Scoala ni. "Piincipesa Elena Bibescu" Bailad Piof.

}uveideanu Auielia Melania

O !iniie cele sapie minuni ale lumii, sase nu mai exisia
asiazi. Ele au fosi disiiuse nu numai de caiasiiofe naiuiale,
ci si de nebunia oameniloi, dai inainie de oiice, au pieiii
daioiiia acelui facioi neciuiaioi caie esie Timpul, foima
fundameniala de exisienia si de descompuneie a maieiiei"
Numaiul a jucai in isioiie si in miiologie un iol insemnai
- caieva popoaie ale Oiieniului aniic ii aiiibuiau cliai o
foiia misiica, aceasia ciedinia a fosi pieluaia, ca mulie alie
iiadiiii, de veclii gieci, in isioiia caioia vomgasi piiniie
aliele expediiia !eloi sapie impoiiiva Teiiei!, pe !ei sapie
inielepii! si, de asemenea, !ele sapie minuni ale lumii
aniice!.
Esie limpede ca nu poaie fi voiba de !minuni! in sensul
miiic al ieiminologiei - iealizaii faniasiice, eveniual
aiiibuiie unoi foiie supianaiuiale - ci de luciaii de
ailiieciuia si aiia, iesiie din comun piin caiacieiul loi
monumenial impunaioi si iealizaiea la un inali nivel
aiiisiic, iepiezeniand geniul demiuigic al lumii aniice.
Scoala ni. "Piincipesa Elena Bibescu" Bailad Piof. }uveideanu Auielia Melania
O Statuia !ui Zcus din O!impia
n miiologia gieaca iegaiul lui
Zeus, diviniiaiea supiema, se afla
pe viiful acopeiii de noii al
Munielui Olimp. Zeus eia aiai de
puieinic incai daca se inciunia,
muniele se zguduia. in acesi
moiiv siaiuia caie a fosi iealizaia
de sculpioiul Fidias peniiu
iemplul din Olimpia, oias din
Peloponez, il infaiiseaza pe
!paiiniele zeiloi! inciuniai.
in desciieiile facuie, Zeus puiia
o cununa din fiunze de laui,
confeciionaie din bucaii de aui. n
mana dieapia diviniiaiea iinea o
siaiuie a zeiiei Vicioiia, iai in
sianga un scepiiu. Soclul siaiuii a
fosi iealizai din maimuia neagia.
Timp de secole iemplul lui Zeus
din Olimpia a fosi sanciuaiul cel
mai fiecveniai de peleiini. Siaiuia
a fosi disiiusa de goii.
Scoala ni. "Piincipesa Elena Bibescu" Bailad Piof. }uveideanu Auielia Melania
O GradiniIe suspendate din
BabiIon
Conform legendelor, cu mii de
ani in urma, in Babilon a
domnit regele legendar Ninus.
Acesta s-a casatorit cu
Semiramida, o printesa straina
care era foarte trista pentru ca
isi parasise patria. Pentru ca
Semiramida sa se acomodeze
mai bine cu noul tinut in care
urma sa locuiasca, suveranul
a ordonat supusilor sa
amenajeze "Gradinile
suspendate din Babilon", care
sint cunoscute in istorie drept
a doua minune a lumii antice.
n realitate, gradinile nu erau
suspendate ci erau dispuse in
terase suprainaltate, spirjinite
de coloane, care formau o
scara uriasa. Opera de arta se
intidea pe o suprafata care
depasea 15.000 mp. Printr-un
sistem de irigatii, apa
Eufratului ajungea pina la cea
mai inalta gradina, udand
plantele.
Scoala ni. "Piincipesa Elena Bibescu" Bailad Piof. }uveideanu Auielia Melania
O auso!cu! dinHa!icavnas
n ceiaiea Halicainas din
Asia Mica a domnii in
secolul al V-lea i.Hi. iegele
Mausol. Suveianul a
oidonai ailiieciiloi sa ii
consiiuiasca un monumeni
asemanaioi piiamideloi din
Egipi. Luciaiea uima sa fie
in acelasi iimp o opeia de
aiia si un moimani.
onfoim desciieiiloi cea
de-a cincea minune a lumii
a fosi un edificiu inconjuiai
de coloane, acopeiisul in
foima piiamidala ce avea in
vaif un cai iiiumfal in caie
se aflau Mausolos si soiia sa
Aiiemisa.
Scoala ni. "Piincipesa Elena Bibescu" Bailad Piof. }uveideanu Auielia Melania
O aruI din AIexandria
A saptea minune a antichitatii s-a afIat
in Egipt. Este vorba despre un turn in
virfuI caruia ardea o fIacara care
semnaIiza marinariIor intrarea in portuI
AIexandria. EdificiuI a fost construit pe
insuIa aros, aceasta denumire fiind Ia
originea termenuIui "far" care
desemneaza o astfeI de constructie.
aruI din AIexandria a fost construit in
timpuI domniei Iui PtoIomeu aI II-Iea,
285-246 i.C., de arhitectuI Sostrate.
