Albinele sunt insecte zburtoare, clasificate n cadrul superfamiliei Apoidea din cadrul subordinului Apocrita, care mai conine

viespile i furnicile, care se hrnesc cu nectarul florilor(ca surs de energie graie coninutului de zaharuri), i cu polen (ca surs de proteine, folosit mai mult la hrnirea larvelor), activitate ce se soldeaz cu polenizarea florilor, i, n unele cazuri, cu producerea mierii.Astfel polenul pe care n mod inevitabil l pierd n deplasarea lor de la o floare la alta este important pentru plante deoarece o parte din polen cade pe pistilul (structura reproductiv) altor flori din aceeai specie, ducnd la polenizarea ncruciat. Albinele sunt, de fapt, cele mai importante insecte polenizatoare i interdependena ntre ele i plante fac din acestea un excelent exemplu al unui tip de simbioz cunoscut sub numele de mutualism, o asociere ntre organisme diferite care este avantajoas pentru ambele pri.Pe de alt parte unele specii de albine produc miere din nectar. Albinele de miere i albinele fr ac adun mari cantiti de miere, caracteristic ce este exploatat de apicultori, care recolteaz mierea pentru consumul uman.

Culoare
Multe albine sunt negre sau gri, dar altele sunt galben deschis, roii, verzi metalizate sau albastre

Durata de via
Durata de via a albinei lucrtoare depinde de gradul de uzur ca urmare a activitilor intense desfurate de aceasta (creterea puietului i activitatea de cules nectar i polen). Astfel albinele eclozionate n sezonul activ (din primvar, martie pn vara, n jurul lunii august) triesc numai 40 de zile pe cnd albinele eclozionate toamna triesc pn n primvara viitoare, cnd se face schimbul de generaii (6-9 luni).Durata de via a trntorilor este ntre dou i opt sptmni i variaz n funcie de sezon (activ sau perioad de repaus) i de zona geografic.Matca este cea mai longeviv dintre membrii familiei de albine putnd tri pn la 8 ani (este ns eficient economic doar un an-doi, dup care trebuie schimbat), este activ pe toat perioada vieii putnd depune 1500-2500 i chiar 3000 de ou n 24 de ore n luna iunie. n aceast perioad de pont intens regina este atent ngrijit i bine hrnit de albinele din suita sa. n familiile de albine care mor iarna din cauza lipsei hranei, matca este ultima care moare, fiind hrnit cu ultima pictur de miere.

Specii de albine
Numrul speciilor cunoscute este de aproximativ 20.000 dar, probabil, foarte multe care ateapt nc s fie descoperite. Multe specii de albine sunt puin cunoscute. Cea mai mic albin este cea pitic (Trigona minima) cu lungimea de circa 2.1 mm (5/64"). Cea mai mare albin din lume este Megachile pluto, care poate atinge lungimea de 39 mm (1.5"). Tipurile cel mai comune de albine din emisfera nordic sunt speciile de Halictidae, sau albinele atrase de transpiraie, nite albine mici care adesea sunt considerate n mod greit viespi sau mute. Cea mai cunoscut specie de albine este albina european (Apis mellifera).

Femele i masculi
Masculii de albin au, de obicei, o via scurt i nu colecteaz niciodat polen i nici nu au nici alte responsabiliti legate de hrnirea puilor. Tocmai de aceea, se mai numesc i trntori sau

brbtui ai albinelor. Femelele-albin fac toat munca de construirea cuibului i de aprovizionare i au, de obicei, structuri anatomice speciale care le ajut la transportul polenului. Structura corporal Albinele au antene compuse (aproape la toate speciile) din dousprezece segmente la femele i treisprezece la masculi. De asemenea au cte dou perechi de aripi (perechea anterioar fiind mai mare). Unele caste pot avea aripi mai mici (nefuncionale), dar nici o specie nu este lipsit de aripi.

