CURS MASAJ Modulul I: MASAJUL SOMATIC

Profesor Cristian Dragomir

I. Noiuni introductive Masajul somatic practicat dupa Scoala Medicala de Balneofizioterapie din Romania, dupa prof. dr. Tudor Agarbiceanu, as.pr. BFT Krausse Regina, as. pr. BFT Anghel Diaconu. Masaj medical / de ntreinere si relaxare In Romnia exista doua mari scoli de masaj: una urmeaz linia scolii germane coala Medicala Balneologica (masaj gradual), si cea de-a doua urmnd linia scolii suedeze coala Sportiva (se sare peste framantari; fondator prof. dr. Adrian Ionescu, continuatori dr. Radovici, dr. dna Cordun).

Sala de masaj: cabinetul trebuie sa aib suficient spaiu pentru masaj; sa fie dotat cu ferestre pentru o buna aerisire; sa aib grup sanitar anex; sa aib dulpior cu cearceafuri curate, prosoape curate etc.; igiena stricta. Uleiuri de masaj, pudra de talc, creme etc. Canapeaua/masa de masaj: poate avea diverse forme si dimensiuni; inaltimea poate varia in functie de statura terapeutului: 60-65-70 cm, lungimea: 2 m; latimea 70 cm; taburet/scaunel: 45-50 cm; cearceaf curat pentru fiecare pacient; foarte important: cearceaful se va schimba dupa fiecare pacient/client. Tinuta maseurului: impecabila; igiena personala stricta; sa nu miroase neplacut, a transpiratie sau a parfumuri puternice; unghiile sa fie scurt tiate; fara inele, lanuri, bratari etc.;
1

sa nu consume nainte de lucru mncruri grele, cu mirosuri puternice (usturoi, ceapa etc.); costumaia sa sa fie obligatoriu curata, din materiale naturale (de preferina bumbac), in functie de cerinele salonului si de tipul clienilor. Sa fie in culori calde, plcute, nu stridente ori deprimante. In masaj se intrebuinteaza numai ulei natural (de msline virgin, de smburi de strugure, de nuci, de migdale - foarte bun, dar foarte scump); acesta este uleiul de baza, in care se pune 1,2 % ulei esenial (4-6 picturi la 100 ml. ulei de baza; de pin, brad, menta, portocale, lmie, rozmarin, lavanda, ctina etc.). Pudra de talc nu este eficienta in masaj. Masajul poate fi combinat si cu aromoterapie: vaporizator (apa + esene) sau mai degrab 2-3 picturi puse intr-un bol cu apa, la cldura sau la rece. Muzica- rol foarte important; sa fie in surdina, plcuta, relaxanta.

MASAJUL definiie Masajul reprezint o succesiune de manevre aplicate asupra corpului uman in scop terapeutic, profilactic sau estetic. Manevrele utilizate in masaj Masajul cuprinde cinci manevre principale. Manevrele principale ale masajului sunt: 1). Netezirea 2). Frmntarea 3). Friciunea 4). Vibraia 5). Baterea 1). Netezirea - reprezint o manevra de nceput; cu ea se ncepe orice masaj. Are rolul de a realiza o adaptare lenta, uoara intre terapeut/maseur si client/pacient. netezirea se intercaleaz intre toate celelalte manevre principale; poate fi : - pe vrful degetelor: ca o mngiere; - cu toata palma: ca o mngiere sau apsat; - cu doua degete; - cu toate degetele desfcute: la coaste; - cu partea cubitala a minii: la articulaii. netezirea are rol nu numai in adaptarea treptata terapeutpacient ci si rol sedativ si importanta in stimularea circulaiei, realizndu-se de obicei in sensul circulaiei sangvine.
2

2). Frmntarea- manevra ce urmeaz dupa netezire; este de trei tipuri, si trebuie sa fie executate succesiv: cu o mana; cu ambele mini; contratimp sau in zig-zag. Pe lng aceste trei tipuri mai exist o form special de frmntare, denumita geluire sau, popular, mersul ursului, care face trecerea de la frmntare la friciune. a). Frmntarea cu o mn: - se realizeaz prinznd muchiul cu o mana intre police si index; - prinderea muchiului se realizeaz perpendicular pe fibra; putem mobiliza muchiul dup planul osos; mna se va sprijini pe partea cubitala, se realizeaz o compresiune asupra muchiului, l relaxam apoi prin destinderea minii si alunecare in lungul muchiului si din nou compresie pe tot muchiul, de la origine la inserie; - este o manevra sedativa; Se intercaleaz netezirea si se trece la framantarea cu doua mini. b). Frmntarea cu dou mini - este identic cu cea cu o singur mn, doar c muchiul se va prinde cu ambele mini, minile stand ca in oglinda, sub forma de gat de lebda; - muchiul va fi prelucrat pe acelai traseu, de la origine la inserie. - este o manevra sedativa; Se intercaleaz netezirea si se trece la frmntarea in contratimp. c). Frmntarea contratimp sau in zig-zag - cu minile poziionate in oglinda prindem muchiul la nceput intre degetele unei mini si policele celeilalte mini, apoi invers, astfel incat muchiul sa urmeze un traseu in val continuu, in zig-zag, la 45o; - nu compresie si destindere a muchiului, ci val continuu; - este o manevra excitanta prin excelenta. d). Pe langa aceste trei forme de frmntare, mai exist una special, geluirea sau "mersul ursului", manevr ce face trecerea de la framantari la friciune. Framantarile clasice prelucreaz muchi si grupe de muchi, pe cnd geluirea prelucreaz liniile dintre aceti muchi, liniile dintre articulaii, liniile periarticulare, chiar periostul (= membrana care imbraca osul). Tehnica de execuie: se poziioneaz podul palmei pe regiunea pe care vrem s-o prelucram, punem aratatorul si mijlociul (degetele 2 si 3), tragem uor napoi, presnd esutul, apoi descongestionam printr-o alunecare uoara, mpingem nainte; operaiunea se executa pe toata regiunea. - este o manevra mai puin sedativa si mai mult excitanta. 3). Friciunea - este o manevra pur excitanta; - nu trebuie confundata cu frecia;
3

