You are on page 1of 6

Peregrinari in Istorie Stimati cititori S multumim lui Dumnezeu c existm pe Terra, aceast magnific nav care poart omenirea

prin istorie. De unde venim si ncotro ne ndreptm? Care sunt izvoarele devenirii noastre de la origini spre vesnicie? Sunt tulburtoare ntrebri dar si permanente provocri pentru fiinta uman. O incursiune printre evenimentele care au marcat profund istoria societtii este binevenit pentru ne permite s definim matricea n care a fost modelat existenta uman si s ne raportm la o scar de valori universale. V propun s parcurgem mpreun etapele fundamentale ale devenirii umane din epoca preistoric, antichitate, Evul Mediu, Epoca modern si contemporan. Dac aveti sugestii si propuneri v rog s mi le comunicati, pentru ca aceast fascinant cltorie s devin interactiv. Peregrinri prin istorie Motto: Trebuie s lum din trecut focul, nu cenusa( J. Jaurs). Epoca preistoric sau strveche, dinainte de aparitia documentului scris si a primelor state, cuprinde procesul de antropogenez, prin care omul a trecut din starea de animalitate la cea de umanitate, caracterizat n principal prin pozitia biped, limbaj articulat si gndire. Desprinderea omului din rndul atropoidelor superioare este plasat n cuaternar, avnd ca puncte de reper glaciatiunile Gnz, Mindel, Riss si Wrm. naintarea calotelor de gheat polare si ale marilor lanturi de munti, urmate de lungi perioade interglaciare, cnd clima s-a nclzit, a vut drept consecint transformarea si adaptarea florei si faunei la conditiile schimbtoare ale mediului ambiant. Astfel s-a produs trecerea omului de la prehomini (Australopithecus, Homo habilis) la euhomini( Homo erectus, Homo neanderthalensis, Homo sapiens), proces variabil n spatiu si timp, continentului african revenindu-i un rol nsemnat. Din Africa omul s-a rspndit progresiv pe tot globul: mai nti n Europa si Asia, apoi grupe umane din sud-estul Asiei trec n Australia, iar popularea Americii s-a produs n mai multe rnduri prin Siberia oriental si Alaska. Homo sapiens, a aprut n urm cu circa 200 000 de ani, fiind cunoscut n trei variante, denumite dup numele localittilor unde s-au descoperit urmele sale: - Cro-Magnon, tip antropologic nalt care ar putea fi strmosul populatiilor europene - Chancelade, tip antropologic scund considerat strmosul eschimosilor actuali - Grimaldi, identificat prin trsturile sale negroide Dovezile de anatomie comparat si paleontologie au separat definitiv cele

