You are on page 1of 594

~.

, 'I j

; tt GERI PSIHOPATOLOGIA VIEl'II DE PSIHANALIZi\: COTIDIENE


1\

~~, .'-"'- r
.

,A,-.....@.

',.,A

A.._.i .. '\k. j,.. _ ..

J.

.' I
i
:

I
,

It
J

'd

(1856-1.939)

Control ~tiintific ~i confruntare:

prof. dr. GR. TANASESCU

Traducerea a fost facuta dupa lucmirile: Zur psychopathologie des Alltagslebens (1904) Uber psychoanalyse (1910) !?i Vorlesungen zur Einfiihrung in die Psychoanalyse (1916-17) din Gesammelte Schriften, volumele : IV, VII, 1924, Internationaler Psychoanalytischer Verlag, Leipzig, Wien, Zurich, editie ingrijita de Anna Freud, Otto Rank ~i J. A. Storfer.

Colectia "Lucrari fundamentale". initiata de Nadia Nicolescu, este coordonata de dr. Viorel Nicolescu :;;i I;)tefan Westfried

Pentru

uzul cadre lor didactice

$i al studentilor

viitori profesori

ISBN 973-30-1103-7

Redactor: ~tefan Westfried Tehnoredactor: Victoria Ghimi~ Coperta colectiei: Eugen Stoian

CUPRINS

Studiu introductiv: Sigmund Freud sau dreptul (Dr. Leonard Gavriliu) INTRODUCERE IN PSIHANALIZA Partea int'ii: ACTELE RATATE I. II. III. IV. Preambul Actele ratate Actele ratate (continuare) Actele ratate (sfiri?it) ....

la" adevar 7

65 67 74
83

97

pqr..tea a dotw: VISUL V. VI. VII. VIII. IX. X. XI. XII. XIII. XIV. XV.

DificuWiti i?i abordari preliminare Ipoteze ~i tehnica interpretarii ., Continutul manifest ~i ideile latente ale visului Visele copiilor Cenzura visului Simbolistica visului Elaborarea visului Analiza unor vise . Trasaturi arhaice i?i infantilismul visu1ui Realizarea dorinte1or Incertitudini ~i critici TEORIA GENERALA A NEVROZELOR

113 124 133 141 148 157 171 180 190 200 210

Partea a treia: XVI. XVII. XVIII. XIX. XX. XXI. XXII.

Psihanaliza ~i psihiatrie Sensul simptomelor Fixarea 1a trauma psihica. Incon~tientul Rezistenta ~i refulare Viata: sexuala a omului Dezvoltarea libidoului ~i structurile sexuale Puncte de vedere cu privire la dezvoltare ~i regresiune. Etiologie " XXIII. Modalitatile de form are a simptomelor XXIV. Nervozitatea comuna XXV. Angoasa .....

221 230 241 250 260 271 284 296 308 317

XXVI. Teoria libidoului ~i "narcisismul" XXVII. Transferul ..... XXVIII. Terapia psihanalitica
PRELEGERI DE PSIHANALIZA

JJO 34l

J57

Prelegerea Prelegerea Prelegerea ptelegerea Prelegerea

tntti a doua a treia a patra a cincea


VIET!I COTIDIEKE

367
315

380

J88
395

PSIHOPATOLOGI1\.

I. Uitarea de nume proprii . II. Uitarea de cuvinte striiine . III. Uitarea de nume l?i de grupuri de cuvinte IV. Amintiri din copilarie l?i "amintiri-ecran" V. Lapsusurile . VI. Erori de citire !li de scris . VII. Uitarea de impresii !li de- proiecte VIII. Confuzii l?i stlngacii . IX. Actele simptomatice l?i accidentale K. Erorile ~ . XI. Actele ratate complexe . KIl. Determinism. Credinta in hazard ~i superstitie. Puncte de vedere ...........

40 1 408

4lJ

Hl
~J7 ~71 488 506
326 548

5H
557

SIGIViUND FREUD SAU DREPTUL LA ADEVAR


"IJIlortalitatea lnseamna sa fii iubii de cei multi anonimi" (Freud)*)

Cercetatorul operei lui Fr e u d este colifruntat de la bun lllceput cu abundente afirmatil ~i interpretari erollate, uReori de-a dreptul fanteziste, continute intr-o buna parte din literatura imensa consacrata psihanalizei. Chiar ~i autori absolut oliorabili llil. alte pri . inte ofera adesea, in a.cest domeniu, texte din cele mai. regretabile. Ceea ce pe buna dreptate a primit denumirea de "prejudeciili freudiel'le" CORstituie !?i azi 0 realitate anevoie de lnvins, pina !}i.ill alte tari in care scrierile paril1telui psihanalizei se afla demult la Indemlna publicului 1>. In aceasta privinla dificultati.le slut Inca !?i mai mari la noi, unde foarte multa lUme nu a cunoscut psihanaliza dedt din auzite, ori din dirtile de vulgarizare, de felul celor redactate d. dr. C.... lact., Mihail Moldovan, C. Iordiinescu, Th. Loewenstein, sau de un 'I'.Corozel, ca sa nu mai Torbm de bio~urile tiparite de unil detractori allimali de interese obscure. l\fonografia elaborata de dl'; 1. Pop e s c u - Sib i u (revizuitii de la editie la edit1e, ultima purttnd titlul Conceptia psikanalitica. Expunere !ji criticii~ M. Welt her, Sibiu, 19~7), incorporata mai tIrziu fra~mentar tntr-o lucrare scrisa, de pe alte pozitii ideologice, in col.aborare Cll prof. dr. docent Vie tor Sa hIe a n u (Introducere criticil in psihanalizif, Editura Dacia, 1912), ca!?i c1b!va eseurI pe tema conceptiei despre sexualitatea lui Freud, semnate ~. dr. 10 s i f We s t fr i ed, reprezinta, credem, singurelQ ~ontributii aotabile in directia ~xploriirii obiective a freudismului. "Psilt,analiza scria la un moment dat V. Sa hIe a 11 u - a abordat domenii delicate ale vietii umane (copiliiria, sex'IJ4lit"t.ea, arttd in care imixtiunea 1ucidiUitii investigative' se izbe~te, prin traditie, de multe prejud-eciiti" 2). Reputatul psiholog G. Po Ii t z e r observas(t i?i el: "DepiIJ lon.g~mp.s dijd, depuis les premieres debuts, de l4 psychanalyse; ses adversai~s ont l~r;lame le droit de 1a juger sans 1a conntlitre- B,. Din acest PURct de vedere, .J' r e u d se ana, parca, sub puterea unul' blestem: acela d&-a fi la aesfir!?it rastiHmacit, dellaturat, autilat. 0 textura compiicatii dQ factori favorizeaza aceasta injustitie. Iar opiuiile de a doua sau a treiamtna, mo!?tenite fara osteneala, ca ~j formulele critice concepute c.a sa !?ocheze imediat cititorul, fara preocupari serioase pentru adevar, sint de 0 pers!stentii lufioriitoare. "Psiltanaliza freuditrna - observa J. P. 11a p Ii 11 ~i T. S. Kr a w e c - a tljuns sa f~ Rimp1icata lA culm~ in mintt!d. marelui public. Intocmai cum intregul evolutionism a1 lui Darwin a fost r~dus lo, expresia magici! "omul se trage din maimuta", pe care 0 auzim 'in vorbirea. de toate 1!ilt!le,.~ofLa$a pozi1;ialui Freud in

the

Paris,

197D, p. 8.. Vi Q tor' Sahl~ anu, Psiltanttliza: pro $i contra, tn"Lupta de clasll", Anut LI, li,19'ir; p. 76.. ~) G e 0 r g e 9 Pol i t z& r, Le mytke de l'o,ntips.'!Jchanalyse,in Ecrits, t. 2,. Editions Soclah~5. Paris, 1969, pp. 39-{0.
2)

*) Motto ~reluat de la I r v i n f St on e, 'l'ke' passions of the Mind, a Novd Life and Work oj Si;gmund Freud, Cassell, London, 1971. 1) Pie r reF 0 11: e y roIl a s, La revolutio.l?- freudienne, Henoel-Ganthier,

Iegdtura eu baza sexuaUi a nevrozeloreste supersimplifieata prin fraza: "Din punet de vedere psihologie este da'unator sa reprimi viata sexuaIa", Pe dnd, in realitate, Freud eonsidera neeesara reprimarea sexuaZitatii, daea in joe este supravietuirea 4). eulturii $i civilizatiei"

F r e U d Xnsu~i ne relateaza, in eseul Contrzbutie la istoria mi$eilrii psihanalitice, un fapt deosebitde semnificativ in legatura cu modul in care procedeaza de obicei falsificatQrii freudismului, indiferent de mobilurile careii imping la actiune'; "lntr~o 'zij un 'asistent :de Za clinica vieneza unde tineam Un curs de un. semestru, imiceru permisiunea de a audia Zectiile mele. Le-a ascuZtat cu multii atentie, in tacere, iar dupa ultima expunere se oferi sa ma ins.9teasca citiva pa$i.
In cursuZ pZimMrii, imi marturisi ca serisese, cu incuviintarea $efuZui sau de catedra, 0 carte care combiitea teoriiZe meZe, adaugind ca acum regreta ca a facut-o, din moment ee, datorita preIegeriZor meZe, i$i putuse face o. idee mai exacta asupra acestor teorii, Daca Ze-ar fi cunoscut mai. dinainte tot. a$ade bine, n-ar fi scris cartea. Inainte de a se fi apucat de lucru,intrebase Ia clinica daca n-ar face bine sa citeasca "Interpretarea viseZor" 5), insa ise raspunsese ca. nu merita osteneala ... Cu toate acestea, imi spuse' el, incheind, era prea tirziu, nimic din cartea sa nu mai putea schimbat, deoarece era gata tiparita, De altfeZ, nici n-a socotit necesar sa faca dupa aceea vreo declaratie cu privire Za schimbarea ce se produsese in spiritul sau fata de psihanaZizii" 6).

Ii

Sarcina limpezirii lucrurilor nu este deloc u~oara, data fiind, pe.de o parte, complexitatea proprie teoriei freudiene, efortul ei proteic de a'reflecta cufidelitate dialectica derutanta a fenomenelor psihice, a omuluiconcret integrat in rela~ tiile sale multiple de natura biologica :,;i sociala, iar pe de 'alta parte tenacitatea demna deo cauza mai buna cu care sirguiesc laziduL de rezistentaimpotriva psihanalizeifreudiene acei ,ideologi care nu se impaca curnaterialismul, rationalismul, .scientismul:,;i ateismul 'Jui r eu d. Nu iriHtnplator regimulnazista F fost cel mai. furibund adversar al psiJ1analizei, ordonind .in mai 1933 arderea pe rug a cartilor lui F r en d ~i prigoana impotriva adeptilor saL Luind cuno9tinta cleaceste acte de barbarie, F I' e u d, care calificase hitlerismul' drept un fenomen"pur medieval :;;ireactionar", nu s-a putut opri sa nu comenteze ironic '; "Am fiicut'progrese, trait sa Yaall, IlU . p~~te multi ani, cuptoarele mortii de la Auschwjtz sau Buchenwald? Butada sa amara nu prefigurase nici pe departe adevaratacruzime afasdsmului. Trebuinta prezentarii mai pe larg a lui Si g m u n <i F r eu d .decurge la noi, intre c altele, din faptul ca pina in momentul de fat a traducerile in romane:;;te din scri~rile sale sint putine, a:;;a inclt opera sa nueste bine cunoscuta - inafara ace16r".cercuri restrinse unde eaeste citita in original sau in tiHmaciri franceze, 'engleze, italiene etc. - sau este cunoscutadoar prin intermediul unor prezentari imirent reductive, lacunare, daca nu deformatoare, al unoI' comentarii adesea lipsite de acoperire in studierea integrala a freudismului. ;,Condi~ii de psihologie sociala
$i conditii politice au facut ca multe din tezeZe psihanaZizei cuvenit sa nu Iievalorific4te noteaza Vie corespUltzator SQ:U. nU-$i primeasca sa rasp.unsuZ critic n'U glumi!': multumesc in EvuZ Mediu m-a'r fi ars pe mine in carne.$ioase, sa~mi arda cartile" 7). Dar ce ar fi spus e1 daca armai'fi pe Gind azi se'

t o.r

i e c, Systems and Theories of Psychology, p. ,61. ...... ,'. lucrare capitala a lui Freud, aparuta in anul 1900, in editura' F. Deuticke,Leipzig, Wien. '., 6) . S.. F I' e u d, Zur Geschichte der psychoanaZytischen Bewegung, in Gesam melte Schriften, IV. Band, p. 428. , 7) Ern est Jones, The Life . and Work ()f Sigmund Freud, Anchor. Books, Doubleday & Co., New York, 1963, p. 485.
5)

4) J. P.Ch Holt, Rinehart

E?ieTraumdeutung,

& Winston, New Yorkete.196~,

a p Ii n,

T. S., K: raw

t
I!I!""

Sa h I ea'Ii u. Creaem
sectoare'importante

ca 'aceasta Bituatie a intirziat din cercetarUe asupra Omului" 8);

.)i intirzie

dezvoltarea

uno)"

Problema valorificarii aportului pozitiv al psihanalizei freudiene nu presupune delaco rezalvare facila, succesul ei fiind conditianat de respingerea in acela~i timpa ceca Ce este grc9it 9i impasibil de elogiat in aceasta opera -vasta 9i inegala. lntuind dificultatea intreprinderii, aca{LV a s i I e P a vel c u, observind cu mai comise de psihanaZiza sa fie multi ani in urma ca nueste echitabil ca' toateerorile atTibuite fondatoTuZui ei, scria : "Este gTeu sa- se sepaTepaTtea de adevaT de partea de creaTe intT-o doctrina atit de complexa $i aUt de discutata cum este psihanaliza. eu atit mai mult OJ, dt, char $i gre$ind, un asemenea curent de gindire - in 1naSUra" '1;n care let ba.za se afla seriozitate $i intentii -$tiintifice, CU1n este, incliscutabU, cazul lui F r e u d stimuZeazii dezbateri, contrademanstratii' $i cercetari
cure- contribuie, 'uneoTi fntr-o r:'tarz masura, la depistarea p-roblemeZoT $i- liirgirea oTizontului. Din acest punct de vedel'e, 11'cudismitZ a avut mel'itul de a 1i pl'apus spre cercetaTe nO'i domenii, ignorate pina atunci, cum este motivatia incon$tienta, ce se manifesta atit in comportal'eQ nOTmalii (-uitaTe, lapsusui'i, vise) dt ;;1 in 'cea -morbic1iij TftCli ales in -nevroze" 9).

lata suficiente m'gumente care legitimeaza interesul nostru majar pentru Freud ~i freudism ea unul dintre prineipalele curente ale psihalogiei contemparane, care nu 'numai ca a desehls eu hatariredrumul interpretaril unitare, integrative ~i determinist-dinalnice a fenomenelor psihice~i a conduitei Ulnane~ ei a ~xercitat inacela;d timp a larga influenta asupra altar:;;tiinte, precum :;;i asupra 'literaturii ~i artei intregului secol XX~eL

1. C!.!l'iiculum vitae
Sigmund Freud ~-a llascut la 6 mai 1856,.in 9ra~elulFreibe:sg, aflat ashizi. p~ teritariul Cehoslovaciei. Tatal sau, evreu de,obiqie galitia,n;'i, .avind drept ocupatie principa1a ne,gotul de lina, imp linea 40 de ani. cind s-a cas.atarit cu Amali~ Nathansan, mal tinan} cu daua decenii decit dinsul 9i, la aceasta a doua casatorie, d avea deja dol copli mari, dintre care unul, Emanuel, era casatarit:;;i av",a chlar unfiu, Jahn, in viro;ta de un an. Din aceasta tesatura:nea9i~nuita de relaW de, rm;lenle, a rezultat a situatle paradoxala :. tatal lul Freud era bunic la na~terea celui de:al treilea b3igl al .sau .(Sigmund) care, asHel, venea pe lume.in calitate de Ul1chi al unui nepot mal in. \'lrsta cu. un an decit dinsul. BiQgrafii ~iexegetii Iui Freud n-au ostenit sa traga tat fdul de cancluzii "psihanalitice". de' pe lirJ.);1a , . acestei situ.atiL-l) . : ;... Comertul practicat de Jacob Freud stagnind .Ia Freiberg, el se nmta cufam,i;lia la Viena, llnde Sigmund. petrecu una din cele. mai .banale capilarii. Se paSiOl)a dcmic pentru studiu, Ia noua ani fu admis la lieeu ~itimp de 9apte ani a fast cel.dintii. din clasa, absalviJld I::u dlstinetia swm.n:w cum. l,cLUdae..; clotare aparte 0 dovedi pentru invatarea limbilar straine ~i, in afar a de german a ~i ebraica, i~i insu~i franeeza, engleza 9i spaniola, ea ~i latina 9L.greaca, Medieina, ,dupa spuse.le
-

V. Sa hIe a n U, op. cU., p. 84. Va's i: 1 e P a vel c U, DramapsihologieCEseu asupl'aconstiWil'ii psihologiei ca $tiinta, Editura Didaetica 9i Pedagagica, Bueure~ti, 1972, p. 188. 10) Cf. Dictional' de filozofie, Editura Politica, Bueure~ti, 1978, p. 567. 1): Vezi M.a r t he, R a he r t'. La n?vQlutiQn. psychanalitique, Tame I, Payat . Paris, 1966, p. '38.
8)
9)

'sale, nu-i trezea un interes deosehit Modelele sale de viata preferOite erau Hanni'bal, Napoleon, Massena, Cromwell, iar dintre literati, Shakespeare ~i Goethe, stapinindu-l dorinta de a infaptui lucruri grandioase. La un moment dat s-a gindit, 'chiar, sa se dedice carierei militare, dar sortii alegerii profesiunii au hotarit aItfeL ."Eram - sa confeseaza F r e u d - insufletit mai, ales' de 'un fel de sete de cunoa$~ 'tere, insa care se indrepta mai sigur spre sfern relatiilor umane mai mult dedI spre obiectul propriu .~tiintelor naturale, sete de cunoa$tere care, de altfel, inca nu 'descoperise valoarea observatiei ea mijloe principal de realizare. eu toate neestea, doetrina pe atunci la moda a lui D a r win mil atrilgea irezistibil, filgiiduind parea sa-mi ofere Un sprijin puternie in intelegerea universului, a$aindt imi amintesc di 'ascultind, eu pl'ilejul unei eonferinte populare, putin inainte de terminarea studiilfJr mele secundare, leetura frumosului eseu al lui Go e the "Ueber die Natur", aeest fapt 'm-a decis sa ma inscriu la Faeultatea de medieinil" 2). In auii de studentie (1873-1881) sa familiarizeaza cu ~tiint~ ca fizica, chimia, 'mineralogia, anatoMia, fiziologia, botanica ~i zoologia. In afara de acestea, frecven;teaza seminarul de filozofie al lui F ran z B r e n tan 0, preeum ~i un curs de logica al aceluia~i. I~i ia doctoratul in medieina in 1881. In 1885, ca "privat-dacent" 'In neuropatologie, pleaca la Paris, la renumitul spital de holi nervaase Salpetriere, 'in acel timp 0 Mecca a neurologilor de pretutindeni, unde afleta marele J e a nmaestrului M a I' tin e h are 0 t. Aici are posibilitatea sa ~iste la demonstratiile 'care, prin'sugestie hipnotica, producea la pacientii sai paralizii, anestezii ~i contracturi isterice, intru totul asemanatoare simptOluelor intilnite In cazurile de isterie spontana. De asemenea, SOt convinge- ca isteria nu este 0 boala fenllinina ("hysteron" 1nseamna in grece~te "uter"), iar la intoarcerea acasa va incerea sa imparta~easca aceste descoperiri, senzationale pentru acea vreme, membrilor Societiiitii Medicilor din' Vierra, dar fara succes. In 1886 S8 easatore~te cu .Martha Bernays, care prin bunicuI ei se inrudea Cll He i n r i c h He i n e. VOl' avea ~ase copil (trei fete), baietilar Freud dindu-Ie Rumele unor personaHtati venerate de dinsul (Jean-Martin dupa Charcot, Oliver dupa ero_well ~i Ernst dupa profesorul sau de fiziologie de la Faeultatea de medicina, 0 reala eelebritat~aepoeii, BrUcke) 3). Canstatind ea teh:aica sa hlpnotidi este deflcitara in unele privinte, in vara anului 1889 se dUel'! la Nancy, spre a ~i-o imbunatati. Aiet, 1nsa, viiiz1ndu-i la luetu pe Lie b a u 1t ~i pe B ern h e i m, I~i pierde cu totul inerederea In metoda hipno fica, de~i pina aCUm 0 aparasa eu ardoarea eare~i era caraeteristidi. Incepindd61 Oleum tuainte, principalul sau instrument de lucru va deveni sugestia extrahipno~fca. De ai~i ~i pina la instituirea metodei "asoeiatiei libere" nu era deeit un pas. Sint de notat, de asemenea; in paralel cu cele mai de sus, raporturil"cm Gr. J 0 S e p h B r e u e r, ca~e i-a comunieat lui Freud 0 se,ria de observatii capital@ facute in legatura eU un caz de isterie ~i eu vindecarea obpnuta ell ajutorul alianu:mitei metode ca.tartice. VOl' publica, in colaborare, daua carti: tyber d:en psyckiselten Mek.anismus Hysteriu:ker Pkanomene (1893) ~i Studien iiber Hysterie (iSM). Acela;;i Br e u e r i-a fiieut eunolitinta eu otoriuQlaringologul berlinez Wj 1h elm F 1i e s 5, fata de care Freud va cultiva 0 prieteuie fabuloasa, eu influente accentuate asupra evolupei sahl ~tiintifice. Corespondenta dintre ei va dOl lla~tere, peste ani, la episoade romantice. AUt cu B r e u e r, cIt ~i eu FI i e s s, tl'1sa Freud va fupe apoi definitiv relatiile amicale. In.continuare, viatasa~.l~plete~te indisociabil cudestiut1Lpsih,malizei.Daca mal mult de zece ani, pina in 1906, a fost singurul reprezentant a1 noli orientari psihoterapeutic@ (termenul de "psilmnalizA" a aparut, pentru prim'a oara, intr~un'

~ S. F r e u d; Ala. vie
3l~,E'f"n e s

tJ

iit

on1'l S,QP.

la. ps.yckl1J1Plyse, ,GalHmard, ci'1i., p. 09.

cPlIris,

1908, pp. 13-14.

I
~

10

articol publicat intr-un ziar francez, la 30 martie 1896) 4), din acest an. psihanaliza incepe sa aiba adepti din ce in ce mai numero:;;i,in diverse tari. Val' lua na-?tere asociatii :;;isocietati de psihanaliza, interuationale ~i Rationale, mi~carea diversificindu-se tot mai mult, in ciuda eforturilor lui Freud de a impune 0 anumita linie .,orodoxa". Au loc controverse patima:;;e :;;ise produc "disidente" de tot felul, intre care acelea provocate de Al f red Ad 1 e 1', C a l' I Gus t a v J u n g :;;iW. Rei c h sint cele mai importante. In afara da aceste disensiuni din interiorul marii familii de psihanali~ti, Freud va avea de infruntat :;;idivergentele eu ~coala lui Pie r r e ,J a net, pe care pentru prima oara n intnnise la lectiile lui C h a l' cot. "La ora la care sCTiu acest~ rinduri 5) - va preciza el - primesc din Franta nenumiirate
articole $i tiiieruri din eiare, cau depun miirturie despre 0 luptil violl!Jnta impotriva 'acceptarii psikanalizei $i careprezintii rapoTturile mele cu $coala franceza in cu;Zorile cele mai false. Citesc, de exemplu, cii am folosit $ederea mea la Paris pentru a mii familiariza cu tezele fundamentale ale l'ui P. J a net, ca, apoi sii-mi iau tiilpii$ita cu prada fiicutii. De aceea,vreau sa mentionl!Jzin mod dt se poate de Uimurit ed numele lui J a net nici n-a fast pomenit in timpul $ederii mele la Salpetriere" 6).

Freud se va stradui mereu sa demonstreze ca, din punet de vedere istorie, psihanaliza este absolut independentfi de descoperiril~ lui Pie r r e J a 11 e t, pe dnd acesta din urma nu va Inceta sa-~i revendice prioritatea i). Competitia aceasta ~tiintifica "ac avut Un mare rasunet in perioada interbelicd", cum remarca Vie tor
Sahleanu8).

Daca prima carte tiparita de Freud, Zur Auffassung del' Apkasien (1891), ataca o tema de neurologi~ pura, reprezentind 0 criticft radical a a conceptiei Iui We r nick e ~i L i c h the i m en privire la a~a~numitul "del' apkasiscke Symptomenkomplex", cea dintli carte care n lanseaza cu adevarat este Die Traumdeutung (Interpretarea viselor), 1900, de~i presa de specialitate abia dad. i-a mentionat aparitia. VOl' urma apoi, pe rInd, Psihopatologia vietii cotidiene (1904), Trei eseuri
asupra. teoriei sexualitatii :;;1 Cuvintul de duk $i raporturile sale cu incon$til!Jntut 0 amintire a lui Leonardo da, Vinci (1910), Totem$i Tabu (1913), Metapsikologi{J; (1915), lntroducere in psihanalizii (1916/1917), Dincolo de principiul placel'ii (1919), Psikologia maselor $i analiZa eului (1921), Eul $i SiMle (1922), lnhibiti~, - simptom, angoasa: (1925), ViitOl"ul unei iluzii- (1927), Angoasa in civilizatie (1930), Noi prelegeri de psmanalizii (1932), Moise $i monoteismul (1938), ca sa nu citam
(1905),

decit lucrarile sale de prim rang. La, 4 iunie 1938, Freud a fost sUit sa paraseasca Viana, ora~ul in care traise ~i lucrase timp de aproape opt decenii,' ora:;;ulcare acum se cutremura sub ~enilele tancurilor naziste hlvadatoare ~i se infiora de urletele "rinocerilor" dezlantuiti. Dupa 0 scurta oprire la Paris, la CU110scuta sihanalista Mar i l't B 011a par t e, p cea care dimpreuna eu Ern est Jon e s a jucat un rol decisiv in scoaterea parintelui psihanalizei din ghearele hitleri-?tilor, S, Freud s-a stabilit la Londra. Metropola britaniea i-a facut,o primire triumfala. nAbia instalat - serle admirativ Mar the Ern est J'o n e s, ap. cit., p. 155. Este yorba de autobiografia intitulata Selbs.t Dal'stellung Laienanalyse, scrisa in septembrie 1925.
4)

5) 6)

Die Ftag~ der

S. F r e u d, Ma vie et la psyckanalyse-;p. 18. In Rob e r t S. Woo d W 0 r t h,M: a l' y-R.Sh-een-a-u,-Contemporary SChools of Psychology,-Methuen' & Co Ltd, London 1965, inregistram in l.egatura eu aeeasta 0 opinie larg rasp!ndita :.,Janet's work, sligktly antedating psyckoanalysis, was begining to e:J!ert eonsideTable influence o-n both. psychology and psychiatry when it was overtaken by the more dl'amatic co.nceptions of Freud and rat1t~r thrown into the shade" (p. 25.). 8) Vie t ~ l' S a hIe a n u,.:Q~. cU., p. 31.
7)

Rob e l' t -, el se $i apuca de lucru, ca $i cum nimic nu s-ar ii intimplat" G). S i g m u n d F l' e u d s-a stins din viata dupa numai un an 'ii citeva luni de exil, in ziua de 23 s'eptembrie 1939, :rapus de. recidiva unui cancer inoperabil. A murit lucid, cu atitudinea demna a unui filozof imanentist, fara teama 'i1 fan'!: iluzil de~arte. A fost-cum bine s~a spus - "modelul a ceea ce poate ii moarte'a unui dm luminat $i moderJi" ill). Incinerarea a avut lac peste trei zile, la 26 septembrie 1939.

Comentatorii care cunosc numai unele lucn'iri disparate, ale luiS, Freud, de cele mai muIte ori scrieri ale salE: de popularizare, ca Der Traum (1901), compendiu al maslvului volum Die Traumdeutung, sau unele monografii de duzina" au acreditat imaginea unui Freud izolat de 'itiinta exacta 'ii de cercetarea experimentala, care arata in schimb 0 inclinatie aparte pentru fantazari mitologiee si constl;uctii speculative, pentru rise ante extrapolari filozofice, antropologice, sociologlce si altele de acest fel. 1maglnea aceasta falsa mal perslsta, deoarece, a'ia cum nota cu subtilltate, nu demult, un rr::.edic iesean, ,,,ca $i in cazul altor valori clasice, opera lui S. Freud 11U mai .esteatit. c~titii, eft mai ales cO'i,nentatii"1). Sa vedcm cum stau de-fapt lucrurile in aceasta privinta. In realitate, pina in 1885, cind avea Vlrsta de 29 de ani si chiarpina mult mal tirziu, dupa cum vom avea prilejul sa constatam, Freud a fost un neurolog de forrnatie ciasici'l, unul dintre cei mai buni anatomopatologi ai creierului, de la Viena, reputat pentrU: sigurarita diagnostlcului si trednddrept singurul specialist eurorii=an de pl'estigiu In materie de paralizii infantile :I). Inca' din timpul studen:" tieis-a dedicat unei munci asidue de laborator, efectuind unele descoperiri apre .. date de oarnenii de stiinta ai epocii. ' '" Ucenicia 'itiintifica 'ii-a facut-o in special in laboratorul Institutului de fiziolo~ gie din' Vl>.:.'na,sub directa indrumarea lui E r It s t B r ii eke 'ii a asistentilor acestuia; S'igmund E2xner 'i1 Ernst von Fleischl-Marxow. Dela c,el dinHi, spirit de .'0 mare generozitate, a' fnvatat, intre altele, ca nimeni nu are dreptui sa faca in sWnta observatii superfic'iale. Propagator convins al ideilor lui Helmholtz,Brucke sustinea sa singure fortele .1zice'ii chimice, excluzind arice iriterventie de ordin suprariatural, pot explica fenomenele vietH, totalitatea reilc'~iilor organismelor 'ii ca, In acest caz, pentru investigarea lor rodnica se recoApropiindu-si solidele' pfincipii de cercemarida 0 metodafizlcocrhatematiea31. tare ale profesorUlui sau, Fl'eud a intrephns unele studii originale de histologie nerv6asa,' soldatecU: 'trei comunicari - doua asupra radacinilor nei'voasC', ~i a treia asupl'a ganglionilor spinaE lei Petron1Yzon, o' specie de peste prirnitiv, incluse intt-un volu:rn al .Academieide 'itiihte 4): 'Va' rllai descoper( de asemenea, cotlexiunetl pedunculului inferior cucreierul mic. Aceste lLicrari ale lui Freud; de$imincire, au insemnat '0 biruihfaa observatiei rnlcroscopice preCise 'ii a iriterpretarii genetice, flind favorizate de ameliorarea tehnicii preparatelor histologice, prin utilizarea clorurii de aur in colorarea tesuturilor.

9) Mart heR 0 bert, op. cit" vol. II" p, 261. , Yl M.i c he 1 d e lVI' U z a n, ..Freud et la, mort,'.in "L' Arc", 34, 1968, p. 55. 1) Dr ,C. R o,m,an e s c u,Locul doctrinei, lui Freud insocietatea contemporana, In, "Symposion ", 11, 5, '1969, p. 12, , ~) ,Di die r, An z i e u, L'.iJ,..uto-analyse,P.D.F., Paris,.1959, p. 7. 3),Vezi Ma,.rthe Robert, op. dt.,vol. I, p. 64. 4) Uber Spinalganglien und Riickenmark des Petromyzon, Akademie der Wissenschaft, Wien, 1877.

12

Conc9mitE-nt, tinarul medicinist a frecventat aproximativ un an Institutul de Chimie al lui L u d v'; i g, interesindu-se de analiza gazelor. Dupa absolvirea facultatH. a intrat, ca "Sekundarartzt", in clinica de psihiatrie a lui The 0 d 0 r Meynert, cel mai mare anatomist al creierului,din acea vreme5). In aceasta perloacla, Freud a elaborat lucrari ~tiintifice de o. malta clasa ("he produced some first-class origi1iaZ works", dupa expresia lui E. Jon e s), de flul acelei monogram, serisa in colborare eu Dr. 0: R i e, despre paraliziile cerebrale hemilaterale la copii (KZinische Studien aber die haZbreitige ZerebraZZahrnung del' Kinder, 1891) ~i al monografiei consacrate diplegiilor cerebrale la copii (Zur Kenntnis deT zerebraZen DipZegien des Kinderalter, 1893). In domenIu.1 tulburarilor de limbaj ~i ideatie, a descris 0 "afazie asimbolica" (1891). "in anii care urmeaza ~ nepovestef?te el In autobiografie ~ in timpuZ 'serviciuZui de intern Za. cZinidi., am publicat
.observatii asupra diverseZor cazuri de maladii organice ale sistemul'ui nervos. Treptat m-am famiZiarizat cu acest domeniu $iputeam locaZiza un focal' in bulb nU maz avea nimic de adaugat, eu Nind cu 0 precizie la care anatomopatologuZ ceZ dintii din Viena care a trimis la disectie un caz cu diagnosticuZ de polinevritii acuta, Faima diagnosticelor meZe confirmate de a:utopsie imi aduse 0 afZuentii de medici americani, carom Ze tine am expuneri insotite de prezentarea de bolnavi din 6). sectorulmeu"

In 1884, Freud rateaza In ultimul moment recunoa9terea sa oficiala ca descoperitor al anesteziei locale, aHt de Importanti'! in mica chirurgie. Preocupat de gaslrea un or mijloace terapeutice noi, farmaceutice (chimioterapie), care sa duca la un reviriment in neurologie, 9i. studiind in .acest sens in. mod experimental efec'tele fiziologice ale cocainei (alcaloid prea putincunoscut atunci), el a stabilit capacitatea anestezica a acestuia, in special in cazurile de infectii "locale 7). Din pacate, insa, fHnd ocupat cu chestiuni personale (logodna cu Martha Barnays), a aminat efectuarea .experimentelor decisive, multmnindu-se cu publicarea unui articola9 intreo revista. In acest timp, un prieten al sau, K a r 1 K 0 11 e r, caruia Freud fivorbise de proprietatile cocainei, s-a grabit sa ia pe seama saexperimentarea, comunicind imediat rezultatele la Congresul de oftalmologie de la Heidelberg. eu toate acestea, Freud ramine autorul moral f?ide netagaduit al anesteziei locale. In 1885, pe dnd se afla la C h arc 0 t, Hnarul Freud mai era inca pasionat de munca de labbrator. Avind vii in minte cercetarile sale de anatomie ~i de histologienervoasa, el i-a cerut maestrului ingaduinta Sa-9i continue 9i <;licilucra1l'ile care-l interesau, in laboratorul de fiziologie a sistemului nervos de. care dispunea spitalul Salpetrh?re. C ha reo t 9i G u i g non chiar Ii procurara,.in acest scop, ereieri de copil. Influentaf insa puternic' de 'cele vazute !id auzite in c1inica, Freud avu deodata revelatiaspecificului fenomenelor psihice, a faptului ca psihicul nu se reduce la procese neurofiziologice, dupacum, in acela9i tlmp, 1:9i descoperi 9i propria vocatie psihologica, o data cu intuirea posibilitatii de a trata pe 0 alta cale pe cei s.uferinzi de boli nervoase. L~ 3 decembrie 1885, el i9i .exprirna hotarirea de a abandona definitiv laboratorul, reactivii,preparatele, microscopul etc. in favoarea unui proiect caremulfora Ii se va fi parut d aventura: "V reau iiscria el logodnicei - sa vindec pe toti pacientii suferinzi de boli
nervoase incurabile"
8).

5) 6)

.1884.

7)

Ern est Jon e s, The Life and Work of Sigmund Freud, p. 46. S. Fr e u d, Ma vie et Za psychanaZyse, p. 17. S, F r e u d, aber Coca, in "Zentralblatt fUr die gesammte Therapie",
,

July,

8)

Ern est

Jon e s, op. cit., p. 49. 13

Inca multii vreme, Sigmund Freud va apara ideea ca nu se poate lntelege psihologia fara a pkca de la anatomia ~i fiziologia sistemului nervos ~i in special acreierului. In acestsens, el va anticipa notiunea de sinapsa, preclzata ulterior de catre She l' r i n g ton, va aplica la viata psihica principiile de inertie ~i de constanta 9) . ~i va anticipa, de asemenea, notiunea de inhibitie, pe care 0 va lega de functiile eului. Cu toatl/ aeestea, dupa 1885 el va distinge tot mai clar specifieul fenomenelor psihice, intelegind ea aprofundarile anatomofiziologice sint demaii putin folos pentru psihologie dedt studiul interrelatiilor umane concrete 10). Dedicindu-se trup !Ii suflet psihologiei ~i psihoterapiei, Freud a facut-o cu toata rigoarea spiritului ~tiintific, concepind dl/ exemplu scheme structurale ale "aparatului psihic", pe care le-a rectifi.cat ~i remaniat continuu, a~a cum !Ii fizicienii au recti fieat !Ii i~i rectifiea modelele referitoare la structura atomului, in raport cu faptel&' nou descoperite. Modificarea teoriei in raport cu progresul cu"Numai fidei$tii noa~terii!)tiintifice era pentru Freud 0 problema de principiu: care eer $tiintei sa le 1ina loe de eatehismul la care au re1l'untat, vor privi eu oehi
rai faptul ea un savant i$i dezvolta sau chiar i$i modifiea ideile"
11).

Avea
"psihologii

0 incredere
exacte" 12),

nelimitata in !)tiinta, visul sau fiind constituirea unei bazata pe masuratori cantitative, pe decelarea transformari-

lor energiei psihice. Corp viu de cuno~tintc, legat de practica cunoa~terii !)i transformarii omului, in primul rind de practica medical a, dar ~i pedagogica, psihanaliza freudiana nu s-a osifieat intr-o "doctrina" propriu-zisa, ci a parcurs stadii succesive de dezvoltare, urmarind 0 captare cit mai completa a adevaruIui, formuHnd "ipoteze specliIative", provizorii ca arice ipoteza, insa pc care intelegea sa Ie confrunte fara incetare cu faptele realitatii. Aceasta nu inseamna ca toate ipotezele freudiene au ajuns sa fie verificate !)i nici ca ele au dobindit confirmari definitive, dupa cum yom vedea.

3. Coordonotele ~tiintifice ale rreudismului


Cei car&' Ii repro~eaza Iui Freud metaforele, recurgerea la mitologie sau "speculatia", pentru a trage de aiei concluzia ca am avea de-a face cu 0 doctrina ne!ltiintifica, se lasa in~elati de aparente. Cind A. Co s m 0 vie i, de exemplu, spuneca "S. Freud a fiiurit un sistem *) aproape fara legiitura (eel pupin aparent) cu date Ie anterioare obtinute de psihologie, Jiziologia ereierului $i sociologi.e" 1)., iar pe 0 pagina mai iucolo adauga: "In principiu, modul de a raPiona al lui S. Freud, in
. ciuda unor argumente citeodatd ingenioase,sclipitoare chiar, este defectuos. El se bazeazd foarte mult pe analogie, inducpia riguroasa (pornind de la numeroase fapte) $i deduetia $tiintificii fiind rare 2), - pentru noi este evident Q<'i autorul nu

9) S. F r e u d, Jenseits des Lustprinzips, in Gesammelte Sehriften, VI. Band,. Internationaler Psychoanalytiseher Verlag, Leipzig/Wien/Zuriceh, 1924, pp. 191-192. 10) Vezi Leo n a r d G a v I' i 1i u, Psihologi.e $ipsihoidlogie, in "Luerari ~tiin~ tifice ale cadrelor didactice", vol. II, Suceava, 1971, pp. 89-96. 11) S. F l' e u d, Jenseits des Lustprinzip~, p. 257. 12) S. F l' e u d, op. cit., p. 243 ("einer riehtiger Psychologie" in textullui Freud). *) "Dans la do~trin~ de Freud lui-meme, il n'y. it aucune trace a'un systeme (s.n.). On y trouve seulement des lignes de faits qui convergent dans la meme direction" (G. Politzer, Le my the de l'antipsychanalyse, p. 25). 1) A. C 0 s m 0 vie i, Despre personalitate $i metodele prin care 0 cunoa$tem, in A. Cosmovici (Red.), Metode pentru CU1~Oa$tereapersonalitdpii,Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucureliti, 1972, p. 22. 2) Op. cit., p. 23.

14

1_

~~

a surprins,'sentialul. Personal am avut posibilitatea sa demonstram ca opera luL Freud reliefeazao filiatie ~tiintifica eu radacini multiple, el insu~i recunoscindu-~i antecedente ilustre in biologie, neuroloifie, anatomie patologica, fiziologie ~i psihologie, irtclusiv pSihologia sociala (G 0 e the, D a r win, We is sma n n, B r li eke, Me y n e r t, FIe ~ h s i g, He 1 m ho 1t z, F fit C h n e r, B r Ii' u e r, C h arc 0 t, Be r n h e i m, H a v Ii 10 c k, E. E II i s, E r 1i c h, Gus t a veL e Bon" W u n d t et.) ~i asirnilind toate ideile care is-au pamt compatibile cu psihanaliza, intre care idei ale lui 1. P a v 10 v, (de~i nu-l citeaza) 3). Neurologia englezului H. J a k son, apreciata pozitiv, inca, de un H. E Y sau J. R 0 u a r t4), ca ~i cercetarile psihiatrului elvetian E. B 1 fit U 1e r, au contribuit de asemenea la geneza. ~i dezvoltarea psihanalizei. Pe de aHa parte, s~ poate dovedi u~or ca "ipoteza in con~tientului" (cum se exprima, cu circumspectie ~tiintifica, Freud) este rezultatul unor rationamente inductive seculare ~i ca, odata instituita, aceasta "ipoteza" functioneaza ea premisa majora in deductii care au in vedere etiologia nevrozelor, cit ~i motivatia comportamentului normal al omului. Psihanaliza nu se limiteaza la eon- statari de fapte, ei in mod invariabil ~i neeesar treee la interpretarea lor in lumina unui principiu general, interpretarea fiind, cum remarca Dan i elL a g a -. e h e, "actul psihanalitic prin excelentii" 5), prin care se exprima interdependenta fapte10r conform unei conceptii deterministe in care, examinindu-se efeetele (=simptomele) 5e cauta cauzele, dupa un model deduetiv, care duee de 1a variabi1ele dependente 1a variabile1e independente. "Scopul nostru - spune Freud - este acela aI'
$tintei in general: noi vrem sa intelegem fenomenele, sa Ie legam unele de aUele $i" in cele din urma, sa sporim pe eft posibil puterea no astra asupra lor" 6). Cum a cu- noa~te ~tiintifie este pentru Freud a eunoa~te prin eauze ("De ce?" este 0 intrebare-

cheie a psihana1izei), ~i cum cauzele nu pot fi identifieate in afara unoI' ration amente de dedueere a anteeedentelor ~i a actiunii actuale a aeestora, urmeaza ca, psihanaliza implica masiy deduetia 7). "Psihanaliza este in realitate - va subIinia Freud - 0 metoda de investigatie, un instrument impartial asemanator, sa zieem, cu einer Illusion, Freud vorbe~te din nOUt caIculuI infinitezima1" 8). In Die Zukunft despre eonditia ~tiintei in termeni foarte apropiati de gnoseologia actuaIa privind despre . adevarul relativ !Ii adevaruI absolut: "Ne plingem de incertitudinea
tiintei, 0 acuzafn ca promulga astazi 0 lege in care generatia urmatoare recunoa$te

3) L. GaT l' i I i u, Scientismul $i ateismul lui Sigmund Freud, comunicare tin uta, la Sesiunea jubiliara de comunicari ~tiintifice a Inst!tutului pedagogic de 3 ani Bacau, 5-7 noiembrie 1971. 4) H. E y,J. R 0 U art, Essai d'application des principes de Jakson Ii une con-ception dynamique de la neuropsychiatTie, in "l'Encephale", 1936; vezi ~i H. E y, P. Be r n a r d, G h. B r i s s , Manuel de PSYChiatTie, Masson et CieEditeurs" t Paris, 19U. 5) D. Lag a e he, La psychanalyse, P.U.F., Paris, 1969, p. 113. to) S. F r e u d, Introducere in pshianaliza, vol. de fata. 7) Vorbind despre logica Iui A r i s to t el, Pet r e Bot e z a t U observa ca-, pe Stagyrit n interesau in mod deosebit premisele I?i raporturile termenUor, e1 intrehindu-se daca termenul mediu poate lega termenii extremi, de cele mai muIte, ori enuntind doar termenii ~i ordinea atribuirii (A apartine lui ~ prin B), socotind: sufieient enuntui din momentul in care se arata "cauza" (Ia el = universaIuI). Au., toruI deosebe~te silogisme ale cauzei Iii silogisme ale japtului. "Prin siIogismul cauzei se deriva fapte noi din ipoteza propusa, iar prin silogismul faptului see verifica gradul de intemeiere al ipotezei pe acele fapte" (P. Bot e z a t u, ValoaTea: BUCUI'e~ti, 1971, p. 29). Freud proeedeaza, de predideductiei, Editura$tiintifica, lectie, in acest mod, de und mobilismul .'/i elasticitatea teoriilor sale (In general,. desigur). 8) S. F r e u d, Die Zukunft einer Illusion, in Gesammelte SckTiften, XI. Band" ] 928, p. 446.

I~ -

o eroare $1 0 inlocuie$te printr-o lege noui'i care nu va di'ilnuimal mult .. Dar aceste acuzatii sint injuste $Lin parte false. Transformarea opiniilor $tiintific.e inlege pe care am .privit-o mal intU ca seamni'i evol'utie, progres, $1 nu distrugere. universal valabili'i, ni se reveleazi'i ca netiind decit un caz particular al unei legitati mal euprinzi'itoare, sau eOnstatam ca domeniul ei de aetiune este limitat de o alti'i lege, descoperiti'i mai tirziu; 0 aproximare in mare a adevi'irului este inloaproximare care la rindu-i i$i .cuita de 0 alta, mai minutios adaptata larealitate, de cerce<!$teaptaperfectionarea. jn diferite domenii, noi inca n-am depi'i$itfaza tare, faza in care cercetam diverse ipotezepe care, curind, vom fl nevoiti sa Ie abandoni'im ca necorespunzi'itoare. Dar in unele, noi dejaavem un n:ucleu de cunO$tinte sigure $i aproape imuabile" 0). Yom avea destule ocazii sa ne convingem

ca Freud este adversarul sistemelor anchilozate t;;i ca minuiet;;te cu spiritul deschis logiea t;;tiintei. Data fiind atitudinea peiorativa adoptata de unii fat a de metafora t;;i analogie, pe eare Freud nu Ie dispretuiet;;te nicidecum, devine necesar sa examinam ce fel de instrumente sint acestea in cercetarea t;;tiintifica. Un cercetator american, Roy Dr e i s tad t, intr-un studiu publicat in The Journal of Psychology, dovedet;;te ca analogiile t;;i metaforele sint deosebit de eficiente in materie de descoperiri t;;tiintifice. Dreistadt it;;i sustine teza prin numeroase exemple majore, extrase din domeniul astronomiei, fizicii, _. himiei, biologiei, matematicii, c psihologiei t;;i ciberneticH (A r him e de, New ton, Rut her for d, M a x well, D a r win Mendeleev, Kekule, Erlich, Poincare, Einstein, W. McDougall, W. Kohler, E. C. Tolman, J. Piaget, S. Freud etc.). "Niels Bohrcitim in acest studiu revelator - a declarat ci'i ideea complementariti'itii in fizica ci'i nu putem cunoa$te pe cineva deopotrivi'i in i-a venit intr-o formi'i metaforici'i: lumina dragostei $i in lumina justitiei. Aceasta metafora se gase$te in Biblie" 10). Mai departe citim: "Maniera dubli'i de a utillza analogiile obiective este de asemenea .considerati'i utili'i de ciitre ciberneticieni $i neurofiziologi in cercetarile lor. Pe de o parte se presupune ca "facultatile" reproduse in computere sint analoage cu acelea ale creierului, pe de aUa parte se presupune ca creierul fUnctioneazii intr-un mod analog computerului. Astfel, in timp ce inglnerii au inzestrat computerele cu
"memorie" (prin circuite reverberante inch is e), au construit calculatoare care joacii $ah. $i care pot si'i invete din gre$elile facute (prin feed-back negativ la circuitele .lor) $i incearca sa construiascii chiar ma$ini care sa gindeascii in mod creator, neurofiziologii incearci'i sa explice memoria omului $1 a animalului in termenii circuitelor reverberante inchise cu transformari chimice, invatarea adapti'irii lamediu prin conexiune inversi'i negativi'i $i motivatia ca restabilire a unei echilibriiri stabileprin intermediul .conexiunii inverse negative. Uneori se petrec conexiuni inverse intr-o ma$inii cibernetica prin care ie$irile $L intra rile cresc $i tulbura echilibrul stabil. Comportamentul nevroticse presupune a ti analog cu conexiunea de analogiile inversii pozitiva. Teoriile lui D. O. H"e b b sint puternic influentate cu calculatoarele electronice" 11). Nor b e1' t 'vV i en e r, G. W a 1 t.e r t;;i W. S. M c

Cull 0 c h utilizeaza t;;i ei, de asemenea, analogla cu televiziunea, spre a-t;;iexplica anumite procese cerebrale. La numeroasele exemple de procedee analogice analiz!'!te de Roy Dr e is tad t, vom adauga inca doua, unul din genetica, altul din. psihologie. J. W a t son $i F. C r i c k, pentru a face mai u$or de inteles functiile acizilor nucleici in orgaIbidem, pp. 455-466. Roy Dr e i s tad t, An Analysis of the Use of Analogies and Metaphors in Science, in "The Journal of Psychology", 68, 1, 1968,. p. 100; vezi t;;iR. Opp e nhe i me r, Analogy in Science, in "American Psychologist", 11, 1956, pp. 127-'-135. il) Op. cit., p. 105.
0)

to)

16

I---~

nism, imagineaza urmatorul model analogic: ADN este arhitectul (proiectantul), adica detiniHorul planurilor de constructie a organismului; ARN mesager este ~eful de ~antier sau de echipa, cel care aduce planurile ~i sub supravegherea caruia se executa constructia; ARN transportor reprezinta echipa de zidari care asambleaza caramizile (= aminoacizii), pentru a construi 0 anumita protein a, in con.formitate cu planul adus de ARNm (~eful de ~antier) de la ADN-arhitect 12). La Pie r r e J a net abunda metodele analogice luate din fizica (mecanica, electricitate), sau din domeniul financiar (banel, bugete, pu~culite) ~i economic (uzine care produc in deficit, falimente) etc. Voind sa arate ca fortele psihologice, ca ~l fortele fizice, pot sa aiba doua forme (latenta ~i de mobilizare actuala), psihologul francez apeleaza la analogia cu 0 institutie bancara plasata undeva "dans Z'esprit humain" ~i unde au loc operatii de depunere ~i de restituire, restituirile putfnd lua iorme fortate, violente, devastatoare 13). Ce reprezintaapoi, in definitiv, descrierea faimoaselor conduite ale "panerului'" "sforii", "scarii", "sertarului" etc. decit tot atltea analogii Cll valoare euristica ? Este cu totul hazardata insinuarea ca rationamentele analogice ar fi 0 specie de inferente inferioare, dnd ~tiut este ca acestea au adus ~tiintei beneficii de importanta descoperirii prinelpiului lui A r him e d e, a legii gravitatiei univer" sale, a principiului de functionare a organului auditiv, a structurii atomului (prin analogie cu sistemul ~olar), a codului genetic (descris ca un alfabet compus din patru litere), a structurii moleculei de ADN (comparata cu 0 dubla scara spiraliforma, fapt confirmat dupa aceea prin fotografierea in laborator a moleculei), a principiului de modelare a creierelor electronice etc. Utilizarea analogiei, a comparatiei euristice, a metaforei sugestive, este de natura sa sensibilizeze intregul aparat logic, sa-l puna in mi~care pe traiectorii fertile. Nu este, prin urmare, judicioasa 0 sentinta de descalificare sau de minimalizare a unor astfel de rationamente care, la urma urmei, se integreaza in fluxul total de rationamente de hpuri diferite, con~tiente sau subcon~tiente, reprezentlnd gindh~ea reala, vie, nedesfigurata de analiza atomizanta a logicii sau logisticii, a~a incH in realitate este greu de spus elt dintr-o descoperire, sau inventie, revine unui tip de rationament sau altuia. "Analogia - serie Rob e r tOp pen h e i mer - este a unealta cu adevarat indispensabiZiI $i inevitabila pentru progresul $tiintific" H). 0 ~tiinta intemeiata numai po silogismul deductiv este 0 imposibilitate, aHt timp cit mintea omeneasca nu dispuno de un sistem complet de axiome native. Fiecare gen de rationament este eficient in masura in care, vadit sau nu, colaboreaza cu tonto celelalte. Se pare ca aceasta regula nu cunoa~te exceptii. Nici invinuirea de "teode speculativa", care se aduce freudismului, nu rezista verifidirii. in general, Freud porne~te de la fapte, formuleaza pe baza acestora ipoteze ~i incearca apoi sa Ie controleze valabilitatea prin observatie clinica ~i prin practica terapeutica. Acest mod de a proceda nu este absent nicidin a sa "metapsihologie", in care cei care TIU citesc decit titlurile vad veleitati de ordin metafizic, dar care nu este decit, cum spune D. Lag a c he, 0 "psihanaliza generala" 15), de fdul psihologiei generale sau teoretice, unde Freud nu se multume~te
12) Apud 1\1 ria n B e j a t, Talent, inteligenta, creativitate, Editura $tiintia fica, Bucure~ti, 1971, pp. 40-41. Tot acest autor reproduce ~i comparatia analogica a .agregatelor ribozomale cu circulatia fntr-o gara feroviara, precum ~i un model propus de Bogdan Stugren, referitor la acela~i fenomen, model nu prea diferit de acela imaginat de Watson si Crick. 13) Pie r r e J a net, La force et la faiblesse psychologiques, Maloine, Paris,

1932, pp. 39 :;;1122. H) R. 0 P pen 1958, p. 129.


15)

he i mer,

Analogy

in Science, in "American Psychologist", 11,

D. Lag a c h e, op. cU., p. 18.


cd. 404

2 -

11

eu descrierea fenomenelor psihice, ci Ie interpreteaza din punet de' vedere dinamic" conflictual (intr-o viziune dialectica a luptei contrariilor), din punct de vedere economic, tinind seama de aspeetul cantitativ al fortelor psihice (pulsiuni, contrapulsiuni) ~;;idin punct de vedere topic, adica structural, analizind organizarea elemen tel or "aparatului psihic". Pin a ~i dinastfel de lucrari pur teoretice, punetul de vedere al practlcii nu lipse~te: "Daca - scrie Freud - (...) se dovede$te ca putem fonda pe ipoteza incon$tientului 0 practica incununata de succes, prin care
sa influentam, potrivit cu un scop dat, cursul proceselor con$tiente, noi vom avea, a validitatii ipotezei noastre" 16) datorita acestui succes, 0 proba incontestabila

Stilul sau literar ~i numeroasele corelatli ~i extrapolari pot da, unui spirit neavizat, impresia de aventura speculativa, pe cind, din contra, Freud ~i-a exprimat adesea, cu sinceritate, rezerva fata de gindirea fantezista, instrainata de materlalul faptic ~i de practica.

4. 0 conceptie matej'ialista

~iclinamic~

despl'c psihic

Psihanalizei is-au aplicat adesea in bloc, fara argumentatia de rigoare, calificativele de "idealista", "mistica" ~i "irationalista". De asemenea, s-a atribuit "intregii psihanalize eu toate variantele ei" 1) negarea determinismului ijziologic in procesele psihice. "Eroarea fundamentala a acestei conceptii - citim in citatul de orice determitratat deistorie a psihologiei -, care este ruperea psihicului nism fiziologic $i incercarea de a explica procesele suflete$H prin 0 cauzalitate pur psihica, a facut sa se vada adevarata sa esenta. Psihanaliza nu este nimic altceva decit cel mai pur idealism"
2).

Este mai mult dedt necesar ca acest verdict sever sa fie controlat in temeiurile sale. In primul rind, cum am mai aratat, intre opera lul Freud ~i pslhanaliza in general nu se poate pune in nici un caz semnul egalWitii. Diferiti psihanali~ti se intemeiaza pe conceptii, filozofice foarte diferite, nu de putine ori diametral opuse. C. G. J un g, ca sa luam un exemplu din cele mai concludente, este intr-adevar idealist, mistic, irationalist ~i, intr-o masura oarecare, promotor a1 unul determinism endopslhic. De pe pozitia sa idealist-mistica, el va denunta in Freud un materialist ~i un rationalist, in termeni foarte categorici: "Conceptia care plafrC'udiene este binecunoscutuZ neaza asupra interpretarii psihologice a psihanalizei ~i continua: materialism rationalist de la sfir$itul secoluluial XIX-lea", sale mistice, acela~i J un g incearca ~i 0 caterisin~ care insa, dupa cum yom vedea in acest studiu, nu are justificare : "Prea multi oameni sint mai aproape de psihologia freudiana dedt de Evanghelie $i pentru ei boZ$evismuZ are mai mult sens decit virtutea burBod i n respingea gheza" 4). Cu cUeva decenii mai inainte, dualistul francez Jean ~i el teoria freudiana, eu 0 indignare drastica, considerind-o drept ,,0 psihologie pierdutCi in mi!jcarea materialista a secolului al XIX-lea" 5).
"Weltanschauung-ul psihanalizei este un materialism rational, naturale esentialmente practice" 3). Sub influenta conceptiei acela al unei $tiinte

1958, p. 527.
2) . 3)

16) S. 1) M.

F r e u d, Metahpychologie, In GesammeZte Schriften, V. Band, p. 481R ale a, C. I. Bot e z, Istoria psihologiei, Editura Academiei, Bucure~ti,
de tame Critique moderne, de toute

Ibidem, p. 531. C. G. J u n g, Problemes pp. 106, 108 ; vezi ~i p. 397. 4) Ibidem, p. 183.
5)

Buchet/Chastel-Correa,
psychologie

1960,

J. Bod n, 'Contre

Masson, Paris, 1926, p. II.

Freud.

de l'incon:cient,

18

Judecind drept, S. Freud i~i justifica pe deplin caracterizarea de materialist, pe care unii au vOit-D infamanta 6). El pornei?te in mod consecvent de la ideea(pe care, chiar claca n-o expliciteaza intotdeauna, in schimb 0 subintelege, ca "activitatea Inainte de lenta i?i complicata sa insertie in contextul relatiilor sociale, care ii vor da adevarata sa determinare pSihologica, adica aspectul uman propriu-zis, organismul omului vine pe lume prevazut cu 0 serie de "pu1siuni" (= trebuinte) montate biqlogic, care-lexcita din interior: cerindu-~i satisfactia intr-un mod imperios i?i neconditionat. Pulsiunea Ii apare lui Freud ca "Un concept-limita intre psihic $i somatic", a carui sursa se ana intr-un proces somatic localizat intr-un anumit organ sau parte a corpului, proces fie de natura strict chimica, fie putind corespunde degajarii altor forte, de exemplu, mecanice. Se recunoai?te in acest fel psihicului, deosebit de clar, legatura organic a ~i indisolubila cu fiziologicul, cu toate ca Freud se va simti dator sa specifice ca "dat fiind ceea ce-$i propune cercetarea psihologica, 0 cu8). Aceasta noa$tere mai exacta a surselor pu1siona1e nu este riguros indispensabila" este, binefnteles, cu totul altceva decit Ilegarea determinismului fiziologic, care i se repro~eaza in mod absolut gratuit. eei care ii cunosc opera in profunzime, ca de exemplu R. 0 s b 0 r n, sint de parere ca "P a v 10 v i?i F r e u d au mai
7).

psihica este legati'i de funct{a ftind Un rezultat indiscutabil

creieruluimai al cerceti'irii"

mult

decit a oricarui

organ

acesta

muZte puncte comune decit s-ar crede. Ambii sint riguros moni$ti, care cred ca Dar pe cind F re u d insistaasucomportamentu1 uman are 0 baza neurojizio1ogica. pm faptu1ui cd dezvoltareapsihoZogiei n'u putea a$fepta epuizarea descrierii neurosdi erau de parere fizio1ogice a comportamentu1ui uman, Pay 10 v $idiscipoZii cd 0 $tiinta pozitivista a comportamentuZui uman nu putea sa existe fara aceasta" 9).

In ce ne prive~te, am incercat sa sustinem punctul de vedere freudian, care este acela al unei "psihologii psihologice" ~i care coincide, mutatis mutandis, cu acela al lui Vasile Pavelcu 10). Intr-adevar, pentru cunoa$terea psihologica a omului normal (i?i chiar bolnav psihic, uneori) este otios sa se procedeze la disectii ~i analize histochimice, sa zicem. Una este psihologia, alta neurologia sau psihochimia. "Bu1buZ
sau mdduva pre1ungitd constituie un obiect de studiu foarte serios $i frumos -

va scrie Freud. Imi amintesc prea bine tit timp $i cita ostenea1a m-au costat' astfel de studii. Dar astazi trebuie' sa marturisesc ca din puncruZ de vedere a1 inte1egerii
psiho1ogice a angoasei nimic nu-mi este mai indiferent decit cunoa$terea traiectului nervos urmat de excitatiile care emanadin buZb"l1). Cuvintele acestea au cu

atit mai mare greutate cu eft apartin unui om care a debutat ca anatomopatolog al creierului i?i ca autor de apreciate lucrari de neurologie ~i care, in perfecta cuno~tinta de cauza, intelege sa delimiteze perimetrul obiectului psihologiei, fat a de disciplinele cu care s-ar putea confuhda. Psihanaliza -'- scrie el in ale sale Vorlesungen zur EinfUhrung in die Psychoanalyse - "vrea sa dea psihiatriei baza psihologicd, care ii 1ipse$te; ea spera sa descopere tel"enUZ comUn care va face inteligi-

6) V. Sa hIe a n u, Psihanaliza: pro $i contra, in "Lupta de clasa",5, 1971, intreprinde 0 serioasa punere la punct in aceasta privinta. 7) S. F re u d, Metapsychologie, p. 489. 8) S. F r e u d, Triebe und Triebschicksa1e, in Gesammelte Schriften, V. Band, p. 449 9) R e u b en' 0 s b 0 r n, M arxisme et Psychanalyse, Payot, Paris, 1969, p. 61. 10) Vas i Ie P a vel c u, Invitatie la cunoa$terea de sine, Editura ~tiintifica, $i psihoidlogie, Bucure~ti, 1970, p. 8;. vezi ~i Leo n a r d Gav r i I iu, l'sihologie in "Lucrari ~tiintifice ale cadrelor didactice", Institutul Pedagogic Suceav.a, vol. II, Suceava, 1971, pp. 89-96 .. 11) S. F re u d, Introducere in psihanaliza, in \101. de fata.

19

bilif 'intilnirea unei tulburiiri somatice cu 0 tulburare psihicii. Spre a-$i atinge scopul, ea trebuie sa se tina Ia distanta de orice pTesupozitie de ordin anatomic, chimic sau fiziologic, sii nu se sprijine dedt pe notiunile pur psihologice, ceea ce, ma tem, va face ca ea sa apara cam ciudata Ia prima privire" 12). Intr-adevar. aUt de ciudata !;>i e derutanta a aparut, incH acest demers, absolut legitim pentru psiholod gie ca psihologie, a fost luat drept 0 negare idealista a determinismului fiziologic. Mai inainte de a fi pornit ofensiva polemic a impotriva tuturor directiilor psihologice existente, cu intentia de a face loc propriei sale psihologii concrete, G. Pol i tz e I' a inteles in intregime legitimitatea efortului lui Freud, scriind : "tocmai 0 data cu psihdnaliza, pentru prima oara, tinde a se constitui 0 psihologie veritabilli. Inainte de psihanaliza, psihologia s-a situat mereu fie dincoace, fie mult dincolo de omul concret" 13). Ca !;>iPie I' l' e J a net, cu care are numeroase tangente ~i chiar coincidente (ar fi de mirare, de altfel, sa nu fie a!;>3,in cazul unoI' oameni de ~tiinta obiectivi, care studiaza una ~i aceea~i realitate !), Freud concepe activitatea psihica sub forma unui joc de energii !?i tensiuni de natura materiala, capabile de acumulari, de dispersiuni ~i de transformari reciproce. "Freud - scrie in acest sens J. A C. B l' 0 W n - a fost un materialist care a utilizat terminologia psihologica - "mitologia" sa, cum singur a denumit-o - spre a descrie procese care, dupa parerea sa, intr-o zi VOl' fi des crise in termeni fizico-chimici" 14). Un merit aparte i~i face Freud din faptul caa introdus, intre altele, factorul cantitativ, marimile de energie psihica, in lantul cauzal pe care il urmare~te in definirea comportamentului nevrotic. "Acesta este - spune el - un factor de care trebuie Sa tinem seama peste tot. Analiza pur calitativii a conditiilor etiologice nu este exhaustiva. Sau, spre a ne exprima altfel, 0 conceptie pur dinamica a proceselor psihice care ne intereseaza este insuficiimtii: trebuie sa Ie consideram $i din punct de vedere economic. Trebuie sa aratam ca conflictul intre doua tendinte nu se declan$eazii dec'it 'in momentul 'in care se ating anumite intensitiiti" 15). Spre a face inteles fenomenulde mai sus, Pie I' I' e J a net se folosea de 0 analogie din domeniul fizicii. Daca luam, arata el, un curent de voltaj scazut, beeul electric nu se va aprinde, pe cind daca facem sa treaca prin filament un curem de 100 de volti, se va aprinde 16). A~a ~i la Freud, efectele sublimarii instinctului sexual, de exemplu, depind de cantitatea de energie psihica (libido) deturnata de pe canalul ei de fluentii obi!;>nuit, ca :;;i de eventualele suspendiiri sau blocari pe care Ie poate suferi, in fractiuni mai mari sau mai mici, aceastii energie. Economia proceselor psihice se insote~te de 0 dinamicii particulara, conceptie care reliefeaza numeroase elemente de dialectica in gindirea lui Freud 17). "Nu voim doar sa descriem $i sa clasificiim fenomenele - arat& el -, ci Ie concepem de asemenea ca fiind indici ai unui ;oc de forte care are loc in suflet, ca manifestare a tendintelor aVLnd un scop definit $i care lucreaza fie in aceea$i directie, fie in directii opuse. Incercam astfel sa ne formam 0 conceptie dinamica asupra feno-

1_20

Ibidem, p. 67. G. Pol t z e r, op. cit., p. 43. 14) J. A. C. B l' 0 W n, Freud and the Post-Freudians, Penguin Books, BaHimore, Maryland, 1967, p. 11. 15) S. F l' e u d, lntroducere in psihanaliza, in vol. de 'l.:'ta. 16) Pie r I' e J a net, op. cit., p. 20. 17) "Wallon.:?i Piaget - scrieP. Fougeyrollas - au fost mal putin dialectici, in demersurile lor intelectuale, dedt a fost, inaintea lor, F I' e u d ... In mod cu totul vizibil, caracterul conflictual al trairilor, proprii nevroticului, I-au imp ins pe Freud spre concepte dialectice" (La revolution freudienne, Denoel-Gonthier, Paris, 1970, p. 298); vezi ~i P a u 1 R i c 0 e u r, De l'interpretation, essai sur Freud, Ed. du Seuil, Paris, 1965, capitolul "Dialectique".
12) 13)

18). La aceasta se adauga punctul de vedere topic, inlocuit mai tirziu printr-un punct de vedere structural pmpriu-zis. Fara a cauta localizari stricte ("localitati anatomice" ale proceselor psihice, cum se exprima ell, respingind ideea desemnarii concrete a unoI' re:;;edinte structurale pentru una sau alta dintre componentele -"aparatului psihic", in felul lui Wi 1d e I' Pen fie I d care, inca nu. demult, incerca sa repereze "sediul con:;;tiintei".Freud concepe 0 topica psihologica elastica, eu caraeter ipotetic declarat, dedusa in special din fenomenologia psihicului pato-

menelor psihice"

logIc.

5. Structure "aparatului

psihic"

Viziunea sistemica a lul Freud se exprima in conceperea psihicului ca un intreg structurat, alcatuit din parti articulate dupa 0 formula dinamica :;;igenetica, dar pastrind 0 relativa stabilitate :;;iindeplinind aUt 0 functie generala, daca ~istemul este considerat in totalitatea sa, cit ~i 0 gama de functii particulare, daca se au in vedere subansamblele, subsistemele. In cadrul sistemului pot aparea, desigur, ~i fenomene de dezechilibru, schimbari ale raporturilor de forte, distorsiuni structurale~i implicit functionale :;;i,in acest eaz, avem 0 intreaga gama de manifestari patologice, formule noi :;;ineobi:;;nuite de interactiune, provocate de cauze diverse. Psihanaliza i:;;i propune ca, pe baza cunoa:;;terii parametrilor normali ai sistemului, precum :;;ia determinismului acestuia, sa gaseasca mijloace prin care sa actioneze in sensul restabilirii echilibrului, sau sa actioneze preventiv pentru mentinerea :;;iintarirea Iui (psihanaliza profilac~ tical. De fapt, in orice caz psihanaliza are in vedere 0 restructurare a sistemului, in directia rididirii con~tiintei, a eului, la rolul de factor dominant (ameliorarea psihica a speciei umane). Prezentarea analitica a unui sistem este :;;tiintifice:;;te indreptatita, ca de altfel ~i prezentarea sa globala. Din punet de vedere abstract, arata C. B a 1ace a n u ~i E d m 0 n d N i c 0 1a u, orice sistem poate fi descris prin blocuri function ale, care leaga intre ele diferitele marimi caraeteristice. Unul :;;i acela~i sistem real poate fi reprezentat prin mai multe grafe diferite, dupa criteriul de "elementaritate" adoptat (noi am spune dupa nivelul structural). Un televizor, exemplifica autorii citati, poatefi descris printr-un singur bloc functional, la care semnalul de intrare este semnalul ce ajunge la antena, iar semnalul de ie:;;ire este compus din imaginea :;;i sunetul ce se produc. Dar se poate trece ~i la 0 reprezentare pe subansamble, punindu-se in evidenta separat calea de sunetfata de cea de imagine. La 0 detaliere ~i mai fina, se pot pune in evidenta etajele (amplificare de radiofrecventa, amestec, baleiaj etc.). In fine, se pot pune in evidenta transistoarele. La fel se procedeaza :;;i in studiul omului, aUt in ce prive~te organismul, cit :;;i psihicuL "Psihanaliza - scriu C. B a 1ace a n u :;;iEd. N i c 0 I a u - impiirtea personalitatea in trei compartimente : id, cuprinzind cerintele biologice, fundamentale; superego campus din imperativele sociale obtinute mai ales din mediul familial; ego, care avea fUnctia de a aptimiza campartarea, maximalizind gratiJicatia obtinuUi de la diver$i stimuli, in acela$i timp minimalizind sanctiunea socialii" 1). Nu vedem

nimic anti~tiintific in ideea de a se cauta :;;ia se descrie "componentele" structurale ale psihicului. Imputarea de "atomism psihologic", pe care inca i-o mai fac S. F r e u d, Intraducere in psihanalizii, in vol. de fata. C. B a 1ace a n u, Ed. N ie 01 a u, Personalitatea umanii ciberneticii, Ed. Junimea, Ia~i, 1972, p. 12 ; vezi ~i pp. 14-15.
18)

1)

a interpretare

21

lui Freud unii cercetatori 2), trebuie deci privita cu rezerva. Sa nu uitam ca, pe de aUa parte, psihologia Gestalt-ului !ii-l revendica'3) !ii, bineinteles, nu pentru "atomism". Ambitia lui Freud a fost sa deduca structura "aparatului psihic" exclusiv din studierea clinica a comportamentului omului sEmMos sau bolnav, deci cu mijloace proprii psihologiei, fara a' se ingriji deocamdata de izomorfism, adica de corespondenta dintre constructiile sale idealizate 4) (care, tinzind la eliminarea oricarei inexactitati, treceau peste lacunele istorice!ite inerente ale histologiei, fiziologiei !ii biochimiei, punindu-le, de fapt, intre paranteze) !ii substratul material al acestor constructii, edifidnd un sistem explicativ, minutios elaborat, in scopuri de diagnoza !ii tratament curativ, sistem pe care el insa a;;tepta sa-l vada confirmat in viitor de datele !itiintelor care studiau sistemul nervos, din toate punctele de vedere. Travaliul deductiv cerut de aceasta constructie a fost desigur enorm, analogia nefadnd adesea dedt sa deschida eM de acees spre intelegerea ultraeomplexului edificiu psihie a!ia eum este acesta in realitate. Precum expresiv observa Ray m 0 n d R u y e r, psihologul ineearea sa-;;i expliee ee se petrece in interiorul individului. ,,elientul psihanalistului - spune el - intr-un anumit sens vine la medic cu legiiturile sale famiZiale $i cu situatia sa sociaZii, ins a "introiectate", incarnate in "viscere psihologice", aproape tot attt de organice $i tot atit de tipice ca $i forma stomacului $i a intestinului" 5). Freud a efectuat, prin urmare, disectii psihologice, a facut intr-un fel "anatomie psihologica", a descris "viscere psihologice", printr-o metoda original a, ipotetico-deductiva, intuitiva, inductiva !ii analogica. El a inceput, in Die Traumdeutung (1900) ~i in alte luerari anterioare anului 1920, prin a distinge in sfera psihicului doua sisteme icrarhizate : ineon~tientul (sistemul Ics) !ii con~tiinta (sistemul Cs), acest din urma sistem fiind suplimentat de un preeon!itient (Pes). Incon!itientul era eonsiderat acum realitatea esentiala a psihicului, chiar psihieul insu~i. "Incon$tientul este asemanator cu un cerc mare care ar include con$tiinta ca pe un cerc mai mic. Nu poate exista fapt de con$tiinta fara o preparatie incon$tienti'i, in timp ce incon$tientul se poate Zipsi de stadiul con$tient, avind totu$i 0 valoare psihica. Incon$tientul este psihicul insu$i in realitatea sa esenpiali'i. Natura sa intima este la fel de necunoscuti'i ca $i aceea a reaZiti'itii exterioare, iar con$tiinta se informeaza despre el intr-un fel tot at'it de ineomplet, ea $i organele noastre de simt despre lumea exterioara" 6). Con~tiinta, pe de aHa parte, era privita ca un simplu organ de perceptie interioara, fara eonsistenta ~i lipsit de memorie. Con!itiinta - in Die Traumdeutung - "nu este. dedt 'un organ de simt care permite perceperea caliti'itiZor psihiee (...) Aparatul psihie, care este deschis asupra lumii exterioare prin organele de simt ale sistemului sau de perceptie, este el insu$i lume exterioari'i pentru organul de simt al eon$tiintei, care de altfel i# gi'ise$te in acest raport justificarea sa teleologica" 7). Continutul incon!itientului, absolutizat in mod abisalist, consta dintr-un nucleu de "formatiuni psihice mo~tenite", analoage cu instinctele animalelor, la care se

. 3) G 0 r gi 0 Res t a, Problemi di integrazione tra teoria delZa forma e teoria psicoanalitica, in "Rivista din Psicologia", LXI, fasc. IV, 1967. 4) Trebuie facuta distinctia neceSara intre termenul "idealizat" !ii "idealist". Aici ne referim la semnificatia data de P. Bot e z a t u, in a sa "antinomie a exactitatii", termenului idealizat (op. cit., pp. 180-184). 5) R. R u y e r, L inconscience, la fausse conscience et l'inconscient, in "Journal de Psychologie normale et pathologique", 3, 1966, pp. 258-259. 6) S. F r e u d, Die Traumdeutung, in Gesammelte Schriften, II. Band, 1925, p. 529. 7) Ibidem, p. 532.

re~i,

2)

1972, p. 45 .

M. Go 1 u, A. D i c u, Introducere in psihologie, Editura $tiintifica, Bucu-

22

adaugau produsele d'e refulare (Verdrangung), adica r>eziduurile inutilizabileeliminate in cursul dezvoltarii copilului 8). Aceste elemente respinse de con~tiinta nu se impaca insa cu exilarea in incon~tient ~i incearca in permanenta, folosind stratageme ~i subertfugii, sa revina in arena con~tiintei, unde se poate realiza integral placerea, conform unui principiu dupa care s-ar conduce intreaga viata pulsionala ~u derivatele ei (Lustprinzip), tinzind spre 0 reducere a temdunilor energetice. Inca mai demult, Ernest Jones vedea in acest principiu al placerii un analog al homeostaziei, despre care va vorbi Can non. "Mecanismele fundamentale de reglare a proceselor psihice - scrie Jon e s - sint tendintele de a cauta placerea prin descarcarea tensiunilor psihice $i evitarea in acestmod a d:urerii, pe calea prevenirii acumularii de energie psihica
9).

Conflictul intrapsihic dintre incon~tient ~i con~tiinta impregneaza intreaga viata a individului. "Principiului placerii", propulsat de incon~tientul axat pe viata biologica, animala, i se opune "prfncipiul realitatii", promovat de con~tiinta centrata pe viata social-morala a omului, generatoare de constringeri fire~ti. Presiunile incon~tientului asupra con~tiintei duc la manifestari marbide, la dramatice tulburari de echilibru sau, cel putin, la acte de comportament enigmatice, absurde sau ciudate, regizate de 0 motivatie ascunsa, abisala. Evaluind cu obiectivitate, s-o recunoa~tem, ponderea alarmanta a motivatiei incon~tiente, nu numai in comportamentul patologic, dar ~i in cel cotidian, psihanaliza freudiana i~i propune sa rastoarne situatia in favoarea suprematiei con~tiintei, a ratiunii, a omului sociabil. "Intreaga sarcina a tratamentului psihanalitic - scrie nu 0 data Freud - ar putea
ji Tezumata in formula: transjormarea oTicarui incon$tient patogenicin con$tient" 10). Aceasta sarcina a perfectionarii psihologice ~i etice a omului este considerata dintr-o perspectiva sociala larga (vezi Das Unbehagen in del' Kultur, 1930).

Spre a ne face sa intelegem mai bine raportul dintre incon~tient ~i con~tiinta, precum ~i finalitatea psihanalizei, Freud recurge la un adevarat mit, caruia i-am putea spune mitul individului turbulent. Sa ne imaginam, propune el, ca intr-o sala de conferinte patrunde deodata un individ artagos, care vocifereaza, ride, rastoarna scaunele, fara a-I pasa ca-l deranjeaza pe conferentiar ~i pe auditori. Desigur ca publicul, care vrea sa asculte conferinta, il va scoate pe individul turbulent pe coridor, u~a va fi baricadata ~i se va institui chiar ~i 0 paza (a~anumita cenzura). Sala de conferinte simbolizeaza con~tiinta, coridorul unde este expulzat musafirul nepoftit reprezinta incon~tientul, iar scandalagiul insu~i reprezinta starile suflete~ti incomode, dorintele obscene, impulsurile imorale, pe care incercam sa le reprimam (refulam) aruncindu-le in bezna de unde au aparut. Dar, adauga Freud, este foarte putin probabil ca individul turbulent sa se astimpere.El poate sa bata cu pumnii in u~a, poate fluiera, tipa etc. Publicul 'Ii conferentiarul sint la fel de incomodati. Atunci cineva iese afara, sta de yorba eu individul turbulent, il convinge sa se calmeze ~i sa asculte ~i el conferinta, ~i chiar il reintroduce in sala, pe propria sa garantie. Astfel, sustine Freud, s-au darificat cauzele care provocau tulburarea ~i au fost anihilate. Prin analiza abisala (psihanaliza), au fost aduse in lumina con~tiintei toc.mai elementele perturbatoare care, prelucrate ~i transform ate in sensul aratat, >au fost reduse la tacere, con~tiinta recapatindu-~i cursul normal 11) In acest mod se afirma psihanaliza
S. F r e u d, Metapsychologie, p. 510.

8) 9)

\E. Jon e s, Freud's Psychology, in Papers on Psycho-Analysis, Bailliere, Tindall and Cox, London, 1923,p. 22. 10) S. F r e u d, Introducere in psihanalizii, in vol. de fata. 11) S. F r e u d, Prelegeri de psihanalizii, in vol. de fata. 23

ca intrument, ca metoda de cunoa~tere a cauzelor dezechilibrului ~i ca metoda de terapie psihica. Incepind din anul 1920 (Jenseits des Lustprinzips, 1920; Massenpsychologie und
Ick-Analyse,
1926 1921;

Das Ick und das Es, 1923;

Hemmung,

Symptom

und Angst,

etc.), Freud i~i revizuie~te inmulte privinte teoria pulsiunilor ~i teoria referitoare la structura "aparatului psihic" care - dupa cum va conchide el la un moefortului de explorare a lumii exterioare ment dat ~ "s-a dezvoltat tocmaidatorita :;i care a trebuit, in consecinta, sa realizeze in structura sa un anumit grad de adaptare" 12). De data aceasta el va descrie trei instante psihice, antinomice in grade diferite (sine Ie, eul, supraeul), intre care se instituie complexe raporturi dinamice, economice (investitii energetice, compensari, clecompensari etc.) ~i implicit structurale. Abordarea in acela~i timp genetica a problemei structurii psihicului, _bine reliefata de Rut h L. M u n roe 13), da procesului structurarii un aspect dialectic. Putem urmari, direct pe un text clintr-o cartE; a lui Freud (ramasa neterminata), Abriss del' Psychoanalyse (1938), tabloul genezei ~i constelatia functiilor celor trei "organe" ale psihicului uman14) : "Psihanaliza face 0 supozitie, a carei discutare este rezervata filozofiei, dar a carei justificare Tezida in consecintele ei.
Cunoa:;tem doua categoTii de elemente implicate in ceea ce numim Psyche (saa viata mintala): in primul rind organul ei material :;i scena actiunii, creierul (san sistemul nervos) $i, in al doilea rind, actele noastre de con$tiinta care ne sint date imediat $i nu pot fi lamurite mai departe prin nici un fel de descriere.Tot ceea ce se gase:;te intre aceste doua categoTii de elemente ne este necunoscut $i date Ie $tiintei nu pot include nici 0 relatie nemijlocita intre aceste doua puncte terminale ale cunoa$terii noastre. Daca aceasta exist a, in cel mai bun (;az ne-aT permite 0 exacta localizaTe a proceselor con$tiintei, dar nu ne-ar ajuta in intelegerea lor. /1 Cele doua ipoteze ale noastre pornesc de la aceste puncte finale, sau initiale, ale cuno$tintelor noastre. PTima se refera la pToblema localizarii. Presupunem ca viata psihica reprezinta functia unui aparat caTuia ii atTibuim caracteristicile unei Tealitati extinse spatial $i constituite din mai multe parti asemanato are cu ale unui telescop, microscop, sau ceva similar. Fara a nega unele incercaTi anterioare in aceasta directie, elaboraTea unei conceptii ca aceea de fata constituie 0 inovatie $tiintificii. / / Am ajuns la cunoa$terea acestui aparat psihic prin studierea dezvoltarii $i evolutiei omului. Celei mai arhaice dintre aceste zone sau organ psikic i-am dat numele de sine. Acesta contine tot ce este ereditar; dat la na$tere, ceea ce este cOnstitutional, instinctele inainte de toate, care i$i au originea in organizarea somatica $i i$i gasesc aici 0 prima expresie psihica (in

12) 13)

Holt, Rinehart & Winston, New York etc. 1955,p. 83.. 14) In psihologia sovietica, de exemplu, A. N. Leo n tie v vorbe~te despre scoarta cerebrala ca de "un organ capabil sa formeze alte organe", un fel de "organe functionale", In a~a fel lncit orice functie psihica reprezinta un rezultat al activitatii unOI' asemenea organe "de structura variata" ~i stabile. In fond aceste "organe functionale" slnt sisteme de reflexe conditionate, dar mult mai complexe ~i mai elastice decit stereotipurile dinamice (Biologicul $i socialul in psihicul omului, in "Analele Romano-Sovietice", seria Ped. - Psihol., 2, 1961). R. R u y e r le-a spus
viscere psihologice. 24

S. F r e u d, Die Zukunft einer Illusion, p. 466. R. L. M u n roe, Schools of Psychoanalytic Thoughts,

acest sine), in fonne necunoscute noua 15). / / Sub influenta lumii reale exterioare, speciala. Din a mediului inconjurator, 0 portiune a sillelui sufera a dezvoltare ceea ce initial constituia un strat cortical, prevazut cu organe de receptare a stiell dispozitive care actioneazii ca un ecran protector impotriva stimumulilor:;;i liZor, ia 1W$tere 0 structura aparte care, de -acum inainte, actioneazi'i ca un intermedial' intre sine :;;i lumea exterioara. Acestei zone a spiritului nostru i-am caracteristici ale eului. Ca urmare a dat denumirea de eu. / / lata principalele conexiunii pTeexistente dintTe simturi :;;i activitatea motTice(musculara), eul are-sub comanda sa mi:;;carile voluntare. cu rol in autoconservare. Relativ la realitatea din afarii, eul i:;;i indepline:;;te sarcina luind cuno$tinta de stimuli, inmagazinind in memorie experienta referitoare la ace$tia, evitind stimulii deasebit de putcrnici (prin fuga), prin interactiunea cu stimulii moderati (adaptare) :;;i, in final, invatind sa transformein avantajul sau lumea exterioara (prin activitate). Cit prive:;;te reaUtatea interioarii, relatia cu sinele, eul i:;;i 'indepline:;;te sarcina prin obtinerea controlului asupra cerintelor instinctuale" prin decizii in legiiturii cu de satisfacere a acestora, prin aminarea satisfacerii in conditii de permisiunea timp :;;i de mediu favorabile, sau prin suprimarea totalii a excitatiei. In activitatea legate de tensiunea stimuli/or, de faptul dacii tensa este condus de consideratii siunile Ie sint intrinseci sau introduse din afarii. Emergenta acestor tensiuni este in - general simtitii ca neplacere (Unlust), iar scaderea lor ca pIa cere (Lust). Dar probabil ca ceea ce este simtit ca placut sau nepliicut nu constituie masura absala ritmul schimbiirilor acesteia. Eul tinde spre luta a tenshmii, ci ceva referitor a:;;teptata placere :;;i cautii sa evite starea de neplacere 16) 0 cre$tere a neplacerii, $i prevazuta, este 'insotita de a stare de anxietate, ca de un semnal. 0 astfel de cre:;;tere, fie ca ea i:;;i are originea in afarii sau in interior, are semnificatia unui pericol. Din timp in timp eul se deconecteazii de lumea exterioara :;;i de visele din cursu I somnului, conditii in care au loc schimbiiri cuprinzatoare in structurasa. Din starea de somn se poate vedea ca aceastii reorganizare constii intr-o distributie particulara a energiei psihice. i i Lunga perioada a copi/ariei, in decursul careia tiintele umane in devenire riimin sub dependenta parintilor, lasa dupa ea~ ca un precipitat, inchegarea in peTimetrul eului a unei structuTi speciale, prin care se prelunge:;;te influenta paterna :;;i maternii. I-am dat numele de supraeu., (Uberich). In masura in care acest supraeu se diferentiaza de eu, sau se opune, el consttt'uie 0 a treia putere de care cuI are de tinut seama. / / Functiunea eului sM in satisfacerea simultanii a ceTintelor sinelui, supraeului:;;i realitiitii Cll alte cuvinte el trebuie sa fie in staTe sa reconcilieze intre ele cerintele acestora 17). Raportul eomplet dintTe en :;;i Sllpraeu devine pe deplin inteligibi/ daca ne referim-

15) In 1923, F r eu d admitea ca "ceea ce este refulat constituie pentru noi prototipul incom"tientului ", deducind in acest mod notiunea de incon~ticnt din teoria refularii (Das Ich und das Es. in Gesammelte Schriften, VI. Band, p. 357). In 1915(Triebe und Triebschicksal; Das Unbewusste) el fusese ins a mai aproape de realitate spunind eEl "materialul refulat TIU acopera intreg incon;;tientul". (Metapsyehologie, p. 480). De fapt aceasta din urma conceptie este cea care il reprezinta cu ade-varat, in cazul celeilalte fiind vorba, probabil, de 0 inadvertenta. 16) Dupa E.. J 0 n e s ~i altii (vezi, de ex., P. F 0 u g e y r 0 11 a s, La revolution freudienne, p. 179) mentionind ca S. Freud considera principiul placerii ca un caz particular al tendlntei universale, prezenta in toata materia vie, de a-~i men tine. stabilitatea fata de perturbatiile provenite din interiorul sau exteriorul sistemului, M. G 0 1u ~i A .. Die U observa ;;i ei ca "in termeni cibernetici, am putea spune ca el (principiul placerii, n_n.) reprezinta un caz particular al reglarii homeostazice" (Introducere in psihologie, p. 36). 17) Vezi ;;i S. F I' e u-d, New Introductory Lectures on Psycho-Analysis, W. W.Norton, New York, 1933_, . 103. p

25

la atitudinea copilului fata de parinti, in primii ani de viata. Aceasta influenta parentala include desigur in actiunea ei nu numai personalitatea parintilor prode rasa $i nationale care priu-zi$i, ci $i pe aceea a intregii familii, a traditiilor se manifesta prin aceasta, tot a;;a de bine ca $i cerintele mediului social cel mai In acela$i fel supraeul, in cursul dezvoltarii apropiat pe care ei il reprezinta. individului, recepteaza contributia $i a celor din urma succesori $i substituti ai parintilor, cum sinteducatorii $colari $i modelele admirate din viata publica, idealurile sociale. Trebuie observat ca, cu toata diferenta lor esentialii sinele $i supraeul au ceva com un: $i unul $i celi'ilalt reprezinta influente ale trecutului'sinele influenta ereditaiii, iar supraeul, in esenta, influente venite din parte a altor determinat de propria experienta oameni -, in vreme ce eul este in principal individ'uali'i" is).

Tinind cont de textul de mai sus, ca ~i de multe altele, este greu sa se mai puna in seama lui Freud 0 conceptie biologizanta, cum fac criticii care nu-i cunosc dedt segmentar opera, sau care pur ~i simplu pierd din vedere laturile ~i aspectele sociale pe care ea Ie cuprinde ca elemente esentiale. Dupa cum s-a aratat, teoria supraeului a lui Freud reflecta rolul protector al societatii' in viata omului ~i in special rolul acesteia in reprimarea agresivitatii primitive 19), cit 'ii un rol formativ superior, in sensul a ceea ce noi numim integrare socia1a. Inca din 1923 (Das Ich und das Es), Freud d'efine'ite. 'ii un eu ideal care. spre deosebire de eu (omul a'ia cum estel, reprezinta omul a'ia cum ar trebui sa fie, modelat de 0 cenzura morala puternica. "Eul ideal - spune Freud - satisface toate conditiile pe caretrebuie sa le satisfaca esenta superioara a omului (oo.) Sentimentele sociale se bapcpt -'cs zeaza pe identiJicarile cu ceilalti membri ai colectiIn 1932, Freud viti'itii care au acela$i eu ideal" 20). 'ii-a reprezentat grafic sistemele dinamice ale personalitatii, a'ia cum Ie vedea el atunci, in felul schemei pe care 0 reproducem a1iiturat (vezi fig. 1) 21). In aceasta schema simbolul "pcpt - cs" se refera la sistemul periferic P (= Perceptie), cuprinzind initial "precon$tientul" cladit pe "reziduuri mnezice" 22). Comentind aceasta reprezentare grafica in carte a sa Psyche, Soma, Germen, B 0 r is R y b a k atrage atentia asupra faptului ea supmeul se scufunda adinc in' sine, eu care este eonstrins sa intretina relatii inti me, in eaJitatea sa de "mo$tenitor al complexului lui Oedip". R y b a k crede ca spatiul afectat sinelui este totu'ii prea mie, pentru ea el sa corespunda proportillor date de psihanaliza freudiana diferitelor structuri. ale "aparatului psihic". Este aiei mai degraba

mconiHient r~""i
J!ml!I

~ ~

Z
Fig.

o proiectare a personalitiitii ideale dominata de Un eu rational. De altfel. noteazi'i B 0 r i s R Y b a k pe aeeea'ii pagina, uitam prea des 0 eoncluziefundamentala a

is) S. F r e u d, An Outline of Psychoanalysis, Standard Edition, vol. XXIII, Hogarth Press & The Institute of Psychoanalysis, London, 1939, pp. 144-148. 19) S. A bra m s, N. R 0 s s, Fundamentals of Psychoanalytic Theory, McGraw'Hill Book Co., New York, 1965, p. 32; despre persistenta agresivitatii primitive la intoarcere, Cartea Romaneasca. Dmul modern, vezi Mar i n Pre d a, Imposibila Bucur'iti. 1972. 20) S. F r e u d, Das Ich und das Es, in Gesammelte SchTiften, VI. Band, p. 381. 21) S. F r e u d, New Introductory Lectures on Psycho-Analysis, p. 111. 22) S. F r e u d, Das Ich und das Es, p. 363.

'26

iui Freud,care
care incumbii

spune: "eUl
civilizatiei

trebuie sa expulzeze sinele. Aceasta este 0 sarcina tot G$a ca $i secarea mla$tinilor Zuydersee" 2:3).

1. Pop e s c u - Sib i u da 0 alta schema grafica (vezi fig. 2). Schita din figura 2 vrea sa reprezinte, spuneP 0 pes c u - Sib i u, faptul di prin evolutia sociala filogenetica copilul se na;;te aUt cu un eu vegetativ (instinctual), dt ;;i cu un latent eu social filogenetic (stratul arhaic al con;;tiintei moral-sociale), .care predispune copilul la socializare, ilface apt pentru "grefarea" eului social .ontogenetic (con;;tiinta morala). Supraeul ar reprezenta "traditia" pe care se. cla.de;;te eul social ontogenetic sau eul ideal (con;;tiinta morala actual a, dobindita). Antagonismul dintre eul social ;;i eul vegetativ determina numeroase conflicte intre individ ;;i societate, prin a carol' solutionare se cristalizeaza eul rational (sau critic, care are in vedere integrarea sociala a personalitatii umane 24). Este aici 0 varianta grafica diagramatica, rezultata dintr-o interpretare personala a textelor freudiene, Tara a Ie deforma. Comprimat intre tentatiile sinelui ;;i opreli;;tile nu intotdeauna justificate ale unui supraeu implacabil (diferit de la individ la individ ;;i de la un mediu .social la altul) , eul sufera adesea deteriorari, reversibile sau nu. In orice caz, pozitia sa este mai mult dedt dificila ;;i, de aceea, subliniaza Freud, anxietatea este modul sau obi;;nuit de existenta 2,,). Pentru a se proteja, eul l;;i structureaza 0 serie cum slnt refularea, regresiunea, Ie mecanisme de aparare (Abwehrmechanismen),
Eul rational sau critic I ZONA

~.
8
filogenetic (supraeul)

deliberarii reprimarii cenzurlirii refularii sublim/irii


Fig. 2 jormatia reactionalii, izolarea, anularea retroactiva, proiectia, introiectia ;;i altele, despre care yom vorbi mai departe, adiror important a in cunoa;;tere, ca ;;i in formarea personalitatii, a fost la. noi subliniata nu demult de catre Vasile Eul vegetatlv . sou instinctual ~,~ IEul ideal) ~ Eulso~alsau con!ftii~19_morala 1- - - - - - ;:;;.ontOgenetic)~ - - - j-J.

i2
w

o u z

r"y. Z

Pavelcu2).

S-a obiectat lui Freud ambiguitatea conceptului de eu. Mai curind este yorba de dificultatea de a introduce claritatile amagitoare ale logicii formale clasice, Intr-un domeniu suprasaturat de dialectica reala a feno~enelor, in care unitatea contrariilor ;;i identitatea lor apar derutante. Privind tabloul general al dezvoltarii ';;i diferentierii psihicului, al genezei unor contrarii care fiinteaza In unitate ;;i nu Apud B 0 I' i s R y b a k, Psyche, Soma, Germen, Gallimard, Paris, 1968,p. 27. Ion Pop e s c u - Sib i u, Conceptia psihanalitica. Expunere $i critica, Editura H. Welther, Sibiu, 1947, pp. 72-73.
23)
24)

25)
26

S. F

I'

e u d, New Introductory
Invitatie

pp. 120-129

V.

P a vel c u,

Lectures On Psycho-Analysis, la cunoa$terea de sine, Editura

p. 103.

$tiintifica, 1970,
27

mai putin in contradictie ~i influent a reciproca, a~a cum apar toate acestea in teoria lui Freud, nu se poate sa nu obscrvam coincidenta cuceea ce Len i n (dedublare numea nucleul dialecticii, anume "dezvoltarea ca unitate a contrariilor
a unicului in contrarii acesteu)" 27). Cu toate ca

ce se exclud

reciproc

$i

raporturile

reciprocedintre

nu afi~eazapretentii in acest sens, paginile scrise de Freud. de exemplu in eseul sau Das Ich und das Es, ramin a expresiva demonstratie de analiza dialectica, fara a fi nici pe departe singurele de acest fel in opera sa. Psihologia sa dinamica este, in definitiv, 0 psihologie dialectica, iar P. Fa u g e y r a II as nu exagereaza afirmind "caracterul integral dialectic al gzndirii lui
2S).

Freud"

6. Determinismul freudian
Cu formatia sa ~tiintifica de Iaborator, Freud a fost preocupat inca de la inceput de intelegerea ~i explicarea fenomenelor. "Freud - spune Ed gar Pes c 11a fost intotdeauna animat de spiritul $tiintific cel mai riguros . precizia observatiilor sale duse pina la cele mai marunte detalii, grija sa neabatuta de a-$i supune ipotezele verificarilor experimentale, sint dovezile cele mai bune ale exigentei spiri'tului sau critic" 1). Freud a descoperit in scurt timp ca nu intotdeauna a concluzie

intuitiva, bazata pe observatie directa, este infailibila, ~i atunci a recurs la deduc~ tie. Sub influenta lui Her man n Yon He 1mho I t z 2), care a fast unul din mentorii sai, credea ca sarcina ~tiintei in general consta in reducerea fenomenelor naturale la forme simple, a~a cum (dupa He I mho I t z) problema fizicii era reducerea fenomenelor la forte invariabile de atractie ~i repulsie, a carbr intensitate depinde de distanta. Fizica perioadei de debut ~tiintific a lui Freud era dominata de metoda de gindire determinista, care era verificata mai ales in domeniul mecanicii unde, prin experiente idealizate (conditii artificiale), se prezicea soarta unui sistem oarecare pe baza cunoa~terii sale la un moment dat, precum ~i a cunoa~terii legilor care-l guvernau. 0 adevarata frenezie a determinismului cuprinsese Iumea ~tiintifica, incercindu-se descrierea tuturor fenomenelor in lumina conceptelor acestuia. "Grice fenomen din nat'ura este guvernat de 0 lege! Cunoa$terea starii sistemului $i CU1Wa$terea legilor ne vor permite sa prezicem soarta sistemului in viitor. Cea mai mare minune este tocmai faptul (dupa cum atlt de frumos se exprimase Poi n c a I' e) ca minuni nu au loc in natura, ca natura este ci de legi" 3). Acest climat de idei I-a influentat puguvernatii nu de intZmplari,

ternic ~i pe Freud, fara insa a-I subjuga. Comentatorii cu lacune in informatie reduc determinismul freudian la determinismul mecanicist .sau n considera un determinism intrapsihic, tot de factura mecanicista. Astfel, dupa A r low ~i B r e n n e r, conceptul psihanalitic de determinism ar consta din afirmatia ca arice raspuns comportamental rezulta din sall' este in functie de un stimul anterior 4), adica pur ~i simplu formula behavio27) V. 1. Len i n, Caiete filozofice, Editura de Stat pentru Literatura Politica, Bucure~ti, 1956,p. 322. 28) P. Fa u g e y r a II a s, op. cit., p. 297. 1) Ed gar Pes c h Pour comprendre la pensee de Freud et la psychanalyse, Bordas, 1946,p. 20. ~) H. v 0 n He 1mho 1t z (1821-1894) este unul dintre primii fiziologi care incearca sa dovedeasca existenta incon~tientului, punind in evidenta 0 a~a-zisa "inferenta incon~tienta" in perceptia spatiului (Cf. Leo Postman, Perception and Learning, in S. Koch, Ed., Psychology,. A. Study of a Science, vol. 5, McGraw-Hill, New York, 1959, p. 46). 3) L. In f e 1d, Noile cai ale $tiintei, Editura $tiintifica, Bucure~ti, 1960, p. 27. 4) J. A. A I' low, C. B r e n n e r, Psychoanalytic Concepts and the Structure of Theory, International Universities Press, New York, 1964.

28

rismului lui J. B. Wa t son: (S-R) sau R = f (S), ceea ce constituie 0 simplificare excesiva, care nu corespunde intotdeauna niei macar fenomenelor mecanicii dasice. Vom avea mai departe prilejul sa vedem ca un B. F. Ski n n e r, de!?i pornit la D critica nemiloasa a psihallalizei, a gasit la Freud 0 formula mult mai complicata a determinismului. Intr-adevar, Freud a facut mult mai mult dedt sa aplice 1a individul uman ni!?te legi universale 5). J)emersul eel mai caracteristic al freudismului consta in ext in de rea determi~nismului 1a intreaga viata psihici'i, sub forma cauzalitatii absolute. Intemeiat pe rmaliza a nenumarate cazuri, patologice Eii normale, Freud afirma, pentru prima aara In acest mod categoric, ca in viata psihica nu exista nimic arbitral', nimic 'lntlmplator !?i nedeterminat, totul, pina la cele mai insignifiantegesturi, cuvinte, id~i, emotii, avind fie 0 cauza conEjtienta, fie de cele mai multe ori 0 cauza ascunsa in structurile adinci ale incon!?tientului, ca atunci dnd este yorba de uitari de nume, pierderi de obiecte, greEieli de pronuntie, greEieli de scris, substitutii de cuvinte, intervertiri de expresii (Versprechen, VeTlesen, Verschreiben, Missverstede hen, VergTeifen etc.), fenomene pe care el Ie clasifica in clasa manifestarilor
psihopatologie cotidiana. (Psychopathologie desc1'llltagslebens). "Anumite insuficiente ale psihicului nostru ... - spune el - $i anumite ade 'in aparenta neintentionate se dovedesc, daca. Ie supunem examenul'ui lJsihanalitic, ca fiincl perfect motivate $i determinate de factori care scapa con$tiintei" 0). In aceasta prima faza a elabo7) rarH conceptiei sale deterministe el neaga, 0 data cu existenta "liberului-arbitru" I/i existenta hazardu1ui In desfaEiurarea fenomenelor psihice: "eu cred 'in hazaTdul exterior (real), dar nu cred 'in hazardul interioT (psihic)" 8). Freud denumeEite aceasta conceptie a sa deteTminism psihologic absolut. Nu trebuie sa se mai creada, cum se Intlmpla nu arareori, ca pentru Freud intregul determinism psihic este opera fortelor oculte ale inconEitientului. "Multi arata En g 1ish & En g 1ish - folosesc tennenul determinism psihanali$ti psihic numai 'in legiituTii eu motivatia ineon$tientii, dal' se paTe ca aceeptii ca posibild $i cletel'minarea comportamentului de eiitTe motive eon$tiente, eu to ate determinat di este lipsitd de interes" 9). In realitate, nota bene, comportamentul depulsiuni ~i instincte, de motive inconEitiente, Freud il considera patologic, chiar lii in cazul unor indivizi sanatoEii mintal 1ii psihanaliza, cum am vazut, pre~onizeaza un om al viitorului dominat de conEjtiinta, de ratilme. "Distinctia 'intTe spune el, subli motivatia con$tientii $i motivatia incon$tientii 0 datii stabiliti'i ninid posibilitatea actelor voluntare rationale -, convingeTea noastrii este doar cd motivatia eon$tientd nu se extinde asupTa tuturor deciziilol' motTice. De minima non CUTat pmetoT. Dar ceea ce Tam'ine nemotivat pe de 0 paTte, i$i afla motivele

R. L. M u n roe, op. cito, p. 27. S. F l' e u d, Psihopatologia vietii cotidiene, in vol. de fata. 7) "Determinism - scriu Rob e l' t S. ~ Woo d W 0 l' t h EiiMar y R. She en a n - is the belief or scientific postulate that all events in nature have their sufficient .causes. As applied to the human organism determinism means that every act or thought or emotion has its sufficient causes, though these may be very complex and difficult to disentangle because of the complexity of the organism and of the -environement. Freud believed heartly in determinism. He would not admit that any act "just happened" or that it was due to "free will" ... \Vhere there in no .conscious motive there must be an unconscious one" (ContempOTaTY Schools of Psychology, Methuen & Co Ltd, London, 1955, p. 274). 8) S. F l' e u d, op. cit. 9) Horace B. English, Ava ChampncyEnglish, A. Comploehensive Dictionary of Psychological and Psychoanalytical TeTms, David McKay Co., New
5)

6)

York,

1964, p. 417.

la alUi sur sa, in incon$tient, incit rezulta ca determinismul psihic apare fara solutie de eontinuitate" 10). Determinism-ul intrapsihie care se atribuie, pe de alta parte, conceptiei psihologice a lui Freud, este fie nascocirea unoI' detractori, fie 0 iluzie de interpretare, cind nu este pur ~i simplli preluarea necritica a nascocirii sau a iluzieL In primul rind este necesar, ~i posibil, sa clarificam faptul ca conceperea unui determinism intrapsihic nu reprezinta un fapt scanda10s pentru ~tiinta, pasihil de incriminari dezonorante, cum inca se mai considera. Pentru aceastaclarificare sa apelam la serviciile unui filozof roman contemporan, care se ocupa de mai bine de doua decenii de problema determinismului in ~tiinta ~i ale carui cercetari sint unanim apreciate. Acest ilozof, 1. T u d 0 s e s c u, porne~te de la premisa ca definitia conceptului de cauzalitate nu se poate limita la cuprinderea relatiilor cauzale tranzitive. Cauza ~i efeetul nu se gasesc numai in raporturi de tranzitivitate, ci ~i de imanenta. Actiunea nu trebuie conceputa numai ca interactiune cu altceva, ci in primul rind ca interaetiune eu sine. "Sinteza imanentei $i tranzitivitiItii 'in determinarea fenomene1or - conchide 1. T u d 0 s e s e u - poate oferi temeiul definirii eauza1iti'itii ca raport de necesitate genetica atit intre sisteme, cd $i in sistem. Ca'uza $i efectul nu ne apar in aeest eadru numai ca extremitati ale unei relatii genetiee polare, ci ~i ca moduri eorelate de manifestare, (aetiva ~i pasiva) ale aceluia$i sistem. Daea notam cauza cu A ~i efeetul cu B, definirea caue" zalitatii va trebui sa ia in consideratie doua cazuri posibile : a) relatia cauzala de 1a A la B, cind A ~i B apartin unoI' nivele sau sisteme Sl ~i S2 diferite, ce S2 succed spatio-temporal potrivit schemel :

b) relatja schemei:

cauzala de 1a A la B, cind A' ~i B apartin

aceluia~i sistem Sl potrivit

(A ,'--;' B)::; Sl . II
Primul model semnifica 0 relatie cauzala intre doua elemente apartinind unor sisteme diferite, aflate in raporturi de coorclonare, iar al doilea model semnifica o relatie cauzala intre doua elemente sau sectiuni ale aceluia~i sistem, elemente aflate in raporturi de subordonare fata de sistem./ / Mentionam ca primul model (cel tranzitiv) al cauzalitatii S2 conserva ca un model de cauzalitate univoca,. iar eel de al doilea model (eel imanent) se struetureaza ca un model de cauzalitate biunivoca. Aceasta pentru ca termenii A ~i B sint fiecare in parte ~i cauza ~i efect" activ ~i pasiv. De un de rezulta ca modelul cauzalitatii imanente este configurat in fapt de schema : (A ~ B) ::; 51 . 1/ (tranzitivii ~i;

Intrucit clefinitia cauzalitatii implica ambele tipuri de cauzalitate imanentii), inseamna ca va fi moddata cuprinzator de schema:

[A::; Sl--to

B ~ A2J + [(A;-- B) ~ SlJ"lll.

1. T u d 0 s e s c u mai arata ca, pretutindeni !?i intotdeauna, la orice nivel dE' structurare a materiei, ambele tipuri de cauzalitate actioneaza corelativ, cu preponderenta unuia sau a celuilalt, in functie de gradul de complexitate structurala ..

S. F I' e u d, Psihopatologia vietii cotidiene, in vol de fata. 1. T u d 0 s e s c u, DeteTminismul $i $tiinta, Editura :;>tiintifiea, Bucure!?ti" 1971, pp. 79-80.
10)

11)

30

A~adar, determinismul intrapsihic (sau imanent, sau endopsihic, sau intranu reprezinta 0 aberatie din punct de vedere :;;tiintific :;;imozofic. Fenomenul exista ca atare fii inca preponderent la sisteme de .felul omul'ui, iar psihologiei, indeosebi, nu i s-ar putea interzice sa se. ocupe in mod special de acest tip de determinism (sau de cauzalitate). Numai ca Freud nu s-a limitat, totU:;;i, la aceasta forma a determinismului. Visele, arata el, intre altele, au nu doar cauze incon:;;tiente; ci intotdeauna se poate pune in evidenta :;;i 0 cauza exterioara, un eveniment diurn (exeitatie exterioara) care precede visul :;;i-i furnizeaza explicatia, fapt deosebit de qorde stabilit mai ales la copii. Darpe masura ce "aparatul psi hie" se c1ezvolta, avind a organizare complexa, ca la individul adult, pot interveni :;;i "excitatii pslhice" (interioare), neinsotite de un complement din afar a 12). Inetiologia nevrozelor, de asemenea, se disting :;;i factorii constitutionali favorizanti, dar rolul declanfiator il are invariabil, un tra'umatism de origine externa, cu radacinile in reIatii interumane. Toate cazurile morbide analizate C:2 Freud pun cauzale,' cit :;;i autoraporturi cauzale, realizind un in evidenta atit heteroraporturi model de cauzalitate biunivoca, in sensul ca uneori constitutia ereditara are primul cuvint, cauzind conflicte cu mediul (traumatizante) care la rindul lor amplifica dificultatile interiaare, pe ciud alteari startul n da un eveniment neferieit din exterior care pune in dificultate un angrenaj psi hie debil, alienabil. Bineinteles, ca uneori centrul de greutate se va depIasa de la tranzitivitatc ia imanenta, pe 0 rul,a complicata, pel1dinte de factori biolog-iei, psihologici :;;i sociali, a:;;a cum se manifesta ace:;;tia in inc1ividualitatea concreta a celui care traie~te conflictul ell mediul :;;i implicit conflictul intrapsihic, care urmeaza inexorabil primului, putindu-l depa:;;i pe toate dimensiunile, "Originea unui simptom - spune Freud sistemic!) Be reduce deci la stimuli din exterior, care au fost in mod neceSClr con~tienti la un moment clat, dar care apoi at. devenit inconfitienti ca urmare a amneziei. Scopul si'mptomului, tenclinta sa, este insa, dimpotriva, in toate cazurile, un proces endopsihic care la un moment dat a putut deveni con,)tient, dar care. tot a$a de bine' poate ramine scufundat in inconfitient. Dar put in intereseaza caamnezia pe care se intemeiaza simptomul, cum eBte a voalat originile, adica evenimentele cazul isteriei; scopul, tendinta simptomului, scop fii tendinta care inca de la' in-ceput au putut fi inconfitiente, - ele sint acelea care determina dependenta simpde inconfitient, atitin nevroza obsesionala, cit ,)i in isterie" 13). Ni se tomului of era :;;i 0 schema didactica a ceea ce Freud denume:;;te "ecuatia etiologidi a nevrozelor" H), e1aborata cu mult -mai inainte ca Kurt Lewin sa-:;;i fi facut cunoscute

"ecuatiile"

sale.

B. F. Ski n n e 1', care il critica pe Freud pentru ca nu este behaviorist suti 1a suta, face observatia, demna de luat in seama, ca Freud chiar :;;ipentru capricii caUla determinanti externi, luindu-:;;i sarcina de a explica in sens determinist chiar :;;i "comportamentul determinantului interior" ("the behavior of inner determiner"). "El a Nicut acest lucru - scrie B. F. Ski n n e l' - punind in evidenta
cauze externe pina atunci neobservate, tinind de mediu sau de geneza individu111.1... Aceasta l-a dus la reprezentarea fiecarui lant cauzal, pe care I-a descoperit, ca 0 serie de trei evenimente. Un fapt de mecli11., cel mai adesea legat de cop ilaria individului, care 1.fii are efectul sa'u asupra aparatul11.i mintal intern care, la rindu-i, produce manifestarea de comportament sau simptomul. Faptul de mediu, starea sau procesul psihic, simptomul comportamental acestea sint cele

12)
1:J)

S. F

l'

e u d, Introducere
p. ~5U.

in psihanalizi'i,

in vol. de fata.

Ibidem,

H) Ibidem,

p. 303. 31

trei verigi ale lantului cauzal la Freud 15). Privind schema lui Freud, observam ca Ski n n era simplificat, totu~i, lucrurile: el a omis 0 a patra veriga, cea care reprezinta evenimentul traumatic actual, pierdut din vedere de majoritatea critieilor sau comentatorilor grabitL . Dupa cum vedem, ne aflam In fata unui tablou complex al cauzalitatii la Freud, departe de formula behaviorista S-+ R, pe care i-o atribuiau A 1'10 W ~i B l' e n n e r. Ne vom face 0 idee inca ~i mai completa despre formula complexa a determinismului la Freud, luind cunostinta de urmatorul text cu totu1 remareabil, din mai multe puncte de vedere : "Cit despre factorul e.rtern, acesta consista in pn.:siunea e.rercitatd de educatie, care se face purtiitorul de cuvint al cerintelor mediului civilizat $i a carei influenta este dupd aceea inlocuita prin actiunea directd chiar a acestui mediu. Civilizatia n-a putut Iua na$tere $i nu s-a putut dezvolta decit gratie renuntarii la satisfacerea anumitor trebuinte, $i en cere ca toti aceia care, in flu.rul generatiilor, Val' sd profite de avantajele vietii civilizate, sa renunte la rindu-Ie la satisfacerea anumitor instincte jG). In cursul vietii individuale are loc 0 neincetata transformare a presiunii e.rterioare in presiune interioara. Datoritii .influentei permanente a mediului civilizat, din ce in ce mai multe inclinatii egoiste se transforma in inclinatii sociale, ca urmare a cumuliirii elementelor Eros-ului. In sfir$it, putem admite ca orice presiune interna a ciirei actiune se manifestd in cursul evoZutiei umane n-a fost initial, adica la inceputul istoriei umane, dedt o presiune e.rternd. Oamenii care vin astdzi pe lume aduc cu ei 0 anumita predispozitie de a-$i transforma inclinatiile egoiste in inclinatii sociale, predlspozitie care face parte din structura pe care au mO$tenit-o $i care opereazd aceasta transformare nu in virtutea unei predispozitii ereditare, ci sub presiunea factorilor e.rteriori. Astfel ca fiecare individ sufera nu numai influenta mediului sau civilizat actual, ci $i pe aceea a mediUm' in care au trait inainta$ii sai" F). Se desprinde din aeeste rinduri 0 conceptie determinista mult diferita de mecanicism, eu ee"te elemente de interactiune dialectica, intersistemica ~i intrasistemica, amintindu-ne de coneeptul de cauzalitate reciproca dezvoltat de F l' a n e isH a 1b wac h s 18). Totadata', i?i nu numai aici, ci in 'tntreaga sa opera, Freud carelc'aza cauzalitatea cu structura ~i structura cu interactiunea (dei?i n-o face explicit), impunlnd ideea de continuitate genetica, de conexiune a structurilar ~i a substructurilor in sens determinist-cauzal, pe un model care ni S2 sugereaza a fi spiraloid. In plus, 1. T u d 0 s e s c u semnaleaza la Freud 0 corelatie a conceptelar de structura ~i finalitate, scriind : "Orientate pe acest faga:?, cercetarile de analiza structuraia ar putea, intTe altele, oferi prilejul intemeieTii unei e.rplicatii cuprinziitoare, CClre sa deschida $i 0 peTspectiva asupra viitorului, perspectiva intrevazuta de aUfel pc temeiurile

is) B. F. Ski n n er, Critique of Psychoanalytic Concepts and Theories, in "The Scientific Monthly", 5, 1954, p. 302. iG) CInd, deci, imaginindu-~i un a$a-zis "mod de existenta nonrepresiv", Her bel' t Mar c use predica "liberarea trebuintelor instinctuale :;;i a satisfactiilor ramase pIna acum tabtl sau refulate" (Eros et Civilisation. Contribution Ii Freud, Editions du Minuit, Paris, 1963, p. 10), el nu are dreptul sa se erijeze in disci pol a1 lui Freud sau in continuator al san. A sa "reinterpretare a cQnccptiei teoretice a lui Freud" (ap. cit., pp. 16-17) nu este decit 0 vasta opera de denaturare vulgara, iar acela care pretinde a face 0 eritica a revizionismului neo-freudian, nu-i el insu~i mai putin, ~i poate nici mai mult, deeIt un revizionist situat pe pozi\iile omului preistoric al cavcrnelor. 17) S. F l' e u d, Considerations actuelles sur la gueTre et sur la mort, In Essais de psychanalyse, Payot, Paris, 1967, p.p. 244-245. 18) ]\1a r i 0 Bun g e, F. Hal b wac h s, T h. S. K u h n, J. Pia get, L. R 0 S 2 n f e 1d, Les theories -de Ia causalite, P.U.F., Paris, 1971, pp. '71-76.

32

finalitatii inca de Freud" 19). Remarca e1ogioasa care, dupa parerea noastra, s-ar potrivi in primul rind lui Al f red Ad 1e r fii ~co1ii sale de "psiho1ogie individuala", dar care nid adresati:i freudismului nu este deplasata .. Un element esentia1 a1 conceptiei. freudiene despre determinism este notiunea de supTadeterminare, reluata mai tirziu de Louis Althusser, in studiile sale structu raliste. Freud Insu~i a pre1uat-o, cu siguranta, de la W. W u n d t, despre al carui principiu aZ cauzeZor compZexe se vorbe~te inca in Zur Psychopathologie des AlltagsZebens 20). Wundt insista asupra faptului ca, in anumite cazuri, se intimpla mari dificultati in stabilirea categoriei in care trebuie trecuta 0 tulburare data, IncU mai conform cu adevarul ar fi sa Be atribuie aceasta tulburare actiunii simultane ;;;i combinate a mai multor cauze 21). Schema freudiana mentionata de noi este, de al1el, construita pe principiul complexului cauzal. Nu este Insa mai putin adevarat ca Ul'lii psihanali~ti, din dorinta de a descopeti "cauze ultime", deroga des de 1a acest principiu. Charles de Montet denunta 0 astfel de derogare la psihanalista elvetiana Ray m 0 n d e de Sa u s sur e care, In l'EncephaZe (8, 1924), analiza cazul unui tinar obsedat, analiza efectuata prin prisma unei cauze unice de ordin prep onderent endogen. Socotind naive astfel de ,explicatii care ignora "complexitatea vie" a fenomenelor, de Montet se ralia la reZativismul psihologic, axat pe notiunea de "Esentialul este spune de M 0 n t e t - ca ansambl'ul conditiilor probabilitate. care determina comportamentul nU poate fi redus nici Za un. singur mobil, nici la o pluralitate de mobiluri, nici in sfir$it, la cutare tendinta sau cutare instinct, luate decurge in mod necesar din persistenta in prezent a tuturor izolat. Comportamentul

momentelor 9i a tuturor factorilor trecutului (cauzele organice 9i psihice constituind o unitate, 0 stare totala nedeductibila); aceasta interdependenta se manifesta nu numai in interiorul individului, ci 9i in afara lui, deoarece individul exercita 0 influenta, de exemplu, asupra mediului sau social, provocind aici prin comportamentul sau reactii 9i raspunsuri particulare, pline de consecinte, in continuare, pentru propria sa conduita 9i conceptie despre viata" 22). Dupa parerea noastra, Freud n-a ajuns niciodata la 0 astfel de conceptie a determinismului probabilist, care implica 0 multitudine de variahile interconexate 9i iJ:1tercurente, cu determinatii statistice, Intrudt el a fost mereu (:a 9i fascinat de ideea transmisa de 'H e 1 ill h 0 1t z, a reducerii fenomenelor naturale la forte simple 9i 1a cauze ultime. Clnd Norbert \Viener, deci,. crede a gasi la Freud elemente de indeterminare 9i de probabilitate, probabil ca are in vedere in primul rind implicatia componentei irationale in conduita 9i gindirea oamenilor, genera to are de actiuni imprevizibile 23). Desigur, in opera lui Freud exista numeroase teze care ar putea servi drept baza unoI' opinii ca aceea exprimata de Nor b e r t \V i en e r, mai ales daca se iau in consideratie 9i rationamentele probabiliste neexplicite, cuprinse in analiza cazurilor concrete. "Ar fi 0 eroare - citim, de exempZu, in Vorlesungen zur Einfiihrung in die Psychoanalyse - sa se creada ca 0 $tiinta nu se compune decit din teze
riguros demonstrate $i nu ar avea noima sa pretindem acest Zucru. 0 astfel de exigenta este apanajul acelor temperamente care alearga dupa autoritate, cautind sa substituie catehismului religios un altul, fie el $i $tiintific. Catehismul $tiintei nu cuprinde dedt putine propozitii apodictice, majoritatea afirmatiiZor sale prezentind

L T u d 0 s e s c u, op. cit., p. 189. Terminata de Freud in 1901 carte a este editata In 1904 (Kharger, Berlin). 20) W. W u n d t; Volkerpsychologie, 1900, 1. Band, pp. 371 9i urm., apud S. F r e u d, Psihopatologia vietii cotiediene, In vol. de lata. 22) C h a r 1 e s . de M 0 n t e t, Le relativisme psychologique, F. Alcan, Paris, 1926, p. 21. 23) Vezi N. Wi e n e r, Cybernetiq'ue et societe, Union Genera1e d'Editions, Paris, 1962, pp. 10-11.
19) 20)

.3 -

cd. 404

33

numai anumite grade deprobabilitate" 21,). In astfel de asertiuni este, fnsa, vorba mai curind de relativismul adevarurilor ~tiintifice, dedt de 0 viziune probabilista asupra desfa~urarii fenomenelor realitatii, de admiterea jocului dialectic dintre necesitate ~i intimplare. In mare, Freud ramine la ideea determinismului absolut.

7. Instinctul

co structura

determinanta,

dor

~i determinate

Afirmatia lui Will i a m Jam e s, ca omul poseda 0 garnitura de instincte "mal numeroase ... decit a tuturor celorlalte mamifere, inclusiv maimuta" 1), a dus In cele din urma, in jurul anului 1924, dupa cum ne raporteaza How a I' d H. Ken elleI', la intocmirea unei liste care inventaria nu mai putin de 6000 de instincte umane. Un veritabil "monstru statistic", Aceasta situatie incredibila a pus la ordinea zilei redefinirea instinctului, prin care James intelesese 0 activitate care realizeaza scopuri neprevazute dinainte, datorita unei coordonari de acte care nu "este rezultatul educatiei, precizind : "Este ca 0 functie care determina structura anatomicii a animalului" 2). Pe baza acestei definitii erau inglobate in sfera instinctului ru:;;inea, frica de intuneric, curiozitatea, jocul, instinctul matern ~i patern, dar ~i "instinctul" de proprietate, modestia, simtul igienic ~i multe altele. Definitia data mai tirziu de etologistul N. Tin b erg e n ("mecanism nervos organizat ierarhic, sensibil la oanumita pregatire, declan~are !Ii dirijare a impulsurilor de origine interna ca ~i externa, :;;i care reactioneaza la aceste impulsuri prin mi:;;carl coordonate care contribuie la conservarea individului !Ii a speciei" 3) nu este nici ea in masura sa puna ordine in acest domeniu. De aceca Ken dIe l' propune patru criterii dupa care sa se acorde calitatea de instinct unui act de comportament: 1) activitate complex a ; 2) structura rigida; 3) se manifesta inainte ;;i in afara de arice invatare ; 4) apartine intregii specii 4). Conceptul freudian de instinct (in expresie originala der Trieb = instinct, pornire, inclinatie, impuls, imbold, forta vegetativa) este unul din cele mai controversate din intreaga psihanaliza 5). Francezii n traduc adesea prin "pulsion'" englezii prin "drive" (energie, forta, imbold, stimulent), dar se fac :;;i diferentieri abstruse, se prop un modele reinterpretative, reformulari neurofiziologice ~i cauzaliste. Starea de confuzie era marita de 0 dec1aratie ambigua a lui Freud insw;;i, In Neue Folge "der Vorlesungen zur Einfilrung in die Psychoanalyse (1933) : "Teoria instinctelor este, ca sa spunem a:;;a, mitologia noastra. Instinctele slnt fiinte mitice superbe In indeterminarea lor. In munca noastra nu Ie putem neglija nici 0 clipa, ~i totu~i niciodata nu sin tern siguri ca Ie vedem !impede" 6). Intr-o etapa inca timpurie a dezvoltarii teoriei psihanalitice (Triebe und Triebschicksale, 1915), bazindu-se pe investigarea c1inica a tulburarilor psihice ca sursa principala de cuno:;;tinte, Freud definea instinctul ca pe un stimul venit din interiorul organismului, din fata caruia nu este posibila retragerea, satisfacerea sa avind

S. F I' e u d, Introducere in psihanalizii. W. Jam e s, 'Precis de psychologie, Marcel 2) Ibidem, p. 521. 3) N. Tin b erg e n, The Study of Instinct, p. 112. 4) How a l' d H. Ken dIe 1', Basic Psychology, New York, 1963, pp. 246-247. 5) 1. G. S a l' a son, Personality, J. Wiley & p. 33. 6) Apud M a u I' ice Be n ass y, Theoriede op. cit., p. 36.
24)
1)

Riviere Ed., Paris, 1932, p. 352. Clarendon Appleton Press, Oxford, 1958, Crofts, 1966,

- Century

Sons, New York, London, l'instinct,

in S. Nacht, Paris,

34

un caracter imperios. "Nu $tim - scria el, mentinindu-se in cadrele unei cercetari cu mijloace psihologice - daca acest proces este de natyra strict chimica sau daea poate sa corespunda $i unei liberiiri de aUe forte, de exemplu mecanice. Studierea forte lor pulsionale depa$e$te terenul psihologiei; cu toate ca faptul de a fi generat de 0 suna somatica este elementul absolut determinant pentru instinct, el nu ni se face cunoscut in viata psihica d(?cit prin scopurile sale"J) In afan'i de scap, care consUl intr-o satisfacere a unei trebuinte ~i duce la suprimarea starU de tensiune, a aHa caracteristica a instinctului este obiectul sau, adica mijlocul prin care i~i atinge scopul. De~i Freud admite ca legitima intrebuintarea termenilor "instinctul jocului", "instinctul de distrugere", "instinctul gregar" etc., el propune ca toate instinctele sa fie grupate deocamdata in doua categorii : instinctele eului (sau de autoconservare) ~i instinctele sexuale, motivind aceasta diviziune prin faptul ca "biologia ne invata ca sexualitatea nu poate fi a~ezata pe acela~i plan ell celelalte functiuni ale individului, deoarece tendintele sale depa~esc individul ~i au drept scop producerea de noi indivizi, adica conservarea speciei" 8). Destinul instinctelor este triplu: satisfacerea imediata (descarcarea pulsion ala), refularea (insotita de dezvoltarea unoI' formatiuni de substitutie, de simp tome morbide) ~i sublimarea (canalizarea intr-o activitate derivata, investitia de energie fiind deturnatapentru creatia artistic a, ~tiintifica sau pentru alte activitati de ordin social superior). In Jenseits des Lustprinzip (1920), instinctul este vazut ca "expresie a unei tendinte inerente oriciirui organism viu $i care il impinge sa reproduca, sa restabileasca o stare anterioara la care a fost obliga#isa renunte, sub influenta forte lor exterioare perturbatoare; expresia unui fel de elasticitate organica sau, daca preferati, a unei inertii a vietii organice" U). Pe baza un or exemple din viata animalelor (pe~ti, pasari), Freud remarca determinismul istoric al instinctelor. Instinctele "organice" nu sint dedt factori de conservare, istoriee~te dobinditi, exercitindu-se in conditii de me diu invariabile. Pin a aici nu este nimic de obiectat. Freud risca ins a 0 ipoteza speculativa, construita pe un sofism : "Dadi admit em - spune el - ca pe un fapt experimental care nu comporta nici 0 exceptie, ca tot Ceea ce este viu se intoarce la starea neorganica, moare din motive interne, atunci putem spune: scopul spre care tinde intreaga viata este moartea; $i invers: ceea ce nu este viu este anterior a ceea ce este viu" 1lif. Eroarea lui Freud este aici, credem, aceea de a fi atribuit finalitate unui fen omen de degradare, de destructurare ~i de cad ere, pe dnd finalitatea este caracteristica sistcmelor vii in ascensiune. Daca scopul vietii este moartea, pentru simetrie logica ar fi trebuit sa ni se arate ~i care este scopul mortii 11). Dupa parerea noastra, problema nu poate fi solutionata in termenii finalitatii, fara a se cadea intr-un cerc vieios. Vazind de asta data in instincte mai ales latura conservatoare ~i de echilibrare ~i mergind pe aceasta pista "in extremis", era ine-

7j S. F l' e u d, Triebe und Triebschicksale, in GesammeZte Schriften, V. Band, pp. 448-449. 8) Ibidem, pp. 450-451. 9) S. F l' e u d, Jenseits des Lustpr{nzips, p. 226. 10) Ibidem, p. 228. 11) ,,0 evolutie - spune J. Pia get - poate avea un caracter dirijat fara a fi citu~i de putin finalizata. Exemplu : evolutia entropiei in fizica. Cre~terea progresiva a entropiei este un model de evolutie dirijata, in care nu se gase~te nid o urma de finalitate ... Chiar in domeniul psihologic, ~i probabil ~i sociologic, un de problema se pune cu totul altfel dedt in fizica, intrucit aici putem considera con~tiinta care i~i asuma scopuri, ma intreb daca finalitatea nu este intotdeauna reductibila la 0 directie ea insa~i impusa de echilibrarea cresdnda a unei structuri" (Entretien sur les notions de "Genese et de Structure", Mouton et Co, La' Haye, Pans, HJ65). Pia get neglijeaza ~i el directia echilibrarii, de unde confuzia, tendinta respingerii finalitatii in genere.

35

vitabil
readuca

ca Freud
fiinta

sa ajunga
vie la

la concluzia

moarte" 12). Instinctele

opozitie mereu infrinta

acestei "finalitati"

ca "tntreaga viata instinctivi'i tinde sa sexuale, vitale, in schimb, fac 0 absolute, care este moartea. "Eliminarea

substantei sexuale 'in cursul actului sexual corespunde, 'intr-o anumita masura, separi'il'ii dintre soma $i plasma germinativa. Tocmai de aceea stare a care urmeaza satisfactiei sexuale complete seamana cu moartea $i de aceea la animalele inferi-oare moartea urmeaza imediat procreatiei. Aceste fiinte mol' dupa ce au procreat, pentru ci'i dupa eliminarea Eros-ului prin satisJacfie, moartea i$i mascheaza libertatea de actiune $i nU mai inWne$te obstacole in realizarea planUlilor sale" 13). Sintem

mereu lapunctul de pornire: ce planuri? - ne intrebam, fara a gasi nici un raspuns valabil. "Scopul" vietH fiind moartea, "scopul" mortii este tot moartea, 0 reciproca fiind in acest caz inca ~i mai ilogica. $i totu~i, cum vom vedea, absurdul are logic a sa, dupa cum ~i logica are absurdul ei, din moment ce reflecta 0 realitate care contine absurd. Teoria freudiana a dualismului instinctelor (Lebenstrieb ~i Todestrieb, Eros ~i Thanatos, Libido ~i Agresiunea) reprezinta la prima vedere 0 aventura pur specu1ativa in labirintu1 unei teorH bio1ogico-filozofice obscure, aceea a plasmei germinative ncmuritoare ~i a somei muritoare, conceputa de A. We ism ann, pe care Freud 11 citeaza copios cu 1ucrari ca Uberdie Dauer des Lebens (1882) ~i Uber Leben und Tod (1892) ~i pe care el a vrut sa-1 duca la ultima sa expresie, ca intr-un joc intelectual dezinteresat. La UTI- moment dat, chiar, Freud incearca parca sa se scuze pentru aceasta copilarie; "AI' putea fi intrebat daca, $i in ce masuTa, adeT
eu insumi la aceste ipoteze. Voi Taspunde: nu adeT mai mult dedt a$ cauta Sa obtin pentTu ele adeziunea, credinta altom, Sau, mai exact: n-a$ putea spune in ce masura credo Mi se pare ca nu trebuie Sa facem sa inteTvina aid factorul afectiv. Te poti abandona unui rationament, urmaTindu-i deTularea pina la limita extrema, $i aceasta pur $i simplu din curiozitate $tlinfifica ... Recunosc ca cea de a tTeia etapa a teoriei instinctelor, in care ma ap,gajez aici, nu poate pTetinde la aceea$i certitudine ca prime Ie doua" H).

,. Ajun~i aid, am putea in continuare sa nu mai dam nid 0 atentie unei teorH in care nici autoru1 ei nu are incredere !ii din care diferiti ideologi au biitut cu zel monedii falsa, imprimindu-i insa efigia propriei lor conceptH, de regUla de esentii retrograda. Dar teoria lui Freud se refer a la fapte pe care Ie constatam zilnic !ii ea dezvolta un cert nucleu dialectic. Ea nu depa~e~te nki in profunzime !ii nici in inedit, nici in adevar !ii nici in indrazneala, in fond, ceea ce Friedrich Engels a spus, cu cUeva decenH inaintea sa, pe tema vietH ~i a mortii. "Nici 0 fiziologie scrie En gel s - nu este consideratii iitiintifica daca nU concepe moartea ca pe dacii nU concepe cii Un moment esential al. vietH (H e gel, Enz., I, 1952-1953),
nega1ia vietii este cupTinsii esential in viata 'insii$i, astfel ca viata este inteleasa. totdeauna in raport cu rezultatul ei necesaT pe care-l contine permanent 'in gerasupra mene moaTtea. Caci numai la aceasta se l'educe conceptia dialecticii vietii. Insa pentru cine a 'inteles aceasta s-a ispTavit cu orice vorbarie despre nemUTiTea sufletului. MoaTtea este sau descompunerea corpului oTganic, caTe nu lasa in ufma lui nimic, in afara componentelor chimice care au format substanta lui, sa'll lasa in urma lui un principiu de viata, care este mai .mult sau mai putin identic cu sufletul $i caTe supravietuie$te tuturor oTganismelor vii, nu 11umai omu-

S. F l' e u d, Jenseits des Lustprinzips, p. 229. S. F l' e u d, Das Ich und das Es; p. 392. H) S. F l' e u d, Jenseits des L'llstprinzips, pp. 251-252. (Prima teorie a instinctelor, despre care vom discuta mai departe, se refera la largirea notiunii de sexualitate; vezi!ii M a U l' ice Ben ass Y. Theorie de l'instinct, p. 8).
12)
13)

36

lui. A$adar, aici este suficient sa ne Ziimurim pur $i simplu, cu ajutorul dialecticii, asupra naturii vietii $i mortii pentru a 'inZiitura 0 superstitie straveche. A trai inseamna a muri" 15). Citindu-l pe En gel s, nu ne mai speriem de asertiunile lui Freud care, desigur, :in calitatea sa de materialist ~i ateu, a inte1es prea bine ca s-a ispravit cu orice vorbarie despre "nemurirea sufletului". Sa mergem, insa, mai departe. Socotind ca inc6n~tientul, ca structura in cea mai mare parte instinctual a, constituie principa1u1 factor de determinare endogena a comportamentului (structurd determinantd) ~i postulind :in ace1a9i timp atrofierea programatidi a vietH instinctive a individului, Freud ad mite a prin urmare posibilitatea actiunii determinante a unui factor exterior care, evident, urma sa fie mediat, dar care in cele din urma trebuie sa exercite 0 presiune cauzala asupra cauzei, imprimindu-i acesteia anumite efecte (cu repercusiunile lor cauzale ulterioare, cum este de a~teptat). Intrebarea este: se poate spera, practic vorbind, la un asemenea rezultat? Cercetari experimentale riguroase raspund afirmativ. Inca Wi 11i a rn: Jam e S stabile~te doua legi de varia tie a instinctelor: (a) 0 lege a inhibarii instincte10r de catre deprinderi, ~i (b) 0 lege a caducitatii, care prevede ca un numar de instincte se dezvolta pina la 0 anumita virsta, pentru ca apoi sa dispara. De unde consecintele: daca instinctul a putut functiona in perioada sa de energie maxima, el este dub1at de 0 deprindere care :ii supravietuie~te, pre1ungindu-i reactiile; :in timp ce daca, lipsind imprejurarile, nu ~i-a putut crea 0 deprindere complementara, animalul va putea mai tirziu sa intilneasca excitanti adecvati, dar far a a instinctual se mai manifesta vreo reactie 16). Aceasta inseamna ca comportamentul afla sub contro1ul factorilor de mediu. Fara solicWiri adecvate din exterior instinctul se stinge, ca un reflex condition at mirecare (ceea ce $i a fost, far a indoiala, altadata, in istoria speciei respective, :inainte de a se fi transformat in structura stereotipa ereclitara). J. Jay n e s a imaginat un simplu 9i ingenios aparat, cu ajutorul cihuia a demonstrat ca puii de gaina, din rasa New Hampshire Red, pornesc in urmarirea unui cub de mucava verde, care este pus in mi9careprintr-un dispozitiv mecanic, daca sint expu9i acestui stimul in primele 54 de ore de 1a ie$irea din gaoace (vezi fig. 3). Zece zile mai tirziu, ei inca mai urmareau cubul, de9i mai rar $i nu aUt de staruitor. Puii expu$i aceluia9i cub mobil pentru prima oar a la vlrstade 11-12 zile nu-l mai urmaresc. Experimentul lui Jaynes demonstreaza existenta unei perioade critice in emergenta instinctului 9i, de asemenea, faptul ca comportamentul instinctiv sta in directa dependenta de aparitia in mediu a unor stimuli apro-pi~aff17). Intre instinct 9i invatare are deci loc un proces interactional inclinat, din . punct de vedere evolutiv,m- iavoarea invatarii. Analizind exeprimentul_de--mai-. sus, alaturi de altele similare (cu ciorLde. Canada, pui de broasca tesf(;sa marina etc.), How a r d H. Ken dIe r conchide ca este zadarnica incercarea de it interpreta comportamentul ca fiind determinat exclusiv de factori ereditari sau de factori de mediu. "A argumenta ca comportamentul instinctual este exclusiv Junctie de factorii ereditari ar fi tot at'it de ridical ca a atribui conditionarea exclusiv influentelor de me diu. Se $tie cd sistemul fiziologic al organismuiui, care este 'in mare masura determinat genetic, joacd un 1'01 important 'in dobindirea raspunsurilor conditionate. A t~intreba daca fie factorii de mediu, fie cei ere-

F. En gel s, Dialectica naturii, Editura Politic a, Bucure~ti, 19i6, pp. 269-270. W. Jam e s, op. cit., p. 531-535. 17) J. Jay n e s, Imprinting: The Interaction of Learned and Innate Behavior, 1. Development and Generalization, II The Critical Period, in "Journal of Comparative PhysiOlogical Psychology", 49, 1956, pp. 201-206; 50, 1957, pp. 6~10.
15) 16)

37

vitabil ca Freud sa ajunga la concluzia ca "intreaga viata instinctiva tinde sa f'eaduca fUnta vie la moarte" 12). Instinctele sexuale, vitale, in schimb, lac 0 opozitie mereu infrinta acestei "finalitati" absolute, care este moartea. "Eliminarea substantei sexuale 'in cursul actului sexual corespunde, intr-o anumita masura, separarii dintre soma $i plasma germinativa. Tocmai de aceea starea care urmeaza satisfactiei sexuale complete seamana cu moartea $i de aceea la animalele inferiuare moartea urmeaza. imediat procreatiei. Aceste fiinte mor dupa. ce au procreat, pentru ca dupa eliminarea Eros-ului prin satisfactie, moartea i$i mascheaza libertatea de actiune $i nu mai intilne$te obstacole in realizarea planul'ilor sale" 13). Sintem IDereu lapunctul de pornire: ce planuri? - ne intrebam, fiira a gasi nici un raspuns valabil. "Scopul" vietii fiind moartea, "scopul" mortii este tot moartea, 0 reciproca fiiud in acest caz inca i?i mai ilogica. $i totu~i, cum vom vedea, absurdul are logica sa, dupa cum ~i logica are absurdul ei, din moment ce reflecta 0 realitate care contine absurd. Teoria freudiana a dualismului instinctelor (Lebenstrieb ~i Todestrieb, Eros ~i Thanatos, Libido ~i Agresiunea) reprezinta la prima vederc 0 aventura pur speculativa in labirintul unei teorii biologico-filozofice obscure, aceea a plasmei germinative ncmuritoare ~i a somei muritoare, conceputa de A. We ism ann, pe care Freud 11 citeaza copios cu lucrari ca aber die Dauer des Lebens (1882) ~i aber Leben und Tod (1892) ~i pe care el a vrut sa-l duca la ultima sa expresie, ca intr-un joc intelectual dezinteresat. La un. moment dat, chiar, Freud incearca parca sa se scuze pentru aceasta copilarie: "A$ putea fi intrebat daca, $i in ce masura, ader eu insumi la aceste ipoteze. Voi raspunde: nu ader mai mult decit a$ cauta sa obtin pentru ele adeziunea, credinta altoTa. Sau, mai exact: n-a$ putea spune in ce masura cred. Mi se pare ca nu trebuie sa facem sa intervina aici fUctorul afectiv. Te poti abandona unui rationament, urmal'indu-i derularea pina la limita extrema, $i aceasta pur $i simplu din curiozitate $tiintifica ... RecUnOsc ca cea de a treia etapa a teoriei instinctelor, in care ma a:rz,g,ajez aici, nu poate pretinde la aceea$i certitudine ca primele doua" 14). ,. Ajun~i aici, am putea in continuare sa nu mai dam nici 0 atentie unei teorii in care nici autorul ei nu are in credere ~i din care diferiti ideologi au biitut cu zel moneda falsa, imprimindu-i insa efigia propriei lor conceptii, de regula (Ie esenta retrograda. Dar teoria lui Freud se refer a la fapte pe care Ie constatam zilnic ~i ea dezvolta un cert nucleu dialectic. Ea nu depa~e~te nici in profunzime ~i nici in inedit, nici in adevar ~i nici in indrazneala, in fond, ceea ce Friedrich Engels a spus, cu citeva decenii inaintea sa, pe tema vietH i;>i mortii."Nici a 0 fiziologie scrie En gel s - nu este considerata $tiintifica daca. nU concepe moartea ca pe un moment esential al vietH (H e gel, Enz., I, 1952-1953), daca nu concepe ca negatia vietii este cuprinsa esential in viata insa$i, astfel di viata este inteleasa totdeaunain raport cu rezultatul ei necesar pe care-l contine permanent in germene - moartea. Caci numai la aceasta se reduce conceptia dialectici1. asupra vietii. Ins a pentru cine a inteles aceasta s-a ispravit cu orice vorbarie despre nemurireasufletului. Moartea este sau descompunerea corpului organic, care nu lasa in urma lui nimic, in afara componentelor chimice care au format sUbstanpa lui, sau lasa in urma lui un principiu de viata, care este mai mult sau mai putin identic cu sufletul $i care supraviepuie$te tuturor organismelor vii, nu numai omu-

S. F r e u d, Jenseits des Lustprinzips, p. 229. S. F r e u d, Das Ich und das Es, p. 392. 1~) S. F r e u d, Jenseits des Lustprinzips, pp. 251-252. (Prima teorie a instinctelor, despre care vom discuta mai departe, se refera la largirea notiunii de sexualitate; vezi ~i M a u r ice Ben ass Y. Theorie de l'instinct, p. 8).
12) 13)

36

lui. A$adar, aici este suficient sa ne lamurim pur $i simpZu, cu ajutoruZ dialecticii, asupra naturii vietii $i mortH pentru a inZatura 0 superstitie straveche. A trai inseamnd a muri" 15). Citindu-l pe En gel s, nu ne mai speriem de asertiunile lui

Freud care, desigur, in calitatea sa de materialist !ii ateu, a inteles prea bine ca s-a ispravit cu arice vorbarie despre "nemurirea sufletului". Sa mergem, insa, mai departe. Socotind ca incon~tientul, ca structura in cea mai mare parte instinctual a, constituie principalul factor de determinare endogena a comportamentului (struc;;1 postulind in acela~i timp atrofierea programatica a vietH tura determinanta) instinctive a individului, Freud admitea prin urmare posibilitatea actiunii determinante a unui factor exterior care, evident, urma sa fie mediat, dar care in cele din urma trebuie sa exercite 0 presiune cauzaZa asupra cauzei, imprimindu-i acesteia anuinite efecte (cu repercusiunile lor cauzale ulterioare, cum este de a~teptat). Intrebarea este: se poate spera, practic vorbind, la .un asemenea rezultat? Cercetari experimentale riguroase raspund afirmativ. Inca Will i a in Jam e s stabile~te doua legi de variatie a instinctelor: (a) 0 lege a inhibarii instinctelor de catre deprinderi, !ii (b) 0 lege a caducitatii, care prevede di un numar de instincte se dezvolta pina la 0 anumita virsta, pentru ca apoi sa dispara. De unde consecintele : daca instinctul a putut functiona in perioada sa de energie maxima, el este dublat de 0 deprindere care ii supravietuie~te, prelungindu-i reactiile; in timp ce daca, lipsind imprejurarile, nu !ii-a putut crea 0 deprindere complementara, animalul va putea mai tirziu sa intilneasca excitanti adecvati, dar fara a mai manifesta vreo reactie 16). Aceasta inseamna ca comportamentul instinctual se ana sub controlul factorilor de mediu. Fara solicitari adecvate din exterior instinctuZ se stinge, ca un reflex conditionat oarecare (ceca ce ~i a fost, fara indoia1a, altadata, in istoriil speciei respective, inainte de a se fi transformat in structura stereotipa ereditara). J. Jay n e s a imaginat un simplu ~i ingenios aparat, cu ajutoru1 caruia a demonstrat ca puE de gaina, din rasa New Hampshire Red, pornesc in urmarirea unui cub de mucava verde, care este pus in mi~care printr-un dispozitiv mecanic, daca sint expu~i acestui stimul in primele 54 de ore de la ie~irea din gaoace (vezi fig. 3). Zecezile mai tirziu, ei inca mai urmareau cubul, de~i mai rar ~i nu aUt de staruitor. Puii expu~i aceluia~i cub mobil pentru prima oara 1a virsta de 11-12 zile nu-l mai urmaresc. Experimentul lui Jaynes demonstreaza existenta unei perioade critice in emergenta instinctului ~i, de asemenea, faptul ca comportamentul instinctiv sta in directa dependenta de aparitia in mediu a unor stimuli apro-prlal;P7). Intre instinct ~i invatare are deci loc un proces interactional inclinat, din punct de vedere evolutiv,in favoarea invatarii. AnaHzind exeprimentulJie-:-maisus, a1aturi de altele similare (eu eiorLde Canada, pui de broasca tes[;asa marina etc.), How a r d H. Ken dIe r eonchide ca este zadarnica incercarea de a interpreta comportamentul ca fiind determinat exclusiv de factori ereditari sau de factori de mediu. "A argumenta cd comportamentuZ instinctual este excZusiv
ereditari ar fi tot atit de ridicaZ ca a atribui conditionarea Junctie de factorii excZusiv influenteZor de me diu. Se $tie cd sistemuZ fizioZogic aZ organismuiui, care este in mare masura determinat genetic, joacd un roZ important in dobindirea rdspunsuriZor conditionate. A tt; intreba dacd fie factorii de medin, fie cei ere-

F. En gel s, DiaZectica natnrii, Editura Politica, Bucure~ti, 19i6, pp. 269-270. W. Jam e s, op. cit., p. 531-535. 17) J. Jay n e s, Imprinting: The Interaction of Learned and Innate Behavior, 1. Development and Generalization, IT The Critical Period, in "Journal of Comparative PhysiOlogical Psychology", 49, 1956, pp. 201-206; 50, 1957, pp. 6~10.
11

16)

37

Fig. 3 ditari determinii caracterul comportamentului, este ca $i cum te-ai intreba dacil lungimea singurii, sau numai liitimea determina aria 'linui dreptunghi" 18) Ca arice manifestare fenotipica, arata l?i J. Piaget, instinctul este ininteligibil in afara interactiunii indisolubile dintre mediu l?i programarea ereditara. Nu exista instincte pure, iar tendinta vieW, pe palierele ei superioare; este de a elimina instinctele cu "logica" lor prea putin flexibil8,. Inteligenta va mOl?teni instinctul, reglarea progr~mata va face loc autoprogramarii creatoare."Dupa sfiirimarea instinctului - spune J. Pia gel -, 'incepe 0 nuua evolutie cognitiva, care porne$te chiar de la zero, pentru ca montajele 'inniiscute. ale instinctului au dispiirut $i pentru ca oridt de ereditare ar fi, sistemul nervos cerebralizat $i inteligenta 'in calitate de capacitate 4e a 'inviita $i de a inventa, activitatea care trebuie desfa$uratii este de acum 'inainle fenotipicd" 19). Atari conc1uzii ne certifica faptul ca proiectul esential al psihanalizei, care consta in transcenderea incon$tientului, in "desecarea" instinctelor (ca a mlal?tinilol' Zuydersee, dupa compal'atia memorabila a lui Freud), nu este 0 intreprindere utopica, ci 0 posibilitate confirmata de l?tiinta, l'ealizabila 0 data cu progresul societatii l?i al civilizatiei. Expeditiile teoretice ale lui Freud, dincolo de granitele pSihDlogiei, in antropologie, sociologie l?i etica, nu reprezinta doar 0 veleitate de om de l?tiinta dornic sa se afirme l?i in domeniile limitrofe, ci i:;;i au baza de plecare in programul reprezentativ al psihanalizei : transformarea fondului instinctual al omului, a naturii sale ani male, intr~o natura cu adevarat umana. "In general - spune E. Jon e s, unul dintre cei mai credincio~i discipolLai lui Freud se prezice cii dacd progresul fizicii va continua 'in ritmul actual, ornenirea va ajunge cU:Qnd in ~situatia copiilor care se joaca ..cu. pistoalele 'incarcate. In orice caz, este sifjur-ca puterea omului .a5upra lumii matei-fuTe,chiar at'it de inegalii cum este 'in momentul de JaW, a depa$it cu mult controlul omului asupra lui insu$i. Viitorul ne poate arata ca a dobindi acest control, a face tot atit de disponibil incon$tientul,cum este con$tiinta, va insemna in istoria omului 0 era la fel de importanta cum y, fost aceea a aparitiei con$tiintei. Scopul psihanalizei este de a face posibil acest Iucru" 29). Acest scop a determinat pe psihanali~ti sa-,;;1 caute aliati printre celelalte i?tiinte. 0 epoca de incurajare fara precedent a cercetarilol- intel'disciplinare n-ar mai tl'ebui sa condamne cu u:;;urinta tendinta spre multilateralitate a lui Freud ~i a psihanalizei.

How a r d H. Ken dIe r, op. cit., p. 250. J. Pia get, Biologie $i CUlWa$tere, Editura Dacia, Cluj, 1971, pp. 383-384. 20) E. Jon e s What is Psychoanalisis?, International Universities Press, New York, 1948, pp. 107-108.
18) 19)

38

Jean Jacques Rousseau eredea di omul este bun de la natura, societatea fiind ace:ea care n eorupe ~i-l degradeaziL Freud, dimpotriva, este eonvins ea omul se prezinta eu un fond natural defieitar (in raport eu noul sau rol .existential, am spune) ~i ea numai 0 societate echitabila if poate ridica pe 0 treapta mai inalta a scarii umane. In conceptia sa, cali tate a de om nu se mo~tene~te, ci se dobinde~te. Aceasta nu reprezinta nicidecum 0 denigrare a speciei umane. "Departe de noi - spune Freud - intentia de a nega tendintele nobile ale naturii 'umane ... Daca insistam asupra a ceea ce este rau in om, este numai pentru ca altii nu vad deloc acest aspect, ceea ee nu amelioreaza eu nimie natura omeneasea, ci doar 0 face de neinteles. Numai renuntind la aprecierea morala unilaterala avem $ansa de a gasi formula care sa exprime e:raet raporturile existente intre eeea ce este bun $i ceea ce este rau in natura umanii" 21). Cind Freud constata reprimarea (necesarii) de catre societate a un or ins1:lncte, sau ingradirea lor, e1 nu Ie deplinge deloc, w;;a cum, intelegind superficial lucru:rile, au facut-o san 0 mai fac ~i astazi unii epigoni freudi~ti. "Noi am aratat spune e1 - ca. presiunea exterioara. pecare educatia $i mediuZ- ie exercita asupra (}Tnului au drept efect sa. contribuie la orientarea vietii instinctive spre bine, Javorizind trecerea de la egoism la altruism22). In numele acestui idealumanist, Freud critica vehement orinduirea burgheza, care cu1tiva ipocrizia, dezinteresindu-se de fapt de radicala ~i real a transform are a omului in directia desavir~irii umanitatli acestuia. "Societa.tile noastre civilizate - scria el in 1932 -, care cer o conduita. buna, fara a se sinchisi de tendintele care 'ii stau la baza, au obi$nuit in acest fel un mare numar de oameni sa se supuna, sa se conformeze eonditiilor lumil civilizate, fara ca natura lor sa participe la aceusta supunere" 23). eclor care, pe de aW't parte, idealizeaza societatile primitive, hedonica "stare de natura", Freud Ie raspunde prin aratarea dezavantajelor vietii salbatice. Cu toate ca civilizatia are neajunsurile ei, este de preferat "starii de natura". Nazuintele irationale de abolire a culturii, a civilizatiei, sint expresia miopiei ~i ingratitudinii unor grupuri neinsemnate 24). Naturismul idilic ~i reactionar nu poate gasi nici 0 baza teoretica in freudism, ~i nici anarhismul individualist, decit cu pretul unoI' mistificari grosiere, in maniera acelora fiicute de suprareali~ti ~i respinse ~u hoti't2'ire de Freud 2:;). Cultul libertatyi individuale arbitrare nu are asentimentul lui. Dimpctriva, el Ii den1011streaza irationalitatea. "Dezvoltareacivilizatiei citim in Das Unbehagen in del' KUltur, 1930 - 'Ii impune (libertatii individuale, n.n.) restrictii $i echitatea cere ca de aceste restrictii sa nu fie scutit nimeni" 26). In fat a ratiunii ~l a axperientei, crede el, 11imc nu poate pina la urma rezista, a~a incH, avind incredere in ratiunea omului, in inteligenta sa, putem fi optimi~ti 27). Aparind idealul primatului inteligentei umane, contra revoltei oeuUa a instinctelor, Freud se pronuntii in acela~i timp pentru construirea unei societati rationale, care sa asigure 0 dreapta repartizare a bunurilor ~i care sa regleze in spirit justitiar raporturile sociale dintre oameni, anihilind agresivitatea 28), rapacitatea,

S. F r e u d, Int1'Oducere in psihanaliza, in vol. de fatiL S. F I' e u d, Essais de psychanalyse, p .. 246. 23) Ibidem, pp. 246-247. 2'.) S. F I' e u d, Die Zukunft einer Illusion, p. 442. 25) S. F r e u d, Scrisoare catre Stefan Zweig, in M a I' the Ro b e r t, La re'volution psychanalitiqtle, t. II, p. 252. 25) S. F l' e u d, Malaise dans la civilisation, Editions Denoel et Steele, Paris, 1934, p. 33. 27) S. F I' e u d, Die Zuicunft einer Illusion; p. 643. 28) Revue internationale des sciences sociales, UNESCO, v. XIII, 1, 1971, consaera intregul numar problemelor agresivitatii umane, subliniind exactitatea vederilor Iui F r e u d..
21) 22)

39

rivalitatea otraviUi de du~manie ~i ura etc. Deoarece, insista el, "pasiunile instinctive sint mai puternice decit interesele rationale, civilizatia trebuie si'i. faca totul pentru a stavili agresivitatea umana $i pentru a-i reduce manifestarile cu ajutorui: reactiilor psihice de ordin etic" 29). In vederea infaptuirii unei ordini sociale rationale a armonizarii intereselor individuale cu acelea ale colectivitatii ~i a biruintei fortelor vietii simbolizate de Eros, cu toate ca accentul il pune pe aspectele de ordin psihologic ~i etic, Freud nu exclude revolutia sociala ca forta determinanta a transformarii con~tiintei, nu se declara impotriva revolutiei. EI dovede~te o intelegere clara a raporturilor antagoniste dintre exploatatori ~i exploatati ~i arata ca este imposibil ca clasele oprimate sa adopte morala opresorilor, din moment ce vad inea un instrument de subjugare. "Cind 0 civilizatie - spune el n-a depa$it stadiul in care satisfacerea unei parti a membrilOl' ei este conditionata
altora, poate a majoritatii, cum este cazul oricarei civilizatii actuale, de la sine ca in inima oprimatilor cre$te 0 ura puternica impotrivCl' civilizatiei care se sprijina pe truda lor, dar din ale carei bunuri se imparta$esc atit de put in. Nu ne putem a$tepta sa gasim la oprimati 0 interiorizare a intersa nu recunoasca aceste dictiilor morale, deoarece ei mai curind sint inclinati interdictii, ei tind sa aboleasca insa$i aceasta civi]izatie, sa-i nege bazele pe care se sprijina (...) Inutil sa mai spunem ca 0 civilizatie care lasa neindestulat un numiir atit de mare din membrii sai $i ii duce la revolta, nu are nici 0 perspectivii. de a se mentine, $i nici nu 0 merita" 30). Aparator dintotdeauna al fericirii umane. de oprimarea

se intelege

Freud s-a apropiat mult de adevarata solutie a problemelor care-l preocupau pe plan social, preocupare f0arte fireasca pentru un om de ~tiinta interesat de determinismul fenomenelor psihicului uman, cu neputinta de izolat de fenomenele sociale. "Etica bazata pe religie - ciUm in Das Unbehagen in del' Kultur, care reprezinta 0 veritabila diatriba la adresa societatii capitaliste - agita promisiunqa unei lumi de dincolo mai bune. Dar atita timp cit virtutea nu va fi recompensatiir aici pe pamint, sint incredintat ca etica va predica in de$ert. De asemenea, mi se pare in afara de orice indoiala faptul cli 0 schimbare realii a pozitiei oarneniloT
fata de proprietate va fi in acest sens mai eficace decit orice comandament etic. Dar aceasta conceptie justa a sociali$tilor ar fi umbrita $i facutii fara valoare practica in eazul unei noi subaprecieri idealiste a naturii umane 31). Freud ne

atrage astfel atentia asupra faptului ca nu este p05ibila faurirea unui om nou, daca 5e ignora natura umana autentica,legile functinnarii d, mascate adcsea de cc.nvenientele sociale. Trebuie sa se ia masuri eficiente pcntru transform area. posibila, a acestei naturi, mergindu-se, sugereaza Freud, pina la dictatura democratica, ration ala. Societatea este realmente transformabila in masura in care ~i omul: este educabil ~i real mente educat 32). In termenii psihanalizei, ~i desigur in limitele ei, Freud pleda pentru un om demn de civilizatie, dar ~i pentru 0 civilizatie demna de om, vazind necesitatea unei organizatii de conducatori superiori, siguri ~i dezinteresati, care sa lupte pina la capat pentru realizarea acestui plan grandios, politic, social ~i pedagogic 33).

S. F r e u d, Malaise dans la civilisation, p. 48. S. F r e u d, Die Z'ukunft einer Illusion, p. 419. 31) S. F r e u d, Malaise dans la civilisation, p. 78. 32) S. F r e u d, Die Zulwnft einer Illusion, pp. 415-416. Avind in vedere anvergura gindirii lui Freud" Ideea sa clara in privinta determinismului social-cultural al psihicului uman, pe care culturali~tii americani n-au facut decit sa 0 amplifice, Pie r reF 0 u g e y roll a s arata ca "nu este exagerat sa. se spuna 9a.
29) 30)

Freud a jucat un rol capital freudienne, pp. 102-103).


33)

in procesul

de socializare

a psihologiei"

(La revolution.

S. F r e u d, Ibidem.

40

PSihi::mallza freudiana n-a emis niciodata pretentia de a se substitui in acest sens;; politologiei, ciea J:~i ofera serviciile sale speciale, care nu pot sa contravina in nici un fel idealului de om ~i de fericire faurit de marii gJ:nditori J:n domeniul socia~ lului. Civilizatia, pentru Freud, "desemneaza totalitatea actiunilor $i organizatiilor a caror instituire ne indeparteaza de starea animala a stramo$ilor nO$tri $i care urmaresc doua scopuri: protectia omului contra naturii $i reglementarea relatiilor interumane" 34). l\Iunca este, in conceptia freudiana, mijloc de fericire, daca este libera ~i ducela J:nflorirea aptitudinilor individului. "Simpla muncii profesionalii - spune el :...a$a cum este ea la indemina orieui, poate juea .rolul atribuit in "Candide" eultiviirii noastre ... PosibiZitatea de a transforma componentele narcisiee, agresive $i chiar erotiee ale energiei psihiee 'in munea profesionaZii $i in relatiile sociale pe care ea Ie implicii, ii dii muncii 0 valoare eu nimie mai prejos decit aceea de a-i fi indhidului indispensabilii pentru mentinerea $i justificarea existen{ei sale in societate. Daca este libel' aleasii, orice meserie devine izvor de bucurii deosebite" 25). In aeest fel Freud, eu spiritul sau realist, adversar al escatologiilor, ne dezvaluie J:ntreaga dificultate a operei de transformare a naturii umane, dar ~i intreaga sa mi'tretie. Metoda freudiana, observa cu patrundere I g ()r Car u s 0, este ponderat optimista cu privire la dezvoltarea con~tiintei ornului, dar J:n acela~i timp este "Un m:ertisment impotriva oriciirui optimism total, care neaga con- tradictiile prezente sau viitoare" el(i). Observatie care atrage J:nca 0 data atentia asupra greutatilor pe care Ie are de J:nfruntat omul J:n directia propriei sale perfectionari, a socializarii instinctelor, a progre~ului In general.

8. De

10

incon~tient

10

con~tiinta

Ca un soi de compensatie pentru exagerarile psihologiei starilor de con~tiinta,. care ignora total fenomenele psihice subliminale (J 0 h n S t u art Mill, de exem~. plu, de clara ca incon~tientul este neant, ca nu exista niei un fel de activitate psihie~ In afara con~tiintei), la psihologii moderni a aparut tendinta de supralicitare a ineon~tientului, de demonstrare a "naturii ineon$tiente a intregii activitiiti psihice in general" 1). Intr-o vreme se aji.msese la proliferarea a tot felul de form~ de ineon~tient, numarul lor ridicJ:ndu-se, noteaza M i h aiR ale a, pJ:na la 20 2). Freud, manifestlnd prudenta ~tiintifica, prefera sa vorbeasca de "ipoteza incon$tientului" ~i, pe lInga refulare, indica drept izvor al acestuia amneziile 3). Pentru Freud, chiar ~i intr-o perioada mai timpurie a dezvoltarii teoriei sale psihanalitice, structura psihicului nu este pur ~i simplu binara. In studiul Das Unbewusste (1915), el distinge, pe linga con~tiinta ~i incon~tient, un precon$tient. p. 27. Ibidem, p. 18. 36) 1. Car u s 0, Psychanalyse et ideo logie, in "Bull. de Psychologie", XXIII, 4-5, 1969-1970, p. 219. 1) A. H e s n a r d, op. cit., p. 61. 2) M. R ale a, Problema incon.~tientului, In vol. Scrieri din trecut, E.S.P.L.A., Bucure~ti, 1957, p. 26. 3) S.. F r e u d, Introducere in psihanaliza, in vol. de fata. F. V. Bas sin considera incon~tientul freudian drept un "factor care mediaza .ocult 1egatura dintre afectele primare de un tip obi~nuit, ajunse 1a con~tiinta, ~i expresia ulterioara a acestor afecte, care s-ar traduce numai In forma simbolica a viselor, a semne10r clinice, a actiunilor gre~ite etc.". Scotind In evidenta realitatea indubitabila a conf!xiunilor aSCUnse de con$tiintii,psiho1ogul sovietic concede ca problema ridicata de Freud este legitima, defectuoasa fiind "metodologia" {Contrib'utii la problema "incon$tientului", in "Probleme de filozofie" (1952), observatie care, insii. dupa parerea noastra, comporta discutii}.
31) 35)

S. F r e u d, Malaise dans la civilisation,

I
J

41

Drice act psihic, admite Freud, trece prin doua faze, intre care se intercaleaza o "cenzura", un fel de post de graniceri. In prima faza, actul psihic este incon:;;tient ~i apartine sistemului 1cs. In caz ca cel'lzura il respinge, trecerea la faza a doua este ratata (= refulare). Este insa posibila, in cazul trecerii examenului ~i "perchezitiei" cenzurii, intrarea in faza a doua ~i deci dobindirea dreptului de cetatenie in sistemul Cs. Aceasta nu illseamna ca raportul acestui act psihic cu con~tiinta este univoc determinat, deoarece actul respectiv cste numai s'usceptibil de a deveni con:;;tient, daca trece de cenzura ~i, pe de alta parte, procesul poate fi reversibil, in functie de 0 multitudine de factori interni ~i externi. Ulterior Freud a descris, cum am vazut, un "aparat psihic" in care locd incon~tientului este precizat in detaliu. Relatia dintre diferitele instante psihice este complcxa ~i dinamica. Incon~tientul opereaza uneori chiar in sfera con;;;tiintei (eului) sub forma faptelor psihice incomplet refulate sau derefulate. "Astfel, un pentru lOoi - arata Freud - dintr-un sine psihic, necunoscut individ se compune eul ca element de supi'afata, emanat cUn $i incolO:;;tient, peste care se suprapune ca dintr-un nucleu" 1,), Insu~i eul llU reprczil1ta, in sistemul P (= Perceptie) .aceasta viziulle, dedt un fragment al sinelui (incon~tientul primordial) care a suferit al1umite modificari sub impactul lumii exterioare, prin internwdiul organenu est2 nici el dedt partial con~tient, minuind un cod lor de sim\, iar supmeul de legi ~i de nonne adesea ininteligibile ~i supunind eul unoI' sanctiuni severe. "Dat Hind modul de formare a supraeului - serie Freud -, se intelege ca vechile conflictz care au avut loc intre eu :;;i obiectele de concentTotie libidinala ale sinelui se prelungesc in conflicte desfa:;;urate intTe eu $i mO$tenitoTul sine,lui, Gelid supraeul ~{il). Aceasta situatie dramatica a con~tiintei este defin itorle p2ntru. realit.atea psihica, atita tirep cit se are In vedcre starea de fapt a on1ului comun, care se lasa de obicei prada instinctelor 91 pornirilor irationale G). Daca insa con~tiinta apare initial diminuata !?i strimtorata in teoria p:;ihanalitica (reflectlnd 0 situatie admisa ca existlnd in realitatca cotidlcma a unei societati date), in practjca psihanalitica i 5e acorda in schimb rolul viorii btli, preco111zlndu-se faxcl njci un cchivoc suprerr'1atia con;;tUntei. HUn,de era sil1el~, trebu'ie S:l fie eul. Aceste C'UVln,te extraoTdinare ale z.ui-'FreL~cZ. - sl1bliniaza I gar Car u S 0 in om, eLl enl sCiu l10n .>l 111'0..1).Cc:,_-'i ele rnaTturisesc 0 i,iL-credere nezdrunczIl.ata
val' sa spuna:

unde

era sinelc,

en trebuie

sa cZ-evin dirt, ce hL ce maio

UTt1,Gil(' 7).

Psihanaliza nu numai ca 11 ajut21 pe om sa descopere noi fatete ~i relatii 2.1e existeJ1tei {con~tientizare)r ci realizeaz3, In conditii fav:)rabile~ 0 veritabila 111110:bilare a sa. Chiar $i incon~tientul proprlu-zis este susceptibil de iUlegrare con~ .')tienta, In pofida pozitii1or ct::;tinute initial (the achieving of consCiOUS!1,eSSy cum spune Ern est Jon e s). Impulsurile subcorticale, instinctE::le, tcndintele animalice, afectele catastrofice pot i C0119ticntizatc, In seop'Lll atci1u,arii S2U chiar H1Tu'larii efectelor lor negative, nefaste. Paleostructurile fUl1ctiono.le pot interaC"~:on3 in sens convergent ell n20structurile functional2, in conforn1itatc~ CD legea c1ialectica a negarii negatiei. In acest fel, individul l;;i revizuie.;;te specia, ~i-o l;reincorporeaZ8!' prin filtrele cOl1;;tiintei sale un:anc . .<-tlccst proces dEt rc'znltate, CU1TI este ;;i de a;;teptat, n1ai ales la adultul care a beneflciat de 0 f:ducatL; cDrespUl1zatoal'P ;;i la care aceste "flltre" pot fUllctiona. "Ideca absolutii -- 5pune He gel - peate fi cernparata cu un varin care roste$te aeelea$i adev(!ruri religioasc ca $iun

1,)

S. F r e u d, Das leh und das Es, p. 367.

5)
6) 7)

Ibid:m, p. 383. S. F l' e u d, New Introductory Lectures on Psycho-Analysis, 1. Car us 0, Psychanalyse et ideo logie, p. 217.

p.

282.

42

'Copil, dar pentru care ele exprima sensul intregii sale vieti. Copilul intelege $i el continutul religios, dar pentru el acest continut are doar sensul a cevain afara ci'imia se afli'i incii intreaga viatii $i intreaga lume" 8).

Comparatia de mai sus poate fi utila ~i pentru noi. cu conditia sa fitim S-(} utilizam. In cazul nostru, in locul "adevarurilor religioase", trebuie sa punem inconfitientul cu continutul sau (instincte, temperament etc.). Este evident ca ultfel functioneaza acestea la adult, pentru care el "exprima sensul intregii sale vieti" ~i cu totul altfel la copilul pentru care "are doar sensul a ceva in afara caruia se afla inca intreaga viata fii intreaga lume". Psihanaliza, ca pedagogie speciala,
i$i propune toemai sa liehideze cutoate socializeze in acela;ii timp. infantilismele $i, eon$tientinzind omul, sii-l

Renuntind tot mai mult la exagerarea rolului inconfitientului, psihanaliza pune in lumina ponderea specifiea pentru om a confitiintei, deoareee toemai aparitia eonfitiintei reflexive eonstituie evenimentul fundamental fii ireductibil pentru -calitatea de om. "Singure con.?tiinta $i cunoa$terea fac din om parte a naturii do,tatii eu viata psihicii, - serie un eUl10seutpsihanalist -, un om veritabil, permit'i,ndu-i sii-$i ereeze el insu$i 0 existentii personali'i. De aceea sarcina oriciirei Hinte ,omene$ti care dore$te sa fie mai mult decit un sclav inciitu$at in ciiutarea conditiUor celor mai elementare ale vietii, este de a-$i li'irgi $i aprofunda con$tiinta" 9).

Aceasta orientare, astazi mai puternica in multe tari de veche cultura psihologica
.("La Psychologie est de plus en plus ouverte aux problemes de la conscience",

constata J e a'n Pia get, intr-uri tratat influent 10), a fast la noi anticipata, intre -altH, eu argumente psihologice fii social-politiee, de acado Vas i 1e P a vel e u, 1ntr-o perioada cind se parea ca ratiunea a suferit 0 sincopa ireversibiL3 "In 80.. detatea de asti'izi - scria psihologul ie~ean, sesizind un fenomen profund dedesubtul aparentelor epocii -, se fiiuresc noile scopuri ale umanitiitii, noile directii
ale spiritului, 0 nouii tehnicii politioa ... Actiunea individului nu mai este liisatii la voia intimpliirii, ci este supusa tot mai mult eontrol'ului. Educatia inteligentei lace loc educatiei camcterului :;;ia personalitlitii. StatuI 'i:;;ipropune sli modeleze pe cetiitean in sensul sinergiei colective ... Valoarea economicului trebuie inteleasii 'mal cu scama ca mijloc de realizare a Unei ridicari de nivel .'in con.?tiinta celor multi. Acest adevZir. rasare $i mai evident din important-a care se atribuie din <;e in ce mai mult educatiei. inviitiim'intul capatii un rol cultural de prim rang. Contrar parerilol' lui Gus t a veL e Bon dupi'i care educatia ar fi un proces de automatizare, de trecere a fenomenelor din con$tiintii in incon$tient, noi eredem ca educatia este mai ales un fenomen de ridicare progresivii a omului pe t'f'eptelecon:;;tiintei. Opera educativii este sterilii atita timp cit $coala nu este inteleasi'i ca factor de con$tientializare" ii) .

. Fara a face din con~tiinta obiectul exclusiv al psihologiei, aceasta trebuie sa intre din ce ill ce mai mult in 1'aza ee1'cetarii psihologice, pe toate dimensiunile. Pina acum aeest fenomen este tratat, destul de expeditiv, in capitolele introductive ale manualelo1' ~i tratatelo1', mai ales dintr-un punet de vedere ideologic, pc cind necesara este abordarea realmente psihologica, teoretica ;;;iaplicativa, a fenomenului, in care sa nu se mai recada in scinda1'ea "mctodologica", "gnoseolo8 Apud V. 1. Len i 11, Caiete Nlozofice, Editlira de Stat pentru Literatura Politica, Bucure~ti, 1956,p. 200. 9) E. A e p p 1i, Psychologie du conscient et de l'inconscient, Payot, Paris, 1953, p. 45. 10) P. ' F r a i sse, J. Piaget, Traite de psychologie experimentale, t. 1, P.D.F., Paris, 1907, p. 162. l1)V. P a vel c u, Con$tiintii:;;i incon$tient, Bueurcfiti, 1942, pp. 107-108.

43

gica", relativii 12) materie-spirit, corp-psihic ~i, deci, nici la decretarea con~tiinte] drept problema insolubila ("comme une donnee de fait", dupa expresia lui Hen r Pie r 0 n) 13), prin ridicarea la rangul de categorie filozofica indefinisabila. Mentionam in mod deosebit faptul, ignorat de multa lume, ;ca S. Freud nl} numai ca a incuviintat, dar chiax: a initiat :;;i incurajat orientarea psihanalizel ditre sondarea efeetiva a fenomenului eon~tiintei 14), atit in seopuri terapeutiee, cit.:;;i pedagogiee propriu-zise. N-a fost nicideeum nevoie sa se faca opozitie lul Freud spre a se ajunge la psihanaliza "culturalista" americana, care i:;;i eoncentreaza investigatiile asupra eului :;;i asupra conflictelor actuale ale individului integrat intr-un anumit mediu, sau spre a se ajunge la aeea tot mai influenta "psihologie a euiui" (Egopsychology) cultivata de He i n z H art man n :;;i :;;coala sa. In modul eel mai semnificativ cu putinta, Karen Horney, promotoare a "culturalismului" nord-american, scrie: "Avem de facut un pas ferm dincolo de

Freud, pas care nu este insa posibil lui Freud" 15).

dec'it pe baza descoperirilor

revelatoare

ale

9. "Pansexualismul"
Teoria sexualitatfi rcprezinta capitolul cel mai indraznet, dar :;;i cel mai spinos al psihanalizei. Cercetarile :;;i elaborarlle teoretice ale lui Freud in acest domeniu, de:;;i intemeiate pe date clinice de necontestat, au intimpinat 0 opozitie continua :;;i multiform a, mergind de la exprimarea unor naive perplexitati sau de la indreptat;te problematizari de ordin ~tiintific, pina la injurii, anatema :;;i boicot, tacit sau manifest. Fara indoiala ca la aceasta au contribuit mentalitatea epocii, prejudecatile, puritanismul ipocrit al unei burghezii care i:;;i vedeajJuse in discutie moravurile :;;i morala, :;;i care nu era dispusa sa stimulezEO investigatii serioase in aceasta sfera a existentei private 1). Pus in. fata unor obiectii :;;i acuzatii diverse, intre care aceea de "pansexualism", Freud :;;i-a aparat netulburat punctulde vedere, continuind sa vorbeasca ~i sa trateze deschis problemele sexualitiitii umane. "Cei mai multi dintre oamenii ("Gebildeten" in textul original) au viizut in aceasta terminologie 0 "cultivati" ofensii - scrie Freud in cunoscuta sa lucrare Psihologia maselor $i analiza eului $i s-au razbunat lansind impotriva psihanalizei acuzatia de "pansexualism". OTicine vede in sexualitate ceva rU$inos$i umilitor pentru natura umana este liber sa se serveasca de termenii mai clistin$i eros $i erotica. Eu insumi a$ fi putut de obiectii. face la fel de la bun inceput, ceea ce m-ar fi scutit de 0 multime Dar nu am fiicut-o, pentru ca nu-mi place sa fac concesii la$itiitii. Niciodata n'u se poate $ti unde ajungi daca dpuci pe acest drum; incepi prin a ceda asupra cuvintelor, iar uneori sfir$e.:;ti rrin a renunta la fondul lucrurilor. Personal n1:

p. 148.
1:3)

12)

v.

1. Len

i n, Opere complete,

vol. 18, Editura

Politica,

Bucure:;;ti, 1953.

H. Pie ron, Le Cerveau et la Pensee, F. Alcan, Paris, 1923, p. 321. D a V i d Rap a p 0 r t, A Historical Survey of Psychoanalytic Ego Psycho.,. logy,}n "Psychological Issues", 1.,1, 1959, p. 6 :;;iurm. 10) K. H 0 r n e y, The Neurotic Personality of Our Time, Norton & Co., New York, 1964, p. 20. 1) Lucru1'ile nu s-au schimbat p1'ea mult pin a in anii 50 in unele ta1'i occidentale. o ancheta sexologica executata cu obiectivitate de biologul Al f l' e d K i rt s e y (University of Indiana, S.U.A.), pe baze taxonomice, i-a at1'as mari neplaceri, inclusiv amenintarea cu destituirea din invatamint (vezi A. C. Kin s e y, \V. D. Po m eroy, C. E. Mar tin, Le comportement sexuel de l'homme, Rayonnement de la Pensee, Paris, 1948).
14)

44

!]iisese eii este. un merit sa-ti fie rU$ine de sexualitate . euvintul greeese "Eros", prin care se pretinde ea se atenueaz!i aeest sentiment de rU$ine, nu este, de fapt, decit tiilmacirea euvintului nostru, "iubire" (Liebe) . dar, la urma urmelor, aeela care $tie sa a$tepte, nu are de ee sa facei eoneesii" 2). A~a cum bine arata sociologul !Ii antropologul B l' 0 n i s 1a w Mal i I10 W ski, unul dintre cei care au intreprins verificarea "pe teren" a realitatii unora dintre "complexele" descrise de Freud, "ceea ce un om de ~tiinta poate repro~a psihanalizei, nu este faptul de a fi tratat despre sexualitate cu franchete, dindu-i imp 01'tanta pe care 0 merita", ci numai faptul de a nu fi tratat totdeauna intr-o mauiera corecta astfel de probleme 3). Aspect peste care, desigur, nu se poate trece eu u~urinta. Sustinind determinismul sexual al nevrozelor ~i in buna masura al comportamentului uman de toate zilele, Freud s-a gasit la un moment dat in fata unoI' dificultati aUt de ordin teoretic, cit ~i practic, retrospectivele psihanalitice ducind lntotdeauna la identificarea unoI' evenimente traumatice (traumatisme psihice, trairi ~ocante) care se localizau in copilarie ~i se legitimau ca factori determinanti primari ai tulburarilor conduitei omului. Toata lumea privea insa copilaria <c8. pe 0 virsta a inocentei, a puritatii desaviqite, considerind-o straina de arice ~oloratura sexuala. Or, in aceste conditii, determinismul sexual intilnea 0 bariera care parea de netrecut ~i Freud a recurs la ceea ce singur denume~te "lurgirea notiunii de sexualitate" ").. El a pornit de la premisa (axiomatic a) ca perversiunile (adica tot ceea ce, chiar ~i in expresie lingvistidi comuna, se recunoa~te a fi "aberatii sexuale") tin .de manifestarile sexualitatii, indiferent daca Ie consideram normale sau patologice, Hind guvernate in mod vadit de ceea ce Freud a nUmit "principiul plaeerii". Asemenea manifestari sint socotite 0 dispozitie generala, originara, 0 emanatie naturala a instinctului sexual (Sexualtriebe). "Experienta eotidiana ne-a aratat - scrie Freud - ei'i majoritatea acestor deviatii, eel putin cind este vorba de eazurile mai putin grave, rar lipsesc din viata sexuali'i a oamenilor normali, <carele privesc ea pe simple partieularitiiti alevietii lor intime" 5). Se atrage in continuare atentia asupra a numeroase manifestari de acest gen la copil, dezvoltindu-se 0 teorie a autoerotismului (dupa americanul H a vel 0 c k Ell i s, 1895 6) ~i a zonelor erogene, facindu-se distinctie intre genital ~i sexual 'Ii tragindu-se concluzia ca, din moment ce este un adevarat "pervers polimorf" 7), i,""'",.c0pilul traie~te 0 viata sexuala sui generis, divizata in stadii caracteristice, in <conformitate cu zona erogena de predilectie (orala, anala, genitala). Actul suptului,

2) S. F I' e u d, Massenpsychologie und Ich-Analyse, VI. BanQ., pp. 287-288. 3) B. Mal i now ski, La sexualiU! et sa repression ves, Gallimard, Paris, 1966, p. 12. ,j) S. F l' e u d, Drei Abhandlungen zur Sexualtheorie, V. Band, p. 6. 5) Ibidem, p. 33.

in Gesammelte

Sch,iften,

dans les soeit!tes primitiin Gesammelte Schriften,

6) "inteleg prin autoerotism - scrie H. Ell i s - fenomenele de emotie ~exuala spontana produse in absenta oricarui stimul extern, fie direct, fie indirect. In sens larg, de care nu putem face complet abstractie aici, autoerotismul cuprinde acelea <lintre modificarile activitatii sexuale reprimate care actioneaza ca factori ai anumitor conditii morbide, precum ~i ai unoI' manifestari normale de arta ~i poezie, '~i care chiar coloreaza, mai mult sau mai putin ,111treaga viata" (Etudes de psycho,logie sexuelle,t. 1, Mercure de France, Paris, 1916, p. 227): 7) S. F l' e u d, ibidem, p. 65. Spre deosebire de Freud, H a vel 0 c k Ell i s exclude insa din notiunea de autoerotism sexualitatea pervertita ~i feti~ismul erotic (,op. cit., p. 228).

45

de pilda, este echivalent ell actul sexual propriu-zis al adultului: "Cind vezi un copil satul abandonind sinul, recazind in bratele mamei sale - scrie Freud -, cu obrajii rO$ii, cu 'un zimbet fericit pe fata, adormind, nu se poate sa nu-ti spui d! aceasta imagine ramine modelul $i expresia satisfactiei sexuale pe care 0 va CU1wa$te mai tirziu" 8). In efortul de a scoate in relief "activitatea sexuala a copilului", Freud nu S-3 Jimitat la descrierile de felui aceleia de mai sus, ci s-a referit ~i la erectiile precoce, la "masturbatiile" sugarului, la exhibitionismul infantil etc" mobilizind un lntreg arsenal de date (desigur, selectate din unghiul sau de vedere in sprijinul' tezei sale din care nu lipsesc nici practicile ilicite ale unor doici lip site de scrupule). "Cunoscind - scrie el - cii satisfactia sexuala este cel mai bun remediu impotriva insornniei $i ca rnajoritatea cazurilor de insomnie nervoasa se datoreaza unei insatisfactii sexuaIe, se $tie ca bonele prea putin pe copiii care Ie sint incredintati, mingiindu-le con:}tiincioase ii lini$tesc organele genitale" 9). $i ii adorm

'-,

Aceasta imagine deconcertanta a sugarului, care inca de la pieptul mamei sale lncearca satisfactii "sexuale", a fast imediat abhorata, teoria sexualitatii infantile provodnd adevarate scandaluri publice. De aici au pornit, in esenta, ~i mariIe divergente din sinul mi~carii psihanalitice, mergind pina la lupte de' opinli fractioniste ~i disidenie oficializate. Gasindu-se la un moment dat izolat, suspicionat chiar ~i de unli dintre d~scipolii cei mai apropiati, Freud a adoptat atitudini de profet neinteles, punindu-~i totu~i speranta intr-o reabilitare postuma. "Voi reu$i in Zur Geschichte del' psychoanalytischer probabil - noteaza el eu amaraciune
Bewegung, 1914 - sa rna mentin gratie rezultatelor terapeutice ale metodei mele 10),_ dur voi ramine ignorat de $tiinta tot restul vietii. La citeva zeci de ani dupa moartea mea, altcineva va redescoperi in mod inevitabil aceIea$i Iucruri, astazi inactuaIe, va $ti sa Ie faca acceptate de toata lumea, $i mil va ridica la demnitatea 'unui precursor nejericit. A:}teptind, voi incerca, dupa pilda lui Robinson, sa mii instalez cit mai comod posi,bil in insula mea singuratic(i" 11). Dar aceasta profetie nu s-a

adeverit, inca, nici in laturile ei sumbre, nici in acelea privitoare la consacrarea de catre posteritate a teoriei sexualitatii in ansamblulei. Supralicitarea determinismului sexual a viciat intrucitva psihanaliza. Cele cind cazuri psihice expuse de Freud in amanunt ("Dora", "mleul Hans", "omul cu ~obolanii", "Pre~edintele Schreber", "omul cu lupii" 12) fac din etiologia sexuala piatra de incercare a. "oxtodoxiei" freudiene. In cazul "omului cu lupli", de exemplu, Freud gase~te cauza imbolnavirii de nevroza a unui tinar in virsta de 22 de ani, intr-un vis de groaza avut de pacient pe dnd era copiI de 3-5 ani (dtiva lupi cattirati intr-un nuc, albi, cu cozi mari ca de vulpe, stind nemi~cati intre erengi, priveau cu atentie la ceva, pe fereastra camerei unde dormea copilUI), vis la rindul sau determinat de un "traumatism sexual" trait de bolnav eu mult mai inainte, la virsta de 18 luni, dnd ar fi surprins un act sexual intre parinti (a~a-zisa "seen a

8) S. F r e u d, ibidem, p. 56. "A considera actul sugerii laptelui ca un fen omen erotic - serie C. 1. Par h 0 n -, ce aduce satisfactiuni de naturasexuala, mi se pare eel putin 0 larga exagerare". Dar, cu to ate rezervele, C. I. Par h 0 n considera ca "opera lui Freud nu ramine mai putin insemnatii". (Prefata la 1. Popes c u - S i bi u, Doctrina Iui Freud (PsihanaIiza), Sibiu, 1936, pp. XI-XII). 9) S. F l' e u d, ibidem, p. 55, nota 1 din subsolul paginii. iO) "Dupa opinia noastra, singurele argumente veritabile sint eazurile vindeeate (fara ele psihanaIiza nu s-ar fi putut Impune deloc)", observa A. Co s m 0 v i c i, op. cit., p. 24. 11) S. F l' e u d, Zur Geschichte der psychoanalytischen BetL'egung, in Gesammelte SChriften, IV. Banel, p. 427. 12) S. F r e u d, Krankengesehichten, in Gesammelte Schriften. VIII. Band.

46

primitiva", Urszene). Simpla contemplare a acelui act incomprehensibil ar fi zguduit structurile incon~tiente alepsihicului infantil, determinllid aparitia nevrozei, Cll simptomatologia ei complicata ~i bizara. Interpretarea freudiana a visului, executata dupa a logica particular a, devine uluitoare: lupii visati aveau cozi lungi ceea ce inseanma exact invers, adica absenta cozilor, deci castrare; privirea fixa ~i atenta a lupilor nu apartine in realitate fiarelor, ci copilului, in vreme ce nemi~carea lupilor inseamna tocmai mi~care, mobilitate, aclica acea mi~care tulbura, toare la care a asistat copilul in dormitorul parintilor 13), Freud nu se limiteaza insa la "largirea" notiunii de sexualitate, in sensul extinderii acesteia pina la sugar, ci invaca determinismul sexual ~i in legatura Cll intreaga activitate umana, fie ea econ'omica, ~tiintifica, politica sau artistica. Civiliza\ia, cultura In general, sint privite ca rezultat al "sublimarii" instinctului sexual care, in loc de a-~i cheltui energia de care dispune (libido) in felul in care-I este propriu, a canalizeaza in aIte directii, spre procesesecundare, in urma unor constringeri exterioare, de ordin social, educativ, transformind-o in acest fel ~i obtinind satisfactii substitutive in domenii care nu mai tin de fapt de "principiul pliicerii", ci de "principiul realitatii". Aceastii idee de sublimare - va nota Cll malitiozitate C. G. J u n g - nu este decit 0 performantii de alchimist care transforma vulgaritatea in noblete 14). In linii mari, conceptia lui Freud despre sexua-, litate a ramas aceea~i, cum se poate vedea din Abriss del' Psychoanalyse (1938)" carte care constituie un veritabil testament teoretic al psihanalizei 15). Nu toate tezele determinismului sexual au rezistat examenului ~tiintei. Primele semne de intrebare adresate etiologieI exclusiv sexuale a nevrozelor au venit din partea unor noi fapte, reale ~i de necontestat, de felul nevrozelor traumatice contractate de soldati ~i ofiteri in razboi, pe front, sau de civilii care asiiau la grozaviile macelului. Carti ca Troubles mentaux de guerre de L e pin e, sau Emotions et commotions de guerre a lui LeI' i, ca ~i altele, au pus in mare dificultate, Mill e l' analizeaza, din, interpretarile pansexualiste. J. Doll a l' d ~i N e alE. pUllct de vedere determinist, a serie de cazuri mai recente de nevroze de razboi, luate din lucrarile lui R. R. G r ink e l' ~i J. P. S pie gel (War Neurosis, Blakinston, New York, 1945; l'.,[en Under Stress, Blakiston, New York, 1945),in care nu intervine nici urma de sexualitate. Mecanismul genezei nevrozei este un mecanism, de conditionare de tip pavlovist ~i chiar refularea este un reflex dobindit. $i pentru B. F. Ski nn e l' este oarte evidenta apropierea reudismului de pavlovism, in ce prive~te mecanismul de producere al nevrozelar ~i, in general, 011 comportamentului. "Punind accentul pe geneza comportamentului - spune Ski n n e r -, Freud dJ.i0
mare extensiune proceselorinviitiirii. Acestea nu s'int niciodatii tratate operational, 'in termenii transformiirii in comportament, cimai curind ca dob'indire de idei, sentimente $i emotii, care 'ulterior se exprima sau se manifestii prin comportament" 16).

Evidelltiind un astfel de proces de invatare in geneza nevrozelor de razboi, Doll a r d ~i ]\1 i 11e r nu gasesc nici a componenta sexuala in mecanismul pe care ei il descompun ~i-l descriu in amanunt: "In timpul luptei soldatul este
de multi stimuli exteriori. De asemenea, el produce stimuli impresionat prin riisjJ"'l.msurile sale perceptive, prim aprecierea laturilor izbitoare a se intimplii $i prin gindurile legate de ceea ce face el insu$i. Conditiile tice ale luptei determinii 0 fricii de nedescris fata de toti ace$ti stimuli.
generalizeazii $i la aZti stimuli asemilniitori, fiind cu atit mai puternica, interiori ceea ce, traumaFrica se< cu eft sec,

13) 14) 15) 16)

Op. cU.,

C. G.

J u n g,

p. 129 ~i urm.
Problemes

de l'ame moderne, p. 401.

Vezi S. F r e u d, An Outline of Psychoanalysis, pp. 107-108.


B. F. Ski n n e r, op. cit., p. 303.

~eneralizeaza mai mult. Mai tirziu, cind soldatul incepe sa se qindeasca Ia cele 'intimplate, amintirile sale sau, ca sa fim mai exacti, gindurile $i imaginile pe le suscita, sint stimuli asemanatori cu aceia pe care a trebuit sa-i care acestea infrunte in lupta. Tocmai de aceea aceste ginduri $i imagini ii produc frica nemaipomeniti'i. Atita timp cit soldatul i$i interzice sa se mai gindeasca la cele petrecute in lupta, stimulii care produc trica sint indepi'irtati $i frica scade. Aceasta scadere a intensitatii fricii intare$te $i mai mult reactia de interdictie a reamin'tzrii. in cazurile U$oare aceasta duce Ia 0 dezobi$nuinta de a se mai gindi-.sau de a vorbi despre Iupta; in cazurile grave duce la completa incapacitate de a gindi sau de a vorbi despre intimplarile traite" 17). Procesul poate merge ~i mai departe; ;a~a iucH reactia de interdictie, la care ne-am referit, sa devina anticipativa, bolnavu1 invatind sa evite nu numai gindurile legate de faptele producatoare de frica, ci ~i ;asociatiile care ar putea sa 1e sugereze. In fata acestor noi fapte, Freud incearca sa faca 0 jonctiune en sexualitatea, prin intermediu1 conceptului de narcisism 18), teorie dezvoltata mai inm in Zur Einfiihrung des Narzissmus (1914), apoi in alte 1ucrari, ~i care sustine investirea libidou1ui in iubirea de sine (libido narcisic). "In nevrozeZe tmumatice - va spune Freud -, mai ales in aceZea provocate de ororiZe razboiului, descoperim un mobU personaZ, egoist, utiZitar, defensiv, mobil care daca, singur, este incapabiZ sa declan$eze boaZa, i$i are contributia sa la aceasta, ca Si la mentinerea ei in perioada de -stare. Acest mobil cauM sa protejeze eul impotriva pericoleZor a carol' amenintare a constituit cauza ocazionaZa a bolii" 19). Dupa citeva pagini de consideratii in legatura cu fenomenul prezumtiv al refugiului in boala ~i in care se analizeaza cazuri de alta natura, Freud conchide foarte semnificativ: "Poate credeti ca daca am .procedat aSa, a fost pentru ca, urmind 0 ordine inversa, a$ fi intilnit mai. multe dificuZtCiti in stabiZirea etioZogiei sexuale a nevrozelor. Va in$elati. in nevrozeZe de transfer trebuie, spre a ajunge Za aceasta conceptie, sa se inceapa printr-o buna dirijare a interpretarii simptomelor. in formele obisnuite ale nevrozelor zise "momentane", roZul etiologic al vietii sexuale constituie un fapt brut, care se of era de Za sine observatiei" 20) . Cu to ate acestea, Freud nu reu~e~te sa iasa cu adevarat din impas ~i, citeva aliniate mai incolo, capituleaza : "Nu mi-a mai sciipat atunci ca etiologia starii morbide nu putea fi totdeauna redusa Za viata sexuaZ6" 21), serie el, ~i imediat adauga : "Daca cut are bolnav a fost direct afectat de tuZbumre sexuaZa, Za altuZ aceasta tuZburare n-a survenit dedt ca urmare a un or pierderi pecuniare importante sau a unei grave maladii organice (...) 0 persoana nu devine nevroticii dedt cind eul sau "i-a pierdut aptitudinea de a-$i reprima ZibidouZ intr-un feZ sau altuZ. eu cit eul este mai puternic, cu atit este mai usor sa se achite de aceasta sarcina; orice sliibire a eului, oricare ar fi cauza, este urmatii de acela$i efect ca $i cre$terea cerintelor libidoului Si desehide in consecintii calea spre afectiunea nevrotica" 22). Astfe1, pe cai deturnate, se incearca 0 revenire la .determinismul sexu al. Ca Freud n-a putut ramine niciodata indiferent in fata fapte10r reale, ne-o demonstreaza convocarea de urgenta, in toamna an'u1ui 1918, 1a Budapesta, 1a sfiqi-

ii

17) J. Doll a r d, N. E. Mill e r, Personality and Psychotherapy, McGrawHill Book Co, New York ~tc., 1950, p. 202. 18) Termen creat tot de H a v e 10 ekE 11 i s, dar pe care Freud declara ca 1-a pre1uat de la P. N ii eke (S. F r e u d, Zur Einfiihrung des Narzissmus, in Gesammelte Schriften, IV. Band, p. 155). 19) S. F r e u d, Introducere in psihanalizii, in volumu1 de fata. 20) Ibidem, p. 319. 21) Ibidem. 22) Ibidem, pp. 319-320.

48

'tul primului razboi mondial, a mlUi congrcs psihanalitic consacrat in mod special dezbaterii plOblernei nevrozelor de razboi (Kriegsneurosen). Congresul, considerat ~eFreud drept "un triumf personal" 2'), n-a facut insa dedt sa valideze, in lumina ~onceptiei despre "narcisism", notiunea de sexualitate in acceptiunea sa cea mai cuprinzatoare 2, psihanali~tii neintelegind ca viabilitatea freudismului este departe dea rezida in absolutizarea etiologiei sexualiste a nevrozelor, ori in generalizarea .determinismului de natura sexuala a comportamentului uman. Dupa nevrozele de razboi invocate de clinicieni, antropologii ~i sociologii au fast aceia care, facind intinse cercetari privitoare la sacietatile primitive de pe mai multe continente (M a r g a I' e t Mea d. Rut h Ben e d i c t, B. 1\1 a Ii 1:10 W ski), au stabilit in acest fel ca faimosul "complex al Iui Oedip", conform 'Caruia copiii ar simti 0 pretimpurie atractie sexuaL'! pentru parintele de sex opus, tinzInd la excluclerea rivalului (posibile fUnd ~i unele intervertiri de tip perversional) 2"), este departe de a ii un fen omen universal. Intr-adevar, este absurd sa se vorbeasca de 0 rivalitate fiu-tata, sau fiid-mama, acolo unde paternitatea ramine prin definitie 0 necunoscuta. Freud insu~i, de altfel, a trecut pe linga supozitia (din pacate imediat... "refulata" !) ca la bazaacestui fenomen ar putea sta initiativa incOl1~tienta a adultilor care, din motive obscure (insatisfactii erotice, "antrenamente" sterile ale instinctului sexual incomplet consumat etc.), cauta un fel de surogate erotice. "Sa adaugam neintirziat - scrie el - ca parintZi in$i$i exercitCi a. influenta decisiva in aparitia la copi! a complexului Iui Oedip, cedind din parte-le atraceu' mai multi copii, tatal sa prefere in tiei sexuale, ceea ce face ca, in familiile spre biiieti" 26). mod viidit fetitele, in timp ee toata duio$ia mamei .se indreaptii A~adar, manifestarile exterioare ale instinctului la copii par sa fie rezultatul imitatiei celor mari, 'copiii insu~indu-~i un fel de ... "forme fara fond" (ca in oadmirabila compa'ratie a lui He gel, pe care am vazut-o), ~i asta mai ales la virsta antepre~colara, cind imitatia reprezinta 0 forta incalculabila. Este yorba, in orice caz, de particularitati restrinse, indeosebi familiale, ~i nu de 0 situatie generata spontan in cadrul dezvoltarii ontogenetice ~i valabila la scara umanWitii. Studierea sexualiti'itii de catre Freud a avut, cu toate acestea, incontestabile Jaturi pozitive. Cere eta rile sale au relevat, intre altele, faptul ca sexualitateanu <2ste un fen omen care apare subit la virsta pubertatii, ex nihilo, ci este rezultatul unci maturizari treptate, al metamorfozei in del un gate ;;i complexe a unui element ereditar. Valabila este, credem, ~i c1eosebirea facutii intre sexualitate :'ii genitalitate, prima notiune fiind mult mai cuprinzatoare dedt cea de-a doua. "Sexualitatea - spune G. Pol i t z e r -, ea oriee "manifestare psihologicii", angenital.in vegajeaza totalitatea fiintei. Existii desigur (?) utilizarea sistemului

23) Pet e l' B li t t n e r, Freud und der erste Weltkrieg; Eine Untersuchung uber die Beziehung yon medizinischer Theorie und g'esellschaftlicher Praxis del' Psychoanalyse, Ruprecht-Karl-UniversiUit, Heidelberg, 1975, p. 97. 2' S. F r e u d, Einleitung zu Zur Psychoanalyse der Kriegsneurosen, Diskussion auf den V. Internationalen Kongres,; in Budapest, September 1918, in Gesammelte Schriften, XI, Band, pp. 252-255. 25) lata un exemplu eoncret de manifestare a "complexului lui Oedip", pe care-l reproducem dintr-o carte de vulgarizare a Dr. C. V 1a d. Este yorba de Intoarcerea de la mo~i a unei familii (tata, mama, baietelul), Cll tramvaiul. Tatal coborind eu cUeva statii mai inainte, copilul converseaza cu mama: "ee bine de ce mai, nu ti-i drag tat a ? il intreabi'i ar fi sa-l calce pe tata tlamvaiul ! -Dar mama-sa surprinsa. - Ba mi-i dlag, da' daca el moale eu dolm cu tine in pat. De ce sa dormi cu mine? - A~a, eu vIeau sa dolm cu tine! Alte explicatii n-a p. 135). Insistind mai ales asupra mai putut da" (In domeniul incon$tientului, sexualitatii, vulgarizatorii freudismului au impus Ia 110i 0 imagine unilaterala :'ii <desfigurati'i a operei lui Freud. 26) S. F I' e u d, Introducere in psihanaliza, in vol. de fatii.

49

derea obtinerii pUieerii, dar de aici $i pina la a spune ca actul sexual nu comporta dedt 0 atitudine unica, atitudine atit de deosebita de eelelalte indt s-ar putea spune eu siguranta unde ineepe $i unde se sj'ir$e$te, este 0 prapastie. Sexualitatea (...) comportli mii de atitudini care pot intra in textura tuturor celorlaUe atitudini ale noastre.: iata intregul sens al teoriei freudiene a sexualitatii" 27).

Studiile freudiene asupra sexualiHitii au fundamentat, de asemenea, necesitatea unei pedagogii sexuale ~i a edudlrii timpurii ~i calificate a copiilor sub acest raport. K are n H 0 r n e y, scotind in evident a puternica influenta exercitata de teoria. "complexului lui Oedip" asupra educatiei contemporane, subliniaza ca pozitiv faptul ca acesta i~a facut pe parinti con~tienti de pericolul reprezentat de un comportament necontrolat in fata copiilor 28).

10. Tera pia psihclnalitica


Referindu-se la termenul "psihanaliza", Freud define~te trei acceptiuni ~i destinatii ale acesteia: 1) procedeu de cercetare a proceselor psihice, altfel anevoie de abordat; 2) metoda detratament a tulburarilor nevrotice, bazata pe cunoa~terea in profunzime a structurii l?i modului de function are a "aparatului psihic" ; 3) cale de fundamentare a intuitiilor psihologilor, tavorabila dezvoltarii unei discipline l?tiintificecomline pentru acest domeniu. Admitind ca terapia psihanalitica nu este - cum cu toata inodestia recunoal?te parintele ei - un soi de panaceu, neputindu-i-sepretinde sa "faca minuni" 1), este in afara de orice indoiala taptul ca psihoterapia pusa la punct de Freud ~i discipolii sai da rezultate din cele mai bunc, indeosebi in ceca ce prive~te istcria, nevrozele anxioase, obsesiile, inhibitiile, tobiile, pervcrsiunile sexuale, complicatiile vietH erotice ("Schwierigkeiten des Liebeslebens", in termenii lui Freud) l?i altele, a~a incH ea nu este ignorata de nici un manual sau tratat modern de psihopatologie sau psihiatrie Examinind mai indeaproape virtu tile "regulii fundamentale" a psihanalizei (obligatia de a spune totul, de a se confesa integral, de a nu tainui nimic, de a da friu liber vorbirii), Cat her i n e B.-C1e men t subliniaza ca "efieacdatea
sa, surprinzatoare prin disparlpia simptomelor pe care ajunge sa Ie vindece, este de netagilduit in adaptarile succesive pe care Ie obtine, scotind in relief eficienta specifica interventiei limbajului, pe care anumite eu/turi anistorice 0 cunosc dintotdeauna" 2).

Desigur, nu este aici locul sa expunem metodica curei psihanalitice, din moment ce, chiar in volumul de fata, cititorul poate parcurge capitolul Terapia psihanalitica, in expunerea lui Freud insu~i. Dorim numai sa consemnam in treacat faptul ca, imuntind decesul, nu de mult - la respectabila virsta de 92 de ani - a unuia dintre faimo~ii paeienti ai lui Freud, a~a-numitul "Om eu lupii", presa nu pierde ocaziade a evidentia din nou eficienta curativa a metodei terapeutice freudiene: "Fara psihanaliza - Ii plaeea lui (adica Iui Serghei PanG. Pol i t z e r, Le my the de l'antipsychanalyse, K. H 0 r n e y, New Ways in Psychoanalysis, p. 36. Norton & Co., New York,

27)

28)

1966, p. 85.

1) S. F l' e u d, "Psychoanalyse" und "Libidotheorie", in Gesammelte Schriften, XI. Band. 1928,p. 215. 2) Cat her i neB. - C 1e men t, Pie r r e B l' uno, L u c i enS eve, Pentru o critica marxista a teoriei psihanalitice, traducere de Leonard Gavriliu, Editura Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1975,p. 34.

50

kiev, alias "Omul cu lupii") sa repete - nu a~ fi putut suporta niciodata vicisitudinile vietii" 3). Fire~te, nu este de conceput elogiu mai convingator dec'it acela venit din partea beneficiarilor directi ai terapiei psihanalitice. Referindu-se la tratamentul psihanalitic, P a u 1 Pop e s c u - N e v ea n u remarca pe drept cuvint ca "insa,?i doctrina nu este straina de succesele metodei" ">. Concluzie perfect rezonabila, 0 teorie neputind duce la aplicatii practice valabile, incununate de rezultate pozitive, dec'it in cazul ca reflecta legitatea real a a fenomenelor de care se ocupa.

11. Oimensiunea peaagogica a psihanaiizei


S i g m u n d F r e u d a fundamentat din punct de vedere psihologic nu doar o terapeutica originala a nevrozelor, ci ~i 0 pedagogie axata pe decriptarea modalitatilor de exprimare ale incon~tientului in comportamentul copiilor, ..psihanaliza fac'ind posibila elaborarea ~i aplicarea in practica a unor procedee eficace de educatie afectiva, cu implicatii benefice asupra dezvoltarii ansamblului trasaturilor de caracter ale copilului ~i adultulul. In eseul Die Frage der Laienanalyse (Problema psihanalizei practicate de nespeciali$ti, 1926), Freud definea clar dim ensiunea pedagogica a psihanalizei, scriind: "exista inca un domeniu de aplicatie a phihanalizei, care mL cade sub incidenta legii privind exercitarea ilegala a medicinei $i pe care cu greul-ar putea revendica medicii. Am in vedere aplicarea ei in pedagogie. Cind un copil in cepe sa exteriorizeze semne ale unei evolutii de nedorit, cum sint proasta dispozitie, incapatinarea $i incapacitate a de a fi atent, atunci nici medicul pediatru $i nici medicul $colar nu ,vor putea face nimic pentru dinsul, chiar daca copilul prezinta manifestari nervoase clare: anxietate, anorexie, voma, insomnie. Aceste simptome nervoase $i distorsiunile de caracter incipiente pat fi suprimate printr-un tratament in care influenta analitica sa se conjuge cu masurile ed'ucationale, tratament care nu ar putea fi finalizat dedt de persoane care consimt sa se ocupe de conditiile existente 'in mediul unde traie$te copilul, pricepindu-se in acela$i timp sa-$i faca drum spre viata sufleteasca a copilul'ui" f), Pe de alta parte, atit in textul citat, c'it ~i in cunoscuta sa autobiografie, F r e u d prescrie psihanalizei ~i un rol "profilactic", identifidnd in ea virtuti de "educatie preventiva", menita sa corecteze de timpuriu anumite devieri in comportament. Pe scurt, Freud are convingerea ca "domeniul de aplicare a psihanalizei prezinta, de fapt, aceea$i amploare ca acela al psihologiei, fata de care reprezinta un complement de 0 mare importanta" 2) La "transplantarea" psihanalizei in pedagogie 0 contributie de primamarime au avut initial A If red Ad 1e r, H a n s Z u IIi g e r, Os car P f is t e r, Ann a F r e u d ~i multi aWl. Una dintre ccle mai remarcabile lucrari de sinteza in acest domeniu este Psychanalyse et education a lui G eo rg e sMa u c 0, multii vreme director la Centre psycho-pedagogique "Claude Bernard" de l'Academie de Paris

3)

R {)11 and

J ace a r d, La mort de l'"Homme aux'loups",


564.

in "Le Monde", Albatros,

23 juin 1979, p. 18.


4) Pa u 1 Pop Bucure'iti, 1978, p. 1) S i g m u n d Psychoanalytischer 2) S i g m un d

e s c u - N eve a n u,

Dictionar

de psihologie, Editura

F r e u d, Gesammelte Schriften, XI. Band, Internationaler Verlag, Leipzig/Wien/Zurich, 1928, pp. 382-383. F r e u d, Ma vieet la psychanalyse, Gallimard, Paris, p. 86. 51

~i secretar general al Haut Comite de la Population et de la Famille. Autorul pune relationale incon$tiente" in cducatie, relevind accent pe analiza "sensibilitatli faptul ci'i educatorul actioneaza nu nu;mai prin ceea ce spune, ci indeosebi prin ceea ce este, 0 insu;;ire esentiala pentru orice pedagog fiind maturitatea afectiva. Dupa parerea sa intreaga valoare a tehnicii psihanalitice consta in deseatu"iarea dorintelor de forta lor pulsionara oarba, spre a Ie transpune intr-un limbaj accesibil dialogului uman. "Cu alte cuvinte - scrie G. M a u c 0 -, sa facem sa treaci!
dorinta din planut incon$tient unde ramine 3). poate fi dominata eu ajutorul cuvintului" necontrolata, in planul con$tient, unde

In Romania psihanaliza a fost asimilata, in perioada dintre cele dou!:\ raz-. boaie mondiale, de unii din cei mai prestigio:'li pedagogi. G. G. Ant 0 n e s c u, profesor "ii "ief al catedrei de pedagogie de la Universitatea din Bucure"iti, intre anii 1910-1947, pe ling a faptul ca a dedicat dimensiunii pedagogice a psihanalizei o lucrare distincta (Psihanalizi'i $i educatie, Editura Casei $eoalelor, 1928), in tratatul sau de Pedagogie generala (Institutul Pedagogic Roman, Bucure~ti, 1930) expune pe larg prineipiile fundament ale ale psihanalizei ;;i metoda terapeutica, implicit educationala a acesteia. G. G. Ant 0 n e s c u releva ca psihanaliza 5e dovede:'lte extrem de utila in sofutionarea problemelor educatie( morale ;;i chiar in promovarea cortceptiei demoeratice fata de "organizarea sociali'i dictatoridlii". libera, care ,,0 conceptie democratica - scrie el - va alege, desigur, disciplina
face posibilii supunerea prin convingere, deci ordjnea sociala consimtiUi de ceta0 educatie bazata pe eonstringerea dictatorial a lasa teanul libel''' 4). Dimpotriva, doar impresia "ca elevul este a$a cum it dOTim noi. Aceastii impresiune triideaza, insa, numai 0 aparenti'i, 0 masca pe care el $i-o impune, spre a ne com place $i a obtine astfel avantaje sau, mai bine zis, spre a' evita multe nepZaceri. In adincul sufletului si'iu, insi'i, se agiti'i elementeZe refulate, a carol' energie afectivii se va manifesta mai curind sau mai tirziu, fie prin deghiziiri, fie prin izbucniri vioZente, fie prin' apatie, fie chiar prin simptome patologice" 5). Avem aici una din cele

mai plauzibile explicatii a ridiciirii in masii a tineretului :'Ii copiilor impotriva dictaturii ceau~iste. Un aIt important pedagog roman, Con s tan tin N a l' 1y, mai intii profesor la Un ivers ita tea din Cernauti, apoi -la cea din Bucure"iti, observii ca "tendinta educativi'i a sti'ipinit intotdeauna gindiTea lui Frel,td" ~i cii insu;;i tratamentul psihanalitic ca atare reprezintii 0 educatie progresivii in scopul de a depa;;i la fiecare din noi "rezidu:uriZe copili'iriei". "Un adevi'irateducator, un adeviirat profesor - serie y in studiul Doctrina l'ui Freud $i aplicatiile ei in educatie .- se va C. N a

simti in domeniul psihanalizei la el acasa, intrucit aceasti'i $tiinti'i nu va face altceva decit si'i-i liimureasci'i $i sa-i sistematizeze ceea ce el totdeauna a simtit $i .a intentionat ObSCUT. Tecum F r e u d ~i Ad 1e r cer orici'irui medic si'i fie educator, P noi credem ca orice profesor trebuie sa fie psihanalist. Nu pentru cazuri intr-adeviir grele, de patologie avansati'i, ci pentru cazurile zilnice, in care e atit de -greu sa stabile;;ti granite intre normal $i anormal, $i unde profesorul caTe vine ifi' cOntact intim cu elevul se poate pronunta" 6). Potrivit opiniei acestui pedagog, prin faptul

cii ne pune la dispozitie

mijloace de a transforma

in mod eon:'ltient ~i metodic

3)
4)

G e 0 r g e sMa G. G. Ant
0

u c 0,

Psychanalyse

et education,

Aubier-Montaigne, Casei $coalelor,

Paris, 1928

1968, p. 34.

p. 53.
5)
6)

n e sc u, Psihanaliza

$i educatie, "Editura

Ibidem, p. 54. C. N a r 1 y, patr'u mari educatori: John Locke, Vasile Canta, Freud, Georg Kerschensteiner, Ed. "Cartea Romaneasca", 1938, p. 200.

Sigmund

52

energia celor mai puternice instincte in manifestari cu psihanaliza inseamna pentru educatie un mare pas inainte

valoare
7).

morala

eterna;

12. rsihanaiizCI in universul socia-politic


Daca ar fi sa urmarim indeaproape tema formulata in titlul acestui paragraf, spatiul intregului volum aici de fata ne-ar fi de departe insuficient. Controversele sint pc acest plan aUt de numeroase, de diverse !?i nu de putine ori chiar inventive, incH orientarea pe nisipul mereu spulberat de furtuna polemicilor devine act de temeritate. :;;t e fan 0 d 0 b I e j a al nostru, de exemplu, eticheteaza freudismul cu u~urinta drept 0 "teorie subversiva care, sub egida $i aparenta $tiintei, propaga imoralitatea $i -viciul, impudicitatea $i dezmiitul, pornografia $i trivialitatea, exhibitionismul $i nudismul, comunismul $i bestialitatea, anarhia $i iresponsabilitat'?a" J). Adevarul il gasim exact in contrariul termenilor in!?irati mai sus. Nicaieri in scrierile lui Freud nu-~i afla acoperire invinuiri de aceasta factura, pe dnd argumentele pentru respingerea unoI' asemenea acuzatii se gasesc din bel~;;ug. Din fericire, in momentul de fata putem aborda deschis tot ceea ce in studiul introductiv laeditia din anul 1980 am fost siliti sa tre.cem .sub tacere. Dar neavind posibilitatea de a expune aiel, fie ~i mai mult sau mai putin rezumativ, conceptiile sociale ~i politice ale parintelui psihanalizei, se impune totu~i - avind -in vedere imperativele actualitatii - sa examinam dt de cit atitudinea lui Freud fata de marxism ~i comunism. Sintem de acordcu P a u R oa zen, J2-Q).jtolog.:AU~';'Clrd University, care arata ca "anevoie iti _E0.tL!:.maginaaziur; singur teoretician in $tiintele socia~interese autentic constructive, care sa nu se afle sub influenpa lut Freud" 2). Cauza acestui "val de interes" fata de psihanaliza este, crede autorul mentionat, declinul vadit al marxismului. "Data fUnd prabu$irea a numeroase din sperantele $i invalidarea multora din predictiile sale, M a r:+ - scrie P. R 0 a zen - nu mai este astiizi, in viata intelectuaZii a Occidentului (~i nu numai a Occidentul~i, L.G.); personajul care era in urmi'i cu treizeci de ani. $icu toate ca F I' e u d este departe de a-i Ii substitutul, el a ajutat la umplerea acestui vid. Chiar dacii ideile sale par, la 0 primi'i ochir-e, mai putin pertinente pe plan social, in an'umite privinte ele sint la fel de atragi'itoare" 3).

Sa ne dispensam insa de consideratiile politologului american ~i sa ne adresam direct textelor freudiene, cu privire la problema care ne intereseaza. Daca in Viitorul unei iluzii (1927) F l' e u d era inca destul de rezervat cu privire la critica "marelui experiment social care se desfi'i$oari'i in prezent in vasta tara ce se intinde pe continentele european $i asiatic" 4), in schimb in Angoasa $i civilizatie (1930) ~i in Noi prelegeri de psihanalizi'i (1932)ctitica sa referitoare la marxism este dcosebit de ascutita ~i "la obiect". F I' e u d nu mai ezita acum sa atace frontal carentele conceptiei lui Mar x ~i ale orinduirii intemeiate pe. aceasta. _"Lucri'irile lui K a I' I Ma I' x - scrie el - care trateaza despre structuTa economici'i a socie-

Ibidem, p. 202. t e fan 0 d 0 b 1e j a, Psychologie consonantiste, vol. II, Libraitie Maloine, Paris, 1939, p. 833. 2) P a u R 0 a zen, - La pensee politique et sociale de Freud, Presses Universitaires de France, 1968, trad. din engleza, p. 11. 3) Ibidem. 4) S i g m u n d F r e u d, Die Zukunft einer IUusion, in Gesammelte Schriften, XI. Band, Leipzig/Wien/Zurich, 1928,p. 416.
7)

1) :;;

53

tiItii $i despre influenta diferitelor. forme de economie politica asupra tuturor activitatilor umane au, lucru de netaggduit, autoritate in epoca noastra. Se intelege ca personal nu. cunosc, in legaturacu fie care din punctele luate in considerare, care este 'gradul de justete sau de eroare. Am auzit ca unii, mai bine documentati decit mine, nu izbutesc nici chiar ei sa ajunga la 0 concluzie. Anumite idei m-au la evolutia societatilor umane care ar deconcertat, de exemplu, aceea referitoare asculta de legile naturale. De asemenea, Mar x pretinde ca transformiirile ce au loc in paturile sociale decurg unele din altele ca urmare a unui p1'oces dialectic, Nu sint absolut sigur ca am inteles aceste asertiuni, care nu par "materialiste", ci constituie mai degraba reziduul obscur'ei filozofii hegeliene, Mar x suferind de altfel influenta acestei !jcoli. In ceea ce ma prive!jte, nu reu!jesc sa ma despart de opinia mea de p1'Ofan, obi!jn:uit fiind sa socot formarea diverselor clase ale societatii drept rezultatul luptelor angajate, dintotdeauna, intre diferitele grupuri umane ... Traind pe acela!jisol, invingatorii devinstapini, iar invin!jii sclavi. Nimic din care Sa deceUim aici leg't naturale sau evolutia conceptelor" 5). Pentru F I' e u d

evolutia istorica are la baza noile cuceriri ale ;;tiintelor in lupta pentru dominarea naturii, dar ;;i 0 multitudine de alti factori, unii dintre ace;;tia implicind ;;i mecanismele genetice: despotismul rusesc ar fi fost in felul acesta condamnat chiar mai inainte de declan;;area primului razboi mondial, deoarece endogamia familiilor domnitoare din Europa dusese la degenerarea tarilor, incapahili sa mai reziste in epoca dinamitei. Tot a;;a, Anglia ;;i-a vazut amenintata izolarea ei insulara, lini;;titoare, de indata ce avionul lui Bleriot a putut zbura peste CaMiui Minecii, iar submarinele germane au impinzit marile 9i oceanele. "Evident - serie apoi

F 1'e u d -,

marxismul

nU-!ji

datoreaza

forta

nici

conceptiei

despTe istorie,

nici

previzi'unilor pe c.~~e Ie formuleazi'i pe baza acestei conceptii, Ci ingenioasei sale demonsl1iiILa-inJluentei pe care situatia economicii-o exercita asupra activitatii intelectuale; morale !ji artistice a oamenilor. Au fost astfel descopeTite 0 serie de relatii$i 'de determinari, pina atunci aproape ignorate; dar este imposibil sa admitem ca factorti economici aT fi singurii care determina compoTtamentul oamenilorin societate. Intr-adevar, este de netagaduit faptul ca &iferite persoane, rase, popoare puse in conditii economice similare nu se comportCi: in acela$i fel, cgea ce este suficient ca sa invalideze ideea unei pretinse tiranii exclusive a factorilor economici. Este 'de neadmis sa neglijam rolul factorilor psihologici cind avem de-a face cU'reactiile unor fiinte umane vii., Nu numai ca ace-$ti factori participa la stabilirea condltiilor economice, ci ei determina in continuare toate actele oamecare nu pot reactiona dee'lt in virtute a pulsiunilor lor primordiale, a instincde conser,vare, a agresivitatii, a setei lor de dragoste, a trebuintei de a cauta pli1cerea $i de, a evita nepli1cerea. lntr-un studiu precedent, am scos in evidentaexigentele considerabile ale supraeului, care Teprezinta traditia $i idealurile trecutului $i care, un anumit timp, va rezista impulsuriZor deteTminate de noua situatie economica. Sa nu uitam, in sfir$it, ca pe deasupra colectivitatii umanesubjugate necesitatilor economice, procesul evolutiei culturale - continua !ji ca, de$i sufera influent a tut-urar - a ceea ce eu numesc civilizatie celorlalti factori, nu Ie datoreaza nicidecum originea. Evolutia aceasta este comparabila cu un proces organic $i, in ceea ce 0 prive$te, este de asemenea capabila sa exercite 0 actiune asupra tuturor celorlalti factori. Ea deplaseaza scopurile spre care tindeau instinctele $i face ca oamenii sa se razvrateaSGa impotriva a ceea ce a pina atunci li s-a parut S'uportabil; in afara' de aceasta, intariTea progresiva spiritului $tiintific pare a fi Una din operele esentiale ale civilizatiei. Acela care ar nilor, tului

5) S i g m un d F r e u d, Nouvelles Paris, 1936, pp. 241~242.

conferences

sur la psychanalyse,

Gallimard,

54

~ncerca sa faca din marxism 0 doctrina sociala veritabila, ar trebui sa fie in state sa arate in detaliu rolul fiecaruia din aceijti diveriji factori; el ar trebui sa studieze dispozitia constitutionalil generala a omului,variatiile dupa rasa ale acestuia, modificarile pe care Ie sufera ca urmare a conditiilor sociale, ale activitatii profede clijtig $i sa observe cum se inhibii sau se stimuleaza sionale, ale posibilitatilor Teciproe toti aceijti factori" 6).

Dar F r e u d nu filtreaza critic doar ideile marxismului, ci examineaza ~i modul in care se incerca sa fie acestea transpuse in practica in epoca stalinista d.e trista memorie. ,,0 datil ce s-a recunoscut important a enormil a conditiilor economice, a existat tentatia de a nn se abandona evolutiei naturale transformarea -acestora, ci de a 0 provoca pe cale revolutionara. Pus 'in practica de catre bol$evieii TUiji, marxismul teoretic a capiitat caracteristicile unei. conceptii despre lume: -are energia, coerenta, exclusivismul iji, de asemenea, a stranie asemanaTe cuceea .ee e! combate. Marxismul, care iji-a datorat $tiintei originea iji afirmarea sa, el, a interdictie care s-a cliidit pe ijtiinta iji pe tehnica generatii de aceasta, a instituit de .a gindi tot at'it de inexorabila pe dt a fast, la timpul sau, aceea a religiei. Este interzis sa se critice teoria marxista, iar a te 'indoi de temeiul ei este a crima pasibila de pedeapsa, cum era odinioara erezia in ochii bisericii catolice. Operele Biblia iji Coranul, lui Mar x, in calitatea lor de surse de revelatie, au inlocuit .eu atit mai virtos cu cit ne oferii tot atiteacontradictii $i obscuritiiti ca iji stravechile carti sfinte" 7).

J\Iai presus de toate, redus adesea de catre protagoni~tii sai inculti - in materie de cunoa~tere a offiului la faimoasele Teze asupra lui Feuerbach -, marxismul ignora de fapt natura umana, ceea ce pe F 1'e u.d nu-l poate lasa indiferent. "De$i proscrie nemilos toate sistemele idealiste $i toMe iluziile - scrie

el -, marx'ismul, pus 'in practicii, a creat el 'insuiji noi himere, care nu sint nici mai putin indoielnice, nici mai putin indemonstrabile decit cele vechi. El spera ca, in cUeva generatii, sa poata transforma natura umana in aija fel indt oamenii sa triiiascii in comUn in sinul unei noi orinduiri, fara a intra 'in conflicte $i efectu'ind, neconstrin$i, 71mnca necesaTii. Pentru a reprima instincteIe, ceea ce este indispensabil intr-o societate oTganizata, el Ie deplaseaza, dirijeazii spre exterior tendintele umana, in cele din urma bizuindu-se pe -agresive ce ameninta orice colectivitate ostilitatea saracilar impotriva celar bogati, pTecum iji pe ostilitatea oamenilor miirunti de .aItadati1. impotriva vechilor detini1.toTi ai puterii. Este Tealmente irealizabilii sarcina de a modifica astfel natura umana; entuziasmul pe care il suscita actualmente in mase miijcarea bol$evici1." 'in vreme ce aceasta noua or'induire socialii este inca nedesav'ir$ita $i este amenintatii din afara, nu ne permite sa prevedem momentul in care va fi finisata iji stabila. Intocmai ca religia, bol$evismul Ie face credincio$ilar sai, spre a-I despiigubi de suferintele lor, de privatiunile lor -actuale, fiigiiduinta unui timp mai bun, 'in care nici a trebuintii nu va ram'ine ne~atisfiicutii. Acest paradis este,. e drept, situat chiar pe pamint $i oamenii VOl' putea intra in elintr-un viitor mai mult sau mai putin indepartat; dar Sa ne (!mintim ca em'eii in,~i$i, a caror religie nu cunoa$te 0 viata viitoare, au a$teptat venirea lui Mesia pe pam'int iji ca Evul me diu cre$tin a crezut mereu ca 'impaTapia lui Dumnezeu este apraape" 8).
F r e u d se indoie~te ca natura schimbata. Posibile sint, insa, pina umana va putea fi vreodata aUt de radical cind mutatiile fericite in natura umana vor

G)

Ibidem, Ibidem,

7)

S) Ibidem,

pp. 244-245. p. 245. pp. 245-246.

55

deveni realitate, "remanierea orinduirii sodale", suprimarea mizeriei materiale @ maselor, cu respectarea concomitenta a cerintelor culturale ale individului. Nu am dovedi insa respect fata de adevar daca, in acest context, nu am mentiona ca F r e u d nu accepta neconditior, ,t societatea burgheza, el ne:;;ovaind sa-i analizeze iridelung metehnele, aspectele "pa;'ologice", iluziile :;;i utopiile care-i sint proprii. n preocupa in special calamitatea reprezentata de omul funciarmenteagresiv; lansat in jungla concuren1;ei, acesta este gata sa-:;;i doboare semenii Cll' singele rece eu care dobori copacii intr-o padure. E r i c h Fro m m, cautind sa discearna caracterul "cvasipolitic" al mi:;;carii psihanalitice, crede a fi descoperit ca "scopul l'ui Freud era acela de a crea c mi$care de eliberare morala a omului, 0 mi$care mire ana $i bazata pe $tiintap pentru 0 elita care trebuia sa ghideze umanitatea" 9). Nu avem totu:;;i in aceste' rinduri dedt 0 speculatie exegetica. Cert este ca F r e u d a tins intotdeauna catre ameliorarea naturii umane, spre binele omului insu:;;i, intuindfaptul de capitala important a ca societatea este mai degraba a:;;a cur" <este omul, dedt omul cum' este societatea. In incheierea acestui paragraf, ne simtim 'datori, in lumina celor aratate mai sus, sa atragem cititorului atentia asupra ultimului alineat din Angoasa in civiZizatie, in care Freud, inca acum 60 de ani, avertiza asupra celui mili mare pericoT ce pinde:;;te lumea secolului XX : "Problema destinului speciei umane - scrie el mi se pare a se pune in felul 'urmi'itor: va putea progresul civilizatiei, $i in ce
mi'isuri'i, si'i domine perturbi'irile aduse vietii in comun de pulsiunile umane de agresiune $i de distrugere ? Din acest punct de vedere epoca actuali'i merita, poate, o atentie cu totul deosebiti'i. Oamenii de azi au impins atit de departe dominarea forte lor naturii incit, cu ajutorul lor, le-a devenit u$or sa. se extermine, reciproC' pini'i la eel din urmit. Ei 0 $tiu bine $i aceasta este ceea ce explici'i 0 buna. parte din nelini$tea lor actuali'i, din nefericirea $i angoasa lor. lar acum, avem motive sit a$teptam ca una din cele doua. "puteri cosmice", Eros-ul etern, sit facit Un efort adversarului si'iu nu mai putin spre a se afirma in lupta pe care 0 duce impotriva etern. Cine va pu'tea insi'i sit prevadit' deznodi'imintul ?" 10).

Sa speram ca "deznodamintul" va fi unul fast. -$i poate fi a:;;a daca, biruindu-ne instinctele primare, in primul rind agresivitatea, yom miza in mod responsabil pe ratiune, in sensul "politicii" Iui Freud.

13. Repere
Oridt de paradoxal ar parea faptul, "complexul lui Oedip" nu constituie, cum s-a afirmat, "cheia de bolta" a edificiului psihanalizei freudiene, sau, cum se exprima R 0 g e r M u c chi ell i, "la grande affaire de Freud" 1). Dovada ca il putem inlatura, fara ca totu:;;i psihanaliza sa se prabu:;;easca. De asemeneap factorul sexual nu constituie dedt 0 latura a determinismului psihologic freudian. Freud fiind eel care a introdus :;;i fundamentat notiunea de supradeterminare, care ia in considerare :;;i alti factorl, intre care un loc esential il ocupa factorii sociali (relatiile interumane, influent a structurilor institutionale etc.). In aceasta

9) E r i c h Fro m m, La mission de Sigmund Freud, Presses Uni versi taires de France, 1975, trad. din engleza, p. 95. 10) S i g m u n d F r e u d, Das Unbehagen in del' Kultur, mit einer Rede yon Thomas Mann als' Nachwort, Fischer Taschenbuch Verlag, Frankfurt am Main, 1976. 1) R. M u c chi e 11 i, La personnalite de l'enfant, Editions sociales, Paris, 1969', p.80 ..

56

situatie, ne putem pune urmatoarea intrebare :ce da viabilitate operei teoretice 9i practice a lui Freud, daca ea rezista pina 9i in urma extirparii unoI' elemente socotite de unii ca fiind baza psihanalizei? Adevarul este ca freudisroul se impune in primul rind nu prin "artefacte" de felul "complexului lui OedipK (care are totu9i justificare de la caz la caz!) 9i nici prin hazardate reconstituiri. mitice ca acelea din Totem und Tabu (1913) etc., ci printr-o serie de descoperiri 9i elaborari de cea mai mare Insenmi'ttate, intre care procesul refularii (9i implicit al defularii) despre care Freud insu9i precizeaza ca reprezirita elementul care sustine structura de rezistenta a conceptiei sale: "Die Ve.rdriingungslehre
ist nUn del' GrundpfeiZer, auf dem das Gebaude der Psychoanalyse ruht"

(= "Teo-.

ria refularii este principalul sUlp' pe care sesprijina ediflciul psihanalizei") 2),. Daca ar fi, Insa, sa intocmim 0 lista care sa puncteze important a psihanalizeL freudiene, ne-am opri la urmatoarele : a) A deschis noi orizonturi de intelegere a comportamentului normal 9i patologic al oamenilor, printr-o investigare adecvata a motivatiei incon9tiente, dat fiind faptul ca "la Freud reprezentiirile con$tiintei se raporteaza la pulsiunile
incon$tientului, care constituie dinamica psihicului"
3).

b) A contribuit roasiv la dezvoltarea unei viziuni materialiste, dinamice 9i dialectice asupra vietii psihice, pe care a descris-o in complexa ei manifestare antinomica, Incerclnd sa, ne faca sa simtim valoiO\reacontradictiilor propulsive .. c) A insistat asupra necesitatii de a privi monistic psihicul, in relatie indisolubila cu baza structurala anatomo~fiziologica, vazlnd in metabolism expresia ultima a proceselor psihice,'fara a Ie reduce insa la acesta. "Edificiul teoretic precizeaza Freud - nueste tn realitate' al psihanalizei, pe care l-am creatdecit 0 suprastructura pe care noi trebuie lucru, lnsa, nu ne sta lncatn putintd" 4). s-o a$eziim pe baza sa organica. Acest:

d) A introdus, inaintea gestalti9tilor, 0 conceptie structuralaln psihologie, a9a, incH nu este de mirare ca astazi configurationi9tii Incearca 0 "integrare" a psi- hanalizei. e) A corelat in mod dialectic conceptele de structura 9i determinism, de sistem 9i funqie, anticipind chiar unele modele cibernetice in aceasta privinta, Dupa Freud, arata Ern est Jon e s, "psihicul este un complex sau sistem reflex"
cu intrare la 0 extrema $i descarcare (ie$ire) la cealalta: extremitatea senzoriala, a doua cea motorie" 5). prima este, desigur;

f) A adus 0 contributie de prim ordin la progresulpslhologiei ca 9tiinta, prine postularea cauzalitatii riguroase a fenomenelor psihice 9i prin incercarea de a stabili determinismul multlplu al acestora, izgonind din acest domeniu conceptiu mistiea a "liberului arbitru". "No man - subliniaza I I'win G. Sa r a son
exerted an impact equal to Freud's on the scientific human behavior" G). study of the determinants
of

g) A dat studiului proceselor 9i trasaturilor psihicului o directie concretii, atestata 9i de G. Pol i t z e r, psihanali9tii cautind sa afle nu numai ceea ce se petrece in interiorul individului d, implicit, 9i ceea ce se petrece Intre indivizi 9iducind astfel la cercetarea personalitatii In lntregime. S. F r e u d, Z'ur Geschichte del' psychoanalytischen Bewegung, in Gesammelte, IV. Band, p. 421. P.Fougeyrollas, op. cit.,p. 29. S. F r e u ct, Introducere in psihanalizd, In vol. de fata. E. Jon e s, Freud's PsychOlogy, in vol. eit., p. 21. 1. G. Sa r a son, Personality, Wiley & Sons, New York, London, 1966,p. 51.

- 2)

Schriften,
3) 4) 5)
6)

h) A socializat psihologia. "Opazitiaspune Freud in Massenpsychologie psihologia individuala $i psihologia socialil sau undu Ich-Analyse (1921) -dintre colectivacare la prima vedere, poate sa para foarte profunda, pierde mult din logica sa de indata ce 0 privim mai indeaproape. Desigur, cea dintii are drept obiect individul $i cercetarea mijIoacelor de care acesta se serve$te, ca $i a diiIor pe care Ie urmeaza spre a~$i satisface dorintele $i trebuintele, insa, in aceasta cercetare ea nu reu$e$te decit arareori, 'in cazuri cu totul exceptinnaIe, sa faca abstractie de raporturile care exista intre individ $i semenii sai. Aceasta tocmai pentru ca celalalt joaca intotdeauna 'in viata individului rolul 'unui model, al unui obiect, al unui asociat sau al unui adversar, a$a incit psihologia individuala ni se prezinta inca de la 'inceput ca fiind in acela$i timp, privitii dintr-un lnumit unghi, 0 psihologie socialii, in sensul laTg $i pe deplin justificat al cuvintul'ui" 7). i) A inteles e2. psihologia trebuie sa-~i pastreze statutul de ;;tiinta autonoma, -eu toate ea personal a intreprins numeroase eereetari laterale, absorbind informatli din toate ;;tiintele invecinate, in spiritul a ceea ee numim astazi cercetare in terdisciplinara. j) A stimulat, 1a colaboratorii sai, intin;;e cereetari d_e ordin antropologic ;;i psihosociologie. k) A promovat eoneeptia genetica in psihologie, privind fenomenele psihice din punctul de vedereal genezei ;;i evolutiei. In acest sens I-a preeedat pe J. Pia get, fapt reeunoseut azi 8). 1) Ne-a dat despre psihic imaginea unui domeniu natural de fenomene, posibil de eunoseut, de transformat ;;i de stapinit eu mijloacele ;;tiintei. in) A rafinat metoda clink a de cercetare ;;i a folosit, inh~-un mod nou, metoda psihopato1ogica impusa de Ribot ;;i de urma;;ii aeestuia. n) A determinat fecunda orientare psihosomatica in medieina. 0) "Psihanaliza are meritul - serie acado Vas i 1e P a vel e u - de a fi initiat un nou mod psihologic de investigatie a pacientuluiin elaborarea diagnosticului. Limitlndu-se initial la domeniul nevrozelor, psihanaliza $i-a extins dmpul de cercetare asupra intregii semiologii medicaIe ... Noua Iozinca, "nu existi'i boli, d bolnavi", dob'inde$te 0 noua acceptie, psihologid" 9). p) "Doctrina lui Freud - ;;i acesta este unul din cele mai mari merite ale sale -, scrie K ur t LeVI i n - a contribuit din plin 1a ;;tergerea granitei dintre normal iii patologic, dintre obi;;nuit ;;i exceptional 9i, decl, a favorizat omogenizarea diferite10r domenii ale psihologiei. Desigur, proeesul este departe de a fi terminat, dar el este intru totul comparabil cu acela din fizicamoderna, care .a asigurat unificarea fenomenelor cere;;ti ;;i terestre" 10). 1') "Ne-a invatat sa ne concentram atentia asupra psihologiei copilului ;;i asupra '.biografiei individului" 11). s) A indreptat atentia educatorHor asupra conditiilor familiale de formare 'l)i dezvoltare a persona1itatii copilului, reliefind importanta relatiilor parinti - copii, ,ca ;;i a relatiilor dintre frati. ;;) In ciuda unoI' exagerari, a intreprins exploatarea indrazneata ;;i detaliata a sexualitatii umane "Teoriile sexualitatii ale lui Freud scria dr. I 0 s i f

l' e u d, Massenpsychologie und Ich-Analyse, p. 261. Pet e l' J. W 0 1f f, The Developmental Psychologies of Jean Piaget and ..Psychoanalysis, International Universities Press, New York, 1960, p. 10. 9) V. P a vel c u, Soma $i Psyche, in "Cronica", VI, 17, 1971. 10) K u r t LeVI i n, Psychologie dynamique, P.U.F., Paris, 1967, p. 45. 11) B. Mal in 0 VIski, op. cit., p. 11. 7)

S. F

8)

W est f ri e d - au in special meritul de adescoperi caracteristicile sexuale ale . multpr activmiti psiho-fiziologice .care pareau sa nu aiba nimie comun Cll viata. sexuala ... Sexualitatea in psihiatrie capata 0 valoare dintre cele mai desearna l(>iaceasta constituie unul din meritele cele mai mari ale doctrinei freudiene" 12). t) "Lucrarile lui Freud asupra visului,alaturi de acelea ale lui Maury reprezinta ansamblul eel scrie cercetatorul roman N i e 0 I a e Vas chi d e mar complet ~imai bine sistematizat asupra psihologiei visului" 13).
t) "Freud a demonstfat cii afectivitatea, fact01'ul esential al vietii noastre cotidiene" 14) . mai mult decit inteligenta, este

u) A tins eu eonseeventa spre Elepa~ireaomului instinctual, impulsiv, irational, spre consolidarea con~tiintei in lupta cu instinctele. "Freud believed in the ultimate triumph of reason in the individual and in mankind", releva eu pregnanta Frederik J. Jecker15). Din acest punct de vedere un Herbert Marcuse, eu toata critica sa valabila la adresa societatilor. industriale avansate de tip capitallst 16), se situeaza la antipodul lui Freud,producind confuzie in masa publicului. v) "A pregatit intr-o masura intelegerea ~i valorificarea ill psihologie a Ullor descoperiri ulterioare din domeniul fiziologiei" 17). x) A stiinulat gasirea de noi metode de eunoa$tere a personalitatii umane {Rorschach, T.A.T., Szondi etc., in general testele proiective). Faimosul brainstorming reprezinta aplicarea in domeniul creativitatii a "regulii fUl1dampntale" a psihanalizei (asociatii libere sustrase oricarei autocritici). y) A demonstrat inconsistenta superstitiei,a eredintei intr-o lume. supran aturaIa, contribuind la propulsarea unei viziuni rationale despre lume ~i viata. z) A dat un impuls fara precedent prozei de analiza, de discernam'int psihologic, iar unul .dintre cei mai ilu~tri beneficiari ai psihanalizei 'in aeest sens, Tho mas Man n, eonsidera necesara ~i posibila eontributia freudismului 1a dezintoxiearea ~i pacificarea umanitatii 18). In acela~i timp, Freud s-a pronuntat eu judiciozitate 'impotriva lirieH de elucubratie suprarealista 19). S-ar putea cita, 'in continuare, alte ~i alte merite de prima important a ale psihanalizei freudiene (de exemplu, eritica P?trunzatoare a marxismului ~i a r'induielii socio-economice generate de acesta, faptul de a fi oferit noi criterii de apreciere criticii literare 20) ~i de arta, de a fi militat pentru stavilirea agresivitatii 11iviolentei, pentru 0 viata civilizata $i pa~llica, 'incercind sa-i defineasdi coordonatele psihologice etc.), dar ~i cele de mai sus justifica cu prisosinta interesul
12) Dr. I 0 s if We s t f r i e d, Instinctul sexual, cu un "Cuv'int introductiv" de Prof. S. F r e u d, Cartea Romaneasca, Bucure~ti: 1928, p. 193. Acela~i autor (diruia Freud 'iimultume$te pentru invitatia de a vizita Romania ~i pentru straauinta sa de a face cunoscuta psihanaliza 'in tara noastra), observa cu probitate;; ca ,,'in {:eea ce prive~te rezultatelemetodei psihanalitice 'in domeniul sexualitatii evident {:a multe din ele vor trebuisa ineerce 0 minutioasa reviZuire tara a ~tirbinimic din meritul metodei freudiene" (Ibidem, pp. 193-194) .. 13) N. Vas chi d e,Le Sommeil et les Reves, Flammarion, Paris, 19n, p. 175. H) G. He u y e r, Vingt ler;ons de psychologie medicale, P.D.F., Paris, 1966,p. 168. 15) Ben jam inN e 1son (Ed.), Freud and the 20-th Century, Meridian Books, Inc., New York, 1957, p. 134. 16) N. T e r t u Ii a n, Herbert Marcuse, Freud $i Marx, 'in "Romania literara", Anul III, 1, 2, 3,1970. 17) V. P a:vel c u, Drama psihologiei, p. 188. 18) Tho m as Man n, Freud et l'avenir,'in "Noblesse de l'esprit", Paris, 1936. 19) Vezi $i Leo n a r d G a v ri 1i u, Sigmund Freud $i mitulsuprarealismului, in "Amfiteatru", anul VIII, Nr; n,1973, pp. 18-19. 20) An g e la Ion, "In cautarea surselor profunde ale povestirii", prefata 1a Mar t h a Rob e r t, Romanul inceputurilor $i inceputuriZe romanului, Editura Univers, Bucuref?ti,1983, pp. 22-23.

59

permanent

de care se bucura opera lui Freud In lumea contemporana. "Opera luii Freud - subliniaza pe buna dreptate J. A. C. B row n" - nU reprezinta 0 teorie limitata, de tipul celor indriigite de experimentali$ti, $i de aceea nu poate fi comparata cu legile lui Boyle $i Charles, ale lui Ohm sau ale lui Weber $i Fechner, care calculeazii matematic raporturile dintre un mic numar de date in interiorul" unui canal ingust de informatie, pe cind aceasta este 0 ipotezii ce acopera un domeniu intins de fapte, cu 0 grijii mai putin pronuntatii pentru amanunte. In acest sens ea este de comparat cu ipotezele lui Newton care, pe baza citorva observatii fiicute asupra comportarii ciiderii obiectelor pe pamint, a facut un salt imaginal' in" cosmos, dar, din fericire pentru Newton, nou s-a giisit nimeni atit de smintit sa-i reprO$eZe cii nu $i-a verificat experimental ipotezele asupra nebuloaselor extragalactice. Propozitiile lui Newton $i Freud nu sint desigur in miisurii sa explice arice fenomen, deoarece au 0 forma ipotetica, insii Freud i$i mai a$teapta un Einstein al siiu" 21).

De fapt, problema "validarii" psihanalizei pe cale experimentala, prin teste,. probe de laborator, masuratori, statistici sau prin formalizari de tip logico-matematic, este luata azi tot mai in serios, fiind de citat in acest sens, lucrarile R. S pit z, L. K ubi e, Ern s t K r i s, J. H. Mas s c r man, J. Me Hun t, Rob R. Sea r s, E. H i 1gar d, I. S a r a son, M. Ben ass y sau CIa r k L. Hull, unii dintre ace;;tia negasinducse decit in relatii tangentiale cu psihanaliza (propsihanali;;ti) 22). Pe de alta part~, nu sint absente nici pozitiile de respingere (H.J. E y s e n c k, Don aId M. K a p I a n, Jam e s V. Me C 0 Ii nell, J. W 0 I P e, K.M. Co I b y etc.), unii propunindu-~i chiar sa lichideze definitiv ;;i irevocabil ell "problema incon~tientului" ~i cu psihanaliza, de pe cunoscuta pozitie paleobehaviorista care, inca acum mai bine de jumatate de secoi. preconiza la fel eliminarea con~tiintei din sfera de preocupari a psihologiei 23). Atitudine extremista, rara eco!] serios, dar care trebuie tratata cu circumspectia de rigoare.

14. Ccmsidera~ii finale


Este hiperbolica afirmatia lui C. A. Mac e, care sustine ca tranzitia de la psihologia prefreudiana la cea freudiana este de ordinul marilor mutatii geologice ("The transition from Pre-Freudian to Freudian psychology is as abrupt as any transition in the history of the subject") 1). Ideea de "rasturnare copernicana", de "revolutie inedita", afirmatia lui K u r t T u c h 01 sky ca fiecare volum din opera lui Freud a zguduit lumea 2), toate acestea poate cacontin 0 anumita doza de exagerare, dar este indiscutabil faptul ca parintele psihanalizei are partea sa de genialitate. In primul rind, el a demonstrat In chip magistral ca autoguvernarea con~tienta a omului nu este un lueru simplu ~i de la sine Inteles, ea omul, departe de a aetiona in virtutea prerogativelor divine ale a;;a-zisului "liber arbitru", filee parte dintr-o retea eomplexa de relatii determinate biologic ~i social (sa nu uitam ca pentru Freud oriee psihologie este integral sociala), ale cawr legi structural-cauzale

J. A. C. B row n, op. cit., p. 200. Vezi Wi 1f rid Hub e Y, Her man Pie ron, Ant 0 i n eVe r got e, La psychanalyse, science de l'homme, Dessayt, Bruxelles, 1970, p. 268 ~i urm.
21)

22)

23) T. R. ]VI 1 e s, Eliminating the Unconscious: A Behaviorist View of Psychoanalysis, Pergamon, Press, London, 1966. 1) C. A. Mac e, Editorial Foreword In J. A. C. B row n, Freud and the PostFreudians, Penguin Books, Baltimore, Maryland, 1967, p. VII. 2) Mar the Rob e r t, La revolution psychanalytique, t. 1, P.D.F., Paris, 1966,

In notita introductiva. 60

trebuie sa Ie cunoasca ~i sa tina efectiv seama de ele, daca vrea sa fie cn adevarat libel'. In al doilea rind, a fixat practicii psihanalitice un scop elevat, demn de altitudinea rolului istoric al omului, daruindu-se cu 0 rara tenacitate ~i pasiune urn aTIista realizarii acestui scop, prin mijloacele de care d~spunea in domeniul sau de activitate. In felul acesta psihanaliza freudiana constituie nu numai 0 conceptie ~tiintifica despre psihicul uman ~i phihoterapia corespunzatoare, ci $i 0 fundamentare solida pentru orice program realist de perfectionare psihologica $i' etica a omului, de consoli dare a saltului omenirii de la pitecantrop la Homo sapiens, de la impulsul obscur $i patima, la autocontrol ~i' obiectivitate, de la starile confuz'O ~i anxiogene, la claritate, echilibru $i ponderatie, de la individualismul feroce, agresiv, 1a empatie $i altruism, la integra rea sociala, de 1a instinct, incon$tient, la 1'atiune, la. con$tiinta, intr-un cuvint, favorizeaza in mod practic ina1tarea de la abisal la apical. "j\fetoda. esentialmente pedagogica", a cElJ:acterizat-o, pe drept cuviut, psihologul fraucez G e 0 r g e s Pol i t z e r 3). Optlnd pentru (l exegeza obiectiva a operei lui Freud, intr-un scurt eseu publicat in ziarul L'Unita, in care con damna pe cei care in loc sa int21eaga rastalmacesc, lVI a r i 0 S pin e 11 a va opina $i el ca psihana1iza freudiana constituie un aport ftmdamental la edificarea oferindu-ne nu pur $i simplu 0 metodologie a cunoa$terii unei noi rationalitati, omului ca atare, ci ~i una de interventiepentru transform area sa 1,). Analizind rolul umanist al psihanalizei freudiene $i subliniind importanta cardinala a cunoaterii adecv"ate a realitatilor psihologice de catre cei care conduc marile procese de transformare sociala, R e u b e nOs b 0 r n scrie: "Ceea ce il preoeupa pe reformator, este de a face tn a$a fel incit oamenii sa gindeasca $i sa.
actioneze rational, in sensul tntelegerii realitatilor vietii sociale. Stnt insa putine lor un seop mtional, daea se lasiI spemnte de a se Conferi comportamentului tara. raspunsintrebarile fundamentale cu privire la sursa unci parti insemnate a imtionalitatii omene$ti. Dimpotrivii, daca reformatorul social cunoa$te motivatia incon$tienta a comportamentu~ui timan, el este tnarmat spre a da acestor forte 0 directie obiectivii $i mtionalii" 5). Identificam in aceste rinduri incon$tiente

tocmai "ideea-forta" dezvoltata de Freud in intreaga sa opera. Cultura, in conceptia freudiana, reprezinta elementul prin care omul se ridicii deasupra conditiei animale, element care prezinta doua aspecte esentiale: pe. de 0 parte luarea in stiipinire a fortelor naturii, in vederea satisfacerii tot mai depline a trebuintelor umanitatii, pe de alta parte luarea in stiipinirc a naturii uma1ie, prin cunoa~terea ~i dirijarea instinctelor pe caile admise de convietuirea intr-o societate civilizati'i., in vederea "TegliiTii TapoTtuTiloT dintTe oameni, in special in ceea ce prive$te repartitia bunurilor accesibile" 6). Civilizatia, sustine Freud, trebuie aparata impotriva individului 7), intelegind prin acea.sta 0 opozitie socialmente organizata impotriva individului incapabil sa se ridice la orizontul ratiunii, al eticii superioare. Psihanaliza a generat astfel nu numai 0 psihoterapie, ci $i 0 pedagogie, punind intr-un mod nou problema eduearii $i reeducarii omului, in concordanta eu civilizatia con creta a epocii, dincolo de orice "experiment social" totalitarist.
Dr. LEONARD GAVRlLlU

G. Pol i t z e r, Le my the de l'antipsychanalyse, p. 33. a r i 0 S pin e 11 a, Frelfd piu frainteso che capito, in L'Unita, N. 227, 2 oUobre 1979. 5) R. 0 s b 0 l' n, op. cit., p. 115. 6) S. F l' e u d, Die Zukunft einer Illusion, p. 412. 7) Ibidem, p. 413.
3)

1,) ]\-1

Anno LVI,

61

IN1'ROD UC:ERE IN PSIHAN ALIZA

Partea 'Intii

ACTELE RATATE

5 -

cd. 404

.l.

PREAMBUL l\U ~tiu dti dintl'e dLlmneavoastra cunosc psihanaliza din lectura san din auzite. Dal' insu~i rostul acestor prelegeri, menite Sa constituie 0 Introducere in psihanuliza, ma obliga sa procedez ca 9i cum nu ati :?ti nimic in pl'ivinta acestei terne ~i ati simti nevoia de a fi intiati in e1ementele ei de baza. Tl'ebuie totu~i sa presupun ea aveti cuno:?tinta de faptul ca pSlhanaliza este un proeedeu de tratament medical al persoanelor care surera de boli nervoase. Acestea mnd spuse, va pot arata cu ajutorul unui exemplu ca In acest domeniu lucrurile nu se petrec ca in alte l'amuri , v ' .tV" l' a1 merd .... Cl In~r-o. rn~l1l~r.a eu +' l' neOSHJl_a.m .g~ne~~, emvd Sl.~e lcmn, coru. punern un bolner", une LenmcI terapeutIce, ne dam toata sllmta sa mlnimalizam in ochii' s21 inconvenientele :?i si'H dam toate asigurarile posibile in ceea ce prive:;;te succesul tratamentului. Cred ca sintem' indreptatiti s-o facenl, pel1tl'u ea procedind asHel ne sparim in chipefec~ tiv ;;ansele de reu;;ita.. Procedarn insa eu totul altfel atunci cind supunem unnevrotic tratalnentulLli psihanalitic. In acest caz 11 punen1 la cureIlt eu dificultitile rnetodei, eu cl1xrata sa, ell efot'turile ~i sacrificiile pc care Ie cere; cit despre rezultat, Ii spunem Cd nu-i putem pro:,lite nirnic v' , '<'l~ 'bll ~lgur~ ca a;e,:t~~ va CielJ:llae ct~~. l~lU ,In :ar~se 'va COIYl~orta -0 11.aV~1 msu~l, de m~elegerea, de docllltmeCl, ae rabaarea sa. Se mtelege de 1a sine Cd ,l\'enl TI1oti\T2serioase, a car or irnportanta 0 \Teti sesiza poate mai ti1'ziu, care ne c1icteaz& aceasti'i conduita neobi~nuita, Va rog sa nu mi-o luati in nume de rau daca voi lncepe prin a va trata pentru moment ca pe ace9ti bolnavi nevrotici. Ca atare, nu va sfatuiesc sa mai veniti sa ma ascultati 9i altadata. In aceasta situatie, va voi infati9a toate neajunsurile care sint in mod l1ecesar legate de didactica psihanalizei 9i toate dificultatile care se opun formarii unei opinii personale in aee;:1stamaterie. Va voi demonstra ca intreaga orientare a culturii dumneavoastra anterioare 9i toate deprinderile de gin~ dire au fa cut din dumneavoastra. in chip inevitabil adversari ai psihanalizei 'ii va voi arata' ee anumeaveti de 111vinsin dumneavoastra in~iva, spre a domina aceasta ostilitate instinctiva.. Fire:;;te, nu va pot spune dinainte ceea ce veti dobindi prin prelegerile ill21e din punctul de vedel'e a1 intelegerii psihanalizei, dar in mod sigur va pot afirma ca faptul de" afi asistat 1a aceste prel~geri nu va va face capabili sa intreprindeti 0 cercetare sau sa conduceti un tratament psihanalitic. Dar daca exista cumva printl'e dumneavoastra cineva care, nemultumindu-se Cll 0 cunoa9tere superficiala a psihanalizei, ar dod sa intre in contact permanent cu ea, nu numai di l-a~ sfatui Sa-9i schimbe intentia, ci l-a~ pune direct in garda impotriva unei asemenea tentative. In situatia acfuala, acela care ar alege aceasta cariera s-ar priva de arice posibi-I

67

iitate de succes universitar ;;i s-ar afla in calitatede practician in mijlocul unei societati care, neintelegindu-i aspiratiile, il va privi cu nein"", credere ;;i ostilitate :;;iva fi gata sa dezlantule impotriva lui toate spirite1e re1e care stau lapinda in ea. probabil va yeti face 0 idee suman'! asupra multitudinii acestor spirite' rele fie ;;i numai gindindu-va la faptele pe care ni Ie ofera razboiul. Exista .totu:;;i persoane pentru care arice cuno;;tinta nouaeste atragatoare, i,n pofida inconvenientelor la care am fikutaluzie. Daca unii dintre dumneavoastra apartin acestei categorii ;;i, fara a se lasa descut"ajati de avertismentele mele, VOl' 1'eveni aid data viitoare, ei VOl' fi bineveniti. Dumneavoastra toti aveti ins8. dreptul dE:a cunoa;;te dificultatile psihanalizei. Cea dintii. dificultate este inerenta insa;;i didactidi psihanalizei. In invatamintul medical este utilizat in mod obisnuit simtul vazului. Vedeti 'preparatul anatomic, precipitatul care se 'formeaza' in eprubeta ca rezultat alunei reactii chimice, contractia mu:;;chiulul ca efect al excitariinervilor acestuia. Mai tirziu se prezinta simturilor dllmneavoastra bolnavul, cu simptomele afectiunii sale, produsele procesu1ui sau morbid ;;i, in multe cazuri, vi se pune sub ochi, izolat, chiar microbul care a provocat boala. In chirurgie asistati la interventiile acute pe bolnav si chiar trebuie sa incercati sa Ie executati dumneavoastra insiva. Pina. ~i in psihiatrie 1) " prezenta~ea bolnavului, 'cu jocul schimb3.to~ al fizionomiei sale, cu felul sau de a vorbi ;;i a se comporta, va pune la dispozitie 0 multime de date de observatie care va lasa 0 impresie profunda :;;idurabila. Astfel, profesorul in invatamintul medical indepline;;te rolul unui ghid ;;i al unui interpret care va in80te:;;te intr-un muzeu, in timp ce va puneti in relatie. directa cu obiectele ;;i s1nteti incredintati ca yeti dobindi, printr-o perceptie nemijlocita, convingerea despre existenta unor fapte noi. Din nefericire, lucrurile se petree eu totnl diferit in psihanaliza. Tratamentul psihanalitic nu comporta dedt un schimb de cuvinte intre pacient;;i medic. Pacientul vo1'be;;te, }')oveste:;;teevenirriente din viata sa anterioara ;;i impresii din prezent, se plinge, i9i confeseaza dorintele pornirile sale afective. Medicul il asculta, se straduie9te sa dirijeze cursul ideilor pacientului, il indeamna sa-:;;i aminteasca, ii orienteaza atentia in anumite directii, Ii da explicatii :;;i observa reactiile de comprehensiune sau de respingere pe care Ie provoaca in acest fel la bolnay. Anturajul neinformat al pacientilor no;;tri, car,e nu se lasa convins dedt de ceea ce estevizibil9i palpabil, de preferinta de acte ea aeelea care se desfa:;;oara pe ecranul einematografic, nu pier de niciodata oeazia de a-;i;l manifesta indoiala eu privire la efieacitatea pe care 0 pot avea, ca mijloc de tratament, "simplele eonvorbiri" 2). Aeeasta critic a este inconsecventa ;;i ilogica. Oare nu aceia:;>ioameni ;;tiu sigur ca bolnavii doar "i;;i inchipuie" ca au cutare sau cutare simp tome ? Initial cuvintele fiiceau parte din magie ;;i inca in zilele noastre cuvintul ;;i-a pastrat mult din puterea sa 111agic2l odinioara. Cu ajutorulcuvintelor de un om
1) In eeea ce prive~te delimitarea pe care Freud 0 opereaza intre psihanaliza $i psihiatrie, sa se vadii capitolul introduetiv din partea a treia a eartH, eonsaeratii teariei psihanalHice a nevrozelor. (Nota had.) 2) In textul original: "wie man clurch blosse Reclen etw'-s gegen die Krankheit ausrichten kann". (Nota trad.)

isi poate face semenu1 fericit sau iI poate impinge 10.disperare, cu ajut5ru1 cuvintu1ui profesoru1 transmite ~tiinta so. elevilor, iar un orator pune st.ipinire pe auditoriu ~i Ii determina judecatile ~i deciziile 3). Cuvintele declan~eaza afecte ~i constituie pentfu oameni mijlocul general de influentare reciproca. Sa nu cautam deci sa diminuam valoarea pe care 0 poate prezenta utilizarea cuvintelor In psihoterapie ~i sa ne multumim sa asistam ca auditod la schimbul de cuvinte care are IDe intre psihanalist ~i pacient. Dar nici acest lucru nu ne sta in putinti'L Conversatia care constituie tratamentul psihanalitic nu ingaduie auditori ; ea nu se preteaza la demonstratie. Firc'?te, in cursul unei Jectii de psihiatrie poate fi prezentat studentilor un neurastenic sau un isteric care sa-~i exprime necazurile ~i sa-~i descrie simptomele. Dar aceasta va fi totuI. Cit- despre informatiile de care are nevoie psihanalist'.ll,bolnavul nu Ie va transmite decit daca are pentru medic 0 inclil1c:tie afectiva deosebita; de indata ce va sesiza prezenta fie :;;i a unui singur martor indiferent, bolnavul va tacea'). Aceasta se datorc:;;te faptulul ca informatiile privesc ceea ce este mai intii11 in viata bolnavului, ceea ce el, co. persoana sociala autonoma, trebuie sa ascunda fata de ceilalti, in sfir;;it, se refera 10. ceea ce el, ca persoana com;tienta de unitatea sa, nu vrea sa-~i marturiseasca nici sie;;1. Deci nu puteti asista, co. auditori, 10.un tratament psihanalitic. Despre aceasta puteti fi doar informat :;;i, in sensul -cel mai riguros 0.1 tetmenului, nu aveti posibilitatea sa cunow?teti psihanaliza dedt din auzlte. Faptul de a nu putea obtine decit informatii, co. sa zicern a~a, de a doua mina, va creeaza conditii neobi9nuite in ceea ce prive~te forinarea unei opinii. Totul depinde, In mare masura, de gradul de incredere pe care vi-l inspira aeela care va informeaza despre psihanalizii Imaginati-va pentru 0 clipa Ca asistati nu 10. 0 lectie de psihiatde, ci 10. 0 lectie de istorie ~ica vorbitorul va. poveste9te despre viata ::;i faptele de anTIe ale lui Alexandru eel Mare. Ce motive ati avea sa credeti in veridicitatea expunerii sale? La prima vedere situafia pare inca ;;i mai defavorabila deciti:n cazul psihanalizei, caci profesorul de istorie n-a luat parte nicidecum la expeditiile l~i Alexandru, pe cind psihanalistul va vorbe9te eel putin de fapte in care el insu9i a indeplinit un 1'01. Dar aici intervine a circumstanta care 11 face pe istoric demn de crezare. EI paate, de exemplu, sa va trimita 10.scrierile vechilor istorid, contemporani cu evenimentele in cauza sau destul de apropiati de e1e, adica lei cartile lui Plutarh, Diodo!', Arrian etc. ; el va poate pune sub
3) Acest adevar este adesea subllniat ~i de protagoni~tii psiholingvisticii ~i semioticii din zi1ele noastre .. "Lucian din Samosata - scrie de pilda A dam S c h a f f - poveste~te di galii. il reprezentau pe Hercule - simbo1u1 puterii ca pe un -barbat batrin care trage dupa sine oameni ale CarOl'urechi slnt legate eu lanturi de aur de limba eroului Gamenii ace~tia, serie Lucian, il mmeazaeu placere ~i- cu bucurie pe eel ce i-a sUbjugat, de~i 1e-ar fi u~or sa se elibereze. Aceasti:i imagine poate fi explicaUi prin convingerea galilor ca forta fiziea nU inseamna nimic in comparatie eu puterea euvintu1ui" (Introducere in semantica, Bueure~ti, Editura $tiintifica, 1966,p. 129).(Nota trad.) {) Telmica "pereti1or unitransparenti", pusa 1a pUnet mai tirziu, ar fi permis vizionarea ~i - eu ajutoru1 metode1or de inregistrare fonica - audierea nestinghcrita a ~edintelor de cura psihanalitica. (Nota !rad.)

69

ochi re:eroduceri de monedesau de statui ale regelui ~i 0 fotografie a D.1Ozaicului pompeian care reprezinta batalia de la Issos. La drept vorbind, toate documentele prezentate nu dovedesc decit ca generatiile trecute au crezut in existenta lui Alexandru si in realitatea faptelor sale de vitejie ~i in acest considerent puteti gasi un nou punet de plecare pentru critica dumneavoastra, care va conchide ca nu tot ceea ee s-a spus despre Alexandru este demn de crezare sau poate fi stabilit eu certitucUne in toate .amanuntele ; totu~i eu reruz sa admit ca ati putea pari'isi sala de conferinte Indoindu-va de existenta in realitate a 1ui Alexandru cel Mare. Decizia dumneavoastra va fi determinata de doua considerente principale: primul, conferentiarul nu are nid un niotiv plauzibil de a Va face sa admiteti drept real ceea ce el iDSu;;i nu considera a fi real; a1 qoilea, toate cE'trtile de istorie de care dispunem in'fati;;eaza evenimentele intr-o maniera aproape identici'i. Daci'i abordati apoi examenu1 izvoarelor mai vechi,veti tine seama de aceia~j factori, anmrle mobilurile care i-au putut cali'iuzi pe autori ;;i concordantamarturinor lor. In eazul lui Alexandru, rezultatul examenului va fi cu siguranta lini;;titor, dar va Ii f;>ialtminteri dadi este vorba de personaliti'iti' ca Moise 5) sau Nimrod. eft despre il1doielile pe care Ie puteti concepe in legatura cu gradul de incredere medtat de relatarile unui psihanalist, veti avea in continuare destule prilejuri de a Ie aprecia valoarea. Acum aveti dreptul sa ma IntrebE4i: daci'i nu exista un criteriu obiediv in judecarea veridicitatii psihanalizei ;;1 dad nu avem nid 0 posibilitate de a face din aceasta obiect de demonstratie, cum S8 poate preda psihanaliza ;;i cum ne putem convinge de adevarul afirmatiilor sale? Intr-adevar, aceastEi ucenicIe nu este facWI Ojiputini sint eel care :;;i-au insu;;it psihanaliza inty-un mod sistematic, insa exista fire;;te 0 eale de acces la acea.sta ucenicie.Psihanaliza se Invata mal intH pe tine lllSuti, prin studierea propriei personaliti'iti. Aceasta nn se reduce intru se- sul~totv.l la ceea ce numim alJtoobsel'\latie, dElI' pOE~te1a nevol;2 sa ordoneze.Existao Intreaga categorh::~ de fenorllene "psihice~ foarte -frecvente ;;1 in general cunoscute, care, gratie cJ:torva indicatE referitoare la mecanismul lor, pot constitui obiecte de autoanaliza. Faclnd acest lueru, capeti convingerea atitde canfata eu rea]jltaltea procese1m des crise de psihana1iza ~i la ustete:'Cl conceptiilor Este cazul sa spllnem totLl~i ca, tlrrnirld aceasta ca.le, nLl trebuie sa 112 a~tept3.1n la T2Edizarea "llnor -progrese n(~li:mjta,t2 Y!1}.11t.;rnai rnuJt lasinCll1alizat de Ull psihanalist i:ncerclrld pe prol-Jriul eu efectele psiha11alizei 91 profiti1:1d d2 aC2st spre a afla mecanisn1ele l)tocedtlrii in toate nllantele sale. Se de lit ,sine ca acest

G) S. Freud .a _fo~t preocupat toa~a vlata de personalitatea fondatDrului cultull1i nlozaic; caruia Tn ultin1ii ani ai existentei sale i-a consacrat un \lE~ststudiu (i1,1 aise $1 monoteismul), 111 care Ineearea, printre altele, s2n:;;iclarHice nu numai originile religiei evreilor,ci 9i originile antisemitisrnului. ".i~m fast uin1it sa constat -'- scrie ellntr-o scrlsoare datata 14 dee. 193"7-ca

sa embrionara: ea sa spun a~a :a det.er1T~lnat Intreaga sa evolu~le, plnZt In ziiele noastre, ca un veTitabil traumatism al celei dintfi copilarii In biografia unui individ nevrotic" (S. F r e u d, Briefe 1873-1939, S. Fischel' Verlag, Frankfurt a, M., 1960, p. 431). (Nota tract) .
111Iluenta OlllUIUl lVIOlse ~l Ie~lI'ea dlIl Eglpt-

:x?erien'~a

prir;n~r~~ala a .pop~rului, .expe~ienta

70

extelentmijloc nu poate ffutilizat dedt individual i?i nu se apliccl niciodata untii grup l3) ,Acces1.l1uidumneavoastra la upsihanaliza" se mai opune9i 0 aWi difkultate careinsa nu mai este inerentapsihanalizei caatare:tQcrnai dumneavbastra sinteti. responsabilide aeeasta, din eauzastudiilor dumneavoastra medicale anterioare. Pregatirea pecare atiprimit-o pina in prezent a imprimatgindirii dumneavoastra 0 anumita. orientare care va indeparteaza. mult de psihanaliza. Ati fost. deprini?Lsa..atribuiti fUnc~ ~iilor organisffil.).lui ~i tulburari10r acestora cauze anatomice, sa Ie .expIicati plasindu-va din punctul de vedere}l chimiei $1fizicii, .sa Ie eon~ cepeti din punet de vedere biologic, pe dnd interesul dumneavoastya nu. a fost orientat niciodata spre viata psihica prin care, ell toate aces-. tea, culmineaza function area admirabilului $1 complicatului. nostruorganism. Tocmaide aceea ati. ramas strEtini de modul dea gindi PSillOlogic $i de aceea v-ati obi$nuit. sa priviti cu. neincredere acesf< mod de a gindi, refuzlndu-i arice earacter $tiintific i?i abandonindu-l. prQfanilor, poetHor, filozofilor naturE .i?i mistkilor. Aceastainseamna sigur 0 limitarepentru activitatea dumneavoastra medicala, cad, a~a cum este regula in to CIterelatiileumane, bolnavul incepe>lntotdeaunaprina"i?i prezenta fateta sa. psihica$imai .tem tare multsanufitiobligati,. spre p~guba dumneqvoastra,sa .. e l<'isatiprofanilor,. vra~ilor. i?irnisticilor,. pe care-i 1 lncerpati dispretuiti'atit, .obqnfiparfe cii11. illfluent~ terapellticapecar~ . s~oexercitati.d '.......... >< ...... >i< ... . .En T1U n~socotescmotivele .invocatespre . t.scuza.ACe~s;talacunadin < pregatixeadumneavoastra.Incane lipse~te acea ~tiintafilozofica auxiliarS. pecare s-o puteti utilizaln atillgerea scopurilor eerute deactivitatea medicali'!. Nici filozofia speculativa, nid psihologia desciiptiva, niei psihologiadenumita experimentala ~i care se alatura fiziologieisimturilor nn sint capabile, Cli?a cum sint ele predate in ~coli, sa va furnizeze date utile en privire 10. Ta.portul dintre cOrp $i suflet $i sa va oiere mijlocul dea intelegeotulburare psihica posibila.Chiar in cadru1medicinii, psihiatria, este adevarat, se ocupa dedescriereatulburarilorpsihicepecare Ie observai?i de reunirealorin tablouri elinice .morbide" dar, in momentele lorcele mai bune, psihiatriise intreaMei in~i~idadi p:e.zen~a:ile lor. r:ur desc:'ip~i,::en:~rita~:ltur~elede. i?tiinta. Nu. eunoa~tem me1 ongll1ea, mo mecamsmul, nm legatunlereclproce. alesnnptomelor din care se compun acestfj. tablouri nosologice; nid omodificare demonstnbilc'i a organului anatomic, 0.1sufletului nu .1e,S:orespuJ:'lde; eit despremodificarile. invocate,acestea nudau. nicla .. xplicatie Teferitoar.e e ~a simptome. Aceste tulburari' psihicenu sintaccesibi1e unei >actiuni _terapeutice decit in masura in care eleconstituie efecte secundare ale J~mei afectiuni organke oarecare. sestraduie~te 8-0 inla!ure. AceastE1este 0 lacuna pe earepsihanaliza Ea' vrea sa olare psihiatriei bazapsihologica caI'@'n lipse$te, sperind sa deseopere te1'enu1 comun care sa faca inteleas;",intilnirea dintre p tulburare somatica .,;;i'0 t1.l1burare psihica. Bpre a ajunge. aici,psihanaliza trebuiesase tin a 1a distanta de orIce presup~zitie de ordin anatomic.

'%

.d

........

0) ]Vlai 'tLcziu, J. L. Mo r e nova pUne totw~i 1a punet 0 psihoterapie de grup of Sociornetry, GrQup Psychptherapy and {vezi Who shall survive ? Foundations .sociodrama, Third Edition, Beacon Bouse Inc., NeVI York, 1978. Editia j'ntii a apa['ut In 1934. (Nota trad)

chimie sau fiziologic, sanu se sprijine 9.edt pe notiuni pur psihologice, ceea ee, ma tem, va fi tocmai motivul pentru care eo. va va aparea 1a inceput ciudata. Mai este in sflr;>it, 0 dificultate, de care, de altfel, nu va voi face res,ponsabil nici pe dumneavoastra, dupa cum nu voi acuza nici pregatirea dumneavoastra anterioara. Dintre premisele psihimalizei, dona ;;ocheaza pe toata lumea ;;i Ii atrag 0 dezaprobare generala: una dintre ele se love~te de b ,prejudecata intelectuala, eealalta de 0 prejudecata estetico-morala. Sa nu desconsideram pre a mult aceste prejudecati, ele reprezinta elemente viguroase, rama;;ite utile, chiar necesare, ale unoI' faze din dezyoltarea umanitatii.Ele s-au mentinut datorita fortei vietH afective ;;i lupta impotriva lor' este dificila.' " Potrivit celei dintli dintre aceste premise neagreate alepsihanalizei, procesele psihice 0.1'fi prin ele fnsele incon;;tiente, in ceea ce prive~te cele eom;tiente, aeestea nu 0.1'fi decit acte izolate, fractiuni aie vietii psihiee totale. Amintiti-va, in legatura cu aceasta, ca noi sintem, dimpotriva, obi;;nuiti sa identificam psihicul cu con~tientul, ca socotim tocrrw.i con;;tiinta drept 0 caracteristica definitorie a psihicului ;>i ca psihologia com;ta pentru noi in studiul continutului com;tiintei. Aceasta identificare a psihismului cu con;;tiinta ni se pare chiar atit de fireasca incH vedem 0 absurditate manifesta in ceo. mai mica obiectie care i s-a1' opune. Cu toate acestea, nu se poate co. psihanaliza sa nu obiecteze impotriva echiv<;llarii psihicului Cll con;;tientul. Definitia pe care 0 da eo. 'psihicului arata ca acesta se compune din procese care apartin dorneniilor sentimentului, gindirii ~i vointei. Psihanaliza trebuie de altminteri sa afirme caexista 0 gindire incon;;tienta ;;i 0 vointa incon;;tienta. Dar prin aceo.sta definitie ;;i prin aceasta o.firmo.tie eo. i;;i indeparteaza de 10. inceput odce simpatie din partea adepJilor unei ~tiinte reci ;;i i;;i atrage banuiala de' a nu fi decit 0 ;;tiinta esoterica ;;i fantastica, ;;i care ar vol sa opereze in tenebre ;;i sa pescuiasca inapa tulbure. Dar, firec;,te; dumneavoo.stra inca nu puteti pricepe cu ce drept consider eu co. pI'ejudecata 0 propozitie atit de abstro.cti'i co. aceea care afirma ca "psihicuI este con;;tientul", dupa cum Inca nu va puteti do. seama de evolu-, tio.conceptiei care a putut duce 10. negarea incon;;tientului (presupunj'nd ca acesta exista) ;;i de avantajele unei o.semenea negatii. A discuta despre legitimitatea echivalarii psihicului eu 'con;;tientul sau a extinderii acestuia dincolo de limitele con;;tiintei, poate sa apara van a logomahie, dar va pot asigura ca admiterea proceselor psihice incon;;tiente inaugureaza in lume $i in ;;tiinta 0 orientare noua ;;i decisiva. Tot a~a de putin puteti Mnui legatura intima care exista intre aeeasta prima indrazneala a psihanalizei ;;i aceea pe care 0 voi mentiona mai departe. A doua propozitie pe care psihanaliza 0 proclama ca pe una din descoperirile sale, contine in special afirmatia ca pulsiunile pe care Ie putem ealifica doar drept sexuale, in sensul restrins sau larg . al termenului, indeplinesc, in etiologia mala9.iilor nervoase ~i psihice, un rol extraordinar de important, care pina in prezent nu a fost apreciat la valoarea so.. Mai mult dedt atit: psihanaliza afirma ca unele ;;i acelea~i emotii sexu~le partiCipa, intr-:-o masura care este departe de a fi neglijabila, 10.ereatiile eele mai inalte ale spiritului uman in domeniile culturii, artei ;;i activitatii sociale. Conform experientei mele, aversiunea suscitata de acest rezu1tal 0.1 cereetarii psihanalitice constituie -sursa cea mai importanta a rezis72

tentelor de care se love~te aceasta cercetare. Vreti sa ~titi cumne explleam noi faptul? Sintem de pareni ca cultura a fost creata sub presiunea necesitatilor vitale si in dauna satisfacerH instinetelor si ea ea este. in mare p~te, recreata' in acela~i fel, fiecare n.ou individ component al societatii umane repetlnd, in benefieiul ansamblului colectivitatii, S2crificarea propriilor instincte. Printre fortele instinctive refulate in acest mod, pulsiunile sexuale indeplinesc un rol considerabil; ele sufera (> sublimare, adiea sint deturnate de la scopul lor sexual ~i orientate spre seopuri socialmente superioare ~i care nu mai au in ele nimie sexual. 7) Dar ne referim aici la 0 structura instabila; instinetele sexuale sint greu de infrinat ~i fiecare individ care are a participa lao activit ate culturala se expune pericolului de a-~i. vedea instinctele rezistlnd acestei refulari. Societatea nu vede 0 D1ai grava amenintare pentru cultura sa declt aceea pe care ar prezenta-o libertatea instinctelor sexuale ~i revenirea lor la scopurile primitive 8). De asemenea, societatea nu ar adn,ite sa i se reaminteasca aceasta parte obscura a fundamentului pe care S8 sprijina; ea nu are nici un interes ca forta instinctelor sexuale sa I'ecunoscuta ~i ca importanta vietH sexuale sa fie I'elevata fiecaruia; ea a adoptat mai degraba 0 metoda de educatie care consta in deturnarea atentiei de la acest domeniu. Tocmai de aceea ea nu se impaca eu aeest rezultat ~tiintifie alpsihanalizei de care ne ocupam noi : ea l-ar ve~teji bucuroasa ea Hind contrariu punctului de vedere estetie, condamnabil din punet de vedere moral, periculos in toate privintele. Dar nu eu repro~uri de acest gen se poate suprima un rezultat obiectiv al muncH ~tiintifice. Daca vrea sa se ~faca auzita, obiectia trebuie sa se transpum\ pe plan intelectual. Or, natura umana este astfel eonstruita incH sintem inclinati sa consideram drept injust ceea ce nu ne este pe plac ; in acest eaz este u~or de gasit argumente pentru justificari. Astfel, societatea transformadezagreabilul in just ~i combate adevarurile psihanalizei cu argumente logiee 9i faptice din domeniul afectivit."itii, mentinindu-~i obieetiile, sub forma de prejudecati impotriva tuturor tentativelor de respingere. Se euvine insa sa observam ea in formularea fiecarei teze critice. noi nu am vrut sa manifestam nici 0 tendinta. Singurul nostru scop a fost sa expunem 0 stare de fapt pe eare credem ea am constatat-o ca urmare a unei munci perseverente. Credem ca avem dreptul sa respingem ~i de data aceasta interventia unor eonsiderente utili tare In mlmca 9tiintifica ~i aceasta chiar inainte de a examina daci'i teme:riJe in numele carora ni se impun aceste eonsiderente sint sau nu justiflcate. Acestea ar fi numai citeva din difieultatile eu care va yeti confrunta in alternativa ca va yeti ocupa de psihanaliza. Pentru ineeput este p:rea multo Daca aceasta perspectiva n~ va inspiHminta, pu~em continua.
*"

"Se:l.ualregungen" in textul original (Nota tracl.) Freud insu~i se raliaza acestei atitudini sociale, spre deosebire de Her e :c t 1\1arc use in ale carui mIlni, in ciuda criticii valabile pe care 0 face "societatii de consum", freudismul va degenera intr-o doctrina a eliberarii cvasianarhice a omului, revendicarile de ordin sexual ocupind primul plan. Gravele insuficiente ale modelului de om proiectat de Mar c use ne dau dreptul - dupa cum remarca P. IV1 ass e t (a se vedea La pensee de Herbert Marcuse, E. Privat, Toulouse, 1969, p. 176) - sa vorbim mai degrabii de subumanismul dedt de umanismul accstui filozof. (:-Jota trad.)
7)

8)

73

II
ACTELE RATATE
avYnd ea obiect anumite fenomene, extrem de frecvente, de eunoseute ~ide insuficient apredate ~ieare n-au nici () legatura. eu starea morbida, deoarece ele potfi observate la orice am sanatos. 81nt eno111ene pe care Ie desemnifm cu termenul generic de act~ ratate ~i care se produc cind 0 perso:ma pronunta sau serie, dindu-:;;i seama saunu, un .alt .cuv1nt dedt eel pe care vreasa-l rosteasea san .s2-1 a~tearnape hYrtie(lapsus),. cind cite~te, btr-un text imprimat sau manuscris. unalt cuvint dedi cel realmente tiparit sau seris (falsa lectura), sau' cind aude altccvad\?clt ceca ee ev .v . tV f 7 ~ "' v t v d t I' . Be spune, ~a~a ea aceas ,2 . J Cic8Ci.1!erc~"J~ze vaUO-h.wasa "1ma e 0 "u OU-. I'areorganlc,~i a aparatLll}.11 audltlV. _u altl serle de r2110Tnene de acegen are la baza uitt1reaJ Inteleginu1.1-se insa eEl nu"este vorba de b de du:tata, ci -n10nientana, ca de pilda in cazLIl In carecin.e\la T1Llpoategasi llnIlu~Dc pe care -i~ s;tie ~i IJe care 1:1re.cunoa~te regLllat, -sau sa pun:a In aplicare un proiect de care totLl~i i~i all1jn.fe~te_lD2i ~i care, in consednf:a, nn este uitat deelt pe moment. Intr-o a trc'iJ. scrie, tO~lnai conditia lTIOmentanllllli este aceea care lipse,~tc; ca {:I~~e~zem.pluatllnci cIJldcin2"\ra nu izbtlt.e~te sa ga.sea~:.ca un obiec:t care pllS, ell to ate acest'2a, tlndeva la ID.de:-nirl3.: ~hl cazurile de pieTderi, Intr"Ll totul analoage. Este vorba de tratate in rood difeTit de celelalte cazuri de Llitar"c

Vall 1ncepe nu ell supozitii,

ci eu 0 cercetare

7 "'

~i ne ce'ITtrari2czil, in lac de a Ie
~i anumite erori, in care pregnant, ca clnd creder:n mai ID.ainte si despre ,caj'e vorn curn 111 le~arn ncjJ!rEcZelltslt. Tuturor acestora
aser:n.5.na.toai"e,
eEl

cC']TiPre~hen Se mOJllJerlt:meiLlte l'ucruri c,rce


ti-rZILl

Ii
SU.D

cLlnOSCtrte

acestea sint incide11te a caror


ternlf~nii care Ie un mare au

ca ele 1111 sint asCiadauga 0 rnuldiverse deT1.t11niY'.~_. in eVleste


IJlrtea

drtrata :r.Jun:cd arareori dirltre aceste fapte, obie(te, capata 0 anumitil .inlportal1ta practiciL JJQ a.ceea ele -n_tl trez'2SC TI1are inJeres, nu datl']oc laafecte sllperficiale . In leg~tUl~aeu aceste' fen~)l~~ne ~a v~i retine ~C:LnT)atentJa. D:lr ~a 9" aud oblectm.c1 eu 0 mcl1spusa: "In neeuprmsa lume extenoara, rlestr'lI1S~i a vietii psillice atitea enigrn.e granca ~.l ~n lurneanlai
1) De exemplu, versprcchen (lapsus), verlesen (falsa lcctura) , veThoren (falsa auditie), verlagen (imposibilitatea de a ,?'asi un obiet:t DUS de-o carte) etc. (Nota trad.) ~ .

74

dioase, in domeniul tl.11bura1'i1or psihice exista. atitea 'fenomene uimitoare care eel' Eii care merita 0 explicatie, incH este adevarata neseriozitate sa te oenpi de asHel de bagatele. Dacane-ati putea explica de ce cutare individ eu vazul Eiiauzul integre ajunge sa vada ziua inamiaza mare lu~ -crud- inexistente, pentru ce cutare altul se crede deodata. persecutat de eei care p'ina atunci ii erau cei mai dragi sau urmarit de him ere pe care un copil le-ar gasi absurde, am spune atunci eEl psiho.naliza meritc'i a fi Iuata 'in seama. Dar daca psihanaliza nueste in stare de altceva decit sa -cerceteze de ee un orator participant la un banchet a pronuntilt 1'nt1'-o zi un cuvint 'in loe de altul sau- de ce stapina easel Eii-a rataeit chene, sau aIte nimicuri de aeest fel, atunci Intr-adevar exista aIte probleme care lIe solicita timplll ~i atelltia". La acestea voi raspunde: Rabdare! Critica dumneavoastra nu nimere~te la tinta. Adevarat, psihanaliza nu se poate laudo. ca nu s-.a ocupat nidodata de bagatele. Dimpotriva,' m3terialul observatiilor. sale este constituit in general de aceste fapte putin remarcabile, pe carealte ~tiinte Ie inlatura considerindu-le pre a putin semnificativQ, ea sa spunem a~a nu CllmV8., In_ critica dU111neavoastra, resturi ale lUD1ii feIlomenale.Dar 'conflUldati illiPQrt~lllta IJl'of}lenlelor eu excentricitatea silnptolnelor.? Oare nu exist a lucruri importante care, 'in anumite conditii 'ii in anumite momente. nu se maniiesta dedt prin semne Inconsistente? Mi-ar i u'!or sa va cli:2Z mEci . deGit o. singura situatie cie gen.Oare nu prin semne imperceptibile ghiciti, dumneavoastra tinerii, ca ati ci~tigat inima cutarei sau cutarei fete ? A~teptati, spre a 0 ~ti, 0 declaratie explicita san ~a tbal'a sa vi se arunce la piept eu inflacarare ? Nu va multurn}ti, dimpotriv~~, eu 1..111 gest i111percelJtibil, eLl 0 striIlgere de- 'fulDa abia rJr~:=lungitEt? ~i -In. calitate de Crir(linalist~ Intri2pi'il1de~:i 0 a:nclletalegata deo omucidel'e, v.;a~teptati ca uciga~ul sa-~i fi lasat la locul faptei fotografia~i acb:'esa, Sa1J. \ra ITlult:l...l!niti, 111 rnod 11(~CCSaT, spre a ajunge 1a des coperlrea 1.dentitatii fapta~ului, eu indicii_ adesea foarte slabe ~i rlelnseni::.;. nate? E~.' TlU :dispretui:r~'i~ ~ semne7_'9 ele IJune pe Urrl18. UIler h.ICI'tlri, foarte il11portante~ Gln.desc d1..mll'CcElVOolstri'i, de C3~- ocrnHinlLiY'ile probleTne ale~i 1 :;;t'iin,t'c:i trebuje sa ne frideosebi atentia.l1.d~sea, lIlsa~ DU. sirnpi.u' T~Tolect de a Ie consacra cuti\rei

lritotdeau:na Incotro trebuie

cl

\'0.

ll~cep? prin a

\1,3.