- nu mai intereseaz muchii, ci, ca si geluirea, prelucreaz liniile dintre muchi, liniile dintre articulaii, periostul; - este mai puternica dect geluirea; - este o manevra de profunzime, locala, executata pe arie mica; - se realizeaz cruciulie mici, cercuri, semicercuri (la vertebre de exemplu); printre grupele de muchi mergem fcnd spirale stnga-dreapta, cerculee etc. 4). Vibraia - se poate realiza pe vrful degetelor, cu toata palma sau doar cu partea cubitala, vibrnd palma noastr si transmind vibraia noastr pacientului/clientului; - este o manevra mai mult sedativa, mai puin excitanta; - acioneaz si asupra muchilor si a articulaiilor etc. 5). Baterea - este manevra cu efectul cel mai stimulator asupra fibrei musculare; - este excitanta prin excelenta; - este de trei tipuri, ele realizndu-se in ordine succesiva: a). baterea cu causul: mana rigida, strnsa sub forma de caus, se poziioneaz pe regiunea de prelucrat; se apas uor, crendu-se astfel un gol de aer care va aciona ca un amortizor; se alterneaz de-a lungul muchiului; b). baterea sub forma de nuiele: degetele relaxate sunt lsate sa cada pe muchi asemeni nuielelor; c). baterea cu pumnul: mana se tine ntredeschisa, relaxata, uoara, cu partea cubitala pe zona de prelucrat; micarea se realizeaz din ncheietura, alternant. Trecerea de la un tip de batere la altul se va face cursiv, astfel incat pacientul/clientul sa nu realizeze ca sunt tipuri diferite. d). Mai exista o forma speciala de batere, baterea sub forma de ciupituri, care se realizeaz pe musculatura fesiera, pe abdomen si pe obraz. Manevrele secundare ntlnite in masaj sunt in numr de doua si au fost incluse in categoria framantarilor: 1). Mngluirea sau rularea: - se realizeaz asupra muchilor de la mini si picioare; - muchiul se prinde intre palme si se ruleaz mobilizandu-l dupa planul osos. 2). Framantarea cu antebraele sau coatele: - manevra mai rar folosita; - la persoane foarte grase, in special pe musculatura fesiera. Aadar manevrele sunt: sedative:
4

- netezirea, framantarea cu o mana, framantarea cu doua mini - prin excelenta sedative; - vibraia: - mixta, preponderent sedativa; excitante: - framantarea contratimp, friciunea, baterea - prin excelenta excitante; - geluirea: mixta, preponderent excitanta. Micri (kinetoterapie) In general, dupa fiecare masaj sau dupa masarea fiecrei regiuni, putem executa cteva miscari. Acestea pot fi: - active: le face clientul/pacientul la indicaiile noastre; micrile active sunt de trei tipuri: simple (face micare clientul/pacientul), cu opoziie (clientul face miscari si noi inem contra) sau cu incarcaturi (ii dam greutati). - pasive: le executam noi; acestea sunt miscari propriu-zise combinate cu presiuni, apsri, traciuni, scuturri. Micrile, att cele pasive cat si cele active, pot fi: - de flexie (pot fi si de anteductie in cazul membrelor) si extensie (pot fi si de retroductie in cazul membrelor); - de lateralitate: intr-o parte si in cealalt; pentru membre ele se pot numi miscari de abducie (mana sau piciorul se deprteaz de corp) si miscari de adductie (mana sau piciorul se apropie de corp); - de rotaie interna si externa; la mana se numesc miscari de pronaie (cu palma in jos) si supinaie (cu palma in sus); - de circumducie: combinate, incluznd toate tipurile de mai sus; popular poarta numele de cercuri ample sau rostogolire. Planurile: - frontal; - lateral; - transversal; - sagital. Intersecia planului transversal cu cel sagital = axul central.

II. Masajul spatelui Spatele = regiunea cervico-dorso-lombo-sacro-fesiera Topografie: de la regiunea fesiera pana in zona cervicala (fund-ceafa). Anatomie: Oase: - coloana vertebrala: 33-34 vertebre; 15% din populaia globului are o vertebra in plus, adic 34; se mparte in: - coloana cervicala: 7 vertebre cervicale, notate de la C1 la C7; - coloana dorsala sau toracala: spatele propriu-zis; cuprinde 12 vertebre, notate D1-D12 sau T1-T12; de fiecare vertebra dorsala se prinde cate o coasta: 12 perechi de coaste; - coloana lombara: 5 vertebre lombare, cele mai mari, notate L1-L5; - osul sacru: 5 vertebre; - coada sau coccisul: 4 sau 5 vertebre. - omoplatul sau scapula; - crestele iliace: ca nite aripioare, la fund. Muchi: - muchii paravertebrali: se prind de coloana, de o parte si de alta, susinnd-o; - marele dorsal: cuprinde tot spatele; - marele si micul dinat: printre coaste; - ptratul lombar: in regiunea lombara; - musculatura fesiera: pe fund se gsesc trei muchi fesieri: marele, micul si mijlociul. Poziia pacientului: decubit ventral (anterior, cu fata in jos). Poziia terapeutului: lateral de canapea (de pacient); de obicei pacientul trebuie sa-i vina pe mana dreapta (cu excepia stngacilor). Maseurul va fi poziionat la nceput cu soldul drept cam in dreptul soldului pacientului, cu fata spre capul acestuia, cu piciorul stng puin nainte. Execuia masajului spatelui ntindem mai inti uleiul pe tot spatele, frecm palmele bine, sa fie mai calde dect pacientul. ncepem apoi cu netezirile. Masajul se realizeaz numai centripet - de sus in jos. Netezirea Avem doua neteziri principale, care trebuie repetate intre manevre: 1). netezirea paravertebrala: pe muchii paravertebrali - cu toata palma; punem degetele pe musculatura fesiera (pe fund), alunecam pe muchii paravertebrali pana la
6

