Caiet de proiectare

1. Cerin]e [i principii generale 2.2. Conformarea de ansamblu a structurilor

de proiectare [i execu]ie
Introducere
În condi]iile specifice din România unde la intervale de timp apar
solicit§ri excep]ionale de tipul cutremurelor, modul lor de manifestare
ca [i efectul acestora asupra construc]iilor au un caracter imprevizibil,
puternic aleator. Din aceste motive eficien]a m§surilor de protec]ie
antiseismic§ poate fi judecat§ numai în mod statistic. Astfel respons-
abilitatea pentru protec]ia antiseismic§ a construc]iilor trebuie evalu-
at§ pe baza criteriilor privind respectarea prevederilor normelor [i pre-
scrip]iilor de proiectare, de execu]ie [i de exploatare (P2/1985,
P100/1992, P100-1/2004 - cod de proiectare seismic§ - Partea I -
Prevederi de proiectare pentru cl§diri, STAS 10109/1-1982, etc.)
Fa]§ de cele de mai sus trebuie s§ în]elegem c§ problematica
protec]iei antiseismice este un sistem deschis, perfectibil continuu
[i are la baza fundament§rii [i dezvolt§rii sale evenimentele [i mai
ales urm§rile acestora.
Fiecare eveniment de tip seismic confirm§ sau infirm§ m§surile
ce au fost implementate în cadrul procesului de concep]ie [i realizare
a construc]iilor, specificate în prescrip]ii valabile la un moment dat.
Din acest motiv, atragem aten]ia, înc§ de la început, c§ datele [i
principiile enumerate în prezenta lucrare reprezint§ numai o parte a
prescrip]iilor ce trebuie avute în vedere la proiectarea [i realizarea
unei construc]ii cu structura de rezisten]§ din zid§rie portant§ [i
reflect§ stadiul cercet§rii în domeniu la ora actual§.
La stabilirea formei [i alc§tuirii de ansamblu a construc]iei se vor
alege de preferin]§ contururi cât mai regulate în plan, compacte [i
simetrice, evitându-se asimetrii pronun]ate în distribu]ia volumelor,
maselor [i a rigidit§]ilor în cadrul aceluia[i tronson de cl§dire în plan
[i pe vertical§, în vederea limit§rii efectelor de torsiune general§
(figura 1).
Construc]iile cu pere]i structurali portan]i trebuie concepute ca
sisteme spa]iale, alc§tuite din pere]i portan]i [i elemente de
rigidizare dispuse dup§ cele dou§ direc]ii principale ale planului,
rezultând o structur§ casetat§.
Se va urm§ri ca structura s§ fie pe cât posibil simetric§ iar mase-
le provenind din zid§rii [i plan[ee s§ fie distribuite cât mai uniform
atât în plan cât [i pe în§l]ime.
Plan[eele trebuie s§ aib§ o rigiditate cât mai mare în plan orizon-
tal, asigurând stabilitatea [i conlucrarea zidurilor la ac]iunea for]elor
gravita]ionale [i orizontale provenite din seism. Capacitatea por-
tant§ a zid§riei la ac]iunea for]elor orizontale se m§re[te sim]itor în
cazul utiliz§rii zid§riei armate [i a zid§riei confinate.
Figura 1.

NOT±
Datele cuprinse în prezenta documenta]ie au un caracter ori-
entativ [i nu vin s§ suplineasc§ sau s§ înlocuiasc§ cerin]ele
legale din domeniu. Caietul de proiectare î[i propune s§ asi-
gure un minimum de informa]ii privitoare la integrarea pro-
duselor Wienerberger POROTHERM pe pia]a construc]iilor
din România [i a modului cum acestea r§spund unor cerin]e
[i criterii impuse de prescrip]iile aplicabile.
2. Principii de proiectare antiseismic§
2.3 Forma structurii
• În cazul în care forma în plan este defavorabil§ se va realiza o
tronsonare a construc]iei prin prevederea de rosturi antiseismice.
• Tronsoanele de cl§diri separate prin rosturi vor avea în plan
forme apropiate de dreptunghi.
• Rosturile pot fi: de dilata]ie, de tasare sau antiseismice, luân-
du-se cea mai mic§ valoare prescris§ dintre acestea.
De asemenea se prevede tronsonarea [i în cazul în care avem
por]iuni cu în§l]imi, mase [i rigidit§]i diferite (figura 2).
Figura 2

Asigurarea cerin]elor de performan]§ seismic§ prin:

a) conformarea general§ favorabil§ a construc]iei;
b) asigurarea unei rigidit§]i suficiente la deplas§ri laterale în m§sur§
s§ limiteze la valori admisibile atât deplas§rile absolute, cât [i cele
relative;
c) ob]inerea unui mecanism structural favorabil de disipare a energiei.

Fa]§ de forma dreptunghiular§ în plan se admit intrânduri la logii

2.1. Amplasarea construc]iilor sau ie[induri a c§ror amplasare [i dimensiuni sunt prezentate mai
Se recomand§ alegerea amplasamentelor construc]iilor de a[a jos (figura 3).
natur§ încât protec]ia antiseismic§ s§ se realizeze în condi]ii eco-
nomice, f§r§ luarea unor m§suri tehnice de realizare foarte costisi- Figura 3
toare.
Se va evita amplasarea pe maluri, râpe sau alte terenuri ce nu
prezint§ stabilitate, deoarece exist§ pericolulul apari]iei alunec§rilor de
teren sau surp§rilor.
În cazul în care terenul de fundare este nefavorabil (nisipuri cu
grad mare de afânare, cu pericol de refulare sau lichefiere, mâluri
etc.) se vor lua m§surile necesare pentru consolidarea terenului ast-
fel încât acesta s§ poat§ asigura o bun§ comportare seismic§ a
construc]iilor.
Pentru a se putea lua decizia de amplasare optim§ [i cu riscul
seismic cel mai mic este obligatoriu a se efectua un studiu geoteh-
nic pe amplasamentele propuse.