dou conceptii despre aparitia omului: *creationist, strmosii omului, Adam si Eva, sunt creati de Dumnezeu (Vechiul Testament, Geneza), *evolutionist, omul se trage din maimut (Darwin n lucrarea Descendenta omului si selectia natural). Dependent de natur, omul preistoric a nceput s vneze animalele prin hituire, ajutndu-se de tepuse sau latul din liane, s-a adpostit n grote si pesteri unde s-au descoperit si vetre de foc pentru a se proteja mpotriva frigului. Fortele de productie rudimentare au impus ca munca si mprtirea hranei s fie fcute n comun ntre membrii unui grup social, bazat mai ales pe relatii de rudenie. Sarcinile vindecrii bolilor, organizarea cultului mortilor, actele rituale cu continut magic, au fost ncredintate vrjitorilor, magilor sau samanilor. Prin desen, pictur, basorelief, altorelief, omul preistoric a reprodus direct si concret acte din natur ncrcate de sensuri magice, de la statuetele din piatr, os, fildes, argil, reprezentnd nuduri de femei, la picturile expresive din grotele Lascaux (Franta) si Altamira (nordul Spaniei). nceputurile dominrii naturii prin domesticirea animalelor (ocupatie practicat cu precdere de brbati) si cultivarea plantelor (ocupatie practicat initial de femei), descoperirea olritului a tesutului (din fibre vegetale, din ln sau mtase), perfectionarea navigatiei (barca din mnunchiuri de trestie, piroga, dup ce nainte se inventase pluta), construirea unor sisteme de irigatie n vile fertile ale marilor ape curgtoare (Tigru si Eufrat, Nil, Fluviul Galben, Indul) a fcut posibil o modalitate sedentar de a tri si a dat o mai mare sigurant vietii. Este atestat domesticirea cinelui pe toate meridianele, a oii n Irak, a lamei si curcanului pe continentul american, a porcului si calului n Asia, unde se cultiva orez, orz, gru, secar, vit de vie, pomi fructiferi. Porumbul se pare c este originar din Mexic. Conditiile prielnice din apropierea cursurilor de ap au permis formarea unor sate cu case circulare sau dreptunghiulare, cu pereti din lut si structur din lemn, locuite de familii organizate n clanuri (bazate pe proprietatea comun), ntre care au nceput s apar manifestri rzboinice. Incercarile de explicare a existentei au aparut progresiv, pe masura desprinderii lui Homo Sapiens de linia biologica a antropoidelor. Din necesitate, dar si din curiozitate, omul primitiv a inceput contemplarea naturii odata cu dezvoltarea constiintei sale. Soarele, datator de viata, plantele si animalele, ca sursa de hrana, dar si fulgerele, trasnetele sau uraganele devastatoare au fost inzestrate cu puteri supranaturale care intervin implacabil in viata omului, lipsit de aparare. Astfel, ia nastere un tablou tulbure si fantastic despre realitatea inconjuratoare, bazat pe o diversitate de credinte care se intrepatrund - animismul, totemismul, magia, cultul stramosilor, cultul Soarelui,al Lunii si al stelelor. Dominat de fortele naturii, omul credea n puteri supranaturale ale obiectelor si fenomenelor (animism), n posibilitatea acestora de a-l proteja (fetisism) si

respecta relatia magic dintre un animal si familia sa, sau aducea un omagiu sufletelor mortilor printr-un cult funerar. n acest spirit trebuie nteleas civilizatia megalitic care a construit monumente funerare din blocuri mari de piatr, acele dolmenii dintr-o lespede de piatr asezat pe blocuri verticale, care nchideau o camer sepulcral, apoi menhirii din blocuri verticale de piatr cioplit, plantati izolat pe aliniamente liniare sau n cerc (cromleh, henge), n sfrsit, impuntoare nuragi sub forma unor turnuri de aprare cu mai multe etaje. n sudul Angliei, de exemplu s-a pstrat celebrul sanctuar solar de la Stonehenge, alctuit din blocuri de piatr de la 25 la 50 tone, dispuse n cercuri sau potcoav. Aproape 30 de temple cu fatade impuntoare, coridoare si ncperi laterale ingenioase, altare pentru sacrificii (unde se finalizau nenduplecate credinte), flancate de dou, trei sisteme de curti n forma frunzei de trifoi, au fost construite pe arhipelagul maltez. Statuile menhir cu functii magice, nftiseaz, mai ales, figuri umane. Reprezentri umane se gsesc si pe vasele de ceramic (Zeita de la Vidra) sau ca statuete (Gnditorul si perechea sa,descoperite la Cernavod, Venus de la Willendorf Austria ). Pictura scoas la lumin mpodobea intrarea grotelor sau unele stnci si cuprindea, mai ales, compozitii figurative monocrome care redau miscarea si respectau proportiile sau efectul de perspectiv. Prin stilizare s-a ajuns la geometrism n ceramic, asa cum apare si pe vasele descoperite la Cucuteni.Culturi specifice epocii fierului n Europa sunt Hallstatt,Latene si Villanova. Pentru a cpta o viziune de ansamblu asupra nceputurilor istoriei omenirii se prezint succint datele esentiale. Constituirea comunittilor primitive n epoca pietrei (paleolitic, mezolitic si neolitic) Forme de organizare :ceata sau hoarda, ginta matriliniar, tribul. Ocupatii : confectionarea uneltelor din piatr cioplit sau slefuit, culesul si vnatul, cultivarea plantelor si cresterea animalelor, tesutul, confectionarea vaselor din ceramic, schimbul de produse prin troc. Descoperiri : arcul cu sgeat, barca, producerea focului. Constituirea raselor, a principalelor familii de limbi (semito-hamite, indoeuropene) si popoare Etnogeneza are loc n epoca metalelor (aram, aur, argint, bronz, fier) Caracteristici : trecerea la ginta patriliniar si uniuni de triburi, aparitia propriettii private, stratificare social (aristocratie, productori liberi, sclavi), organizarea militar, migrare si cucerire de noi teritorii, forme incipiente ale unor structuri de stat. Lumea popoarelor din Orient : -egiptenii s-au format prin amestecul unor triburi nomade din nord-estul Africii care au ajuns n valea fertil a Nilului -n Mesopotamia s-au asezat sumerienii si akkadienii n sud, babilonienii si chaldeenii n centru, asirienii n partea de nord-est, sirienii n stepa siromesopotamian