vertebra C7, alunecam in lateral si imbracam bine umerii, ridicam apoi uor minile la nivelul muchiului deltoid (muchiul care imbraca umerii). Revenim la poziia de plecare si facem cteva neteziri pe acelai traseu pana cnd pacientul se incalzeste. Putem face netezirile progresiv, mai intai doar cu cteva degete si apoi cu toata palma si din ce in ce mai rapid; 2). netezirea latero-laterala: pe partile laterale ale spatelui. Prindem spatele din lateral cu palmele, de la nivelul soldurilor, si alunecam pe partile laterale spre subiori, urcam pe muchiul marele rotund, imbracam omoplaii si ne ntlnim cu palmele la nivelul coloanei cervicale, le petrecem si apoi ridicam minile; repetam micarea de cteva ori. Neteziri secundare: 3). netezirea cu doua degete printre santurile paravertebrale (santurile dintre coloana si muchii paravertebrali): de la osul sacru pana sus la regiunea cervicala; 4). netezirea intercostala: printre coaste. Schimbam poziia: cu spatele la capul pacientului, in dreptul umrului acestuia; netezim intai partea opusa noua, cu o singura mana; intram cu degetele desfcute dinspre coloana printre coaste pana la linia axilei, cam de patru ori pe acelai traseu, sub omoplat, apoi mutam mana mai jos si netezim tot cam de patru ori; ntoarcem mana in sens invers si netezim si printre coastele de langa noi; 5). netezirea romb: in regiunea lombara; este o netezire terapeutica, nu se face in masajul de ntreinere si relaxare; ne schimbam poziia: cu fata la pacient, in dreptul coloanei lombare, cu picioarele deprtate si uor flexate; execuie: aezam palma dreapta pe osul sacru, palma stnga deasupra ei, tragem spre noi cu palma lipita pe creasta iliaca pana ajungem cu degetele intre creasta iliaca si coaste; schimbam sensul degetelor astfel incat sa putem urca cu palma cu degetele nainte pe coaste pana la coloana, naintam apoi din nou pe coaste, schimbam sensul si ajungem la creasta iliaca - traseu de romb. Este o netezire mai de profunzime; 6). netezirea pieptene: de obicei doar la sportivi, cei cu constituie atletica. Se executa cu dosul palmei: palma inuta strns pumn; plecam de la fund, urcam, derulam mana sa ajungem cu degetele nainte pana la nivelul coloanei toracale (in dreptul cocoaei-cifoza toracala). ncheiem cu cele doua neteziri principale si trecem la framantari. Framantarea 1. Cu o mana Prelucram muchii pe trei linii, mai intai pe partea dreapta, apoi pe partea stnga, similar, tot pe trei linii: - prima linie: cea a muchilor paravertebrali: plecam de pe fund, naintam pe spate, ajungem la C7, mergem pe deasupra omoplatului, prelucram fibre din muchiul trapez pana la umr, in semicerc;
7

- linia a II-a: mijlocie; plecam de pe mijlocul fundului, naintam pe spate pe muchiul marele dorsal, ajungem pe omoplat si prelucram in semicerc muchii de pe omoplat pana la umr; - linia a III-a: linia laterala a spatelui sau linia axilei; plecam de la musculatura soldului, urcam pe partea laterala prelucrnd micul si marele dinat pana la cca. 3 cm de axila, prelucram apoi in semicerc micul si marele rotund. Se prelucreaz mai intai jumtatea dreapta, deprtata de noi, apoi jumtatea stnga, apropiata; cnd ajungem la linia a treia de langa noi facem framantari cu mana stnga. Pe aceleai linii se realizeaz si framantarea cu doua mini si cea contratimp, cnd shimbam poziia si stm cu fata la pacient. Intre framantari introducem cele doua neteziri principale: cate 1-2-3 neteziri. Urmeaz geluirea - precedata de aproape toate tipurile de neteziri- cate treceri consideram ca sunt necesare. Geluirea se face doar la masajul terapeutic, nu si la cel de ntreinere si relaxare. Facem geluiri pe coloana, prin santurile paravertebrale, prelucram si cele trei laturi ale omoplatului, apoi spina omoplatului (o ieitura osoasa, cu muchii subspinos si supraspinos) si printre coaste; putem face apoi si pe crestele iliace (pe deasupra fundului). Friciunea Se face pe aceleai trasee ca si geluirea; se face numai in masajul terapeutic. Este precedata, si ea, de aproape toate tipurile de netezire. Cnd prelucram coloana intram cu degetele printre vertebre, dam uor la o parte tendoanele muchilor prin miscari circulare si facem miscari de friciune direct pe vertebre (os; pe vertebre: cruciulie, cerculee; omoplat, printre coaste: naintam uor cu miscari de spirala-cerculee continue). La masajul de ntreinere si relaxare putem face o friciune cu toata palma pe muchii paravertebrali. Vibraia Mai intai cele doua neteziri principale. Facem vibraii cu toata palma pe muchii paravertebrali si pe fund; la masajul terapeutic se pot face vibraii si printre coaste. Baterea Mai intai cele doua neteziri principale. Se realizeaz numai pe muchi; pe toi muchii spatelui, pe lungimea lor, continuu, fara oprire intre tipurile de batere; zona rinichilor: batem foarte uor sau chiar o evitam. Putem prelucra spatele si fundul in acelai timp sau mai intai unul si apoi celalalt - cum ne vine noua bine. Realizam bateri cu causul, nuiele, cu pumnul, iar pe fund si ciupituri.
8

Miscari dupa terminarea masajului spatelui: Miscari pasive - presiuni - cu minile de o parte si de alta a coloanei realizam apsri mai uoare sau mai puternice din aproape in aproape pe regiunea dorsala, eventual pe fund, nu si pe regiunea lombara; - mana peste mana direct pe coloana: presiuni uoare pe coloana din aproape in aproape, evitnd regiunea lombara; - putem face si presiuni din lateral, deasupra coastelor. Miscari active: exact prima micare - invitam pacientul sa inspire adnc pe nas, sa umple plmnii cu aer, apoi, in timp ce expira pe gura, noi l apsam cu minile poziionate de o parte si de alta a coloanei, ajutndu-l sa dea aerul afara, chiar si cantitatea reziduala. In cazul persoanelor obeze, ca si in cazul persoanelor atletice se pot face si extensii. (Pe scurt: neteziri principale, neteziri secundare, neteziri principale, fram. 1 mana, neteziri princ., fram. 2 mini, neteziri princ., fram. contratimp, neteziri princ+secundare, geluire, neteziri princ.+secundare, friciune, neteziri principale, vibraie, neteziri princ., batere, neteziri princ., miscari.)

III. Masajul membrelor inferioare Membrul inferior cuprinde: coapsa, gamba si piciorul. Anatomie Coapsa: - osul femur = osul coapsei; - muchi: - anterior: muchiul cvadriceps femural; este principalul susintor al genunchiului; la partea inferioara a tendonului este cuprinsa rotula; - posterior: muchiul biceps femural: face extensia coapsei pe bazin; - lateral intern: grupa muchilor adductori, care realizeaz micarea de adductie (apropie piciorul de planul sagital); - lateral extern: grupa muchilor abductori (indeparteaza piciorul de planul sagital), care realizeaz micarea de abducie (-muchiul tensor). Tendoanele muchi semimembranos si semitendinos formeaz plica genunchiului; la plica genunchiului se formeaz laba de gsca. Gamba: - oase: doua la numr, tibia si peroneul (fibula); - muchi: - anterior: muchiul tibialo-anterior; - posterior: muchiul solear; - posterior lateral-intern: muchiul gemen intern; - posterior lateral extern: muchiul gemen extern; Solearul cu gemenii formeaz muchiul triceps sural, cu o singura origine (inferior: tendonul lui Ahile) si trei capete de inserie diferite. Piciorul: vezi masajul piciorului Masajul membrului inferior se realizeaz mai intai pe partea lui posterioara si apoi pe partea anterioara. Poziia pacientului: in decubit ventral (cu fata in jos). Poziia terapeutului: lateral de piciorul pe care-l lucram, la nivelul gleznei, de obicei aezat pe un taburet.

