Proiect La Topografie

UNIVERSITATEA de NORD BAIA MARE
FACULTATEA de RESURSE MINERALE si MEDIU

Specialitatea : MASURATORI TERESTRE si CADASTRU
TOPOGRAFIE GENERALA
PROIECT DE AN
Coordonator: Autor:
Preparator dr. Ing. Adrian Radulescu Stan Daniel Loredan
An : II
An II 2
TEMA PROIECTULUI
1. Metode de indesire a retelei de sprijin planimetrice
a. Retrointersectie
b.Drumuire planimetrica in circuit .
Realizate cu:
- Statia topografica totala, prelucrarea datelor cu ajutorul softului
statiei;
- Teodolitul electronic, prelucrarea datelor prin programul Excel;
- Teodolitul classic, prelucrarea datelor cu ajutorul minicalculatorului.
2. Ridicarea topografica a unei suprafete

Realizate cu :
a. Statia topografica totala, prelucrarea datelor si elaborarea
planului topografic al zonei ridicate se face cu ajutorul
AutoCAD Map;
b. Teodolitul electronic, prelucrarea datelor si elaborarea
planului topografic al zonei ridicate se face cu ajutorul
AutoCAD Map;
c. Teodolitul clasic, prelucrarea datelor cu ajutorul
calculatorului de birou iar elaborarea planului topografic cu
ajutorul riglei si a raportorului.
3. Calculul unei suprafete prin metoda analitica, utilizand

teodolitul electronic si prelucrarea datelor in Excel
- Cu stationare :
a. în exteriorul suprafeţei
b. în interiorul suprafeţei
Proiect Practica Topografica

An II
3
BORDEROU
A.PIESE SCRISE
Memoriu tehnic justificativ
1.Indesirea retelei de sprijin planimetrice intr-o zona

precizata.
a. Identificarea zonei;
b. Protocolul de identificare in zona sau in apropiere de puncte topo-
geodezice si de obtinere de la OCPI a coordonatelor acestor puncte,
se anexeaza cererea adresata acestei institutii care coordoneaza la
nivel judetean activitatea in domeniul Stiintelor masuratorilor
terestre.
1.1. Retrointersectia
a. Prezentarea metodei de indesire a retelei de sprijin planimetrice prin

retrointersectie;
b. Schita vizelor- format A4(scurta analiza a figurii formate);
c. Utilizarea statiei topografice totale la lucrarile de indesire la retelele
de sprijin planimetrice;
c.1 Prezentarea aparatului, fotografia statiei, datele tehnice
(precizia la masurarea unghiurilor si a distantelor)
c.2 Datele de teren ,prezentarea carnetului de teren, privind datele
masurate.
c.3 Rezultatele prelucrarii automate a datelor din teren.
d. Utilizarea teodolitului electronic la lucrarile de indesire a retelelor de

sprijin planimetrice;
d.1 Prezentarea aparatului ,fotografia aparatului , datele tehnice cu
insistenta asupra preciziei la masurarea unghiurilor si a distantelor ;
d.2 Datele de teren (prezentarea carnetului de teren, privind datele
masurate);
d.3 Rezultatele prelucrarii datelor de teren cu ajutorul programului
Excel ;

An II 4
e. Utilizarea teodolitului modern THEO 010 (020), Carl Zeiss Jena, la

lucrarile de indesire a retelelor de sprijin planimetrice;
e.1 Prezentarea aparatului , fotografia aparatului , datele tehnice
(precizia la masurarea unghiurilor si a distantelor)
e.2Datele de teren,prezentarea carnetului de teren, privind datele
masurate;
e.3 Rezultatele prelucrarii datelor de teren cu ajutorul
calculatorului de birou.
1.2. Drumuire planimetrica
a. Prezentarea metodei de indesire a retelei de sprijin planimetrice pe

drumuire planimetrica;
b. Schita vizelor- format A4, scurta analiza a figurii formate;
c. Utilizarea statiei topografice totale la lucrarile de indesire a retelelor
de sprijin planimetrice;
c.2 Date de teren, prezentarea carnetului de teren, privind datele
masurate;
c.3 Rezultatele prelucrarii automate a datelor de teren.
d. Utilizarea teodolitului modern THEO 010(020), Carl Zeiss Jena, la
lucrarile de indesire a retelelor de sprijin planimetrice;
d.2 Date de teren, prezentarea carnetului de teren, privind datele
masurate;
d.3 Rezultatele prelucrarii datelor de teren cu ajutorul
calculatorului de birou
2. RIDICARE TOPOGRAFICA A UNEI SUPRAFETE
a. Prezentarea metodei de ridicare topografica;

b. Schita vizelor- schita de lucru a ridicarii format A4, scurta analiza a
figurii formate;
c. Utilizarea statiei topografice totale la lucrarile de ridicare topografica
totala
c.2 Date de teren, prezentarea carnetului de teren, privind datele
masurate;
c.3 Rezultatele prelucrarii automate a datelor de teren.

An II
5
d. Utilizarea teodolitului electronic la lucrarile de ridicare topografica

totala;
d.2 Date de teren, prezentarea carnetului de teren, privind datele
masurate;
d.3 Rezultatele prelucrarii datelor de teren cu ajutorul
programului Excel;
e. Utilizarea teodolitului modern THEO 010 (020), Carl Zeiss Jena, la
lucrarile de indesire a retelei de sprijin planimetrice;
e.1 Prezentarea aparatului, fotografia aparatului, datele tehnice, cu
insistenta asupra preciziei, la masurarea unghiurilor si a distantelor;
e.2 Date de teren, prezentarea carnetului de teren, privind datele
masurate;
e.3 Rezultatele prelucrarii datelor de teren cu ajutorul
calculatorului de birou.
3. Calculul unei suprafete prin metoda analitica, utilizand

teodolitul electronic si prelucrarea datelor in Excel.
a. Cu statia in interiorul suprafetei;

b. Cu statia in interiorul suprafetei;
c. Detasarea suprafetei in doua parti egale.
B.PIESE DESENATE
1. Plan de incadrare in zona la scara 1:5000

2. Plan de amplasament si delimitare, la scara 1:1000, redactat in urma
masuratorilor cu statia totala totala,teodolitul electronic si teodolitul
THEO (010)020 Carl Zeiss Jena.
3. Plan de amplasament si delimitare.
C.CONCLUZII
Se va prezenta un tabel centralizator cu rezultatele calculelor pentru

toate coordonatele , separate pentru intersectie , drumuire , radiere .

An II 6
1.) STATIA TOTALA
SOUTH NTS-350
1. CARACTERISTICI
1． Funcţii complete
Staţiile totale South NTS-350 dispun de programe de măsurare complete cu
funcţii pentru înregistrarea datelor şi setarea parametrilor, putând fi utilizate
atât în construcţii cât şi în măsurătorile topografice de precizie
2． Utilizare uşoară Utilizarea staţiilor totale NTS-350 este foarte simplă,
fiind uşor de învăţat. Tastele sunt foarte uşor de utilizat.
3． Gestiune puternică a memoriei
Instrumentul este dotat cu un program de gestiune a memoriei care permite
înregistrarea coordonatelor şi măsurătorilor a 3400 de puncte sau doar
coordonatele a 10000 de puncte. Puteţi efectua operaţii de adăugare,ştergere,
modificare şi transferul datelor.
4． Colectarea automată a datelor

An II
7
Prin intermediul software-ului de colectare automată a datelor, puteţi

înregistra măsurătorile şi coordonatele automat, transferând aceste date între
instrument şi computer pentru a realiza planul digital al zonei măsurate.
5． Dispozitiv de măsurare a distanţei uşor şi puternic
Aspectul exterior şi structura interioară a noului model de staţie totală a fost
realizat astfel încât să aibă un design plăcut şi uşor de utilizat. Astfel
dispozitivul EDM este acum mai mic, mai uşor şi mai puternic..
6． Programe speciale pentru măsurători
În afara programelor principale de măsurre (unghiuri, distanţe, calculul
coordonatelor), instrumentul este prevăzur cu programe speciale de
măsurare precum REM – determinarea cotelor inaccesibile, Angle
Offset, MLM, Staking-out – trasarea coordonatelor şi unghiurilor, Setarea
unei staţii noi şi alte programe necesare realizării unor lucrări topografice
profesionale.
Model: NTS-350
 Afisaj minim: 0.1mm

 Timpul de masurare: modul fin 1.8s, modul rapid <1s, modul
tracking 0.6s
 Memorie marita (Max 17000 puncte)
 Program : Program inclus pentru proiectarea drumurilor
 Date de coordonate compatibile GPS
Caracteristici si Specificatii
Caracteristici
 Programe complete de aplicatii

 Memorie interna extinsa (Max 17000 puncte)
 Sistem usor pentru managementul datelor
 Izolare superioara la praf si apa
 Citire minima 0.1 mm
An II 8
Masurarea distantelor (laser vizibil)
1. Tip: laser rosu

2. Unda purtatoare: 0.670μm
3. Sistemul de masurare: frecventa de baza 60 MHZ
4. Tipul EDM: coaxial
5. Afisaj minim: 1mm
6. Fascicul laser: aprox 7x14mm/20m (numai mod fara reflector),
aprox 10x20mm/50m
Precizia
Masuratori cu prisma
Modul EDM Precizia, eroarea standard Timp de masurare
fine 2mm+2ppm <1.8s
fast 3mm+2ppm <1.2s
tracking 5mm+2ppm <0.8s
IR-tape 5mm+2ppm <1.2s

Masuratori fara prisma

Modul EDM Precizia, eroarea standard Timp de masurare
fine fara reflector 5+2ppm <1.2s
tracking fara reflector 10+2ppm <0.8s

Raza de masurare
Cu prisma
Conditii atmosferice Prisma standard Banda reflectorizanta
5km (ceata) 1000m 300m
20km (vreme buna) 5000m 800m


An II
9
Fara prisma
Fara reflector (tinta Fara reflector (gri
Conditii atmosferice
alba) * 0.18)
Obiect in lumina puternica,
160m 100m
valuri de caldura
Obiect in umbra sau cer acoperit 200m 120m
*Card Kodak Grey pentru masurarea luminii reflectate.
Alte specificatii
Telescop
Imagine: Dreapta
Lungime tub: 154 mm
Deschiderea efectiva: 45mm (EDM 48 mm)
Marire: 30x
Campul de vedere: 1°30'
Distanta minima de focusare: 1m
Rezolutia: 4''
Ratie stadiu: 100
Masurarea unghiurilor
Metoda de masurare: Detectare fotoelectrica prin codificator incremental
Diametrul cercului (vertical, orizontal): 79mm
Citire minima: 1''/5'' selectabila
Precizia 2'' NTS-352R, 5'' NTS-355R
Metoda de detectie: Orizontala: duala, vertical:duala
Nivela
Nivela torica: 30''/2mm
Nivela circulara 8'/2mm
Compensator vertical
Sistem: lichid-electric
Intervalul de functionare: ±3'
Precizie: 1''
Dispozitivul de centrare optic

Imagine: dreapta
Marire: 3x
Distanta de focusare: 0.5m~∞
Campul de vedere: 5°
An II 10
Afisaj
Tip: LCD , patru linii, digital
Comunicatii
Port RS-232C
Baterie
Alimentarea electrica: Baterie reancarcabila Ni-H
Voltaj: DC 6V
Tip baterie: NB-20B, NB-20C (Selectabila)
Timp de functionare: NB-20B - 8 ore, NB-20C - 12 ores
Temperatura de lucru: -20°~+45°C
Dimensiuni si greutate
Dimensiuni: 160x150x330mm
Greutate 5.2 kg
2. PREGĂTIRE
2.1 Precauţii
1. Niciodată nu focusaţi telescopul direct spre soare fără filtrul solar.
2. Niciodată nu păstraţi insturmentul la temperaturi joase sau înalte, sau
nu-l supuneţi la schimbări bruşte de temperatură.
3.Când nu utilizaţi instrumentul păstraţi în cutia sa.
4.Dacă esteo diferenţă prea mare între temperatura din zona de lucru şi
birou, păstraţi instrumentul în cutie până când ajunge la temperatura mediul
înconjurător.
5.Dacă nu utilizaţi instrumentul o perioadă mai lungă de timp, scoateţi
bateria şi depozitaţi.o separat. Bateria
trebuie încărcată după neutilizarea ei peste o lună de zile:
6. Transportaţi instrumentul doar în cutia de transport..
7. Asiguraţi-vă că nu scăpaţi instrumentul în momentul montării sau
demontării acestuia de pe trepied.
8. Ştergeţi părţile optice doar cu o cârpă moale din bumbac curat!