2 Sistemul de c§r§mizi POROTHERM

 Valorile maximale recomandate sunt incluse în tabelul 1. 2.5 Categorii de pere]i
În func]ie de rolul ce îl îndeplinesc în structur§, pere]ii din zid§rie
Tabelul 1 pot fi:
a) perete structural – perete destinat s§ reziste for]elor verti-
Dimensiunea (m) Zona seismic§ cale [i orizontale care ac]ioneaz§ \n planul s§u;
F E C, D A, B b) perete de rigidizare – perete dispus perpendicular pe un alt
perete, cu care conlucreaz§ la preluarea for]elor verticale [i orizon-
a 10 5 3 1 tale [i contribuie la asiguarea stabilit§]ii acestuia;
b 1 0.5 – – c) perete nestructural – perete care nu face parte din struc-
tura principal§ a construc]iei; acest tip de perete poate fi suprimat
c 1.50 1.50 1.50 1.50
f§r§ s§ prejudicieze integritatea restului structurii;
d) perete de umplutur§ – perete care nu face parte din struc-
Se admit [i forme în plan diferite de cea dreptunghiular§, de tura principal§ dar care, \n anumite condi]ii, contribuie la rigidizarea
preferin]§ simetrice, ale c§ror dimensiuni se vor verifica din condi]ia lateral§ a construc]iei [i la disiparea energiei seismice; suprimarea \n
de limitare a efectului de torsiune general§. timpul exploat§rii a acestui tip de perete, sau crearea de goluri de
u[i/ferestre poate fi f§cut§ numai cu o justificare prin calcul.
2.4 Dimensiunile tronsoanelor la cl§diri 2.5.1 Pere]i structurali:
Lungimile tronsoanelor de cl§diri se determin§ în func]ie de: • Grosimea pere]ilor structurali portan]i interiori [i exteriori se va
• Tipul plan[eului determina prin calculul din condi]ii de rezisten]§ [i stabilitate.
• Gradul de protec]ie antiseismic§ • Grosimea minim§ a pere]ilor structurali portan]i va fi 25 cm
• Natura terenului de fundare (grosime ce se ob]ine de exemplu pentru zidurile interioare
Lungimile maxime admise ale tronsoanelor (în metri), în func]ie portante, din blocuri ceramice POROTHERM 25 sau POROTHERM
de tipul plan[eului [i de gradul de protec]ie antiseismic§ pe terenuri 25 S).
normale sunt date în tabelul 2. • Grosimea pere]ilor va trebui s§ corespund§ [i exigen]elor pri-
vitoare la:
Tabelul 2 – izolare termic§;
– izolare fonic§;
Dimensiunea (m) Zona seismic§ – protec]ie contra incendiilor.
E, F D C B A • Grosimea recomandat§ pentru zidurile exterioare este de 38
cm, grosime care se ob]ine prin utilizarea blocurilor ceramice
Plan[eu monolit sau prefabricat 50 50 50 45 40 POROTHERM 38 sau POROTHERM 38 S.
cu suprabetonare
• Grosimea zidurilor exterioare poate fi [i de 30 cm (prin utiliza-
Grinzi cu corpuri de umplutur§ 60 50 – – – rea blocurilor ceramice tip POROTHERM 30 sau POROTHERM 30
cu suprabetonare S), prin aceast§ grosime ob]inându-se îns§ rezisten]e termice infe-
rioare fa]§ de prima variant§. Dac§ dintr-un calcul termotehnic ar
putea rezulta necesitatea unui strat suplimentar termoizolant peste
La construc]iile fundate pe terenuri slabe sau pe p§mânt cu
cei 30 cm proiectantul va stabili o solu]ie care s§ respecte cerin]ele
umfl§ri [i contrac]ii mari (p§mânturi contractile), lungimile tronsoa-
prev§zute în normativele de proiectare \n vigoare.
nelor se stabilesc în conformitate cu prevederile normativelor de
• În§l]imea de nivel definit§ ca dimensiunea structural§ dintre
proiectare în vigoare. În§l]imea cl§dirii [i num§rul maxim de niveluri
dou§ plan[ee va fi multiplu de 25 cm (23,8 cm fiind în§l]imea modu-
sunt prezentate în tabelul 3.
lat§ a tuturor tipurilor de blocuri ceramice tip POROTHERM plus
1,2 cm grosimea nominal§ a stratului de mortar de pe asiza orizon-
Tabelul 3
tal§), dar nu va dep§[i de 16 ori grosimea pere]ilor respectând
simultan celelalte condi]ii impuse acestora.
|n§l]imea (H) \n m [i num§rul de niveluri (n)
Gradul de protec]ie pe categorii de structuri NU SE ADMITE ca golurile pentru co[urile de fum s§ mic[o-
antiseismic Tip fagure Tip celular Tip sal§ reze grosimea pere]ilor. Se va evita amplasarea co[urilor pe
H n H n H pere]ii exteriori.
6 15 5 15 4 (5) 12
7 15 5 12 3 (4) 10 2.5.2 Pere]i de rigidizare
8 12 4 10 3 8 Pere]ii structurali de contravântuire (realiza]i din blocuri ceramice
9 9 3 7 2 - POROTHERM 25 sau POROTHERM 25 S) îndeplinesc condi]iile
pere]ilor structurali [i suplimentar trebuie s§ fie plani [i coplanari pe
Num§rul de niveluri s-a determinat pentru o în§l]ime a unui nivel toat§ în§l]imea construc]iei.
de 3 m. În cazul în care ultimul nivel are în§l]imea mai mic§ de 3 m La cl§dirile de tip bar§ cu pere]i de rigidizare transversali, se va
[i ocup§ 25% din suprafa]a construit§, acesta nu se num§r§ ca urm§ri ca ace[tia s§ lege între ele fa]adele.
nivel [i nu se consider§ la stabilirea în§l]imii cl§dirii.
De asemenea mansardele nu se vor lua în considera]ie la sta- De regul§ nu se admit pere]i sub form§ de lam§ f§r§ capete de
bilirea în§l]imii construc]iei. rigidizare, fie cu pere]i structurali dispu[i transversal, fie cu elemente
din beton (stâlpi[ori).
Pere]ii de rigidizare se vor executa concomitent cu ceilal]i pere]i
structurali, asigurându-se legarea între ei prin ]esere, sau prin
stâlpi[ori (sâmburi) din beton armat îngloba]i în zid§rie.

3 Sistemul de c§r§mizi POROTHERM

 2.5.3 Pere]i nestructurali SE RECOMAND± amplasarea golurilor în plan astfel încât
Sunt pere]i executa]i din blocuri ceramice tip POROTHERM 10 s§ se ob]in§ valori apropiate ale rigidit§]ilor pe cele dou§
N+F, POROTHERM 11,5 N+F sau POROTHERM 20 N+F ce se direc]ii principale în plan.
fixeaz§ la partea inferioar§ în pardoseal§, prin executarea par-
doselilor dup§ execu]ia pere]ilor, iar la partea superioar§ prin Dimensiuni minime ale plinurilor de zid§rie dintre goluri sau din-
împ§nare cu mortar de ciment fa]§ de plan[eele superioare. Pere]ii tre gol [i marginea zid§riei (tabelul 5):
se vor rigidiza pe direc]ie perpendicular§ planului lor prin:
• solidarizarea lor cu pere]ii structurali fie prin ]esere fie prin Tabelul 5
ancorare cu bare de o]el beton φ 8 la dou§ asize, pe circa 50 cm,
\n rosturile orizontale;
Caracteristici Poz. M§rimea func]ie de zona
• prevederea de elemente din beton armat – stâlpi[ori din beton peretelui UM seismic§ de calcul
dimensionale
armat lega]i de zid§riile respective cu bare orizontale din o]el beton
φ 8 la cca. 50 cm, pe în§l]ime, plasate în rosturile orizontale; E, F D B, C A
H< 9 H< 9 H< 9 H< 6
• legarea cu alt perete desp§r]itor perpendicular ce va avea
lungimea pân§ la primul gol de minimum 1/5 din în§l]imea peretelui. Aria plinului pere]ilor ext. % 2.5 3.5 5.0 7.0
În§l]imea maxim§ (lumina între plan[ee), suprafa]a maxim§ a în sec]iune orizontal§ int.
raportat la aria
panourilor pline (cuprinse între plan[ee pe vertical§ [i dou§ rigidiz§ri
construit§ a construc]iei
pe orizontal§) [i dimensiunile maxime ale pere]ilor desp§r]itori reali-
za]i din blocuri ceramice POROTHERM 10 N+F, 11,5 N+F [i 20 Suma l§]imilor ext. % 40 45 50 55
N+F sunt prezentate în tabelul 4: plinurilor raportat la int. 65 70 75 80
lungimea total§ a
peretelui respectiv
Tabelul 4
L§]imea plinurilor de
zid§rie simpl§
Tipul peretelui Grosime (cm) În§l]ime max. (m) Suprafa]§ max. (m2)
• la col] ext. m 0.9 1.2 1.50 1.5
Nearmat 10/11.5 3/3 6/9 • intermediar m 0.75 1.0 1.25 1.5
(POROTHERM • la col] int. m 0.75 1.00 1.25 sau 1.5
10 N+F [i 11.5 N+F) • intermediar 1/2 hgol
20 (POROTHERM 3/3 9
20 N+F)
La proiectarea cl§dirilor din blocuri de zid§rie POROTHERM se
Armat 10/11.5 3/4 9/12 porne[te de la o dimensiune unitar§ de 25x25 cm. Posibilitatea
(POROTHERM livr§rii de jum§t§]i de c§r§mizi POROTHERM 38, POROTHERM
10 N+F [i 11.5 N+F) 30, POROTHERM 38 S [i POROTHERM 30 S, ca [i posibilitatea
20 (POROTHERM 4/4 12 t§ierii u[oare a tuturor sortimentelor de blocuri ceramice pentru
20 N+F) zid§rie tip POROTHERM, pe direc]ie vertical§, fac posibil lucrul pe
orizontal§ cu o varietate mare de dimensiuni. Dimensiunea
blocurilor ceramice paralel§ cu planul peretelui este de 25 cm
În cazul în care una dintre marginile panoului de zid§rie este (POROTHERM 38 [i 30, POROTHERM 38 S [i 30 S), 1,5 x 25
liber§ (gol de u[§) valorile suprafe]elor maxime admise se vor = 37,5 cm (POROTHERM 25 [i 25 S) sau 2 x 25 = 50 cm
reduce cu 50%. (POROTHERM 11,5 N+F, 10 N+F [i 20 N+F).
• De asemenea, valorile recomandate ale suprafe]elor maxime • Dimensiunile plinurilor de zid§rie trebuie s§ fie egale cu un mul-
pentru gradul de protec]ie antiseismic§: tiplu al lungimii c§r§mizii sau blocului, dar minimum de trei ori
A – se reduc cu 25% lungimea acestuia.
B – se reduc cu 10% • În cazul în care nu se pot respecta dimensiunile plinurilor din
• Când suprafe]ele panourilor de zid§rie pentru pere]ii nestruc- tabelul 5 se admite coborârea sub aceast§ valoare prin prevederea
turali neportan]i dep§[esc suprafe]ele din tabel se vor executa de stâlpi[ori din beton armat.
stâlpi[ori de rigidizare lega]i de plan[ee [i eventual centuri interme- • Pentru construc]iile proiectate în zonele de protec]ie seismic§
diare din beton armat. A [i B nu se admite prevederea de goluri care s§ întrerup§ centurile
• Pere]ii liberi la partea superioar§ vor fi prev§zu]i cu centuri din de beton armat de la nivelul plan[eelor.
beton armat dimensionate corespunz§tor. • În pere]ii structurali [i cei ai co[urilor de fum nu se admit [li]uri
executate prin spargere sau forare cu excep]ia instala]ilor electrice
2.5.4 Goluri arhitecturale [i tehnologice: pentru montarea c§rora se admit numai [li]uri verticale, executate
• Golurile mari arhitecturale (u[i, ferestre, etc.) din pere]ii struc- prin spargere, având adâncimea maxim§ de 2 cm.
turali se vor amplasa [i dimensiona astfel ca plinurile dintre ele s§
satisfac§ condi]iile necesare de rezisten]§ [i stabilitate sub ac]iunea 2.5.5 Înt§rirea pere]ilor structurali din zid§rie
înc§rc§rilor verticale [i orizontale. Pentru ob]inerea unei comport§ri corespunz§toare a pere]ilor
• Prin dispunerea golurilor în structur§ se va urm§ri uniformitatea structurali din zid§rie, supu[i ac]iunii combinate a sarcinilor gravi-
rigidit§]ilor [i rezisten]elor pere]ilor la sarcini orizontale în planul lor. ta]ionale [i orizontale, este necesar§:
• Pere]ii transversali de la capetele tronsoanelor în cazul con- a) prevederea de stâlpi[ori din beton armat la col]uri [i intersec]ii;
struc]iilor de tip bar§ se vor prevedea cu un procent cât mai mic de b) prevederea de centuri din beton armat;
goluri. c) prevederea de arm§turi în rosturile orizontale ale zid§riei.
• Golurile se vor amplasa unele sub altele pe vertical§ res-
pectând dimensiunile minime ale plinurilor de zid§rie indicate în Prin alc§tuirea constructiv§ [i dispunerea elementelor se va urm§ri
tabelul 5. îmbun§t§]irea comport§rii zid§riei [i îmbun§t§]irea rezisten]ei, sta-
bilit§]ii [i deformabilit§]ii pere]ilor structurali.