Execuia masajului membrelor inferioare Neteziri Avem doua neteziri: 1). pe fata posterioara a piciorului: punem degetele la nivelul clciului, de o parte i de alta a tendonului lui Ahile i netezim cu ambele mini odat, cu toat palma, partea
10

posterioar a gambei pn la genunchi, trecem pe sub genunchi cu o netezire mai uoara si continuam pe coapsa pana la plica fesiera, cnd o mana imbraca soldul iar cealalt coboar pe partea interna; 2). netezirea latero-laterala: plecam cu netezirea de la nivelul maleolelor (oul piciorului=maleola), netezim partile laterale ale gambei si ale coapsei, iar mana care este pe interior, nainte de plica fesiera, urca si imbraca soldul si se intalneste cu mana cealalt. In caz de traumatisme putem face o netezire cu 1-2 degete printre grupele de muchi. Framantarea Se executa pe trei linii: - lateral-interna; - mediana-posterioara; - lateral-externa: cu mana stnga; Se executa toate cele trei tipuri de framantare, cu neteziri intercalate intre ele. Geluirea si friciunea Se executa printre grupele de muchi, cam pe trei linii, insistnd asupra tendonului lui Ahile si calcaiului. Vibraia Se executa pe trei linii, ca framantarile. Baterea Se executa sub toate cele trei forme (caus, nuiele, pumn) in lungul membrului inferior, pe toate grupele de muchi. Nu se bate pe partea posterioara a genunchiului si nici nu se fac presiuni prea mari pt. ca pe aici trec vase de snge si nervi importani. Micri Pasive: flexia gambei pe coapsa 3-4 miscari progresiv, ncercnd sa atingem fundul cu calcaiul. Invitam pacientul sa se ntoarc cu fata in sus si vom face masajul membrului inferior si pe partea lui anterioara, exact ca pe partea posterioara, doar ca la linia de mijloc, pe gamba, nu avem framantari. Pe linia a doua plecam cu framantarile de deasupra genunchiului. Dupa batere putem face si mangluirea sau rularea. Punem piciorul in dubla flexie, cu talpa pe canapea si cu genunchiul ridicat, prindem musculatura intre cele 2 palme si o rulam de la glezna spre genunchi si de la genunchi spre sold, mobiliznd-o dupa planul osos.
11

Micri: -flexia coapsei pe bazin; se poate executa pasiv sau activ; la micarea pasiva prindem cu mana de glezna, cu cealalt apsam pe tibie, sub genunchi, presndu-i genunchiul pe piept.

12

IV. Masajul piciorului Masajul piciorului = masajul plantar = masajul tlpii Topografie: Piciorul este delimitat superior de glezna, iar inferior de degete. Anatomie: Oase: - tarsul: 7 oase tarsiene, dispuse pe doua rnduri; - metatarsul: 5 oase metatarsiene; - falangele degetelor: 10 in total la un picior, cate doua la fiecare deget; Muchi: - pe fata dorsala (din spate): tendoanele si muchii extensori ai degetelor; - pe partea anterioara (plantar): tendoanele si muchii flexori ai degetelor; - muchii interosoi; Tot acest ansamblu formeaz bolta plantara, susinuta de tendoane si ligamente puternice si de muchii interosoi; aponevroza plantara. Poziia pacientului: in decubit dorsal (cu fata in sus). Poziia terapeutului: in fata tlpii. Execuia masajului piciorului: La masajul piciorului singur facem mai intai si un uor masaj al gambei, mcar pe treimea ei inferioara. Neteziri: 1). cu 4 degete printre tendoanele muchilor extensori ai degetelor, pe partea dorsala; putem trece puin si peste articulaia gleznei; 2). netezire principala: intre police si index, pe partea lateral externa a tlpii, plecnd de la baza degetului mic si imbracand calcaiul pana cnd cele doua degete se unesc; 3). netezire principala: netezirea pieptene in bolta plantara. Framantari: Se executa pe doua linii: 1). pe muchii de pe latura lateral externa a tlpii, de la degetul mic spre clci; 2). pe linia musculaturii de sub pernuele degetelor, de la degetul mic spre degetul mare. Geluirea si friciunea 1). se fac pe partea dorsala a piciorului, printre tendoanele extensorilor degetelor;
13

2). pe cele doua muchii laterale ale piciorului, interna si externa; 3). in talpa piciorului, in special asupra aponevrozei boltii plantare. Avem si o friciune cu nodul unui deget (articulaia interfalangiana) in bolta plantara (scobitura piciorului). Vibraia: Se face pe aceleai trasee ca si geluirile. Pe partea dorsala: vibraie cu vrful degetelor; in talpa: vibraie cu nodul degetelor. Baterea Se face numai baterea cu pumnul si numai in bolta plantara (scobitura piciorului). Miscari 1. O micare speciala de mobilizare a oaselor tarsului si metatarsului. Aplicam indexul de la ambele mini in bolta plantara si policele pe partea dorsala: - prima micare: fixam talpa cu indexul si cu policele alunecam in lateral, spre partile laterale ale piciorului, mobiliznd oasele tarsului si metatarsului; - a doua micare: fixam piciorul cu policele pe partea dorsala si cu indexul tragem spre partile laterale ale piciorului, mobiliznd oasele tarsului si metatarsului in sens invers; 2). Alte miscari: flexia si extensia gleznei, miscari de lateralitate interna si externa, miscari de rotaie interna si externa si miscari de circumducie. Se executa mai intai pasiv, apoi activ.