An II
11
9.Ştergeţi instrumentul cu o cârpă umedă când nu-l mai utilizaţi. Dacă

este udat de precipitaţii, ştergeţi-l înainte de a-l aşeza în cutia de transport.
10.Inainte de utilizare, verificaţi bateria şi setările instrumentului pentru a
fi siguri că utilizaţi parametrii corecţi.
11. Nu lăsaţi un nespecialist să repare instrumentul sau să-l dezasambleze
chiar dacă instrumentul nu lucrează corect.

An II 12
Sistemul Prismă şi reflector

Când doriţi să efectuaţi o măsurătoare, trebuie să
utilizaţi un sistem de prismă cu reflector în punctul
de măsurat. Instrumentul vine cu un sistem de
prismă simplă şi cu un sistem de trei prisme care pot
montate pe on trepied sau pe un jalon. Sistemul
Unique Mini prism măsurarea foarte uşoară a
colţurilor.
În figura de mai jos sunt prezentate tipurile de

sistem de prisme.

An II
13

An II 14
2.)TEODOLIT ELECTRONIC
Nikon seria DT
Teodolitul electronic seria DT are un sistem incremental optic de

citire a unghiurilor cu ajutorul caruia se pot face masuratori digitale de
unghiuri. Aparatul poate sa efectueze masuratori, sa faca calcule sa afiseze
si sa memoreze date prin intermediul tehnologiilor IT incorporate. Poate sa
afiseze rezultatele masuratorilor de unghi orizontal si vertical in acelasi
timp. Mai mult unghiurile verticale pot sa fie masurate relativ la o directie
oblica data.
Teodolitul electronic seria DT poate fi utilizat in masuratori in
triangulatia de ordin 4, masuratori pentru drumuri, cai ferate, poduri, canale
de apa, mine, masuratori pentru constructii precum si la instalarea liniilor de
echipamente industriale mari. Se poate folosi si in masuratori cadastrale,

An II
15
masuratori topografice precum si alte tipuri de masuratori in scopuri

ingineresti.
Introducere
Cutia instrumentului
Vezi schita cutiei de mai jos. Vezi deasemenea si lista cu obiectele de

inventar.
Instrumentul
Manualul
Instrumentele de corectare
Protectia la ploaie
Gel
Bateria
Fig. 1 Schita cutiei
Compunere
An II 16
Fig 2
Fig 3
Teodolitele electronice Seria DT pot fi utilizate in efectuarea
masuratorilor topografice necesare realizarii diverselor lucrari precum
intocmirea retelelor geodezice de gradul IV, urmarirea in exploatare a
liniilor de cale ferata, poduri, constructii sau instalarea diverselor
echipamente mari.
Deasemenea pot fi utilizate si in lucrari de cadastru sau alte lucrari
topografice ingineresti.
DT105D/105DM DT105S/105SM
DT102C DT102 DT105C DT105
Model* DT105DL/105D DT105SL/105SM
DT102CL DT102L DT105CL DT105L
ML L
Telescop 45 mm 40 mm
Puterea de
30X
marire
Imaginea Directa
Campul de
1°20"
vedere

An II
17
Distanta minima
2 m / 1 m (selectabila)**
de focusare
Precizia
2" 5"
unghiulara
Sistem de citire Encoder incremental photoelectric
Citirea minima 1" / 5" 5" / 10" / 20"
Display ambele fete o singura fata

Compensator
DA NU DA NU NU NU
vertical
Domeniul de
± 3" NU ± 3" NU NU NU
compensare
Baterie Acumulatori Ni-Mh Baterii tip AA
Timp de lucru 22 ore 20 ore
Temperatura de
- 20°C ÷ +50°C
lucru
Greutate 4.8 kg 4.7 kg 4.5 kg
Panoul LCD
Panoul LCD are doua linii de caractere. Linia de deasupra afiseaza unghiul
vertical. Linia de jos afiseaza unghiul orizontal si indicatorul pentru bateriei.
Iata intelesul caracterelor afisate pe ecran:
Hr: unghi orizontal, citirea unghiului creste in sens orar
Hl: unghi orizontal, citirea unghiului creste in sens antiorar
Vz: distanta zenitala
V%: unghi vertical afisat in mod procente de grade.
Tastatura operationala
Tasta Functia

An II 18
Pornit
Oprit (apasati de doua ori)
UNIT Iluminarea activa sau inactiva (timpul de apasare
este mai scurt)
Transfer intre 360º si 400
R/L Selectati modul de masurare a unghiurilor
orizontale (in sens orar/ in sens antiorar)
OSET Setare unghi orizontal la 0º00’00”
HOLD Retinerea unghiului orizontal masurat
V/% Selectarea zenit / unghi vertical
Pregatirea pentru masurare
Punerea in statie a instrumentului
Instalarea trepiedului
Ajustati picioarele trepiedului astfel incat inaltimea aparatului sa fie
potrivita pentru efectuarea de masuratori. Slabiti surubul de blocare.
Instalarea instrumentului pe trepied
Asezati instrumentul pe trepied si fixati-l de trepied prin surubul de centrare
(fixare)
Orizontalizarea instrumentului
Orizontalizarea cu nivela circulara

Prin rotirea suruburilor de orizontalizare A si B, puneti bula in centrul
nivelei sferice (fig. 4).
Rotiti surubul de orizontalizare C si puneti bula in centrul cercului (fig 5).

An II
19
Fig 4 Fig 5
Orizontalizarea precisa cu nivela torica (cilindrica)

Deblocati parghia de blocare a miscarii orizontale. Puneti nivela cilindrica
paralela cu linia care uneste suruburile de orizontalizare A si B. Rotiti
suruburile A si B, puneti bula in centrul nivelei torice (fig 6).
Fig 6 Fig 7
Deblocati surubul de blocare a miscarii orizontale, rotiti nivela cilindrica cu

90º in jurul axei verticale. Prin rotirea surubului de orizontalizare C, puneti
bula in centrul nicelei torice. (fig 7)
Repetati pasii de mai sus pana cand bula ramane in centrul nivelei torice in
orice pozitie s-ar afla instrumentul.
Centrarea
Rotiti surubul de focusare al sistemului optic de centrare si focusati pe
marca de pe pamant. Slabiti surubul de centrare al trepiedului. Priviti prin
sistemul optic si miscati ambaza pe capul trepiedului pana cand marca de
centrare coincide cu marca de pe pamant. Strangeti surubul de centrare.
Repetati pasii de mai sus. Asigurati-va ca intersectia firelor reticulare
coincide cu marca, atunci cand se roteste alidada instrumentului.

An II 20
Fig 8
Focusarea si punctarea
Firele reticulare
Punctati cu luneta pe cer sau pe o suprafata uniform iluminata, rasuciti
surubul de reglare a claritatii imaginii pana cand firele reticulare sunt subtiri,
clare si negre. Scala dioptrica indica in acest moment setarea corecta
corespunzatoare ochiului observatorului.
Fig 9
Focusarea imaginii tintei

Slabiti parghiile de blocare a miscarii verticale si orizontale. Punctati pe o
tinta cu ajutorul lunetei de punctare aproximativa. Strangeti suruburile de
blocare a miscarii. Priviti prin luneta si rasuciti inelul de focusare pana cand
se vede clar tinta. Puneti intersectia firelor reticulare pe tinta prin
intermediul suruburilor de miscare fina in plan orizontal si vertical. Refaceti
focusarea prin rasucirea inelului de focusare, pana cand imaginea este clara

An II
21
si fara paralaxa, adica nu trebuie sa existe miscari aparente intre firele

reticulare si tinta daca observatorul isi plimba ochiul usor in ocularul
lunetei. Daca exista o paralaxa , eliminati-o prin reglarea focusarii. Sagetile
de pe inel indica directia de reglare a focusarii la infinit.
3. TEODOLITUL CLASIC
theo 020
theo 010
Măsurarea unghiurilor se efectuează cu ajutorul goniometrelor, cel mai

utilizat în topografie fiind goniometrul numit teodolit. Lucrarea cuprinde o
prezentare a acestuia, după umătoarele aspecte:
1. Prezentarea schemei de construcţie a teodolitului şi descrierea
părţilor componente.
2. Prezentarea axelor, a mişcărilor şi a tipurilor constructive.
3. Efectuarea citirilor pe cercurile gradate, folosindu-se dispozitivele
de citire, cu prezentarea schiţei şi a modului de executare a citirilor.
An II 22
Teodolitul este un aparat care foloseşte numai la măsurarea valorilor

unghiulare ale direcţiilor orizontale şi a înclinării acestora, cu precizie
mare(2cc...10cc) şi foarte mare(0,2cc...2cc). Este utilizat în lucrări geodezice
(determinarea reţelelor de triangulaţie, îndesirea acestor reţele, trasarea pe
teren a proiectelor, etc). În România se utilizează în mod curent următoarele
tipuri de teodolite: Zeiss-Jena Theo 010 şi 010A, Wild T2, T3, şi T4, Kern
DKM3, MOM TE-B1, etc.
Tahimetrul foloseşte la măsurarea valorilor unghiulare ale
direcţiilor orizontale şi a înclinării acestora cu o precizie mai mică(20 cc...1c),
dar şi la măsurarea indirectă a distanţelor, pe cale optică. Principalele tipuri
de tahimetre utilizate în România sunt: Zeiss-Jena Theo 030, 020, 020A,
120, 080, 080A, Wild T1A,Wild T16, MOM TE-D2, Freiberger, Meopta,
etc.
Clasificarea teodolitelor, după modul de citire a gradaţiilor:

- teodolite de construcţie clasică
- – cercurile gradate sunt metalice; efectuarea citirilor se face cu
ajutorul unor lupe sau microscoape fixate aproape de cercuri, pe vernier,
microscop cu scăriţă, microscop cu tambur, etc.
- teodolite moderne
- – cercurile gradate sunt din sticlă, acoperite etanş; citirea se face
printr-un sistem optic, centralizat, în câmpul unui microscop, fixat
pe lunetă sau pe una din furcile alidadei.
1. Prezentarea schemei de construcţie a teodolitului şi descrierea

părţilor componente.
Părţile componente ale unui teodolit:
Ambaza(1) – prismă triunghiulară care se sprijină pe trei şuruburi de
calare. În partea de jos se află două plăci – una flexibilă şi una rigidă; prin
lăcaşul cu filet al plăcii flexibile trece un şurub-pompă, de fixare a ambazei
pe trepied, iar pe placa rigidă se sprijină aparatul prin intermediul
şuruburilor de calare.