Ot IUIJtele acesteanu IYlarunte.

n1erl:il nicl 0 explicdtie~ sint intirnpla.ri


aceasta?
"\Ta

preti:nde

ca e~~ista evenirnerlte

Ce fntelege el. prin l1egljjabile, aflatein afara

inla.rrtuirli fello1Tlen.ale a lu.mii ~i care a1" 1 IJUtlltJ tot atit de sa nLl se fi IJrodus? Rtlplnd Insa deterDli:nisrrrul V'2fscll, fie 9i irltr-un singur punct, rasturnaD1 intreaga -coIlcepfte ~tiint-lfica asupra lU111ii. \Ta

trebui sa-i demonstram omului nostru ca conceptia religioasa asupra lumii este mai consecventa cu ea Insa9i dnd afirma. la.murit ca. 0 vrabie nu cade de pe acoperi9 fara interventia expresa. a vointei divine. Presupun ca amicul nostru, In loc de a trage conclu4ia care decurge din primul sau raspuns, se va razgIndi 9i va spune ca el gase9te intotdeauna explicatia fenomenelo1' pe care Ie studiaza. AI' fi vorba de mici devieri functionale, de impreciziuni ale functiei psihice 9i ale carol' conditii ar fi lesne de determinat. Un om care de obicei se exprima corect, se poate ca in vofbire sa cornita gregeli: l)atunci dnd este u90r indispus sali obosit; 2) dnd este iritat; 3) dnd este peste masura de absorbit de aIte lucruri. Aceste asertiuni pot fi U90r confirmate: Lapsusurile se produc adesea lndeosebi atunei dnd e9ti obosit, dnd suferi de dureri de cap sau in perioada de debut a unei migrene. In acelea9i imprejurari se produce cu u9urinta uitarea numelor proprii. Multe persoane recun0!3c apropierea iminenta a uneimigrene exclusiv printr-o astfel de amnezieo La fel, in stare de iritare confundam adesea atitcuvintele, dt 9i luerurEe, ne "ingelam", iar uitarea proiectelor, ca 9i a multoI' alte actiuni neintentionale devine deosebit de frecventa dnd sintem distrati, adica atund dnd atentia ne este concentrata in eu totul alta directie. Un exemplu cunoscut privind asemenea distragere a atentiei ne este oferit de acel profesor din "Fliegende Blatter" 2) care i9i uita umbrela 9i ia 0 aWi palarie In loc de a sa, pentru ca se gInde9tela temele pe care Ie are de tratat in viitoarea sa carte. Cit despre proiecte concepute 9i promisiuni fi'icute 9i uitate, pentru ca alte evenimente au survenit 9i au orientat cu violenta atentia in aW'i parte, fiecare va gasi exemple In propria sa experient20 Toate acestea par de inteles 9i la adapost de orice obiectie. Faptele poate ca nu sint pre a interesante, nu atlt de interesante cit ne-am fi a9teptat. Sa examinam mai indeaproape aceste explicatii date actelor 1'atate. CondiWle considerate determinante pentru ca ele sa se produca nu sint toate de aceea9i natura. Indispozitia 9i tulburarea de eirculatie sanguina inte1'vin in eazul perturbarii unei functii normale, cu titlu de cauze fiziologice; iritarea, oboseala, distractia sint factori de un orcHn diferit: Ii putem numi psihofiziologici.Aee9ti din llrma factOl'i se lasa u90r interpretati, aUt prin oboseala, distractie, poate ~i prin excitatie generala se produce 0 dispersare a atentieI, eeea ceare ca dect faptul ca activitiitii respective nu i se mai acorda atentie suficienta. Aceasta activitate poate fi u,?or tulburata sau se incdepline;;te eu 0 precizie nesatjs~ facatoare. 0 indispozitie, modificarile circulatorii care survin in sistenml , nervos central pot avea aeela;;i efect, influentind in acela9i fel factorul eel mai important, adica distributia atentiei. In toate cazurile, deci, a1' fi vorba de fenomene consecutive. tulburarilor de atentie, fie ca aceste tulburarisint produse de cauze organiee, fie de cauze psihice. Toate acestea nuau da1'ulsa ne stimuleze interesul pentru psihanaliza 91noi In9ine am putea Ii inca 9i mai ispititi sa renuntam la tema nqastra. Totu9i, examinind 1ntr-o maniera mai riguroasa observatiile fiicute. remarciim ca, in ceea ee prive9te actele ratate nu toate eoncorda ell aceasta teorie a atentiei sau, eel putin, nu se lasa deduse in mod fires::: din aceasta. Yom constata, Int1'e altele, ca acte rat ate 9i amnezii se produc de asemenea la 'persoane care, departe de a fi obosite, distrate
2)

Titlul unei publicatii

care cultiva umorul vulgar. (Nota tracL)

76

sau iritate,sint normale din toate punctele de vedere ~i numai mai Hrziu, tocmai ca 0 urmare a actului ratat, se atribuie acestor persoane {) iritare pe care ele refuza s-o admita. Este cam simplista afirmatia care .pretinde ca 0 concentrare a atentiei asigura executia adecvata a unei activitati, pe dnd diminuarea atentiei ar avea un efect contrar. Exista 0 lTmltime de actiuni pe care Ie executam in chip automat sau cu atentia scazuta, ceea ce nu dauneaza cu nimie gradului lor de precizie. Individul care, plimbindu-se, abia daca ~tie unde se duce, cu toate acestea nu ratace~te drumul :;;iajunge la destinatie fara a bijbii. Pianistu1 exersat lasa 5~1-icad.. degetele, fara a reflecta, pe clapele potrivite. Fire~te ca i S8 poate intimpla sa gre:;;easca, dar daca actul automat ar fi de natura sa sporeasca ~ansele de eroare, atunci tocmai virtuozul a1 carui act, ca urmare a unui exercitiu indelungat, a devenit pur automat, ar trebui sa fie :;;i cel mai expus gre~elii. Dimpotriva, insa, vedem ca multe actiuni reu:;;esc indeosebi atunci cind nu constituie obiectul unei atentii spedale, iar gre:;;eala se poate produce tocmai atunci cind tinem in mod deosebit sa reu:;;im 0 executie perfecta, adica atunci dnd nu are loc 0 abatere a atentieL In acest caz putem spune ca gre~eala este efectul "emotiei". Dar de ce emotia nu ar mari mai curind atentia indreptata spre 0 actiune careia i se acorda maximum de interes? Cind, intr-un discurs important sau in cursul unoI' tratative, cineva comite un lapsus ~i afirma contrariul a ceea ce voia sa spuna, el comite 0 eroare care cu dificultate poate fi explicata prin teoria psihofiziologica sau prin teoria atentiei. Adele ratate insele sint insotite de 0 multime de mid fenomene 58cundare pe care nu Ie intelegem~i pe care explicatiile propuse pin a in prezent nu Ie-au facut mai inteligibile. Cind, de exemplu, am uitat pe moment un cuvint, ne impacientam, cautam sa ni-l reamintim :;;inu avem Ddihna pina cind nu-l regiJ.sim. De ce omul, contrariat la culme, in ciuda dorintei pe care :;;i-omanifestiJ., reu~e:;;te atit de rar sa-~i indrepte atentia asupra cuvintu1ui care, cum insu:;;i ne-o spune, Ii "sUi pe linlba" :;;ipe care il recunoa:?te de indata ce il prommta cineva in fata lui? Exista, apoi, cazuri in care actele ratate se multip1ica, se in1antuiesc intre e1e, 32 in10cuiesc reciproc. 0 data uiti de un rendez-vous; data urmatoare '?ti hotarit sa nu-l mai uiti, dar reiese ca din gregea la ai notat 0 aHa ora. In timp ce cauti, prin tot fe1ul de artificii, sa-ti reaminte~ti un <:uvint uitat, iti scapa din memorie un a1 doilea, care te-ar i putut ajiJta sa ti-l aminte9ti pe primul ; :;;ipecind porne~ti in cautarea acestui a1 cIoEea cuvint, uiti un 0.1treilea, :;;ia~a mal departe. Acela~l lucru, se S;tie, se poate produce ~i in cazul erorilar tipografice, 'pe care Ie putem considers. acte ratate ale culegatorilor de litere. 0 eroo.1'e de. acest gen. s-a strecurat intr-o zi intr-o publicatie social-democrat!l. In reportajul eu pdvire 10. 0 anumlta solemnitate, se putea eiti: "Am remarcat, printre cei prezenti, pe Alteta sa Kornprinz-u[" (in loc de Kronprinz, printul Tno~tenitor). 1\ doua zi ziarul a incercat sa dea 0 rectificare ; scuzlndu-se pentru eroarea sa, serio.: "fire~te, am volt sa spunem Knorprinz-u[" (de asemenea in loc de Kronprinz). Vorbim, in aceste cazuri, de un geniu rau care trage sforile gre:;;elilor de tipar, de spiridu:;;ul din caseta tipografica, expresii care depa:;;escsemnificatia unei simple teorH psihofizio1ogice a erorilor de tipar .. Probabil ~titi, de asemenea, ca se pot provoca fapsusuri de limbaj, a,?a zicind prin sugt?stie. Exista, in legatura eu aceasta, 0 anecdota : un actor novice este intr-o zi distribuit, in piesa "Fecioara din Orleans", in
77

importantulrol care consta in a-i anunta regelui ca conet.abilul i;;i preda sabia (Schwert). Or, in timpul repetitiei, unul dintre figuranti s-a amuzat suflindu-i actorului timid, in locul textului exact, l1rmatoarele: Confortabilul i;;i preda calul (Pferd) 3). $i s-a intimplat ca aceasta gluma proasta sa-;;i atinga tinta: nefericitul actor a debutat realmente, in cursul unei reprezentatii, prin fraza astfel modificata, ;;i aceasta in ciuda avertizarilor pe care Ie-a primit in legatura cu aceasta sau poate tocmai din cauza acestor avertizari. Or, toate aceste mici particularitati ale actelor ratate nu se explica in mod satisfacator prin teoria atentiei deturnate. fi falsa. Ca sa fie intruc Ceea ce nu vrea sa spuna Cd aceasta teorie totul satisfi'icatoare, ea are nevoie de completari. Pe de aHa parte, adevarul este ca numeroase acte ratate Dot fi examinate si dintr-un alt pune\: L, de vedere.
13.1'

Sa analizam, dintre actele ratate, pe acelea care se preteaza cel mai biue intentiilor noastre : gre~elile de Iimbaj (lapsusurile). De altiel, tot atlt de bine am putea sa alegem erorile descris sau de cHit. In legatura eu aceasta, trebuie sa tinemseama de faptul ca singura intrebare pe' care ne-am pus-o pina in prezent a fast de a :;;ti cind ;;1 in ce eonclitii se com it lapsusuri, precum ~i de faptul ca nu am. obtinut raspuns decit 18 aceasta si11gura Intrebare. 111sa, de aselnellea, put ern lua il~ consicleI~are fonna pe care 0 ia l~psusul, ea ;;i efectuLcare rezulta. Ati ~i ghicit ca aUt a timp eit nu s-a eluddat aceasta ultima chestiune, atita timp cit nu s-a explicat ereetul produs de lapsus, din punet de vedere psihologlc fenomenul ran1in.-2 tEl accident~ chiar ~i atLU1ci cind s-a gasit explicatia sa fiziologica. Este evident ('a~ atu:ncl ,cincl savlr~esc Ull lapsus, accst.a poate imbrllca rtenumarate forme; in locul cuvintului potrivit, pot sa pronunt nenumarate cuvinte nepotrivite, sa-i imprim cuvintului adecvat o Inie dedeforTI1-ari. $i CiI1d, Intr-tlIl caz p::trt~cular, din toate posibile eLl nu corl1it decitu11 an11:rrdt lap_sus determin.at~ exista perltTlI aceasta motive decisive, san esto yorba doar de un fclpt accidental, arbitral', de 0 ehestiune care nu comporta nid un raspuns rational? Doi alJtori, Ivleril1ger $i ]V[ayer (prirl1ul~ filolog, eel de-al doilea-, psilliatru), au incercat in anul 1895 sa abordeze din aceastil perspectiv2 problema erodloF de Ei au adunat exemple pe eaI'8 1a inceput Ie-au expus plaslndu-se unghi de vedere pur descriptiv. Faclnd acest lueI'u, evident ca oi nn au dat niei a explicatie, dar au indlcat drumul in stare sa duca 1a aeeas!a. Deformarile pe carelapsusurile Ie imprima discursului intentional e1 Ie distribuiein urmatoarele categorii : a) interversiuni ; b) impietari ale unul euvint sau parti de cuvint asupra cuvintulul precedent (Vorklang),. c) iufluenta a unui cuvint asupra eelor care Ii urmeaza (Nachlclang),. d) contaminari; e) substitutii. Va voi dta exemple apartinind fieeareia din' aceste categorlL Avem interversiune cind cineva spune 1'vIilo din Venus In loc de Venus din Milo (interversiune de ordln lexical). Avem impietare asupra cuvintului precedent, eind cineva spune: "Es war mil' auf del' Schwest ... auf del' Brust so schwer" (Subieetul vola sa spuna: "avem 0 greutate atlt de mare pe piept" ; in aeeasta fraza, cuvintul schwer [greu] a impietat in parte asupra
3) In limba germana frazele cu pncma slnt: a) "der Connetable sein Schwert zuriickshickt" 1/i b) "der Komfortabel schickt sein Pferd zuruck", in care confuzia se face, pe de 0 parte, intre cuvintele Connetable 1/i Komfortabel, iar pe de aW'iparte intre cuvintele Schwert $i pferd. (Nota trad.)

78

cuvintuluipreeedent Brust [piept]. Avem prelungire sau repetitie superflua a unui cuvlnt in fraze ea acest nefericit toast: "leh ford ere sie auj, auf das \Vohl unseres Chefs cwfzustossen" ("Va invit sarigiiti pentru prosperitatea :;;efului nostru", in loc de "sa beti - anstossen - pentru prosperitatea :;;efului nostru"). Aceste trei forme de lapsusuri nu sint pre a frecvente. Veti gasi mult mai multe observatii referitoare la lapsusurile care rezulta dint1'-o contmctie sau dintr-o. asociatie, ca in cazul in care un domn abordeaza pe strada pe 0 doamna, spunindu-i: ,,\;Venn sie' gestatten, Frauleiri, mochte ich sie gerne begleit-digen" ("Daca imi permiteti, domni:;001ra, v-a:;; insoti bucuros" - cel putin asta voise tinarul sa Sptma, dar el a comis un lapsus prin contraqie, combinind cuvintul begleden, a insoti, cu beleidigen, a ofens a, a fi Epsit de respect), Voi spune in treacat ca tinarul p1'obabil nu s-a bucurat de prea muIt succes pe Enga tinara, fata, Voi cita, in sflqit, ca exemplu de- substitufie, aceasta fraza imprumutata dintr-unul din studiile Iui Meringer :;oi Mayer: "Pun prepal'atelein cutia po:;;tala" (Briefkasten), pe cind voise sa spuna "in incubator" (BriiBcasten). Incercarea de explicatiepe care cei doi autori mai sus amintiti au. crezut ca 0 pOt deduce din eolectia lor de exemple imi pare eu tOlul nesatisfacatoare, Ei socot Cel sunetele .;;i silabele unui cuvint au valeri diferite S1 ea 1nervatia~) unui element (sunet sau silabe.) eu 0 valoare supcrioal:a poate ex~rcit:.,- 0 infJuenta perturbatoare asupra inervatiei e1en12'1.te101'eu 0 va10,,11'emai seazuta. Aceasta explicatie nu corespunde dedt cClzurilor, de altIel putin frecvente, din a doua ~i a treia In celelalte l~~jJsusuri predominare a anllmitor SUYlete Clsupra altora, admitincl ca eo. exista, 11U joaca niei un ro1. Cu toate aC'2~;tt;a, lapsustlrile cele Dlai freCv2nte slnt ae:elea'in care u~n ClIVIYlt ,este inlocuIt pdn a1tul asemanator, iar aceasta asemElnare Ii S2 pare multora suficienta eel. S2 e:~IJlice fen0111eli.ul. Un profesor~ bunaoara~ afirn1a in lectia sa inall-gurala: "l'Ju sint dispus (geneigt) sa apreciez cum se cuvine meritele prc:d.2cesorullli D1eu", pe Ciild el '.roise sa spuna: "I\Ju r11a COllsider 0 2~ltoritate destul de r:lare (geeignet) ca sa apreciez etc." Sau UI'l alt exenlpl-u; "Irl ceea ce prive~te aparatul genital al Iemeii, In. ciuda 11U"" Tneroaselor teTl,tatii (1lersuchllngen) ... scuzati~ 111ciuda nllmeroaselor tentative (V ersuche ) ...". Dar laI}susuJ eel mai freC\l.erlt ~i cellnai fral=r8.rlt este acela care C011sta 'in a spnne exact contrariul a ceea ce voiai sa spui. Este evident ca in acest caz relatiile tonale si erectele de similitudine nu joaca dedt un rol minim; ca 0' substituire' a acestor factod se poate invoca faptul ca exista intre cantrarii 0 strinsa afinitate conceptua1a ::;;i ca ele sint extrem de apropiate in asociatia psihologica. A vem ex em pIe istorice de acest gen: un pre::;;edinte 0.1 camerei deputatilor din Austria a deschis intr-o zi gedinta eu cuvintele; "Domnilor, constat prezenta unui numar de ... mernbri :;;i,'in consecinta, declar :;;edinta inchisa". Grice aWi asociatie racila, susceptibila, in anumite circumstante, de interpretari deplasate, poate produce aceIa:;;i efect. Se poveste:;;te, de exemplu, ca in cursul unui banchet dat cu prilejul casatoriei unuia dintre copiii lui Helmholtz Cll fiica marelui 9i cuhoscutului industria::;; 'V. Siemens, ilustrul fiziolog Dubois-Reyrnond a pronuntat un discurs
~) "die Inne1'vation" In textul original. (Nota trad.) 79

festiv ~i ~i-a term inat toastul, desigur stralucit, cu urmatoarele cuvinte : "Traiasca, aeci, noua firma Siemens & Halske". Spunind acestea, fire~te d, el se gindea la vechea firma, asocierea celor doua cuvinte fiind familiara berlinezilor, cam a~a cum Ie este vienezilor asocierea numelor Riedel si Bentel. In acest fel, pe linga relatiile tonale ~i similitudinea cuvintelor, trebuie sa. admitem ~i influenta asociatiilor de cuvinte. Dar nici aceasta nu ajunge. Exista 0 intreaga serie de cazuri in care explicatia unui lapsus observat nu reu~e~te dedt daca se tine seama de propozitia care a fost enuntata sau macaI' gindita anterior. Sint ~i acestea cazuri de actiune la distanta, .de felul acelora citate de Meringer, dar de 0 amploare mal mare. Ajun:;;i .aid, trebuie sa va marturisesc ca, luind totul in consider are, mi se pare ca in acest caz sintern mai putin dedt oricind in stare sa intelegem adeva rata natura a erorilor de limbaj. Cu toate acestea, nu cred ca ma in~el spunind ca exemplele de lapsus citate in cursul cercetarii precedente lasa 0 impresie proaspata, care merita osteneala de a ne opri asupra e1. Am examinat mai intii conditiile in care se produce in-general un lapsus, apoi influentele pe CEll'e deterIe mina categoria de deformare a cuvintului; dai' inca nu am examinat efectul lapsusului in sine, independent de modul sau de producere. Daca ne hotarim sa' 0 facem, trebuie in sfir~it sa avem curajul saafirmam : in unele din exemplele citate, deformarea care constituie lapsusul are un sens.Ce intelegem prin aceste cuvinte: are un sens? Ca efectul 1apsusului are pOlte 9reptul de a fi considerat un act psihic complet, eu scopul, sau propriu, 0 manifestare cu continutul ~i semnificatia sa intrinseca. Pina 'acum nu am vorbit declt despre acte ratatl2, dar ni se pare Ca actul ratat ar putea fi adesea 0 actiune absolut corecta, care nu face decit sa se substituie unei actiuni a9teptate sau planuite. Acest sens propriu al actului ratat apare in anumite cazuri de 0 maniera impresionanta "Ii irecuzabiHi. Daca, inca de la primele cuvinte prol1untate, pregedintele declari'i ci'i 121 inchide gedinta, in lac s-o declare deschisa, noi, care cunoa:;;tem imprejurarile in care s-a produs lapsusul, sintem inclinati sa eautam un sens aeestui act ratat. Presedintele nu se a9teapta la ni~ic bun de 10.:;;edinta 9i ar fi bucuros s-o poata suspenda. Putem sa descoperim fara niei d dificultate sensul, sa intelegem semnifieatia lapsusului respectiv. Cind 0 doamna, lasind impresia ca-i face eomplimente alteia, spune: "Sint sigura ca tu te-ai impopotonat eu aceasta palarie ihcintatoare", in loc de "tu ai cusut...", nici 0 teorie :;;tiintifiea din lumenu ne poate impiedico. sa nu descoperim in spatele acestei seap'ari gindul ca palaria eu pTicina este opera unei amatoare. Sau cind o doamna eunoscuta pentru caracterul ei e11ergie spune: "Sotul meu a consultat un medic in legatura cu regimul pe care-l are de urmat; medicul i-a spus ca nu are nevoie de regim, ca poate minca :;;ibea tot ce VTeau eu" - avem de-a face cu un lapsus, fara indoiala, dar care ne apare ca expresia irecuzabila a unui program nestramutat. Daca reu:;;im sa stabilim faptul ca lapsusurile care au un sens, departe de a fi 0 exceptie, dimpotriva sint foarte frecvente, aeest sens, de care inca nu s-a vorbit in legatura cu actele ratate, va aparea pentru noi in mod necesar ca lucrul eel mai important :;;i vom avea dreptul sa imping em pe ultimul plan toate celelalte puncte de vedere. Vom lasa de-o parte in special toate rhomentele fiziologice :;;i psihofiziologice, limitindu-ne Ia cercetari pur psihologice asupra sensului, asupra semnificatiei
130

adeler ratate, asupra intentiilor pe care acestea Ie reveleaza.ln consednt.a, vom examina fara intlrziere, din acest punct de vedere, un numar rnai important de date de observatie. Totu~i, avind de realizat acest proiect, va invit sa parcurgem Impre una 0 aWl. cale. Multor poeti li s-a intfmpiat sa se slujeasca de lapSilS sau de aIte acte rat ate drept mijloc de reprezentare poetica. Prin el insu~i, faptul o.eesta este indeo.juns pentru a dovedi ca poetul soeotei/te actal rato.t, de exemplu lapsusul, co.nefiind lipsit de sens, cu o.tHmai rnult en dt el 11 produce in mod intentionat. Nimeni nu va adrnite ea poetul a gre~it scriind ~i ca a lasat sa subziste gregeo.la sa, ca un Iapsus in gura per,>onajului. Prinlapsus poetul vrea sa sublinieze ceva ~i nu ne este greu sa constatam ca el dore~te sa ne avertizeze asupra persoanei respective care este distrata, obosita sau amenintata de un aeces de migrena. Dar dacii. poetul se sluje~te de lapsusui eu sens,fire~te ca noi nu trebuie sa-i exageram importanta. Un lapsus poate fi in realitate totalmente lipsit de sens, poate sa nu fie dedt un accident psihic sau sa nu aiba sens dedt in chip exceptional, fara a-I putea refuza poetului dreptul de a-I spiritualiza prin inzestrarea cu un sens, spre a-I pune astfei in serviciul intentiilor pe care Ie urmare~te. Nu va mirati deci daca va spun ca in . leg3.tura cu acest subiect va puteti instrui mai bine citindu-i pe poeti dedt studiind lucrarile filologilor ~i psihiatrilor. Gasim un asemenea exemplu de lapsus in "Wallenstein" (Piccoiomini, actui I, scena a V-a). In scena precedenta, Piccoiomini a Iuat cu infIacarare partea ducelui, glorificind binefacerile pacH, binefaceri care :'i-au dezvaluit in cursul caIatoriei pe care a facut-o il1sotind-o pe fHca lui Wallenstein in tabara de razboi. El Ii lasa pe tatiU acesteia ~i pe trimhul curtii in ceo. mai profunda consternare. Si scena continua. QUESTENBERG. Vai noua! Unde am ajuns, 'prieteni ? aare 11 vom Iasa, sa pIece cu rnintea stapiniti'i de aceasta himera, fara a-I chema inapoi ca sa-i deschidem numaidecit ochii ? aCTA VIa (tulburat dintr-o profunda reflectie). - Pe aimei mi i-a deschis el acum ~i ceea ee vad este departe de it ma bucura. QUESTENBERG. La ce te reieri, prietene ? aCTA VIa. Fie blestemata aceasta caIatorie ! QUESTENBERG. De ce ? Ce s-a intimpiat ? OCTAVIa. Vino t Trebuie sa merg neintlrziat pe nenorocita urma, pe car;j 0 vad cu oehii mei... Vina ! (Vrea sa-l duca cu sine). QUESTENBERG. Ce ai ? Unde vrei sa mergi ? aCTA VIa (grabH). La ea 1 QUESTENBERG. La ... , OCTAVIa (revenindu-~i). La duce ! Sa mergem etc. Octavio voise sa spuna: "La el, la duce !". Dar ei saV.ir~ise un ~i prin cuvintele La ea ne reveIeaza (eel putin noua)faptul ca a ghicit sub ce influenta exalta tinarul razboinic binefacerile pacii. O. Rank a descoperit in opera lui Shakespeare un exemplu de acela~i gen, i.nca ~i mai frapant. ExempIuI este extras din Negustorul din Venetia, mai precis din celebra seena in care iericitul indragostit are de ales intre tre\. Eldite. Nu a~ avea nimie mai bun de facut dedt sa va citesc scurtu! in care Rank se refera 10. acest detaliu. Negustorul din Venetia de Shakespeare (actul III, scena a II-a) un caz de lapsus foarte subtil motivat din punet de vedere poetic striHucit pus in valoare din punct de vedere tehnic; ca 91 exempiul

6 -

cd. 404

81

desC01)erit de Freud

111

n\~)"allenstein", acesta

dovedeste

capoetli

c-:"~::l~;:;C

bine mecanismul ~i sensul actului ratat :;i presupun .vi' auditor i~telegere3 sensului sau .. Constrinsa de tatal ei' sa-~i aleaga un sot prin tragere 1a sorti, Portia a reu~it,. printr-o fericita intimplare, sa scape de toti pretendentii care-i erau dezagreabili. Gaslhd in sflqit in Bass~mio 0 persoa::ia pe plac, ea se teme ca nu cumva ~i 81 sa aleaga sortul neci~tigator. AI' dad, a~adar, sa-i sugerezein modul eel mai dellcat ca 9i-n acest caz el poate fi sigur de dragostea ei, dar legamintul fi'lcut a impiedlca s2-1 incul1o~tinteze cic acest fapt. Pe cind ea este prada acestei lupte j!jterioare, poetul 0 face sa-1 spuna pretendentului drag; "Ramii, te rog ; mai ramii 0 zi sau doua mal ina1nte de a te lnCTedinta hazardulu1, cad daca alegerea durnitale va fi neizbutita, voi pierde compania. Deci a~teapta. Ceva imi spune (insa nudrBgostea) ca nu doresc pierderea dumitale ... A~ putea sa te ciilauzesc, in a~c: fel incH. sa te fac sa alegi ceea ce trebuie, dar a~ deveni sperjura ~i ji-a~ \1Oi-0. Astfel s-a1' putea sa nu ma obtii ~iatunci m-ai face sa regre: ca n-am saviqit pacatul de a fi sperjura. Ah, .ochii ace~tia care m-au :ulburat si m-au impartitin doua ; una care iti apartine, cealaltii can? 2te a dumltale ... care est'e a mea, voiam sa zic.' Dar chiar daca ea imi ecc;rtine, ea. este tot a dumita1e, a9a ca rrdi ai intreaga". fi) "Acest lueru, in legatura ell care ea dorise sa faea numai a aluzie, cad in fondaI' fi trebuit sa-1 pastreze sub taeere, ~i :::nurne ea chiar inainte de alegere, autorul ni-1 c3ezeste intreaga a lui 91-1iube.<;;te valuie cu 0 admirabila finete psihologica cu ajutorul lapsusului ~i prin acest artifidu, sa atenueze into1erabila incertitudine a indrago':;titului, precum ~i pe aeeea a spectatorilor, cu privire la rezu1tatul aleger]i" . .Sa mai remarcam eu dta finete impaca Portia cele doua martmislri cuprinse in lapsusu1 ei, prin suprimarea contradictiei care exista intre ele, dind curs libel' fagaduintei: "dar chiar dacaea imi apartine, ea este tot a dumitale, a9a di ma ai intreaga" .. Un ginditorstrain de medicina, printr-o observatie intimplato3re, a descoperit sensul unui act rat at, scutindu-ne astfel de osteneala de a cauta noi explicatii. !l cunoa.'?teti eu toW pe genialul satiric Lichte;iJ:x;I'g (1742-179g),despre care Goethe spunea ca fiecare din vorbele sale :le duh continca 0 problema. Tocmai unci vorbede spirit Ii datoram ades2H rezolvarea unei probleme. Lichtenberg noteaza undcva ea, citindu-l pe Homer, el a sflr~it prin a cHi "Agamemnon" pretutindeni unde er2,SC:C:;'; cuvintul "angenornmen" (aeceptat). In aceasta rezida cu adevarat teDTi3 lapsusului. . In viitoarea prelegere vom examinafaptu1 daca putcm fj de aCQrd eu poetii in ceea ce prive~te conceptia despre actele ratate.
*

5) Fragmentul selectat de O. Ran k este extras dintr-o foarte buna ve':'sL"ne germana a piesei, datorata lui S chI e ge 1 9i Tie c k. (Nota trad.}
8-2

III
ACTELERATATE
(Co-Iltinllare)

In ultima no::'_str8. relcgere am aV<lnsCltdeca de a examina aCtul p i ratat nu in 1egatura cu 2ctiunea intentio1121a pe -care 0 tulbura, ci ~i pentru e1 insu:;;i i). 1\i s-a pamt ca in anumite cazuri actul ratat trada un sens propriu :;;ine-am spus ca dad ar Ii posibil sa ne confirmEun aceasta priri1a impresie pe 0 scara mai 1ar-ga,atunci sensul propriu actelor ratate ar fi de natura sa ne intereseze mai indeaproape declt circumstantele in care se produce actul. Sa ne punem inca 0 data de acord asupra_a ceea ce intelegem noi clnd vorbim despre "sensul" unui act psihic. In ce ne. prive:;;te, "sensul" nu este altceva decii finalitatea pe care 0 serve:;;te :;;i locul pe care actul il ocupalntr-o procesualitate psihidi. Am putea chiar ca, inmajoritatea cercetarilor noastre, sa inlocuim termenul"sens" prin termenii "finalitate" sau "tendinta". Ei bine, aceasta finalitate pe care noi credem a 0 discerne in actul ratat, sa nu fie dedt 0 aparenta in:;;eliHoaresauo exagerare poetica ? Avind in vedereexemplele de lapsus reproduse mai sus, sa trecem in revista un numar mai rnare sau mai putin important de observatii in legatura cuacestea. Vom gasi in acestfel intregi categorii de cazuri in Cdre sensul lapsusului reiese in mod evident. Este vorba,. in primu1 rind, de cazuri in care se spune contrariul a ceea ce cineva VOla sa spuna. Pre:;;edintele spune in cuvintul sau de de;schidere : "Declar :;;edinta inchisa". Aid echivocul nu este posibiL Sensul :;;i intentia tradate de dlscursul sau este ca e1 dorea sa inchida :;;edinta. De alttel 0 spune e1 insu:;;i, am putea adi'lliga noi fn privinta aceasta :;;i nu avem decit sa-1 credem pe cuvint. Nu ma tu1burati deocamdata eu obiectiile dumneavoastra, spunindu-mi bunaoara ca lucrul nu este cu. putinta, de vrel11e ce ;;;tim ca e1 voia nu Sa inchida ~edinta, ci s-o desehida, :;;ica e1 insu:;;i, in care am recunoscut instanta suprema, ne conflrma faptul ca voia s-o desehida. Nu uitati ca am convenit sa nu consideram 1a inceputactul ratat decit in sine; cit despre raporturile sale Cll intentia care-l tulbura, va fi yorba mai tirziu.Dacii am proceda altfel, am camite 0 eroare de logica care ne-ar determinasa escamotam problema pe care 0 avem de tratd (begging th,e question, spun englezii). In celelalte cazuri, in care nu s-a spus exact contrariul a ceea ce individul voise Sa faca, lapsusul izbute:;;te la fel de bine sa exprime un sens opus. Nu s'int dispus (geneigt) sa apreciez cum se cuvine meritele predecesorului meu. Cuvintul geneigt (dispus) nu este antonimul lui
1}

"sondern an wid fUr sich", (Nota tract.) 83

geeignet (autorizat) ; dar este yorba de 0 marturisire publica, opozitie cu situatia vorbitorului. $i in alte cazuri~lapsusul adauga pur ~i simplu un alt inteles sensului intentional. Propozitia apare astfel ca un soi de concentrare. de abreviere, de condensare a mai multoI' propozitii.Acesta e cazul doamnei energice despre care am discutat In capitolul precedent. "EI poate minca cum :;;1bea - spunea despre sotul ei - ceea ce vreau eu". Este ca ;;i__ ar Ii zis: "El poate mlnca ;;i bea ce vrea. Dar ce este dupa vrerea -sa ? En slnt aceea care voie~te iniocul sau". Lapsusurile lasa adesea impresia sint prescurHiri de acest gen. Exemplu: un profesor de anatomie, dupa ce-9i termina lectia _asupra cavitatii nazale, i9i intreaba auditorii daca au inteles. Ace;;tia n'ispunzlnd afirmativ, profesorul continua: "Nu-mi vine- a crede, pentru ca oamenii care inteleg structura anatomica a cavitatii nazale pot fi, chiar intr-un ora~ de un milion de locuitori, nurnarati pe un deget ... pardon, pe degetele unei singure miini". Fraza abreviata avea, in fapt, sensul ei : profesorul voia sa spuna ca nu exist<'i dedt un om care intelege structura cavitatii navale. Al<'ituri de acest grup de cazuri, in care sensul actului ratat apare de la sine, -exista altele in care lapsusul nu reveleaza nimic semnificativ ~L care, prin urmare, sint cu totul contrare fata de tot ceea ce ne putem a~tepta. Cind cineva stilce'7te un nurne propriu sau juxtapune ;;iruri de sunete insolite, ceea ce se lntlmpla destul de frecvent, problema sen5ului actelor ratate nu implidi in mod hotarlt un raspuns negativ. Examinind insa aceste exemple mai indeaproape, gasim' ca deformarile cuvintelor sau frazelor 5e explica cu U'7urinta, ba chiar ca diferenta dintreaceste cazuri mai obscure '7i cazurile mai limpezi citate anterior nu este aUt de mare pe cit am avut impresia initial. Un domn caruia i se cer ve~ti despre caIul sau bolnav, raspunde: "Ja, das draut ... das dauert viellefcht noch einen Monat". El voia sa zka : ast.a Va dura (das dauert) poate inca 0 luna. lntrebat asupra sensului pe care 11dadea cuvintului draut (pe care 11folosise in loe de dauert), el a raspuns ca gindindu-se ca boaia calului sau era pentru dinsul un eveniment trist (traurig), operase fara voie fuziunea cuvintelor traurig ~i dauert, ceea ce a prod us lapsusul draut (Meringer ~i Mayer). Altcineva, vorbind de anumite procedee care il revoltau, a adaugat : "Dann aber sind Tatsachen zum Forschwe1.n gekgommen ..." Or, e1 voia sa spuna: "Dann aber sind Tatsachen zum Vorschein gekgommen" (,,Au ie:;;itla iveaHi atunci fapte ..."). Dar, cum in sinea sa el califica procedeele a operat in mod involuntar respective drept porcarii (Schweinereien) asocierea cuvintelor Forschein (zum Forschein kommen = a ie$i la iveala) ;;i Schweinereien, de un de a rezultat lapsusul V orschwein (Meringer '7i Mayer). Reamintiti-va cazul tinarului care se ofedse sa acompanieze 0 doamna pe care n-o cuno~tea, prin cuvintul begLeitdigen. Ne-am luat permisiunea de adescompune expresia in begleiten (a acompania) ~i beleidigen (a insulta, a ofensa) ~i am fost aUt de sigud de aceasta interpretare indt nid n-am mai socotit utila cautarea _confirmarii. Vedeti dupa aceste exemple ca pina ~i aceste cazuri de lapsus, mai obscure, se lasa explicate iJrin ciocnirea, prin interferenfa a doua intentii verbale. Singura deosebire care exista intre diversele categorii de cazuri cansta Infaptul ca in unele din ele, cum ar fi lapsusurile prin opozitie, 0 intentie este in intregime inlocuita de alta (substitutie), pe dnd in alte cazuri are loc 0
0

deformare sau 0 modificarea unei intentH de ci'itre alta, cupioducerea de cuvinte hibride mai mult sau mai putin incarcate de sens .. Credem a fi patruns asUel misterul unui mare numar de lapsusUJri. persistind in aceasta viziune, vom' fi capabili sa intelegem 9i alte grupe care inca par enigmatice. Astfel,in ceea ce prive:;;te deformarea numelor, nu putem admite ca ar fi lntotdeauna yorba de 0 concurenta inire doua nume, in acela:;;i timp a~emanatoare :;;idiferite. Chiar :;;iin absenta acestei concurente, cea de-a doua intentie nu estegreu de descopedt. Deformarea unui nume are ade.sea loc in afara oridlrui lapsus. Prin deformare se incearca transformarea unui nume in ceva ce suna udt sau in ceva care aminte:;;te un obiect vulgar. Este un gen de insulta foarte raspindit, la care omu! cultivat sfir:;;e:;;teprina renunta, dar adesea fara convingere. De muIte od el Ii da forma unei "vorbe de duh", de 0 calitate eu totul inferioara. Pare dcci indicat sa admitem ca lapsusul rezulta adesea dintr-o intentie injurioasa care se manifesta prin deform area numelui. Extinzind conceptia noastra, gasim ca explicatii analoage sint valabile pentru unele cazuri de lapsus cu efect comic san absurd: "Va invit sa rigiiti (aufstossen) pentru prosperitatea :;;cfului nostru" (in loc de : sa beti - anstossen). Aici 0 atmosfera solemna este tulburata, contrar oridirei a~teptari,de iruptiaunui cuvint care treze~te 0 reprezentare dezagreabila; amintindu-ne de unele cnvinte :;;i discursuri injurioase, sintem autorizati sa admitem ca, in cazul d~ fata, oanumita tendinta cauta sa se manifeste, in contradictie flagranta eu atitudinea aparent respectuoasa a vorbitoruluf. In fond,este ea :;;icum acesta ar fi voit sa spuna : nu credeti in ceea ee spun, nu vorbese serios, imi bat joc de .mo~uliea etc. Fara indoiala ca la fel se petree lucrurile in eazul lapsusurilor in care cuvinte anodine se vad transform ate in cuvinte inoportune :;;iobscene, cum ar ii, de exemplu "apopo" pentru "apropo" (JVIeringel' ~i Mayer) 2). Be observa la multi oameni tendinta ca din placere sa inlocuiasca cuvinte aeeente eu expresii vulgare, de dragul "vorbei de duh". $i, lntr-adevar, de fieeare data dnd sesizam 0 asemenea deform are, trebuie sa ~tim daca ;mtorul ei a vrut doar sa se arate spiritual sau. a lasat sa-i scape un lapsus veritabil. Am dezlegat astfel, relativ w~or, enigma aetelor ratate! Acestea nu sint aecidnte, ci aete psihice determinate, avind semnificatia lor ~i fiind produse de coneyrsul sau, mai degraba, de opozitia a doua intentii diferite. Dar prevad toate lntrebarile ~i toate dubiile pe care le-atiputea avea in legatura eu aceasta, intrebiiri ~i dubii care trebuie sa-:;;i primeasca raspunsurile :;;i solutiile inainte ca sa avem dreptul de a ne bucura de acest prim rezuItat obtinut. Nu sUi citu:;;i deputin in intentia mea sa va imping la decizii pripite. Sa discutam toate chestiunile in ordinea lor, cu calm, una dupa alta. Ce intrebiiri mi-ati putea pune ? Daca socot ca explicatia propusa este valabila pentru toate cazurile sau numai pentru unele din ele? Daea aceea~i conceptie 5e extinde asupra tuturor celorlalte varietati de acte ratate: erori de leetura, de scris, uitare, neindeminare, imposibilitatea de a gasi un obiect pus de-o parte etc. ? Ce 1'01 pot avea oboseala, starea de excitatie, distractia, tulburarile de atentie, avind in vedere natura
2)

"oder

Eischeissweibchen

filr

Eiweissscheibchen".

continua Freud eu un 85

'I

exemplu intraductibil. (Nota tract.)

I'
f\

~i

p.sihica aactelor ratate ? Se constata, in plus, ca din cele doua tendinte concurente ale unu1 act ratat, una este. intotdeauna evidenta, cea1alta nu. Ce este de faeut spre a 0 pune in evident;':\ pc aceasta dinurma 9ijclnd se pare ca am izbutit, cum dovedim ea aceastci tendinta, departe dea fi doar verosimila, este slngura reala? Mal aveti alte intrebari? Daca nu, voi continua eu insumi sale. pun. Va vol reaminti ca, la drept vorblnd, actele ratate ea atare ne lnterese1za prea putin, cD.intentionam doar ca din studierea lor si'\ obtlnem rezultRte aplieabile 1a psihanaliza. De aceea ne punemurmaroarea intrebare: c:'<1'oslnt aeele intentii 9i tendinte susceptibile sa tulbure in fe1ul acesta aIte Intentii 9i tendinte 9i ce raporturi exist~i Intre tendlntele pertu:>bate ~i ten.di~ntele perturbatoare ? Astfel, dupa ce am gasit solutla problenlei, reluam munca noastra de 1a capat. Deci: este explicatia noastra valabila pentru toate cazurile de lapsus? Sint foarte inclinat sa ered aeest lucru, deoareee regasim aceasta explicatie ori de cite ori examinanl un lapsus. Dar nlrrdc nu dovede9te ca nu exista lapsLlsuri produse 9i prin alte mecanisme. Din punet de vedere teoretic, aceasta posibilitate neintereseaza pre a putin, deoarece conclupe care intelegem sa Ie formulam, privinc1 introclucerea in psihanaliza, ramin ca atare, chiar daca lapsusurile care se incaclreaza in conceptianoastra n-a1' constitui deeit un num;'ir extrem de mk, ceea ce desigu1' ea nu esto cazul. eft despre intrebarea daca trebuie sa extindem 91 la aIte genuri de aete ratate rezultatele pe care'le-am obtinut in legatura cu laDSusurile, voi da in mod anticinat un rasnuns afil'mativ. Yeti vedea, de" altfel, ca am d1'eptul s-o fac, atunci cind 'vom fi abordat cerceta1'ea exemnlelor referitoare 1a erayHe de scris, de neindemiriare etc. Va p1'opun totu;i, din motive tehnice, sa amlnam aeeasta dupa ce 'lorn Ii aprofundat 9i maimult problema lapsusurllor. $i acum, dat fiind mecanismul psihic pe care I-am descris, sa vedem ce 1'01 revine actorilor pe care unii au tori ii considera de 0 importanta primordiala: tu1burari circulatorii, obosea1a, excitatie, distragere, tu1burarl de atentie. Aceasta problema. merita 0 cercetare atenta. Remarca'~i ca nu contestam niddecum actiunea acestor factorL $i, de altminteri, nu se intimp1a des psihanaIizei sa conteste ceea ce au afirmat altii; in general, ea' nu face dedt sii adauge lucruri noi 91, inanumite ca2uri, S2 dovede9te ca ceea ce afost omis de catre altH 9i adaugat de psihanaliza con~,tltule tocmai esentialul. Influenta starilor' fiziologicf,;, rezultind din indispozitii, tulburari circulatorii, stari de epulzare asupra producerii lapsusurilor trebuie recunoscuta fara rezerva. Experienta dumneavoastra personala 9i cotidiana ajunge ca sa va faca evidenta aceasta 1nfluenta. Dar aceasta explicatle lamureste nres. nutln! S1; inainte de toate, starile pecare Ie-am enu~erat nu si~lt ~onc1itii ~eces'are ale actului ratat. Lapsusul se produce tot atit de bine in deplina stare de sanatate, in stare perfect normala. Ace9ti faetori somalid nu au val03re decit in masura in care faciliteaza 9i favorizeaza mecanlsmul psihic particular al 1apsu-: suluL Spre a ilustra acest raport, m-am servit int1'-o zi de 0 compa1'atie pecare 0 voi relua astazi, intrucit n-a~ putea-o inlocui cu una maibuna. $a presupunem ca, trecindintr-o noapte intunecoasa printr-un loc pustiu, a~ fi atacat de un vagabond care mi-ar luB. ceasul 9ipunga 9i ca, dupa ce am fost pradat astfel de raufi'icator, caruia nu i-am putut vedea fata, m-a9duce sa depun 0 plingere 1a cel mai apropiat comisariat de politie, spunind: "singuratatea ~i intunericul mi-au furat lucrurile mele de

86

pret"; comisarul mi-ar putea raspunde : "Mi se pare ca nu aveti dreptate sustinind ae.easta explicatie ultramecanicista. Daca sinteti de acord, 11e 'lorn reprezenta mai degraba situatia in felul urmator: protejat de bez::a, favorizat de locul singuratic, un hot necunoscut v-a furat lucrurEe de valoare. Ceca ce, dupa parerea mea, intereseaza cel mai mult in cazul dumneavoastra, est2 de a-I gasi pe hot; numai atunci vom avea intrucltva ~ansa de a intra -in posesia obiectelor pe care vi Ie-a furat". Fadod psihofiziologici cum sint emotia, distragerea, tulburariIe de ater-ctie, este evident eEl nu ne sint de prea mare ajutor in explicarea act'C'lor rati:lte. Sint moduri de a vorbi, paravane indaratul carora nu ne interziee sa privim .. gai bine ne-a:01 putea intreba: care este, cutare caz particular, cauza emotiei, adevie1"ii exceptionale a atentiei ? Pe de aHa parte, influentele tona1e, similitudinile verbale, asociatiile obl.)'J.uite pe care Ie prezinta cuvintele au ~i e1e, treouie recunoseut, 0 ancImita importanta. Toti ace9ti factori faciliteaza 1apsusul, 'indrum'indu-l pe a cale posibUa de unn:.n. Dar 2StC de ajuns sa am in fata un drum, pedru a fi dela sine inteles ca II voi urma? Mai trebuie un mobil int:,I'lO'- pentru a mE" decide, 0 forta care sa ma impinga 'in ace a directie. Aceste raporturi ionale ~J aceste similitudini verbale nu f3.c dcci, 'intocn:::,i ca ~i starile corporale, declt sa favorizeze lapsusul, fara a-I do. prcpriu-zis 0 explicatie. A~adar, giridltl-va di, in mareR majoritate a ca:wrilor, discursul meu nu este dtu~i deputin tulburat de faptul ca tei'l~',-enii pe care ii intrebuinJez cheama prin asonanta lor altii, sau sint :inti:'l legati de antOnime1e lor, ori ca provoaca asoeii4ii uzuale. In cel mai rau caz, am putea spune, impreuna eu filozoful VI u n d t eJ),ca lapsusulse produce atunci dnd, co. 0 consecinta a epuizarii fizice, tendinta de asociatiedepaseste to ate celelalte intentii ale discursului. Explicatia ax i perf~cta, da'~a' nu 0.1' ii contrazisa de ~xperienta cart~, in unele da.., doved~'?te va?sent~ iactorilor c?rpora1i, iar :in altele absenta asociatElOI' capablle sa avonzeze lapsusun1e.
" .i. ~rson3.1 g2se~c. ;eoseOh ue. l.nteresan ~ m reoareav aum:"eav?as ra reI en to are la mOGUl In care stablhm care smt cele doua tendmte mterferente. Probabll ca nu va indoiti de importantele consecinte ale rasp unsului care va fi dat. In ceea ce prive9te una din tendinte, aeeea tulburata, nid 0 :indoiala nu este eu putinta in legaturaeu aceasta : persoana care siivll'seste un act ratat 0 cunoaste si 0 revendica. Indoieli si ezitari nu pot l~~ nao,;tere decit :in legatu~'a c'u ceala1ta tendinta, ace~a perturb atoare. Or, dupa cum y.,am ~i aratat, iar dunmeavoastra eu slguranta ca n-ati uitat, existao intreaga serie de cazuri 'in care ~i aceastil din urma tendinta este manifesta. Ea ne este reve1ata de efectu1 lansu3ului, eu singur~ conditie. de a avea curaju1 sa examinam acest efect irisine insu~i. Pre;;edintele spune contrariu1 a ceeace trebuia sa spuna : este evident ca e1 voia sa deschida gedinta, dar nu este mai putin evident ca ar fi bucuros s-o poata inchide. Faptu1 e aUt de limpede 'incH oriee aWl inter-

1'./-.'

"

tV'

t .

'tV

3) Citarealui Wilhelm \V u n d tnu pare a fi intlmplatoare, in masura in care "filozoful" abdica in favoarea psihologului experimentalist. Pretuirea pentru un alt promotor al pSihologiei experimentale germane, Gus t a v T h:e 0 do r Fee h n e r, este deschis marturisWi de Freud in a sa Selbstdarstellung - die Fruge der LaienanaZys.e(autobiografie aparuta in Die Medizin der Gegenwart in SelbstdarstelZungen, Leipzig, 1925), incit am putea vorbi de 0 filiatie, din pacate mereu scapata din vedere. (Nota trad.)

8'7

pretare devine inutila. Dar in acele cazuri in care tendinta perturbatoare nu face dedt doar sa deformeze tendinta initiala, faraa se expriT;1a, cum 0 putem 110idesprinde din respectiva deform are ? Intr-o prima serie de" cazuri 0 putem face foarte simplu ~i foarte sigur, in acela9i mod in care stabilim tendinta tulburata. In aceste cazuri o aflam chiar din gura persoanei care vorbe9te $i care, dupa ce a COJJrJis lapsusul, l:;;irevine :;;irestabile:;;te cuvintul potrivit, ca in exemplul citat mai sus : "Das dmut ... nein, das dauert vielleicht. noch einen Monat". La intrebarea : de ce ati inceput prin a folosi cuvintul draut:' persoana :raspunde ca a vrut sa spuni'! : "E 0 intimplare trista" (traurige), dar ca, iara sa vrea, a operat asocierea cuvintelor dauert :;;i traurig, ceea ce a produs lapsusul draut. 9i iata tendinta perturbatoare revelata de ins8.$i persoana in chestiune. Acela:;;i lueru in eazul lapsusului V orschwein (a se vedea mai sus, in capitolul II), persoana interogata raspunzind ca a VJrut sa spuna Schweinereien (porcarii), dar ca s-a retinut :;>i a ajuns 121 cO fo1'mulare gre9ita. 9i in acest caz determinarea tendintei perturbatoare rew;;e9te la fel de bine ca :;;iaceea a tendintei perturbate. Am citat nu fa1'a intentie aceste cazuri, a carol' comunicare $i analiza nu-mi apa:rti~'l nici mie, nid vreunuia dintre adeptii mei. Nu-i mai putin adevarat ca ,in aceste doua cazuri a fost necesara 0 anumita interventie pentru a a-, cutare sau cutare lapsus, ee au ele de spus in legatura cu aceasta. Fara fara a-9i da osteneala sa-l explice. Intrebate, ele I-au explicat cu ajutorul . interventia .amintita, aceste venit 'in minte. trecut de remarcatlingii aceasta celei dinm idei care Ie-a persoane ar Ii Este .poate pe Cd cilita solutia. A trebuit sa intrebam persoanele in cauza de ee au lapsus, mica interventie 9i rezultatul ei constituie de-acum un demel's psihanalitie, fiind prototipul investigatiei psihanalitice, pe care o yom institui in cele ee urmeaza. Oare slnt eu prea suspicios,banuind ca exact in clipa in care psihana]iza 19i face aparitia in fata dumneavoastra, se inHire9te 9i rezistenta. dumneavoastra fata de ea? Nu aveti oare dorinta sa-mi obiectati. ca informatiile furnizate de persoanele care au comis lapsusurile nu sint rntru totul edificatoare? Aceste persoane, socotiti dumneavoastra, sint in mod firesc 1nelinate sa dea curs invitatiei care li se adreseaza de aexplica lapsusul 9i spun primul lueru care Ie treee prin minte, daca acesta Ie pare indicat sa furnizeze. explicatia cautata. Taate acestea nu dovedesc, dupa parerea dumneavoastra, dedt ca lapsusul are 1'ealmente sensul care se atribuie. II poate avea, dar de asemenea poate avea aU sens. In mintea persoanei interogate ar fi putut veni 0 alta idee, poate chiar mai potrivita dea servi drept explicatie. Gasesc eu adevarat uimitor putinul respect pe care, In fond, il aveti pentru faptele psihice. Inchipuiti-va ca cineva, intreprinzind analiza chimica a unei anumite substante, a extras a cantitate determinata, de exemplu atitea miligrame dintr-unul din element~le sale constitutive, Din aceasta cantitate mica pot fi scoase concluzii determina~e. Credeti ca se va gasi un chimist care sa conteste aceste concl~zii, sub pretextul ca substanta izolata ar fi putut avea aWl greutate? Oricine se Inc1ina in fata faptului ca tocmai greutatea gasita constituie greutatea reala ~;i l:;;iintemeiaza pe acest fapt, fara ezitare, concluziile ulterioare. Or, atund eind neaflaill" in prezenta unui fapt psihic reprezentat de 0 idee determinata aparuta in mintea unei persoane interogate, nu se mai apliea aceew;>iregula :;;i se sutine ca persoana respectiva ar fi putut avea 0

. :... ...

88

,
t
:;

alta idee! Ayeti iluzia unei libertati psihice si nu ati voi sarenuntati la ea. Regret, dar' nu imparta~esc opi~ia dumn~avoast~a privitoare la' acest lueru. Poate ca yeti eeda asupra aeestei chestiuni, insa pentru a va IntMi rezistenta in legatura cu 0 aHa. Veti spune in continuare ; "Pricepem eEl tehnica speeiala a psihanalizei canst? in a obtine chiar din gura subieetului analizat solutia problemelor de care ea se oeupa. Or, sa reluam exemplul in care oratorul' de la banchet invita adunarea sa "rigHe" (aufstossen) in sanatatea $efului. Ne' spuneti ea in eazulacesta intentia perturbatoare este 0 intentie injurioasa care se opune intentiei respeciuaase. Dar aceasta nu este deeit interpret area dumneavoastra personala, bazata pe date de observatie exterioare lapsusului. Intrebati persoana respectiva, niciodata ea nu va marturisi 0 intentie injurioasa, ci :mai qegraba 0 va nega din rasputeri. De ce sa nu abandonati interpreta:rea dunmeavoastra nedemonstrabila, in fata acestui protest imposibil de combi'itut? Da, ati gasit de data aceasta un argument care rezista. Imi imag1nez ca sint in pielea oratorului nostru, poate ca el este asistentul $efului sarbatorit, daca nu cumva privat-doeent 4). n vad sub infati~area unui tim'll' al carui vUtor este plinde promisiuni. n voi intrebaeu insistenta n-E[ incercat vreo' 1'ezerva in legatu1'a cu exprimarea sentimentelor de respect fata de ~eful sau. Da1' iata-ma prim it cum se cuvine. 5e impacienteaza 9i se infurie; "Va rag sa incetati eu intrebarlle dumneavoa::;tra, ca altfel ma SUpaI'.eu banuielile dumneavoastra sinteti in stare sa-mi periclitati int1'eaga ea1'iera. Am zis pur 91 simplu aufstossen (a rigH), in lac de anstassen (a bea), pent1'u ca in aceea.;;i fraza folosisem deja de doua ad prefixul auf. Este ceea ce Meringer nume$te Nachklang (ecou) 9i nu aveti de cautat alta ihterpretare. M-ati inteles? 9i eu asta basta!" Hm! Reactia estefoarte violent;}, negarea este prea din cale afara de energiea. Vad eElnu se mai poate obtine nimic de la tinar,l1ar personal socot ea el este cit se poate de interesat sa 5e atribuie nici un sens actu1ui sau ratat. Poate veti gindi ea nu are dreptate sa 5e arate aUt de grosolan in privinta unei cercetari pur teoretice, dar in definitiv, yeti adauga dumneavoastra, 9tie e1 mai bine ce a VI'ut sau ce n-a v1'ut sa spuna. Oare ? Asta 1'amine de vazut. De data aceasta credeti ca m-ati prins. Parca va aud ripostind : 'lata care va este tehnica r Cind 0 persoana care a eomis un lapsus dedara in legiHura cu acest fapt eeva care va eonvine, spuneti ca eaeste autoritatea suprema ~i decisiva : ,,0 spune persoana inSa9i 1" Dar daca ceea ee dec1ara persoana interogata nu va convine, pretindeti numaideclt. eEl explicatia sa nu are nici 0 valoare, ca n'U 111aieste demna de incredere. .Este exact, fire9te. Pot insa sa va prezint un caz analog, in care. lUCTurilese petree de 0 maniera eu totu1 extraordinara. Cind un detinut aflat 'in preventie 19i marturise9te fapta, judeeatorul erede in martu:ria sa, dar atuncf dnd 0 neaga, judecatorul nu-l crede. Daca 1ucrurile a:r sia
4) Titlu ~tiintific ~i grad universitar, eehivalent eu aeela de lector, pe care insu!]i Freud I-a obtinut temporar, in 1885, iU domeniul neuropatologiei, dupa care a fast nevoit sa pilraseasca invatamintul superior, functionind dtva timp intr-un azil de psihiatrie de 1a periferi51Vienei. (Nota trad.)

89

existenta justitiei nu ar fi posibila ~i, in. ciuda eventualelor erori, obligati S8. acceptanl acest sisten1. Dar dumneavoastra sintet1 cumva judecator, iar eel care a savirsit laps:xml apar:e eumva in fata dumneavo2stra ca un detinut in stare de preventie? Poate di nu ar trebui sa respingem aceasta comparatie. Observati, 1nsa, importantele deosebiri care ni se dezviiluie de in data ce aprofundam de putin problemele in aparenti'i atH de anodine pe car-e Ie rididi ratate. Diferel?-te pe .car~, totu~i, nu le~am putea ~suprima. ~a propun un eOmprOnllS prm!lzonu, bazat tocnlm pe aeeasta eomparatw intre nsihanaliza si Pl'ocedura iudidara. Trebuie sa fiti de Beard eu mine <,a: se.;sul lIn11i a~t ~ratat TIll ~dn;ite nici cea, mai mica l~do~iala 2t~nci dnel este evidentiat de insa~i persoana analizata. Voi fi, in schimb, de acord eu dumneavoastra asupra faptului di dovada clara a sensului presupus este imposibil de obtinut atunci cind cel analizat refuza ariee lamurire sau cind el nu este prezent spre a ne edifiea. Sintem in aceasta situatie obligati, co. ~i In cazul unei anchete judiciare,sa ne multumim eu acele indicii care Val' face decizia noastra mal mult sau mai putin plauziin raport cu imprejurarile. Din ratiuni practice, tribunalul trebuie sa dec1are vinovat un detinut in stare de preventie, chiar dad nu poseda probe prezumtive. Pentl'u n01 aceasta neeesitate nu exista, dar nu hebuie sa renunti'im la utilizarea unor asemenea indicii. Ar fi 0 eroare S2 creada ca 0 ~tiinta nu e alcatuita decit din teze riguros demonstrate ~i ntl ar avea 110hna sa pretLndern acest lllcru, 0 aselnenea ex5genta tine . de temperamentele care simt nevoia autoritatii, cautind sa inlocuiasca catell1silll-llreligios prin 'alt1.11, fie el eel stiirltific. 'CatehismLll stiintei l1U cuprinde decit putlne propozitii apodicti~e, l~ajoritatea afinTl~tiilo~ sale prezentind doar ilnumite grade de probabilitate. Este tocmai a caracteristica proprie spiritului ~tiintific faptul de a se multumi cu aproximari ale realiti'itii 91 de a putea continua activitatea eonstruCtiva.; in ciuda lipsL'l de probe defJnitive. In cazul in <;are, ins2., nu detinem chiar de la eel analizat lamur1r1 asupra sensului actului ratat, unde yom gasi puncte de sprijin pentru interpretarile noastre ~i indicii pentru dernonstratia noastra ?Aceste puncte de sprijin 91 imUcH provin din sUl'se multiple. Ele ne sint furnizate in primul r'indde. comparat1a analogidi eu fenomene care nu sint legate de adele ratate, ca, de exernplu, in cazul in care constatam ca defornuc!.rea unui nmne, ca act ratat, are acela:i>i sens injurios ca ~i acela pe care l-ar avea 0 deforlllare intentionata. Dar puncte de sprijin ~i indicii ne mai sint fUTnizate ~i de eontextul psihici,) in care se produce actnl ratat, de cuno~tintele pecare Ie avem in legaturi'l ell caracterul personnei care savir~e~te acest act, de impresiile pe care aceastapersoana Ie-a. putut avea inainte de act ~i impotriva carom .en poate ca reaetioneazEl prin acesta. In general, lucrurile se petrec in sensul eft noi formulam mai intii 0 interpretare a adului ratat pornind de laprincipii generale. Ceea ce obtinem in acest fel nu este decito prezumtie, un proiect ermeneutic caruia Ii cautam confirmarea in examenul contextului psihic. Uneori, spre a obtine confirmarea presupunerii noastre, sintem obHgati sa a~teptam anumite evenimente care ne slnt, ca sa spun em a~a, anuntate de actul ratat.
~>slnten1_
5) "psychische

altfel,

Situation"

in textul original. (Nota trad.)

90

.0~u-mi va fi u:;;or sa aduc dovezi cu privire la anticiparile pe care vi Ie fac atita vreme cit voi ramine eantonat in domeniul lapsusului, eu tC2.te eEl :;;i, In aceasta privinta putem gasi citeva exemple potrivite. Tir:arul care, do rind sa insoteasca 0 doamna, se ofera sa 0 ... begleitdigen a fi lipsit de (asodatie a cuvintelor begleiten - a Insoti, -:;;ibeleidigen T2SDeet) este en siguranta un timid; doamna al earei sot poate minca :;;i bea: ce vrea ea este fara indoiala una din aeele femei energiee (:;;ipersonal o canose Cel atare) care ~tiu sa coman de in casa lor. Sau sa mai luarn UITtlatorul exemplu : eu oeazia reuniunii generale a asociatiei "Concordia", un. tinaI' membru pronrmta un violent discurs de opozitie, in cursul

c2~ruia el interpeleaza directiaasocia~iei,

adresi:ndu-se I11e::nbrllor

"COD1i--

tetului de imprumut" (Vorschuss),in loc de a spune membrii "eonsiliului dC? directie" (Forstcmd) sau ai "eomitetului" (Ausschuss). Deci el a format un cuvint sui-generis Vorschuss, combinind, fara a-:;;i da seama, cuvinte1e Vor-stand :;;i AUS-schuss. Se poate presupune eaopozitia sa se eonfnmta eu 0 tendinta perturbatoare avind 0 posibila legaturi'i eu 0 chesfiu::e de irnprumut. Intr-adevar, am aflat ca vorbitorul nostru avea n:e1'eu nevoie de bani :;;1ea toom2i facuse 0 noua cetere de imprumut. putem deci sa identificam cauza intentiei perturbatoare in ideea u1'mat02P:;: a1 face bine sa fii moderat in opozitia ta, caci teadresezi unor o3.rreni c,re pert sa-ti acordc sau sa-ti refuze imprumutul pe care i1 \Toi putea sa va prezint o bogata selectie deastfel de probe-indidu atunci dnd voi aborda vastul domeniu al ce10rlalte acte ratate. Gind cineva uiti'i sau, in ciuda efortmilor sale, nu retine. decit Cll mare greutate un nume care' Ii este totu:;;i familiar, sintemin drept sa presupunem ca respectivul incearca vreun resentiment cu privire la piJrt3.torul ace1ui nume, ceea ce il determina sa nu se gindeasca bucuros la el. Reflectati la destainuirile care urmeaza, legate de eontextul psiin care s-a produs unul dinaceste acte ratate. neimparta:;;ita pentru 0 doamna care "Doml11Jl y. nutrea odragoste CI. sflrsit prin 2 S2 casatori cu domnul X. Cutoateca domnul Y. j] cupc domnul X. de multa vleme :;;1are CLl el chiar:;;i relatii de afac~d, el Ii uita. mereu numele, in a~:3. fel incit se vede sUit sa intrebe alte persoaI12 ori de cIte ori trebuie sa-i scrie" 6). Est,e; evident ci'i domnul' Y. nu n1ai vrea sa :;;tie nimie despre fericitul sau rl\~al : "I\Jic11tgedacht soIL seiner werden!" (".s3-1 ~tergen1 din 1") 7). 1i12lhorianoastra Inca. un exemplu; 0 doamna cere medicului ei informatii eu privire la 0 alta doamna pe care. ei doi 0 cunosc, numind-o 1n5a 'CU numele ei de fata. Cit des pre numele pe care aceasta ilpoarta dupa c~satorie, l-auitat eu desavl1'E;ire. !ntrebata in legatura eu acest fapt, ea declara .d. este foarte nemultumita de casatoria prietenei sale .:;;i ca nu-l poate suferi pe sotul acesteia 8) Vom avea inca multe de spus eu privire la uitarea de nume., Ceea ce ne intereseaza indeosebi in aceasta privinta este eontextul psihic in care 5e produce aceasta, uitare ..
6) 7)
13)

Dupa C. G. Jung.

Vers din Heinrich Heine.


Dupa A. A. B

ri 11.

91

Uitarea unar praiecte paate fi carelata, in general, eu cfctiunea tmuj proees psihie cantrar care 56 opune infaptuirii lor. Este nu numai oph:da psihanali~tilar, ci toata lumea este de aceea;;i parere. Este opinia la ca:re fiecare adera in viata de taate zilele, dar a neaga in tearie. Tutorele care se scuza in fata copilului sau ca a uitat sa-i indeplineasdi darinta, nu este deloe absalvit in ochii acestuia, care imediat ginde;;te: nu-i nid 0 iota de adevar in eeea ce spune tutorele meu, pur ~i simplu e1 nu vrea s&-;;i tina promisiunea facuta. Tocmai de aceea uitarea este interzisa in anumite imprejurari ale vietH, iar diferenta dintre eonceptia populaT2 ;;i conceptia psihanalitica despre actele ratate este anulata. Inchipuiti-va pe stapina unei case care i9i intimpina invitatul eu euvintele: "CU111! A9adar astazi trebuia sa veniti ? Am uitat eu desaviqire ea v-am invitat pentru astazi". Sau imaginaTi-va cazul tinarului obligat sa l)1arturiseasca fetei pe care 0 iube~te ca a uitat sa vina la ultima intilnire fixata : dedt sa faca asemenea marturisire, el va nascoci obstacolele cele mai neverosimile care, dupa ce I-au impiedicat sa fie punctual la intilnire, I-au pus 9i in irnposlbilitatea de a-I da de ~tire. In viata militcua scuza de a fi uitat ceva nu este luata in consider are ~i nu fere~te de pedeapsa : este un fapt pe care il cunoa9tem en totH ~i pe care il gash:!!. pe deplin justificat, deoarece recunoa~tem ea in conditiile vietH mHitare anumite aete rat ate au un sens ~i, in majoritateC! cazurilor, 9tim care este acest sens. De ce sa nu fin). 1a felde 10gici 9i sa nu extindem aceea~i optiea ~i asupra ce10rlalte aete rataie, urmind a ne referi Ie ? Fire$teca exista un raspuns ~i in 1eacestea deschis ~i fara gatura cu aceasta. Daca sensu1 uitarii de proiecte este ne1ndoielnic chiar $i pentru profani,veti i cu atH mai putin surprin~i sa constatati ca. scriitorii utilizeaza acest act ratat in acela$i scop. Aceia dintre dumneavoastra care au vazut sau au citit piesa Cezar $i Cleopatra de B. S haw 19i a111intese fara indoJala ultima scena, in care Cezar, pe punctu1 de a pleca. este obsedat de ideea unui proiect pe care il concepuse, dar de care nu-~i mai putea aminti. Intelegem in final ca proiectul consta in a-~i Iua aaio de la Cleopatra. Prin acest mice artificiu scriitorul vrea sa-i atribuiie marelui Cezar 0 superioritate pe care el n-o avea 9i pe care nici nu pretindea s-o aiba. Din surse. istorice puteti afla ca Cezar a adus-o pe Cleopatra 1a Roma 9i ca ea a ramas acolo cu mieul ei Cezarin pina la asasinarea Imparatu1ui, dupa care a fugit din ora;;. Cazurile de uitare de praiecte sint in general aUt de clare incH niLl putem cltu~i de putin sa Ie utiliz8.m 'in vederea scopului pe care il urmarim ~i care consta In a deduce din contextul psihic indiciile referitoare la semnificatia actului rataL' In consecinti.i, ne vom referi la un act prin excelenta lipsit de claritate, echivac: pierderea de obiecte ;;i hnposibilitatea de a gasi obiectele puse bine. Ca intentia noastra ar putea sa jaace un anumit rol In pierderea de obiecte, accident pe care adesea 11 resimtim 'in mod dureros, vi se va parea fapt neverosimil. Exista, 'insa, numeroase date de observatie In genul acelora care urmeaza: un tinar pierde un creion 1a care tinea mult; or, in ajun el primise de 1a cumnatul sau 0 scrisoare care se termina cu cuvinte1e: "Nu am de altminteri nici timp, :;;iniei dorinta dea incuraja u9uratatea
92

lenevia ta" 9). Creionul era tocmai un cadou provenit de la acest cumnat, Fara aceasta coincidenta, fire~te nu am putea sa afirmam ca inte.ntia de a se debarasa de obiect a jucat vreun 1'01 In pierderea acesttHa. Cazurile de acest gen sint foarte frecvente. Se pierd obiecte atunci c'iG.-d te-ai certat cu cei care le-audaruit ~i dnd nu mai vrei sa te mai ginde~ti la ace~tia. Se mai pierd obiecte 9i atunci dnd nu mai tii la de "i vrei sa Ie inlocuiesti eu altele, maibune. Aeeleiasi atitudini cu privire la un obiect ii co~espunde, fire'lte, faptul de a le'lasa sa cadi'l, de a Ie degrada, de a Ie sparge. Oare este 0 sirnpla intimplare atunci cind un ijcola1' pierde, distruge, strica obiectele sale de uz curent, cum oX fi ghiozdanul sau ceaso1'nicul sau, chiar in ajunul zilei sale de aniversare? Acela care s-a ailat adesea in situatia penibila de a nu regasi un DDiect pe care el insm,;i I-a pus undeva de-Q parte, nu va recunoa~te ca intentie oarecare i-a dictat acest accident. eu toate acestea, nu sint race cazurile in care imprejurarile care insotese 0 uitare de acest gen de'EyaJuie 0 tendinta de a indeparta in mod provizoriu sau pe 0 durata mal lunga obiectul cu pricina. Citez unul din aeele eaiuri care poate C3. este cel mai frumos din toate cele cunoscute sau public ate pina astazi : _ Un barbat inca tinar imi poveste;;te: "Antm dtiva ani, in menajul men au intervenit neintelegeri. Gaseam ca sotia mea era prea rece 9i triHm unul linga altul lipsiti de tandrete, ceea ce de altfel nu ma impiedica sa-i recunosc calitatile sale ex.celente. tntr-o zi, intorc'indu-se de la 0 plimbar~, crezind ca ma intereseaza, ea mi-a adus 0 carte pe CBxe 0 cumparase. I-am multumit pentru "atentie"9i i-am fagaduit sa citesc cartea, pe care am pus-o de-o parte. Dar s-a intlmplat sa uit imediat locul unde am pus-o. Au trecut luni de zile, timp in care, aminthJ.du-mi in mai multe rinduri de cartea disparuta, am incercat s-o descop::i.r, fara a reuiji. Dupa vreo ~ase luni, mama, pe care 0 iubeam mult, ,,?i care locuia separat de noi, a cazut bolnava, iar sotia mea a dat fuga S~G Ingrijeasca. Stare a bolnavei a devenit grava, prilej pentru sotia mea de a-iji dezvi'ilui cele mai bune caliti'iti ale sale. !ntr-o seara, l11-amin tOrs O.casl incintat de sotia mea 9i plin de recuno~tinta fata de tot ceea ce facnse. M-am apropiat de biroul meu, am deschis fara nici 0 intentie def[nit<'i, dar eu 0 siguranta de somnambul, un anumit 'sertar 9i primul lu.cnl caremi-a cazut sub ochi a fast cartea I'a!acita, ramasa de negasit vrerne aUt de indelungata". o data ce a disparut motivul, obiedul a incetat sa mai fie de negasit. A~ putea multipliea la infinit exemplele de acest fel, dar nu 0 voi face. In luerarea mea Psihopatologia vietii cotidiene (a carei prima editie, in limba germana, dateaza din 1904) yeti gasi 0 cazuistica abundel1.ta spre a va servi in studiul actelor ratate 10). Din toate aceste exempIe se degajeaza una ~i aceea~iconcluzie: actele ratate au un sens iji indka mijloacele de a desprinde acest sens in conformitate cu circumstantele care insotesc aetuL Astazi VOl i mai laconic, caci nu avem de gLad'dedt sa ext~agem din studiul acestor fenomene. elementele unei intt'oduceri in psihanaliza. Drept urman~, nn va voi vorbi dedt de doua
''11
::J

Dupa B._D at t n er. De asemenea In colectiile lui A. jI.{ a e d e r 011 e s (1. engleza),J. 13r ( II (in L engleza), E.
II,.
DJ

(111 limba franceza); A A S tar k e (1. olandeza) etc.

93.

grupe de observatii. Observatii referitoare 10. actele ratate cumulate ;;;i combinate ;;i cu privire 10.confirm area interpretarilor noastre prin ev~nimente petrecute ulterior. Actele ratatecumulate :;;i combinate reprezinta eu siguranta ceo. 1Yi2i deplina ilustrare a speciei lor. Daca 0.1'fi fost vorba doar sa aratam ca actele ro.tate pot avea sens, ne-am fi propus de 10. inceput sa nu 118 ocupam dedt de acestea, sensul lor fiind atit de evident incit se inlp1cu18 in acela;;i timp inteligentei celei mai obtuze ;;i spirituhii celui mai critic. Acumularea manifestarilor ne releva 0 perseverenta greu de atri1:mit hazardului, dar care se acorda pe deplin cu ipoteza unui plan. In firle, inlocuirea: unoI' acte rat ate prin altele ne arata ca ceea ce este importcC1.t :;;iesentiaI in acestea nutrebuie cauto.t nici in forma, niei in mijloace2e de care se servesc ele, ci in intentia pe care ele insele a servesc si care se po::tte realiza prin mijloacele cele mai .variate. Va voi clta un caz'de uitare iterativa: E. Jones poveste;;te ca, din m0tive pe care Ie Iasase odata pe bi.roul sau, timp de citeva zile, 0 scrisoare pe care () redactase. Intr-o zi s-a decis s-o expedieze, dar i-a fast returnatcl "deadletter office" (serviciul descrisori neexpediate), pentru ca uitase sa scrie adresa. Reparind aceasta seapare, a dus din nou scrisoarea 1a po;;ta,- dar de data aceasta a pus-o netimbrata. Abia atunci a fast sa-~i marturiseasca ca, in fond, nu tinea cftu;;i de putin sa e:x:pedieze scrisoarea cu pricina. Intr-un alt caz intilnim, 0 combinatie intre insu;;irea din gre~e2la a unui obiect $1 imposibilitatea de a-I regasi. 0 doamna face 0 torie la Rama impreuna cu cumnatul ei, pictor celebru. Oaspetele este sarbatorit in mod stralucit de germanii care locuiesc 10. Roma :;;i plime;;te, intre alte cadaud, o' medalie antica de aur. Doamna constat~, eu amaraciune ca ctImnatul ei nu apreciaza 10.adevarata so. valoare acc2;sti'i piesa exceptionala. Sora so. venind 10.Roma $-0 in10cuiasca,doamna intors acasa ~i, desfacindu-;;i bagajel~, a constatat ca luase cu sine, , a-:;;i.da seama, medalia. Ea ;;i-a infarmat numaidecit cumnatul in anuntindu-I ca-i va trimite medalia 1a Roma chiar a doua z1. A doua insa, medalia era aUt de bine pus a de-o parte incH era de negasit, imposibil de expediat. Numai atunci doamna a avut intuitia a ceea' ce semnifica "distractia" sa, anume dorinta de a pastra pentru sine roasa piesa 11). V-am ;;i citat mai sus un exemplu de combinare a unei amnezii .CLra eroare : a fast vorba de cineva care, uitind prima data de 0 intilnlT ;;i ferm hotarit sa n-o uite data urmatoare, s-a prezentat tatu~i }a a doua intilnire 10. 0 aHa ora dedt cea fixata. l,Inu1 din prietenii c;are seocupa de ;;tiinta ;;i totadata de literatura, mi-a povestit un CB.z intru totul analog din propria sa viata. "Am acceptat, acum dtiva emi - imi spun eo. el - 0 functiein comitetul unei anumite asociatii literare, gindindu-ma ca asociatia m-ar p1itea ajuta intr-o zi sa fie tata una din draIYlele scrise de mine. In fiecare 'lined asistarl1, de aItfel ara mare interes'cla ;;edintele comitetului. eu citeva luni in urma a;Ir primit asigurarea ca voi fi jucat 1a teatruI din F. ~i, din aceI moment, am uitat cu regu1aritate sa ma due 10. amintitele ,;;edinte. Dar dupa ce am cltit ceca ce ati seris despre astfel de 1ucruri, m-am rU,;>inatde proce11)

Dupa R. Reitler.

94

deul meu ~i mi-am spus eu reprooi' ea n-ar ..fi frumos din parte-illi sa absentez de 1a ,?edinte din dipa in Cqre nU mai aveam nevoi~ de ajutorul pe care contasem. Am luat ded hotarirea ca vinerea urmiHoare sa nu mai lipsesc. ]VI-amgindit tot timpulla 'aceasta, 'pina in ziua in care am ajuns in fat a u,?ii salii de ,?edinte. 9i nu mica mi-a fost mirarea gasind-o inchisa, pentru ca ,?edinta avusese loc in ajun. Intr-adevar, ma in~elasem in ceea ce prive~te ziua : era deja simbata!". Ar fi extrem de ispititor de a adi1uga ~i aIte fapte de observatiedeacela.;;igen, dar renunt. Mai degraba va voi prezenta citeva cazuri apartinind aItei categorii, anume aceleia in care interpretarea noastra tre~ buie, spre a-,?igasi corifirmarea, sa ao,;tepteevenimente ulterioare . . Se intelege de la sine eEl trasatura esentiala a acestor cazuri consta in faptul ca contextul psihic actual ne este necunoscut sau este in Clcce-sibil investigatiei noastre. Interpretarea noastra ~tre in acest caz claar valbarea unei simple prezumtii c;'ireia nu-i acordi'im pre a mare tanta. Mai tirziu survlne insa un fapt care arata ca prima noastra intcrpretare era .justificata. Am fost invitat intr-o zi de 0 tinarafami1ie ,?i, in cursul vizitei, proaspata casatoriti1 mi-a povestit riz1nd ca a doua zi dupa intoarcerea din calatoria de nunta se dusese sa-~i vada 0 sora care nu e maritata, ca s-o ia, ca ~i altadata, la eumparaturi, sotul ei fiind ocupat cu afaceriie sale. Deodata e1zari de ceal1lta parte a strazii un damn ;;i, putin surprinsa, Ii spuse surorii sale: "Ia uite, domnul L.", faraa-:;j fi dat seama ca domnul nu era altul dedt barb1tul eu care S2 casatorise in urma cu cUeva saptamini. Povestirea mi-a lasat 0 impresie penibila, dar nu voiam sa cred in concluzia care mi se parea ca rezulta. Istorioara mi-a revenit in minte dupa scurgerea mai multor ani, dnd am afIat ca, intr-:-adevar, casatoria tinerilor mei a avut 0 Incheiere dintre cele mai neferieite. A. Mae del' relateaza cazul unei doamne e-?Te,in ajunul' cas'itoriei, a uitat sa mearga la proba rochiei sale de mireasa ~i nu ~i-a c1'11intit, spre rnarea disperare a croitoresei, dedt sear a tirziu. El vede a legs.tura intre aceasta amnezie ~i divortul petrecut putin' dupa cummie,. Person<;l]cunosc 0 doamna, astazi divortata, careia i se intimpla adesea, eu multa vreme inainte de despartire, sa senmeze cu numele ei de rata actele care se ref ere au la administrarea bunurilor sale. Cunosc ~i cazurI privind alte femei care, in cursu 1 calatoriei de nunta, ~i-au pierdut 've1'igheta, accident caruia evenimentele ulterioare i-au conferit 0 s2111.11.i1catie fara echivoc. Se citeaza cnul unui vestit chimist german a casatorie n-a putut avea lac pentru ca el uitase ora 11 care fusese fixata ceremonia ,?i, in loc sa se duca 11 biseridi, se dusese 11 l1borator. El a fost destul de chibzuit c1sa se limlteze la aceClstiiunica tentativa si a mU1:itla adinci batrinete, celibatar. ' Fara indoiala ca sinteti tentati sa credeti ca, in to1te aceste cazuri, actele rat ate inlocuiesc acele omina 12) sau premonitiuni ale antici]oL 9i, intr-adevar, unele omina nu erau dedt acte ratate, ca in cazul cind cineva 82 impiedica sau cadea. Altcle aveau totu~i caracteristieile- unui eveniment obiectiv,nu pe aeelea ale unui act subieetiv. Dar abia va imaginati cit de gl'eu este sa deosebiti dHca un eveniment dat apar12JIn limb a latina Omen (-in:is). picrza,

sensul

original'

de prevestire,

Cuvlntul circula semn prevestitor.

~i in limb a germani:, (Nota trad.)

en

95.

tine l.meia sau alteia din aceste categorii. Adesea actul l~i pune masca unei intlmplari pasive. Toti aceia dintre dumneavoastra care au in spatele lor 0 experienta suficient de bogata i:;;i VOl' spune poate ca ar fi fost scutiti de multe decep~ii :;;isurprize dureroase dad. ar i avut curajul ~i hbtarirea de a interpreta actele rat ate care se produc in relatiile interumanedrept semne premonitorii :;;i de a Ie utiliza ca indicii ale unor intentii inca tainke.Cel mai adesea nu iridraznim sa facem acest lu~ru, din team a de a nu avea aerul unei intoarceri la superstitie, peste capul ;;tiintei. De altfel nu toate prevestirile se realizeaza ~;i, cunoscind mai bine teoriile noastre, veti intelege ca nici nu este necesar ca ele sa se realizeze in totalitate. *
* *

IV ACTELE HATATE
(sf1r~it)

"

Adele ratate au un sens : aceasta este concluzia care trebuie sa admitem ca se degaja din analiza efectuata pin a aici ~i s-o punem la baza ccrcetarilor noastre uIterioare. Repetam : noi nu pretindem (Sii- at d fiind SCOpillpe care :il urmarim, 0 asemenea afirmatie nu este necesara) ca arice act ratat aT fi semnificativ, cu toate ca acest lucru il socotim probabil. Nu este de ajuns sa constatam existenta relativ frecvent<'i a sensului in ctiferitc forme de acte ratate. Exista de altfel, in aceasta privinta,. deosebiri de la 0 forma la aIta. Lapsusurile, erorile de scri;;; etc., pot avea 0 baza pur fiziologica, ceea ce mi se pare putin probabil in c1i-verselevarietati de amnezie (uitarea de nume ~i de proiecte, neputinta de a regasi obiectele prealabil puse de-o parte etc.), pe dnd exist a cazlIri de pierderi in care probabil ca nu intervine nici 0 intentie, $i ered ca pot adauga ca gre~elile care se saviqesc in viata nu pot fi interpretate de~it intr-o anumita masura in lumina conceptiei noastre. Retineti bine aeeste limite, punctul nostru de plecare in cele ce urmeaza mnd ca acfele ratate sint acte psihice care rezu1ta din interferenta a doua intentii. Acesta este primul rezu1tat al psihanalizei. Psihologia n-'a bi'muit_ nicicind aceste interferente ~i nici fenomenele care decurg. Noi am extins considerabil domeniul psihicului, anexind psihologiei fenomene care anterior TIu-i apartineau .. Sa ne opeim inca 0 clipa asupra afirmatiei ca actele ratate sint "acte psihice". Prin aceasti'i afirmatie noi postulam doar faptul ca actele -psihice au un sem, sau ea implica ceva in plus? Nu ered ; aceste acte sint destul de nedefinite i greu de inteles. Tot ceea ce poate fi observat in viata psihica va fi eventual desemnat sub .numele de fenomen psihic. Va trebui numaisa ~tim dadi cut are manifestare psihica data este eteetul direct al influentelor somatice, arganice, fizice, in ce caz scapa ea cel'cetarii psihologice sau' daca are ca antecedente imediate aIte procese psihice dincolo de care incepe undeva -seria influentelor organice. Tocmai la aceasta ultima everitualitate ne gin dim atunci dnd cllificam un fenomen drept proces psihic ~i de aceea este mai rational sa dam propozitiei noastre urmatoarea forma: fenomenul este semnificativ, el are un sens, adica ne dezvaluie 0 intentie, 0 .tendinta ~iocupa un anumit -loc intr-o serie de raporturi psihice. Exista multe alte fenomene care se apropie de actele ratate, dar carora aceasta denumire nu Ii 5e potrive~te. Noi Ie numim acte accidentale sau simptomatice. Ele au de asemenea caracteristicile unul act nemotivat, insignifiant, lipsit de importanta ~i mai ales superfluu. Dar ceea ce Ie deosebe~te de actele rat ate propriu-zise este absentaunei intentii contrare ~i perturbatoare venind sa contrazica 0 intentie pri7 cd. 4-04

97

mara. Ele 5e eonfunda, pede alta parte, eu gesturile :;ii mi~carile care servese drept expresie emotinor. Fac parte. din aceasta categorie de acte ratate toate manipu1arile, in aparenta fara seop, pe eare Ie exccptam, ea ::,;icum ne-am juca, cuve::,;minte1e noastre, cu vreo parte a eorpu1ui nostru, cu obiecte care ne stau 1a indemina ; melodiile pc care Ie fredonam 'ilpartin aceleia~i categorii de acte, caracterizate in general de faptul ca Ie suspendam, tot a::,;acU1111e-am declan::,;at, fara ~11otive aparente. Or, eu EU ezit sa afirm ca toate aceste fenomene sint Se1'l1nificative ::,;ipot fi interpret ate in aeela::,;ifel ea toate actele ratate, ca ele constituie mid semne revelatoare ale altoI' proccse osihic8. mai importante, ca sint acte psihice in deplinul inteles 'ell cuvintului. Nu intentionez insa sa mai intlrzii asupra acestei amplifieari a domeniului fenomenelor psir.Jce, ci prefer sa reiau analiza actelor ratate, care pun in fata noa?tra cu toam claritatea problemele importante ale psihana[izei. Chestiunile ce1e 1no.i intel'esante pe care Ie-am formulat eu privire la actele ratate 9i ciirora noi inca nu Ie-am dat 0 dezlE:!gare,sint 11rl1:2toarele : ari1 aratat ca actele r2ttate rezulta din intererenta a doua intentH dUcTite, din care una poate i ea1ifieata ca perturbata, iar cealalta pr:)ca perturbatoare. Or, daca intentiile tulburate nu ridica nid 0 blema in ceca ce prive9te intentiile perturbatoare, ne intereseaza in nrimul rind sa stabllim care sint aceJe intentii canabile s[t Ie tulbure IJe altele si, in a1 doHea rind, ee raDorturi s~ stabilesc intre. intentiile perturbate' 9i cele perturbatoare . , Permiteti-mi sa ma refer din non la lapsusea reprezent~nit al inttegii spedi 9i sa raspund mai intii 1a cea de-a doua chestiune. Poate exista intre cele doua intentii un raport de eontinut, caz in care intentia perturbatoare contrazice intentia perturbata, 0 rectifica sau o completeaza. Sau, dimpotriva, nu exista nid un raport intre continutul celor doua tendbte 9i atunci cazul devine mai obscur 9i mal interesant. Cazurile pe care de-aeum Ie eunoa9terH, preeum ::,;ialtele analoage, ne perrnit sa intelegem rara difieultate primul din aeeste raporturi. Aproape in toate cazurile 'in care cineva spune contrariul a ceea ce vrea sii spuna, intentia perturbatoare exprima 0 opozitie fata de intentia tulburata, iar aetul ratat reprezinta conflictul intre aceste doua tendinte inconciliabile. "Declar deschisa ~edinta, dar a;; prefera s-o inchid", acesta ~ste sensu1 lapsusului comis de pre:;;edinte. Un ziar politic, acuzat de eoruptie, S8 apara intr-un articol care trebuia sa cu1mineze in cuvinteJe: "CititorE no::,;tri n8 sint martori ca intotdeauna am aparat binele ~~eneral in modul eel mal dezinteresat". Dar redactorul insa.rdnat s[~'redacteze aceasta aparare scrie "in modul eel mal intcTcsat". Dupa parerea mea expresia expri:ma gindul sau 'intim: "Sint obligat sa serin eft e alba, dareu ;;tiu sigur ca e neagra". Undeputat care i~i propune sa declare ca trebuie spus'imparatului adevarul jara rnenajarnente ("riickhaltIos"), percepe deodata 0 voce interioara care il pune in garda impotriva indraznelii sale ::,;i il face sa comita un lapsus in care cuvintele ,,fara ,menajamente" (ruckhaItLos) sint inlocuite prin cuvintele "indoindu-ne spinarea" (riickgratIos)1>.
1)

$edinta

Reichstag-uluigerman,

din noiembrie

1908.

98

In cazurile pe care Ie cunoa;;teti ;;1 care lasa impresia unoI' contrageri ;;i abrevieri, este vorba de rectificari, adausuri ;;i continuari prin care 0 a doua tendinta l$i face aparitia alaturi de prima. "S-au petrecut lucruri (zum VORSCHEIN gekommeJ1), a;; spune pe buna dreptate ca erau porcarii (SCHWElNEREIEN)". Rezultatul: "zum VORSCHWEIN gekommen". Cei care inteleg acest lueru pot fi numarati pe degetele 'unei singure miini, dar, la drept vorbind, nu exista decit 0 singurii persoana care intelege acest lueru, ded persoanele care 11 inteleg pot fi numarate pe "un singur deget". Sau: "Sotul meu poate sa manince ;;i sa bea ce vrea el,- dar, 0 ;;titi prea bine, nu suport ca el sa aiba vrerea lui, ded, trebuie sa manince ;;i sa bea ce vreau eu". In toate aceste eazuri, precumvedem, lapsusul decurge din insu;;i continutul intentiei tulburate sau se ata$eazi'i la aceasta. Celalalt gen de raporturi intre cele doua intentii intel'ferente pare bhar. Dadi nu exista nid 0 legatura intre continuturile lor, de unde provine intentia perturbatoare ;;i cum se face ea ea i$i manifesta actiunea sa tulburatoare in cutare punct precis? Ob:servatia, singura in stare sa ne furnizeze un raspuns la aceasta intrebare,ne permite sa constatam ca tulburarea provine dintr~o suita de ginduri care preocupase persoana respectivi'i ell put.in inainte ~i care se manifest a in acest mod, indiferent daca l,?i gase,~te expresia sau nu in discurs. Este un veritabil ecou, care insEt nu este intotdeauna 9i in mod neeesar produs de cuvintele pronuntate. Mai exista aici 0 legatura asociativa intre e1ementul tu1burat 91 e1ementul perturbator, dar aceastil Iegatura, in loc sa rezide in continut, este pur artificialil 9i forma rea sa este rezultatul unoI' asociatii fortate. lata un exemplu foarte simplu, pe care I-am observat eu insumi. Intilnesc intr-o zi in frumosul nostru tinut a1 Doiomitelor doua doan;me vieneze, costumate in turiste. Facem dtva Hmp drumul impreuna :;:1 vorbim despre placerile ;;i inconvenientele vietH de turist. Una dintre doamne reeunoa$te ca nid 0 Z1 m~ este pentru turist lipsita de neplacer1. "Adevarat - spune ea - ca nu este nicidecum agreabil cind ai mers toata ziua in soare ;;i ai ,bluza :;:i dima$a pUne de sudoare ...". La ultimele cuvinte eo. are 0 mica ~ovaiala, apoi reio.: "Dar cind te Intorci apoi nach Hose 2) (in loc de nach Hause === acasa) ;;i pOli, in sfiqit, sa te schimbi...". Inca nu am analizat acest lapsus, dar nid nu ered eEl este necesar. In prima sa fr2z2, doamna avusese intentia sa faca 0 enumerare mai completa: bluza, caina;;a, pantaloni (Hose). Din ratiuni de buna nlviinta,. ea s-a abtinut de a mai mentiona aceasta ultima piesa vestimentara, dar in fraza care a urmat, absolut independenta prin continutu1 ei de cea dinti], cuvintu1 Hose, care nu fusese pronuntat la .momentul oportun, apo.re co. deformare a cuvintuIui Hause. Putem acum sa abordam principa1a problema a1 carei exam en I-am o.1111nat indelung, anume : care s1nt intentiile ce se manifesta de 0 maniera atit de ie9ita din comun ;;i vin sa Ie tulbure pe celelalte ? Evident, este vorba de intentii foa1'te diferite, dar carora vrem sa Ie desprindem caracteristicile C0111une.Daca examinam sub acest raport 0 serie de exemp1e, acestea se lasa lesne orinduite in trei grupe. Din primagrupa fae parte cazurile in care tendinta perturbatoare este cunoscuta de eel
2)

"Hose" 111s,=amna in 1. germana

pantaZoni. (Nota trad,)

99

care vorbe~te ~i, in plu~, s-a dezviHuit acestuia inainte de lap~us. A doua grupa cuprinde cazurile in care persoana care vorbe~te, cu toate ca recunoa~te in tendin~a pcrturbatoc,re 0 tendinta care .ii apartine, nu '9tie ca aceasta tendin~a era activa in propria sa fiin~a inainte de lap:;us. Ea accepta deci interprctarea data de n01 lapsusului, dar nu poate sa nn se arate intr-o anumita masura mirata. Exemple referitoare 1a aceasta atitudine ne sint poate mai u~or furnizate de alte acte ratate dedt de lapsusuri. A treia grupa cuprinde cazud in care persoana interesata respinge energic interpret area care i se sugereaza : nu se mu1turne~te numai cu negarea existentei intentiei perturbatoare inainte de 1apsus, dar ea afirma ca aceastii inten~ie ii este absolut str8ina. Amintiti-va de toastul tinarului asistent care propune sa se "rigiie" in sanatatea ~efului, ca ~i de raspunsul lipsit de amabilitate care mi-a fost dat, cind am pus sub ochii autorului acelui toast intentia perturbatoare. $titi ca inca nu am reu~it sa ne punem de acord cu privire la modul de a concepe aceste cazuri. In ceea ce ma prive~tt\protestul asistentului, autorul toastului. nu ma stinghere~te nicidecum ~i nu ma impiedica sa-mi mentin interpretarea, ceea ce poate ca nu este cazul dumneavoastra: impresionati de negarea sa, fara indoiala ca va intrebati daca nu am face mal bine sa remmtam fa interpretarea cazurilor de acest gen ~i sa Ie consideram drept acte pur fiziologice, in sensul prepsihanalitic al cuvintului. Pot sa inteleg ceea ce va retine. lnterpretarea mea implica faptul ca persoana care vorbe~te poate manifesta intentH -pe care eo. insa~i Ie ignora, dar pe care eu sint capabil sa Ie pun in evidenta cu ajutorul anumitor indicii. lar dumneavoastra ezitati sa acceptati aceasta ipoteza aUt de originala ~i de bogata in consecinte. Cu toate acestea, daca ati vol sa ramineti consecventi in conceptiadumneavoastra cu privire 10. actele ratate, iiltemeiata pe 0 multitudine de fapte, nu ar trebui sa ezitati in acceptarea acestei ultime ipoteze, oriclt de deconcertanta vi s-ar parea. Daca acest lucru nu va este cu putinta, riu ne ramine dedt renuntam 10. intelegerea actelor ratate, dobind,ita cu aUta dificultate .. Sa ne oprim un moment asupra a ceea ce une~te cele trei grllpe pe care Ie-am stabilit, asupra a ceea ce este comun celor trei mecanisme ale lapsusului. Ne gasim, in privinta aceasta, din fericire, in prezenta unui faptcare estemai presus de orice contestatie. In cazul primelor doua grupe, tendinta perturbatoare este recunoscuta de insa~i persoana. care vorbe~te; ba mai mult; in prima grupa tendinta perturbatoare se reveleaza chiar inaintea lapsusului. Dar, aLit in prima grupa eft ~i in ceo. de-a doua, tendinta ~cu pricina este refulata. Cum persoana care vorbe$te s-a hotarit sa nu 0 faca sa apan'i: in discurs, ea comite un lapsus, adieu tendinta refulata se manifesta in pofida persoanei respective, fie modificind intentia marturisita, fie confundindu-se cu ea, fie, in sfir$it, luindu-i pur$i simplu locul. A~adar, acesta este mecanismul lapsusului. Pundul meu de vedere imi permite sa explic prin acela~i mecanism cazurile din a treia grupa. Voi admite numai ca singura deosebire care exista intre cele trei grupe consta in gradul de refulare a intentiei perturbatoare. In prima grupa, aceasta intentie exista ~i este sesizata de persoana care vorbe~te, inainte de manifestarea sa ; tocmai atunci se produce refularea pentru care intentia perturbatoare se razbuna prin lapsus. In a doua grupa refularea este mai accentuata ~i intentia nu este sesizata 1:no.intede inceputul discursului. Ceea ce este uimitor este
100

faptul ca aceastii refu~a)'e, destul de profunda, nu impiedica intentia perturbatoare sa parti<;ipe 1a producerca 1apsusu1ui. Situatia aceastane faeiliteaza eonsiderabil exp1iemea a ceea ce se petrece in. a treia grupa. Voi merge ehiar pina 1a a admite eElputem sesiza in aetul ratat manifestarea unei tendinte refulate de nmlta vreme, ba chiar de foarte multa vrerhe, in a~a fel incH persoana care vorbe~te nu-~i mai da citu~i de putin seama deea ~i estc foarte sineerc'i negindu-i existenta. Dar chiar lasind cle-o parte problema referitoare la a treia grupa, nu .<.;e poate sa nu adcrati la concluzia care dccurge din examinarea eelorlalte cazuri, anume ca refuLcu'eo intentiei de a expriJrvCf ceva constituie conditia
indispensabi!cl
jJ::ntru
{i]X/Titia

unui Iapsus.

Putem afirma aCLu:n all1 realizat noi progrese in ceea ce prive~te ca intelegerea actelor ratate . .';)timnu numai ca aceste acte sint acte psihice care au un sens ~i sUIt mareate de 0 intentie, ea ele rezulta din confruntarea a doua intentii difer1te, ci s1 ci'i una din aceste intentii trebuiesa fi marcat,il1al~te de discurs, ~ anumita refulare, ea sa ~e ma~ 1'lifeste astfel prin perturbarea ce1eilalte. Intentia trebuie sa fie ea ins3,?i p~rturbata, inainte de a putea -sa devina pel'turbatoare. Se intelege de la sine ca prin aceasta noi inca nu vorn dobindi 0 explicatie compIeta a fenomenelor pe caw Ie numim aete ratate. Vedem aparind de indata. alte semne de intrebare ~i,'in general, presimt1m ca cu cit avansam in studiul nostru, eu atit ocaziiJe de a pune noi. intrebi'iri VOl'fi mai nume1'oase,-Putem sa intrebam, bunaoara, ,de ce lucrurUe. nu se petree mult. m'ai simplu. Cfnd dneva are intentia sa refuleze 0 anumita tendinta in locs-o lase sa se exprime, ar trebui sa ne gasim in prezenta a unuia din urnlatoarele doua cazuri: ori refularea este obtinuta :;;i <lLuncinimic nu trebuie sa apara din tendinta perturbatoare; ori refularea nu este obtinuta ~i atunci tendinta eu' pricina trebuie sa se exprime franc ~i complet. 1-\ctele ratate rezulta insa dintr-un comprom is ; ele arata ca fieeare din cele doui'i tendinte este pe jumatate ratata ~i pe jumatate izbutita, eel.-intentia -nu este nici complet suprimata, ~i faclnd abstractie de unele eazuri izolate - nici cu totul intacta. -Sintem in arept sa presupunem ca produeerea acestor efeete de interferenta sau de compromis cere anumite eonditii particulal'e, dar nu avenl nid cea mat mica idee despre natura acestor conditii. Nu ered ea un studiu mai aprofundat al aetelor ratate ne-ar ajuta sa deseoperim aeeste conditii necunoscute. Ca sa ajungem la.acest rezultat, ar trebui sa explu- ram mai degraba, in prealabil, aIte ZOne obscure ale vietii psihice; numai analogiile pe care Ie vom gasi aid ne VOl'da curajul sa formuliim ipotezele capabile sa ne conduca la 0 explicare mai eompleta aactE:lor ratate. Dal' mai e 0 ehestiune: ehiar ~i atunci cind operezi eu indicii ,marunte, cum faceDl noi aid, te expui la anumite pericole. Exista 0 mala die psihica, numita paranoia combinatorie, in care indiciilemaruntc sint utilizate intr-un mod abuziv si nu as putea sustineea toate concJuziile deduse ast.fe1 sint exacte. Nu se putem apa;a impotriva acestor pericQIedecit conferind observatiilor noastre 0 baza cit mai lafga cu putinta, intemeiata pe repetarea acelora~i eemstatari, din cele mai difel'ite domenii ale vietH psihice explorate de noi. Vom abandona, prin urmare, la aeest punet, analiza actelor ratate. Vreau numai sa va recomand un lueru :sa retineti in memorie, ca pe un model, modul in care am tratat aceste fenomene. 1-\viud in vedere acest. mod, putet1 evalua inca de pc acum .care este scopul psiho-
101

logiei noast1'e. Nu dorim doar sa descriem ~i sa clasificam fenomenele, ci intentionam sa le~i concepem ca pe ni~te indicii ale unui joc de forte care se desfa~oara In viata psihica, ca manifestari ale unoI' tendinte cu scop definit '~i care actioneaza fie in aceea$i dire~tie, fie in directii opuse. Incerci'im sa elaboram 0 conceptie dinamica cu privire 1a fenomenele psihice. Pot1'ivit conceptiei noast1'e, fenomenele coneret sesizate trebuie sa faea loc tendintelor abia recunoscute ca valabile. Nu vom avansa in studiul actelor 1'atat8, inainte de a IntreprLTlde in acest domeniu 0 incursiune, pe parcursul careia vom regasi fapte cunoscute ~i vom descoperi citeva noutati. Facfnd aceasta, vom tine cont de diviziunea in cele trei g1'upe a acestor fenomene,pe care am stabilit-o la inceputul cercetarii noastre: a) lapsusul, cu subdiviziunile sale In erod de scris, de lectura, falsaauditie; b) uitarea, eu s'ubdiviziunile salecorespunzatoare obiectului uitat (nume proprii, cuvLnte, st1'aine, impresii) ; c) confuzia, pierderea, imposibilitatea de a 1'egasi un oblect pus de-o parte. Erorile nu ne intereseaza dedt In masura In care decurg din tiitare, confuzie etc. Am vorbit destulde mult despre lapsus, dar, cu toate acestea, mai avem ceva de adaugat. De 1apsus se 1eaga mid fenomene afective care nu sint lipsite de interes. Nimeni nu recunoa9te bucuros ca a comis un lapsus: adesea se intlmpla sa nu Intelegi propriul ~au lapsus, in timp ce Intotdeauna II intelegi pe a1 altuia. De asemenea, lapsusul .este, intr-o anumita masura, contaminant; nn este U90r sa vorbe$ti despre lapsusuri, fara a comite tu insuti unul. Lapsusurile cele mai insignifiante, acelea care nu furnizeaza nici 0 informatie deosebita cu privire la procesele psihice ascunse, an totu~i 0 motivatie care nu este greu de sesizat. Cind, ca urmare a unei tulburari oarecare, stiryenita in clipa pronuntarii unui cuvint dat, cineva emite la repezeala 0 vocala lunga, elnu pregetd sa a1ungeasca vocal a scurta care urmeaza imediat dupa aceea, savlqind astfel un non lapsus clestinat sa-l compenseze pe primul. La fel se petree lucrurile atunci cind cineva pronuntli intr-un mod impropriu sau neglijent 0 vocala dubla; e1 cautB. sa se corecteze pronuntind vocala dubEi care urmeaza intr-un fel ll}enit sa reaminteasca pronuntarea exacta a celei dintli: s-ar spune eElpersoana respectivE! tine sa demonstreze auditorlului sau ca cunoa~te Hrnba materna ~i nu S8 dezintereseaza de pronuntarea coreeta. Cea de-a doua deformare, pc care am putea s-o numim compensatoare, are ea scap tocmai saatraga atentia auditoriului asupra celei dintli ~i de a-I dovedi ea vorbitorul Insu~i a luat aminte la gre~eala sa. Lapsusurile cele mal simple, cele mai frecvente ~i cele mai insignifiante constau in cOl1trageri ~i anicipari care se manifesta In partileprea putin clare ale discursului. 1ntr-"0 fraza ceva mai lunga, de exemplu, se comite lapsusul care consta In pronuntarea prih anticipatie a ultimului cilvint al comunicarii. Aceasta da inmresia nnei anumite nerabdari de a termina fraza, atesta In general 0 an~mita rezerv8.1n comunicarea acestel fraze sau pur ;;i $implu fata de insu;;i actul de a vorbi. Ajungem In acest fel Ii:! cazurile lImita in care deosebirile Intre conceptia psihana1itica desnre lansus si conceptia fiziologica obisnuita se sterg. Noi sustinem caexista 'In ac~ste cazl.l~i 0 tendinta care'tulbura il;tentia care are ~. 5e exprima in cliscurs ; dar aceasta teri.dinta ne anunta doar existenta sa ::;;i u scopul pe care 11urmare9te ea insa~i. Tulbura1'ea pe care ea n provoaca insote~te anumite raporturi sau afinitati asociative ;;i poate f.i
102

1..--

inte1easa ea servind 1a deturnarea atentiei de,1a ceea ee se intentiona sa se spuna. Dar niei aeeasta tulburare de atentie, niei aeeste afinitati asociative nu sint suficiente spre a earacteriza Ins8."linatura procesului. Luate 1a un loc, insa, ele ne dezv8.luie destule fapte despre existenta unei intentii perturbatoare, fara ca noi sa ne putem forma 0 idee despre natura sa, potrivit eu efectele sale, a"lu cum este eu putintii in cazurile Treat accentuate. Erorile de seris pe care Ie abordez aeum seamana aUt de mult eu lapsusurile exprimarii verbale ineltele nu' ne pot furniza nici un punet de vedere inedit. Sa incerdim totu~;i' sa spicuim cite ceva din acest domenill. Gre$elile, contractiile, trasarea Ell1ticipata a unor cuvinte care trebuia'.1 sa urmeze mai tlrziu, toate aeeste aecidente dovedesc in mod m::nifest ea cineva nu prea dore$te s;''t serie ~i ea este nerabdatorsa sfir:7easea; efecte mal pmnuntate ale e1'o1'ilor de seris 1asa sa se recunoasea natura S1 intentia tendintei perturbatoare. In general 9tim, atunci cinct gasim 0 seapare de condei intr-o serisoare, ca persoana care' a scris s-a 11'.1 era tocmai in apele sale, dar nu totdeauna putem stabili ce Intimpl~t. Erorilede scris, ca 9i lapsusurile exprimarii verbale, sint rareo1'i remarcate de autorii lor. Semna1am interesantul fapt de observatie care urmeaza : sint oameni care au obiceiul de a cHi, inainte de expediere, serisorile pe care Ie-au scris. Altiiriu au aeest obicei, dar dnd 0 fae cite 0 data, din intlmplare, ei au totdeauna prilejul de a gasi 91 coreda: 0 eroare izbitoCl,re. Cum sa ne explicam acest fapt? 8-a1' spun8 ca aee9ti oameni pardi ar 9ti totu~i ca, scriind,au saviri?it un lapsus. Putem admite faptul ca real? De importantapl~actica a categoriei gre,?elilor de scris' se .leaga 0 interesanta problema. Va amintiti, desigur, cazul asasinului H. care, cindu-se drept baeteriolog, l~;i procura din institutele ~tiintifice culturi de microbi patogeni extrem de virulenti 9i' utiliza aceste culturi spre a suprima prin aceasta metoda ultramodern a persoane care erau pe urmele luL Intr-o zi individul a ad1'esat direetorului unuia dintl'e aceste institute o sctisoa1'e in care se pHngea de ineficacitatea cultu1'ilorcare ii fusesera trimise, dar serUnd a comis a eroare, in a9a fel IncH in locul cuvintelor "in testele me1e executate .pe 90areci 9i pe cobai", se putea citi clal': "in testele mele exeeutate pe oameni". De altfel aceasti'"'leroare a frapat pc rnedicii institutu1ui in cauz8. care, pe cit ~tiu, n-au has totu9i nid 0 concluzie din aceasta. Dunmeavoastra credeti e8. medicii n-ar fi fast bine Inspirati daea ar- fi luat aeeasta e1'oare drept 0 marturisire ~i ar initiat 0 aneheta care sa curme Ja timp ispravile acestui asasin? Oan~ nu gasitf ea in acest coz necunoa9terea conceptiei noastre e1.1 p1'ivire 1a actele ratate a fast eauza unei intirzieri nespus de regretabile? ce ma pri.ve9t<::, aeeasta eToare de scris eu sigural).ti'i ca mi s-a1' fi suspecta, dar in ce priv2.<;;teutili.zarea e1 eu- caraeter de martunSlr2 S2 1'idied obstaeole fOii-1'te serioasc. Lucrul nu este atit de simplu eit pare. L8psusul de grafie3) constituie un indiciu incontestabil, 121 singur nu e5te de ajuns ea sa justifice deschiderea unei anchete Desigur acest laps us de grafie atesta ea individul respectiv este preocupat de ideea de a-;;i infeeta se1'.1eni1,darnn ne permite sa deddem daca este vorba in acest caz de un proiect maleficbine definit

ii

3) Lapsus caZami,. ell untc:nnen latinesc 111cetatenit, substantivul 52mn1no. Intre altele,?l pana sau toe de se1'is. (Nota trad.)

calamus

In103

sau de 0 fantezie/ fara niei 0 importanta practica. Este chiar posibil ca omul care a comis acest lapsus sa gaseasca cele mai convingatoareargumente .ubiective ca sa nege aceasta fantezie ~i s-o respinga ca fiindu-i absolut straina. Veti intelege mai bine posibilitatue legate de acest gen de lapsus, atunci cind yom examina deosebirea care exista ihtre realitatea psihica ~i realitatea materiala. Aceasta nu ne impiedica sa vedem in acest caz un act ratat care a dobindit ulterior 0 importanta nebi'muita. In erorile de lectura. ne aflam in prezenta unui context psihic care difera net de acela allapsusurilor exprimarii verb;:lle ~i de grafie. Una dincele doua tendihte concurente este aid inlocuita printr-o exc.ita~ie senzoriala, ceea ce poate ca o. face mai putin rezistenta. Ceea ce citim nu maiconstituie 0 emanatie a vietH noastre psihice, ca in cazulcelor ce ne propunem sa scriem noi in~ine. De aceea eror11ede lectura co-nstau in cea mai mare parte a cazurilor, intr-o substitutie completa. Cuvintul de cititeste inlocuit printr-un aUul, faraa exista in mod necesar un 'raport de continut intre text ~i efectul erorii, substitutia facindu-se in general in virtutea nnei simple asemanari intre cele doua cuvinte .. Exemplul referitor la Lichtenberg: Agamemnon in loc de angenomlnen, este cel mai ilustrativ pentru aceasta categorie. Daca vrem sa. descoperim tendinta perturbato:1re, cauza erorii, trebuie sa Eisamin intregime la 0 parte textul cHit gre~it.:;;i sa incepem ftxamenul <:lnalitieprin a pune aeeste doua intrebari: care este ideea ce vine in minte prima :;d 9are se apropie eel mai mult de aceasta eroare, :;;i in ce situatie a fast ea comisa? Uneori euno:1:;;terea situatiei este suficienta pentru explicarea eroril. Exemplu: cineva, care incearea oanumita trebuinta naturala. rataee$te intr-un ora$ stri'iip $i zare:;;te la inal!imea primului etaj al unei case 0 fir-ma mare cu inscriptia "CLOSETlicius(I ( . W.C). El are tot timpul sa se mire ca firma. este plasaia. atH de sm, inainte de .a observa ca.trebuia cHit "CORSEThaus(I '(= easa. de c'orsete). In aIte cazuri eroarea, tocmai pcntru ca. este independenta de continutuJ 'textului, cere 0 analiza aprofundata care nu reu:;;e:;;tededt dac\ e:;;ti ~exersat in tehnica psihanalitica. :;;i ai incredere in ea. Cel mai 3cics12a, insa., este mult mai u:;;or sa obtii explicatia unci erori de leetura. Ca in exempJul Lichtenberg (Agamemnon in lac de angenornmen) substituit ne dezvaJuie fara dificultate suita de idei care constituie SUI'sa tulburaril. Pe timp de razboi, de exempIu, se Intimpla saeitim adesea m)me de ora:;;e, de comandanti de- armata. :;;i expresii militare, auzite din gura tuturor, ori de cite ori ne aflam in prezenta unoI' euvinte care au 0 oarecare asemanare eu aceste cuvirite si eXDresli. Ceea ce ne 'reseaza si nepreoeuDa. vine sa iii locul a ~eea ~e este stri"lin de cuparile 'noastre :;;iiY{ea nu De intereseaza. Ecoul ideiJor noastre pereeptiile curente. Erorile de lectura ne ofera de asemen~a numeroase cazuri in care insusi textul citit trezestc tendinta Derturbatoare, text care astfel S2 tran,;forma cel mai ades~a in cont;ari~l sau. Ne ga.sim In prezenta l.E:2i lecturi indezirabile 9i, gratie analizei, ne dam scama Cd tocmai do:dnta intensa de a evita 0 c!l1umita lectura este responsabila de deform area acesteia. In erorile de lecturacele mai frecvente, pecare le-~im mentiODElt in primul rind, eei doi factor]. carora Ie-am atdbuit un 1'01 important in actele rat ate nu indeplinesc decit un 1'01 eu totul secundar: ne P2:ferim la confJictul eelar doua tendinte :;;i la refularea uneia din e1e,
104

_refulare care. se manifesta tocmai prin efectu1 actu1ui rataL Nu este yorba de faptul caerorile de lectura ar prezenta caractere aflate in dezacord cu ace:;;ti factod, dar conflictul continutului de idei,care duce la eroarea de lectura, este mult mai puternic dedt refularea pe care acest continut de idei a suferit-o anterior. Acesti doi factori se reHefeaza foarte net in diversele modalitati ale actului ~atat provocat de amnezie. Uitarea de proiecte esteun fenomen a carui interpretare nu prezinti'l nid 0 dificultate :;;i, a:;;acum am vazut, nu este contestatii nid chiar de .profanL Tendinta care perturba proiectul consta intotdeauna intr-o in.tentie contrara, intr-o nonvrere 4),despre care ne ramine sa. aflam pentru ce nu seexprima in alt mod :;;i'intr,..o maniera mai putin disimulata. Dar. existenta acestei vointe contrare este incontestabila.Uneori izbutim sa afl;'im dte ceva despre motive1e care obliga la disimu1area acestei contra-vointe: disimu1indu-se, aceasta _l~i atinge intotdeauna scopul, pe care :;;i-1rcalizeaza in actul ratat, in timp ce al' fi sigurade re,spingere daca s-ar prezenta ca 0 contradictiefati:;;a. Daca, in intervaIul de timp care separa conceperea proiectului de executarea'sa, se produce insa 0 schimbare importanta in contextul psihic, schimbare incompatibila cu infaptuirea proiectu1ui, uitarea acestuia nu mai poate ff COnsiderata ca 'act ratat. Aceastii, uitare nu mai mira, cad ne dam seama bine ca executarea proiectu1ui arfi ,de prisos in noul context psihic. Uitarea unui proiect nu poate fi considerata act ratat dedt in c3zul in care nu avem de.,..aface cu 0 schimbare a acestui context. Cazurile deuita're de proiectesint in generaL atlt deuniforme ~,i de evidente incit nu prezinta' nici un interes pentru cercelarea noastra. Totu:;;isub doua' aspecte studiu1 acestui act ratat e~te susceptibil sa ne invete ceva nou. Am aratat ca uitarea, deci nonexecutia proiectului, este dova'da unei contra-vointe ostile acestuia. Faptu1 r~mine adevarat, dar, potrivit cercetarilor nOastre, contra-vointa poate fi' directa sau indirecta. Spre .a arata ce intelegem noiprin contra-vointa indirecta, n-am putea sa procedam mai bine dedt sa citam un exemplu sau doua. Cind tutorele uWi sa-:;;i recomande pupilul unei' terte persoane, uitarea' sa poate tine de faptul ca, neinteresindu-se pre a mult de pupilul sau, nu prea clore:;;tesa faca recomandarea necesara. Cel putin in aeest fel va interpreta pupilul amnezia tutorelui. Dar situatia poate fi mai compJJcata. Aversiunea fata de realizarea planului sau poate proveni la tutore din aWi sursa ~i poate fi indreptata in aWi directie.Pupilul poate S:1 nu fie, bunaoara, intru nimic implicat .in amnezie,care poate fi determi-, mtii de cauze legate de terta persoana. Vedeti, deci, eit de"dificila poate fi utilizarea practicii a conceptiei noastre. In cill.da justetei interpretarii sale, pupilul risca sa devina prea neincrezator :;;inedrept fata de tutorele sau. Sau, atunci cind cineva uita de 0 intilnire pe care a aceeptat-o :;;i la care el insu~i este hotarit sa mearga, motivul cel mai verosimiI al uitarii ar trebui cautat cel, mai adesea in putina simpatie nutritil fatii de persoana cu care urmeaza sa S8 intilneasca. In acest eaz", Insa, analiza ar putea sa demonstreze ea tendinta perturbatoare se raporteaza ,nu 1a persoana, ci la Ioeul unde trebuia sa aiba loc intilnirea;;i care era evitat din cauza unei amintiri penibile 1egata de aceI loco AU exempIn: cind uitam sa expediem 0 scrisoare, ten dint a perturbatoare .1:;;i
4)

"ein Nichtwollen"

In textul original. (Nota trad.) 105

ratat.

poute trage oa1'te bine obi1'~ia din continutul scrisorii; dar se poate ~i ca acest continut sa fie cu totul anOdin. ~ica amnezia sa provina din faptu1 ca e1 aminte~te in vreun fel de continutul unei aite scrisori, scrisa mai demult ~i care a generat in mod direct tendinta perturbatoare : put8m arirma in acest caz ca contra-vointa s-a extins de la sc;risoarea precedenta, unde era justificata, la scrisoarea actuala care nu 0 justifica nicidecum. Vedeti, a~adar, ca trebilie procedat cu precautie ~;;ipruchiar ,,!i in interpretarile in aparenta cele mai exacte; ceea ce este echivalent din punet de vedere psihologie poate fi interpretat in multe feluri din punct de vedere practie. Fenomene ca acelea despre care v-am relatat pot sa va para extraV-ati putea intreba dad nu cumva contra-vointa "indirect!'"l" imprima proeesului un caracter patologic. Va pot insa asigura di acest proces este intru totul compatibil cu starea normaEi, eu stareade sEmatate. Totu~i, intelegeti-ma bine. Nu sint .nicideeuminelinat sa admit ineertitudinea interpretarilor noastre analitiee. Posibilitatea interpretarilar multiple ale uiUirii de proiecte subzista numai atlt timp dt noi nu am intreprins inca analiza eazului ~i at'lt timp dt inte1'pretarile noastre nu 52 bazeazii decitpe supazitii de o1'dingeneral. O1'i de cite ori ne angajam in analizarea persoanei interesate, aflam eu suficienta certitudine ea este yorba de 0 cont1'a-vointa direeta ~i care este- sursa actului

Un alt aspect este urmi'lto1'ul: constatlnd ca intr-un mare numar de eazuri uitarea unui proiect se reduce la 0 contra-vointa, ne simtim incus.::! extindem aceea~i concluzie :;;ila a aHa serle de. cazuri in care persoana analizata, nemultumindu-se sa nu confi1'me eontra-vointa 1'ede noi, pur~i simplu 0 neaga. Ginditi-va la numeroasele cazuri d\rtilor imprumutate, achitarea facturilor in C':ll'8 se uitd restituirea SL1U datoriilor. Trebuie sa avem curajul sa-1 spunem pe1'soanei intrL?reS;Jtea en 8re intentia de a past1'a cartile, de a nu 'pIaU d3toriile, c .chiar atuDci cind aceasta persoana va nega intentia pe care i-o atrlbulm, DefEnd in stare sa ne explicam prin alte motive atitudinea sa. Ii yom sDune ea are aceasta intentIe si ea nu isi da seam a de ca,dar d\, in ceea {:~ne prive~te, ne este dea:jun's ci'i.ea s~ da in vileag prin efectul uitarii. Celalalt ne va raspunde ea tocmai de aceea el nu-~i arninte~te, Vedeti, ded, Cd ajungem Ia 0 situatie in care ne-am mai gasit odata. Voind sa dam intredga dezvoltare logiea interpretarilor noastre pe cit de variate, pe atit de' justificate ale acte10r ratate, sintem anl doar ~i poate detersa admitem ca exista 1a om tendinte capabile sa actioneze f[ml lui. F'ormullnd insa aceasta propozitie, venirn in contradictie CLl toate conceptiile ailate in vigoare in viata ~i in psihologie. Uitarea de nume proprii, de dcnumiri :;;i de cuvinte straine S8 lasa la fel explicata printr-o intentie contrara care se leag;'i d'irect sau indirect de numele sau cuvintul eu pricina. V-am citat deja numeroase e:;~:ernpilee repulsie directa eu privire la nume ~i cuvinte. Dar in aces"L d gen amnezii determinarea indirecta estc cea mal frccventa :;;i eel mai adesea nu poate fi stabilita dedt in urma unei analize minutioase. ultimul razboi, in "cursul caruia ne-am vazut obligati sa renuntam la atftea dintre placerile noastre de. altadata, a creat asociatiile cele Tnai 131zare,care au avut drept efect slilbirea memoriei noast1'e in ceea ce prive9te numele proprii. TvIiS-8. intimplat recent sa nu pot reproduce Dumele inoiensivului 01'0.9moray Bisen: 9i analiza a dovedit ca nu era
106

nicidecum yorba de 0 atitudine ostiEl din .parte-1m fata de acest ora~, amnezia tinea maidegraba de asemanarea care exista intre nume1e sau ~i acela al palatului Bisenzi din Orvieto 5), unde odinioara am petrecut multe zile placute. Ne gasim aid pentru prima oara in prezenta unui principiu care, din punctul de vedere al motivatiei tendintei care favorizeaza uitarea de nume, ni se va dezviHui mai tirziu ca indepHnind un 1'01 preponderent in determinarea de simptome nevrotice: este vorba, intre altele, de refuzul memoriei de a evoca ceva asociat cu senzapi penibile legate de unele amintiri acaror evocare ar fi de natura sa reproduca aceste senzatii. In aeeasta tendinta de oeolire a neplacerii pe care 0 pot pricinui' amintirile sau alte ~cte psihice, in <J.ceasta fuga psihica din fata a tot ee este penibil trebuie sa vedem ultirna ratiune eficienta, nu numai a uitarii denume, ci 9i a multor altor acte ratate, cum sint neglijentele, eradle etc. Se pare ins a ca uitarea de nume este facilitata in mod special de factori psiho-flziolagici; 0 putem astfel observa chiar:;;i in cazuri in care nu intervine nid un element legat de vreo senzatie de neplacere. Cind va aflati in prezenta cuiva care are tendinta Sa uite nume, cer{:etarea analitiea va va permite intotdeauna sa constatati ca, daca anUmite nume ii scapa, nu estepentru ea Ii displac sau ii evoca amintiri dezagreabile, ci pentru ea la el se includ in alte lanturi de asociatii eu ca.re ele se afla in raporturi mai strinse.S-ar putea afirma ea aceste numesint legate strins de gceste lanturi asociative :;;i sint respinse de aUe asociatii ee se pot forma dupaimprejurilri. Amintiti-va de artifinufaraoarecare. uimire, yeti constata ea unele ciile mnemotehnicii9i:, mane sint o111ise ea urmare ainse9iasociatiilor pe care Ie sta,bilim in mod intention at pentru a evita fenomenul uitare. Avem un exemplu din cele mai tipice in numeleproprii de persoane care, se intelege de la sine; pentru oameni diferiti au prin forta lucrurilor 0 valoare psihica en totul diferita. Luati, spre exemplu, prenumele Teodor. El nu semnifie,a nimic pentru unii dintre dumneavo~stra, pentru altii, este prenumele tatalui, al unui frate, al unul prieten sau chiar prenumele lor. Ex:perienta analitica va dovedi caprimii nu risca sauite ca 0 anumita persoana straina poarta acest nume, pe dnd ceilalti VOl' avea. mereu tendinta de a refuza altuia un nU:rne care Ii se pare rezervat relatiilor lor personale. Deoarece la aeest obstaeol asociativ se adauga aetiur~ea prindpiului neplacerii 9i aceea aunui mecanism indirect, in acest eaz va yeti putea face 0 idee adecvata despre gradell de complexitate al este cauzelor uitarii momentane a unui nume. Dar 0 analizariguroasa . capahEa sa descurce in intregime itele aeestui seul incilcit. Omiterea imptesiilor o;;i aevenimentelor traite reliefeaza cu mai multa precizie o;;iintr-un mod mai exc1usiv decit in eazul ui.tarH. de :nume actiunea tendintei care ineearca sa indeparteze din amintire tot Ce este neplacut. Aceasta amnezie nu poate fi eonsiderata act ratat dedt in masura in care, examinat In lumina experientei noastre de toate zilete, ea ne apare ca surprinzatoare:;;i nejustificata, adica in cazul in {:G\reuitarea cuprinde, de "exemplu, impresiile rnai recente sau J:flai importante sau impresii a CarOl' absenta reprezinta 0 lacuna intr-un ansamblu despre care se pastreaza 0 amintire perfecta. De ce o;;icum

d ca

~i

~,frasitalian situat caIn la jtlmatatea


....

distantei clilltreRo111a si Flol'enta, (~Jota 107

tract.)

putem noi ,uita in general ~i, intre altele, evenimente care, a~a cum Slut acelea din primii ani de copilarie, cu siguranta ca ne-au lasat 0 imprE.'je din cele mai pr'ofunde? Este aici 0 problema de unordin cu tatul di-' ferit, in solutionarea careia putem foarte bine sa atribuim un anumit 1'01 apararii impotriva senzatiilor de suferinta, atriigindin acela~i t.irfJp atentia asupra faptului ca acest factor este departe de a explica fer'IO-menul in totalitatea sa. Este un fapt incontestabil cii impresiile deza~ greabile sint uitate cu u~urinta. Numero~i psihologi au sesizat aces! fapt care a fiicut asupra marelui Darwin 0 impresie atii de profunda incH el ~i-:-aimpus ca "regula de auI''' sa noteze cu deosebita grija observatiile care pareau defavorabile teoriei sale ~i care, dupa cum el a avut ocazia s-o constate, nu voiau sa se fixeze in memoria sa 6). Aceia care aud pentru -prima oara vorbindu-se despre uitare ca lnl]loc de aparare contra amintirilor penibile, rareori pierd prilejul de a formula obiectia ca, potrivit propriei lor experiente, mai degraba a:l1intirile penibile se ~terg cu greu, revenind pururea, orice am face ca sa Ie inabu~im, torturindu-va fara incetare, cum este cazul, de pEda,' cu amintirea unoI' ofense ~i. umiliri. Faptul este exact, dar obieqia nu rezista. Ne iritereseaza sa nu pierdem din vedere faptul ca viata psihicii este un cimp de batalie ~i 0 arena unde se infrunta tendinte opuse SiTU. ca sa vorbim intr-un limbaj mai putin dinamic, Ca ea se compunedin contradictii~i din cupluri antinomice. Dovedind existelllta unei 1endinte determinate, noi nu dovedim prin aceasta absenta unei alte 1cndin:te care actioneaza intr-un sens contrar. Exista loc 'Ii pentru una, ~i pentru cealaltii. Problema este numai sa cunoa~tem raporturile caTe se stabilesc intre termenii opu~i, actiunile care en'iana aUt de la una, cit ~i de la cealalta. Pierderea ~i imposibilitatea de a giisi obiectele puse 1a pastrare' ne intereseaza in mod deosebit, din cauza multiplicitatii de interpretaride care sint susceptibile aceste doua acte ratate :'ii a diversitatii tendinteJor la care ele se supun. Ceea ce este comUl1 tuturor acestor cazuri e'ite . vointa de a pierde; ceea ce difera de 1a. un caz 1a altul e';te motivuJ: ~iscopul pierderii. Pierdem un obiect atuncicind e uzat, cind avem intentia sa-l inlocuim cu altul mai bun, cind a incetat sa ne mai cind il detinem, de 1a 0 persoana cu care am incetat de' a fi in bune relatii sau cind a fost achizitionat in imprejurari la carenumai vrem sa ne gindim. Faptu1 de a lasa sa cada, sa se detcrioreze sau sa se sparga un obiect poate servi acelora~iscopuri. Experienta vietH sed ale arata cacopiii nedoriti ~i nascuti in afara casatoriei sint mult 1118i1ragili declt cop5ii recunoscuti ca legitimi. Acest rezultat nu este UTl11clrea tehnicii grosiere a facatoarelor de avorturi, ci se exp}ica printr--oomecare neglijenta in ingdjirile date acestor copii. S-ar putea ca obiecte10r sa aiba aceea9i explicatie ca ~i aceea a ingrijirii copiilor. In alte cazuri se pied obiecte care nu ~i-au diminuat cu nimic v,;loarea, cu singura intentie de a aduce un fel de sacdficiu sortJi ~i de a fi astfel crutati de 0 aHa pierdere de care ne temem. Analiza cii aceastil maniera de a coniura soarta este destul de rclspinditA Ii} 1101 ~i ca din acest motiv pierde~ile 'l1oastre constituie adesea ~un sscri:ficiu
caracD a r \v n, Amintiri des]Jle dezvoltarea [lindiTi! meu.. A'utobioCjTCIfia, tl'ad. V. V. Dobrovici 'Ii D. Dorogan, Eclitu;'8.' Acndemjei Romane, Bucure'iti, 1962, p. 144. (Not2. tract)
Ii)

Vezi C h a 1"1 es

tei'ulu.i

108

voluntar.Pierderea mai poate fi expresia unei sfidari sau a unei autopedepse. Pe scurt, motivele mai indepartate cale tendintei de a ne debarasa de un obiect prin pierdere sint nenumarate. Ca ;;i celelalte erori, confuzia este adesea utilizata in realizarea de dorinte care ar trebui refuzate. lntentia i;;i pune atunci masca unei intimplari fericite. Unul din prietenii mei, de exemplu, care ia trenul ca sa raca, in imprejurimile ora;;ului, 0 vizita la care nuprea tine, in statia de legiitura se in;;eala asupra trenului ;;i 11ia pe acela care se intoarce in ora~. Sau se intimpla ca, dorind in cursul unei calatorii sa fad, 1nt1'-o statie intermediara, 0 oprire incompatibila cu anumite obligaW, pierzi ca din intimplare trenul delegatura, ceea ce in final iti permite sa-~i oferi oprirea pe care odoreai. Va mai pot cita cazul unuia dintre bolnavii mei caruia Ii Interzisesem s-o cherne pe amanta sa la telefon :;;i care, ori de dte ori voia sa-mi telefoneze, forma "din gre;;eala", "mh1tal", un numar eronat care era chiar acela al amantei sale. lata, in sfir;;it, un faptde observatie referitor la 0 confuzie, pe care ni-l .raporteaza un inginer, observatie eleganta ;;i de' 0 importanta practica considerabila prin aceea ca ne face sa vedem pe concret preliminariile eu privire la deteriorarile aduse unui obiect : . "Eram ocupat de citava vreme, impreuna cu mai multi dintre colegit mei, in laboratorul de la $coala superioara, cu 0 serie de experiente foarte complicate asupra elasticitatii, muncii la care ne angajasem benevol, dar care incepuse sa ne ia exagerat de mult limp. Intr-o zi cind ma duceam la laborator cu colegul meu F:, acesta mi-a sPl\s co. era deioiat ca trebuia sa piarda atit timp in acea zi, dat fiind ca avea mult de lucru acasa. N-am putut dedt sa-l aprob ;;i am adaugat glumind ;;1 facind aluzie la un incident care avusese loc in saptamina precedenta ; "Sa speram ca ma:;;ina va ramine astazi in pana; ca :;;idata trecuia, eeea ce ne va permite sa oprim luerul ;;i sa plecam devrerne 1". Cind s-au distribuit sarcinile de mundi, colegul meu a primit insarcinarea sa regleze supapa presei, adica sa lase sa patrunda lent lichidul de presiune din rezervor in cilindrul presei hidraulice, deschizind cu precautie supapa; cel care conducea experienta statea ih apropierea manometrului :;;i, in momentul in care este atinsa presiunea ceruta, trebuia sa strige cu voce tare "Stop 1". Auzind acest apel, D. a apucat .supapa :;;i a invirtit-o cu toata puterea ... la stinga (toate supapele,- fara exceptie, se inchid prin rotatie la dreapta 1). !ntreaga presiune a rezervorului a actionat in presEt, ceea ce a' depa:;;it rezistenta eanalizarii ~I a avut ca efect ruperea unei suduri in tevarie: accident lipsit de gravitate, dar care ne-a obligat sa intrerupem luerul :;;isa ne intoarcem aeasa. Ceea ce este curios, este ca prietenul meu F., caruia am avut prilejul nu mult dupa aceea sa-i vorbesc despre acest accident, pretindea a nu-;;i aminti de el, pe cind, in ce ma prive:;;te, am pastiat 0 amintire eerta a faptului". Cazuri ca acesta sint de natura sa va sugereze presupunerea ca daca miinile personalului dumneavoastra se transform a atH de des in vrajma~ele obiectelor pe care Ie aveti in casa, acest fapt poate ca nu se datoreaza unui inofensiv hazard. Va mai puteti de asemenea intreba daca intotdeauna in mod intimplator ne fa cern rau noua in;;ine, punindu-ne in perkol propria integritate. Presupunere :;;i sellin de intrebare . pe care analiza faptelor de observatie, de care eventual yeti putea dispun.e, va va permite sa Ie verificati i sa Ie dati 0 rezolvare.
10~

Sint departe dea fi epuizat tot ce poate i spus pe tema actelor ratate. Ramin inca muIte aspecte de examinat ~i de discutat. A~ fi insa foarte satisfacut sa ;;tiu Ca am reu~it, prin putinul pe care vi I-am spus, sa zdruncinam vechile dumneavoastra idei asupra temei de care ne Ocu-'pam ~i de a va fi faeut apti de acceptarea unor idei noL In rest, nu-mi fac nid un scrupul de a Eisa lucrurile in punctul unde Ie-am adus, :lara a avansa in continuare. Prindpiile noastre nu-~i intemeiaza intreaga demonstratie doar pe actele ratate $i nimic nu neobliga sane limitam ce1'cetarile, raportindu-le numai la materialeh::l urnizate de aceste ade. Marea valoare a actelor ratate consUl pentru noi in frecventa lor, in faptul C? fiecare Ie poate observe). cu u,?urinta ,la el insu,?i ,?ica producere a lor nu are drept conditie necesara 0 stare morbida oarecare. In incheiere, a~ dori numai sa va real11intesc una din intrebarile dUTflneavoastra, pe care pina acumam li'isat-Q fara raspul1s: dat fEnd ca, potrivit numeroaselor fapte pe care Ie cunom~tem; oamenii sint adesea atlt de aproape de intelegerea actelor rat ate ~i S8 comporta adesea ca $i cum le-ar sesiza sensul, cum se face ca, in general, acelea'ii feno:rnene Ie apar de multe od ca mnd accidentale, lipsite de sens ~i de important;'!. ~i ca S8 arata am de refractari fata de explicarea lor psiharla1itica? Aveti dreptate: avem aid un fapt uimitor, care cere oexplicatie. Dar 'in loc de a va cia exDlicatia gat a elaborata, urefer ca, prin dezvoltarl succesive, SaVEl fae cap~biii 's-o gasiti singuri,' fara a mai i nev018 sa va vin eu 'in sprijin.

Partea a doua

VISIJL

DIFICULTATI

$1 ABORDARI PRELIlVIINARE

S-a filcut intr-o zi descoperirea ca simptomele morbide ale un or neyrotici au Un sem 1). Aceasta a constituit punctul de plecare al trata-' mentului psihanalitic. In cursu 1 acestui tratament s-a constat at ca. bolnavit invocau visele in chip de simptome. S-a presupus atunci cEi ;;i visele trebuie sa aibaun sens. Totu;;i, .in loc de a urma ordinea cronologica, noi ne vom incepe expunerea invers. Ca pregatire pentru studiul nevrozelor, yom demon:.. stca sensul viselor. Aceasta rasturnare in ordinea expunerii se justi,.. fica nu numai prinfaptul ca studiul viselor reprezinta Cea mai buna introducere pentru studiul nevrozelor, ci ;;i prin aceea ca visul insu~i ste un simptom nevrotic, prezentind pentru noi avantajul inestimabil de a putea fi constatat Ia toti oamenii, inclusiv la eei sanato;;i. Chiar in eventualitatea ca toti oamenii ar fi sanato9i ,;;is-ar limita doar sa _ viseze,. noiam putea, prin cercetarea viselor,sa ajungem aproape la acelea~i constatari ca acelea pe care Ie obtinem prin analiza. nevrozelor. rn acest fel visul devine un oblect de cercetare psihanalitica. FenQmen obi9nuit,fenomen caruia i se da putina importanta,lipsit in apa-renta de arice valoare practica, ca ;;i Clcteleratate cu care are in comun faptul case produce la oameni sanato;;i, visul se prezintii investigarii noastre in conditii mai degraba defavorabile. Actele ratate erau doar neglijate de catre ;;tiinta ;;i Ii s-a acordat prea putina atentie; dar, la urma urmei, nimeni nu se ru;;ina sa 5e oCUP'?- e ele, spunindu-!;>i Ca, d in ciuda faptului di exista 9i lucruri mai importante, era posibil co. actele ratate sa ne ofere si ele date interesante. Dar a se consacra unor cercetari asupra viselore~a considerat nu numai ca 0 ocupatie fara valoar:e practica ~i superflua, d ;;i ca 0 distraetie penibila: se vedea in aceastao ocupatie anti;;tiintifica ~i care denota la acela care secohsacra 0 inc1inatie spre misticism. Un medic sa se dedice studierii viselor; dnd neuropatologia ~i psihiatria ne ofera cititea fenomene infin it mai serio.ase: tumori, adesea de marimea unui mar, care comprima organul vietii psihice, hemoragii, inflamatiicron.ice in cursul carora sepot dernonstra la microscop'modificarile tesuturilor! Nu! Visul este un subiect prea insignifiant ;;i el nil meritEi onorurile unei investigatii ~tiintifice ! . Este vorba, in plus, de un obiect de studiu al carui earacter este in epozifie ell toate exigentele ~tiintei exacte, de un obiect in legaturacu care cercetatorul nu are nici 0 certitudine. 0 idee deliranta, de exem-

0 5 e p h B 1'e u e r,ln anii 1880-1882. A 5e vedea In legatura eu aeeasta C(Jn.lelintele tin ute de mine in America, in anul 1909: "Dher Psychoanalyse" ~i ~ZUt' Geschichte del' psychoanalytisehen Bewegung". 8 cd. 404

;)J

113

pIu, se prezinta cu contururi 112te ;;1 bine delimitate. Eu sint ilnparatul Chinei, proclama sus ;;i tare bolnElvul. Dar visul? eel l1Wi adesea. e1 nid nupoate fi maCaI' povestit. eind cineva i:;;i expune visu1, ce 11e garanteaza exactitatea naratiunii sale, ce ne dovede:;;te ca e1 l1u-:;;i meaza visul in timp ce il poveste~te, di nu adauga detalii imaginare, data flind incertitudinea amintirii sale? Fara a mai socoti maioritateaviselor scap[t memoriei noastre, ca nu ramin in a111intir2a decitfragm-ente.neinse]TIl1.ate. Oare pe baza interlJretarii acestor IT:at.eriale vrem sa intemeiem 0 psihologie ~tlihtifka sau 0 metoda de tratament pentru bolnavi ? Ex:cesul 111tr-o i1..Ic1ecata trebllie sa ne trezeasca totdeallnE':: nelTlcc:r-'2derea~. Este limpede ca obiectiile impotriva vlsului ca object decerc2tCixe fl1erg pi'e-adeparte. Au visele, CLlll1allzim spLlnin,du.~-se, 0 minora. ? Noi am 'ii avut de raspuns la 0 obiectie de acela:;;l gen tura en acte1e ratate. rAnn aratat atunci ca lucrpri de mare S2 pot manifesta priu semne ceea ce prive:;;te vag al viselor,. acestaconshtuie desigur lin cmader ca oricare altul ; 1101 nu putem saprescriem lucrurilor caracteristicile pe care trebuie sa Ie prezinte ele. De altfel exista $i vise dare fit definite. Pe de cercetarea psihiatrlca. abordeaza adesea obiecte care sufera de determinare, cum este cazul reprezentarilor obsedante de care tot.u:}i, psihiatri respectabili 9i eminenti. Jmi amintesc de prezentat In -l)ractica 1112a rnedicala .. Bolnava aJ:Y1Ceput prhl n.-rni c:~eclara: "Irlcere lU1 sentinlent ca ~i Clan a~ fi facut sall a~ fi'\/rut ~::lfac rB.u unei flinte vii... Unui copil ?Nu, mai degraba unul cEne. Axn !Jllpresia eft I-am aruncatde pe un pod sau di. i-am fRcut vreun 2Jt ran':. Putem remedia prejudiciul care rezulta din incertitudinea referitoare la vis, avansind postulatul eft nu trebuie sa vis d.ecit c'2eaCe povesteE3te sllbiectul respectiv ~i ca trebtli.e fc~cern abstractie de tot ceea ce el a putut uita sau deform a amintiriIe sale. In sfir9it, nu ne este permis sa spunem ca visul estc in general un fenornen lipsit de importanta. Oriclne 'itie din propria experienta dispozitialJsihica III care se trez2stecineva In1.11':nla lJnlJj ~lis se rnetitin~ pe parcursul intregli zile. Ivledicii cunosc cazuri in ca]~e 0 ];1.11, . ,. v ", t . b'Om~V\' 1 p~scnnu 0 VJ~eeAe":rama v v A.J ' , d l' . cae)JSll11C~ a o.eOLHa CUv UTIv ~lS, ' rata de VIS. Se relateaza ca personcl]e lsto1'1c2 au gaslt 111 VIse a indeplini tmeIe actiunimarete.Ne pntern, deci, puneintrebarea de u~ll.deville dispretul eercllrilor2?tiil1tifice fate} de .vis ?
J

Pers?n~.l vad in a~es~ ?jsp~:et, 0 ~eacti2 i:npo~riva imp'QI'~aTI'~ei X2i2Ce rate care 1-'a fost' atnbmta ocnmoara. Se she ca reconsntmrea lui nu este lueru u~or, darputem admite fara s,o,iiHre ca stI'amos,iJ n03t,L de acmn trei mii de ani s1 rnaide demult au visat tot visam noi azi. Pe cit s,tim, to.'~te popoarele vechi au acordat mare importanti'i ~;;i Ie-au considerat utilizabile din punet de vcdt:re practic. Ele au extras din vise indicatii cuprivlre Ia viitor, aJ} CButut in eIe prevestiri. La greci ~i 10. popoarele oxientale, 0 campaniernilitara fara talmacitori de vise eTa considerati"l la fel de imposibila ca in zilele noastre 0 a:stfel de campanie fara inijloacele de reCL;n02i$tere LIrnizate de aviatie. Cind Alexandru eel Mare a intreprhis expeditia set de cucerire, el avea in suita sa p2 cei .mai renumiti interpreti de vise. Ora~ul Tyr, care in acel tlmp era inca situat pe o insula, opun2~ regelui 0 astfel de rezistenta incit el era hotar'it sa ridice ased;ul, dnd. i11114

tr~o noapte, a visat un satir executind un dans triumfal. rmparta~jnd visu1 ghicitoru1ui sau, fu asigurat ca trebuia sa vada in acesta preziCerea victoriei impotriva ora,,?ului. Drept urmare, e1 ordona asaltul si ora,?u1 fu cueerit; Etrusdi 'ii yamanii se slujeau de alte mijloace pentr(l ghicirea viitorului, dar inT-21'pretarcCt viselor a fost cuttivata ~i s~a bueurat de 0 mare. favoare in tirnpul intregii perioade elenistico-romane. Din literatura referitozTe la acestea nu ne-a ramas dedt lucrarea capitalii a lui Artemidor din Daldis 2), care. ar data din epoea imparatului l1~drian. Cum se exolica faDtul ca arta de a interpret a visele a decazut 9i visul insu,?i a c<1zut in 'dizgratie, nu v-a,? pute'a-o spune. Nu put em vedea 111 2.ceast/i decadc:Ilt-a ~i Ill. aCEst disc:redit nici efectLIl progresului, ~eoarece sUTqbrul ev mediu a conservat eLl fidelitate lucrllri l1)ult. rnai absllrde decft \lcchea interpretare a vlselor. Dar fapt este ca iriteresl..ll pe11tru ;vise a degenerat treJ!tat -in sllperstitie 9i ~i-a gasit llltimul refu'giu la oarneni _iIlculti. UltinlLll abuzal intErpretArii, care S-3 mel1~1nut pina in zi1ele noastre, consta in a aila ell ajutorul viselor numerele' ci~tigatoare la loterie. In schirnb~ ~tiirlta 2}Gtcta eonten1porana s-a ocupat 111 rn.1J.lte T'li\duri de totcle,Rtm~~ ell intentla de a Ie aplica teoriile sale psihologice. F'l:re$te, niedicii ~;ledeall 111 vis nu 1JD act psihic, ci 0 111urlifestare psihic~i a 1.l11Cr e:{citatii ;)oITiatice. Binz declaTa In 1876 ca visu1 este un "proces somatic, totdeauna inutil, adesea chiar morbid si care este -02ntru si ne:nurire ceea ce un teren acoperit 'de balarii~i situat Intr-o 'depresiune estepentru C2l'e il domina din eel'''. D/l:aury cmnparavlsul cu convulsiile dezordonate ale darlsului .Sf. Gu.y ::n, in opozitie' eu -mi9carile coord onate" ale omul"Lli 110rl113..1, iar 0 \lecl12C0111paTatie asirnileaza visele ell sunetele pe care "le produce un om nepriceput in muzidi, facInd S3. alerge pe clapele i11strU111ertb.J.lui cele zece degete ale sale". 11 irlterI)reta 111secrnlna a gaslll11 sen-s aSCUI1S; nici vOTbanu poate fi deaccasta lY'l,-tru cel care depreciaza intr-atit valoarea visului. Cit}ti 1a J adl 9i la alti filozofi rl1oderni: totI se descrierea -visul1~i la :l ll1ulturnesc sa enl.unere aspqctele p:rin care \lisul se deosebe~te de gll1,. . , , . . '.c t" 'tv.c .. ';1 t" , alrea , 111stare ae _'\/e.gn:~:.prIn re d ~llcerea In.L~ny~Ol:all -.a~11, Y:IU~n,11nCUJ-~e e d~SC?mpllller~a .as?CICltlllor, Sl~p~~lll1areaSplrltlllU~ crlt~c, el111Tinare: or!carel cunoa::;T:Crl 91 toate celelalte sernne care tlnd sa dovedeasca scazuta valoare care trebuie acordata viselor. Singura contributie pretioasa Ja CUD.o.a~terea\risuJui, pentru care sintern datori ~tiint21 e:xacte, 'se refera 1a influenta pe care 0 exerciti'i asupra continutului vise10r excitatme corporale care S8 pl"odnc In timpul somnuluL De la un aut or norvegian asto.zi disparut, J. lVIourly-Vold, alJ ramas doua mari volume de cereetari 1910 9i experimentale asupra somnului (tradus8in limba germanaln 1912), eu referire aproape in exclusivitate la efectele produse de 111odificarlle de pozitie a mernbrelor. i\ceste cercetati slnt elogiate ca modele de eercetare exactii asupra .somnului. Dar ce ar spune 9tiinta exactii afIlnd ca noi vrem sa Incerdlm ade:;::,operi sensul viselor? Poate ca
:2) Scriitor

grec din

see.

al II-lea e.n.,

'orIgInal'

GIn

Efes, darnumit

ndin

Daldis" dlipa ora,;;ul natalal mamei sale, spre a-I deosebi de geograful Artemidor ::lin Efes (sec. 1. 1.e,n.). Oneirokritika sa cuprinde, intre altele, reguli ~ interpre~ar~ 9 viseloI'..- Fr~ucr a cunoscut probabil versiunea germ, ana tiparita Ia Stuttgart "8Ul. (Nota tract.) 3) Maladie neurologica. (Nota tract.)

115

s-a -,?ipronuntat pe aeeasta tema, dar noi nu ne yom Lisa descurajati de judecata sa. !ntrucit actele ratate pot sa aiba un sens, nimie nu se opune ca aeela;;i lueru sa se petreaea ~i eu visele, iarin multe eazuri aeestea au in mod efectiv un sens care a scapat eercetarii exac18. Sa ne insu:;;im deci prejudeeata eelor veehi ;;i a poporului ;;i sa ne angajam pe urmele talmacitorilor de vise de altadata. }VIaifntH trebuie, insa, sa ne orientam eu privire la tema noastra, sa treeem in revisti'L domeniul visului. Ce es18, a;;adar, un vis? Este greu raspundem printr-o definitie. In consecinta, nn yom ince:r:ca sa dam o definitie acola unde este de ajuns sa indidim un subiect pe care toata Imnea n cunoaste. Ar trebui sa reliefam caracteristicile esentiale ale visului. De unde sa Ie luam ? Sfnt atitea c1eosebiri, ;;i in toate directiile, fn interiorul cadrului care delimiteaza domeniul nostru !Esentiale VOl' fi aeele caraeteristici pe care Ie yom putea arataca fiind comune pentru toate visele. Prilpa dintre carac18risticile comune tuturor viselor este faptul ca S8 produc in timpul somnului. Este limpede ea visele reprezinta 0 manifestare a vietH psihice in timpul somnului ;;i ea daca aeeasta ofera anumite similitudini eu viata psihica din stareade veghe, ea este de asemenea particularizata prin deosebiri considerabile. Aeeasta definire o gasim deja 1a Aristotel. Este posibil ca intre vis ;;i somn sa existe raporturi inca $i mai intime. Sintein adesea treziti de un vis, adesea visam cind ne trezim in mod spontan sau cind sintem treziti din somn in chip violent. Astfel visul ne apare ca 0 stare intermediara intre somn ~i starea de veghe. Iat<i-ne, prini urmare, condu3)i in domeniul somnului. ee estesomnul? .. Aceasta este 0 problema fiziologica sau biologica in carB multe 1ucrud sint inca discutabile. Nuputem decide nimie eLlprivire la aeeasta, oar socot ea trebuie sa ineercam sa caraeterizam somnu1 din punet de vedere psihologie: Somnu1 este 0 stare in care individul care doarme nu con~tientizeaza nimie despre lumea exterioara, stare in care interesul siu se afla eu totul detasat de aceasta lume. Ma seufund in somn tocrnai retragindu-ma din lumea exterioara .~i 1uind masuri de precautie Impotriva excitatiilor din afara. Adorm, de asemenea, atunei clll.d sint abosH de aeeasta lume ;;i de sHmulii e1. Adormind, Ii' spun lumii exterioa1'e: lasa-ma in pace, fiindea vreau sa dorm. Dimpotriva, copilul _spune : inca nu vreau sa dorm, vreau sa mai stau treaz. Tendinta biologica a somimlui pare deci sa eonstea in relaxare, iar earacteristica sa psihologica instingerea interesufui pentru lumea exterioara. In raport eu aceasta 1ume in care am venit fara s-o fi dorii, ne aflam intr-o asemenea situatie incH nu 0 putem suporta neinirerupt. In consecinta, ne scufundam din dnd in dnd in stal'<!a in care ne gaseam inainte de a veni pe lume, in existenta noastr8. intrauterina. Cel putin ne eream conditii eu totul analoage en acelea din aeeasti'i existenta : ealdura, obscuritate, absenta excitatiilor. In plus, unii dintre nor se ineovriga ;;i dau eorpului lor, in timpul somnului, 0 atitudine asemanatoare ell aeeea pe care 0 aveau in pinteeelemamei. S'-ar zice di pin a ;;i la virsta adulta nu apartinem lumii dedt eu doua treimi din existenta noastra ~i ea pentnl 0 treime inca nu ne-am naseut. Fiecare t1'ez1re din 'somn -dimiOare nu spuneata est~ pentru noi, in aceste eonditii, ea 0 noua na<;>te1'e. nem despre starea in care ne gasim 1a trezire din SDmn: sintem ea nou-nascuti? Spunind aceasta, fara indoia1ii eEl ne faeem 0 idee eft se
>

.to 11~

I
\ t

poate de falsa despre senzatia generala a noului-nascut. Este mai cmind de presupus ca acesta se simte foarte indispus. De asemenea, despre faptul de a ne na9tespunem : a vedea lumina zilei. Daca somnul este ceea ce am aratat, visul, departe de a face obHgatoriu parte dinel, apare mai curind ca un accesoriu rau venit. Noi crcdem ca sonmul lara vise este eel mai bun, singurul ca1'e-9i merita nu11'1e1e;ca nid 0 activitate psihica nu a1' trebui sa aiba lac In timpu1 somnului. Daca survine 0 activitate psihiea, este tocmai pentru ca nu am reu9it sa realizam starea de repaus foet-al, sa suprimam p1na9i ultimele resturi ale oricarei ?ctivitati psihice. Visele nu a1' fi altceva dedt aceste 1'esturi ;;i ar parea ca, Intr-adevar, visu1 nu ar t1'ebJ;lisa aiba nici 0 semnificatie. Altfel se petreceau lucr,urile cu actele ratate, care sint activitati ale starU de veghe. Daratunci cind dorm, dupa ce am reu;;it sa reduc total activitatea mea psihica, neputlnd sa stapinesc dedt citeva resturi ale acestei activitati, nu este nicidecum necesar ca aceste resturi sa aiba sens. Sensul acesta nid nu a9 9ti sa-l utilizez, cea mai mare parte a vietii :t11e1e psihice fUnd abolita. N-ar putea fi vorba, in adevar, decit de reactii sub forma de contractU musculare,. decit de fenomene psihice provocate nemijlocit de 0 excitatie somatica. Visele n-ar fi in felul acesta decit resturi ale activitatii psihice din starea de veghe, resturi capabile daar sa tu1bure somnul ; iar noi nu am avea nimic mai bun de lacut dedt sa abandonam acest subiect,ca neincluzindu-se in psihanaliza. Dar, chiar daca visul ar fi inutil, existenta sa nu poate i negata 9i Doi putem incerca sa dam soeoteala de aceasta existentB.. Pentru ce viata psihiea nu adoarme eu totul? Filra Indoiala pentru di eeva se opune odihnei sale. Asupra sa se exerdta excitatii, fata de care trebuie sa reactioneze. Visu1 ar reprezenta deci modul de reaetie al psihicului, in timpul starii de somn, la excitatiile eu care se confrunta. Sesizam aid 0 cale de acces' spre Intelegerea visului. Putem cerceta care sint, In diferitele vise, excitantii care tind sa tulbure S0111nu19i 1a care persoana care doarme reactioneaza prin vise. Am desprins in elul acesta prima caracteristica comuna a tuturor viselor. eomuna? Cu siguranta, insa este Exista ~i 0 a douacaracteristica mult mai greu s-o intelegem ~i s-o descriem. Procesele psihologiee ale somnului difera eu totul de aeelea ale staru de veghe. Traim in somn multe evenimente in care eredem, ID timp ce nu estevorba; poate, dedt de 0 excitatie care ne tulbura. Percepem adesea imagini vizuale care i uneori insotite de senti mente, de idei, de impresii furnizate de simturi decit de vaz, dar totdeauna :;;ipretutindeni domina imaginile. In consecinta, dificultatea de a povesti un vis rezulta, In parte, din faptul ca avem de. transpus imaginile in cuvinte. V-a9 putea desena visul meu, dar n-a9 9ti sa vi-lpovestesc, spune adesea persoana care viseaza. La drept vorbind, nu este aid yorba de 0 activitat.e psihica 1'edusa, cum a1' fi aceea a unui debil mintal comparatacu aceea aomului de geniu : este yorba de ceva calitativ diferit, fara a putea spune Ince anume consta diferenta. G. Th. Fechner formuleaza undeva supozitia ca scena pe care se desfa90ara visele (in suflet) este diferita de aceea a 1'ep1'ezentarilor starU de veghe. Esteun lueru pe care nu-l intelegem, 9i despre care nu 9tim ce trebuie sa glndim; dar aceasta exprima fidel acea impresie stranie pe care ne-o lasa cea mai mare parte a viselor. Comparatia activitatii care se manifesta in vise Cll efec:tele obtinute de 0 mlila profani'\. Inmuzica nu ne mai este aid de niei un ajutor, deoarece
117

clavirul atins de aeeasta mhl[l seo&te ri-:eren ace1ea~i sunete, care nu sint in mod neeesar melodioase, od de cite ori intlmDlarea face ea mina sa se plimbe pe Sa avem merell in rninte ~cea ce-;o, doua caracteristica COD1unaCl ~ o..ricit de inco111prellertsibilc- ar fi cleo Mai exista si alte caractcristici comuns? Eu nu sssizez altele si, in general, nu ~Tad decit deosebiri sub tOGte aspectele: atlt in ceea ~e prive~te clurata aparenti'i :;;i elaritatea, roln1 jucat de emotE, persistenta etc. Dupa opinia noastr!'t, tot1).1se petrece altfel decit ne-am a:;;tepta daca ar fi fost yorba doar de 0 aparare fortata, momentana, SpaSITlOd~ca in1potriva' unei excitatii. In Ci2~~" ,ce.p~'lve~~e intinde:ea ,lor, e~ista
VIse foarte scurte care se conlpun
0111 cr-o llnaglne

S8U chn

Cl-t,e\7a

IH13-

gini dispersate :;;inu contin decit a idee, decltun cuvint; altele au un continut foarte bogat, care se desfa:;;oara ea ni:;;te veritabile rpmane :;;1 par sa dureze timp foarte indelungat. Exista vise tot atlt de clare ca ~i evenimentele vietH reale, atit de clare incH, ehiar treziti din somn, avem nevoie de cltva timp spre a ne da seama ca nu este vorba dedt de un vis; altele sintdeznadajduitor de slabe, :;;terse, vagi. $i chiar intr-unul :;;i acela:;;i vis, gasiln uneori parti. de 0 mare 1impezime, alatmi de altele care sint insesizabil de diafane. Sint vise pIine de sens san cel putin coerente, chiar bogate spiritual, de 0 frumusete fantastidi, pe cind altele sint cetoase, stupide, absurde, chiar extravagante. Uncle vise ne lasi'! cu torul reci, in timp ce in altele sint trezite toate afectele ;;i incercam durerea pin a la lacrimi, anxietatea care ne intrerupe samnul, uimirea, extazul etc. Majoritatea vise10r sint uitate ell repeziciune dupa ce ne-am trezit sau, daca se men tin in timpul zilei, ele palese treptat:;;i spre seara prezinta mari lacune; dimpotriva, unele vise, spre exemplu acelea ale copiilor, se COnserVE! tit de bine incit uneori Ie a regasim in amintirile persoanei respective, 30 de ani mai tirziu, ca 0 impresie cu totul recenta. Anumite vise, ca :;;iindividul uman, nu apar dedt 0: singura data; altele se repeta de mai multe ori la aceea:;;i persoana., fie neschimbate, fie eu u:;;oare variatii. Pe scurt, aceasta insignifianta activitate ps'ihica .noctllrn.3. disp1.1nede l.ln repertoriu colosal; fUnd capabHa sa recreeze tot ceea ce psihicul creeaza in timpul adivitatii sale diurne, dar' ea nu este niciodata identica cu aceasta. S-'ar putea incerca explicarea tuturor acestor varietati ale visului, presupunind ca ele corespund diverselor stariintermediare dintre somn ~i veghe, diverselor faze ale somnului incomplef Daca ar fi insa a~a, atunci, pe masura ce visul dobinde:;;te mai multa valoare, un eontinut mai bogat ;;i 0 claritate mai mare, ar trebui sa ne dam seama din ce in ce mai limpede ca. este yorba de un vis, cael in visele de acest gen viata psihica se apropie eel 111ail11ult de ceea ce este ea in stare de veghe. $i mai ales nu ar trebui sa avem in acest c_az,alaturi de fragmente de vis nete ;;i rezonabi1e, altele lipsite de arice preciiie, absurde ;;i urmate de noi fragmente transparente. A admite explicatia pe care am enuntat-o, ar fi sa atribuim vi~lii psihiee facultatea de a-:;;imodifica profunzimea somnului cu 0 viteza :j;i 0 w;mrinta care nu au corespondent in realitate. Deci putem spune ca aceasta explicatie nu rezista. Lucrurile nu sint, in general, aUt de simple. Vom renunta, deocamdata, sa CElutam"sensul" visului, spre a incerca, parnind de la caracteristicile comune tuturor viselor, sa Ie intelegem mai bine. Din raporturile care exista intre vise ;;i stare a de somn, am conchis ca visul este 0 reaetie la 0 e:xcitatie care tulbura somnul. Este, 0
118

.singur~l aspect, de' 0 importanta exceptionala, in care psihologia xpenmentala ne-ar putea da <;oncursul, furnizindu-ne dovada ca excitcctlilesuportate in timpul somnului trans par in vis. Cunoastem multe cerreferitoare la aceasta problema, indusiv Reelea a'le Iui Mourlydespre care am vorbit mai inainte, ~;;ifieeare din noi a avut prisa confirme aceasta. constatare prin observa.tii personale. Voi dta experimente selectaie dintre cele mai vechL Pe unele dintre ele Maury Ie-a incercat pe sine insu~i. In timpul sonmului i s-a dat sa apB_de colonie, iar e1 a visat ca se .afla la Cairo, in pravalia Ini Jean-]'vIarie Farina, cu care era legat printr-o multime de aventuri extravagante. Sau a fost ciupit u$or de ceafa ~i a visat indata ceva eu un plasture ~i un medic care 11ingrijise in copilarie. Sau, in sfir~it, i s-a apa pe frunte : a visat ca se aila in Halla, tnmspira din belsug si vin alb de Orvieto. ' , Ceea ce frapeaza in aceste vise provocate experimental ne va api.irea poate cu ~i mai multa claritate intr-o alta serie de vise declansate prin exercitii. Este vorba de trei vise comunicate de un observator agel', Hildebrandt, ~i care constituie, toate trei, reactii 1a zg0l110tul modus de un ceas de!?teptator: , ... ,,1\1a plimb intr-o dimineata de primavara, hoinaresc pe eirnppina IntlAln sat vecin, unCle 'lad locuitorii in haine des8.rbatoare indreptindu-se in numar mare spre biserica, cu cartea de rugaciuni in minEt. Este, '1ntr-adevar, c1uminica ~i curind trebuie sa inceapa prima slujba. Mi'i hot<'irasc sa asist, insa cum se face foarte caId, ca sa ma odihnesc intru In cimitirul din preajma bisericii. Indeletnicindu-ma cu citirea diverselo1' insc1'iptH martnare, aud c1opotarul wind in c1opotnita ~izaresc susde tot clopotulmic care trebuie sa anunte imediat inceperea rugadunii. EI mai sta nemi~cat clteva cllpe, apoi incepe sa se mi~te ~i deodata- sunetele sale devin llrnpezi ~i patrunzatoare, trezindu-ma. Tiriia ceasul-de~teptator. o a doua corrbinatie. E 0 z1 senina de iama. Strazile ,sint aeoperite de 0 patura groasa de zapada. Trebnie sa fae 0 plimbare en sania, dar sint obligat sa a~tept n'lUlta vreme pin a sint anuntat ea sania e in fata u~ii/ bainte de a l.1rCa,fac p'.'egatirile de rigoare : hni pun ~uba, instalez tava eu jaratic. In Sf1r$it, iata-ma in sanie. Din nou a$teptare, pina ce haturile dau CanOl' semnalulde plecare. Ace$tia se pun in mi~care 5i zurgalaii lnceD sa faea sa rasune r11uziealor ienicereasca bine cunos~uta, cuo viole~ta care sfi~le brusc pinza de piHanjen a visulul. $i de data ~ceasta era vorba pur ~i simplu de zgomotul sone1'iei ceasului de'iteptatoL Al treilea exemplu l Vad 0 fata de la buditarie indreptindu--se de-a lungnl culoarului spre sufrag~rie, in mina cu 0 stiva de citeva duzini de farfurii. Vrafu1 deporte1an pe care 11poarta ea ml se pare in perieal de a-:;;1pierde echilibrul. "Ia seama, Ii spun, intreaga ta incarditura va cadea 1a pamint". Primesc raspunsu1 obi~nuit in asemenea imprejnrari etc., ceea ce numa impiedica sa urmaresc eu nelini~te servitoa.,. rea. 1at-o, in adevar, impiedicindu-sechiar in pragu1 w?ii, vasele fragile cad ~i se impra~tie pe parchet in mii de cioburi, cu un zomait inspaimintator. Curind bag de seama insa ea este vorba de un zgomot persistent care nu este propriu-zis un zornait, ci clopote1u1 unei soneI'ii. La trezire constat ca este zgomotul eeasului'-de~teptator.
119 -

Aceste vise slnt foarte frumoase, pline de sens ,?i, contrar majoritatii viselor, sint deosebit de coerente. Nu Ie adres,l>11, n consecinta, nki i un repro~. TrasiHura lor comuna consta in aceea CElsituatia se rezolvc'i totdeauna printr-un zgomot care mai apoi este recunoscut ca fHnd produs de soneria ceasului-de~teptator. Vedem, a,?adar, cum se produce un vis, dar aflam totodatEl ceva in plus. Persoana care viseaza nu recunom?te soneria ceasului-de~teptator(de altfel acesta nu figureaza in vis), ci ea inlocuie;;te zgomotul acesta prin altul ;;i de fiecare data interpre- . teaza diferit excitatia care intrerupe somnul. De ce? La aceasta intrebare nu avem nici un raspuns: s-ar spune Cd este vorba aici de ceva al"bitrar. Dar, a intelege visuI ar fi toc;mai sa putem explica de ce persoana care viseaza alege tocmai cutare zgomot ~i nu altul, spre a interpreta excitatia care provoaca de~teptarea. Se mai paate abiecta in legatura ell visele lui Maury faptul ca daca se vede excitatia manifestindu-se in vis, nu se constatii precis de ee ea se manifesta sub cutare forma data, care nu deeurge nicidecum din natura excitatiei. In afara de accasta, in visele lui Maury vedem adauglndu-se efectului direct al excitatiei 6 multime de efecte secundare ca, de exemplu, aventurile extravagante din visul care are ca obiect odicolonul, aventuri imposibil de explicat prin aeeasta . . Or, notati bine ca tocmai in visele care provoaca de~teptarea <J.pare cea mai mare sansa de a stabUi influenta excitatiilor intrerllp~ltoare de somn. In majo;itatea celorlalte chzuri, a~est lucn~ va fi mult mai greu. Nu ne trezim intotdeauna ca Urmal'(~ a unui vis ;;i dnd ne amintirn dimineata de visul din cursul noptH, cum sa mai regasimexcitatia care poate ca a actionat in timpul somnului ? Am reu;;it 0 data, fire~te datoritd unor imprejurari speciale, sa constat aposteriori 0 excitatie sonora de acest gen. M-am trezit intr-odimineata 1ntr-o statiune de altitudine din Tirol Cll convingerea ca am visat ca a murit Papa. Cautam sa-mi explic acest vis, dnd sotia mea m-a intrebat : "Ai auzIt, in zori, ee grOzav se tri'igeau clopotele la toate bisericile ;;i capelele?-- Nu, nu auzisem nimic, pentru ca am un somn adinc, dar aceasta comunicare mi-a permis sa-mi inteleg visul. Care este frecvC'nta acesIor excitatH care 11 determina pe eel adormit sa viseze, tara ca el sa obtina rnai tlrziu nki cea mai m[Jxunta informatie in legatura cu aceasta? Ea poate fi mare sau nu. Dat fiind ca excitatia nu mai poate fi dovedita, este imposibil sa ne mai fctcem in privinta aceasta vreo idee. De altiel. nici nu vom lungi discut1a asupra valorii excitatiilor exterioare, din pnnctul de vedere al tulburaxii pc care acestea 0 exercita asupra somnului, ;;tiindca ele nu ne pot explica dedt numai a midi fraetiune a visului ~i nu intreaga reactie constituitii de vis. Dar acesta nueste un motiv pentru abandon area in intregime a acesCMe de aItfd este susceptibila de dczovltare. In fond" putin tei intereseaza cauza care tulbura somnul ;;i incita psihicul 1a vise. Cind accasta caUZdnu rezida intr-o excitatie senzoriaEi venita din afara, poate btervcmi 0 excitatie eenestezica, provenind de la organele interne. Aceast,l ultima ipoteza pare oarte probabili'i 5,i raspunde conceptiei popubre privind producerea viselor. Visele vin din stomac, auzim adesea spunindu-se .. Day ~i in acest caz se poate intimpla in mod neferidt ca 0 excitntie cenestezid'i activa in timpul nortH sa nu lase nid 0 urma dimineata ;;i sa devina astfel nedemol1strablla. eu toate acestea, nL! vrem .sa neglijam bunele ~i multiplele experimente care plcdeaza in
]20

~'
I

favoarea legaturii dintre vise ~i excitatiile interne. Este in general un fapt incontestabilea starea organelor interne este capabila sa exercite o influenta asupra viselor; Raporturile existente intre continutul unor vise,' pe de -0 parte, ~i acumularea urinei in vezica sau excitarea arganelor genitale, pe de_ aW} parte, nu pot fi .trecuteL'u vederea.De la aceste cazuri evidente se trece la altele in care actiunea unei excitatii interne asupra continutului visului pare mai mult~au mai putin ver~.simila, continutul incluzind elemente ce pot fi considerate ca 0 elaborare, reprezentare ~i interpretare a unei excitatii de acest gen. Scherl1er, care s-a ocupat mult de vise (1861), a insistat indeosebi asupra raportului de la eauza la efect care exist a intre excitatiile care i~i au sursa in organele interne ~i vise,' citind citeva exemple frumoase in sprijinul tezei sale. Cind vede, de exemplu, "doua ~iruri de biiieti frumo~i, blonzi ~i cu tenul delicat infruntindu-se intr-o pozitie de lupta, precipitindu-se unii contra aItora, atacindu-se reciproc, apoi separindu-se ca sa revina pe pozitiile lor initiale ~i luind de la capat lupta", prima interpretare care se prezinta este ca ~iruriledebaieti sint reprezentarea simbolica a celor dOlJa ~iraguri de dinti, aceasta interpretme fiina canfirmata de faptul ca persaana care a visat a' fast nevaita,dupa. aceasta scena, ,;sa-~i extraga din maxilar undinte lung". Nu mai putin plauzibila pare explicatia care atribuie unei' iritatii intestinale un vis in care autorul vedea "culoare lungi, strimte, sinuoase", ~i putem admite impreuna cu Seherner ca visul tinde inainte de toate sa reprezinte prin obiecte asemanatoare organul care genereaza excitatia. Trebuie cieci sa admitem ca excitatiile interne sint susceptibHe sa :incleplineasca acela~i 1'01 eu excitatiile care provindin exterior. nefericire interpretarea lor este expusa acelora~i obiectii, intr-un mare numar de cazuri interpretarea printr-o excitatie interna este incerta sau nedemonstrabila; numai unele vise permit sa se banuiasca participarea excitatiilor care-~i au punctul de plecare intr-un organ intern; :in sfir$it, intocmai ca excitatia senzoriala exterioara, excitatia unui organ intern: liu explica din vis decit ceea ee corespunde reactiei directe a excitatiei ~i ne lasa in incertitudine :in ceea ce prive$te provenienta eelorlalte parti ale visului. Sa notam totu~i 0 particularitate a viselor pe care 0 reliefeaza studiul excitatiilor interne. Visul nu reproduce excitatia ca atare: e1 () prelucreaza, 0 indica printr-o aIuzie, 0 pune intr~o relatie, 0 inlacuie:;;te Drin altceva. Aceasta latura a travaliului care are loc in cursul visului ~ebuie sa ne intereseze, deoarece tocmai tinind seamade aceasta vom a'ea ~ansa sa ne apropiem mai mult de ceea ee eonstituie esenta visnIn, Cind intreprindem ceva sub imboldul unei stimulari, singuraaceasta stilulan~ nu epuizeaza jntatdeauna continutuiactului sav:ir$it. 'A1acbeth de ~akespeare este 0 piesa de circumstanta, scrisa eu prilejul suirii: pe trn a unui rege care, cel dintii, a reunit pe cre~tetul si'm coroanele a treitari. Dar aceasta imprejurare istorica epuizeaza oare continutul piesei,'xplica ea grandoarea ~i enigmele sale? Este posibil ca excitatip: exteriN~ si interne care actioneaza in fimpul somnului asupra omulm sa nu S"'I~ascadedt la declansarea visuIui, fara a ne revela nimie din esenta sa , Ceialal-:aracter comun tuturor viselor singularitatea lor psihiea, este pe de 0 PC.e foarte greu de inteles, iar 'pe de aHa parte nu ofera nid
121

I I
~,

;p:::

============- _-----------~un punet de sprijin pentru cercetari ulterioare. EvenllYlentele dIn care se compune visu1 au ce1 mal adesea forma vlzuaEi. Oare excitatiile dau vreo explicatie acestui fapt? In vis este vorba, in fond, de excitatia De 'Care am resimtit-o 7 Dar de ce este visu1 vizua1, pc cind excitatia o~u1a~ra nu d2clan9caza vise decit in cazuri ext rem de rare? San atunci cind '11sam ceva in legatura cu 0 conversatie sau un discurs, se 'poatc dovedi ca. 0 conversatie _sau vreun .a1t zgomot similar ne-au ajuns 10.- rechi in, timpul u $on111ului 1mi permit sa resping categoric aceasta ultima ipoteza. 7 Deoarece catactere1e comune tuturor vise10r rou sint de nici un aiu. .~~ J tor pentru explicarea acestora, Doate ca 'lom reusi mal mult facind ape1 1a deosebirile cm"e Ie separa.~ Vise1e sint adesea' lipslte de sens,celoa5c, absurde; dar sint 9i vise pline de sens, limpezi, -rezonabile. Sa DP. oprim. putin ::;isa vedem dad'! nu cumva acestea din urma nu ne permit S8 .1eexplicam pe celelalte. Va voi imparta:;d, in acest scop, cel mai recel1t . vis rational ce mi-a fost povestit,:;;i care apartine unui tinar : "Plinlbindu-mli pe strada Karntner, ma intilnesc cu domnul X., CLl care fae cithTa pa~i impreuni'i. Maduc apoi la restaurant. Doui". doamne si un dO'Tm se Cl:;;azala masa mea. La' ineeput sint ~ontrariat 'Ii nu vre~u si'H privesco in final ridie ochii :;;iconstat ca sint foarte elegcmtl". Autorul vLc,lui remarea in legiHura ell aceasta. ea in seara precedenti'i 21 S2 aflase ell adeVc1ratpe strada Kiirntner, pe unde treee in rnod obi9nuit ~i ca S2 iritill1ise Intr-ade-var eLL dom:nul X. Celalalt fragn1ent HI visuhli nl~ C011stituie 0 reminiseenta directa, dar se aSea111ana intr-o anumiUima5ura cu un eveniment petreent eu citiva ani mai imJinte. lata un aU vis de acest gcn, al unei doamne. Sotul ei 0 intreabi'i : "N-ar trebvi sa acordam pianul 7;; La care ea raspunde : "E inutil, pentru ca tot va trebui sa-l imbracam din nou in piele". Visul reproduce ocol1versatie pc care ea 0 avusese aproape aidoma cu sotul ei in ziua care a precedcl.t visul. Ce invataminte desprindem din aceste doua vise sobre 7 Ca in ~:mumitevise putem gasi reproducerea unor e'lenimente din starea de veghe sau a unar episoade legate de aceste evenimente. AI' fi un rezuItat apreeiabil sa putem face asemenea afirmatii despre bate visele. Dar nu acesta este cazul, iaraceasta concluzie nn se aplica dedt 1a fOclrte putine vise. In majoritatea vise101' nu intilnil11 nici un fapt in legatura CLl stared de veghe, iar in ceea ce prive~te factorii care deterl11ina visele absurde ~l nebune9ti, ne afIi'lm deoeamds,ti'i in ignoranta. $tim numai ca he gasim in fata unei noi probleme. Dorim sa 9tim nu numai ce inseamna visu1, dal' $i de ce ~i in ce scop reproduc visul cutare eveniment cunoscut intimplat cu totul recent, atunci cind, ca in eazurile pe care Ie-am cita; semnificatia so.este clara. Fara indoiala ca 'sinteti, co. 9i mine,' satui sa urmariti aeest gen de 'Cercetari. Cl'edem CEl e zadarnie sa ne interesam numai de 0 singura Iroblema, aeeasta nu ajunge, atlta timp cit nu 9til11in ce directie tr,)uie cantata soh.\tia. Psihologia experimentala nu ne ofera deeit eitevadate, de 0 va10are exceptionalii., este drept, asupra rolu1uiexeitatiilor n .dec1an9area viselor. Din partea filozofiei nu ne putem a:;;tepta dedt 1??leCtii dispretuitoare privind insignifianta din punet de vedere ccmt~v .0. obiectului nostru de investigatie. In fine, nu vrem sa imprumutn mml~ de la 9tiintele oculte. Istoria 9i intelepciunea popoarelor der'nstreaza ca visu1 are un sens9i prezinta importanti'l, anticipind viitor> eeea ce este greu de admis :;;i imposibil de demonstrat. Astfel, pr~u1 nostru de~lers este total neputincios.
122

Impotrlva oridirei a~teptari, ne vi~e un. ajutor dlntr-o dlrectie pe care inca nu am luat-o in considerare. Limbaju14) care nu datoreaza nlmic hazc1rdului, ci constituie, ca sa spunem a~a, un sediment 'al cuno~tintelor acumu1ate, limbajul, pe care nu trebuie totu~i s'a-1 utilizam fadi precautie, cunoa~te "visele in stare de veghe": acestea sint produse ale imaginatlei, fenomene foarte generale care se observa atit la persoan.e1'e sanatoase, clt ~i la bolnavl ~i pe care oricine Ie po ate cerceta pe sim? insu~i. Ceea ce distinge in mod deosebit aeeste productii imaginare este faptul ca au primit denumirea de "vise eu ochii deschi~i" ~i efectiv ele nu prezinta nici unul din ce1e doua caracteristicicomune propriu-zise. A'ia cum 0 arata nume1e lor, aceste vise nu au. nici () legatura eu stare a de somn, iar in eeprive~te a1 doilea cal'acter conn este vorba nici de perceptii, niei de halucinatii, ci mai curind de reprezentari : ~tim ca imaginam,. canu vedern, ci gindim. Aceste vis.e 5e observa la vlrsta care precede pubertatea, adesea incepind eu a doua copilarie, ~i dispar la virsta adulta, dar ele persista uneori pina 1a adinci bEitrineti2. Continutul acestor prod use ale imaginatiei este dominatde o motivatie foarte transparentq. Sint scene ~i evenimente in care egoisambitia, nevoia de putere sau dorintele erotice ale persoanei care astfel i~igasesc satlsfacerea. La tineri domina visele de ambitie ; feJl1ei, care i~i eanalizeaza intreaga ambitie in succesele amoroase, pri'"ul lac este ocupat de visele erotice. Dar adesea sesizam ~i la barbati trebuinta erotica si pe fundal1il acesta toate succesele si ispravile erotice ace~tor visato;i nu au co. scop dedt cucerirea admir~tiei 9i favorurilor femeilor. Pe linga aceasta, visele in stare de veghe sint foarte variate au~ 0 soarta vadata. Unele din ele sint abandonate dupa 0 scurti'i perioada de timp, pentru a fi inloeuite ; altele sint mentinute, dezvoltate complicate ~i adapt ate conditiilor schimbapina 10. stadiul unoristorii toan, ale vietH. Ele, co. sa spunem a~a, tin pasul eu timpul ~i poarta "marea" ce .atesta influent a noii situatE. Ele constituie materia prima a produetiei poetke, cad tocmai imprimindu-le vise101' in stare de veghe anumite transformari, _anumite travestiri san abrevieri autorul operelor de imaginatie creeaza. situatii De care Ie plaseaza in romane, nuvele sau lJleSe dete~tru. Dar intotde~ur::a visiitorul in cauza, direct saU prin identifleare mo.nifesta eu altcineva, este e1'ou1 vise101' sale in stare de veghe. Acestea~i-au primit p1'obabil numele datorita faptului ca,In ceea ~e prlve~te raporturile lor eu realitatea, nu trebuie considerate ea fiind mai reale dedt visele p):'opriu-zise. Be mai poate ea aceasta. asemanare de nume sa se intemeieze pe un caracter psi hie pe eareinea nu-l cunoa,;,tem, pe care il caub'im. E posibil, de asemeneo., sa nu fim Indreptatiti sa dam pre a mare importanta acestei asemanari de nume. AUtea 9i at'ltea probleme, care nu 'lor puteo. fi elucidate dedt mai tirziu. *

4) Extragindu-~i teoria din investigatia lingvistica ~i reducind de regula practica la simple jocuri intelectuale, de cenac1u psihanalitic, sclipitoare, dar sterile, francezul Jacques l.acan hipertrofiaza una din laturile freudismului, e~uind in carieatura, calambur sau delir subtire (Cf. Leo n a r d G a v r 1i u, Structurii. $i determinism in psihologia abisalii., teza de doctorat, capitolul "De la. pansexualism la panglosie: Jacques Lacan ", text xerografiat, Universitatea "AI. 1. Cuza".

Ia;;i, 1972, p. 223-242.

~123

VI 1POTEZE $1 TEHNICA 1NTERPRETARII

A9ada1', pentru a putea progresa in eercetih'ile noastre asupra visulnl, aVe'm nevoie de 0 noua cale, de 0 metoda nowl. Va voi face in legatura_ eu aceasta 0 propune1'e cit se poate desimpla : sa admitel11, in tot ceea ce va urma, ca vis1.1leste un fenomen nu somatic, ei psihic, Ce' inseamna acest l1.1er1.1, cunoa9teti; ee ne, autorizeaza, insa, sa proccdam asHel? Nil11ic, dar de asemenea nimie nu ne impiedica. Luerurile S2 prezinta in felul urmator: daca visul este un fen omen somatic, nn ne intcreseaza. EI nu ne poate interesa decit daca adl11item ea este un enomen psihic. Deci ne apueam de lucru pe baza postulatului ca exist;} re21mente un asemenea fenomen, spre a vedea ce poate sa rezulte din cercetarea noastra faeuta in aeeste eonditii. Dupa rezultatul pe care il yarn fI obtinut, \rom judeea daca trebuie sa ne mentinem ipoteza 9i s-o adoptaTYl ca pe un rezultat. In fond, la ce nazuim, in ce seop intreprindem mm",ca noastra ? Seopul nostru este acela al 9tiintei in genere : vrem sa intelegem fenomenele, sa Ie raportam unele la altele ,?i, in ultima in.stanta, sa amplifieam pe d,t posibil puterea noastra fata de ele. Ne continuam deci activitatea admitind ea visul este un fenomen psihic. Dar, in lumina aeestei ipoteze, visul a1' fi 0 manifestare a celui care viseaza, omanifesta1'e de la care nU avem ee invata, pe care nu o intelegem. Ot, ee qti faCe dumneavoast~a in fata unei manifestari din. parte-mi, pe care nu ati intelege-o ? lVIi-ati pune intrebari, nu-i a~a ? De ce nu amproceda in mod asemanato1' eu insul care viseaza? De ee sa nu-l intrebam ee semnifica visul sau ? ' Amintiti-va d1 ne-am gasit intr-o situatie asemanatoal;e dnd am analizat unele acte ratate, un caz de lapsus. Cirtevaa spus : "Da sind Ding' zum V orsehwein gekommen". In legatura eu aceasta, noi il intrebihn: .. nu, din ferieire nu noi il intrebam, ci alte persoane, eu totul straine de psihanaliza, 11 intreabEi ce vrea sa spuna eu aeeasta fraza neinteligibiJiL EI raspunde ea avea intentia sa spuna : "Das \varen Sehlceiner~in:" (emu. porearii), dar di a'ceasta intentie a fast refulata de alta, mai mooe1'at2 : "Da sind Dinge zum V orschein gekommen" (s-cm produs atunei Iucruri); .numai ca prima intentie, refulata, I-a determinat sa inloeuiasea in fraza cuvintul Vorsehein prin cuvintul Vorschwein, lipsit de sens, dar marc5nd eu toate aeestea aprecierea sa peio1'ativil in legatura eu' "luerurile care s-au modus". V-am explicat atunci di aceasta analiza eonstituie prototipul int1'egii eereetari psihanalitice 9i acum intelegeti de ce psihanaIiza cultiva o tehnica ee consta, pe cit posibil, in dezlegarea enigmelor sJ-e catre;. insusi subiectul analizat. Asa S8 face ea, la dndu-i, autorul visului trebu'ie sa n~ spuna e1 insu~i ce sen1nifica visul sau .. ,,' In p1'ivihta visului luerurile nu sint, eu toate. a:esA~ea,ch1a1' atn G: simple. In actele ratate noi am avut de-a face 111almtll eu. unele .cazun simple; dupa acestea, ne-am. gasH in fata aHora in care sublectulllltero124

nare raspunsul pe care i-I sugeram. In eeea ee priveste visele, cazurile d.in prima categorie lipsesc eu totul: autorul visului s~stine fntotdeauna ca nu 9tie nimic. Interpretarea noastra e1 nu 0 poate respinge, pentru ea nu avem nici una sa-i propunem. Trebuiesa renuntam din nou la lncer:" carea noastra? Autorul visului ne9tiind -nimic, noi im;;ine neavind nici un element de informatie ~i nici 0 terta persoana nefiind mai bine informata, nu ne raminenici 0 speranta de a. aHa ceva. Ei bine, daca vre~i, renuntati la lncercare. Dar daea tineti sa n-o abandonati, urmati-ma. Va .voi_ spune, intre altele, ea este foarte posibil, chiar verosimil ea,dupa teate, autorul visului Sa 9tie ce semnifica visul sau, dar ca, nedindu-;;i seama ca 0 ;;tie, se crede in ignoranta. Imi yeti obiecta, in legatura ell aeeasta, ca introdue 0 nOlla. ipoteza, a doua de la inceputu1 eereetarilor noastre asupravisului ~i ca, f;kind aceasta, diminuez considerabil valoarea procedeului meu. Prima ipoteza : visul este un fen omen psihic. A doua ipoteza: se petree in om fapte psihice pe care e1 Ie sesizeaza, dar, de care nuare cuno~tinta etc. 1) Imi yeti replica ca nu avem dedt sa tinem seama de neverosimilul acestor doua ipoteze pentru a ne dezinteresa complet de concluzill~ care pot fi trase din, e1e. Da. insa eu nu' v-am invitat aid nid sa Vil reve1ez ~i nid sa va ascund arice ar fi. Am anuntat "lectii elementare servind de introducere in nsihanaliza", ceea ee nu i1~p1iea ~ituslde Dutin din parte-mi sa va fae () e'xpunere ad usum Delphini 2), adiea ~ exp~.ln~re piaEt, disimulind dificuIt:'itile, aeoperind laeunele, aruncfnd un voal peste indoieli, toate aeest"a pentrn a va face sa credeti pe deplin_di ati fnvatat ceva nou. Toemai penh'll ca sinteti ineepatori, amdorit sa va prezint ~tiinta noastra a~a cum este ea, eu inegalitatile ~i asperitatile ~ale, en pretentiile 5iiezltarile sale. Stiu ca lucrurile stan la fel In orice stiinta si ca mai ales nu pot sta altrel fntr-o ~tiinta aflata la inceputu~ile ~al~. i;ltitl, de asemen"ea, ca fnvatamintul se straduie~te cel mai adesea sa di,simuleze mai lntii in fata studentilor aeeste dificultati si imperfectiuni. Acest lueru nu este po'sibil in psihanaliza 3). Deci a~1 'form;lat d~ua ipoteze, din ea're una. o inglobeaza pc eealalta, iar daca procedeul vi separe anevoios ~i nesigul', fiindobi5inuiti cu certitudini de un nivel mai ridieat ~i en dedncW mai elegante, va puteti dispensa de a ma urma mai departe: In acest caz cred ca ati face bine sa renuntati eu totul la problemele psihologice, pentru ca in aeest domeniu nu yeti gasi caile precise ~i signre pe care 0 ;:,;tiinti'icare are slntcti disDU;;i sa Ie urmati. Este de altfel inutilca
1) In te'\:tul original: "Seelische Dinge im Menschen giut, die er weiss, olme ;zu wissen, class er sie weiss, usto". (Nota tract.) 1}_ Denulnirea data editiilor din clasicii antichitatii, destinate Instruirii fiului lui Luclo,,"ie al XIV-lea. Din aeestea erau epurate IJasajele considerate obscure, vulgare '~<Pl irl10rale (Nota trad.). :5} Este loeul sa relevam valoarea clidactica a prelegerilor lui Freud. Aproape 1a tot pasul lntlll1iin eflciente proceclee euristiee, de stimulare a auclitoriull1i la participarea aetiva din punet de yedere mintal. Nu trebuie sa fii numaidecit specialist ca sa identifiei in acesteexpuneri elemente esentiale ale unormetocle active ca pt'ol)len1atlzareaJ irrvatarea prin descpperite etc~7 precUrl1 ~iun interes 8pa1'te pentru aplicabilitatea i11 pr?ctica terapeutica a ideilor avallsate. l\>f'utatis 1nuktnrlis~ prelegerile lui Freud pot eonstitui un obiect de studiu plin de invi\t~nninte penttu didaC'ttC'a universitara, Indeosebi lllceea ce priYe~te predarea disclp~il)el-or unlaniste. (Nota trad.)

gat nU voia sa ne furnizeze nici 0 informatie ~i chiar respingea eu indig-

I
/,1

:'

III
I

125

""";;;1

eeva de oferit oamenilor sa umble dupa auditori :;;ipartizani.ln fayoareEl sa trebuie sa vorbeasca rezultatele si ca atare trebuie sa asteDte ca 2C's<e rezultatc sa fie convingatoare prin ~le insele. ' .l ~ Tin insa sa-i Ct\lertizez pe aceia di11tre dUl11neavoastra cc~re sa persevereZ8 ID1preuna eLl Inine ill ID.cercarea de a .e\ddentia cc::<. ele c doua ipoteze ale mele nu au 0 valoare e::>;ala.eit 'Jriveste -' ~ !, pot.rivit careia "'\lisll1 ar fi Ull fen0111en psihic,ne propllneln's~o \!erific',~f~l prin rezultateleacti\Tit2~tU. Ilo3stre ; lrl ce2a ce prive$te a doua jpotez~~1 ea. a fast deja denl0Ilstrata in.tr-Lln alt d0l11eniu ~i in1i iaLl claar }jbertE{t2:;:~<:12 a 0 Lltiliza pell.tru solt;~tiorlareaDroblemelor care 11e intereseaza &i_ci. In ce domeniu s,-a ~lemonsh:at ca exist.'l 0 cunoa~tere de care nu ne dam seama, a~a cum admitem noi ~ici in legEitura eu au':ori'; vise? Sintem aid in prczenta unut fapt remareabil, surprinzatol', S,_EC2Dtibil de a modifica eu totul felul nostru de a concepe viata psihica '" ((':'e nll aTe nevole .sa ralTi.lna ascuns. Est~un fapt care, de~i contraziciIl~1u-se in termeni - contradicHo in adjecto - nu exprima mai pEtin "calitatea. Or, acest f3pt TIUeste 11ici(1~c1)n1sec~ret. l\Ju c1h1\Tina ,';a este ~jeC'llnosout ~i nu S2 aoorda su-ficienta atentie; dupa cum nu cstc ,+,q noastra daca judecatile asupra tntmor acestor probelme elaborate de persoane straine de faptele de observatie ~i hotaritoare efectuate pe aceasta tema. Demon_stratia 'la care ne referin-l a fo,,;t facllta

~lrlt'e:~~~;~~d~i i11;1~~~~i~~ 5~e~::?bit


ct? ,

amef';ic,C.cE/c'._,'

'JTr'nt_F'~2'-1'.'J'2'Dl~e;;7:~:,i~~~,~~1.~~

e:xperienta.

tTn. orri In. st2,re

sOlTlrlalJlbl1]lcael~2

pus

S~).lncert..\? tct

-"!~Jl

de halu.cin.atii: la trezire el parea sa TILl ~?tie 11i~11ic in. ceea ce se d cuse in cursu1 somnului sau hipnotic. La invibtia direda 2. de a relata ce i se i11.timplase in timpul hipnozei, subiectul 'lncE:pl.rt ~a nll-~i nill1ic. Dar Berl'lheiln illSist3} ca ~tie, ca l~i ,Ta arnintt: srtb~ectL-ll de"\Tcnea :?o\Tajtor~ lI}cepea ideile, 'l~i ,aluintea nl_ai ea prill vis,) de }JT'in_12 senz~ltie care I-Ll:'-::,,:= ... :-:'~ sugerata, apoi de 0 alta; arnlIltirile de\,TenE:au din ce In mai cornplete, plua a fi evocate fara nici a lacuJ'l,l. faptul ca, subiectul 11.-acomunioat Intre tilTlp cu nir:neni sa conchidem ca, chiqr ~i Inainte de a fi impins de SOJ1',;",') 'm sa-'ii aminteasca, e1 cuno~tea evenimentele petrecutein - hipnotic. Numai ca accstea ra,mlnindu-i inaccesibiIe, e1 nu"-si di'idea S2,-'n3 eEl' lecLlnoa~te.Deci era "Torba de unC2Z absoltlt analog acel1.Jia 1:>2 C'.sre 11presupunem la persoanele care viseaza. Sper eEl faptl11 pe care l-arn constats.t '/'8. st'lTJJrincdi2, :tara ca m~a,ve'ti lntreba : dar de ce liLt atl reC1JTS la aC2e,~_~,~jd(?l'nc)ns!x,,1':e legatura ell- actele I'atate, atuI1_ci clnd i-anI atribuit subiectulLli care
sese lapSl1S1.11iD.ten~ii "ilerb,ale deSlJre care el ITU stie n:nlic ~,i

4) A:m b r 0 i.s c -- A u t e Li 2 b a u !t. (1.821-:1~D,).' ocupat mdeosebl de 8.phCa~llle prachce ale mpnohsli1ulUl ~l sugestieL dintre prolTIotorii E?colii de l~ I-Sancy. (Nota tract.) 5) H y P poI y t e Be r n h e m (1837--1919), medic fl-ancez, initia: la universitatea din Strasbourg, Stabilindu-se la Nancy,' s-a consacrat hipnozei ')i sugestiei. Din principalele sale lucrari, citam : Ler;ons de cliniqlw cale (1,~77), De la.., ::~.[,rt,qcstio-n cl\;'_ns ~'et([~ h'~~pn:?t-icrue.~t c~'.rei'~~~<'1 de veilZc

~'s

'.')'.,;1.

.s-~

'iTi.edi_
0

HupnOf.LSm,e,

sU-urJr!SLl.o-n

et,

TJsycn.otheTct-]Jle

(189LJ), echtla

GIrl

1~0J

ctlI)l'iIIZ"n,)~ 'no}

consideratE
126

asupra isteriei. (Nota trad.)

nega? Din nlOment ce elneva erede ca nu ~tie nimie despre evenimente pc care Ie poarta t.otu$i in memorie, nu est2 deloe neverosimil ca el sa ignore multe altele dintre proeesele sale psihice. Acest argument, veti adauga, cu siguranta ca n2-ar fi imr;.resionat. ~i n2-a1' fi ajutat 'sa intelegem actele 1'atate. Desigur a$ fi putut 1'ecurge atunci la acest argument, daca nu. a~ fi dadt. sa-l pastfez intr-o knprejurare care mi 5e pfu"ea mai nime1'ita. pent-eu utiliza1'ea lui. Adele ratate v-au oferit, in parte, explicatia 101:J?~~n ele inse1e, iar .in rest v--au' dete1'min~! ,sa ~dmit2ti, ~n nllmele unltatll fen,oD1enelor, e:xlstert"ta unorprocesepSlDlce 19norate. In ceea ce pyive~te vlsul, slntem obligati sa cautam. explicatii in aWl parte$i, in plus, contez pe faptulca in aceasta privinta veti admite mai u:;;or asimilarea sa eu hipnoza. Starea in care saviqim un act ratat trebuic sa \Ti se para llormala, fara nici 0 sirni1itudirle. ell stareahJprlotica.
d' t' ~ ~ 0 . t~ ~, ",-ln1po Tlva,. ~ a.sem~n~r~ IoarGe Tle ae Incre SOlnn, condltle a- \TISlILul. De fapt hlpnoza

Ii spunem persoanei pe care 0 hipnotizam p2 C,ire i Ie oferim pot fi comparate cu visele.din timpul somnului natural. Situatiile psil:ice s:nt, ~Tl cele. doua ~cazu~'i, cuadevara.t analo2ge,I~ sovmn:rI natun.l mcetan1 sa ne mteresam ele tot ce este lume extcnoara; In sOlrlrl';,.11 hipnotic D.e dezirltere~'.Ein] de intreagalalYleexterioara, ell c)~cep-~ perso2neicaI'c~ ne-2 h.iprlotizat $i eLl carera.ll1.lrlerttlJ1. rcJatie .. De altfel ceea ce numim somnuI doicii, adica sornnul in tlmpul ci'ltuia doiea in legatura cu capilul ~i nu poat.e ff trezita decit. de acesta, r~eprezinta u.n "}rlt norm,?.l 81 S0l1l.TIuluiI-Lipll0tic. Deci TILIne -Ct:jll111ana rdci nIl rise extinZlIldasllpra SOlYI1TUlui n.atural 0 particularitatc; proprIe 11ipT10Z(~L 1r1fe]-ul acesta ipote-za potri'vit c8.reia -a,lltOI'UJ \Tisuluiar a\lea visului sau, Insa '0 cuno$tinta care pe moment. este inaccesibili'i, nu este ell totu-I lipsita de telT1E:j. Dealt.fl sa notarD_ ca cdci se deschtc18 0 a treia cale de studiere a visului : dupa excit.atiile care inti-erup sonmuJ, . visele '1n stare de veghe, avem vIsele sugerate ale st.arU hipnotk2. Poate eEl aCUDl ne plltenl relntoarce la tenla :noastra ell 0 J::ncrectere sporiti'i. A~adar, est.e foarte verosimil ca pe1'508na care vlseaz8. sa aiba CUl10~ti11ta"!/is:U.lLli ej, iar problenla care se pLlne nil este declt s-o aC23.sta Cllno~tinta ~:i sa ne-o C01TIllnlce. fTu-f capabilil sa regaseasca ceren1 SEi ne furnizeze in1cc1L:1t SCT1SlIl vlsulL~t ci dorim daar S2.~-i

SLarea Inp~_~lca_ ~1 este nUillltaSOr:"1n : aclonni ! 1ar sugestHle

1..'

0''''

ii

ten1 sa-i

interese- din care

gaseasca _o}:iginea~
deri'lC3.

8.3.

111e2rg}i
ITl

acesta.

cazul actelor ratate

plna la. an.s3Jnblll1

(va _arn-intiti

de

special In acel.a uncle, era~or?a ~le lapsusul y ?rschweift,Intre~il1elu-l acestula cum I s-a 1ntImplat so. lase sa-1 sCSipe acest cuvmt, idee care i-a venit In rninte in legah.1ra eu aceasta ne-a J3murit decit. In ceea ce prive:;;t.e visul vom adopta 0 tehnidi foarte
calchla"ta pe

pe

acest

ex:elTIpl_u. \lOD1 Intrel)R


111..1

persoan_8. resbecti\Ta~C-e _B

rninat-o sii viseze cutm:-e sau cutare vis 'Ii vom considers primu1 ei rasptU1S ca fiind 0 3qJlicatie. Deci VOlll "tine seaD1a delocde deosebirileL '-I-' .. ~ 1 ' 1 1 ' .. '- . care pOL eXlsta 111l;re cazuI'lle In care au [OTLL. VI-5l1._Ulcrec-e _a ~tl ~1 1l1tre0

p~' acelea In care el crede .ca rill ~tie ceY"a despre "\r1S1...11 SaLt,- tratiJlclLl~~e celclalte ca faclnd parte din Ul1a ~:laceea~i- categol~ie. Desigur ca aceastatehnica este foarte simpIa, dar ma tem foarte mu1t ca ea sa nu provo ace din partes dumneavoastra 0 puternica opozitie. Veti spune : "lata 0 noua ipoteza! Este a t1'eia ~i cea mai neverosimiIa dintre toate! Cum,? 0 intrebati pe persoana care. a visat ce i$i amjnte~,te in legaturaeu visul ~i socotiti ca explicatie prima amintire care Ii strab2te 127

memoria? Dar nu este necesar ca ea s;"H;;iaminteasca ceva, dupa cum l~i paate aminti clte-n luna ~i-n stele! Nu veciem pe ce se bazeaza presupunerea dumneavoastra. Este dovada unei increderi excesive intr~o chestiune in care un dram de spirit critic ar fi mai indicat. In afara de aceasta, un vis nu se poate compara eu un lapsus unie, pentru ca se -compune din elemente multiple. In acest caz, la ce amintire trebuie el
'sa 52

raporteze?".

Aveti dreptate in privinta bturar obiectiilor dumneavoastra secundare. Un vis se deosebe~te intr-adevar de un lapsLls prin multiplicitatea :elementelor sale ~l tehnica trebuie sa tin a seama de aceasta deosebire. Va voi propune, in consecinta, sa descompunem visul in elementele sale :::;;i examinam fiecare element in parte: yom fi restabilit in aeest fel sa analogia cu lapsusul. De asemenea, _aveti dreptate afirmind ca, fie ~i chestionat asupra fiecarui element al visului sau, subiectul ne poate ra,;punde ca el nu-~i aminte~te nimic. Sint cazuri, ~i fa acestea ne yom referi mai tirziu, in car~ putem utiliza aeest raspuns :;;i, fapt curios, ,aeestea sint tocmai cazurile in legatura CLlcare noi in~ine putelTl ave:l idei precise. In general, insa, atlmci cind autorul visului ne va declara e'i nu are niei 0 idee despre yis, noi il yom contraziee, yom insista, il vom asigura ca trebuie sa-~i adudi aminte Ceva ~i yom sfin;:i prin a aVea dreptate. El ne va oferi 0 idee oarecare despre vis, inciiferent care. Ne va da cu cea mai mare u~urinta anumite relaW, Pe care Ie putem numi isto1'1ce.Va spune : "Asta s-a intimp1at ied" (ea in cele doua vise "prozaice" pe care Ie-am citat mai sus); sau: "Asta imi aminte~te un fapt intimplat recent'i" Procedind in acest mod, yom constata ea raportarcc1 vis.elor la impresiile care Ie-au precedat in ultime1e 'zile este mult mai frecventa decit am erezut-o la inceput. In final, avind intotdeauna visul ea pund de plecare, subiectul i~i va aminti de evenimente mai indep{iruneori chiar foarte indepartate. Totu~i, in ceea ce prive~te esentialul n1.1aveti dreptate. Va .in~eldti crezlnd ca actionez in chip arbitral' cind admit ca prima amintire a autcrului visului trebuie sa-mi dezvaluie Ceea ce caut sa1.1sa I'ni puna pe u1'mele a ceea ce caut ;_nu aveti dreptate spunind c{\ aceasta am1nt11'o poate fi una oarecare ~i fara nici 0 legatura cu ceea ce caut ~i ca aceasta 211' exprima un exees de ineredere. Deja mi-3m pennis 0 data sa VEl 1'2pro~ez inerederea dumneavoastra pro fund inradacinata in libertatea ~i sprntaneitatea psihologica, spunin.:lu-va cu acel prilej ca 0 a'oe,r,en(':} incredere este total anti:'?tiintifica ~i trebuie sa se incline in fata irnpcl'ativelor determinismului psihic. Va rag sa respecta~i ca Pe un fapt real ceea ce subiectul ehestionat isi aduce aminte - asa cum a fost retinut de e1 'Ii nu altfel. Spul)ind 'acest lv.eru, nu' inteleg sa inloeule~c a crecHnte. eu aIta. Este posibil sa dovedim ce, amintirea rcproduC;[l de subiedul chestionat nu prezinta nimic arbitral' ~i nedeterrninat ~i ea nu este legatura eu ceea Ce eautam noL Recent am anat, de altfel f[ll'i1 a acarda 0 importanta exagerata faptului, ca ~i psihologia experlmentala a iurnizat dovezi de acest gen. Delta fiind importanta temei, fae apella intreaga dumneavoastra atentie. Cind rog pc eincva sa-mi spuna ee-i treee prin m1nte in legatura cu. un element determinat al visului, Ii eel' de fapt sa S8 lase in vola asociatiei libere, eu pastrarea ferme. a reprezentarii initiale. -Acest lucru obliga 1a 0 orientare particulara a atentiei, orientare diferita ~i chiar in,compatibilacu aceea care are loc in reflectie. Unii sub1ecti realizeaza 0
128

;asHeide orientare a atentiei cu u~urin~; alW fae, in leg'atur<"i eu aceasta, dovadn unei neindcminari incredibile. Or, asoc1atia libera pre-zinta un nivel superior chiar 9i atunci dnd abandonez aceasta reprezentare initiaUi ",1nu stabilesc decIt genul 9i speda ideii, invitind bUnaoara subiectul sa se gindeascaliber la un nume propriu sau la un numar. asemenea idee ar trebui sa fie inca 9i mal arbitrara Eliimprevizibila decit aceea utilizata in tehniea noastra. Cu toate acestea putem demonstra ca ea este in fiecare eaz riguros determinata de importante dispozitive interne care, in momentul in care ele actioneaza, ne sint. tot a9a de putin eunoseute ea ~i tendintele perturbatoare dincazul actelor ratate san tendintele provoeatoare de acte accidentale. Eu~i multi altH dupa mine am efectuat numeroase experimente de ~lC:(st fel in leg{lturl'l.eu nume ~i numere Iuate Ia Intimplare. Ceilaiti TH1U facut dedi sa rcpete aceIea~i e:xperiInente, din care uncle au fost puY)licatc. Procedeul consta in trezirea UnOI'asociatii in lant cn privife la numele rosilt. Acestea nu mai sint in acest cat eu totul libere, ci se raportcaz[l unele 1a altele ca ideile evocate in 1egi'itura eu elementele viRului ~i aceasta pinel cind seepuizeazi'i impulsul de formare a acestor ;ftsociatii. Experimcntul odata incheiat, ne af1ilm in prezenta explicatiei G1Tene dezvaluie motivele ~i importanta liberei evoc8.r1a unui nume ~i nt' face sa intelegem important a pe care aeest nume poate s-o alba peniru subiectul de experienta. Experimentele dau invariabil acelea~i rezultate, se refera la cazuri .extrem de numeroase ~i necesita largi explicatii de detaEu. Asociatiile generate de numerele libel' evocate sint ponte cele mal prohante: ele 5e desfa~oara eu 0 asemenea l'apiditate ~i tind spre un scap ascuns, eu 0 certitudine atit de incomprehensibila, ca sintem Cll adevarat descumpal'liti dnd asistam la succesiunea lor. Nu va vol. cOHmnica dedt un singur exemplu de analiza eu privire la un nume, <xemplu exceptional de favorabil, deoarece poate fi expus cn put in material ilustrativ. Vorbind intr-o zi de aceasta cl1estiuhe eu unul dintre tinedi mei padenti, amformulat idea ca, in ciuda tuturor aparentelor de arbitral', fiecare nume libel' evocat este determ inat indeapl'oape de relatiile cele mal .apropiate, de particularitiiWe subiectului de experienta ~i de situatia iu! 111.0mentana.Cum el se indoia, i-am propus sa facem pe loc un experiment de acest gen. $tiind Cd intretinea numeroase relatii de arice fel cn femei ~i fete, credeam ca invitindu-l sa se gindeasca .liber la un nume de femeie, nu va fi pus in incurcatura dedt de dificultateaalegerii. El conveni. Dar spre surprinderea mea ~i poate mai ales spre mirarea lui, in lac sa ma cople~easea eu 0 avalan!?B.de nume feminine, el ramase mut un timp ~i apoi mi-a spus ca un singur nume ii vine in minte, excluzind oricare a1tul : iUbine. - E uimitor, i-am spus, dar ee se leaga in mintea dumitale de acest nume ? Cite femei din cele pe care Ie cunoa:;.teti poarta numele acesta ? El bine, e1 nu cuno~tea niei 0 femele care sa se numeasea Albini'! 'ii nu gasea in memoria sa nid un fapt care sa se lege I de aeest nume. 5-a1' putea erede ca analiza I'!,,?uase.n realitate, err era uumai terminata ~i, spre a-i explica rezultatu1, nu mai era necesara nid ,0 idee noua. Tinarul meu era fcarte blond ~i, in cursul tratamentului, Ii 'spuneani adesea, in glum a, di este Un albinos; in afara de aceasta, in perioada in care a avut loc experimentul ne ocupam de stabilirea trasi'lturilor feminine care inttau 1n constitutla ~. Ded el insm?i era acea Albine, femeia care 'in clip2 aceea n interesa eel mal multo

12;}

It

'i

.,

_-------

=======

La fel, melodii care ne tree prill eap fara motiy aparent, la "maL\?:;:L se releva ca fiind determinate de a anumita suita de idei 8i ca f.kind parte din aceasta suita care are dreptul sa ne preocupe, nh:a ca nol sa ne dam scam a de aeeastaactivitate. !n acest caz este 1.1$01' cledcmonsh'a[ ca evocarea in aparenta involuntara a acestei melodii se raporteazil fie 1a textul lor, fie la ideile de origine. Nu ma refer 1a adevaratii muzicienI, in legatura cu care nu de~in nid 0 experienta $i c2rora continutul muzical al unei melodii Ie poate oferi un motiv suficient pentru evocarea acesteia. Cazurile din prima categorie sint 1nsa eu sigurcmta cele L':11 frecvente. Cunosc un tinar care timp indelungat a fost literalmente ohsedat de melodia, incintatoare de altfel, a ariei lui Paris din "FrumoDsa Elena",;;i aceasta pina in ziua in care analiza i-a dezvaluit,il1 propriul sau interes, lupta carese dadea in sufletul sau intre 0 "Ida" $i 0 "Elena", Daca ideilecare apar spontan, fara nid 0 constringere ~i fara nlci un efort, slit astfel determinate 1?ifac parte dintr-un anumit ansamblu. sintem atunci in drept sa conchidem ca idei care nu au dedt 0 singm:a Iegatura, aceea care se ata$eaza la 0 reprezentare initiala, pot sa nu fie mai putin determinate. Analiza ne arata, intr-adevar, ca pc 11ngB. legatura eu reprezentarea initiala, ele se afla $i sub dependenta anumitor structuri de interes ~i idei pasion ale, complexe a CarOl' interventie 1'amine necunoscut:~, adica inco119tienta, inmomentul in care ea se produceo ldeHe care prezinta acest mod de legatura au constituit obiectul unor cercetari experimentale foarte instructive $i care au indeplinit in istoria psihanalizei un 1'01 considerabil. $coala lui W u n d t a propus experic. mentul deilUmit de asociatie, in cursu1 caruia subiectul supus experiehtei este invitat sa raspunda eft mal rapid cu putinta printr-o reac{:ie oarecare la un cuvint care Ii este' adresat in calitate de excitant. Putern studia In acest fel intervalul de timp care se scurge intre excitatie ';'1 reactie, natura raspunsului dat ca reactie, erorile ce se pot produce ell prilejul repetarii ulterioare a aceluia$i experiment etc. Sub conclucerea Iui BIeuler $i Jung, s,eoala dinZiirich a obtinut explicatia reactiilor ce se produc in cursul experimentului de asociatie, cerind subiectului supus experientei sa-1?i manifeste mal evident reactlile, atunci cind nu era1JL suficient de clare, cuajutorul unar asociatii suplimentare. S-a descoperit cu acest prilej ca aceste reactE putin explicite, biz31'e, erau determinate in madul eel mat riguros de cQmplexele subiect1.l1uisupus experientei 6), Datorita acestea cbnstatari, BI e u 1e r $i J u n g au aruncat prima punte de trecere de la psihalogia experlmentala 1a psihanaliza. AsHel edificati, imiveti 'putea replica: "Recunoa$tem acum C{l ideile evocate libel' slnt determinate $1 nu arbitrare, cumcrezusem noL Reb) Introdus de C. G. J u n g, acest term en '.se deflne.'ite ca 0 configurape stabila de afecte .'ii de idei generate de situatii, evenimente san rela1;ii umane Cll caracter tensional ~i frustrant, exprimata ,printr-un .anumit algoritmcomportamental. Cpmplexele 5e fO;"llLCaZa in copillirie, ,iar persisten1;a lor la \'lrstele uIteriDare este alimentata de incHnatia unol' indivizi de a evita in continual'e situa{iile de tipul acelora care Ie-au generat. Mulie complexe au la baza gI'e.'ieli savlrr;;ite In educatia practicatii In familie sau in ~eoala. Referindu-se 1a complexul de inferioritate descris de A. Adler, Paul Popescu-Neveanu noteaza: "Fiind In ccl,,~ mai numeroase cazuri efectul unor" deficiente educative, aparitia lor poate i pI'eIntfmpinata prin 'realizareafntre adulti ~i' copii a unoI' rela1;ii atentc, -de solici- tudine l1i incredere rCclproca etc." (vezi Dictional' de psihologie, Editura Albatro;;. Bucure~ti, 1978, p. l23);(Nota trad.)