14

V. Masajul abdomenului Topografie: Abdomenul este delimitat inferior de simfiza pubiana si de crestele iliace anterioare, iar superior de ultimele perechi de coaste si de captul sternului. Anatomie - pe mijloc, pe linia ombilicului si pubiana, avem linia alba, iar de o parte si de alta a acesteia avem cei doi muchi drepti abdominali; - muschii oblici abdominali; - muchiul transvers-abdominal; - central, deasupra simfizei pubiene, se afla muchiul piramidal Musculatura abdomenului: rol de presa asupra organelor abdominale Muchii drepi abdominali: rol de a susine coloana lombara Poziia pacientului: in decubit dorsal (cu fata in sus), cu membrele inferioare in dubla flexie (flexia coapsei pe bazin, flexia gambei pe coapsa), tlpile sprijinite pe bancheta / masa. Poziia terapeutului: in dreptul abdomenului, cu fata la pacient. Execuia masajului abdomenului Nu vom face masaj pe un abdomen prea plin sau cnd vezica este plina. Neteziri: - o netezire principala, circulara, in sensul acelor de ceasornic (sensul evacurii intestinelor): punem o mana de partea deprtata de noi, intre creasta iliaca si coaste, iar cealalt mana de partea apropiata de noi, in oglinda; alunecam minile in sens circular pana cnd palma stnga intalneste antebraul drept, aluneca uor peste acesta, si revenim in poziia din care am plecat; - o netezire secundara: asupra intestinului subire: poziionam policele sub ombilic, iar palma va descrie o micare de evantai pe deasupra ombilicului; degetele se vor strnge sub forma de pumn, dupa care le deschidem in evantai si reluam micarea. Framantari: Se executa pe 3 linii: prima linie este cea de langa linia alba - muchii drepi abdominali, apoi linia mijlocie/mediana, si ultima linie, cea laterala. Se vor executa toate cele 3 tipuri de framantari. Geluirea si friciunea: Se fac pe sub coaste, pe colon, plecnd de pe partea alturata (de la stnga la dreapta), in sensul evacurii intestinale. Friciunea se face si pe crestele iliace anterioare.
15

Att pentru geluire cat si pentru friciune, daca vrem sa mrim presiunea, aezam mana peste mana. Vibraia: Se face cu toata palma pe muchii abdominali si cu partea cubitala pe sub coaste, pe deasupra ficatului si pe colon. Baterea: Se executa in evantai deasupra ombilicului, in special pe muchii drepi abdominali; la sportivi si pe abdomen. Sub ombilic se face baterea sub forma de ciupituri. Miscari: - Miscari pasive: de mobilizare a masei intestinale si a organelor abdominale; poziionam minile ca la netezirea principala, cu o mana mpingem iar cu cealalt tragem spre linia mediana pe care o traversam pana cnd minile ajung fiecare de cealalt parte; a doua micare: ambele mini poziionate pe partea deprtata de noi, mobilizam masa intestinala/organele spre linia mediana, basculam minile si ajungem de partea apropiata de noi; repetam micarea in sens invers; a treia micare pasiva: mana peste mana, pe linia alba, facem presiuni asupra abdomenului; se poate executa si activ: pacientul umfla in mod voit abdomenul iar noi opunem rezistenta. - Miscari active: pacientul duce un genunchi la piept, apoi pe celalalt, apoi un picior ntins sus, apoi celalalt, apoi cu amndou picioarele sus, bicicleta, foarfec, miscari de not; meninerea ambelor picioare sus, pentru cteva secunde La sfrit: vibraii uoare (tremurturi), asupra abdomenului si pe membrele inferioare.

16

VI. Masajul toracelui anterior Topografie: Regiunea toracelui anterior este delimitata superior de clavicula iar inferior de ultimele perechi de coaste (mai exact: a zecea pereche de coaste). Anatomie: Oase: -osul stern; - 10 perechi de coaste; - 2 clavicule Sternul are 3 poriuni: manubriul, corpul sternului si vrful (apendice xifoid); claviculele se articuleaza cu sternul la nivelul manubriului. Muchii: - intercostali; - la nivelul pieptului avem marele si micul pectoral. Poziia pacientului: decubit dorsal (cu fata in sus) Poziia terapeutului: in dreptul ultimelor perechi de coaste. Execuia masajului toracelui anterior Neteziri: 2 neteziri principale: - parasternala: punem degetele de-o parte si de alta a sternului, la nivelul vrfului sternal si alunecam spre manubriu, dupa care minile aluneca in lateral spre umeri, cu degetele pe sub clavicule, imbracand bine umerii; la femei trecem cu grija printre sni, ridicnd partile laterale ale minilor in forma de fluture; - netezirea latero-laterala: punem minile lateral, de la ultimele coaste cu degetele ndreptate nainte, alunecam pana aproape de axila, dupa care urcam pe deasupra snilor si pe sub clavicule pana cnd minile se unesc si se petrec la nivelul manubriului sternal; la femeile cu snii mari aceasta netezire pleac doar de deasupra snilor, pe muchiul care susine snul; Neteziri secundare netezirea cu 2 degete pe stern, de la captul sternului la manubliu; netezirea intercostala: schimbam poziia si ne ntoarcem la 180o in dreptul umerilor si netezim cu degetele rsfirate in grebla printre coaste si pe sub clavicule, intai pe partea deprtata de noi si apoi pe cealalt; la barbati putem face si o netezire intre stern si pectoral, pana la nivelul mamelonului.. ncheiem cu cele doua neteziri principale.

17

Framantari: Se executa la barbati hemitoracal (pe jumtate de torace), pe 2 sau pe 3 linii, avnd grija sa protejam mamelonul; la femei se face pe marele pectoral deasupra snului, pe o linie sau 2, in functie de mrimea snului. Se executa toate cele 3 tipuri de framantari. Geluirea si friciunea: Se vor face pe stern, pe sub clavicule, printre coaste si printre fibrele muchilor pectorali. Vibraia: Se va realiza pe aceleai trasee, mai ales pe muchiul marele pectoral. Baterea: La barbati se face pe tot hemitoracele: baterea caus si nuiele; pe pectoralii dezvoltai se face si baterea cu pumnul. La femei se face doar baterea in nuiele pe muchiul marele pectoral. Miscari: Uoare apsri pe stern si din lateral asupra coastelor. Exerciii active de respiraie ampla: inspiraie si expiraie ajutate de miscari ale braelor.

18

VII. Masajul membrului superior Topografie: Delimitarea superioara este articulaia umrului; delimitarea inferioara este articulaia pumnului. Anatomie: Membrul superior cuprinde: braul, antebraul si mana. Oase: - osul braului = humerus; - oasele antebraului: radius (ulna) si cubitus; - oasele minii: vezi masajul minii. Muchii: - muchii braului: - pe partea anterioara: bicepsul, care realizeaz flexia antebraului pe bra; este deci un muchi flexor; - pe partea posterioara: tricepsul, care prin contracia sa realizeaz extensia antebraului pe bra; este deci un muchi extensor; - muchii antebraului: - lateral intern: grupa muchilor flexori (ai palmei); - lateral extern: grupa muchilor extensori ai palmei. Muchi agonisti = sunt numii muchii de pe latura interna a antebraului + cei de pe fata braului; Muchi antagoniti: bicepsul + tricepsul. Poziia pacientului: la masajul general: in decubit dorsal (cu fata in sus); putem face si din poziie ezut: cnd se face masajul minilor o data cu ceafa. Poziia terapeutului: de o parte sau de alta a canapelei, in functie de mana/partea pe care o lucreaz. Execuia masajului membrului superior Neteziri: 2 neteziri, care sunt principale: - netezirea flexorilor: plecam cu netezirea de pe latura interna a antebraului; se realizeaz intre index si police; cnd ajungem in apropierea cotului, continuam cu netezirea pe partea anterioara a braului; - netezirea extensorilor: pe partea lateral-externa a antebraului si pe partea posterioara a braului. Framantari: Se fac pe aceleai trasee ca si netezirile.
19

Geluirile si friciunile: Se fac printre grupele musculare, tot cam pe doua linii; eventual le putem face urmrind si oasele radius si cubitus. Vibraia: Se va realiza cu toata palma pe aceste doua grupe de muchi: flexori si extensori. Baterea: De obicei se face doar la persoanele cu musculatura puternica. Putem face si mngluirea (rularea), in special la muchii braului. Miscari: - flexia si extensia cotului; - miscari din articulaia pumnului; - miscari din articulaia umrului.