4 Sistemul de c§r§mizi POROTHERM

a) Stâlpi[orii din beton armat: Observa]ie
• Se vor pozi]iona la col]uri [i la intersec]ii, în planul pere]ilor cu În cazul în care din calcule majoritatea stâlpi[orilor structurali
solicit§ri mari [i acolo unde sunt necesari respectând condi]iile pre- au arm§tura rezultat§ din calcule de rezisten]§ mai mic§
zentate anterior. decât cea minim§, se accept§ utilizarea arm§rii constructive
• Se recomand§ pozi]ionarea stâlpi[orilor structurali astfel încât cu 4 φ 12, OB 37.
împreun§ cu centurile s§ formeze panouri a c§ror suprafa]§ s§ nu
dep§[easc§ valorile cuprinse în tabelul 6.
• La construc]iile realizate în zona seismic§ de calcul mai mare de
E, în§direa barelor suprapuse va fi realizat§ pe cel pu]in 40 diametre.
Tabelul 6 • Barele din OB 37 ce se petrec vor fi prev§zute obligatoriu cu
ciocuri (figura 4).
Zona seismic§ de calcul Suprafa]a max. a panourilor de zid§rie (m2) • Ancorarea barelor în centura ultimului nivel se va face pe
A, B, C 12.00 minim 20 diametre (figura 4).

D 18.00 Figura 4
E, F 24.00

• Efecte avantajoase ale înr§m§rii zid§riei se ob]in la panouri cu

raportul: L/H = 1.0 … 3.0.

b) Centurile de beton armat:

• Se vor prevedea în mod obligatoriu în pere]ii structurali din
zid§rie la nivelul fiec§rui plan[eu al cl§dirii.
• Centurile vor fi realizate sub form§ de re]ea închis§ [i continu§
pe toat§ suprafa]a nivelului construc]iei.
• Centurile se vor prevedea la partea superioar§ a pere]ilor cu
capetele superioare libere.
• Centurile din beton armat de la nivelul plan[eelor vor asigura
prin form§, dimensiuni [i suprafa]a în contact:
– transmiterea direct§ a sarcinilor gravita]ionale din plan[ee; • Etrierii se vor prevedea curent din bare de o]el OB 37,
– transmiterea for]elor de iner]ie din seism la pere]ii structurali; φ 6 mm/20 cm îndesi]i la 10 cm de regul§ în zonele de îmbinare a
– preluarea eforturilor de întindere ce apar la pere]ii structurali barelor longitudinale întinse [i la partea superioar§ a stâlpului sub
sub ac]iunea sarcinilor seismice orizontale. ultima centur§ pe cel pu]in 50 cm.
• Se vor prevedea centuri intermediare în grosimea pere]ilor în • Conlucrarea stâlpi[orilor din beton armat cu zid§rie adiacent§
toate cazurile în care stabilitatea acestora o impune. se va realiza prin:
– aderen]§ direct§;
c) Arm§turile orizontale distribuite în rosturi: – dispunerea de bare sau plase de o]el în rosturile orizontale ale
Aceste arm§turi se prev§d pentru: zid§riei.
• Asigurarea unor leg§turi suplimentare pentru conlucrarea • Barele sau plasele din o]el ce se vor dispune în rosturile ori-
spa]ial§ la intersec]ii [i col]uri. zontale ale zid§riei vor fi minimum φ 6 mm dispuse la cca. 50 cm
• Preluarea eforturilor principale de întindere ce apar în pere]ii între asize [i p§trund în zid§rie pe 50 cm (figura 5).
structurali solicita]i simultan la sarcini gravita]ionale [i orizontale din
seism. Figura 5

2.6 Alc§tuirea stâlpi[orilor

La alc§tuirea stâlpi[orilor structurali se ]ine seama de urm§-
toarele aspecte:
• Dimensiunile sec]iunii de beton se vor corela cu grosimile
pere]ilor structurali în care sunt turna]i dar nu vor avea latura mai
mic§ de 25 cm [i nici aria sec]iunii transversale nu va dep§[i 900 cm2.
• Betonul ce se va turna în stâlpi[orii structurali va fi specificat
de c§tre proiectant în documenta]ia tehnic§, iar marca minim§ va fi
de C 12/15.
• Arm§tura longitudinal§ a stâlpi[orilor se va prevedea de regul§
din o]el PC 52 [i va fi rezultat§ din calcule de rezisten]§.
• Armarea minim§ va fi alc§tuit§ din 4 bare φ 12, PC 52 iar pro-
centul de armare pe sec]iune nu va dep§[i 1,2% din sec]iunea de
beton a stâlpi[orului.
• Stâlpi[orii ce se prev§d în pere]ii structurali exteriori se vor
izola prin prevederea unui placaj exterior în vederea evit§rii pun]ilor
termice (de exemplu prin placarea stâlpi[orilor de col] sau din
câmp, la zidurile portante exterioare executate din blocuri ceramice
tip POROTHERM 38 [i 38 S cu blocuri ceramice tip
POROTHERM 10 N+F, POROTHERM 11,5 N+F;