]30

cunoa~ten1 ~i deterrnhldTea ideilor cure apdr iil rapo,rt ell c;len1:ntele vise-lor. Den', 1111 aceasL~~ 112 interescaza. D1.liY1l1el1V03.str(:1~ pl'etiildeti ca ideea care ia na~tere in lcgi.ltura eu Ul1 -ClC111211t al visullli este detern1inata de Or, Iuerul acesta iundalul psihic, 'nccunoscut nouR, al acestuieleJ!ent. 111..1 IiI so pare dClnon.str~1t. I\Toi an} 1}reV8z'ut ca idc:e':1 care iana~tere ell privire 10. Ul1 clcD1cnt al \risul"ui 11.1 se \Ta releva Cd flind determinata de llnnl dintre corn,pIe~rele 2l1torull.l.t visu]uL Dar care este utilitatea acest~2i constatari ? In lac de a ne ajuta sa Intelegem visul, eJ daar ne faciliteaza, ea ;;i experimentul de 2sociatie, cunoa~terea acostaI' C19a-zlse complexe. Iaracestea, ce au de dc-a face cu visu1 ?". Aveti dreptate, insd un beTU va scapel, chim motivul pentru care eu nu am luat e::pc:rimcntul de asoclatie ca pnnet de plecarc al acestei exIJlJlleri. In. ace~:it eXf)erin1ent, in.tr-adevarnol Slllten1 care alegelJl Itl chip arbitral' pe unul dintre lactorE determinanti a1 reactiei : cuvintul care serve9te drept excitant. Reactia apan:: In acest caz ca 0 veriga. inte:crnediara Intle cuvintul-excitant si cOl1mlexele De care acest cuvint Ie declanEieaza la sublectul supus expenentel. In VIS, cuvmtul-exeltant este inlocuit prin ceva Cdye provine din viata psihica a autorului visului, dintr-o sursa care ii este necunoscuta, iar acest "ceva" a1' putea fi el fnsu9i "produsul" unui complex. In consecinta, nu este exagerat sa admitem eEl Eli ideile ulte1'ioare care se leaga de elemente1e unui vis nu sint determinate deeit de complexul acestui e1e;nent $1 pot, prin urmare, sa ne conduca 1a dcscoperirea aeestuia. Permiteti-mi sa va dovedesc, eu ajutorul altui exernplu, ca lucrudIe se r::etrec Intr:ad~."ar 39a cum antidpa~:l. 110i ,s~ se peb~~aca in eaz,:l care one Intereseaza. {Jltareade nurne proprll II11plica operatil care constltuie 0 excelentii ilustrare a acelora care au lac in analiza unui vis, dar eu rezerva ea in cazul uitarii toate operatiile se reunesc in una $i aceea$i persoana, r-:~ :cind in.. i';lterpretarea unui vis ele 52 Impa~t in~re do~a persoane. Clnd am mt,n: pe rnOillent un nume, nu am mm putm eertrtudinea c5. 11 ~tiu~ certitudine I)e carr; n-:-o puteJ.TI doblndi pentru autorlll unui "lis d2clt }Y~ 0 cale indirer~ta, indicatfi de ex:perin1e:ntul lui Bern'" -'f. '._ ~ ~ .~.
A' .' -'.: -.

~~~l1~f~~~r~m~fe;~i~lY~:~a;'~i~~~~~i: ~~~~~~~;:~~~i n~st~n[f~~~~ib;i~1;;i0l9d~~~~ c deasca 1Tlutilitatea den1ersului. Pot totu~i de fiecare data sa .e"'"\1oc, in schimbu1 numelui om is unu1 sau mai multe nume inlocuitoare. Cind unul ~ll1lr~ :ces e nume mlOcuhoa~e !r::ll apare SpO~L[:n In. l11~nce, ~na og:a sltuatlel mcle eu aceca care eX1sta m cazul anallzcl unm VIS devme eV1denEl. Nici eleTncDtul visului nu este ceva autentic: e1 vine sa inlocuiasca ceva necunoscut mie, ceva ce trebuje sa-mi fie revel at de analiza visuluL Singura deosebire care exista intre cele doua situatii const' in aeeea ea in cHzul uiUtrii unui nume recunosc imediat ;;i fara ezitare ca cutare nume evocat nu este dedt un in1ocuitor, pc dnd inceea ee prive$te elementul ,.risului nu dobYndim aceasta convingere dedt in u1'ma unoI' lungi si anevoloase eercetarL Dar si 'in eazurile de uitari de nume, 1a fel, dispu~em de un mijloc de a ajunge de 1a numele inlocuitor la eel veritabil, uitat Ei1sculundat in incon'?tient. Atunci dnd, concentrindu-ne atentia asupra numelar Inlocuitoare, apar alte idel legate de ele, 1ntotdeauna ajungem, dupa ocoluri mai lungi san mai scurte, pina la numele uitat ~i eonstatam eEl aUt numele inlocuitoare aparute spontan; dt $i acelea p1'ovocate de n01 se leaga strins de numele uitat ~i sint determinate de acesta.
131 l'
L

"'j-

'

l'

lata, de altfel, 0 analiza de Rcest fel: constat 'intr-o zi ca am uUat numele acelei mici tad de pe Riviera, unde Monte-Carlo este orafilul eel mai cunoscut. E agasant, dar Rfilastau lucrurile. Trec in revista tot ceea ce o;;tiudespre aceasta tara, ma gindesc la printul Albert, din casa Matignon-Grimaldi, la casatoriile sale, la pasiunea sa pentru explorarea fundului marHor, la inca aIte multe lucruri legate de aceasta tara, dar in zadctr. Renlmt deci la diutarile mele si las sa tisneasdi nume de substitutie pentru numele uitat. Aceste nun~e se succ~ci rapid: mai intii J\lonte-Carlo, apoi Piemont, Albania, Montevideo, Calico. In aceasta serie, cuvintul Albania se impune eel dintii atentiei mele, dar el este de indata inlocuit eu Muntenegru, din cauza contrastului 'intre alb-~i negru. Observ atunci ca patru dintre aceste cuvinte de substitutie contin silaba mon; regasesc numaidecit cuvintul uitat filistrig : Monaco! Numele de substitutie au fost deci realmente derivate din numele uitat, primele patru reproducind silaba sa initiala, iar ultimul suita de silabe 9i intreaga silah'! terminala.7) Am putut sa deseopiir 'in acela9i timp motivul care ma facuse sa uit pentru moment numele principatului Monaco: actiunea inhibitoare fusese exercitata de cuvintul Miimchen, care nu este dedt versiunea germana a lui lHonaco. Exemplul pe care I-am citat este desigur frumos, dar pre a simplu. In aIte cazuri, ca sa facem mai aparenta am~logia eu eeca ce se intlmpla 'in interpretarea viselor, s'intem obligati sa grupam In jurul primelor nume de substitutie 0 serie mai lunga de aIte nume. Am facut 9i experimente de acest gen. Un strain ma invita intr-o zi sa beau cu el vin italian. Ajun9i la local, el este incapabil sa-9i aminteasca numele vinului pe care intentiona sa mi-l ofere , deoarece pastrase 'in legatura eu el cea mai buna impresie. In urma unei lungi serii de nume de substitutie aparute 'in locul numelui uitat, am crezut sa pot conchide ca uitarea era efectul unei inhibitii exereitate de amintirea unei anumite Hedwiga. Am 'imparta:;;it aceastil deseoperire tovadi:;;ului meu, care, nu numai ea a confirm at ea bause pentru prima data aeel vin 'in campania unei femei numite Hedwiga, dar, gratie acestei descoperiri, a reu:;;it s.i regaseasdi numele vinului eu pricina. In perioada despre care va vorbesc el era casatorit 9i fericit in easnicia sa, iar relatiile sale eu Hedwiga datau dintr-o epoca anterioara, de care nU-9i amintea bucuros. Ceea ee este posibil c'ind este vorba de 0 uitare de nume, trebuie sa fie :;;iin eazul interpretarii unui vis: trebuie in special Sft faeem accesibile elementele ascunse :;;iignorate, cu ajutorul asociatiilor care se refera 1a substituti@ luata ca punet de pleeare. Potrivit exemplului eu privire 1a uitarea unui nume, trebuie sa admitem ca asociatiile legate de elementul unui vis s'int determinate aUt de aeest element, c'it 9i de fund aIul sau incono;;tient. Dadi ipoteza noastra este exada, tehnica noastra i~i va gasi in aceasta 0 anumitJi justificare.
*

7) In t(~xtul original, cunoscuta provincie iugoslav,~ apare sub forma italienizantil Montenegro, incluzind d.eci silaba eu efect euristic "mon". (::'Jota tr".d.)

132

VII CONTINUTUL MANIFEST $1 IDEILE ALE VISULUI LATENTE

Studiul nostru privind actele ratate ne va fi util si in continuare Gratie eforturilor pe care Ie-am gcut in elaborarea a~estui studiu i~ cont'extul ipotezelor pe care Ie cunoa~teti, am obtinut doua rezult~te: o. conceptie asupra elementului visului ;;i 0 tehnica de interpretare a viselor. 1n ceea ce prive~te elementul visu1ui, ~tim ca acesta este lips it de autenticitate, ca nu serve;;te dedt de substitut a ceva ignorat de autorul visului (a~a cum se intimpla cu tendinte1e actelor noastre ratate), a ceva ce este prezent la eel care viseaza, dar care Ii ramine inaccesibil. Speram sa putem extinde aceasta conceptie la vis in totalitatea sa, adka privit ea un ansamblu de clemente. Tehnica noastra cbnsta in aceea ea, 1asind cimp libel' asociatiei, inlesnim aparitia altor structuri substitutive pentru aeeste elemente ;;i ne servim de aceste structuri ca sa scoatem la suprafata continutul incon~tient al visului. Va propun3cum sa operam 0 modificare a terminologiei noastre, cu singurul scop de a da clemersurilor noastre ceva mai multa libertate. In loc de a spune: ascuns, inaccesibil, neautentic, de aeum inairite yom folosi, in seopuI preciziunii descrierii: inaccesibil con;;tiintei eelui ee viseaza sauinconstient. ea si in cazul unui cuvint uitat sau al tendintei perturbatoare car~ provoaca' un act ratat, nu este yorba dedt de lucn~ri momentan incon$tiente. 5e intelege de la sine ca inse~i elementele visului ~i reprezcntarile substitutive obtinute prin asociatie vor fi, prin contrast eu acest incan;;tient 111ome'11tan, numite con$tiente. Aeeasta terminologie TIU mai implica nici a constructie teoretica. Utilizarea termenului incon$tient, in sensul unci descried exacte ~i u;;or de inteles, este fara de cusur. Daca extindem optic a noastra de la elementul separat la visul ca totalitate, gasim ca acesta din urma constituie 0 substitutie deformata a unui eveniment incon~tient :;;iea interpretarea viselor are drept sarcina sa descopcre respectivul element incon;;tient. Din aceasta canstatare deeurg t1'ei principii carora trebuie sa ne conformam in activitatea noastra de interpretare : 1) A ~ti ceea ce pare sa spuna eutare vis nu prezinfa pentru noi nici un inte1'es. Inteligibil sau absurd, limpede sau eet,os, putin intereseaza, deoareee el nu reprezinta in nici un fel in{:on~tientul pc care 11 cautam {vom vedea, mai tirziu, ca aceasta regula comporta 0 limitare) ; 2) munea noastra trebuie sa 5e margineasca la declan:;;areareprezentarilar substitutive legate de fie care element, fara a reflecta asupra lor, fara a cauta sa ~tim daea ele cantin eeva valabil, f<'iraa ne preocupa sa ~tim daca ;;i in ce masura aeestea ne indeparteaza de elementul visului ; 3) vom a9tepta pina cInd incan9tientul ascuns, cautat, S8 va deeanta de la sine, cum s-a intlmplat in eazul euvlntuluiMonCico din experimentul descris mai sus. Intelegem aeum elt de putin hltereseaza sa ~tim in ce masura, mare sau mica, ell ce grad de fidelitate sau de incertitudine ne amintim un
133

,,,;]-

vis. Aceasta pentru ca v1su1 de care ne amintim nu constituie ceeo. C'e 1a drcpt "\lorbind cfruu:'1m, el n.efiind decit l1l1 substitut defornlat care, cu. DjutorLll altar structuri. substitutive fie care Ie facern ,S[l trebuie SEi ne perlrdta sa 112 apropieIn de irtsa~i esenta de a tran::;foTl-:-l'-:'. ~j_ncon~tie11tul visul1.1i in con~:.tient. ])-J.CR nrnintjrert no?stn~t ;) fost c1eci infidela, este pe1it.r"U ca eel a i::l:1pr.i~~1atacestui substitLit G 110UJ. d2orn1dre care, la rlndu-.i~ poate S[l Tll.1fie nernGtivata. }\cti~vitatea de interpretar2 poate fi facut.1 tot atlt de bil1e aStlpra proprecurD. GSLlpra aeelora priiloI'v'ise" tan1 cl1iar. nlai propriile vise, IJTOCC~;Ll1 de interpretare este D1ai den1bnstrc~ti"'"vT.De indata ce :.!cest ltlCTU, 005e1'Van1 ca rie lo'.:inl. de obstacole. i\p:J.l' dar TltI le 1'::lSdT11 pe tOato SEt se en U11~1 ciln afirme. Le supunem lZl probe ~i la a selec'~ie. In aceste idei SpllIlCf:l: r~,u, ea. rru se acoTda ell \1~.SUJ;-Vl 011 , ru 1 se \Te9te; 111 leg~it:ur2 ell alta: ea c prea absllrdEi; in leg2~tu.ra en 0 a treia: aceasta c prea inslgnLfia11ta. Plltem observa clatoritrl acestor

obiectii, ideile slnt inabusite si eliminate inainte de a fiavut tin1Pul sa devln'a dare. In acest Eel: pe de 0 parte ne ata:;;am prea rnult d~ ;'epr~zentarea initiala, de elemeniul visului, iar pe de alta parte tulburam prin selectie rezultatul asociatiei, printr-o atitudine preconceputii ell privire 10.alegere. CInd, In lac de a ne interp1'eta noi 1n91ncv1s1.11,la.sam aceagta pe sean1a altllia, un rnobil i11terviri 131 i~rvoarea &C2StE'j a.I\?geri ilicite. Spunenr uneori : 11l1, aceastiS. idee este pi-ca. dezagreu1)jlfi., lTU vreau sau nu pot s-o imp[trtagesc. Evident, aceste obiectU all1eni11tii reu~it:J noast.re. rI'rebuie sEr luan1 1113Sl1ri de apa.rare 1111potL'iva lor: clnd est,2 "'\/orba de prolJria persoana, 0 putem face luind hota.rirea fenna de a nu Ie ceda; in eazul interpretarii visului de ditre 0 aWl pe1'soanii, impunind clc,?steia, ea regula inviolabila, sa nu omita comunicarea niei unei idei, chlar ~i atuncl dnd ar gasi ideea respectiva ca mnd prea lipsita de irnportan~a, proa 2bsu1'cla, fara legatura eu visul sau pcnibil de cor:.1Llnicat. persoana careia v-ren1 s,9.-i int(~rpreta.n1 visul va f:?'lgacl-ui sa respectC' acea.st~l regula, dar nu 'va trebui sa 11enecajim 111 privint~1 rnodul'Lll necoresI)UnzatoT In care i~i tine fagaduiala. Unii i~l VOl' spune atunci ca, in c!uda bluror asigw'arl101~ (-l~lt~or~tare" l:U arn .. ~on.\r!.rtEfe ~tC~E::?~:st21 ~ .?c. leg~:in:1itatea asoClatlei l1bere '$1VOl' saeat! ea treomc mceput prm a~l cl'$tJga am punct de vedere teoret1c adcziunea dindu-i sa citeasca cart1 sau trimitind-o s[t a'Oiste la conferinte capabile sa fedi din ea un partizan a1 conceptiilor 1102stre privh1d Clsociaticl libera.Faclnd acest l"LICrU~n:n1 de o e1'oa1'e :;;i, ca sa ne abtinem, va Ii deajuns sa ne gin dim Cd de~i nol 'OIntem siguri de o1'oo1'ia noa;;:tr~, conccDtie, nu v:::dern m::;j putin arJ(Lc'irld in noi, i~potriv<; anumitor idei, aeele~9i obiectii critice, ca~'e nu 'Oint Indepartate dedt ulterior, ca sa zicem a~a, in a doua instanta. In 10c de a 11e supa.l'a pentru lipsa de doeilitatc. a autorului visului, am putea sa utilizam aceste date de cxperienta spre a trage noi InvatI,minte, cu atit mai importantc eu dt eram mai putin pregatiti. pentru cleo !ntelcgem cii munca de interpreta1'e S2 face impotriva unci anurnite rezistente care se opunc la aceasta :;;i care i:;;i gase9te expresia in obiectiile cdUce de care vorbim. Aceasta rezlstenta est2 independenta de convingerea teoretica a autorului visului. Ba ehiar invatam ceva In plus. Constatam ca accste oiJiectii critlce nu sint niciodatii iustlficate. Dlrrmotriv<'i, ideile a carol' refular~ se incearci'i, se reveleaza "a fi totdeciliwL $i exceptie cele mai importante ~i mai categorice pentru descoperil'ea in131

ron$tientului. 0 obiectie de acestgen COllstituie, ca sa zicem w?a, marca distinctiva a ideH pe care 0 Insote9te. AceasLl rezistenta este ceva cu totul nOLl,un fenomen pe care I-am descoperit datorita ipotezelor noastre, dar care nu erau nicidecum implicate in acestea. Acest nou factor introduce in calculele noastre un element de surpriza neplacuta. Bunuim de pe acum ca e1 nu este facnt sa ne faciliteze ll)Unca, ei esie de natura sa na1'alizeze toate efortnrile noast1'e in vederea solution;lrii pI:oblemei vis~:tlui.Sa ai de-a face cu un 1ucru. atit de putin imp'ortani' eel v1sul ~i sa te izbe~ti de dificult::'J.tiaUt de mad! Dar, pc de aWl aceste dificultati slnt poate de natura sa ne stimuleze si sa ne fad'!. Intrevedem en inu~ca nOB-stramedta eforturile De care nile cere. Ne lovim totdei:.1unade rezistenta clnd vrem sa patrun'dem de la substitutul prin care se manifest;'i elementul visului pina la incon~tientul sau ascuns. Sintem deci indreptatiti sa gindim ca indaratul substitutului se ascunde ceva important. Care este, a9ada1', utilitatea acestor dificultati, daca ele trebuie sa contribuie 1a ment}nerea tainei acestui cev<:\ascuns? Cind un copUnn vrea sa desehidi'i pnmnul ea sa ne arate ce ascunde in mina sa, 1:?s1.c tocmai pentru ca el ascunde ceva cenuar trebui sa ne ascunda. Chiar In momentul in care introducem in expunerea noastra concepdinamiea a unei l'ezistente, trebuie sa Va avertizam asupra faptului ca ,",stc yorba aid de un factor va1'iabil din punet de vedere cantitativ. Rezlslenta poate fi mare sau mica9i trebuie sa ne a9t",pUimsa vedem aceste diJerente manifestlndu-se in cursul muncH noastre. Poate ca putem dta9d acestui iapt un aU fapt de experienta desprins de asemehea in cursul activitatii noast1'e de interpretare a vlselor. AsHel, in anumite cazuri 0 si:ngura idee sau un foa1'te mic numar de idei ajung ca sa ne condudi de la elementul visului la substratul sau incon~tient, pe clnd inalte cazuri avem nevaia, spre a ajunge la acest l'ezultat, sa solicitam lungi lanturi de asociatii 'Ii sa invingem numeroase obiectii critice. Ne vbm spune, ~i probabil en indreptatire, ca aceste diferente tin de intensitatea variabml a rezistentei. Cind rezistentaeste 111aimica, distanta care separa sukstitutul d6; substratul incon9tient este mai redusa;o rezistenta mai p"LEernicase insote~te insi'! de deformal'i considerabile ale incon:;;tientului, mea ce nupoate decit sa amplifice distanta care separa substi.tutul de substratul incon9tient. Paate ca este timpul sa verifici'im tehnica noastra de interpretare a vi",:nui, sprea vedea daca a9teptarile noastre se justifica. Da, insa ce. vis sa. alegem pentru aceasta? Nici nu hanuiti cit de greu imi vihe sa iae a accasta alegere ~i, pe c1easupra, Sa va fae sa intelegeti in ce consUl.. ceste aificultati. Fara indoiala ca trebuie sa existe vise care, 1n ansamblul lor, nu au suferit o deform are accentuata si cel mai bun lucru a1' fi sa incepem eu ele. Dal' caresint visele c~l mai putindeformate? Sa fie acstea visele rezonabile,- clare, din care v-am 9i cHat doua exemple? Ne-am inse1a foa1'te mulL Analiza ne dovedeste ca aceste vise au suferit () deform~re nemaipomenit de mare. Daca,' totu91, I'enuntind la ariee conditie particulara, a:;; alege primul vis care 1mi apare in minte pro~ babE ea ati i deceptionati. Este posibil sa notam sau sa observam, in legiHu1'a CL~ fieca1'e eieme~t al unui vis, un asemenea cuantum de idei In6t munca noastra sa ia 0 amp10are imposibil de cuprins. Daca trans~ crjen1 visul $i inregistram toate ideile care lau na~tere in legatura cu el, accstea slnt suseeptibile sa depageaSca eu u~urinta de dteva ori lungimea vlsului propriu-zis. Pare deci absolut indicat .<;3 c8.uti1mpentru analiza
135

clteva vise scurte, .din care fiecare sa poata eel putin sa ne spuna sau:. sa ne confirme ceV3. A:;;a yom :;;i proceda, in afara de cazul In Cai-2: experienta ne va arata unde putemgasi visele mai putin deformate. Ni se mai ofera ~i un aIt mijloe, care sa ne inlesneasca munea. loc Sa tintim la interprctarea de vise: in intregul lor, ne yom limita sj examinam doar clemente izolate ale viselor, spre a vedea pe baza unorexemple astfel alese cum i;;i gasesc ele explicatia prin aplicarea tehnki: noastre. a) 0 doamna poveste:;;te ca, fUnd copil, a visat adesea pe bunul Dumnezeu purtind pe cap 0 boneta de hirtie, ascutita. Cum S{i intelegem ace1'; vis, fara ajutorul autoarei ? Nu pare el complet absurd? El devine in.')5 mai putin. absurd dnd 0 auzim pe doamna povestindu-ne di., pe dnd era copil, i se punea adesea 0 boneta de acest fel, pentru ca stindi:L masa ea aveo. obiceiul sa traga cu ochiul pe furi~ 10. farfuriile fratiloc :,?isurorilor ei, spre a se asiguro. ca nu erau serviti mai bine dedt e:L Boneta era deci destinata sa-I slujeasca, ca sa zicem a~o., drept ocheL4d de caI. lata 0 informatie pur istoric8., furnizata fara nici 0 dificultat;~. Interp:reto.reo. acestui element ~i, co. urmare, a visului in intregime, l't'Uge~te fara dificultate, dato:rita unei noi dezvaluiri a autoarei visulu L "Cum eu am auzit spunindu-se ca bunul Dumnezeuvede :;;i ~tie visul meu nu poate sa insemne dedt un lllcru, anume ca, precum bunut Dumnezeu, eu vad ~i 9tiu totul, chiar ~i atunci cind cineva incearca si ma impiedice". Dar poate ca acest exemplu este prea simplu. b) 0 pacientasceptica viseaza un vis cam lung, in cursul caruia anumite persoane Ii vorbesc, in termeni extrem de elogio;;i, despre carted. mea asupra "Cuvintului de duh"l). Este mentionat apoi un "canaL", poa{-,,:' o aWL carte 1Jnde se vorbe$te de un canaL sau avtnd vreo legatun'i oarecare cu un canaL. ea nu mai stie ... este ceVa cu totuL tulbure. Veti fi poate inc1inati sa c'redeti ca elementul "canal" fiind atH nedeterminat, va scapa oricarei interpretari. Aveti dreptate in ceea ce prive9te dificultatea presupt.lsa,dar aceasta nu provine din lipsa de claritate a elementului: dimpotriva, lips a de claritate a elementului ~i dificultatea interpretarii sale provin din una ~i aceea~i cauza. In mintea autoarei visului nu incolte9te nici 0 idee in legatura cu canalul; in C;~~ ce ma prive~te, fire~te ca nici eu nu pot spune nimic in <lceasta privintciL Ccva mai tirziu, adidi a doua zi, ei Ii <lpare 0 idee .care poate ca era in Jegatura eu acest element al visului sau. Este yorba defapt de un calalnbur pe care 11 auzise. Pe un vapor care facea cursa Douvres-Cal;xi:,;v un scrUtor cunoscut 5e intretine cu un englez care, in cursul conversa-. tiei, citeaza fraza : "Du subUmeau ridicule il n'y a qu'un pas" 2). Bcriitorulraspunde : "Da, Pas de Calais", voind sa spuna prin aceasta ca e[ gase~te Franta sublima ~i Anglia ridicola. Dar Pas de Calais este un: canal, canalul Minecii. Ma veti intreba dadi sesizez vreo legiHura 1nt1'e aceasta idee ~i vis. Sigur da, intrucit idee a respectiva cUirealmente solutia pentru acest enigmatic element al visului. Dadi va indbiti ca, aceasta expresie de spirit a exist at inaintede vis, ca substrat incon~tient a1 elementu1ui "canal", puteti admite CEl a fost nascocit dupa aceea, pen..,.

1) Titlul origin.al: Der "Vitz und seine Beziehung zum UnbCWlIssten (CuvinVc;l. de duh :;;i raporturile sale cu inColl~tientul), prima edilie apiirut&i Yn editura FranK Deuticke, Leipzig & Wien, 1905 (Nota trad.) 2) In limba fral1cez[, in textul original ("De ]a sl!blim Iii'. riclicol lll! este dedt

un pas") (Nota trad.)

tru nevoile cauzei? Aceasta idee dovede~te in special seepticismuJ auto.}rei visului,care la ea se disimuleaza indaratul unei uimiri involuntare, de unde 0 r!;zistenta care explica atH lentoarea eu care a aparut ideea, cit ~i caracterul nedeterminat al elementului visului. Luati in considerare aid raporturile care exista in ire elementul visului ~i substratul sau incon~tient : primul estc ca 0 miea fractiune din eel de-al doilea, ea 0 aluzie 1a acesta din urma; tocmai prin izolarea sa de substratul incon'itient elementul visului a devenit complet de neinteles. c) Un pacient are un vis destul de lung: mai multi membri ai famiIiei sale stau in jurul. unei mese de 0 forma neobi$nuitii etc. In legatura eu masa,el i~i aminte~te a fi vazut 0 mobila cu totul asemanatoare, en prilejul unei vizite pe care a facut-o 1ntr-o familie. Apoi ideile saLe irump : in acea familie, raporturi~e dintre tata ~i fiu nu erau prea cordiale; el :;d adauga imediat ca raporturi analoage exista intretatal sau si sine. Deci .masa a fost evocata in vis pentru a reprezenta aceastfl situatie paralela. Aceasta persoana era familiarizata demult cu exigente1e interpretiirH viselor. Altcineva ar fi gasit ca este de mirare ca dintr-un detaliu am de marunt ca forma unei mese sa fad un obiect de investigatie. lntr-adevar, pentru noi nu exista nici un element in vis care sa fie accidental sau indiferent ~itocmai de 1a elucidarea unoI' detalii aUt de neinsemnate 'ii de nemotivate a;;.teptam noi lamuririle care ne intereseaza. Ceea ce va mai mira, poate, este ca procesul care a avut loc in visul de care ne ocupam a exprim at ideea : Za noi lllcrurile se- petrec ca $i in ace a familie, prin alegerea mesei. Vet,i avea insa ~i explicat,ia' acestei particularitati daca va voi spune ca familia respectivii se numea Tischler ;\). Notati totw.;i, cit de indiscret e;;ti constrins sa fii uneori, atunci cind vrei sa imparta;;e~ti anumite interpretari ale viselor. Trebuie sa vcdeti aid una din dificultat,ile de care, a;;a cum v-am spus, se love'ite selectarea exemplelor. Mi":'ar fi fost u~or sa inlocuiesc acest exemplu cu un a1tn1, dar probabil ca nu a:;;fi evitat indiscret,ia pe care ocomit in legatura ell acest vis decit cu pretul altei indiscretii, referitoare la alt vis. Mi se pare indicat sa introduc aid doi termeni, de care ne":'amfi putut servi demu1t. Vom numi continutlll manifest al visuZui ceea ce reprezinta visul eel naratiune, 'ii idei Zatente ale visuZui ceea ce este ascuns ;;i 1a care vrem sa ajungem prin analiza ideilor care apar in legatura visele. Sa examinam deci raporturile, a:;;acum se prezintae1e incazurile ci1ate, intre cont,inutul manifest :;;i ideile latente ale viselor. De aUfel aceste raporturi pot .fi foarte variate. In exemp1ele a 'ii b eontinutul manifest face parte, dar intr-o foarte mica masura, din ideile latente. o parte a marelui ansamblu psihic alcatuit din ideile incon~tiente ale visu1ui a patruns in visu1 manifest, fie in calitate de fragment a1 acestulH. fie, in alte cazuri, ca 0 aluzie, ca expresie simbolica, ea 0 abreviere in stil te1egrafic. Munca de interpret are are drept sarcina sa intregea::~ca acest fragment sau aceasta aluzie, fapt care ne-a reu'iit in mod deosebit in cazul b. Substituirea printr-un fragment sau printr-o aluzie constituie deei una din formele activitatii onirice. In afara de aeeasta, in exemplul c se poate recunoa~te circumstanta pe care 0 yom vedea reie~ind eu mal mult;'i claritate In exemple1e urmiHoare.
:

Nume cleriva.t de lOtC'uvi'ntul Tisch

mac;u (Nota trad.).

cl) Cineva viseaza ca trage In spatele patuhd pe 0 cloamna cunoscutii idee care Ii trece nrirlTrdnte ofer'~l serlSlll ace_r~tLli eJernent ani.;... ric : e1 i:;d manifesta prefe;-infa, fata de aceastCi doamna 4) . e) Un altul viseaza c11fratele sau este inchEs Intr-o lada. 0 prima idee fnlocuie;;te radii cu dulap (SCHRANK), iar ideea urmatoare da numaidccit inte:rpretarca 'visului: fratele Sall S2 'restr-Znge (SCH_RJ4JVKT sic77.-

ii

IGJIV}

;)

1'~Jlmlcn1al flresc ~l se 1:)21'2 ca aceasta nu neceslta nlCl 0 lnternretar2, ca al" fi vorba dear de a sti 1a ce remLillscent:'l. C~2 reJer~i "0;1 ce rnotiv sta la baza evocarii a~est2i reminisccnte. 'Eroare !~82 dO"'led.c;;te 'cd accst '.lis are totc-~titalleVoi(~ de interpreiare ca ~i corlfuz ~i illceto~at. l'~U ascensillnile peC8I'e le~ar fi facut Ii -\rin. In rrLinte autorului visului, ci el se gindeo;te doar la unul dintre prietenii sC\L editor al Llnei reviste care se ocupa de relatiile-11oastre ell regiLlnile cele lTlai indepartate ale globului. Ideea latenta' a visului consta deci in acest caz 111 identificarea au.toru.lui visulu.i ell "acela care privest-e soatiul InCOI1jurator" (Rundschauer)(J) .. , ., Gasim aici 0 modalitate noua de relatii intre. continutul manifest ::;i kkca latenta a vlsului. Primul este nu Gtlt 0 deform are cit 0 reprezenbte a celei de a 'deua, imaginea sa plastica o;i concreta avlndu-o;i sorginteu in lumea expreslei verbale. L3~ drent vorbind, si de data aceasta se ajl..mge In 0 def;rmare, pentru ca ahm~i cind pranuni;dm un cuvint noi arn IJierdtlt de ITlult alni:rltirea inl.Cl.ginii concrete care I-a generat, in a;:;a incH nu-I mai recunoa~tem dnd e1 este inlocuit deaceasta imagine, Dadi veti tine seama de faptul ca visul manifest se compLIne in princidin imagini vizuaIe, mai rar din idei 91 din cuvinte, veti intelege irndeosebitil pe care trebuie 3-0 acordam acestei madrrlitati de rein Ceca ce prive;;te mecanismul de forma1'e a viselor. Vedeti, de aSf'Tnenea, eEl prin aeeasta devine posibila ere area in visul manifest, o irttreaga .serie de gl11d1Jri abstracte, a l.lDO'i' in}dgini de substid C2re folosesc intentiei de tainuire a acestora. Ace:Jsta este tchnica r.:J. r\: 1_, ,Q - ",; YY1C "'''1<",rr~::1 !--:se n -10 c. Cv~QUt.-'"'e l~ d--' 10 ..... el:,?,,<cl l!hc'blnuor " ..... . Da" 1 c1n U-5\,'"'v V1y"n ct v,,-Z","g~lva ""?"';"c, j cv acca'3ta aparenta de Joe spIrltual pc care 0 gasim 1a reprezentarlJE de aU2';t gen? Aceasta este 0 alta problema, de care nu avem a ne ocupa
e.2'.traord'lnal'u.
c

. I) vlr:eVtl ,-,V1~e~az~ 11.rC(~eu~ eEl p

.' n'

..

1itU-n:c,

7"

ce ~lLi1.,Ce

v G.escoIJc'tao

~)C~nol~a~na

de relat1e intre elementul Voi treee sub tacere a a patm madalitate Jcitcn,t ~:;ielementul manifest. Va voi vorbi de aceasta atunci cind ni S2 VD dczvi.'ilui de la sine in te]mica. Data fiind aceastA amisiune, enumeI'2rea mea nu va fi campI eta ; dar este sufie-ientil pentru denl0nstratia noastra. Aveti acum curajul sa abordati interpretarea unui vis campIct? Sa incercam, spre a vedea daca s1nte111 bine pregatiti pentru 0 asHel de sarcina. Se intelege de la sine ci'i vi suI pe care il voi aIege, fa.ra' a n dintre cele mai obscure, va prezenta toate atributele, cit mai pronunt:Jt pos;bile, proprii unui vis.
~) Joe de cuvinte: herVOTziehen = a tiri, 1/orzug ==: preferinta.Radacina zug e:,;('c!erlvata din verbul ziehen. (Nota trad.) Steh einschranken = a se Inchide Intr-un dulap. (Nota trad~) f-~) I-landschau In 1. gerlnnn8:, ceca ce Insealnna totodata privire circnZa.riL (Neea trad.)

A"iada:r, o doarnnii ine~ltinar~{, d,s,ii,torita de mal multi ani, are visul : se afUt cusotul ei la teatrn $i 0 parte a stalurilor este contplet SofId ii povestq!te co. Eliza L. 9i logodniwL ei aT fi vrut .o/1vina .~i teatn.l, dar nu gasiseri1 dedt Iocuri proaste (3 Iocuri costEnrj. Iflorin
[[ltiel,

de creituri), pe care ntt Ie puteau cine $tie ce nenorocire.

accepta. Ea ginde:;;te ci'i n-Q fost,

Prirnul lutru p8 care ni-l impartii:;;e:;;teautoarea visului ne aratA ca 'pretextul acestui vis se afla deja in continutu1 manifest. So~ul ei pur i-a povestlt ca Eliza L., 0 prietena de aceea:;;i virsta eu ea, S8 . 'lisul constituiedeci 0 reactie Ia aceasUi veste. $Um deja di nm1te cazuri este wlor sa gasi];} prete~dul visuluiil1 evenim.entele zliei care I-a preeedat s1 di autorii viseIo!' indica cu usurintaaceastA fiInformatii de ac~lasi ~ . , 2"en ne sint furnizate de a~ltoatea v.-jsului aite elemente ale continutului illcmifest. De unde provine mmtul privind absenta spectatorilor intr-o parte a stalurilor ? Este oaluzie la ~n e:reniment real l?e~recut ell s~ptamina m~i inair:te. Pr~pll~insa aSlste la 0 anU'T!lta reDrezentatle. ea cumparase bllete dmmnte, CLA .un avans in zile atit de exagerat inc'it s-a vazut obligata sa plateasca o taxa de. v!nz.?re~antici~at.a. C,ind a sasH impre:,tna eu sot;.ulei.la. teatru, observat msa ea se grabIse aegeaba, pentrucao parte a st(!Jurzlor era cproape goala. AI' i fast timp. sa n curnparat biletele chiar in p:rt'zentatiei. De altfe! sotul ei n~a pierdut ocazia de a glumi' pc tema acestei grabe. Dar de Unde provine detaliuIeuprivire la ,suma de 1 flo:;;i 50 de ereitari ? l:;;i are originea intr-un ansamblu eu totul diferit, caTe nu are nimie eomun cu preeedentul, constituind ~i e1 0 aluzle 10.0 datind din ziua care a precedat visul. Cumnata sa primind de la ei drept cado'll suma de 150 de lorini, n-a gasH nimic mai bun de f<'Jcut(ce prostie !) decitsa alerge la bijuti.er :;;isa dea banH pe giuvaeric:lt'.;:;;! C21'C este originea det3liului privitor la cifra 3 (3 locuri)? In eu aceasta autoarea visul1.1in1.1ne poate spune nimic, in afar;.! faptul Ci'l, sprE' a-I exp}iea, recurge 1a informatia ca logodnica, Eliza L., Inal tirdira eu 3 Illni decite3.1 care este 111.aritEita deja de zece Hl1l. cum se explica absurditatea de a lna trei bilete pentru dquil per-. ? Alltnarea visului n1.1 ne,-o spune '71rcfuza, de altfcl, arice alt cfort de mcmorie, orice aIta lamurire. Putinul pe care ni I-a spus ne este insa suficient ea sa descoperim 12tcnte ale visului e1. Ceea ce trebuie sa atragcl atentia, este faptuI Ci' in comunicarile fa cute in legatura cuvisu1, ne-a dat in mai multe rindetalii care stabilesco eonexiune intre diferitele parti ale visuluL detalii sint toate de ordin temporal. Ea se gindise la bilete prea dCuieme, Ie eumparase eu muU timp inainte de spectaeol, IncH 1US2S2 obligata sa Ie p1i'iteasea mai scump; eumnata sa de asemenea se grabise sD. dea banii la bijutie1', ca sa cumpe1'e giuvaericale, ea;d cum i-a1' fi fost tc;ma ci'ipierdo ocazia. Delednotiunilor aUt de accentuate "prea devreme;" "Cl mult timp inainte'" leadaugam faptul care a servit de pretext visuluL ca :;;iin.forrn.atia ea prietenia, doar eu 3 Iuni mai putin vz.rstnicZi dedt c;, este ~ogodit2~ un barba,t d~ ispra\=~, '7i c,:itica ~epr0t.Jatoare la~adresa cu cU'l1natel s21e ea era 0 proshe sa se graoeasca astfol, obtmem urmc:;toarea sLuctura de idei latente ale visu1ui, din care continutul manifest nu estc dedt un grosolan substltut derormat " "A fost 0 prostie din p2rte-mi sa ma grabese aUt la rnarlti:;;. Vad din eXemplul Elizei ca n-:1,;> pie:rdut nimic daca c!,?Ii a:;;teptat" (Graba e.sie Ii
<.\

reprezentata deatitudinea sa eu prilejul cumpararii bileteIo1' ,?i de aceed a cumnatei sale 13 cumpararea giuvaericaIeIo1'. Cas2.t6ria i~i are substitutul ei in faptul de a se fi dus eu sotul ei la teat1'u.) Aeeasta a1' fi ideeci' p1'incipala ; am putea continua, dar cu mai putina eertitudine, pentru d, an8liza nu s-a1' mal putea sprijini pe indicatiile autoa1'ei visului : "Pentru aceia~;;ibani ao;;fi putut gasi unul de 100 de ori mai bun" (150 de florini a1catuind 0 5Uma de 100 de ori mai mare decit 1 florin o;;i50 de c1'eitari). Dadi inlocuim euvintul bani eu euvintul zestre, sensul Ultill1'~t fraze a1' fi ca toem3i cu zest1'ea sa cumpa1'a un sot; giuvaericalelo~i biletele de teat1'u p1'oaste ar fi in cazul acesta notiuni de substitutie pent1'u aceea de sot. AI' mai fi. de dorit sa ~tim daca elementu1 ,,3 b11ete" se rapo1'teaza tot let un bi:l1'bat.Dar intelegerea noastra nu ajung,-, aUt de departe. Am stabilit doar ca visul in chestiune exprima parer-ea pr-OCista a femeii 1a adresa sotu1ui ei 5iiregretu1ei de Ci se fi mCiritat aUI
de devreme.

Dupa parerea mea, rezultatulacestei prime interpretari a unui vis mai curind ne surprinde9i ne tulbura, dedt ne satisface. Pre a multe' lucruri se ofera deodata atentiei nOl1stre, mai mult dedt avem posibilitatea .sa cuprindem. Ne dam chiar de pe acum seama ci'i nu yom epui;;", toate invatamintele care se degaja din aceasta interpretare. Sa ne grCibim sa extragem ceeC\ ce consideram a fi date noi ~i sigure. In primul rind: este uimitor ea elementul graba este accentuat in ideile latente, pe eind nu gasim nid 0 urm8. din acesta in continutul rnanifest. Fara analiza, niciodata n-am fi h'inuit ca acest element depline9te un 1'01 oarecare. PEtre deci posibil ca lucrul esentia1, inS2,'ii idee a centrala a gindurilor incono;;tiente sa lipseasca din continuturlJe manifeste, ceeace este de natura sa imprime 0 modificare profunda impresiei pe care ne-o lasa visul in ansamblul sau. In al doilea rind: g:isim in acest v~s.0 asociere absurda : 3 pentru 1 florin 9i 50 de creitari ; in ideile visului descoperim aceasg propozitie: a fost 0 prostie (de se marita a~a devreme). Putem nega in mod categoric ca idee a o prostie ar fi reprezentata prin introducerea unui element absurd in continutul manifest? In al. treilea rind: 0 privire comparativ sumari:~ ne dezvaluie ca rapo1'turile intre elementele manifeste 9i elementele latente sint departe de a fisimple; in orice caz, nu intotdeauna se 1ntimpH\ ea un element manifest sa inlocuiasca un element latent. Trebuie mai curind ca intre cele doua domenii sa existe raporturi de ansamblu, un element manifest putind sa inlocuiasca mai 'muHe elemente latente, iar un element latent putind fi inlocuit de mai multe elemente manifeste. Asupra sensului vlsului 5ii asupra atitudinii persoanei care a avut acest vis eu privire 1a accstn VOl' i de relevat, de asemen,ea, 1ucruri SUfprinzatoare. Ea adera la interpretarea noastra, dar se arata uimita. ;;Ea ca are atit de putina stima pentru sotul ei o;;i u cunoao;;temotivele n pC'l1tI'U care trebuie sa-I desconsidere fntr-o asemenea masura. 81nt aiel inca multe aspecte incomprehensibile. 8int ferm convins ca inca nu sIn-. tem suficient de inarmati ca sa intreprindem interpretarea visp1Dt' .ca avem nevoie de indicZltii ;;1 de 0 pregatlre suplimentara.
CI

VIII VISELE COPIILOR


Am impresia ea am avansat prea rapid. Sa ne intoarcem pu~in 1a 0 ~hestiui1e despre. care am mai discutat. Inainte de a intreprincle ultima 'incercare de depa~ire, eu ajutoru1 tehnicii no.astre, a dificultatilor care decurg din deformarea viselor, am afirmat di eel mai bine 31' Ii sa oeoUm aceste dfficultati, abordind doar vise1e in care (presupun:ind ca acestea exista) deformarea nu s-a produs sau este neinsemnata. Aeest proeecleu este de aItfel in contradictie cu dezvoltarea cronologica a cuno~tintelor noastre, dici, in realitate, numai dupa 0 aplicare riguroasii a tehnicii de interpretare 1a visele deform ate ~i dupa 0 analiza completa a acestora, atentia ne-a fost atrElsa de existenta viselor nedeformate. Visele pe care Ie cercetam apar la copli. Ele sint scurte, clare, co-erente, neeehivoce, u~or inteligibi1e ~i sint totu~i, in chip incontest.abil, vise. Deformarea viselor se observa 9i Ia copii, chiar de timpuriu, 9i se cunosc vise apartinind unor copii intre 5-8 ani caTe prezil1ta deja toate caracterele viselor de la virste mai inaintate. eu toate acestea, daca ne limitam cercetarile la virstele euprinse intre inceputurile posibil de cunoscut ale activitatii psihice 9i al patrulea sau al cincilea an de viata, gasim 0 serie de vise care prezinta un caracter pe care il putem numi :infantil 9i din care putem regasi eventual mostre $i la copm mai in virsta. In anumite imprejurari, chiar 9i la persoanele adulte putem observa vise de un tip absolut infantil. Prin analiza acestor vise infantile put em foarte u;;or ;;i cu multil ccertitudine sa obtinem asupra naturii ,risului lamuriri care, dupa cum ne este permis sa speram, se VOl' dovedi decisive 9i universal valabile. 1) Spre a intelege aceste vise, nu avem nevoie nid de analiza, nid de aplioarea unei tehnici speciale. Nu trebuie sa ehestionam copilul care 19i poveste;;te visuI, dar trebuie sa-l completam printr-o relatare pri-vind viata copilului. Exista intotdeauna un eveniment care, petrecIndu-se in ziua care precedeaza visuI, ni-l explica. Visul este reactia din timpul somnului Ia acest eveniment din starea de veghe. Sa citamdteva exemple care vor servi de baza pentru oonc1uziile noastre ulterioare. a) UnbiHetel in virsta de 22 de luni este 1nsarcinat sa ofere cuiva, drept rasplata, un oo;;ulet eu cire;;e. El 0 face in mod vadit tara nid 0 tragere de inima, in duda promisiunii di el insu;;i va primi, ca recompensa, cUeva cirege. A doua zi dimineata el poveste;;te ea a visat oa
."He(r)mann (a) papat toate cire$ele".

b) 0 fetita in virsta de 3 ani ~i 3 luni face prima sa dHatorie pe mare. In momentul debard~rii, ea nu vrea sa paraseasca vaporul 9i se pune re un pHns amar. Durata dilatoriei i .se paruse prea scurta. J.\
141

doua zi dimineatc'i ea povestest.e: ~)\/o(rt)teG. {!1i. ant fast ell vUDorul nlare~': T1'ebu.i~ s~, intregill1 ac~ast~U pov~stiTe, spunind ca ace1 ~Oi&j
rase
11111p n.i~n 111C1elu.ngo.t

decH~,Sllst1nea

copiill1.

c) Un baiete1 de 5 ani ~i trei 1uni este elus intr-o excursie 1a Escherntea, in apropiere de HClUstatt. El auzise vorbindu-se ea Hallstatt se aHa la P?al~le 1:1U~t(~lui acl1steh1~c~u"e. ~l int~resa, foarte~ DILllt. I?e 10. loculrr~a. D
sa dE1 j-\.ussee

ocheanuIui, se putea distinge SinlOnyhiZUe


d.ur nu 9tirn

vedea ,foarte

bU1e n1untt~1.C Dachstell1


J).

~l, ell

ajllt-ol"!--11

Copilu1 se straduise ade"8cl


lficepuse
111tr-o dis-

sa 0 zareasc[l.,

ell ce reZLlltat.

Excllrsia

pozitie de veselie, curiozitatca fHnd oa1'te mOTe.Od de cite ori se Lar"'i:i un munte, copHul intreba; "E muntele Dachstein ?iI. Devenea tot mar taciturn pe masura ee primea. raspunsuri negative ~i sfin,;i prin a flU
rnai sc;oate nici un cuvlntj reruzlnd- sa ia parte la 0 mica ascensiunc

o cascada. Au crezut ell totii ea este abosH, dar i} doua zi dimineata e1 povesti vesel: "Am visat di astCi noapte am fost La SiTrwnyhiitte". D2Ci e1 luase parte la exeursie in vederea aeestei vizite. In ceea ce prive'?t~ i.llnanunte1e, e1 se referi 1a tmu1 despre care auzise vorbindu-se mai in2\'inte, anume ca pentru a se ajunge 1a cabana.se urea timp de ~ase ore o scara intrepte.' Aceste trei vise slnt suficiente pentru toate lamuririle pe eare Ie-am putea dari. 2) Dupa cum vedem, aceste vise ale capiilar nu sint lipsite de sens : ele reprezinta aete psihice inteligibiLe, cornplete. Amintiti-va de ceca. ce v-am spus eu privir!i: 1a judecata pe care ;,;i-o fae medicii eu pdvire la vise ~i in special de co-rnp!1Ti'1~~i Cll degetele pe care muzicianul prieeput Ie face sii alerge pC' pLmului. eu siguranta ea nu va va scapa opozitia f1agranta care intre vlsele copUloI' ;,;1aceasta conca ceptie. De asemenea, ar fi Ui'Y11'to1' copilu1 sa fie capabil sa 'indepllneasca in timpul somnului actepsihice complete, pe cind, in aceleH:;;L conclitii, adnltul 8--ar multumi ell rCClctiiconvulsiformc. Avem, de altfel, toate IYJ_otivele sa-i _atribuilTI copiIului un ,son1n lTIdi bun ~i n1ai profund.-.
3) 'Jisele
COl)iil.or

D.esLlferind

llici 0 deformare,

TIU eel' nici un efort

de inJerprett..1.re. l-::ontinl1tLl1 nl.anifest $1 ideile latente se C011ful1.da ~-;;i coincid in aceste vise. Dejormarea nu constituie deci un caracter naturCi[ <xl visttlnL Sper c{t aceasta va va ridica a piatra de. pe inim.a. Trebuie totu~i sa va avertizez ca, reflectind mai indeap1'oape asup1'a faptului. VOlli fi abligati sa. admitem chiar ;,;i in aceste vise 0 defarmare infirn:\ o anumita diferentEi intre continutul manifest ~i ideile latente. 4) Visul infant.il este 0 reactie la un eveniment al zi1ei Care lasa in unna sa regret, 0 tristete,o dorinta nesatisfacuta. Visul znsceneaz([ rea~ LizareCL direcUi, nevoctlata, a Gcestei dorinte. Amintiti-va acum ceea c:am snus in leg,'itura en 1'02u1excitatiilor eorporale exterioare si inte~ rioar~, considerate ca perturbatoare .ale somnului9i produd"it~are de vise. Am facut cuno9tinta in capitole1e anterioare cu fapte absolut certe, dar nnmai un mic numar de vise pot i explicate in acest mod . .in visele copiilor nimic nu ne indicilactiunea unoI' astfel de excitatii SD~ matice ; asupra acestui aspect, nid a eroa1'e nu este posibila, visele mud en totul inteligibile ;;i u;;or de cuprins dintr-o singura privire. Aeeasta nu constituie insa un motiv ca sa abandonam exp1icatiaetiologica a
i)

Cabana Simony (Nota trad.)

142

viscIo1' ptin ~xcita~ie.Ne puteI11 nUn1ai intreba cum am ornis lalncenut ca somnulpoate fi tulburat de exdtatii nu numai eorpol'uIe, ci ~i hice ? $tim totU9i eEl somnul adultului este eel mai adesea tulbllrat prin excitatHpsihice, Intrucft ele lrnpiedica realizarea condi'tiei psihice a adormirii, .stingerea oricarui inte1'es pentru lumea exterloara.Adultul nu adoa1'me deoarece ezita sa-5i fntreruna viata adiva, activitatea sa excitatie leg3til. de lucrurlle care il inte~eseazi'L La eopil, aeel\tS;!;Ei hiea, perturbatoare de somn, este data de dorini;a nesati.sfaeuta, la el reactioneaza. prin vis. 5) Pornind de aid, yom ajunge pe drumu1 cel mai seurt 1a conduzE asup1'a fUhctiei visului. In calitate de reactie 1a exeitatia psihic;'i, visul trebuie sa aiba drept functie Indeparbrea ac:esteiexcitaW, Ina,?!1 fel ca somnul sa poatacontinua. Prin ce minoe dinamiC so ;'\chitEi visnl de aee.Elstafunt!tie'? Este un lueru pe care i~c8. 11ignoram; darceea ~e put em afirma inca de pe aeum este ca, departe de a fi un fa"eta: de bumre a somnuZui, a~a cum se repro~eaza,visur este protector at somnului, pe care il apara impotriva a ceea ce este susceptibil si1-1tulbu:e. Gre~im erezind ca fara vise am i dormit mai bine; In realitate, fara ajutorul visu1ui nu amfi dormit deloe. Tocmai lui Ii datoram putinu1 somn de care ne bucnram. EI n11 poate evita sa neprilejuiasca anumite tulburari, a9a cum paznicul de. ndapte este obligat sa facaelinsm!i zgomot urmarindu-i pe aceicare, prin scandalul lor nodurn, .ne-m' fi trezit Cll siguran~a. 6) Dorinta este excitantu1 visului; realizarea dorintei eonstituiecQntinutul visu1ui ; aceasta este una dintre caracteristicile fundamentale ale visului. 0 aWl caracteristica, nu mai putin constanta, consti'i.ln aceea c;1 visul nu exprima simplu un gind, d reprezinta 0 dorinta realizata sub forma unei manifestari psihice halucinatorii. A$ dori sa calatoresc pe mate: aceasta este dorinta-excitant a visului. Caliitoresc pe mare: aeesta este continutul visului. Deci pilla 9i In visele copiilor, atit de simple, persista deosebirea hltre ideea latenta si continutul manifest, o d~fornlare a gindirii latente a visului ; este transformarea ginduluiin eveniment trait in vis. In interpretarea visului, trebuie Inainte detoate, sa facem drumul invers al acestei mici transformari. Daca ar i adevarat ea apare aid una din caracteristicile cele mai generale ale. visUlui, atunci fragmentul de vis cHat mai sus: 'il vild pe fratele meu inchis ifttr-o Iadi"i, ar trebui sa fie tradus nuprin ; fratele meu se restringe; ci prin : a$ dori ca fratele meU sa se restringa, fratele meu .trebuie Sa se restringa 2). Din cele doua caraeteristici generale ale visului, pe care Ie-am reIiefat, cea de a doua are sansa cea mai" mare de afi acceDtatii fara opozitie.Numai ca urmare a 'unoI' cercetari aprofundate ~i cUIJrin21nd un materialfaptic abundent VOJrt puteanoi demonstra ca excitantu1 visului trebuiesa fie intotdeauna 0 dorinta ~i nu opreocupare, un pro':' feet sau un repro~; aceasta va lasa insa intacta cealaltaearaderistlc8. a visultd, careconst<'i in aceeaca visul, in loc de a reproduce pur simplu excitatia, 0 suprima, 0 indeparteaza, 0 epuizeaza printr-un caracteristic de traire. 7) Avind .in vedere cele doua caracteristici ale visuluiputem reluct comparatia intre acesta ~i actul ratat. La acesta din urma distingem 0 tendinta perturbatoare~i 0 tendinta perturbata, iar in actul ratat e:1

2)

50

vedea vi suI analizat 1a p. 138. (Nota trad.)

H3

atare vedem un compromis int1'e aceste doua tendinte. Aceeasi schema se aplidi visului. In cazul visului tendinta perturbata nu poate fi aHa decit tendinta de a dormi. Cft despre tendinta perturbatoarc, 0 inlocuim eu excitatia psihica, a~adar eu dorinta care tinde staruitor la satisracerea sa: de fapt pinain prezent nu cunoa~tem alta excitatie psihic{l sllsceptibila sa tulbure somnul. Deci 9i visul ar rezulta dint1'-un compromis. In timp ce dormim, incercam 0 dorinta care se cere satisfacuta : satisfacindu-ne doriI;ta, continuam sa dormim. Avem 0 satisface1'e partiala 9i 0 suprimare partiala a ambelor eomponente. 8) Amintiti-va speranta pe eare ne-am exprimat-o mai sus, de a putea utiliza, ea 0 cale de acces spre intelegerea problemei visului, faptul ca anumite produse, foarte transparente, ale imaginatiei au primit numele de vise in stare de veghe. In realitate aceste vise in stare de veghe nu sint altceva dedt impliniri ale dorintelor ambitioase 9i e1'oUce, binecunoscute noua; dar, de9iviu reprezentate, aceste impliniri de dorinte sint numai ginduri 9i nu iau niciodaM forma de fenomene ha1ucinatorii ale vietii psihice. AsUel, din cele doua earacte1'istici principaI~ ale visului, este mentinut aiel tocmai cel mai putin sigur, pe cind celalalt dispare, el depinzind de starea de somn 9i nefEnd realizabil in stare a deveghe.Insu~i limbajul eurent pare a presupune faptul ca p1'incipala caraeteristica a viselor consta in satisfacerea unoI' dorinte. Sa spuncm, in treacat, ca daea evenimentele traite in vis nu sint decit reprezentad tI'ansfoI'mate, posibile in conditiile starii de somn, deci "vise in stare de veghe nocturne", atunci intelegem ca desfa:,;urarea visului am ca efect suprimarea excitatiei nocturne 9i satisfacerea dorintei, deoarece epica viselor in stare de veghe implica 9i ea satisfacerea de do1'inte;;i se manifest.a ca atare numai in scopul acestei satisfaceri. Alte moduride a vorbi exprima acela9i sens. Toata lumea cunoa:;;te proverbul: "Porcul viseaza jir, gisca viseaza graunte" 3) ; sau 1a 1ntrebarea: "Ce viseaza gaina ?", raspunsul: "Boabe de mei". Coborind astfel inca 9i mai jos dedt am facut-o noi, adiea de la eopil la anini aI, proverbul descifreaza 9i el in cbntiputul visului satisfaeerea unei trebuinte. Sint nenumarate expresiile care implica acela9i sens: "frumos ea in vis", "nici n-am visat asemenea lueI'u", "nid cu gindul n-am gindit, nici eu visul n~am visat". Inregistram aid, din partea limbajului de. toate zilele, 0 atitudine preconceputa evidenta. Exista 9i vise care provoaca angoasa, vise cu eontinut penibil sau indiferent, dar aeeste vise nu au stimulat limbajul de toate zilele. Acest limbaj aminte~te :;;i d(~vise "rele", dar visul 9i nimlcmai mult nu este pentru el dedt acela care procura dulce a implinire a unei dorinte. Nu exista proverb in care . sa fie vorba de porcul. sau de gisca ee viseaza 1a cutitul casapu1ui. .. Fara indoiala ca ar i fost de neinteles ca autorii care 8-au ocupat de vis sa nu fi observat eLl principa1a sa funetie consta in implinirea de dorinte. Dimpotriva, ei au notat ad~sea aceasta caracteristica, dar nimeni n-a avut vreodata ideea de a-I recunoa~te importanta generala 9i de a face din ea punctul de plecare al explicarii visului. Noi presupunem (asupra acestui lucru vom reveni maL departe) ce i~a putut impiedica. Refleetati la toate aceste lamuri1'i ptetioase pe care Ie-am putut ob~ine, aproape rara ostenea1il, din examinarea viselbr copiilor. $tim 1n<:

:J)

triad.,

Existii ~i zicala romane.scl

"vrabia

mala.i viseaz"l ". cu un sens identic (Nota

rleosebi ca functia visului este de a ne proteja somnuI,ca e1 rezulta din conjugarea a doua tendinte opuse, din ca-re una, nevoia de somn, ramlne constanta, pe cindcealalta eaum sa satisfaea a excitatie .psihieB.; avem, in plus, dovada ca visuI este un act psihic, semnificativ, ;;;1cunoa:;;tem ce1e doua caracteristici principale ale sale: satisfacerea dodntelor 9i caracterul de traire psihica halucinatorie. Dobindind toate aCE'stenotiuni, am fost de multe ad tentati sauitam ea ne ocupfim de psihanaliza. In afara legaturii facute cu actele ratate, demersul nostru nu continea nici un element specific. Orice psiholog, chiar totalmente ignorant in ceea ce prive;;te premise1e psihanalizei, ar fi putut conferi ;'lCeasta explicatie viselor copiilor. Atunci de ce n-a facut-o nid un
psiho1og?

Daca nu ar exista declt vise infantile, problema noastia ar fi solu"tionata, sarcina noastra dusa la bun sfir~;;it,fara sa mai fie nevoie sa interogam pe autorul visului, rara a face sa intervina incoW?tientul. Ianl a recurge la asocia{ia libera. Noi am constatat, in mai multe rindud, ca acele caracteristici, carora am inceput prin a Ie atribui 0 importan{a generala, nu apartin in realitate dedt unei anumite categorii ~i unui anumit nUU1ar de vise. Deci este vorba de a ~ti daca caracteristicile generale pe care ni Ie ofera visele copiEor sint mai stabile, data ele apartin ~i viselor mai putin transparente, al diror con{inut manifest nu prezinta nici un raport cupersistenta unei dotinte din timpul zilei. Potrivit concep{iei noastre, asemenea vise au suferit 0 deform are considerabila, ceea ee nu ne permite sa ne pronun{am imediai asupra lor. De asemenea, prevedem ca, pentru a explica aeeasta rleformare, .vom avea nevoie de tahnica psihanalitica, de care ne-am putut dispensa cu prilejul ohtinerii cuno:;;tintelor noastre referitoare la visele copiEor. Exista totu:;;i un grup de vise nedeformate care, ca ~i visele copiilor, .apar -aa impliniri ale unordorinte. 8int aeele vise care, pe tot parcursul vietH, sint provocate de imperioase trebuinte organice: foame, sete, nevoi sexuale. Ele' constituie, a9adar, impliniri de dorin{e efectuate ca reactie 1a excitatii interne. Astfel, eu am notat la 0 fetita de 19 luni, un vi.s compus dintr-un meniu, la care ea i9i adaugase num.ele (Anna F., ~a.p!mne, znwura, omleta, supa): acest vis este 0 reactie la diet a la qne fusese ea SUPUSR. timp de 0 zi, din cauza unci indigestii atribuite dip$unilor :;;i zmeurei. In acela:;;i timp bunica acestei fetite, a ci'irei Vlrsta adEmgata la vlrsta fetitei da totalul de -70 de ani, afost obligati'i, din pricina nelini:;;tii determinate de rinichiul ei flotant, saposteasca Q z1 Intreaga: in noapiea urmatoare ea a visat di a fast invitata la dml la ni1?te prieteni care i-au oferit cele mai bune bucate. Observacare se refera 1a prizonierii lipsiti de hrana sau la persoane care, cursul cali'itoriilor :;;i expeditiEor, indura aspre privatiuni dovedesc eEl in aceste conditii toate visele au ca obiect satisfacerea dorintelor care nu pot fi sati~facute in realitate. In carte a sa, Antarctica(v~l. I, 19fH, p. 336), Otto Nordenskj6ld vorbe9te asHel despre echipajul. ell care hibernase: "Visele noastre, care niciodata n-au fost mai vii ~i mai numeroase ca atunci, erau foarte semnificative, prinaceea di ele indicau limpede' directia ideilor noastre intime. Chiar 9i acei .dintre tovara:;;ii no;;tri care nu visau decit in mod exceptional in viata normala incepusera acum sa ne povesteasca lungi istorii in fiecare dirnineata, cu prilejul reuniunilor in care discutam experienta dobindita in
Hl cd. 404

H5

lU111ea fanteziei. Toate aceste vise se rapo:ctau la lumea e);::t2i'ioara de care, eram. aUt de dep~rt2, dar adese~ ~i la situatin noastra actual!L .. ~ .i\ 1111nCa~l a beat ace~tla ercru de altfel pivotii In jurul car ora gra'J"it~Ju. eel mai adesea vic:;ele noastre. Unul dint:'e noi, care S8 specializase in: a visa .Dluri banchet2, era lIlcrnt3.t cind l1e putea .anun-ta din1ine~ltfa ca 11la.'5e UTi prinz con1pus din trei felllri de mlncare; D.n altul \;1S::1 tutun, rnunti de tutun, iar un al treilea vedea in visc:,le sale CO;'L,'Yf'; Ina111tlnd ell toste p:illzele in largul nl~~_rli. Inca un '.Tis rn\?rit~l nat: factorul aduce scrisorile ~i explica de ee intirzlase aUt de mult se in)e13se in dlstribuirea scrisorilor ~i nu izbutise sa Ie regaseascf dec1.t ell rl'}ulta grelltate. Fire5?tc, 111 sorrln ne oCllpalTI de lucrul~i ine/! :?i mai imposibile, dar in toate visele pe care Ie-am visat en insuml san pe care Ie-am auzit povestite de eeilalti, saracia de imaginatie ocTa absolnt uirnitoare. D:lca toate aceste vise al' fi putut sa fie COll.S2tTcnate, elm avea docnmente de un mare interes psihologic. Yom ins3. lesne cit de binevenit cra somnul pentru noi toti, caei 11e orer"';' ceea ee doream eu cea mai mare ardoare", Mai cHez ~i dupa Du Pre~ . "IVIungo Park, eazut, in cursul unei calatorii prin Africa, intr-o vecina eu inanitia, visa tot timpul vaile bogate in ape o;;icimpiile Vei7l din tara sa natala. Tot a~a Trenck, chinuit de foame, se vedea intr-Q braserie din Magdeburg, in fata unei mese in dire ate cu un prinz caple): lar George Back, care luase parte la prima expeditie a lui Franklin, visa cu regularitate mese copioase, pe cind ca urrnare a unoI' privatiuni teribile el murea literalmente de foame". Aeela care, mincind seara bucate piperate, incearca in timpul o senzatie. de sete, viseaza cu u~urinta ca bea. Fire~te, este imposibil S': suprimi cu ajutorul visului 0 senzatie de foame sau de sete mai mutt sau mal putin intensa; din aceste vise te treze~ti insetat ~i e~ti nevoit sa-ti potole~ti setea eu apa adevarata. Din punct de vedere praetic, serviciul pe care ni-l aduc visele in aceste eazuri este insignifiant, dar nll. este mai putin evident ca ele au drept scop mentinerea somnului, irr\potriva excitatiei care impinge la trezire ~i la actiune. In eazul trebuintelor de 0 intensitate seazuta, aceste vise exercita adesea 0 aci)une elicT.'.' La fel, sub influenta excitatiilor sexuale, visul procuri'! satisfactli care prezinta, insa, particularitati demne de notat. Trebuinta sexuaJi"l depinzind intr-o mai mica masura de obiectul sau dedt foamea ~i setea de ale lor, ea poate dobindi 0 satisfactie reala gratie emisiunii involuntare de lichid spermatic; rar ca urmare a anumitor dificultati, in relatia: eu obiectul, des pre care va fi yorba mai tirziu, se intimpla foarte adesea ca visul care insote~te satisfacerea reala sa prezinte un continut vag: sau deformat. Aeeasta partieularitate a emisiunilor involuntare de sperma face ca aeestea, dupa rem area lui Otto Rank, sa 'fie extrem dc Dotrivite pentru studiul deformarii viselor. Toate visele adultilor, care ~u drept - obiect trebuinte, includ in afara satisfacerii un element in plus, un element ce provine din surse de excitatie psihica 9i are nevoie,. spre a fi inteles, de interpretare, De altfel, nei nu afil'mam ca viselc! adultilor, formate dupa modeiul viselor infantile ~i care impliea satisfaeerea dorintelor, ar reprezenta doar reactii la trebuinte imperioase enumerate mai sus. Cunoa~tem de asemenea vise ale adultilor, seurte ~i clare, care, luind na~tere, sub influenta anumitor situatii dominante, provin din surse de excitatie incontestabil psihiee. A~a sint, de exemplu, visele de impacienta :

ce ai facut pregatirile in vederea unei calatorii, sau ai luat toate masurile ca sa asi~ti la un spectacol care te intereseaza in mod deosebit, sau la 0 conlerinta, sau ca sa faci 0 vizita, noaptea visezi di scopul propus este atins, ca e9ti la teatru sau convel'sezi cu persoana pe care doreai s-o vezi. A9a sint 9i visele numite pe buna dreptate "vise de 1ene": persoane carora Ie place sa-9i prelungeasca somnul, viseaza ca s-au 9i sculat, ca i9i fac toaleta sau Cd se ana chiar la ocupatiile lor, pe cind in realitate continua sa doarma, marturisind prin aceasta ca Ie place sa fie active mai muIt in vis dedt in realitate. Dorinta de a dormi care, cum am vazut, ia parte in mod fire.';c la formarea vise10r, chiar factarul esential. Trebuinta de a dormi se situeaza De dreDt cuvint aEituri de celelalte 'mari trebuin'te organice. ~. Folosind reproducerea unui tablou al lui Schwind, expus la galeria Schack din JVl:l.inchen, voi ari'ita aid cu ce plitere de in~uitie a redus va pidorul originea unui vis la situatia dO'11incmta Este "Visul detinu'\). tului" care, fire9te, nu poate avea alt continut dccii evadarea. Ceca ce este excelent sesizat este ca evadarea trebuie sa aiba loc pe fereastra, pentru ca pc Cicoloa patnms l'aza de lumina care a pus capat somnului c2ptivului. Gnomii cocotati unul pe altul reprezinta pozitiile succesive pe care ar trebui sa Ie ia detinutul spre a ajunge pina la fereastra 9i, daca nu ma inge1 ~i nu atribui pictorului intentii pe care nu Ie-a avut, mi se prtre ea gnomul din virful piramidei, aeeia care tale gratiile, nicind astfe] ceea ce prizonierul insu9i ar fi bucuros sa poata face, seamana in chip izbitor cu acesta din urma. In toate celelalte vise, cu except:a visclor cepiiler 9i a acelora de tip infantil, deformarea, Ll9acum elm spus, constituie un obstacol in calea noastra. N-am putea afirma di 9i acestea reprezinta impliniri de dorinte, curn sintem inclinati sa credem; continutul IDr manifest nu ne dezvi'!luie nimic in legatura cu excitatia Dsihica ce Ie sta la origine si ne este peste rmtinta'sa dovedim ca ~i eLletintesc la indepartarea sa~l la anularea acestei excitatii. Aceste vise trebuie interpretate, adica LHmacHe, deform area lor trebuie inlaturata ;;i continutul lor manifest inlocuit prin contlnutul lor latent: num.ai cltunci vom putea sa judecam daC2 cbtele valabile penti:u visele infantile sil1t valabile 9i pentru toate
celelalte vise.
far-a

se rnanifesta foarte clar in visele

de acest gen, in care ea constituie

except.ie.

IX CENZURA \llSULUI
Studiul visclor copElor ne-a clezvt'tluit gCYlQZLl1 esenta 5i functia visului. Visul este un n;i'iloe de suprirnare a E<I.:citatiiZor (lJsih:ice) cw',c tulbura s07nnul, aceasfCi s;{primare fcldndu-se ell oj{ltond satLsfa;erii ho[ucinatorii a unoI' trebuinte, In ceca ce prive~te visele adultilor, TIU aTn I)'utut explica decft lU1 singur grLlp, cuprlzind indeosc:bl r>2 acelea pe care Ie-am califlcat drept vise de tip infantil. elt despre celelaltc, inca nu ~tim. ni~ic in pI'!vinta 10:; c~9spun,: c.hiar ca nici nu, Ie. intelege~n, Am obt1l1ut un l'CZUltat provlzonu, a CdI'Ul valoare nu treDUle s-o subS~ dcr~lede-'?te estin1anl : ori de cite o:ci l.lr1 vis este absoh-lt intellgibil,el ca fEnd satisracerea halucinatol'ie a unei dorintc, Este vorba aid de 0 coincidenta c'are nu po ate fi nici aecidentala, nici lipsita de importanta, Cind ne aflclm in prezenta unui vis de un alt gen, admitem, caurmare a diverse lor aprecieri ~i prin analogle cu coneeptia despre actele ratate, eEl e1 constituie un substitut deform at al unui continut care ne este necunoscut 9i la care trebuie sii-1 raportam, A analiza. a Int,elege aceasta deform,:{re operata de vis, aeeasta este clcci sarcina noastd. imediata. Deforrnarea operatel de vis este ceea ce 11 Li.ce straniu sau incomprehensibil. Vrem sa stim mai muIte lucruri in acea:-;trl Drlvinta ; mai inti:! 'care este originea ~a, dinamismul sau; apoi functia lye cm:e 0 IndepEne9te ~i, in s11';;it, modu1 in care aetioneaza, Putern spune, in con 58cinta, ca deform area operata de vis este produsu1 travaUului psihic care se desfa;;oara in vis. Vom descrie acest travaliu 91 11 yom raporta 1a fortele care acp.oneaz2 asupra Sd. Si acum a:scultati visul ce uI'illleclZi:i,consemnut de 0 doamni'i din cerc:ul nostru 1) 9i apartinirld, dupa cum ne infonnC'c,za ca, unei dOa'11ne in virsta, roarte cultivata 51 stilTlata, Ace';! vis nn a fost SlXOUS analizeL Referenta no as tri"l pretinde' ca pentru persoanele care se oCl.{pa de analiza e1 nu an' nevoie de niei 0 interpretare, Autoarea visulul nu I-a interpretat, dar I-a judecat ;;1 I-a condmnnat co. 91 cum ea ar fast capabila sa-1 interpreteze. lata, de exemplu, cun1 S-;} pronuntat ea in aceasta privinta ; ,,~i cind te ginde:,;ti Cd acest vis aUt de oribi1 ~i de stupid a fost visat de 0 femeic de 50 de ani, care zi ~i noapte nu are dedt grija copHului sau 1". Si iata aCl1111,risul referitor la E1sistenta an1o"oasa:':) ... pEa 5e du.ce la spit~lul milital' Dr. 1 ;;i ii "pune plantom.ilu1 ca dorei)te sa vorbeasdi ell medicul ~ef (Ji'l. un nUnlC necunoscut (1), cal'uia vrea sa-i ofere sex-vi-cine sale pentru spital. Spunind acestcCl, ea subliniaza in a;;a fel cuvl~ntul servicii. incH subofiterul observa indata en cste vorba de servicii intr-ale amoruIld, V1'izlnd ca' are de-a face cu 0 doamna in virsta, dupa ce ezita putin, 0 1asa si;, treacil. Dar in loc de a ajunge la medicul ~ef, ea nimereste intr-o incilpere larga ~i intunecoasa, in care 0 multime de olited si 'medlci militari sLm in iurul unei mese lungl, Ea se adreseaza ell 0 intelege de fa pril11ele cuvinte. 1st-g, ~ferta sa unul medic pl'ima;,care
I)
:.!)

D-na dr, van H u g-1'[e 11 In u t h.. "Liebe,~dien.sten~~ in textul original. (Nota trad.)

142

t(:;xtul disClLcsullli

c~.i, a~Cl C1Ull I-a lxcon.untt.J.t in vis:-

,~Eu, ca stnTulte

a1te 1011101 ;;1 fete tinere din Viena, sintem gata sa... eu soldatii" ofiterii fara deosebire ...". La aceste cuvinte ea aude (tot in vIs) urt'murmur: Dar expresia, cind jenata, cind rnalitioasa, care apare pe fetele ofit'1 " , " ' ;en~o!, 11 connrma~a t eel. d e,J..<:t' ~n,;e~egprea bine ce vreaea sa ?F .' ,a t 1 spuna, Doanma contmiH: ";:;;tm Cd not.arfrea nO::istra p02te sa para biJ zara, no~ msa o~ua~n ClLS8 poate ac in serios. Soldatu1 aflat pe front nu este mtrebat claca vrea sau nu sa moara". Urmeaza 0 ner10ada lunga do ta'cer" '~rn;bl'l;; """ed'" 1 ... , "I . L S ' ,~ . v ,e~", 1cl. Hi h.U, prImal' . 0 Ia ac 1111J OC91 11 spune : " cumpa aoamna, sa presupuncm Ca am aJuns la acedsta ..." (Murmure). Ea S8 dqsprh;de, din i;11brati~a,ea lui, gindindu-se ca 9i el e la fel cu toti ceiJa.tt1, ~l raspunae : "Dumnezeule. eu sInt 0 femeie In etate si 8-a1' putea ,. ca niciodatkl s;} nu ma aflu in aceasta situatle. Pe de aWi p'arte , 0 conditie, totu';'I, trebuie indeplinita: va trebul sa 5e t1na seama de virsta, nu va t1'ebu1 Cd 0 femeie in virsta 9i un tine reI ... (murmu1'e); ar i oribH". l\1::?icul primar.: "V~ inteleg ~erfect". Citiva afited, printre ca:'e se alld unul Cd,'e I-a facut curte m tine1'ete, izbucnesc in ris si doamna 1-;;i exprima dorinta de a fi condusa la medicul 9ef, pe care h cunOR']te, Cd sa puna lucrurile 1a punet. Dar, spre marea ei mil'are, constata C2 nu cunoCl:;;tenumele acestui medic. Cu toate acestea, medicu1 primal' Ii arata politicos 91 respectuos, 0 scara de leI', in spiral a 9i strimta, care duce direct la etajele superioare 9i Ii recomanda sa urce la etajul doL Pe cincl urea, se aude un ofiter spunind: "E 0 hotarire colosala, fie femeia tinara sau batrina. Taate respectele mele !". eu con9tiinta de a-:;;iimplini 0 datorie, ea urca 0 scara interminabila. Acela~i vis s-a repetat de doua ori in interval de citeva saptamini, eu unele modificari (dup<1 remarca doamnei) eu totul neinsemnate -'Ii absurde. Accst vis 5e desfas;oara ca 0 fantezie diuma; el denota 0 rema1'cabiLl eontinuitate ~i unele detalii de continut a1' Ii putut sa fie clarifieate, d'lca 8-ar ii aratat vreo grija pentru asemenea lamuriri, ceca ce, dupa cum 9titl, nu s-a intimplat. Pentru noi eel mai important 9i mai interesant fapt e<;te ca visul prezinta anumite lacune, nu in rememorare, ci in continut. In trei rinduri continutul este ca si epuizat; discursu1 doamnei fiind de fiecare data intrerupt printr-un 'murmur. Cum visul nu a fost sup-us nid unci analize, propriu-zis nu avem dl'eptul sa ne pronuntarn cu privire 1a sensul sau. Exista totu9i aluzii" ca aceea implicata In cuvintele servicii intr-ale amorului, care indreptatesc unele concluzii, dar in special fragmentele de discurs care preced murmurul au nev01e de completare, ceea ce nu se poate face dedt intr-un singur sens bine determinat. Procedind 1a restituiri1e necesare, constatam ca, spre a-~i indeplini 0 indatorire cetateneasca, autoarea visului este gata sa-,,?i puna propria persoanci 1a. dispozitia soldatilor 91 ofiterilol', pentru satisfacerea trebuintelor lor erotice. Idee din cele mai scabroase, model de inventie Indraz~et libidinoasa; numai ca aceasta idee, aceasta fan'tezie nu ~e exprima l~ vIs. Tocmai acolo unde contextul pare sa implice confesiunea, aceasta este inlocuita in continutul manifest printr-un murmur indistinct, ea apare"?ters sau este suprimata. Desigur veti presupune di tocmai indecenta acestor pasaje este cauza sup:rimarii lor, Dar unde gasiti 0 asemanare eu acest fel de a pro: ceda? In zilele noastre, nu trebuie 'sa priviti prea departe. Deschldetl
.J' A
..,. ." ... "t '-' ~
-4-

A .

149

oricare ziaI' politic ~i veti gasi ici-colo textul intrerupt de spatii albe:l). $titi ca aeesta este rezultatul executarii unui ordin al eenzurii. Pe sp.> tine albe trebuiau sa figureze pasaje care. nefiind agreate de autoritatile superioare ale cenzurii, au trebuit sa fie suprimate. Va spuneti ca este pacat, ca pasajele suprimate puteau fi foarte bine cele mai inte1'esante, "eele mal bune pasaje". Uneori cenzura nn se exercit,l asupra unor pasaje incredintate tiparului. Autorul, prcvazlnd ea anumite pasaje S2 Val' Iovl de obstacolul cenzurii, Ie-a atenu:xt in prealabil, Ie-a modlficat u:~or, sau S-R multumit sa atinga in tre'-lC'atsau sa faca pur ~i simpiu aluzie la ceea ce
avea, ca sa spul1enl a~?a,
111

virful perlitei

sale. Ziarul n"Llapare In acest

caz eu spatii aIbe, insa anumite perifraze ~i obscuritati vel. VOl' dezviilui cu u~urinta efo1'tu1'ile pc care autorul Ie-a racut ca sa evite inte1'ventia cenzurii ofieiale. Sa retinem aceastA analogie. Noi sutinern ca pasajeIe din discursul doamnei noastre, omiS2 sau acoperite de murmur, au fost "'~eIe vlctiIna unei cenzuri. Ne referim direct Ia ocenzura a visului, careia trebuie si'i-i atribuim un anumit 1'01in deformarea operata de vise. Od de cite od continutul manifest prezinta lacune, trebuie incriminata interventia cenzurii visului. Putern merge chia1' mal departe, afirmind ca od de cite ori ne gasim in prezenta unul elemcnt on11'icfoarte ",tel's, nedeterminat .;;i indoielnic, pe dnd altele au lasat amintiri clare ~i dlstincte, trebuie scl 2dmitenl c{, acesta a suferit actiunci-l ccnzuriL Aceasta se manifesta rar, insfi, intr-un mo:1 at'it de fati9' de n;.'.iv a'n putea spune, ea in visul de care ne ocupam aieL Cel maiadesea aeeast-a eenzur<'ise exercita dupa eea de-a doua modalitate, impunindu-:;:i atenuarI, aproximatii, aluzii 'la gindurile autentice. Cenzura visclor se rna1 exerdta :;:1dupa 0 a trela modalitate, pentru care nu exista analog-ie in domeniul cenzurii presei ; v,i{pot insa iluska Reeasta mQdalitate cu un exemplu, acela a1 singurului vis pc care I-am analizat. V;'i amintiti, desigur, de visul in care era vorba de "trei 10cur1 de teatru proaste. pentru suma de 1 florin s1 50 de creitari". In ideile latente ale acestui vis elementul "grabit, pre a devreme",' ocupa primul plan: fusese 0 prostIe sa se marite atit de curznd, fusese de asemenea o p1'ostie sa-~i procure bilete de teatru cu aUt de mult timp inainte, :Iusese ridicol din partea CUlllnatei sa se grabeasca astfel sa-~i cheltuiasca banii pe giuvaerica1e. Din acest element central al ideHar visului nimie 'nu trecuse in continutul manifest, in care totul gravita in jurul faptului de a merge la teatru 71 de a-:;;i procura bilete]e. Prin aeeasta deplasar:e a .centrului de gretltate~ prin aceasta regrupare a elementelor continutului, visul manifest devine aUt de deosebit 'de visu1 latent incH este imposibil de a-I deduce pc unul din eel<'ilalt. Deplasarea centrului de greutate este unul din principalele m1jloace prin care se efectueaza deformarea viselo1'; toemai ea impdma visului acel caracter bizar care ii face sa apara pentru lnsu~i autorul sau ca nefUnd propriu1 sau produs. Omisiune, modifica1'e, regrupa1'e de materiale : acestea sint, deci, efectele cenzurii ~i mijlaaceJe de derormal'e v1s'2101'. enzura este prinC cipala eauza sau una din pr1ncipalcle cauze ale deformarii operate de vise, a carei examinare ne preocupa acum. Cit despre modifieare ~i regrupa1'e, avem obiceiulde a Ie eoncepe 91 ca mijloace de "aparare".
il) A1uzie transparenti!. 1a contro1u1 sever exercitat de cenzura pra presei, In timpul primului razboi mondial. (Nota trad.).

imperiaEi

asu-

150

Dupa aceste remarei asupra efeetelor cenzurli vis~lor, sa ne oeupam d~' dinamismul aeesteia. Nu luati aeeasta expresie intr-un sens prea' ~mtropomorfie ;;i nu va reprezentati eenzorul visului sub Infati;;area unui omulet sever sau ea pe un duh ee oeupi'! un eompartil1'1ent al ereieruIui, de unde ;;i-ar exereita functiile; nici nu dati termenului dinamism un sens pre a "localizator", gindindu-va la un centru cerebral de unde ar emana influenta cenzurata, pe care 0 leziune sau 0 extirpare aaeestui centru ar putea s-o suprime. Nu trebuie sa vedeti in aeest cuvint decit un termen eomod spre a determina 0 relatie dinamica. El TIU ne impiedica nicideeum sa ne intrebam prin ce tendinte ;;i asupra ,ci'iror tendinte se exereita aeeasta influenta; 9i nu vom fi surprin;;i sa aflam ea s-a ;;i intlmplat sa fim supu,;,i cenzurii viselor, poate faraa ne da seama despre aceasta. Intr-adevar, a,;,a s-au petreeut luerurile. Va amintiti de uimitoarea constatare pc care am facut-o cind am inceput sa aplicam tehniea asod,atiel libere. Am sesizat atunci 0 rezistenta opunindu-se eforturilor noasire de a trece de la elementul visului la elementul incon,;,tient al carni substitut este. AeeasHi rezistenta, aratam, poate varia in intensltate; ea poate Ii, de exemplu, cind eonsiderabila, cind eu totul insigni:l'ianta.' In acest ultim caz, efortul nostru de interpretare nu are de strabatut decit putine verigi intermediare; cind insa intesitatea este mare, pornind de laelementul dat, trebuie sa urmarim Ul1'lung lant de asociatii care ne indeparteaza' mult de elementul respectiv ;;i, pe acest traseu, s'rrtem obligati sa depa~im toate difieultatile care ni se prezintilsub forma de ,obiectii cdtice impotriva ideilor cate apar in legatura cu visul. Ceca ce se prezinta in munea noastra de interpretare sub c1spectul lmei tente, trebuie integrat in travaliul ee se efectueaza in vis, ca CenZllJ'cl. exercitata asupra visului. Rezistenta la interpretarea visului nu este altceva decit obiectivarea, eenzurIi visului. Vedem astfel ea eenzura nu-~i limiteaza runctia la a determina derormarea care intervine in vis, d se exercita intr-un mod neintrerupt, spre a conserva deformarea produscl. De altfel, tot a~a cum varia in intensitate de 1a un element la altul rezistenta de care ne loveam in interpretare, deform area prod usa de cenzura dife1'a,;,i ea, in ~cela:;;i vis, de la un element la altul. Daca comnaram continutul manifest si ideile latente, eonstatam ca anumite elel';ente latente au fost cO:llplet elimin:'lte. ca unele aU.'Sufcrit rnodificari mai mult sau' mal putin importante, ca altele au trecut in continutul manirest al visului fara a fi surerit nid 0 modificare, ba poate chi3r mal bine reliefate. Dorim 1ns8 sa ce1'cetam prin intermcdiul diror tend1nte 01 1mpotriva 'Carol' tendinte S2 exercita cenzura. La aceasta intrebare, de 0 importanta fundal1'1entala pentru intelegerea vlsului, ,;,i poate chiar a vietH LE11anein general, obtinem eu u;;urinta raspuns daca parcurgem seria de vise care a putut fi supusa interpretarii noast1'e. Tendintele prin care S2 exercita cenzura sint aeelea pe care autorul vlsului, in judecata sa din stare de veghe, Ie recunoa:;;te ea fiind ale sale, slmtindu-se de aeard, eu ele. Fiti siguri ea atunei cind refuzati a vii da inclJVlii1tarea fata de o interpret are corecta a unula din vlsele dumneavoastra, mot1vele care va dicteaza refuzul sint aeeleasi ea si aeelea Drin care actioneaza C2nzura, care produe deformarea '';'1 eal:e hc ne~esara interp;'etarea. Ginditi-va, numai, la visul doamnei in viI'sta de 50 de ani. Filra sa-o;;1Ii interpretat visul, ea 11gas8,;,te oribH, dar ar fi fast ~i mal dezolat{l.daca d-na dr. V. Hug i-ar fi imparta;;it citu;;i de putin datele obtlnute din
1.51

interpretarea care se impunea in acest caz. Oa1'e nu t1'ebuie sa vedeul tocmai un fel de condamnare a acelor detalii in faptul ca partile cele mai indecente ale visului sint inlocuite de un murmur? Dar, tendintele impotriva carora este dirijata cenzu1'a viselo1' trebllie desclise, plasindu-ne mai intli din pllnctul de vedere a1 instanteiins~i reprezentate de cenzun'i. In acest caz putem afirmaca aeestea sint tendinte blamabi1e, indecente din punet de vedere etie, estetic :;;i social, di sint lucruri la care nu indraznim sa gin dim sau la eare llU gin dim decit ell oroare. Aeeste dorinte eenzurate 9i care primese in vis 0 expresie deformata sint, 1nainte de toate, manifestari ale unui egoism rara~ mClr~ gini 9i fara serupule. De altfel llU exista vis 'in care eul autorului vbulut sa nu joace roIuI principal, eu toate cael ;;tie a se disimula foarte bine in continutul manifest. Acest "sacro egoismo" al visului sigur ca uu este lipsit de legatura eu tendinta noastra din somn, care consta tocmai in deta9area de orice interes fata de lumea exterioara. Eul eliberat de arice piedica morala cedeaza tuturor cerintelor instinctului sexual, acelora condamnate de nmlt de educatia naastra este~i acelora care contrazic toate regulile de restrictiemora1a. Ciiutarea pUicerii, ceea ce numim noi libido 4), i~i alege obiectele fara a 'intilni nici 0 rezistenta ~i..1~i alege de preferi.n1;a obiectele interzise; l~i alege nu numai femeia altuia, ci ~i obiecte car ora aeordul unanim a1 umanitatii Ie-a conferit un caracter sacru: barbatul l~i indreapta alegerea sa asupra mamei 1?isurodi, femeia asupra tatalui 1?ifratelui (visuI doamllei in virsta de 50 de ani era ~i el ineestuos, Libidoul ei mnd in moet incontestabil dirijat ciitre fiul sau). Pofte pe care Ie eredem straine naturii umane se dovedesc destul de puternice ea sa provo ace vise. Ura li?i croiei?te drum libel'. Dorintele de razbunare, a dad moartea persoanelor celor mai iubite, parinti, irati, surori, soti, copii sint departe de a "i manifestari exceptionale In vise. Aceste dorinte cenzurate par sa urce dintr-un adevarat infern; interpretarile intreprinse in stare de veghe dovedese ca nici cenzura nu pare a i destul de severa fata de aceste dorinte. Dar acest continut nefast nu hebuie imputat visului insu~i. Nu uitati ca aeest continut indeplinei?te 0 unctie inofensiva, ehiar utHil, care consta in a apara somnul impotriva tuturor cauzelol' de tulburare. Acest eontinut urit nn este inerent naturH lnsa~i a visului, pentru ca dumneavoastra ~titi ca exista vise in care putem reeunoai?te satisfaeerea unor dorinte legitime 9i a unor trebuinte organice imperioase. De etltfel aceste din urma vise nu sufera nici a derormare; ele nu au nevoie de aceasta, fUnd in stare sa-~i indepHneasca functia fara a aduee nici ceo. mai mica atingere tendintelor morale i?i estetice ale eului. Luati aminte, totodata, di deformarea se produce in vis in funetie direeta de doi fae-tori. Eo. este eu aUt mai pronuntata eu cit dorinta care trebuie supusa cenzurii este mai blamabila ~i eu c'it sint mal severe exigentele cenzurii
4) In concepiia Iui Freud, libido reprezinti'i foria cu care se manifcsta 1nstinctul sau impulsul sexual. J u n g a incereat sa "desexualizeze" libidoul, considerind ca acest termen desemneaza 0 valoare energetidi comunicabila oridirui domeniu de activitate. In zilele noa5tre J a c que s Lac a n, care di1 0 interpretare intelectualista psihanalizei freudiene, erede ea poate vorbi despre libido ea despre 0 "energie psihica a dorintei". Acceptiile sexualizante au fost dezvoltate in special de ficoala britanica a !vI e 1ani e i K 1e i n ~i de unele orienta!'i influeniate de T h. Rei k. (Nota trad.)

Ia un moment dat. Tocmai de aceea 0 tinara sever educata Sl deo dO:Jre neimblinzita va deform a, impunindu-le 0 cenzura nerniloJsi.~, te1e triHte in vis, pe clnd acelea:;;i ispite ne apar noua medicllor eel inoVOl' aparea ea atare autoarei visului insa~i, atunci cind ea cente ~i va fi eu zece ani mai batrina.

ii

In rest, nu avem nid un motiv intemeiat ea sa ne indignam eu privire 1a rezultatul mundi noastre de interpretare. Parerea mea este ca. inca nu intelegem cum se cuvine acest rezultat; avem insa, inainte de toate, datoria de a-I apara de anumite atacuri. Nu este dificil sa sim puncte slabe. Interpretarile noast1'e au fast facute sub rezerva unoI' ipoteze, anume ca visul in general are un sens, ca trebuie sa acceptilm existenta in somm.il normal a unor procese psihice incom?tiente analoage eu acelea care se manifesta in somnul hipnotic ,;,i ca toaie ideile care apar in Iegatura cu visele sint determinate cauzal. Daca, pornind de 1a aceste ipoteze, am fi ajuns, in interpretadle n021stre, 1a rezultate plauzibile, am fiavut dreptul sa conchidem ca ipotezele respective cores-. pund realitatii faptelor. Dar cum stau 1ucrurile daca rezultatele ni 5e prezinta a;;;a cum 1e-'am iIlfati~at? Multi VOl' fi tentati sa spuna : aceste rezultate fiind imposibile, absurde sau eel putin neverosimile, in ipotezele de la care se po1'ne~te este ceva fals. Sau' visul nu este un fenomen psihic, sau in stare normala nu exista nil11ic incon~tient, sau, in fine, tehnica dumneavoastra are pc undeva un important defect. Aceste con.cluzii nu sint ele mai simple ~i mai satisfacatoare dedt to ate grozaviJ1e pe care Ie-ati descoperlt, a~a-zidnd, pornind de la ipotezele dumneavoastra? Intr-adevar,ele sint 9i mai simple, ~i mai satisfaditoare, nu urmeaza ca ar fi mai exacte. dar .de aiel

Sa avem rabdare; problema nu este inca gata pentru 0 dezbatei'e concluziva. Inainte de a oaborda, yom diuta sa intensificarn critica Indreptata impotriva interpretarilor noastre. Ca aceste rezultate slnt putin imbucuratoare ~i stimulatoare, iata ceea ce intereseaza relativ putin. Exista pentru aceasta, 1nSa, un. argument mai solid; acelaca autorii viselor, pc care noi 'ii punem la curent eu tendintele degajate din interpretarea viselor lor, Ie resping eu cea mai mare inver~unare, bizuindu-se pe argumente bune. "Cum? zice unul, vreti sa-mi demonstrati, dupa visul meu, ca imi pare rau de banii cheltuiti eu zestrea surorii mele 91 eu educarea fratelui meu ? Dar e eu neputinti"i, pentru ca eu nu mun- cesc dedt pentru sora 9i fratele meu, nu am alt interes in viata dedt indeplinlrea datoriei fata de el, a9a cum am promis, in calltatea mea de prim nascut, bietei noastre mame". Sau iata 0 femele care ne spune: "Indrazniti sa pretindeti ca doresc maartea sotului meu? Dar este 0 absurditate revoltatoare! Nu numai atit, ~i poate ca nu ma yeti crede, dar casnicia noastra este una din cele mai fericite, iar moartea sa m-ar lipsi dintr-o lovitura de tot ce am eu pe lume". Un altul replica: "Imi atribuiti pofte senzuale eu privire la sora mea? Dar e ridicol, ea IT:l ma intereseaza sub nici 0 forma, dici slntem eertati 91 de ani de zUe n-am sehimbat 0 vorba". Treaea-mearga. daca aee9ti autor! de vise S-3r multumi sa nu confirme sau sa nege tendintele pe care noi Ii Ie atribuim: am putea sustine in aeest caz ca este yorba de lucruri pc care ei Ie ignora. Dar ceea ce devine in final uluitor pentru TIoi este fapt'lll ca. ei pretind a nutri dorinte diametral opuse acelora atribuite de n01 pe baza viselor lor 1;>iCel ei sint in stare sa ne demonstreze predomi-153

nanta aeestor dorinte opuse in intreaga lor conduita de viata. }'Ju ar Ii timpul sa renuntam 0 data pentru totdeauna lamunca noastra de interpretare, ale direi rezultate ne-au dus ad absurdwn ? Nu, inca nu. Ca :'Ii celelalte, acest argument, in ciuda fortei sale in aparenta mai mad, nu va rezista criticii noastre. Presupunlnd ea exista in viata psihica tendinte incon~tiente, ce dovada putem aduce impotriva lor din faptul ca exista tendinte diametral opuse in viata con$tienta? Probabil ea este loc in viata psihica pentru tendinte contrare, pentru antinomii care coexista ; este posibil ca predominanta unei tendinte con$tiente sa fie conditia refularii in ineon$tient a aceleia care Ii este COl1trara. Ramine totu$i obiectia potrivit careia rezultatele interpretarii v1selor. nu ar i nki simple, nid incurajatoare. In ceea ce priveste simplitatea, voi observa ca nu aceasta va va ajuta sa rezolvati problemele referitoare la vise, fiecare din aceste probleme punindu-ne de la inceput in fata un or clrcumstante complicate; cit despre camcterul destul de neplaeut al rezultatelor noastre, va voi spune ca nu aveti dreptate sa va lasati calauziti de simpatie sau antipatie in judecatile dumneavoastra $tHntifice. Hezultatele interpretarii vi se par cumva neplacute, chiar jenante :;;ifespingatoare? Ce importanta are? ,,<;;:a les empechf: pas ne d'exister" ;,), I-am auzit pe maestrul Charcot spunind intr-o imprejurare asenlEmi'i.toare,pe cind asistam ca tinaI' medic 1a demonstratille sale clinice. Trebuie sa avem taria de a ne inabu~i simpatiile ~i antipatiile, daca vrem sii cunow;;tem adevarul gol-golut. Daca un fizician ar veni sa va demonstreze ca viata organica va trebui sa inceteze pe pamint intr-un scurt rastimp, ati cuteza oare 52-i raspundeti : nu-j posibll, perspectivE! aceasta este prea descurajanta"? Cred Cd mai curind atl pEish'a tucerea, pina ce, un alt fizician ar reu~i sa demonstreze ca concJuzia primului so bazeaza pe ipoteze false sau pe calcule cronate. Respingind ceea ce nu va este pc plac, va conformati mai degi'aba mecanismului formarii viselor, in loc sa va propuneti sa-I intelegeti :'Ii sa-1 stapiniti. Foate ca va veti decide sa faceti abstractie de caracterul dezgustator al dorintelor cenzurate de vise, dar aceasta pentru a sustine argumentul potrivit caruia al' fi neverosimi1 Cd raul sa ocupe un loc atit de mare in const1tutia omului. Propria dumne'lvo'lstra experienti'( va autorizeaza insa sa va sprijiniti pe acest argument? Nu ma refer la parerea pe care 0 puteti avea fiecare despre sine; dar ~efii ~i colegii v-au cople~it oare cn bunavointa lor, dU$manii v-au tratat cavalere:'lte 'Ii ati constatat 1a oamenU care va inconjoara atlt de putina invidie, ca sa credeti ca este de datoria dunmeavoastra sa protestati impotriva partii pe care noi o atribuim in natura umana egoismului malefic? A~adar, n-ati luat aminte eft de necontrolat 'Ii de nesigur este omu1 cind este vorba de problemele vietH sexuale? Sau ignorati faptu1' ca toate excesele 9i toate .dezi11a.turilela care visam noaptea sint ziua transpuse in realitate (degenerind adesea in crime) de oameni tn:?ji? Ce altceva face psihanaliza dedt sa confirme vechea maxima a lui P1aton ca buni sint cei care se mu1tumesc sa viseze ceea ce altii, cei rai, infaptuiesc in realitate ?
$) In limba franceza in textul original (= "Asta TIU Ie impiedica Fh.'ud afost elcvul lui ell arc 0 t, la Paris, in anii 1885-1886, ne:;;ters in memoria sa. (Nota tract)

sa existE"'). [x1strindu-l

15':;'

Lasind acum la 0 parte individu1, ginditi-va 1a marele ra,zboi care rlevasteaza Europa, reflectati 1a intreaga violenta, 1a ferocitatea s1 fals1tatea pe care Ie-a abatut asup1'a lumii civmiate. Oa1'e credeti' ca un pumn de ambitio:;;i :;;i de instigatod fara scrupule ar Ii ajuns s~ dezlan1u1e toate aceste duhuri rele, fara complicit;;ttea a milioane de supu:;;i? In fata acestei situatii, aveti oare curajul sa mal combateti in favoarea inexistentei raului in structura psihica a omului ? Imi veti obiecta ca fac asupra razboiului un rationament unilateral, ca razboiul a dat la iveala ceca ce este in om mal frumos :;;imai nobil : .eroismul, spiritul de sacrificiu,solidaritatea sociala. Fara indoiala; dar TIU trebuie sa va faceti vinovati de nedreptatea comlsa adesea la adresa s-a repro:;;at ca neaga un Iucru pe singurul motiv psihanalizei, careia ca ea afirma un alt Iucru. Departe de noi intentia de a tagadui tendintele nobile ale naturii umane 9i trebuie spus ca noi nu am facut nimic spre a Ie reduce valoarea. Dimpotriva: eu va vorbesc nu numa! despre dorintele nefaste cenzurate in vis, ci 9i despre cenzura insa9i care refuleaza aceste dorinte 9i Ie face de nerecunoscut. Daca insistam asupra a ceea ce este rau in am, este numai pentru ca altii neaga acest aspect, ceea ce nu amelioreaza cu nindc natura umana, ci 0 face de nein1e1es. Tocmai renuntind la aprecierea morala unilaterala avem 9ansa de a gasi formula care exprima mai exact raportu1'ile dint1'e ceea ce este bun 9i ceea ce este rau in natura umaniL Sa raminem deci pe aceasta pozitie. Chiar 9i atunci cind vom gasl eel rezultatele muncii noastre de interpretare a viselor sint stranii, nu va trebui sa Ie abandonam. Ulterior poate ca ne va fi posibil sa ne .apropiem de intelegerea lor urmind 0 aHa cale. Pentru moment, sa I'etinem: deforrnarea eveni111entelor operGtil in vis este 0 consecinta a cenzurii pe care tendintele marturisite ale euLui Ie exercita impotriva tendintelor ~i dorintelor indecente care se agita in noi noaptea, in timpul :somnului. De ce aceste dorinte 9i tendinte apar noaptea 9i de unde provin ele? Problema aceasta ramine deschisa 9i a~teapta noi cercetari. AI' fi insa injust din partea noastra sa nu reliefam fara intirzie1'e un alt rezultat al cercetarilor noastre. Do1'intele care, aparind in vise, ne tulbura somnul, ne sint necunoseute; nu Ie constatam existentadecit ,ca urmare a interpretarii visului. Deci, in mod provizoriu, Ie putem califiea drept incon9tiente, in sensul curent al termenului. Trebuie insa sa ne fie dar ca ele sint inconstiente mai mult decit in mod provizoriu. A9a cum am vazut-o in mult~ cazuI'i, autorul visului Ie neaga, ehiar :;;i'dupa ce interpretarea visului Ie-a pus in evidenta. Avem aici aeeea9i situatie cain cazul interpretarii lapsusului "Aufstossen" 6), unde oratorul indignat sustinea ca el nU-9i cunoa9te 9i nu ~i-a cunoscut niciodata un sentiment lipsit de respect fata de geful sau. Noi am 9i pus la indoiala valoarea acestei asigurari, admitind doar ca oratorul putea sa nu fie constient de existenta durabila In sinea sa a unui asHel de sentiment. Aceea~i situa~ie ~e repeta de fiecare data cind interpretarn un vis cu puternice deforrnari, ceea ce nu poate dedt 8a-i sporeasca importanta pentru concepti a noast1'a. In consecinta, sintern eu totul dis-

fi)

i\.

51:'

vedea capitolul ,.Actele ratate". pp. 65 :;;iurm. (Nota tract.)


155

pu,?i sa admitem ca in viata psihica exisul procese, tendinte despre care: nu :,?Umin general nimic, despre care nu 9tim nimic de multa vrerne, despre care poate ca niciodata nu am ~tiut nimie. De aeeea ineon9tie:,tul nl se infatigeazil naua' ea avind un aIt sens; factorul "aduaiitate" sau "momentaneitate" ineeteaza de a fi una dlntre caraeteristicile sale fundamentale; incon9tientul poate fi incon~t1ent intr-un mod permDnent :;;inn numai un renamen momentan "latent". Se intelege de In sine eel 'lorn reveni mai tirziu '$i mai cletaliat asupra notiunii de mai SlF.
*
'*
*"

X
SIlVIBOLISTICA VISULUI

Am stabilit ca deformarea care ne impiedica sa intelegem visu1 este eectu1 unei cenzuri care i:;;iexercitil activitatea impotriva dorinte1or inacceptabile, incon:;;tiente. Dar, fire;;te, nu am sustinut ca cenzura a1' fi slnguru1 factor care produce deformarea, iar studiu1 mai aprofundat a1 visului ne permite intr-adevar sa constatam ca E?ia1ti factori participa, pe linga cenzura, 1a producerea acestui enomen. Aceasta, spul'lem noi, pste adevarat in a~a masura incH, ehiar dacaeenzura ar fi complet eliTYJlnata,intelegerea visului de catre noi nu ar fi c1tw;>i e put in inlesd nita :;;i continutul manifest nu a1' coincide nici in acest caz cu ideile latpnte ale visului. Tocmai tinind seama de 0 lacuna ('l tehnicii noastre, ajungem la des.coperirea ce1or1a1tifactori care contribuie la obscurizarea ;;i deformarea v]selo1'. Am aceeptat, impreuna eu dumneavoastra, ea la subieetii an<1liz;;ticlemcntele particulare ale unui vis nu trezesc uneori nici 0 idee. Desigur, acest fapt este mai putin frecvent declt 0 afirma subiectH; in rnulte cazuri facem ca ideile sa apara. cu pretul perseverentei:;;i al insistentei. Dar nu estc mai putin adevarat ca in unele eazuri asociatia ri~I l:eUye~tesau, cind 0 ?bt1nem ,ell in~istenta, nu da .rezult~~ele a;;tepta,te. tEW faptul se petrece m cursm unm tratament pSlhanahtIc, acesta 00bj'n_de~te 0 inlpoTtant:~i deosebita,

de care nuaven1

a l1e ocupa aieL Dar

e] se produce ~i in cazul interpretarii visclor unoI' pe1'soane normale :S.,]U in cazul interpretarii propriilor noastre vise. In asemenea c2zuri, dnd ayn ajuns ]a convingerea ca arice insistenta este inutila, sflqim prin a descoperi ca acest accident de nedorit se produce cu reguladtate, in lcgacu anmnite elemente det.erminate ale visului. Ne dam atunci seama c'; nu este vorba de 0 insuficienta accidentala a tehnicii, ci de un fapt gl:/ernat de 0 noua lege. Fata de acest fapt, inccrcam tentatia de a interpreta noi in:,?ine ,,(fste elemel'lte "mute" ale visului, de a-I talmaci prin propriile n0'-15tre mijloace. Avem impresia ca obtinem un sens satisfacator' de flecare d"t;'i cind manifestam incredere intr-o asHel de interpretare, pe cind visul ramine lipsit de sens $i de coerenta, atit timp cit nu ne hotarhn Si, intreprindem aceastA operatie. Pe masura ce aceasti'i cercetare S2 unor cazuri din ce in' ce mai numeroase, cu conditia ea ele sa asemE'matoare, incercarea nOdstra, la inceput timida, devine din ce In ce mai sigura. Va expun toate acestea intr-un mod oarecum schematic, dar invatalYL;ntulactmite expunerile' de acest gen, in cazul in care lucrurile sin1: numai simplificate $i nu deformate. Procedind cum am aratat, obtinem, pentru 0 seric de elemente ale vLelor, talmaciri sigure, intru totul asemi:lnatoare eu acelea date de ci'irnoastre de vise populare pentru toate evenimentele ce apar in vise.
157

Sper, in treacat fie zis, ca nu ati uitd cd tehnica a';ociatiei nu ne ajut<~ niciodata sa obtlnem talmaciri certe ale elementelor viselor. Irni ve~i obiecta ca aces! rl.od de int2Tpr2tare vi sc pare IDc:l ~i rnai TlesigLlr ~i rnai dernll de critica dccit acela care fa.ce apel la c1.socier0a. Hbera a ideilor. Dar inteI'vine aid un alt element. Cil1d,.In urma unor cxperiente repetate~ aTn re1.1~it sa reLlnin1 un nllmar destul de rnure din aceste talmaciri certe, observam ea est' yorba de interpretdri care al' fi putut Ii obtinute 'ii daca ne baZlm exclusiv pe cuno'itintele nO:lstre ca, spre a Ie intelege, nu era nevoie sa recurgem la am:ntirile autorulLli visuhli. Vorn vedea in a daua -parte a acest0i expunc{'i cum se a,jLlng-2
1a Cllnoa~terea sernnificatiei
J

01".

Aeestui r(;~port COD.st::1D_tex:lsteTlt Intxe Llnui. vis ~j tat118circa sa ii dam mrTle]e de raport simboIic, elernentul insu'i1 fEnd un simboI al gindidi ineon'itiente a visului. FEu'a indoiala ea vEl, amintiti ea, examinind mai inainte raporturile care exista intre elementele vjsului 91 substraturile 1m', am stabilIt ca e1ementul unui vis poate Ii fata de substratul acestuia ceea ce este partea fata de Intreg ;;i ca, de asemenea, poate fi 0 aluzie referitoare la acest substrat sau reprezentare a sa figurata. In afara acestor trei categorii de raporturi, am anUDtat atunci 'ii 0 a patra categoric, pe care. nu am numit-o. Era tocrnai raportul simbolic, acela pe care 11 introduce',) in acest n:oment. Foarte interesante discutii }Jriv2.'sC a;=-est ren0111en, de c:~n-ene VOln ocupa If'la-' inte de a ne expune observatiile mal speC'ialeeu privire 1a slmbolisticiL Simbolistica constituie pO:lte capitolul eel mai interesant al teori'2i viselor. I/om spune 1nainte de toate ca, 'in caEtate de talmacirl stabile, simbolurile realizeaza intr-o oarecare masudl idealul vechii E;;ipopularci interpretari a viselor, ideal de care tehnica noastra s-a indepartat multo Ele ne permit, in anumlte circumstante, sa interpretam un vis LiT'ii a mai chestiona pe autorul aeestuia care, de "lltfel, nu ar Ii Glpabil s:i adauge nirnic la simb01. Cind cun03'item simbolurlle uzuo.le ale viselo!', personalitatea autoru1ui visului, conditiile in care e1 traie'ite 'ii trairi1e care au precedat visul, adesea putem interp1'eta un vis fani niei 0 dificultate, il putem talmaci, ca sa zicem a'ia, liber. Un ascmenea tur ek, forta este maguEtor pentru interpret E;;iil impune futa de autorul visu1u1 ; el constituie 0 I'elaxare binefacatoare fata de efortul penibil Ia care obliga iflterogarea autorului visului. Nu va lasati insa sedu:;;l de aeeast,l facilitate. Sarcina noastra nu consti\ in a executa tururl de forta. T,;'hnica care se interneisza pe euno:''iterea simbolurilor nu 0 inlocuie,;;te '-lceea C(.lrc se intcrneiaza pc asociatie si nu se poate n13.Sllra cu aCeiJl<;td. Ea nu face dedt s-o cO:11p1etez2 p~ a~easta din urma, furnizindu-i date utile. In cee:l ce oriveste insa eunoasterea contextului psihie al autorulni visului, treb~ie s;~ 'itlti ea vlsel~ pe care Ie aveti de interpretat nu apartin intotdeauna unoI' persoane pe cate Ie cunod'iteti bine, c;"t In general nu sinteti 1a curent cu evenimente1e Ia zi care au PU;Llt provoea visul 'i1 ca ideHe ;;i amintirile subiedu1ui analizat sint acelea care vii dau eunoa'iterea a ceea ce numim context psihic. In plus, este eu totul ciudat, ehiar daca avem in veclere conexiunile de care va i yorba mai incolo, ca coneeptia simbolica a raporturiloI' dintre vis ;;i ineon'iUent s-a lovit de 0 rezistenta din cele mai inversnnate. Chiar persoane chibzuite 'ii inform ate, care au mers 0 buna bueaT:J. de drum impreunii eu psihanaliza, au refuzat sa 0 urmeze pe aeeastft
] ~-'.~ . r,q

cale. lar aceastil atitudine este cu aUt mai ciudatii cu cit simbolismul nu esteo caracteristica proprie numai visului 9i descoperirea simbo1ului nu este opera psihanalizei care, pe de aHa parte, a facut aIte de3coperiri rasunc'itocire. Dacii vrem sa pIasam cu orice pret descoperirea simbolisticii visclor in epoca moderna, trebuie 3a-1 consideram ca autor al acesteia pe filozoful K. A. Schemer (186}). Psihanaliza a confirm at clescooeririle lui Sherner, aduclndu-Ie de aIttel modificari esentiale. Desigur ca acum doriti sa aflati dte ceva asupra naturE simboluriJor in vise, pe baza studierii unor exemple. Va. vol imparta;:i cu dragii ini111a ceea ce ;:tiu in legatura cuaceasta,prevenindu-va totodata ca acest fenomen inca nu ne este aEt de clar pe cit am vrea sa fie. Esenta raportului simbolic consUi intr-o comparatie .. Darnu ajunge o comparatie oarecare pentru ca acest rap art sa se stabileasca. Presupunem ca 2ceasta comparatie cere anumite conditii, f8:ra a putea spww care s[nt acestea. Nu tot ceea ce poate fi eomparat cu un obiect sau un proees apare in vis ca simbol al acestui obiect sau proces .. Pe de alta parte, visul, departe de asimboliza arice, nu alege in acest scop dedt anumite elemente aleideilor 1atente ale visului. Simbolistica este astfel limitata din t0ate direetiiie. Trebuie sa convenim, de asemenea, ca notiunea de simbal nu este :inca net delimitata, ea ea se confunda adesea cu aceea de substituire, de reprezentare etc., ca ea se apropie chiar 9i de notiunea de aluzie. In unele simboluri, comparatia care Ie serve~te de baza este evidenta. Exista insaaltele in legatura eu care sintem obligati sa ne intrebam unde trebuie sa cautam fadorul comun, acel tertium comparationis al presupusei comparatii. 0 reflectie mai aprofundata ne va permite uneori sa descoperim acel factor comun care, in aIte cazuri, va ramine realmente ascuns. In afara de aceasta, daca simbolul este 0 comparatie, ar fi ciudat ca asochitia sa nu ne faca sa o descoperim, ca insu~i autorul visului san-o cunoasca 9i sa nu se slujeasca de ea, rara a ;:ti nimic in Iegatura eu ea ; ba mai mull: autorul visului sa nu se arate nicidecum dispus sa recunoasca respectiva comparatie atunci cinc1Ii este infati9ata. Vedeti, a>;adar, ca raportul simbolic este a comparatie de un gen eu totul deosebit, a carei ratiune ne scapa inca. Poate yom gasi mai tirziu uneleindicii privitoare la aceasta necunoscu ta. Obiectele care i~i gasesc in vise 0 reprezentare simbolica sint putin numeroase. Corpul uman in ansamblul sau, parintii, copHi, fratH, surorile, na~terea, moartea, goliciunea - ~i aIte citeva Iucruri. Casa este aceea care constituie singura reprezentaretipica, normala a persoanei umane ca intreg. Acest fapt a fast reeunoscut deja de catre Scherner, care dorea Sa-I atribuie 0 importanta de prim ordin, pe nedrept dupa opinia noastra. Adesea ne vedem in: vis alunecind pe fat ada case10r, incercind in timpul acestor descinderi cind placere, cind angoasa. Casele cu peretii netezi reprezinta barbaV, acelea cu stucaturi ~i balcoane, de care ne putem agata, reprezinta femei. Parintii au ca simboluri imparatuL ~i imparCiteasa, regele ~i regina sau alte persoane respeetabile : in . acest fel vlsele in care figureaza parintii se desfa~02ra intr-o atmosfera de pietate.Mai putin tandre s1nt visele in care apar ucopii, frati sau surori, care au ca simboluri mid animale, insecte. Na;:terea este aproape totdeauna reprezentata de a ac~iune in care apa este principalul factor: visam fie ca ne aruncam in apa sau ca ie9im din apil, fie ea scoatcm pe cineva din apa sau ca sintem noi sco~i, eu alte cuvinte ea intre acca

pcrsoana ~i au torul visului exist~l 0 re18tie de paternitate/n18t.ern-i tate~ Moartea iminenta este inlocuiUi in vis prin pLecare, printr-o caV5torie eli trenuL,' maartea efectivA este reprez2nta~q prin anumite prevestiri So vede aid cum obscure, sinistre; goliciunea prin Twine {;i uniforme. , l' t'.c '.c' d' 'd v , 1 'v. s~' ~}lerQ l:eSIJ11,.I,LC gram"ele mere ee12 .aua genun ae reprezentaT1 : .pe ,',EnDolunJe 91 alu;;;1l1e . .Abandan.incl aceastil enumerare maj dcgraba saraea, yom aborda un do;neniu ale earui ohieete 9i cantinut sint reprezentate de 0 simbolistiea cxtr(;m de baga~{l 9i variaUi. Este domeniul vietH sexuale, al arganelor
<-

ge-nitc~le, al actelor

rilor din vise sfnt simboluri sexuale. Dar aid ne aflam in fata unci dispraportii remareabile. Pc c:ind continuturile simbo1izate sint putin numeroase, simbolurile care le desemneaza sint extraordinar de numeroase, in a:;;a fel ca fiecare obiect poate fl exprimat prin simboluri mil1tip1e, avind toate nproape aceea9i valoare. In cursul interpretarii 1nce:;cam insa 0 surpriza .nep1acuta. Cantral' reprezentarilor din vise, care sInt foarte variate, internretarile simbolurilor sint cum TIU S8 Doate T1}:li monotone. Este un fapt ~are a displacut tuturor acelora ~are au~avut pri~ sa-1 constate. Dal' co putem face? Cum este pontru prima data dnd, in aceste expuneri, vom aborcla prcblema vietH sexuale, va trebui 38. va spun cum inteleg sa tratez aceasta tema. PsihanaJiza nu are niei un motiv sa vorbeasca prin eufern1sme sau sa se multumeasca eu a1uzli, ea nu incearca nid un sentirncnt de jena de a so ocupa de acest subiect important, ea gase9te corect ,,;i convenabil sa spuna lucrurilor pc nume 9i eonsidera ca acosta este 2('1 mai bun mijloc de a se fed de reticentetu1buratoare. Faptul e2, iJ'/cm de vorbit unui auditoriu eornpus din reprezentantii eelor dou{, se>e nu schimba eu n1m1e lucrurile. Tot a~a cum nu existil :;;tiinta ad 'U;:nn Delphini, nu trebuie sa existe una pentru folosinta tinerelor fete iar doarrmele pe care Ie zaresc printre clumnec:voastra au dOTH si'i arate eElprin prezent.a lor aici ele doresc sa fie tratate, suI? ;;tiintei, in mod egal eu barbatii. Ded visul dispune, pentru organele sexuale ale omului, de 0 muli;ime de reprezentari pe care le putem numi simbolice Eii in care eel mal adeS2'" este evident factoru1 comun a1 comparatiei. In ceca ce privc:;;te ap,\ra::111 genital al b21rbatuJui, in intregul sau, prezlnta Importanta simbolic6 lndeo~)ebi numarul sacru 3. Partea pdncipala a aparatului genital masculin 9i coa mai vrednica de interes pentru ambele sexe, penisul, gi'lse::;:te ubstitutele simbolicemaiintli.in s obiecte care li slnt asemi',n;'ri;oare prin forma, adtca: bastoane, umbreLe, stiIpi, arbori etc., apoi in obiecte care, ca 9i penisul, pot patrunde in interiorul unui corp, producind raniri: arrne ascutite de toate felurile, cum a1' fi cutite, pwnspade, sCibii, sau ehiar arme de foe, cum ar Ii pw}ti, pistoale in '''fwd deosebit, arm a care prin forma sa se preteaza In mod special aceast.a eomparatie, adidi revolvcruL In co~marurile fete lor urmarirea de c;jtre un am inarmat eu un cutit sau cu 0 arma de foe joaca un 1'01esen, Asemcnea obiecte se intilnesc eel mar' frecvent in simbolistica viselor ~i interpretarea lor nu pl'ezinta ni~i 0 clifl~ulb~e. N~ ~"naiputin inteli. eSle reprezentarea membrulu1 masculm prm obleCTcdm care curge un lichid : robinet, ibriee, izvoare tz!}nitoure, ca 9i prin alte obieete.susceptibile de alungiri, cum ar Ii Elmpile en suspensor, creiounele ell ndn6. llu.biUi etc. FaptuI ca tocurile de scris, creioanele, pfLeLe peniTu unghii,
1\0

sexuale,

al relatlilor

sex.uale.

JVlajoritatea

sllnboltl-

docande ~i aIte instrumente sint incontestabil reprezenUiri simbolice ale


organului sexual masculin depin de de 0 coneeptie simpla in legiltura eu ncest organ. Insu'iirea deosebita pc care 0 are acesta de a invinge gravitatia, lrisu::;;11'8 care formeaza 0 parte a fenomenului erectiei, a creat reprezentarea simbolica Cu ajutorul baloanelor, aviocmelor 9i chiar dirijabilelor Zezrpelin. Dar visul cunoao,;teo,;iun alt mijloc, mult mal exprcsiv, de a simbo1iza erectia. El face din organul sexual ins9.0,;1scnta persoanei 'ii 0 pune sa c zboare. Sa nu va rnirati daea va spun ea vlsele atlt de frumoase pc care Ie eunoa:;;tem eu toW 'ii in care zborurile detin un 1'01 aUt de important trebuie interpretate ca avind la baza 0 excitatie sexuaia generaHi, fenomenul de erectie. Dintre psihana1i:;;ti,P. Fed ern este acela care a stabilit aceasta interpretare eu ajutorul unoI' dovezi eu neputinta de respins, dar chiar 'ii un experimentator aUt de impartial 'it poate aUt de ignorant int1'-ale psihanalizei ca M 0 u r 1y-V 0 I d a ajuns la aeelea;;i conduzii, in urma experientelor sale care eonstau in a da b1'atelor 'ii picioarelor, in timpul s0111nului, pozltii artifidale. Nu-mi obiectati la aceasta eu faptul ca femeile pot 9i ele sa viseze ca zboara.Amintiti-va mai cur:ind ea visele noastre se VOl'realizarea unoI' dorinte si ca dOl~inta a fi barbat, con9ticnta sau incon'itienta, estc extren~ de frecvent[l 1a femeie. Aceia dintre dumneavoastra care s1n1.mai rnult sau mai putin versati in anatomie nu Val' gasi nimie uimitor in faptul eii femeia este in stare sa-;;i implineasdi aceasta dorinta eu ajutorul acelora~i senzatii ca acelea incercate de barb at. De fapt poseda in aparatul ei genital .un mie membru asemanator penisului 1a barbat, 'ii aeest membru rninuscul, ditorisul, indepline'ite in eopiliirie ;;i la virsta aduWi care precede rapor~ turile sexuale acela'ii 1'01 ea 'ii penisul barbatulu1. Printre simbolurile sexuale masculine mai putin inteligibile, VOID cita reptiLele ~i pe~lii, dar mai ales faimosul simbol al ~arpeLui. De ee parada ~i mantalw au eapatat acela9i inteles? Nu este u~or sEtghicim acest lucru, dar semnificatia lor simboliea este incontestabila. Ne putem 1ntreba, in sfir'ilt, daca substituirea organului sexual masculin printr-un a1t membru, cum ar fi mina sau pidorul, trebuie considerata, de asemenea, ea fiind simboliea. Cred ca luind in considerare ansamblul vlsului ~i tinind seama de organele corespondente ale femeii, yom fi in majoritatea cazurilor obligati sa admitem aceasta semnificatie. Aparatul genital al femeii este reprezentat in mod simbolic pdn toate obiectele a CarOl' caracteristica consta in aeeea ea circumseriu 0 cavitate in care poate i introdus ceva : mine, gropi, peyteri, vase ~i stide, cutli de toate ormele, WZl, cufere, buzunare etc. Vaporul face 'ii 81 parte din aceasta serie. Unele simboluri ea dulapuri, cuptoare 'ii mai ales camere S8 raporteaza mai degraba la uter dedt la aparatul genitalpropriu-zis. Simbolul camera se include aid in acela de casa, ~ U$a ~i portaL devenind la r1:ndu-le simboluri care desemneaza orificiul genital. Mai au semnificatie sirnbolica anumite materiale, cum ar fi lemnul sau hiTtia, ca 'ii obiectele facute din aceste materiale ca masa si cartea. Dintre animale, meLcd si scoicile s1nt ineontestabil simboluri' feminine. Sa mai citam, dintre ~rganele eorpului, gum ca simbol al orificiului vaginal ~i, dintre edificii, biserica 'ii capela. Dupa cum vedeti, nu toate aeestc simbolud sbI de fel de inteligibile. Trebuie eonsiderati ea faclnd parte din aparatul genital sinH care, eEl ~i celelalte emisfere, mai marl, ale co1'pului feminin, '1;;iafla repre11 cd. 404
161

zentarea simbolica in mere, piersici, fructe in generaL Pilozitatea zone101' genitale la cele doua sexe este reprezentata in vis sub aspectul unei paduri, al unui tufi$. Topografia complicata a aparatului genital al femeii determina adesea reprezentarea acestuia sub forma unui peisaj, ell stinci, paduri, apa, pe dnd impozantul mecanism al aparatului genital al b.iirbatului este simbolizat sub forma tuturor felurilor de masini complicate, greu de descris. ' Un alt simbol interesant al aparatului genital al femeii este reprezentat de lildita cu bijuterii,. giuvaer ~i eomoara s'int dezmierdarile adresate, ehiar ~i 'in vis, persoanei iubite ; dulciurile servesc adesea la simbolizarea placerii sexuale. Satisfaetia sexual<'iobtinuta fara eoneursul unei persoane de sex opus este .simbolizata prin tot felul de executii muzicale, 'intre altele prin cintatul la pian. Alunecarea, eoborirea bl"USCa, smulgerea .unei ramuri sint reprezentari subtil simbolice ale onanismului. 0 reprezentare eu totul deosebita este eaderea unui dinte, extractia unei masele : simbolul acesta semnifica in mod cert castrarea, privita ca 0 pedeapsa pentru masturbare. Simbolurile destinate sa reprezinte In mod special raporturile sexuale sint mai putin numeroase In vise dedt s-ar crede, potrivit informatiilor de care dispunem. Putem cita, ca raportindu-se la aceastil eategorie, activWltile ritmice, ca dansul, echitatia, ascensiunea,_ eEl ~i aceidentele violente, ca de exemplu faptul de a fi zdrobit de un Qutomobil. Sa. mai adilugam anumite activitati manuale ~i, fire~te, amcl1intarea eu 0 anna. Utilizarea ~i talmacirea aeestor simboluri s'int mai putin simple declt poate ca 1e credeti. $i una ~i alta comportil multe aspecte care contrazlc a~teptarile noastre. In consecinta, constatam faptul incredibil ea deosebirile sexuale slnt adesea abia schitate in renrezentarile simbolice. Multe simboluri desemneaza un organ gei1italin g~neral - indiferent daca este 'masculin sau feminin: acesta este cazul simbolurilor 'in care apare Ull copil mie, 0 fetitii sau un biiietel. Alteori, un simbol maseulin desel~1neaza 0 parte a aparatului genital feminin, 9i invers. Toate aeestea ramill de ne1nteles atlt timp c'it nu sintem la curent eu dezvoltarea reprezentarilor sexuale ale oamenilor. In anumite cazuri aceasta ambiguitate a simbolurilor poate sa nu fie dedt aparentil; de aItfel simbolurile cele mai frapante, ca buzunarul, a1"ma, cutia, slnt exceptate de .utilizarea simbolica bisexuaUi. Inceplnd nu cu ceea ce reprezinta simbolul, ci eu simbolul insu~i, voi trece 'in revista domeniile din care au fast 'imnrumutate simbolurile sexuale, completind aceasta eercetare eu c'iteva ~onsideratii referitoare in special la simbolurile al carol' factor comun ramine abseur. Un simbal abscnT de aeest gen este palaria, poate orice acoperamint de cap 'in general, eu senmifieatie 'in genere masculina, dar uneori :;dfeminina. Tot a,?R, mantaua serveste la desemnarea unui barbat, eu taate ca adesea dintr-un alt punct de vedere dedt eel sexual. Sinteti Uberi sa cautati ratiunea faptului. Cravata, care atirna pe piept ~i care nu este purtata de femei, este 'in chip manifest un simbal maseulin. Lenjeria alba, pinza sint in general simboluri feminine; hainele, uniformele sint, a ~tim deja, simboIuri destinate sa exprime goliciunea, formele corpului ; pantoful, papucul desemneaza simbolicorganele genitale ale femeii. Am 9i diseutat despre aeeste simboluri enigmatice, dar in mod sigur feminine, care sint masa, lemnul. Scam, treptele, rampa, ca ~i actul de a urca pe 0 seara etc. sTnt cu siguranta simboluri ale raporturilor sexuale. Meditind mai inde162

aproape la acestea, gasim ca factor eomun ritmica ascensiunii, poate ea 91 crescendo-ul excitatlei: jena In respiratie, pe masura ce sulm. Am mentionat deja peisajul, ea reprezentare a aparatului genital al femeii. Muntele, stinca sint simboluri ale organului sexual masculin, gri'idina, un simbol frecvent al organului sexual feminin. Fructul deser:nneaza nti copilul, ci sinul. Animalele salbatice servesc la reprezentarea in primul rind a oamenilor pasionati, apoi a instinctelor 1'ele, a patimilor. Mugurii 9i florile semnaleaza organelegenitale ale femeH 9i In special virginitatea. Amintiti-va in legatura cu aceasta ca florile sint cuadevarat organele genitale ale plantelor. Cunoa9tem deja simbolul camera. Reprezentarea dezvoltindu-se, ferestrele, intra rile 9i ie9irile din, camera dobindesc semnificatia de deschideri, de orificii ale corpului. Camera inchisa, camera deschisa fac parte din aceea9i simbolistidi, iar cheia este incontestabil .un simbal masculin. Acestea sint materialele care intra in compozitiq. simbolisticii viselor. De altfel ele sint deparate de a fi complete, expunerea noastra putlnd Ii extinsa atit in dimensiunile sale orizontale cif :;;iIn profunzime. Cred insa ca enumerarea facuia este mai muIt decit sufieienta. Ba se poate ca, exasperati, sa-mi spuneti : "Ascultindu-va, am zice ea traim intr-un univers de simboluri sexuale. Toate obieetele ee ne inconjoara, orice ve~mint pe care-l pun em pe noi, orice lucru pe care puhem mina nu ar i deci, dupa opinia dumneavoastra, decit simboluri sexuale ~i nimic mai muit 1<> Sint de acord ea sint pe lumea aceasta lucrur,i uimitoare, iar prima intrebare care 5e pune in mod firesc este urmatoarea: cum putem noi cunoa:;;te semnificatia simbolurilor onJrice, pe dnd insw;;i autorul visului nu ne da nid 0 lamurire in aceasta privinta sau nu ne da decIt informatii absolut nesatisfacatoare ? Raspund : aceasta clmo39te:re provine din diverse izvoare, dinbasme :;;imituri, din farse :;;iglume, din folclor, adidi din studiul moravurilor, obiceiurilor, proverbelor ~i cintecelor diferitelor popoare, din studiul limbajului poetic 9i al limbajului comun. Regasim pretutindeni aceea9i simbolistica, pe care adesea 0 intelegem fara cea mai mica dificultate. Examinind fiecare din aceste surse unele dupa altele, descoperim un asemenea paralelism cu simbolistica viselor incH interpretarile noastre VOl' doblndi un grad de certitudine sporit din aeest examen. Corpul uman, am spus, adesea este reprezentat, dupa parerea lul Seherner, prin simbolul casei; or, din acest simbol fae parte de asemenea ferestrele, u;~ile, portile, care simbolizeaza aecesul in activitatile corpului, fatadele, netede sau impodobite eu stucaturi :;;i ba1coane care pot servi drept puncte de sprijin. Aceasti.i simbolistica S8 regase9te in limbajul nostru curent : in acest fel, pe un vechi amie il salutam spunindu-i "easa batrina" 1), iar despre cite unul zlcem ca nu totul este in ordine la "etajul sau superior" .. Pare, Ia prima vedere, bizar ca parintii sa fie reprezentati in vis sub infatisarea unui euplu'regal sau imperial, ceea ce i9i gase9te 0 paralelain b~sme. Nu credeti ca in multe basme care ineep prin formula " A fost odata un imnarat'si 0 impiirateasa", avem 0 substituire simbolica -.l,
1) Tradueerea Hterala pentru sintagma "altes Haus", fara corespondent in limba romana. Singura expresia "a tine casa" (eu cineva) se apropie oarecum de semnificatia la care se refera Freud, care mizeaza aid pe un idiotism stricto sensu, observatie valabiUi lli pentru alte expresii Intilnite mai departe. (Nota trad.)

163

a formulei "A fost odati! un tata ;>i 0 mama ?\; In familie copiii s1nt adesea numiti, in glumil, printi, primu1 nascut primind titlul de print mO$tenitor. Impilratul insu~i i~i spune tatCi a1 tarii. Tot in gluma copino;' Ii se spune viermi, iar n01 Ie spun em cu compasiune : bietii vienni$ori 2) Dar sa revenim la simbo1ul casa ~i la derivatele sale. Cind, in vis, folosim stucaturile ea puncte de sprijin, nu avem aid 0 reminiscenta a reflectiei bine cunoseute a oamenilor .din popor la adresa unei femei eu sinii foarte dezvo1tati: ai de ce sa te apuci? In aceea~i imprejurare, oamenii din popor se mai exprima ~i altfel, spunind : "lata 0 femeie care are 0 gramadil de lemne in fat a easei", ca ;;i cum a1' vol sa confirme interpretarea noastra care vede in lemn un simbol feminin, un simbol al ma ternitil tii. In ceea ee prive~te lemnul, nu vom reu;;i sa intelegem ratiunea care a facut dinel un simbol al maternitatii, a1 feminitatii, dadi nu chemam in ajutor lingvistiea comparata. Cuvintu1 german Ho1z (== lemn) a1' avea .aceea;;i ddilcina cu cuvintu1 grecesc 0"'1), care inseamna materie, materie bruta. Dar adesea se intlmpla ca un cuvint generic sa sfi1'~easca prin a desemna un obiect particular. Or, exista in Atlantic 0 insula numita Madera, nume care i-a fost dat de portughezii care au descoperit-o, deoareee ea era pe atunci acoperita de paduri. In limba portugheza Jl/ladeira inseamna tocmai lemn. Fara indoiala ca recunoasteti in cuvintul madeira cuvintu1 latin materia u~or modificat ~i care, 1a ~indu-i, .inseamna rnaterie .in general. Or, cuvintu1 materia este un derivat de la mater, mama. Materia din care este facut un lucru este ea un fel de mama a acestuia. Deci toemai aceasta straveche conceptie s-a perpetuat in fo1osirea simbolului lemn pentru femeie, mama. Na;;terea este eu regularitate exprimata in vis printr-o relatie eu apa: te seufunzi in apa sau ie;;i din apa, eeea ee vrea sa spuna ca te na~ti sau e~ti nascut. Or, nu uitati ca acest simbol poate fi considerat ea punind in evidenta 0 dubla legatura eu adevaru1 transformismului : pe de 0 parte (~i avem aiei un fapt din epoci foarte indepartate) toate mamiferele terestre, inclusiv stramo;iii omului, descind din animale acvatice; pe de aIta parte, fiecare mamifer, fieeare om i;;i petreee prima faza a existentei sale in apa, adiea in lichidul amniotic din uterul mamei ;;i a se na;;te inseamna pentru el a ie~i din apE\. Nu afirmca toti eei ce viseaza cunose toate aceste lueruri, dar creel ca nid nu au nevoie sa Ie eunoasca. Fara indoia1a eil autorul visu1ui stie 1ucruri care i-au fost povestite in <;opilarie, dar ehiar ;;i despre aceste euno~tinte afirm ca ele nu au eontribuit eu nimie la formarea simbolului. Ni S-i;1 spus odinioara -ea barza este aceea care aduce copHi. Dar unde traie9te ea? Pe malul 3pe10r, in balti, deci tot in apa. Unu1 dintre pu.cientii mei, pe atunci eopU de gn'ldinita, auzind aceasta istorie, disparuse 0 intreaga dupa-amiaza de acasa. A fost gasH pe malul ele;;teului castelului in care locuia, aplecat cu fata la apa 9i incercind sa zareasca pc fund copila;;ii pe care urma sEl-i aduca barza. , In miturile privitoare la na9terea cronor, supuse de O. Rank unei analize comparate (cel mai veehi este acela privind na9te1'ea regelui Sargon, din Agados, in anul 2800 1.e.n,) 3), scufundarea in ap,,, ;;i salvarea
"das a1''/1"l,e WU1'm" in textul original. (Nota tn,d,) Saragon T, intemeietorul imperiului mesopotamian, eu capitala Ja Agado~. (Nota trad,)
2)
3)

164

din apa joad't un 1'01 predominant. Rank a stabilit ca este yorba aid de reprezentarile simbolice ale na~terii, analoage acelora care se manifesta in vis. Cind visum ea ne-a salvat 0 persoana de la inee, facem din aeeasta persoana mama, san pur 9! simplu 0 mama; in mit, 0 persoana care a salvat un copn din apa, marturise~te a i chiar mama acestuia. Exista 0 anecdota bine cunoscuta, in care un ovreia~ inteligent e intrebat : "Care a fost mama lni Ivloise?" EI raspunde iara nici 0 ezitare : "Printesa. -'Ba nu, i se obiectcaza, printesa doar I-a salvat de la inec. - Asta pretinde ea", riposteaza ovreia~ul, dovedind astfel ca a descoperit semnificatia exacta a mitului. Plecarea simbolizeaza in vis moartea. De altfel, atu11ci cind un copil cere ve~ti despre 0 persoana pe care 11-a mai vazut-o de mult, exista obiceiul de a i se raspnnde, claca este yorba de 0 persoana raposata, ca ea a plecat intr-o calatorie. 5i in acest eaz en snstin ca simbolul nu are nirnic de:...aface cu aceasti1 explicatie pentru u~u1 copiilor. Poetul se sluje')te de acela~i simbol cind ne vorbe9te de lumea de dincolo, ea de un tJrirn ncexp1orat, de unde nici un ciiWtor (no traveller) nu se mai 1ntoa1'ce. Chiar 9i in eonversatiile noastre zilnice ni se intimp1a aclesea sa vorbim d2spre ultima calatode. Toti cunoscatorii vechilor rituri :;;tiu cit de importanta era reprezentarea unei ciilEitorii in imparatia morta in religia Egiptului antic. :Mai sint apoi numeroase1e exemp1are din cartea mortilor care, ca un Baedecker, insotea mumia in acest voiaj. De cind 10curi1e de ingropaciune au fost separate de locuinte, aceasta ultima calatorie a mortu1ui a devenit 0 realitate. Simbolistica sexuala nu este nici ea proprie doar visu1ui. 5-a intimplat fiecaruia dintre durnneavoastra, fie ~i numai 0 singura data in via\:d, sa mearga ell impolitetea pina CleoloincH sa trateze 0 femeie drept "Ia~a batrina" 4), faru a sti Doate ca s-a folosit astfel de un simbol sexuaL In Noul Testament se' sp'une: femeia este un vas fragil. Cartile sfinte ale evreilor sint, in stUul lor atlt de apropiat de poezie, intesate de expresii imprumutate din simbolistica sexuala, expresii care nu au fast intotde2una intelese exact si a CarOl'interpretare, de exemplu, in Clntarea Clntarilor, 'a facut loc InuHar neintelegeri. In literatura ebraka de mal tirziu gasim foarte frecvent simbolul care reprezinta femeia ca pc 0 easa' a dil'ei usa cor{~spundeorificiului genital. Tinaru1 sot se plinge, de exern""' pIn, in c[~zul in "'caremireas:: n-a -fast virgin,.\ di a gasit 1L$a s]]a1'[({. De ~1semenea, in Dceasta literatura gasim 9i I'eprezentarea femeii prin simbolul masCi. Femeiaspune despre sotul ei : i-am pus masa, cia)' cl 0 va T'listunu. Coplii estropiati se nasc din cauza ca sotul rastoarna. m.nsa. Am Iuat ac.este inforrnatii dintr-o monografie a d. L. Levy, din asupra SimboHsticii se:ruule in Biblie $i Talmud. Etimologistii sint a.c:eia care au facut verosimila presupuncrea ca vaporu1 estc' 0 reprezental'e simboliea a femeii: substantivul Schiff (- vapor), care servca initial pentru a desernna un vas de argl1a, nu ar fi In realitate dccit 0 modHlcarc a cuvintuluiSchaff (= strachina). Faptul ea cuutorul este simbolu1 femeii si a1 uteru1ui ne este confirmat de legcnda g;'eceasca privitoare Ia periandru din Carint ~i consoarta sa, IVlc~ lissa. Ond, potrivit istoricului Herodot, tiranu1, dupa ce ~i-a ucis din gelozle femeia iubiti:l, a conjurat umbra acesteia sa-i dea ve~ti desp"~e
1) "alte SchW:htcl" in textul original, tara corespondent laFe in limba rom[ma. (Nota tract.)

eu putere

de cirCd-

105

sine, moarta $i-a dezviHuit prezenta, amintindu-i lui Periandru ca e1 i$i biigase pUnea intr-un cuptar rece, expresie voalata, destinata sa desemneze un act pe care nici 0 alta persoana nu-l putea eunoa$te. In Anthrapophyteia, publicata de F. S. Kraus ~i care constituie 0 mina de inormatii fara egal pentru tot ceea ce prive~te viata sexuala a popoarelor, citim ca in unele regiuni ale Germaniei se spune despre 0 femeie care a nascut : s-a surpat cuptorul. Aprinderea focului, cu tot eeea ce tine de aceasta, este impregnata profund de simbolistica sexuaIa. Flacara simbolizeaza totdeauna organul genital al barbatului, iar vatra, sinnl femeii. Daca socotiti uimitor faptul ca peisajele servesc atit de des in vise 1a reprezentarea simboliea a aparahlui genital al femeii, instruiti-va de la mitologi, care va VOl' spune ce 1'01 insemnat indepline9te tarina hreinitOGre in renrezentarile si in culte~'~ popoarelor vechi si in ce masura concepti a d~spre agricultura a fost determinata de acest simbol. Veti fi tentati sa cautati in limbaj reprezent'lrea simbolica a femeii : nu se spune oare ('in limb a germana) FTCiuenzimmer (= camera femeii) in loc de Frau (= doamna, femeie), inlocuindu-se astfel persoana umana prin spatiul locuibil care Ii este destinat? La fel, spun em "Sublima Poarta", desemnind prin aceasta expresie pe sultan ~i guvernul sau; cuvintul faraon, care slujea sa desemneze pe suveranii Egiptului antic insernna "mare a curte" (in vechiul Orient curtile disnuse intre nortile duble ale arasului lOr au locuri de adunare, ca ph~tele publice in luiTlea greco-ramana). 80cot totu$i ca aceasta filiatie este eam superficiala. l'vlai curind a~ crede ca doar in masura in care desemneaza spatiul in care se aflii adapostit Elmul camera a devenit simbolul femeii. Simbolul cas,] ne este deja cunoscut sub acest raport ; mitologia ~i stUul poetic neautorizeaza S[l. admitem o;;i aIte reprezentari simbolice ale femeii : cetatea, fortareata, casteluZ, OTa:juL Dubiile, in ceeace prive9te aceasta interpretare, nu 51nt permise decH in cazul persoanelor care nu vorbesc limba germana ~i care, prin urmare, sInt incapabile sa ne inteleaga 5). Or, in cursu 1 acestor ultimi ani,. am avut ocazia sa tratez un mare numar de pacienti straini ~i cred ca-mi am1ntesc ca in visele lor, in eiuda absentei oricarei asemanari intre cele doua euvlnte in limbile lor mateTne respective, camera semnifica intotdeauna femeie. Mai avem ~i aUe motive sa admitem ea raportul simbolic poate depa~ilimitele lingvistice, fapt deja recunoscut In trecut de cercetatorul vise10r Schubert (1862). Trebuie totU91 sa spun ca nkl unul din pacientii mei nu ignora cu totul limba germani'i., in a~a fel incH trebuie Sa las grija stabilirii acestei distinctii pc seama unor psihanali9ti care a1' avea posibilitatea sa colecteze In aIte parti observatii In legatura cu persoane care nu vorbese dedt 0 singura Bmba. In ceea ce prive$te reprezentarile simbo1ice ale organului sexual a1. barbatului, nu exista. nid una care S[, nu fie exprimata in limbajul curent sub 0 forma comica, vulgara sau, ea uneori la scriitorii antichitapi, sub 0 forma poetica. Printre aceste reprezentari figureaza nu numai

!ntr-adevar, multe dintre expresiile textului lui Fred, lipsite de corespondent functional in limba romana, suna bizar urechii noastre. A se vedea mai sus, de exemplu, expresia ofensatoare "alte Scl1achteI" (= "ladii batri:lla"), adresata femeilor. ea sa sune natural, pe romane~te ar trebui sa. spunem "hoa~ca biltrlna", s cuvint ce se trage din ucraineanul "haska" (= vipel'a), caz in care, IllS<1, e distruge coincidenta de simbol. Mai ales aventurarea In de~ertul pUn de miraje al interpretiIrilor etimologice ni se pare riscanta, In masura in care Freud nu depa;;e~tein asHel de demersuri pe Nietzsche. (Nota trad.)
G)

166

simbolurile care se manifesta in vise, ci ~i altele, ca de exemplu diverse uneJte ~i indeosebi plugul. In rest, reprezentarea simbolica a organului sexual masculin acopera un domeniu foarte restrins, foarte controversat ~>ide care, din motive de economie, dorim sa nu ne ocupam. Nu yom face dedt citeva remarci cu privire la unul singur din aceste simboluri ie;;;ite din comun : .simbolul trinitatii (3). Sa lasam la 0 parte chestiunea daca cifra 3 i~i datoreaza caracterul sacru acestui raport simbolic. Ceea eEl putem afirma insa sigur este ca daca obiecte alcatuite din trei parti (trifoiul, de exemplu) au dat forma lor.anumitor arme ~i emblene, faptu1 se explici'i prin semnificatia 101' simbolica. Crinul frantuzesc cu trei ramificatii ~i emb1emele triskele (trei pidoare recurbate pornind dintr-o radacina comuna), acele bizare emb1eme din doua insule atit de departate una de alto., Sicilia 9i insula Man, nu sint, de asemenea, dupa parerea mea, dedt reproduceri simboliee, stiIizate, ale aparatului genital' 0.1 barbatului. Reprezentarile organului sexual masculin erau considerate in antichitate puternice mijloace de aparare (Apotropaea) impotriva in:fluentelor nefaste 9i poate CEt trebuie sa vedem o reminiseenta a acestei eredinte in faptul ca ",i in zilele noastre toate amuletele purtatoare de noroc nu sint altceva dedt simbolurl genitale sau sexuale. Examinati 0 eolectie din aceste amulete ce se poaria 1a git sub forma de colier: yeti gasi un trifoi eu patm foi, un purcel, 0 ciuperea, 0 poteoava, 0 scara, un hornar. Trifoiul eu patru foi iulocuie'ite trifoiul eu tre1 fol Intr-adevar simbolic; purcelul este un veehi simbol al fecunditatii; ciuperca este un simbal incontestabil al penisului, existind ciuperci care, cum este Phallus impudicus, io;i datoreaza numele aseman8.rii lor frapante eu organul sexual a1 bEirbatului ; potcoava reproduce contururile orificiului genital al femeii, iar hornarul cn seara face parte din 'colectie pentru ca exercita una din acele profesii cu care omul $tim din popor compara raporturile sexuale (vezi Anthropophyteia). de-aeum ca. scara face parte din simbolistica sexuala. a viseIo!'; limba germana. ne vine aid in ajutor, aratindu-ne ca cuvintul "a urea" este. utilizat intr-un sens esentialmente sexual. In germana se spune "a urea dupa femei" ~i "un veehi urcator". !n limba francez2, unde cuvintul german Stufe se traduce prin cuvintul marche, un biHrin chefliu este numit "vieux mareheur". Faptul Cd la multe animale acuplarea se face prin incalecarea femelei de catre mascul nu este, desigur, strain de aceasta apropiere. Smulgerea unei ramuri, ca reprezentare simbolicEi a onanisnlului, nu corespunde numai semnificatiilor vulgare ale acestui act, ci are 9i numcroase al1alogii mitologice. Dar ceea ce este eu totul deosehit, este reprezentare a ominismului, sau mai curInd a eastrarii considerate ca 0 pedeapsa pentru acest paeat, prin caderea san seoaterea unui dinte; intr-adevar, antropologia ne ofera un pandant 1a aceasta reprezentare, pan- . c.:ant pe care cred ea putini il eunosc. ered Cd nu 1113. in~el vdzind in circumciziunea practicata 1a atltea popoare un eehivalent sau un suceedaneu al castrarii. In plus, 9tim ca unele triburi primitive de pe continentul african practica circumciziunea ca rit a1 pubertatii (spre a celebra intrarea tinarului in virsta virilitatii), pe dnd alte triburi,ehiar vecine eu cele dintli, inlocuiesc circumciziunea prin extractia unui dinte. Inchei expunerea mea prLl1 aceste exemple. Nu slnt dedt exemple; 5e stiu multe in legatura cu eele aratate mai sus ~i va imaginati lesne cit de variat~l o;ide interesanta a1' fi ocolectie de acest gen fiicuta nude
167

diletanti ca noi, ci de speciali;;ti in antropologie, mitologie, lingvistica etnologie. Dar putinul pc care I-am spus necesita anumite eonc1uzii care., far{l a pretinde cli epuizeaz2 tema, sint de natura sa dea de gindit .. Ne aflaln mai inm in rata faptului ca nutorul are In dispozitia sa modul de expresie simbolic, pe care nu-I cunoa9te ;;i nid nu-l recunoa~te in stare de veghe. Este un rapt care nu v~i mira mai putin decit dadi . afla di femeia dumneavoastra de servlciu intelege sanserita, pe dumneavoastra 9tit1 absolut sigu!' ca ea se trage dintr-un sat din Boemia 9i n-a studiat niciodata aceasta limba. Nu este u;;or sa ne dclm sealE2 de acest fapt ell ajutorul cOl1ceptiiJor psihologice actuale. Putem doar S~i. spun em ca, 1a acela care vis'C'aza cunoa$terea simbolisticii este incG:r:;;tienta, ca ea faee parte din vlata psihicc'i incon9t1enta. Aceasta expll~ catie nu ne conduce ins<3.prea departe. Pina acum nu arn avut nevoie S~l. admitem decit tendinte incon~tiente, adieii tendinte pe CDxe le ignoram moment an sau pe 0 durat~l mai mu1t sau mai putin lungi:i. De data aceasta, insa, este vorba de ceva mai mult: de cuno;;tin1;e incon~tiente, de raporturi incon~tientc intre anumite iclei, de comparatii incon~tiente intre diverse obiecte, comp~u'atii in urma carara unul dintre obiecte :;::e instaleaza permanent in locul celuilalt. Aceste comparatli nu. se fac de fiecare data pentru nevoile cauzei d 0 data pentru totdeauna, fUnd odcind disponibi1e. Dovada 0 avem in faptul ca ele sint identice la persc2r-' nele cele rnai diferite, indiferent de deosehirile de limbii. 6) De uncle poate proveni cunoa9terea acestor raporturi simbolice ?Umbajul curent mi ne furnizeazd dedt 0 parte infirma a acesteia. Nume1'oasele analo~~i ~e ?are ~e pot 0.fe1'1alte domenii s~nt c:l ,m~i ach~sea igr:o-, rate de autorll "I/Isclor ~l nun~lal eu grell ani rel1~lt nOI In~lne sa grtlparrl Cileva. In al doilea rind, acestc, raporturi sirnbolice nu apartin - autorului V1S1.11ui ~i l1U caracter1.zeazli dcar t.ravaliul care are lee in curs:uJ

\riselor, l}rin C2re aceste r(:rporturi

njung

sli se exprirne. $tim. de-aC-UnlJ

ca miturile :'it basmele, popJ:rul in proverbele 91 dntecele 11mbajul curent ~i in1aginatia poeticS. utilizeaz~; aC'eea~i stm bolistica. I)olnenlul simbolicului este extrem de intins; iar sirnbolisUea vi.'::elor nu oste dedt un rnic sector a1 accstuia ; ninl.1.C nll cste 111ai putirl h1c]jcat:. dc{~jt S~l llt8_;,~~i intreaga proble:na pornind de la vIs. I'v'Iulte slmboluri folosite in c:1t mu:I nu se manifesta in vis sau nu apar astfel dedt 1'areo1'i ; dt desrwe bolurile din vise, muJte dintre ele nu Ie regasim in aHe domcnii, S2.L1 TILl Ie regasim, CU111 ati vL"izut) declt ici-colo. \reEl in1presia ci nc aflarrl in prezcnta unui mod de expresie vechi, dar care a disparut, cu c;:eeptia citor\ra :rcstu:ci disernin.at.e in diferlte dOl"l1enii, llnele a1tele colc, o alta catcgm'ie pastrll1du-se inca sub forme u~or In mai multe dmncnii:). lmi amintesc, in legAtura eu ace;:lsta, p!;'\:';n1uirea unui allenat inte1'esant carQ imaginase existenta unei "Umbi fundamenI){lrerea sa~ tale~' In care toateaccste ~,inlboUce erau, resturi ale accstei lirn bi.

ii

t~} Apare aiei, in gernlen, ccnceptia u:arhetipurilo'r~ t face pivotul a~a-zisului incon~tient colectlv, ca fond de tui>1d tezaurul nati\' al umanjt~~ii (Nota trad.) 7) A sc \'edca, in legf\tura cu a('('asia, E. Fro m m, Paris, 1953, lucrare in care, de altfd, mai multe capitaTe naturil visului ~i "artei" de a-I interprcta. (Nota tract.)

din care C. G. Ju n 15 ,",'CI imagini stravechi CORstJLe langage onblif;,

Payot: sint cODsacrate probleme!

J08

In al trellea rind, trebuie sa fitl surprin~i eel simboJistiea in celelalte domenii nu e"te in mod necesar,:'Ii exclusiv sexuala, pc cind in vise simbolurile sel'vesc aproape in exclusivitatela exprlrnarea obiectelar ~i raporturilol' sexuale. Acest lucru nu este nici el u~or de explicat. Simbolud initial sexuale VOl' i capatat ulterior 0 aHa utilizare, aceasta sch1111bare de destlnatie antrenind degradarea lor treptata, prin trecerea de Ja reprezentarea simbolica la aHa form;'l de reprezentare. Este evident ca nu putem raspunde aeestor intrebari cit timp nu ne ocupam decit de slmbolistica viseIo!'. Trebuie ima sa retinem prlneipiul c;1 exista raporturi deosebit de strinse intre simboluriIe veritabile 'Ii viata sexuala. Beneficiem de eur1nd, eu privlre 11 aceste raporturi, de 0 contributie. Un lingvlst, d. H. Sperber (din Upsala), ale c;'trui lucrarl independente de psihanaJizd, a sustinut Cd trebuintele sexuale au jucat un rol din cele' mai importante in geneza ~i dezvoltarea limbii. Primele sunete articulate auservit 1a comunicarca idoilor ~i la chemarea partenezarea munCH In co,'numtatea umana pnmltlva. IVlunca era ereetuata In comun, fUnd aco;'lipanlata de cuvinte 'Ii expresii ritmic r2petate: 1nto1'2S1.11 se:~~lal s-a transrerat ast~fel in dO:T,<:niulAmu?~ii. S,-.ar spunE Cd o~1Ul mlhv nu s-a resemndt sa munceasca decIt facmd elm ace~"sta echlvalentul la-nsc.rt in ~i substltutuJ activitatj sexuale. In acest felcuvintul muncH in cornun aV2<1 dour] sensuri, unul care exprima actul ce1alalt munca activa, care fUS2se asimilata eu acest act. Putin cite putin cuvintul S-d detas3.t de semnificatia sa sexuaL'i, spre a S2 fixa clefinHiv in domeniul mun~ji. Ace1a~i lucru's-a petl'ecut ~i 1a generatiile ultel:ioare care, dupa ce au n;lscoeit un euvbt nou eu s?mnificatie sexuala,l-au 2pl.icat unui gen nou de munca. Se Val' fi format astfel numeroase cIni, avlnd toate 0 origine sexuala ~i sfir:'lind prin a-~i abandana semnipe care D.n1 schitat-o estQ" cxacUi-, ea ne ficatla se~Y~1.1ala. Da.ca ipoteza c12.L~cllld.e 0 posibHitute de a lntcJege sirnbolistica vlselor, de a de ce vlsul, care pastreazii ceva din aceste y-echi conclitii de v-tat-a, }::":t'c-zin.ta atitea sirnboluri legate de 'viata sexuala, de ce, 111 gerieral, arrncle :'Ii LU1'31teIe slujesc de simboluri masculine, pc eTnd tesatudJe 'Ii obiectcle ea.snice sint simboluri feminine. Raportul simbolic ar i supravietuiwrul \r,:~(=l'i idc::!.tit~lti de Cllvinte; obiectele care au purtat altcldata YlU1TIe eEl obicc'tele legate de sfe~~a ~1 Viat3 scx1..1ala ar 3}-x.lrea astazj In vise In cdlitatc de siD1boluri dlJl aceasta sfera ;;1 din aceasta 'lia~8. Toat.e accste analogii evocate in legatura cu slmbolistica viselor Vi'l vor bgadui sa va faceti 0 idee despre psihanaliza ca cliscipIina de un interes general, ceca ce nll estc cazlll niei ell psihologia, Jlici ell ps111latria. Activitatea Dsihanalitlci'i ne pune In Jegatura cu 0 multime de alte morale, cu>]; slnt mitologia, lingvistica, etnologia, psihologia popolreIo", stiinb religiilor, ale CarOl' cercetari sint susceptibHe sa ne furnizeze datele ~ele 'mai pretioase. Nu va veti mira, in consecinta, Cd mi'lcarea psihanalitica a dus 13 crea.rea unui periodic consacrat exclusiv stuclierii acestor raDorturi : ma refer la revista Imago, fondat.a in anul 1912 'Ii condusa de Hims Sachs s1 Otto Rank. In to ate raportuTile sale eu eelelalte ~tiinte, psihanaliza n;ai mult cIa declt prime:;;te. Desigur, rezultatele adesea ncin urma obi911uit.e anuntat.e de psihanalizd devin mai w?or deacceptat confirmarii lor prin ccreetari efectuate in aIte domenii; clar psihanaliza est.e aceea care furnizeaza metodele tehnice ~i stablle~te punctele de vederc a CarOl' ap1icare trebuie sa se arate fccunda in ce;elalte ~tiinte.
ru Ul sexuu-,- ..; ~lt2ZVO_~tL~Te.a erloara U~l

1.

l'

l'

't'

~.... ra~ta~!~l 'IO1'n11 b" a , ", org~_n_~n ~ }' -1J. Insc:.~~IL . 3 ....
1 ~

Cercetarea psihanalitica descopera in viata psihica a individului Un1&n fapte care ne permit sa rezolvam sau sa punem sub" adevarata lor lumina multe enigme ale vietH colective a oamenilor. Dar inca nu v-am spus in ce imprejun'iri putem obtine viziunea cea mai profunda in legatura cu aceasta prezumtiva "limba fundamentaEi", care este domeniul care a conservat resturile ei cele mai numeroasE:'. Domeniul acesta este acela al nevrozelor; materialele sale 3int constituite de simptome :;;1aIte manifestari ale bolnavilor nevrotici, simptome ::,;imanifestari pentru a CarOl' explicare :;;i tratament a fast creata psih2naliza. eel de-al natrulea punct de vedere al meu ne readuce, 2sadar, punctul de pl~care :;;i ne orienteaza in directia care ne este tra~ata. Am spus di chiar 9i daca cenzura viselor nu ar exista, visul nu ne-21r i mal inteligibil, pentru ca ::,;1 acest caz am avea de rezolvat problema t8.1in madrii limbajului simbolic al visu1ui in eel a1 gincUrii noastre din starea de veghe. Simbolistica este deci un al doilea factor de deformare a1 viselor, independent de cenzura. Putem ins3. presupune eEl este eonfor.. aCC:1sta urrnarind tabil pentru CenZl..1ra S2 se slujeasca de silnbolistic8.) acela~i seop : so. faCEt visul bizar ~i de neinteles. Studiu1 ulterior a1 visului n8 poate race sa inca un factor dedeforn1are. Dar nil \'reau Sri - parasirn IJI'oblc!lna s:ln1bolisticii visulul fara a \TEl aminti 111ca 0 data atit'udinea enignlatic3. pe care persoal18 cultivate au crezut eft trebuie s-o adopte in aceasEl privinta : 0 atitudine de rezistenta indlrjita, in timp Co2 existen~a simbolisticii este demon strata ell certitudine In rnit, religie, art~i ~i linlbEi. Sa '\lcden1 rErtiunea acestei atitudini in legattlrile pe care Ie-arn st.~~bjlit intre sinlbolistic8. viselor

sex11ali tate ? * *

XI ELABORAREA VISULUI

dez'{aluie interpret-area.

Daca ati reu:;;it sa va faceti 0 idee despre mecanismul cenzurii :;;1a1 reprezentarii simbolice, veti i In stare sa intelegeti cele mai multe vise, fara ca totUij>i a cunoa.'?teti in profunzime mecanismul de deforma1'e al s v18e10r.5pre a intelege visele,va vetl servi intr-adevar de doua tehnici care se completeaza reciproc : veti stimula la autorul visului aparitia de amintiri, pina veti ajunge de 1a elementul substituit 1a substratul visului ,?i, potrivit cuno:;;tintelor dumneavoastra pe1'sonale, veti inlocui simbolurile orin semnificatia lor. In cursu 1 acestor 01Jeratii va veti afla In fata unoI' i;certitudini. D~r despre acea8ta, mal tirziLL' , , Putem relua acum 0 problema pe care am inca'cat s-o abordam anterior cu mijloce insuficiente. Am incercat, intre alte1e, sa stabilim 1'apo1'turile care ex1sta intre elementele visclo1' si substraturile lor si am gasH ca aceste raporturi sint paLm la numar ; ~dportul de la part~ la intreg, analogia, sau aluzia, relatia simbolicil 91 reprezentarea verbal a plastica. Vom intreprinde aceea9i cerceta1'e pc 0 scara mai vasta, comparind continutul I:nanifest al visului in ansamblu eLl visul latent C!9d cum ni-l

5pe1' ca nu vi se va mal intimpla sa confundati visul manifest eu vlsul latent. Avind mereu prezenta in minte aceasta dlstinetie, veti fi cl:?tigat, din punctul de vedere al intelegerii viselo1', mai mult dedt majoritatea cititorilo1' luerarif mele Interpretarea viselor j). Permiteti-mi sa va amintesc ca activitatea care transforma v1s1.11 latent in vis manifest se nume.'?te elaborarea visului. ActivHatea opusa, aceea care ne duce de la visul manifest la visul latent, se nume:;;te activitate de interpretare. Procesul de interpret are Unde sa suprime aetivitatea de elaborare. Visele de tip infantil, in care am 1'ecunoscut fara dificultate reaHzari de dorinte, au fost si ele SUDuse unei anumite elabora.ri, indeosebi in ce p1'1v2ste transformarea dorlntei intr-o 1'ealitate, cel mai adesea aceea a ideilor'ln imagini vizuale. In acestcaz este nevoie nu de interpretare, ci de 0 simpUi ochire Indanltul acestor doua t1'anso1'ma1'1. Ceea ee, in celelalte vise, se ~.dau?a. activltatii de elabori.H:~,este. cee~ ce ~oi r;-umim.~ef?rmarea Vlsuluz, lar aceasta nu poate 1t supnmata declt prm achvltalea noast1'a de interpretare. Avind p1'ilejul sa compar un mare numar de inte1'p1'2ta1'ide vise, am nosibilita:tea sa va eXDun Int1''-o maniera sintetica ceca ce activltatea de ~laborare onirica face' cu materialele idei10r 1atente ale viselor. Va rog totu~i Sa nu t1'ageti concluzii pripite din cele ce va voi spune. Va voi prezenta doar 0 desc1'iere care se cere urmarita eu 0 atentie concentrata.
1)

Se referii la lucrarea Die Traumdcutung,

a carei prima editie a aparut in


in 171

ceditura Deuticke din Viena, in anul 1900. Aceea;;i lucrare a fast publicata Limba fmncezi'i, mai tirziu, sl~b tltlul La science des reves. (Nota tract.)

Primul efect al procesului de elaborare a unui vis cansti'. 111 conc/ensarea acestuia din 'urmii. Vrem 53 spun em prin aceasta CCl continutu] visului manifest esie Tnai redus decit acela al visului latent, ca e1 reprezinta in consecinta un fel de traducere abrevlata a acestuia. Condensarea poate uneari lipsi, dar ea in general exist. 9i adesea este considerabiJa. Nu 5e observi'l niciodata contrariu1, adicil niciodata nu se intimpla ca visul manifest sa fie mai intins decit vlsul latent si sa aiba un continut mai bogat. Condensarea se efectueaza printr-unul' din unniltoarele'tIei procedee : 1) uncle elemente latente sint pur ~i simplu eliminate; 2) visul manifest nu contine decit fragmente din anumite ansamblUl'i ale V1sului latent; 3) elemente1e latente care au trasaturi comune se regase:':'c fuzionate in visul manifest. Daca vreti, puteti rezen'a termenul "condensare" l1umai pentru aceST de den1onstr~it~ din Llrnla prOCedeLl. Efectele sale sint dease-bit deu~or Rememorind propriile dumncavoastra vise, yeti identifica Cll uwrir,ta cazuri de condensare a mai multor persoane in una slngura. C persoene; nlcatuitil in accst fel are aspc~ctul Iui A, tinuta lui B, face ceva care ami,> te9te de C, dar, eu toaLe acec;tea, '?tim ca este yorba de D. Prin accasti.\ combinare, fire~te, se reliefeaza un caracter sau un atribut eornun eclor patrLl persoane. Se realiza, de asemenea, un compus din mai multe obiecte sau localitati, eu conditia ca obiectele sau localitatile respective sa posede una sau mal multe trasaturi comune pe care visul latent s;,.Ie evidcntieze In rnod deo':iCbit. Este ca si cum s-ar forma 0 notiune nOUi~ , '.'
Gt efen1er{t, C1\Tlnd ca DtlclCll

elerncl1tu1

con1un.

Din

sllpraptlnerea

unitJ--

tilor condensate

intr-un tot CO'11POZit ezulta, in general, 0 imagine n~ r corltllI'Uri vagi, analoaga ell aceea care se obtine suprapun.ind 11:1_:J1 rnuJte fotografii pe acela::;i c]i~eu. Procesul de elaborare oniric{l cste l)uternic angrenat 111 r}toduce~-c~:~ aces tor stl'UctLlri C01T:I)ozitE\ fUnd l.l.~or de dernol1strat Cd tras[ltf . .lrlle cor]'IP'-l'"
l,--tJ.,,-,

Cct"f'"
.C

COnc'l'-;+u;e'~ ('0"C111"'1 "J"opn"~,,';': 101' 5'11t


..... Ll, ) 1-,_ .~~.':"LLY.U _

l.l.'-!C_' . .l..l..

, ... J..~'"

CN~at'"
"'-:-

Ie,,] 1'"or1
~_"' >,._l-

lOntD'1ti,,.}.-:--"'-.-~.'-"

........ -'-.

aeola Ll11de aC0stea llI)SCSC, de c~{(~n1I)lu prln alegerea eXpl"CSICl vel'''' belle pentru 0 idee datil. CtU10astem dciH condensari si stflIcturl corn1 ~d_ -,'~. (1~ a CL,_i t.t !.L -'-~~~'-lJ."_l.l ~.A"'U .1..1 'w->...l. """' c.;...L .. _ ..... ~...... ')0''';1'' ')Cpc't gnn . 1e,-,"c1' \T0L"L'~ ITTv1"nl~o'1iY'ri u~ 1''11 111' sp'e,.ni'11 tInp;p lapsusuri. Amlntiti-vd de t.inarul care voia sa begLeitdigen (cuvint comF~13 din begleiten a Insoti '71beleidiuen a fi lipsit de resp':"ct) 0 doamnii. ExistJ ~i cuvinte de spirit a diror telmidi se reduce la 0 condensan:: de Deest gen. Fii.clnd insaabstrac1;ie de aceste cazuri, trebuie sa subliniem C2 procedeul respectiv apare Cd fiind cu totul neobi~nuit ~i bizaro Alcatuirea de persoane C0111pozite In vise are, e adevarat, corespondentul snu In anumite creatH ale imaginatiei noastre care adesea tope9te impreuna elemente ce nu se gasesc reunite in rcalitate ; ",,?a sint centaurii sau anima1ele legendare ale vechii mitologii saU din tablourile lui Bticklin Zi. 1n121ginatia "creatoareH este incapabila, de altfel, sa inventeze ceva; ea se multume9te sa imbine elementele separate unele eu altele. Darprocedeul pus in aplicare de procesul de elaborare prezinta particu1aritatea ca materialele de care dispune consti'! din idei, din care unele pot fi indecente ~i inacceptabile, dal' care sint modelate'ii ex primate coreet. Pl'ocesul de
rlat
c::
,~-,.J ..... ~_.. , _ 1'1'-'

~I} flr-r:old

H5chl[n

viziuni .flsalrul

inspir':-ite

pirolilor

(Ig27'-1901)~ pic-tor oe rrHto}ogie (CYn1~ui.l!e etc.). (I~ota trad.)

172

daborare onirica confcra acestor idei 0 aWi forma 9i este incC!mprehensib11faptul cn In aceastii transcriptie sau traducere ca 1:nt1'-oalta scriere sau limba el se sluje~te de proccdeul fuziunii sau al combinariL 0 traducere se striiduie~te in general sa tina seama de particularitatiJe textului sa nu confunde similitudinile. Procesu1 de ebborare onirica, dimpotriva, 5e stra_duie~te sa condcnseze douaiclei diferite, cautInd, ea int1'-un calambur, un cuvint eu mai multe sensuri in care sa se poata htilni cele doua idei. Nu trebuie sa ne gn'lbim sa tragem concluzii pc marginea acestei particularitati care, de altfel, poate cleveni deosebit de senmificativEl pentru conceperea procesului de elaborare onirica. Cu toate di condensarea obscurizeaza visul, nu aven, totu9i impresia ca ea a1'fi un efcct al cenzurii. Am putea s[l-1atribuim mddegrabi1 cauze de ordin mecanic sau economic in proccsul onirk : totusi cenzura isi are " , :aid parte a sa de contributie. Efectele condensarli pot fi absolut extraordinure. Ea face pOsibila reunirea intr-un vis manifest a doua serii de idei latonie eu totul diferite, in H$C! fel ca putem obtine 0 interpretare aparent satisfacatoarc a unn! vis, avind prin aceasta ~i posibilitatea unei interpret-ari de ordinsuperior. Condensqrea mai are ca efeet tulburarea, complicarea raporturilor btre elementele visului latent si acelea ale visului manifest. Inacest fel un element manifest poate sa' ~orespunda simultan mai multor e1emente 1atcnte, dupa cum un elemenflatent poate participa 1[\ mai multe elemente manifeste : este yorba, ded, de un fel de Incruci~are, Constatam, de asemenea, in cUI'sul interpreUirii unui vis, ca ideile care apar in legi1iura cu un element manifest nu trebuie utilizate treptat, in ordinea succesiunii tarea. lor. Adesea trebuie a~teptat ca intregul vis sa-~i fi gasit interpreTravaliul de elaborare onirica opereaza deci a transcriptie CLl totul neobi~nuita a ideilor viselar, 0 transcriptie care nu esie nki 0 traducere cuvint cu cuvint sau semn cu semn, nici 0 selectie calauzita de 0 anumita regula, ca atunci cind nu reproducem decit consoanele unui cuvint, omitind vocalele, niei ceea ce s-ar putea numi 0 Inlocuire prin reprezentare, situatie in care reliefam un element in dauna multoI' aHara: ne aflam in fata a ceva cu totul diferit ~i mult mai complicat. Un al doilea efeet al procesului de elaborare oniricil consta din deplasare. Din fericire, despre aceasta avem unele cuna~tinte prealabile; :<;;tim, intre altele, ca acest fenomen este in intregime opera cenzurii viselor. Deplasarea se exprima in doua feluri : in primul rind, un element latent este inloeuit nu printr-unul din propriile sale elemente constitutive, prin ceva mai indepart at, deci printr-,o a1uzie; in al doilearind, accentul psihiceste transferat de pe un element important peun a1tul, mal putin important, in a~a fel ca visul apare altfel centrat ~i straniu. Inlocuirea printr-o aluzie exista i?i in gindirea noastra in stare de veghe, dar cu 0 anumita diferenta. In gin dire a in stare de veghe aluzia trebuie sa fie u~or inteligibila ~i trebuie sa avem Int1'e aluzie :;;igindirea veritabila un rap art de continut. Cuvintul de spirit se serve:;;te adesea de 0 aluzie, tara a respecta conditia asociatiei intre continuturi ; el inlocuie~te aceasta asociatie de continut prin una exterioara putin uzitata, bazata pe 0 similitudine tanaIa, pe ambiguitatea de sensuri pe care 0 are un cuvint etc. El respect-a totu~i in mod riguros conditia inteligibilitatii ; cuvlntul de spirit ~i-ar rata total efectuI dadi nu am putea parcurge fara dificultate drumul de la aluzie 1a obiectul acesteia. Dar deplasarea

173

prin aluzie care are lac i11 vis se sustrage acestor doua limiti'iri. Aiei aluzia nu prezinta dedt raporturi eu totul exterioare ~i foarte indepartate de elementul pe care Jl Inlocuie9te ; in consecinta. ea este cifrata si dnd vrem sa ajungem 1a elementul v1zat, interpret area aluziei lasa impresia unui cuvint de spirit ratat sau a unei explicatii :fortate, trase de par. Cenzura vise101'nU-9i aUnge scopul decit daca izbute~te sa faca de negasit drumul ce duce de la a1uzie 1a substratul ei. Deplasarea de accent constituie un mijloc mai neobi9nuit de exprimare a gIndurilor.Ne servim adesea de acest mijloc in gindirea din stare de veghe, spre a produce un efeet comic. Ca sa. faceti 0 idee despre aces! efect, va. voi aminti urmatoarea anecdota : era intr-un sat un potcovar care s-a facut vinovat de 0 crima grava. Tribunalul a hotarit ca aceastil crima sa fie ispa9ita ; dar cum potcovarul era singurul din acel sat 91; prin urmare, indispensabil, 9i cum, in schimb, in acela9i sat existau trei croitori, a fost spinzurat unul din ace~tia In locul potcovarului. Al treilea eiect al procesului de e1aborare onirica este, din punct de vedere psihologie, eel mai interesant. EI consta dintr-o transformare a ideHar in imagini vizuale. Aceasta nu Inseamna ca toate elementele constitutive ale laeilor onirke a1' sufed aceasta transform are ; multe idei l1?i eonserva forma proprie ;;i apar ca at are sau in calitate de cun09tinte in visul manifest; pe de aWl parte, imaginile vizuale nu sint singura forma pe care 0 imbraca ideile in vis. Nu este insa mai putin adevarat ca imaginile vizuale joaca un 1'01esentia1 in formarea vise101'.Aceasta parte a procesului de prelucra1'e onirica este cea mai constanta; noi 0 eunoa~tem deja, a$a cum de altfel ne este CUl10scuta"reprezentarea verbala plastid!! a elementelor izolate ale unui vis. E evident ca acest rezultat nu este u~or de obtinut. Spre a va face 0 idee de dificultatile pe care Ie prezinta, inchipuiti-va ca ati preluat sarcina inlocuirii unui articol de fond politic printr-o serie de ilustratii, acHca treceti de la scrierea eu semne grafice la scrierea prin semne figurative. in ceea ce prive9te persoanele 9i obiectele concrete desp1'e can~ este vorba in articolulpropus, va va fi U90r 9i poate chiar eomod sa.Ie in10cuiti prin imagini, dar va yeti lovi de mari dificultati de indata ce veti aborda reprezentarea concreta a euvintelor abstracte ~;;i partnor de vorbire care a exprima relatiile dintre idei : particule, conjunctii etc. Pentru cuvintele abstraete va veti putea servi de tot felul de artificii. Veti cauta, de exemplu, sa transcrieti textul articolului poate sub 0 alta forma verbala putin utilizata, dar continind mai multe elemente concrete 9i susceptibile de reprezentare. Va veti aminti in acest caz ca majoritatea cuvintelor abstracte sint cuvlnte care au fost altadata concrete ~i veti cauta, Pf cit va vasta in putinta, sa gasiti sensul lor initial concreto Veti fibunaoara incintati sa puteti reprezenta "posesiunea" (Besitzen) unui lueru prin semnificatia sa concreta care este aceea de a i a$ezat pe (daraufsitzen) acest obiect. Procesul de eiaborare nu procecleo.za o.lte1.Unei reprezentari injghebate in asemenea conditii nu trebuie sa-i cerem 0 prea mare precizie. Asado.r, nu veti pretinde nu stiu ce rigoare din parte a trava1iului de elabor~re onirica dada inlocuie9te' 0 notiune atIt de greu de exprimat en ajutorul imaginilor concrete cum este adulterul 3), printr-o fractura de brat
3)

1n limba germana Ehebruch,

1,"'1.

traducere literala "ruptura de casatorie"

(Nota trad.). 174

(Armbruch) 4). Cunoscind aceste detalii, yeti putea intr-o oarecare masura sa corectati stingaciile acestor pictograme in cazul in care Ii se cere acestara sa in10cuiasca scrierea obi~nuita. Aceste mijIoace auxiliare lipsesc insa in cazul in care ni se cere sa reprezentam partile discursu1ui care exprimare1atii intre idei : pent1"u ca, din cauzCi ca etc. Aceste elemente ale textului nu vor putea fi, cieci,transformate in imagini. Tot a$a, procesul de elaborare a viselor reduce continutu1 ideilor viselor 1a materia lor bruta, filcuta din obiecte ~i din actiuni. Trebuie sa iti mu1tumiti daca yeti uvea poslbilitatea sa traduceti eu mal multa finete a imaginilor re1atiile care nu S8 preteaza la reprezentari concrete. Tocmai In acest fel rew?e9te procesul de elaborare onirica sa exprime unele parti ale continutului ideilor latente ale visului prin proprietatile formale ale visului manifest, prLngradul mal mult sau mal pu~in riclicat de claritate sau de obscuritate pe care i-I imprima, prin divizarea in mai multe rragmente etc. Numarul de vise partiale in care se descompune un vis latent corespunde in general numaru1ui de teme principale, de serii de idei din care se compune visuI latent ; un vis scurt preliminar indepline.;;te, in raport cu visuI principal subsecvent, ro1ul unei introduced sau al unei motivatii; 0 idee secundara care vine sa se adauge ideilor principale este inlocuita in visul manifest printI'-O schimbare de scena intercalata in decoI'u1 principal in care evolueaza evenimentele visului manifest. $i a.;;a mai departe. Forma insa~i a viselor nu estelipsita de importantB. .;;icere, de asemenea, 0 interpretan~. Multe vise care au loc in cursu1 aceleia.;;i nopti prezinta adesea aceea.;;iimportanta .;;i dovedesc Pe cind eorectam ~palturile acestor pagini, mi-a eazut intimplator sub ochi un fapt divers pe eare-l transcriu aici deoarece el aduee 0 confirmare nea'\'teptata consideratiilor noastre: "PEDEAPSA LUI DUMNEZEU" (Fractura de brat ca expiere a unui adulter). Doamna Alma M., nevasta unui rezervist, depune impotriva doamnei Clementina K. 0 plingere de adulter. Ea spune In pllngerea ei ca femeia lui K. a intretinut cu M. relatii condamnabile, pe cind propriul ei barbat se afla pe front, de unde el Ii trimitea totw;;i 70 de coroane pe lUna. Femeia Iui K. primise :;;i de la sotul reclamantei multi bani, In timp ce reclamanta insa~i ~i copilul ei sufera de foame :;;itraiesc in mizerie. Camarazii lui M. i-au raportat rec1amantei ca sotul ei a frecventat eu nevastci lui K. erI~me unde stateau pIna la ore tirzii din noapte. Ea chiar 0 data nevasta lui K. I-a Intrebat pe sotul reclamantei, de fata cu mai multi infanteri~ti, daca n_ar face mai bine sa-9i paraseasca "baba", ca sa traiasca cu ea. Proprietareasa lui K. I-a vazut adesea pe sotul reelamantei in locuinta ibovnicei sale, in tinuta mai mult dedt neglijenta. _ In fata unui judeditor din Leopoldstadt, nevasta lui K. a pretins ieri ca nu-l cunoa'\'te pe IvI. ,\,i a negat In consecinta :;;i pe buna dreptate toate relatiile intime eu acesta. _ . Martora Albertina IvI. a aratat insa ca ea a surprins-o pe nevasta Iui K. pe cale sa-l imbrati,\,ezepe barbatul reclamantei.
<I)

Interogat in cursul unei ~edinte anterioare, in calitate de martor, M. a negat la rindul sau oriee relatie ell nevasta Iui K. Ie1'1,insa, judecatol'ul a p1'imit 0sCl'isoare prin care M. I$i retrage marturia facuta anterior :;;i recunoa'lte ca a avut-o pe nevasta lui K. drept amanta pIna In luna iunie a anului treeut. Daca a negat orice relatie ell aceasta femeie, cu prilejul interogatoriului precedent, a facut-o Hindca ea H cautase si-l rugase in genunchi s-o salveze, nemartllrisind. nimie. "Ast/hi, se1'ia martorul,' ma simt obligat ,sa-i arat tribunalului tot adevarul, caci rupIndl}-mi mina stlnga, socot acest accident co. pe 0 pedeapsa dumnezeeasca. pentru pacatul meu". JudeciHorul constatind ea in actiunea penala datats. de mai mult de un an" reclamanta ~i-a retras pllngerea, ineuipata a-beneficiat de 0 hotadre de neurmarlre.

17~

dOrtul de a stapini din ce in co mai bine 0 exdtatie de 0 intcnsitate crescfnda. Intr-unul .'?i acela.;;ivis, un element deoscbit de dificultuos poate Ii reprezentat de simboluri multiple, de "dublete". Urmarind confruntarea intre ideila latente ale viscIor si visdc rnanlfeste care Ie inIocuiesc, aflam 0 multime de lucruri la' care nu ne a;;teptam ; in acest fel aflam, bun{war{l. ca insa;;i absurditateCl viselor are senmificatia sa deosebita. ,se poute afirma Cel asupra acestei chestiuni opoz1tia dintre concepti a medicala s1 conceDtla psilnnalitica desD1'e vi~ ating~ culmea acuitahi. Potriv1t ceiei dintii,' visul a1' fi absurd' pentn~ ca activitatea psihiciJ. al carei efeet este acesta ;;i-a pierdut Ol'ice-capacitate de a formula 0 judecata critic, ; potrivit conceptiei noastre, dimpotriv-iJ.,visul devine absurd de indata ce este exprinnt;l critica cuprinsii in inse;;i ideile visului, de indaHi ce s-a formulat judecata "e absurd". In legatura cu accasta ave~i un bun excmplu in visuI, pe care il cunoa;;referitor Ia intentia de a asista Ia 0 reprezentare teatrala (trei bilete ('ostlnd 1 florin ;;1 50 de creitari). Judecata formulata cu acest prUej ste ; a fost a absurditate sa 1m; rnilrit atit de cm'ind. cursul activitatii de interpretare afli:lm, de asemenea, ceca ce corcspunde indoieli1or :;;iincertitudinilor atlt de des exprimate de autond vlsului. anume daca un element dat s-a manifestat realmentc in dnca e.ste exact elementul invocat sau presupus, ~1nu <lItul. In genera], n'imic din ideile latente ale. visului nu COl'l'spundc acestor indoieli ~i incertitudini ; ele sint exclusiv efeetul cenzurii~i trcbuie considerate ca fUnd expresia unei tentative, partial izbutite, de suprimare, de refulare. Una din constatarile cele mai uimitoare este aceea referitoarc 121 modul In care procesul 'de elaborare onirica prelucreaza opozitiile care oCxistfi in cuprinsul visului latent. $tim deja ca elerl1cntele analoage ale materialului latent sint inlocuite in visu1 manifest pdn condensari. Or, contrariile Slnt tratate in acela~i fel ca ;;i analogiile ~i sint exprimate de preferinta prin acela;;i element manifest. 1\stfel un element al visului manifest, capabil sa exprime contrariul s;''tu,este posibil sa semnifice numai acest contrariu, sau sa exprime ambele sensuri simultan ; numai dupa intelesul general putem sa decidem alegerea noastra in ceea ce prive;;te interpretarea. Aceasta explica de ce nu apare in vis reprezentarea, univoca cel putin, a lui "nu". Acest mod eiudat de a opera, care caracterizeaza procesul de elaborare onirica, 1;;1gase;;te 0 fericitIt analogie in dezvoltarea limbii. Multi lingvi;;ti au constatat ca in limbile cele mal vechi antonimele puternicslab, clar-obscur, mar.::-mic slnt exprimate prin aceea:;;i radilcina ("opozitia de sens in cuvintele primitive"). AsHel, in vechea limba egipteana Ken insemna initial tare ~i slab. Pentru a se evita neintelegerile ce pot rezulta din olosirea unor cuvinte atft de ambivalente, in limbajul '101'bit 3-a recurs 121 0 intonatie ~;;i a gesturi care variaza cu sensul dat cul vrntului, iar in scriere cuvintul era insotit de un "determinativ", adid de 0 imagine care, insa, nu era destinata pronuntarH. Se scria dcci Kentare, insotindu-se euvintul cu 0 imagine care reprezenta un om stind in picioare, dupa cum se scria Ken-slab, insotindu-se cuvintul Cll 0 imagine care reprezenta un barbat chircit. Numai mai firzlu, In urma unol' u:;;oare modifid'iri imprimate cuvintuIui primitiv, s-a obtinut 0 desemnare speciaUi pentru fiecare din contrarlile pe care Ie ingloba. S-a ajuns in acest fel la dedublarea Iui Ken (puh~rnic-slab) in Ken - putemic :;;i Ken - slab. Citeva limbi mal tin ere ~i uncle limbi lTlOderne au con-

servat numeroase urme ale acestei opozitii de sens primitive. Va voi dta clteva exemple, dupa K. Abel (1884). Limba latina prezinta urmatoarele cuvinte intotdeaunaambivalente : altus (inaIt, adinc) 9i sacer (sfint, blestemat). lata citevaexemple demodifici.iri ale aceleia9i riidacini : clamare(a str'iga); clam (pe tacute, pe furi9, intr-ascuns) ; siccus (uscat) ; succus (sue, seva) .. $i in limb a germana: Stimme (voce) ; stumm (mut). Compararea limbilor inrudite ne furnizeaza numeroase exemple de acela9i gen. Engleza (lacUna) ; : lock (iDchizator, a Inchide) ; germana: Loch (gaura), Lilcke Engleza : cleave (a d~spica) ; germana : kleben (a lipi). Cuvintul englez without, al dirui sens literal este cu.-fara, nll se 111ai f-olose9te astazi dedt eu sensul tara,. ca vocabula with a fast folosWi spre a desemna nu numai 0 adaugi1'e, d 9i 0 scade1'e, ne-o dovedese cuvintele compuse withdraw, 1.uithhold G). La fel stan lucrurile eu cllvintul german wieder 6) .

o aHa particularitate a procesului de e1aborare onirica 1:;;igase9te pandantul In dezvaltarea limbii. In. vechea limbi'i egipteana, ca ,?i in aIte limbi mal noi, adesea se intlrnpla ca acela9i cuvint sa prezinte, pentru acela9i sens, sunete orinduite intr-o ordine rasturnata. lata dteva exemple extrase din comparatia intre limbile engleza 91 germana : Tapf (vas, aala) - pot,. boat (ambarcatiune) -- tub,. hurry (a 52 grabi) - Ruhe (odihnu) ; Ba/ken (bima) - Klaben (bu9tean), club,. wait (a a9tepta) - tiiuwen .. Compa1'atia intre latina 9i germana ne da : capere (a apuea) - packen ,. Ten (rinichi) - Niere. Inve1'siunile 'de acest gen se produc in vis in mal multe ieluri. CunOd9tem deja inversarea sensu1ui, inlacuirea a ceva prin contrariul. acestUta. In afar a de aeeasta, in vis S2 produc inversari de situatii, de 1'aporturi intre doua persoane,ca 9i cum totul s-a1' petrece intr-o "lume rasturnata". In vis, tocmai iepurele 11 fugareste adeseane vinator. Suecesiunea evenimentelor sufera de asemenea 0 inversiun'e, in a93 fel ca .seria antecedenta sau cauzala ia locuI aceleia.care trebuia sa urmeze in mod firesc. Este ca 1a teatrul de bUd, unde eroul cade m.ortteapan, mai inainte ca In culise sa fi rasunat focul dearma. care trebuia sa-l uelda. Sint apol vise in care ordinea elementelor este total intervertWi, In d9a fel inelt daca cineva vrea sa gaseasca sensul acestora, ele trebuie intemretate ineepind cu finalul si sfirsind eu inceputul. Va amintiti, fara fndolala, studiile noastre asup~'a simbolisticli viselor, uncle ain arat~t ca a se scufunda sau a cadea in apa 1nseamna acela;;i lucru cu a ie~i din ap8., adica a mo~i sau a na9te, ~l ca a te ditara pe 0 scara san a sui ni~te trepte au acela9i sens eu a cobori, sau ambele sensuri deodata.
5) Withdraw {Nota trad.)

= a retrage, a Iua fnapoi;

withhold

= a

opl'i,

a opri (de Ia).

6) Adverbul lvieder marcheazd. de obicei 0 itera1;ie_ aparind in numeroase $i verbe trad)sub~.t-antive cDmpusc, iar unecri are sens aclversativ (In sch.Lmb, 111S8.). (Nota

12 -

cr!. 404

177

Remardim eu u~urinta avantajele pe care Ie poate avea deform area viselor de la aceasta libertate de reprezentare. Aceste particularitiiti ale procesului de e1aborare onirid.i trebuie considerate drept trasaturi arhaice. Ele sint de asemenea inerente vechilor sisteme de exprimare, veehilor limbi 9iscrieri, 9i care prezinta acelea')i dificultati de care va fi yorba mai tlrziu, in legatura eu unele observatii edUce . .Spre a incheia, sa' formulam citeva eonsideratii suplimentare. In procesul de elaborare este vorba,. evident, de a transforma in imagini concrete, de preferinta de natura vizuala, ideile latente concepute verbal. Or, toate ideile noastre au ca punct de p1ecare imaginile concrete; materialullor primal', fazele lor preliminare slnt constituite din impresii senzoria1e sau, mai exact, din imagini-amintire privind aceste impresii. Numaiulterior cuvintele au fost ata9ate acestor imagini 9i constituite In idei. Procesul de prelucrare onirica imprima deci ideilor a tratare orientaw regresiv, 0 evolutie retrograda 9i, in cursul acestei regresiuni, trebuie sa dispara tot ceea ce dezvaltarea imaginilor-amintire 9i transformarea lor in ide! au putut aduce ca achizitii noi. Acesta ar ii, m;;adar, travaliul de elaborare a viselor. In prezenti.t proceselor pe care ni le-a dezvaluit, interesul nostru pentru visul manifest a trecut, prin forta lucrurilor, pe un plan secundaI'. Dar cum visul manifest este singurul lucru pe care noi il cuno39tem nemijlocit, ii vol mai consaera citeva remarei. Nimic mai firesc decit ea ViSlll manifest sa-fii piarda importanta in ochii no~tri. Putin ne intereseaza daca este fnchegat sau se lasa di50ciat intr-o suite. de imagini izolate, f8.ra legatura intre ele. Chiar ~i atunei dnd are 0 semnificatie aparenta, 9tim ca aceasta i9i datoreaza origil1ea deformarii operate de vis 9i nu are vreun raport organic eu continutul latent al visului, a9a cum nu exista raport intre fatada unci biserici italiene ~i structura 71 planul acesteia. In anumite cazuri aceasta fatadi'i a visului are fli ea 0 semnificatie, datorita faptului ca reproduce fara deformare sau abia deformat 0 parte constitutiva importanta a ideilor latente ale visului. Acest fapt ne scapa totu;>i, atH timp cit nn am efectuat interpretarea visului, care ne permite sa apreciem graduJ de deformare. 0 Indoiala asemanatoare incercam in eazul in care doua clemente ale visului. se apropie in a~a fel incit par sa S2 afle in str1nsa legatura. Din aceasta putem trage concluzia faarte importanta CEl e1ernentele corespunzatoare visului latent trebuie sa fie ~i ele 1a fel de conectate, dar in alte cazuri putem constata ca elementele asociate in ideile latente apar disoci.ate In visul mlli'1ifest. in general, trebuie sa ne ferim de a incerca sa explicam 0 parte a visului manifest prin alta, ca ~i cum visul ar. fi canceput ca un tot coerent 9i 11' dispune de 0 reprezentare pragmatica. In majoritatea cazurilor, visul seamana mal curind cu un mozaic facut din fragmente de diferite pletre dmentate intre e1e, hi a9a fel ca figurile care rezultil nu corespund deloe contururilor' originare ale acestor fragmente. Existi'l, in realitate, 0 prelucrare secundara 7) a viselor, care l!?i asuma sarcina transformarii intI'-un tot aproape coerent a datelor celor mai imediate ale visului, dar a~ezind materialul intr-o ordine adesea absolut incom7)

"sckundiire

Bearbeitug"

in textul original (Nota trad.)

178

prehensibila t;;i completlnd-o <leola unde acest lucru pare necesar, ell elemente intercalate. Nu trebuie, pe de aWi parte, sa exageram importanta proeesului de elaborare oniridi, nid Sa-I acordam 0 'incredere fara rezerve. Activitatea sa se epuizeaza in efectele pe care Ie-am enumerat; a condensa, a depIasa, a efectua 0 reprezentare plastica, a supune apoi totul unei elabodiri secundare, aceasta este tot ee poate acest proees sa realizeze :;;i nimie in plus. Judeditile, aprecierile critice, uimirea, eoncluziile formulate in vise nu sint niciodata efectele travaliului de elaborare, nu sint dedt rareori expresia unei refleetii asupra visului : eel mai adesea sint fragmente de idei latente care tree in visti.l manifest, dupa ee au suferit anumite modificari 9i 0 oarecare adaptare reciproea. Procesul de elaborare nu poate compune nid discursuri. In afara dedteva rare exceptii, discursurile auzite sau pronuntate in vise sintecouri sau juxtapuneri de discursuri auzite sau pronuntate in ziua care a precedat visul, acest~ discursuri fUnd introduse in ideile latente in calitate de materiale sau In calitate de excitanti ai visului. Calculele scapa, de asemenea, eompetentei proeesului de elaborare onirica ;ace1ea pe care Ie gasim in visul manifest sint eel mai adesea juxtapuneri de numere, aparente de calcul, total lip site de sens sau simple copli de calcule existente in ideile latente ale visului. .In aceste conditii, sa nu ne mire faptul ea vedem interesul manifestat pentru procesulde elaborare onirica orienUndu-se ditre ideile latente pe care visul manifest ni Ie deseopera intr-o stare mal mu1.t sau mal putin deformati'i. Dar nu sintem indreptatiti sa impingem aceasta schimbare de orientare pina 1a a nu vorbi, in eonsideratiile teoretice, dedt de ideile latente ale visului, punindu-Ie in locul visului propriu-zis ,?i formulind, 1a adresa acestuia din urma, propozitii care nu se aplica dedt celar dintii. Este ciudat ca s-a pututabuza de datele psihanalizei pentru a se face aceasta confuzie. "V18ul" nu este a1teeva decit rezultatul procesuIui de elaborare oniriea ; e1 este deci forma pe care acest praces 0 imprima ideilor latente. Travaliul de elaborare onirica este un proees de un ordin cu totul particular, carilla nu-i cunoa$tem inca ceva analog In viata psihica. Acestc condensari, deplasari, transformari regresive de idei in imagini sint noutati a CarOl' cunoa,~tere constituie principal a recompensa a efortu.rilor psihanalitice. Pe de aHa pa.rte, prin analogie cu procesul de elaborare onirica, putem constata raporturi care leaga studiile psihanali.tiee de alte domenii, cum aT fi evolutia limbii .~i a gindirii. Nu veti ficapablll sa apreciati intreaga in1portanta a aeestor notiuni decit dnd yeti ~ti ca mecanismele care guverneaza proeesul de elaborare a visului sJ:nt prototipuri pentru vlOdalitatile de producere a simptomelor nevrotice. Imi dau seama, de asemenea, ca inca nu putem imbrati~a intr-o singura privire ansamblul tuturor noilor achizitii de care psiho1ogia poate beneficia de pe urma acestor eercetari. Va atrag doar atentia asupra nailer dovezipe care Ie-am obtinut in favoarea existentei aete10r psihice inconstiente - far ideile latente ale viselor nu sint alteeva - ~i asupra dr~mului nebanuit de largpe care interpretareaviselor il deschide tuturor acelora care VOl' sa dobindeasca eunoa~terea vietH psihice ineonstiente. V~i analiza acum, in fata dumneavoastra, cUeva mid exemple de vise sprea va arata in detaliu ceea ce pina in momentul acesta nu v-am prezentat declt intr-un mod sintetic, eu titlu de introducere pre~atitoaI'e.
179

XII

ANALIZA, UNOR VISE


Sa nu va deceptioneze faptul ea, in loc de a va invita S{.l asistatj 1;; interpretarea unui vis maret ~;ifrun-os, va voi prezenta 'ii di? data areas!:) doar fragmente de interpretari. Va ginditL Elra indoiala, Cd, dupa atlta pregatire, aveti dreptul sa fiti tratati eu rnai nmltii incredere ~i ca., dutu mnd reu9ita interpretare a atItor mii de vise, am fi aduna demult 0 eoleetie de exeelente exemp1e de vise care sa poah:J.demonstl'Cl tot ceea ee am aratat eu privire la procesul de elaboTPxe oniric~i ::;i 1a continutul viselor. Poate di aveti drcntate, dar trebuie sa va nrevin eel. nUllel'aase diflcultati se opun realiza~ii dorintei dumneavoastrh. Mal inainte de toate tin sa va spun di nu exista persaane care sa faca din interpret area viselor ocupatia lor prlncipala. Cind avem prileju1 sa il1terpretam un vis? Ne ocupam uneori, rara nid 0 intentie speci21i'i, de visele unul prieten, sau de ale noastre proprii. spre a ne antrena in tehnica psihanalitic2.; cel mai adesea avem 1n5<1de-a face eu visele nevI'oticilor supw~i tratamentului psihanalitic. Aceste vise constituIe 1"'1ateriale excelente, superioare din toate punctele de vedere p<?rsoan210r sanatoase, dar tehnica tratamentului ne obl1ga sa subordon3Tl1 interpret3rea viselor intentiilor terapeutice 9i sa abandonam pe pm'curs un mare numar de vise de indata ce am reu$it sa extragem din de datele susceptibile de 0 utUizare terapeutica. Anumite vise, in special acelea care au loc in timpul curei, scapa pur ~i simplu unei interpretari complete. Cum ele irump din ansamblul materialelor psihice, pc care inca il ignoram, 111.1 putem intelege dedt 0 data cu terrninarea Ie curei. Conmnicarea acestor vise ar necesita sa vi S8 dezvaluie toate necunoscutele unci nevroze; acest 1ucru nu intra in intentiile noastre, deoarcce, dupa parerea noastra, studiul visului constitute 0 pregatire pentru aeela a1 nevrozeloi'. Aceasta mnd situatia, poate ca yeti renunta CLl draga inima la aceste vise, in schimbul explicarii v1selo1' oamenilor sanat09i sau a propriilor dumneavoastra vise. Dar acest lucru nu este citusi de putin realizabil, dat fHnd continutul acestor vise. Nu este citusi de putin 'Dosibil sa te confesezi tu insuti sau sa smulgi confeshmi aceiora care ':;;i-a\tmanifestat incredere:l lor in tine, cu aeea franchete $i sineeritate pe care ar cere-o o interpretare eompleta a viselor care, dupa cum 9titi,. tin de ceca ce este mai intim ill personalitatea noastra. in afara acestei dificultati de procurare a materia1elor, mal este un mativ care S2 opune comunic;'idi viselo1'. Dupa curn 9titi, vi.sul ii. apare celui care viseaza drept ceva straniu : eu atit mal mult trebuie 8a-i apara asHe1 acelora care nu cunose persoana respectiva. Literatura noastra nu duce Jipsa de anaEz<; de calitate :;;1complete in acest sens; eu Insumi am pu.blicat elteva in legatura cu evolutia un or . bo1navl; eel mal frumos exemplu de interpretare este poate acela publicat de Otto Rank. Este vorba de doucl vise

180

ale unei fete, legate unul de altul. Expunerea lornu ocupa dedt doua pagini de tipar, pc dnd analiza cuprinde 76 de pagini. Mi-ar trebui aproape un semestru ca sa facem impreuna 0 munca deacestgen. Cind abordam interpretarea unui vis mai lung9i mai InuIt sau maiputin deformat, aVCnl. nevoie de atitea elucidari, trebuie sa tinem seama de atitea idei 9i amintiri care apar in mi.lltea autoruluivi~Ului, trebuie Sa ne angajam in atitea digresiuni incH 0 prezentare a unei mund de acest fel ne-ar Iua foarte mult timp 9i nu ne-ar da nid 0 satisfactie. Va rog cieci sa va mu1tumiti cu ceea ce este mai lesne de obtinut, adka cu Comunicarea .unoI' mid fragmente de vise apartinind unoI' persoane nevrotice, din care puteni stlldia cutare sau cutare element izolat. Cel mai w;;or se preteaza demonstratiei simbolurile ;;i unele particularitati ale reprezentarii regresive a viselor. Va voi arata, in legatura cu fieeare din visele expuse fi comunicate. mai jos, motivele pentru care mi se pare ea ele merita a 1. lata un vis alcatuit din doua succinte imagini; Unchiul celui ce 0 femeie il viseaza fumeaza 0 tigara, ell toate Ca e intr-o simMta.saTuta $i il mingiie ca pe copilul ei. In Iegatura eu prima imagine, autorul visului (care este evreu) ne spune ca unehiul sau, am pios, Ilu a comis niciodata 9i nu ar fi capabil sa comita un asemenea pacat 1). Cit despre femeia care figureaza in a doua imagine, nu-i vine in minte decit mama sa. Desigur, exista 0 legatura intre aeeste doua imagini sau idei. Dar care? Cum el exclude categoric realitatea actului unchiului sau, sintem tentati sa. stabilim intre cele doua imagini 0 relatie de dependenta temporala. "In cazul in care unchiul men, cucernicia Intruchipata, s-ar decide sa puna tigara in gura simbiHa, este ea :;;1 cum m-a~ lasa dezmierdat de mama". Aceasta inseamna ca mingiierile schimbate cu mama constituie un lucru la feI de putin permis ca91 faptul. de aruma simbata pentru un evreu pios. Am afirmat anterior, iar dumneavoastra desigur ca va amintiti, ca in cursul procesului de elaborare toate relatiile dintre ideile visului sint suprimate, ca Inse~i aceste idei sint reduse la stadiul de materiale brute 9i ca sarcina interpretarii este sa reconstituie aeeste relatii ciisparute. 2. Ca urmare a publicarii luerarilot mde asupra visului, am devenit, intr-o oarecare masura, un consultant ofidal in ehestiunile legate de vise9i, de ani de z11e, primesc aproape de peste tot scrisori in care mi se comunica vise sau mi se cere parerea asupra unor vise. Fire;;te, sint recunoscator tuturor acelora care imi trimitsuficiente materiale spre a face posibilii interpret area sau imi prop un eiin9i;;i 0 interpretare. Din D.ceasta categorie face parte urmatorul vis, care mi-a fost comunicat in anul 1910 de ciltre un student in medicina din Munchen. 11 cHez spre a va demonstra cit degreu est~, in general, de inteles un vis atlta timp cit autorul sau nu ne-a dat toate lamuririle necesare. De asemenea, va voi seuti de 0 grava eroare, caci va soeot inclinati sa considerati interpretarea viselor care subliniaza importanta simbolurilor ca o interpretare ideala~i sa treceti pe planul al doilea tehnica bazata pe asociatiile care apar in legatura cu visele. 13 iulie 1910; Spre dimineataam urmatorul vis; Cobor pe bicicleta o strada din Tiibingen, cind un baset negruse precipita indaratul ?neu
1) A iuma ~i, in general, a aprinde iocul simbata este la evrei, potrivit prescriptiilor religioase, un pacat de neiertat. (Nota trad.)

181

$ima mU$cil de cillcii. Ceva mai departe sar de pe bicicletii, mil (L$ez pe o treapta $i incep sa ma apar'impotriva animaLuLui care latra cu tur-

bare. (Nici mu~catura, nici scena care 0 urmeaza nu ma fac sa traiesc Vreo senzatie neplacuta). In fata mea stau a$ezate doua doamne in
virstil, care mil privesc cu un ae1" batjocoritor. Atunci ma trezesc $i, luc1'U care mi s-a intimplat de multe ori, chiar in inomentul trecerii de la starea de somn lp, cea de veghe, visul imi apare in toata limpezimea.

Simbolurile ne-ar fi aid de putin ajutor. Dar autorul visului ne aduce la cuno~tinta urmatoarele: "Eram, de dtva timp, indragostit de o fata pe care n-o cuno~team dedt din vedere, .1ntHnind-o adesea pe strada, fara a fi avut vreodata ocazia sa ma aproprii de ea. A~ fi fost foarte fericH ca aceasta ocazie sa-mi fi fost data. de baset, cad imi plac mult animalele ~i cred ca am surprins cu pIacere acela~i sentiment ~i la dinsa". EI adauga ca adesea i s-a intimplat sa intervina, cu multi'i Indeminare ~i spre marea uimire a spectatorilor, ea sa desparta cHni inciHerati. Mai aflam ca fata care Ii placea era vazuta totdeauna in tovara~ia acelui cline de rasa. Numai ca in visul manifest tlnara nu apare, Wnd mentinut doar clinele care 0 intovara~ea. Se poate ca doamnele care rideau de el Sa fi fost evocate in locul fetei. Lamuririle sale ulterioare nu sint suficiente pentru clarificarea acestui aspect. Faptul ca . 5e vede in vis mergind pe bicicleta constituie reprodueerea directa a situatiei de care i~i aminte~te : n-o intilnea pe tinara ~i clinele ei dedt cinq era pe bicicleta. 3. Cind cineva pierde 0 ruda pretuita, are multa vreme vise ciudate, in care apar compromisurile eele mai uimitoare intre certitudinea mortii 1')inevoia de a-I reinvia pe eel decedat. Citeodata disparutul, eu toate ea este mort, continua sa traiasca, caci nu ~tie ca este mort, pe cind daca :ar ~ti aeest lueru el ar muri numaideclt; altadata el este pe jumatate mort 1?ipe jumatate viu ~i fiecare din aceste stari se distinge prin semne particulare. Nu am fi indreptatiti sa tratam aceste vise ea absurde, pentru ca reinvierea nu este mai inadmisibila in vis decit in basm, de pilda, unde ea constituie un eveniment obi~nuit. !n masura in care am putut sa analizez aceste vise, am gasH ca ele se pretau unei explieatii rationale, dar ca pioasa dorinta de a-I readuee pe mort la viata este satisfacuta de mijloacele eele mai extraordinare. Va voi cita un vis de acest gen, care pare bzar 1?iabsurd, 1?ia carui analiza va va dezvalui unele detalii pecare consideratiile noastre tE~oreticeau fost de natura sa va fadi sa Ie prevedeti. Este visul unui om care ~i-a pierdut de mai multi ani tatal. Tata a mul'it, dal' el a fast dezgl'opat :;i este prost dispus. El continua sa triliaseil dupa dezgropare $i .autoruL visului face tot posibiluI ea sa nu observe aeeasta. (Aici visul treee la alte lucruri, in aparenta foarte

l:ndepartate.) Tata a murit: 0 1?tim.Dezgroparea sa nu corespunde reali.taW, cum nu corespund realitatii nici detaliile ulterioare ale visului. Dar autorul visului relateaza ca, atunci dnd s-a Intors de la inmormintarea tatalui sau, a incereat 0 durere de dinti. El voise sa trateze dintele bolnav dupa preseriptia religiei mozaice : "Daca un dinte te face sa suferi, scoate-l", "Ii s-a dus la dentist. Dar acesta i-a spus : "Nu face sa-ti seoti dintele; trebuie sa ai rabdare. Iti voi pune in dinte eeva care va ucide nervul. Revino pestre trei zile, ea sa-ti extrag leacul".
11:12

Tocmai aceasta "extractie", spune deodata autoI'u1 visu1ui, corespunde d~zgroparii. Are e1 dreptate? Nu intru totu1, deoarece nu dinte1e trebuie extras , ci partea sa devitalizata. Avem insa aid una din ace1e numeroase impreciziuni care, potrivit experientei noastI'e, se constatii adesea in vise. Autorul visului a operat in acest caz 0 condensare, faclnd sa fuzioneze la un loc tatal mort ~idintele ucis ~i .totu~i pastrat. Nimic surprinzator. daca in visu1 manifest a rezultat ceva absurd, pentru ca nu tot ce tine de dinte se poate aplica tatalui. Unde sa gasim, in general, acea tertium comparationis care a facut posibila condensarea pe care 0 constatam in visul manifest? Ttebuie totw,;i sa aveh1 aici un raport intre tata ~i dinte, deoarece autorul visului ne marturise~te di e1 ~tie ca atund dnd visezi ca iti Gade un dinte, aceasta inseamria ca 'lei pierde pe cineva din familie. $tim ea aeeasta interpretare populara este inexactil sau ca nu este exada dedt intr-un. sens special, adica ineaHtate de butadi'l. In consecinta, 'lom fi eu am mai mirati sa regasim aceastfi tema in spatele tuturor eelorlalte fragmente ale continutului visului. Fara a i-o fi cerut, omul nostru incepe sa ne povesteasdi despre boala ~i moartea tatiilui sau, ca ~i despre atitudinea sa fata de Rcesta. Boala tatalui a durat mult, tratamentul 9i ingrijirile I-au costat pe fiu 0 multime de bani. $i totu~i el, fiul) nu s-a pIins niciodata, n-a manifestat nidodata nid cea mai mica nerabdare, n-R exprimat niciodata dorinta de a vedea terminate toate aeestea. El se lauda ea a dovedit intotdeauna fata de tatal sau un sentiment de pietate eonforma cu preceptele religioase, ca intotdeauna s-a eonformat eu stra~nicie legii mozaice. Nu va frapeaza eontradictia care exista in ideHe care se raporteaza la vis? EI a identificat dintele eu tatal. Fata de dinte el voia sa procedeze dupa legea mozaica, care porunce:;;te sa-l smulga de indata ce acesta este 0 cauza de durere si de nemultumire. Fata de tata voia de asemenea sa procedeze dupa legea care, d'e aceasta data,. spune sa nu te pllngi de cheltuieli 9i de neeazuri, sa suporti eu rabdare incerearea ~i sa-ti interzici orice intentie de aversiune fata de obieetul care constituie cauza durerii. Ana10gia intre celedoua situ~tii ar fi fost insa mai deplina daca fiul ar fi dovedit fat;l de tata acelea,?i sentimente ca fata de dinte, adica daca ar fi dorH ca moartea sa puna eapat existentei inutile, dureraase ~i eostisitoare a aeestuia. Personal sint convins ca acestea au fost cu adevarat sentimentele omu1ui nostru fata de tatal sau in timpul grelei boll a acestuia Elidi zgomotoasele sale proteste de pietate filiala nu erau destinate dedt s8.-i indeparteze atentia de aeeste amintiri. In situatii de acest gen dorim, in general, savina moartea, dar aceasta do1'inta l~i pune masea pietatii: moartea, se zice, ar fi 0 izb<'ivire pentru bolnavul care sufera. Observati totu~i ca aid noi depa~im limita ideHor latente inse~i. Prima inte1'ventie a acestora n-a fost in mod sigur incon'?tienta clecit putin timp, adica pe durata formarii visului ; dar sentimentele de ostilitate la adresa tatalui trebuie sa fi existat in stare ineonstienta inca de multa vreme, poate chiar din copilarie, ~i numaiin mod 'oeazional, in timpul bol!i, ele g-au insinuat in con:;;tiint;a,timid :;;ideghizat. eu inca 9imai multa certitudine putem afirma acela~i lucru eu privire la celelalte idei late~te ('are au contribuit la constituirea continutului visului. Nu descopenm in vis nid 0 urma de sentimente ostiie fata de tata. Dar daca c<'iutam
18.3

radacina unei asemenea ostilitati fata de tam reintorcindu-ne in copiEirie, ne amintim ca ea rezidil in teama pe care ne-o inspin'i tatal care, foarte timpuriu, incepe sa infrineeemanifesUirile sexuale ale copilului ~i continua sa-i opuna obstacole, din motive sociale, chiar si la virsta adolescentei. Acest adevar se aplica ~i atitudinii omului nostru fata de tatal sau : dragostea sa era un amestec de respect ~;ide teama care izvorau din controlul pe care tatal n exercitase asupra activitatii sexuale a fiului. Celelalte detalii ale visului manifest se explicil prin coniplexul on3nismulu.i. "Este prost dispus": aceasta poate fi foarte bine 0 aluzie cuvintele dentistului ca nu este imbucuratoare perspectiva pierderii unui clinte din acel loco Dal' aceastEi p1'opozitie pOette ca se raportcaza ~i la proasta dispozitie prin care copilul care a atins virsta pube1'tatif i~i t1'[,deaza sau se teme sa nu-~i tradeze preocuparile sexuale exage1'ate. Nu fara 0 anumita u~urare pentru sine a transrerat autorul visului, in continutul visului manifest, proasta dispozitie pe seama tatiHui sau, in virtutea unei inversiuni operate de procesul de elaborare, pc care deja 0 cunoa9teti. "El este 'in viatat(: aceastii idee corespunde tot aUt de bin(~ dorintei d:o> re'inviere, ca ~i asigu1'arii dentistului ca dintele va putea Ii conservat. Dar fraza : "autorul visului face tot pasibilu! ca (tatiiL) sa nu observe cce:ista", este deosebit de 1'afinata, avind drept sC,opsa ne sugereze concluzia ca e1 este mort. Slngu1'a concluzie semnificattva decurge totu9i din "complexul onanismului", fiind cu totul de inteles faptul ea t}na.ru~~ac~ t?t ce-iostii .in putinta spre. a as~unde tati'ilui v.iat~ :a s:x~ali'i. n.rruntltl-va, 111 legatura ell aceasta, ca totaeauna am fost onhgatl sa ne referiTa la onanism 9i la teama de pedeapsa pentru practicile pc care el Ie comporta, spre a interpreta visele care au ca obiect durerea de dinti. Acum vedeti cum s-a putut forma acest vis incomprehensibil. In acest scop au fost puse in aplicare mai multe procedee: condens area bizara ~i ingelatoare, deplasarea tuturor ideilo1' in afara sferoi de gindud latente, crea1'ea de numeroase structuri substitutive pentru cele mai profunde 9i mai indepartate dintre aceste ideL 4. Am incercat in repetate rinduri sa ab01'dam acele vise sobre :;;i banale care nu cantin nimic absurd sau straniu, dar in privinta caror<:J se pune intrebarea: de ce visam lucruri atlt de indiferente? Va voi .dta, prin urmare, un nou exemplu de acest gen : trei vise legate unul de a1tul, visate de 0 tlnara femeie '1n cursul aeeleia~i noptt a) Ea traverseaza salonul din apartamentul sau $i se love$te eu capuI

realmente petrecut anterior. Lamuririle pe care ea ni Ie furnizeaza ne indica eu totul alta directie. ,,$titiin ce hal imi cade pami. Copna rnea, mi-a spus ied mama, daca merge tot a~a, capul tau va fi miinepolmline gol en 0 poponeata". Capul apare aici drept reprezentare a partii opuse a corpului. Semnificatia simbolica a lustrei este evidenta : toate obiectele alungite sint simboluri ale organului sexual masculin. Ar fi vorba, deci, de 0 singerare a partii infe1'ioare a corpului, ca u1'mare a unei vatamari pricinuite de penis. A1' putea fi posibile inca multe aIte sensuri; alte lamuriri date de auto area visului ne arata ca este vorba de credinta ei potrivit careia menstruatia ar fi provocati1 de raporturile sexuale eu barbatul, teorie sexuala care numara multi. adepti printre fetele care nu au aUns inca vIrsta maturitatii.
184

de lustra care aUrna de plafon. RezuLta 0 plaga singerinda. Nici 0 reminiscenta; nid a aminti1'e referitoare la vreun eveniment

b} Ea dil in vis peste un !jant ad1:nc care, $tie, provine am scoaterea unui COp:lC. In legatura eu aeeasta ea observa ca copacul Insu~i lipse$te.

Crede a nu i vazut copaeul in vis, dar Intreaga sa fraza sluje~teexp:rlmarE unei alte idei care reveleaza semnificatia simbolica a faptuluL Acest vis se raporteaza In special la 0 aHa eoneeptiesexuala infcmtHa, potrivit careia ictele ar avea la inceput acelea~i organe sexuale ca biiietii ~l ea numai in urma eastrarii (smulgerea copacului) organele se::male ale femeii ar Iua forma cunoscuta.
c) Ea stil in fata sertarului biroului ei, al carei continut .ii este aiit de familiar indt l$i danwnaidecd seama de eel mcii neinsemnat mnestec al unei miini stra:ine. Sertarul biroului este, ca orlce sertar, cutie sau

caseta, reprezentare simbollca a organului sexual al femeii. $tie ca urmele raporturilor sexuaJe (~i, dupa Cum crede ea, ale pipaitului) slnt U90r de recunoscut ~i s~a temut l1mlta vreme de aceast5 dovada. Dupi'l. s parerea l1,ea, 1nte1'es1.1l uscitat de aceste t1'e1 vise const."i.indeosebi in cuno.;tiTLfele de care cHi dovada antoarea viseIor: ea i~i aminte9te de perioada investigatiilor sale infa11tlle asupra. rnisterelor viet-ti sexuale5 CEl :;;1 de rezultatele 1a care ajunscse ~i de care era, pe atunci, foartE~mindnl. 5. Inca putin simbolism. Dar de data aceasta trebuie sa expun, prealabil, pe scud, conte:dul psihic. Un domn, care ~i-a petrecut 0 noapte in intimitatea unei doC\mne, vorbe:'?te despre aceastEl dlnurma ca despre una din acele fid mateme 1a care sentimentul dragostei se intemeiaza exclusiv pe dorinta de a procrea. Dar imprejurarile In care a avut loc intllnirea despre care este vorba erau de a~a natura IncH au trebuit luate masurl de precautie impotrlva eventualiUltii unei sarcini 91, dupa cum se 9tie, principal a masunl consta in impiecEcarea Iichidului seminal de .? piit!~?de in .o:-ganu} genital al femeii. In dh~jneata care a urmat Intllmrn eu pncma, doamna poveste~te acest VIS:
Un oftter imbriieat eLL 0 manta rO$ie 0 unnare$te pe stmclc1. Eo. incepe so. alerge, urea scam easei sale,. I 0 nrmarc$te int:runa. eu riisuflarea taiata, ea ajunge la apartamentul ei, se strecoanl inc1untru $i incuie u.;;a en cheia. Ofiterul ramine afara $i, privind pc fereastra, ea a 'vede a y!zat pe 0 banea, plfngind.

Recunoasteti fara greutate in urmarirea de cat1'2 ofiterul eu rosie si in u~c~rea predpitata a scarii reprezentarea actului sexual. Faptul di' auto area vlsu1ui se incuie spre a se pune 1a adapost de urm~rit~r estQ un exelTInlll referltor la -acelell inversiun.i care-seproduc-atlt-de free'vent ill vi~e: de faDt este \70:r/)#(1 -de ne:realiz;:1rea actului s2xi.lalde caire barbat. La fel, e~-- ~i-a deplasat an1araC.lUn.e.a, atribu.ind-oo partenerului : pc acesta 11vede ea pllrrgind 'in vis, ceea ce de asemenea caITstituie 0 aluzie la ejaculare. Fara indoiala ca ati auzit spuilindu-se ea, potrivit psihanalizei, toati? visele 81' avea 0 semnificatie sexuaEi. Acum s'inteti in situatia de a va ~ . cia semna cIt de incorecta este aceasta parere. Cunoa~teti vise rep1'2zentind realizari ale unoI' dorinte, vise In care este vorba de satisfacerea unor trebuinte fundamentale, ca foamea, setea, r.evoia de libertate; '1 " ~ I"'t '"'dF~'>t-~~ CUlioasteh ae aserl1enea Vise pc care 'le-ull nUu<l llse ale eOl ~v L<tI"H $1 neribdarii, vise ale cupidit<:itii,vIse eg6iste. Dar trebuie sa considerati ~a pc un nou rezultat al cercetiirii psihanalitice faptul C2. visele extrem de deform ate (de altfel nu toate) servesc in speC'ial exprimarH dorintelor sexuale.
--.
"t ,:'-, '

-m-

185

G. Am un motiv deosebit sa aeumulez exemple de utilizare a simbolurilor in vise. Inca de 1a prima noastra intilnire v-am subliniat cit este de dWeil, in predarea psihanallzei, sa facem dovada afirmatiilor noastre ~i sa dobindim astfel convingerea auditorilor. AU avut in 'continuare multiple ocazii de a va asigura ca avem dreptat~. Or, intre diversele propozitii I?i afirmatii ale psihanaJizei exista 0 legi'itura atit de strinsa incH convingerea dobindWi cu privire 1a un aspect se poate extin de 1a 0 parte mai mult SDU mal pu~in intima a intregului. Putem spune despre psihanaliza co. este deajuns sa'-i intinzi un deget pentru ca ea sa-ti ia toata mina. Acela care a inteles ~i a adoptat explicarea actelor 1'atate trebuie, spre a i logic, sa adopte tot resiul. Or, simbolistica viselor ne ofera un alt aspect la fel de usor accesibil. Va voi expune visul, de-acum publicat, al~unei femei simple, al carel barbat este agent de Roli'~ie~i care eu siguranta ca nu a auzit vorbindu-se despre despre psihanaliza. Judecati dumneavoastra in:;;iva simbo1istica vlselor dad" interpretarea aeestui vis cu ajutorul simbolurilor sexuale trebule sau n'..1 sa fie considerata ea arbitrari'"t 8i fortata.
O;'i

" ...Cineva s-a introdus atunci in 'locui'nt(! $i, nelini$titZi, ea chemna un agent de politie. Acesta, insa, in fntelegere eu cei doi "punga$i", intra intr-o biserica unde urea mai multe trepte. In spatele bisericii erG un munte acoperit de 0 padUTe deasa. Agentul de politie Civea 0 cascheta $i purta grum6.jer $i manta. Avea ;barbCi ncagra. Cei doi vagabonzi, care il insoteau in lini$te pe agent, purtau in jurul ?oldurilor orturi in forma de sac. 0 CaraTe ducea de la biserica la munte, marginitZi de-o parte .~i de alta de ierburi $i tufi$uri caTe deveneau tot mai dese, formind 0 adevaratil pCidure in virful muntelui".

Reeunoa:;;teti eu u:;;urinta simbolurile folosite. Organele genitale rhasculine slnt reprezentate de 0 trinitate de persoane, iar organele feminine de un peisaj, eu capela, munte ~i padure. Treptele apar easimbol al actului sexual. Ceea ee este numit munte .in vis, .in anatomic poarta acela:;;inume : muntele lui Venus, osul pubian. 7. Inca un vis care trebuie interpretat CLl ajutorul simbolurilor, vIs remareabil I?i eonvingator, prin faptul ca insw;;i autorul sau a talmacit toate simbolurile, fara sa posede nid eea mai neinsemnata cuno~tinta teoretica eu privire la interpretarea viselor, cireumstanta eu totul exceptlonala, ale earei elemente nu Ie cunoa9tem en exaetHate.
"El se plimba impreun(I_ eu tatei) sau intr-un loe care eu siqurcLnfi'f este Pmterul 2), did se vede rotonda $i inaintea acesteia 0 mica ridiCQ.tuTade care este ata$Clt un balon captiv care pare destul de dezumflat. Tatal sau il intreaba la ce servesc toate acestea; intrebarea it mira, dar nu do dtu$i de putin explicatia care se cere. Sosesc apoi hilT-O curte in care se intincle 0 mare placa de iier, alba. TataZ ar vrea so. clesprinda 0 bucata mare, dar prive$te in jurul sau ca sa vada daca spune atunci ca aT ii .de ajuns sa anunte paznu-l observa cineva. EI nicul : va putea in acest fel so. ia cit va vol. Din eurtea aceasta, 0 seara duee intr-un $Clnt ai earui pereti sint eapitonati ca de exemplu un fotoriu din piele. La capatul acestui $Clnt se afra 0 lunge! platforma, dupa care incepe un alt $ant".

ii

2) Vestit pare situat in partea estica a Vienei, in vecinatatea Dunarii, deschis pentru public din annl 1766, din ordinnl imparatului Iosif al II-lea (Nota

trad.)

J26

Autorul visului da el insu:;;i urmatoarea interpreta1'e: "Rotonda 1'eprezinta organele genitaIe, iar baIonul captiv nu este altceva dedt penisuI meuu carui capacitate de erectie este diminuata de clUJ.vavreme". Sa traducem mai exact toate acestea: rotonda este regiunea fesiera pe care copilul 0 sacoate in general ca faclnd parte din aparatulgenital; mica ridicatura din fata acestei rotonde reprezinta testiculele. in vis, tatiil il intreaba ce insearnna toate acestea, cu aIte cuvinte care este scopu1 :;;i functia oI'ganelor genitale. Fara riscul de a ilC inge1a, putem sa intervertirn situatiile 9i sa admitem ca fiul este acela care intreaba. Tatal nepunind niciodata, in viata reaIa, asemenea intrcbare, trebuie sa consideram aceasta idee a visului ca pe 0 dorinta sau <,,\ n-o acceptam decit in mod conditionat: "Daca a:;; fi cerut tatalui r,:eu lamuriri cu privire la organele sexuale ..." Vom gasi imediat inalti'i parte continuarea :;;i d~zvoltarea acestei idei. Curtea in care se afla intinsa placa de fier alba nu trebuie conside:rata ca fiind esentialmente un simbol : ea face parte din localul in care 1'5iexercita tabHnegotul. Din discretie, am inlocuit cu metalul alb articolul cu care face el cornert, fara a schimba nimic din continutul visului. Autorul visului, care i:;;i ajuta tata1 in afaceri, a fast inca din prima zi 90cat de incorectitudinea procedeelor prin care in general se d:;;tiga bani. De aceea trebuie sa dam ideii despre care am vorbit mai sus urmatoarea dezvoltare;. "Daca i-a~ fi eerut tati'ilui meu lamuriri, e1 m-ar fi in:;;elat, a9a cum i$i in$eala clientii". Tatal voia sa desprinda o bueata din placa de metal alb: putem v.edea foarte bine in aeeasta intentie reprezentarea necinstei comercia1e, insa autorul visului ne da el insu$i 0 alta explicatie: aceasta semnifidi onanismul. Lucrul acesta 11 :;;tim de multa vreme, dar, in plus, aceasta interpret are se aeorda eu faptul ca secretul onanismului este exprimat prin contrariul sau (fiul care ii spune tat<'ilui ca, daca vrea sa ia 0 bucata de metal alb, trebuie s-o faca pe fata, cerind ingaduinta paznicului). A$adar, sa nu ne mire faptul ca 11vedem pe fiu atribuindu-i tatalui practici onaniste, a$a cum i-a atribuit intrebarea din prima seena a visului. Cit despre $ant, autorul visului 11 interpreteaza evocind captu$eala 1110alea peretllor vaginali. Din parte-mi adaug ca coborirea, ca in alte cazuri urcarea, semnifica actul sexual. Primul:;;ant, ne spunea autoI'ul vlsului, era urmat de 0 lunga plat~ forma la capatul eareia ineepea un alt :;;ant: aid este yorba de detalii biografice. Dupa ee a ~vut dtva timp raporturi sexuale normale fI'ecvente, autorul visului se afla. actualmente in dificultate in ceea ce prive:;;te savi1'$iI'ea actului sexual din eaUza unor inhibitii $i spera ca, gratie tratamentului, sa ajunga la vigoarea de altadatfi. 8. Cele doua vise care urmeaza apartin unui strain eu inclinatii poligamice foarte pronuntate. Vi Ie cHez spre a va demonstra ca in vis apare totdeauna eul autorului visului, chiar 9i atunci dnd acesta este disimulat in visul manifest. Valizele care figureaza in aceste vise sint simboluri feminine.
a) EI pleaci'i in voiaj, bagajele sale sint aduse La !Jadi eu trasura. Aeestea se eompun dintr-un mare numar de valize, printre.care se gasese doua mari valize negre, de soiuL "vaIize eu nwstre". EI spune pe un ton de consoLare : astea nu merg dec'it pina Ia gara.

Calatore$te intr-adevar cu multe bagaje, dar in cursul tratamentului ne dezvaluie multe istorii eu femeL Cele douii valize negre corespund
187

eu daua femei brunete, care joaca in prezent in viata sa un 1'01 de prima importanta. Una dintre ele voia sa-I urmeze la Viena; dind curs 5f2tului meu, i-a telefonat sa nu intreprinda nimic in acest sens.

b) 0 scena La vama: Unul din tovaraiii Zui de drum deschide vaZiza $i, triigznd nepiisator din tigara, zice ca nu-i nimic induntru. Vame$ul pare sa-Z' creada, dar reincepe sa scotoceasca {'i gase$te ceva ell toted interzis. CaUitoruZ spune atunci ell resemnare: nu-i nimic de facut,

GilEitorul este el inslv;;i; vame~ul siut eu. In general foarte sinceI' marturisil'ile sale, el valse 52-ml ascunda relatiile pe care tocmni Ie innodase cu 0 femei'e, presupulliud. pc buna dreptate ea doamna aceca nu-m1 era necunoscuta. El a transferat asupra altei persoane penibEa situatie a euiva care prime~te 0 dezmintire :;;i pare, in acest fel, ca e1 1113U:'l1 nu figureze in vis. sa 9, lata exemplul unui slmbol pe care inca nu I-am mentionat';
El Z$l intUne$te sora in compcmia a dou6. prietene, EI intinde ~ina acestora, .dar n'lf propriei s~le surori ....

Acest VIS nu se refera la mel un evemment cunoscut. Annnhr118 sa.!e se raporteaza mai degrabii 1a 0 perioada in care e1 a observat pentn.l prima data, c<7mtindcauza acestui fapt, ca pieptul S8 clezvolul tirziu 1a fete, Cele doua surori reprezlnta deci sinH, pe care el i-ar fi apucat bueuros, numai sa nu fi fast sinH surorii sale. 10. lata un exemplu de slmbolistica a mortii in vis:
Ze

eZe insele surori, , .

El merge pe un pod de fier Snalt $i rigid, eu doua pet'soane pe care cunoa$te, dol' carora la tl'ezi,e Ie-a uitat numele. Deodata cele doue pt'rSOQ'ne dislJar i el vede 1111 uLirbat spectral care poarta 0 boneta un costnm de pinza, 1Z intrcaba. dad nu e tdegrafistuZ ... lVu. Daca este vizitiul. Nu. l$i continua drumul, mai traie$te in vis 0 maTe neli .. ni$te $i, chiar treaz fiind, ili prelunge$te viSed, inwginindu-$i ca podul de fier se prabu$e$te, anmcindu-l in abis.

Persoanele despre care se spune ea nu Ie cunoa:;tem S'lU CEl Ie-am uitat nu:nele slnt eel mal adesea persoane foarte apropiate. Autarul visului are un frate sd 0 sod,; daea le-ar fi dorH moartea, n-a1' fi fost dedt firC3C sa traiasci:i el lnsusi 0 nellniste de moarte. in ceea ce priveste teleg1'afistul, el remarca' ea acesti~ slnt totdeauna transmWitori de've9ti 1'ele. Dupa uniforma, putea i 9i un lampagiu, da1' lampagiii au de asemenea printre atributii 9i stingerea felinarelor, Cl93cum geniul l11.ortii stinge flacara vietH. Ideii vizitiului, el Ii asociaza poemul lui Uhland despre periplul regelui Carol 9i i9i aminte9te in legatura cu aceasta de 0 primejdioasa calatorie pe mare impreuna cu dol eamarazi, calatorie in cursul care1a el juease ralul regelui din poem. In legatudi cu podul de fieI', 1:;i aminte9te de un gray accident petrecut in ultimuI timp si de absurdul aforism: viata este un pod susDendat. II.' Alt exemplu de reprezenta~'e simboliea a mortE: un damn '(v,:-cunoscut depune in onoarea sa 0 carte de vizitCi in ehenar negru.

12. Visul urmator care are, de altfel, printre antecedentele stare nevrotica, va va interesa sub multiple aspecte.

sale,

EI ealatore$te cu trenul. Tren'!u se opre$te zn pUn dmp. El creae ca este vorba de un accident, ca trebuie sa fodi ceva spre a se salva" traverseazii toate compartimentele $i ii omoaTa pe toti eei pe eare-i intUne$te: conductoT, mecanic etc.

De acest vis se le.Dga relatarea unul fapt, facuta de un prieten. Pe o cale, ferata italiana era transportat un nebun Intr-un compartiment
188

rezervat, dar din nebagare de seama a fost Eisat sa intre un calaior in aeela~i compartiment. Nebunul I-a ucis pe ('illato1'. Autorul visului se identifica deci cunebunu1 ~i l~i justified actul prin obsesia, care 11 chinuie din dnd in dnd, ea t1'ebuie "sa suprime pe toti martorii". Apoi gase~te 0 motivatie mai buna, care formeaza punetul de plecare a1 visulaL In ajun 0 v3.zuse la teatru pe fata ell care trebuia sa se insoare, dar 11 facea gelos. Data fiind intensitatea pe pc care 0 parasise,deoareee care 0 putea atinge la" el gelozia, ar Ii innebunit de-a binelea daca s-ar Ii casatorit cufata. Aeeasta inseamna : el 0 socoate atH de putin sigura, ineH ar fi fost obligat sa omoare pe tot! eei ce i-a1' fi ie~it in cale, cad ar ii fost gelos re toata 1umea. $Um deja ca faptul de a travers a o serie de ineaped (aid compartimente) 2St2 sirnbolul casatorlei. In legatura ell oprlrea trenului in plio clmp :;;1eu fdea de Clccldeot, e1 ne spune ea intro zi in care calatorea intr~adevar pe cale~l ferata, trenul S2 oprise subit intre doua statii. 0 tlnara doamna care se afla Hngi'\.021 a emis parerea eElprobabll S8 va produce 0 ciocnire cuun aU tren 9i di in acest caz prima masura de precautie care trebuie luata estc sd ridici in sus picioarele. "Pidoarelein sus" au jucat de asemenea un rol in l1umeroasele plin1DEirl 0i ex.clII'sii 1a tai."'ii 1)2 care Ie facuse eu fata in zilele feridte ale primel 10i' dragoste. 0 nOUil dovada Cd a1' fj trebuit sa fie nebun ea s-o ia acum de sotie. eu toate aeestea, cUl1oas;.terf'3 situatiei Imi nermite sa afirm ea dorinta de a savirsi aeeastil nebu. nie-~u era ~itu~i -de'putin absenta 13 e1.

XIII TRAsATURI ARHAICE $1 INF A:I"IT[LISMUL VISULUI


Sa revenim la rezultatul nostru potrivit caruia, sub influenta G.'nzurii, procesul de elaborare onirica comunica ideHor latente ale visului un alt mod de expresie. IdeHe latente nu sint dedt ideile con~tiente ale vietH noastre din starea de veghe,idei pe care noi Ie cunoa~tem. Noul mod de expresie prezinta numeroase trasiHuri neinteligibile pentlu noi. Am aratat ca acesta dateaza din epoci de mult depa9ite ale dezvoltarH noastre Intelectuale, tinind de limbajul figurat, de raporturile simbalke, poate de conditiile existente inainte de dezvoltarea limbajulul nostru abstract. De aceea am calificat drept arhaic sau regresiv modul de expresie al procesului de elaborare onirica. ,n _,_ Veti putea conchide cil studiul mai aprofundat al proce-sului de eL=,": borare a visului ne va permite sa colectam date pretioase despre lnceputurile putin cunoscute ale dezvoltarii noastre intelectuale. Sper sa fle <:t;;a, a, aceasta cercetare nu a fast in{;a intreprinsa. Preistoria Ia care: d ne conduce procesul de elaborare onirica este dubli:i : mai intH preistoria individuaEi, copiHiria, apoi, in rnasura in care individu1 reproduce pe scurt~ in cursul copilariei sale, intreaga dezvo1tare a speciei umane, pre- istoria filogenetica. Ca S8 va reusi intr-o zi sa se stabileasca DarteC! care, in procesele psihice latente, 'revine preistoriei individua1e ii Elementele care, in aceasta viatJ; provin din preistoriafilogenetica, faptul nu-mi pare imposibil. Astfe1, bunaoara, dupa parerea mea sintem autorizati sa socotirn ca pe 0 mo~tenire filogenetic3. simboUzarea, pe care incHviduI ca atare nu a invatat-o niciodat8.. Dar acesta nu este singuru1 caracter arhaic a1 visului. Cunoa~teti eu totii, din experienta, remarcabila amnezie a eopUariei. Mi'i refer 13 faptul e11primii clnd, ~ase san opt ani din viatii nu lasa, ca evenimentele triiite ulterior, urme in memorie. Intilnim multi indivizi care cred ca se pot lauda eu 0 continuitate mnemonica ce se intinde pe toati'i durata vietH lor, de la primele sale inceputuri, dar eazul contrar, ace1a a1 lacunelor in memorie, cste mult mai frecvent. Cred eElacest fapt nu a suscitat interesu1 pe care il merita. La virsta de doi ani copilul ~tie deja sa vorbeasca bine; cmind dupa aceea 81 dovede~te ca 9tie sa se orienteze in situatii psihice complicate :;d i~i manifestii ideile ;;i sentimente1e prin cuvinte ~i fapte pe care i Ie reamintim mai tirziu, dar pe care el insu:,?iIe-a uitat Cu toate acestea, bemoria eopilului fUnd mai putin incarcata in primii ani decit in anii care urmeaza, spre exemp1u la opt ani, ea ar trebui sa fie mai eficace ~i mai sup1a, deci mai apta sa retina faptele 9i impresiiIe. Pe de aIta parte, niei un fapt nu ne autorizeaza sa consideram func~ tiC! memoriei ca pe 0 functie psihica elevata 9i dificila: gasim,dimpot1'ivEl, 0 buna memorie chiar ]a pe1'80ane al carol' nivel intelectual este foa1'te scazut.
190

Acestei particularitati i se suprapune 0 a doua, anume faptul ca vidul mnemonic care se intinde asupra primilor ani ai copilariei nu este absolut: rasar uriele amintiri bine conservate, amintiri care corespuncl eel mai adesea unoI' impresii plastice ~i carora,de altfel, n1mie' nu Ie justifica conservarea. Amintirile care se raporteaza la evenimente ulterioare sufera in memorie 0 select1e: ceea ce este important se pastreaza, restul este indepartat. Nu la fel se petree lucrurile eu aJi'1intirileconservate din eea mai frageda copilarie. E1e nu eorespund in mod necesar unor evenimente importante din aceasta perioada a vietH, nici macar unoI' evenimente care ar fi putut s<1 para importante din punetul de veclere al copilului. Aceste amintiri sint adesea atit de banale s1 de insignifiante incH ne intreMm cu uimire de ce aceste detalii au sdpat uitarii. Am incercat odinioara sa solutionez eu ajutorul analizei enigma anmeziei infantile ~i a resturilor de amintiri pastrate in ciuda acestei amnezii, ajungind la eoncluzia e8. la eopil singure1e care au supravietuit sint amintirile importante. Numai ea, datorit[l proceselor pc care deja Ie cunoasteti si care sint condensarea si mai ales deolasarea, ceca ce este important ~ste in10cuit in memorie prin elemente' care par mai putin importante. Am dat din aceasta cauza amintirilor din copilarie numele de amintiri-coperta i),. 0 analiza aprofundata permite sa degajam tot eeea ce a fast uitat. In tratamentele psihanalitice ne gasim totdeauna in fata nevoii de a umple lacune1e pe care Ie prezinta amintirile infantile ~i, in masura In care tratamentul da rezultate aproape satisfacatoare, adica fnt1'-un foarte'mare numar de cazuri, izbutim sa evocam continutul anilor copi1ariei acoperit de uitare. Impresiilc reconstituite nu au fast in realitate niciodata uitate: ele au ramas doarinaecesibile, latente, refulate in zona incon~tientu1ui. Se intimpla ins8. ca ele &~ izbucneasca spontan din incon:;;tient, aceasta produdndu-se adesea eu prilejul viselor. Se pare deci ca viata onirica 9tie gasi calea de acces 1a aceste trairi infantile 1atente. Gasim in legatura eu acestea exemple admirabile in Eteratura :;;i eu insumi am putut Educe in sprijinul' acestui fapt 0 contributie personaJa. Am visat intr-o noapte, intre altele, 0 anumita persoans care imi facuse un serviciu ~i pe care 0 vedeam clar in fata ochilor. Era un om mic de stat, chia1' grosolan, avind capul adinc infundat intre umeri. Am conchis, dupa contextul visului, ca acest om era medic. Din fericire am putut-o intreba pe mama, care inca traia, care erainfatisarea exterioara a medicu1ui din orasu1 meu natal pe care il para~i~em la virsta de 3 ani si am aflat cii acesta fusese Intr-adevar ehiar mic de statura, grobian, ca avea capul infundat 1:ntre umed: am mai aflat in plus, de 1a mama, in ce imprejur:lre, uitata de mine, ma ingrijis.e. Ace,st acc~s 1~ r.?atevrialel~~ltat~ din, primii ani de copilarie constia tme, decl, 0 aHa trasatura arhme:Cl vlsulm. Aceea~i explicatie este valabila 91 pentru 0 aIta dintre enigrnele de care ne-am izbit pina in prezent. Va amintiti de uimirea pe care aU incercat-o dnd v-am adus dovada ca visele sint declan:;;ate de cdorln1:e sexuale esentialmente reprobabile 9i de 0 licentii adeseaexcesiva, in a~a fel 1no1t au' facut neeesara instituirea unei cenzuri onirice ~i a unei deformari. Od de cite ori am interpretat un vis de acest gen, nu s-a
t~ ,,Deckerinnerungen"

in textul original (Nota trad.)


191

intlmp1at niciodata ea autorul visului sa nu protesteze ; incazul eel mai favorabil, adicii chiar :'1i atunci c1nd 5e inclina in fata acestei int'21'pretari, e1 se intreaba totdeauna de unde i-a putut \;eni 0 asemenea dodni;a pe care 0 simte incompatibila ell caracterul sau, contrara ansambJului tendinte1oI' ~i sentimentelor sale. Nu este necesar sa insistlim ca sa dovedim originea aeestor dorinte. Aceste dorlnte reprobabile i~i au radacinile in. trecut, adesea intI'-un trecut care nu eSle prea indepartat. Este posibil sa dovedim ea ele au rost odinioara cunascute sl comtiente. al carei vis inseamna en ea doreste rnoartea fEcei s'ale in' virsta de 17 ani reeunoa~te, datorita indrumarU' noastI'e, ca intr-adevar a avut aceasiCl dorinta intr-o anumita periGadti.. Copilui 50 naSCllse clintT--un

nefericit, care se t2rn1indse prin

ruptUl'a.

Pe cind era

111C2 Ins-}rM~

ell fiica sa, ea urman? a unei scene ell 50tul a avut un &cces de in D9a fel incH pierzindu-9i ariee stapinire de sine iucep1.1s2 sa-91 loveascEt pintecele cu pumuli, in nildejdca ca va pricinui asHel moa1't20. copiIului l)e care-l purta. Sint Iname care :I~.i itlbesc astazi copiji eu taJlcare ITLIi-au conceput tottl~,;l drete, po,}te chiar ell 0 tdndre-~e exugeratil decit far,"l tragcre de in__ ~i Ie-au dorit udesea moartea lnuinte de a se ilrdi nB.:;;te. Cite dini.re ele :nu au clat dorintci lor tin inceput de realizare, din fericire inofensiv! ;;>1 a5tfel dorInta enigmatica de a vedea murind 0 persoana iubita i~;;i are obir9ia chiar 1a inceputul relatiilo1' c1.1aceasta. Tatal, al carui vis ne autol'izeaza S2 admitem prin interpret are ca do:re~te moartea copilulul silu pI'im nascut :;;i prefel'ut, sfir:;;e9te de asemenea prin a-01 aminti ca aceasta dorinta nu i-a fost intotdeauna stra2rD.. Pe dnd copilul era inca la sin1.11 mamei sale, tataI, care nu era mulde e~satoria S<,I, i~i spunea adeseaca dad micutul, care nn inS2:nna nimic pentru el, ar muri, 81 ar redeveni libel' :;;1ar da 0 mal bU.na folosintJi liberEltii sale, Putorn demomtra aceeasi origine ber-un m'J.re mana I' , de c3zu1'1 de' u1'a; este vorba in aeeste cazuri de amintiri ean:~ se refera la fante co 3D:lrtin trccutului, odinio3rc1 eonstlente s1 J'uoecmC1 un I'ol 111 vlata pSlrl1ca. 1n11 vep spune ca dm rn.oment ce nu m.l ex\st8t modificari in atitu.dinea eu prlvire Ia 0 persoana, din moment ce ace2sta atitudine a fast rncreu binevoltoare, dodntele 91 visele ell pridn" nu trebui 511 existe. Sint cu tatuI dispus sa recunosc Reeast;'! conduzle, clur va invit totodatil sa tincti searna nu de textul visului, ci de sensul care ni 58 dezvIl1uie ca urr:1are a interpretdTiL Se po ate Inthnpla ca visul manifest care are ca obiect moartea unei persoane iubitc 5a-9i 1"i "'13 ("O'j!' 0 _1_~-!..:)'-'-1 ... mCl<r,;;",j"1';er;0?j'o"," o'o.>r sa" semnl~fir>e l'n reaHtate ('11 ~ i--"\~' '_I 1~.~ _",-_ toLtil aJtceva S,~:~,U TIll se i sefv.lt (12 persoe.na iubita declt in calitate de sa SL(~;:3titllt In:;elator pentru 0 alta p2r~o311d. Dar8cceasi sltuatie ridlca si 0 a1.ta pro1)lelna, rnult I11al serioasa. 0:1 i"h~::lr .-1:1;:;1:-),...;, r1mi:t',co p -CTf)1~.iS'D'ull}e c~1 aceasta dorln-~ti de l110arte a -.1 2z:;_stat s1 a fast confirn1Hta de amintirea evocata, ce constrlule aC2dsta ~ explicatJe? Aceu3ti dorlnta, de muIt timp 1nvins3., nu mal sa existe a~um in inconstient 'declt In calitate~ de amintire indilipsiFi de arlee pute{'e .de stimulare. !ntr-adevclT, nimic nu aceastel putere, Atunci dr; CD aceasta dorinta cste evocata in vis? intrebare absolut justifjeata, Tentativa de ai cIa un rQspuns ne-Elr dLtCC cleDdrte sl ne-err o-bliga sa adoptarn 0 a.tlbJ.dinc dete:rrninata ell la unul' din aS1.1cetele cele mal importante ale too1'ici viscIor, Sint sEit Sf\ rarnin in cadrLll eXDunerH mele :;;i sa practic 0 abtinere moment.:l'n{'t, S,~ ne I1mJtumirn, as~dar, ell [)pt.l.!!. de a fi C;t~n,.mntrat Crt aceastJ
~ .-, -. _. . a a). .... ~ '-' . '. ' ~ <11' .,L (..: , t._ .. ~~.~~?(_~1., .....,.<'""< .. ~

A __

-'-.h

~. ~

l""'n"":i

" __',_",

.;\.,

'I....<"',"'

..~

,:'1../.-,-,,-

.C-l.,,-,,_

~ . __

'-- . ~_.

_-';'-_

_0.

0;

~_,

I-

192

dorinta inabu~ita joaca rolulde excitant 0.1visului 9i sane eontinuam cercetarile in scopul de a ne da seama daca 8i ce1elalte dorinte rau famate i~i au originea in trecutul individului.' . Sa ne ocupam de dorintele de suprimare a unor persoane pe Care trebuie sa Ie punemin legatura eel mai adesea cu egoismu1 nemarginit 0.1autorului visului. Este usorde aratat caaceasta dorInta este cel mai frecvent creatoare de vise. Ori de cite ori cineva ne bareaza drumulin viata (~i cine -nu ~tie cit de frecvent apare acest caz in conditiile atit de complicate ale vietH noastre o.ctua1e),visul se arata gata sa-l suprime, fie acesta tato.". mama, un frate sau 0 sora, un sot sau 0 soata etc. Aceasta rautate a naturii umane ne-a uluit ~l nu eram dispu~i, desigur, sa admitemfara rezerve exactitatea acestui rezultat 0.1interprE~tarii viselor. Dar din moment ce trebuie sa cercetam originea acestor dorinte in trecut, descoperim numaidedt perioada din trecutu1 individual in care aeest egoism ~i aceste dorinte, .cu privire chiar ~i la persoanele cele . mai apropiate, nu mai -prezinta nimie deconcertant. !n primii ani ai sai, voalati mai tirziu de amnezie,copilul este acela care face adesea dovada in eel mai inalt grad de acest egoism ~i care mereu va prezenta in acest sens semne sau mal degraba rama~ite accentuate. Copilul se iube~te in primul rind pe sine insu~i; elnu invata dedt mai tirziu 0 . parte din eul sau. Chiar sa-I iubeasca pe ceilalti , sa sacrificealtora persoanele pe care copilul pare a Ie iubi de 10. inceput, elnu Ie jube~te mai -intii dedt pentru ca are nevoie de ele, pentru ca nu se poatelipsi de e1e, deCi din motive egoiste. Abia mai tirziu dragostea se deta~eaza 10.eopil de egoism. De fapt egoismul este acela care il invata sa iubeasca. Este. extrem de instructiv sa facem, din acest unghi de vedere, 0 comparatie intre atitudineacopilului cu privire 10.fraW :;;isurorile sale ::;d atitudinea fata de parlnti. Copilul mic nu-~i iube:;;te in mod necesar fratH ~i surorile ;;i, In general, acest sentiment de dragoste nu se manifesta. Este incontestabil faotul ca pe ei Ii considera concurenti si se ;;tie ca ac~asta atitudine se ~entine nelntrerupt timp de ani ..;;i ani, pina 1a pubertate si chiar si dUDa aceastil v1rsta. Aceasta atitudine este adesea lnlocuitil' sau, ma:i cU;ind, dub1ata de 0 alto. mai tandra, dar, ea regula generala, atitudinea ostila este cea in.itiala. 0 observam eel ma~ u90r 10.copiii btre doi ani ~i jumatate ;;i cinci ani, cind vine pe-lume Un nou irate sau 0 noua sora. Fie frate, fie sora, -el are parte, eel mai adesea, de 0 pl'imire prea putin amicala. Proteste ca: "Nu-mi trebuie, sa-l ia barza inapoi", sint absolut frecvente. In contini-lare, copilul prQfita de orice deazie co. sa descalifice intrusul, iar tentativele de. a-I face rau, atentatele directe nu slnt rare in asemenea eazuri. Daca diferenta de virsta nu este pre a evidenta, dnd activitatea so. psihica marcheaza o intensitate mai l11.are,copilul seafla pus in fata concurentei Cil fapt implinit si se 'acomodeaza in "acest sens. Daca diferenla de virsta este sufident de mare, noul venit poate trezi de 10.-inceput unele simpatii: e1 apare in acest caz co. un obiect interesant, co. un soi de papu;;a vie; iar dnd diferenta este de opt ani sau mai mult, putem vedea .manifestindu-se, mai ales la fetite, 0 solicitudine cvasimaterna. Dar,ca sa ne exprimam frcmc, dnd descoperim, in spatele unui vis, dorinta de a vedea murind un frate sau 0 sora, rareori este vorba de onazuinta enigmatica, sorgintea aflindu-se in prima copilarie, adesea chiar intr-o perioada mai tardiva a vietH in comun.
13 cd. 404

Am gasi cu greu 0 camera a copiilor 2) fara conflicte violente intre locatarii ei. Motivele acestor conflicte sint: dorinta fiecaruia de a monopoliza in beneficiulsau propriu dragosteaparintilor, obiectele -~i spatiul disponibil. Sentimentele ostile sint adresate atitcelor mai in virsta eit 9i celor mai tineri dintre frati :;;i surori. Daca nu ma in:;;el, Bernard Shaw este acela care aspus: daca exista vreO fiint<"ipe care 0 tinara englezoaica s-o urasca mai mult dedt pe mama sa, aceasta este cu siguranta sora sa cea mare. Este, in aceasta remarca, ceva care ne tulbura. Putem, in cel mai rau caz, sa intelegem existenta urii:;;i a rivalitatii intre frati :;;isurori. Dar cum se pot oare strecura sentimentele de ura in relatiile dintre fiica :;;imama, dintre parinti :;;icopii ? Fara indoiala, copiii in:;;i:;;imani;festa mai multa bunavointa fat<'i de parintii lor dedt fata de fratii :;;isurorile lor. De altfel faptul este conform a:;;teptarii noastre : noi gasim ca lips a de dragoste intre parinti :;;1 copU este un fenomen mult mai contrar. naturii dedt absenta eiintre frati :;;isurori. In primul caz noi a.m considerat ca un lucru sflnt, ca sa zicem a:;; ceea ce am l<'isCltn stare prof ana in celalalt caz. Totu:;;i sd a, i observatiile zilnice releva ca r-elatiile afective dintre parinti :;;icopii ramin adesea m:ult mai prejos de idealul fixat de societate, tainuind 0 ini:micitie care nu ar pregeta sa se' manifeste fara interventia inhibitoare a pietatii :;;i a anumitor porniri afectuoase. Cauzele acestei stari de. lucruri sint in general cunoscute: este vorba, mai inain!e de toate, de 0 forta care tinde sa desparta pe membrii de familie apartinind aceluia:;;i sex, pe fiiea de mama, pe fiu de tata. Mama reprezinta pentru fiiea 0 autoritate care Ii limiteaza vointa :;;iare misiunea de a-I impune renuntarea la libertatea sexuala impusa de societate; de altfel, in unele cazuri este vOrba de Un fel de rivalitate intre mama :;;ifiiea, de 0 veritabila concurenta. Aeelea:;;i relatii, chiar eu un plus de acuitate, Ie regasim intre tata :;;i fiu. Pentru fiu, tatal apare ca personificarea oricarei constringeri sociale, suportata cu nelini:;;te; tatal se opune afirmarii vointei fiului, ii bareaza accesul prematur la placerile sexuale :;;i,in eaz de comunitate a bunurilor, accesulla folosinta a'cestora. A:;;teptarea mortii tataluise ridica, in cazul succesorului la tron, la 0 altitudine ell adevarat tragica. In schimb, relatiile dintre tati:;;i fiice, dintre mame :;;ifii par sineer amieale. Adesea toemai in relatiile mama-fiu :;;iinvers gasim noi exemplele cele mai clare de tandrete statorniea, lipsita de orice consi'deratie egoista .. Cu siguranta ca va intrebati de ce va vorbesc de aceste lucruri care sint totu:;;i banale:;;i in general cunoseute. 0 fae, deoarece exista 0 puternica tendinta de a nega importanta lor in viata :;;ide a considera ca idealul social este intotdeauna :;;iin toate cazurileindeplinit :;;iurmarit. Este preferabil ca psihologul sa fie acela care ne comunica adevarul, in loc de a incredinta aceasta grija cinicului. Este bine, cu toate acestea, sa spunem ca negarea de care am vorbit nu se raporteaza dedt la viata: reala,' lasindu-i-se artei epice ~i dramatice intreaga libertate de a se sluji de situatiile care rezulta din :;;tirbirile aduse acestui ideal. In consecinta, nu' trebuie sa ne miram daca, la multe' persoane, visul dezvaluie dorinta de suprimare a parintilor:, mai ales a parintilor de acela9i sex. Trebuie sa admitem ca aceasta dorinta exista :;;i In stare a
2)

"Kinderstube"

In textul original (Nota tra<1.)

194

de veghe ~i uneori devine chiarcon~tienta, in cazul in care Isi pune masca unui alt mobil, ca :in cazul descrisin exemplul nr. 3 u~de dorinta de. a-~i :rede.a mort tatal era l11ascata de mila trezita: chipurile, de sufermtele mutIle ale acestuia. Rareori ostilitatea domina singura situatia : cel mai adesea ea se ascunde :indaratul UnoI' porniri mai tandre, care 0 refuleaza, trebuind sa a~tepte,ca sa spunem a~a, sa vina visu} s-o izoleze; ca 0 consecinta a acestei izolari; ostilitatea capatain vis proportiiexagerate, ca ulterior sa se reduca din notI, dupa ce interpretarea a facut-o sa intre :inansamblul vietii (H. Sachs). Aceasta dorinta. niei un din vis 0 regasim chiar, in cazurile in care viata nu-iofera punct de sprijin ~i in care ohml :in stare de veghe nu consimte niciodata s-o marturiseasca. Aceasta se explica prin faptul ca motivul cel mai profund ~i mai obi~nuit al ostilitatii, indeosebi intrepersoanele de acela~i sex, s-a afirmat inca din prima copilarie. Motivulacesta nueste altul decH rivalitatea afectiva careia se cuvine sa-i subliniem lamurit caracterul sexual. Chiar de and el' mai este copil, fiul incepe sa arate pentru mama sa 0 tandrete cu totul aparte : el 0 considera ca bunul sau propriu, vazind :in tata un fel de rival care , Ii disputa posesiunea acestui bun; tot a~a cum pentru fetita mama 'este o persoana care tulbura relatiile saleafectuoasecu tatal, ocupind un 10c pe care ea, fiiea, ar dori sa-l tina pentru sine. Toemai pe 'calea observatiei aflam noi la ce virsta timpurie trebuie sa localizam aceasta ati;.. tudine careia Ii dam numele de complexul lui Oedip, deoarece legenda care are drept erou pe Oedip realizeazEi, neimprim:indu-le dedt 0 u~oara. atenuare, cele doua dorinte extreme care decurg din situatia de fiu: dorinta de a-~i ucide tatal ~i aceea de a se casatori eu mama. Nu afirm ca complexuZ lui Oedip epuizeaza tot ceea ce prive~te atitudinea reciproca parinti--cOpii, aceasta relatie putlnd fi mult mai complicata. Pe de aIta parte, complexul lui Oedip insu~i este mai mult sau mai putin accentuat, putind suferi chiar ~i unele modifieari ;dar el ramine un factor concret ~i extrehl de important al vieW- psihice a copilului, existind mai degra19a riscul de a-I subestima valoarea decit de a-I exagera influent a ~i efectele care decurg din aceasta:. De altfel dadi copiii reactioneaza printr-o atitudine care corespunde complexului lui Oedip, faptul se petrece din cauza stimularii provenite de laparintii in~i~i care, :in preferintele" lor, se lasa dilauziti adese,a .dediferenta sexuala care face ca tatal sa-~i prefere fiica~i ca mama sa-~iprefere fiul, sau ca tatal sa reverse asupra fiicei ~imama asupra iiului afectiunea pe care nu 0 mai gasesc iri caminul conjugal. , Nus-ar putea spune ca lumea s-a aratat recunoscatoare_ cercetarii psihanalitice pentru descoperirea complexului lui Oedip. Dimpotdva, aceasta descoperire a provocat rezistenta cea mai ind:irjita a adultilor, iar cei care au mai intirziat sa se ralieze la respingerea acestui sentiment interzis ~i tabu, 9i-au rascumparat zabava dind' acestui "complex" interpretari' care il lipseau -de orice valoare. Personal ram:in ferm convinsca nu Bste aid nimie de negat, nimic de atenuat. Trebuie sa ne familiarizam cu acest fapt, pe care legenda greacainsa~i 11 re{?unoa~te ca pe 0 fatalitate ineluctabila. Este interesant, pe de alta parte, sa constatam ca .acest complex al lui Oedip, pe care unii ar v~i s3.-1 elimiI;e din viatcl, este cedat poeziei, lasat lalibera sa .dispo~itie. Intr:-un S~UdlU coristiincios O. Rank a aratat ca complexul luz Oedzp afurmzat htera.turi! dram~tice subiecte admirabile, pe care ea le-a tratat aducindu-le
195,

tot felul de modifidiri, de atenuari, de travestiri, adica de deformari analoage acelora pe care Ie produce cenzura viselor. Trebuie deci sa atribuim complexuI lui Oedip chiar ~i autorilor de vise care au avut fericirea sa. evite mai tir.ziu conflictele cu parinW lor, acest complex fiind strins legatde un altul pecare 11 numim complexul de castratie ~i care este 0 reactie la inhibarlle 9i limitarile pe care tatal Ie impune preocuparilor sexuale din copilarie ale fiului. Ajungind, prin cercetarile precedente, 1a studiul vieW psihice infantile, neputem a~tepta sa gasim 0 explicatie analoaga in privinta o1'iginiialtui grup de dorinte interzise care se manifesta in vise: ne referim 1a tendintele sexuale excesive. Indemnati in acest fel sa studiem ~i viata sexuala a copilului, aflam din surse multiple urmatoarele fapte : mai inainte de toate, se savirge:;;te 0 mare gregeala negindu-se viata sexuala la copil ~i admitindu-se ca sexualitatea nu apare decit in momentulpubertatii, cind organele genitale au atins deplina 101'- dezvoltare. Dimpotriva, copilul are de la inceput 0 viata sexual<l foarte bogata, care difera din maimulte puncte de vedere de viata sexuala ulterioara, considerata ca normala. Ceea ce _calificam dreptpervers in viata adultului se indeparteaza de starea normala prin urmatoarele particula1'itati : ignorarea limitelor impuse speciei (a abisu1ui care desparte omul de animal), a barierei constituite de sentimentul dezgustului, a barierei reprezentate de incest (adica de interdictia de a cauta satisfacerea nevoilor sexuale prin intermediul unoI' persoane de care e9ti legat prin legaturi de rudenie apropiata), orientarea homosexuala 9i, in sfir9it, transferul rolului'genital altororgane 9i parti alecorpului. Toate aceste bariere, .departe de a exista de la inceput, se structureaza incetul cu incetul in cursul dezvoltarii :;;i educatieiprogresive a umanitatii. Copilul mic nu Ie cunoa9te. El ignora faptul ca intre om 9ianimal exista un abis de netrecut; mindria eu care omul se diferentiaza .de animal nu se dobinde~te deelt mai tirziu. El nu manifesta 1a inceput nid un dezgust fata de excremente 3) : acest dezgl).st nu-I capata decIt treptat, sub influent a educatiei. Departe de a banui deosebirile intre sexe, la inceput el crede in identitatea organelor sexuale; primele 5a1e dorinte sexuale ~i prima sa curiozitate se' indreapta asupra persoanelor care-i sint cele mai apropiate : parinti, frati, surori, persoane insarcinate sa-l ingrijeasea ; in ultima instanta se -manifesta la el un fapt pe care-l regasim mai tirziu la apogeul relatiilor erotice, anumefaptul c!1 el localizeaza sursa placerii erotice nu numai in organele genitale; la e1 9i alte parti ale corpului revendidi aceea~i sensibilitate, furnizeaza senzatii de pIacere ana10age ~i pot indeplini astfel rolul organelor genita1e. Deci copilul poate prezenta ceea ce noi am numi 0 "perversitate polimorfa" ~i daca toate aceste tendinte nu se manifesti'i 1ae1 dedt sub forma de urme, aceasta tine, pe de 0 parte, de intensitatea lor minima in comparatie cu ceea ce este ea la 0 virsta mai avansata 9i, pe de aha parte, de faptul ca educatia reprima cu hotarire, pe masnramanifestarii lor, toate tendintele sexuale ale copilulul. Aceasta reprimare se transfera, ca sa spunem a93, din practica in teorie, adultii straduindu-se sa treaca eu vederea o parte a manifestarilor sexualeale copilului ~i sa dezbrace, printr-o anumita interpret are, eealalta parte aacestor manifestari de
3)

"Keinen

Ekel VOn dem Exkrementellen"

(Nota trad.)

196

natura lor sexuala: a<;est lucru fiind implinit, nimic nu este mai u~or dedt de a .nega totul. lar ace~ti negativi~ti sint "'adesea aceia~i oameni dezlantuirilor care, in nursery 4), actioneaza in mod sever,impotriva sexuale ale acestora ; ceea ce nu-i impiedica, odata a,~ezati la masa lor de lucru, sa apere'puritatea sexuala~a copiilor. Ori de cite ori copHi sint lasati de capul lor sau sufera influente imorale, ajung Sa manifeste adesea' foarte pronuntate acte de perversitate sexuala. Fara indoiala, # persoanele adulte au dreptate sa nu ia prea in serios aceste "copilarii" ~i ,aceste "amuzamente", copilul neavind a da socoteala de actele sale in fata tribunalului de moravuri ; aceasta nu inseamna mai putin cafaptele exista, ca ele au importanta lor, atH ca simptome ale unei consHtutii, cit ~i ca antecedente ~i factori'de orient are ai evolutiei ulterioare ~i ca, in fine, ele ne lamuresc viata sexuala a copilului ~i, totodata, viata sexuala a omului in genere. Astfel, daca indaratul viselor noastre deformate regasim toate aceste dorinte perverse, 'inseamna doar ca in acest domeniu ~i visul a efectuat 0 regresiune spre starea infantila. Dintre aceste dorinte interzise, 0 mentiune special a trebuie acordatir dorintelor incesJuo3se, adica acelor dorinte sexuale indreptate asupra parintilor, asupra fratilor~;;jsurorilor., Cunoa~teti aversiunea pe care societatea 0 arata sau, cel putin, 0 afi~eazafata de incest. ~i ce putere de constring ere prezinta interdictiile referitoare la acesta. S~au facut eforturi extraordina;re pentru a se explica aceasta aversiune fata de incest. Unii au vazut in interdictia incestului 0 reprezentare psihica a selectiei, naturale, consangvinitatea avind ca efect degenerescenta caracterelor rasiale, altH au pretins ca viata in comun practicata din cea mai frageda copilarie deturneaza dorintele sexuale de la perso;mele cu care ne aflam in contact permanent. Dar ~i intr-un caz ~i inceEilalt, incestul s-ar elimina in mod automat, fara a fi nevoie sa se recurga la prohibitE aspre, care ar dovedi mai curind existenta unei inclinatii puternice pentru incest. Cercetarile psihanalitice au stabilit fara putinta de tagada ca iubirea incestuoasa este ce::l dintii care 5e manifesta in mod constant ~i ca numai mai tlrziu ea se love~te de 0 opozitie ale careiorigini nu pot fi gasite in psihologia individualiL Sa recapitulam acum datele care, rezultind din studiul aprofundat al psihologiei copilului, sint de natura sa neinlesneasca intelegerea visuluL Nu numai ca am stabilitca elementele din care se compun evenimentele uitate ale vietH infantile sint accesibile visului, Ci am. constatat in plus ca viata psihica a copiilor, cutoate particularitatile sale, cu egoismul,cu tendintele sale incestuoase etc., sUflravietuie~te in incon~tient, spre a se dezviHui in vis, care ne trimite in fiecare noapte inapoi in viata infantila. Aceasta constituie pentru noi 0 coMirmare dl incon$tientul vietii psihice nu este altceva dedt faza infantilCi a acestei vieti. lmpresia penibila pe care ne-o lasa constatarea atHor trasaturi negative in natura umana' incepe sa se atenueze; Aceste trasaturi, atltde excesiv de rele sint pur ~i simplu primele elemerite, elementele primitive, infantile ale vietH psihice, elemente care pot fi depistate la copilul in stare de activitate, dar care scapa din cauza dimensiunilor lor infime, fara a mai vorbi de faptul ca in multe cazuri nu Ie luam in se4) Nursery In textul ,original, cUvlnt englez care setraduce prin "gradini1;a", "cre~ii", dar care la J:nceput Insemna "camera copiilbr" (Nota trad.)

197

.-==

~~,

rios, nivelul' moral pe care il cerem copilului nefiind prea ridicat. Regreslnd pina la aceasta faza,_ visul pare a dezvalui eeea ce este, mai rau in natura noastra., Aeeasta nu este lnsa dedt 0 aparenta ln~elatoare, care nu trebuie sa produea temeri. Sintem mult mai putin dii dedt am i ispititi s-o credem potrivit interpretarii viselor noastre. Intrudt tendintele care se m~nifesta in vise nu slnt dedt reminiscente infantile, dedt 0 intoarcere la inceputurile dezvoltarii noastre morale, visul transformindu-ne, ca sa spun em a~a, in copiidin punet de vedere. inteleetual ~i afeetiv, nu avem nici un mativ plauzibil sa ne fie rusine de aceste vise. Dar eum ratiunea nu constituie dedt un compartiment al vietii psihice care include multe alteelemente ce nu sint dtu!')i de putinrationale, rezultaca noi' incercam totu~i 0 jena irationala fata de visele noastre. Drept urmare Je supunem cenzurii ~i traim sentimente de stlnjeneala !')i de contrarietate, dnd aceste dorinte prohibite pe care Ie contill visele au reu~it sa patrunda plna la con~tiinta sub 0 forma suficient de nealterata spre q. putea fi recunoseute; in unele cazuri ne este ru~i:t1echiar~i de visele noastre deformate, ca .;;i cum Ie-am lntelege. Amintiti-va, eel putin, de judecata plinade dezamagire pe care acea doamna batrina ~i cumsecade 0 formulase>cu privire la visuI ei neinterpretat, referitor la "serviciile erotice" .A~adar,. problema nu poate fi considerata ca fiind rezolvata ~i este posibil ca in eontinuarea studiului nostru privitor la elementele negative care, se m,mifesta In vise, sa fim determinati sa formulam 0 aWi judecata .;;i 0 alta apre9iere despre natura umana. '.' . La capatul acestei eercetari, ne aflam In prezenta a doua puncte de vedere care constituie totu~i punctul de plecare al noilor enigme, al noi-, lor indoieli care ne incearci.L In primul rind: regresiunea care caracterizeaza procesul de elaborare onirica este nu numai formala, ci ~i de continut. Ea nu se multumeste sa dea ideilor noastre un mod de expre~ie primitiv, ci reactualizeaza totodatalnsu~irile vietti noastre psihice primitive, vechea preponderenta a eului, tendintele primitive ale vietii noastre sexuale,chiar .;;i vechiul nostru bagaj intelectual, daca vrem sa socotim ca atar,e legaturile simbolice. In al doilea rind: lntreg acest infantilism stravechi, care odinioara a fost dominant ~i singur dominant, trebufe situat astazi in ineon~tient, ceea ce' modifica ~i large~te conceptia pe care 0 avem despre acesta. Nu este incon~tient doarceea ce este momE;lntan latent; incon~tientul constituie un domeniu psihic deosebit, cu tendinte proprii, eu modul sau de expre:sie special ~i cu mecanisme psihice care nu-~i manifesta forta dedt. in acest domeniu. Ideile latente ale visului, Insa, pe care ni Ie-a dezvaluit interpret area viselor, nu fac parte din acest domeniu: am putea avea tot aUt de bine acelea!')i idei in starea de veghe. $i totu!')i ele slnt incon~tiente.Cum sa soluti6nam aceasta contradictie? Incepem sa banuim ca este de f,kut aid 0 demarcatie : ceva -ce provine din viata nC!astra con!')tienta ~ sa zicem "rama1'iitele evenimentelor zilei" - 1'iicare lmprpmuta caracteristicile acestei vieti con.;;tiente, se asociaza cu ceva ce provine din domeniul incon.;;tientului, tocmai din aceasta asociatie rezultlnd visul. Procesul de elaborare onlrica se efectueaza din aceste doua grupe de elemente. Influenta exer. citata' d.e incon~tient asupra rama~itelor evenimentelor zilei contine In sine conditia regresiunii. Aceasta este, in ceea ce priv:e~te natura visului, ideea.cea mai adecvata pe care ne-am putut-o contura, in a$teptarea explorarii altor domenii, psihice. Va veni insa timpul sa aplicam carac198

terului incon~tient al ideilor latente ale visului 0 aWi calificare, care sa ne permita sa 0 diferentiem de elementele incon~tiente provenite din acel domeniu. al vietii infantile. ' , Putem, fire~te, ;a' punem ~i urmatoarea intrebare: ce impune activitatii psihice aceasta regresiune care are locin timpul somnului ? Pen'iru ce nu suprima activitatea psihica excitatiile lJerturbatoare ale somnului fara .sa recurga la aceasta regresiune? $i daca, pentru a-~i exersa cenzura, ea este obligata sa travesteasca manifestarile visului, dindu-Ie, (j expresie arhaica, incomprehensibila azi, la ce Ii serve~te reinvierea tendintelQr psihice, adorintelor ~i trasaturilor de caracter de mult depa~ite, cu alte cuvinte, adaugarea unei regresiuni de continut la regresiunea formala? Singurul raspuns satisfacator ar fi ca acesta este singurul mijloc de 'a se' elaboraun vis,ca din punet de vedere dinamic est~ imposibil de conceput altfel suprimarea' excitatiei care tulbura somnul. In starea actuala a cuno~tintelor noastre,insa, nu avem inca dreptul sa dam unasemertea raspuns.' ,
*

XlV REALIZAREA DORINTELOR


Trebuie sa mai amintim drumul pe care I-am pareurs? Mai trebuie sa va reamintesc cum, in aplicarea tehnicii noastre de evidentiere a deformarii viselor, am avut ideea de a 0 lasa momentan de-o p~rte ~i :Ie a cere viselor infantile date decisive cu privire la natura visului? Tn sflqit, este oare necesar sa va reamintesc cum, odata intrati in posesia rezultatelor acestor cercetari, am abordat direct" problema deformarii viselor, invingindu-i una dUDa aIta dificultatile? Iata-ne acum obligati sa va aratam ca cee~ ce ay{}obtinut urmind' prima cale nu corespunde intru totul cu rezultatele furnizate de c.ercetarile facute in cea de-a doua" directie. In cons.ecinta, sarcina noastra este sa conf-runtamaltele. eu in prezent aceste doua grupe de 'rezulbte ~i sa Ie coreli'irn unele Din ambele parti am aflat ca procesul de elaborare a v1se1or consta, in esenta, dintr.,.o transform are de idei in trairi halucinatorii:' Aceasta transform are constituie un fapt enigmatic; aiei este insa vorba de 0 .problema de psihologie generala de care noi nu ne vom oeupa. Visele infantile ne-au dovedit ca procesul de elaborare onirica tinte~te sa suprime, prin realizarea unei dorinte, 0 exeitatie care tulbura somnul. Nu am putut spune acela~i lucru despre deform area vise10r, inainte de a fi inteles sa Ie interpretam. Dar de la inceput n01 ne a~teptam sa putem raporta visele deformate la aeela~i punct de vedere ca ~i visele, infantile. Prima confirmare a acestei ipotezepreliminare ne-<1fost data de constatarea ca, la drept vorbind, toate vise1e sint vise de copli, operind cu materiale infantile, cu tendinte ~i mecanisme psihice i,nfantile. Deoarece consideram acum ca fiind rezolvata problema deformarii viselor, ne ramine sa cercetam daca conceptia realizarii dorintelor se apEca .si viselor deformate. , Am supus interpretarii 0 serle de vise, fara a tine seama de realizarea dorintelor. Sint convins ca adesea v-ati pus intrebarea: "ee se intimpla, a~adar, cu realizarea dorlntelor, despre care pretir,deti ca este scopul procesului de elaborare onirica ?". Aceasta intrebare este se::rmi.c ficativa: ea a devenit, intre altele, intrebarea criticilor n09tri profani. Dupa cum ~titi, oamenii manifesta 0 aversiune instinctiva pentru noutatile intelectuale. Aceasta averslu,ne se manifesta, intre altele, prin faptul cc'ifiecare noutate este de indata redusa la cele mai mici dimensiuni ale sale, condensata intr-un cli~eu, In ceea ce prive~te noua teorie a viselor, tocmai realizarea dorintelor reprezinta acest cli~eu. Afirmindu-se ca visul este 0 realizare de dorinte, numaidecit se pune intrebarea: dar, in definitiv, cum stam cu aceastEi reaEzare? $i chiar in momentul in care iritrebarea respectiva este pusa, i se raspunde intr-un sens negativ. Amintindu-9i imediat de nenumarate experiente personale in care nep1<'icerea care mergea pina la cea l1}ai profunda neli200

ni:;;te era legata de vis, criticii no~tri declara ca afirmatia teodei psihanalitice a viselor este absolut neveridica. Ne este insa u:;;or sa raspun-' dem ca in visele deform ate realizarea dorintelor poate sa nu fie evidenta ca ea trebuie mai 1ntli cautata, 'astfel inclt este imposibil s-o demoIi~ stram inainte de a fi interpretat visul.$tim, de asemenea, cadorin,.. tele din aceste vise deform ate sint dorinte interzise, refulate de catre cenzura, dorinte a caror existenta constituie tocmai cauza deformarii visului, motivul interventiei cenzurii. Este insa greu sa dovedim criticului profan adevarul ca nueste cazulsa cercetam realizarea dorintelor inainte de a i interpretat visul. El va uita aceasta totdeauna. Atitudinea sa negativa eu privire la realizarea dorintelor nu esie, jn fond,decit 0 consecinta a eenzurii viselor; aeeastaatitudine se substituie la e1 dorintelor cenzurate din vise ;;i este un efect al negarii acestor dorinte, Fire;;te ea va trebui sa gasimexplicatii pentru atHea vise eu can. tinut penibil ;;i in special pentru vise angoasante, pentru eo:;;maruri. Sub acest aspect, ne aflam pentru prima oara in fata problemei sentimentelor in vis, problema care ar merita sa fie studiatE\ pentru ea in""' sa:;;i,ceea ee, din nefericire,nu putem face aiel. Daea visul este 0 realizare de dorinte, nu ar trebui sa avem in vis senzatii penibile : in aceastii privinta criticii profani par a avea dreptate. Dar sint trei situatii complexe la care ace;;tia nu au reflect at. Prima: se poate intimpla ca procesul de elaborare sa nu fi reu:;;it pe deplin sa creeze realizare adorIntei:;;i un reziduu de afecte penibile sa treaca din contlnutul latent in visul mariifest. In acest caz analiza a1' t1'ebui sa demonstrete ca ideile latente s1nt mult mai penibile dedt acelea din care se compune visul manifest. Admitem in act-asta situatie ca procesulde elaborare onirica nu :;;i-a atins scopul, intocrnai cum nu ne potolim setea' atunci cind visam ca bem. Poti sa tot vlsezi biiuturi, insa dC}cati-e intr-adevar sete, trebuie sa te trezqtica sa bel. Am e~re~tat,. eu, toate acest~a,un ,:i5 v~ritabi1, un vis c,a~e..nu ~i.'-aI:ie;:dut mmlC dm' caracterul sau de VIS pnn faptul nereahzarn donntel. 11'ebuie sa spune:~l.: Ut desint vires, tamen est lCiudanda voluntas. Daea dorlnta nu a fast satisfacuta, intentia nu ra.mine mai putin li'iudabili'i. AC2st~cazuri de n2reu~ita sint departe de a i rare. Contribuiela aceasta faptul CEtafedele fiind adesea extrem de rezistente, procesul de elaborare ~mlrica l1U reu:;;e~te dedt eu areu sa Ie sehimbe serisuL Ast,fel, inalternativa in care proeesul de elaborare onirica a izbutit sa trans forme in realizare de dorinta continutulpenibil a1 ideilor latente" S2 intimpli'i ea sentimentul penibil care insote;:te aceste idei sa treaci'l ea atare in visul manifest. In. visele manifeste .de acest genexista dcci dezaeord infre sentiment :;;i continut, iar eritieii no:;;tri sint indrept sa afirme ea visul este atH deputin realizarea unei dorinte IncH ehiar :'ii un eontinut inofensiv este aici intovara:;;it de un sentiment penibiL La aeeasta absurda observatie vom raspunde ea tocmai in astfel de vise ten dint a de realizare a dorintelor se vadeste cel mai clar, pentru ea se afla in' stare oe izo1are. Eroal:ea provine din fapt1J1ca aeei care nu sint edificati asupra nl3vrozelor i:;;iimaglneaza ea intre eontinut :;;1se)1tirnent exista 0 legatura indisolubila, neintelegind ea eel dintii poate i modifieat fara ca aceasta sa 2duea vreo atingere exteriorizarii sentimentului corespondent. . o aIta situatie CO.'Dplexa,muIt mai importanUi ~i mai profunda, de care profanul nu tine seama, este urmatoarea. Realizareaunei dorinte'
201:

;ar trebuisa fie in mod indubitabilo sursa de placere. Dar pentru cine? Fire:;;te, pentru acela care traie:;;te dorinta. Or, nai :;;tim ca atitudinea autorului visului fata de dorintele sale este 0 atitudine cu totul deo~sebita. El)e respinge, Ie cenzureaza, pe scurt, nu vrea sa auda de ele. Deci realizarea lor nu-i poate aduce placere, ci dimpotriva. 1ar experienta ne arata ca. acest cantrariu, care i:;;i mai a~teapta inca explicatia, se exprima sub forma angoasei. In atitudinea ell privire la dorintele din visele sale, autorul de vise apare astfel ca sumarea a doua per'soane, insa sudate prin elemente comune intirpe. In loc de a ma lansa in noi dezvoltari pe aceasta. tema, va voi aminti. un basm cunoscut, in care gasim exact aceea:;;i situatie. a zina benefic} fagaduie~te unei 'sarmane familii, barb at :;;i femeie, realizarea primelor trei dorinte. Fericiti, ei se straduiesc sa-~i derineasca aceste trei dorinte. 1spitita de mirosul de cirnati care emana de la 0 casuta din vecini, pe femeie pune stapinire dorinta de a avea 0 pereche de cirnati. Ace:;;tiai~i ~i fac aparitia, cit ai bate din palme: are astfel loc realizarea primei dorinte. Furios, 'barbatul dore~te Sa vada atirnind de nasul femeii ace:;;ti cirnati. Zis ~i facut, cirnatii nu mai pot f1 desprin~i de nasul femeii :este realizCtrea celei de-a doua dorinte, a barbatului. 1nutil sa va spun ca pentru femeie faptul nueste deloc agreabil. Deznodamintul il cunoa:;;teti. Cum, in definitiv, nici barbatul nu depa:;;e:;;teo'rizontul fel11eii, a treia dorinta tre'buia sa fie desprinderea cirnatilorde nasul femeii. Ne yom sluji de acest basm, pe care I-am putea utiliza in multe alte imprejurari,. ea sa {}ovedim ca realizarea dorintei unuia poate fi izvor de neplaceri pentru ceIala1t, atunci dnd intre ei nu exista un deplin acord. Acum nu Va va fi greu sa ajungeti la 0 mai bun a intelegere a co~marurilor. Vom mai face inca 0 remarca, dupa care ne yom hotari in 'favoarea unei ipoteze in sprijinul careia putem aduce multiple argu'mente. Remarca la care ma refer se raporteaza la faptul ca co:;;marurile au adesea un continut lipsit de orice deform are, un continut, ca sa spunem a:;;a, eliberat de cenzura. Co:;;marul este adesea 0 realizare ne'voalata a unei dorinte, dar a unei dorinte 'care, departe de a fibinevenita, este una refulata, respinsa. Angoasa care insote:;;te aceasta realizare apare in local cenzurii. Putem in acest caz afirma ca visul infantil reprezinta realizarea fati9a a unei dorinte admise :;;i pron10vate, iar visul deformat obi:;;nuit reprezinta realizarea deghizata a unei dorinte refulate, pe cind co~marul nu poate fi definit dedt ca 0 realizare fati~a a unei dorinte respinse. Angoasa este un indiciu 'ca dorinta respinsa ,s-a dovedit mai puternicB. dedt cenzura, CB.ea s-a realizat sau este pe cale sa se realizeze, in pofida cenzurii. Se -intefege ca pentru noi, care ne plasam din pUl1ctul de vedere al cenzurii, aceasta realizare nu ne apare dedt ca 0 sursa de senzatii penibile ~i un prilej de a ne pun~ in garda. Afectul de angoasa pe care :il incercam astfel in viseste, daca vreti, angoasa in fata fortei acestor dorinte pe care, pina la un moment 'dat, am reu~it sa Ie reprimam .. . Ceea ee este adevarat despre co:;;marurile nedeformate trebuie sa fie ~i despre acelea care au suferit 0 deformare partiala, ca ~i despre ~lte vise neplacute ale carol' senzatii penibile 5e apropie probabil, mai mult sau mai putin, de angoasa. Co~marul este in general urmat de trezire; cel mai adesea somnul ne este intrerupt inainte ca dorinta reprimata a visului sa-~i fi atins, impotriva cenzurii, deplina sa reali.zare. In aceste cazuri visul ~i-a ratat functia, fara ea natura sa sa fi
:202

fost modific;ata. Am comparat visul cu pazilicul de noapte, acela care .are sarcina de a ne proteja somnul impotriva factorilor de perturbare. -Be intimpla paznicuh"li sa-l trezeasca pe cel care doarme, atunci cind .el se simte prea slab ca sa indeparteze singur factorul perturb at or sau pericoluL Ni se intimpla totw;>isa ne continuam somnul chiar ~i atunci dnd visul incepe sa devll'la. suspect ~i sa ne nelini~teasca. Ne spunem, in timp ce aormim : "Nu-i decitunvis", ~i continuam sa dormim. Cum se explica ca dorinta este destul de puternica -incH sa scape <:enzurii? Aceasta poate sa depinda tot am de bine de dorinta, cit si >Cle .cenzura. bin motive necunoscute, la un moment dat dorin'ta poate dobindi 0 intensitate excesiva; avem insa impresiaca celmai adesea cenzurii Ii datoramaceasta schimbare in raporturile reciproce- ale for1;elor care interactioneaza. $tim' de-acum ca inlensitatea CLl care se manifesta cenzura variaza de la un caz la altul, fiecare element fiind tratat CQ 0 severitate de un grad de asemenea variabiL Putemacum sa adaugam ca aceasta variabilitate prezinta un caracter mult mai larg :::;ica cenzura nu se aplica intotdeauIila cu aceea~i vigoare aceluia~i ele.ment care trebuie reprimat. Da-ca, intr-un caz dat, i se ihtimpla sa se arate neputincioasa fata de o. dorinta pe care cauta s-osuprime,ea se serve~te de ultimul mijloc pe care-l are la indemina, in loc de deformare, fadnd sa intervina somnul cu co~mar. Remarcam,in legatura cu aceasta, ca nu ~.tim de ce dorintele reprimate se manifesta tocmai in cursul noptii spre a ne lulbura somnuL Nu putem solutiona aceasta problema dedt tinind seama de natura starii de somn. In timpul zilei, aceste dorinte sint supuse unei riguroase cenzuri care Ie interzice, in general, orice manifestare exterioara.Dar in timpul noptii cenzura, ca muIte alte functii ale vietH psihice, este suprimata sau eel putin considerabil diminuata, in favoarea singurei dorinte a -visului. Tocmai acestei diminw'iri a cenzurii din timpul noptii l~i datoreaza dorintele interzise posibilitatea de a se manifesta. Exista nevrotici suferind de insomnie care ne-au marturisit ca insomnia lor a fast .la inceput voluntara. Frica de vise ~i frica de urmarile "acestei slabiri a cenzurii Ii imDiedicau sa adoarma. Ca aceasta suprimare a cenzurii nu constituie 0 g~osolana lipsa de prevedere, este u~or de vazut. Starea de somn paralizeaza intreaga noastra motilitate; intentiile noasire nepermise, chiar in cazul in care intra in actiune, nu pot realiza nimicaItceVa dedt visul care, practic, este inofensiv, iar ac'easta situatie 1ini~titoare i~i gase~te expresia in remarca cu totul rezonabila a celui care doafme, observatie care face parte din viata nocturna, ciar care nu apartine visului: !-,Nu-i dedt un vis". Fiind numai un vis, sa--l lasam deci sa-~i faca mendrele ~i sa ne continuam somnul. Daca, in al treilea rind, va reamintiti anal<:gia pecaream stabilit-o -lntre autorul visului luptind impotriva dorintelor sale ~i personajul fictiv alcatuit din doua individualitati distincte,dar sudate intre ele,veti constata lesne ca exista un alt motivpentru ca realizarea unei dorinte sa aiba un efect extrem de dezagreabil, asemanator unei pedepse. Sa reluarn basmul nostru, al celor t:rei dorinte : cirnatii de" pe farfurie constituie realizarea directa a doril'ltei primei persoane, adica a femeii; drnatii lipiti de nas reprezinta realizarea dorintei celei de-a doua persoane, adica a sotului, dar constituie ~i pedeapsa aplicata femeii pentru dorinta ei stupida. In nevroze gasim motivatia celei de-a treia dorinte de care ne vorbe~te basmul. Or, in viata psihica a omului, aceste ten203

dinte autopunitive sint numeroase; ele sint foarte puternice si raspunzatoare de 0 buna parte a viselor penibile. Imi veti spune' acum ca, toate acestea fiind admise, nu mai ramine mare lucru din faimoasa conceptie despre realizarea dorintelor. Examinind insa lucrurile mai indeaproape, veti constata ca nu aveti dreptate. Daca ne gindim la diversitatea(despre care va fi vorba mai departe) a ceea ce ar putea sa fie viml :;;1,dupa unii autori, a ceea ce este el in realitate, atunci definitia noastra ~ realizarea unei dorinte, a unei temeri, a unei pedepse - este intr-adevar 0 definitie bine delimitata. La aceasta se mai adauga faptuI ca teama, angoasa sint cu totul opuse dorintei, ca in asocierea lor contrariile sint extrem de apropiate unul de a1tul :;;i chiar, a:;;a cum ~tim, s~ confunda in incon9tient. Se fntelege de la sine ca 9i pedeapsa este realizarea unei dorinte, a dorintei aItei persoane, a aceleia care exercita cenzura. La urma urmei, R:;;adar, nu am facut nici 0, concesie parerii dumheavoastra preconcepute cu privire la teoria realizarii dorintelor. Am insa datoria, de la eare nu inteleg sa .ma sustrag, de a va dovedi ca orice vis deformat nu este altceva dedt realizarea unei dorinte. Amintiti-va de visul pe care deja I-am interpret at :;;i in legatura cu care am aflat atltea lueruri interesante : visuI axat pe cele trei locuride teatru proaste, costind 1 florin :;;i50 de ceritari. 0 doamna, eareia sotuI ii aduee intr-o zi vestea ca prietena sa Eliza, doar cu trei luni mai tinaxa dedt ea, s-a logodit, viseaza ca s-a dus impreuna cu sotulei la teatru. o parte a stalurilor este aproape goala. Sotul Ii spune ca Eliza ~i logodnieul ei a1' fi vrut :;;i ei sa vina la teatru, dar ca nu au putut-o face, negasind dedt 1rei locuri proaste, la pretul de 1 florin :;;i'50 de creitari. Ea ginde:;;te ca n-a fost cine :;;tiece nenorocire. Am conchis ca ideile visului se raportau 1a regretul e1 de a se fi casatoritprea devreme :;;ila nemultumirea pe care i-o pricinuia sotul.' Trebuie sa avem curiozitatea sa cercetam modul in care au fost elaborate s1 transformate in dorinta fmplinita aceste ginduri tulburi :;;i unde gasim' urmele lor, in continut~l manifest al visului. Or, noi :;;tim ca elementul "prea curind", "de timpuriu", a fast eliminat din vis de catre cenZUl'a. Tocmai la aceasta fae aluzie stalurile goale. Misteriorul "trei la pretul de 1 florin ~i 50 de ereitari" ne este acun1 mai pe inteles, gratie simbolisticii pe care intre timpam invatat s-o descifram l). Cifra 3 semnifica realrnenteun barbat ~i . elementul .manifest se lasa talmacit eu u:;;urinta: s,'Hi cumperi, ell zestrea, un sot ("Cu zestrea mea, a:;; fi putut sa-mi cumpar un sot de zece ad mai bun"). Casatoria este in mod vadit inlocuHa prin deplasarea la teatru. "Biletele' au fost cumparate prea qevreme" este 0 deghizare a ideii: "M-am mi'iritat pre a devreme". Aceasta substituire este insa, de fapt, realizarea dorintei. Persoana care a avut aeest vi's n-a fost niciodat'i mai nemultumita de casatoria ei precoce dedt in ziua in care a aflat yestea logodnei prietenei. sale. A fast 0 vreme in care ea era mindra de a fi maritati't, considerindu-se superioara Elizei. Odata maritate. fete Ie .naive sint adesea mindre s,'H;i arate satisfactia in legatura eu faptul ca lor totulle este Ingaduit, ca pot merge sa vada toate piesele de teatru, sa asiste la toate spectacolele. Curiozitatea de a vedea totulJ carese manifesta aici, cu siguranta ca a fast la fneeput 0 curiozitate
1) Din lipsa materialelor pe care mi le-ar fi putut furniza analiza, tionez aici 0 aHa interpretare posibila a cifrei 3 la 0 femeie sterila.

nu men-

204

sexuala, indreptata spre viata sexuala, mai ales spre aeeea a parintilor, devenind mai tirziu un motiv puternic, care 0 decide pe tinara fata sa :se marite devreme. In acest fel faptul de a asista la spectacol devine un substitut in 'Care intrevedem aluzia la faptul de a fi easatorita. Regretind acum mariajul ei precoce, ea revine la perioada in care acest mariaj a eonstituit pentru diilsa realizarea unei dorinte, pentru ea trebuia sa-I dea posibilitatea de a-~i satisface gustul Bentru spectacole' ~i, calauzita prin aceasta dorinta de odinioara, ea inlocuie~te faptul de a fi casatorita prin acela de a merge la teatru. Putem afirma ca voind sa demonstram existenta realizarii unei dorinte disimulate, nu am ales cel mai comodexerr~plu. Am' fi procedat la fel in toate cazurilede vise deform ate. Nu a pot face in fata dumneavoastra ~i ma voi multumi sa va asigur ca cercetarea va fi intotdeauna ineununata de sucees. rin totu~i sa mai zabovesc putin asupra acestui aspect al teoriei. Experienta mi-a dovedit ca a.cest aspect este unul din cele mai expuse atacurilor ~i ca de el se leaga cele mai multe contradietii ~i neintelegeri. In afara de aceasta, veti putea avea impresia ca mi-am retract at a parte din afirmatiile' facute, dadi voi spune visul este a dorinta realizata sau confrariul acesteia, adica a angoasa sau 0 pedeapsa reali~ata, iar dumneavoastra veti puteasocoti cae momentul favorabil spre a-mr smulge ~i alte eoneesii. De asemenea, :mi S-B, adresat repro~ul de a fi expus pre a suecint ~i, in consecinta, intr-o maniera prea putin eonvingatoare, lueruri care mie insumi imi par ,evidente. Multi din cei care m-au urmarit in interDretarea vi8e101'si au aeceptat rez~ltatele respective s-au oprit adese~ la punctul un'de sfiqe9te demol1stratia mea referitoare la faptul ca. visu1 este a dorinta realizata, 'intrebind: "Admitind ea visul' are totdeaunaun sens ~i ci'i acest sens este dezvaluit prin tehriica psihanalitica, dece trehuie el, impo .. triva oricarei evidente, sa fie turnat mereu in tiparul realizarii' unei dorinte? De ce n).l 0.1'avea gindirea nocturna sensuri tot aUt de multiple :;;ide variate ca gindi1'ea diurna? Altfel spus, pentru ce v1sul .DU ar corespunde 0 data realizarii unei dorinte, alta data - cum conveniti ehiar dumneavoastra - eontrariului acesteia, adica realizarii unei aprehensiuni, de ce sa nu exprime el un proiect, un avertisment, a reflectie eu ale sale pentru ~i contra, sau chiar un repro~, a rel11u~eaTe,0 tentativa de pregatire pentru 0 aetiune iminenta etc.) ? Pentruee sa exprime el intotdeauna 9i in exclusivitate odorinta sau,eel rllult, contrariul aeesteia ?". Ati putea gindi ea a divergenta eu privire laacest aspect este fara importanta din moment ee sintem de aeord in celelalte privinte, ca ste de ajuns ca am descoperit sensul visului ~i mijlocul de a-I pune in videnta 9i ea, 10.urma urmei, putin intereseaza ca am delimitat pre a 0 strict acest sens. Dar lucrurile nu stau 0.90.. neintelegere eu privire 10. acest aspect este de natura sa dauneze tuturor cuno~tintelor pe care Ie-am dobindit despre vis ~i sa Ie diminueze valoarea, pe carear putea ele s-o aiba pentru noi cind se Va pune problema intelegerii nevrozelor. Iti este permis sa fii "culant" in afacerile comerciale,dar dnd este vorba de probleme ~tiintifice, 6 asemenea atitudine nu este potrivita ~i 0.1'13Utea fi chiar prejudiciabila ..

205

A;>adar, pentru nu ar corespunde un vis 1a altceva dedt realiza~ea, unei dorinte? Primu1 meu raspuns 1a aceasta intrebare va fi, ca intotdeauna incazuri asemanatoare: nu stiu. Nu as vedea nid un inconve-ni~mj;ca 'lucrurile sa stea astfel, dar in realitate nu aceasta este situatia ;;i'acesta este singurul fapt care se opune acestei conceptii mai Ia~gi ;;i mai comode despre vis. Cel de-al doilea raspuns va fi, aceIa, ca eu insumi nu sint departe de a admite ca visu1 corespunde unor forme d~ gindire ;;i un or operatii inteIectuaIe multiple. Am relatat odata un viS. care s-a reprodus timp de trei nopti consecutive, fapt explicabilprin aceea ca visu1 corespundea unui proiect ;;i ca, din moment ce acesta a: fost executat, visul n-a mai avut nid un motiv sa se mai repete. Dupa 'aceea am. publicat un vis care corespundea unei confesiuni. Cum a~ putea ded ,sa ma contrazic si sa afirm ca visul nu este dedt 0 dorinta realizata ?' ,
CEe

'0 fac spre a inlatura 0 interpretare naiva, care ar putea sa faca, zadarnice toate eforturile pe care Ie-am fa<;ut in legatura eu visul, 0> interpretare care confunda visul cu ideile latente ale visului si atribuie acesttiia ceea ce Ie apartine numai loT. Este absolut exact ca visul poate ,reprezenta tot ceea ce am enumerat mai sus ;;i' ca poate fi substitutul unui proiect, al unul avertisment, al unei reflectii, al unor preparative~ al unei incercari de a solutiona 0 problema etc. Dar, privind lucrurile mai indeaproape, nu se poate sa nu va dati seama ca acest lucru nu este exact dedt in ceea ce prive;;te ideile latente ale visului, care s-au transform at spre a deveni vis. Prin interpretarea viselor, dumneavoastra luati cuno;;tinta de faptul ca' gindirea incon;;tienta a omului este preocupata de aceste proiecte, preparative, reflectii, pe care procesul de elaborare Ie transforma in vise. Daca Ia un moment dat pierdeti din vedere procesul de elaborare ;;i va indreptati intreaga atentieasupra ideatiei incon;;tiente a omului, atunci eliminati procesul respectiv ~i va spuneti pe drept ca visul corespunde unul proiect, unui avertisment etc. Aeest eaz se intilrie;;te frecvent in activitatea psihanalitica: eautam sa sfarimam forma pe care a imbracat--o visul;;i, in locul ei, sa introducem, in ansamblu, ideile latente care au generat visul. .. AsHel, netinindseama dedt de ideile latente, aflam in treacat catoate aceste aete psihice -atlt de complicate,- pecare Ie-am numit, se petree in aiara con;;tiintei: rezultat pe dt de magnific, tot pe atlt de tulburator ! Revenind insa la multiplicitatea de sensuri pe -care pot s-o aiba viseIe, nu avetl dreptul sa vorbiti de aceasta dedt .in masura in care ;;titi in mod cert ca va slujiti de 0 expresie abreviata ;;i ea nu yeti crede , ca trebuie sa extindeti aceasta multinlicitate la insasi natura visului. Cind vorbiti de "vis", trep'uie sa va ginditi fie la visul manifest, adica la produsul travaliului de elaborare, fie, eel mult, la acest travaliu insu;;i. adica la procesul psihic care structureaza visul manifest eu ajutorul ideilor latente ale visului.' Orice alta intrebuihtare data acestui cuvint nu poate crEia dedt confuzie ;;i neintelegeri. Daca afirmatiile dumneaYOastra se raporteaza, dincolo de vis, la ideile latente, spuneti~o direct, lara a escamota problema visului iI}daratul modului de expresie vag de care va serviti. Ideile latente constituie materia prima pe care procesul .de elaborare 0 transforma in vis manifest. Pentru ce vreti sa confun'dati "materia prima cu munca ce Ii da o forma ? Prin ce va distingeti in' cazul acesta de aceiacare nu cunosc dedt produsul acestei munci,
206

fara a-~i putea explica de unde provine acest prod us ~i cumeste eI realizat? Singurul element esential al visului este eonstituit de proeesul de elaborarecare actioneaza asupra materialului reprezentat de idei. Nu avem dreptul Sa ignoram acest lueru in teorie, eu toate ca sintem obligati sa-l neglijam in unele situatii practice. Observatia analitiea ne arata totodata ca - procesul de elaborare oniriea nu se margine~te sa Ie dea acestor idei expresia arhaica sau regresiva pe care 0 .cunoa~teti :e1 adauga acestora. eu regularitate un plus ce nu face parte din ideile la~ tente ale zilei, dar constituie, ca sa spunem a$a, forta motrice a ormarii visului. Aeeasta' aditiune indispensabilanu este altceva decit dorinta, de asemenea incon~tienta, Lar c6ntinutul visului sufera 0 transform are care are ca scop realizarea acestei dorinte. Una dintre caracteristici, -realizarea dorintei, este 0 earacteristica constanta; .cealalta poate varia ; ea . poate fi tot 0 dorinta, caz in care visul reprezinta 0 dorinta latenta actuala, realizata cu ajutorul linei dorinte incon~tiente. Eu inteleg foarte biI"!e toate acestea, insa nu~tiu daca am reu~it sa 1e fac la fel de inteligibile ~i pentru dumneavoastra. Aceasta din cauza ca imi vine' greu sa va demonstrez asemenea lucruri. DemonstrafIa cere, pe de 0 parte, 0 analiza minutioasa a unui mare numar de vise. iar pe de alta parte acest aspect extrem de spinos ~i de semnificativ al coneeptiei noastre despre vis nupoate. fi expus intr-un mod eonvingator fara ase lega de cele ee VOl' urma. Credeti cu adevarat ea,. date mnd . legaturilestrinse care intereonecteaza luerurile, am putea aprofunda natura unuia fara a ne ingriji ~i de eelelalte, care au 0 natura analoaga ? Cum inca nu ~tim nimie despre fenomenele care seapropie eel .mai mult de vis, adidi despre' simptomele nevrotice, trebuie sa ne multumim deocamdata cu ceea ee am dobindit. Vreau numai sa elucidez impreuna eu dumneavoastn'i un exemplu ~isa va supun atentiei un' nou considerent. ' Sa mai reluam 'inca 0 data visul de care ne-am ocupat deja in maL multe rinduri, acela care are ca obiect trei locuri de teatru la pretul de 1 florin ~i 59 -de creitari. Va pot asigura ca atunci cindl-am ales prini.a data ca exemplu, a fost fara nici 0 intentie. Cunoa~teti ideile latente ale acestui vis: regretul' d a se fi maritat prea devreme, regretul incercat la vestea logodirii prietenei, sentimentul dedeseonsiderare fata de sot, idee a ca ea ar fi putut avea un sot mai bun daca ar fi ~tiut sa a~tepte. Cunoa~teti de asemenea dorintacare a Meut din toate aeeste idei un vis: gustul pentru spectacol, dorinta de a merge, la teatru, probabil 0 derivatie a vechii ei curiozitati de a afla, in sfiqit, ce se intimpla cind te mariti. Sa :;;tie ca lacopii aceasta curiozitate ,este in general dirijata spre viata sexuala aparintilor; este deci 0 euriozitate infantila ';>1,n masura in 'care ea persista mai tirziu, constituie o i tendinta 'ale carei radacini se adincesc iIi faza infantila a vietH. Vestea: aflata in timpul zilei nu ofere a insa nici un pretext acestui gust ,pentru spectacole: ea era doar de natura sa trezeasca regretul :;;iremu~carea., Aceasta dorinta nu facea parte initial din ideile latente alevisului ~i noi am putut, fara a tine seamade ea, sa' plasam in cactrul analizei rezultatul interpretarii visului. Contrarietatea in sine nu putea nici ea sa: genereze visul. Ideea: "a fost 0 prostie din p<3.rte~misa ma marit aUt de devreme" nu putea da na~tere unui vis decit dupa ce a trezit vechea dorinta de a vedea, in sfiqit, cum stau lucrurile dnd te mariti. Dorinta 207

