Cap 4

PROGRAMAREA SISTEMELOR NUMERICE CNC
4. Programarea centrelor de prelucrare prin frezare

CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP V
CAP IV
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI Un centru de prelucrare,prin frezare,rezultatul adaugirii la o masina de frezat a unui
sistem automat pentru schimbarea sculelor si a altor dispozitive pentru manipularea
CAP VIII pieselor
CAP VII Exista mai multe tipuri de centre de prelucrare ,diferentierea facandu-se in functie de
numarul de axe programabile.
CAP IX
4.1 Centre de prelucrare cu 3 axe

CAP I 4.1.1 Centre de prelucrare verticale
Video –V3
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP V
CAP IV
CAP V
CAP VI Fig. 4.1.
Un centru de prelucrare cu trei axe are axele X si Y programabile in planul mesei iar axa
CAP VII
CAP VI Z in directia arborelui principal.
Un astfel de centru de prelucrare cu o dotare standard costa de la 35000 Euro. Curent
centrele de prelucrare cu trei axe sunt de tipul vertical.
CAP VIII In figura nu sunt reprezentate sistemul de schimbare a sculelor, echipamentul
CAP VII CNC,sistemul de paletizare etc.
Cu trei axe se poate prelucra ,cu partea frontala a sculei:
CAP IX -o suprafata a unui cub
- patru alte suprafete cu partea cilindrica ( un buzunar).
4.1.2 Centre de prelucrare orizontale cu trei axe

CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP V
CAP IV
CAP V
CAP VI
Fig.4.2.
CAP VII
CAP VI Figura prezinta un centru orizontal cu trei axe. Se observa orientarea diferita a axelor
X,Y,Z.
Acest tip de masina este mai scump. In varianta standard de dotare poate costa 50000
CAP VIII Eur.
CAP VII In figura nu sunt reprezentate sistemul de schimbare a sculei , controlul numeric etc.
CAP IX Se pot prelucra aceleasi tipuri de suprafete ca si in cazul masinii verticale, la care se
adauga facilitatile oferite de dispozitivele speciale.
4.2 Centre de prelucrare orizontale cu patru axe

CAP I simulare centru de prelucrare
orizontal 4 axe
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP V
CAP IV
CAP V
CAP VI
Fig.4.3.
CAP VII
CAP VI Exista atat varianta orizontala cat si cea verticala. A patra axa este de rotatie a mesei.
Costul unei asemenea masini incepe de la 55000€.
O structura similara se poate obtine si prin adaugarea unei mese rotative la un centru
CAP VIII vertical cu trei axe .Aceasta completare este posibila numai daca echipamentul CNC
CAP VII poate realiza comanda celor patru axe
Frecvent pe paleta se monteza dispozitive de prindere cu pozitii multiple. O astfel de
CAP IX solutie asigura prelucrarea simultana a mai multor piese de dimensiuni mai mici ( fig.4.4)
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
Se pot prelucra ,cu suprafata frontala a sculei, patru din
suprafetele cubului.
CAP
CAP III
IV
Utilizand suprafata laterala a sculei se pot prelucra
suplimentar inca doua suprafete.
CAP V
CAP IV
CAP V
CAP VI
Fig.4.4.
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
4.3 Centre de prelucrare cu cinci axe Video :Cap de frezare 6 axe

CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP V
CAP IV
Fig. 4.5.
CAP V
CAP VI Costul unor asemenea centre de prelucrare depaseste suma de 125000€. Constructiv
sunt asemanatoare cu centrele cu patru axe .A cincea axa poate fi inclusa in masa
rotativa, solutia cea mai ieftina. O solutie complexa presupune existenta unui cap de
CAP VII
CAP VI frezare montat in arboreal principal avand doua axe. Solutia de compromise o reprezinta
capul de frezat cu o singura axa de rotatie in plan vertical(vezi desen).
Sunt utilizate pentru prelucrarea pieselor complexe din industria aerospatiala, auto.
CAP VIII Pot fi prelucrate ,cu suprafata frontala a sculei, cinci din suprafetele cubului si sase cu
CAP VII partea frontala a sculei.
Este important de precizat si faptul ca se pot realize prelucrari dintr-o singura prindere
CAP IX care pe alte masini ar necesita mai multe prinderi. Rezulta o precizie ridicata .
CAP I Video :
CAP I Masa 2 axe Matsuura

