Ghidajul turistic şi activităţile asociate: rol, concepte şi terminologie

Legislaţia privind ghidul de turism şi obţinerea atestatului pentru practicarea acestei activităţi

Ce înseamnă a fi ghid ?

 a ghida (fr.):

 a (se) călăuzi, a (se) îndruma, a (se) orienta.

 a imprima unei piese o mişcare după o anumită direcţie şi între anumite limite cu
ajutorul unui ghidaj.

 Ghid (fr):persoană care conduce şi îndrumă un grup de turişti, de vizitatori ai unui muzeu
etc.

 Ghidul de turism

 este persoana care conduce şi îndrumă un grup de turişti sau vizitatori;

 oferă explicaţiile necesare referitoare la locurile vizitate;

 asigură desfăşurarea în cele mai bune condiţii a programului turistic contractat.

 Nomenclator de meserii COR 2011

 (clasificarea ocupaţiilor din România)

 Grupa majoră 3: tehnicieni, maiştri şi asimilaţi

 Subgrupa majoră 34: alte ocupaţii asimilate tehnicienilor

 Grupa minoră 349: tehnicieni în turism, activităţi ospitaliere, activităţi de alimentaţie şi

activităţi de agrement

 Grupa de bază 3491: tehnicieni în turism şi asimilaţi

 7 ocupaţii

 Grupa de baza introdusă prin Ordinele 149/2006 MMSSF (actual MMFPS) şi 308/2006
INS.

 349101 ghid de turism

 349102 ghid de turism intern (local)

 Mutat prin Ordinele 149/2006 MMSSF şi 308/2006 INS de la codul 511304 la codul
349102;
 Prin această avansare în ierarhia ocupaţiilor se recunoaşte importanţa crescândă a
Ghidului de turism intern!

 349103 ghid naţional de turism (touroperator)

 349104 Ghid de turism montan, drumeţie montană/galerii de arta/ interpret/ habitat

natural floră, faună, zonă montană/ habitat natural floră, faună zonă umedă/
supraveghetor/ turism ornitologic/ turism speologic/ turism ecvestru

 349105 Ghid de turism sportiv/alpinism şi căţărări pe

stânci/schi/bob/înot/canotaj/iahting/zbor cu aparate ultrauşoare (deltaplan, parapanta)

 349106 Ghid montan

 Ocupatia a fost introdusa prin Ordinul 170/2008 MMFES. Această ocupaţie pare să o
dubleze pe cea de la codul 349104.

 349107 Ghid obiectiv cultural

 Introdus prin Ordinul 453/2010 al MMFPS respectiv Ordinul 1365/2010 al INS

 Nivelul de instruire necesar: studii medii sau postliceale

 Hotărârea Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea şi utilizarea ghizilor de turism;

 Hotărârea Guvernului nr. 631/2003 pentru modificarea şi completarea Hotărârii

Guvernului nr. 305/2001 privind atestarea şi utilizarea ghizilor de turism;

 Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr. 637/2004 pentru

aprobarea Normelor metodologice privind condiţiile şi criteriile pentru selecţionarea,
şcolarizarea, atestarea şi utilizarea ghizilor de turism.

Categoriile de ghizi utilizate în activitatea de turism din România

 ghid local, care asigură asistenţa turistică pe un teritoriu limitat;

 ghid naţional, care asigură asistenţa turistică pe teritoriul naţional şi în străinătate;

 ghid specializat pentru anumite segmente ale serviciilor turistice:

 ghid montan şi de drumeţie montană;

 ghid pentru habitat natural;

 ghid ornitolog;
  ghid supraveghetor;

 ghid de animaţie turistică;

 ghid sportiv (alpinism, escaladă, schi, înot, canotaj, parapantă, călărie etc.);

TOUR LEADER VS. TOUR GUIDE

 titluri diferite, greşit utilizate;

 tour guide:

 zonă cunoscută (comentarii, conducerea turului, animarea grupului);

 plătiţi de companii locale, de obicei pe zi;

 tour leader:

 conduce grupul în străinătate, există posibilitatea să nu fi văzut locurile

respective înainte,

 se asigură de respectarea serviciilor achiziţionate de turişti;

 sunt cei care însoţesc o persoană la medic sau organizează petreceri de bun
venit, lucrează împreună cu tour guide-ul şi cu ghidul naţional;

 sunt plătiţi de tur operatorii care au conceput călătoriile (în mod obişnuit
conduc zeci de tururi pe an).

Tour director-tour manager

 ghidul naţional care conduce grupuri într-o ţară sau regiune,

 sarcini: comentariul, crearea turului, fişa tehnică, logistică (rezervări la

hoteluri, rezervări pentru intrarea la obiective turistice)...aproape TOT!

 sunt plăţiti de operatorul de turism şi lucrează, de obicei full-time, în

sezon!

Ce presupune meseria?

 promovarea şi vânzarea de programe şi servicii turistice;

 planificarea şi organizarea de servicii turistice pentru clienţi,

 comunicarea informaţiilor necesare clienţilor despre serviciile de: cazare, masă,

transport, agrement, acces la atracţiile din zonă,

 soluţionarea promptă a solicitărilor şi a reclamaţiilor, în măsura competenţei lor;

 oferirea de explicaţii privind contractul cadru şi clauzele contractuale (condiţiile generale

de efectuare a programului turistic, drepturile şi obligaţiile clientului, drepturile şi
obligaţiile furnizorilor de servicii, termenele de plată, penalizări în caz de retragere,
situaţii de forţă majoră);

 asista turiştii care au aderat la oferta furnizorilor de servicii turistice;

 contribuţia la asigurarea serviciilor contractate;

 întreţinerea unui dialog permanent cu turiştii;

 acţionarea pentru îmbunătăţirea programelor turistice pe care le derulează/organizează;

 însoţirea persoanelor sau grupurilor de persoane în plimbări călare sau cu atelaje.

Formarea profesională

 în cadrul sistemului naţional de învăţământ;

 în cadrul sistemului de formare profesională a adulţilor:

 Facultatea de Geografie: CTT (Centrul de training pentru turism);

 Asociaţia Ghizilor de Turism (împreună cu Min. Turismului), Marilena Oancea

 Şcoala de Turism EXIMTUR;

 THR Consulting Group: pregătire profesională şi consultanţa în turism;

 Institutul IRECSON, Colegiul de turism;

 Şcoala de Afaceri Nadanova: cursuri de calificare în domeniul construcţiilor,

serviciilor turistice, agriculturii si informaticii;

 Şcoala Română de Afaceri: educaţie pt. afaceri, cursuri de perfecţionare/

specializare pt. comunităţile locale de afaceri, cursuri de reconversie profesională,
programe de pregătire în colaborare cu uniunile profesionale din România;

 Centrul Credis: programe de pregătire în sistem IDD; înfiinţat ca urmare a unui

program PHARE, este un departament al Universităţii din Bucureşti;
  Cepecom: centru de formare profesională continuă al Cooperaţiei de Consum şi
Credit;

 ProHumanitas: universitate, colegiu, furnizor de cursuri;

 Christian Adventure: şcoală de ghizi turistici.

 document eliberat de Ministerul Turismului;

 confirmă capacitatea profesională a persoanelor fizice calificate în profesia de ghid de

turism de a exercita activitatea în una dintre categoriile de ghizi de turism.

 pecializarea profesională pentru categoria de ghid de turism naţional sau ghid de turism
specializat;

 se realizează numai pentru persoanele care deţin certificat de calificare de ghid de turism.

Condiţii – ghid de turism local

 vârsta min. 18 ani şi vârsta max. de 65 de ani;

 cel puţin studii liceale cu bacalaureat;

 certificat de cazier judiciar “curat”;

 apt din punct de vedere medical pentru profesia de ghid de turism (sănătos clinic şi
psihic, fără defecte fizice, de vorbire sau de auz);

 să cunoască satisfăcător cel puţin o limbă străină de circulaţie internaţională (atestat);

 să aibă cunoştinţe de cultură generală (test de verificare).

Condiţii – ghid de turism naţional/specializat

 să aibă calificarea profesională pentru profesia de ghid de turism;

 să aibă cel puţin studii liceale cu bacalaureat;

 vârsta min. 18 ani, vârsta max. de 62 ani (specializat), 65 ani (naţional);

 să nu fi suferit condamnări (fapt dovedit cu certificatul de cazier judiciar);

 să fie apt din punct de vedere medical (sănătos clinic şi psihic, fără defecte fizice, de
vorbire sau de auz, apt pentru efort fizic);

 ghid de turism specializat trebuie să aibă cunoştinţe temeinice, teoretice şi practice,

specifice categoriei de ghid de turism specializat pentru care optează;
  să cunoască temeinic cel puţin o limbă străină de circulaţie internaţională (test de
verificare);

 să aibă cunoştinţe de cultură generală (test de verificare).

Documentaţie

 cerere tip;

 copie de pe actul de identitate;

 copie de pe certificatul de calificare în profesia de ghid de turism;

 copie de pe atestatul privind cunoaşterea unei limbi străine, iar în cazul persoanelor
fizice, cetăţeni ai statelor Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European, şi
copie de pe atestatul privind cunoaşterea limbii române;

 certificat de cazier judiciar;

 certificat medical;

 două fotografii tip BI

 certificatul de absolvire a cursului de specializare profesională – ghid specializat.

 Tip activitate:

 activitate de bază;

 activitate complementară.

 agenţii economici cu activitate de turism pot utiliza

ghizi de turism numai în baza unui contract individual de

muncă.

 profesia de ghid de turism poate fi practicată şi pe

cont propriu de către persoane fizice autorizate potrivit legii.

Ecusonul de ghid

 se eliberează de către Ministerul Turismului, în urma depunerii documentaţiei;

  ghidul de turism are obligaţia ca în timpul desfăşurării activităţii să deţină asupra sa
atestatul de ghid de turism şi să poarte ecusonul de ghid de turism, pe care să le prezinte
la cererea persoanelor împuternicite să îi controleze activitatea.

 Controlul

 controlul respectării prevederilor prezentelor norme metodologice se face de către

Ministerul Turismului;

 în cazul în care se constată înregistrarea unui număr de mai mult de 5 reclamaţii

întemeiate, se va lua măsura retragerii atestatului de ghid de turism;

 măsura retragerii atestatului de ghid de turism se contestă în termen de 30 de zile de la

data comunicării acestei măsuri posesorului atestatului de ghid de turism.

Fişa postului

 Denumire post: Ghid Turistic

 Locul desfăşurării muncii: sediul companiei şi diverse zone turistice

 Subordonare: Directorului de departament

 Supervizare: Nu supervizează activitatea altor angajaţi

 Relaţii funcţionale: cu angajaţii departamentelor financiar-contabil, marketing,

administrativ, servicii.

 Scopul postului: titularul postului are rolul de a asigura planificarea, organizarea şi

coordonarea programelor turistice care i-au fost încredinţate.

Activităţi principale:

 onorează cu maxim de eficienţă contractele pe care le acceptă;

 se informează permanent şi în detaliu asupra traseelor şi obiectivelor turistice;

 concepe şi prezintă seturi complete şi corecte de informaţii turistice pentru clienţi;

 cunoaşte şi aplică prompt măsurile de prim-ajutor în caz de accidente;

 promovează toate programele, ofertele şi pachetele turistice ale agenţiei către clienţi;

 participă la organizarea şi coordonarea diferitelor evenimente speciale;

 soluţionează eficient toate solicitările clienţilor.

Sarcini şi îndatoriri specifice:

 stabileşte relaţii optime cu clienţii şi cu reprezentanţii hotelurilor, pentru rezolvarea în

timp util şi în bune condiţii a tuturor problemelor ocazionale;

 prospectează piaţa de profil în vederea optimizării continue a serviciilor.

Responsabilităţi ale postului:

 răspunde pentru desfăşurarea şi finalizarea cu succes a contractelor turistice

preluate/asumate.

 răspunde pentru siguranţa clienţilor pe parcursul desfăşurării programului turistic.