Clasificarea albinelor

Dup varietatea florilor de unde strng polen Cele mai multe albine sunt polilectice adic strng polen dintr-o larg varietate de flori. Unele albine colecteaz polenul de la flori care aparin numai anumitor familii, altele de la flori de anumite culori. Cele oligolectice adun polenul numai de la cteva tipuri de flori nrudite. Dup gradul de socializare: Solitare Majoritatea insectelor Apoidea sunt solitare, adic nu triesc n colonii; fiecare femel i face propriul su cuib (de obicei o gaur n pmnt) i l aprovizioneaz. Printre aceste albine nu exist caste. Unele albine solitare i fac couri sau turele la intrarea n cuib, altele i fac cuibul n lemn, n mduva crengilor. Cele mai multe albine solitare au o durat scurt de via ca adulte. Anumite specii pot fi n zbor doar cteva sptmni ale anului, restul anului petrecndu-l ca ou, larve, pupe i tineri aduli. Albinele solitare asigur hrana pentru larve cnd cmruele sunt nchise.Comunale i semi sociale Unele albine sunt comunale.(eng. communal) Ele sunt asemenea albinelor solitare, cu excepia faptului c cteva femele din aceeai generaie folosesc acelai cuib, fiecare facndu-i propriile cmrue pentru adpostirea oulelor, larvelor i pupelor. Cteva specii de albine sunt semi sociale (eng semisocial)ele triesc n mici colonii de 2-7 albine din aceeai generaie, dintre care una este regina sau principala depuntoare de ou. Aproximativ 1000 de specii de albine triesc n mici colonii formate dintr-o regin i cteva albine-fiice lucrtoare. n aceste colonii, diferena n nfiare i comportament ntre lucrtoare i regine este abia sesizabil. Asemenea specii, numite primitively eusocial formeaz colonii temporare care mor toamna i numai reginele fertilizate supravieuiesc iarna. Albinele aparinnd speciei Bombus terrestris (eng.Bumblebees) sunt cele mai familiare exemple.Sociale Albinele cu adevrat sociale (eng eusocial) triesc n mari colonii n care femelele supravieuiesc dou generaii: mamele (reginele) i fiicele-lucrtoarele, Masculii, numii i trntori, nu joac nici un rol n organizarea coloniei i nu fac dect s se mperecheze cu reginele. Larvele sunt hrnite progresiv, asta nsemnnd c acele cmrue sunt deschise la nevoie sau sunt lsate deschise pentru ca lucrtoarele s aib grij de larve. Cele nalt-socializate, cteva sute de specii, formeaz colonii permanente n care regina i castele de lucrtoare sunt ntr-un mod semnificativ diferite ca structur, fiecare specializndu-se n propriile activiti i nefiind capabil s supravieuiasc fr ceilali. Coloniile de albine sociale sunt societi complexe, superior coordonate. Albinele individuale pot avea funcii nalt specializate nluntrul coloniei.

Morfologia albinei lucrtoare

Dup modul de hrnire: Non-paraziteParazite Albinele parazite sunt acele albine care nu-i hrnesc singure progeniturile i nu-i construiesc singure cuibul, ci folosesc cuibul i mncarea altor specii de albine pentru a-i aproviziona tinerele albine parazite. Albinele parazite sunt de dou tipuri: albine clepto parazite i paraziii sociali. Albinele clepto parazite invadeaz cuiburile albinelor solitare, i ascund oule n camerele de clocit nainte ca gazdele s i le depun pe ale lor i nchid camerele. Tnra albin parazit se hrnete cu mncarea care a fost depozitat de femela-gazd. Oule sau tinerele larve ale gazdei sunt ucise fie de femela-parazit, fie de larva acesteia.Paraziii sociali sunt albinele care omoar regina rezident, i depun oule n cmruele gazdei i apoi foreaz lucrtoarele gazdei s creasc tinerii parazii de albin. Din moment ce nu asigur hrana pentru vlstarele lor, femelele de albin parazit nu posed trsturi speciale cum ar fi couleele de polen sau perii de polen.ngrijirea albinelor din aceast specie poart numele de apicultur sau stuprit.

Albinele rezolv o problem de matematic pentru care oamenii se folosesc de computere s-i dea de cap. Descoperirea cercettorilor de la Universitatea din Londra poate face ns viaa mai bun pentru oameni, n ceea ce privete traficul auto sau livrrile ultrarapide.Ceea ce rezolv albinele doar dup o scurt evaluare a reperelor este aa numita problem a comis-voiajorului, acestea nvnd foarte repede cea mai scurt rut ntre florile descoperite n ordine aleatorie, afirm cercettorii de la Royal Holloway, Universitatea din Londra. Computerele rezolv aceast problem comparnd lungimea tuturor drumurilor posibile ntre destinaii, cu toate acestea albinele o rezolv instinctiv, cu creierul lor ct o smn, scrie b365.ro, citnd guardian.co.uk, profesorul de biologie dr. Nigel Raine afirmnd c albinele rezolv problema astfel nct s utilizeze ct mai puin energie de zbor.Oamenii de tiin au utilizat flori controlate de computere pentru a testa comportamentul albinelor, acestea, dup ce au explorat localizarea florilor, gsind imediat cea mai rapid cale pentru a face economie de energie i timp.

Albinele sunt insecte sociale dintre cele mai evoluate, ceea ce nseamn c realizeaz n comun o serie ntreag de activiti necesare supravieuirii speciei: creterea urmailor, adunarea i prelucrarea hranei etc. comportndu-se n acest fel asemenea unui organism. Familia de albine este format din matc, albine lucrtoare i trntori, mprire care este responsabil i de diviziunea muncii n cadrul familiei.