5 Sistemul de c§r§mizi POROTHERM

 • Arm§tura stâlpi[orilor din beton armat ai suprastructurii ce
transmit eforturi de întindere [i compresiune se vor ancora în elemen-
tele structurale ale infrastructurii pe minimum 1.0 m lungime. La con-
struc]iile cu regim de în§l]ime P [i P + 1 E la care nu se execut§ subsol
iar sarcinile de întindere din solicit§ri de seism sunt moderate, anco-
rarea barelor la nivelul soclului se va face pe minimum 60 diametre.
2.7 Alc§tuirea centurilor
Centura este elementul structural ce face leg§tura între pere]ii
structurali portan]i [i elementele orizontale de tip plan[eu.
La alc§tuirea centurilor se va ]ine seama de respectarea
urm§toarelor aspecte:
• Centurile vor fi concepute sub form§ de elemente continue închise.
• L§]imea centurilor va fi de regul§ egal§ cu grosimea peretelui
structural pe care îl înt§re[te dar nu mai pu]in de 24 cm.
• La centurile realizate pe pere]i exteriori se va prevedea placarea
acesteia spre exterior în vederea evit§rii apari]iei pun]ilor termice.
• În§l]imea centurii va fi mai mare decât grosimea plan[eelor din
beton. Pentru zona seismic§ de calcul E [i F se poate admite exe-
cutarea centurii în grosimea plan[eului.
• Armarea longitudinal§ a centurilor prev§zute la pere]i struc-
turali se va face cu bare din o]el marca PC 52 rezultate din calcule
de rezisten]§. În cazul în care pentru toate centurile unui nivel, ariile
de arm§tur§ sunt mai mici fa]§ de valorile arm§rii constructive se
poate accepta utilizarea arm§turii de marc§ OB 37.
• Diametrul minim, din considerente de armare constructiv§, va
fi de φ 10 pentru PC 52 [i φ 12 pentru OB 37. Se recomand§ s§ se
utilizeze diametre de min. φ 10 pentru PC 52 [i φ 12 pentru OB 37.
• Barele longitudinale din centuri vor fi în§dite prin suprapunere
pe o lungime de minim 40 diametre [i legare. În aceea[i sec]iune se
vor în§di cel mult 50% din bare, distan]a dintre zonele de în§dire
fiind de minimum 1.0 m (figura 6).
Figura 6
• La col]uri [i intersec]ii, barele longitudinale se vor ancora pe
minimum 40 diametre dincolo de marginea centurii (figura 7).
Figura 7
• Etrierii vor fi executa]i din minimum OB 37 φ 6/30 cm. Se reco-
mand§ utilizarea în câmp a etrierilor dispu[i la 20 cm cu îndesirea
acestora la 10 cm pe o lungime de cca. 50 cm stânga – dreapta
stâlpi[orilor structurali.
• Centurile intermediare vor avea l§]imea egal§ cu a peretelui
structural (pere]i interiori) sau de min. 25 cm pentru pere]ii struc-
turali exteriori la care se va prevedea [i placaj pentru protec]ie
termic§. În§l]imea centurilor intermediare va fi de minimum
15 cm.
• Distan]a maxim§ pe vertical§ dintre dou§ centuri succesive va
fi de 4.0 m în cazul zonei seismice de calcul E [i F [i de 3.0 m în
cazul zonei seismice de calcul A, B, C, D, f§r§ a dep§[i suprafe]ele
specificate în tabelul 6.
6 Sistemul de c§r§mizi POROTHERM
2.7.1 Prevederea de arm§turi în rosturile orizontale
• Arm§tura în rosturile orizontale se prevede în pere]ii structurali
pentru preluarea eforturilor principale de întindere. Arm§tura se va
dimensiona pe baza unui calcul de rezisten]§ [i armarea total§ se va
distribui pe în§l]imea unui nivel.
• Armarea se va distribui în rosturile orizontale [i va fi realizat§
fie din bare independente fie din plase de arm§tur§.
• Distan]a de la marginea zid§riei pân§ la prima bar§ trebuie s§
fie mai mare de 4 cm.
• Arm§tura utilizat§ este de regul§ de tip OB 37 [i are diametrul
uzual φ 8.
• Se recomand§ ca [i zidurile nesutructurale de comparti-
mentare realizate din blocuri ceramice tip POROTHERM 10 N+F,
POROTHERM 11,5 N+F [i POROTHERM 20 N+F, cu grosimea
de 10, 11.5 [i respectiv 20 cm, s§ fie armate cu arm§turi orizontale
în rosturi, obligatoriu în zona de îmbinare cu zid§ria pere]ilor struc-
turali portan]i.
Important
În cazul în care zid§ria are rol de zid§rie de umplutur§ (struc-
turi din cadre de beton armat) ancorarea zid§riei de structur§
se va realiza prin prevederea unor must§]i din o]el beton φ 6 mm,
cu lungimea minim§ de 50 cm, scoase din stâlpi sau diafrag-
me. Protec]ia anticoroziv§ a barelor de ancorare se va realiza
prin înglobarea lor în mortar pe baz§ de ciment de marc§
M50Z care se va prepara la punctul de lucru.
3. Prescrip]ii tehnologice pentru
zid§riile POROTHERM
Utilizarea blocurilor de zid§rie de tip POROTHERM nu necesit§
proceduri speciale de zidire ce ar impune elaborarea unor norme
specifice de execu]ie, ci numai luarea unor m§suri ce se vor urm§ri
riguros.
• Datorit§ structurii lor microporoase blocurile ceramice tip
POROTHERM trebuie udate înainte de zidire, pentru a nu extrage
apa din mortar. În mod uzual, dup§ desfacerea foliei protectoare se
procedeaz§ la udarea, în stiv§, de sus în jos, cu furtunul, a blocurilor
ceramice.
• La zidire se va folosi un mortar de zid§rie obi[nuit de var-
ciment de clas§ minim M50Z.
• Zidirea se va începe de la col], c§r§mizile umezite a[ezându-se
pe patul de mortar nivelat în prealabil conform cotelor. Grosimea
rostului orizontal de mortar se recomand§ a fi de 1,2 cm.
• La realizarea rostului orizontal se va avea grij§ ca mortarul s§
acopere toat§ suprafa]a blocurilor ceramice, pân§ la muchii, mor-
tarul în exces îndep§rtându-se cu mistria.
• La a[ezarea final§ a blocurilor ceramice POROTHERM, în
locul ciocanului de zidar folosit la c§r§mizile tradi]ionale se va utiliza
un ciocan de cauciuc.
• La zidire, datorit§ formei lor, blocurile ceramice se îmbin§
etan[ pe rostul vertical.
• În cazul utiliz§rii blocurilor ceramice cu loca[ de mortar
(POROTHERM 25,30 sau 38) sau seismice (POROTHERM 25 S,
30 S sau 38 S), când se realizeaz§ rostul orizontal, loca[ele se vor
umple cu mortar, pe p§r]ile laterale acestor loca[e neaplicându-se
mortar. Dimensiunile acestor loca[e sunt suficient de mari pentru ca
un mortar obi[nuit de tip M50Z s§ poat§ curge în ele.
• Fazele zidirii corespund cu cele ale zid§riei tradi]ionale, ]eserea
f§cându-se cu un decalaj de jum§tate de bloc.
• La cap§t, zid§ria porne[te fie cu un bloc ceramic întreg, fie cu
jum§tate de bloc.
• În cazul în care nu se dispune de jum§t§]i de bloc gata fabri-