Autoritatea postului:

 planifică, organizează şi coordonează programele turistice care i-au fost încredinţate prin
contract.

Specificaţiile postului:

 studii de calificare în domeniu (atestatul IATA constituie un avantaj);

 experienţă de minim 1 an în domeniul turistic şi/sau pe un post de ghid;

 cunoştinţe avansate de geografie;

 excelente cunoştinţe privind piaţa de produse turistice şi particularităţile ei;

 cunoştinţe avansate de limbă engleză, franceză şi/sau germană, exprimare fluentă;

 abilităţi foarte bune de comunicare şi negociere;

 calităţi organizatorice, dinamism, seriozitate, iniţiativă;

 discurs elegant şi documentat, rafinament;

 prezenţă carismatică, atitudine convingătoare, răbdare consistentă;

 disponibilitate pentru program flexibil şi pentru deplasări;

 permis de conducere categoria B.

Deplasări

 Frecvenţa: foarte dese.

  Condiţii asigurate: diurnă, cazare, transport.

Relaţiile cu alte departamente:

 descrise în Regulamentul de organizare şi funcţionare şi Regulamentul de ordine

interioară.

Condiţii de muncă:

 lucrul se desfăşoară la sediul companiei şi în zonele turistice promovate în care există

contracte aflate în derulare;

 program de lucru prelungit;

Salarizare: Salariul brut lunar este de ..................... lei noi, la care se adaugă sporurile
negociate.

Facilităţi: telefon mobil, maşină de serviciu.

Sancţiunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor prevăzute în

fişa de post sunt descrise pe larg în Regulamentul intern (ROI).

 Ministerul Turismului

 Direcţia Generală Control Autorizare, Privatizare

Telefon:+4(021)20.70.723
Fax: +4(021)20.70.721
e-mail: secretariat.control@mturism.ro

Activitatea de organizare şi coordonare a turiştilor

Activitatea de organizare şi coordonare a turiştilor

I. Ce trebuie să ştie ghidul

II. Tipuri de activităţi specifice ghidajului

III. Siguranţa grupului de turişti

I. Documente necesare pentru călătorie

II. Viza

III. Condiţii de călătorie pentru minori

IV. Reduceri pentru copii

V. Clasificarea unităţilor turistice

VI. Preluarea şi eliberarea camerelor

VII. Tipuri de camere şi facilităţi în camere

VIII. Pierderea bagajelor, obiectelor personale sau actelor

IX. Mese

X. Transport

XI. Circuite

XII. Ghizi

XIII. Tur oraş

XIV. Excursii opţionale

XV. Tips/bacşiş

XVI. Reclamaţii

Documente, vize

 act de identitate valabil minim 6 luni de la data plecării, asigurarea medicala opţională;

 turistul se face direct răspunzător pentru consecinţele ce decurg din nerespectarea

condiţiilor vamale şi a condiţiilor impuse la frontierele ţărilor în care călătoreşte;
 viza (copie de pe paşaport): în cazul grupurilor organizate, aceasta se obţine la sosirea în
ţara respectivă, dar se achită la agenţie. Turiştii care işi obţin viza individual sau copiii
care nu au paşaport individual nu vor achita taxa de viza;

 ghidul nu răspunde în cazul refuzului autorităţilor de la punctele de frontieră de a primi

turistul pe teritoriul propriu sau de a-i permite să părăseasca teritoriul propriu;

 turistul se face direct răspunzător pentru consecinţele ce decurg din nerespectarea

condiţiilor vamale.

Clasificarea unităţilor turistice

 este cea oficială, atribuită de autorităţile de resort din ţara respectivă, nu corespunde
întotdeauna cu clasificarea unităţilor turistice din România;

 clasificarea unităţilor turistice poate să varieze şi în interiorul aceleiaşi ţări;

 în cazul cazărilor pe ferry-boat, cabinele au, de regulă, paturi suprapuse şi nu au

întotdeauna în dotare grup sanitar propriu, acesta fiind comun pentru mai multe cabine;

 în anumite situaţii, când serviciile de cazare nu sunt oficial clasificate pe stele (de ex.
Grecia, Japonia, Insulele Mauritius etc.), acestea au fost clasificate prin echivalenţă (cat.
D=1 stea, cat. C / Turist=2 stele, cat. B / Standard / Superior=3 stele, cat. A / First
class=4 stele, cat. Deluxe=5 stele) sau, daca acest lucru nu este relevant, s-a procedat la
clasificarea acestora în funcţie de facilităţi.

Copii, minori

 pentru a putea sa iasă din ţară, copiii sub 18 ani trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:

 să călătorească cu cel puţin un adult însoţitor;

 să aibă asupra lor acordul ambilor părinţi (sau al părintelui care nu-i însoţeşte),
legalizat la notariat;

 adultul care îi însoţeşte, în cazul în care nu este unul dintre părinţi, trebuie să aibă
cazier judiciar pe care să îl prezinte la frontieră;

 reducerile pentru copii sunt valabile numai în cazul în care aceştia sunt cazaţi în cameră
cu doi adulţi şi se acordă copiilor care nu au împlinit vârstele specificate până la data
plecării.

Preluarea şi eliberarea camerelor

  în general camerele se preiau la ora 14.00 (pentru litoral, la ora 18) şi se eliberează la ora
12.00;

 la unele hoteluri, în limita disponibilităţii, camerele pot fi păstrate după ora oficială a
eliberării, contra unui supliment care va fi achitat de către client la recepţia hotelului;

 la eliberarea camerelor, turiştii au obligaţia să verifice şi să achite notele de plată pentru

serviciile consumate (minibar etc.);

 daunele produse unităţii turistice cad în responsabilitatea celui care le-a generat.

Tipuri şi facilităţi camera

 în fiecare cameră se poate caza un număr de turişti corespunzator tipului camerei (de ex.:
într-o cameră single - SGL se va caza o singură persoană, într-o camera dublă - DBL, 2
persoane , TPL, QDPL, ş.a.m.d.);

 în general, tariful pentru cazarea în camera single este mai mare (circa 80% din tariful
camerei duble) decât tariful pentru cazarea în camera dubla;

 camerele duble pot avea 2 paturi (TWIN), pat matrimonial (FRENCH BED) sau canapea
extensibila, în cazul unor pensiuni;

 camerele se alocă direct la recepţia unităţii de cazare, ghidul nu are obligaţia alocării unui
anumit tip de camere la hotelurile unde s-a făcut rezervarea, decât dacă acest lucru a fost în
mod clar precizat în contractul turistic (în general, pentru camerele cu aer condiţionat, cu
vedere la mare, cu mai multe facilităţi etc. se plăteşte un supliment).

Pierderea bagajelor, obiectelor personale sau actelor

 răspunderea privind pierderea, furtul, deteriorarea bagajelor, a obiectelor personale sau a

actelor de călătorie este în sarcina turiştilor;

 cele mai multe hoteluri pun la dispoziţia turiştilor seifuri pentru păstrarea paşapoartelor,
a banilor sau a lucrurilor de valoare; se recomandă folosirea lor;

 în cazul pierderii bagajelor sau a furtului din bagaje pe durata transportului cu avionul,
turistul îşi va adresa plângerea direct companiei aeriene;

 turistul se face direct răspunzător pentru consecinţele ce decurg din pierderea actelor de
identitate sau a documentelor de calatorie.

Mesele

 micul dejun - MD variază de la o ţară la alta, putând fi gen bufet, continental, american,
englezesc etc. De regulă, italienii şi francezii nu pun accent deosebit pe micul dejun;
 este interzis să se scoată mâncare sau băutură din restaurante sau să se aducă mâncare
sau băutură în restaurante pentru consum;

 restaurantele sunt clasificate conform regulilor din ţara respectivă;.

 cinele festive (de Craciun, Revelion, Paşte etc.) se desfăşoară conform tradiţiilor din
ţările respective, acestea putând să nu corespundă din punct de vedere al imaginii,
cantităţii sau calităţii cu cele din România. Fiecare ţara are cutume şi percepţii diferite
asupra acestor evenimente care pot să nu corespunda întotdeauna cu aşteptăriile turiştilor
străini. În general, tarifele care se percep pentru cinele festive nu se referă exclusiv la
contravaloarea meselor respective, ci sunt tarife conjuncturale care acoperă şi aşa numita
"taxă pe eveniment".

Transportul

 în cazul transportului cu autocarul, se fac opriri regulat pentru necesităţi, servirea mesei
etc. Toaletele din autocare nu se folosesc iar fumatul în autocare este interzis;

 ocuparea locurilor în autocar, se face în funcţie de data înscrierii;

 alocarea locurilor în cazul transportului cu avionul se face doar la birourile de check in;

 fiecare companie aeriană impune o greutate maxima admisă a bagajelor pentru cala.
Excedentul de bagaje se monitorizeaza strict (atât la plecare, cât şi la retur) şi se taxeaza
suplimentar.

Ghizii

 conform legilor internaţionale, doar ghizii locali au dreptul să ofere servicii în interiorul
muzeelor, monumentelor, aşezămintelor de cult etc.;

 ghizii români vor oferi explicaţii turiştilor doar în afara obiectivelor turistice, ghidajul cu
ghizi autorizaţi locali, acolo unde nu sunt prevăzuţi în program, putând fi posibil doar
dacă grupul de turişti consimte la angajarea acestora, urmând ca ghidul roman să
efectueze traducerea;

 vizitarea muzeelor, datorită intereselor şi gusturilor diferite ale turiştilor, se face

individual, cu stabilirea în prealabil de către ghid a locului şi orei de întâlnire cu grupul;

 anumite obiective turistice incluse în program pot să-şi modifice orarul de vizitare fără
înştiinţare prealabilă, în acest sens, ghidul nu poate fi făcut răspunzător.

Tur de oraş, excursii optionale

 pe durata circuitelor, tururile de oraş se fac pietonal sau cu mijloacele de transport locale,
dacă în program nu este precizat altfel. Datorită restricţiilor de circulaţie în marile oraşe,
autocarele nu au voie să intre în incinta sau în apropierea anumitor obiective turistice;

 excursiile opţionale se referă la acele excursii care nu sunt incluse în costul pachetului
turistic, acestea putând fi cumpărate sau nu de către turişti. În anumite cazuri excursiile
opţionale se achită direct la agenţie, iar în alte cazuri se achită pe parcursul sejurului sau
circuitului.

Bacşiş, reclamaţii

 în ţările arabe sau asiatice, bacşişurile reprezintă o importantă sursă de venit pentru multe
categorii de oameni (şoferi, hamali, ghizi etc.). Acestea se platesc la faţa locului, acolo
unde nu sunt incluse în preţul programului turistic, sau odată cu achitarea întregului
pachet de servicii, direct la agenţie;

 reclamaţii referitoare la prestarea serviciilor turistice se vor depune în scris la unitatea

prestatoare, în timpul efectuării sejurului, însă se va notifica şi agenţia de turism sau
reprezentantul acesteia.

II. Tipuri de activităţi specifice ghidajului

1. Preluarea grupului

2. Prezentarea exterioară
a unui obiectiv turistic

3. Prezentarea interioară a unui obiectiv turistic

4. Prezentarea detaliilor unui obiectiv turistic

5. Turul panoramic cu autocarul

6. Cazarea grupului

1. Preluarea grupului
 Ghidul induce discret, dar clar, atitudinea de:

autoritate (asupra traseului, grupului, dicursului şi deciziilor);

lider (în cadrul grupului, dar şi în relaţiile cu prestatorii şi alţi colaboratori);

coordonare (a traseului, grupului şi discursului);

dependenţă (de programul şi comentariile ghidului);

poziţionare superioară (fizică şi intelectuală).

Se anunţă durata ghidajului!

Ghidajul are introducere (preluarea grupului), cuprins şi încheiere (finalizarea turului)!

