STEREOTIPURI SI PREJUDECATI

Stereotipuri si prejudecati Stereotipul este ca o stampila, care multiplica de mai multe ori o imagine

dupa un singur sablon. Walter Lippmann, in cartea sa din 1920 Opinia Publica, a folosit termenul pentru a descrie felul in care oamenii isi pun semenii in diverse categorii le pun stampile dupa anumite caracteristici ale acestora. A crea stereotipuri este o functie naturala a creierului nostru, prin care simplificam realitatea complexa, pentru ca mintea si corpul nostru sa dezvolte raspunsuri automate la stimuli similari. Stereotipia, in relatiile sociale, are o functie utila: prin clasificarea indivizilor le putem anticipa comportamentul si planifica reactiile. Dar a crea stereotipuri poate fi periculos. Stereotipurile culturale conduc la prejudecati, la opinii negative despre ceilalti. Stereotipurile si prejudecatile sunt obstacole majore in comunicare si, mai mult decat atat, sunt cauzele unor actiuni si emotii negative. Prejudecatile care sunt bazate pe ultrasimplificarea oricarei rase de oameni intrun stereotip ingust si negativ, pot avea consecinte tragice precum discriminarea, violenta si in cazuri extreme, genocidul. Deseori oamenii au stereotipuri legate de:
-

Varsta: toti adolescentii iubesc rockul si nu respecta pe cei mai in varsta. Sex: barbatii doresc un singur lucru de la femei. Rasa: toti chinezii arata la fel. Religie: toti cei care sunt de religie islamica sunt teroristi. Vocatie: toti avocatii sunt lacomi. Nationalitate: toate persoanele de etnie Roma sunt murdare. Locuri: toti oamenii care traiesc in orasul X sunt lenesi. Lucruri: toate ceasurile elvetiene sunt perfecte.

Stereotipurile caracteristici principale:

-

Sunt mult mai simple decat realitatea. Se obtin mai degraba de la mediatori culturali, decat prin proprie experienta. Sunt false prin insasi natura lor. Atunci cand sunt dobandite in copilarie sunt foarte greu de schimbat si raman cu incapatanare in mintea noastra, colorand perceptiile si comportamentele noastre.

Orice film american contine cel putin cateva clisee. Am ales doar pe cele care mi-au placut mai mult:

cainii recunosc intotdeauna personajul negativ si latra la el. un personaj negativ comite o crima in fata ferestrei in timp ce este privit prin binoclu. cel putin un frate geaman este malefic. o masina va exploda intotdeauna cand se trage asupra ei, doar daca nu e condusa de eroul filmului. un hacker ghiceste o parola din maximum trei incercari. fulgerele si tunetele sunt instantanee. daca eroul isi sufleca manecile devine invulnerabil. toate apartamentele din Paris au vedere spre Turnul Eiffel. orice incuietoare poate fi desfacuta cu o carte de credit sau o agrafa. exploziile in spatiu produc zgomot; navele spatiale produc zgomot in spatiu. femeile vor fi intotdeauna epilate chiar si in timpuri preistorice. In timp ce discriminarea reprezinta o forma de manifestare

comportamentala, Prejudecata reprezinta o atitudine negativa fata de fiecare individ membru al unui grup, care este motivata doar de apartenenta acestuia la grup (Gordon Allport, 1958). Discriminarea este legata de stereotipuri, care reprezinta componenta negativa a prejudecatii (Dora Copozzo, Chiara Volpato,
2