Albinele difera de viespi prin faptul ca unele parti ale gurii lor sunt adaptate la suptul si linsul nectarului. Ele au, de asemenea, o modificare deosebita a membrelor posterioare pentru colectarea polenului. Polenul, colectat pe corpul acoperit cu peri al albinei in timp ce "viziteaza" flori, este indepartat cu membrele posterioare si adunat intr-o "punga de polen" speciala aflata pe picior. Polenul se desprinde de picior cand albina se intoarce la cuib sau la stup si este pus intr-o celula a fagurelui de miere, unde asigura un depozit de hrana pentru colonie. Albina, cand se intoarce la stup, executa adesea un "dans" complicat, rasucindu-si aripile si abdomenul in timp ce alte albine o privesc. Acest dans respecta un anumit model, din care celelalte albine pot afla daca cea care s-a intors a gasit o sursa buna de hrana si, mai important, unde se afla aceasta. Colonia poate supravietui in timpul iernii datorita depozitului de hrana pe care il construieste in lunile de vara.

Datorita capacitatii de a se adapta la diferite conditii de clima si vegetatie, albinele s-au raspndit pe tot Pamntul. Adaptarea la condiii de clim diverse a dus la mpartirea lor pe rase. n conditiile de clima si vegetatie specifice tarii noastre s-a format rasa Apis mellifera carpatica, albina romneasc carpatin. Particularitatea care face albinele s fie att de utile omului este aceea c acumuleaz hran peste necesarul de consum, surplus pe care acesta l valorific. Prin faptul ca asigura polenizarea plantelor, albinele au un rol deosebit n pastrarea echilibrului ecosistemelor. Astzi, albinele sunt folosite nu numai pentru producia direct (miere, polen etc.) dar i pentru beneficiile care pot fi obinute n agricultur prin polenizare. Se afirm chiar c prin polenizare se obin beneficii de 30 de ori mai mari dect prin valorificarea produciei directe. Muli agricultori i instaleaz stupi n solarii pentru a obine producii sporite.

Albina lucratoare. In prima zi dupa depunere, oul sta vertical, a doua zi se inclina putin pentru ca a treia zi sa fie complet culcat pe fundul celulei. Catre sfarsitul celei de a treia zi, albinele doici depun in celula laptisor de matca, produs de glandele lor salivare. Invelisul oului se moaie si din el iese larva. Aceasta are forma unui viermisor de culoare sidefie. In primele trei zile larva este hranita de albinele doici cu laptisor de matca. La aceasta, spre sfarsitul celei de-a treia zi, albinele adauga miere si pastura pentru ca incepand cu a patra zi larvele sa fie hranite numai cu amestec de pastura, miere si apa. In primele zile larvele stau incolacite pe fundul celulei.In ziua a sasea catre sfarsit larva se intinde in lungul celulei, cu capul spre deschiderea ei, nu mai primeste hrana si albinele astupa celula cu un capacel poros de ceara, amestecata cu polen. In interiorul celulei larva tese o gogoasa si in ziua a 14-a de la depunerea oului se formeaza nimfa. In ziua a 21-a iese albina lucratoare. Matca: Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare. Diferenta este ca depunerea oului de catre matca se face in celule speciale numite botci si in modul de hranire. Cand albinele se pregatesc de roire, ele construiesc botci pe marginea fagurilor, botci de roire, in care matca depune oua. Cand familia ramane orfana dintr-un anumit motiv, albinele cladesc in mijlocul fagurelui botci de salvare, prin modificarea celulelor de lucratoare ce contin larve mai tinere de 3 zile. Aceste larve sunt hranite pana la capacirea botcilor numai cu laptisor de matca. Trantorii: Provin din oua nefecundate. Daca la matca si lucratoare difera numai modul de hranire si anvelopa (celula), la trantor difera si oul. Pentru un trantor se consuma o cantitate de hrana de 2-3 ori mai mare, iar durata de dezvoltare este cea mai mare (24 de zile).Activitatea albinelor. Dupa iesirea din celula, viata albinei lucratoare se imparte in doua etape. In primele 20 de zile albina lucratoare executa tot felul de lucrari in stup, iar in ultimile 15 zile ale vietii devine albina culegatoare.O schema arata astfel: in primele 1-2 zile albinele curata celulele si incalzesc puietul. Intre a 3-a si a 13 zi, albinele hranesc puietul. In primele zile, ele hranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si polen si apoi pe masura ce se dezvolta glandele producatoare de laptisor, si anume intre a 6-a si a 12-a zi, ele hranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 3 zile. Tot in acest timp, albinele mai executa si urmatoarele lucrari : primesc nectarul, depoziteaza nectarul, preseaza polenul si curata stupul.Albinele in varsta de 12-18 zile cladesc fagurii.In tot acest timp ele fac si scurte zboruri de orientare. Intre a 18 si a 21-a zi de viata, albinele pazesc intrarea in stup, aerisesc stupul.Dupa aceasta perioada albinele devin albine culegatoare,cu mentiunea ca la aparitia unui cules abundent pot participa si albine mai tinere de 20 de zile. Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara. Fiecare fagure prezinta pe ambele fete mii de celule hexagonale. Pe faguri sunt trei feluri de celule: de albina lucratoare cu diametrul de 5,4 mm si adancimea de 10-12 mm; celule de trantor cu diametrul de 6,5 mm si adancimea de 11-12 mm; celule de matca (botci) care au forma unei ghinde, adanci de 20-25 mm si diametrul de 10-21 mm. In celulele de lucratoare albinele pot depozita miere si pastura, iar in cele de trantor miere si mai rar pastura. Pentru hranirea lor si a puietului albinele folosesc nectarul si polenul florilor. Pe langa nectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci (mana) de origine animala sau vegetala. Daca despre nectar (miere) se poate spune ca reprezinta hrana glucidica, atunci polenul este hrana proteica (painea). Consumul de miere si pastura difera de la o perioada la alta, functie de anotimp si de prezenta sau absenta puie In prezent, numrul albinelor n Europa