An II
23
9
14
5
6 7
O O'
11 4
8
D D' 3
10
2
13
12
1
15
V'
Fig.1. Schema unui teodolit de construcţie clasică.
calare
Lacas pentru
Placa rigida
surub pompa
Placa flexibila
a b
Fig.2. Ambaza: a-vedere de ansamblu; b-detaliu.
Limbul(2) – cerc orizontal gradat – disc metalic al cărui perimetru e
argintat şi divizat în grade sexazecimale sau centezimale (la teodolite
moderne, limbul e format dintr-un cerc inelar de sticlă, fixat pe un suport
metalic); pe el se citesc valorile unghiulare ale direcţiilor orizontale din
punctele de staţie; prin axul metalic se blochează mişcarea, cu şurubul de
blocare a mişcării generale(12).
60
50 0
29
40
30 300
10
20 10 320 3
0 350 340 330
a b
Fig.3. Limbul: a-limb de metal; b-limb de sticlă şi

modulul de fixare pe suportul metalic.

An II 24
Alidada(3) – cercul alidad – disc metalic, concentric cu limbul,

susţinut de axul plin ce intră în axul gol al limbului; pe disc sunt fixate două
verniere sau alte dispozitive de citire, la acestea citirile făcându-se cu
ajutorul unor lupe sau microscoape(10); se poate bloca mişcarea alidadei
în plan orizontal cu şurubul de blocare a mişcării înregistratoare(13).
Furcile de susţinere a lunetei(4) – două piese metalice fixate cu un
capăt de alidadă, celelalte capete sprijinind dispozitivul de susţinere a axei
de rotaţie a lunetei în plan vertical; pe una din furci se află şurubul de
blocare a mişcării lunetei(14), iar pe cealaltă este fixată o nivelă torică,
numită nivelă zenitală(9), aceasta orizontalizând indicii zero de la
eclimetru.
Luneta topografică(7) – dispozitiv optic ce serveşte la vizarea de la
distanţă a obiectelor (semnale topografice); uneori e folosită şi la măsurarea
distanţelor pe cale optică; luneta este compusă din: tubul obiectiv(a), tubul
ocular(b), reticulul(c), lentila de focusare interioară(d), manşonul de
focusare(e), cătare(f).
a e f
b
d c
Fig.4. Lunetă topografică

.
Tubul obiectiv este format dintr-un sistem de lentile acromatice, iar
tubul ocular, din două lentile dispuse cu concaviatea una spre alta,
asigurând o mărire puternică, sau cu concaviatea spre obiectiv, dând o
imagine clară şi mai luminoasă.

An II
25
M Ob l Lf
n' Oc
n
m
m'
N f1 f2
Fig.5. Formarea imaginii în lunetă.

La formarea imaginii în lunetă, imaginea formată de obiectiv, mn, va
fi reală, micşorată şi inversă. Prin ocular, imaginea privită, m’n’, va fi
virtuală, şi mai mare ca imaginea mn, şi inversă faţă de obiectul observat de
la distanţă mare, MN. Lentila de focusare Lf, împreună cu obiectivul
formează un teleobiectiv; prin deplasarea lentilei de focusare se schimbă
distanţa focală a teleobiectivului, permiţând modificarea acesteia astfel ca
imaginea obiectului vizat să fie clară, în planul reticulului.
Luneta este numită astronomică dacă imaginea observată este răsturnată, şi
terestră, dacă are imagine dreaptă.
Reticulul lunetei este format dintr-o placă de sticlă pe care sunt gravate,
foarte fin, două linii perpendiculare, numite fire reticulare, a caror
intersecţie materializează axa de vizare. Placa este prinsă într-o montură
metalică fixată în interiorul tubului obiectivului prin patru şuruburi. La
tahimetre mai apar două linii scurte paralele şi echidistante faţă de firul
reticular orizontal, trasate pe placa de sticlă, numite fire stadimetrice,
acestea folosind la măsurarea pe cale optică.
1
1
S1 S2
r
S4 S4
Fig.6. Reticulul lunetei.
An II 26
Observarea clară a reticulului depinde de dioptriile operatorului (pe montura

tubului ocular sunt gravate valorile dioptriilor).
Axa vizare
h h
Fig.7. Planurile firelor reticulare şi tipuri de reticule.
Fixarea clarităţii firelor reticulare se face o singură dată, la începutul

măsurătorii, iar fixarea clarităţii imaginii obiectelor vizate se face de fiecare
dată aducându-se imaginea obiectului în planul firelor reticulare.
Lentila topografică analitică are în interior încă o lentilă biconvexă
fixă, numită lentilă analatică, montată între obiectiv şi lentila de focusare.
La aparatele noi funcţia lentilei analatice este înlocuită prin teleobiectiv.
ocular
obiectiv
O2 O1
r
a
lentila focusare lentila analatica
Fig.8. Lunetă topografică analatică.
Caracteristicile tehnice ale lunetei sunt: puterea de mărire,câmpul

de vizare, puterea de separare, luminozitatea şi precizia de vizare.
Eclimetrul(5) – cercul vertical gradat – este realizat din acelaşi

material şi gradat în acelaşi sistem ca şi limbul; este fixat pe axa orizontală a
aparatului, formând un plan perpendicular pe planul orizontal; eclimetrul
este protejat de un disc(6), asemănător cu alidada; la extremităţile
diametrului orizontal al discului fix se găsesc două ferestruici prin care se
An II
27
fac citirile, cu lupe sau microscoape(11); din citire rezultă un unghi format
de direcţia axei de vizare cu orizontala, sau cu verticala locului.
V
0
0
5
20
10
M
0
N N
11
h i1 h' 1
i2 3
Cv
3 Cv
30 4 1 4
0
0
2
5
6 7 r
V 10
V
Fig.9. Eclimetrul. Fig.10. Compensatorul cu pendul.
Citirile pe eclimetru se fac în dreptul indicilor zero, i1 şi i2, aşezaţi

în planul orizontal hh’. La măsurarea unghiului vertical, eclimetrul este
mobil, iar indicii zero sunt ficşi. Indicii zero se află pe un braţ purtător(3),
iar aducerea lor în planul orizontal hh’ se realizează cu ajutorul nivelei
torice zenitale, (5), şi a şurubului de calare fină, (7). Alte elemente:
lunetă(1), eclimetru(2), furcă(4), arc de presiune(6).
La teodolitele moderne stabilizarea indicelui zero de citire pe

eclimetru se face cu ajutorul unui compensator. La acesta, din punctul de
oscilaţie M a pendulului este prinsă o placă(1) ce poartă prismele deviatoare
(2) şi (3); în acelaşi timp se deplasează şi obiectivul(4) al microscopului;
reticulul microscopului de citire este proiectat de prismele deviatoare (2) şi
(3) şi obiectivul (4) peste diviziunile cercului vertical.
Nivelele de calare(8) – dispozitive ce servesc la verticalizarea şi

orizontalizarea unor drepte sau planuri.
Nivela torică – este formată dintr-o fiolă de sticlă umplută complet
cu eter sau alcool şi închisă ermetic şi fixată într-o montură metalică; la
partea de sus se formează o bulă de vapori; nivela fiind situată pe alidadă,
poziţia centrată a bulei indică orizontalizarea acesteia.
Nivele sferică – alcătuită dintr-o fiolă în formă de cilindru, închisă la
partea superioară printr-o calotă sferică; în fiola umplută cu lichid volatil se
formează o bulă de formă circulară; este utilizată tot pentru orizontalizarea
alidadei şi limbului.

An II 28
D'
D D'
Fig.11. Nivela torică şi nivela sferică.

Nivela torică cu coincidenţă – nu are repere şi nici diviziuni pe
fiolă; se utilizează un sistem de prisme aşezat deasupra nivelei; precizia de
calare este de 5...10 ori mai mare decât la nivela torică obişnuită. Este
folosită ca nivelă zenitală, la orizontalizarea indicilor zero de la eclimetru.
Fig.12. Nivela torică cu coincidenţă: - sistemul de prisme;

- nivela decalată; - nivela calată.
Principalele anexe ale teodolitului.

Trepiedul este un dispozitiv suport, de
aşezare a teodolitului în punctul de staţie. Este
compus din măsuţa trepiedului pe care se prinde
aparatul cu ajutorul şurubului pompă şi picioarele de
susţinere, confecţionate din lemn şi terminate cu
saboţi de metal.
Fig.13. Trepied telescopic.
Firul cu plumb – greutate cu vârful de formă conică, suspendată de

un fir; este legat la şurubul pompă, servind la operaţia de centrare a
aparatului.
Baston de centrare – are aceeaşi utilizare ca şi firul cu plumb; este
format din două tuburi metalice; bastonul fiind gradat, se poate citi înălţimea
de la bornă până la măsuţa aparatului.

An II
29
Dispozitiv de centrare optică – este fixat la ambază, sau încorporat

în aparat; este compus dintr-o lunetă şi o prismă ce reflectă razele de lumină
ce trec prin lunetă sub un unghi de 100g; precizia de centrare este de 0,5mm.
Dispozitiv de
centrare optica
Fig.14. Dispozitiv de centrare optică: - fixat la ambază;

- fixat în corpul teodolitului.
-
Busola – se montează pe furca aparatului opusă eclimetrului,
folosind la măsurări direct pe teren a orientărilor.
Declinatorul – compus dintr-un ac magnetic aşezat într-un tub, sau
într-o cutie paralelipipedică; realizează dirijarea lunetei pe direcţia
meridianului magnetic.
2. Prezentarea axelor, mişcărilor şi a tipurilor constructive.