cate se va realiza t§ierea acestora la [antier cu fier§str§ul mecanic cu
pânz§ diamantat§ cu rosturi de dilatare cu diametre > cu 230 mm.
• În cazul realiz§rii col]urilor cu unghi diferit de 90°, blocurile
ceramice se taie la dimensiunile necesare, iar la îmbinare se aplic§
mortar.
• În cazul utiliz§rii blocurilor ceramice cu nut [i feder
(POROTHERM 11,5 N+F, 10 N+F [i 20 N+F), acestea se îmbin§
între ele în sistemul lamb§ [i uluc (nut [i feder), neavând nevoie de
mortar pe vertical§. În rest regulile de zidire sunt acelea[i ca la
blocurile ceramice cu loca[ de mortar.
• La legarea blocurilor ceramice pentru pere]i desp§r]itori
(POROTHERM 11,5 N+F, 10 N+F [i 20 N+F) de zidurile exterioare
se vor dispune la fiecare 2 rânduri bare de ancoraj de (6 mm pre-
lungite pe minim 60 cm în rosturile orizontale ale zid§riei.
• Datorit§ faptului c§ principala caracteristic§ dimensional§ a
zid§riilor executate din blocurilor ceramice tip POROTHERM este
asiza de 25 cm (23,8 cm în§l]imea c§r§mizii plus 1,2 cm în§l]imea
rostului de mortar) este posibil§ verificarea execu]iei pe vertical§ cu
ajutorul unor rigle (scânduri) cotate pe care sunt marcate pozi]ia [i
dimensiunea rosturilor de mortar.
3.1 Tehnologia de realizare a lucr§rilor
pe timp friguros
Priza [i înt§rirea mortarului se realizeaz§ lent la temperaturi
cuprinse între 0°C [i + 5°C iar la temperaturi de –10°C … –15°,
mortarul înghea]§ dup§ cca. 2-3 ore de la punerea în oper§.
În condi]iile de înghe]are timpurie, rezisten]a final§ a mortarului
scade cu 50-70%, iar aderen]a sa la blocul de zid§rie se reduce
foarte mult.
La lucr§rile de zid§rie ce se execut§ pe timp friguros nu se
admit:
• Utilizarera mortarelor de var simplu [i nisip, deoarece în caz c§
se produce înghe]area acestuia, la dezghe]are se f§râmi]eaz§.
• Utilizarea blocurilor de zid§rie ude sau acoperite cu ghea]§.
• Folosirea s§rii de buc§t§rie pentru accelerarea prizei.
Pentru accelerarea prizei [i înt§ririi mortarului de ciment se
folose[te clorura de calciu pân§ la 2% din greutatea cimentului.
Pentru executarea lucr§rilor de zid§rie pe timp friguros se folo-
sesc urm§toarele metode:– metoda conserv§rii c§ldurii;
– metoda execu]iei zid§riei în construc]ii de protec]ie.
Metoda conserv§rii c§ldurii const§ din acumularea de c§ldur§
prin înc§lzirea materialelor (nisip, ap§, blocuri de zid§rie) [i izolarea
zid§riei cu materiale izolante pentru reducerea pierderilor de
c§ldur§.
Metoda execut§rii zid§riilor în construc]ii de protec]ie const§ din
protejarea cu construc]ii provizorii a unor p§r]i din construc]ia de
baz§ sau, în cazul lucr§rilor mici, a întregii construc]ii. Spa]iul închis
astfel realizat, se înc§lze[te pe toat§ durata de preg§tire a execu]iei,
pân§ la atingerea rezisten]ei minime în mortar de 0.5 R la tempe-
ratura de + 5°C.
4. Caracteristicile blocurilor de zid§rie
Rezisten]a la compresiune ob]inut§ pe blocurile de zid§rie
POROTHERM destinate realiz§rii zid§riilor portante
(POROTHERM 38, 30, 25, 38 S, 30 S, 25 S) este supe-
rioar§ valorii de 10 N/mm2. Rezisten]a la compresiune
ob]inut§ pe blocurile ceramice POROTHERM 11,5 N+F,10
N+F [i 20 N+F pentru pere]i desp§r]itori este superioar§ val-
orii de 5 N/mm2.
7 Sistemul de c§r§mizi POROTHERM
5. Plan[ee tip POROTHERM
Prin concep]ie [i alc§tuire, plan[eele trebuie s§ asigure ele-
mente cât mai rigide în planul lor asigurându-se [aibe orizontale
capabile s§ redistribuie sarcinile orizontale din seism.
Plan[eele trebuie s§ satisfac§ urm§toarele cerin]e.
• S§ fie plane [i orizontale (excep]ie plan[eul teras§ care poate
fi executat cu o pant§ minim§ necesar§ scurgerii apelor);
• Plan[eele vor fi coplanare.
• Discontinuit§]ile plan[eului nu trebuie s§ afecteze comportarea
de [aib§ a acestuia.
Din punct de vedere al protec]iei antiseismice plan[eele au fost
împ§r]ite în dou§ categorii:
– plan[ee monolite sau prefabricate cu suprabetonare;
– grinzi cu corpuri de umplutur§ cu suprabetonare.
5.1 Domeniile de utilizare a plan[eelor
Zonele [i domeniile de utilizare a plan[eelor
Tipul plan[eului Zona seismic§ de calcul
Plan[ee monolite sau prefabricate A, B, C, D, E, F
cu suprabetonare
Plan[ee ceramice tip POROTHERM A, B cl§diri Parter + Mansard§
formate din grinzi cu corpuri de C, D cl§diri Parter + 1 Etaj
umplutur§ [i suprabetonare E, F cl§diri Parter + 2 Etaje
Observa]ie
În cazul plan[eelor ceramice suprabetonarea se va dimen-
siona din considerente de asigurare a unei [aibe rigide ori-
zontale.
5.2 Alc§tuirea plan[eelor tip POROTHERM
urm§re[te urm§toarele principii:
• Distan]a interax a grinzilor pentru plan[ee este fie de 45, fie de
60 cm, în func]ie de blocul ceramic utilizat – POROTHERM 60 sau
POROTHERM 45.
• Grosimea plan[eului este fie de 17 + 4 cm pentru interax de
45 cm, fie de 17 + 6 cm pentru interax de 60 cm.
• Deschiderea maxim§ a plan[eului este de pân§ la 6,5 m în
zonele de protec]ie antiseismic§ E [i F [i de max. 5,5 m pentru
zonele între A,B,C D.
• Corpurile ceramice de umplutur§ se sprijin§ prin simpl§ reze-
mare pe grinzile de plan[eu prefabricate, precomprimate.
• Legarea plan[eului cu zidurile pe care reazem§ se face prin
intermediul unor centuri din beton armat având minimum în§l]imea
plan[eului.
• Plan[eele mai mari de 4 x 4 m se vor prevedea cu grinzi supli-
mentare din beton armat monolit, pe ambele direc]ii, având dimen-
siunile sec]ionale de 20 x Hplan[eu armate constructiv cu 6 bare φ 12
OB 37 [i etrieri φ 6/15 cm;
• Suprabetonarea va avea grosimea de 4 cm (pentru interax de
45 cm) sau 6 cm ( pentru interax de 60 cm ) [i se va arma cu o plas§
φ 8 OB 37 cu ochiuri de 10x10 cm, legat§ de elementele perime-
trale de rezisten]§.
• Por]iunile de plan[ee ce se constituie în elemente ce ies din
tipicul plan[eului plan (console, goluri tehnologice sau pentru scar§,
etc.) se vor trata în consecin]§ ca zone monolite turnate înpreun§
cu suprabetonarea.
5.3 Capacitatea portant§ a plan[eelor 5.4 Tehnologia de montare a plan[eelor
tip POROTHERM realizate cu grinzi [i blocuri ceramice
tip POROTHERM
Varianta de alc§tuire cu un singur rând de grinzi

