You are on page 1of 5

Analiza financiară a proiectelor

Cadrul general al cursului


Prezentul curs are drept scop crearea de manageri de proiect şi dezvoltarea abilităţilor de
management de proiect pentru propunerea, cîştigarea, realizarea şi implementarea cu succes a
proiectelor în cadrul sistemelor economico-politice concurenţiale globalizate.
Cursul furnizează elementele de baza referitoare la managementul financiar al proiectelor
respectiv al afacerilor prin proiecte, relevând importanţa, natura, şi rolul managementului financiar
cu explicitarea elementelor teoretice de importanţă şi prezentarea de aplicaţii practice. Cursul
furnizează managerului de proiect şi managerului financiar proceduri şi metodologii de rezolvare a
situaţiilor financiare care apar pe parcursul vieţii proiectului sau a afacerii. Astfel se pun în evidenţă
următoarele: planul de afaceri; studiu de fezabilitate; costul global al proiectului; managementul
costului global al proiectului; evaluarea financiara a proiectului; finanţarea proiectului; contabilitate
managerială; managementul riscurilor financiare.
Orice activitate modernă, orice afacere de succes este un proiect modern, cu un caracter
complex, care impune o viziune nouă, începând cu analiza necesităţilor proiectului din punct de
vedere tehnic şi financiar şi terminând cu analiza tehnică şi financiară a proiectului luând în
considerare reutilizarea eficientă a rezultatelor proiectului. Presiunile sistemului globalizat
economic şi politic concurenţial al lumii industrializate, competiţia dintre producători, un respect
mai mare pentru valoarea, respectiv bunăstarea celor care formează forţa de muncă a proiectului şi
implicit pentru costul acestei forţe de muncă au dus la dezvoltarea de noi tehnici de management de
proiect. Primul care furnizează ceea ce doreşte clientul este câştigător şi va supravieţui în cadrul
acestui sistem concurenţial. Soluţia este realizarea de proiecte performante, cu un management de
proiect performant.
O afacere performantă înseamnă o investiţie într-un proiect performant, cu activităţi
previzibile şi planificate. Proiectele de succes conduc la companii de succes structurate pe proiecte
cu un management prin proiecte adecvat. Se are în vedere faptul că proiectele pot fi făcute de un
consorţiu de proiect cu finanţare internă sau externă consorţiului sau pot fi proiecte ale unei singure
organizaţii cu finanţare internă sau externă organizaţiei respective. Investiţia trebuie făcută cu
parteneri care au activităţi previzibile pe o piaţă previzibilă, cu evaluarea şi minimizarea riscurilor.
Trebuie să se aibă în vedere că o afacere se cîştigă foarte greu şi se pierde foarte uşor. Activitatea de
cercetare-proiectare nu este opţională, ci absolut obligatorie pentru o strategie de succes în afaceri.
Managementul proiectelor este un instrument de planificare, coordonare, realizare şi control
al activităţilor complexe din proiectele industriale, comerciale, sociale, culturale şi politice
moderne. Managementul proiectelor trebuie abordat ca o metodologie pentru conducerea oricărei