Axele constructive ale teodolitului:
L V
O'
O
D'
D
L'
V'
Fig.15. Axele teodolitului.
An II 30
a. Axa principală sau verticală(V-V’) este axa ce trece prin centrul

limbului şi este perpendiculară pe acesta; în jurul acestei axe se roteşte
aparatul în plan orizontal; se confundă cu verticala punctului topografic de
staţie.
b. Axa secundară sau orizontală(O-O’) trece prin centrul
eclimetrului şi este perpendiculară pe acesta; în jurul acestei axe se roteşte
luneta împreună cu eclimetrul în plan vertical.
c. Axa de vizare a lunetei(L-L’) trece prin centrul optic al
obiectivului şi intersecţia firelor reticulare.
Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cele trei axe:
- (V-V’)  (O-O’);
- (L-L’)  (O-O’);
- (V-V’)  (O-O’)  (L-L’) = {M}.
La teodolit, fiecare nivelă torică sau sferică are o axă sau directrice
(D-D’), care prin calarea nivelei va avea poziţie orizontală.
Mişcările teodolitului:
a. Mişcarea în plan orizontal – mişcarea aparatului în jurul axei
principale:
- mişcarea generală – limbul se roteşte odată cu alidada şi indicii de citire;
- mişcarea înregistratoare – limbul rămâne fix şi se roteşte doar alidada cu
indicii de citire.
b. Mişcarea în plan vertical – mişcarea lunetei împreună cu
eclimetrul în jurul axei secundare.
Clasificarea teodolitelor:
a. Teodolite simple – limbul este fixat de ambază; au numai mişcare
înregistratoare;
b. Teodolite repetitoare – au mişcare generală şi mişcare
înregistratoare; au precizie mai mică, caracteristică tahimetrelor;
c. Teodolite reiteratoare – au numai mişcare înregistratoare;
caracteristică de precizie şi înaltă precizie.
3. Efectuarea citirilor pe cercurile gradate folosindu-se

dispozitivele de citire, cu prezentarea schiţei şi a modului de executare a
citirilor.
Estimarea precisă a unghiului de pe cercul gradat se face cu ajutorul
dispozitivelor de citire; acestea pot fi mecanice(vernierul) sau
optice(microscopul cu reper, microscopul cu scăriţă, cu coincidenţă); ele
sunt formate din partea optică (lupă, microscop) şi dispozitivul de citire
propriu-zis(vernier, scăriţă).
An II
31
Înainte de efectuarea citirilor pe cercurile gradate se stabilesc

următoarele:
- felul gradaţiei cercului(sexazecimală sau centezimală);
- sensul de înscriere a gradelor pe cerc;
- valoarea celei mai mici diviziuni de pe cerc (D);
- precizia de citire: p=D/n=(cea mai mică diviziune)/(numărul
diviziunilor);
Citirea pe cercul gradat: C=PI=PII.
- PI – citire directă pe cerc;
- PII – citirea prin estimare.
La teodolitele moderne citirea gradaţiilor se face centralizat, cu
ajutorul unui microscop; razele de lumină sunt dirijate printr-un sistem optic
(oglinzi, lentile, prisme) până la cercurile gradate, şi aduc imaginile
diviziunilor cercurilor în câmpul microscopului.
Eclimetru
Microscop
Limb
Fig.16. Schema optică a teodolitului Zeiss Theo 030.
Dispozitive de citire întâlnite la teodolite:

a. Microscopul cu reper.
Se întâlneşte la tahimetrele Zeiss-Jena Theo 120, 080, 080A; pe o
placă de sticlă, în câmpul micoscopului, este gravat un reper; în câmpul
microscopului apar imaginile diviziunilor cercurilor gradate, limb(Hz) şi
eclimetru(V); se identifică sistemul de gradaţie centezimal, sensul de
înscriere de la stânga la dreapta şi cea mai mică diviziune de 10c.

An II 32
379 380 381 V

219 220 221
207 208 209

391 392 393
Fig.17. Microscopul cu reper.

Citirea pe limb (Hz):
- se citesc gradele din stânga reperului(208g), se numără diviziunile întregi
până la reper şi se înmulţesc cu 10c: PI=208g20c;
- se estimează fracţiunea de diviziune până la reper: PII=3c;
- citirea totală: C=PI+PII=208g20c+3c=208g23c.
Citirea pe eclimetru (V):
C=PI+PII=220g00c+7c=220g07c.
b. Microscopul cu scăriţă.
Este întâlnit la tahimetrele Zeiss-Jena Theo 030, Theo 020, Theo
020A, Wild T16; în câmpul microscopului, pe o placă de sticlă apar
imaginile a două scăriţe, divizate în 100 de părţi( pentru sistemul
centezimal); imaginile scăriţei se proiectează peste o diviziune a cercului
gradat; precizia aparatului va fi: p=D/n=100c/100=1c.
Citirea pe cerc:
- pe limb (Hz): C=PI+PII=372g00c+8c=372g08c;
- pe eclimetru (V): C=PI+PII=291g00c+86c=291g86c.
V
292 291
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
372 371
Hz
Fig.18. Microscopul cu scăriţă.

c. Micrometru optic cu coincidenţă.
Este întâlnit la teodolitele de precizie Wild T2, Zeiss-Jena Theo 010,
MOM TE-N1; imaginile diviziunilor se deplasează cu ajutorul unui sistem
An II
33
de prisme în formă de placă; imaginile cercurilor gradate apar separat în

câmpul microscopului; aici apar două ferestre: fereastra F1, pentru
diviziunile diametral opuse ale cercului gradat, şi fereastra F2, pentru
diviziunile micrometrului optic, în aceste ferestre apărând un reper fix în
raport cu care se fac citirile; iniţial, diviziunile cercului gradat din F1 nu
sunt în coincidenţă; pentru aducerea acestor diviziuni în coincidenţă este
folosit şurubul micrometric(tamburul).
F1 F1
F2 F2
14 15 14
6 8
0 9
6 9
1 0
7 0
1 1
7 1
1 2
215 214 214
7 2
Fig.19. Citirea pe cerc la teodolitul Zeiss Theo 010:

- înainte de coincidenţă; - după coincidenţă.
D 2 20c 2 1000cc
Precizia de citire: - p     2cc , la Theo
n 10  10  5 500
010
D 2 20c 2 1000cc
- p    2cc , la Wild T2
n 100  5 500
Citirea pe cerc:
1. - se utilizează reperul din fereastra F1; se iau gradele din stânga
reperului(14g), la care se însumează intervalele întregi (şi jumătăţile de
intervale, dacă este cazul) până la reper(1,5), înmulţite cu valoarea unui
interval(20c); PI=14g30c;
- în F2, cifra din stânga reprezintă unităţile de minute(6 c), cea din dreapta
reprezintă zecile de secunde(90cc), iar unităţile de secundă sunt date de
numărul de diviziuni până la reper(3,5), înmulţite cu precizia(2cc); PII=6c97cc;
- cifra finală: C=PI+PII=14g30c+6c97cc=14g36c97cc.
2. - se numără intervalele de la gradul de sus(14g), până la corespondentul
lui de jos(214g), şi se înmulţesc cu 10c; PI=14g30c;
- pentru PII şi C se urmăresc aceeaşi paşi ca la primul mod de
determinare.
La teodolitul de precizie Wild T2, diferenţe în modul de efectuare a
citirii pe cercul gradat apar la poziţionarea ferstrelor F1 şi F2; la teodolite de
An II 34
precizie mai noi(Zeiss-Jena Theo 010A, Theo 010B) se utilizează un sistem

semidigitalizat.
332 331 178 179

0
2 60
2 70
2 80
131 132
15 16 17 18 19
13 14 20 21
12
Fig.20. Citirea pe cerc la Wild T2 Fig.21. Citirea semidigitalizată la

Theo 010B
C=131g30c+1c66cc=131g31c66cc.
g c c cc g c cc
C=179 00 +2 73 =179 02 73 .
Teodolitul – tahimetru Zeiss-Jena Theo 020A

Este un teodolit de precizie mică, folosit în măsurările topografice si
pe şantier, permiţând atât măsurarea unghiurilor, cât şi măsurarea optică a
distanţelor. Citirile pe cercurile gradate se fac centralizat, în câmpul unui
microscop fixat pe lunetă. Acest microscop cu scăriţă are precizia de 1 c.
Elemente componente:
(1) – lunetă cu puterea de mărire M=25X;
(2) – dispozitiv de centrare optică;
(3) şi (4) – şuruburi de mişcare fină a lunetei şi alidadei;
(5) – pârghia ce dirijează mişcarea generală şi mişcarea înregistratoare a
aparatului;
(6) – pârghie pentru blocarea alidadei;
(7) – pârghie pentru blocarea lunetei;
(8) – microscop fixat pe lunetă, în câmpul căruia se aduc imaginile
cercurilor gradate ;
(9) – colimator optic pentru vizarea aproximativă;
(10) – suport de fixare a busolei sau declinatorului.

An II
35
9
1
8
7
6
2
5
3
4
Fig.24. Teodolitul tahimetru Zeiss Theo 020A.

Pe alidadă se fixează o nivelă sferică, pentru calarea aproximativă, şi
o nivelă torică pentru calarea propriu-zisă a aparatului.
Teodolitul Zeiss-Jena Theo 010

Este un teodolit de precizie, folosit în măsurările efectuate în scopul
realizării reţelei de triangulaţie geodezică, de îndesire a reţelei deja realizate,
de trasare pe teren a proiectelor construcţiilor mari. Citirea pe cercurile
gradate se face centralizat, în câmpul unui microscop fixat pe lunetă; în
câmpul acestui microscop apare fie imaginea cercului orizontal, fie
imaginea cercului vertical, schimbarea făcându-se cu ajutorul unui buton
exterior. Este utilizat micrometrul optic cu coincidenţă, cu precizia de 2cc.
Fig.25. Teodolitul de precizie Zeiss-Jena Theo 010.

Elemente componente:
(1) – placă rigidă;
(2) – placă flexibilă;
(3) – şurub de calare;
(4) – pârghie de blocare a mişcării în plan orizontal;
(5) – şurub de mişcare fină în plan orizontal;
(6) – pârghie de blocare a lunetei;
(7) – şurub de mişcare fină a lunetei în plan vertical;
(8) – buton de schimbare a imaginilor cercurilor în microscop;
(9) – şurub de rectificare a cercului vertical;
An II 36
(10) – dispozitivul centrării optice;

(11) – nivela sferică;
(12) – ocular;
(13) – obiectiv;
(14) – microscop pentru citiri pe cercurile gradate;
(15) – sistemul de cătare optică;
(16) – tamburul micrometrului;
(17) – oglindă;
(18) – şurubul reiterator;
(19) – prisma de observare a nivelei zenitale.
La unele teodolite recent construite există un sistem digitalizat de
citire.
INDESIREA RETELEI DE SPRIJIN PLANIMETRICA INTR-O

ZONA PRECIZATA
1) Identificarea zonei
Prin recunoasterea terenului se realizeaza delimitarea perimetrului
suprafetei de teren care urmeaza a fi ridicata si se identifica toate punctele
caracteristice ,si anume in cazul nostru zona restaurantului Kios , în partea
de nord-est a orasului Baia Mare ,în apropierea Stadionului Dealul Florilor.
2) Alegerea si pichetarea punctului de statie prin metoda
retrointersecţiei .
Poziţia unui punct nou P se poate determina prin intersecţie înapoi
( Phothenot sau retrointersecţie) daca pe teren se măsoara doar unghiurile
orizontale ,α,β,γ formate din direcţiile duse spre cel putin patru puncte
vechi , de coordonate cunoscute .Calculul efectiv se poate face în mai multe
variante .
Practic , la determinarea prin retrointersectie se apeleaza cu preădere
când in zona apare necesitatea unui numar limitat de puncte noi ( 1- 2) si nu
încadrate in reţeaua geodezică , când in zona de interes nu exista decât
puncte cunoscte nestaţionabile ( turle de biserică , antene etc. ).
In functie de marimea suprafetei de teren care urmeaza a fi ridicata se

alege punctul de statie aproximativ in mijlocul acestei suprafete astfel incat
toate punctele caracteristice sa poata fii observate .
Punctul de statie se marcheaza printr-un tarus de lemn sau cu un bulon
metalic.
Teodolit clasic :
An II
37
Din punctul de statie S1 s-au luat ca puncte geodezice vechi cunoscute

si care s-au putut viza din locul ales ca punct de reper pentru statia 1 ca
fiind:
Coordonate
Statie Puncte Directii absolute
vizate masurate X Y
Releu Mogosa 0 684910.550 408972.689
Turn Combinat 29.8266 684673.200 395359.300
St 1 Bis. Podul Viilor 54.2892 685633.918 393496.089
Turn Stefan S 61.4924 685350.110 393627.880
Turn Stefan N 61.5519 685352.870 393626.780
Bis. Valea Rosie 206.8620 685904.200 393119.640
Dupa cum se observa din directiile masurate ,cele mai multe directii sunt
situate in cadranul I in raport cu directia de referinta .Acest lucru duce la
obtinerea unor erori mari de pozitionare a punctului 1 prin retrointersectie.
CALCULUL RETROINTERSECTIEI :
notam cu:
A - Releu Mogosa
B - Biserica Podul Viilor
C – Biserica Valea Rosie
P- punct de statie 1
Orientarille lor :
 P A  
 P B    
 P C    
  54.2892
unde   206.8620
YP  A Y  YP
tg   A
X P  A XA  XP