1996). Acestea reprezentand o structura cognitiva stabila si relativ rigida, ajuta la mentinerea atitudinii negative si la perpetuarea comportamentelor diferentiate bazate acestea. Un alt fenomen cu care este relationata discriminarea este cel de stigma, cei stigmatizati devenind mai usor tinta tratamentelor diferentiate. Stiintele sociale au oferit o serie de explicatii alternative pentru practicarea discriminarii. - Teoriile care pun accentul pe stratificarea sociala arata ca discriminarea este produsul stratificarii sociale bazata pe distributia inegala a puterii, statusului si bogatiei intre grupuri (Bouhris, Turner, Gagnon, 1997, pag. 274). Grupurile dominante incerca sa isi mentina pozitia apeland la practici de discriminare. Cercetarile de psihologie sociala au relevat faptul ca membrii grupurilor cu status superior au tendinta sa discrimineze mai mult decat cei ai grupurilor subordonate (ibidem, pag.285). - Teoria conflictelor reale elaborata de Sherif (1956) sustine ca discriminarea apare in conditiile competitiei pentru resurse limitate care exista intre doua grupuri. In acest context indivizii tind sa favorizeze membrii propriului grup. Pentru reducerea discriminarii au fost dezvoltate o serie de strategii menite sa asigure egalitatea de sanse in zonele in care au fost in mod sistematic subreprezentate a persoanelor care fac parte din grupuri supuse in mod traditional discriminarii. In Statele Unite aceste strategii poarta numele de Actiune Afirmativa, in timp ce in Marea Britanie sunt cunoscute sub denumirea de Discriminare Pozitiva. Aceste strategii nu presupun o discriminare inversa, ci au menirea sa asigure egalitatea de sanse pentru toti cetatenii, indiferent de grupul caruia ii apartin. Discriminarea Pozitiva si Actiunea Afirmativa presupun pe de o parte recunoasterea dezavantajelor acumulate de grupurile respective, precum si dezvoltarea de politici si de practici care ajuta la depasirea dificultatilor (Neil Thompson, 1997). Domeniile principale in care s-au focalizat actiunile strategiilor de eliminare a discriminarii sunt piata muncii, educatia si locuirea.
3

Ce putem face pentru a reduce sau a elimina stereotipurile din viata noastra?
-

Sa ne concentram pe fiecare persoana in parte ca individ. Fiecare Sa fim mai atenti la stereotipuri si la cum acestea ne influenteaza atunci Sa ne amintim ca ar putea exista mai multe diferente in cadrul unui grup, Sa recunoastem ca facem cu totii parte simultan din mai multor grupuri si

dintre noi merita sa fie considerat ca o fiinta umana unica.

-

cand interactionam cu alti oameni.

-

decat intre grupuri.

-

ca nici unul dintre aceste grupuri nu poate explica in totalitate ceea ce suntem.
-

Sa Invatam sa privim lucrurile si din perspectiva celuilalt. Sa adoptam o atitudine mai umila cand e vorba de obiectivitatea judecatii Sa fim dispusi sa invatam mai multe despre cultura si profilul persoanelor Sa neutralizam stereotipurile atunci cand le intalnim.

noastre.
-

care sunt diferite de noi

-

- Respecta-ti semenii, indiferent de sex, nivel de educatie, varsta, apartenenta etnica, religioasa, orientare sexuala sau politica. - Mentioneaza nivelul de educatie, varsta sau apartenenta etnica, religioasa, orientarea sexuala sau politica a persoanelor despre care relatezi numai atunci cand acest lucru este relevant in context. - Intreaba - i pe cei implicati cum doresc sa fie identificati si foloseste aceasta denumire in relatarea ta. - Evita senzationalismul bazat pe stereotipuri si prejudecati. - Identifica-ti propriile stereotipuri si prejudecati si asigura-te ca nu iti afecteaza relatarea. - Impune un ton neutru atunci cand utilizezi stirile preluate din alte surse. - Fii echilibrat si inlatura termenii discriminarii negative sau pozitive.
4

- Nu amesteca experiente personale in relatarile de presa despre o minoritate, deoarece sunt irelevante. - Acorda in mod egal atentie tuturor partilor implicate in subiectul despre care relatezi. - Include printre sursele tale si reprezentanti ai minoritatilor, pentru o reflectare cat mai larga a societatii. - Fii constient ca intre tine si minoritatile despre care relatezi pot exista diferente culturale care blocheaza accesul la informatii. - Corecteaza gramatical citatele daca pun intr-o lumina nefavorabila sursele. - Relateaza cu dorinta de a construi punti de intelegere intre categorii, grupuri umane sau optiuni individuale.

BIBLIOGRAFIE

Capozzo, Dora, Chiara Volpato (1996) Relatii intergrupuri:

perspective

clasice si contemporane in Richard Bouhis, Jaques Phillipe Leyens (coord), Stereptipuri, discriminare si relatii intergrupuri, Editura Polirom, Iasi Walter Lippman Opinia Publica 1920 Sherif, Muzafer, Carolin Sherif (1956) An Outline of Social Psychology. Revised Edition, Harper & Brothers, New York