2. Prezentarea exterioară a unui obiectiv turistic

Acţiuni:

 este indicat obiectivul;

 se găseşte traseul care pune în valoare cel mai mult obiectivul turistic;

 grupul: este aşezat (în mod natural) în aşa fel încât să perceapă întreg obiectivul;

 ghidul: cea mai bună poziţie pentru a putea indica ceea ce prezintă (în general având
grupul în dreapta, obiectivul în stânga);

 adresarea se face către grup, cu gestica adecvată comentariilor.

3. Prezentarea interioară a unui obiectiv turistic (în general, ghidul local)

Acţiuni (în funcţie de tipul obiectivului):

 se stabilesc regululile de vizitare înainte de intrare (mai ales în cadrul obiectivelor

religioase, muzeelor);

 traseul se realizează în sensul acelor de ceasornic;

 se fixează câteva elemente de prezentat;

 se aşteaptă până când grupul anterior a depăşit elementul de prezentat;

 se lasă grupul câteva minute pentru a observa şi alte elemente (neprezentate);

 se răspunde întrebărilor;

 adresarea se face către grup, cu gestica adecvată comentariilor;

 în cazul obiectivelor religioase: prin poziţionarea grupului şi reducerea volumului vocii,

se respectă locul şi celelalte persoane aflate în interior.

4. Prezentarea detaliilor unui obiectiv turistic

Acţiuni:

 prezentarea se face în funcţie de profunzimea turului şi publicului;

 este o acţiune ulterioară comentariului general (nu se începe cu detaliile!);

 se apropie grupul de detaliul de prezentat;

 se aşază grupul în aşa fel încât să perceapă detaliul;

 este indicat detaliul de prezentat;

 pentru mai mult efect, se face comentariul sub forma “dezvăluirii unui secret”.

4. Turul panoramic cu autocarul

Acţiuni:

 este indicată durata turului;

 se găseşte traseul care pune în valoare cel mai mult înşiruirea obiectivelor turistice;

 se poate realiza şi cu mijloace de transport în comun (însă cu dificultate şi risc);

 prezentarea se face la microfon: împărtăşim doar vocea!

 grupul de turişti este atenţionat asupra poziţiei obiectivului indicat, chiar înainte ca
obiectivul să apară în câmpul vizual al turistului; raportarea se face la turist (în dreapta
dvs., în faţă stânga).

Rolul foarte important al conducătorului auto!

5. Cazarea grupului

Acţiuni:

 înaintea sosirii la unitatea de cazare, grupul este informat asupra distribuirii pe camere
(cf. rooming-list);
  se specifică posibilitatea unor mici modificări, la faţa locului;

 se stabileşte programul urmator;

 se atenţionează asupra bagajelor;

 se stabileşte cu reprezentantul prestatorului (recepţioner) structura pe camere;

 se preiau cheile;

 se stabileşte programul următor (cină, mic dejun în ziua următoare, îmbrăcăminte,

excursii opţionale etc.);

 abia APOI se trece la cazare J;

 se asigură mai întâi cazarea “problemelor”;

 după finalizarea cazării, se verifică fiecare cameră;

 se comunică eventualele probleme la recepţie, se verifică rezolvarea acestora.

Nu uitaţi de şoferi!

III. Siguranţa grupului de turişti

1. Reguli înainte de plecare

2. Reguli pe parcurs

Să ne gândim înainte de plecare...sau Informare prealabilă

Informarea asupra:

 structurii grupului;

 traseului şi activităţilor produsului turistic;

 tipurilor de asigurări medicale de călătorie;

 mijloacelor de transport utilizate;

 prestatorilor şi colaboratorilor;

 timpului probabil.

Structura grupului

De unde ne informăm?
  agenţii de turism care au vândut PT:

 tour-operatori;

 detailişti;

 organizatorii grupului, dacă există;

 turişti.

Ce ne interesează?

 vârsta turiştilor;

 condiţii călătorie minori;

 pregătirea mentală a grupului;

 probleme de sănătate cunoscute/boli care ar putea crea probleme pe traseu.

Traseul şi activităţile PT

De unde ne informăm?

 agenţii de turism care au creat PT:

 tour-operatori;

 organizatorii grupului, dacă există;

 internet, telefon.

Ce ne interesează?

 durata în km/ore a traseului zilnic cu mijlocul de transport;

 durata (distanţă şi timp) a traseului zilnic pe jos

(maps.google.com, viamichelin.com);

 destinaţia: sigură/nesigură;

 documente necesare pentru a intra în ţările vizitate;

 orar şi rezervări obiective turistice;

 activităţi incluse în PT (drumeţii, seri festive etc.)

Asigurările medicale de călătorie

De unde ne informăm?

 companiile de asigurare;

 agenţii de turism care au vândut PT:

 tour-operatori;

 detailişti;

 organizatorii grupului, dacă există;

 turişti.

Ce ne interesează?

 tipul de asigurare (storno, medicală, extrem);

 valabilitatea, corectitudinea întocmirii;

 plafonul maxim de asigurare;

 aria de acoperire;

 procedura de urmat în caz de probleme de sănătate.

Mijloacele de transport

De unde ne informăm?

 Transportator, şoferi;

 agenţii de turism care au creat PT:

 tour-operatori;

 organizatorii grupului, dacă există;

 site-uri ale transportatorilor.

Ce ne interesează?

 categoria de clasificare;

 starea tehnică;
 verificarea comenzii agenţie/transportator;

 !!!atenţionare asupra unui schimb de autocare în caz de probleme!!!

 verificarea dosarului transportatorului;

 Verificarea kilometrajului la preluarea mijlocului de transport, pe parcursul circuitului

(seara/dimineaţa), la predarea acestuia;

 locuri sigure de parcare pentru autocar;

 mijloacele de transport în comun.

Prestatorii şi colaboratorii

De unde ne informăm?

 agenţii de turism care au creat PT:

 tour-operatori;

 prestatorii implicaţi (internet, telefon).

Ce ne interesează?

 clasificare;

 persoane, adrese, telefoane de contact – introducere în GPS;

 consultare site-uri: web prestator, păreri turişti

(booking.com, venere.com, etc.).

Timpul probabil

De unde ne informăm?

 site-uri de specialitate

(www.accuweather.com);

 mass-media.

Ce ne interesează?

 timpul probabil pentru fiecare zi de traseu în parte;

 alternative pregătite în prealabil şi utilizabile în caz de timp nefavorabil;

 echipamentul grupului pentru timp nefavorabil.

2. Reguli pe parcurs

Nu intrăm în panică...sau Reguli clare pentru siguranţa turistului

Informarea asupra:

 regulilor grupului;

 traseului şi activităţilor produsului turistic;

 tipurilor de asigurări medicale de călătorie;

 mijloacelor de transport utilizate;

 prestatorilor şi colaboratorilor;

 timpului probabil.

Regulile grupului

Ce ne interesează să ştie turistul?

 procedura de urmat în cazul pierderii;

 procedura de urmat în cazul pierderii documentelor personale;

 respectul celorlalţi turişti;

 respectul prestatorilor turistici;

 ...cei 7 ani de acasă!...

Traseul şi activităţile PT

Ce ne interesează să ştie turistul?

 adaptarea la grup;

 informarea permanentă a grupului asupra traseului/activităţilor ce urmează în ziua/zilele

următoare şi asupra siguranţei destinaţiei;
 avertizarea asupra eventualelor pericole: traversarea/petrecerea unui anumit interval de
timp în zone cu risc (exp: risc de furt: târguri, mijloace de transport în comun etc.)

Asigurările medicale de călătorie

Ce ne interesează să ştie turistul?

 păstrarea asigurării asupra turistului;

 informarea asupra condiţiilor de asigurare;

 informarea asupra procedurii de urmat în cazul problemelor de sănătate şi asupra

consecinţelor ce decurg în cazul nerespectării acesteia.

Mijloacele de transport

Ce ne interesează să ştie turistul?

 atenţie la fiecare coborâre din autocar, traversarea drumului etc.

 atenţie la intervalele de timp la care se face pauză;

 atenţie la obiectele personale;

 atenţie la circulaţia cu mijloacele de transport în comun.

Prestatorii şi colaboratorii

Ce ne interesează şă ştie turistul?

 adrese, telefoane de contact notate, cărţi de vizită, pliante;

 localizare, mijloace de transport utilizate (cum se ajunge);

 atenţie la obiectele personale, de valoare;

 datele de contact ale ghidului...

Timpul probabil
 Ce ne interesează să ştie turistul?

 timpul probabil pentru fiecare zi de traseu în parte;

 anunţarea alternativelor pregătite în prealabil şi utilizabile în caz de timp nefavorabil;

 echipamentul grupului pentru timp nefavorabil.

Activitatea de informare a turiştilor

Diferenţieri în funcţie de:

 tipul de ghidaj;

 vârsta turiştilor;

 tematica vizitelor şi obiectivele turiştilor;

 locul de provenienţă a turiştilor şi tipologia turiştilor.

În general:

 introducere/informaţii cu aspect general;

 cartea de vizită a ţării/ariei/regiunii/localităţii de vizitat;

 informaţii geografice;

 informaţii istorice;

 detalii economice şi sociale;

 evenimente importante;

 personalităţi/personaje;

 specificităţi;

 principalele obiective turistice care urmează a fi vizitate/văzute.

  Fără detalii sau limbaj tehnic!!!

Tipuri de ghidaj

 ghidaj urban/în oraş;

 ghidaj în muzeu/în spaţii închise sau în aer liber;

 ghidaj în situri portejate/rezervaţii naturale/montan;

 ghidaj adaptiv: copii (INF, CHD)/adolescenţi (Yth)/persoane în vârstă (SRC)/persoane cu

dizabilităţi.

Ghidajul urban

 în cadrul unui tur panoramic;

 în faţa unei hărţi;

 într-un punct de belvedere (la început sau la final).

 încadrarea oraşului (context naţional, local);

 generalităţi (geografie, economie, societate);

 localizarea/situarea: pornind de la aspecte istorice (motivaţie);

 factorii geografici: relief/peisaj, axe comunicaţie;

 originea, evoluţia, importanţa/dezvoltarea;

 evenimente importante;

 personalităţi/personaje;

 specificitate;

 detalii “picante”.

Ghidaj în muzeu

 profilul muzeului - prezentare generală;

 originea, evoluţia, istoricul muzeului;

 aria de reprezentare - circuit;

  exponate – detalii în funcţie de interesul grupului.

Ghidaj în situri protejate/montan

 lucrul cu harta;

 informaţii cu caracter tehnic şi metodic:

 aprobări;

 traseu;

 durata;

 componente/etape;

 nivel fizic de pregătire al participanţilor;

 echipament

 evitarea riscurilor şi accidentelor;

 aspecte medicale/primul ajutor.

 încadrarea ariei (context naţional, regional, local);

 generalităţi asupra protecţiei ariei (motivaţie, istoric);

 localizarea;

 originea, evoluţia, importanţa/dezvoltarea;

 bio-geografie, peisaj;

 evenimente;

 specificitate;

 detalii “picante”.

Ghidaj adaptativ

 pregătirea deplasării (produs turistic/caractere speciale, detalii psihologice, pedagogice,

de comunicare, aprobări);

 reguli generale de desfăşurare a activităţilor (lideri de grup);

 desfăşurarea programului (respectarea traseului, monitorizarea grupului);

  finalul şi concluziile (feed-back şi concluzii obligatorii).

Persoanele cu dizabilităţi

 suferă de unele impedimente fizice (sau psihice) care nu le permit aceeaşi rază de
acţiune;

 vor să se simtă “normali”;

 turism: adaptarea traseelor:

 accesibilitate;

 simţuri implicate.