An II 38
YP  B Y  YP
tg (   )   B
X P  B XB  XP
YP C Y  YP
tg (   )   C
X P C XC  XP
prin rezolvarea acestor 3 ecuatii putem afla valoarea lui 
(YB  YA )  ctg  (YA  YC )  ctg  X B  X C

tg 
( X B  X A )  ctg  ( X A  X C )  ctg  YB  YC
(393496.089  408972.689)  ctg 54.28

tg 
(685633.981  684910.550)  ctg 54289
 ctg 206.8620  685633.918  685904.200

 ctg 206.8620  393496.089  393119.640
dupa calcule rezulta 
=103.9004
Orientarile in functie de  calculat devin :
Punct VIZA Unghi citit Θ calculat Θ

A Releu Mogosa 0 103.9004
B Turn Combinat 29.8266 133.7270
C Bis. Podul Viilor 54.2892 158.1896 103.9004
D Turn Stefan S 61.4924 165.3928
E Turn Stefan N 61.5519 165.4523
F Bis. Valea Rosie 206.862 310.7624

An II
39
Aplicand solutia de mai sus in care  =103.9004 se calculeaza :
a) retrointersectie din punctele :

A - Releu Mogosa  P  A  103.9004
B - Biserica Podul Viilor  P B  158.1896
C – Biserica Valea Rosie  P C  310.7624
P= coordonatele statiei 1
YP  A Y  YP
tg PA   A
X P  A XA  XP
YP  B Y  YP
tg PB   B
X P  B XB  XP
X A  tg P  A  X P  tg P  A  Y A  YP

An II 40
X B  tg (   )  X P  tg (   )  YB  YP
in final avem :
YA  YB  tg PA  X A  X B  tg (   )
XP 
tg (   )  tg PA
408972.689  393496.089  tg103.9004  684910.550  685633.918  tg158.189

XP 
tg158.1896  tg103.9004
X P'  685871.164
YP'  X P  tg P  A  X A  tg P  A  YA
YP'  685871.164  tg103.9004  684910.550  tg103.9004  408972.689
YP'  393313.192
b) retrointersectie din punctele

A - Releu Mogosa
B- Turn Combinat
C- Biserica Valea Rosie
dupa rezolvarea calculelor : X P''  685871.052

YP''  393313.852
c) retrointersectie din punctele :
A - Releu Mogosa
B- Turn Stefan Sud
dupa rezolvarea calculelor : X P'''  685871.203

YP'''  393312.961
c) retrointersectie din punctele :
A- Turn Combinat
B-Biserica Podul Viilor
dupa rezolvarea calculelor : X P''''  685871.196

YP''''  393313.127

An II
41
Avand in vedere ca difera coordonatele punctului P implicit al statiei 1

pentru o precizie cat mai mare se va face media celor 4 coordonate
provizorii :
Xst1=(685871.164+685871.052+685871.203+685871.196)/4
Xst1= 685871.1538
Yst1=(393313.192+393313.852+393312.961+393313.127)/4
Yst1=393313.283
Schita pt evidentierea statiei 1:
Metoda drumuirii
In principiu , la metoda drumuirii punctele se considera inlantuite ,

legate intre ele prin elemente geometrice respectiv unghiuri orizontale si
/sau verticale , distante si / sau diferente de nivel .Daca aceste date sunt
obtinute prin masuratori topografice specifice , este posibila determinarea
succesiva a pozitiei lor in cadrul unui sistem de referinta , exprimata prin
coordonatele x , y , z .Totodata metoda trbuie sa asigure controale partiale si
o verificare finala a lucrarilor .

An II 42
Clasificarea drumuirilor este dificila , intrucat ele sunt numeroase , iar

criteriile ce se pot avea in vedere variate .Daca se ia in considerare spre
exemplu , numai aparatua moderna respectiv statiile totale , drumuirile pot fi
grupate in mai multe tipuri (A) si ordine (B) in cadrul carora se disting unele
variante ( C,D,E) In raport cu aceasta clasificare se impun unele precizari cu
caracter general , pentru fiecare categorie in parte .
Clasificarea drumuirilor
A. Dupa modul de control al determinarilor

I. Incadrate ( sprijinite ) pe punctele de coordonate cunoscute
II. Inchise pe punctul de plecare sau independente
B. Dupa ordinul lor
I. Primare (de ordinul I, principale ), incadrate in reteaua de sprijin sau
inchise pe punctul de plecare
II. Secundare (de ordunul II) sprijinite cel putin la un capat pe un punct de
drumuire primara
III. Tertiare (de ordinul III) incadrate cel putin la un capat de un punct de
drumuire secundara
C. Dupa natura determinarilor (pozitia punctelor )
I. Combinate – sau tridimensionale , denumite si 3D ce conduca la
coordonate spatiale x,y,z
II. Planimetrice –sau bidimensionale respectiv 2D , prin care se obtin
coordonatele plane x , y
III. Nivelitice – sau unidimensionale , prin care se deduc cotele z
D. Dupa modul de masurare si instrumentul folosit

I. Tahimetrice ,bazate pe statii totale sau tahimetre clasice
II. De nivelment geometric –executate cu nivelmetrele
III. De nivelment trigonometric ,ce folosesc tahimetre , teodolite
- la distante mari , cu laturi > 400 m
- la distante mici , cu laturi < 400 m
E. Alte tipuri

An II
43
Drumuirea incadrata sau sprijinita , dezvoltata intre puncte a caror

pozitie este cunoscuta intr-un sistem de referinta , reprezinta cazul general al
metodei .Alte procedee derivate cum ar fi drumuirea inchisa , cu puncte
nodale de precizie s.a reprezinta cazuri particulare , bazate pe acelasi mode
le lucru , aceleasi aparate , diferind doar maniera de control , de calcul si
eventual precizia lor .De retinut ca , in principiu , drumuirile libere sau in
vant sunt admise prin exceptie , numai in cazul statiilor totale , cu numar
redus de laturi , care ofera , totusi , unele controale pe traseu .
Metoda drumuirii ocupa , in ansamblul lucrarilor de ridicare in
plan , o pozitie cheie , intarita de multitudinea variantelor de aplicare si
volumul respectiv extensia sa .Domeniile de aplicabilitate se refera la :
- determinarea retelelor de ridicare de orice natura (combinate ,
planimetrice sau nivelitice), prin drumuiri incadrate in geodeziea sau
, mai rar independenete ;
- indesirea retelei de sprijin , prin completarea ei ulterioara , dupa
realizarea prin sistemul GPS ;
- ridicarea efectiva a unor detalii de forma alungita , cum ar fi
drumuiri , cai ferate , culmi , vai etc .
Intr-o prima etapa se executa calculele preliminare prin care se
deduc ,dupa caz, valorile medii ale unghiurilor orizontale , verticale si ale
laturilor cand acestea se citesc cu luneta in ambele pozitii respectiv , dus
intors.
Drumuirea cu statia totala :
Statia totala prin structura si posibilitatile oferite , a devenit instrumentul
reprezentativ , utilizat azi in exclusivitate in masurarea drumuirilor , fiind ,
in acelasi timp , singurul concurent serios al sistemului GPS .Principalele
argumente sunt:
permite masurarea automata , la comanda a elemetelor geometrice ,
afisarea , inregistrarea lor in memorie , prelucrarea partiala conform
meniului de programe incorporat si transferul lor in calculator ;
softurile de lucru sunt diferentiate de la unul simplu ( de baza ) ,ce
vizeaza doar aceste elemente ,la altlele complexe ,care prelucreaza si
afiseaza rezultatele pe care le si retin.Indiferent de program ,datele de baza
masurate se pastreaza in memorie ;
programul coordonate polare sau cu o denumire asemanatoare ,
permite determinarea pe teren a pozitiei spatiale a unui punct , radiat dintr-o
statie cunoscuta , pe baza unei vize de referinta , posibilitate valorificata in
cadrul multor aplicatii topografice

An II 44
Statiile totale reduc la minimum erorile de masurare intr-o drumuire

incadrata , deoarece unghiurile si distantele se obtin cu o precizie
omogena ,elevata respectiv  1  2 '' si  1  2 '' cmm/2 km , ca valori
orientative .In aceste conditii grija operatorului trebuie indreptata spre alte
surse de erori , cu efecte mai mici , dar frecvente cum ar fi :
- centrarea cu atentie , pe punctul matematic , atat instrumentului cat si
a prismei , in special la distante scurte , pentru a diminua erorile de masurare
a unghiurilor orizontale
- verticalizarea prismei in momentul vizarii , intrucat inclinarea in sens
longitudinal ( fata sau spate ) provoaca eroare de distanta si in mai mica
masura de unghi zenital , iar inclinarea in lateral conduce la o eroare de
unghi orizontal echivalenta celei de centrare ;
- vizarea corecta a prismei , cu firele reticulare plasate in centrul ei , in
special la vize scurte ,pentru a reduce erorile unghiulare , echivalente celor
de centrare , ce devin neglijabile cu cresterea distantei .
In consecinta , statiile totale asigura o precizie remarcabila prin
masurare aautomata a elemantelor unei drumuiri .Erorile personale , la
randul lor , pot fi reduse prin respectarea riguroasa a recomandarilor , astfel
incat rezultatele obtinute cu aceste aparate moderne sunt evident superioare ,
in raport cu masuratorile efectuate cu aparatura clasica , bazate de cele mai
multe ori pe estimari sau aprecieri .
Performantele efective ale statiei totale pot fi mai usor puse in evidenta
intr-o drumuire inchisa , caz in care erorile de pozitie ale punctelor de sprijin
dispar ,iar neinchiderile exprima posibilitatile aparatului si ale opratorului.
Concluzii:
Statiile totale prin dotarile lor se potrivesc ca o manusa pentru realizarea
drumuirilor de orice gen , care la randul lor ocupa un loc predominant prin
importanta si volumul lor in ansambul procesului de ridicare in plan .
Randamantul net superior , precizia ridicata ,asigurata de echivalenta
determinarii distantelor si unghiurilor , sansele minime de a gresi cuplate su
posibilitatile de verificare eficiente a masuratorilor direct pe teren , precum
si scaderea pretului de achizitionare la un nivel acceptabil , conduc la
recomandarea clara de folosire a statiilor totale in exclusivitate pentru
efectuarea drumuirilor.
Drumuiri cu aparatura clasica
Cu instrumente topografice clasice , drumuirea a fost folosita in trecut ca
o metoda de baza si frecventa la lucrarile curente de ridicare si trasare.In
principiu exista desigur similitudini cu drumirile facute cu statia totala ,dar
admitem ca practic , exista si unele diferentieri , dintre care retinem :
An II
45
- variante cunoscute ,derivate din cazul general al drumuirii incadrate