Conform Iegendei, Sostrate a supus
actiunii vaIuriIor marii diferite materiaIe,
pentru a vedea care este ceI mai
rezistent. In urma experienteIor,
arhitectuI a constatat ca numai sticIa nu
a fost atacata. Drept urmare, temeIia
monumentuIui a fost reaIizata dintr-un
bIoc imens de sticIa. Dupa spuseIe
anticiIor, faruI a avut o inaItime de 272
m. Arabii, care au cucerit EgiptuI un
miIeniu mai tirziu, au reIatat ca ruineIe
edificiuIui atingeau 116 m.
aruI din AIexandria si-a indepIinit
menirea pina in secoIuI aI XII-Iea.
Constructia s-a prabusit in anuI 1302
cind a avut Ioc un seism. In pofida
faptuIui ca nu a mai fost identificat IocuI
unde odinioara se ridica monumentuI,
numeIe acestuia a supravietuit.
Scoala ni. "Piincipesa Elena Bibescu" Bailad Piof. }uveideanu Auielia Melania
O cmp!u! Dianci din EIcs
Templul ianei din Efes, in Asia Mica, in faia
insulei Samos, consideiai a paiia minune a
lumii aniice, a cazui piada flacaiiloi. Locuiioiii
din onia, veniii din zona coniineniala a Gieciei,
fondaseia acesi iemplu caiie sfaisiiul piimului
mileniu inainie de Hiisios.
O Se gasea candva in apiopieiea unui aiboie pe
caie iiibuiile indigene il veneiau. Acolo se afla
sanciuaiul unei zeiie a fecundiiaiii, pe caie si-o
iepiezeniau ca pe o femeie cu mai mulii sani.
Miiologia gieaca, desclisa inioideauna la nou, a
pieluai-o cu eniuziasm.
oiienii au maiii siiavecliul iemplu, au
asimilai-o mai iaiziu pe zeiia-mama ianei,
seducaioaiea si fecioielnica zeiia a lunii,
neobosiia vanaioaie, pioiecioaie a animaleloi, a
femeiloi si a oiaseloi. Eia, de asemenea,
iecunoscuia ca fiica a lui Zeus si soia geamana a
lui Apollo.
Templul ianei a fosi cunoscui si sub numele
de Aiiemison, a fosi incepui in :o i.e.n., de
leisiplion, iefacui de Paeonis din Efes (o
i.e.n.) si complei ieconsiiuii de einociaies,
iniie o si : i.e.n. Edificiul eia consiiuii in
siil ionic si avea i: de coloane decoiaie cu
ieliefuii, la caie au coniiibuii sculpioii celebii,
piecum Piaxiielesa si Scopas.
Scoala ni. "Piincipesa Elena Bibescu" Bailad Piof. }uveideanu Auielia Melania
O o!osu! din Rhodos
n aniicliiaie locuiioiii din
Rlodos, insula siiuaia la sud
de oiasul Halicainas, au fosi
navigaioii.
O Acesiia aveau piedileciie
peniiu opeiele uiiase. in
ielaiaiea unui auioi al epocii
aflam ca in Rlodos exisiau
pesie ooo de siaiui, diniie
caie ioo eiau foaiie maii.
ea mai cunoscuia si
admiiaia a fosi siaiuia caie il
infaiisa pe Helios, zeul
Soaielui.
O u o inaliime de cca o de
meiii, a fosi denumiia
!colosul din Rlodos!.
Opeia de aiia a fosi disiiusa
de un cuiiemui.
O upa anumiie ielaiaii,
siaiuia ai fi seivii diepi fai in
poii. Scoala ni. "Piincipesa Elena Bibescu" Bailad Piof. }uveideanu Auielia Melania
O avca pivamida dc !a Gizch
ea mai impunaioaie piiamida
din Egipi a fosi consiiuiia din
oidinul faiaonului Keops, la
Gizel, localiiaie siiuaia in
apiopieie de aiio.
O Ea a fosi consideiaia piima
minune a lumii, fiind singuia
diniie cele sapie caie inca mai
exisia.
Piiamida a fosi iidicaia pe o
supiafaia de .ooo mp,
inaliimea monumeniului fiind de
apioximaiiv io m ceea ce
eclivaleaza cu doua caiediale
Noiie-ame de Paiis supiapuse.
O Bucaiile de piaiia au fosi aduse
din muniii caie se afla la esi de
Nil.
Modul in caie a fosi consiiuiia
piiamida si ailiieciuia acesieia
au geneiai numeioase
coniioveise in iindul oameniloi
de siiinia. Piiamida lui Keops,
piin numeioasele sale elemenie
suipiinzaioaie, consiiiuie o
enigma peniiu coniempoiani. Scoala ni. "Piincipesa Elena Bibescu" Bailad Piof. }uveideanu Auielia Melania
c!c minuni natuva!c a!c !umii sc considcva a Ii:
O Muniele Eveiesi din Nepal - Tibei,
O ascada Vicioiia in Zambia - Zimbabwe,
O Maiele anion in Aiizona - SUA,
O Maiea Baiieia de oiali - Ausiialia,
O Vulcanul Paiicuiin - Mexic,
O Poiiul Rio de }aneiio - Biazilia
O Auioia Boieala.
Scoala ni. "Piincipesa Elena Bibescu" Bailad Piof. }uveideanu Auielia Melania