Distan]a Lungimea Valoarea Înc§rcarea

5.4.1 Montarea grinzilor prefabricate de plan[eu care sus]in
între grinzii de moment- limit§ din Capacitatea portant§ a corpurile ceramice de plan[eu. Opera]ii tehnologice
pere]i plan[eu ului maxim exploatare plan[eului alc§tuit din corpuri • Montarea schelei de sus]inere a grinzilor de plan[eu într-o vari-
capabil asociat§ ceramice de 17 cm în în§l]ime ant§ convenabil§ pentru constructor, respectiv din lemn sau
coresp. lui MH [i suprabetonare de 4 cm metalic§. Schelele de sus]inere ale grinzilor se dispun la distan]e de
înc§rc§rii maximum 1,75 m între ele sau fa]§ de pere]ii structurali. Popii aces-
limit§ din Bloc ceramic Bloc ceramic
tor schele se a[eaz§ pe t§lpi, iar reglarea în§l]imii acestora se rea-
exploatare POROTHERM POROTHERM
(f = l/200 l) 60 45
lizeaz§ fie printr-un sistem de pene, fie cu dispozitive mecanice de
tip cric (func]ie de tipul de schel§ adoptat). (Fig.1)
l (m) L (m) MH (KNm) qH (KNm) KN/m2 KN/m2
325 350 10.1 6.1 6.6 9.8 min 12 cm min 12 cm
350 375 10.1 6.1 6.6 9.8
375 400 11.4 6.0 6.4 9.7
400 425 12.7 5.9 6.3 9.4
425 450 13.9 5.8 6.0 9.1
450 475 15.2 5.6 5.9 8.8
475 500 17.7 5.9 6.3 9.4 max. 1,75 m max. 1,75 m max. 1,75 m
500 525 20.3 6.1 6.7 9.8
525 550 20.3 5.6 5.7 8.7
550 575 22.8 5.7 6.0 8.9
575 600 22.8 5.2 5.2 8.0
600 625 20.3 4.3 3.6 5.7
625 650 21.5 4.2 3.5 5.6
Fig. 1 - Rezemarea grinzilor pentru plan[ee pe pere]i structurali cu asigu-
650 675 22.8 4.1 3.4 5.4 rarea unor s§ge]i de 1/300 din deschidere
Greutate proprie plan[eu cu 2.6 2.8
suprabetonare de 4 cm
Distan]a dintre pere]i Valoarea contrasage]ii
2,0 m 0,7 cm
Varianta de alc§tuire cu grinzi duble 3,0 m 1,0 cm
4,0 m 1,3 cm
Distan]a Lungimea Valoarea Înc§rcarea
între grinzii de moment- limit§ din Capacitatea portant§ a
5,0 m 1,7 cm
pere]i plan[eu ului maxim exploatare plan[eului alc§tuit din corpuri 6,0 m 2,0 cm
capabil asociat§ ceramice de 17 cm în în§l]ime
coresp. lui MH [i suprabetonare de 4 cm • Cota de la partea de sus a riglei superioare a schelei pe care
înc§rc§rii reazem§ grinzile se stabile[te astfel încât grinzile de plan[eu s§ reali-
limit§ din Bloc ceramic Bloc ceramic
zeze o contras§geat§ de 1/300 din deschidere, la mijlocul acestora.
exploatare POROTHERM POROTHERM
(f = l/200 l) 60 45 • Se va acorda o aten]ie deosebit§ contravântuirii schelei pen-
tru a se asigura stabilitatea ei pe cele dou§ direc]ii [i pentru a se
l (m) L (m) MH (KNm) qH (KNm) KN/m2 KN/m2
evita în acest fel apari]ia unor deregl§ri ulterioare în timpul realiz§rii
Plan[eu alc§tuit din corpuri ceramice cu în§l]imea de 17 cm plan[eului propriu zis; de asemenea se va acorda o aten]ie
[i suprabetonare de 4 cm deosebit§ orizontalit§]ii [i verticalit§]ii principalelor componente ale
325 350 20.2 14.0 16.8 21.8 schelei [i din acest punct de vedere se va efectua o verificare atent§
350 375 20.2 12.2 14.3 18.6 de c§tre inginerul de [antier.
375 400 22.8 12.0 14.0 18.2 • Nivelarea p§r]ii superioare a zidurilor portante prin aplicarea
400 425 25.4 11.8 13.8 17.9 unui strat de mortar de ciment de marc§ Mz 100.
425 450 27.8 11.5 13.4 17.4 • A[ezarea primei grinzi de plan[eu la limita peretelui structural
450 475 30.4 11.2 13.0 16.8
de zid§rie paralel cu direc]ia de lucru a plan[eului. Grinda va reze-
ma pe zidurile portante pe care descarc§ plan[eul, pe o lungime de
Plan[eu alc§tuit din corpuri ceramice cu în§l]imea de 17 cm
[i suprabetonare de 6 cm cel pu]in 12 cm.
475 500 35.4 11.8 13.8 17.9
• Montarea celorlalte grinzi de plan[eu în pozi]ie paralel§ cu
prima grind§, la distan]e interax de 45 sau 60 cm (func]ie de
500 525 40.6 12.2 14.3 19.6
blocurile ceramice utilizate POROTHERM 45 sau POROTHERM
525 550 40.6 11.1 12.0 16.7
60), conform proiectului. Asigurarea corect§ a distan]ei interax dintre
550 575 45.6 11.4 13.2 17.2
grinzi se realizeaz§ cu distan]ieri din lemn sau cu dispozitive speciale.
575 600 45.6 10.5 12.0 15.6
600 625 40.6 8.6 9.6 12.2 5.4.2 Montarea blocurilor ceramice de plan[eu
625 650 43.0 8.4 9.1 11.9 Blocurile ceramice de plan[eu (corpuri de umplutur§) se mon-
650 675 45.6 8.3 8.7 11.6 teaz§ al§turat, între grinzi rezemate pe acestea, deci în lungul
grinzilor. Aceast§ opera]ie se face manual. În zona de rezemare a