in reteaua geodezica si elementele geometrice urmarite , respectiv
unghiurile orizontale , verticale ,distante si diferente de nivel sunt
acele
- instrumentele folosite sunt cele cunoscute , tahimetrele de diferite
tipuri , teodolite , rulete sau panglici , nivelmetre clasice ;
- natura determinarilor este aceeasi ,conducand in functie de
masuratori si cerinte , la drumuiri combinate 3D ,finalizate prin
pozitia spatiala (x,y,z) a punctelor , drumuiri planimetrice 2D , ce
furnizeaza doar coordonatele plane (x,y) ,sau unidimensionale
,nivelitice ,din care rezulta numai cotele z ale punctelor caracteristice
de relief ;
Cu instrumentele clasice , tahimetre de toate tipurile , teodolite si ruleta ,
dispozitive cu stadii orizontale si uneori chiar si cu nivelmetrele clasice si
automate , prevazute cu limb , se pot executa toate variantele de drumuire
cunoscute ,dar din pacate precizia de masurare a distantelor –care este
definitorie- nu satisface decat anumite categorii de lucrari.In consecinta cu
toata eficienta ridicata drumuirile tahimetrice , cu citirea distantelor pe cale
optica , nu pot asigura o precizie corespunzatoare decat pe suprafete limitate
si in lucrari de interes redus .In caz contrar erorile se propaga dupa legi
nefavorabile si cresc cu numarul statiilor li lungimea desfasurata a laturilor .
Calculul orientarilor se desfasoara din aproape in aproape in functie de
orientarea de referinata  st1 Mogosa
In continuare prezentam un tabel in care se afla datele initiale ,innainte
de compensare :
punct punct
statie vizat Cs Cj Vh Hz0 
ST1 mogosa 0.0000 103.9004
St.2 1915 1144 99.9506 276.1418 380.0422
ST 2 st1 1939 1168 100.0495 76.1417 180.0422
st3 1858 1253 99.9960 129.0069 232.9074
st3 st2 1945 1340 100.0041 329.0068 32.9074
st4 1736 1555 99.9454 66.4985 170.3991
st4 st3 1608 1427 100.0548 266.4994 370.3991
st1 1744 1289 99.9463 2.5441 106.4438
st1 st4 1705 1250 100.0537 202.5501 306.4438
mogosa 390.8765 94.7702
An II 46
Calculul orientarilor brute
 S 1 S 2   S 1 M  ( Hz S 2  Hz M )  103 g 90 ' 04 ''  ( 276 g14 '18 ''  0)  380 g 04 ' 22 ''
 S 2 S 1   S 1 S 2  200 g  180 g 04 ' 22 ''
 S 2 S 3   S 2 S 1  ( Hz S 3  Hz S 1 )  180 g 04 ' 22 ''  (129 g 00 ' 69 ''  76 g14 '18 '' )  232 g 90 ' 74 ''
 S 3 S 2   S 2 S 3  200 g  32 g 90 ' 74 ''
 S 3 S 4   S 3 S 2  ( Hz S 4  Hz S 2 )  32 g 90 ' 74 ''  (66 g 49 '85 ''  329 g 00 ' 68 ''  170 g 39 '91''
 S 4 S 3   S 3 S 4  200 g  370 g 39 '91''
 S 4 S 1   S 4 S 3  ( Hz S 1  Hz S 3 )  370 g 39 '91''  (2 g 54 ' 41''  266 g 49 '94 ''  106 g 44 '38 ''
 S 1 S 4   S 4 S 1  200 g  306 g 44 '38 ''
 S 1 M   S 1 S 4  ( Hz M  Hz S 4 )  306 g 44 '38 ''  (390 g 87 ' 65 ''  202 g 55 ' 01''  94 g 77 ' 02 ''
Compensarea orientarilor
a) calculul erorii de neinchidere
e   S' 1 M   S' 1 M  94 g 77 ' 02 ''  103 g 90 ' 04 ''  9 g13' 03''

c  e  9 g13' 03''
b) calculul corectiei unitare
c
cu  ;n  5
n
9.1303
cu   1.82605
5
c) corectia pe fiecare latura
cu S 1 S 2  1  cu  1.82605
cu S 2 S 3  2  cu  3.6521
cu S 3 S 4  3  cu  5.47815
cu S 4 S 1  4  cu  7.3042
cu S 1 M  5  cu  9.13025
d) compensarea orientarilor

An II
47

 S1 S 2   S1 S 2  cu S 1 S 2  380 g 04 ' 22 ''  1g 82 ' 65 ''  381g 86 '82 ''

 S 2 S 3   S 2 S 3  cu S 2 S 3  232 g 90 ' 74 ''  3 g 65 ' 21''  236 g 55 '95 ''

 S 3 S 4   S 3 S 4  cu S 3 S 4  170 g 39 '91''  5 g 47 '81''  175 g 87 ' 72 ''

 S 4 S 1   S 4 S 1  cu S 4 S 1  106 g 44 '38 ''  7 g 30 ' 42 ''  113 g 74 '80 ''

 S1 M   S 1 M  cu S 1 M  94 g 77 ' 02 ''  9 g13' 02 ''  103 g 90 ' 04 ''
Calculul coordonatelor relative

a) calculul coordonatelor relative absolute

X S 1 S 2  DS 1 S 2  cos S 1 S 2  77.100  cos 381g 86 '82 ''  73.9939

YS1 S 2  DS 1 S 2  sin  S 1 S 2  77.100  sin 381g 86 '82 ''  21.663

X S 2 S 3  DS 2 S 3  cos  S 2 S 3  60.500  cos 236 g 55 ' 95 ''  50.795

YS 2 S 3  DS 2 S 3  sin  S 2 S 3  60.500  sin 236 g 55 ' 95 ''  32.865

X S 3 S 4  DS 3 S 4  cos  S 3 S 4  18.100  cos175 g 87 ' 72 ''  16.816

YS 3 S 4  DS 3 S 4  sin  S 3 S 4  18.100  sin 175 g 87 ' 72 ''  6.6955

X S 4 S 1  DS 4 S 1  cos S 4 S 1  45.500  cos113 g 74 '80 ''  9.7496

YS 4 S1  DS 4 S 1  sin  S 4 S 1  45.500  sin 113 g 74 '80 ''  44.4431
Calculul erorilor
j
eX   X ij  X S 1 M  X S 2 S 3  X S 3 S 4  X S 4 S 1  3.3668
i
j
eY   Yij  YS 1 M  YS 2 S 3  YS 3 S 4  YS 4 S 1  3.3900
i

An II 48
Calculul corectiei
cX  eX  3.3668
cY  eY  3.3900
Calculul corectiei unitare
cX 3.3668 3.3668
Cu X  j    0.01673
D12  D23  D3 4  D41 201.200
 Dij
i
cY 3.3900 3.3900

Cu Y     0.01685
j
D12  D23  D3 4  D41 201.200
D
i
ij
CuX S 1 S 2  CuX  DS 1 S 2  0.01673  77.100  1.29015

CuYS 1 S 2  CuY  DS 1 S 2  0.01685  77.100  1.29904
CuX S 2 S 3  CuX  DS 2 S 3  0.01673  60.500  1.01237
CuYS 2 S 3  CuY  DS 2 S 3  0.01685  60.500  1.01935
CuX S 3 S 4  CuX  DS 3 S 4  0.01673  18.100  0.30288
CuYS 3 S 4  CuY  DS 3 S 4  0.01685  18.100  0.30496
CuX S 4 S 1  CuX  DS 4 S 1  0.01673  45.500  0.76137
CuYS 4 S 1  CuY  DS 4 S 1  0.01685  45.500  0.76662
e) calculul coordonatelor relative


 X S 1 S 2  X S 1 S 2  CuX S 1 S 2  73.9938  1.29015  75.2841

 YS 1 S 2  YS 1 S 2  CuYS 1 S 2  21.663  1.29904  20.364

 X S 2 S 3  X S 2 S 3  CuX S 2 S 3  50.795  1.01237  49.783

 YS 2 S 3  YS 2 S 3  CuYS 2 S 3  32.865  1.01935  31.864

 X S 3 S 4  X S 3 S 4  CuX S 3 S 4  16.816  0.30288  16.513

 YS 3 S 4  YS 3 S 4  CuYS 3 S 4  6.6955  0.30496  7.00046

 X S 4 S 1  X S 4 S 1  CuX S 4 S 1  9.7496  0.76137  8.9883

 YS 4 S 1  YS 4 S 1  CuYS 4 S 1  44.4431  0.76662  45.2097

An II
49

 X S 4 S 1  X S 4 S 1  CuX S 4 S 1  9.7496  0.76137  8.9883

 YS 4 S 1  YS 4 S 1  CuYS 4 S 1  44.4431  0.76662  45.2097
Calculul coordonatelor absolute


X S 2  X S 1   X S 1S 2  685871.153  75.2841  685946.437

YS 2  YS 1   YS 1 S 2  393313.283  20.364  393292.919

X S 3  X S 2   X S 2 S 3  685946.437  49.783  685896.654

YS 3  YS 2   YS 2S 3  393292.919  31.864  393261.073

X S 4  X S 3   X S 3S 4  685896.654  16.513  685880.141

YS 4  YS 3   YS 3 S 4  393261.073  7.00046  393268.073

X S1  X S 4   X S 4 S 1  685880.141  8.9883  685871.153

YS1  YS 4   YS 4S 1  393268.073  45.2097  393313.283
Schita drumuirii
Carnetul de teren privind datele masurate :

An II 50
statia pct. vizat Cs Cj Vh Hz0

ST .1 mogosa 0
100 1855 1215 99.5955 31.4955
101 1942 1200 99.8593 65.4495
102 1840 1214 99.5468 24.7790
103 1938 1125 99.8928 70.5270
104 1798 1290 99.2660 360.5747
105 1730 1338 100.1150 119.7450
106 1772 1305 99.2423 359.7532
107 1755 1310 100.1176 121.8866
108 1780 1292 99.3113 348.0290
109 1778 1282 99.3372 350.3083
110 1695 1360 100.2516 126.1966
111 1725 1342 99.2224 343.8440
112 1750 1325 100.0700 145.6840
113 1725 1345 100.0649 146.4312
114 1700 1370 100.2166 146.6269
115 1755 1310 99.3146 340.3094
116 1783 1282 99.2100 333.7758
117 1800 1265 99.3557 339.8530
118 1670 1385 100.4023 190.9300
119 1690 1375 100.2206 177.0726
120 1730 1350 100.1586 176.0792
121 1760 1312 100.9682 175.5628
122 1780 1280 100.0149 175.1377
123 1690 1380 100.3848 207.2848
124 1710 1355 100.2214 203.1985
125 1725 1350 100.1863 201.6728
126 1785 1280 100.0034 224.8774
127 1780 1300 100.0034 232.9000
ST .2 poz I 276.1319
ST .2 poz II 76.1517
Media ST 2 1915 1144 99.9506 276.1418
ST .2 ST 1 1939 1168 100.0495 76.1417
128 1817 1297 100.0728 96.6458
129 1785 1322 100.0556 108.7288
130 1775 1343 100.2024 118.7404
131 1736 1373 100.2615 132.1615
statia pct. vizat Cs Cj Vh Hz0