se afl n declin drastic. Cte albine vor supravieui iernii? Ne putem imagina o lume fr ciree sau roii? ntruct aproximativ 60 - 70% din hrana noastr provine din plante polenizate de albine, dispariia continu a albinelor la nivel global va amenina existena fructelor i legumelor noastre preferate, respectiv a unui numr mare de plante terestre.Comisia PE pentru Agricultur a votat sptmna aceasta prima sa propunere de soluii cu privire la situaia alarmant din sectorul apicol i a propus msuri pentru a opri declinul populaiei de albine i a industriei apicole europene.Rezoluia propus solicit elaborarea unui plan de aciune cu scopul combaterii fenomenului de mortalitate a albinelor, utilizarea mai multor fonduri pentru sectorul apicol i includerea unor boli specifice albinelor i a medicamentelor pentru tratarea acestora n strategia veterinar european. De asemenea aceasta prevede o mai mare atenie la etichetarea

mierii vndute n Europa. Controalele la frontiere ale produselor provenind din rile tere ar trebui armonizate, mai spun eurodeputaii, care cer ca cel puin 50% din zahrul din produsele care utilizeaz numele de miere s provin din miere.Pentru Alojz Peterle (Grupul Partidului Popular European (Cretin Democrat), Slovenia), apicultor i fost preedinte al Asociaiei slovene de apicultur, cea mai eficient msur de combatere a mortalitii albinelor ar fi o abordare global care vizeaz mbuntirea calitii mediului. Numrul albinelor este din ce n ce mai sczut datorit polurii mediului [...] Nu este suficient s obinem medicamente, trebuie s reducem pesticidele i biacidele".Comisia European va prezenta ctre sfritul anului 2010 o comunicare privind viitorul PAC dup 2013. Trebuie s ne asigurm c programele de sprijin al sectorului apicol, care sunt de altfel utilizate n procent de 90% n cele 27 de state membre, i gsesc locul n PAC dup 2013. Aceste programe sunt utile, necesare i trebuie consolidate. Cele 32 de milioane de euro pe care le vom consacra filierei apicole n 2011 sunt o sum infim prin comparaie cu bogia agricol dependent direct de activitatea de polenizare a albinelor, a spus eurodeputata luxemburghez Astrid Lulling, de la Grupul Partidului Popular European (Cretin Democrat), care a redactat rezoluia parlamentar.Comisia European a aprobat programele naionale pentru toate cele 27 de state membre ale UE pentru mbuntirea produciei i comercializarea produselor apicole, sporind sprijinul anual de la 26 milioane de euro n perioada 2008-2010 la 32 de milioane n perioada 2011-2013. Rezoluia Parlamentului solicit creterea sprijinului financiar acordat dup 2013.Potrivit eurodeputatului Paolo De Castro (Grupul Alianei Progresiste a Socialitilor si Democrailor din Parlamentul European, Italia), preedintele Comisiei pentru agricultur i raportorul rezoluiei PE, dei programele naionale s-au dovedit productive i eficiente, creterea mortalitii albinelor solicit aplicarea unor msuri i aciuni urgente prin consolidarea politicii sectorului din cadrul reformei PAC, dup 2013".Finanarea ar fi utilizat n mod special pentru sprijinirea apicultorilor i acordarea fondurilor necesare proiectelor de cercetare naionale, cu scopul descoperii unor metode de control a acarianului varoa i a altor ameninri cu care se confrunt albinele.Rezoluia final va fi votat n cadrul sesiunii plenare de la Stransburg.