 Informarea turiştilor în funcţie de vârstă:

 copii

 ce vor?

 distracţie;

 jocuri;

 prietenii;

 să fie separaţi de părinţi.

 adolescenţi

 ce vor?

 experienţe;

 notorietate;

 disponibilitate a de a depăşi limitele.

 persoane în vârstă

 ce vor?

 să nu fie singuri;

 să îşi ocupe timpul;

 să fie utili;
  să se apere de dependenţa fizică şi mentală.

Tematica vizitelor/obiectivele turiştilor

 recreativă (de tip “distracţie”)/de tip “pură destindere” (SSS);

 culturală;

 destinată menţinerii formei fizice;

 menţinerii echilibrului psihic;

 istorică;

 comercială;

 gastronomică;

 profesională;

 agrement “atipic”.

Locul de provenienţă a turiştilor

 România

 urban;

 rural;

 Europa:

 estică;

 centrală şi de vest, nordică;

 sudică;

 alte continente:.....

Reguli generale de ghidaj

 ghidajul presupune informare prealabilă şi pregătire continuă (inclusiv pe traseu);

 ghidajul este o artă şi (aproape) orice artă se poate învăţa;

 ghidajul înseamnă provocare, nu instruire şcolărească;

  ghidajul se referă la întreg;

 ghidajul înseamnă “căldură” (se lucrează cu oameni);

 ghidajul pentru copii/adolescenţi/persoane cu dizabilităţi nu este o diluţie, ci este diferit!

Structurarea programului turistic şi gestionarea timpului în cadrul acestuia şi în cadrul

grupului

 Structura programului turistic

 Programarea temporală a activităţilor în cadrul programului turistic

 Gestionarea timpului pe teren

 Adaptarea programului la grup

Oferta turistică/ceea ce primeşte turistul

 denumire program;

 traseu;

 perioadă şi durată;

 tarif;

 număr de turişti participanţi;

 fotografii;

 serviciile turistice incluse în programe;

  serviciile neincluse în programe şi serviciile suplimentare şi/sau opţionale;

 itinerariul cu etapele sale;

 alte menţiuni (copii sub 18 ani, ridicarea tarifului în cazul neîndeplinirii condiţiei grup
minim etc.);

 detalii de contact ale agenţiei organizatoare;

 sigla.

Cum se ajunge la crearea ofertei (tehnic)?

 calcul de preţ;

 program turistic;

 contactarea colaboratorilor/prestatorilor.

Ce cuprinde calculul de preţ?

 Cheltuieli directe

◦ de transport cu diverse mijloace: autocar, tren, avion, vapor;

◦ pentru structuri de cazare: hotel, motel, vilă, pensiune, camping;

◦ cheltuieli culturale/vizite şi intrări la: muzee, expoziţii, mănăstiri, situri

arheologice, tur de oraş;

◦ diverse: parcări, taxe drumuri, traversări ferry;

◦ cota de cheltuieli aferentă: ghid (cazare, masă, dirnă), şofer (cazare, masă, dirnă
cf. contract transport), gratuităţi (cota se obţine împărţind cheltuielile la numărul
de participanţi).

 Comision (propriu, cedat);

 Rotunjiri, preţ psihologic;

 Stabilirea tarifului de vânzare.

Ce îl interesează pe ghid?

 Individualitatea programului;

 Stabilirea traseului;
  Calculul de km şi împărţirea pe zile

(transport cu diverse mijloace: autocar, tren, avion, vapor);

 Stabilirea programului pe zile;

 Stabilirea detaliilor legate de prestatorii de la faţa locului (unităţi de cazare, restauraţie,

ghidaj local ,etc.);

 Diverse (parcări, taxe drumuri, poduri, traversări ferry).

Pasul 1

Individualizarea programului

 Calcul de preţ: TOSCANA

 Titlu: „Sub Soarele Toscanei”

 Perioada: 10-17 septembrie 2011

 Durata: 7 nopţi/8 zile

Pasul 2

Stabilirea traseului

(extras de pe hartă, maps.google.com/viamichelin.com):

Cluj-Napoca – Pisa (avion) – Marina di Pietrasanta (transfer autocar) – Pisa – Lucca

(dimineaţa timp liber, excursie ziua 2) – Marina di Pietrasanta – Carrara – Cinque Terre
(Riomaggiore, Manarola, Corniglia, Vernazz, Monterosso al Mare)– Marina di Pietrasanta
(excursie ziua 3) – Pietrasanta – Forte dei Marmi (excursie ziua 4, zi lejera, dupa-amiaza timp
liber) – Marina di Pietrasanta – Florenţa – Marina di Pietrasanta (excursie ziua 5) – zona
Chianti (Greve in Chianti – Radda in Chainti – Gaiole in Chianti – Castello di Volpaia –
Castello di Meleto) – Siena (ziua 6, cazarea Siena) – Montalcino – San Quirico d'Orcia – Bagno
Vignoni – Pienza – Montepulciano – Siena (excursie ziua 7) – Populonia – Pisa – Cluj-Napoca
(ziua 8, retur avion)

De remarcat:

 se notează continuu, de la plecare la retur, incluzând toate detaliile traseului;

 se notează astfel încât oricine l-ar citi, ar înţelege exact acelaşi lucru!

Pasul 3
Calculul de km şi împărţirea pe zile

 45 km: Pisa – Marina di Pietrasanta;

 115 km: Marina di Pietrasanta – Pisa – Lucca – Marina di Pietrasanta;

 130 km: Marina di Pietrasanta – Carrara – Riomaggiore – Marina di Pietrasanta;

 20 km: Marina di Pietrasanta – Forte dei Marmi – Pietrasanta - Marina di Pietrasanta;

 222 km: Marina di Pietrasanta – Florenţa – Marina di Pietrasanta;

 207 km: Marina di Pietrasanta – Greve in Chianti – Radda in Chainti – Castello di

Volpaia – Gaiole in Chianti - Castello di Meleto – Siena;

 160 km: Siena – Montalcino – San Quirico d'Orcia – Bagno Vignoni – Pienza –
Montepulciano – Siena;

 205 km: Siena – Populonia – Pisa.

= 1100 km + 200 km (siguranţă) = 1300 km total/8 zile

Pasul 4

Stabilirea programului pe zile

Ziua 1, vineri, 10 sept. : Cluj Napoca – Pisa Marina di Pietrasanta. Cazare Marina di
Pietrasanta. Avion, transfer.

Ziua 2, sâmbătă, 11 sept. : Marina di Pietrasanta – Pisa – Lucca – Marina di Pietrasanta.

Cazare Marina di Pietrasanta. Vizite: dimineaţa timp liber sau mercato (piaţa), dupa-amiaza
vizite: Pisa, Lucca.

Ziua 3, duminică, 12 sept. : Marina di Pietrasanta – Carrara – Cinque Terre (Riomaggiore,

Manarola, Corniglia, Vernazz, Monterosso al Mare)– Marina di Pietrasanta. Cazare Marina di
Pietrasanta. Vizite: Riomaggiore, Manarola, Corniglia, Vernazzya, Monterosso al Mare.

Ziua 4, luni,13 sept : Marina di Pietrasanta – Forte dei Marmi – Marina di Pietrasanta. Cazare
Marina di Pietrasanta. Vizite: Forte dei Marmi, Forte dei Marmi, după-amiaza timp liber,
plajă.

Ziua 5, marţi, 14 sept. : Marina di Pietrasanta – Florenţa – Marina di Pietrasanta. Cazare

Marina di Pietrasanta. Vizite: Florenţa.

Ziua 6, miercuri, 15 sept. : Marina di Pietrasanta – zona Chianti (Greve in Chianti – Radda in
Chainti – Gaiole in Chianti – Castello di Volpaia – Castello di Meleto) – Siena. Cazare: Siena.
Vizite: Greve in Chianti, Radda in Chainti, Gaiole in Chianti, Castello di Volpaia, Castello di
Meleto.

Ziua 7, joi, 16 sept. : Siena – Montalcino – San Quirico d'Orcia – Bagno Vignoni – Pienza –
Montepulciano – Siena. Cazare Siena. Vizite: Siena, Montalcino, San Quirico d'Orcia, Bagno
Vignoni, Pienza, Montepulciano

Ziua 8, vineri, 17 sept. : Siena – Populonia – Pisa – Cluj-Napoca, avion

Pasul 5
Stabilirea detaliilor legate de prestatorii de la faţa locului

 Cazare:

◦ 7 nopţi:

 5 n Marina di Pietrasanta Hotel Ariana 3*(situat pe malul mării);

 2 n Siena Hotel;

 Masă:

◦ 7 mic dejun inclus în tarif hotel;

◦ 5 cine inclus în tarif hotel;

 Ghid:

◦ 8 zile ghid însoţitor;

◦ 3 zile ghid local (Cinque Terre, Siena, Pisa).

Pasul 6

Diverse

 locuri pentru parcare autocar/taxe parcări;

 taxe drumuri, posibile drumuri în lucru;

 existenţa unor poduri/tuneluri pe traseu/taxe pod/tunel;

 traversări ferry/taxe ferry, etc...

Cine, ce plăteşte?!

Programarea temporală a activităţilor în cadrul programului turistic

  nu se depăşesc 400 km/zi cu autocarul;

 nu se însiră mai mult de 3 zile consecutiv cu mai mult de 400 km/zi;

 distanţa în timp se calculează la o viteză de 50-60 km/h/autocar;

 timpul astfel calculat nu include vizitele şi pauzele;

 se calculează 1 pauză la aproximativ 3 ore de mers;

 pauzele: min. 30 minute (includ urcarea/coborârea din autocar);

 nu uitaţi pauzele pentru masă (căutaţi locaţii unde se poate servi masa într-un interval cât
mai scurt de timp);

 încercaţi să grupaţi obiectivele programului cu obiectivele grupului;

 stabiliţi timpul minim pentru vizite în funcţie de “pasul leneşului” şi de timpul efectiv de
vizitare al unui tur ghidat;

 luaţi marjă de întârziere pentru fiecare obiectiv/pauză.

 Nu vă bazaţi 100% pe ceea ce aţi calculat în birou a fi timpul necesar fiecărei etape! J

Gestionarea timpului pe teren şi adaptarea la grup

 Depindeţi de: cazări, mese, tururi ghidate, program (ore de deschidere/închidere),

continuarea traseului!

 Vă uitaţi mereu la ceas, calculaţi mereu în minte eventualele întârzieri, anunţaţi din timp
prestatorii de la faţa locului!

 Regula de aur: nu arătaţi turştilor că vă grăbiţi sau că sunteţi stresaţi de întârzieri!

Ce facem?

 Specificăm clar timpul de vizitare/pauză, orele şi locurile de întîlnire (modificare sau

notare pe programul turistic), cu mare atenţie, astfel încât să fie clar pentru toată lumea,
inclusiv pentru şofer!

 Utilizăm orice detaliu care ne-ar putea ajuta la grăbirea grupului, fără ca acesta să simtă
că este grăbit!
 ◦ Concursuri, tombole, “ameninţări” simpatice (face cinste cel care întârzie...şi
chiar face!, “amendă”);

◦ Promitem ceva ce aşteaptă turistul (“nu uitaţi, urmează cumpărături, cină

specifică, distracţie”...)

Relaţionarea şi colaborarea ghidului de turism cu prestatorii de servicii turistice şi cu alţi

intermediari în turism

Identificarea, gestionarea şi soluţionarea diverselor probleme care pot apărea în activitatea

ghidului de turism

 Transport – tipuri de probleme :

 documente: lipsuri, documente expirate;

 locuri: confort, rabatare, spaţiu, vizibilitate, poziţionare, TV, servicii etc.;

 viteză: prea mare, prea mică;

 şofer: coleric, sangvinic, flegmatic, melancolic, introvertit v/s extrovertit (prea...).