© 2008 Prof.univ.Constantin OPRAN 1 SNSPA – FCRP-MMP


activităţi ca un proiect, cu rigurozitatea şi flexibilitatea necesară obţinerii unui succes. Necesităţile
fiind definite de clienţi/utilizatori, este indispensabil de a fi înţelese de realizatorul/furnizorul
produsului /serviciului, care trebuie să ţină cont totodată şi de impactul pe care îl va avea
produsul/serviciul asupra colectivităţii. Un management de proiect de succes necesită următoarele:
cunoaşterea pragmatică din partea partenerilor a domeniului de afaceri; cunoştinţe de cea mai bună
calitate în domeniu managementului financiar; participarea anterioară la alte proiecte; cunoaşterea
programului din care face parte proiectul; capacităţi de comunicare în interiorul şi exteriorul
consorţiului de proiect; cunoştinţe bune în managementul calităţii conform ISO 9001; cunoaşterea
limbii engleze; cunoaşterea softurilor uzuale şi a lucrului la calculator; competenţe tehnice pe
domeniu proiectului.
Managerul de proiect trebuie să aibă drept caracteristici competenţa profesională şi
managerială, capacitatea de a lucra în echipă, pragmatismul, claritatea şi simplitatea în acţiuni,
respectul faţă de client şi parteneri. Un manager performant este cel care face rost cel mai rapid de
cea mai bună informaţie şi o utilizează în cel mai bun mod pentru realizarea obiectivelor
proiectului. Un manager de propiect trebuie să aibă tot timpul în evidenţă următoarele elmente de
politică şi practică a proiectului: orientarea către client, analiza financiară, cultura calităţii,
responsabilitatea întregii echipe, produsele şi serviciile, furnizorii, pregătirea şi perfecţionarea
continuă. Managementul informaţiei financiare este o componentă însemnată a muncii unui
manager determinându-i eficacitatea.
Pentru a realiza în mod optim obiectivele proiectului, partenerii realizatori ai acestuia, care
constituie un consorţiu de proiect furnizor al produsului/serviciului, trebuie să gestioneze toţi
parametrii tehnici, financiari, economici, sociali, politici, culturali, ecologici de care depinde
realizarea proiectului, precum şi relaţiile dintre aceştia. Se are în vedere impactul asupra acţiunilor
viitoare, mai ales asupra proceselor de producţie, sociale, economice, culturale, politice şi de mediu
privind utilizarea produsului/serviciului. Accentul trebuie pus pe noţiunea de serviciu aşteptat de
utilizator, produsul fiind doar suportul acestuia.
Pentru a rezolva obiectivele proiectului sunt necesare realizarea sau cumpărarea de bunuri
precum: echipamente, clădiri, dotări de birotică, calculatoare, tehnologii, expertiză tehnică, patente
şi altele. Consorţiu de proiect decide ce bunuri trebuie cumpărate şi cît sa fie plătit pentru ele. Se are
în vedere că proiectul trebuie să producă şi să vândă produse şi servicii cu un profit pentru
consorţiu. Managerul financiar al proiectului joacă un rol cheie pentru luarea acestor decizii.
Decizia de investiţie este în mare parte responsabilitatea managerului financiar şi a întregului sistem
de management financiar. În final este decizia financiară alegerea cît să fie platit pentru asemenea
investiţii. Necesarul financiar pentru plăţi este luat de la surse financaire precum: finanţatorul de
proiect, structurile de finanţare, pieţele financaiare, finanţarea proprie (co-finanţare) sau bănci.

© 2008 Prof.univ.Constantin OPRAN 2 SNSPA – FCRP-MMP


Managerul financiar respectiv departamentul de management financiar al proiectului se găseşte
între aceste surse financiare şi consorţiul proiectului. Departamentul de management financiar
trebuie sa coordoneze retribuţiile salariale şi taxele corespunzătoare în conformitate cu activităţile
desfăşurate şi legile în vigoare. Departamentul de management financiar primeşte plaţile de la
sursele de finanţare fiind responsabil de executarea financiară a contractelor şi redistribuirea
fondurilor către membri consorţiului. De asemenea un rol foarte important este acela de a creşte
continu valoarea financiară a realizărilor proiectului pentru achitarea creditelor luate şi creşterea pe
piaţă a consorţiului de proiect, respectiv a participanţilor la proiect. Rezultă din cele de mai sus
importanţa fundamentală a managementului financiar al proiectului.
Riscurile apar în cadrul tuturor activităţilor socio-economice, pentru fiecare dintre acestea
îmbrăcând forme particulare, în funcţie de tipul, modul de manifestare şi mărimea acestora. Riscul
este un partener normal şi de nedespărţit al oricărei activităţi având efecte directe şi puternice
asupra rezultatelor activităţii respective. Orice activitate are un anumit grad de risc. În fiecare zi
structura organizatorică din care facem parte este abordată direct sau indirect de diverse riscuri.
Cîştigă cel care îşi asumă riscuri calculate. Într-un mediu din ce în ce mai concurenţial, aşa cum
sunt/devin majoritatea domeniilor, nu îţi permiţi să întîrzii unele decizii pe seama unei prudenţe
exagerate sau să eviţi inovaţia – produse noi, pieţe noi, etc., din acelaşi motiv. Este în natura
managementului să îţi asumi riscuri, mari sau mici. Însă trebuie să ne asigurăm că ştim ce înseamnă
aceste riscuri, care este costul potenţial al insuccesului şi până când să aşteptăm succesul. Riscul nu
trebuie înţeles ca fiind un element distrugător. Riscul poate conduce la oportunităţi extraordinare
pentru cei care ştiu cum să îl folosească. Scopul este de a cunoaşte riscul şi al folosi pentru succesul
nostru. Soluţia nu este evitarea completă a riscului, care de altfel este imposibil, ci evitarea
riscurilor care nu pot fi înţelese respectiv cotrolate şi monitorizarea respectiv utilizarea în scopul
succesului a riscurilor rămase. Existenţa riscurilor a condus la dezvoltarea structurilor care se
ocupă cu managementul riscului. Progresul omenirii nu ar fi fost posibil dacă riscul ar fi fost evitat.
Realizările de performanţă au impus asumarea unor riscuri deosebite. Evitarea riscurilor este o cale
sigură către eşec. Un risc mai mare poate conduce la un cîştig mai mare. Afacerile de valoare se
concentrează pe un cîştig de calitate prin evaluarea corectă şi tot mai sofisticată a raportului dintre
risc şi cîştig utilizînd tehnologia informaţiei. Riscul se poate cuantifica fiind luate decizii controlate
privind cât de mult risc şi ce fel de risc se aceptă a fi asumat având în vedere incertitudinea şi logica
în luarea deciziilor. Cu cît se utilizează proceduri mai sofisticate în managementul riscului cu atât se
riscă mai mult iar greşelile au o influenţă catastrofică.
Având în vedere cele de mai sus se poate spune că „Cel mai mare risc este să nu fie nici un
risc”. Dacă este un risc, folosind managementul riscului, acesta poate fi controlat, dar dacă nu e nici
un risc evident, sigur vor fi riscuri ascunse care vor fi mai greu controlate. Dintre procedurile de