-n Palestina s-au stabilit cannanienii, dup care teritoriul a fost cucerit de evrei -n China din diferitele triburi nrudite s-a format poporul chinez -populatia autohton din India, numit dravidieni, a creat civilizatia Harappa n valea Indului. Migratia triburilor indo-europene spre Asia si Europa: -mezii si persii s-au asezat n podisul Iranian, arienii n India, grecii au ptruns n sudul Peninsulei Balcanice, divizndu-se n ahei ( Pelopones), ionieni (Grecia central), eolieni (Grecia nordic), ulterior dorienii au cucerit teritoriile aheilor; triburile italice s-au stabilit n Italia, dintre care latinii au ntemeiat orasul Roma, iar etruscii au ajuns ntre Tibru si Arnus; tracii au ocupat un teritoriu vast n sudul si nordul Dunrii de Jos, avnd ca ramur nordic pe geto-daci, iar din ramura sudic au fcut parte odrizii, bessii si moesii. Epoca antic a aprut n mileniile V-II .H. si a durat pn n secolele III-IV d.H. sau chiar mai trziu n anumite regiuni. Este perioada din istorie n care se formeaz primele state, regate si imperii, apar documentele scrise care contribuie la acumularea si transmiterea pe scar larg a cunostintelor. Forme de stat : *orase-stat : Ur, Nippur la sumerieni; Kis, Akkad, la akkadieni; Assur, Ninive, la asirieni; Babilon, la chaldeeni; Ugarit, Sidon, Tyr, la fenicieni; Sparta, Atena, Corint, la greci; Roma, la romani. *regate si imperii -Regatul Egiptului- faraoni, Menes, Tutmes al III-lea, Ramses al II-lea -Regatul evreilor regi: David, Solomon, -Imperiul Persan- regi : Cirus cel Mare, Darius I -Imperiul Macedonean-regi: Filip al II-lea, Alexandru Macedon -Imperiul chinez- dinastii: Shang, Zhou, Han -imperiul Roman- Caesar, Diocletian, Octavian Augustus, Traian, Diocletian. Referitor la originile la originile poporului romn se mentioneaz c statul centralizat la geto-daci s-a format prin unirea triburilor din spatiul carpatodunrean sub conducerea lui Burebista (82-44 .H.), dup care s-a dezmembrat, apoi a fost refcut de marele rege Decebal (87-106 d.H.). n cele dou rzboaie din anii 101-102 si 105-106, Decebal este nvins de Traian si cea mai parte a Daciei este nglobat la Imperiul Roman, devenind provincie roman. Ocupatii de baz : agricultura, comertul, mestesugurile si navigatia. Credinte religioase : *politeismul- zei supremi: Ra,la egipteni; Marduk,la mesopotamieni;Zeus,la greci; Jupiter,la romani; Zalmoxis,la daci. *monoteismul: -iudaismul la evrei (se sprijin pe Vechiul Testament) -crestinismul se bazeaz pe Noul Testament si a fost recunoscut la religie de

