SUBIECTE PENTRU EXAMENUL

ANALIZĂ MATEMATICĂ II
(CALCUL INTEGRAL)
PROFESOR : PAUL FLONDOR

Din cauza faptului că numeroase subiecte se repetau la diferite versiuni ale

examenului, exerciţiile şi problemele au fost grupate pe capitole, modul de
combinare al acestora urmând a fi explicat la sfârşitul lucrării.
I. TEORIE
1.1) Continuitatea şi derivabilitatea integralelor improprii cu parametru.
1.2) Lungimea drumului.
1.3) Independenţa integralei curbilinii de drum.
1.4) Teorema lui Poincaré pebtru C2.
1.5) Teorema de convergenţă monotonă.
1.6) Teorema de convergenţă dominantă.
2.1) Inegalitatea lui Cebâşev. Legea numerelor mari. Aplicaţia Benoulli.
2.2) Lema lui Foton.
2.3) Legi de probabilitate : uniformă, Poisson, Gauss şi să se definească
densitatea de probabilitate, funcţia de repartiţie şi dispersia.
3.1) Formula integrală Cauchy şi aplicaţii la dezvoltarea în serie a funcţiilor
olomorfe.
3.2) Teorema Cauchy (enunţ, demonstraţie) şi formula integrală Cauchy.
3.3) Inegalităţile lui Cauchy, teorema lui Liouville şi teorema fundamentală a
algebrei.
II. INTEGRALE CU PARAMETRU (FUNCŢII DEFINITE DE INTEGRALE)
Să se calculeze valoarea următoarelor integrale cu parametru :
π
2
1. ∫ ln(cos 2 x + a 2 sin 2 x)dx
0
π
2
1 + a sin x
∫ ln 1 − a sin x  sin x , | a |< 1
2. dx
0
π
2
arctg ( ytg x)
3. ∫ dx
tg x
0
1
arctg ( xy )
4. Pornind de la valoarea integralei I = ∫x 1 − x2
dx să se determine valoarea
0
1
arctg x
integralei J = ∫x 1 − x2
dx
0

III. INTEGRALE CURBILINII ŞI FORMULA LUI STOKES

 Să se calculeze ∫Γ ( y − z 2 ) dx + ( z 2 − x 2 ) dy + ( x 2 − y 2 ) dz
2
1. unde Γreprezintă
intersecţia planului x + y + z = 3a
2
cu cubul 0 ≤ x, y , z ≤ a direct şi cu formula
lui Stokes.
2. Să se calculeze ∫γ ( z − y )dx + ( x − z ) dy + ( y − x ) dz
unde γ este conturul
∆ABC cu A(a,0,0) , B (0, b,0) şi C (0,0, c ) cu a, b, c > 0 , parcurs în sensul
laturilor triunghiului ABC direct şi cu Stokes.
Să se calculeze ∫Γ ( y − z 2 ) dx + ( z 2 − x 2 ) dy + ( x 2 − y 2 ) dz
2
3. unde Γ este conturul
obţinut prin intersecţia sferei x 2 + y 2 + z 2 = 1 cu planele x = 0 , y = 0 şi z = 0
parcurs în sensul invers al acelor de ceasornic dacă se priveşte dinspre
semiaxa pozitivă Ox.
xdx + ydy + zdz
4. Să se calculeze ∫ x2 + y2 + z2 , unde γ este un drum de clasă C1care
γ

uneşte un punct de pe sfera x2 + y2 + z2 = a2 cu un punct de pe sfera

x 2 + y 2 + z 2 = b 2 cu a, b > 0 .
xdx + ydy + zdz
5. Să se calculeze ∫ ( x 2 + y 2 + z 2 ) 2 , unde γ este un drum de clasă C1 care
γ

uneşte un punct de pe sfera x2 + y2 + z2 = a2 cu un punct de pe sfera

x 2 + y 2 + z 2 = b 2 cu a, b > 0 .


x= t
 1 3
6. Să se calculeze ∫ xyzds
, unde γ :  y = 8t , t ∈ [0,1]
 3
γ

 z = 1 t2
 2
Să se calculeze :
 x = a c to s

7. ∫ ydx
γ
+ zdy + xdz
, unde γ :  y = a s ti, t n∈ [0,2π ]
z= b t

8. ∫ y 2 dx + z 2 dy + x 2 dz
, unde γ reprezintă intersecţia suprafeţelor
γ

x2 + y2 + z2 = a2 şi x 2 + y 2 = ax cu a > 0 .
9. Să se studieze exactitatea formelor şi să se calculeze o primitivă (acolo unde
este posibil) :
a) α = ( y + z ) dx + ( z + x) dy + ( x + y ) dz pe ℜ3 ;
by − ax
b) β = a dx + b dy + dz , cu z ≠ 0 ;
z z z2
 ydx − xdy
c) Să se studieze independenţa de drum a integralei ∫ ( x + y) 2 .
γ