© 2008 Prof.univ.Constantin OPRAN 3 SNSPA – FCRP-MMP


gestionare a riscurilor financiare se menţionează: procedurile hedging-eliminarea expunerii la risc
prin luarea unei poziţii de compensare; utilizarea instrumentelor bursiere- contractele forward,
contractele futures, contractele cu opţiuni; diversificarea – reducerea riscului prin deţínerea unui
portofoliu cît mai larg de active diferite şi independente; asigurarea – transferul riscurilor pentru
protecţia împotriva unor posibile situaţii provocatoare de pierderi folosind un contract de asigurare
prin plata unei prime de asigurare.
Managementul riscurilor financiare este în mod tradiţional domeniul băncilor şi al instituţiilor
financiare. Datorită specificului acestei activităţii, instituţiile sunt expuse în procente diferite
riscului de piaţă, de credit, de lichiditate şi operaţional, care, dacă este gestionat corect, poate aduce
profituri substanţiale sau, din contră, în cazul unui management slab poate conduce la falimentul
băncii sau instituţiei financiare respective. Posibilitatea unui eşec major combinată cu cerinţele
foarte ridicate ale regulatorilor pieţelor respective au făcut ca aceste instituţii să cheltuiască sume
importante pentru a achiziţiona sisteme sofisticate prin care să controleze riscul. Totul sau aproape
totul depinde de cunoaşterea la timp a stărilor de fapt, proceselor şi tendinţelor economiei. Pentru o
instituţie financiară managementul riscului este procesul de identificare, măsurare/cuantificare şi de
management a diferitelor tipuri de riscuri care rezultă din activitatea curentă a instituţiei respective.
Aceste riscuri se referă la riscul de piaţă, riscul de credit, riscul de lichiditate şi cel operaţional
precum şi orice combinaţie a riscurilor menţionate. Pentru a realiza managementul acestor riscuri,
aceste instituţii au nevoie de sisteme informatice sofisticate care să fie capabile să ofere soluţii în
timp real şi să evalueze situaţia întregului portofoliu deţinut. Aceste sisteme sunt capabile să facă
faţă aproape oricăror situaţii, de la riscul valutar/de rata de schimb la cel rezultat din deţinerea unui
portofoliu de derivative. De asemenea aceste sisteme evaluează situaţia portofoliului băncii sau
instituţiei financiare pentru o anumită zonă geografică şi semnalizeză potenţialul unei pierderi dacă
anumite praguri de referinţă au fost depăşite. Pentru o bancă sau instituţie financiară este extrem de
important să primească o evaluare în timp real a pierderii maxime potenţiale sau a cîştigului maxim
potenţial care poate rezulta ca urmare a evoluţiei imprevizibile pozitive sau negative a unei pieţe
economice.

Cursul, cu un scop declarat aplicativ, caută să satisfacă cerinţele absolut obligatorii unui om
modern în cadrul unei ţări moderne cu o economie şi politică capabile de a face faţă concurenţei tot
mai intense la nivel globalizat.
Cei care vor lua în considerare tematica abordată şi o vor aplica vor avea cele mai mari şanse să
facă parte dintre câştigătorii competiţiei economico-industriale globalizate.

© 2008 Prof.univ.Constantin OPRAN 4 SNSPA – FCRP-MMP


Structura cursului
1. Exigenţe comerciale ale proiectului
2. Managementul financiar al proiectelor
3. Costul global al proiectului
4. Managementul costului proiectului
5. Evaluarea financiară a proiectului
6. Finanţarea proiectului
7. Utilizarea informaţiilor de control
8. Managementul riscurilor financiare
9. Studii de caz
10. Indrumar pentru elaborarea unei propuneri de proiect cu analiza financiară a proiectului
11. Lexicon de managementul financiar al proiectelor

Bibliografie
Bibliografia se află în interiorul suportului de curs.

© 2008 Prof.univ.Constantin OPRAN 5 SNSPA – FCRP-MMP

You might also like