:aceasta a constituit continutul visului, substituind easi'itoria printr-o 'participare la un spectacol de teatru 9i dindu-i. forma realizaril unei 'dorinte anterioare: da, eu pot merge la teatru ea sa vad eeea ee este '1nterzis, pe cind tu n-o poti face. Eu sint maritata,pe cind tu trebuie sa mai' a9tepti. In felul acesta situat1a actuClla s-a transfor111at in con-trariulei, un triumf din treeut luind locul unei deceptii recente, Amestee al satisfacerii gustului pentru spectacol 9i a1 satisfaetiei egoiste data de infringerea rivalei. Tocmai aceasta satisfactie determina continutul manifest al vlsului, adica faptul ca ea se aflilla tea.tru, pe chid prietena sa nupoate avea aeces aiel. Pe aceasta stare de satisfactie S8 gre!f,aZa, in calitate de modificari, fariL 1egatura cu ea ;;1ineoc11prehcnsibile, Cleele partI ale continutului visu1ui indaratu1 car ora se mal disimuleaza ideile 1atente. Interpretarea visului trebuie sa iaea abstractie de tot ceea ee serve9te la reprezentarea, satisfacerii dorintei 9i sa reconstituie, doar cu djutorul aluziilor la care ne-am referit, penibilele idei latente ale visuluL Considerentu1 pe careimi propun sa-l supun atentiei dumneavoastra "2ste destin at sa va determine sa meditati asupra ideilor 1atente, care acum apar in prim plan. Va rog sa nu omiteti urmatoarele : in primul rind, eEl autorul visului nu este deloc constient de aeeste idei; in al doilea rind, ca ele sint perfect inteligibile ~i -coerente, in a:;;a reI incit pot fi concepute ca reactii cu totul naturale la evenimenhil care a servE drept pretext visului; in s11'9it,in al treilea rind, ca ele pot avea aceea';)i valoan~ ca oricetendinta psihica sau operatie inte1ectuala. Voi denumi aCum aceste idei "resturi diurne", dind acestui termen un sens mai riguros dedt precedentulul. Putin intereseaza, de altfel, daca autotul visului recunoa~te sau nu aceste resturi. Acestea fiind spuse, stabilesc o distinctie intre resturile diurne 9i jdelle 1atente ';)i, in conformitate eu folosinta pe care i-am dat-o mai inainte acestui din urma tEmnen; voi desemna prin ideile latente tot ceea ce aflarn eu ajutorul interpretarii viselor, resturilectiurne nefiind dedt 0 parte a ideilor 1atente, In acest caz putem afirma ca ceva ce apartine de asemenea 9i zonei in.con';)Uentu1ui s-a ~adaugat Ja resturile diurne, ea acest ceva este 0 dorinta intensa, dar reprimata, 9ica. numai aceasta dorinto. a facut posibila formarea visului Actiunea exerdtata de aceast' dorinta asupra resturHor diurne determina aparitia altor idei laterite care, insE",nu mai pot fi considerate rationale 9i explicabile prin referirea lor 1a viata din starea de veghe. Spre a ilustra raporturile care exista intre resturile diurne 9i dorinta nu pot decit s-o incon9tienta, m-am slujit de 0 comparatie pecare reprodllc aici. Fieeare intreprindere are nevoie de un capitalist care s-o finanteze 9i de un antreprenor care sa aiha 0 idee 9i sa se priceapa ";';-0 puna in aplicare. Tocmai dorinta incon~.tienta este aceea care, in formarea visului, indepline9te in chip constant rolul capitalistu1ui; ea esteaeeea care furnizeaza' energiapsihica riecesara elaborarii visului. Antreprenorul Gste reprezentat aid de restu1 diurn care decide in privinta utilizarii acestor fonduri, a acestei energii. Or,' in anumite cazuri, capitalistul insu9i poate avea a idee 9i cuno9tintele speciale cerute de realizarea acesteia, a$a cum in alte eazuri chiar antreprenorul poate avea capitalurile necesare functionariioptime a J-ntreprinderii. Comparatia simplifica situatia practica, facind totodata mai oificila intelegerea sa teoretica. In economia politica descompunemintotdeauna aceasta persoana unidi, spre l;l. 0 examina separat sub aspectul capitalistului 9i
:208

.I

sub acela al antreprenorului; procedind astfel, restabilim situatia fundamentala care a servit drept punet de plecare pentru comparatia noastra. Acelea:;;i variatii, ale carol' modalWlti va las libertate sa Ie ~rmariti, se produc in cazul structurarii viselor. - Deocamdata nu putem avansa, deoarece este sigur caj de multa vreme, va chinuie 0 intrebare care, in sfiqit, merita sa fie luata in consideratie. Resturile diurne, va intrebati' dumneavoastra, sint ele cu adevarat inconstiente in acelasi sens in care este dorinta inconstienta a carei interv~ntie este rieces~ra ca sa Ie faca apte sa declan:;;ez'evisul ? Fara indoia'1a, aceasta intrebare este intemeiata. Punind-o, faceti dovada unei optici juste, deoarece av.em aid punctul nevralgic al intregii probleme. Ei bine, resturile diurne nu sint incon:;;tiente in aC,ela:;;i. sens ca dorinta incon:;;tienta. Dorinta face parte dintr-un alt incon:;;tient, acela pe care noi I-am recunoscut ca fiind de. origine infantila :;;i prevazut eu mecanisme speciale. De altfel ar fi indieat sa distingem aceste doua va1'ietati de irrcon:;;tient, dind fiecaruia 0 denumi1'e speciala. Dar, pent1'u aceasta este necesar sa ne familia1'izam eu fenomenologia nevrozelo1'. s-a :;;irep1'o:;;ntteo1'iei noast1'e caracte1'ul fantezist, pent1'u ca admitem un singu1' ineon:;;tient; ce se va spune dnd vom marturisi ca, spre a fi satisfacuti, ne-ar t1'ebuieel putin doua ? s~ ne oprim aiel. Nu ati avut prilejul sa ascultati dedt lucr'uri. incomplete: dar nu este oare lini:;;ti.tor sa ne gin dim ca aceste cuno:;;tinte sintsusceptibile de 0 dezvoltare. care va fi intr-o zi efectuata fie prin propriile noast1'e luc1'ari, fie 'prin lucrarile celoT care vor veni dupa noi? lar ceea ce am a13t deja, nu este destul de nou :;;i deuluito1'?
*

14 -

cd. 404

xv
H-JCERTITUDINI SI CRITICI
Nu vreau sa parasesc domeniul visului fara a ma ocupa deprinci-' palele indoieli ~i de prindpalele incertitudini legate de noile concepti! 'expuse in paginile precedente. Aceia dintre auditorii mei care m-au urmarit eu oarecare atentie, fara indoiala ca au adunat ei in~i~i unele materiale cu privire la aeeasta chestiune. 1. Se poate sa fi avut impresia' ca, in pofida aplicaxii corecte a tehnidi noastre, rezultatele furnizate de munca noastra de interpretare a viselor sint inci'ircate de atHea incertitudini incH a reducere ~sigura a visului manifest la ideile latente devine imposibila. In sprijinul opiniei dumneavoastra yeti spune ca mai inainte de toate nu 5e ~tie niciodata daca cutare element dat a1 visuluitrebuie sa fie inteles in sensuI propriu sau in sens simbalic,deoarece lucrurile falosite in calitate de simboluri nu inceteaza din acest mativ sa fie ceea ce sint. $i cum asupra acestui aspectnu dispunem de nid un eriteriude decizie obiectiva, interpretarea este lasata cu totul la cheremul interpretuiuL Pe Enga aceasta, ca urmare a juxtapunerii contrariilor efectuata de procesul de elaborare, nu ~tim niciodata sigur daca cutare element dat al visului trebuie sa fie inteles in sens negativ sau in senS pozitiv, daca trebuie eonsideratca fUnd e1 ca atare sau ca-fiind contrariul sau: un ilou prilej pentru interpret de a actiona potrivit'vointei sale. In al treilea rind, avind in vedere frecventa inversiunilor in vis, interpretului Ii este ingaduit sa considere ca inversiune oricare fragment al visuluL In sfir9it, yeti invoca faptul de a fi auzit spunindu-se ca I'ar pu,tem aiirma cu certitudine ideea potrivit eareia interpretarea data este singura eU putinta: ne pinde~te astfel risculde a trece pe llnga intel'pretarea cea mai verosimila. 1ar eoncluzia dumneavoastra va fi ca, in aceste conditii, arbitrariul interpretului se poate exercita intr-un spatiu exeesiv de vast, a ci'irui intindere pare ineompatibila eu certitudinea obiectiva a rezultatelor. Sau mai puteti presupune ca eroarea nu tine de vis, ci ca insuficientele interpretarii noastre decurg din inexactitatile cpnceptiilor ~i ipotezelor noastre. , Aceste obiectii sint fara cusur, dar nucred ea justifica concluziiIe dumneavoastra potrivit car ora interpretarea, a9a cum a practicam nai, ar fi expusa arbitrariului, in timp ce deficientele pe care leprezinta rezultatele noastre ar pune sub semnul intrebarii legitimitatea metodei pe care 0 utilizam. Daca, in loc de a varbi de arbitrariul interpretului, ati sustine ca interpret area depinde de pricepere::t, de experlenta, de inteligenta acestuia, nu a~ putea fi decit de acordcu dumneavoastra. Un asemenea factor personal nu poate fi eliminat, eel putin in cazul un or vise a carar interpret are este mai dUicila. Cfi unul manevreaza mai mult sau mai putin binedecit altul 0 anumita tehnica, este un lu210

em imposibil' de negat. Dealtfel lucrurile se petree astfel in toate chestiunile de tehnidi.> Ceca ce apare ca arbitral' in interpretareaviselor se elimina prin faptul ca, de regula, legatura, existenta intre. ideile visuluj, aceea dint1'e visul insw?i ~i viata celui ce viseaza ~i, in sfiniit, intregul context psihic in care se desfao;;oa1'a visul, permit ca, din toate interpreUirile posibile, sa nu fie aleasa. decit una ~i sa fie respinse toate celelalte, ca neavind nici 0 tangentacu cazul respectiv. Rationamentul care, pornind de la imperfectiunile interpretarii, trage .concluzia inexactW'itii deductiilor noastre, i~i gase~te infirm area intr-o observatie care subliniaza, tocmai ca pe 0 propdetate necesara a visului inswii, in deteI'111inareaacestuia ~i multiplicitatea de sensuI'i, care Ii poate fiatribuita. Am aratat anterior, iar dumneavoastra cu siguranta ca va amintiti, ca procesul de elaborare onirieada ideilor latcnte un mod de expresie primitiv, analog cu scrierea figurata. Or" toate sistemele de expresie pri:'" mitive prezinta aceste indeterminari ~i sensuri dubie, fara ca noi sa avem dreptul sa punem la indoiala arice posibilitate de utilizare a lor. Cunoa~teti ca fenomenul coincidentei contrariilor in procesul de elaborare onirica este analog cu ceea te numim "opozitia de' sens" a radacinilor cuvintelor in limbile cele maiveehi. Lingvistul R. Abel (1884),ci'iruia Ii datoram semnalarea acestui punct <;Ievedere, ne previne ca trebuie sa manifestam indoialc'i fata de ideea potdvit careia comunicarea pe care o persoana 0 face aEcia Cll ajutorul unor cuvinte ambigue ar avea, prin acest fapt, un sens dublu. Tonul $i gestul intervin ca sa indice, in ansamblul discursului, intr-'o maniera indiscutabila, pe acela dintrecele doua sensuri pecaI'e vor-bitol'ul Vl'ea sa-lcomunice parteneruluJ. In. scdel'e, unde gestul este absent, sensul este desemnat printr .... semn figurat,. un nedestlnat pronuntarii, de exemplu, imaginea unul om inchircit sau a unuia vinjos,' ca in cazul ierogIifei Ken cu dublu s~ns, care inseamna "slab" sau "tare". Se evita in acest fel neintelegerile, in ciuda multiplicitatii de sens a silabelor ~i semnelor. Vechile sisteme de exprirnare,de exemplu, scrierile in limbile cele mai veehi, pl'ezinta numeroase indeterminari, pe care noi nu Ie-am tolera in limbile moderne. Astfel, in unele limbi semitice s.int desemnate numai consoa11.e1e cuvintelor. In ceea ce prive'?te vocalele omise, este sarcina cititorului sa Ie plaseze, dupa ~tiinta sa ~i potrivit cu ansamblul frazei. Scrierea ieroglifica procedind, daca nu identic, cel putin intr-o maniera foarte asemanatoare, face ca pronuntarea din egipteana veche sa ne fie necunoscuta. Scrierea sacra a egiptenilor cuprinde ~i aIte indeterminari. AsHel, ramine la bunul plac al celui care scrie orinduirea imaginilor de la dreapta la stinga sau de la stinga la dreapta. Ca sa poti cHi, trebuie sa tii seama de regula dupa care citirea trebuie facutii urmarind sensul in care sint indreptate fetele figurilor omene~ti, ciocurile pasarilor etc. Dar cel care, seria putea sa orinduiasca semnele figurate ~i pe verticala, iar cind era yorba de inscriptii pe obiecte mici, considerentele de estetica sau de simetrie puteau sa-I' determine sa adopte 0 aHa succ'siune a semnelor. Faptul celmai tulburator in scrierea ieroglifica este ca ea igi1.0rasepararea cuvintelor" Semnele se succeda la egala. distanta. unele de altele ~i nu se ~tie aproape niciodata daca cutare semn face parte dirt cuvintul ca1'e-1 preceda sali constituie inceputul unui cuvint nou. Dimpotriva, in serierea cuneiforma persana cuvintele sintdespaxtite printr-:un semn oblic.
211

timba ~i scrierea chineza, foarte vechi, sint ~i astazi folosite de 400 milioane de oarnenL 1) Sa nucredeti ca eu inteleg ceva cu privire 1a acest fenomen. Pur ~i simp1u m-am documentat, in speranta de a gasi ana10gii cu indeterminarile vise1or, iar a~teptarile me1e n-au fost dezamagite. Limba chineza este plina de aceste indeterminari, capabile sa ne faca sa ne cutremun'im. Se ~tie ca ea se compune dintr-un mare numar de silabe care pot fi pronuntate fie izo1at, fie combinate in cup1uri. Unul din principale1edialecte poseda circa 400 astfe1 de silabe. Vocabularu1 acestui dialect dispunind de aproximativ 4000 de cuvinte, rezulta ca fiecare silaba are in medie zece intelesuri, deci ca une1e au mai multe, iar alte1e mai putine. Cum ansamblul nu permite totdeauna sa se stabi1easca pe acela din cele zece intelesuri pe care persoana care pronunta o silaba data vrea sa-1 evoce in mintea ascuWitorului, s-a inventato mu1time de mijloace destinate sa previna neintelegerile. Dintre aceste. mij10ace trebuie sa citam asocierea a doua silabe intr-un cuvint ~i pronuntarea aceIeia~i sHabe in patru "tonuri" diferite. 0 drcumstanta ;;i mai interesanta pentru cpmparatia noastra este faptu1 ca aceasta limba, ca sa spunem a~a, nu are gramatica. Nu exi.sta nici un singur cuvint monosilabic despre care sa putem spune ca este substantiv, adjectiv sau adverb ~i nici un cuvint nu prezintaflexiunea destinata sa desemneze genu1, numarul, timpul, moduL In acest fel limba se compune numai din materiale brute, a$a cum limb a noastra abstracta se descompune prin procesul de elaborare onirica in materialele- sale brute, eliminindu-se exprimarea relatiilor. In limba chinez8.,in toate cazurile de indeterminare decizia depinde de inteligenta auditoriului, care se lasa calauzit de ansamblu. Am notat exemplul unui proverb chinez, a carui traducere literala este: . Cine vede putin se minuneaza mult 2). Acest proverb nu este greu de inteles. El poate sa insemne : cu dt cineva a V8.zut mai putine lucruri, eu ailt este mai inc1inai sa se minuneze. Sau: sint multe de admirat pentru aeelacare a. vazut putine. Fire~te cariu poate fivorba de decizie intre aceste doua traduceri care nu difera declt din punct de vedere gramatical. Avem totu$i garanJia ca,in ciudaacestor ino.eterminari, limbachineza constituie un excelent mijloc de exprimare de ideL Indeterminarea nu are deci ca 0 consecinta necesara imprecizia sensu1ui. Trebuie totuo;;isa recunoa~tem ca in ceea ce prive$te sistemu1 de expresie al visului, situatia este mult mai putin favorabila dedt in cazu1 limbEoI' ;;i scrierilor vechi. Faptul se explica prin aceea ca acestea din urma sint, 1a mma urmei, destinate sa slujeasca drept illij10c de comunicare, a~adar de a fi intelese infr-un fel sau altul. Or, tocmai acest caractel' lipse;;te visului. Visu1 nu-~i propune sa transmita cuiva ceva ~ij departe de a fi un mijloc de comunicare, e1 este destinat sa ramina neinte1es. In consecinta, nu trebuie Dici sa ne mire, nid sa ne Induea in eroa1'e faptul ca un mare numi'll' de polivalente ~i de indeterminari ale visului scapa posibilitatilor nOastre de decizie. Singunl1 rezultat sigur al comparatiei noastl'e este ca indeterminarile, pe care unii au voit sa Ie fo1o1) Populatia Chinei este astiizi mult mai mare, depii$ind cifra de 1,1 miliarde oameni. (Nota trad.). 2) in textul lui Freud proverbul suna in felul urmator: "Wenig was sehen viel was wunder bar" (Nota tract).

212

seasca drept argument impotriva caracterului concludent al interpretarilor noastre privind visele, sint in mod firesc inerente tuturor sistemelor de exprimare primitive. Gradul de inteligibilitate reaId a visului nu poate fi determinat dedt prin exerci~iu Eli experienta. Dupa parerea mea, aceasta determinare poate fi impinsa destul de departe, iar rezultatele obtinute de anaii~ti avind 0 instruire buna nu pot dedt sa-mi intareasca aceasta parere. PublicLll profan, chiar daca are preocupari ~tiintifice, se. complace sa opuna un scepticism dispretuitor dificultatilor. ~i incertitudinilor unei contributii ~tiintifice. Cu totul injust, credo Probabil eEl putini dintre dumneavoastra ignora faptul ca 0 situatie analoagas-a produs cuprilejul descifrarii inscriptiilor babiloniene. A fost ovreme clnd opinia pul:?licda mers pina acolo incH sa taxeze drept "mistificatori" pe cei care, au descifrat inscriptiile cuneiforme, considerind toata aceasta cercetare drept ,,~a:datanie". In 1837 insa, Royal Asiatic Society a intreprins 0 proba decisiva. I-a invitat pe patru dintre cei mai eminenti speciali~ti, Rawlinson, Hincks, Fox Talbot ~i Oppert ca sa-i trimita, in plic sigilat, patru traduceri independente ale unei inscriptii cuneiforme care tocmai fusese descoperita ~i, dupa ee a comparat cele patru texte, a putut anunta di -ele erau suflcient de asemanatoare casa jl.lstifice increderea in rezultatele obtinute ~i certitudinea unoI' noi progrese. Zeflemelile profanilorcultivati au incetat atunci treptat ~idescifrarea documentelor cuneiforme a continuat cu rezultate tot mai sigure. 2. 0 alta serie de obiec~ii se leaga strins de fmpresia de care nid duIimeavoastra nu ati scapat, anume ca multe dintre solutiile pe care sintem obIigati sa Ie acceptam ca urmare a interpretarilor noastre par fortate, artificiale, trase de par, deci deplasate ~i adesea chiar comice. Obiec~iile de acest gen sint atlt de numeroase incit nu a~ avea dedt sa stau in cumpana cu privire la exemplele de ales : iau la intlmplare pe ultimul care mi-a fast adus la cuno~tinta. A~adar, ascultati : in Elvetia un director de seminar 3) a fost, recent destituit din postul saU pentru ca s-a ocupat de psihanaliza. Fire~te, el a protestat impotriva acestei masuri ~i un ziar din Berna a facut publica judecata formulata pe seama sa deautoritatile ,-,colare. Nu extrag din aceasta dedt citeva propozitii rcferi~ toal'e la psihanaliza : "In afara. de aceasta, multe din exemplele din cartea citata a doctorului Pfister izbesc prin caracterul lor' cautat ~i artificios ... Este cu adevarat de mirare ca un director de seminar accepta fara spirit critic toate aceste afirmatii ~i toate aceste probe 'iluzorii". Ni se cere .sa acceptam aceste propozitii ca pe 0 decizie data de un "judecator impartial". Cred ca mai degraM aceasta "impartialitate" este "artificioasa". Sa examinam mai indeaproape aceste judecati, in speranta ca putina reflectie ~i competenta nu pot sa faea rau, chiar ~i unui spirit impartial. Este en adevarat amuzant sa vezi graba 9i increderea de sine cu care oamenii se pronunta. asupra unei probleme spinoase a psihologiei incon~tientului, neascultlnd dedt de prima lor impresie. Lor interpretarile Ii se par caubte ~i fortate, Ie displac; deci ele sint false, iar toata aceasta munca de interpretare nu arenici a valoare. Nici 0 clipa nu Ie trece prin minte ideea ca ar putea exista 0 ratiune ca interpretarile sa
3) Este vorba de pastorul 0 s car P f i s t e r din Zurich, care in anul 1921 a publicat cartea La psychanalyse au. service des educateurs, tipariHi de editura Bircher din Berna. (Nota trad,).,

213

seasca drept argument impotriva caracteru1ui concludent a1 interpreUlrilor noastreprivind visele, sint in mod firesc inerente tuturor sistemelor de exprimare primitive. Gradu1 de inteligibilitatc reali'i a visului nu poate fi" determinat dedt prin exercitiu ~i experienta. Dupa parerea mea, aceasta determin-ilre poate fi impinsa destul de departe, iar rezultatele obtinute de anaii~ti avind 0 instruire buna nu pot decit sa-mi intareasca aceasta parere. Publiclll profan, chiar daca are" preocupari f;)tiintifice, se complacesa opuna un scepticism dispJ;"etuitordificultatilor. ~i incertitudinilor unei contributii ~tiintifice. Cu totul injust, credo Probabil ca putini dintre dumneavoastra ignora faptul ca 0 situatie analoaga s-a produs cuprilejul descifrarii inscriptiilor babiloniene. A fost ovreme cind opinia publica a mers pina acolo incH sa taxeze drept "mistificatori" pe cei care_au descifrat inscriptiile cuneifoI'me, considerind toat,'! aceasta cercetare drept ,,~a:datanie". In 1837 1nsa, Royal Asiatic Society a intreprins 0 proba decisiva. I-a invitat pe patru dintre cei mai eminenti speciali~ti, Rawlinson, Hinck.'), Fox Talbot ~i Oppert ca sa-I trimita, in plic sigilat, patru traduced independente ale unei inscriptii cuneiforme care tocmai fusese descoperita ~i, dupa ce a comparat cele patnl texte, a putut anunta ca e1e erau suflcient de asemanatoare casa justifice increderea in rezultatele obtinute ~i certitudinea unoI' noi progrese. Zeflemelile profanilorcultivati au incetat atunci treptat ~idescifrarea documentelor cuneiforme a continuat cu rezultate tot mai siguie. 2. 0 alta serie de .obiectii se leaga strins de :l'mpresia de care nid dumneavoastra nu ati scapat, anume ca multe dintre solutiile pe care sintern obligati sa Ie acceptam ca urmare a interpretarilor noastre par ofortate, artificiale, trase de par, deci deplasate ~i adesea chiar cornice. Obiectiile de acest gen sint atit de numeroase incH uu a~ avea dedt sa stau in cumpana cu privire la exemplele de ales: iau la intimplare pe ultimul care mi-a fost adus la cuno1?tinta. A~adar, ascultati :in Elvetia un director de seminar 3) a fost, recent destituit din postul sau pentru ca s-a ocupat de psihanaliza. Fire~te, el a protestat impotriva acestei masuri 1?iun ziar din Berna a facut publica judecata formulata pe seama sa deautorWitile ~colare. Nu extrag din aceasta decit citeva propozitii rcferitoare la psihanaIiza : "In afar a de aceasta, multe din exemplele din cartea citata a doctorului Pfister izbesc prin caracterul 101'0 dlutat :'ii artificios ... Este cu adevarat de mirare ca un director de seminar accepta fara spirit critic toate. aceste afirmatii ~i toate aceste probeiluzorii". Ni se cere osa acceptam aceste propozitii ca pe 0 decizie data de un "judecator impartial". Cred ca mai degraba aceasta "impartialitate" este "artificioasa". Sa examinam mai indeaproape aceste judecati, in speranta ca putina reflec:' tie 1?icompetenta nu pot sa faca rau, chiar 1?iunui spirit impartial. " Este cu adevarat amuzant sa vezi graba ~i increderea de sine cu care oamenii se pronunta asupra unei probleme spinoase a psihologiei incon1?tientului, ne'ascultlnd decit de prima lor impresie. Lor interpretarile Ii se par cautate ~i fOrtate, Ie displac; deci ele sint false, iar toata aceasta munca de interpretare nu arenici 0 valoare. Nici 0 clipa nu Ie trece piin minte ideea ca ar putea exista 0 ratiune ca interpretarile sa
0 ".

0) Este vorba de pastol'ul 0 s car P f is t e r din Zurich, care in anul 1921 a publicat cartea La psychanalyse au. service des educateurs, tiparita de editura Bircher din Berna. (Nota trad.).,

213

aiba aceasta apa1'enta _;;i ca merita sa-ti dai ostei"leala sa cercetezi care este aceasta ratiune. Situatia de care ne ocupam caracterizeaza indeosebi rezultateIe deplasarii ca;e, dupa cum ;;titi, -constituie mijlocul eel mai puternic de care dispune cenzura viseIor. Tocinai prin intermediul acestui mijIoc cenzura ~ onirica creeaza structuri substitutive pe care noi Ie-am desemnat ca aluzii. Acestea sint insa aluzii greu de recunoscut ca atare, ahizii carora este greu sa Ie gasim substratul ;;i care se leaga de acest substrat prin asociatii exterioare foarte singularizate ;;i adesea cu totul bizare. In toate aceste cazuri este 'insa vorba de lucruri destinate saram'ina ascunse, tocmai ceea ce vrea sa obtina cenzura visului. Or, c'ind un lucrua fost ascuns, nu trebuie sa ne a;;teptam sa-l gasjm 'in locul unde trebuia sa se afle in mod normal. Comisiile de supraveghere a frontierelor, care functioneaza astazi, s'int 'in aceasta privinta mult mai viclene dedt autoritatile ;;cola1'e elvetiene (care I-aU judecat pe Pfister), Ele nu se multumesc sa scotoceasca prin portofele ;;i buzunare dupa documente $i schite : ele presupun ca spionii :;;icontrabandi:;;tii, spre a dejuca mai bine controlul, pot sa ascunda aceste obiecte interzise. 'in locurile 'in care ne a;;teptam eel mai putin sa Ie gasim, cum ar fi bunaoaratalpa dupla a 'incaltamintei. Daca obiectele cautate s'int gasite aici, se poate spune di s-a depus multa osteneala pentru a Ie calita, dar :;;ica aceste cautari nu au fost 'in zada1'. Admitind ca 'intre un element latent al visului si substitutul sau manifest pot exista legaturi dintre cele mai- nea:;;tept~te ;;i singulare, dnd comice, cind ingenioase in aparenta, nu facem dedt sa ne conformam immeroaselor experiente furnizate de exempleIe carora, 'in general, nu Ie-am gasit noi 'in~ine solutia. Rareori este cu putinta sa gasim prin noi in~ine interpretari de acest gen ; nid un orn cu judecata nu' ar fi capabil sa descopere legatura care une:;;te cutare element latent cu substitutul sau manifest. Autorul visului este aeela care fie ca ne furnizeaza dintr-odata talmacirea, gratie unei idd care Ii vine direct in legatura cu visul (fapt posibil pentru d'insul, pentru ca el este purtatorul acestei structuri substitutive),fie ca ne furnizeaza suficiente materiale, gratie ca1'o1'asolutia, departe de a cere 0 sagacitate deosebita, se impune de la sine eu un fel de necesitate. Daca autorul visului nu ne vine in ajutor prin unul sau a1tul din aceste doua mijloace, elementuI manifest dat ne ramine pentru totdeauna incomprehensibil. Permiteti-mi sa va prezint, in legi'Hura cu aceasta, 'inca un caz pe care am avut prilejul sa-l observ recent. Una dintre pacientele mele, pe dnd se afla sub tratament, $i-a pierdut tatal. Orice pretext Ii era binevenit spre a-I reinvia in vis. Intr-unuldin aceste vise, ale cami conditii adiacente nu ne pot fi de altfel de hid un folos, -?i un sJ'ert, unsprezece tatal ei apare ;;i Ii spune : "Este oraunsprezece yi jumatate, douasprezece fara un sfert'(. Ea a putut sa interpreteze aceasta particularitate a visuIui, amintindu-$i ca tatalui ei Ii placea sa-~i vada copiii venind cu punctualitate la Ora prinzului. Exista, desigur, -un raport 'intre aceasta amintire $i elementul visului, far a ca acest fapt sa permita formularea vreunei concluzii oarecare cu privire la originea visului. Mersul tratamentului autoriza 'insa banuiala ca de geneza acestui vis nu era strain a 0 anumita -atitudine critica, dar refulata, fata de tatal iubit ~i venerat. Continu'ind sa-~i 'in~ire amintirile, in aparenta din ce in ce mai departate de vis, auto area visului poveste$te ca a asistat inajun la o conversatie despre psihologie, 'in cursul careia una dintre rude Ie ei i-a
214

'Spus : "Omul primitiv supravietuie$te in noi toti". Acumcredem a 0 in~elege. A fost pentru dinsa 0 excelenta ocazie de a-9i reinvia din nou tatiH, transformindu~l 'in visul ei intr-un om-orologiu 4) 9i f,1cindu-l sa anunte sferturile de ora de laamiaza. Evident,>este aid ceva care ne face sa ne gindim ]a un joc decuvinte 9i adesea s-a intimplat sa se atribuie interpretului jocuri de cuvinte al -caror autor eta eel care a visat. Exista $i alte exemple in. care nu. este prei'! U90r sa de>cidemdaca neaflam in fat a unui joc de cuvinte sau a umti vis. Dar am eunoscut deja acelea$i indoieli cu privire la unele lapsusuri verbale. Un barb at poveste9te ca a visat ca unchiul sau i-a dat o sarutare pe cind se aflau a$ezati impreuna in automobilul aeestuia. Dealtfel el n-a intirziat sa ne dea interpretarea acestui vis, care semhifica autoerotism (termen imprumutat din teoria libido-ului $i insemnind 'Satisfacere erotica fara lips a unui obiect din afaraindividului). Barbatul acesta i$i va fi permis sa glumeasca $i ne va fi dat drept vis 'ceea ce nu ra din parte-i decit un joc de cuvinte? Nu $tii ce sa crezi. D.upa paretea mea, el a visat cuadevarat. Dar de unde viDe aceasta frapanta asemanare? Aceasta intrebare m-a determinat altadata sa fac 0 luhga digresiune, obligindu-ma sa supun unui studiu aprofundat insu9i jocul de cuvinte 5). Am ajuns la concluzia ca 0 sEirie de ideicons,;tinte este abandonata moment an elaborarii incon$tiente, de unde eareapare ulterior sub forma de joc de cuvinte. Sub influenta incbn$tientului, aceste idei con$tiente sufera actiunea mecanismelor care domina aid, anume condensarea $i deplasarea, adica a aceloras,;i procese pe care le~am gasit actionind in travaliul de elaborare oniridi: este singurul fapt. diruia trebuie sa-i atribuim asemanarea (cind ea exista) intre jocul de cuvinte $i vis. Dar "visul-jDc de cuvinte", fenomen neintentional, nu ne prilejuies,;te nimic din acea delectare pe care. 0 incercam -cind am reus,;it un "joc de cuvinte" pur '.'i simplu. De ce? Acest lucru 11yeti afla daca yeti avea ocazia' sa studiati in mod aprofundat joculde c,uvinte. "Visulcalambur" este lipsit de umor; departe de a ne produce risul, el ne lasa indiferenti. In aceasta privinta ne apropiem de vechea interpretare antica a viselor care, pe linga multe materiale inutilizabile, ne~a furnizat 0 multimede exemple excelente de interpretare, pe care noi in$ine nu Ie-am putea depa$i. Nu va voi cita dedt un singur vis de acest gen $i' 0 fac tinind seama de semnificatia sa istorica. Acest vis, care' apartine lui Alexan"dru cel Mare, este povestit, cu uneledeosebiri, de catre Plutarh$i de catre Artemidor din Daldis. Pe dnd regele asediaora$ul Tir, _care se apara eu dirzenie (anul 322 1.e.n.), a aparut un satir dansind. Ghicitorul Aristandru, 'Care insotea oastea, a interpretat acest vis, descompuniud cuvintul "satyros" in ~(X TVpOC; (Tyrul este al tau), crezind ca astfel Ii prezice regelui eucerirea ora$ului. ea rezultat al aeestei interpretari, Alexandru se hotad sa continue asediul $1sfir$i prin a cuceri Tyrul. Interpretarea, care pare artificioasa, era incontestabil exacta.
4) In limba germana om primitiv (sau om-originar)se spune der Urmensch, Jar om-orologiu del' Uhrmensch, pronuntia fiind identica. (Nota trad.). 5) A se vedea, bunaoara, capitolul eonsaerat analizei raporturilor euvintului de spirit, ale umorului in general, eu visul I?iinconl?tientul, 'in lucrarea luiS. F r e u d Del' Witz und seine Beziehung zum Unbewussten, F. Deuticke, Leipzig u. Wien, 1905 (Nota trad;).

215

3. Veti fi, fara indoiala, foarte impresionati aflind ca impotriva eonceptiei noastre despre vis au adus obiectii chiar ~i unele persoane care,. in calitate de psihanali~ti, s-au ocupat vreme indelungata de interpretarea viselor. AI' fi fost de mirare ca 0 sursa atit de bogata de noi erori sa fi ramas neutilizata ~i astfel confuzia de notiuni ~i generalizarile nejustificate la care s-au pre tat unii in legatura cu aceasta au generat afirmatii care, prin inexactitatea lor, se apropie muIt de conceptia medicalii a visului. Cunoa$teti una din aceste afirmatii, care pretinde ca visul consta din incercarea de adaptare la prezent $i de solutionare a sarcinilor 'viitoare, ca el urmare~te, in consecinta, 0 "tendinta prospectiva" (A. Maeder). Am aratat deja ca aceasta afirmatie se bazeaza pe confuzia intre vis $i ideile latente ale visului,ca ea, pI'in urmare, nu tine cont de procesulde elaborare onirica. In masura in care ea i$i propune sacaracterizeze viata psihica 111con$tientadin care fac parte ideile latente ale visului, aceasta afirmatie nu este nici noua, nici completa,' deoarece- activitatea psihica incon$tienta se ocupa, in afa.r-a de pregatirea viitorului, de multe aIte lucruri. Pe 0 confuzie $i mai suparatoare se bazeaza afirmatia ca in spatele fiecarui vis gasim "dauza mortii". Nu $tiu exact ce poate sa insemne aceasta formula,' dar presupun ca ea decurge din confuzia care se face intre vis $i personalitatea integrala a autorului visului. ea exemplude generalizare nejustificata operata pe baza cltorva exemple autentice, voi cita afirmatia potrivit careia fiecare vis ar fi susceptibil de doua interpretari.: interpretarea zisa psihanalitica, a$a cum am expus-o noi, $i interpretarea zisa analogica, care face abstractie de pulsiuni ~i vizeaza reprezeptarea functiilor psihice superioare (H. Silberer). Visuri de acest gen exista,dar in zadar veti incerca sa extindeti aceasta conceptie, fie $i numai la majoritatea viselor. lar dupa tot ce ati audiat aici, veti socoti eu totul nefondata afirmatia ca taate visele ar fibisexuate $i ca ar tre.bui interpretate in sensul unei infruntari intre tendinte care ar putea fi numite masculine $i feminine (A. Ad 1e 1'). Fire$te' ca exista unele vise izolate de acest gen, iar mai tirziu veti putea afla ca ele prezinta aceea$i structura ca anumite simptome de isterie. Mentionez taate aceste descoperiri de noi caractere generale .ale viselor, spre a va pune in garda impotriva' lor sau cel putin spre a nu va E.lsa nid un dubiu cu privire la opinia mea fata de ele. '4. S-a incercat compromiterea valorii obiective a cercetarilorasupra visului, invocindu-se faptul ca subiectii supu$i tratamentului psihanalitic i$i ajusteaza visele in conformitate eu teoriile preferate de medicii lor, unii pretinzind ca auindeosebi vise sexuale, altii vise legate de vointa de putere, iar altii vise de palingenezie 6) (W. S t eke 1). Aceasta obiectie pierde insa din valoare, la rindu-i, dacE! ne gindim ca oamenii au visat inainte de a fi fost inventat tratamentul psihanalitic in stare sa-i ghideze $i sa Ie dirijeze visele $i ca subiectii supu~i astazi tratamentului aveau obi~;;r1uintasa viseze inainte de a fi fost tratati. Faptele pe care , se intemeiaza aceasta obiectie sint cu totul de inteles ~i nu aduc nici un prejudiciu teoriei visului. Resturile diurne care declan~eaza visul provin din preocuparile intense ale vietH in stare de veghe. Daca cuvintele ~i sugestiile medicului au dobindit pentru pacient 0 anumita importanta, ele
6) Palingenezie,pretinsa rena!;iterea sufletului dupa moarte, profesata de filosofia idealista. In mod figurat, termenul semnifica 0 regenerare morala. (Nota trad.).

2H~

se intercaleaza in ansamblul r(?sturilor diurne ~i pot, intocmai ca ~i celelalte interese afective ale ziIei, inca nesatisfacute, sa furnizeze visului excitanti psihici ~i sa actioneze asemenea celor somatici care II influenteaza in timpul somnuhii pe cel ce doarme. Qa ~i ceilalti agenti excitatori ai viselor, ideile provocate de medic pot sa aparai'n visul manifest sau sa fie descoperite in continutul latent al visului. $tim ca esfe posibil sa provocam in mod. experimeBtal vise sau, mai f?xact, sa introducem in vis 0 parte din materialele acestuia. In aceste influente exercitate asupra pacieDtiIor, analistul indepline~te unrol identic eu acela al experimentatorului care, ca M 0 u r 1 y Vol d, imprima mem-, brelor subiectului de xperienta a.(1umitepozitii determinate. Putem sugera autorului visului tema visului, dar e imposibil sa actionam asupra secventelor visului. Mecanismul procesuluide elaborate ~i dorinta incon~tienta a visului scapa oricarei influente din afara. Examinind excitatiilesomatiee ale visului, am recunoscut ca particularitatea ~i autonomia vieW onirice se dezvaluie in reactia prin care visul raspunde excitatiilor corporale ~i psihice pe care Ie prime~te. In acest fel obiectia de care ne ocupam aieL ~i care ar dori sa puna la indoiala obiectivitatea cercetarilor asupra visului este intemeiata la rindu-i pe 0 confuzie care echivaleaza visul cu materialele visului. Aceasta e tot ce cloream sa va comunic in legatura cu problemele legate de vis. Fara indoiala ca va dati seama ca am omis 0 multi me de lucruri , ~i ati luaf aminte ca nu am putut sa fiu complet din multe puncte de vedere. Dar aceste cusururi ale expunerii mele tin de raporturile existente intre fenomenele visului ~i nevroze. Am studiat visul ca 0 introducere la studiul nevrozelor, procedeu mult mai corect decit daca amfi facut vieeversa. Dar tot a~a cum visul ne pregate~te sa intelegem 'nevrozele, la rindul sau el nu poate fi inteles in toate detaliile decit daca dobindim 0 cunoa~tere exact a a fenomenelor nevrotice. Nu ~tim' care este parerea dumneavoastra, dar eu va pot asigura di nu regret ca v-am supus cu atHa insistenta atentii problemele visului ~;ica anl. consacrat studiului acestor probleme 0 parte atH de importanta din tinipul de care dispunem. Nu exista un alt domeniu in care studiul sa ne convinga mairepede de exactitatea t~zelor psihanalizei. Trebuie multe luni ~i chiar multi .ani de munca asiduaca sa dovedim ca simptomele unui caz de maladie nevrotica posed a un sens, slujesc, 0 intentie ~i se explica prin datele biqgrafice ale -persoanei suferinde. Dimpotriva, riu avem nevoie decit de efortul dtorva ore spre a obtine acela~i rezultat fata de un vis care la inceput ni se prezinta confuz $i neinteligibil, dobindind astfel 0 confirmare a tuturor ipotezelor psihanalizei cu privire la incon~tiei1tul proceselor psihice, la mecanismele la care se supunacestea $i la tendintele ce se manifesta prin intermediul acestor procese. Iar daca la perfecta analogie care exista intre formarea unui vis ~i aceea a unui simptom nevrotic, adaugam rapiditatea transformarii care face din autorul visului uh om in stare de veghe 1;ii u judecata,capatanicertic tudinea ca 1;ii evroza se bazeaza pe 0 alter are a raporturilor care exista n in mod normal intre diferitele forte ale vietH psihice.
*
'" '"

21?

Partea atreia

TEORIA GENERALA A NEVROZEI.OR

XVI PS1HANAL1ZA $1 PSIHIATRIEMa bv-cur capot relua impreuna eu dumneavoastrafirul discutiilor nOastre. V-am vorbH pina acull despre conceptia psihanalitica, despre actele ratate ~i despre vise; a~ dori sa va familiarizez acum eu intelegerea fenomenelor nevrotice care. a;;a cum veti vedea in eontinuare, au numeroase trasaturi comune aUt cu unele c:it si cu celelalte. Va .orevin insa ca, in eeea ce prive;;te aceste' fenomene, nu 'va Inai pot sugera ~ceea;;i atitudine anterioara fata de mine. Imi impusesem atunci obligatia de a nu face nid un pas far a a maii pus in prealabil de aeord eu dumnea".. voastra; discutind mult impreuna 91 tinind seama de obiectiile facute, mergind pina la a vedea in dumneavoastra. i?i in "bunul shnt" <de care dispuneti instal1ta hotaritoare. Astazi, dintr-un' motiv cit se poate de simplu, nu mai putem proce<:la la fel. ea fenomene, actele ratate i?i visele nu ya erau eu totul necunoscute, se putea 'spline ca. in legatura eu ele aveati sau puteati sa avetiaceea;;i experient,cl ca i?i rpine. Domeniul fenomenelor nevroticeva este insa strain; daca nu sinteti medici, nu aveti aid alta cale de aeces dedt aeeea pe care v-a pot oferi larnuririle mele, iar judeeatacea mai buna ill-aparenta este lipsita de valoare cind acela care 0 formuleaza nu este familiarizat C1,1 'faptele supuse judecatii. Totu~i; sa nu va inchipl,liti ca imi propun -sa va tin ni~te' conferinte dogmatiee ~i nid ea va voi cere 0 adeziune ,neconditionata. Dadi ati {Tede aeest lucru, ar rezulta 0 neintelegere care mi-ar face cea mai mare nedreptate. NU-mi stR in intentie sa va impun convingeri : imi este deajuns sa exercit 0 actiune de stimulare ~i sa zdruncin prejudecati. eind, ca o urmare a unei ignorante totale, nu yeti Ii. capabilide o. judecata proprie, nu va trebui nici sa fiti credul{ dar nici sa respingeti. Nu yeti avea dedt sa asculati ili sa lasati sa. actioneze astlpra dumneayoastra ceea ce vi S2 spune. Nueste u~or sa dobinde~ti convingeri, iar acelea la. care se ajunge fara osteneala se dovedese eel i1'l.aiadesea fara valoare i?ilip site de durabilitate. Are dreptul la convingeri numai acela care, ani .~i ani, a meditat asupra unora si acelorasi faDte si a vazut cu oehH sM repetarea aeestor .lucruri noi ':,;i surpri~zatoare despre care va voi vorbi. La ce bun, in' plan intelectual, acele convingeri facile, aeeie conversiuni care au lac' eu iuteala fulgerului;aeele respingeri violente? Nu va este limpede ca "lovitura de trasnet", inddlgostirea instantanee fac parte dint1'-un domeniu cu tatul diferit, apartinind indeosebi domeniului afect1v? Noi nu Ie ee1'em pacientilor n09t1'i sa fie convin;;;ide eficienta psih-: ana.lizei sau sa-:,;i deaacleziunea la aceasta. Daca ar face-o, ne-ar deveni suspecti. Atitudinea pe care o. pretuim eel mai muIt la ei este ace.ea a. unul scepticish1 binevoitor. Deci ineercati sa lasati sa se matu1'izeze in mintea dumneavoastra 'eonceptia psihanalitica,alaturi de conceptia popular a sau cea psihiatrica, pina dnd se va ivi prilejul ca aUt una cit
221

~i cealaIta sa intre in relatie reciproca, sa se masoare intre' ele :;;i, aso ciindu-se, sa dea na:;;tere in final uneiconceptii decisive .. Pe de aUa parte, nu ati fi indreptatiti sa credeti ca ceea ce va expun: drept conceptie psihanalitica, ar fi un sistem speculativ. Avem mai curl'nd de-a face fie Cll 0 experienta, fie cu 0 expresie directa a observatiei, fie cu rezultatul elaborarii acesteia. Numai 0 data cu progresul ~tiintei yom putea judeca dacaaceasta elaborare a fast suficienta :;;i justificata:;;i,fara a voi sa ma laud, pot spune ca - avind indaratul meu a viata- destul de lunga ~i 0 cariera care se intinc1e pe aproximativ 25 de ani - mi-a trebujt 0 munca intensa :;;i aprofundata co. sa acumulez faptcle pe care se bazeaza conccptia mea. Am avut adesea impre-c sh ca adversa1'ii no:;;tri nu voia1..1sa tina seama deice de aeeasta sursa a afinuatiilor noastre, co. 9i cum ar fi fast vorba de idei pur subiective eltora li s-a1' p1..1teaapune, dupa bunul plac, altele: Nu izbutesc nicidec1..1m Sa 'inteleg aceasta atitudinea adversarilor no:;;tri. Eo. tine poate de faptul ca medicilor Ie repugna sa intre in relatii p1'ea strinse cu pacientii lor atin9i de 118vroze 9i ca, nedind suficienta atentie 10. ceea ce li se spune, Ie este cu neputintasa traga din aceste comunicari invataminte pretioase ;;i sa efectueze asupra bolnRvilor lor observatii suseeptibile a ser'li drept punet deplecare pentru deduetii de or din general. Va fagaduiese, eu acest prilej, di in cursul prelegerilor urmatoare ma voi 1asa antrcnat cit mai putin posibil in dispute polemice, indeosebi eu eubre sau cutaro autor in particular. Nu sint convins de adevaru1 maximei care proclama ca eontradictia estc muma tuturor luerurilor 1). Accasta m.axima imi pare a fi un produs al sofisticii greee~ti -$i pacatuie~te, eel 9i aeeasta, prin a atribui- 0 valoare exagerata dialecticU. In eeea co ma priv$te, ered ca ceea co numim polemica9tiintifica este 0 intreprindere eu tatul sterilii, eu aUt mai mult eU cit totdeauna are tendinta de. a imbraca un caracter strict personal. Ma puteam lauda, pina acum citivi'l ani, di nu am uzat de armele polemicii .decit impotriva unui singur om de :;;tiinta (Lov,/enfelc1, din MUnchcri). Rezultatul a fast ea din adversari am devenit PTideni 9i ea prietenia noastra cste d1..1rabila. Cum_ n-am fost insa sigur ca voi ajunge mereu la acela~i rez1..1ltat, m-am fedt sa mai repet aeeastii experienta. Ati putea crede ea 0 asemenea repuisie fata de oriee discu~i literara atesta fie 0 neputinta in fata obiectiilor, fie 0 inea.patinar excesiva sau, eEl sa ma servesc de 0 expresie luata din amabilul limbaj :;;tiintific curent, o "tiitacire". La care va voi raspunde ea atunci cind ciI1eva, cu pretul unor grele efarturi, a dobindit 0 convingere, are pina la un anumit punct dreptul de a dori sa 9i-o mentina in duda tuturor. De altfe1 tin sa adaug ca, in pri'linta a numeroase aspecte importante, in cursul luerarilor mele am operat schimbari, am modificat sau am inlocuit eu altele unele dintre 0iJiniile mcie 91 ca nu m-am sfiit nic'iodata sa fac din aceste revizuiri 0 mariurisire _publica. Care a fost rezultatul sinceritatii mele? Unii nn au luat dcloc cunostinta' de coreetarile introd1..1se si' ma mal critiea si astazi pcntru afirmatii ~[irora 11U Ie mal dau acelasi ~ens ca altiidata. Altii lrni rejDrOS~aza chiar' aceste revizuir-i si decl~-lra cii nu.. 111a pot Iua in s~, ' rios. 8--a1' spune ca acela care iZ;i modifica din timp in tim_p ideile nu ar
1) A1uzie 1a cunoscuta teza a lui Her a 0 1i t din E f e s, oa to ate se nasc din lupta, la care FI~eucl,prin viziunea sa dialectica, de f8pt- subs~ri.eprin intreaga sa opel~a. (lJota traci.)

_222

merita nid 0 incredere,pentru ca ar Eisa sa se presupuna eEl~i ultimele sale teze ar i tot aUt de eronateca ~i cele precedente. Pe de aIM. parte, insa,acela care i~i mentine ideile sale initiale ~i nu 5e lasa abatut cu u~urinta din drumul sau, trece drept un indaratnic, ~i un ratacit. Fatade aceste doua judecati opuse ale criticii, nu este de adoptat dedt 0 hOU1rire : sa ramli ceea ce e'?ti $i sa nu-ti urmezi dedt propria judecata: Este tocmai' atitudinea pentru' care m-am deds ,?i nimic' nu ma' va impiedica sa,mi modific ~i sa-mi cor~ctez teoriile 0 data cu imbogatirea experientei mele. Clt prive~te ideile mele fundamentale, inca nu am gasit nimic de schimbat aid ~i sper ca va fi la fel.~i pe viitor. Am ded a va expune conceptia psihanalitica asupra fenomenelor nev1'Ot1<;:e. Nu-mi este greu sa leg aceasta ex,punere de aceca a fenomenelor despre care v-am vorbit, date fiind aUt anal.ogiile cit ~i 'contrastele ce exista intre unele ,?i celelalte. Poposesc asupra unui act simptomatic pe care I-am constatat 1a multe persoane venite sa ma consulte. Cu oamenii care vin s8.-ti in~ire intr-un sfert de ora toate mlzeriile vietii lor mai mult sau m<li putin lungi, psihanalistul nu prea 9tie ce sa faca. Cuno9tintele sale profunde nu-i permit sa se debaraseze de bolnav spunindu-i CamI sufera de cine ~tie ce ,?i recomandindu-i 0 U90ara. cura de hidroterapie. Unul din colegii no~tri, intrebat cum se comporta fa'pl de, pacientii care vin sa-I consulte, a raspuns rididnd din LUTIed Ie pretind, ca. pedeapsa, : un onorariu de multe coroane. In consednta, nu vaveti rniradaca va voi spune ca clientii psihanalistului, chiar ~i ai celui mai ocupat, nu sint in general prea numcro,?i. Am dublat ~i am capitonat u~a care separacabineiul meu de sala de a9teptare. Este vorba aid de 0 masura de precautie 31 carei sens nu este greu de sesizat. Or, mereu se intimpla co. persoanE~le Care Ie chemdin sala de a9teptare in cabinet sa uite sa inchida pe dupa ele cele doua UEii. e indata cc observ aceasta, oricare ar fi situatia D sociala apersoanei, nu pre get sa-I atrag atentia asupra faptului,pe un ton iritat, rugind-o sa-,?i repare D2glijenta: Veti spune caeste 0 pedan'terie dusa pina la extrem. Deseori eu irisumi mi-am repro~at 8ceasta pretentie, cad adesea era yorba depersoane incapabile sa atingao danta de u,?a ~i fedcite sa lase pe se3ma altora aceasta treab;}. Dar, in majo-' rHatea cazurilor, aveam dreptate, pentru ca cei care secomporta asHel ~i lasa deschise indaratul lor w~ile care despart sala de a9teptare a rnedicuini de cabinetul sau de consultatii sint oameni prost crescuti ~i nu . merita 0 intlmpinare amicalil. eu toate acestea, nuvcl pronuntati inainte de a cunoa~te restul.Aceasta neglHentaa pacientului nu are lac decit atunci cind el se afla singur in sala de a~teptare $i, parasindc.o, nu lasa pe nimeni in urma lui. Dimpotriva, pacientul are grija sa incl1.ida.u~ile cind ran-lin dupa e1 alte persoane care au a$teptat impreuna cu e1. In acest djn urma caz e1 intelege prea bine ca nu este in interesul sau sa pel'mita altar a sa asculte conversatia sacumedicul. Determinata in acest fel, neglijenta pacientului nu este nid accidentala, nid lipsita de sens ~i chiar de importanta,pentru ca, a~a cum vom vedea, ea ilustreaza atitudinea sa fata de medic. Pacientul apartine categoriei numeroase a acelora care au pretentia sa fie VEtzutide celebritati medicale, care VOl' sa fie uluiti, zguduiti. Poate ca el a 9i telefonat, ca sa ,;,tie la ce ora vafi primit mai u,?or :;;i i,?i'1nchipuie ca va gasi in fata casei medicului 0 coada de. clienti tot atlt de lung a ca in fata sucursalei unui. mare magazin de coloniala. Or, iata-l intrind intr-o sala dea~teptare goali'i ,?i, pe deasupra, foerte lllodest mobilata. El este deceptionat ~i,
223

vaind sa se razbune pe medic pentru respectul exagerat pe care intentiona sa i-I arate, i~i exprimi'i starea sufleteasca neglijind sa inchidii u~ile care separa sala de a~teptare de cabinetul de consultatii. Facind aceasta, el pare sa-I spuna medicului : "La ce sa mai inchid u~a, daca nimeni .nu"':i in sala de a~teptare ~i daca nimeni nu va mai intra aici, probabil, cit timp eu voi fi In cabinetul dumitale?" 5e intimpla chiar ca, in timpu1 consultatiei, sa dea dovada deo totala lipsa de considcratie $i de respect, daca nu este pus 1a punctd~ la inceput. AnaHza aeestui marunt act simptomatie nu ne aduce nimie nou in afara de eele cunoscute dedumneavoastra, anU111eea nu avem de-a face eu un fapt accidental, ca actul are mobilul sau, un .sens ~i 0 intentie, Cd face parte dintr-un ansamb1u psihic definit, ~a este un mic indiciu a1 unei stari suflete~ti importante. Acest act simptomatic ne mai arata, in special, ea procesul a carui expresie este se desfa$oarii in afara con~tiintel eelui care n savir~e$te, pentru ea nid unul din pacientii care lasa u~ile deschise nu va marturisi ea vrea prin aceasta sa-;d manifeste dispretul. Poate di unii VOl' recunoa~te ea au incercat un sentiment de dezamagire intrind in sala de a$teptare, dar este sigur ca legatura intre aceasta impresie $1 comportarea simptomatica ce ii urmeaza scapa con$tiintei. . C1) 0 observatie Sa comparam acum acest marunt act simptomatic faeuta in legatura eu 0 bo1nava. Faptul la care m8. refer estc inca p'oaspat in n~emoria mea $i se preteaza unei deserieri rezumative. De altfel va previn ca in orice eomunicare de acest fel unele extinderi, pline de 2r,,3nunte, sint inevitabilc. Un tInar ofiter aflat in permisie ma roaga sa-m,l asum tratar,lentul soacrei sale care, de$1 traie;;te in conditE cum nuse pO'ite miJi bune, invenineaza atit existenta sa, cit $r a alar sai, printr~o idee absurda. IvTi'i gasese in prezenta unei doamne in vlrsta de 53 de ani, cu 0 stare fiziea buna, foarte amabili'i ~i simpia in comportare. Ea imi relateaz3. rara retinere ca traie;;te fericita 1a tara, impreuna cu sotul ::::au, care conduce o mare 1.1zina. Nu are decit vorbe de lauda pentru atentiile sotului fata de ea. S-au ca.satorit din dragoste. in urma eu 30 de din ziua cununiei,nici oneintelegere, niei un motIv de' gelazie n-'). tulburat Hn':,;tea eaminului. Ceidei copii~i i-au casatorit in bune conditii ;;i sotul el, voind sa-$i indeplineasca pina. 1a capat indatoririle de cap de farnilie, nu vret! sa se retraga din afaceri. Un fapt incredibil, de neinteles pentru dins-a, s-apetrecut eu un an in urma : 'ea nu a $ovi'iit sa dea CTZJ1-e unei scriso,'ano ') c'-' 'I r-~.' .e>',; .,' ~t "1 o' d" .,. 1a';; "n~,oro;,~e'en rJ " l~ ~ . mTI~ aL I ,EL-~~Za p_ LIJ:unu u 0,1 ,"'?" c ~e, ',H ~~ ':" ;"iU. tlnara. De clnd aprlmlt acea_ scrlsoare~ lerlClrea e1 s~a Si~;_rl1n=-n,. LH1() cheta mal serioasa a dus 1a descoperirea ca 0 eamerista, pc care ea 0 tolera poat eam prea mult in intimitCltOJ sa, urmarea eu 0 ura Iel'oce pe oaW'! tinara care, fUnd de aceea:;d condi~ie socialii eu dins a, reu$ise mult mai bine in viata: in Joe de a ajunge servitoare, Ul'DHS 0 ;eoJ.1<:\eomerciala care Ii ingaduise sa intre 1a uzina in calit'lte de functlonClra. Mobilizarea reducind- personalul uzinei, tinarasflqise prin a avE''' 0 situatie foal'te buna: ea dornicilia chi'll' la uzina, I1U freeventa decit .'Bdomni'4 ~i toata lUll.1ea spune:3. chiar "domrli;;oara>". I11\ridioasa diTl CatlZEt acestei superioritatL.cai.11erista era canabilfi sa spun a ariee l\~,lltati irnpo-_ tnva vechll sale colege de ;;eo3la, Intr-a 21 bolnava a Olseu"at eu camerista despre un batrlIl dO'_TlJ1 c~~re~renise in, ""Jizlta 1a stapin '?l S~l ~icare, despartit de sotia sa, avea 0 amantiL Balnava noastra nu-;;i da seam a ce
co ,.

ii

__

.., ..

..l.

.J_.

224

a Impins-o ca,auzind acestea,sa~i spuna cameristei ca nimic nu ar fi pFlltru ea mal ingrozitor dedt sa afle ca bunul e1 sot 0 in~eala. Adoua z1 aprirnit prin pd~ta. scrisoarea a110nima in. care ii era anuntata, eu 0 ealigrafiedeformata, fatala veste. Ea a hanuit numaidecit ca. acea scrisoare era opera rautacioasei cameriste, pentru ca tocmaitinara pe care aceasta 0 ura era acuzata de a fi amanta sotu1ui. Dar eu toate ca paciertta a ghicit imediat intriga ~i avea destulaexperienta pentru a-~i da seama cit de putin demne de incredere sint asemenea denuntari 1a~e, scrisoarea nu a rascolit-o mai putin. A avut 0 criza de nervi teribilii ~;i trimise dupa sotul ei, earuia Ii adresa, de indata ee-1 vazu, cele mai amare repro~uri. Sotulprimi acuzatia rizind 9i facu tot ce-i statu in putinta ca sa-9i lirti~teasca consoarta. El ehema in ajutor pe medicul familiei :;;ipe acela al uzinei. Atitudinea ulterioara a sotHoI' a fost cit se poate de naturala : camerista iu concediata, dar pretinsa amanta i:;;i pastra postul. Boinava sustine ell din acea zi eo. s-a calmat, nemaicrezind in continutul serisorii anonime. Dar calmul ei nu a fost niciodata profund :;;i durabil. !i era de ajuns sa auda pronuntindu-se numele tinerei funetionare sau 3-0 intilneasd'i pe strada, ea sa face. din nou 0 criza de suspiciune, de lacrimi ~i de repro:;;uri. Aceasta este istoria bravei noastre doamne. Nu trebuie sa o.i 0 mare experienta psihio.tridi spre a intelege ca, contrar altar bolnave de nervi, ea era mal degraba inclinata sa-:;;i atenueze cazul sau, ,cum spunem noi, sa-l disinmleze, ~i ea niciodata n-a izbutit sa-~i infringa credinto. in acuzatia formulata in scrisoarea anonima. Ce atitudine poate adopta psihiatrul in fata unui asemenea eo.z? $tim deja cum s-ar comporta in privinto. o.ctului simptomatie 0.1 pacientului care nn Inchide u:;;ile de 10.eabinetul de consultatii, vazlnd in aeest act un accident lipsit de arice interes psihologie. El nu mal poate o.vea, InsEt, aceea~i atitudine fata de iemeia care manifesta 0 gelozie morbida. Actul simptomatic apare co. un fapt indiferent, dar simptomul ni se impune ca un fenomen important. Din punet de vedere subiectiv $!cest simptom este insotit de 0 durere intensa ; din punet de vedere obiectiv, ameninta feridrea unei familii. In consecinta, prezinta un interes psihiatric incontestabil. Psihiatrul incearca mai inm sa caracterizeze simptomul printr-una din insu9irile sale esentiale. Nu se poate spune ca ideea care 0 tortureaza pe aceasta femeie este absurda In sine, pentru ca se intimpla co. oameni casatoritl, chiar in virsta, sa aiba amante fete tinere. Altcevo. este aid absurd ~i de neconceput; In afara de afirmatiile cuprinse in scrisoarea anonima, pacienta nu are nid un motiv sa creada ca tandrul ~i credinciosul ei sot face parte din categorio. barbatilor infideli. Eo. mai ~tie ca scrisoarea nu merita nid 0 crezare ~i ii cunoa:;;te provenienta. Deci ar trebui sa-~i spuna ca gelozia so. nu se justifica prin nimie; de fapt eo. ~i-o spune, dar fara a suferi mai putin, ca ~i cum ar detine dovezi indubitabHe ,cu privire la infidelitatea sotului. S-a convenit sa se numeasca obsesii ideile de acest fel, adica ideile refractare argumentelor 10gice ~i rationamentelor bazate pe fapte. Doamna cumsecade sufera deci de obse.sia geloziei. Intr-adevar, aceasta este caracteristica esentiala a cazului nostru morbid. Ca urmare a acestei prime constatari, interesul nostru cre~te ~i mai mult din punct de vedere psihiatric. Daca 0 obsesie rezista la dovezile realitatli, este pentru ca nu-~i are oblr~ia In realitate. A~adar, de unde provine? Continutul obsesiilor variaza 10. nesfir~it ; de ce, in cazul nostru,
15 - cd. 404

I I
L

I
f

I !

~ ~:

2~5

obsesia are drept continut tocmai gelozia? In legatura eu aceasta noi I-am asculta eu draga inima pe psihiatru, dar acesta nu are nimic de spus. Din toate problemele, una singura 11 intereseaza. El va cerceta anteeedentele ereditare ale acestei femei 9i poate ea ne va da urmatorul raspuns : obsesiUe au lac la persoane care prezinta in antecedentele lor ereditare frecvente tulburari -analoage sau alte tulburari psihice. eu alte cuvinte, daca la aceasta femeie s-a dezvoltat 0 obsesie, este pentru ea ea era predispusa ereditar la aceasta. Aceasta lamurire este desigur interesanta, dar oare este tot ee vrem noi sa stim? Nu mai sint si alte cauze care au determinat producerea cazului n~stru morbid? Constatam ea un deliI' de gelozie s-a dezvoltat de preferinta la cineva : am avea aid de-a face cu un fapt indiferent, arbitral' sau inexplicabil ? lar teza care prodama atotputernicia ereditatii trebuie sa fie inteleasa 9i 'in sens negativ, cu alte cuvinte trebuie sa admitem ca din moment ce un individ este predispus sa devina prada unui delir, putin intereseaza evenimentele capabile sa actioneze asupra lui ? Fara 'indoiala, slnteti dornici sa 9titi de ce refuza psihiatria 9tiintifica sa ne spuna mai mult. La aeeasta voi raspunde : eel care cIa mai mult decit are este necinstit. Psihiatrul nu detine mijloacele de a avansa in interpretarea unui asemenea caz. EI este obligat sa se limiteze la formularea diagnostieului ~i, in ciuda bogatei sale experiente, la un prognostic nesigur eu privire la evolutia ulterioara a bom. Ne putem a~tepta la mai mult de la psihanaliza ? eu siguranta, 9i sper ca pot sa va dovedesc ea pina 9i 'intr-un caz atit de greu aecesibil ea acela de care ne oeupam, ea este capabila sa puna in evidenta fapte in stare sa ni-l faca inteligibil. Binevoiti a Va aminti in primul rInd de acest amanunt, insignifiant in aparenta, ca la drept vorbind pacienta este aceea care a sugerat scrisoarea anonima, punctul de plecare al obsesiei sale : intre altele, nu i-a spus ea tinerei intrigante, in ajun, ca eea mai mare nenorocire pentru dinsa ar fi sa afle ea sotul sau are 0 amanta? Spunind aceasta i-a sugerat cameristei ideea de a trimite scrisoarea anonima. Obsesia devine astfel, intr-o anumita masura, independenta de scrisoare ; ea trebuie sa fi existat mai inainte la bolnava, 'in stare de aprehensiune (sau de dorinta ?). Adaugati la aceasta cele cUeva fapte marunte pe care Ie-am putut stabili 'in urma a doua ore de analiza. Bolnava se arata foarte putin dispusa sa se supuna dnd, dupa ce mi-a 'infati9at istoria ei, am rugat-o sa-mi 'imparta~easca alte idei 9i amintiri in legatura Cll aceasta. Pretindea eEl nu mai are nimie de spus ~i, la capatul celor doua are, a trebuit sa incetez investigatia, bolnava declarindu-mi eEl se simte foarte bine 9i ca este sigma ca s-a deseotorosit de ideea sa morbida. Se intelege de la sine ca declaratia aceasta i-a rost dictata de rezistenta 9i de teama de a ma vedea eontinuind analiza. In cursul eelor doua ore, insa, ea a lasat totu~i sa-i seape unele remarci care autorizeaza 91 ehiar impun 0 anumita interpretare, proiectind 0_ lumina vie asupra genezei obsesiei sale. Ea 'insa9i incerca un sentiment adinc de dragoste pentru un bc'irbat tinar, pentru acel ginere la interventia caruia ea devenise pacienta mea. Ea nu-si dadea seama de acest sentiment, de care aproape ca nu era eon9tient<1: date fiind relatiile de rudenie dintre ea 9i tlnarul barb at, afectiunii sale erotice nu-i era greu sa-i puna masca unei tandreti inofensive. Or, noi avem 0 experienta destul de bogata cu privire la asemenea situatii, ea sa putem patrunde fara diticultate 'in viata psihica a acestei femei oneste 9i excelente marne, 'in v'irsta de 53 de ani. Afectiunea pe care ea 0 incerca era prea monstruoasa ~i de neconceput.
226

'Ca sa fie con~tienta; ea persista insa in stare incon~tienta ~i exercita in felul acesta 0 presiune psihica puternica. Simtind nevoiaeliberarii de aceasta presiune, ajunse sa-~i u~ureze suferinta prin mecanismul deplasarB, care adesea indepline~te un rol important in geneza geloziei obsedante. Odata convinsa ca daca ea, femeie Mtrina, este indragostita de un barbat tinar, pe dnd ~i sotul ei are drept amanta 0 tinara fata, ea S0 simte desditu~ata de remu~carile pe care i le-ar fi putut pricinui propria infidelitate. Ideea fixa a infidelitatii sotului trebuia sa actioneze ca un balsam calmant aplicat pe 0 plaga c:1ureroasa. Propria ei dragoste a devenit incon~tienta, insa reflexul acesteia a clevenit con~tient ~i cu un caracter obsedant, deli1'ant, reflex din care .ea beneficia de un: mare avantaj. Toate argumentele care puteau fi opuse ideii sale trebuiau sa ramina fara efect, pentru ca ele e1'au indrep~ tate nu impotriva modelului, ci impotriva imaginii sale reflectate, care cumula intreaga energie a modelului ascuns in incon~tient~i ramas, astfel, inatClcabil.. Sa recapitulam datele pe care Ie-am putut obtine prin acest scurt insa dificil efort psihanalitic. Poate ca ele ne vor permite sa intelegem acest caz morbid, fire~te presupunind ca am procedat cored, fapt pe care dumneavoastra nu-l puteti judeca atci. Prima rem area : ideea deliranta nu mai este ceva absurd ~i de neinteles ; ea are un sens, este bine motivata, face parte dintr-un eveniment afectiv intervenit inviata bolnaveL A doua remarca: aceasta idee fix a apare ca necesari'i ~i aVlnd caraeterul de. reactie la Un proces psihic incon~thmt, pe care I-am putut sesiza cu ajutorul altoI' semrie; tocmai legaturii care 0 ata~eaza de acest prO'Cespsihic incon~tient 1:;;idatoreaza ea caracterul obsedant, rezistenta in fata tuturor argumentelor furnizate de logica. Aeeasta idee apare ca ceva dorit, ea reprezinta un soi de consolare. A treia remarca: daca bolnava a filcut in ajun tinerei intrigante eonfidenta pe care 0 eunoa~teti, este incontestabil ca ea a fost determinata de sentimentul secret pe care-l avea pentru ginerele ei ~i care constituie un fel de fundal al bolii sale. In consecinta, acest caz prezinta analogii importante cu actul simptomatic pe care I-am analizat mai sus, did la ar.rlindoua am reu:;;it sa des-:prindem sensul sau intentia manifestarii psihice, ca ~i raporturile eu un element incon~tient care face parte din context. Este de la sine inteles ca nu am rezolvat toate problemele care decurg din cazul nostru. Aeesta abunda in probleme care nu sYnt inca suseeptibile de rezolvare, pe eind altele n-au putut fi solutionate din cauza circumstantelor defavorabile legate de acest caz. De ce, de exemplu, aceasta femeie, atH de fericita in casnide, se indragoste~te de ginerele ei ~i de ce eliberarea de aceasta stare, care ar fi putut sa imbrace 0 alta forma oarecare, se produce sub forma. unei astfel de reflectari,a unei proiectari asupra sotului a propriei sale stari? Sa nu credeti ca este yorba de intrebari inutile ~i malitioase. Ele comporta raspunsuri in vederea earora dispunem deja de numeroase elemente. Bolnava noastra se afla la virsta critica care favorizeaza 0 exaltare subita ~;iindezirabila a trebuintei sexuale : acest fapt ar putea, in eel mai rau caz, sa fie el singur suficient ca sa ne explice tot restul. Dar se mai poate ca bunuI ~i credinciosul sot sa nu mai fie, de dtiva ani, in posesia unei potente sexuale pe potriva nevoilorfemeii, mai bine conservata. $tim din experienta ci:i ace~ti soti, a diror fidelitate nu are de altfel nevoie de aWi explicatie, dovedesc f<ita de consoartele lor 0 tandrete deosebita ~i 0
227

1'no.1'eindulgenta cu prlvire 1a tulburarile lor nervoase. In. afarcl de aceasta, nu este deIce indiferent faptul ca dragostea rnorbida a acestei doamne s-a Indreptat tocmai dHre tinarul sot al fiicei sale. Un puternic atasament erotic fata de fHea, atasament care in ultima analiza poate fi red~ls la constituti~ sexualaa m~mei, gase~te adesea mijlocul de a s~ mentine cu ajutorul unei asemenea transformari. Nll. mai trebuie sa va amintesc, In legatura eu aceasta, cii relatiile sexuale Intre soacrii si ginere au fost totdeauna considerate ca d~osebit de delicate si ca aiI constituit la popoarele primitive motlv de tabu-uri :;>ide interdictii severe 2). Atit ir: sens poz~ti_v ;It :;;i,in sens. n~g.~tiv, aeeste re.latH depasesc adesea masura admlsa Ge cmtura SOcletatn. Curn nu nil-a fost eu putinta sa efectuez analiza acestui caz mal m~jt de doua ore, nu v-a:;; putea spune care din cei trei factol'l trebuie incriminat la bolnava de care ne ocuparn ; nevroza ei a putut Ii. cauzat;''t de aetiunea unuia sau a doi dintre ei, ca :,?ipI'in a tuturor Ia un lac. Remarc acum di. va vorbesc despre lucru.ri pe care inca n1.1 sinteti pregatiti sa Ie intelegeti. A1'n facut-o spre a stabiE 0 paralela 1nt1'e pslhiatrie :;;i psihanaliza .. Ei bine, a~i observat pe 1.1ndeva vreo contradictie intre una :;;i cealalta? Psihiatria nu aplica metodele tehnice ale psihanalizei, en nu se ingrije~te sa Llporteze -"Teun element oarecare la idcea fixa, ci se muHume~te sa ne indlce ereditatea cl1'ept factor etiologic general 91 indepartat, in lac sa se dedice cerce:i\rli cauzelor mai spe0 opozidfke :;;1m3i apropiate 3). Dar exista oare aid a contradietie, tie? Nu vedeti ea, dep:::rtc' de a se contraziee, psihiatria si psihanaEza se completeaz~ mn pe a~ta, in timp ce factorul 'ereditar ~i' evenimentul ~i a se e:x:cltlde, C011111creaza III 1110dul psihic, departe de CJ. se contraiice eel lTIai eficace in \lederea aceluiasi rezultat? Yeti fi de acord Cl.1 rl1ine ca nu exisM nimic in D'J.hlra activitatii pslhhtrice care sa poata ~:ervi de argument impotriva eercetarii psihanalitice. Psihiatrul ~i nn psihiatria se apune psihanalizei. Aceasta din UrlTla este pentru psihiatrie aproape ceea ce este histologia pel'ltru anatomie; una studiaza formele exterioare ale organelol', cealaltii tesuturile ~i celulele din care sint facute aceste organe. 0 contr2,dlc~le intre aceste doua categmii de studE, din care una continua pe cealalta, 2ste de neconeeput. Anatomia constituie asti'tzi baza medicinii $tiintlfice, dar a fost 0 vreme in care disectia cadavrelor umane, in vederea cunoa~terii stl'ucturii intime a corpului, era inte1'zisa, tot asHel cum in zilele n03stre se considera aproape con damnabil faptul de a te consacra psiha..'1alizei, in scopul eunoa:;;terii functionarii intime a vietH psihice. Totu:;;i, totul ne face sa credem ca nu este departe timpul in care se va vedea ea psihiatria realmente :;;tiin'~ifica presupune a buna cunoa:;;tere a proceselor profunde, incon:;;tiente ale vietH psihice.
2)

Vezi Totem und Tabu, 1913.

Astazi nu se mal poate vorbi de 0 asemenea "paralela" pslhiatrie-psihimaliza, psihiatria tinind seama aUt de cuceririle psihanalizei !Ii ale medicinii psihosomatice, cit ~i de ale altoI' ~tiil1te biologice '\ii sodale. Ea se contureaza astfel ca 0 discipUna cu orizont larg antropologic, care profeseaza 0 etiologie multifactoriala lIi 0 terapeutica orientata social. Directia psihosociala a psihiatriei contemporane este bine marcata. "Invatamintul psihiatri - clUm intr-un tratat recent - trebuie sa pregateasca speciali~ti legati de colectivitatea umana, capabili sa inteleaga factorii psihogenetici, sociall ~i de ambianta. nec-esari prevenirii bolilor ~i readaptarii bol.navilor psihici" (Psihiatrie, sub redaqie prof. dr. doc. V. Predescu, Bucurelltl, Editura Medicala, 1976, p. 85). (Nota trad.).
3)

228

Aceasta psihanaliza aLit de combatuta are poate printre dumne3voastra c.i:tlva prieteni care 0 Val' vedea eu bucurie afirmindu-se S1 ea un procedeu terapeutic. O.mo2;;teti ea mijloacele din arsenalul pslhlatriei nu dispun de niei 0 puterc fati'i de idelle delirante. Cunoscind mecanismul aeestor simptome, va fi psihanaliza mai norocoasa din acest punet de vedere ? Nu, ca nu are mai mare eficienta in legatura eu aceste afectiuni decit are o1'ica1'ealt mijloc terapeutic. Cel putin in momentul sa 'intelegemceea ce se petreee eu de fatii. Putem, datoritapsihanalizei, bolnavul, dar nu avem nid 0 posibilitate sa-1 facem :;;ipc boln':lV eon~tient de aecasta. V-am :;;i aratat ca, 'in cazulpe care l-arn expus in aceastii prelegere, nu ClIi1 putut merge eu analiza mai departe de primele straturi. 5-ar cadea sa conchidem ca analiza unoI' eazuri de acest gen trebu~e abandonata, data fiind' sterilitatea aeesteia? Nu credo Avem dreptul :;;i chiar datoria de a continua cercetarile, f<'ira a ne preoeupa de utilitatea lor imediata. In definitiv, nn se 9tie unde 9i dnd putina ~tiinta pe care a vom dobindi se va preface in putere terapeutica. Chiar daca ~i in privinta anal' afectiuni nervoase 9i psihice psihanaliza s-ar fi aratat la fel de neputincioasa ca in privlnta ideilor fixe, ea nu al' fi mal putin justificata Cd in<;trument de cercetare ~tiintifica de neinlocult. in masura s-o exercitam : Este adevarat ca in acest caz nu am mal oamenii pc seama carora '/rem sa ne instruim, oLl'nenii vii, dotati eu vointa proprie ;;1 care aU rnotive personale de a ne ajuta, ne-ar refuza colaborarea lor. In eOI1<iccinta,nu '.;oi incheia accasta cxpunere fara a va spune ca exlsta largi eategorH de tulburari nervoase in care 0 mai buna intelegere se Idsa u:;;or transformata in put ere terapeutica ;;1 ca, 'in anumite conditii, psihanaliza ne permite sa obtinem 'in aceste afectiuni greu accesibile rezultate eu nimic mai prejos dedt aeelea obtinute in oricare alta ramura a tenpeuticii care tine de medicina interna.

ii

XVII SENSUL SIlVIPTOMELOR


V-am ar~itat in capitolul precedent ca pe clnd psihiatria clinica se preocupa putin de modul de manifestare ;;i de eontinutul fiecarui simptom, psihanaliza acorda atentie aUt unuia c1:t ~i eeluilalt, reu;;incl sa demonstreze ca fiecare simptom are un sens~i este sh'ins legat de viata psihica a bolnavuluLJ. Breuer este aeela care, clatorita studierii ~i reconstituirii cu sueees a unui eaz de isterie devenit dupa aeeea celebru (1880-1882), a descoperit eel dintli sensul simptomelor nevrotice. Este adevarat ca P. Janet a faeut aceea~i descoperlre, independent de Breuer; savantului francez Ii apartine chLr ~i prioritatea publicarii, deoarece Breuer nu si-a publieat observatia sa dedt zeee ani mai tirzi1.1(1893-95), in perioada colaborarii sale' eu mine. De aitiel ne intereseaza pre a putin sa stabilirn paternitatea descoperirii, 0 descoperire fiind intotdeauna opera mai nmltora; nici una nu este facuta 0 s1ngura data, iar succesul nu este totuna eu meritul. America n-a primit nurnele lui Columbo Inainte de Breuer ~i Janet, marele psihiatru Leu1'et a emis parerea ca s-ar putea gasi un sens chiar ~i in delirurile alienatilor, daca ele a1' putea fi talmacite. IVlarturisese ea multa vreme am fost dispus sa-i atribui lui P. Janet eIn merit eu totul deosebit in expliearea simptomelor nevrotice, pe care el Ie concepea ca fUnd expresii ale "ideilor incon9tiente" eare Ii domina pe bolnavi. Dar mai tirziu, faclnd dovada unei reze1've exagerate, Janet s-a exprimat ca ~i cum ar fi vrut sa dea de inteles ca incol1:;;tientul nu era pentru dinsul dedt un "rel de a vorbi" 91 ca in conceptia sa aeest term en nu are 0 baza reala. Ineepind de atunci nu mai inteleg deductiile lui Janet, insEt cred ca ~I-a facut lui insu~i mult rau, de prisos, in timp ce ar fi putut avea un merit mai mare. Simptomele nevrotice au deci sensul lor, exact ca actele ratate ~i ca visele ~i, ca ~i acestea, ele sint legate de via~a persoanei care Ie manifesta. As dori sa va familiarizez cu aceasta imDortanta maniera de a vedea, eu 'ajutorul dtorva exemple. Ca lucrurile se petree in acest mod in toate cazurile, nu pot dedt s-o afirm, f0.r3.a fi in stare s-o ~i dovedesc. Cel care eerceteaza ei in9i~l faptele de experient,c1 VOl' s11'9iprin a 5e convinge de adevarul afi1'matiilor me1e. Din anumite motive, insa, nu voi lua exemplele mele din domeniul 1sterie1, ci din' aceia al altel n2VI'Oze,eu totul remarcabile, in fond foarte apropiatfl de isterie, 9i despre care trebuie sa va spun dteva cuvinte introductive. Aceasta n2vroza, numita nevroza obseslonala, nu este aUt de populara ca isteria, cunoscuta de toata lume3.. Ea este, dadi ma pot exprima astfel, mai putin inoportun zgomotoasa, manifestindu-se mai degraba ca 0 problema particulara a boinavului, renun~ind aproape eomplet la semnele somatice si concentrindu-si toate simptomele in domeniul psihic. Nevroza obs~sionala ~i isteri~ sint forme de nevroza care au fundamentat
L

230

:';ltiintific psihanaliza~i tocmai in tratarea acestor maladii a repurtat terapeutica noastr,l cele mai frumoase succese. Nevroza obsesionala, insa, direia Ii lipse~te acea misterioasa trecere a psihicului in corporal, ne devine mult mai clara. ~i mai familiara prin psihanaliza dedt isteria l?i am putut constata eElea manifesta eu mai multi! limpezime anumite caractedstid extreme ale afectiunilor nevrotice. Nevroza obsesionala S8 manifesta prin aeeea ca bolnavii sint preocupati de idei care nu-i intereseaza, traiesc impulsuri care Ii se par CarOl'exeeutare nu Ie procura ahsolut bizare l?isint imbolditi la actiuni nici 0 pl,lcere, dar de la care nu se pot sustrage. Ideile (reprezenUirile' obsedante) pot fi lipsite in sine de sens sau numai indiferente pentruindivid, ele sint adesea eu totul absurde ~i declangeaza in toate cazurile o activitate de gindire incordata care epuizeaza bolnavul 9i la care el se angajeaza in sila. Impotriva vointei sale, bolnavul este obligat sa mediteze ~i sa faca tot felul de speculatii, ca 9i cum ar fi vQrba de problemele sale de viata cele mai importante. Impulsurile pe care Ie trilie~te bolnavul pot sa apara de asemenea cOpilare9ti ~i stupide, dar ele au mal totdeauna un eontinut terifiant, bolnavul simtindu-se incitat sa comita crime grave, in a9R fel incH el nu Ie respinge doar ca fiindu-i straine, ci se fere9te de ele ingrozit 9i se apara impotriva tentatiei prin tot feluI de interdictii, de renuntari 9i de limitari ale .liberti!tii. Se cuvine sa precizam ca aceste crime ~i actiuni abominabile nu comporta niciodata un inceput de executie: fuga 9i prudenta sfiqesc intotdeauna prin a invinge. Actiunile savir~ite realmente de catre bolnav, actele Z1se obsedante, nu sint dedt actiuni inofensive, neinsemnate, cel mai adesea repetitii, infrumusetari ceremonioase ale adelor obi~nuite din viata de toate zilele, eu specificarea ca actele cele mai necesare, cum a1' fi faptul de a se culea, de a se spala, de a-~iface toaleta, de a merge la plimbare devin probleme penibile, aproape de nerezolvat. Reprezentc'irHe, impulsurile ~i actiunile morbide nu sint amestecate in proportii egale in fiecare forma ~i caz denevroza obsesional<'i: cel mal adesea tabloul clinic este dominat de unul sau a1tul din ace~ti factori care da numele sau maladiei, dar toate formele 9i cazurile au trasaturi comune, destul de evidente .. Desigur, avem de-a face cu boala bizara, erect ca nici fantezia cea mal extravaganta a unui psihiatru aflat in deliI' n-ar fi reu9it vreodata sa construiasca ceva asemanator 9i daca n-am avea zilnic ocazia sa vedem cazuri deacest gen, nici n-am c1'ede in existenta lor. Sa nu c1'edeti il1sa ca ii faceti vreun serviciu bolnavului sfatuindu-l sa se distraga, sa 'nu 5e lase in vola ideilor sale absurde ~i sa faca in locul acestor copilarii ceva I'ezonabil. El insu9i ar dori sa faca ceea ce il povatuiti, el este perfect lucid, impartiige9te opinia dumneavoastra in privinta simptomelor oDsedante 9i chiar v-a exprima inainte de a 0 fi formulat dumneavoastra. Numai eft este cn totul neputincios fata de starea sa : ceea ce se impune ca acte in nevroza obsesionala are ca suport 0 energie pent1'u care probabH ca nu avem nici un termen de comparatie in viata normala. Bolnavul nu poatededt sa deplaseze, sa schimbe, sa puna in locul nnei idei absurde 0 alta, poate atenuata, sa inlocuiasca 0 masura de precautie sau o interdictie eu 0 aIta, sa indeplineasca un ceremonial in locul altuia. El poate deplasa constringerea, dar nu s-o 9i suprime. Deplasareasimptomelol', datorita careia acestea se indeparteaza adesea de forma lor primitiva, constituie una din principalele earacteristici ale bolii; in plus,
i:.}

231

frapeaza faptul ca contradictiile (polaritatile) care caracterizeaza"\'}ata psihica sint deosebit de pronuntate in acest caz, Alaturi' de constringe:rea sau obsesia cu continut negativ sau pozitiv, in domeniul intelectual Cal:>2ta o importanta deosebWi indoiala, care se leaga in general chiar $1 de lucrurile cele mai sigure, Totul se termina cu 0 stare de totmai accenLuata nehotarire, lipsa de energie ~i de limit are a libertatii propriL Cu toate acestea, bolnavul nostru a fost altadata un tarbat foaTte encrgk, excesiv de perseverent, de 0 inteligent.a situata deasup1'amediei, Cel mal adesea e1 are un nivel de dezvolta1'e morala foarte ridieat, se dovccl,:,~te extrem de serupulos, de 0 rara coreetitudine, Nici nu banuiti ce v01;JT:l de muncii se cere spre a ajunge sa te orientezi in acest ansamblu cor.uadictoriu de tr<''isaturi de caraeter si de sinmtome morbide. PriP urmcn'e. nu ne yom stradui pcntru mome~t deeit ~a izbutim s~i inteleiel;l ~i -s~ interpretam unele din aceste simptome. Sinteti poate dornici sa ~titi, in vederea discutiei care va ur;-fla, cum procedeaza psihiatria aetuala in fata problemelor nevrozei obscsionale. Capitolul legat de aeeasta tema este destul de sarac. P(;ihi2~:ria distribuie denumiri diverselor obsesii :;;1nimic mai mult. Ea insistc~. in 'schimb, asupra faptului ca purtato1'ii acestor simptome sint "degenerc/;i". Afirmatie pu~in satisfacatoare : eo. Gonstituie nu 0 explicatie, ci 0 judecata de valoare, 0 condamno.re. Fara indoiala, oo.menii care ies db comun pot prezento. toate ciudateniile posibile ~i noi intelegem p:rea bine en pe1'soo.nele la care 5e dezvolta simptome co. acelea ale nevnzeJ obsesiono.le trebuie sa fi primit de la natura 0 eonstitutie diferita de a celorlalti oameni. Am intreba, insa, daca sint ei mai "degel'lerati'( dccit ceilalti bolnavi cu nervii zdruncino.ti, de exemplu istericii sau eel de psihoze? Evident, caracteristiea invocata de psihiatrie est pc:ea generala. Putem chiar sa ne intrebam daca eo. este justificat[t, din :rnomen! ce aflam Cd oameni minunati, de 0 foo.rte inaIta vo.loare pot sa prezinte aceleo.$i simptome. In general cunoa$terI1 putin2 It.1GL.lrl in privinta oamenilor nO$tri mari : faptul se diltore$te atlt propriei Jar discretE, cit ~i lipo:ei de sinceritate a biog1'afiilor lor. Se intirnpla co. vreun fanatic al adevarului, co. Emile Z91a, sa ne fo.ea sa aflanl dte habitudini obsedante au fast ei chinuiti 1). Pent1'u o.cesti nevrotici de 0 conclitie intelectuala si 11101'a1;"1 1'ioa1'a, p5ihiat1"ja a creat categoria "clegeneratHor supel:jo1'i". Atita Psihanaliza, insa, ne-:1 aratat ca este posibil sa facem sa dispara Indelungat aceste simptome obsedante singulare, cum izbutim sa facem sa dispara ~i a1te sufe1'inte, tot aUt de bine ca "ii la oarnenii neclegenerati. Eu insumi am reu~it de 1'epetate o1'i aceasta performantiL Va voi infati~a doua exemple de analiza a un1.1i simptom_ obseda:nt. Unuf din aeeste exemple este luat dIntr-o cereetare rnai veche, nepL~tiJnd sa--l i.nlocuiesc ell unul mai nimerit; celiHalt este 111ai recent. Mi't 'lei rnultumi ell aeeste doua exemple deoareee cazu1'ile de aeest rel efT "a fie expuse in intregime, fara neglijarea nici unui amanunt. doamna in virsta de aproape 30 de ani, care suferea de fenofnene de obsesie foarte grave ~i pe care poate ea a~ fiizbutit s-o vindec daca n1.1ar fi intervenit un accident care a zadarnicit intreaga mea mlJDCa (poate C[l va voi vorbi int1'-o zi c1espre aceasta), executa de mai multe 01'1

!) E.

To

Iou

5 e,

f~'nlile

Zola,

J.~-nq'ilete medico]JsychoZogiquc,

Paris,

lE96~

232

pe Zl, Intre multe alteIe, urmatoarea actiune obsedanta, cu totul demna de atentie. Ea di.lc1eafuga din camera sa intr-o incapere vedna, se a:;;eza intr~un anumit loc in fata mesei care ocupa mijlocul odaii, suna dupacamerista, Ii dadea un ordin oarecare sau pur 9i simplu 0 concedia, dupe'! care zorea sa 5e into area Ia ea in camera. Sigur, acest simptom morbid nu era gray, dar era de natura sa excite curiozitatea. Explicatia faptului a fost obtinuta in modul eel mai cert 9i de necontestat, fara nici 0 interventie din parte a medicului. Nici nu vad cum a9 Ii putut, fie 9i numai sa banuiesc sensul acestei actiuni obsedante, sa intrevad cea mai midi posibilitate de interpretare a sa. Od de cite ori 0 intrebam pe boinava de ce face toate acestea 9i daca toate acestea au un sens, ea imi dtspundea: .,Rabar n-am". Dar intr-o zi, dupa ce am lteu:;;it sa infring la ea un serios scrupul de con:;;tiinta, ea insa:;;i a gasit deodata explicatia ~i mi-a relatat fapte legate de aceasta d<::tiuneobsedanta. "Cu zece ani in urma se c8satoris~ cu un barbat mult in virsta dedt ea, care, in noaptea nuntii, s-a dovedit impotent. El l~i petrecuse naaptea alergind din camera sa in aceea a satiei sale, reinnoindu-f;d mereu tentativa, cIaI' fara nid un succes. Dimineata e1 spuse necajit; J\'li-e rusine de camerista care va veni sa fadi Datul". Si spunind aceasta, alTL~Ca 0 calimara de cerneala ro~ie, care dil\ intimplare se afla in camera, ,,?iii varsa continutul pe cear9af, dar nu chiar in locul unde ar fi trcbuit sa sc gaseasca pata de singe. N-am inteles imediat ce legatura putea fi intre aceasta amintire fii actiunea obsedanta !1 bolnavei; traceraa repetata dintr-o incapere in alta ~i aparitia cameristei orau singurele fapte C0111uneintre actlunea obsedanta 9i eveninlentul real. Atunci bolnava. ducindu-ma in cea de-a doua incapere $i 0 zindu-ma in f3ta mosel, ]'mi ariita pe fata de 1Y1aSa pata mare Ea m-a lamurit ca se aseza la maSElintr-o asemenea pozitie incit camerista pc care 0 chemi.l si nu poata zari pata. N-am mid a~ut dupa aceea nid 0 indoifllil ell privire la legatnra strinsa dintre scona din noaptea nuntii ~i actiunca obsedanta actnala. Cazul reclama, 1ns2, multe alte investigatii. Inainte de toate C'ste evident ca bolnava se identifica cu sotul ei; ea joaca rolul lui, imitindu-i cursa dintr-o incapel'e in aIta. Dal' pentru ca identificarea s~i fie completa, trebuie sa admitem ca ea iniocuie~te patul 9i cearfiaful cu masa fii fata de masa. Lucrul acesta poate sa pm'a arbitral', dar nu in zadar am studiat noi simbolistica viselor. In vis de asenwnca vcdel11 adesea 0 masa care trebuie intel'nretata ca 1nchipuind un pat. IVlasa :;;ipatul luate la un loc semnific~ casatoria. In consednta, una se substituie Cll u~urinta celeilalte. AI' fi in felul acesta n.icut<'idovada ca actiunea obsedanta are un sens; ea pare a fi 0 rcprczent'1l'e, 0 repetitie a scen2i semnificative pe ccu'e am descris-o mai sus. Dar nimk nu ne obliga sa raminem la aceasti'i aparenta; supunind unui examen mai aprofundat raporturile dintre scena fii actiunea obsedanta, paate c~ivom obtine informatii asupra UDOl' fapte mai indepartate, asupra intentionalitatii aci;iunii. Nucleul acesteia consUi in chip vizibil in chemarea adresata cameristei, a carei privire este atl'asa de pata, contrar observatiei sotului: "Ar trebui sa ne fie Hl9ine de camerista". Jucind rolul sotuIui, ea $i-l l'eprezinta ded ca nefiindu-i rU9ine de camerista, pata fEnd la locul d. Vedem ded ca bolnava noastra nu s-a multumit sa reproduca scena; ea a continuat-o $i a corectat-o, a facut-o sa fie reu:,?WLDar, faclnd aceasta, ea corec233

teaza ~i un alt accident penibil din faimoasa noapte, accident care facuse necesara recurgerea la cerneala ro~ie : impotenta sotului. A<?adar, actiunea obsedanta inseamna: "Nu, ~1U-iadevarat, lui nu avea de ee s3.-1 fie ru~ine, nu a fost impotent". Intocma1 ca intr-un vis, ea 1$i 1'eprezinta aeeastci dorinta ca fiind realizata printr-o aetiune actuala, ea se supune tendintei care consta in a-9i ridica sotul cleasupra e$ecului sau 'Cleoclinioara. In sprijinul eelor co v-am spus V-a$ putea cib tot ceea ce mai ~tiu despre aceasta femeie. Cu aUe cuvinte, tot ceea ce m.ai $tim pe seama <:i ne impune aceast[l interpret are a actiunii sale obsedante care, 111 sine, apare de neinteles. Femeia aeeasta tra.ie9te de ani :;;i ani despartita de sotul ei ~i Iupta ilnpotriva intentiei de a cere {) desfaeere legala a easatodei. Dar nid yorba sa se poata libera de sotul ei; simtindu-se constrinsa de a-I dim1ne fideIa,ea traie~te retrasa, ca sa nu cedeze ispitei, scuzlndu-:;;i sotul .-;;i nnobilindu-l in inehipuirea ei. Mai mult dedt atit, i misterul eel mai profund al bolii sale consUi in accea ea prin aceasta -ea li;ii protejeaza sotul impotriva unoI' alllzii rauUicioase, justifiea despartirea lor in spatiu $i Ii face posibmi 0 existent:t separata plilcuta. Astfel. analiza unei anodine actiuni obsedante ne ducc direct la rmc1eul eel mfli aseuns al cazu.lui morbid ;;i ne dezvaluie in acela;;i timp 0 parte insemnata a misterului nevrozei ebsesionale. Am zabovit bueuros asupra acestuiexemplu, deoarece e1 reune;;te conditii la care, pe bun[l dreptate, nu ne yom mai putea a:;;tepta In toate cazurile. Interpretarea simptemelor a fost gasita aici dintr-odata de eatre bolnava, in afar a oriciirei dirijEiri sau interventii a analizei, iar aeeasta In Iegatura eu un eveniment predus nu Intr-o perioada indepartata a copilariei, ci pc dnd bolnava se afla in plina maturitate, evenimentul pi'istrfndu-i-se intact in memorie. Toate obieetiile pe care critied Ie adreseaza in general interpreti'irilor noastre de simptome, cad 'in fata acestui singur C2Z, Bineinteles ca nu avcm totdeauna ~ansa de a intllni asemenea cazuI'L Inca daua-trei cuvinte, 1nainte de a trece la cazul care urmeaza. Nu ati fost izbiti de faptul di aceasti'i actiune obsedanta prea putin aparentfl ne-a introdus in viata cea mai intim;':\ a bolnavei? Ce poate fi mai intim in viata unei femei dedt povestea din noaptea nuntii ? $1 sii fie un element accidental $i minor faptul ca analiza noastra n8-a introdus in viata sexuaia a bolnavei? Fara Indoialii, se poate ca inalegerea mea sa n avut noroc. Dar sa nu trag em concluzii pripite ~i sa abordam eel de-ai doilea exemplu, de un gen cu totul diferit, e$ant1on al unei specH extrem de comune : un ceremonial insotind culcareG. Este yorba de 0 tlnara de 19 emi, foarte inzestrata, copU unic laparinti, Carma ea Ie este superioara prin edueatia primita $i prin vioiciunea sa intelectuala. CopU,' ea avusese un caracter salbatie $i orgolios, iar in cursul ultimilor ani, far a nid 0 cauza exterioara vadita, a devenit bolnavicios de nervoasa. Se arata deosebit de furioasa impotriva mamei sale; e nemultumita, deprimata, inclinata spre nehotarire $i indoiala :;;i sflrseste prin a marturisi ca nn e in stare sa traverseze singura piete sau'strazi mai late. Este 0 stare morbida complex3, care eOl:Uportiic~l putin doua diagnostice: acela de af'orafobie si acela de nevroza obsesionala. Nu ne vam opri Indelung ~asupra acestor chestiuni: singurul lueru care ne intereseazu in cazul acestei bolnave este cpremonialul ei de tulcare, care reprezinta un motiv de suferinta pentru pilrintii ei. Putem spune ca, intr-un anumit sens, orice om normal are c~remo-

nIaIu1 sau de culcare sau tine la realizarea anumitor conditii, a carol' n,-,lndeplinire n impiedica sa adoarma; e1 ~c:a insotit trecerea de la stlrea de veghe la cea de somn de anumite formalituti, pe care Ie re8- pectii eu sfintenie in fieeare sean'\.. Dar toate eonditile pe care Ie cre~ eadomul sanatos pentru somnul sau Slnt rationale ~i, ca atare, se lasa u;?')r iatelese ~ dnd insa imprejurarile cxterioare Ii impun 0 schimbare, eI se adapteaza la aceasta cu u~urinta ~i tara pierdere de timp. Cere~ m)nialul patologic este insa lipsit de suplete, el caut~l SEI se impuna cu pretul oridiror sacrificii, se pune la adapostul unor motive in aparenta rationale ~i, la un examen superficial, nu pare a se deosebi de ceremonialul normal dedt printr-o chitibu~erie exagerata. Dar, la 0 cercetare mai atenta, se constata ca cerem{)nialul morbid pretinde conditii p8 care nici 0 ratilme nu Ie justifica, pre cum ~i altele care sint net ::18t'aJ;:ionale. Bolnava noastra i;d justifica precautiile pc care Ie ia pentC'u noapte prin aceea ca are nevoie de lini~te pentru a dormi; ea trehuje dcci sa elimine toate sursele de zgomot. In acest scop, in fiecare seara, inainte de culcare, ea ia urmatoarele doua masuri de precautie : opre;;te in primul rind marea pendula care se gase;;te in camera' sa .:;;:E scoate afara toatecelelalte ceasornice, fara a excepta nid mieul o;::a5-bratara din cutia de bijuterii; in al doilea rind flduna pe biroul 2:i toate glastrele de fiori ;;i vazele, In a;;a fel incit nici una din ele sa un poata cadea in timpul noptH :;;i sa S8 sparga, tulburindu-i astfel somnul. Eo. ;;tie perfect di nevoia de odihna nu justifica dedt in aparent~i. aC2ste rn{,suri; i;;i da prea bine seam a ca micul ei ceas..,bratara, lasat in cutie, nu 1..,ar tulbura somnul prin tic-tac-ul sau, iar noi ~tim din experienta ca tic-tac-ul regulat ~i monoton al unei pendule, departe de :;1 tulbura somnul, nu face dedt sa-l favorizeze. afara de aceasta, Ed convine c5. teama privind glastrele ~i vazele nu se bazeaz& pe nid un verosimil. Cclelalte componente ale ceremonialului nu au nimic de-a Lee cn .n~v{)ia de odihn~l, ci dimp~t~iv~. Bo!na~.ra c,?r.?, de, exe.mpl~, Cl w;;a dUltre camera sa ~1 aceca a panntlior sa ran-una Intreaeschlsa ,?l, c~ sa obtina aceast3, ilnobilizeaza u:;;a deschisa cu ajutorul a diverse DLtecte, precautie susceptibila sa generez2 zgomote care, fara aceasta, 3xputedfi evitate. Dar masurile cele mai importante privesc patul lL1susi. Perna de la capatli nu are voie sfl se atinga de tablia patului. Pern:ita pentru caD trebuie sa fie asezata in forma de romb pc cea mare, ia1' bolnava i~i p{me capul in dire~tia diametrului longitudinal al acestut Tomb. Pilot a trebuie scuturata in prealabil, in a,,?afel incH la picioare sa fiemaiincaxcatadedtinparteadinsprecap;dar.deindata ce trcaba este iRcuta, bolnava nu intirzie s-o desfaci\ aplatizind ingro;~a(ea dinslJre picioarc~ Va scutesc de elIte detalii, adesea foal'te minutioase, ale acestui ceremonial; de altfel ele nu ne-a1' aduce nimic nou ,,?i ne-ar duce prea departe de scopul pe care ni-l propunem. Trebuie insa sa ;;titi CEl toatc'2 acstea nu se fac atit de simplu ~i de u~or pe dt s-ar putea erede. Bolyuva lupta mereu cu teama ca n-a facut totul cu cea mai mare grijii : fiecare lucru trebuie controlat, repetat, indoiala se manifesta cind in legatura ell una, dnd in legatura eu alta dintre masurile luate ~i toata aceasta munca dureaza 0 ora sau doua, timp in care nid tinara fata :;;i nid parintii ei nu pot dormi. Analiza acestor cazne n-a fost tot aUt de u~oara ca aceea a actillnii cbsedante savir;;ite de bolnava precedenta. Ani fost obligat s-o ghidez

In
A

235

pe tinara ~i sa-i propun proiecte de interpretare pe care ea Ie gea intotdeauna printr-un 10'11 categoric sau pc care nu Ie primea eu 0 indoiali:, dispretuitoare. Dar aceasta prima reacticde negare ,; e urmata de 0 pcrioac1a in timpul c[\reia eit inS<19i ra. preocupata de biliUitile care ii eran infar;i9ate. jncel'cind s[\ emit<'licki legate de 2u:,,,:te posibilitati, evocind amintiI'i, reconstituind situatii ~i sflqind prin a ;xcepta toate interpretarile date de noi, insa ea urmare a unci elabor,\:ri personale. Pe masura ce acestproces se desfa:;;\lra in mintea ei, ea c1evenea tot mai putin meticu10asa in executarea actiunilor ei obseclaD1e 8i chiar mai inainte ea tratamentul sa ]a sfirsit, intregul ceremonial e::a ~bandonat. Trebnie s~(9titi, in plus, ca munca' anaJitid, a'ia cum 0 practicam noi astiizi, nu are in vedore fieeare simptOlTl particular pinEl 12 definiUva elucidare. In fiecare clipa sintem obJigcltl sa parasim cut?,ie tema data, fiil1e[ siguri ca vom fi adu~i din nou 1a aceasta dare a 'altor ansambluri de idci. In consecinta, interpretarea siJl11)tc,n-; a'ia cum v-o expun acum constituie 0 sinteza a rezultatelor hmi de zile de mur;cD, car or obFncre au trebuit saptamini altor activitati intreprinse intre !imp. Pacienta noastra a inceput treptat ,;{, inteleaga eEi nu suporEl p:-ezenta pendulei in camera, in timpul noptii, din cauza ca aCcdsta rcpr8zenta un sirnbol genital feminin. Pendula, in legatura Cll care cuno2';:1cfl ~i alte i11tcrprptflI'i sirnbolicc, aSU111.Q rolll1 de sinJbol ger:dtal IcrnlniTl 'din cauza periodicitatii functionarii sale, care se manifesta la imervaIuri egale. Adesea 0 fenleie S8 poate Emda spunind ca menstruatlEe sale au loc cu 0 regularitate de ceasornic. Tic-tae-ul poate Ii considncTt ca 0 l'eprezentare simbolica a pulsatii10r clitorisului in cazul sexuale. De fapt adesea ea era treziti'i din somn de aceasti'i senzatie Pi::'nibila :;;i toemai t8ama de erectie 0 facea sa indep[lrteze din preajrn~~-i, pe tinmul nootii, orice pendu1ii sau ceas In stare de functionare. GLstrde 91 vazeI~' pentru flod sint 9i eIe, ca to:1t(: recipicnt~le, sirnbo1mi feminine. Ca urmare, teama de a Ie expune in timpul naptii CadeTH ';i spargerii nu cste ell totul lipsita de sens. Cunoa9teti ell toti obiceiul foarte raspindit de a sparge, en pri1ejul logodnei, un vas san 0 farfuric_ Fiecare din cei de fata ia un ciob, ceea ce trebuie sa consideram, tind punctul de vedere al unci orinc1uiri matrimoniale premonogamice, ea 0 renuntare Ia drepturile pc care fiecare putea sau credea ca Ie ponte avea asupra logodniceL De aceastii parte a eeremonialului se leaga, 13 tinara noastra, 0 amintire ::;i mai multe idei. copn fiind, ea Ci'izusepc cincl purta in brate un vas de stieH\ sau de lut, ranindu-se 1&un care singera din bel9ug. CrescJnd 9i luincl cun09tinta de fapte eu la relatiile sexuale, ca era obsedatl de teama anxioasa ci'i s-a1' putea E'El nu singereze in noaptea nuntii, ceca ce ar putea da na9tere in mintea sotu1ui la indoieli in ]}rivinta virg-initatii ei. Masurile de Dreeautie lrnpotriva snargerii vaselor con'stitui,;;'cIcci'un fel de Drotest {mDotri~a ca1'ui con;plex legat de virginitatc 9i de hemoragia" eonsecuti~Tilpl'inlc}or raporturi sexuale, ca 'ii un protest impotriva temerii opuse, aceca n nu singera. Crt despre m~isurile de pr!2cautie impotriva zgomotului, c;\-. rora ea Ie subo1'dona pc cele dintii, eIe 11U avcau nimic sau &proape nimic de-a face cu acestea. Ea 9i-a revelatsensul principal a1 ceremonialului int1'-o 21 In care a avut intelegerea subit<"ta - motivului pentru care nu voia ca perna sa atingi'\ tablia patului: perna, spunca ca, rcprezcnta totdeauna
171

236

far tabUa vertieaIa., barbatul. Ea voia asHel, printr-un soi de aetinne. am putea spune, sa dcspartii pe barbat de femeie, adidi 8a-i impe Dflrintii gal sa aiba ranorturi sexuale. Cu mult timp inainte de institui eere'Il,1oniJlul,eaeautase sa atinga aeelaf,d seopdeo maniera mat directa, Simullnd te2.ma sau utilizind 0 frica reala, ea obtinuse ca u,?a dintre dormitorul parintilor ~i camera ei sa ramina deschisa in noptii. Aceasta masura fusese mentinuta in ceremonialul ei acE'll:;;i ofere a asHel posibilitatea de a-~i spiona parintii ;;i, voind sa de oeazie, l::;;iatr~lsese 0 insomnie care a durat luni de zile la rind. Nemultumita de a-.;;i tulbura daar eu aUt parintii, ea venea din dnd in dnd sa se instaleze in patul lor, intre tata E,>i mama. Numai atunci "perna" :;;i "tablia patului" erall realmente separate. In sfin~it, dnd a crescut ~i nu mai putea sa S2 culce eu parintii fara sa-i jeneze fara a fi ea insa~i jenata, S2 straduia sa simuleze in continuare friea, spre a ob~ine ca mama sa-i cedeze 10cu1 Enga tata, ea dudndu-se sa doa.rm~(in patul fiieei. Aceasta situa~ie a Gonstituit, bineinteles, punctul de plecare al. unoI' nascociri, ale diror Urine Ie gasim in ceremonialul ei. Daca perna este simbol feminin, aotul care consta in scuturarea pilotei pina cind penele se ingramadesc in partea inferioara, alcatuind 0 umflaturil, are de asemenea un sens : aceasta in8eamna a 0 Eisa pe femeie ins2,rcinata; dar bolnava noastra nu intirzia sa impra;;tie acea ingroifare, deoarece timp de ani ;;i ani traise cu team.a ca din raportuidle. parintilor sai sa nu se nasca un nou copll, care sa rivalizeze eu ea. Pe de alta parte, daca perna cea mare, simbal feminin, 0 reprezenta pe mama, perna cea mica, pentru cap, nu putea s-o reprezinte dedt pe ~fiica. De ce aceasta din urma perna trebuia sa constituie un romb ;;i de ce capul bolnavei noastre trebuia a:;;ezat in sensul liniei mediane a rombului? Pentru ca rombul repl'ezinta forma apal'atului genital al femeii dnd el este deschis. Deci ea insEi.~iindeplinea ralul masculului, capul simbolizind organul sexual masculin (Cf. : "Decapltarea ca reprezentare simbolica a castrarii"). Indecente lucruri, va yeti spune, au putut incolti in mintea acestei fete vil'gine. Sint de acord, dal' nu uitati ca toate acestea nn Ie-am scornit :2U, ci doar Ie-am interpretat. Ceremonialul pe care vi I-am descris este :;;1el un lucru cit se poate de bizar, iar intre acest ceremonial ;;i ideile fanteziste pe care vi Ie c1ezvaluie interpretarea exista 0 concordanta pe care nu trebuie s-o nesocotiti. Ceea ce ma intereseaza insa in mod deosebit, este sa fi inteles dumneavoastra ea eeremonialul cn pricina este inspirat nu de 0 idee fantezista izolata, ci de un intreg ~ir de idei care, toate, converg intr-un anumit punet. $i desigu!' ea at! observat eEl operatiile acestui ceremonial talmacesc dorintele sexuale dnd intr-un sens pozitiv, in caJitate de substitute, dnd intt-un sens negativ, hi caJUate de mijloace de Clparare. Analiza acestui ceremonial ne-ar fi putut furniza E,>i aite concluzii <daca am fi tinut seama cu preciziune de toate celelalte simptome pre:zentate de bolnava. Dar acestea nu intra in scopul pe care ni I-am propus. :Multumiti-va sa aJlati ca rata incerca 0 atractie erotica fata de tat'll ei. a card sorginte se situa in anii copilariei, fli poate ca ar trebui sa vedem In acest fapt motivul atitudinii sale pre a putin prietenoase fata de mama. in relul .acesta analiza simptomului ne-a introdus in viata sexuala a holnavei $i faptul acesta pare tot mai putin surprin237

zatoI', pe masura ce ajungem sa cunoa~tem mai bine sensu1 ~i scop'L11 simptome1or nevrotiee. Folosind cele doua exemple, v-am demonstrat ca, intocmai ca actf~"e ratate ~i visele, simptomele nevrotice au un sens ~i sc leaga strins de via~a intima a boinavilor. Desigm, nu va pot eere sa aderati 1a clfitmatia mea eu privire 1a autenticitatea acestor doua exemplc. In CEE:Ol ce va prive$te, Insa, nu-mi puteti cere sa va aduc cxemple cu nen-:iluita, pina dnd va yeti declara convin1i. Dat fiind modul amfmuntit :in care slnt obligat sa tratez fiecare caz, mi-ar trebui un curs semestr:aI de cinci ore pc siiptamina ca sa va clucidez acest singur aspect al teorlei nevrozelo1'. Mil limitez deci Ia aceste doua dovezi in favoarea afiriili> tiei mele ~i pentru rest apelati la eomunicarile existente in literatuI'2: pe aceasta tema !?i indeosebi la clasiceic interpretari de simptome de lui J. Breuer (Isteria), la impresionantele explicatii ale unor simptome foarte obscure, publicate de C.. G. Jung in perioada in care acest autol' nu era dedi psihanalist ~i nu voia sa fie profet; in plus, va mai recomandtoate lucl'ari1e care, de atunci incoace, au umplut paginile revistelor .. Tocmai de astfel de cercetari nu ducem lipsa. Analiza, interpretarea ;;i ta1maci1'ea simptomelor ne'lrotice au aeaparat atentia psihanc:li$tilor intr-un asemenea grad incit i-a facut sa' neglijeze celelalte prcbleme I'eferitoare 1a nev1'oze. Aceia dintre dumneavo2stra care VOl' voi sa-'ll imp una c:ceasta munc<'L de documentare, cu siguran"(:dca VOl' Ii impresionati de cantitatea f?i (~E soliditatea materialelo1' adunate pe aceasta tema. Dar ei se 'lor izbi, de asemenea, de 0 dificultate. $tim ca sensu1 unui simptom rezida in rB.porturile pe care Ie prezinta cu viata intima a bolnavilor. Cu cit UD. simptom este mai individualizat, ell aUt trebuie sa ne straduim mai Inuit sa-I definim aceste raporturi. Sarcina care ne ineumba atunci ne afElm in prezenta unei idei lip site ,de sens ;;i a unei actiuni f2:ra scap, consUi in a regasi aeca situatie din treeut in care ideea respectiva. avea justificare 91 actiunea era conforma unui scop. Actiunea obsesicna1a a bolnavei care alerga la masa $i suna dupa eamerista reprczinta. prototipul direct a1 acestui gen de simptome. Dar observam de aselnenea, $1 inca destul de frecvent, simptome care au un ell totul ait CBracter. Trebuie sa Ie desemnam ca simptome "tipice" ale bolii, ele fiind aproape acelea9i in toate cazurile, deosebirile individuale disparind san estompindu-se intr-atit ineH este greu sa legi aeeste simptome de viata individuala a bolnavilor sau sa Ie legi de situatii traite. Chiar ceremonia1ul celei de-a doua bolnave prezinta multe dintre aceste trasaturi tipice; dar el prezinta 9i destule trasaturi individuale, care fae posibila interpretarea, ca sa zicem 39a, istoriciia acestui caz. Toti ace9ti bolna'li obsedati au insa tendinta de a repeta aeelea9i aetiuni, de a Ie ritma, de a Ie izola de eelelalte. Cei mai multi dintre ei au mania de a se spina. Bolnavii atin;;i de agorafohie (topofobie, frica de spatiu), afectiune care nu mai intra in cadrul ne'lrozei obsesionale, !?ipe care 0 desemnam sub numele de isterie de angoasa, reproduc in tablourile lor nosologice, ell o monotonie adesea obositoare, aeelea!?i trasaturi : frica de spatH Inchise, de mari piete descoperite, de strazi $i alei care se Intind plna la orizont. Ei se cred protejati cind sint insotiti de 0 persoana cunoscuta sau cind sint urmati de 0 trasura. Dar pe acest fond uniform fiecare bolnav
238

prezinta conditii individuale, capricii am putea spune, care adesea slint diametral opuse de,la un caz la altuL Cutaruia ji estefrica destrazileinguste, cutaruia de ccle largi; unul nu poate circula pe strada dedt dacii este putina 1u111e, ltul nu se simte in apele lui decit da}'t1strada a e intesata de multime. Lafel isteria, in ciuda be19ugu1ui eide trasaturi individuale, prezinta foarte numeroase caractere generale r;;itipice, care par sa faea dificila retrospectia istoridi. Sa nu uHEim totu~i ca tocmai dupa aeeste simptome tipice ne calauzim in stabilirea diagnosticului. Daca, intr-un caz dat de isterie, am reu~it realmente sa raport~'im un simptom tipic 1a un eveniment personal sal.t 1a 0 serie de evenimentepersonale analoage, de exemplu 0 vomitare isterica la 0 serie de impresii de greata, sintem cu totul dezorientati atunci dnd analiza ne dezvaluie intr-un alt caz de vomitare actiunea presupusii a unor cvenimente personale de a natura eu totul diferita. Sintem in acest eaz inclinati sa admitem ca vomismentele istericilor tin de cauze pe care Ie ignoram, datele istorice revelate de analiza nefiind, ca sa spun em a~a, dedt pretexte care, atunci dnd se prezinta, sint utilizate de aceasta necesitate interna. Ajungem astfel la concluzia descurajanta ea daca putem obtine 0 explicatie satisfacatoare a sensului simptbmelor nevrotice individuale in lumina faptelor f?i evenimentelor traite de bolnav, arta noastra nu ne este de ajuns ca sa gilsim sensul simptomelor tipice, muIt mai frecvente. In afara de aceasta, slnt departe de a va fi adus la cunor;;tinta toate dificultatile de care ne lovim atunci dnd dorim sa respectam cu rigurozitate interpretarea istorica a simptomelor. De aItfel ma voi abtine de la aceasta enumerare, nu pentru cii a~ dori sa infrumusetez luerurile sau sa Ie disimulez pe cele dezagreabile, ci pentru ca nu doresc sa va descurajez san sa va complic chiar de la inceputul studiilor noastre comune. Este adevarat ca nu am faeut dedt primii pa~i pe calea intelegerii a ceea ce inseamna simptomele, dar trebuie sa tinem seama deocamdata de rezultatele obtinute ~i sa nu inaintam dedt pas cu pas in directia necunoscutului. Voi incerca deci sa va consolez, spunindu-va ea este greu de admis existenta unei deosebiri fundamentale intre cele doua categorii de simptome. Daca simptomele individuale depind incon-testabil de evenimentele tralte de boinav, ne este ingaduit sa admitem ci'i simp tomeIe tipice pot fi raportate la evenimente de asemenea tipice, adica comune tuturor oamenilor.Celelalte trasaturi pe care Ie observam cu regularitate in nevroze pot fi reactii generale pe care insaf?i natura alterarilor morbide Ie impune bolnavului, ca de pilda repetitia ~i indoiala in nevroza obsesionala. Pe scurt, nu avem nici un motiv de descurajare inainte de a cunoa~te rezultatele pe care Ie-am putea obtine ulterior. In teoria viselor ne aflam in fata unei dificultati eu totul similare, pe care nu v-am putut-o infati9a in precedentele noastre convorbiri dedicate visului. Continutul manifest al viselor prezinta variatii 9i diferente individuale -considerabile, iar noi am ar;'itat pe larg ce putem extrage, datorita analizei, din acest continut. Dar, alaturi de aceste vise, exist a altele pe care ia fel Ie-am putea numi "tipice" f?i care se producintr-o maniera identica la toti oamenii. Acesteasint visele cu continut uniform, care opun interpretarii acelea~i dificultati: vise in care te 239~

sim~i cazind, zburind, planincl, inotlnd, in care lnfnmti obstacole sau te .vezi gol-pmlca, $i aIte vise angoasante preUndu-se, dupa individ, la diverse interpretari, far a a gasi in acela::.;itimp explicatia monotonici :;;i aspectului lor tipic. Mal constatam in aceste vise, ca :;:iin nevrozele tipice, ca fondul comun este animat de detalii individuale Elivariabile ::.;i este probabil di, Hirginc1u-ne conceptia, yom reu;;i sa Ie inc1udem, Eml a Ie violenta cltu~;;ide putin, in cadrul pe carel-arn conturat ca urmare a stLldierii celorlalte vise.

XVIII

FIXA~EA

LA TRAUMA PSIHICA INCON8TIENTUL

I}.

Am afirmat mai sus di, spre a ne continua l11.unca,a~ voi sa iau ca baza de plecare nu Indoielile noastre, ci certitndinile pe care le-al11cL1ecrU. Din cele dona analize pe care Ie-am efectuat In expunerea precedenta rezulta doua consecinte extrem de interesante, despre care inca nn v-am. vorbit. Prima: amindoua bolnavele ne lasa impresia de a se fi fixat, ca sa spunem afla. de un anumit segment al trecutului lor, de a nu putea sa S2 desprinda de act:~sta~i a fi, prin urmare, instrainate de prezent ~i de viitor. Ele s-au Infundat in baala lor, a:;;a cum. exist a odinioara obi:;;nuin~a de a se retrage la manastire ca sa evite un destin vitreg. La prima noastra bolnavi'l, mariajnl nefericit en acel barbat a fost cauza Intregii nenorociri. In simptomele ei se exprima intregul proces pe care ea II intenteaza sotnlui; am invatat sa distingem vodIe care pledeaza pentru el, care n scuza, 11reabiliteaza, Ii depling pierderea. eu toate ca tinara :;;iispititoare, ea a recurs la toate prudentele reale :;;iimaginare (magice) ca Sa-'ll pastreze fidelitatea. Ea nu se arata in lume, i~i neglijeaza 1nfa~i:jm'ea exterioara, se rididi anevoie din fotoliul pe care sta, i;;ovaie dnd este yorba si'H;i puna sel11natura undeva, este incapabiHi sa faca dal'uri cuiva, sub pretextul ca nimeni nu trebu1e sa aiba ceva de la
dlns3..

La cea de-a doua bolnavii este yorba de un ata';>ament erotic fata de taral sau, care, infiripindu-se in ani1 anteriori pubertatii, exercita aceea:;;1 influenta decisiva asupra vietH ei ulterioare. Din starea sa ea a tras conduzia ca nu se poate casatori cit tim.p este bolnava. Dar aVl11 toate motivele sa credem ca tocl11ai spre a nu se casiltori ~i spre a dnn'ine llnga tata s-a imbolnavit. Nu trebu1e sa trecem cu vederea faptul de a ~ti in ce mod, pe ce ciH 5i de ce Isi asuma cineva 0 atitudlne atitde stranie 5i aUt de dezaval~tajoasa f~ta de viata; este totu~i de presupus ca ac~astii atitudine cbnstituie 0 caracteristica generalii a nevrozei ~i nu una proprie celor dawl bolflclve ale noastre. Or, noi ~tim ca avem de-a face. cu 0 tras~~ tura comuna tuturor nevrozelor :;;1a carei importanta practica este considerabila. Cea dintii bolnava de isterie tratata de Breuer 2} 5e fixase Gi ea de perioada in care IGi ingrijise tatal gray bolnav. In ciuda vindecarii, ea a renuntat dupa aceea, int1'-o anumita masura, la viata; eu toate Cd :;;i-a redobindit sanatatea :;;icapacitatea de ;H!i indeplini in mod
an das Trauma" in textul Original. (Nota trad.). Expunerea pe larg a cazului in Studien uber Hysterie de J. B l' e u e l' ~i S. F r e u d, Leipzig, Wien, Deuticke, 1895, ia1' sub 0 forma rezumata in Cinq lepns sur l1'1 ]Jsychanalyse, Payot, Paris, 1966. (Nota tract.).
2)

i) ,,Die Fixierung

16 -

cd. :104

241

normal toate functiile, ea s-a sustras destinului firesc al femeii. SU!Jclnind analizei pe fiecare bolnava in parte, vom putea constata ca, prin simptomele morbide 9i consecintele ce decurg din acestea, fiecare din ele a cantonat intr-o anumita perioada din trecut. In majoritatca cazurilor bolnavul alege in acest scop 0 etapa foarte indep[lrtata a vietH, din prima sa copilarie 9i, oridt de ridicol ar putea sa apara faptul, chiar 9i perioada in care era sugar. Nevrozele traumatice, aUt de numeroase in anii razboiului, prezinra sub acest raport 0 mare analogie cu nevrozele de care ne ocup<~m]y;i, Fire:;;te ca :;;iinainte de razboi s-au vazut cazuri de acela$i gen. ca '3mare a unoI' catastrofe de cale ferata :;;1a altoI' dezastre infrico:;;<",to2l'e. In fond, nevr07.ele traumatice nu pot fi in intregime asimilate neUGzelor spontane pe care Ie supunem in general examenului. si tratameDtului analitic; inca nu ne-a fast cu putinta sa Ie intelegem dupe. criteriile noastre 9i sper ca intr-o zi va voi putea arata motivul:n. Dar ;::'01milarea unora cu celelalte este completa intr-o privinta: ca $i nevr'ozele spontane, nevrozele traumatice sint fixate pe momentul accidentului traumatic. In visele lor, bolnavii reproduc cu regularitate situatia traumatizanta, iar ]'n cazurile ]'nsotite de izbucniri isteriforme, accesibiIe analizei, se constata ca fiecare izbucnire corespunde unei transpuneri complete in aceasta situatie. S-ar spune ca bolnavii ]'nca nu au terminat cu situatia traumatizanta, ca o.ceasta se mai prezinta pentru ei ca 0 problema actua1a, urgent.~i, iar n01 luam aceasta conceptie foarte 'in serios ~ ea ne deschide drumu1 spre 0 conceptie a~a-zis economicii a proceselor psihice. Chiar ~i termenul "traumatic" nu are alt sens dedt unul economic. Numim astfel un eveniment trait care, intr-un interval de timp scurt, determina in viata psihica 0 intensa cre9tere a excitatiei 1,) incH neutralizarea sau asimilarea sa pe c3.inormale devine 0 sarcina inlposibil de rezolvat, ceea ce are ca efeet tu1burari dura bile In utilizarea energid. Aceasta analogie ne autorizeaza sa desemnam ca traumatice ~i EV8nimente1e traite 10. care par fixati bolnavii n09tri. In acest fel obtinem pentru afectiunea nevrotica 0 conditie foarte simpla : nevroza ar putea fi asimilata cu 0 afectiune traumatica 9i s-ar explica prin incapacitatea 'in care se afla bo1navul de a reactiona normal la un eveniment Dsihic cu un caraeter afeetiv foarte pronuiltat. Este de fapt tocmai ceea ~e am enuntat cu Breuer, in prima formula in care, 'in anii 1893-1895, am concentrat rezulto.tele observatiilor noastre inedite. Un caz ca acela aT primei bolnave, tfnara femeie despartita de sotul ei, se incadreaza foark bine 'in acest mod de a vedea. Eo. n-a ajuns la cicatrizareapHigii rnorale pricinuite de nefinalizarea disatoriei :;;i a ramas ca suspendo.ta de acest traumatism, Dar cel de-al doileo. caz al nostru, acela al fetei ata$ata erotic de tatal sau, demonstreaza ca formula noastra nu este suficient de cuprinzatoo.re. Pe de 0 parte, dragostea unei fetite pentru tatal ei este un fapt cu totu1 obi9nuit $i un sentiment aUt de u90r de 111vin5 ]'ncit determinativul "traumatic" aplicat acestui caz risca sa-~;i piarda orice semnificatie; pe de aHa parte, rezulti'i din biografia bolnavei ca
3) AUt primul razboi mondial, cit sibilitatea sa stabileasea 0 etiologie profesa Freud. A se vedea, in acest "st:arken ReizZLlWctchs" in textul
1,)

l1ieel de-al doilea, au dat cercetatorilor poa nevrozelor diferita de aceea pe care () sens, studiul introductiv. (Nota trad.). original. (Nota trad.).

242.

aceasta prim[1 fixatie erotic;"lpare saaibi'i la inceput un caracter cu tornl inofensiv, nce,}qJrimindu-se dedt mult mai tlrziu prin simptonlele nevrozei obscsionale. Prevedem deci aici interventia unoI' complicatii, conditiile starii mOl'bide trebuind sa fie mult mai numeroase 5i variate declt an~'presupus ; c1ar avcnl totodata convingcrea ca punctul de vedere traumaticnu trcbuie abandonat ca fiind gre;;it: el va ocupa doar un alt loc in concepi)a noastra ;;i va fi alUel subordonat. Parasim clcci din nou calea pe care ne-am angajat. In primul rind, ea nu ne ajuta sa avanSEllll ;;i, apoi, avem inca multe de inyatcit 1naintede a putea S[1stabilim traseul ei exact. In legatura cu' fixatia la 0 faza determinata a trecutului yom remarca, de asemenea, di acest fant depa;;e:;;te limitele nevrozei. Fiecare nevroza eO:11parUi fixatie deaeest a gen, dm nu .orice fixatie ctuce in mad necesar la nevroza, nu se c.o11funela Cll nevroza, nu se instaleaza insidios in cursu 1 nevrozei. Un exemplu izbit.or de fixatie afectiva la trecut ne este dat in melancolie care aduce cu sine chiar 0 deta~are completa de prezent lIi de viitor. Dar, chiar lIi In Hlidea profanului, tristetea se distinge net de nevroza. Exista in schimb nevroze care pot fi considerate ca 0 forma patologiea a t1'15tetii. S2 mai intimpHi CEl in urma unci experiente traumatizante care Ie-a zdnmdnat 1nsa;;i femeria vietH, oamenii sa fie aUt de abatuti incH sa renunte la oriee interes pontru prezent ;;i pentru viitor, toate faeultatile sufletului lor fiind fixate de trecut. Dar acesti nefericiti nu' s1nt .. ' totusi niste nevrotici. Asadar, earacterizind nev~oza' nu yom e~agera valoarea acestei trasaturi, oricare ar Ii importanta sa ;;i regularitatea cu care se manifesta. lata-ne ajun:;;i aeum la al dailea rezultat al analizelor noastre, pentru care nu prevedem. nid 0 limitare ulterioara. Am aratat, in privinta primei noastre bolnavc, cit de lipsita de sens parea actiunea obsesionaEi pe care 0 indep1inea $1 co amintiri intime din ,'iata ei S8 legau de Hceasta; am examinat apo! raporturile care pot exista intre aceasta actiune i?i amintiri si am descoperit intentia subiacenta pornind de la natura amintirilor. Am lc'1sat 1nsa cu totul la 0 parte un aspect e;m::> merit;'i intreaga noastra atentie. Atit timp cit bolnava savin,;ea aqiunea obsesionala, ca n1..H!idiidea seama ca faclnd acest lucru 5e raport.a evenimcntul cu pricina. Legatura oxistenta intre actiune :;;ievoni111entii scapa, ea spunea adevarul cind afirma ca nu cunoa$te motivele care 0 iac sa Clctioneze. $i i2tEi ca, datorita tratamentului, intr-o zi a: avut revela~ia acestei legaturi ;;i a devcnit in stare sa ne-o imparta;;;easCa$i noua. Ea continua' totuGi sa ignore eu co intentie siivir~ea actiunea obsesionali'i: era yorba, in special, de a corija 0 intimplare neplacuta din trecut $1 de a-;;i ridica la un nivel superior sotul pe care-l iu1:>2a.Numai dupil a lunga $i anevoioasa straduinta a izbutit ea. in fine, sa inteleaga $i sa so convinga ca acel inotiv putea Ii foarte bine singura CallZadetenninanta a actiunii sale obsesionale. Tocmai din raportul eu scena carc a urmat nefericita noapte a nuntii ;;;i din mobilurile generate in sufletul bolnavei de afectiunea ei deducem noi ceea ce anI numit "sensul" actiunii obsesiona1e. Dai' in timp ee ea o executa, acest sens Ii era necunoscut- atit in ceca ce privc'i?te bolnava originoa aetiunii, cit $i scopul acesteia. Se desfallurau cleci procese psihice a1c2ror produs era actul obscsional. Ea percepea dar aced pl'adus en ajutorul structurE sale psihice normalo, dar nid una
.. 103. 103.

243

din st3.rile sale psihice, premise ale acestul proces, nu atingea nivelul cunoa$terii con$tiente. Ea 5e comporta exact ca acel individ hipnotizat diruia Bernheim Ii ordonase ca, la cinci minute dupa ic:;;irea din starea de hipnoza, sa deschida 0 umbrelil in sala de demonstratie ~i care,. odata tl'czit, a executat aeest act fara a-I putea da vreo justificare. Tocmai situatii de aeest gen avern in vederc atunci cind vorbim de fenomene psihiee incon$tiente. Am vrea sa vedem pe cineva dind socoteala intr-o 111.aniera mai eorecta din punct de vedere ~tiintific despre aceast.a situatie, iar c1aea acest lucru va fi facut, yom renunta eu draga inhm'i la ipoteza proceselor psihlce incon:;;ticnte. Pinii cind faptul se va petrece, vom ramine la ipotcza noastrtl $i \'om intimpina cu 0 ridicare din umeri resemnata obiectia potrivit carela lncon~tientul nu ar constitui nici 0 realitate in sensul $tiintific 31 termenului. Cel nu Cl1'Ii decit "lme fa<;on de parler";:;) Obiectic de neconceput in cazul C2.re ne preocupa, deoarecc accst incon;;tient caruia vrcm Sa-I contestam orice realitate produce efecte de 0 realitate ClUt de palpabmi ~i de scsizabili.l cum este actiunca obsesionala. In fond, situatia este identica ~i in cazul cclei dc-,c, doua paciente. Ea ~i-a impus principiul eEl perna nu trebuie sIt atingii tiblia patului ~i asculti'i de acest principiu, fari'l a-i cunoa;;te originca, tara a !it! ce scmnifidi :;,i nid CarOl' motive 1::;idatoreaza forta. Ci ea insE''ii il considera ca indiferent, sau ca din contra 5e indigneazi', sau se l'cvolt'i. impotriva 1ui, dl 1$i propune, in fine, sa n1.1-1mai respecte, toate acestea nu au nid 0 insemnatate din punctul de vedere al execut[lrii actu1ui. Ea sc simte inc1inata sa i se supuna ~i zac1arnic se 1ntreab,) de ceo Ei bine, in accste simptome ale nevrGzei obsesionale, in acC'ste reprezentari :;;1impulsuri care apar nu se ;;tie ele uncle, care se clovedesc aUt de refractare 1'1 to ate influentcle vietii normale ~i care Ii ;:cpaI' bolnavului insu;;i ca musafiri atotputemici descinzlnd dintr-o lume stranie, Cd forte nepieritoa1'e, care vin sa se amcstece in tumultul vietii muritorilor, cum sa nu recunoa$tem semnul unui domcniu psihic c1eosebit, izola t de tot restul, de toate celclalte neti viti'\ti :;;i mcmlfestari ale vietii intcrioare? Aceste simptome, reprczenti'lri ~i impulsuri ne cenduc ncgrcsit la convingerea existentci inconstientului psihic si tocmai deaceea psil~iatria clinica,care nu c~m.omite ~lecit 0 psihologie a con;;tientului, nu se poate dcscurca aItfel dedt clcclarinc1 .ca toatc accste manifest;'iri nu sint c1ecit produse <lIe degencrescentei. Este de 1<1sine inteles ca, luate in sine, reprezentarile $i impulsurile obscsionale nu sint incon~tiente, tot a$a cum executarca addor obsesiGnale nu scapa percC'ptici con:jticnte. Aceste reprezentari :;,i impulsuri 1'11.1l' fi devenit simptome a dad"; nu ar i patruns pina let con;;tjinta. Dar conditiile psihice camra S2 s1Jpun ele, potrivit ana1izei pc care am facut-o, C:l ,:,i structurile in care ne cst'.? perm is sa Ie intcgram potrivit cu interpretarea pc care Ie-am dat-o, sint incon;;tiente, eel putin pin a in mornentul cine! Ie facem COl1:;;tiente ell ajutorul analizei. Dac[\ adaugati la aceasta faptul cr\ datele pc care Ie-am constatat 13 cele doua bolnave ale noastre ';2 regasesc in simptomele tuturor afcctiunilor nevrotice, ca pretutindeni ~i intotdeauna sensul simptomelOr este neeunoseut bolnavului, ea analiza ne arata fara cxceptie eft
G)

"un lel de a vorbi", in francez~1.In te:s:tul original (Nota tract).

simpt6mele sint produse ale pro(:'cselor ineon;;tiente care, cu toate aeestea, in diverse conditii favorabile, pot fi facute con9tiente, atunci veti intclege eu u$urinta d'i p5ihanalizanu 5e poate lipsi de ipoteza incol1~ ;;tientului ;;i ca noi nc-am obi9nuit sa manipulam incon;;tientul ca pe D realitate palpabila. $i poate ca de asemenea yeti intelege cit de putin competenti in aceasta problema sint toti cei care 11ucun05c incon;;tientul dedt ca pe 0 notiune abstracta, eei care' n-aupracticat niciodata analiza, n-au interpret at un vis, n-au d'iutat sensul $i finalitatea simptomelor nevrotice. Al?adar, pentru a ne pronunta inca o. data eu privire la scopul nostru, sa retinem: singurul fapt ca, datorita unei interpretari analitiee, coste posibil sa atribuim un sens simptomelor nevrotice, constituie 0 dovad,l de. nedezmintit a existentei proeeselor' psihice incon:;;tiente sau, daea preferQti, a necesitatii de a admite existenta acestor procese. Aceasta nu este 1nsi& totul. 0 aWldescoperire a lui Breuer, pe care .eu D socot 9i mai importanta decit pc prima 9i pe care el a facut-o singur, ne da inca ;;i rnai multe lamuri:ri cupdvke la. raporturiledintre incon;;tient ;;i sirnptomele nevrotice. Nu numai sensul simptomelor este in genere incon:;;tient, ci intTe aceasta incoD;;tienta $i posibilitatea existentei simptome1or exista 0 relatie de manifestare interdependenta. Mil yeti inte1ege numaideclt. Impreuna eu Breuer, afirm urmatoare1e: ori de cite ori ne afIiim in prezenta unui simptom, trebuie sa trag em concluzia cil 1a bolnav exista anumitf. procese incon;;tiente care contin tocmai sensu1 acestui simiJtom. Dul' trebuie totodata ca aces sens sa fie incon;;tient pentru ca Sil;1ptomul sa se produca. procesele con;;tiente nu genereazii simptome nevrotice; pe de aIta parte, de indata ce proc:esele incon;;tiente devln con:;;tiente, simptomele dlspar. Recunoa;;teti in aceasta un acces 1a terap2utic2, mijlocul de a face sa dispara simptomele. De fapt prin acest mijloc a obtinut Breuer vindecarea bolnavei sale isterice, cu aIte cuvinte disparitia simptomelor acesteia; el a gasit o tehnica ce i-a permls sa aduca in con;;tiintil procesele incon~tiente care ascundeau sensul simptomelor ;;1, fEiclnd aceasta, sa obtlna disparitia lor. Aceasta descoperire a lui Breuer nu a fost rezuItatul unei speculatii logiee, ci al uneiobservatii fericite, datorate colaborarii cu bolnava. Nu cautati sa intelegetiaceasta descoperire reducind-o la un alt fapt, deja cunoscut, ci acceptati-o mal degl'aba ca pe un fapt fundamental care ne permite sa explicam muIte alte fapte. Va voi cere, in consecinta, permisiunea de a vi-1 expune sub 0 aIta forma. Un simptom se constituie ca un substitut a ceva ce n-a reu;;it sa se manifeste in chip con;;tient, in afara. Anumite pl'ocese psihice trebuie sa se dezvolte in chip normal, in a;;a fel incH sa ajunga la con~tiinta, pentru a nu da na;;tere unui simptom nevrotic. Deci acesta este pl'odusul unui proces a carui dezvoltal'e a fost intrerupta, tulburata de 0 cauza oarecare. Este aid un fel de permutatie, iar terapeutica simptomelor nevrotice ;;i-a indeplinit sarcina atunci cind a reu;;it sa suprime acest raport. Descoperirea lui Breuer constituie ;;i astazi baza tratamentului psihanalitic. Teza potrivit careia simptomele dispar atunci cind conditiile lor inconstiente au fost constientizate a fost confirmata de toate cercetarile u1teri~are, in pofida complicatiilor celor mai bizare ;;i mai nea~teptate de care ne lovim in aplicarea sa practica. Terapeutica noas~ra ac~ioneaza
245

transformind incon~tientul in eon~tient :;;i ea nu este eficienta dedt in masura in care este eapabila sa opereze aeeasta transfo1'mare. Permiteti-mi aid 0 seurta digresiune, destinata sa va previna impotriva aparentei facilitati a demersului te1'apeutic. Avind in vede1'e cele a1'atate pina aid, nev1'oza ar i eonsecinta unui fel de igno1'anta, de necunoa:;;tere ale proceselor psihice de care a1' t1'ebui sa avem cuno:;;tinta. Aeeasta afirmatie ne aminte:;;te cu p1'isosinta de tcorla socratica, potrivit di1'eia insu:;;i viciul a1' i un efect al ignorantei. Or, un medic stapin pe p1'actica analizei nu va avea in general nid 0 greutate 1'n descoperirea proceselor psihice de care cutare bolnav nu este con~tient. ea urmare, el ar trebui sa poata sa-$i restabileasca u:-;;or olnavul, b eliberindu-l de ignoranta sa, comuniclndu-i tot ceea ce el ;;;tie. Medicul ar trebui cel putin sa poata suprima in felul acesta 0 parte a sensului incon~tient al simptomelor : dt despre raporturile care existii int1'8 simptome $i evenimentele traite, medicul, care nu Ie cunoa~te pe acestea din urma, fire~te ca nu Ie poate ghici :;;itrebuie sa a.;;tepte ca bolnavul sa $i Ie rememoreze ~i sa i Ie dezvi'iluie. Dar in legatura eLl aceasta mai putem, in anumite cazuri, sa obtinem informatii pe 0 cale ocoliti'i, adresindu-ne in special anturajului bolnavului, care, fiind la curent eu viata acestuia din urma, va putea adesea recunoa\'te in evenimentele sale biografice pe aeelea care prezinta un caraeter traumatic ;;i chiar sa ne 1amureasca Cll privire 1a evenimentele ignorate de bolnav, ele sa. Combiproducindu-se int1'-o perioada foarte indepartatfl din nind cele doua procedee, am putea -spera sa ajungem, in "curta vreme ;;i en minimum de eort, 1a rezultatul dorH, care consta in aducerea in con~tiinta bolnavului a proceselor psihice incons;tiente. Asta ar fi cn adevarat perfect 1 Am dobindit in aceasta privinta experiente pentru care nu eram pregatiti de la inceput.A.;;a curn, vorba lUl Moliere, "il y a fagots et fagots" 6), tot astfel exista .;;tiinta ~i $tiinta, exista diverse felud de cuno'?tinte care nu au toate aceea.;;i valoare psihologica. $tiinta medicului nu este tot una cu aceea a bolnavului $i nu poate sa aiba acelea$i re;mltate. Daca medicul Ii comunica bolnavului datele pe care Ie-a obtinut, e1 nu obtine nici un succes. Sau, mai degraba, suecesul obtinut consta nu in suprimarea simptomelor, ci in 1nceperea desfa$urarii analizei, ale carei prime manifestari sint frecvent furnizate de contradictiile exprimate de catre bolnav. Bolnavul afla atunci ceea ce anterior nu 9tio., adica sensul simptomului sau, dar des-pre. aeesta nu $tie totu$i mai muIt dedt ino.inte. Aflam in felul acesta ca exista mai muIte feluri de ne-.;;tiinta. Sint necesare cuno$tinte psihologice profunde spre a sesiza deosebirile. Dar teza noastra ca simptomele dispo.r de indata ce sensul lor devine con~tient nu rarriine mai putin adevarata. Numai ca aceasta con~tientizare trebuie sa aiba co. temelie 0 schimbare interioara a bolnavului, schimbare ce nu poate fi provoeata dedt de un travaliu psihic desfa~urat in vederea unui scop determinat. Ne aflam aid in fat a unor probleme a diror sinteza ne va aparea in curind Cd 0 dinamica a' formaril simptomelor. Acum va 1ntreb: nu gasiti pre a obscur $i complieat ceea ce va spun? Nu sinteti dezorientati vazindu-ma de-atHea ori ca retrag ceea ce am afirmat, ca 1mi fnsotesc tezele de tot felul de limitari, ca ma o.n6) "exista manunchiuri de nuiele !?i manunchiurii textul original. (Nota tract.).

de nuiele" ; in francez3

in

246

gajez in cutare directie, ca numaidecit s-o parasesc? A$ regret a dad ar fi U$a. Dar nu doresc nicidecum sa sacrific adevar~l dedragul siinpHfkarilor,nevazlnd niciun inconvenient pentru ceea ce $titi in faptul ca subiectul pe care 11trat<'im prezinta laturi multiple $i 0 complexitate extraordinara, iar in afarade aceasta cred ca nu este rau sa va spun, in leg;'Hura c1!fiecare aspect, mai multe lucruri dedt ati putea fo10si pe moment. 1mi dau seamaperfect de faptul ca Hecare auditor sau eitHor orinduie~te in idei subiectul ce i se expune, rezuma expunerea, o simplifiea ~iextragedin ea ceea ce vrea sa retina. Este adevarat, intr-o anumita masura, ca cu cit dai mai mult, are de un de sa ramina. Lasati-ma sa sper ca, in ciuda tuturorHaccesoriilor cu care am crezut de cuviinta s-o supraincarc, ati reu~it sa va faceti 0 idee clara des pre esentialul expunerii mele, adica despre ceea ce v-am spus referitor la sensuI simptomelor, la incon~tient ~i la raporturile existente intre acestea. Fara indoiala ca ati inteles, de asemenea,ca eforturile noastre ulterioare se VOl' indrepta in doua directii: pe de 0 parte, sa aflam cum se imbolnavesc oamenii, cum cad ei victimele unei nevroze care dureaza uneori toata viata, ceea ce este 0 problema clinica: pe de alta parte, sa cercetam cum se dezvolta simptomele, pomind de la conditiile determinante ale nevrozei, ceea ce ramine 0 problema de dinamica psihica. De altfel, trebuie sa existe undeva un punet un de cele doua probleme se intilnesc. Nu a~ fi vrut sa mergem mal departeastazi, insa cum mai dispunem de un anumit timp 7), profit de aceasta spre a va atrage atentia asu.,. pra altei caracteristici a eelor doua analize ale noastre, caracteristica a carei importanta n-o yeti sesiza in intregime dedt mai tirziu: ne re.ferim la lacunele memoriei, la amnezii. V-am spus ca sarcina tratamentului psihanalitic poate fi rezumata in formula: transform area oricarui incon9tient patogenic in con~tient. Or, poate ca v-ar mira sa aflati ca formula de mai sus poate fi inlocuita prin a1ta: acoperirea tuturor lacunelor aparute in memoria bolnavilor, suprimarea amneziilor acestora. Ceea ce inseamna acela~i lucru. Amneziile nevroticilor ar detine, prin urmare, un loc important in producerea simptomelor lor. Totu9i, reflectind asupra cazului care a constituit obiectul primei noastre analize, yeti gasi ca acest 1'01 atribuit amneziei nu se justifica. Bolnava, departe de a fi uitat scena de care se leaga aetiunea sa obsesionala, Ii pastreaza 0 amintire extrem de vie ~i nu este yorba de nid un fel de uitare in producerea simptomului e1. Mai putin clara, dar intru totul analoaga este situatia in cazul celei de a doua bolnave, tinara cu ceremonialul obsesional. 9i ea i9i aminte9te limpede, eu toate ea ezitind 9i nu eu draga inima, de conduita ei de odinioara, dnd insista ca u9a de la dormitorul parintilor sa ramina deschisa noaptea sau dnd staruia ea mama sa-i cedeze locul in patul conjugal. Singurul lucru care ne-ar putea parea uimitor este ea prima bolnava, care savir~ise totu~i actul obsesional de nenumarate od, nu g-a gindit niciodata citu9i de putin la raporturile aeestuia cu evenimentu1 petre cut in noaptea nuntii, pre cum ~i faptul ca nu 9i-a amintit de intimplare nid ehiar atunci dnd a fost invitata, in cursul examinarii psihanalitice, sa caute motivele actului ei.
7) Stilul este acela de expunere cu oral' fix, in fata unui auditoriu diruia F I' e u d .se adreseaza direct, potrivit cerintelor metodei socratice, cum am mai avut prilejul sausubliniem (Nota trad.).

247

Putem afirma acela~i lucru ~i despre fata care, de altfel, stabilea 0 r1a11eintre ceremonial l?i imprejurarile care 11 declanl?au, pe de 0 parte, ~i situa~ia identiea din fiecare seara, pe de alta parte. In nid unul din aceste cazuri nu avem de-a face ClJ 0 amnezie propriu-zisa, cu 0 pierdere a amintirilor: e:ste yorba numai de ruperea unei legaturi carE' ar fi trebuit sa duca la reprodueerea, la l'eaparitia intimplarii in memorie. Dal' daca aceasta tulburare mnezidi este suficienta ea sa ne explice nevroza obsesionala, nu la fel se petree luerurile in cazul isteriei. Ae2\sta ultima nevroza se caracterizeaza eel mai adesea prin amnezii de foa:rte mare anvergura. Analizind Hecare simptom isteric, descoperim in general 0 intreaga suWi de impresii din viata bolnavei, pe care acasta sustine n'ispicat ea le-a uitat. pe de 0 parte, aceasta suita se intinde pina in primii ani ai vietii, in' a~a fel incH amnezia isterica poate i ('onsiderata ca 0 urmare directa a amneziei infantile, care voaleaza mele faze ale vietii psihice ehiar ~i la subiectii normali. Pe de aHa parte, aflam cu uimire ca ~i intimplarile cele mai recente din iviata bolnavilor pot i uitate ~i in special imprejutarile care au favorizat declan$area maladiei sau au agravat-o sint atinse, daea nu complet anihilate de amnezie. Cel mai adesea dispar detalii importante din ansamblul unei amintiri recente de acest gen sau ele sint in10cuite prin amintiri false. Ba chiar se intimp1a, aproape intotdeauna, ca putin limp inainte de sflr~itu1 analizei sa vedem aparind amintiri ale un or evenimente recente, amintiri care multa vreme au fast refulate, producind lacune considerabile in ansamblul mnemic respectiv. Aceste tulburari de memorie sint, dupa cum am. aratat, caracteristice isteriei care prezinta, de asemenea, ea simptome, .stari (crize isterice) care in general nu 1asa nici 0 urma in memorie. Cum lucrudle se petree altfe1 in nevroza obsesionali'i, aveti dreptul sa conchideti ca aceste amnezii constituie a caracteristica psihologica a alterarii isterice :;;i nu a trasiHura comuna tuturo1' nevrozelor. Importanta aeestei deosebiri este diminuata de urmatorul considerent. "Sensul" unui simptom poate fi conceput ~i examinat in doua moduri: din punctul de vedere a1 originilor sale $i din punctul de vedere a1 finalitatii sale, eu aIte cuvinte, aVlnd in vedere pe deo parte impresiile ~i evenimentele care i--au dat na$tere ~i, pe de aIta parte, intentia pe care a sel'vqte. A~adar, originea unui simptom se reduce la impresiile provenite din exterior, care au fast in mod necesar con$tiente la un moment dat, pentru a deveni apo! incan~tiente, ca urmare a uitarii in care au cazut. Scopul simptamului, a1 tendintei sale este, dimpotriva, in toate cazurile, un proces endopsihie care la un moment dat a putut deveni con~tient, dar care tot atit de bine poate ramine scufundat in incon~tient. Deci putin intereseaza faptul CEl amnezia s-a exercitat asupra originilor, adica asupra evenimentelor pe care se bazeaza simptomul, ca in cazul isteri.ei ; scopul, tendinta simptomului, scap $i tendinta care au putut fi incon$tiente inca de la inceput, acestea sintcele care, sustinem 'noi, determina dependenta simptomului de incon~tient, iar aceasta atit in nevroza obsesionala cit $i in isterie. Tocmai atribuind 0 atare importanta incon1?tientului in viata psihica am stirnit cele mai mu~catoare critici impotriva psihanalizei. Sa nu va mire faptu1 $i sa nu credeti ca rezistenta pe care 0 intimpinam tine de dificultatea de a concepe incon$tientul sau de caracteru1 inaccesibil a1 trairilor care se rapo1'teaza 1a acesta. In decursu1 secolelor, ~tiinta a
248

adus egoismului naiv a1 umanitatii doua puternice dezmintiri. Cea dintii a avutloc atunci dnd s-a demonstrat ca pamintul, departe de a fi centrul universului, nu reprezinta dedt 0 particica neinsemnat~ a sistemului cosmic, a carui maretie abiadaci'i ne-o putem imagina. Aceasta prima demonstratie este legata de numele 1ui Copernic, cu t03te eli ~tiinta a1exandrina enuntase deja eeva asemanator. Cea de-a doua dezmintire a fast adusa de cereeta rea biologica, care a redus la zero pretentiile o111uluila un lac privilegiat in ordinea creatiei divine, stabilindu-i deseendenta din regnul animal :;;idovedind neputinta de a nega natura sa animala. AceastA ultima re\,olutie in :;;tiinta s-a petre cut in zilele noastre, ea urmare a lucrarilor lui Charles Darwin, ale lui \Vallace ~i predecesorilor lor, lucrari care au provocat rezistenta eea mai invequnata din partea eontemporanilor. 0 a treia dezmintire va fi adusa megalomaniei umane de catre cereetarea psihologlca eontemporana, care' i~i propune sa demonstreze eului tocmai faptul ea el nu ('ste stc'ipin in propria sa easa,fiind obligat sa se 111ultumeasca cu informatii rare :;;i fragmentare in legatura eu eeea ce se petrece in viata psihica de dincolo de limitele con~tiintei. Psihanali~tii mi sint nid primE $i nid singEd; care au lansat acest apel 10.modestie 9i recu1egere, insi'! se pare eEl lor le-a revenit misiunea de aextinde cu ceo. mai mare ardoare acest mod de a vedea, aducindin sprijinul sau date de experienta extrase din viata de toate zilele 9i accesibile tuturor. De unde, acest val de proteste generale impotriva :;;tiintei noastre, uitarea tuturor regulHor de politete academicc'i,dezlantuirea unei opozitii care sfideaza toate barierele unei logici impartiale. Adaugati la toate acestea faptul ca teoriile noastre ameninta sa tulbure tihna lumii :;;iintr-altfel, cum yeti vedea mai departe .
.. ..

"

XIX REZISTENTA $1 REFULARE


Spie a no face 0 idee mai adecvata despre nevroze, avem nevoie de fapte, de experienta ~i, de altfel, detlnem doua, extrem de remarcabile :;>i are au facut multa vilva la vremea dnd au fast cunoscute. c Primul fapt : ori de. clte ori ne asumam sarcina de a vindeca' un bolnav, de a-'1 elibera de simptomele sale morbide, el ne opune 0 rezistenta violenta, incapatinata, care se men tine' pe durata intregului tratament. Faptul este eu atlt mai bizar cu elt nu ne putem a~tepta sa 1 se dea crezare. Noi ne ferim sa aducem vorba despre aceasta in anturajul bolnavului, deoarece s~ar Dutea ca unH sa vada in fenomenul de rezistenta un pretex din parte-ne destin at sa justifice durata sau insuccesul trata;nentului nostru. Insu~i bolnavul manifesta taate aceste fenomene de rezisfenta fara a-~i da seam2 ~i obtinem deja un mare succes fac1ndu-1 sa-~i I'ecunoasca rezistenta :;;i sa tina seama de aceasta. A~adar, reflectati: bolnavul acesta care sufera atH de mult de pe urma simptomelor sale, care impliea in suferinta sa :;;i pe toti eel care 11 inconjoara, care i~i impune atitea s8crificii de timp, de bani, 8ma osteneali'i ~i eforturi de sine ca sa se elibercze de simptomele sale, cum ati putea dumneavoastra sa-l acuzati ca i~i favorizeaza boala, opunind rezistenta aceluia chemat s2,-1insanato:;;easca? CH de neverosimila trebuie sa para, lui ~i alor sai, .afirmatia aeeasta! eu toate acestea, nimic mai adevarat, iar daci'i ni se vcr be~te de neverosimilitate, nu avem dedt sa raspundem ca faptul afirmat de noi nu este lipsit de analogH, numero~i fiind cei care, de exemplu, suferind de durere de dinti, opun totu:;;i cea mai vie rezistenta dentistului atunci dnd acesta vrea sa aplice dintelui bolnav instrumentul izbavitor. Rezistenta bolnavului se manifesta in forme foarte variate, rafinate, adesea greu' de recunoscut. Se invoca neincrederea in medic ~i circumspectia fata de e1. In terapeutica psihanalitica noi utilizam aceea:;;i tehnidi aplicata ~i in interpretarea viselor, cunoscuta de dumneavoastra. n invitam pe bolnav sa adopte 0 stare de autoobservatie, fara nici 0 reticenta, imparta~indu-ne toate perceptiile sale interne actuale, in 01'dinea ivirii lor : sentimente, idei, amintiri. Ii prescriem in mod raspicat sa nu cedeze nici unul motiv care i-ar putea dicta vreo selectie sau excluclerc a unoI' perceptii, fie pentru ca acestea i se par prea dezagreabile sau prea indiscrete, sau prea putin importante sau prea absurde' ca sa se refere la ele. II sfatuim sa nu fadi altceva decH sa se mentina mereu 13 suprafata constiintei indepartind ariee spirit critic oricit de slab, indreptat im'potriv~ a ~e~a ce Ii trece prin minte, asigurindu-l ea succesul si indeosebi duratatratamentului depincr de fidelitatea cu care se va conforma acestei reguE fundamentale a analizei. $tim de acum, din rezultate1e obtinute prin aceasta tehnica in interpret area viselor, ca tocmai ideUe :;;iamintirile care trezesccele mai multe indoieli ~i obiectii contin
1101

:250

In' general rnaterialele cde mai susceptibile sa ne fadliteze descoperirea incon$tientului. Primul rezultat pc care il obtinem formullnd aceasta regula funda,... montala a tehnicii noastre consta in declansatea rezistentei bolnavului impotriva ei. Bolnavul incearca, prin toate mijloacele posib'ile, sa se sustraga comandamentelor acesteia. EI pretinde fie ca nu percepe nici 0 idee, nid un sentiment sau amintire, fie ca percepe atitea incH Ii este imposibil sa Ie sesizeze ~i sa Ie priceapa. Constatam in acest caz, eu 0 uimire deloc pliicuta, ca e1 cedeaza cutarei Sau cutarei obiectii edUce, tradindu-se inc1eosebi prin pauzele prelungite care Ii segmenteaza discursul. Srir~e:;;te prin a recunoa$te ca $tie lucruri pc care nu Ie poate spune, pc care ii este rw;;ine sa Ie martnriseasca :;;i,contrar promisiunii facnte, el asculta de acest motiv. Sau ne marturise~te Cd a gasit ceva, dar ca este in joc 0 tertii persoana :;;i,din aeeasta pricina, nu ne poate divulga nimic .. Sau eELceea ce a gasit este mull prea neJ:nsemnat, stupid sau absurd ;;;i ca nu-i putem cere SEl dea curs unor asemenea idei. El continua, multiplicindu-$i la inrinit obiectiile, Oiinu ne ramine decit sa-l facem sa inteleaga ca a spune totu1 este a spune eu adevarat totul, fara rezerve . Am gasH cu greu un bolnav care sa nu incerce sa-:;;i pastreze pentru sine un compartiment psihic, Cd sa-l faca inaccesibil tratamentului. Unul dintre bolnavii mei, pe care il consider ca pe unul din oamenii ceimai inteligenti pe care i-an1 inti1nit vreodata, mi-a ascuns in e1u1acesta saptamini de-a rindu1 0 lgatura amoroasa $i cind i-am reproEiat ca a incal'Cat astfel regula sacra, e1 s-a aparat declarindu-mi ca credea CEl este 'Vorba deo problema a lui intima. Este de la sine inte1es ca tratamentul psihanalHic nu admite asemenea drept de azi1. Sa se decreteze de exempIu, intr-un ora$ ca Viena, ca nici a ares tare nu va fi operata in locuri ca Piata Mare sau catedra1a Sf. $tefan ;;i sa se incerce apoi prinderea unui raufacator oarecare. Putem i siguri ca e1 nu se va afla nicaieri a1tundeva decit intr-unu1 din cele doua locuri de refugiu. Am crezut ca pot acorda acest drept de exceptie unul balnav care imi paruse capabiJ sa-~i tina fagaduielile :;;icare, fiind legat prin secret profesional, nu putea comunica anumite lucruri despre terte persoane. De altfel e1 a fost satisfacut de rezultatu1 tratamentului; eu; insa, am fost mult mai putin satisfacut ;;i mi-am fagaduit sa nu mai fac nicioclata 0 asemenea incercare, in acelea;;i conditii. Bolnavii de nevroza obsesionaEi fae tot ce Ie sta in putinta ca sa impiedice aplicarea regulilor tehnicii noa'3tre, exagerlndu-~i scrupulele ;;i Indoielile. Istericii, anxio;;i reu$esc chiar, daca Ii se prezintil ocazia, sa reduca la absurd aceasta regula, nereferindu-se dedt la idei, sentimente f\'i amintiri atlt de indepartate de ceea ce cauta.m noi, incH analiza este indreptatil, ca sa zicem a~a, pe 0 pista falsa. "Nu sta insi'! in intentia mea sa va initiez in toate detaliile acestor dificultati de tehnicil. Mil voi margini s~ va spun ca atunci dnd s-a reu:;;it, in 'fine, en pTetul multor sfortari :;;i cu perseveTenta, sa se impuna bolnavnlui oarecare supunere fata de regula tehnica fundamentala, rezistenta, infrint3. intr-o parte, Ge transrera numaidecit intr-un alt domeniu. intr-aclevar, vedem aparind rezistenta intelectuala, care utilizeaza argumente, se cramponeaza de dificuIti'itile ~i neverosimilitatile pe care gindire a normala, dar prost informati'i, Ie descopera in teoriile psihanalitice. Auzim atunci din gura acestuisingur bolnav toate criticile $i obiectiile eu care ne asalteaza
<0

251

-I
un intreg cor de voci in literatura ~tiintifica, a~a dupa cum, pe de alta parte, cei din afara nu ne spun nimic in plus fata de cele auzite de-acum de noi de 1a boinavii n09tri. 0 adevarata furtul1a Ink-un pahar kp. clpa. Dar pacientul admite sa i se vorbeasca ; el vrea sa fie informat, instruit, comMtut, sa i se indice bibliografia care 83-1 ajute ,sa inteleaga lucrorik. El este absolut dispus sa devina partizanul p,?ihanalizei,<dar eu cQndi{Ja ea el, personal, sa fie crutat de analiza. Sesizam In aceasta curiozHate o rezistentii, d'Qrinta de a ne indeparta. de 1a sarcina Domtni spedala. La boinavii obsesionali eonstatam 0 tactica speciaia a rezistentei. Bolna\Tul nu se opune sa ne continuarn analiza care arunea 0 lumina din ce ce mai vie asupra tainelor cazu1ui morbid de care ne ocuparn; in find1, ins."i, eonstatam eu uimire ca nu am reaJizat nid un progrespraetic, ca eluddarL PUlem nid 0 atenuare a simptomelor nu corespundeacestei descoperi, in 2cest caz, ea rczi"tcnta S-C} refugiat In lnd0i~ila care parte din nevroza obses10na1[1~i ca tocmai de pe accasra pozitie retr;:;sa i~i indreapta ea ascuti;;ul impotriva noastra. Bolnavul l~i spune earn 09a: "Toate acestea s1nt extrem de frumoase ~i de interesantc ~i desigur mi-ar placea sa em,tinue. Daca e ceva adevarat in toaie acestea, mil VOl dccu. Dar nu ered nimic din toateacestea ~i, atlta timp c1t nn cred, boala Trle3 va ramine aceea~i". Aceasta situatie poate dura multi'i vreme, pIna ce izbutim sa atacam rezistenta in insa:')i vlziunea e1. 1\b1a atunci Incepe lupta decisiva. Cele mal grave nu sint rezistentele inte]ectuale; Qces:ea sint totdeauna Infrlnte. Raminind insa in cadrul analizei, -bolnavul se pricepe de asemenea sa organizeze rezistente a CarOl' anihilare devine fo:.:rte dificiliL In lac de a-:')i etala amintirile autentice, e1 ne ofera atitudini ~i sentlmente din viata sa care, prin intermediul "transferului", se lasa folosite drept mijloace de rezistenta Impotriva medicului ~i a tratamentuluL Cind este vorba de un barbat, In general el extr<;lgeaceste materiale din raporturile cu tatiU sau, al dimi Joe este luat de catre medic : e1 transforma In rezistenta fata de actiunea acesttria aspiratiile sale eu privire 1a independenta persoanei :')ilibertatii de opinie, amorul proprJu care I-a imboldit odlnioara sa-~i egaleze sau chiar sa-~i depa:')easca tataI, aversiunea sa de a-:')i asuma in viata, 0 data mai mult, povara reeuno~tintei. Ai uneori impresia ca intentia de a-I pune in Incurcatura pe .medic, de a-I face sa-~i simta neputinta, de a triumfa asupra lui depa1?e~tecealalta intentie, mai buna, de a-~i vedea vindecata boala. Femeile se pricep de minune sa foloseasea in vederea rezistentei un "transfer" in care intra, in privinta medicului, multa tandrete, un sentiment nuantat. de erotism. Cind tendinta aeeasta a atins 0 anumita intensitate, bolnava nu mai este preocupata de boala sa, i~i uita toate obligatiile pe care ~i Ie-a asumat incepind tratamentul; pe de alta parte gelozia, care nu lipse~te niciodata,ca ~i deeeptia pricinuita bolnavei de raceala pc care i-o arata medicul in aceasta privinta, nu pot decit sa contribuie 1a inrautatirea relatiilor personale care trebuie sa existe intre ei,eliminlnd astfel unul din cei mai puternici factori pulsionali ai analizei. Rezistentele de acest fei nu trebuie condamnate fara rezerva. Luate' ca atare, ele cuprind un material foarte bogat ~i important cu privire Ia viata bolnavului ~i se exprima eu 0 asemenea convingere incit sint susceptibile sa furnizeze analizei un sprijin deosebit daca, printr-o teh- nidi abila, ne prieepem sa Ie dam a orientare potrivita. Este insa de' notat faptul ca acest material incepe totdeauna prin a se pune in servi252

'ciu1 rezistentei:,?i prin a uu Vha sa transpara dedt fatada Iui ostila tratamentuIui. De asemenea, treouie aratat ca, spre a combate modificArile care incerdim sa Ie obtinem ptin tratament, bolnavul mobilizea71i Studiind slujba rezistentei trasaturi de caracter, atitudini ale eului s<1.u. aceste trasaturi de caracter, ne dam seama eel au aparut sub influent;.'l conditiilor nevrozei fji ca 0 reactie impotriva cerinteIor acesteia ; Ie putem deci considera ca fiind trasaturi latente, in sensul ell ele niciodata nu at' fi aparut san nu s-ar fi manifestat eu aceasta intensitate in afara nevrOzei. Sa nu credem totu~i Cd aparitia acestor rezistente ar fi de naturi, sl aduca vreun prejudiciu eficientei tratamentului analitic. Pentru .anaUst aceste rezistente nu constituie un fapt imprevizibil. $tim ca trebuie sa se manifeste ;;i sintem llemultumiti doar de faptul ca nu am reu';iit sa Ie provo earn cu sufieienta elaritate, in a~a tel Incit sa facem in~eleasa de catre bolnav natura lor. in sfirfjit, credem ca suprimarea acestor rezistente este sarcina esentiala a analistului, acea narte a actinoastre ~are, dadl am reufjit s-o ducem 1a capat, e;te susceptihila sa ne dea eertitudinea ca am faeut un serviciu bolnavului. Adiiugati la Rceasta faptul Ca bolnavul profit] de cel nlai mic prilej Cd sa-~i dimlnueze efortu1, fie di estc vorbcl de un accident oareeare suxvenit in timpul tratamentu1ui, de un eveniment exterior eapabil sa-i distraga atentia, de un seam de ostilitate la adresa nevrozei din partea unei persoane din anturajul sau, de 0 boala organica intlmplatoc!re sau venita ea 0 complieatie a nevrozei, fie di este vorba chiar de 0 arrleUorare a starii sale, adaugati toate acestea, va spun, ~i veti avea un tablou, nu ziceomplet, dar oricumaproximativ, a1 fo1'melo1'9i mijloacelor de Tezistent<'iin mijlocul oa1'ora se desfa~oara analiza. Daca am tratat accst intr-un mod atit de detaliat, este pentru a va arata ca tocmai expc care am dobindit-o 1'eferHor la rezistenta opu''',a de bolnav de sup1'imarea simptomelor sale este aeeea care a se1'vit d1'ept bazll "Conceptieinoast1'e dinamice asupra nevrozelo1'. Am inceput, impreuna eu Breuer, prin a practiea psihoterapia eu ajutorul hipnozei ; prima bolnav<l a iu! Breuer, de altfel, n-2( fast tratata decIt in stare de sugestie hipnotiea, iar eu nam ezitat sa urmez acest exemplu. Sint de acord ea in acest caz munea a fost mal u-,!oara, mai pJaeuEJ.~i de 0 mai mic1''!duratiL RezuHatele obtinute erau ins<1 eapricioase si d,,~seurta duratii, a~a incH cudnd am abandonat hipnoza. Numai eu E~cestpdlej am inteles cii, atlta vreme cit m-aIn servit de hipnoz3, m-am &flat in imposibilitatea de a in~elege cUnamica aeestor afcctiuni. !ntr-adevar, datbrita hipnozei, 1'ezi'Osciipa obsel'vatiei rneclicului. Repl'imlnd rezist2n~a, hipnoza His3.un spatiuliber in care se putea exe1'cita analiza, iar dincolo de acest rezistenta era atit de bine disimulata incH devenea impenetraintocmai ~a indoiala in cazul nevrozci obsesionale. Am elect"dreptul sa afirm ca psihanaliza propriu-zisa nu dateaza dedt din momentul in 'Care S-i:l renu11tat la serviciile hipnozeL Dal', ehial' in cazul in care constat area rezistentei a ajuns sa alba 0 aUt de mare important;.,'"i, si11temmai putin obligati, ca 0 ma5ura de precautie, nu sa facem loc indoielii ~i sa ne intrebam daca nu ne pripim adrnitind rezi5tent;e ~i dac[l, faeind aceasta, EU procedam uneori eu 0 oar~are u~urinta. Fot sa exbte cazuri de nevroza in care asociatiile sa nu reu,?easca din aIte motive; este posibH ca argumentele care 11ise opun in legaturE'i eu acest aspect S{l met~ite a fi luate in con'Older!tre fji sa nu avemdreptate respingind critiea inteleduala a pacientilor no~tri, prin apliearea etiehe253

tei comode,de reziStenta. TrebL,ie totu~i sa va spun ca numai ell multi';. 6steneala am. ajuns 1a aceastEIeoncluzie. Am. avut prilejul sa observam :pe fiecare dintre ace9ti pacienti eu spirit critic atit in momentul aparitiei, eit 9i in eel al disparitiei rezistentei. Intensitat~a acesteia variaza nei:ccetat in cursul tratamentului; ea spore~te intotdeauna cind abordam :). . tema Doua, atinge punetul eel mai inaIt in perioada culminanta elahe-radi temei 9i scade cincl aeeasta este epuizata. In afara deaceasta exceptind cazul unor stingacii tehniee grosolane, n-am putut provoca niciodata maxixnum de rezistenta de care era capabil bolnavul. In feluJ acesta am pututconstata ca acelasi bolnav isi abandoneaza 5i isL reia atitudinea eritica de nenumarate o~i in cursu} analizei. Cind ~int~m ce punctul de a-I aduce la cuno9tinta 0 aIta particica, deosebit de penibila. din matedalele incon9tiente, spiritul sEm critic se ascute la culme; daca mai inainte a reu9it sa inteleaga 9i sa accepte muIte lucruri, acum toaIe aceste cl9tiguri sipt dintr-odata pierdute ; in atitudinea sa de opozitie eel orice pret, el poate prezenta un tablou al imbecilit<:itii afective complete. Dadi putem insa sa-l ajutam sa-9i invinga aceasta rezistenta, el i~i se~te ideile 9i-9j 1'ecapata facultatea de a intelege. Spiritul sau critic nu este, a9adar, 0 functie independenta ~i, ca ata1'e, demna de. respect, ci un expedient in slujba atitudinilor sale afective, mnd orientat ~i cEtliluzit de rezistenta sa. Daca, ceva nu-i convine, el este eapabil sa se apel'E' en multa ingeniozitate ~i eu mu1t spirit critic; daca, dimpotriva, ccva Ii convine, lucrul este aeceptat cu 0 mare credulitate. Poate ca n01 tG;i facem la fel, dar 10.pacientnl analizat aeeasta subordonare a intelectult:i noi il res~ fata de viata afeetiva nu apare aUt de net dedt pentrudi pingem prinintermediul analizei pina in ultimele sale refugii. Cum ne explicam faptul ca bolnavul se apara cu atita energie impotriva suprimarii simptomelor 9i restabilirii cursului normal al vietii psihice? Convingerea noast1'a este dl fortele care se opun schimbarii starii morbide trebuie sa fie tot una eu aeelea care, la un moment au provocat aceasta stare. Simptomele au trebuit sa S8 formeze co.urmal'e a unui proces posibil de reconstituit datorita. experientei pc care 251 dobindit-o in legatura cn disocierca simptomelor. JVIultumWiobserva1;iei facute de Breuer, stim ea existenta simotomului este conditionata d faptul ca un proces' psihic nu ;,;1-0. ~tins flnalitatea normalii aia incH SR. ii putut deveni con:;;tient. Simptomul se sub3tituie la ceea. ce 11-0. lost dus pina la capat. $tim. in felul aeesta unde sa situiim. actiunea forte} pe care 0 banuim. A treouit .sa se manifeste in acest caz 0 violenta opozitie impotriva pi'itrunderii procesului psihic pin a 1a con9tiinta; astfel, procesul a dimas incon9tient :;;iin aceasti'! situatie a dispus de fortanecesara formarii simptomului. Aceea9i opozitie se manifesta, in cursul trata~ mentului, impotriva eforturilor de transfonnare a incon9tientului in con9tient. Tocmai acest fen omen 11percepem noi ca pe 0 rezistenta. Vom da numele de refuLare procesului patogen care se manifesti'! prin intermediul unei rezistente. Este acum necesar SEt ]ncerc<~msa ne reprezentam intr-un mod Inn! cIaI' acest proces a1 refularii. Acesta constituie conditia preliminara a formarii unui simptom, dar ;;i un fapt in legatura eu care nu CU11089te:-n nimic asemaniitor. Sa ne referirn bunaoara la un impuls, a.cel proces. psihic dotat cu tendinta de a se transforma in act: 9timca acest impuls. poate fi indepartat, respins, condamnat. Drept urmare, energia de, care dispune Ii este retrasa 9i impulsul devine neputincios, insa poate persista

ca 0 impresie remanentJ. Toate deciziile al diror obiect este un im01.115 slnt luate suh controlul eon~tient al eului. Lucrul'ile al' trebui sa 5e' Detreadi altfel, atunci cindacela9i impuls este refulat. Aeestasi-ar conserva energia, fara a lasa insa in urma sa niei 0 amintire . irisusi Droeesul refularii s-al' savir9i in afara con9tiintei eului. Dupa 'cum ~'edem, compal'atia a.eeasta nu ne apropie nicidecum de intelegerea naturii refularii. Va voi expune reprezentarile teoretice care s-au aratat celemai utile din acest punet de vedere, adiea celemai apte sa lege notiunea de refulare de 0 struetura determinata. Dar, pentru ca aceasta expunere sa fie clara, trebuie mai inainte de toate sa substituim sensuluideseriptiv al cuvintului "ineon9tient" sensul sau de sistem: eu alte cuvinte, trebuie sa ne decidem sa recunoastem caracterul ineonstient sau constient al unui proces psihic ca nefiind decit 0 insu~ire intre altele a ~eestuia, insu~ire care nu este in mod neeesar univoca. Cind un proces ramine incon9tient, separarea sa de con9tiinta constituie poate un indiciu al situatiei in care se afla 5i nu situatia insasi care determina aeeasta Ca s& ne faeem a idee e'xaeta desp~e aeea~ta situatie, admitem ca fiecare proees psihic, cu 0 exceptie de care vom vorbi imediat, se manifesta mal inm intr-o faza sau lntr-un stadiu incon9tient, ca apoi sa treaca intr-o faza con~tienta,cam la fel cum se intimpia eu 0 imagine fotografica ce incepe prin a i negativa, nedevenind imagine definitiva decit dupa ce a trecut prin faza pozitiva. Or, tot a9a cum nu orice imagine negat.iva devine in mod necesar 0 imagine pozitiva, a~a nu orice proees psihic incon9tient se tl'ansforma in mod necesar in proees con9tient. Avem tot dreptul sa afirmam eiLfieeare proces face mai intli parte din. siste::mI psihic al incon9tientului 9i di, in anumite imprejurari, poate sa treaC2 in slstemul constientuluL Reprezental'ea cea mai simpia a acestui sistem este pentru noi :;;1 eea mai eomoda: este vorba de reprezentarea spatia1a. Asemuim deci Si8temul incon~tientului en 0 anticamera spatioasa, in care pulsiunile psihice S2 eomporta asemenea unol' fiinte vii. Aceasta incapere se ana in vecinatatea alteia mai strfmte, un fel de salon in care stEiconstiinta. La intrarea in salon sUi insa de straia un gardian care cerceteaz'a fi~care tendinta 0 psihica, Ii impune cenzura ~;;i impiedica sa intre daca nu-i este pc plae. Ca gardianul respinge 0 anume tendinta chiar din prag sau ca 0 smate afara dupa ce a patruns in salon, deosebirea nu este prea mare ~i tatu1este emn acela~L Totul depinde de gradul sau de vigilenta ~i de perspicacitate. Aceeptarea acestei imagini are pentru noi avantajul ca ne permite sa perfeetionam termino1ogia noastra. Tendintele ce se gasesc in anticamera rezervata incom;tientului scapa privirii con:;:tiintei care S8 afla In ineaperea vedna. Ele trebuie, deci, sa raminii In primul rind incon~tiente. Daca, dupa ce au ajuns pina la prag, ele sint respinsede gardian, faptul se datoreaza incapacitatE lor de a cleveni con9tiente: in cazul acesta spunem ca au lost refu!ate. Dar tendintele car ora ganlianul Ie-a permis sa treaca pragul nu au devenit prin acest fapt in mod necesar constiente: ele pot insa deveni eonstiente, daca reu,?esc sa v atraga asupr~ lor D~ivirea constiintei. A.cest a1 d~ilea spatiu 11. om nurni. devine pe buna dreptate,'sistemul pi:ec07';'~iiintei 1). Faptul ca u~ IilJ.'oces con;;tient are deci un sens pur descriptiv. Esenta re.fularii consta in aceea
t}

,.,da8 Systcrn

des T:'"(jrbcv..~1Lsstenal In tex'tul original.

(Nota tracL).

255

0 an,umW'i tendinta psihica este impiedicata de ga1'dian sa pat1'unda din incon9tient inprecon9tient. Tocmai acest gardian ne apare sub forma unei re#istente atunci dnd, prin tratamentul analitic, incercam sa punem .capat refuUirii. Farii indoiala imi yeti obiecta ca aceste reprezcntari, destul de simple '9i in acela.<;;iimp cam fanteziste, lllH?i pot afla 10cul intr-o expunere t ~tiintifica. Ayeti dreptate 9i in ceea ce ma prive:?te ~i ~tiu pre a blue ell ele slnt, pe deasupra, inexactc, ;;i, daca nu ma in;;e1, in curind Ie yom putea inlocui cu un substitut mal inte1'esant. Nu stiu daca corectat.e si 'Completate, ele va vor parea maiputin fantastic~. Deoca;11data, aflaii cCaaceste reprezentari auxilia1'e, din care avem un exemplu in homunculul lui Ampere care inoata in curentul electric, nu sint de disp1'etuit, <leoarece ele, in ciuda tuturor aparenteIor, ne faciliteaza intelegerea datelor de observatie. Va pot asigura ca ipoteza inca putin elaborata a celoI" -doua incaperi, eu gardianul postat pe pragul dintre ele :?l eu con~tiinta 'Care joadi rolul de spect"ltoare in iundul celei de-a doua incaperi, ofera '0 idee foarte apropiata de starea de lucruri reala. In eonsecint:}, a~ dori sa intelegi ca termenii nO$tri: incon{>tient, precon$tient, con$tient adue mult mai putine prejudicii ~i au 0 mai mare justif1care dedt multi altii, propw;;i sau uzitati, cum a1' fl s-ubcon:;;tient,paracon$tient, infracon~tient ':$i aitH asemanatori. o observatie eareia i-a;; acorda mult mai multi'i importantcl ar fi ac-eea pe care ati face-o sustinind ca organizarea aparatului psihic, a,?d cum 0 postulez aiei pentru nevoile cauzei mele, care este aceea a explicarii simptomelor nevrotice, trebuie, spre a Ii valabila, sa. aibA 0 importanta generala $i sa ne l&mureasca in egala masura functionarea normaEl a psibicului. Nimic mai adevarat. Pentru moment nu-i pot da aC2stei obiectii raspunsuI pe care 11merita, insa jnteresul nostru pentru psihologia formaril simptomelor nu poate decits[t crcasca In proportii considerabile daca noi am putea intr-adevar spera sa obtinern, datorit'i. studiului acestor ~condiW patologice, informatii asupra devenirii psihice normale, inca atit de necunoscuta nOlla. ~ Expunerea pe care v-am fi'icut-o eu pdvire la cele dOUR sisteme, la raporturile lor reciproce ~i la 1egaturile pe care Ie are cu con;;tiinta nu va evoca 11imic? RefJectati bine ;;i yeti observa ca gardianul care 8m de straj:'i intre incon;;tient ~i precon~tient nu este dedt personiflcarea cen-zurii care, cum am vazut, confera visului manifest forma sa definitiva. Resturile diurne, in care am recunoscut excitantii visului, erau in conceptia noastra materiale precon;;tiente care, suferind in timpul noptii 1nfluenta dorin1;elor incon~tiente ~i refulate, se asociaza cu aceste dorinte ~i formeaza, in colaborare cu ele :'ii gratie energiei eu care sint- dotate, visul latent. Am mai ariHat ca, sub dominatia sistemului incon~tient, materialele Dreconstiente sufera a elaborare care consta intr-o condensare si o deplas;re pe ~are nu Ie sesizam dedt in chip exceptional in viata psihidi nonnala, adica in sistemul precon~tient. Iar noi am caracteri<:at fiecare din aceste doua sisteme prin modul de lucru care are loc aid; dupa raportul Cll con~tiinta, ea insa~i prelungire a precon~tientului, am putea :;;pune daca cutare fenornen dat face parte din unul san aItul din cele doua sisteme. Or, visuI, potrivit acestui fel de a vedea, flU prezinta nimic dintr-un fen omen patologic : el poate surveni la orice om sanatos, in eonditiE2 care caracterizeaza starea de somn. Aceasta ipoteza asupra strue-

ci

turiL aparatull1i psihic, inglobind in aceea1?i explicatie formarea visului ::;;i a simptomelor nevrotice, are toate 1?ansele sa fie la fel de valabilfi pentru vlata p'3ihica normali'i. lata, insa, cum trebuieinteleasa refularea. Aceasta nu constituie dedt o conditie prealabila a formarii simptQmelor. Dupa cum ~tim, simptomul cste substituentul a ceva cerefularea impiedica sa se exteriorizeze. $tiind in3a ce este refularea, sintem inc~ departe de a intelege acest proces de substitui're. Pe de aWl parte eonstatarea reful<'irii ridicc'inrmatoarele intrebad: care slnt tendintele psihice care sufera refularea ? Care sint acele forte care impun refularea? Care sint mobilurile acesteia? Pentru moliH?ut nu dispunem dedt de un singur element ca sa raspundem acestor Intrebari. Examinind rezistenta, am aflat ca ea este un produs al fortelor derivind din earacteristicile sale vizibile si Iatente. !n consecinta, toc:mai aceste forte :;;iproprietatl au trebuit sa determine refularea sa'u, eel pu~in, sa eontribuie la producerea ei. Restul ne este deocamdata necunoscut. Aiel ne vine lnsi'! in ajutor eealalta experienta despre care am vorbit mal sus. Analiza ne permite sa' definim intr-un mod eu tot'Ll! general intentia eareia ii servesc simptomele nevrotiee. In acest sens, nimic nou pentru dumneavoastra. Nu v-am dovedit-o in legatura ell eele doua cazuri de nevroza? Da, dar ce inseamna dOUaeazuri? Aveti dreptul sa-mi ceretl sa va dovedesc afirmatia mea pe sute de cazuri, pe cazuri nenumarate. Regret eEl. n-o pot face. Trebuie sa apelati din nou la propria dum,neavoastra experienta sau sa invoc certitudinea care, in aeeasta privinta, 5e sprijina pe afirmatia l.fnanima a tutuI'oI' psihanaU9tilor. Desigur ca va arnintiti di, in cele doua eazuri di.scutate, in care am supus simptomele unui examen amanuntit, analiza ne-a facut sa patrundem in viata sexuaE'l intima a bolnavilo1'. In afa1'a de aeeasta, in primul .caz am reeunoscut foarte cIaI' intentia sau tendinta simptomelor examinate ; este posibil co. in al doilea eaz aceasta intentie sau tendinta sa fi fost mascata de ceva despre care yom avea prilejul sa vorbim mai d2parte. Or, ta"te celelalte cazu1'i pe care Ie-am supune analizei ne-ar dez-: va.lui exact acelea,?l c1etalii eElacelea constatate in eele doua cazuri la care ne referiT'"' toate cazurile analiza ne-ar face sa pat1'undem in evenimentele sexuale :;;i n8-a1' revelo. dorintele sexuale ale bolnavilor :?ide fiecare data am avea de constat at ca simptomele lor sint in serviciul aeeleia:;>iintentli, CC1:'2 nu este aHa dedt satisfacerea dorintelol' sexuale; simptomele servesc satisfacerii sexuale a bolnavului, ele se substituie Rcestei satisfaceri atunci dnd bolnavul este lipsit de ea in viata normali'i. Amintiti-va de actul obsesional al primei noastre paciente. Femeia duce Upsa sotului pe eare-l iube~te profund ~i cu care nU-9i poate imparti viata din cauza defectelor si slabiciunilor lul. Ea trebuie sa-i ramina credincioasa, sa nu eaute sa-l inlocuiasca eu nimeni. Simptomul e1 obsesianal da curs nazuintei sale, 11inalta pe barbat in propri1 ei ochi, neaga sau corecteaza minusurile acestuia, in primul rind importanta. In fond aeest sirnptom nu este, ca arice vis, dedt indeplinirea unei dorinte ;;i, ceea ce visul nu este intotdeauna, satisfacerea unei dorihte erotice. In legatura ell cea de-a doua bolnava a noastra, ati putut eel pufin sa aflati ca eeremonialul ei Unde sa se opuna relatiilor sexuale dintre parinti, spre a face imposibila venirea pe lume a altui copil. Ati aflat de asemenea ca prin. acest ceremonial bolnava noastra tindea, in fond, sa S8 substituie marnei sale. Ca ~i in primul eaz, este deci yorba de suprimarea
17 cd. 404
'JA'H

tulburarilor care se opun satisfactiei sexuale ~i realizarii dorintelor E'I'Otiee. Cft prive~te complicatia lacare faceam aluzie. ne yom referi la ea imediat. Spre a justifica restrietiile pe care Ie voi aduee in continuare gcneralizarii tezelor enun~ate, va voi atrage atentia asupra faptului ca tot eeea ee am afirmat in legatura eu refularea, formarea $1 semnifka-0ia simptome10r a fost dedus din analiza a irei forme de nevroza : isteria. anxioasa, isteria de conversiune $i nevtoza obsesionalii, neaplicindu-se 1'11 primu1 rind ,Qecit 1a aceste trei forme. Aceste trei afectiuni, pe care nuim sa Ie reunim in aceea$i categorie sub numele de "nevroza de transfer", circumscriu deopotriva domeniul in care se poate exercita activitatea de terapie psihanalitiea. Celelalte nevroze au constituit obiectul unui studiu mai putin aprofundat din partea psihanalizei. In ceec~ ce prive$te una din grupele acestora, motivu1 pentru care am lasat-o oe-o parte este imposibilitatea oricarei interventii terapeutiee. Nu uitati ca psihanaliza este 0 ~tiinta inca tInara, ea pentru a te califica in acest domeniu este nevoie de multi'! stradanie 9i de timp :;;ica, pin a nu ea nu avea dedt un singur adept. eu toate acestea, pretutindeni se manifesta un efort de patrundere 9i de inte1egere a acestor diferite de nevr:ozele de transfer. Sper sa am prilejul sa va arat cum $-a11 dezvoltat ipotezele :;;1rezultatele noastre ca urmare a aplicarii lor 1a aceste materiale .i~ed~te, noil~ ~ercetar~ ducind .:r:ul~, resping2~ea ..... melor noast1'e cucenn, CIla stabIhrea uneI conceptll unnare supenoarc ~j. iI'inind seama de faptul ca cele aratate mai sus 5e aDlica eelor t1'ei ne-{roze de transfer, imi permit sa reliefez valoarea sin{ptome1or, imp;;.rtil~!indu-va un nou amanunt. 0 examinure comparata a ca11ze10rde cjEcumstanta ale acestor trei afectiuni da un rezultat care Doate fi reZUlTI2t in urmatoarea formula: respectivii bolnavi sufera de 0 privatinne, refuzindu-le satisfacerea dorintelor lor sexuale. DUDa cum vedeti, intre cele doua rezultate acordul est~ perfect. Singura m~dalitate adec~ata de inte1egere a simptomelor consta in a Ie considera ca pe 0 satisfacere substitutiva, destinatli s-o inlocuiasca pe aceea refuzata de viata norm.cl1a. Desigur, se mal pot aduce numer-oase obiectfi afirmatiei ca simptome1e nevrotice sint substitute de satisfacere a pulsiunilor sexuale. Ma vol ocupa astazi de doua din aceste obiectii. Daca dumneavoastra inE?ivA ati supus examenu1ui psihanalitic un anumit numar de bolnavi, poate ca imi vetispune pe un ton de repro~ : intr-o intreaga serie de eazuri teza dumneavoastra nu se verifica; in aceste cazuri, simptomele par sa aiba _0 destinatie contrara, care consti'i in exduderea sau in suprimarea satisfactiei sexua1e. Nu voi contesta exactitatea interpretarii dumneavoastra. In psihanaliza lucrurile se dovedesc adesea mult mai complicate dedt s-ar crede. Dadi ar fi simple. poate ea nu am avea nevoie de psihanaliza ea sa Ie e1ucidam. Anumite parti ale ceremonialu1ui celei de-a douabolnave lasa sa se intrevada, intr-adevar, acest caracter ascetic, ostil satisfactiei sexuale, de exemplu atunci dnd ea indeparteaza pendule1e ~i ceasurile, act magic prin care erede ca va fi ferita de excitatii sexuale nocturne, sau atunci dnd vrea sa impiedice caderea ;>i spargerea vaselor, sperind in felul acesta sa-$i pastreze virginitatea. In aIte cazuri de ceremonial precedind culcarea, pe care am avut ocazia sa Ie analizez,
2)

"hoheren Einheitlichkeiten ", in textul original. (Nota trad.)_

accst caracter negativ era nmlt mai pronunt.at ; in unele din ele, intregul ceremonial se compunea din m<'isuri de aparare impotriva amintirilor ~;;i tentatiilor sexuale. eu toate acestea, psihanaliza ne-a dovedit de atitea od Cel opozitia l1U este tot una eu contradictia. Am pntea sa ne extindem afirmatia, relevind ca simptomele au drept scop fie procurarea unei satisfactii sexuale, fie eludarea aceS-tela; caracterul pozitiv, in sensu1 satisface1'ii este predominant in 1ste1'ie, ia1' caracterul negativ, ascetic, domina nevroza obsesionala. Daca simptomele pot servi tot atit de bine satisfaccrii sexuale cit 9i contrariului acesteia, aceasti'i dubli'i destinatie sau aceasta bipolaritate a sirnptomelor se explica foa1'te bine prin una din piesele mecanismului lor, clespre care inca nu am avut prilejul sa vorbiln. A:;:a cum voni vedea, aceSTea slnt insa lndeosebi l'ezultatul unu1 compromis care rezulta din interferenta a doua tendinte opuse, mind tot aUt de bine ceea ce a fost refulat, ca :;:i cauza refuIal'ii, care a contribuit 1a producerea lor. Substituirea se poate face mai muIt in avantajul uneia dintre aceste tendinte decit in al celeilalte, 1'areori fEicJndu-se In avantajul cxclusival uneia singure. In isterie cele doua intentii se ezprima eel mai 2,desea prin unu1 9i acela9i simptom; in nevroza obsesionala exista 0 selJarare LItre cele doua intentii : siInpt0l11Ul, care are dOl.la latLlri, se COITilJune din dou.8. actiulii ce se irldeplinesc llna a1ta 9i se anuleaza Ne va fi mult mal US or sil l'l:sijllrn 0 aHa Indoiala. Trecind in revlsta un anumit nUInar de interpretari simptome, yeti fi probabil inclinati sa spuneti CEleste oarecum un ahuz sa vrem sa Ie exnlicam pe toate prin satisface~ea substitutiva a dorintelor sexuale. Nu yeti intirzia sa eviden, .. faptuI ea aceste sfmptome nu of era n1ci un element real pentru C{t se Jinliteaz8. eel 111ai adesea sa relnsufleteasca 0 aceasta satisfacerE\ senzatie sau sa 0 fantezista cc tine de un complex sa:ual. In plus, yeti gc'isi ca pretinsa satisfactie sexuala prezlnta adesea un caracter pueril $1 clczonorant, apropiindu-se de masturbatic sau amintirld practicile indecer/ce care se illterzic copiilor ~i de care cautan1 sa-i dezobi~nuim., !I18.inte de to ate, \Teti. fi slIrprin.S}i sa constatati ca este considera:ta satisfactie S2:X1.1etla ceea ce nu ar treblli descris declt ca 0 satisfacere a unor dorinte salbatice sau or1b11e, daca nu chiar dorinte contra naturii. Asupra aces tor din urma aspecte ne va fi imposibil sa ne punem de aeord atlt tin1p cit DU vom fi supus unui examen aprofunclat viata sexuala a omului 9i cit timp nu vom fi aratat ceea ce ne este permis sa consideram, fara rise de 8roare, ca fEnd sexual.

accst caracter negativ era nmlt mai pronunt.at ; in unele din ele, intregul ceremonial se compunea din m<'isuri de aparare impotriva amintirilor ~;;i tentatiilor sexuale. eu toate acestea, psihanaliza ne-a dovedit de atitea od Cel opozitia l1U este tot una eu contradictia. Am pntea sa ne extindem afirmatia, relevind ca simptomele au drept scop fie procurarea unei satisfactii sexuale, fie eludarea aceS-tela; caracterul pozitiv, in sensu1 satisface1'ii este predominant in 1ste1'ie, ia1' caracterul negativ, ascetic, domina nevroza obsesionala. Daca simptomele pot servi tot atit de bine satisfaccrii sexuale cit 9i contrariului acesteia, aceasti'i dubli'i destinatie sau aceasta bipolaritate a sirnptomelor se explica foa1'te bine prin una din piesele mecanismului lor, clespre care inca nu am avut prilejul sa vorbiln. A:;:a cum voni vedea, aceSTea slnt insa lndeosebi l'ezultatul unu1 compromis care rezulta din interferenta a doua tendinte opuse, mind tot aUt de bine ceea ce a fost refulat, ca :;:i cauza refuIal'ii, care a contribuit 1a producerea lor. Substituirea se poate face mai muIt in avantajul uneia dintre aceste tendinte decit in al celeilalte, 1'areori fEicJndu-se In avantajul cxclusival uneia singure. In isterie cele doua intentii se ezprima eel mai 2,desea prin unu1 9i acela9i simptom; in nevroza obsesionala exista 0 selJarare LItre cele doua intentii : siInpt0l11Ul, care are dOl.la latLlri, se COITilJune din dou.8. actiulii ce se irldeplinesc llna a1ta 9i se anuleaza Ne va fi mult mal US or sil l'l:sijllrn 0 aHa Indoiala. Trecind in revlsta un anumit nUInar de interpretari simptome, yeti fi probabil inclinati sa spuneti CEleste oarecum un ahuz sa vrem sa Ie exnlicam pe toate prin satisface~ea substitutiva a dorintelor sexuale. Nu yeti intirzia sa eviden, .. faptuI ea aceste sfmptome nu of era n1ci un element real pentru C{t se Jinliteaz8. eel 111ai adesea sa relnsufleteasca 0 aceasta satisfacerE\ senzatie sau sa 0 fantezista cc tine de un complex sa:ual. In plus, yeti gc'isi ca pretinsa satisfactie sexuala prezlnta adesea un caracter pueril $1 clczonorant, apropiindu-se de masturbatic sau amintirld practicile indecer/ce care se illterzic copiilor ~i de care cautan1 sa-i dezobi~nuim., !I18.inte de to ate, \Teti. fi slIrprin.S}i sa constatati ca este considera:ta satisfactie S2:X1.1etla ceea ce nu ar treblli descris declt ca 0 satisfacere a unor dorinte salbatice sau or1b11e, daca nu chiar dorinte contra naturii. Asupra aces tor din urma aspecte ne va fi imposibil sa ne punem de aeord atlt tin1p cit DU vom fi supus unui examen aprofunclat viata sexuala a omului 9i cit timp nu vom fi aratat ceea ce ne este permis sa consideram, fara rise de 8roare, ca fEnd sexual.

Celalalt mare grup de perVeTfil se compune din indivizi care atribuie eel scop al dorintelor lor sexuale ceea ee, la oamenii normali, nu C011stituie dedt un act de pregatire san de introclucere. Ei inspecteaz3, palpeaz8. ~i tatoneaza pcrsoane de sex opus, incercind s3.-i intrez31'Casdi partile ascunse ~i intime ale corpului sau i;d dezgolescpropriile parti aseunse, in speranta secreta ca VOl' fi recompensati prin reciprodtate. Vin la rind"'sadicii' enigmatici, care nu cunosc aHa piaccre dedt sa pricinuiasca obiectului lor dureri f?i sufcrinte, de Ie: simp:a umilire pina 1a grave leziuni corporale ; ei i;>i au pandantul in masochiGti, a c8.ro1' unica pli'icere consEl in a primi de la obiectul iubit toatc umilintele 9i toatc suferintelc, int1'-o forma simbolica SULl real{L La alliL multe <Untre aceste tendinte ano1'male se asociaz{, ~i se incruci;;eaza, dar trebuie sa adE'cugam, sp1'e a incheia, ca fiecare din accste doua mari grupuri de care ne-am ocupat prezinta doua mari subdiviziuni: una din acestca cuprinde indivizii care i:;;i cauhl. satisfactia sexuala in realitate, in timp ce indivizii care alcatuiesc cealaltEl. subdiviziLlD2 5e multumesc cu simpla reprezentare a acestei satisfactii !?i, in lac sa-:;d procure un obiect real, 1;;;iconcentreaza intregul interes asupra unui produs a1 imaginatiei. Ca aceste manU, ciudEi.tenii ~i orari rcprezinta activitatea sexuala a indivizilor respectivi este 0 chF_'stiunc care - TIU admitc nici cea mai mica indoiala. De altfel tocmai in felul accsta isi cone CD ei insi5i simpatiile si C;'l,,-,turilD lo~ Ei isi d"L' S0.'111"'" l)np()~i 0E! ~s+e "o':ba rIp s~liy+itl1i~i dell' .1.--, 0111 parte-ne trebLlie sa adCrugan1 C[l 111aniile, ciudateD_iil!~ ~i ororile 111dGplinesc in viata lor exact acela;;i 1'01 ca satisfactia sexu21a norma13. in viata noastra ; ca, pentru a-~i realiza satisfactia, ei fac acelea:i;i sacrificE, ad~:sca foartcmari, ca ;;i noi, iar obscrvind indeaproape to ate aceste detalii ale vietH lor sexuale, putem descoperi aspectele prin care aceste 0T1Omalii se apropie de starca no1'malA :;;i cele prin care se indepftrtC'i1za. constata ca in acestc anomalii caracterul de indecenta, incrent actisexu_ale, estc dllS pin a 18. cxtri.::;nl~ indecent;} deveI11Ild tL1I'IJitlldine. 'Cc ntitudinc trebllie sa ad01Jta111 n01 fattl do aceste n1oc1alit~11finebbi~nuite de satisfacere seXllaL:l? l\ declara eft sintern irldigllati, a D.e nl.a:nifesta trVersit1l1ea,. a da asigurari ca Tiu lrnpirta~iJn aceste viciitnate aC2'itea nu )nseamna nimic ;;i, de altfel, nici nu ni se pretinde 0 asemenea atitudine. In cele din Ufma estc vorba de 0 catEgorie de feno111ene care ne c,olicita atcntia Ia fel ca orica1'e altfi categorie. A ne refugia in spatele afirrnatiei ci"i faptele acestea sint rare, ni:;;te simple curioziti'iti, 1nS2amna a 110 oxpune 13 0 raplda dezmintire. Dimpotriva, fenomenele de care ne ocupi'im 8int foarte frecvente, foarte raspindite. Dar dacd ni s-ar spune c::..~ Llceste devieri ~i per\rersiu.niale instiIlctului SC:>i::llal 111.1trebllie sa- ne . indUCE! in e1'081'e in ceea ce privE':;;terDodul nostru de a can cepe viata se:;(Ltal~i 111 general, atllnci rasp11nsul rlostrll 8.r fi prOH1pt: cit tin1p nll \'om fi inteles aceste forme morbide ale sexualitatii, eit timp nu yom fi stabilit raporturile lor en viata sexuali'i norma1&, l'K' va fi Ia fel de s-o intelegem pe aceasta din urma. Intr-un cuvint, ne aflam In lata unci sarcini teoretice _urgentc_l care C011stCl n a elucidcl per\'eri la care ne-am referit si l'aDorturile lor cu sexualitatea cons1derata
,.a. t::}l... ,. '---.1;" ...... 1. ,~,--._~.1,'._ ~. __J..
. '-'

v~.

t....~"-.

'-

~.

,.) ..

''-- ..

..-1.

11or111ala ..

.l.

--

indeDIinirea accstei sarcini ne VOlTlsprijini pe 0 remarca s1 doua fapte c1~experienti'i. Cea clintii apartine l~li Ivan Bloch care, cOl~ceptiei care considera toate aceste perversiuni ,,5crnne de clegcnerescenti'i'" adaliga C3. aceste indepartari de la scopul sexuaL aceste atltudini
262

cu prlVlre 1a obiectul sexual au exist;:tt din toate timpurile, [oate popoarele, atit la cele mai primitive cit ~i Ia cele mai civilizate :;;ica uneori ele s-au bucurat de toleranta ~i de recunoa~terea generat:l.. Clt prive~te cele doua experiente, ele au fost facute in cadrulcerpsihanalitice asupra nevroticilor ~i sint de natura sa orienteze in [nod hotarltor conceptia noastra referitoare la pervcersiunile sexuale. Simptomele nevrotice, am spus noi, sint satisfactii erotiee substitutive :'ii, dupa cum v-am fiicut saintrevedeti, confirmarea acestei teze al1aliza simptomelor s-ar izbi de numeroase difieuWlti. Aceasta nu Se justifica decit daca, vorbind de "satisfactia sexuala", subintelegem de asemenea t1'ebuintele sexuale zise perverse, intrucit 0 atare inte1'p1'etare a simptomelor 11ise impune cu 0 frecventa uimitoare. Pretentia ca h01110sexualii 9i inve1'titii a1' fi fiinte exceptionale dispare in fata constatarii c<l nu exista maCaI' un singur nevrozat la care sa nu se poata dovedi exbtenta unor tendinte sexuale anormale ~i ca mare parte din simptornele nevrotice nu sint dedt expresia acestei inversiuni latente. Cei care 58 numesc ei im;;i~i homosexuali nn sint dedt invertitii manife9ti 'Ii cG::J.~tienti, numarullor fiind roie pe linga acela al homosexualilor latenti. Sintem constrJ:l1'iiS~l consideram homosexualitatea 0 exerescenta aproape regulata a vietH amoroase, iar importanta ei cre9te in ochii nO$tri pe mi"l-SUT3. ce aprofundi'im aceasta viata erotica. Fara imloaiala, deosebirile e;,::Istente intre homosexualitatea manifesta :;>iviata sexualii normala nl! sint suprimate prin aceasta ; daca valoarea teoretici't a acestora 5e reduce IGmod simtitor, in schimb valoarea lor p1'aetica r<lroine intacta. Afli"lm chiar eEl paranoia, "Pe care n-o putem trece in categoria nevrozelor de transfer, decurge in mod riguros din tentativa de aparare impotriva inclinatiilor hQmosexuale prea violente. Poate ca va mai amintiti ca una din bolnavele noastre, in cursul actului sau obsesional, i~i i~ita prosot de care traia despartita; producerea unoI' astfel de simptome care simulcaza barbatul este f1'ecventa la femeile nevrotice. Cu toate ca nu aV811i de-a face cn 0 homosexualitate propriu-zisa, aceste cazuri pat a IJresupune multe legaturi cu 0 astfel de anomalie. Dupa cum probabil ca Eltiti,nevroza isterica i~i poate manifesta simptome1e in toate sistemele de organe, tulburind in felul accsta toate funcAnaliza ne dezvaluie in aceste cazuri 0 manifestare a tutu1'or tenzise perverse, care cauta sa substituie organelor genitale alte organe care, in acest caz, se comporta ca ni~te organe genitale de substitutie. Tocmai datorita simptomatologiei isteriei am ajuns noi la conoeptia potrivit careia toate organele din corp indeplinesc, pe llnga functia lor normala, un rol sexual, erogen, care uneori devine dominant, in a";\a fel incft tulbura functia lor norma1a. NCl1umi"tratesenzatii ~i 8i\:citatii care, in calitatea lor de simptome ale isteriei, se localizcaza in care in aparenta nu au nid 0 legatura en sexualitateCl.,ne dezvaastfel natllni loradevarata: ele constituie tot atitea satisfaceri ale .. t or 1 ~c[ormre 1 seXU31eperverse, A' veaerea carono. a_le organe ~l-au asumat 111 rolul de organe sexuale. Avem asHel prilejul sa constatam frecventa en care organele digestive ~i de excretie devin purtatoare de excitatii sexuale. Este yorba de aceeasi constatare facuta si in 4Lgatura cu Derversiunile, eu deosebirea ca in cazul acestora din u~ma faptul care n~ preocup,. poate fi constant fara dificultate ~i fara gre:;;, pe cind in cazul isteriei trebuie sa incepem prin a interpreta simptomele ~i a stramuta
1.1. ,

IT1 i11con~tiell.t teIlc1illtele

sexLlale

perv-erse,

In Ice de a Ie atribui.

con-

~tiir1tei ilic1ividultd.
2133

'i 'I ,.,-.,~;; ~"~

,,,I

..

Din numeroasele configuratii de simptome pe care ni Ie oera nevroza ohsesionala, cele mai importante sint acclea provocate de presiunea ten-'din,telor sexual~ accentuat sadice, deci perverse in ceea ce prive!?te scopul lor; in conformitate cu structura unci nevroze obsesionale, aceste simptome servesc drept mijloc de aparare a acestor dorintesau mai degraba sint 0 expresie a luptei impotriva vointei de satisfacere a acest6r8 ~i a vointei de aparare. Satisfacerea 1ns<1<;i, insa, in loc de a 50 prodace luipcl drumul eel mai seurt, se poate exprima in 2titudinca bolnav::of pe caile cele mai oeolite, manifestindu-se de prferin~a chiar impotrlva persoanei bolnavului, caruia Ii pricinuic;;te tot felul de suferinte. A]te forme ale 8cestei nevroze, pe care Ie-am putea numi scormonitCi:re, corespund unei scxualizari excesive 2 aetelor care, in cazurile nOrI1,aJe, nu sint d.ecit acte pregatitoare ale satisfaetici sexuale : bolnavii Val' sa vada, sa pipaie, sa stotoeeascc'i. In aceastCl constii explicatia enorr:G21 importante pe care 0 au adesea la bolnavi teama de orice contact ;;1 obsesia curEiteniei. Nici nu banuim dt de numer".ase sint actele naie care d~ fapt reprezinta 0 repetitie sau 0 modificare nnseaw .a masturbatiei care, se :;;tie, ea act unie~i uniform, acompaniaza cele mai diverse o1'n1ede deviere sexuala. 1\1i-81'i u:;;ar si1 multiplic legaturile care ata~eaza perversiunea de nevroza, dar ceea co v-am spuseste suficient pentru seopul nost;ru. Trebuie sa ne ferim inSEtde a exagera importanta simptomatidL PIezenta ill intensitatca tendintelor perverse Ia om. Ati auzit spuDlndu-se eEl se poate eontracta 0 nevroza cind cineva este lipsit ~lesatisfactia sexualc'\ nor-mala. Trebuinta alege in acest caz eai de satisfacere cinermale. Veti \'eelea 111a1 tlrziu cum sc petree lucrurilc in acest caz. intelege insa de pe acum ca, devenite perverse ca urmare a acestei n':\,lad "edat:Tale", tFndin~ele trebuic sa apara eu mai multi', violcni;.cldedt in situatia in care nid un obstacol real nu s-ar opune satisfactiei sexuale normale. Constatam de altfel 0 influeni;a analoaga 'in ceca ce pdvC'$te pe:rversiunile manifeste. Ele sint provocate sau favorlzate umed de faptul ca, drept urmare a unor circumstani;e pasagere sau a unal' conditii sociale durabile, satisfactia sexuala nonnala se 10v8?te de diiicultati insUl'montabUc. So ini;elege ca in alte cazuri tendini;ele perverse 81n1: independente de imprejur<'irile sau de conditiile favorizante I?l constitute pcntru indivizii respectivi forma obi:;;nuita a vietH lor sexuale. Foote veti inccrca impresia ca, departe de a fi elucidat raporturile care existEl int1'e sexualitatca normali'i ;;i sexualitatea perversa, nu am facut decH S2 Ie Indlcim. Totw~i, reflect<lti la urmatoarele: dadi esic adevarat ca, la persoanele linsUe de nosibilitatea de a obtine 0 S2tjSfactie sexualc'i normaUi, apar' tendini;e' perverse care, fara' aceasta, 5-,)r Ii manifestat niciodata, t1'obuie sr, admitem ci'i la aceste exista totu;;i ceva care Ie predispune Ia aceste pervisiuni; vi S2 pare mai eonvenabil, aceste perversiuni exista 1" de In tenta. Admii;lnd aceasta, ajungem Ia eel de-C11 doilea dintre faptele pe care vi le am anuntat. Cercetarea psihanalitica s-a vazut ob1i~'ata, intrc, altele, 8a-$i indrepte atentia asupra viei;ii sexuale a copilului, fiind determinata la aceasta de faptul ea amintirile :;;i ideile, ce apar la subiecti in cursul analizei simptomelor lor, 52 leagtl cu regularitate de pdmii ani de eopilarie Qi acestora. Toate concluziile pc care Ie-am formuIat in legatura ell aC2st fapt au fost verifieate punet ell nunct nrin obselvai;ijle directe gente asupra copiilor. Am constatat astfel ca \oate tendiutele perverse i~i au didacinile in eopilarie, copiii poartii 'in ei toate
254

predispozitiile Ia ace-stc tcndinte, pc care Ie manifcsta intr-o masura eompatibilii eu imaturitatea lor, pe scurt, d'i sexualitatea perversa nu estealtceva decit scxualitatea infantila amplificata :;;i disecatii in temhntele sale specifice 1). De data aceasta yeti privi pervesiunile (Untr_o eu totui aHa perspectiva, fara a mai putea trece eu vederea raporturile lor eu viata sexualii a omului. Dar eu pretul dtor surprize $i deceptii penibile! Mai 1ntii vetifi ispithi sa negati totul : ~i faptul ca toti copiii au ceva care merita numele de viata sexuala, :;;i cxactitatea observatiilor 110Flstre, ~i dreptul meu de a gi:1si in atitudinea copiilor vreo afinitate cu ceea ce C011damnam 1a pcrsoanele mai in virsta, cum ar fi 0 pcrversiune. Perrniteti-mi cleci ea in primul rind sa va explic motivele l'ezistentei dunmeavoastra, ca dupa aceea sa va expun ansamblul observatiilor mele. A pretinde despre copii di nu au viata sexuala - excitatii sexuale, trebuinte sexuale, un fel de satisfactie sexuala - $i ca aeeasta viata se treze~te la ei bruse la virsta de 12-15 ani, este, abstraetie facind de toate datele de observQtie, a avansa 0 afirma\ie care, din punct de vedere biolbgic, este 1a fel de neveroslmila, chlar la fel de absurda eu aceea dupa care copiii s-ar na;;tc f~lr~i orga11c gE'nitale~ acestea nefacindu-$i aparitia decit la virsta pubertatiL Ceca ee erupe la eopii, 1a aceasta vlrsta,este 1.1nctia .de rcproducere care, spre 3->;;i realiza scopurile, so se1've!?te de un aparat eorporc:l ~;dpsihic deja existent. Eroarea dumneavoc;stra este aceea de a confunda scxualitatea cu reproducerea $i prin acc'astil eroa1'e barati accesul la intelcgcrea sexualitiWi, a perversiunilor fJi nevrozelor. Aceasta estc, totu~i, 0- eroa1'o tendentioasa. Lucru uimitor, ea l~i are obin;;ia in faptul ca dumneavoastra inr;;iva ati fost copii ~i, ca atare, ati fost supu~;i influcntci cducatiei. Din punet de vedere pedagogic, sodecsentiale cste rcprin.1area instinctatea considercl Cd una din sarcinilesale tului sexual atunci dnd sc mcmiIesta cn trebuintcl ell," procreatie, de <.'\-1 limita, de a-I supune un2i vointe individualc earc sa sc incline in lata constiingerii sociale. Societatea este, de asemenea, interesata ca dezvoltarea complete! a trebuintei sexuale sa fie intlrziati:i pinel dnd copilul atinge Lin ani.lmit grCld de maturitate sodala, pentru ca in momentul in care accst grad cste atins educatia nu mai are nid 0 priza asupra cc'pilului. Daca seJ:(ualitatE'3 $-&1' manifesta prea :!E'timpuriu, ar nJpe toatel:>arlercle ;;i a1" ir05i toate rezultqtele atlt dy apevoie gobindit.e prln intermediul culturii. De altfel, sarcin<i de a infrina trebuinta sexualii nu ('sie nicir'data u,?o:ml, facindu-se in aeest sens cind p1'ea mult, dnd prea putin. Baza p,:, care se sprijina sGcietatm cmencasca este, in ma anaEz2, de nat.ura economIc<'i : neavind destule mijloace de subzisti?nta sprc a permite membrUm: sai sa traiasca fara a munci, sodetatea estc obligata sa limiteze numarul membriJor sEd :;:i Si'l Ie deturneze energia de la activitatea scxuala spre mune<'i. Ne aflam aid in prezenta eternei nevoi vitale care, aparuta a data cu omul, persista :;>iin zHele noastr'C. CEl sarcina de a mladia ExperiE;nta Ie va fi dovedit educatorilor ,'ointa sexuala a noii generatii nu estc realizabiltt decit daca, inainte de furtuna tuml,tltoasa a pubertatii, copiii sint determinati dih primii ani
1) --"~ se ved2<t, fn legatura ell aceasta. capitolul consacrat sexuallti1tji infantil>:' in Drei Abhandlttnyen ZUi' Sexllaltheorie. in S. F r cud, Gesammelte SchriJtn, vol. V.! Jnternationaler Psychoa:nalyti::;chel~ \Terla'?1 1924. C\fOLl tract.}.

265

viata sexuala, ceca ce nu este dedt 0 pregatire pcntru aceea a virstei de adult. In acest scop Ii se interzic copiilor toate acti'viti'itile sexuale infantile; ei sint abatuti de la aceasta, in speranta utopica de a face ca viata lor sa fie asexuala ~i, treptat, s-a ajuns sa fie realmente consideraUi ca ata1'e, credinta Ia care ~tiinta ~i-a adus -confirmarea. Spre a nu veni in contradictie cu credintele profesate ~i Cll intentiil~ subsecvente, se neglijeazi'i activitatea sexuaEi a copilului, ceca ce este departe de a fi doar 0 atitudine fadla. iar in ~tiinta arc lac pur ~i simplu 0 limitare, in sensul ca aceasta activitate este conceputa inm.od diferit. Copilul este consider at 0 fiints. pura, inocenta, 9i oricine 'il descrie aItfel este acuzat de a saviqi un sacrilegiu, de a se deda la un atentat nelegiuit impotriva sentimentelor eelor mai tandre ~i mal sacre ale umanitatii. Copiii sint singurii care nu se. lasa in:;;elati de aceste eonventii; ei i;;i pun in valoarea eu toata. naivitatea drcpturilor lorbiologice ~i dovedesc in fiecare clipa ea, pentru dln:;;ii, ealea spre puritate rEnnine 'inca de parcurs. Este destul de dud at faptul di aceia care neaga scxualitatea infantiJi'i nu renunta la 0 cdueatie in accst sens ~i condanma eu cea mal mare sr.:cveritate, ea fiind ni~te "c1eprinderi rele", manifestttrile a ceca 'ce 8j neagiL Pe de alta parte, este extrem de interesant, din Dunct de ved,~re te~retic, faptul ca primii dnei sau :;;aS2 ani (En ~dat8., adica vlrsta la care prejudecata unei copilarii asexuale S2 aplica cd mai putin este inviHuita la majoritatea oamenilor de ceata amneziel, pc care numai cercetarea psihanalitica reu~e~te ,5-0 risipeasca, dar C~-lrc a11tcrioI' s-(] $i dovedit pcrmeabilJ pentru anumite str:ucturi oniricC', voi ariita acum ceea ce apare ell maXhl1UlJl d~? pr0cizie~ 'atlJl1ci va dnd stueliem viata sexuala a eopiluluL Pentru mul I1mItA cbritate, "vol cereperlTIisillnea sa introduc in acest SCOD 110tiu11E'21. de libido. Prin analogie eu foamea in general, libido desemn~~az[\ 'forta, eu CDTe S2 manifestr instinetul de absorbtie a 11r2no1. Celelalte netiuni, cum slnt e}[d:talj,ia s,i satisfactie se::Kuala~ 11U_all 11evoie de eXDlicatie. \1 eti vedca~ :;;i peate ~eti seoate' de aici un argument impotriva" mea', (';1 a~tivltatilc sexuale ale sugarului of era interpretarii un spatiu nemu.rginit.Obtinern aceste interpretari supunind simptomele 1a a analiza regresiv8.. Cele dlntii manifestari ale sexualitatii, care au lac la sugar, so leaga de aIte funetii vitale. A9a cum :;;titi, principalul iJlteres al sLlgarului se refera la .. alimentatie; cind e1 adoarme satul cu sinnl mamei in gUTe" ne Infati~eazfi 0 expresie de fericitd satisfactie, pe care n.13.i tirziu 0 vom gasi in urma satisfactiei sexuale. Acest fapt nn este sufkient ca S3. oconclu.zie. Observarn InsEt ca sLIgar1.11 oeste totctea"llna dispus sD reinceapa ingestia alimentelor, nu pentru ea ar avea nevoie, ci -dnaI' pcntr1.1 ac~i1jIlea in SiIIC:. Spllnenl ln acest caz ca, el sLlge:; iar faptul ca, facind aeeasta, el adoarme din nou ca 0 expresie de beatitudine, ne demonstreaza ca suptul ea atare i-a procurat satisfactie. In general, sflr~e9te prin a nu putea sa adoarma fara sa sugB.. Primul care a afinnat natura sexualEi a acestui act a fost un pediatru din Budapesta, elr. L i n d n e r, Persoanele care ingrijesc copiii ~i care l1U cautii nicldeC1JITl sa adopte 0 atitlldine teol'etic~i~ par sa foru1ltleze c1supra accsEle If7i da1.1 perfect de bine tlli D.C't 0 jLldeeata asen1anatoa.re. _acest~\~nLl ser\re$te la u:n 11101ne11t CL::lt decit ca UI1-111.ijloc de seal11Cl CEi procul'a

sa-~i disciplineze

viicl in aceasta 266

0 "obi:;:nuinta

:;;i daca. cODEnl nn vrea

renunte spontan la aceasta obi:;;l1uinta, incearca 88.-1 dezbarc asocnndU-t impresii dezagreabile. Afliim 1nfe1ul acesta ca sugarul savi:rgeffte 8ct;~ care nu-i servesc dedt la procm'area placeriL Piirerea noastra este iCil ei a 'inceput prin a tra1 pEicerea cu prilejul ingestiei hrnnei, dar e[\ nu. Va intirzia s-o izoleze de aeeast1i. conditie. Rclportind aceasta sonde plticore la zona buco-labiali'i, clesem.1111mzona respectivii e1.1 l'lUi.nele de zona erogenc1 :;;i consic1eram plikerea proeurata de actul suptuLLui ca 0 pl.lcere sexuaUi. Desig1.1r, vom avea inca de discutat asupra .J1egHimit<=itii acestor clesemnari. Dadi sugarul a1' fi in stare sii ne impart[[~easca ceca ce s1mte el, eu :siguranta c(\ ne-ar declara ca suptul la sinul mamei eonstituie actul eel niai important al vietii. Spunind aceasta e1 11-a1' gre~i dtu:;;i de pu~in, deoarece prin acest singur act el 19i satisface doua mari hf2buinte ale Nu Em.l uimire aflam, eu ajutorul psihanalizei, cit de mare este psihica a acestui act, a earui influenta persista apoi intreaga Actui co C011sta in sugerea sinului matern devine punctul de pIecare a1 intregii activitati sexuale, idealul niciodata atins al o1'ic31'oi satissexual~ ulterioar~, idE'al 1a care aspirE[ imaginatia in mornentele de mare trebuinti"', 3i de Dri vatiune. Astfel, slIml l1'.atern rcnrezi11ta obled al ii1sti~lctului '- sex~al 81 este iustificata stradui~ta mea " va da 0 idee cit mai eXClcta desim~ impo~tanta acestui prim' obiect intregii cercetclri ulterioare privind obiectele sexuale .. desprc 1npc care 0 exercita in toate transformarile fii substitutiile in domeniile: cele mai inclep[irtnte ale vietii noastre psihice. copilul inceteaza de a l11ai suge sirnd,inlocuind"Ll-l printr-o 1)l'opritI1ui sau corp. El 1110epe S8.-$1 suga degetul tn~~re, li111ba. astfel pLftcerea, far a a avea nevoie pentruh aceasta de 1111 condirl aI.:::lra, iar apellli la 0 a dOlla zona a corpului 111tLlreE7tc ~~d
'\Sa

IIl3.1 -nTult

~xdl:a~;i3 NL~I~o~~:e~~~~:~teJ~g:~~~11~:1~~11~i~~2~ ~~P7J~I~~~~n~~l~1; corpl~l, el descopel'a p2:.rtile cfeosebit de excitabile ale


gerlit3Je, 1
1(1 onal11S:rll .

gfisinc1 in acest

tel drtllTlul care -va sfir~i prin

a-I

U81a
.U . .l-

:racterlstici

irnpcrtant-a actului Sllpt1JJ-ui, anI degaj3.t CiaUci caale sexualitatii infantile. Aceasta se leaga indeode sat,isfcic-f~re~::j_ rnarilor trQoui:nte crgan.ice 9L In pIllS, se COlriporta

relief esentiale

J:nt:.r-UD lTIod Clutoerotic.~ adic8. i\~i afl~~~ biectele in o corp .. Ceea (:8 a cu. Cf'2 ITlai 1113-r2 claritate In. legatu.ra cu ingestia hranei} 3e III E?i111 ell e:xcretia_ ... l\jungelTI la cOl~cl1.1Zia CR e:Lh11i:narea 1Jriru::d ;;i a conti:nt-~b.. ll1,.:d intest1l1al este pentrll . 0 sllrsa d;~ pl}h~ere -$1 ca. c1 face de l.ndata elortuTi sa-9i organizezeIn a9ct fel aC::;3tt~ E1.ctiL1l1i irlclt sf"i din elf~ n1a~{iIrlUln de l)l,lcere, datorita exciZOllCloT ale D1l1coaselor .. l\jl1DS la acest ltJTnea exterioartl Ii aparc, r21YiarCa a Itli LOLl .. '1..1idreas, ,cO: tlD eel 0 forta cliutarii IJlacerii, laslnc1 sli S2 Intrevada ill \fiitor COI"lflictc ex:tcriocu~e :;;i il1terioare. I se i11terzice sa se descotoros:?asca de sale chid ~i CU1U VTea el, fiind silit~sa se c011for~ ,n:,1/~zeindicatiilor vellite din. altar 'Dersoa112. Sprc a 52 obtine din ca t;:)t ceca co S8 raporteaza la ascuns. CODill11 este obligat sa e1 rru

..

'.

1a acest~ surse de pl~ce~e, .i se ir:c~lca con.\~inger~a fttnctlllDl este 111G2Cent $1 tre:bll18 la in. 11Ul11c,le dcrnrlilrlC(\':-u.~cr-t

niei

Ul1

dez:[llst 'In. fata

excre267

m~nt~l?r sal~, pe c?r~ Ie socoate ca facind parte din corpul sau; "'I:: desparte de eIe n1.1 u~urintii 9i Ie folose'jte ca un prin "cadou" pcn1:'T!. eu perso~J;1~l\?c care Ie ;o1pn~ciazan mod deosebit. CWal' 9i dupa p i cati\l \l. l'e'\.!$its<)1-1ezbare de aceste inclinatii, e1 continua sa d asupra "eadoull.li" :;>i."banilor" vaIoarea pc care a acordase telal' .. P\lfe in s~nhnb deos~bit de l111ndru de ispravile p)= care de acWl ur~narii. Intuiese cl va stfaduiti sa nu ma intrerupeti ~i sa-Ini replica~Jl: ,.Dcstulc\l aceste ororl! Sa pretinzi ea defecarea este a sursll de satisfactie s~x~ala, deja utilizata de sugar! Ca excremcntele sint 0 substiml2. pretipasa, iar. anusul \111 fel de organ sexual. N-o vom crede in n:,ptul capului; dar intelegem prea bine de ce pediatrii 9i pedagogii rXlI vor ~;a auda nimic de psihanaliza $i de rez1.1ltatele sale". Lini~titi-vi:L PlJr ~i sirnplu ati uitat di, dad! v-am vorbit de faptele pe care Ie CG2T]porta viata sexuala infantilii, aceasta a fost in legatura Cll faptflc de perversiunile sexllale. Adica dumneavoastrii n1.1~titi di 1a 111.:m;:;ero~i adulti,atlt hompsexU\1li elt ;;;i lwterosexuali, anusul inlocuie;;;te 1'e"lmente vaginul in raporturile sexqale '? . $i de ce n-ati ~ti ell exista viz1 pentru care derecarea ramine, pentru toata viata, 0 sun:.a de voluptatl? pl2 r:are ei sint departe (12 ;; 0 clispretui ? Cit des])re interesul Sl'i"citat de actul defedirii 9i place rea provocata de asistarea la acest atunci cil1d este savil'~it de un aUul, CR sa va lamuriti nu aveti sa va <lcl:resaticopiilor in9i$i atunci c1nd, fiind destul de mad, ei sint lH stare sa vii vorbeasca de acest lucru. Se inte1ege ca nu Vi] trebui sIi, incepeti prin a-I intimida pe ace9ti copii, pentru ca daccl Dti face-o njl!. ati Qbtine nimic de la qin9ii. Cit despre c!?lelalte lucruri in care nu sa credeti, va recomand rezultatele analizei ~i observarii directe a sa fii rauwdor ca 5;01 }"}U ;;;i afinn in f'dta dumncavoastra catrebuic vezi lucrurile il9a cum se prezinta cleo Nu vad nici un inconvenient in fCfptul Cd gasiti sllrprinzatoare afinitatea pe care 0 postulez en intre 2[:tivitatea sex1.1alainfantilii si nerversiunile sexu<:rle. Cu toate este aid vorba de 0 rel~tie' n{ totul fireasc;'i, pentru ca dad, cqpilul "r'e o viara sexuala, aceasta nu poate Ii decit de' natura pervers~l, dat faptul ca, in .afara c'itorva vagi indicii, Iui. Ii lipse~te tot ceca ce face diJ1 sexualitate 0 funct1c de ppcrei'\tie. Ceca ce caracterizeaza, alta parte, toatc perversiunile,este faI)tul ca lor Ie este strain esential al se~ualitatii, adid procreatia. !ntr-adevar, n01 calific;~!m per versa orice activitate sexuald care, rernmtind la procreatie, 1'e9te placerea ca pe un scap independent de acesta. Intelegeti in acesta Cd linia de c1emarcatie si de cotitura a dezvolt<'irii vieth sexuCile trebuie diutate in subo1'donar~a sa lata de scopurile procr~atiei. ceea ce se petrece inainte de aceastil ~otitura, tot ceea' ce S0 . pl~ocreaticj, tot ceea ce serv0i-?tedoar ca izvo1' de placer' prime$te nnrea prea putin recomandabil[l de "perversiune" ~i este, ca atare, ;;:o::rtit dispretului. Dati-mi voie, prin urmare, SfHl1i conUnui suma1'a cxpunere aSljnr8 sexualitatii infantile. Tot ceea ce am. SpL1S privire 13 -ceIe doua ~i&cu teme de organe 81' putea Ii camplE'tat tinfnd seama de c01e1a1tc. sexualii a copiluIui cuprinde 0 serle de tenc1inte oa1'tiale care se eXel'citil independent unelede alteIe $i care utilizeaz, in vederea DltceY'iJi" fie insu~i corpltl co})ilului, fie obiecte e:xterioarc. Printre' OrJlal1~I~:; s"Li~ a s ~r{} carora Sf? c.xcrci.t1 acti\lit:~!t~~a2xuala a copilului, org3.n~12

nu fntirzie sa Genpe pri111ul lac, cxbtci persoane care, de. 1<1 oll::l.nisl11ul itdlconstient a1 primei lor copiEirii S1 uina 1:1oIl<.mismulfortat al pubetUitii l1U aU cunoscut niciodata alt~. stm5[l de plikere de6It 'pmp.Hle lor organe genita1e, iatla unii acea,,,Ui situat,ie 5e prelunge~te chia. ~i mult limp' dupa pubertate; De altfel onanis:Dul nu face parte dintre acele sJ.biecte u~or de expediat, oferindu-ne materie pentrll' considerat.E
rCf)lriple.

dorintei mcle de anl.-111i scurta cit 111al ult posibil expunem vad obligat sa va mai. adaUg cUeva cuvinte despre cUrlozitatea s2xuaJa a . Ea este 0 caracteristici'i de baza a sexualitat,ii ii1fantile ~;i 0 foarte mare importanta din punctul de vedcre a1 simptorna.tologiel n.evl"ozc1or. Curiozltatea sexuala a copilului ihcepe a 52 marifesta devrernc, uneori inaintea celui de-al treilea an. Ea nu are ea :?tlnct de plecare deosebi1'ile care separa sexele, aceste deosebiri neexistind peniru copii, care (mai ales baietii) atribuie celor doutl sexe organe genitale, pe acelea ale sexului masculin, Clnd un h'ilai r'i.escopera la sora sa sau la (j tovara:;;a de joaca existenta vaginului, e1 incepe prin a nega marturia p1'opriilor sale sinlturi, neputindu-:;;i di a fiinta omeneasca a1' putea ii lipsiia de un organ c2I'uia atribuie 0 aUt de mare importanti' .. Mai tirziu e1 se inspairninta Hl fata posibilitatii care se reveleaza :;;iincepe slH;i figureze actiurlca anum..ltci' amenintari care i-au fast adresate antel'ior din cauza excesivei atentii pc, care 0 acol'dase lnicului sau membru. Cade astfel InsL'ipinirea a ceca ce n1.1mimnbi "complexu1 de castratie", a carui forma influenteazii aSupra caracteruIui, daca ramine sanatos, asupra n2vrozei sale, daca se imbolnave:;;tc, asupra fenomenelor de rezistenta, daCE! recurge 1a un tratament psihanaIitic. In ce-o prive~te pe fetita, :;;tim ,di ea considera drept un seron de inferioritate absenta unui penis lung vizibiI, ca 11invidiaza pe baiat ca poseda un asemenea organ, ca din aceasta invidie i2 na:;;tere 13. ea dorinta de a fi barbat 91 ca aceastiS. dodnt3. S8 implicii mai tirzfu in nevroza provocata de esecurile triiite in indenlinirea misiunii sale de femeie. De altfel clitorisul indeplineste la oTice fetitA 1'011.11 penis, fEnd sediu1 unei excitabilitati deosebite, de organul care li procura satisfactia autoerotica. Transformarea fetei in femeIe se caracterizeaza in special prin faptul ca aceas.til sensibilitate se deplaseaza la timpul potrivit 9i in intregime de 1a clitoris 1a orificiul vaginal. In cazurile de anestezie zisa sexual a a femeilor, clitorisul 19i
Impotri\'j
;'23., m"'>

!Jastreaza intacta S211.sibilitatea sa.

Intere.sul sexual

8.1

copiluJui S8 indreapta in primel rind as1.1prapro-

de sfinxu1 teban 2) ; iar acest interes este eel rnai adesea trezit de teama goista provocata de venirea pe lume a unul nou copil. Raspunsul 1a lndemina parintilor, ca bebelu'~ii sint adw~i de barza, este primit, Hi-aides \decit S-3T crede, ell nClllCI'c:d;::Te cl1iar si de catre cODiii 111.ici. l1TIDresia de "" ",. t" _ ~ . ..a fl pacallL Cc Cel man cm-:trbule mUlt la 1201ar23.cc'pllulm :;;1 1a d2Zvoltarea indepcmdentei 5"1('. Copilul nu este in58. in stare sa rezolve
1.. _ ~

'~)lt~ll.1.ei originii copiilor, adica as:'Jpra, probleJllCi de forid a intrcbarii 'pllse

'(Not.a trad).

In cea mai Cl.luoscuhi Iegenda tebana privitoare la sfinK, l:ntrebarea pusa de maustru lui Oedip este; "ee animal ,merge diminea1;a In patru picioare, ]a :amiaza In daua, iar seara in trei picioare? Dezleglnd "enigma", Oedip ~i-a salvat viata, pe cIud sfinxul f?i-a bcheiat, potrivit prezicerii oracolului, existent a,
1)

""-

269

aceast<'i lJroblem.a

insuficie'nt

prin propriile sale mijloace. Constitutia sa sexuala ineE dezvoltatii iimiteaza facultatea sa do cun~m;;tere. Se adnilte in domenjul
dCDinde
.. ~

mai intii ca pelume copiii vin ca urmare a inghitirii 0 data cu alimentele a anumitor sub stante speciale )i ignora faptnl ca numai femeUe potsli
fadi capii. CODilul aHa lucrul acosta mai tlrziu 8i izgonestc
ba8mo10r exDlicatia
. ,

dupfl

care

venirea

J.

De lum~

a copU'lor

dE
t,s:tLil

11rano, Crescind, copilul 1)1 dB. scama Cd 111depline~te un al1umit 1'01 in apariti3 copii1or, dar inca nU-$i defini acest. ,l~ol.: Dac.a surprin~le ,i.ntimpl.ator L~n ~ct sexual, ..
acesta a tentatJVEl de vlOlenta,

consumarea

unei anumite

0 1l1cmerare brutala : Talsa concC'ptIe S2Q'CB a coitului. Cn toatc acestca, l1U stabile'7te inlediat 0 legaturi:'i. intre ;CfS[ act si 11asterea de noi cDpii. Si cniar cLlca observa pete de ~au r;e ~c]:jeria ~na!:nei~ v,e'de ~11, C,easta claar 0 ,do~'ac1,a ::t d la C;1re s..;.a (fcciat tatal. Inca $1 ll1a1 tlrzlll a banUl ea orga11ul al l)arbatului indepline$te 1111 1'01 esel1tial in copiilor: d-nI' , aC1Jn1 ITU a urinei. atribtii accsttli orgal1 altEi functie decit

,. ~

';J.':'LL

ac'eca de evaCl12Ll'P

Toti atunci
aceastEi

ered 10. inceput di na9terea are loc 211US. Numa'{ Sc' stinge interesul lor pentru acest organ, ei abandoneaz~l 9i 0 iniocuiesc prin aceea ca ei presupun cd sa1' na9te lac~ in redescnide in ,C<.:'st scop. Ei mai situaz:'\ lnlr-e sin1- ll.nde ,~i-ar face aparitia nOlII nt~scllt. Irl feltl~;.

,.,c~,'
C'-~~~L~ ....

~"
.11.1

raraclt

In 19noranta

1 .'~'1 e}..p ora..tlle

sa~ trece

pe Jlnga

. ,,< Q .~, p'" S2.h.:',,, St::... 8JJ10lJl,,'-

ea~ pl1:1a 111 Cllp2. 111 carc~

.. ~

C!.

"o~l;t~+."
.L '--~~

.Let

l~eCl

'~, "1'O1~ "~'? S,,:XL u d ..... cd_z~,

tiel pc ~~~:'s~~ l~~~l~~~;i;~tin~t~~\i~~iDcl intr_~~b~i~'~~t~~'~l~~~~~~~~~,


bereaza de n,aivitatea -sa init.iala.

11

pi'.-

F'ara IndoiaLi ca ati auzit Splul.lndll-se privitoare Ia cauzalitatea sexuala a nevrozelor


a sin1pton1~elor, psihanaliza da 110ti1J11ii de sexllal

spre
;;;i

ll1entille

teze1.~c:

semnificatia
0 exti11dere

sexua]2
e:x:ageratEL.

Acum sinteti cauabili sa judecati dadi aceasta extindere este intr-ade\'3.1' nejustificatl Nu am extins' notiunea de sexualitate dedt exact in mc'isura necesara Dentru a uutea include aid viata sexual,s.a neI'veI'silor $i pe aceea a cOpIiloI', Cu ~lte euvinte, nu am f~ctlt dedt sa-l restit: sfera caI'e-i apartine. Ceea ce S2 intelege prin sexualitate in afara psi-. hanalizei este 0 sexualitate ell toiul restriDse" 0 sexualitate pusa exc11.Jsiv in serviciul procreatiei, pe SCUl't, ceea ee se nume~te viata sexuala normala. *
*

XXI
DEZVOLTAREA $1 STRUCTURILE LIBIDOULUI SEXUALE

Vl11Cl seXllal1t.at.e8..
~ " ~~,

Am impn-'sia eEl nu a111izbutit s;'i va eonving, a:;;a cunl 0.9 fi dorit s~o ,lac, despre impo~'tanta pervers.iunilor pentru C~)l:ceptia n~aS,tra prirl.">111

lJrnlare,

VOl aduce con1pletarl,


1
~L ,,'

:;.,.

p;.,,,,",,

In p'!un\il, la. ceJ' ce v-an: n~ chal, In ;-egal.Ul'd 3.ceaSla una., cu . 1\u trebLue credetl ea nUl1ldl pnn stucherea pel'v,"rslLlDIlor anl ajuns 10. moc1ificarea notiunii de sexualitate, care ne-a atras 0 aUt de violenta opozitie. Studiul sexualitatii infantile a contribuit la intr-o mElsurj inca :;;i mai mare, jar rezultatele convergente furnizate de ambele domenii au fost pcntru noi decisive. Dar manifestarile sexualitatii oriclt de evidente 0.1' parea 10. copiii mai mari, 10. inceput par totu9i a se pierde in vag 9i indeterminat. Cei care n1.1tin seama de dezvoltare ~i de relatiile analitice 'lor refuza acestor mal1ifest,'iri aricc; car2der sexual :;;i Ie VOl' atribui mai degraba un earadel' neclifcrentiat. Nu uitati ea inca nu sintem in posesia unul cdteriu unanim recU{10scut C31'e ~{l he Dermita afirmarea en ccrtitudine a naturii " scxuale a tiJ1ui f2nomen ; nu cunoa!?tem in aceasta privini;a decit iunede reproclucere, despre care am :;;i aratat di ne ofera 0 definitle Drea ingust[l. Criteriile biologice, in genul neriodicWltilor de 23 s1 de 28 de zile stabilite de W. F 11e s s i), ~int in~a Ioarte cliscutabile ; p'lrtieularitatile chimice ale pro~es~lor sexual~, part~culari~ati pe care, dO,ar Ie presupunem, C1"}teapta fIe deseopente. Dll1Jpotnva, perversmmle sa sexuale ale adultilor sfnt un fapt palpabil 9i nu dau na:;;tere 1a nid un Echivoe. A:;;a cum n2-0 dovede:;;te denumirea lor general admisa, ele iae incontestabil parte din sexuo.litate. Indiferent ca. sint considerate semne de degenerescenta sau alteum, nimeni n-a avut curajul inci't sa Ie claseze in alt domeniu dedt al fenomenelo1' vietH sexuale. Chiar daca nu ar fi vorbadedt de perversiuni :;;itot am fi p~ deplin autoriz3'~i sa afirmam ea sexualitatea 9i procreatia nu eoincid, dat fiind faptul ca oriee perversiune constituie 0 negare a scopurilor atribuite procreatiei. lntrezaresc in legatura eu aceasta 0 paralela care nu este lipsita de interes. Pe cind cei mai multi confunda "eon:;;tiinta" cu "psihicul", noi am fost obligati sa largim notiunea de "psihic", recunoscind existenta unui psihic care n1.1tine de con:;;tiinta. La fel stau lucrurilc eu identitatea pe care unii 0 stabilesc intre "sexual" 9i "ceea ce se raporteaza la proereatie" sau, intr-un euvint, "genital~', pe dnd noi nu putem dedt sa admitem existenta unui "sexual" care nu este "genital", care nu are
'"

-lIt

L'

~"t"

pc Clt ImlV;:::

st.a

Otorinolaringolog berlinez, socotit de Freud "un Kepler al biologiei". Conceptia sa cu privire la etiologia a~a-numitei nevroze nazale reflexe,ca ~i "teoria perioadelor". au exercitat 0 puternica influenta asupra Yntemeietorului psihanalizei. (Nota tract.).
1)

271

de-a face ell procreatia. Identitatea despre care ni s vorbef;>te nu este decit o1'111a15 lipsita de ratiuni profunde. ::?i Dar c1ac;l existenta perversiunilor sexuale aduce in aceasta privinta un argument hotaritor, CU111e explica faptui ca acest argument inca s nu ~;i-a f2cUt remarcata forta f;>i ca problema n-a fost rezolvata demult? Nu v-a,? putea spune, rlLSa m1 se pare ca trebu1e sa vedem cauza in faptul c:5. perversiunile sexuale sint obiectul unei proscrieri deosebite, care ~ repercuteaza asupra teoriei f;>i e opune studierii lor 9tiintis fiee: S-ar zice ca oamenii 'lad in perversiuni ceva nu numai dezgustator, ci 91 monstruos $i primejdios, de care se tem sa nu fie dU$i in ispita in fond, sint obligati sa reprime in ei in;;i;;i 0 invidie secreta fata eei care Ie practica in feIul aceleia marturlsite de landgrafu1 justitiaI' din celebra parodie Tannhfiuser : "La Venusberg, e1 $i-a uitat onoarea 9i datoria ! - Vai! n1..1oua ill 8-ar intimpla asta !II n In realitate, perver;;ii sint nif;>tebieti damnati care ispa;;csc foarte aspru satisfactia pe care 9i-o procura cu atlta dificultate. Ceea ce, in ciuda oricarei bizarerii a obiectului ;;;i scopului sau, face din activitatea perversa un comportament incontestabil sexual, este faptul de actul satisfaetiei sexuale comporta eel mai adesca un orgasm eompid :;ii 0 emisiune de sperma, fire:;;te in cazul persoanelor adulte; la copE orgasmul $i emisiunea de sperma nu sint totdeauna posibile, fiind inlccuite de fenomene carora nu Ie putcm atribui totdeauna eu certituain2 un caracter sexual. Spre a comp1eta ceea ce am spus ell privire 1a importanta perversiunllor sexuale, doresc sa mai adaug urmatoarele. hi pofida oricarei disereditari $i a abisului prin care S2 inceard"i separarea 1m' de activitatea sexuala normala, nu slntem mai putin obligati sa ne inclinam in fata observatiei potrivit carda ;;i viata sexuala normalil implica cut are sau cutare trasatura de penlcrsitate. Chiar $i sarutu1 poate fi calificat drept aet pervers, pentru ca d cansta din contopiretl celor doua zone bucale era gene, in locul celor dOLiaorgane sexuale opuse. Cu tocte acestea, nimeni Eu-l respinge ca fiind pervers; dimpotriva, pe seena e1 este ca 0 expresie voalata a .aetului sexual. Sarutul, Intre altele, dnd este aUt de intens incH se insote$te, cum se intimpla nu raroori, de orgasm $i de emisiune de sperma, se transforma cu uE)urin1a 91 in intregime intr-un act pervers. Este de artfel u$or de constatat ca El explora cu privirea si a palea obiedul constituie pentru unii 0 cOnditie indispensabila a placedi ~exuale, in timp ce altii, dnd s'1nt l:1 apo- ge-ule},:citatiei sexllale, Inerg pina la a-~i ciupi ~i lJ.1U$ca partElleTll1, iar la indragostiti in general excitatia cea inai putemie<'i nu este totdeauna provocata de ol'ganele genitale, ci de 0 alta reghme oarecare a corpului partenerului. Am putea multipliea 1a inf1nit asemenea constat:'iTi. Ar fi absurd sa excludem din categoria normalilor si sa considertlm perverse persoanele care prezinta aceste inc1inatii izol~te. Recunoa~tem 'mai degraba, Cll 0 chritate din ce in ce mai mare, ca nota esentiali'i a perversiunilor consta nu in Ciceeaca ele e1udeaziI scopu1 sexual, cd ini.ocuiese organele genitale prin altele sau ca prezinta 0 diversificare a obiecS1 invariabil 21 acestor detului, ci mai curind in caracterulexclusiv viatii, .caracter care Ie face incompatibile cu' actul sexual in caEtatca sa de conGltle a procreatiei. In masura in care actiuIlile acestea nu inten/in in s~vin;;irea actului sexual dedt ca 0 pregatire saU co. 0 int2'

rl'~. c,r fi injust sa Ie califidim drept pervershmi. Se intelege ca prano1'mala de sexualitatea perversa este 'Carte acoperita de ade de acest fel. Din aceste fapte rezulta in chip e\<i'~nt ca se.x:ualitatea normala este produsul a ceva ce a existat inaint20 e1 f-liC2, nu s-a putut forma dedt dupa ce a eliminat ca inutilizabile ur:de din aceste elemente preexistente 9i a conservat aUele, spre a Ie sL'.oordona unui nou scop, scopul procreatiei. Lnainte de a utiliza cun09tintele pe care Ie-am dobindH referitor 1a m:';'vcrsiuni, pentru a intreprinde, in lumina lor, 0 noua cercetare, mai ~,profllndat;'i, a sexualitatii infantile, tin sa va atrag atentia asupra ul1ei importante diferente care exista intre acestea. Sexualitatea perversa est", in general perfect centralizata, toate manifestarile sale tinzind spre acela9i scop, care adesea este unic; una din tendintele sale partiale devenind in general dominanta, se manifesta excluzindu-le pe cele1alte sau subordonindu-le propriilor sale intentii. Din acest punct de vedere, intre sexualitatea normal a 9i sexualitntea perversa nu exista deosebire decit aceea care corespunde deosebirii care exista intTe tendintele lor partiaie dominant8 :;;i, prin urmare, 1ntr8 scopurile lor sexuale. Se paate spune ca, aUt in cadruI uneia cit ~i a celeilalte, exist a o tiranic bine organizata, singura deosebire privind grupul care a reufilt sa acaparcze pute1'ea. Dimpot1'iva, sexualitatea infantila, considorata in ansalTlblul ei, nu prezinta .11iC1entralizare, nici organiza1'e, Loate c tendintele partiale bucurindu-se de acelea~i drepturi, fiecare cautindu-;;;i placerea pe contul sau .eropriu. Lipsa de cent1'are 9i existenta acesteia 58' ,)corda in chip firesc cu faptul ca cele doua sexualitdti, cea pc'rversa ~i cea normala, deriva din cea intantila. Exista de alttel cazuri de sexualitclte perversa care prezinta 0 asemsnare mult mai mare cu sexualitatea inrantili'i, in sensul ca numeroasele tendinte pa1'tiale i:;;i
ir:.

(K:,~,i2 care desparte sexualitatea

eoordolla eu celdaHe. Acestea ar fi cazuri de infantilism sexual mai dedt perversiuni. Dupa aceste preliminarii putem aborda discutal'ea unei teze care ni se va prezenta negre9it. Ni se va spune: "De ce va ineapatinati sa numi~i sexualltate aecle manifestari ale copilariei pe care Ie considerati ehiar dumneavoastra nedefinite ;;i care nu devin sexuale dedt Jl1ai tirziu? De Ct', multumindu-va ,doar cu 0 descricre fiziologicd, nu ati Sp~:,,2 pur ;;1 simplu cd la sugar se observa aoctivltati care, a;;a cum sint acL~ st;?tului saU acela al retinerii excrementelor. dovedesc numai ca e1 :.:-auta plikerea pc care 0 poate trai prin intermediul anumitor o1'g8.no? Sustinind aeeasta, ati evita lezarea sentimentelor auditorilol' s1 cititorilor dumneavoastra prin atribuirea unei vieti scxuale copiilor ~bia la viata". Desigu~, nu am nid 0 obicctie' impotriva posibide ;:i cauta placerea prin intermedini cutarui sau cubirui organ; nu uit ca pliicerea eoa mai intensa, aeeea pe care 0 d21acuplarea, nu est2 decit placerea care insote~te activitatea organelor sexuale. Dar lni-a'~i putea spune cum :;;ide ce aceastEi pIdcere locala, indiferenta 1a inceput, dcest caracter sexual incontestabil din fazcle de dezvoJ.tare ulterio8.1'o? Sintorn noi mai bine ;;i mai complet informati asupra "placeril locale a organoIor" dedt asupra sexualitatii ? Imi yeti raspunde in privinta earacterului sexual ca apare toemai atunci cind organele sexuale inc2p a-'ii indeplini J'oiul, cind sexualul $1genitaiul coincid $i se confunda. $i ati respinge obiectia pe care 2c$ putea-o extrage din existenta perver18 "- cd.
404

ur,nlILresc

clici

scopllrile

lor,

fiecare

In

1110d il1clepencleIlt ~i f<-lr(~i a sc

273

siunilo1', 1'eplicindu-mi di finalitatea majoritatii perversiunilor cOTlsta in obtinerea o1'gasmului genital, cu toate ca p1'intr-un aIt mijloc aeclt acuplarea organelor genitale. Intr-adevar, va yeti ameliora simi;itor p> zitia, prin faptul di yeti elimina din caracteristica sexualitatii rapor~~:1rile acestuia eu p1'ocreatia, incompatibile cu pe1'versiunile. Treceti 'in feltil acesta p1'ocreatia pe planul al doilea, spre a acorda primul .x, pur l?i simplu, activitatii genitale. Dar in cazul acesta divergentele ('are ne separa 'Sint mai putin mari decit credeti: noi privim organele genitale, pur l?i simplu, ca :;;ipe celelalte organe. Ce faceti insa cu mnTJroasele observai;ii care releva ca organele genitale, ca sursa de placere, pot Ii inlocuite de aite organe, ca in sarutul normal, ca in practi:ile perverse ale desfrinatilor, ca in simptomatologia isteriei? In acea~:ta nevroza, indeosebi, se intimpla adesea ca fenomenele de excitai;ie, 5211zatiile genitale asupra altor zone ale corpului, adesea indepartate de acestea (capul l?i fai;a, de exemplu). Convinl?i asHel ca nu mai raJ'TL'Je nimic de adaugat pentru a caracteriza ceea ce numiti dunmeavo2stra sexual, yeti fi obligati sa-mi unnati exemplul l?i sa extindeti denumi.rea de "sexual" la activitai;ile din prima copilarie in cautarea pliicerHor locale, pe care Ie poate procura cutare sau cutare organ. Veti vedea CEl am intru totul dreptate, dad veti tine seama ~i de unnatoarele doua considerente. A;;a cum ;;titi, calificam drept sex13ale activitatile indoie1nice:;;i nedefinite din prima copilarie, care au ca scop pla-cerea, ajungind la acest mod de a vedea lucrurile prin intermediul datelor de natura incontestabil sexuala pC' Care ni le-a furnjzat analiza simptomelor. Dar daca' ace.ste m.ateriale sint de natura inCOn1E'8tabE sexuala, imi yeti spune, ca din aceasta nu rezuWi ci:"l activitatile CDpiilar orientate spre diutarea placerii ar fi, de asemenea, sexuale. De acord. Totu$i, luati un caz analog. Imaginati-va ca nu dispunem de nid un mijloc ca sa observam dezvo1tarea a doua plante dicotiledo:rmte, cum aT i marul :;;i fasolea, pornind de 1a semintele lor, dar cd 2m putea in ambele cazuri sa Ie urmarim dezvoltareape cale inverse:';,r;C1tea pornind de la individul vegetal complet format .;;i sfiqind cu embric:nul initial care nu are dedt doua cotiledoane. Acestea din urma par lipsiite de importanta $i sint identice. Trebuie oare sa conchidem ca avem de-a face cu 0 identitate reala :;;ica difereni;a spedf1cA dintre mar $i fasole nu apare deeit mai tirziu, in cursul dezvo1tarii? Nu este mai coreet, din punet de vedere biologic, sa admitem ca aceasta dife1'enta exisia deja 1a embrioni, in pofida aparcntei identit.iitii a cotiledoanelor? Este ceea ce facem noi, dcnumind 5exuala p1acerea procurata de activitatile sugaru1ui. Cit desp1'c fa:ptul de a ;;ti daca toate place rile .organke ,tre~uie calif1cate drept sexuale sau daca, pc ling a placere:a sexuala, exista S,1 0 placere de 0 natura diferita, este 0 problema pe ,care n-o pot discuta aid . .$'tiu prea putine lucruri despre pliJ:cerea organica si conditiile eis,i nu-i de mirare ca analiza noastra regresiva ajunge, i~1uHlma instanta, la faotori inca imposibil de definit. Inca 0 remarca. Luind totul in considerare, l1U yeti c1;;tiga mare lueru in favoa1'ea afirmatiei dumneavoastra ell privire 1a purit3tea sexua1a a copilu1ui, chiardaca yeti 1'eu5i sa ma convingeti ca exista nlotive serioase spre a nu considera drept sexuale activitati1~ sugaruh1i, deoarece, incepind cu al treilea an de vir:sta, viata sexua.la a copilului nu mai poate fi tagaduiti'i. Ineepind ell aceastii virsUi. organele ~ lv'<rir,prl:i nD rn""+",'<_ devincalXtbile de en:ctie 5i adesea , ..... observ'-l a J .'---..... "e , " '-~v'-\"'~~~....,,0 .... '-I,
..l..i"-_~~--' .

274

G2';12 infantila, deci de satisfactie genitala. IvIanifestarile psihicc ~i 50ciaie ale vietii sexuale nn lasa loc nid unui echivac: alegerea obi2::c..., rulli, preferinta afectiva acordaUl cutarei sau cutarei persoane, chiar 0 de,:'izie in favoarea unui sex cu exdude~'ea cduilalt, gelozie, aeeste sint faotele constatate de ohservai:ori impartiali, in afara psihanalizei ~i 1nainte de aparitia ei, 9i care pot fi verifioate de toti, eei care au bunayointa de a vedea cum stan lucrurile. 1mi veti spune ca nicioda'ta nu ati pus la .indoiala trezirea precoce a tandret.ei, dar 8<'iva indoiti doar de cC'J'acterul ei "sexual". Sigur, la v.irsta de 3 pina la8 anicopiii au invatat de-acum sa disimuleze aces! caracter, dar observind ate nt, yeti descopcri numeroase indicii ale intentiilor "senzuale" ale ace:stei t3ndreti,~iar ceea ce va sdipa .in cursul obscrvcltiilor voastre dirEicte va r2ie~i eu u~urinta in urma unei anchete analitice. Scopurile sexuale ale acestei nerioadc de viata se leaga strins de exnloatarea sexuala care Ii preo(:up~ pc eopii in ac~ea9i perioada 9i in lega'tura cu care v-am citat cHeva exen.ple. Caraderul pervers al unora dil1'tre aceste scopuri S2 explica in chip firesc prininlaturitatea eonstitutionalil a copilului, care inca n-a deseoperit scopul diruia li serve~te actul acupl<'irii. Aproximativ intre 6-8 ani, dezvoltarea sexcwla tres:e printr-o perioada de stagnare sau de regresiune care, in cazurile eele mai favorabile din punct de vedcre social, merita numele de perioadcl de latonta. Aceasta latenta poate sa ~i lipseasca; in orice caz, ea nu atrage in mod ratal dupa sine 0 intrerupere completa a activitatii 9i interese10r sexuale. Coa mai mare parte a evenimentelor :;;1 tendintelor psihice, anterioare perioadei de latenta, sint in accoStcaz atinse de amnezia i11fantHa, cufunc1ihc1u-se ill ace;] uitare de care am vorbit ~i care ne ascuncle ~j ne face straina prima noastra copiL~rie. Sancina oricarei psihanalize consta in a rei11via .;:ul1intirile legate de aceastci perioadil uitat:'! a vieth ~i 1111 putem impiedica sa banuim ea motivul aeestei uiti1ri .n~zida in inceputurile vietii sexuale care eoineid ell aceasta perioada, ca uitarea este, in consecinta, efectu1 refnlarii. 1ncepin!c1eu al treHea an de virst:1, 'viatl seXll3.1aa copilaIui p1'ezinta numeroase asemanari en aceea a adult,-~h);. ea nu S8 deosebc;;te . de aeeasta din urma, decit prin absenta unei solide structuri dominata de organele genitale, prin caracterul ci incontestabil pervers ~i, fire~te, prin mult mal redusa intensitate a instinctului in ansamblul s:lu. Dar fazele cele 111aiint;::resante, din punet de vedore teoretk, ale dezvoltarH sexuale sau, sa zieem, ale dezvoltarii libidouIui, sint aeelea care preced aeeasta perioada. Aceasta dezvoltare are lac eu 0 rapiditatc aUt de mare incH observatia directi1 n-ar i reu~it probabil niciodat'i sa fbceze imaginile fugare. Nclmai mul~umita studiului psihanalihc al nevrozelor yom fi in stare sa descoperim faze inca si mai inckmarhte cde dezvoltarii libidoului. Fara indoiala, acestea uu slnt dedt co~copte, dar exercitiul practic al psihanalizei v:1 va dovedi di ele sint necesare $i utile. '<;;i Urlnd yeti intelege de ce patologia este eapabila sa deseopere e aiei fapte neobservabile in mod necesar in conditii normale. Putem acum sa ne d;''im seama de aspcctul pe care il imbraca viata sexuala a copilului inainte de a se afirma primatul organc;J.or gonitale, prima" ale carui premise S2 pun in prima perioadd a copilariei, care precede perioada de Iratenta $i care incepe sa se struetureze temeinic o data eu pubertatea. Exista, pe parcursul intregii acestei perioade, un fel de structurare nui l:tbila, pe care 0 numim pregendaW. Dar 1n faza 275.

accst caracter negativ era nmlt mai pronunt.at ; in unele din ele, intregul ceremonial se compunea din m<'isuri de aparare impotriva amintirilor ~;;i tentatiilor sexuale. eu toate acestea, psihanaliza ne-a dovedit de atitea od Cel opozitia l1U este tot una eu contradictia. Am pntea sa ne extindem afirmatia, relevind ca simptomele au drept scop fie procurarea unei satisfactii sexuale, fie eludarea aceS-tela; caracterul pozitiv, in sensu1 satisface1'ii este predominant in 1ste1'ie, ia1' caracterul negativ, ascetic, domina nevroza obsesionala. Daca simptomele pot servi tot atit de bine satisfaccrii sexuale cit 9i contrariului acesteia, aceasti'i dubli'i destinatie sau aceasta bipolaritate a sirnptomelor se explica foa1'te bine prin una din piesele mecanismului lor, clespre care inca nu am avut prilejul sa vorbiln. A:;:a cum voni vedea, aceSTea slnt insa lndeosebi l'ezultatul unu1 compromis care rezulta din interferenta a doua tendinte opuse, mind tot aUt de bine ceea ce a fost refulat, ca :;:i cauza refuIal'ii, care a contribuit 1a producerea lor. Substituirea se poate face mai muIt in avantajul uneia dintre aceste tendinte decit in al celeilalte, 1'areori fEicJndu-se In avantajul cxclusival uneia singure. In isterie cele doua intentii se ezprima eel mai 2,desea prin unu1 9i acela9i simptom; in nevroza obsesionala exista 0 selJarare LItre cele doua intentii : siInpt0l11Ul, care are dOl.la latLlri, se COITilJune din dou.8. actiulii ce se irldeplinesc llna a1ta 9i se anuleaza Ne va fi mult mal US or sil l'l:sijllrn 0 aHa Indoiala. Trecind in revlsta un anumit nUInar de interpretari simptome, yeti fi probabil inclinati sa spuneti CEleste oarecum un ahuz sa vrem sa Ie exnlicam pe toate prin satisface~ea substitutiva a dorintelor sexuale. Nu yeti intirzia sa eviden, .. faptuI ea aceste sfmptome nu of era n1ci un element real pentru C{t se Jinliteaz8. eel 111ai adesea sa relnsufleteasca 0 aceasta satisfacerE\ senzatie sau sa 0 fantezista cc tine de un complex sa:ual. In plus, yeti gc'isi ca pretinsa satisfactie sexuala prezlnta adesea un caracter pueril $1 clczonorant, apropiindu-se de masturbatic sau amintirld practicile indecer/ce care se illterzic copiilor ~i de care cautan1 sa-i dezobi~nuim., !I18.inte de to ate, \Teti. fi slIrprin.S}i sa constatati ca este considera:ta satisfactie S2:X1.1etla ceea ce nu ar treblli descris declt ca 0 satisfacere a unor dorinte salbatice sau or1b11e, daca nu chiar dorinte contra naturii. Asupra aces tor din urma aspecte ne va fi imposibil sa ne punem de aeord atlt tin1p cit DU vom fi supus unui examen aprofunclat viata sexuala a omului 9i cit timp nu vom fi aratat ceea ce ne este permis sa consideram, fara rise de 8roare, ca fEnd sexual.

Celalalt mare grup de perVeTfil se compune din indivizi care atribuie eel scop al dorintelor lor sexuale ceea ee, la oamenii normali, nu C011stituie dedt un act de pregatire san de introclucere. Ei inspecteaz3, palpeaz8. ~i tatoneaza pcrsoane de sex opus, incercind s3.-i intrez31'Casdi partile ascunse ~i intime ale corpului sau i;d dezgolescpropriile parti aseunse, in speranta secreta ca VOl' fi recompensati prin reciprodtate. Vin la rind"'sadicii' enigmatici, care nu cunosc aHa piaccre dedt sa pricinuiasca obiectului lor dureri f?i sufcrinte, de Ie: simp:a umilire pina 1a grave leziuni corporale ; ei i;>i au pandantul in masochiGti, a c8.ro1' unica pli'icere consEl in a primi de la obiectul iubit toatc umilintele 9i toatc suferintelc, int1'-o forma simbolica SULl real{L La alliL multe <Untre aceste tendinte ano1'male se asociaz{, ~i se incruci;;eaza, dar trebuie sa adE'cugam, sp1'e a incheia, ca fiecare din accste doua mari grupuri de care ne-am ocupat prezinta doua mari subdiviziuni: una din acestca cuprinde indivizii care i:;;i cauhl. satisfactia sexuala in realitate, in timp ce indivizii care alcatuiesc cealaltEl. subdiviziLlD2 5e multumesc cu simpla reprezentare a acestei satisfactii !?i, in lac sa-:;d procure un obiect real, 1;;;iconcentreaza intregul interes asupra unui produs a1 imaginatiei. Ca aceste manU, ciudEi.tenii ~i orari rcprezinta activitatea sexuala a indivizilor respectivi este 0 chF_'stiunc care - TIU admitc nici cea mai mica indoiala. De altfel tocmai in felul accsta isi cone CD ei insi5i simpatiile si C;'l,,-,turilD lo~ Ei isi d"L' S0.'111"'" l)np()~i 0E! ~s+e "o':ba rIp s~liy+itl1i~i dell' .1.--, 0111 parte-ne trebLlie sa adCrugan1 C[l 111aniile, ciudateD_iil!~ ~i ororile 111dGplinesc in viata lor exact acela;;i 1'01 ca satisfactia sexu21a norma13. in viata noastra ; ca, pentru a-~i realiza satisfactia, ei fac acelea:i;i sacrificE, ad~:sca foartcmari, ca ;;i noi, iar obscrvind indeaproape to ate aceste detalii ale vietH lor sexuale, putem descoperi aspectele prin care aceste 0T1Omalii se apropie de starca no1'malA :;;i cele prin care se indepftrtC'i1za. constata ca in acestc anomalii caracterul de indecenta, incrent actisexu_ale, estc dllS pin a 18. cxtri.::;nl~ indecent;} deveI11Ild tL1I'IJitlldine. 'Cc ntitudinc trebllie sa ad01Jta111 n01 fattl do aceste n1oc1alit~11finebbi~nuite de satisfacere seXllaL:l? l\ declara eft sintern irldigllati, a D.e nl.a:nifesta trVersit1l1ea,. a da asigurari ca Tiu lrnpirta~iJn aceste viciitnate aC2'itea nu )nseamna nimic ;;i, de altfel, nici nu ni se pretinde 0 asemenea atitudine. In cele din Ufma estc vorba de 0 catEgorie de feno111ene care ne c,olicita atcntia Ia fel ca orica1'e altfi categorie. A ne refugia in spatele afirrnatiei ci"i faptele acestea sint rare, ni:;;te simple curioziti'iti, 1nS2amna a 110 oxpune 13 0 raplda dezmintire. Dimpotriva, fenomenele de care ne ocupi'im 8int foarte frecvente, foarte raspindite. Dar dacd ni s-ar spune c::..~ Llceste devieri ~i per\rersiu.niale instiIlctului SC:>i::llal 111.1trebllie sa- ne . indUCE! in e1'081'e in ceea ce privE':;;terDodul nostru de a can cepe viata se:;(Ltal~i 111 general, atllnci rasp11nsul rlostrll 8.r fi prOH1pt: cit tin1p nll \'om fi inteles aceste forme morbide ale sexualitatii, eit timp nu yom fi stabilit raporturile lor en viata sexuali'i norma1&, l'K' va fi Ia fel de s-o intelegem pe aceasta din urma. Intr-un cuvint, ne aflam In lata unci sarcini teoretice _urgentc_l care C011stCl n a elucidcl per\'eri la care ne-am referit si l'aDorturile lor cu sexualitatea cons1derata
,.a. t::}l... ,. '---.1;" ...... 1. ,~,--._~.1,'._ ~. __J..
. '-'

v~.

t....~"-.

'-

~.

,.) ..

''-- ..

..-1.

11or111ala ..

.l.

--

indeDIinirea accstei sarcini ne VOlTlsprijini pe 0 remarca s1 doua fapte c1~experienti'i. Cea clintii apartine l~li Ivan Bloch care, cOl~ceptiei care considera toate aceste perversiuni ,,5crnne de clegcnerescenti'i'" adaliga C3. aceste indepartari de la scopul sexuaL aceste atltudini
262

cu prlVlre 1a obiectul sexual au exist;:tt din toate timpurile, [oate popoarele, atit la cele mai primitive cit ~i Ia cele mai civilizate :;;ica uneori ele s-au bucurat de toleranta ~i de recunoa~terea generat:l.. Clt prive~te cele doua experiente, ele au fost facute in cadrulcerpsihanalitice asupra nevroticilor ~i sint de natura sa orienteze in [nod hotarltor conceptia noastra referitoare la pervcersiunile sexuale. Simptomele nevrotice, am spus noi, sint satisfactii erotiee substitutive :'ii, dupa cum v-am fiicut saintrevedeti, confirmarea acestei teze al1aliza simptomelor s-ar izbi de numeroase difieuWlti. Aceasta nu Se justifica decit daca, vorbind de "satisfactia sexuala", subintelegem de asemenea t1'ebuintele sexuale zise perverse, intrucit 0 atare inte1'p1'etare a simptomelor 11ise impune cu 0 frecventa uimitoare. Pretentia ca h01110sexualii 9i inve1'titii a1' fi fiinte exceptionale dispare in fata constatarii c<l nu exista maCaI' un singur nevrozat la care sa nu se poata dovedi exbtenta unor tendinte sexuale anormale ~i ca mare parte din simptornele nevrotice nu sint dedt expresia acestei inversiuni latente. Cei care 58 numesc ei im;;i~i homosexuali nn sint dedt invertitii manife9ti 'Ii cG::J.~tienti, numarullor fiind roie pe linga acela al homosexualilor latenti. Sintem constrJ:l1'iiS~l consideram homosexualitatea 0 exerescenta aproape regulata a vietH amoroase, iar importanta ei cre9te in ochii nO$tri pe mi"l-SUT3. ce aprofundi'im aceasta viata erotica. Fara imloaiala, deosebirile e;,::Istente intre homosexualitatea manifesta :;>iviata sexualii normala nl! sint suprimate prin aceasta ; daca valoarea teoretici't a acestora 5e reduce IGmod simtitor, in schimb valoarea lor p1'aetica r<lroine intacta. Afli"lm chiar eEl paranoia, "Pe care n-o putem trece in categoria nevrozelor de transfer, decurge in mod riguros din tentativa de aparare impotriva inclinatiilor hQmosexuale prea violente. Poate ca va mai amintiti ca una din bolnavele noastre, in cursul actului sau obsesional, i~i i~ita prosot de care traia despartita; producerea unoI' astfel de simptome care simulcaza barbatul este f1'ecventa la femeile nevrotice. Cu toate ca nu aV811i de-a face cn 0 homosexualitate propriu-zisa, aceste cazuri pat a IJresupune multe legaturi cu 0 astfel de anomalie. Dupa cum probabil ca Eltiti,nevroza isterica i~i poate manifesta simptome1e in toate sistemele de organe, tulburind in felul accsta toate funcAnaliza ne dezvaluie in aceste cazuri 0 manifestare a tutu1'or tenzise perverse, care cauta sa substituie organelor genitale alte organe care, in acest caz, se comporta ca ni~te organe genitale de substitutie. Tocmai datorita simptomatologiei isteriei am ajuns noi la conoeptia potrivit careia toate organele din corp indeplinesc, pe llnga functia lor normala, un rol sexual, erogen, care uneori devine dominant, in a";\a fel incft tulbura functia lor norma1a. NCl1umi"tratesenzatii ~i 8i\:citatii care, in calitatea lor de simptome ale isteriei, se localizcaza in care in aparenta nu au nid 0 legatura en sexualitateCl.,ne dezvaastfel natllni loradevarata: ele constituie tot atitea satisfaceri ale .. t or 1 ~c[ormre 1 seXU31eperverse, A' veaerea carono. a_le organe ~l-au asumat 111 rolul de organe sexuale. Avem asHel prilejul sa constatam frecventa en care organele digestive ~i de excretie devin purtatoare de excitatii sexuale. Este yorba de aceeasi constatare facuta si in 4Lgatura cu Derversiunile, eu deosebirea ca in cazul acestora din u~ma faptul care n~ preocup,. poate fi constant fara dificultate ~i fara gre:;;, pe cind in cazul isteriei trebuie sa incepem prin a interpreta simptomele ~i a stramuta
1.1. ,

IT1 i11con~tiell.t teIlc1illtele

sexLlale

perv-erse,

In Ice de a Ie atribui.

con-

~tiir1tei ilic1ividultd.
2133

'i 'I ,.,-.,~;; ~"~

,,,I

..

Din numeroasele configuratii de simptome pe care ni Ie oera nevroza ohsesionala, cele mai importante sint acclea provocate de presiunea ten-'din,telor sexual~ accentuat sadice, deci perverse in ceea ce prive!?te scopul lor; in conformitate cu structura unci nevroze obsesionale, aceste simptome servesc drept mijloc de aparare a acestor dorintesau mai degraba sint 0 expresie a luptei impotriva vointei de satisfacere a acest6r8 ~i a vointei de aparare. Satisfacerea 1ns<1<;i, insa, in loc de a 50 prodace luipcl drumul eel mai seurt, se poate exprima in 2titudinca bolnav::of pe caile cele mai oeolite, manifestindu-se de prferin~a chiar impotrlva persoanei bolnavului, caruia Ii pricinuic;;te tot felul de suferinte. A]te forme ale 8cestei nevroze, pe care Ie-am putea numi scormonitCi:re, corespund unei scxualizari excesive 2 aetelor care, in cazurile nOrI1,aJe, nu sint d.ecit acte pregatitoare ale satisfaetici sexuale : bolnavii Val' sa vada, sa pipaie, sa stotoeeascc'i. In aceastCl constii explicatia enorr:G21 importante pe care 0 au adesea la bolnavi teama de orice contact ;;1 obsesia curEiteniei. Nici nu banuim dt de numer".ase sint actele naie care d~ fapt reprezinta 0 repetitie sau 0 modificare nnseaw .a masturbatiei care, se :;;tie, ea act unie~i uniform, acompaniaza cele mai diverse o1'n1ede deviere sexuala. 1\1i-81'i u:;;ar si1 multiplic legaturile care ata~eaza perversiunea de nevroza, dar ceea co v-am spuseste suficient pentru seopul nost;ru. Trebuie sa ne ferim inSEtde a exagera importanta simptomatidL PIezenta ill intensitatca tendintelor perverse Ia om. Ati auzit spuDlndu-se eEl se poate eontracta 0 nevroza cind cineva este lipsit ~lesatisfactia sexualc'\ nor-mala. Trebuinta alege in acest caz eai de satisfacere cinermale. Veti \'eelea 111a1 tlrziu cum sc petree lucrurilc in acest caz. intelege insa de pe acum ca, devenite perverse ca urmare a acestei n':\,lad "edat:Tale", tFndin~ele trebuic sa apara eu mai multi', violcni;.cldedt in situatia in care nid un obstacol real nu s-ar opune satisfactiei sexuale normale. Constatam de altfel 0 influeni;a analoaga 'in ceca ce pdvC'$te pe:rversiunile manifeste. Ele sint provocate sau favorlzate umed de faptul ca, drept urmare a unor circumstani;e pasagere sau a unal' conditii sociale durabile, satisfactia sexuala nonnala se 10v8?te de diiicultati insUl'montabUc. So ini;elege ca in alte cazuri tendini;ele perverse 81n1: independente de imprejur<'irile sau de conditiile favorizante I?l constitute pcntru indivizii respectivi forma obi:;;nuita a vietH lor sexuale. Foote veti inccrca impresia ca, departe de a fi elucidat raporturile care existEl int1'e sexualitatca normali'i ;;i sexualitatea perversa, nu am facut decH S2 Ie Indlcim. Totw~i, reflect<lti la urmatoarele: dadi esic adevarat ca, la persoanele linsUe de nosibilitatea de a obtine 0 S2tjSfactie sexualc'i normaUi, apar' tendini;e' perverse care, fara' aceasta, 5-,)r Ii manifestat niciodata, t1'obuie sr, admitem ci'i la aceste exista totu;;i ceva care Ie predispune Ia aceste pervisiuni; vi S2 pare mai eonvenabil, aceste perversiuni exista 1" de In tenta. Admii;lnd aceasta, ajungem Ia eel de-C11 doilea dintre faptele pe care vi le am anuntat. Cercetarea psihanalitica s-a vazut ob1i~'ata, intrc, altele, 8a-$i indrepte atentia asupra viei;ii sexuale a copilului, fiind determinata la aceasta de faptul ea amintirile :;;i ideile, ce apar la subiecti in cursul analizei simptomelor lor, 52 leagtl cu regularitate de pdmii ani de eopilarie Qi acestora. Toate concluziile pc care Ie-am formuIat in legatura ell aC2st fapt au fost verifieate punet ell nunct nrin obselvai;ijle directe gente asupra copiilor. Am constatat astfel ca \oate tendiutele perverse i~i au didacinile in eopilarie, copiii poartii 'in ei toate
254

predispozitiile Ia ace-stc tcndinte, pc care Ie manifcsta intr-o masura eompatibilii eu imaturitatea lor, pe scurt, d'i sexualitatea perversa nu estealtceva decit scxualitatea infantila amplificata :;;i disecatii in temhntele sale specifice 1). De data aceasta yeti privi pervesiunile (Untr_o eu totui aHa perspectiva, fara a mai putea trece eu vederea raporturile lor eu viata sexualii a omului. Dar eu pretul dtor surprize $i deceptii penibile! Mai 1ntii vetifi ispithi sa negati totul : ~i faptul ca toti copiii au ceva care merita numele de viata sexuala, :;;i cxactitatea observatiilor 110Flstre, ~i dreptul meu de a gi:1si in atitudinea copiilor vreo afinitate cu ceea ce C011damnam 1a pcrsoanele mai in virsta, cum ar fi 0 pcrversiune. Perrniteti-mi cleci ea in primul rind sa va explic motivele l'ezistentei dunmeavoastra, ca dupa aceea sa va expun ansamblul observatiilor mele. A pretinde despre copii di nu au viata sexuala - excitatii sexuale, trebuinte sexuale, un fel de satisfactie sexuala - $i ca aeeasta viata se treze~te la ei bruse la virsta de 12-15 ani, este, abstraetie facind de toate datele de observQtie, a avansa 0 afirma\ie care, din punct de vedere biolbgic, este 1a fel de neveroslmila, chlar la fel de absurda eu aceea dupa care copiii s-ar na;;tc f~lr~i orga11c gE'nitale~ acestea nefacindu-$i aparitia decit la virsta pubertatiL Ceca ee erupe la eopii, 1a aceasta vlrsta,este 1.1nctia .de rcproducere care, spre 3->;;i realiza scopurile, so se1've!?te de un aparat eorporc:l ~;dpsihic deja existent. Eroarea dumneavoc;stra este aceea de a confunda scxualitatea cu reproducerea $i prin acc'astil eroa1'e barati accesul la intelcgcrea sexualitiWi, a perversiunilor fJi nevrozelor. Aceasta estc, totu~i, 0- eroa1'o tendentioasa. Lucru uimitor, ea l~i are obin;;ia in faptul ca dumneavoastra inr;;iva ati fost copii ~i, ca atare, ati fost supu~;i influcntci cducatiei. Din punet de vedere pedagogic, sodecsentiale cste rcprin.1area instinctatea considercl Cd una din sarcinilesale tului sexual atunci dnd sc mcmiIesta cn trebuintcl ell," procreatie, de <.'\-1 limita, de a-I supune un2i vointe individualc earc sa sc incline in lata constiingerii sociale. Societatea este, de asemenea, interesata ca dezvoltarea complete! a trebuintei sexuale sa fie intlrziati:i pinel dnd copilul atinge Lin ani.lmit grCld de maturitate sodala, pentru ca in momentul in care accst grad cste atins educatia nu mai are nid 0 priza asupra cc'pilului. Daca seJ:(ualitatE'3 $-&1' manifesta prea :!E'timpuriu, ar nJpe toatel:>arlercle ;;i a1" ir05i toate rezultqtele atlt dy apevoie gobindit.e prln intermediul culturii. De altfel, sarcin<i de a infrina trebuinta sexualii nu ('sie nicir'data u,?o:ml, facindu-se in aeest sens cind p1'ea mult, dnd prea putin. Baza p,:, care se sprijina sGcietatm cmencasca este, in ma anaEz2, de nat.ura economIc<'i : neavind destule mijloace de subzisti?nta sprc a permite membrUm: sai sa traiasca fara a munci, sodetatea estc obligata sa limiteze numarul membriJor sEd :;:i Si'l Ie deturneze energia de la activitatea scxuala spre mune<'i. Ne aflam aid in prezenta eternei nevoi vitale care, aparuta a data cu omul, persista :;>iin zHele noastr'C. CEl sarcina de a mladia ExperiE;nta Ie va fi dovedit educatorilor ,'ointa sexuala a noii generatii nu estc realizabiltt decit daca, inainte de furtuna tuml,tltoasa a pubertatii, copiii sint determinati dih primii ani
1) --"~ se ved2<t, fn legatura ell aceasta. capitolul consacrat sexuallti1tji infantil>:' in Drei Abhandlttnyen ZUi' Sexllaltheorie. in S. F r cud, Gesammelte SchriJtn, vol. V.! Jnternationaler Psychoa:nalyti::;chel~ \Terla'?1 1924. C\fOLl tract.}.

265

viata sexuala, ceca ce nu este dedt 0 pregatire pcntru aceea a virstei de adult. In acest scop Ii se interzic copiilor toate acti'viti'itile sexuale infantile; ei sint abatuti de la aceasta, in speranta utopica de a face ca viata lor sa fie asexuala ~i, treptat, s-a ajuns sa fie realmente consideraUi ca ata1'e, credinta Ia care ~tiinta ~i-a adus -confirmarea. Spre a nu veni in contradictie cu credintele profesate ~i Cll intentiil~ subsecvente, se neglijeazi'i activitatea sexuaEi a copilului, ceca ce este departe de a fi doar 0 atitudine fadla. iar in ~tiinta arc lac pur ~i simplu 0 limitare, in sensul ca aceasta activitate este conceputa inm.od diferit. Copilul este consider at 0 fiints. pura, inocenta, 9i oricine 'il descrie aItfel este acuzat de a saviqi un sacrilegiu, de a se deda la un atentat nelegiuit impotriva sentimentelor eelor mai tandre ~i mal sacre ale umanitatii. Copiii sint singurii care nu se. lasa in:;;elati de aceste eonventii; ei i;;i pun in valoarea eu toata. naivitatea drcpturilor lorbiologice ~i dovedesc in fiecare clipa ea, pentru dln:;;ii, ealea spre puritate rEnnine 'inca de parcurs. Este destul de dud at faptul di aceia care neaga scxualitatea infantiJi'i nu renunta la 0 cdueatie in accst sens ~i condanma eu cea mal mare sr.:cveritate, ea fiind ni~te "c1eprinderi rele", manifestttrile a ceca 'ce 8j neagiL Pe de alta parte, este extrem de interesant, din Dunct de ved,~re te~retic, faptul ca primii dnei sau :;;aS2 ani (En ~dat8., adica vlrsta la care prejudecata unei copilarii asexuale S2 aplica cd mai putin este inviHuita la majoritatea oamenilor de ceata amneziel, pc care numai cercetarea psihanalitica reu~e~te ,5-0 risipeasca, dar C~-lrc a11tcrioI' s-(] $i dovedit pcrmeabilJ pentru anumite str:ucturi oniricC', voi ariita acum ceea ce apare ell maXhl1UlJl d~? pr0cizie~ 'atlJl1ci va dnd stueliem viata sexuala a eopiluluL Pentru mul I1mItA cbritate, "vol cereperlTIisillnea sa introduc in acest SCOD 110tiu11E'21. de libido. Prin analogie eu foamea in general, libido desemn~~az[\ 'forta, eu CDTe S2 manifestr instinetul de absorbtie a 11r2no1. Celelalte netiuni, cum slnt e}[d:talj,ia s,i satisfactie se::Kuala~ 11U_all 11evoie de eXDlicatie. \1 eti vedca~ :;;i peate ~eti seoate' de aici un argument impotriva" mea', (';1 a~tivltatilc sexuale ale sugarului of era interpretarii un spatiu nemu.rginit.Obtinern aceste interpretari supunind simptomele 1a a analiza regresiv8.. Cele dlntii manifestari ale sexualitatii, care au lac la sugar, so leaga de aIte funetii vitale. A9a cum :;;titi, principalul iJlteres al sLlgarului se refera la .. alimentatie; cind e1 adoarme satul cu sinnl mamei in gUTe" ne Infati~eazfi 0 expresie de fericitd satisfactie, pe care n.13.i tirziu 0 vom gasi in urma satisfactiei sexuale. Acest fapt nn este sufkient ca S3. oconclu.zie. Observarn InsEt ca sLIgar1.11 oeste totctea"llna dispus sD reinceapa ingestia alimentelor, nu pentru ea ar avea nevoie, ci -dnaI' pcntr1.1 ac~i1jIlea in SiIIC:. Spllnenl ln acest caz ca, el sLlge:; iar faptul ca, facind aeeasta, el adoarme din nou ca 0 expresie de beatitudine, ne demonstreaza ca suptul ea atare i-a procurat satisfactie. In general, sflr~e9te prin a nu putea sa adoarma fara sa sugB.. Primul care a afinnat natura sexualEi a acestui act a fost un pediatru din Budapesta, elr. L i n d n e r, Persoanele care ingrijesc copiii ~i care l1U cautii nicldeC1JITl sa adopte 0 atitlldine teol'etic~i~ par sa foru1ltleze c1supra accsEle If7i da1.1 perfect de bine tlli D.C't 0 jLldeeata asen1anatoa.re. _acest~\~nLl ser\re$te la u:n 11101ne11t CL::lt decit ca UI1-111.ijloc de seal11Cl CEi procul'a

sa-~i disciplineze

viicl in aceasta 266

0 "obi:;:nuinta

:;;i daca. cODEnl nn vrea

renunte spontan la aceasta obi:;;l1uinta, incearca 88.-1 dezbarc asocnndU-t impresii dezagreabile. Afliim 1nfe1ul acesta ca sugarul savi:rgeffte 8ct;~ care nu-i servesc dedt la procm'area placeriL Piirerea noastra este iCil ei a 'inceput prin a tra1 pEicerea cu prilejul ingestiei hrnnei, dar e[\ nu. Va intirzia s-o izoleze de aeeast1i. conditie. Rclportind aceasta sonde plticore la zona buco-labiali'i, clesem.1111mzona respectivii e1.1 l'lUi.nele de zona erogenc1 :;;i consic1eram plikerea proeurata de actul suptuLLui ca 0 pl.lcere sexuaUi. Desig1.1r, vom avea inca de discutat asupra .J1egHimit<=itii acestor clesemnari. Dadi sugarul a1' fi in stare sii ne impart[[~easca ceca ce s1mte el, eu :siguranta c(\ ne-ar declara ca suptul la sinul mamei eonstituie actul eel niai important al vietii. Spunind aceasta e1 11-a1' gre~i dtu:;;i de pu~in, deoarece prin acest singur act el 19i satisface doua mari hf2buinte ale Nu Em.l uimire aflam, eu ajutorul psihanalizei, cit de mare este psihica a acestui act, a earui influenta persista apoi intreaga Actui co C011sta in sugerea sinului matern devine punctul de pIecare a1 intregii activitati sexuale, idealul niciodata atins al o1'ic31'oi satissexual~ ulterioar~, idE'al 1a care aspirE[ imaginatia in mornentele de mare trebuinti"', 3i de Dri vatiune. Astfel, slIml l1'.atern rcnrezi11ta obled al ii1sti~lctului '- sex~al 81 este iustificata stradui~ta mea " va da 0 idee cit mai eXClcta desim~ impo~tanta acestui prim' obiect intregii cercetclri ulterioare privind obiectele sexuale .. desprc 1npc care 0 exercita in toate transformarile fii substitutiile in domeniile: cele mai inclep[irtnte ale vietii noastre psihice. copilul inceteaza de a l11ai suge sirnd,inlocuind"Ll-l printr-o 1)l'opritI1ui sau corp. El 1110epe S8.-$1 suga degetul tn~~re, li111ba. astfel pLftcerea, far a a avea nevoie pentruh aceasta de 1111 condirl aI.:::lra, iar apellli la 0 a dOlla zona a corpului 111tLlreE7tc ~~d
'\Sa

IIl3.1 -nTult

~xdl:a~;i3 NL~I~o~~:e~~~~:~teJ~g:~~~11~:1~~11~i~~2~ ~~P7J~I~~~~n~~l~1; corpl~l, el descopel'a p2:.rtile cfeosebit de excitabile ale


gerlit3Je, 1
1(1 onal11S:rll .

gfisinc1 in acest

tel drtllTlul care -va sfir~i prin

a-I

U81a
.U . .l-

:racterlstici

irnpcrtant-a actului Sllpt1JJ-ui, anI degaj3.t CiaUci caale sexualitatii infantile. Aceasta se leaga indeode sat,isfcic-f~re~::j_ rnarilor trQoui:nte crgan.ice 9L In pIllS, se COlriporta

relief esentiale

J:nt:.r-UD lTIod Clutoerotic.~ adic8. i\~i afl~~~ biectele in o corp .. Ceea (:8 a cu. Cf'2 ITlai 1113-r2 claritate In. legatu.ra cu ingestia hranei} 3e III E?i111 ell e:xcretia_ ... l\jungelTI la cOl~cl1.1Zia CR e:Lh11i:narea 1Jriru::d ;;i a conti:nt-~b.. ll1,.:d intest1l1al este pentrll . 0 sllrsa d;~ pl}h~ere -$1 ca. c1 face de l.ndata elortuTi sa-9i organizezeIn a9ct fel aC::;3tt~ E1.ctiL1l1i irlclt sf"i din elf~ n1a~{iIrlUln de l)l,lcere, datorita exciZOllCloT ale D1l1coaselor .. l\jl1DS la acest ltJTnea exterioartl Ii aparc, r21YiarCa a Itli LOLl .. '1..1idreas, ,cO: tlD eel 0 forta cliutarii IJlacerii, laslnc1 sli S2 Intrevada ill \fiitor COI"lflictc ex:tcriocu~e :;;i il1terioare. I se i11terzice sa se descotoros:?asca de sale chid ~i CU1U VTea el, fiind silit~sa se c011for~ ,n:,1/~zeindicatiilor vellite din. altar 'Dersoa112. Sprc a 52 obtine din ca t;:)t ceca co S8 raporteaza la ascuns. CODill11 este obligat sa e1 rru

..

'.

1a acest~ surse de pl~ce~e, .i se ir:c~lca con.\~inger~a fttnctlllDl este 111G2Cent $1 tre:bll18 la in. 11Ul11c,le dcrnrlilrlC(\':-u.~cr-t

niei

Ul1

dez:[llst 'In. fata

excre267

m~nt~l?r sal~, pe c?r~ Ie socoate ca facind parte din corpul sau; "'I:: desparte de eIe n1.1 u~urintii 9i Ie folose'jte ca un prin "cadou" pcn1:'T!. eu perso~J;1~l\?c care Ie ;o1pn~ciazan mod deosebit. CWal' 9i dupa p i cati\l \l. l'e'\.!$its<)1-1ezbare de aceste inclinatii, e1 continua sa d asupra "eadoull.li" :;>i."banilor" vaIoarea pc care a acordase telal' .. P\lfe in s~nhnb deos~bit de l111ndru de ispravile p)= care de acWl ur~narii. Intuiese cl va stfaduiti sa nu ma intrerupeti ~i sa-Ini replica~Jl: ,.Dcstulc\l aceste ororl! Sa pretinzi ea defecarea este a sursll de satisfactie s~x~ala, deja utilizata de sugar! Ca excremcntele sint 0 substiml2. pretipasa, iar. anusul \111 fel de organ sexual. N-o vom crede in n:,ptul capului; dar intelegem prea bine de ce pediatrii 9i pedagogii rXlI vor ~;a auda nimic de psihanaliza $i de rez1.1ltatele sale". Lini~titi-vi:L PlJr ~i sirnplu ati uitat di, dad! v-am vorbit de faptele pe care Ie CG2T]porta viata sexuala infantilii, aceasta a fost in legatura Cll faptflc de perversiunile sexllale. Adica dumneavoastrii n1.1~titi di 1a 111.:m;:;ero~i adulti,atlt hompsexU\1li elt ;;;i lwterosexuali, anusul inlocuie;;;te 1'e"lmente vaginul in raporturile sexqale '? . $i de ce n-ati ~ti ell exista viz1 pentru care derecarea ramine, pentru toata viata, 0 sun:.a de voluptatl? pl2 r:are ei sint departe (12 ;; 0 clispretui ? Cit des])re interesul Sl'i"citat de actul defedirii 9i place rea provocata de asistarea la acest atunci cil1d este savil'~it de un aUul, CR sa va lamuriti nu aveti sa va <lcl:resaticopiilor in9i$i atunci c1nd, fiind destul de mad, ei sint lH stare sa vii vorbeasca de acest lucru. Se inte1ege ca nu Vi] trebui sIi, incepeti prin a-I intimida pe ace9ti copii, pentru ca daccl Dti face-o njl!. ati Qbtine nimic de la qin9ii. Cit despre c!?lelalte lucruri in care nu sa credeti, va recomand rezultatele analizei ~i observarii directe a sa fii rauwdor ca 5;01 }"}U ;;;i afinn in f'dta dumncavoastra catrebuic vezi lucrurile il9a cum se prezinta cleo Nu vad nici un inconvenient in fCfptul Cd gasiti sllrprinzatoare afinitatea pe care 0 postulez en intre 2[:tivitatea sex1.1alainfantilii si nerversiunile sexu<:rle. Cu toate este aid vorba de 0 rel~tie' n{ totul fireasc;'i, pentru ca dad, cqpilul "r'e o viara sexuala, aceasta nu poate Ii decit de' natura pervers~l, dat faptul ca, in .afara c'itorva vagi indicii, Iui. Ii lipse~te tot ceca ce face diJ1 sexualitate 0 funct1c de ppcrei'\tie. Ceca ce caracterizeaza, alta parte, toatc perversiunile,este faI)tul ca lor Ie este strain esential al se~ualitatii, adid procreatia. !ntr-adevar, n01 calific;~!m per versa orice activitate sexuald care, rernmtind la procreatie, 1'e9te placerea ca pe un scap independent de acesta. Intelegeti in acesta Cd linia de c1emarcatie si de cotitura a dezvolt<'irii vieth sexuCile trebuie diutate in subo1'donar~a sa lata de scopurile procr~atiei. ceea ce se petrece inainte de aceastil ~otitura, tot ceea' ce S0 . pl~ocreaticj, tot ceea ce serv0i-?tedoar ca izvo1' de placer' prime$te nnrea prea putin recomandabil[l de "perversiune" ~i este, ca atare, ;;:o::rtit dispretului. Dati-mi voie, prin urmare, SfHl1i conUnui suma1'a cxpunere aSljnr8 sexualitatii infantile. Tot ceea ce am. SpL1S privire 13 -ceIe doua ~i&cu teme de organe 81' putea Ii camplE'tat tinfnd seama de c01e1a1tc. sexualii a copiluIui cuprinde 0 serle de tenc1inte oa1'tiale care se eXel'citil independent unelede alteIe $i care utilizeaz, in vederea DltceY'iJi" fie insu~i corpltl co})ilului, fie obiecte e:xterioarc. Printre' OrJlal1~I~:; s"Li~ a s ~r{} carora Sf? c.xcrci.t1 acti\lit:~!t~~a2xuala a copilului, org3.n~12

nu fntirzie sa Genpe pri111ul lac, cxbtci persoane care, de. 1<1 oll::l.nisl11ul itdlconstient a1 primei lor copiEirii S1 uina 1:1oIl<.mismulfortat al pubetUitii l1U aU cunoscut niciodata alt~. stm5[l de plikere de6It 'pmp.Hle lor organe genita1e, iatla unii acea,,,Ui situat,ie 5e prelunge~te chia. ~i mult limp' dupa pubertate; De altfel onanis:Dul nu face parte dintre acele sJ.biecte u~or de expediat, oferindu-ne materie pentrll' considerat.E
rCf)lriple.

dorintei mcle de anl.-111i scurta cit 111al ult posibil expunem vad obligat sa va mai. adaUg cUeva cuvinte despre cUrlozitatea s2xuaJa a . Ea este 0 caracteristici'i de baza a sexualitat,ii ii1fantile ~;i 0 foarte mare importanta din punctul de vedcre a1 simptorna.tologiel n.evl"ozc1or. Curiozltatea sexuala a copilului ihcepe a 52 marifesta devrernc, uneori inaintea celui de-al treilea an. Ea nu are ea :?tlnct de plecare deosebi1'ile care separa sexele, aceste deosebiri neexistind peniru copii, care (mai ales baietii) atribuie celor doutl sexe organe genitale, pe acelea ale sexului masculin, Clnd un h'ilai r'i.escopera la sora sa sau la (j tovara:;;a de joaca existenta vaginului, e1 incepe prin a nega marturia p1'opriilor sale sinlturi, neputindu-:;;i di a fiinta omeneasca a1' putea ii lipsiia de un organ c2I'uia atribuie 0 aUt de mare importanti' .. Mai tirziu e1 se inspairninta Hl fata posibilitatii care se reveleaza :;;iincepe slH;i figureze actiurlca anum..ltci' amenintari care i-au fast adresate antel'ior din cauza excesivei atentii pc, care 0 acol'dase lnicului sau membru. Cade astfel InsL'ipinirea a ceca ce n1.1mimnbi "complexu1 de castratie", a carui forma influenteazii aSupra caracteruIui, daca ramine sanatos, asupra n2vrozei sale, daca se imbolnave:;;tc, asupra fenomenelor de rezistenta, daCE! recurge 1a un tratament psihanaIitic. In ce-o prive~te pe fetita, :;;tim ,di ea considera drept un seron de inferioritate absenta unui penis lung vizibiI, ca 11invidiaza pe baiat ca poseda un asemenea organ, ca din aceasta invidie i2 na:;;tere 13. ea dorinta de a fi barbat 91 ca aceastiS. dodnt3. S8 implicii mai tirzfu in nevroza provocata de esecurile triiite in indenlinirea misiunii sale de femeie. De altfel clitorisul indeplineste la oTice fetitA 1'011.11 penis, fEnd sediu1 unei excitabilitati deosebite, de organul care li procura satisfactia autoerotica. Transformarea fetei in femeIe se caracterizeaza in special prin faptul ca aceas.til sensibilitate se deplaseaza la timpul potrivit 9i in intregime de 1a clitoris 1a orificiul vaginal. In cazurile de anestezie zisa sexual a a femeilor, clitorisul 19i
Impotri\'j
;'23., m"'>

!Jastreaza intacta S211.sibilitatea sa.

Intere.sul sexual

8.1

copiluJui S8 indreapta in primel rind as1.1prapro-

de sfinxu1 teban 2) ; iar acest interes este eel rnai adesea trezit de teama goista provocata de venirea pe lume a unul nou copil. Raspunsul 1a lndemina parintilor, ca bebelu'~ii sint adw~i de barza, este primit, Hi-aides \decit S-3T crede, ell nClllCI'c:d;::Te cl1iar si de catre cODiii 111.ici. l1TIDresia de "" ",. t" _ ~ . ..a fl pacallL Cc Cel man cm-:trbule mUlt la 1201ar23.cc'pllulm :;;1 1a d2Zvoltarea indepcmdentei 5"1('. Copilul nu este in58. in stare sa rezolve
1.. _ ~

'~)lt~ll.1.ei originii copiilor, adica as:'Jpra, probleJllCi de forid a intrcbarii 'pllse

'(Not.a trad).

In cea mai Cl.luoscuhi Iegenda tebana privitoare la sfinK, l:ntrebarea pusa de maustru lui Oedip este; "ee animal ,merge diminea1;a In patru picioare, ]a :amiaza In daua, iar seara in trei picioare? Dezleglnd "enigma", Oedip ~i-a salvat viata, pe cIud sfinxul f?i-a bcheiat, potrivit prezicerii oracolului, existent a,
1)

""-

269

aceast<'i lJroblem.a

insuficie'nt

prin propriile sale mijloace. Constitutia sa sexuala ineE dezvoltatii iimiteaza facultatea sa do cun~m;;tere. Se adnilte in domenjul
dCDinde
.. ~

mai intii ca pelume copiii vin ca urmare a inghitirii 0 data cu alimentele a anumitor sub stante speciale )i ignora faptnl ca numai femeUe potsli
fadi capii. CODilul aHa lucrul acosta mai tlrziu 8i izgonestc
ba8mo10r exDlicatia
. ,

dupfl

care

venirea

J.

De lum~

a copU'lor

dE
t,s:tLil

11rano, Crescind, copilul 1)1 dB. scama Cd 111depline~te un al1umit 1'01 in apariti3 copii1or, dar inca nU-$i defini acest. ,l~ol.: Dac.a surprin~le ,i.ntimpl.ator L~n ~ct sexual, ..
acesta a tentatJVEl de vlOlenta,

consumarea

unei anumite

0 1l1cmerare brutala : Talsa concC'ptIe S2Q'CB a coitului. Cn toatc acestca, l1U stabile'7te inlediat 0 legaturi:'i. intre ;CfS[ act si 11asterea de noi cDpii. Si cniar cLlca observa pete de ~au r;e ~c]:jeria ~na!:nei~ v,e'de ~11, C,easta claar 0 ,do~'ac1,a ::t d la C;1re s..;.a (fcciat tatal. Inca $1 ll1a1 tlrzlll a banUl ea orga11ul al l)arbatului indepline$te 1111 1'01 esel1tial in copiilor: d-nI' , aC1Jn1 ITU a urinei. atribtii accsttli orgal1 altEi functie decit

,. ~

';J.':'LL

ac'eca de evaCl12Ll'P

Toti atunci
aceastEi

ered 10. inceput di na9terea are loc 211US. Numa'{ Sc' stinge interesul lor pentru acest organ, ei abandoneaz~l 9i 0 iniocuiesc prin aceea ca ei presupun cd sa1' na9te lac~ in redescnide in ,C<.:'st scop. Ei mai situaz:'\ lnlr-e sin1- ll.nde ,~i-ar face aparitia nOlII nt~scllt. Irl feltl~;.

,.,c~,'
C'-~~~L~ ....

~"
.11.1

raraclt

In 19noranta

1 .'~'1 e}..p ora..tlle

sa~ trece

pe Jlnga

. ,,< Q .~, p'" S2.h.:',,, St::... 8JJ10lJl,,'-

ea~ pl1:1a 111 Cllp2. 111 carc~

.. ~

C!.

"o~l;t~+."
.L '--~~

.Let

l~eCl

'~, "1'O1~ "~'? S,,:XL u d ..... cd_z~,

tiel pc ~~~:'s~~ l~~~l~~~;i;~tin~t~~\i~~iDcl intr_~~b~i~'~~t~~'~l~~~~~~~~~,


bereaza de n,aivitatea -sa init.iala.

11

pi'.-

F'ara IndoiaLi ca ati auzit Splul.lndll-se privitoare Ia cauzalitatea sexuala a nevrozelor


a sin1pton1~elor, psihanaliza da 110ti1J11ii de sexllal

spre
;;;i

ll1entille

teze1.~c:

semnificatia
0 exti11dere

sexua]2
e:x:ageratEL.

Acum sinteti cauabili sa judecati dadi aceasta extindere este intr-ade\'3.1' nejustificatl Nu am extins' notiunea de sexualitate dedt exact in mc'isura necesara Dentru a uutea include aid viata sexual,s.a neI'veI'silor $i pe aceea a cOpIiloI', Cu ~lte euvinte, nu am f~ctlt dedt sa-l restit: sfera caI'e-i apartine. Ceea ce S2 intelege prin sexualitate in afara psi-. hanalizei este 0 sexualitate ell toiul restriDse" 0 sexualitate pusa exc11.Jsiv in serviciul procreatiei, pe SCUl't, ceea ee se nume~te viata sexuala normala. *
*

XXI
DEZVOLTAREA $1 STRUCTURILE LIBIDOULUI SEXUALE

Vl11Cl seXllal1t.at.e8..
~ " ~~,

Am impn-'sia eEl nu a111izbutit s;'i va eonving, a:;;a cunl 0.9 fi dorit s~o ,lac, despre impo~'tanta pervers.iunilor pentru C~)l:ceptia n~aS,tra prirl.">111

lJrnlare,

VOl aduce con1pletarl,


1
~L ,,'

:;.,.

p;.,,,,",,

In p'!un\il, la. ceJ' ce v-an: n~ chal, In ;-egal.Ul'd 3.ceaSla una., cu . 1\u trebLue credetl ea nUl1ldl pnn stucherea pel'v,"rslLlDIlor anl ajuns 10. moc1ificarea notiunii de sexualitate, care ne-a atras 0 aUt de violenta opozitie. Studiul sexualitatii infantile a contribuit la intr-o mElsurj inca :;;i mai mare, jar rezultatele convergente furnizate de ambele domenii au fost pcntru noi decisive. Dar manifestarile sexualitatii oriclt de evidente 0.1' parea 10. copiii mai mari, 10. inceput par totu9i a se pierde in vag 9i indeterminat. Cei care n1.1tin seama de dezvoltare ~i de relatiile analitice 'lor refuza acestor mal1ifest,'iri aricc; car2der sexual :;;i Ie VOl' atribui mai degraba un earadel' neclifcrentiat. Nu uitati ea inca nu sintem in posesia unul cdteriu unanim recU{10scut C31'e ~{l he Dermita afirmarea en ccrtitudine a naturii " scxuale a tiJ1ui f2nomen ; nu cunoa!?tem in aceasta privini;a decit iunede reproclucere, despre care am :;;i aratat di ne ofera 0 definitle Drea ingust[l. Criteriile biologice, in genul neriodicWltilor de 23 s1 de 28 de zile stabilite de W. F 11e s s i), ~int in~a Ioarte cliscutabile ; p'lrtieularitatile chimice ale pro~es~lor sexual~, part~culari~ati pe care, dO,ar Ie presupunem, C1"}teapta fIe deseopente. Dll1Jpotnva, perversmmle sa sexuale ale adultilor sfnt un fapt palpabil 9i nu dau na:;;tere 1a nid un Echivoe. A:;;a cum n2-0 dovede:;;te denumirea lor general admisa, ele iae incontestabil parte din sexuo.litate. Indiferent ca. sint considerate semne de degenerescenta sau alteum, nimeni n-a avut curajul inci't sa Ie claseze in alt domeniu dedt al fenomenelo1' vietH sexuale. Chiar daca nu ar fi vorbadedt de perversiuni :;;itot am fi p~ deplin autoriz3'~i sa afirmam ea sexualitatea 9i procreatia nu eoincid, dat fiind faptul ca oriee perversiune constituie 0 negare a scopurilor atribuite procreatiei. lntrezaresc in legatura eu aceasta 0 paralela care nu este lipsita de interes. Pe cind cei mai multi confunda "eon:;;tiinta" cu "psihicul", noi am fost obligati sa largim notiunea de "psihic", recunoscind existenta unui psihic care n1.1tine de con:;;tiinta. La fel stau lucrurilc eu identitatea pe care unii 0 stabilesc intre "sexual" 9i "ceea ce se raporteaza la proereatie" sau, intr-un euvint, "genital~', pe dnd noi nu putem dedt sa admitem existenta unui "sexual" care nu este "genital", care nu are
'"

-lIt

L'

~"t"

pc Clt ImlV;:::

st.a

Otorinolaringolog berlinez, socotit de Freud "un Kepler al biologiei". Conceptia sa cu privire la etiologia a~a-numitei nevroze nazale reflexe,ca ~i "teoria perioadelor". au exercitat 0 puternica influenta asupra Yntemeietorului psihanalizei. (Nota tract.).
1)

271