10. Să se calculeze lungimile arcelor :

 2 2 2
a) γ1 unde γ1 = ( x, y ) ∈ ℜ2 | x 3 + y 3 = a 3  , unde a>0 este un număr real.
 

 x = a − t ec to s
 −t
b) γ2 unde γ 2 :  y = a es ti, t n∈ [ ,0 ∞ )
 −t
z= b e
INTEGRALE EULERIENE
∞ 3
x
1. Să se calculeze ∫ (1 + x 2 ) 2 dx .
0
π
2
2. Să se calculeze ∫ tg x dx .
0
IV. INTEGRALE DUBLE ŞI ARII
Să se calculeze ariile mărginite de curbele :
2
 x2 y2  x2 y
1.  +  =
2 b2 c3
a 
2. ( x 2 + y 2 ) 2 = 2a 2 xy
3. y 2 = px , y 2 = qx , x 2 = ay şi x 2 = by cu p < q şi a < b
dxdy
4. Să se calculeze ∫ ∫( x 2 + y 2 ) 2 unde D este domeniul mărginit de curbele
D
x 2 + y 2 − 2x = 0 , x 2 + y 2 − 4x = 0 , x 2 + y 2 − 2 y = 0 şi x2 + y2 − 6y = 0 .
V. INTEGRALE TRIPLE ŞI VOLUME
Să se calculeze următoarele integrale triple :
 
1. ∫∫∫xyz sin( x + y + z ) dxdydz
, K = ( x, y, z ) ∈ ℜ 3 x = 0, y = 0, z = 0, x + y + z = π2  .
K  
2. ∫∫∫xydxdydz , {
K = ( x, y , z ) ∈ ℜ3 x 2 + y 2 = 1, z = 0, z = 1; x, y > 0 }.
K

 x2 y2 z 2 dxdydz 
 2 y2 2 

∫ ∫ ∫a 2 + + , K = ( x, y, z ) ∈ ℜ 3 x 2 + 2 + z 2 ≤ 1 .
c 2 
3.
K
b2 
 a b c 

4. ∫∫∫ x 2 + y 2 + z 2 dxdydz , {
K = ( x, y , z ) ∈ ℜ3 x 2 + y 2 + z 2 ≤ z }.
K
xyzdxdydz
5. ∫∫∫ x 2 + y2
, K =
( x, y , z ) ∈ℜ x + y + z

3 2 2 2 ( )2 = a 2 xy , z > 0


.
K

Să se calculeze volumele mărginite de suprafeţele :

 x 2 + y 2 + z 2 = 8
6. 2 2
 x + y = 2z
  x2 y2
 4 + 9
= 2z
7. 
 x2 + y2 2
 4 =z
9
8. ( x 2 + y 2 + z 2 ) 2 = a 3 x
9. ( x 2 + y 2 + z 2 ) 2 = a 3 y
10. ( x 2 + y 2 + z 2 ) 2 = a 3 z
11. ( x 2 + y 2 + z 2 ) 2 = a 2 ( x 2 + y2 )
12. x 2 + y 2 + z 2 = xz
 a1 x + b1 y + c1 z = ± h1

13. Să se calculeze volumul delimitat de  a 2 x + b2 y + c2 z = ± h2 ştiind că
a x + b y + c z = ±h
 3 3 3 3
a1 b1 c1
determinantul ∆ = a 2 b2 c 2 ≠ 0 .
a 3 b3 c3

 x2 y2 z2 = 1
 2+ +
a b2 c2
14. 
 x2 + y2 z2
=
 a 2 b2 c2
 x 2 + y 2 + z 2 = 2z
15. 
 z 2 = x 2 + y 2
 x 2 + y 2 = z
16. 
 z 2 = x y
VI. INTEGRALE DE SUPRAFAŢĂ ŞI FORMULA GAUSS-OSTROGRADSKI
1. Să se calculeze aria decupată de suprafaţa ( x 2 + y 2 ) 2 = a 2 ( x 2 − y 2 ) din suprafaţa
x 2 + y 2 = 2az .
2. Să se calculeze aria decupată de suprafaţa x 2 + y 2 = Rx din suprafaţa
x 2 + y 2 + z 2 = R 2 , cu R > 0 .
3. Să se calculeze aria decupată de suprafaţa ( x 2 + y 2 ) 2 = a 2 ( x 2 − y 2 ) din suprafaţa
( x2 + y 2 + z 2 )2 = a3 z .
4. Să se calculeze aria suprafeţei (x2 + y2 + z2 )2 = a2 (x2 + y2 ) .
1 1 1
5. ∫ x d ^yd +z∫ y d ^xd x+ z d ^xd ,y unde 
 2 y2 2 

∑ = ( x, y , z ) ∈ ℜ 3 x 2 + 2 + z 2 = 1 .

 a b c 

∑

6. Fie câmpurile vectoriale V1 = r3 şi V2 = a ×3 r , unde a este un vector

r r
constant, iar r este vectorul de poziţie. Să se calculeze acestor câmpuri pe
faţa interioară a unei sfere centrate în origine şi de rază R şi fluxurile pe faţa
exterioară a sferei din care se elimină originea.
7. Se dă câmpul vectorial V = yi + z j + x k şi piramida determinată de x = 0 ,
y = 0 , z = 0 şi x + y + z = a . Să se calculeze fluxul câmpului V prin suprafaţa
piramidei direct şi cu Gauss-Ostrogradski.