 Cazare – tipuri de probleme:

 vouchere: preluat/predat, complete/incomplete

  camere:

 repartizarea pe camere;

 defecţiuni;

 curăţenie;

 gălăgie;

 dispariţie/furt.

 restaurant:

 serii;

 locuri;

 probleme de sănătate.

 agrement, animaţie

 Trecerea frontierei – tipuri de probleme:

 documente expirate;

 probleme legate de intrarea/ieşirea turiştilor în/din ţară;

 documente pierdute;

 minori - lipsa acordului notarial al părinţilor etc.;

 încercarea de trecere a frontierei cu cantităţi de marfă superioare celor legale;

 aparaturi electronice – taxe;

 fotografiat etc.

 Ghidul?

Gestionarea problemelor

 abordare:

 calmă;

 detaşată;
  pas cu pas;

 rapid;

 se gândeşte înainte de a acţiona!

 fără destăinuiri ale ghidului/turistul nu trebuie să ştie/să înţeleagă gravitatea problemelor;

 Attn! Problemele pot fi preîntâmpinate, dacă le cunoaştem...

Comunicarea şi comportamentul ghidului de turism

Etica ghidajului în turism . Psihologia turistului, ca parte a grupului de turişti

1. Comunicare şi comportament în ghidajul turistic

Pasul 1

 Obiectiv: cunoaşterea cât mai multor detalii legate de viitorii turişti/turişti în general;

 Activitate: informarea asupra viitorilor turişti (tipul de ghidaj; abordarea diferenţiată a

turiştilor de diverse vârste; tematica vizitelor şi obiectivele turiştilor; locul de provenienţă
a turiştilor şi tipologia turiştilor);

 Rezultat: adaptarea ghidajului la tipologia turiştilor.

Pasul 2

 Obiectiv: crearea legăturii între ghid – turist/grup de turişti;

 Activitate: discuţii cu turiştii, plasarea pe aceeaşi treaptă în cadrul discuţiilor; atitudine

entuziastă, zâmbet (profesional?), politeţe;

 Rezultat: coeziunea grupului de turişti.

Pasul 3

 Obiectiv: flexibilitatea ghidului/programului turistic;

 Activitate: conversaţii obişnuite pentru a destinde atmosfera; ascultarea motivelor de

bucurie, îngrijorare a turiştilor – informaţii utile ghidului (relaxare v/s încordare);

 Rezultat: adaptarea programului turistic/orarelor/ghidului la grup.

Pasul 4
  Obiectiv: atragerea/menţinerea atenţiei turiştilor;

 Activitate: discurs presărat cu povestiri şi pauze (discurs continuu maxim 15 minute),

detalii amuzante, adaptat grupului/tematicii; modalităţi de animaţie turistică

 Rezultat: captarea turistului/grupului

Pasul 5

 Obiectiv: reţinerea informaţiilor prezentate de ghid de către turist;

 Activitate: discurs simplu în limbaj simplu (KISS), nespecializat, adaptativ; reformulare

întrebări, evitarea neînţelegerilor; respectarea structurii prezentării oricărui obiectiv:
deschidere, cuprins, încheiere (cu toate etapele);

 Rezultat: turistul îşi aminteşte cu plăcere de “povestea” ghidului.

Pasul 6

 Obiectiv: evitarea şi rezolvarea eventualelor probleme;

 Activitate: decizii rapide ale ghidului în eventualitatea apariţiei problemelor, evitarea

amânărilor, promisiunilor şi a referirilor negative la adresa altor grupuri, turişti etc.;

 Rezultat: desfăşurarea şi finalizarea fără timpi morţi şi/sau incidente a ghidajului/traseului

turistic.

Pasul 7

 Obiectiv: repetarea actvităţii de ghidaj cu aceiaşi turişti/turişti noi

 Activitate: mesaje de mulţumire după finalizarea ghidajului, post-informare, stabilirea

unei întâlniri viitoare cu diverse obiective; oferire detaliilor de contact/cărţi de vizită;

 Rezultat: fidelizarea turiştilor...care aduc alţi turişti, care aduc alţi turişti... J

2. Etica ghidajului în turism

 Respectarea pregătirii, activităţii şi discursului altor ghizi;

 Se poate cere bibliografie ghidului “urmărit”;

 Participarea la tururi ghidate, anunţând în prealabil calitatea în care participăm;

 Meseria se fură, dar nu pe faţă!

 Importantă este adaptarea “furatului meseriei” la propriul stil de ghidaj!

  Ghidul nu îşi vinde niciodată secretele, oricât ar părea de sincer şi implicat, atunci când
este un alt ghid de faţă.

3. Psihologia turistului, ca parte a grupului de turişti

Temperamentul

 Temperament: în general, caracteristici înnăscute

 Caracter: caracteristici dobândite

 Temperament + caracter = personalitate

Tipuri de temperament turistic

 turistul coleric;

 turistul sangvinic;

 turistul flegmatic;

 turistul melancolic;

şi

 turistul extrovertit;

 turistul introvertit.

Turistul Coleric

 Trăsături pozitive:

 voinţa accentuată;

 procese afective intense;

 bogăţia şi intensitatea reacţiilor;

 pasionalitatea;

 Trăsături negative:

 excitabilitate;

 iritabilitate;

 agresivitate;
  inegalitatea trairilor.

Turistul sangvinic

 Trăsături pozitive:

 sociabilitate;

 buna dispoziţi;

 reactivitate accentuată;

 dinamism;

 Trăsături negative:

 fluctuaţia şi inegalitatea trăirilor;

 mulţumirea de sine;

 superficialitate;

 sugestibilitate;

 inconstanţa.

Turistul flegmatic

 Trăsături pozitive:

 toleranţa;

 rabdare;

 perseverenta;

 echilibru;

 Trăsături negative:

 reactivitate redusă;

 adaptabilitate dificilă;

 monotonie afectiva;

 înclinaţia spre stereotipie.

Turistul melancholic
  Trăsături pozitive:

 procese afective intense şi durabile;

 sârguinţa;

 perseverenţa;

 responsabilitate şi simţ al datoriei;

 Trăsături negative:

 adabtabilitate şi mobilitate redusă;

 predispoziţii înspre anxietate;

 neîncredere în sine şi pesimism.

Extrovertit v/s introvertit

 Extrovertitul:

 sociabil;

 comunicativ;

 cu initiaţivă;

 se adapteaza uşor.

 Introvertitul:

 atent

 gânditor

 hotarât

 contemplativ

 rezervat

 Intermediar:

 împrumută caracteristici şi de la extrovertit şi de la introvertit.

1. Însoţirea turiştilor români în străinătate

2. Însoţirea turiştilor străini în România. Adaptarea la locul de provenienţă al

grupului şi la stilul acestuia

Destinaţiile de top pentru outgoing

Grecia: riviera Olimpului, Halkidiki, Corfu, Creta, Rodos, Zakynthos, circuite

Turcia: Kusadasi, Belek, Side, Antalya, Alanya, Marmaris, Bodrum, circuite

Bulgaria: Nisipurile de Aur, Albena, Sunny Beach

Italia: Rimini, Bibione, Cavalino, Lido di Jesolo, circuite

Spania: Costa Brava, Costa Blanca

 Croaţia: de la Krk la Dubrovnik, circuite

Ungaria: staţiuni balneare, lacul Balaton

Franţa: circuite

Austria: schi

Egipt: Hurghada, Sharm el Sheik, El Gouna, croaziere

Tunisia: Hammamet, Port el Kantaoui, Sousse, Monasir, Mahdia, Djerba

2010: Grecia (19%), Bulgaria (18%), Spania (14%), Italia (13%), Franta (7%), Germania (5%)
Turcia , Ungaria (4%), Austria, Egipt, Tunisia

Însoţirea turiştilor străini în România. Adaptarea la locul de provenienţă al grupului şi la

stilul acestuia
Turişti străini sosiţi în România în 2008

Ţări din Uniunea Europeană

 Ungaria- 1.950.380 pax

 Bulgaria - 1.114.082 pax

 Germania - 521.675 pax

 Italia - 433.167 pax

 Polonia - 276.525 pax

 Austria - 210.143 pax

 Franţa - 183.360 pax

 Marea Britanie - 128.150 pax

 Grecia - 117.900 pax

 Spania - 70.970 pax

Turişti străini sosiţi în România în 2009

 Din statele Uniunii Europene

◦ 63,3% din totalul sosirilor vizitatorilor straini in Romania:

  Ungaria (44,8%)

 Bulgaria (16,9%)

 Italia (7,7%)

 Germania (7,2%)

 Austria (4,0%).

Turişti străini sosiţi în România în 2008

 Alte ţări din Europa

 Republica Moldova - 1.428.560 pax

 Ucraina - 731.000 pax

 Turcia - 302.000 pax

 Serbia - 180.000 pax

 Federaţia Rusă - 62.648 pax

 Turişti din Asia - 223.883 pax

 Turişti din America de Nord, Sud şi Centrală - 191.710 pax

 Turişti din Africa - 18.444 pax

Ghidul roman

 Ghidul este liantul între:

◦ teren;

◦ itinerar;

◦ tour-operator;

◦ Client.

 Este responsabil pentru modul de manifestare turistică a grupului !

Rol

 Propune noi călătorii/itinerarii;

 Transpune în practică produsele turistice create, în general, în afara ţării;

 Comercializarea produselor turistice prin reţeaua personală de prieteni şi relaţii sau, cel
mai simplu, prin fidelizarea turiştilor însoţiţi (publicitate “din gură în gură” – cel mai
eficient mijloc de publicitate).

 Cine sunt

 Persoane care însoţesc grupul pe parcursul realizării unui itinerariu şi al călătoriei

cumpărate;

 Deci, sunt garanţii contractului între agenţie şi client (lucru adesea uitat);

 Călătoria realizată în compania ghidului de către consumator trebuie să corespundă celei

achziţionate prin contract;

 Contrar, intervine ruperea contractului;

 Aşadar, ghidul nu poate să facă ceea ce doreşte!

 Rezultat

 Însoţitori ai grupurilor de străini care sunt prezenţi pe tot parcursul prestării pachetului de
servicii;

 Provin de la agenţia tour-operatoare a produsului turistic respectiv sau sunt asistenţă

turistică/ghizi traducători.

 Rol:

◦ garantarea contractului;

◦ complementaritate între cei doi ghizi.

 Şi totuşi...

 Cel mai adesea, ghidul încearcă să satisfacă cât mai bine aspiraţiile clienţilor săi;

 Are dreptul să propună suplimente sau extensiuni ale programului, însă luând în seamă
problemele de securitate!

 Ghidajul nu se improvzează, ci se bazează pe următoarele caracteristici ale ghidului

 Simţul comunicării şi pedagogic;

 Stăpânirea limbii române şi a celei a turiştilor pe care îi însoţeşte;

 Cunoştinţe în domenii variate: geografie, istorie, geologie, arheologie, etnologie, faună,

floră etc.;
 Simţ relaţional şi aptitudini de negociere (în relaţiile cu prestatorii locali);

 Capacitatea de a înţelege şi de a se raporta la culturi diferite de a lui;

 Acceptarea unei importante încărcături de muncă şi o bună rezistenţă fizică;

 Să fie pozitiv, echilibrat şi să dispună de resurse morale;

 Să poată analiza rapid o situaţie chiar şi pentru a lua o decizie gândită;

 Să fie integru şi onest;

 Să accepte sarcini neprevăzute în contract;

 Să aibă noţiuni de securitate (să fie formt în acest domeniu).

 Rezultat

 Adaptarea la complexitatea şi eterogenitatea situaţiilor ce pot fi întâlnite;

 Implicaţiile pe teren legate de personalitatea ghidului, care pot duce la cea mai de neuitat
călătorie pentru client sau cea mai de coşmar...

 Aşa cum este ghidul, aşa va fi percepută şi România!

 Remunerarea

 Situaţii diverse:

◦ Ghid angajat de o mare agenţie receptivă care organizează tot voiajul, reunerarea
depinzând de acest factor;

◦ Ghid angajat/colaborator al unei agenţii din străinătate;

◦ Diferenţa între valoarea monezii locale în raport cu cea a ţării emiţătoare de

turişti: cu cât valoarea acesteia este mai mare cu atât ghidul îşi va creşte nivelul de
trai faţă de concetăţenii lui, mai ales prin primirea bacşişului (tips, pourboire)!

