tar ura bazatt pe plug si cu ‘Ortodox’ si Protestants) -, (care de obicei ficeau par trebuie si avem in vedere :clasa,nobil Fiecare diatre aceste grupuri jurma diferite v. de clsatorie si de mostenire, care.fi:legau pe oameni de avere absenja ei. ins pentru negustoricsismestesugari natura acestor resurse era diferiti, prin urmare, si le familiale erau diferite, deoarece initiativele; lor aveau in principal caracter146 FAMILIA EUROPEANA domestic. Putem sk ne facem o imagine asupra diferentelor in contextele urbane din documentele rimase din Florenja secolului al XV-lea si din Ghentul secolului al XIV-Iea.? Expansiunea burgheziei si proletariatul rural in perioada renascent diferengele amintite mai sus au atins apogeul. Consolidarea "Yfseminat cresterea numarului 61 al ranilor nevoiasi din catre Aceasti schimbare in economic a aspectele procesului de formare a fami sectorului profesional, care Prin urmarey ip igurat evolutiile,viitoare: in primul rand, ortanfa, tot mai mare acordata al doilea rand proletari- ‘de mune’, 0 data ce agricul- 1 central in economie. -o,misurd mai mica sa ‘majore, 0 dati cu dezvol- portante, cum ar fi China, acestea si ceva mai tarziu in sfarsitul Evului Mediu. Pe urban se inmultea si sectoayele artizanale cresteau. Dar o'iare parte a procesului de pro- ducfie - mai ales cel din domeniul' flat in plind expansiune - se desfiisura mai mult in zonele rurale “decat la oras, iar femeile jucau un rol important in diversificarea économiei. fn China, productia intern de mitase sustinea atét’ exportul(de-a Iungul Drumului asa cum s-a int&mplat si cu ‘Asa-numita clas se aflau industria nordul Franjei, sau din memoriile unor dinest, cum erau- trebuiau si-si de zicu 2i, precum si alte articole mai mult sau mai putin necesare. Rolul jucat de aceste grupuri sociale de-a lungul timpului s-a modificat o dati cu revol ‘cick negustorii ofereau famililor de rani 3, feriomen care a luat amploare o dati ‘pimant si cu dezvoltarea pietelor144 toate formele ei supra vietii de fa agrare, deoarece modul _ PROTO-INDUSTRIALIZAREA $I INDUSTRIALIZAREA 149 putea migra sau desfeleni noi: terenuri {in plus, intr-un sat exista Imotdeauna un numar de muncitoriifGrA pimant sau cu pAmant fesut.,Cu cat numarul co; att Serinmultea mar justrie, ména de lucra reprezentatd de co eputinta feme iedicat adoptarea’In'mast| a mas Jucru femir rea, S-a mai"sugerat ci in China sa ceva din-pricina’et si tragi foloase de pe urma muneii lor chiar