ST .2 132 1686 1425 100.2775 157.6016

An II
51
133 1669 1439 100.3872 164.3005

134 1653 1456 100.4040 170.1244
135 1646 1465 100.0005 25.2605
136 1680 1428 100.3507 15.4005
137 1706 1403 100.3655 22.5180
138 1710 1392 100.2504 25.2999
139 1751 1355 100.2558 41.1512
140 1769 1342 99.9996 45.3425
141 1779 1336 99.9330 47.5329
142 1788 1334 99.8050 52.3177
143 1797 1324 99.9175 57.9256
144 1800 1312 100.0563 65.3299
145 1811 1299 100.0374 78.8002
146 1821 1291 100.0195 88.0341
147 1820 1290 100.1021 92.5295
148 1721 1392 101.3447 86.1688
149 1750 1361 100.4173 177.4747
150 1761 1349 100.3635 177.8945
ST. 3 poz I 329.1001
ST. 3 poz II 129.0037
Media ST3 1858 1253 99.9960 129.0069
ST. 3 ST. 2 1945 1340 100.0041 329.0068
151 1918 1370 99.6000 273.6507
152 1918 1372 99.5686 278.4223
153 1915 1375 99.5448 280.9597
154 1920 1370 99.6967 285.4440
155 1928 1352 99.6103 273.5103
156 1759 1530 99.7699 57.6695
157 1758 1530 99.5361 84.0042
158 1820 1465 99.3866 231.2113
159 1813 1479 99.3535 233.3199
160 1713 1575 98.5535 139.0548
ST.4 poz I 266.5025
ST. 4 poz II 66.4945
Media ST4 1736 1555 99.9454 66.4985
ST. 4 ST 3 1608 1427 100.0548 266.4994
ST. 1 1744 1289 99.9463 2.5441
ST. 1 st. 4 1705 1250 100.0537 202.5501
RIDICAREA TOPOGRAFICA A UNEI SUPRAFETE

An II 52
Lucrarea de baza , cea mai frecventa a ridicarilor terestre ,o constituie

realizarea unui plan topografic , prin care se reda , intr-o anumita forma , o
suprafata din scoarta terstra .Dupa cum s-a aratat o asemenea piesa este , in
general , o reprezentare 3D si mai rar 2D , care se prezinta in format digital ,
conditie obligatorie la noi . Se intelege ca lucrarile trebuie realizate cu o
anumita acuratete impusa prin tema in raport cu care se stabileste si
continutul ce trebuie asigurat.
Utilitatea unui plan este conditionata , in plus , de actualitatea lui ca
element caracteristic de continut , intrucat in timp pot aparea schimbari fata
de momantull ridicarii topografice . Din aceste motive se impune uneori
aducerea la zi a planului prin lucrari topografice de completare .
Importanta planului digital ca produs modern de prezentare in special in
varanta 3D , prin care imaginea terenului , indiferent de suprafata este adusa
la birou si/sau purtata in mapa este unanim recunoscuta .Utilizatorii sunt
umerosi deoarece o astfel de piesa ofera informatii privind marimea
,amplasamentul si destinatiile suprafeteleor de teren si pot servi ca atare la
sistematizarea si impartirea acestora , la proiectarea si realizarea
constructiilor de orice gen , la stabilirea impozitelor si a taxelor in
tranzactiile imobiliare, inscrierea in CF.etc.
Lucrari preliminare
Angajarea lucrarii presupune in primul rand cunoasterea scopului
pentru care se executa ridicarea , respectiv la ce serveste viitorul plan
topografic .Pe aceasta baza se pot stabili obiectivele de realizat , formulate
intr-o tema de proiectare , care alaturi de termenul de predare ,
contravaloarea lucrarilor , conditiile de receptie etc. Constituie elementele
de baza ale contractului ce se incheie intre executant si beneficiar
.Procurarea informatiilor si a materialelor necesare , ce vizeaza procurarea
coordonatelor punctelor retelei de sprijin din preajma si a schitei de
incadrare in zona de la OCPI , a unei delegatii oficiale pentru executarea
lucrarilor de la cei in drept , la nevoie , precum si cele necesare marcarii
corespunzatoare a punctelor ( borne , buloane , tevi etc.)
Recunoasterea generala a terenului se impune in continuare , avand
ca obiective principale urmatoarele :
- delimitarea imobilului prin parcurgerea granitelor impreuna cu
beneficiarul si verificarea materializarii lor prin imprejmuiri si
semne vizibile de hotar ( garduri , stalpi , etc.) .Dupa caz ,
proiectantul poate solicita , pentru edificare si prezenta vecinilor.

An II
53
- identificare punctelor vechi , cunoscute ce vor folosi la incadrarea

ridicarii in reteaua geodezica , prin cautarea marcajului la sol ,
operatie care poate deveni dificila din cauza unor descrieri
topografice superficiale si a disparitiei marcilor .In extrravilan , unde
reperele lipsesc , devine util un GPS de buzunar .
Informatiile si datele culese stau la baza proiectarii lucrarilor , operatiune
ce presupune legarea de reteaua geodezica a ridicarilor , alegerea traseelor si
a statiilor de drumuire ce constituie reteaua de ridicare .Aceste notiuni sunt
hotaratoare pentru desfasurarea etapelor ulterioare , definind calitatea si mai
ales randamentul lucrarilor , motiv pentru care ele caracterizeaza
conmpetenta si profesionalismul operatorului topograf.
Proiectarea retelei se executa in prima etapa pe un plan existent , de
ansamblu , pe care se raporteaza punctele cunoscute ale retelei de sprijin .In
continuare se aleg efectiv statiile drumuirilor , cu respectarea celor 2 conditii
de baza :
- sa poata fi determinate , prin asigurarea vizibilitatilor reciproce intre
punctele vecine;
- sa serveasca la radierea detaliilor din zona de interes .
Retinem ca ridicarea topografica vizeaza nu numai suprafata efectiva ,
respectiv parcela proprietarului , ci si zona periferica acesteia , cu
reprezentarea detaliilor din imprejurimi absolut necesara ulterior , unui
proiectant spre exemplu , pentru a cunoaste accesul , dotarile din zona ,
eventualele restrictii etc. Asadar , proiectare retelei de ridicare inclusiv
completarea cu puncte aruncate capata o importanta hotaratoare si
caracterizeaza personalitatea si competenta operatorului. In fond planurile
topografice ale unei suprafete , obtinute de zece operatori , ar trebui sa fie
identice ;ele se pot diferentia eventual ca precizie , dar cu siguranta prin
continut , redat mai mult sau mai putin crect si mai ales prin timpul necesar
obtinerii lui .
Marcarea punctelor se realizeaza cu materialele corespunzatoare , in
functie de locul si natura terenului , astfel incat sa dureze in timp pentru a
servi aplicarii ulterioare a proiectelor de parcelare , pentru amplasarea
constructiilor , instalatii de transport etc.
Culegerea datelor pe traseele de drumuire se face in conformitate cu
etapele si modalitatile stabilite la proiectare si cu procedeele de lucru
cunoscute , de rutina .Se are in vedere ca reteaua geodezica de sprijin a fost
indesita si completata corespunzator nevoilor de incadrare a ridicarilor si ca
se lucreaza cu statii totale .

An II 54
Efectiv , drumuirile se parcurg in succesiunea lor normala , data de

ordinul lor si se masoara folosind programele statiilor totale , eventual cel
prin care se inregistreaza direct coordonatele x,y,z ale statiilor.Ca etapa
topografica de baza ,pentru reusita deplina se recomanda ca :
- dotarea necesara sa cuprinda statia totala cu baterie de rezerva , doua
prisme , echipament de emisie receptie , mijloc de transport etc.
- formatia de lucru sa fie constituita dintr-un operator , ca sef , si
minim un purtator de prisma ,
- atentia in timpul masuratorilor sa se concentreze asupra centrarii
aparatului si a prismei pe punctul matematic al statiei , verticalizarea
suportului prismei in momentul declansarii masuratorii si
corespondenta intre inaltimea efectiva a acesteia si valoarea din
memorie
Controlul masuratorilor cu statia totala , prin determinarea erorilor
de inchidere , se poate face pe teren .In ordinea verificarilor si a importanteo
se poate trece la :
- redeterminarea punctului precedent al drumuirii prin radierea
innapoi , cand trebuie sa se obtina valori cu diferente milimetrice
intre coordonate , doar ca un control partial , care nu rezolva insa
problema unei orientari gresite;
- verificarea pe traseu efectuata in statii din care exista o viza spre un
semnal cunoscut ( biserica , antena , sau chiar pe un punct precedent
al drumuirii ).Dintr-o astfel de statie , pe baza coordonatelor ei
deduse prin drumuire si cele ale punctului vizat , se radiaza normal
un alt punct de pe traseu determinat anterior si se compara
rezultatele ;
Ridicarea detaliilor
Radierile se culeg cu statia totala folosind programul corespunzator
coordonate ( polare ) si valorile definitive x , y , z compensate ale
punctelor drumuirii. In cazul general al ridicarilor 3D se urmaresc in primul
rand detaliile de planimetrie respectiv tot ce se gaseste pe suprafata terenului
, cum ar fi hotarele proprietatilor , constructii edilitare publice si private , cai
ferate si drumuri cu detaliile aferente , retele subterane s.a. In continuare se
iau detaliile de nivelment , pentru redarea reliefului prin curbe de nivel ,
elemente care nu intereseaza reprezentarile 2D .De la caz la caz se obtin
coordonatele spatiale x,y,z sau numai cele plane x,y ale detaliilor
topografice ce se trec automat in memoria aparatului.
Sub raport practic , al masuratorilor propriuzise distingem

An II
55
- stabilirea detaliilor , respectiv al punctelor care vor fi radiate din

fiecare statie de catre operator impreuna cu echipa
- urmarirea acestora in mod sistematic ,prin metoda turului de
orizont.Au prioritate detaliile care definesc hotare , iar la sfarsit se
iau cele mai specifice care pot sa nu apara pe schita ;
- deplasarea prismei este organizata de operator ,
- in final se inregistreaza vecinii suprafetei urmarite , directia
aproximativa a nordului ,beneficiarul lucrarii cu adresa exacta si se
solicita acestuia actele necesare documentatiei privind dreptul de
proprietate , certificatul de urbanism s.a.
In concluzie , masuratorile propriu-zise pentru radierea detaliilor
topografice cu statii totale se constituie ca o activitate de rutina , de
durata , ce devine in multe situatii anevoioasa si plictisitoare.Desi fiecare
operator are o maniera proprie de organizare a lucrarilor , succesul
acestora este asigurat totusi de respectarea unor conditii minime.
Redactarea planului
Transferul datelor din statia totala in memoria calculatorului
( download) se inscrie ca etapa preliminara , realizata cu un program
corespunzator . Prelucrarea lor se face in mod diferit , dupa maniera de
culegere a datelor , folosind un soft adecvat , ce furnizeaza pozitia 3D
pentru toate punctele ridicarii .
Legarea in desen a punctelor ce definesc detaliile de planimetrie , se
realizeaza pe imaginea afisata de monitorul ecranului , folosind schita din
teren si ansamblu .Urmeaza repozitionarea numerelor de ordine ce
intersecteaza liniile , aplicarea semnelor conventionale si definitivarea
reprezentarii 2D.
Curbele de nivel ce redau relieful se pot interpola cu izograful
manual, pe o piesa denumita oleata , ce cuprinde reprezentarea planimetrica
pe care , in locul numerelor de ordine , sunt inscrise cotele . Liniile de nivel
se pot duce si prin procedee semiautomate sau automate , ca mod de lucru
interactiv cu calculatorul .Practic , trasarea se face cu participarea
operatorului , care urmareste si corecteaza traseul curbei , intrerupand-o in
dreptul suprafetelor de teren amenajate prin constructii de orice tip ,
terasamante , rape etc.
Documentatia topografica a unei ridicari in plan innaintata spre
verificare si avizare , ar trebui sa cuprinda :