 Condiţii de remunerare

 În general, agenţia se bazează pe faptul că ghidul va primi bacşiş şi ca atare, are tendinţa
spre o remunerare mai mică;

 Condiţiile contactuale se negociază!

 Bacşişul rămâne mereu ghidului!

 Asistenţa turistică. Studiu de caz: Grecia

 Produsul de tip “charter”

 produse turistice caracteristice turismului de masă, în grupuri, la un preţ global forfetar

pentru toate serviciile de bază, pe un anumit parcurs şi durată de timp;

 se bazează pe contingente de cazare;

 durata contractului nu se suprapune ca timp pe perioada pentru care hotelierul pune la

dispoziţia agenţiei de turism contingentul de locuri şi alte servicii turistice (în practică,
contractele pentru un sezon viitor se încheie în jurul terminării sezonului similar imediat
anterior, lăsându-se astfel timp suficient pentru pregătirile necesare)

 Interesele prestatorului

◦ prestatorul încearcă (mai ales pentru produsele cu caracter sezonier) prelungirea

sezonului, în paralel cu un nivel de exploatare ridicat şi constant;

◦ Interesele agenţiei:

◦ agenţia de turism, ar dori, dimpotrivă, eliminarea din perioada de exploatare a

extrasezonului şi un contingent a cărui mărime să urmeze dinamica sezonalităţii
cererii de turism.

 definirea cantitativă a produsului de tip “charter” = contingent;

 acesta poate fi exprimat prin:

◦ număr de locuri (sau paturi);

◦ număr de camere (pentru unităţile de cazare cu o structură diversă);

◦ număr de camere şi număr de locuri;

 mărimea contingentului poate fi aceeaşi pentru întreaga perioadă de utilizare sau diferită
pe sezoane sau date de sosire;

 Attn: deosebiri importante de confort, dotare sau poziţie = necesită tarifare separată,
contingentul defalcat!!!

 Soluţii de gestionare: seria de turişti

 mod uzual şi ilustrativ de prezentare a perioadei de exploatare a contingentului: în ordine

cronologică datele de sosire a turiştilor, în cazul comercializării „pe serii”;
 seria este o durată predeterminată exprimată în zile a sejurului propus spre vânzare (în
general, ziua de începere a unei serii trebuie să coincidă cu ziua terminării celei
precedente);

 turismul de masă, sosirile de turişti depind de anumite zile de operare şi de o cadenţă a

circulaţiei mijloacelor de transport, tarife scăzute;

 soluţii:

◦ în situaţia unui mijloc de transport cu cadenţă săptămânală, agenţia va propune

pentru aceeaşi dată de sosire sejururi de 1, 2 sau 3 săptămâni;

◦ prin combinarea transportului pe companii diferite sau mijloace de transport

diferite, se poate asigura o diversitate largă de perioade de sejur şi date de plecare;

Toate acestea presupun pentru agenţie un efort sporit pentru

organizarea şi pentru urmărirea evidenţelor!!!

 Garanţia contractuală

◦ este o sumă pe care agenţia se obligă să o plătească prestatorului în schimbul

punerii la dispoziţie de către acesta, în mod ferm, a unui contingent de locuri,
predeterminat ca mărime şi în timp şi indiferent dacă utilizarea efectivă a acestuia
este doar parţială.

 Garanţia contractuală = nr. zile x nr. locuri x tarif/loc x coeficient (de garantare)

 ATTN: Plătind garanţia, agenţia de turism îşi asumă integral riscul comercializării
contingentului de locuri, toate clauzele contractuale trebuind să fie gândite în acest
context!!!

 decomandarea /rezervare: tehnici proprii exploatării şi comercializării serviciilor de

cazare şi care permit o mai bună gestionare a producţiei hoteliere;

 percepţii/acţiuni divergete

◦ prestatorul doreşte ca termenele de decomandare să îi lase timp suficient pentru

vânzarea directă a eventualelor locuri nevalorificate de intermediar;

◦ agenţia de turism urmăreşte să poată vinde cât mai aproape de data de sosire.

 Soluţii/o bună negociere sau “ţepe”:

◦ prestatorii sunt nevoiţi să accepte sau să ofere clauze atrăgătoare;

 ◦ contrabalansare: obligaţia partenerului de a-l informa, la anumite date
predeterminate sau periodic despre situaţia vânzărilor (locuri nevândute,
decomandate);

◦ overbooking: probleme/câştiguri.

 Asistenţa turistică

 Persoana (profesionist din turism) detaşat în ţara în care agenţia de turism (tour-
operatoare) deţine un continget de cazare;

 Este angajat şi deţine un document care atestă posibilitatea sa de lucru pe teritoriul ţării
respective (emis de autoritatea pentru turism);

 Cunoaşte limba turiştilor pe care îi primeşte şi a ţării unde este trimis/cel puţin engleză.

 Atribuţii

 Aşteptarea turiştilor la sosire (avion sau autocar);

 Transferul turiştilor către baza de cazare;

 Decomandarea locurilor de cazare neocupate, încercarea de revânzare

(intermediari, direct);

 Cazarea turiştilor conform rooming-list-ului agenţiei partenere (din ţara în care

activează asistenţa turistică);

 Soluţionarea eventualelor probleme apărute la cazare;

 Programarea (rapidă) a unei întâlniri cu turiştii recent sosiţi în staţiuni.

 Atribuţii

 Prezentarea principalelor detalii legate de perioada petrecută de turişti în staţiune:

informaţii cu caracter general despre ţară (ora oficială, moneda, cursul de schimb
etc.), staţiune (unitatea de cazare/alimentaţie publică,), excursii opţionale, detalii
de contact (orar, telefon, adresă agenţie parteneră, e-mail);

 Încasarea contravalorii excursiilor opţionale, întocmirera biletelor de călătorie

pentru turişti;

 Introducerea electronică a tuturor turiştilor înscrişi;

 Predarea sumelor încasate partenerului;

  Salariu fix sau, cel mai adesea comision din vânzări (+ salariu fix).

RUN FOR IT !!!

Ghidajul montan
Necesitatea transferului de „know-how“ („savoir-faire“) din ţările cu tradiţie în această
activitate

« Meseriile » muntelui:

Ghidul montan (de munte înalt)

Acompaniatorul montan (munţi mijlocii)

Ghidul de escaladă

Motto:
"Alpinismul începe în clipa în care ascensiunea unui munte, a unei faleze, a unui vârf
secundar, pe scurt a unui accident terestru, devine periculoasă prin însuşi faptul reliefului,
sau al climatului, când apare noţiunea de pericol.“

Roger Frison-Roche

Meseria (după COR)

 349104 Ghid de turism montan, drumeţie montană/ habitat natural floră, faună,
zonă montană/ habitat natural floră, faună zonă umedă/ supraveghetor/ turism
ornitologic/ turism speologic/ turism ecvestru

 349105 Ghid de turism sportiv/alpinism şi căţărări pe

stânci/schi/bob/înot/canotaj/iahting/zbor cu aparate ultrauşoare (deltaplan,
parapanta)

 349106 Ghid montan

 Ocupatia a fost introdusa prin Ordinul 170/2008 MMFES.

 Această ocupaţie pare să o dubleze pe cea de la codul 349104.

A.G.M.R.

A.G.M.R.

Obiective:

pregătirea ghizilor montani la nivelul standardelor internaţionale şi perfecţionarea

profesională a acestora;

elaborarea proiectelor legislative referitoare la activitatea ghizilor montani,

corespunzătoare standardelor internaţionale;

organizarea de şcoli (cursuri) de iniţiere şi perfecţionare pentru activităţile specifice

profesiei: drumeţie montană, alpinism şi escaladă, schi în afara pârtiilor, activităţi de
pregătire şi educaţie ecologică montană în rândul tineretului;

organizarea şi participarea la activităţi turistice, sportive, culturale prin care să asigure o

gamă diversă de servicii în zona montană;

desfăşurarea de activităţi cu caracter lucrativ în domeniul turismului montan şi al

sporturilor montane;

obţinerea de autorizaţii şi organizarea de expediţii montane (extern);

editarea de material didactic şi publicitar (manuale, cursuri, pliante, brosuri, hărţi,
buletine informative).

Ce este alpinismul?

ramură sportivă;

constă în ascensiuni în munţi, în special escaladarea părţilor greu accesibile ale acestora;

data de naştere:

8 august 1786 – primii oameni pe vf.Mont Blanc: Jaques Balmat şi Michel Paccard
(stimulaţi de premiul oferit de savantul Horace Benedict de Saussure);

Ante:

23 aprilie 1336 – Francesco Petrarca a urcat Mont Ventoux;

ascensiunea din 1492 pe Mont Aiguille a unui grup de mercenari, din ordinul lui Carol al
VIII-lea (ascensiunile nu au fost efectuate în scop militar sau utilitar, ci mai mult din
curiozitate şi ambiţie).

Alpinism sau...

 La germani: Alpinismus, dar mai ales Bergsteigen (Berg= munte, steigen = a urca),
iar cei care îl practică se numesc "Die Bergsteiger"

 La englezi: "mountaineering“

 La sud-americani: "andinism".

Ramuri...

 diversificare în timp: ramuri;

 există forme mai uşoare:

 drumeţia montană;

 "alpinismul clasic“;

 ascensiuni pe rute mai dificile (în condiţii de vară, cât şi pe zapadă);

 ascensiuni mixte;

 forme tehnice: pe stâncă şi gheaţă

 “căţărare”, „escaladă”;
  "caţărare sportiva“;

 “ice climbing“.

 nu există o concepţie unitară în folosirea diverşilor termeni şi există muţi termeni

străini care nu pot fi traduşi exact !

Lămurire

alpinism;

ascensiune;

căţărare;

escaladă.

Alpinism: termenul generic al "trunchiului” – cei care au urcat primii pereţi mai dificili
din Alpi: alpinişti, azi căţărători; titluri de cărţi: "Alpinismo a quattro mani", "Alpinismo
accrobatico", scrise de ghidul italian Guido Rey ( 1861-1935).

Ascensiune: când se urcă vârfuri montane, uneori folosit pentru orice fel de "urcare pe
munţi" (limita dintre drumeţie şi alpinism= utilizarea mâinilor pentru înaintare/urcare:
pe prize, pe piolet/pioleţi, pe blocatoarele montate pe corzi fixe, la rapel, etc.)

Căţărare, escaladă: pentru urcarea unor pereţi sau muchii de stâncă abrupte, cvasi-
verticale, verticale sau surplombante.

Clasificări

ascensiuni de vară, de iarna, pe stâncă, pe gheaţă;

ascensiuni pe munţi înalţi, pe munţi de altitudine medie;

ascensiuni pe pereţii cheilor şi canioanelor, în zone montane greu accesibile (Arctica,

Antarctica);

ascensiuni pe faleze de lângă plaje marine, pe blocuri izolate de stâncă, în peşteri;

ascensiuni pe construcţii înalte: turnul Eiffel, pe zgarie-nori;

ascensiuni pe structuri artificiale special construite;

strâns legate de alpinism:

drumeţia de munte;

schi-ul;
canyoning-ul;

rafting-ul,;

deltaplanismul ;

parapantismul.
După Walter Kargel, "Alpinism“, 1981

Exemple

a urca pereţii din Cheile Bicazului sau din Bucegi, Piatra Craiului: alpinism;

a parcurge vara creasta Făgăraşului sau a Piatrei Craiului, M.Rodnei, M. Parângului:

drumeţie;

a urca spre aceste creste montane şi a le parcurge iarna: alpinism.