20

VIII. Masajul minii Masajul minii = masajul palmei Topografie: Superior este delimitata de articulaia pumnului, iar inferior avem degetele. Anatomie: Oase: - carpul: 8 oase carpiene dispuse pe doua rnduri (4 cu 4); - metacarpul: 5 oase metacarpiene (cate degete avem la o mana); - falangele: 14 la o mana, cate 3 la fiecare deget, cu excepia degetului mare care are doar 2 falange. Muchii: - eminenta tenara: grupa de muchi dispusa sub degetul mare; - eminenta hipotenara: grupa de muchi dispusa sub degetul mic; - pe partea dorsala a minii: tendoanele muchilor extensori ai degetelor; - pe partea anterioara a minii: tendoanele muchilor. Degetele au muchi numai pe fata lor palmara. Degetul mare si cel mic au muchi si pe fata lor latero-externa. Poziia pacientului: va tine mana cu palma in sus. Poziia terapeutului: va tine mana pacientului pe genunchiul lui sau in palma ori pe canapeaua de masaj cum ii vine lui bine. Execuia masajului minii Cnd facem masajul minii singur, facem si un uor masaj al antebraului si braului. Neteziri: 1). ntoarcem mana/palma cu fata-n jos si o inem intr-o uoara extensie si netezim cu degetele noastre printre metacarpiene si tendoanele extensorilor pana dincolo de articulaia pumnului; 2). netezire principala: ntoarcem palma cu fata-n sus si netezim intai eminenta tenara, intre police si index si apoi netezim si eminenta hipotenara; 3). netezirea cu un deget printre cele doua eminente; 4). netezire principala: netezirea pieptene pe nevroza palmara. Framantari: Facem framantari pe eminenta tenara, pe cea hipotenara si pe pernuele de sub degete. Executam toate cele trei tipuri de framantare. La framantarea cu o mana avem o linie in plus, cea dintre degetul mare si aratator.

21

Geluirea si friciunea: 1). pe partea dorsala a minii, printre oasele metacarpiene si tendoanele extensorilor: cu doua degete; 2). pe partile laterale ale palmei si printre cele doua eminente. In plus, la friciune, vom face si friciunea cu nodul unui deget pe aponevroza palmara. Vibraia: Se va realiza pe traseele geluirii. Baterea: Sub forma de nuiele pe cele doua eminente si cu pumnul pe nevroza palmara (mijlocul palmei). Masajul degetelor Avem o singura netezire: inem un deget si netezim fata sa palmara intre index si police. Framantarea se face pe fata palmara, iar la degetul cel mare si la cel mic si pe partea laterala. Geluirea si friciunea degetelor se fac pe cate doua laturi odat: antero-posterior si latero-lateral. Miscari: Pasive: - o micare speciala de mobilizare a carpului si metacarpului: punem indexul in palma (jos) si policele pe partea posterioara a minii; indicele ramane fix, iar policele trage lateral si in jos; apoi policele ramane fix si tragem cu indexul lateral si in sus; - alte miscari: - flexia si extensia pumnului; - miscari de lateralitate; - supinaie si pronaie; - circumducie: intr-un sens si in celalalt. Active: aceleai miscari executate in mod activ: in plus avem si strngerea si deschiderea pumnului, apropierea si deprtarea degetelor etc. La articulaiile degetelor nu avem dect flexii si extensii, executate si pasiv si activ.

22

IX. Masajul regiunii cervicale Masajul regiunii cervicale = masajul coloanei cervicale Topografie: Superior este delimitata de linia nucala (care unete gatul cu capul), iar inferior este delimitata de linia care trece printre vertebra C7 (ultima cervicala) si T1 (prima toracala). Anatomie: Oase: - coloana cervicala cu cele 7 vertebre cervicale notate C1 - C7; C1 se numete atlas (- se articuleaz cu osul occipital), C2 se numete axis (are ca un spin /dinte care se articuleaz cu atlasul si in jurul cruia atlasul se poate roti: in felul acesta rezulta mobilitatea gatului, ca putem privi in toate partile, putem da capul uor pe spate); C7, ultima vertebra cervicala, este proeminenta si se simte la palpare; intre C7 si T1 se afla un pachet vasculo-nervos important pe care vertebra C7 l protejeaz; - cei doi omoplai; omoplatul are trei laturi/muchii (forma unui triunghi: latura sau muchia superioara, cea laterala si cea vertebrala); sub muchia superioara se afla o creasta/proeminenta osoasa care brzdeaz omoplatul = spina scapulara; - coastele: omoplatul acoper primele 5-6 perechi de coaste. Muchii: - muchii paravertebrali; - superior, deasupra omoplatului, de la occipital pana la umr: muchiul trapez; sunt doi muchi trapezi, drept si stng; - muchiul marele dorsal, care se prinde de omoplat; - deasupra spinei scapulare: muchiul supraspinos; - dedesubtul spinei scapulare: muchiul subspinos sau infraspinos; - muchiul suprascapular sau ridictor al omoplatului. Poziia pacientului: in ezut, pe un taburet sau pe canapeaua de masaj. Poziia terapeutului: in spatele pacientului, in picioare sau stand aezat pe canapea. Execuia masajului cervical Neteziri: 1). netezire principala: netezirea latero-laterala; plecam cu palmele de la nivelul occipitalului, alunecam spre umr si imbracam muchiul trapez si suprascapularul (ridictorul omoplatului), imbracam umerii, ridicam minile si revenim la poziia iniiala;