An II 56
- memoriu tehnic cu prezentarea scucinta a principalelor etape ,

respectiv a elementelor de recunoastere a documentatiei ( obiect ,
beneficiar , temei , executant ) , obiectivele stabilite , identificarea
imobilului scriptic si faptic , descrierea lucrarilor executate cu
instrumentul si metodele folosite , incadrarea in tolerante , modul de
compensare si de redactare a planului etc.
- planul topografic si straturile tematice in format digital pe CD-uri ,
dar si sub forma grafica , cu toate datele de identificare din indicator
si din afara lui , cu semnaturile persoanelor in drept , inclusiv , daca
este cazul al vecinilor date pe un exemplar listat ;
- calculul drumuirilor inclusiv compensarile si al suprafetei din
coordonate cu verificarile respective;
- inventarul de coordonate cu punctele retelei de sprijin ( vechi) ale
celei de ridicare ( noi ) si cele radiate , date in sistemul national de
referinta ;
- descrierea topografica a punctelor noi din reteaua de indesire si
ridicare.
Concluziile privind operatia complexa de intocmire a unui plan de
situatie subliniaza importanta acestei reprezentari pentru cunoasterea
suprafetelor si implicit a valorii terenurilor , ca baza pentru obtinerea unor
avize si autorizatii, a intocmirii unor proiecte de constructii etc .Formatul
digital de prezentare , obligatoriu in prezent la noi , dublat de straturile
tematice , se realizeaza comod prin ridicari numerice cu sistemul GPS si
statii totale , prezentand avantaje pentru analiza , determinari simple si
complexe , completari , listarea la scara dorita s.a .

An II
57
CALCULUL UNEI SUPRAFETE PRIN METODA ANALITICA ,

UTILIZAND TEODOLITUL CLASIC SI PRELUCRAREA
DATELOR IN EXCEL
Suprafata reprezinta un element de identificare a unui teren ,

respectiv a unei parcele , alaturi de numarul cadastral si de
proprietar.Stabilirea merimii ei constituie o problema topografica curenta si
uneori obiectul principal al unei ridicari in plan.Indiferent de relief , pe
planuri se reprezinta intotdeauna suprafata productiva , utilizabila pentru
constructii , adica suprafata terenului proiectata in planul orizontal de
referinta.
Efectiv ca regula , in conditiile existentei unor planuri digitale ,
obligatorii in prezent , suprafetele se determina , confor normelor tehnice in
vigoare , aproape exclusiv din coordonate.Se asigura astfel nu numai
precizia maxima definita doar de ridicarea topografica , cis i o automatizare
a lucrarilor prin folosirea computerului sau chiar a unui calculator de
buzunar cu memorie .
Metode numerice :
Procedeul analitic,din coordonate se utilizeaza obligatoriu in cazul
suprafetelor de forma poligonala sau a laturilor curbe descompuse in
puncte.Coordonatele varfurilor , necesare calculului , se obtin dupa cum s-a
mai aratat in mod diferit : printr-o ridicare numerica, prin conversia
reprezentarilor analogice in format digital , sau direct pe teren cu o statie
totala , folosind procedeul adecvat de masurare.
Relatia generala de calcul se

obtine considerand un pligon oarecare ,
spre exemplu patrulaterul definit de
punctele 1,2,3,4 de coordonate
cunoscute , in cadrul caruia se fac
urmatoarele supozitii :
suprafata S a patrulaterului 1-2-
3-4 se calculeaza functie de
suprafata S1 a poligonului 1-4-3-y3-
y1 si S2 hasurata definita de 1-2-3-
y3-y1
S=S1-S2
An II 58
Ariile S1 si S2 se pot exprima ca sume de trapeze , in care bazele sunt

ordonatele x1,x4,....x3 ape punctelor pe contur , iar inaltimile se deduc din
diferenta abciselor acestora
2 S1  ( X 1  X 4 )(Y4  Y1 )  ( X 4  X 3 )(Y3  Y4 )
2 S 2  ( X 1  X 2 )(Y2  Y1 )  ( X 2  X 3 )(Y3  Y2 )
relatiile generalizate , pentru un poligon cu n laturi devin
2S   X i (Yi 1  Yi 1 )
; i= 1,2 ,3 ,4 ..........., n .
 2S   Yi ( X i 1  X i 1 )
Rezolvarea practica presupune efectuarea si cumularea produselor
partiale din relatiile de mai sus .In acest scop se apeleaza dupa caz la un
calculator de birou sau de buzunar cu memorie , la rularea pe computer a
unui program adegvat sau direct pe teren , cu statia totala pe baza softului
incorporat la modelele mai noi .
Controlul efectiv se face urmarind atent imaginea conturului afisata pe
display-ul calculatorului sau cel al statei totale , care evidentiaza eventualele
greseli de inscriere a coordonatelor, omisiuni de puncte , schimbarea ordinii
etc.In acelasi scop , verificarea se poate face si prin planimetria suprafetei ,
valoarrea definitiva considerand-o cea din coordonate.
Precizia de determinare este maxima si depinde doar de modul de
stabilire a coordonatelor , respectiv de erorile de pozitie ale punctelor de pe
contur .Din acest motiv procedeul este folosit in exclusivitate avand in
vedere ca , in prezent ridicarile numerice sunt obligatorii.
c. Detasarea unei suprafete in doua parti egale , pornind de la o

conditie data.
In continuare voi incerca sa impart suprafata S1 calculata cu ajutorul
programului excel in doua suprafete egale trecand prin punctul 101 de
coordonate x = 685805.388 , y = 393347.642 si incercand sa gasesc
coordonata punctului p.
Stiind ca S1= 4289.376 impartind la 2 obtinem o suprafata de 2144.688
Impartim suprafata S1 in 3 triunghiuri de coordonate
S 101,110,118 = 446.178 mp
S 101,118,106 = 3012.111 mp
S 101,106,100 = 831.110 mp

An II
59
Coordonata punctului cautat notat cu p se va afla undeva pe dreapta dintre

coordonata punctului 118 si 106 .
Atunci suprafata S= 2144.688-446.178=1698.510
Consideram distanta calculata din coordonatele punctelor 101 si 118 ca baza
triunghiului si cu formula ariei
Calculand din coordonatele punctelor

y y  y118
tg118 106  118 106  106  118 106  75.3970
x118 106 x106  x118
y118 101 y  y118
tg118 101   101  118 101  150.3475
x118 101 x101  x118
unghiul format dintre 118-106 si 118-101
118  150.3475  75.3970  74.9505

cu teorema sinusurilor
sin  sin 100 g h  sin 100 g

  D118 p   41.212m
h D118  p sin 
x p  D118  p  cos 118106  15.533

y p  D118 p  sin 118106  38.171
X p  x p  X 118  685884.374
Y p  y p  Y118  393323.050
Evidentierea spurafetei de detasat si a pozitiei punctului p care imparte

suprafata masurata cu teodolitul clasic in doua parti egale .
An II 60

Proiect La Topografie

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Proiect La Topografie

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

UNIVERSITATEA de NORD BAIA MARE

FACULTATEA de RESURSE MINERALE si MEDIU

1. Metode de indesire a retelei de sprijin planimetrice

2. Ridicarea topografica a unei suprafete

3. Calculul unei suprafete prin metoda analitica, utilizand

Proiect Practica Topografica

1.Indesirea retelei de sprijin planimetrice intr-o zona

a. Prezentarea metodei de indesire a retelei de sprijin planimetrice prin

d. Utilizarea teodolitului electronic la lucrarile de indesire a retelelor de

Proiect Practica Topografica

e. Utilizarea teodolitului modern THEO 010 (020), Carl Zeiss Jena, la

1.2. Drumuire planimetrica

a. Prezentarea metodei de indesire a retelei de sprijin planimetrice pe

2. RIDICARE TOPOGRAFICA A UNEI SUPRAFETE

a. Prezentarea metodei de ridicare topografica;

Proiect Practica Topografica

d. Utilizarea teodolitului electronic la lucrarile de ridicare topografica

3. Calculul unei suprafete prin metoda analitica, utilizand

a. Cu statia in interiorul suprafetei;

1. Plan de incadrare in zona la scara 1:5000

Se va prezenta un tabel centralizator cu rezultatele calculelor pentru

Proiect Practica Topografica

1.) STATIA TOTALA

Proiect Practica Topografica

Prin intermediul software-ului de colectare automată a datelor, puteţi

 Afisaj minim: 0.1mm

 Programe complete de aplicatii

Masurarea distantelor (laser vizibil)

1. Tip: laser rosu

Masuratori fara prisma

Proiect Practica Topografica

Dispozitivul de centrare optic

Proiect Practica Topografica

9.Ştergeţi instrumentul cu o cârpă umedă când nu-l mai utilizaţi. Dacă

Proiect Practica Topografica

Sistemul Prismă şi reflector

În figura de mai jos sunt prezentate tipurile de

Proiect Practica Topografica

Proiect Practica Topografica

Teodolitul electronic seria DT are un sistem incremental optic de

Proiect Practica Topografica

masuratori topografice precum si alte tipuri de masuratori in scopuri

Vezi schita cutiei de mai jos. Vezi deasemenea si lista cu obiectele de

Fig. 1 Schita cutiei

Proiect Practica Topografica

Sistem de citire Encoder incremental photoelectric

Citirea minima 1" / 5" 5" / 10" / 20"

Display ambele fete o singura fata

Timp de lucru 22 ore 20 ore

Proiect Practica Topografica

Pregatirea pentru masurare

Punerea in statie a instrumentului

Orizontalizarea cu nivela circulara

Proiect Practica Topografica

Orizontalizarea precisa cu nivela torica (cilindrica)

Deblocati surubul de blocare a miscarii orizontale, rotiti nivela cilindrica cu

Proiect Practica Topografica

Focusarea imaginii tintei

Proiect Practica Topografica

si fara paralaxa, adica nu trebuie sa existe miscari aparente intre firele

Măsurarea unghiurilor se efectuează cu ajutorul goniometrelor, cel mai

Teodolitul este un aparat care foloseşte numai la măsurarea valorilor

Clasificarea teodolitelor, după modul de citire a gradaţiilor:

1. Prezentarea schemei de construcţie a teodolitului şi descrierea