De ce?

necesită îmbrăcăminte şi încălţăminte adecvată, piolet, colţari, echipament de bivuac,

ştiinţa "de a citi zăpada", de a evita pericolele, etc.

Rolul şi prerogativele ghidului

domeniul de activitate: alpinism, căţărare, drumeţie, schi în afara pistei amenajate şi schi
montan, activităţi conexe;

conduce şi însoţeşte o echipă (de alpinişti) sau un grup, stabileşte numărul participanţilor
luând în considerare normele locale, capacităţile clienţilor, dificultatea şi lungimea turei,
angajamentul şi condiţiile muntelui;

îndeplineşte rolul de consilier tehnic pe lângă colectivităţi publice sau private ca şi pe lângă
clientela sa, mai ales în contextul stagiilor, expediţiilor;

poate coordona activitatea alpiniştilor în vederea asigurării autonomizării acestora în

cadrul unui program organizat.

Ghidul = profesor?

instruieşte în activităţile menţionate, folosind cele mai potrivite mijloace pedagogice:

îşi pune clienţii în situaţie de ucenicie corespunzatoare autonomiei lor progresive;

ii poate face să progreseze în “cap de coardă” sau prin coardă autonomă, îndată ce nu se
mai întrevede niciun risc anormal pentru aceştia;
efectivul de elevi (clienţi) pe care îi are în responsabilitate nu trebuie să depăşească
posibilităţile sale de supraveghere;

exercită funcţia de antrenor pentru fiecare din activităţile menţionate.

Zonele de activitate ale ghidului

terenul de acţiune al ghidului cuprinde:

zonele înalte şi medii ale munţilor, terenurile neumblate, stânca, zăpada şi gheaţa;

orice loc potrivit căţărării sportive: blocuri de stâncă, faleze, structuri artificiale;

zonele înzăpezite: schi în afara pistei, schi de culoar, schi de tureă oricare ar fi tehnicile de
alunecare-înaintare (în afara pârtiilor amenajate);

poate organiza ascensiuni şi drumeţie în străinătate; înaintea oricarei deplăsari, ghidul se

informează de existenţa unei eventuale reglementări a activităţilor montane şi se conformează
prevederilor locale.

Statutul ghidului

ghidul îşi poate exercita profesiunea fie în calitate de lucrător independent, fie în calitate de
salariat;

calitatea de lucrator independent este compatibilă cu lucrul în colectivitate, profesionistul

păstrându-şi autonomia în organizarea şi realizarea prestaţiei;

ca salariat se supune indicaţiilor şi dispozitiilor patronului;

ATTN: ghidul care lucrează în colectivitate trebuie sa asculte de conştiinţa sa şi să refuze

orice plan care ar implica un risc evident anormal sau exagerat pentru persoanele care îi
sunt încredinţate (informează instituţia naţională sau regională responsabilă de controlul
profesiunii despre dificultăţile întâlnite îndată ce acestea prezintă, în materie de
siguranţă,un grad de gravitate considerat incompatibil în raport cu îndatoririle
profesiunii).

Situaţie delicată!

pe munte, prezenţa riscurilor nu poate fi evitată!

ghidul nu poate niciodată stăpâni întrutotul previziunea riscurilor, nici să garanteze o

securitate absolută clientului său;

acestea implică prudenţă, vigilenţă şi modestie în aprecierea condiţiilor muntelui şi

capacităţilor oamenilor;
ghidul utilizează un echipament potrivit, fiabil şi verificat periodic şi este informat la zi cu
starea muntelui;

ghidul trebuie să ducă cu sine materialul de prim ajutor şi echipamentul necesar bunei
desfăşurari a activităţii;

îşi menţine nivelul cunoştinţelor privitoare la munte şi competentele tehnice mai ales în
domeniile de securitate, salvare, prim ajutor, orientare;

îşi menţine condiţia fizică (şi prin mod de viaţă decent).

Obligaţiile profesionale

pe munte, răspunde cerinţelor de informaţii ale alpiniştilor privitoare la securitatea

evoluţiei lor;

aduce la cunoştinţa organizaţiilor competente riscurile şi pericolele anormale pe care le

constată pe poteci sau în cursul ascensiunii;

în caz de accident, ghidul trebuie să informeze el însuşi sau printr-o persoană intermediară
cel mai apropiat centru de salvare; trebuie sa acorde asistenţă accidentaţilor în măsura
posibilităţilor astfel încât să nu cauzeze niciun pericol clienţilor săi;

prin comportament, sfaturi, vigilenţă contribuie la respectarea mediului uman şi natural,

relaţia cu populaţia locală, curăţenia muntelui şi a refugiilor, starea bună a drumurilor de
acces;

în relaţiile cu omologii săi, adoptă o atitudine frăţească; acordă sfaturi şi sprijin tinerilor
ghizi şi profesioniştilor veniţi din alt masiv sau altă ţară în spiritul dispoziţiilor care
coordonează activitatatea UIAGM (IVBV, IFMGA).

Relatiile ghidului cu persoanele pe care le are în responsabilitate

obligaţia generală de prudenţă şi grijă, trebuie să vegheze în special la securitatea clienţilor

săi şi să le acorde asistenţa necesară;

acordă o atenţie deosebită securităţii copiilor (nu se permit eforturi excesive);

veghează la claritatea condiţiilor angajamentelor, obiectivul vizat, onorarii, cheltuieli

anexe, eventuale situaţii neprevăzute;

respectă regulile de igienă şi bună conduită, corectitudine, curtoazie, sobrietate,

punctualitate;

se informează de posibilităţile fizice şi tehnice ale clienţilor săi ţinând cont de tura plănuită,
echipament corespunzător;
îi deprind pe cei pe care îi conduc cu evoluţia în securitate şi dezvoltă la alpinişti spiritul de
autocontrol şi de iniţiativă;

Relatiile ghidului cu persoanele pe care le are în responsabilitate

clienţii sunt obligaţi să respecte consemnele şi instrucţiunile ghidului,

clienţii au datoria de a contribui la buna realizare a turei printr-un comportament prudent

dar voluntar;

ghidul poate lăsa clienţii pe munte dacă este obligat să acorde atenţie altora sau să caute
ajutoare; în asemenea cazuri, trebuie să organizeze securitatea persoanelor care ramân pe
loc, prin toate mijloacele care-i stau la dispoziţie;

decizia de a renunţa la o tura sau de a modifica itinerariul este luată de comun acord,
totuşi, din motive de securitate, ghidul decide în ultimă instanţă;

orice tură întreprinsă şi neterminată implică o remunerare fie negociată, fie

predeterminată.

Relatiile ghidului cu diferiti parteneri

ghidul are grijă să întreţină relaţii cordiale şi să coopereze cu structurile proprii mediului
montan, oficii de turism,servicii de pârtii, instalaţii de transport pe cablu, gestionari şi
gardieni de refugii cât şi cu comunitatea locală, reprezentanţii grupărilor profesionale,
federaţiile şi asociaţiile sportive şi organizaţiile de salvare;

cooperarea cu furnizorii de echipament şi de material este bazată pe principiul loialităţii si

reciprocităţii (parteneriat);

ghidul are grijă sa coopereze cu autorităţile responsabile de controlul profesiunii;

trebuie să respecte disciplina profesională.

Cursuri

AGMR: pe lista Centrului de Formare Profesionala a Adulţilor cu două cursuri:

curs de specializare (640/21.09.2006);

curs de iniţiere(641/21.09.2006)

Cursurile se finalizeaza cu un certificat de absolvire eliberat de catre

Ministerul Educaţiei şi de către Ministerul Muncii.

Curs de iniţiere

Experienţa necesară:
I. Vara: ture de vară – 10 trasee montane diferite;
II. Iarna: ture de iarnă – 5 trasee montane diferite şi schi tură: 5 trasee diferite.

Numar minim cursanti : 15

Preţ/cursant 250 euro

Curs de specializare

Condiţii de participare:

Certificat de absolvire a cursului de iniţiere ghid montan ;

sau

Recomandare din partea unui membru AGMR sau a unei Asociatţi/Club Montan

Experienţă minimă:
- Alpinism: 10 trasee min. gr. IV UIAA în cap de coardă;
- Ture iarnă: min. 5 trasee cu gr. 1B vara (muchii nordice Făgăraş, văi abrupt Bucegi,
Creasta, Lanţuri Piatra Craiului, Porţile Inchise, Turnul Porţii, Creste în Retezat)
- Schi de tură: 5 trasee diferite cu dif. de nivel 1000m (urcare/coborâre)

Numar minim cursanti: 15

Pret/cursant 400 euro

Documetaţie

Înscriere: copie act de identitate; copie act de studii; adeverinţa medicală cu specificaţia
"Apt pentru efort fizic“;cazier judiciar; CV cu activitate montană şi date de contact
(adresa actuală, telefon/fax, e-mail);

Admiterea la cursurile de formare profesională pentru ghid montan:

testarea aptitudinilor fizice – proba practică;

verificarea cunoştinţelor montane –probă teoretică din CV-ul anexat.

Absolvirea/ evaluarea finală:

examen scris şi oral (din materiile studiate)

probă practică.
Documentele obţinute la absolvirea cursului:

certificat de absolvire eliberat de Ministerul Educaţiei şi de Ministerul Muncii.

Programul cursului:

partea teoretică: week-end;

partea practică: în tabere pe munte de 2-3 zile la sfârşit de săptămană.

AGMR vs Compania ghizilor din Chamonix

Exemplu: Franţa

Brevetul de stat pentru ghidaj montan (munte înalt) permite titularului acestuia
următoarele:

 prerogativele acompaniatorului pentru drumeţii în munţii mijlocii;

 prerogativele monitorului de escaladă;

 alpinism;

 drumeţie motană;

 rachete de zăpadă;

 escaladă;

 cascade de gheaţă;

 schi montan şi în afara pârtiilor;

 canyoning.

Conf. Federaţiei franceze pentru munte şi escaladă

Ca să devii ghid aspirant...

Necesită:

 serioase capacităţi fizice, tehnice şi morale;

 pentru a se putea prezenta la examenul de probă pentru diploma de ghid aspirant,

este necesar:

 o vastă experienţă obţinută pe munte înalt;

  un puternic nivel fizic în anamblul disciplielor care acoperă alpinismul:
zăpadă, gheaţă, stâncă, teren mixt, schi-alpinism, cascade de gheaţă...

Cursul de formare pentru diploma de Ghid de munte înalt

Ce înseamnă pentru un ghid trecerea timpului?

Animaţia în turism

1. Agrementul

 PT: cazare + masă + transport + agrement (destindere, divertisment, distracţie, plăcere,

recreare etc.)

 Agrement = agrement, loisir, plaisir, divertisment (fr.) = placer, diversion,

entretenimiento (sp.) = divertismento (it.) = leisure, entertainment (engl.)

 Agrement (10-15% din cheltuielile de vacanţă):

 ansamblul mijloacelor, evenimentelor, echipamentelor şi căilor capabile să

asigure unui individ/grup o stare de bună dispoziţie, de plăcere, de satisfacţie,
senzaţia unei împliniri sau a unei realizări;
  asigură turistului destinderea, reconfortarea fizică, divertismentul, comunicarea,
realizându-se (cf. OMT) prin vizite culturale, prin practicarea sporturilor etc.

 asigură individualizarea ofertei turistice, încasări, creşterea eficienţei economice a

firmei de turism

AGREMENTUL = MOTIVAŢIA PRINCIPALĂ A TURISMULUI

 Agrementul este pentru turist:

 destindere şi reconfortare fizică;

 divertisment şi dezvoltarea capacităţilor acestuia;

 satisfacţie psihică, prin activităţi cultural-distractive şi instructiv-educative;

 amuzament, comunicare şi sporirea numărului de cunoştinţe.

 Agrementul este pentru prestatorii de servicii turistice:

 sursă importantă de încasări şi creştere a eficienţei economice a activităţii de

turism;

 mijloc de creare de clienţi fideli;

 mijloc de individualizare a produselor şi de personalizare a destinaţiilor.