23

2). netezire principala: netezirea paravertebrala; plecam tot de la nivelul occipitalului si alunecam cu palmele printre omoplai, pe musculatura paravertebrala pana la vrful inferior al omoplailor; Neteziri secundare: 3). netezirea cu doua degete prin santurile paravertebrale, de la occipital pana intre omoplai; 4). netezirea intre index si police de la occipital spre umr, separat a fiecarui muchi trapez in parte; cu o mana susinem capul, iar cu mana opusa netezim trapezul de cealalt parte a minii; 5). netezirea pieptene intre coloana si omoplat. ncheiem cu cate o netezire principala si trecem la framantari. Framantari: Se executa pe cate trei linii pe fiecare parte: 1). de la occipital pana la umr, pe muchiul trapez si suprascapular; 2). de la occipital pana la unghiul intern (vertebral) al omoplatului, dupa care prelucram musculatura de pe omoplat pana la vrful inferior al omoplatului; linia a doua este practic linia omoplatului; 3). linia muchilor paravertebrali: de la occipital coboram printre coloana si omoplat. Prelucram intai o parte a cefei, pe trei linii, apoi si partea cealalt, similar. Se executa toate cele trei tipuri de framantari. REGULA: In timpul framantarii cu o mana, mana de pe partea pe care o prelucram va susine capul in poziie anatomica si intr-o uoara extensie (aplecare) spre partea pe care o prelucram, iar cealalt mana (opusa parii pe care o lucram) efectueaz framantari. Schimbam minile intre ele si prelucram si partea cealalt. La framantarea cu doua mini si la cea contratimp nu mai putem susine capul, dar vom avea grija, pe cat posibil, ca acesta sa stea in echilibru (in poziie anatomica; avem o prghie biologica de gradul I - gen fntna cu cumpna). Geluirea si friciunea: Se realizeaz pe urmtoarele trasee: 1). traseul paravertebral; 2). pe doua muchii ale omoplatului: muchia vertebrala si muchia superioara; 3). traseul muchilor trapezi; 4). linia nucala (unde se unete gatul cu capul). In plus, la friciune, vom face si friciunea circulara cu degetele in gurile occipitale (ale nervului Arnold - vezi nevralgia de Arnold). Vibraia: Se va realiza pe traseele geluirii: - cu doua degete paravertebral;
24

- cu toata palma paravertebral si pe latura laterala (muchii trapezi); - cu 1-2 degete pe marginile gurilor nervului Arnold. Baterea: Sub cele trei forme, in special in unghiul costo-vertebral. Miscari dupa masajul coloanei cervicale - flexia si extensia gatului (capului): pentru extensie o mana sta in cretet, iar cealalt sub vertebra C7; pentru flexie minile se inverseaz : una sta pe cretet si cealalt pe piept; - miscari de lateralitate: spre stnga si spre dreapta; o mana sta pe cretet, cealalt fixeaz umrul spre care aplecam capul; - miscari de rotaie: spre dreapta, spre stnga; cu o mana pe brbie tragem, iar cu cealalt poziionata dupa ureche, mpingem, mai intai intr-un sens, apoi in celalalt (pacientul priveste spre umr); - circumducia: o mana pe cretet, cealalt sub C7, aplecam capul nainte, cu brbia in piept, facem rostogolire ampla a gatului/capului, astfel incat sa treac prin toate cele patru puncte cardinale, de 3-4 ori; oprim capul cu brbia in piept pentru o secunda si reluam micarea in sens invers, de acelai numr de ori. In final ne oprim, tot cu brbia in piept, revenim cu capul in poziia normala, prindem cu podul palmelor e osul de dupa ureche, iar cu degetele deasupra urechii (prindem urechea in caus, cu degetele in sus) si facem traciuni-ridicri ale capului = elongaie asupra vertebrelor cervicale. Putem ncheia si cu o netezire.

25

X. Masajul capului Topografie: calota craniana Anatomie: Oase: - oasele calotei craniene: - anterior: osul frontal; - posterior: osul occipital; acestea sunt oase nepereche; - lateral: 2 oase temporale, situate la nivelul tmplelor; - lateral superior: 2 oase parietale. Temporalele si parietalele sunt oase pereche. Muchi: muchiul pielos al scalpului Poziia pacientului: stand pe un taburet. Poziia terapeutului: in spatele si in lateralul pacientului. Planul sagital (linia care unete nasul cu gaura occipitala): mparte calota in doua: dreapta si stnga. Planul frontal principal (median lateral: unete urechile): mparte calota in doua: fata si spate. Cretetul/vrful capului = vertex Execuia masajului capului Neteziri: 1). stm lateral de pacient, intr-o parte: punem o mana la frunte si degetele celeilalte mini sub occipital si netezim scalpul, degetele intrnd prin par si ntlnindu-se in vertex, dupa care se ridica; netezim separat calota dreapta, apoi stnga; 2). stm in spatele pacientului: punem degetele de la ambele mini la nivelul tmplelor (in fata urechii) si netezim pana in vrful capului; apoi degetele in spatele urechii, la baza occipitalului si netezim de asemenea pana in vertex. Practic sunt patru neteziri in total: partea dreapta-partea stnga (= prima netezire), partea din fata-partea din spate (a doua netezire).

Geluirea, friciunea si vibraia Se realizeaz tot pe traseele netezirilor, cu ambele mini odat, cu toate degetele odat.
26

Framantari si bateri nu avem. Miscari dupa masajul capului 1). fixam bine cu degetele la nivelul parietalelor pielea capului si mobilizam scalpul de pe calota craniana: in sus si in jos; 2). uoare presiuni laterale si antero-posterioare. Ne putem ntlni cu cteva situaii: chelie (se poate face masaj, cu o pictura de ulei); periua (de evitat sa facem masaj); par de lungime normala (scurt spre mediu: cel mai bine se face masajul capului); par lung (ridicam minile dupa ce trecem 10-15 cm prin par).