8 Sistemul de c§r§mizi POROTHERM

grinzilor de plan[eu pe un perete structural, primul bloc se mon-
teaz§ la limita spre interior a acestuia; se monteaz§ în continuare
celelalte blocuri, prin al§turare.
Ultimul bloc va fi t§iat la dimensiunea necesar§ astfel încât aces-
ta s§ nu dep§[easc§ limita vertical§, interioar§ a celuilalt perete
structural pe care reazem§ grinzile de plan[eu.
Lucr§rile de realizare a plan[eelor se vor face pe platforme spe-
cial amenajate. Nu se admite accesul persoanelor direct pe
blocurile de plan[eu montate anterior.
5.4.3 Aducerea etrierilor din grinzile de plan[eu
în pozi]ie de lucru
Etrierii din grinzile de plan[eu se g§sesc în pozi]ie îndoit la 90°,
în planul superior al grinzilor. Dup§ montarea grinzilor etrierii se aduc
în pozi]ie înclinat§ cu o scul§ simpl§, special§, astfel încât partea lor
de deasupra s§ ajung§ cu 2 cm sub nivelul superior al betonului din
stratul de suprabetonare.
5.4.4 Montarea arm§turilor
• Se monteaz§ arm§tura centurilor de pe pere]ii portan]i, de pe
conturul plan[eelor, conform detaliilor de proiect (centurile se exe-
cut§ în grosimea plan[eelor). Arm§turile longitudinale - 4 φ 12 - OB
37 sunt legate cu etrieri φ 6/20 - OB 37.
• To]i etrierii sunt lega]i la partea superioar§ cu o bar§ din o]el φ 10,
pe toat§ lungimea grinzilor. Barele se ancoreaz§ în centurile laterale.
• Se monteaz§ arm§tura în grinzile intermediare, conform detali-
ilor de proiect.
• Se monteaz§ arm§tura stratului de suprabetonare - plase de
o]el φ 8/OB 37 cu ochiuri de 10 x 10 cm.
5.4.5 Executarea suprabeton§rii
• Se umezesc în exces blocurile ceramice de plan[eu, dup§
care se toarn§ betonul concomitent în toate elementele care
alc§tuiesc plan[eul - grinzi de plan[eu, grinzi intermediare, centuri [i
stratul de suprabetonare; betonul folosit va fi de marc§ B 300 (Bc
22,5).
• Se va planifica activitatea astfel încât betonarea plan[eului s§
se fac§ continuu (f§r§ întreruperi).
• Fa]a superioar§ a betonului se niveleaz§, astfel încât s§ se
respecte grosimea de 4 cm sau 6 cm a stratului de suprabetonare
(conform proiectului).
• Betonul se va proteja cu rogojini care se umezesc pe tot par-
cursul înt§ririi betonului, de 1-2 ori pe zi.
• În mod normal schela de rezemare a grinzilor de plan[eu se
demonteaz§ numai dup§ definitivarea prizei [i înt§ririi betonului,
respectiv dup§ 28 zile.
6. Alc§tuirea buiandrugilor
Buiandrugii sunt elemente ce m§rginesc la partea superioar§
golurile mari de u[i [i ferestre.
Buiandrugii monoli]i [i cei prefabrica]i vor avea de regul§ l§]imea
sec]iunii transversale egal§ cu grosimea peretelui structural (mini-
mum 25 cm), iar în§l]imea de minimum 1/5 din lumina golului.
9 Sistemul de c§r§mizi POROTHERM
6.1 Buiandrugii de tip POROTHERM
[i POROTHERM S
• Sunt elemente prefabricate cu sec]iunea de 12 x 6,5 cm
respectiv 8 x 23,8 cm, realiza]i din beton precomprimat, prin preten-
sionare, turnat în cofraje pierdute din elemente ceramice speciale,
fiind modula]i din 25 în 25 cm. Ei se pot livra la cerere, în func]ie de
m§rimea golurilor, cu lungimi cuprinse între 1.00 - 3.00 m.
• În cazul în care de la fa]a inferioar§ a buiandrugului la fa]a
superioar§ a plan[eului este o distan]§ mai mic§ de 60 cm, buian-
drugii din beton armat monoli]i sau completarea celor tip
POROTHERM se vor realiza împreun§ cu centurile plan[eului.
• Lungimea de rezemare a buiandrugilor pe elementele struc-
turale de zid§rie se va face pe minimum 25 cm. Pentru zona seis-
mic§ de calcul A [i B se recomand§ sporirea lungimii de rezemare.
• Zid§ria se va executa astfel încât sub punctele de rezemare ale
buiandrugilor s§ fie a[ezate c§r§mizi întregi tip POROTHERM.
• Golurile verticale ale acestor c§r§mizi se vor umple cu mortar
de ciment marca M 100.
• În cazul în care distan]a dintre doi buiandrugi vecini este mai
mic§ de 50 cm, ace[tia se vor executa continuu peste cele dou§
goluri.
• Buiandrugii din pere]ii structurali exteriori vor fi izola]i termic,
spre exterior, în mod asem§n§tor cu centurile structurale.
• La montarea buiandrugilor tip POROTHERM se vor
prevedea la partea inferioar§ popi provizorii ce se vor men]ine pân§
la înt§rirea betonului sau a zid§riei pe por]iunea de perete de dea-
supra acestora.
• La realizarea por]iunii de perete de deasupra se interzice intro-
ducerea în buiandrugi a unor elemente de prindere prin g§urire,
împu[care sau d§ltuire care pot afecta rezisten]a acestora.
• Este strict interzis§ t§ierea buiandrugilor tip POROTHERM sau
POROTHERM S, ei fiind livra]i exact la dimensiunea necesar§
prev§zut§ în proiect.
Recomandare
La utilizarea buiandrugilor tip POROTHERM [i POROTHERM
S la cl§dirile din zid§rie portant§ din zonele seismice de cal-
cul A, B [i C, în situa]ia în care proiectul prevede completarea
cu zid§rie a spa]iului dintre buiandrug [i centura de beton, se
recomand§ completarea cu beton a întregii asize care
con]ine buiandrugii, urmând ca în continuare s§ se execute
zid§ria de completare pân§ la nivelul centurii.
6.2 Capacitatea portant§ la sarcini verticale
a buiandrugilor tip POROTHERM
[i POROTHERM S este prezentat§
în tabelele 10, 11 [i 12
Zid§rie POROTHERM între buiandrugi [i centur§
D (cm) Capacitate portant§ (KN/m)
0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00 2.25 2.50 2.75
40 10.08 7.56 6.06 5.04 4.32 3.78 3.36 3.03 2.75
50 13.00 9.75 7.81 6.5 5.57 4.87 4.33 3.90 3.55
60 16.02 12.01 9.63 8.00 6.86 6.01 5.34 4.82 4.38
70 19.12 14.34 11.49 9.56 8.19 7.14 6.37 5.75 5.22
80 22.32 16.47 13.41 11.16 9.56 8.37 7.45 6.7 6.1
90 25.62 19.21 15.40 12.81 10.98 9.6 8.55 7.7 7.0
100 29.02 21.77 17.45 14.51 12.44 10.88 9.68 8.72 7.92
Centur§ de beton prelungit§ pân§ la nivelul buiandrugului c§r§mid§. În ambele cazuri se acord§ o grij§ deosebit§ privind cali-
tatea execu]iei [i a materialelor folosite (c§r§mizi, mortar, beton),
D (cm) Capacitate portant§ (KN/m) având în vedere c§ aceast§ por]iune de perete trebuie s§ preia, în
condi]ii corespunz§toare, eforturile de compresiune din înc§rc§ri,
0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00 2.25 2.50 2.75 aferente buiandrugilor.
30 25.76 19.32 15.45 12.88 11.04 9.66 8.59 7.72 6.82 • Se îndep§rteaz§ popii provizorii numai dup§ realizarea rezis-
ten]elor scontate ale betonului, respectiv ale zid§riei, din por]iunea
40 35.32 26.48 21.22 17.65 15.13 13.24 11.78 10.61 9.45
de perete de deasupra buiandrugi tip POROTHERM sau
50 44.87 33.65 26.96 22.43 19.23 16.82 14.97 13.48 12.08 POROTHERM S. (Fig. 2)
60 54.41 40.81 32.71 27.20 23.32 20.40 18.15 16.34 14.71
• La realizarea por]iunii de perete de deasupra se interzice intro-
ducerea în buiandrug a unor elemente de prindere prin g§urire,
70 63.96 47.97 38.45 31.98 27.41 23.97 21.34 19.22 17.34 împu[care sau d§ltuire care pot afecta rezisten]a acestuia.
80 69.14 53.69 44.19 36.75 31.51 27.55 24.52 22.09 19.96
90 69.14 53.69 49.89 41.50 35.58 31.12 27.62 24.95 22.59 7. Principii de realizare a
100 69.14 53.69 49.89 46.27 39.67 34.70 30.88 27.82 25.22 infrastructurii
• Infrastructura se va concepe [i realiza în dou§ sisteme:
Capacitatea portant§ a buiandrugilor POROTHERM S ansamblul funda]iilor la structurile f§r§ subsol [i ansamblul funda]iilor
[i pere]ilor subsolului la varianta cu subsol.
• Funda]iile la ambele sisteme constructive se vor realiza sub
Modul de D (cm) Capacitate portant§ (KN/m)
form§ de funda]ii continue sub zidurile structurale.
alc§tuire
0.75 1.00 1.25 1.50 1.60 1.85 2.15 2.25 2.50 • Se accept§ realizarea de funda]ii izolate legate între ele cu
grinzi din beton armat sub form§ de soclu, la construc]ii cu regim
8 8.5 8.5 9.5 9.5 11.0 8.5 8.5 7.0 7.0
de în§l]ime de max. 6.0 m amplasate în zone seismice de calcul E
[i F.
• La proiectarea funda]iilor se va urm§ri pe cât posibil trans-
38 25.5 25.5 28.5 28.5 33.0 25.5 25.5 21.0 21.0 miterea sarcinii în zona pere]ilor structurali.
• Proiectarea funda]iilor se face func]ie de natura terenului de
fundare conform normelor în vigoare.
30 17.0 17.0 19.0 19.0 22.0 17.0 17.0 14.0 14.0 • Peste blocul de fundare din beton simplu se recomand§
realizarea unui soclu din beton armat ce se constituie în cuzinet
pentru stâlpi[ori din beton armat.
25 25.5 25.5 28.5 28.5 33.0 25.5 25.5 21.0 21.0
• Peste soclu se va realiza o hidroizola]ie orizontal§ din materiale
bituminoase sau alte materiale hidroizolatoare agreate în România.
• La construc]iile cu subsol structura de rezisten]§ a acestuia se
6.3 Tehnologia de montare a buiandrugilor va realiza fie cu ziduri structurale din zid§rie fie din diafragme de
tip POROTHERM [i POROTHERM S beton armat.
• Se înt§resc capetele zid§riei pe care se monteaz§ buiandrugii • Se vor respecta prevederile din normativul P10 referitoare la
cu c§r§mizi tip POROTHERM cu rezisten]§ sporit§ (14 MPa) [i fundatiile construc]iilor cu structura din zid§rie portant§.
umplerea acestora cu mortar de ciment M 100.
• Zid§ria se execut§ astfel încât sub punctele de reazem ale Grosimea pere]ilor subsolului se stabilesc func]ie de
buiandrugilor s§ fie a[ezate c§r§mizi întregi POROTHERM. urm§toarele condi]ii:
• Se a[eaz§ buiandrugii pe un pat de mortar de ciment, dispus • s§ fie mai mare sau cel pu]in egal§ cu grosimea pere]ilor struc-
pe capetele zid§riei pe care reazem§. Rezemarea buiandrugilor tip turali de la parterul construc]iei;
POROTHERM sau POROTHERM S se face pe cel pu]in 25 cm. • s§ admit§ compensarea unor abateri de execu]ie;
Cu aceast§ ocazie se realizeaz§ [i sprijinirea provizorie a buian- • s§ satisfac§ condi]ia de rezisten]§ la împingerea p§mântului
drugilor, la maximum 1 m distan]§ cu 1 sau 2 popi, în func]ie de (pentru pere]ii structurali exteriori).
deschiderea pe care o acoper§.
• Por]iunea de perete de deasupra buiandrugilor tip Num§rul [i dimensiunea golurilor din pere]ii subsolului vor
POROTHERM se poate realiza fie din beton, fie din zid§rie de fi reduse la minimum necesar impus de condi]ii func]ionale.