de-a face ell procreatia. Identitatea despre care ni s vorbef;>te nu este decit o1'111a15 lipsita de ratiuni profunde. ::?i Dar c1ac;l existenta perversiunilor sexuale aduce in aceasta privinta un argument hotaritor, CU111e explica faptui ca acest argument inca s nu ~;i-a f2cUt remarcata forta f;>i ca problema n-a fost rezolvata demult? Nu v-a,? putea spune, rlLSa m1 se pare ca trebu1e sa vedem cauza in faptul c:5. perversiunile sexuale sint obiectul unei proscrieri deosebite, care ~ repercuteaza asupra teoriei f;>i e opune studierii lor 9tiintis fiee: S-ar zice ca oamenii 'lad in perversiuni ceva nu numai dezgustator, ci 91 monstruos $i primejdios, de care se tem sa nu fie dU$i in ispita in fond, sint obligati sa reprime in ei in;;i;;i 0 invidie secreta fata eei care Ie practica in feIul aceleia marturlsite de landgrafu1 justitiaI' din celebra parodie Tannhfiuser : "La Venusberg, e1 $i-a uitat onoarea 9i datoria ! - Vai! n1..1oua ill 8-ar intimpla asta !II n In realitate, perver;;ii sint nif;>tebieti damnati care ispa;;csc foarte aspru satisfactia pe care 9i-o procura cu atlta dificultate. Ceea ce, in ciuda oricarei bizarerii a obiectului ;;;i scopului sau, face din activitatea perversa un comportament incontestabil sexual, este faptul de actul satisfaetiei sexuale comporta eel mai adesca un orgasm eompid :;ii 0 emisiune de sperma, fire:;;te in cazul persoanelor adulte; la copE orgasmul $i emisiunea de sperma nu sint totdeauna posibile, fiind inlccuite de fenomene carora nu Ie putcm atribui totdeauna eu certituain2 un caracter sexual. Spre a comp1eta ceea ce am spus ell privire 1a importanta perversiunllor sexuale, doresc sa mai adaug urmatoarele. hi pofida oricarei disereditari $i a abisului prin care S2 inceard"i separarea 1m' de activitatea sexuala normala, nu slntem mai putin obligati sa ne inclinam in fata observatiei potrivit carda ;;i viata sexuala normalil implica cut are sau cutare trasatura de penlcrsitate. Chiar $i sarutu1 poate fi calificat drept aet pervers, pentru ca d cansta din contopiretl celor doua zone bucale era gene, in locul celor dOLiaorgane sexuale opuse. Cu tocte acestea, nimeni Eu-l respinge ca fiind pervers; dimpotriva, pe seena e1 este ca 0 expresie voalata a .aetului sexual. Sarutul, Intre altele, dnd este aUt de intens incH se insote$te, cum se intimpla nu raroori, de orgasm $i de emisiune de sperma, se transforma cu uE)urin1a 91 in intregime intr-un act pervers. Este de artfel u$or de constatat ca El explora cu privirea si a palea obiedul constituie pentru unii 0 cOnditie indispensabila a placedi ~exuale, in timp ce altii, dnd s'1nt l:1 apo- ge-ule},:citatiei sexllale, Inerg pina la a-~i ciupi ~i lJ.1U$ca partElleTll1, iar la indragostiti in general excitatia cea inai putemie<'i nu este totdeauna provocata de ol'ganele genitale, ci de 0 alta reghme oarecare a corpului partenerului. Am putea multipliea 1a inf1nit asemenea constat:'iTi. Ar fi absurd sa excludem din categoria normalilor si sa considertlm perverse persoanele care prezinta aceste inc1inatii izol~te. Recunoa~tem 'mai degraba, Cll 0 chritate din ce in ce mai mare, ca nota esentiali'i a perversiunilor consta nu in Ciceeaca ele e1udeaziI scopu1 sexual, cd ini.ocuiese organele genitale prin altele sau ca prezinta 0 diversificare a obiecS1 invariabil 21 acestor detului, ci mai curind in caracterulexclusiv viatii, .caracter care Ie face incompatibile cu' actul sexual in caEtatca sa de conGltle a procreatiei. In masura in care actiuIlile acestea nu inten/in in s~vin;;irea actului sexual dedt ca 0 pregatire saU co. 0 int2'

rl'~. c,r fi injust sa Ie califidim drept pervershmi. Se intelege ca prano1'mala de sexualitatea perversa este 'Carte acoperita de ade de acest fel. Din aceste fapte rezulta in chip e\<i'~nt ca se.x:ualitatea normala este produsul a ceva ce a existat inaint20 e1 f-liC2, nu s-a putut forma dedt dupa ce a eliminat ca inutilizabile ur:de din aceste elemente preexistente 9i a conservat aUele, spre a Ie sL'.oordona unui nou scop, scopul procreatiei. Lnainte de a utiliza cun09tintele pe care Ie-am dobindH referitor 1a m:';'vcrsiuni, pentru a intreprinde, in lumina lor, 0 noua cercetare, mai ~,profllndat;'i, a sexualitatii infantile, tin sa va atrag atentia asupra ul1ei importante diferente care exista intre acestea. Sexualitatea perversa est", in general perfect centralizata, toate manifestarile sale tinzind spre acela9i scop, care adesea este unic; una din tendintele sale partiale devenind in general dominanta, se manifesta excluzindu-le pe cele1alte sau subordonindu-le propriilor sale intentii. Din acest punct de vedere, intre sexualitatea normal a 9i sexualitntea perversa nu exista deosebire decit aceea care corespunde deosebirii care exista intTe tendintele lor partiaie dominant8 :;;i, prin urmare, 1ntr8 scopurile lor sexuale. Se paate spune ca, aUt in cadruI uneia cit ~i a celeilalte, exist a o tiranic bine organizata, singura deosebire privind grupul care a reufilt sa acaparcze pute1'ea. Dimpot1'iva, sexualitatea infantila, considorata in ansalTlblul ei, nu prezinta .11iC1entralizare, nici organiza1'e, Loate c tendintele partiale bucurindu-se de acelea~i drepturi, fiecare cautindu-;;;i placerea pe contul sau .eropriu. Lipsa de cent1'are 9i existenta acesteia 58' ,)corda in chip firesc cu faptul ca cele doua sexualitdti, cea pc'rversa ~i cea normala, deriva din cea intantila. Exista de alttel cazuri de sexualitclte perversa care prezinta 0 asemsnare mult mai mare cu sexualitatea inrantili'i, in sensul ca numeroasele tendinte pa1'tiale i:;;i
ir:.

(K:,~,i2 care desparte sexualitatea

eoordolla eu celdaHe. Acestea ar fi cazuri de infantilism sexual mai dedt perversiuni. Dupa aceste preliminarii putem aborda discutal'ea unei teze care ni se va prezenta negre9it. Ni se va spune: "De ce va ineapatinati sa numi~i sexualltate aecle manifestari ale copilariei pe care Ie considerati ehiar dumneavoastra nedefinite ;;i care nu devin sexuale dedt Jl1ai tirziu? De Ct', multumindu-va ,doar cu 0 descricre fiziologicd, nu ati Sp~:,,2 pur ;;1 simplu cd la sugar se observa aoctivltati care, a;;a cum sint acL~ st;?tului saU acela al retinerii excrementelor. dovedesc numai ca e1 :.:-auta plikerea pc care 0 poate trai prin intermediul anumitor o1'g8.no? Sustinind aeeasta, ati evita lezarea sentimentelor auditorilol' s1 cititorilor dumneavoastra prin atribuirea unei vieti scxuale copiilor ~bia la viata". Desigu~, nu am nid 0 obicctie' impotriva posibide ;:i cauta placerea prin intermedini cutarui sau cubirui organ; nu uit ca pliicerea eoa mai intensa, aeeea pe care 0 d21acuplarea, nu est2 decit placerea care insote~te activitatea organelor sexuale. Dar lni-a'~i putea spune cum :;;ide ce aceastEi pIdcere locala, indiferenta 1a inceput, dcest caracter sexual incontestabil din fazcle de dezvoJ.tare ulterio8.1'o? Sintorn noi mai bine ;;i mai complet informati asupra "placeril locale a organoIor" dedt asupra sexualitatii ? Imi yeti raspunde in privinta earacterului sexual ca apare toemai atunci cind organele sexuale inc2p a-'ii indeplini J'oiul, cind sexualul $1genitaiul coincid $i se confunda. $i ati respinge obiectia pe care 2c$ putea-o extrage din existenta perver18 "- cd.
404

ur,nlILresc

clici

scopllrile

lor,

fiecare

In

1110d il1clepencleIlt ~i f<-lr(~i a sc

273

siunilo1', 1'eplicindu-mi di finalitatea majoritatii perversiunilor cOTlsta in obtinerea o1'gasmului genital, cu toate ca p1'intr-un aIt mijloc aeclt acuplarea organelor genitale. Intr-adevar, va yeti ameliora simi;itor p> zitia, prin faptul di yeti elimina din caracteristica sexualitatii rapor~~:1rile acestuia eu p1'ocreatia, incompatibile cu pe1'versiunile. Treceti 'in feltil acesta p1'ocreatia pe planul al doilea, spre a acorda primul .x, pur l?i simplu, activitatii genitale. Dar in cazul acesta divergentele ('are ne separa 'Sint mai putin mari decit credeti: noi privim organele genitale, pur l?i simplu, ca :;;ipe celelalte organe. Ce faceti insa cu mnTJroasele observai;ii care releva ca organele genitale, ca sursa de placere, pot Ii inlocuite de aite organe, ca in sarutul normal, ca in practi:ile perverse ale desfrinatilor, ca in simptomatologia isteriei? In acea~:ta nevroza, indeosebi, se intimpla adesea ca fenomenele de excitai;ie, 5211zatiile genitale asupra altor zone ale corpului, adesea indepartate de acestea (capul l?i fai;a, de exemplu). Convinl?i asHel ca nu mai raJ'TL'Je nimic de adaugat pentru a caracteriza ceea ce numiti dunmeavo2stra sexual, yeti fi obligati sa-mi unnati exemplul l?i sa extindeti denumi.rea de "sexual" la activitai;ile din prima copilarie in cautarea pliicerHor locale, pe care Ie poate procura cutare sau cutare organ. Veti vedea CEl am intru totul dreptate, dad veti tine seama ~i de unnatoarele doua considerente. A;;a cum ;;titi, calificam drept sex13ale activitatile indoie1nice:;;i nedefinite din prima copilarie, care au ca scop pla-cerea, ajungind la acest mod de a vedea lucrurile prin intermediul datelor de natura incontestabil sexuala pC' Care ni le-a furnjzat analiza simptomelor. Dar daca' ace.ste m.ateriale sint de natura inCOn1E'8tabE sexuala, imi yeti spune, ca din aceasta nu rezuWi ci:"l activitatile CDpiilar orientate spre diutarea placerii ar fi, de asemenea, sexuale. De acord. Totu$i, luati un caz analog. Imaginati-va ca nu dispunem de nid un mijloc ca sa observam dezvo1tarea a doua plante dicotiledo:rmte, cum aT i marul :;;i fasolea, pornind de 1a semintele lor, dar cd 2m putea in ambele cazuri sa Ie urmarim dezvoltareape cale inverse:';,r;C1tea pornind de la individul vegetal complet format .;;i sfiqind cu embric:nul initial care nu are dedt doua cotiledoane. Acestea din urma par lipsiite de importanta $i sint identice. Trebuie oare sa conchidem ca avem de-a face cu 0 identitate reala :;;ica difereni;a spedf1cA dintre mar $i fasole nu apare deeit mai tirziu, in cursul dezvo1tarii? Nu este mai coreet, din punet de vedere biologic, sa admitem ca aceasta dife1'enta exisia deja 1a embrioni, in pofida aparcntei identit.iitii a cotiledoanelor? Este ceea ce facem noi, dcnumind 5exuala p1acerea procurata de activitatile sugaru1ui. Cit desp1'c fa:ptul de a ;;ti daca toate place rile .organke ,tre~uie calif1cate drept sexuale sau daca, pc ling a placere:a sexuala, exista S,1 0 placere de 0 natura diferita, este 0 problema pe ,care n-o pot discuta aid . .$'tiu prea putine lucruri despre pliJ:cerea organica si conditiile eis,i nu-i de mirare ca analiza noastra regresiva ajunge, i~1uHlma instanta, la faotori inca imposibil de definit. Inca 0 remarca. Luind totul in considerare, l1U yeti c1;;tiga mare lueru in favoa1'ea afirmatiei dumneavoastra ell privire 1a purit3tea sexua1a a copilu1ui, chiardaca yeti 1'eu5i sa ma convingeti ca exista nlotive serioase spre a nu considera drept sexuale activitati1~ sugaruh1i, deoarece, incepind cu al treilea an de vir:sta, viata sexua.la a copilului nu mai poate fi tagaduiti'i. Ineepind ell aceastii virsUi. organele ~ lv'<rir,prl:i nD rn""+",'<_ devincalXtbile de en:ctie 5i adesea , ..... observ'-l a J .'---..... "e , " '-~v'-\"'~~~....,,0 .... '-I,
..l..i"-_~~--' .

274

G2';12 infantila, deci de satisfactie genitala. IvIanifestarile psihicc ~i 50ciaie ale vietii sexuale nn lasa loc nid unui echivac: alegerea obi2::c..., rulli, preferinta afectiva acordaUl cutarei sau cutarei persoane, chiar 0 de,:'izie in favoarea unui sex cu exdude~'ea cduilalt, gelozie, aeeste sint faotele constatate de ohservai:ori impartiali, in afara psihanalizei ~i 1nainte de aparitia ei, 9i care pot fi verifioate de toti, eei care au bunayointa de a vedea cum stan lucrurile. 1mi veti spune ca nicioda'ta nu ati pus la .indoiala trezirea precoce a tandret.ei, dar 8<'iva indoiti doar de cC'J'acterul ei "sexual". Sigur, la v.irsta de 3 pina la8 anicopiii au invatat de-acum sa disimuleze aces! caracter, dar observind ate nt, yeti descopcri numeroase indicii ale intentiilor "senzuale" ale ace:stei t3ndreti,~iar ceea ce va sdipa .in cursul obscrvcltiilor voastre dirEicte va r2ie~i eu u~urinta in urma unei anchete analitice. Scopurile sexuale ale acestei nerioadc de viata se leaga strins de exnloatarea sexuala care Ii preo(:up~ pc eopii in ac~ea9i perioada 9i in lega'tura cu care v-am citat cHeva exen.ple. Caraderul pervers al unora dil1'tre aceste scopuri S2 explica in chip firesc prininlaturitatea eonstitutionalil a copilului, care inca n-a deseoperit scopul diruia li serve~te actul acupl<'irii. Aproximativ intre 6-8 ani, dezvoltarea sexcwla tres:e printr-o perioada de stagnare sau de regresiune care, in cazurile eele mai favorabile din punct de vedcre social, merita numele de perioadcl de latonta. Aceasta latenta poate sa ~i lipseasca; in orice caz, ea nu atrage in mod ratal dupa sine 0 intrerupere completa a activitatii 9i interese10r sexuale. Coa mai mare parte a evenimentelor :;;1 tendintelor psihice, anterioare perioadei de latenta, sint in accoStcaz atinse de amnezia i11fantHa, cufunc1ihc1u-se ill ace;] uitare de care am vorbit ~i care ne ascuncle ~j ne face straina prima noastra copiL~rie. Sancina oricarei psihanalize consta in a rei11via .;:ul1intirile legate de aceastci perioadil uitat:'! a vieth ~i 1111 putem impiedica sa banuim ea motivul aeestei uiti1ri .n~zida in inceputurile vietii sexuale care eoineid ell aceasta perioada, ca uitarea este, in consecinta, efectu1 refnlarii. 1ncepin!c1eu al treHea an de virst:1, 'viatl seXll3.1aa copilaIui p1'ezinta numeroase asemanari en aceea a adult,-~h);. ea nu S8 deosebc;;te . de aeeasta din urma, decit prin absenta unei solide structuri dominata de organele genitale, prin caracterul ci incontestabil pervers ~i, fire~te, prin mult mal redusa intensitate a instinctului in ansamblul s:lu. Dar fazele cele 111aiint;::resante, din punet de vedore teoretk, ale dezvoltarH sexuale sau, sa zieem, ale dezvoltarii libidouIui, sint aeelea care preced aeeasta perioada. Aceasta dezvoltare are lac eu 0 rapiditatc aUt de mare incH observatia directi1 n-ar i reu~it probabil niciodat'i sa fbceze imaginile fugare. Nclmai mul~umita studiului psihanalihc al nevrozelor yom fi in stare sa descoperim faze inca si mai inckmarhte cde dezvoltarii libidoului. Fara indoiala, acestea uu slnt dedt co~copte, dar exercitiul practic al psihanalizei v:1 va dovedi di ele sint necesare $i utile. '<;;i Urlnd yeti intelege de ce patologia este eapabila sa deseopere e aiei fapte neobservabile in mod necesar in conditii normale. Putem acum sa ne d;''im seama de aspcctul pe care il imbraca viata sexuala a copilului inainte de a se afirma primatul organc;J.or gonitale, prima" ale carui premise S2 pun in prima perioadd a copilariei, care precede perioada de Iratenta $i care incepe sa se struetureze temeinic o data eu pubertatea. Exista, pe parcursul intregii acestei perioade, un fel de structurare nui l:tbila, pe care 0 numim pregendaW. Dar 1n faza 275.

xx
VIATA SEXUALA A OMULUI
5-a1' putea c1'ede ca t02t'l lumea este de acord asupra sensului care trebuie dat cuvintu1ui "sexual". Inai.nte de taate, sexl.ul oare nu este ceva indecent, despre care nu trebuie vorbit ? Arn auzit povestindu-se oespre discipolii unui psihiatru vestit, care voind sa-:;;iconvlnga magistrul eel simptomele istericilor au eel mal adeseaun caracter sexual, I-au aus 1a patu1 unei bolnave de isterie aledirei erlze simulau in mod vildlt ",ctul na~tcrii. Vazind aceasta, profesorul a spus dispre~uitor: "Na9tercCl nu are nimic de-a face eu actu1 sexual;;. Fara :IndOll!;},0 nastere nu este
intotd~~~XLll'la in mod l1ecesar un act indecent .. f?i
l\tla v'"eti c011damna,

, lLlci~uri at-it

deslg1.1T9 C,;3.g1u111esc- IJC sea~-r12. llnOl~

de serio':se. Dar eeea ce va spun este depane de aii 0 gluma. Continutul notiunii de "sexual" nu S8 bs~~ definit eu w;mrinta. S-ar plltea spune ca tot ceea ce se refer a 1a deos?blrile care separa sexele este sexU'}l, dar aceasta ar fi 0 definitie pc ciL de vaga pe aUt de vasta. Tinind seama in special de aetul sexual insu~i, veti putea spune ca este sexuul tot ceea ce se raporteaza 1a intentia de a-~i procUl'a 0 satisiactie prin intermediul corpului, indeosebi pI'in organele genitale ale sexului
01:)us1 scurt, tot ceea ce s.e raporteaza/ la dori11ta de acuplare, de excCtrtfll"e a actului sexuaL Prin aceasta deiinit12 'la ve'~i api'opia de eel

care identifica sexualul cu indecentul ~i ve-ti ~vea dreptate afirmind ca na9terea nu are in ea nimie sexual. Fikind insa din pr:ocreatie nudenl sexua1ltatii, riscati S3_ excludeti din dt~finitl;" dm:cmeavo<istra 0 multime de acre care. asa CUrTI sint r::'lasturbarea Satl chiar sarutul, fara a avea drept scop p~oc~eatia, nu sint maiputin de natura sexuala. $tim ca toatc Ince::carile de a defini un lucru se izeesc de dificultati, prin urmare sa nu spenlm ca ar putea fi aUfel in CGzul de care ne ocupam. Am putea banui 'CD.1::1 cUTsul dez""loltarii nptiuIlii de ~,s~xl.lal'\s-a produs un fapt care, dupa excelenta expresie a Iui H. S i 1b ere r, a a'lut drept eonsecinta a "eroare prin disimulare". Luind totul in considerare, nu sintel11, lotusi lipsiti de orice orientare in ce priveste ceea ce oamenii numesc "sex~_la1 ' ". , o definitie care sa tina seama in ace1&ii timp de opozitia dintre sexe, de placerea sexua1a, de functia de procreatie ,;,ide caracterul indecent a1 unei serii de acte 9i de obiecte care trebuie sa ramina 3scunse, o asemenea definitie, zicem nei, poate satisface toate nevoile practice ale vietH. ~;tiinta, Insa, nu s-a1' putea multumi cn aceasta. Datorita unor cercetari minutioase, care au eel-ut din partea subieetilor examinati a deosebita dezinteresare 9i 0 mare stapinire de sine, am putut constata existenta unar grupuri intregi de indivizi a CarOl'"viata sexuala" difera intr-un mod izbitor de reprezentarea medie !?i curenta. Unil dintre ace9ti "perver9iu au radiat, ca sa zicem afla, diferenta sexuaHi din COlTI260

par ;an1entul

lor. Numai indivi7.ii de acela~i sex ell ei sint eapar)lli ~a trezeasdl dorintelc lor sexuale; sexul opus, uneori organele genitale ale sexului opus, ml prezinta in ochii lor nid un interes sexual ~i CO)'1sUtuie, in cazuri extrcme, un obiect de i1versiune. Este de 1a sine inteles 6i acc!.iti perver~i au renuntat sa contribuie citm,;i de put in 1a proereatie. Numim aceste persoanc homosexuali sau invertiti. Acestia sint barbati si femei care aclesea. daca 'nu totdeauna, au ben~flciat (Ie a instruire ~i ~ educatie irepro~abi1e, de un nivel moral ~i intelectual ioarte ridicat, fiind afectati doar de aCC2Sta singura ~i trista anomalie. Prin intermediul reprezentantilor lor in ~5tiinta, ci se considerc'i 0 varietate umana deosebita, un al "treilea sex'" eare-~i revendica aeelea~;;i dreptnri ca ~i eelela1te doua. Poate ca vom avea prilejul sa intreprindem 0 cercetarc criticEi a aeestor revendidiri. Fire~te, ei nu reprezint[, nicidecum, a~a cum ar dori sa ne fadi sa credcm, 0 "clita" a umanitatii ; g[\sim in r'lndurile lor tot atitia indivizi lipsiti de valoare ,?i inutili ea ~i in rlndurile acelora care au 0 sexualitatc normala. ACElti peI'verEli se comporta fata de' obiectu1 lor sexual aproape la fel ca .<;;indivizii normali fata de al lor. Dar gasim ~i 0 intre2ga serie i ch~ anormali a dtror activibte scxu::Ji~ 5e indeparteaza din ce in cc mal mult de ceea co un om rczonabiI eonsidera normal. Prin c1iversitatca ;>i ciudatenia lor, nu i-am put(?a compara dedt ell mon$trii diformi $i grote:;:ti care, in tablouriIc Iui P. Broughel, vin sa-l ispiteasca pe Sf. Antoniu, sau eu zeii $i Cll crcdincio$ii dcmult uitati pe care G . .F'laubert ii pune Si). defileze intr-un lung ::;ir prin fai;a piosului sau poeait. Multimea lor impestrit:lta reclamii 0 clasificarQ Elr{, de care sintem in imposibilitatea de a ne orienta. Ii divizam in d01..lagrupuri : eei carc, ca homosexualii, se deosebesc de indivizii normali prin obiectul lor sexual, $i cei care urmi'irese, inainte de toate, un alt seop sexual dedt indivizii normali. Din' primul grup iae parte cei care au renuntat la acupbrea organelor genitale opuse :;>i care, in actul lor sexual, inlocuiesc 13 partener organul sexual printr-o alt,; parte sau zona a corpului. Putin intereseaza ca aceasta parte sau zona nu se prect pl'eteaza, data fUnd structm'a sa, 1a actul respectlv: inclivizii din acest grup be abstractie de acest eons1clcrcllt, ea ~i de opstacolul 1}C' are 11l)cate reprezenta scn_za~ia de dezgllst c (ei inlocuiesc vaginul en gura, cu anusul). Din acela~i grup rnai be parte cei rare i::;;icauta satisfactia Cll ajutorul organelor sexualc-, dar nu din punctul de vcclerc al funetiilor sexual<" ale acestor3, ci din al altar fune.,.. tii la care partidpaaeeste organc, din ratiuni anatomlcc sau de vecin2,tat,:,. La aec:,;ti indivizi functiile de exc-retic, pc Care cducatia se ~'traduie'?te sa Ie consickre ca indecente, monopolizeaza intrcg intercsul lor sexual. Sint apoi indivi7.i care au rcmmtat total 1a organele sexuale eel obiect,,, de satisLL tie 'cxlL\la ~i au atrlbuit a('cst rol unoI' pal'ti ale corpului en totul diferite: sinii sau picioarPlo fC111eii, cositele ei. .:'iltii niei nu inCC'3TCamacm' sa-t?i satisfac':i dorinta sexuala cu ajutorul unci parti oarecare a corpului, ci Ie este de ajuns un obiect de toaleta: un pantd, 0 run,. Ace~ti?, sint feti$i:7tii. Sa citam, in fine, categoria acelora care rivnc';c la obiectul sexual complet t?i normal, dar au rata de e1 ccrinte detcrnlinate, bizare sau oribile, pina la a voi sa transforme purtdtOTui obiectului sexual dorit intr-un corp neinsufletit :;;i nu sint eapabili ~~'s~~~1~~;;;~~~~~~~:t~;r~~:rT cit nu ::2 su::un impulsului lor criminal. Dar
261

aceasta nu tendinte1e genita1e partia1e, ci tendintele sadic? :;;i (male ocupa primu1 plan. Opozitia intrel1WSCILLin :;;i ferninin inca nu joaca nid un rol; apare, in locu1 ei, opozitia intre Gctiv ;;i pasiv, opozitie pe care 0 putem considera ca pr:ocursoare a polarltatii sexuale cu care, de altiel, se va confunda mai tirziu. Ceea ce, in activitatile din ac~asta faza, ne apare ca mascuEn, de'oarecc ne plasam din punctu1 de vedere al fazei genitale, S2 releva a fi expresia unei tcndinte spre doininatie care genere~a rapid in cruzime. Tendintele cu finalitate pasiva se leaga de zona erogena a anusului, care, in aceasta faza, indeplh1e';ite un rol impofltant. Dorinta de a vedE'(l ;;i de a cunoa~te se afirma eLl hotarire ; factorul genital nu participa 1a via1;a sexuaEi decit in mEtatc de organ de excretie a urinei. Nu obiectele lipsesc tendintelor partiale din aceastil fazei, darele nu se reunesc in chip ncesar in unnl ;;i acela;;i lucru. Structura sadico-anala constituie ultima faza preliminara, care 0 preceda pe cea in care se afirma primatul organclorgenitale. Un studiu ceva mai aprofundat ne arata cite din elernentclo acestei faze prehminare intra in constituirea structurii sexualit[ltii definitive ulterioare ;;i prin ce mijloace tel1'dintele partialc sint determinate sa se orinduiasca in Haua structurae:enIttalii. Dincolo de faza sadico-anala a dezvoWirii libideului observiin un stadiu de erganizare ;;i rrlai primitiv, in care r::Jlul principal este indeplinit de ZJna engena bucaEi. Puteti c::mstata Cd ceea co caracterizeaza indl i1cest st-adiu este a activit ate sexuala care 5e exprima prin actiunea suptului ~i veti aelmira profunzimea ;;i spiritul de observatie al vechilor egipteni, a caror arta il reprezinta pc CGpil, int[(' altii pc divinul Horus, tinindu-:;;i degetul in gura. D. Abraham 2) ne arata cit de prafunde 51nt UrlTl-eleacestei faze orale primitive, p2 care L~ regi1sim in intreaga viata sexual; ulterioarii , Tare m8. tem ca tot ce v-am rdata,t cu privire 1a struoturile sexuale v..;a abosit, in loc sa vi'i instruiasca. E posibil sa ma fi referit 1a prea multe detalii. Rabdare, insa ; yeti avea prileju1 sa va dati seama de importan1;a celor rebtate, in urma aplicatiilor pc care Ie yom face ulterior. PiMl atunei, considerati ca pc un fapt \tabilit ea viata sexuala sau cum ne exprimam noi functia libidoului, departe de a fi ceva de1initivat, in afara dezvoltarii, mereu identiea ell sine, dimipotrivi'i travera serie de faze succesive intre care Ell exista -niei 0 asemanare, prezentind prin urman' 0 dezvoltarc multifaziul, in felul aice1eia care se intinde (Ie 1a crisaEda pina la flutur2. J\ilomentul hotaritor a1 procesului de dezvoltare este reprezentElt de .subardcnarea tuturor tcndintelaI' sex.u~l~ partiale prim~tu1ui organelor genitaIe, deei de Sub01<:lsnare a sexualltatn fata de fune'pa de DrDercatie. Initial 2.stCvorba de 0 viata S2xuaEi incoercnta,alditui:ta diiltr-un 'mare~1Umar de tendinte -oa~cal"e i;;i exercita activitatea indepei1dent uncle de altele, in ~('d~rea unci placeri locale procurate de or,Qane. Accast~i anarhieeste temperata de predispozitiile la structurari "prcgcnit:llc'" care d-ne la faza sadico-anali'i, '1recind prin faza orali\ care ' poate, eca mai primitiva. Adaugati la acestea diversele proces2, inca insuficient cunoscute, care asigura trceerea de 1a 0 faza d,e o1'g211izare1a oea urmatoare si SUDe1'ioara. Vom vedea numaido:::it Of' i;T]IJOrtant'i DOHtcaV2E1din 'Dun~tul
~ } J

2) Este yorba de Dsihanalistul K a rIA al "psihologiet analiti~e" a lui J u n g, pe

b l' a ham,
-CCife 11 a2uza~

pansexualist, critic acerb de intentia de ,a t;ans-

forUla psihanaliza

intr-o

"ancilla

Theologiae~':. (Nota tract.).

de vedere al concepti('i desprc ncvroze, accasta lunga ;;i treptata dezvoltare a libidoului. Astazi va voi infatl:;1a inca un aspect al acestel dezvoltarl, anume raporiturile care exlsta intre tendintele partiale :;1iobiect. Sau, mai de-graba vam arunca asuura aeestei dezvoItari a orivire rapidi'i, spre a 'ne opri mai mult asupr~ unuia din rezultatele sal~ destul de tlrzii. A,?adar unele dintre elcmcntele constitutive ale instindului sexual au de la i'nceput un obiect pe care ,?i-l pastreaz8. cu forta; a,?a asie cazul tendintei de daminare (sadiism) , al dQrlntei de a vecLea :;1ide a cunoa::;.te. Altele, legate in chip mal evident de anumite z'Oneerogene ale corpului, nu au un obiect dedt la 1nceput, atit timp cit inca S2 mai sprijina pe funetil nesexuale, renuntind la acesta atunci dnd se deta'ieaza de aceste functiuni. In acest fel, primul abiect al componentei bncale a instinctului sexual estc reprezentat de sinul matern, care satisface t1'ebuinta de hrana a copilului. Elcmentul eratic, care 1;;i abtinea satisfacti a din sinul mater:n in :Limp ce copilul i,?i potolea foamea, i9i CUC2re~te indepcmdenFl in Clctul suptului care Ii pCirmite ,sa 62 idesprindd de un obiect c:in 8farcl ~i s:1-1inlocuiasdi pe acesta printr-uh 'Organ sau o recri1.1ne apartinincl chiar ccmil1.1lLli. Tendinta bucala devine auto~erotic~L, as'a cum sint de la tendintele 'anale si cele1alte tendinte eroger'1e. Dezvoltarea ultcrioara urmare:;;te, ca sa ne' exprimam dt mcd S'curt posibil, doua scopuri: 1) renuntarea la au.'toeratism,indin i115u:;;1orpul indivi:dulu1 prin c locuirea abiectului care f,,=,~ a1tul care Ii este strain !;'i extertoT: 2) 1.1nificareadiferitelor obiectea1e diverselor tendinte si ill1acuirea lor lJrintr-un abiect unk. Acest rez1.1ltat nunoate i ' , daCE!acest obed 1.111io asemanator acee ex:;:). De asenlenea, e1 nu poate i obtinut luia ccu:e the:'! c:c' d,ecit ell C011ditia ca l.1jJ ~:lll_unlit n-~l'rl1ar de tendinte sa fie eliminate- ca inutilizabile. Procesele care cbc 1a aleger2C1, ltarui sau cutarui obied sint destul C ye ~e 'co~plkat: ~i, ~:1:C~nu all fest c1~scris.e1:' }no:d s~tatisf21C~.tor. v:a anmCl Cll1d clcIul evolunv al CODlf1 deaJuns sa Suo1ll112111 fapt))1 lariei, care precede perioada de l3T2Tlta,este intr-o anumlta masura mcheiat, obtedul ales este aproape identic cu aeela al p1acerii bucale din perioada procedenta. Acest obiect, daca nu maieste sinul matern, cste totu'ii mama. Spunem deci .despreea ca oste primu1 obied a1 clrCl]'J-tei. Vorbim clesure dracroste indeosebi atunci cind comnJimentele psihice ale instinc.tului sexual: ocupil primu1 plan, pe cind cerintele instinctua1e carporale sau .,senzuale", care a1catuiesc baza acestui instinct, sint refulare sau uitate pentru moment. In perioada in care mama devine obiect de dragoste, proeesul psihic al refuEiI'ii a ~i inceput la copil, proces in Ul1rr;acaruia '0 parte din cunoa'?terea seopurilor sale sexua1e 5int sustrase con~tiirr~ei. De aceasta alegere, care face din mama obied al dragas'tei, se leaga tGt de ceea ce, su.b-numele de complexul lu,i Oeclip, a dobirrdit 0 aUt de Inare importanta in explicatia psihanalitica a noale rezistentei vr,ozelor ,?i a fost, pbate una din ca;'JZele detemlinarlte care s-a manifestat impotriva osihanalizei. " ~ ~ Luati aminte la acest marunt apt divers petrecu1t in anii razboiului. Vnu1 dintre curajo'iii partizani ai psihanalizei este mobilizat ca medic undeva in Polonia ;;1 atrage asupra sa atentia colegilor sai, prin rezultate1e nea:;;teptate pe care Ie obtine In ingrijirea unui bolnav. Chestionat in legE'rtura e1.1aceasta, 131 marturLeste ca se serve'ite de metode1e
>

277

psihanalizei ~i 5e declara dlspus sa-$i initieze In acest. s~ns col8gii~ In Hecare seara, membrii corpului medical, co1egi ~i supenon, se aduna Cu scopu1 de a 5e iustrui in misterioasele teo~ii ale. analizei. Totni decurge 'bine cliva timp, pinil in ziua ,in care. pSlhanahstul .nastrn Ie :r0r-?e~!~ auditorilor sai despre c01nplexul lIii Oedip: nnni dmtre supenorll sal se ridica atunci ~i spune ca el nu crede 'ni'Ci 0 iota, ca este in~dmisibil sa li se insire asemenea baliverne unor oameni C1J.J11secade, de fatatl milie, care ~upta pentru patrie. Se mai spune ca e1 interzice de-acum inoo10 ariee conferinta cespre psihanaliza. Asta a fast tot, iar analistu1 a fost silit sa-:;;i ceara mutarea intr-uIl alt sector. Cred, in ceea ce ma prive"?te, ca ar fifost mare nenorocire daca, spre a invinge, germanii ar fi avut nevoie de oasemenea "organizare"' a ;;tiintd ;;i sint convins ca s,tiinta germana nu ar supoI1ta-o 111'u1t[l vreme. Fara indoiala cft sinteti nerabdCltori sa aflati in ce consti'!.acest teribil complex al lui Oeclip. Fie :;;inumai 11'umelesau va ingaiduie s-,o anticipati de acum. Cunoa~teti eu totH mitu1 gree al regelui Oedip sartit de destin sa-si ueldi.i tatal si s:'i s2cdsatcreasca eu ma:ma sa ;;i care face tot ce-i Slt. in Dlltinta sa 'scap,e de precizarea orac:)lului si. nerellsind~ se nedepseste lufndu-~i vederea de indata ce aflii ca, f~~a a sii: savir~e~te c~le doua n~legiuiri ce-1 Ius2sera prezise. Pl'esupun' ea multi crntl'e dumneavoastra au fos,t zguduiti de 0 V101enta emotie la elUrea tragediei in care Sofocle a, t1'atat acst subiect. Opera poetului antic ne arata cum crima savIT;;iti'ieu mu'lt 1naint2 de Oedip a Ios,t dezvaluiti'i putin cite putin, in urma uneicereetari dozate in mod artistic 9i intetHe neincetat eu ajutorul a noi indicii : elL1acest punct de vedere expunerea sa prezinta 0 anumita aseD1flnare eu demersurile gcute de psihanaliza. Se intimpla in cursul dialogului ca Ioeasta, mama-sotie, orbita de dragoste, sa se opuna continuarii ce:rcet!irii. Spre a-9i justifica opozitia,ea invoca faptul ca multi barbati au visat ca traiesc eu mama l'Or, dar visele nu merita nid 0 atentie. Noi nu dispretuim visele, mai ales visele tipke, pe care Ie au mul{i oameni, ~i .sintem eonvinsi ca visui amintit de Iccasta se leas:;a strins de continutul strahiu ;;;ii~frico~ator al mituluui. Este uimitor faptul Cd tragedia Iul Scfode nu provoaea la spectatori nici ceo. mal mica indignare, pc dnd inofcnsivele teorH ale bravului nastru medic miltar au stlrnit 0 reprobare cafe era mult mai putin justificata. Aeeasita tragedie este in fond 0 nksa im)ro.l<'1,deoarece suprima responsabilitatea omului, atribuie puter{lor divine initierea crimei ~i ne dezvaluie neputinta tendintelor morale ale omului dea rezistala impulsuri .criminale. In miinHe unui POet ca Euripide certat eu zeii, tragedia 1ui Oedip 0.1'fi devenit eu uSUl~intaun pretext 'de revolt a impotriva zeHor;;i a dstinului. La credin~iosul' SOfode, insEt, nu puteo. fi yorba de revolta; el lese din incurcatura printr-o pioasa subtilitate, proclamind ci'i suprema moralitate oere supunerea fatS. de vointa zeilor chio.r :;;iatund cind ei te imping 10. crima. ]\Tugasesc ca aceastil morala constituie unul din punctele forte ale tro.gediei, do.l' ea nu influenteo.za cu nimie asupra efeetu1ui acestuia. ]\Tu fata de aceasta morala reactioneaza spectatorul, ci fata de sensul ;;i eo~tinutul misterias 0.1mituiui. El reaetioneaza ca 9i cum aT regasi in el, ell ajut'Orul autoanalizei, complexul luiOedip, ca ::;;icum ar identifica, in vointa zeilor 9i in ora:col, travestirile idealizate ale propriului sau incon~tient, ca~i CUm ~i-ar aminti cu groaza ca el insu~i a trait dorinta de a-;;i indeparta tatal ~i
L ,

27B

de a se casatori eu mama sa. Voeea poetului pare 5a-i spuna : "Te inyersunezi zardarnk impotriva responsabilWitii tale Eiizadarnh: invod ce ai iacut ca sa reprimi aceste intentii criminale. Gre~eala ta nu e mai wid, deoarece n-ai ~tiut sa inabuEii aceste intentii :ele ramin intacte in inconEitientul tau". Este yorba aid de unadevar psihologic. Chiar ~i atunci dnd, refulinrdu-Eii in inconEitient tendintele malefke, omul crede CEt poate afirma ca nu este responsabil,el nu traie~te mai pUl-in intens aceasta resporrsabilitate ca pe un sentiment de culpabilitate ale d3.rui mctive Ie ignora. Este absolut sigur ca trebuie sa vedem in complexul lui Oedip una dIn principalele surse ale acelui sentiment de remw;;care care n chinuie aUt de des pe nevrotici. Mai mult : intr-un studiu asupra inceputurilor religiei Eiimoralei umane pe care I-am publicat in 1913 sub titlul Totem ~i tabu, am emis ipoteza ca tocm8i complexul lui Oedipa sugerat O1rienidi in int1'egul ei, la punctul de pornire al istoriei sale, con9tiinta culpabilitatii, aceasta sur sa ultima a religiei 9i moralitatii. In legatura ell aceasta v-a:;; putea spune multe, dar prefer sa ocolesc acest subiect. E greu sa te desp1'inzi de aceasta tema dnd ai inceput sa te ocupi de ea, iar eu ma grabesc sa ma 1'einto1'cla psihologia individuala . As;adar, ce ne dezvaluie despre complexul lui Oeclip observarea directa a copilului in perioada alegerii obiectului, inainte de perioada de latenta? Se vede cit de colo ca micutul vrea sa-$i pastreze mama pentru e1 !?inumai pentru el, ci'i prezenta tatalui il contrariaza, ca se bosumfla daca acesta da semne de tandrete fata de mama, ca nu-:;;i ascunde satisfactia cind tatal absenteaza san este plecat 1ntr-o calatorie. Se va spune ca acestea sint copHarii in comparatie cu ispravile lui Oedip, dar faptele sint faptef;;i e1e reprezinta acele ispravi in germene. Adesea sintem derutati de faptul ca acela9i copil da dovada, alteori, de 0 l1lare tandrete fata de tata; dar aceste atitudini sentimentale contradictorii sau mai degraba ambivalente, care 1a adult ar duce in mod fatal 1a conflict, se conciliaza foarte bine !?i nelimitat la copil, a~a cum ele coexista ulterior timp indelungat in incon9tient. Poate ea. yeti spune ea atitudinea baietelului se explica prin motive egoiste :;;i nu autorizeaza nicidecuIl1 ipoteza unui complex erotic. Tocmai mama este eea care vegheaza asupra tuturor trebuintelor copilului care, de altfel, are tot interesul ca nici 0 alta persoana sa nu se ocupe de acestea. Este desigur adevarat, dar observam imediat ca in situatia data, ca in multe altele asemanatoa1'e, interesu1 egoist nu reprezinta dedt punctul de legatura a1 tendinteierotice. Cind copilul manifesta fata de mama 0 curiozitate sexuala prea putin disimulata, dnd insista sa doarma noaptea alaturi de dinsa, clnd vrea, sa asiste cu orice pret 1a toaleta ei Eiise folose:;;te de mijloace de seductie care nu-i scapa mamei, care vorbe:;;te despre ele zimbind, natura erotica a ata:;;amentului fata de mama pare neindoielnica. Nu trebuie uitat ca mama arata aceeaf/i grija f/ifata de fetita, dar fih"a a provoca acela9i efect, iar tatal rivalizeaza adesea cu mama in atentii fata de baietel, fara a reu9i totw;;i sa dobindeasca in ochii acestuia aceeaili importanta ca mama. Pe scurt, nu exista argument critic cu ajutorul caruia sa putem seoate din cauza preferin~ sexuala. Din punctul de vedere alinteresului egoist, nici n-ar fi inteligent din parte a baietelului sa se ata:;;eze de 0 sipgura persoana, adica de mama, din moment ce el poate avea doua persoane care sa-i fie devotate : mama ~i tata.
279

Imi veti atrClge atentia ca n-am infati~at decit atitudinea b~lietelului fata de tata :;;i mama. In afara dtorva desebiri 0 bligatorii, aceea a fetitei este intru totul identica. Calda afectiune pentru tata, nevoia de a indeparta pe mama, a carei prezenta estc socotita jenanti'f, 0 cochetade care deja face apel la mijloacele de care dispune femeia, t02te aceste elemente alcatuiesc la fetita un tablou plin de farmec, care ne face sa uiti'im seriozitatea ;;;igravele consecinte posibile ale acestei sit'.j<:1tii infantile. Sa adaugEllu numaidec1t ca ~i parintii in$i~i exercita sea 0 influenta decisiva asupra trezirii la copiii lor a complexului {,a Oedip, cedind din parte-Ie atractiei sexuaJe, ceea ce face ca, in facniliile cu mai multi copii, tatal sa 0 prefere in chip evident pe fetiFt, in timp ce mama i'ii indreapta toata afectiunea asupl'a baietelului. In pG. fida importantei sale, acest factor nu constituie totu'ii un argUJTl2Dt impotriva naturii spontane a cornplexului lui Oeclip la copil. Lar;)ndu-se, acest complex devine un "complex familial" atunci cind fmDiiia devine mai numeroasa prin na$terea altoI' capii. Primii veniti Veld in aceasta 0 amenintare pentru pozitiile dobindite : in consednta, frai;ii i?i suro.rile care apar dupa ei sint intim.pinati cu prea putina amabilitate $1 cu dorinta indiscutabila de a-I vedea disparind. Aceste sentimente de ura sint exprimate chiar verbal de copii, mult mai adesea dedt acelea irispirate de "complexul parental" 3). Cind dorinta malefica a copilului se realizeaza i?i moartea il ia fEira intlrziere pe aceia sau pe aeeea considerati ca intru~i, cu ajutorul unei analize ulterioare putem constata ce important eveniment a fost pentru copil acea moarte despre care se poate sa nu fi pastrat, totu;;i, nid 0 amintire. !mpins pe 31 cloilea plan cle na:;;terea unci surori sau a unui frate, aproape izolat de mama la inceput, copilul uita cu greu acest abandon care genereaza in el sentimente care, atunci cind se manifesta la adult, pot Ii denumite amaraciune. Aceste sentimente pot constitui punctul de plecare al 1mei instdiinari indelungate fata de mama. Am mai aratat ea cerceUirile asupra sexualitatii, cu toate consecintele lor, au in vedere tocmai aceastii experienta a vieW infantile. Pe masura ce fratn 8i surorile cresc, atitudinea copilului fati'i de ei sufera modificaril~ c~le mai semnificative. Balatul poate indrepta spre sora sa dragostea pe care 0 nutrise aItadata fata de mama a carei infidelitate I-a jignit atit de profund; inca din frageda capilarie canstatam, luind na$tere intre fratii plini de atentii fata de sora lor mai mica, acele situatii de 0 ostila rivalitate, care joadi un rol atit de import::mt in viata ulterioara. Fetita i$i substituie fratele mai mare tati'ilui care nu-i mai marturis$te aceea~i afectiune ca mai inainte, sau substituic sora mai mica copilului pe care $i I-a dorit in van de la tatii.. Acestea sint faptele $i a$ putea cita muIte altele asemaniHoare pe care ni Ie descapera abservarea directa a capiilor $i inte'rpretarea obiectiva a amintirilor evocate cu a deosebitaclaritate, fara a Ii fast in'uentate in nici un fel de analiza. Din aceste fapte veti trage, intre altele, concluzia ca locul ocupat cle un copil 1ntr-o familie cu mai multi copU are 0 mare importanta in conformatia vietH sale ulterioare ;;;i ca de lucrul acesta ar trebui sa sE' tina seama in orice biografie. Dar, fapt mult niai important, in prezenta acestor explicatii obtinute rara prea
3)

"Elternlcomplex"

in textul original (Nota trad.).

280

aminti fara sa zimbiti de toate acele cfora lntelege prohibirea incestului. Oare nu ni s-a spus ca viata in comun care dateaza din copilarie este de natura sa deturneze atractia sexuaI<'i a copilului de la membrii de familie de sex opus, sau ca tendinta biologica de evitare a incru~isarilor consanguine i9i gase9te complementul psihic in groaza innascuta de incest? Spunindu-se acestea, se uita pur ~i simplu faptul ca dadi tentatia incestuoasa 9i-ar gasi cu adevarat in natura barief(~ sigure 9i de netrecut, nu aT fi fost nici a nevoie de prolJibirea ei prin legi implacabile ~i IJ.rin rne:-:::.vuri. Tocmai contrariul este acL:vhrat. Primul obiect asupra c~lruia se concentreaza dorinta sexuala a omului este de natura incestuoasa marna sau sora -=-- $i numai datorita prohibitiilor deosebit de severe izbutim s~i lnfrfngcm aceasta inclinatie a copilului. La primitivii din zllele noastre, la popoarele salbatice prohibirea incestului estc inca 9i nlai drastica dedt la noi, iar Th. Reik a aratat, 1ntr-o lucrare stralucita, ca riturile pubertatii cultivate de sa1batici si care reprezintCi 0 renasterc a individului, au ~lrept scop ruperca legat{lrii incestuoase care il ata~eaza pe baiat de mama $i concilierea cu tatal. Mito1ogia ne arata C;;1 oamonii nu ezitil sa atribuie zeilor in cestuI d2 care ei ill~i9i sc lrlgt'ozcsc, iar istoria _antica releva ea 0 casatorie incestuoasa eu sora era (la veehii faraoni, la inca'iii din Peru) un comandament sacru. Era deci vorba de un privilegiu interzis muritorilor do rind. Una din crimele 1u1 Oedip este incest1.11 cu Il1ama, cealalta este uddirea tata1ui. Sa spunem in tI'cadt ca aceste doua mari criroe erau inca condamnate de prima institutie religioasa ~i sad ala a oamenilor, totemismu1 ';). Sa trecem acum de la observarea direda a copilului la ex amenul analitic al adultului nevrozat. Cu ce contribuie acest examen la o analiza mai profunda a c01nplexului lui Oeclip? Putem defini lesne aceasta contributie. Complexul ne apare exact a~acum ni-1 1nfati~eaza mitul, dovedindu-ne ca fiecare nevrozat a fast el insw;d un fel de Oeclip sau, ceea ce este acela$i lucru, s-a transformat intr-un Hamlet care actioneaza impotriva acestui complex. Se intelege d'i reprezentarea analitica a complexulvi lui Oedip nu este dedt 0 amplificare ~i 0 1ngro9&re a ebo$e1 infantile a acest1..lia. UTa fata de tata, dorinta de a-I vedea rnurind nu mai sint marcate doar prin aluzii timide, tandretea fat a de mama me clrept scop maxturisit posedarca in cali tate de sotie. Avcm noi dreptul sa atribuim tandrei capilarii aceste sentimentc crude 9i extreme, san cumva analiza ne induce in eroa1'e, ca urmare a interventiei unui nou factor? De altfel nu este greu sa descoperim acest nou factor. Od de cite od l!-n om vorbe'ite de trecut, fie cl 9i un istodc, trebuie S2 tinem seE',ma de tot ce introduce, fara inten~ie, din prezent san din intervalul de timp care separa trecuinl de pr'cLce.J1t,1,1 datele despre perioad'l de care se ocupa el $i al caxei tablonll falsifica in ac,est fel. In cazuJ 112\rroticului, lIe cste chiar pern1issa 112 Intreb~lln cl2ca aceasta confuzie intre tTecut ~;i prezent este cu totuI involunt3Ta ; yom vedea mai tirziu care sint motivele acestei confuzii 9i'f;' n general, i

m31"e c,st.;:neala, nu va yeti

tori facute de 9tiinta pentru

4) A se vedea capitolele "Teama de ince~t" $i "Tabuul $i ambivillenta sentimentelor", in S. F r e u ct, Totem und Tabu, lucrare pe care am mai citat-o.

(Nota tract.). 281

va trebui sa dam seama de acest joe de imaginatie care seexercita .asupra evenhmmteloT9i faptelor dintr-un trecut indepartat. Vom gasi astfel far.a prea maregreutate ca ura fata de tata este ipta1'ita de numeroase motive aparute in perioade 9i in imprejuriiri mai reeente,ea dorintele sexuale care-si aveau co. obieet mama imbraea forme care t1'ebuie 'sa-i fi fost necu~oscute 9i sh'aine eopilului. Dar ar fi zadarnie efortul de a voi sa explieam complexul lui OecZip in ansamblul sau prin jocul illQaginatiei retrospective eEire introduce in treeut elemente imprumutate prezentului. Nevroticul adultpastreaza nucleul infantil eu unele din aceesoriile sale, a9a cum ne-o dezvaluie observarea direda a copilului. Faptul clinic, care ni S8 ofera indari'itul formei complexului lui Oeclip stabilita eu ajutorul analizei, prezinti'i 0 foarte mare important a practicEL Afli'un ca in perioada pubertatii, cindinstinctul sexual S8 afirma cu toataputerea sa, vechile obiecte familiale 9i incestuoase sint regasite, atribuindu-li-se un earacter libidinal. Alegerea obiectu1ui de ditre copil l1-a fast dedt un preludiu timid, insa hotaritor, 0.1orientarii alegerii din perioada pubertatii. In acest moment au loc procese afective foarte intense, orientate fie spre complexul lui Oedip, fie spre 0 reac\ic impotriva acestui complex, dar premisele acestor procese nefiind avuabile, In marea lor parte trebuie sa se sustraga con9tiintei. lncepind cu aceasta perioada, individul umclD se aHa in fata unei mari sarcini care consUl in deta9area de parinti; numai dupa indeplinirea acestei sarcinl va putea el SEIinceteze de a mai fi copi1, spre 8. deveni membru 0.1colectivitam sociale. Sarcina fiului consta in a-si indeDarta de mama dorintele sale libidlnale, indfeptindu-Ie asupra u~ui obi'ect real dl'n afara fa~iliei, ca 9i in reconcilierea cu tatal, daca i-a pastrat 0 anumita ostilitate, san in emanciparea de tirania so. in cazul in care, co. 0 reactie impotriva revoltei sale infantile, a devenit sclavul sau supus. Aceste sarcini S2 impun tuturor 9i fiecaruia 9i este de remarcat ca indeplinirea lor rew;;e9te rareod in chip ideal, adica CU 0 corectitucline psihologica 91 social a perfecta. Nevroticii e:;lUeazatotal i1) fata acestor sarcinL fiul raminind toata viata incovoiat sub autoritatea tatalui 9i incapabil S8-9i raporteze libidou1 10.un obiect sexual strain. Poate ca 1a fel este, mutatis mutandis, soarta fiieei. Tocmai in sensu1 aeesta poate fi eonsiderat cO?T:]Jlexul lui Oeclip drept nudeu1 nevrozelor. Desigur ghiciti ca inlatur rapid un mare numar de detalii imp ortanie, atit practice cit 9i teoretiee, legate de complexul lui Oedip. Nu ;roi mai insista asupra variantelor sale 9i asupra posibilei sale inversiuni. In ceea ce prive9te raporturile sale mai indepartate, va voi spune doar ca a reprezentat 0 sursa de abtlndenta productie poetici'i. Otto Rank, intr-o carte meritorie, a aratat di dramaturgii din taate timpurile si-au extras materialele in princilJal din complexul lui Oedip $1 din ~omplexul incestului, ea9i din variantele lor mai mult sau mai putin voalate. Sa mai mentionam ca cele doua dorinte criminale care Iac parte din acest complex au fost recunoscute, muIt timp inaintea psihanalizei, ca fiind dorinte reprezentative pentru viata instinctiva nefnfrinata. !n dialogul vestitului enciclopedist Diderot intitulat Nepotul lui Ram.eau, din care insw;i Goethe ne-a dat 0 versiune germana, veti gasi remarcabilul pasaj pe care il reproduc mai jos : "Si Ie petit suavage etait abandonne a lui-meme, quAl conservat toute son imbecillite et qu-il rel-mit au peude raison de 1'enfant au berceau la violence des passions de

1'1:.:;TI1.'n.2

de trenie

an5, il tordrait

Ie

COll

it

son pere et eoucherait

avec

$=
J lr

mer(~'~ . 5)

I
'I

Este insa un detaliu pe carenu se cuvlnesa..:lornit.NLl.intimplator sa, ne. gindim la vissotia--mama a lui Oedip.- Va mai amintiti C -20ncluzie a analizei noastre consacrata viselo1', anume ca dorintele g2neratoare de vise sint adesea de natura perve1'sa, incestuoasa sau ne dezvaluie 0 nebanuitaostilitate eu privire la persoanele foa1'te ap1'opi:ite $1 iubite? N-amdat atunci explicatia acestor tendinte vatamateJare. Acum eXDlicatia ni se impune fara a ne da osteneala 5-0 ca.utam. Este vorba, nicl mai r:''lult nid mai putin, de produse ale libidoului f?i d2 3numite deformari de obiect care, datlnd din primii ani de copilarie ~i dispiirind. de multa vreme din C0119tiinta, 1:;;i dezvaluie existenta in tU:lpul noptH, dovedindu-se intr-o oareca1'e masura susceptibile de a exercita 0 actiune. Or, cum to~i oamenii au asHel de vise perverse, incestuoase, crude, ele neconstituind prin un-nare monopolul nevroticilor, s:ntem inclreptatiti sa conchidem cd dezvoltarea oamenilor normali a 2VUt lac de asemenea prin inte1'mediul perversiunilor :;;i defonnarilor obiedelor earacteristice complexului lui Oedip, ca in aceasta trebuie sa intrezalim m.odul de dezvoltare normal :;;i eEl nev1'oticii nu p1'ezinta decit in chip amplificat i?i ingroi?at ceea ce analiza viselo1' ne 1'eveleaza rleopotriva 1a oamenii sanatof;>i. Acesta este :;;1unul din motivele pcntru <:are am Pl'ecedat studiul simptomelor nevrotice de studiulviselor.
'0-

>~,faeut

*
*'

~
<i)

m voia sa, sa-~ipastreze intreaga imbeeilitate, adaugind min-tii putine a eopilu-

in limba franceza in textul lui Freud:

"Daca micul salbatie a1' fi lasat

lui din 1eagan vio1enta patimi1orbarbatu1ui 1a virsta de treizeci de ani, el a1' stringe de git pe tata1 sau $i s-a1' culea eu maica-sa" ( (Nota trad ).

XXII PUNCTE DE VEDERE CD PRIVIRE LA DEZVOLTARE "c, $1 REGRESIDNE. ETIOLOGIE


Am aratat ca funetia libidoului parcurge 0 lungi'i evolutil' inaintto' de a atinge faza zisa .11ormaL'ln care ea se aflEl in scrviciul procreatiei. i A:;; dari sa va vorbl'sc asb'izi dl'sprl' roIuI 'jucat de aeest fapt in dctCTminarea nevroze10r. Cred CEl sint in acord eu ecea ce nl' invata patologia genl'rala" aChri.ltind ca aceasta dezvoltare comporta doua pericolc: acela al stagnCirii ;;i acela al regresiunii. Aceasta 1nSeamna ca data fiind tendinta Ale vadatil' pe care 0 prezinta procesele biologice in general, se poatE' 1?1tlmpb ea taate fazele pregatitaare sa n1.1fie corect pareursc ~i in intEgiIne; anumite parti ale funetiei pot intirzia multa vreme in una S",-, in alta din aceste prime faze, ansamblul dezvo1tarii prezentind din aee2Eg Cduza un anumit grad de stagnare. Sa CCl~ceta.ln putin, in alte dOlTIEl1ii, analogii 111 lcg~?ittlra ell C1CCSt Cind un _lntreg popor i~i parase;;te vatra, spre a cfluta una r:~U8, C(':d_ ce S2 intimpla adesea in epocile primitive ale istoriei omenirii, ell sigudi acosta nu se stramuta in totalitatea sa in nona tara. Abstractie facind de alte pierderi, adesea a trebuit sa se intimple ~a mid grupL~ri sau asociatii de emigranti, ajJ,-mseintr-un lee, sa so fixeze aeolo, pe dud grosul poporului i~i continua dru111u1. a ape1arn lao eomparatie mal la S indemina : sUti ea la m:m:liferele superioare glandele gcrminale masculine care, la origine, sint situate in profunzimea eavitatir abdomina1e sufera, la un moment dat a1 vietH intrauterine, 0 deplasare care Ie :lduce aDrOafJi2 imediat sub pielea paTti{ terminale a bazinului. Ca urrnare a accstei r~igratiuni, gasim un mare numar de indivizi 1a care unul din aCGsteorgane a ramas in cavitate a abdominaUi sau s-a 10calizat definitiv in eanalul zis inghinal, pe care ambii testiculi trebuie in mod normal sa-l depa;;easca, sau, unul~ din, a~est: ~al1?l,: l:i'imine d~s~his, P,: cind in caz~lrile norma~e ammdcua treoUle sa ClevrnannpermeaOlle dupa trecerea pnn ele a testlcuielor. Pe dnd mal eTam tinal' stud2nt ~i-mi executam prima lucrarf~ ;;tiintifica sub conducerea Iui von Briicl~e)a trebuit sa ma oeup de originea radacinilor nervoase posterioare ale maduvei unui pe~te de 0 forma incii . foarte arhaica. Am stabilit eElfibrele nervoase ale acestor radacini ief?eau din eelulele mari situate incornul posterior al substantei oenu~ii, fapt neintllnit la alte vertebrate. DaT n-am intirziat sa descopar de asemenea faptul ca aceste ce1u1e nervoase se gasese in afara substantei cenu~ii l?i ocupa intregul traied care se intinde pina 1a a~a-numitul ganglion spinal a1 ri'ldi'lcinii posterioare; am conchis de aid ca ee1ulele acestei ingramadiri gcmglionare au emigrat din maduva spinarii spre a se piasa de-a lungul traiectu1ui radicular a1 nervilor. Faptul este confirmat de istoria dezvoltarii; dar la micu1 pe;;te cereetat de -mine traiedul migrarii a fast marcat de ce1u1ele ramase pe drum. La un examen amanuntit, veti gasi

pu.Ret<:'le slabe <:lIe<:lccstor compara1;ii. In consednta, va val spune oc'ol di in ceea ce prive5lte fiecare tenclinta sexuala este, dupa mea, posibil ca anumite elemente ale sale sa fi intlrziat in faze anterioare, in timp ce altele $i-au atins scopul final. Vati :J:"!b'[Jlno<lOjtL', bineinteles, ca noi conccpem fiecare din aceste tendinte ca pe un curent care inainteaza fara intrerupere de 1a inceputul vietH $i TIt iolosim de un procedeu in buna masura artificial cind il deSCOlTlpunem in mai muIte pusee succesive. Ayeti dreptate gindind ca aceste reprezentari au nevoie de clarificare, dar accasta este 0 operatie care ne-ar indepCll'ta de scop. lVIa marginesc acum sa va previn ca numesc jiUrlCltie (a tcndintei, bineintelcs) 1) faptul eEl 0 tendinta partiala S-Cl oprit L'1Cr-O fazCt timpurie de evolutie. Al doilea pericol al acestei dezvoltari in stadE constE'! in aeeea ca eL::cmu1tele mai avansate pot, printr-o mi$care retrograda, sa se into area b. rindul lor la una din aceste faze anterioare : numim aceasta regre~ S!Wie. Regresiunea are loe atunci cind, in forma sa mai avansata de oezvoltare, 0 tendinta seizbe9te in exercitarea functiei sale, adiea in s2tisfacci'ea sa, de mari obstacole exterioare. Totul ne dctel'lnin(\ S[t crcG 11 c{{ :?i regre~ilJl1ea nusint irlderJende11tc una de 21ta. ell mai dt fixatia va fi mat putHnicii in cursul dezvoltiirii, eu aUt ii va 1..1SCJr fU.Dctiei sa :jC~lp'~ de dificultcitilc cxtcr-io~-lre prin rcgresiul1e Dl-ntl la ;eleInentel~ ramase In stadiul de fiiatie si eu atltmai putin ..... functia deia , ,. , CCl1-StibJit~i la fi in stare s~i :rcziste obstacolelor exterioar-e pc care Ie, va ~ intil11i 111('~ll:~a sa, CiI1d Ul1 popor rnigrator a las2t de-a lunguJ druT11ul1Ji s:l'u :irrlportante deta9al~T10nte, fractiunile din aV~lngarda Val' avca~ 111CJ.Z Cl~! Infringc:re saU de ciocniri eu un inamie prea puternie. 0 TD.EtrcatJ de 2 se ret.rag2 pe pozitiile ocnp;:-lte de aceste dcta9an1e11te. \-:'Cll~ c~lvC'ains{t ell atlt TIlc-j 111ulte $8.nse de a fi fbfrinte, C11cit clenlcn.tcJe r~ln1ase 111spate ,Tor fi 111ai Dtnneroase. Spre a intelcge ncvl'Ozcle, este necesar sC\ nu pierdem din veder2 :a.c-est raport intTe fixa~ie :,?1regresiune. Dobinc1im in acest fel un punct die sprijin sigur pentru aborclarca problemei determinismuIui, a etiololievrozelc'r. Sii ne mai oCLlpam putin de regrcsiune. Din citfJ ati anat in legatura en dezvoltarea functiei libidoului, trebuie sa va a:;;teptati Ia doua tipuri de r2gresiune : reintoarcerea la primele obiecte marc ate de libido, care cum :;;tim, de natura incestuoasa; reintoareerea intregii structurl sexuale la st"dE anterioare. Ambele genuri de regresiune Ie intllnim in nevrozelc de transfer, in meeanismul earora indeplinesc un wI in;~Jortant. Tocnni reintoarcerea la primele obiecte ale libidoului se Ob:3ET\-t~ la 11evrotici ell 0 rcgLl1aritate obositoare. AI' 'fi ll1ulte de ad~3tlell privire la regresiunilo libidoului, dClccl an1 tine, SealTIa de tUl de nev1'oze, indeosebi de acelea zis2 narcisice. Dar nu sta in innoastra sa ne oel1pam aiei de cleo Aeesh' afectiuni ne pun in presi a altar modaliti'iti de dezvoltare, pe C2re inca nu Ie-am me11'~i, de ascmenea, p~m_in evidenta n(;i forme de regresiune. Cred eR trebuie Cleum sa va previn imootriva unei eonfuzii posibile l'"'tno ,'p0i'psiune> -"-'. si ref'v1nre - ,-'- ~c1. ""\ a1"+ ~sa va faeeti 0 ie'"'' ('1 ara "Sl'si s;:; ...L ~,JL~t-. "... ~'", '-'~ ..... .. ~ ",-.C C. PEl raporturilor careexista 111tre aeeste doua procese. Refularea este,

Ii

~i-.~~

-.Lc.

.. -'-A. ~

!-)

"des Triebes"

in tex:tul original,

eu intelesul

n1ultiplu de instinct} ilnpuls,

i-l'rrbold, inclinatie.

(Nota tract). 283

dad'! va mai amintiti exact, procesul datoriti'i caruia un act suscepthi-l de a deveni con:,?Uent,adica de a face parte din precon:'?tiinta, devifle incoD:'itient. Putem, de asemenea, califica drept enomen de refu12x12 situatia in care actul psihic incon~tient nu este nid m[lcar admis in temul prceonstient vecin, cenzura stoDlndu-1 si fJclndu-1 sa ia u"~ez, intoarsa. Nu ~xista nid un raport int;e notiun~a de refulare ~i aceea de sexualitate; asupra acestui fapt va atrag atentia intr-un mod c:, totul deosebit. Refularea este un proces pur psihologic pe care ilcaracterizEun"'inca 9i mai bine dindu~--icalificativul de topic. Prin acest termen dorim sa stabilim ea notiunea de refulare este 0 notiune "pz,tiala, legata de ipoteza noastra privind eompartimentele psihice s<"u. daca vrem 8;1 renuntam 1a aceasta reprezentare auxiliara gro'3iera, l=x;tem spuneca refularea decurge din faptul ea aparatul psihie 5e Camp-cD'll? din mai multe sisteme distincte. Din comparatia pe care am facut-o reiese di am folosit pin~lici cuvintul "regresiune nu cu semnificatia sa general admisa, ci intr-LLl sens cu totul special. Dadi Ii dati sensul sau general, acela cle reintoarcere de 1a 0 faza de dezvoltare superioara la una inferioara, rcfularea poate fi 9i ea conceput.a ca 0 regresiune, ca 0 reveniro la 0 faz.:'t "r::erioara ~i mai profunda a dezvoltarii unei activitati psihice. Nurcwi atunci cind vorbim de refulare, nu avem in vederc aeeast;} directie i ret1'ogradi'i, pentru ca vedem, de asemenea, 0 1'eu1a1'e,n sensu1 dinan-lie a1 cuvintului, chiar :;;i in cazul in care un act. psihic este mcntinut troptc inferioa1'e ale incon~tientului. Hefularea este 0 notiune 9i dinamicii; regresiunea este 0 notiune pur desc1'iptiva. Prin regrcsiune, a~a cum am descris-o pina aici, punincl-o in 1egatura. cu Intelegem numai intoarce1'ea libidoului 1a stadii anterioare ale dczycltatii sale, adic{l este un fen omen ce difera total de 1'efularo 9i est\? absolut independent de aceasta. Tot a~a, nu putem afirma ca regr-esinnea libidoului ar fi un p1'oce;:; ur psihologic 9i nu ~tim ee locaHz2tE p ar trebui sa-i dih11in cadrul aparatului psihic. Chiar atunci cind ea eXETcita asupra vietH psihice 0 influenta foartc pro-funda, nu este mai adevarat ca dominant este faetorul organic. Aceste puncte de veclere va VOl' fi parind desigur aride. Clinicn:e va oferi aplicatii care ni Ie VOl' face mai cOJlcrete. Dupa cun1 ~titi, istc:ht ~i nevroza obsesionala sint principalele reprezentante ale grupd nevrczelor de transfer. In isterie exist[l in mod vadit 0 I'eg1'esiune a libidoului la primele obiecte sexuale, de natura incestuoasa, ~i putcm spune C2 acess!,?; exist.a in toate cazurile, chiar :,?iatunci cInd nu abservam nid cea n:ai mica tendinta de regresiune spre 0 faze'; anterioa1'a a struct.urii sexuE.,ie. Hefularea, in schimb, joaca rolul principal in meeanismul isteriei. Dac2L imi ingaduiti sa completez printr-o constructie conceptuala toate cuno~;:tintele certe pc care Ie-am dobindit pina aeum despre isteI'ie, a~ descrie situatia in felul urmator : unificarea tendintelor partiale ale libidoului sub imperiul ,~ctivitatii organelor gcnitale cste'realizatc1 in isteric, i11sarez1.:11tatele care decurg de aici S2 izbesc de rezistenta sistemului prccol1c;tient legat de con~tiinta. O1'ganizarea activiti'itii genitale este strins legata de in- con$tient, Insa EU cste admis3 de p1'econ~tient, rezultind de aiei un tab!Gu care prezinti'i anumite asemanari cu stadiul anterior primatului organeIor genitale, ceea ce in 1'ealitate este eu totul alteeva. Din cele doua regresiunl ale libidoului, accea care duce catl'e 0 faza anterioara celei a structurii
sexuale este
Jl1Ult l11ai rerllarcab.ilEL
ClJ111

aceasta

din, llrnl[i

regreSl1-111&

lipse~te in cawl isteriei :;;icum in intreaga noastra conceptie despre nevroze inca semairesimte influent a studierii isteriei, care a precedat-o in timp, importanta regresiunii libidoului nu ne-aaparut dedt mult mai tirziu dedt aceea a refuli'iri1. Va previn ci'i punctele noastre de vedere vor suferi noi extensiuni ~i modificari cind yom avea de tinut seama, pe linga isterie 9i nevroza obsesionala, de nevrozele narcisice. In nevroza obsesionalii, dimpotriva, regresiunea libidoului spre faza preliminara a structurii sadico-anale constituie faptul cel mai fra:[3ant 9i care i,?i pune amprenta pe to ate manifestarile simptomatice. Impulsul erotic se prezintl in accst caz sub masca impulsului sadie. Reprezentarea obsedanta te-w~ onlOri, dad este descotorosita de excreseentele accidentale, indispensa bile, inseamna in fond (to? vrea sa ma bueur de dragostea ta. Imaginati-va ,?i 0 regresiune simultana eu privire la obiect, adici'l 0, regresiune in care impulsurile respective sa nu se aplice dedt persoanelor celor mai apropiate :;;imai iubite $i va yeti face 0 ideea de groaza pc GUY o pot stlrni la bolnav aceste reprezentari obsedante care apar in con:;;tiinta sa ca fiindu-i cu totul straine. Insii $i refularea joaca in aceste nevroze un 1'01 important, greu de definit intr-o introducere succinta ca aceea de fata. Regresiunea libidoului, atunci cind nu este insotita de refulare, ar putea duce la perversiune, dar nu ar provoea niciodata 0 nevroza. Vedeti astfel ca refularea este procesul cel mai specifieal nevrozei, aeela care 0 earacterizeaza eel mai bine. Voi mai avea, poate, prilejul sa vi"iexpun cuno,,;;tintele noastre ell privire la meeanismul perversiunilor Eliatunci yeti inte1ege ca aid totul se petrece infinit mai simplu dedt ne inchipuim. Sper sa nu 1111-0 luerti in nume de rau ca m-am angajat In aceste dezbated asupra fixatiei E)iregresiunii libidoului daca va anunt ea vi 10-am prezentat ca pe 0 introducere la cereetarea etiologiei nevrozelor. In privinta aceasta nu v-am impartaE)it deeit un singur fapt, anume ca oam~2nii devin nevrotici dnd sint lipsiti de posibilitatea de a-9i satisface libidoul, ded din eauza "privatiunii", eel sa folosesc un termen de care m-am Iliai folosit, simptornele inloeuind la ei satisfactia care Ie estc refuzata. Fire~te, nu trebuic sa tragem de aici concluzia ca ariee privare de satisfactialibidinala il nevrozeaza pe acela care Ii estc victima ; teza mea scmnifica doar faDtul eii factorul privatiune existi"l in toate eazurile de 11(',,'roza cercetat~. Ea nu este deci rev~rsibila. $i, fara indoiala, va veIl da, de asemenea, seam a ca aceasta teza ne reveleaza nu 1ntregul secret aT etiologiei nevrozelor, d numai una din conditiile sale importante ~i esentiale. Inca nu E)timdaea, in discutarea ulterioara a acestei teze, trebuie sa insistam indeos2bi asupra naturii privatiunii sau asupra particularitatilor aceluia care sufera de pe urma e1. Aceasta din cauza ca privatiunea este rareori completa ~i absoluta; spre a deveni patogenica, ea trebuie sa intereseze singura satisfactie pe care 0 cauta persoana, singura de care ea este capabila. In general, exista numeroase mijloace care permit sa se suporte, fara starea de baala, privatiunea de satisfactia libidinala. Sint barbati capabili sa indure tara pagubEi aceasta privatiune ; ei nu sint feridii, sufera de 0 anumita melancolie, dar nu cad bolnav1. Trebuie 2poi Si"ltinem seama -de faptul Cel tenclintele sexuale sint, dacii ma pot exprima asHel, extraordinar de plastice. Ele iE)ipot lua locul una alteia, 1$i pot asuma intensitJti diferite, iar cind realitatea refuza satisfacerea uneia, se poate gasi compensare in satisfacerea celeilalte. Ele reprezinta un fel de retea de vase comunic8nte, in pofida subordonilrii lor 287

fata de primatul genital: dou<'.icaracteristici gl'C'u de conciliat. In afara de aceasta, tendintelc partiale ale sexuali'tAtiL ca ,?i instinctul sexual care rezulta din sinteza lor, prezinta 0 rnal'C facilitate in a-:;i varia obiectul, de a-o.;ischim.ba fie care un obiect cu altnl mai accesibil, insu,?ire care opune 0 puternidi rezistent~r actiunii patogene " unei privatiuni. Printre ace'.'ti factori care opun 0 actiune ca si'i ziccm a'.'a profilacticiI actiunii nodve a privatiunilor, este unul C3re a dobindit 0 imporbnta sJcialb deosebli;:;, El q;msta in faptul ca tenclinta sexuala, l'Cmmtind la pl[lcerea partiClElsau la aceea pe care 0 pro curci. actul procreatiei, a inlocult-o printr-un aIt scop care are cu cel dintii raporturi genctice, dar care a. incetat sa mal fie sexual. devenind social. Denumim acest proces "sublimare" '.'i faeind aceasta ne alflturam opiniei generale care acorda 0 valoare Tn"d sociale dedt celor s2xuale care, in foncl, s5:nt scopuri maTC scopurilor egoiste. De altrel, sublimarea nu este decit un caz special al ata~arii tendintelor sexualc la altcL" nesexuale. Vom mai vorbi dcsDre aeeasta ell alt prilej .. , Sigur eEl sinteti tentati So" eredeti ca, datorita tuturor acestor mijloace care permit suportarea privatiunii, aceasta i$1 plerde Intreaga inlpOl'tanta. Faptele nu se prezinta astfel, privatiunea pastrindu-$i intreaga sa forta patogena. Mij1oace1e care i se opun sint in general insufi:;ente. G1'adu1 de insatisfactie a1libidoului, pe care omul me diu 11 poate suporta, este limJLn. P1Llsticitatea $1 mobilitatea libidoului sint departe de a i la toti oam2nii d2.savlr~ite, iar sublirnarca nu poate -5UIJrirna deei! 0 p3rte a far~l a 111?i -vorbi de faptul cc1 dstui i11di\,'"izi lill posecla declt inh ..o mica masura facultatea de sublimare. Principal a restrictie se exercita L1supra rnobilitatii libidouluL ceea ce are eEl erect del)ende:1~a satisfac1ie1 individului de un oa1'te mic nurnar de obiecte acccsibile $i de s<::opurL 1'oa1iza1:111e. Amintiti-vil numai ca 0 dezvoltnre incompleEl a lihidoului conlporta fi-xa-tii nur:!')eroase ~i variate ale libidol.lllli la faze antcriOBye ale structL1rii ~i la obiecte anterioare, faze ~l obiccte care eel n1ai ades2a nu D18.i :::;intcapabile sa procure 0 satisfc;l.c~ie rea]~i. \Zetl r2cuno3.~te a:~tfel eEl libidoului constltuie, dupa privatiune, cel mal puternic factor -etiologic al nevrozelor. Pu!elTI e)Cpri111a acest Ictpt prin.tr-o abre1.,riere scheafirmind ea fixatia libidoului constituie, in etiologia nevrozelor, fadorul predispozant, intern, iar p"'ivatiunea Ii.;ctmul accidental, exterior. Consider Cfl cste momentu1 pentru a va sfiHui sa nu v;'] situati pe 0 pozitie partizan a i1:1t1'-odiscutie eu totul de prisos. In lumea $tiintifica. exista obicciul cranlponarii de 0 parte din 2dev~n\ ;:]1 procJan1arii 2cestei piirti n;no. intregul adevar, pcntru CR apol sa se conteste, in numele sau, tot restul care nu ramine totu$i mai lJ1.l\jn adevarat. Tocmai cu ajutorul aeestul procedeu s-au desprins din mi~carea psihanalitica multe curente, unele din ele nerccunoscind dedt tendintele egoiste 'ii negind tendinte1e sociale, altele netinind cont dedt de influenta exercitata. de sareinile impuse de viata re~la ~i neglijind-o camplet p~ aceea exercitata de trecutul individual etc. In felul acesta am putea sa opunem una alteia fixatia :;;i sint nevrozele priva~junea, dind na$tere la 0 controversa :;;i intrebind: maladU exogene sau endogene, sint e1e consecinta necesara a unei constitutH san produsul uno~' anumite actiuni nocive (trclUrna.tice) ? Sau, :;;i mai concret, s1nt ele provocatf' de fixatia libidou1ui (0;;1 de alte particularltati ale constitutiei sexuale), ori de presiunea exercit?,ta de pri vatiune? Punind. tatul in curnpana, acedstJ dilenlcl nU-D1i pare nla-', pt1tin deplasata clecit 0 alta pe care v<t~ putea-o infati:;;a : oare copilul S2 J1cio;;teentru ca p
('<.1.

288

a fast procreat de tata sau pentru CEl a fost conceput de mama ?Arhbele CDrtdi1;ii int la fel de indispensabile, imi yeti spune pe buna dreptate. s earn a;;astau lucrurile ;;i in ceea ce prive~te etiologia nevrozelor. Din 1=il::ct de vedere etiologic, afectiunile nevroticEl pot fi rinduite intr-o serie :~ care cei doi factori, constitutia sexuala ;;i influentele exterioar@ sau, dad preferati fixatia libidoului ;;i privatiunea, sint reprezentate ina;;a f C1 incH parte a unuia dintre ace;;ti factori cre9te pe masura ce a celuilalt: scade. La unul din capetele acestei serii se gasesccazurile extreme despre care veti putea afirma eu certitudihe ; data fiind dezvoltarea anormala a libidoului lor, ace;;ti oameni s-ar imbolnavi oricare ar fi evenimentele exrerioare ale vietii lor 91 chiar daca aceasta ar fi lipsW'i de accidente. La celalalt capat se gasesc cazurile despre care, dimpotriva, puteti spune ca balnavii ar fi scapat sigur de nevroza daca nu s-arfi aflat in cutare sau cutare situat~e. In cazurile intermediare ne aflam in prezenta unorcomblnatii, in a9a fel incH unei parti din ce In ceniai mari a constituti~i sexuale predispozante Ii corespunde 0 parte din ce in ce mai mica influentelor nocivesuferite in cursul vietii, ;;i invers. In aceste cazuri,constitutia sexuala n-ar fi produs nevroza tara interventia inriuririlornoclve, iaraceste inriuriri nu ar fi fost urmate de un efect traumatic daca conditiilelibidouluiar fi fostaltele. In aceasta serie pot, 1a nevoie, sa recunose 0 oarecare predominantaa rolului factorilor predis. pozanti, darconcesia mea depinde de limitele pe care Ie yeti atribui nervozitatiP). Va propun sa dam acestor seriide fenomene denumirea de serii compLernentare, prevenindu-va ca vom avea prilejul sa stabilim 9i aIte serH asemanatoare. Tenacitatea cu care libidoul adera la anumite directii si la anumite obiecte, viscozitatea libicloului, ca sa zicem aE;)a, eap~re 'ca un factor n independent, variind de la un individ la altul :-;iale carui cauze ne siht total necunoscute. Daca nu ne este permis Sa subestimam rolul sau in etiologia nevrozelor, nu trebuie nici sa exageram intimitatea raporturilor sale eu aceasta etiologie. Observam 0 atare "viscozitate" a libidoului, a carei eauza ne este, de asemenea, neeunoscuta, in numeroase imprejurari, 1a omul normal 9i, in ealitate de factor determinant, 1a persoane1e care, infr-un anumit 'lens, alcatuiesc 0 categorie opusa aceleia a nervo;;ilor : 1a perver9i. Se;;tia ehiar9i inainte de psihanaliza (Binet) ca adesea este posibH sa descoperim in anamneZel perver9ilor 0 impresiefoarte veche determinata de 0 orientare anormala a instinctului sau de 0 alegere anormala a obiectu1ui 9i de care libidou1 perversului ramine ata;;at toata viata. ~i\desea ne este cu neputinta sa spun em .ce face ca aceasta impresie sa devina capabila de a exercita asupra libidou1ui 0 atractie atit de puternidi. Va voi prezenta un caz pe care I-am observat eu insumi. Un barbat, pe care organele genitale 9i toate celelalte farmece ale femeii il lasa astazi indiferent si care traieste totusi 0 excitatie sexuala irezistibili.'i la vederea unui pici~r. de 0 anu~ita forma, de aItfel nu dezgolit, i:-;iaminte;;te de 0 intimplare prin care a trecut pe cind avea ~aseani 9i care a jucat un rol hotaritor in fixatia libidoului sau. Statea a;;ezat pe un taburet linga guvernanta sa, care trebuia sa-I dea Q lectie de engleza. Ciiuvernanta, o fata batrina, uscata, urHa, cu ni9te ochi alba;;tri apo;;i :-;iCll nasul cim, avea nu 9tiu ce la un picior pe care, din aceasta cauza, 11incaltase in2)

"die Grenzen cd. 404

da Hervositat" in textul original. (Nota trad.)


289

19 -

tr-un papue de eatifea ~i-l tinea intins peo pernita. Coapsele Ii.' crall totu~i aeoperite in moaul eel mai decent. Toemai piciorul slab, tendino.'>, ca aeelaa1 guvernantei, a devenit, dupa 0 tin11claincercare de activitate .sexuala normala, unicu1 sau obieet sexual, iar omtll nos1ru era atras in mod irezistibil de Ull asemenea pieior, mai ales daca aeestuia i seaai'\ugau ~i alte trasaturi ca1'e-i aminteau de guvernanta engleza. Aceasta fixatie a libidou1ui. a fikut din e1 nu un ne'1rotic, ci un pervers, ceea ce noinumim Un fetisist adorator de picioare. Dupa cum'1edeti cu toate ea fix*i:'itia excesi'1a ~i: in plus, preeoee a libidou1ui eonstituie' ~mfactcT etiologic indispensabil nevrozei, actiunea- sa se intinde mult dineol0 de cadml ne'1rozelor. Fixatia constituie,astfel, 0 conditie mai putin decisiva dedt pri'1atiunea despre care am vorbit mai sus. A~adai', problema determinarii ne'1roze10r pilre sa se complice. De fapt, cercetarea psihanaliticane dcz'1aluie un nou factor care nu figun:'Ci~'il 1a in seria noastra etiologica ~i care apare eLlcea 111al mare evic1cnt2J. pe> .soanele pe<ieplin sanatoase atin5e pe nea',)teptate de 0 afectiune nevrDHca. Gasim cu regularibte la aceste persoane indiciile "L1-TIei opozitii de dorinte sau, cum obi~nuim sa ne exprimam, ale unui conflict psihic. 0 parte a personaJitatli manifesta anumite dorinte, 0 aHa parte se opune acestora ,?i Ie respinge. Fara un conflict de acest gen, nu exist a neVWZd, De altfel, nu este aIel nimic ciuc1at. Cunoa;;teti ca viata nOastra psihi:h ,este in mod constantfn'lmintata de conflicte carora ne straduim s~\ Ie gasim solutia. Pentru ca un asemenea conflict sa de'1ina patogeh avem' deci n2voie de canditii speciale, In consecinta, trebuie S{l ne intreDi.lrn C'Cll'eint aceste condltii, intre ce forte psihice se desfa',)oara aeeste C011s fHete patogene, care sint raporturile care exist a intre conflict ~i ceHalti
fact,ori detern1jl'lan~.i.

'

SpET sa pot'da acestar intrebari raspunsuri mu1tumitoare, de,?i scude ~i schematice. Can:flictul este pravocat de privatiune, libidoul c21'uia Ii este refuzata satisfactia normala fiind abJigat sa caute alte obiecte ~i cai. Conditia acesluia este dezaprobarea celorlalte ciH:'Ii abiecte de catre 0 anum ita frac'~iune a personalitatii: rezulta un veto care face irnposibH noul mod de satisfacere. Incepind din acest n10ment formare'l simptornelor urmec~za,a cale~p,e care a vom pa1'curge .I?ai tirziu.~:rendi~te1: li~idinale resplnse cauta In acest caz sa se manrteste pe cal ocohte, 1nS3.nu fard a sestr{lClui s2-:'Ii justifice cerintele CLi ajutorul unor deformarL ~i
ateTl1.1~tri. .Alce.st~
cG-i

ocolite sirlt acelea ale fornlarii .simptoilJelor,_

care"

re-

prezintu

s2tisfactie naLla san de substitutie, devenita necesara co.urmare

a privathlnii.

Imp01tanta conilictului psihicmai paate fi rcHefata daca adaugam: "Pentru, Cd 0 priv~]tiune e:cterioClrii sa devina patogena, trebuie sa se adauge 0 prlvatiune interiO:1Tii". Se intelege ca privatiunea exterioara ~j ceo. interioara S2 raporteaza 1a obiecte diferite$i urmeaza cai diferite. Privatiune,} exterioara exclude cutare posibilitate de satisfactie, privatiunea interioara a1' vrea sa excluda alEi. posibilitate :'Iitocmai in legXHwa ell acestea se declan~eaza conflictul. Prefer acest procedeu de expuncre, avlnc1 in '1edere cantinutul sEmimplicit. El implica indeosebi probabilitCltea C[, in cpodle de inceput ale dezvoltarii umane retinerile interioare au fast deter:ninate de obstacole exterioare reale. Care sint insa fortele din care emqna opozitia Impotri'1a tendintei libiidinale, care este cealalta latura a conflictului patogen ? Acestea slnt, ca

290

I
I ,

sane exprimam intr-un mod foarte general, tendintele nesexuale. Noi Ie cleSeml1EUn l1umele generic de "tendinte ale eului" ; psihanaliza nevrocu zelor de transfer nu ne orera. nici1.1n mijloc 1.1tilizabilspre a unnaridescompunerea lor ulterioara, nu reu~im sa Ie cunoa~tem intr-o oarecare masura .decit prin rezktentele opuse analizei. Conflictul patogen este un .conflict Intre tendintele eului ~i tendintele sexuale. Avem impresia, in unele cazuri, ca este vorba de un conflict Intre diferite tendinte pur . sexuale; aceasta aparenta nu infirm a cu nimic teza noastra, pentru ca din cele doua tendinte In conflict, una este intotdeauna cea care caura ca sa zicem a~a, sa s~tisfaci'! eul, pc clnd ceahllta ia a pozitie de aparar~ pretinzind ca va conserva Revenim, deci, la conflictul dintre eu ,?i sexualitate. Od de dte ori psihanaliza Infati~a cutare sau cutare evenimcnt psihic ca, pe un produs a1 tendintelor sexuale, i se obiecta eu iritare ca omul nu este alcatuit numai din sexualitate, ca exista in viata psihica alte tendinte si interes2 dedt tendintelesi interesele de nat1.'ra sexuala ca nu tre"tui'e sa derivam "totul" din sexualitate etc. Ei blne, nu CUI;OSC nimic mai reconfortant decit faptul de a Ii 0 data de acordcu adversarii. Psihanaliza n-a uitat nicideeum ea exist-a tendinte nesexuale, ea si-a Inaltat edificiul pe principiul sepan3rii nete ~i tran~ante a tendintelor sexuale ~i a tendintelor care se r~lporteaza la eu 91 afirma, rara a a::;tcpta obiectii, canevrozele sint produse :/m ale. sexualitatii, ci ale eonflictului dintre eu 9i sexualitate. Ea nu are nlei un motiv plauzibil sa conteste existenta sau importanta tendintelor eului atunci cind .lncearca sa degajeze ~i sa defineasca roiul tendintelor sexuale in starea. de boala 91 in viatiL Daca psihana1iza a fast determinata sa se oeupe in primul rind de tendintelesexuale. aceasta s-a datorat faptuluica l]evrozcle de transfer au reHefat aceste tendinte in mod deosebit ~i i-au oferit in felul acesta pentru studlu un dameniu neglijat de altii. Tot a~a, nu este coreet sa se pretinda ca psihanaliza nu se inte1'eseaza de aspectul nesexual al personalitatii. Tocmai separatia 1nt1'eeu ~i sexualitate a clovedit cu 0 claritate lara seaman ca tendintele eului au ~i ele o dezvoltare semnificativa, care nu este nid cu totul in'depcndenta de libido, nici Cll totul lipsita de reactie impotriva acestuia. Respectul adevarului ne obliga insi'! sa spun em ca noi cunoa~tem dezvoltarea eului int1'-o muIt mai mica masura dedt pe aceea a libidoului, cauza. fiind ca numai ca U1'111a1'estudierii nevrozelor narcisice putem spera sapatnma dem in structura eului. Cunoastem, totwii 0 incercare foarte interesanta In legatura eu aceasta probIenia. Este yorba de S. Fer e n c z i, care a Incercat sa stabileasca In mod tearetic fazele de dezvoltare a cului, C1 avem eel putin doua puncte de sprijin sollde in judecarea acestci dezvoltari. Nu este adevaratca intereselelibidinaIe ale unei persoane ar fi dintru ineeput ~i in chip necesar in opozitie cu interesele sale de autoeonservare; mai degraba putemspune eEleulc2uta, in fiecare etapa a dezvoItiirii, sa se armcnizeze eu structura sexuala, sa ~i-:o adapteze. Succesiunea diferitelol' faze de c1ezvoltare a libidolilui are loc intr-adevar conform unui program prestabilit ; totu~i nu este indoielnic ca aceasta succesiune poate fi influentatii- de catre eu, ca trebuie sa existE!"un anurnit paralelism, 0 anumita concordanta Intre fazele de dezvoltare ale eului .-;;i acelea ale libidoului ~i cadin tulburarea acestei concbrdante poate Iua na~tere un factor, patogen. Un aspect care ne intereseaza in mod deosebit este sa ~tim cum se comporta eul in cazurile in care libidoul a permis 0
291

fixatie intr-o faza data a dezvolt'irii sale. Eul se poate acomoda cu aceasta fixatie, caz in care devine, intr-o masuri'i corespunzatoare acesteia; pervers sau, ceea ce inseCl'1;;nil:\('C'lc~~i : lncrn, infantit. Dar el poate, de asemenea, sa se opuna acestei fixatii a libidoului, caz in care eu1 sufera 0 refulare acolounde libidoul a sufelit 0 jixatie. Urmind aceasta cale, gasim ca al treilea factor al etiologiei nevrozelor, tendinta spre conflicte, depinde atit de dezvoltarea eului cit si de aceea a libid~lui. Ne-am completat astfel ideile referitoare la det~rminismul nevrozelor. In primul rind, ennoa$tem eonditia eea mai generala, repre.,.. zentata de privatiune, dupa care urmeazafixatia libidoului care 0 impingein anumite directii, iar in a1 treile.2 rInd intervine tendinta 'la conflict care decurge din dezvoltarea eului deviat de aceste tendinte ale libidoului. A$adar, situatia nu este nici atit de complicata ~i nici aUt de greu de sesizat pe cit va va fi parut probabil in timp ce imi dezvoltam ideile. Nu-i mai putin adevarat ea asupra acestei probleme nu s-a spus totul. La cele ce V-am aratat, am mai avea de adaugat ceva nou, dupa cum am puteasa supunem unei analize mai profundelucrurile deja eunoscute ... Spre a va demonstra infiuenta pe care 0 exercita dezvoltarea euLui asupra genezeieonflictului $i prin urmare asupradeterminarii nevroimaginal', nu are nimic nevero- ' zelor, va VOl dta un excmplu care, de~;;i simil. Aeest exempu mi-a fost inspirat de titlul unui vodeviI a1 1ui Nestory: "La parter $i La primul etaj". La parter locuie$te ingriiitorul casei, iar la primul etaj proprietarul, un om instarit ~i stimat. $i unul ;;1 cela1a1t au copii $i banuim ca fetita proprietarului dispune de posibilitatea ca, in afaraeazurilor in care ,este supravegheata, sa se joace cu fetita ingrijitorului. Se poate intlmpla ca in aeeste imprejurari .jocurile copiilor sa capete un earacter indecent, adica sexual, ei sa se joaee de pilda "de-atata $i mama", sa inceree sa-~i vada fiecare partile intime ale corpului ~i sa-~i irite organele genitale. Fetita propriet.rului care, in ciuda eelor dnci sau ~ase ani ai ei, a pututavea ocazia sa faea unele observari eu privire 1a sexualitatea adu}tilor, poate juca in acesta imprejurare rolu1 de seduditoare. Chiar ~;i atunci dnd nu dureaza prea mult, aceste "jocuri" sint de ajuns ca sa activeze la eei doi copii anumite tendinte sexuale care, dupa incetarea jocului, se manifesta timp de citiva ani prin masturbatie. lata ceea ce vomgasi comun la cei doi copli ; rezultatul final insa, va diferi de la unul la altul. Fetita portarului va practica masturbatia aproximativ pina la aparitia menstruatiei, ca sa renunte apoi tara dificultate, i~i va lua citiva ani mat tirziu un amant, poate ca va face un copil, va imbI'ati~a cutare sau cutare. cariera, poate ca va ajunge artista 1a moda ~i va sfir$i prin a intra in aristocratic. Poate ca vaavea 0 soarta mai putin stralucita, insa i~i va trai restul vietii fara a se resimti de pe urma exercitiului precoce al sexualitatii scutita de nevroza. Altfel se VOl' petrece lucrurile eu fetita- proprietarului. Curind, fiind inca eopil, ea va trai sentimentul de a fi faeut ceva rau, va renunta imediat, dar ca urmare a unei teribile lupte interioare, la satisfactia masturbatoare, dar nu fara a pastra 0 amintire $io impresie deprimanta. Cind, la adolescenta, se va afla in situatia de a afla cite ceva despre raporturilesexuale, ea Ie va evita cu 0 aversiune inexplicabila $i va prefera sa Ie ignore. Este posibil ca ea sa sufere atunei din nou presiunea puternica a tendintei spre masturqare, fara a ayea curajul sa se plinga in legatura eu aceasta. Cind va fi. atins Vlrsta laeare fetele
292

incep sa viseze 1a mariti~, ea va didea prada nevroze.i ~i drept urmare va trili 0 profunda deceptie rata de casatorie, viata Infati~indu-i-se In culorile cele mai sumbre. Daca reu~im sa descompunem aceasta nevroza eu ajutoru} analizei, yom coi1stata ca aceasta faLl bine crescuta, ii1teligenta, idealista ~i-a refulat inintregime tendintele sexuale, insaacestea, ea ea sa fie con~tienta de fenomen, se raporteaza in permanenta 1a mizerabilele joeuri la care s-a dedat eu prietena sa din copilarie. Deosebirea dintre aceste doua destine, inpofida identitatii evenimente10r initia1e, tine de faptul ca eul uneia din protagoniste1e noastre a avut 0 dezvoltare pe care cea1alta nu a eunoscut-o.Fiicei ingrijitorului activitatea sexuala i s-a iIifati~at mai tlrziu sub un aspeet la fel de natural ~i lipsit de reticente ca in copilarie, pe cind fiiea proprietarului a suferit influenta educatiei ~i a exigentelor sale. Date fiind sugestiile pe care l~a primit de 1a educatori, ea ~i-a faeut din puritatea ~i eastitatea femeii un ideal incompatibil eu activitatea sexualfi, iar formatia fntelec- . tuala i-a slabit interesul pentru rolul pe care era chemata sa-l joace in ealitatea ei de femeie. Tocmai ca 0 consecinta a acestei dezvoltari morale ~i iritelectuale mai inalte dedt cea de care s-a bucurat prietena sa a ajuns in conflict eu imperative1e sexualitltii. A~ dori sa mai insist astazi asupra unui alt aspect referitor la dezvoltarea eului, tocmaitinind seama de perspectivele pe care ni Ie deschide ~i de faptul ca toate concluziile pc care Ie yom trage de aid VOl' fi de natura sa justifice separarca tran~anta, dar care nu sare inochi, pe care noi 0 postulam Intre tendintele eului ~i tendintele 'sexuale. Spre a for-. mula 0 judecata asupra acestor doua eai de dezvoltare, trebuie sa pornim de la 0 premisa de care nu s-a tinut cont indeajuns pina astazi. Cele doua cai de dezvoltare, a libidoului si a eului, nu sint in fond dedt legate testamentare, repetari prescurtate 'ale dezvoltarii pe care omenirea intreaga a pareurs-ode 1a origini ~icare se intinde pc 0 mare du-. rata de timp. In ceea ce prive~te dezvoltarea libidou1ui, i se recunoa~te eu draga inima aceasta origine jilogenetici'i. Amintiti-va numai ca 1a uncle anima1e aparatul genitalprezinta legaturi strinse cu gura, ca la altele este inseparabil de aparatul excretor, iar 1a 0 alta categorie se leaga de organele loeomotorii, despre toate acestea yeti gasi 0 interesanta expunere. in valoroasa carte a lui W. BCilsche.Observam la animale, ca sa spun em a~a, toate felurile de perversiune~i de structura sexuala. in stare nativa. Or, la om punctul devedere filogenetic este in parte mascat de faptul caparticu1aritatile care sint in fond mo~tenite, nu sint putin dobindite din nou in cursul dezvoltarii individuale, probabildin cauza ca Imprejurarilecare au impus odinioara achizitiaunei particularitati date persista 'Ii continu,a sa-~i exercite actiunea asupra tuturor indivizilor care se succed. A~ putea afirma ca aeeste eonditii, din productive cum au fast aItadata, au devenit doar cleclan9atoare. In afara de aceasta, este incontestabil ca mersul.dezvoltarii pre determinate poate fi tulburat ~i modificat 1a fiecare individ prin influente exterioare recente. In ceea ce prive9te forta care adictat umanitatH aceasta dezvoltare :?i a carei actiune continua sa se exercite in aceea~i direetie, o*unoa~tem: este tot privatiunea impusd de realitate sau, ca s-o numim pe numele sau adevarat necesif;atea care decurge dinviata, Auc.cy~''l' Nevroticii eei la care in perioada eopmiriei aeeasta rfgoare a provocat efeele dezastru9ase, dar o1'ieare ar fi educatia primita, sintem expu:;;i 1a riscuri. Proclamind ca necesitatea v,itali'i constituie motorul dezvoltarii, nu mic293

.;;oram de altfel cunimic importan~a "tendin~elor evolutive interne", atund cind existenta acestora se faee simtita.' . Or, se euvine sa notam di te11dintele sexuale :;;iinstiIictul de conseryare nu se comporta in acela:;;i fel fata de necesitatea rea1i.Instindele care au ca finalitate conservarea :;;itot eee?l ce tine de ea sint mai aceesibile edueatiei; ele izbutesc repede sa se incline in fata necesitatii :;;i sa-:;;i c.,2nformeze dezvoltarea in raport de cerintele reaIiHitii. Faptuleste de inteles, c1at fUnd Cft aitfel ele nu-~i pot procura obiectele de care au nevoie ;;i fara de care individul risca sft piara. Tendintele sexua1e, care 1a inceput nu au nevoie de obiect ~i ignora aceasta trebuinta, sint mai grell de educat. DUclnd 0 existenta ea sit spunern a:;;3 parazitara, asociata eu aceea a altor organe, capabile sa-~i gaseasea 0 satisfactie Glutoerotica, fara ea maear sa depa:;;easca corpu1 individului, elc scapa influentei educdtive a necesitatii reale :;;i, 1a majoritatea oamenilor pastreaza toata viata, din anumite puncte de vedere, un caracter 2rbitrar,capricios, r~fractal', "enigmatic". AdElUgatila aceasta laptnl ca un tinar J:nceteaza.de a. mai i educabil din momentul in caretrebllinte1e sale sexuale ating intensitatea maxima. Educatorii 0 ;;tiu ~i procedeaza in consecinta; dar poate S8 VOl' lasa convin:;;i de rezultatele psihanalizei ca sa 1'ecunoasca raptlll ci'i educatia primitEi in prima copilarie laSE:cele mai Cldinci amprente. Omul este integral format deja de la virsta de patru san cinci ani ~i mai tirziu se mu1tume~te sa manifeste ceea ce i s~a dat pina .la aceasta vi1'sta 3). Pentru a sublinia intreaga semnificatie a deosebirii pe care am stabilit-o int1'e aeeste doua grupuri de instincte, sintem nevoiti sa facem 0 lunga digresiune ~i sft infroducem una din acele consideratii carora li se potrive:;;te calificativul de economice. Faclnd aceasta, yom aborda uriul dindomeniile ce1e mai importante, dar, din nefericire, ;;i dintre cele mai obscure ale psihanalizei. Ne punem intreparea daca 0 intentie fundam2nta1;'[ oarecare esie inerenta aetlvitatE aparatului nostru psihic :;;i acestei intreb,3ri Ii raspundem printr~o prima aproxiinare, spunind ca dupa toate aparentele ansamblu1 activitatii noast1'e pslhice are ciTept neplacerea, fiind sa ne procure plikerea ;;i de a ne face S<'l eviU1l11
3) Afirmatia Iui Freud, potrivit direia educatia primitii In copilarie lasa cele mal adinci amp rente, este exada: AUt trasaturile de caracter (pozitive $i negative), cIt,;;1 deprinderile, obi:;;nuintele, atitudinile etc. rormate la accastii vlrsta se remarca printr-o mare stabilitate, uneori putfndu-se manifesta din nou ~i dupa ce, prin erorturi pedagogice deosebite sau prin forta experientei de viata, ele au fost Inlocuite prin altele mai conforme cu cerintele integrarii sociale. Este Insa exageratii afirmatia sa ci'i,.dupa virsta de 4-5 ani, omul HU. al' race dedt sa "manifeste ceea ce s-a dat pina la aceasta vlrsta". In realitate, personalitatea umana este transformabila in mod nellmitat, iar stadiile de dezvoltare care succed copiliiriei au lor in procesul niciodaUi incheiat al romtirii :;;ieducarii omului. Din acest pllnd de vedere, pedagogul american J. R. Kid d scrie cu deplina indreptatire:

"Omneniinu sc hralwse Ia maturitate elL momentul eopHariei Iii aZ tineretii $i nt~ naui9heazii pt~r $i simplu de-a Ztmgul coastei catre batr/nete. Existii tot atit de multe probleme noi de rezoZuat $1 situalii noi de stapfnit in timpuZ aniZor maturipe cite exista. in timpuZ perioadelor de data anterioare. lvlaturitatea are punctele sale de tranzitie $i crizeZe sale. Ea este 0 perioada de dezvoltare aproape de compZetii ca .sens cum sint perioadele de dezvoZtqre ale copiZiiriei $i actoies(:en,te,i" (How Adults Learn, Association Press, Ne\v York, 1973). (Nota trad.).

294

I-..

.--------

..

--------------

:-eg:atci in mod automat de principiul pUicerii 1;)., Or, am da totul ca sa CLlnoa;;;tem conditiile placerii :;;1 ale neplacerii, insa toc111ai elementele c:C23tei cunoa~teri ne lipsesc. Singurul lueru pe care il putem afirma este ca placerea se afla in legatura cu diminuarea, atenuarea sau stingerea n13,sei excitatiilor acumulate in aparatul psihic, pe cind suferinta merge !llinii-n mina cu cre~terea, eu exacerbarea acestora. Examinarea celei m,~i intense placeri accesibile omului, placerea traita in -cursul saviqirli adului sexual, nu lasa nici un dubiu asupra acestui Cumin acestc acte Insotite de placere oste yorba de cheltuirea de rnJ.ri c,;ntiElti de excitatie sau de energie psihicaJ dam considerentclor de Clcestea numele de econmnice: Notam ca sarcina care incumba aparatului psihic :;;i actiunea pe care el 0 exercita pot fi descrise aHfe1 :;;i int1'-un mod mai gonel'al dedt Insistind Clsupra dobind~rii placeril. Putcm s'[June Cd aparatul psihic serve~te la dominarea ~i suprimarc::l excitatiilor ~i in<::itatillor de origine externi'! sau interna. '[n ceea ce prive~te tendlntele :,exuale, este evident ea de la ineeputul ~i pin a la sfiqitul dezvoltarii lor ele reprezinta UD mijloc de dobindire a placerii, j'ndeplinindu-:;;i aceasta functie far:'i a 0 slabi. Acela:;;i este, b 1nceput, obiectivul tendin~elOi"eului. Dar, sub presiunea marii educatoare care estc nec8sitatea, ten'dintele EuIcei nu 1nt1rzi2 sa modifice principiul pHicerii. Sarcina de a indeparta suferinta i so impune eu aceea;;i urgenta ca ~i aceea de a-~i asigura placeI'ea, evJ invata ca este indispensabil sa renunte b satisfactia imediata, 38. amine dobindirea p1acerii, de a SUDorta unele sufer1nte s1 de a 1'enunta in general laanul111te surse de placel:e. Eul asHel educat'de'vine ,,;"(,;zon:,))11 ", nu S2 mal 1'::1'Oa dominat de principiul placerii, ci S8 supune principiuIui reaIiti11ii care, in fond, are ~i el drept sea)) pli5cerea, dar 0 pLkere care, am'inati't )1 atennati'l, aTe avantajul dea oieri certitudinea pc care ne-o di'l contactlll eu realibtea :;;i conformarea 1aexigente1e sale. Tl'ecerea de la }Jl'incipiul pEicerii 1a principiul realitatii constituie uliul dinprogresele cele mai Lnportante in dezvoltarea cului. $tim deja cii tendintele sexualc nu depa;;;esc decit tirziu ~i oarecum fortate ~i coristrlnse acc~-;_staf:::tza a dez-vo_~tarii eLdui.- iar Inai departe V0111 ,redea ce cOl1secinte pot clecurge pentru om din acestc leg,Citurl'm,,1 slabe dintre s2xualitatca sa ~i realitatea exterioara. Daca eul omului se dezvolta :;;i are istoria sa, ea si libidoul, uu yeti fi surprinsi sa aflati ca poate de asemenea, 0' "regresiune a euiui" ~i po ate ' ca yeti fi curi~~i sa eunoa~teti ralul pc C2re il poate juca in maladiile nervaase aceasta Intoaxcere a e1.lIui la f.aze anterioare ale clf;z\loJtarli.
*

'i) Principiul freudian-nal Dlficerii", C2.re calauzestedin inconstient fiinta umana~ in tc"ate demersurile sale, reflect-a tenclinta inerenti oricarui in1Duls sau >ndorinte'~ de a-~i unnari propria-I satisfactie, indiierent de lIte considerEmte, in dialectica exist,~.n~ei se opune "prfllcipi-uZ- reaZitCltii" care; cumarata Freud, ne obliga sa amL:ltrl obtinel'ea satisfactiei, "sa nu profiti'im de Cinumite, posibilitiiti ee ni se oJeni $i ehiar sa suportam, datorita lun[!ului oeol peeare eonsimtim s?1-1faeem spre a la pUicere, 0 momentanii nepliicere" (Jenseits des Lustprinzips, in Ge~ Schriften, 'VI., Leipzig, \Vien, ZUrich, Internatinaler Psychoanalitischer Verlag, 1925). In fond, "principiul l'ealitatii" introduce in structura psihidi ~i in co;upo!'tdl:1entul omului reg-tIlile de etidi sociala, acceptate uneori eu destula difiClilUI", tc\ ata tracL),

295

XXIII MQpALITATILE DE FORMARE A SIMPTOMELOR

Pentru profan, esenta bolii ar constitui-o simptomele, iar insanato;;irea ar consta in inlaturarea acestora. 1\1edicul, dimpotriva, se straduie;;te sa faca distinctia intre simptome ;;i maladie :;;ipretinde ca disparitia simptomelor este departe de a insemna vindecarea. Ceea ce ramine din boala dupa disparitia sil11ptol11elor. este toemai eapadtatea de a genera noi sim.ptome. In consecinta. yom adopta in mod provizoriu punc-. tul de vedere al profanului :;;iyom adl11ite ca analiza simptomelor echivaleaza cu iptelegerea bolii. Simpto!11ele, 1ar noi nu vorbim aid, fire:;;te, decit de simptome psihiee (sau psihogene) ;;i de maladii psihice,. sint, pentru viata privita in ansamblul ei, acte vatamatoare sau eel putin inutile, acte indeplinite eu aversiune, care sint insotite de un sentiment penibil sau de suferinta. Principal a lor vatamare consta inefortul psihie eerut de executia lor ~~;in acela de care este nevoie pent1'u a Ie combate. In cazul in C8re i avem un proces de forma1'e exagerata de simptome, acest efortdublu poate .antrena dupa sine 0 asemenea saracie a energiei psihice disponibile lrlcit persoana intercsata devine Incapabila de a mal face fata sarcinil or importante ale vietii. Cum acest eJect constituie mai ales 0 exprcsie a cantitaW de energie cheltuite, yeti intelege fal'a greutate ca ,,3 fi bolnav" este 0 notiune esentialmente practica~ Totu;;i, daca va situati dintr-un unghi de veclere teoretic ~i faccti abst-ractie de aceste cantitati, yeti putea spune, fara tcama de a fi dezmintiti, ca noi toti sintem bo1navi, aclica nevrotici, dat fiind ca toate conditiile care guverneaza 01'marea simptomelor exista ~i la omul normal. In ceea ce prive;;te simptomele nev1'otice, ;;tim de-acum ca ele sint _ efectul unui conflict care se declan;;eaza in subiect ccYurmare a unui .mod nou de satisfacere a libidoului. Cele doua forte care s-au separat se reunesc in simptome, recondliindu:'se, ea sa zieem a:;; printr-un com:" a, promis care nu este altcevadecit fo1'marea simptomelor. Aceasta $i expJica puterea de rezistenta a simptomului ; el este sustinut de an:;bcle parti. :;3tim,de asemenea, ca unul din ace~ti doi adversari in conflict este 1'eprezentat de libidoul nesatisfaeut, indepartat de la realizare 'Ii obligat sa-;;i caute noi modalitati de satisfactie. Daca realitatea searata nemi10asa, chiar 'Ii in cazul in care libidoul este dispus sa adopte unalt obict in locul aceluia care Ii este refuzat, aeesta Va fi in final silit sa se angajezc pc calea rgresiunii ;;i sa incerce sa-:;;iafle satisfaetia fie in un.a din structuril.e deja depa:;;ite, fie iritr-unul din obiectele abandonate anterior. Ceca ce atrage libidoul pe ealea regresiunii sint fixatiile pe care Ie-a Iasat in aceste stadii timpurH ale dezvoW"iriisale. Calea regresiunii se separa net de aeeea a nev1'ozei. Cind aeeste regresiuni nu trezesc nid 0 opozitie a eului, proccsul se produce fara nevroza ;;i libidoul obtine 0 satisfactic reali'l, chiar daca nu totdeai..ma no1'206

_-_._------~----~~-~--~~ ------''''~."''~.,'.,,~"'''~~~~:'~~,~,~'
maUl. Dar' atunci dnd eul - care controleaza nn numai cOlli?tiinta, ci ~i dille de acces ale inervatiei motrice $i, drept urmare, posibilitatea realizarii tendintelor psihice -, dnd eul, spuneam, nu accepta acei>teregresiuni, ne aflam in fata unui conflict. Libidoul gase:;;te, ca sa zicem a'ia, calea blocata 9i e silit sa incerce sa scape intr~o directie in cafe 1$i poate chelt~i rezerva' sa de energie potrivit cerintelor principiului pHicerii. EI trebuie sa sesepare de eu. Operatia aceasta Ii este inlesnita de fixatiile pe care Ie-a format de-a lungul dezvoltarii sale 9i impotdva carora eul s-a aparat de fiecare datacu ajutorul refularilor. Ocupind in mersul sau regresiv aeeste pozitii refulate, libidoul se sustrage eului ;;i legilor sale 9i renunta in acela9i timp la orice educatie pe care a primit-o sub influent a sa. Libidoul s-a lasat calauzit daar atita timp cit putea nazui intr-o satisfactie, dar, sub dubla presiune a privatiunii exterioare $i interioare, s-a revoltat impotriva subordonarii $i cugetacu regret 1a fericirea din trecut. Acestaeste caracterul sau, in fond invariabiL Rc_ prezentarile in care libidoul va investi de acum inainte energia safac parte din sistemul incon$tientului $i se supun proceselor care au loc 'in acest sistem, in primul rind procesele condensarii ;;i deplasarii. Ne gasim aid in prezenta aceleia;;i situatii ca aceea care caraeterizeaza forma rea viselor. $tim ca visul .ljropriu-zis, care s-a format in incon;;tient in calitate de realizare a unei dorinte imaginare incon$tiente, se love$te fie 0 anumita aetivitate (pre)con;;tienta. Aceasta impune visului incon:;;tient ccnzura sa, in urma d'treia survine un compromis caracterizat de fo1'malTa unui vis manifest. La fel se petree luerurile cu libidoul, al carui obiect, expulzat In incol1$tient, trebuie sa tina 5e3ma de forta eului precon~tint. Opozitia faeuta acestui obiect de catre eu constituie pentru libido un fel de "contraatac" indreptat impotriva noii sale pozitii $1 n abliga sa aleaga un mod de expresie care poatefi imparta;;it $i de dare eu.In felul acesta ia na~tere simptomul, care este un produs cqnsiderabil deformat de satisfacerea incon;;tienta a llnei dorinte libidinale, un . produs echivoc, ales eu abilitate $i avind doua semnificatii diamet1'al opuse. In ceea ce prive;;te acest din urma aspect, intre vis $i simptom exis.t2i0 deosebire, in sensu 1 cii in cazul celui dintii intentia preeon$tlenta vizcaza numai protejarea somnului, neadmitind in con$tiinta nimic susccptibil sa-l tulbu1'e ; ea nu opune dorintei incon$tiente un veto tran:;,ant, nu-i striga. "Nu !". Dimoptriva, in cazul visu1ui intentia precon;;tienti:l trebuie sa fie mai toleranta, situatia omuluicare doarme fiind mai putin amenintata, pentru ca starea de somn reprezinta 0 bariera care supdma orice comunicatie cu realitatea. Dupa cum vedeti, daca libidoul poate sa se sustraga conditiilor create de conflict, el 0 clatoreazii existentei fixatiilor. Prin intoarcerea 1a fixatii, libidou1 suprima efeetul refularilor $i obtine 0 derivatie sau 0 satisfactie, cn conditia de a respecta cla1..1Zele con1promisu1ui. Prin oeolurile sale 'In spatiul incon$tientului $i al fixatiilor, el rew~e$te finalmente sa-$i proeme o satisfactie real a, eu toak ca extrem de limitata si abia de 1'ecunoscut. Voi face doua romarci cu p1'ivi1'ela acest rezultat'final : in primu!' dnd va atrag atentia asnpra. 1egaturilor strinse care exista aid intre libido $i inconf7tient, pe de 0 parte. intre con;;tiinta $i realitate, pe. de aHa. cu toatc Cd la inceput aceste doua cupluri nu crau legate intre ele prin nid un fir: in al cloilea rind, tin sa va previn, rugindu-va sa nn uitati ca tot co va voi spune in continuare se refer a in chip exclusiv la 01'marea simptomelor in nevroza istericii.
297

i
t

Unde gase3te libidou fixatiille de care are nevoie spre a-$i croi drumpe terenul rdularilor? In activiti'ttile $i evenimentele sexualiUitiL infantile, in tendintele partiale 9i in obiectele abandonate $i neglijate ale copiliidei. Libidoul revine la toate acestea. Importantacopilariei este dubla: pe de 0 parte, copilul manifesti'i pentru prima data imtincte $1 tendinte pe care Ie aeluce in 1ume in ca1itate de dispozitii native 9i, pe de aWi parte, sufera influente exterioare, traie$te evenimente acddent::de care trezese 1a activitate alte instinct2 ale sale. Cred ca avem un de neeontestat sa ac10ptam aceasta diviziune. Manifestarea dispozi~ tiilar lnnascute nu ridica nici 0 obiectiecritic~'\. ima experienta analitici'l n2 obliga sa admitem eElevenimente pur accidentale petrecute in copi1Eu''1eint capabi1e sa lase in ur111alorpuncte de sprijin pentru fixatiile s libidouluL De altfe1, nu vad aid niei 0 dificultate teore1:lca. Dispozitiile constitutionale sint in mod incontestabil vestigii pe care ni Ie-au 1;'lsat tra.irile stramo~ilor' indcpartati ; avem de-a face aici cucaractcristici care de ins81e au fast dobindite intr-o zi, pentru cl'i fara achizitii nu ar exista creditate. ,Este oare admisibi1 ca facultatea de a dabindi noi caractere susceptibi1e de a, fi transmise ereditar sa fie refuzata tocmai generatiei' pe care 0 avem in vedere? Valoarea evenirnentelor vietH infantile nu trebuie sa fie, cum S2 face adesea, diminuata in la'foarea evenimentelor ancestra1e 9i ale maturWitii individului luat in cercebre; faptde care umplu copiLiria merit3, dimoptriva, a consideratie cu totu1 aparte. Ele antreneaza ccnsecinte CLlatit mai grave cu cit au lac intr-o perioad{l in caTe dezvoltarea este incii neterminata, circlU1istanta care favorizeazil tocl11<i actiunea lor traumatica. Lucrarile llli Roux $i ale aHara aSU;Jra mecanicii dezvoltarii ne-au dovedit dl cea mai mica leziune, 0 intepfltura celulare, de Be,. de exemp1u, aplicata embrionului in timpuldiviziunii duce la tulburari foartc grave ale dezvoltarii. Aceea9i leziune c,mZdt} hrwi S2U animalului maturizat poate Ii suportata fanl niciun efect dbiunator. Fixatia libidoului adultului, pc care am introc1us~o in ecuatia ctiologiC{i.a nev1'02e101'cu titlu de reprezontant al factol'ului constitutionaL se lasS. acum descompusi'i in aIt) doi factori : dispozitia eredibdl :;:i(11spozitia dobindita in prima copilario. ,stiu ca 0 schema este totdeauTB bine primitade ceicare doresc sa invct;e. S,l rezum<''tm,deci, rapoI'turile dinlre divcrE?iifactori, in schema 'de mai jos : Etiologia nevroz21or = Dispozitie prin + EV~l1in1ente
fixatia libicloului
!

accidentale (traurnCl psihic~i) Evenimente


copiE-trie

Constitutie sexuala (Evenin1~ntele, vie~ii preistorice)

din

Constitutia sex1..1ala ercditara prozinta 0 mare variotate de dispozitii, dupi').cum dispozitia intcreseaza in mod deosebit cut are sau cutare ton-; dintL~partia1a, 1uata aparte sa1..1 combinatie eu altele. In asociore Cll in evenimentcle din copil<''trieconstitutla formeazi'l 0 nouZl "serie COlTlplcm2ntara", intru totul analoaga ace1eia a carei existenti am constatat-o ca reZtlltat a1 asocierii dispozitiei cu evenimentele accidentale ale vietH adultului. Atlt intr-o parte cit ~i in cea1alta regasimace1ea$i cazuri extrs;;,'11c i acelea9i relatii de substitutie. 1:n legMura en accDsta ne putem 9
298

intrcba dace~ cea 'mai remarcftbilac1intre regres1unilelibidoului, adica ,';?gresiunea sa la vreuna din fazele anterioare ale struchllii sexuale, nu E-sf~determinata in mod preponderent de conditiile constitutionale e1'edUare. Am face ins3. bine sa aminam raspurlsul la aceasta intrebare pin a chld .yom dispune de 0 serie mai importanta de' forme ale afectiunilor neve-otlce. Sa staruimaCl.1m asupra acelui rezultat al cerceta1'li analitice care ne c1.ovedc$teca libidoul nevroticilor este legal de viata lor sexuala inDin cauza aceastaevenimentele de acest fel par sa .qrpete 0 importanta vitalapentru em $i sa joace un 1'01 considerabil in declan",area bomor nervoase. Aceasta imnortanta s1 aCE-st1'01 sint incontestabil foarte in.'3emnate, am timp cit nu; se tin~ s~ama dedt de munca terapeut1c21., ar daca se face abstractie de aceasta activitate, observam u:;for D cariscam sa fim. victima unei neintelegeri, facindu-ne despre viata (') conceptie unilaterala, intemeiata pre a exclusiv pe sitnatia nevrotica. 1111evenimentelor infantile este diminuata de faptul di libidoul, in~nL;;carea so. regresiva, nu se mai fixeaza aid decit dupa ce a fost izg<jnit din' pozitiile sale cele mai avansate. Concluzia care pare a se impune in aceste conditii este ca evenimentcle infantile la care ne referim nn au avut, in perioada in care s-au petrecut, nid 0 importanta $i ca ele nu .au clevenit importante dedt ulterior, in chip retrospectiv. Aminca am adoptat 0 atitudine similara cind am diseutat dcspre comlui OecZip.

Nu nc va fi greu ~;a adoptari1 0 pozitie in cazul special de care ne oenT);;"}}Remarca potrivit careia transformarea libidinal a $i, in COl1se~ , rolul patogeIl a1 evenimentelor din copilf:i.tlesint in mare masura de regresiunea libidoului, este desigur justificata, insa ne-ar .induce in eroare dadi am accepta-o fara rezerve. Deci trebuie ~inem scama $i de aUe considerente. In primul rind, observatia arata in rrlOd indiscutabil ca evenimentele din copili'irie au imp()rtanta lor proprie, care de altfel apare chiar din anii copilariei. Exist'i nevroze infantile in care rcgresiunea in timp nu joaca dedt un 1'01 neinsemnat sau nid liU se produce, afectiunea izbucnind eel urmare imediata a lInni eveniment traumatic. Intreprindem studiul nevrozelor i:Clfantile pentru a prc,.ceni 0 serie de neintelegeri primejdioase cu privire la nevrozele adllltilor, a9a cum studiul viselor infantile ne~a pus pe calea intelegerii viselor adultilor. De altfel nevrozele infantile Slnt foarte frecvente, mult mal. frecvente dedt s-ar crede. Ele tree adesea neobservate, sint considerate ca semne de rtiutate sau de proasta educatie, sint adesea reprimate de Clutoritatile care guverneazi\ dezvoltareacopilului, inso1sint lesne de rr~cunoscut printr-un examen retrospectiv. Ele se manifest a eel mai adesea sub forma unei isterii anxioase l). Veti ana cu un alt prill'j ce inseanma acea-,,>ta. Cincl 0 nevrOZ{ise declara intr-una din fazele ultcrioare ale vietii, anciliza nc dezvalule cu regularitate faptul Cd ea nu este dedt urmarea directa a nnei nevroze infantile care, la vremea e1, nu s-a manifestat decit \'oalat, in genl1en. 8int ins<1cazuri, eum 8111spus, in care aceasta nervozitate infantila continua neintrerupt, deveni,Qd 0 maladie care S2 suprapune pc toata durata vieW. Am 2VUt prilejul sa examinam chia.l' De copil, in stare actualizata, citeva cazuri de ncvroza infantila;
, 1)

Anusthysterie

in textul original. (Nota trad.).


299

eel mai adesea, insa, a trebuit sa ne l11ultumil11 deducem existent a unei sa nevrOze infantile dintr-o nevroza a virstei adulte, ceea ce ne-a obUgat 1a unele rectificari ~i precautii . . In al doilea rind, sintel11 nevoiti sa recunoa$tem ca aceasta regn::siune regulatil a libidoului ditre perioada infantilaar avea de ce sa Sl1rp1'indii daca n-a1' exista in aceasti'i perioada ceva ce exerciti'i asupra libidouluio atractie deosebita. Fixatia, careia ii admitem eXIstenta in 3)lUJnitepun~e ale traieL1:ului parcurs de dezvoltare, ar fi fara continut dEep n-o concepem ca pe cristalizarea unei anumite cantitiiti de energie libidinalil. Trebuie in s11'$it a va amintesc ca, in ceea ce prive~te intensitatea s !?irolul patogen, exista intre evenirrientele din copilarie :,?i celea din viata a ulterioaraacela:,?i 1'aport de complementaritate pe care I-am constatat !?i In seriile de evenimente studiate anterior. Slnt cazuri in care singurulfactor etiologic este constituit de evenimentele sexuale ale copilariei, de origine sigur traumatica ~i ale diror efecte nu cer, sp1'e a se manifesta, alte conditii decitacelea oferite de constituitia sexuala meclie$i de imaturitate. Exista, inschimb, cazuri in care etiologia nevrozei treb-uie cautata exclusiv in conflictle ulterioare $i in care rolul impresiilor ~1In copiH'irie, dezvaluit de analiza, apare ca un efed al regresiunii. Avem in felul acesta e.xtremcle "opririi dezvoltarii" :,?iale "regresiunii", iar intre aceste doua extreme toate gradele combinarii intre ace~ti doi facteri. Toate aceste Japte prezinta un anumit interes pentru pedagogie, care i~i propune sa previna 'nevrozele, instituind' de timpuriu un control . asupra vietH sexuale a copilului. Atlta timp cit ne concentram intreaga atentie asupra evenimentelor sexuale ale copilariei, putem crede caam facut totul spre a preveni maladiile nervoase dadi ne-am preocupat de Int1rzierea dezvoltarii sexuale ~i ne-am ingrijit sa-l scutim pe copil de experiente de ordin sexual. Dar ~tim de-acum di toate conditiile determinante ale nevrozelor slnt mult mai complicate ~i nu sufera influentaunui singur factor., Supravegherea riguroasa a copilului nu are nido valoare, oa neputind exercita vreun efect impotriva faGtorului constitutional; .ih afara de aceasta, supravegherea este mai grcu de exercitat dedt 0 cred educatorii 9i comporta doua noi pericole care sint departe de afi' neglijabile : pe de 0 parte, ea trece dincolo de scop, favorizind 0 refulare sexuala exagerata, susceptibilade consecinte daunatoare; pe de aha parte, lcmseaza copilul in viata far a niei ui1 mijloc de aparare contra afluxului de tendinte sexuale determinat de pubertate. Avantajele promaxiei sexuale a copilariei slnt deci mai mult dedt indoic1niee $i ne putem intreba c1acanu este nimerit sft cauL1m intr-o aHa atituc1ine :rata de actualitate un punet de sprijin mai bun pentru profilaxia nevrozeJo~. Dar sa rever1im la. simptorne. Ele creeaza un substitut pentru satisfactia de care este lipsit bolnavul, facind ca libidoul sa regreseze '1n ;faze anterioare, eeea ce comporta. intoarcerea la obiecte sau la structura carc au caracterizat aceste faze . .';)tim ca nevroticul este legat de un mOlYH::nt determinat al trecutului siiu; este vorba de 0 perioada in care libidoul sau nuera privat de satisfactie, de 0 perioada in care I era fericH. El scormone~te in trccut pin a dnd gase~te 0 asemenea perioada. fie ;>imergind pentru aceasta pinella cea mai frageda copilarie, a~a cum :,?i-oaminte~te sau :,?i-oimagineaza pe baza unoI' indicii ulterioare. Simptomul reproduce intr-un fel sau a1tul aceasta satisfactie a primci copilarii, satisfactie deformata de cenzura generata de conflict, insotiUi in general de o senzatie de suferienta :;;iasociata UDor factori care fac parte din pre300

-dispozitia rnorbidc'i. Satisfactia izvoritc'i din simptom estede natLml biz:ml. Facem abstractie de faptul cti persoana respectivc'i traie~te aceasta satisfa<::tie ca pe 0 _suferinti'i, plingindu-se de ea: aceasta transformare "'3te efectul unui conflict psihic sub presiunea carDia sii11ptomul a trebuit sa se forl11eze. Ceea ce a reprezentat alti'idatc'ipentru individ 0 satisfactie, ii provoaci'i acum rezistenta ~i aversiune. Cunoa~tem un exemp1u prea. putin spectacu1os, insa foarte instructiv cu privire la aceasti'i transfOI'mare de senzatii. Ace1a~i copil care alti'idata inghitea, 1acom, 1apte1e din sinul matern, citiva ani mai tirziu l11anifesti'i0 puternica aversiune pentru 1apte, aversiune pe care educatia n-o poate invinge u~or. Adesea irceasta aversiune se agraveaza ~i se transforma in dezgust atunci dnd laptele sau bi'iutura in care s-a amestecat 1apte slnt acoperite de 0 pojghita de caimac. Ne este permis sa banuil11 di aceasti'i pojghita treze~te amintirea sinului mamei, dorit oc1inioara cu atita ardoare. Trebuie. sa actaugam, de altfe1, di intre timp a avut loc int;'ircarea, cu actiuFl.ea sa traumaticB.. Exista insa ~i un alt motiv pentru care simptomele ne par ciudate ~i. 'Ca mijloace de satisfactie libidinala, incomprehensibile. E1e nu ne am:intescdecit ceva de la care a~teptam in. general ~i in mod normal 0 satisfactie. eel mai adesea ele fac abstractie de obiect ~i in felul ..acesta renunta la orice 1egatura cu tealitatea. Putem afirma c~aavem aid 0 consednta a l'enuntarii la principiul realitatii~i aintbarcerii la prlncipiul pla.cerii. Dar mai este yorba ~ide 0 intoarcerela un soi de autoerotism extins, acela care i-a procurat tendintei sexuale primele sale satisfactii. Simptomele inlocuiesc.- 0 modificare a 1umii exterioare printr-o modifi. 'Care corporala, deci 0 actiune exterioara printr-o actiune ihterioara, un act printr-o' adaptare, ceea ce, din punct de vedere filogenetic, corespunde f?i unei regresiwd cu totul semnificatlve. Nu yom intelege pe deplin t03.te acestea dedt cu ajutorul unui fapt pe care ni-1 VOl'dezvalui mai tirziu cercetarile noastre analitice asupra formarii simptome1or. Sa ne amintim, apoi, ca la fo1'111a1'ea simptomelor coopereaza acelea~i procese ale incon~tientului pe care Ie-am vaZut manifestindu-se in cazul formarjl vise1or, adica condensarea ~i deplasarea. Ca ~i visu1, simptomul repreztnta un _pl'oces ca tiind realizat, 0 satisfactie in maniera infantila, dar printr-,o condensa1'e dusa la extrem, aceasta satisfactie poate fi cuprinsa inti'-o singura senzatie sau inervatie, iar printr-o deplasare extrema ea poate fi limitata 1a un singur i;iiinfim detaliu din intreg complexul libidinal. Nu-i de mirare daca ~i noi incercam 0 oarecare dificultate in a rec1.mOai;ite simptomu1 satisfactiei libidina1a banuita :;;imereu confirmata. in V-am prevenit ca veti afla ceva nou. In.tr-ac1evar, este yorba de un Ineru nu pur ~i simplu nou, ci ~i uimltor ~i tulburator. Cunoa:;;teti faptul ca prin analiza,. care are ca punct de plecare simptomele, ajungel11 la identificarea unor evenimente- din-copilarie la care s-a fixat libidou1 ~i din care sint alcatuite simptomele. Or, uimitor este faptul ca scenele din copilarie nu sint intotdeauna adevarate. Da, cel mai adesea ele nu sint adevarate, iar in unele cazuri ele sint chiar cu totul contrare adevarului istoric. Mai multdecit orice alt argument, aceasta descoperire este de natura sa c1iscrec1itezefie analiza care a dus 10. asemenea rezultat, fie bolnavul pe spusele caruia se bazeaza intregul edificiu al analizei ~i intelegere a nevrozelor. Aceasta descoperi1'e este, pe deasupra, extrem de tulburatoare. Dadi evenimentele din copilarie c1egajate de analiza ar fi intotdeauna reale, am avea sentimentul ca ne mi~cam pe un teren solid;
301

dadi de a1' fi intotdeauna false, dad ni s-ar dezvalui in toate cazurile drept ni9te nascociri ale fanteziei bolnavilor, nu ne-ar raminedecil 52_ parasim acest teren nesigur spre a ne retrage pe un a1tul. Nu neafl:3nl insa in fata nid uneia din aceste doua alternative: evenimentele infantile, recon~tituite sau evocate de analiza, sint fie incontcstabil false, :fie nu mai putin incontestabil reale, iar in majoritatea caz\lrilor slnt 13ii amestec de adevar 9i fals. Deci simptomele reprezinta fie evenin::eI1tc care au avut loc in realitate f?i car ora .trebuie sa Ie recunoa9tcm G influent a a~upra fixatiei libidoului, fie fantezii ale bolnavilor, dirGI? Ill} Ie putelu recunoa9te nid un 1'01etiologic. Aceasta situatie este de natura sa ne puna intr-o foarte mare ineul'eatura. Va VOl reaminti totu:;;i c&' uncle amintiri din copilarie pe care oamenii Ie pastreaza in con9tiint2 lor, in afara 9i independent de orice analiza, pot fi, de asemenea, false sau cel putin sa pi'ezinte un amestec de adevar :,?ifals. Or, in Clcestec8zuri, proba incxactitatii rareori este greu de facut, ceea ce ne conso1eaz2 eel putin la glndul ca incurcatura de care vorbeam este UIT fapt care tine nu de analiza, ci de bolnav. Este suficie11t sa rcflectam putin, ca sa intelegem ce ne tulbur[i in aceasta situatie: este dispretul rata de realitate, faptul de a nutine deloc seama ele deoscbirea -dil~tre re~litate si immrinc:tic. Sinto11 tent;: ti'::l~ ne suparam pe bolnav, pcntrn ca ne pEctiseste cn istoriilc ini ima~inarL Realitatea nc rx\1'e despartitii de lmaginatie' print1'-un abis de nctrecut, noi apreciincl-o en totul aitfcl. De aitfel tot acesta este ~i punctul dE: vedere al bolnavului, cind 121 gillcleste in rnod normal. Cind ne infatis22za materiale care, disimulate de simptome, reveleaza situatii nlOdeld~ ' evenirnentele vietii infantile :,?ial carol' nucleu ede format de 0 care incearcasa se realizeze, incepem intotdeauna prin a ne intrebr: dad este yorba de lucruri reale sau imagina1'e. 1'v13iirziu apar anurnite t semne care ne permit sa 1'ezo1vam aceastil problema intr-un sens S&U altul, iar noi ne grabim sa pun em bolnavul la curent cu solutia noastri'lo Dar aceasta initie1'e a bolnavului nu este Epsita de diIicuitati. DacaH: spun em de 1a iriC(~putea este pe cale sa ne p0vestcasea intimr;lari inch1puite, eu care sa-~i mascheze istoria adevarata a copi12.riei, ct9i1C1):(;,; popoarele substituie legende istoriei lor din t1'ecut, uitate, constatam, ca interesul sau pent1'u continuarea povestirii scade subrt, rezultat care esto depa1'te de ceca ee do1'earl1no1. EI insu$i se dore:'?te a fi adeptul ex-< perientei reale :,?ise declara pEn de dispret fata de l1Etscoci1'L aca, ins&., D sprc a ne duco munca la bun sfi1'9it, ii pastram bolnavului convingerea, ea tot ceea ce no poveste:;;te reprezinta eveninlente realedin copilaria; sa, riscam ea mai tirziu sani se repro~eze eroarea :,?isa-~i rida de pre~ tinsa noast1'a crec1ulitate. El intimpina greutati in a ne intclege dad, punem pe acela$i plan feaEtatea :,?ifantezia :;;inu ne intereseazi'l daca intimplarile din copilaria sa, a:,?acum ni lepoveste:'?te el, 9i pe care noi vrem sa Ie elucidam, sint adcvarate sa'll false. Este totusi evident ca aceasta este singura atitudine rocomandabila in privinta ac~stor pro<duse psihiee. Pontru ea, intr-un anumit sons, aceste produse sint re81e ' este un fapt acela ea toemai bolnavul este autorul intimpEirilor imagi-< nare ; iar in ceea ee privef;;te nevroza, acest fapt nu este mai putin im-< portant decit daca bolnavul ar fi trait eu adevarat evenimentele desp!'e care ne vorbe$te. Fanteziile reprezintao rea1itate psihicCi, opusa rea1itatii materiale, iar noi ne patrundem putin cite putin de adevarul ca iri!. lumea nevl'ozelol' tocmai realitatea psihica joaca rolul dominant.
. T

'-.J

>.

'

302

Printre evenimentele care figllreazi'i in toate sau aproape in teate iSTOliile din copili'irie ale nevroticilor sintdtcva care medta sa fie in mod sDecial subliniate, data Hind marea lor importanta. Acestea sint : ,:atiile privitoare la raporturile sexuale ale parintilor, ademenirea de catre 0 persoana adulti'i, amenintarea cu castrarea. AI' fi 0 gre;;ealcl sa crcclem ca este aici yorba de inventii fara nid 0 baza reala. Dimpotrivil, cste cu putinta sa se stabileasdt in mod indiscutabil autcnticitatei1.acestor fapte sUnd de yorba cu rudelc 11'1aivlrstnice ale bolnaviler. Nu a1'areori aflam, din cxcmplu, ca cutare baietel care a inceput sa se indecent cu organul saugenital 9i care inc3. nu 91;ie ca acesta csto un amuzament interzis, este amenintat deparinti sau de cei care-l jesc, ca amputarea penisului sau a miinii care a pacatuit. Intrebati, pa1'intii nu ezitil sa reeunoasca faptul, deoarece ei cred ca au procedat bine intimidinc1u-l pe copil; unii bolnavi pastreClza 0 amintire corecta ~i con$tienta inlegatura cu aceasta amenintare, mai ales daca aceasta a avut lac intr-o pcrioada cind erau destul de maricei. Daca amcnintarea cstc proferata de ci'itre mama sau 0 alta persoana de sex fominin, ea pune pe seama tatalui sau a mcdicu1ui cerinta executarii pedepseL!n celebru1 "Stuwwelpeter" al pediat1'u1ui frankfurtez II 0 f f man n, care i9i datoreaza farmecul, intre alte1e, profundei il1telegeri a complexelor sexuale ale copilariei, castrarea este inlocuita prin amputarea degetulni mare; cn care copilu1 este amenintat pentru obiceiul S2lU de a-I sl;ge . . Este totu9i neverosimil ca toti. copiii sa fie atlt de des am0nintati CLlcastrarea cum s-ar putea crede de pe urma analizei nevroticilor. A.-vem tot dreptul sa presupunem di un copil i~i inchipuie aceasta amenjnt~H'e, pornind mai intii dola anumitc a1uzii, apoi pentru ca 9tie ca satisfactia 2utoerotica este interzisa ;;i, in sfir~it, SLl,])mpresia pe care i-o lasa dcsi coperirea organului genital fominin. De asemenea, nu este neverosimil ca, fie ~i in familiile mai instarite, copilnl, despre care se crede ca est? incapabi1 sa inteleaga ~?i S2-9i aminteClSCa, sa fi fost martorul unor raporturi sexuale intre piirinti sau alte pe1'soane adulte $i, inte1egind tlrziu ce a vazut; sa fi 1'eaction8t 1a aeele irnp1'esii. Dar cind. el de~crie raporturile sexuale, la care a putut fi ma1'tor, eu detalii prea minutioase ca sa fi putut Ii observate, Silll dnd Ie deserie, cum este cazul eel. mai -frecvent, ca rapo1'turi nwre ferarum 2), este 'in afa1'a de Ol'ice indoiala Cd aceasta fantezie se leaga de oj;)servatiile acute asupra actelor de acuplare 10. anima1e (dini) $i ca motivatia se explidi prin stare a de insatisfactie pe care copilul, care D-a avut dedt 0 impresie vizu21il, a tr;'iie~tein perioada pubertatii. Dar cazulextrem a1 acestei categorii este acela in care copilul pretinde ca a .observat actele intime ale parintilor, pe dnd el inca nu se nascuse~i se ana in corpu1 mame1. Fantezia refel'itoa1'e la ademenire prezinta un interes apal'te, intrudt eel mai adesea este yorba nu de un fapt imaginCll', ci de amintirea unul evcniment real. Dal', de9i frecvent, evenin:1entul este mai putin real dedt s-a1' putea ere de a\'ind in vedere rezultate1e analizelor. Ademenirea de catre copii mai in virsta sau de acee29i vir8ta este mai freeventa dedt ademenirea de catre adulti, iar clnd in relatarile fetite10r apare tatal (ceea ee este aproape 0 regula) ca seduci'itor, caracterul imaginal' al acuzatiei este inafara de orice dubiu, a~a cum nu "incape nid 0 indoiala in privinta motivului care a determinat-o. Tocmai prin nasco2)

Tn latine~te in textul originaL (Nota trad.) 303

cirea ademenirii, pe dnd nimic asemanator n-a avut lac, i~i justifidi in general copilu! perioada autoerotica a activit?tii sale sexuale. SituindU.-f?icu inchipuirea obieciul dorintei sale sexuale in aceastii perioadi:i indepartata a copilariei, el i~i contracareaza rw}inea de d se fi dedat masturbatiei.Sa nu credeti, totu9i, ca abuzul sexual comis asupra copinal' de rudele de sex masculin cele mai apropiate sint un fapt care c apartine lJl intregime domeniului fanteziei.. eei mai multi anali9ti VOl' fi t1'atat cazuri in care ac;est abuz a existat cu adevarat ~i a putut fi stabilit de ~ maniera indiscutabi1a ; numai CEl acest abuz a avut locintr-o perioada mai tirzie dedt aceea in care il situeaza copiluI. Se crede ca toate aceste evenimente ale copilariei constituie elementulnecesar, indispensabil al nevrozei. Daca aceste evenimente corespund realitiitii, cu atH mai bine ; daca realitatea Ie recuza, ele sint pUismuite dupa cutare sau cutare indlcii 1;>i completate de imaginatie. Rezultatul este acela9i 9i inciinu ne-3 ost dat sa constatam vreo deosebirein privinta efecte1or, fie ca intimp1arile din copWirie sint un produs a1 fanteziei, fie di ele sint reale. Ayem :;;1 aici unul din acele rapor.., turl complementare despte care a fost yorba atit de adesea, dar de aceasta data raportul este eel mai bizar din cite cunow;;tem. De unde vinenevoiaacestornascociri 9ide unde ia copilu1 .materia1ele necesare ? Nu putem aveanic~ 0 indoiala in ceea c prive;;te mobilurile, dar ramine de explicat pentru ce se reproduc mereu ace1ea=?iinyentii, cu caceIa1;>i continut. $tiu ca riispunsul care-'mi sta la indemina in aceastii privinta o sa vi se para prea.indtaznet. lVIagindesc, bunaoara, ca aceste fantezii primitive 3), aeesta fUnd nume1e care Ii se potrive~te, ca de altfel ~i alto I' cUeva, constituie un patrimoniu filogenetic. Prin aeeste fantezii inclividni se scufunda din nou in viata primitiva atunci dnd propria sa viata a devenit prea rudimentara. Dupa parerea mea este posibil ca tot ceea ceni se relateaza in 'cursul analizeiin mod fantezist, anmne ademenirea copiilor, excitatia sexua1a la vederea raporturilor sexuale ale parintHor, amenintarea eu castrarea sau, de preferintii, castrarea, - este posi.bil ca toate aceste nascociri sa fi fost a1tadata, in fazele primitive ale familiei umane, realitati ~i ca, dind friu libel' imaginatiei sale, copilul doar sa acopere, cu ajutorul adevaru1ui preistoric, lacunele adevaruIui individual 4) Ade~sea am avut impresia ca psihologia nevrozeloJ! este capabila sa ne 1amureasca; mai mult 1;>i' mai bine dedt cele1alte izvoare, asupra fazelor primitive ale dezvoltiirii omuhi. Problemele pe care. Ie-am tratat ne oblig<'isa examinam mai indeaproape problema originii ;;i a rolu1ui acestor activitati spiritual.e numitii s de ,,antezie". Aceasta, 0 1;>titi, e bucura -.,. multa consideratie, fara a se avea 0 idee precis a despre locul pc care 11 ocupa in viata psihica. lata ce va pot spune pe aceasta lema. Sub influenta necesWitii exterioare, omul este obligat putin Cite putin sa fadi 0 apreciere exacta a realitatii, ceea' ce il invata sa-si conformeze' conduita 1a ceea ce am numit noi "principiu1 realftatii"';;i sa renunte, in mod provizoriu sau definitiv, la diversele .obiecte 1;>i scopuria1e tendintei sale hedoniste, inclusiv tendinta sexuala. Aceasta renuntare la pliicer~ a fost totdeauna anevoioasa pentru om 1;>i u se realizeaza fara 0 anumita compensatie. In consen cinta el ~i-a rezervat 0 activit ate psihica datorita careia toate surse1e
~) "Urphantasien"in textul origimll. (Nota tract.). 4) "die lllcken derindividllelZe Wahrheit" in texh.l

original.

(Nota tract.).

------_

....

_--~-~.--

ae pldcere :;;ito,'1ternijloacele de a doblndi plckerea, 10.care el a renUD-lcmtinuil Si'l existe sub 0 formii care Ie pune la adapost de cerintele ::'2~Et:ltii i7i de ceca c{' numim noi proba realitatii. Orice tendinta 1111G".J.c:~ numaidecit forma care 0 reprEzinta ea fiind satisfilcuta 9i nu ne lr:.do}m ca complAcindu-se in satisfacerea imo.ginara a dorintclor, omul L-iie?te 0 satisfactie care, de altfel, nu este eu nimic tulburata de con$l:Enta irealitatii acesteia. In aetivitatea fanteziei sale omul continua c.::'C-l. sc''tse bucure, in raport cu constring ere a exterioara, de acea liberL~e 1a care a lost obligat sa rcnunte demult in viat;} sa reala. El a reuturul de forta care ii per mite sa fie altcrnativ un animal care trapl<.'!cerea}) ~i 0 fiinta rationala. Slaba satisfactie pe care 0 poatf~ ; rcaliti'itii nu intrc'i in socotcala sa. "Este cu neputinta sa te lipS>ti ae constructii auxilian;", spune undeva Th. Fantane. Crearea tiiriL-:-:,;,tui psihic al femteziei i~i are cchivalcntul 'in instituirea de "rozernaturale" 8col0 uncle nevoile agriculturii, ale coml.1nicatiilor, ale irdxistriei amcnint;I sa transforme, pina la a-I face de nerecunoscut, initial al pamintului. "Rezervatia naturala" perpetueaza acea stEice ptimitiva Fe care sintem siliti, adesea Cll regret, 5-0 sacrificam P:'2tutindeni necesitatii. In accste rezcrvatii, totul trebuie sa creasca ;:;5 Le dezvolte fiira constringere, totul, chiar ;;i ceca ce cste inutil ,;,i TaTimul psihic al fanteziei constituie 0 rezervatie de acest fel, SU,3rasc\ principiului re3litEitii. Produscle cele I11ai cunoscute ale fantezi(~i sint "reveriile", despre care am ;;i diseutat, satisfacerea imaginara a unor dorinte Clmbitioase, gtandioasQ, erotice, satisfaecre cu atit mai completa 9i mai exuberanta cu, elt realitatca imm.me modestia si rabdarea. Hecunoast2m cu 0 clarib.b:: izbltoare, 'in dc"cste vise in sta're de veghe, esenta ins;}':i a feridrii imaginare care consta in a face dobindirea placerii indep.endentc} de &3iE:ntirn.cntul realitatii. $tiUl Celaceste roverii alciituiesc nucleul :;;iprovisclor nocturne, In fond, un vis noc'turn nu este altceva decii in stare de vcghe f<-leutmai supIu gratie libert;'itii nocturne a tendin~elor, c1elormat de aspedul din tilTlpul somnulul al activitZ,tii psihicc. Sh~tt~m ckja familiarizati cu icleea ca reverb nu estc in mod necesar c~il:?b:mti\, C2 exist;:l reverii incol1<;;ticnte. /\ceste rcverii incoD~tiente Ii, prln urman:, aiit sursa viselor nocturne, cit ~i a simptomelor
ne'/-eotice.

Lb, a~;adar, C2va de natul'3. sa va faea sa intclegeti rolul fanteziei m f-Jrn1:lrea simptomclor. V-am aratat c;'i in cazul privatiunii libidoul, resind, reocupi't pozitii pe (::11'e Ie-a dcpa:::it, nu fi:\ra a Ii Eisat totu;;;i o carte din cI insusi. Fuul a voi sa rec1uc aceastc'i afirmatie, fara ct 'lei. s'-o coredez dtui7i 'de putin, tin totu~i sa intrccluc 0 verig~ intermec~icU'2;. Cum gasei7te libidoul caIea care il conduce 1a aceste puncte de ? Ei bine, obiectele i7i directiile abandonate de ditre libido nu siret abandonate intr-un mod complet $i absolut. Aceste obiecte ~i diea ~i clcrivatde lor, persist;'! inca eu 0 anumiti'i intensit2te in reprczenh'irile fanteziei. Prin urmare, ii este de ajuns libidoului sa se rala aceste reprezenti'lri ca sa regaseasca drumul care Jrebuie sa-I conduce. la toate aceste fixatii refulate, Aeeste rE~prezentarl imaginare S-f1U bucurat de 0 oarecare tcleran~a, nu a avut Ioc un conflict intre ele
fi}

"Lu-sttic-r';

in textul original. (Nota trac1.).


305

20 -

cd. 404

Ii :
II

a putut fi opozitia lor fatc'l de acesta, dar fost respectata 0 anumitii conclitie, conoft1e de l1atura C311titativa $i care n.1.1 poat~ fi tulburata d.ccitr de rcflux"L11 libic1ou1ui spre obiectele imaginare. Ca Url11are a acestui- refl-u.x, cantitatea de energie inerenta acestor obiecte ale fanteziei ereo;;t2 pina' ee eledevin exigente Eli i~i eer dreptt'l la re"lizare. Rezulta astfd un 6:;nlict inevitabil intre ele ~i eu. Inclifercmt de faptul ca au fast altad2tfl con~tie:t1Jie sau precon~tiente, in prczent ele sufera 0 reu12re din partca eului ~i sint .sortite captarii de ci'itre incon~tient. De la fante2ii12" 1ncon~tiente acum libidaul urea pin{, la originile lor in incon7tient, pinii la propriile sale puncte de fixai;ie. Regresiunea libiclaului spre abiecte imaginare, saU f211tczii, con5tituie 0 etapa intermediara pc drumul ca:r~ duce la formarc'a simpto111elor. Aceasta etapa merWi, de aItfel 0 denumire speciala. C. G. J u n g e1 a propus in acest scop denumirea de introversiune, ell care de a desemnat intr-un mod foarte nepotrivit ~i altccva 6). In ceea ce .ne prive7te, desemnam prin introversiune indep;'"lrtarea libidoului de posibiliUitile de satisfactie reala ~i deplasarea sa catre fanteziile considerate . inofensivc. Un introvcrtit, fara a fi inca nevrotic, se ana intr-o sit,-~2tie instabila; la prima deplasare de forte el va prezenta simptome ne\'rotice in cazul ca nu gase'?te alta ie'iire pentru libidoul sau reflliat. In schimb, ca1'act2rul i1'eal 21 satisfactiei nevrotice 'Ii ~tergerea diferentei int1'e fantezie 7i realitate se manifesta incepind cu faza introvershmii. Ati rema1'cat En'a indoiala di, In ultimele me1e explicatii, am inti'odus in 1antul etiologic un factor nou : cantitatea, marimea cnergiiIor luate in consideratie. Este un factor de care trebuie sa tinem seam2 in' Toate imp1'ejurarile. Analiza pur calitativa a conditiilor etiologice nu este exhaustiva. Sau, ca sa ne exprimam altfel, 0 conceptie pur cUnGmioa a proceselor psihice care ne intcreseaza este il1suficienta: este neCE'sar sa Ie privim 'Ii din punct de vec1e1'e econOlnic. T1'ebuie sa 1'ecuno2'?tem. en orice conflict intre doua tendinte nn izbucne~te dedt din momemul in care sint atinse anumite intensitati, chiar in cazul in care conditiilecare decurg din continutul acestor tendinte se manifest a de nmlta vreme. La fel, importanta patogenica a factorilor constitutionali depinde de predominanta cantitativa a uneia sau alieia din tendintele partiale in raport eu dispozitia COl1stitutionali"L Putem chiar S2. afi1';'nam" cii' toate pret]ispozitii1e umane sint calitativ identice ~i nu difera intre ele dedt proportiile lor cantitative. Nu mai putin decisiv este factorul tiv din punctu1 de vedere al re7:istentei 1a noile afectiuni nevrotice. Totul depinde' de cantita1;ea de libido neutilizat de care o persoana poate dispune in stare de suspensie si de fractiunea mai 1/inlt sau 1Twi IJutin m.ure a acestui libido pe care ea ~ste in st~re 5-0 dcturneze de 12 calea' spre a 0 orienta CaIre sublimare. Scopul final a1 activit;'itii psihice care, din pund de vcclere caUtativ, poate fi descris ca 0 tendintii de a dobj'ndi placerea ~i a evita durerea, apare, daca 11 privim din punct de vedcre economic, ca un dOl't de stapinire a masei (marimii) excitatiilor care Isi au sediul in aparatul psihic :;;1de baDre a ~1urerii care poa'te sa rezlJIt:e din stagna1'ea lor.
n) Aluzi~ la tipologia lui Jung, pentru care ,jntrovertitul" se caracterJzeaza prin retragered in sine, reverie, egoism, fuga de actiune, prudenta, izo-lare etc. Tipul opus este "extravertitul ". (Nota tract.).

~i eu, oricit aceastanumai

de putcrnica. citi:'! vremea

306

-~_

..-

----~---_ ~ _._--_
..
..

Tata tot ceea ce mi-am propus sa va comunic cu privire la forn18re:; simptomelor in ncvroze. Tin ins a sa mai repet inca 0 data, in modul eel mai explicit, ca tot cc am "'pus nu se l'cfera dedt 1a fOl'marea simpromelor in isterie. Deja in nevroza obsesionala situati'a este difel'Ha, faptele fundamentale raminind, de altfel, acelea$i. Rezistentele 1a impulsurile care decurg din tendinte, rezistente despre care, de asemenea, am yorbit in leg:'itura cu istcri", ocupd in nevroza obsesionali'i primul si domina tabloul clinic in calitilte de structuri zise "reactionale". Gasim ~celei:u?i deosebiri, ca ~i altele ~i 1112iprofunc!r-" in celelalte nevroze care inca mai a9teapt[l ca cercet<'irile in privinta mecanismelor lor de formare S{lfie terminate. Inainte de a incheia accasUi prelegere. a$ mai dorisa va atrag atentia asupra unei laturi dintre cde mai intcresante ale vietH imaginative. Exist'), :mume, un drum de lntoarcere care duce de 10. fantezie la realitate: estc arta. ATtistul estc in aeeb~i timp un introvertit care frizeaza nev1'oza. Animat de impulsuri si de tenc1inte ext rem de puternice, 01 ar voi sa eucereasca onoruri, putere, bogc\t,ie, glorie, dragostea femellor. Dar Ii lipsesc mijloaceJe. De aceea, ca ariee om nesatisfacut,el i~i 1ntoarce fata de la realitilte ~i 1$i eoncentrec1Za intregul interes, incll1siv libidoul, asupra dorintelor plasmuite de viata imaginativa, ceea ce II poate duce usor 1a nevroz,\. Sint necesare multe cireumstante favose '$tie elt rabile pentru ~a evolutia sa sa nu ajunga la acest rezultat; de numero$i sint arti$tii care sufera de 0 stagnare partiala a activita~ii lor ca urmare a nevro;.;elor. Constitutia lor e posibil sa camporte 0 mare dispazitie pentru sublimare 9i 0 oarecare slabiciune in efectuareo. refularilor susceptibile sa trangeze conflictul. .$i iata cum artistul se~te drumul rcalit;}tii. Nu-i nevoie sa va spun ea nu este singuru1 care traieste 0 viati'i imaginativ2. Domeniul intermediar al reveriei se bUel]!',,"l de f;vocmC'a gcnerala a oamenilor $i toti cei care sint frustrati cauta aid campensatie 9i consolare. Dar profanii nu se pot bueura decit de 0 plaeel~e limitata de pc 111'ma fanteziei. Caracterul imp1aeabil al refulari10r10r ii obliga sa se multumeasca ell rare vise in stare de veghe. de care trebuie insa sa devina con:;;tien~i. Artistul adevarat poate I11s3 mai multo ]\lai intii e1 Doate eta reveriilor sale 0 astfel de forma incit de i9i piercl ariee eara~ter personal susceptibil sa-i indeparteze pe transformindu-le intr-o sursa de plaeere pentru ceHalti. Artistul se prieepe, de asemenea, sa Ie infrumuseteze in a$a fel eEl Ie disimuleaza complet originea suspect:"t. El paseda, in plus, puterea misterioasa de a , 1 t' 1 l' ,- :f' t .. d 'v n20~c a .n1acrl~le e G2~2 pL~1~:3l1re$ e In1agl~~a ..LI eJ.R ~ reprCZ211tarn CXlstente 111revenasa ~l cle a ata~a aceSTel reprezentan a fctnteziei sale ineon:;;tiente un cuantum de placere suficienta pentru a m2sea sau suprima, in mod prcvizoriu eel putin, refularHe. Cind a izbutit sa realizeze to ate aces tea, Ie d,l oHara mijloeul de a extrage din nou multumire si consolare din sursele de DIJcere, devenite inaecesibile, ale prapriului lor incon$ticnt; i~i atrag8 "astfel recunoa$terea 9i admir2tia lor 9i, in final, cueere:;;Te prin fantezia sa ceea ee mai inainte n-a eXlstat dedt fn fantezie : onorurile, puterca :;;i dragostea femeilor. >,
-1" a

'"

XXIV
NERVOZITATEA COMUNA

dni.'!

Dupa ee, Ia ultimele noastre intllniri, am dus Ia bun sflri?it 0 sardestul de grea, abandonez pentn, moment subiectul ~i mEt.adresez dumneavoastra. Stiu di sinteti neulultunliti. V-ati facllt 0 aWi idee despre ceca ce treouia sa fie 0 Introducere in psilwnGliza. V-ati a~teptat la exemple extrase din viata :;;inu Ia expunerea unei teorH. 1mi spuneti ci'i pov-cstindu-va parabola intitulata La parter $i Ia primul etaj, ati sesizat dte ceva din etiologia nevrozelor, dar CEt egretati ca v-am relatat istorioare r imc).ginare in loc de a va fi cHat observatii fdcute pe viu. Sau, dnd v-am vorbit Ia inceput des-pre cele doua simptomc, care nu sint ni~te inventii, Elclndu-va sa asistati la disparitia lor ~i punindu-va sub odli ra.porturile lor cu viata bolnavului, ati intrev[,zut "sensul" simptomelor :;;iati sperat sa ma vedeti cultivind in continuare aceasta moclalitate de a proceda. Si iata ca eu prezint in fata dunmeavoastra lungi teorii meI'euincomplete, la care avcam totdeauna ceva de adaugat, operind eu notiuni pc care nu vi Ie-am impaI'ta;dt in prcalabil, trecind de la expunereLl clescriptiva la concept-ia dinamicii ;;i de la aceasta 1a conceptia pe care am numit-o "cconomicii". Sintcti indrituiti sa ma intrebati daca, printre cuvintele pc care Ie-am intrebuintat, nu erall uncle cu aceca:;;i semnifi~i care crau folosite alternativ cloar din m.otive de cufonic. N-am intreprins nimic spre a va lamuri in accasta pdvinta ; in loc de accasta, am flcut S8 apara in ata dumneavoastra puncte de vedero cuprinzatoare, ca acelea ale principiului placeI'ii, prindpiului realitatii ~i patrimoniului ereditar filogenetic; :;;i,in loc de a va Ii intI'oc1us in eeva, am felcut s;l tresca prin fata oeh11or dumneavoastra un dam.eniu care, pe masura ce era evocat, se indeparta tot mai mult. De cc n-am inceput introclucerea in teoda nevrozelor prin expunerea a ceea cc ~titi dumneavoastra in~iva in legatura cu nevrozele, a ceea ce de multa vreme va treze~te interesul? De ce nu am inceput prin a va vorbi despre natura deosebitii a nervo~ilor, despre reactiile lor incomprehensibile in raport cu ceilalti oameni 9i in raport cu influentele exterioare, despre iritabilitatea lor, !ipsa lor de prevedere :;i de adaptare? De ce nu v-am cali'iuzit putin cite putin de la intelegerea problemelor legate de manifesb'ir11eextreme i?ienigmatice ale nervoziti'itii ? Nu contest faptul ca doleantele dumneavoastra sint intemeiate. Nu-mi fae iluzii asupra calitatii artistice a expunerii me1e, pina intr-atlt incit S8, atribui un farmec deosebit fiediruia din clefectele sale. Sint de acord die ar fi fast mai profitabil pentru dunmeavoastra dacii a~ fi procedat aHfel dedt am fi'icut-o; de altfel am ~i avut 0 asemenea intentie. Dar nu totcleauna este u90r sa-ti realizezi intentiile, chiar ~i pC' ccle mai rezOI1Llbile. Exista in insu;;i subiectul pe care i1 tratam ceva ce ne porun308

~te ~i ne indeparteaza de la intentiile initiale. Chiar :;;iun lueru atit de neinsemnat ea dispunerea unui material foarte cunoseut nu depindte btotdeauna ~i in intrcgime de vointa autorului : ea 5e Impline~te singura ~i numai dupa ce faptul is-a manifestat ne putem intreba de ce I!1aterialele s-au dispus intr-Q ordine ~:;i u in aHa. n Se poate ea titlul lntroclucere in lJsihanaliza sa nu S8 potriveasca acestei parti care trateaza despre nevroze. Introdueerea in psihanaHza este reprezentata de studiul actelor rat ate ~i viselot" pc cind tcoria n2v1'ozelo1'este psihanaliza in toata acceptiunca euvintului. Nu ered :ntr-un timp aUt de scurt $i intr-o fOrma aUt de condensata, am sa vii dau suficiente cuno~tinte de teorie a nev1'ozelor. Am tinut sa va infati$cz inainte de toate 0 idee de ansamblu in legatura eu sensul ~i impo1'tanta simptomelor, en conditiile exterioa1'e ~i interioare, precum Elieu meeanismnl formarii simptomelor. Cel putin aceasta am 1nccrcat sa fae ~i in aceasta eonstii esentialul pe care ni-l poate oferi psihanaliza astazi. Erau multe preciza1'i de facut en privi1'e la libido !Iii dezvoltarea sa, dupa cum mai erau lucruri de spus eu privi1'e la dezvoUaroa eului. Cft privc$te premisele tehnicii noastre $i importantele notiuni de incon~th:,nt $i de refuJare (de rezistenta), ati fost pregiJUti inca din partea introductiva. Veti vedea intr-o viitoare lectie pc ce baza l$i va 1'eluR munca psihanalitica evolutia ei organiea. Nu v-am aSC1Jns, in preambul, faptul ca toate deduetiile noastre au fost constniite pe baza UDui singur grup de afecthmi nervoase : nevrozele zise "de transfer". Tot asUel, analizind mecanismul forma1'ii simptomelor, nU3m avut In vedere elecit nevroza isterica. eloiar daca presupunem eElnu ati dobindit nid 0 cuno$tinta temeinica, di nu ati retinut toate detaliHc, sper ea ati dobindit cel putin 0 idee general a despre mijloaeele eu care opereaza psihanaliza, despreproblemele pe care Ie abordeaza ~i 1'e2u1taliele obtinute. Presupun cIeci ca ati prefer-a sa incep expunerea nevrozelor prin desc1'ierea atitudinii nevroticilor, a modului in care sufera ei ele nevroza, aparindu-se im.potriva ei sau acomodindu'-i-se. Desigur cn este aid un subiect interesant $i instructiv, nu prea dWcil de tratat, dar eu care este oarecum primejdios sa incepem. Luind ca punct de plecare nevrozele eomune, obi$nuite, riscam indeosebi sa nu descoperim necunoscutul, sa nu sesizam marea importanta a libidoului ~i sa ne lasam influentati in aprecierea faptelor de felul in care se prezinta ele evJui n8vroticilor. Or, se intelege de 1a sine ca eul este departe de a fi un judeeato1' sigur ~i impartial. Eul avind puterea de a putea nega incon9tientul ~i de a-I refula, cum am putea noi a17teptade la e1 0 judecata eehitabW:i cu privire 1a incon~tient? Printre obiecte1e refulate, figureaza in primul rind cerintele dezaprobate ale sexualWitii, ceea ce inseamna ca nu yom izbuti niciodata sa ne facem 0 idee despre intinderea ~i importanta lor dupa modul in care Ie eoncepe eul. lncepind din momentul in care vedem aparind conceptia despre refulare, sintem preveniti ea nu trebuie sa luam ca judeeator pe unul din eei doi adtversari aflati in conflict, mai alesnu pe acela victorias. ~tim de acum inainte eEl. tot ceea ce ne-ar putea dezvalui eul ar i de,uatura sa ne induca in eroare. I-am putea acorda credit eului dadi ar fi activ in toate manifestarile sale, dadi am ~ti ea el insu1?ia voit f?ia produs simptomele. Dar Intr-un mare numar din manifestarile sale eul ramine }::la.siv 9i tocmai aceasta pasivitate incearca el sa ne-o ascunda sau sa ne-o
309

prezinte sub un- aspect care 11u-i apartine. De altfeL eul nu indrazne~te lntotdeauna sa se SUD1.1n& accstei incel-cciri 21 cste obligat sa recunoasdi faptul ca 1n simptOl~1ele nevrozei obsesion'ale e1 simte ridicindu-i-se ilnpotriva forte straine, de care nll se declt ell gre1.Jtate. }\cei care, 11el~isinch~1-se descuraj8ti de clceste ~-lvertisl11ente: iau falsele indicatE ale eul1.1i drept moned:'"l buni'l, \'01' avea cu sigur2nta $ansa sa scape de toate obstacolcle care se C?JLUl int('rpretarii psihanalitice a inconstientului, sex1.1alitatii si TX-lsivit2tii"cLllui. Ace'stia 'lOr putC:l afirma, a~a c{m''l:. face Alfred Adler,' c~ pridn; nev1'ozoi 0 'constituie "caracterul nervos", in lac de a-I fi efectul, $i VOl' fi, de asemcnea, incapabili sa explice fie ~i cel mai neinsemnat deta1iu al formElrii nevrozelor sau visul eel mal insignifiant. 1Vfaveti inheba: "Nu este dcci posibil S2. se tin a S2ama de partea care revine eului in nervozitate 'Ii in formarea simptomclor, fara a neglija 1ntr-o maniera pre a flagrant a factorii descopcri~i de psihclnolizii ?{( Intrebare la care raspunc1: "Faptul va fi cu sigurantii po sibil intr-o zl, clar, data fEnd orientarca psihanalizei, nu prin aceasta trebuie sa inceapa ea". Putem prezice momentul dnd accasta sarcina se va impune psihanalizei. Exista nevroze in careparticiparea eului so manifesta intr-un mod mult mai intens c1ecit in acelca pe care Ie-am studiat pina 1n prezent : numim aceste nevroze "narcisice". Examenul ana!itic al acestor afecti1.1ni ne va permite s2i determinam cu certitudine '7i impar~ialitate participarea eului la afectiunile novrotice. Exista insa 0 atitudine a eului cu privire la nevroza sa care este atit de frapanta incH ar fi putut fi luaEi 1n consideratie inca de la inceput. Aceasta atitudine pare a nu lipsi in nid unul din caznri, dar reiese cu 0 evidenta deosebitii intr-o afecti1.1ne pe care noi inca n-o cunoastem : in nevroza trauTiwticii. Trebuie sa stiti ca, in determinarea :;;i il1e~anismul tuturor formelor de nevroza po~ibile, actioneaza mereu aceia~i factori, cu 'deosebirea ca rolul principal in formarea simptomelor revine, dupa natura afectiunii, cind unuia, cind altuia dintre ei. S-ar zice ca avem de~a face eu 0 trupa d~ teatru: fiecare actor, de$i are rolul sau preferat - erou, confident, intrigant etc. - joaca totw;;i $i alte roluri dedt cel obi'7nuit. Nicaieri reveriile, care se transforma in simptome, nu apar eu mai multii claritate ca in isterie; in schimb, rezistentele sau structurile reactionale domina tabloul nevrozoi obsesionale ;' iar, pe de alta parte, ~cea ce am numit noi elaborare sec~nclara, referindu-ne la vis, ocupa in paranoia primu1 loc, in calitate de delir etc. In acest fel, 1n nevrozele traumatice, 1ndeosebi 1n acelea provocate de Grorile razboiului, descoperim un mobil personal, egoist, utilitarist, defensiv, mobU care, daca este incapabil sa provo ace el singur maladia, contribuie la declan~area acesteia ~i. la mentinerea ei atunci cind s~a structurat. Acest motiv eauta sa protejeze eul 1mpotriva pericolelora carol' amenintare a constituit cauza ocazionala a bolii si va face vindecarea i111po~ibila atlta vreme dt bolnavul nn va a\~ea garantia di acelea'7i pericole n1.1se VOl' mai ivi sau aUt timp dt nu va fi fostcompensat fata de riscurile la care a fost expus. In toato ce1elalte cazuri analoage, insa, euZ este la fel de implicat in geneza :;;i persistenta nevrozelor. Am1i'i aratat ea eul contribuie, 1ntr-o anum ita masura, 1a manifest area simptomului, acesta avind 0 1atura prin care of era satisfactie tendintei eului care cauta sa opereze refu310

In afara de aceasta, solutionarea conflictului prin formarea unui si:-:-:ptom este rezolvarea cea mal comoda 9i care se incadreaza eel mai "::,2 in principiul placerli; intr-adevar, este incontestabil ca in felul :2~td cuL este scutit de un ciort interior dur 9i penibil. Sint cazuri in ,-r,i medicul insu9i este obligat sa convina ca nevroza constituie solutia =20. 'mai inofensiva 91, din punct de vedere social, cea, mai dvantajoasa emul conflict. Sa nu va ITlirati daca vi se spune ca mediul insw?i '.,,:omi 'apara beala pe care 0 combate. Lui nU-I convine sa-9i recluca i-, toate imprejurarile rolul ]a acela al unui fanatic al saniltatii, 9tiind cj. in Itlrne exist} ~l alte 1111zeril decit n1-tzeria nevrozeloI', eEl exista :;;i 2,~-:e suferinte, poate inca 9i mai reale 9i indaratnice, ca necesitatea n sili pe un on, sa-:;;I sacrifice saniitate21, sacrificiul unuia singur preveni 0 imens{l nenorocire de care ar suferi multi aUiL }~sadal\ s:a putut afirma C3, nev1'oticul, spre a se sustrage' un~1 co~flict. ~'--~i reJugiat in, LoaIa sa, trebuie sa recunoa~ten1 C2.. 111 anun'litecazuri ?C2c!Sla fuga este jmtificata, ia1' medicul, care 9i-21 dat seama de sHuatl2, }~'cbuie [(tunci sa se retraga, in lini9te 9i eu taate menajamentele
_"-rea.

posl011e.

facem insa ahstractie de acestc cazuri de exceptie. In cazurile refugiul in nevroza ofera eului un anum it avantaj de or din din punctul de vedere al boJii, .Ia care in annmite situatii se un avantaj exterior evident, dar a carui valoare reala poate varia de ID. un caz la altul. Sa luaill eel mal frecvent exen1plu de acest gen. tratata cn brutalitate 9i exploatata. nemilo'S de sotul ei, i9i glse''?te sistematic refugiul in nev1'oza atunci cind este ajutata de preclispozitie, c.ind este prea fricoasa sau prea onesta ca sa intretinii legaturi secrete eu un alt b{lrbat, clnd nu este destul de tare ca sa infrunte taaic conventiile exte1'ioare si sa se desnarta de sot, cind nu are intensa se me~aieze si sa-si c~ute un sot' mai bun si' cInd. mai pres us de acestea, "insti~ctul 'sau sexual 0' impinge, orice-ar fi, spre acest barbat brutal. Boala Ii este 0 arma in lupta impotriva acestui barbat a carui putere 0 zdrobe'?te, a arlYta de care S2 poate servi pentru apararea sa :;;i de care poate abuza pentru a se riizbuna. Ei li este permis sa so plinga de boal;"., dar nu 91 de casiHorie. Gasind in medic un aliat, eo. i:;;i obliga sotul caro, in imprejur;'irile normale, nu avea pentru dinsa dei 0 consideratie, s-o menajeze, sa faca pentru ea cheltuieli, sa-i permJta sa lipseasca de acasa :;;i sa scape asUel pentru citeva ore de opre-' sinnea la care 0 supune sotul. In cazul in care avantajul exterior sau , accidental pe care boala il ofera astfel eului este considerabil :;;i nu poate Ii inlocuit prin nicl un alt avantaj mal real, tratamentul nevrozei risca foarte mult sa ramina ineficient. 1m1 veti obiecta ca ceea ce va relatez despre avantajele oferite de boala este mai degraba un argument in favoarea conceptiei pe care am respin's-o, potrivit careia tocmai eul ar fi acelacare dore:;;te 9i creeaza nevroza. Lini9titi-va totu9i: faptele pecare vi Ie-am expus inseamna poate pur 9i simplu ca elll S2 complace in nevroza, cEi, neputind-o impiedica, el 0 folose~te cit mai bine poslbil, daca aceasta se preteaza uneari la asemenea folosinta. In masura in care nevroza l'J.l'ezinta. avantaje, elll se acomodeaza' foarte bine cu ea, Ins2.. nevroza nu prezinta intotdeauna avantaje. In general se constata ca, lasindu-se sa lunece In nevtoza, euL a fEicut 0 proasta' afacere. El a pliHit prea scump atenuarea conflictului, iar senzatiile de suferinta, inerente simptomelor,

Sj

311

daca ele sint poate echivalente cu chinurile conflictului, pe care Ie 5n30cuiesc, nu determina mai putin, dupa toate probabilitatile, a agn:n!El'e d a starii de nep1acere. Eul .'11' ori sa S2 debaraseze de ceea ce au in ele penibil simptomele, fan'i a renunta 1.'1avantajele bolE, insa Ii este eu neputinta sa obtina acest rezultat. 5e constatel cu acest prilej, fapt ca:n;; trebuie retinut, ca eul este departe de a fi atit de aetiv pc cit se crede. Cind, in calitate de medici, yeti avea de ingrijit nevrotici, nn veti intirzia sa "fonstatati ca cei care se pling :;;ise lamenteaza eel mai r:nult in legatura eu boala lor nu sint >;icei care se lasa bucuros ajutati, cpunind tratamentului cea mai mica rezistenta. Dimpotriva. Veti intekg'2 insa lesne di tot ceea ce contribuie 1a sporirea avantajelor procurate de starea morbida va intali in acela:;;i timp rezistenta prin refula1'e 51 ','Fe agrava dificultatile terapeutice. Avantajului oferit de starea morbid~2 care apare, ca sa zicem a:;;a, 0 data cu simptomu1, trebuie sac-i adauga:Tl un altul, care se manifesta mai tlrziu. Cind 0 structura psihica de bolii dureazil de mai mult timp, ea sfiqe;;te prina se comporta en 0 entitate independenta; ea pune in evidenta un soi de instinct de CO?1servare, se instituie un modus vivendi intre aceasta 8i celelalte COnlT-:2cl'timente ale vietH psihiee, chiar acelea care, in fond, ii sint ostne, rareori ea gase:;;te prilejul de a so face din no1.1uti1a, dobindind in acesta un fel de j'unc(ic secundai'CL facuta pentru a-i p1'elungi >;i C01:S0Uda existenta. Sa luum, in loc de un C~lZ din ratologie. un cxe:~"-lu imprumutat ' din viata de toatc zilele. Un bolnav muncltor, care-9i tiga existenta prin truda sa, devine infirm ca urman:; a unui acddent profesional. Incapabil sa mai lucreze, i se acorda 0 mica indemnizatie :;;1,in afara de aeeasta, invata sa-:;;i utilizeze infirmitatea spre a ce:rql. Existenta sa actual a, extfem de inrautatita, are 1.'1 baza faptul care i-a zdrobit existenta anterioara. Vindecindu-i infirmitatea, ii yeti lua In primul rind mijloacele de subzistenta, intrucit ramine de vazut dQ.ca el mai este capabil sa-:;;i 1'eia vechea munca. Ceea ce, in nevroza, corespunde acestei utilizari secundare a bolii, poate fi considerat ca un avantaj secundar care se adauga celui dintii. Trebuie sa va spun in general ca, fara a subestima importanta practica a avantajului oferit de starea morbida, din punet de vede:re teoretic nu trebuie sa ne lii.sam influentati de acest fapt. Facind abstractle de exceptiile aratate mai sus, acest avantaj ne face sa ne g'indim la exemplele de "inteligenta a animalelor'l, ilustrate de Oberlander in Fliegenie BWtter. Un arab strabate, pe eamila, 0 poted strimta. Uiiata intr-un munte prapastios. La 0 cotitura a potecii se gaS:;;tepe nea~teptate in ra\a unui leu gata sa sara asupra-I. Nici 0 portita de scapare: de 0 parte muntele aproape vertical, de aIta abisul; imposibll sa fad caJea intoarsa ~i s-o rupi 1.'1 fuga; arabul se vede pierdut. Nu aceasta este fnsa parerea camilei. Err fu.ce cu ca1aret ell tot un salt in prapastie '" jar leul ramine eu buzele umflate. Ajutorul dat bolnavului de nevrozu aduce cu acest salt in prapastie. Se mal poate intimpla ea rezolvarea conflictului prin formarea simptomelor sa nu constituie dedt un proces automat, omul dovedindu-se in acest fel incapabil de a ra:spunde exigentelor vietH >;irenuntind sa utilizeze fortele sale superioare. Dadi s-ar dispune de posibilitatea unei alegeri, ar trebui sa se prefere o infringere eroica, 'in urma unei. lupte corp la corp eu destinuL ' Trebui.e totu>;i sa va arat ~i alte motive pentru care nu a111 lnceput expunerea teoriei nevrozelor eu infiiti9area nervozitatii comune. Poate
L

312

Cd yeti crede ca daca am procedat a~a, a fost pentru ca, in cazul in care a~ fi adoptat 0 ordine inversa, a;; fi intimpinat mai multe dWcultati in stabilirea etiologiei sexuale a nevrozelor. Va inselati. Sore a .aj{mge la aceasti'i conceptie, in nevrozele de transfer trebuie' sa ~e 1nceapa printr-o reu~ita interpretare a simptomelor. In formele obi~J1uite c:e - nevrozelor zise momentane {), rolul etiologic al vietii sexunle constituie un fapt brut, care so ofera de la sine observatiei. M-am 10vit de E'.cestfapt acum douazeci de ani ;;i mai bine, cind intr-o zi m-am in!rebat de ee ne incapatlnam sa nu tinem deloe seama, in cursul eX3minarii nevroticilor, de activitatea lor sexwlla. Am sacrificat <1tunci acestor eercetari simpatia de care ma bucuram in fa~a bolnavilor, dar ilU mi-au trebuit multe eforturi ca sa ajung la constatarea Cd sexuala normala nu comporia nevroza (nevroza momentana, vreau sa spun), Desigur, teza aceasta neg1ijeaza intr-o oarecare masura dlferentele individualc dintre oameni ~i sufera, de asemenea, de aC2a incertitudine inseparabila de cuvin tul "normal", dar, din punctul de vedere a1 orientarii in mare, ea i~i pastreaza inca intreaga sa valoare. An, purut astfel stabili raporturi specifice intre anumite forme de nervozitate ~i anumite tulbur2xi sexuale particulare ~i sint convins ca daca pune de acelea;;i materiale, de aceia~i bolnavi, a~ face ~i astazi \'atii identice. Adesea mi-a fast clat sa constat ca un am, care 52 rnultmnea cu 0 anumitii satisfactie incompleta, de exemplu onanismul, era atins de 0 forma determinatil de nevroza actuala, care ceda locul altei forme i.(tunci c.incl subiectul adopta un alt regim sexual, 1a fel de putin recomandabil. Am avut in acest fel posibilitatea sa ghicese 0 schimbare in modul de satisfactie sexuala, pornind de la sch1mbarea starii bolnavului. Am luat obiceiul de a nu renunta la presupunerne ;;i b2'il1uielilemele cit timp n-am reu;;it sa inving nesincedtatea bolnavului ~i Sa-I smulg marturisiri. Este adevarat ca in cazul acesta bolnavii prefera sa se adreseze altar medici, care pun mai putina staruinta in a se informa asupra vietii lor sexuale. Nu mi-a scapat atunci din vedere faptul ca etiologia starii morbide nil poate fi intotdeauna redusa la viata sexuala. Daca cutare bolnav a fost afeetat direct de 0 tulburare sexuala, 1a cutare a1tul aceasta tulburare n-a survenit dedt in urma unoI' pierderi pecuniare importante sau a unei grave maladii organice. Explicatia acesteivarietati nu ne-a aparut dedt mai tirziu, cind am inceput sa intrevedem raportu:rile reciproce, pina atunci doar banuite, dintre eu ~i libido, iar explicatia noastra devenea din ce in ce mai satisfikiltoare pe masura ce dovezile privind aceste raporturi se inmuiteau. 0 persoana nu devine nevrotica dedt cind eul sau ~i-a pierdut aptitudinea de a-;;i reprima libidoul ' este mai intr-un fel sau altul. eu clt eul este mai puternic, eu aUt u~or sa se achite de aceasta sarcina; orice sliibire a eului, indHerent de cauza, este urmata de acela~i efect, care consta in exagerarea cJ,"intelor libidoului, deschizind in consecinta calea spre afectiunea' nevrotica. Exista ;;i raporturi mai intime intre eu ;;i libido; cum, insii, aceste raporturi nu ne intereseaza aid, ne yom ocupa de ele mai".tirziu. Ceea ce ramine pentru noi esential ~i instructiv este faptul ca, in toate cazurile, oricare a1' fi moclul de producere a holii, simptomele nevrozei sint

ii

1}'

"der sogenannten Aktualneurosen" In textul original. (Nota trad.). 313

date de carre libido, ceca ce pl'esnpnne 0 enorma cheltuiala de enel'gie din partea sa. Trebuie aCUrl1sa vi'i atrag atentia asupra deosebirii fundamentale care exist a intre nevrozele actuale ~i psihonevroze, de a1 diror prim grup, nevrozele de transfer, ne-am ocupat in suficienta mi'isura pina acurn. In ambele cazuri simptomele decurg din libido; in ambele cazuri ele implica 0 cheltuiala anormali'ide energie libidinala, reprezentind Sdtisfactii de substitutie. Dar simptomele nevl'Ozelor rnomentane, cefale.lgia, sen"Zatiade durere sau de iritare a unui organ, slabirea sau oprirea unci func~ii, nu au nici un "sens", nici 0 semnificatie psihlca. Aceste simptome sint corr:;orale, nu l1L:mai.in manifestarile .101',(a?e~ta eS':e" de asemenea, cazul slmptome1or lstence, de exemplu), Cl ~l 111pnvlnta proceselor care Ie produc ~i care se desasoar21;ml cea mai mica p2rticipare a \Tre1..1nuia din acele n12canisme pSlhice

corn plicate

pe care 18

cunoa:;;tem. Cum pot ele, in aceste comEtH, sa corespunda manifest2rilor libidoului care, dupa cum am vazut, este 0 forta psihica? R<'ispurlSul 10. aceasta intrebare este cit se poate de simplu. Permiteti-rni 52 evoc una din prime1e ob1ectii adresate psihanalizei. Se spunea ca psihano.liza irose~te timpul voind sa elaboreze 0 teorie pur psihologica a enom2n210r nevrotice, ceea ce este un demel'S steril, teoriile psiholoarg;J~ gic Lind i~capablle sa explic~ 0 mcllad!2. Adu~indc::--:eima a~e:sto ment, se ulta faptnl eo. functw sexuala nu eSee nlU pur pSlhlca, nIe] pur somatica. Eo. i~i exercita influenta in mod simultan asupra vietH psihke ~i asupra vietH corporale. Daea am recunoscut in simptomele psihonevrozelor manifestarile psihice ale tulburarilor sexuale, nu ne va surprinde sa gasim in nevrozele momcntane efectele lor somo.tice dirccte. Clinica medical<'ine da 0 indicatie pre~ioasa, 10.care de altfel adera multi autori, eu privire 10. modul de a concepe nevrozele momentane. Aceasta manifesta, indeosebi in detaliile simptomatologiei lor, co. ~i prin puterea lor de a actiona asupro. tuturor sistemeJor de organe 9i asupra tutmOl' functiilor, 0 analogie incontestabila ~eu starile morbide ocaz10nate de actiunea cronica a substantelor toxice exterioare sau de suprimarGEtbrusca a acestei actiuni, adica eu intoxicatlile ~i abstinentele. 1nrudirea intre aceste doua grupe de afectiuni devine inca ~i rnai intima prin intermediul starilor morbide pe care Ie atribuim, ca in cazul maladiel Iui Basedow, aetiunii substantelor toxice care, in loc de a fi introduse In corp din afara., s~au format in organismul insu~i. Aceste ana10giii1e impun, dupa parerea mea, concluzia ca nevrozele mornent3.ne rezulta din tulburarile metabolismului substantelor sexuale, fie ca se pro due mai multe toxine dedt poate suporta persoana, fie ca anumlte conditii interne sau chiar Dsihice tulbura utilizarea adecvata a acestor subst~~te. Intelepciunea p~pulari'i. a pfopovaduIt intotdeauna astfel de idel asupra naturii trebuintei sexuale, spunfnd ca dragostea este 0 "betie" pricinuita de anumite bauturi sau extracte, carora ea Ie atribuie de 'altiel 0 origine exogena. La urma urmelor, termenul "metabolism sexual" sau "chimismul sexualitatii\\ este pentru noi 0 forma fara continut; nu;;tim nimic pe aceasta tema ~i nici nu putem spune ca ar exista doua substante,' din care una ar fi "masculina" ;;i cealalta ,,feminina", sau daca trebuie sa ne multumim admitind 0 singura toxina sexuala care sa fie, in cazul acesta, cauza tuturor excitatiilor libidoului. Edificiul teoretic al psihanalizei, pe care I-am creat, nu este in realitate
0

314

i:

0 suprastructura pe care trebuie e,cest 1ucru inca nu-1 putem face.

8-0 a~ezam pe baza sa organica.

Ceea ce caracterizeaza psihanaliza, ca 9tiinta, este mai putin ma:te_"3upra ci"'lrei lucreaza, cit tehnica de care se serve~te. 0 putem, fara c.-_ ':iclenta natura, aplica tot aUt de bine la istoria civilizatiei la stUnta ~;;ila mitologie, cIt 9i la teoria nevrozelor. Singm:ul' ei scop ~i contributie consta in descoperirea incon9tientului in vlata psiProblemele care se leaga de nevrozele momentane, ale caror simprczulta pi'obabll din leziuni toxlce directe, nu S2 preteaza citu9i ~~C: pLttin la cercetarea psihanalitica : aceasta neputind da nici a liim1.1~::2 eu privire la ele, treb1.1ie sa se adreseze, in acest scap, investiga\>:1 rnec1ica-biologice. Daca v-am pramis 0 "Intraducere in teoria n2", ar fi trebuit sa incep prin formele cele mai simple ale nen-ozelor momentane, spre a ajunge la afectiuniJe psihice mai complexe, COrS2CUtiVC tulburarilor libidoului: incontestabil, aceasta ar fi fost orc~:~,eacea m8i fireascfL In legatura cu cele dintii ar fi trebuit sa va tot ceea ce 9tim din diverse surse sau tot ce credem a 9ti 91, data ajun9i 10. psihonevroze, ar fi trebuit sa va vorbese de psihanaliza eel de mij10cul tehnic auxiliar eel mai important din toate de care dispentru c1arificarea acestor sUiri. Dar intentia mea ec;te sa va' .. o "Introducere in psihanaliza", ceea ce v-?,m 9i prevenit; ma lx2Dcupa mal mult sa va conturez a idee clara despre psihanaliza deeit s,;;,V3. fac sa dobinditi unele cun09tinte cu privire la nevraze, iar aceasta :T:U scute9te sa pun pe primul plan nevrozele momentane, subiect e1.1 to tu.l sterH din punctul_ de vedere al psihanalizei. Cred ca alegerea pc care am facut-o este in avantajul dumneavoastra, psihanaliza meritind interes din partea orlc2xei persoane cultIvate, date fiind premisele sale pl'ofunde :;:i multiplicitatea raporturilor. eft despre teoria nevrozelor, eCt este un capitol al medicinii, asemanator cu Tnulte altele. totw;;i. sinteti indreptatiti sa va, a9teptati sa acordam un an1.1mit ini:eres nevrozelor momentane. De aItfel sintem obligati s-o facem, fie 91 luind in consider are doar raporturile eUnice strinse pe care Ie prezintz" ele fata de psihonevroze. Va voi spune, in cOl1secinta, ca deosebim trei forme pure de nevroze momentane: neurastenia, nevroza anxioasa ~i ipohondria, Aceasta diviziune n-a fost scutita de obiec~ii. Denumirile sint curente, dar lucrurile pe care Ie desemneaz2. sint nedeterminate ~i ince~-te, ]'v1ai sint apoi 9i medicii care se opun oricarei clasificari in 1u1112o. aotica a fenomenelor nevrotice, oridirel stabiliri de unitati elih de individualitati morbide si care n1.1recunosc nici macar clasifiurrea In nevroze mOl~entane 9i psihonevroze. Dupa parerea mea, ace9ti medici exagereaza ~i nu sint pe dr1.1mul care duce 10. progreso Uneori aceste forme de nevroza se prezinta pure, insa eel mai adesea Ie gasim combinate intre ele 9i cu 0 afectiune psihonevrotica. Aceo.sta din urma imprejurare nu ne autorizeaza insa sa renuntam 10. clasifiearea lor. Ginditi-va numai la deosebireo. pe care minera1ogio. 0 stabile9te intre mine1'o.1e 9i rod. Mineralele sint deserise co. indivizi, fara indoiala din cauza ca, adesea ele se prezinta sub forma de cristale, net circumserise 9i separate de mediul lor inconjurator. Rocilese compun din ingramadid de minera1e a caror asociere, departe de a fi accidentala, este fara niei 0 indoiala determinata de conditiile formarii lor. In ceea ce prive~te teoria nevrozelor, ;;tim inca prea putine lucruri referitor la punctul de plecare 0.1 dezvoltarii ca sa edificam pe aceasti'i tema 0 teorie ase __ CC'C:

(>

315

manatoare eu aceea a roeHor. Dar sintem neindoielnie pe terenul 31evarului Incepind sa izolam din masa entitatile elinice pe care le cunoa~tem ~i care pot fi comparate cu minera1e1e. Exista, intre simptomele nev1'oze10r momentane ~i cele ale psihonevroze10r 0 relatie interesanta, care ofera 0 cont1'ibutie importanta 18 cunoa~terea formadi simptomelor In cazu1 eelor din urmi'l; simptom1Jl nev1'ozei momentane eonstituie adesea nudeul ~i faza preliminarii a simptomului psihonevrotic. Observam in mod deosebit aceastJ rel;;;-tje intre netlrastenie 9i nevroza de transfer numita isterie de convershme, intre nevroza anxioasa ~i iste:ria anxioasa, dar ~i intre ipohondrie ~i IDTme1e la care ne yom referi mRi departe desemnindu-Ie cu numele de pa1'afrenie (dementa preeoee $i paranoia). Sa luam ca exemplu celi;:11algia sau durerile lombare isterice. Analiza ne a1'ata di,prin cordensare $i deplasare, aceste du1'eri devin 0 satisfactie substitutiva pent:cu o intreaga serle de reverii ~i de amintiri libidinale. A fost insa 6 vrem.2 clnd aceste dureri erau reale, in care ele erau simptomul direct 91 intoxicatii sexuale, expresia corporal a a unei excita\ii libidinale_ }\Ta pretindem ca toate simptomele isterice cuprind un nudeu de acest , nu-i mai putin adevarat ea acest eaz este deosebit de frecvent C1 iste1'ia utilizeaza de preferint;'i, pentru formarea simptomelor sale, tOcY~e influentele, normale ~i patologice, pe care excitatia libidinali'! Ie ezercita asupra corpului. Ele joaca in acest caz rolul firelor de nisip C21'e au .determinat acoperirea eu straturi de sidef a cochiliei care adapcste$te animalul. Semnele pasage1'e ale excitatiei sexuale, acelea care .:]110cuiesc actul sexual, sint, de asemenea, utilizate de psihonevroza; 23 materialele cele mai comode ;;i mai potrivite pentru structura tomelor. Un alt proces, de acela~i fel, prezinta un interes deosebit din P1.11]Ctul. de vedere a1 diagnosticului ~i tratamentului. La persoanele care,. de;;i predispuse la nevroza; TIU sufera de nid 0 nevroza declarata, Sf? intimpla adesea ca 0 alterare corporala morbida, inflamatie sau lez11.1ne, sa dec1an~eze elaborarea simptomelor, in a~ct fel incH simptomul furnizat de realitate sa devina imediat reprezentantul tuturor reveriilor 1n-con9tiente care a~teapti'! prima ocazie ca sa se manifeste. In cazurile de acest felmedicul va institui cind un tratament, cind altul, cautl:o'lu fie sa suprime baza organica, ara a selngriji de zg0111otosulecHficiuc nevrotic pe care ea n suporta, fie sa combata nevroza care a aparut ocazional, fara a da atentie cauzei organice care i-a servit de pretext. Eficienta unuia sau altuia din aceste procedee va putea fi evaluatE:: dupa efectele obtinute, dar este greu sa se stabileasca reguli genera]e pentru aceste cazuri mixte.
*

,i'~~"<"

XXV
ANGOASA
1)

Ceea ce v-am aratat in capitolul precedent, cu privire la ncrvozit~~t'2;acomuna, este de natura sa va apara ea 0 expunere eu totul in-

cGmpleta ~i insuficienta. Sint sigur de aeeasta ~i cred ea v-a surprins eel mai mult faptul ca nu ati auzit nici un cuvlnt despre angoasa care, CD toa,te aeestea, este un simptom de care se plinge majoritatea nevrotidIor, vorbind despre ea ca despre suferinta lor cea mai ingrozitoa:re, care, intr-adevar, poate sa se manifeste la ei eu 0 intensitate absolut IleGbi~nuita, impinglndu-i la actele cele mai necugetate. Departe de rl voi sa eludez aceasta problema, dimpotriva, iD1 ~ntionez sEi 0 pun in mod raspicat ~i sa 0 tratez In amanunt in fata dumneavoastra. Desigur, nu-i nevoie sa va spun ce este angoasa; fieeare dintre dumneavoastra a trait, fie ~i 0 singura data in viata, aceasta senzatie sau, mai exact, aceasta stare afectiva. Mi se pare, totw;;i, ea niciodata ilU. g-a pus cu destuHi seriozitate intrebarea de ee tocmai nevroticii slnt eel care sufera de angoasa mai frecvent ~i mai intens dedt ceilalti oam-eni. Situatia va fi considerata, poate, ca fEnd in firea lucrurilor: Oal"? nu se folosesc in chip nediferentiat, precum ~i unul in locul altuia, cuvintele "nervos" ~i "anxios", ca ~i cum ar avea acelmii inteles ? Acest mod de a proceda nu are insa Indreptatire, deoarece exista oameni ancare dealtminteri nu sint nevrotici, dupa cum exista nevrotici Ci:rf'? prezinta multe simptome, in afara de tendinta spre angoasa. Oricum a1' fi, este cert ca problema angoasei constituie un punct spce care converg problemele cele mai diverse ~i mai importante, 0 enigma a carei dezlegare a1' trebui sa proiecteze fascicule de lumina asupra intregii noastre vieti psihice. Nu afirm Ci~\ va voi oieri chela intr?gii proqleme, dar este de prev{lzut ca. psihanaliza va aborda aceasta pro1Jlema, ca pe atltea altele, prin mijloace diferite de acelea de care S8 serveste medicina traditionala. Aceasta din urma lsi concentl'eaza aten~ia i~ special asupra d~terminismului anatomic al al~goasei. Ea declari ca avem de-a face eu 0 iritatie a bulbului, iar bolnavul aflaca de 0 nevroza a vagului. Bulbul, san maduva prelungita, esto 0 tern3, foa1'te serioasa ~i frumoasa. Dupa cum imi amintesc prea bine, stucUerea e1 mi-a luat odinioara muIt timp ~i ostenea1a. Dar trebuie sa marturisese acum ca, din punctul de vedere al intelegerii psihologice
() .lill!Soasa - arata P. Pop e s e u-N eve a n u in Dction01"",de psihologie, Editura Albatros, Bucure:;;ti, 1973 - reprezinta 0 stare de nelini:;;te caraeterizata prlnL'-o a<;tepta:re infrico:;;at.'i :;;i opl'esiva fata de 0 iminenta suferinta sau nenorocer2, implicind tensiuni emotion ale excesiv de oscilante :;;i asociindu-se eu im~l difuze ale unci pericol de neevitat, care fie ca este anonim, neeunoscut, ca este cunoscut, aar produce perturbari emotIon ale, i1'ational cxageratc. (Nob trad.).

317

a angoasei, nimic nu-mi poate fi mai indiferent dedt cunoasterea traiectului nervos urmat de excitatiile care emana din bulb. ' }Vlai intii de toate, putem vorbi indelung despre angoasa Eir,l a aminti nimic de nervozitatea in general. Ma yeti intelege fara vreo aWl explicatie, daca desemnez aceasta teama cu numele de angoasa TeaW (manifestata in fata unei primejdii reale), spre deosebire de angoasa nevToticCi. Or, angoasa reala ne apare ca fEnd un fenomen foane rational si ~on1))rehensibil. Vom spune ca este 0 readie la perceDerea ~nu1 p~ricol e~terior, c,diea a unei vatamari a~teptate, l~revazute, cA este asociatEi eu reflexul de fuga ~i, ca, in consecintEi, trebuie s-o consider<'im ca pe manifestare a instinetului de conservare. Fatd de care obiecte ~i in ee eonditii se produce teama? Fiere~te, aceasta' depinde in 111.are masuril de gradul nO~'3tru de cunoa~tere a realitEitii ~i de sentimentul propriei noastre puteri in fata lumii exterioare. Gasim ca sint natun:;le friea insp1rag salbaticului de. vederea un11i tun ~i nelini~tea pe care e1 0 traie$te cind are loc 0 eclipsa de soare, pe dnd omul civil~zat, care 1?tie sa minuiasdi tunul ~i sa prezica eclipsa nu incearca nici 0 nelinh;:te In fata acestora. Uneori, toemai faptu1 de a .;;ti prea multe este cauza angoasei, pentru cli in acest caz perico1u1 est8 previizut din vrerne. Astfel, sa1baticul va fi cuprins de friea zarind in padure 0 urma care-l va lasa indiferent pe un sh'ain, pcntru ea acea urmli Ii dezvaluieexistenta prin apropiere a unei fiano, la fel cum marinarul experimentat \'a privi cu spaima la nori~orul aparut pe cer, nori90r care nu inseamna nimic pentru calator, pe cind lui Ii veste$te apropierea unui eidon. Privind mai indeaproape fenomenul, sintem obligctti sa spun em ca afirll1atia potrivit eareia angoasa reala a1' fi rationa1a ~i adaptata unul seop se cere revizuita. Singura atitudine rationala fate. do amenintarea unui pericol ar consta in compararea propriilor forte eu gravitate arnenintarii ~i luarea in consecinta a deeiziei fie de a fugi, fie de a se apara sau eventual do a ataea, ceea ce reprezintEi 111ijlocul eel mai eficaee de a scipa de pericol. Dar in aceste conditii ntt este loc pentru angoas3 ; tot ceea ce se "intimplii se va intimpla tot aLit de bine, ~i poate c11io.r :;;1 mai bine, daca nu ar interveni angoasa. Vedeti asUel ca, in cawl in care spaima devine prea intensa, oa constituie un obstacol care paralizeaza actiunea ~i chlar fuga. De ce1e mai multe 01'1, reactia 1a pericol este un amestec in care se include sentimentul de tean12 $i aqiunea de aparare. Animalul speriat incearca frica $i fuge, dar si.ngura fuga corespunde scopului ~i nu frica. Exista deci tentatia de a afir1'na di. angoasa nu csee niciodata rationala. Dar poate eEl ne \Torn face a idee 111a1.exacta dCSl)l'Cangoasa, 8110.lizind mai indeaproape situatia pe care eo. 0 ereeaza. Constatiim, 1'nai intli de toate, ca subiectul esee pregatit fatii de pericol, ceea ce se mani.;., festa IJrintr-o exaltare a atelltlei senzoriale ~:i a tensilU1ii rnotriee. Aeeasta stare de a$teptare ~i de pregatire este inconiestabil 0 stare favarabi1a, fara de care subiedul ar fi expus unor Url11<'i.ri rave. Din g aceasta stare decurg, pe de 0 parte, actiunea mot1'1c8, fuga mai fntH :;;i, pe 0 treapta superioara, apararea activa, iar pc de alta parte, ceea ce tn'iim ca pe 0 stare de nelini;;te. Cu cft dezvoltarea angoasei este mai i'estrinsii, cu cit aceasta apare claar ca un inceput, ca un semnal. eu atlt mai mult proeesul care constci in translormarea starU de p1'egciHre anxioasa in actiune se savirseste mai ralJid s1 mai netulburat. In flul ~ , 1 .1., acesta, In__ ceea ce DlEl1iTl1 nol ango3.sa, starea de prcgatire 1111i Dl)are ca
3]8

ifI:?:"e::tul util, in timp ce c1~ezvoltarea angoasei 111i se pare contI'arB. ;acestul scap. Lasam de-o parte chestiunea daca li111bajlJl cment dese111neaza prin clr.-i"tele angoasa, frica, groazil acela~i lucru sau lucruri deosebite, Mi pare ca angoasa se raporteaza la stare $i face abstractie de obiect, pc:? cind in cazul fricii atentla este precis concentrata asupra unui obiect. Cu,-intul groazil, in schimb, mi se pare a avea 0 semnifieatie eu totul s;::eciala, dcsemnind indeasebi un perico1 in legatura cu care nu am fost p;-egatiti printr-o stare prealabila de angoasi'i. Putem spune ea amul se 2p0.ra i111potriva groazei prin angoasa. Orieum ar fi, nu vii scapa faptul ca euvintul angoasa este folosH in scnsuri multiple, ceea ce Ii da un caracter vag:;;i nedeterminat. Prin 2l"'cgyaSainteTegem cel mal adesea starea subieetiva provocata de peru"perea, dezcoltarii sentimentului de teama" 'ii numim aceasLl stare s;1biectiva "stare afectiva". Ce estc, din punct de vedere dinarnic, a stare afeetiva ? Ceva foarte complex. 0 stare afectiva cuprlnde mal In1ii anumite influxuri nervoase sau descareari motorii, apoi anumite fenomene senzoriale. Aeestea din urma sint de doua feluri: perceptii nle actiunilor motrice savirsite de individ si senzatii directe de placere ~i de ~eplacere, care imprin~a starii afcetive' ceea ceonumim tonul "ftmda:T;ental. Nu cred insa ca prin aceasta enumerare s-a epuizat tot ceea ce poate fi spus asupra naturii shirE afeetive. In unele stari afective 52 pot depa~i aceste elemente, recunosdndu-se di nucleul in jurul earuia se cristaIizeaza intregul ansamblu este eonstituit de repetitia unui anumit eveniment important :;;i semnificativ, trait de subiect. Acest eveniment poate sa nu fie decit 0 impresie foarte indepartata, en un caracter foarte general, impresie care sa faca parte din preistorJa nu a inclividului, ei a speeiei. Spre a mil face mai bine inteles, va voi spune ea starea afectiva prezinta aceea~i sfructura ea si criza isrerica, ea este, ea aceasta, eonstituita de 0 reminiscenta sedhnentata. Criza istei:ica poate fi deci eomparata eu 0 stare afectiva individuala nm.l formata, iar stare a afectiva normala poate fi eonsiderata eEl expresia unei isterii generice, devenita ereditra. Sa nu credeti ea cele ee v-am Drezentat aiei pe tema starilor arective constituie un p~trimoniu recunos~ut de psihologia omului normal. Este vorb", dirDpotriva,' de eonceptii aparute pe salul psihanalizei ~i care nu se 5imt acasa dedt aicL Ceea ce spune despre stEidle afective psihoJogia, teoTia lui James-Lange de exemplu, este pentru noi, psihanali$tii, de neintcles si inmosibil de discutat. Dar nioi sa nu ne socotim noi in~ine pre=l' sigU1~i de> ceea ce ~tim cu privire la starile afective; nu socotiti ceea ee va voi spune pe aeeasta tema decit 0 prima ineereare de orientare In. acest ctonleniLl ObSCUf .. 82.. 11J_er~~elTl, a98.dar~ 111ai depar.te. CC2a ee priveste starea afeetiva earaeteriz~l.ta drept angoasa, eredem a ~ti , d A" ~ care este acea imprcsie indepartata pe care ea 0 repro uee." ~~:tlrm~m ca aeeasta nu poate fi dedt nCl$terea, adiea actul In care se aHa reumte toate senzatiiJe de chin. to de tendintele de descarcare ~i toatc starile corporale al carol' 2nsan1blu a deve~it pratotipul efeetului produs de " , 1 t Tallie d nenUI11cl.Lc"';<..2 Oil ~'1"',' ;;...,.c, ,,' un nerlcol grcrv, pe care de-atUY1Cl 111coacc J..-am
:<i.e ;;"1

sub> fonna
urrnare
At (l In

de m;goas2.. Tocmai

a fast 'in momentul


a fast

, .. AI" "1' reruperll.. ClrCUla~lel, SInge III prln omOl Ie (.. ~)'l'a./.la 1,--0"n") 1.8;:,1 LiL-::l c;4
J. ~ -

ere'iterea

considerabila

a. eX,cit~tiei ~a

na$terii' cauza starii de angoasa : a~3.dar, cea dE1tll


an.goasa. (de

angoasa

de 11E!tlli"ii to:xiCc~L Cuv111tul

la latinescl~an319

gustlae,

stTimtorare) reliefeaza tocmai senzatia de cazna, de ingustare a trahtdi care s-a produs atunci ca efed a1 situatiei reale, fenomen care ast3.1:iare loc eu regularitate in starea afectiva. Gasim de asemenea ca fiil:d semnificativ faptul ea prima stare de angoasa este provocata de s:epararea care se face intre mama 9i copil. Fire9te di, potrivit conceptiei noastre, predispozitia pentru repetarea aeestei prime stari de angoasil a fost, de-a lungul unui incalculabil numar de generatii, in a:;;a ma.sura incQrporata organismului incH nid un individ nu poate s-capa aC5tei stari afective, chiar atunci cind el, ca legendarul Macduff, cel "smuls din maruntaiele mamei" 2), a venit pc 1ume aUfel dedt printr-o na:;;tere naturala. Nu cunoa:;;tem care a putut fi prototipul sUirii de angoasa al animalelor nemamifere. Tocmai de aceea ignoram :;;ian5amblul de senzatii care corespunde la accstea ca echivalent al angoasei
noast1'e.

Poate ea sinteti curio~i sa aflati cum am putut ajunge la ideea cd prototipul starii arective caracterizata de angoasa este constituit de aetul na:;;tedi. Ideea este cit se poate mai pu~in speeulativa; am ajuns la ea inspirindu-ma mal degraba din gindirea naiva a poporului. 1ntr-o zi - e mult de atunei - pe cind mai mul~i tined medici de spital erarn adunati 1a restaurant, in jurul unei mese, asistentul clinicii de obstetrica ne-a relatat un fapt amuzant petrecut la examenul de absoh-ire a cursului pentru moa92. 0 candidata, intrebata ce inseamna prezent.a meconiului el) in lichidu1 amniotic in timpul na:;;terii,a raspuns far a ezitare ca "copilu1ui ii este fridi". Acest raspuns i-a facut pe examinatoTi sa rida si candidata a fost resninsa. In ceea ce ma priveste, am fo.st, in forul me~ interior, de parte a -'acestcia 9i am inceput a 'intrezfiri ca s6.rma.na femeie din popor a intuit in mod just 0 relatie important;"l. Teecind acum 1a angoasa nevroticilor, sa vedem care sint noile manifeshh'i 91 noile raporturi prezentate de aceasta. Sint multe de spus in dceast:'i privin~a. Identificam, in primul rind, 0 stare de angoasa generali1, 0 angoasa ca sa zicem a9a lotanta, gata sase atageze de continutul primei reprezentari suseeptibile sa-I' ofere un pretext, influentind judecata, alegind a:;;teptarile, pindind orice prilej pentru justificare. Numim aceasta stare "angoasa de a9teptare" 1,) sau "a:;>teptarea anxioasa". Persoanele torturate de aceasta angoasa previid intotdeauna cele mal ingrozitoare eventualWiti, 'lad in fiece intimplaxe prevestirea unei nenorociri, inclina mereu spre p~simism, ori de dte ori este vorb::, de un fapt sau eveniment incert. Tendint;l spre aceastEi a:;;teptare a n8norocirii este 0 trasatura de caracter proprie multoi' persoane care, in afara de aceasta, nu par a fi nicidecum bolnave; Ii S8 reprogeaza 1nfati~slrea sumbra, pesimismul; ins8. angoasa de a9teptare exista :in mod obi,;,nuit 9i are un cal'acter net pl'onuntat intr-o afect1une ner'los,sa careia i-am dat numele de nevroza anxioasa, pe care personal 0 clasific nevrozele momentane. o alta forma de angoasa prezinta, contral' celor descrise mai sus, legaturi mal degraba psihice, fiind asociata anumitor obiecte sau SiZ)

~~1 }\,laterie

"aus seil1er Mutter Leib geschnitten wurde", scrie Freud. (Nota trad.). fecala expulzata de l1oul-nascut in mOlnentul venirii pe lun1.e.

(Nota tract.). !" "EnVQrtw1gsangst" in textul originnl. (Nota trad.). 320

natii. Este ahgoasa care caracterizeaza ath de numeroasele ~i ad~sea atlt debizarele "fobii".Eminentul psiholog american Stanley Hall 9i-a Gat primul osteneala sa ne prezinte pe scurto intreaga serie din aceste iobii, cu sonore denumiri grece;;ti. Aceasta seamana ell enumerarea eelor zece plagiale Egiptului, eu deosebirea ea Jobiile sint mult mai numeroase. Sa vedeti ee poate' sa devina obiect sau continut al unei fobii : intunericul, aerul libel', spatiile desehise, pisicile, paianjenii, omizile, ~erpii, ;;oarecii, furtuna, virfurile aseutite, singele, spatiile inchise, multfmea, singuratatea, trecerea pe poduri, calato"ria p~ mare sau cu trenul etc. etc. Prin incercarea de a ne orienta in aeest haos lasa sa se intreTada posibilitatea de a distinge trei grupe. Unele din acestc obiecte sau situatiide temut au ceva sinistru, chiar pentru noi eei normali, earora ne evoca 0 primejdie; de aceea aceste fabii nu ni se par incomprehensibile, cu toate ca gasim ca Slnt deo intensitateexage1'ata. AsHel eei mai multi dintre noi traiese un sentiment de .reDulsie la vederea unui ::;arpe.Putemchiar sa afirmam ca teama de ;;erpi i este 0 fobie raspindita in intreaga omenire, iar Charles Darwin a descris intr-un' mod. impresionant teama care I-acuprins la vede1'ea unui ;;arpe care se Indrepta op;.'e dinsul, de;;i era protejat de un gros peretede stic1i:l.lntr-o a doua grupa incluqem cazu1'ile In care se reliefeaza Iegatura eu un pericol, dar un perkol pe care obi;;nuim sEH neglijam ;;i pe care nl.,:-1includem in calculele noastl~e. $tim ca 0 calatorie cu trenul eomporia un rise de accident in plus fata desituatia in care am ramine acasa, adica pe1'icolul unei coliziu,ni; ;;tim de asemenea ca un vapor sepoate scufunda ~i ca astfel putem murLinecati ~i totu~i calatorim cu trenul ~i cu vapm'ul fara teama, fara a ne gindi la aceste pericole. Deasemenea, este sigur ca am cadea in apa daca podnl s-a1' p1'abu~i in clipa in care trece:'n pe el, dar lueI'1.l1 acesta se Intimpla aht de rar ineh nu tin em deloc S2cIlla de acest p1'ezumtiv pericol. Singuratatea, 1a rindu-i, prezinta anumhe peri cole ;;i in anumite imp1'ejurari 0 eviti'im; de aici nu u1'meaza ca nu am putea in nici un chip ~i in nici 0 imp1'ejurare sa supo1'tam un moment .de singuratate. Aceasta afirmatie se rapo1'teaza in aceea;;i masura 1a multime, la spatiile inchise, furtuna etc. Ceea ce ne apare ca flind stnmiu in aceste fobii ale nevroticilor estemai putin contiuutul lor, cit intensitatea. Angoasa provocata de fobii este pur ~i siYnplu fEsa drept de apel. lar uneori avem impresia ea nevroticii nuincearca teama in fata acclara;;i obiecte $i situatii care, in an1.lmite canditii; ne pot pricinui :;;inoua temeri ;;i carora ei Ie dan acelea;;i nUlp.e. Mai este ;;i 0 a treia categorie de fobii, dar este yorba de fobii care sCHpa Intelegerii noast1'e: Cind vedem un om in toata firea, voinic, cuprins de teama la traversarea unei strazi 9au a unei piete din ora;;ul sau natal, unde cunoa;;te toate ungherele, sau 0 femeie, dupa toate aparentele sanatoasa, napadita de 0 spaima neb una daea pisica se aling la picioRrele ei sau daca un $oarece s-a strecurat in vreuh colt, cum am: pub.::a stabili a legatura fntre teama unuia !?i a celuilalt, pe de 0 parte pericolul care, evident, nu exista dedt pentru omul care are fobia respectiva, pe de alta parte? In ceea ce prive;;te fobiile care au drept obiecteanimalele, evident ca nu poate fi .yorba de 0 "'exacerbare a unei antipatii umane generale, intrucit avem proba contrariului in faptul ca l11Ultioameni nu pot trece pe linga 0 pisica fara s-o cheme ~i. 5-0 nilnglie. $oarecele atftde temut pentru femei $i-a imprumutat numele unei expresii de mare tandrete : cutare tim11'a,'care este incin0;;1 -~.! --

cd

321

tam ori de cite ori logodnicul Ii spune ,,;;oricelul meu", scoate un tipat de groaza cind zare;;te micutul ~i gratiosul animal care poarm acest nume. In ceea ce prive~tebarbatii carora Ie este teama de strazi :;;i de piete, nu gasim alta cale de a explica starea lor dedt spunind ca se comporta ca ni~te copii. Educatia ii incu1ca in mod directcopilului ideea di trebuie sa evite ca fUnd periculoase situatiile de'-acest gen, iar instIl nostru agorafob inceteaza intr-adevar sa mai incerce teama daca traverseaza piata in compania cuiva. Cele doua forme de angoasa pe care Ie-am descris, angoasa de a~teptare, libera de arice legatura, ~i angoasa asociata cufobiile, sint independente una fata de -cealalta. Nu putem spune ca una reprezinta 0 faza mai avansata fata de cealalti'i, ele neexistind simultan dec'it in mod exceptional 9i accidental. Starea de angoasa generala cea mai pronuntam n1J se manifesta in mod inevitabil in fobii ; persoanele a carol' viata este otravita de agorafobie, pot fi total lipsite de angoasa de a9teptare, izvor de pesimism. Este lucru dovedit ca unele fobii, cum ar fi fobia privind spatiul" fobia privind calea ferata etc. nu se dobindesc decitla virsta adulta, pe dnd altele, ca fobia de intuneric, de fur tuna, de animale, par sa fi.existat din primii ani de viata. Primele au intreaga semnificatie a unor maladii grave; cele din urma apar ca ni~te' bizarerii, ca ni9te toane. ~tind cineva prezinta 0 fobie din aceasta din urma categorie, sintem indreptatiti sa banuim ca mai are ~i altele de ace1a~i fel. Trebuiesa adaug ca trecem toate aceste fobii in cadrul isteriei de angoasa, adica Ie socotim ca pe 0 afectiune foarte apropiata de isteria deeonversiune 5). Cea de-a treia forma de angoasa ,nevrotiea ne pune in fata unei enigme care consta in aceea ca pierdem in fntregime din vedere raporturile care exist.1 intre angoasa :;;i pericolul care ameninta. In ister1e, de exemplu, aceasti;i angoasa insote:;;te alte simptome isteriee, sau se poate produce in orice alte conditii de excitatie, in a9a fel incH, a9teptindu~ne la 0 manifestare afectiva, sintem cu totul uimiti observind teama, manifestarea 1a care noi ne a9teptam cel mai putin. In sfi1'9it, angoasa se mai poate produce fad nici 0 1egatura ell vreun fel de conditii, intI'-un mod tot aUt de neinteles, atH pentru noi dt ~i pentru bolnay, ca un accest spontan ~i libel', fara a putea fi yorba de vreun perieol sau de vreun pretext a 'carui exagerare sa fi avut ca efect acest acces. Constatam, in cursu1 acestor accese spontane, ca ansalT1blul caruia Ii dam nume1e de stare de angoasa este susceptibil de disociere. Ansamblul accesu1ui poate fi in10cuit printr-un simptom unic, de a mare intensitate, cum ar fi tremuI'ul, ametea1a, palpitatiile, senzatiile de sugrumare, sentimentul general dupa care recunoa~tem angoasa lipsind san fii.nd abia marcat. .$i totu9i aceste stari pe care Ie descriem sub numele de "echlvalente ale angoasei" trebuie sa fie in toate privintele, clinic :;;i etiologic, asimilate angoasei. Se pun aiei doua intrebari. Exista vreo 1egatura intre angoasa nevrotica, in care pericolul nu joaca nici un 1'01 sau nu joaca declt un 1'01 minim, 9i angoasa reala, care este intotdeauna si esentialmente 0 reactie la un perkol? Cum sa intelegem aceastii angoasa ~levrotica? Pent~u
5) Nevroza In care siinptomele cele mai evidente sint manifestari somatic-functional. (Nota trad.). ell

caracter

322

Cd am dori sa pastram principiul potrivit caruia, de fiecare data dnd manifestam angoasa, trebuie sa existe ceva care a provocat-o. Observatia clinica ne furnizeaza un numar de elemente care pot sa faciliteze Intelegerea angoasei nevrotice. Sa discutam impreuna semnificatia acestora . . a) Nu este greu de stabilit ca angoasa de a;:;;teptare sau. starea de .:::ngoasagenerala depinde intr-o foarte mare masura de anumite procese ale vietH sexuale sau, mai precis, de anumite' aplicatii ale libidoului. Cazul eel mai simplu ;;i mai instructiv de felul acesta ne este oferit de persoanele care se' expun la excitatii de frustrare, adica la care excitatiile sexualeviolente nu gasesc 0 derivatie suficienta, necondudnd spre un final satisfacator. A;;a este, de exemplu, cazul barbatilor In perioada logodneI ;;i a1 femeilor ai caror barbati nu au 0 capacitatesexuala normala, sau scurteaza, sau, din precautie, fac sa e~;;uezeadul sexual. In aceste circumstante, excitatia libidinala dispare, sprea ceda locul angoasei, fie sub forma angoasei de a9teptare, fie sub forma unui acces sau a unui echivalent al accesului. Intreruperea actului sexual ca masura de precautie, dnd devine regim sexual obi;;nuit, constituie pentrubarbati ;;i mai ales pentru femei 0 cauza aUt de frecventa de nevroza de angoasa, Indt practica medicala ne obliga, ori de cite ori ne afla In fata unor cazuri de acest gen, sa ne gIndim Inainte de toate la aCeasta etiologie. ProcedInd In consecinta, yom avea adesea prilejul sfi constatam ca nevroza de angoasa dispare de Indata ce subiectul renunta la restrictia sexuala. pe dnd cunosc, raportul dintre restrictia sexuala 9i starile de angoasa este recunoscut chiar ;;i~de medicii stn'iini de psihanaliza. Presupun Insa ca se va ineerea 0 intervertire a raportului, admitindu-se intre altele ca este vorba de persoane care practica restric~ia sexualc'i pentru ca erau predispune la angoasa. Acest m.od de a privi lucrurile este dezl11.intit categoric de atitudinea femeii acarei activit ate sexua1a esteesentialmente de natura pasiva, lasInd, cu aIte cuvinte, initlativa de partea barbatului. eu clt 0 femeie are mal mult temperament, eu elt ea este mal Inclinata spre raporturi sexuale, eu atit ea este mai capabila sa fie satisfacuta de acestea s1 cu atit mai mult va reactiona ea 1a neputinta barbatului si la coitus' interruvtus Drin fenome~e de angoasii; l~ sehimb aeeste 'enomene VOl' i abia per"eeptibile la 0 emeie atinsa de anestezie sexuala sau putin dornica' de dragoste. Abstinenta sexualc'i, atH de calduroasa preconizata In zilele noastre de catre medici, fire9te ca nu favorizeaza producerea starilor de angoasa decH in eazurile in care libidoul, care nu gase9te derivatie satisfacatoare, prezinta un anumit grad de intensitate ~i n-a fost In mare parte sU:pri~at de procesul sublimarii. Produeerea starii morbide depinde Intotdeauna de fadori cantitativi. Dar ehiar si atunci dnd nu mai avem In vedere boala, ci numai caraeterul per~oanei, recunoa9tem u90r ea restrk~ia sexuala intra In practica unoI' persoane cu un carader indecis, jnclinate spre indoiala ~i angoasa, pe cind caTacterul intreprind, curajos, este eel mai adesea ineompatibil cu restrictia sexuala. Oricare ar i modifiearile ~i complicatiile pe care numeroasele influente ale vietH civilizate le-ar putea imprima aeestor raporturi Intre caracterul omului~i viata lui sexuala, int1'e ele exista 0 relatie dintre cele mai str'inse. Sint depa1'te de a va i impa1'ta9it toate observatiile care conirma aceasta relatie genetic a intre libido ~i angoasa. AI' mai fi de discutat, in legatu1'a cu aeeasta, despre rolul pe care il au, inproducerea maladiilor

323

caracterizatf; de angoasd, anu111ite perioade ale vietH, care,eum ar fi pubertatea sau menopauza, favorizeaza ill mod incontestabil exaltal'ea libidaului. In anumite cazuri de excita~ie, putem sa mai observam direct I) combinare a libic10ului e1.1angoasa fii substituirea in final a cclui dintIi p,-'in angaasi'i. Din astfe1 de' fapt.e se degaja 0 concluzie c1ubla: avcm in ~ special impresia ca este varba de 0 acumulare a 1ibicloului 0.1carui curs normal estc impicdicat $1 dl procesele 1a care asistam 5int taate de a natur8. ex~'lusiv somatlca. La 0 prima. privire nu vedern cum ar putea angoasa SEtia na$tere din libido; constat am doar CEl libidoul estc absent fii c;"i locul Sa1.1 fast luat a de angoasa. alt;'i indicatie ne eSIC oferitfi, de analiza psihonevrozelor, in special b) de aceca a isterie1. $tim deja cJ. in aceasta afect,lune angoasa o.pare .adesea intovarafiind simptomele, dar observam fii 0 angoasa independenta de simptome, care se manifesta fie prin crize, fie ca 0 stare permanenta. Bolnavii nu ne potspune de ce Ie este teama, ei legindu~:;;i starea, ca U1mare a unei elaborari sccundare 1.11701' recunoscut, de fobEll' cele de rCiai curcnte: de moarte, de nebunie, de un atac de apoplexie. Daca analizam situatia care a generat fie angoasa,. fie simptomele insotite de in general este posibil sfl descoperim fluxul psihic normal care nu :;;i-a ath1s scopul 9i a fest inlocuit CLl fenornenul de angoasa. Sau, ca sa ne exprimam alttel, reluam p:'ocesul . ca 9i cum accsb D.-ar fi fast refulat 9i ca fii CUrl, fii-"l' Ii continent clezvoltarea farEl 0 b5tapina cind a ajuns 1a con:;;tiintfic. Acc,t pl'oces ar fi insotit eJ..? 0 anumita stare afectivEt ,?i slntem 5urprin:;;i constatind ca aceastil stare a:lccti\TG. Cclre lnsoi[e:;;te e\'olutia 110rnlala a procestllui este1:n toate cazllrile proprie. AsHel, refulat{l :;;i inlocuita de ango8s2. oricare ar i calitateasa dnd .ne aflam in prezenta unci sEtl'i de angoasa isterica, sintem indreptasa prcsuplxnern ca con11)lernt~'ntlll Sall illconstient- este constituit fie un scnti111cnt de aceea~i natur{i - angoasa, '1'u:;;ine,jena -, fie de 0 ostil $i excitatie libidirlal{l pozitiv2, fh==,iTl sflr;dt~ de lln sentiment cum ar fi' furiCl sat: n,inia. Angoasa constituie deci moneda curenta pentru C:Jre S2 schimbil Sii'_, pot fi 'Schimbate toateexcita~iilc a1ective atunci c111d continutul ~~()r:;t fost elinlinat db1 rC'Drezentare si a suferit 0 refula1'e. ,. ,. c) 0 a tl'cia experienta 1'0 cstc ,AeriE, cL: holnavii ell acte obsedante, bolnavi care pal' intr-o bunC, mCL'SuL~, a ii scutiti de angoasa. D"ca Incercam sicl-i impiedidim pc ace~ti boln:::-,i execute adell' lor obsedante, spalarea rituala, ceremonial sau dacaci 1nsisi indrazncsc sa remmte l~L vreuna din obsesii1e' lor, 0 angoasa' teribila. care Ii obliga sic, cedeze obsesie1. In cazul acc5t2l intdl'gem di angoClsli nu cstc decit di~:imulata in spatele actultli oosedant. acosta nefEnd sav1r$it decit ca un mijloc de a se sustrage In acest fel in nevroza obsesionala <,ngoasa nu so manifestii inlocuita de simptome; daca 2:vem insa in vedere' aici aceeasi situatio, ca rezultat al l'efularii : fie 0 angoaSEt Insotind sinmtomele fie in complet, 'fara an"goasa. Se 1;are sflt~it, un ansamblu de si!Tlj:)tCil11C deci ca ne este permls -sa afirrnaln., pe un plan abstract, ca simptomele 2 dezvoltarea angoasei care, nu se formeaza decit pentru aIdel, a1' aparea 'in mod Aceasti'i conceptie situeaza angoo.sa chiar in centrul interesului ariHat de nol problemelor legate de nevroze. nevroza anxioasa ne-au dus la con~ Observatiile noastre referltoare duzia ca devierea libidoului df'; la sa normala, devio'c care

324

'2cn<,:>reaza angoasa, constituie rezultatul unoI' procese pur somatice. Analiza isteriei$i a. nevrozelor obsesionale ne-a permis sa completam aceasta concluzie,' dovedindLl-ne ca devierea libidoului ~i angoasa pot rezulta de asemenea $i ca urmare a refuzului unei interventii din parte a factorilor :Jsihici.Estc tot ceea l:e cunoa:;;tem despre modul de producere a angoasei 11C'll'otice daca lucrurile par destul de vagi, nu vad pentru moment ; nici \m drum in stare sa ne duca mai departe. Iheil ':;;i mai dificila pare rezolvarea aItei probleme pe care ne-am propUs s-o solutionam, accea a identificiirii legaturilor existente lntre angoasa nevrotica, care rezu1t[l dintr-o directionare anormala a libidoului, :;;i angoasa reala ce corespunde reactiei 1a un pericol oarecare. S-ar putea crede ca este vorba de lucruri absolut deosebite :;;itotuf;;i nu dispunem. de nici un mijloc cafe sa n8 permita sa distingem una de cealalta, in sensibilitatea noastra, angoasa n~ala de angoasa nevrotica. Legatura cautata apare insa de indata ce luani in considerare opozi~ia pe care am relevat-o adesea, intre eu :;;ilibido. A$<lcum :;;tim, angoasa apare" ca rcactic a cului la un pakol :;;iconstitute semnalul care anul1t~i ~i precede fuga; nimk 'nu ne impiedica sa admitem, prin analogie, ci'i. in angoasa nevrotica eul cauta de asemenea sa se sustraga cerintelor libidoului, ca se comporta in privinta acestui perkol interior intocmai ca in fata unui pericol exterior. Aceast':i viziune ne-ar autoriza sa tragem concluzia ca, ori de clte ori i:;;iface aparitia angoasa, exista 0 cauza pentnl aceasta. lar analogia poate fi impinsa mai deparate. Tot a~a cum tentativa dea fugi din fat a un'lli pericol exterior sfirge9te cu oprirea :;;i luarea masurilor de aparare n~ecesare, dezvoltare? angoasei este intrer'llpta de formarea simptomelor, carora ca sfir:;;e:;;te prin a Ie ceda locul. Dificultatea de a intelege aceste raporturi reciproce intre angoasa 91 simptom.e 0 gasim acum In alta parte. Angbasa, care inseamna evadarea eului din fata Iibidoul'lli, este totu:;;i generata de catre libido. De:;;inu saTe in oehi, faptul este real; in consecinta, sa nu uitam ca libidoul unci persoane face parte dinaceasta :;;i nu i se poate opune ca 'un lucru provenit din exterior. Ceea ce ramine in continuare obscur pentru noi este dinamica topica a dezvoltarii 31lgoasei, problema de a ~H ce encrgii psihicc se cheltuiesc in accste imprejurari !,?idin ce sisteme psihiee provin ele. Nu va pot promitc ca voi dlspunde 1a aceste intreb.'lri, dar nu VOIT1 neglija urmdrirea celorlalte doua piste de investigatie 9i, fckind aceasb, vom cere din nou observatiei directe si cercetarii analitice 0 confirmare a deductiilo1' noast1'e. Ne vom ocupa, 3:;;adar, de aparitia angoasei la copil $i de provenienta. angoasei hevrotice, asociatc'\cn fobme. Starea de angoasa este foarte frC'cventa la copil .:;;iadesea estc foarte greu de spus dac[l cstc vorba de angoasa nevrotici'i sa'll reali'!. Valoarea distinctiei pc care am putE;.Ci, eventLi:ll, s-o stabilim, ar fi infirmatc'l de insa:;;i atitudinea copHului. Intr-adevi:1r DC de 0 parte nu este nicidecum surprjnzator faDtL:lC{lincearca teaIne{ in prezenta unoI' "lJ.ersoanenecunoscute, a uncr sit:Jatii $i obiecte nernaifntIlnite ~i ne" explicam ell u$urinta aceast;,! reactie prin neputinta :;;i ignoranta sa. Atribuirn deci copilului 0 inclinatie marcata spre angoasa reala 9i am gasi cu totul firesc sa ni se spune1 ca copilul a venit pe lume cu aceasta stare de angoasa, in calitate de predispozitie ereditara.ln consecinta, copilul nu ar face decit sa reoroduca atitudinea omului primitiv S1 a salbaticlllui din zi1e1enoastre care,"date fiind ignoranta :;;ilipsa lor de l;lijloacc de aparme, Incearca team a in fa~a a tot ceea ce {~steno'll, in iata lucrurilor care astazi nona ne sint familiare $i nu ne inspira nici cea mai mica teamu. $i
~ .L ,

>

325

ar intru totul conform cu a:;;tepUirile noast1'e ca fobiile copilului sa fie ~i ele, cel putin in parte, aceleaf,;i cu cele pe care Ie atribuim acestor faze primare din dezvolta1'ea um.ana. Nu trebuie sa ne scape, pe de aHA parte, faptul ca nu toti copiii sint la fel de fricosi si ca acei dintre dinsii care manifesta 0 team.a deosebit;;t in fata a tot fellil de obiecte ~i de ;ituatii sint tocmai viitorii nevrot.ici. Dispozitia nevrotidi se traduce a:;;adar, in acest fel, printr-o inc1h).atie accentuafi'i spre angoasa 1'eala, stare a de angoas[t apare ca stare primara :;;i ajungem 11concluzia potrivit ci'ireia copUul, iar mai -tirziu adultul, incearca teama in fata intensiti'itii crescute a libidoului l()r, tocmai pentru ca ei incearca teama fata de tot ;;i toatc. Aceast[l conceptie echivaleazi'i cu negarea faptului ca angoasa ia na:;;tere din libido :;;i,cercetind to1te conditiile angoasei reale, s-a1' ajunge in mod logic 11eonceptia potrivit careia toemai eon:;;tiinta propriei slabiciuni :;;incputinte, a neinsemnatei valori personale, dupa terminologia lui A. Adler, ar fi cauza fundamentala a nevrozei, in cazul in care aceasta con;;tiinta, departe de a s1r;;i0 data cu copUaria, persistapina 11 virsta matura. Aeest rationament pare am de simplu ~i cte seduditor incH merita sa ne retina atentia. Cu toate acestea, el nu ar Jace dedt sa dep1aseze enigma nervozit.'1tii. Persistenta sentimentu1ui de inferioritate :;;i,in conconsecinta, a conditiei angoasei ;;i simptomclor apare in aceast.'1conceptie Cel un 1ucru aUt de SigUTincH mai curind stare a numita de "noi sanat3.te, in cazul eft, din intimplare,se realizeaza, ar avea nevoie de explicatie. Ce ne dezva1uie, ins.'1, observarea atenta a starii de anxictate la copii ? CopEul mic Incearca teama mai intii in prezenta persoanelor p care Ie implie.'1. Clt despre obiecte, in calitate a lor de generatoare de angoasa, ele nu se situeaz.'1 dedt pe ultimul loco Dar copilul nu se teme de persoanele str.'1ine dedt dincauza intentiilor rele pe care Ie atribuie acestora :;;i pentru c.'1el campara slabiciunea sa cu puterea lor, in care vede un pericol pentru existenta, securitatea ~.i crutarea de durere. Totu;;i, acest copil suspicios, tr.'1ind cu frica 1.1neiamenintari de agresiune raspindit.'1 in intreg universul, reprezinti'l 0 constructie teoretica putin fericita. Este mai nimerit sa spun em eElcopilul S2 infrico:;;eaziila vederea unci fete straine, e1 fUnd obi::;;nuitsa vada acea persoanEI familiara :;;i iubita care este mama. El inceardi 0 deceptie si 0 tristete care 5e transforma in angoas.'1; fUnd yorba, a$adar, d~ ~m 'libido de~Tenitinutilizabil $i care, neputind i tinut in acest caz in suspensie, i$i afla derivatia in angoasa. Desigur, nu in mod intimpHitor in aceasta situatie caracteristica a angoasei infantile are loc reproducerea, acea conditio a primei stari de angoasii care insote$te aciul na;;terii, anume separarea de mama. Primele fobE de situatie pe care Ie observ[lm 11 copil sint acelea legate de intuneric :;;i de singuratate; cea dintii persist a adesea toata viata, amindoua avind in comun absenta persoanei iubite, a celei care Ii ingrije:;;te pe copil, adica mama. Un copU, insp.'1imintat de a se gasi in bema, 5e adreseaza mi'itw,;iisale, care se afla intr-o incapere alaturatii : "Tanti, vorbe:;;te, mi-e frica. - $i la ce ti-ar servi, Cd doal- nu ma vezi 'I" La care copilul raspunde: "Cind vorbe~te cineva se face mai lumina". Amaraciunea traita in intuneric se transforma astfel in teama fata de intuneric. Nu este deci inexact sa afirmam ca angoasa nevrotica este un fenomen secundar :;;iun caz special al angoasei reale : in afara de aceasta, Ia copilul mic vedem maniff'stindu.-se ca angoasa ceva care are in comun cu angoasa nevrotica 0 tr<.lsalura esentialii: provcnienta clintr-un libido
326

Ii

~-:_,tilizat. Cit prive~t.e angoasa reala caatare, copilul se pare ca 11-0 :;:,seda dedt intr-o midi masura. In toatesituatiile care pot deveni mai ~~;-ziuconditH de fobU, faptul de a se afla pe 0 inaltime, pe pasarele i~ uste deasupra apei, in tren sau pe vapor, copilul nu manifesta nici a :cC:~rn~i $i 0 manifesta eu aUt mai putin eu cit este mai ignorant. Ar fi :::;st de dorit sa Ii mo;;tenit un numar mai 111a1'e de instincte care sa tir-da la conservarea vietH; sarcina supraveghetorilor obligati sa-l impiec:'::::e sa se expuna la peri cole suecesive ar fi mult u;mrata. In realitate, :'~sa,copilul incepe prin a-$i supraestima fori-ele $i se comporta tara a tra.i angoasa, pentru CeI ignora primejdia. 1 aleargii ne~tiutor pe malul a::;ei, se catara pe marginea ferestrei, se joaea eu obiectele aseutite $i eu :::::u1, intr-un cuvint, face tot ceea ce poate fi vatamato1' ~i da bataie de ca.p eelor din anturajul sau. Numai cu ajutorul educatiei se ajunge la ceclan$a1'ea angoasei 1'eale a copilului, Intrucit nu i se poate permite cu 3devarat sa se instruiasca prin experienta personala. Daca exista copli care au suferit influenta acestei edueatii prin teama iYltr-o asemenea masura incH sa sfir!?easca prin a identifiea ei i119i~i ;:;-ericolelede care nu Ii s-a vorbit $i impotriva dirora n-au fost pU9i in g2.rda, aceasta tine de faptul 'cii constitutia lor comporta 0 trebuinta libidhalil mai prommtata, sau de faptul CEl au contractat de timpuriu obi;muinte rele in ceea ce prive$te satisfactia libidinaEi. Nu-i de mirare cii multi din ace'lti copii devin mai tirziu nevrotici, pentru ea, dupa C'..1m $tim, ceca ce faciliteaza eel mai mult aparitia unci nevroze este i,ccapacitatea de a suporta un timp mai mult sau mai putin indelungat 0 refulare ceVa mai importanta a libidoului. Notati bine faptul ci'i tinem seama aici de faetoru1 constitutional, a carui importanta, de altfel, n-am contestat-o niciodata. Ne ridic8.m doar impotriva conceptiei care neglijeaza toti ceilaltifactori in favoarea exclusiva a factorului constitutional :;;1-1 acorda acestuia primul loc, ehiar $i in cazul in care, potrivit datelor observatiei si analizei, e1 nu are nimic de-a face eu aceasta sau nu indepHn2$te'deeit un 1'01 secundar. Permiteti-mi deci sa rezum in felul ui-mator rez1.1ltatele pe care 11i le-8.u fu1'nizat observa1iile asupra starii de angoasa la copii: angoasa infantiUi, care n1.1 are aproape nimic comun eu angoasa 1'eaH[,se ap1'opie, dirnpotriva, mult de angoasa nev1'otica a adultilor ; ea apare, ea $i aceasta, dintr-un libido neutilizat 9i, neavind un obiect asupra caruia sa-:;;i poata COQccntraafeetiunea, 11inloeuie:;;te print1'-un obiect exterior sau p1'intr-o situatie. Iar acum, desigur, n1.1veti fi dezamagiti daCE! afirm ca psihanaliza nu mai are nimic de adaugat cu privire la fobii. Jntr-adevar, in cazul aC25tora lucrurile se petree intocmaiea in cazul angoasei infantile : un libido neutilizat sufera neineetat 0 t1'ansformare intr-o aparenta angoas~i r6:1Ei :;;i,dato1'ita acestui fapt, eel mai insignifiant perkol exterior devine un substitut pentru cerintele libidoului, Aceasta eoncordanta int1'e fobU :;;i angoasa infantila nu trebuie~ sa ne surprinda nicideeum, deoare~e fobiile infantile sint nu numai prototipul fobiilor de mai tlrziu pe care noi Ie incadram in "iste1'ia de angoasa", ci $i conditia nemijlocita prealabila Eli preludiul acesteia. Grice fobie isteridi se reduce la 0 angoasa infantila ;;i o continua, chiar $i atunci cind are un alt eontinut $i ca atare prime$te o aHa denumire. Cele doua afeetiuni nu difera intre ele decit din punctul de vedere al mecanismului. Pentru ca libidoul sa se Jransforrne la adult in angoasa, nu este suficient ca acesta, in calitate de dorinta arzatoal'e, sa
327

ramina pe moment neutilizat. Aeeasta se explica prin faptul ea adultuI a invatat demult sa-si tina in rezerva libidom sau sa-l foloseaseaaltfeL Dar di1d libidoul f~e~ parte dintr-o aetivitate psihica care a suferJt refularea, situatia este identiea cu a copilulul care inca nu 9tie sa deosebirea intre con9tient 9i incon9tient, iar aceasta regresiune spre fetia infantila ofera libidoului un mijloc comod de a se transforma In angoasL Va amintiti ca am discutat ineleajuns c1espre refulare, dar am ann vedere intetdeauna genul de reprezentare care trebuia sa sufere refula,ca 9i aceasta, fire9te, pentrumotivul ea acesta se lasa mai u90r constc:t2t 9i descris~ elt c1espre evolutia starii afective asociata cu reprezcntaIE3 refulata, am tergiversat mereu Taspunsul 9i numai acum afl;'im ca sCJ,;sul acestei stari afective este in primul rind acela de a fi transformatE, 'in angoasa, oricare ar fi putut fi situatia sa in conditii normale. Aceast.;': transformare a starii afective constituie partea cea mai important2i procesului refularii. Nu este prea u90r sa vorbim despre ea, elat mnd faptul ca nu putem. afirma existenta staril-or afective incon9tiente 'in aeela9i mod in care afirmam existenta reprezentarilor ine0119tiente. ea con!?tienta saU incon!?tienta, 0 reprezentare ramine totdeauna aceeac;;i, eu 0 singura deosebire totu!?i, iar noi putem foarte bine sa reliefEnTIcc corespunde unei reprezentari incon!?tiente. Dar 0 stare afectiva est' "L'.l1. p~oces de descareare 9i trebuie interpretata cu totul aItfel dedt reprezentarea. Fara sa fi analizat !?i eluciclat In profunzime premi~ele noashe ,In legatura cu procesele psihice, ne gasim In imposibilitateade a spune ce corespunde In incon!?tient starii afective. Dealtfel nici nu ne putem asmna aid aceasta sarcina. Vrem Ins a sa raminem Cll impresia pe care am dobindit-o, anume ca ,dezvoltarea angoasei este in strinsadependenta de sistemul incon~tientului. Am spus ca transformarea in angoasil sau, mai exact, desearcarea sr;b forma de angoasa, constituie prima destinatie rezervata libidoului sup:x,:; refularii. Trebuie sa adaug ca aceasta nu este nid singura sa destinatie. 9i nki destinatia sa definitiva. In cursul nevrozei se desfa:;;oara procese care tind sa impiedice aceasta dezvoltare a angoasei ~i care reu:;;esc sf! faca acest lucru in diferite moduri. In fobii, de exemplu, distingem net doua faze ale procesului nevrotic. Prima este aceea a refularii libidouiui :;;ia tranSformarH sale in angoasa, care este legata de un pericol exterior. In ceade-a doua faza se stabilesc toate precautiunile 9i asigurarile destinate sa impiedice contactul cu pericolul, care este tratat ea un exterior. Refularea corespunde unei tentative de fuga a eului din libidoului, traitil ca un perieol. Fobia poate fi considerata ca 0 baricadae impotriva pericolului exterior care Inlocuie:;;te -'acum reductabilul libido. Slabidunea sistemului de aparare utilizat In fobii rezida, fire9te, in faptul , ca fortareata, inatacabila din afara, nu este inatacabila :;;1din interior. Proiectarea in exterior a pericolului reprezentat de libido nu poate niciodata In chip desavlqit. Tocmai de aceea in celelalte nevroze exist a lite sisteme de aparare impotriva dezvoltarii posibile a angoasei. Este vorba aicide un capitol extrem de interesant al psihologiei nevrozeloi ; din nefericire nU71purem aborda aid, pentru ca aceasta ne-ar conduce prea departe, ell atH mai mult ell cit, ca sd-l intelegem, a1' trebui sa posedam cuno!?tinte speciale foarte aprofunelate. Nu am de aelaugat dedt pLtti:'''e cllvinte la cele aratate mai sus. V-am vorbit deja despre "contra-annamentul" 1a care a recurs eul in cazul unei refulari :;;i pc, care e1 obligat sa-l intretina in permanenta, spre a face sa persiste refu 18 ea-. r
2>

328

_-'\..:es1 arsenal -serve$te la realizarea diferitelor mijloace de aparare :riy:; dezvoltarii angoasei care urmeaza refularii. Dar sa revenim la fobii. Cred ca v-am dovedit cit de insuficient este sc, ne limitam la explicarea continutului acestora, sa ne interesam Cloar ::Ieproblema de a $ti pentru ce cutWe s'au _cutare alt lucru, cutare sau cutare situatie devine obiect al fobiei. Continutul unei fobiieste penh'u aceasta ceea ce fatada vizibila a unui vis manifest este pentru visuI propriu-zis. FacJ:nd restrictiile de rigoare, putem fi de aeord ea printre continuturile fobiilor sint 'Unele care, CPm a demonstrat Stanley HalL, sint proprii sa devina obiectc de angoasa in virtute a unci transmisiuni filogenetice. Aceasta ipoteza i$i afla eonfirmarea in faptul ca multe dintre Gbiecte de angoasa nu au eu pericoIul dccit raporturi pur simbohce_ In felul acesta ne-am putut da seama de locul cu adevarat central pe care il ocupil problema angoasei in psihologia nevrozelor. De asemene3. cunoa$tem legaturie strinse care cxista intre clezvoltarea angoasei, vicisimdinile libidoului $i sistemul ineon$tientului. Conceptia noastra are totu$i o lacuna, care provine din aceea di nu stim la ce sa raportam acest fapt, lOtu$i difieil de contestat, $i anumc ca ~ngoasa reala ti'ebuie consic:Ierata ca 0 manifestare a instinctelor de conservare ale eului.

XXVI ~TEORIA LIBIDOULUI $1 "NARC1SISlVIUL"


De repetate ori, ba chiar ~i foarte recent de tot, a trebuit sa facem distindie intre tendintele eului si tendintele sexuale. Refularea ne-a dovedit, in primul finel, ca intre {mele ~i ~elelalte tendinte se poate ivi o opozitie, in urma careia tendintelesexuale sa fie infrinte in m.od formal ~i obligate sa-:;>igaseasca satisfactia prin ocoli~uri regresive. De neinfrint in fond, ele i~i ana in insa:;;iaceasl.il invincibilitate 0 com.p'nsatie pentru bi'itiHia pierduta. Am vazut apoi ca cele doua grupe de tendinte se comporta in chip diferil. fata de aceasta mare educatoare numita llecesitate, In a~a fel incit ele urmeaza cai de dezvoltare diferite $i intretin raporturi diferite cu principiul realitaW. In sfir~it, am putut constata ca tendintele sexuale se leaga mai strins decit tendintele eului de starea afectivfl a angoasei, rezultat care apare ca incomplet asupra unui singur aspect impDrtant. Vom dta, in consecinta, in sprijinui acestui rezultat faptui demn de notal. ca nesatisfacerea foamei ~i setel, aceste doua instincte de conservare absolut elementare, nu este niciodati"'turmata de transfarmarea acestar instincte in angoasa, pe cind ~tim ca transformarea in angoasa a libidoului nesatlsfacut este unnl din eno111enele cele mai cunoscute :;;imcli frecvent observate. Dreptul .nostru de a face deosebirea intre tendinte1e euIui $i tend intele sexuale este, deci, incontestabil. Acest drept se intemeiaza pe ins.'1$i existentainstinctnIui sexual ca activitate specifica a individului. Ne putQLl.1 oar intreba ce importanta ~i ce profunzime atdbuim noi acestei d diferentieri. Dar nu yom putea raspunde 1a aceasta intrebare dedt atunci cind vom stabili deosebirile de comportament Cflrc exista 1ntre tendintele sexuale, in manifestarile lor corporale $i psihice, $i celelalte tendinte pc care Ie opunem acestora, ~i daca ne yom da ,seama de importanta consecintlor care decurg din aceste deosebiri. Fire$te, nu avem nid un temei sa afirmam existenta unei deosebili de natura, de altfel greu de conceput, intre aceste do1.1a gnme de tendinte. Si lma sicealalta desemneaz<'(surse de energie ale Individului, iar ~hestiunea 'de a sti daca nu cumva aceste daua gr1.1peformeaza una sing1.1rasau dadi exista intre ele o diferent.'1 esentiaia 9i, daca n1.1farmeaza in. fond dedt unul ~i acela$i lueru, in cemoment s-au separat, - aceasta problema, dupa parerea noastra, poate ~i trebuie sa fie discutata nu pornind de 1a notiuni abstracte, d pe oaza faptelor furnizate de biologie. Asupra acestei chestiuni c1.1no~tintelenoastre sint inca insuficiente, dar chiar daca am dispune de destule date, tot nu ne-am ocupa de aceast{l problema, pentru di ea nu intereseaza cercetarile analitice. Evident, n1.1cli?tigam nimic insistind, impreuna eu Jung, asupra unitatii primordiale a tuturar instindclor ~j dind numele de "libido" energiei care 5e manifesta in fiecare dintre de. Cum cstc imposlbil, oricare ar
330

Ii artificiul la care am .recurge, sa eliminam din viata psihica functia


:',"'xuala, ne-am vedea obligati sa vorbim de un libido sexual ~i de un li'Jiclo asexual. Pe buna dreptate 'denumirea de libido n'imine rezervata I': mod exclusiv tendintelor vietii sexuale $i numai in acest scns am utiliZOit-o intotdeauna. Cred, a$adar, di faptul de a ~ti pin a unde se cuvine S8 m.entionani c~':,marcatiaintrc tendintele sexuale ~i tendintele care decurg din instinctul i2 conservare este fara importanta pentru psihanaliza, De altfel aceasta ~:u arc nid 0 competenta sal rezolve problema. Cu toate acestea, biologia Y"c2 ofera Uliele indicii care ne permit sa presupunem dei aceasta separare o semnificatie profunda. Sexualitatea este, intr-adevar, singura =.",ctie a organismului viu care depa$e$te, individul $i asigura legatura "03. ell specia, Este u.,?or sa ne dam seamaca exercitarea acestei functii, C3Darte de a fi i11totdeauna la fel de utila individului ca exercitarea 2'C-iorlaltefunctii ale sale, Ii creeaza, cu pretul unei placeri excesiv de i".tense, pericole care Ii ameninta viata $i chiar, destul de des, i-o suprima. afan"l de aceasta probabil ca prin intermediul unoI' procese metabolice spedfice, distinct.e de toate celelalte, 0 parte dinviata individuala poate Xl transmis~l urma~ilor, in calitate depredispozitiL In sfir~it, fiintaindi'/lduala, care se considera ea insa$i ca fiind esentiala $i nu vede in sexuamate dedt un mijloc de placere printre atitea altele, nu reprezinta, din de vedere biologic, dedt un episocLIntr-o serie de generatii, decit c excrescenta caduci'i a unei pratoplasme virtual nemuritoare, dedt un IeI de pasesor temporar~ al unui fideicomis destinat sa-i supravietuiasca. Totu$i. explicatia psihanalitica a nev1'oze10r nu se poate sprijini pc C'onsideratii de 0 asemenea anvergura. Cercetarea separata a tendintelor sexuale '3i a tendintelor cului ne-a oferit mijlocul de a intelege nevrozele de transfer, pe care Ie-am putut reduce lEt conflictul dintre tendintele sc!xuale ~i tenclintele care decurg din instirictul de conservare sau, ca sa ne exprimam in termeni biologici, de;;;imai impred;d, la conflictul dintre eul ca entitate individual;"l 'ii independenta ;;i eul considerat ca membru aI unci serii de generatii. Exista taate motivele sa credem ca aceasta dcdublare nu eXIstd dedt la on1; in consecinta, dintre taate animalele, '2:t este acela care are privilegiul de a reprezenta un teren favorabil nevrozeto1'. Dc:.zvoltarea excesiva a libidoului sau, bogatia $i varietatea vietii sale psihice, care sint urmarea acestui fapt, par sa fi 'creat conditiile conflictul dE~care vorbim .. ';)i cstc evident ca aceste conditii 51nt EKelea ale marilor progrcse realizate de om, progrese care i-au perm is sa lase depart2 in urma sa ceea ce avusese comun eu celelalte animale, in a$El fel incH predispozitia sa la nevroza nu constituie dedt reversul atdbutelor sale pur umane. Dar sa lasam de-o parte aceste speculatii care l1,U pot decit sa ne indeparteze de sarcina noastra imediata. In munca noasha ne-am lasat pina acum cali'iuziti de postulatul posibilHatii de a face 0 c1istinctie intre tcndintele eului si tenc1intelesexuale, pornind de 1a manifestariie acestora. In 'ceea ce p~ive;;te l~evrozele de transfer, am putut face fara dificultate aceasta distinctie, Am numit libido" cheltuielile de energie pe care eul Ie afecteaza obiectelOl~tendinf1ale'sexuale, :;;i"in teres" arice alte cheltuieli de energic care 1$i au sursa in instinctele de conservare : urmarind toate aceste fixatii ale EbidGului, transformarile $i soarta lor finala, am putut dobindi 0 pdma J:)otiune eu privire la mecanismul care guverneaza fortele psihice, Din punct de vedere, nevrozele de transfer ne-au furnizat materialul cel
331

mai potrivit. Dar cuI insu~i, diferltelc domenii din care, se compL:-::E acesta, structura ~i modul'lor de funetionare, toate aeestea ne ramineE,:I inca ascunse~i puteam doar sa presupunem ca analiza altoI' tulbuL',r'i nevrotice ar fi adus oarecar lumina aSUDraacestor lueruri. p , Am ineeput dem:'.llt Sel cxtindem cO~1Ccptia sihcmalitidi la alt8 aj\>.=tiuni. Astfel, incepind din annl 1908, K. Abraham, ca urmare, a ULLi schimb de idd eu mine, a cmis teza ca principalul caracter al clenwn:tei precoce (tr.ecuta printre nevroze) consta in taptul ea ji:eatia libicloulvi din momentul in care el se deturneazfl de la obiecte ? La aceasta intrebare Abraham n-a ezitat Sel raspundi't ca libidoul se dirijeaza spre en
$i ca tocmCli aceastii dirijare reflexive!, acest salt al libidoului ctitre constituie sursa delirului de grandoClre in dementa precoce. Delirul

obiecte lipse$tein isterie $i dementa

Gceastc1 afecfiune (Deosebirile psihosexuale dim;'.? precoce). Dar ce S intimpla eu libidoul dementilor

grandoare poate fi de alHel camparat en exagerarea, valorii sexuale ii obicctului observat in viata erotica. In aces! tel, pentru prirna oar2; 0 trasiltura a unei afectiuni psihotice ne este relevata prin confruntarsa cu viata erotica normala. Afirm fara nici un oco1 ca primele conceptii ale lui Abraham 5-:1..1 mentinut in sfera psihanalizei ~i au devenit baza atituelinii nOi:stre rdritoare la psihoze. In acest tel ne-am familiarizat putin dte putin cu ideea ca libidou1 pe care il gasim fixat la obiecte, libidoul care cs~e expresia tendintei de a obtine satisfactie prin intermedinl acestcr obiecte" poate, de asemenea, sa se deturneze de la acestea ~i sa Ie inlGcuiascfl cu cuI. S-an depus in acost caz eforturi de a S8 canferi 3C;C::i:f:l reprezentari 0 forma din ce in cc mal desavir~ita, stabilindu-se leg;',LTi 10giCE~ intre clementele sale constitutive. Cuvintul narcisism, pe care 11 folosim spre a clesemna aceasta eleplasare a libidoului, este imprUl1V::'caI de 121 0 perversiune descris[l de P. Nacke, situatie in care individul adc:lt manifestii pentru propriul sau corp tandretea carc in general se JT);cr,ifesta fata de un obiect sexual exterior. S-a considerat atunci di, din moment ce libidoul este capabil st, &8 fixeze la propriul corp ~i Ii' propria persoana a subiectului, in loc de 2; S8' ati.19Cl un' obiect, atunci cu' siguranta ca nu avem de-a face cn un de f2nome11 de ordinul exceptiilor ~i lipsit de insemnatate, Cd mai degraba este po~,;ibilCLlmircisisrnul sa constituie starea generala ;;i primitiva din care numai ulterior S-2) desprins iubirea de obiectc, fara ca aparjtia acesteia sa fi elus la disparitia nardsismulni. Potrivit ccIor ::.;tiutedespre dezvoltarea libidoului abiectiv. S,] ne amintim ca multe tendinte sexuale adica incearca la inceput osatisfactie pe care noi 0 numimautoerotica, o satisfactie care are drept sursdil1su~i corpul subiectului $i ca tocmai aptitudinea pentru autoerotism este aceea care explica intirzierea sexuCllitatii in ~eea ce privc$te adaptarea la principiul realitatii, inc.ulcat de educatie. In consecinta, autoerotismul a constltuit activit.atea scxualEl din faza narcisica a fixatiei libidoului. Pc scurt, ne-am filcut dcspre raporturile dintre Hbldoul culm ~l libidoul ab1ectiv 0 reprezentare pc care as putea sa v-o infMisez :r, chip concret cu ajutorul und comIJ<tratii lu~te din zoologic. Cun~a~teti acele fiinte vii elementare, alciituite dintr-un bulgara~ de Sl.:ib:,tiU'l'(,a protoplasmatica abia difercntiatii. Aceste fiinte emit prelungiri l1umite pseudopode, in care ele 1"i trimit substanta vitaL'i. Dar,-de asemenea, eIe i:;d pot retrage prelungirile, prefUcinc1u-se din nOll in cOl~puscul
332

~_::')rilatic. Or, noi asimilihn emiterea preIl1.ngirilor C1J emanatia libidoului ~:-';Dre obiecte, masa sa prlncipala putind sa ramllia ineu, iar. noi :cJ.::1item ca in imprejurari no1'ma1e libidoul eului se transf01'm;'i cu .~''-!l'inta in libido obiectlv, acesta putindu-se de altfel reintoarce la eu. eu ajutorul acestor reprezentad sinteni. in stare sa explicam sau, ca cc: ne exprimam maimodest, sa descriem in limbajul teoriei.libidoului -~:, mare numar de stari psihice care trebuieconsiderate ca fEldnd parte c::: viata normala: atitudinea psihica in dragoste, in cursul bolilor ::';anice, in tlmpul somnului. In ceea ce prive9te stare a de somn, am :,.-:Lmis caaceasta este conditionata de izolarea fata de lumea exterioara < de subordonarea ladorinta de adOrH1i. Aratam ca toate activitatile ::&:11icenocturne care se manife5ta in vis 52 21f1<1 in serviciul acestei dominate mobiluri egoiste. Situindu-ne :':Jrinte :;;i sint determinate:;;i :.'" data aceasta din punctLil de vedere al teoriei libidoului, deducem ca ~J2l1nul cste 0 stare in care toate energiile, atit libidinale cif ;;:i egoiste, 1a obiectc, se retrag din acestea $i revin la eu. Nu sesizati ca ~c_:':'astaconceptie arundi 0 lumin,l no1.\\ a3upra fenomenului relaxarii de 30mn :;;i asupra naturii oboselii? Tabloul fericitei izo1a1'1 din c21ioada vietH intrauterine, pe care omul care doarme 11 evoca in fiecare :-,e;apte in rata ochUar nO$tri, esh~ in acest mod completat din punct de' \:2der~ psihic. La om"ul care doarn12 aVelTI reprodllsa starea de distribut.ie rimitivi:, a libidoului, indeosebi narcisismul absolut, stare in care libi$i interesul tinind de eu sint unite 9i inseparabile in eul care-:;;i

~3te suficie11t sie~i.


J'\'lai fntii, cum yom deosebi, din egoism? Dup(~i p~lrerea IDea, este complementul libidinal a1 celui de'-'al doilea. Cind se vorbeste egoism, se a~efn vedere daar cees co este inutil pentru individ, 1)2 clnd atunci cind S8 vorbe~te de narcisism se tine seall1a de satisfactia oil libidinala. Din punct de vedere mactk, distinctia Intre narcisism. si egoism poate fi dusa destul de departe. Cineva poat'efi egoist in cel m~i :~alt ~gr~d, fara a. inc;t.a sa ~an81~7.eze :nari CD.nti~aji .~12 .~~le:gie~ l,ibi~ amala catre anumlte omecte. In m2,u1'a 111 care satlsIactla llbldmaia nata :ie aceste- obiecte corespun"de trebuint'?lor eulni. Egoisl1ml va veghea ~n acest caz ca urmarirea acestor obiede sa nu elauneze eului. Cineva po ate Ii egoist ~i sa prezinte in ace1a~i timp un grad foa1'te pronuntat de narcisism, adica sa se poata lipsi eU u;;urinta de obiecte sexuale, fie din punctul de vedere a1 satisfactiei sexuale directe, fie in ceea ce prive~te acele tendinte derivate din trebuinta sexuala pe care obiEinuim sa Ie opunem, in calitate de "iubire", "senzualitatii pHre". In toate aceste lmprejurari, egoismul apare ca un element de nE~Cclnt;es ca un element constant, in vreme ce narcisismul, dimpotriva, este elementul variabil. Contrariul egoismului, altruismul, departe de a coincide cu subordonarea obiectelor fata de libido, 5e distinge Drin absenta urm{,ririi satlsfactiilol' eU :;exuale. NU~lai in starea de iubir~ absoluta' coincide altruismul concentrarea libidoului asupra obiectului. Obiectul sexual atrage in general asupra sa 0 parte a narcisismului, de unde rezulta ceea ce putem numi "exagerarea valorii sexLiale a obiectului ", Dac:C1 1a aceasta Sf' mal adauga ~i transfuzia altruista a egoismului la obiectulsexual, acesta devine atotputernic : S2 poate afirma ca in cazul acesta e1 a absorbit enL Sper ca va reDrezenta 0 destindere Dentru dtm~m'2aVOlas,trasa ascultati, dupa expune~ea seaca 91 addu a d~scoperirilor :;;tii.ntei, 0 descriere
caz111 -dOLlci
:;LH1Ct

Este

sa facem

remarci.

de \redere

teoretic,

11arcisislTI1J.l

dOe

333

poetica a opozitiei de natura economica dintre narcisism ~i starea ue iubire. CHez din V,1estostlicher Divan allui Goethe:
SULEIKA Yolk und Knecht und Uberwinder Sie gestehn zu jeder Zeit: Hochstes Chuck der Erdenkinder Sei nur die Personlichkeit. Jedes Leben sel zu fiihren, ~Venn man sich nicht selbts vermisst; A.Ile konne man verlieren, l-Venn man blieb, was man ist.

HATEM
Kann wohl sein! So wird gemeinet, Doch ich bin auf andrer Spur ,Alles Erdengliick vereinet Find'ich in Suleika nur. WZe sie sich an mich verschwendet, Bin ich mir ein wertes Ich ; Hiitte sie sich weggewendet, Augenblicks verWr ich mich. Nun,mit Hatem war's zu Ende ,Dock shan hab' ich umgelost,feh verkorpre mich behende In den Holden, den sie kost.. 1)

Cea de-a doua remarca a mea va aduce 0 completare 1a teoria visului. Nu ne putem explica producen"a visului daca nu admitem, in subsidiar, di incon$tientul refulat devine intr-un grad oarecare independent de eu, in w;>afel incit ramine inflexibil in fata dorintei care apare in somn, $i i$i' pastreaza legaturile sale, .chiar $i in cazul in care toate celelalte energii care depind de eu sint acaparate in beneficiul somnului, in m.Ssura in care ele s1nt legate de obiecte. Numai in feluI aeesta reu$im sa intelegem cum poate ineon;;tientul sa profite de suprimare a sau de slabirea nocturna a cenzurii Eli sa puna stapinire pe resturile diurne spre a genera, eu materialele oferite de acestea, () dorinta onirica interzisa. Pe de aHa parte este posibil ca resturile diurne s8.-$i traga, eel putin in parte, puterea lor de rezistenta din libidoul acaparat de somn, datoritil faptului ca. ele se afla dinainte in legatun'i ell ineon:;;tientul refulat. Avem aid un important caracter dinamic pe Care
i}, Suleika : Popoare :;;1 sclavi:;;1 invingatori / Sint mereu de acord : / Fericirea suprema a copiilor pamintului I Este doar personalitatea. II Orice fel de viata poate fi traita I Cft timp cineva nu-~i este sie~i necunoscut; / Nimic nu este pierdut I Daca cineva ramine el insu~i. Hatem: 0 fi! A~a crede lumea I Dar eu am 0 alta parere; I Toata fericirea de pe pamint I 0 gasesc fntruchipata doar in Suleika. II Doar in masura in care ea ma pretuie~te I Ma pretui~se ~i eu ; I Daea ea m-ar parasi I, Eu insumi m-~ parasi II S-ar termina cu Hatem; I $tiu insa ce a~ face; I M~a~ contopimai degraba eu ferieitul I Caruia ea i-a da sanitul. (Nota trad.).

334

trebuie s8.-1 introducem aposteriori in conceptb noastra referitoare la forma1'ea viselor. a afeetiune organici'i, o iritatie dureroasa, 0 inflatie a unui organ creeaza 0 stare .care are drept consecinta clara 0 detaf?are a libidoului de obiedele sale. Libidoul Tetras dinobiecte se 1'eintegreaza III eu, spre a 5e lega strins de padea bolnava a eorpului. Am putea chiar indrazni sa afirmam ca, in aceste conditii, detar;;area libidoului de obiectele sale e5te inca r;;i111aifrapanta decit detar;;area de care da dovada intercsul egoist in raport cu lumea exterioara. Aceasta pare sa ne deschida calea spre intelegerea ipohondriei, in care, de asemenea, un organ preocupa eul, tara ca acesta sa fi fost perceput ca bolnav. Rezist insa ispitei de a merge mai departe pe aceasJa cale sau de a analiza celelalte situatE pe care ipoteza revenirii libidoului obiectiv la eu nile-a1' face inteligibile sau concrete. Procedez ar;;a, deoarece ma grabesc sa raspund la doua obiectii care, ~tiu, s-au conturat in mintea dumneavoastra. Ati dori sa f7titi, in primul rind, de ee referindu-ne la somn, la boala f?i la alte situatii asemanatoare, fae distinctie intre libido r;;iinteres, intre tend intele sexuale 9i tendintele eului, pe dnd datele de observatie pot fi in general interpretate admitind existenta unei singure energii care, libera in deplasarile sale, se atar;;eaza cind la obiect, cind la eu, se pune dnd in serviciul unei tendinte, cind in al alteia. In al doilea rind, fara indoia1a. ca va mira faptul ca ma vedeti tratind ca pe 0 sursa de stare' patologica detar;;area libidoului de obiect, pe cind aceste transformari ale libidoului obiectiv in libidoul eu1ui, iar in mod mai general in energie a eului, fae parte din .procesele normale ale dinamicii psihice, care 5e reproduc zi 9i noapte. Raspunsul meu va fi urmatorul. Prima dumJ)eavoastra obieetie suna plauzibil. Cercetarea stadi de somn, de boaEi, a stadi de iubire nu ne-a1' fi dus probabil niciodata, ca atare, la distinetia intre un libido al eului 'iii un libido obiectiv,' intre libido 9i interes. Pierdeti insa din vedere cercetarile care ne-au servit ca punct de pleeare ~;;iin lumina dirora pr,ivim noi acum situatiile psihice la care ne referim. Tocmaiasistind la conflictul din care iau 11a$tere nevrozelede transfer am izbutit noi sa facm deosebirea intre libido 9i interes, prin urmare intre instinctele sexuale 9i instindele de conservare. La aeeasti'i distinctie nu mai putem renunta. Posibilitatea transformari libidoului obiectelor in libido al eului, deci necesitatea de a eonta pe un libido al eului ne-a aparut ea singura explicatie verosimila a enigmei nevrozelor zise narcisice, cum ar ii, de exemplu, dementa precoce, ca r;;i a asemanarilor r;;i deosebirilor existente int1'e acestea, pe de 0 parte, isterie 'iii obsesie, pe de alta parte. Aplicam acum in cazul bolii, somnului r;;istarii de iubire tot ceea ce ni S-El confirmat int1'u totul in aUe situatE. Sintem obligati sa ccntinuam acest.2 aplicatii, sp-re a vedea unde vom ajunge. Singura teza, care nu decurge direct din experienta noastra analitica, este aceea di Ebidoul I'umine libido, Cd el se apEdi obiectelor sau propriu1ui eu al subiectu1ui ~i ca e1 nu S2 transforma niciodata 'in interes egoist; despre acesta din urrne. se Dot s):nme multe lucruTi. Aceasta teza echivaleaza insa eu distinctia, de-acum supusa de noi unei aprecieri critice, inti'e tendin-~ele sexua1e 'iiitendintele eu1ui, distinctie pe care, din motive euristice, sintem deci9i s-o mentinem, pina 1a 0 posibila infirmare. Este. justificata $i cea de-a doua obiectie a dumneavoastra, dar eo. s-a angajat pe 0 pista falsa. Fara indoia}a, revenirea la eu a libidoului
~~3:J-

r
deta;;at de obiecte nu este direct patogena ; oare nn 'ledern acest fenomen produdndu-se de Iiecare data inaintea somnului ~i urmind un drum invers dupa def?teptare? Animalu1protop1asmic i,?i retrage pre1ungirile, spre a emite alte1enoi, eu prima oeazie. Dar este eu. totul altceva atunci cind un proces determinat, extrem de energic, fo1'teaza libidou1 sa se deta.;;eze de obiecte. Libidoul devenit narcisie nu mal poate regasi drumu1 careduce 1a obiecte $i toenai aceastcl scade1'c a mobilitatii libidou1ui este patogena. S-ar spune ca dincolo de un anumit grad, aeumularca libidoului nu mai poate fi supoTtat~l. Ne este permis sa presupUl1em ea dqdi libidoul se deta;;;eaz~lde obiecte, este pentru e<'ieul vec1e in ilceasta un mijloc de a evita efedele morbicle pc care 1e-ar produce un libido acumulat in chip excesiv pc terltotiul sau. D.'1.C.3 intentiona am v sa H<e oeupam mai indeaproape de dementa preeoeE.',. -a;; clemonstra eel in urma caruia libidoul, 0 data deta,?at de oblecte, gase;;;te ca1ea atunci dnd vrea sa revina aicL se apropie dcproccsul refu1arii [;litrebuie conside1'at ca pandantul sau. Ati avea m~li cu seamasenza~ia ca pd;;,iti pe un pamint cunoscut dadi a;; afirma despre conditiile acestui prOC25ca sint aproape identice, dupa cite ~tirn pina acum, eu acelea ale refu12,rii. Conflictul pare sa fie acela;;i $i se desfa,?oara int1'e aceka;;i Daca rezultatul este dife1'it de acela De care il 00so1"'[.111 in de exemplu, faptul nu poate tine clecit de 0 diferenta de dispoZItIE'. La bolnavii de care ne ocuP2ml ,liei, Danca slaba a dezvoltarii
libidryullli care,. dac[t \raanli11titL fa~e Dosibil[i ~fO~lnarea S1l11pton'1elor,. se afl~ aiurea, coreSplll1zind IJyobabil fazei narcisIsnlului prirnitiv, 1a care 'Se inJoarce dementa preeoce in f2za S2 finala. Este absolut rernarcabil
, _ .J..

cs. sintem obligati sa admitem, pentru libidoul din toate nevrozele punete de fixatic corespunzatoare fazelor de dezvoltare mult mai TJreCOCe dedt in isterie sau nevroza obsesionala.. DEI' dumne2voastra $titi "de-acmn cd notiunile pc care Ie-arT',dobindit ca unnare a studiedi .nev!'ozelor de transfer per111it, de asemenea, 0 orient are in nevroze12 narcisicc, mult mai dificile din punet de 'ledere practic. Triisaturile cOi)1unesint foarte numeroase :;i, in fond, estc ~vorba de una $1 aceea:;i fenomenologie. Drept urma1'o, Vel veti da u;;o1' seama do dificultati1e, daca nu de imposibilitatile de care trebuie sa so loveasca cd care . intreprind explicatia acestal' afeetiuni de domeniu1 psihiatriei, daca nu dispun in acest demel'S de cunoa:;;terea psihanalitica a nevrozelor de transfer .. Tabloul simptomatie, de aItfel foarte variabil, 81 dementei precoce nu so compune numai din simptome care decurg din deta$area libidoului de obiecte :;;i de acumularea sa in eu, in calitate de libido narcisie. Un loc insemnat revine mai curind altor fenOli1ene legate de cforturile libidoului de a se intoa1'ce la obiecte, cled corespunza'toare unci tentative 'de restaura1'e sau de vindecare; Aceste ultime simptOl.:nesint chiar cole mal . frapante, cell' mai zgomotoase. Ele prezinta 0 asemanare inc'ontesbbili.i cu acelca din isteric, mai rar cu acelea din nevroza obsesionaEl, $i totu:;;i difera ;;i de unele, ;;i de altele sub toate aspeetele. Se pare d\ in eforturile sale de a se intoarce 1a obiecte, adica 1a reprozentarile obicetelor, libidoul reu:;;e;;te eu adevarat, 'in dementa precoce, s5 se agate de de, dar ceea ce surprinde e1 din obiccte nu sint dedt umbrele accstora, vreau sa spun reprezenti.irile. verbale care Ie corespund, Nu pot spune aid mai multe cu privire la acest lucru. dal' socot d'i aeest cO!ccportament al libidou1ui in nazuinta sa de a I'eveni la obitct nc-a
.336

-" . " lOrl1)el?


22 cd .

::xrrnis sa ne dam seama de adevarata deosebire care exista Intreo ~,,?rezentare con~tienta l;ii0 reprezentareincon~tienta ... V-am introdus In acest fel in: domeniul in care munca analitica este ::c-,"matasa realizeze viitoarele sale progrese. De dnd sintem familiariE\i cu utilizarea notiunii de "libido' al eului", nevrozele narcisice ne-au j",venit accesibile; sarcina care ne rev'ine consta in a gasi 0 explicatie di"amica a acestor afectiun:i ~i, in acela~i timp, de a ne conipleta cunoa~':':-[23. vietH psihice printr-o aprofundare a cuno?tintelor despre eu. Psihol:;~ia eului, pe care incercam s-o edificam, trebuie sa se intemeieze nu C:0 datele introspectiei, d, ca in cazul libidoului, pe analiza tulburarilor ~i disocierilor eului. Este posibil ca, atunci dnd yom fi terminat lucrul ;:;')5tru, valoarea cunofiitintelor pe care ni Ie va i furnizat studiul nevro22101' de transfer ~i a acelora' I'eferitoare la soarta libidoului sa apara diminuate' in ochii no!';>tri.Dar aceasta cercetare este inca foarte putin ::."'ansata. Nevrozele narcisice abia data se preteaza la tehnica de care He-am servit in cazul nevrozelor de transfer, iar rnotivul vi-l voi arata Il',Euaidedt. De fiecare data dnd facem un pas inainte in studierea 2::estora, vedem rididndu-se in fata noa5tra un fel de zid care neobliga 5:1 ne oprim dtva timp. In nevrozele de transfer, va amintiti, ne-am 1zbH, de asemenea, de unele puncte de rezistenta, insa am putut sa d000rim obstacolele unul dupa altul. In nevrozele narcisice, fezistenta este insurmontabila ; putem cel mult, de euriozJ.tate, sa aruncam 0 privire z1d, spre a d-eslu?i e se petrece de partea eealalta. Deci metodele c r:J3stre iehnice obi~nuit~ trebuie inloeuite en altele ~i inca nu 9t1111 da:3 'lam izbuti sa operam aceasta substitutie. Desigur, chiar 9i in eeea ce prive9te aee9ti bolnavi, materialele nu ne 1ipsese. Ei if;d manifest.s. stsxea in multe feluI'i, cu toate ca nu intotdeauna sub forma faspunsuriior intrebarile noastre 9i deoeam.data sintem obligati sa ne marginim 13 interpretarea manifestarilor lor, slujindu-ne de notiunile pe care Ie-am dobindit dator1ta studierii simptomelor nevrozelor de transfer. Analogia 2St(c~ destul de marcata ca sa ne garanteze la inceput un rezultat poziti'l, fe.d. a putea spune totu9i daea aeeasta tehnica este capabila. sa ne dud departe .. Mal apar :;;1alte dificultati. care se opun mersului nostru inainte. Afectiunile narcisice ;;i psihozele earese leaga de acestea nU-$i VOl' dezvalui secretul dedt unoI' observatori formati la scoala analitici't a nevrozelor de transfer. Or, psihiatrii l1o?triigno'ra psfhanaliza, iar noi p.sihanaU:;;tiil1U avem de-a face dedt cu putine cazuri psihiatrice. Avem de 0 generatie de psihiatri care sa i trecLlt prin Gcoala psihanalizei calitate de9tiinta pregatitoare. Vedem f,klndu-se astazi erorturi in acest sens in America, unde eminenti psihiatri isi inihaza elevii In teariile psihanalitice ?iunde directod d~ aziluri de ~lien~ti, particlilare $i publice, 5e straduiesc 3a-$i trateze bolnavii in spirit1.1l acestor t20r11. Am reus it totusi 5i noi sa aruneam 0 privire Deste- zidul narcisic s1, in ~ele ce u~'meaza: v~ voi relata despre putlnulpe ~are I-am zarit .. , Forma morbida a paranoiei, a alienarii sistematice cronice ocupa, in incercarile de clasifieare ale psihiatriei 111oderne,un loc incert" $i totu$i, inmdirea sa eu dementa precoce constituie un fapt incontestabii. Mi-am permis mai demult sa eontopesc paranoia 5i de'menta precoce sub denumirea comuna de parafrenie. Pornindu-s'e de la' continutul lor,

" C1e para1101a

. escrlse Sl11t cl'

ca

d" de _ellr

.. graIl d ...oare, 1112111aperse-

erotomanie, delirul geloziei etc. Sa nu ne a~teptam la incercari


.cl04

337

de explicatie din parte a psihiatriei. AI?mentiona in aceasta privint~t, ell titlu deexemplu (adevarat ca este vorba de un exemplu care se rc.feTa la 0 perioada indepartata ~i care I?i-a pierout mult. din valoare), 1nee1'earea de a deduce un simptom din altul, atribuindu-i bolnavului un 1'a\ionament intlectualist: bolnavul care, in virtutea unei c1ispclzitii primare, 5e erede persecutat,ar trage din aceasta persecutie concluzia ca este un personaj important, ceea ce a1' da na~tere delirului sau de gr;mdaare. In viziunea conceptiei noastre analitice, delirul de grancloare ste consednta imediat a extensiunii eului datoriti'i intregii cantitati de energie iibidinala retrasa de la obiecte ; avem de-a face -eu un narc:i~lsm secundar, care apare ca urmare a rede'?teptarii narcisismului priu-;1tiv, acela din prima capilarie. Dar 0 observatie pe care am facut-o in eazuTile de manie a persecutiei m-au obligat sa urmez 0 anumita eale. Am remarcat, in primul rind, ca in marea majoritate a cazurilor persecutorul apartine aceluia.?i sex ca persecutatul. Acest fapt s-ar putea explica intr-un fel oareeare, dar in citeva cazuri bine studiate s-a putut eonstata ca tocmai persoana de acela!?i sex cea mai iubita inainte de boaUi se transforma in perseeutoare pe parcursul bolii. Situatia se putea dezve]ta prin inloeuirea, dupa unele afinitati cunoseute, a persoanei iubite ell a1ta, de exemplu a tati'ilui prin preceptor, prin staret. Din aceste Ii'ipte de experientil, al diror m.unar ere9tea, am tras eonc1uzia di paranoia persecutoria este 0 forma morbida in care individul se apara impotTi'lR unei tendinte homosexuale devenita prea puternica. Transfor1112Iea dragostei in ura, transformare care, se 9tie, poate deveni 0 gravA amcDlntare pentru viata obiectului simultan iubit 9i detestat, corespunde in aceste cazuri transformarii tendintelor libidinale in angoasa, aceasti'\ dIn urma transformare fHnd 0 consecinta fireasea a procesului de re1u13re. lata, bunaoara, u1tima dintre observatiile mele rereritoare la aceasta ferna. Un tinar medic a fast obligat sa-!?i paraseasca ora!?ul natal, pentru C8 a adresat amenintari eu moartea fiului untii profesor a1 universit4ii din acea localitate, care, pina atunci, fusese eel ma} bun prieten al sihL EI atribuia aeestui \Teehi prieten intentii diabolice ~i 0 putere demonici" n acuza de tonte nenorocirile care, in ultimii ani, 1i lovise familia, de toate ne~ansele sale familiale ~i sociale. Dar nemultumit de acestea, i-a taent pe malefieul sau amie 9i pe tatal acestuia raspunzatori de razboi si di i-ar ii chemat pe ru~i in tara. Pacientul nostru sustinea ca :?i-a riseat de mii de ori viata 9i era eonvins ca moartea'raufacatorului ar pune tuturor aeestor nenorociri. $i toh.l$i, veehea sa dragoste pentru acest raufi'iciitor este inca atit de putemica incH m1na sa a fost ca paralizda in ziua in care a avut prilejul Sa-:;;1 clobaare dU;Hl1anulcu un foe de revolver. In cursu1 scurtelor intrevederi pe care Ie-am avut eu bolnavul, am af1at ca relatiile de prietenie dintre eei doi datau din priri1ii lo:r ani de eolegiu. eel putin 0 data aeeste relatH au depa9it 1imitele prieteniei ; o noapte petre~uta impreuna a dus la un raport sexual complet. Pacientul nostru n-a dovedit niciodata fata de femei sentimente in eonformitate en virsta ~i eu farmecul personalit.i'itii sale. Fusese logodit eu 0 fat a frumoasa ~i distinsa, insa aeeasta, constatind ca logodnicul ei nu avea pentl'u ea nici a. tandrete, a rupt logadna. jVlultiani mai tirziu, baala sa s-a declani?1H chiar in momentul in care reu~ise pentru prima data sa satisfaca c01Ylplet o femeie. Pe dnd aeeasta 11imbrati!?a eu recuno~tinta, transportata, el a simtit subit odurere bizara, s-ar fi zis ca 0 lovitura de secure i-a despkat capul. El a explicitat mai tirziu aceastii senzatie, spunind ca 11-0 r~utea
338

ccrr:nara decit cu senza~ia'care s-a1' inccrca atunci c!nd cuiva.~-ar fi ,crapat aEla, tr~_rci;nhll,dezgolindu-i-se creie1'i.11, cu:n s:face m ~autopsll s~u. 111. cum lDsa pnetenul sau se speclal1zase '. m t:J,a..""kl tu"l" de lTIare anvergt'ra' " ",. , " :mat,c;mia patologidi, a descoperit treptat c~ toCffi,Uacesta l-a1' f1 put~t trimite femeia ea 5a-l puna la 111cercarc,Dm aeel mOl1l,ent121 a deschls q)crJi ~i a ln~eles cii toate celel31te persecutE la care fusese expus erau, ooera vechiului sau amic. " Cum se petrecil1sa lucrmile in cazurile in care persecut?ful n~l apaI~tine aceluiasi sex ca Dcrsecutatul, caz care pare a merge Impotr1va explicatiei no~strc c3l'e' invoca apararea contra unui libido ~o~osexm:J:? :.un avut recent prilejul sau examincz un caz de acest gen 91sa trag elm contradictia aparenUi 0 confirmare a conceptiei mele. Fata, care 5e credea p~rsecutata de barbatul diruia Ii acordase doua tandre intilniri, incepuse in realitate prin a-$i dirija mania impotriva unei fe~ei, p~ care 0 putem considera ca substituindu-se, in ideile sale, mame1 acestcl fete. Numai dIma cea de-a doua Intllnire a izbutit sa-$i cleta~eze mania ~1eaeea femeie' s])re a 0 raporta 1a barbat. Conditia sexului identiceste cIeci ini~ial respe~tata in aeest caz, ca $i in primul de care v-am vorbit. in pEngerea pe care a formulat-o fata, de avoeatul 9i medicul ei, bolnava nu mentionase aeeastii faza preliminara a nebuniei sale, ceea ce ii putuse da' 0 aparen~a de deZl11intire a conceptiei noastre despre paranoia. Initial, in ceea ee prive$te alegerea obiectului, homosexualitatea prezinta mai multe ouncte de contact ell narcisismul dedt heterosexualitatea. In eonsecinta, atunci dnd 52 pune problema indepartarif unei tendinte homosexua1e prea vio1ente, reintoarcerea 1a narcisism este facilitata ]'11 mod deosebit. Nu am avut pina 3CU111, prilejul sa discutam mai incle1ung despre fundamentele vietH erotice, a$a cum 0 concep eu, iar in momentulele fata imi este eu neputinta sa umnlu aceasta lacuna. Tot ceea ce va pot spune este Cd alegerea ~biectuluL progresul in clezvoltarea llbidoului dupa faza narcisica se poate efeetua in doua modalitati diferite : dupil tipul narcisic, eul subiectuluifiind inlocuit de un alt eu care sa 5e asemene in eel mai inalt grad, f?i dupa tipul extensiv, reprezentind perso;:me devenite indispensabile, deoG.rece ele procura sau asigura satisfactia altoI' nevoi vitale, Hind, de asemenea, aiese ca obiecte ale libidoului. 0 a!initate puternicti a libidoului pentru alegerea obiectului potrivit tipului narcisic trebuie eonsiderata, dupa parerea noastra, ca fadnd parte din prec1ispozi~iala homosexualitate manifesta. V-am ,'orbit, in una din preeedentele prelegeri, de un caz de deliI' de gelozie 1a 0 _femeie. Acum, dud expunerea mea se apropie de sfir$it, veti fi curio9i desigur sa 9titi cum imi explic din punct de vedere ])sihanalitic 0 manie. Regret ea, in leg,1tura eu aecasta, nu pot sa fiu lc{in81timea a9tcptarilor. Inaccesibilitateamaniei la demersul argumenEirii logice $i a1 experientelor reale S2 expliea, intocmai ca 9i inaccesibilitatea obsesiei 1a acelea9i influente, prin raporturile sale cu incon9tientul care este reprezentat $i reprimat de 111aniasau ideea obsesionala. Cele doua afeethmi nu difera intre ele dedt din l)Unct de vedere tooic si dinan-lie... Ca $i ~n paran?ia, am constatdt in melancolie, in legatura cu care s-au desens de altiel forme elinice foarte diverse, 0 fisura care ne oe1'mite sa-i sesizam structura interna, Am eonstatat ca repro$urile nemiU - .-",,'" loase ell care melancolicii 5e' eoolesesc 1)e ei lnsisi se lA ClI)liciiin re~lit'"'+e
. t .. ,

339

unci alte persoane, obiectulsexual pe care I-au pierdut sau care, din propria-i vina, a scazut inochii lor. Am putut constata ca daca melancolicul $1-a retras de 1a obiect libid.6ul, acest obiect este readus in sfera eului, ca :;;i cum ar fi proiectat asupra acestuia, ca Urrnare a unui procesdiruia Ii putem acorda denumirea de identificare narci,,<dca. Nu va pot oferi aid decit 0 imagine in sensul figurat al cuvintului :;;i nu 0 descriere topico-dinamica in toata regula. Eul este tratat in cazul acesta ca ).. obiect abandonat $i suporta toate agresiunile :;;i manifesUl, t3rile de razbunar~ pe care Ie atribuie obiectul. Tendinta la sinucidere care se observa la melancolic se explica si ea cu mai mare usurinta lumina acestei conceptii, bolnavul inv~r:;;unindu-se sa se s~prin;'e deodata:;;i pe el insu:;;i, ;;i obiectul iubit ;;i in acela9i timp detestat. In melancolie, ca :;;iin celelalte afectiuninarcisice, se manifesta intr-un mod extrem de pronuntat 0 trasi'itur[i a vietii afective direia Ii dam in general, de la Bleuler incoace, denumirea de mnbivalenta. Aceasta inseamna existenta, 1a una :;;i aceea:;;i persoana, a unor sentimente opuse, de prietenie :;;ide ostilitate, in privinta unei alte persoane. Din nefericire n-am avut prilejul, in cursul acestar discutii, sa va vorbese mai pe larg despre aceasta ambivalenta a sentimentelor. Pe linga identificarea narcisica, axista 0 identificare isterica, pe care o cunoa$tem demult. A:;; dori sa pot sa va demonstrez deosebirile care intre una :;;i alta, eu ajutorul dtorva exemple bine alese. In ceea ce prive$te forme1e periodiee 91 deUce ale melaneoliei, va pot relata un lucru care sigur va va interesa. Este posibil, intre aUele, ca, in conditii favorabile (iar eu am experimentat de doua o1'i acest fapt), datodta. tratamentului analitic aplicat il1 intervalurile din afara crizei, sa fie impiedicata revenirea starii melancolice, fie ca are aceea:;;i tonalitate afectiva, fie 0 tonalitate opusa. Constatam atunci ca, in melancolie ::;;iin manie, avem de-a face cu solutionareaunui conflict de un gen aparte, conflict ale carui e1emente sint exact acelea;;;i Cll cele ale altar nevroze. Va veti da cu u$u.rinta s~ama de multitv.dinea de date pc care psihanaliza este ehemata si'iIe adune din acest dOl1wniu .. _ V-am mai aratat ca, datorita psihanalizei, putem sa dobindim cuno$referitoare la alcatuirea cului, la elementele care intra in structura sa. Am $i inceput sa intrevedem aceasta compozitie, aceste eleUlente. Din analiza cazurilor de manie a observatiei am considerat ca putem trage concluzia eEl ineu exista realmente 0 fnstanta care observa, critica $i campara fara inceta1'e, opunindu-se in relul acesta celeilalte a euluL Tocmai de aceea creel ca bolnavul ne dezvalLlieul1 adevar, de care in general nn se tine searna pecit 0 merita, dnd el se. plinge ca f,iecare pas .a1 ~a~l este. pindit ;d observat, fiecare din gir:durile sale, GeSCOperlt 91 crltlcat. Slngura sa eroare este ca sitt.1eaza In afara, ca fijndu-i exterioara, aceasta lorta atit de incomodanta. El simte in sine Duterea unci instcmte care dntarc,;>te cuI sau actual ;;i fiecare din manisale dupa tiparul Llnui eu ideal, pe care :;;i I-a creat singur in cursul dezvoltariLCred chiar ca aceastil creatie a fo-st efectuata in de a restabili acea multumire de sine 'care este inerenta narchisn11Jlui primal' infantil :;;i cm:e, de atunci '1ncoace, Cl resimtit cititea . tulburari ,;>iumilinte. Aceastil instanta cu functia de supraveghere noi o cunoCli?tem este cenzura eului, este constiinta, aceeasi care in timpul : exercita cenzura viseIor, aceea de 1a c~re porn~sc refularile doinadmisibile. Dezagreglndu-se sub influenta maniei observatiei, E'ii ne dezvaluie propriile-i origini : influentele exercitate de parinti, de
340

educatod, de ambianta sociala; identificarea cu unele persoane de care am fast influentati eel mai multo Acesteaar fi ~iteva din rezultatele obtinute datorita aplicarii psihanalizei 1a afeetiunile narcisice. Recunosc ca n1.1sint numeroase 8i ca adesea sint lipsite de acea precizie care nu 5e obtine dedt ca urm~re afamiliarizarii cu un domeni1.1inedit de investigatie. Datoram aceste rezultate ufilizarii notiunii de libido al eului sau libido narcisic, care ne-a permis sa extindem 1a nevrozelenarcisice datele pe care ni le-a furnizat studiu1 nevrozelor de transfer. 1ar acum, fara indoiala ca va pUl1cti intrebarea daea nu ar fi posibil sa ajungem la un rezultat care a1'. consta in a subordona teoriei libidoului toate aceste tulburari din domeniu1 afectiunilor narcisice f?ipsihoze1or, daea nu eumva, 1a urma urmei, responsabil de boala a1' i factorul libidinal a1 vietH psihice, far a a putea invoca 0 alter are a functiei instinete10r de eonservare. Or, 1'aspunsul la aceastil intrebare nu-mi pare urgent f?i, mai ales, nu este inca destul de copt ca sa ne put em hazarda 1a formularea sa. Sa 1asam ca munca f?Wntifica sa progreseze f?i sa af?teptam cu rabdare. Nu m-a~ mira sa aflu inh'-o zi ca puterea patogena constituie in mod efectiv un privilegiu 31 tendintelor libidinale ~i ea teoriq libidoului biruie pe toata 1ini(;1, e la nevrozele momentane cele maisimple f?i pina 1a alied natia psihotica cea mai gravA a individului. Oare nu f?tim ca ceea ce caracterizeaza libidoul este refuzul sElUde a se supune realitatii un1versului, lui ananke? 2) 1\1ise pare ins3. cu totul verosimil ca tendinteIe eului, antrenate de impi.l1surile patogene ale libidoului, resimt f?iele tulburari functionale .. '7i dac3. lutr-o buna zi voi afla ca in psihozele grave insef?i tendintele eului pot sa prezinte tulburari prim are, nu a9 vedea nicidecum in acest fapt 0 indepartare de la directia genero.1a a cereetarilor noastre. Dar aceasta este 0 problema de viitor, celputin pentru dumneo.voastra. Permiteti-I11i acum sa revin 0 cEpa 10. angoasa, spre a risipi 0 ultima nedumerire pe care am 1asat-o cind am tratat despre ea. Am aratat ca, date fiind raporturile binecunoscutecare exista intre angoasa 9i libido, nu ni se pare a admisibil, iar luerul este totu~i incontestabil, ca angoasa real8. sa fie, in prezenta unui pericol, manifestarea instinctelor de conservare. Oare nu s-ar putea ca starea afectiva caracterizata de angoasa sa-~i extraga elementele nu din instinctele egoiste ale eului, ci din libidoul eu1ui ? Aceasta pentru ca arigoasa este in fond irationa1a, iar irationalitatea sa devine frapanta indeosebi cind are 0 intensitate mai ridicata. Eo. tulbura in acest caz aetiunea, aceea de fuga sau aceea de aparare, singura rationala ~i capabila sa asigure eonservarea. in felul acesta, atribuind partea afectiva a angoasei reale libidoului eului f?i actiunea care se manifesta in aceste imprejurari instinctului de conservare a1eu1ui, indepartam toate dificultatile teoretice. De altfel sper sa nu 1uati in serios afirmatia ca cineva fuge pentru ca Ii este frica. Nu; cuiva Ii este frica f?i fuge lin unul 9i acelaf?i motiv, care este dat de perceperea pericohiluL Oameni care au trecut prin mari pericole marturisesc ca nu au simtit nid urma de teama, ci pur ~i simplu au actionat, indreptindu-~i de pildEi arma spre fiara fioroasa. lata, In mod cert, 0 reactie cum nu se peate mai rationalEL
'"

2) Cuvint de origine greaea, frecvent In literatura posthomeriea, ell Intelesul de fatalitate, soarta, destin.

341

XXVII

TRANSFERUL
Cum ne apropielf1 de sfiqitul convorbirilor noastre, sint sigur ca simtiti trezindu-se in dumneavoastra 0 speranta, care nu ar trebui insa sa devina 0 sursa de deceptie. Va spl.meti ca daci'i v-am ciHauzit de-a lungul ~i de-a lahtl domeniului de cercetare psihanalitic, desigur ea n-an1 facut aceasta fara a va spune in sfir~;it un euvint referitor la terapeutidi pe care, totu~i, se bazeaza posibilitatea de a practica psihanaliza. Intr-adevar, este eu neputinta sa ocolesc acest subiect, intrucit ar insemna sa nu va aduc la cuno$tinta un nou fapt, fara de care intelegerea bolilor pe care Ie-am examinat ar ramine eu totul ineompleta. $tiu ea nu a$teptati de la mine 0 initie1'e in tehnica, a$a incH sa puteti practica psihanaliza in scop teraDeutic:. \'reti doar S[l stlti care este 'in general modul de a actiona al pslhoterapiei ~nalitice ~i ~cn:e sint, cu aproximatie, efectele sale. Ayeti dreptul incontestabil sa $titi acest ltrcru $i, eu toate acestea, nu va voi spune nimic in acest sens, preferind Si'l va Ias sa gasiti prin p1'op1'iile dumneavoastra mijloace aeest mod'de actiune ~i aceste eiecte. Deci refleetati! Cunoasteti acum toate eonditiile esentiale ale bolii, tnti fadorii car~ intervin' i~ cazul bolnavului. 'S-ar par~a ca nu mai rail'iine loc pentru 0 actiune terapeutica. lata mai rntH preclispozitia ereditadl : nn vom vorbi despre aceasta prea des, pentrn ca altii insista asupra aeestui fapt intr-un mod foarte starHitor, iar noi uu avem de adaluzat nimic nOli la ceea ce snun ei. Sa nn eredeti totusi ca subestime~ importanta sa; tocmai i.{ ealitate de terapeu'ti slnt'em capabili sa ne dam seama de fo1'ta acesteia. De artiel noi nu putem sa schimbam nhnic in aceasta privin~a; in consecinta, predispozitia ereditara ri:imine dat, 0 farta care impune limita eforturilor noast1'e. Urmeaza apoi influenta evenimentelor din prima copilarie, carora obi9Duim sa Ie acordam primul lac in analiza; ele apartin trecutului ~i nu putem sa ne <c:omportamfata de aeestea ca ~i cum ele n-ar fi existat. In sfir9it, sintern in posesia a tot ceea ce am ramit sub denumirea generica de "renuntare reala", toate aeele nenorociri ale vietii care impun renuntarea ]a dragoste, care genereaza mizeda, neintelegerile familiale, casatoriile nepotrivite, fara a mai vorbi de eonditiile sodale defavorabile 9i de ~'igoarea exigentelor morale sub a CarOl' presiune ne aflam. Fara Indoia1a, avem aici tot atltea cai deschise pentru interventia terapeutiea eidenta, dar in elu1 aeeleia care, dupa legenda vieneza, ar i exercitat-o imparatul Iosif; interventia binefacatoare a unui atotputernic, a carui vointa face cn tonta lumea sa se pIece ~i sa dispara toate greuti'itile. Dar ce sintem noi ea sa introducem 0 ata1'e bineacere in ars.enalul nastru terapeutic '? Noi in:,;ine ni$te sarmani oameni, socialmente neputincio$i, obligati sa ne ci~tigam subzistenta prin exe1'citiul profesiei pe
342

C;i;-~ 0 avem, nu putem sa acordam ingrijiri gratuite bolnavilor putin 2":lti, pe cind alti medici, utilizind alte metode de tratament, au posibiitatea sa Ie acorde aceasta favoare. Aceasta se intinipla din cauzaca terapeutica noastra este una de durata, ale carei efecte se prOOuc :xtrem de lent. Sepoate ca tredndin revista factorii pe care i-am enumerat, atentia .. ava fie atrasa indeosebi de unii dintre aC9tia !;lisa-i s s,c;.cotitiusceptibili de a servi drept punct de aplicare a influentei noass tp:c terapeutice. DacEi constringerea morala impusa de societate este resp')ll.sabila de privatiunea de care sufera bolnavul, tratamen~ul, veti socoLi dumneavoastra, va putea sa-l incurajeze sau sa-l incite direct sa 52 ridice- deasupra acestei constringeri, sa-17iprocure satisfactia 17i sanatatea refuzlnd de a se conforma unui ideal caruia societatea li acorda o mare valoare, dar din care ne -inspiram atit de rar. Aceasta s-ar reduce la afirmatia di ne putem insanato17i traind din pUn viata sex'~a1a. lar dadi tratamentul analitic ar impliea 0 incurajare de acest gen, a1' merita cu siguranta repro~ul de a merge impotriva moralei gene1'a1e, did e1 ar sustrage colectivitatii ceea ce ar acorda inc1ividului. lata-va, in5a, rau informati! Povata de a trai pin a la capat viata sexuala nu are nimicde-a face cu terapeutica psihanalitica, fie -17inumai pentru faptul ca 1a bolnav exista, a~a cum v-am spus-o eu insumi, un conflict tenace intre tendinta libidinal a ~i refularea sexuala, intre latura sa senzualii ~i latura ascetica. Nu se pune problema de a rezolva conflictul, cit de a ajuta pe unul din advE'rsari sa-l biruie pe celalalt. La nevoie constatam ca asceza iese invinga~oare, rezultatul fiind compensarea tendintei sextlale eu ajutorul simptomelor. Daca, dimpotriva, noi inlesnim victoria laturii senzuale a individului, atund latura ascetica va fi aceea care, refulata in acest fel, va cauta sa se despagubeasca prin simptome. Nici una din cele doua solutii nu este capabila sa puna capat conflictului interior; va exista intotdeauna 0 latura nesatisfacuta. Rare sint cazurile in care conflictul sa fie aUt de slab indt interventia medicului sa fie suficienta pentru 0 decizie $i, 1a drept vorbind, aceste cazuri nu cer un tratament analitic. Persoanele asupra car ora medicul arputea sa exercite 0 influenta de acest gen ar obtine cu u$urinta acela$i rezultat fara interventia medicului. $titi foarte bine di atunci dnd un tinar abstinent se hotare17te sa aiba raporturi sexuale nelegitime 9i cind 0 femeie nesatisfacuta incearca sa-$i ofere compensatii cu ajutorul altui barbat, in general ei nu au a$teptat, spre a face lucrul acesta, 0 autorizatie din partea medicului sau chiara psihanalistului. In aceasta problema nu se da atentie unui aspect esential, adica faptului ca un conflict patogen al nevroticilor nu este comparabil cu 0 batalie normal a pe care tendintele psihice 0 desfa90ara pe acela9i teren psihologic. La nevrotici lupta se duce intre forte dintre care unele au atins nivelul precon!;ltientului $i con$tientului, pe clnd altele n-ClUctepa9it limita incOl1$tientului. De aceea conflictul nu poate ajunge la solutie. Adversarii nu S8 mai afla fata in fata, ca ursu1 alb ~i balena dirianecdota pe care 0 cunoa17teti cu totii. 0 adevarata solutie a conflictului nu poate avea loc dedt atunci dnd eei doi adversari seafla p-eacela9i teren. lar eu cred ca singura sarcina a terapeuticii consta in a face posibila aceasta intilnire. Va mal pot asigura .ca, de asemenea, sinteti prost informati daca credeti ca a da sfaturi 9i a ghida in situatiile de viata reprezinta elemente ale tratamentului psihanalic. Dimpotriva, respingem pe cit posibil acest

343

de mentor 9inu dorim decit 88.-1vedem pebolnav luind e1 'insu!?i deciziile care il privesc. De aceea noi Ii cerem sa amine pina la. sfirsitul tratamentului orice hotarire importantapentruexistenta privind ~legerea unei cariere, 0 .afacere eomercial<'i, contractarea unei disatcrii sau divortul. Reeunoa9teti ca la nimic din toate acestea nu v-ati gindit. Numai in cazul unor persoane foarte tinere, lipsite de aparare f;'i de vointa, departe de .a impune aceasta restrictie, asociem rolului medicului pe aeela de educator. Dar in aeest caz, con:;;tienti de responsabHitatea noastra, actionam cu toata precautia de rigoare. Dar pornind de la pasiunea pe care 0 pun spre ama apara impotdva repro9ului de a. voi, prin tratamentul psihanalitic, sa-l determin pe nevrotic sa-9i traiasca din pHn propria sa viata, ati gre9i dadi ati CG)1chide ca influent a noastra se exercita in beneficiul moralei soci21e, Aceasta intentie hU ne este mai putin straina dedt prima. Este adev&.rat., ca sintem nu reformatori, ci observatori, totu9i nu ne putelTl lmpiediea sa examinam lucrurile cu spirit critic: in consecinta, ne-a lost imposibil sa luam aDararea moraleisexuale conventionale, sa aDrobi'im modul in care societ~tea incearca sa rezolve in praehca problem'a vietH sexuale. Ii nutem spune deschis societatii ca eeea ce numeste ea lTwrala cere mal m~lte saerificii dedt 0 merita'si ca I)r0cedeele saie sint liDsite aUt de sinceritate, cit ~i de intelepciune. Nu ne sfiim sa ne formulaH1 eritici1e in l110d direct pacientilor, obi,;;nuindu-i sa judece far a prejudeciiti faptele sexuale, ca :;;1celelalte fapte, iar atunci cind 1a terminarea tratamentului, ei devin independenti 9i dedd indeplina, libertate in favoarea unei solutii intermediare situ(lta intre viata sexua1a filra restrictii $i aseeza absoluta, con$tiinta noastra nu are nimic a~$i repro$a. Ne spunem ca acela care a ~tiut, dupa ee a luptat contra lui insu$i, sa S2 ridiee pina la adevar, se afla la adapost de arice pericol de imoralitate $i i9i poatelDgadui edificarea unei seari de valorimorale intrucJ:tva diferita de aeeea promovata de societate. Sa ne ferim, de altfel, de a supraestima rolul abstinentei in produeerea nevrozelor. Numai intr-un foarte mie nunlar de eazuri se poate pune capat situatiei patogene, care aecurge din privatiune ~i din acumularea libidoului, prin ro.porturi sexuale obtinute fara efort. Deci nu yeti intelege actiunea terapeutica a psihanalizei daca veti afirma ea ea permite sa fie traita -pina 10. capat viato. sexuala. Cautati o alta explieatie. Risipind nedumeririle dumneavoastra privitoare 1a acest aspect, am faeut 0 remarcaeare poate ca v-a indrepto.t pe drumul eel bun. Utilitatea psihanalizei, yeti cugeta, consta neindoielnic in inlocuil'ea incom;;tientului eu con~tientu1, in transpunereaincon:;;tientului in COl1-' stient. Aceasta este realitatea. Ridicind inconstientul la nive1ul eon~tiintei, supri:tp.am refularile, indepartam conditiile care guvern;aza .Iormarea sim'ptomelor, transfOrmalTI eonflictu1 patogen intr-un conflict normal care, intr-un fel sau o.ltul, va sflr9i prin a fi rezolvat. Noi nu determinam la bolnav decit aceasta singura modificare psihiea;;;i, in masura 111. care 0 faeem, obtinem vindeearea. In cazurile in care nu puiem suprima 0 refulare sau un alt proees psihic de acela~i gen, terapeutica noastra 19ipierde autoritatea .. Putem exprima seopul eforturilor noastre eu ajutorul a ntillleroase formule ; putem spune, intre altele, ca incercam sa eonstientizamincon~tientul, sau sa suprimam refularile, sau sa aeoperim' lacunele amnezice; toate formulele se reduc la unul $i acela~i Iuetu. Dar poate ca