27

XI. Masajul feei si al frunii Anatomie Oase: - la frunte avem osul frontal; - la fata avem mandibula (maxilarul inferior) si maxilarul superior (stng si drept, deci doua oase); - umerii obrajilor sunt dai de cele doua oase zigomatice care mpreuna cu osul nazal formeaz piramida nazala. Muchi: - muchii mimicii au un capt de prindere pe pielea fetei si celalalt pe os. Poziia pacientului: pe canapea cu fata in sus, cu marginea canapelei uor ridicata sau/si cu o pernua sub cap; sau stand pe un scaun cu sptar de obicei si cu capul sprijinit pe pieptul terapeutului Poziia terapeutului: la capul pacientului, in spate. Execuia masajului fetei si al frunii Neteziri 1). netezire principala: punem degetele la nivelul brbiei astfel: degetul 4 (inelarul), chiar pe zona mentoniera (pe mandibula), degetul mic (5, oricular) sub brbie si degetele 3 si 2 pe fata si netezim pana la articulaia temporo-mandibulara (pana la urechi) de la brbie spre urechi; 2). netezire secundara: cu indexul deasupra buzei superioare, la mijloc, netezim pana la articulaia temporo-mandibulara; 3). netezire principala: punem toate degetele la baza nasului si netezim pe umrul obrajilor pana la tmple. Pentru frunte: 1). punem degetele la mijlocul frunii si netezim fruntea pana la oasele temporale (pana la tmple); 2). netezim cu 1-2 degete pe sub arcadele orbitale (pe sub sprncene); 3). ochii nchii: neteziri uoare cu indexul deasupra globilor ochilor; trebuie sa avem minile foarte curate; 4). netezirea contra ridurilor (laba de gsca de la coada ochilor): punem degetele 2 si 3 (index si medius) la unghiul exterior al ochilor si in timp ce tragem spre ureche ndeprtam degetele intre ele si ntindem bine pielea. Atenie: cnd lucram fruntea sau fata separat, ochii intra si la un masaj si la celalalt. Framantari Cate doua linii pe fiecare parte a fetei: 1). de la regiunea mentoniera (nivelul brbiei) pana la articulaia temporomandibulara (linia mandibulei);
28

2). plecam de la comisura bucala, prindem apoi osul zigomatic (musculatura obrazului) pana la temporale (in fata urechilor). Executam framantarea cu o mana, cu doua mini si contratimp. La frunte nu avem framantari. Totul se face ascendent. Geluiri si friciuni 1). prima linie este cea a mandibulei: din mijlocul brbiei pana la articulaia temporo-mandibulara; 2). a doua linie: pe osul zigomatic pana la tmple. Se pot face si pe maxilarul superior (deasupra buzei superioare). La frunte: pe toata fruntea, fie de la centru spre tmple, fie de la un capt la celalalt. Insistam cu friciunea pe sub arcade (inferioara si superioara), la coada ochiului si la baza piramidei nazale. Vibraia Se face cu toata palma pe musculatura obrazului, pe frunte si pe sub arcade Baterea Cu degetele ca la pian: pe obraz, frunte, arcade. Pe obraz: si baterea sub forma de ciupituri. Miscari dupa terminarea masajului fetei si al frunii (kinetoterapie) Se pot executa pasiv si activ: - deschiderea si nchiderea gurii; - miscari de lateralitate a mandibulei; - miscari de anteductie si retroductie; Doar active: - nchiderea si deschiderea ochilor. Putem ntlni pareze faciale masaj selectiv (de reechilibrare).

29

XII. Masajul general Masajul regional: se prelucreaz numai masa musculara prin neteziri, framantari, friciune cu toata palma asupra masei musculare si batere. Masajul zonal: este masajul concentrat asupra articulaiilor, liniilor intermusculare, tendoanelor sau asupra unor zone de afeciuni; se fac neteziri, geluiri, friciuni, vibraii. Masajul terapeutic: reprezint masajul regional + masajul zonal. Masajul terapeutic se aplica doar asupra unor zone sau segmente afectate; nu exista si nu se face masaj terapeutic general. Masajul terapeutic al unei regiuni poate dura intre 10-15 si chiar 20 minute (masajul umrului cel mai mult; apoi spatele etc.). Masajul general Reprezint un masaj de ntreinere si relaxare la care se prelucreaz numai masa musculara, ca in cazul masajului regional. Durata masajelor regionale din cadrul masajului general poate dura intre 5-15 minute. Masajul general dureaz 50-60 minute. Descrierea masajului general Pacientul/clientul va sta cu fata in jos, relaxat; ncepem cu masajul regiunii spatelui, picioarele fiind de obicei acoperite cu un prosop. Si in cazul masajului spatelui si al membrelor inferioare netezirile trebuie sa fie cat mai prelungi, sa cuprind fesele si soldurile. Insistam pe framantari si pe bateri; pentru relaxarea masei musculare putem face si friciuni cu toata palma. Urmeaz masajul membrelor inferioare: neteziri prelungi, framantari si friciuni cu doua mini odat si bateri. Invitam pacientul sa se ntoarc cu fata in sus si prelucram si partea anterioara a membrelor inferioare, dupa aceeai regula. Facem si cteva neteziri pieptene pe talpa. Aezam membrele inferioare in dubla flexie si prelucram abdomenul si toracele anterior mpreuna; toracele anterior este opional. Urmeaz apoi masajul membrelor superioare: dupa aceleai reguli ca la membrele inferioare, ba chiar mai sumar, cci baterile pot fi foarte uoare sau chiar putem sari peste ele daca muchii sunt mai puin dezvoltai. Invitam pacientul sa stea acum in ezut pe un scaun/taburet sau pe canapea si noi, in spatele lui, prelucram regiunea cervicala; putem face si o trecere-doua de friciuni asupra articulaiilor vertebrale si gurilor occipitale. Opional, putem ncheia cu cteva neteziri pe cap. In cazul obezitii cel mai mult se insista pe framantari; vom prelucra esutul adipos uor intre degete pentru a nu face vnti. Tot in cazul obezitii putem intercala intre masajul regiunilor miscari active, in special pentru abdomen.
30

Durata totala: daca masajul a fost executat in ritm mai alert, va dura 45-50 min.; in ritm normal: 50-60 min.; cu exces de zel: peste 60 minute. Intensitatea masajului va creste uor, o data cu numrul edinelor. La un masaj general se distruge un numr important de celule imbatranite care sunt preluate apoi de circulaia sangvina ajutnd astfel la rentinerirea esuturilor. Este foarte indicat ca masajul sa fie asociat cu exerciii fizice: gimnastica medicala, alergri etc. De asemenea, cnd urmrim o accentuare a efectului relaxant, masajul se va asocia cu proceduri de termoterapie: bai calde, mpachetri, sauna etc. Masajul anticelulitic Este un masaj terapeutic. Se face mai intai un masaj regional pe regiunile/segmentele afectate, dupa care se trece la masajul terapeutic zonal, insistnd pe framantari, in special pe cea contratimp; vom cuta sa prindem o masa cat mai mare de esut adipos, astfel incat, chiar daca lucram cu o intensitate ceva mai mare, sa nu producem leziuni; baterile vor fi uoare. Putem insista si pe friciuni, cutnd sa imbunatatim structura si sa redm elasticitatea esutului conjunctiv, a stratului adipos si a dermei(pielii). Pentru a mari efectul, masajul anticelulitic se poate combina cu proceduri de mpachetare la cald (de obicei cu parafina), si cu creme/substane termoactive care sa mreasc microcirculatia in esut.

31