stat n 313, de ctre Constantin cel Mare. Iisus Hristos este parte component a Trinittii (Tatl, Fiul, Sfntul Duh). *budismul n India, confucianismul si daoismul n China, cu caracter filosofico-moral. Arhetipuri (eroi civilizatori): Ghilgames, Prometeu, Hercule. Experienta religioasa s-a dezvoltat in conexiune cu ritualul, simbolul si mitul dar si cu morala si filozofia pana s-a ajuns la dogme si doctrine elaborate la nivel de sisteme unitare, deosebit de complexe, care au rezistat probei timpului si au marcat profund viata unor comunitati in devenirea istorica. Mitul reprezinta reflectarea realitatii sub forma unor legende, istorisiri fantastice sau alegorii despre zei, eroi sau alte fiinte fabuloase. Din punct de vedere al sferelor tematice si al modalitatilor de exprimare, se pot distinge diverse tipuri de mituri: teogonice, despre zei si atributele acestora, cosmogonice, despre aparitia lumii, etiologice, despre originea unor obiceiuri, traditii sau institutii care marcheaza profund viata comunitatilor primitive. Unele mituri incearca sa explice fenomene din natura, ca de exemplu, in mitologia greaca miscarea Soarelui pe bolta cereasca este interpretata alegoric prin carul lui Helios. Multe evenimente din istorie au fost transfigurate la nivel mitologic (ciclul troian) dar si cutezanta omeneasca (indrazneala lui Prometeu de a domina natura, incercarea lui Icar de a zbura) sau sentimente omenesti eterne (dragostea profunda a lui Orfeu si Euridice, prietenia lui Oreste si Pilade, dorul nemplinit al lui Eros si Psyche). n antichitate cultura a atins un nalt grad de dezvoltare . Pentru exemplificare se face o scurt prezentare a unor domenii importante. *Literatura greac si roman: Ode (Alceu), Idile (Teocrit), Iliada si Odiseea (Homer), Munci si zile (Hesiod), Oedip rege (Sofocle), Ifigenia n Aulida (Euripide), Arta iubirii Ovidiu, Eneida (Vergiliu), Fabule (Fedru). *Stiinta: Matematica (Pitagora, Euclid), fizica(Arhimede), Astronomia(Ptolomeu), geogrfia(Strabon), Istoria(Herodot). *Filozofia: Thales din Milet, Heraclit din Efes, Socrate, Platon, Aristotel. *Dreptul: Codul lui Hammurapi (Mesopotamia), Legile lui Manu (India), Legile celor 12 table (Roma). *Arhitectura: ziggurate n Mesopotamia, pagode n China, templele de la Acropole (Parthenonul, Erechteionul) n Grecia , edificii romane (Altarul Pcii, Colosseum, Forul lui Traian, Arcul de Triumf). *Sculptura si pictura: Zeus din Olimpia(Phidias), Doriforul(Policlet), Afrodita din Cnidos(Praxiteles), frescele de la Pompei. Desi au fost prezentate doar o parte din multitudinea de aspecte ale evolutiei culturii si civilizatiei umane n epoca preistoric si antichitate, ele sunt suficiente pentru a confirma capacitatea creatoare a omului nc din stadiile timpurii ale existentei pe Terra, ncercarea permanent a acestuia de a interpreta si transforma lumea, de a-si prefigura viitorul potrivit cu nevoile si

aspiratiile sale. ntr-o exprimare plastic, cultura a purificat si nltat fiinta uman deasupra lumii animale. Perfectionarea simturilor si dezvoltarea gndirii au usurat cutrile sale, de a satisface setea de cultur, dar si de a gsi rspunsuri la unele probleme puse de viat, prin mbinarea utilului cu esteticul n habitatele umane unde s-au derulat tulburtoare destine.

You might also like