1'01
. ' . .L-

344

aceasta marturisire va vadeceptiona. V[l veti fi faut. despre vindecarea unui ne},Trotie0 aWi idee, va veti fi inehipuit ca dupa ce S-3 supus efortului penibil al unei psihanalize, el devine un aU om ; iata-ma lnsa sustinind ca. vindecarea consUl in faotul ca nevroticul are un- grad mai ridi~atde conf?tient 9i eeva mai putin incon~tient dedi anterior. Or, dumneavoastra probabil sa subestimati importanta unci schimbari inte1'ioare de acest gen. Nevroticul insanato;;;it a devenit intr-adevar un a1t om, dar in fond, fapt de 1a sine inteles, a ramas acela:;:i, adica a devenit ceea ce a1' fi putut Ii, independent de tratament, in conditii care s8.-i fi fost favorabile. lar acesta este mare lucru. :Qaca,:;:tiind auziti vorbindu-se de ceea ce trebuie nicut, de toate stradaniile consacrate obtinerii acestei modificari, neinsemnate in aparenta in viata psihica 0 bolnavului, nu va veti mai indoi de importanta aeestei difererite de nive1 psihic pe care reu:;:im s-o realizam. Fac 0 mica digresiune ea sa. va. intreb daea :;:titi ee se nume$te 0 terapie cauzala. Numim asUel 0 metoda de tratament care, in lac de a ataca manifestarile exteriaare ale unei rnaladii, cauta s2-i suprimecauzele. Or, terapeutica psihanalitidi este ea una cauzala, sau nu ? Rsapunsul 1a aeeasta intrebare nu este simplu, dar poate eEl ne ofera p1'ilejul de a ne da seama de inoportunitatea intrebarii insa$1. In 111aSU1'a eare in terapeutica analitica nu are ca seap imediat suprimarea simptomelor, ea se compart~ ea 0 terapeutica de tip cauzal. Privita lnSa diiltr-un aU punct de "leclere, ea apare ea nefiindeauzaEi. Noi aIn urma1'it demult inlantuirea cauzelor, in legatura eu refularile, cu predispozitiile instinctive, eu intensitatile lor-relative in eanstitutia individului :;:ideviatiiIe pe care Ie prezinta acestea in raport ell dezvoltarea lor normala. Presupuneti aeum ea am i eapabili sa intervenim prin procedee chimice in aeeasta structura, sa sporim sau sa dirninuam eantitatea de libido ee se manifest a 1a un moment dat, sa intarim un instinct, pe seama altu.ia; am avea in acest eaz 0 terapeutiea cauzala in adeve,ratul inteles a1 cuvintului, 0 terapeutiea in falosul careia analiza noast1'a a intreprins 0 mundi de recunoastere oreliminara, indisoensabila. Or, dumneavoastra stiti, nu ne putem gindi ~ctualmente sa e:iercitam oinfluenta de aeest fel' asupra proeeselor libidoului; tratamentnl nostru psihic ataca 0 aIta veriga a lantului, veriga care, daca nu face parte din l'adi'icinile fenomene10r vizibile pentru noi, nu este ri1ai putin indepartata de simptome f?i 11.8-a fast faenta accesibWi co. urmare a uno l' imprejurari extrem de favorabile. Asadar, ce avem de facut ca sa lnlocuim la bolnavii nostri inconstie11.tu1 o;in constient ? Am crezut 1a un moment dat ca lucrul ~ste foarte' simplu: ca. este' suficient sa deseoperim incon$tientul :;:i sa-1 punem,ca sa spunem ai;>a, ub oehii bolnavuJui. Astazi, insa, este limpede ca gref?em11. s Ceea ee :;:tim noi despre ineon:;:tient nu coincide niciclecnm ell ceea ce $tie bolnavul; clnd ii imparta$im eeea ee :;:tim, e1 nU-$iinlocuie,~te 1nconstientu1 cu eunoasterea dobindita in aeest fel, ci 0 situeaza De aeeasta Ung6. ineon$tient cm:e, in eonsecinta, ramine aproape nemodifleat. Trebuie mai degraba sa ne formam despre acest incon:;:tient 0 reprezentare topicii~ sa-1 eautam in amintirile bo1navului, chiar acolo unde s-a putut forma ea urmare a unei refular1. :Eefularea este aceea care trebuie suprimata, pentru ca substitui1'ea incon~tientului prin con$tien1' sa 5e <pereze de la sine. Dar cum sa suprimam refularea? Aid incepe ceo. de-a doua etapa a muncii noastre. In primul rind .identificarea refu'H5

larE, in 81, doilea rind. suprimClTea rezistentei care men tine . aceasta 1'efuhu'e? Cum suprirnam rezistenta ? In acela.;>i n.od : descoperind-o 9i punind-o I sub privireabolnavUlui. Pentru di rezistenta provine 9i ea clintr":o refulare, fie chiar din aceea pe care fncercam s-o rezolvam, fie dint1'-o refuwecare a survenit anterior. Ea se produce printr-o contramanevra iniViata in vederea refulih'ii tendintei indecente. Deci procedam acum a$--:1um am dorit s-o facem la inceput : interpret am, descoperim 9i lmc parta?im bolnavului ceea ce obtinem; de data aceasta, insa, 0 facem la locul potrivit. Contramanevra sau rezistenta face parte nu din inconfjtient, ci din eul care este colaboratorul nostru, iar aceasta chiar 9i in cazu1 in care rezistenta nu este constientEt. Ne dam seama ca ne mtilnim aid ell sensul d~.blu al cuvint~lui "incon9tient" : incon9tientul ca fenomen, incon9tientul en sistem. Lucrul acesta pare foarte c1ificil, 9i obscur,dar nu este, in fond, aeelaE/i lueI'u? Sintem pregatiti de mult putru aceasta concluzie~ Ne a9teptam ca rezistenta sa dispara, ca acea ~ontra-manevra sa fie abandonata, de indata ee interpretarea noastra va fi pus sub ochii euluiatit pe una, cit ili pe cealalta. Cu ce forte opram n01 in cazurile de genul acesta ? Contam de Ia inceput pe dorinta bGlnavului de a-9i recapata sanatatea, dorinta care I-a decis sa colaboreze cu noi ; contam apoi pe inteligenta sa, careia Ii acordam sprijinul reprezentat de interventia noastra. Este cert ca inteligenta va putea recunoa:;;te mai u:;;or rezistenta, gasind 0 traducere corespunzatoare a ceea ce afost reu1at, daca ii yom oferi reprezentarea fenomenelor pe care Ie are de recunoscut 9i dedezvaIuit. Daca va voi spune : "Priviti la cer, yeti vedea acolo un aerostat's, 11 yeti gasi pe acesta mult mai 1.1901' dedt daca v-a9 spune pur 9i simpiu sa ridicati ochii lacer, tara a va preciza ce anume yeti vedea acolo. La fel, studentul care prive9te pentru prima data intr-un microscop nu obs~rva nimic dad. pmfesorul sau nu~i spune CC' trebuie sa urmareasca. Avem, apoi faptele. Intr-un mare numar ~de afcctiuni nervoase,in isterii, nevrozele de angoasa, nevrozele obsesionale, premisele n03stre se dovedesc corecte. Prin cercetarea refularii, prin dcscoperirea rezistentei, prin punerea in relief a ceea ce este refulat, reuilim realm elite sa rezolvam problema, sa invingem rezistentele, sa sup1'imam refularea, sa transformam inconiltientul in con9tient. Apare in acest caz impresia clara di in legatura cu fiec[lre rezistenta pe care 0 avem de infrint, 0 lupta violent a se da in sufletul- bolnavului, 0 lupta psihica fireasca, pe acela9i teren psihologic, intre mobiluri contra1'e, intre forte care tind sa mentina contra~manevra si altele care indeamna sa se renunte 1a ea. Primele mobiluri sint moblluri vechi, aceleacare au p1'ovocat ~efularea; ia1' printre ultimele se gasesc unele recent aparute :;;i care par sa rezlove conflictul in sensul dorit de no1. Am izbutit astfel sa 1'eani- . mam vechiul conflict care a c1us 1a refu1are, sa supunem unei revizui1'i procesul care parea terminat. Datele noi pe care Ie aducem in favoarea acestei revizuiri' constau in rememora1'ea de catre bolnav a faptului d dcdzia sa anterioara dusese Ia lrl1bolnavi1'e, in promisiunea ea 0 a1ta decizie va deschide calea vindecarii 9i ii demonst1'am ca din morncntul in caTe optase pentru prima solutie intreg ansamblul de conditii S-2 schimbat fundamental. In perioada in care s~a structurat boala, eul era plapind, infantil :;;i poate ca avea motivele sale sa proscrie 'cerintele libidoului ca pe 0 sursa de peri cole. Astazi el este 1113iputernic, mai
:346

:?xix;riInentat:;;i, pellnga acest.ea. are in medic uncolaborawr fidel .;i .deV6tat. in .felul acesta avem dreptul sa' ne ailteptamca, rc<:\nimat, ~0nflictul s~-;;igaseasca 0 solutie mai fericita decit 1a. vremea dud se irrcheiase prin refulare ~i,cu:n1 am .spus, su.ceesuLpe care. ilohtinE:m ill isterie, in nevrozele de angoasil ~i nevrozeleobsesionale jUstifiea, in principiu, speranta noastra. Exist~i totu~i maladii in care,. doilditiile fiindacelea~i, procedeele noastI"e terapeutice nu sint incuminate de succes. Apare, cu toate acestea, ~i aid un conflict initial int1'e eu ~i-libido, conflict care a sfi1'~it, de asemenea, cu 0 refulare, orica1'e a1' fi, de altfel, caracteristica topica, in aceste maladE, ca !?i in celelalte, pntem descoperi in viata bolnavilor punctele precise in care s-au produs ref1.l1arile; a:plicam acestor maladii acelem;i mecanisme, facem bolnavilor. aceleaf?i promisiuni, Ie venim in. ajutor in acela~i mod, adidi ghidindu-i prin "reprezentari aduci"itoare de speranta'" iar intervalul de timp care s-a scurs intre momentul in ,::are s-au produs refularile ~i momentul actual este cu totul in iavoarea unui deznodamint satisfacator a1 conflictului. Cu toate acestea, nu reuElUn sa indepartam nid 0 rezistentiJ. ~i nid sa suprimam vreo refulare. ACqti bolnavi, paranoid, melancolici, cu dementa preccce, ramin 1'efractari tratamentului psihanalitic. Care este pricina? Nu poate i un deficit de inteligenta; fi'ira lndoiala, presupunem la bolnavii nOf?tri un :tl1Umit nivel intelectual, insa acestnivel exista cu siguranta la paraD.-oici, bt de priceputi in a realiza combinatii ingenioase. Nu mai putem a incrimina nici absenta unui factor pulsional oarecare. Spre deosebire de paranoid, melancolidi au cuno$tinta de faptul ca sint bolnavi $i ca sufera graY, dar aceasta nu-i face mai accesibili tratamentului psihanaHUe. Sintem aid In prezenta unui fapt pe care nu-l Intelegem, astfel ca 31ntem tentati sa ne intrebam daea am inteles bine toate conditiile suc<:esului obtinut In celelalte boli nervoase. Daca ne limitam la isteridi nostri si la bolnavii atinsi de nevroza de angoasa., nu va intlrzia sa ni se 'prezinte un alt fapt, p~ntru care nu ,eram nicidecum pregatiti. Obs2rvam Intre altele, in scurta vreme, ca bolnavii se comporta fata de noi intr-un fel cu. totul bizar. Pe dnd noi 'f::redeam ca am trecut 111 revista toti factorii de care trebuie sa se tina seama in cursul tratam.cntului si a fi facut tot aUt de clara si de evi;denta, ca 0 formula matematica' situatia noastra in rapo1't eu paeientul ; aaia constatind ca in calcul s'-a strecurat un element de care nu am :tinut cant. Acest element. nea~teptat fiind susceptibil de a se infati~a 'Sub forme multiple, voi incepe prin a va descrie aspectele cele mai 1:recvente ~i maiu~or de inteles. Constatam 1nt1'e altele ca bolnavul, care nu trebuie sa caute altceva cdedt a ie$i1'8din eonflictele sale dureroase, manifesta un interes aparte pentru persoana medicului sau. Tot ceea ce tine de acesta pare sa aiba mal mare importanta dedt propriile sale interese $1 Ii deviaza atentia de la boala sa. In consecinta, raporturile care S8 stabilese 1:nt1'e medic ~i bolnav slnt, pentru dtva timp, ioarte agreabile; bolnavul se arata deo~ebit de prevenitor, se straduie~te 8a-;;i marturiseasca recl.mo~tinta ori de cIte ad a poate face ~i ne dezvaluie ginga$ii $1 trasaturC de caracter pe care poated nu i Ie-am fi banuit. EI sfir;;e;;te pTln a in spira a opime favorabila medicului si aeesta binecuvinteaza inUmplarea care i-a prilejul sa vina 111 aj~torul unei personalitati en toful rel~13.rcabile. Daca medicul are oeazia sa stea de yorba eu cei din anturajul bolnavului,
..

347

are plikerea sa afle di simpatia pe care e1 onutrc9te pentru acesta urma este reciproci.L Acasa 1a el, pacientul nu obos~9te s3.-1elogieze pe medic, caruia 'iidescopera mereu noi calitati. "Nu viseaza dedt la chrrn.. neavoastra, are In dumneavoastra 0 Increclere oarba, tot ce-1 spuneti est: pentru e1 litera de evanghelie", va relateaza persoanele din preaj:rna celelalte, Csa. Din cind in dnd auziti 0 voce care, intrecindu-lepe clara ;"Devine plictisitor, pentru ca nu vorbe~;;te deeit dedumrieavoas:ra, .. nu are pc buze dedt numele dumneavoastra". Presupun ca medicu1 va fi destul de modest ca sa nu vacla in tc ,~te aceste laude dedt 0 expresie a satisfactiei date bolnavului de sperantE: pe care i Ie insipra 9iefectul largiriiorizontulu1 sau de cunoa:;;tere -ca urmare a surprinzatoarelor perspective de clesdltU$are pe care i Ie deschide tratamentu1.In aeeste eonditii analiza face progrese rem2rcabEe; bolnavul intelege indicatiile care i S8 dan, aprofundeaza problemele care Ie ridica tratamentu1, amintirile ~i ideile il asalteaza, siguran1;a justetea interpretarilor sale il uimesc pe medic, care censtata cu satlsfactie premptitudinea en care bolnavul accepta noutatile psihoiogicecare intlmpina in. general, din partea uno1' oameni sanato$i, opozitia cearnEd violenta. Atitudinii pozitive a bolnavului in cursul mnncii analitice gi. co1'espnnde 0 ameliorare abiectiva, constatata de toata lumea, a stfujj, sa~e merbide. Dar vremea frumoasa l1U poate dura 1a infinit. Vine 0 zi in care vrel~1ea se~stdc.a. p~ r::arcUl~s~l ~~talY:entu~luiapar dif~cultati., boln~'"f:;1] t pretmde ca lTU-l mal vme mCl 0 Idee m mn1Te. Ave111. ImpreSla dara analiza nu-l mai intereseaziJ., ca 5e sustrage ell inima u:;;oara de 1a 1'e('omandarea ce i-a fast facuta de a relata tot ce-i trece prin cap, far:'i a 5e l{lsa tulburat de nici 0 consicleratie critica. EI se comporta ea 8i cum nu 8-ar afla sub t1'atament, ca ~i cu111 n-a1' fi incheiat un pact C11' medlicuI; este evident ea il preocupaun lucru pe care dore$te 58.-1 tina secret. Este osituatia care pericliteaza tratamentu1. Ne amim, incontestabH, In fata unci rezistente obstinate. A~adar, ce se Intimpla ? Cind gasim din nou mijlocul de a clarifica situatia constatam iCE pricina este chiar profunda 9i intensa afcctiune pe care pacientul 0 111cearca fata de medic :;d pe care nu 0 justifica nici a:titudinea acestuia, nici raporturile stabilite Il1tre ei in cursul tratamentului. Forma care se manifesta aceasta tanc1rete 91 scopurile urmarite depind in firese de raporturile pE;rsonale eXlstente intre eei dol. Dadi pacie~ta este 0 tinara, iar medicul este 9i el tinar, bolnava va im:erca pentru aeesta un sentiment de dragoste normal ~;i vom gasi firese faptul C8 o fat a sa se indragosteasca de un barbat eu care ramine timp inc!elungat intre patru ochi, earuia Ii poate povesti 0 multime de lucruri intime 9i care i se impune prin superioritatea eonferita de atitudinea sa de salvator; iar noi vom uita aeum ea din partea unei tinere nevroZate ar trebui mai degraba sa ne a9teptam la 0 tulburare a facultatii libidinale. Cu dt relatiile personale care exista Intre padent si medic se indeparteaza de aeest eaz ipotetic, eu atit yom fi mai mirati 'sa regasim de fieeare data aeeeasi atitudine afeetiva. Este de inte1es si cazul in care avem de-a race eu' 0 femeie tinara care neferidta incasnicia ei dovede9te 0 pasiune puternica pentru medicul ~i, celibatar, declarlndu-s~ gat a sa obtina divortul spre a Se casatori eu el, sau care, atund cind se opun obstacole de ordin social, nu ar 90vai sa-i devina amanta. Asemenea lueruri se petree fara interventia pshianalizei. Dar in cazurile

348

care ne ocupihn, auzim din gura femeilor $i fetelol' expresii care determinata fata de problema terapeutica: ele pre~ eel 11U S7ar putea insanato~;;i dedt. prin drat::-:i a fi $tiut dintotdeauna Cote .']i ca auavut certitudinea, inca de la inceputu1 tratamentului, ca ;e~~ cu nlcdicul care Ie trateaza 1e7a1' da, in s11'$it, ceea co viata Ie-a t,ia ;:'2~J.zat intotdeauna. Numai sustinutede aceasti'i sperantfl ar. i depus E:~o atitca st1'aduinte in .cu1'su1 t1'atamentu1ui $i ar Ii depa$it toato dific-..;~tcttileconfesiunii. Iar din parte-ne yom adauga; numai sustinute de a::::-asta speranta. au inte1es ole aUt de u$or lucruri care, in general, 52 insu$osc cu dificultate. 0 asemenea ma1'turisire .no produce stupefac~~.::: ne ri'istoarna toate calcu1ele. Este oare cu putinta sa nu fi tinut :;;i =-.=i 5eama de un element foarte important? Intr-adevar, cu cit experienta noastra so aniplifidi, cuatlt mai putin ~_ putem opune acestei corectari aUt de umilitoare pentru pretentiile T.yr"tre :;;tiinJ,;ifice. La inceput am fi putut crede ca analiza s-a izbit de c, tulburare provocata de un eveniment accidental, care n1.1 arenimic de-a face cu tratamentul propriu-zis. Cind insa constatam acest cald an,?ament al bolnavului pentru medic reprodudndu-secu regularitate chiar :;;i in conditiile in fiecare caz nOll, dnd il vedem manifestindu-se :::"Lc; mai defavDrabile ~i in cazllrile in care nepotrivirea dintre bolnav medic frizeazc1 grotescul, din partea unci femei deja 1n virsta fata d,,, un medic eu barba cohEe, adica in cazuri1e in care: dupa cugetul au mai poate fi vorba de airactie sau de puters de seductie, obligati sa parasim unei intlmplari perturbatoare
c:::

:':'.~ya oatitudine

reCU1103.f?tC111

ea aVeII1

de-a face

CL1_Lll1 fe110111ell

care

prezi11ta

rap or-

din ceie mai strinse cu insa~inatura starii morbida. fapt nou, pe care il recunoa~tem caatare fara tragere de inima, TeD 2ste altceva decit ceea ce numim tmnsfei'. AI' fi deci yorba de un ti.\:lcLsler de afecte aSllpra IJerSoanei 111edicului,-pelltrll CB. 111...1 reden1 eEl c creat' de trataJnellt eU" IJ"Lltea sa j1..Istifice ge11eza acestor seIlt.iu12i.lte. _Bal1uinl Il1ai degraba Cd toatl:1 aceasta predisIJQzitie afectiva
tUcL

3xe 0 alta

origi11E:J co. ea exist,~l 13 bolncr~.r-In. stare

latenta

::;.i

a fast

t.ralls-

persoal1ei nledicLllui en prilejul trat.ament~llui psihanalitic. ,y~ lY.. --:'ate l11artift?sta fie ca 0 c2rilita -erotica ttn11ultoasa~ -.fie lL1 IOrlY12 111ai t21l1perate; 111 prezellta llIllIi Inedic 111 'vlfsta, 0 IJ3cienta t~in,a,ra l}Octte clOl'i rill sa cte\rin8. ctl11allta sa., ci 5(1 fie trfl.tata de el ca 0 ,salT tendil1ta sa Jibldi11alt se poate IT!.odifica~i l)Oate
:it;.

eEL Lillele

:fa.ce dill

l1CiU_~

:terloll1ell~ell aceea::';l cTlgln2~ dea se pune intrebarea se cuvine sa situan1 acest faI)t 111gachiiti-nli sa-i con1plet'?z descriel'ea~ Cun1 se petree lllCr1.1rile in

la 0 IJrietei11ei11c1cstrLlctibila~ idE-ala,' f{u'a rlinlic. se11zuBJ feTl1el 2)ill sa subli1112Ze transferul t ~i sa-l lY10dele?:e pln~ el CEVct "\liabil; la alte ren1ei e1 s rnaI1if{3sta lntr-o 'fOrn18. brllta, eel on.d, 111SEt,este \lorba l11ereu ~ ll1ai adesea in11JOsi1Jil~1. ~ ..

de situatia este aceeasi ca ill cazul fen1eilor. Ei pre7J11ta acela~i LC:V?Et:m,?nt fatEl de l11edic. lsi fae aceeasi exagerat~i desnre caliceea c~ tine de ~l sint sale, pc;rticipa 1a f~l de insufletit 'la eEl :?i fen1eile, pe toti cei care Sillt apropiati lri viata de zilele. Fornlc Sllblh11e ale de la barbat la barb at SIK'Lt co. atlt rHai fl'ecvente ~i prctel1tiile S'Xl.wJe directe ell (J.tlt 111ai rare

c3zul

~;p~~~;~~~;~; ~:1~~r~:nt~~X2 so~~Ie~ l~:~~~~ii~ii ~~~~:ti~ia s~~~~:fe~


ii

"'

349

" eu cit hornosexualitatea manifesta joadi la individul respectiv tiJJ Edt mai putin important in raport eu utilizarea altor fattori constitutivi ai instictului. La pacientii de sex: barbatese, medicii' observamai adespCl dedt la femei 0 forma de transfer care, la prima vedere, pare a :H 'in contradictie eu tot ee am aratat p1n.1acum : transferul ostil sau nef?)tiv,' Sa notam mai Intii ci'i transferul se manifesta la pacient de la incepntul tratamentului 1;)i eprezinta dtva timp resortu1 eel mai solid a1 rfl"UUr cii analitice. Faptul nu este sesizat $i nu avem de ce sa ne preon~pRIE de e1 atit timp dt actiunea sa se efectueaza in beneficiul analizei urmarite in comun. Dar de indata ce el se transfornia in rezistenta, ne cap~ teaza intreaga atentie 1;>1onstaUim ca. raporturile sale cu tratamentul c 5e pot schimba in doua punde diferite $i opuse : in primul rind, atitudinea de tandrete devine aUt de puternica, semnele originii sale ssxuale devin aUt de nete Incittrebuie sa declan~eze Impotriva oi C Jf'zistenta interna: in al doilea rind, putem avea de-a facecu transfermarea sentimentelor de iubire in sentimente ostile. In general, mentele ostile apar intr-adevar mai tirziu dedf sentimentele de indaratul earara ele se aseuna; existenta simultana a unora $i a Elton;; refleeta din plin aeea ambivalenta a 5entimentelor care apare in mo'-> joritatea relatiilor noastre eLl ceHalti oameni. Ca ~;i sentimentele de iubire, 52ntimcnte1e ostile sint un SClTlnde ata9ament afectiv, d98 CUD: sfidarea si obedienta exprima sentiment1.11de c1enendenta, desi ell aiutorul uno~' semne c~ntra;:'e. Este incontestabil ca ~entime~tele ~stile f~t[k de medic merita, de asemenea, numele de "transfer", deoarece situatla creati'i de tratament nu ofera Did un oretext suficient oentru fOrmaTE-a lor; de aid necesitatea de a admite U~1transfer ngati~, care ne dO"ide9te ca nu ne-am ingelat in rationamentele noastre cu privire 13 1rm15-ferul pozitiv sau de sentimente de dragoste. , De unde provine transferul ? Care sint greutatile pe care nile face 'f' Cum putem depa9i aceste greuti:lti? Ce beneficiu putem dobindi, in final, de pe urma transferului? Intrebari can;' nn pot fi examindc in detaliu dedt in conditiile 1.1n1.11 invatamint tehnic al analizei si 0(' cart? idle voi multumisa Ie ating daar in t~eaci1t, astazi, 5e inteleg~ ~8 nu '.cm ceda cerintelor bolnavului care decurg din transfer; a1' fi ]'n88. 2b~1JTd sa Ie respingem inamical san en m1nie. Vom depaf?i transfcrul die;", 11. vom dovedi bolnavului casentimentele sale, in loc de a fi produse de situatia actuala sau de a se apliea persoanei mediculuL nu fae d.ecl1; sa reproduca 0 situatie in care el S-(;1 - an at altadatiL sHim 8stiel sa s ridice de 1a aceasta reproducere la amintire. Cind obtinem 3cest J2u1tat, transferul, tandru san astil, care parea sa constituie 0 grav3 2menintare Cll privire 1a succesul tratamentului, pune in miinile noastre cheia eu ajutorul e<'ireiaputem deschide compartimentele eele mai ferecate ale' vietH psihice. A~ dori totu~i sa va spun citeva cllvinte spre a risipi posibila dumneavoastra uimire in Drivinta acestui enomen sUfPrinzator. Intr-adevar, sa l1U uitam ca_ bo~Ja pe' care 0 analizam nu "col1stituic nn fen omen definitiv conturat, rigid, ~ci este totdeauna in curs de . :;;i dezvoltare, intocmai ca 0 Hinta vie. !nceputul tratamentului nu }June capat acestei dezvoWiri, d, atunci cind tratamentul a reu1;>it a puna i3ta~ s pinire pe bolnav, constatam ca toate neoformatiile bolii uu se m.2i 1'13porteaza dedt la un singur aspect, anume r~latiile dintre padent medic. In felul acesta transferul DOate fi comnarat cu stratul intermedial." dintre tnmchiul ~;ieoaja copacul~ji, strat car~ poate constitui Du~ct,-d de

Ii

350

?lecare pentru forman:a de noi tesuturi ~i pentru cn:'l1terea in grosime a arbore1ui. Cind transferu1 a dobindit 0 asemenea importanta, munca de analiza care are ea obiect anamneza bolnavu1ui sufera 0 incetinire' considerabila. Putem afirma in acest caz di nu mai avem de'-a faeeeu hoa1a anterioara a pacientu1ui, d en 0 l1evroza noua ~i t1'ansfo1'mata, care 0, iniocuie~t pe cea dintiLAcest nou strat, care se suprapune vechii arectiuni, a fost nrmarit de Iainceput, am asistat 1a geneza ~i dezvoltarea sa $1 ne orient am eu aUt mai U~Drin fen omen eu cit noi ln$ine smrem in centrul acestuia. Toate simptomele bolnavului ~i-au pierdut semnificatia primitiva ~i au capatat un nOH sens, in Iegi:itura eu transferu!. Sau mai degraba nu 1'i:imin dedt aeele simptome care au putut suferl 0 asemenea transformare. A depa~i aceastanoua nevroza artificiaHi, 1nseamna a suprima boala pentru care s-a inceput tratamentul. Aceste doua rezultate merg mina-n mina, iar'dnd Ie obtinem, sarcina noastra terapeutica este jncleplinita. Omul care a devenit normal in raporturile sale cu medicul, descatu:;;indu-se de actiunea tendintelor refulate, va ramine la fel ~i in viata sa obi~nuita, atunci cind medicul va fi eliminaL In isterie, in nevrozele de angoasa $i in cele obsesionale transferul prezinta 0 importanta extraordinara, centrala chiar din punctul de vedere al tratamentului ~i toemai de aceea au fost denumite, pe buna dreptate, "nevroze de transfer". Accla care, practicind munca analiticil, a avut prilejul sa-9i faea 0 idee precisa despre natura transferului, nu va avea nid 0 indoiala cu privirc la provenienta tendintelor refu1ate care S8 exprinla prin simptomele acestor nevroze $i nu va avea nevoie de alta. dovada, mai c011vingatoare, in legatura eu natura lor libidinala. Putem afirma eonvingerea noastra, potrivit careia importanta simptomelQr tine de calitatca lor de satisfactie libidinaEl substitutiva, n-a prim it nid o confin-narc definitivii dedt in urma constatarii fenomenului de transfer. Sint acum dcstule rnotive sa n8 optimizam conccptia dinamica expusa anterior referitoare 1a procesele vindeci'irii, dupa cum avem destule motive s-o armonizam cuaceastii noua viziune. Cind boinavul est.e pe punctul de a c1eclan:,?a lupta' fireasca fmpotriva rezistentelor care i-au fast descoperite de analiza noastra, el are nevoie de un inwuIs puter-nie, care sa faca sa incline balanta in sensul dorit-de noi, adica in directia i11sEmato~irii.Fanl aceasta, el ar putca sa decida in favoarea repetilrii deznodamlntului anterior ~i sa aplice iara~i refularea asupra c1ementelor aduse in e011:;;t.ii11til. Ceea ce hoUira9te rezultatul acestci Iupte 111.1ste e perspicacitatea intelectuala a bolnavului - care nu este niei destul de puternica 9i nid destul de libera pentru aceasta -, ci doar atitudinea sa fata de medic. Dadi transferul este pozitiv,el i:;;iinveste:;;te medicul cu o mare autoritate, transforma comunicarile :;;i conceptiile acestuia in articole de lege. :tara acest transfer, sau cind transfei'uI cste negativ, boinavul nu ar da nici cea mal mica atentie afirmatiilor medicului. Increderea in medic reproduce cu acest prile] i1151''1.:;;1 genezei sale; ea. is1:oria este rodul iubirii $i 1a inceput 11U avea nevoie de argumente. Numai mai tirziu ea da acestora suficienta importanta ca sa Ie supuna unui examen critic, in cazul in care sint formulate de persoane dragi. Argumente1e care 111.1u drept corolar faptul de a emana de la persoane iubite nu a ~Tor exercita nid cea mai l1.1icainfluenta in viata majoritatii oamenilor. In consecinta, omul nu este in general accesibi1 prin latura sa inte1ectual' decit in masura in care este capabil de investitii libidinale in
351

"

obiecte, iar noi avem toatemotive1e sac1'edem, ;;i 1uc1'u1este int1'-wevar de temut, di degradul narcisismu1ui sau depinde gradul de influen~a pe care poate 5-0 exercite asupr<3:-itehnica analitica, fie ea desavir~ita. Facultatea de a-;;i coneentra energia libidinal{, asupra persoane10r trebuie recunoscuta ca un atribut a1 orica1'ui om normal. Tendinta de transferpe care am constatat-o in nevrozele citate mai sus nu constituie dedt o. exacerbare a acestei facultati generale. AI' fi totu;;i bizar ca 0 trasatura eJe caraeter aUt de raspindita ;;i de importanta sa nu fi fost niciodat[\ obsel'vata $i aprcciata 1a valoarea sa. De fapt nici n-a scapat unor observatol'i perspicace. AsHe1, Bernheim a dat dovada de 0 perspicacitate deosebita intemeindu-;;i teoria fenomene101' hipnotice pe teza potrivlt ci'ireia toti oamenii sint, '1ntr-o anumita il1[\SUl'a,"sugestibili". "Sugestibilitatea" de care ne vorbe$te el n11,este altceva decit tendinta 1a transfer, .coneeputEi.intr-un mod ingust, adici:i eLl excluderea tl'ansferului negativ. Bernheim n-8. putut totU$i sa spun a niciodata ce este 1a drept vorbind sugestia ~i cum se produce ea. Aceasta era pentru el un fapt fundamental ale ci'irui origini nu aveau nevoie de explica~ie. El n-a vazut legatul'a de dependentS. care exista in "sugestibilitate" pe de 0 parte ill sexualitate,activitatea libldoului, pe de alta parte. Jar noi trebuie sa remarcam ea daca am .abandonat hipnoza din tehnica noastra, in .-5chir11.b redescoperit sugestia sub forma transfetului. am Dar sa ma om'esc aid si sa va dau cuvintul. Observ ea spiritelor dunineavoastra li"se impune' 0 obiectie aUt de puternica incH v-ar face inccn:;abili sa-mi urmariti in continual'e eXDunerea, dad nu i-as do. libersa se exprime. "Sflr,<;;itideci prin a" recuno~l;;te - i111i~puneti ea lucrati eu ajutorul sugestiei, intocmai co. partizanii hipnozei. Noi ne indoiam demult. La ce va serve$te atunci evocarea amintirilo1' din trecut, descoperirea incon'itientului, interpretarea 9i retradncerca deformatiilor, toata aceasta che1tuia1a enorma de osteneala, de timp 91 de bani, daci'i s1J.gestiaeste singurul factor eficace? De cenu folositi sugestia in mod direct contra simptomelor, dupa exemplul hipnotizatorUor one~ti ? Apoi, dad spre a va scuza ati voit sa parcurgeti un dtum aUt de hmg ;;i oeolit, invocind numer0ctse 9i importante descoperiri psihologice pe care Ie-ati fifacut ~jpe care sugestia directa uu rem;;e;;teS3.Ie puna in evidenta, cine ne garanteaza certitudinea aeestor descoperiri ? Nu sint i;:i ele, CUInva, un efect 0.1sugestiei, in special al sugestiei neintentionate? Nu cumva Ii impuneti bo1navului, chiar cu aiutorul metojpi nC{J.~ro"lstrEi, ce ceea voiti ~i ce~a ce vi se pare just ?". Obiectia formulata este extrem de-interesantEt 9i obliga 10.un re,spuns. :4.cest ri'.spuns, insa, nu voi puten sa vi-1 dau acum, din lipS8. de timp.
A

MEt

"\roi limita sa termin

prin ceea ce an} incep1.rL

\7"-EtlD

fagadlJit,

Int.re

alte1e, sa va fac sa intelegti, eu ajlJtorul unui fapt de transfer, de ce 'eforturile noastre tera1Jeutice esneaza in cazul nevroze10r narcisice. Voi face acest lLlcrllin putine euvinte $i yeti vedea ca scilutia enigInei -estc din ce1e mai simple :;;ise armonizeaza eLl intreg restu1. Observatia ne arati'i. Cft boinavii atin$i de nevroza naicisica nu poseda facultatea transferuhli sau nu at). dedt resturi ncinsemnate din accasta. Ei 11 resPiT1rJ t"'t L ' "f L'" ' ~lb,f?; me d'Ie nu cn OSvllLale, C1. eu JnGl eren\-a. De accea nn sin t permeablll 1a influenta sa, tot ceea ce 1e spune medicul jj lasa red, nu-i impresioneaza in nid un fel; in consecinta, acest mecanism al vindedirE! aUt de eficace pentrn ceilalti 9i careconst1""1 reE\l1irnarea conflicin tullu patogen ~i In dep2l:9irea rezisten.tei OpllSC de catre refularc, nll se
fi;;:e,az.3 la ei. Ei rEnnin ceea ce Sl.llt. Ei all f~lClli deja din proprie
352

ini-

tiativa tentative de redresare a situatiei, insa aceste tentative nu au dus decit 1a efecte pato1ogice. Nu putem face nimie in aceasta directie. Bazindu-ne pe date1e clinice pe care ni Ie-au furnizat ace!?ti bolnavi, am afirmat di 1a ei libidoul a trebuit sa se detaseze de obiecte si sa se transforme in libido al eului. Am crezut ca vom putea, cu ajutorul acestei caracteristici, sa diferentiem aceasta nevroza de primul grup a1 nevroze1oJ' (isterie, nevroza de angoasa !?i nevroza obsesionala). Or. modul in care se comportii aceasta in conditiile incercarilor terapeutice confirmS. conceptia noastrs.. Neprezentind fenomenul de transfer, respectivii bolnavi scapi'!. eforturilor noastre ~i. nu pot fi vindecati prin mij10acele de care dispunem.

23 -

cd. 404

---------------~~~~~~~~~c __ '_"_

.. __
'~!

XXVlII

TERAPIA PSIHANALITICA
Cunoa~teti tema expunerii noastre de azi. M-ati intrebat de ce nu De slujim, in psihoterapia analitica, de sugestia direct.?i,din moment ce reClinoatltem ca influen1a noastra 5C sprijina esentialmente pe transfer, adidi pe sugestie ~i, tinind seama de acest 1'01 predominant atribuit sugestiei, ati emis indoieli cu privire la obiectivitatea descoperirilor noastre psihclogice. V-am fagaduit un raspuns in detaliu. Sugestia direda este 0 sugestie dirijata impotriva simptomelor, este lupta intre autoritatea dumneavoastra ~i ratiunile starU morbide. Recurgind la sugesUe, dumneavoastra nn va preocupati de aceste ratiuni, ci doar Ii ce,reti bolnavului sa inceteze dea ~i Ie exprima prin simptome. Putin intereseaza in acest caz ca. scufundati sau nu bolnavul in hipnoz8 . Cu perspicacitatea sa caracteristica, Bernheim remarcase de altiel cd sugestia constituie faptul esential in hipnotism, hipnoza insa9i fiind I.U1 efect al sugestiei, 0 stare sugerata, iar el a pr?cticat' de preferinta sugestia in stare de veghe, susceptibila sa dea aeelea9i rezultate ca sugestia in conditii de hipnoza. Or, in aceasta problema, ce va intereseaza eel rnai mult, datele experientei sau eonsideratiile teoretice? Sa incepem cu eele dintii. Am fost elev~ll lui Bernheim, 'a1 carui curs I-am urmat la Nancy in annl 1899 Eli a dirui carte asupra sugestiei 1) am tradus-o in limba germana. In acei ani am aplieat tratamentul hipnotic, asociat mai intH eu sugestia de aparare ",i apoi cu explorarea pacientului dupa metoda lui Breuer 2). Am deci suficienta experienta ca sa vorbese despre efedele tratamentului hipnotic sau sugestiv. Daca, potrivit unui vechi dicton medical, 0 terapeutica idealii este aeeea care actioneaza rapid, cu certitudine 'Ii nu esie dezagreabila pentru bolnav, metoda 1ui Bernheim indeplinea eel putin doua dinaceste conditii. Ea putea fi aplicata rapid, mult mai rapid dedt metoda analitica, fara a-I cere bolnavu1ui nid eea mai mica .JJstenea1a, fara a-I pricinui nid un necaz. Pentru l':'1edicera plictisitor pe parcurs sa recurga in toate cazurile 1a aee1ea9i procedee, la acela~i ceremonial, spre a pune capat existentei simptomelor eelor mai variate, fi'ira a-,!i putea da seama de semnificatia ",i de importanta lor. Era 0 munea de salahor, fara nici un atribut $tiintifie, amintind mai cmind de magie, de exorcism, de prestidigitatie, eu toate acestea munea era faeuia, pentru C3_ era in joc interesul bo1navului. Dar a treia conditie lipsea aeestei metode, care nu era sigma sub nid un craport. Aplicabila la unii, ea nu putea fi aplicata
1) Se refera la lucrarea Hypnotisme, suggestion_ et psychoterapie (198Q},pe care a tradus-o in limba germana cu titlul Neue Studien iiber Hypnotismus, Suggestion und Psychoterapie (lS92}. (Nota trad.). 2) A se vedea amanunte in acest sens in : S. F r e u ct, Prelegeri de psihanaliza, in vol. de fate., p. 367 i;d urm. (Nota trad.).

354

aitDra, ea se arata foarte eficace pentru unii, putin eficace pentru al~ii, fara a se fi :;;tiut de ceo Dar eeea ce era 9i mai suparator decit aceasta incertitudine capricioasa a procedeului, era instabilitatea efectelor sale. Dupa citva timp se Inregistra recidiva bolii sau 'inlocuirea acesteia ell alta. Se putea recurge din nou la hipnoza, dar autoritati competente prevenisera ilnpotriva recursului frecvent 1a hipnoza : se risca sa se aholeasc;a independenta bolnavului 9i crearea unei obi$nuinte, ca in cazul unui narcotic. Dar chiar in acele cazuri, e adevarat rare, in care, dUp~1 oareca1'e eforturi, se 1'eugea sa se obtina un succes complet 9i durabil, nu 5e cuno:;;teau conditiile acestui rezultat favorabil. Am V8.zut reproduoindu-se 0 data ca atare 0 stare foarte grava, pe care reu9isem s-o suprim complet eu ajutorul unui seurt tratament hipnotic; aceasta recidiva survenind in perioada in care bolnava Incepuse sa ma urasca, am I'ew;>itsa obtin 0 noua vindecare $i mai completa, atunci dnd ea a revenit la seniimente mai bune fata de mine; dar 0 a treia recidiva s-a declarat in momentul in care pacienta mi-a devenit iara~i ostila. 0 aIta dintre bolnave1e mele pe care de mai multe ori am reu9it s-o eliberez prin hipnoza de crizele ei de nervi, s-a aruncat deodata de gitul meu pe dnd ma pregiiteam sii-i dau ingrijiri in cursul unei crize deosebit de violente. Fapte de acest gen ne obliga,fie di 0 vrem, fie ea nu, sa ne punem intrebari referitoare la natura 9i originea autoritatii sugestive. Aeestea sint faptele. Ele ne dovedesc eElrenuntind la sugestia directa, nu ne lipsim de ceva indispensabil. Permiteti-mi acum sa formulez pe tema aceasta citeva consideratii, Aplicarea hipnoterapiei nu impunebolnavului 9i medicului dedt un efort neinsemnat. Aceasta terapeutica se aeorda in mod ideal eu anreeierea nevrozelor asa cum se mai face ea in majoritatea eereurilor medicale. Medicul Ii spune nevroticului : "Nu va lipse:;;te nimic, ceea ce va supara nu este dedt de natura nervoasa 9i prin citeva cuvinte va pot suprima numaidecit tulburarile". Conceptia noastra refuza insa sa admita c13. -ar putea ca printr-un mic efort sa s a 5e mi$te din loc 0 stlnc13., tadnd-o direct $i fara ajutorul unui instrument special. In masura in care conditiile sint comparabile, experienta ne araia ea acest artificiu nn reuge9te mai mult in nevroze dedt in mecanica. $tiu cu toate acestea ea acest argument nu este inatacabil, ea exista 91 "decontari" (es gibt aucsh "JlusZC:sungen{() .. Cuno9tintele pe care Ie-am dobindit gratie psihanalizei ne permit sa descriem a.proximativ It''l felul urm13.tor deosebirile existente intre S11gestia hipnotica 9i sugestia psihanalitici'i. Terapeutica hipnotica ineearca sa aeopere 9i sa mascheze ceva in viata psihica, pe cind terapeutica psihanalitica, dimpotriva, incearca sa"'dezvaluie acest element 9i sa~l indep13.rteze. Cea dintii actioneaza ea un procedeucosmetic, cealalta ca un procedeu chirurgical. Prima utilizeaza sugestia pentru a interzice simptomeIe, eonsolideaza refularile, dar lasa neschimbate toate procesele care au dus la formarea simptomelor. Dimpotriva, terapia psihanalitidl; atunci dnd S2 afla in. prezenta confIictelor care au generat simptomele, cauta sa mearga pina la radacina ~>ise sluje9te de sugestie ca sfi modifice in sensul dorit de ea deZlloc1amintul acestor conflicte. Terapia hipnotica lasa pacientul inactiv :;;ineschimbat, prin urmare far a mai mare rezistenta in fata unei noi cauze de tulburari morbi de. Tratamentul analitic impune medicului 9i bolnavului eforturi penibile tinzind sa depageasca rezistentele interioare. Cind aceste rezistente sint invinse, viata psihica a padentului este transformata in chip durabil, ridicata la un grad de dezvoltare superior 9i dispune de protectie impotriva oricarei noi tentative 355

.
patrJgene. Tocmai lupta impotriva rezistentelor constituie sarcina e,;enpala a tratamentului analitic, iar aceastEi sardna ii incumba bolnavului, ciiruia medicul Ii vine In ajutor prin sugestie, actionind in sensul educarii acestuia. In acest fel, s-a afirmat pe buna dreptate cil tratamentul psihanalitic ar fi 0 arta a posteclucatiei ~D. Sper ca am reuqit sa va fac sa intelegeti prin ce sedeosebe~te modul nostru de aplicare a sugestiei in scap terapcutic de singurul mod posibil in terapeutica hipnotici'i. Datorita reducerii sugestiei la transfer, puteti intelege qi cauzele inconstante1 pe care am con'3tatat-o in tratamentul hipnotic, pe clnd tratamentul analitic poate fi calculat pina la consecintele sale ultime. In aplicarea hipnozei, actiunea noastri'i depinde de gradul capacitatii de transfer prezentate de bolnav, fara ca Hai sa putein exercita vreo influent3. asupra acestei capacitati. Transferul la individul supus hipnozei poate fi negativ sau, cum se intimpla adesea, ambivalent; subiectul poate, prin unele atitudini particulare, sa ~e Inarmeze contra transferului, fenomen despre care nu 9tim nimic. In cazul psihanalizei, operam asupra transferului insu~i, indepartam tot ceea ce i se apune, aven:i la indemina instrumentul cucare vaim sa act,ionam. Ne cream astfel posibilitatea de a profita din pHn de puterea sugestiei, care devine dacHa in rrJJnile na(lstre ; nu mOiiavem de-a face cu un pacient care i~i sugereaza de unul singur ceea ce Ii este pe plac : noi sintem cei care ji -dirijam sugestia in masura in care, in general, el este accesibil actiunii pc care 0 intreprindem. Dar, yeti spune dumneavoaiStra, putin intereseaza ca am numit forta motrice a analizei noastre "transfer" sau "sugestie", deoarece nu este mai putin adevarat ca influenta exercitata asupra bolnavului face indoielnica valoarea obiectiva aconstatarilo1' noast1'e. Ceea ce estc utll pcntru terapeutica este di'iunator cel'ceti'irii qtiint,ifice. Aceasta estc obiect,ia adresata cel mai adesea psihanalizei qi trebuie sa convenimd., de~i faIsa, eu toate acestea ea nu poate i respinsa ca absurda. Dal' dacd obiectia ar ii justificata, nu ar ramine din psihanaliza decit un tratament prin sugestie de un fel deosebit de eficace, iar toate tezele sale referitoare la influentfile vitale, la dinamica psihica, la incon~tient nu ar mai avea in ele nimic serios. Intr-adevar, a;;a gindesc adversarii nOqtri, care pretind di mai ales tezele noa'3tre privitoare 1a importanta vietii sexuale, la viata :lnsa;;i,nu ar fi decit produsul imaginatiei noastre corupte ;;;i ca tot ceea ce relateaza bolnavii pc aceastii tema, s-ar datora sugestiilor noastrf~. Este mai w;,or sa respingem aceste obiectii prin apelul 1a experienta dedt prin consideratii teoretic. Ace1a care a practicat e1 insu~i psihanaliza s-a putut incredinta de repetate od cJ. este imposibil sa sugestionezi un bolnav in privinta aceasta. Fires,;te, nu este greu sa fad dintr-un bolnav partizanul unei anumite tevrii, 88.-1 fad sa imparta;;eaSC8. 0 anumita erOare a medicului. El se eomporta in cazul acesta ea orice alt individ, ea un disdpol ; numai ca, in aceste imprejurari, s-a influentat nu asupra boHi sale, ci asupra inteligentei. Solutia conflictelor sale ~i suprimarea rezistentelor nu reu;;a';ite dedt in eazul in care is-au oferit reprezentari adueatoare de speranta care, la bolnav, coincid ell realitatea. Ceea ee, in supozitii1e medicului, nucol'espunde acestei realitati Ste eliminat in chip spontan in cursul analizei, trebuie retras qi inlocuit prin supozitii
3) "Man hat darum auch mit Recht gesagt, die psychoanalytische Behandlung sei eine Art von Nacherziehung", serle textual S. :F'reud. (Nota trad.).

mai exacte. Se :1ncearca printr-o tehnica apropiata ~i plina de acuratete sa S8 :1mpiedice sugestia pentru producerea unoI' efecte vremelnice; cial' chiar atunci dnd se obtin asemenca efecte, rau1 nu cste prea marc, deoarecc primu1 rezultat nu este niciodata definitiv. Analiza nn este terminata atlta timp eit nn sint clarifkate tontc obseurWltile, cit timp nn sint umplute toate laennele memoriei, cit timp nu s:1nt date la iveaEi toate eircumstantele refularilor. In succesele obtinute prea rapid trebuie sa vcdem mai curind obstacole dedt conditii favorabile muncii analitiCB, iar suprirl'ind, disociind tnmsferul pc care de se bazeaza, distrugem aceste succese. Tocmai aceastc1 din urma trasatura este, in fond, aceQ3 care diferentiaza tratamentnl pur sugestiv 9i permite sa se opnna rezultatele obtinnte prin analiza, succeselor datorate simplei sugestii. In orice: alt tratament bazat pe sugestie, transferul este menajat eu grija, la<;at intact; tratamentul analitic, dimpotriva, are ca obiect tran$.fernl insu~i, pe care incearea sa-1 dema~te ~i sa-1 deseompuna, orieare ar fi forma pc care 0 imbraca. La sflr~itul unui tratament analitie, transferul insu:,?i trebuie destramat ~i, daea obtinem un sueces durabil, acest sueees se 1nte111e12z3 nu pur ~i simplu pe sugestie, ci pe rezultatele obtinute datorita sugestiei: suprimarea rezistentelor interioare, modificarile interne ale bolnavnlui. Pe masura ce sugestiile se succec1 in cursul tratamentului, avem de lupiat rara incetare impoiriva rezistentelor care se pot transforma in transreruri negative (ostile). De aItfd nu yom intirzia sa invocam co1111'marea faptului di mnIte rezultate ale analizei, pe care sintem .tentati 13:1 Ie consic1eram drept prtlduse ale sugestiei, provin dintr-o sursa a carel autenticitate nu poate fi pusa 1a indoiala. Cheza~ii no~tri nu sint a1tii clecit dernentii si naranoieii care, fireste. sint in afara bEll1uielii de a Ii suferit sau d~ a" putea suferi 0 inflLierita sngestiva. Ceea ce ne relateaz8. ace~ti bolnavi cu privire In tdImacirea simbolurilor ~i fanteziilor lor coincide eu rezultatele furnizate de eercetJrile noastre asupra incon, 1 + " , v , 'v t L 1 . ~ 7 lel1L1.1.l.U! 111.11~VTO~CJ.e Cte 1vr~cn:~ler~l corODor;~az~ 111"1 conseC11TF"1 CC: e:~~-ct~tat.ea oblectl\Ta a Interpretarllor 110astre at1t cee nes 1JUSC 1a 1l1dolala. Cred ca 1111 riscati S[l V{l In~elat.i acordi11d taatu incre{].eren, 111 L:c=lclStcl
privil1t<i,

asupra mecanis111.ului vindecarii, exprimind-o in formulelc tcorlci libidoului. Nevroticul esie incapabil Se) 5e bueure ::;i sa actioneze : incapabil sa se bucure, deoarece libidoul sau nu este d~ri.jat aS~]J~a l1i~i ur~ui obiect real.; incapabil sa .actionevze,. deoar?c: este obl1gat sa cne1tm:'lsca 0 niare canntate de energle Gl sa-::;l 111.2n\11101 libidoul in stare de reularc si S2, 52 inar;neze Impotriva asalturilor I\Te"',/To-ticul l1l1 se va TY;J!.ea ii1s{tnato=?i declt atu11ci cind conflictul intre cuI sau ~i libido S2 va incheia :;;ieul va dobil1{li din nOLlsuperioritatca 'in raport ell libidou!. Sarcina terapeutica const<'1 cled in descatu::;area libiclaulni din leg;:iturile Colle actuale, sustrase eului ~i in repunerea sa in serviciul acestuia din unn8.. ~~\.,?adar,uncle se afla libidoul nevrotieului ? Este u::;or sa raspundcm: estelegat de sirilptome carc, pentru moment, Ii procura singura satisfactie suhstitutiva posibila. Trebuie clcci sil punem st.c'lI)111ire pc SilTtpto111e, sa le -dizolvarn, Irltr-ll11 cuvlnt, sa fa-celll tOC111C1i ceea ce ne cere bolnavul. Iar ca sa dizolvam sil11ptomele. trebuie 82mergenl la originile lor, sa resuscitam conflietul care 10<1 gi.:'nerat ~:i sa-l orientam spre 0 solutie, punind in mi:;;care factori care, in perioada aparitiei simptomelor, nu S2 aflau 1a dispozitia boinavulul. ACCclstil revizllire a procesclor care au dus la reruJare :nu ponte f1 Op2:1~'1t~i h:>C'lt c
3:)7

IJsiha11alizei. Sa eompleti:im acum expuncrca

in parte, mergind pe urm.ele pe care Ie-a lasat. Partea decisiva a demersului consta, pornind de la atitudinea fata de medic, de la"transfer", in crearea unor nEli editii ale vechilor conflicte, in a<;;afel incH bolnavul Sa 5e comports a~a cum s-a comport at la vremea lor, dar punind de data aceasta in mi$care toate fortele psihice disponibile, spte a ajunge la 0 solutie diferita. Transferul devine asHel dmpul de batillie pe care trebuie sa se CloCneaSCa toate fortele aflate in conflict. Intregul libido $i intreaga rezistenta la libido 5e af1:.\ concentrate in atitudinea fata de medic; iar in aceste imp1'ejurari are loc in mod inevitabU 0 separare intre simptorne ~i libido, primelc aparind despuiate de acesta din urma. In locul maladiei propriu-zise, apare transferul provocat in mod artificial sau, daca preferati, boala t1'ansferului; in locul obiectelor pc cit de variate, pe aUt de ireale ale libidoului, nu avem decit un singur obiect, la fel de fantastic :persoana medicului. Dar sugestia la care a recurs medicul aduce lupta carese da in jurul acestui obiect la faza psihica cea mai inalta, in aE)a fel ca nu ne mai aflam decit in prezenta unui conflict psihic nODllal. Opunindu-se unei noi refulari, punem caDal separarii inire eu si libido si restabilim unitatea psihica a persoan81. In sfir~it, dnd libidoul se c1eta<;>eaz.3. acest obiect pasager reprede zen tat de persoana medicului,el nu 5e mai po ate reintoarce la obioctele sale anterioare, ci ramine la dispozitia eului. Fortele care au trebuit sa fie combatute in cursul acestei munel terapeutice sint: pe de 0 parte, antipatia eului fata de anwnit orientari ale libidoului, antipatie care S2 manifesta in tendinto. 10.refulare ; pe de aHa parte, forta de adeziune, viscozitatea libidoului, co. sa zicem a~a,care nu abandoneazil ell draga inimaobiectele pe care s-a fixat. AE)o.dar, munca terapeutica se lasEt descompusa in doud faze: in prima, intregul libido 5e detaseaza de S1111Oto1'ne sDre a se fixa si a S2 concentra in transferuri; in ~ doua, lupt~ se dfi 'in jurul acestui nou obieet, de care sfir~im prin a libero. libidoul. Ac.est rewltat favorabil nu se obtine dedt daca reu$im, in cursu1 acestui nou conflict, sa impiedicam 0 noua refulo.re, gratie careia libidoul s-o.1' refugia in incon$tient l/i ar scapa din nou eului. Se ajunge aid ell ajutorul moclifiearii eului. care are lac sub influent a sugestiei medicale. Datorita muncii de interpreta1'e care transforma ineon~tientul in eon~tient, eul 5e amplifiea in dauna ineon$tientului; sub influenta povetelor pc care Ie primeE)te, el devine mai conciliant fata de libido si disDUS sa-i aeorcle oareca1'e 5atisfactie, iar temerile incer~ate de boln~v cu' privire 1.'1 cerintele libidoului se atenueaza, data fiind posibilitatea ca el sa se elibereze prin sublimare de 0 parte din acesta. eu clt evolutia ~;i succesiunea proceselor din cursul tratamentului se apropie mai mult de aceasta desc1'iere ideala, cn aUt succesul tratamentului psihanalitic va fi mai asigurat. Ceea ce poate limita acest sueces este, pe de 0 parte, insuficienta mobilitate a libidoului care nu se lasa detaE)at cu uE)urintade obiectele pc care s-a fixat, lar pe de aHa parte rigiditatea narcisismului, care nu admite transferul de la 1.111biect la altul dedt 1ntr-o anumiti't limita. Dar faDtul care poate ca o va Va face sa intelegeti ~i mai bine dinamlca procesul~i curativ' este ca n01 inte1'ceptam intregul libido ce s-a sustras dominarii eului, atragind asupra noastra,cu ajuto1'ul transfcrului, 0 bun a parte dinacesta. Este bine sa $titi ca localiz{ll'ile libidoului care survin in cursul t1'atamentului ~i ca urmare a acestuia nu autorizeaza nici 0 concluzie direda eu privir"e la localizarea sa in cursul starii morbide. Scl presupunem ca
358

am constatat, in timpul tratamentului, un transfer a1 libicloului asupra utdlui $ica am. reu9it sa-l desprindem in mod fericit de acest obieet, spre a-I atrage asupra persoanei medicului: nn am avea dreptul sa conchidem din acest fapt ea bolnavul a suferit realmente de 0, fixatie ine:oll:'jtientaa libidonlui la persoana tatillui. Transferul asupra persoanei tatcdui constituie cimpul de batalie un de noi s1r9im.prin a pune stapinire pe libido; acesta nu s-a stabilit aid de la inceput, originile sale fUnd aiurea. Cimpul de batalieunde noi operam nu comtituie in mod neczsar una din pozitiile importante ale inamicului. Apararea capitalei inamice nu este intotdeauna si in mod necesar orgai1izata chiar in fata por~ilor acesteia. NUl1l.aidup~ suprimarea. ultimului transfer putem sa reconstituim pe plan-mintal localizarea libidoului pe parcursul maladiei. 8ituindu-ne din punclul de vedere al teoriei libidoului, am putea adcJ.ugaciteva cuvinte cu privire la vise. Visele nevnticilor, ca 9i adele lor 1'atate sau amintirile lor spontane, ne ajuta sa patrundem sensul simptomelor~i sa deseoperim localizarea libidoului. Ele ne reveleaza, sub forma In<:leplinirii dorintelor, tocmai dorintele care au fost refulate ~i obh::ctele la care s-a ata:;;at libidou1 sustras eului. De aeeea interpretarea vL3?lorjoaea in psihanaliza un 1'01 important, iar in multe cazuri 9i multi'i vreme aeonstituit chiar principalu1 ei instrument de 1ucru. ;:Jiim di starea de somn ca atare are ca efect 0 anumita sEibire a refuEirilor. Ca unnare a acestei seaderi a presiunii care apasa asupra ei, dorinta refulaid Doate imbraca in vis 0 expresie mai neta decj:t.acea oferita de simDtom 'ineursul starii de veghe. In acest fel, studierea visului ne eEi ~el mat comod aeces 1a cunoasterea inconstientului refulat, din care face libidoul sustras domin~tiei eului. ' Visele nevroticilor nu difera tatusi sub nici un a:meet esential de ac:::lea alesubiectilor normali , si nu ~umai ca nu clifer~, dar est~ chiar . . . imposibil sa Ie distingi pe unele de altele. Ar fi absurd sa confe1'im vi58101'nevroticilor a explicatie care sa nu fie valabila 9i pentru visele
)

ex;sta 1n1.1'e nev1'oza si starea de sanatate nu intercseaza in ambele cadecit o111ulin st~re de veghe, aceasta deosebire disparind in visele nGcturne. 8int12n1obligati sa anlicam si sa extindem 10. omul normal multe date care pot i deduse din raporturiledintre visole 9i simptomele IPvToticilor. Trebuie sa 1'ecunoa:'jtem c~ omu1 sanatos are "Ii el, in vio.ta sa 13sihic2., lemente care fac posibila o1'mo.r2aviselor 9i a simptomelor, e incit treb1.1iesa trag em concluzia ca :;;i10. e1 survin refulari, di :;;iel face un anumit efart spre a Ie mentine, ci'i sis1.emul sau inconstient contine 1'oprimate, plinefnca de energie, 9i ca 0 parte clir{ libicloul 'SCLU este sustrasa dorninatiei eului. Omul sanatos este deci un nevrotic potential, dar visul pare ca este singurul sinlptum de care este 81 capabil. TOtU9i, nu n2 aflam dedt in fata unei aparente, pentru ca supunind viata psihiCi'i in stare de veghe a oxnului normal unni examen mai piltrunzator, c1escoDerimca existent a sa asa-zis normala cuorinde 0 mu1thl1e de Sil11ptol~e, illsig11ifiant~t e ad~varat, ~ide Inich iInportarlta
IJractica.

oarn.e:nilor sanaio~i. Trebuie

sa spu11enl) prin ur111are, cd. deo-sebirea care

Deosebirea intre starea de sana tate psihica 4) si nevroza nu este deci decit 0 deosebire interesind viata practica 9i depillde de gradul de sat isfactie ;;1 de activitatea de care mai este capabila persoana. Eo. se reduce
4)

]J-nervtJser Gesundheita

ill textul ori:~dna-l.(Nota trad.).


359

probabil la proportiile relative care exista lntre cantitatile de energie rmnase libere ~i aeelea imobilizate prill refulare. Este yorba, a$adar, de o deosebire de ordin cantitativ si nu calitativ. Nu-i nevoie sa .va reamintese di aeeastii eaneeptie afera' a baza teoretica pentru convingerea pe care am exprimat-o, anume ea nevrozele slnt in principiu eurabi1e, ell toate ea 5e intemeiaza pe predispozitii constitutive. Iatace concluzie putem noi trage ell privire la caracteristica sanatatH, pornind de la identitatea existenta intre visele oamenilor sanato$i ~;;iale nevroticilor. Dar in ceea ee prive$te visul insu$i, rezulta din aceastii identitate a aWi cansecinta, anume eEl. u trebuie sa izoEm.1yisul n de raporturile pe care Ie are eu simptomele nevrotice, ca nu trcbuie sa credem di am ta.lma.cit natura visului declarind di aceasta nu estc altceva decit 0 forma de expresie arhaica a anumitor idei $i ginduri, ca, in sfir~it, trebuie sa admitem ea visul ne dezviHuie localizari ~.i fixa\ii ale libidaului realmente existente. Am ajuns la eapatul expunerii mele. Poate ca sinteti decep~ionati canstatind ca nu am facut dedt eonsideratii tearetice in eapitolul eonsacrattratamentului psihanalitic, ea nu v-am spus nimic referitor la eonditiile in care se abordeaza tratamentul, nici despre I'ezultatele 1a care tinte~te. M-am lil11itat la tearie, pentru eElnu intentionam del::;c sa va ofer un ghid practic de exercitare a psihanalizei ~i am motive speciale sa nu va vorbese despre praeedee ~;i rezultatele acestora. V-am comunicat, inca de la primele noastre intilniri, ca, in conditii favorabile, ob~inem suecese terapeutice eu nimic mai prcjos de cele mai import ante rezultate obtinute in domeniul medicinii interne ~i pot adauga ca succesele datorate psihanalizei nu pot fi obtinute prin nici un aIt procedeu de tratament. Daca v-a>;:spune mai Inuit, a$ putea sa clau na1;>tereIa bEl11uialaca dorese sa aeoper printr-o reclama zgomotoasa corul devenit atit de gi'ilagios al denigratorilar nm;;tri. Unii dintre colegii de breasla i-au amenintat pe psihanali9ti, pin a 9i 1n cursul unoI' reuniuni profesionalc publiee, ca VOl' desehide oehii oam.enilor in ceea ee prive$te sterilitatea metodelor noastre de tratament, publicind lista insuceeselor Eli chiar rezuItatele dezastruoase de care 5-ar fi facut vinovatrl psihanaliza. Facind insa abstractie de canlcterul adios al unei asemenea masu1'i, care nu ar fi deeit a denuntare plina de ura, publicarea eu care s1ntem amenintati n1.1ar indreptati nid 0 judecata concludenta eu privire la eficienta terapeutica a analizei. Terapeutica analitica, a :?titi, este de creatie recentEi ; .a trebuit muTt tirnp pina dnd sa-i stabilim tehnica $1 acest lucru nu s-a putut faee dedt din me1's, ea raspuns la datele experientei inedite. Ca urmare a dificuWitilor pe care Ie prezinta 1nV8.t8.mintul aeestei discipline, medicul debutant in psihanaliza este, mai mult dedt oricare alt specialist, lasat sa se perfectioneze in arta sa dupa propriile sale puteri, in a$a fel incH rezultatele pe care Ie poate obtine in cursul primilor ani de activit ate nu demonstreaza nimie, nici pcntru. nici contra eficientei tratamentului analitic. Multe incerdiri de tratament au e$uat la inceputurile psihanali~ei, deoarece au fast faeute pe cazuri earorer aceste procedee nu Ii se potrivese ~i pe care astiizi Ie excludem din rindul indicatiilor sale. Dar numai datorita aeestor ineercari ne-am putut preciza indicatiile. Nu puteam .;;ti dinainte ca paranoia 9i dementa precoce, in fo1'mele lor pronuntate, slnt inaecesibile psihanalizei O)i, de altfel, aveam dreptul sa inceream aeeastti metoda in eazuri de afeetiuni foarte variate. Este totusi legitima afjrmath cil majoritatea insuceeselo1' din ace;;ti primi ani ;e datore:?te mai
360

putin inexperientei medieului sau alegerii inadecvate a obieetului, dt fmp1'ejurarilor exterioare, defavorabile. Nu am diseutat pina aid decit despre rezistentcle interioare: acestea, fiindu-ne eomunicate de ciHrG bolnav, au un caraeter necesar :;;isint surmontabil~. Dar existii :;;irezistente exterioare :acestea, decurgfnd din mediul in care traiet;te bolnavul. create de anturajul sau, nu prezinta nici un intercs teoretic, dar au 0 faarte mare importantii practicii. Tratamentul psihanalitic poate fi comparat cu 0 interventie ehirurgicala :;;i, ca :;;i aeeasta, nu poate i intreprinsa dedt in eonditiile in care sortii insuecesului sint redu~i 1a minimum. Cunoa:;;tcti preeautiile pe care :;;i Ie ia ehirurgul:. indipere adecvata, bine luminata, asistenti experimentati, indepartarea rudelor boinavlllui etc. Cite operatii s-a1' tc1'mina eu bine daea ar trebui SElfie facute in prezenta tl;turo~ membrilor familiei care i-ar inconjura pc medic :;;1pe bolnav, seotinel tipete la fiecare trasatura de bisturiu? in tratmnentul psihanalitic prezenta rudelor este pur :;;isimplu un pericol, 9i inca un pericol pc care nu :;;tim sa-1 paramo Slntem inarmati I111potriva rezistente10r interioal'e care vin din pal'tea bolnavului ~i pe care Ie ~tim necesare; dal' cum sa ne apai'am impotriva rezistentelor extcrioare ? In ceea ce privc$te familia pacientului, este imposibil s-o facem sa inteleaga ratiunea masurilor 1uatc $i 5-0 determ.in[tm dcci sa se t,ina de-o parte; in aWi ordine de id(~i, l1U trebuie sa recurgem niciodata 13: un pact cu ea, pentru ca in acest caz risdim sa pierdem increderea bolnavului care pretinde, :;;i dealtfel pe buna dreptate, ca omul caruia e1 i 52 Ineredint,eaza sa fie mereu $i In toate imprejurarile de parten sa. Acela care :;;tie ce neintelegeri sff$ie adesea 0 famille, nu 52 va mira constatind, in practiea psihanalizci, cil cd din apropierea bolnavului sint adesea mai interesat,i sa-l vada raminind in situatia in care se afla, dedt insanato9it. In eazurilc, frecvente dealtfel, hi care l1evroza este legat{l de eonflictele din sinul familiei, eel sanatos nu ezita dnd este vorba sa aleaga intre propriu sau interes :;;i restabilirea bolnavului. Nu t1'ebuie deci sa ne surprinda ca un sot nu acccptcl cu draga inima un tratament care comporta. CU:~1 banuie:;;te pe drept, dezvaluirea pacatelor sale. el Noi, psihanali~tii, nu ne miram ~i ne dec1inarn oriee repro:;; atunci dnd tratalnentul nostnl este faxa succcs sau trebuie intrerupt, dcoarcce rczistenta soWlui 0 intarei?te pe aecea a femeii. Aceasta inscamna ca arn illtreprins ceva care, in conditiile date, este irealizabil. Nu voi cita, din aUtea altele, decit un sii1gur caz in care consideratiile pur medicale mi-auimpus un 1'01 de v1ctima rcdusa la ta~cre. Acum citiva ani, mi-am asumat tratarea psihanalitica a unci tinere care suferea de dtva timp de 0 aJ)goasa, din pricina careia nu putea niei sa ias[l in strada, nici sa ramini'i singura acasa. IncetuIcu incctul bolnava mi-a marturisit, in s11'$it,61 imaginatia ei a fost lovita de cOl1statarea unor relatii arnoroase int1'e mama SQ !7i un amic de-al easel, am bogat. Dar ea a fast destul de stlngace, sau de rafinatii, ca s-o faca pe mama ei SE1 inteleaga ce se petrece in ~edintele de psihanaliza : bolnava 1:;;1 schimbCl, intre altele, atitudinea in privinta mamei :;;in-a mal vrut, ca sa se apere 1mpotriva fricii de singuratate, sa aiba alta societate in afara de aeeea a mamei, opunindu-se oriciirei plecari de acasa a acesteia . Mama, czlre mai de mult fusese atinsa de nevroza, ftisese ingrijita eu succes intr-un sanatoriu hidroterapeutie. Sa adaugam ca tocmai in aeest sanatoriu racuse ea elillOi1tintaeu domnul eu care a avut, dupa aceea, relatii roarte satisfacatoare din toate punctele de vedere. Frapata de violentele pretentH ale .fiiceisale, mama a intelessllbit ce semnificatie avea angoasa 361

acesteia. Adicii a inteles ca fiica sa s-a lasat atirlsa de boaEi pentru a-;;i face prizoniera mama ~i a 0 priva in acest fel de posibilitatea de a-~i vedea alTlantul ori de cite od a1' fi dorit-o. Ea a hotarit deodata sa puna :eapat tratamentului. Fata a fost internata intr-un ospiciu de boli nervoase unde, ani in 9ir, a fast prezentata drept 0 "sarmana victima a psihanalizei". Cu aceasta ocazie mi s-a repro~at, eu virf 9i indesat, nefericitul deznodamint a1 tratam.entului! Am pastrat taeerea, pentru Cd ma simteam legat de datoria discretiei profesionale. Numai mult timp dupa aceea am aflat, prin intermediul unui coleg care viziteaza acel 'Ospiciu~i care a avut prilejul s-o vada pe tinara agorafoba, Cd raporturile dint1'e mama 9i bogatul amic al familiei sint de notorietate publica 9i probabil favorizate de sot ~i respectiv tata. A~a-zisului "secret", a~dar, i-a fost sacrificat tratamentul. In anii care au precedat razboiu1, in cOlldiWle in care mare1e aflux de straini m-au facut independent fata de favoarea saudeiavoarea ora9ului meu natal, mi-am impus regula de a uu mai intreprinde niciodata tratamentu1 unui bolnav care nu dispune de sui juris in rela'~iile esentiale ale vietH, fiind independent fata de ceilalti. Este () regula pe care nu 51-0 poate impune si respecta arice p5ihanalist. Cum insa eu va previn imp'otriva celor apropiati bOlnavului, s-ar putea Sd. fiti tentati a crede ~a padentii indicati pentru psihanaliza trebuie sa fie separati de familia lor 51 eEl. tratamentul nostru nu ar fi aplicabil dear Densionarilor din 08picii1>;"de boli nervoase. Nicidecum. Este mult mal :wantajos pentru boJnavi, ctunei cind ei nu se aila 1ntr-o stare grav[l de epuizare, sa se gs.seasca in timpul tratamentuluiexact in conditiile in care au de rezolvat Droblemele care li se Dun. In cazul acesta este suficient ca rudele sa 'un ;ina sa neutralizeze p'rin atitudinea lor acest avantaj 91, in general, sa nu manifeste nici 0 ostilitate cu privire la erorturile mediculni. Dill' -clt ,d'e greu de ob~inl.lt Sl11t acste lllcruri F'ire:~;te, 11U \let-i intirzia S3. va da~i seama in ce masura succesul sau insuccesul tratamentului depinde de mediu1 social ;;i de nivclul cultural al familier. Oa1'e nu gasiti ca toate acestea nu ne prea dau 0 idee inalta despre eficienta psihanalizei ca metoda terapeutica, chiar dad'! majoritatea i11succeselor noastre nudepind docH de factori exteriori? Prietenii psihanalizei m-auconsiliat sa opun 0 statistica a suceese10r colectiei de insuccese care ni se repro$cazi'i. N-am acceptat Am argurnentat, 111 sprijinul refuzului meu, cfi 0 statistica este lipslEt de valoilfc atund clnd elementele pecare Ie juxtapune nn sint destul de comparabile, iar cazurite de afectiuni nevrotice supl_1se tratamentului psihanalitic diiere'l, intr-adevar, din diverse puncte de vedere. In aiara de aceasta, interva1u1 d'2 de care am Ii putut tine seama estc prea scud en sa putem afirma cIi avem de-a face cu vindecari durabile, iar in multe cazuri nu ne-am putea hazard a sa afirmam nimic in acest sens. Aeeste din UlTna cazuri sint ace1ea ale persoanelor care l$i tainuiesc boala, ea I?i tratamentul, "01 a caror vindecare trebuie sa fie de asemenea tinuta in secret. Dar ,ceea 'ce 111-a determinat, mai pres us de orice ait co~siderent, sa l1U tin cant de acest sfat, este experienta pe care 0 am in legatura eu maniera irationali'i In care 5e cOl1xporta oamenii in chestiunile referitoare la te1'apeutica~i in 1egatura cu slabele posibilitati de a-I convinge eu argumente He ele extrase din viata 'Ii din ohservatie. 0 noutatc terapeutid ~.~te ac~eptata ~~al~ cu entuz~asm. zgomotos, cum a fast c37u1 primei injec'VII en tuberCUllIla efectuata de r::och, sat! ell 0 neirlcrcd~re dezolanta,
I

362

a rost cazul vaccinului cu adevarat binefacator a1 lui Jenner 5), ~i astazi mai are adversari de neimpacat. Psihanaliza sa izbea de 0 :JreiudecatEl vEldita. Daca ne refeream 1a vindecarea unui caz dificil, n1 se ~'i;pundea: aceasta nu dovede~te nimic, pentru ca 1a ora c:ceasta pa::~':mtul dumneavoastra ar fi fost sanatoschiar sl farEI trabmentul ofer1t. ::::c dad 0 bolnava, care parcursese patru ciclU:ri maniaco-depresive :'ii, it: Umpul unei pauze consecutive melancoliei, a fost sUPUStunui trata=n~nt psihanalitic, ca apoi, dupa trei saptamini, sa Inceapa' 0 nona ?'2:rioada de manie, atunci toti membrii familiei, aproba~i de 0 inaWi 3cm.itate mcxlical[l chemata pentru consultatie, f?i-auexprimat convineel aceasta noua criza nu putea fi dedt consecinta tratamentului Nimic de fi'icut impotriva prejudec:'itilor. Trebuie de a:'iteptat, ::'\slud timpul sa Ie nimiceasca. Vine ;;i ziua in care aceia;;i aameni ginaltfe1, de la 0 zi la aita, in 1egatura Cll aceleaf?i lucruri. Dar de ce Y~-3U gindit ;;i ieri cum. glndesc astazi ? Atlt pentru noi, elt :;;i pentru ei, 2ste un rnister impenetrabiJ.
::''-:11:1

::':;['8

Se poate totu;;i ea prejudecata

impotriva terapeuticii

analitice sa

fie pe cale de a regresa,. 0 dovada In acest sens constituind-o difuziunea c0ntinu:J. a teoriilor psihanalitice ,;>iere;;terea, in unele tad, a nun:u'irului ;ie medici care practicc't psihanaliza. Pe dnd eram t1ni'lr medic, am cJ.cercurile medicale intlmpinau. tratamehtul prin sugestie cu acela')i val de indignare eu Care "rezonabilii" de astdzi }J'sihcll'lalizR. D(}r~ in cali tate de agent terapeut.ic~ 11ip11-otis111Ul .ntl .~;l-a tinut prol11isiunea facutii la 111Ceput. Noi, psiha11ali~tii~trebuic S3 'A18sOCOti111 rn.ostenitorii s~1ilegithni si 11U l1itanl in.cura-jclrile si toate :2xDlicatiile teor~tice pcntru care Ii siIitem indatorati. Pre]udecatile care 38 repro~eaz;'i psihanalizei se redue, in fond, la aeele Em.omene pasagere de exagerarea eonflictelor in cazul unoI' analize cxeeutate ell , s~u i~ltrerup~e. bruse. Ac~m, dnd. 9titi cum. n: COr:'portam ~no! de OOHUVl, putetl Judeca daca efortunle noast1'e smt Cie natura sa C2uzeze prejudicii ireparabile. Desigur, analiza se preteaza la tot de abuzuri, ia1' transferu1 constituie un mijloc deosebit de primejdios in miini~e unui med~c necon~tii~cios. D~r cin~ cunoa9tc' un mijlo; sa.n un p1'oceaeu te1'apeutlc care sa fIe la adapost ne acest abuz? ea sa fk~ instr!1rncllt ,de f11sal1ato~ire, U11 bistJlriu trebuie sa taie. L""rnincheiat sLfar[l a dori sa fac uz de un artificiu oratoric. VElvoi -spune ca, rcgretind, recunose toate lacunele lectiilor pe care Ie-ati 8udis.t. Regref mai ales faptul de a va i fagaduit adesea sa revin asu]Jr~ 'c~l:c1rei tcme pc cal'e am atins-o in treacat :;;i de a nu-mi fi tinut faQadin cauza orientarii 1uate de expunerea mea. :lVi-am incu!U211tat :'icl V'} initi2z intr-o materie aflata inca in plina dezvoltare, inca foarte voind 5-0 rezum, insa;;i expunerea mea a dcvenit lacunara. 01'1am adunat toate materialele in vederea und concluzii pe C,:E'8 m-am a.btinut s:-o .fo~mulez eu .insumi. I?ar ~nu a~1. .ambitia .sa fae din o.unmeavoasrra speclClll~n; am dont doar sa va clanflC anmmte lucruri S.3~ stinlulez. va
*'

6) Ed w a l' d J e n n e r (1749-1823), medic englez care a_ demonstrat ca ino~ ,:l3.rea ia am a vaccinei vitelor produce imunitate ata de variola. JVIetoda sa de vEc.:inare preventiva a pern1is corl1baterea epidefuiilor de pvarsat negrlx;;, adevarat 'i1'La.5'el In BuroiJa secoiului al XVIII-lea. (Nota tri1d.).

363

_PRELEGRI

DE PSIHAN.lLIZl

PRELEGEREA INTII i)
Nu mie Imi revine m0ritul - daca existEi v1'eunu1 - de a fi adus pe lume psihanaliza 2). N-am participat 1a p1'ime1e ei inceputuri. Eram Inca student, absorbit de pregatirea ultimelor me1e examene, cind un medic din Viena, dr. J 0 s e p h B r e u e r 3), a aplicat pentru prima data tl,cest procedeu In tratamentul unei fete isterice (prin anii 1880-1882). Ded 5e euvine sa ne ocupam in primu1 rind de istoria aeestei bolnave 9i de aceea a tratamentului ei. Aeeste date se gasesc :in detaliu in Stlidii asupm isteriei 4). Dar inainte de aceasta, inca 0 observatie. Am aflat, nu fara satisfactie, di majoritatea aseultatorilor mei nu sint mediei. Sa nu va temeti ea este necesara 0 fonnatie medicala spre a-mi urmari expunerea. Vom strabate 0 parte de drum :in tovara9ia medicilorj 111S3. 11U vom '111tirzia sa ne despartim de ei, spre a urma pe dr. B re u e l' pe 0 cale eu totul originala. Eo1nava doctoru1ui Breuer era 0 fata in v'lrsta de douazeci si unu de ani, foarte inteligenta, care in cursul celor doi ani de hoala a manifestat o serie de tulburari fizice 9i mintale, mai multsau mai putin grave. Ea p1'ezenta 0 paralizie a eelor doua extremitati din dreapta, insotite de
1) In septembrie 1909, - S. Freud a tinut 0 serie de cinci expuneri despre psihanaliza In fata unui auditoriu american, la Clark University, VJorcester, statuI Massachusetts, cu prilejul sarbatoririi a doua decenii de existenta a acestei institutii de Invatamfnt. Expunerile au fost publicate mai Intii _in American Journal of Psychology, iar In 1910, eu titlul Uber Psychoanalyse, fntr-un voluma5 editat de Franz Deuticke Verlag, Leipzig, Wien. Slnt precedate de 0 dedicatie pentru psihologul $i pedagogul american G. S t a nl e y H a II, stralucit discipolal lui \V i I h elm \N u n d t, Intemeietor41 psihologiei experimentale. Prima prelegere se cleschide cu dteva cuvinte adresate de Freud publicului din "Lumea Noua". (Nota

tract.)
2) Intr-o nota adaugaUi de S. Freud In 1923, se face 0 trimitere la lucra"ea Zur Geschicht"e -del'psychoanalytischen Bewegung, aparut initial in Jahrbuch del' PsychoanaZ-yse, Ed. VI, inclusa apoi fn acela$i volum de opere complete in care se gaSe$te $i Uber Psychoanalyse (Gesammelte Schriften, viertel' Band, Internation:aler Psychoanalytischer Verlag, Leipzig, Wien, Zurich, 1924; volumul al XII-lea care cuprinde, Intre altele, Neue Folge del' Vol'lcsungen zur Eint:ihl'ung in die Psychoanalyse, scriere capitala pentru intelegerea "ultimului cuvInt" al psihanalizei freudiene, a aparut In anul 1934). (Nota trad.). 3) Dr. J 0 s e f B l' e u e r, nasc. 1842; membru corespondent al Academiei de $tiinte, CU110scut pentru lucrarile sale asupra respiratiei $i fiziologiei aparatului vestibular (simtul echilibrului). !,) -Studien -uber Hysteric, "\Nien, 1895. 4. Aufl, 1922 (euprinse in vol. I al operelor complete). Fragmente din capitolele scrise de mine Val' aparea in traducere engleza,la New York, sub semnatura dr. A. A. B rill (Selected papers .on Hysteria and other Psychoneurosis by S. Freud, Nr. 4 al "Nervous and Mental Disease Monograph Series", New York, Third enlarged edition 1920).

367

anestezie 5); din dud in cind aceea,?i afectiune cuprindea ~i membrele din partea stinga ; in afara de aceasta, 0 tulburare a mi~ci.irilor oCl.llare ~i perturbari multiple ale capaciti'itii vizuale ;dificultate de mentinere a pozitiei capului; tuse nervoasa accentuati'l, dezgust pentru oriee fel de aliment ,?i, timp de mai nlUlte saptamini, neputin1,;a de a bea, in ciuda setei mistuitoare. Mai prezenta 9i 0 alterare a functiilor linlbajuIui, neputlnd nki vorbi 9i nid intelege limb. sa materna. In sfifi~it, era predispusa la stari de "absenta\"stari de confuzie, delir, alter are a intregii personalitati. Toate acestea sint tulburiiri carora va trebui sa Ie acorclam toata atentia. Pare firesc sa presupuneti, chiar fara sa fiti medici, ca simptome ca aeelea peeare Ie-am enumerat 11edezvaluie oafccti1.me grava, probabil a creierului, afectiune care ofera pre a putine sperante pentru 0 insi'inato~ire ~i care, fara indoiala, Val' duee rapid la moa1'i8. Totu,?i mcdicii 'lor sustine ca, intr-o multime de cazuri aparent 1a fe>! de grave, putem formula un pronostic ITlai favorabil. Cind simptome de acest gen se intilnesc la 0 femeie tfnara, ale card orga11einterne esentiale (inima, rinichi), sint intru totul normale, insa care a suferit violente traume afective, ,?i cl11d aceste simptome se desLl,?ORraintr-un fel capricios ~i nea~teptat, medieii sint lini~titi. 1ntr-adevar, ei recunosc ca in acest caz este vorba nu de 0 vatamare organica a creierului, ci de acea stare bizar{: :;;imisterioasa careia inca medidi greci ii dadeau muncIe de isterie, stare capabila sa simuleze un intreg ansamblu de tulburari grave, dar care nu pune viata in perieol ,?i care lasa speranta unei vindedri complete. Nu totdeauna este usor sa se deosebeasca 0 asHe1 de isterie de 0 afectiune organica gravEl.'!nsa pe noi nu ne intereseaza aici cum se stabile:;;te diagnosticul diferential. Sa notam, pur 9i simplu, ca acest caz al tinerei fete a lui B r e u e l' este dintre acelea pe care nici un medic priceput nu va ezita sa-1 diagnosticheze ca ist2rie. Trebuie sa precizam. aid ca simptomele bolii au aparut in vreme ce fata acorda ingrijiri taEi.lui ei venerat (in cursu1 unei boli care avea sa-i aduca moartea) ~i ca propria ei boala a silit-o sa renunte 1a accste ingrijirL Informatiile precedente epuizeaza tot ceea ce ne-ar putea relata medicii cu privire la cazul care 11eintereseaza. A venit momentul s3,-i parasim, deoarece nu trebuie sa ne inchipuim ea s-a facut mare lucru in directia vindecarii, daca s-a substituit diagnosticul de isterie aceluia de afec~iune organica cerebrali't. Arta medicali'! este eel mai adesea la fel de neputincioasa, aUt Intr-un caz, cit ,?i in ce1alalt. in alternativa in care este vorba de isterie, medicul nu are nimic altceva mai bun de fi'icut dedt sa lase bunei naturi grija de a asigura restabilirea, pe care el se SQcoatein drept 5-0 pronosticheze 6).. Dad!. diagnostioul de ist&ie 11 intereseaza prea putin pe bolnav, in schimb n intereseaza indeaproape pe medic. Atitudinea acestuia este eu totu1 alta fata de isteric dedt fata de un bolnav suferincl din punet de vedere organic. El nu acorcla celui dintii acelai)i inte,res ca celvi din urma, deoarece suferinta sa este mai putin gnJVa, in ciuda aparentelor.
5) "mit UnernpfincIlichkeit" (= eu pierderea sensibilitatii) 111 textul original. (Nota tract.). $tiu cii aceasta afirmatie 11U mai este exacta astazi, dar ea ern in perioada a':1terioara anului 1380, pe care 0 avem in vedere. Daea de atunci lucrurile S-ilU sehimbat, cercetaFile carora Ie schitez aici istoria au contribuit in buna masma la aceasta sehimbare..
U)

368

III scu ..:rta

:ia nu mtam ca medicnI, in timpul stndiilor sale, a invatat de exemplu ir.. cazUi'ile de apoplexie sau de tumori sa-$i reprezinte mai mult sau mat putin exact cauzele simptomelor organioe. DimpotrivEt, in prezen1ia ciuHteniilor isteriei, iltiinta sa, cuno$tintele saleanatomlce, fiziologiere ~; patologice il lasa suspendat in aer. El nu poate intelge isteria, este ornpetent in fata e1. Ceea ce nu poate sa-ti placa nicidecum, daca inalt{l despre valoarea propriei tale $tiinte. Istericii pierd, a$aeL8t', sinipatia medicu1ui, care li considera oa pe ni$te fiinte care inoaloa 9tiin~ei medicale, privindu-i oa pe ni$te eretici in c0111paratiecu dreptcredincio$ii. El Ii crede capabili .de toate relele posibile, Ii aouza de exagenre $i de simulare intentionala $i ii pedepse$te retragindu-Ie intere3ul sau. Dr. B r e u e r, insEt, nu s-a con1portat in felnl acesb cu pacienta sa. eu toate ca la inoeput era incapabil sa-;;i aline bolnava, nu i-a refuzat nid bunavointa, niei interesul san. Neindoios di sarolna i-a fostw;>matade renmroabilele calitati spirituale ~i de oaracterul feitei. SImpatia ou care e1 a inceput 3-0 observe i-a ingaduit sa-i fie de ajutor
"I'vre1112.

obser"\'-at C2 in. starile sale de absenta, de alterarc ..

Dsi11ica inso~-

swe2ninC!

c{mfuzie, bolnava avea obiceiul sa n;uTmU~'eciteva "ouvinte care sa so refere 1a preoeupari intime. Medioul Ie-a not at 9i, adudnd b~.jnava in stare de hipnoza, Ie-a repetat, euvint eu cuvint, sperind oa astfel sa declan$eze gindurile care 0 framintau. BolnClva C3.V.l in $1 prime a InEiiraintimplarile 'ii a reproduce fenomenele psi11ioe a existen~a 0 tradaser~. euvintele disparate mul'murate in starile ei ~~:~e absent-a. Brau fa11tezii 'I) de 0 adinca tristete, adesea chiar de 0 anurnita frumusete poetica - noi le-amdenumit reverii ---, avind ca de plecare situatia unei tinere fete care statea 1a capamul taUUui e1 b~'-JL'lav-.DUIJ8. ce rostea 0 serie de astfel de fan;tezii, ea 52 aTata eliben'_::" readusa la 0 viata psihica normala. Ameliorarea, care dura mat ore, c1ispaxea in ?iua urmatoare, spre a face 10e unei noi ." >, , t~ I' r 1 1 ' sta~l 0.2 aosen~~ care e~'~ supnm~ a, ~n a.ce?>?lIe , ~e repr?uucerea ve~'bahi a unol' n01 fantezll. Era nemdolelmc laptul ca tranSlOrmarea pSlh1';::3 :manifestatEi in timpul starilor de absenta era 0 consecinta aexciproduse de aceste fantasme de 0 intensa tonalitaite afectiva. Insa~i care -- fapt bizar - in acel stadiu a1 bolli sale nu vorbea intelegea dedt limba engleza, diidu acestui gen nou de tratament denurn.irea de talking cure 8) sau, in .gluma, ii mai spunea $i chimnef/

L~

f);.

S~a observat curind, co. din Intlmplare, ca 0 asemenea "curatire" a suflBtU.lui inse11111a al mult dedt indepartarea pasagera a tulburarii m psi.hke care rena;;tea rara Incetare. De asemenea, simptomele dispareau a:u:?ci cll~d, ,in st<:re de, hipnoza, bolna:ra ~$i amintea, ~uprinsa _de vadlta emotle, In ce unpre]urare s-au mal1lfestat pentru pnlTla oara aceste simptame. "Era 0 vara eanieulara :;;i bolnava suferea mult de setej in snrs-it, rar;'i a putea arata motivul, deodata Ii fusese eu neputinta sa mal 02:1. Ea putea apnea paharul cu apa muIt dorit, insR de. indata ce
q Fantezie
==

scene, intlmpliirl -traite


S}

activitate

de bolnavi ca realitate. (Nota trad.).

psinica

productiva,

avind

drept

continut

iluagini,

:I:

CU.nl 'verbala, (Nota trad~). CUTiHirca cu;;ului de c,iltre hornar. (Nota trad.).

24 - d. 4cH

369

atingea eu buzele, n respingea ca 0 hidrofoba. Evident, in timpul acelor cUeva secunde ea se gasea in stare de absel1\l't. Nu se hrblla decit eu fructe, spre a-liii astimpara setea care 0 ehinuia. Aceasta duy,a de vreo 9ase saptanuni, cind, intr-o zi, fiind hipnotizata, ea se pEnse de guvernantcr engleza, pe care n-o putea suferi. Povesti apoi, cu toate semnele unui mare dezgust, ca a intrat in camera guvernantei, iar catelu:;;ul acesteia, un aE.imal oribil, se adapase dintr-un pahal'. Din politete, ea nu facuse niCi un fel de observatie. TerlninindLH?i povestil'ea, . manifesta un aeces defurie, pe care pina atunci :,?i-o retinnse. Apoi ceru sa bea, bau mults. aps. far a retinere 9i se trezi din hipnoza eu paharu11a gura: Tulburarea a dispal'ut asHel pentru totdeauna" 10). Sa poposim putin asupra aeesteiexperien1ie. Nimeni inca nu Eicclse sa dispara in aeest mod un simptom de isterie :'?inu pMnmsese aUt de aditio in intelegerea eauze10r sale. Ce descoperire p11na de consecb~e, as::el daea majoritatea unor asemenea simptome arputea fi 3up1'i111ate B l' eu e r nu crut.a .niai un dort spre a proba faptul ;;i studiase sistematic patogeneza altor simptome morbide inca $i mai grave. Constata ca, in aproape fiecare caz, simptomele emu, ca sa zicem a.'?a, reziduuri ale unor traid intens emotive pe care, din acest 111OtiV, Ie-am noi denumit mai tirzin traurnatisme psihice. Caracterul lor p;1rticular se explics. prin legatura eu scena traumatizanta care Ie provocase. D-~rpa expresia eonsaerata, simptomele erau determinate de scenele in raVirt eu care ele reprezentau reziduurile mnezice, a~a incH nu mai era ne" cesar sa se vacta in ele efecte arbitrare 9i enigmatice ale nevrozei. Tow,?i, contral' celor ee ne-am fi a~teptat, simpt01nul nu rezulta intotdeauna dintr-un singur eveniment, oi, de cele mai m.ulte od, din kafUmatisme lTm1tiple, adesea analoage $i repetate. In consecinta, trebJia .sa reprodueem in mod eronologic tot aeest lant de amintiri patogene, insE\.1nt1'-o ordine inversata, cea din m'ma la ineeput, :,?iprima la sfir.~it. Era cu neputinta sa se ajunga la primu1 traumatism, aclesea eel mai profund, dad. se trecea peste verigile intermediare. Desigur, doriti M aIte exemp1e de simptorrie isterice, in afara generat de dezgustu1 de a vedeaun dine bind dintr~un pahar. lnsa, pentru a ramine credincios programului meu, ma voi margini 1a foarte putine exemple. B r 8 u e r relata di tu1burarile vizuale alebolnavei sale se raportacLl1a urmatoarele imprejurs.ri: "Bolnava, eu ochii In lac:rirni, era a;;ezatii linga patul tabilui sau, dnd acesta 0 intreba deodata dt e CE'asul.Lacrimile 0 impiediqau sa vada limpede; eu un efo1't, ea aduse ceasul foarte aproape de oehi $i cadranul i se paru nespus de rnare (macropsie $i strabism convergent) ; apoi ea S8 sili sa-$i retina lacrirnHe, pentr1.l ea bolnavul sa nu i Ie observe" 11). Sa subliniem ea toate aceste impres}i patogene datan din perioada in care ea se o0upa de tatal iDolnay. "lnt1'-O noapte ea se trezi, extrem de nelini$tita, deoarece bo1navul avea febra mare, :,?iea era in oolmea incordarii, cad se R$tepta sosirea unni chirurg de la Viena, penh'll 0 operatie. Mama sa nn era aeasEl.; Anna se afla a~ezata 1a capatiiul bolnavului, eu bratul drept sprijinit de spatarul scaunului. Cazu 1ntr-o stare de visare 0U oehU deschisi 81 vazu ea un $arpe negru ie:;;ea din perete ~i se aprvpia de- bolna~< c:a s8.-1 mu;;te. (Este foarte probabil ea in paji$tea dindaratul easei 5e gaJ

10) Gp. cit., p. 31. il} Studi~n Hber Hysterie,

ed. a!l-a, p. 26.

370

~erpi care deja 0 inspaimintase1'a pe bolnav[l ~i Ii furni=2.5e1';'teme de ha~ucinatie). Voi sa alunge lighioana, dar era ca parailzata; bratul drept, atlrnat de spiitarul scaunului, "adormise", adlea ::-2 afla intr-o stare de anestezie ~i de pareza $i, de indata ce ea :;:;r-ivi,degetele se transforn1ara in $erpi~ori ell capete de mort (un:;;biUe). Desigur c[\ a H\cut sfortari sa alunge $arpele cu mina dreapta paralizata, ~i asHel anestezia ~i paralizia S-3U asociat 1a halucinatia eu ~arpe1e. Cind acesta disparu, ea voi, plina de teama, sa spuna 0 rugadune, dar nu putu rosti nici 0 vorb~i, in nid 0 limba, pina cind, in cele din urma ea nu putu vorbi dedt l'eamintinclu-$i 0 poezie pent:ru copii in engleze$te, ~;;ide atuncl se putu gindi $i ruga in aceasta limba" 12). Amintirea acestei scene, sub. hipnoz-ii, c1use la clisparitia anchilozei paralitice a bratu1ui drept, existenta de la inceputul bolii, $i toto data puse capat tI'a,tamentului. Cind, multi ani mai tiI'ziu, am inceput s[\ apHc propriilor mei bolnavi metoda de corcetare lid de tratament a lui Breuer, experientele mele au fost in Clcord ell ale sale. o doamna in V1rst;'!,de aproximativ 40 de ani av,ea un tic, un 5t1'aniu plescait de limba, care se producea in starile de agitatie fara Vreo caudl evidenia. Ticul i$i avea originea in dou;, intlmplari dHerite, care aveau comun faptul ca, printr-un soi de contradictie, ea recursese la acest plescait ink-un l11:Olnent in care dorea Cll ardoaretocmai sa nu tu1bure lini9tea: 0 data, pentru a TIu-'ii trezi copilul bolnav, care, - in sfil't?it adormise, iar aIta data, Cll prilejul unei p1imbari eu trasura, facutj impreuna cu ambii copii, spre a nu speria cali ingroziti de 0 furtuna ::i). Dau acest exemplu dintre multe altele ce pot fi gc'isite in Stucliileasu]Jra isteriei H). Putem, in linii generale, sa rezumarn cele expuse mai inainte in urmatoarea foI'mul[\: istericii SUfei'l1 din ccwza reminiscentelor. Simptornele lor sint, la drept vorbind, reziduuI'i :;;isimboluri comeh1orative ale unor evenimente psihice (tralJmatice). 0 comparatie eu simboluri comemol'ative din alte domenii ne va permite sa aprofundam intelegerea acestei simbolistici. J\Ionumentele eLl care impodobim marile noastre o1'a:;;e 5int simbo1uri comemorative de acela9i gen. Astfel,. vizitind Londra, in fata uneia din cele nBi n"13.1'i ari a ora:;;ului, veti gasi 0 co1oana gog Charing Cross. In secolul a1 XIII-lea, unul tiC?1 bogat decorata: dintre batdnii regi plantageneti; care conducea la oatedrala Westminster corpul prea iubitei sale regine Eleonora, a I'idicat crud gotice Ia 10cu1 fiecarei stationari unde skriul fusese depus la pamint, iar Clwring Cross este eel din urma, monument care trehula sa perpetueze amintirea acestui cortegi:.l funebru 1,,). 1ntr-o aHa parte a ora:;,ului, nu departe de London Bridge, veti observa 0 coloana l110dernii, foarte inaIta, care se cheama The JIonurnent. Ea trebuie sa eVOce amintirea marelui incendiu care a izbucnit acol0 in apropiere, in ann1 1666, distrl1gind 0 111al'e l~arte din ora~. ~~ceste 111Dnlll1Tenteslnt ~i ele nsim1~) Stu.diert
i:,)

sea:'l realmente

'nber Hysteri-e.

ed. a oi-a. D. 30.

Op. cd . 4 Aufl., )J. 43~i p. 45.. , H) 0 yersiune in limba engleza a acestei dirti, imbogiitita eu unele studii ulterioare asupra isteriei, a aparut 1a New Yotk, sub ingrijirea dr. A. B r i 11. 1;,) Sau mai degraba restaurarea ulterioara a acestui monument. Dupa cum mi-a comunicat d 1'. E. Jon e s, denumirea Charing Cross 15r are originea in expresia 11'ancez8. Chere reine (:-= scun1pa regina).
371

boluri comemorative"; ea ,?i sinlptcrnele isterice ~i compara~ia pare indreDtiitita pillii aiei. Ce ati sDune inS2t de un 10cuito1' al Lonc1rei care, ast~zi 'inca, s-ar opri eUljrin; de mihni1'e in rata monumentului care aminte$te de eonvoiul funeral' a1 reginei Eleonora, in loc de a se ocupa de afacerile sale actua1e eu graba pe care a cel' conclitiile moderne ale muncii, sau de a se bucura de actual", lln[rrd fermecZltoare regind care d Ii cucereste astazi inima ? Sau ce ati S1)U11ee lm altul care ar incepe S2\ plingA in fata "Monumentului" 'cm'~ evoci', dezClstrul ora,?ului 5tri',bunilor sai, in vrerne ce acest ora,? ci renuscut demult din propria-I cenusa si straluceste astazi mai mindru ea o1'icind? Istericii si eeilalti nevr~tid se eOl11p~rtaea aC2'?ti d::;i Inndcnezi din neve1'osimilt~l nostr{l exemplu. Nu numai c[l ei 1:;;iarllintesc de 1n'lirnpE11'i lurcroase demult c consumate, ci sint inca enlOtiol1al de acestea; 2i nu se pot descatu~a de trecut ~i, din pricina acestuia, neglijeaza realitatea ,?i pl'ezentu1. Aceasta fixatie a vieW mintale la traumatismele patogene este unul din caraderele cele mai importante S1, Dl'actic. din celeinai sen1nificative ale nevrozei. Gindindu-vii 1a boinava lu1 :s r e u e r, 1mi veti aduce 0 obiectie care, desigur, este plallzibilfl. T'o3.te tral.l1118.tisn1-ele aCEstei fete data.Ll dill 1)2rioada in care ea

semnele amintirli care au persistst despT2 boaia ;;;i moarted tatiilui ei. Faptul de a pastra aUt de vie ITlerncria disparutuluL ,?i aceasta la putin
ti111p cb.lpa moartea

i~i il1~grijea tattJ. lJ.olllav


l-ui, Tl}..l are, fix-ate

:;;i

sinlpt0111ele

ei 111J.S111.1decit

\Tei;l Sl)U.112,

rlin1ic

pat-ologie;
psi11ic-{~

di111potriva,
1111

este un proces afediv cu tolul nony;?], Vi''',aprob bucuros : 1a bolnava


1lli

extraordinar. In aite cazLU'i,insa, ca depilcEi in eazlll ticl11u1pe care tratat en ,?i ale oa1'ui cauze 52 situau la cincisprezece $i la zece ani in treout, se vede limpede ca aplecare spre ce a fost aclinicar. are un caraoter net patologic. Probabil CEl $1 bolnava lui :STeuer a1' fi aratat aceastasubordonare, daci'i nu s-ar fi supus tratamentului catGriic 16) la putina vreme dupa aparit1a simptom,elor. Nu am vorbit pini'i aiel de simptmne ist:erice dedt referindu-rie b leg:lturile lor' eu biografia bolnavilor. Avem insa dc luat in s2am2 dol factori observati de :s l' e 1),'2 r 51 care 1'12 VOl' face sa s2sizElmnrocesul imbolnavirii ';:;:i l di5paritiei bolli. Sa sublirtiem Inaiintil falYtul a ca bolnava Iui BrellCT, ill toate situatiile pntogene, trebuia SEH;,i epr~ime r o puternica emotic, in loc sa se descarce pe dUe afective obic,;l1uite, prin cuvinte $i actiuni. Cu prilejul maruntului incident reerlto1' la ciinele guvernantel sale, ea ii'i-a reprilm~t oriee expresie a unui meTe dez; in timp ce veghea la capatih',l tatalui, ve,?nica ei preocupJ.I'e era sfi nulase bolnavul sa observe nimic din angoasa $i din dure,roasa ei stare sufleteasca. Cind, mai tirziu, reproduse aceleasi scene in fata medicului ei, emotia refula.ta alEda'll\ rehwie eu 0 viol~nt[l fara pr~edent, l?a :;;i cum ea ar Ii mentinut-o intactsl in tot acest interval de timp. Intr,-adevar, simptol111Jlcpxe supraviei;uise acelor scene prezenta 0 cre~t~::'l'e in intensitate pe masur{, ce medicul se straduia tot mai mult si'i-i aescopere cauza. spre a dispare de indata ce aceasta a fost compIet dezviHuit3.. Pe de aitaparte, ,'i-a putut constata c[t evocarea scenei in prezenta medicului raminea fari'i efect dadi, dintr-un motiv oarecare,
fi;)

B-r e

'1.1

e r,

gind1..1rile

de traunlatisll1ele

all l1injic

Kathartische
bolnavului

Behandlurlf/

= terauie

catartic8 .. metoda

psihoterapie

-care

pernlite

descarcarea '-'afectelor '-patogene. (Nota trad.).

372

-=..:::c,stavea loc fara. a fi insotita de emotie, de "afecte'~. In l11'odV1a tocl11'aide soarta acesto1' afecte, de mobilitatea 1m depindeau aUt ::;:;ala, cit $i 1'estabilirea sanatiltii. Se poate astfel admite di pacientul s-a imbolnavit din cauza emotiei declan~ate de 0 situatie patogena, emotie care nu s-a putut expdma in mod normal $i care, astfel, a ,;};nas "blocata". Aceste afecte bloca:te au 0 soar,ta dubla. Uneori ele p21'sista caatare ~i i~i fac simtita p1'esiunea asupm intr,egii vieti bioc, pentru care reprezinta 0 sUTsi'ipermanenta de iritare. Alteori ele 52 tran5fo1'mE1 procese anormale somatice de excitatie san de inhibitie, in C:lre nu reprezinta altceva dedt simptomele nevrozei. E5te ceea ce am :1:lmit noi "convcrsiunea isterica" 17). In viata norm:ala, 0 anumitii can:itate din energia n08.str8. afectiva este intrebuintata pentru excitatia corporalii, producind manifestEtrile expresive aLe emotiilor, eunos.cute de noi toti. Isteda de conversiune nu este altceva dedt 0 expresie a unoI' emotH .exagerate, tl'aduse prin Inijloace insolite. Daca apa unui riu se scurge pe doua cana1u1'i, unul din ele 5e va 1'ev3.1'S8. indata ce pe de celalalt curentul de apa va 'intimpina un obstacol. Dupa cum vedeti, sIntem pe punctul de a ajunge 1a 0 teorle pur ps1hologlca a isteriei, tE-Qrie 111care TIed acordar11 -pri1hll.l locpTocesuJui afecobliga sa acorclam, in oaractiv. 0 a doua observatie a L,i 131'2 1.1 erne teri2Jarea proceselor lTlOrbide, 0 metre importantii sti"trilor de con9tiinta. Bolnava lui 13r e ue r prezenta, alMen'j de starea sa nonnala, stari suflete~ti 11TLlltiple, stari de abse11t-a, de C011fu.zie, schim-bari de caracter. lI1 starea normaEi ea nn 9tia nimic despI'e aceste scene patogene 9i de 1'apo1'turile lor cu. sirnptornele ; ea Ie uitase san nn Ie punea in Telatie en maIadia eL Clnd era llipnotizata, trebuia sa se f302, maTi efOl'turi pentrn a-I reactualiza in lI121Y10rie ace,ste scell~:~ iar tr:}'\'{lli~cJl tIe rean1intire sUl~):rirl1a simptomele. Ne-am in mare :ncurc:',2urain privinta interpre<tarii acestei constatari~ dac~\ rezultatele 9i eXperi111el1tarea hilJ'ilDzei n:u ne-ar fi indicat drnmul de clrm.at. Studil'l fenomen21or hipnotice ne-a obit;nuit cu concepti a stral'ie ca, in TlLil ,;;i acela$i individ, pot exista mai multe grupari de fenomen2 destul de independente pentru ca unele sa nu ,,9tie ni111ic(;de celel:cl.te. Cazuri de acest :5el, numite de "clubla con9tiinta" 18), ocazional S2 pot prezenta in mod spontan obs,:'rvatiei. Daca, intr-o atare dedublare a peirsona1itiitii, eon$tiinta rEimine constant legaiii de una cUntre stari, atunci aceasta este nnmita stare psihica conf}tientii, numindu-se incon$tienta cea care rihnine separata de aceasta. Fenomennl ounoscut sub numele de sugestie posthipnotkii, in care un ordin clai in cursul hipnozei eSte adus la indeplinire mal t1rziu, in starea normala $i cu oricepret, ne oie1'a 0 imagine excelenta despre influent a pe care starea con9tienta 0 poate suferi din partea inconEltientului, 9i tccmai avind in vedere acest model putem noi intelege fenomende constat ate in isterie. Breuer s-a hotarlt sa admiti'! co. simptomele isterice ar Ii provocate in cursul starilor suflete~ti spe
17) Kont:ersionshysterie = isteria de conversiune, forma de isteriecare constii in transpunerea unui conflict psihic In simptome somatice. (Nota trad.). 13) "double conscience" in textul freudian. Expresia Incetatenita este aceea de "dubla personalitate". in realitate s-a demonstrat existenta, la unul !ii aceIa!ii individ, in cazuri patologice, a unor multiple personaliti'tti, pe dnd unii considera ca este vOTbade un "artefact" psihologic. (Nota trad.).

373

dale, pe care el Ie denumea hipnoide 10). Excitatiile care se produc in stilri hipnoide de acest fel devin wior patogene, deoarece in aceasta 5ituatie fin gasesc conditiile necesare realizarii lor normale. Ia na~tere atunci acest prod us neobi$l1uit care este simptol11ul ~i care patrunde in viata psihica nOlI'malaintocmai ca un corp strain, eu aUt mai nmlt eu cit subieetul nu are $tiinta de cauza raului sau. Acolo uncle este un simptom, este 91 amnezie, im gol, 0 lacuna in memorie iii, dad, reu~im. sa umplem aceasta lacuna, suprimam prin aceasta simptomul insu~i. IVIIi tem ca aceasta parte a exp\.:nerii mele nn va est2 preaclara .. insa ingi'iduitori. Este vorba de puncte .noi de vedere iii dificile, pe care este ell neputinta poatB sa Ie p1'ezentam m:ai pe inteles, eel putin hipnoicle s-a pent1'u moment. Dealtfel ipoteza breueriana a stdrilor aratat a fi tncomoda $i superfluEl, ~i psihanaliza de azi a abandonat~o. Veti afla mai tirziu tot ceea ce s-a mai descoperit in spatele starilor hipnoide ale lui Breuer. Avceti fa1'a indoiaU't, f?ipebuna dreptate, impresia ea cercetarile 1ui Breuer nu j)uteau oferi declt 0 teorie incomnleta 91 0 explicatie deficitara a faptelor observate, dar teoriile perfect~ nu cad din eer 1/iati avceatot dreptul s8.-1suspectat;i pe omul care, inca de la inceputul observatiilor sale, v-ar prezenta 0 te01'ie fara cusur, CU fatuI dep8.vir$ita. 0 astfe1 de teorie n-ar Ii dedt produsul speculatiei, $i nu rodul unei explorari obieetive a realiUitii.
..,

ID) Hypnoider ZustQlid = stare hipnotica, stare psihidi in care continuturile constiintei nu intra dedt putin sau deloe in relatii asociative ell restul vietii mintale: (Nota tracl.) ..

PRELEGEREA A DOUA
Cam in \Temea in care B l' e u e l' pradica a sa "talking cure", maesC h arc 0 t '19icontinua, la dinica Salpetriere, dip Paris, cercetarile asupra isteriei, care trebuia sa coaduca La 0 noua concepti,e asupra acestei nev"Toze.Rezu1tatul La care a ajuns el nu er:a pe atunci cunoscut 1a Viena. Cind '1nsi'l,un deceniu mai tirziu, B r e u e r 9i cu mine am public at comunkarea noastra preliminara. asupra mecanismului psihic a1 fenomenelor isterice, inspirata din efectele tratamentulL\i catartic a1 prlmei bolnave a lui Breuer, noi ne gaseam din plin subinfluenta cer- ~ cetarilor lui C h arc 0 t. Am considerat atunci dificultati1e psihice 1) ale bolnavilor n09tri drept echivalente ale traumatismelor psihice earora Ch are 0 t Ie stabilise rolul in de;terminislIml paraliziHor isterice. Ipoteza starilor hipnoide a lui B l' e u e r nu este dedt un ecou al experientelor profesorului francez referitoare 1a producerea, sub hipnoza, a unoI' .paralizii int.t:'utatul asemani'itoare eu paraliziile traumatice. Ilus tru 1 clinician, caruia i-am fost elev in anii 1885-86, eta p1'ea putin inclinat spre conceptme psiho1ogice. Oel care a inoe1'oat sa analizeze indeaproape procesele psihice ale iste1'iei a fost discipolul sau d Pie r l' e J a net, iar noi urmamexemplul sau 2), fi'lJC'lndin dedublarea psihica ~i din disocierea pe1'sonalitatii pivotul co11.ceptieinoastre. Teoria lui J a 11e t se sprijina pe dodrinele admise in F1'anya in legatura eu robl erediti'itii 9i a1 degenerescentei in privinta originii balilar. Dupa acest aut or, isteria este 0 forma de alterare degenerativa a sistemului nervos, care se manifesta printr-o slabiciune congenitala a sintezi psihice. lata ce intelege e1 prin aceasta; istericii a1' fi dintru ineeput incapabili de a mentine unitatea vietH sufleteilti in diversitatea ei, de tmde ar rezulta tendinta de disocie,re miniala. Daca '1mi permiteti 0 compa;ratie banala, e 1nsa clara, istedcu1 1ui J a 11. t ne sugereaza imiaginea unei femei pli'iplnde care iese pen<tru a-ili face Gump8!r,aturile 9i se in:toaroe aoasa '1ncarcata de 0 multime de cutii ili pachete. Da1' cele doua m.Uni 9i zece degete nu-i ajung pentru a cuprinde cum trebuie tot acest morman, ~i iata ca un pachet cade 1a pamint. Ea se apleaca sa-l ridice, insa cac1ealtul.$i a9a in continuare .. Exista, totu9i, fapte care nu se incadreazi'i prea bine in aceasti'i teorie acceptata a slabiciunii mintale a istericilor, deoareee', la isterici, in afara de une1e capacit2cti care diminueaza, pot fi observate altele carecresc, ca
1) 2)

Aceasta recunoa'itere lipsita de echivoc, care dealtfel nu este unica, ar fi trebuit sa tran'ieze qdata pentru totdeauna disputa surda dintre Pie r r e J a net ~i F r e ud. Psihologul francez a continuat Insa pipa la moarte, staruind Intr-o mare eware, sa-l trateze pe F I' e u d .ca pe un imitator lipsit de reCUno'itinta. (Nota tract.). 375

"die pathogenen Erlebnisse" in textul originill. (Nota trad.).

. ~i cum al' fi vorba de 0 compensal'e. De exemplu, in ilcea perioada in. ere bolnava lui B l' e u e l' i:;;iuitase limba materna, ca ~i pe Toate celelalte, eu exeeptia englezei, ea ajunsese sa siapineasca aceasta limba aUt de bine incH putea, dadi i se punea in miini 0 carte de limba germ3na, sa. fad pe lac 0 traducel'e a ei in limbaengleza, curgatoare ~i rara CUSHr 3). Cind, ulterior,aITl luat pe cont propriu continuarea cercetarilOT incepute de. B r e u e T, curind ini-am format 0 pi'irere diferita asupra orIginii disocierii isterice (dedublarea con~tiintei). a asHel de divergenta decisivE. trebuia sa s;e producam mod necesar, intrucit eu n-am pornit,.ca Janet, de 1a experimente de laborator, ci de la preocupari EJi tradanii terapeutic:e. s Ceca ce ma interesa inainte de toate, erau cerinte1e prCletidi. Tr2tamcntu1 catarctic,. aplicat de B r e u e r, cerea ca inainte de toate bolnE;vul sa :fie cufundat i11'tr-ohipnoza profunda, d00arece numai in starea hip::oticiJ.ajungea la cuno8.;;terea acelor raporturi patogene care ii scapau in ,,1a-. rea normaL'S Or, eu nu agream hipnoza, care este un procec1eu capTicios .. ~i are in ea ceva mistic. Cind insa am constatat ca, in ciuda tuturo:r efc::turilor me1e, nu putearD aduce in stare de hipnoza dedt un mic Lt'mar dintre bolnavii mei, In-am hoti:irit sa abandonez acest procedeu 9i sa aplic in mod independent tratamentul catartic. Cum nu puteam t1'2,1"lScUntle pune dupa bunul nreu plae starile psihice ale ce101'rnai pacientii mei, am facutincercarea de a actiona lasindu-i pe in starea lor norn-rala. Parea, la prima vedere, 0 intreprinde'['e nesEibuiHi:;;i
fara E;ansa

de reu$lta. Era 'varba

S[l'

afli de la bolna\!

CE:'\:-ace nin12Dl

nu EJUa cu aUt mai putin e1. Cum sa Ii SlY:TatIa un asemenea lucru ? ;;i 1\11-amamintit atunci de 0 experienta bizara :;;i'instructiva pe care am V8ZUt-Ola Be r n h e i m, la Nancy; Be r n h e i m ne artibse di persoane1e pe care Ie ac1usese in strea de somnambulism hipnotic $i pe care ie determinase S8. savirgeasca in aceasta stare diverse acte, 111.1 pierduse1'a dedt in" mod aparent amintirea a ceea ce ei vazuser[l ~i traisera sub hipnoza $i ca era cu putinta sa Ie t1'ezim in ei aceste 3.Inintiri in tbnp ce persoane1e respective revenisera 1a stare a normaEi. Daca, odata trezite din somnambulism, Ie inkebi ce s-a petrecut,~ aceste perso,nw pretind la inceput ca nu $tiu nimic, in58. daca nu cedezi, dac:"lIe iei din scurt, daca Ie asiguri di i~i pot aminti, atunci amintirile dispi'irut2 reapar negre$it. Procedez in aoe18.;;imod cu bo1navii mei. Dadi pretindeau 1a un moment aat ca nu stiu nimic. eu sustineam ca ei stiu si-i asipuram Cd nu aveau dedt sa vorbeasca si ~a amintil'ea ce Ie va'veni in minte exact in clipa in care Ie ~voipune mjna pe frLll1te,va Ii. cea cautata. In felu1 acesta am izbutit, ara a utiliza hipnoza, sa aflu de 1a bolnavi tot ce trebuia spre a stabili legatura intre scene1e patogene uitate ~i simptomele care reprezentau reziduu.ri1e acestora. Dar acesta era un urocedeu trudnic si extenuant prin durata sa neputindu-se impune co.teh~ica definitiv8... Totu~i, n-am parasit-o ara a fi acumulat observatii si far a sa fi tras concluzjj decisive. Mi-am confirmat asHel faprtul ca ~mintirile uitate nu dispar, ea ele apm'tin bolnavilor;;i slnt gata sa S2 actJualizeze, asodate cu ceea ce e1 $tiu inca. Exista insa 0 f0'rta care Ie impiedica sa devina con;;tiente. Existenta acestei forte poate fi considerata ca sigura, deoal1ece incercam senzatia efortului atunci cind, in contradictie cu ea, cautam sa
3) Este aici una din acele ciudatenii ale afaziilor, de care speciali;;tii uu se mai arata surprin;;i. (Nota trad.).

376

aducem 'in cOl1:'?tiintabolnavilor amintirile incon:;;tiente. Aeeasta ferta, care mentine starea morbida, 0 simtim ca pe 0 rezistentii opusa de bolnav. Teem'li pe 2e28.sHi idee de rezistenta mi-am' 'inte111eiat E'U conceptia proeeselor psihice 'in cazul isteriei. .Suprimarea aeestei rezistente s-a aratat a Ii indispensabila pentn.l restabilirea' boh1Clvului. In functie de mecanismult insanato;;irii ne putem face 0 idee foarte exacta despre moclul in care s-a instalat boa1a. Acelea$i forte care acum 5e' opun reintegrarii in con'?tiinti'i aelementului uitat, cu siguranta ea, in momentul traumatismului, au provo.eat uitarea, expulzind din con$tient incidentele patogene. /I.m denumit rejulCii'e acest proces presupus de mine ,?i I-am considel'at 0. proba a existentei de netagadu'it a rezistentei. Ne mai putem insa pune 1ntrebari in legi'ltU1'2 eu natura acestor si cu conditiile refularii, in care noi recunoastem astazi mecanismul patogen 0.1'isteriei. 0 eercetare comparativa a' situatiilor patogene, prisma invatamintelor trase din tratamentul cataractic ne pe1'mite .sa 1'aspundem acestor intrebGri. !n toate cazurile observate se canstatiS. ca care' a intrat int:r-o acuta bolnavul a resin:tit 0 dorinta imperioa5a, opozitie cualte aspiratii ale individului $i care este ineompatibila -eu exigentiele-' etice ~i estetice ale pers,oarre-i. Urn1eaza llrl scurt conflicrt ~i, ca deznodar111nt al c:cestei Illpte interioare, dDril1ta illconlpatibilB. 'devine obiedul 1'e1.1la1'ii,este iZf50nitii in aara constiintei 5i uitata. Deoarece reprezentarea acestei dorin'~e este inconciliabil~ eu '"cui" bolnavului, refularea se p!rodllce S1Jb actill11ea u_nOT forte leg-ate d'c c:erinte rnoI'lale, sau. de aWl natura, din partea individului. Aceeptarea dorintei inconciliabile sau prelungirea conflictului ar fi provocat a alterare graVEl; refularea evlta aeeasta alter are ;;:iasHel ea apare ca un niijloc de protectie a persollalitatii. 1\'1a '\loi limita la exp-Ul12rea llnui sin.gllI' caz, in care C011,ditiile ~i 'utilitatea refu1arii slnt destul de clar dezvalu.ite. eu toate acestea, avind in vedere scapi1l pe care mi-lpropun. ehim':;;i ac~st caz trjehuie sa-1 0 tlnara fata 9i-a rezum, lasind de-o parte ipoteze importante. pierdut recent tatsl bbit eu duio$ie, dupa ce a participat 10. ingrijirea 1u~ - situat~e. ,~naloaga eu aceea a. bo}navei 1ui. B r.e u e r. Sora sa mal mare mo.l'lundu-se, ea iu cupnnsa de 0 slmpatle deo-'sebIta pentru cumnatul el, simta.mint pe care ca 9i-1 manifesto. sub masca unei simple afectiuni intre rude. CUrInd, insa, sora cazubolnava ~i rrruyi, p'2 clnd tInaI'a rl0astra Ilata f?i l1Tarna ei lipseall die acas,3.. Ele. fUra. rechemate in graba, fara a Ii in intregime inormate O'U privire la durerosul eveniment. Cind tina.ra noastra fatil ajuDse la capatiiul surorii moarte, in eo. jncolti, pentru 0 c1ipa, 0 idee ce s-o.1' exprin"la cam sigur ca aceasta a$a : Clcwn el este Ziber $i ma ]Joette lUCl in cCisa.torie. idee, care tracla in con~tiinta tinerei fete dragostea puternicape care 0 nutrea, illcon~tiel1tt pentru cu:rnY-ll~tl11 ei~;a re\"oltat-o :?i c; nurn3.id~~'clt reftl12ta. Ea se irnbolna:vi la rlndu-i~ prezentlll.cl In_grijoratcare .sirtlptOYl1e isterice f?i, cind a IDceput tratameIITul., .se clo,\Tedl ca uitase ell tGtul SC2DCl din fata catafalcului surorli sale, ca ~i sentin1011t-tJ.l de l.l:riJ. 91 cgoj_srrrGl care pusesera sta.p'inire pe dinsa. Ea 9i Ie rea,rinti in cursul tratamentului 9i reprod.use acest incident patogen Insotindu-l de semnele eelei mai vlolente emotii ,?i asHel 9i-a recapatat sanatatea. Vai iIustra procesul refularii si 1'elatia so. necesarec eu rezistenta. prin- t:r-o eomparatie grosiera, inspirata de 'situatia in care ne gasin~ ~oi 'in U10mentu1 de fata. Presupuneti ca in sala de conferinte, in rindul audi-

ar

-toriului metl calm ~i alent, 5e gas~te totu:;;i un individ care ma deranjeaza prin rlsetele sale impertinente, pdn palavrageala sa, sau prin faptul ,di bate din piciGare. VGi declara ca in acest fel nu mai pot continua conferinta. Acestea fiind zise, citiva barbati vigurosi S8 VOl" ridica si, dupa 0 ~curta lupta" Val' da scandalagiu1 pe' U9a afal:{!.El va fi in fel~ll acesta "refulat" :;;ien imi voi putea continua prelegerea. Dar,pentru ca iulburarea sa nu se mai repete, -In cazul ca expulzatul ar mai Incerca sa reintre In sala,' persoande care mi-au venit in ajutor 'lor baricada U9a eu scaunele lor, aIcatuind asUel un fel de .,rezistenta", dupa refularea 'Care a avut loco Dadi, acum, tTanspunem pe plan psihie E\'enimentele din exemp~ul nastr'll, daea spunem ca sala de conferinye este "con:;;tientul",. iar vestibulul "incon:;;tientul", ne fiiuriu1 a destul de buna imagine a proce~ului refuEirii. Tocmai prin aceasta difera conceptia noastrii de aceea a lui Janet. Pentru noi, disoderea psihiea nu rezuWi dintr-o inaptitudine innascuta pentru sinteza a aparatu1ui psihic. Noi a explid'un in mod dinamic prin .cGDflictula dGua forte psihioe, vedenl1n ea rezultatul unei revolte active a doua structuri psihice, con;;tientul 9i incon:;;tientul, una contra celeilalte. Aceasta conceptie nona ridica multe probleme noi. AsUel, confliotele psihiCe sint designr foarte frecvente, dar"eul" cautE\.sa se apere contra amintirilDr pembile, fara a mal provoea insa tot aUtea disocieri psihice. A0adar, sintem sillti sa admitem. ca ~i alte conditii sint Decesare spre a 5e determina 0 disociere in cazul dec1an!?arii unui conflict. Ccnsin~t cu -Loatasinceritatea e21ipoteza refula.rii nu constituie ultimul cuvint, ci doar inceputul unei teorii psihologiee. Cum InsB nu putem progl'esa dedt pas eu pas, prin urmare trebuie sa ni se dea timp sa ne aprofundam cuno:;;tintele :;;isa ne des2lVir,?im eonceptia .. Sa ne pazlm, deasemenea, de aincerca interpretarea cazului tinerei paciente a Iui B l' '2 U e r em ajutorul teorlei refularii. Cazul acestei bolnave nu se preteaza la aceasta, deoarece datele au fost obtinute prin intermediul. hipnozei. Numai inli'iturind hipnoza pl..ltem canstata rezistentelei refu1arile f?ine putem forma 0 DepDezentare exacta despre fenomenul patogen real. In hipnoza rezistenya Yl!U S2 distinge claro Ea face accesibil 'un anumit domenin psihic. eu toate acestea, hipnoza accentueaza rezistenta 1a granitelie acestiLlidomeniu, ridicind un adevaral zid de fortareata care face ca restul sa devina inaborrclabil. Rezultatul cel mai pretias la care ne-a eonclus' Gbservatia lui Breuer este descoperirea legaturii 'dintre simptome en evenimente1e' patogene sau il'aumatismele psihice, iar acum. oblir:atia noastra este sa interpretam toate acestea, din punctnl de veclere a( t~oriei refu.larii. La prima privire, fntr-adevar, nu vedem cum am putea ajunge de la refulare 1a formarea simptomelor. Dar, in lac de a ma 1ansa intr-o deductie tecretica complicata, voi relua aid eomparatia noastra de mai sus privirid refularea. Este mai mull ea sig'1,1r s: indepartarea seanc1alagiului care tuloura conferinta c :;;ipostarea de santinelein fata u:;;ii, nu au rezolvat problema. Se poate foarte bine i'ntimpla ca expulzatiul, inrMt aeum $i extrem de brutal, sa provoace inca dezordine. E adevarat ca e1 nu rnai este in salEi, ca. ne-a scutit de prezenta sa, de ri81-11au zeflemitor, de eomentariile sale faeute s eu vooe tare. InlS3, in aIte privinte. reiularea a ramas ine,ficllce, diei, iata, expulzatu1 face afar a un vacarm insnportabil, striga, bate eu pumnii in U$8. :;;i tulbura astfel conf,erinta mult mai mult decit prin conduita Ini neeuviincioasa de mai inainte. In aceste conditii, 8.1' fi bine ca respee378

tatu1 pl'e;;edinte 0.1adlmarii4) sa-~i astUne roIUl de mediator $i de pacificator. El va diseuta eu personajul recalcitrant, apoi 5e va adresa auditor11or 9i Ie va propune sa-l1o.se sa intre, luiTl.dasupra sa go.rantarea unei comhJ~te'mal rezonabHe. eu autoritatea sa, pre.;;edintele va decide suprimarea refu1arii, iar lini9tea $i pacea VOl' fi reintronate. lata 0 imagine destul de fide1a a sarcinii care Ii revine medicului in tratamentu1 psihanalitic a1 nevrozelor. Sa ne exprimam acum in termeni di1;ecti: exo.menul altoI' bolnavi isterici 9i alaltor nevrotici ne-a dat convingerea ca ace:;;tia n-au reu:;;it 8a-9i refuleze ideeo. de care se leaga dorinta lor insuportabila. Ce-i drept, e1 au izgonit-o din CC}11,;;tiinta, memoria lor, $i in aparenta s-au crutat din de 0 multime de suferint,e, in80 dorinta l'efulata continua sa subziste in incontient, ea plnde$te ocazie de a se manifesta $i clJrlnd reapare la lumina, dar deghiz,ata in ai')o.fel incit este de nerecunoscut; en aIte cuvinte, ldeea refulata ,este inlocuita in con9tiinti:ide 0 alta care-i serve9te drept substitut, drept ersatz, $i la care vin sa S2 atai'leze toate impresiile de indlspozitie pe care Ie credeam indepartate prin refu1are. Acest substitut al ideii refulate - simptoinul - este protejat contra noHor atacuri din partea "euIui" ~i, in lac de un scurt conflict, inter vine acum 0 suferinta permanenta. Alaturi de semnele de desfiglIDare, simptomul ofera, '!ntr-un fel sau aituI, un rest de asemanare cu ideea refuiata care Ii sUi 10.origine. Procedeul formatiilor substitutive 5) 5e tradeaza. in cursu1 tratamentului psihanalitical bolnClvului, $i pentru vindecaxe este necesar ca simptomul sa fie redus prin acelea:;;l nlijloace 1a ideea r2fulata. Daca ajungem sa reintegraIn in- acti':itatea psihica con~tienta ceea ee este refulat - ceea ce presupune depa!'iirea unoi' rezistente considerabile -, ahmci conflictui psihic generat de aeeasta reintegl1are, $i pe care bo1navul voia s;",-1evite, poate gasi, sub indrumarea medioului,o solut,ie mai buna dedi aceea a rdfdlallii. Au lc\c multe asem.enea regIa!!:'ieficienue, care due conflictul ::;inevroza 10.un Enal feTicH. Uneori, bolnavul convine d\ 1'1-3. avut dreptate s3.-$i refuleze dorinta patogena ~i e1 0 acoepta in intTeg1111e. in parte; aUeori, dorint,a insa;;i este dirijata spre un scop mai sau elevat :;;i,din acest motiv, mai p0.t,in expus 1a critica (ceea oe se nume9te sublinw)'e), sau se recunoa~teci'i era drept sa se respinga dorin~a, dar se inlocuie:;;te meeanismulaut0111Rtic, ded deficitiar, a1 refularii, printr-o judecata de condamnare morraEi f:'i,cuta eu ajutoru1 eelor mai inalte instante spirituale ale omului; seobt,ine 0 stapinire de sine con:;;tienta. Imi eel' scuze de ann fi descris intr-o manieri?, mai clara ;;1mai inteligibil principalele puncte de vedere ale metodei de tratament numite 3stazi psihanalizci. Difioultatile nu t,in nl.tmai de nontatea subiectului. Care este natura insuportabilelor dorinte, care, 'in ciuda refularii, pot inca sa 5e faca auzite din straJundul inccn$tientului, in ce conclitii subiec.dve sau constitutive e:;;u.eaz2i. refnlarea, formindu-se un substHut sau un
sirnptolTI;-toatc: aCEstea Ie YOll1 exan1ina In C011tirruare. *

"unser vereh,ter Preisident Dr. Stanley Hall" in. textul lui Freud. (Nota tract.) Ersatzbilung =: formatie substitutiva, proces psihic prin care un continut ~ncon~tient este inlocuit de un altul dupa anumite reguli de asociere. (Nota trad.)
4) 5)

379

PRELEGEREA

A TRElA

III ~ICOiIClS. De' aceea 1118. \/ad azi obligat

".. r~u tot?eauna

este u~or sa ey~prin1i ad2\-'~lrlll~rnai ales chId trebuie


S~lcorectez 0 eroare

sa

sa-'VirsitE~

in prelegerea anterioara. V-am re12tat ci'l atunci cinel. renuntind' la, hipnoza, cautam sa reinviem amintirile pre tins uitate pc' care SUbiEctUJ Ie po ate avea despre originea boHi sale, cerindu-i sa ne sDun:l tot ceea ce Ji trece prin minte, prima idee care apare '5e raporteazfl dupii cum mci-a dovedit-o experienta - la acele amintiri. Aceasta nu este illsa Intotdeauna ~devarat. Nu am prezentat lllcrurile atit de simplu, decit spre 8 i concis. In realitate, r;;inumai 1a inceput, 0 simpH'. insistenta, 0 presi':J.l1c din pa1'tea mea era de ajuns spre a face sa 2p21'a F\-erjIEentu1 uitat, Dadl se sti'iruia inacest procedeu, desigur eft idcile apilreau in continua1'e, insa era foa1'te indoieinica corespondent a lor reaE, eLl evenirnentul . C8.11tat : ele pareau sa n1..1 aiba nici 0 legat1.1I'B. ~i.cesta 9i, dealtfel, cl1ia: bolna\:ii le respingeau ca fiind nelJotrivite. ,Starnirlta TIll n1ai era dE~nid un sprijin f,'i puteam regreta inca 0 data C3. am renlmtat 1a hipr10ZRo Pus 111 111Clircatura, ffi-anl ~ran1ponat de 1111 l)I'incil)ill a c~irui legitilnitate ~tiintifica a fast deInonstrata E1Sd tirzill de catre prietenL1I mel:lC. G. J u n g 9i elevii sai din ZUrich. Trebuie sa arat ea uneori este f021'te Io1ositor sa ai principii. Personal mi-am geut 0 par ere 2xce1ent2. despre rigoarea determinismului proceselor psihiee. Nu-mi putearil imagina eEl o.idee care tlsneste spontan in constii11ta llnui bol11a\T~ 111aiales 0 idee declansata de ~o:neel1trarea atentiei acestL~ia pu.tea fi eu totul arbitra:ra 9i fara'1'aport eu reprezentarea uitata, pe care voiam s-o regashn. Cii nu era identica eu aeeasta, faptu1 se expJicil satisfaeator prin situatia psihologicS. pe care 0 impliea. La bolnavul aflat sub tratament actionau doua forte, una contra celeilalte : mai intii efortul sau vo1untar de' a aduee in constiintii lucrurile uitate, ins a aflatc in stare de Iatenta in in eon;;tientui si'iu', iar pe de alti'i parte rezistenta pe care v-am desdris-o ;;i care S0 opune trecerii in c0119tiinta a elementelor refu1ate sau a derivatelor lor I). Daca aceastii rezistenta este nula sau foarte slaba, faptul uitat devine con9tient fara a S2 desfigura ; eram ded autorizati sa admitem ca deform area e1ementu1ui cautat este eu atlt mai mare cucit opozitia fat a de conytientizare~) era 9i ea mai mare. Deci ideea care se p1'ezenta in IYllntea bolnavului, in locul aceleia eautate, Iua ea Insa$i na$tere ca un simptom. Era un substitut, nou, artificial f,'i efemer a1 elementului 1'efulat ~;i cal'eii semana cu atit mai putin eu cit deformarea sa, sub influent a rezistentei, era mai mare. Totu$i, trebuia sa existe aid 0 anumiti'i asemanare eu elementul cautat, data fiind natura sa de simptom $i, daC8;
C1.1

1) 2)

"oder seiner Abkommlinge" in textul original. (Nota tract.). "das Bewusstwerden" in textul original. (Nota trad.).

380

nn era prca puternica, trebuia sa fie eu putinta sa ghicim, eu. ideilor spontane, nceunoscutul care se eschiva. Ideea care apare ~:: mlnfea bolnavului este, in raporteu elemcntul refulat, ca 0 aluzie,. ::a exprimare a acestuia intr-o vorbire inclirecta. Cur;OCt)temin viata psihica normaEl situatii analoagc, c,,{re due la :re:zultate asemanatoare. Este eazul cuvintului de svirit J). Problemele psihanaJitice m-au obligat sa m3. ocup, in aces!: fel, de elahorarea vGd:}eide duh. Sa v6 dan un singnr asernenea exemplu, dealtfel in limba Se poveste)te' ea doi eomercianti prea putin scrupulo$i, reu$ind mina P(:> 0 mare avere prin speculatii neoneste, faceau eforh.lri de in societatea buna. Considerara dcci foarte nimerit ea, intre comande nif,;te portrete la un pictor foarte eunoscut, pliitin- , scump. Cei cloi speculanti organizara a mare serata spre a-$iputea face admirate costisitoarele tablouri si ei insisi ciHauzira 1)e un critic de arb'!. influent in fata acelui rierete diI~ salon, 'l{nde portret~le erau a~ezate altul. Criticul privi indelung 10.ce1e daua partrete, apoi clatina ~;ic:urnar Ii lipsit eeva, ~i se margini sa Intrebe, aratind spatiul cele doua taolaud : w4nd where is the Savior ?"j). S-a rlS
111U.lt1a (3.cca5t~l
IYlUla,

a c2~rei se111nificat-ie vren1 s-o analizJ.ln. E\Ti-

volt 5;5, spuna : "Slnteti doi ti1hari, ca aceia intre care a 1S1)S Cristos". El, totu$i, Il-a spus-a. A spus altceva ce, 1a pare cu totul dud at, de neinteles, tara legatura cn situatia Nu intirziem, insa, sa desh19im in aceasta exclamatie a criticuI.Ln ct.c art5. 0 expresia dispretu1ui si.'m.Ea tine locul unei injurii, are S.C2E:2,?i val08rE',aceea9i semnificatie ; Ii estc substitutul. , nn putcm impinge prea departe paralela naastra intre eazu1 dull .'?ial asociatiilor furnizate de ci'itre pacientii n09tri, dar in trc'buic sa subliniem identitatea care se constata intre motia Ul1ui cuvint de spirit 9i aceea care face sa ti';)neasca t'7isUi in COl1Eitiinta olnavilor in cursul dialogului psihanab i~~c, De ce. oan." criticd nastru nu si-a exprimat deschis gindul fata de cL: l1ctl:ebnicf ? Pentru ea, aUiturl de dorinta sa de a 12-0 spune \Terde m :3.~.~, D.supra sa.'?i puternice motive contraI'iL Nu este lipsit s'i insulti De niste oaHleni al CarOl'invitat esti si care au 1a lOt" servitori ~';l:n~;O$~ eu p~llnnii"tart An~ ar5.!at' r;:1aiIna:n~e 9i can~ scandalacll Sl eel care sfldeaza convenlentew, slnt \:Ira0111C ". Tocmai de ae=eea' eriticul nastru de arta se fere~te de aft expli... ,_ deghizeaza sub forma unei sirnplc aluzii injuria care-i sti'ttea pe lY)z2. Acelw;:i fenomen 5e intimpla, 1a bolnavii no~tri, eu acele ideisubstltut care apar in locul amintirilor uitate ~i pentru care ele nn r2dccit 0 deghizare. ;~': euvine S2, urmam exemp1ul ';)colii din ZLirich (B 1e u 1e r, ;;J un;; ~tc.) ~i, sa nur~in; ,c01!1'plex intregul grup de ~lemente 1'epr2legate 1111preUna $1 111carcate deafect. Daca, pe11trlI a cerceta "lln refulat. Dornim de 1a amintirile pe care bolnavul Ie mai are
Cl
t!,-,,..-.+.
!I.. ',~._,~) r...-

critict'1

C01.

13)

J}

117"itz In original, == spirit. duh] vorba de duh. (Nota trad). Der l:Vitz una seine Beziehung zunz, Urnbewussten, 'vVieuj 19051 3. i\.. ft'j u p. 50 (lucrare cuprinsa In vol. al IX-lea Gesammelte Schriften). :1) nl?IIlutuitorul unde este ?'~; in liulba engleia in original. (Nota tract.). G) nAnspicllLiIC! mit Auslagsung;' ,In textul freudian. (Nota trad.). DeT

'l;

381

Inca, putem reu$i, eu conditia ca el sa ne furnizeze un numar suficient de asociatii libere. Lasam pe bolnav sa vorbeasca cum Ii place, eonfcIm ipotezei noastre dupa care 11imic nu-i poate veni in minte care sa :rJD fie in raport in mod indirect cu complexul cercetat. Poate ca acea~t~L metoda de .deseoperire a elementelor refulate vi se pare anevoioas~l, CL~ toate acestea va pot asigura di este singura practicabila. Adesea se intlmpHi ca aceasta tehnica pare sa esueze: bolnavul 5e opre9te des, ezita 9i pre tin de di nu mai are ce sa comunice, ca abso:-;;;! nimic nu-i mai trece prin minte. Daca intr-adevar situatia ar fi aeeasta. atunci procedeul nostru ar fi impracticabil. 1nsa 0 obser~atie minuticasa ne dovedef?te ca 0 asemenea stagnare a asociatiilor lib ere de fapt nu are Joe. Ele par suspend ate nuinai pentru ca bolnavul retine sausuprima idcea care i-a aparut in minte, sub influenta rezistentelor ce imbrac2 forma unor jl1decati critice. Se evita aceasta dificultate avertizindu-se in prealabH bolnavul si cerl'ndu-i sa nu tina seama de aceasta critica. Tr8buie ca el sa remJl;te complet la oric~ ezitare de acest gen :;;i ,;a spuna tot ce-i trece prin. minte, chiar dadl socoate ca faptul este inexact, in afara de problema, stupid chiar, 9i mai ales daca simte ca Ii este nep12.cut sase opreasca 1a 0 asemenea idee. Dadi se supune acestor reguE, ,ne va procura material care ne va pune pe urmele com.plexului refuJaL ,Aceste idei spontane pc care bolnavlu Ie respinge ca insignifiEiLte" daca el cade sub influent a rezistcntei in lac sa cedeze medicului, reprezinia Intr-un fel, pentru psihanalist, minereul din care el va extrage: metalul pretios orin simole artificii de interpnitare. Daca vrern sa dobindim 0 'idee' provizorfe despre eOl11plexelerefulate de un bolnav, fii.ra a ne preocupa nici de ordinea, nici de raporturile lor, ne vom servi de experimentul asociatiilor imaginat de Jung 7) 9i de e1evii san. Aces!: procedeu lauce psihanalistului tot atitea servicii, eit analiza ealitativEl" chil11istului. Ne putem lipsi de e1 Intratamentul nevrozelor, dar el indispensabil pentru demonstrarea obiectiva a c0l11.p1exelor;;;i studiul psihoze1or, care a fast Intreprins eu atita succes de~coala dm
~ri~. -

Examenu1 ideHor spontane care se prezinta bolnavului, daca e1 e~;te 'supus principalelor reguli ale psihanalizei, nu este singurul tehnic care permite sondarea incol1'7tientului. Alte doua procedee condue la acela:i;i scap : interpretarea viselor :;;iaceea. a erorHor $1 lapsusuriJo:r. Marhlrisesc ca m-am Intrebat daca, In loc de a va da In linii mari {} vedere de ansamblu asupra psihanalizei, n-a:;; fi Hicut mai bine sa va n expus in detaliu interpretareia viselor B). lVI-aoprit de la aceasta un rnotiv pur personal 9i in aparenta secundar. Mi s-:a parut deplasat sa ma prezi:nt ca un "talmaci de vise", mai inainteca dumneavoastra sa 9titi ceva aespre importanta pe care 0 poate avea aeeasta arta consideraUi derizorie ~]; clesueta. Interpretarea viselo1' este, In realitate, magistral a investigfu'ii incoTl9tientului, baza cea mai sigura a cercet.arilor noastre, $i tocmai studiu1 viselor, mai mult ca oricare a1tul, va va convinge de va1021eO' psihanalizei $i va va forma pentru practicarea e1. Cind sint intrebat cum se poate ajunge psihanaJist, raspund: prin studierea propriilor vise,
7)

C. G:

J u n g,

,,) Die TraumcIeutung,

Diagnostischc Assoziationsstudien, voL I, 1906. 1900 (7. Aufl. 1922, lucrare cuprinsa Yn vol. II-In

CJl'iii!'

operelor complete). 382

_-\dversarii nO$tri n..:.auacordat niciodata. interpretarii viselor atentia pe care 0 merita, san au ineereat s-o condamne prin argumentele cele mat superficia1e. Or, dadl se ajunge la rezolvarea problemei visului, celelalte' aspecte pe care Ie rididi psihanaliza nu mai prezinta. nici 0 dificultate. Se euvine sa. nota.m ca. productia noastra. oniriea. nocturna - vise1e seamana indeaproape eu nascocirile care apar in eazul maladiilor psihice. pe de 0 parte, iar pe de alta. parte este compatibila cu deplina sanatate $i eu reveriile din starea de veghe. Nu este deloe paradoxala afirmatia ca aeela care se margine9te sa. se mire de iluziile senzoriale, de ideile bizare $i de modificarile de earaeter "normale" pe care ni Ie ofera visul, in loe sa eaute sa. Ie inteleaga, nu are nici cea lTlai midi 9ansa de a patrunde semnificatia productiilor anormale ale starilor psihice morbide. 'Acestei eategorii de profani pare sa-i apartina asta.zi aproape ioti psihiatrii. Urmati-ma aeum intr~o rapida incursiune in prob1cmatica visului. De obieei, dnd ne gasim in stare de veghe, tratam visu1 eu un dispret eg~l eu aee1a pe care bo1navul 11 are fata de ideile spontane pe care psihanaliza i Ie stirne$te. Noi Ie sortim unei uitari rapide $i complete,. ca $i cum am voi sa ne descoiorosim cit mai repede de aceastEi gra.mada de incoerente. Dispretul nostru vine de 1a caracterul straniu pe care-l imbraca nu numai visele absurde $i stupide, ci $i acelea care nu sint deacest tip. Sila noastra de a ne interesa de visele proprii se expl1ca prin tendinte1e impudice 9i imorale care se manifesta fati$ in unele dintre ele. Antichitatea, se9tie, n-a imparta9it acest dispret, $i inca azi oa111enii simpli manifest a interes fata de vise, carera Ie cer, ca 9i cei vechi, revelarea viitorului. Ma grabesc sa va asigur ca nu voi face apel la credi:n.te mistice spre a umple lacunele euno$tintelor noastre actuale in domeniul visului; dealtfel, eu n-am constatat niciodata fapte care sa-mi confirme natura profetica a vreunui vis. Aceasta nu inseamna ca studiul visului nn ne va rezerva nun1eroase su1'1)1'ize. In primul rind, nu t~ate visele sint pentru eel care viseaza stranii, incomprehensibile ;,;iconfuze. Daca V2. dati osteneala sa examinati visele copiilor mid, incepind de la virsta de un an $i j umatate, Ie veti gasi foarte simple $i U$or de explicat. Copilu1 mic viseaza totdeauna cu privire 1a realizarea dorintelor trezite in e1 in ajun $i ramase nesatisfacute. Nici () arta a ghicitu1ui nu este trebuitoare spre a gasi aceasia solutie simpla. ci estede aiuns sa cunosti doar evenimente1e interioare din ziua precedenta ale cC:pilului.9) An~ avea 0 l'E'zolvare mu1tum.itoare a enigmei daca 5-ar demonstra ea visele adu1tilor nu sint, ca 9i aeelea ale copiilor, dedt 'indeplinirea dorintelor dinajun. Or, tocmai aceasta $i este realitatea ; dificultatile pe care Ie suscita aeest punet de vedere dispar una c'ite una in fata unei analize minutioase. lata prima ;;;icea mai importanta dintre aceste obiectii: visele adultilor au cel mai adesea un continut incomprehensibil ~i nu seamana cltu:;;i de putin cu realizatea unei dorinte. Dar, replieam noi, aceasta este din cauza ea ele au inregistrat 0 desfigurare, odeghizare. Originea lorpsihica este foarte diferita de expresia lor ultima. A~adar, trebuie sa distingem dOURlucruri : pe de a parte, visul a9a cum 11eapare el noua, cum il 2VO9) Hden

Erlebnis,~en.

de;:: [{inacs

om

V"c'Ttag

(T.rQ.u:mtag)"

in textul original
'383

(Nola trad.).

dim dimineata, aUt de vag incH adcsea anevoie 11putem povesti, talmaci in cuvinte. Este ceea co noi vom numi continutul nwnijest ell visului. Pe de aIta parte avem ansamblul ideilor oniTice latente Iii), dcspre care prcsupunem Cd prezideaza visul din strarundul incon:;;tientului. Acest proces de desfigurare este identic cu aeeia care conduce la na;;torea simptomelor iste-rico. Formarea viselor rezultiJ. deci din aeela')i contrast de forte psihice semnalat la for111area sin1Dtomelor. Continutul manifest al viselor este substitutul alterat al ideifor onirice lat~nte si aeeast~l ~lenaturare este opera fortelor unui "eu" care se apara, este r~zultat al rezistentelor care interzie in mod absolut dorintelor incon')tiente saintre in con;;tiinta in stare de veghe. In starea de relax are a somnului, insa, aceste forte au inccl destulaputere spre a impune eel putin impulsurilor 0 masc3. deformatoare. Cel care viseaza nu paate descirra sensul ~viselorsale, dupa cum nid istericul nu poate patrunde raporturile f?i senmifieatia simptOlnelor sale. Spre a ne convinge de existenta ideilar latente ale visului ;;i de adevarul raportului lor cu continutul manifest, trebuie sa ~ facem analiza vise10r, a carei tehnica este aceea:;;i eu tehnica psihanalitica, despre care am $i discutat. Ea consista in a face mai intli complctame'ltc abstractie de aparentele corelatii de elemente 11) oIerite de continutu1 manifest al visului 5)i in straduinta de a descoperi ideile latente, stabilind ce idei spontane declimgeaza fiecare componenVl a visului luata in parte, prin asociatia libera practicata conform regulii de lucru psihanalitice. Aceste .... t .... ,..... ":1"1 l' aSOCla?lprovvoca.~n~ vo~ calauZl In, Clcs.~open~'2a GelLOrmente, aSiacllIn ~ , am vazut ca asoclatllle aeclanf?ate Ge QlVerSele sllnptorne n2-2U condus 1a amintirile inhibate 9i la complexele bolnavului. c\ceste icki onirico latente, care constituie sensu1 profund ~i real al visului. odaEl puse in evidenta,arata elt este de legitim sa se rCdUc2.l iseJe adultului la tipul v de 'vise al copilului. Intr-adevar,este aeum suficient s~'isubstituim "ccntinutului manifest", oricit de bracadabrant, sensnlprofuT}d, autentic'. pentrn ca totul sa 5e clarifice : constatam ca diversele detalii 2Je visului eo:releaZE)~ impresiHe din ziua precedenta, iar ansamb1ul apare ca 0 cn realiza.re a unei dorinte nesatisf8.cute. Contimlcul manifest vi5u1ui, pc care il cunoaf?tetidin aminti1'ile prezente 1a trezirea din somn, poate deci sa eonside1'at ca realiza1'ea deghizata a impulsu'rilor Tefulate. Sa ne proiectam acum privirea asupra modului in care ic1eile lnconi?tiente ak visului se transfigureazi". in "continut manifest". Voi nU111i "travaEu oniric" ansamblul acestui proces. El meritii sa capteze intregul nostru inte1'es teoretic, ;leoareceyom putea studia in legatu1'a eu aceasta, ea in nici 0 alta imprejurare, ee procese psihice neprevs.zute se pot des:"9ura in incoIl9tient sa'll, mai exact, 'intre cele doua sisteme psihice distincte: con$tientul :;;i incon$tientul. Printre aceste procese recent descoperite trebuie sa not<'1mdoua : condensarea ~;;i deplasarea. Travaliul oniriceste un cazparticular de actiune succesiva a unoI' structuri psihice deosebite, cu alte cuvinte ia na9tere dintr-o disodere psihicd. In fazelc sale esentiale, acest travaliu este identic eu travaliul de prelucrare care transforma comp1exele refulate in simptome, in cazul In care refularea
A"1

1.1

:;;ueazi'i.
~,latenten Trall'Tngcclankcn;; in te:\:tul original. (?"~otatract). J~8ch(;'inbaren ;~usaln'!nenhanU der Ele'111enJe" 111 textul origiDaL (~ota trad.),

!:}j

t!}

yeti arata surprin9i descoperind in analiza vis~lor, indeosebt in ale dumneavoastra, importanta pe care 0 dobin_descin dezvoltarea impresiile din primii ani ai copilariei.Tocmai prin vis continua 2Qpilul S~l traiasca in omul adult, eu pa1'ticulari,tatile 5,i do1'intele sale, chiar cu acelea care in viata de mai tirziu au devenit inutile. Adultul provIne doardin copilul ale 'ca1'ui facultati sint cu totul diferite de aptituomului matur normal. Dar cu pretul dtor avataruri, al cHar reful~.d~i sublimari, el care este beneficiarul --, de asemenea, in parte, 5,i vlctima - unei educatii 5,i al unei .culturi atlt dci anevoie dobindite! SElva mai atragatentia asupra faptului ea am mai eonstatat, din viselor, co. incons,tientul se ser:'e9te, mai ales pentru reprezentarea eomplexelor sexuale, de Un anumit simbolism, caI:.euneori variazEl de 13 0 persoana la alta, dar care prezinta 9i tdlSi;\.tUrigenerale s,i se reduce la anumite tipuri de simboluri, as,a cum Ie rekiisim in rnituri f,;l in DE\sme.Dealtfel, mx-i imposibil ca studiul visului sa ne permita sa in~2tegem, la rlndu-le, crc'atiile imaginatier populare. De asemenea, estc ncCeSarSflVa avertizez sa nu va liisati derutati de obieetia e<'iexistentavisclo1' anxioase contrazice concepti a noastrEt CLl privire la vise ca realizari all' dorintelor. Inafara de faptul di visele :.mxioase au n2voie de interpretare inainte de aputea fi judecate, trebucie spus ca anxietatea in general nu tine humai de continutul visului, as,a cum ne inchipuim ne;;tiind ce este anxietatea nevroticilor. AngoRsa este 0 reactie de resplngere pe care "eul" 0 opune doriritelor refulate care au prins putere ~i de aceea prezenta ei in vis este cu totul explicadin moment ce visL)l se afla in slujba indeplinirii acestor dorinte Dupa c).-mivedet,i, studierea visului s-a'r justifica chiar 'Ii prin l~tlmJ':' pe care Ie aduce asupra unor fenomene care altfel ar Ii greu de Tocmai la aceasta legatura logica am ajuns noi datorita tratarTIentului psihanalitic al nevrozelor. Dupa cele relatate pina aid, este de constatat ca interpretarea vise1or, at unci dnd nu devine prea anevoioasa datorita rezistentelol' bolnavului, duce la descoperirea dorine. ascililse ;;i refulate, ca :;;1a complexelor intretinute de acestea. Pot, sa ma refer la a treia grupa de fenomene psihice a- cE,ror cercetcm) beneficiaza de tehnicapsihanalitica. Este yorba de toata aeeasta puzderie de aete ale vieW de toate zilele, pre: care Ie intilnim in mod egal la indivizii normali ea ;;i la nevrotici $i ca.re se, caracterizeaza prin faptul ca nU-$i ating scopul: am putea sa 1e grupam sub numele de aete ratate. De obicei nU li se da niei 0 imporbnt,a.Ne 1'efer1m la fenomenul uitarii inexplicabile (de exemplu uitarea momentana a numelor proprii), lapsus linguae, lapsus calami, erori1e de iectura, stingaciile, pierderea sau spal'gerea unol' obieete etc., toateacele lucruri carora nu lise atribuie in mod obiI$nuit nici 0 eauza psihologica '7isint considerate ca manifestari ale hazardului, urmari ale distract,iei, neatentiei etc .. La acestea se mai adauga adele ,;;i gesturile pe care oamenii Ie savir$esc fara sa observe ;;i, pe bun a dreptate, farasa Ie acorde v1'eo insemnatate psihologica, cum ar fi jocul ma$inal cu obiectele, fre-, donarea unoI' melodii, fringerea degetelQr, 12) palparea propriilor vestminte1:3) $i altele asemanatoare. Aceste faptemarunte, actele Tutate,ca
12) 13)

Zwr Psychopathologie cd. 404

"das Hantieren

am eigenen Korper" in textul original. (Nota trad,),


des Alltagslebeils,
1-905; 10. Aufl. 19:H: 385

25 -

simptomatice ;;i aciele 'intimpWtoare, nu sint chiar aUt de lipsite de insemnatate cum se admite in virtutea unui fel de acord tacit. Ele sint ind\.rcate de sens ~i, tinind seama de situatie, sint lesne de inte1'p1'etat. Astfel se descopera eel ~i ele exprima pulsiuni ~i intentii pe care vrem sa Ie ascundem. fata de prop-ria noa5t1'a con.,;;tiinta san ca 1;;i au izvorul direct in dorintele~i eomplexele refulate, asemanatoare eu eele ale simptomelo1' ~i viselo1'. Putem, ill?adar, sa Ie eonsideram ca simptome, examenul lor atent permitindu-ne 0 mai buna cunoa$tere a vietii noastre psi11iee.Prin ele omul adesea 1$i tradeaza secretele cele' mai intime. Daca sint obi'}nuite $i freevente, chiar $i la oamenii sanato$i care au reu;;it sa~$i refuleze tendintele lor incon$tiente, aceasta se datorE'$te aparentei 101" insignifiante $i ineonsistente. Valoarea lor teoretiea, insa, este mare, pentru ea ne dovedese existent a refu1aI'ii si a formatiunilor substitutive, chiar $i la persoanele sanatoase~ ~ ' . Ati luat aminte' de aeum ca psihanalistul se distinge prin Increderea sa in determinismul vieW psihi~. In ochii suiaceasta nu are nimic neglijabil, arbitrat sau fortuit. EI i!;)iimagineaza 0 cauza specifica acol0 unde, deobicei, nimeni nu se gindc!?te 5-0 presupuna. Mai mult, adesea el face apel la mai muIte cauze, 1a 0 motivatie muItiplii, pentru a explica un fenomen psihic, pe dnd pretinsa.noastra trebuinta innascuta de explicatie cauzala se declara satisfacuta ell punerea in evident.a a unei singure cauze. Heul1i~i acum toate modalita~ile de a deseoperi eeva ee este aSClms, uitat, refulat in viata psihica : studiu1 ideilor spontane care iau na$tcre in spiritul bolnavului prin asociatia libera, acela a1 viselor, al stingaciilor, a1 actelor ratate, al acte10r simptomatice de tot felul, 1a care ad~mgati t;;i aUe fenamene care se produe in timpul tratamentulUipsihanalitic ~i asupra carora va voi face mai tiI'zi.u citeva observatii, atunci cind voi vorbi despre "transfer", $i veti conehid.e impreuna eu mine ca tehnica noastra estc de aeum destul de eficaee pentru a readuee in eontiin~a elementele psihice patagene ~i a inlatura raul provocat de formarea simptomelorsubstitute. Ne felicitam, dg asemenea, pentru faptul ea eforturile noastre terapeutiee au drept nrmare imbogatirea eunoGtintelor teoretice ~supra vietH psihice, a oaITIenilor normali san balni;lvi, este in mod sigur rezultatul aeestei activitati atractive$i avantajoase. Nu-mi dau seama de faptul daca ati avut impresia ca tehnica, a1 carui arsenal I-am descris, este deosebit de difici1a, tnee ma prive~te, ered C21 ea estc absolut adecvata obiectu1ui e( Totut?i, aeeasta tehniea nu este fadIa, ca trebuie inva1;ata, ca !?imetoda hist010giea sau ehirurgieaUi. Poate vii ve1;iarata surprin~i aflind ea noi ne-am infilnit eu aeeasta evaluare 1a 0 mul1;ime de pers08ne din Europa care nu t;;tiunimie despre psihanaliz[l, care nu 0 practica $i care imping ironia pina aeolo incH eel' Sel Ie dove-dim exactitatea rezultatelor noastre. Desigur ca exista printre ace~ti adversari oameni care aItfe1 nu sint straini de gindirea ~tiintifiea ~i care, de exeniplu, nu ar respinge concluziile unar cereetari la microscap pe motiv ca acestea n-ar putea fi confirmate 1a examenul eu oehiul libel' a1 I'espectivului preparatanatomic sau, in orice caz, nu 5-ar pronunta mai inainte de afi cereetat ei in~i~i fenomenul cu ajutorul mieroscopului. Psihanaliza insa, e adevarat, se gase:,;te intr-o situatie speciala, care face ca obtinerea unei aprobari sa fie. mai anevoioasa. In fapt, psihana1istul vrea sa legitimeze la nivelul con:,;tiintei tot ceea ce a fost refu1aL Ori, fieeare dintre noi a refulat multe lucruri, pe care poate ell ~iactele
386

:-'lult chin Ie inabu9im in incon~tientu1nostru. Ded psihanaliza provoaca, 1a aceia care aud vorbindu-se despre ea, aceeai?i rezisten~a pe care 0 provoaca 1a bo1navi. Fara indoiala di de aiei vine opozitia aUt de vie, atit de instinctiva pe care disciplina noastra are daru1 de a 0 stimu1a. Dealtfel, aceasta rezistenta i~i p1.lDemasca opozitiei inte1ectua1e ~i genereaza argumente ana10age acelora pe care noi Ie spulben'im la bolnavii nOi?tricu ajutorul regulii psihanalitice fundamentale H). Exact ca la: ace~'tia, putem constata la adversarii nOi?tri ca rationamentul lor se lasa de regula influentat de considerente afective, de un de 9i tendinta lor la severitate. Vanitatea eon~tiintei, care respinge ell atita dispret visul,. de exemplu, este unul din obstacolele cele mai serioase in intelegerea complexelor incon9tiente. De aeeea este greu sa-i con.vingi pe oameni de realitatea inconi?tientului ~i sa Ie impui 0 noutate care contrazice notiunile ell care s-a acomodat conr;;tiintalor.

H) ,,(ler psychoanalytischen Grundregel", care cere exprimarea, fara nici 0 retinere ~i impotriva oricarui spirit critic, a tot ceea ce-i trece prin minte cuiva, ca incazul bra~nstorming-ului, tehnica de creativitate foarte eficienta, initiata !Ii pusa la punct de psiholol:ul american' A 1-ex F. 0 s b 0 r n. (Nota tract.).

PRELEGEREA A PATRA
Sa vedem acum ce inva1aminte S2 desprind de pe urma procedeelor dorini;ele tehi1iccdescrise mai sus,cu privire la complexele patogene ~i 121 ref111ateale nevroticilor. Prima descoperire 121 care ne conduce psihanaliza este ca, de regula, simptomele morbide sint legate de .viai;a erotica a bolnavuluL Ere ne arata ca imlJulsurile pat ogene sint compone.l1Je instinctuale de natura erotica ~i ne obliga sa luam in considerare mare a insemnatate a tulburarilor ambele scxe. senzualitai;ii 1) In procesul imbolnavirii, 121 8int convinsca nu se accepta cu placere aceast!;lopinie. Chiar savani;ii care se intereseaza de lucrarile mele psihologice inclina sa creada ca eu exagerez contribui;ia etiologica a factorului sexual 2) ~i sint Intrebat de ce alteexcitai;ii psihice nu arprovoca, de asemenea, fenomene de ;refulare :?i de substitui;ie. Le pot ra.spunde : nu neg riimic din punct de vedcre cloctrinal~i nu ma opun nici unui alt fapt, daca experieni;a 11confirma. Experieni;a dovedqte insa ca tendintele de origine nesexualil n11au acela~i 1'01, ca ele pot dteodata sa intareascij. aci;iunea factorilor sexuali, faxa a-i putea inlocui insa vreodata. Nu afirm aiei un postu1at teo1'etic. Cind, ip 1895, am publicat impreuna cu d 1'. J. B l' e u er lucrarea noastra Studii asupra isteriei, Inca nu sustineam aceastEi opinie! A trebuit s-o elobinelim in urma UnOI' numeroase ~i concluelente experieni;e. Unii dintre prietenii ~i partizanii mei cei mai Hdeli 3) au inceput prin a se arata 'cu totu1 neincrezatori in aceastil privinta, pina dnd propriile lor stradanii analitice i-au convins. Comportamentu1 bolnavilor nu permite c.itu~i de pui;in, e adevarat, sa S2 demonstreze justei;ea descoperirii mele. In loc sa ne ajute sa ini;elegem vlata lor sexuala, dimpotriva, ei cauti'i s-o ascunda prin toate mijloacele. In general, oamenii nu sint sinceri in acest domeniu, nu se aratiJ. cu adevarata lor Infai;i~are, ei imbraca 0 manta groasa de ~minciuni, pentru a 0 acoperi, ca ~icum in lumea sexualitai;ii ar i vreme urita. Defapt au dreptate, pentru ca soarele ~;i vintu1 nu sint cit1.1~i e pui;in favorabile d activitiJ.i;iisexuale in societatea contemporana. Intr-adevar, nimeni dintre noi nu~~i poate dezvah.1i intoata libertatea viata sa erotica, fai;a de semenii saL Dar atunci cind padentii incep sa.se obi;muiasca cu trata~ nientul psihana)itic, cinel se shnt in iargul lor, ei leapaela mantaua mincifiaas!;l,~i numai -atunci ei i;;1pot face a parere asupra prob1emei care ne preocupa. Din nefericire, medicii nu sint mai favorizati dedt ceilali;i
1)
2) 3)

"die Storungen derErotik" in textul lui Freud. (Nota trad.). "der se:'Cuellen lVlomente" in textul original. (Nota trad.).
"die die Reise nach Worcester mit mil' qemacht haben" in textul original. '

(Nota trad.).

388

muritori in privin~a manior01 de a aborc1a problcmatica sexuallt{!tii si multi 'dintre ei adopE\ atitudinca, alciituita deopotrivii din pudi~itate ipocrfta ~i din lubricitate, care cstc cea mai raspindita printre oanienii a~a-zi~i "cultivati", in chestiunilede acest fel. S;:,\eontinuam expunerea rezultate10r noastre. Intr-o alta seriede eazuri, cercetarea psihanali!icil reduce simptomele nu la evonimente scxuale,. ci la evenimente traumatiee banale. AGeasia distinetie, 1nsa, pierde ariee importanta, dintr-un mativ diferit. Travaliul analitic necesar pentru explicarca ~i suprimarea unei bolinuse opre~te nicioClata la eV(;;'l1imentele perioadei in care ea s-a declarat, ci Ul'C[1 totdeaunapina la. pubertate ~i pina la prima copilarie a bolnavului. Aici se intilnesc evenimente1e ~i impresiile care au detenninat malo.dia ulte:rioara. Numai descopcrind accste evcninwnte ale copiHiriei se po ate explica sensibilitatca 1a traumatismele de mai tirziuf?i numai readucind in C011J;,tHntaaceste amintiri in general .uitate putem not sa suprimam siinptomelc. Ajungem in Heeasta privinta 1a aceleaf?i rezultatc ca In studierea visclor, adic[t admitem. ca teoria impulsurilor inevitabile $i rdu1ateale copilarieif?i-au canalizat energia spre formarea de simptonJ.e, fdrade carereactia 1a traumatismelc ultcrioare ar i luatun curs normaL Accste puternice' dorinte pulsionale ale copi1u1ui It) eu Ie consider, in general, ca mud de natura sexl:1alil. ,Intrezaresc uirnirea dunme~voastra, dealtfel fireasdi. Deci exista ~. va intrebati - 0 sexualitateinj'antila? CopiEiria nu este mai degraba aeea perioada a vietiidin care lipsei?te eu desavirf?irc un instinct de acest gen ? La aceasta rntrebare, va voi raspunde : nu, instinctul sexual nu patrunde in capii in epoca pubertatii, a!?a cum, dupa evanghelie, diavolul patrunde in scI"aafe. Copilul prezinta de la virsta cea mai fragedil manifestarile acestui instinct. El aduce eu sine aceste tendinte in momentul sosirii pc lume $i toc111ai din ace$ti primi germeni iese, in cursul unci evolutii pline de vicisitudini ~i paTcurgincl etape numeroase, sexualitatea ptOpriu-zisa normala a adultului. Nu este de10c greu s-o constatam. Ceca ee 1mi pare mai putin u;;;oi, este sa nu 0 observam ! Tr~buie, rnai bine zis, 0 anumita dibacie spre a fi orb din acest punet de vedere. Intlm.plarea mi-a adus sub ochi un studiu al unui psiholog american, dr. Sanford Bell 5), care sprijina afirma~iile mele.Lucrarea sa a aparut in A.merican JournaL of Psychology, in 1902. Are drept titlu A preliminary study of the emotion of love betu;een the sexes ~i ajunge laaceh:;a~i conduzii la care am ajuns eu 1n5u111iin luerarea "Drei Abhandlunger zur Sexualtheorie", aparuta trei ani mai tirziu. Autorul spune : The emotion of sex-love ... does not rnake its appearance for the first time at the period of adolescence as has been thought. El a lucrat, a$a cum am spune noi europenii, "in stil american" f?i a _colectat aproape 2500 de obsen:atii pozitivc in cursu 1 unei perioade de 15 ani, 800 fHnd facute chiar de el insufii. In legatura CLl semnele prin care so manifestil aceste tendinte, el 3T3ta: The unprefucliced mind in observing these manifestations in
GJ

del' Kindheit" in textul original.' (Nota trac1.). ::) Textul freudian include ~i unnatoarea fraza 0e circumstanta: "AutoruI ,,'stc membru a1 consi1iu1ui profesora1 al Universitiltii Clark, al aceluia~i institut in al carui spatiu ne gasim noi acum"; a se vedea nota 1 1a pre1egerea intli, in '.'OL1',) .,Wunschregungen
l11u1 de fata.

(Nota tract.).

-~'). limba engleza in textul lui Fr. e u d: "Emotia sexual-erotica nu apare In pentru prima data in cursul adolescentei, cum s~a crezut" (Nota had.).
3.89,

hundreds of couples of children cannot escape referring them to sex origin. The most exacting mind is satisfied when to these observations are added the confessions of those who have as children experienced the enwtion to a marked degree of intensity, and whose memories of childhood are relatively distinct 1). Aceia dintre dumneav08stra care nu, creel '

, in sexualitatea infantila VOl'fi foarte mirati aflind ca, printre aceti capii indragostiti preeoce, un mare numar sint invirsta de numai 3, 4 sau 5 ani. ,Euinsumi am rew;;it, eu putin timp in urmi'i, datorita analizei, unui baiete1 de dnd ani, care suferea de angoasa (analiza a, faeut-o chiar tata! eopilului, respectind regulile) 8) sa obtin 0 imagine destul de eompleta a manifesUirilor somatice ~i a expresiilor psihke ale vietH erotice a eopilu1ui, in unu1 din prime1e sale stadii. Iar dupacite imi amintesc, prietenu1 meu, dr. C: G. J,n n g 9), a tratat eazul unei fetite ~i mai mici t::are, cu acelai prilej ea i pacientu1 meu - na$terea unei surioare - hada aproape ace1ea;;;itendinte senzuale 9i acelea9i dorinte 1;>i comp1exe. Nu ma indoiesc ca va yeti obh,mui eu aceasti'i idee, ciudata Ia prima, vedere, a sexualitatii infantile . .va citezexemplu1 psihiatrului E. B leu I e r din Zurich care, acmn citivci ani, declara in mod public' ca e1 "nu inte1ege in ruptul capului teoriilemele sexuale" icare, dupa aeeea, ca urmare a propriilor sale observatii" a eonfirmat in' toata depli~ ni'itatea sa existenta sexualitatii infantile 10). Daea, .111ajoritatea oamenilor. din rindul medicilor, cit ~i din alt~ categorii, nu VOl'sa auda nirnic despre sexlJalitatea copiilor,faptul e;;te u~or de explicat. Sub presiunea edueatiei, ei au refulat arnintirilereferitoare la propria lor . activitate sexualainfantila .~i nurnai Val' sa clezgroape .aceste .1uenirLEi VOl'ajunge la .0 alta c6nvingere atunci dnd VOl' in cepe sa-~i exploreze,. sa-~i illterpreteze~i sa-o,;i revizuiasea, cu -ajutorul autoanalizei, arnintirile din copilarie. !ncetati, deci, dea .va indoi:;d maidegraba sa privim impreuna cum semanifesta ac.este fenomene din primE ani de viata iJ). Instinctul sexual al copilului este foarte complicat, putindu-sealci distinge numeroase clemente, izvoritc din surse variate. In prinlul rind, el este inca independent de funetia reproducerii, in serviciulcareia se va puneabia mai tlrziu. El serve~te dbaI' .1aprocurarea a tot felul de senzatii placute, pe care noi Ie desemnam Cll numele de plHcere sexuala in baza anumitor analogiL Prindpala sursa de placere sexuala infantila este excitarea 'anumitor parti ale corpului, eleosebit de sensibile, altele decit organele sexuale: gura, anusul, uretra, preeum ~i epidermai alte suprafete sensibile. Aceasta prima f.aza a vietH sexuale infantile, in care individul
7) In limba engleza In textul lui F I' e U d : "Observlnd fara nici 0 prejudecatil aceste manlfestari la 0 suta de copii de sex masculin 51 la 0 suta de copli de sex feminin, nu se poateevita I'educe1'ea 1'especti "elor manifestari la 0 origine sexuala . .5-a1' putea satisface spi1'itul cel mai 1'iguros raportlnd aceste observatii la confesiunile indi \'izilo1' care au cunoscut In copilaria lor acest gen, de emotE eu 0 anumitii intensitate ,:,i ale CarOl' amintir'i sInt relativ precise" (Nota trad.). s) Analyse del' Phobie eines fiinfjiihl'igen Knabcn (Jahrbueh HiI' psychoanalytische und psychopathologische Forschungen, Bd, 1. 1. Halfte, 1909 (lucrare indus a in vol. al VIII-lea al Gesammelte Schriften). ll) "Ihnen in diesem Saale VOl' wenigen Stunclel~"'In tcxtul original (Nota trad.). 10) B 1e u 1c r, SexuelZeAbnormittitcn del' Kinder, Jahrbuch del' Schw('ize~ rischcn OeseUsehaft fUr Schulgesundheitspflege, IX. 1908. 11) Drei Abhandlungen zul' Sexualthcorie, Wien. 1905; 5. Aufl. 1922. Lucrare c',:;l1'insa In vol. a1 V-lea al Gesammelte Scllriften.

390

c:apata.satisfactie prin mijlocirea propriului sau corp, neavind nevoie de vreunintermediar, noi 0 numim, dupa exp1'esia creata de H a v e loc k E 11i s, fazaautoer'otisrnului, iar acele par'i proprii procurarii placedi s.exuale Ie numim zone e1'Ogene. 12) Suptul13) la copiii mid este un bun exemplu de satisfactie autoerotica procurata de 0 zona. erogena.Primul observator ~tiintific al acestui fenomen, pediatrul Lindner din Budapesta, a ~i interpret at pe d:reptcuvlnt aceste fenomene ca reprezentlnd osatisfactie sexualil si descrie in mod temeinic trecerea de la acest act e1enientar la 'aIte forme' superioare ale activitatii sexuale 11). 0 alta satisfactie <;exua1aa acestei perIoade de inceput este excitarea artificiala a organelor genitale, care pi'lstreaza pentru restul vietH 0 mare importanta ~i pe care anumiti indivizi nu 0 -.depa~esc niciodata complet. Alaturl de aceste activihiti autoerotice ~i de altelede acela"ii, gen, 5e manifesta foarte curind la copil acele componente instinctive ale placerii sexuale sau, cum o numim nol de preferinta, ale libidoului, care cer.interventia unei. alte pei'soane, ca obiect. Aceste Inc1inatii se prezinta in grupe de cite doua, polarizate in clemente active fii pasive, dint.re care amintim pe cele pdrlcipale : pnlcerea de a fi:ICeS[1 sufere (sadism) cu opusul Sall pasiv (masochism) ; placereade a pdvi ~i aceea de a exhiba (din care se va desprinde rnai tirziu exhibitia artistica ~i dramatica). Celela1te aetivitati sexuale ale copilului apartin de acum stadiului alege1'ii obiectului, alegere in care 0 persoana straina devine esentialul.-ln primele perioade de viata alegere<:l acestei persoane straine, depinde de in5tinctul de conservare .. Diferenta intre sexe 111.1 joaca 1'01 decisiv in copilarie. Fara teama de a grefil, 5e poate atribui Iiedirui copil 0 w;ioara predispozitie catre 11omosexualltate t:il. Aceas!;'\. viata sexLlala acopilului, dezllnata, complexa, disociata, in care, instinctul tinde sa-;d procure in mod independent placed, aceastEi viatase condenseaz~'i ;;i se organizeaza in doua direetiiprincipale, in d;;3.. felincit de cele maimulte od, la sfiqitul pubrtatii, caraderul sexual clefinitival individului este de ce1e mai multe od format. Pede 0 parte, tendintele so supun suprematiei "zonei genitale", proces prin care toata viata scxuala intra in serviciul reproducedi, 1a1' satisfactia primelor tendinte nu mai are importanta intrucit pregate~te ~i favorizeaza adul. sexu.al veritabil.. Pe de aIta parte, alegerea obiectu1ui erotic inlatura Clutoerotismul, in a~Cl fel Indt, in viataerotica, toate componentele instinctuluI sexual tind sa-~i gaseasdl satisfactia linga persoanaiubita. 1n5<1 nu taate componente1e instinctive primitive sint autorlzate sa ia Parte la aceastii stabi1ire definitiva a vietH sexuale. 1nainte de epaea pubertatii, sub influenta educa{iei, se produc reful<'iri foarte energice ale anumitor inclinatii. Puted psihice cum sint ru~inea, dezgustul, morala, seinstituie In paznici care tin sub obroc ceea co a fost refulat. Tar dnd, . 1.'1 pubertate, navale~te ma're1e flux al trebuintelor sexuale, acestea gasesc -'in aC'este rezistente diguri care Ie obliga sa urmeze diile afia-zise normale :;;1 Ie impiedidi sa reanimeze tendintcle care au cazut victima refularii.
q A se vedea capitolul "L'auto-erotisme", in H a vel 0 ekE 11is, Etudes de se.n!elle, JYIercure ue France, Paris, 1916. pp227-383 (Nota trade). 1;:) "Das Ludell1 oder 1VOHneSGugen" in textul original. (Nota trad.). 1:') Jallrbudl flir Kinderheilkunde, 1879. 1:" "einStiicl.: homosexueller Begabung" in textul original (Nota trad.l.

psycholo[Jie

391

Se numara printre acestea placerile coprofile ale copilariei, adka acelea 111 legi:itura cu excrementde, apoi ata:;;amentul fata de persoallEi care au LS1 foarte devreme alese .ca obiect de iubil'c . .' Exista in patologia general a lllT principiu care ne aminte~te ca OI'ice Pre~es contine gerrncnii unei predispozitii patologice, in)nasura in CD:ce paute fi inhibat,intirziat sau impiedicat in dcsHl5?urareasa. Faptulesti" analog eu dezvoltarea atlt de complicata a functici sexualc. N-u oamenii 0 suporta fara dificultiiti. Aceasta dczvoltareare ca d anomalii sau predispozitii spre 0 ulterioarii imbolniivire earacterizt1'~i:; e involutie\ (regresiune). Be poate intimpla ca instindele partiale 53n1-,' S8 s1.1punatoate dominatiei "zonelor genita1e". Un impuls ramas indepencknt / formeaz,} ceea ce .se nUl11e~te 0 perversiune ~i scopului sexual norm;:;} Ii substituie propri:a sa fimilitate. Cum am 9i semnalat-o, se intimpUl f02rte adesea ca autoerotismul sa nu fie complet depa9it, ceea ce se der"'-'CiTlstreaza prin tulburarile cde mai diverse ccpot fi vazut.e aparind in v~etii. Echivalenta primitiva a celordou{l sexe ca obiecte scxualenpc2te sa,persistc, de uncle va rezulta in viata omului adult 0 inclinare ::::1='re homoscxualitate, care, daca se prezinUi ocazia, poate merge p'ina 1a u)1.2i homosexualitatea exclusiva. Aceastii serie de tulburaricorespunde stationari in dezvoltarea functii10r sexuale. Ea cuprinde perversl1ini:le ,?i infantilismul, in general destul de freevent, al vieW sexuale. Predispozitia 1a nevroze clecLlrge, intr-un fel, din tulburari de uezyoltare a vietH sexuale. Nevrozele sint fata de perversiuni ceea ce n~g;Jtivul este fata de pozitiv. In ell' se regasesc,ca puncte de sprijinaIe cOl11plexelor ~i ca fauritori de simptome,aceleal?i componente imtiliCtive, ca l?i in cazul perversiunilor, insti, aiei, ell' actioneaza din aair:;['ul ineol1$ticntului. Au suferit deci 0 refulare, dar au putut sii se afil'n:e 111ccin:;;tient. Psihanaliza atesta ca exteriorizarea prea putemica a ace,<.;to:r instincte, in cpoci foarte indepartate, a produs un fel de fixarelJ(i!'iiGZti care 3Cum reprezinta un: punet slab in structura functiei sexua1e. D2ca re.11izarea normalii a functiei la virstaadult.'i !ntilne~te obstacole, tocl'naiin ace;;te punete unde au avut loc fixatiile infantile se va rupc barajul reful<'irii realizate prin diversele circumstante ale educatiei ~i dezvoltarii. Poate mi se va aduce acum obiectia ca toate acestea nu srnt scxualitate. Utilizez cuvintul intr-un sens mult mai larg decit ar eer('-o 1JZU1. De acord, Problema este insa de a ~ti daca nu cumva utul camun H dB 1.1nsens mult prea ingust, limitindu-l la domeniul reproducerii. S;ntern pu:;;i in imposibilitatea de a intelege perversiunile, ca :;;ire1atia existel1ta intre perversiune, nevroza ~i viata sexualEi norma1a. Nu putem la cunoa",terea semnifieatiei inceputurilor, atit de lesne observabile, vietH erotice, sorhatice ~i psihice a copiilor. Da1', orica1'e ar fi comun, psihana1istu1 ia cuvintul sexualitate intr-o acceptie totala, 1a care a fost dilauzit de identificarea sexualitaW infantile. Sa revcnim inca 0 data asupra evolutiei sexuale a copilului. Tn:,buie sa sup1inim multe omisiuni, datorate faptului ea ne-am indreptat d.ntia asupra manifestarilor, somatice mai curind decit asupra manifcst2rilor psihice ale vietii sexuale. Alegerea prirnitiva a obiectului 1a (a1egere care depinde de saracia mijloacelor sale) reclama in continnaTe interesul nostru. Copilul se -indreapta mai intH sprepersoanele care S2 ocupa direct de el :;;icare curind dispar indan'itu1 pariniilor. RaportmJle

eOj:iilu1uieu pr'trintii, cum 0 dovedesc observatia nemijlocita a copilului ~i studiul ,analitic ,al adultului, nu sinti1iciodat<'i lipsite de element:? sexuale. Copilul ii ia pe cei doi parinti, ~i mai ales pe unul dintre ei, ca obiect al dorintelor sale erotice. De obicei,' el ascuW't de 0 ir1ltiativ3. a parintilor inflifli, a. CarOl'afectiune are un. caracter net . sexual, ins3 Cll final itate inhibata. Tatal 0 prefer a in general pe fiiea, mania pi? fiu. Copilul reactioneaza in fehH urmatoI'; fiul dore~te sa ia IocultatiHui,. fiiea pe' aeela al mamei. Sentimentul care ia nafltere din acesteraportUrl intre parinti9i copii fli din cele care derivii intre frati 9i surori nu sint doar pozitive, adica dragastoase, ci de asemenea ;;i negative, adici'i de ostilitate. Complexul astfel format este condamnat la 0 refulare grabnidi. Insa, din adincul incon;;tientului, complexul inca mai exercha 0 actiune importanta fli durabila. Putem presupune eEl el constituie, dimpreuna cu ramificatiile sale, cOTilplexul central HI) al fiecarei nevroze $1 ne a,;>teptam sa-I gasim la fel de activ ,;>i n aIte domenii ale vietj! psii mama hice. Nlitulregelui Oeclip care i;;i omoara tatal $i se disatore$te c1.1 sa .este 0 manifestare abia moclificatii a atractiei infantile 17) i!11lJotriva careiase ridica mai tirziu, pentru a 0 respinge, bariera int;;est1ilni. In t1'agedia Harnlet a lui Shakespeare se regase~te aceea~i idee a unu! complex incestuos, insa mai tine voalata. In epoca in care copilul este' dominat de acest complex central inca nerefulat, 0 parte importanta a activitatii sale intelectuale se pune in serviciul intereselor salesexuale. El incepe sa cerceteze de unde provin copiii $i, cu ajutorul in~Hciilor care ii sint date, ghice$te realitatea mai mult dedt ~i-o inchipuie adultii. De obicei amenintarea c0l1cret<1pe care 0 reprezinta venirea unui nou copil, in care el nu vede mai intii dedt un concurent cu care i~i va disputa bunurile materiale, este aceea care ii atita curiozitatea. Sub influenta instinctelor partiale care actioneaza in el insu~i, copilul prinde sa cladeasca un _anumit numar de teorii sf!xuale infantile. Va atribui celor doua sexe acelea$i organe. Copiii, ginde$te el, sint cOl1ceputi in timp ce oamenii maninca ~i ci vin prin extremitatea intestinului. Raportul dintre sexe este concep:ut ca un act de ostilitate, un tel de dominatie violenta. Dal' propria sa constitutie, inca nematura $i mai ales ignoranta cu privire 11 organele feminine, il silesc pe micul cercetator sa abandoneze aceasta mundi lipsita de succes. Totu;;i,aceasta cercetare infantila, ca ;;1 diferitele teorii sexuale puerile carora Ie CIana~tere, influenteaza rntr-o maniora dccisiva ormare<1caracterului copilului $i continutul nevrozelor sale ulterioare . . Este inevitabil ~i cu totul normal ca copilul sa faca din parint)i sai obiEc,ctul rimelo1' sale alegeri erotice. Totu~i, nu trebu'ie ca libidoul sau p sa ramina fixat 11 aceste prime obiecte. Acesta trebuie sa se measca sa-i iamai tirziu drept modele ~i, in perioada alegerii definitive, sa tread} de la parinti la persoane straine. DetC/?area copilului de parinti este 0 sarcina inevitabila atunci dnd aptitudineasociali'i a tinarului Jil) estepusa in primejdie. In perioada in' care refularea i~i opereaza i'.electia printre instinctele partiale ale sexualitatii ~i, mai tirziu,. dricl trebde
]() "Kernkornplex" in textul originaL (Nota tract). 1;) "des infantilen lVnnsches" in textul original. (Notatrad.). to) "die soziale Tiichti.gkeit des junges lndividuurns" in textuL original. trad.).

(Nota 393

sa se produca deta~area deinfluenta parintilor (influenta care a eonstituit .principala osteneala a aeestei refuUiri), edueatorul are indatoriri serioa<;e, care aetualmente nu sint totdeauna indeplinite in mod inteAceste consideratiiasupra vietii sexuale ~i a dezvoltarii psihosexuale nu ne-aU ~ndepartat, cum ar putea sft para, niei de psihanaliza, niei . de misiunea de a trata tulburarile nevrotiee.-Cu totul dimpotriva, s-ar putea defini tratamentul psihanalitie drept 0 educatie progresiva, in scopul depE'u;;irii reziduurilor copiJariei in fiecare dintre n?i.
Hgent.

PRELEGEREAA

CINCEA

la

Des.coperirea sexualitatii infantile l?i reducerea' simptome1or nevr6tice componente erotice ne-au condus 13 dteva forrt1Ulari nea:;;teptate asu-pra ,('sent0i :;;itendinte10r nev1'oze101'.Constatiirn cd oamenii S8 imbolna"esc atunci cind, in u1'ma obstaco1elorexterioare sau a unei insuficiente int8rioa1'e privind adapt area, satisfacerea trebuintelo1' lor erotice leeste cu acest prilej ca e1: se reJugiaza in retuzatd in realitate.Constatam boaza,. spre a putea, gratie acesteia, sdobtina pW.cerile pc care viata Ii re.fuza. Noi am constatat ca simptomele morbide sint 0 parte dili ac-' ti-vitatea sexuala a individului, saU chiar intreag~l sa viata sexual5. :;;t ca indepartarea de realitate constituie. tendinta'capita1a, dar:;;i riscul capi-'talalbolii. AdE111gam rezistenta bolnavilotl1o:;;tri la insi.lnato~ire nu di depinde de 0 cauza simpla, ci de un ansEunblu de motive, Nu numai "eul'i bolnavului refuza .In mod energic sa abandoneze refularile care U .ajtttasa se sustraga predispozitiilor sale originare, ci chiar pulsiunile: sexuale nu tin sa renunte la satisfactia pe care le-o procura substitutulelaborat de boaEi, atit timp cJ:t nu :;;tiu daca realitateale va oferi ceva mai bun. :Fuga de 1'ealitatea nesatisfacatoare nu are niciodata loc far;") sa proGuca ~i 0 oarecare ])una dispozitie imediata, chim atunci dnd sfir'ie#e ell' aceasti'i stare biologica nociva pe care noi 0 numim boala, deoatecc 2a aduce pl'ejudicii conditiilor generale ale existentei. Ea se realizeaz[l pe. calea evolutiei regresive (regresiune), reactualizlnd faze perimate ale Yietii sexuale, dintre acelea care la timpul lor i-au adus individului ami.nite satisfactii. Regresiunea are doua aspecte : pe de o parte un aspect cronologic,caz in care ea transpo1'ta individul in trecut, reinviind perioade anterioare ale libidoului ~i trebuinte erotice, iar pe de altaparte un aspect formal, suscitind expresii psihice proprii acestor perioade pri':" rnltive.Aceste doua moduri ale regresiuniij insa, se reduc la 0 formula uni'cA: intoarcerea la copilarie ~ireinstaurarea unei etape infantile a vietii sexuale. 'Cu cit aprofundam mai mult patogeneza nev1'ozelor, cu atit mai mult obsei'vam 1'elatiile care- Ie unesc cu alte fenomene ale' vietH psihice a oniului., chiar cu acelea ca1'ora noi Ie acordam cea mai. inalta valoure. Tot'Odata,. constatam cJ:t de putin sirit satisfacuti oamenii de marile .exigente ale culturii noastre. Sub presiunea ref-ularilor interioare, int1'e'tinem inauntrul nostru 0 intreaga viata fantezi.sta care, infap~tuindu-ne dorintele, COIhpenSeaza insuficientele existentei adevarate. In' aceste fantezii intra foarte mult din baza constitutionala a personaliti.1tii. Omul energic ~i care reu~e~te eSle acela care ajunge sa transforme in realit:'itifanteziile dorintei. Cind aceasta reCilizare da faliment din cauza {)c;stacolelor intilnite' in lumea exterioara ~i a slabiciunii individului,

3Q' v

acesta intoarce spatele realitatii ~i se retrage in uni'versul mai fuicit al imaginatiei sale. In caz de boaUi, e1 transfo1'ma continutul acestuia in simptome. In anumite conditii favorabile, el poate gasi ~i un alt n:dj- , loc de realizare a fanteziilor sale, in loc de a se indeparta definitiv de realitate, prin regresiune, in lumea copiUiriei: am in vedere faptul ca, dadi poseda acel dar artistic, psihologice~te atH de misterios, el pe3te, in loc de simptome, sa-~i transforme visele in creatii artistice. Astfel scapa destinului nevrozei ~i, prin acest subterfugiu, restabile~te l'c<portul cu realitatea 1). Cind, pe linga razvratirea impotriva lumii reale, aceasta nepretuita aptitudine lipse~te sau se arata insuficienta, libid;:ml, urmind calea de provenienta a fanteziilo1', duce in mod inevitabil, pin regresiune, la reaparitia dorintelor infantile ~i decila nevroza. In epDca noastra, nevroza inlocuie~te manastirea, unde aveau obiceiul sa se rctraga toate persoanele deceptionate de viata sau prea slabe pentru a o suporta. A~ voi sa subliniez aid principalul rezultat la care an'1 ajuns multumita examenului psihanalitic al nev1'ozelor, anume ca nevrozek j"m au nici un continutpsihic propriu, care sa nu se intilneasca ~i lapersoanele saniitoase sau, cum a spus-o C. G. J u n g, ca nevroticiindeni de acelea~i complexe impotriva carOl'a noi, oamenii sanato~i, lu}:r!am. Depinde de cantitatea mijloacelor,de relatia fortelor care se afla in (011.flict, ca lupta ~a sfir~easdi ell 0 stare de sanatate, cu nevroza Sou en realizari neobi~nuite. Trebuie sa mai mentionez ~ifaptul eel mai important care confhn1a ipoteza noastra, a fbrtelo1' instinctive ~i sexuale ale nevrozei. De fiEeR! data dnd tratam din punet de vedere psihanalitic un nevrotic,ilcHta pune 'in evidenta uimitorul fenamen numit c;le noi transfer. AC{'f;8t~, inseamna ca el revarsa asupra medicului 0 cople~itoare afectiune, adesea amestecata eu ostiUtate, manifgstari care nu-;;i au sursa sau IEt5u nea de a fi 'in nid oexperienta reala. Modul de aparitie ~i particula1'it.WIe lor arata ca ele de:riv<ldin vechi1e dQrinte ale bolnavului, devenite ineon~tiente. Acest fragment de viata afectivape care el mi :;;5-1 :fuai poate remninti, bolnavul il retr<li~te in relatiile sale cu medicu] ~i numai dupa astfel de retdiire prin "transfer" el se convinge de existenta, pre cum ~i de forta pulsiunilor sale sexuale incon;;tiente. SJTnptomele care, ca sa imprumutam 0 comparatie de la chimie, _sintprecipitatele vechilor experiente de dragoste (in sehsul eel mai larg al cuvintului), nu se pot dizolva ~i transforma in alte procese psihice declt la temperatura mai ridicata a "transferului". -in aceasta reactie medicul janca, dupa excelenta expresie a lui S. Ferenczi,:?) Tolul unei fei'F,cnt catalitic care atrage temporal' spre dinsul afectele abia eliberate. Studierea "transferului" ne poate da, de asemenea, cheia suge1'tJei hipnotice, de care ne-am servit la inceputca de un mijloc tehnk. de explorare a incon~tientului bolnavilor no~tri. Hipnoza ne-a fost at1..uld un ajuto1' te1'apeutic, dar ~i un obstacol in calea cunoa~terii ~tiintifice a fenomenelor, prin faptul di ea curata de rezistente psihice 0 anumitii regiune, pentru a ingramadi aceste rezistente la granitele aceleia~i egiuni, intr-un meterez inexpugnabil. J) A se vedea O. Ran k. Der Kiinstler, Wien, 1907. 2. Aufl. J913. ~) S. Fer en c z i. Introjektion und Ubertragung, J,thrbuch fliT psycho;:malytisthe unci psychopathologische Forschung-en, 1, Band, 2. HaUte, 1909.

396

Nu trebuie sa credem,dealtfe1, ca fenomenu1 "transferului'" despre din nefericire nu pot spune aid mare lucru, ar fi creat prin influf:n~a psihanalitiCa. "Transfentl'" se insta1eaza in mod spontan in toate ce'ltiile umane, tot atH de bine ca ,;>i n raportul dintre mediCsi. bo1nav. i El transmite peste tot influenta terapeutica ~i actioneaza cu' atlt mai e.LJ:Cd.ce dt banuim mai putin existenta sa :l). Deci psihanaliza nu cu il G'eeaza, ci numai il con9tientizeaza 9i 11ia in stapinire in scopul orient'old bo1navului spre finalul dorit .. Nu pot insa abandona problema "transferului" fara a sublinia ca accst fenomen contribuie mai mu1t dedt oricare altu1 la convingerea nu numai a bolnavilor, dar~i a medicilor, asupra valorii psihanalizei. t;)tIu ca nici unul din partizanii mei n.u a admis exactitatea afirmatiilor mele asupra pato1ogie~ nevrozelor,decit gratie experientelor transferului 9i incredintat ca nimeni nu poate capata vreo certitudine in acest ser1S atita vreme dt n-a efectuat nid 0 psihanaliza 9i nici n-a examinut el insu9i efectele transferului. ered ca exista doua obiec~ii principa1ede ordin inteleetual care se pot opune reeunoa9terii teoriilor psihanalitice e,). In primul rind, lipsa ob:;'~nuintei de a 1Ue!in considerare determinarea intr-un mod riguros a vietH psihice, iarin al doilea rind ignorarea ace10r trasaturi prin care prccesele psihice incon9tiente se diferentiaza de procesele con9tiente fan,iliare noua. Opozitiile cele mai raspindite, atlt din partea bolnavilor, cit :~i din partea persoanelor sanatoase, se reduc la eea de a doua cateExista temerea de a nu daunaprin praeticarea psihanalizei, temerea de a nu ehema in eo:rr:;;tilntabolnavului pulsiuni sexuale refu1ate, ea cum faptul ar aduee eu sine riscul unei victorH a acestor impulsuri aSClr;ra eelor mai inalte aspiratii morale. 5e observa ci'i bolnavul are in suLetul sau rani deschise, dar exista teama de a ne atinge de ele, de fric? sa nu Ie agravam suferinta, Sc1 faeem 0 Emalogie. Desigur, se manifesta mai multa 90vaiala in atIr.gerea plagilor, dadi nu 9tH dedt sa agravezi durerea. Chirurgul, lr1s:i,nu sta pe ginduri sa atace boala inehiar focaru1 el, cind e1 este ea interventia sa va aduce vlndecarea, Nimeni nu segindc9te Sa-I repro~eze ehirurgului suferintele cauzate de dHicultatile examenului medka: sau de operatie, din moment ce aeeste indispozitii momentane ale bcL::.avului mijlocesc in cele dinurma restabilirea si'matatii. Treblliesa fie La fel in cazu1 psihanalizei, eu atit mai m'ult eu cit reaetiile neplacuts pe care ea Ie provoaca pe moment sint incomparabil mai mici decit .ace-lea ear'2 insotesc 0 interventie chirurg1cala. Dealtfel, aceste neplacefI slnt insignifiante in comparatie eu torturile bolii. eit despre instinctele, refulate, pe care psihanaliza Ie elibereaza, sa ne L2mem oare ea, reaparind pe seena, ele VOl' vatama trasaturile morale saciale doblndite }iJrin educatie? Nicidecum, deoarece observatiile noastre au aratat in mod' sigur ca forta. psihica 9i fizica a unui impu1s e.')t2 mai mare atunci cind e1 zaee in incon~tient, dedt atunci cind se impune con9tiintei. Vom intelege acest lucru, daca ne yom gindi ea 0 dorinta ineon:?tienta ne sustrage oricarei influente, aspiratiile opuse neavind priza asupra e1. Dimpotriva, 0 dorinta con9tientizata poate Ii
=3.['2
3)

"ihr'Vol'handenstein" In textul original. (Nota tract,) ') "der psychoanalytischenGedankengiinge" in textul

original.

(Nota tracl.) 397

staplnita prin inhibitie, eu ajutorul tuturor eelorlalte fenomene con~tiente care i 5e opun. Cercetind rezultatele unei refulari defectuoase, tratamentul psihanalitic raspunde valorilor celor mai inalte ale vieW intelectuale ~imorale. Si:1 cercetam acum care este destinul dorintelor incon~tient eliberate eu ajutorul psihanalizet Prin ce mijloace Ie putem face inofensive? Aeeste mijloace sint multiple .. Adesea se intimpla ca aceste dorinte sa fie pur ~i simplu suprimatc prin reflectie, in cursul tratamentului. In acest caz, refularea este inloeuita printr-un fel de judecati'i de condamnare. Aceasta condamnare este cu aUt mai posibila cu cit ea are drept obiect efecte ale urrei perioade infantile de dezvoltare a "eului". Individul de odinioara, slat atunci ~i' incomplet dezvoltat, incapabil sa lupte eu succes impotriva unei inclinatii imposibil desatisfacut, nil putuse decit s-o refuJeze. Astazi, in plina maturitate, el este capabil s-o domine. Aldoilea mijloc prin care psihanaliza desehide 0 cale de rezolvare a tendintelot incon~tiente pe care Ie descopera, consta in aducerea lot la functia non;nalEi care leera proprie, in caz ca dezvoltarea individului nu a fost perturbata. Intr-adevar, finalitatea ideala a dezvoltarii nu este nicidecum extirparea impulsurilor infantile. Nevroza, prin refularile sale, I-a privat ~de numeroase surse de energie psihica, care ar Ii fost de 0 deosebita valoare pentru formarea caracterului saU ~i pentru desfa~urarea activitatii sale vitale. Cunoa~tem, apoi, inca un proces extrem de util al dezvolti'irii, a,?a numita sublimare, prin care impulsurile infantile i~i pot manifesta intreaga lor energie ~i pot substitui inclinatiei irealizabile a individului un tel superior situat Ul1.eori in afara sexuaJitatii. Tendintele care compun instinctul sexual 'se caracterizeaza tocmai prin aceasta aptitudine a sublimarii : finalitatii ,lor sexuale i se'substituie un obiectiv mai inalt ~i de 0 mai mare valoare social~L.Cele mai nobile cuceririale spiritului uman se datoresc inJbogatirii psihice care rezultii din acest proces de sublimare. ' SEl nu omit em nici cea de-a treia incheiere posibila a tratamentului psihanalitic : este legitim ca un anumit numar dintre tendintele libidinale refulate sa fie satisfacute in mod direct ~i ca aceasta satisfacere sa fie .obtinuta prin mijloace obi~nuite. Exigentele noastre sociale :;;iculturale fac viata foarte dificila. pentru majoritatea indivizilor, favorizind fuga de realitate :;;iprovocind nevroze, ara sa aiba de ci:;;tigat vreun beneficiu de pe urma aeestui exces de refulare sexualii. Sa nu neglijam eu totul ceea ce este animalic in fiinta noastnL Idealul nostru de civilizatie nu ne cere sa renuntam lasatlsfactia individului 5). FarO. indoiala, este ispititor sa transfigu~am elementel~ sexualitatii cu, ajutorul unei sublimari mereu mai ex~inse, pentru marele bine al societi'itii. Dar, a~a cum intr-o ma~ina nu putem transforma in lucru mecanic utilizabiI totalitatea ciHdurii cheltuite, tot astfel nu se poate sa transformam in
. 5) 0 critica ascutita, din acest punct de vedere, a societatii burgheze in ansamblul ei (la care $i F r e u d, de fapt, se refera) $i in special a "soeietatii indus.." trializate avansate" face Her b e r t Mar c use, aUt in Eros $i eiviZizatie, cIt. $ii in alteserieri ale sale, Dezvoltiud uncle asertiuni mai degraba circumstantiale alelui Fr e u d, Mar c use formuleaza insa "revendicari" ';ii."solutii" eu care niciodata nU s..,ar fi putut declara de acord parintele psihanalizei. (Nota trad.)

398

intregime energia provenita de la instindul sexual. Aceasta este 0 imposibilitate. Lipsind, instinctul sexual de hrana sa naturala, provocam urmiiri suparatoa1'e. Amintiti-va de istoria calului din SchHda. Locui'torii acestui o1'8.ge1 aveau un cal admirat pentru puterea lui. Din pikate, intretinerea animalului costa foarte scump. S-a hotarlt, deci, spre a-I obi9nui sa se lipseasca de nutret, sa i se miqoreze in fiecare Z1 cu un bob portia de ovaz. A;;a s-a 9i aicut. Cind, Insa, s-a ajuns la suprimarea ultimuIui bob, caIu} murise. Locuitorii din Schilda n-au inteles niciodata de ceo C'it despre mine, Yndin sa ered di a murit de foame :;;i ca nki un animal nu este in stare de munca "daca ilU i se cia ratia de ovaz.

'"

"

PSIBOPATOLOGI1\' COTIDIENE

VIETII

Nun ist die Luft 'Ion solchem Spuk so 'loll, Doss neimand w~iss, wie er ihn meiden soli,
(Faust, IL Teil, V. Akt)*

* Acum

vazduhul de atari naluci E-a~a de plin, co nu ~tiicincotro s-apuci. (J. W. GOETHE, Faust, partea a doua,actul
de LUCIAN BLAGA) (Nota trad.).

V,

traducere

26 - eeL 404

.. ;<

I
UITAREA DE NU1\'[E PROPRII

In1898 am publicat,. in i\lonatsschrijt fila' Psychiatrie und NeunJlogie, un seurt artical, intitulat "Despre mecanismul psihie al tendin~ei de uitare", al carui conti nut il voi rezuma aici, el servindu-mi ca punet de plecare in cansideratiile care val' urma. In articolul amintit, pe baza unui rapt frapant trait de mine insumi, am procedat laanaliza psihologica a cazului atlt de frecvent de uitare momentana a numelar propdL Am ajuns la concluzia ca acest. accident atit de comun ~i fara mare inlportanta. practica ~i care con~ta in refuzul de a functiona al unci functiuni psihice - reproducerea mnezicii -, admite 0 explicatie care depa7e~te cu mult importanta acordata in general fenomenului care ne preocupa. Daca un psiholog ar trebui sa explice faptul ca adesea ne gasim in imposibilitatea de a ne aminti nume binecunoscute,cred ca acesta s-ar margini sa spuna ca numel! proprii pur ~i simplu se uita mai u~or decit alte elemente din fondurile memoriei. El ar puteainvoca motive mal mult sau mai put in plauzibile care, dupa parerea si;l, explica aceasta proprietate a numelor proprii, fara a banui ca acest proces ar putea sa se supuna altor conditionari, de un ordin mai general. Ceea ce m~a determinat sa ma ocup mai 'indeaproape de fenomenul uWirii pasagere a numelor proprii, a fost observarea annmitor detalii care uneori lipsesc, dar care aHead se manifesta cu suficienta pregnanta. Acestea sint cazurile in care este vorba nu numai deuitare, ci de false amintiri. Acela care incearca sa-:~;iaminteasca un nume care Ii scapa, regase~te in con~tiintasa aIte nume, nume de sUbstitutie, pe care de indata le recunoa~te ca fiind incorecte, 1nsa care nu inceteaza de' a se prezentacu indaratnicie. S-ar zice ca procesul care t:rebuie dudi la reproducerea numeluidiutat a suferit 0 deplasare, s-a angajat pe Deale gre~Wl, la capatul careia se afla numele de substitutie, nth mele incorect. Pretind caaceasta deplasare nu este efectul unui joc psihic arbitral', ci se efectueaza dupa mecanisme prestabilite ~i ca atare previzibile. Cu alte cuvinte, eu pretind ca intre numele de substitutie ~i numele cautat exista un raport identificabil, dupa cum sper ca, izbutind sa definesc acest raport, vai reu~i sa elucidez procesul uiti'irii nurnelor proprii 1). In exemplul asupra caruia s-a indreptat analiza mea in 1898, numele pe care ma chinuiamzadarnic sa mi-l reamintesc era aeela al me~terului caruia domul din Orvieto Ii datoreaza magnificele fresce care zugravesc "Judecata de apoi". !n locul numelui cautat - Signorelli aIte doua nume de pictori - BotticeUi ~i Boltraffio -, 5e

1}

"del' Hergang

des Narnenvergessens"

in textul

freudian.

(Nota tract.). 403

impusesera aten~iei me1e, insa imediat 9i rani ezitare Ie-am reeunoscut ca nefiind ceea ce cautam. Cind cineva, apoi, in fata mea a pronun~at nume1e cored, I-am recunoscut de indata. Examinarea influentelor si caUor de asocia~ie care au dus la reproducerea numelol' Batt/ceLLi ~i Boltraffio, . in locul aceluia de Signorelli, m-a eondus la urmatoarele rezultate : a) Motivul uitarii numelui de Signorelli nu trebuie e!.iutat nid in vreo partic1)laritate oarecare a acestui nume, .nici in vl'eun caraeter psihologie al ansamblu1ui in care acesta s-a inserat. Numele uitat imi era .1a fel de familiar ca acela al lui Botticelli si mult mai familiar dedt a1 lui Boltraffio, care ml-mi era eunosc~lt decit prin amanuntul apartenen~ei sale la ;;coala milaneza.Cit despre condi~iile in care se peodusese uitarea, acestea mi-au parut insignifiante ;;i incapabile de a furniza vreo explicatie: fi'iceam, in tovara~ia unui strain, 0 cillatorie in trasura, de 1a Ragusa, in Dalmatia, 1a 0 statiune din Hertegovina; in cursul voiajului, conversa~ia s-a fixat la un moment dat asupra Italiel ~i I-am intrebat pe tuvara;;;ul meu de drum c1aca a fast la Orvieto ~i daca- a vazut celebrele fresce ale lui ... b) Uitarea numelui este explicabmi, daca iau in consideratie. subiectul care a precedat in mod nemijlocit conversa~ia noastra despre Italia;;;'1 acest caz apare ca uu eject al perturbiirii provocate de tema 1Jrein cedenta asupra subiectului nOll. eu putin timp inainte de a-miriintrebat tovara9ul de calatorie daca a fost la Orvieto, noi discutasem despre moravurile turcilor din Bosnia :;;i Hertegovina. Ii imparta~isem interlocutorului meu cele aflate de 1a un confrate care profesa in partea locului, anume ca ace~ti turd au 0 depEna incredere in medic, dar 91 0 incredere in destin, resemnindu-se. Daca e.'lti obligat sa Ie anunti ca starea cutarui sau cutaru1 bolnav apropiat lor este disperata, j e1 riispund: "Domnule (Herr), ce sa .. faci? ;;;tiu ca de ti-ar sta in puteri satamaduie9ti bolnavul, l-ai tamadui". Avem aid doua nume Bosnia (Bosnien) .'Ii Hertegovina (Herzegowina) :;;1un cuvint: Damn (Herr) 2), care toatetrei se lasa intercalate" intr-un lant de asodatii intre Signorelli - Botticelli :;;iBoUmffio .. Admit ca daca suita de idei legata de moravurileturcilor din etc. a putut tulbura 0 idee aparuta imediat dupa aceea; faptul S-i:) petrecut deoarece ater.. ia mea a paraslt-o inainte de epuizarea ei. 1 Subliniez indeosebi faptul ca avusesem intentia sa povestesc 0 alta anecdog care staruia in memoria mea alaturi de prima. Ace:;;ti turci bosniaci arata un interes exceptional placerilar sexuale 9i, dnd sint atin~i de tulburari sexuale, Ii cuprinde 0 disperare care contrasteaza izbitQr cu resemnarea lor in fata martH. Unul dintre pacientii confratelui meu, intr-o bun a zi i-a spus : ,,;;;tii bine, domnule (Herr), ea atunci dnd asta nll mai merge, viata nu mai are nici un pre\". Totu9i eu ma abtinusem sLi vorbesc despre acest lucru, preferind sa nu abordez acest subiect scaJ)l'as intr-a conversatie cu un strain. Ba ehiar am facut mai mult : m-am straduit sa-mt distrag atentia de la cursul lL.'1ordei care in mintea i 1112::< 5-a1' fi putut raporta 1a tema : "Moarte fii sexualitate". M<'igaseam in Bee a clipa sub impr'esiaunui eveniment despre care ain luat cun0'1~l Cuvintele dintre paranteze reprezinbi expresiile folosite in briginalul in limba german. (Nota tract.)

404

tint;a cu dteva saptamini mai devreme, in int~rvalul unul scurt sejur un bolnav, care mi-a dat multa bataie de cap, s-a sinucis din cauza unei tulburari sexuale incurabile. !mi dau perfect de bine seama ra acest trist eveniment ~i toate amanuntele legate de persoa:na sa nu existau in mintea mea sub forma de c:mintire con~tienta, in tin]pul ma cal5.toriei in Hertegovina. Insa ainitatea intre Trafoi :;:i Boltraffio obliga sa admit ca, in Ciuda distragerii intention ale a atentiei mele, 5Ufeream influenta acestei reminiscente. d) Imt este' imposibil sa h1ai ~ad in uitarea numelui Signorelli un fapt intlmpHitor. Sint obligat sa vad in acest fapt efectul unor mobiluri psihice. Tocmai din ratiuni de ordin psihic mi-am intrerupt discuti'a (despre moravurile turcilor etc.) :;:i din ratiuni de aceea:;:i natura am impiedicat patrunderea in con:;:tiinta mea a ideilor adiacente, care ar fi adus povestirea mea pina 1a :;:tirea aflata la TrafoL Voiam, prin urmare, sa uit ceva. Am rejulnt ceva. Ce-i drept, \1oiam sa uit altceva dedt numele mqterului de 12 Orvieto, 1nsa, intre acest ,;altceva;' numele eu pricina s-a stabilit olegatura de asociatie, in a~a fel actul meu de \1ointa ~i-a gre:;:it tinta; :;:i,invduntar, am uitat acest pe cind intentionam sa uit .,altceva". Dorinta de a nu-mi aminti yea un eontinut; neputinta de a nu-mi ambti s-a manifestat cu vire la alt continut. Evident, cazul ar fi cu mult mai simplu, daca clOrinta de a nu-ti aminti :;:i deficienta de memorie s-ar referi 1a acelw;;i continut. Numele de substitutie, pe de aHa parte, nu-mi mai apar aUt de nejustificate ca inainte de explicatie. Ele ma previn (printr-un felcle compromis) atlt in legi'rtura eu ceea eeam uitat, dt ;d in legatura eu ceea ce voiam sa-mi amintesc, aratindu-mi ea intentia mea de a hila ceva nid n-a rewidi :;:i nici n-a e~uat in intreglme. e) Genul de asociatii care s-a stabilit intre numele eautat ;;1 subiectul refulat (privitor la moarte Si sexualitate, in care figureaza numele Bosnia, Hertegovina, Trafoi) este eu totul bizC\r. Schema articolului din 1898 incearca sa dea 0 reprezentare conereta acestei asociatii (fig. 4). Numele de Signorelli a fost divizat .in doua. Ultimele doua silabe 5e regasesc ca atare .in unul din numele de substitutie (eW), iarprimele doua, ca urmare a traducerii lui Signor prindomn (Herr), au contractat raporturi numeroase $i variate eu nume1e legate de ideea refulata, eeea ce Ie-a f,lcut inutilizabile pentru. reproducere. Substitutia numelui Signorelli s-a efectuat oarecum prin intermediul unei deplasari de-a lungul combinatiei de nume "Hertegovina-Bosnia", fara a tine seama deloe de sensul ;;i delimitarea acustici'i a silabelor. Deci numele par sa Ii fost tratate in aeest proces in e1u1euvintelor unei propozitii pe care vrem s-o transformam in rebus. La con;;tiint;a n-a ajuns nid 0 :informatie despre proeesu1 prin care numele Signorelli a fost inlocuitprin iilte Bume. La prima vedere, intre subiectul de conversatie in care figura nUl1iele Signorelli ~;;isubiedul refulat care'il precedase in mod nemijloeit, nu se intrevede nici un alt raport, .1n afara de acela determinat de similitudinea de silabe (mai precis, de succesiuni de litere), aUt intr-un nume, cit ;;i in' celalait. Poate ca nu este inutil sa notam ca nu exist<'! nido contradictie intre explicatia propusa de noi 9i teza psihologilor care vad, in anumite relatii :;:i dispozitii, conditiile reproducerii mnezice 'Ii ale uitarii. Noi :he marginim sa 8.1irmam ca factorii reeunoscuti de multii vreme ca jucind rolul de cauze determinante in uitarea unui nume se C0111ia Trafoi: 405

Fig. 4

in anumite eazuri, eu interventia unui motiv suplimentar, ~i in acela~i timp noi explieam mecanismul falsei reminescente. In cazul nostru, ace~ti factori au trebuit sa intervina eu necesitate, spre a permite elementului refulat sa capteze prin asociatie numele cautat ~i sa-1 antreneze eu el in procesul refulariL In legatura cu aIt nume, care pre-, zinta conditii de reproducere mai favorabile, acest fapt poate ca nu s-ar fi produs. De:;;iestenonnal ca un element refulat sa incerce mereu :;d in toate cazurile, intr-un fel 'san a1tul sa se manifeste in afar a, el ill] izbute~te insa s-o faca dedt in prezenta unoI' conditii particulare propice. In anumite cazuri, refularea se. efectueaza fara tuIbLlrari functionaic sau, a:;;a cum 0 put em spune pe drept cuvint, fara simptome. In rezumat, conditiile necesare spre a se produce uitarea unui nume insotita de falsa reeunoa~tere sint urmatoarele: 1) 0 anumita tendinta de uitsre a acestui nume; 2) un proces de refulare care sa alba loc ell putin mai inainte; 3) posibilitatea stabilirii unei asociaW exterioare intre numele respectiv ~i elementul refulat. probabil ca nu este locul sa exagerarri valoarea acestei din urma condiW, deoarece, data fUnd ,u;;;urin~acu care se fac asocia~iile, ea va fi indeplinita in majoritatea cazurilor. 0 alta chestiune, mult mai importanta, este aceea de a ~ti dadi 0 asociatie exterioara de acest gen constituie intr-adevar a conditi.e suficienta pentru ca elementul refulat sa impiedice reproducerea numelui cautat~idaca nu cumva pentru aceasta este necesara 0 legatura mai intima int1'e eele doua subiecte. La prima vedere e~ti ispitit sanegi aceasta ultima necesitate ;;i sa. consideri ca fiind suficienta 1I1tllnireacu totul pasagera a celo1' doua elemente eu totul disparate. La
406

un exam en mai serios, 'insa, ~i 'in cazLlri tot mai numeroase, se constata ca eele ,doua elemente (elementul refulat 9i cel nou),. legate printr-o asodc~tie exterioara, prezinta de asemenea raporturi intime, adica se apropie prin continuturile lor, a~a cum 9i era 'intr-adevar in cazul
Signorelli,

Valoarea concluziei furnizate de analiza exemplului Signorelli variaza, 'in functie de modul 'in care consideram acest eaz ca fiind tipic sau, dimpotriva, un accident izolat. Personal ered CEl 'se poate afirma ca uitarea numelor 'insotita de falsa reminiscenta are loc cel mai adesea 'in modul descris de noi. Aproape totdeauna c'ind am putut observa acest fenamen la mine insumi, amfost in situatia de a-i da aeeea;;i explicatie ca 'in cazul Signorelli, adica de a-I vedea determinat de refulare. De altfel a~ putea cita 9i alt argument in sprijinul vederilor mele privitoare 1a caracterul tipic al cazului Signorelli. Cred, de exemplu, ca nimic nu ne indreptate~te sa stabilim 0 linie de demarcatie intre cazurile de uitare de nume insotita de falsa reminiscenta 9i acelea in care ni se prezinta numede. substitutie ineorecte. In anumite cazuri, aeeste nume de substitutiese prezinta in mod spontan, in aIte cazuri Ie putem face sa apara printr-un efort de atentie 9i, 0 data aparute, ele prezinta, fata de elementul refulat 9i numele cautat, acelea9i raporturi ca in cazul unei aparitii spontane. Pentru ca Immele de substitutie sa devina con;;tient, trebuie mai 1nt1i un efort de atentie ;;i apoi 0 anumita conditie legata de matedalul psihic. Aceasta ultima conditie trebuie, dupa parerea mea, sa ,fie cautata in usurinta mai mare sau mai mica cu care se stabileste asociatia exterio2.ra, ;ec'2s~ra, int1'e eele doua elemente. In acest fel un m~re l~L1.mar e cazuri de uitare de nume fara fulsa reminiscenta se ata'ieaza d 1a cazurile cuformarea de nume de substitutle, adica 10. cazurile in care intervine mecanismul demonstrat in exemplul Signorelli. Nu voi-' merge pina acalo incH sa afirm ca toate cC1zurilede uitare de nume pot fi trecute in aceasta categorie. Exista cu siguranta uitari de nume unde Iuer-urile se petree mult mal simplu. Fara a risca depa9irea granitelor prudentei, putem conchide in felul urmator; pe lfnga simpla uitare a
unul nume propriu,
~-~ejILlare. *

existCi cazuri in care uitarea este determinatii

de a

II
UITAREA DE CUVINTE STRAINE
Vocabularuluzual al limbii noastre materne pare a fi, in lirnitele funetion)'irii normale a facuWitilor noastre, asigurat impotriva uitariL Se Eltie ca alta esie situatia cuvintelor apartinind unoI' limbi striHne. In aeest eaz inclinatia spre uitare intereseaza intreaga sfera a discursului, un prim grad de perturbatie functionala intilnindu-se in iregularitatea eu care noi manipulam 0 limba straina, potrivit ell starea noastragenerala Eli eu gradul nostru de oboseala. In anumite eazuri, uitarea cuvintelor straine se supune meeanismului de acum descris in legi'itura en cazul Signorelli. Voi eita, in sprijinul acestei afirmatii, 0 unica analiza ineiircata de detalii pretioase, referitoare la uitarea unui cuvint nonsubstantiv, facind parte dintr-un text latinesc. 1mi iau permisiunea de a relataacest m2.1'unt accident cit mai in amanunt :)i mai coneret eu putintii. Vara trecut2c, tot in cursul unei calatorii de vacanta, m-am reintHnit eu un tlnar de formatie universitara, care (dupa cite am observat imediat) era la curent eu unele dintre lucrarile mele de psihologie. Conversatia noastra a atins, nu mai Eltiu in ce mod, problema situatiei noastre sadale, iar el, fire ambitioasa, s-a lansat in lamentatii asupra stiirii de inferioritate la care era condamnata generatia lui, privata de posibiHtatea de a-Eli dezvolta talentele Eli de a-:;;i satisface trebuintele. i?i-a incheiat patima:;;a diatriba prinace1 celebru vel'S al 1ui Vergiliu, .in care nenorocita Didona remite posteritatii grija de a-i razb1..ma insulta pe care i-a adus-o Enea: Exoriure ..., voia el sa spuna, 1nsa neputlnd reconstitui citatul, a cautat sa disimuleze evidenta lacuna a memoriei sale prin intervertirea ordinii cuvintelor: Exoriar(e) ex nostris ossibu3 uUor! Contrariat, el imi spuse in cele din urma: _ Va rog sa nu luati aceasta expresie batjocoritoare intr-uri fel care sa V{l faca sa va bucurati de incurcatura in care ma aflu. Mai degraba ajutati-mCl. Acestui vel'S Ii lipse:;;te ceva. Vreti sa ma ajutati sa-l reconstitui ?

~ eu placere, i-am raspuns, :;;iam citat versul complet :


Exoriar(e) uliquis nostris ex ossibus ultor ! 1) - Ce -stupid, sa uiti asemenea cuvint! De altminteri, dumneavoastra, nimic nu se uita fara motiv. AEl fi foarte cum am putut sa uit acest pronume nehotarit aliquis dupa parerea curios sa ~tiu

1) Tr8ducere8 versului din Enei'da: "Fie ca din osemintele noastre sa rasara un r,;zbunator". In conceptia lui Vergiliu viitorul razbunator al cartaginczilor in\'in'ji ele romani este Hannibal (Nota trad.) ,

408

Benedict.

Am acceptat eu amabilitate provocarea, in speranta de a-mi irnbogati' eolectia eu inca un exemplu. Deci am spus: - Sa' vedem. 1ns3.va rag sa-mi imparta~iti in mod sincer ~inecritiC' tot ceea ee va treee prin minte dnd, fara nici 0 intentie definitivB., va hdreptati atentia asupra euvintului uitat~). - Pre a bine! Poftim, imi vine ideea ridieula de a desco!1n:mne cuvintu1 in a ~i Liquis. Ce~o fi insemnrnd aeest lucru ? Habar n-am. Ce aUe idci va mai tree prin cap? Relieve. Lichidare. Lichid.Fluid. Va spLIne ceva? 'Absolut nimic. Continuati. JVlagindesc, spuse ei eu 'un suris sarcastic, 1a Simon din Trelct, c'irui mba'?te 1e-mn 'lazut, aCUl11 doi ani, intr-o biserica din Trent. JVIa gindesc 1a acuzatiile de omoruri rituale care, chiarin' prezent, se aduc din nou evrenor ,?i, de asemenea, ma gindesc 1a lucrarea 1ui Kleinpaul care 'lede' in aceste pretinse victime ale evrenor incarnari, mai bine zis noi editii 1egendarc ale Mintuitorului. - Aceasta ultima idee nu este deloc far~l Iegatura eu subicctul care ne preocupa inainte de a fi rostit citatullatinesc. - IntocmaL Ma gindesc apoi 1a un articol pe care I-am citit recent. intr-un ziar ibllan. Creel ea titlul aeestuia era:. "Parerea Sflntului Augustin desprefemei". Ce concluzie trageti din toate astea? - Vom 'ledea. -Acum imi apare oidee care, cu sigura'nta, nu are nid 0 legabra cu subiectul nostru. - Abtineti-va, va rog, de la orice atitudine critica. - Mi-ati rnai spus-o. Imi amintesc de un batrin semet, pe care I-am intilnit in ultima saptamina, in caJatoria mea. Un adevarat Semana cu a pasare mare de prada. 11 cheama, daca vreti sa ~titi,

- 0 acle'larata galerie de sfinti 9i de parinti ai bisericii: sfintuI Simon, sfIntul Augustin, sfintul Benedict. Un aU parinte al bisericii se numca, creel, Origene (Origenes). De altfe1,trei dintre aceste nllme . slnt prenume ca Paul din Kleinpaul. - Iar acum ma gindesc 1a sfintul Ianuarie 9i la minunea singelui sau. Dar toate acestea se succed mecanic. - Uisati aceste. observatii. Sfintul Ianuarie 9i sfintul Augustin ne fac, amihelOi, sa ne gindim 1a calendar. Vreti sa-mi amintiti minunea singelui ? . - Bucuros. Intr-o biserica din Neapole se pastreaza intr-o fiala. singe1e sfintului Ianuarie, care, gratie unui miracol, se licheJiazii in fiecare an, intr-o anumita zi de sarbatoare. Oamenii din popar tin mult 1a aceasta minune ;;i 5e arata tare hemultumiF cind ea intirzie, cum s-a intiinplat 0 data, pe vremea oeupatiei franceze. Genera1ul comandant nu era oare Garibaldi? - I-a luat atunci pe paroh de-o parte 9i, aratlndu-i cu un gest pHn de tile soldatii in'iiruiti afara, i-a spus ca sperii ea . savIl'9irea rninunii sa nu intirzie. btr-adevar, ease savir~i.
2) Acesta este tocmai mijlocul general de a aduce in cOl1~tiinta elementeJe de repr'Szentare care se disimuleaza. Cf. lucrarea mea Traumdeutung, p. 69 (I'd. a

7-a, p. 71) .
......

409

Apoi ? Continuati. De ce ezitati ? Aeum ma glndesc la altceva .., Dar e un lucru prea personal, spre a vl-l marturisi... De altfel nici nu vad vreo legatura intre acest lucru '91 ceea ce ne intereseaza ~i, ea atare, nid necesitatea de a vi-l povesti ... - Nu va preocupati de legatnri. Desigur, nu va pot sm sa-mi povesti~i lucruri. care vi se par dezagreabile, 1nsa atunci nu-mi mai cereti sa va explic cum ati ajuns sa uitati cuvintul aIiquis. - Chiar a~a ? Ei bine, gindul mi-a zburat pe nea~teptate 1a 0 doamna .de lil care a;; putea primi foarte u~or 0 ;;tire la fel de nep1acuta, atlt pentru dinsa, eit :;;ipentru mine. :;;tirea ca a ram as insarcinata ? Cum. de ati ghicit-o ? Foarte usor. Mi-ati oferit suficiente date. Amintiti-va de toti sfintii din caLendar despr~ care mi-ati vorbit, de povestea ~u lichefiere~l singelui care are lac intT-o anumiti1 zi, despre emotia care ]June stapinire
pe oameni cind Lichefierea nu_ are Loc, despre amenintarea abia deghizatii cd daca minunea nu se savir:}e:}te, se va intimpLa Cl$Cl pe dincalo ... :}i

V-ati servit de minunea sflntului 1anua1'ie int1'-o maniera remarcabi1 .alegori.ca, ca de 0 reprezentare imagistica a ceea ce va preocupa in legatura eu delul menstrual a1 doarnnei in ehestiune. - :;;i am facut-o fara sa-mi dau seama. Crede~i, intr-adevar, eEldaea am fost incapabil sa repro due euvintul aligHts, aeeasta s-a intimplat din cauza aeestei nelini9tite a:;;teptari ? rv'E se pare in afara de orice dubiu. Amintiti-va. numai de faptul cum ati descompus cuvintul in a:;;i Liquis, ;;i de asociatiile: relieve, lichidute, lichiel. Ce sa mai spunem de sflntul Simon, sacrificat pe dnd era copil, :;;ila care v-atigindit dupa ce ati vorbit de relieve? - Mai bine renuntati. Sper ea daca, :intr-adevar, voi fi avut aceste idei, nu Ie yeti lua in serios. Va voi marturisi, in schimb, ea doamna despre care este yorba e italianca 9i ca in campania ei am vazut Neapole.Oare sanu fie yorba in toate acestea de ni:;;te coincidente fortuite ? - E treaba dumneavoastra sa judecati daea toate aceste coincidente se lasa explicate doar prin hazard.Bu tin insa sa va spun ca od de cite ad yeti voi sa analizati eazuride acest gen, va yeti gasi negrc"iit cond.us spre "hazarduri" la fel de singulare ;;i de remarcabile:J). Am destule motive sa acord 0 mare va10are acestei scurte analize pentru care Ii sint indatorat tovara:;;ului meu de ca1Eitorie aminta. In 1'>rimul rind, :in acest caz am avut posibilitatea sa sondez 0 sursa care :in genere mi se refuza. lntr-adevar, eel mai adesea slnt constrins sa imprumut faptelor me1e de autoobservatie exemplele de tulburari functionale de orclinpsihic, care survin in viata de toate zilele ~i pe care in cere sa Ie adun aiel. Cit despre materialul mull mai a,bundent oferit de bolnavii mei nevrotici, caut "sa-l evit, spre a preintlmpina obiectia ca
:\)Aceasta scurta al~aliza a stirn it muIt ecou in literatura, provodnd vii discutii. Pornlnd de la aceasta analiza, E. B 1e u 1era incercat sa stabileasca temeiul matematic al interpreHirii psihana1itice ~i a ajuns 1a concluzia ca ea are 0 mai mare valoare de probabilitate decit mii de "cuno~tinte" necontestate ale medicinii 'Ii ca situatia mai deosebiti - a acestei analize este deterroinata de faptu1 ca nu sintem obi'inuiti sa caJculiim probabilitati psihologice (Das autistisch~undisziplinterte Denken in der Medizin und seine Ubenvindung, Berlin, 1919).

410

IeEomenele pe care Ie descriu nu constituie dedt efede1?i manifestari alenevrozei. Sint de aceea ferieit oride cite ori ma aflu in prezenta unei persoane de 0 sanatate psihica perfecta, care consimte sa se supuna unei analize de aeest gen. Apoi, aceasta analiza imi pare mai importanta din ait unghi de vedere, ea reprezentind un caz de uitare a unui 'Cuvlnt feInL 0 amintire de substitutie, ceea ee conflrma propozitia pe care am formulat-o mai sus, anume di absenta sau prezenta amintirilor de substitutie incorecte nu determinadiferente esentiale intre cHversele categorii d~ cazuri 4) Principa1u1 interes a1 exemplului aZiquis, rezidii intr-o aWi deosebire diferentiaza de cazul Signorelli. in acesta din urma, intr-adevar, reproducerea numelui este tu1burata de ,reaetia unei suite de idei inee'~i Intrerupta cltva timp mai inainte, dar al carei continut nu prezenta nid un raport aparent eu subiedul de conversatie care urma ~i in care figura numele Signorelli. Intre subie-dul refuiat 9i acela In care numele uitat, existS. pur 9i simp1u un raport de continultate In ; acest raport a fost insa suficient ca sa lege unul de a1tul cele doua subiecte, printr-o asociatie exterioara is). In exerr:plul aliquis, dimpotriva, flU 23te nici urma de un subiect independent 9i refulat care,ocupind cu timp inainte gIndirea con~tienta, sa fiactionatmai apoi ca element perturbator. In acest caz, tulburarea reproducerii provine de 1a subiedul insu,?i, ca urmare a unei contradictii incon~tiente ca.re se ridica impotriva idei-dorinta exprimata -in versui citato lata care 0.1' fi geneza uitarii cU.vlntului. aliquis: interlocutorul meu se plingea ca generatia actua1a a poporului sau nu S2 hucura de toate c1repturile 10. care nazuie~te ~i
0 observatie mai fin a permite sa se reduca opozitia care pare sa existe Intre de substitutie. In cazul din unor cuvinte de substitutie. Oin.ct, ulterior,' I-am intrebat pe interlocutorul meudaca, in cursul eforturiior -saLe de a-~i aminti cuvlntul uitat, nu' i-a venit In minte un cuvlnt de substitutie, aC'2';ta lTl-a informat ca a fost tentat sa introduca invers silaba ab: nQstris AB -DssiiJus (in loc de: nostris EX ossibus) ~i ca cuvintul e:roriaJ'e i s-a impus Intr-un ms:' cu totul net ~i inflexibil. Sceptic, el adauga ca, far!"- indoiala, lucrurile s-au p"t:'ecut astEel pentru ca era yorba de cuvlntul initial al versului. La rugamintea tytc'a de a cuuta totu~i asociatiile care s-au ivit In mintea sa pentru exoriare, el ri:i-2. oferit cuvintul exorcism. Socot, prin urmare, drept absolut posibil faptul eel. accentul pecare II punea in reproducere pc cuvintul exoriare sa nu fi fost, 13. drept vorbind, decit expresia uneisubstitutii legata ea Insa,?i de numele sfin. Estc ,.-orba, totu;;i, de subtilitati d'irora nu se cnvine sa Ie dam pre a mare emnfltate. Dal' nimic nu ne impiedica sa admitem ci:i producerea unci amintiri d2 substitutie, de orice fel, constittlie un semn constant, poate caracteristic de l','\'elato!', a1 .unei uitari motivate prin refulal'e. Aceasta formatie substitutiva ar 3.';"23 loc chiar In cazul in (1are numele de substitutie incorec1e ar lipsi:. ea s-ar ::nnifesta atunci prin accentuarea unui element care Se ata;;eaza imediat la e1erE'tctul u:tat. "ci",?ae exp1ica faptul ell., de exemplu in cazul Signorelli, amintirea s viT_cala a ciclului frescelor ~i aceea a portretului sau figurfnd Intr-un colt al 3.:'",,\01' tablouri, Imi erau de 0 claritate deoseb1ta, cum U-Q atiug nieiodata amintiell" mele vizuale, ;;1 aceasta in vreme ce eram incapabil sa-mi amintesc numele pic:a:-ului. Intr-un alt caz, de asemenea expus in articolul meu din 1898, uitasem en des<",vir~ire numele stl'azii unde locuia, Intr-un anumit ora~, 0 persoana. ci:ireia t:-",buia sa-i fac 0 viziti'! ee-mi era dezagreabila, pe eind retinusem perfect numAl'\Cllcasei; adica exact contrariul a ceea ce mi se i:ntimpla in mod normal, m"moria cifrelor ~i numerelor Hindu-mi foarte dericitara. 5) In ce prive~te lipsa unei legaturi intre cele doui suit de idei in cazul S;gcuJrelli, n-a;,; putea s-o afirm eu certitudine, deoarece urmlnd dt mai departe po,ibil analiza ideii refulate dincolo de subiectul privitor la moarte ~i sexualitate, TIe gtlsim in prezen1;a uu.el idei care se apropie de subiectul frescelor din Orvieto.
- C)

-c2z'irile Signorelli ~i aliquis, cu privire la amintirile tE-'~1J. uitarea T]are de asemenea insotita de formarea

411

preziee, intocmai ca DWana, ea 0 nona generatieva veni _ 5a-i razbune pe oprimatii de a5tazi. Faclnd aeeste afirmatii, el se adresa mintal posteTitatH, :insa in aeeea~i clipa se na~te 0 idee in contradictie eu dorinta sa : "Oare tu dore~ti chiar aUt de mult sa ai 0 posteritate a ta? Nu-i adevarat. Cemaiincureatura.dacatuaiprimiinclipaurmatoare.de la opersoana pe .care 0 cuno~ti,~tirea care sa-ti anunte speranta unei posteritati! Nu, Ii-ai nevoie de posteritate, oricit de mare ar fi setea ta de razbunare". Aeeasta eontradictie se manifesta, exact ca in exemplul Signorel1i, printr-o asociatie exterioara intre unul din elementele de. reprezentare ale interlocutorului lTIeu ~i unul din elementele dorintei contrariate; insa de aeeasta data asociatia se efectueaza intr-un mod extrem de violent -9i unnind cai care l;ar artificiale. 0 aWi analDgie esentiaHi eu eazul SignorelH eonsta in faptul. ea eontradictia vine din straturile refulate ,?i este provoeata de idei care n-ar putea dedt, sa distraga atentia. lata ee Etveam sa comunicam in. legatura eu deosebirile 'Ii asemanarile interne dintre eele doua eazuri de uitare deeuvinte. Am constatat existenta unui a1 doilea mecanism a1 uitarii, eonstind in perturbCiTea unei idei printr-ocontradictie interioara venita din straturile' refu1ate. Acest mecanism, care noua ni S8 pare lesne de inteles,vol11 avea de rnulte. ori ocazia sa-1reintllnim :in cursul eercetarilor noastre .

III
UIT:AREA DE NUME $I DE GRUPURI DE CUVINTE
Experien\a pe care am dobindit-o en privire la mecanismul uitarii unui cLlvint care face parte dintr-o fraza intr-o limba straina ne autorizeaza sa ne intrebam daca uitarea frazeIar in limba materna admite aceea~i explicatie. In general nu se manifesti'l nici a uin,i1'e in fata ncputintei in care ne gasim uneari de a reprQduce fidel ~i faralacune 6 formula sau a poezie pe care, nu demult, am memorizat-a. Cum insa uiEarea nu intereseaza in egalii masura intregul ansamblu a ceea ce s-a . memorat, ci Dumai anumite elemente, paate c8. nu este lipsit de inte1'es sa supunem unui examenanalitic dteva exemple dintre aceste reproduce:'i incorecte. Unul dintre tined 1 mei co1egi care, cu prilejul unei canvorbiri pe care. am avut-o impreunEI, s,i-a exprimat parerea .cd uitar.ea paeziilor in Emba materna ar putea sa aiba. ace1ea~i cauze ca s,i uitarea cuvintelor dintr-o fraza intr~o limba straina, ni s-a oferit ca subiect de experienta, cspre a contribui 1a elucidarea acestui fenpmen. Intrebindu-"l care poezie ar putea sa intereseze experimentul nostru, el mi-a citat Logodnica din ,.Corint, de Go e t 11e, 'poem care Ii placea mult s,i din care credea di 'itie p2 dinafara eel putin citeva strafe. Den' lata cael do\,(:jc~te, bea de b primul vel'S, 0 nesiguranta frapantd : "Cum trebuie spus: 'intordnclu-se de let Corint let Atena, san: intordnctlL-Se de la' Atenet let Corint ?". Eu insumi am avut un moment de ~ovZlialaj dar am sfi1'o;;itprin a observa rlzind ca titlul poemului: "Logodnica din Corint" llU' lasa nid 0 indoiala cu privire la' directia urmatd de tlnarul barb at. Reprodueerea primei strafe s-af,lcut destul de blne sau, eel putin,Bira de fo1'm:Iri ~ocante. -Dupa prlmul Vel'S al strofei a doua, tlna1'ul meu coleg se :Jpri putin, dar i:;;i reluade indata recitarea, In felul uflnator': Abel' wird er auch willlwmmen scheinen, Jetzt, wo jede1' Tag was Neues bringt? Denn erist noch Heide mit den 5einen Und sie sind Christen und - getauft. 1)
H ascultam putin su1'prins, de mai multii ',1T8111e, dar abia dupa ce a pranuntat ultimul vel'S am 'recunoscut amindoi ca in aceasta strofa s-a strec:m'3.t 0 dcformare. Nereus,ind sa facem ind1'eptarea, am cautat in bibtioteca yolumul de poezii al lui G 0 e the ;;i mare ne-a fost mirarea ,Sa C'J11Statam ca al doilea vel'S' al acestei strofe fusese inlocuit print1'~o l) Dill' fi-va el binevenit / Acum cInd fiecare zi aducenoutati? / Caciel ~i-ai sfu.': il1ca p[lgini, In timp ce' clll1~ii sint cre;;tini .;;i botezatL (Nota tract.)

. tlli

413

fraza care, de la un capat la celiHalt, era creatia recitatorului. versul corect : Aber wird er auch ,",viHkommenscheinen,
Wenn er teuer nicht die Gunst erkauft
?2)

lata

De altfel, cuvintul erkauft (din eel de-a! doilea vers autentic) rirneaza eu getauft (din versul a1 patrulea),l?i mi s-a parot dudat ca 0 asHel de eonstelatie de euvinte - pagin, creJtin ~i botezati - nu i-a inle!mit reproducerea textului. _ Ati putea sa'-mi explicati, ii cerui colegului meu, cum de a1i ajuns sa uitati aUt de bine acest versdintr-o poezie care, dupa cum pretindeti, va este atit de familiara? $i aveti vreo idee despre ~1Jysa de unde provine fraza pc care ati substituit-o versu1ui uitat ? El era, desigur, capabil sa dea explicatia ceruta, insa eravadit i~ptuI canu prea era dispus 5-0 faca. _ Fraza : 'acum cind fiecare zi ad'Uce no'Uwti, l1U mi-e necunoscuta ; ered ca am intrebuintat-o nu demult, vorbind desprl! clientela mea a carei extindere reprezinta pentru mine, credeti-ma, un motiv de 1112re satisfactie. Dar de ce oi fi pus eu eealalti'i fraza in strofa recitata ? F,rE.~ 1ndoiali'i ca trebuie sa fie 0 cauza. Este evident eElfraza : claco nu pl6.teJte scump aceasUi favoare, nu-mi era pe plac. Aceasta se leaga de 0 cerere in casatorie care mi-a Jost refuzata prima oara, insa pe care mi-am propus s-o reinnoiesc, dat fiind ca situatia mea materiala s'ca lmbunatatit. Nu va pot spune mai mult, slar e sigur ca nu-mi place sa m. gindesc ca dadi de data aceasta cererea mea va Ii primitEi, faptul seva datora unui simplu caleul, dupa cum tot din caleul a fost respinsa priEl2t datil. Explicatia mi s";a parut suficienta ;;i, in eel mai rau caz, m-8? H: putut abtine sa mai cer alte amanunte. !nsa am insistat : _ Dar cum se face ca ati ajuns sa introduceti persoana dUmTlC2voastra ~i chestiunile ei private in textul Logodnicii din Corint? Sa fie ;;i incazul dumneavoastrao diferen~a de religie ca intre logodnicii din poemul lui G 0 e the? (Keimt eil1.Glaubeneu, .wird oft Lieb'und Treu wie ein boses Unkraut ausgerauft)

3)

Nu ghicisem prea bine, insa am putut constat a in ce milsura o intrebare bine orientati'i este in stare sa clarifice un om asupra luCI'urilor de care 1111 este con.;;tient. A;;a se face ca interlocutorul men ,jTI-(';
Dar fi-va e1 bineycnit daeii nupliite.'?te sCllmp accasta faroare ? (Nota tTi'lc!.}, 3) Incolte~te 0 credin,\a noua/smu1gind adesea iubire~i fidelitate,'ca pe 0 iarba rea (Nota trad.).
2)

414

privit eu 0 cxpre'3ie de suferinta ~i de nemultumire ;;i, ca pent,l'u sine insu~i, a recitat eu voce scazuta un aU pasaj din poem:
Sie..l-}

sie an genau ! Morgen ist sic grau

1,).

~i acl..luga;- Ea este putin mai in virsia decitmine. Nevoind sa-1 mai mihnesc, am intrerupt interogatoriuL Ma edificasem indeajuns. Remarcabil in acest caz este faptul di, in efortul meu de a ajunge 1a cauza unei lacune de memorie aparent anodine, m-am giisit in prezenta unor cireumstanJe profunde, intime, asociate la interlocutoru1meu cu sentimente penibile. Iataacum un alt caz deuitare a unci fraze dintr-o poezie cun:Jscuta. Aeest caz a fast publieatde d. C. G. J un g G) ~1il reproduc textual. Un domn vrea sa recite eunoscuta poezie (a lu1 Heinrich Heine): "Un pin se-na1ta singuratie" etc. La fraza eareincepe eu euvintelc: ..ii este somn" , el se opre;;te neputincios, uitind eu totul cuvintele "cu o alba invelitoare". 0 asemenea seapare dintr-un vel'S aUt de eunoscut Eni s-a parut surprinzatoare ~i I-am rugat pc subiect sii reproduca in mod libel' tot ceea ce ii treee prin cap in legatura cu cuvintele "eu' 0 aW'i invelitoare". A rezultat urmatoarea serie: ,,In leg21tur21 invclltoarea alba, m21gindesc la un lh}toliu eu 1a' 0 pinza eu care se. acopera mortul (pauza) - iar acum ma gindesc 1a un prieten drag ----,fratele lui tocmaia murit subit pare-se de un atac de apoplexiede altfel, $i .el, era tare trupe~ - prietenul meu are aceea~i constitutie ~i m-am gindit ca at putea mud in aceZa$i feZ - pesl2mne Cd nu prea face mi~care eind am aflat ~tirea mortH, m-a cuprins deodat21 teama, mi-e frica sa nu mol' de un accident asemanator, 'caei toti din familie avcm tendinta de a lua proportii ~i bunicul meu a murit, $i el, de un atac; ga'3esc ca sint prea gras 9i zilele acestea am inceput o cura de 8Iabire" .. "Domnul, noteaz21 J u n g, S-3 identificat in acest fel, fara 3-$i cIa seama, eu moliduI aeoperiteu un lintoliu alb". Exemplul care urmeaz21 9i pe care~l datorez prietenului me11 S. Fer e n c z i, din Budapesta, se raporteaza, spre deosebire de dentele, nu lafraze extrase din opera poetHor, ci la propriul discurs aI subiectului. Acest exemplu ne pune in fata unuia dintre acele cazuri, nu prea fre:cvcnte,in care uitarea se pune in serviciu1 prudentei noastre, od de cite ori ne aWim in fata riscului de a ceda unei dorinte impulsive. Actul ratat dobindeste atunci valoarea unei functii utile. Odata' treziti Ta realitate,noi aproham aceasti"i mi;;care interioar!l care, in timp ce n~ aflam sub imperiul dorintei, nu se putea manifesta dedt printr-un lRpsus, printr-o uitare, 0 neputinta psihica.
0) Colegul meu a modificat iritrudtva acest frumos pasaj a1 poemuluj; aUt in ceea ce prive'7te textul, dt 'Ii aplicatia S2. Tinara fatfl-fantomil spune logodnicului ei: Meine Kettehab'ich dir gegeben ; Deine Locke nehm'ic11 mit mil' fort. 8ieh sei an genau ! Morgen bist elu grau ! Und nul' braun erscheinst du 'Nieder dort. * Prive'ltc-o bine!Mline va fi intunecata. (Nota trad.). ~,)c.-G. J u n g, Ueber die" Psychologie del' Dementia praecox, 1907, p. 64.

i
\

I I

415

"La 0 reuniune, eineva pronunta fraza : "Tout cOinprendre c'est tout pardonner" 0). In legatura eu aceasta, am observat ea prima part~ a fra2ei este. suficienta ; a voi sa "ierti" este a adopta 0 atitudine de aroganta, deoarece iertarea este 0 prerogativa a 1uiDumnezeu Oiia clericilor. Unu1 dintc2 eei de fata. gasi observatia mea foarte. eorecta. Simtindu-mc"i jm:urajat ~i voind, desigur, sa justifie buna opiniepe care Oii-o facuse indulgentu1 meu preopinent, am declarat ca recent am ,emis 0 idee inca 5i maiinteresanta. Am voit sa expun ace a idee, chI' nu izbuteamsami-o itmintesc. M-am retras imediat ~lam inceput SZla~tern pe hirtie ilsociatiile libere eare-mi rilsareauin minte. Acestea erau: mai intii numele lmuiprietencare asistase la na~terea ideii amintite ~i n~m1ele strazii unde ma gaseam atunci; apoi mi-amamintit de numele unui alt prie-' ten, Max, ,caruia obi~nuiam sa-1 spunem Maxi. Aeeasta imi sugereaz:} cuvintu1 maxi;nli ~i, in legatura eu aeeasta, imi amintese ea este vorba, -.ca :'ii acum, de modificarea unei maxime cunosute. Dar, fapt cludat, aceastJ amintire face sa apara in mintea mea nu 0 lTlaxim[l, cieele ce urmeaza: "Dumnezeu l-a creat pe om. dupa chipul Salt" 'Ii varianb acestci fraze : "Omul l-a creat pe Dumnezeu dupa chipuZ s6.u{{.Ca 0 eOJ1secint.;:'l, regasesc in memorie ceea ce cautam : prietenul meu imispusese atuEci, in strada Andrassy: "Nimic din eeeste omenese nu mi-e strain", 13 care eu Ii raspunsesem filclnd aluzie la expericnta psihanaliticd : "AI' trebui sa mergi mai departe ~i sa marturise~ti eEl nimic din ce este animalic nu ti-e strZlin". Dupa ee, In fine, eram in posesia faptului cautat. 'mi-am dat seama ca nu puteam citu~i de putin sa-l imparta~ese societAtii in mijloculcareia ma afram. Tinara sotie a prietenului ci'truia eu ii rea:l1intisem natura animala a ineon~tientului nostru, 5e afla de fatEl ~i. 'itiam prea bine ca ea nu era nicidecum pregatitE, sa aseulte lucruri atit de putir'l magulitoare. Uitarea md' crutaS'c de 0 serie de neplaceri din parte-I ~i de 0 discutie intermimibila, Fara indoiala, acesta a fast morivul acelei "amnezii temporare". Interesanteste faptulciI ideea de substitutie s-a exprimat intr-o propozitie in care Dumnezeu era coborit 1'1 nivelul unei naseociri omene'iti, in timp ce propozi~ia c[lUtatE'l de mine in'iista asupra originii animal'e a omului. A'iadar, capiti') cli,.'71inutioilin ambele cazuri. Evident, totul nu este deelt urmarea inEin1;uiriiideilor despre "a intelege 'Ii a ierta", provocate de eonveriiatie., Sa se rCll1:lrce ca dad am reu:;;it sa gasesc repede fraza eautatEl, aceasta S-Cl intimplat desigur c1atorita faptului ea m-am retras din societatca CClI'eexereita 1.1:1 fel de eenzura, izollndu-ma intr-o inctlpere goala. atunci incoace am, analizat numeroase alte cazuri de uitare sau de reprodueere defectuoasil a unoI' Inlantuiri de cuvinte ~i am avut prilejul sa constat ca meeanismul uitZlrii, a'la cum. s.e degajil e1 din excmp1e1e aliquis 'Ii Logoclnica din Corint, se aplicd aproape 1a taate canltHe. Nu totc1eauna este' confortabila eomunicarea acestor analizp dcoarece adesea te vezi obligat, CLlmam vazut, sa atingi chestiuni il;~ ti1112 $1 uneori penibile pentru subieetul de eXiperienta, De ace.ea mil voi abtine sa multiplie exemplele. Ceea ee au comun taate aceste cazuri.
0)

"i\..

In1;elege totul este a ierta totul" ; in limb a francezi\ in textul

original.

{Nota trad.).
7) formula specifica dreptului roman, prin care se deciara moartea civih'i a unei.persoane, privarea acesteia de drepturi ceta1;ene.,:,ti,ca atare diminuarea influeat;ei sale in societate. (Nota trad.),

416

in ciuda difrentelor existent(\ intre continuturile lor, estc raportaiea cuvintelor uitatc sau dejormate, in virtutea unci asociatii oarecare, 1a 0 idee incon9tienta, a carei actiune vizibila se manifestci tocmai prin uitare. Revin dcci 1a uitarea numelor, in legatura cu care noi n-am epuizat Hid cnuistica 9i nici motivele. Cum, periodic, amputut sa observ 1a rnir~e insumi acest fel de acte ratate, exemplele personale nu-mi lipsesc. U accese de migren::i, de care surelr ~i-n ziua de azi, mi se anunta CLl clteva arc inail1te prin uitareade numc, iar in toiul acccsului, dqi r;linin inca in stare s;'i-mi continui luerul, adesea picrd total capacitatea de a-mi aminti nU111e12roprii. S-ar putea,a~adar, invoca cazuri cadi p Incu, sprc a opune 0 obiectie de principiu eforturilor noastro analitice. 'Din observatii de acest gen nu rezuHa, oare, ca factorul cauzal al tenspre uitar2, ~i indeosebi al uita1'ii numelor proprii, rezidiiin LIll:mrari de circulatie ~i in tulburari functionede generale ale creierului ~i En am face bine sa 1'enuntam 10. orice incercare de explicare psihologica a unoI' at are fenomene ? Nu credo Aceasta ar insemna sa confund{nu mecanismul unui proces, uniform in toate cazurile, ell circumstantele, v'trhbile ~i intotdeauna necesare, susceptibile sa-1 favorizeze. Insa, in de a mil angaja Intr-o discutie, mai degraba sa incere sa resping obiectia cu ajutoru1 unci COlllp3ratii. Sa presnpunem Cd am fost atitde imprudent inc11, 1a 0 ora inainbtCl ,din noapte, sa mi avcnturez 'lntr-un cartier pustiu 0.1ora~ului, unde slut abcat de raufacatori co.re-111i fura ceasul ~i punga. l,Ia due 1a postul de politie cel l1".aiapropiat :;;iconcep urmatoarea declaratie : in timp C2 m.'\ gaseam In stradacutarc, singuratatea 9i intunericu1 mi-aufurat ceasul :;;ipunga. Chiar dacii asUel n-a9 spune nimlc inexact, n-a9 risco. mai putin sa fiu luat drept un om scrintit 1a cap. Pentru adescrie situ atl" reala, trebuie sa spun ca, favorizati de pustiul din jur 9i protejati de !J:;zn2, raufacatori necunoscuti mi-au furat obiectele mele de pret. Or, situatia a9a cum se prezinta ea in cazul uitarii, e.!'te exact aceea~i : favorizate de stare a mea de oboseaU'i,de tulburari de circulatic, 0 fortii nccunoscuta imi rape9te facu1tatea de a dispune de numele proprii intiparite in memoria mea, aceasta fiind aceea9i fortacarc, in alte cazuri, in duda unei stari de sanatate perfecta, poate produce acelea~i tulbura'ri de menlorie. Cind analizez cazurile de uitare de nume observate 1a mine insumi, constat aproape invariabil ca numele uitat prive~te 0 persoana care ma afecteaza direct, in. stare sa""mi provoace sentimente violente, adesea penibilc. Conform'indu-ma uzajului cOInod ~;i cu adevarat recomandabil Introdus de ~coala elvetiana (B Ie u 1e r, J un g, R i k 1in), pot exprima cele de mai sus in ielul urmator: numele uitat stirne~te in minte un "complex personal". Raportul care se stabile~te mtre nume ~i persoana mea este un raport nea~teptat,cel mai adesea determinat de 0 asociatie superfida1a (arnbiguitate a cuvintu1ui, consonanta unici'i); H putem califica, in general, ca fiind un raport marginal. Spre a intelege coreet lBtura sa, voi cita citeva exemple foarte stmple : 1) Unu1 din pacientii mei ma roaga Sa-I indic 0 statiune terma<la pc Riviera. Cunosc a statiune de acost fel in imediata apropiere de Genua, imi amintesc pina ~i numelecolegului germDn care profeseaza aid, insa nu sint in stare sa dau numele statiunii pc care 0 cunosc aUt de bine. NU-mi ramine decit s8.-1 rog pc padent sa a;;;tepte dteva dipe, ca sa rnerg sa cer 1amuriri unei persoane din familie - Cum se nume~teacea localitate de Unga Genua, uncle dr. N. are 0 mica statiune in care tu ~i

Ix

21 -

cei. <i04

417

numele? E Nervi.

doamna X ati fast multa vreme 1a tratament?

Tocmai tu 53-i

liiti

Asta e: acest Nervi suna ea Nerven (nervi), iar nervii eonsti1;)1e obiectul ocupatiilor ~i preocuparilor mele de zi cu zi. , 2) Un aIt pacient al nlCU vorbe$te despre un lac de vi1egiatura din zone invednate 9i afirma ca exist} acolo, pe linga aIte doua hanuri cunoscute, 'un al trcilea CJTe pentru el se leaga de 0 anumita amintire si al carui nume mi-l va S')Ul1e indata. Eu contest exiitenta acestui Ell treilea hem 9i invoc, In sprijinul spuse10r mele, faptul di am' petrecut 'in acel loc 9apte veri la rind 9i ca, prin urmare, il cunosc mai bine d01-:1t interlocutorul meu. Iritat de contradictie, acesta sfirge:,;te prin a-9i aminti numele. Haryjl se nume9te Del' H ochwartturm 8). Sint snit sa cedez 9i sa recunose ca am locuit $apte veri la rInd in preajma aC2stui han caruia eLl putin mal inainte ii negasem existenta. Dar de cc am uitat locul 9i numele? Cr.ed Celpentru ca acest nume semana mult cu ace1a alunuia din confratii meide specialitate de 1a Viena ~i ca atare, se raporteaz3 1a un complex "profesional" al meu. 3) AltEidat1, fUnd p2 punctul de a CLlll1para lEl bilet de la gar a Reichenhall, nu am putut sl-mi amintese numele marii gari din apropiere, eu toate di am trecut de muIte ori prin ea. i\m fost obligat s-o ca11t peharta. Se cheama Rosenheim. Inteleg indata in virtutea careia asociatii acest nume mi-a sdipat. Ou 0 ora mai inainte ii facusem 0 vizWi surorii mele, intr-o loealitate turistica pe Hnga Reichenhall; sora mea se nume9te Roza, iar locu1 unde locuia ea era pentru mine un RO'lenheim (locul de $edere a1 Rozei). Astfel, acest caz de uitare a fast determinat de un "complex familial" 9). 4) A9 putea sa dovedesc aceasta actiune eu adevarat distructiva a "eomplexului familial" folosindu-ma de 0 intreaga serie de exemp1e. Intr-o zi S-a prezentat 1a consultatie un tinaI'. Este fratele mai mic al uneia dintre pacientele mele, pe care I-am va.zut de nenumarate ori ~i caruia am obiceiul sa ma adresez cu prenumele sau. Oind, dupa aceea, am vrut sa relatez vizita sa, am fast abso1ut ineapabU, eu toate artificiUe 1a care am recurs, sa-rni amintesc acel prenume care, 0 9tiam prea bine,nu era deloe neobi$nuit. Am ie~it atunci pe strada ~i m-am apucat . sa citesc firmele. De indata ce numele sau mi-a dizut sub oc11i,I-am recunoscut. Analiza mi-a aratat ca stabilisem, intre tInarul vizitator ~i propriu1 meu frate, 0 comparatie care implica un proces de refulare: intr,o situatie analoaga, frate1e meu s-ar fi comportat 1a fel, sau mai bine? Asociatia exterioara intre ideea ce se raporta Ia propria mea famille 9i aceca care se raporta 1a acea familie straina mi-a fost favorizata de faptul pur intimp1;'iJor ca cele doua marne purtau acela9i prenume: Amalia. Abia mai tirziu am inteles taina numelor de substitutie, Daniel :;;iFranz, care rui-au venit in minte intr-o imprejurare aparent nesemnificativa. Aceste doua nume, ca ~i Amalia de a1tfel, sint nume de personaje din Hafii, de care se leaga 0 gluma nesarata a bulevardistului vienez
Daniel Spitzer. 1n l'omane')te observatorul rnalt, belvedere de mare altitudine (Nota trad.); F r e u d amite aici si:i precizezefaptul, esential, ca se afla dupa a dis.., puta neplacuta ell sora sa (Nota tract.).
8)
8)

S,

418

5) Intr~o buna zi am foot in imposibilitatea de a-mi aminti numele unuia dintre pacien~ii care face parte dintre cunoscutii mei din tinerete. Analiza ma determina sa fac un larg ocol, pina saajung la numele cautat. Bolnavul se temea sa nu orbeasca. Aceasta mi-a amintit de un tinar care a orbit 'in urma unci raniri eu 0 arma de foe. Aeeasta amintirc, la rlndu-i, imi "aduse in"laginea unui alt tinar care' s-a sinucis trag'indu-~i un glonte de revolver ~i care purtaacela9i illume eu primul meu pacient, fara a fi insa rude. Numele 1nSa nu mi l-amputut reaminti decit dupa ee mi-am dat seama di, :in mod incon~tient, raportasem asupra unei persoane din propria-mi familie a::,;teptarea angoasanta a nenorocirii care Ii lovise pe eei doi tineri de care am vorbit mai sus. Gil1idirea mea este astfel traversata de un curent constant de "raporturi personale", de care 'in general nuam nid 0 cuno~tinta, insa care s manifesta prin uitarea de nume. Este ca 9i cum ceva m-ar impinge sa raportez la propria mea persoana tot ceea ce aud spunindu-se ~i povestindu-se eu privire la terte persoane, ca ~i CtL'11 orice referirc la acestea ar trezi complexele mele personale. Sl11tsigur ca nu este yorba de a particuiaritate individuala. In ac:easta vild mai curind 0 indkatie despre feln1 In care trebuie noi 83. 'intclegem ce este "altul", adka ceea ce nu este nai-in9ine. Am, in plus, motive sa ered ea ~i la alti indivizi lucrurile 5e petree exact ca $i la mine. Cel mai bun exemplu in aceasta privin't;a este acela ce mi-a fost povestit de un anume d. Lederer. In cursul voiajului de nunta, acesta a intilnit un domn pc care de-abia 1l cuno"?tea $i pe care trebuia sa-1 prezinte tinerei sale sotii. Dar cum uitase numele acelui dQmn, prima data. a ie9it din incurcatura printr-un murmur nedeslu$it. Dupa aceea, intilnindu-l pe domn a doua oara (la Venetia 'intilnirile intre c~ilatori sint .inevitabile), Hlua de-a parte $i-l ruga 5a-1 scoatii din incurcatura, spunilldU-9i Humele pe care, din nefericire, i-I uitase. Raspunsul aceluia demonstreaza ca el era un bun psiha1og: ,,!nteleg prea bine de ce nu mi-ati retinut numele. Port acela9i nume cu dumneavoastra: Lederer 1" Nu putem evita un oarecare sentiment de neplacere ori de dte ori regasim propriu1 nostrunume purtat de un strain. De curind am trait foarte clar un asHel de sentiment, vazind ea mi 5e prezinta la eonsultatie un domn eare-mi spusese di se nume$te S. Freud. (Iau totodata act de asigurarea unma dintre criticii mei, care afirmaea el se eomporta in asemenea 'imp~ejurari intr-o maniera apusa mie.). 6) Regasim efectul "rapartului personal" in urmatorul caz, comunicat de J u n g 10) : "Un domn X iubea nebune9te pe 0 doamna care n-a intirziat sa 5e easatoreasea cu un domn Y. Or, ell toate ca Y 11 cunoa9te de multa vreme pe X $i chiar se afla eu dinsul in relatii de afaeeri, el Ii uita mereu numele, in a9a fel incH atunci cind vrea sa-i serie lui X, este obligat sa intrebe de numele sau terte persoane". In acest caz, totu$i, iTIotivele uitarii slnt mult mai transparentedec;it In precedentele, guvernate de legea "raportului personal". Aid uitarea apare ca oconsednta directa ~ antipatiei pe care Y 0 arata neferidtulul
10)

Dementia praecox, p. 52.

4HJ

sau rival.El nu vrea s;'i ~tic nimic de clinsul: "Nicht gedacht soIl - seiner werden!" 11). 7) Motivul uitarii unui nume paate avea un caracter mai subtil, rezidindintr~o ura a~a-zidnd "sublimatJ", cu privire la purtdwrul numelui respediv. AsHel, a domni~oara J. K., din Budapesta, serie : "Mi-am elaborat amidl teorie. Am abservat Cd inc1eosebi oamenii dotaF pentru pictura nu 'pricep nimic din muzica ~i viceversa. Nu de muit ma intre1;ineam pe aceast2l temE1CUcineva, spunindu-i: "Pina in prezent cercetarea mea s-a verifieat intatcleamB, eu exceptia unui caz". Cind, insa, am vrut sa dtez numelc acelci singure persoanc care faeea exceptie de la regula mea, mi-a fost eu neputinta sa n1i-l amintesc, cu toateca purtatorul numelui era unul din bunii mei prieteni. Clteva zile mai tlrziu, auzind pronun1;indu-se din intimplarc acd nume, I-am recunoscut imediat ca fiind aeela aldistrugEltorului tcoriei mele. Ciuda pe care, nedindu-mi seama, i-o nutream, se manifestase prin uitarea numelui sau totusi aUt de familiar". 8) In ca~ul ce urmeaza, comunicat de Fer e n c z i ~i a carui analiza est2 instructiva mai ales prineXiplicarea substitutiilor (ca BotticelliBoltraffio, in locul Iui Signorelli), "raportul personal" a provo cat uitarea unui nume pe a cale putin diferita. ,,0 doamna care auzise cite cevade psihanaliza, nu-~i poate aminti numele psihiatrului Jung. In locul acestui nume se prezinti'i substitutiile UJ:\matoare: Kl. (un nume) - 'VUde - Nietzsche - Hauptmann. In ceea ce prive",te numele Kl., a face sa se gindeasca in data la doamna K1., 0 persaana afectata, impopotonata, care pare mai tinara decit cste. Ea n:u imbiitTine:;te. Ca notiune integratoare pentru Wilde ",i Nietzsche, ea da: "maladie mintalii". ApEli spune pe un ton de zeflemea: "Voi jreudieniicercetati cauzele bolilor 111intale,pinElcind voi in",iva deveniti bolnavi 1nintali". Apoi : "Nu-i suport pe 'vVilde ~i Nietzsche, nu-i inteleg: Am auzit ca crau homosexuali, ~i unul ~ieelalalt. 'Nil de avea sli'ibiciune pentru tineri" (eu toate ca in ultima 1raza ea a pronuntat numele eorect 12), ce-i drept doar inungure~te, continl1a sa nu ",i-l aminteasea. legiHura cu Hauptmann, ea se ginde~te la Halbe 13), apoi la Jugend H) ;;;inumai dupa ,ce i-am atras atentia asupra cuvintului Jugend ea a observat ca Jung este numele cautat. De altminteri, doamna aceasta pierzindu-o;;lsotul 1a virsta de 39 de ani :;;irenuntind la orice speranta de a se mai marita, avea toate motivele sa ocoleasca orice amintire in legatura :?u virsta. Remarcabilii incazul acesta este asocia1;iapur interna (asociatla de continut) intre numele de substitutie 9i numele cautat, pre:cum ",i absenta asociatiilor tonale". 15). 9) 'lata un' alt exemplu de uitare de nume, motivat cu finete: ;;1 a dirui elucidare a reu~it-o c;hiar cel interesat : "I?eoarece imi alesesem filozofia ca materie de studiu suplimentara, exammatorul meu machestiona asupra doctrinei lui Epicur, cerindu~mi numele filozofilor care, in secolele ce au urmat, IS-au ocupat de aceasta

ill
12)

lung inseamna in limb a germana "tInar" (Nota trad.).

"Sii nu gindim nimic de dinsul" (Vel's a1 lui Heine). (Nota trad.).

B) Ca ~i G. Hauptmann (1862-1946}, MaT Balbe (1865-1944} este un dramaturg german. (Nota tract.). 14) Titlul unei drame a lui Marx Halbe, pe romfme9te "Tinerete" (1893). (Nota trad.) .. '5) "Klangassoziationen" in textul original. (Nota trad.).

420

doctrinii. Am dat cu indrazncaE'l numde Jui Pierre Gassendi, despre CCirc toemai auzisem vorbindu-se, la cafenea, ca despre un discipol al1ui Epicur. La intrebarea miraEt a examinatorului: "De uncle 'ititi 7", aIn raspuns pe dataca acest filozof m'1 preocupa de multa vreme. Aceasta mi-a adns ealifieativul magna cum lnucle (acordat eu autentice elogii), dardin nenorocire si 0 tendinta invin.cibila de a uita numelc lui Gasscneli. Cred cd daca 'a5Hzi, in p'ofida stradaniilor ll>ele, nu ajung sa retin acest nume, faptul se datoreaza con:;;tiintei mele indireate. Ar fi fost poate mai bine s,'inu fi :;;tiut de el". Spre a intelege puterea aversiunii subiectului nostru fata de evocarea perioadei examenului sau, trebuie 'itiut eii el acorda 0 mare im:portanta titlului sau de elector, in a'iil fel incit evocarea respectiva nu facea dedt sa scada in oehii s7ti aceasLi inlportanta. 10) Adaug inca un cxemplu de uitare de nume al unui ora9, exemplu mai putin simplu decit cde anterioarc, dal' pc care toti eei famiIiarizati eu astfel de eercctari il VOl' gasi cxtrem de verosimil ~i. de instructiv. Este vorba de un num.e de ora'i italian care rczista reproducerii mncziee din :cauza marii sale simUitudini foneticc cu un prcnume feminin de care se legau numeroase sent11nente pe care, de altrel, comunicarea nici nu Ie cnum-era in intregime. S. Fer en c z i, din Budapesta, care a observat acest caz 1a sine insu~j, I-a tratat pe drept in maniera analizei unui vis saC! a unei idei nevrotice. ,)VUiaflam azi intr-o fam.ilic de prieteni, unde S-a ~rbit, -intre altele, despre ora'iele Italiei septentrionale. Cineva a remarcat, in legaturacu aceasta, ca in acest6! ora'ic inca 5e mai regase'ite il'\.fluenta austriaca. Se dteaza multe asemenea ora'ie. Vreau 'ii eu sa numesc unul, dar numele lui nu-mi vine in minte, eu toate ca ~tiu ca am petreeut acolo doua zEe nespus de pElcutc, ceea ce nu consuna deloc :eu teoria uitarii fOf111ulata de Freud. In locul numelui cautat, imi tree prin minte urmatoarele nume de 'ii cuvinte ; Capua, - Brescia, - Leul din Brescia. Leul acesta 11vi:i.d pardi s-ar gasi in fata ochilor mei, sub forma unei stat-ui de nW1'mun'i, dar sesizcz numaidecIt ca seamana mai putin eu monumentul libert81tii din Brescia (pe care nu l-am vazut dedt in reproducere), dedt cu leu1 de marmura pe care I-am WlZUtla Lucerna, pc mormintul garzilor elvetlene cazute la Tuilleries 'ii a carui reproducere in minio.tura se gase:;;te pe bibliotcco. mea. In sfiqit gasesc 'ii l1umele cautat: If erona. inteleg apoi imedio.t cui ii revine vina ace-stei amnezii. Vinovato. nu este alto.dedt bi'ltrina servanta a familiei uncle ma o.1amin ospetie. Ea se nUH1Ei eronicCl, in ungure'ite, Verona, 'ii imi era foarte a11tipatica din pricina fizionomiei ei cu totul respingatoare, a vocii ragu$ite $i tipCitoare :;;i a aemIui ei de insuportabila familiarito.te (10. care eo. se socotea indreptatita prin multii ei ani de stagiu in acea casa). Modul tiranic in care tratase ca pe copiii din acea co.s:1 consideram de asemenea intolcrabil. :;3tiarnceil inseamna numele de substitutic. Pentru Capua am gasit cu rapiditate asociatia caput mortuum: intr-adevar, adesea comparasem capul VeronicEli-eu mi craniu de caclanu. Cuvlntul mo.ghiar kapczi (cupiditate) a contribuit cu siguranta, co. ~i caile de asocio.tie mai directe care leaga unul de o.ltul Capua 'ii IT erona, in calitate de unitati geografice 5i de - cuvinte italienesti avincl acelasi ritm tonal. Aceeasi situatie in cu Brescia. insa 'aid gasim aso~io.tii de idei efectuat~ pe cai late-rale complicate. L.'l un moment dat o.ntipatia mea era atH de putemica incH 0 gaseam pe Veronica pur -;;isimplu dezgustatoare 'ii, in citeva rinduri, ill-am Intrebat cu uimire cum se poate ca a asemenea creatura sa aiba 0
-\.7

421

viata erotica :;;isa fie iubita. Numai la ideea de a 0 saruta, imi spuneam, simti "senzatia de greatii 16). Cu toate acestea era sigurca exisia un ,raport intre reprezentarea Veroniciii :;;ireprezentarea caderii garzii elvetiene. Numele de Brescia adesea este asociat, in Ungaria eel putin, nu eu iJ.ocul,d eu numele unui animal sCilbatic.Numele eel mai urit in aceasta tara, ea de altfel :;;iin Italia de nord, este acela a1 generalului Haynau, lSupranumH indeob:;;te hiena din Brescia. i\stfel, un flux de idei a pomit de la dete,statul general Haynau, trecind prin Brescia, Verona, in Jimp ce un a1tflux a antrenat ideea de anirnal cu vocea riigu$itii, scormonitor decadavre (hiena) - idee care ulterior a trezit reprezentarea unuimonl~ment funerar - de craniu de icadavru :;;ide organ vocal dezagreabil, ca in cazu1 Veronicai, aUt de detestata. in forul meu incon;;tient, acea Veronica care, mai demult, exercitase in casao tiranie insuportabila, ca aceea a generalului austriacdupa im1abu:;;irea luptelor pentru libertate in Ungaria :;;iItalla. De Lucerna se1eagii ideea verii pe care Veronica a petrecut-o ell stapinii ei 1a Lacul Patru-Cantoane, in apropierea acestui oras;; de garda elvetiana se leaga amintirea tiraniei pe care servanta a exercitat-o nu numai asupra copiilor, ci .chiar ~i asupra membrilor. adulti ;:;i familiei, ],n ca1itatea sa uzurpata de "damn de companie" (= Garde'Dame). rin sa atragatentia asupra faptului ca., in eon:;;tiinta m~a, aeeastil antipatie pentru Veronica tine de lucruri de multconsumate. Intre limp aceasta femeie s-a schimbat mult in avantajul ei, atit ca exterior cit :;;ica lw;miere :;;i,in rarele ocazii cind 0 mai intilnesc, 0 intimpin cu 0 atitudinesincer amicala. Dar, cum se intimpla totdeauna, incon:;;tientul meu i~i conserva eu obstinatie vechile impresii, fiind conservator ;;i incJlinat/spre ra.nchiuna. Tuilleriile implied 0 aluzie la 0 alta persoana, doamna ranceza in virsta care, in multe ocazii, a fast 0 adevarata "dama de companie" pentru doamneledineasa ::;;i e care toti,de lamie p 1a mare, 0 respecta ~i chiar se tem de ea putin. Eu insumi, fiindu-i Q perio'ida "elev" la lectiile de conversatie franceza, imi amintesc ca, 1'1. timpul sejurului meu in Boemia de nord, 1a un cumnat al gazdei mele de astazi,am ris mult auzindu-i pe taranii din partea 'locului ca Ii numesc pe elevii (Eleven in germana) academiei forestiere locale "lei" (U'wen). Este eu putinta ca aceasta amuzanta afi.1intire Sa i contribuit 'ladeplasarea ideilor de 1a hiena spre leu". 11) Exemplul care urmeaza 17) arata ;;i el cum un complex personal 'Care ne domina la un moment dat poate sa provoace, dupa un interval de timp destul de lung, uitarea unui nU111e. Doi barbati, unul mai v1rstnic, celalalt mai tinar, care ciHatorisera 1111?)1'eUna Siciliacu :;;aseluni mai inainte, schimba intre ei aminti1'i prin ;;1 impresii despre rumoa5ele zile petre cute acolo. - Cum s-o fi chemind acel lac un de ne-am petrecut noaptea, inainte de a porni spre Selinunt? intreabii cel tinar. N-o i Calatafimi? - Nu, raspunde virstnicuL eu siguranta nu, dar ~i eu am uitat numele, de~i 1mi amintesc 0 multime de amanunte despl'e :;;ederea noastra acolo. E de ajuns sa vael ca dneva uita un nume pe care-l cunosteam, ca sa ma contaminez si eu ~i 8a-1 uit 1a rindu-mi. Ce-ar fi sa-i cautam? Singurul nume ea~e imi vine in minte este Caltanisetta, 1nsa sigur ca nu-i acesta. - Nu, spune cel tinal', 11U111ele incepe cu un 'tV sau contine, cel putin, un w.
W) 17)

"einem Brechreiz hervorrufen" In textul original. (Nota trad.).


Zentralblatt fUr Psychoanalyse, I, 9, 1911.

422

,~i totu~i litera w nu exisUi la italieni, spune celalalt - Ma gindesc un v, :ins8.am. spus w din obi~nuinta, sub influenta limbii matetne. Cei vifstnkpratesteaza contra lui v: - Cred, spuneel, ca am uitat 0 groaza de nume siciliene. Dadi am face 0 experienta ? Cum se numei?te de exemplu, acel lac ridicat caruia :in antichitate i se zicea Enna? A. da, ltni amintes{;: Castrogiovanni. 0 clipa dupa aceea, eel tinar regase~te rtmnele uitat ~i striga: - Castel vetrano ~i e multumit ca poate.doved.I interloeutorului ea a avut dreptate sa spunaca numele contine un v. Cel virstnic mai ezita inca, ins8. dupa ee s-a hotarit sa convirul ca nu'mele regasit de eel tinaI' este exact, dorc9te sa inteleaga ratiunea pentru care :ii scapq.se. - Evident, mediteaza el, este pentrudi a doua jum{(tate a numelui vetrano, seamana cu veteran. Imi dau perfect de biue seama ca nu-mi place sa ma gindesc la imbatrinire, ia1' dadi cineva atacd acest subiect, reactionez intr-un chip ciudat. Astfel, recent, I-am pus eu asprime la punet pc un priden pe care 11stimez mult, spunindu-i ca 2. "depa~it de I1)Ultvirsta jun\!tei", deoarece, exprimindu~se 1a adresa mea in termeni foarte magulitori, el adi'iugase ca nu mai sint un am tin;,'. Crr rezistenta mea s-a indreptat impotriva eelei de-a douaparti a n'1melui Castelvetmno, reiese ::;;idin faptul ca prirna silaba a aee-stui ,LIme se regiise~te in Caltanisetta. - $i eu aeest nume ce este'? intreba tbarul - Suna pentru mine ea un cuvint de mingiiere a1 unei femei -tinere, m.arturise~te virstnicul. Dupa citeva momente adiiuga : Actua'lul HLlme Enna era de asemenea pentru mine un nume de substitutie. Observ aeUX,l CEt acest nume de Castrogiovanni, obtinut pe cale rati6nali'i,ne corl<:1uce indul 1a tinere..te (giovane), a9a cum nume1e de CastelveUano g e\r(}c~; ideeade biitrinete (veteran). Cel mai virstni:e crede ca. a explkat astEel uitarea. Cit despre eauzele care au provocat ui-tarea 1a eel tinaI' , ele nu au fast eercetate. I:cIecanismul uitarii numelor 8ste la fel de interesant ca ::;i motive Ie aC2steia. Intr-un mare numar de cazLU'i58 uiti'i un nume nu pentru ca Bce.st:;, se aHa in. contact cu motive care se opun evocarii sale, ci pentru ca ;~,? apropie, prin consonantii san cOIl1pozitie,de un alt cuvint impotdva caruia S2 clirijeaza rezistenta. Se intelege de la sine d-i aceastamultiplkltate de conditii este deosebit de favorabilEi produberii fenomenu1ui. SJ dArn exemple : Dr. Ed. Hit s c h man n (Zwei FaIle von Namen vergessen, Ince"?wt. Zeitschr. f. Psychoanalyse, I, 1913) : "d. N. vrea sa recoffiande CUIC!ct lio1'a1'i3 Gilhofer & Ranschburg, insi'!, eu taate ca aceasta ii este bIL2cunoscutD., nU-9i aminte~te, ,:u toate eforturile sale, dedt nuniele HclC,."chburg.Us,or nen1ultnmit, se intoarce aeasa. Intimplarea il chin')l~in as,a masura. incit so decide sa-::;i trezeasca fratele, care dormea. q:cre a-I int1'eba de numele asociatnlui lui Ranschbu1'g. Acosta ii da fara nid !) dificultate numele. Numele "Gilhofer" evoca automat :in mintea lui N. pe acela de "Gallhof", un loc uncle recent a facut, in tovaras,ia unei fete incintatoare, 0 plimbare despre care pastreaza cea 'mai frurrwasa amintire. Fata 5.i fikuse cadou un obiect cu inscriptia: "In 2.y:-:,l:::tirca frumoasclo1' ore petrccute la Gallhof". eu citeva zile inaintea -uiL.'i:ii numelui "Gilhofer", N., inchizind brusc scrtarul in care pastra fled obied, I-a deteriorat destul de sorios : era, desigur, un accident manmt, ins2. N., fiind familiadzat cu s2mnificatia adelor simptomatice, traia sub apasarea unui sentiment de culpabilitate. Dupa acest accident el 1n1:3.

ii

423

cerca 0 stare de spirit ambivalonta eu privire 1a aeeastii fata pe~are. desigur, 0 iubea, dal' ale carei presiuni in ved~'rea mariajului se J()Ve~<,-l la diDsul de 0 oarecare rezistenta". 13) Dr. H ann s Sac h s: "lntr-o convorbire ;wincl ca ctieLt Genua ~i imprejurimile sale imecliate, un tinaI' vl'ea sa numeasca de 2S0menea :;;ilocalitatea Pegli, d::tr nu-i reg[ises,te numcle decit anevoie. timp ce se intoallce acasa, se ginde9te la uitarca acestui nume co-i era atlt de familiar si iata ca-i rasare in minte cuvintul PeU, care are Exact aeeea9i pJ;oDunti~. $tie ca Peli este numele unei insule clin Occ;m.ul Austral, ai carei locuitori au pastrat citeva obiceiuri remarcabilc. A citit descFierea aeestor obiceiuri intr-o lucrare de etnologie s,i ii vel,iscic'eea de a utiliza datele in vederea elaborarii unei ipoteze originale. De c;SE'n1enea, i$i amintes,te ca PeE mai este :;;i locul actiunii unui roman pc .care-l citis.e cu interes :;;i placere : Cea rnai fericitii epocc1 din l.:wto ,:ui Van Zanten, de Laurids Bruun. ldeile care-l preocupa neintrerupt apl'c2pe pe tot parcursul acelei zi1e se leaga de. 0 scrisoare pe care a primit-o in dimineata zilei respective, de la 0 doamna pentru care avea lr~ulta afectiune. Serisoarea ii dadea de inteles ca va trebui sa renunte 10 0 intilnire asupra cilreia convenisera. Dupa ce a petrecut ziua intr-o ;ctare de adinca mihnire, seara ie$i eu intentia ferma de a uita accastd ne:nultumire $i de a 5e bucura pe cit posibil de cUeva ore petrccute :-;1:1'-0 sodetate pc care 0 pretuia mull. Este sigur Cel cuvintul Pegli, prin :::ilTJilitudinea sa tonalil eu cuvintul Peli, era de natura sa-I tulbure Grev proiectu1, caci acest din urma cuvint nu prezenta pentru dinsul Un 1nteres pur etno1ogic, ci de asemenea evoca, c1impreuna cu "epoc;'\ ce2 mai fericitJi" din viata sa (prin analogie cu romanul pomenit mai toate temerile $i grijile pe eare s,i Ie facusein cursul zilei. CaractcTistiea acestei interpretari este ca, des,i simp1a, n-a putut fi obtinuta decft dupa ee a doua scrisoare a venit sa transforme tristet.ea intr-o h;:-'jinoasa certitudine a unci inWniri foarte apropiate". Daca neamintim, in legaturii cu acest exemplu, de cazul oareCU1n inrudit a1 numelui Nervi, constatam ca dublu1 sens al unui cuvint poatc fi inlocuit de asemanarea foneticii a doua cuvinte. 14) Cind, in 1915 a izbucnit razboiul cu Italia, am. observat c,:' din mintea mea disparuse un mare numar de nume de localitati ita Iiene, Cll toate ca Ie cuno:'?team foarte bine. Ca atitia a1ti germani aveam "l,::,icciul s[\ petrec 0 parte din vacanta pe solul italian, a9a ca pentru TLine era sigur ca aceasta uitare masiva de nume nu era decit expresia -,';wi ostilitati lesne de inteles la adrcsa Italiei, ostilitate care, 1" toU genrcmii,. inlocuise prietenia de odinioara. AEituri de aceasta uitare directa de nume, am observat s,i una inclirecta, insa pc care am putut-o reclt.lce la aceeas,i cauza. Aveam in particular 0i tenclinta de a uita nume nOlJ-Ealiene, dar analiza mi-a relevat faptul ca acestea din urm;l aveau Intctdeauna 0 asemanare fonctica, mai mult sau mai putin marcati\ en numele itallene. Astfel, intr-o zi incercam sa-mi amintesc numele ClY'2~ului moray Bisenz. Cind, in cele din urma, dupa multe sfortari, am izbutit, am inte1es ca uitarea mea trebuia trecuta in contuI Bisenzi de la Orvieto. In acest pa1at S2 gases,te Hotelul "Belle Arti", uncle ma dueeam ari de dte od veneam la Orvieto. Amintirile mult pre a agreabi1e pe care Ie aveam din aeele sejururi sufcriser,'i in mod sub influent a schimbarii ce survenise in atitudinea mea.
424

Acum poate ca nll ar fi lipsit de interes sa examinam, eu ajutcruI citorva ex empIe, intentiile pe care uitarea de nume este susceptibi1:1 sa Ie satisfaca. 15) A. J. S tor fer (Namenvcrgessen zur Sicherung cines Il0TSGtzvergessens, InteTnationale Zeitschr. f. Psychoanalyse, II, 1914) : ,,0 doamna din Basel afla intr-o dimineata ca prietena ei din copilarie, Selma X., din Berlin, faclndu-~i cali"itoria de nunta, a sasH: 1a Basel, unde nu po ate ramine decito zi. Doamna da indata 1a hotel, cele doua prietcne hotarasc so. se reintilneasca dupa-amiazasi sa nu se desparta pina la plecarea prietenei berlineze. Dupa-amiaza, din Basel uita de intilnire. Dderminismul accstei amnezii nu-mi este cunoscut, insa situatia pc care a cunoa~tem (intilnirea cu 0 amica din copW5.rie, proaspat casi'itoritCi) face posibilc mai multe constelatii susceptibile sa se opuna unei noi intilniri. particulal'itate a acestui caz consta in actul ratat saviqit ulterior, eu intcntia i:lcon~tient~l de a consolida prima uitare. Chiar la ora 13 care ea !<'CbU13 s-o inWneasca pe prietcna de 1a Berlin, doamna din Basel se aile) in vizitii 1a alii amici. La un moment dat veni vorba de casatoria foarte reCf:r:tfi a cintaretei Operei din Viena, KUTZ. Doamna din Basel vorbi despre aceasHi casatorie in spirit critic (!), ins3. cind voi sa pl'onunte nUl11ele c1ntcketci, nu a putut, spre marea sa deccptie, sa-~i aminteasca prenurnele acesteia (se :;;tie ea, in general, l1umele m.ol1osilabice se proilLmtii 1n80tite de prenume). Doamna din Basel era cu aUt mai eontra:data de aceasti'i sliibiciune de me}TIorie eu dtea adesea 0 ascu1tase pe cintareata Kurz, iar numele ei eomplet (adiea preeeclat de prenume), Ii era CD totnl familiar. Dar, inainte ca cineva sa fi avut timpul Sa-I reamintc8scii acest prenume, conversatia 19i indreptase subiectul pe alt faga:;;. In seara aceleia~i zile, doamna noastra se gase:;;te intr-o societate in parte identica eu aceea de dupa-ami8zii. Ca din intlmplare, in a venit din nOLt yorba des pre dntareata vienezEi, pe care doamna nOdStrao numc9te fara dificultate : "Selrna Kurz". Dar abia pronunta numele, cii striga : "Ei drilcie, am uitat cu desavir~ire di trebuia sa ma intHnesc dupa-amiaza cu prietena mea Selma". Ea i9i prive::;te ceasul ~i ca prictena sa trebuie sa fi plecat". Inca nu avem suficiente temeiuri sa ne prOn1.111\3.masupra acestui frumos exemplu, interesant in multe privinte. Urmatorul este mult mai simplu : este yorba de uitarea nu a unui nume, ci a unui cuvlnt pentru un motiv leg at de 0 situatie data. Yom observa insa chiar de pe acum Cd ne dlam in prezenta aceluia~i proces, fie ca este yorba de uilarea de nume propI'ii, de prenumc, de cuvinte straine sau de

de cuvintc.

'

In cazul pe care 11 yom cita, un tinar, pentru a-:;;i crea un de savlr\iire a unul act pe care-l intentiona, uita echivalentul cnglez al cuvintului ClUT, cind ~tiut estc dl acest metal S0 clesemneaza prin acelar;;i cuvint (Golel), atit in engleza, cit 9i in gern'1ana. H ann s Sac h s: "Intr-o pensiune de familie, un tinal' 16) Dr. face cuno~tinta cu 0 eng1ezoaicii care Ii place. Intretinindu-se en ea in prima seara, in limba sa matern,) (adicil in engleza), pc care cl 0st;)plne:;;te dcstul de bine, :;;i voind sa pronunte in engleza cuv:intul GUY, e1 nu este in stare, in ciuda tuturor sfortarilor, sa gaseasca voc3t:'ula necesara. !ri locul cuv:int1.11ui exact, el gase~te cuv:intu1 francez OT, eu~
4'""')["" LJ,}

vintul latinesc aurum, cuvintul grecese chrysos, care se impun atlt de obsedant incH numai cu greutate Ie indeparteaza, ~tiind :toarte bine ea nu au nimie comun eu cuvintul diutat. Finalmente el nu gase~te alt mijloc de a se face inte1es dedt sa atinga ine1u1 pe care doamna 11 poarta pe unul din degete, afllnd, jenat, ca cuvintul englez pe cars-l -cauta de atita timp este intrn tatul identic cn cuvintu1 german care desemneaza acela:;;i obiect: gold. Semnificatia acelei atingeri provccate de uitare trebuie d'intata nu numai in dorinta pe care 0 incearca indI'a->:gosti~iide a sin1ti contactll1
c1irec-t

ell IJCrSl'~Ul~l.i:'ll;lt[i,

ci de Zl5c;~~er:ea

de faptul ca aeeasta ne informeazil clsupra eventualel,:c inLntii rnatrimoni.ale ale tinarului nostru. Incon~tientul doamnei, mai eu s-eama da..:.::! manifesta 0 inc1inatie de simpatie la adresa partenerului, poate sa fi ghidt intentiile sale erotice, ascunse sub masca inofensiva a uitarii.MClnier"" in care a va fi aeCDtat si i5i va fi explicat 8tingcrea, poate procura celor doi parteneri ~n mijlo~ incon:;;tient, insa foarte s::on;nifi.cativ de a prevedea rezultatul flirtu1ui inceput". 17) Reproduc, dupa J. S tar eke, inca a interesanta observa~ie de uita.l'e :;;ireamintire a UIlUi nume, caracterizati'i de faptu1 ca uitarea numelui este complicata cu deformarea frazei unui poem, ca in exemplul relativ la "Logodnica din Corint" (aceasta ob3ervatie este luata din editia olandeza a lucrarii autorului Clmintit, Cll titlul De invloecl VCln ons .(mhswuste in ons dagelijksche leven, An'lsterdam, 1916, publicata in geI'mana in Internat. Zeitschr. fiir PsychoCllwlyse, IV, 1916). "En batrin jurist ~i lingvist, Z., I~oveste;;te in publicdi in cursul studElar sC\lcuniversibre a cunescut un student care era extraoi'dinar de prost :;;i asupra negl1iobiei caruia circLllau multe anecdote. Totl..l:;;i, 1 e nU-'ii peate aminti numele acelui student. Mai intii pretinde di numele sau incepe cn litera W., CD. apat sa retraga aceasta supazitie. 1:;;1 .aminte:;;te doar ca acest student prostaxiac a devenit mai tirziu negustor de vinnri (WeinhiindLe:). El istorise:;;te apoi a anecdota despre prosUa aceluia~i student, mirindu-se intr-una ca 1m-i poate spune pe,numc. in felul ur111ator: - Era a7a dobitoc, incit nu pot prkepe -cu.rn am izbutit, ce-i drept, eu pretul a nenumarate repetan, sa,--i bar; b putina latina. Dupa 0 clipa i~i aminte9te ea numelecautat S2 ter111ina eu '" man. Atunci I-am intrebat daca vreun alt nume cn "Erdmann.u.terminatie nu-i vine in minte. El raspunde: Cine e _acesta? Tot un student de pe vremea mea. Fiiea sa, insa, observa Crl exista :;;iun profesor pe care-l cheama Erdmann. Rascolindu-:;;i amintirile, Z. gase9t di acest profesor n-a cansimtit de curind sa publice deeit sub forma prescurtata, in revista pe care 0 conduce, una din lucr~iriie lui Z., ale carui idei nu Ie imparta'iea in intregime 9i ea Z. a fost afci2tat de acest fapt. (Ulterior am aflat C[l Z. ambitiona5e odinioara sa devin,~ profesor in aceea:;;i specialitate predata astazi de proresorul Erdmann, deci este posibil ea ;;i sub acest raport numele Erdmann sa atin:;:'} 0 coarda sensibila). 9i iata ca pc nea:;;teptate e1 i9i aminte9te nU1Hele studentului neghiob: Linclenwnn! Cum e1 19i amintise ceva .mal inainte ca numele se termina eu '" man, inseamna ca cuvintul. Linde a suferit 0 refulare mai lunga. Rugat sa spuna ceea ce ii trece prin eap in legiHura cu Linde, el raspunde la inceput: "Nimic". La insistent a mea 5i avind in vedere ca i-am spus ea este imposibil sa nu gindeasca nimic' in 1egatura eu acest euvint, el l111ispune, ridicindu-;;i ochii ~i
425

luscriind ell mina un gest In gal: "Ei biue, un tei 18) este un copac frumos". Este tot ceea ce e1 spune. Toata 1umea tace, fiecal'e i~i continua lectm:a sa sau vl'eoalta ocupatie, dud, dupa clteva momente, n auzim pe Z. redtind pe un ton visator : Steht er mit festen Gefiigigen Knoehen Auf der Erde, So reieht e1'nieht auf, Nur mit del' Linde OdeI' del' Rebe Sich 2U vel'gieichen 19). Am seas un strigat de triumf: - In fine, am spus mina pe Erdmann at :lumneavoastra, zic. Aeest om eare "se tine La pamint", ded aeest mY/, al pc1mintului (Erdemann sau Erdmann), nu poate reu~i sa se eompan~ eu teiul (Linde), deci eu Lindenwn sau eu vita de vie (Rebe), deci cu negusto1'ul de vinuri (Weinhiindler). eu alte euvinte: acest Lindeman, studentul neghiob, ajuns mai tirziu negustor de vinuri, .era in tr-adevarun dobitoc, da1' Erdmann este un dobitoc inca ~i mai mare, rara. putint,a de comparat,ie eu Lindeman. Aceste discursuri dispretuitoare sau batjocoritoare, tinute in incon~tient, 81nt foarte frecvente; astIei am crezut ea pot afirma ea principala cauza a uitarii numelui era identificata. Am intrebat atunci din ce poezie erau luate versurile citate. Z. rlspunse ca ele faceau- partedintr-un poem de Goethe care, spunea el, incepe astfel : Edel sei der Mensch, Hilfreich und gut! 20) 92acL:mga ~i versurile ce urmeaza : Und hebt e1'sich aufwarts, So spielen mit ihm die Winde
21)

A dOlia 21 am cautat acest poem al Iui Goethe ~i am putut constata ca. pmblemaera mult mai interesanta (dar :;;imai complicata) decit s-ar fi r:<h'utla prima vedere. a' Primele doua versuri citate (vezi mai sus) e1'au in realitate a~a:
Markigen

Steht er mit festen 22) Knochen.

,?icioare mlCiclii" era 0 combinat,ie putin cam ciudata; 1nsa am trecut cu vederea aeest Iuern.

= tei (Nota trad.), EI 5t;'!,ell soli dele I Mladiile plClOare Pe pamint ! $i ilU ajunge / Sa se comiJ~,'e Niei cu teinl I Sau vita de vie! (Nota tract). 'j:'1 Omul sa fie nobil, / Caritabil .<;;1 bun! (Nota tract.). 2', $i dnd el se rididi ! Vinturile se joaca cu dinsul (Nota trad.). 22) Nlarkig == maduvos, vinjos (Nota trad.).
B, Linde
LJ,

427

b) lata versurile ce urmeaza in aceasta strofa : Auf del' toohlbegri[ndeten Dauernden Erde, Reicht er nicht auf, Nul' mit del' Eiehe . OdeI' del' Hebe Sich zu vergleichen 23) Nicaieri :in poezie, deci, nu este yorba de tei (Linde). Inlocuirea stejarului (Eiehe) cu teiul (Linde) nu s-a efectuat (in incon:;;tientul s3.u) dedt spre a face cu putinta jocul de cuvinte: Pamint-Tei-Vita-de-vie
(Erde Linde Rebe).

c) Poeh1ul se intituleaza "Limitele Umanitatii" ~i contine 0 eomparatie intre atotputernicia zeilor ~i slabiciunea oamenilor. Dal' poernul care :incepe cu versurile: "Edel sei del' Mensch, / Hilfreich und gut 1" este diferit de acela din care Z. a extras strofa sa !;'i care se gase~tE citeva pagini mai ineolo, purtind titlul "Divinul" ~i continind de ascmenea meditatii asupra zeilor !;'i oamenilor. Cum aceasta problema 11-3 fost aprofundata, pot cel mult sa presupun ea idei asupra vietii 'Ii martii, asupra a ceea ce este efemer ~i etern, asupra precaritatii proprie5. vieti a lui Z. ~i asupra mortii apropiate VOl'fi jucat de asemenea un :rol in determinarea ultarii care s-a produs in acest caz. In unele din aceste exemple a trebuit sa se recurga la toate suhtiJitatile tehnicii psihanalitice pentru a se explica uitarea unui nUBle. Pe doritorii de amanunteasupra acestei tehnici Ii trimit la 0 comunicare a d. E. Jones (din Londra), tradusa din engleza in germana '21,). 18) Fer en c z i a observat ca uitarea de nume se poate producE, de asemenea, ca simptom isteric. In acest caz ni se descopera un mecaniSrD foarte deosebit de acela care guverneaza actele ratate. Comunicarea de mai jos va face sa se inteleaga aceasta diferenta : "Am in prezent la tratament 0 bolnava care, de~i dotata cu 0 memorie, nu-~i poate aminti numele proprii,chiar ~i pe cele mai uZl,ale ~i mai familiare. Analiza a aratat ca acest siniptom Ii serve a si'H;.i in evidenta ignoranta. Aceasta insistenta asupra ignorantei oi era 0 forma de repro!;' adresat parintilor care nu voisera sa-i dea 0 instruire superioara. Obsesia curateniei casniee (psihoza de femeie de servich1) provine in parte din aceasta sursa. Ea are aerul de a Ie spune in acest fel parintilor : "Nu ati facut din mine elecit 0 servitoare". A$ putea sa multiplic exemplele de uitare de nume $i sa problema, :insa prefer sa nu epuizez in legatLm'i eu aeeasta singura chestiune majoritatea punctelor de vedere pe care Ie yom lua in comideratie in continuare, in rapDrt cu alte problem.e. S;'i-mi fie totu,;,i duit sa rezum in citeva ri'nduri rezultatele ana1izelor citate : Mecanismul uitarii de nume (sau, mai precis, al uit21rii pasagere de nume) consta in obstacolul opus reproducerii voluntare a unui nume, obstacol reprezentat de 0 inlantuire de idei straine de acest nml'\:' ~i
23) Pe solidul: Durabilul pamlnt, / El nu ajunge / Sa se compare / Nici en stejarul, / Nici eu vita de vie. (Nota tract). 2~) Analyse eines Falles van Namenvergesen, Zentralblatt fUr P.syehoan:,]yc;er II, 1911.

428

.'

incol1:;;tiente. Intre 11umele blocat ~i complexul perturbator putem avea He .~n. raport preexistent, fie un raport ee se stabile:;;te, pe CEtiaparent :1rtdlelale, in favoarea asociatiilor superficiale (exterioare). Cele mai eficace dintre complexele perturbatoare siut acelea care raporturi personale, familiale, profesionale. Un nume care, datorita sensurilor sale multiple, apartine mal multor a.nHmbluri de idei (complexe), adesea nu paate intra decit cu areutate -.b <,aport eu un ansam lu de idei dat, deoarece este impiedicat bde fapm tuI cd participa la un alt complex, mai puternic. Pri,ntre cauzele acestor tulburarl, se impunc in prlmul rind dorinta d,~ a evita un sentiment nepEicut, penibil, pe care 0 amintire data il provoca. In general 5e pot distinge doua varietati prineipale de uitare de flume; un nume este uitat fie pentru ea el insu~i aminte9te de un lucru neplacut, fie pentru cElse leaga de un alt nume suseeptibil de a trezi un sentim.ent negativ. A~adar, reproducerea de nume este tulburata i2 din canze care tin de ele inselo, fie din caUZa asociatiilor lor mai mult sau mai putin indepartate. o privire asupra acestor propozitii generale ne permite sa intelegem de ce uitarca pasagera de nume constituie unul din adele noastre ratate :22l2 mai frecvente. 19) Sintem inca departe de a fi notat toate particularWiWe fcnoIY't2nuluistudiat. A~ voi sa atrag atcntia asupra faptului ca uitarea de l1ume este contagioa~a in cel mai inalt grad. Intr-o conversatj~ intre douc1 persoane, este suficient ca una sa pretindci de a fi uitat cutare .I1mne, ca acela~i nume sa-I scape ~i celeilaltc. Numai ca persoana la (';];:-2: uitarea cste un fenomen indus, regasc:'?te mai u:;;or numele uitat. Aceasta uitare "colectiva", care este nnul din fenomene1e prin care '" manifesta psihologia multimii, inca n-a eonstituit obiectul cerceta.dbI' psihanalitice. D. Th. Reile a putut da 0 buna explicatie acestui 12no111enremarcabi1, in legatura cu un singur caz deosebit de interesant 25). "rnt1'-o mica societate de universitari, in care se gaseau ~i doi stndenti in filosofie, se facea aluzie la numeroase1e intrebari care se pun i::;to1'ieic~vilizatiei ~i ~tiintei religiilor, cn pr:ivi1'e 1a originea cre~tinismului. d tinara femeie, care luase parte 1a discutie, i~i aminti ca a gasit, intr-un roman englezesc pc care-1 citise nu demult, un interesa.nt bblon al curente101' religioase care framintau epoca. Ea adauga di intreaga viata a lui Cristos, de 1a na9tere pina la moarte, este descrisa iT: acest roman al dirui titlu nu 9i-1 poate aminti (cu tOCltcca pastra 0 imagine vizuala foa1'te clara a copedei cartH .-;;ia aspectului tipografic al titlului). eei trei domni prezenti declarara 9i ei ca Ie cste cunoscut acc3t roman, insa, fapt ciudat, Intocmai ca ~i tinara femeie ei fura incapabili sa-~i aminteasca titluL." Numai tinara femeie consimti sa se supuna analizei, in vederea gasirii explica~iei uitarii sale. Sa 'notam mai intii ca titlul eartii era BenHur (de Lewis Wallace). Amintirile de substitutie au fast: Ecce homo2:;) Vber kollektive!j/ Vergessen. Intemat. Zeitschr. f. Psychanalyse, (De acela~i autor, Der eigene unci der fremde Gott, 1923).

VI, 1920.
429

homo sum - quo vadis? Tinara intelege ea insa~i ca a uitat titlul,. deoarece acesta contine 0 expresie pe care "tiki eu!?i nici aWi tinara

nu ar intrebuinta-o, mai ales in prezenta un or tineri 26). Analiza, extrem de interesanta, a permis sa se aprofundeze aceasta explicatie. Raportul 0 data stabilit, traducerea cuvintului homo (om) prezinta de altminteri 0 semnificatie dubioasa. Reik conchide: tinara femeie trateaza cuvintul uitat ea ~i cum, daca ea ar pronunta tit1ul suspect, ar dezvalui in fata tinerilor barbati dorinte pe care le considera necuviincioase eu privire la persoana sa !?i pe care Ie respinge ea penibile. Pe scurt: fara a-:;;i da seama, ea socoate enuntarea titlului Ben-Hur ca eehivalent 1a 0 invitatie sexuala, iar uitarea acestuia corespunde une'! apariiri contra tentatiei incon9tiente de acest fel. 8intem 'indreptatiti sa credem ca procese incon9tiente analoage au determinat uitarea in cazul tinerilor. Inconstientul 101' a sesizat adevarata semnificatie a uitarii tine1'ei femei .:. a intepretat-o a9a-zidnd .., In cazul tinerilor, uitarea exprima respectul pentru aceasta atitudine discreta a tirrerei femei... 8-a1' zice ca prin subita sa lacuna de memo1'ie, aceasta 1e-a semnalat ceva ce incon~tientullor a inteles numaidecit. Mai intilnim 0 modalitate deuitare de nume in care serii Intregi de nume se sustrag memoriei. Daca, pentru a regasi numele uitat, ne agatam de altele, cu care acesta se afla in strinsa conexiune,9i pe care vrem sa Ie folosim ca punet de repel', la rindu-le acestea ne scapi'!.. AsUel, uitarea se propaga de 1a un nume la altul ca 9i cum a1' UnCle sa dovedeasca existenta unui obstacol greu de inlaturat.

26) Cuvintul Hur, inclus in titlul romanului (Ben-Hur), este asociat in mod incon~tient cu cuvintul J{ure. care in 1. germana inseamna "prostituaHi". (Nota: trad.).

I
AJ\UNTIRI DIN COPlIARIE SI AMINTIRI-ECRAN
Intr-un articol (publicat in 1899, in Monatsschrift jilr Psychiatrieund Neurologie), am avut posibilitatea sa demonstrez natura tendentioas~ a amintirilor noastre,acolo un de ne a~teptam mai putin. _Am parmt de 1a faptul bizar ca primele amintiri din copWirie ale unei persoane se raporteaza eel mai adesea la fapte indiferente ~i secundare, pe dnd in memoria adultilor nu ramine nici 0 urma (vorbesc intr-o manieri'! generali'l, nu absoluta) din impresiile tari, afective, din aceasta perioada, 9tiind ca memoria opereazil 0 selectie din impresiile care 5e ofen'i, sintem obligati sa presupunem ca aceasti'! selectie se efectueaza in copiliirie dupa alte criterii dedt in perioada maturitiitii intelectuale. Un examen mai aprofundat, 1nsa, arata ca aceasta supozitie este inufila. Amintirile din copilarie indiferente i~i datoreazi'l existent a unui proces de deplasare; ele constituie reproducerea substitutiva a altarimpresii, intr-adevar import ante, caro1'a analiza psihica' Ie reveleaza existenta, da1' a d'iror reprodueere directa se izbe~te de 0 rezistenta. Cum acestea nu-~i datoreaza conservarea propriului lor continut, ci unul raport de asociatie existent intre acest continut ~i un altul, refulat, ele i::;;iustifica numele de "amintiri-ecran" 1) sub care Ie-am denumit. j In articolul amintit n':'am facut dedt sa ating in treacat, depa1'te de a oepuiza, fntreaga multiplicitate ::;;i arietate a raporturilor, ~i semnifiv catiilor prezentate de aceste amintiri-ecran. Folosindu-ma de un exemplu minutios ax;alizat, a;n ::liefat in a~el ar~ico.lo particularita~e a relapil?r tempoTale mtre a!l:mtn'lle-C'cra::l ?1 contmuTul p2 care ele 11 acopera. In cazul despre care era vorba, amintirea-ecran tinea de unul din primii ani decopWirie, pednd cea pe care 0 reprezenta in memorie, ramasa aproape incon::;;tienta, se lega de 0 perioada posterioara din viata subiectului. Am denumit acest fel de deplasare 0 deplasare retrograda. Poate ca adesea se intilne~te ~i in cazul opus, in care 0 impresie indiferenta dintr-o perioada posterioara se instaleaza in memorie in calitate de "amintireecran", numai pentru ca ea se ata~eaza la un. eveniment anterior a carui reproducere este impiedicata de anumite rezistente. Acestea ar Ii amintirile-ecran anticipatoare, sau care au suferit 0 deplasare -inainte .. FaptuI esential care intereseaza memoria se afla, din punctul de vedere cronologic, situat indaratul amintirii-i?cran. Este po~ibil ::;;iun al treilea caz, in care amintirea-ecran se atafieaza impresiei pe care 0 acopera, nu numai prin continutul ei, ci de aseml:mea pentru faptul di Ii este continua in timp: aceasta ar Ii amintirea-ecran simultana.