VII. ELEMENTE DE PROBABILISTICĂ

1. O variabilă x are densitatea de repartiţie având graficul ca în figură

Se cere să se calculeze media, dispersia şi probabilităţile P 14 < x < 12  ,

x > 3 
 4 
P .
 x > 1
 2
2. Fie x o varaiabilă repartizată uniform în intervalul [-1,1]. Să se calculeze
densitatea şi repartiţia lui y = e x .
3. Fie x o variabilă aleatoare uniform distribuită. Se cere să se calculeze
dispersia şi densitatea lui y = 2 x − 1 .
4. Şirul de variabile aleatoare ( x n ) n ≥1 îndeplineşte condiţia
 −n − ( n − 1) ... − 1 0 1 ... n − 1 n 
 
xn =  1 1 1 2 1  1 1 1 
 − 3n 2 − 3( n − 1) 2 ... − 3 1 − 3 1 + ... + n 3  3 ... 3(n − 1) 2 3n 2 
 
a) Să se calculeze media şi dispersia fiecăreia;
b) Să se stabilească dacă şirul verifică legea numerelor mari (Cebâşev).
5. Un şir de variabile aleatoare independente ( x n ) n ≥1 , ia valorile x1 =0 şi

 l nn , c up r o b a bt ei1al i t
 2 . Să
(∀) n ≥ 2 , xn =  se stabilească dacă şirul satisface
 − l nn , c up r o b a bt ei1al i t
 2
legea numerelor mari a lui Cebâşev.
6. Să se calculeze masa lănţişorului y = ln x , x ∈ [ x1 , x 2 ] , dacă densitatea de-a
lungul arcului este egală cu pătratul abscisei ρ = x2 .
VIII. ELEMENTE DE ANALIZĂ COMPLEXĂ
1. Să se precizeze câte determinări are fiecare din expresiile următoare şi să se
afle valoarea expresiei în determinarea principală :
a) E1 = i i ;
b) E 2 = i i + 1 ;
c) E 3 = (1 + i 3 ) .
1−i

2. Să se demonstreze că f ( z ) şi f (z ) sunt simultan olomorfe, adică domeniul

este invariant la conjugare.
Să se dezvolte în serie de puteri (Taylor sau Laurent) următoarele funcţii în
domeniile precizate :
f ( z) = z3
3. în coroana circulară 0 <| z + 1 |< 3 .
( z + 1)( z − 2)

f ( z) = 3 z 2 − 12z + 11
4. în jurul punctelor z = 0 , z = 1 , z = 2 şi z = 3 .
z 3 − 6 z 2 + 11z − 6
5. f ( z ) = sin z în jurul punctului z = 1 .
z −1
6. f ( z ) = z 3 cos 1 în coroana circulară 0 <| z − 2 |< ∞ .
z−2
7. f ( z) = 2 1 în jurul punctului z = π .
z − sin z
Să se calculeze următoarele integrale în domeniul complex :
dz
8. I1 = ∫ z 2 + 9 unde Γ este un arc orientat parcurs o singură dată.
Γ

I2 = 1 ze z dz
9. 2πi ∫ ( z − a) 3 unde Γ este o curbă închisă orientată trigonometric, iar
Γ
a ∈Γ.
Se dă f ( z ) = z 2 (e z − 1) . Să se dezvolte în serie funcţia f în jurul punctului
2
10.
z = 0.
11. Există o funcţie f olomorfă în vecinătatea punctului z = 0 , care să ia în
punctele z n = 1n valorile :
a) 0,1,0,1,0,1… ?
1 1 1
b) 0, ,0, ,0, ... ?
2 4 8
c)
1 , 1 , 1 , 1 , 1 , 1 ,... ?
2 2 4 4 4 4
12. Există o funcţie f analitică în vecinătatea punctului z = 0 astfel încât
f  1  = f  − 1  = 12 începând cu o valoare a lui n ?
 n  n n
13. Există o funcţie întreagă f astfel încât să existe M > 0 şi p ∈ N * astfel încât
f ( z ) < M z , ( ∀) z ∈ C ? Să se demonstreze că f este un polinom de grad
p

maxim p.
14.Există o funcţie f într-o vecinătate a punctului z = 0 astfel încât f  1n  = e − n ,
( ∀)n ∈ N ?
Să se calculeze următoarele integrale folosind teorema reziduurilor :
2π
cos 2 ϕ
15. I 1 = ∫ 13 + 12 cos ϕ
dϕ
0
π
cos 4 ϕ
16. I 2 = ∫ 1 + sin 2 ϕ
dϕ
0
+∞
x 4 + 1 dx
17. I 3 = ∫ x6 +1
−∞