Clasificarea serviciilor de agrement

 în funcţie de formele de turism:

 montan de vară şi/sau de iarnă (vacanţă de schi, alpinism);

 de litoral (vacanţă de yachting, surfing);

 balnear;

 în oraşe.

 în funcţie de turist:

 vârstă, sex;
  categorie socio-profesională;

 preocupări;

 starea de sănătate;

 mediul din care vin;

 profilul psihologic;

 obiceiuri şi tradiţii.

2. Animaţia turistică

 Agrementul realizat prin ANIMAŢIE

 A anima = animare (lat.) = anima (lat.) = suflet

= animus (lat.) = spirit

a pune suflet, a însufleţi, a da viaţă, mişcare, dinamism, ritm, a crea o anumită

ambianţă favorabilă, o atmosferă de “căldură”

Definiţii

 Animaţia: metodă de conducere a unui grup, ce favorizează integrarea şi participarea

membrilor grupului la viaţa colectivă (cf. Acad. Franceză);

 Activităţile de animaţie: instrumente utilizate de animator ce permit crearea animaţiei

(acţiuni punctuale, programate, obişnuite etc.);

 Animatorul: persoana desemnată să se ocupe cu animarea unui grup, cea care propune
activităţi, facilitează relaţii între membrii grupului respectiv.

Obiective

 să definească un mod de organizare între diferiţi actori;

 să creeze o stare de spirit, un climat, o anumită dinamică, permiţând participanţilor

(oaspeţi şi personal) să se asocieze într-o acţiune globală;
  să se centreze pe nevoile, dorinţele şi problemele trăite de fiecare membru al grupului;

 să favorizeze adeziunea tuturor membrilor grupului la obiectivele animaţiei;

 să suscite interesul, acceptând şi respectând valorile, credinţele, mediul şi modul de viaţă

al fiecăruia;

 să determine renaşterea unei plăceri, dorinţe, dându-i fiecăruia ocazia de a descoperi, de a

se situa în cadrul grupului şi a a participa activa la viaţa acestuia;

 să favorizeze relaţiile, să promoveze schimburile şi să creeze un NOU MOD DE VIAŢĂ,

bazat pe relaţionarea cu alţii !

Principalele forme de animaţie

(în funcţie de conţinutul activităţilor)

 de tip “pură destindere” (SSS);

 recreativă (de tip “distracţie”);

 culturală;

 de tip spectacol;

 destinată menţinerii formei fizice;

 menţinerii echilibrului psihic;

 istorică;

 comercială;

 gastronomică;

 profesională;

 agrement “atipic”.

Tipuri de animaţie turistică

 de tip “socializare”;

 de tip “mişcare”;

 de tip “creativitate”;

 de tip “cultură, descoperire, viaţă”;

  de tip “aventură”;

 de tip “linişte, calm, odihnă” (exp. Ag. Fraţii Jderi).

Ce înseamnă performanţele echipei de animaţie?

 a ţine seama de client, de dorinţele, necesităţile, aşteptările sale, de caracteristicile şi

capacitatea sa fizică;

 a profita într-un mod imaginativ de tot ceea ce oferă locaţia turistică;

 a prevedea ritmul şi consecinţele activităţilor;

 a distribui echilibrat activităţile de-a lungul unei zile.

Activităţile de animaţie în funcţie de vârstă

 adolescenţi (experienţe, notorietate, disponibilitate de a depăşi limitele, exp. Adeona);

 adulţi (TB, exp. Fraţii Jderi);

 persoane în vârstă (să nu fie singuri, să îşi ocupe timpul, să fie utili, să se apere de
dependenţa fizică şi mentală, exp. Montecatini);

 copii (distracţie, jocuri, prietenii, să fie separaţi de părinţi, exp. Surmeli).

Animatorul turistic – ce face?

 ESTE UN MESAGER AL STĂRII DE BUCURIE, DE FERICIRE!

 propune activităţi, vinde ideile şi serviciile de animaţie;

 afişează o atitudine pozitivă;

 motivează participanţii;

 creează buna dispoziţie.

Animatorul turistic – ce ştie?

Competenţe:

 cunoştinţe (formarea de bază: animator turistic);

 aptitudini (imaginaţie, creativitate, showman, observator, psiholog, capabil să conducă şi

să dinamizeze grupuri, să aibă condiţie fizică, expresivitate verbală şi corporală);
  atitudini (adaptabil, cameleonic, iubitor al publicului, carismatic – hotărâre, iniţiativă,
entuziasm, amabil, răbdator ).

Activitatea de ghid turistic

1. Pregătirea acţiunii

 Pregătirea profesională: analiza traseului, programului, alte detalii

 Pregatirea bagajului personal (nu arăta neprofesionist şi neglijent îmbrăcat)

 Preluarea dosarului acţiunii şi a documentelor necesare:

 Programul acţiunii;

 Voucher;

 Copii comenzi rezervare/anulare;

 Lista turiştilor şi rooming list;

 Delegaţia, cecul sau sumele de plată cash/card;

 Avans spre decontare (lei/valută);

 Adresele agenţiilor de turism partenere, persoanelor de contact, hotelurilor;

 Materiale informative (ghiduri turistice, hărţi, broşuri, casete video, audio);

 Altele (fluturaşi pt. bagaje, calendare/broşuri publicitare ale agenţiei org., cărţi de
vizită etc.).

2. Plecarea în excursie

 Locul de întâlnire este în funcţie de mijlocul de transport: avion, autocar, tren, vapor etc.

 Activitatea ghidului constă în:

 Realizarea prezenţei;

 Salutul adresat turiştilor;

 Verificarea bagajelor;
  Identificarea turiştilor care nu s-au prezentat;

 Anunţarea plecării şi a urcării în mijlocul de transport.

3. Începutul călătoriei

 Prezentarea ghidului ;

 Prezentarea persoanelor participante;

 Prezentarea şoferilor, organizatorilor (dacă este cazul);

 Prezentarea regulilor de respectat în cazul grupurilor (în mijlocul de transport, pe traseu,

la locul de cazare , în cadrul grupului, etc.)

4. Prezentarea excursiei

 Serviciile incluse (cazare, masă);

 Serviciul de transport şi alte mijloace de transport utilizate;

 Prezentarea programului detaliat al excursiei (obiective turistice vizitate etc.);

 Posibilităţi de agrement în zonă şi excursii opţionale;

 Informaţii cu caracter general (magazine, orare muzee, alte atracţii turistice).

NB: Programul zilnic se prezintă la începerea excursiei, în fiecare seară şi în fiecare dimineaţă!

5. Etape pe parcursul excursiei

 Stabilirea relaţiilor cu grupul;

 Situaţii neprevăzute şi modalităţi de rezolvare.

 Cum trebuie să fie ghidul?

 Depăşirea timidităţii, prin practică şi voinţă (poţi deveni ceea ce vrei, dar
trebuie SĂ VREI acest lucru!);

 Siguranţa, bazată pe cunoştinţe, informaţii, exprimare;

 Flexibilitatea, mobilitatea, adaptarea;

 Imparţialitatea faţă de turişti si situaţii;

 Hotărârea;

 Respectarea programului;
  Impunerea şi acordarea respectului, atitudine moderatoare!

5.1. Cunoaşte-ţi auditoriul

 Înainte de a pleca în călătorie, pentru a-ţi vinde cât mai bine abilităţile, informează-te:

 Încearcă să afli câte ceva despre turiştii pe care îi vei avea în grup (întreabă în
cadrul agenţiei): vârste, nivel de educaţie etc. ;

 Caută coordonatorul/coordonatorii grupului (dacă sunt) şi prezintă-te, căutând cât

mai multe informaţii despre turiştii din grup;

 Interesează-te despre ceea ce i-ar putea interesa pe turiştii tăi;

 Interesează-te de călătoriile lor;

 Apoi arată că ştii, adaptează-ţi discursul la auditor.

5.2. Creează o legătură

 şarmul este o cheie de succes;

 discuţiile cu oamenii înseamnă căldură;

 discută cu turiştii, dar nu-i domina;

 să nu îţi fie teamă, mereu vei ştii mai mult decât turiştii tăi (tu te-ai pregătit pentru întreg
traseul, ei vor ştii doar porţiuni, detalii, generalităţi, specificităţi);

 dacă nu ştii nimic despre sport, nu vorbi despre sport;

 dacă ai o personalitate deschisă, lasă să se vadă.

5.3. Fii flexibil

  pregătirea ta nu este terminată în momentul în care excursia a început;

 foloseşte timpul în care turiştii vorbesc pentru a afla mai multe informaţii;

 pregăteşte-ţi un plan de excursie care să fie suficient de flexibil pentru a lua în

considerare ceea ce auzi şi pentru a răspunde la întrebări sau pentru a argumenta temerile.

5.4. Povesteşte lucruri relevante

 povestirile atrag auditoriul şi îl menţin interesat;

 totuşi, nu te aştepta ca turistul să accepte o poveste fără sens;

 asigură-te că fiecare poveste pe care o spui are un rost şi că auditoriul a înţeles acest
rost;

 întreabă-te singur: „De ce vreau să spun această povestire? Care este scopul?” Dacă
acesta nu este clar, renunţă.

5.5. Fă o pauză

 prea mulţi oameni vorbesc prea mult, de prea multe ori;

 obligă-te să iei o pauză si dezvoltă-ţi o atitudine liniştită, liniştea are o putere

incredibilă: lasă publicul să absoarbă ceea ce ai spus şi adaugă un pic de efect;
totodată, îţi dă şansa să îţi revii.

5.6. Important în întâlnirile cu turiştii sau NU UITA!

 Zâmbeşte şi fii entuziast; nu fi îmbufnat, trist, supărat, grăbit, stressat (dacă eşti, nu lăsa
să se vadă);

 strânge mâna ferm;

 poartă conversaţii obişnuite la început, pentru a destinde atmosfera şi “ia pulsul

autocarului”;

 fii politicos;

 ia notiţe şi întreabă atunci când nu ştii să dai un răspuns pe loc, nu spune niciodată “nu
ştiu”;

 evită limbajul specializat, pentru că poate duce la confuzii;

 promite doar ce poţi îndeplini şi ia decizii rapide atunci când apar probleme; orice
amânare nu face decât să agraveze situaţia;
  dacă nu înţelegi ce spune interlocutorul, reformulează pentru a evita neînţelegerile;

 nu ataca competiţia şi nu vorbi de rău alte grupuri sau diverşi turişti din grupul tău;

 foloseşte cărţile de vizită şi mulţumeşte.

5.7. După excursie

 trimite o scrisoare de mulţumire (pe suport de hârtie sau electronic, cel mai adesea);

 trimite informaţii suplimentare dacă ţi-au fost cerute în timpul excursiei sau trimite
răspunsurile la întrebările la care nu ai ştiut să răspunzi pe parcursul ei;

 hotărăşte data unei următoare întâlniri (fie pentru a vedea fotografii, a povesti despre
excursie şi/sau a participa la o altă excursie cu tine sau agenţia pentru care ai fost ghid);

 dă date de contact şi stabileşte câteva detalii ale următoarei călătorii.

6. Finalizarea călătoriei

 Evaluarea excursiei (chestionar);

 Despărţirea de grup (bla...bla...impresionant);

 Încheierea acţiunii la agenţia de turism;

 Depunerea dosarului acţiunii:

 raportul ghidului (sinteza desfăşurării programului turistic – pe zile/ore);

 decontul acţiunii (pentru a justifica avansul, cuprinde toate cheltuielile efectuate

pe traseu, însoţite de documentele fiscale specifice);

 depunerea chestionarelor de evaluare.

...Şi după atâta străduinţă....TURIŞTII TOT DORM!!!

Şi tu eşti obosit...însă zâmbeşti.. macar pentru o fotografie!

E friggggggg.... Şi tot zâmbeşti!