1)

Deckererinnerungen"

in textul original. (Nota trad.).


431

co pruportie sint incluse amintirile noastrein categoria amintiril'JI' ecran ? Ce 1'01 joacd acestea din urmii in diverse Ie procese intelectuaie de natura nevrotica? Sint tot atitea probleme pe care nu le-arn PUt1..lt aprofunda in articolul citat mai sus ~i in legEitura cu care nu voi mal reveni aiei. Tot ceea ce imi propun sa fac acum, este sa ariit sitTlilitudinea care exista intre uitarea de nume insotita de false amintiri .;;iformarea de amintiri-ecran. La prima vedere, deosebirile c1intre aceste doua fenomene par mai cvidente dedt analogiile. La primul dintre ele este vorba de nume proprii. La a1 doilea de amintiri complete, de evenimente traite in realitate sau pe plan mintal ; la primul este vorba de 0 stagnare manifesta a functiei mnemice, 1a al doilea de 0 funetionare a memoriei care ne izb~te prin bizarerie ; in uitarea de nun,e este vorba de 0 tulburare momentana (caci numele uitat a putut Ii reprodus exact de sute de ori mai inainte 'Ii poate fi regasit ehiar a doua zi), in amintirea-ecran este vorba de C2va cc .pastram durabil, fiira remisiune, deoarece amintirile din copi1ari(~inc1iferente par a nu nc parasi 0 buna parte din viata. Enigma pare a avea o explicatie diferita in cele doua cazuri. Ceea ce treze$te curiozitatea noastra $tiintifica in primul caz, este uitarea, pe cind in al doHen este "Conservarea. Dar, in urma unui examen mai aprofundat, se constata ca, 'in ciuda diferentelor existimte intre cele doua fenomene din punctul de vedere al materialelor psihice $i al duratei, ele prezinta analogii care .anuleaza intreaga importanta a deosebirilor. $1 intr-un caz ~i in celaIalt este vorba de defecte ale mernoriei, care repro due nu amintirea t'xactil, ci ceva care 0 inlocuie;;te. In uitarea de nume memoria functineaza, insa furnizeaza nume de substitutie. In eazul amintirilor-ecrari este vorba de 0 ultare a altoI' impresii, mai importante. In amindoua cazurile, 0 impresie intelectuala 2) ne avertizeaza despre interventia unei tulburari a carei forma variaza de la un eaz la altul. In uitarea de nume $tim ca numele de substitutie sint false,. cit despre amintirileecran, ne intrebam eu mirare de unde provin de. Cum analiza psihone poate arata ca formarea de substituenti se efectueaza in ambele cazuri hi acela~i mod, cu ajutorul unei deplasari care are la baza a aSOsuperficiala, deosebirile care existii int1'e ce1e doua fenomene eu privire 1a natura materialu1ui, durata ~i centrul in jurul earuia ele cvolueaza, sint eu atit mal mult de natura sa ne faca sa speram ca yom descoperi un principiu important ~i aplicabil aUt in cazul unitarii de nume, cit ~i in eazul amintirilor-eeran. Acest principiu general a1' fi urmatorul: stagnarea functionarii sau functionarea defectuoasa a faeulUitii de rep1'oducere mnen~ic{\ ne de~valuie: mai des dedt am banni-o, interventia unui factor care actioneaza partinito1', manifestarea unci tencUnte care favorizeaza cutare amintire sau incearca sa se opuna la 'Curare alta. Problema amintirilor din copila1'ie mi se pare atlt de importanta ~i de interesanta, incH a~ dori sa-i cansacru a1te citeva remarci care depa~esc punctele de vedere admise pina in prezent. De 1a ce virst3. provin amintirile noastre din copilarie? Exista, oupa cHe '1tiu, dteva cercetari asupra acestei probleme, mal ales acelea ale
l)

"intellectuelle Empfindung" in textul original. (Nota trad.).

432

lui V. ~i C. Hen r i 3) ~i ale lui Pot win 4), de un de reiese existenta 111 aceasta privinta a unoI' mari deosebiri individuale, unii subieeti f1xindu-~i prima aminti1'e la virsta de ~ase luni, in timp ce altii nu-~i arnintesc nici un eveniment din viata lor anterioan'i eelui de a1 saselea ~i chiar celui de-al optulea an de ,,:iata. Da1' de ce depind aC'ste dife:'ii care este semnificatia lor? Evident, nu este suficient sa reunim printr-o vasta ancheta materialele privitoare 1a aceasta problema; aceste materiale trebuie pe deasupra elaborate, de fiecare data eu participarea concursul persoanei interesate. Dupa parerea mea, pe nedrept S8 admite ca un apt naturalfenomenul amneziei infantile, absenta de amintiri raportate la primii ani de Mai degraba a1' trebui sii se vada in acest fapt a enigma singu1ara. 5e Uitcl fa-ptul ca pina ;;i un copil de patru ani este capabil de un travaliu Intelectual foarte intens :}i de 0 viata afcctiva oorte complicata, incH mai curind ar trebui sa ne miram de constatarea ell toate aceste procese pslhke au lasat aEt de put1ne urme in memorie, atunci cind avem toate motivele sa admitem ca toate aceste fapte uitate din viata copilti.lui ulterioare a au exercihlt 0 influenta determinata asupra,dezvoltarii pe.rmanei. Cum se explica atund faptul ca, in pafida acestei influente Incontestabile :}i incomparabile, ele au fast uitate? Sintem fortati sa admitem ca amintirea (conceputa ca 0 reproducere con~tienta) est:e supusa unor conditii cu totul speciale care pina in prezent au sdipat cercetarilor nO<1st1'e. ste posibil ca uitarea infantila sa ne ofere stapini1'ea l11ijloE cului de a intelege amneziile care, dupa cuno:;;tinte1e noastre cele mai recc:nte, stau la baza formarii tuturor simptomelor nevl'otice. Dintre amintirile din copWirie cares-au pastrat, uncle ni se par perfect comprehensibile, altele oizare ~i inexplieabile. Nu este greusa se l'ectifice unele dintre erorile relative la fiecare dintre aceste doua t::'cttegorii.Cind supunem examenului analitic amintirile pastrate de un om, constatam eu u:}urinta ca nu avem nid 0 garantie despre exactitatea lor. Anumite amintiri sint incontestabil deformate, incomplete sau au 3uferit a deplasare in timp :}iin spatiu. Afirmatia unol' persoane examidupa care prima lor amintire 5e pla5eaza, de exemplu, in cel de a1 dollea an de viatii al lor, nu meritd desigur incredere. Se descopel'a rapid TIlctivele care tiU determinat deformarea ~i deplasarea fapte10r care ~on'3tituje obiectul amintirilor, iar aceste motive arata in acela:;;i timp d. r:u este vorba de simple erori din partea unci memol'ii infidele. In cur:"Lll vietH u1terioare, forte puternice au influentat :}i modelat facultate::: de evocare a amintirilor din eopiliirie, ~i probabil ca tocmai aceste fOC~2, in general, fac atlt de dificila intelegerea anilol' no~h'i din copililrie. Amintirile adultilor se refel'a, dupa cum se ~tie, la materiale diverse. 1),-;:i i:;;i amintesc imagini vizuale : amintirile lor au un caracter vizual. abia sint in stare sa reproduca contururile cele mai elementare vazute de ei: dupa 0 terminologie a lui Charcot, pe ace:;;ti subiecti ii :.111.'(::1im ,.auditivi" ~i "motori" ~i ii opunem "vizualilor". In vise toate difen:;ntele dispar, deoarece in general se viseaza sub forma imaginilor v!zuale. In ceca ~e prive.$te a1nin~irile din ~opil2xie se obser:ra,. <;,a. sa Zlcen1 a$.cl,aCeea$l regreslune ca In cazul vlselor: aceste amlnbn lau
:-') EnQucLe .') StEdy
SUT' Ies pren1iers

III. 1897.

souvenirs

de

l'enfance,

L'annee

psychologique,

of early

1n ,nwl'ies,

"Psychol. Reyiew", 1901.

23 - d. 404

433

un caracter plastic vizual, chiar la persoanele ale cdror amintiri u2"terioare siut lipsite de arice element vizual. Acesta este modul in cc:rs amintirile vizuale se apropie de tipul de amintiri infantile. In ceea ce ma prive~te, toate amintirile mele din copilarie au un caracter exclusiv vizual; acestea reprezinta scene elaborate sub 0 forma plastica, pecar2 nu Ie pot compara dedt en tablourile unei piese de teatru. In aceste scene, adevarate sau false, care dateaza din copilarie, vedem de reg'c:,];'i fign1'ind propria noastra pe1'soana de copil, cn trasaturile ~i ves:jmentatia sa. Aceasta circumstanta este uimitoare, deoarece adultii de tip v~zual nu mai vad propria lor persoana in amintirile lor privitoare 12evenimentele ulterioare ale vietii 5). Este de asemenea contrariu intrFgU noast1'e experiente sa admitem ca, in evenimentele in care el este aut:)r saumartor, atentia copilului se indreapta asupra lui insw:;i, in loc de a se concentra asupra impI'esiiloI' venite din exterior. Toate acestea ne obliga sa admitem ca tot ceea ce intilnim in a~a-zisele amintiri din prhna copWirie, nu sint vestigii ale unoI' evenimente reale, ci 0 elaborr.::e ulterioara a acestor vestigii, care a trebuit sa se efectueze sub influec'ltc, dife1'itelor forte psihice intervenite dupa aceea. In acest fel "amintidle dincopilarie" dobindesc, in genere, semnificatia de "amintiri-ecran'\ in acela~i timp evidentiazJ 0 remarcabila analogie cu amintirile copiHiria popoarelor, a;;a cum figureaza ele in mituri ;;i legende. Toti eei care au avut prilejul sa practice psihanaliza pe un am.EDit numar de subiecti au adunat desigur un mare numar de exemple de "amintiri-ecran" de toate soiurile. Dar comunicarea acestor exenlp1e este facuta extraordinar de dificila prin natura insa~i a raporturilor cc;T. dupa cum am aratat, exista intre amintirile din copilarie ~i viata ul:erioara; pentru a descoperi Intr-o amintire din copilarie 0 "amintireecran", ar trebui de cele mai multe ori sa desfa~uram in fa~a ochiJ,:n<experimentatorului intreaga viata a persoanei examinate. Nu reu~i:jl declt rareori sa expunem 0 amintire din copilarie izolata, deta~ind-D de ansamblu. rata un exemplu foarte int~resant : Un tinar in virsta de 24 de ani pastreaza din- al cincilea an de urmatoarea amintire: In gradina unei case de tara, el este a~ezat pc un scauna~ linga matw;;a sa care il invata alfabetul. Distinc~ia intre .1n ?'l n Ii da mare bataie de cap ~i 0 roaga pe matu~a sa-I spuna cum se poate distinge unul fata de celalalt. Matu;;a Ii atrage atentia asupra faptu}'ui ca litera m are un picior in plus fata de litera n. Nu exista nid un motiv sa se conteste autenticitatea aeestei amintiri din copilarie; ::kr semnificatia acestei amintiri nu s-a dezvaluit dedt mai tlrziu, cind s-a constatat ca era posibil sa fie interpretata ca 0 reprezentare (substitutiva) simbolica a unei aIte curiozitati a copilului. Cad, a;;a cum atLElC'~ voia sa cunoasca diferenta intre m ~i n, mai tirziu a cautat sa afle dif"2rentace exista intre baiat si fata si dorea sa fie instruit in acec:sta materie de matu~a respectiva'. El ter~ind prin a descoperi Cd diferenta intre baiat si fata este aceeasi ea intre Tn si n, adica baiatul are C2va in plus in c~mparatie en fata,' ~i tocmai in p~rioada in care el a dobindit aceasta cunostinti:i s-a trezit intr-insul amintirea lectiei de alfabetizf:re. lata un alt ex'emplu, care se raporteaza 1a copilaria'tlrzie G). Este vOIba
5)Cred ca pot afirma "aus spateren acest lucru in urma in textul anumitor freudian. obseryatii (Nota trad.). 1~<2 cae'e Ie

detin.
, I})

Kindheitsjahren"

434

I
jl

de un bi'irbat 'in virsta de 40 de ani ~i care a avut 0 multi me de deceptii in viata sa amoroasa. Era primul nascut, intr-o easa eu noua copU. Implinise 15 ani la na~terea celei mai mid dintre surori, insa afirma ca nu a observat deloe ca mama sa era 'insarcinata. Vazind ca nu-l cred. apela la amintirile sale ~i. sfir:;;i prin a-~i aduce aminte ca, la vl1'sta de 11 sau 12 ani, a vazut-o intr-o zi pc mama sa scotindu-:;;i grabita fustCl 'in fata unei oglinzi. Fara a mai i de aceasta data solicitat, el completa aceasta amintire, spun'ind ca in acea zi mama sa toemai se intorsese acasa c'1nd a simtit pe nea:;;teptate dureri. Od, desfacerea (Aufbinden) fustei nu apare in aeest caz decit ca 0 "amintire-ecran" pentru na:'}tere (Entbindung). Este vOi'ba aid de un fel de "punte verba1a" a carei aparitie 0 vom regasi :'}iin aIte cazuri. Vreau sa mai arat, printr-un cxemplu, semnificatia pe care 0 poate dobindi, ca 0 consccinta a reflcctii1ar analitice, 0 amintire din copilarie care parea sa nu aiba nici un sens. Cind, la virsta de 43 de ani, au 'inceput sa ma intereseze vestigiile amintidlor din propria mea copilarie, mi-am amintit 0 scena care inca dcmult (~i chiar, cred, dintotdeauna) imi aparea din cind 'in cind in eon~tiinta ~i pe care am toate motiveI2 s-o situeaz inainte de sfiqitul celui de-al treilea an din viata mea. 2\El vedeam tipind ~i plingind dfnaintea unui cufarearuia un frate al meu vitreg, cu douazeci de ani mai mare ca mine, ii tinea capaeul ridicat, cind mama mea, zvelta ~i frumoasa, intra prin surprindere in ineapere. ea ~i cum s-ar fi 'intors chiar atunci din ora~. Astfel 'imi zugraveam en aeeastii seena, despre care avem 0 reprezentare vizuala 9i careia nu-i puteam atribui nici un -tilc. Voia fratele meu sa deschida sau sa inchida cu1'<:11'ul (intr-o prima des1u$ire a scenei era yorba de un "dulap")? De ce plingeam eu 'in aceasta situatie? Ce legi:itura exisUl 'intre toate accstea $i sosirea mamei'1 Tot aUtea intrebari dirora nu $tiam ce raspuns sa Ie dau. Eram inclinat sa-mi explic scena presupunind ea este vorba de amintirea vreunei pozne a frate1ui meu, 'intrerupta de sosirea mamei. Nu este rara acordarea unei semnificatii eronate unoI' scene din copilar]e intiparite in memorie : ne amintim bine 0 situatie, dar aceasta situatie estehaotica :'}inu :;;tim carui element Sa-I atribuim preponderenta din punet de vedere psihologic. Analiza m-a condus 1a 0 conceptie cu totel nea~teptata asupra acestui tablou. Observind absenta mamei, mi-am inchipuit ca ea era inchisa in cufar (sau 'in dulap) $i i-am cerut fratelui meu sa deUce capaeul. Cind el a consim.tit ~i m-am asigurat ca mama nu era in eutar, am inceput sa tip. Acesta esie incidentul retinut de memoria mea, care a fost u1'mat de aparitia imediata a mamei ~i de potolirea nelini:'}tii $i mihnirii mele. Cum, 'insa, Ii va fi venit copilului ideea sa-$i eaute mama in eunir'1 Vise daUnd din aeeea~i perioada evoeii vag in memoria mea imaginea unci bone despre care am pastrat !?i alte amintiri : bunaoara ea avea obieeiul sa ma faea sa-i dau in mod eOl1stiinclof marunti~uI pe care-I primeam 'in dar, amanunt care, la r'inclu-i, putea sluji de "amintire-eeran" pentru fapte ulterioare. In aeest fel, m-2m hotarit, spre a-mi faci1ita de data aceasta munea de interpretare, 8-0 ehestionez pc batrina-mi mama eu privire la aeea bona. Ea 'imi spuse multe Iucruri, 'intre aIteIe ea acea femeie ~ireata ~i necinstita, in timp ce mama mea era tintuita Ia pat de 1euziile ei, savir:'}isenumeroase furturi 'in casa ~i ea, pc baza denuntului faeut de frate1e meu, a fast deferita tribunalu1ui. Ace~sta informatie m-a facut, ca printr-o reve1atie, sa bteleg scena copilareasca deserisa mai sus. Disparitia brusca a bonei l1u-n::i
435

fusese eu tot111 in4iferenta ~i ehiar il intrebasem pe frate1e meu ce s-a intimplat eu dinsa, deoarece probabil observasem ci'i el jucase un anumit 1'01in disparitia e1. Frate1e men imi raspunsese insa evaziv :;;i, (dupa cum Ii era obiceiul, in gluma) ca ea era "inchisa in euial'''. Acest raspuns eu I-am interpretat copilare:;;te, insa n-am mai pus nici 0 1ntrebare, intl'ucit nu mai era nimic de anat. Cind, dtva timp dupa aeeea, mama mea lipsea, m-am infuriat 9i, convins ea frate1e meu procedas.e eu dinsa 1a fel cum p1'oeedase eu bona, i-an1. cerut sa deschisa cufarul. De asemenea, acum inteleg de ce, in introducerea vizua1a a seenei, mama aparea inca $i mai zvelta: ea 1mi apa1'ea ca in u1'ma unei adevarate invieri. Am eu doi ani $i jumatate mai mult dedt sora mea care s-a nascut pe v1'emea aeeea $i, cind am implinit trei ani, frate1e meu vitreg a para'lit eaminu1 pal'intesc 7)

""

1) Cine manifesta interes pentru viata psihica a copilului 10. aceasta vlrsta, va intelege lesne caracterul extrem de limitat a1 pretentiilor o.cestuia fata de fratele mai mare. Copilul care n-a implinit inca trei ani pricepe cii surioara h~cent venita pe lume a crescut in pintecele mamei. Hal' el nu incuviin1;eaza deloc aceasta sporlre a familiei !'ii, banuitor, se ingrije~te ca burta mamei sii nu maiadaposteasea alti copii. Dulapul sau cufarul slnt sirnboluri ale pintecelui matern. In acedstil situatie, copilul pretinde sa priveasca in interiorul lor !'ii pentru o.ceasta S2 adreseaza fratelui mai mare care, dupa cum reiese din alte date de observatie, este il1locuitorul tatiHui ca rival al celor mid. In afara unor suspiciul1i intemeiate, cum ar fi inchiderea in cufar a bond disparute, el indreaptii impotriva frateIUt mal mare ~i. alte banuieli, anume ca, intr-un fel sau altUl, ar fi ascuns In abdornenul mamei copilul de cUl'ind ivit in casa. Deziluzia incercata in co."ul in care cufarul este gasit gol constituie 0 motivatie plauzibilii pentru emiterea unor preten1;ii copilare'?ti. Fapt e::\.'Plicabil,dat fiind ci'i aspira1;iile profunde au o destinatle falsa. Din contra, este absolut de inteles marea satisfactie a copilulul in fata marnei care revine acasa cu 0 silueta zvelta.

436

V Li\PSUSURILE
Dadi materialul uzual a1 vorbirii si conversatiilor noastre in limba ffia.terna pare scutit de uitare, in schi~1b utilizar~a lui este ell atH n;ai frecvent pasibilEi de 0 aWl tulburare, cunoscuta sub numele de lapsus. Lapsusurile observate la omul normal apar ca un fel de faza preliminara a "parafaziilor" care S8 produc in conditii patologice. ]',!15 gasesc, in ceea ce prive9te studiul acestei probleme, intr-o situatie exceptionali"l, dat fiind ca ma pot sprijini pe 0 Iucrare pe care Me r i n g e r ~i C. ]VI ye r (ale diror puncte de vedere, totw~i, se indeparteaza a mult de a1 meu) au publicat-o in 1895, asupra Lapsusurilor ~d eroTilor citire. Unul din ae9ti autori. caruia Ii apartine rolul principal in cmDpunerea lueraI'ii, este in primuJ rind lingvist 9i a fost calauzit de eonsiderE~nte lingvistiee in: examinarea regulilor Ia care se supun IapsusurHe. EI spera sa poata conchide, din aceste reguli, asupra existentei unui "anumit mecanism psihic care leaga i?i asociaza unele de altele, intr-o maniera cu totul particulara, sunetele unui cuvint, ale unei propozitii 9i chiar cuvintele insele" (p. 10). Autorii incep prin a clasifica exemplele de "lapsusuri" pe care Ie-au adunat, conform unoI' criterii pur descriptive: intervertiri (de exemplu : Milo din 1/enus in Ioc de 1/enus din J\.filo); anticipari 9i impietari ale
unui cuvint sau parti de cuvint asu]Jra cuvintului care le precede (Vor-

klang) (exernplu : es war mil' auf del' Schwest... auf cler Brust so schwer; subiectul voia sa spuna : "Aveam 0 greutate aUt de mare pe piept", dar in aceasta fraza cuvintul SChwe;1' - gl'eu - a Incalcat in parte cuvintul de p7'isas ale unui precedent Brust - piept); postpozitii,preZungiri. cuvint (Nachklang) (exe1J:lplu: ich fol'clere Sie auf, auf das Wohl unseres Chefs AUFzustossen; va invit sa rigiiti intru prosperitatea $efului nostru, in loc de :. sa beti - stassen - pentru prosperitatea gefului nostru); contaminari (exemplu : Er setzt sich auf den Hinterkopf - EI se 3'iaza pe ceafa; aceasta fraia este rezultatul fuzionarii, prin contaminare, a urmatoareIor doua fraze : E1'" setzt sich einen Kopf auf (EI ridicEi capul) ~i ; Er stellt sich allf die Hinterbeine (EI se ridica pe labele dindarat); substitutii (exemplu: ich gebe die Praparate in den Briefkasten (Pun preparatele in cutia de scrisori), in Ioc de : in den BTiitlcasten (in incubator). Acestor categorii, autorii Ie mai adauga 9i altele, mai putin importante (9i, pentru noi, mai putin semnificative). In clasificarea lor, ei nu tin nid 0 socoteala de faptul dadi defol'marea, deplasarea, fuziunea etc. actioneaza asupl'a sunetelor unui cuvint, asupra silabelor sale sau asupra cuvintelor dintr-o fraz2. Spre a exempli fica varietiitile lapsusurilol' pe care Ie-a observat, Mer n g e r postuleaza ca diversele sunete ale limbajului poscdil 0

437

valoare psihica diferita. In momentul in care noi articulam 1) primul sunet al unui cuvint, primul cuvint 31 unei frfu:e, procesul de excitatie se dirijeaza spre sunetelc care urme2za,sp:;:e cuvintele care urmeaza, ~i aeeste articulari simultane, concomitcntc, incalcindu-se l1na pc aHa, inmrima unele altora modificari si deform;!ri. Excitatia unui sunet care ar~ 0 intensitate psihica mai mare depa~e:;;te procesul de articulare mai putin important sau persist;"'ldUpi"leonsmnarea acesh'i proees :;;iastfel il tulbura, fie prin anticipare, fie rdroactiv. Deci este yorba Sft ic1entificam sunetele cele mai importante dintr-un cuvint. J\Ieringer spune eel."dC1ca v1'em sa ~tim care sunet dintr-un euvint poseda intensitatea maxim[t, nu avem dedt sa ne observam pe noi-in)in2' in timp ee eautam un cuvint uitat, de exemplu un nume. Primul sunet pc care-l regasirn este intotdeauna acela care, inainte de uitare, avca intensitatea cea mai mare (p. 160) ... Sunetele cele mai impOl'tante sint, deci, sunetul initial al silobei radicale, ineeputul cuvintului ~:;i ocala sau vocalde pecare se pune v accentul" (p. 162). In legatura cu aceasta trebuie sa aduc 0 obiectie. Fie ca sunetul initial al nU111eluiconstituie. sau hu unul din elementele sale esentiale, uu este exact sa se pretinda ea in caz de uitare el va fi cel dintli care va nlsari in coni?tiinta; deci regula enuntata de Meringer este lipsita de valoare. Observindu-ne in timp ee eautam un nume uitat, adesea credem ca putem afirma ca acest nume incepe eu 0 anumita litera. Aceasta afirmatie, insa, se dovede~te inexacta in jumatate din cazuri. Ba ehiar prdind ca, eel mai adesea, anunta un sunet initial fals. In exemplul nostru eu Signorelli nu se gaseau, innume1e de substitutie, nid sunetul initial, niei sHabele esentiale; singure cele doua sHabe mai putin esentiale, elli, se aflau reproduse in numele de substitutie Botticelli. Spre a dovedi cit de putin respecta numele de substitutie sunetul initial a1 numelui uitat, vom cita exemplul urmator: intr-o zi, D1.1-mi uteam p aminti numele tarii?oarei in care se gase;;te arhieunoscutul Monte-Carlo. Numele de substitutie care mi s-au prezentat erau : Piemont, Montevideo, Colico, Albania, sint inlocuite imediat de Montenegro$i atunci observ co. ~ilaba Mont exista in. toaie numele de substitutie, cu exceptia ultimului. 1mi vine u,,?orsa regasesc, pornind de la numele printului Albert 2), numele tarii uitate: Monaco. eft despre numele Calico, acesta imita destul de indeaproape succesiunea silabelor ;;iritmul numelui uitat. Daca. se admite ca un meeanism analog aGeluia al uitarii de nume poate sa guverneze ~i fenomenele de lapsus, explicarea acestora din urma devine faeila. Tulburarea vorbirii manifestata printr-un lapsu,; poate fi prilejuita, in primul rind, de actiunea, anticipata sau retroactiva, a unei parti a discursului sau printr-o alta idee continuta in fraza sau in ansamblul de propozitii pe care Vrem sa-l enuntam : de aeeasta categorie tin toate exemplele citate mai sus 9i imprum.utate de la Meringer 9i Mayer; in al doilea rind, fnsa, tulburarea se poate produce Intr-o maniera analoaga aceleia in care s-a produs uitarea, de exemplu, in cazul Signorelli,. sau, eu alte cuvinte, tulburarea poate fi consecutiva unoI' influente exterioare cuvintului, frazei, ansamblului discursului, putind fi ocazionat de elemente pe care nu avem deloc intentia sa le
"innervieren", in textul original. (Nota trad.). Honore Charles Grimaldi, print. de Monaco sub nl.lmele de Albert I, oceanograf de recunoscuta valoare (1848-1922). (Nota trad.)
1)
:I)

438

,
,I

erlllntam ~i a CarOl' actiune se manifesta in con!?tiinta prin perturb area m:.mi;ionata. Ceea ce cste comun acestor douEl categorii, este simultaneitate" excita~iei celor doua elemente. Ele difera, insa, unul rle altul, dupa cu,m elementul perturbator se gase~te in interiorul sau extel iorul cuvinal frazei sau al discursului pe care il pronuntam. Diferentierea nu pare suficicnta9i se pare CEl nu estc locul sa se tina cont de' ea cu de a face anumite deductii din simptomatologia lapsusurilor. Este evident dl singure cazurile din prima categorie .ne autorizeaza sa trasem concluzia existentei unui l11ccanisl11 care, conexind intre ele 'Su"c;te 9i cuvinte, face posibWi actiunea perturbatoare a unora asupra ceh}rlalte; aceasta este, ca sa zicem a$a, conduzia care sedegaja clin studiul pur lingvistic al lapsusurilor. Dar in cazurile in Care tulburarea e3te ocazionata de un element exterior frazei sau discursului pe punctul dO' a fi pronuntat, este yorba inainte de toatede a cauta acest element .;;i problema care se pune atunci este de a ;;ti daca mecanismul unei 43tfel de tulburari. ne poate, de asemenea, dezvi11ui eventualele legi ale fO~T,1arii limbajului. AI' fi nedrept sa spunem eEl Mer i 11g e r :;;i Mayer 11-au V:37ut po<>ibilitatea tulburarilor vorbirii ca urmare a "influentelor psihice COillpIexe", prin elemente exterioare cuvintului, propozitiei sau discursului a carol' pronuntare se intentioneaza. Ei nu puteau sa nu vaela ca teDria ccu:'~ atribuiesunetelor 0 valoare psihica inegala 11Use aplica, la drept vorbind, decit pentru explicarea tulburarilor tonale, ca 9i a anticiparilor $i Gctiunilor retroactive. Dar acolo unde perturbarile cuvintelornu se rcr:tuc la tulburari tonale (cum este, de exemplu, cazul de substituiri ;;i cCDI".tRminaride cuvinte), au cilutat ;;i ei, de asemenea, fara idei precon(,2pute, cauza lapsusului in afara relaW:,i intentionale, ilustrind aceasta si:;,.\atie prin frumoase exemple. Citez : IP. (2). "Ru. face referire in intimitatea sa la procedee pe care Ie Cctlifica drept "porcarii" (Schweinereien). EI cauta insa sa se exprime sub 0 forma atenuata ;;i incepe a$a: "Dann sind aber Tatsachen zum V o,'schwein gekol11men". Pe cind el voise sa spuna: ;,Dann sind aber Tatsachen zum 'V orschein gekommen" (Dar atunci au ie$it la iveala {apcele ...). Mayer ~i cu mine eram de fata $i Ru. confirma ea pronuntind aCdsta ultima fraza s-a gindit la cuvintul "porcarii". Asemanarea care exista intre cuvintele "Vorschein" $i "Schweinereien" explica indeajuns actiunea unuia asupra celuilalt !?i deformarea pe care a suferit-o eel

dintli".

(P. 73). "Co. $i In cazul contaminarilor, ba, probabil, intr-o ~i mai mare masura, imaginile verbale "flotante" sau "nomade" joaca in substitu~ii un rol important. Cu toate CEl s1nt situate sub pragul con$tiintei, e1.'2 81nt suficient de aproape de acesta spre a putea actiona eficient; piHrunzind intr-o fraza datorita asemanarii lor cu un element oarecare a!. acesteia, ele determina 0 deviatie sau se interfereaza eu 0 succesiune d'2 cuvinte. Imaginile verba Ie "flotante" sau "nomade" reprezintIi adesea, cum am spus-o, resturile inca fierbinti ale discursului recent terminat {actiune retroactiva)". (p. 97). ,,0 deviatie In vorbire ca urmare a unei similitudini este f'icuta eu putinta de existenta, sub pragul con$tiintei, _a unui cuvint ana~ log, care nu era destinat pron.unfarii. A$a se intimpla in substitutii. Sper ca 0 verificare ulterioara nu va putea dedt sa eonfirme regulile pe <:at'e Ie-am formulat. Dar pentru aceasta este necesar co., atunci dnd
439

cineva vorbel7te, sa auem bine precizat ceea ce gimk$te el vOTbind.3>" lata, in legatura eu aceasta, un eaz instructiv. Directorul Li., vorbbd 'despre 0 femeie~i yoind sa spuna di i-ar fi frici'i de dinsa ("sie wlirde mil' Furcht einjagen), intrebuinteazi'i in loeul cnvlntului einjagen pe c;cela de einlagen, care are eu totul alt inteles. Aceasta substituire a liteI'd l In locul literei imi parea inexplieabWi. lVIi-am perm is siH at1'ag atentia d. Li. asupra acestei erod, ~i el mi-a raspul1s indahl: "Gre~ea12 mea provine de acolo ea, vorbind, en gindeam : nu voi fi in stare etc.,oo"~ (.jeh ware nicht in del' Lage...). intreb pc R.v.S. care este starea calului sau bolna\'. El "Alt caz. raspunde: "Ja, das draut ... dau1'et vielleicht nod1 einen lVIonat" (Asta poate va mai dura inca 0 luna). Cuvintul "draut" cu T, mi se pere' inexplieabil, litera T din cuvintul corect dOllert nefiind in stare sa prOd1.1Ca }1n astfel de dect. Atrag at entia Iui R.v.S. asupra aeestui fapt, :;d el imi explica de ind3ta ca, pe rind vorbea, gindea: "Das is eine trmU'ige Geschichte" (E 0 poveste Trista). Se gindise, deci, 1a doua raSpUnSLljj care au fuzionat iDtr-unulsingur prin intermediul a doua c1.1vinte(d!cwt provenind din aglutinarea cuvintelor clGuert ;;i traurig)". Prin teoria imaginilor verbale "nomade", situate sub pragul con~tihtei ~i nedestinate sa fie formulate in cuvinte 9i prin sublinierea necesitatii de a se cauta tot CE'ea ce ginde;;te subiectul atunci cind vorbe~te, conceptia lui Meringer ~i Mayer se apropie in mod surprizator, dupil curn estc lesne de vazut. cu conceptia noastra psihanalitica. 5i noi cercetam materiale1e incon~tiente, :?i c~l{jarin acela$i fel, cu sin:gura deosebire ca noi facem un ocol mai mare, neajungind la descoperirea elementului perturbator dedt dupa travcrsarea unui Iant de asociatii C0111plexe, pornind de la ideile care Ii ara1' subiectului in minte atunci dnd il interogam. Aiel opresc un moment asupra unei alte particularitati interesante. pe care dealtfel 0 probeaza ~i exemplele Iui lVIeringer. Dnpa acest autor, ceea ce permite unui cuvint, pe care nu avem iptentia sa-l pron1.mtam, sase impuna con$tiintei printr-o deformare, a formatie mixta, 0 formatie de cDmpromis (contaminarea), este asemanarea eu un cuvint din faza De care s1ntem pc punctnl de a-larticula : lagen - jagen,. dauert - traurig .l/orschein - Schwein. Or, in cartea mea Intc/'pretaTea 'ciseloT !,), am a1'atat tocmai partea care revine t1'avaliului de condensare in formarea a ceca ce numim C021tinutu1 manifest al vis8101',plecind de 1a ideile 1.1tente ale acestora. 0 asemanare, intre 1ucrurile san reprezenta1'ile verbale, intre doua elemente ale' materialului incon.;;tient, alcatuie$te pretextul pentru formarea UDEi a Trela reprezentdrl, mixta sau de compromis, care inlocuie:;;te in continutul visului cele doua elemente din care S8 compune $i care, ca urmare a accstci origini, adesea se prezinta lipsita de proprietati contradictoriL Ap;:;rltia de substitutii 'Ii de contaminari In lapsusuri a1' constitui, ca sa zicem il~a, inceputul acestui travaliu de condensare care joaca un I'd aUt d2 important in elaborarea viselor. Intr-un artical destinat marelui public (Neue Freie Presse, 23 august 1900), "Cum se comite un lapsus", IVI e r n 9 e r reliefeaza semnifica-

Ii

~i) Sublinierea TIle-a.


t,)

Die

Trau.rndeutung,

Lipzig und

Wien.

1900, 7. Aufl.

1922 (Nota tracL;.

440

tia practicii pe care 0 posedil in amunite cazuri substitutiile de cuvlnte, mai ell seama acelea in cal'e un cuvint este inlocuit de un altul 'Cll sens opus. "Ne mai amintim inca felul in care pre$cdintele Camerei deputa. tilor austrieci a deschis, intr-o zi, ~edinta : "Domnilor, a spusel, constat prczenta atitor deputati ~i declar, prin urmare, ;;eclinta inchisa':. Ilaritatea genera1ii pe care aprovocat~o aceasta declaratie f;ku en .01 ~;~-$i observe- imediat eroarea ~i s'""oeorecteze. Explieatia eea mai plauzibHa a Rcestui eaz a1' fi urmatoarea : in foruI sau interior, pre,?edintele sa poata inchide 111 definitivaceasUi l;iedinta de la care e1 nu a::;tcpta nimic bun; astfel ideea corespunzatoare acestei dorinte, a$R cum se intimpia adesea, ~i-a giisit 0 expresie eel putin partiala In declaratia sa,. faclndu-l sa spuna "lnchisa" in loc de "deschisa", adica exact contrariuI a ceca ce Ii statea in intentie. Numeroase observatii mi-au a1'at3t Cd aceasta inlocuire a unui cuvint prin contrariul sau este un fenomen foarte frecycnt. Strins asociate in eon~tiinta noastra verbala, situate in regJuni. faarte inveeinate, cuvintele opuse se evodireciproc eu 0 mare uf1udnta". Nu este tot aUt de U$or sa se arate in toate eazurile (cum 0 face Meringer in eazu1 pre$edinte1ui), ea lapsusu1 care cansista dintr-o Jnlocuire a unui cuvint prin antonimul sau, rezulta dintr-o opozitie jnt2~ 1'ioara fata de sensul frazei pe care voim sau trebuie s-o pronul1.tam. Noi am gasH un mecanism analog, analizind exemplul aliquis, unde opozitia interioara se manifesta prin uitarea unui nume ~i nu prin In10c1..1i1'ea acestuia prin antonimu1 sau. Cu toate acest~a yom observa, spre a aceastit diferenta, ca nu exista un euvint eu care aliquis sa prezlnte aceIa:;;i raport de opozitie ca acela 'care exista intte "a deschide" 9i "a inch ide" , iar noi vom adauga ca cuvintul "a deschide" este atlt de CQmun. incH uitarea sa constituie, fara indoiala, un fapt exceptional. Daca ultime1e exemple ale Iui Mer i n g e r ~i Mayer re1cva ca tulburarile de limbaj, cunoscute sub numele de lapsusuri, pot i provocate fie prin sunetele sau cuvintele (care actioneaza pe ca1ea anticiparii sau retroactiv) din chiar fraza pe care voim s-o articulam, fie prin cuvinte care nu fac parte din aceasta fraza, exterioare ei $i a carar capacitate stimulatorienu se dezvaluie decit prin formarea lapsusuril.or, nOl

ne propunem sa vedem acum daca exista intre aceste doua categorii de lapsusuri 0 demarcatie neta ::;;itran!?anta ~i, in caz afirmativ, care sint semnele care ne permit sa spunem, intr-un caz dat, daca el face parte din una sau aIta din aceste categorii. In 1ucrarea sa asupra Psihologiei popoQrelor 5), W u n d t, incercind sa degajeze legile dezvoItarii limba~ jului, 5e ocupa ~;ide lapsusuri, in 1egiitura cu care el formuleaza citeva consideratii de carese cuvine sa tinem seama. Dupa \Vuhdt, ceca ce apare Cll regularitate in lapsusuri $i in fenomene1e similare, sint anumite influente psihice. "Ne gasim in primul rind in prezenta unei conditii pozitive, care consta in producerea libera $i spontana de asociatii tonale $i verbale provocate de catre sunetele enuntate. Pe llnga aceasta conditie pozitiva, exist a 0 eonditie negativcl, care constil in suprimarea sau slabirea controlului vointei ~i atentiei, actionind ea insa~i ca 0 functiune volitiva. Acest joc de asociatii se poate manifesta in mai multe moduri, un sunet poate' fi enuntat prin anticipatie sau sa reproducii sunete1e care I-au precedat; un sunet pe care-l prommtam in mod obi~nuit se poate
6)

Volkerpsyclwlogie,

1. Band, 1 Teil, pp. 371 ~i urm., 1900. 441

:lntercala intre alte sunete; sau, in sfir~it,euvinte cu totul straine frazei, chI' prezentind raporturi de asociatie eu sunetele pe care vl'em sa 1e articulam, pot exercita 0 actiune perturbatoare asupra aCestora din unna. Oricare al' fi, insa, modalitatea care lntervine, singura deosebire constatata privef?te directia ~i, in orice caz, amplit~ldinea asociatiilor care 5e produc, dar nicidecum caracterul lor general. In anumite cazuri, dovedim chiar 0 mare dificultate in determinarea categoriei in care trebuip sa asezam 0 tulburare data si ne intrebam dadi nu ar fi mai conform c~ adevarul sa atribuim ~ceasta tulburare actiunii simult.ane .o;;i ombinate a ,mai multoI' cauze, dupa principiul cauzelor compl,exe" G) c ,{po 380 ~i 381). Aceste observatii ale lui Wundt mi se par eu totul justificate ~i instructive. AI' fi insa eazul, dupa parerea mea, sa se insiste mai mult cCleclta facut-o Wundt asupra faptului ea factorul pozitiv, care favorizeaza lapsusul, adica libera derulare a asociatiilor, ~i faetorul negativ, adica relaxaI'ea actiurJi inhibitorii a atentiei, aetioneaza aproape intot,deauna simultan, in af?a fel indt ace~ti doi factod reprezinta doua conditii, la fel de indispensabile, ale unuia ~i aeeluia~i proces .. Tocmai in unna slabirii actiunii inhibitive a atentiei, sau spre a ne exprima mai exact, datorita acestei slabiri, are loc libera desfa~urare a asociatiilor. Printre exemplele de lapsusuri colectionate de mine fnsumi, nu gasese nici unul in care tulburarea de limbaj sa se lase redusa exclusiv la ceea ce \Vundt denume$te "actiune prin contactul de sunete verbale". Aproape intotdeauna eugasesc, in afara de actiunea prin contact, 0 actiuneperturbatoare care i$i are izvorul in afara discursului pe care vrem sa-l pronuntam, iar acest element perturb at or este cOl1stituit fie de a singura idee, ramasa inconf;>tienta, dar care se manifesta prin laps us f;>i care eel mai adesea nu poate fi adus5. in con~tiinta dedt in urma unei analize aprofundate, fie de un mobil psihic mai general care se opune intregului ansamblu al discursului. 1) Amuzat de vulgara grimasa pe care 0 face fiica mea mU$clnd un mar, vreau sa-i cHez versurile de mai jos : Del' Affe gar possierlieh ist, Zumal wenn er vom Apfel frisst 7) Eu insa, fncep a~a: Der Apfe ... Aceasta apare cn 0 contaminare intTe Affe ~i Apfel (formatia de compromis), sau a put em considera $i ca 0 anticipatie a cuvintului Apfel, care trebuie sa urmeze dupa aceea. Dar situatia exacta ar fi mai eurind urmatoarea: deja incepusem, pentru prima oara, acest citat, far a a comite lapsusul. N-am comis lapsusul dedt reluind citatul, obligat la aceasta fiind de fiica mea," careia ma adre~am f;>i are, ocupata cu altceva, nu ma auzise. Repetarea, ca ~i nerabc darea pe care a aveam de a termina acest citat, trebuie desigur trecute printre cauzele lapsusului meu, care se prezinta ca un lapsus prin "condensare. 2) Fiica mea imi spune : "Vreau sa-i scriu doamnei Schresinger". Or, doamna respectiva senume~te Schlesinger. Acest lapsus tine cu siguranta de tendinta pe care 0 avem de a facilita pe dt posibil articularea, lar in acest caz particular litera l din numele Schlesinger trebuie sa fi
f3)

trad.).

7)

Sublinierea mea. Maimuta este tare caraghioasa,

/ Mai ales dnd

mu.')ca dintr-un

mar. (Nota

442

fast greu de pronuntat dupa literele r din cuvintele precedente (schReibe deH fRau). Dal' trebuie sa precizez eEl fiica mea a comis acest laps us 1a dteva clipe dupa ce eu am pronuntat "Apfe" in loc de "Affe". Or, lapsusurile sint eontagioase in eel mai inalt grad, ca de altfel ~i uital'ne de nume, in legatura eu care I'vIeringer 9i Mayer au notat aceasti'i particularitate. Nu a~ putea danici 0 explicatie acestei contagiuni psihice. 3)"MEi inehid ea un briceag", voia sa-mi spunil. 0 bolnava, la inceunei gedinte de tratament. Numai ea, in loc de Taschenmesser briceag), pronunta Tassenmescher (voeabula fi'ira sens), intervertind astfel ordinea sunetelor, ceea ce, la drept vorbind, se poate explica prin dificultatile de articulare pe care Ie prezinta cuvintul 8). Atragindu-i aceT:ltia asupra gre~elii comise ea spune: "Este pentru ea ;;1 dumneavo.astr;'i ati spus mai adineauri Ernscht{'. Intr-adevar, 0 intlmpinasem cu cuvintele: "Astazi 0 vom lua in serios{{ (= Ernst), deoarece trebuia sa fie ultima gedinta inainte de vaeanta. Voind sa glumesc, pronuntasem ET'nscht in loc de Ernst. In cursul gedintei bolnava comite noi lapsusuri in cele din urma, am observat ca ea nu se mai margine9te sa ma imite, rei are motivele ei sa intirzie in incon~tient, nu atrasa de cuvintul, ci de ;numele "Ernst" (Ernest). 9). 4} "Am un guturai atit de grozav, cil. nu pot respira pe nastl, voia S2e "puna aceea9i bolnava. Dar in loc de a spune corect: "durch die P!cc:;e atmen" (a respira pe nas), ea comite lapsus: "durch clie Ase nQtmen'~. Ea gase:;;te imediat explicatia acestui lapsus : "Iau zilnic tramvatul .din Hasenauerstrasse, iar azi dimineata, a~teptind vehieulul, am gin.,::l.it a, daca a:;;fi frantuzoaidi, a:;;pronunta AsenauerstTClsse (fara h), c d'~oarece franeezii nu-l pronunta niciodata pe h la 'inceput de cuvint". lml vorbe;;te de toti franeezii pe care i-a cunoscut :;;i,dupa multeocoli~Llri, 'imi aminte~te ca la virsta de 14 ani jucase rolu1 Picardei din piesa "Kurmarkcr und Picarde", eu care prilej vorbise 0 germanii stricata. TO'lta aceasta serie de amintiri a fost declan:;;ata de gi'izduirea eu totul (lcazionalii, in casa, a unui parizian. Intervertirea sunetelor apare, prin lE''11 are, ca un efeet al perturbarii produse de 0 idee incon:;;tienta eare face parte dintr-o structura absohlt straina. 10) 5) Intru totul analog estemecanismul lapsusului la 0 alta pacienta, care voind sa reproduca 0 foarte indepartatii amintire din copilarie, se deodata lovita de amnezie. Ii este eu neputinta sii-;>iaminteasca ce parte a corpului i-a fost pingarita de atingerea unei miini neru~inate senzuale. Dupa citva timp, fiind in vizita la 0 prietena, ele vorbese
In feIul ,;Wiener Weiber Wiischerinnen waschell '1ceisse lYiische" (= spala'br23eIe vieneZ2 spala rufe albe) - "Fisehflosse" (aripioara de pe~te) $i altoI' 3,s,~meneafraze sau cuvinte compuse care pun la incercare capacitatea de articula"2 corecta (Paranteza introdusa de S. F I' e u d). Exista ;;i in limba romana expresii de aeeIa$i gen, cum este de pilda "capra crapa piatra-n patru" $i altele ca;:, pentru disciplinarea pronuntiei, indeplinesc aclesea rolul pietricelelor pe care 'i1 Ie punea sub limba Demostene, pe malul marii, in vederea exercitiilor sale logDpedice. (Nota trad.). J) Cum m-am putut convinge mai flrziu, ea se gasea in- mod special sub inEoJcnta linor idei ineon$tiente despre graviditate 'Ii masurile de prevenire a ace5tei eventualitati. Prin euvinteIe: "Ma inchid ea un brlceag", pe care Ie spusese in mod COll$tient,ca pe 0 plingere, ea voia sa descrie postura copilului in Ut2t'. Cuvintul "Ernst", folosit de mine, i-a amintit numele lui S. Ernest, de la () cunoscuta casa de comert de pe Kartnerstrasse, care vinde prezervative anticon;:::eptionale. 11) "fremden Zusammenhang". (Nota trad.),
,3)

443

despre vilegiatura. La 0 intrebare privind pozitia topografidi a easei lui ea ri'ispunde : pe coapsa muntelui (Berglende), in loe de : pe vel'santul muntelui (Berglehne). i 6) 0 aHa pacienta a mea, pe care, la termtnarea ;;edintei, 0 :tnrret 1 cum 0 mai cluce unchiul ei, raspunde: "Nu :;;tiu, pentru ca aCU11111)-1 mai vael decit in jlGgranti<l. A doua zi fmi spuse: "NIi-e ell adevarat ru:;;ine de a va fi dat ieri un raspuns atit de stupid. Cu siguranta C2 trebuie sa ma luati drept 0 persoana lipsita de orice cultura, care CODfunda in mod obi;;nuit expresiile straine. Am voit sa SplID en pClssan1f (= in treacat). Nu ;;tiam inca din ce motive intrebuintase ea expres12 in flagranti, in loc de en ]Xissant. Dar, in cursul aceleia;;i ~edinte, contiTv!.,

nUflrea era yorba incepl.lte in cineva trezit amintirea in flagranti ('in in care conversatiei 'indeosebi de ajun i-acare fusese prins unci evenirnent flagrant delict). Deci lapsusul de care se filcuse ea vinovata fusese produs de actiunea anticipata a acestei amintiri care se aila in stare incon~tient;'L 7) Analizez 0 alta bolnava. La un moment dat sint obligat s3-i spvn ca datele analizei imi permit sa presupun ca, in pcrioada de care ne ocupam, ei trebuie stH fi fast rw;;ine de familia sa ~i ca trebuie sa-i i repro;;at tatalui lucruri despre care inca nu aveam c1.lDo:)tinti'i. SPUT}, Ea di nu-;;i aminte$te nirnie despre aceLlsta 9i eEl socote;;te nejustWca:,e banuielile mele. Totodata ea introduce neintlrziat in conversatie chestiuni de familie: "Trebuie sa Ie dam dreptate, nu sint multi oameni ca din~ii, toti sint zgirciti (textual: sie haben aUe Geiz), ... vreaU sa zic : acesta era repro,,?ul pe care ea il refulase. Adesea se intimpHi ci'i ideea exprimata in lapsus este tocmai aceea pe care voim 5-0 refulam (vezi toti sint oameni de duh" (textual: si haben aUe Geist), Prin urman",

,i

.1 . '

..

intre cazul citat de mine :)i acela al lui Meringer este ca in acesta din urma subiectul vrea sa refuleze ceva de careeste con:;;tient, in timp ce cazul lui l\Ieringer: "zum.' cuno~tinta gekommen"). a refulat, cu aUe bolnava mea nu are nid 0 V 0rsclHDein despre ceea ce Singura deosebirel., cuvint.e ea ignora aUt faptul refularii, c'it ~i;ifaptul refulat. 8) Lapsusul ce lwmeazcl poate Ii 9i el explicat printr-o refulare intentionala. Intr-o zi am l:ntilnit in Dolomiti doua doamne costumate in turiste. Avearn de facut 0 bucata de drum irnpreuna ~i vorbeam desprG placerile 9i mizeriile vietH de tUrlst. Una din doamne recun09tea ca D zi de turisl11.nu este lipsita de inconveniente. "Adeviirat, zice ea, nU-l deloe placut cind oi de mers 0 zi intreaga 'in soare 1?i bluza $i cEllna9aiti sj'nt ude de transpiratie ..." La ultimele cuvinte ea ezita putin, apoi reia : "Dar cind te intord apoi in pantaloni (textual: nach Hose, in IDede nach Hause =acasa) ;;i in sfir~it te poti schimba ..." Cred ca nu trebuie reCUTS 1a 0 lunga analiza pentru a gasi explicatia acestui lapsus. In prima sa fraza, doamna avusese in mod vi'idit intentia de a face 0 enumerare COIDpleta: bluza, ciima~a, pantaloni. Din motive de convenienta, ea s-a abtinut de la mentionarea acestei din urma piese vestimentare, insa in fraza urn1.atoare, cu totul independenta de continutul primei, cuvintui Hose (pantaloni), care n-a fast pronuntat la timpul sau, apare acum in ealitate de formare a cuvintului Hause. 9) "Dadi vreti sa cumpara~i covoare, duceti-va la Kaufmann, pe Matthi:iusgasse. Cred eElpot sa va recomand", imi spune 0 doamna. Eu repet : "Ded la Matthiius ... pardon, la Kaufmann". S-ar parea ca pur ~i: simplu din distractie am inversat cele doua nume. Intr-adevar, vorbele
444

..

I i i
~.
\1

dOiJ,mneimi-au distras atentia, indreptind-o spre lucruri mai importante ~ecit covoarele. Pe Matthausgasse se afla easel in care locuia sotta mea, pe vremea cind eram logodHi. Intrarea casei S8 ana intr-o strada direia van ca i-am uitat numele, inc1t sint silit sa fac un ocol spre a mi-l rearniutL Nume1e Matthaus, care mi-a retinut luarea aminte, constituie ~(,"ci pentru mine un nume de substitutie pentru numele cautat. El se preteaza mal bine pentru acest 1'01 dedt num.e1e Kaufmann, deoarece de:;emneaZ{l numai 0 persoana, pe dnd Kaufmann este, pe linga nume de pel'soana, ~i substantiv comun (negustor). Strada care ma intereseaza poart[" de asemenea, un nume de persoana : Radetzky. 10) Cazul urmator ar putea Ii citat mai departe, unde voi diseuta des pre "erori", ins3. 11re1atez aid pentru ca raport-urile de sunete, care au determinat inloeuirea euvintelor, sint deosebit de clare. a pacienta imi istorise~te visul ei : un copil a hotarlt sa S8 sinucida, li'isindu-se sa fie mu:;;cat de un ~arpe. El i~i aduce la indeplinirc planul ~i ea il vede zVlrcolindu-se, prada eonvulsiunilor etc. Acum cauta printre evenimentele zilei pe acela care ar putea avea vreo legiHun'i eu acest. vis. I~i arninte~te a fi asistat cu 0 sem'a mai inainte la 0 eonferinta populara a~upl'a primului ajutor dat in cazul mu~eaturii de ~arpe. Dadi, spunea conferentiarul, un adult $i un eopil au fost ITlu;;cati in aecla'ii timp, in primul rineT trebuie ingrijWi plaga copUului. Ea i~i aminte:;;te 9i sfaturile date de conferentiar eu privire 1a tratament. Totul clepinde, spunea el, de specia careia apartine ~arpele. Aid 0 intrerup pebolnava : - N-a SptlS ca in partile noastre s1n1 faarte pu~ine specii veninoase, i?i n-a aratat care sint cele mai de temut ? - Da, a vorbit de 9arpele cu clopotei (Klapperschlangc). Vazindu-ma Cd rid, i9i da seama ca a spus ceva gref;'it. Dar, in loc de a se corecta, retracteaza cele spnse. "E adevarat crt 'iarpele accsta nn existi\ la noi 'in EI a vorbit de vipera. Ma intreb ce 111-0 Ii fticut sa vorbose de ;;iarpe1eeu dopotei". Cred ea pricina a fast intcrventia ideHor disimulate lrid;\ri1tul visului. Sinuciderea prin nlu9catura de ;;arpe nu poate fi dcdt oaluzie la cazul frumoasei Cleopatra (.1n germana Kleopatra). Marea s,i asemanare ton31<'i intre celo doua cuvinte "KLAPPERschlange'\' K!?opotra, reprezentarea in cele doua euvinte :;;iin aeeeas,i ordine a SUl1t;hobr KL.IL,r ;;iaccentuarea vocalei a in ambele cuvinte, sint tot atitea pEdicularitati care sar in ochi. Aceste trasiHuri eomune intre KLAPPERsch[ange ;;i KLeopatra produc la bo1nava noa5tra 0 ingu5tare moment311a a juc1ecatii logice, care 0 face sa povesteasdi ca pe un lucru 'cu totnl nerr-nal s,1 natural faptu1 cD. conferentiarul a vorbit publicnlui vienez des'Jre tratamelltul in cazul museaturii sarpelui eu clopotei. Cu toate aC'.:~stea, a s,tie tot atrt de bine .ca mine' ea aeest f;'arpe n:u face parte e din fauna tarii noastre. Nu-i yom repros,a de a fi surghiunh, cu aceeB9i lL'7urinta, ~arpele en dopotei in Egipt, deoareee cu totii sintem inclinati SEl confundam, sa bagam in ace1as,isac tot ce este cxtTaeuropean, exotic, $i chiar eu am chibzuit 0 clipa inainte de a-I aminti bolnavei ca ~arpe1e CLl dopotei nu putea trai dedt in Lumea Noua. Continuarea analizei n-a nlcut dedt sii confirmc rezultatele de acum e:.;:pusc. in ajun, pacienta 5e op1'i5e pentru prima oara in fata g1'upului statuar a1 Iui Strasser, care il reprezinta pe Antoniu ~i care S2 Clflachiar locuinta e1. Acosta a fast eel de 21 doilea pretext a1 visului (primul Hind conferinte1e despre museaturilede same). Intr-o faza ulterioara a V15Ului,ea ~e vecle leganin~l in brate Ul~ copii. iell' amintirea acestei
445

scene 0 face sa se gindeasca la Gretchen. Printre alte idei care ii '1'1;1; in minte figureaza. reminiscente referitoare la "ATria :'Ii JiJessalina((. Evocarea in vis a atitor nume imprumutate din ni~te piese de teatrune permit sa presupunem ca pacienta a trebuit sa nutreasca in trecut dorinta secreta de a se consacra s{;enei. Inceputu1 visu1ui: "Un copil a hotarit sa se sinucida, Hisindu-se mu~cat de un ~arpe", nu inseamna in realitate dedt ca, fiind copil, ea ambitionase sa ajunga intr-o zi 0 nl3.re actrita. Din numele "Messalina", in sfiqit, se deta~eaza 0 seriedc idei care conduc la continutu1 esentia1 al visului. Anumite evenimente ::;:;rvenite in ultimul timp~ au fac~t-o sa se teama ca nu CW11.Va singuful ei frate sa se casiHoreasdi cu 0 nonariana, deci 0 mesalliance 11). 11) Prezentam acum un exemplu anodin, in care mobilurile 12) lapsusului n-au putut fi indeajuns de clarificate. n citez, eu toate acestea7 datorita evidentei mecanismului care a prezidat producerea acestui 1ap101;;s. Un german care ca1atorea in Italia avea nevoie de 0 curea cu c;;re sa stringa. va"liza sa cam hirbuitiL El consulta dictionarul ~i gasi C'Ei tradueerea italiana a cuvintului "curea" este cOTeggia. "Voi rotine acest cuvint, i~i zice el, gindindu-'ma 1a pictor" (C 0 r reg g io). intra intr-o pravalie ~i ceru 0 ... ribera. Desigur, el n-a reu~it sa inlocuiasca in memoria sa cuvintul gerr,}.an cu traducerea in italian;], insa eforturile sale n-au fost cu totul zadarnice. El ~tiaca trebuie sa se gindeasca la numle unui pictor itaEan7 spre a-~i aminti cuvintul de care avea nevoie, insa, in loe de a retiDe numele lui Correggio care seamana eel mai mult cu cuvintul coreggia" el a evocat numele lui Ribera, care se apropia de cuvintu1 german Riernen (curea). Se intelege de la sine ca a~ fi putut tot atit de bine sa citez aCE-5t fapt ca exemp1u de simp1a uitare a unui nume propriu. Reunind exemp1ede lapsusuri pentru prima editie a acestei catti, eu supuneam analizei toate cazurile, chiar ~i pe acelea mai putin sIymificative pe care aveam ocazia sa Ie observ. Dar, de atunci incoace, muUe altele s-au impus amuzantei munci care consta in colectarea ~i anali::.! lapsusurilor, ceea ce ma face sa dispun astazi ,de un material rnuJ.t mai abundent. 12) Un tinar Ii spune surorii sale: "Am rupt orice legatura eu famJlia D. Nici nu-i mai salut". Sora raspunde: "Frumoasa legatura". Ea voige dar in lapsusul ei pronunta sa ispuna : frumoasii relatie - SIPPschaft, LIPPschaft, in lac de Liebschaft = legatura. Vorbind de legatura rnod involuntar), ea a exprimat 0 aluzie la flirtul pe care frate1e Ei il initiasemaiinaintecuofat.!dinfamiliaD . ca ~i la zvonurile ccmpromit.atoare care curgeau de dtva timp 1a adresa acesteia, atribuindu-J-se
a legatura.

1 !

I
,

I ,

13) Un tinar adrcseaza aceste cuvinte unei femei pc care 0 intiInESte pe strada: ,,\Venn Sie gestatten, mein Fraulein, mo'chte ich Sie ge:r~le begleitcligend El voia sa spuna : "Daca imi penniteti, domni90ara, v-a~ insoti bucuros". El a comis, insa, un lapsus prin contractie, combinind cuvintul begleiten (a insoti), cu cuvintul beleicligen (a ofensa, a i ii era de respect). Evident, dorinta Iui era aceea de a 0 il1soti, 111.S3. te2rna ca oferta sa sa n-o jigneasca. Faptul ca aceste doua tendinte opuse S1-o1.1 gasH expresia intr-un singur cuvint, anume in lapsusul cHat, dovedE,~te
11) 12)

In limba franceza in original. (Nota trad.). "Motiven" in original. (Nota tract.)

446

!
t

cii adevaratele intentii ale tinarului nu crau cu tatul curate si Cd insw?i ise pare au a 'fi oiensatoare pentru femeie. Dar pe cinct'incearca sa-~i ascunda modul in care e1 insu~i i~i judeta oferta, incon~tientul si'm Ii joaca festa, tradindu-i adevaratul plan, ceca co Ii aduce din femeii urmatorul raspuns: "Drept cine mEt luati, ca sa ma afensati in ha1uI acesta ?" (camunicat de O. Ran k).. 14) Extrag citeva exemple dintr-unarticolpublicat de W. S t e j{. c 1 in Berliner Tageblatt din 4 ianuarie 1904, sub titIul: "Marturii lrl00n~tiente". "Exemplul care urmeaza descopera un cotIon dezagreabil din ideilor mele incom,;tiente. Trebuie. sil spun numaidecit ca in calitate medic eu nu am in vedere niciodata interese pecuniare ci, in mod C.l tatul fircsc, interesul boinavului. Mil gasesc la 0 bolnava careia ii dau ingrijiri spre a a ajuta sa se puna pc. pi~ioare, in urma unei boli foarte grave de care abia se vindeca. Am petrecut linga ea zile ~i nopti-extrem: de chinuitoare. Sint fericit ca 0 gasesc mai bine ~i ii dL"Scriubucuriile sejurului pe care ea 11 va face la Abbazia, adaugind: "Daca, cum nadajduiese, nu veti parasi cur'ind patul". Spunind aeestea, eu am exprimat in mod vadit dorinta ineon~tienta de a 0 putea ingriji mai multii vreme pe aceasta bolnava, dorinta care este complet straina com;tiintef mele din stare de veghe 9i care, daca s-ar prezenta aid, ar fi rcprimata cu indignare". 15) Ait exemplu (W. S t eke 1) : "Sotia mea voia sa angajeze 0 tuzoaidi pentru dupa-amigza 9i, dupa ce s-a pus de acord cu ea in ce prive~te conditiile, vrea sa-i retina, certificate1e. Frantuzoaica 0 roaga sa: i Ie restituie, pretextlnd : J e cherche encore pour les apres-micli, pardon, pour les avant-midis J3). Evident, ea avea intentia sa se adreseze in parte, sperind sa obtina conditii mai bune; ceea ee, dealtfeI, a 9i facut". 16) (D r. S t eke 1): "Trebuie sa-ifae unei doamne 0 mustrare se~vera, 9i sotul ei, la rugamintea caruia fae aeeasta, sta ~i trage cu ureehea indaratul u9iL La sfiqitul predicii mele, care faeuse 0 impresie evidenta, spun: "Sarut mina, stlmate damn !". Aceasta m-a dat in vj]cagca euvinte1e fuses era adresate domnului, ea de dragu1lui vorbisem EU". 17) Dr. S t eke 1 poveste~te ea avea la un moment dat in tratament doi padenti din Triest, pe care intotdeauna saluta pe unul eu nUl1wle eeluilalt. "Buna ziua, domnul Peloni", i-i spunea el Iui Aseoli; "B1.ma ziua, domnule Ascoli", i seadreseaza lui Peloni. La inceput n-a atribuit aceasta eonfuzie unui motiv profund, nevazind in ea dedt efectul 2i1Umitor asemanari intre eei doi domnL I-a fost insa u~or sa se eonvinga ca aeeasta confuzie de nume exprima un soi de laudaro~enie, e1 voind sa arate fiecaruia din pacientii sai italieni ea nu este singuru1 care a facut drumul de la Triest 1a Viena, spre a primi ingrijirile lui, ale doctoru1ui Stekel. 18) In cursul unci furtunoase adunari generale. dr. Stekel propune ~ "Sa abordiim acum eel de al patrulea punct a1 ordinei de zi". eel asta voia siJ.spund, 1nsa, antrenat de atmosfera combativd a reunhmii" in Iocul cuvintu1ui "sa abordam" (schreiten) e1 intrebuinteaza euvl11tul "sa co111batem"(stl'eiten).

ii

13)

In limb;>.franceza in original. (Nota had.) 447

r 19) Un profesor spune in lectia sa inaugurala; "Nu sint clispus S(1apreciez meritele eminentului meu predeeesor". El voia sa spuna : "Nu ma socot ea aV1nd destula autoritate ...", geeignet, in lac de geneigt. 20} D 1'. 8 t eke 1 Ii spune unei doamne pe care a erede atinsa de boala lui Basedow: ,,8inteti eu 0 gUJd (Kropj) mai inalta decit sora dumneavoastr[t". El voia saspuni\ : ,,81:nteti eu un cap (KopiJ mai inalta dcci;; sora dumneavoastra". 21) Tot d 1'. S t eke 1 poveste"ite: cineva vorbe~te de prietenia dinire doi indivizi si vrea sa dea la ivea121ea unul dintre ei este evreu. A:,?adar spune: ,:Ei traiau laolalta preeum Castor :;;i Pollak" (in lac de Pollux; Pollak este un patronimic evreiese destul de raspindit). N-a fo:s,t un joc de euvinte din partea autorului aeestei fraze ; e1 nu observ[i lapsusu1 sau decit dnd aeesta fu relevat de auditoriul siiu. 22) Citeodata lapsusul tine locul unei lungi explicatii. 0 t1m"1rafemeie, foarte energica ;;i autoritara, imi vorbe;;te de so1;ul ei bolnav, care a consultat un medic in legatura cu regimul Ce trebuie respectat. $i ea C1:clauga: Medieul i-a spus ca nu t1'ebuie sa urmeze un regim spe" cial, ca poate minca ;;i bea ce vreau" (in loede ee vrea). Urmataarele douaexemple, pe care Ie imprumut de la Dr. T h. Rei k (Internat. Zeitschr. j. PsychoaruJL, III, 1915), 5e rcfera la sitmtiiin care lap5usurile se produc u;,;o1',deoareee in astfel de situatii lucrurile 1'0primate depa;;esc peeele ce pot fi spuse. 23) Un damn exprima eondoleante unei tinere femei care to-emai pierdut sotul, voind sa adauge: "Consolarea dumneavoastrLY va i s;'l. 'Ii puteti consacrq in intregime eopiilor". Dar pronuntind rraza, el 1n10c1.1i5e modineon:;;tient euvintul "consac1'a (wic1men) eu cuvintul in w:'cU.ve'i1 p1'in analogie eu euv1ntul 'Vitu,e (vac1uvii). In aeest fel el:;i-a trud,-,t ideea reprimaUl,care 58 referea la 0 consola1'e de aIt gen :0 vi"iduv;} (Witv)e) tinara ~i frumoas~t nu va intlrzia sa cunoaSe2t pE1.'Ccrilc sexu~iledin nou. ze!) Aeelai;l donln se intretine eu acaea,?i doamna 1a 0 seratG data (1.~ amid comuni, vorbind despre prepanitivele ee so fae la Berlin in vederea sarbiitoririi Pa;;telui. Ei intreabi'i : "A~i viizut expozitia easel Vvcctheim ? E foarte bine decoltctta". EI admirase inc{i de la inceputu1 5cratei decolteul frumoa5ei femei, 1n5a nu 1ndr::\znise sa-s1 eXDrime udInj.r::i~t'L $1 iata cd ideca refulatc"i a razDatut, totu"ii, fadn~lu-l 'sa spuni'i, in h::gZtturaeu 0 expozitie de marfuri, ca era clecoltCltCi, pe dnd 01 pur ~i simplu 0 gasea foarte clecorativa. Este de 1a sine intelce; eii euv1ntul expo;;:itie capata, ineazul aeestui lapsus, un dublu sens. 25) Aeeea~i situatie se exprima intr-o observatic cElreia cl 1'. H an n s S a h incearca Sa-I cleo. 0 exp1icatie c.it mai completa posibil. ,,",lorbindu-mi de un damn care face parte dintre euno:;;tintele noase tre comune, 0 doamna 1mi poveste~te etl ultima oa1'a cind I-a V2,ZUt, ra 10.1'21 de elegant co. intotdeauna, insB. ea eo. remarcase mai ales superbii lui pantofi (HALBschuhe) maron. - Uncle l-a~i vazut? am intrebat-o. - Suna 10.u;;a mea ;;i I-am vazut prin jaluzelele Eisate. Dar nid nu i-am deschis, niei aU senm de viata n-am dat, pentru ca nu voiamsa d\. abia ma 1nto1'sesem in ora~. Ascultind-o, mi-am spus eElea imi ascunde eeva (probabil ea. nu era nid singura, nid Intr-o toaleta potrivitD Dcntru primirea de vizite), si am 'lntrebat-o Dutin ironic: - Doci jaluzelele lasate i-ati putut ~dn1ira papucii (HAU8schuhej ... pardon, pantom tI-IALBschuhe)? In euvlntul HAUSschuhe se exprinla ideea

rsfulata refcritoare la rocllia de interior (HAUSkleid) pe care, c1upabdl1ULl~:lmea, ea trebuie s-o fi purtat in momentul in care dOJ11Dul inchesdune suna la U~~l.$i an1 mai spus HAUSschlihe, in loc de HALBschuhe, (I'::oarece cuvintul HaLo (ju111atate) trebuia sa figureze in raspunsul pe C'lre intcn1;ionam s8.-1dau, dar pc care I-am reprinlat : - Nu-mi spuneti d~2it aclevarul pe jumatate, crt erati numai pe jumCitate imbracatii. In ,'.lara df' aceasta, lapsusul a fost favorizat de faptul di, pu1;in mai inainte, vorbisem despre viata conjugala a ilcelui domn, de "fericirea sa domestic:2i" (hiiusliches de la Haus), ceea ce, de altfel, a centrat discu1;ia p':; persoana sa. In fine, trebuie sa recunosc ca daca I-am lasat pe acest barbat elegant sa stationeze pe strad3 in papuci (HAUSschuhe), a fost :;;i ni1;ica gelozie la mijloc, cad eu-insumi port pcmtofi (HALBscltuhe) nnTon care, de~;;i umparati recent, sint departe de a i "superbi". c Razboaiele genereaza 0 mult;ime de lapsusuri, a cilror in1;clegere nu pc'czintii, altminteri, nici 0 dificultat{:. 26) .,Lace ar111aface feciorul dumneavoastra", intreaba cineva pc (JYErscr), 0doanm~1. Aceasta vrea sa raspunda : "In bateria 42 111ortie1'e" inSEt ea comite un lapsus ~i spune asasini (MErder), in loc de morticre
(AErser).
27) Locotencntul Ii e n l' i k H aim an serie de pe front Jr.) : "Sint smuls de 1a leetura unci carti captivante, pentru a-I inlocui clteva cEpe pe telefonistul-cerceta~. La proba de transmisie f[\cutil de statia de iir, raspund: "Control exact. Repaus". Reglementar ar fi trebuit sa rasGund : "Control exact. Terminat". Greseala mea se exolica prin nemult:.:mirea de a fi fast deranjat de la lectu~a mea". " 28) Un sergent-major [ccomanda oamcnilor sai sa dea familiilor lor adresele exacte, pentru ca sa nu se piarda coletele. Dar in loe sa spuna "colcte" (GEP ACKstilcke), e1 spune GESPECKstilcke, de la euvintul Speck = slani11<1. 29) lata un exemplu de lapsusdeosebit de frumos ~i de semnificativ, date Hind impreju1'arile destul de t1'iste in care s-a produs ~;i care il expliea. Il datorez amabilei comunic[tri filcuta de Dr. L. C z c s z e 1', 2are a facut observatia ~i I-a supus unei analize aprofundate in cursul ~ederii sale in Elve1;ia neutra, in timpul razboiului. Transeriu aceastii abserva1;ie, faclncl ci'teva abrevieri neesen1;ia1('. "imi permit sa va comunic un lapsus comis de dornnul profesor NI. N. ie cursul uneia din conferintele sale asupra psihologiei sentimentelor, pe care a tinut-o la O. in perioada ultimului semestru, in vara. l\11.'1i intii trebuie sa va spun ca aceste conferinte au loc in aula UniversitaW, in fata unui numeTOSpublic alcatuit din prizonierii de Tazbal f1'ancezi, internati in acest ora9' ~i din st1..ldenti,in majoritatea lor ol'iginari din Elvetia ramanda si foarte favorabili Antantei. Ca si in Franta cuvintul bo'che este folo~it la O. pentru a-I desemna in ge~eral 9i e~ciusiv pe germ ani. La manifestarile ofioiale, iDsa, la conf2r1n1;eetc., functi.oDarii superiori, profesorii ~i alte persoanc responsabile se straduiesc, din motive de neutralitate, sa evite cuvintul fatal. Or, profeso1'ul N. toe-mai varbea de important.a practicii a afeetelor 9i i9i propunea sa dteze un exemplu destinat sa arate modul in care un sentiment poate fi folosit in a9a fel incH sa faca placuta a l11UnCa fizicii lipsita prin ca insa~i de oriee int<~res, sporindu-i asHel intensitatea. El povesti prin urmare. Intern1t. Zeitschr. f. Psychoanal., IV, 1916/17.
cd. 404 44U

I !
j

11.)

29 -

fireste in limba franceza, istoria unui institutor german (istorie pe care ziarele locale 0 reprodusesera dupa un ziar german) care ii punea pe elevii sai sa lucreze intr-Q gradina ~i care, pentru a Ie stimula zelu1 :;ji ardoarea in munca,ii povatuia s<l-~i inchipuie ca fiecare bulgdre de pamint pe care-l farImitau reprezenta 0 cdpat}na de francez. In alocutiunea sa, N. S8 abtinea, fir~te, de a se servi de cuvintul bache orl de cite ori trebuia Sa-I pomeneasca pe germani . -".juns insa 1a punctul cu1minant al parabolei sale, e1 reproduse astfe1 vorbele institutorului : lmaginez vous, qu'en chaque nwche vous ecrasez le crane a-un Franr-ais 15). A'iiadar, moche, in loc de 1notte. Nu 5e vede oare !impede cit de mult s-a supravegheat acest savant cored spre a nu ceda in fata obi~nuintei ~i poate ~i a tentatiei de a lansa de 1a 0 catedra universitar2, cuvintul injurios, a carui intrebuintare fusese interzisa chiar :;;i printr-un decret federal? $i chiar in cUpa in care, pentru ultima oara, e1 ocolise primejdia, pronuntind abso1ut corect cuvintele "instituteur allemand", tocmai in momentu1 in care, scotind nu suspin de w!urare, ajur:gea 1a sfir~itu1 acestui examen a1 sau - tocmai atunci vocabu1a penibH refulata s-a agatat, cu ajutorul unei asemanari de ton, de cuvintul rnotte, 'iii nenorocirea s-a produs! Teama de a comite 0 gafa palitica. poate ~i dezamagirea de a nu putea pronunta cuvintul uzual, a~teptat de toata lumea, ca 'ii nemultumirea republicanului :;;idemocratului COllvins, fata de orice constringere care se opune liberei exprimari a opiniilar, s-au conjugat, deci, spre a tulbura intentia initiala, care fusese de a reproduce exemplul in limitele corectitudinii. Autorul are con9tiinta acestei pu1siuni perturbatoare 'ii ne este permis sa presupunem cd el S2 gindise la ea imediat inainte de lapsus. Profesoru1 N. n-a observat lapsusul sau, cel putin nu l-:Rcorectat, toemai fibdca acesta se produce cel mai adesea in chip automat. Inschimb auditorii, in majoritatea lor franc2zi, au intimpinat lapsusul eu 0 adevarata satisfactie, ca pe un joc de cuvinte premeditat. Cit despre. mine, am urmarit cu 0 adinea emotie aeest proces,. in aparenta. inofensiv. Caci daea, pentru motive lesne de inteles, a~ fi fast obligat sa ma abtinde la -orice studiu psihanalitic, inca a'ii fi vazut in acest 1apsus 0 proba izbitoare despre exactitatea teoriei dumneavoastra eu nrivire 1a determinismu1 actelor ratate si profundele analogii intre lap~us ~i euvintul de spirit" .. 30) Tot apasatoarelor :;;idureroaselor impresii de 1'azb01se datoreaZl1 originea lapsusului urmator, pe care mi-1 imparta'iefite un ofiter american intors 1a vatra, 10cotenentul T. : "Pe cind eram prizonier de razboi in ItaHa, am fost cazati, vreO doua sute de afiteri, intr-o vila foarte modesta. In timpul ~ederii noastre in acea vila, unul dintre camarazii nO'itri muri de gripa. Fire'ite, aceastii intimplarc a produs asupra noastra {) impresie profunda, deoarece conditiile in care ne gaseam, absenta oricarei asistente medica1e, lipsurile 'ii rezistenta noastra scazuta Iaceau propagarea bolii mai mult decit probabila. Dupa ce am pus cadavrul in sicriu, I-am af;>ezatintr-un ungher al pivnitei aeclei case. Seara, pe dnd faceam, impreuna eu unul din prietenii mei, un rond in jurul casei, ne-a venit ideea sa revedem
15) inchipuitl-va ca in fiecare moche strlvlti ciipiitina unui francez (in limba franceza in textul Iul Freud). Cuvintul moche, care in franceza inseamna "urlt".

"dezagreabil",
!?i

motte (~

a rezultat de fapt din interferenta buIgare, mu9uroi). (Nota trad.).

cuvintelor

bache

(= neamt)

450

cadavruL Cum eu mergeam inainte, m-am gasit, inca de 1a intrarea in privinta, in fata unei priveli$ti care m-a zguduit, did nu ma a$teptam ca sicriu1 sa fie atit de aproape de intrare ;;i sa vad 1a 0 distan~a aUt de mica fata mortului pe care tremuru1 fladirilor luminari10r noastre parca 0 inviasera. Ne-am continuat rondul sub impresia acestei vdenii. Intr-un lac de unde privirile noastre zareau parcu1 scaJ:dat In lumina lunii, 0 pajh;te luminata ca ziua in amiaza mare ;;i, mai incol0, mid nori vaporo~i, reprezentarea pe care mi~a sugerat-o aceasta 1ntreaga atmosfera s-a concretizat in imaginea unui cor de iele care dansau la liziera unei paduri de chiparo~i, in margine a paji~tei. dupa,-amiaza zilei urmatoare am condus pe sarmanul camarad la locul sau de veci. Traseul c~re despartea inchisoarea noastra de cimitiru1 din mica localitate vecina a fast pentru noi un dureros ;;i umilitor calvar. Adolescenti giHagio~i, 0 populatie ironiea ,;;i batjoeoritoare, scandalagii grosolani 'profitara de prilej spre a-:;;i manifesta eu privire 1a noi :'3entimentele in care se amestecaucuriozitatea ~i ura. Con$tiinta neputintei mele in fata acestci umilinte, pe care in alte imprejurari n-a~ fi raDdat-o, oroarea in fata acestei grosolanii exprimata eu atlta cinism, m-au cople:jdt de amaraciune ~i m-3U aruncat intr-o stare dedeprimare care dura plna seara. La aceea~i ora ea ~i in ajun, eu o..;ela$i tovara'i, am pornit din nou pe drumul prunduit care fi'icea ineonjurul vilei noastre. Trecind pe dinaintea zabrelelor pivnitei unde noi depuseseram in ajun cadavrul camaradului nostru, mi-am adus aminte de impresia pe care o resimtisemla vederect obrazului sau lumina"J de flacara luminarilol. Iar in locul de unde am zarit din nOu par cuI intim:; sub darul d,e luna, ill-am oprit $i i-am spus tovara'iului meu : ,,~llci ne-am puteaa='i8za pc iarbCi si sa dntam 0 serenada". InSEt pronuntind aceasta fraza comisesem doua lapsusuri ; Grab (mormint), "in loc de Gras (iarba) ~i sinken (a cobori), in loc de singen (a cinta). FraLa mea, avea, ded, sensul urmator; "Aid ne-am putea a:;;ezape mormint ~i sa coborim 0 serenada". Numai dupa ce am comis eel de al doilea lapsus, am inteles eu ce spusesem. Cit despre primul, I-am corectat fara a sesiza sensul gre'ielii mele. Am chibzuit 0 clipa, reunind ~-eie doua lapsusuri,am reeompus fraza; "a cobori in l11ormint" (ins Grab sinken). 9i iata ca 0 serie de imagini incep sa-mi defi1eze cu () iuteala vertiginoasa prin fata ochilor: ie1e1e dansind ~i planind in darul de luna; camaradul stind in co:;;ciug; el, viu; diverse scene ~a la inmormintare; senzatiile de dezgust 9i de mihnire pe care Ie-am trait; amintirea anumitor convarbiri legate de posibilitatea izbucn:'.:ii Ul1i epidemii; ingrijorarea manifestatade anumiti ofiteri. Mai tirziu, mi-am amintit ca in ziua aceea era aniversarea mortii tatalui IJ''?U, fapt care m-a mirat tare, dat fiind ca. am 0 foarte slaba memorie a datelor. Dupa ce am reflectat, tatul mi se paru claro Acelea~i conditii exterioare In cele doua seri consecutive, aceea:;;i luminatie, acela"ii lac :;;i acela;;i tovara$. JVIi-aducaminte de sentimentul de neliniste pe care I-am trait cind se vorbea de a eventuala extindere a gripei ~i de asemenea, de acel comandament interior care imi interzicea sa cedez in fata fricii. Juxtapozitia cuvintelor "wir k6nnten ins Grab sinken" (am putea cabOT?: in mormint), mi-a dezvaluit, de asemenea, semnificatia sa, ~i in acela:;;i timp am fost sigur ca numai dupa ce mi-amoorectat primul lapsus (Grab - mormint, in Gras iarba), corectare careia la inceput nu i-am dat nici 0 insemnatate, I-am comis pe al doilea (spunind sink en, in 'loc de singen), spre a permite complexului refulat sa se exprime. Adaug 'ca aveam pe vremea aceea
451

....-------------------------------------------------------

visuri

multe 1'indu1'i, ca fiind grav bolnava, ~i chiar maarta lntr-un rind. ell putin inainte de a fi fost faeut prizonic:'T,aflascm eEl g1'ipa faeusc ravagii in tara locuita de acea ruda - ctTcia, dealttel, eu ii adusesem la cunostinta temerile mele foarte acute. La 111aimultc luni dupa intimplariie p~ care Ie povestesc, am primit ~tirea ca ea sucambase din cauza epidemiei, cu cincisprezece zile inaintea evenimentelor relatate de mille". 31) Lapusul prezentat in eontinuaro ilustreaza intr-un mod frapant unul dintre aeele dureroase conflictc aUt de freevente in cariera n1.edicului. Un om, dupa toate aparentele bolnav incurabil, dar a carui hoala nu era diagnosticata cu ecrtitudil'lc. vine la Viena sa-~i edute sanatat2a "ii roaga pe unul din prietenii s.Ji din copilaric, devenit medic celcbru, sa se ocupe de cazul siiu - ceca ce prietcnul prirrli in cele din ufrnil, eu toate ca far a tragere de inim8.. E1 .il sfatui pc bolnav sa sc interneze 1ntr-o casElde sfmatate, recomandindu-i sanatoriu1 "Hera". - Dar aeeasti'i casa de si'matate are 0 destinatie speciala (maternitate), obieeta 001navul. - A, nu, raspunde cu vivacitate medicul, in aceasta casa poate muri (UMbringen) ... vreau sa zic poate intra (UNTERbringen) orice bolnay. Apoi e1 incerca sa atenueze efectul 1apsu5ului sau. - Acuma sa nu erezi ea am in privinta ta intentii du~mi'mo21.se. 5fert de ora dupa Un aceea, el ii spuse infirmierei eare-l conducea spre ie~ire : ~ Nu gase5c nimie ~i nu cred ca are noala presupusa. Dar dacii 0 are, dupa parerea mea nu ramine dedi sii i 5e administreze 0 doza importanta ,de morfina, ~i eu asta basta. Or, in realitate, prietenul sau ii pusese in vedere Sa-I scurteze suferintele cu un medicament oarecare, de indata co va i 00bindit eertitudinea ca situatia era fara ie:;;ire. A~adar, medicul in realieonditie) sa aduca moartea prietenului s:=m. tate 5e angajase (eu 0 anu111.ita 32) Nu pot rezista tcntatiei de a cita un exemplu de lapsusdeosebit de instructiv, cu toate ea, dupa relatarea celui Care mi I-a descris, are 0 vechime de vreo 20 de ani. 0 doanula declara int1'-o zi, 121. 0 reuniune (iar tonul declaratiei sale dezv<'iluie-la dinsa 0 anum ita stare de exeitatie ~i influenta anumitor tendinte ascunse): - Da, pentru a place barbatilor, 0 femeie trebuie sa fie frumoasa; cazul barbatului este mai simplu : Iui ii ajunge sa aiba cinci membre normale! Acest exemplu ne dezvaluie mecanismul ascuns, intim al lli'lui lapsus prin condensare sau prin contam.inare. Pare, la prima vedere, ca aceasta ex~ presie rezulta din fuziunea a dou,c;. ropozitii : p (a) lui .ii ajunge sa aiba patru mem.bie nonnale Iui ii ajunge sa aiba cinci simpuri intacte Tot astfel, se poate admite ca ele111.entulnormal este comun eelar doua intentii verbale, care ar fi urmatoarele : nornwle (b) lui ii ajunge sa aiba 111.embr81e 'Ii de a Ie mentine nornwle pe toate cinci 16). Nimic nu ne impiedica sa admitem cD.aceste doua fraze aucontribuit la introducerea, in propozitia rostita de doamr;a, mai intii a unui numiir in general, apoi a numarului misterios cinci, in locul aceluia, mai simplu ,?i mai firesc in aparenta, de patru. Aceasti'i fuziuhe nu s-ar fi pi:'~dus
16)

i11grozitoare,

111 care

0 rUC-1Llfoarte

c~prOpiat~1l-I11i aparuse,

il1

111ai

Textul in L germanii : (a) wenn er seine vier geraden Grieder hat wenn er seine funf Sinne beisammen hat. (b) wenn e1' nur seine geraden Glieder hat aUe fiinf gerade sein lassen. (Nota trad.)

452

j
,

daca numaru1 cinci nu ar i avut, in fraza care i-a scapat ca lapsus, sCTnnificatia sa proprie, aceca a unui aclevar dnic, pe care 0 feI~1eie nu-l poate rosti decit intr-o forma deghizata. Atragem, in fine, atcn~ia asupra faptului di, a:;;a cum~a fost rostita, aceasta fraza constituie tot aUt de bine 0 excelenta yorba de duh, ca ~i un lapsus amuzant. Totul depinde de intentia, con~tient:i sau incon~tienta, eu care aeeasta femeie a pronuntat fraza. Or, comporta1nentu1 ei exclude a orice intentie C01};;tienta ;;i, deci, nu era yorba de 0 yorba de duh ! 33) Asen1anarea intre un 1apsus ~i un joc d~ cuvinte poate merge foarte departe, ca in cazul comunicat de O. Ran k, in care persoana care a comis lapsusu1 sfiqc~tc prin a ride ca de U11 adevarat calambur (Internat. Zeitschr. f. Psychoaiwl., 1, 1913) : "Un barbat cdsiltorit de cu1'1nd ~i caruia sotia, foarte grijulie sa-Si conserve prospetimea ;;i aparentele de fata tinar-a, ii refuza raporturile sexuale prea freevente, imi povcste;;te urmatoarea intimplare, care i-a distrat mult, aUt pe e1 cit ;;i pe soiia lui : in dimincata de dupa 0 l10apte il1care el abrogase regimul de abstinenta impus de sotia sa, el se biirbiereste in dormitorul lor comul1, servindu-se, cum 0 facuse de multe ori pina atunci, de puful de pudra de pc noptiera sotiei care inca ~edea in pat. Aceasta, foarte atenta cu tenulei, Ii inte~zisse a-desea sa foloseasdipuful ei de pudra, deci i-a spus contrariata : "lar ma pudrezi en pufnl tau". Vazind ca sotul ei izbucne9te in ris, observa ci'i a comis un 1apsus (ea voise sa spuna : "lar te pudrezi cu puful meu") ;;i se pU5e pc ris la rindu-i (in jargol1ul vienez puclern - a pudra ~ semnifidi actul de sexual,. elt despre puf de puclrd, semnificatia sa simbolicalegatii falus, esie, in acest caz, in afara de orice indoiala)" . 34) lntentia unei vorbe de duh poate fi relevata ~i in feIul urmator (A. J. S t 0 rfe r) : Doamnei B., care suferea de 0 boaia deevidenta origine psihici'i, s-arcmmandat in repetate rinduri sa-l consulte pc psihanalistul X. Ea obiectaea un asemenea tratament nu este dtu9i de putin indicat, mcdiculorientind totul in mod fals spre problema sexuala. In sfiqit, int1'-o zi, ea fu gata sa urmeze sfatul 9i intreba: "Bun, atunci, pe cind imi este prescris acest Dr. X.?". Afinitatea existenta intre lapsus ;;i jocul de cuvinte se manifesta :;;i in faptul ca lapsusul nu este in general altceva dedt 0 abreviere. 35) 0 fata, absolvind 5tudiile seeundare, s-a inscris, cum era 1a moda, 1a beuItatea de medicina. Dupa dteva semestre ea a renuntat 1a 1112dicina ~i s-a apueat de chimie. Dupa citiva ani ea afirma despre aceasta schimbare: "Disec~ia, in general, nu 1na inspaiminta, insa intr-o zi. in care a trebuit sa smulg unghiile de 1a degetele unui cadavru, m-am dezgustat de intreaga chimie". 36) Adaug insa un caz de lapsus, a carui interpretare nu prezinta nici D dificultate. "Un profesor de anatomie incearca sa faca 0 descriere eft mai clar posibil a cavitatii nazale, care, se ~tie, constituie un capitol foarte difici1 a1 anatomiei eraniu1ui. Intrebind dadi toti auditorii au Inteles corect explicatiile sale, el a prim it drept raspU1~sun da unanim. La acest da profesoru1, cunoscut a fi un personaj extrem de infatuat, a raspuns : "Nu prea imi vine sa ~cred, deoarece pcrsoane1e care i:;;ifae o idee corecta clespre structura cavitatii nazare, chiar intr,~\Ul ora~ ca Viena, pot fi numarate pe un c[eget... pardon, voiam sa zic pe d~getele unei mEni".

453

37) AceIa~i anatomist spune alta data: "In ceea ce prive~te organele genitale ale femeii, in duda numeroaselor tentatii (Versuchungen) ..., pardon, in duda numeroaselor cercetiiri (Versuche) ...". 38) Datorez doctorului Al f. Rob its e k, din Viena, aceste doua exemple de lapsus,pe care el Ie-a gasit la un vechi autor francez (B ran t 6 me, 1527-1614; Vies des dames galantes. Discours second.) Transcriu aceste doua cazuriin textullor original: "Si ay-je cogneu une tres belle et honneste dame de par Ie monde,
qui, devisant avec un honneste gentilhom.'?le de Ia cour des affaires de la guerre durant ces civiles, elle luy dit; "J'ay ouy dire que Ie roy a faiet rompre tous Ies c... de ce pays-Ia". Elle voulait dire les ponts. Pensez que, venant de coucher d'avec son mary, au sangeant a son amant, elle avoit encor ce nom frais en la bouche,. et Ie gentilhomrne eschauffer en amoU1:Sd'elle pour ce n1,Ot". "Une autre dame que j'ay cogneue, entretenant une autre grand dame plus qu' elle, et Iuy Iouant et ,exaltant ses beautez, elle luy dit apres: "Non, madame, ce que je vow, en dis: ce n'est point pour ValiS adulterer; voulant dire adulater, comme elle Ie rhabilla ainsi: pensez qu'elZe sageoit a adulterer". 17).

exista ~i exemple modernede formare a unor expresii : Doamna F. povest~te in legatura cu prima sa ora de de limba : "Esto cu totul interesant, profesorul nind un englez. Imediat la prima ora el mi-a dat de inteles prin bluZQ (= dUTch die Bluse) (ea se corecta : prin flori = durch die Blume) ca e1 mai bucuros ar putea sa-mi dea lectii intre patru ochi" (Storfer). in procedeul psihoterapeuticpe care 11 utilizez, pentru a slabi ;;i suprima simptomele nevrotice, adesea sint constrins sa caut in parerile t?i ideile, in aparent;l accidentale, exprimate de bolnav, un continut care, de;;i inccarca sa se disimulczc, nu S0 tradeaza totu;;i mai putin, fara ~tirea pacientului ~i sub formele cele mai diverse. Lapsusul ne aduce adesea, din acest punet de vedere, serviciile cele mai pretioase, dupa cum m-am putut convinge prin exemple instructive 9i, in muite privinte, foarte bizare. Cutare bolnav vorbe9te, de exemplu, de matu9a sa, pe care e1 0 nume~te fara niei 0 ezitare9t> fara a-:;;i observa lapsusul, "mama mea" ; cutare femeie vorbe;;;te de sotul ei, numindu...;l "frate". In mintea <"cestorbOlnavi, matu~a ~i mama, sotul ;;i fratele sint asHel "identificati", legati printr-o asodatie gratie careia ei se evoca reciproc, ceea ce inseanma ca bolnavul Ii considera reprezentanti ai ace1uia:;;i tip. Sau: un tinar de 20 de ani 111i e prezinta la consultatie, declarindu-mi : ,,8int s taWI lui N. N., pecare 1-ati ingrijit dvs ... Pardon, vreau sa spun ca 81nt frate1e sau; e1 e mai mare eu patru ani dedt mine". Inteleg ca prin
1.')

39) Fire~te, cu dublu sens clasa, 0 lectie tinar simpatic,

p:'ea bel-a $i onorabila dama mondena, care, stinc1 de taciale cU-n onorabil genti-

TraducC1TIeu aproximatie aceste texte "de epociJ.": "A;;a, cunoscui

10m al curtii despre chestii de razboi ;;i civile, i-a zis; "Am auzit afirminclu-se cA regele a rupt toate Cu. din acea tara". Ea vaise sa zica podurile. Ginditi-va numai ca, toemai culcindu-se cu sotul sau umbllndu-i mintea Ia amant, ea avea Inca proaspat pe buze acel cuvint j iar gentilomul se aprindea de amor pentru dinsa din pricina acelei vorbe". - ,,0 alta dama ee am cunoscut, conversind eu aHa dama mai de vaza ca ea $i 1audindu-i !3iridicindu-i in sliJ.vi farmecele, i-a spus dupa toate astea: "Nu, daan111a,v-o declar sincer, nu-i deloc ca sa va adulterez"; voind sa spuna adlllez, dupa cum s-a corijat; se vede ciJ. se ginclea 1a falsitatea spuselor sale ". (in limba francezii adulterer = falsifica, a altera). (Nota
tta:Lj.

acest lapsus el vrea sa spuna ca, intocmai ca fratele sau, el este bolnav din vina tatalui ~i ca, intocmai ca ~i fratele sau, el a venit sa-~i caute de sanatate, inS~lct:!eel mai urgent este cazul tatalui SEtu. Alteori, 0 combinatic de cuvinte necunoscuta, 0 expresie in aparenta fortata, ajung spre a revela actiuneaunei idei refulate asupra . vorbirii bolna'lului, dictate de mobiluri eu totul diferite. Astfel ca in tulburarile 'lorbirii, serioase sau nu, insa care pot fi trecute in categQria "lapsusurilor", apare influenta nu a contactului exercitat de sunetele verbale, unele asupra altQra, oi a unor idei exterioare intentiei care dicte3za discursul, descoperirea acestor idei fiind suficienta pentrua explica grqelile savif.';iite. Desigur ca nu contest actiunea modificatoare pe care sunetele 0 pot a'lea unele asupra celorlalte, dar legile care gu'lerneaza aceasta actiune nu-mi par indeajuns de eficiente spre a tulbura, prin ele insele, enuntarea corecta a discursului. In cazurile pe care am putut sa Ie studiez ~i sa Ie analizeze in adincime, aceste legi nu exprima dedt un mecanism pl'eexistent de care se serve~te un mobil psihic exterior cUscursului, dar care nicidecum nu se alatura rapo1'turilo1' existente intre acest mobil .;;i discu1'sul prommtat. Intr-un rnare numar de substitutii, lapsusul face abstractie totalii de aceste legi ale relatiilor tonale. Asupra acestui punct sint in intregime de acord eu \V un d t, care de asemenea considera conditiile lapsusuluica fiind foarte complex,e ~i depa.;;ind cu InuIt simplele efecte de contact exercitate de sunete .uneleasupra altara. Dar eu toate ca socot eerte aeeste "influen~e psihice mai indepartate", spre a ma ser'li de expresia 1ui \Vundt, nu 'lad nid un inconvenient in a admite ca conditiile 1apsusului, a~a cum au fost ele formulate de catre Meringer .;;i Mayer,se gasese u.;;o1'realizate dnd se 'lOJ;be~te repede 9i dnd aten~ia este mai mult sau mai pu~in distras2L In Unele dihtreexemplele citate de 3ce9ti autori, conditiile par totu~i sa fi fast mai complicate. Reiau exemplul pe care I-am mai dat ; Es war mil' auf del' Schwest ... Brust so schwer (8). Recunosc prea bine Cd in accasta iraza silaba schwe a luat 1Qcul silabei Btu. Dar, Gar2, numai de asta este vorba? Nueste citU;;l de putin nevoie sa se insiste asupra faptului ea alte motive ~i alte relatii au lJ'.Jtut determina aceasta substitu~ie. Atrag atentia indeosebi asupra asociatiei Schwester - Bruder (sora - frat e) sau, in plus, asupra asociatiel Brust cler Schwester (pieptul surorii), care ne calJuzesc spre alte 3fer2, de idei. Tocmai acest element auxiliar care lucreaza in culise confec;. inofensi\'ei silabe schwe puterea de a se manifesta in calitate de
13_:)SUS.

In ceea ce priv'C;;te alte lapsusu1'i, 5e poate admite ea la oDlf9ia101' aflao similituc1ine tonala cu cuvinte ;;i sensuri obscene. Deformarea desfigurarea intentionala a cu'lintelor ~i frazelor, pe care oamenii rau c:'~2scuti0 indragesc atit de ~nult, nu vizeaza in fond dedt utilizarea unui pn~text anoclin in scopul de a evoca lucruri interzise, far acest joceste at:!.t de raspindit inch nu ar i de mirarc ca deformarile respective sa
52 is),,Aveam 0 greutate atit de mare pe piept". Schwest reprezinta lapsusul, "ll,'Cba Schlee substituindu-se silabei Bru. Aceasta "neoformatie" lingvistica, este, ast:'el, parazitara. (Nota tract.)

455

sfir~easea prin a se pIoduce fara :;;tirca subi2ctilor ~i in afara de intcctLI lor H). - ,,1ch fordere Sie auf, auf das \'/0111unse1'es Chefs ClUJzustossc-/' (Va invit sa rlgiiti intru prosperitatea ~efului nostrll), in loc de : "auf oas vVohl unseres Chefs anstossen" (sa bem pentru prosperitatea ~efc;~Ji nostru). Nu este exagerat sa vedem in acest lapsus 0 parodie invoL2:1tara, reflectare a unei parodli intentionale. Daca a-;; fi ~efu1 la Clch-esa caruia o1'atorul a pronuntat aceasta fraza eu lapsusu1 ei, a~ recunoa;;te e:a romanii proeedau inte1ept permitind soldatilor imparatului triumIstJrsa-~i exprime in cintece satiriee nemultumirea p care 0 puteau avea eu privire 1a persoana sa. Meringer poveste~teea int1'-o zi s-a ac1n::~at unei persoane care, in calitatea sa de eel mai in virstil m(:'Jflbru al tatH, purta UUul onorific, ~i totu~i familiar, de "Scnexl" sau Sere).I" 20), spunindu-i : "Prost 21), senex altesll". El so ingrozi obsen~y:d la})&usulsau (p. 50). Vom intelege emotia sa, daca ne gindim cit de Elult seql11ana cuvintul "Altesl" cu injuria "alter Esel" 22). Upsa de 1'esy:cct fata de cei mai in v1rst8. (in cawl copiilor, fat. de tag) atrage peckpse grave. Sper ea citHorii nu yor considera ca Hind lipsite de oriee valcRI';:' distinctiile stabilite de~mine cu privire la interpretarea lapsusurilor, en toate ca aceste distinctii nU5int susceptibile de 0 demonstratie riguroasa, ~i di ei vortineSDcotealii de exemplele pe care Ie-am adunat ~i Ie-2m analizat. Da-ca continui sa creel cD. lapsu.5uri1e, chiar -;;icele mai .in apa1'enta, intr.:.o zi Val' putea fi reduse la tulburari care i:;;iau sursa intr-e idee pe jumatate refulata, exterioara frazei sau discursulUl pe care Ie pronuntam, sint incurajat in accClstaclirectie de 0 remarca interesanta faeutade Meringer insu;;i. Este ciudat, spune acest autor, C3 nimcni l1l1vrea sa recunoasca a i comis un Iarsus. Exista oameni rczo1121bm~j onc,,?U,care se simt ofensati daca Ii se atrage atentia ca s-au f5.cut yinDvati de 0 gre~eaEi de acest gen. Nu cred ca acest apt ar putca fi gene" afolose--;;tecuvintul liz.:,t in m,"1sura in ~are 0 face Mer in g e r,t:are se "nimeni". Dar semnele de emotie pc care cineva Ie denota dnd dove1?teca a comis un lapsus ~i -care s1nt foarte inrudite cu r:.1~inea, aceste semne sint pUne de semnificatic. Ele sint de aceea~i hatm,} .28 ~i nemultumirea pc care 0 traim. cind nu putem gasi un nume uibt, ca ulniirea pe care ne-o aminte!?te 0 al11intire aparent in;:;ignifianta; in tDate aceste cazuri tulburarea se dato1'eazii in mod verosimil interventiei -Lcljui motiv incon~tient. '

m) La una dintre bolnavcle mele mania la'Jsusului. ca sinmtom, Cii;J2tase propoI'~ii aUt de mari incft ajunsese la delE'ctare-a infantil:'i de a' spune a' ',"rl-,HI pentru a Tuina. Referindu-se la trucurile lapsusurilor in ce prive5te utilizareil Iibed, a cuvintelor 5i expresiilor licen~ioase, K a rIA bra ham stabile5tc 0 leg8tlOra intTe observatiile fRcute in domeniul actdor ratate 5i "tendinta de supraeoleiDET,safe" (Il1tern. Zeitsehr. f_ Psychoanalyse, VIII, 1922)_ 0 pacicntii [l sa ea;:,btase obi5nuinta sa pronunte An90ra in loc de Angina, pentru ea lupta ell tEl1tatia de a rosH "vagin" in loe de "angina ". AstLel de la.Jsusuri sun-in ,?i datorita faDtcl'Ji ca 5e instaleaza 0 tendinta de prevenire a de[ormarilo;', iar K. Abraham remardi. pe bun a dreptate 0 analogie intre asemenca incidente'ii simptomele caraete;'jstir=e nevrozei obsesionale.
:l'l) "Senex1", de 1a euv. lat. senCT = biitrfn: alt, alte, aJtes =biHrin; ,,0.:te5 Senexl" = batrln venerabil ; loeutiune imprumutata din argoul studentilor ge'7Dani din acel timp. (Nota trad.) "Prost" sau "Pros it" - Noroe! Vivat! Sa-ti fie de bine! (Nota trad.) "alter Esel" - mclgar biHrin. (Nota tract.)
:1:1) 2:1:)

456

Deform.area numelor exprima dispretu1, cind ea este intentim1ala, ~i ar trebui sa i se airibuie aceea~i semnificatie intr-o intreaga serie de eazuri in care ea apare ca un Iapsus accidental. Persoana care, dupa M: aye r, spune prima oara "Freuder" pentru 'F l' e u d, deoarec:e eu clteva dipe mai inainte pronuntase numele Iui "Breuer" (p. 38) ~i care altEidata vorbea de metoda "Freuer-Breud", in lac de "Freud-Breuer" (p. 28), era un coleg peeare metoda mea nu-l incinta. Voi cita mai departe, in legiHura eu erorlle de scdGe, un alt caz de deformare de nume, )2asibil de aceea~iexplica tie 23). In acest caz intervine, ip calitate de factor perturbator, un element de critic,i, pe care 0 putem lasa insa de-o parte, deoarecenu corespunde intentiei celuicare vorbe~te, inchiar momentul in care el vorbe9te. In schimb, substitutia unui num.e prin altul, atribuirea pentru sine a unui nume strain, identificarea prin intermediul lapsusului, insearnna cu siguranta uzurparea unui luerudemnde onoare, fapt despre care, dintr-un motiv sau altul, cel vinovat nu arecuno~tintd in momentul respediv. S. Fer e n c z i povestc;;te un fapt de acest gen, inca de p"" timpul cind era 9colar : "Pe cind cram elev in c1asa intii a liceului, a trebuit sa recit (pentru prima oara In viata mea) in fata publieului (adidi in fatajntregii clase) o poezie. lVI-am pregatit foarte bine 9i am ost eu totul mirat sa-i aud peceolegii mei izbucnind in ris indi de 1a primele cuvinte pc care Ie-am
2D'l Putem nota, de asemenea, ea eel mai adesea a1'istoc1'atii deformeaza numele medicilo1' pe care -Ii consulta, de uncle se poate conchide ca au pent1'u ac~tia p1'ea putina stima, in ciuda eurtoaziei eu care, de ochii 1umii, obi9nulesc sa-I trateze. Citez aici cfteva exce1ente observatii asupra uita1'ii de nume, pc care Ie iaude la profesorul E. Jones (atunci 1a Toronto), care a tratat in l1g1ez[1 subiectul care neintereseaza aici (Psychopathology of Everyday Life", American Jonl'n. of Psychology Oct. 1911): "Putini oameni i:;;i pot 1'eprim.a 0 expresie de nemuli:lImire dm. momentul in care iau aminte ca cillcva a uitat numt'lc lor, mai ales dnd puteau spera sau se puteau a',tepta ca persoana in chestiune sa-1 1'etiniL Fcira a reflecta, ei i,?i spun numaidecit ca aceasta persoana n-a1' fi comis, desigur, aCi"3stil uital'e, daca pul'tatorul numelui i-ar fi lasat 0 impresie mai mult san .mai putin puternica, numele fiilld considerat ca un element esential ill personaJitatiL Pe de aIM parte, nU este nimic mai m1lgulitor dedt sa te auzi strigat pc nume de o persopalitale din partea c:'ireia nu te-ai fi a~teptat 1a a~a ceva. Napoleon, care treceadrept maestru in arta de a trata oamenii, in timpul nefericitei campanii din 1814 a f,lcut tlovada unei uluitoare memorii a numelor. Gasindu-se in Ol'a<o;uL Graonne, el i";iiamillti a-I fi cunoscut, cu 20 de ani in urma, pe primarul ora~'uli1i, De Bussy, intr-un allumit regiment, Urmarea a fast ca De BUssy, beat de incI:-,tare, a intrat in servieiul sau cu un devotament fiira margini. De asemenea, nu Ecxlstil un mijloe mal sigur de a illjosi un om dedl sa te prefaci cii i-ai uilat nu:nele; araUim astfel ci'. acest am ne este indiferent in asa grad incH nu merita niei m{,car osteneala sa-i l'etinem numele. Acest fapt joaea,' dealtfel, un anumit 1'01 in literatura, A.stfel, in Ftlrn de Turgheniev, citim: "Gilsiti Badenul intotdeauna amuzant, domnule". Litvinov '1" Ratmirov avea obiceiul sa pronun\e numele de Litvinov eu a Crcirecare ";iovi'ciala,ca :;;i cum ar fi avut dificuWlti de memorie, Prin aeeasta, ca ~iprin .felul sel11et in care i~i scotea piilaria dnd il intilnea pe Litvinov, elvoia sii-l raneasca pe acesta in orgoliul sau, lntr-un pasaj dintr-un aIt romnn, Parinti $i copii, acela~i autor scrie: "Guvernatorul il pafti pe Kisarov"") ,?i Pe Baza1'ov la bal ";iirepeta ace3sta inyitatie citeva clipe mai tirziu, eu aerul de a-I eonsidera frati ~i nUl11indu-i :;;i pe unul ";iipe celiHalt Kisarov", Aici uitarea invitatiei anterioa1'e, eonfuzia de nume ~i imposibilitatea de a-I distinge unul dealtul pe eei doi tineri constituie 0 acul11ulare de vexatiL Deformarea unui nume are aceeasi scmnifkatie ea :;;iuitaren, en constituind primul pas spre aceasta din unni'L . :<1) Eroare de tipar in textul german, eroul din romanul lui TurgheniEv numindu-se de rapt Arkadi Nikolaevici Kirsanov. (Nota trad),

457

rostit. Profesorul se grabi sa-mi arate pricina acestei primiri ciudate: Teprodusesem foarte corect titlul poeziei "Din departare", dal' in lac de a da numeleexact al autorului, n dadusem pe al meu 15), pe dnd numele autol'ului era Sandor Petoji. Similitudinea prenumelor (~i pe mine ma cheama Sandor) a favorizat, desigur, confuzia, insa cauza adevarata rezida eu siguranta in faptul ea pe atunci eu ma identificam, in gindurile me1e tainice, eu ce1ebl'ul autor al acestui poem. Chiar ,?i in mod con'?tient, eu nutream pentru dinsul 0 dragoste ~i 0 stima eare mergeau pina la adoratie. Fire:;;te, acest nenol'oeit complex bazat pe ambitia mea este rasplJll.Zatorde actul meu ratat". Un aIt caz de identificare prin adoptarea nume1ui altei persoane mi-a fast povestit de un tinar medic care, timid :;;irespectuos, s-a prezentat celebrului Vir c how asUel: "Dodorlll Virchow". Surprins, profesorul s-a intors :;;ia intrebat : ,,Ia te uita, te nume:;;ti :;;idumneata Yirchow?" Nu ;;tiu cum ;;i-a explic:at lapsusul acest tin;:;r ambitios, daca vafi ie:;;it din incurcatura spunind ca in prezenta acestui mare nume el s-a simtit aUt de mic incH :;;iI-a uitat pe al sau, sau claca va fi avut curajui sa mi~rturiseasca ca spera ca .1nt1'-ozi sa devina la fel de vestit ca Virchow ;;t daca il va i rugat pe d. Consilier Intim sc1nu-l trateze eu prea mult dispret: fapt este ca unul dintre aceste motive (:;;i poate amindc;i.1ala Uce loc) a provocat gre:;;eala pe care tinarul a saviqit-o, prezentindu-se. Din l'notive person0.le, sint obligat sa nu fiu pre0. categoric in interpr2tarea cazului urmator. In cursul Congresului International tinut la Arnsterdam in 1907, conceptia despre isterie formulati:1 de mine a constiobiectul unor vii discutii. Unul dintre adversarii mei eei mai 1:nver~uI"la.ti -a lasat in a~a masura antrenat de fervoarea atacurilor incit, subs sUtuindu-mi-se, in mai multe rinduri a vorbit in numele meu. EI spti.nea : ,,5e ~tie eEl.Breuer ~i eu mine am aratat...", pe cindelyoia< spuna "Breuer ~i Freud". Nu este nid 0 similitudine intre numele adversarului meu ~i acela a1 meu. Acest exemplu, printre multe altele de gen,. cle laps us prin substitutie de nUlI1e, arata ca lapsusul l\tl are de facilitarea 6ferita de asemanare0. tonala ~i ca e1 so po_ate prodUCl' datarita unor raporturi o.scunse, de natura pur psihicil. aIte cazuri, eu mult mai semnifieative, toemai spiritul a'utocriopozitia intima impotriva a ceea ce ne propunem sa spunem determina inlocuirea enuntu1ui voit prin eontrariul sau. Se constati'\. o.tund cu uimirc eEl cnuntul unci afirmatii, al unci asigurari, al unui protest; intra :in contradictie eu intentia reala ~i ca lapsusu1 da 10.iveala 0 profunda de sinceritate 26). Lapsusul devine aici un mijloe de expresie miDealtfel, 0'1serve~te adesea la exprimarea a ceea ce nu voiam sa spu.nem, la tradarea de sine. Acesta este, de exemplu, cazul acelul barbat caee. dispretuind ra porturile sexuale zise "normale", a SDUS,in cursu 1 unel conversatii in care era yorba de 0 fata cunoscutd pc~tru cochetaria ei : "Daca ar fi cu mine, as dezvata-o reDede sa coetezeH Nu este greu de vazut eel cuvintul 7coetti~7'en (c~vint il;existent), intrebuintat in locul cLnrLntului kokettieren (a eoeheta), nu este dedt reflexul deformat al cHvlntului 7coitieren (de 1a coit) care, din straJundul incon~tientului, a
:Cc,)

te)

Sandor Fercnczi. (Nota trad.) Tocmai punindu-i In gura un lapsus de acest gen, B. Anzengruber vestein "G'i.vissens\vurm" pe mo~tenitorul ipocrit, care nu a'lteaptil: declt moartea pe care trebuie sa-l mo:;;teneasca.

determinat acest lapsus. lata 9i alt caz : "Aveam un unchi care nu voia "i1-1vedem cu lunile. Aflam ca f)-a mutat in alt apartament ~i profitam ch" aceasta ocazie spre a-I face, in sflqit, 0 vizita. El pare multumit ca :ne vede ;;i, dnd ne luam nimas bun de la dinsul, ne spune eu afectiu11e : "Sper ca de acum i11c010 va vad mai rar dedt inainte". sa Printr-o coincidenta favorabila, materialul limbajului poate, in diferite ocazii, sa determine lapsusuri care sa ne zguduie ca ni$te revelatii il2a;;teptate sau sa produca efecte comice ca l1i$te vorbe de duh excelente. A$a este,de exemplu, cazul observat $i comunicat de Dr. Rei tIe r : "Pali'iria dumneavoastra eea noua este inclntatoare, spune 0 doamna alteia, eu un ton admirativ chiar dumneavoastra ati ornat-o atit de pretei1tios?" (aufgepatzt in l~c de aufgeputzt, garnisit). Elogiile pe care doamna voia sa Ie adreseze prietenei sale trebuira sa ramina aid, deoan.'ce critica pe care ea a formulat-o in forul ei interior, gasind garnitura p:Uariei (HutaufPUTZ) pretentioasa (eine PATZerei), s-a manifestat din in nepl<"icutullapsus, pentru ca cele citeva fraze de admiratie conventiona1a sa mai para sincere';. Mai putin severa, dar de asemenea evidenta intentia critica din exemf,I1.1l e urmeaza : c ,,0 doamna este in vizita la 0 prietena, care in cele din urma 0 obo52~te cu p51avragea1a ei fara capat OIi nsuportabila. Ea rewi'C9tesa 1ntrei ['upa conversatia OIisa-$i ia ramas bun, cind amica ei, care 0 insotise In antecamera, 0 opreOitedin nou $i reineepe s-o naueeasca eu un val de vurbe, pe care cealalta este nevoita sale aseulte, eu m1na pe clanta u$ii. sflqit ea izbute$te s-o intrerupa eu aeeasta intrebare : "E'Iti acasa in antecmnera (1/orzirnmer) 2". Surprinderea prietenei iiatrageatentia asupn lapsusului. Obosita de lungastationare in antecamer;'\, ea voia sa termine cu traneaneala, intrebind: "E:;;ti BCaSa clirnineata (Vormittag) ?", o;l tradinclu-~i astfel nerabdarea pc cafe i-o pfovoca aceasta noua zabava". Exemplul urmator, comunicat de Dr. Max G r a f, atesta lipsa de singe-rece .;;1 stapinire de sine: ,,In cursul unei adunari generale a asociatiei de ziari:;;ti Concordia, un tinar societal' strimto1'at P1'onunta un violent discurs de opozitie, lasind s~l-i scape, in minia sa, urmatoarele cuvinte : "DomnHor membri ai avan:",rilor (VORSCHUSSmitglieder)" 27). El voia sa spuna : Domnilor mel11bei ai biroului (VORstandsmitglieder) sau 31 comitetului (AusSCHUSSmitgliecler); ~i unii ;;i al~ii aveau, intr-adcvar, dreptul de a aearda 2vansuri, ia1'tinarul orator tocmai Ie adresase 0 cerere de imprumut". Am vazut in exemplul V oTsehwein, ca lapsusul se produce U90r cind 1};" sHim sa reprima1l1 cuvinte injurioase. El COl1stituieatunci un soi de dedvatie. lata un exemplu: Un fotograf co se jurase CD,in relatiile si11ecu amploaiatii stingaci, sa evite termenii impru1l1utati din zoologie, sp1.1ne unui ucenic care, v:ind sa goleasca un vas mare, plin, varsa pe jos jumatate din continutL': si'iu : "Ar fi trebuit, omule, sa incepi prin a scoate c1.1 un vas mai ir:tli ceva din acest lichid';'. NU1l1aica, in lac de a folosi cuvintul coreet : SC'lopsen (a transvaza), i-a scapat cuvintul schCifsen (de la Seliaf - 03ie). ~i nu mult dupa aceea spl;se uncia dintre salariatele sale care, din nebaga!'e de seama, detcriorase 0 duzina de pldd destul. de SCU1l1pe:,,8-a1'
L7)

1~or~;;;chuss

avans (in bani), lmprumut.

(Nota tracl.)

459

zice ca ai coarnele fripte (Horn verbrannt)". El voia sa spuna: "miiLi]e fripte" (Hanel verbmnnt). In exemplul urmator apare un excelent caz de marturisire invol:x:1tara prin lapsus. Anumite circul11stante legate de acest caz justifica Ieproducerea sa completa dupa COl11unicareapublicatd de A. A. B l' 11 in Zentralbl. f. Psychoanalyse (anul II, 1) 28) . "Ma plimb intr-o seara cu Dr. Frink, discutind despre trcburile 50detatii Psihanalitice din New York. 11 intilnim pe un coleg, dr. R, ::e care nu I-am vazut de ani de zile si a carui viata privata imi cste CGTiJplet necunoseuta. $i unul ~i altul sintem bucuro~i de intilnire ~i, 1a l:;}'Gpunerea sa, mergem intr-o eafenea unde petrecem doua ceasuri intr-o conversatie animata. R. parea sa fie la eurent cu viata mea, caei, dupa introducerea de rigoare, ma intreabi'l des pre copilul meu ~i adauga ca adesea are ~tiri despre mine din partea unui prieten comun, ~i CR se intereseaza de activitatea m.ea inca de cind a fost pus la CUrl1tin lcg<~!tura eu lucrarilemele, prin presa mediea1a. Cind il intreb daca este c[;;o3.torit, el raspunde negativ ~i adauga: "De ce ai vrea ca un barbat ca mine sa se insoare ?". In momentu1 in care parasim eafeneaua, el I'Ll se adreseaza brusc : "A~ dori sa ~tiu ce ai face intr-un caz ca acesta : cunose 0 infirmiera care este im.plicata, in calitate de complice, intr-u:ti proces de divort. Femeia a intentat proces sotului ei, a denuntat complicitatea infirmierei, ~i el a obtinut divortul" :!9). Aici eu il intrerup : "V:-ei sa spui ci.i ea a obtinut divortul". El replica indata : "Fire~te, ea a obth:utc divortul", ~i apoi imi poveste~te ca proeesul ~i scanda1u1 provocat de acesta au zguduit-o aUt de puternic pe infirmiera incH ea a inceput .<:ii bea, nervii ei s1nt complet zdruncinati etc., iar dinsu1. imi cere un slat in legatura cu felu1 in care a1' putea-o trata. De indata ce am Ob501"'\.-',lt eroarea sa, I-am rugat sa 111i-oexplice, dar am primit raspunsurile o~:i<,;nuite, pline de surprindere : n-avem cu totii dreptul de a gre~i ? in ckfinitiv nu-i decit un accident ~i e de prisDs sa-i cauti semnificatiaetc. Hipostez spunindu-i ca fiecare lapsus are eauze1e ~i ratiunile sale -;;iCda~ fi tentat sa ered ca e1 insu~i estc eroul istoriei pe care mi-opovestise, daca 11U mi-ar fi spus mai inainte ca nu este casiltorit; caei lapsusul s-ar explica prin dorinta de a vedea proeesul terminat in avantajul S.t"..1 f?i 11U in favoarea sotiei, spre a nu avea sa-I plateasca pensie alimentara ~i a se putea recasatori 1a New YOrILE1 in1atura cu obstinatie banuiej}e mcle, dar in acela~i timp manifesEi 0 reactie afectiva exageratcl, da se,,',:cle de excitatie evidenta ~i sfir:;;e~teprin a izbucni in ris. Cind 11invit 5,".-:)11 spuna adevarul, in intcresul explicatiei ~tiintifice, primesc raspunsul urmator: llDaca nu vrei sii auzi din gura mea 0 minciuna, trebuie sa crezi in celibatul meu ~i s,) te convingi C{l explicatia ta psihanalitica este total falsa". Apoi e1 adauga ea oameni ca mine, care se leaga de alTlilnuntele cele mai neinsemnate, sint pur ~i simplu primejc1io~i. Dup:'i care i~i aminte~te de 0 intilnire ~i i~i ia ramas bun de 1a noL Cu toate acestea noi, Dr. Frink ~i cu mine, eram. convin~i de exactitatea explicatici JT,eJe. M-am hotarit, insa, sa obtin proba ~i eontraproba luind informatii de aiurea. Citcva zile mai tirziu, m-am dus in vizita 1a un vecin, un yc,'hi

Atribuit, din croare, lui E. Jones. "Dupa legilc noastre (americane), clivortul nu se pronunta dedt dac2 se dovede~te ca una din parti a aclus prejudicii casatoriei, jar sentinta este datfl In: favoarea victinlci".
26) 1D)

460

mule al Dr-Iui R., care mi-a contirmat punet cu punet explicatia. Proceavusese lac cu dteva saptamini mai inainte, infirmiera fiind citata Ct complicc;. Dr. R. este acum conv1n5 de exactitatea mecan1srnelor freu~
{Ii2n.e'~.

Marturisirea involuntara se vede, far a 1ndoiala, ;;i in cazul urmator comunicat de O. Ran k : Un tata, care nu este dtusi de putin Datriot s1 ec:re ar dori s,'}-si (Te~~Cacopiii tara a Ie cultiva s~ntiment~l patriotic,' pe care el 11socoat~ superfluu, 1;;ireproba fiii care luasera partela 0 manifestatie patriotica ; cU.m ace;;tia in'1oca exemplul unchiului lor, tatal tip a : "Unchiul vostru cste ulthTlul om pe care ar trebui sa-l imitat1, e1 e un idiot". Vazind uimirea copiilor sai, pe care tanul acesta ii surprinde, tat.il observa Cd a com1s un 1apsus ;;1spune, scuz1ndu-se : "F1re:;;te,am vrut sa zic patriot". J. S tar c k e raporteaza un caz de lapsus in care autorul (0 doamna 0 r,~cunoa.;;teea 111S3;;i marturisire involuntara : Stiirch:e '1;;icornp1eteaza reJatarca cu 0 remarca exce1entil, cu toate ei"\ aeeasta depa;;e:;;te limite1e unci simple interpretari (op. cit.). ,,0 dentista '1i promite surorii sale s-o examineze intr--o zi, spre a vedea daca fetele laterale ale eelor doi molari mari slnt in contact (adica daca nn exist} intre ei un interval unde s-ar putea depune resturi a1iJUentare). Cum, 1nsa, dentista 1;;i tot amina promisiunea, sora sa spune gLumind: "Ea i;;i trateazQ acum 0 colega, cit despre sora-sa, mereu 0 face sa a;;tepte". In sflq-it, dentista se hotarfl:;;tc sa efectueze examenul p1'Omis, gase;;te intr-adev3.r 0 mic,\ scobitura la unul dintre molari ;;i spune : "Nu credeam ca dintele e a;;a de stricat, credeam numai ea nu pEite.'}te... (kein Kontant hiittest), vreau sa spun di nu face contctct (kein Kontak.t hiittest) .. ,Vezi bine - i-a replicat rizinc1 sora sa - ca numai din avaritie m-ai facut sa a:;;tept mai mult dedt clientele tale pHititoare !?'''.

["Imi permit, desigur, nu sa adaug eele citeva tanteziiale mele la acelea ale lor ;;i nici sa trag vreo conc1uzie de aid, ci sa adaug la intelegerea acestor erori de vorbire fluxul ideilor mcle, anume ea aceste doua hnere femei agreabile $ispirituale sint necasatorite:;;i prea putin freeventate de barbati, incit ma intreb : ar avea ele 0 mal strinsa legatura (Kontakt) cu tineI'ii, dad'i ar avea mai multi bani gheata ? (Kontant)] 3D). lata un alt lapsus caruia i se poate atribui semnificatia unei marturisiri Jnvoluntare. Relatez cazul dupa T h. Rei k (op. cit.) : ,,0 tlnara faLi trebuia sa se logodeasca Cll un tinal' pe care nu-l simpatiza. Spre a produce 0 apropiere intre tineri, parintii organizeaza 0 intrevedere pe seama eventualilor logodnici. Tinara fata are destul tact ,;,i stapinirc de sine ca sa nu-i arate pretendentului, care se poarti:'i10arte Ie galant cu ea, senti mente Ie prea putin favorabile pe care acesta inspira. Totu$i, mamei sale care 0 intreaba cum 11 gase:;;te pe tinar, ea Ii raspunde politicos :"Estecu totul dezagreabil" (= liebensWIDRIG, in amabil, dragut, serviabil). 10e de liebensWURDlG Nu mai putin interesant este un alt lapsus, pe care O. Ran k 11deserie (in Internat. Zeitschrift f'Wr Psychoanalyse, I, 1914) ca pe un "lapBUS spiritual".

<l>J)

"kontant", "Kontanten"

bani p,,;;in, bani gheata. (Nota trad.) 461

..

"Este vorba de 0 femeie maritata careia Ii plikea sa asculte anecdote ~i care nu dispretuia aventurile extraconjugale, cll1d ele erau recompensate prin cadouri. Intr-o zi, un Unar care li facea curte ii povesti, nu faro jntentie, urmatoarea intlmplare: "Un negustor salicita favorurile nevestei asociatului ~i prietenului sau, care cam facea pe mironosita; in cele din urma ea fagaduie~te Sa-I cedeze, in schimbul sumei de a mie de ilorini. Sotul trebuind sa pIece chiar in acel moment, asociatul Iua CI imprumut de la dinsuI 0 mie de fIorini, promitind Sa-I restituie a cloud. zi sotiei aceluia. Se intelege de la sine ca dindu-i femeii SU111.a chesin tiune, el 0 face sa creada ca reprezinta cadoul promis, fara a-I spune de unde provin acei bani. Cind sotul, la intoarcere, Ii cere mia de floriD1 data de asociatul sau, ea se crede descoperita. 9i povestea se termina pentru ea nu numai cu 0 dauna materiala, ci 9i cu onoarea terfelita". Cind tlnaru1, in cursul povestirH, a ajuns la pasajul uncle seducatorul spune asociatului sau : "Voi rambursa mIine banii sotiei tale", auditoarea sa il intrerupe cu acestc cuvinte semnificative: "la spune, nu cumva mi-ai mai rambursat-o ~1)., pardon vreau sa zic povestit-o ?((. Ea a exprimat astfe1, mai bine dedt ar fi spus-o de-a dreptul, faptu1 ca en:, dispusa sa tran~eze in acelea~i conditii". V. Tau s k publica un frumos CHZ de marturisire involuntara, cu Ufmari inofensive, sub titlul Credinta pCiTintiloT : "Cum logodnica mea era cre::,;tina,poveste~te A., ::,;i u voia sa S2 conn verteasca 1a iudaism, am fost obligat sa trec eu la cre~tinism, spre a rn.3 putea casatori. Schimbarea confesiunii nu s-a savlr9it fara rezisten1;s interioara, insa scopul mi se parea ca justifica aceasta convertire, cn at it mai mult cu cit nu aveam nid 0 convingere religioasi'l.,nefiinc1 ata~8t de iudaism dedt prin legaturi exterioare. Cu toata convertirea mea, ins21, n-am renegat niciodata iudaismul, a~a ca printre cuno9tintele me1e putini ~tiu ca m-am cre$tinat. Din casatoria mea au rezultatdoi baietL amindoi botezati dupa obiceiul cre9tin. Cind Qaietii mei au aUns 0 anu~ mita virsta, i-am pus la curent in legatura cu originea lor evTeeasca, a9a incit, suferind influentele antisernite din ~coala, ei sa nu gaseasca motive absurde de a se intoarce impotriva tati'ilui lor. Acum citiva ani, mi-am petre cut concediul impreuna cu fiii mei, elevi de ~coala primara pe atunci, la D., intr-o familie de institutbri. Intr-o zi, sotia institutorului (~i unul ~i a1tul, dealtfel, aveau 0 atitudine amicala fata de noi), care n1.1 se indoia de originea noastra semita, a dat drumul unor invective destul de violente la adresa evreilor. AI' fi trebuit sa parez cu curaj provocarea, spre a Ie da fiilor mei un exemplu de "sinceritate de opinie", dar m-alE retras in fata explicatiilor neplacute care trebuiau, desigur, sa insoteasca m3.rturisirea mea. 1\I[-amai retinut ~i temerea de a trebui sa parasesc convenabila gazda pe care 0 gasisem ~i de a rata concediul, ~i a9a destul de scurt, de care dispuneam, in cazul in care gazdele noastre, aflind ca slntem~evrei, ar fi adoptat impotriva noastra 0 atitudine du~mEmoasa. Temindu-ma, totu~i~ ca baietii mei, care nu aveau acelea~i motive ca mine de a se retine, sa nu cumva sa se tradeze din naivitate, daea ar fi continuat sa asiste la. conversatie, am luat hotarirea Sa-I indepartez, trimitindu-i in gradina. "Duceti-va in gradina, evreilor", Ie-am spus, pentru ca indata sa ma corectez : "Jungen" (confuzie intre cuvintele Juden

31)

Zahlen

a plati, a achita; erziihlen

a povesti, a istorisi. (Nota trad.)

462

evrei, 9i Jungen = tineri). In acest feI, a trebuit sa comit un laps us sprea-mi exprima "sinceritatea de opinie". Fara indoiaIa, gazdele mele ll-iJU desprins din acest lapsus nici 0 concluzie, nevazindu-i semnificatia. Cit despre mine am invatat ca credinta parintilor nu se reneaga nepedepsit"
(Internat. Zeitschr.

f. Psychoanalyse,

IV, 1916).

lata un caz mai putin anodin, pe care nu l-a~ comunica, daca nu aT fl fost consemnat de magistratura, chiar in timpul audientei, pentru aceasta coledie : Un rezerv'ist acuzat de furt prin efractie, raspunde la 0 Intrehare privind situatia sa militara : "Fac parte din cercul teritorial, de vreme ce inca n-am fost liberat". Cel putin asta ar fi vrut el sa spuna; dar, In 10c de a folasi cuvintul cored DIENSTstellung, a comis un 1apsus, spu111nd DIEBSTstellung (cuvintul Dieb inseamna hot). Lapsusul devine destul de amuzant atunci cind holnavul se. 3erve9te de e1 pentru a confirma, in cursu1 unei eontroverse, ceea co mecHeul cauta sa stahileasea cu ajutorul examenului psihanalitic. Aveam de interpretat visul unuia dintre pacientii mei, vis in care se prczcntasc numele launer. Pacientul cuno'jtea 0 persoana care purta acest nume, dar Ii era cu neputinta sa stabileasca motivul pentru care acea persoana S8 amstecase in visul SElU. Am riscat presupunerea eEl faptul s-a1' datora aseman[,rii numelui Jauner cu cuvintul injurios Gauna (= eserac). Pacientul neaga energic, 111ini08, nsa 'in acela9i timp el coruise un lapsus in care i litera g era de asemenea inlocuita cu litera j : el rui-a spus anume cii presupunerea mea era prea "riscata", dar a substituit cuvintul gewagt eu cuvintul inexistent: jewagt. Mi-a fost deajuns sa-I atrag atentia asupra acestui lapsus, pentru a obtine eonfirmarea interpretarii mele. Cind, intr-o diseutie serioasa, .unul dintre adversari savir'je'jte un lapsus de acest gen, care il obliga sa spuna contrariul a ceea ce voise sa spuna, faptul il pune in stare de inferioritate fat a de un altul, care rareori nu profita de ameliorarea pozitiei sale. In asemenea cazuri esie evident ca, in general, oamenii acorda lapsusurilor 91 celorlalte acte ratate aceea9i semnificatie pe care 1e-o acordam noi in lucrarea de fata, chiaf daca in teorie ei nu slnt partizanii felului nostru de a vedea lucrurile 91 nu slnt dispu9i, in ceea ce-i prive~te personal, sa renunte 1a avantajeJe pe care eventual Ie trag din indiferenta eu care sint tratate acte1e ratate. llaritatea i?i batjoeura pc care aceste e1'o1'ide limbaj Ie p1'ovoaca in momentele decisive stau marturie impotriva opiniei genera Ie dup"3 care aceste erori ar fi pur 9i simplu lapsus linguae, fara nici 0 insemnatate psiho1ogica. $i iata ca un personaj de importanta caneelarului von BUlow, valnd sa salveze 0 situatie 9i sa-9i apere imparatul (noiembrie 1907), comite in discursul sau un lapsus care putea da apa 1a moan'j adversarilor sai : "In ceea ce prive9te prezentul, noul curs inaugurat de Vv'ilhclm al II-lea, nu pot deelt sa repet ceea ce am spus ~i acum un an, anume ca ar fi inexa9t ?i injust sa se vorbeasca de un cere de consilieri responsabili care fl inspirji pe imparatul nostru (vii exclamatii : iresponsabili ')". voiam sa spun de eonsilieri iresponsabili. Scuzati acest lapsus linguaeU (Ilaritate). Datorita acumularii negatiilor, fraza principelui von BUlow a putut trece neobservata pentru 0 parte din public; in afara de aeeasta, simpatia de care se bucura oratorul $i dificultatea sarcinii sale de care toata lumea i'ji dadea seama, au facut ea nimeni sa nu se gindeasea a
463

xDloata impotriva lui ace:st lapsus. Cu totul altfel s-c:mpeticcut lucrurile cu'un alt lapsus, comis cu un :1;1mai tirziu, in aC2ea:;;incinta a Rechstagi 111ui, de catre un deputat care, VOi,1dsa spuna ca. in:qJaratului trebuie sa-I fi adus la cuno:'?tinta adevarul "fexa menajamente" (riickhatlOs), a triidat in realitate adevaratul sentiment pe care ilnutrea : Lattmann (depvtat national-iJ"crman): In problema adresd, n')i trebiJ:e sa ne plasktn~ cad~'ul ordJ.nei de zi a lucrarUor i1o:1stre.Reich-in stag-ul are dreptul de a face sa. parvin;) imparatului 0 adresa de acc~t feL Noi creclem Cft unitatea de aspiratE ~i de idei a poporului german Cfc're ca :;;inoi sa fim de acord asupra adeviirurilor pe care voim sa Ie aduccm la cuno:;;tin~aimparatului ~i,c1aca treb1..i.ie -o facem i;inind seama s de sentimentele noastre monarhice, de asemenea noi avem dreptul de a 0 face eu spinarea indoitCi (riickgratIos) (Ilaritate zgomotoasa minute In :;;ir).Domnilor, voiam sa spun nu "cu spinarea indoita" (ri;ckgmtlos), ci "fara menajamente" (riickhatIos), :;;i noi spen'im ca, in 1110mentele grele pe care letraversam, Imparatul va bin8voi sa ia in consideraUe ae-easta manifcstare franca a poporului s5u". In nU111.arul au din 12 noicmbrie 1908, ziarul VorwCirts Tl-:;l pres gctat sa dezvliluie semnificatia psihologica a acestui lapsus : "Cu spinarea indoita inaintea tronului imperial. Niciodata un deputat n-a caracterizat aUt de bine, lu.indu-l gura pe dinainte, propria sa atitudine :;;iatitudinea majoritatii parlamentare fata de monarh, cum a fi'i.cut-o antisemitul Lattmann care, in a doua zi de interpelare, a eleclarclt intr-un acces de patos solemn ca e1 ;;;iamicii s~lia1' voi sii spuna Kaiserului adevarul, elL spinarea incloitCi (riickgratlos). Zgomotoasa ilaritate p2 care au provocat-o cuvinte1e sale a inabu:;;it continuarea discu1'sulul acestui ncnorocit care Incepu a sehilbii, scuzindu-se ;;i asigu1'incl ca vaise sa spuna "rara menajamente" (riickhatIos). Spieuiese inca un exemplu, in care lapsusul cap.'ita caracterul und profetii sinistre : .In primavara anului 1923 a facut mare sel'izatie in lU111ea finan1;elor faptul ca foarte tlnarul bancher X., din "noul Reich'" ora:,?ul W., cn adevarat unul din cei mai nai ;;i in orice caz eel 11"1ai bogat, dupa 0 seurta lupta, a intrat in posesia majoritatii ac~iunilor Bancii..., ceca ce a avut drept consecinta ca, In cadrul unei adunari generale de panlina, vechi conducatori ai institu~iei, oam.eni de finan~e mae;;tri ai loviturilor, nu au fost reale:,?i,pe cind tinaru1 X. a devenit prqedintele bandi. In cuvintul de adio pe care dr. Y, membru al consiliului de administrai;ie, I-a rostit 1a adresa vechiului pre:;;edinte care nu fusese reales, mai mul~i auditori au fast izbiti de un penibil laps us savir~it de repetate ori de catre vorbitar. El se referea necontenit la cIececIatul (clcthinscheiclenden) pre~edinte (in loc de clem ctusscheiclenclen scos dIn functie). S-a intimplat apoi ca, 1a citeva zile dupa aceastii adunare generala 1a care nu fusese reales, vechiul pre:;;edinte sa 111.oara. l era, insa, in virsta de peste 80 de ani! E (8 tor fer). Gasim in Wallenstein (Piccolomini, actul I, scena a 5-a) un frumos E'xemp1u care subliniaza mai putin martu1'isirea celui care vorbe:;;te, cit gmure:;;te auditoriul din afara scenei. Exemplul ne dovede;;te ca poe'eul care 5e sluje:;;te de acest mijloc cuno:'?teabine mecanismu1 :;;isen-inHica~ia lapsusului. In scena precedenta, Max Piccolomini se situase patima~ de partea ducelui, elogiind binefacerile pilcii, a caror revelatie 0 aVUSE'se in cursul ciiIatoriei pc care 0 facuse insotind-o in tabara pe fiiea Iui

464

I
\
f. ,[

I, J

Tat:ll sau :-;itrimisu1 cul'tii i,?i aratJ. profunda consternare. Scena continua asHel : QUESTENBERG: Nenol'ocitii de noi! Unde am ajuns, pl'ieteni? 11 yom lasa sa pIece orbit de aceasta himera, fara sa-1 che1TI<1m~ia-i dess . chidem de indatJ. ochii ? aCTA VIa (trezit dintr-o meditatie adinca): Ai mei sint deschh:d, iar ceca ce vael ('stc departe de a ma bucura. QUESTENBERG: Cevrei sj spui, prietene? OCTAVIa: Afurisitii fie aceasta ciHatorie ! QUESTENBERG : De ce ? Ce este ? aCTA VIO : I-Iaide! Trebuie sa-mi unnez neaparat nefericita cale pc care 0 vadin fata-mi... Vino ! (Vrea sa-l apuce de mina). QUESTENBERG: Ce ai ? Un de vrei sa te dud? OCTAVIa (nerabdator) : La ea ! QUESTENBERG : La... aCTA VIa (corectindu-se) : La duce ! Baidem! etc. Accst 111arunt lapsus: ,Ja ea", in lac de "la e1", ne dezvaluie cii tatcll a ghicit motivul atituciinii adoptate de fiul sau, in vreme ce curte;)'nul se plinge de a "nu intelege nimic din toate aceste enigme". o t t 0 Pc a n k a gasit in N egutatorul din Venetia de Shakespeare un aU exemp1u de utilizare poetica a 1apsusului. CHez comunicarea lui Hank dupa Zentrolbl. f. Psychoanalyse, I, 3 : "Se gase~te in Negutdtorul din Venetia, de Shakespeare (actul III, scena a 2-a), un caz de lapsus motivat cufoarte multil finete din punct . de vedere poetic ~i de 0 deosebita valoare din punet de vec1ere tehnic. Cd si exemplu1 relevat de Freud, din "\.Vallenstein, acesta dovede~te ca cunosc bine mecanismul ::;;i ensul accstui act ratat ~i presupul1 1a s ::iitoriu intelegere;) sa. Constrinsa de tatal sCm sa-~i a1eagClprin tragere b sorti un sot, Portia a reu~it pina la un mornent c1at s,i scape, pr-intr-o fcricita intimplare, de toti acei pretendenti care nu-i erau pe pl:J.c. Ga.sind, in sflqit, in Bassanio pe acela care-I pli:icea, ei li era teama Cel nu cumva sortii SEI-ifie chiar acum vitregi. Ea ar fi voit 5a-i SPUDE'_ ca ~i in aceste eonditii el putea fi sigur de dragostea ei, dar juran1intul gcut 0 impicdica de la aceast3.. Pe dnd ea S2 zbi'itea in ghearcle acestui conflict interior, poetul 0 face sa adreseze aceste cuvinte pretendentutui care-i est8 drag:

VI aHenstein.

"REimincti., va rag; lYlai ramineti 0 zi-doua, inainte de a va 1ncredinta in Illlinilc hazarduIui, caei daca alegerea va va fi neferieita, n-am sa mai pot sa vd stau in preajma. Deci zaboviti. Ceva imi spune (nu-i drJ.gostea, n1J) ca voi fi necdjita pierzindu-va ... A;; putea sa va calduzesc, a~,s.incH ya ajut sa alegeti bine, dar atunci a;; fi sperjura, ~i n-a,? voi-o. DaL" asHel ati putea sa nu ma dobinditi, ~i atunci m-ati face sa regret ca 11-am pacatuit, devenind spcrjura. Oh, ace,;;ti ochi care ill-all tulburat ,?i ;n":3.L1 impart it in doua jumatati : una care va apartine, alta care este a dumneavoastra ... care este a mea, voiam _s~i ic. Daca, insa, imi apartine, z ea de asemenea va apartine, a,?E\incH ma stapiniti intreaga". Faptul in leg-itura Cll care ea ar i vrut sa facd doar 0 u,;;oara aIuzie, pentru ca, in ar fi trebuit sa-1 tina ascuns, anume ca, chial' inainte de a a alege, ea Ii apartinea in intregime, ca il iubea, autorul il releva cu admirabiLi finete psihologica ill lapsus, calmind prin acest artificiu intoierabila irlC"c,titudine a iubitului, ca ~i nelini,;;tea spectatorilor cu privire la rezultattll alegerii'".
30 cd. 40J

463

Dat fiind interesul pe care il prezinta adeziunea marilor poeti 12 felul nostru de a vedea problema lapsusurilor, cred ca este nimerit sa citez, dupa E. Jon e s 3J), un al treilea exemplu de acest gen : "Intr-un articol recent publicat, Otto Rank atrage atentia asupra unui frumos exemplu in care Shakespeare face pe unul din persoLajele sale, Portia, sa' comita un lapsus prin care ea dezviHuie ginck:::iie ei tainice, unui auditoriu atent. Imi propun sa raportez un exelT:I:'U analog, imprumutat din una din capodoperele romancierului en0~ez George Meredith, cu titlul The Egoist. lata, rezumata pe scurt, actiu::ea rOl11anului: Sir \Villoughby Patterne, un ar~stocrat foarte admirat de egalii sai, devine logodnicul unei Miss Konstantia Durham. Ea descopera 1a dlnsul un egoism extraordinar, pe care rew?ise sa-l disimuleze in :E<ta 1umii 9i, pentru a scapa de acest mariaj, fuge cu un capitan numit Oxford. Cytiva ani mai tirziu, acela9i aristocrat se logode9te cu 2\Iiss Clara Middleton. Cea mai mare parte a cartii este consacrata descrierii detaliate a conflictului ce ia nastere in sufletul domnisoarei Clara :vIiddleton, de indata ce ea descop~ra in caracterul logodnicului eiaceea~i trasiHura dominanta. Imprejurari exterioare 9i sentimentul onoarei 0 Ieaga de \:uvintul dat, pe cind logodnicul Ii inspira un dispret din ce l:1 ce mai profund. Ea face unele confidente lui Vernon Whitford (cu u:,e. de altfe1, se va casatori), var 9i secretar al logodnicului e1. Acesta din loialitate fata de Patternc, ca $i dili alte motive, se mentine in 1'2zerva. lntr-un monolog care reflecta amaraciunile ei, Clara se exprima astfel: ,,0, daca un suflet nobil m-ar putea vedea a9a cum sint ~i nu ar pregeta sa-mi vina intr-ajutor, sa l11.a scoata din aceasta temnita plba de spini 9i maracini! Sint nep1.1tincioasa sa-mi croiesc singura drur,-,ul. Slnt 0 la$a. Cred ca un simplu semn- din deget ;v,) ar fi de-ajuns sa :'[Ja schimbe. M-a$ putea adaposti ling a un camarad bun, cu carnea lnsingerata, urmarita de dispret $i de strigate de reprobare .... Konstantia 2. 'i}1tilnit un s01dat. Poate ca ea s-a rugat, iar rugiidunea ei a fast indE'}:~inita. N-a facut bine, dar, ah, cit 0 iubesc pentru ceea ce a facut! Numele Iui era Harry Oxford ... N-a ezitat, ~i-a scuturat lanturile, s-a UUS eu altuI. Ce vei fi gindind tu de mine, fata eurajoasa ? Eu, vezi, nu am. un Harry Whitford, sint sigura". Subita reve1atie ca pronuntase nmnele 1ui Whitford, in locul aceluia de Oxford, a constituit pentru ea 0 tCl'ibila lovitura, care facu sa-I navaleasca sil1gele in obraji. Este evident ca terminatia ford, comuna pentru cele doua nume, a facilitat confj).z:ia, furnizind pentru multi 0 explicatie suficienta a lapsusului. ScriitcruL, ins3, ne face sa vedem motivul real, adinc. Acela9i lapsus se repeti'; 9i in alt pasaj. El este urm.at de acea perplexitate spontana, de acea schirnbare brusca a subiectului pe care ne-au facut-o cunoscuta psihanaliza 9i 1ucn'irile lui Jung asupra asociatiilor 9i care n1.1se produc decit 1n urma interventiei unui complex semicOnEitient.Vorbind despre \Vhitfcrd, Patterne spune pe un ton protector: "Falsa alerta! Bun1.11 Vernon e.ste
33) Ein Beispiel van litterarischel' llel'wertting des llersprechens, In "Zentralbl." Psyehoanal., T, 10. (Nota trad.) :>4) Nota asupra traducerii : Am vrut initial sa traduc expresia originala bedwning of a finger (= a face semn eu degetul) prin expresia germana mai generali'i "leiser Wink" (~ a face semn), pIna dnd mi-a devenit limpede fapt"-;l ca acoUnd cuvlntul "finger" rapesc textului un element de finete psihologica.

466

eu totul incapabil de a face Ccva cxtraordinar". Clara raspunde: "Dar .claca Oxford ... Whitford ... ia uite la lebedele tale care traverseaza lacnt eft de frumoase sint cYnd sint furioase ! Ce voiam sa te intreb ? A. da : nu crezi ca este descurajant pentru un barbat sa se vada obiectul unei admiratii universale exagerate?" Faptul a constituit pentru Willoughby o revelatie nea~teptata, ~i el S8 ridica plin de morga. Mal este apoi un pasaj in care Clara tradeaza printr-un lapsus secreta ei dorinta de intimitate eu Vernon \Vhitford. Vorbind eu un tinar, ea spune: "Spune-j asta seaTa lui v~ernon..., spune-i asta seara domnului Whitford ... etc." 35) Modul de a privi lapsusurile, pe care Hpreconizam aid, rezista tuturor probelor ~i i~i gase9te confirm area pina ~i in cazurile eele mai insignifiante. Am avut numeroase ocazii de a arata ca erorile de eXprimare, chiar -:;;icole mal naturale in aparenta, au un sens ~i se preteaza 1a aceea~i explicatie ca ~i cazurile cele mai frapante. 0 boln<;!va care, contral' avizului meu, vrea sa intreprinda din proprie initiativa 0 scul'M excursie la Budapesta, ~i ineeal'ca. sa se justifice fata de mine spunindu-mi ca nu plead'! decit pcntru trei zile, comite un lapsus :;;i spune.; "trei siiptiimini". Ea imi certifica astfel ca, in ciuda obiectiilor, mete, ea dore~te sa ramina trei saptamini, 9i nu trei zile, intr-o sodetate care, dupa parerea mea, nu-i este convenabila. - Eu insumi vreau sa ma scuz ca intr-o seara nu m-am dus' sa-mi caut sotia la teatru. Spun: "Eram in fata teatrului la orele zece ;;i zece". Sint corectat; "Voiai sa spui la orele zece fara zece". Desigur, a9a voisem sa spun, did claca a;; fi venit la orele zece ;;i zece, nu a;; fi avut nici 0 scuza. Mi se spus-ese clar ca reprezenjatia lua sflri?it l.nainte de ora zece. Cind am ajuns in fat a teatrului, luminile din vestibul erau stinse ;;i nu mai era aeolo nimeni. Reprezentatia se terminase mai devreme 9i sotia mea plecase fara sa ma a~tepte. Privindu-mi ceasul, am vazut ca era zece fara cinei. Mi-am propus sa prezint lucrurile sub un aspect mai favorabil mie, spunind ea era zece fara zece. Lapsusul a neutralizat insa intentia mea si mi-a demaseat marunta minciuna, facindu-ma sa infatigez 0 gl'ege~la mai grava decYt aceea de care eram vinovat in realitate. De la aceste tulburari de vorbire trecem la altele, care nu mai pot fi descrise ca simple lapsusuri, deoarece, a;;a ca bo1boroseala ;;i bilbliala, ele nu se refera la cutare cuvint izolat, ci 1a ritmul 9i la modul de pronuntare a intregului discurs. Dar, in cazurile din aceasta a doua categorie, ca 9i in cele din prima, tulburarea de vorbire ne dezvaluie un conflict interior. Nu cred ca cineva ar putea comite un lapsus in cursul unei audiente la imparat, intr-o declaratie de dragoste serioasa sau atunci dnd i9i apara in fata curtii cu juri onoarea ;;i numele, pe scurt, in toate aeele cazuri in care, cum pe buna dreptate se spune, c;,:;ti oehi 8i urechi la ceea ce facio Trebuie (cum, de altfel, sta in obiceiul nostr~) sa apelam, pina 5i in aprecierea stilului de care se servc9te un autor la principiul de explicatie care ne este indispi:msabil, daca vrem sa ajungem la cauzele unui lapsus izolat. Stilul clar ;;i franc arata C3 autorul este de acord cu el insu5i. insa de cite ori intilnim un mod de expresie c1ificil, sinuos, cetos, putem afirma, fara riscul de a ne In~ela,
03) In Richard I, de Shakespeare (II, 2), in Don Carlos, de Schiller (II. 8, Iapsusul lui Eboli), gasim alte exemple de lapsusuri pe care in,/i,/i autorii Ie considerii semnificative, avind cel mai aclesea sensul unei marturisiri involuntare. De altfel, ar fi foarte u:;;or de amplificat aceasta lista.

467

ne aflam 111 prezenta unor idei intortochiate, lipsite de limpezime, eXP21se tara incredere, eu reticente ~i ascunzi~uri 36). Inca de la aparitia acestei dirti, prieteni ~i eolegi din strainatate au inceput sa acorde atentie lapsusurilor pecare Ie puteau observa in tarHe lor. A~a cum era de a:;;teptat, ei au descoperit in legile lapsusului similitudini in toate limbile, asHel ca au. putut recurge cu succes la interpretarile de care uzez eu insumi in propriile mele exemple. Nu voi cHa aid decit un exemplu dintr-o mie : Dr. A. A. B r i 11 (din Ne\v York) poveste:;;te: "A friend described. to me a nervous patient and wished to know whether I could benefit hhn. I remarked, I believe that in time I could remove all his symptoms by psychoanalysis because it is a durable case wishing to say
,.curable" ! 37) (A contribution to the Psychopathology in Psychotherapy, vol. III, 1, 1909).
of Everyday

Life

Spre a conchide, VOl adauga aid, pentru cititorii care nu se sperie de efort :;;i care 3int oarecum familiarizati cu psihanaliza, un exemplu .care arata pina la ce profunzimi suflete:;;ti ne poate conduce analiza unui lapsus. Dr. L. J eke 1s : "In ziua de 11 decembrie, 0 doamna din anturajl:!l nostru ma abordeaza, in limba poloneza, pe un ton cam provooator $i insolent: "De ce am spus eu astCizi ca mn dO'uasprezece de?". La invitatia mea, doamna descrie scena in cursul direia ea a fa.cut aceasta afirmatie. Ea tocmai S8 pregatea S9. iasain ora:;>,pentru 0 vizita, impreuna eu fHca, 0 dementa precoce in stare de. remisiune, ci'ireia i-a ordonat sa-~i schimbe bluza, ceea ce fata faeu intr-o ineapere vedna. Cind fat a reveni, i$i gasi nlama curatindu-~i unghiile. A avut urmatorul dialog: Fiica~' Vezi, eu sint gat a, iar tu inca nu. Mcmw: Asta pentru ca tu 11-ai dedt 0 bluza, pe cind eu am douasprezece unghii. . Fiica: Cum asa ? Menna (impacientataj : Foarte bine, pentru ea-am douasprezece clegete. Unui coleg care asista la aeeasta istorisire ~i care 0 intreaba ee idee Ii treze;;:te numarul doisprezece, ea raspunde prompt ~i hot.irit: "Nudoisprezece nu are pentru mine nici 0 semnificafie". Totu,?i, euvintul degete Ii treze'?te, dupa 0 u$oara ezitare, aceasta asodatie: "In familia sotului meu sint indivizi eu cite .:;;asedegete la picioare. De fiecare data cind se na$tea un copil, ne :;;i grabeam sa vedem daca nu cumVa avea ~ase degete la picioare". Din motive exterioare, analiza n-a fost dusa mai departe in seara aceea. A doua zi dimineata, in 12 decembrie, doamna reveni sa ma vada .:;;i, adit emotionata, imi spuse : "Inchiv pultl-va ce mi s-a intlmplat: astazi este aniversarea unchiului sotului meu. De aceasti't data am uitat, a:;>aindt am fost obligata Sa-I trimit 0 telegrama". Imi amintesc, ~i-i amintesc $i doamnei, eu c1ta siguranta
~r,) Ce que l'on eon~oit bien s'enonee clairement / Et les mots pour Ie dire arrivent aisement (Boileau, Art pactiqlle). (In editia originala aceste versuri, reproduse in subsolul paginii, fOrIneaza un eatren, iar in lac de "s'enonce", apare, din eroare tipografiea, "s'annonee". (Nota trad.) ;"l "Un prieten mi-a descris cazul unui bolnav de nervi, dorind sa ~tie claca siH fiu de folos. Am declarat ca sint incredintat ca a;; putea, cu timpul, sa to ate simptomele sale eu ajutorul psihanalizei, deoarece este un eaz durab!!, cZarind sa spun curabil!" (Nota trad.)

468

I'aSpUnSeSein ajun eoleguluimeu ca "doisprezeee" nu are pentru dinsa nici 0 semnifieatie, atunci cind intrebarea era de a~a natura incH OIl' fi trebuit Sa-I aminteasca de ziua aniversarii unehiului. Ea marturiseste atunci ea aeel unehi al sotului ei ar putea fi m09tenit, ca ea a contat totdeaW1a pe aeeasta mo~tenire ~i ea mai eu seama in situatia aetuala 5e ginde'?te la aceasta, fiind foarte strimtorata din punet de vedere financial'. A~a se explica faptul ca s-a gindit imediat la unchiul aeesta ~i 1a moartea lui atunci dnd, cu citeva zile in urma, 0 amica i-a prezis, dindu-i in carti, ca in curind va avea bani multi. I se prezentase neintirziat ideea ca unchiul era singurul de la care, ea 9i copHi ei, ar putea primi bani, amintindu-~i instantaneu ea nevasta ul1chiului promisese, dealtfe1, sa Ie lase ceva copiilor eL Gum ea murise, fara a fi lasat testament, era posibil sa fi lasat in aceasta privinta instructiuni sotului. Dorinta ei de a-9i vedea unchiul murind trebuie sa fi fast puternica, deoarece ii spusese prietenei care-I ghicea in carti : "ESti in stare Sa-I impingi pe oameni 13 omor". Timp de patru sau dnd zile dte s-au seurs intre prezicere :;;1 aniversarea unchiului, ea a c;'iutat, in ziarele din ora~ul unde locuia acesta, ~tiri despre decesul lui. Nu-i de mirare ca, fata de aceasta' dorinta puternica de a-I vedea mort, data aniversarii unchiului a suferit in cugetul ei 0 refulare aUt de puternica, Inclt doamna nu 11umai cii a uitat si't laCa un gest pe care-l racea cu regularitate, de ani de zile, dar niei nll 9i-a amintit de el ell prilejul intrebarii pusede colegul meu. Doisprezecele refulat a ie~it la suprafata cu ajutorul lapsusului "douasprezece degete" 9i astfel a contribuit la determinarea aetului ratat. Spun a contribuit, deoarece bizara asociatie evocata de cuvlntul "deget" ne face sa bii11uim9i alte motive, care 11eexpliea de ce cifra doisprezece a alterat fraza atit de inofensiva in care trebuia sa fie vorba de zece degete. lata care era asociatia; in familia sotului men sint in,;;1cu cite 9ase degete la picioare. 9ase degete constituie 0 anumita anomalie. Un copil care are 9Rse degete este deci un eopil anormal, ,?i de doua ori 9ase (douasprezeee) degete fac doi capii anormali. Aceasta era drama acestei femeL CasiHoriti'i de tinEi.ra, ell un om exeentrie, anormal, care se sinucisese la citiva ani dupa casatorie, a avut de la acesta doi copii, pe care mai multi medid i-au considerat ea avind 0 ereditate incarcata. Fiica eea mai mare S2 intorsese aeasa, dupa un. grav acces catatonic, iar putin dupa aceea, fUca cea mica, la virsta pubertatii, a faeut 0 112vroza grava. Faptul ca starea anormala a copillor se asociaza cu dorinta de a-I vedea pe unchi murind, topindu-se in aeest element mai adinc refulat Eliavind 0 valenta psihiea mai mare, ne .permite sa intrezarim in dOi'inta de a-i vedea murind pe ace$ti copii anormali 0 aHa eauza determinanta a lapsusului. Importanta dominanta a ciIrei doisprezece in legatura eu dorinta de moarte reiese inca 9i dinfaptul ca, in mintea femeii, aniversarea unehiului s-a asociat strins Cll ideea de moarte. Sotul ei S8 omorise intr-o zi de 13, deci a doua zi dupa aniversarea accluia$i unchi, a earui nevasta i-a spus celei devenite pe nea9teptate vaduva : ,,9i dnd te ginde~ti ca numai ieri, venind.. a-l felicite, el era aUt s de cordial ,?i de amabil, pe dud astazi 1. .. " Apoi adaugase ea doamna avea multe motive reale de a dori moartea copiilor care nu-i aduceau nici o bucurie, ci erau pentru dinsa izvor de 11ecazuri 9ide abtineri, deoareee prezenta lor Ii impunea 0 vaduvie obligatorie 9i renuntarea la orice legatura erotica. eu ocazia vizitei pe care 0 pregatea, ea i$i dadea toati'l osteneala de a evita ariee pretext care sa Intarite proasta dispozitie a
469

fiieei sale. Este 9tiut citEi rabdare '}i devotament cere un bolnav de dementa precoce 9i cite gesturi de revolta trebuie sa-ti reprimi, daca vrei sa-ti indepline9ti fara gre9 sarcina. Sensul lapsusului de care ne ocupam ar fi, deci, urmatorul: "Sa moara unchiul, SEt moara copiii anormali (scurt, sa dispara intreaga familie de anormali), numai eu sa Ie m09tenesc banii". Acest act ratat prezinta; dupa parerea mea, anumite caractere care nu se gasesc totdeauna in structura unui lapsu.s, anume: a) Existenta a doi determinanti, condensati intr-un singur e1en1:ent. b) Existenta acestor doi determinanti se reflecta in dedublarea lapsusului (douasprezece unghii, douasprezece degete). e) Una din senmificatiile dfrei doisprezece, anume ideea de douasprezece degete, care exprima starea anormala a copiilor, corespunde unei reprezentari indirecte; anomalia psihka este reprezentata aici printr-o anomalie fizica, superiorul prin inferior" 38).

38)

Internat. Zeitschr. f. Psychoanalyse, I, 1913.

VI ERORI DE CITIRE SI DE SCRIS


Exista, intre lapsusuri, 'pe de 0 parte, :;;ierorile de citit :;;i de scris, pe de aWl parte, 0 astfel de afinitate, incH punctele de vedere adoptate ~i observatiile formulate cu privire la cele dintii se aplica intru totul ~i la cele din unna. In consecinta, ma voi margini sa ma refer la citeva exem.ple legate de astfel deerori, analizindu-le cu grija,fBra a imbrat.i..'3ct Intregul ansamblu de fenomene.
A. ERORI DE CITIRE

1) Frunzaresc la cafenea un numar din Leipziger Illustrierte, pe c3::'e-l tin in pozitie oblicif in fata mea, :;;i citesc dedesuptul unei imagini, care acoperea intreaga pagina, urmatoarele cuvinte: ,,0 nunt.'1 in Odise'i(1 {IN DER ODYSSEE)". Surprins, intrigat, imi apropii revista :;;ima corectez; ,,0 nunta pe Marea Balticii (AN DER OSTSEE)". Cum am putut comite 0 eroare atit de absurda? !mivine numaidecit in minte o carte a lui Rut h, "Cercetiiri experimentale asupra Jantomelor muz'icale etc." J), care m-a preocupat mult in ultima vreme, intrucit afecteaza problemele psihologice de care ma ocup. Autorul anunt.'1 publiale fenomecarea unei carti cu titlul: Analiza 9i legiZe fundamentale nelor onirice. Nu-i de mirare ca, publicind de curind 0 Interpretare a viselor 2), a~tept cu cea mai mare nerabdare aparitia cartii anuntate de Huth. La tabla de materii a lucr.'1rii sale asupra "fantomelor muzicale", gasesc un paragraf referitor la demonstrarea detaliata a faptului ca miturile :;;ilegendele Gredei antice i:;;iau obir!iia in vedeniile somnului, ire fantomele muzicale, in fenomene care tin de vise :;;ide deliruri. Consult de indata textul, spre a n1.'1asigura daca autorul reduce de asemenea fa un simplu vis nudist scena in care Ulysse apare in fata lui Nausicaa. Un prieten mi-a atras atentia asupra frumosului pasaj din Heinrich eel Verde, in care G. Keller descrie acest episod din Odiseea ca pe 0 obiectivare a viselor navigatorului care r.'1tace:;;tedeparte de patrie, iar eU, din parte-mi, am adaugat la aceasta interpretare relatia care, dupa parerea mea, exist.'1 intre aceasti'i scen.'1 ~i visul care contine o exhibitie nudista (ed. a 5-a, p. 170). La Ruth n-am gasit nimic dintr-o asemenea explicatie. Este evident ca aceste chestiuni m.'1 preocupau in 1110d deosebit in cazul citato Darmstadt, 1898, bel H. L. Schlapp. Die Traumdeutung, aparuta la 4 noiembrie 1899, dupa Marthe l'evolution psychanalytique, Payot, 1966, t. 1, p. 8. (Nota trad.)
1)

2)

Robert, La 471

2) Cum de mi S-a intimplat sa citesc intr-o zi, intr-un ziar: butoi (1M F ASS) prin Europa", in lac de "Pe jos (ZU FUSS) prin Europa" ? Prima idee care mi-a aparut in minte, in legiHura cu aceaSTa eroare, a fast UrlTlatoarea : este vorba, fara indoiala, de butoiul lui Diogene. Foarte de curind am citit intr-o IstOFie a artei ceva des pre arta din epoca lui Alexandru. Er;:> cu- totul firesc sa ma gindesc In fahnC>2sa fraza a lui Alexandru : "Daca n-a~ fi Alexandru, a,? i. voit sa fiu Diogene". In acela:;;i timp m-am gindit vag la un anume Hermann Zeitung, carecalatorise inchis intr-un cuHir. N-am putut impinge mai departe asociatia :;;i n-am putut gasi in istoria artei pagina In care figura observatia cu privire 1a arta de pe timpul lui Alexandru. Am incetat de a ma gindi la aceasta enigma, cind, citeva luni mai tirziu, ea se impusc din nbu atentiei mele, de data aceasta dimpre:ma eLl solutia. Mi-ani amintit de un articol de ziar care vorbea de rnijloacele de transport (0= Beforderungen) 3) ciudate pe care ~i Ie alegeau oamenii spre a merge la expozitia universala de la Paris :;;i unde, dupa cite 1mi anlintesc,se povestea in gluma des pre un damn care intentiana sa mearga 1a Paris intr-un butai rastogolit de un camarad sau amic complezent. 5e intelege de 1a sine ca astfe1 de oameni nu cauta decit sa se iaca remarcati prin excentricitiJ.ti1e lor. Hermann Zeitung este, intr-adevar, nEme1e aceluia care cel dintii a c1at exenmlul unui lTlOd aUt de extra Ofdinar de a voiaja. Mi-am amintit apoi e~ am avut odinioara un padent caruia ziarele Ii inspirau 0 angoasa morbida, ca reactie impotriva ambitiei morbide pe care 0 avea, de a-si vedea 11umele imprimat s1 ceJebrat in ziare. A1exandru Macedon a' fast, desigur, omul cel mal a111bi~ios care a existat vreodata. EI se plingea de a nu gasi un Homer capabil sa-1 cinte faptele eroiee. Dar cum pu.team sa nu-mi ami11tesc eEl un alt i1.1exandJ'l1 1mi era muIt mai aproape, deoarece fratele meu mal mlc se numeste A1exandru! 8i deodata numele frate1ui meu mi-a evoeat ideea 90eal~ta care i sc aso~ia ~i pc care ma sileam s-o reprim, dimpreuna cu amintirea imprejurarii care-I daduse na~tere. Fratcle meu este expert in materie de tarife 9i de transporturt 9i la un moment dat trebuia chiar sa fie promovat profesor Intr-o 9coala de comert. $i eu am. fast propus, de multi ani, pentru 0 promovare aSemEl11atoare in inv{,tamint universitar, far a a 0 putea obtine. Mahla ~i-a exprimat neJ11ultll111irea fatade c\Tc11tualitatea de a-I 'vedea pe eel nlai mic dintre fili ~i a iuns D~'ofesor inalntea celui mai mare. Aceasta era situatia pe timpul cind nu putcarn gasi dezlegarea pentru eroarea mea de 1ectura. De atunoi incoa02, 9ansele fratelui meu de a fi profesor au SC3.zut, ele fiind chiar mai pui;in probabile dedt ale mele. $i iata ca am avut subita revelatie a sensului erorii mele : a fast ca si cum diminuarea sanselor fratelui men a indcpartat obstacolul car~ ma impiedica sa 'vad sensul. Nla comportasem oa .)i cum a$ fi citit in ziar despre l1umirea fratelui lTiCU, :;;i mi-a~ i zis: "E ciudat ca poti figura in ziare (adica sa fii nuYnit profesor) pentru asemenea fleacuri (adica pentru 0 specialitate oa aoeea a fratelui meu)". i\~m regasit atunci fara greutate pasajul referitor 1a ada greaca din epoca lui Alexandru 9i am constatat, spre marea mea mirare, Cd in cercetarile mele anterioare citisem de repev " ,

De retinut ca cuvfntul german BefOrderung inseamna: expeditie, transport, protectie. avan~ar(', Inaintare In grad, toate aceste sensuri judnd rolul lor In analiza fckutii de Freud. (Nota trad.)
;3)

472

tate o1'i ~i pagina cu pricina, insa omisesem de fiecare data pasajuL ca sub influenta unei halucinatii negative. De altminteri, pasajul nu COD-tinea nici un element care sa-mi i facilitat explicatia ~i care sa f1 meritat sa fie uitat. Cred ca faptul de a nu fi putut regasiacest pasaj (pe care, totu~i, de repetate o1'i I-am avut sub ochi) trebuie sa fie C011siderat ca un simptom destinat pur ~i simplu sa ma rataceasca, sa o1'ienteze asociatia mea de idei intr-o directie uncle un obstaco1 trebuia Sf, se opuna investigatiilor me1e, pe seurt, sa ma duea la 0 idee privitoare la Alexandru J\Iacedon, spre a-mi indeparta cu aUt mai sigur atentia de la fratele meu, care ~i el se numea Alexandru. In realitate, acest fapt s-a :;;i intimplat, mi-am cheltuit toata energia in cautarea faimosului pasaj din Istoria artei. BerfOrclerung 4) constituie in acest caz DubIul sens al cuvintului pun tea de asociatie, ca sa zicem a~a, intre doua comp1exe: complexuJ secundar, suscitat de nota din ziar, :;;icomp1exul mai inte1'esant, dal' ~ocant ~i neplacut, care a inspirat eroarea mea de lectura. Din acest exemplu se vede ca nu este totdeauna u~or sa explici acciclentele acestui gen de eror1. Uneori e~ti obligat sa am1ni g'asirea solutiei pentru momente mai favorabile. Dar eu cit este mai dificila solutia, cu aUt ;nai nmlt trebuie sa ne a~teptam la faptul potrivit diruia gindirea noastra eon:;;tienta eonsidera di ideea pertu1'batoare deseoperita este bizara ~i in opozitie CLl continutul :;;iorientarea sa normalii. 3) Am primit ,1nt1'-O din imp1'eju1'imile Vienei, 0 scrisoa1'e eare-mi zi, aducea 0 veste foarte trista. I'v1i-amchemat indata sotia si i-am comunicat ea sarmana Wilhelm M. este foarte gray bolnavd ~i 'ca medicii l1U mai spera 3-0 salveze. Trebuie insa sa 5e fi strecurat 0 nota falsa in vorbele prin care-mi exprimam regretul, deoarece sotia mea deveni neincrezatoare, ma ruga Sa-I ariH scrisoa1'ea ~;i-mi spuse ca e convins2 ca ma in:;;el, caei nimeni nu nume:;;te 0 femeie eu prenumele sotului ei,. raptul fiind si mai putin probabil in cazul de fata, autoru1scrisorii cuno'sdnd bine' prenumele sotiei 1ui\Vilhelm M. E~ continui 'iDsa rasDicat sa atirm ca este vorba d~ sarmana Wilhelm M. ~i 1ncerc sa resping abiectiile satiei m.ele, amintindu-i ca multe femei pun pe cartile de vizitii prenumele sotului lor. Sint totu~i obligat sa reiau lectura scrisorii 5i, intr-adevar, constat ca este vorba de "sarmanul G. M.", ba chiar, lucru care-mi scapase complet, "sarmanul Dr. G. M." Omisiunea mea constituie ded b tcntativa, ca sa zic a~a fortata, de a deplasa de la so~ asupra sotiei Trista veste pe care 0 primisem. Titlu1 de doctor (dr.), intercalat intre arricol ~i adjectiv, pe de 0 parte, ~;inume, pe de alta, era singur suficient ca sa arate ca uu poate fi vorba de 0 femeie. De aceea imC ~i seapase la lectura. Cauza erarii mele nu trebuie totu:;;i cautata in faptul ca femeia mi-ar fi fost mai putin simpatica dedt sotul ei ; soa1'ta sa1'mmmlui G. J\1. t1'ezise pur :;;isimplu in mine preocupari referitoare la 0 alta persoana, care-mi era foarte apropiata $i care suferea de a boala in anumite privinte analoaga eu aceea a 1ui G. M. 4) 0 e1'oare de lectura care ma irita $i in aeela~i timp ma face sa rid, este aceea pe care adesea 0 eomit plimbindu-ma in timpul va cantelor pe strazile unui ora~ un de ma aflu in trecere. Pe toate firmele in-~ ti1nite citesc cuvintul antichitati. Aeeastii Uuzie tri'ideaza pasiunea aven-,turiera a colectionarulu1.
1
4)

1.

mijloc de transport, de locomotie;

2,

avansare, promovare. (Nota trad.) 473

p.

3) In interesanta sa carte Affektivitat, Suggestibilitiit, Paranoia (1906, B 1 e u 1 e r poveste~te: "Int1'-o zi, in cursu 1 unei lectu1'i, traiesc un fel de sentiment intelectual ca viid numele meu tipa1'it eu doua rlnduri mai jos. Spre marea mea mirare, odaUi ajuns la rindul in chestiune, nu gasesc dedt cuvintul Blutkorperchen (globule sangvine). Din mUle de erori de citire in clmpul vizual, central sau periferic, analizate c{:le 111ine,aceasta mi se pare cea mai grosolana. Altadata, cind credeam ca-mi vad numele, euvintul care servea de pretext erorH prezenta a .asemanare care, pina la un anumit punct, putea sa justifice aceasta roare. In majoritatea cazurilor, trebuia ca toate literele numelui sa se afle in apropierea dmpului meu vizual, pentru ca eroarea sa 5e pro,dued. In cazurile de care vorbesc, ins8., falsa relatie ~i eroarea se explica prin faptul ca tocmai dteam finalul unei observatii care avea in ve,dere un fel de stH greoi care domnea in anumite lucrari ~tiintifice tti de
121),

6) H. Sac h s : "In fata a ceea ce-i mi~ca pe altii, el pastreaza a rigida impasibilitate" (Steifleinenheit). Acest din urma cuvint ma intriga ~i, privind mai indeaproape, observ ca cuvintul tiparit nu era ,care eu insumi ci Stilfeinheit (finete, sentimentul stilului). Acest pa.5'teijleinenheit, ma simteam vinovat intr-o masura oarecare. 'saj faeea parte dintr-un panegiric exagerat de entuziast, pe care un .autor pe care-l sUmam mult il consacra unui istoric antipaticl'nie, dcoarece poseda intr-o masura foarte pronuntata trasaturile specifice ale "profesorului german". 7) Dr. Mar cell E i b ens c h ii t z raporteaza un caz de eroare de lectura in cursul unei: cercetari filologice (Zentralblatt fiir Psycho,analyse, I, 5/6) : "Ma ocup de editia critiea a "Cartii martirilor", culegere de legende din Germania de Sus ~i de Mijloc, care trebuie sa apara in colectia "Texte germane din Evul mediu", publieata de Academia de .:;ltiinte a Prusiei. Lucrarea, inca netiparita, era foarte putin cunoscuta; nu exista cu privire la ea dedt un studiu al luiJ. H au p t, Vbel' das mittelhochdeutsche Buch del' NUirtirer, publicat in Wiener Sitzungsherichte, 1867, Tom. 70, pp. 101 ~i urm. Scriindu-~i studiul, Haupt avu..:. sese sub ochi nu manuscrisul, ci a copie (sec. XIX) a manuscrisului C (Klosterneuburg), copie care se pastreaza la Biblibteca Regala. Aceasta ,copie se termina cu urmatoarea inscriptie: "Anno Domini IVIDCCCin vigilia exaltacionis sancte crucis ceptus est iste liber et in vigilia pasce .:Gnni subsequentis finitus cum auditorio omnipotentis per me Hartma1wm de Krasna tunc temporis ecclesie niwenburgensis custodem". Cu toate ca Haupt reproduce exact aceasta adresa in memoriul sau, datata spune de repetate ori ca, dupa dinsul, In 1850 in dfre romane,el aceasta fraza latineasca face parte din manuscrisul C ~i ii atribuie, ca ,;;i acestuia, datarea 1350. Comunicarea lui Haupt a fost pentru mine motiv de perplexitate. Tinar debut ant in aceasta austera 9tiinta, Ia inceput m-am aflat cu totul sub influenta lui Haupt ~i, ca 9i el, am citit in adresa, clar 9i net imprimata, pe care 0 aveam sub ochi, data de 1350, in loc de 1850. AVlnd insa ocazia sa consult manuscrisul principal,am con'statat ca nu exista nici 0 urma de 0 astfel de inscriptie ~i, de asemenea, m-am asigurat ca In tot cursu 1 secolului al XIV-lea nu a existat nici un caIugar eu numele Hartmann la Klosterneuburg. Cind valul a cazut definitiv de pe ochii mei, am inteles imediat intreaga situatie, iar cercetarile ulterioare n-aU facut dedt sa confirme supozitia mea: faimoasa inscriptie nu se gase~te dedt pe copia utilizata de Haupt
474

.'!

,!

I' ...

I I I
Ii

~i apartine copistului, adica monahului Hartmann Zeibic> nascut la Kru.sna, in~ Moravia, dasci3.1 eanela la biserica Ammstinil;; , la Klosterde J.. 0 .. neuburg. In calitate de vistiernic al consiliului canonic, el a copiat manuscrisul C 9i, dupa terminarea acestei lucrari, urmind vechiul obicei, a adaugat fraza in care isi face cunoscut numele StUul medieval si vechea ortografie a inscriptiei au contribuit, desigur, la accentuare~ da7'intei lui Haupt de a se arata cit mai informat posibil 9i, in consecinta, &~ a data manuscrisul C: in acest fel, el citea mereu 1350 in lac de 1850 (motivul actului ratat)". 8) In Witzigen und Satirischen Einfallen ale lui L i c h ten b erg 32 gase~te 0 observatie care rezuma aproape intreaga teorie a erorilor (12 lectura: dupa ce s-a pasionat de Homer, arata el, a inceput sa citeasca Aga1ne~nnon ori de cite ori intilnea cuvintul angenornmen (ac~ ceptat). Intr-adevar, in majoritatea cazurilor tocmai nazuintele secrete ale cititorului sint acelea care deformeaza textul, in care acesta introduce ceea ce il intereseaza 9i-l preocupa. Pentru ca eroarea de lectura sa se produca, este suficient ca intre cuvintul din text si cuvlntul eu 'care este Inlocuit sa 'existe 0 asemanare pe care cititorul 8-0 poata transforma in sensul dorit. Citirea rapida, mai ale~ dnd ochii acuza tulburari oe acomodare necorectate, faciliteaza posibilitatea iluziei, fara a constitui insa 0 conditie necesara. 9) Cred ea razboiul, care a adus tuturor anumite preocupari stereotipe :;;i obsedante, a favQrizat Intr-o masura deosebita erorile de lectura. Am avut ocazia sa ma asigur de acest fapt In nenumarate rlnduri, dar din nefericire, dintre toate observatiile pe care Ie-am facut, l1-am retinut decit putine. Intr-o zi, deschid unul din ziarele de dupaamiaza .sau de seara 9i, imprimata cu caractere de-o 9chioapa, dau peste rrnn9cta urmatoare: Pacea de la Corz. In realitate, man$eta anunta: lnamicul in jata Gorz-ului (Die FEINDE var Gorz, nu del' PRIEDE van Oo1'z). Celui care avea doi fii combatanti pe front, Ii era permis sa comita 0 eroare de acest gen. Un altul cite$te Intr-o fraza cuvintele "veche c?cnela de piine" (alte BROTKARTE), dar ia aminte numaidedt ea s-a in:;;elat $i ca in realitate nu era yorba dedt de un "vechi brocart" (alter BROKATE). Se cuvine sa adaugam ,ca el avea obiceiul sa-$i cedeze carteiele sale de piine unei doamne In casa careia era totdeauna primit cu amicitie. Un inginer, care nu se socotea destul de bine echipat pentru a rezista umiditatii unui tunel ale cElrui lucrari Ie conducea, a citit 1ntt-a zi, spre marea lui mirare, un anunt de ziar privitor la obiectelede "piele de proastii calitate" (SCHUNDleder). Negustorii, insa, slnt rar de one$ti; ceea ce se ofere a spre vinzare erau ni$te obiecte din "piele de fadi" (SEEHUNDleder). Profesiunea si situatia actuala a cititorului determina natura erorii sale. Un filolog' care, ~a urmare a ultimei sale lucrari, se afla In polemica cu colegii si:1.i, ite~te : "Strategie lingvistica" (SPRACHstrategie)2 c in loc de "strategia $ahului" (SCHACHstrategie). Un barbat care se plimba intr-un orcq strain, chiar la ora cind intestinele sale sufera stimularea unei cure pe care 0 face, cite$te pe marea firma suspendata 180 prim1.ll etaj ai unni mare magazin: KLOSEThaus,. satisfactiei ima i se adauga un sentiment de surpriza de a vedea stabilimentul salvator instalat in conditii atit de neobi~nuite. Curind satisfactia sa dispare, cacibaga de seama ,,'eritabila inscriptie de pe firma este : KORSEThaus.

475

10) Intr-o a doua grupi1 de cazuri, textul insu;;i joaca un rol nn:Jt mai important in producerea de erori. ACsta contine ceva care tT'ze~te repu1sia ciiitorului, 0 comunicare sau 0 s1.1gestie penibila, a~a 'IncH - prin eroare - sufera 0 corectare, fie in sensul respingerii, fie in aceia a1 realiziirii unei dorinte. Se poate admite eu siguranta ca, in acest ca'l, text1.1l a inceput prin a fi acceptat 9i judecat cored, 'bainte de a suieri corectarea, chiar $i c;hmei cfnd 0 prima Iectura n-a pus in mi!;:care eom;tiinta. Exemplul 3), dtat mai s1.1s,este de aeest fel. Comunic aeum eu aUul, de mCire actualitate, dupa Dr. IVI. E i tin go n (care, pe acea vrel11e era medic 1a Spitalul Militar din Ig1o; Internat. ZeitsdlL f. Psyehoanal., II, 1915) : "Locotenentul X, ingrijit in spita1ul nostrn pentI'n 0 neyroza con~eeutiva unuit1'aumatism de r<lzboi, imi cite:;;te intr-o zi verslll final dill ultima stron, a unei poezii de \'l a 1 t e r Hey man nS), cazut premat,lr. FORrte mhicat, iata ce 1mi redta e1 : \Vo abeT stehi's geschrieben, frag'ieh, dass von allen Ieh iibrig bleiben solI, ein andrer fUr mieh fallen? \Ve1' immer von eueh fEillt, del' stirbt ge\-viss fii1' mieh ; Und ich 5011 ubrig bleibe11 ? lcarUnt de-n,n. n-icht ? G) Vazind eEl sint surprins, datd aeeasta : e1 reciteste, Dutin tuIbu1'at, ' ." ,
7)

ins2. cored

Cie

Und ich solI ilbrig bleiben ? Lcemon denn ich ?

Cazul X mi-a dat prilejul sa fac 0 analiza mai aprofundata a ma::erialelor psil1ice oferite de aceste "nevroze datorate traumatismelor de. razboi". In ciuda conditiilor atft de putin favorabile pe care un spital militar Ie otera acestor cerceti".r1, medieii fiind putini 9i munea peste puteri, am putut totu;d sa strapung dincolo de eauza aUt de incriminatE; constituita de exp10zia de grenade. Loeotenentul X prezenta grave sim.ptome de 90C nervos, ceea ce eonfera tuturor eazurilor pronuntate de nevroza de razboi 0 trasatura comuna, frapanta la prima vedere: angOClsa, tendinta de a izbucni in pEns din motive1e cele mai neinsemnate, aceese de furie, en lllanifestad convulsive, manifestari motr1ce infantile, tendinta de voma (la cea mai mica excitatie sau emotie). Psihogeneza aeestui din urma sinlptom, care constituia pentrn bo1navii nOf)tr-i un mijloe incon~tient de a obtine un concediu de boala suplimentar, era vizibila pentru toata lumea. Aparitia comandantu1ui spitalu1ui, care din timp in timp venea sa inspeeteze bolnavii in convalescenta, rem area unui amk intilnit in strada: "ai 0 mina superb a, sigur ca te-ai insanato$it", erau deajuns sa provoace un acces bruse de voma. "Gesund .... wieder einrucken ... warum clenn ieh ? 8)
W. Heymann: Kriegsgedichte und Feldpostbriefe, p.ll; "Den Ausziehenden". Darundei scris, te-ntreb, ca din toti I Eu sa trebuiasca sa ramfn singul', t?i altul sa cada pentru mine? j Toti cei care cad dintre voi, desigur mol' pentn2c mine; / :;>ieu singur sa ramin ? De ce nu ? (Nota tract.) 7) :;>ieu singur sa ramin ? De ce eu? (Nota tract.) 8) Sanatos ... sa ma intorc pe front ... De ce eu? (Nota tract.)
5)
6)

476

'D r.

11) lata alte citeva erori de lectura, legate de razboi, pe care H ann s Sac h s (Viena) Ie-a publicat In Internat. Zeitschr. f.
IV, 1916/17 ;

Psychoanalyse,

"Un donm pe care 11 cunosc bine mi-a declarat de multe' ori ca, in ziua. in care va i mobilizat, nu va face uz de diplomele care atesta care Ii dau dreptu1 1a 0 slujba in spatele frontului, specialitatea sa ci va cere JnCDrpOrarea printre combatanti, spre a fi trimis pe front. Putin timp inaintea primirii ordinului de chemare, el imi spuse intr-o 2i, pe un ton see $i fara vreo aWl explicatie, ca a facnt tot cese cerea pentm a-:;;ideclara specialitatea $i ca, drept urmare, va fi deta$at 1a 0 intreprindere industriali'i. A doua zi ne intllnidul1 'intr-o institutie ofi~ daEL Tocrnai voiam sa scriu ceva, stind in picioare in fata unui pupHi'U. El intr[l, privi 0 elipa peste umarul meu $i zise: "lata, e scds negru pe aIb: Druclcbogen" (formulare imprimate), iar eu am citit: "Dy'nckeberger" (==chiulangiu)". 12) "FEnd intr-un tranwai, ma gindesc la 0 multime de prieteni din copilc'irie care, cu toate ca era1.1considerat,i slab! '?i plapinzi, astazi sint cipc'.bili s<{ suporte eforturile cele mai dure, in fat,a carora eu a~ suc:mlba, daca m-a7 gasi in locul lor. Pe dnd ma gindesc la aceste lucrud pre a put,in imbucuratoare, citesc in treacat, numai pe jumatate cuvintul EisenKONSTITUTION (= constitut,ie de Her) inscris cu lit:'re groase pe firma unei case de comert,. Dupa a clipa in1! spun Cd acest cuvint nu se potrive$te deloc pentru 0 firma comerciali'i $i, intordn1u-m:l rapid, mai po-t za1'i firma ~i constat dt cuvintul pe care-I (= constmcVi in fier)" (op. cit.). este: EisenKONSTRUCTlON 13) "Zio.1'e1ede seara au public at 0 depe~a Reuter (1'ecunoscuta inexetds.) catE: ammt,a alegerea lui Hughes la pl'e,;,edint,ia Statelor Unite. Acectsta ;;:tirE: era urmata de 0 scurti:i,biografie a pre:;;edintelui nou ales, biografie in care en citesc CEl Hughes ;,i-a fJeLlt studiile la Universitatea din Bonn. Mi 5-a. pamt ciudat ca in cursu1 dezbaterilor care, saptamini de 211e,au continuat prin ziare inainte de alegeri, nimeni n~a mentionat acest fapt. Recitind biografia, constat 1nS8. ca este vorba de Brown University, Ere, 0 eroare destul de grosiera, care se explica nu numai prin atentb insuficient{l cu care am pal'curs ziarl1l, ci $i prin faptul ca, din motive aUt politice eit ~i personale, simpatia nOl1Jui pre,?edinte pentru Puterile Cel/tra1e 111i e pEtrea cit se poate de dezirabiH" (op. cit.). s
:=;i

B. EEORI DE SCRIERE

1) Pe a foaie de hirtie, pecare notez zilnic rapte de un interes pur practic, gasesc, spre marea mea surpriza, printre date Ie certe ale lunii septen.;brie, clata HonatEi: "Joi, 20 octombrie". Nu-mi este greu sa expllc aceclsEi anticipatie, care n1.1este dedI, expresia unei dorint,e. Intn); de cite\'a zile in concediu, m3. sim~eam camplet restabilit 'Ii cu totul dL:;pus s8.-111i eiau munca profesionaW.. Insa numarul bolnavilor era r Tnic. La intoarcere, am gasit 0 scrisoare princare 0 pacienLl imi anunta vizib sa pentru 20 octombrie. Inscriind aceasta data pTintre acelea ale lunii septernbrie, fara indoia1a ca am gindit: "Doamna X al' fi trebult sa fie de-:lcum aid; ce pacat ca \'izi ta ei sa intirzie Cll 0 luna!" Data .am anticipat-o gindind in felul acesta. Ideea perturbatoare uu avea nirnie 00cant in acest caz 9i mi-am putut explica lapsusul imediat ce I-am
d '7., ;<11

identificat. Un lapsus CLl totul asemanator .;;i determinat de acel22~I motive s-a strecurat in agenda mea din toamna anului urmator. E. JG:Des a studiat multe erori de aeest gen, privitoare la date, stabilind intotdecnma cu u~urinti'i motivatia lor. 2) Primesc corecturile unui articol destinat pentru Jahresbericht jil/" Neurologie und Psychiatrie .;;i, fire>;;te,trebuie sa revi'id cu toata g:rij2. numele de autori, printre care sint multe nume straine, deosebit de greu de descifrat .;;ide cuies. Intr-adevar, sint destule corecturi de d:lr, Iucru uimitor, unul dintre nume a fost corectat de zetarul ins1.1'li, irepro~abil, in contradictie cu manuscrisul. Anume, el a cuies Burckhard, i:l loeul numel1.1iBuckrhard care figura in manuseris. Artieolul meu eontiI:cea un elogiu meritat la adresa unui mamo.;;, Burckhard, pentru 0 luerare a aeestuia asupra influentei na~terii in produeerea paraliziiIor infantile. Dealtfel asta era tot ce :;;tiamdespre acest autor. Burckhard, insa, era .:;:inu: mele unui seriitor vienez, a carui eritiea neinteligenta a eartii mele Die Traurndeutung m-a nemultumit l1mlt. Este ea ~i cum, seriind numele de Burckhard mamo9ul, a;:,; i voit sa-mi dirijez nemultumirea mea impotriva f lui Burckhard scriitorul, deoarece deformarea de nume semnifica fOLet.e adesea dispretul, cum mn rem arcat ~i in 1egatura cu 1apsusu1 9). 3) Aeeasta afirmatie i;;i gase9te eonfirmarea intr~o frumoasa cbservatie, faeuta de A. J. S tor fe I' as1.1pralui insu~i, unde a1.1torulDe dezva1ui9 eu laudabilii sineeritate, motive1e care I-au impins sa reproduca inexact,:;;i sa serie incarect numele unui presupus eoncurEnt
(lnternat. Zeitschr.

f. PsychoaTwlyse,

II, 1914).

"In deeembrie 1910, am zElrit in vitrina unei librarii znricheze cartE a proaspat aparuti'i a Dr. Ed u a r d Hit s c h man n, asupra teoriei freudiene a nevrozelor. Tocmai in aeea vreme Iucram 1a 0 conerin1;3pc G.re trebuia s-o tin intr-o societate academ.ica, asupra fundamentelor Iogiei freudiene. In introducere, pe care 0 ~i terminasem, insistam <'11pra raporturilor istorice existente intre psihologia freudiana :;;i cercet2ril2experirnentale, asupra dificultatilor care,_ dat fiind acest fapt. COt opun unei expuneri sintetiee a bazelor acestei teorii :;;iasupra faptl1~l)i ca nid 0 expunere sintetica de acest gen nn exista inca. Vazind in '7itrina carte a Iui E. Hitsehmann (care era atunci pentru mine un a~;tGr necunoseut), nu m-am gindit 1a inceput s-o eurnpar. Cind, c.iteva zile mai tirziu, m-am hotarit s-o Iae, cartea nu mai era in vitrina. Cer:ndu-i librarului cartea respectiva, i-am dat ea nl.uri'e de autor: Dr. E d'u a I' d H art man n". LibraTul m-a eorectat: "Vreti sa spuneti Hitschrncmn", :;;i mi-a adus cartea. lVlotivul incol1:;;tient al e1'orii TIiele era evident. Pina la un anumit punct eu imi faceam un m.erit din 3 Ii coneeput 0 expunere sintetica. a teoriilar psihanalitiee, iar cartea lui Hitschmann, care mi se pare a de natura sa mic:;;oreze meritul meu, imi inspira gelozie ;:,;icontrarietate. Deformarea nume1L1ieste 0 exprec:ie it ostiliti"itii ascunse, mi-am spus eu, in lumina PsihopCltologiei vietH ccticliene. Aceasta exp1icatie imi era suficienta, pentru moment. Citeva SE'P9)

din 478

Amintiti-va pasajul Ul'mator din Julius Cezar de Shakespeare (III, 3) : Cinna -. Adevarat, numele meu este Cinna. Cetiitenii - Sfi9iati-l in buciiti. E un conspirator. Cinna - Eu sint Cinna poetul, nu Cinna conspiratoruL Cetiitcnii - Putin intereseaza, numele Iui este Cinna. Smulgeti-i nUInele inima 9i dati-i drumul.

tamlni maitirziu, revin asupra acestui act ratat. eu acest prilej, ma. intreb de ce am transformat Eduard Hitschmann in Eduard Hartmann Era oare din cauza simplei asemanari cu numele celebrului filosof '? Primel asoda~ie a constat in amintirea unei judecati pe care am auzit-o formulatade profesorul Hug 0 V. Met z l, un partizan entuziast a1 1ul Schopenhauer: "Eduard v. Hartmann nu este decIt un Schopenhauer desfigurat, rastalmacit". Tendinta. afectiv[l care a determinat 1a mine substituirea Cll nUl11elelui Hartman a numelui uitat al lui Hitschrnann a fost, deci, urmatoarea: ,,0, acest Hitschmann :;;i expunerea sa sinte-' tica 11Uvaloreaza prea mult; el este in raport cu Freud ceea ce Hartmann ste in raport cu Schopenhauer". Am notat acest caz de llit~lredeterminata, ca :;;i ideea de substituire, care 111i-asugerat in 10cul nu111.::1ui adevilrat un nume care nu avea cu acesta nici un raport aparenL $ase luni mal tirziu, avind ocazia sa revi'td foaia pe care consemmiSen"l eazul, am constatat ca scrisesem pretutindeni Hintschl,wnn in loc de Hitschmann (.. 4) lata un eaz de la.psus cala.mi mult mai interesant, care ar putea fi lot at it de bine dasat printre "confuzii". Am intentia de a seoate de 1a. CaSa de economii po:;;tala 0 suma de 300 de coroane, pentru a 0 trimite unei rude careia i s-a prescris un tratament termaL Vad ea eontul meu S'e ridicd la ,1 380 coroane ~i imi propun s3.-1reduc la suma rotundLl de 4 000 de coroane, care nu va trebui sa mai fie ~tirbita prea eurind. Dupa ce stabilesc cecul :;;iindic cifre1e care trebuie sa reprezinte suma corespunz3toa1'e, observ deodata caeu cer nu 380 de coroane, ci 438, :;;icroaTea mea lTla sperie. eu toate acestea imi dau seama ca nu are de ce sa mii sperie faptul de a retrage 438 de coroane, in loc de 380, caci asta nu ma va sarad. 1mi mai trebuiesc ins8. multe minute pina sa descopar influent a incon~tienta care a tulburat prima mea intentie. Incep prin a bate 0 cale gre,;;ita; scad 380 din 438, dar diferenta nu-mi spune nimic. 438, reprezinta 10% din depozitul meu total, care este de 4380 coroane! 01', librarii acorda 100/0 reducere. 1mi amintesc ca am adunat, cu citeva zile mai inainte, 0 serie de lucrari de medicina care nu ma mai interesau, spre e a Ie oferi librarului in schimbul pretului total de 300 coroane. El g<"\si a pretul este prea ridicat "ii promise sa-::;lspuna cuvintul in scurta Heme. Daca el imi accepta propunerea, voi recupera suma pe care 0 voi cheltui pentru bolnav. E evident eii aeeasta cheHuiala ma framinta. Emotia pecare am trait-o observindu-mi eroarea, se lasa mai putin explieata prin teama de saracire, de ruinare prin atari cheltuieli. Atii regretul de a fi geut cheltuiala, cit :;;iteama de saracire, legata de aceasta, sint straine de cJlt:;;tiint,an,ea. N-am incercat niei un sentiment de regret fagaduind suma aratata, iar motivele ce mi s-ar putea cita pentru a dovedi adevarul im1 pareau ridicole. Nu m-a:;;crede capabil de astfel de sentimente, daca p:ractica psihanalizei eu bolnavii nu m-ar fi famlliarizat ell refularile, Cllrepresiunile psihice "ii daca nu a:;;fi avut, cu clteva zile mai inainte, un vis susceptibil de acee8~i explicatie 11). 5) CHez, dupa VV. S t eke I, cazul urmator, caruia Ii garantez ~j eu autenticitatea : "Un exemplu pur :;;i simplu incredibil de eroare de cHire
W) Este vorba de vi suI care mi-a servlt drept exemplu Intr-o mica l11oncgrafie"Desp1'e vis", aparuta In Nr. VIII din Grenzfragen des Nerven und SeeZenlcbens,.. publicati'i de Lowen f e 1d !1i K U l' e 11 a. 1901. Luc1'area este inclusa in voL a1 III-lea al o13e1'elo1' complete,

47!J

'3i sedere s-a produs in redactia unui hebdomadol' foarte raspindit. Directia ,~eestui periodic a fast acuz~ta public de "venalitate;;. Trebuia, deci, 'sa se scrie un articol de protest ;;;i de aparare. Asta s-a :;;i fi"icut, cu mult. inflerbintare 9i paUma. Hedactorul-;;ef $i, fire$te, autorul au recitit de mai muHe ori articolul in mcll1uscris, apoi eorccturile, ;;i toata lumea s-a aratat mul~umitd. $i iata ci'i deodata vine corectorul $i atrage atentia asupra unei mid erari care seapase tuturora. 5e spunea, printre altele : "cititorii no;;tri 'lor recunoa;;;te di noi totdeauna mn apiir2t binele general in modul {2el mai interesat". 5e inte1ege de 1a sine cii auto1'u1 vaise sa serie "in modul eel lTwi dezinteresat", ins3. adev[lratele sale ginduri ie;;,;isera 13 lumina eu 0 forta elementara p1'intre rindurile patima~'_lll1i text". 6) Doanma 1\:13taLevy, cititoa1'e a zia1'ului Pester Lloyd, a descoperit o ma1'turisire involuntara de acela.';:i gen int1'-o informatie telegrafiea pe care aeest zia1' a primit-o de 113 Viena 11311 octombrie 1918 : "Data fiind incredel'ea absoluta care, pe tot parcul'sul razboiului, a domnit int1'e nci $i aliatul n05t1'u german, pare incontestabil ca cele doua Puteri 'lor .IuD., oricare ar fi evenimentele, 0 decizie de eomun aeord. Este inutil sa insistam asupra fC1ptului ea, in faza actuaEl, exist a de asemenea intre ,diplomatiile aliate 0 inte1egel'e activa ;;;i "pIina de lacune (= Liickenhaft, in IDe de WckenZos fara beune)". Numai la citeva saptamini dupc1 ne puteam exprima libel', fara a recurge lJ. lapsEs ccZcrrni (sau 113 lapsusui tipcgrafie), in legatud eu aceasta "i11c1'ede1'eciosoluEl';. 7} Un american, venit in Europa in u1'ma un2i neintelegeri eu sotia sa, li scrle aeesteia din urm.a spre a-$i exprima do1':'n1;8.de recondliere $i a 0 invita 1a 0 intiinire, la 0 dC\ta detel'minat[l. "Ar fi bine da'Cl :.:.1 en ~i Ini112, sa traversezi oceanul pe l\IGuritarda';i. rrotl.l~i, el a renl.U1tat' SLLe}~pedieze pagi11a pe care figllra aceastii fr3zd .. l\. pTeferaT 5-0 ri.:,copleze, c1eoarece I1lJ vola ca sotia Sa S[l constate Cil serisese rnai 1nm uusUania, cuvint pe care apoi I-a :')ters, in1ocuinc1u-l eu Mau.ritania. Aeest IO]Jsus calami este aUt de evident incit nu are nevoie de expllcatie, Inse, aceasta. inlirnplare favorabila ne permiie sa adaugElin unele amanunte : so'~ia sa fckuse prima e1 ci'datorle in Europa inain:e de razboi, dupa moal'tea surorii sale unice si, dadi nu ma in5e1, Mauritania este

n~"l~ebot !..IC_ .... .o-.l

"

C"'"D u~ '-

SU'JT'1Fl'';'hliDste 1 (.~ "-~_--..\.... ~ I.-

r1i11 \.A._

spri" "~'~l"e;'l ' ... ... ~ ,-,C1.


>:-t
-1l...

-'-

;:'1'

\.A"J,-~=-

'~n'Htln"l_ > 1...L'c:: _

LusitaniG,- torpilat Ill. tin1pul razboiu:lu.i. ' ~ , 3) Dupa ce a exam.inat un eopil,medieu1 prescrie 0 reteta in care trebuie sa figul'eze clcoolul. In tim.p ce serie, marna 11 cODlescste eu intrebi\ri stupide $i inutile. Medlenl face efortmi spre a ~n-~i' tr,"lc1a
proasta dispDzitie, ins8- scrii11d, cOlTI.ite un lapsl.ls : scrie CUV1l1tlll
achoZ -il)

In loculeuvintu1ui aicool. 9) Adaug inca un caz analog, (onsemnat de E. .J 0 11e S, care II detine de b A. A. B rilL Aeesta din urma, de:;;i abstinent, se Esa intr-() 2i ant1'enat de un p1'ieten sa bea putin vin. A doua zi dimincata 52 t1'cze9te cu 0 dure1'e de cap care il face sa l'eg1'et sL:ibicillnea din ajun. Avnd de scris denumirea unei bolnave ce 5e num.ea Ethel, e1 serie Ethyl(2). Dealtfe1 irebuie adElUgat c3. aceasta doarnna ayea obiceiul de a bea mai mult decit s-a1' fi cuvenit.
U) Achol ar Insemna f(ira grece~te bUd. (Nota trad,) . Alcool etilic. biL2i. QCCl

caIrn, opus

cleriClilni.

Chole

480

Cum erorile comise de un medic in formularea retetelor au 0 insemniHate care depa$e$te cu mult importanta practicii a actelor ratate curente, profit de prilej pentru a raporta in mod amanuntit singura analiza publicata pin a astiizi, a unui lapsus calami de acest fel (Interna..;
tion. Zeitschr. j. Psychoanalyse, I, 1913). 10) Un caz de lapsus 1'epetat in redactarea D r. Hit s c h 111 a n n). retetelor

(comunicat de

"Un coleg mi-a povestit ca s-a intlmplat de mai multe ori, in cursul anuIui, sa se in$ele asupra dozei in prescrierea unui anumit medicament ;;i ca de fiecare datil era vorba de bolnavi de sex feminin, de.o virsti'i inaintata. De doua ori e1 a prescris 0 doza de zece ori mai mare $i, amintindu-;;i apoi de aceasta 'ii temindu-se de urmari, atit pentru bolnava cit $i pentru sine, a fost obligat sa mearga acasa la ea sprp. a-;;i letrage reteta. Aceasta actiune simptomatica neobi;;nuita merita sa fie analizata indeaproape, ceea ce yom 'ii face, dind detalii pentru Hecare caz in parte. Cazul 1 : Unei sarmane femei inaintatii in virstii, cu diaree spasmodidl medlcu1 Ii prescrie supozitoare de bella dona continind 0 doza de zeC2 ori mai puternica de medicament activo Parase:;;te policlinica $i, dupa 0 ora, pe dnd era aeasa Elitocmai se pregatea sa dejuneze $i sa-;;i citeasca ziarul, i;;i da 5eama pe nea;;teptate de eroarea savir;;iti't; nelinhitit la cuIme, se repede mai intii la polidinica, spre a lua adresa bolnavei, apoi alearga 1a domiciliul aeesteia, aflat la destula departare. 0 gase:;;te pe batrina, care insa nu avusese timp sa-;;i procure medicamente1e prescrise, face pe reteta rectificarea necesara ;;i se intoarce acasa calm. 1;;i gase;;te, nu faro motiv, scuze, deoarece in timp ce seria reteta, gefu1 policllnicii, care este un pa1avragiu, 1i sUitea in spate, tinindu-1 d vOTba,ce2Clce nu putea dedt sa-1 tulbure, sa-i distraga atentia. Cazv.l 2: IVledicul este obligat sa intrerupa rapid consultatia pe care o dadea unei paciente dragute, cochete :;;i atragatoare, spre a merge sa vada in ora;; pe 0 alta pacienta, mal in virsta. Constrins de lipsa de timp, din cauza unei intilniri de dragoste cu 0 tinara, ia un automobil. Examinind bolnava, constata existenta unoI' simptome care cer administrarea de belladona. E1 prescrie acest medicament cu aceea;;i eroa1'e ca ~i in primul caz,adica ordon'ind 0 doza de zece ori mai mare. Bolnava Ii mai in$irii citeva detalii in legatura cu boala ei, dar medicul se arata grabH, asigurind-o ea nu are temeiuri de ingrijora:t~e, ;;i pleaca la timp, a$a incH nu intirzie la intllnire. Dupa aproximativ douasprezeeeore, medlcul se treze9te din somn ;;i-;;i aminte;;te ingrozit de eroarea comisa. Insarcineaza pe cineva sa se duca la bolnava :;;i Sa-I aduca de acolo reteta, in cazul in care n-a fost inca executata. In loc de retetii, i se aduce medicamentul gata preparat. eu 0 stoica r.esemnare, porne$te in diutareEl farmacistului, care 11 lini$te'ite, spunindu-i ca, fire~te (poate, de asemenea, din gre:;;ealii?) a eorectat lapsusul medicului :;;ia pus doza normala. Cazul 3: Medicul vrea sa-I preserie batrinei lui matu;;i, sora mamei sale, 0 mixtur8. de tinctura de belladona 9i de tinetura de opium in doze inofensive. Reteta este imediat dusa iarmacistului. Dupa putina vreme, medicul i~i aminte;;te ea in locul tineturii prescrlsese extrade de aceste medicamente. De altfe1, e1 prime'ite un te1efon de la farmacist, care Ii pune intrebari in legatura eu aeest lucru. Se scuza, pretinzind ca reteta i-a fost smulsii din mina, inainte de a fi avut timpul s-o termine;;i s-o revada.
31 d. 4G4 481

Ceea ce este comun in cele trei cazuri, este dl: eroarea a vizat de fiecare data acela,;ii medicament, de fiecare data a fost yorba de bolnavi de sex feminin, de virsta inaintata, iar doza prescrisa a fost totdenuna prea ridicata. 0 analiza rapida a permis sa seconstate ca raporturile dintre medic si mama sa au trebuit sa exercite 0 actiune hotaritoare in producerea repetata a acestei erori. El i~i aminte~t~, de exemplu, ca intr-o zi (foarte probabil ca fnainte de actul simptomatic de care ne ocupam) i-a prescris batrinei sale mame acela~i medicament, nu in doza de 0,02 cg, cum avea obiceiul, ci in doza de 0,03 cg, spre a obtine. gindea el, un rezultat mai radical. Aceasta doza ii provocase mamei sale (0 femeie foarte susceptibila) 0 congestie a fetei 9i 0 uscaciune suparatoare a gitlejului. Ea i se plinse 9i ii spuse glumind ca retetele prescrise de un fiu-medic pot fi uneori periculoase pentru parintii acestuia. In aIte ocazii de altfel, mama, ea insa~i fiiea de medic, a refuzat medicamentul propus de fiul ei, vorbind (adevarat ca totdeauna pe un ton de glum a) de posibile otraviri. Dupa cite a putut distinge Hitschmann, in 1egatura cn relatiile me.ma-fiu, acesta i s-a parut afectuos in mod instinctiv $i natural, dar fara a avea 0 prea inalta opinie despre calitatile intelectuale ale mamei sale ~i fani a arata pentru dinsa un respect deosebit. Traind sub acela~;;i acoperi,? cu ea ~i cu un frate cu un an. mal tinar decit dinsul, el vede, de ani de zile, in aceastel viata dusa in comun 0 piedica pentru viata sa erotica, iar noi $tim, gratie psihanalizei, ca situatiile de aeest fel devin adesea 0 cauza de constringere interioara. Medleul a acceptat "m&liza fara nid cea mai mica obiectie si s-a declarat satisfacut de eXDlicatia noastra. EI a adaugat rlzind ~a l;uvintul beZladona putea sa inse~-ine ,?i "femeie frumoasa" ~i sa fie, in cazul sau, expresia unei aventuri 2.1110roase. Anterior avusese e1 insusi ocazia sa foloseasca acest medjcamt>nt (Internat. Zeitschr. f. Psychanalyse, I, 1913). Sper ea, in aIte eazuri, erorile de aeeea~i gravitate nu au avut niciodata urmari mai serioase dedt ace1ea de care ne ocupam noi. 11) Tata un lapsus calami eu totul inofel1siv, a earui comunicare 0 datoram lui S. Fer e n e z 1. Il putem interpreta ea fiind efectul unei condensari, provocata ea insa~i de nerabdare (a se vedea la p. 70 lapsusul Apfe), :;;iputem starui in aoeasta maniera de a vedea lucrurile pinEi in momentul in care 0 analiza mai aprofundata ne va fi revelat interventla unui factor perturbator mai puternic: "Aiei se apliea anectoda" 13), scriu eu intr-un caiet de adnotari. Flre~te, voiam sa 5criu anecdota, gindindu-ma in special la anecdota in care se spune despre tiganul care, flind condamnat la moarte, obtinuse favoarea de a-9i alege copacul de care trebuie sa fie spinzurat (cu toate straduintele lui, insa, n-a gasH nid un arbore care sa-i Jie pe plac). 12) In alte eazuri, dimpotriva un lapsus calami dintre cele mai insignifiante in aparenta, poate sa aiba 0 semnificatie foarte gravel. Un anonim poveste:;;te : "Tennin 0 serisoare cu cuvintele : "sa1utul cel mai cordial de amnei dumneavoastra ~i fiului sau 11,). Ins3. chiar in clipa in care vreau sa pun scrisoarea in plic, imi observ gref)eala f)i ma grelbesc s-o
13) "Niezu passt die AnekTODE", propozitie unde Tode duce imediat 1a cuvintul der Tad = moarte, deces. (Nota trad.). 14) Scrisese "thren Sohn" (fiul siiu), in loc de "Ihren Sohn" (fiul vastru), eroarea constlnd doar in inlocuirea majuscu1ei I prin minuscula i. (Nota trad.)

482

corectez. Intorcindu-ma de la 0 ultima vizita fikuta familiei, 0 doal11na carf' ma insotea mi-a atras atentia ci'ifiul semana in mod izbitor CLl un amic de-al casei 9i ca sigur trebuia sa fie copilul ace-luia". 13) a doamna trimite surorii ei c1teva cuvinte prin care 19i exprima cele mai bune urad eu prilejul instalarii acesteia Intr-o Dona 9i frumoasa locuinta. a prietena, aflata in vizWi la ea, In timp ce scria scrisoarea, Ii atrage atentia ca a pus pe plic 0 adresa gre9ita, nu adresa domiciliului pe care sora sa tocmai 11parasise, ci pe aceea a unui apartament in care ea locuise mai demult, pe timpul in care se casatorise. "Ai dreptate, recunoscu doamna; oare cum de voi fi facut gre$eala asta?" Prietena : "E posibil ca, - geloasa pe marele 9i frumosul apartament pe care-l ocup3. acum sora ta, pe dnd tu aid te crezi strimtorata -, s-o retrimiti in primul ei apartament, unde ea nu locuia mai bine dedt tu astazi". "Asta e, sint geloasa pe apartamentul ei de acum", marturise9te deschis cealalta, 9i imediat adauga: "ee pacat ca sintem atit de mesehini in astfel de lucruri 1". 14) E. Jon e s comunica urmatorul exemplu de lapsus calami, oferit lui de A. A. Brill: un pacient Ii adreseaza aeestuia din urm8. 0 serisoare in care se straduie9te sa-9i explice nervozitatea prin grijile 9i preocuparile pe care i Ie pricinuiesc afacerile sale, in conjunctura unei crize a bumbacului. In acea scrisoare figura fraza urmatoare: "my trouble is all due to that dammed frigid wave,. there is'nt even any seed" 15). Prin wave el voia saspuna, fire9te, val, curentul afacerilor; in realitate, fDSa, el n-a scris wave, ci wife (- emeie). In forul sEminterior el purta pica sotiei sale, din cauza frigiditi'itii 9i sterilitatii acesteia 9i nu era departe de a recunoa~te ca abstinenta care se impunea juca un 1'01 IDsemnat in aparitia tuiburarilor sale. ~ 15) Dr. R. Wag n e r raporteaza (in Zentralbl. f. Psychoanal., I, 12) , acest caz personal: "Reeitind un vechi eaiet de note luate 1a cursuri, constat ca viteza ell Care a hebuit sa scriu spre a-I putea urmari pe profesor 111.-a facut sa voind S2 scriu EPithel (epiteliu), scrisesem comit un lapsus calami: EDithel. Plasind accentul pe prirna silaba a acestui din urma cuvint, se obtine diminutivul numelui unei fete. Analiza retrospectiva este destul de simpla. Pe vremea comiterii lapsusului nu existau intre purtatoarea aeestui nume 9i mine dedt relatii eu totul superficiale. N-am devenit intim cu dins a dedt mult mai tirziu. A9adar, lapsusul meu apare co. 0 frumoasa martuxisire a unei inclinatii incon9tiente, Intr-o vreme dnd nid prin cap nu r:Ji-ar fi trecut posibilitatea unoI' relatii apropiate intre Edith 9i mine. Forma diminutivului ales caracterizeazEt in acela9i timp sentimenteIe ce insoteau tendinta mea inconstienta". 16) In IUCl'area 'sa "Contributii pe te~a erorilar de scriere 9i de ciUre" (Zentralbl. f. Psychoanalyse, II, 5), doamna doctor v 0 n HugH e 11m u t h serie: "Un medic prescrie unei bolnave "apa de Levitico", in loc de a scrie : "apa de Levieo". Acest lapsus, care a furnizat farmacistului un pretext pentru remarci nepoliticoase, poate explica cu u9urinta dadi consimtim sa cautam motivele posibile In incan~tient 9i sa nu refuzEtm de la inceput acestor nlOtive verasimilitatea, chiar daca ele ar aparea ca exprimind

15) "intreaga mea tulburare se datoreaza acestui blestemat val rece; nu a n'isarit nici macar 0 samlnta ". (Nota trad.)

483

_____

c>-~....."

======~=~~~

opmla subleetivii' a unei persoane straine fat,:" de aeest Dledk. Acesta, eu toate ca repro~a boinavilor siH, in te1'meni destu1 de aspri, alimentatia lor p1'ea putin rationa1a, adic,\ eu toata obi'inuinta sa de a-I mustra $i a-I aduee 1a ordine (Leviten lesen), avea 0 clienteHi numeroasa, in a~a fel In incit sala de a:iteptare ETa plina de l1..1111e orele sale de consultatie, el fUnd obligat s3.-i zoreascil pe bolnavi sa S2 imbrace indata ce termina examinarea. "Vite, vUe", trehuie sa Ie Ii spus el in frantuze:;:te. Dupa cite-mi anlintesc, sotia sa era de origine franceza, ceea ce justifica intr-o anumiti rnasun'i presupunerea mea, cam indrazneata, ca, in dorinta de a-I vedea pc bolnavi succedindu-:se crt mai rapid posibiL el 5e putea servi de acest cuvint francez. Este, dealtfel, obiceiul multoI' persoane de a-$i exprima dorintele de acest fel cu ajutorul unor cuvinte straine : astfel, in cursul plimbarilor pe care Ie facea cn noi, cind cram. eopii, tatal meu adesea ne adresa comenzi ca Avanti giovenru san l\larchez au pas, iar at unci cind, fetita fiind, ma tratam pentru ni~te dureri de gir, medieul, un batrfn, ineerCil sa astimpere mj~ca1'ile mele piea bru~te ell un 1ini~titor Piano, piano! A~a ea mi se pare en totn1 verosimil sa admit aceea~;;i obi~nuinta la medieul despre care vorbim. In aeestfe1 i$i gase$te explieatia prescriptia sa (lapsllsul san) HJ) ,,,ap,'< de Levitico", in lac de "apa de Levieo". Aeela:;ii autor da ;;i aIte exemple de gre~eli de seriere cu1ese dintre amintirilc din tine1'2te_ 17) Tata un lalJs'llS calarni care ar ptltea fi ItlJ.t drept url de cu\Cinte de un gust indoielnic, ]'ns5. care a fost eomis tD.rcinici 0 intentie umorlstica. Mi-a fast comunicat de d. J. G., ale ciSxui cereetiiri in acest domeniu Ie-an1 mai mentionat. "Spitalizat int1'-un sanatoriu (pentru a afectiune pulmonar~l), afln spre marele meu regret di una dintre rudele mele apropiate a fost atinsa de acee(1~i boaEi care m-a sUit pe mine sa IntEl in acest sDnatoriu. serin, deci, rudei me1e, pentru a 0 detennina sa consulte un specialist, pc:: un profesor cunoscut, al caiui tratament il urmez eu inS1.1111i. Adaug ea convins de competenta medicala a acestuf profesor, dar ca nU acela;;i lucru pot spune despre amabilitatea sa, pentru ea, nu demult, mi-a refunn certificat care avea pentru mine mare importanta-. In raspunsul la scrisoare, mda mea 1n11Clt rase atentia ea am savir;;it 0 gre.;;eaEi, Gasind nUl1iaidecit cauza erorii, incidentul m-a amuzat foarte multo lntr-adevar, in scrisoarea mea se gasea urmatorul pasaj: "dealtfel te sfatuiesc sa lnergi fElrii intlrziel'e s~1-1insulti pe profesorul X", Se intelege de Ia sine d't voiam sa scriu "CONsulti". Specific di sint destu1 de familiarizat atft e1.1 latina, cit ;;i C1.1 franceza, pentru a nu se putea pUDe e1'oarea pe 5eama ignorantei me1e". 18) Omisiunile pe care Ie eom1tem in scris s1nt, fire~te, pasibile de acelea;;i explicatii ca :;;1lapsusurile. In ZentralbL j. Psychoanalyse, I, 12, B. D at t n e 1', doctor in drept, camunica un exemplu remareabil de "act ratat istoric". Intr-mwl din articolele legii asupra obligatiilor financiare ale celor doua state, articole care au fost adoptate in cursul compromisului din 1867 dintre Aust:i'ia ~;iUngaria, cuvintul efectiv a fost O1nis in traducerea maghiara ;;i, dupa Dattner, aceasta omisiune s-a1' datora tendintei

Ii

Hi)

{Nota trad.)
484

Verschreiben

Inseamna ;;i "a prescrie"

;;i

"a comite un lapsus calami".

incQn~tiente a redactorilor maghiari ai legii de a acorda Aust1'iei minimum din avantajele posibile. Avem, de asemenea, toate motivele sa admitem di aUt de f1'ecventele cazuri de 1'epetare a acelora~i cuvinte, care se produc atunci dnd scrienl sau copiem, adicii a~a-zisele cazuri de perseverarie, nu sint nici ele lipsite de semnificatie. Cind cineva repet:l un cuvint scds, prin aceasta el arata di-ieste greu sa se despart[t de ,lcest cuvint, ('[1 in fraza unde figureaz1'i acest cuvint el a1' fi putut sa spuna mai multo, insa ca a omis s-o :;;ia;la mai departe. La copi:;;ti, "perseveratia" pare sa inlocuiasca expresia : "eu de asemenea". Am avut ocazia sa citesc lungi expertize medico-legale care prezentau "perseveratii" in pasajele cele 111::1i caracteristice. De fiecare data eram tentat sa explic aceste "persevel'atii" prin contrarietatea pe care trebuie s-o fi incercat copistul din cauza rolului impersonal care-i era impus: ai fi zis ea de fieeare data el ar fi voit sa adauge acest .comentariu : "este exact cazul n1eu", sau : "exact ca la noi". 19) Nimic nu ne impiedica sa extindem explicatb noastra $i sa conS1deram crorile tipografice arept lapsus calami ale zetarilor, la fel de solid motivatc.~ eel $i erorile de scris propriu-zise. Nu mi-am dat osteneala sa stabi~esc 0 l~st~ sisteI~1atic{i a ac~stor aete _ra~~te, dar. si?t _sigur ca dacC, o asHel de l1sta ar eXlsta, ea ar f1 [((nuzanta $1 mstructlVa. In lucrarea sa, II1en,\ionalCl de mai multe ori aici, Jon e s a consacrat un paragraf special pentru Tvlisprints (erori tipografice). $i deformarile textelor telegrafice pot Ii socotite, in anumite cazuri, drept lapsusud comise de telegrafist. in timpul vacantci primesc 0 telegranlG de 1a editol'ulmeu, a1 carei text im! estc incomprehensibil. Se spune aid: "VorHXTE erhalten, EinLADUNG X. dringencl" i7). Cheia enigmei mi-a fost dpta de numele X. i\cesta era autorulpentru a carui carte 'eu trebuia 5[1scriu 0 introducere (EinLEITUNG,$i nu EinLADUNG). Apoi a trebuit sa-mi amintesc ca in urmll eu citeva zile ii expediasem aeeluia:;;i editor 0 prefata (VorREDE, :;;i EU FodLi\TE) pentru 0 aHa carte, prefat{l in legatura cu care m1 se 2te5t01 primlrea. lata, a"ac1ar, care trebuia sa fie textul exact 211 telegramei : "Vorrede erhalten, Einteitung X, dringend". Ne este ingaduit sa pn~supunem cJ transformarea textului i-a fast dictata telegrnfistului de ccmplexul "faamei" (ic1eea de p1'ovizii = V orrate, iar el a stabilit intre cele clone, jum<''ttati ale frazei 0 corelatie mai strlnsa decit cea care exista in textul autentlc. In abr:l dl~ aeeasta, apare aici un frumos exemplu de elaboraTe secundara, a:;;a cum exista :in majoritatea viselo1' 18). H. S i I b ere r trateazil clespre posibilitatea unoI' "gre~eli de fiiT Psychoanalyse, VIII, 1922). tendentioase" (Intern. Zeitschrift Au mai semnalat 'ii aW autol'i e1'ori de tipar CClI"Ora este greu cGnte~,ti c2racterul tendentios. Semnalez mticolullui S t 0 f fer DeT tische Drukfehlerteufel, aparut in Zentralbl. J. Psychoanalyse, II, H114, ea ~;i noti1a apbfutl in aceea~i revisU, (III. 1915) $i pe care 0 transcriu 20) ,,0 gre'?eahl de tip2r cu caracter politic se gase$te in numJrul din 25 aprilie a.c. a1 ziarului Marz. 0 corespondenta din Argyrokastron, face c:unoscute opiniile Iui Zographos, conc1ucatorul epirotilor rasculati din Albania (sau, dacli vreti, ~eful guvernului independent 0.1 Epirului). Zograpl1os ,lr i spus, intre altele : ,.Credeti-ma, printul este mal interesat decit oricine in_ Cllltonoirlia Epicullli. ('{lei nlln1~1i ]Je un Epir 3l1tonorn 3L'
Ii) "Provizii primite, s.::) nC'f. Trau,rncicuLullU,

invitatie X, urgenti'i". Nota trad.)


7 ;-\_ufl., 1922, capitolul asupra

traull1atislnelor

de nlur ca,

485

putea e1 sa se prabu$easca (= stlirzen)". CA acceptarea sprijinuLui (= Stiltze) pe care i-I ofereau epirotii nu ar fi putut dedt sa precipite caderea sa (= Sturz), este un fapt pe care printul Albaniei 11$tia, fara a Ii nevoie de avertlsmentul aeestei erori tipografice". 21) Eu insumi am citit recent in ziarele vieneze un articol al earui titlu, "Bucovina sub dominatia rom,\neasca", {'ra eu totul prematur, deoareee in aeea vreme Romania nu se aHa inca in r[lzboi cu noL Dat fiind continutul articolultli, aeesta trebuia sa aiba ea titlu "Bueovina sub dominatia taristi'i", dar eenzorul a gasit, fara indoiala, titlul imprimat' aNt de firesc incH I-a lasat sa tread, fara nici 0 obiectie. Este greu sa nu te ginde$ti la 0 eroare de tipar "politica" in cazul in care, intr-o circulara imprimata de renumita tipografie Karl Prochaska, (alL\dati'i "a Curtii"), in Teschen, se intilne$te urmdtoarea gre$eal[l : "P. T. Ca Urmare a hoti'iririi luate de Antanta eu privire la stabilirea granitei pe riul Olsa, nu numai Silezia, ci $i Teschen va fi divizata in doua, din care 0 parte prea mult (in lac de revine) P01oniei, aHa Cehoslovaciei" . Intr-un chip amuzant a ripostat T h. F 0 n tan e impotriva unei gre:;;eli de tipar pline de inte1es. El s-a adresat dupa cum urmeaza editorului Julius Springer, intr-o scrisoare datata 29 martie 1860 : "Mult stimate damn! 5e pan~ di nu ati dat curs midi mele d::>rinte. Aruncind 0 privire pe ~palturile pe care Ie anexez iD), ve~i vedea la ce m3. refer. Mi s-a trimis numai un rind de ;;palturi, de;;i am nevoie de doua, cu cerneala indicata de mine. De asemenea, revec1erea primelor ~palturi de catre un revizor - mai ales in c.eea ce prive;;te cuvintele $i propozitiile engleze'?ti - nu s-a eXE"Cutat. ineam foartelTlult la aceasta. T La pagina 27, de exemplu, in ;;palturile actuale, intr-o scena care are lac :intre J-ohn Knox $i regina, 5e spune : "la care Marla putoarea striga" (aasrief) 20). In fata unor astfel de interese explozive, e$ti bucuros sa ai lini~te, gre~eala SEIfie efectiv 1khidata.Acest ncfericit "aas" in loc de "aus" este cit se poate de suparator, incH nu-i nid 0 indoiala ca ea (regina) nu va ramine calma in accastEl pri vinta. -Cu obi:;;nuitul respect, I'd dv. preasupus Th. Fontane". 'VV n d t da 0 explicatie faarte interesanta a faptului, lesne de vcrifiu cat, ca noi comitem mai u$or lapsus calan,i, dedt lapsus linguae (op. dt., p. 374) : "In timpul discursului norrnal, functia inhibatoare a vDintei tinde in mod constant sa mentina acordul intre succesiunea reprezentarilo1' $i mi:;;carile articulatie1. Cind mi~ca1'ea de exprimare care urmeaza reprezenti'u'ilor este incetinita din cauze mecaniee, cum este cazul atunci cind scriem ..., anticiparile, in general de felul acelora de care am vorbit se cu u~u1'inta". Obse1'varea conditiilo1' in care se produc e1'orile de dtire face sa apara a indoiala pe Care n-o pot trecesub tacere, int1'ucit ea poate deveni, dup!:, pa1'erea mea, pundul de plecare al unoI' cercetari fecunde. Fi"8'care cit de frecventse inUn1Pla ca, in citirea cu vOce tare atentia cititorului sa abandoneze tcxtu1, spre a u1'rna propriile sale i(le1. Re~ulta din
El)

Este yorba de tiparirea,


Hilder und

la editura
ems

Julius Springer, a earth intitulate


Schottlcmd.

Jenseits

des

Tweed.

Briefe

~J) In limba germana dcts A.as ~ 1, hoit ; 2, golan, putoare, pe cind "ausrief", cuvlntul care a fost deform at din neatentia culegatorului din tipografie. ins.eamna Jja exclamat" (rufen == a st:riga, a cherna; aU8rufen .. == a striga, a exclama, a proclama, a publica, a face cunoscut). (Nota trad.)

486

aeeasta deviere a atentiei faptul ca cititorul adesea este incapabil S2. ne comunice cea citit atund ciud 11 intrerupem ~i-l chestionfun aSllpra suhiectului. El a dtit, dcci, intr-1.1Ilmod automat, de9i coreet. Nu cred ef' aceste conditii siut de natura sa multipliee ero1'ile de leetu1'a. Intr-adevar, ~tim sau credem ca ;;tim ca 0 intreaga serie de functiuni se indeplinesc automat, adka aproape in aiara atentiei con~tiente, ~i totu~i eu cea mai mare precizie. S-ar parea, deci, ca stare a de atentie in erorirle de lectura, in la.psus linguae sau in lapsus calami, sa fie alta ded cea admisa de \V u 11 d t (devierea sau diminuarea atentiei). Exemp1ele analizate de noi nu ne autorizeaza sa admitem 0 diminuare cantitativa a atentiei; noi am COllstatat (ceea ce nu este acela~i 1ucru) a tulburare a atentiei produsa prin interventia unei idei ttraine, exterioare.
*

Intre lapsus calami ;;i uitare se situeaza cazulin care cineva uita puna semnatura. Un cec nesemnat echivaleaza eu un cec uitat. Pentru a dovedi senmlficatia unei astfel de uitari, voi cita urmatorul pasaj dintr-un roman, ce mi-a fost semna1at de catre Dr. H. Sac k s : "Se gase9te in romanu[ lui J 0 h n Gal s \\1 0 rt h y The Island Pharises un exemplu instructiv ~i foarte net al certitudinii cu care scriitorii i?tiu S8. utilizeze intr-un sens psihana:litic mecanismu1 actc10r simptomatice :;;i a1 actelor ratate. Tema ce constituie nucleul romanului, este lupta ce 5e da i11 su1etul unui om apartinind clasei mijlodi instarite, intre profundul sau sentiment de so'lidaritlate soda:Ui 9i conventiile clasei sale. In capitolul al XXVI-lea, autorul descrie efectul produs asupra eroului sau de 0 sorlsoare de la un tinar vagabond pe care, antrenat de conceptia sa de viata, odinioara I-a ajntlat. Serisoarea nu contine nici ccrere direda de bani, ci descrie 0 situatie excesiv de mizerabila, ceea ce nu lasa lac citu9i de putin pentru 0 aIta conduzie. Destinatarul incepe prin a-;;i spune ca este 0 pros tie sa cheltuie9ti bani spre a veni in ajutorul unui incorigibil, in loc de a sustine institutiile de binefacere. "A da cuiva 0 mina de ajutor, a-I da 0 parte din tine insuti, a-I face un gcst amiq,l, 9i accasta fara nid 0 pretentie, din simplul motiv ca cineva este in n2voie: ce absurditate sentimentalJ.a! Trebuie sa 9tii sa te opre9ti La un mOlnent dat :;;1sa trasczi 0 limita care nu va trebui depa$Wi !" In timp ce facea in ~oapta aceste rcflectii, i9i simtea lea'litatea revoltindu-i-se contra conduzi:ei sale: "Mincinosule, vrd pur 9i simplu sa-ti paze9ti banii, asta e !" EI zerbe numaidecit 0 scrisoare amieal<l, terminind eu cuvintele : "Ai aid un cec. Al tau devotat Richard Shelt0!1". Chvar inainte de a completa cecul, un flut'ure care d<'ideatircoale luminarii Ii distrase atentia; el j\;i propw:;e sfH prinda ;;i sa-i dea drumu1 aiara. In timp ce era ocupat eu aceasta, uita sa mai puna cecul in plic 9i-1expedie ca atare". Acest gen de uitare este motivat, 111Sa, 0 maniera mai precisa decft de prin teninta de a evita 0 cheltuiala, tendinta pe Care Shelton pare sa fi Shelton se simte reu'iit 5-0 refuleze. Retras la tara la viitoril sai 80c1'1, izO'lat in societatea logodnkei sale, a familiei acesteia 9i a invitatil0r ei. Prin actul sau ratat Shelton arata di ar fi fericit sa~~i revada protejatul care, prin trecutul 9i conceptia sa de viata, se gaSe9te In comp1eta opozitie en mediul aristocmtic, ai carui membri S2 supun cu totH unor conventii uniforme, ;;1 uncle 5e afIa in momentul de fata Shelton. $i iata ca, realmente, protejatul lipsit de mijloace financiare ajunge peste citeva zile Sa-'ll explice absenta din plic a cecului anuntat".
sil-i?i 4B7~

VII

UITAREA DE IMPRE8II 81 ,DE PR01ECTE ,


Acelui'a care ar fi ispitit sa supraestimeze starea c1..ll1o:;;tintelor noastre actuale cu privire la viata psihica, nu avem declt sa-i amintim ignofmAa in care ne gasim referitor 1a functiunea memoriei, pentru a-I da 0 1ectie de modestie. Inca nici 0 teorie psihologica n-a. reu:;;it sa (lea 0 explicatie generala fenomenului fundamental al amintirii ~i al uitarii. Pina 9i ana!l.izacompleta a ceea ce s-a observat in mod erectiv nu eETe dedt la 'inceputurL Poate ca uitarea a devenit mai enigmatidi dedt Betul amintirii, de dnd studiul visu1ui ~i a1 fenomenelor patologice ne-ia oo\'edit di pina :;;ilucrurile pe care noi Ie credem demult uitate, pot sa reapara subit in con~tiinta noastra. Sintem, totwii, in posesia citorva certitudini, adevarat ca putine 1a numar, care insa, speram, nu vor intirzia sa fie universal recunoscute. Noi eonsideram ea uitarea este un praces spontan 9i ea putem atribui 0 anumita durata desfa$urarli sale. Subliniem faptul ea, in uitare, 5e produce 0 anumita selectie intre divcrsele impresii care S2 prezinta, C& ~i intre detaliile fiecarei impresii ~i ale fiecarui eveniment trait. CUnOa9tJTI citeva dintre conditiile necesare pentru a se mentine in memo1'i ~i pentru a putea Ii evoeat eeea ee, 'in absenta acestor eonditii, a1' i uitat. Dar, in nenuma1'atele ocazii ale vietii de toate zile1e, putem. constata la ce punet cunoii'tintele 110astre sint incomplet sau putin satisfacatoare. Este sufident sa ascultam, I'elaUiri1e a doua pe1'soane care au receptat acelea~i imp1'esii exte1'ioare (au faeut, de exemplu, 0 dHato1'ie impreuna), la dtva timp dupa aceasta. Ceea ce s-a fixat in memoria unuia, adesea este uitat de cela:lalt, ca ~i cum nkiodata 11-a1' i existat, ~i aceasta IiiI'd a f se putea sustine ca impresia respectivii a avut un plus de semnificatie pentru unul in eomparatie cn eeL'ilalt. Este evident eElseapa eon:;;tiinti noast1'e un mare numar de factori care prezideaza selectia fapte1oI' fj,,, retinut. Doritor de a aduce 0 mica coniributie la cun0asterea conditiilor mi-am format obi~nuinta de a supune 'u11eianaliz~ psihologic~ toate e2ZUrile personale de uitare. In general ma ocup de un anumit grup dintre aeeste cazurL in special de Reelea in care uitarea imi cauzeaza 0 snrDdza, deoarece faptul u{tat mi se parea CEl trebuia retinut. Trebuie sa ada~g C2, nu am deloe tendintB de a uita eu u~urinta ceca ce apartine experientci me1e personale (nu ceea ce am. invatat 1) 9i ca in tinerete am treeut printr-o scurta perioada in care memoria mea a functionat intr-un mod extraordinar. Elev de 9'coala, epa pentru mine un joc ~a repet pe de rost o pagina intreaga citWi ~i, cu putin timp inainte de a cleveni student, eram in stare sa recit aproape cuvint cu cuvint 0 conferinta papulard en earacter ~tiintific pe care tocmai 0 audiasem. In atmosfera de tensiune impusa de pregatirea ultimelor mele examene 1a medicina, a trebui~ s,'i
488

fac inca uz de ceeace-mi ramasese din aceasta facultate, deoarecc la unele materii Ie-am dat examinatorilor raspunsuri a~ zic1nd automate conforme eu textul din manual, pe care nu-l parcursesem de:clt 0 data, Inca in graM. ~ De atunci memoria mea continua 5';\ sVlbeasca, insa lTl-am putut a,'01gura, ~i sint convins inca, di recurgind 1'0. n mic artifidu pot retine mai u multe lucruri dedt a~ fi crezut ca 0 pot face. Astfel, dnd un bo1nav mi se prezinta 10.consultatie ~i-mi declara ca I-am mai vazut, atunci dnd eu nu-mi amintesc nid faptul, nici data, incerc sa ma descurc gindindU-ma 10. un anumit numar de ani, pe care Ii socotes:c inoep:ind momentul respectiv. $i o1'i de. dte o1'i 0 marturie serisR sau date sigu:re, fu1'nizate de catre padent, mi-aLl permis sa eontrolez data pe care am crezut ci'i am ghicit-o, m-'am putut asigura ca eroarea mea depa~ea rar 1) durata de ~ase luni in raport eu un interval de mai mult de zece La fel se petree luerurile dnd intllnesc pe cineva pe care nu-I CUDOSC dedt din vedere ~i p2 care, din politete, 11 intreb ce-i miai fac copHL Daca acesta vorbe;;te de progresele pe eill'e Ie fac copiii, incel1Csa ghkesc virsta copHului, confrunt rezuHatul obtinut en lamuririle date de tata, :;;i trebuie sa spun Cdrar mEtin:;;elcu mai mult de 0 luna, iar dnd este yorba de conE mai in vlrsta. eu mai mu:tt de trei luni, cu toate cil mi-e imDosibil si precizez ce puncte de repel' mi~au servit in apredere. Am S11':;;1t prin a deveni at'lt de indraznet, inch fae estimarea din ce in ce mai tan, fara pericolul de a-I jigni pc tata tradindu-i ignoranva mea cn vire Ia progenitu.ra so.. Imi Iargesc asHel memoria mea con~tienta, apel1a memoba mea incon:;;tientil care, clealtfel, este mai bogat mobHata. A9adar, voi raporta exemple de uitare frapante, pe care Ie-am constatatla mine. Fac distinctie intre uitarca de impresii :;;i evenimente traite (adiea de lucruri pe care Ie ~tiu sau Ie-am ~tiut) 9i uitarea de proiecte (adica Olniteri). Pot arata de pe acum rezultatul invm'iabil pe care I-am obtinut intr-o intreaga serie de observatii, in special am constatat ca in tactte cazurile uitarea era m.otivatii de un sentiment de neplilcere.
A. UITAREA DE IMPRESH ~I DE CUNO~TIN'fE

1) In cursul verii sotia mi-a pricinuito mare nemultumire. Pretextul, neinsemnat in e1 insu:;;i, a fast urmi'itorul : intr-o pensiune, la masa, statea in fata noastra un domn din Viena pe oare il cuno:;;team ~i care avea motive s8.-:;;iaminteasca de mine. eit despre mine, eu aveam motive nu mai reinnoiesc cuno~tinta eu dinsul. Sotia mea, eare nu auzise nume1e omului din rata el, dadea senme ca urmare:;;te eu atentie rata eonversatia pc care acesta 0 intretinea eu vecinii de mas3. ~i, cind i11cind, i111ipunea intrebari in legatura cu accasta convcrsatie. pierdut rabdarea ~i an1 sfir:;;it prin a ma supar'a. Dupa trecerea c:.itorva saptamini, m-am pEns unei rude de aceasti'i atitudine a sotie1. Mi-a fost insa imposibil sa-mi reamintesc fie ~j un singur cuvint din convers2{~ia acelui domn. Cum in general sint ranchiunos :;;i nu uit nici un detaliu dintr-un incident care m-a putut contraria, sint obligat sa admit ca. in
j} In general s:,eintin1pla ca de::,fa~ur2rea conversatiei legate. de prirna vizita.

sa dea Ia iveala an1anUnte

cazul de mai sus, numai din consideratie pentru persoana so~iei melc m-am t1'ezit atins deadata de amnezie. Un incident analog mi s-a intim. plat nu demult. Voind sa-mi persiflez sotia fata de cineva~ pe seama unci expresii pe care ea 0 intrebuintase eu citeva ore mai inainte, n-am putut sa-mi realizez inte11tia, deoarece, fapt uimitor, uitasem completamente expresia eupricina. Este 1esne de in~e1es ca aceasti5. uitare face parte din aceea~i categorie ca ~i tulburadle de ju-clecata care survi11 ori de cite ori trebuie sa ne pronuntam in legatura eu parintii no~tri. 2) Ma insarcinasem sa-i procur, unei doamne de curind sosita la Viena, 0 mica. caseta de fier pentru pastrarea dDcumentelor ~i banilor. -Cind i-am oferit servkiile mele, aveam in fata ochilor imaginea vizuaEi. extrem. de neta a unei vitrine din centrnl ora~ului, unde trebuie sa fi vazut 0 caseta de acest fel. Este adevarat ca nu-mi puteam realTli11tinurode strazii, insa eraIn sigur C3. voi regasi magazinul in cursul unei plim.bari prin ora~, deoarece 9tiam bine ca trecusem ,prin fa-yasa de nenumarate orL Dar, spre necazul meu, mi-a fost cu neputinta sa regfisesc vitrina eu 'casete, eu toate ea'utarilemele In toate c1irctiile.N1.1-mi iiminea, gincleam r decit sa consult 0 carte de adrese, sa ext1'ag din ea numele fabricantilor de casete 9i apoi sa. dau iara9i 0 raita prin o1'a9pentru a identifiea vitrina d'mtata.N-am av1.1t,totw;:i, nevoi-e de aWe a compUcatii : printre adresele care figurau in annar,am gasit una care imediat mi s-a a1'3.tata fi tOCl11ai aceea pe care 0 uitasem. Este adevarat ca trecusem prin fata vitrinei de nenumamte ori, mai a128 de fiecare data ciud ma duceam in vizit3. la familia 1\1,care de ani de zile locuie;;te chia1' in cladirea unde se ana roagazinul. De cind 0 ruptura definitiva a urmat vechii mele intimitati cu aceasta familie, mi-am facut obiceiul, in mod incon<;tient, de a evita 'cartierul ~i casa. In cursul plimbarii mele prin ora~, atunci dnd cautam . vitrina cu casete, am batut toate strazile invecinate, occlind-o numai pe aceast3., ca 9i cum circulatia pe ea ar fi fast interzisi'i. Sentimen.tul de neplacere care, in acest caz, motiva imposibilitatea de- a 111.a rienta, este o w;:or de conceput, insa mecanismul uitarii nu mai este aUt de simplu ca acela din cazul precedent. Fi1'e9te, antipatia mea se dirija nu in'lpotriva fabrkantului de casete, ci impotriva unei aUe persoane despre care nu mai voiam sa 9tiU nimk, iiar de la aceasta s-a deplasat iii a9a fel incH 1a 0 prima ocazie s-a transform at in uitare. Tot astfel in cazul Burckhard, minia indreptata impotriva unei persoane s-a mi1nifestat prin deformarea numelui alteia. Aid identitatea de nume a reu,,?it sa stabileasca 0 legatura intre cele doua ansambluri de idei substantial diferite. In cazul de fata, aceasta legatura este rezu1tatu1 contiguitatii in spatin, a1 strinsei vednatati. In acest oaz, dealtminteri, 1egatLlra este 9i mal soUrlii, cErci printre motivele care au dus la ruptura mea cu familia care locuie:;;te in :aceasta casa, banii au jucat un rol important. 3) Biroul B. & R. ma roaga sa fac 0 vizita medicala unub dintrc sala'fiatH saL In-clI'eptindu-ma spre locuinta acestuia, ermn preocupat de ideea ca fusesem de mai multe ori in cladirea uncle se aHa B. & R. 1mi :amintesc vag de a fi ~i vazut fi1'111a acestui birou eu un etaj mai jos dedt etaiul in care, in aceeasi di3.dire,trebula sa 'lad un bolnav. Dar nu-mi pot am1nti nici de casa, ni~i de bolnavul pe care trebuia sa-l 'lad atund. ~Cu to ate ca este vorba de un 1ucru indiferent si E'irti nid 0 semnificatie acesta nu inceteaza sa ma preocupe 9i, in fine,' reel~rgil1d1a artificiul n~e-L; obi:')nuit ~i adunindu-mi toate ideile care-mi vin 1nn1inte eu privire 1a
490

acest caz, imi mTlintesc di un etaj mai sus de loca1u1Jirnrei B. & R. se ai1li pensiunea Fischer, unde adesea am fost chemat in calitate de medic. Renfnosc acum casa careada'poste;;tc firma :;;i pensiunea. Ceea ce mai riirnine ins{l 0 cnigma,este motivul care a determinat uitarea mea. Nimic neplacut nu se asociazacu amintirea fi1'111ei, a pensiunii, sau abohiasau vilorpe care-I aveam de ingrijit. De altfel nici nu paate fi yorba deceva " nespus de penibi1,ead daca ar fi a~a, n-a~ fi reu~it SEl '!.urmontezuitarea prlntr-un oeol, fara ajutoru1 unor mijloacc exterioare. Imi 11'1ai mintesc a ca, in 'lrClne ce mElindreptam spre noul meu bolna'l, pe stradEl m-a salutatun damn pc ,care numai anevoie l~am recunoscut. eu citeva tuni in I-am vazut pe 'acest om intr-o stare aparent graVEl ~i i-am pus dbgnosticul de paralizie progresiva. Mai tirziu, insa, am aflat ca starea sa S-3 ameliorat considerabil, ceea ce dovedeaca diagnosticul meuera inexact. Oare nu era vorba de una din acele remisiunice se eonstata ~i in demen1;a paralitica, presupunerecare ar pastra intact diagnosticu] meu? Tocmo.i aceasta intilnire 111-a facut sEl uit numelec01oeatarilor bi.roului B. & R. ;;i tot ea mi~a orientat interesul spre solutionarea problemei care consta in regasirca numeluiuitat. Data fEnd insa slaba conexiune intema can' existo. intre aceste doua cazuri (omul care, impotriva o.;;teptarilor mele, se insanato~ise, era ~i d so.1ariat intr-o institu1;iecare-mi trimitea din cind in cind bolnavi), tocmai identitatea de name o.si({ura lor asociativa. l'vledicul care mi'i chen1ase 'sa examinez po.ralitkul en pricina S2 numca Fischer,adici'. avea acela~i nume 'Cll l1umele (uitat) aLL pensiunii instalate in aceea~i di'udireeu biroU'l B. & R. 4) A nu izbuti sa gase~ti imediat un lueru, inseamna pur ;;i simplu a fi uitat LJ.nde l-ai pus ~i, co. majoritatea cclor care au de-a face cu car1;i manuscrise, ~tiu sa ma orientez foartc bine pe masa meade lueru ;;1 s:1 gasese fadl dificultate, din primul moment, cartea san hirtia care-mi treouie. Ceet ce poate pare a altcuiva dezordine, eu timpul a luat penku mine forma unei ordini. Cum se face, insi'l, ca de curind n-am putut Ti?JdSiun catalog pc care...;lprimisem ? Cu toate aeestea, aveam intentia s,i comand un'" dintre eartHe care figurau acolo. Titlul eartH era "Despre iar autorul ei estc unul. dintrc aCf,iaal ciiror stH vioi ~ispiritual , 1mi place. pc care-l apreciez pentru ieleile sale in materie de psihologie ~j ,cuno~tintele sale de istorie a civilizatif'i. Yndin sa cred ca tocmai aie!. rezida una din cauzele pentru care nu pot regasi catalogul. A'leam ebiceiul de a Imprumuta prietenilor ;;i cunoscutilor mei cartile acestui autor, 1ar acum citeva zi18 cineva mi-a spus, restituindu-mi una din ace.;;te cartl imprumutate : "Stilul seamana intru totul CLla1 tau, ca de altxci :;;1maniera de a gineli". Cel ce-mi spunea acestea $tla bi11ecc coarda sensibila atinge. Cu multi ani in urma, cind cram tinaI' $i avcam novoif de sprijin, unul dintre colegii mei mai in 'lirsta, caruia i-I elogiam pe un ;al.ltor, medic binecunoscut, mi-a raspuns aproape in aceia~i termeni: are intru totul stilul i;iimaniera ta". Incurajat de aeeasta remarc3.. l-8m scris autOlylui 'in chestiune ca a$ fi fericit sa leg eu dinsu1 rela1;ii 3trinse, ins8. raspunsul primit era eam reee. Este posibil ea in spatcle 8c23tei amintiri ~a se ascunda ~i altele, la fel de des~urajante. Oricum ar mi-a fast imposibil sa gasesc catalogul, iar aceasta imposibilitate a lUctt in ochii mei valoarca unei prezicerL deoarece am hotadt sa nu mai -ccTl1andcartea, disparitia catalogului nefiind un obstacol insurmontabil,
491

~~--j-

care sa ma irnpiediee sa fae aceasti'! eomanda, en aUt rnai putin insurmc:1tabil cu cit pasham in memo,ie aUt titlu1 cartii, cit ~i nume1e autoru1ui 3). 5) Un aU caz de genu1 accsta 111erWitaati'! atentia noastra, din em;::" conditii1or in care obiectul a fost gasit. Un barbat inca Hnar imi DOVESte$te ; "Acum citiva ani aveam neinte1egeri in casnicie. Gascam cd sc;ia mea este prea reee ~i tr;liam, unul linga altul, fara tandrete, ceea ce 11":;'::2 nu ma oprea sa nu recunosc excelentele ei calitati. Revenind intr-o z} de 1a 0 plinlbare, ea 1mi aduse 0 carte pe care 0 cumpi:irase, crezind ca ma intereseaza. I-am lYrultumit pentru aceasta "atentie" $i i-am pron:j sa citesc em'tea, pe care am pus-o de-o parte. S-3' intimplat insa ca 2D} uitat locul in care am pus-o. Trecu1'a luni intregi, timp in care, aminti:1du-mi de citeva ori de cartea ce se facuse nevazuta, am incercat S-G descopar, tara a reu!7i. eu vreo 9ase luni mai tlJ:ziu, iubita mea mama de.l] bolnava $i sotia mea se duse numaidecit 5-0 ingrijeasca. Stares bolnayc~ agravi . ndu-se, sotia mea avu prilejul sa-:;;i dczvaluie celB mai bune trassturi ale e1. Intr-o zi ma 1nto1'5ei acasa incintat de sotia mea 'ii pEn de recuno~tinta fata de ea, pentnl tot ce tacuse. Ma apropiai de biroul men, deschisei un sertar fi'ira nid 0 intentie precisa, dar CLl un fel de sigu.ranta somnambulica, ~i primul obiect ca1'e-111i cazu sub cehi IU cartea ratacita, ramasa aUta vreme de negasit". J. S t ~i r eke (op. cit.) raporteaz3 un aIt caz care 5e apropic de aceEts din U1'm3 prin remarcabila siguranta ell care obiectul a fost gasil, d;;:; indata ce motivul uWirii a disparut. 6) ,,0 fata a stricat, taind-o, 0 bucata de stofa din care vOla sa 1:::3 un guIer. F1.1obligata sa cheme 0 croitoreasa, spre a incerC3 0 reparcqie. Sosind croitorcasa, tinara rata deschide sertarul in care pusese stela, dar stofa nicaied. Zadarnic rascole~te ea totnl. Furioasa, se intreaba ClXfn de-a putut sadispara atit de nea~tcptat stofa ei, ,?i daca nu cumva esic de negasit numai pentru C[l nLt vrea ea ,5-0 gi.lseasciL In momentu1 in CDrt si-a redobindit calmul isi da sean13 ca-i rusese rusine so.-i urate croitorcsei incapacitatea de a face ~U11ueru atlt de simpIu cum este un guler. Gaslnd aceasta explicatie, se fidka, S2 apropie de un aU dulap ~i seoase fiira Did o ~ovaiala fain10sul gu1er rau croW' .. 7) Exemplul ce urmeaza corespunde unei categorii pe care asti'tzi 0 cun05C toti psihanali'?tii. Inainte de a expune cazul, th1 sa precizez Cd persoana careia i s-a intinlplat a gasit ea insi'l~i explicatia : "Un pacient, a1 carui tratament psihanalitic trebuia sa sufere 0 Intrerupere, intr-un l1'lOment in care se afla intr-o faza de rezlstenta 5i de proastii dispozitie generalil, dezbracindu-se 1ntr-o seara, pune kgcitu;a de chei intr-un loc unde, eredea e1, avea obicciul s-o puna. Indata i:;;i amjnte~te di a doua zi, dupa 0 ultima ~edinta de analiza, trC'buie sa pIece. D1'ept urmare, vrea sa pregateasca unele hirtii :;;i banii necesari achitErdi onorariului cuvenit medicll1ui. Cum insi'i 5i banil si hirtiile sint incuiEte in sertarul biroului sau, are n8voie de ch~i, ~i atu'nci observ;} C[l aCf'stea au.,. disparut. lncepe Si'l Ie caute 9i, din ce in ce IYlal cnervat, face micului sau aDartament, scotocind prin toate colturile. insa fara rezultat. Intelegind ca" imposibilitatea de a-5'1l regiisi che'ile e~te un act simpwmatic, deci intentional, 19i treze~te servitorul, in speranta ca 0 perSG2Di'i
1) -,--1..5 ropune p

dentale 492

carora

~r. h

aceea)i explicatie I~:entru un 111are nun1~lr din acele fapte aCCl= Vis c her Ie-a dat nUluele de ,}mali~ii ale lucl'urilo:l'~'~

(mpartiala, dezinteresata, va avea 111aimulti sorti de izbinda. Dupa inca Grl ceas de investigatie, renunta, socotind di cheile sint pierdute. A doua ZL eornandi'l ehei noi, care ii iura eonfectionate de urgenta. Doi domni care-l insotisera in ajun acasa, in trasur.1, creel a-;;i aminti di au auzit ceva eazind la pamint, cind au eoborit din. trasura. In aeest fel el fu eonvins ca cheile i-au eazut din buzunar. Seara, servitoI'ul, vesel, ii. prezenta cheile. Lc gasise intre 0 carte groasa 9i a br09ura (luerarea unuia (Entre elevii mei), pe care bolnavul meu voia sa Ie ia cu dinsul, spre a Ie eiti in tinmul coneediului. Ele erau aUt de bine aseunse IncH nimeni 11-31' i banuit existenta lor acola, De altfel, i-a fast eu neputinta pacientului meu sa Ie mai ageze in veehiul mod, ct9a incit sa ramina absolut invizibile. Indernina1'ea ineon$tienta eu care motivele incon$tiente, ins.1 puternice, ne fae sa ratacim un obiect, 58 aseo.mana intru totul eu "siguranto. somnambuliea". In eazul de fata, era vo:rba de nemultumirea pe care pacientul trebuie s-o fi resimtit fata de intreruperea fortatii a tratamentuIui, co. $i fata de tI'ebuinta de a pIaU onoro.rii ridicate, in ciuda proastei sHiri a sa.natitiisale". 8) Pentru a-I face pIaeere sotiei, poveste~te A. A. B l' II, un ba1'bat ccJl1simtesa mearga lao reuniune mondena care, in fond, Ii era cu totuJ indiferenta. Ineepe prin a-9i seoate dindulap eosturnul de eeremonie, insa se razginde;;te, hot.3rlnd ea mai intii sa se barbiereo.sca. o data rasul terminat, S2 c1ueeio.ra$i 10. dulap, il gase9te incuiat 9i incepe sa caute cheia. cautarile raminind fara rezultat, $i data fiind imposibilito.tea de a gasi un lEicatu$, did era duminicii, sot 9i sotie sint obligati sa ram ina acasa $i sa trimiUi 0 scrisda1'e prin care 19i cere au scuze pent1'u absenta. Cind dulapul fu cleschis a doua zi dimineata de entre un laciHu$, eheia iu gasita in.1untru. Distrat, sotul 0 lasase sa eada in dulap, inchizindu-l (dulapuJ 5e inehidea automat). El imi spuse ea 0 faeuse fani a-$i da seama, fara nid 0 intentie, ins a noi $tim bine ca nu-i. ardea deloe sa mearga 10. aeeasta reuniune. Avea, dcci, un bun motiv de a pierde cheia. E. Jones a observat 1a e1 insu9i ca, dupa ce S8 s.1tura de fumat, simtindu-se indispus, i se intimp1a sa nu-;>i mai ga5easca pipa. Aceasta se ana atunci in ee1e mai incredibile locuri, unde Jones nu avea obiceiul s-o puna. a 9) Doamna Do r a ]);I Lill er comunici'i acest caz i11.oensiv, earui motivatie a fost, de altfel, recunoscuta de persoana inte1'esata (Internat. Zeitschr. f. Psyclwanal., III, 1915) : "Ieri seara, deschid pachetelul en turta dulce ~i fncep sa mU$C d1nt1'-o bucata; mincind, ma glndesc ca cl-1'a F. (dama de companie a mamei mele) va veni fntr-o clipa sa-m.i ureze 11.oaptebuna $i CElvoi fi - <Jbligata sa-i dau $i ei 0 bucata; perspectiva nu-mi suride cle1oe, sint Insa hotarita Sa-I dau. Vazind-o intrind pc a-ra F., intind mina spre mas a unde credeam ca pusesem pacheteIul, 1nS3.observ ca nuse mai Ef1a acolo. Incep sa-l caut ~i-l gasese in cele din urma inchis in duiapul meu un de-l pusesem tara a-mi da seama". Analiza a.cestui caz oSLesupe1'flua, deoo.1'eced-ra Erna A. li surprinsese singura semnificatia. Dorinta reprimata de a pastra numai pentru dinsa dulciurile se l'l1anifestase printr-un act cvasi-automat, apoi a suferit 0 noua reprimare ea urmare aactului con9tient consecutiv. 10) H. Sac h s ne poveste9te cum s-a sush'as intr-o zi obligatiei de a luera,gratie unui act de acest fel.

493

"Duminica trccuta, imediat c1upa-amiaza, state am la indoiala dacit sa ma apuc de lucru sau sa merg 1a plimbare :'Ii apoi sa fac 0 vizitcl hoh'irit sa 111aapue pe care 0 p1anuisem. Dupa ce-am chibzuit, 111-3111 de lucru. Dltpa 0 ora, observ ea rezerva mea de hirtie s-a epuizat. $tiam bine ca trebuie ca intr-un sertar sa fie ceva hirtie cump~lrata mal demult, dar n-am gasit-o nid'tieri in biroul meu ~i nicaieri altundeva unde s-ar fi putut g,-1si,in dirti, bro~uri, printre scrisori etc. M-am vtizut. a~adar, obligat sa-111iintrerup munca ~L in lipsa de ceva mai bun. sa ' :los. Revenind seara acasa, m-am a~ezat pe 0 canapea ~i l11-am scufundat in ginduri, cu ochii fixati pe biblioteca din fa~a mea. Am zarit ahmci o cutie ~:lmi-am amintit ca nu i-anI mai verifieat continutul de cJ:tava vreme. M-mn apropiat ~i am desehis-o. Chiar deasupra am gasito din piele, iar 1ntr-insa hirtie alb:l. Numai dupa ee am seas hirtia, ca 5-0 E\ranjez intr-un sertar al birou.lui, mi-am clat seama Cd esto toc?:lar h1rtia pe care 0 cautasem zadarnic in cursul dupa-cuDiezii. Trebuie sa adaug ca, fEnd foarte cconom, 1mi ehivernisesc bine hirtia, fo1asind :;,i eel mai mic petic. Obiceiul acesta m-a ajutat sa-mi corcctez uitarea, de indata ce mobilul acesteia a disparut". Examinind cu atentie eazul in care este vorba de imposibilitatea dea gasi un obiect pecare I-am orinduit, sintem obligati s{, admitenl ca aceasta imposibilitate nu poate avea alta cauza decit 0 intentie incon-

~tienta.
11) In 'lara anului 1901 i-am declarat urmMoarele unui amic ell care aveamatunci 0 disputa aprinsa cu privire Ia probieme ~tiintiice: "aceste probleme referitoare 1a nevroze nu pot fi rezolvate decit dadi admitem fara rezerve ipoteza bisexualitEitii originare a individului". Amicul mi-a raspuns : "E ehiar ce ti-am spus eu 121Br., acum doi ani. in cursul unei plimbari, intr-o seara. D21rpe vremea aceea nici nu voiai sa auzi de asta". Este dureros sl)' te vezi despuiat in acest fel de ceca ce consideri drept aportul tau original. Nu-n'1i putui aminti nid de aceasta conversatie veche de doi ani, nici de opinia amicului meu. Unul acela dintre noi trebuie ca se in~ela ~i, dupa principiul cui proclesi:? trebuie sa fi fast eu. Intr-adevar, in cursul saptaminii care a urmat. mi-am amintit ca totul se petrecuse exact cum spunea prietenul men, ~i chiar imi amintese raspunsul meu de atunci : "N-am ajuns inca. aid ~i nu vreau sa discut chestiunea". De atunci incoace am devenit mai tolerant dnd gasesc in literatura medieala exnrimata vreo idee lepati3 de numele meu, insa fara ca acesta sa fie mentio~lat de autor. ",' Repro~uri adresate satiei; prietenie devenita contrariul acesteia; eroare de diagnostic; eliminare prin concurenta; insu~irea ideilar a1tora; nu datorita hazardului, 1ntr-o multime de exemple de uitare, eolectate fara nici a alegere, sintem obligati sa mergem pina la mobiluri '~i lucruri penibile, daca voim sa Ie gasim explicatia. Cred ea toU cei .care ar dori sa caute mativele cutarui sau cutarui fapt uitat, slnt nevoiti sa se opreasca in cele din urma la explicatii de acest fel, adica ]a fel de neplacute. Tendinta de a uita ceea ce este penibil ~i dezagreabil mi se pare generala, cu toate ca facultatea uitarii este 111ai rqult sau mai putin dezvoltata de la un individ la altul. Multe dintre negatiile de care he izbim in practica noastra medicala nu constituie, pro494

babi] , decit 0 simpUi uitare 2). Conceptia l1oastri'i asupra uWirii de acest fel ne permite sa reducem diferenta 1ntre cele doua atitudini la conditii pur psihologice :;;i de a vedea in cele doua moduri de reactie expresia ul1uia ~i aceluia;;i motiv. Din toate numeroasele exemple de negare a unoI' amintiri nepl,kute, pe care am avut ocazia sa Ie observ in anturajul bolnavilor, este unul de care-mi amintesc in mod deosebiL o mama imi da lamuriri asupra copilariei fiului ei, adolescent acum,. atins de 0 boala de nervi, ~i cu acest prilej imi spune ca el, fratH 9i surorile lui, pina 1a 0 virsta relativ avansata au prezentat incontinenta nocturna, ceea ce nu este lipsit de importanta intr-o maladie nervoasa. Citeva saptamini mai tirziu, cind ea a venit sa afie cum merge tratamentul, i-am atras atcntia asupra semnclor de predispozitie morbida ce se manifesta 1a tinar ~i, in legatura ell aceasta, am invocat incontinenta nocturna de care din5a imi vorbise mai inainte. Spre marea mea uimire, ea neaga laptul, atlt in privintabolnavului meu; cit ~i in a celorlalti copii ai ci. lVI-a'intrebat de unde 9tiu 9i a trebuit Sa-I spun ca ca insa9t
2) Daca Intrebam pe eineva daea nu cumva a suferit vreo infectie luetica. eu 10 sau 15 ani mai inainte, In general nu tinem seama de faptul ca, din punct de vedere psihic, aceasta boala este considerata eu totul altfel dedt, de exemplu, o eriz8. de reumatism aeut. In anamnezele furnizate de parinti asupra fetelor suferinde de nevroza, este dificil sa distingi eu eertitudine ceea ce tine de uitare de eeea ce. tine de lipsa de sinceritate, deoarece parintii refuleaza In mod sistematic tot ceea ce ar putea sa eonstituie un eventual obstacol In ealea easatoriei fiicei lor.

Un barbat care tocmai 5i-a pierdut sotia iubita, in urma unei afeetiuni pulmonare, imi comunica urmatorul caz de false lamuriri date medicului, fara a-;>i putea explica altfel decit prin uitare minciuna spusa acestuia: "Pleurezia sotiei mele nelnregistrind nici 0 ameliorare dupa mai multe saptamini, a fost chemat pentru consultatie Dr. P. CercetInd antecedentele, el puse fntrebarile obi~nuite . intre altele vaind sa ~tie daca au mai fost ~i alte eazuri de afectiune pulmonara in familia sotiei mele .. Ea raspunse negativ, ~i niei eu nu-mi aminteam de nimk asemanator. In momentul In care Dr. P. se pregatea de plecare, conversatia atinse ea din Intimplare 'lema excursiilor 'Ii, eu aeest prilej, sotia mea spuse: "Chiar pentru a merge la Langersdorf, unde este inmormintat fratele meu, saracul, drumul este prea lung". Acest fratemurise de vreo cincisprezece ani, din eauza unoI' multiple leziuni tuberculoase. Sotia mea tin use mult la din suI ~i-mi vorbiSe adesea de el. Imi mai amintesc, chiar, ca din ziua in care fusese stabilit cliagnosticul de pleurezie, soi;ia mea era foarte ingindurata ~i spunea cu tristete; ,,$i fratele meu a mUJ'it de 0 boalCi de plCimini". Or, amintirea aeestei boli a fratelui ei era aUt de refulata In sufletul ei, IncH ehiar ;;1 dupa ee-~i spusese parerea in legatura cu 0 excursie la L., ea nu ~i-a putut corecta lilmuririle date eu putin L:nainte asupra al1tecedentelor maladive ale familiei. Eu inSU111i am suferit aceasta amnezie In clipa In caJ'e ea vorbea de Langersdorf. In lucrarea pe care am mentionat-o In repetate rlnduri, K Jon e s poveste~te uncaz absolut analog. Un medic, a carui sotie suferea de 0 boalil abdominala cu diagll.osticul neclar, a fiieut urmatoaJ'ea abservatie eu intentia de a-~i lin.i;;;ti consoarta; "Este bine di In ram.ilia ta nu exista In antecedente nici un caz de tuberculoza ". Doamna a taspuns foarte surprinsa: "Ai uitat ea mama a murit de tubereuloza ;;;i ea sora mea nu se va vindeea de aceasta boala pIna dnd nu se va Ineredinta unor
ITiedici

?".
495

111-8. pUS la curent CLl aces! amanunt, lucru pc care-l uitase C'u desaviniire 3). Chiar la persoanele st'matoase, ferite de orice nevroza, se constatii existenta unei rezistente care se opune evoci'irii de impresii penibile, ca :;;1reprezentarii unoI' idei penibile 1,). Acest fapt, insi'l, nu apare in intreaga so. semnificatie decit atunci cind examinam psihologia persoanelor nevrozate. Sintem obligati sa recunoa~tem in acest elemental' instinct de aparare impotriva repr:ezentarilor capabile sa trezeasca senzatii . neplacute, in acest instinct care nu poate fi comparat dedt cu reflexul can" provoaca evadarea in exercitii dureroase, unul din mecanismele de bazi'i ale simptomelor isterice. Sa nu se opuna presupunerii acute de noL en privire la existent a acestui instinct de aparare, faptnl ca adesea sintem in imposibilitatea de a ne debarasa de aminti rile penibile care ne obsedeaza, de a alunga se11timente1e penibile de fe1u1 remu~carii, regretului etc. Nu pretindem ca acest instinct de aparare este eapabil sa se afirme in toate cazurile E?iea nu ar putea, in jocu1 fortelcr psihice, sa 5e loveasca de factori care, in raport cualte scopuri, incearca sa realizeze contrariul ~i 11rea1izeaza impotriva instinctului respectiv. Princi-

pi'ul structural al aparatului psi/dc trebuie Sl1 fie recunoscnt sand din suprapunerea, din stratificarea Tn-ai multo)' instanfe

ca condiferite,

:')i este foarte posibil co. instinctul de apdrare sA faca parte dintr-o i11stanta inferioara si sa fie ilIlPiedicat in actiunea sa de catre instantele supe'rioare. Ceea ce dovede~te, totu~i, existenta ~i puterea i11stinct~lui de aparare, sint procesele care, co. aeelea descrise in exemplele noastre, pot fi reduse 10. aeesta. Constatam ca multe lueruri si11t nitate pentru ele insele, insa in cazul in care acest lucru 11Ueste astfel, instinctul de aparare i~i deplaseaza seopul ~i eufunda in uitare alt lueI'u, mai putin
3) Pe c1nd scriam aceste pagini, mi s-a intimp1at sa observ 1a mine insumi un caz de uitare aproape incredibil: consulthld 1a 1 ianuarie registrul meu de conturi, in scopul incasarii onorariilor, am dat de numele l\LJ Inscris pe 0 paglna din luna iunie, fara a-mi putea aminti de cingva ci'iruia acest nume sa-i apartina. Uimirea mea crescu cind, continuind sa rasfoiesc registrul, am constatat ca pe acest bolnav I-am tratat intr-un sanatoriu, unde I-am VRzut zilnic, timp de saptaminL Or, un medic nu uita dupa abia ~ase luni pe un bolnav tratat asemenea conditii. Era un paralitic, un caz lipsit de interes? ma intrebam, Citind nota privitoare la onorariile primite, afiu toate detaliile care voiau sa 52 sustraga con$tiintei mele, M"J era 0 fetitEi de 14 ani, cazul cel mai remarcabil din toate celecunoscute de mine in acesti din urma ani si care mi-a lasat 0 impresie de ne$ters, sfi:r~itul ei pricinui~du-mi momente 'extrem de' penibile, Copilul suferea de 0 isterie evidenta ~i, sub influent a tratamentului, a marcat 0 ameliorare rapida ~i cOl1siderabila. Dupa aceasta ameliorare, parintii mi-au 1'etr8S copilul care se plingea mereu de dureri abdominale, fapt ce a jucat rolul principal in tabIoul simptomatic al isteriei sale, Dupa doua luni fetita murea de un sarcom al ganglionilor abdominali. Isteria, la care copilul era incontestabil predispusa, fusese provocata de tumoarea ganglionara ~i, pe dnd eu eram mal ales preocupat de fenomenele zgomotoase, insii anodine, ale isteriei, nu .am dat nici 0 atentie bolli insidioase, insa incurabile, care trebuia s-o dObaare, 4) A. Pic k a citat recent ("Zur Psychologie des Vergessens bei Geistes -' und Nervenkranken ", Archiv fUr Kriminal-Anthropologie uncl Kriminalistik, editata de H. Gros) o. fntreaga serie de autori care admit influent a factorilor afectivi asupra memoriei ~i recunosc mai mult sau mai putin ceea ce datoreaza uitarea tendintei de a ne apara contra a ceea ce este penibil. Insa nimeni n-a descris acest fenomen ~i ratiunile sale psihologice de 0 maniera aUt de completa ~;i de frapanta ca Nietzsche intr-unul din aforismele sale (Dincolo de bine $i de rag, II): "Eu am facut aceasta", spu11e"memoria" mea, "E imposibil s-o fi faeut eu", "nune orgoliul meu ~i ramfne nefnduplecat Finalmente, memoria cedeaza.
'111

496

important, ins3. care, dintr-un H10tiVsau a1tul, se leagfl de cel principal printr-o asociatie oareeare. Acest fel de a vedea, dupa care 3mintirile sucomba cu Uflurinta mai ales in uitarea motivata, ar metiia sa fie extins ~i in alte domenii in care inca nu se tine sufident seama de aceasta, fara amai vorbi de cazurile in care n1.1este deloe luat In eonsideratie. Astfel, dupa parerea Inca, uu se da inca importanta meritata utilizarii l1l.arturiilor in jt-lStit'2 5>, atribuindu-se marturiilor facute sub prestarea de juramint 0 ac~iune prea purificatoare asupra jocului forte lor psihice ale lTlartoruluL Toat. lumea admite ca, in ceea ceprive~te traditiile ~i istoria legendara a unui papor, trebuie tinut seama, spre a Ie intel<:~gebine, de un motiv similar, adica de dorinta de a face sa dispara din amintirea p()porului tot ceea ce rane~te sau 90cheaza sentimentul saU national. Un studiu mai aprofundat poate ea ne va permite intr-o zi sa stabilim 0 analogie intre felul in care se fonneaza traditiile populare 9i felul in can~ 5e :formeaza amintirile din copilarie ale individului. Marele D a r w i 11, care a inteles foarte bine ca uitarea nu constituie cel mai adesea dedt o reactie impotriva sentimentului penibil san dezagreabil 1egat de anumite amintiri'9i-a bazat aceasta conceptie pe ceea ce el a denumit "regUla de aur" a probitatii ~tiintifice 6). Ca ~i uitarea de nume, uitarea de impresii se poate i11soti de false amlntiri care, in eazul in care subiectul Ie considera Cel expresie a adevarului, smt desemnatc sub 11umele de iluzii de memorie. Aceste illlZii de memorie, de natura patologIca - in paranoia joaca roIui u11ui e1ementconstitutiv al delirului -au dat na~tere la 0 literatura in care nu gasesc nici 0 aluzie la 0 motivatie oqrecare. Cum aceasta problema reiese 9i din psihologia nevrozelor, nu ma voi oeupa de ea aiel. Voi eita, In schimb, un exemplu personal, singular, de iluzie de memorie. Recunoa9tem aid, foarte net, 9i motivatia prin rnaterialele incon;;tiente refulate, ~i maniera in care ea se leaga de aceste materiale. Pe dnd seriam ultimele capitole ale cartii mele Die 'Trauntde1itung, ma aflam in vilegiatura, fara a ayea ladispozitie l1ici biblioteci, nici c,.rti de referinta, a9a incit eram obligat, sub rezerva corectarilor ulterieare, sascriu din memorie multe citate ~i r~ferinte. Scriind. capitolul asupra "viselor in stare de veghe", mi-am amintit de exeelenta figura S a acelui sarman eontabil, personaj din Nababul, caruia Alp 110 11 e
C f. H a n s G l' 0 S s, Kriminalpsychologie, 1898. Ern est Jon e 5 semnaleaza urmatorul pasaj din autobiografia Iu! D a rWIn, unde se reflecta admirabil ~i probitatea sa !:Itiintifica, :.;i perspicacitatea sa psihologicii: "I had, during many years, followed a golden rule, namely, that wMnever a published fact, a new observation or. thought came across me, which was opposed to my general resltlts, to make a memorandum of it whithout fail at on{;e; for I had found by experience that such facts and thoughts were far 1l'wre qpt to escape from memory than favourable ones" (- "Multi ani ma COl1dusesem dupa 0 regula de aur, !?i anume ca de dte ori bill venea in minte Ut"l fapt public at, 0 observatie sau un g'lnd nou care se impotrivea rezultatelor mele generale, mi le notam imediat !?i fani gre~, deoarece experienta ma 'll1vatase Cd asemenea fapte!:li ginduri se uitau mult mai U90r dedt cele favorabile" vezi C h a r 1 e s D a r win, Amlntiri despredezvoltarea gindir'ii $i caractemlui melt, A.nt.obiograjia, tradusa din limb a engleza de Vi 0 r i c a V. D 0 b r 0 vie i; iar din limba' rusa de conf. V. Do r 0 g a 11, traduced eolationate de profesorii V. Do-broviei ~i V. Mirza 1ji stilizate de Otilia Cazimir, Editura Academiei F.omane, Bucure;;;ti, 1962, p, 144). CHat 'In limba engleza in nota Iui Freud. (Nota trad.)
5)
5)

32 -

cd. 404

497

D a u de t ii atribuie trasilturi care pot foarte bine sa aiba un carader autobiografic. Crcdeam di-mi pot aminti foarte bine de unul din vlsele pc care acest Om (care, dupa cite-mi aminteam, trebuia sa 5e l1UmH'lSca Jocelyn) ~i Ie faurea in cursul plimbi'irilor sale pe strazile ParisuluL ~i ineepui 8a-l reprocluc din memarie. Or, cum Jocelyn se arunea in iata unni cal care ga1opa, pentru a-I opri, portier a trasurii se deschide. un lnalt personaj coboara din cupeu, Ii stringc mina domnului Jocely::-c~i Ii spune: "E~ti salvatorul men, iti datorez viata. Ce pot face pc:.tru dumneata ?". Mil gindeam eEl cele citeva inexaetitati pe care Ie puteam (CLiife: reprodudnd acest vis VOl' fi u~or de corectat atunci dnd ma voi inJoarceacasa !?i voi avea cartea In mlna. Cind insa, in tors din vacant3-, m-am apucat sa rasfoiesc Nababul, pcntru a coninmta textulcu manuscrisul meu, am incercat un sentiment de ru~ine ~i de surprindere l1egasind nimic care sa semene cu reveria pe care 0 atribuisem domnului Jocelyn, constatind chiar ca sarmanu1 contabil 5e nmnea nu JoceJyn, ci Joyel!Se. Aceasta a doua eroare mi-a furnizat numaidecit cheia pen~ Jru explicatia celei dintii, adica a iluziei de memorie. Joyeux (a carui forma feminina este Joyeuse) este traducerea ranceza a propliuluimeu nume (Freud). De unde provenea, insa, reveria pc care in mod eronat o atribuisem lui D au d e t? Ea trebuie sa fi fast produsul meu persOlla1,un vis eu oehii deschi;d pc care I-am truit eu insum.i ~i care nn mi-a devenit con~tient sau care, daea vreodata voi i aV"Llt cuno~tint;'i de e1 a fast dupa aceeacomp1et uitat. E posibil sa fi avut acel vis chiar 1a Paris, in cursul uneia mntre numeroasele mele plimbari solitare ~i triste, atunci dnd aveam aUt de mare nevoie de ajutor 9i deprotectie, inainte ca maestrul Charcot sa ma fi introdus in cercul sau. Am avut adesea ocazia sa-l intilnesc pe autorul Nababului in casa lui C h arc 0 t. Singurul lucru care ma contraria in aceasti'i situatie, era faptul Ui nimic nu-mi repugna mai muIt dedt conditia de protejat. Ceca ce S8 veae 1a noi in tara iti taie oriee pofti'i de a mai diuta protectie, iar carReteI'U! meu nu 5e acomoda, de altfel, deloc eu atitudihea pe care 0 comporta obligatiile de protejat. Eforturile mele au tins dintotdeauna catre libertate ~i independenta, voind sa fiu un am care nu datoreaz<'i nimic nimanuL $i tocmai eu sa ma i faeut vinovat de un asemenea vis (care nici macar nu s-a realizat vreodata). Cazul acest furnizeaza ~i un excelent exempl1..1 fel1..11 care raporturile n0astre cu propriu1 en (raporturi de in reprimate in stare normalil, dar manifestindu-se victorios 1n paral)oia) ne tulbura ~i inceto~eaza privirea noastra obiectiva asupra Iucrurilof 7). Un aU caz de iluzie de memorie, care ~i el se lasa explicat intr-un fel satisfacator. se apropie de acea"fausse reconnaissance" 8) de care ne yom ocupa mai Urziu. lata-I: Ii spun unuia dintre bolnavii mei, om ambitios ~i foarte dotat, ca un tinar student s-a afirmat ca discipo1 a1 meu 9) printr-o interesanUi 1:1crare intitu1ata : Artistul. Eseu eu privire la 0 psihologie sexuaW. Crud,
7} 0 explicatie aproape exhaustiva a semnificatiei abisale a fanteziiloL eu continutul ~i particularWitile lor, a dat 1a iveaHi A bra ham intr-o lucrareintitulatil Vaterretung und Vatermord in den neurotischen Phantasiegcbi/d,n" in "Internationale Zeitschrift fUr Psychoanalyse", VIII, 1922. 8) In limbafranceza in textullui Freud. (Nota trad.) S) Referire la Otto Rank, de care mai tirziu _ Freud se va deta~a. (Nota tra(n_

498

dncisprezeee luni maitirziu, aceastil lucrare a aparut in libr,~rii, boInavul meu imi spuse cli i~i aminte~te sa fi citit undeva (poate intr-un catalog) anuntata aeeastA luerare, ehiar inainte de a-I fi vorbit eu de ea (poate eu 0 luna, sau eu i?Bse 1uni mai inainte). Chiar atunei e1 se gindea 1a l10tita aeeca, cOl1statind C;l autorul modificase titlul 1ucr1'irii care se intitu1eazu Contrib1Ltii La 0 psihologie sexuaUi, in loc de Esu eu privire La 0 psihoLogie sexuaLa. Cerind lamuriri chiar autorului ~i comparind toate datele, am fost nevoit sa conchid cli bolnavul meu vOla sa-o;i aminteasca un lucru imposibil. Nici 0 notit3. care sa anunte aceastii lucrare nu ap;;iruse inaintc de tip:'\rirea ei; in orice caz,nicaieri n-<1 fost yorba de ea, eu cineisprezcce 1uni mai inainte. Eram pe cale sa renunt la interpretarea aecstci i1uzii de 111Cmorie,cind bolnavul vine sa-111iimparta~easca 0 aHa iluzie de aeelaEligen. El erezuse ca a V8zUt, nu demult, in vitrina unci libr~;rii, 0 luerare despre Agorafobie pe care voia s-o cumpere, insa pe care n-a gasit-o inscrisa in Hici un catalog. Am putut atund sa-I explic de ce cautarile lui au trebuit sa ramina zadarnice. Luerarea clcspre agorafobie se nascuse in imaginatia lui, eu titlu de proiect incon'?tient, e1 insu~;i trebuia 8-0 serie. An1bitia Sa de a rivaliza eu tlnarul de ea1'e-i vo1'bisem Elide a serie 0 lucrare ~tiintifidi care sa-1 introduea iIi eereul -elevilor mei, I-a dus atit 1a prima, cJ:t :,?i ]a cea de a doua iluzie de memorie. El si-a amintit atunei eEl notita "Genez~, care-l indusese in eroare se raporta la 0 l{terare intitulati'i: legea reproducerii". Cit despre moclificarea titlului de care vorbise 0 eu Insumi i-am sugerat ideea, did mi-am amintit ca am eOI11.is inex2ctitate in inti tulare a 1uerarii discipolului men: spusesem Eseu, in loc de
Contributie.
B. UITARI DE PROIECTE

Nici un aIt grup de rcnomene nu S0 preteazd mai bine decii uitarea de proieete la demonstrarea tezei ca sL1biciunca atentiei nu ajunge sa explice prin ea insi'to;iun act 1'atat. Un proieet este un indemn la aetiune care de-a cum are eonsimtamintul subiectului, 1nsa a earui executare este fixati'i la 0 data determinaUi. Or, in intervalu1 care desparte eOl1ceperea proiectu1ui de execlttarea sa, poate surveni 0 astfel de modificare in motivatie ine1t proiectul s~i nu mai fie exeeutat, Era ca din aceast<l caUZ{lsa fie uitat : cl este pur ~i simplu schimbat sau suprimat. In ceea ee prive9te uitarea de proiecte, care S8 produce zilnie ~i in toatesituatiile posibile, departe de a 0 expliea printr-o schimbare 111 echilibrul motivelor, 0 l;:ls8m pur :;;i simplu neexplicat:'i. sau ne multu111imsa spunem ca 1a termenul de cxeeutie a lipsit atentia eeruts. de aetiune, aeeea$i atentie care fusese 0 eonditie indispensabila in eoneeperea proiectului :=;;i care, daea ar fi survenit la timp, al' Ii fast sufidenta ea sa asigure realizal'ea sa. Observarea atitudinii l10astre no1'male eu privire la proiectele proprii aratE't gradu1 de arbitral' al aeestei tentative de explicatie. Daca dimineata eoncep un proiect pc eare-1 arn de infaptuit seara, se poate lntimpla ca anumite imprejurari s1 ma faca sa meditez asupra lui de mai multe ori in cursu1 zilei, fiira a fi abs(;l,-lt neeesar ca proieetul sa ramina toata ziua in clmpul con~tiint;ei rnele. Cind m0111.entu1ealizllrii se apropie, acesta i111iapare deodat1 in rninte r ~i ma dctermina scl fae preg.'itirile pe care Ie neeesitA aetiunea ;:;1'0499'

ieetata. Dacii, plednd de acasa. iau 0 scrisoarc pe core 1mi propun s-(} pun la cutia po~tala, nil am nicidecum l1evoie,fiind un individ norulal 51 nu nevrozat sa tin sc1'isoarea in mYna h;t lUDcul drumului si s;l caut tot timpul la ~lreapta ~i la stinga 0 cutie pO,?hi;-" spre a exc~uta proiectul meu, la prima ocazie : pun scriSO::ll'Ccl buzunar, imi vad lini:;;lit in de drum, l[tsindu-mi ideile sa S2 sue-ccada. libel', ccmtind pe faptul ca prima cutiepe care 0 voi zi1.ri1mi va atrage atenUa ::;i rn[l va dcterminn sa vir mina in buzunar ~i sa scot scrisoarca. Atitudinc.l normaE! eu pri vire la un proiect gata conceput se ap1'opie Cll totnl de accea intnnita b pcI'soanele d'iro1'a Ii se sugereaza sub hipnoza 0 "idee posthipnotiea pc termen lung" 1). Fenomenul estc descris, in general, in feiul urmaror : proicctul '5ugerat somnoleaza 10.persoana respectiva pina ce se apropie momentul executiei. Apoi se t1'eze;;;te::;i 0 impinge la aetinne. doua situatE de viata p1'ofanul 1nsu::;i 1;;i da seama ea uitarea proicctelor nu este deloe un fenomen elemental' ireductibil, ci autorizea:ca conduzia privind existenta unor motive ascunse. 1'v1arefer 1a 0 ;;i Ja serviciul militar. Un indragostit care se prezinta 1<1 intilnlre eu oareeare intlrziere, in zadar se va scuza fata de pa1'teneTa sa, spunind ca, din nefericire, a uUat de aceastii il1t'iiniTe. Ea nu va ezita s3.-i raspunda: "Acum un an, tu n-ai i uitat., A,ta e, nu ma mal iubc:;;ti". $i daca, recurgind la explicatia psihologicEi. mcntionatii mai SUS, el va eauta sa-9i scuze uitarea prin presing-ul unor afaceri urgente, ferrieia~ de\renlnd la fel de I)Ht~:unzat.o:lre in psihanalIza ca l~n D1edic Ii va raspunde: "Este ciudat ca niciodata pina acum nu ai fost tulburat de aface1'ile tale". Designr, feIneia nu va exclude mice posibiIitate de uitare, numai eEl eo. Yil gindi, nu rara motiv, ca uitarea neintcntionala este un indice aproape tot atit de sigur al unei anumite 1'e1evointe ell ~i'un pretext con~tient. Tot astfe1, in viata militara nu se admite nid 0 diferenta intre 0 neglijenta prin uitare ~i 0 neglijel1~l intentionala. Saldatul nu trebuie sa uite nimic din ceca ce Ii cere servieiul miUtar. Dad!, totu~i, el se face Vlnovat de '1reo ulta1'e, in v1'eme ce sUa nrea bine ce se pretinde de la e1, este pentru ca are motive care se~pun 'acelor care trebuie sa-l incite 111 indeplinirea datoriei militare. Soldatul ell stagiu de un an, care ar voi sa 52 scuze la raport, spunind ca a uitat sa-;;;i lustruiasca nasturii, sa fie sigur di va fi pedepsit. Pedeapsa pe care 0 putem considera ncil1semnati'!, daca ne gindirn la o.ceea pe care ar fi riscat-o marturisindu-~i lui ::;ima1'turisind superio1'ilor lui cA Ii repugna toate aceste marunale ser'1iciului militar. Tocmai pentru a fi seutit de aceasta pernai se'1eril, pentru 1'atiuni a:;;a-zidncl economice, e1 se serve:;;te de uitare ea de 0 sCllza, in afara de cdzul dnd uita1'ea poate fi reala, produeindu-se co. 0 modalitate de compromis. Femeile, ca ;;;iautoritatile militare, pretind ca tot ceca ce Ie prive~te sa fie sustras uitarii ~i astfel Bustin opinia ca uit211'eanu este permisa dcdtin chestiunile fara importanta, in timp ee in lucrurile impo1'tante ea este 0 do'1ada ca vrem sa tratam aceste lucruri ca lipsite de impor1)

Cf. Be r n h.e m, Neue Studien


1892.

therapie, 5.00

iibel'

Hypnotismlts,

Suggestion

uncZ

l'sycho-

tanta, adica Ie refuzam orice vaIoare 2). Este sIgur ca punctul de vedere al aprecieriipsihologice nu poate fi cu totul indepart at in aceasta materie.Nirneni nu uita sa indeplineasca actiuni care Ii par importante, aItfel s-a1' expune sa fie banuit de 0 tulburare psihica. Cercetarile nO[;$tre nu pot avea loc dedt in legatura eu p1'oiectele 111al rnuIt sau mai putin secundare. Dupa parerea noastra, nu exista proiecte cu totul incliferente, cad aClca astfel de proiecte a1' exista, nu vedern de ce ar fi ele concepute. Ca ~i in cdiul tulburarilor functionale descrise pina aici, am adunat ::,;iam incercat sa explic cazurile de neglijenta prin uitare pe care Ie-am observat la mine insumi si an1 canstatat in mod invariabil ea uitarea 5e datora intotdeauna inte~'ventiei unoI' rnotive necunoscute ~i nedezvaIuite sau, daca ma pot exprima astiel, interventiei unei eontra-vointe. Intr-o serie de aceste cazuri m-am gasH intr-o situatie care aminte~te de conditiile se1'viciului militar, suferind 0 eopstringere irnpotriva eareia n-am ineetat niciodata sa ma revolt, revoHa mea manifestlndu-se prin uitare. La aeeasta trebuie sa adaug ea uit foarte u~or sa-i eomplimentez pe oarneni cu ocazia anive1'sariIor, jubileelor, casatoriilor sau avansarilor. Cu cit ma Inve1'~unez mal mult s-o fac, eu atlt mai mult nu-m1 reuseste. Voi si1'si prin a ma hOlari sa renunt la aeeasta si sa ascult in mod constient 'si -volun tar de motivele care mi-o interzic.' Unui amic care, cu ocazia miui anumit eveniment, m-a insarcinat sa expediez 1a o data fixa 0 telegrama de felicitare (eeea ce, eredea el, imi va fi eu aUt mai u~ar eu cit eu insumi trebuia sa telegrafiez eu oeazia aceluia~i eveniment), i-am prezis ca sigur voi uita sa expediez atH 0 telegrama, cit ~i pe eealalta. N-am fost deloe mirat vazind ea profetia mea s-a realizat. Ca urma1'e a experientelor dureroase de care am avut parte in viata, am devenit incapabll de a-mi manifesta interesul in eazurile in care aceastii manifest are trebuie in mod neeesar sa imbrace 0 forma exagerata, ineomparabila eu sentimentul lipsit de vlaga pe eare-l 1ncere eu in asemenea ocaz11.De cind mi-am dat seama eEladesea am luat la a1tH 0 simpatie p1'efacuta drept simpatie adeva.rata, m-am revoItat contra manifestarilor conventionale ale unei simpatii de comanda, manifestari carora, dealtfel, nu Ie va.d utilitatea soeiala. Numai decesele 5e bucura de favoare in fata severitatii mele ~i, ori de cite ad mi-am pro'pus sa transmit condoleante eu prilejul vreunui deces, nu mi s-a 1ntimplat sa n-o fi facut. Ori de cite ori manifestarile afective nu au caraeterul unei obligatii sociale, ele 5e exprirna libel', fara a fi irnpiedicate sau inabu~ite de uitare. Locotenentul T. raporteaza un eaz de uitare de aeest fel, petreeut in timpul captivitatii sale. Este yorba, de asemenea, de un proiect care, reprimat 10. inceput, n-a reu:'iit mai putin sa-~i faea drum, dind in acest fel na~tere la 0 situatie extrem de penibila. "Comandantul unui lagar de ofiteri prizonieri este ofensat de unul dintre eamarazii saL Pentru a evita urmarile supari'itoare, el vrea sa aplice singurul mijloc de care dispunea, indepartindu-l PE; acesta din
2) In drama lui B. S haw Cezar $i Cleopatra, Cezar, anat pe punctul de a parasi Egiptul, este 0 vreme ehinuit de ideea de a fi avut intentia sa faca eeva, insa nu-~i j)oate aminti ee anume. Aflam in cele dinurma ea voise sa-!jiiia ramas bun de la Cleopatra! Acest amanunt este destinat sa arate, de. altfel in opozitie eu adevarul istorie, ea Cezar nu prea era subjugat de mica printesa egipteana. (Dupa E. Jon e S, op. ::it., p. 488)

501

urma prin transferul in alt lagar. Cedind insistente10r mai multoI' prieteni, el decide totu~i, fara tragere de inima, sa nu recurga la aceasUi masura ~i sa se supuna unei proceduri de onoare, cu toate inconvenientele rezultate din aeeasta. In aceea~i dimineata, comandantu1 respectiv trebuia, sub controlul unui gardian, sa facel ape1ultuturor ofiterUor prizonieri. Cunoscindu-~i de multa vreme camarazii, elnu se in~elase niciodata fiicJ:nd ape1ul. De data aceasta, insa, e1 omise numele ofel1satorului sau, in a~a fel incit acesta trebui sa ri'\111ina loc dupa pe plecarea ceiorialti, pinii ce comandantu1 i~i dadu seama de eroare. Totw;d, numele omis era scris foarte distinct in mijlocul foii. Acest incident a fost interpretat de eel in cauz3. ea un afront premeditat, pe cind celalalt n-a vazut in aceasta dedt 0 intimplare nenorocita care autoriza Ninuiala eronata a celui dintii. Dupa ce a citit "Psihopatologia" lui F r e u d, comandantul ~i-a putut face 0 idee exacta despre ceca ce i s-a intlmp1at". Cazul in care uWim sa indeplinim actiuni pe care am promis sa Ie indeplinim in beneficiu1 altora se mai explidi ~i prin conflictul intre a datorie conventionala ~i 0 judecata interioara nemiirturisita. Binefacatorul este atunci, in general, singurul care vede in uitarea pe care a invoca 0 scuza suficienta, pc cind solicitatorul desigur glnde~te, nu fara motiv: "Nu avea niei un interes sa faca ceea ce mi-a fagaduit, altfel n-2r fi uitat". Exista oamenipe care in general Ii consideram ca avind uitarea facila ~i pe care Ii scuzam in acela;d fel in care Ii scuzam pe miopii care nu ne saluta pe strada 3). Aceste persoane uita taate micile promisiuni pe care Ie-au facut, nu se achita de nici un comision eLl care S-C1U insarcinat, S2 arata putin sigure in lucrurile marunte ~i pretind ca nu trebuie sa fie invinuite pentru aceste mid neatentii care s-ar explica nu prin caracteru1 lor, ci pdntr-o ,:mumita particularitate organlca '<). Nu fac parte din aceasta categorie de oameni ~i nu am avut priJejul sa analizez actele unor persoane supuse unor amnezii de acest gen, incH nu pot sa afirm nimic cu certitudine in privinta motive1or care Ie regizeaza. Dar cred ca pot spune prin analogie ca este yorba
:1) Femeile, care au 0 intuitie mai profunda a proeeselor psihiee i.ncon~tiente, sint in generCll inclinate sa se considere ca ofensate clnd n1.1sint rec1.1nosc1.1te pe strada,c1.1 alte e1.1vintednd nu slnt salutate. Ele nu se gindese niciodata in primul rind ea vinovatul poate sa nu fie decit miop sau ea nu Ie-a observat pentru ca era scufundat in gindurile sale. Ele is' spun ea le-ar fi zarit eu siguranta, daca Ie-ar i purtat maimulta stima. 4) S. Fer e n c z i spune ca era odinioara foal'te "distrat", :;;i di li uimea pe toti eei care-I eunofiteau prin frecventa ~i ciudi'itenia aetelor sale ratate. Dar aceastii "distraetie" a disparut aproape eomplet de dnd s-a consaerat tratamentului psihanalitic al bolnavilor, ceea ce I-a obligat sa dea atentie ~i analizei propriului sau eU. El crede ea lichidam eu aetele ratate atunci dnd ne simtim fmpovarati de 0 mai mare responsabilitate. De asemenea, el considera pe drept "distraetia" ca pe 0 stare i:ntretinuta de eomplexele ineon~tiente fii care poate fi vindecata prin psihanaliza. Intr-o zi, totu~i, el crezu ea-:;;ipoate reprofia o eroare tehniea pe care a sB.vir.;;it-o eursul psihanalizei unui bolnav. In acea In zi, el s-a aflat deodata expus la toate "distraetiile" de alUidata. Facu mai multi pa:;;i gre~iti pe strada (reprezentare simbolica a stingaeiilor comise in tratament), uita acasa portofelul, vol sa-;;;l plateasea biletul de tramvai cu un ereitar mai putin, parasi casa eu hainele diu Incheiate etc.

502

de un grad foarte pronuntat de dispret fata de altu1, dispret mfirturisit 91 incon~tient, desiguf, !?i care utilizeaza factofu1 constitutional pentru a S8 exprima ~i manifesta 5) In alte cazuri, motive1e de uitare sint mai putin u~or de ghicit 9i provoaca, atunci dnd sint descoperite, 0 mai mare surpriza. Astfel, am remarcat ca dintr-un anumit numar de bolnavi pe care li aveam de vizitat, singure1e vizite pe care Ie uitam erau acelea pe care trebuia sa Ie fae un or bolnavi cu gratuitati sau un or confrati bolnavi. Pentru a evita asemenea uita:ri de care ma rw;>inam, am luat obiceiul de a nota de dlmineata toate vizitele pe care Ie aveam de facut in cursu1 zileL Nu :'?tiu daea sd a1ti medici au recurs 1a ace1a!?imijloc pentru a ajunge 1a aeela~i rezultat. Aceasta experienta, insa, ne furnizeaza 0 indicatie cu privire 1a motive1e care-l imping pe neurastenic Sa-9i noteze pe faimesul "eapat de hirtie" tot ceea ce i:;;i propune sa-i spuna mediculuL 8-a1' zice cii el nu are ineredere in puterea 9i fidelitatea memoriei sale. De5igur, acest lucru este exact, insa eel mai adesea lucrurile se petree asHel: dupa ce a expus inde1ung tulburarile pe care Ie resimte ~i a pus toate intrebarile legate de aeestea, bolnavul face 0 mica pauza, dupa care seoate din buzunar peteeul sau de hirtie ~i spune, seuzindu-se : "Am notat pe hirtiuta asta anumite lucruri fara de care nu mi-a~ i amintit nimic". In cele mai muIte cazuri, nimic in plus nu se gase~te pe hirtie in afara celor transmise. Deci el repeta toate amanuntele :;;i-9in"ispunde singur: "Asta, am ~i spus-o". Capetelul de hirtie nu-i serve:'?te, fara indoiala, dedt sa puna in lumina unul din simptomele sale, anume freeventa eu care proiectele sale slnt tulburate de motive straine. 1V[avoi referi acum la un defect de care sufera :;;imajoritatea persoanelor sanatoase pe care Ie cunosc. Mi se intimpla foarte u~or, poate mal putin u~or dedt atunci dnd eram tinar, sa uit sa restitui cartile imprumutate sau sa amin anumite plati, neamintindu-mi de ele. Nu demult, am ie:;;it din tutungeria de unde-mi cumparam zilnic tigarile, uitind sa platesc. A fost 0 neglijenta cu totul inofensiva,dat fHnd ca proprietarul tutungeriei ma cunoa9te :;;iera sigur ca a doua zi voi plati. Insa intlrzierea, tentativa de a face datorii, cu siguranta ca nu erau straine de considerente1e bugetare care ma preocupasera in ajun. Chiar la oamenii considerati absolut one~ti, descoperim u~or urmele unei atitudini duble cu privire la bani S;i prop~ietate. Cupiditatea primitiva a sugarului care cauta sa puna mina pe toate obiectele (pentru a Ie duce la gura), in general nu dispare dedt ineomplet sub influenta culturii 9i a edueatiei 6).
5) E. Jon e s spune in privinta aceasta: "Rezistenta are adesea un caracter generaL Astfel un om de afaceri uita sa expedieze scrisori pe care i le-a incredin\at - spre Ul10arasa suparare - sotia, dupa cum el poate "uita" sa faca cumpara turile pe care le-a ordonat". (in 1. engleza in original, fara trad. germana subsecventa). (Nota trad.) 5) Pentru a nu abandona acest subiect, ma indepartez de subdiviziunea adoptata !Ii adaug la cele spuse ca, in ceea ce prive!lte problema banilor, memoria oamenilor manifesta 0 partialitate particulara. Dupa cite am observat la mine ins'.lmi, adesea eredem ea am ~i efectuat platile pe care Ie datoram, iar iluziile de acest fel sint deosebit de tenace. In cazurile in care, ca la jocul de dirti, nu este vorba de intereseconsiderabile, ci de pofta de ci~tig care are oeazia sa se manifeste libel', chiar oamenii cei mai one!lti comit cu u~urinta gre~eli de calcuI, sufera defeetiuni de memorie !i\i,fara a-!li da seama, se fac vinovati de mici tri:;;al'i. Nu in aeeasta constii actiunea psihologice~te reconfortabila a jocului. Afo-

503

Poate gasiti d'i, citindexemplele de acest fel, arn sfir$it prin a cadea in banalitate. Scopul meu in5a, a fost tocmai acela de a atrage atentia asupra unor lucruri pe care taata lumea Ie cunoa$te $i Ie intelege in acelu$i fel, altfel spus, sa reunesc fapte de toate zilele $i sa Ie supun unui examen 9tiintific. Nu vad de ce s-ar refuza acestui soi de intelep"'" chme, care reprezinta cristalizarea experientelor vietH cotidiene, un lac printre cuceririle$tiintei. Ceea ce constituie caracterul esential a1 muncH ~tiintifice nu este natura forre1oI' studiate, ci rigoarea metodei care duce 1a constatarea acestor fapte ;;i realizarea unei sinteze cit mai laxgi posibile. In ceea ce priveEite proiectele de oarecare importanta, am constatat ca, in general, ele sin! uitate atunci cind sint contracarate de rr1otiv obscure. In proiectele de mal mica importanta uitarea poate surveni ~i printr-un alt mecanisrn, proiectul suferind contralovitura rezistentei Interioare care se opune unui .alt ansamblu psihic oarecare, in virtutea cxterioare intre acest ansamblu ~i proiectul In unei simpleasociatii chestiune. lata un exemplu: imi place sugativa buna Eli imi propun, profitlnd de un drum pe care n am de facut in ora9' dupa-amiaza, sa-mi eumpar. Timp de patru zile la rind, in5a, uit acest proiect al meu 9i sfin;;esc prin a ma intreba care poate fi cauza acestei uitari. 0 gasesc, amintindu-mi ea am obiceiul de a scrle L6schpapier, ins. de a spune FLiesspapier 7). "Fliess", insa, este numele unuia din prietenii mei de la Berlin, de numele canlia s-au asociat in mintea mea, in ultimele zHe, idei 1;;1 preocupari penibile. Nu pot sa madeseotorosese de aceste idei $i preocupari, insa instinctul de aparare se manifesta deplasindu-le, profitind de asemanarea fonetica, asupra proiectuiui mai putin important, care este astfel 9i mal putin rezistent. o pozitie direct. ili 0 motivatie mai indepartata s-au manifestat simultan in urmatorul caz de intirziere : am seris, pentru eolectia Grenzfragen des Nerven und Seelenlebens, 0 scurta monografiecare reprezenta rezumatulcartii mele Die Traumdeutung. Be r g ma n n, din Wiesbaden, lmi trimite corecturile, rugindu~ma ~sa Ie rezolv rapid, deoarece e1 vrea ca aparitia fasciculei sa aibaloc 1nainte de Craciun. 00rectez '9palturile in aceea:;;iseara~i Ie iclepunpe biroul meu, pentru a 'Ie ex<pedia a doua zi dimineata. A cloua zi uit ,eu totul de proiectul men :;;i,ml-mi amintescc1ecit dupa-amiaza, zannd pachetul pe masa. Dar :;;i
rismul dupa care adevaratul caracter a1 omu1ui se manifesta In joc este exact, cu conditia sa 5e recunoasca cii este yorba de caracteru1' refu1at. Dadi este adeviirat cii slnt inca garsoni de cafenea sau de restaurant capabili sa comita erod de calcul involuntare, aceste erori comporta in mod evident aceea~i explicatie. La comercianti se poate adesea observa 0 anumita ezitare 111 efectuarea pliitHor: nu trebuie sa se vada in aceasta 0 proba de reavointa, expresie a dorintei de a se imbogiiti pe nedrept, ci numai expresia psiho1ogicii a unei rezistente pe care 0 maniestam in momentul in care ne despartim de banii no~tri. B rill observa Cll perspicacitate in legatura cu aceasta: "We are more apt to mislay letters containing bills than checks" ("Sintem mai inclinati. sa ratacim scrisori care contin facturi dedt scrisori continind cecuri"). Daca femeile se doveclesc foarte putin dispuse sa-~i plateasca medicul, acest fapt tine de mobi1uri foarte intime ,?i inca prea putin elucidate. In general, ele i~i uWi portmoneul, ceea ce Ie pune in imposibilitatea de a plati onorariul curent; apei ele uita, de asemenea, sa expedieze onorariile, odata ajunse acasa, indt se peate spune ca, la urma urmei, 1e-ai prim it "pentru ochii lOr frumo~i". S-ar spune CEl te remunel'eaza cu surfsu1 lor. 7) Ambe1e cuvinte inseamna in 1. germana "hirtie sugativa". (Nota trad.) 504

in acea zi inca, apoi ~i-n dimineata urmatoare, uit sa trimit corecturHe. Abia in dupii-amiaza ce1ei de a doua zile ma trezese bruse, iau corecturile 1?iies grabit spre a pune pachetul in prima cutie p01?taUi.Pe drum, ma intreb mirat care ar putea fi cauza intirzierii mele. Este e~.dent ca nu tin sa expediez corecturile, ins<1nu inteleg pentru ceo In cursu1 aceleia1?iplim:biiri, intru la editmul meu din Viena,iCare a publicatcartea mea despre vise ~i, ca impins de 0 inspiratie subita, Ii spun: ,,$titi di am scris 0 noua varianta a Fisului? - A, \s-avem 1ertare! - Lini~titi-va, este yorba de 0 scurtii illl.onogro.fiepent1'ucolectia L1hvenfeld-Kurella". Nu s-a lini~tit, iemindu-se de p1'ejudiderea vinziirii cartii. 1ncerc sa-I dovedesc .contrariul ~i b urmall intreb : "Daca v-a~ fi lCerut autorizatia, ino.inte de a 'serle aceasta mOl1ografie, mi-ati fi 1'efuzat-o? - Nu, desigur r". ,In ceeace m.'1 priw.'1?te,ered ca eram eu totul in drepturile me1e $i n-aJ.l1fEiGutdecit sa ma .conformez uzajului. eu toate acestea, 111ise pare ea ueeea~i temere ea aeeea manifestata de editor .a fost cauza tergiversarii trimiterii corecturilor. Aceasta aprchensiune se leagEi de 0 imprejurare anterioa1'a, indeosebi de obie:ctiile ce mi s-au adus de eatrcun aIt editor cind, obligat de a serie pentru "Manualul" Iui Not h nag e I eapitolul despre paralizia cerebrala infantila, am reprodus in aceastii lucrare dteva pagini dintr-un memorlu asupra aceIeia~i chestiuni, apiirut 1aedito1'ul eartH me1e Die Traumdeutung. Inaeest din urma caz repro$ul nu era mai jlJstifkat, deoarece prevenisem :in mod cinstit peeditorul memoriului :in legatura feu intentia mea de a luade acolo c:iteva pagini pentru Iucrarea mea idestinata "ManuaIuIui" lui Not h-n age 1. Fiicincl 0 retrospeetiva a amintirilor me1e, evoe 0 intlmplare 1?imai veche dnd, eu oeazia traducerii unei carti franeeze, am lezat intr-adevar o.numite drepturi de proprietate Iiterarii. Adaugasem textului tradus ni$te note, fara sa fieerut autorizatia autorului, ~i am avut oeazia, citiva ani mai tirziu, sa ma asigur di acesta nu era deloe multumit de Upsa mea de condescendenta. Exista un proverb care dovede~te di hunul simt popular sesizeaza corect faptul ea nu este nimic intimplator in uitareade proiecte : "Ceea C2 ai uitat 0 data, vei uita:;;i alta data". Fara indoiala, nu se poate sa uu recunoa1?tem G3. tot ceea ce s~ar putea ai1'ma despre uitare ~i a:ctele ratate este :socotit; de ditre majoritatea oamenilor, fiind cunoscut ~;ica de 'la sine :inte1es. Dar, de ce oare este necesar prezenti'im con~tiintei lor 'Ceea ,ee ei cunosc aUt de bine? De cite ori n-am auzit spuniudu",se: "Nu-mi dati aesst comi__ion, n voi uita eu siguranta". In aceasta pre'dictie nuera, desigur, nis mk mistic. eel care vorbea astfel simtea in el, vag, intentia de a nu seachita de ,comisio11 claar ;;ovaia s~o miirturiseasca. ~i Uitarea de proiecte are 0 buna ilustrare :in ceea ce s-a1' putea numi "coneeperea false10r proieete". I-am promis unui tinar autor sa scrlu o recenzie asupra unei mid Iucrari pe 'care '0 scrisese. Rezistente inte1'ioare, de care nu-mi d,'ideam seama, m-au facut sa amin acest proiect pina ee, intilnindu-l intr-o zi pe autor ~i ced:ind insistentelor sale, am sfiqit prin a-I promite sa-I indeplinesedorinta ehiar in seara aeelei zile. Eram pe deplin hotarit sa-mi tin promisiunea, insii uitasem ca In aceea$i seara trebuia sa redactez deurgenta un raport de ex:pertiz3. medicala. Dindu-mi :in celedin urma seama ca concepusm un fais proied, am ,renuntat 10.Iupta impotriva rezistent810r mele "}ii-am fa'cut 'cunoscut autorului Cii-111i retrag promisiunea.
50:5

VIII CONFUZII SI STINGACII

1)

Din" luerarea mentionata, a Ini Meringer ~i Mayer, mai citez pasajnl uI1meaza : "Lapsusurile vorbirii nu sint fenomene izolate. Ele cOH~spund gre-. selHol' 1a 'care sint sUDuse si celeialte activitati ale oamenilor $i care 'sint cun05eute sub demimire~ absu1'da de ratdciriJ< (p. 98). A~adar nu sint primul care a atri'buit un sens $io intentie mieilor ulburari functionale ale vietH 'Cotiidiene2) Daca gre$~1ile pe care 'Ie saviqim dnd ne LServimde limbaj, care este 0 functiune motorie, admit 0 atare conceptie, nici un fapt nu se opune ca noi sa extindem aceastaconceptie la gn"$elile de care ne facem vinovati atunci dnd executam aIte functiuni motorii. Impart aC2ste din urma erori in doua grupe : prima cuprindecazuri!le in care actul ,1'ata't pare a con.stitui ~lementul esential. Acestea sint, ca sa zioem a$a, cazurile de non-conformitate ale adu1ui 'cu intentia, decicazurile de stlngacie notorie. In grupa a doua includem cazurile in care intreaga actiune pare absurda, parind a nu raspunde nici unui scop : actiuni simptomatice $i accidentale. De altfel, linia de demareatie 'intre crceste doua grupe nu este neta ~i, in cursul expunerii noastre, vom avea -prHeju1 sa ne -convingem ca diviziunile pecare Ie adoptam nu au decit o valoaredeseriptiva $i sint in contradietie cu unitatea interna a fen 0'menelor care ne intereseaza. Nu cI~tigam nimic, din punctul de vedere .al intelegerii psihologice a "stingaciei", concepind-o ca pe 0 ataxie, ~i in special ca pe 0 "ataxie 'Cortlcala". Sa incercam, mai degraba, sa raportam fiecare ,din cazurile de -care ne YOm o'cupa la conditiile 'in care acesta se produce. Voi avea din nou ocazia sa utilizez in a'Ces'tscop Dbservatii facute asupra propriei -persoane ~i care, tin sa predzez chiar aid, nu sint prea numeroase. a) Mai demult, pe dnd faceam mai des dedi astazi vizite 1a domidUu, mi se intimpla frecvent ca, odaia ajuns in fata u$ii la care trebuia 'sa sun sau sa bat, sas'eot din bU2Junar cheia care-mi servea 1a deschi-derea u~ii easei mele, ca apoi S-D pun imediat 1a loc, nqinat. Obser-vindu-ma mai atent, am conchis -ca aeest act ratat care con5ta in a scoate cheia mea in fata u~ii domiciliului altuia, semnifica un omagiu adus easei pe care 0 vizitcrm. Era 'ea sicum as fi volt sa spun: Aiei 'sint ca la mine acasa", ,deoarece confu~ia nu s~ producea dedt in" rata ,'Caselor in care bolnavii ma consrderau binevenit (se intelege de 1a sine -eEl nidodata n-am comis confuzia inversa, adica sa sun la usa propriei mele !locuinte). ' Actul meu ratat era, ded, reprezentarea simbolica a unei idei care "nu era fS.cuta sa fie 'luata 'serios de con$tiinta mea, deoarece, in reali"Care