min 12,5 cm min 12,5 cm min 12,5 cm min 12,5 cm

pop pop

max. 1,0 m max. 1,0 m max. 1,0 m max. 1,0 m max. 1,0 m

pene din lemn pene din lemn

lungime < 2 m lungime > 2 m

Fig. 2 - Sprijinirea provizorie a grinzii-buiandrug

10 Sistemul de c§r§mizi POROTHERM

 • Golurile vor putea fi decalate cu o distan]§ mai mare de 1.0 m
fa]§ de golurile de la parter. La amplasarea golurilor se interzice
întreruperea centurilor superioare [i inferioare din beton armat.
• Stâlpi[orii din beton armat ce transmit eforturi de întindere [i
compresiune semnificative se vor ancora în soclu sau în pere[ii din
beton ai subsolului pe minimum 1.0 m lungime.
• Stâlpi[orii care transmit numai eforturi de compresiune se pot
ancora numai la nivelul centurii plan[eului peste subsol.
8. Cerin]e [i criterii de performan]§
Cerintele [i criteriile de performan]§ pentru sistemul
POROTHERM sunt men]ionate în cele ce urmeaz§ cu eviden]ierea
documentelor de referin]§.
1. Rezisten]§ [i stabilitate
Capacit§]i portante la starea STAS 10107/0-90
limit§ de rezisten]§ STAS 10107/1-90
STAS 10107/2-90
STAS 10107/3-90
Verificare la starea limit§ de Normativ P100/1992; P100-1/2004
rezisten]§ la solicit§ri seismice Normativ P2/85
Normativ P85/96
Normativ NP007-97
Verificare la starea limit§ de STAS 10107/0-90
deforma]ie – s§ge]i din încovoiere (plan[eul ceramic POROTHERM)
2. Siguran]§ în exploatare
Pentru sistemul POROTHERM
nu sunt criterii de performan]§
specifice, ele existând doar pentru
aplicarea finisajelor (pardoseli,
sc§ri, balustrade)
3. Siguran]§ la foc
Rezisten]§ la foc P118 - 1999
4. Igien§, s§n§tatea oamenilor, refacerea [i protec]ia mediului
Toate elementele sistemului
POROTHERM satisfac cerin]ele
de performan]§ referitoare la
igiena mediului de locuit
5. Izola]ie termic§, hidrofug§ [i economie de energie
Normativele din seria C107
Instruc]iuni C203-91
6. Protec]ie la zgomot aerian sau de impact
STAS 6156/86
11
9. Documente de referin]§
Documentele de referin]§ sunt men]ionate în bibliografie.
Bibliografie
• P100-1/2004 – cod de proiectare seismic§ - Partea I - Prevederi
de proiectare pentru cl§diri
• P100-92 – “Normativ pentru proiectarea antiseismic§ a construc]iilor
de locuin]e, social-culturale, agrozootehnice [i industriale”.
• Normativul P2/85 – “Normativ privind alc§tuirea, calculul [i executarea
structurilor din zid§rie”.
• STAS 10109/1-82 – “Lucr§ri de zid§rie. Calculul [i alc§tuirea elementelor”.
• Normativ C107/1-97 – “Normativ privind calculul coeficientului global
de izolare termic§ la cladirile de locuit”.
• Normativ C107/2-97 – “Normativ privind calculul coeficientului global
de izolare termic§ la cladiri cu alt§ destina]ie decât cea de locuit”.
• Normativ C107/3-97 – “Normativ privind calculul elementelor de con-
struc]ie ale cl§dirilor”.
• STAS 10107/0-1990 – “Construc]ii Civile [i industriale. Calculul [i alc§-
tuirea elementelor structurale din beton, beton armat [i beton precomprimat”.
• STAS 10107/1-1990 – “Construc]ii Civile [i industriale. Plan[ee din
beton armat [i beton precomprimat. Prescrip]ii generale de proiectare”.
• STAS 10107/2-1990 – “Plan[ee curente din pl§ci [i grinzi din beton
armat [i beton precomprimat”.
• Cod NP 007-97 – “Cod de proiectare pentru structuri în cadre din
beton armat”.
• Normativ NP 016-97 – “Normativ privind proiectarea cl§dirilor de locuin]e
pe baza cerin]elor conform legii 10/1995”.
• Normativ P85-96 – “Normativ pentru proiectarea construc]iilor cu
pere]i structurali din beton armat”.
• Normativ C16-84 – “Normativ pentru realizarea pe timp friguros a
lucr§rilor de construc]ii [i instala]iilor aferente”.
• Normativul NE012-1999 – “Normativ pentru executarea lucr§rilor din
beton [i beton armat”.
• Normativul P7 – “Normativ privind proiectarea construc]iilor fundate pe
terenuri slabe”.
• Normativul P70 – “Normativ privind proiectarea construc]iilor fundate
pe terenuri cu umfl§turi [i contrac]ii mari (p§mânturi contractile)”.
Not§: Proiectarea de structur§
Pere]ii structurali, pere]ii de rigidizare, pere]ii nestructurali [i
pere]ii de umplutur§ realiza]i din blocuri ceramice tip
POROTHERM se dimensioneaz§ conform prescrip]iilor
tehnice precizate în bibliografie, la fel ca [i pere]ii tradi]ionali.
La dimensionarea [i verificarea plan[eelor [i buiandrugilor tip
POROTHERM, respectiv a zid§riei aparente tip Wienerberger,
se vor respecta normativele în vigoare.
Recomand§m firmelor de proiectare [i respectiv celor de
execu]ie ca în special la utilizarea c§r§mizilor aparente pentru
fa]ade tip Wienerberger [i a plan[eelor ceramice tip
POROTHERM, dar [i pentru orice alte nel§muriri legate de
proiectarea [i utilizarea Sistemului de C§r§mizi POROTHERM
s§ ia leg§tura cu departamentul tehnic al Wienerberger
Sisteme de C§r§mizi srl, pentru a putea beneficia de o docu-
menta]ie mai complet§ [i, dup§ caz, de o asisten]§ tehnic§
suplimentar§.
Sistemul de c§r§mizi POROTHERM