Titlul eapitolului in original este Das Vergreifen. (Nota trad.) ~) 0 publieatie a lui !vI e r i n g e r mi-a dovedit' ea nu am avut dreptate sii-i ,atribui acestui autor acest fel de a vedea lucrurile.
1)

:506

;tate, neurolo'gul 'ltie foarte bine eel bolnavul nu-i este ata~at dedt atit tim!p dt a'lteapEi de la dinsul un avantaj~i di simpatia oalda pe care lt1susi mediC-ul 0 arata bolnavuluiconstituie 'cel mai adesea un mijloc psihic care face parte din tratament in general. Numeroase observatii fa'cute de alte persoane asupra lor 1nse1e arata caeroarea in care cheile joaca un 1'01 important nu-mi este sped fica . doar mie .. de la vie quotidienne In lucrarea Contributions a la psychopathologie (Arch. de Psychol., VI, 1906). A. Mae de r deS'crie expcriente aproape identicecu ale mele; ,,11 est arrive a chacun de sortir son trousseau, .2Xl arrivant a 13. porte d'un ami particulierement 'cher, de se surprende, pour ainsi dire, en train d'ouvrir avec sa clef cOmme chez sol. C'est un se sent - ou qu'on voudrait se sentir - comme chez soi, aupre.s de
'Cet ami
II il).

E. Jon e s (op. cit., p. 509): "The use of Keys is a fertile source i)f occurrences -of this kind of which tv/Oexamples may be given. If I ,am disturbed in the midst of some engrossing work at home by having .go to the hospital to .carry out some routine work, I am very apt to iiind myself trying to open the door of my laboratory there with the key of my desk at home, although the two keys are quite unlike each other. The mistake unconsciously demonstrates where I would rather be at the moment. - Some ye~rs ago I was acting in a subordonate position at a certain institution, ,the front door of which was kept loc:icoo, so that it was necessary to ring for admission. On several occasion ][ found myself making serious attempts to open the door with my house key. Each one the permanent visiting staff, of which I aspired to be ;a member, was provided with a key to avoi'ded the trouble of having to wai,t at the door. My mistakes thus expressed my desire to be on a similar fooling, and to be quite "at howe there" 4). D 1'. H ann s S HC h s poveste9te de asemenea : "Port totJdeauna asu'Orea mea doua chei, din care cu una des chid usa biroului meu iar cu ~lta u~a locuintei mele. Ele nu s1nt w;;or de conf~ndat, dat fiind ~a cheia de la biroul meu e5te pe putin de trei ori mai mare dedt aceea de la 10cuinta. In afara de aceasta, pe prima 0 port totdeauna in buzunarul de 1a
3) In limba franceza In original. "I s-a IntImplat fiecaruia dintre noi ca, sosind la u~a unui prieten foarte drag, sa-;;i scoata trusa de chei ;;i sa se sur'Prinda, ca sa spunem a'ia, pe cale de a folosi propria-i cheie, ca la el acasa. Este {) zabavii, fiindca, oricum, trebuie sa se faca uz de sanerie, ciaI' este 0 dovada ca respectivul se slmte - sau ar dori sa se simta - ca acasa la sine In casa acelui prieten ". (Nota trad.). 4) in limba engleza in original. "Utilizarea cheilor constituie 0 sursa bogata de asemenea fenomene, din care pot fi date doua exemple. Daca sint intrerupt dintr-o activitate pasionanta desfa;;urat.1 acasa ;;i sint nevoit sa merg 1a spital ;pentru a munca de ruhnEt, sint predispus sa incerc a descuia u:;;a laboratorului 'ell cheia de la biroul de acasa, de;;i cele doua chei siut absolut diferite. Eroarea savirsitii in mad inconstieut ciemonstreaza unde as fi dorit sa ma aflu in acel mom~nt. In urmii eu cftiva ani lucram pe un post de subaltern fntr-o anumltc'i. institutie a direi u;;a principala era tinutii mereu incuiatii, incH trebuia sa sun ,ca sa pot intra. De mal multe ori m-am surprins facind serioase incercari de a rlescula u~a cu cheia de la casa mea. Fiecare membl'u din personalul permanent, -si1;uatie1a care fii eu aspiram, avea cheia sa, spre a Se evita siciiala a9teptarii la .'1~a. Erorile mele exprimau, astfel, dorinta de a doblndi un statut similar ;;i de a ;!fi acolo "acasa" cu adevarat". (Nota tract.)

507

pantalol1, iar pe cealalta in buzunarul vestonului. eu toate acestea, adeseE? mi s-a intimplat sa constat, cind ma aflmll in fata vreuneia din cele dCU2 u~i, ca-mi pregatisem, pe dnd urcam scarile, 0 cheie in locul celeilalte. M-arn hotarit sa lac 0 observatle statistica : cum in fie care z1 ma gas0am in fata celor doua w;d intr-o dispozitie psihicd aproape identica, Eun tI38 concluzia d'i confuzia intre cele doua chei, daed era determinata de mcl::iIuri psihice, a1' fi trebuit :;;iea s5. fie supusa unei anumite regularita"i/J. Continuindu-mi observatiile, am eonstatat ea in mod regulat voiam S2 dcschid u,?a biroului eu eheia loeuintd rne1e, pc cincl nctium;~, inversa DDs-a produs decit 0 data, intr-o zi in care, intorcinclu-ma acasa ohosit, am c2ima a:;;teapta un musafir ; faeui atuncl incerearcn de a deschide L:'2[, de la locuinta eu chia biroului, prcl mare pentru broasea respectivA", b) De 'lase ani arn obiceiul de a suna de doua ori pe zi, 1a ore fixe, 12: u;;a unei case, In timpul aeestor :;;352 ani, mi s-a intimplat ea In doua duri (la scurt interval) sa urc eu un etaj mai sus. Gelata o1'ani absorbH. dE un vis ambitios, in care ma vedeam "urcind la nesHr;;;jt", indt l1-am auzit~ aiunel dnd am pus piciorul po prime1e trepte ale etajului al treilea, de3chizindu-se usa cmartamentului de 1a a1 doUea, unde eram astentat. A doua oara, de' aseinenea mi S-3 intlmplat sa depa:;;esc nivelul pentru C2 cram "scufundat" in ideile mele. CUid, observidu-mi gre~eala, am facu: Cedeintoarsa ili am ineeleat S2c-lllidcfinesc \'i5ul care ma Clbsorbise, am constatat di fusesem, minioO'contra unui critic (imi'lginar) allucr<'irilor me1 repro9a ca merg "prea departe", Cd "vreau sa zbo1' prea sus". c) Pe masa mea de 1ueru se aila ailezate, de ani de zile, ~ ac-ela~ilee ~i in aceea9i ordine, un doc an pentru reflexe $i un diapazol1. Intr-o zi, Indata dupa terminarea eonsultatiilor, trebuia sa iau un tren local. Foarte zorH sa plee, spre a nu pierde trenul, streeor in buzunarul pa1'desiului di~ apazonul, In locul ciocanului pe care voisem sa-l iau. Greutatea diferitE: a obiectului m-a adus la realitate 9i rni-am observat gre:;;ala.Aeela care nu are obi$nuinta de a medita asupra micilol' incidente de acest fel, va spune fal'd indoiala di graba eu care-mi faeeam preparativele de plecare explica $i scuza 81'oarea. In ceea ee maprive$te, am vazut in aceasta confuzie intre diapazon ~i docan 0 problema, pe care m-am straduit s-o 1'ezolv. Pripeala mea era 0 ratiune eu totul suficienta in evitarea erorH $i, deci, a unei pierderi de bmp. A~adar, cine a fost acela care a pus m1na u1tim,a oara pe diapazon? Este prima int1'ebare pe care mi-o pun. Acesta a fast, acum citeva zile, un copil idiot, caruia Ii examinam atentia 1a impresiile senzoriale ~i care a fast aUt de captivat cle diapazon inelt numai cu greutate iI-am smLus din miini. Ar urma ca sint 91 eu un idiot? Asta S-3.1'parea, dici prima idee eare-mi vine in cap in legatura cu cuvintul "ciocan" ,5) este Chamer ("magar" in limb a ebraica). Dar ce-o fi insemnind aeeasta injurie? Sa examinam putin situatiao, M8. g:n'ibese S8. consult un J:?olnavcare locuie$te in periferia vestica a o1'a$ului f?icare, dupa cite mi s-a comunicat printr-o scrisoare, a cazut aCUln citeva luni de pe baleon :;;ide atunci nu mai poate merge. Medieul care ma cheama pentru consultatie Imi serie Ca eziti:i, in ceea ce prive~te diagnosticul, intre 0 leziune medulara ~i 0 nevroza traumatica (isterie)t
5)

In limba germana der Hammer. (Nota trad.)

508

Este rnomentul sa ne amintim ca s,l 1m f(nrte circumspccti in cazuriJc. de diagnostic dificil. Po. nu lipsesc medicii care pun eu prea marc u:)urin~a diagnosticui '.](;0 i.:;tcrie acolo unde oste yorba de lucruri mult mai serioasC'. Injuria, innu c:ste intotdeauna justificata I IntimDlarea f,lee ea mica sLltie de caLe [-'1'aL'i uncle trebllia sa cobol' s;'i fie aec~a9i eu aceca in care a{n coborit .;:\1 ciEva :mi in urma, c'inc1 aveam de vizitat un om care, in urma unci prezcnta anurnite tu1bun"tri ambulatorii. Pusesem diagnosticul de 151;c1'1e si supusesem boinavul unui tratamcnt Dsihic. N-am intirziat inS[1 32-tn1 &Ul seama ca, daea diagnosticnl meu nu ~;ra cu totul inexact, el nici ilU era ell tatul exact. Un mare uumar de sim.ptome ale acestui bolnav '-'CC:f~\ de natura isterica si n-ClU intirziat sa dispan'i sub influenta trata111entuluL Dar indaratul 'acestor simptome S8U relevat altde, r~fractare " tratamentul men si care nu ))uteau fi atribuite dedt unei scleroze mulCC'l care au ex'aminat boll-llvuI dupil mine n-aU intimpinat nid 0 in recunoa~terea afeetiunii organice. $i eu a~ fi procedat ca mecare m-ClU succedat. Nu-i 1n53.nlai putin 2C\eVarat ca existau din Dartc~-mi toate .aparentele unci grave crori. ~~ Inteleie' de la sine ~a pr;miS{U,I1':?,::1 ch: \'l11decarc\ pe care [1.111 crezut ca 0 pot face bolllav'ullll, I1-t1 ptltUf, fi 2cckveri.ta. Confuzia care 111-a fiieut sa streeor In buzunar ciiapazlm'.ll in locul ciocanului, puree! elcci sa fie ra1macita in feInl urmator : ."TIn.bedI, magar ce e~ti, ia aminte de data aceasta ~i nu mai pune diagde isteric Cleolo uncle cste vorba de 0 boaUl incurabWi, cum ti s-a lntimplat cum dtiva ani, in aceea~i loc21ibte, eLl acel am sarman 1". Din fericire pcntru Lnica n1ca analiza, dar- din ncfc-r cire pentrll dispozi'.ia Ill(}a om, I).tins de 0 grava paraliz e spastica, venise s11-1conCH citc'va ziL: inail1tc C~~:la-I fi ~lLizut pe cop ttll idiot, preCU111 ~i a doua dt.11)a aceasta. Dur)9. cun1 \"edCl11, de data Hceasta l)rin cDnfuzie s-a cX:l)rinlat \Tocea J.TJtcJcriticii. I)caltf: 1 C011fuziD 5e Dr2t(\Jz~i in rnod deosebit 111 CLCest sens. actct~l1::l 0 rcprezinta rJC alta~ s~i\rir)it~l 111ai Inai11te. Se intelc'&;0 de 1a sine di neindcminarea poate fi utlla 1a on1.ultime ;,(, ::dtc' intcntii obscure. lata un prim exemplu: mi se intimpla rar sa Sr;)t'g vrenD lueru. Nn ca Cl';>i nemaiintilnit de indenl1natic, insEt data fiInd mtegtitatea aparatuJui [neu neul'Omuscular, evident di nn exista moUve s,'i Cae mi,;>cfiri stingace care s:\ aib\ cfecte indezirabik. A~a se face c~i nu-mi amintese sa i spart san stricat vrcun obiect oarecare in casi'i. Din pricina ingustimii cabinetului men ck lucru, adesea am fost obligat atitudinile cele mai incomodc pcntru a manipula obicc'dcle de ;"1';;>ide piatra din care posed 0 miCE! colectie, iar eei can:: l11-Ein privit fii'-'Llc! acest lueru ;;;i-au exprimat de m.ultc ad teama e[t voi scapa un obi,e,er ssm aUnl din mina o,;i-1voi distruge. Niciodata, ins[t, nu 11).1 s-a intimasemenea accident. Atunci de ce mi s-a intimplat intr-o zi S[t las mele scape ~i s[t se sparg2l capaen] de marmur;'i a] modcstei 2;~i~irnari? Cilimara mea se compune dintr-o placa de marmura avind 0 cavitate destinata sa cantina un recipic;nt de stida. Ea este acoperit[l de un caP,}i: en buton, tot din marmura. Indar[,tul acestei dilimari so. gase;;te 0 f~hidanda de statuete de bronz $i de figurine de teracota. !ntr-o zi ma aWez la rnas,1., ca sa scrin, ~i ell mina care tine tocul execut 0 mi>;care ,~:xtr:'m de sUngacc' ~i de larg[t, fJ.cInd sa cada 1a pamJ:nt eapacul care era
1.L

Ded slnt invitat sa tran~ez chestiunea.


";}L,[,;

,.{.;L

509

a~ezat linga calhnara. Explicatia nueste greu de gasH. eu citeva ore 11lat 1nainte, sora mea int1'ase in cabinet pentru a vedea ce noi achizilii BIn':. fileut. Ea Ie-a gasit oartc frumoasc ~i a spus : "Acum biroul tau estefearte frumos impodobit. Doar callmara nu sc potrive9te cU re5tu1. Iti trehuJeuna mai frumoasa". les eu sora mea, spre a 0 insoti, neintorcindu-mc', 02-cit dupa citeva ore. $i atunci, ered, am executat d\limara condanm~;t2_ Voi fi tras eoncluzia din cuvintele surorii mele ea ea avea jntentia s{;-:;JJl ofere eu prima ocazie 0 dilimm.-a noua 9i, pentru a 0 obliga sa-;;i realiz82e intentia, pe care i-o atribuisem, In-amgrabit 8-0 pun in fata 1.111ui Jmfapt plinit, spargind vechea calimara pe care 0 gasisc urita? Dad\. este <1$8,. mi9carea mea brusca nu era sting ace dedt in aparenta; in realitate. e2: era ext rem de precis;), conform.'! cu scopul, pentru ca a9tiut sa crute tca.te" celelalte obiecte care se aflau imprejur. Cred ca acest rationament S8 aplidi la 0 intreaga serie ele rnisd\ri IE aparenta stingace. Estc adevilrat ca aCeste mi~ca1'i apal' violenk, brlJ<t;:de, in acela~i timp spasmodice ~i ataxice, fnsa ele sint dominate, ghidate de c intentie $i l$i ating scop1.1leu 0 siguranta pe care multe dintre nTl$cL: n03st1'e con$tiente $i vol1.1nta1'e putea-o invidia. Aceste doua car2::"te~ ar e1.1 ristid, violent a ~i siguranta, Ie' sint dealtfel com1.1ne manifestiiriJe motrice ale nevrozei isterice $i e1.1 acelea 2Je somnambuHsmului, ceea C'~ do-vedc$te Cd in toate eazurile eSIc yorba de acelea$i modificari, inca r,ccun05e1.1te, proces1.1luide cxcitatie. ale Observa\ia urmatoare a cloamnei Lou Andreas-Salome dernonst:r-e8ZS. foarte bine di 0 "stlngacie" renace poate 51uji eu multi'! amabilitate iDteutiei ascunse : "Pe timpul dnd laptele incepuse sa fie un articol n'T pretios, mi se intimpla, spre marea mea groaza, si'iA las sa dea in foe ort de dte ori 11fierbeam. Am incercat sa Iupt impotriva acestui accident suparatDr, dar a fost in zadarcu toate ea in general 11.1.1 c1istrati'l:;;i nC?:lsint tenta In imprejurarile curente ale vietH. MacaI' daca accstc aecic1ente alii inceput sa se produea dupi"i moartea tericrului men alb, la care nespus de mult (pe nume "Drujok", ceca Ce in i'use~tc inseamna "prieten", nume pe cDre-l merita mai mult dedt multi oameni !). Dinlpotri'':8~, tocmai di dupa moartea ciinelui am ineetat sa mai las laptele sa clea 'in foc. Primul me1.1 gind a fost : .,Laptele nu mai cIa in foe; en atit mai bine,. did ceea ce s-ar imp1'a$tia pe jos san pe pHta, nu 9i-ar mal g2si nki c Intrebuintare". In acela$i timp il vedearn pe Drujok al me1.1, :;;ezatin n ta mea, oc11i$i urechi, urmiirind cu 0 infati$are grava opera\ia fierberjj," en capul putin indinat $i dind imperceptibil din virful cozii, in 3l?te}:''C tarea sigura a magnificului clezastru ce trebuia sa se produca.Atunc1 tatul deveni limpede pentru mine, intre altele faptul di I-am iubitmai nlUlt: decit a~ i crezut." In cursul aeestor din urma ani, de dnd string astfel de observatii, s-a intimplat de multe ori sa sparg san sa deteriorez obiecte de 0 anuejt2L \'aloare, insa analiza acestor eaznri m1-a aratat intotdeauna dl nu era vCJrba nid de hazard, nid de 0 stingacie involuntara. Astfl'l, pe cind dimineatii treceam printr-o camera, imbracat In costumul men de baie c1.1 picioarele in papuci, ca :;;1 e\1111Cl$ fi ascultat de em irnpuls subit, am azvirlit din picioare un papue, in perete. Rezultatul a fost atingerea ;;ipr0~ iootarea pe paden a unei mid Venus de marmura. In timp ee ease sfarlma 111 buea1eIe, eu recitam impasibil aceste versuri de Busch:
510

Ach die Venus is perdu Klickeradoms ! - yon Medici!

6)

Gestul meu nesabuit $i impasibilitatea in fat a pagubei suferite i!?i gasea explicatia in situatia de atund. Una din rudele noastre apropiate era gray bolnava $i starea oi incepuse sa m;', faca sa-mi pierd speranta. In dimineata aceea aflasem, in5a, ca starea ei se ameliorase in mod simiitor. 1mi amintesc eii gindisem : "Ea va triH, deci". Aceesul de furie destructiva a fost atunci pentru mine ca un mijloc de a-mi exprima recu'no1?tinta fata de soarta $i de a aduce un fel de "sacrificiu", ca $i cum a$ fi facut un 1egamint a carui executie depin:dea de vestca bun[, pe care 0 primisem. Cit despre faptul ca imi a1esesem ca obiect de sacrificiu pe Venus de Medici, fara indoiala di trebuie sa vedem in aceasta un omagiu adus convalescen- tei. $i de aceastii data m-au uimit hornrirea rapidi't $i indeminarea execu~iei, deoarece nici un alt obiect din cele aHate in vecinatatea statuetei 11-a. fast atins de papucul meu. AIm data m-am facut vinovat de clistrugerea unui obiect pentn.i un motiv asemanator, cu deosebirea ca sacrificiul nu-mi era dictat de 1'2(:Un01?tintafata de soarta, ci de dorinta de a evita 0 nenorocire. Intr-o zi am cedat pornirii de a-I adresa unui prieten credincios $i devotat un repro!? care se bazElnumai pc interpretarea anurnitor manifestari ale incOll1?tientului sau. E1 1ni-o 1u3 in nume de rau ~i imi sc1'ise 0 scrisoare in care imi recomanda Sa-I scutesc pe prietcni de tratamenul psihanalitic. Trebuia sa recunosc di avea dreptate ~i i-am dat un raspuns conciliant. In timp ce-mL 5criam raspunsul, fikui 1a un moment dat un gest eu mina, in cursul diruia tocul imi scapa dintre' degete ~i se abi'itu asupra unei superbe figurine egiptene smaltuite, achizitionata de foarte curind, deteriorind-o foarte serios. Indata ce nenorocirea s-a produs, am inteles di am provocat-o pre a evita 1.111a mal mare. Din fericire, atit prietenia, cit ~i figurina au 13u~i tut fi reparate, fara ca u1'111e1e fisurl10r sa fie prea vizibi1e. Intr-un al treilea caz, distrugerea obiectu1ui tinea de motive mai putin serioase. Era vorba, spre a ma servi de 0 expresie a Iui T h. V.is c her, de 0 "executie" mascata a unui obiect care incetase de a-mi mal placea. Am avut mult[, vreme un baston cu miner de argint. Cind placa subtire de argint a fost, intr-o zi, fara sa 9tiu cum, deteriorata, am date bastonul 1a reparat, in5a reparatia a fost riiu f:kutii. CUeva zile mai tlrzm, jucindu-ma cu unul dintre copiii mCi, m-amservit de minerul Dastonului pentru a capta piciorul acestuia. l\linerul 5e rupse, firefite, iar ell ma descotorosii de baston. Ca1mu1 ~i impasibilitatea eu care aeceptam in asemenea cazuri paguba suferita indica faptul ca am fast calauziti de 0 intentie incon1?tienta in exe~ cutarea actelor care aU dus 1a distrugerea obiectelor respective. Uneori dmtlnd motivele unui act ratat aUt de neinsemnat ca distrugereaul1ui obiect, gasim cauze care, cu toate ca l!li au obin;>iaintr-o perioada indepartata a vietii unui individ, influenteaza inca situatia sa prezenta. Urmi'ttoarea analIza, publicata de L. J eke 1s, ne furnizeaza un exemplu: . "Un medic 5e afia in posesia unei vaze de gresie. Fiira a fi scumpa, vaza aceasta era foarte frumoasa. El 0 primise cu mult inainte, in dar, eu multe alte obie:cte, dintre care unele de va1oare, de la una din pah) "","\11!

'lenus e

pierduta

, Klickeradoms!

de :Medici! (Nota had.)

pH

cientele :Seile(maritata). Crnd deveni c1ar di aeCCi.st'l ra atinsa de psie hoza 7), medicul se grabi sa restituie familiei bolnavei toate obiecte1e pe care Ie primise, eu exceptia vazei, lipsita de lT1.arevaloarc, de care nu se putea desparti datorita, posibil, frumusetii aCC"3tcia, edicul no-stru, M om eu scrupu1e, nu se hotarise 1a aceasta insu,,?ire a vazei fara 0 i:mumitil 1upta interioara, deoarece i.~i dadea 5(''1n12perfect de indelicatetea actului SElU.1nce1'ca, iusa, sa-,?i inabwle remu'}carea, invocl.nd lipsa de va10are a vazei, dificultatea de a 0 ambala in a,?dfel incH ea sa ajunga lLi destinatie etc. Cind, citeva luni mai, t1r21u, fu nevoit sa se adreseze unui avocat spre a reclama plata unui rest de onorariu, pc care familia refuza sa-1 phiteasca benevol, remu;;carea 11 cuprinse din nOll. La un moment dat e1 se temu ca nu cumva familia sa descopere deturnarc3. de cafe se facuse vinovat, si sa rasDunda reclamatiei sale Drintr-!) urm[rrire p.enala. Remu~carea sa ~tinse la' un moment d~t 0 ascl{wnea intensitate incit S2 Intreba daca nu ar face bine sa 1'enunte 1a 1'ec1an~,atic, hiar daca SlLma c care S8 datora era de 0 suta de ori mai ridic:ata, in comparatie en co:stul obiectului sustras. 1nsa el sfirf?iprin a renunta la aceastCr idee, pe carc~ o g~si~ din ~a1~afa~a de. absurda. ~e cin~ er~ prada a.cestel stari de spi~it, se mth'11pla ca, pnmemnd apa dm. vaZ3, facH 0 mq:sn' eu wtul stm.gace, tara nici 0 legatura organica en operatia pc care 0 executa, in urma dlreia vaza cazu 1a pamint :;;i se Sfarim;:l in vreo cinci san !?ase bucati. $i sa mai adaugam. ca era un om care :;:tia sf\-',;i domine aparatul muscular si ca putea sa numere pe degete obiectele pe care Ie soarseS'e in viata Ini!' Faptu1 eel mai curios este ca acest accident 58 p~treeuse a doua zi dupa 0 cinR pe care 0 oferisc dtor",a amici, in vederea eareia S8 ho.tarlse, nu fara mult'i E;ovi'iia1a, plaseze acea vazii, umpluta eu flori, sa pe masa din sufragerie. Observind, cu dteva minute inainte de accident, ca vaza IV.seselasata in aeea indipere, 32 dusese e1 in.5u:)i5-0 transporte in salon, unde 5e ana de obicei. Momentul de stupefac~ie oclata depa9it, se puse sa culeaga cioburile ~i, potrivindu-le unele cu altele, constatil posibilitatea reconstituirii vazei, far a nici 0 solutie de continuitate. Dfli' abia facu aceasta constatare ca doua sau trei din bucatile cele mai mari Ii alunecara din minEi, fi'lJCIndu-sebucatele si Iuindu-i orice spEranti'i de a mai reconstitui vaza. Fara indoiala, ~eest 'act ratat izvora din tendinta .aeiuala a medicului de a-~i iniesni acoperirea drepturilor sale, deoarece suprima o.biectul insu~it, care-1 impiedicase intr-o anumita masura sa-:)i reclame onorariile contestate. in afara, insa, de aeest. determinism direct, ,actul ratat de care ne OC1.lPam p1'ezinta 5i un altul mult mai lJrofund si mai important in ochii Psihanalistului. El prezil~ta, de asel~enea, U;1 determinism simbolic, dat fiind ca vaza constituie un simbol incontesta., .. t' v ~" l)i' a.i'f .. , ~1 emell. Erou 1 aces t e1 1sortoare .c .l.USCSev Vt 01'1 , 1ar SO"la sa, tlnara, casa 't' frumoasa, $i pe care a adora, muris2 in ilTIprejurari t1'agice. In U1'ma acestei nenorociri, el eazuse intr-o. stare de neurastenie accentuata, agraf vata de faptul c:.a se considera vinovat de 111oar1.eaemeii (arn spart 0 vaza f1'umoasa). Incepind din acel m.oment, I S8 ferea de femei, nevrind sa aucia nid de recasatorire, nici de aventuri amoroase, De care incon;;;tientul sau Ie infati;;;a ea aete de infidelitate eu privi~e.la aeeea pe care (; iubise aUt, in timp ce con:;;tiinta Ie refuza sub pretextul ca e1 aducea neno1'odre femeilo.r, ca nu vola ca 0 aWl femcle' s2 se sinuch:la

7)

Legea prevedea ca astfel de "cadouri", acute de oameni iresponsabili, sa fie

-considerate furt si'ivlr7it de eei care Ie primeau. (Nota tracl.) 512

~~>---~~.~

din cauza lui etc. (Vedem ca Ii era interzis sa pa:streze multa vreme vaza !). Data fUnd, totu~i intensitatea libidoului sau, nu-i nimic surprinzator in faptul ca vedea in relatiile cn femeile maritate mij!lO'culcel mai potrivit prin caraderul sau in mad necesar trecator, de a-~i satisface instinctul (de unde insu:;;irea vazei care apartinea altei persoane). Urmat'0arele doua fapte aduc 0 interesanta eonfiI'm'are acestei interpretari simbolice : voind sa se vindece de nevroza sa, s-a supus unui tratament psihanaliEc. In cursul gedintei, pe dnd descria cum sparsese vaza de argilEi, lI1C2JJ din non sa vorbeasca de atitudinea Jui fata de fe111.ei pretinse ca 9i in a~easta privinta era exigent pina la absurd, pretinzind de exemplu femeHor 0 frumusete care "sa nu aiba nimic pamintesc". Marturisea prin acea.sta ca ramasese ata",at de sotia sa (moarta, deci care ",i-a pierdut orice natura terestra) 9i ca nu voia sa :;;tienimic de "frumusetea terestra", de unde distrugerea vCisuIui de pamint. lar atunci cind, intrat in faza de "transfer", e1 COl1cepuseproiectul imaginal' de a se casatori cu fHca meditcului sau, ii facu cadou acesteia ... 0 vaza, ca pentril a arata cum intelege e1 sa-:'ji ia revan$a pentru nenorDcirea ce i s-a intimplat. Semnifkatia s1mbo1ica a acestui act 1'atat este susceptibila inca de mnlte vari'ante, legate de anumite detalii, ca de exemplu ezitarea pe care a incerca ori de cite o1'i turn a apa in vaza etc. Dar ceea ce mi se pare eel mai interesant este existenta a mai multoI' motive, a cel putin dDua care, provenind din precon9tient 9i din incon9tient:;;i actionind separat, pe dt se pare, se I'eflecta in de:dublarea aetului ratat : I'asturnarea vazei :;;icaderea ei la pamint" 8). e) Faptul de a scapa~din mina, de a I'asturna, de a distruge obiecte pare adesea a fi utilizat ca expresie a unoI' suite de idei con9tiente: 5int acele idei de care uneori ne put em asigura cu ajutorul analizei sau, eel mai adesea, tinind cont de intimpHirile populare, de superstitii 9i de zicatori. Se cunosc interpretarile legate de rasturnarea unei soInite, a unui pahar cu vin, de caderea unui cutit care se infige cu virful in dU9Umea etc. Voi arata mai departe pina 1a ce punct aceste interpretari supeI'stitioase medta a fi luate in consideratie. Voi face aid doarobservatia ca un act de stingacie nu are in toate cazurile aceea9i semnificatie, insa, dupa circumstante, serve9te spre a exprima cut are sau cutare intentie. A existat recent acasa la mine 0 perioada in care sticlaria 9i vesela de portelan au suferit un adevarat masacru. Eu insumi am contribuit la :3.ce~staintr-o masura considerabila. Insa aceasta mica endemie psihica era U90r de explicat : eram la citeva zile dupa casatoria fHeei mele mai 11lari. In aceastfi imprejurare solemna exista 9i obiceiu1 de a sparge obiecte de sticHi sau de portelan, insotit de urari de fericire. Aceastii datina poate avea semnificatia unui sacrificiu ",i multe aIte sensuri simbolice. Cind persona1uI domestic distruge obiecte fragile, scapindu-1e din mina, nu ne gin dim insa imediat sa cautam 0 explicatie psihologica pentru aceste aete. Totu9i, nu este mai putin probabil ca acestea din urma sint determinate, eel putin in parte, de motive obscure. Nimic nu este mai strain omu1ui lipsit de cultura dedt dragostea pentru arta "ii pentru operele de arta. Personalul domestic arata 0 surda ostilitate fata de acestea, mai ales c.indaceste obiecte, a carol' valoare n-o intelege, .ii impune 0 mundi supIimentara ~i migi'iloasa. Din contra, personalul de
~) I:ltC:Tnat. Zeitschr. fUr Psychoanalyse, 33 cc~, ::::,

I, 1913.

513

I'

i
!

acela9i fel din instituWle de 9tiinta, de9i nu are un grad de cultura mai ridicat 9i are acelea:;;iorigini ca 9i personalul de servidu tocmit in casele burgheze, se distinge prin indeminare 9i siguranta 'in minuirea obiectelor delicate, indeminare 9i siguranta pe care aceste persoane nu Ie dobfudesc dedt dupa ee s-au identifieat cu geful lor ~i dupa ce $i-au format obi9nuinta de a se considera ata9ati pentru totdeauna de institutia din care fac parte. Intercalez aid comunicarea unui tinar tehnician, care ne dezvaluie mecanismul care a condus 10.deteriorarea unui obiect : . "De dtva timp eram ocupat, dimpreuna cu mm multi dintre colegii mei de 10. $coala Superioara, eu a serie de experiente foarte complicate asupra elasticitatii, munca cu care noi ne-am insarcinat benevol 9i care incepuse sa ne Tapeasca foarte multa vreme. lntr-o zi in care ma duceam 10. laborator eu colegul meu F., acesta imi spuse ea era dezolat sa piarda atita timp acolo, pe dnd acasa avea atitea de facut. N-amputut dedt sa-l aprob :;;iadaugai in gluma, faclnd aluzie 10. un incident care avusese lac in ssptamina preeedenta: "Sa speram ca ma:;;ina va intra astazi in pana, co. atunci, ceea ce ne-ar permite sa ne suspendam munca 'ii sa plecam numaidecit !"Cu oeazia distributiei sarcinilor de munca, colegul men F., fu insarcinat sa regleze supapa presei, adica sa lase sa patrunda lent liehidu1 depresiune al acumu1atoru1ui in cilindrul presei hidraulice, deschizind eu preeautie supapa. Cel care dirijeaza experienta stEt linga manometru $i, dnd este atinsa presiunea voita, stdga tare: "Gaia!" Auzind acest semnal, F. apnea ventilul ~i II intoarse din toate puterile sale ... 1a stinga (pe dnd toate supapele, rara exceptie, se inchid prin rotatie la dreapta I). Rezultatul a fostca intreaga presiune a acumulatorului s-a exercitat in presa, depa9ind rezistenta eanalelor ~i avind co. efect ruperea unei suduri a tevilor. Aecidentul nn era gray, dar ne obliga sa' intrerupem luerul ~;;isa ne intoarcem acasa. Curios este faptul ca colegul meu F. eu eaie, la citava vreme dupa aeeea, am avut oeazia sa vorbese despre acest incident, pretindea sa nU-$i aminteasciJ. nimic de el, pe eind eu, in ceea ee ma prive9te, i-am pastrat 0 amintire nestearsa." A cadea: a race un pas gre:;;it, a aluneea - iata tot atltea accidente care nu rezultii intotdeauna dintr-o function are moment an si accidental defectuoasa a organelor noastre motrice. Dublul sens pe care, dealtfel, limbajul Ie atribuie acestor expresii, arata. care sint ideile disimulate pe care ~diferite tulburari ale echilibrului corporal sint suseeptibile de a Ie revelo.. Imi amintesc un mare numax de afectiuni nervoase usoare care s-au declarat, lafemei 9i 10. fete tinere, in m:ma unei caderi' care n-a putut evidentia nid un fel de leziune s:i care au putut fi interpretate ea manifestari de isterie traumatica provocate de frica. Am presupus atunci ea lucrurile nu stau tocmai as:a, eEl suceesiunea faptelor trebuie sa fie diferita, ca 0 cMere 0.1'putea fi foarte bine ea insas:i 0 manifestare de nevroza $i 0 expresie a acelor idei incon;;tiente cu eontinut sexual c8.1'oratrebuie sa Ie acordam, intre simptome, rolu1 de forte motrice. Nu avem oare 0 confirm are in proverbul care spune : ,,0 fatE! _ cade totdeauna pe spate" ? Tot 0 confuzie saviqes:te eel care da unui cer;;etor 0 piess. de aur in 10eul uneia de arama sau a unei mid monede de argint. Explicatia erorilor de acest fel este u90ara: sint saerificii fi'icute spre a 'i'mblinzi soarta, spre a indeparta 0 nenorocire etc... Astfel, actele noastre ratate ne furnizeaza un mijloc de a ramine legati de acele obiceiuri f?i super514

stitii, pe care lumina ratiunii noastre, devenita incredula, le-a izgonit In inconstient. f) 'Mai mult dedt oricare alt domeniu,acela al activiti'itii sexuale ne furnizeaza probe sigure despre caracterul intentional al actelor noastre accidentale. Aceasta se datore9te faptului ca in acest din urma domeniu limita care, in celelalte, poate exista intre ceea ce este intentional ~,i ceea ce este accidental, se ~terge complet. Pot cita un frumos exemplu personal de felul in care 0 mi9care, in aparenta stingace, poate sa 1'.3spunda unor intentii sexuale. Acum c'itiva ani, in casa unor prieteni, am intilnit 0 tinara fata care a trezit in mine 0 simpatie pe care 0 credeam stinsa de multo M-am aratat fata de ea vesel, vorbaret, amabil. ;;:Jitotu~i. aceeasi tinara fata ma Eisa rece eu un an mai inainte. De unde sa fi prove~it simpatia de care, deodata, m-am simtit cuprins pentru dins a ? Anul trecut. pe cind sti'iteam cu ea de vorba intre patru ochi, unchiul ei, un domn foarte batrin, intra in incaperea unde ne aflam 9i vazindu-l, ne-am grabH amindoi spre unfotoliu ce se gasea intr-un colt. pentru a i-I oferi. Tinara fata fu mai sprintena dedt mine, 9i dealtfel se 9i aflase mai aproape de fotoliu. Astfe! a reu9it prima sa puna mina pe e1 ~;;isa-l ridice in brate, cu spatarul intors indarat. Voind s-o ajut, m-am apropiat de dinsa ~i, fare'i sa fnteleg cum s-au petre cut lucrurile, ma pomenii in spatele el, cu bratele inco1acite in jurul bustului e1. Se intelege de la sine ca nu am l&sat CR aceasta situatie sa dureze mai mult de 0 clipS.. Nimeni n-a observat eu clt:'i 1ndeminare am recurs eu la aceasta miscarc neindemfnatica. Adesea pe strada se intfmpla ca doi trecatori care vin din sensuri inverse 9i care VOl' sa se- evite unul pe altul, cedind locul unul altuia, sa intlrzie timp de 0 fractiune de secunda deviatia cu citiva pa9i, a98. incH apoi sa fncerce sa faca acest lucru amindoi in acela~i sens ~i simultan, pina dnc1 se opresc unul in fata celuilalt. Rezulta 0 situatie neplacuta, agasanta, in care in general nu vedem dedt efectul unei stingacii accidenta1e. Este insa pasibil sa se dovedeasca ca in multo cazuri aceasta stlngacic ascunde intentii sexuale ~i reproduce 0 atitudine indecenta ;;;i pravocatoare tinind de 0 virsta mai tinara. Din ano.lizele pe care Ie-am practicat 1a nevrozati, ~tiu ca a~a-zisa naivitate a tinerilor ~i a capiilar nu constituie decit 0 masca, care Ie sluje~te sa-~i exprime sau sa saviqeasca, fara a se simti jenati, multe lucruri ind'2cente. 'IV. S t eke 1 a raportat observatii cu totul analoage, fa cute asupra lUl il1su~i. "Intru fntr-o casa ~i intind stapinei mfna mea dreapta. Fanl sa iau aminte, in acela9i timp Ii desfae nodul cordonului de Ia capot. Sint sigur di nu am avut nici 0 intentie indecenta, totu~i am facut aceasta mi9care stingace cu fndeminarea unui adevarat scamator." Am cHat numeroase exemple de unde reiese ca poetH 9i romancierii atribuie actelor rat ate un sens si motive, cum 0 facem si noL Asa ca nu ne YOmmira sa vedem 0 dat~ mai mult un romander ~a The 0' d 0 r F 0 n tan e 9) atrlbuind unei mi~eari stingace un sens profund ~i 0 putere de prevestire a unor evenimente ulterioare. lata un pasaj imprumutat din L'Adultera 10). ". .. 9i Melania se scula bruse :?i arl!nca sotului
V)

Vor dem Sturm (1878)9i L'AduZtera 10) GesammeZte Werke, Ed. II,

Prozator realist critic german (1819-1898), autor, Intre altele, al romanelor (1882).(Nota trad.) S. Fischer Verlag, S. 64.
515

el, in chip de salut, 0 minge mare. Insa ea nu tintise bine: mingea devie :;>i0 prinse Rubehn". La intoarcerea din excursie, cInd s-a petre-, cut acest care incident, a avut prim intre Melaniaunei Rubehn 0 conver- ... loc indiciu al ~i atractii cresdnde satie In mic se observa un Putln cite putin, aceasta atractie 5e transform a in pasiune, pina dnd Melania sfiqe~te prin a-'!i pa.rasl sotul, pentru a se' duce sa traiasca tot restul zilelor eu barbatul pc care il iubqte (comunicat de H. Sachs). g) Efectele consecutive ade10r ratate ale indivizHor normali sint in general ratate de 0 impOl'tanta. interesanta sau mal Dutin mare a sl~ti dacal anadine. Cl,1 aUt mai mal InuIt este chestiunea de actele putind avea efectegrave, ca de ex~m.plu acelea comise de medici sati de farmaci~ti, pot, sub un raport sau aUul sa. fie considerate din punctul nostru de vedere. Neavind dedt rar ocazia de a face interventii medicale, nu pot dta dedt un singur exemp1u de stingacie extras din experienta mea personala. Vizitez de ani de zile, de doua ori pe zi, pe a Mtrina doamna ~i, aete: instilez in ochi citeva picaturi de coliI' ~i Ii fac 0 injectie de mortina. Cele doua flacaane, unul albastru cu coEr, ~i altul alb cu solutia de marfina, sint eu regularitate pregatite in vederea vizitei in cursul vizitei de dimineata, mele. in limp ce infiipluicsccele interventia mea se margineiite la doua doua opera\iuni, apmope loldeauna ma gindese la altceva. Intr-adevar, am executat cele dOU2 operatii de atltea ori, incit aenm cred ca imi pot permite sa fiu neatent. Intr-o dimineata, in realitate insa, observ ca automatismul meu n-<1 mal functionat: am scufundat pipeta in flaconul alb 9i am instilat in oehi morfina. Dupa. o. clipa ?e spaima,. l~a}ini~.tes~ spu:,indu-r~1i ca. cel~ citeva pica~uri dm solutla de morfma 2U% msnlate m sacUl conJunctival nu pot face mare rau. Sentimentul men de frica trebuie sa fi provenit dintr-o alta sursa. Incercind sa_ analizez acest marunt act ratat, 1mi seapa indata fraza : "a 0 prOIan2 pe batrina" care era de natu;,a sa-mi indice drumul eel mai scurt spre a la solutie. Eram inca sub impresia unui vis pe care mi-l povestise in ajun un tinaI' $1 pe care crezusem ea-l pot interpreta ca raportlndu-se 1a relatiile sexuale ale acestui tinaI' cu mama sa 12'. Faptul destul de bizar ca. legenda greaca nu tine nici 0 socoteala de virsta Jocastei ml se parea ca se. acordi",foarte bine cu concluzla mea di in dragostea pe cal'E~ mama 0 inspira iiului el, nu este yorba de persoana actuala a mamei, ci de imaginea pe care fiu1 a pastrat-o despre ea ~i care dateaza din anii SEd de copilarie. Inconsecvente de acest fel se manifesta ori de cite ori 0 imaginatle care ezita 1nt1'e doua virste, se ata~eaza apoi definitiv la una din ele, odata ce devine con;;tienta. Absorbit de aceste idei, am ajuns la pacienta mea nonagenara, fara 111doiala pe punctul de a concepe caract-erul general uman al legendei Ini Oedip, ca fEnd in CC1rE:Llti,c: Cll fatalitatea care se ex prima in oraco1e, deoarece imediat arn comls 0 confuz-ie a carei ,.victirna." a fost batrina. Totu~i aceasta confuzle a fos\ ic,-orensh-{,: din cde doua e1'ori posibile,
il) Veroul sich vcrgreifen (an) Inseamna a ridiea mina asupra euiva, aatinge o nota faIsa, a gre$l, iar figurativ a profana (I\ota tract.). 12) Este ceea ce eu numesc Fisul lui Oed-ip, deoarece acest vis ne permite sa intelegem legenda regelui Oedip. In textele lui Sofocle auzim din gura Jocastei o aIuzie 1a un vis de aeest feL (Cf. "TI'aumdeutung", 'iII, Aufl., p. 183.)

I
I
I

I
,

ii

~
I"

516

una cOl1stind in instilarea de morfina in ochi, :;;i cealalia din injectarea de colir subcutanat, am 31e5-0 pc cea mai putin primejdioasa. Ramine de vazut daca, in erorile care pot avea consecintc grave, este posibil sa se descopere prin analiza 0 intentie incon.~tienta. Materialele imi lipsese in legatura eu aceasta, a:;;a incit sint obligat siI recurg la ipoteze :;;i 1a cOlnparatii. Se ;;tie ca in psihonevrozele grave adesea se observa, in calitate de simptome morbide, mutWlri pc care bolnavii :;;i Ie pricinuiesc ei slnguri ,?i totdeauna ne putem w;;tepta ca conflictul psihic S~l sfir:;;easdi la e1 prln sinucidere. Am putllt constata (iar intr-o zi voi aduce ,?i proba, publicind exemp1e bine elucidate) ca multe leziuni in aparenta accidentale, care-I afccteaza pe ace$ti bolnavi, nu sint decit mutilari vo1untare, deoarece exist'i, la ace$ti bolnavi tendinta de a-$i provoca suferinte, ca :;;i cum ar avea de ispa$it gre:;:eli, iar aceasta tendinta, care uneori ia forma de repro$uri adresate sie insu$i,' alteod contribuind 1a formarea de simptome, izbutqte sa 010seasca cu abilitate 0 situatie exterioara accidental a sau sa 0 ajute sa procuca efectu1 mutUant dorit. Aceste fapte nu sint rare, chiar in cazurile de gravitate mijlocie, ele re1evind interventii incol1$tiente printr-un anumit numar de trasaturi particulare, ca de exemp1u, uimitorul singe rece pe care, ace$ti bolna'li 11 pastreaza in prezenta pretinseIor nenorociti accidentale 13). Nu voi eita In detaliu dedi un singur exemplu provenind din experienta mea personalc'i : 0 tinara femeie cade din trasura $i i,?i rupe un pieior. Iat-o 1a pat pentl'u mai multe sclptamini, dar ea uimc$te pe taata lumea prin absenta orkan?i rrwnifestari de dure1'e $1 prin calmul impcl'turbabil pe ca1'e-l pastreaza. Acest 2ccident a servit de pre1udiu unei In lungi ~i grave nevroze de care ea S-i:l vindecat prin psihanaliza. cursu1 t~atam~ntulu!, D:-an: inform at ati~. asupra circumstante10r c~re aLl lriSo~lt acclderltUl, Clt ~l aSl1pr-a LU1ll1111torfalJte care l-~u precendt. Tin31'El femeie se afla ell sotul el, f03.rte gelos, 1a rno~ia uneia dintre surol~11e ej, (12 aseracnea nlaritatj~ intr-o companle nU111erOaSa de surori ~i frati, cu sotE ,?i sotiile lor. Intr-o seara, ea oferi acestui cere intim 0 reprezentatie, manifestindu-se in una din arte1e in care ea excela: a',-.-'-l-~~~ !'c"D"anu1;; n'L' 0 "crH" "l);l'a~,rirtU{'71t'"te spl'e Inarea ,s;Jt'sf"rtl'e ~__ ca '1'-'0';'; ,. u ~..'-" "-_ ,-"'-v _"'"-'-' __ ~ "l'-_U _u .. , __ 1 Lt:-.' tarrllllel sale, dar 'sprc marea nemUl~Umlre a sotulw el, care, atunel cmd sfiqi, li ;;opti: ,,1'e-ai purtat din nou ca 0 fat~l nemaritata". Cuvintul cintari greu. Fie din cauza acelei :;;edinte de dans, fie :;;i din aIte motive, prea put in intereseaza, tlnc1ra femeiepetrecu a noapte agltata :;;i se scula hotarita sa pIece chlar in dimineata aceea. lnsa voi sa-$i aleaga 12a ins89i cali, refuza 0 pereclle, accepta alia. Sora ei cea mai mica vola s~l-~i urce In tl'i'isura copilul sugar insotit de doica, dar ea se opuse energic. In timpul calatoriei ea se ardta nervoasa, ii spuse de mai multe ori 'lizitiului ca bidiviii lui par sa. fie frico'1i ~i cind animalele, nelini;;tite, 1a un moment dat refuzard eu adevarilt sa se mai lase strunite, ea sari in'"paimintatii din trasura $1 i;;i rupse un picio1', pe cind cei rama:;;i in trasura nu patira nirnic. Dacii, fata de aceste amEmunte ne putem' inca
1..._ >-

:J--'-'

lJ) JVlutilarea voluntara, care nu tind2 la clistrugerea completa, In stare a actuala. a clvilizatieinoastre nu are alHi calc decit sa se disimuleze fncHiratul unui accident sau 'SEt se afirme simullnd 0 malaJie spontana. Odinioara automutilarea era o expresie a durerii adoptata de toata lumea, pe dnd in alte epoci putea sa. sel'\r'asc~{drcpt expresie a ideilor de pi2tate -~i de renuntare la cele lun1e~ti.

517

'indoi ca acest accident a fostplc'inuit dinainte, nu trebuie sa admiram mai putin precizia cu care accidentul s-a produs, ca O?icum ar ii fast intr-adeviir vorba de 0 pedeapsa pentru 0 fapta comisa, dici incepind din acea zi bolnava a fost, pentru multe sapUimini, in imposibilitatE:'a de a mai dansa "cancanul". Nu-mi amintesc sa-mi i pricinuit mutilari in imprejurarile obi~uuite ale vietH, insa nu acela~i lucru 5e poate spune in situatiile complicate ~i agitate. Cind un membru al familiei mele se plingea a-~i i mw/cat limba, a-~i fi zdrobit un deget etc., nu uit niciodata sa-l intreb: "De ce ai facut-o?" Dar ~i eu insumi mi-am zdrobit un police, 1nt1'-o zi in care unul dintre tinerii mei pacienti mi-a imparta~it, in cursul consultatiei, intentia (care dealtfel nu era serioasa) de a se casasanato1'iu, tori cu flica mea cea mare, pe rind ea tOClned S2 afla intr-1.111 iar stare a sanatatU ei imi inspira cele mal grave nelini~ti. Unul cEntre fiii mei, al carui temperament viu era refractar ingrijirHor medica1e, a avut un acces de m1nie atunci dnd i s-a spus ca va ptrcce dimineata in pat. El ameninta chiar eLl sinuciderea, imitindu-i asHel pe cei despre care citise prin ziare. Sean 1mi arata 0 umfliHura ce-i ie'7i8e pe piept.in urma unei caderi care-l proiectase In minerul La intrebarea mea ironidi prill care voia1"nsa ~tiu de ce facuse asta, 'Ii unde vola sa ajunga, acest bEdat de 11 ani imi raspunse co. in urma unei subitl~ ilumir:ar~ : ."A ,~ost in~er?are~1 mea devsinucidere, _c~ care te-am amemntat aZl dllnmeaTa". Trel)Ule sa adaug ea nn cred sa fl varbit in fata copiilor mei 'desm-e 'conceDtia mea asuPl':a mutilarii v01untare. Cei care cred in rea1itatea mnhlarilor voluntare semiintentionale, dadt ne este permis sa f010sim aceasti3. expresie oarecum paradoxalii, sYnt eu totul pregatiti sa admitaca exista, alaturi de sinuciderea con9tienta ~i intentionala, 0 sinucidere semiintentionala, provoco.tii de 0 in ten tie incon;;t1enta, care izbute~te sa ioloseascii cu pricepere 0 amenintare impotriva vietH ~i sa se prezinte sub masca unei nenorociri accidentale. Dealtfe1 acest caz trebuie ca nu este exirem de rar, caci oamenii 1a care tendinta de a 5e autodistruge exista, cu 0 intensitate mai mult san mai putin mare, in stare latenta, sintmult mai numero;;i decit acei 10. care o.ceasta tendinta S2 manifesta. Mutilarile vo1untare reprein general, un compromis 1:nt1'eo.ceastii tendinta ;;i forte1e care 1 '32 opun ~i, in cazurile care se termina prin sinucidere, inclinatia spre acest act trebuie sa fi existat demult 10. 0 intensitate atenuata sau in stare de tendinta incon;;tienta reprimata. Cei care au intentia con~tienta de a se sinucide i~i o.1eg ~i ei momentu1, mij1oo.cele ~i ocazia; pe de aWl parte, intentia incon~tienta a~teapta un pretext care se va substitui unei parti din cauze1e reale ~i veritabile ~i care, deturnind fortele de conservare ale gersoanei, 0 vor elibera de presiunea pe care 0 exercit.a asupra ei aceste cauze 14).
, .i. ~

11,) in ultima analiza, acest eaz seamana intru totul eu acela de agresiuue sexualii impotriva unei femei, agresiune contra careia femeia este incapabiHi sa se apere prin forta ei musculara, aceast."ifortii mud neutralizata in parte de instinctele incon~tiente ale victimei. Nu se spune ca, in aceste situatii, fortele femeii sint paralizate? AI' trebui insa aratate motivele pentru care ele sint paralizate. Din acest punct de vedere, judecata spirituala pronuntata de Sancho Pancha in calik1.teasa de guvernator al insulei sale nu este psihologice.;;teexacta (Don Quijotte, partea a II-a, cap. XIV). 0 femeie tlra~te in fata judecatorului pe un om care,

518

Consideratiile pe care Ie dezvolt aid sint departe de a fi otioase. Cunosc mal mult dedt un "accident" nenorocit(d'idere de pe eal sau din trasura) care, analizat indeaproape ~i in lumina imprejurarilor in care 8-a pro~ dus, autorizeaza ipoteza unei sinucideri incon9tiente. Astfel, de exemplu, in timpul unei curse de cai, un ofiter cade din gea 9i8e rane9te atH de gray incit, in patru zile, moare. Atitudinea sa, dupe. ee ~;;i-avenit in sim~ire, era eu totul bizara. Inca 9i mai bizara, insa, fusese atitudinea sa inainte de eadere. El era foarte deprimat ea urmare a mortii mamei sale ador'ate, izbucnea brusc in lacrimi, chiar clnd S8 afla In campania camarazilor sai, voia sa paraseasea serviciul spre a se duce in Africa ~i a lua parte la un razboi care, in fond, nu-l interesa deloe 15). Ca1aret desavir9it, de citva timp e1 evita sa uree in ~ea. In sfiqit, in ajunul cu1'8e10r, de la care nu se putea sustrage, avea un trist presentiment. Dat fiindfelul nostru de a lua in consideratie acest caz, nu sintern surprin~i ca acest presentiment s-a realizat. Mi se va spune ca era firesc ca un om atins de 0 atlt de profunda depresiune nervoasa sa fie incapabil sa-9i stapineasca calul, a9a cum 0 facea cind se afla intr-o dispozitie norrnala. Fara indoiala. Numai ca eu caut in aceasta intentie de sinucidere mecanismul acestei inhibitii motorii prin "nervozitate". 8. Fer e n c z i ma autorizeaza sa public urmatoarea analiza a unui caz de ranire, aparent accidentala, printr-un glonte de revolver, caz in care 01 vede (eu mnd intru totul de acord cu dinsul) 0 tentativa incon:;;tientii de sinucidere. "J. Ad., muncHoI' timplar, in vlrsta de 22 de ani, vine sa-mi ceara o ccnsultatie 1a 18 ianuarie 1908. Voia sa 9tie dadi era posibil sau necesar sa-~i ext raga glontele pe care-l avea in tlmpla stinga de 1a 20 rnartie 1907. Abstractie f~l.cind de citeva rare cefalalgii, slabe, nu-l indispunea nimic niciodata, iar examenul abiectiv nu descoperea nimic anormal, in afara, bineinteles, de prezenta la nivelul regiunii temp orale stIng!. a unei cicatrici innegrite, caracteristica patrunderii unui glonte de revolver. L-am sfatuit, in consecinta, sa nu hca operatia. Interogat asupra Imprejurarilor in care se produsese acddentul, bolnavul declara ca era vorba de un simplu accident. Se juca cu revolverul fratelui sau :;;1, rezind ca nu este 'incarcat, il sprijinise cu mina stinga de timpla c stinga (nu este stingaci), pusese degetul pe tragaci :;;i glontul porni. Revolverul, care era de 9ase focuri, continea trei cartu-,?e.L-am intrebat cum de i-a trecut prin minte sa puna mina pe revolver. 1mi raspunse eEl era pe vremea cind trebuia sa se prezinte inaintea consiliului de revizie 91. C3" seara in ajun, ducindu-se la han 9i ternlndu-se de 0 incaierare, luase anna eu dinsul. La consiliul de revizie fusese 'declarat inapt din cauza varicelor, ceea ce il facu sa se rU9ineze. Se intoarse acasa 91, jucindu-se cu revolverul, fara nid 0 intentie de a-9i face rau, nenoropretinde ea, i-ar fi rapit onoarea. Sancho 0 despagube$te, cUndu-i puuga doldora ell auI' pe care el 0 luase de la acuzat $i, dupa plecarea femeii, Ii permite iicestuia sa alerge dupa ea $i sa ineeree s8.-i smulga punga eu pricina, Barbatul $i femeia revin luptludu-se, aeeasta din urma liiudindu-se. di turbatul n-a rew;it s8.-i ia pUllga. La care Sancho observa: "Dadi ai Ii pus intru apararea o11oarei tale jumiHate din inver$unarea cu care-ti aperi punga, inca ai Ii 0 femeie cinstita". E)l Se intelege prea bine ca razboiul orera vointei de sinu,9idere con:;;tiente.care insa 5e teme de calea directa, cele mai bune conditii de realizare. Comandantul suedez spune in Wallenstein cu privire la moartea lui Max Piccolomini: "Se spune ca el cauta 1110artea luminarea". Cll 519

cirea se produse. L-am intrebat daca in general era multumit de soarta lui, la care el imi raspunse eu un suspin :;;i-mi povesti 0 istorie de dragoste: iubea 0 fam care ~i ea 11iubea la dndu-i, ceea ee n-a impIedicat-o sa-l paraseasca, plecind in America pur ~i simplu ca sa ci9tige bani. A voit s-o urmeze, JnSa parintii sEd se opusera. Prietena sa piccase la 20 ianuarie 1907, a~adar eu doua luni inainte de accident. In ciuda tuturo1' acestor detalii, care totw;ii erau de natura sa-l puna in garda, boinavul continua sa vorbeasca de accident. Eu insa sint ferm convJns ca neglijenta sa de a se asigura daci't arma era incareata, ea ~i mutilarea pecare :;;i-a adus-o in mod invaluntar, au fast determinate de cauze psihice. Aflat sub influent a deprimanta a nefericitei sale ayenturi amoroase fara indoiaia ca el spera sa "uite", la regiment. Spulberindu-i-se, insa, ;;i aceasta ultima speranta, ajunse sa se joace eu revolverul, en alte cuvinte 0 tentativa inconstienta de sinucidere. Fcmtul ca tinea revolverul nu in minadreapta,' ci in stinga, dovede;;;te ~a intr-adevar nu facea dedt sa se "joace", neavind eu alte cuvinte nici 0 intentie con;;tienta de a se "sinucide". lata 0 aWi analiza care, de asemenea, mi-a fast pusa la disp(lZitie de catre cel ce a facut-o. $i de data aceasta este yorba de 0 mutHare voluntara, accidentala in aparenta, cazul care face obiedul acestei 2nalize amintind de proverbul: "Cine sapa groapa ahuia, cade e1 lnsu~i intr-insa" . "Doamna X., facind parte din societatea aleasa burgheza, este ITl2:ritata ;;i are tre1 copii. Cu toate ca este nervoasa, niciodata n-a fost nevoie sa urmeze vreun traiament, adaptarea ei la viata fiind satisfacltoare. Intr-o z1 ea a fost victima unui accident care a dus Ia 0 mutilare grava a fetei, accident din fericire treciHor. Pe 0 strada in refaeere, ea se impiedica intr-o movila de pietri9 9i cazu eu fata intr-un zid. IntorcindU-se acasa, vazu ca fata ei este toata 0 rana, iar pleoapele invinetite si umflate. Temindu-se sa nu orbeasca, chema un medic. Duna ce am iini9tit-o, am intrebat-o: "De ce ati cazut In acest fei 1" 1mi' spu~e ca ne demult i;;i prevenise sotul care, suferind de. 0 afectiune articulara, nu se tinea prea bine pe picioare, sa fie atent dnd trece pe acea strada. Pin a acum a avut de mulie ori ocazia sa constate ca ea insasi era victima accidenteior fata de care li prevenea pe ceilaiti. Aceast!l explicatie a accidentuIui nesatisHiclndu-ma, am intrebat-o daea nu mai are nimic sa-mi spuna. Atunci ea I;;i aminti ca, putin inainte de accident vazuse intr-o pravalie, vizavi, un 1'umos tablou. Spunindu-:;l ca acest tablou a1' impodobi foarte bine camera copiilor, s-a hotarit sa-1 cumpere. Ie~i deci din casa 9i se indrepta direct spre pn'ivalie, fara a da atentie strazil. S-a impiedicat de gramada de pietre ;;i a cEizut eu fara de zid, fara sa faca nici cea mai mica incercare de a opri caderea prin intinderea bratelor. Proiectul de a eumpara tabloul Ii ie~i eu totul din minte ;;i ea se intoarse in graba acasa. - Dar de ce nu ati fost mai atenta 1 - am Intrebat-o. - Poate di era yorba de 0 pedeapsa, raspunse ea. 0 pedeapsa pentru ceea .ce v-am povestit confidential. - Deci istoria aceea n-a incetat sa va chinuiasca. - Dupa isto1'ia aceea am avut remu~cari, ma consideram ca 0 femeie rea, criminal a, imorala. Dar 9i inainte erarn de 0 nervoz:its,te care atingea nebunia.
520

Era yorba de un avort. Fiind insarcinata pentru a patra oara, in vreme ce situatia financiara a familiei era destul de precara, ea se adresase, eu consim~amintul so~ului, unei "doftoroaie" care a fikut ce trebuia. Avura loc urmari care necesita ingrijirile unui specialist. - Mi-am facut adesea, spuse ea, repro~ul de a-mi fi ucis copilul ~i ma nelini9tea gindul ca 0 asemenea crima nu se putea sa ramina nepedepsita. Avind in vedere lnsa asigurarea ca nu trebuie sa ma tern pentru ochii mei, am devenit lini9tita, mi-am pf'imit de-acum pedeapsa. A~adar acest accident nu era dedt 0 sanctiune pe care bolnava 'ii-o autoaplicase, pentru ispa9irea unul pacat pe care I-a savir~lt 9i poate ca, in acela9i timp, era un mijloc de a scapa de 0 pedeapsa necunoscuta, 9i mai gravii, de care se temea de luni de zile. In momentul in careea se indrepta in graba spre a cumpara tabiouI, toata aceasta poveste cu aprehensiunea care se lega de ea 9i care trebule sa fi fost oarte activa in incon9tientui el, deoarece ea nu scapa nic1 un singur prilej de a-i recmnanda cea mai mare prudenta in traversarea strazii aflate in reparatie - izvorise in mhintirile ei cu 0 intensitate deosebita, putind fi exprimata aproximativ in felnl urmator: "ee nevoie ai tu de 0 podoaba pentru camera copillor, tu care ai lasat sa-ti fie omorit nnul dintre copU? E9ti 0 uciga~a! Pedeapsa ce ti se cuvine este, cu siguranta, aproape I" Fara ca aceasta idee sa fi devenit con9tienta, ea 0 Iua drept pretext, intr-un moment pe care l-a9 numi psihologic, pentru a 0 utiliza in vederea propriei sale pedepsiri ~l fara ca nimeni sa-i poata vreodata ghici intentia, acea grarnada de pietre care i se parea clt se poate de potrivita pentr1.1 scopul propus. Aceasta ne explica de ce nu se gindise so. intinda bratele in timpul caderii ;;i de ce accidentul nu 0 impresionase din cale afara. 0 aHa cauza, nu mai putin importanta, a accidentuIui ei, poate consta in diutarea unei pedepse privitoare Ia dorinta ei inconstientii de a-s1 vedea sotul disDarind - el fiindu-i dealtfel eompliee' in chestiunea' eu avortul. :i\eeast~ dorinta se exprimase in recomandarea pe care i-o f!kea de a traversa strada cu prudenta, ]~ecomandare co:nplet inutiIa, dat fiind ca sotuI, toemai din cauza slabiciunii picioarelor sale, mergea c1.1 ceIe mai mari precautiuni" (5). Examinind indeaproape imprejurarile in care s-a produs cazul urma- tor, am fi inclinati sa-i dam dreptate I1.1iJ. S tar c k e (op. cit.),care vedeun "sacrificiu" in mutilareJ, in aparenta accidentala, prin arsura. ,,0 doamna, a1 carei ginere trebuia sa pIece in Germania, unde era chemat pentru serviciul sau militar, S2 arse la picior in urmatoare1e Imprejunlri : fiica ei era pe pundu1 de a na;;te, iar framintarile pricinuite de primejdiile razboiului nu era de natura sa faca sa domneasca veselia in easELIn ajunui pleearii ginerelui, ea il invita la dna, impreuna cu fiica ei. Se duse 1a bucatar.ie sa pregateasca masa, dupe, ce-~i pusese (lucru care nu i S2 intimpia niciodata), in locul ghetelor inehise ell care se simtea foarte bine ~;;i e care avea obiceiul sa Ie poarte acasa, papucii p
Va 11 Em d e 11, Selbstbestmfung wegen Abortus (Zentralbl. f. PsychoanaII, 12). Un corespondent serle In legatura cu aceastii problema a "pedepsei pe care ti-o aplid slngur cu ajutorul unul act ratat": dnd observam felul In care oamenii se comporta pe strada, constatam frecventa Cll care mici accidente se intl:mpla oamenilor care, dupa cum e obicalul, se Intorc sa priveasca dupii famel. Cutare face un pas gre~it pe teren drept, altul se love~te de un lampadar" altul se raneste intr-un fel oarecare.
J5}

lyse,

521

,eu sos"

mari, largi, ai sotului ei. Luind de pe foc 0 oala mare puna cu supa m docot, 0 sdipa $i i$i opEi1'ise1'i05 un piciar, indeasebi in acea parte care uu eraprotejata de papuc. 5e inte1ege de 1a sine ca toatii 1umea a vazut in acest accident un ef~ct a1 "nervazitatii ei". In prinlele zile care urmara acestui "sacrificiu" ea minui Cl:\ l11ulta bagare de seama obiecte1e fierbinti, ceca ce nu 0 scuti sa se friga din nou, de data aceasta
H;)

1") Numeroase asemenea cazuri de accidente care proyoacii viitamari corporale sau moartea, prilejuiesc interpretari problematice. In caderea unui ghetar nu se poate vedea dedt un joc a1 hazardului, in timp ce in cazul ullei persoane accidentate aprbpiate' noua ~i cunoscute prin atltea amanunte intime, este de presupus o motivatie din partea un or intentii incon~tiente. Despre rnodul 9i fmprejurarile in care se produce cunoa;;;terea acestora, un bun exemplu ne ofera urmatoarea relatare a unui tinaI' cu privire la accidentul mortal suerit de logodnica sa, pe dnd ea travers a 0 strada: "In septembrie anul trecut am facut cuno~tinta cu clomni~oara Z., in vlrsta de 34 de ani. Ea avlisese anterior multiple legaturi erotice, inainte de razboi a Iost chiar ~i 10godita, dar logodnicul, aLiter activ, a cazut pC' front in 1916. Am izbutit sa ne Intelegem ~i sa ne iubim, la inceput fara planuI'i de casatorie, data fiind situatia, anume diferenta de vlrsHi - eu am numai 27 de ani - ceea ce l1une ing~duia Sa ne facem' proiecte in acest sens. Dar cum locuiam pe aceea~i strad6, vizavi unul de celi'ilalt, cu timpul 1'elat111enoastre au devenit mal intime. In felul acesta a Incolt it ideea casatoriei legitime, Cll care III cele din urma am fast ~i eu de acord.Logodna a fost stabilita pentru sarbiJ.toarea Pa$telui din acel an. Domni~oara Z. hotarise sa faea in prealabil a ci'llatorie 1a rude, ca1i'itorie ccare din cauza unei greve la calea terata, a fost bruse Impiedicata. Perspectiva sumbra pentru domni~oara Z., pentru climatul in care traiam noi, deoarece ea -era inclinata sa vada periclitat viitorul nostru de alte ~i alte dlficultati ivite pe nea:;;teptate. Cu to ate acestea, simbata, 20 martie, ea se gasea Intr-o stare sufleteasca execptionala, situatie care m-a surprins :;;i m-a antrenat ~i pc mine totOOata, indt am reinceput sa vedem totul In culor'i trandafirii. Cu dteva zi1e mai inainte vorbisem sa mergem ocaziona1 1a biseriea, fara sa f1 fixat 0 zl anume. In dim1neata urmatoare, duminica 21 martie, 10. ora 9 ~i un sfert, clnd m-a Intrebat prin telefon claca pot merge imed1at 10. biserica, am refuzat, pentru ea n-o..;; fi putut i punctual ~i, pe deasupra, aveam de rezolvat ni.;;te treburi. Domni;;oara Z. a fost oarte afectata de acest refuz, a pornit-o sing.ura 10. drum, iar pe scara easel a intilnit un eunoscut care a Insotit-o pc pareursul dlntre Tauenzienstrasse 51 Rankestrasse. Ea era In cea mal buna clisDozitie, nelfisYnd sa se vacta nlmic din starea sufleteasca pricinuita de convorblrea ~oast~a. Domnul respectiv s-a despartit de ea. rostind 0 gluma - exact In locul unde domni~oara Z. voia sa traverseze strada -, Iocul unde, foarte aproape de trotuar, a fost 10vita de 0 trasura ell cai (contu2;ie abdominala" grava, care ell citeva ore mal tirziu i-a adus moartea). Locul cu pricina, nol il stn'ibiitusem pIna atunci de sute de ori; domni;;oara Z. era extTem de prudenta, adesea ma facea atent la travers are, iar In aeea dimineata aproape ea nu circula nid un vehicul, tramvaiele, omnlbusele erau in greva - toe-mai atunci domnea 0 lini;;te absoluta, iar trasura 0.1'fi trebuit, daea nu s-o vada, negre~it 5-0 auda! Toata lumea era ine1'edintata ca este vorba de ,,lntimpla1'e" - primul meu gind a fast: - Este imposibil, dar nici de 0 intentie, fi1'e;;te, llU poate fi. yorba 1 Am cautat 0 explica~ie psihologica. Dupii dtva limp erect ca .am gasit-a in lucrarea Dv. Psihovatoloaia vietti cotidiene. Domnisoara Z. manifesta uneari a certa tendinta spre si;"ucide're, Intr-adevar, eu insum'i am fncercat de multe o1'i Sa-I scot din cap asemenea gfnduri;. de exemplu, cu doua zile mai Ynainte, pe dnd ne intorceam de la 0 plimbal'e, a inceput sa vorbeasca, cu totul lara m.otiv, despre moal'tea ei ;;i regiementarea problemelor legate de mO$tenire. De acestea din urma, dealtfel, nu s-a ocupat, eeea ce ar fi un indiciu ca afirmatiile sale l1U erau determinate de nic:!. 0 intentie. Daca Im1 este lnsa permis sa-11'li .expl'im 0 parere care, dealtfel, nu se pretincle eompetenta, despre cele petrecute, consider ca nenorocirea ll-R fost intlmplatoare ~i nici un efect al tulburarii con ;;tiintei, ci rezultatul unei intentii incol1~tiente de autodistrugere, mascata de imprejUral'i accidentale. Aceasta interpretare 1mi este confirmata de afinnatiile facute

522

Daca 0 neindeminare accidentala $i 0 insuficienta motorie pot astfel serveasca anumitor persoane drept paravan, indaratuI caruia se disimuLeaza furia contra propriei lor integriti'iti ~i a propriei lor vieti, nu avem dedt un pas de facut pentru a admite posibilitatea de extensiune a acestei conceptii la act.ele ratate susceptibile sa ameninte gray sanatatea -?l viata unoI' terte persoane. Exemplde pe care Ie potsita in acestui fel de a vedea sint luate din experienta dobinclita de mine en nevroticii ~i, ca atare, nu corespund Intru totul cadrului vietH oCotidiene. Voi comunica un caz in care am ajuns 1a solutionarea C011bolnavului nu Dornind de 1a un act ratat, ci de 1a ceea ce s~ar denumi un act simptomatic sau accidental. Am pomit intr-o zi sa Jr2stabilcsc viata conjugala a unui om foarte inteligent, ale carui neintecu sotia care-l iubea cu duio~ie se intemeiau desigur pe motive care (o reeun09tea 9i el) nu ajungeau sa Ie explice in intreEi era neincetat preoeupat de idee a divortu1ui, fara a putea lua ohotarire definitiva din cauza eclor dol copii mid pe care ii adora. @u bate acestea, revenea mereu 1a p1'eocuparea lui, fara sa caute un mijloc de a facesituatia suportabi1a. Aceasta neputinta de a rezolva un conflict este pentru mine 0 dovada ca unele motive il1con9tiente ~l Ii serveau si'H;i 'intElreasea motivelc cOl1o;;tienteare 5e infruntau c 'J.ntre ele. In cazurile de acest fel eu incere sa pun eapat conflictului analizi'L Barbatul imi dezviilui Intr-o zi un mic incident care-1 Se juca en copilul eel mare, pe ea1'e-1 iubea eel mai mult care, c1nd n riclica, cind il scobo1'a. La un moment I-a l'idicat aUt
'Sa
SU.s, f?i

chiar dedeSLlbtlll l1l1ei lLlstre grele eLl gaz, lncit Ca!)lll copil-ului

ed se IoY1dl; aceasta. Aproape. Copilului nu i s-a intlmplat eLl' pe dinsul I-aU trecut sudorile. Tatal ramase increme nit de :SD:>31ma, tinlnd copilu1 in brate; mama avu 0 eriza de isterie. Deosebita a acestei mi9c21'i imprudente, violenta reactie pe care aceasta 3. Ia pf'lrintL m~au incitat sa caut in acest accident un act <shnptomatic exprimincl 0 inten1,ie nefasU'1 ell privire 1a copD. Cft despre ccnLt'2sIul int1'2 acest fel de a vec1ea lucl'Lrrile si duiosia manifestata de fat;'i de copilul san, am rew;;it sa-1 suprim, 'deplasi~d im,pulsiunea noel v.; intr-o perioada 'in care copiluI era incii unie i?i ao;;ade mic incH inca nu-i putea inspira tataJui dragoste. Astfel mi-a fast u90r sa p1'es1..1..aeest om, nesatisfikut de femeia sa, putea in acel timp sa aib<'i. san Set conceapa urmatorul proiect : dac.'l aceasta mica fiinta, care TIn rnB. intereseaza nicidecum, ar mud, as deveni libel'. m-as putea desparti de sotie. AceastiJ. dorinta de -a \:cd~a murine! copila~ui, astiizi aUt de iubit, a putut SEtpersiste in incon~tientul sau. Pornind de aici, e 11:;;01' de gasit calea de fixare incon~tienta a acestei c1orinte. Intr~adevar, am reqit sa gasesc i11 amintirile din copilarie ale pacientull..li 0 a1111ntire: despre l1loartea unuia din fratii Iui mal mici, moarte pe care mama sa G atribuise neglijentei tatillui 9i care provoease discutii furtunoase 1:n.tre soti i?i amenintiiri de despartire. Evolutia ulterioara a vietii conjugale a bo1navu1ui meu n-3 facut dedt sa confirme planul meu, did tratamentul pe care I-am, aplicat a fast incununat de sucees.
-de dGmn.i~oara Z. in fata rudelor ei~ pe vren1.ea cfncl un ne cuno.$tean1, cit ?i mai tlrziu, fata de mine pina fii in ultimele zile - toate dovedind 0 influenta a pterdc;rii primului sau logodnic care, cu'm gindea in sinea ei, nn avea voie sa fie

!nlocuit" .

523

J. S t Ii l' C k e (op.cit.) a cHat un exemplu care arata ca paetH nu eziti1 sa inlocuiasca un act intentional printr-o confuzie susceptibila de a deveni sursa un or consednte foarte grave. "In una din aceste schite, Heyer man s 17) descrie 0 confuzie, sau mai degraba un act ratat, in jurul caruia el construie:;;te 0 intreaga orari. Este vorba de 0 schita intitulata Tom yi Teddie. Tom $i Teddie, sot ~n sotie, sint scufundatori care dau reprezentatii intr-un teatru de varletati. Unul din numerele lor consta in executarea a tot felul de turmi de fort a sub apa, im-un bazin pe peretii de stida. Femeia flirteaza CUi un alt biirbat, imblinzitorul de fiare. Sotul ei Ii surprinsese pe amindoi in vestiar, inainte de reptezentatie. Scena 111uta,priviri amenintatoare. Sotul spune: "Vedem noi 1". Reprezentatia incepe. Scufundatorul incepe sa execute turul de forta cel mai greu : el va sta doua minute :;;i jUTDatate sub apa, intr-o lada inchisa ermetic. Ei au facut isprava aCE;ccsla de atltea ori! Odatalada inchisa, Teddie arata spectatorilor care contrGlau timpul pe ceasurile lor, cheia care serve a 1a incuiatul ;;i descuiat.uI li'd. 0 data sau de doua ori, ea Eisa in mod inten~ionat sa eaCHicheia in bazin, sa.rind apoi repede spre a 0 scaate 1a timp, inainte de a fi trecut timpul dnd lada trebuia deschisa. In seara zilei de 31 ianuarie Tom fu, ca de obicei, 'incuiat in 1ada de miinile agile ale midi femei. El sUl'ldea indaratu1 vizetei, ea se juca eu cheia, a~teptind semna1ul convenit pentru deschiderea li'izii. In culise a:;;tepta imbllnzitorul costumat irepro:;;abil, eu cravat,3. alba, eu crava~i;ain mlla. Pentru a at1'age asupra sa atentia 1-d Teddie, el fluiera inceti901'. Ea il privi, zimbi 9i, cu gestul stingaci al u11.uiaca1'uia Ii este distrasa atentia, arunca cheia atit de sus incH aceasta redlzu in pliurile pinzei care acoperea estrada. Erau exact doua minute :;;idouazeci de secunde de clnd Tom. era inchis in lada. Nimeni 11-aobservat ce s-a intimplat :;;inid 11-a1'fi putut. Din sala, iluzia optica te facea SE, creZl ca cheia a cazut in apZl, iar pe1'sonalul teat1'u1u1 putea EVe&t aceea:;;iiluzie, stofa amortizind zgomotul cheii dizute pe scindura. $i Elra a pierde 0 secunda, Teddie'indileea margine a bazinului. Ea {'obori. scara rizind intruna, eonvinsa ca Tom va supo1'ta aceastEi mica int1rzien~" Ivlereu cu zimbetul pc lJuze,ea disparu sub Estrada pentru a cauta cheia. Negasind-o imediat, eu 0 expresie a fetei care voia sa spuna: ,,0. doamne, ce incident suparator J", ea se apleca incolo :;;i incoace, Cl 0 mimica inimitabila. In acest timp, Tom facea grimase indaratul vizetei $i era vadit ca $i e1 incepe sa fie nelini:;;tit. I se vedea albul dintilor ~i cum 1:;;imu~ca buzele acoperite de 0 mustacioara blonda. Sc vedeau bule1e care S2 formau In juru-i, in apa pusa in mi:;;ca1'ede respiratia lui. Efectul era comic. Spectatorii vazusera de-acum bulele acelea form il1du-se $i atunci dnd e1 mincase un mar sub apa. Se vedeau agitJ'ndu-sE' qi erispindu-se degetele lui osoase, iar 1umea ridea, cum mai rlsese de multe ori in cursul serii. Doua minute 9i cincizeci :;;i opt de secunde ... Trei minute 9i 9apte secunde ... :;;idouasprezece secunde ... Bravo! BravD r Bravo! ... Deodata s-a pracIus stupefactie in sala 9i lumea a inceput sa batB. din picioare, cad personalul de servidu $i.chiar imbllnzitorul cautau cheia, iar cortina a cazut inainte ca lada sa fi fost deschisa. $ase dansa17}

Amsterdam,

II e r ill ann Heyer ill a n 5, H. J. \V. Becht, 1914.

Schetsen

van

Samuel

Falkland,

18. Bundel~

524

tori englezi i~i fikura aparitia, apoi veni omul eu poneH, ciinii, maimuteIe. $i a~a mai departe. Numai a doua zi dimineata publieul ami ea S8 petrecuse 0 nenorocire 1?i di Teddie devenise vaduva ..." Be Dbserva, dinaeest paragraf, de ce intelegere al~i trebuitsa dispuna artistul eu privire 1a natura aecidentelor noastre, pentru a i mers astfel pina 1a eauza profunda a neindeminarii omucide.
'"
li:

IX ACTELE SITvIPTOMATICE SI ACCIDENTALE


Adele pe care Ie-am c1escris Oii in care am recunoscut reallzaI2 unci intentii incon:;;tientc se prezenta'U ca forme perturbate ale ",liD? acte intention ale si so c1isimulau sub masca neindeminarii. Adele accldentale d~ care y'a fi yorba in accst capitol nu se disting de C(mf'~IZii dedt prin faptul ca nu resping sprijinirea po 0 intentie con:;;tienta ;?i lYQ au nevoie de un pretext: Ele se procluc pentru ele insele ;;i sint adrnis2 oa atare, deoarece nu Ii se presupune nici un scop :;;i nid 0 intentie5int sayir~ite "fara nid un gind", ,3ntr-un fel pur accidental", "e2 ;;;i cum le-ai da cloar de Iucru miinilor", consic1erindu-se C2, aceasta explicaUe 't1'ebuie sa puna capat oricarui' examen ulterior TJrivind semr;ifjicaiia actului. Pel{tru a putea beneficia de aceasta stjuc:tie exceptionala, actele respective, care 1m invodl scuza stingac1ei, trebuic sa -i;1dep1i~ neasca anumite conditii determinate: nu trcbuic sa fie stranii, iex eree-tele lor trebuie sa fie neinsemnate.
i\n1 adlu1at
"tIn n1are Dllmar

din aceste

act2 &cciderltal(\

de aI,tii.,?i de mine v insumi ~i, dupa. c.ecHl1_upus fiec~re ca~ ':U1ui,~XaI11;~ s aprotundat, cred ca am putut concmde ca aceste acte menta mm degraDft sitnptomatice. Ele exprima ceva ce nid autornl denumireade nu banuie~te ~i in genel-al are intent;ia de a nastra in sinea lui, in }OC de a-I imparta9i celorlalti Recolta cea mai imbel~ugata de acte accidentale sau simptomatice ne este, de altiel, furnizata de rezultatele tratamentului psihanalitic a1 ne- vrozeloL Nu pot rezista tentatiei de a arata, pe baza a doua exemplE. care provin din aeeasti:i sursa, pins, 1a ce grad 9i eu ce finete aceste 1nddente putin aparente slnt determinate de idei incon~tiente. Limita caresepara actele simptomatice de confuzii este atit de putin tran,?anta indt a~ fi putut Ia fel de bine S[1 citez aceste exemple in capitolul precedent. 1)' In cursul unei ~edinte de psihanaliza, 0 tinara femeie dezvaluie aceasta idee care li venise in 111inte: in ajun tajndu-'ii unghiile, "ea cresta degetul pe dnd era ocupata sa-~i indeparteze pielita dimprejunli unghiei". Acest amanunt este at'lt de putin interesant incH ne putern intreba de ce ~i-a amintit bolnavul de e1 ~i ni I-a dezvaluit. Presupu~ nem, in consecinta, ca este vorba de un act simptomatic. Aceasta midi nenorocire i s-a intimplat inelarului, aceia care poarta verigheta. In afara de aceasta, ziua accidentului era :;;iziua de aniversare a disatoriei, ceea ce confera acestei marunte raniri un sens cu tatul net ~i lesne de descoperit. Pe deasupra, ea poveste~te un vis in 1egatura custingaciile propriului ei sot~i cu propria sa insensibilitate sexuala, De ce s-o Ii ranit 1a ineiami sting, pe cind verigheta se poarta pe inelaru1 drept?
526

Sotu1 ei este avocat, "doctor in drept" I), iar cind ea era fat a avuseseo inclinatie secreta pentru un medic ("doctor in stlnga", spunea ea in gluma): 0 casnicie intemeiata pe mina stinga (stIngace) avea, de asemenea, senmificatia ei determinata. 2) 0 tinara fara nemarit.i..iUipoveste9te: "led, din intimplare, am rupt in doua un bilet de band de 100 de florini 9i amdat 0 jumatate unei doamne care 5e afla in vizita 1a mine. Sa fi comis, Gare, un act simptomatic?" 0 analiza mai aprofundata re1eva urmatoare1e amanunte : aceasta femeie consacra 0 parte din timpu1 9i din averea ei: unor opere de caritate. Impreuna cu 0 alta femeie, ea asigura educatia unui orfano Ceil00 de florini Ii fusesera trimisi tocmai de acea doamna. Primind bancnota, ea 0 pusese intr-un plic p~ care n depusese in mod provizoriu pe birou. Doamna ce se afla in vizita 1a dinsa era 0 persoana notabiHi, care 5e oeupa de 0 alta opera de earitate. Ea venise sa intocmeasca 0 lista cu persoanele carora le-ar putea cere 0 contributie' pentru opera pe care 0 intrep1'indca. Negasind hirtie pentru a scrie numele respective, pacienta mea Ina piieul de pe birou $i n rupse in dona, raTa a lua aminte la continutu1 lui. Intr-adeva1', voia sa pastreze pent1'u ea un duplicat a1 Estei pe care eo. 0 dadea vizitatoarei. Sa se remaree caracteru1 eu totu1 inofensiv al acestui act inutil. Se stie ca un bilet de 0 suta de 101'inisfi$iat nU-$i pierde nicidecum va1oa~ea, din moment ce este posibil sa-1 reconstitui din fragmente1e sale. Or, data fEnd importanta p1'actica a bucatH de hi1'tie, era sigur ea doamna 0 va pastra $i nu era mai putin sigur ca, de indata ce va observa pretiosu1 eontinut, se va grabi s8.-1restituie celei eareia Ii apartinea. Dal' ce gind incon$tient putea sa exprime acest act ac~idental, 1n1esnit de uitare? Doamna aflata in vizita era un partizan hotarlt a1: mdodei psihanalitice. Ea esie aceea care a sfatuit-o pe bolnava sa mi S2 adreseze 'Ii, daea nu ma in:;;e1,bo1nava Ii era foarte recunoscatoare pentru sfatu1 dat. Semi-banenota de 0 suta de f101'ini reprezenta, oare,. onorariul pentru aceo.sti'iamabila interventie? AI' fi de mirare. lata, insa, $i alte amanunte. In ajun, 0 mij1ocitoare de aIt soi, pe care bolnava mea 0 cunoscuse 1a 0 ruda, 0 intrebase daca n-ar fi dispusa sa faca eunostinta cu un anume domn. Cu eiteva are inainte de s6sirea vizitatoo.rei a~intite, bolnava mea primise 0 scrisoare de la acel donm, prin care acesta Ii cerea mina, ceea ce a amuzat-o mult. Cind vizitatoarea a ineeput eonversatia, intrebind-o pe pacienta mea de sE"ma.tate, &ceasta se va Ii gindit : "Tu mi-ai indicat medicul care-mi trebuia, ins<1 eu ti-a$ fi ~i mai recunoseatoare daea m-ai putea ajuta sa-mi gasesc sotul eare-mi trebuie" (gindind la sot, ea se gindea eu siguranta ~i 1a un copil). Pornind de la aceasta idee refulata, ea a pus in aceea~i oala pe ce1e doua intermediare 9i i-a iiltins vizitatoarei onorariile pe care, in imaginatia sa, era dispusa sa i Ie ofere eeleilalte. Ceea ce face ea accasta explicatie sa fie eu totul verosimila, este faptul ca nu mai -(1r-ziu decit in ajun, seara, eu 0 intretinusem despre adele accidentale ~i simptomatice. Ea profita de prima oeazie spre a produce eeva analog. Actele simptomatice 9i accidenta1e cele mai frecvente Ie putem clasa in diverse categorii, dupa cum ele sint obi9nl.1.ite, e produc in ges neral in anumite conditii, nu sint izolate. Primele (obi9nuinta de a se
i) Joe de euvinte bazat pe sensul euvintelor das Recht (= drept, lege, justii;ie) ~i die Rechte (= mlna dreapta, partea dreapta). (Nota trad.) . 52?'

juca cu li'mti$orul ceasului, de a se trag,~ de barba etc.), care pot servi intr-o anumita masura pentru caracterizarea persoanelor care Ie saVlr$esc, se confunda cu nenumaratele ticuri $i trebuie sa fie tratate laolalta eu aeestea din urma. In a doua categorie 5e indud mi$carile pe care Ie facem cu bastonul, mlzgilliturile pe care Ie faeem eu ereionul, coeolo;;irea farimiturilor de piine $i a altor substante plastice. Fac parte din acela$i grup oamenii care au obiceiul de a-$i zorna1 banii in buzunare, de a-;;i potrivi 11.aine1eetc. Tuturor acestor indeletniciri, care apar ca ni9te jocuri, tratamentul psihic Ie descopera un sens $i 0 semnificatie ci:irora Ie este refuzat un alt mod de expresie. In general, persoana interesata nu se lndoie9te nici de ceea ee ea face, nie1 de modificarile pe care Ie aduce gesturilor sale obi;;nuite, raminind insa insensibila la efeetele produse de aeeste gesturi. De exemplu, nu aude zgomotul pe care-l produc monedele zOrnaite in buzunar 9i afigeaza un aer mirat ~;;iincredul cind i se atrage atentia asupra acestui amanunt. De asemenea, toate acele tractiuni pe care anumite persoane Ie exercita asupra vestmintelor lor, fara a lua aminte, au 0 semnificatie 9i merita sa retina atentia medicului. Grice schimbare in tinuta obi$nuita, arice neglijenta, ca, de exemplu, un nasture rau incheiat, orice veleitate de a lasa '1reo parte a corpului descoperita - toate acestea semnifidi ceva ce purtatorul11.ainelor nu vrea sa SpUYladirect ~i de care eel mai adesea el nu se indoie9te. Interpretarea acestor marunte acto accidentale, ca $i probele pe care se sprijina aceasta interpretare, S2 degajeaza de fiecare data, cu 0 certitudine suficienta, in cursul ~edintei, din imprejurarile in care adul s-a produs, din conversatia pe care 0 avem cu persoana respectiva, din ideile care-I trec prin minte cind Ii atragem atentia asupra caracterului, in aparenta numai accidental, al actului. Dat fiind totu~i faptul ca, in cele prezentate mai sus, am avut in vedere mai ales persoane anormale, renunt de a mai dta in sprijinul afirmatiilor me1e exemple confirm ate de analiza. Daca, insa, mentionez toate acestea. este pentru ca sint convins ca actele de care ne ocupam au la omul normal aceea$i semnificatie ca la anormali. Voi cita un singur exemplu, pentru a arilta In ce masura un act simbolic, devenit 0 obi9nuinta, se poate lega de ceea ce este mai intim 9i mai important in viata 2). "Dupa cite ne invata profesorul Freud, potrivit experientelor psihanalitice mal vechi, simbolismul jbaca in viata infantila a omului un 1'01 muIt mai important decit credem. Sub acest aspect, nu este lipsit de interes sa prezentam urmatoarea analiza, mai ales clatorita perspectivelor medicale pc cETe ea ne lasa sa Ie intrevedem. Instalindu-si mobHierul lntr-un nou apartament, un medic da peste un stetoscop' "sim, de lemn. Dupa ce a cautat citeva clipe locul unde sa-l puna, s-a ca impins de cineva s3.-1aseze pe birou, intre scaunul Sall si acela pe care de obicei sint invitati sa' se aseze bolnavii. Acest act er~ oareem",lbizar, din doua motive. I~ primul ~ind, acest medic (care este neUrose serve9te rar de stetoscop, iar in rarele cazuri in care are ne'1oie de acest~ aparat, el se serve5;:te de un stetoscop dublu (pentru ambele urcchi). In al doilea rind, el is;i pastra toate aparatele 9i instrumentele medicale in sertare. Stetoscopului i se acordase, deci, un loc de fa,~)Jon e s, Beitrag Il?
1911).
ZUl'

SymboZik

im Alltag

(Zentralblatt

fUr Psychoanalyse

voal'e. Dupa citeva zile el nu se mai gindea 1a acest lucru dnd, 0 bo1nava venita pentru consuitatie, ~i care nu vazuse niciodata un stetoscop "simplu", il intreaba ce era acela. Primind explicatia, ea intreba de ce stetoscopul se gasea acolo :;>i u in aW'i parte. La care dodorul raspunse n cu. vioiciune di acela era loeul potrivit. Int1'ebarile 11 f1'apara insa, ili el incepu sa se intrebe daca actul nu-i fusese dictat de 111.0tive incon;;t1ente. Familiarizat cu metoda psihanalitca, el se hotarJ: sa cla1'ifice lucrurile. Ii:?iamintei:?te mai intii ca, .pe dnd era student in medicina, avea un sef de lucrari care obisnuia, in timpul vizitelor de la spital, sa ~ina in' mina un stetoscop si~plu de care nu se servea niciodata. II admira mult pe acest medic ~i Ii era foarte devotat, Mal tirziu, devenind el insu~i medic de spital, Iuase aceIa~i obicei ~i nu s-ar fi simtit in largul sau dad'i, din greileala, a1' fi pIecat de acasa fEu'a sa balanseze instrumentul in mina. Ceea ce dovedea, cu toate acestea, inutilitatea acestei obii?nuinte, nu era numai faptul ca singurul stetoscop de care el se s.lujea in realitate era un stetoscop dublu, pe care-l purta in buzunar, ci ~i faptul ca i:;;i pastrase aceasta obi:;;l1uinta chiar dupa ce a fost numit intr-un serviciu de chirurgie, unde stetoscopul nu era de nici 0 utilitate. Semnificatia acestor observatii apare de indata, daca admitem natura falica a acestui act simbolic. Un altfapt de care-,?i aminti a fast urmi:Horul: adolescent,el fusese izbit de obi~nuinta medicului familiei de a-~i pastra stetoscopul sau simplu in captwJeala palariei. Gasea intcre,,>ant ca medicul avea mereu 1a dispozitia sa principalul sau instrument, dnd mergea sa-9i vada boinavii, i:?ica-i era de ajuns sa-~=;,j scoata piiLiria (adita 0 parte diR vestminte) spre a-I da 1a iveaEL Pe atunci avea rnulta simpatie pentru acest medic. AnalizJ:ndu-se recent,9i-a amintit eEl 1a virsta de trei ani ~i jumatate a avut doua fantasme pe tema nai}terii surorii lui celei mai mid: mai intli, ca ea se nascusc din e1 i?i marna sa; apoi, ca se nascuse din el :;;i din doctor. In aceste fantasme e1 juca aUt ralul feminin dt 9i pe cel masculin. In continuare lill aduse aminte, ca a fost, la virsta de :;;ase ani, examinat de acelai:?imedic :;;i l~i amlnt1 cIar senzatia voluptoasa pe care 0 avusese simtind carmI dodorului sprijinit depieptul sau prin intermediul stetoscopului, ca :;;i mi~ciirile de du-te-vina ale respiratiei luL La virsta de t1'ei ani avu 0 bron~ita -cronica care a necesitat examene repetate, de care insa nu-:;>i aminte:;;te nimic. La vIrsta de opt ani a fost deosebit de impresionat auzindu-l pe unul dintre camarazii sai povestind eElmedicul avea obi.ceiul sa se culce in patcu pacientele sale. Pavestea aceasta avea un simbure de adevar intr-insa, deoarece medicul respectiv se bucura de simpatia tuturor femeilor din cartier (la fel $i de a mamei Sale). $i anallzatul 1n5'-l.$i im.tise de mai multe ori, dorinte sexuale fata de unde dintre s padentele sale. El iubise 'in mod succesiv pe doua dintre de ;;i sflr$ise prin a se disa:tori cu 0 clienta. Este aproape sigur CEl tocmai identlfiearea sa incon:;;tienta cu medicul 11determinase sa a18aga cariera medicala. Din analizele facute altar medici, rezulta ca, intr-adevar, acesta este motivul eel mai frecvent (cu toate ca este greu sa se calculeze aceastfi frecventa) al alegerii acestei cariere. In cazul de mai sus e posibil sa fi ex:istat doua momente decisive: in primul rind superioritatea po care medicul a manlfestat-o in comparatie eu tatal, 'in numeroase oeazii, fiul flind faarie gelas pe tata; 'in al doilea rind faptul ca medicul cunm;;tea luaud care nu erau la indemina orieui $i avea numeroase prilejuri
31 - cd. 404

529

de satisfactie sexuala. Analizatul ~i-a mai amintit apoi de un vis (cae, de altfel, a fast publicat) 3) de natura net homosexuala ~i masochista, 'In care un barbat, care nu-i decft 0 imagine de substituire a medicuLJi, ameninta pe analizat cu 0 spada. Aeeasta Ii aminti de 0 intimplare pe care 0 citise in Clntecul NibelungiZor ~i un de este yorba de 0 sabie pe care Sigurd ar fi w?ezat-o intre el 9i Brunhilda adormita. Aceea9i inUrnpIare figureaza 9i in legenda lui Arthur, pe care omul nostru 0 euno~tca de asemenea. Sensul actului simptomatic devine in acest fel de inteies. Medicul i9i plasase stetoscopul intre el 9i pacientele sale, exact c"Un} Sigurd 19i agezase sabia intre el ~i femeia pe care nu trebuia s-o atingiL Era un act de compromJs care trebuia sa serveasca doua scopuri : sa-i trezeasca, 'In prezenta unei paciente seducatoare, dorinta sa refulatii de a avea cu ea raporturi sexuale ~i sa-I reaminteasca in acela9i timp ca aceasta dorinta nu putea fi satisfacuta. Era yorba, ca sa zicem ct,?3, de o arma 1mpotriva asalturilor tentatiei. Voi mai adauga ca in copili';de fusese puternic impresionat de aceste versuri din Richelieu de L 0 Y d Lytton: Beneath the rule of men entirely great The pen is mightier than the sword 4), ea e1 a devenit Un seditaI' fecund si ca se serveste de un stilou urias. !ntrebindu-l: "ee nevoie ai de a ~semenea une~lta de scris 7", el in~i raspunse: "Am atHea lucruri de exprimat". Aceasta analiza ne arata o clata mai mult ce profunzimi ale vietH psihice ne dezvaluie actele a!i'azis "inofensive, lipsite de 5ens", 9i la ee frageda virsta incepe sa S8 dezvolte tendinta de simbolizare. Mai pot' cita un caz din practica mea psihoterapeutica, in care 0 mina care se juca cu un eocolo:;;de pUne mi-a revelat lucruri interesantc. Pacientul meu era un baiat in vlrsta de abia 13 ani, atins de dd ani de 0 isterie grava :;;i care, dupa 0 lunga :;;eden~intr-un stational' hidroterapie, 1'ni-a fost incredintat in vederea unui tratament psihanalitic. Dupa parerea mea, el trebuie sa se fi dedat anlj.mitor experiente 9i acum era torturat, datafiind virsta, de probleme de ordin M-a'11 ferit totu9i de a-I veni in ajutor prin a-I da explicatii, cad voian1 sa dovedesc inca 0 data soliditatea ipotezelor mele. Trebuia, deci, sa caut calea de urmat pentru a obtine aceasta verificare. Or, intr-a zi, am fast izbit de urmatoru1 fapt: e1 invirtea eeva intre degetele mlinii s21e drepte, baga mina in buzunar, unde degetele sale continuau sa sc joc;ce, Ie seatea din nou, 9i a';ia mai departe. L-am intrebat ce BveA In m'iniL Drept raspuns, e1 desfacu degetele. Era 111iezde piine, din care faouse un bulgara:;;. In gedinta urmatoare aduse 0 aIm bueatica de piine 9i, in timp ce conversam cu dinsul, facu din 111iez,cu a rapiditate extraordinara 9i eu ochii inchi9i, tot felul de figurine care m-au interesat in mod dcosebit. Erau ni~te amuleti, asemanatori eu idolii preistorici cei rnai primitivi, avind cap, doua brate, doua picioare ;;i, intre picioare, un apendice care se termina eu un virf lung. Figura abia teiminata, e1 se apuea din nou de treaba. In alte momente, el i~i lasa opera intacta, j'nS2o
3) Freucl's Theory of Dreams, Americ; April, p. 301. 1,) Sub guvernarea oamenilor eu adeviirat declt sabia. Cf. 0 I d ham s: "I wear my port condeiul cum altH l~i poarta sabia). (Nota

Journ.

of Psychoanal.,

1910, nr.

7,

mad, / Condeiul este mai pen a~ other do their trad.)

530

ii multipliea apendicele, spre a disimula sensul aceluia pe care i-I facuse 1ntre piciaare. Vaiam Sa-I dau de inteles ca pricepusem, fara a~i da pretextul de a afirma di nu S2 gindise la nimic modelindlH;;i amuletil. eu aceasta intentie, I-am 1ntrebat deodata daca i~i amintea istaria acelui rege roman care, in gradina, raspunsese printr~o pantomima solului trim]S de fiul sau. Baiatul pretinse ca nu :;;i-o amintea, eu to ate ca 0 1nvatase muIt mai recent dedt mine. El ma 1ntreba daca nu cumva faceam aIuzie la istoria in care 1'aspunsul fusese scris pe craniul ras al nnni slav: "nu - raspunsei eu - aceasti'idin U1'maaneedota tine de istoria greeilor". $i i-am povestit despre ee este ,Torba: regele Tarquinius Superbus ordonase fiului sau sa se strecoare intr-o cetatc latina vrajma:;;a. FiuI, eare izbutise sa-::;;iereeze relatii secrete in orw;;, trimise regelui un mesager insarcinat sa-1 intrebece mai trebuie sa facEi. Regele nu nid un raspuns, 1nsa, 1ntorcindu-se in gradina, puse pe sol sa repete intrebarea ~i, fara a mai spune un euvint, reteaza cele mai mari ~i mal frumoase maciulii de mac. Nu-i ral11ase l11esagerului deeit sa se duca Sextus ~i Sa-I povesteasca ee vazuse. Sextus intelese ~i avu grijil sa suprime prin asasinat pc eetatenii cei mai notabili ai ora~ului. In timp ce Ii vorbeam, bEiiatul inceta de a mai framinta miezul de piine, iar cind am ajuns la pasajul care spunca ce a faeut regele in gradina, ~i mai ales la cuvintele "rara a spune un cuvint, reteza", boinavul meu, la dndu-i, reteza eapul omuletului eu iuteala unui fulger. Deei ma inte1esese ~i remarcase en ~i e1.1 11inte1egeam. Am putut in cepe sa-1 interoghez fati:;;, i-mIl dat l{mmririle car8-1 interesau $i, in putina vreme, el f1.1 vindecat de nevroza sa. Adele sil11ptomatiee, -din can~ gasim a varietate inepuizabila aUt 1a omu1 sanatos dt $i la omul bolnav, merita interesul nostr1.1 din mai multe motive. Ele Ii furnizeaza medieului indicatii pretioasecare ii permit sa se orienteze in mijlocul unoI' situatii noi sau inca putin cunoscute. Ele Ii dezvaluie observatorului prolan tot ceca co el dore;te sa ~tie, $i uneari chiar mai lImit. Acela care ~tie sa utilizezc aceste incHcatii, dnd are ocazia trebuie sa procedcze cum 0 facea regele Solom.on care, dupa legenda, intelegea limbi1jul animalelor. Intr-o zi am fost rugat sa merg sa examinez pe un tinaI' care se gasea 121 mama sa. Prinml lueru care m-afrapat dnd il vazui, iu 0 pata mare, alba, pe pantalonE sili, pata care, judecinddupa marginile ei caracteristice, ircbuia sa provina de la un albu~ de QU. Dupa un scurt moment de incureatura, tinarul se scuza, spunind ca, fiind un pic ragu~it, inghitise un ou crud, din care putin albm; Ii cursese pe pantaloni. Pentru a-~i confirma spusele, imi arata 0 farfurie pe care inca se mai gascau cojile. Provenienta pecci suspecte parea cleci explicata in modul eel mai firesc. Dar cind mama sa ne lasa Intre patru ochi, Ii multumii de a-111i i inlesnit, in felul aratat, f diagnosticul . ~i am putut ara nki 0 dificultate sa obtin de 1a dins'..]l mi'trturisirea eElse masturba. Altadata, am avut deexaminat 0 doamna pe cit de bogata pc aUt de vanitoasa $i de proasta ~i care avea obi,?nuinta de a rilspunde ]a intrebi"trile mcdicului printr-o avalani;;a de pUngeri incoerentc, e2r~' faeeau ea diagnosticul so. fie deosebit de dificil. Iritrind, am gasit-oa:;;ezata in fala unci masute rotunde, unde aranja in gramajoare ni:;;te florid cle argint :;;i, seullndu-sc, en rasturna pc parchet citeva piese. 0 ajutai sa Ie strjng5. $i nu intlrziai sa 0 intrerup, Ince}:)Use sa-mi descrie mizeria intrebind-o : .,Distinsul dumneavo,'str{, giIiere v-a facut sCt pierdeti tot atitia bani citi aveti aici ?" Ea irni ras531

punseprintr-un nu! iritat, ea dupa 0 clipa sa-mi vorbeaseii de starea de exasperare in care 0 arunease prodigalitatea ginerelui sau.Trebuie sa adaug eEln-am mai viizut-o niciodata de atunci, deoarece nu intotdeauna iti fad prieteni printre eei earora Ie dezvi'ilui semnificatia actelor lor simptomatiee. Dr. J. E. G. va m Em den (Haga) relateaza un aIt eaz de martude "prin act simptomatie" : "Calculind natele de plata, eheinerul dintr-un mie restaurant din Berlin pretinse eEl pretul unui anumit fel de bueate a ereseut cu 10 fenigi. !ntrebindu-l de ce aceastii majorare nu figura pe Iista de bueate, el raspunse ca desigur era vorba de oomisiune, ca e1 era sigur de ceea ce spune. Punind banii in buzunar, e1 scapa pe masa, ehiar in fata mea, a piesa de zece fenigi. "Aeum ~tiu ca. m-ai tras pe sfoara. 1mi dai voie sa ma documentez la casa ?" ~ d "Pardon, poftim ... 0 clipa ... t;>i isparu. Se intelege de la sine ca nu m-am opus retragcrii sale, ;;i cind, zecc minute mai tirziu, reveni scuzindu-se ca, printr-o gre~eala de neinchipuit, confundase un fel de mineare cu a1tul, i-am dat din nou eei 10 pfenigi, ca recompensa pentru contributia sa la psihopatologia vietii cotidiene". Observindu-i pe oameni in timp cc lau masa, avem prilejul sa SUl'prindem actele simptomatice cele mai frumoase ~i mai instructive. lata ce povesteilte Dr. H ann s Sac h s : "Am avut ocazia sa asist la supeul unei perechi mai in virsta, cu rigucare sint inrudit. Femeia are 0 boala de stomac ili tine un regil11_ 1'05. Cind se aduse friptura, sotul 0 ruga pe femeiG, care nu avea vole sa 52 atinga. de acest fel de mincare, sa-i dea mu:;;tarul. Femeia deschide bufetul, seoate un flacon mic care continea picatu1'ile pe care Ie ia ea ili Ie ailaza in fata sotului. 1nt1'o vasul cu mu;;tar in forma de outoia'i' 'i'i flaeonul cu picaturi nu era - evident - nid 0 asemanare susceptibi1a de a explica confuzia. $i toh1ili femeia nu-:;;i observa gret;>eala decit atunei cind sotul Ii atrase atentia, rizind, asupra a ceea ce tacuse. Inutil sa mai insistam asupra semnificatiei aeestuiact simptomatic". Datorez doctorului B ern h. D a t t n e r -(Viena) comunica1'ea unui pretia'S caz de acest gen, care a fast foarte abil utilizat de clUre Qbservat or :

"Iau dejunul la restaurant cu eolegul meu de la filozofie, Dr. H. El im1 poveste~te despre difieultatile situatiei de stagiar 9i adauga in legatUra eu aeeasta ca, inainte de a-~i termina studiile, intrase in calitate de secretar al ministrului plenipotentiar al statului Chile. "Apoi mini5trul a fost inlocuit ;;i nu m-am maiprezentat cehii nou". $i in timp ee e1 pronunta aceasta din urma fraza, ducela gura 0 bucata de prajitUra, insa Ii cade de pe cutit, ca din cauza stingaciei. Prind din zbo1' sensul ascuns al acestui act simptomatic ,<;>i spun, ca in treadit, coleIi guIui meu prea putin familiarizat cupsihanaliza: "Ai lasat sa eada 0 bucata cit toate zilele". El l1U dbseTva ca cuviniele mele pot sa se ra- . porteze tot aila de bine la actu1 s~iUsimptomatic, ~i repeti.i {;U 0 vivacitate surprinzatoare cuvintele mele: "Da, a fost intr-adevar 0 bucata cit ioate zilele, cea pe care am scapat-o". $i el l~i descarca sufletul, povestindu-mi, fara a amite nid unamanunt, despre stingada sa care I-a lipsit de un post bine ,p13.tit.Semnificatia adului simptomatk apare limpede, daca ne gindimca colegul meu trebuie Sa i incercat 0 anumita jena spre a-'l11i vorbi, 111iecare nu-1 cuno~tE:\amdedt putin, despre situatia sa materiala preeara. Ideea pc care el voia s-o refuleze
532

a determinatun act simptol1iatic care a exprimat in mod simbolic ceea ee trebuia sa rarrnlna asmns, dindu-i astfel inter1ocutoruhti meu un mijlac de u~urare care-:?i avea sursa in incon~tient. Exemplele care urmeaza arata ce semnificatie poate avea faptul de a-ti insw,;i in mod involuntar un obied apartinind altei pe1'soane. Dr. B. D a t t n e r: "Dnul dintre co1egii mei face 0 vizita uneia dintre prietene1e sale dincopila1'ie, prim.1a vizita dupa casatoria acesteia. Vorbinctu-mi de acest mie eveniment, 1$i exprima mkarea de a fi fast obligat, contrar intentiei sale, sa prelungeasca putin aceasta vizita. $i in acela$i timp imi marturise$te CEl a comis aeolo un ad ratat bizar. SoWl prietenei, care 1tmse $i e1 parte 1a conversatie, incepu la un moment dat sa caute cutia cu chibrituri care (colegul men hii 3Ilnint9te foarte bine) se gase.a pe mas a atunci dnd e1 a intrat 1ncamera. A fost cautata peste tot, colegul meu se scotod prin buzunare, zicindu-9i ca,. din nebagare de seama, a1' fi putut sa $i-o aproprieze, dar zadarnic. Numai dupa mai multtimp gasi entia, intr-adevar 1ntr-un buzunar, $i cu acest prilej fu frapat de faptul ca in ea nu se ana decit un chibrit. Doua zile mai tlrziu, e1 visa eEl cutia reprezinta un simbol, prietena sa din copWirie avind in vis rolul de personaj central. Aceasta confirma explicatia pe care i-am dat-o eU, anume ca, prin actul sau ratat (aproprierea involuntara a cuUei) e1 voise sa-9i afirme dreptul de prim'Hate ~i de posesiune exclusiva (nu era dedt un singur chibrit in cutie)'<. D r.H a 11n s Sa:c h s: "Bona noastra are sUibiciune pentru 0 anumita prajitura. Faptul este incontestabil, deoarece acesta era singurul fel de m'incare pe care nu-l str~ca niciodata. Intr-o duminica pa aduse pr.:ljitura 9i 0 puse pe a mescioara, lua apoi farfuriile in care se servise pina atunci $i Ie a~eza pe tava pc care adusese prajitura. Dar, in loc de a ne-o 5e1'vi, puse ~i prajitnra pe teancu1 de farfurii $i duse totul la budltarie. La inceput crezuram ca mai avea ceva de dichisit 1a prajitUra, insa dnd am vi'izut ca nn mai vine, sotia mea s-a hotarit s-o recheme 9i a intrebat-o : "Dar Cll prajitura ce-ai facut, Betty?" A trebuH sa i se atraga atentia asupra a ceea ce fi3Jcuse,annmeca 0 incarcase pe tava, 0 luase la bucatarie ~i 0 pusese undeva pe 0 masa san aiurea "fara sa ia aminte laceea ce face". A doua zi, dnd VoirEl<l1.1 sa mincam restu1 de prajitura, sotia mea constata ca bona nki 11Use atinsese de portia care-i era rezervata. Intrebata asupra motivelor acestei retiner'i, ea raspunse,u~o.r incurcata, di 11Uavea pofta 5-0 manince. Atitudinea infantila a fetei este vizibilii in tot acest fapt : mai intH avi-'ditatea de copil care nu vrea sa imparta cu nimeni obiectul dorintei sale; apoi reactia de duda nu mai putin infantila : pentru dl nu pot minca singura toata prajitum, prefer sa nu iau nid 0 firimitura, n-aveti dedt s-o m'incati voi, toata". Adele accidentale sau simptomatke care se refera la viata conjugala au adesea cele mai ad1nd semnificatii $i pot inspira credinte in semne prevestitoare acerora care nu slnt familiarizaticu psihologia incon$tientului. Nu este de bun augur C1nd 0 tinara femeie l$i pierde verigheta incursul calatoriei de nunta. Este adevaratca verigheta, care a fost pusa din neatentie intr-un loc neohi~nuit, cel mai adesea este reganmlt timp inainte de di,vort" sita. Cunosc 0 femeie divortatacare,cu adesea gre:;;ea, semnind eLl numele ei de fata hirtiile privitoare 1a administrarea bunurilor sale. Intr-o zi, fEnd in viziti'i la ni~te tineri insuratei, am auzit-o pe tinara femeie povestind, cu hohote de ris, ca duciudu-se .
531'

la intoa.rcerea din cfllatoria de nanta, s~H?i vada sora, aceasta Ii propuse s-o 1nsoi;easdi prin magazine la cumparaturi, in vreme eo sotul se va duce sa-i?i vada de afa<:eri1eIui. Pe strada ea za1'i, pc trotuarul opus, un domn a carui prezeni;a aeolo parca 5-0 urn!~l.reasea, .;;iIi spuse surorIi sale: "Ia tc uita, ai zicc ca ala e dornnul L.". Eo. uitase dl domnul L. era, de mai multe saptamini, soWl ei. J\1-am 5im~it indispus ascult!ind aeeasta istorie, i115am-am abi;inut de la arlee concluzie. Nu 111i-o.m reamintit de accasta mica intimplare deeit dupa 1'nul1;iani, cind casnicia respectiva a luat 0 intorsahlrEl dintrc cele mai nefericitc. Din lucriirile oarte interes ante ale lui A. ;\1a e de r, pub1icate in limba franceza G), 1mprurnut observai;ia care urn12aza, care ar fi putut figura tot aUt de bine ;;i in capitolu1 despre Uiwre : "Une dame nous raeontait recelnment qu'clle avait oublie d'esso.yer sa robe de mariage et s'en souvint 1a veHle du mariage it hult heures du soil', alars que la couturiere desesperait de voir sa cliente. Ce detail suffit it montrer que la fiancee ne S2 sentalt pas tres heureuse de porter. une robe d'epouse, qu'elle eherehait a oublier cette idee penib1e. Ene est aujourdh'hui... divorcee" 6). Dnul dintre prietenii 111ei, are ~tie sa observe 9i sa interpreteze semc ne1e, mi-a spus CEtmarea tragedian. E 1eon 0 r a .D use a savir~it, intr-unul din r01uri1e sale, un act simptomatic: care demonstrcazd profunzimea jocului ei. Este vorba de 0 drama de adulter : tocrnai avusese o explica1;ie cu sotHl oi :,?ise afia scufundata in ginduI'i, in timp ce seducatorul se ap1'opia de dinsa. In El'Cest curt interval ea se juca en ves righeta pe care 0 Durta pc degot: 0 scotca, 0 Dtmea 1a lac. iari':.si 0 seotea. Iata-o gata si cadl in brat'ele cduilalt. ~ .' De aceasta se leagii :;;iceea ce T fl. R e 1k (Internat. Zeitschr. f. Psychoanalyse, III, 1915) povesteo;;-tein legiHura en aIte aote simptomatice pe tema verighetei : "Cunoa9tem actele simptomatke savilr9ite, de soti, care constau in scoaterea :,?irepunerea ma;:,;inala a verighetei. Colcgu1 meu K. a savir!?it 0 serie intreaga dc, ade simptomatice de acest fel. 0 tinara fata pe care 0 inbea ii facu cadOLlun inel, spunindu-i s~i nu-l piarda, pierderea
inel-ll1ui inse.rrlnll1d cD.
,c1 11-0

~nai il1be.~t2 . .i.t\~a se face

eEl.

el era

mereu

obscdat de tcama de a nu pierde inclul. Cind i se intimpb sa $i-1 scoata, de exemplu pentru a se spala pe miini, uit11cu rcgularitate locul unde-1 pusese ~i adesea nu-l regiisea dedt dupa lungi Ca1..1t:5,r1. elnd punea 0 scrisoare la ClItia pO$tala se temea totdeauna ca nu cumva 0 miscare sting ace in fanta C'utiei sa nu-i smulga inelul ;;1acesta sa cada in fl.{ndul cubiei, dimpr.euna cu scrisoarea. Intr-o zi e1 executa miscarea at1t de bineca aeddentul de care 5e temea deveni 0 realitate Er~ ziua in care expediia 0 scrisoare de adio uneia din vechile sale amice, fata de care 5e simyea vinovat. In momentul in care e1 lasa scrisoarea ~a caaa in
5) Alp h. Mae d e r, Contributions a la psychopathologie de la vie quotidienne, Archives de Psychologie. T. VI, 1906. 6) ,,0 doamne. ne povestea recent ca a uitat sa mearga sa-1?i probeze rochia de nunta, amintindu-~i de aceasta In ajunul cununiei, 1a ora 8 seara, dnd croitoreasa i~i pierduse speran~a de a-$i mai vedea clienta. Acest detaliu este sufici~nt c_a s~ demonstrez~ C<1logodnic_a nn prea era feric:.ita .;:;a po~~e 0 rochie ~e mIreasa, ca ea cauia sa Ultc accasta ITi)n:,zcntare neDlacuta. Astazl ea este." dl-

vortatii". (Nota trad.)...


534

t
I
i

cu.tie, fu cuprins de dorinta de a 0 revedea pe aceasta femeie, dorinV~ care intra in conflict eu afectiunea sa pentru actual a arnica". In legatura eu aceste acte simptomatice care au ca obiect inelul sau verigheta, constatam inca 0 data ca nu exista descoperire a psihana.J.izeicare sa nu fi fast de multa vreme presimtita de poeti. In romanul Ini . F 0 n t an e lnainte de furtuna, consilierul de justitie Turgany a spus . urmatoarele Ia un joc de gajuri; "Credeti-ma, doamnelor, remiterea unui gaj dezviHuie uneori misterele cele mai profunde ale naturii". P:rintre exemplele pe care Ie citeaza in sprijinul afirmatiei sale, este unulcare merita un interesdeosebit. "lmi amintesc - spune d de sotia unui profesor, la virsta impEnirii, care 1:;;ipunea de fiecare data in gaj verigheta, pe care :;;i-o scotea din deget. Permiteti-mi sa nu relatez nimic despre fericirea conjugala a celor doi". $i continua: "In aeeea:;;i 50cietate se gasea un domn care nu ostenea sa depuna pe genunchii acestei doamne briceagul sau CLl zece lame, cn tirbw;;on :;;i bricheta, pina ce acest briceag-monstru, taind mai muIte fuste de matase, a disparut prin gaurile acestofa, spre mare::t indignare a publicului". Nu este de mirare ea un obiect de felul inelului are 0 semnifkatie atit de bogata, chiar :;;i atunci cYnd niei un sens erotic nu se leaga de dihsul, adidi nu este vorba nid de un ine1 de logodna, nid de 0 verigheta. Dr. M. K a r d 0 s mi-a pus la dis,pozitie urmatorul exemplu de act rat at de acest fel ; "Acum dtiva ani, "Llnins mult mai tinaI' 'decat mine :;;i care imi imparta:;;ea ideile, a vrut sa se asocieze 1,1 lucrarile mele :;;isa adopte fata de mine 0 atitudine pe care voi numi-o de discipol. Cu un anumit prilej, eu i-art1 oferit un inel care a provo cat din parte-i un mare numar de acte simptomatice sau ratate, aceasta ori de cite ori relatiile noastre crau tulburate de 0 neintelegere. Foarte de cudnd, el mi-aimpartaO/it urmatorul fapt, deosebit de interesa:nt :;;ide .transparent: sub un pretext oarecare, el nu veni la una din intllnirile noastre saptaminale, in cursul CarfOranoi aveam ocazia sa faeem pe.:.ndelete schimburi de idei. 1n realitate e1 preferase sa 5e intHneasca cu' 0 tinara doamna, cu eare stabilise intHnirea 1,1 aeeea':;;iora. A doua zi el observa, insa dnd era destul de departe de casa, ea uitase sa-:;;i puna ineilul. Nu s-a nelini:;;tit peste masura, zidndu-9i ea 11va fi lasat, desigur, pe noptiera, unde avea obiceiu1 sa-l puna in fieaare sea['a, fUnd eonvins ci'i 11 va regasi la intoareere. Imediat ce a sosit aeasa, ineepu sa eaute inelul, dar in zadar ; ilU era nid pe nopnera :;;i nid altundeva. In cele din urma i9i aminti formase de mai bine de un an, ca, urmind 0 obi9nuinta pe care 1;>i-o pusese inelul pe noptiera,alaturi de un mic briceag. Se gt'1di ca, fiind distrat, va fi pus inelu1 in buzunar, laolalta eu briceagul. BagEl deci mIna in buzunarul jiletdi :;;i,intr-adevar, gasi aeolo ine1ul. "Verigheta In buzunarul jiletcii", suna un proverb popular adresat sotului care-9i propune sa-9i in1;>eleotia. Con1;>tiinta s vinovatiei il impinsese mai intli sa-:;;i aplice singur 0 pedeapsa : "Nu mai meriti sa porti acest inel", pentru ca apoi sa-:;;i marturiseasca infidelitatea, sub forma unui act ratat care, e adevarat, nu avea martorL Nu i s-a intlmplat s8.-:;;imarturiseasd:i mica sa "infidelitate" decit pe ocolite prin intermediul (cum, dealtminteri, era de prevazut) unei povestiri".
535

De asemenea, eunosc un domn in virsta care' s-a disatorit en 0 fat a [oarte tinara ~i care, in loe sa pIece imerliat in caliitorie de minta, p:reiera sa.-~i petreadi prima noapte eu tinara sa sotie Intr-un hotel din eapitala. Abia ajuns 1a hotel, constata eu nelinii?te ca portofelnl care contine a suma destinata calatoriei de nunta disparuse. A avut destul timp sa telefoneze servitorului sau, care gasise portofelul intr-un buzunar al hainelor pe care proaspatul casatorit Ie imbracase pentrn ceremonia cununiei. Reintrat in posesia portofelului, putu sa pIece a deua 2i in dilatorie cu tlnara sa femeie. 1nsa, a$8. cum se temuse, ill timpul noptii fusese "incapabil" sa-~i indepIineasca datoria conjugala. Este consolator gindul di, in imensa majoritate a eazurilor dnd oamenii pierd un lueru, ei savi~esc un act simptomatic ~;;i,astfel, pie:rderea obiectului core5punde unei intentii secrete a aeeluia care snpcTta pagu!ba. Adesea, 1nS8.,pierderea obiectului 11Udovede~te dedi lips2 de valome a acestuia sau lipsa de stilna fata de persoana care 11iI-a oat. ITendinta de a pierde un obiect determinat provine dintr;.o asocia1:ie de idei simbolidi intre acest obiect si a1te1e, mult mai importante, tendinta fiind transferatii de 1a aceste~ din urma. Pierderea de obiecte prehoase, pe de aHa parte, poate eXJprima sentimente1e' cele mai variate: poate fi reprezentarea simbolica a unei idei refulate, deci un' avertisment la care nu ne aplecam urechea hucuro~i, sau (inainte de toate) ea trebuie consideratii ca un sacrificiu oferit obscurelor puteri care ne guverneaza viata ~i a1 CaTOr'cult inca se mai mentine printre noi. Iataclteva exemp1e in sprijinul acestor t~ze privitoare la pierderea de obiecte : Dr. B. Dattner: "Un coleg imi spune ca ~i-a pierdut 111umplato:r un stHou pe care-lave;a de vreo doi ani ~i la care tinea mult, eonsLdeIrindU-il foarte comod. Analiza re1evii urmatoarea situatie. In ajun, cGilegul meu pr1mise de la cumnatul sau 0 scrisoare cu totul nepHicuta, care se termina eu euvintele : "De altfel nu am nici timp, ~inici nu doresc sa incurajez superficialitatea $i lenea ta", Impresia provocata de ocea:sta scrisoare fu a~a de pute;rnica ine'lt a doua zi, el i~i pierdu stiloul pe care-I primise in dar tocrnai de la acest cumnat, fiind un fel de sa,crifkin, ca e1 sa nu mai datoreze nimk acestuia din urma". o doamna pe care 0 cunosc, pierzindu-~i mama, se abtinu, fire~te, de la frecwentarea teatrelor. Aniversarea mortii tTebuind sa exnire in lua un bilet pell"tru un citeva zile, ea se lasa antrenatii de prieteni spectaco1 deosebit de interesant. Aju11sa la tearu, const,ata pierderea biletului. Ea erede ca, din neatentie, I-a aruneat 0 data eu biletul de tram,vai, dud a coborit. Aceasta doamna 5e lauda di niciodata n-a pierdut nimicdin neatentie. Se poate a:dmite ca ~i 0 alta pierdere, pe care ea a suferit-o, are de asemenea motivele e1. Sosind intr.-o statiune terma1ii, ea se decide sa .faca 0 vizita intr-o pensiune de falluilie, unde fusese gaZJduita eu ocazia unui sejur anterior. Este primita aici oa 0 veehecuno~tinta, invitata 1a cina $i, dnd vrea sa platea:s'ca, este ,refuzata,ceea ce Ii cam displace. r se acorda doar permisiunea de a-i Eisa ceva servantei si ea deschk:le po~etapentru a seoate un bilet de 1 marca. Seara, servit~rul pensiunii H duoe un bilet de 5 marci pe care-l gasise sub masa ~i care, dupa cum ctedea sb1pina pensiunii, nu-i putea apartine dedt e1. Ded ea 11 scapase, in timp ce cautain po~eta biletul pe care voia s3.-1 dea bac$i~ banei. probabil oa ea tinea sa-~i plateasoa totu~i tratatia.

~i

536

Intr-o eomunieare destu1 de lunga 7), 0 t toR a n k a recurs 1a 2n01-liza viselor oentru a face sa reiasa caracterul de "sacrificiu" inerent acestui act 9{ a-I degaja ratiunile profunde 8). Intresant este ca automl arata di nu numai pierderea de obiecte este detcl'minatii de motive _015cunse, dar di adesea acela9i lueru se poate spune ;;i despre gasirea de obiecte. Observatia care urmeaza arata in ce sens trebuie sa intelegem aceasta propoziti~. Este evident di, in cazul pierderii, obiedul e~te ~llat, 'Pe dnd in cazul giisirii lui, e1 trebuie ,sa fie dorit. ,,0 tinara fata, care traie9te inca pe cheltuiala p{irintilor, vrea s{J-;;i cumpere 0 bijuterie ieftina. Ea 5e intereseaza de pretul obiectului care o tenteaza, 1nSa, spre regre'tul ei, afla dl aeeasta depa-:;;e;;teeeono111iile sale. Nu-i mai lipsesc declt doua coroane ca sa-l?i poata oferi acea mica bueurie. Foarte trista, ea se indreapta spre casa de-a' lungul strazilor foarte animate 1a oraaceea. Intr-un lac din cele mai frecveritate 71 eu toate di, dupa cite afir111a,era adinc scufundata in gindurile ei, ea zare~te pe jos 0 buditica de hirtie, pe linga care trece neatenta. Dar apoi ea se ri'i:zginde:;;te,se apleaea :;;i a culege, constatlnd, spre uimkea ei, ea este un' bilet de doua coroane, impat'llrit. Ea s.c ginde~te: "Numai 0 fericita intim'plare mi-1 trimite, ca s8:-mi ,pot cumpara bijuteria", fli If?i propune sa faea calea-ntoarsa pentru a-9i realiza intentia. !nsa, in ace1a9i moment, eaconsidera ea nu e bine s-o faca, deoareee banii ga:siti poarta norae ~i tre:buie 58.-ipastrezi. Analiza care ne poate face sa intelegem acest act accidental se degajeaza singura din situati1a data, fara sa fie ne;voie sa interog3in1 persoana interesata. Printre. iaeile caire 0 preocupau pe tlnara fata in timp ce se intareea acasa, desigur cil in pril1ml rind figura aceea despre saracia ~i jena ei materiala, a'ia ea putem presupune ca aceasta idee era asociata eu dorinta de a vedea aeeasta situatie ineetind dt mai curind. Este mai mult dedt probabil ca, gindindu-se la satisfacerea modestei dorinte de a avea bijuteria care a tenta, ea se intreba care ar fi mijjoeul eel mai lesnicios de a completa suma neeesara, ~i este cu tatul' firesc ca ea sa-$i fi spus ca difilcultatea ar fi rezolvata in madul cel mai simplu eu putinta, daca ar gasi suma de doua COI"oane, are-i lips ea. c Astfelincon$tientul ei (sau precon$tientul) era or'ientat 9pre "gasire ", chial' daca presupunem 'ca, atentia fiindu-i absorbita de alkeva (era "adinc eufundata" in gindurile ei), ideea unei atari posibilitati nu-i atingea con9tiinta. Amintindu-ne de aUe cazuri analoage, caI"e au fast analizate, putem chiar sa afirmam ca "tendinta de a cauta'" incoivJtienti'i, poate sa duea la un rezultat pozitiv mai U$ordedt atentia orientata con9tient. Altfel ar fi greu sa exp1idiITn de ce tocmai aceasta persoana, printre alte sute oare urmau ace1al7idrum, a faeut descoperirea, uimitoare prin ea insa9i, 9i aceasta in duda intunericului care cadea $i a inghesuielii multimii grabite. Spre a arata Intreaga forta a acestei tendinte ineon9tiente sa'll preco119tiente, este sufkient sa dtam faptul ciudat cii dupa prima sa descoperire 'binara noastra lata a mai aeut una : ea giisi o batista intr-un 10c intunecos l7i singuratic de pe 0 strada margina$a. Or, faptul de a fi gasit biletul de doua coroane dindu-i satisf:actia pe care 0 al7tepta, este sigur ca dOirin~ade a mai gasi ceva era complet
Das Verlieren als Symptomhandlung, Zentralbl. f. Psychoanalyse, I, 10/1L Alte comunicari pe aceea~i tema in Zentralblatt fUr Psychoanalyse, II, 1;'i Intern. Zeitschrift fUr Psychoanalyse, 1. 1913.
7)

8)

537

'straina de cOl1"ltiintasa ~i, in ariee ea?, nu-i mal putea e2ilauzi ;;i dirija .atentia" lJ). Trebuic spus ca tocmai aetele simptamatice de acest fel ne desekid eel mai bine accesul la eunoa;;terea vietii psihologice intime a omului. , Din m,arele namar de acte simptomatice izalate pe care Ie eunase, voi <:!itaunul al carui sens DTorund ni se reveleaza fara a mai fi nevoie sa recurgem la analiza. El" ne arata cit se poate de bine conditiile in care acesteacte so produe, Eiraea persoana interesata sa observe aeest lun'u :;;i,pe deasupra, ne autorizeazd sa racem 0 remarea de mare importanta practica. In cursul unui voiaj de vacanFl. mi s-a intlmplat sa fiu obligat sa raimin mai multe zile in acela;;i lac, spre a a;;teptasosirea unui tovara;; de calatorie. IntTe timp am Elcut cuno;;tinta eu un tinar care parea ~i e1 sa se simta singur ;;i care 5e intoV~!r2i~i bucuros eu mine. Cum 10'cuiam in acela:;;i hotel, fire:;;te ca luam masa lrl1preuna ;;i ne faceam plimbarile impreuna. In dupa-amia;Qa celei de a treia zile el ma. vesti deadata di seara trebuia sa~si asteDte SOti3, oare sosea cu expresuI. Interesul meu psihalagic fu tr~zit' de'"faptu} .ca inca in cursul diminetii ma frapase madu1 in care e1 respinsese proiectu1 unei excursii im.per-tante, iar in cursul midi neastre plimbari reruzase sa mearga pe un anumit drum, deoarece i1 gasea prea pavirnit :;>1 primejdios. In timpul plimbar'ii de dupa-amiaza imi spuse pe nea9teptate sa nu intlrzii de la cina din cauza lui, sa maninc far;'! dinsul, daca-mi era faame, did, in ceeace-l prive9te, nu Va cina inainte de sasirea 5atiei sale, Am inteles aluzia 9i m-am a~ezat la masa, in timp ce 21 se duse la gad\. A doua zi dimineata ne intUnir31m in fata hotelului. Ma prezenta sotiei sale :;;i adauga : "Dejunati eu noi ?" Aveam de cumparat ceva dintr-un magazin apropiat, H;>aa am promis sa revin numaidecit. Intrind in sala de mese, c am gasit pereoltea instalati'i, aminck)i de aeeea,?i parte, la a mica masa de lingi'i feireastra. In fata lor nu 5e aila dedt un jilt, al dirui spatar f?i 1:O'e e ;;ezut erau acaperite de impermeabilul voluminas al satului. Am d Inteles pe deplin sensul acestei situatii, care desigur nu era intentionala, dar cu atlt mai semnificativi'i.Parca voia sa spun a : "Aid nu mai e lac pentru tine, e~tide prisO's". 80tul n-a observat ea ramasesem in picioare in fata mesei, insa satia sa Ii daidu ou cotul si-i sapti : "Ti-a,i l)US irn, perrmeaibi1ulpe jiltul a~estui damn". " In legatura cu acest f'apt, ca ~i cu altele analaage, mi-am spus de multe ari ca adele neintentianale de acest gen trebuie in mod necesar sa devina 0 sursa de neintelegeri in relatiile dintre oameni. "Licelacare savir~ei9te un astfel de act, ara a-I da vreo atentie, nn ;;i-l atribuie :;;t uu se saeoate responsabil. Cit despre acelu care este, ca sa zicem. asa vizat de a asHel de actiune, supartinclu-i consecintele, acesta ii atr1bLii~ partenerului sau intentii si ginduri pe care acesta nu si Ie reeunoaste ., ._ , , l , e1 pI1etmde a cunoa~te despre viata psihica a celui din urma mai muIt dedt acesta a dezvi'iluit. Autorul unui act simpwmatic estc eft se poate de cantrariat dnd este pus in rata concluziilor tras'e de altii. El declara ea aeeste conc1uzii sint raIse ;;i hpsite de temei, deoare~e el nu are eon~tiinta intentiei care a prezidat actul san. Astfe1 ea el sfirseste orin a 5e pllnge ca este neintel'es sau rau inteles de catre ceila1ti.' In f~nd, ne;inte1egerile de acest fel tin de faptul ca intelegem mal mu1t ;;1 mai adine. Cu eft dai oamen1 sint mai "nervo9i ", cu atlt VOl' exist a n1ai
U)

I I

I I

Intern. Zeitschrift fLir Psychoanalyse,

III, 1915

prilejurl de cearta intre ei, fiecare din 0'i declinind1.H;dresponsaenergie eU cit 0 va atribui celuilalt. Este noastra de 5'inceritate interioara ; sub masca uItJrii $i a confuziei, invocind pentru justificarea lor absenta orica1'ei rete intentii, oamenii i~i exprima sentimente ;>1pasiuni pe care a1' face tHO'lL bine sa ie m~lrturiseasci\ ea atare, atit in oeea ce-i prive~;;te pc ei, 2a 31 pe ceilai~i, din moment ce nu sint in stare sa 9i Ie domine. 1'11t1'-ain general putem afimna ea fie care praetica in mod constant an'a~ U:va semenilor s~ti, pe care sfiri?e;;te prin a-I cunoa$te mai bine decit pe .sine in3u:;;i.Drumul pentru a ne conform a preceptului yuwlh creocu-rou 10) trebuie sa t1'eao.;\prin studiul prop1'iilor noastre acte 91 omisiuni, apa-! ;cent a,cddentale. Dintre to~i paeth care 3-au pronuntat asupra micilor aete simpt.omaservit de elc, putini sint eei care au 'i'ntresau acte ratate, o1'i S-EtU '.razut aUt de bine natura lor ascunsii si au clarificat atH de fatis situape care lc determina aeestea, ctim a faC'.1t-o 8t l' i n db'e '1' g ('al ccarui-geniu a fost inlesnit, de altfel, de propria sa stare p;;;ihica, profund
bLUtatea eLl am 1113i multa aIel 0 pede2JpSapentru !ipsa fmorn1ciHi).

Dr. K a 1'1 We i s 5 (Viena) a atras atentia asupra Lwmiitorului pasaj 1913, din una din scrierile sale (Internat. Zeitschr. f. Psychoanal.,I,
;p. 268) :

"Dupa 0 clip a, contele sosi intr-adevar 9i 5e apropie calm de Esfera, ca $i cum i-ar fi dat 0 intilnire. - A$tepti demult? J:ntrebii elou 0 voce J:nabru;ita. - De :;;aseluni, 0 :;;tii,raspuns.e Estera, 1\/[-aivazut azi, cumva? - Da, mai inainte, in tramvai. $i te priveam drept in ochi, incH <::redeam ca-ti vorbesc. S'--<a1.i pet1'eeut muIte de-atunci. Dar, ia1'eu credeam ca totul s-a sfiqit intre noi. Cum a$a? Toate marunti$urile pe care Ie-am primit de la tine s-au spart, cg-au strieat, int1'-un mod foa1'te misterios. Dar aceasta e $tiuta de multo - Zau? ACU111 amintesc 0 multime de cazu1'i pe care Ie consiimi deram ca pe n1$te simple efede ale hazardului. 1ntr-o zi am primit de bunica mela un pince-nez. Era pe vremea dnd mai eram bune prie'tene. Lentilele erau din cristal de 5tinca $lefuit $i-mi eran foarte 010sitoa1'e dud p1'acticam autopsii. Acest pince~nez era 0 adevarata minune pe care 0 pastram eu grija. Intr-o zi am terminat-o eu batrina, ea s-a lnfuriat pe mine. Or, la prima autopsie care a u1'mat dupa aceasta ~earta, Ientilele cazura din rama, fara nid 0 pricina. Am erezut ci'i e vOTba de un simplu accident $i am dat pince-nez-ul la reparat. El, insa, rontinua sa-mi refuze serviciile sale. L-am infundat intr-un sertal' si :Alabarn-am ce mai e eu e1. ' - Ciudat! Aceste obieete legate de vedere sint cele mai sensibile. Am pri:nit de la un amie 0 lorneta de teatFLl, foarte bine acomodata ;en ochU mei, ineH era 0 adevarata plaee1'e sa ma sen'ese de dinsE\.. ~nt1'-o zi, eu $i amicul men deveni1'am. du-,?mani. Asta, $tii, S0 intlmpUi tara cauza aparenta, CR :;;1cum deodata ai gasi ea n-a1'e nid un rost

10)

'piciul templului lui Apollo din DeW ~i pe care Socrate ~i-a fnsu~it-o ca laitrnotiv ,,,II filozofieisale. (Nota trad.)

Gnothi seauton,

= Cunoa$tecte pe tine fnsuti!, maxima fnscrisa pe frontis~

539

sa mai pastrezi relatii cu ceialalt. Voind sa 1112. servesc, pentru p:rim2 oara dupa aceasta Intlmplare, de 10rneta mea, iLl1 cODStatat ca nu mE:i Ivad cIaI'. Cele doua Ientile mi se pareau prea apropiate !?i ved{'3j11 C imagine dubla. Inutil sa-ti spun ca nu S0 stricase nimic: 1entilele nu se aproni'aser<'i si nid distanta dintre ochii mei nu crcscuse. Era un:J} .din acele miracole care se petree zilnic $i pe care un prost obs(';rvator nn Ie Inregistreaza. Exp1icatia ? FoT{;a psihica a nrii este n:.ni rnare dedit credem. Apropo: inelul pe care mi 1-ai dat nu mai are piatxa, an: pierdut-o. $i e imposibil s8.-1 repaI', imposibil. Oare vrei sa te despar1;ide mine ? .. (Die gotischen Zimmer, pp. 258 $i u1'111.)". Astfel 9i in domeniul actelor simptomatice observatia psihanaliti:c:L trebuie sa acorde priori tate scriitorilor. Ea nu face dedt sa [pete ceea ce ace9tia au afirmat demult. Wilhelm Stross imi atrage atentia asupra unui pasaj din celebrul TDman umoristic al 1ui L 2. -. W r e n c eSt ern e 11) Tristram Shandy (partea a VI-a, cap. V) : "Nu sint nicideeum mirat ca Grigore de Nazians, observind gesturiJ repezite ale lui Iulian, a prezis ca acesta va deveni intr-o zi reneg2t; sau ca sfintul Ambrozie I-a alungat pc al s[\U Amanuen, din cauze'. mi~ariloT necuviincioase facute de acesta cu capul, pe care-l lntorctt;. la dreapta :;;ila stinga ca pe un imblaciu; sau ca Democrit care, vazll;du-l pe Protagoras fac1nd 0 1eg[ltura de crengi, crengutele eele l1i8.1 subtiri pimindu-le la mijloc, a tras din aceasta concluzia eElProtagoras era un savant. Existi'i mii de deschideri invizibile ~ continua taH\l meu ~ prin care un ochi patrunzator poate vedea dintr-odata ceea cc' se petreee intr-un suflet. iliirm, adauga el, di un orn cu bun-sim{ nu-} va pune niciodata paJaria pe cap cind intra intr-o casa, clupa cum nu 9i-o va Iua de pe cap i'9ind, sau, daca 0 face, tr2Jdeaza un ,anwnit lucru". Reproducem inca 0 midi eolectie de diferite acte simptomatice persoane sanatoase sau 1a nevrotici : '''$1 achh2: Un coleg mai in v'irsta, cEliruianu-i place sa piarda la intr-o seara 0 datorie dejoc importanta, fara nici'un protest, ins.1 facind un dort vizibil. Dupa p1eearea sa, se deseoperi ea lasase, pe 100tl1 uncle statuse, apl'oape tot ce,ea ce obiGnuia sa poarte' eu dinsul: olchelarii, cutia eu tigari, batista. Aceasta uitare poate fi tradusa astfel : "S1nte\,:[ niGte tilhari, frumos m-ati mai despuiat". Un barbat, care din cind in dud sufera de impotenta sexuala (dire eauza profundei afectiuni pe care, de copil, 0 aratase mamei sale),. poveste~te ca are obiceiul de a impodobi manuscrisele 9i desenele C12 iltera S., care este initia1a numelui mamei sale. El nu suporta ca scrisorile pe care Ie prime9te de acasa sa stea pe birou llnga alt'ele, cu caracter a:;;a-zidnd profan; aGa ca pe primele Ie pastreaza apart'. o tinara doamna deschide bruse U$a de 1a s!ala de tratamente, uncle se afla 0 alta bolnava. Ea invoca drept scuza "zapacea1a" e1. Analiza deseopera oa a fost impinsa la acest ad de a1ceea:;;i uriozitate care (}, c facea altadata sa dea buzna in camera parintilor. Tinere fete, mindre de parul lor frumos, 9tiu sa-l aranjeze aHt de bine cn ajutorul pieptenilor $i agrafelor, incit el se desfaee exact in mijlocul conversatiei.
11)

Scriitor englez care a tri'iit cu mult Inainte de aparitia psihanalizei

(1713-1768), scrierea sa cea mai cunoscuta fiind The Life and Opinions of Tristram Shandy Gentleman (1759-1767). (Nota trad.)

540

oameni pierd, in timpul tratamentului (in pozitia culcaEt), ,care Ie scap~l pe jos, din buzunarelc pantalonilor, recompensind in acest fel, dUpft putedlc lor, munCH pc care 0 cere 0 ora de tra,tament, Acela care-$i uita la medic ochelarii, manw;;ile, pO$eta, arata prin ,3,ceastla di un pleaca cu 'dragEl inima $i eEl va reveni curind. E. Jones :splxne : "One can almost TIleaS1LTethe succes' with which a physician is pmctisign psychotherapy, for instance by the .size of the ~ollection of urnbrellas, handkerchiefs, jJYLirses,'and so on, that he could make in a
}d.ni marunti,
rruonth"12J.

Anumiti

Adele ede mai obi$nuite, mai neinsemnat(~ $i savir:;;ite eu cea mai sllperfieiala atentie, ea de ex'emplu intorsul ccasului scara, inainte de cUl~care stingerea luminii in momentul pa>rasirii unei indiperi etc., sint, In anumite oeazii, supuse Ul10r tulbur~tri care dbvedesc intr-'un mod incontestabil influenta complexelor incon1tiente asupra "obi$nuintelor" ;::,,,lor mill solide. ]\I[ a e d e r poveste;;te, in revista Coenobium, intlmunni medic de spital care s-a hotarit intr-o scad, sa mea.rgii in or3.i7 pentru 0 eheSitiune importanta. eu toate ca era de serviciu $i TIU iFlea dl'eptul sa paraseasca spitalul. Intorcindu-se, el fu sUl'prins ziirind tUrUiIl,:1 aprinsa in can:lCra sa, faut care ilU i se intlmDlase niciodata; uitase S[l stinga lumina atunci cind ie!?ise. Nt! inHrzie, in~,,;\ si.\ descopere acestei uitl'tri: vazlnd lumina in eamerainternului san, dircc'tornll spitalului nu 5e putea indoi de p1'ezent'a sa acolo: Un ins cople:;:it de griji :;:i avind accese de depresiune profunda ma '.:t3Lgura Cd in mod regulat gase$teceasul oprit dimineata, atunci dnd 1 Sf' intlmpla ca scara sa S2 culee cu un sentiment de pliotiscala care f1cea ca viata sa-I apara in culorile cele mai sumbre. Uitind sa intoal'ca ce3sul .e1 exprin~a deci. sin~bolk ~aptul dH este indiferent dElJea,S V~l ireZl sau nu a ;:loua 21. Un altul, pc ca,re nu-l cl1nosc personfU, H11l scde: ,.In unna unei lnari nenorociri, viata mi s-a paTUt aUt de dura :;;t de ostiEt incH am ajuns Sft-mi spun zilnic Cd nu voi mal avea destuEt sa pTind ziua de mlinc. In accst fel am ajuns sa uit S[H11i intoTc fapt ce nu mi s-a mal intlmplat inainte, acesta flind un act pc C8X2-1 faccam ma5inal in fiecare searii, inainte de a ma eulea. Nu-mi aminteam de a<:easta OOi$mlintfl dedt rar, atunci dnd a doua zi aveam '0 tteabi"t Importanti'! sau care mEt interesa in mod deosebit. Sa fie acesta, ch; as;.mellea, un act sinl.ptomatic? NU-imi lluteam explic:a aceastil
A

'tI1tarev'.

Acela care, ca J u n g (Uber die Psychologie deT Ven:.entia praecox, p. 62, 1907) sau ea ]\I[ a e d e r' (Une voie nouvelle en psychologie: Freud
et son ecole, Coenobium, Lugano, 1909), vrea 5<1-:;:idea osteneala de a it atentie ll ariile pe care cutare sau cutarepersoana Ie fredoneaza, adesea il1voluntar :;;i fara sa observe acest luoI'Ll, V'Cl g2\'si ca exista l:proape intotdemma un raport intre textul cintecului $i 0 preocupare a pel'soanei respective. Determinismu1 mai adinc care guve1'neaziJ exprimarea gindurilor \.1G'3.stre ))1'in cuvinte sau prin scris ar merita, de asemenea. un studiu serIos, general, ne credem Eberi de a ne alege cuvintele 'Ii imaginile

Iii

D) In i. engleza 111 textul original: "Se poate aproape masura succesul cu care un medic practica psihoterapia, de exemplu prin marimea colectiel ~de umbrele, batiste, pungi etc., pe care el 0 poate aduna intr-o luna de zile". (Nota trad.)

541

care sa ne exprime ideile. 0 obscrva1ie mai atcnta arata, insa, di aaH,eEb. consideratii straine de aeeste idoi hDtarasc alegerea :,?iCd forma in C2re ne turnail11 ideile revdeaza adese<1un sens mai profund, de care noi in~ine nu ne dam seama. Imaginile :,?istilul vorbirii de care se ':Tve:?te de preferinta 0 persoana sint departe de a fi indiferente dnd este vorba sa e111ite111 judecata asupra acelei persoane. l'r.ele 0 dintre aceste imagini 9i maniera de a vorbi sint adesea aluzii 1a care, eu toate ca ramin pe planul al dQilea, exercita 0 influenta nica asupra cclui care vorbe:?te. Cunosc pe cineva care, intr-o vreme, ieee clipa, chiar in conversatiile abstracte, se servea de urmatu',E'2 expresie ; "Cind ceva iti trece deodata prin cap". Or, eu '?tiam ca Feels care vorbea astfel primise, cu putin timp mai inainte, :;;tirea ca un proiectil rusesc trecuse prin boneta de campanie pe care fiul sau, ,:eiGHt combatant, 0 avea pe cap. ..
.. ..

542

X ERORILE
E1'o1'ile de memorie nu S8 disting de uitarea eu falsa recunoa'?tere dedt prin faptul eft eelo1' dintii, departe de a Ii recunoscute astfel, se da .crezare. Intrebuintarea cuvintului, "eroa1'e" pare a se lega i?i de o aWl. conditie. Vorbim de eroare, in lac de a vorbi de falsa arnintire, cind inmateria1ele psihice, pe care vrem sa Ie reprodueem, tinem sa punem aceentul pe 1'ea1itatea lor obiectiva, adicii atunci cind t1'ebuie sa fie amintit altceva decit un fapt din viata noastra psihica, r11ai curind un 1ucru care poate fi confirmat sau respins ~i de alte persoane. Dupa aceasti'i definitie, contrariul unei erori de memorie ar fi ignoranta 1) In cartea mea Die Trcmmcleutung (1900, 7. Auflage, 1922), ill-am gent vinovat de 0 multim de ero1'i eu privire la faptele istorice 9i altele,. erori care m-au vexat $i mirat cind am citit carte a tipa1'ita. Un examen uutin mai cmrofundat n-a intf1'ziat sa-mi arate ea aceste erori nu tim:'ClU nic'idecum d'c ignoranta mea, ci erau erori de memorie u~or expl{cabile prin analiza. Marburg din Stiria, ca 1) La pagina 266 (ed. I) vorbesc despre ora:;;u1 fiind ora,?ul natal al Ini SchiUeT. Anu cauza acestei ero1'i in analiza unui vis pe care I-am avut in cursu 1 unei ciilatorii nocturne,cind am fast trezit de conductoru1 care anunta statia l\1arburg. In acest vis fnsese vorba de 0 carte a Ini SchillcT. Or, Schiller este nascut nu in ora;;ul universitar Marburg, ci in ora~ul s1.Jab Marbach. Va asigur ca am :;;tiut totdeauna acest Iueru. 2) La pagina 135, dau tatI\lui lui HannibcLl nume1e de Hasclrubal. Aceast.a eroare, care mi-afost deosebit de dezagreabila, n-a facut de 3ltfe! dedt sa confi1'me conceptia mea asupra erorilor de acest fel. Putini cititori ai cartii me1e erau mai 1a curent eu istoria Barehizilor dedt mine. care aTn comis aceastli eroare "i care am Iasat-o s,l treadi prin trei eorecturi. 'Fatal Lvi Hannibal se numea Hamilcar Barca.'). eit desore Hasclrubal,- era numele fmtelui lui Hannibal. ~ ca de aItfel si ace1a' al ... I cumnatului ;;i prec1Ccesoru1uisau 1a comandami?nt. 3) La paginile 177 ;;i 370, afirm Cd Zeus I-a enlasculat 9i I-a alungat de la tron pe tatfi1 Sall Chronos. Din e1'03re, am devansat cu 0 generatie aceasta oroare: mitologia greaea 0 atribuie lui Chronos fata de tatal

Ii

Sall Uranus 2).

Cum se face ca menioria mea a fast deficitara in legatura eu accstea .. atunci cind (~i sper ca cititorii nu ma Val' dezminti) eu de obicei imi amintesc eu exactitate fapte din cele mai indepartate :;;i mai putin
tracL) ..
Z)

1) u$i

nu uiterea", am ad{l\.iga nai, subliniind

distinctie valabila.

(Nota,

larea
logie).

Eroarea este totu~i Indoielnic{i: dupa -versiunea orfica a mitului,enlascului Chranos a fast opera fjul'Ji suu Zeus (B 0 c her, Le.rikon dci' !\lfytho-

54~

obi:$nuite ? ~i mai ales cum se expliea faptul ca, in eiuda eelor trei corecturi, aceste erori mi-a11 scapat, ca f?icum R~ fi fast lovit de cedtate? Go e the a spus despre Lie h t e 11be r g : "In fiecare dintre vorbele sale de duh este ascunsi'i 0 problema". S-ar putea spune 1a fel despre pasajele dtate din cartea mea: indaratul fiecarei gre~e1i esteceva refulat sau, mai exact, 0 absenta de sinceritate, 0 deformare care se sprijina pe fapt:ele refulate. Analizind visele raportate in aceste pasaje, am fost ooligat, de insa9i natura subiectelor la care se refereau ideile visu1ui, sa intrerup la un moment dat analiza, inainte de terminarea acesteia, 9i asUel sa atenuez printr-o u90ara deformare reliefnl cutarui sau cutarui detaliu indiscret. Nu puteam sa fae altfel :;;inu aveam aHa alegere, daea, in general, voiam sa eitez exenvple 9i dovezi. J'vEl gaseam intr-o situatie dment'l, decurgind din insa9i natura viselor, care constIi in a exprima ceca ce. este refulat, adiea inaccesibil eon~tiintei. A trebuit totu~i sa las la 0 parte destu1e lueruri susceptibUe de a 90ca firile sensibile. Or, deformarea sau suprimarea anumi'tor idei care--'nli crau cunoscu.te 9i care crall in olina desfasurare nu s-a efcctuat fara a fi ranms urme ale acestor idei. Ceca c'e am volt sa suprim S-H strecurat adesea fara sUrea mea 111 ceca ce am mcntinut 5i s'-a manifestat aid sub forma unci ~rori. In cele trei exemple cit~te mai sus este vorba, de altfe1, de acela9i luern : erorile sint Droduse ale unoI' idei refulate care S8 refera la tatal 111.e;.1 decectat. " relual11.aceste erori : ad 1) Daca recititi visul analizat, 1a pag1na 266 a lucrarii mele Die Trcwncdeutung, veti constata fie direct, fie pl~ln anumite aluzii, ca mi-am intrerupt expunerea pentru ea eram pe punctul de a aborda idei care a1' fi putut cuprinde 0 critka inamicala 1a adresa tatalui meu. Un11.arind aceast<l sprie de idei :;;i de am.intiri, regasesc istorie neplacuta in care cartile joadi un mare 1'01,regasesc pe un prieten ,?iasociat al tatalili meu caf2 S2 numea Marburg, adicEi exact numele sta1;iei a direi anuntare de caire condudorul trenului intrc1'upsese somnul men. In cursul analizei me1e, am vrut sa-I disimulez pe acest damn Marburg,atit. mie cit 9i cititorilor. El, ins8., s-a razbunat, strecurindu-se acolo unde l1u-i era locul :;;itransformmd din Marbach in lVlarburg numele ora9ului natal al lui Schiller. ad 2) E1'oarea care 111-afaeut sa seriu Hasdrubal ]'n lac de Hamilcar, adka SEt pun numele fratelui in locul aceluia a1 tahilui, se leaga de un ansamblu de idei in care este vorba de entuziasmul pent1'u Hannibal pe ,care-I avusesem ea tinar Heean, 9i de nemultumirea pe eare ~11i-o inspira atitudinea tatalui nleucu privire 1a "Ch1911Bl1ii poporului nostru". As fi putut lasa ca ideile sa se desfasoare s1 sa DovesteStccum atitudinea m~a. cu privire 1a tate'll meu s-a modificat 'ca l.u~marea unei calatorii in Anglia, unde am f<'icut cuno9tin1;a cn fratele l1ren vitreg, fiu pe care tatiH meu 11avea dint1'-o prima ,casato1'ie.Fratelc mcu vitreg are la rindu-i 1m care-mi seamana; puteam ded, tara nici lipsa de verosimilitate, sa am in vedere consecintele eventualitatH in care as; fi ost Hul, nu al tatiilui men, ci a1 fratelui ml?u. Aceste fantezii au fa1sificat textul exact in locu1 unde am intrerupt analiza, facindu-ma sa pun numele f1'ate1u1In locul aceiuia al tat<,dui. ad 3) Tot sub influenta acestei aminti1'i despre fratele meu cred ea am comis eroarea de a fi f<'icut sa avanseze ell 0 generatie oroarea mito": a Olimpului grec. Dintre povetele pe care mi Ie-a dat fratele meu,
00

544

detaEL Noi am fi chiar inclinati sa Ie socotim lip site de interes, dad'i continuarea nu ar contine ceva care sa ne dea cheia misterului !)i care sa ne faca inteligibile ~i numarul 1734 ~i suita de idei pe care a declansat-o. j,'!i s-a intimplat azi dimineata ceva care pledeaza cu putere in favoarea conceptiei freudiene. Sotia mea pe care am trezit-o asta noapte, m-a intrebat ce am cautat in catalogul Bibliotecii Reclam. I-am povestit toata istoria. Ea gasi di toate acestea, in afara de cazul Macbeth (amannniul este foartc interesant), care mi-a dat atita de furca, siut pur a ~icando Ea ma asigura ca nu S2 gindea la absolut nimic dnd enunta un numar. I-am spus: "Sa facem 0 incercare". Ea dadu numarul 117, la care eu Ii raspunsei pe loc : ,,17 se leaga de ceea ce ti-am povestit. In afara de aceasta, ieri iti spuneam: dnd 0 femeie are 82 de ani, atunci dud barbatul nu are declt 35, situatia e proasta. De clteva zile 0 tachinez pe novasta-mea spunindu-i ca este 0 batdnica de 82 de ani.
'82

35

= 11 7".

Acest om, care nu a putut gasi motivele determinante ale numarului nuntat de el insu:;;i, a descoperit imediat motivele numarului ales de sotia sa intr-un mod in aparenta arbitrar. In realitate, femeia a sesizat foarte bine complexul din care facea parte numarul emmtat de sotul ei ~i a ales propriul ei numar integrat in acest complex, cu siguranta comun ambilor, intrucit era vorba de virstele lor. Ne este, deci, u~or sa sesizam semnificatia numarului care i-a venit in minte sotului. A~a cum 0 spune insu~i Adler, acest numar reprezinta 0 dorinta refulata a eului, care se poate traduce astfel: "Unui barbat de 34 de ani, ca mine, Ii trebuie 0 sotie de 17 ani". ea sa nu judecati cu w;;urinta aceste "jocuri", voi adauga un detaliu pc care Dr. A dIe r mi I-a impartaf?it de cUrlnd : un an dupa publicaTea acestei cmalize, perecnea de care vorbim era divortata 5). 4) A d 1e r explica intr-un mod analog productia de numere obsedante. Alegerea de numere zise "favorite" nu este fara legatura cu viata persoanei interesate ili nu este lipsita de interes psihologic. Un dO)11n, 'Care avea 0 preferinta speciala pentru numerele 17 9i 19, i~i aminte9te, dupa citeva clipe de reflectie, ca la 17 ani el a cucerit libertatea academica, cleveriind student, iar la 19 ani a facut prima sa mare calatorie ~i, curind dupa aceea, prima sa descoperire !)tiintifica. Fixarea acestei preferinte, insa, nu s-a efectuat dedt cu un deceniu mai tirziu, cind aceleasi numere dobindira 0 anumita imnortanta pentru viata sa erotica. Analiz'a descopera un sens surprinzator ~hiar in .numerele pe care obi9nuim sa Ie folosim, in anumite ocazii, intr-un fel care pare total intimplator. Astfel, unul dintre bolnavii mei a observat intr-o zi ca, atunci cind era nemultumit, avea cbiceiul sa zica : "Ti-am mai spus-o de 17 ori, daca nu de 36 de ori". De asemenea e1 s-a intrebat daca acest fapt nu are cauzele sale. 19i aminti ca era nascut pe ziua de 27 a unci luni, pe dnd fratele sau mai mic era nascut intr-o zi de 26 si CEl avea motive sa acuze soarta ca i-a fost mult mai favorabila fratelui sau dedt sie~i. El i~i
5) In 1egi'itura cu Macbeth, figurind sub nr. 17 in Biblioteca Universalii Reclarn Ad 1e r imi comunica ci'i subiectu1 sau aderase, la virsta de 17 ani, la 0 asociatie anarhista care avea drept seop regicidul. De aceea uitase e1 continutul piesei Macbeth. earn in acela~i timp e1 a inventat un alfabet cifrat, in care literele erau inlocuite cu numere.

36 -

cd. 401

56t

reprezenta aeeasta injustitie a sOrtii amputind data sa de na:;;tere eu zeee zile, pe care Ie adauga la data de na:;;tere a fratelui : "Cu toate ea sint primul naseut, am fost rniqorat de soarta". 5) Vreau sa insist asupra analizelor "eazurilor eu numere", deoareee nu eunosc alte exemple care sa faca sa apara cu atlta claritate esenta proceselor intelectuale mai complicate, complet exterioare con:;;tiintei.' Pe de aIta parte, aeeste eazuri furnizeaza cele mai bune exemple de analiza in care colaborarea atit de des ineriminata a medieului (sugestia) poate fi exclusa eu 0 eertitudine aproape absoluta., Voi comunica deci analiza unui "caz de numar" care se refera la unul dintre bolnavii mei, despre care voi spune daar ca era eel mai tinar dintr-o familie destul denumeroasa :;;ieElf!i-a pierdut foarte de timpuriu tatill, pe care-l iubea nespus. Amuzat de experienta, e1 enunta numarul 426718 f!i se intreba : "Ce-mi treee prin minte in legatura eu aeesta ? lVIaiintH 0 gluma ; dnd t6: duci la medic sa-ti tratezi un guturai, asta dureaza 42 de zi1e, pe cind daca j] tratezi eu indiferenta, dureaza 6 saptamini. Aeeasta eorespunde eu primele dfre ale numaru1ui : 42=6 X 7". In pauza care a urmat dupa acest prim raspuns, ii atrag at entia asupra faptu1ui ea numarul ales de dinsul euprinde toate eifrele mid, in afara de 3 :;;i 5. In urma aeestei observatii, el if!i Teia explicatia. "Noi sintem 7 frati :;;i surori, eu fiind eel mai mic copil; 3 corespunde eu numarul de ordine al surorii mele A., 5 eu acela al fratelui meu L. $i unul :;;i eelalalt imi erau inamici. Copil fiind, ma rugam lui Dumnezeu in fiece seara sa ma seape de ace:;;ti doi ealai. S-ar zice ea imi acord eu insumi satisfactia dorita, omitind din numarul meu cifrele 3 :;;i5, adica nementionindu-l pe rautaciosul frate :;;ipe sora pe care 0 detest. Deoarece acest numar ii desemneaza pe fraW :;;i surorile dvs., ce inseamna cifra 18 de la sfirf!it ? Dumneavoastra nu sinteti decit 7. - lVIi-am spus adesea ca daeii tata1 meu ar fi trait mai mult, eu n-a:;; fi ramas ultimu1. Dacii ar mai fi avut 1 eopil, am i fost 8, iar eu af! fi avut dupa mine un fratior mai mic, fata de care a~ fi jucat rolul primului naseut. ". Semnifieatia acestui numar era astfel elucidata, dar 11E; mai raminea inca sa stabilim 0 legatura intre prima parte a interpretrii:;;i celelalte. Or, 1egatura deeurgea din insa:;;ieonditia formulata eu privire If! uitimele cifre : "Daea tata ar fi trait mai mult". 42=6 X 7 exprima dispretul pentru mediciicare au fost incapabili s3-i salveze tatal ;;1, in acela:;;i timp, regretul ca tatal nu a trait mai mult. Numarul, in ansamblul sau, corespunde realizarii dorintelor sale infantile in raport eu familia: urarea de moarte la adresa rautacioasei surori :;;i a rautaciosului frate :;;iregretul de a nu avea 0 sora sau un frate mai mie ca e1. Aceste doua dorinte pot fi exprimate pe scurt asUel: "Daca eei doi ar fi murit in locul tatalui iubit !"6). 6) lata un mie exemDlu furnizat de unul dintre' numerosii mei corespondenti. Un director d~ po:;;ta imi scrie din L. ca fiul sau; in virsta de 18 ani l?i jumatate, care s-a dedicat medicinii, se ocupa inca de pe aeum de psihopatologia vietii eotidiene ;;i incearca sa-f!i eonvinga parintii de exactitatea propozitiilor :;;i teoriilor mele. Transeriu aid unul dintre experimentele facute de acest tinar, fara a intra in discutia adiacenta.
6) Pentru mai multa simplitate, am lasat de-o parte alte citeva idei, mai puiin interesante, ale bolnavului.

562

~""~;=;~

~---------

Fiul meu sta de yorba cu mama sa pe tema a9a-zisului hazard ~l-l explidi ca nid unul din cinteeele, nid unul din numerele care Ii vin in minte nu sint realmente "aecidentale". Se angajeaza urmatoarea conversatie : Fiul: Spune-mi un numar oareeare.
Mama: 79. Fiul : Ce ginde$ti in legatura cu acest numar ? Mama: Ma gindeam la frumoasa piHarie vazuta ieri !

Fiul : Cit costa ?

Vei fi gasit p8.laria prea scumpil $i cu siguranta vei fi gindit : "Daea ar costa pe jumatate, a$ cumpara-o". La aceasta deductie a fiului meu, am obieetat ea in general doamnele nu ca1culeaza prea bine $i ca mama cu sigurantil ca nU-$i dildea seama ea 79 este jumatatea lui 158. Teoria freudian'a presupune deci faptul neverosimil ea subeon$tientul caleuleaza mai bine decit eon$tiinta normalii. "Nicidecum, imi raspunse fiul meu ; presupunind ea mama n-a facut ealculul 158 : 2=79, s-ar fi putut prea bine ca ea sa fi avut prilejul sa vada undeva aceasta ecuatie. Se mai poate apoi ca ea sa fi avut un vis in legatura cu acea palarie $i Sa fi ealculat ce pret ar avea daca ar costa pe jumatate." 7) Imprumut de la J 0 11.e s (op. cit., p. 478) 0 aHa analiza referitoare la un numar. Un domn pe eare-l euno$tea enunta numarul 986 $i il roaga sa ata$eze aeest nl}mar de vreuna din ideile sale. "Prima asociatie a subiectului era 0 amintire care se raporta la 0 glum a uitata de multo Aeum $ase ani, un ziar a anuntat intr-o zi, care a fost cea mai calda zi de vara, ea temperatura urease 1a 9860 Fahrenheit, exagerare deosebit de grotesea a temperaturii reale, care fusese 986. In timpul acestei eonversatH, noi ne aflam a$ezati inaintea eaminului in care ardea un foe stra$nie. Interloeutorului meu fiindu-i prea cald, s-a tras mai indarat $i a spus, probabil pe buna dreptate, ea tocmai caldura teribila a eaminului i-a evoeat aeea amintire. Dar aeeasta explicatie nu ma satisfaeea $i voiam sa $tiu de ee aeea amintire se pastrase atita timp in memoria sa. El imi spuse di aeea gluma il faeuse sa ddil eu 1aerimi $i ca n amuza mult ori de cite ori se gindea la ea. Cum eu, totu$i, nu gaseam nimie deosebit in acea gluma, voiam eu aUt mai mult sa $tiu daca ea nu disimula un sens de care subiectul meu nu era eonstient. In eontinuare el mi-a spus ca reprezentarea caldurii trezea in mint~a sa 6 multime de alte reprezentari, foarte importante : dildura este lucrul eel mai important din lume, izvorul oricarei vieti e.tc. Asemenea romantism, la un tinar eu spirit aecentuat pozitiv, m-a earn suprins. L-am rugat, deci, sa-~i urmeze asociatiile.' El se gindi la eOf;>lJ1 uzina pe eare-l vedea din camera sa. de Se gindea adesea seara la fumul $i flacara ce ie$eau de aeolo $i in legatura cu aceasta se gindea la regretabila risipa de energie. Caldura, flaeari, risipa de energie printr-un lung tub gol: nu era greu sa se conchida din aceste asociatii ca reprezentarile de caldura $i de flacari se legau 1a el de aeeea de dragoste, a~a cum adesea se intimpla in gindirea simbolica, $i ca un puternic complex de masturbare motivase numaru1 pe care-l enuntase el. Nu-i mai ramase decit sa confirm~ aceste deductii." Cei care vor sa-$i faca 0 idee despre felul in care materialele furnizate de numere sint elaborate in gindire a incon$tienta, vor citi cu folos articolu1 lui C. G. J u n g "Ein Beitrag zur Kenntnis des Zahlentraumes"
563

Mama: 158 de marci. Fiul: Asta e: 158: 2=79.

j. Psychoanal., I, 1912) ~i acela al lui E. Jones "Unconscious manipulations of numbers" (Ibid., II, 5, 1912). In propriile mele analize de acest gen, am fost frapat de urmatoarele doua fapte : in primul rind de certitudinea cvasisomnambulica cu care e1.1 metg spre un scop necunoscut ~i ma afund in calcule care duc subit la numarul cautat, ca ~i de rapiditatea cu care se savln;;e9te or-ice lucrare ulterioara; in al doilea rind am fost frapat de u;mrinta cu care se prezinta numerele gindirii mele incon9tiente, pe dnd in general sint un slab calculator ;;i intimpin cele mai mari dificultati ca sa retin, in memoria mea con9tienta, datele, numerele de cas a etc. Gasesc, de altfel, in aceste operatii incon9tiente asupra numerelor, 0 tendinta de supel~stitie, a carei origine mi-a Tamas l11ultavreme necunoscuta 7). Nu ne YOm mira sa constatam ca examenul analitic dovedeste co. fiind perfect determinate nu numai numerele, ci orice cuvint enun'tat in acelea;;i conditii. (Zentralbl.
7) R u dol f S c h n e ide 1', din Munchen, a facut 0 obiectie inte1'csanta contra deductiilor noastre, !acute pe marginea analizei numerelor (R. Schneider, "Zu Freud's analytischer Untersuchung des Zahleneinfalles", Internat. Zeitschr. f. Psy,choana~yse, I, 1920, Heft 1). EI lua u..71umar oarecare, de exemplu, primul numar n care Ii cadea sub ochi intr-o lucrare de istorie deschisa la intImolare, sau ))1'0punea unei alte persoane un numar ales de dinsul :;;i incerca sii-~i dea seama daca S2 prezentau idei determinante chiar in legatura cu acest numar impus. Rezultatul obtinut fu pozitiv. Intr-unul din exempiele pe care Ie publica, cu privire la el insu9i, idelle care is-au prezentat i-au furl1izat 0 determinare tot aUt de completa 9i de semnificativa ca 9i in analizele noastre de numere aparute spontan, pe dnd in cazul lui Schneider numarul, de provenienta exterioara, nu avea nevoie de motive determinante. Intr-o alta experienta care avea drept subiect persoana straina, el 9i-a u~urat extrem de mult sarcina, propunindu-i acesteia numarul 2, al e<'iruideterminism poate fi stabilit eu u~urinta de oricin@, cu ajutorul oricarui material. R. Schneider trage din experientele sale douii concluzii: 1) Pentru numere, noi avem acelea9iposibilitatl psihice de asociatie ea ~i pentru concepte. 2) Faptul ca l..'1.egatura cu numerele eoncepute spontan se prezinta idei determinante nu l dovede9te nicidecum ca aceste numere ar fi fost provocate de ideile d<;scoperite prin analiza. Prima dintre aceste doua concluzii este perfect exacta. Pentru un numi'i.r dat putem gasi 0 asociatie tot aUt de u:;;or,ca 9i pentru un cuvint enuntat, 91 poate chiar mai w~or, caci semneIe, putin numeroase, din care se compun numerele, poseda 0 forta de asociatie deosebit de mare. Ne gasim atuncl pur 9i simplu in fata a ceea ce se nume:;;te experimentul "de asociatie", care a fost stu~ diat sub toate aspeCtele sale de :;;coaialui Bleuler-Jung. In cazurlie de acest gen, ideea (reactia) este determinata de cuvint (excitatie). Aceasta reactle ar putea totU9i sa se manifeste sub aspecte foarte variate, iar experimentele lui Jung au demonstrat ca, oricare ar Ii reactia, ea nu este niciodata clatorata "hazarduIui", ci "complexe" incon:;;tiente iau parte la determinare, ori de cite ori acestea sint atinse de cuvintul care joaca rolul de factor de excitatie. A doua concluzie a lul Schneider, insa, merge prea departe. Din faptul ca numerele (sau cuvintele) date fac sa rasara idei apropiate, nu putem trage cu privire 1a numerele (sau cuvlntele) care apar spontan niei 0 coneluzie de care sa nu fim obligati sa tinem- seama chiar inainte de. cunoa~terea acestui fapt. Numerele (sau cuvintele) ar putea fi identificate sau determinate de ideile revelate prin analiza sau -de alte idei pe care analiza nu le-a revelat, in care caz analiza ne-ar fi indus in eroare. Trebuie numai sa inIiHuram prejudecata dupa care problema s-ar pune aItiel pentru numere deci:t pentru cuvinte. Nu ne propunem sa facem in aceasta carte un examen critic al problemei 9i 0 justificare a tehnicii psihanalitice cu privire la evocarea ideHor legate de numere. Ir; practica psihanalitica se admite ca a doua posibilitate este suficienta 91 poate 1 utilizati'i in cea mai mare parte a cazurilor. Cercetarile lui Poppelreuter, iacute in domeniul ~i cu ajutorul metodelor psihologice experimentale, au demonstrat, de 'altiel, ca aceasta a doua posibilitate este cu mult mai probabila. (A se revedea,

564

--==w~~-

-------~~

.. -~-----

8) Jung a publicat un interesant exemplu cu privire la originea unui IV, p. 215). ,,0 cuvint absedant (Diagnostische Assoziations-stuclien, daamna imi paveste~te ca de cUeva zile este absedata de cuvintul "Taganrag", fara a ~ti de unde ii vine acest cuvint. a interaghez asupra evenimentelar afective ~i a darintelar ei din trecutul eel mai aprapiaL Dupa a aarecare ezitare, ea imi marturise~te ca ar dari muU sa aiba arachie de camera (Morgenrock), insa di satul ei nu manifesta pre a mare entuziasm pentru dorinta ei. Morgenrock (in traducere literala "rachie de dimineata"), Tag-an-rock (care se paate traduce, la nevaie, prin "rbchie de zi" - defarmare a cuvintului Taganrog, numele unui ara~ rusesc) : vedem ca exista, intre aceste daua cuvinte, a afinitate partiala, interesind la fel de bine aUt sensul, cit ~i fanetica. Adaptarea farmei ruse~ti (Taganrog) se explica prin faptul ca daamna tacmai facuse cunai;\tinta eu a persaana ariginara din acel ora~." 9) Datarcz dr.-ului E. Hit s c h man n salutia unui aU caz, unde un vel'S a fast evocat de repetate ari in acela!'ii lac, pe cind persaana interesata ignara pravenienta versului ~i nu vedea ce raparturi ar putea exista intre acesta ~i lacul respectiv. "Dr. E. paveste~te: Acum ~ase ani, calataream de la Biarritz la San Sebastian. Calea ferata trece peste Bidassoa, care separa Franta de Spania. De pe pad se desfa~aara a priveli~te superba : de a parte, a vale larga. ~i Pirineii; de cealalta parte, vasta intindere a marii. Era () frumaasa ~i limpede zide vara, tatul era inundat de saare ~i lumina, eram in vacanta, incintat de a merge in Spania, ~i deadata aceste versurt mi-au ti~nit din memari'e : "Abel' frei ist schan die Seele / schwebet in demMeer van Licht" 8). Imi amintesc ca am cautat atunci in zadar paemul din care faceau parte aceste versuri. Dat fiind ritmul, era cu siguranta varba de versuri, dar mi-era impasibil sa-mi amintesc undeIe-am cHit. Cum de atunci ele mi-au venit de multe ari in minte, imi amintesc a fi intrebat multe persaane, dar nimeni nu m-a putut ajutq. Acum un an, intardndu-ma din Spania, urmam acela~i traseu. Era naapte ~;i plaua. Cu fata lipita de ferestruica partierei, incercam sa disting locul exact unde ne gaseam in rap art cu punctul de frantiera ~i constatai ca travers am podul peste Bidassoa. $i iata ca acelea~i versuri imi revenira in minte, fara a putea nid acum $ti din ce poem Ie luasem. Citeva luni mai tirziu, din intimplare, imi cad in mina poemele lui Uhland. Deschid volumul ~;iprimele versuri pe care Ie vi'id sint : "Aber frei is schan die Seele / schwebet in dem Meer van Licht", prin care se termina un paem intitulat Der Waller. Recitesc poemul ~i imi amintesc vag ca adiniaara I-am invatat pe de rast. Actiunea se petrece in Spania: aceasta este, pare-mi-se, singura legatura care exista intre versurile citate $i lacul unde acestea mi-au venit in minte. Pre a putin satisfacut de descaperirea mea, cantinui sa rasfaiesc mecanic cartea. Versurile cu pricina ocupau partea de jos a unei pagini. Intordnd faaia, dau peste un poem intitulat Podul de la Bidassoa. Vai adauga ca acest din urma paem imi era ~i mai putin cunascut dedt eel dint1i 'Ii incepea cu aceste
pe aCE'asta tema, interesantele eonsideratii ale lui Bleuler din lucrarea sa .Das autistisch-undisziplinierte Denken, etc., 1919.Section 9: "Von den Wahrseheinlichkeiten der psychologischen Erkenntniss)". 8) "Dar sufletul de-aeum e liber / fnoaHi-n marea de lumina ". (Nota trad.}

565

versuri: "Auf del' Bidassoabrlicke I steht ein Heiliger altersgrau I segnet reehts die span'schen Berge, I segnet links die frank'sehen Gau" 9). B) Aeest mod de a eoneepe determinismul numelor $i numerelor alese in aparenta 10. intimplare este de natura, poate, sa eontribuie 10. elucidarea unei aUe p1'obleme. Se $tie ea multe persoane invoca impotriva unui determinism psihic absolut convingerea lor intima in existent a unui liber-arbitru. Aeeasta convingere refuzasa se incline in fata conceptiei determinismului. Co. toate sentimentele normale, eo. trebuie sa se justifiee prin anumite ratiunl. Totu$i, ered ea am remarcat ca eo. nu se manifesta In deciziile importante. in astfel de eazuri ineercam mai degraba sentimentul unei eonstrJ:ngeri psihiee $i recunoa$tem: "La aeeasta am ajuns, nu pot face altfel". Cind, dimpotriva, este vorba de hotarJ:ri insignifiante, indiferente, afirmam ca am fi putut tot atlt de bine sa facem ~;i altfel, ca am actionat libel', ea am savir:;;it un act de vointa nemotivat. Analizele noastre au aratat ca nu este necesa1' sa contestam legitimitatea eonvingerii eu privire 10. existenta liberuluiarbitru. Distinctia fntre motivatia eon$tienta :;;i motivatia incon$tienta odata stabilita, eonvingerea noastra ne releva doar ea motivatia con~tienta nu se extinde asupra tuturo1' deciziilor noastre motoril. De minima non curat praetor 10). Dar ce ramine astfel nemotivat dintr-o parte, 1:;;iare motivele in aHa parte, in incon$tient, ~i rezulta ca. determinismul psihic se realizeaza far a lacune de continuitate 11). C) Cu toate ea eunoa9terea motivatiei actelor rat ate de care ne-am ocupat scapa in acest fel gindi1'ii con$tiente, 0.1'i de dorit sa 5e descopere 0 dovada psihologica a existentei acestei motivatii. Chia1' 9i 0 cunoa9tere mai aprofundata a incon$tientului ne autorizeaza sa admitem posibilitatea de a descoperi aceastadovada. Cunoa9tem doua domenii care prezinta fenomene care par sa corespundaunei cunoa9teri incon9tiente 9i, in consednta, refulate a acestei motivatii. a) Paranoicii prezinta In atitudinea lor aceasta trasatura izbitoare 9i in general cunoscuta, ca dau ceo. mai mare importanta detaliilor celor mai insignifiante, care in genera1scapa oamenilor normali, pe care i Ie observa in conduita oe10rla1t1. Ei interpreteaza aceste detalii $i trag ooncluzii de mare anvergura. Paranoicul pe care I-am vazut ultima data, de exemplu, a tras concluzia existentei unui complot In anturajul sau, deoarece atunci dnd a plecat de 10. gara oamenii facau semne cu mina.
9) "Pe podul peste Bidassoa / sUi un sHnt batrIn ca lumea, ! cu dreapta binecuvinteaza muntii Spaniei, / cu stInga tara Francilor". (Nota trad.) 10) Dicton latinesc : "Conducatorul nu se Ingrije:;;tede marunti:;;uri". (Nota trad.). 11) Aceste idei despre riguroasa determinare a actelor psihice In aparenta arbitrare au :;;i dat 'rezultate foarte bune In psihologie :;;i poate ca :;;i In drept. B 1e u 1e r ~i J u n g au adoptat acest punct de vedere pentru a face inteligibile reactiile care. se produc In cursul experimentului zis de asociatie, In timpul caruia persoana examinata raspunde la un cuvint pronuntat in fata ei printr-un alt cuvint care Ii vine in minte cu acest prilej (excitatie ~i reactie verbala), timpul care se scurge intre excitatie ~i reactie mnd masurat. J u n g a aratat in lucrarea sa Diagnostischen Assoziationsstudien (1906) ce indicator sensibil pentru starile psihice este experimentul de asociatie astfel interpretat. Doi elevi ai criminalistului H. G r 0 s s (din Praga), We r the i mer ~i K 1e i n, au fondat pe aceste experimente 0 tehnica a "diagnosticului chestiunii de fapt" in cazul actelor criminale, tehnica al carei examen Ii preocupa azi pe psihologi ~i juri~ti.

566

Un altul, i;;i nota felul in care merg oamenii pe strada, cum i;;i invirtesc bastonul in mina etc. 12). Pe cind omul normal admite 0 eategorie de acte accidentale care nu au nevoie de motivatie, categorie in care a9aza 0 parte din propriile sale manifestari psihice ~i aetele ratate, paranoicul refuza orice element accidental in manifestarile psihice ale altuia. Tot ceea ce observa 1a c,",ilalti este pentru e1 semnificativ, deci susceptibil de interpretare. De un de ii vine acest mod de a vedea ? Aici, ca ;;i in multe alte cazuri analoage, el proiecteaza probabil in viata psihica a celuilalt, ceea ce exista in propria sa viata in stare incon9tienta. In con;;tiinta paranoicului se gramadesc 0 multime de lucruri,care la omul normal ~i la nevrotic nu exista declt in incon;;tient, un de prezeni;a lor este revelata cu ajutorul psihanalizei 13). Din acest punet de vedere, deci, paranoicul are intr-o oarecare masura dreptate : e1 vede ceva ce scapa omu1ui normal, viziunea sa este mai penetranta dedt aceea a gindirii normale. Ceea ee insa anuleaza arice valoare cunoa;;terii sale,este extinderea asupra aHara a unei stari de lucruri care nu este valabWi dedt pentru el insu;;i. Sper ca nu yeti a;;tepta de la mine 0 justificare a cutarei sau cutarei interpretari paranoice. Admitind insa, intre anumite limite, 1egitimitatea unei astfel de conceptii a aete10r ratate, facem mai u$or comp1'ehensibila convingerea care, 1a paranoic, se 1eaga de toate aceste interpretari. Este un simbure de adevar in toate acestea, iar erorile noastre de judecata, chiar cind nu sint morbide, nU-$i d~tiga in a1t fel in oehii no;;tri o certitudine care ne duce la convingere. Aceasta convingere, justificata in privinta unei anumite parti a rationamentului nostru e1'onat, este extinsa de noi la intregul ansamblu din care face parte acest rationament. b) a alta dovada a existentei unei cunoa$teri incon;;tiente ;;i refulate a motivatiei aetelor ratate si accidentale 0 vedem in acel ansamblu de fenomene' care constituie s~perstitiile. Vreau sa-mi ilustrez opinia in aceastachestiune prin discutarea unei mici intimplari care va servi ca punct de pIecare pentru deductiile noastre. lntors din vacanta, incep sa ma gindesc 1a bolnavii de care va trebui sa ma oeup in cursul anului. Ma gindesc in primul rind la 0 biitrina doamna pe care 0 vad de ani de zile (a se vedea mai sus) de doua ori pe zi, in vederea acelora$i interventii medicale. Aceasta stereotipie mi-a creat adesea conditii favorabile pentru experimentarea anumitor idei incon~tiente, fie in timpul drumului facut pIna 1a ea, fie in timpul interventiilor. Fiind in virsta de 90 de ani, Eostefiresc sa ma intreb, la fiecare inceput de an, clt ii mai ramine de trait. In ziua 'la care se refera relatarea mea, sint grabit ~;iiau 0 trasatura spre a merge la dinsa. Toti birjarii din statia de trasuri din fata casei mele cunosc adresa batrinei doamne, intrudt nu este nici unul care sa nu ma fi dus la ea de mai multe ori. Or, in acea zi, se Intlmp1a ca birjarul nu opre:'?te in fata casei sale, ci in fata unei case care purta acela~i numar ~i era situata pe 0 strada paralela, ce-i drept oarte asemanatoare cu aceea
12) Din alt punet de vedere, a fost denumita "manie a raporturilor" aeeasta interpretare a manifesti;irilor insignifiante ~i aeeidentale. 13) Naseocirile (pe care analistul Ie con:;;tientizeaza) istericilor cu privire la faraclelegile sexuale !?i la acte criminale coincid, de exemplu, in cele mai mici amanunte, cu pllngerile paranoieilor. Acest fapt este u:;;or de remarcat~i de in1;eles dnd eontinutul ideatie 5e manifesta de asemenea in realitate, in legatura eu mijloaeele folosite de perveqi pentru satisfacerea tendintelor lor.

567

unde locuia bolnava mea. Constat eroarea 9i i-a repro~ez birjarului! care se scuziL Semnifica oare ceva faptul di am fast dus la 0 casa care nu era aceea a bolnavei mele? Pentru mine, cu siguranta, nu. Dar daca a9 fi fost superstitios, a9 fi vazut in acest fapt un avertisment, un semn al sortii, un semn care sa-mi vesteasca faptul ca doamna nu va mai trai in anul urmator. Multe avert ismente sau semne inregistrate de istorie sint intemeiate pe un astfel de simbolism. Eu, insa, imi spun ca este yorba de un incident fara nici a semnificatie. Ar fi fast cu totul altfel dadi, parcurgfnd drumul pe jos, absorbit de "reflectiile" mele ~i "distrat", m-a~ fi oprit in fata casei de pe strada paraleV'i, in lac sa fi ajuns in fata casei bolnavei mele. Atunci n-a~ fi vorbit de accident ~i de hazard, ci a~ fi vazut in eroarea mea un act dietat de a intentie incon~tienta 9i care are nevoie de 0 explicatie. Daca a~ fi "ratacit" astfel drumul, probabil ca ar fi trebuit 53interpretez eroarea mea spunindu-mi. ca ma a~tept ca in curind sa nu-mi mai gasesc bolnava in viata. Ceea ce, deci, mil. deosebe~te de un am superstitios, este urmatorul fapt: Eu nu cred ca un eveniment la producerea caruia n-a fast implicata viata mea psihica ar fi in stare sa-mi reIeve fapte ascunse cu privire la viitorul real ;cred, insa, cil. a manifestare neintentionata a propriei mele activWiti psihice imi releva ceva ascuns care, la rindul sau, nu apartine declt vietH mele psihice. Cred in hazardul exterior (real), dar nu cred in hazardul interior (psihic). Superstitiosul, dimpotriva: nu 9tie nimic despre motivatia actelor sale accidentale ~i a actelor ratate, in consecinta crede in hazardul psihic; in schimb, el este inclinat sa atribuie hazardului exterior a importanta care se va manifesta in realitatea viitoare, vazind in hazard un mijloc prin care se exprima anumite fapte exterioare care Ii ramin ascunse. Exista, ded, doua deosebiri intre omul superstitios 9i mine: in primul rind, el proiect<2aza in exterior 0 motivatie pe care eu 0 caut in interior; in al doilea rind, el interpreteaza printr-un eveniment hazardul pe care eu f1 reduc la 0 idee. Ceea ce el considera ca ascunscorespunde pentru mine laceeace este incon9tient, noiavind in comun tendinta de a nu 11isa sa subziste hazardul ca atare, ci de a-I interpreta 14).
1'~) Inserez aici un exemplu interesant, extras dintr-un studiu in care N. 05Sip 0 w analizeaza diferenta dintre interpretarea psihanalitica :;;i cea superstitioasa :;;i mistica (Psychoanalyse und Aberglauben, Internationale Zeitschrift fLir Psychoanalyse, VIII, 1922). EI se casatorise intr-un ora~el de provincie ~i indata dupa aeeasta a intreprins, impreuna cu tinara sa sotie, 0 calatorie la Moscova. Intr-o statie, cu doua ore mai inainte de a fi ajuns la destinatie, I-a euprins dorinta de a cobori in acea gara ea sa arunce 0 privire asupra ora~ului. Potrivit calculelor sale trenul trebuia sa stationeze acolo timp suficient, dar, intorcfndu-se pe peron dupa cIteva minute, a constatat ca trenul in care se afIa tlnara-i consoarta se ~i pusese in mi~care. Acasa, povestindu-i batrfnei sale matu~i intimplarea, ea a elatinat din cap, spunind: "Casatoria asta nu va Ii in ordine". Ossipow a ris atunci de profetia facuta de matu~a sa, dar peste cinei Iuni era divortat ~i neavind incotro, a admis ca parasirea trenului trebuia fnteleasa ca un "protest incon~tient" impotriva casatoriei pe care 0 incheiase. Ora~ul, in care a avut loc acest act ratat a eapatat dupa un an 0 importanta deosebita pentruel, intrucft acolo traia persoana de care mai tlrziu avea sa-i fie strins legata soarta. De~pre existenta acestei persoane nu avea pe atunci deloc cuno~tinta. Interpretarea mistica a comportarii sale sustine insa ea el ~i-a parasit in aeel ora~ trenul ~i sotia Ca o prevestire a viitorului, ~a 0 luare de contact cu terenul, in vederea relatiilor eu persoana care traia acol0.

568

Admit, .ded, ca una din rad,kinile psihice ale superstitiei este for~ mata de aceasta ignoranta con~tienta ~i din aceasta cunoa~tere incon~tienta a motivatiei hazardului psihic. Tocmai pentru ca superstitiosul nu 9tie nimic de motivatia propriilor sale acte acddentale 9i pentru ca aceasta motivatie cauta sa se impuna cunoa9terii sale, el este obligat sa 0 deplaseze, situind-o in lumea exterioara. Daca acest raport exista, este putin probabil ci'i el se limiteaza la acest singur caz. Intr-adevar, socot ca, in buna parte, conceptia mitologica despre lume, care anima pina 9i religiile ceie mai moderne, nu este altceva clecit 0 psihologie proiectata in lumea exterioara. Cunoa9terea obscura 15) a factorilor :;;1 faptelor psihice ale incon:;;tientului (cu alte cuvinte : perceptia endopsihica a acestor factori :;;i a acestor fapte) se reflecta (e greu sa spunem altfel, analogia cu paranoia trebuind sa fiechemata aid in ajutor) in construirea unei realitiiti suprasensibile, pe care :;;tiinta 0 retransforma intr-o psihologie aincon$tientului. Adoptlnd acest punct de vedere, ne-am putea lua sarcina sa descoperim miturile referitoare la paradis ~i la pacatul originar, la Dumnezeu, la bine ~i ,la rau, la nemurire etc. 9i Distanta care separa sa transpunem metafizica intr-o metapsihologie. deplasarea operata de paranoic de aceea operata de superstitios este mai putin mare dedt ar parea la prima vedere. Cind oamenii au inceput sa gindeasca, ei au fost obligati sa rezolve in mod antropomorfic lumea intr-o multitudine de personalitati facute dupa chipul :;;1asemanarea lor. Acddentele :;;i intimplarile pe care ei Ie interpret au ii1.mod superstitios erau, ded,' in ochiilor actiuni, manifestari ale unor persoane. Altiel spus, ei se comportau exact ca paranoicii care trag concluzii din cel mai neinsemnat sellli1 facut de altii, :;;ica acei oameni normalicare, pe drept, formuleaza judecati asupra caracterului semenilor lor, bazindu~se pe actele lor acddentale :;;ineintentionale. In conceptia noastra moderna despre lume - conceptie :;;tiintifica :;;i care este inca departe de a fi desavir9ita in toate elementele sale - superstitia apare deci oarecum deplasata, insEt ea era justificata in epocile pre9tiintifice, alcatuind un complement logic. Cetateanul roman care renunta la un proiect important atunci cind constata un zbor de pas are defavorabil, avea ded, in mod relativ, dreptate: el actiona conform premiselor sale. Dar dnd renunta la proiectul sau, pentru ca facuse un pas gre;dt pe pragul U9ii ("Un Romain retournerait") 16), el ni se arata superior noua, incredulilor, dovedindu-se mai bun psiholog dedt no1. Acest pas gre9it era pentru el dovada existentei unei indoieli, a unei opozitii interioare fata de acest proieet, indoiala ~i opozitie a caror forta putea anihila forta intentiei sale in ri10mentul executarii proiectului. Intr-adevar, nu e~ti sigur de un succes. deplin dedt atunci cind toate fortele spiritului tind spre scopul dorit. Ce raspuns da Wilhelm Tell al lui S chi lIe r, care a ~ovait multa vreme sa traga in marul a:;;ezat pe capul ,fiului sau, lui Vcgts care 11 intreaba dece 9i-a pregatit ~i 0 aHa sageata ? "Aceasta sageata, - spune,
Pe care, fire~te, nu trebuie s-o confundiim Cll a cUnoa~tere autenticii, 16) In limba francezii In textul freudian (= "un cetiitean roman s-arIntoarce' din drum"), (Nota trad.)
15)

56ff'

rr

---:-----------:------~-----------------

,e1 - mi-ar fi servit sa te strapung pe tine, daca mi-a9 fi uds fiuI. $i fii siguT ca, in ceea ce te prive9te, nu mi-Cl$ fi gre$it pinta 17)." D) Ace1a care a avut prileju1 sa studieze eu ajutorul psihanalizei tendintele ascunse ale omului, este de asemenea in stare sa cunoasca destule lucruri despre calitatea motivelor incon9tiente care se manifesta in superstitie. La nevrotici, adesea oameni foarte inteligenti, care sufera de idei obsesive ~;i de stari obsesionale, se constata cu cea mai mare claritate ea superstitia i9i are radacinile in tendintele refulate, eu un earacter ostil :'1icrud. Superstitia semnifica, inainte de toate, a:'1teptarea unei nenorociri, iar aeela care adesea a dorit rau altora, dar care, fasonat de educatie, a reu:;;it sa-:;;i refuleze astfel de dorinte in incon:;;tient, va fi in mod special inclinat sa traiasea cu teama perpetua eEl 0 nenoroci1'e poate veni sa-l loveasca, drept pedeapsa pentru 1'ElUtatea sa ineonstienta. Desigur, 1'ecunoa:'1temca sintem r:1eparte de a fi epuizat prin aceste observatii psihologia superstitiei. Inainte de a parasi aceastii tema trebuie, totu:'1i,sa ne oprim un moment la urmatoarea ehestiune : trebuie sa refuzam superstitiei orice baza reala? Este absolut sigur ca fenomenele cunoscute sub numele de presimtire, vis profetic, experienta telepatica, manifestari ale fortelor suprasensibile etc': nu sint dedt simple produse ale imaginatiei, fara nici un raport cu realitatea ? Departe de mine ideea de a formula 0 judecata pe cft de riguroasa pe atlt de absoluta asupra UnoI' fenomene a CarOl' existenta a fast atestata ,chiar :;;i de oamenii cei mai eminenti din punct de vedcre intelectual. Tot ce putem spune despre aceste fapte, este ca studiul lor nu este inca terminat 9i ea este necesar sa fie supuse unor noicercetari, mai .aprofundate. Ne este ehiar ingaduit sa speram ea datele pe care incepem sa Ie posedam asupra proceselor psihice incon:;>tiente 'lor contribui intr-o mare masura la elucidarea acestor fenomene, ara ca noi sa fim obligati sa impunem conceptiilor noastre actuale modificari prea radicale 18). lar cind se va reusi sa se dovedeasea realitatea si a altar fenomene, de exemplu a acelora care stau la baza spiritismJlui, vom aduce "legilor" noastre modifkarile impuse de aeeste noiexperiente, fara a rasturna cu totul ordinea lucrurilor:'1i legaturilor care Ie Ieaga pe unele . de altele. Raminind in limite Ie aeestor consideratii, nu pot sa dau chestiunilor formulate mai sus decit un raspuns subiectiv, adica bazat pe experienta mea personala. Sint obligat sa marturisesc ca fac parte din acea categorie de oameni nevrednici, in fata c,arora spiritul i:;;isuspenda activitatea:;;iearora suprasensibiIuI Ie scapa, astfel ca niciodata n-am fost capabil sa simt ceva care sa faca sa nasca in mine credinta in miracole. c'Ca toti oamenii, am avut ~i eu presentimente :'1iam trait nenorociri, dar niciodata unele nu au coincis eu celelalte, adka niciodata presentimentele n-au fost urmate de nenorociri si nici nenorocirile n-au fast "preeedate de presentimente. Cind, tinaI' 'fiind, locuiam fntr-un mare
lata textul schillerian : "Mit diesem Pfeil durchbohrt'ich - Euch, Wenn ich me in liebes Kind getroffen hatte, Und Euer - wahrlich - hatt'ich nicht gefehlt" (Nota had.). 18) E. Hit s c h man n, Zur Kritik des Hellsehens, Wiener Klinische Rund.schau, Nr. 6, 1910, ~i Ein Dichter Un sein Vater, Beitrag zur PsychoZogie religiOser Bekehrung und teZepatischer PhCinomene, Imago, IV, 1915/16.
17)

"570

ora~ strain, singur :;;i departe de ai mei, mi se parea adeseori ca aud subit 0 voce cunoscuta :;;i draga care pronunta numele meu, not am momentul exact cind se produsese halucinatia :;;ima interesam la ai mei ce s-a petrecut cu din~;;iiin acel moment. De fiecare data mi se raspundea ca nu s-.a intlmplat nimic. In s~himb, mi s-a intimplat mai tlrziusa stau in tihna de yorba ~i fara eel mai mic presentiment, cu un bolnav, pe cind, copilul meu era gata sa moara din cauza unei hemoragii. De altfel, nici unul dintre presentimentele pe c?re mi Ie-au imparta'i;it bolnavii mei n-a putut vreodata sa dobindeasca in ochii mei valoare de fen omen real. Credinta in visele profetice numara multi partizani, fiindca se poate sprijini pe faptul ca multe lucruri imbraca mai tirziu in realitate aspectul pe care dorinta li I-a dat in timpul visului 19). Nu este nimie surprinzator in aceasta, ~i dealtfel, credulitatea celor care viseaza neglijeaza distanta adesea considerabiEi care exista intre fantul visat 8i ceea ce s-a re~lizat. 0 bolnava inteligenta 9i care avea oro~re de min~iuna mi-a dat intr-o zi un frumos exemplu de vis care, pe buna dreptate, ar putea fi calificat drept profetic. Ea visase ca s-a intilnit, inaintea eutarui magazin, din cutare strada, cu vechiul ei prieten :;;i medic. Or, avind de faeut, adoua zi dimineata, un drum in centrul ora;;ului, I-a intilnit cu adevarat pe acel domn chiar in locul un de-l vEtzuse in vis. I~am atras atentia asupra faptului ca aceasta ciudata coincidenta a ramas fara nici 0 legatura cu evenimentele vietH ei ulterioare, deci ca era imposibil sa i se gaseasca vreo justificare in faptele care au urmat-o. Examenul a permis sa stabilim cele ce urmeaza: nilDic nu dovedea ca doamna:;;i-a amintit de visul ei dis-de-dimineata" adica inainte de a fi avut loc intilnirea. Ea consimti bucuroasa sa considere, impreuna eu mine, situatia ca lipsita de arice caracter miraculos, nevazind intr-insa dedt 0 problema psihologica interesanta. Ea trece intr-o dimineata pe o anumita strada, 11 intilne:;;te in fata unui anumit magazin pe vechiul ei medic 9i, vazindu-l e. convinsa ca in noaptea precedenta a visat ca. s-a intllnit eu aeest medic in aeela9i loco Analiza a putut demonstra cu multa veridicitate cum: s-a formfjt la ea aceasta convingere, careia nu i se poate, in general, refuza un anumit grad de sinceritate. 0 intilnire intt-un loc determinat, dupao prealabila a9teptare, nu este altceva dedt 0 intilnire. Vederea medicului i-a evoeat amintirea acelei vremi cind intilnindu-se cu 0 a treia persoana, cu care 9i medicul era prieten, au jucat in v~ata ei un rol foarte important. Ea pastrase relatii eu aeea terta persoana 9i 0 ,a9teptase In zadar in ziua precedenta visului. Daea a9 putea da aid toate detaliile aeestei situatii, mi-ar fi u:;;or sa arat ea iluzia visului profetic,eare a avut loe la vederea vechiului prieten, echivaleaza aproximativ eu discursul urmator: "Ah, draga doctore, aminte9ti fericitele vremi de altadata, dnd niciodata nu-l a~teptam in zadar pe N. :;;idnd el era punctualla intllnire". lata un exemplu personal in legatura eu aceasta "coincidenta ciudata", care eonsista ina Int11ni 0 persoana la care tocmai te-ai gindit. Prin simplitatea 9i facilitatea interpretarii, aeest exemplu poate fi considerat drept un caz-model. La dteva zile dupa ce primisem titlul de
19) Cf. F r e u d, Traum und Telepathie (Imago, VIII, 1922, indus in vol. al III-lea al editiei de opere complete).

571

profesor, care in statele monarhiee confera 0 mare autoritate, ma las, in cursul unei plimbari prin ora9, absorbit de 0 reverie infantila in care imi f;'iceam proiecte de razbunare impotriva parintilor uneia din vechile mele bolnave. Ace9ti parinti ma ehemasera, eu citeva luni mai inainte, sa Ie vad flica, in urma unui vis care provo case un fen omen obsesional interesant. Acest caz, caruia inceream sa-i stabilesc geneza, ma interesa mult, insa tratamentul pe care I-am propus n-a fost aceeptat de catre parinti, care ma faeura sa inteleg ca aveau intentia sa se adreseze uner celebritati din stri'tinatate, care efeetua tratamente prin hipnozi'i. A9adar, eu visam ea dupa egecul total al acestei tentative, parintii ma roaga sa aplic tratamentul meu, spunindu-mi ca acum au deplina incredere etc., pe cind eu raspundeam : "A, da, aeum sint profesor !i;iaveti incredere. Titlul n-a adaugat nimic euno~tintelor mele. Fiindca nu m-ati vrut cind eram docent, lipsiti-va de mine 9i azi, cind sint profesor". Deodata reveria mea este intrerupta de un salut eu voce tare: "Buna ziua, domnule profesor!" Ridic ochii 9i pe cine vad? Parintii fostei mele bolnave, pe care tocmai ma razbunasem, respingindu-le oferta. Mi-a fost deajuns 0 clipa de reflectie spre a constata ea in aceasti't eoincidenta nu era nimic miraculos. Eram pe 0 strada dreapta, larga, putin freeventata 9i eei doi veneau in directia mea; aruncind spre din::;;ii0 privire fugara, cind ei se aflau la douazeci de pa!iii,cu siguranta ca am zarit 9i recunoscut fetele lor, insa, cum se :intlmpla intr-o halucinatie negativa, am respins aceasta perceptie, din motivele afective care se manifestasera in reverie, care astfel s-au desfa9urat cu toate aparentele spontaneitatii. Relatez, dupa 0 t toR a n k, un alt caz de "explicatie" a unui pretins presentiment" (Zentralbl. f. Psychoanal., II, 5) : "Acum citava vreme, am trait eu insumi experienta unei variante bizare a acelei "coincidente miraculoase" care consta in intilnirea unei persoane la care tocmai ne-am gindit. In ajunul Craciunului ma due la Banca Austro-Ungarieica sa schimb, in vederea darurilor, un bilet de zeee eoroane pe zeee piese de argint de 0 coroana. Cufundat in visuri ambitioase legate de contrastul :intre neinsem.11.atasuma pe care mergeam s-o ridic 9i enormele sume de bani acumulate la banca, intru in mica strada unde aceasta este situata. Vad dinaintea portalului un automobil. 0 multime de oameni intra sau ies din banca. Mii intreb daca functionarii ~or avea timp sa se ocupede coroanele mele. Dealtminteri Ii VOl lua repede. Voi depune biletul 9i voi spune; "Dati-mi aUT, va rog". Imi observ imediat gregeala ; argint trebuie sa eel'. Ma trezesC" din reveria mea. Sint la citiva pa9i de intrare 9i vad venind in fata mea pe un tinar pecare cred ca-l cunosc, insa pe care inca nu-l pot reeunoa;;te, din pricina miopiei mele. Cind se apropie mai mult, r,ecunosc '1n el f)e un eoleg de 9coala al fratelui meu, numit Gold (= aur in 1. german a), el insu9i frate al unui scriitor cunoscut, pe ajutorul caruia contam mult la inceputul carierei mele literare. Acest ajutor nu mi-a fost acordat, 91 ded nu m-am bucurat nici de suceesul material scontat, care ma preocupase 9i :in reverie, In timp 'ceoma indreptam spre banca. Adincit in reveria mea, trebuie sa fi perceput, fari'i a-mi da seama, apropierea domnului Gold, ceea ce, in con~tiinta mea care visa succese materiale, s-a manifest at sub forma hotaririi pe care 0 luasem, de a cere casierului aur (Gold) in lac de argint mai putin valoros. Pe de alta parte, faptul paradoxal ca incon~tientul meu a fost capabil sa perceapi'i un obiect, pe
572

~~

~------------

care ochiul nu I-a recunoscut dedt mai tirziu, se explica printr-un ~,complex" (B 1e u 1e r) special care, orientat spre lucruriJe materiale, imi dirija pa~ii, cu excluderea oricarei aue preocupari, spre clac1irea :unde se efectua schimbul intre aur ~;ibilete de banca." Se mai integreaza inca in domeniul miraculosului ~i al misteriosului bizara senzatie pe care 0 incercam in anumite momente ,?i in anumite situatii ,?i care ne face sa credem ca am :;;i vazut ceea ce vedem, ca ne-am ,?iaflat 0 data in aceea,?i situatie, fara ca totu9i sa ne putem aminti in ce conditii. $tiu ca ma exprim foarte impropriu, ealificind drept senzatie eeea ee simtim in aeele momente. Este yorba mai eurind de 0 judeeag, anume de 0 judeeata cognitiva. Insa aceste eazuri nu prezinta in aceasti'i alternativa un caracter mai putin special, 9i nu trebuie sa neglijam faptul imposibilitatii de a ne aminti eeea cediutam. Nu 9tiU daca s-a invoeat eu seriozitate acest fenomen de "d.eja vu", spre a se face un argument care sa dovedeasea 0 existenta psihica anterioara a individului, insa psihologii s-au interesat de acest fenomen 9i s-au dedat la cele mai diverse speculatii eu privire la aeeastii enigma. Nici una dintre explicatiile propuse nu mi se pare corecta, deoareee nu tin cont dedt de amanuntele care insotesc fenol11.enulsi de conditiile care-l favorizeaza. :Majoritatea psihologil~r actuali neglije~za complet procesele psihice care, dupa parerea mea, sint susceptibile sa. dea 0 explicatie a acestei "deja vu", ma refer la reveriile incon\itiente. Cred di nu avem dreptate sa califici'nn drept iluzle senzatia de "dej a vazut ~i deja trait". Intr-adevar, in acele momente este yorba de ceva care de-aeum a fost resiintit. Numai ea acest ceva nu poate face obiectul unei amintiri con~tiente, deoareee inclividul n-a avut niciodata con9tiinta ace-stui "ceva". Pe scurt, senzatia de "deja V'LL" corespunde amintirii unei reverii incon~tiente.Exista reverii (vise in stare de veghe) inconstiente, dupa cum exista si reverii constiente, De care fieeare Ie cunoaste ,1in propria sa experienta.' " . $tiu ca subiectul ar medta 0 dlscu'~le aprofundata, insa eu nu vol da aid dedt analiza unui singur caz de "cIejd 1m", 9i aeeasta pentru ca senzatia s-a remarcat Piin intensitctea 9i durata sa. 0 doamna, azi in virsta de 37 de ani, pretinde a-9i aminti fcarte clar ea venind, la virst3. tetra, de 12 ani si jumatate, in vizitii la niste ori8t8ne care locuiau a avut sen~atia, intrind pentru prim.a' oa;a in gradina, ca a ill2i 'fGst acalo. Aceea;;i senzatie a avut-o din nou cind intra in :lpartaT.ente, in asa fel incit ea sUa dinainte ce camera urma,cum arata etc. Din '2"'\t~le culese rezult~ CEl era pentru prima data cind ea vedea casa :;:igradina respectiva. Doamna care povestea acestea nu cauta expEc?tia psihologica, dar vedea in senzatia pe care 0 incercase atunci un presentiment profetic al rolului pe care acele prietene trebuiau 52-1 joace mai tirziu in viata ei afectiviiGindindu-ne insa la imprejurarile in care s-a produs acest fenomen, gasim u~or elementele explicatiei luL Cind vizita fu hotarita, ea ~tia ca aceste tinere fete au un frate unic,. gray bolnav. L-'a putut vedea in timpul ~ederii ei acolo, gasi CEl are 0 infi'iti9are ingrijaratoare 9i i9i spuse ca nu va mai tri'ii multo Tot asHel ~i fratele ei unic a avut, cu citeva luni in urma, 0 difterie grava ~i, in timpul balii lui, ea fusese indepartata din casa, locuind mai multe saptiimini la a rudi'i. Ea credeca-si aminteste ea fratele ei 0 insatise in aceavizita la tara :;;i chiar ca ace~sta a fo~t prima lui eali'itorie' mal mare, dupa boalii. Amintirile pe care Ie are in legatura eu aces tea sint de aUfel eu

573

totu1 vagi, pe dnd i9i aminte9te perfect toate celelalte amanunte, in special rochia pe care 0 purtain acea z1. E deajuns sa ai putina experient ca sa ghiee$ti ca a$teptarea mortii fratelui ei a jucat in acea perioada un mare 1'01in viata acestei fete 9i ca aceasta a9teptare n-3; fost niciodata con9tienta sau a suferit 0 energiea refulare in urma fe1'icitului deznodihnint a1 bolii lu1. In caz contrar (daca frate1e murea),. ea ar fi fost obligata sa-9i puna 0 alta rochie, adiea 0 rochie de doliu. La prietene1e ei ea gase$te 0 situatie similara: un frate unie, amenintat de moarte (de altfe1 a 9i murit putin dupa aceea). Ea a1'fi trebuit sa-9i amin~ teasca in mod con9tient ca s..,a mai aflat in aceasta situatie eu citeva luni mai inainte, dar, neputind sa-;>i actualizeze aceasta amintire, deoarece era refu1ata, a transferat senzatia acestei amintiri asupra easei $i gradinii, eeea ce a facut-o sa traiasca un sentiment de "fausse reconnaissance" 20), iluziade a fi vazut totul mai inainte. Putem conchide din faptul refularii ca a9teptarea ei eu privire la moartea fratelui avea aproapecaracterul unei dorinte capricioase,ea raminind astfel copilui unie. In cursul nevrozei de care fu atinsa ulterior, ea era. puternic obsedata de teama de a-;;i vedea decedind parintii, temere indaratul careia analiza a putut, ca intotdeauna, sa descopere 0 dorinta incon9tienta cn acelasi continut. In: ceea'ce prive9te cele citeva rare senzatii de "deja vu" pe care Ie-am incercat eu insumi, intotdeauna am reu9it sa Ie atribui drept origine constelatiile afective ale momentului. De fiecare data era vorba de trezirea unoI' proiecte imaginal'e (necunoscute 9i incon9tiente) care la mine corespundeau dorintei de a obtine 0 ameliorare a situatiei mele. Aceasta explieatie a fenomenului de "deja vu" n-a intrunit pina acum dedt adeziunea unui singur observator. Dr. Fer e n c z i, caruia cea de-a treia editie a acestei carti Ii datoreaza numeroase contributii p1'e~ tioase, imi scrie: "M-am putut convinge, observindu-ma atit pe mine cit 9i pe altii, ea sentimentul inexplieabil de "de-jc1 vu" poate fi redus, la reverii incon~tiente carora Ie pastram amin.tirea ineon;:tienta intr-o situatie datiL La unul dintre bolnavii mei, lucrurile pareau sa se petreaca altfel, dar in realitate se petreeeau intr-un fel eu totul analog. Aeest sentiment se reproducea frecvent la el, dar de fiecare data a fast pasibil de vazut ca provenea dintr-un vis uitat (refulat) sau dintr-o fractiune de vis refulat din 110aptea precedenta. 5e pare, a9aelar, ca fenomenul de "deja vu" i9i poate avea sursa nu numai in visele_ in stare de veghe, ci 9i in visele nocturne". Mai tirziu am aflat ca G I' ass eta dat in 1904 0 explicatie a fenomenului, care se apropie mult de a mea. In anul 1913, iritr-un roie studiu 21), am descris un alt fen omen care 5e aseamana mult cu acela de "deja vu". Ma refer la fenomenul de "deja racontE'i", adica iluzia de a fi imparta9it mai inainte eeva cuiva, fapt care iese in evidenta in timpul tratamentului psihanalitic. Pacientul sustine, eu toate semnele unei certitudini subiective, ca el a ~i rela:tat demult 0 anumita amintire. Medicul, insa, este sigur toemai de contrariul $i il poate determina pe pacient sa-l edifice asupra cauzelor
In limba franceza in textuf freudian. (Nota trad.) aber fausse reconnaissance ("deja raconte") wahrend der psychoanalytischen Arbeit, Internationale Zeitschrift fill' Psychoanalyse, I, 1913. Lucrare inclusa in vol. al VI-lea al editiei de opere complete.
20) 21)

574

erarii sale. Explicatia acestui interesant act ratat cansta in faptul ca pa- cientul a avut imbaldul sau intentia de a face comunicarea respectiva. dar pe par curs s-a razgindit, iar acum face 0 confuzie intre intentie ::;i ducerea ei la indeplinire. Un fapt similar, avind la baza probabil acela::;imecanism, ne dezvaluie Fer e n c z i in a::;a-zisele "pretinse actiuni gre::;ite" 22) (Internationale Zeitsehrift fur Psychoanalyse, III, 1915). Cineva crede ca a uitat, rati'icit. sau pierdut un lucru ::;inu poate fi convins ca nu i s-a intimplat aceasta, Cel toate sint in ardine. Astfel, de exemplu, 0 pacienta revineincabinetul medicului, motivind Cel s-a intors sa-::;iia umbrela pe care a lasat-oacolo, dar medicul observa Cel in realitate umbrela cu pricina se gase::;te chiar in mina persoanei respective. Exista, prin urmaTe, imboldul spre un asemenea act ratat 9i aceasta este suficient pentru ca impulsul sa fie confundat cu traducerea sa in fapt, fiind ::;tearsa deosebirea intre presupusul act ratat :;;irealitate. E) Unul dintre colegii mei, care poseda 0 vasta eultura filozofica 9i caruia am avut de curind ocazia sa-I expun citeva exemple de uitare de nume insotite de analiza acestora, s-a grabit sa-mi raspunda : "E foarte frumos, insa la mine uitarea de nume se produce aftfel". Raspunsul este prea facil. Nu ered ca acest coleg al meu s-a gindit vreodata sa analizeze uitarea de nume. De altfel, el nid nu mi-a putut. spune cum se produc la dinsul astfel de uitari. Remarca sa, insa, atinge o problema pe care mulre persoane sint ispitite s-o considere ca avind 0 importanta capitala. Explicatia actelor ratate 9i accidentale, propusa de noi, are 0 valabilitate generala, sau nu este valabila decit pentru unele cazuri izolate? In acest din urma caz, in ce conditii poate Ii extinsa la fenomenele care au un mod de producere diferit? Experienta 9i observatine mele personale nu-mi permit sa raspund la aceasta intrebare. Pot numai sa afirm ea raporturile pe care Ie-am stabilit in aceasta lucrare sint departe de a fi rare, caci ori de cite ari Ie-am cereetat, fie in eazurile care ma priveau personal, fie in exemple care se refera la bolnavii mei, am putut constata realitatea lor sau, in cazurile mai putin favorabile, sa gasesc temeiuri serioase de a admite aceasta realitate. Nu trebuie sa ne surprinda faptul ca nu totdeauna 9i in toate cazurile gasim sensul ascuns al unui act simptomatic, cad trebuie sa tinem seama de rolul de- . cisiv jucat adesea de rezistentele interioare care, dupa forta ::;i intensitatea pe care Ie poseda, se opun mai mult sau mai putin solutionariL problemeide catre analist. Tot a9a, nu este posibil sa inter pre tam orice vis, fara exceptie, fie al nostru, fie a1 unui bolnav. Este sufi dent, pentru ca valabilitatea general a a teoriei sa fie confirmata, sa putem patrunde din ce in ce mai departe, cit mai departe posibil, in necunoscuL Cutare vis care se arata refractar analizei atunci cind incercam s-:o facem chiar a doua zi, adesea 19i dezvaluie misterul 0 saptamina sau 0 luna dupa aceea, daca 0 schimbare reala a intervenit in acest interval,. diminulnd forte1e factorilor psihici aflati in conflict. Se poate spune acela~i lucru despre explicatia actelor accidentale ~i simptomatice. Exemplul de eroare citat mai sus, "in butoi prin Europa" (a se vedea cap. al VI-lea din prezenta lucrare), mi-a dat ocazia sa arat cum un simptom. 1a inceput inexplicabil devine accesibil analizei, atunci cind interesuf
22)

"vermeintlichen Fehlhandlungen" In textul original. (Nota trad.).


575

0 reducere 23). Atlta timp cit era penibil ca fratele meU sa primeasca inaintea mea titlul atit de rivnit, aceasta oroare de lectura a rezistat tuturor tentativelor de analiza, insa ':in ziua in care am avut certitudinea ca acest fapt nu se va produce, am gasit drumul care trebuia sa ma dudi la dez1egarea enigmei. Ar fi cieci inexact sa se afirme ca toate cazurile rezistente la analiza 5e pro,due cu aiutorul altor mecanisme dedt acelea ara.tate de noL Pentruca aceasti'l afirmatie sa. fie acteva.ratii, ea ar trebui sa se sprijine pe altfd de argumente dedt pe acelea negative. Este probabil ca, chiar ~i 1a oamenii normali, tendinta de a crede in posibilitatea unei alte explicatE a actelor simptomatice c;;iaccidentale nu S8 sprijina pe nid 0 b::lza Teala. Aceasta tendinta nu este, la rindul ei, dedt 0 manifest are a acelora;d forte psihice care au produs fenomenul psihic misterios ~icare, din acest motiv, se straduiesc" sa-l mentina ;>i se opun clal"ificarii luL Nu trebuie sa uiEnn, pe de aHa parte, ca ideile 9i tendintele rcfulate nU-$i gasesc 0 expresie completa in" actele simptomatice :;;iaccidentale. Conditiile tehnice care fac posibila aceastil deplasare, aceasta derivatie a excitatiei trebuie sa existe independent de aceste acto. Aceste 'ConditE, insa, sint utilizate cu predidere de ideea refu1atii 'in intentia de a dob'indi 0 expresie con~tienta. Care sint relatiile structurale $i functionale care se preteaza la aceasta intentie ale ideilor refulate? Filczofi ~i filologi s-au straduit sa Ie cerceteze ~i 'sa Ie stabileasca pentru cazuri12 de lapsus linguae. Daca facem deosebire aici intre motivul ineon~tient $i relatiile fiziologice ~i psihologice care concma 1a aparitia lor, mai ramine inca de rezolvat chestiunea de a $ti daea, in limitele starii de sana tate, mai exista ~i alti factori care, dupa exemplu1 motivului 1ncon~tient 'Ii in 10cu1 sau, sint capabili sa utilizeze acelea~i relatii spre a produce acte simptomatice ;;i accidentale. Dar discut8.l'ea ace3tci chestiuni depageflte cadrul pe care ni I-am impus. De altfel nici nu sta in intentia mea Sa accentuez diferentele - ;;i Cl9adestu1 de mari - care exista intre conc?ptia psihanalitica 'Ii COl1ceptia curenta despre acte1e ratate. Prefer sa atrag atentia asupra cazurilor in care aceste diferente sint mai degraba atenuato. In cazurile cele mai siInple $i mai putin accentuate de lapsus linguae ~i lapsus calami, unde avem 0 simp1a fuziune de cuvinte sau 0 omisiune de cuvinte sau de litere, interpretarile complicate nu sint indicate. Din punet de vedere psihanalitic, trebuie sa afirmam ca in aceste cazuri este yorba de 0 oarecare tulburare a: intentiei, dar ne gasim in imposibilitatea de a spune care este originea tulburarii ;;1 care este scopul vizat de ea. Aceasta

'real pentru ideile refulate sufera

20) Vczi ~i V. Tau s k, EntweTtung des Ferdrangungsmotivs dUTCh RekomTense, in Internationale Zeitschrift fiir Psychoanalyse, 1, 1913. Autorul arata C'Jn1 un nume uitat devine din nou accesibil con~tiintei atunci dnd este implicat intr-o asociatie care genereaza placere, caz In care este blocata reamintirea situatiei neplacute care a dus la refulare. Mecanismul, sustine Freud, 'prcsupune intrarca (noi am spune materiala): ,.Ne putem In joc a. unar forte de natura economicii reprezenta lucrurile in modul urmator: elementul' refulat exercita in directia con:;;tientului 0 presiune continua, care se cere echilibrata de 0 contrapresiune la fel de continua. A mentine refularea presupune, a:;;adar, 0 cheltuiala permanenta de forta; a 0 suprima inseamna, din punct de vedel"2 economic, 0 crutare de energie" (lVlCtapsychologie, Gallimard, 1963, p. 53). Este prin urmare logic ca refularea S3 cedeze In fata perspectivei de traire a placerii, din moment ce "motivul ?i finalitatea refularii... nn Ie constituie nimic altceva dedt evitarea nepll\cerii" (op. cit., p. 56). (Nota tract)

'576

una mi-a ramas multa vremein memorie : "In ceea ce prive!?te conduita ta in viata - imispunea el -, un lucru sa nu uiti : tu apartii nu celei de a doua, ci celei de a treia generatii, il1'cepind cu aceea a tatalui nostru". TaW.! nostru, de altfel, se casatorise pentru a treia oara tirziu, atunci dnd copiii sai din a doua casatorie erau de-aeum destul de marl. Am comis eroarea notata la paragraful 3) exact in acel lac din cartea mea unde vorbesc despre respectul pe care eopiH 11 datoreaza parintilor lor. S-a intimplat de mai multe ori ca prieteni sau pacienti ale caror vise Ie publicam sau despre care faoeam a1uz1e in analizele mele privind visele,sa-mi atraga atentia asupra inexaditatilor strecurate in relatarea mea daspre cutare sau cut are fapt de care diseutasam impreuna. Era yorba tot de erori istorice. Examinind din nou, dupa rectifi:ear'e, toate eazurile care mi-au fast semnalate, m-am putut asigura ca amintirile rnele in legatura cu faptele concrete nus-au aflat in def~cit dedt acolo un de am crezut ca trebuie sa deformez sau sa diminuez ceva in cursul analizei. A~adar, chiar in a'cest caz nu era yorba de 0 eroare care a trecut neobservati'i $i care constituia un fel de revan$a a unei refulCiri sau a unei suprimari intentionale. Trebuie sa distingem aeeste erori determinate de refulare, de acelea care se bazeaza pe 0 ignoranta propriu-zisa. Din ignoranta, de exemplu, gasindu-1ma odata in 'ex'cursie in Wachau, in satnl Emmersdorf, eu credeam ca. pa~esc pe pamintul tarii nata1e a revolutionarului Fischhof. Intre ceile doua sate nu este dealt 0 identitate de nume. Emmersdorf, satul n3ta1 allui Fisohhof, se afla in Carintia. Eu n-o ;;tiam. 4) lata inca 0 eroare instrudiva :;;ide care mi-e ru~ine, un exemplu, ca sa zic a!?a, de ignoranta temporara. Un pacient ma roaga intr-o zi sa-i imprumut oele doua carti despre Venetia pe care i Ie promisesem :;;i pe care voia sa Ie consulte inairrte de a pleea intr-o calatorie, in timpul vacantei de Pa:;;te. "Le-am pregatit" ii raspunsei ~i ma dusei in camera vedna, unde se gasea biblioteca mea. In realltate in8a, uitasem eu totul sa pregatesc cartile, deoareoe nu eram deloc de aeord eu voiajul bolnavului meu, in care vedam 0 intrerupere inutila a tratamentului ~i un prejudidu material pentru mine. Aruno 0 privire asupra bibliotecii, in eautarea elor doua earti pe care Ie-am promis bolnavului. Una se intituleaza Venetia - centru artistic. 1at-o. Dar trebuie sa mai am inca 0 lucrare de,spre Venetia, din a:ceea:;;icolectie. Intr-adevar, iat-o ~i pe aoeasta: Familia Medicis. Ii aduc cele doua carti bolnavului, dar indata, spre ru~inea mea, imi observgre!?ea'la. $tiam ca familia Medicis nu avea nimk comun cu Venetia, insa in dipa in care scoteam. din raft eartea, nu ma gindeam deloc ea 0 ILlerare despre aceasta famiHe nu oontinea nimk intere:sani pentru dneva care se interesa de Venetia. Trebuia sa fiu cinstit. Repro~indu-i de atltea ori bolnavului meu propriile sale acte simptomatice, nU-1ffiiputeam salva autoritatea dedi fiind sinoer ;;1 marturisindu-i deschis motivele ascunse ale resentimentului meu fata de voiajul sau. Este uimitoare oonstatarea oa inc1inatia spre adevar este mult mai puternica dedt s-arcrede. Poate ea tre1buie sa se vada 0 cODsednta a cercetarilor mele psihanalitke in faptul ea am devenit aproape incapabil de a minti. Ori de dte ori incero sa deformez un fapt, comito eroare sau un act ratat care, in ultimul exemplu !?i ca in exemplele precedente, reveleaza lipsa mea de sinceritate.
35 cd. 404 545

Mecanismul erorii este mult mai confuz dedt acela al tuturor eel 01'lalte ade ratate. Prin aceasta vreau sa spun ca, in general, 0 eroare 5e produce atund cindadivitatea psihica corespondel1ta trebuie sa se Iupte impotriva unei influente pertuI'batoare, fara ca feilul erorii sa fie eu toate acstea determinat .de calitatea ideii Perturbatoare disimulate in profunzimile vietii psihice. VOiadauga, insa, ca aceea~i stare de Iucruri se observa in multe cazuri de lapsus linguae :;;ide lapsus calami. Ori de cite ori savirsim unul sau altul dintre aceste lapsusuri, trebuie sa tragem concluzia un~i tulburari produse de proceseIe psihice care seapa intentiilor noastre, dar de asemenea trebuie sa admitem ea lapsusul in vorbire sau in seris se supune adesc:a legilor asemanarii sau corespunJde dorintei de comoditate sau de rapiditate, fara ca autorul lapsusului sa reuseasea sa tradez'e in eroarea eomisa eutare sau cutare trasaturaa earaderului sau. Tocmai plasticitatea 1imbajului permite determinarea erorii :;;iimpune limite acest,eia. Spre a nu vorbi numai de erorilemele personale, voi cita inca citeva exemple care ar i putut sa figureze tot atit de bine la rubrica lapsusuri de vorbire sau confuzii (ceea ee, de altminteri, nu are nici 0 imp 01'tanta, data fiind eehivalenta care exista intre toate aceste varietati de acte ratate). 5) Ii interzisesem unuiR dintre bolnavii mei, care se hotarise 8-0 rupa eu amanta sa, de a ",0munica prin telefon eu ea, orice eonversatie neputind dedt sa ingreuieze lupta impotriva inclinatiei pecare 0 eontractase pentru dinsa. II sfatuiese sa-i faca eunoseuta prin po;;ta decizia sa, in ciuda dificuWitii de a face s3.-i parvina scrisoarea. Pe la ora unu la amiaza, el vine sa ma vada, spre a-mi spune ca a gasH un mijloc de a solutiona dificultatea :;;i,in treacat,. ma intreaba daca poate sa fad'! uz de autoritatea mea medicala. Catre orele zece, ocupat cu redadarea scrisorii de adio, el se intrerupse bnl'sc ~i Ii spuse marnei sale, care se afla linga dinsul : "Dite ca am uitat sa-l intreb pe profesor daca-i pot da numele". El alearga numaidecit la telefon, Cere legatura 9i spune : "A9 putea sa-l vad pe domnul profesbr dupa dna ?" -"E:;;ti nebun, Adolf?" Ii raspunde pe un ton mirat chiar vocea pe care, dupa sfatul meu, el n-,ar fi trebuit s-o auda. EI pur :;;isimpil.use "in~elase" :;;i ceruse numarul de telefon al amantei sale, in locul' aceluia al meu. 6) 0 tinara femeie i:;;i propuse sa faca 0 vizita uneia dintre prietenele sale recent maritate, care locuie9te pe Habsburgergasse. Ea vorbef?te de aeeasta vizita :;;i in timpul mesei, insa dingre:;;eala spune ca trebuie sa 5e duca pe Babenbergergasse. Celelalte persoane de la masa Ii atrag rizind atentia asupra erarii (sau, da'ca preferati, asupra lapsusului) pe care ea a comis-o fara a observa. Cu doua zile mai inainte, intr-adevar, la Viena fusese proclamata republica, drapeil.ul negru :;;i gaIben disparuse, spre a ceda locul culorilor batrinei Marci de Est: ro:;;ualb-albastru ; Habsburgii erau rasturnati. Doamna in chestiune nu facuse, la rindu-i, decit sa-i elimine pe Habsburgi de pe strada care inca Ie poarta numele. De altfel, exista la Viena 0 Babenberger STRASSE, foarte cunoscuta, dar a'ceas'ta ,esteo "magistrala", nu 0 ,,!\trada". 7) [n cursul unui 'voiaj de vacanta, un institutor, un tinar foarte sarac, dar prezentabil, face curte fHcei proprietarului unei vile care in timpuliernii locuia in capitaia :;;isfiqi prin a-I inspira 0 dragoste atit de mare incH reu:;;i sa Ie smulga parintHor eonsimtamintul pen:tru caisatorie, in ciuda diferentelor de situatie sociaia ~i de etnidtate. Intr-o
546

zi, institutorul serise fratelui sau 0 scrisaare in care relata: "Fata nn este frumaasa, dar e faarte nobila, :;ii-n aeeasta privinta fiu-i nimic de zis. Ma voi hotarl insa sa ma casatoresc eu 0 evreica? asta inca nu ti-a,?' putea s:!:mne".Scrisoarea aceasta cade in mIinile logodnicei :;;ipune capat idilei, in timp ce fratele prime9te In aceJa,?i timp 0 scrisoare a1 carei continut il uluie'?te, caei era 0 veritabila declaratie de dragoste. eel care mi-a povestit istoria, m-a asigurat ca a fost yorba de 0 gregeala, nu de un ;;iretlic intentionat. Mai cunasc un caz in care 0 doamna, ncmultumita de medicul ei ~;i neindraznind sa i-a spuna direct, :;;i-a a~ins totu,?i scopul, datorita inversiunii unar scrisori. Aid, cel putin, pot garanta ca din grei,?eala, nu dintr-a viclenie con~tienta, a recurs doamna la acest dasic pro'cedeu de vodevil. . 8) B rill relateaza cazul unei doamne care, voind Sa-I ceara ;;tiri despre 0 prietena carouna, 0 denume'?te pe aceasta, din gre:;;eala, cu numele ei de fata. Atragindu-i atentia asupra atestei erori, ea trebui sa recunoasca ca nu-l suporta pe 80tul prietenei sale ,~ica nu aprobase niciodata casatoria cu dinsul. 9) lata un caz de eroare care in aceTa:;;itimp reprezinta :;;iun lapsus linguae. Un tinar tata se duce la .starea civila pentru a dedara na~terea unei a doua fiice. Rugat sa spuna numele copilului, e1 raspunde ~ "Hanna", insa functronarul Ii atrage atentia ca el are deja un copil care poarta aces! nume. Din aeeasta eroare putem trage concluzia ca na~terea celei de a dona fiice nu era la fel de dorita cum fusese a celei dintii. 10) Mai adaug citeva observatii relative la confuziile de nume. Bineinteles ca aceste observatii ar putea de asemenea sa figurez'e !Ii in alte: sectiuni ale acestei carti. o doamna are trei fiice, dintJ;-e care doua sint de-acum maritate: In timp ce a treia i!li a:;;teapta inca saarta. 0 prietena a aferit fiecareia dintre fetele maritate acela~i cadou de nunta: un superb serviciu de ccai, din argint. Ori de cite ori vine vorba de acest servidu, mama il atribuie, din Q'reseala, celei de a treia fiice. Este evident di orin aceasta eroare ea i:;;iexprima dorinta de a 0 vedea ~i pe aceasta "maritata la rindu-i. In acela:;;itimp, ea va primi acela;;i cadau. Tot atit de u!l0r se poate interpreta cazul in eare a mama confunda numele fiicelol', fiilor sau ginerilor. 11) lata un frumos exemplu de confuzie de nume, u;;or de explicat. II prive:;;te pe J. G., care, de altfel, I-a camunicat. Faptul s-a petrecut intr-un sanatoriu. "La pensiunea sanatoriului, in cursul unei conversatii duse pe un ton conventional :;;icare ma interesa pre a putin, Ii adresez vednei mele de masa a fraza deosebit de amabila. Domni!loara, care nu maieste la prima sa tinerete, nu se paate opri de a ma face sa abserv ca nu-mi sta in abicei sa fiu amabil !Ii galant cu ea - abservatie cape pe de a parte exprima un anumit regret, iar pe de alta, 0 aluzie transparentii referitoare la 0 tinara fata careia abisnuiesc sa-I dau a atentie muTt mai mare. Inteleg imediat :;;1,in cursu} ~onversatiei noastre ultedoare, sint f,kut atent (lucru penibil) in mai multe rinduri de vecina mea, pe care ma incapatinez s-:-onumesc cu numele fetei pe care ea, pe buna dreptate, 0 considera ca pe fericita sa rivala". 12) Olasez tot printre "erori" urmatarul eveniment, de un caracter mai gray, care mi-a fost pav8S'tit de un martor ocular. 0 doamna i:;>i petrece seara la tara, eu 80Wl ei ~i in campania a doi stri'tini. Unul
547

dintre ace~ti stri'iini este prietenu1 ei intim, eeea ee nimeni nu ~tle ~i nid nu trebuie sa !?tie. Cei doi amici insotesc cuplu1 pina aproape de oasa. A~teptlnd ca u~ sa se de&chi<da, arhatul !?i femeia i?iiau ramas b bun de 1a am~ci. Doamna se aplearca spre unul dintre striHni, ii intinde 111ina~i Ii spune citeva euvinte dragute. Apoi ia bratu1 ce1uilalt (care Ii era amant) !?i se intoaree spre sotu1 ei, ea 9i cum ar fi vrut Sa-9i ia ramas bun de la e1. Satul aoce-pta gluma, i~i scaase pa1aria !?i, cu a politete oontrafacuta, spune: Sarut mina, scumpa doamna". Femeia 1asa ingrazita bratul amantului ei !?i, inainte ca sotu1 siH;;i fi revenit, are timp sa exdame: "Dumnezeule, ce mai aventura 1" Sotul era dintre aiceia care cansidera infiJdelitatea sotiei lor drept un lucru absalut imposibil. EI jurase in mai mUilte rinduri ca dadi vreodata sotia I-ar in::;;ela, mai mult dedt viata unuia va i in prime}die. Avea, a9adar, cele mai serioase motive sa nu inte1eaga pravocarea pe care 0 impliea gre::;;eala satiei sale. 13) lata 0 eroare a unuia dintre pacientH mei care, repetlndu-se, s-a transfarmat in opusul ei. Ea este deosebit de instructiva. Un tinar extraordinar de nehotarit sfir:;>e9te,dupa Iungi 1upte interioare, prin a se decide sa pramita ea a va lua rin "asatarie pe fata care-l iube9te 9i pe care el a iube.;;te de multa vreme. Dupa ce :;;i-a condus logodnica, urca radiind de feridre intr-un tramvai 9i-i cere taxatoarei... doua bilete. 9asB luni mai tirziu il regasim insurat, insa feridrea sa oanjugal8. lasa de dorH. El se intreaJba daca a farut bine casiHarindu-se, regreta relatiile amicale de alta data, are tot saiul de lucruri de repro::;;at socrilor sar. Intr-<o seara, dupa ce a ple'cat au satia sa de la sacri, urca cu ea in tramvai .9iS8 multume9te sa-i ceara taxataarei... un bilet. 14) M ,ae d erne aTata, printr-ur frumos exemplu (Nouvelles, contributions etc., Artch. de Psych., VI, 1908), cum a dorinta reprimatii in sila poate fi sati:s,kuta cu ajutorul unei "erori". Un coleg vaia sa profite in lini9te de 0 zi de concediu. Tatu~i trebuia sa faca 1a Luterna a vizita eare nu prea il indnta. 9avaie multa vreme :;;i,.in sfir9it, se hotara9te sa pIece. Pentru a se delecta, pe traseu1 Zurieh-Arth-Go1dau e1 cite9te ziarele, schimba trenul in cea din urma statie si cantinua sa citeasca ziarele. Pe parrcurs, oontralorUil il in9tiinteaza ~a ~-a 1uat trenu1 patrivit, ca se urease in trenuU. care revenea de 1a Goldau la Zurich, pe dnd biletu1 sau era pentru Lucerna. 15) Dr. V. Tau s k publica, sub titlul Falsche Fahrtrichtung,cazul unei tentative analaage, de9i mai putina reu:;;itii de a satisface 0 dOTinta reprimata prin acela9i mecanism al erarii. ."SosH 1a Viena in permi:sie, venind de pe frant. Un vechi bOilnav, 8Jf1mdde prezenta mea, ma ruga sa vin sEHvad, cad zacea 1a pat. I-am indeplinit dorinta .<;>i cui daua are linga dinsu1. In momentul pleciipetre rii, bolnavul ma intreba ee-mi datora. "Sint in permisie .<;>i exersez. nu Considerati vizita mea ca pe un servidu prietenesc". Bolnavul fu mirat, deaarece i:;;i dadea seama ca nu avea dreptu1 sa accepte 0 cansultatie profesianala ca pe un serviciu prietenesc gratuit. Cu toate acestea 'se inoUna in fata raspunsului meu, socatirrd (aceasta apinie respectuaasa Ii era dietata de dorinta de a ecanamisi costul vizitei)ca in calitate de psihanalist 9tiam ce fac. N-am intlrziat sa ma indaiesc de sinceritatea actului meu generolS ~;i, prada unei indispazitii al carei sens era evident, urcai in tramvaiul de pe !inia Xi. Dupa un scurt traseu, trebuia
548

sa urmez linia Y. Pe mnd a~teptam tramvaiul de legatura, am uitat comple.t chestiunea onorariului ~i nu ma gindea:rn detit 1a simptomele morbide ale bOlnavului meu. In fine, sosi ~i vehiculul a~teptat 9i ureai. Am fo,st insa obligat sa cobol' la prima statie, deoarece in loc sa ure intr-un vagon pentru linia Y, luasem tot un vagon pentru Iinia X, adidi mergind in directia de un de veneam, ca 9i cum a~ fi voit sa ma intore 1a bolnavul caruia ii refuzasem ono1'ariu1. Faptul s-a petrecut pentru ca incon$tientul meu tinea so, incaseze onorariul" (Internat. Zeitsehrift. f. Psychoanalyse, IV, 1916/17). 16) $i eu ins:umi am trait a aventura analoaga eu aceea povestita in exemplul nT. 14. Ii fagElduisem fratellui meu mai mare, am foarte susoeptibH, sa vin sa-i faie 0 vizita pe care i-a datoram de multa vreme. Convenisem di voi veni sa-l intilnesc pe 0 plaja engleza 9i, cum timpul de care dispuneam era limitat, trebuia sa iau drumul eel mai scurt, fara a ma oWi nicaieri. VOiam, daar, sa-mi rez.ervo zi pentru Olaulda, iusa socote~m s-o fae la intoarcere. Am pleeat ded din Munchen,}JTin K61n, spre Rotterdam-Hook in Olanda, de unde vaporul trebuia sa ne duca la miez de noapte pina la Harwich. La K61n a trebuit sa schimb trenul, spre a lua rapidul de Rotterdam. Mi-a fast insa cu neputinta sa gaseso acest rap~d. M-am adresat mai multor amploiati, care ma trimiteau de la un peron la altu1.Ineepui sa-mi pieI'd orice speranta, eu atH mai Inult cu cit, consultind "mersul trenurilor", am constatat di toate acele cautari ale mele ma fa'cusera sa pierd legatura. Dupa ce mi s-a confirmat aceasta , m-am intreba't mai intii daca n-a9 face bine sa petree noaptea la ,K61n. HotaDirea aceasta mi-a fost inspirata de un sentiment de pietate, did, dupa 0 veche traditie de familie, stram09ii mei fugisera din a:cest ora9 pentru a scapa de persecutiile care se de",lantuisera impotriva evreilor. Dupa citeva clipe, insa, imi mutai gindul 9i ma hott'irii sa plec cu un alt tren la Rotterdam, unde am ajuns in plina noapte, ceea ce ma obliga sa petree 0 zi in Olanda. Am putut in acest Jel sa-mi realizez un proiect nuttit de multa vreme ; sa vad magnificele tablouri ale lui Rembrandt de la Haga $i de la muzeul din Amsterdam. Numai in dupa-amiaza urmaioare, pe dnd ma aflam intr-un tren englezesc, rumegindu-mi impresiile,mi-am &'TIintit limpede ca in gara Kaln VaZliSem, 1a citiva pa9i de trenul din care coborlsem $i pe acela$i peron, 0 pancarta mare eu insDriptia: "Rotterdam-Hook, Olanda". Trenul pe care a1' Ii trebuit sa-l iau, spre a-mi continUe: calatoria, ma a9tepta ocolo. Numai printr-o "orbire" cu adevarat de' neconceput ma indepartasem de aCE'st indicator, spre a-I cauta aiurea. Cel putin sa mi se admita ca tineam, in ciuda recomandarilor fratelui meu, sa vad tablourile lui Rembrandt in cursul calat'oriei mele "dus". Tot restul : agitatia mea bine jucata, intentia pioasa, izvorlta pe nea$teptate, de a petrece noaptea la K61n - totul nu era dedt un artificiu destinat sa-mi disimuleze mie insumi proiectul, pina in clipa in care e1 izbuti sa-9i impuna re'alizarea. 17) J. S tar eke (op. cit.) poveste$te un caz personal in care era vorba de un sacrifidu de alcela9i fel ; 0 "uitare" venita sa permitcl satisfacerea unei dorinte la care s-ar fi spusca renuntase. "Intr-o zi trebuia sa tin, intr-un sat, 0 conferinta cu proiectii. Data aeestei conferinte fu aminata pe nea$teptate, cu 0 saptamina. Dupa ce am raspuns scrisorii care imi anunta aceasta sehimbare de data, am notat noua data in agenda mea. M-a$ fi dus foarte bucuros in acest sat, dupa-amiaza, pentru a-I putea face 0 vizita $i unui scrntor pe care-l
549

cuno$team :;;i care locuia acolo. Din -neferidre, nu puteam di:spune de timp cum a:;; fi voit, a9a ea renuntai la aeest din urma proiect. Ziua conferintei odata sosita, ma grabii sa ma duc la gara, in mina cu un sac pHn eu c1i:;;eepentru proieetii. Am fost obligat sa iau un taxi spre a .ajunge la timp (adesea mi se intimpla, dnd trebuie sa iau trenul, sa plee ,de acasa in ultimul moment ~i sa fiu ob1igat sa iau un taxi). Ajuns la destinatie, amfost foarte mkat vazlnd ca nimeni nn ma intimpina la gara (oumse face deobkei in midle localitati in care se invita o.onferentiari). Pe data, insa, mi-am amintit ea conferinta mea a fost aminata eu 0 saptamina ~i ca faicusem 0 calatorie inutiila, din cauzi'i ca avusesem In vedere data fixata initiaL Dupa ee am afurisit, in sine-mi, aceasta amnezie, m-am intrebat daca nu a:;; face bine sa ma intorc eu primul 'bren. Indata, insa, mi-am spus CEl aveam acum 0 excelenta ocazie sa-l vad pe scriitorul de care am vorbit mai sus. Aceasta am ~i facut. Pe drum constatai ca dorinta mea de a face aceasta vizita (care altfel ar fi fost imposibWi) pusese foarte bine 101 cale complotul. Faptul ca ma impovarasem eu un sac greu de cligee pentru proiectii :;;ica ma g'rabi,sem sa ajung la -timp la gara, servisera ca sa-mi ascunda cu atit mai bine intentia mea incon:;;tienta". 5e va spune, poate, ca erorile de care m-am ocupat in acest capitol nu s,int nid prea numeroase, nki prea semnificative. Eu imi permit, insa sa intreb daca punctul nostru de vedere nu se aplica :;;iexplicatiei eroriZor de judecata, mult mai importante, pe care Ie eomit oamenii in viata :;;i in activ:itatea $tiintifica. Numai spiritele de elWi ~i care se bucura de un echilibru ideal par a fi capabile de a fed imaginea realitiitii exterioare, pe care 0 percep, de deformarile' pe care ea Ie siller a in majoritatea cazurilor trecind prin individualitatea psihica a subiedului care percepe.
'" '" '"

XI ACTELE RATATE COMPLEXE1)


Daua dintre exemp1e1e citate in capito1u1 precedent, adidi propria mea eroare constind in situarea familiei Medicis 1a Venetia, ~i aceea a tinarului care, in ciuda interdictiei, stiuse sa intre in comunieatie telefonica cu amanta sa, nu au fost des~rise intr-un mod prea exa~t ~i, la un examen mai atent, apar ca rezultatul combinarii unei amnezii cu 0 roare. Aceea~i combinatie apare cu ~i mai multa claritate in alte citeva exemple pe care Ie voi cita. 1) Un prieten imi imparta~e~te urmatorul fapt : "Acum dtiva ani am re~it sa fiu ales membru al cornitetului unei asociatii literare, in speranta ca aceasta societate ma va ajuta sa reprezint una din piese1e mele. Luam parte, de altfel, far a mare entuziasm, 1a ~edintele de vinerea ale comitetulul.Acum citeva luni am primit asigurarea ca piesa mea va fi jucata 1a teatru1 din F.; ~i din ace1 moment am l.litat cU regularitate sa ma duc la. ~edinte. Citind1ucrarile dumneavoastra, mi--a fost ru~ine, spunindu-mi ca era nedelicat din parte-mi sa lipsesc de la reuniuni pentru ca nu mai aveam nevoie de acei oarnenl. Astfe1 ca m-am hotarlt ferm sa nu mai uit sa asist la ~edinta din vinerea urmatoare. Ma gindeam tot timpul la aceasta hotarire ~i cind, in fine, am pus-o in aplicare, spre marea mea surprinqere m-am gasit in fata unei u~i incuiate : ma in~e1asem asupra zilel. Venisem simbata, pe cind, cum am aratat, f;>edinteleaveau lac vinerea". 2) Exemplul urmator reprezinta 0 asociatie intre un act ratat 9i imposibilitatea de a gasi un obiect. Acest exemplu mi-a parvenit printr-o filiera eomplieata, insa provine dintr-o sursa sigura. o doamna face 0 calatorie la Roma, impreuna eu cumnatul ei, pietar celebru. Vizitator\ll este sarbatorit de germanii care locuiau la Roma ~i .prime9te, intre aite cadoud, 0 medalie antica de auI'. Doamna constata cu parere de rau ca cumnatul ei nu f?tie sa aprecieze 1a valoarea ei aceasta piesa. Sora sa venind 1a Roma s-o in1ocuiasca, ea se intoarce acasa 9i observa ca, facindu-9i bagaje1e, luase eu dinsa medalia, fara a ~ti cum s-a petrecut faptul. 19i informa imediat cumnatul 9i-i spuse ca Ii va remite medalia la Roma chiar a doua zi. In ziua urmatoare, insa, ia medalia de unde nu-i, a9a ca n-a putut s-o expediezc . .in acel moment doamna avu intuitia a ceea ce insemna sa fie dic.trata: dorinta de a pastra pentru ea fr~moasa medalie .. , 3) lata citeva cazUri de aete rat ate care se :reuredue cu obstinatie, insa schimbindu-;;i de fiecare data mijloace1e. 1)

"Kombinierte Fehlleistungen" in textul freudian. (Xota trad.)


551

Jon e s (op. cit., p. 483) poveste~te ca, din motive pe care nu Ie cunoa~te, a Eisat odata pe biroul sau, timp de cUeva zile, 0 scrisoare pe care 0 scrisese. Intr-o zi el se decise s-o expedieze, insa Ii fu returnata de "dead letter office" (serviciul scrisorilor rebutate), deoarece uitase sa scrie adresa.Reparind aceasta lipsa, e1 puse scrisoarea la po~ta; insa de data aceasta uita sa puna timbre. In aceasta situatie el fu Devoit sa recunoasca ca, in fond, nu tinea deIoe sa expedieze serisoarea eu pricina. 4) lata 0 observatie facuts. de dr. K a r 1 We i s s (\1iena) asupra unui caz de uitare, care descrie intr-un mod impresionant eforturile zadarnice facute pentru a realiza 0 actiune impotriva unei rezistente interioare; "Cazul urmator arati'i cu ce fermitate este capabil incon~tientul sa se afirme, dnd el are un motiv de a se opune realizarii unui plan, 9i cit este de greu sa rezi~ti acestei tendinte. Un prieten a1ese din biblioteca mea 0 carte care-l interesa ~i ma ruga sa i-o aduc a dou::!z1. 1-0 promit, insa imediat incerc un sentiment de indispozitie, pe care la: inceput nu reu~ese sa mi-l explie. Explieatia imi apare mai tirziu ; acest prieten imi datoreaza de ani de zile 0 anumita sum a de bani, la achitarea d'ireia pare a nu se gindi. Dupa citeva clipe nid eu nu ma mai gindesc la aceasta, dar a doua zi dimineata incerc acela~i senthnent de indispozitie ca in ajun ~i imi spun pe data : "Incon~tientul tau va face tot ce va putea spre a teface sa uiti promisiunea de a-i imprumuta cartea. Insa cum tu nu e~ti diuvoitor, in ceea ce te prive~te 'lei face totul ca sa nu uiti". \1in acasa, invelesc cartea intr-o coala de hirtie, pun pachetul pe birou1 meu ~i incep sa scriu ni~te scrisori. Dupa aceea plee. Abia fae dtiva pa~i f?i-mi amintesc ea am Eisat pe birou serisorile pe care intentionam sa Ie pun la po~ta (in treacat fie spus; printre aceste scrisori era una care continea lucruri nep1acute adresate unei persoane care, fntr-Q anumita imprejurare, ar fi trebuit sa-mi faca un serviciu). Deci ma intore aeasa, iau scrisorile 9i ies din nou. In tramvai, fm amintesc ca i-am promis sotiei sa fac ni~te cumparaturi $i ma gindesc eu satisfactie ea nu va fi dedt un mic pachet. Cuvintul pachet treze$te in mine p:rin asociatie ideea de carte, ~i anume atunci observ ca n-am luat-o eu mine. A$adar, nu numai ca am uitat-o prima data, odata cu scrisorile, ci mi-a seapat $i a doua oara, dnd m-am intors sa iau scrisorile Hnga care $edea" 2). 5) Este vorba de 0 situatie ana10aga in aeeasti'i observatie facuta de o t toR a n k ~i care a constituit obiectui unei analize amanuntite: "Un om ordonat pina la metieu1ozitate, de 0 exaetitate pedanta, poveste~te urmatorul fapt eu totul extraordinar. Gasindu-se intr-o zi pe strada $i voind sa $tie dt este ceasul, baga de seama ea $i-a uitat ceasul acasa, 1ucru care, din dte-$i aminte$te, nu i s-a intlmp1at niciodata. Cum seara era a~teptat la 0 intilnire care nu suferea aminare 9i nu mai avea timp sa se intoarca aeasa sa-$i ia ceasu1, profita de vizita 1a 0 prietena spre aimprumuta ceasui acesteia. Trebuind s-o revac1a pe acea doamna a doua zi, Ii promise sa-i readuca ceasui cu acea oeazie. A doua zi, aelata sosit acolo, observa ea uitase sa adudi ceasul imprumutat. In sehimb, pe al sau nu-l uitase, Mirat $i contrariat, Ii promise sa aduca obiectu1 chiar in aceea:,?izi ~i se tinu de cuvint. Dar un nou prilej de uimire ,<;li e d contrarietate : voind sa vada dt e ora, inainte de a-$i Iua ramas bun de la acea doamna, constata di de data aceasta uitase acasa propriul san
2)

Zentralblatt

fUr Psychoanalyse,

II, 9 (Nota trad.)

552

ceas. Aceasta repetare a aetului ratat i se paru omului nostru (in generall am de punctual $i de exact) atit de patologica, inclt tinea cu orice pret; sa cunoasea motivele psihologice. Aeestea n-au intirziat sa se dezvaluie de 1a prima intrebare a analistului: anume, daca nu i se intimplase nimic neplacut in ziua primei uitari ~;;i, aca da, in ee conditii s-a produ& d evenimentul nepEicut. El povesti atunci ca dupa masa de prinz, eu putin, inainte de a p1eca de aeEtsa,uitind ceasul, mama sa i-a spus ea una din; rude, un individ a carui conduita lasa mult de dorit 9i care ii pricinuise' destule necazuri $i 11 costase multi bani, i$i amanetase ceasul :;;i cerea acum banii necesari spre a-I scoate de la amanet. Acest fel necinstit de a-9i procura bani il impresionse nep1acut pe omul nostru $i i-a amintit toate relele anterioare facute de aceea~i;iruda, re1e de pe urma carora a. avut de suferit ani de zile. Actul sau simptomatic apare acum ca fiind determinat de mai multe motive: pc de 0 parte cl exprima intr-un fel intentia de a nu se mai lasa stors de bani in felul acesta, parind a spune: "Hindea e nevoie de un ceas acasa, il las pe a1 rneu". Numai ca" avind nevoie de ceas pentru Intilnirea din acea seara, intentia sa nu se putu realiza dedt pe 0 cale incon:;;tienta, sub forma unui act simptomatic. Pc de aWi parte, uitareasa mai semnifica urmatoarele : "ve;micele sacrilci! de bani pe care Ie face pentru acest derbedeu VOl' sfir:;;i prin a ma ruina :;;ivoi fi nevoit sa ma despart de tot ce am". eu toate ca impresia produsa de in$tiintarea mamei sale n-a fost, dupa spusa lui, decit momentana, repetarea aceluia:;;i act simptomatic arata ca incoll:?tientul sau continua sa sufere influenta acestui fapt, c3. devenise 0 obsesie, exact ca :;;icum con$tientul ar fi spus : lstoria asta nu-mi iese din cap! 3). Date fiind acest mod de comportare caracteristic incon$tientului, nu sintem surprin$i ca ceasul 1mprumutat a avut aceea:;;i soarta ca ceasu1 subiectuIui nostru. Poate, 1nsa, ca exista motive speciale care au favorizat acest transfer de uitare asupra "inocentului" ceas al doamnei. E posibil ca omul nostru sa fi avut veleitatea de a pastra acest ceas in locul aceluia a1 sau, pe care-l socotea sacrificat. De asemenea se poate sa fi voU sa-l pastreze co. amintire de 10. doamna care i I-a '1mprumutat. In afal'a de aceasta, faptul de a fi uitat obiectu1 imprumutat i-a dat ocazia s-o revadae pe doamna '1nca 0 data. Este adevarat ca trebuia sa revina la ea a doua zi dimineata, pentru 0 alta chestiune, insa, uitind cu acel prilej sa-i aduca ccasul, parea sa spuna c3. tinea prea mult 1a acea vizWi, convenit<'l demult, spre a profit a de ea in scopu1 restituirii ceasului. Apoi, faptul ca omul nostru :;;i-auitat propriul ccas, atunci cind s::'a hot<1dt sa-l restituie pe acela al doamnei, arata ca, fara a-:;;i da seama, el evita sa aibc'b asupra sa ambele ceasuri deodata. Se poate ca '1nacest fel sa-$i i interzis arice aparenta de bunastare, tot ceea ce ar fi putut sa fie in contradictie pre a flagranta cu stare a de jena in care se afla ruda sa. Pe de alta. parte, el ar fi voit sa sublinieze, sa exagereze obligatiile pe care Ie avea fata de familia SQ (fata de mama sa '1ndeosebi), spre a-$i inabu:;;i intentia matrimoniala pc care parea s-o nutreasca fata de doamna. lata, in sfir$it, o ultima ratiune care I-ar fi putut face sa uite sa aduea eeasul ce-i fusese imprumutat: fEnd seara, in ajun,. intr-o societate de tined (este< yorba de intllnirea amintita mai sus), el se simtea jenat sa citeasca ora,
3) Aceasta persistenta a unei impresii in incon~tient se poate manifesta fie' sub forma unui vis care secondeaza un act ratat, fie prin repetarea acstui act sa'.: prin omiterea unei corectari.

553:

pe un ceas de dam8.. 0 facea pe furi~ ~i se paate ca, pentru a evita repetarea acestei situatii neplacute, sa se fi hotarit sa nu mai puna in buzuna1' acel ceas. Cum insa, totu~i, trebuia s3.-l restituie, din lupta celor doua tendinte a rezultat un act simptomatic incon~tient, care se prezinta ea un fel de comp1'omis $i ca 0 victorie scump platita a instantei incon~tiente" '{Zentralblatt f. Psychoanalyse, II, 5). Trei observatii facute de J. S t a I' eke (op. dt.).
6) Imposibilitatea de a regiisi un obiect, cZistrugere, 'elUare: tripli1 expresie a uneia ~i aceleia~i contra-vointe refulate. "I-am fagaduit fratelui meu sa-I imprurnut 0 parte din colcctia mea

de ilustratii, pe care am alcatuit-o in vederea unei lucrari $tiintifiee. Vola sa Ie utilizeze ca proiectii pentru 0 conferinta. La drept varbind, nu prea tineam ca aceste reproduceri, pe care Ie adunasem cu mare greutate, sa fie prezentate sau public ate mai inainte de a Ie fi putut utiliza eu .insumi. Aceasta idee, ins,1, doar mi-a trecut vag prin minte, $i i-am promis fratelui meu sa caut negativele imaginilor de care avea nevoie $i sa fac dupa ele c1i$ee pentru proiectie. Mi-a fost insa eu neputinta 'sa dau de aeele negative. Am cautat in toate cutiile de negative in legatura cu subiectrLl meu, mi-au trecut prin mina Inai mult de doua sute de negative pe care Ie-am examinat unul cite unul, tara a putea pune mina pe acela de care avea trebuinta fratele meu. Banuiam ca, in fond, nu tineam. sa-i fac servidulcerut. Astfel, luind cuno$tinta de aceasta idee dezagreabila, pe care 0 respinsesem, am abservat dl pusesem de-o parte, fara s-o examinez, 0 cutie de negative, tocmai aceea care adapostea negativele cautate. Pe capacul ei figura 0 scurta inscriptie asupra continutului $i probabil ca-mi aruncasem ochii la iuteala peste ea, inainte de a pune cutia 1a 0 parte. Cu toate acestea, ideea dezagreabila pare sa nu fi fast invinsa cu totul, cad diferite incidente m-au facnt sa mai intirzii trimiterea imaginilor. Curatind una din placile lanternei, am scapat-o jos $i ea s-a spart in tandari (lucru care nu mi 3-a mai intimplat). Pregatind 0 aWl placEt,,am scapat-:o iara$i, dar am prins-o apoi din zbor, inainte de a ajunge pe parchet. In timp ce montam placile lanternei, toate 'cazun'l din nou 1'1pamint, dar tara a se strica. In sfiqit, trecura multe zile pina ce m-am hotarit sa Ie impachetez $i sa Ie expediez, lucru pe care totdeauna j] aminam pe a doua zi $i pe care 11uitam in mod regulat".
7) Vitarea repetatii. uitat de mai multe ori.

Confuzie

eu ocazia exeeutCirii finale a unui act

"Trebuia sa-i trimit unui prieten 0 carte po:;;tala, c1ar aminam aceasta trimitere de 1a 0 zi la aUa ~i presupun Cel pricin'1 era urmatoarea : prietenul meu imi 311untase vizita iminenta a unei Dersoane a carei revedere EU ma incinta. Cino' saptamina in cursul careia' '11'fi trebuit sa primesc vizita anuntata' s-a scurs :;;i putui spera ca persoana indezirabila nu va mai veni, m-am hotarit, in fine, sa scriu cartea po:;;tala in care comunicam cind potfi V3.zut. Scriind-o,voiam maiintii sa adaug ca fusesem impiedicat s-o trimit mai curind din cauza de druk werk (in olandeza = ocupatie pina peste cap), dar nu am mai facut-o, spunindu-mi ca nici a persoana rezonabila nu mai crede in aceasta scuza banalii. Nu :;;tiu dac2. nu cumva aceasti'i mica minciuna ci'mta totu:;;i sa se exprime : fapt este ca, expediind scrisoarea, din neatentie am pus-o in cutia pentru Drul"werk {tot in olandeza imprimate)".

554

8) Uitare $i eroare. t

,,0 tlnara fata se duce intr-o dimineata, pc 0 vreme superba, la "Ryksmuseum", pentru a copia busturi in ipsos. Cu toate ca ea ar fi prefer at sa profite de timpul frumos spre a S8 duce la plimbare, hotara9te sa iie rezonabila 9i sa munceasca serios. Insa mai intii trebuia sa cumpere hirtie de desen. 5e duce 1a magazin (circa zece minute de mers de 1a muzeu), cumpara crcioane ::;ialte aecesorii, exclusiv hirtie, intra la muzeu ;d odata instalata pc micul ei pliant, gata sa-;:>iinceapa lucru1, obse1'va ca TIU are hirtie, ceea ce 0 obliga s;'i se intoarca 1a magazin. Dispunind acum de hirtie,' ea incepe sa deseneze, 19i continua treaba in mod serios ;:;1, dupa citva timp, aude o1'o1ogiuldin turnu1 muzeului batind de un anumit uumar de ori. 1:;;ispune; "Trebuie sa fie amiaza", continua lucru1 ;;>i Rude o1'o1ogiulbatind un sfe1't : "E douasprezece ,;,iun sfe1't", ginde9te ea. 'i:;;istringe 1ucrurile ;:;ise decide sa mearga 1asora sa, prin "Vondelpark", pent1'u cafea (a doua masa zilnica in Olanda). Ajungind in fata Muzeului Suasso, ea constata, cu totul surprinsa, di nu este decit douasprezece, pc cind ea credea ca este douasprezece 9i jumatate. Timpu1 frumos fusese mai puternic decit zelul e1. De asemenea, ea nu se gindise, atunci cind orologiul sunase ora unsprezece 9i jumatate, ca orologiul unui turn anunta 'ora intreaga inca de la jumatatea de ora care 0 precede". 9) A9a cum 0 demonstreaza unele dintre observatiile precedente, 0 tendinta perturbatoare incon9tienta i9i poate atinge scopul prin repetarea asidua a aceluia9i act ratat. Imprumut un exemp1u amuzant de repetitie de acest fel dintr-o carticicil intitulata Frank Wedekind $i teatrul, aparuta la Drei-Masken Verlag din lVHj.nchen.Las insEt autorului di1'tii responsabilitatea intlmplarii pe care 0 poveste9te in maniera lui Mark Twain. "In partea cea mai interesanta a piesei intr-un act a lui Wed e kin d, Cenzura, figureaza urmatoarea fraza : "Teama de moarte este 0 eroare a gindirii{{ (=-= Denkjehler)". Autorul, care tinea mult la acest pasaj, il ruga pe actor, cu ocazia repetitiei, sa faca a mica pauza inaintede a pronunta cuvintul Denkfehl~r. Seara,actorul, pe deplin familiarizat cu rolul sau, tine seam a de pauza indicata, insa, fara a-!7i da seama 9i pe un ton solemn, spuse; "Teama de moarte este ... 0 e1'oare de tipC\r (= DrukfehlerY'. Reprezentatia adata terminata, autorul 11 asigura pe actor ci'i nu are nimic a-i repro~a, insa Ii reaminti ca "teama demoarte ste 0 eroare a gindirii" (Denkjehler) 9i nu 0 "gregealade tipar" (Drukjehler). A doua zi seara, Cenzura este din nou jucata. Ajuns la faimosul pasaj, actorul spune, pe acela9i ton din cele mai solemne ; "Teama de moarte este ... 0 fi:;;a de ajutat memOl~ia"(Denkzettel). $i de data aceasta di Wedekind n eople:;;i pe actor de elogii, dar ii aminti incaodata "teama de maarte este 0 eraare de gindire". (Denkfehler). Cu prilejul celei de a treia reprezentatii a Cenzurii, actorul care intre timp se imprietenise cu autorul, cu care avusese lungi discutii despre arta, prommta iara:;;i faimoasa fraza, cu intonatia cea mai solemna din lume: "Teama de moarte este ... 0 eticheta tiparita" (Drukzettel). Artistul primi din nou cele mai ca1duroase felicWiri din partea autorului, iar piesa fu jucata inca de multe ori. Cit despre "eroarea de gindire" (DenkfehLer), Wedekind n-a mai pamenit nimic, considerind chestiunea lichidata odata
pe11tru totdeauna".

Rank s-a ocupat de raporturile foarte interesante care exista intre "actul ratat 9i vis" (ZentralbL fliT Psychoanal., II, p. 266; Internat.
555

----------~.~

-----------------~-------~-----~--~~

Zeitschr. j. Psychoanal., III, p. 158), raporturi pe care, Insa, nn e posibiJi sa Ie desprindem fara 0 analiza aprofundata a visului care se ata$eaza

actului ratat. Odata am visat, intre altele multe, ca mi-am pierdut port-moneui. A doua zi dimineata, imbracindu-ma, intr-adevar n-am reu$it sa-l gasesc. Dezbracfndu-ma in ajun, uitasem sa-l scot din buzunarul pantalonilor pentru a-I pune la locul lui obi$l1Uit. Aceasta neglijenta l1l1-mi era necunoscuta $i probabil ca ea a servit drept expresie unei idei incon$tiente care era astfel pregatita sa apara in continutul visului 4). Nu pretind ca aceste cazuri de asociere de acte ratate sint de natura' sa ne invete ceva nou, fata de ceea ce ne-au relevat actele ratate simple. !nsa schimbarile de forma care afecteaza actul ratat pentru a duce la acela$i rezultat sint expresia plastica a unei vointe care tinde spre un scop determinat $i furnizeaza un argument in plus $i mult mai solid impotriva conceptiei care considera ca actul ratat nu este decit un fapt accidental $i care nu are nevoie de explicatie. Ceea ce mai este izbitor in acest caz 0 constituie neputinta in care ne gasim de a neutraliza efectul unui act ratat, opunindu-i un proiect con$tient. In ciuda tuturor eforturilor sale, prietenul meu n-a rew?it sa asiste la 0 $edinta a comitetului sau, $i in ciuda oricarei bunavointe, cumnata pictorului -nu estein stare sa se desparta de medalie. Incon$tientul care se opune acestor proiecte $i planuri con$tiente sfir$e$te prin a gasi 0 ie$ire, atunci cina credem ca i-am barat toate caile. Pentru a deveni stapinul motivului incon$tient, este necesar, intr-adevar, ceva mai mult dedt un contraproiect con$tient: este necesara 0 operatie psihica care sa faca sa patrunda acestincor1$tient in sfera con$tiintei.

"

"

4) Faptul ea aete ratate de felul pierderii sau ratacirii unui obieet se pot anula prin mijloeirea visului, caz in care in timpul somnului se reveleaza locul uncle poate fi gasit obiectul, nu este un fenomen rar ~i nu are nimie de naturaoeulta aUt timp cit paguba~ul ~i eel care viseaza sint una ~i aeeea~i persoana. o ti:nara doamnii serie: "Aeum vreo patru luni am pierdut un inel foarte frumos. Am seotoeit fieeare colt al eamerei mele, insa fara rezultat. Saptamina treeuta, insi'l, am visat ca inelul zace Hnga lada de gunoi. Fireste, visul nu mi-a lasat nici 0 clipa de lini~te ~i a doua zi dimineata I-am gasit exact in acel loc". Ea nn contene'?te sa se minuneze de acest fapt ~i sustine ea adesea i se intimpla ea gindurile ~i dorintele sa i se implineasea, dar neglijeaza sa eereeteze ce sehimbare a intervenit in viata ei intre momentul pierderii ~i aeela a1 regasirii ineluluL

XII

DETERMINISM CRED1NTA IN HAZARD S1 SUPERSTITIE ! PUNCTE DE VEDERE


:!I _ -

Concluzia generaL~ care se desprinde din consideratiile speciale dez'Voltate in capitolele precedente poate fi formulata in felul urmator : anumite insuficiente ale functiilor noastre psihice (insuficiente al caror caracter general va fi definit cu mai multa precizie in continuare) $i anumite acte in aparenta neinfentionale se dovedesc a fi, dadE sint supuse unui exam en psihanalatic, perfect ;motivate $i determinate de mtiuni <care scapai con$tiintei.

Pentru a putea fi indus in categoria de fenomene susceptibile de 0 asemenea explicatie, un act rat at trebuie sa satisfaca urmatoarele con-ditii :

, a) Nu trebuie sa depa$easca 0 anumita limita stabilita de judecata noastra; cu aite cuvinte, nu trebuie sa depa$easca ceea ce numim "limitele starii normale". b) Trebuie sa prezinte caracterul unei tulburari de moment, provizorii. Persoana respeetiva trebuie sa fi savir$it anterior acela$i act de 0 maniera corecta sau sa fim siguri ca n putea savir$i in orice moment intr-un mod coreet. Cind ni se obiecteaza in momentul in care saVlr$im un act de acest fel, trebuie sa fim capabili de a recunoa$te imediat justetea observatiei corectoare $i incorectitudinea procesului nostru psihic. c) Chiar daca ne dam seama ca savir$im sau am savir$it un ar"ratat, acesta nu va fi bine caracterizat ca atare dedt cIaca motivele care ni I-au dictat nescapa $i daca incercam sa ni-l explicam prin "hazard" sau "neatentie". Fac deci parte din aceasta categorie cazurile de uitare $i erorile (care nu s1nt efectul ignorantei) ; lapsusurile linguae $i calami, erorile de lectura, confuziile f/i actele accidentale. In limba germana, toate cuvintele care desemneaza actele ratate men,\ionate mai sus incep cu silaba ver (Ver-sprechen, Ver-Iesen, Ver-schreiben, V er~greifen), ceea ce subliniaza identitatea lor esentiala. De exnli<carea acestor procese psihice abt de diferite se leaga 0 s~rie de remarci, in majoritatea lor prezentind un mare interes. A) Considerind 0 parte dintre functiile noastre psihice ca nefiind 'Susceptibile de 0 explicatie prin reprezentarea scopului in vederea dirora ele s-ar indeplini, ignoram astfel dimensiunile determinismului 1) caruia "se supune viata psihica. Aici, ca f/i in aIte domenii, determinismul se. exiinde mult mai mult dedt 0 banuim. Intr-un articol publicat in 1900 in Zeit, istoricul literal' R. M. Mayer a demonstrat, in amanunt f/i cu numeroase exemple, dl este imposibil sa comitem un rionsens in mod arbi1)

"der" Umfang del' Determinierung" In textul german. (Nota trad.) 557

trar ~i intentional. $tiu de multa vreme ea ,este eu neputinta sa te gindesti la un numar sau la un nume a carol' alegere sa fie cu totul intimpl~toare. Daca examinam un numar din mai multe cifre, campus intr"o inaniera aparent arbitrara, in gluma sau din vanitate, constatam in mod invariabil ca 121 este riguros determinat, ca 121 se explica prin ratiuni pe care in realitate nu le~am fi socotit niciodata ca posibile, Voi analiza inni intii pe scurt un exemplu de prenume ales in mod spontan ~i apai voi supune unei analize mai detaliate un exemplu de numar aruncat la 8 intimplare, ,,fara a gindi la nimic". 1) Reconstituind, in vederea publicarii, materialul de observatie legat de una dintre bolnavele mele, ma intreb ce prenume sa-i atribui 2). Alegerea pare dificiliL F'ara indoiala, anumite Dume sint de la ineeput excluse, in primul rind numele adevarat al bolnavei, apoi numele membrilor propRei mele familii, a carol' intrebuintare m-ar ~oca, in slr,;;italte clteva nume de femei, prea bizare sau pretentioase. De altfel, nu trebuie sa ma framint prea mult, nu am declt sa a,;;tept 9i numele feminine mi se Val' oIeri din be19ug. Dar, in lac de a multime de Dume, un singur nume imi vine in minte : numele de Dora. Ii cercetez determinismul. Cine poarta numele Dora? Prima idee, pe care a9 putea fi tentat s-o resping ea fiind neverosimila, este ea aeesta este numele guvernantei eopiilor surorU mele. Sint, insa, prea expert in analiza spre a eeda aeestui prin'L impuls : men tin deci aceasta idee si continui investigatia. Imi amintesc asHe! de un' mic eveniment petre~ut searain ajun ~;{care imi aduce determinarea cautata. Am vazut pc masa din suIragerie, la sQra mea, a scrisoare cu adresa: "Domni$oarei Roza W...". JVIirat,intreb cine poarta acest nume ,;liaflu ca aceea pe care toata lumea 0 numea Dora, in realitate se chema Roza, nume Ia care renuntase intrind in serviciul surorii mele, deoarece 9i aceasta se numea Roza. Intristat, reflectez : "Ace!?ti s81'mani oameni, nu Ie e ingaduit nid macar sa-9i pastreze propriul lor nume !". Imi amintesc ca am ramas citeva dipe tacut, gindindu-ma gray la tot felu1 de lucruri pierdute in negura vremii, dar pe care acum a~ putea sa Ie evoc eu u9urinta ~i sa Ie con9tientizez. Cautind, a doua zi, numele pe care I-a,;; putea da unei persoane pe care n-o puteam Dumi ell' numele ei real, n-am ga.sit dedt Dora. Aceasta exclusivitate se sprijina pe 0 salida asociatie interna, caci in biografia bo1navei mele era yorba de 0 influenta, decisiva din punctul de vedere al tratamentului, emanind. de 1a 0 persoana (0 guvernanta) aflata in serviciul unei case straine. Acest mic eveniment a avut, dupa mai multi ani, un epilog nea9teptat. 'finind intr-o zi 0 conferinta in care tr.ebuia sa vorbesc de cazul Dora, publicat de mult, mi-am amintit eEL una dintre auditoarele mele purta acest: nume care revenea at'lt de des in expunerea mea. lVI-am adresat ei, scuzindu-ma ca nu ill-am gindit la acest amammt 9i declarindu-ma gata: sa-l inlocuiesc printr-un alt nume. Deci trebuia sa aleg rapid, ba.gind de seama sa nu ating numele vreunei alte auditoare, ceea ce ar fi fost un 1'au exemplu pentru cele doua auditoare de-acunl destul de versate in psihanaliza. A,;;a se face ca am fast foarte mu1tumit cind numele Enw veni sa se substituie aceluia de Dora. lVI-am servit, deci, de acest nou' nume in continuarea conferintei mele. Terminind-o, m-am intrebat de
2) Din ratiuni de convenienta sociala, diversele cazuri publicate de medici nIX. apar sub numele real al bolnavilor, ci sub initiale sau nume fictive. (Nota trad.}~

558

unde mi"a putut veni numele de Erna :')i nu mi-am putut stapini risuI: constatind ca eventualitatea de care ma temeam reu~ise sa se realizeze,< celputin in parte. Cealalta auditoare a mea se numea, intr-adevar, pe numele ei de familie, Lucerna, din care eu am luat ultimele doua sHabe. 2) Scriu unui prieten di am terminat coreetarea :')palturilor eartii mele Die Traumcleutung 9i ca sint hotarit sa nu mai intervin cu nimic in accasta lUcrare, "cuprinzind ea chiar :')i 2467 -de gre:')eli". De 1ndata caut sa-mi H'tmurese provenienta aeestei cifre i?i adaug analiza facuta la scrisoarea destinata prietenului. 0 citez cum am notat-o atunci, sub influent a faptului proaspi'tt surprins : "lata acum, in graba, inca 0 contributie la psihopatologia vietH cotidiene. 0 gase:')ti, in serisoarea mea numarul 2467, exprimind estimarea arbitrar exagerata a gre:')elilor care mi-au putut sdipa in cartea mea despre vise. Or, in viata psihica nu exista nimic aTbitrar, indeterminaL A$a ca e;;ti in drept sa presupui ca incon:')tientul a avut grija sa determine numarul lansat de catre con:')tient. Tocmai am citit de curind in ziar ca generalul E. M. a ie~it la pensie cu gradul de mare9al. Trebuie sa-ti spun ca omul ma intereseaza. In timp ce-mi faceam servidu1 militar, in calitate de medic auxiliar, el veni intr-o zi (era pe atunci colonel) la infirmerie $i-i spuse medicului : "TI'ebuie sa ma pui pe picioare in 8 zile, cad am de facut 0 treaba care-l intereseaza pe Imparat". Urmarincl cu mintea fazele carierei par curse de aeest om, constat ca astazi (in an1)J 1899) aceasta cariera s-a terminat, ca fostul colonel este mare9al pensionar. JVIi-am amintit e<'i I-am vazut la infirmerie in anul 1882. I-au trebuit, deci, 9aptesprezece ani ca sa parcurga acest drum. Ii vorbesc de aeeasta sotiei, care-mi spune : "Atunci ~i tu artrebui sa fii de-acum 1a pensie ?" Eu protestez: "Sa ma fereasca sfintul!" Dupa aceasta conversatie, ma a~ez 1a mClsa ca sa seriu. Insa ideile mele i:')i urmeaza pe buna dreptate cursu1 lor. Am calculat gre~it, 0 :')tiu dupa un punet de repel' fix pe care-I pastrez in memorie. Mi-am sarbatorit majoratul, adica a 24-a aniversare, in timp ce-mi faceam serviciul militar (in acea -zi am lipsit rara permisie). Era, deci, in anul 1880; in consecinta, sint 19 ani de atunci. Regase:')ti astfel 'in numarul 2467 pe acela de 24. 1a virsta mea :')i adauga 24, adica 43 + 24 67 ! Asta vrea sa spuna ca 1a intrebarea saHel care ma chestiona daca n-as voi si eu sa ies la nensie. i-am ras'pu'ns aeordindu-mi inca 24 de ani: In f~nd, sint in mod evid~nt contrariat de a nu Ii putut face, in intervalul de 17 ani dti i-au trebuit colonelului M. pentru a deveni mare;;al $i a trece la pensie, aceeaEii cadera ca :')i e1. Dar aceasta contrarietate este mai mult dedt ne'utralizata de bucu~ ria pe care 0 incerc gindindu-ma ea am inca timp inaintea mea, pe cind cad era sa e sfiqita de-a binelea. Am deci dreptul sa afirm ca pina 9i acest numar. 2467, lansat fara nici 0 intentie, a fost determinat de 1'atiuni izvorlte din incon:')tient". 3) Dupa acest prim exemplu de motivatie a unui numar ales cu toate aparentele arbitrariului, am reprodus experienta in repetate dnduri, ell numere diferite 9i meren eu aeela9i sueees ; majoritatea eazurilor, insa, prezintEi un caracter prea intim ca sa poata fi publicate. Tocmai de aceea 111agrabese sa adaug aid 0 analiza foarte interesanta a unui caz de "numar ales la intimplare" eaz pe care Dr. A I f I' e d' A dIe I' (Viena) il detine de 1a 0 persoana "perfect sanatoasa" 3). A., spune

3) Alfred Adler, Drei PsychoanaZysen van Zahleneinfallen Zahlen, Psych.-Neur. Wochenschr., N. 28, 1905. (Nota trad.)

und obsedierenden

55ft

~uoctorUlAdler, imi scrie : "Am consacratseara de ieri lecturii Psihopatologiei vietii cotidiene 9i desigur ca a$ fi citit cartea pinii la capat, daca nu mis-'ar fi intimplat un incident destul de ciudat. Citind in special 'ca Hecare numar pe care-l reproducem in "Con$tiinta intr-un mod aparent arbitral' are un sens definit, m-am hotarJ:t sa fac un experiment. 'lmi vine in minte numarul 1734. Imediat imi vin urmatoarele idei: 102; 102: 17 6. Tai atund numarul 1734 in doua parti: '1734: 12 17 si 34. Eu am 34 de ani. Asa cum cred ca v-am spus-o, consider eel I\:le-~l 34-1ea an ca ultimul an' al tineretii, a$a ea n-am fast peste ma'Sura de vesel in ziua ultimei me1e aniversari. Spre sfir$itul celui de-a1 17-lea an din viata mea a inceput pentru mine 0 frumoasa $i interesantaperioada de dezvoltare, Imi impart viata in portiuni de dte 17 ani. 'Ce inseamna aceste diviziuni? In legatura eu numarul 102,imi amintesc Cart ca este numarul fascicolei colectiei Reclam's Universalbibliothek 'contine piesa lui Kotzebue Mizantropie $i ciiinta. Starea mea psihica :actuaLCi oate fi earacterizata prin aceste doua cuvinte: "mizantropie $1 p 'cainta". Numarul 6 al eolectiei Bibliotecii Reclam ($tiu pe de rost muIte 'numere din aeeasta colectie) corespunde Gre$elii lui Tv'Ilillner.Sintmereu chinuit de ideea ca din cauza gre$elilor mel~ nu am ajuns sa fiu ceea 'ce aptitudinile mele mi-ar fi ingaduit sa fiu. Imi amintesc di No. 34 al Bibliotecii Reclam corespunde unei nuvele a aceluia$i Miillner, intitulata Calibrul (in 1. germana Kaliber). Tai in doua acest titlu ~i obtin KaU ber. Constat ca acest cuvint contine $i cuvintele "Ali" 9i "Kali" (potasiu). Aceasta imi aminte$te ca intr-o zi faceam rime impreuna cu fiul meu Ali (in virst3. de 6 ani). L-am rugat sa gaseascii' 0 rima pentru AlL El 'nu gasi nid una ~i ma ruga sa gasesc eu in locul 1uL Spusei: "ALl -reinigt den Muncl mit hypermangansaurem KALI" 4). Am ris mult $i AU a fost foarte driigut. In aceste ultime zile am fost contrariat sa abreviere de constat ca "Ali nu este drc'igut" (KALIeber ALl sei. KA 1a kein). Apoi ma intreb : "Ce lucrare a Bibliotecii Reclam. poarta No. 17 ?" Sint sigur ca !?tiam, deci banuiesc ca am voit sa uit. Toate ineercarile pe care Ie fac de a gasi in memorie aoest hicru ramin fara rezultat. -Vreau sa reiau lectura, dar nu izbutesc sa citesc dedt ma$inal, fara a intelege un cuvint, mereu torturat de acest numar 17. Sting lumina $i-mi continui cercetarea. In cele din urma imi amintesc ca nr. 17 trebuie sa corespunda unei piese de Shakespeare. Dar care? Gasesc : Hero $i Lean.dru. Evident, este 0 incercare voluntara de deturnare a atentiei mele. Ma scal $i consult catalogul colectiei Bibliote.cii Reclam: No. '17 cores'punde piesei Macbeth de Shakespeare. Spre marea mea stupefactie, sint obligat sa recunosc ca nu $tiu mai nimic despre aceasta piesa, eu toate ca nu ma intereseaza mai putin dedt celelalte tragedii ale lui Shakespeare. Imi amintesc numai aUt: uciga$, lady Macbeth, vrajitoare, "fru'museteae hida" ~i ca alta data am gasit foarte frumoasa adaptareOl piesei Macbeth datorata lui Schiller. Nu incape nid 0 indoiala: am voit "sa uit aceasta piesa. Ma mai gindese apoi cu numerele 17 ~i 34, impartite la 17, dau 1 $i2. Or, numerele 1 9i 2 ale Biblitecii Reclam corespund -cu Faust de Goethe. Imi gaseam altadata mare asemanare cu Faust". Nu putem dedt regreta ca discretia autorului nu ne permite sa sesizam semnificatia acestei intregi seri de idei $i amintirL A d 1erne spune ca cel care-i scrisese n-a reu$it sa opereze sinteza tuturor acestor

..

4)

"Ali i~i spalii gura eu hipermanganat

de potasiu". (Nota trad.)

~. j

il-a reu~H dedt s~H;i manifeste exlstenta. In unele ~l acelea~i ca2Uri se constata interventia de factod co3.roranidodata nu Ie-am negat existenta ~i care, a;;~ cum sint asemanarea fonetica ~i anumite asociatii psihologice, nu pot dedt sa favorizeze producerea de lapsusuri. Dar, din punct de vedere ;;tiintific, este rational sa cerem ca ~i aceste cazuri rudimentare de lapsus linguae 9i de lapsus calami sa fie explicate avfndu-se in vedere cazurile mai pronuntate, mai accentuate, al carol' examen a furnizat indicatii de 0 justete in~ontestabila cu privire 1a determinismul acte10r ratate. F) Incepind cu consideratiile noastre asupra lapsusurilor vorbirii, ne-am l1lultumit sa ar~lhlm Cel actele ratate au 0 motivatie ascunsa si ne-am servit de psihanaliza pentru a ne deschide calea p~ntru cunoa~terea acestei motivatii. Cft despre natura lor generala 9i particularitiitile factorilor psihici care se exprima in actele ratate, nu ne-am ocupat citu~i de putin pin a in prezent de acestea sau, cel putin nu am incercat sa Ie definim mai indeaproape 9i sa cercetam legile de care acestea asculta. Nu ne propunem sa epuizam aid chestiunea, cad primii pa~i pe care i-am face in aceastEi directie ne-ar arata ca ea trebuie abordam pe a alta 1aturo3..In legatura cu aceasta putem formula mai mu1te intrebari, aratindu-1e in acela~i timp doar insemni'itatea : 1. Care este continutul $i care este originea ideilor ~i tendintelor care se exprima in actele accidenta1e ~i simptomatice ? 2. Care sintconditii1e necesare pentru ca 0 idee sau tendinta sa fie obligata sa recurga, pentru a se exprima, la acest expedient? 3. Se pot stabili raporturi constante 9i univoce intre e1u1 actului 1'atat 9i calitc'itile ideii sau tendintei care se exprim~ in acest act? Voi incepe prin a dta citeva materia1e susceptibile sa furnizezeelementele unui raspuns 1a a treia din aceste int1'ebari. Discutind exemplele de lapsus al vorbirii, am crezut necesara depa;;irea continutului discursului intentional si ca.utarea cauzei tulbLlrarii vorbirii 'in afar a intentiei. Intr-un a~1Umit'numar de cazuri persoana care comisese lapsusul era perfect con$tientil de cauza acestuia. In cazurile aparent ce1e mai simple $i mai manifeste, un aIt concept, exprimat printr-un cuvint asemaniHor din punet de vedere fonetic, venea sa tulbure exprimarea, fara a $ti de ce acest concept 1'eu;;ise sa-l submineze pe celalalt ("contaminarile" Iui Mer i n g e l' ~i Mayer). Intr-un alt grup de cazuri, eliminarea unui concept era motivata printr-un considerent care totu~i nu fusese atit de puternic incH sa efectueze 0 eliminare completa (a se vedea lapsusul "zum Vorschwein gekommen"), dar ~i aici persoana care a comis lapsusul avea con~tiinta conceptului refulat. Numai in legiitura cu lapsusurile care fac parte din a treia grupa se poate spune fara rezerve ca ideea perturbatoare TIU se confunda cu ideea intentionala$i ca se poate stabili, intre una $i cealalta, 0 distinctie esentiala. Sau ideea perturbatoare se leaga de ideea tulburata in virtute a unei asociatii (tulburare prin contradictie interna), sau. intre eele doua idei nu exista nici . 0 afinitate interna, cuvintul "tulburate" fiind legat deideea perturbatoare, aclesea incorl$tienta, in virtutea unei asociatii exterioare, eel mai adesea biza.ra. In exemplele pe care Ie-am citat ~;i care s'int luate din practica mea psihanalitica, ariee discurs se afla sub influent a unei idei, devenita activa 'in momentul in care discursul era pronuntat, dar complet ineon$tienta, $i care-;;i trada existenta fie prin insa~i tulburarea - KLEOPATRA), fie printr-o pe care 0 provoea (KLAPPERschlange
37 cd. 404

577

influenta indirecta, care permitea diferitelor parti ale diseursului eon9tient 9i intentional sa se tulbure reciproe (clurch clie ASE NATMEN in loc de dUTCh die NASE ATMEN, lapsus ivitln legatura eu numele I;d prin asociatie eu 0 amintire refeunei strazi HAUSENAUERstrasse ritoare 1a 0 frantuzoaica). Ideile reprimate sau incon~tiente care pot da na9tere la un 1apsus au originile cele mai diverse. Aceasta rapidii trecere in revista nu ne permite 'insa sa formulam nici 0 concluzie general a cu privire la aceasta chestiune. Examenu1 comparat al exemplelor de erori de lectura 9i de lapsu8 calamI conduce la acelea9i rezultate. In anumite cazuri eroa1'ea pare a rezulta, ca in lapsusurile de vorbire, c1intr-untravaliu de condensare ale direi motive ne scapa. AI' fi insEt foarte interesant de 9tiut dae;"t nu trebuie Jndeplinite anumite conditii pentru ea si:'1se produca 0 asemenea condensare, care este regula in vis, dar care nu este niciodati"i C0111pletn 'in stare de veghe. Exemplele cUDoseute de noi nu ne dau in le~ gatura cu aceasta nid 0 indicatie, iDsa eu combat cu anticipatie concluzia dupa care nu a1' exista conditii de acest fel, exceptlnd 0 ctl1umitcl relaxare a atentiei cODstiente. Stiu dintr-o aHa sursa ca tocmai actele automate se di;ting prin corectitudinea 9i siguranta lor. Sint mai degraba inclinat sa cred ca, a9a cum adesea se intimpla 'in biologie, fenomenele normale 9i apropiate de normal reprezinta obiecte de studiu mai putin favorabile dedt fenomenele anormale. Ceea ce ramlne obscur, cind tncercam sa explicam aceste tulburari, care sint cele mai U$oal'e, trebuie, dupa parerea mea, sa se clarifice datorita studierii tulburarilor mal grave. Chiar in ceea ce prive9te erorile de lectura $i de s.criere, nu lipsesc exemple in care pare probablEi motivatie 'indepartata $i complicatii. "In butoi prin Europa" este 0 eroare de citire care se explica prin influenta unei idei 'indepartate, care nn are nimie comun cU lectura ca atare, 0 idee care 19i are originea 'intr-un sentiment de ambitie 9i de gelozie 9i care utilizeaza dublul sens a1 cuv'intului BefOrderung (mijloc de transport, avansare 'in grad) spre a se ata93 delucrurile indiferente $i artodine care face au obiectul 1ecturii. In cazul Burcldwrcl numele insusi rezulta dintr-o asemenea substitutie de sens. 'Este incontestabil ca tulburarile 'de vorbire se produc mai w;:or $i cel' interventia unoI' forte perturbatoare intr-o mai mica masura dedt tulburarile altor functiuni psihice. Ne situam pe un teren diferit, c1aca analizam uitarea in inte1esul propriu alcuv'intului, adica uitarea unoI' evenimente trecute (s-ar putea, 1a nevoie, sa se treaca. uitarea de nume proprii 9i de cuvinte straine 1a rubrica "insuficiente momentane de memorie", iar uitarea de proiecte 1a rubrica "omisiuni"). Conditiile fundamentale ale procesului normal care duce la uitare s'int necunoscute 24). Este bine de retinut, de
24) In ceea ce privef;itemecanismul uitarii propriu-zise, pot da urmatoarele indicatii: materialele amintirilor noastre se supun, in general, la doua influente, condensarea f;iideformarea. Deformarea este opera tendini;elor care domina viai;a psihice. f;iiea se aplice. mai ales urmelor amintirilor care au pastrat 0 fortii. afectiva f;iicare, din acest motiv, rezista mai mult condensarii fara a manifesta vreo rezistenta. In anumite cazuri insa, deformarea intereseaza de asemenea f;ii aterialele m indiferente care .n-au primit satisfaci;ie in momentul in care s-au manifestat. Cum aceste procese de condensare ~i de deformare se intind peste 0 lunga duratii de timp, pe parcursul careia toate noile evenimente contribuie la transform area con-

578

asemcnea, di nu tot ceca co consideram uitat este astfel in realHatE'. Explicatia noastra nu are in vedere dedt cazul ill care uitarea ne stirne9te rnirarea, dcoarcce infringe regula dupa care Dumai ceea ce est~ lipsit de importanta poatefi uitat, in vreme ce ceea ce estc important subzbta in mcmoric. Analiza cazurilor de uitare care ni se par a cere o explicatie specia1a ne descopera lntotdeauna ca motivul uitarii consUl in repulsia de a ne aminti de ceva care este susceptibil de a ne trezi 0 scnzatie penibilil. Ajungem in acest fel sa presupunem ca acest motiv incearca in general sa se afirme in viata psihica, insa ca adesea este impiedicat sa se exprime, din cauza fortelor opuse de care el se izbe9te. Amploarea 9i importanta acestei lipse de entuziasm pentru evocarea impresiilor penibile merita un exam en psiho1ogic profund. $i este cu neputinta sa consideram independenta de acest ansamblu mai vast chestiunea de a 9ti care slnt conditiile particulare care, in fie care caz, favorizeaza realizarea tendintei generale a uiti'irii. Un alt factor vine sa ocupe primul plan in uitarea de proiecte. Con11ctul,pc care daar 11presupunem atlt timp dt este vorba de refularea amintirilor peniblle, devine aid manifest $i analiza descopera intotdeauna existenta unei contra-vainte care se opune proiectului, fara a~l suprima. Ca ~i adele ratate, 1a care ne-am referit mai sus, recunoa~tem aid doua genuri de procese psihicp : contra-vointa se poate ridica direct contra proiectului (cind este yorba de planuri de 0 oarecate importanta), sau (cum este cazul proiectelor indiferente) ea nu prezinta 11ici 0 afinitate Cll proiectul ca atare, la care ea nu se ata$eaza dedt in virtutea unei asociatii pur exterioare: Acela~i conflict caracterizcaza fenomenul de confuzie. Impulsiunea care se manifesta prin tulburarea actiunii este adesea 0 contra-impulsiune. Dar ~i mai frecvent incaeste vorba de 0 impulsiune cu totul straina., care profita numai de ocazie pentru a se ma11ifesta paralel cu indeplinirea actului, tulburlndu-l. Cazurile in care tulburarile rezu1ta dintr-o contradictie interna slnt cele mai importante ili se raporteaza de ase:" menea la actele cde mai 'insemnate. In sfir~it, in actele simptomatice ~i accidentale: conflictul interior joaca un rol din ce in ce mai flters. Acestor manifestari con:;;tiinta Ie acorda 0 importanta neinsemnata, atunci dnd ele nu-i seapa completamente de sub control, servind ca sa exprime astfel tendintele ineon,"7tiente sau refulate cele mai variate. Ele eonstituie eel mai adesea 0 reprezentare simbolici'i a visurilor :;;ia dorintelor. Ca raspuns la prima chestiune privitoare la originea ideilor ~i tendintelor care se exprima 'in acte ratate, se poate spune ca pentru 0 anumita categorie de cazuri ideile perturbatoare provin de 1a tendinte.Egoisrn, gelozie, ostilitate, toate sentimentele ~i toate impulsiunile eomprimate prin educatia morala, folosesc adesea la om drumul care duee la actu! ratat, spre a-$i manifest a intr-un fel sau a1tul puterea lor incon~estabila, dar necunoscuta de instantele psihiee superloare. Aceasta libertate tacit acordata actelor rat ate !Ii accidentale corespunde in buna masura
tinutului memoriei, noi eredem in general ca numai timpul face ca amintirile sa devina vagi ~i nesigure. Este mai probabil ea timpul ea atare nu joaea nici un rol in uitare. Analizj'nd urmele amintirilor refulate, putem constata ea trecerea timpului nu Ie imprima nici 0 sehimbare. Incon~tientul se afla, in general, in afara timpului. Caracterul eel mai important ~i eel mai ciudat al fixarii psihiee eonlita
579

-----------------~~~--~----------~

-------------

unei tolerante comode cu privire la ceea ce estc imora1. Printre aceste tendinte refulate, pornirile sexuale 25) joaca un 1'01care este departe de a fi neglijabi1. Daca, in exemplele pe care-Ie-am citat in paginile acestei lucrari, analiza n-a reu$it sa degajeze factorul sexual dedt in cHeva rare cazuri, aceasta se explica doar prin selectia materialelor. Cum acoste exemple so raporteaza in mare a lor parte lapropria mea viata psihica, aceasta selectie' nu putea fi dedt partiaHi 'Ii viza excludcrea a ceea ce putea i in legatura cu domeniul sexual. In celelalte cazuri, ideile perturbatoare par sa prbvina din obiectii 'Ii consideratii absolut anodine. lata-ne in masura sa raspundem la cea de a doua chestiune formulata mai sus: care sint conditiile psihologice cerute pentru ca 0 idee, in loc de a se exprima pe deplin 'Ii in mod sinceI', sa imbrace 0 forma a9a-zidnd parazitara, sa se prezinte ca 0 modificare 'Ii ca 0 tulburare a unei alte idei ? Exemplele cele mai tipice de acte ratate arata ca trebuie sa cautam aceste conditii in raport cu con9tiinta, in caracterul mai mlllt sau mai putin accentuat al elementului sau elementelor refulate. Dar, urmind seria exemplelor, vedem acest caracter rezolvindu-se in nuante din CE! in ce mai vagi. Dorintade a ne debarasa de. ceva care ne risipc$te inutil timpul, credinta ca 0 idee data nu prezinta, la propriu vorbind, nid un raport cu scopul pe care-l urmarim ~ aceste motive, 'Ii altele de acest fel, par Sa joace in refularea ideii (care nu se poate manifesta dedt sub forma de tulburare a unei alte idei) acela~i rol ca 'Ii c:ondamnarea morala a unei tendinte sodale sall ca 0 idee provenita dintr-un ansart1blu incon$tient. Nu in acest fel putem noi sesiza natura generala a tleterminismului actelor ratate 'Ii acddentale. Un singur fapt important se degaja din aceste cercetari : cu cit rt10tivatia unui act ratilt este mai anodina, cu aut mai putin :;;ocanta este ideea care se exprima prin acest act ;;i, in consecinta, cu cit mai putin inaccesibila pentru COl1:;;tiinta este ea, eu atit mai u90r este de rezolvat cazul daca i se acordfi sufidenHi atentie. Lapsusurile cele mai W;;oaresint indCita remarcate $i cbredate in mod spontan. Darin cazurile in careactele ratate sint 1110tivate prin tendinte realmente refulate, 0 analiza aprofundata devine necesara 1;>i adesea se love9te de mari dificultati putind e9ua. Concluzia care se desprinde din cele de mai sus este ca, daca vrem sa obtinem cuno1;>tintesatisfacatoare asupra condiWlor psihologice ale actelor ratate 'Ii accidentale, trebuie sa orientam cercetarile intr-o alta directie 1;>i saurl11am aHa cale. Cititorul ingaduitor este deci rugat sa nu vada in aceste consideratii dedt fragmente in mod artificial decupate dintr-un intreg mai vast, dintr-o demonstratie mai completa. G) Numai citeva cuvinte, insa, cu titIu de indicatie eu privire la directia ce trebuie de urmat spre a se ajunge la acest intreg mai vast. Mecanisrnul actelor ratate :;;iaccidental~\ a.~a cum ni s-a dezvaluit datorita aplicarii analizei, arata, in punctele sale esentiale, 0 mare analogie eu mecanismul care prezideaza elaborarea viselor, a$a dupa cum I-am dein faptul ca impresiile subzista nu numai a~a CUm au fost primite, eft prive~te natura lor, ci de asemenea mentinindu-~i toate formele pe care Ie-au imbracat 111 cursul dezvoltarii lor ulterioare, particularitate care I1U se lasa explicata prin nici () comparatie cu ceea ce se petrece in alte sfere ale vietii. A~a se face ca, dupa teorie, starea anterioara a continutului memoriei poate fi evocatii in cali tate de amintite, chiar ~i atuuci dnd toate elementele care eonclitionau relatiile sale primitive Au fast iulocuite prin noi elemente. 2::;) "sexuellen Str'omungen" In textul freucliar> INota tracl.)
580

scris in capitolul "Travaliul visului" din cartei} mea Die Trawncleutwzg. AUt intr~o parte cit ~i in aHa apar conclcnsari ~i formatii de compromis (contaminiJ.ri). Situatia este aceecr$i,adica ea S2 caracterizeaza prin faptul ca ideile incon$tiente ajung sa se exprime in calitate de modificari ale altor idei, urmind cai neobi$nuite, independent de asociatiile exterioare. Inconsecvcntc1e, absurdite.tile ~;derorile inerente continutului visului, din cauza carora se ezitil adesea sa se vada in vis produsul unei functiuni psihice, se pro due in acela;d fel ca ~i grc~elile curente ale vietH noastre de toate zilele, dC$i au loc cu 0 utilizare mai libera a mijloaeelor existente. $i intr-o parte $i in ccalalta, aparenta de functiune incorecta se
explica prin interferenfa particulara a cloua
SC1U

1nai multe

ade corecte.

Din aceasta analogie se degaja 0 concluzie importanta : modul de func~tionare specific, a carui cea mai frapa~lta manifestare 0 vedem. in continutul visului, nu se expliea numai prin starea de somn a vietii psihice, deoarece noi sesizam manifestari ale ace1uia~:;1 od de functionare pina m ~i in starea de veghe. Acestconsiderent, de asemenea, ne 'interzice sa atribuim drept conditie a acestor proeese psihice, anormale ~i bizare in aparcnta, 0 disociere profunda a activitatii psihice sau a star.ilor morbid,: ale funetiunii 26). Noi putem ins;'! sa formulilm 0 judeeata corecta asupra funetionaril spccifice, care c1ueetot aUt de bine 1a acte ratate cit $1 la imaginile din care se compune un vis, daca tlnem cont de faptul, stabilit din punct de vedere 9tiintific, ca SiLTlptomelepsihonevrotice, ~i in special formatiile psihice ale isteriei ;;1ale' nevrozei obsesionale reproduc in mecanismul lor toate trasi=iturile esentiale ale acestui mod de func1;ionare. ]\'1ai manifestam, apoi, un interes eu totul deosebit de a privi acte1e ratate, accidentale $i simptomatice, in lumina aeestei analogiL Puninc1u-le in aceea$i categorie eu manifestilrile psihonevrotiee sau eu simptomele nevrotice, repetate dedam un sens :;;i0 baza cclor doua afirmatii pe care Ie a1.1zim seori, anume ca. intre stare a nervoasa normala $i f1.1netionareanervoasa anormala nu exist a 0 limit a neta ~i tran~anta ~i ca noi toti sintem mai mult sa1.1mai putin nevrozati. Nu cste. necesar sa ai 0 mare experienta medicala pentru a imagina mai multe tipuri de nervozitate mai mult san mai putin conturate, mai muHe fonnes frustes 27) de nevroza ; eazuri cu 'simptome putine sau care se manifesta la intervale lungi sau eu 0 intensitate atenuata, deci cazuri eu manifestari patologice atenuate ea numar, intensitate ~i durata. Este posibil sa n1.1 reu~im sa descoperim tocmai tipul care reprezinta faza de tranzitie cea mai frecventa de la starea normala la stare a patologica. Tipul de care ne ocupam ~i ale carui manifestari pato~ logice eonsista in acte ratate $i simptol11atice, se distinge tocl11ai prin faptul ca sil11ptomele se raporteaza la functiunile psihice mai putin i111portante, pc cind tot ceea ce presupune 0 valoare psihiea superioara se indepline9te fara nici eea mai mica tulburare. Localizarea eemtrara a simptomelor, adica manifestarea lor prin functiile psihice cele mai importante, din punet de vedere individual ;;1 social este proprie cazurilor de nevroza grava ~i earacterizeaza aceste cazuri mai bine dedt varietatea ~i intensitatea simptomelor patologice.
Vezi Die Traumdeutung, p. 362 (7. Aufl., p. 449). ~,) In limb a franceza in textul origiilaL (Nota tracl.)
2li)

581

Caracterul C0111Un, insa, cilL:ul'ilol' cclor mid u~oareta :;;i edol' nlai grave, deci ffi al actelor ratatc $i ;lccldentale, consta in fCI1Jtul c6' toale fenomende aratedc, fara niei 0 exceptic, 5C rccluc la clemente psihice 1ncomplet rcprinwte :!:~) S(IU cnre, cu tcate co sint respinse de cntre convtiinta, nu .;;i-GU pienllit orice posibilitate de nwnifcstare ~;i exprimarc.

:!S)

.,unvollkoI11111C.Il

unten:.lru.cktcs

psychisches

I\Iaterial"

in

textul

original.

(Nota tract.).

IN COLEC'fIA

"LllCRAm

FUNDAWH<:N'l'ALE"

AU MAl

APAIWT:

J. A. Comenius, N. Iorga,
J. LocI.e, J. Dewey,

Didactica magna, 1970 Istoria invafam'lntului l'omc1nesc. 1971 Cite va cugetari asupra educatiei, 1971 Democl'atie $i educatie. 0 introducere 1971 Emil sau despre educatie, 1973 Eseuri despre educatie, 1973 In filosofia educatiei,

J. J.

Rousseau,

H. Spencer, l. Moesiodax, Ii:. D. U~inski, Ed. ClaparMe, O. Ghibn, J. F. Herbart, N. Vaschide, J. A. Comenius, Maria Montessori, J. H. Pestalozzi, 1. Moesiodax, Ellen Key, S. Freud,

Tratat despre eclucatia copiilor sau pedagogie, 1973 Omul ca obiect al educatiei. 0 experienta de antropologie pedagogica, vol. I - 1974, vol. II - 1975 PsihoZogia copiZului $i peclagogia experimentaZif, Din istoria literaturii didactice rom'lne$ti, 1975 Prelegeri pedagogice, 1976 Somnul $i vise Ie, 1977 Pampaedia, 1977 Descoperirea copilului, 1977 Cum i$i invata. Gertruda copiii, 1977 A.pologia, 1977 SecoluZ copilului, 1973 Introducere patologia 1975

J. Piag-et,
Eo

(eu

copiZ,

in psihanaliz2!. PreZegel'i de psihanalizi1,' Psihovie!ii cotidienc, 1980 concUl'sul a .;;apte colabolatori), Judccata morale! la
1980

Dud.heim, E. Meumann,

Educatie :;i sociologie, 1980 Frelegeri introductive in petlagogia ei psihologice, 1980 e:cperimentala
:;1

bazele

You might also like