CAP II MAM-72 Engine Block
Machining
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP V
CAP IV
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Video :
Cap de frezare 5 axe
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
4.4 Centre de prelucrare cu schimbator de palete

CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
Fig.4.6. Fig.4.7.
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI Majoritatea centrelor de prelucrare pot fi dotate cu schimbator de palete cu scopul de a
creste productivitatea.
Fara un asemenea dispozitiv aducerea semifabricatului pe masa centrului de prelucrare
CAP VIII este de tip secvential.
CAP VII Cu un astfel de sistem , operatorul poate reincarca paletele in timp ce masina prelucreaza
CAP IX alte piese , asigurandu-se astfel prinderea simultan cu po.
Video
CAP I Centru de prelucrare cu

schimbator de palete
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI Dublu clic pe imagine
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Aplicatii CAM
CAP I Operatii de degrosare
CAP I (Sprut CAM)

CAP II
CAP II 1.Procedeul Waterline (curbe de nivel , situate in planul XY)
CAP III Se indeparteaza materialul situat in afara modelului 3D.Majoritatea materialului se
indeparteaza prin miscarea sculei in planul X-Y.Operatia se foloseste pentru degrosarea
CAP
CAP III
IV primara a modelelor complexe 3D.
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
2.Procedeul Plan (curbe situate in planul Y- Z )
CAP I Se indeparteaza materialul situat in afara modelului 3D. Scula se deplaseaza in

sectiuni paralele dispuse vertical.Pentru a reduce presiunea asupra sculei se
CAP I recomanda utilizarea unor valori mici pentru Z. Finisarea este mai buna decat cea
CAP II aferenta primului
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Operatii de finisare
CAP I 1.Frezarea curbe 3D
CAP I Genereaza o serie de deplasari ale sculei in lungul curbelor (de orice
CAP II forma).Traiectoria in plan este similara cu cea de la conturarea 2D. Coordonata Z , in
fiecare punct , este calculata ca o deplasare dupa axa Z, , corespunzatoare
CAP II
CAP III
coordonatei Z a punctului respectiv .
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I 2.Operatia de gravare.
CAP I Operatia realizeaza gravarea, in 2 D, pe suprafetele plane.Imaginea ce urmeaza a fi
CAP II gravata este formata din proiectia curbelor pe planul orizontal X-Y.Deplasarea
orizontala a sculei prelucreaza in mare masura laturile modelului.Pentru a crea colturi
CAP II
CAP III
interioare ascutite se utilizeaza frezarea 3D.
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I 3.Procedeul Waterline.
CAP I Frezarea se realizeaza prin deplasarea sculei in planul XY. Se obtin rezultate bune la
CAP II prelucrarea modelelor cu pereti apropiati de verticala.
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I 4.Procedeul Plan
CAP I Scula se deplaseaza in planuri paralele dispuse vertical. Se obtin rezultate bune la
CAP II prelucrarea unor suprafete plate si cand suprafetele verticale sunt perpendiculare pe
traiectoria sculei.
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
5.Operatii combinate
CAP I Prelucrarea are loc in doua etape:
CAP I -in prima se utilizeaza procedeul cu traiectoriea orizontala a sculei.

CAP II -pentru zonele neprelucrate se apeleaza la traiectoria sculei in planul vertical.
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
6.Optimizarea procedeului Plan.

CAP I Sunt create doua planuri avand traiectoria sculei mutual perpendiculara.
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
6.Alte procedeuri.
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
4.5 Sistemul de coordonate a centrelor de prelucrare

CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI Fig.4.8.
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Masina MicroCut- Fanuc

CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI In explicatiile viitoare se va utiliza centrul de prelucrare, cu trei axe , MicroCut, avand
urmatoarele caracteristici principale:
-puterea 7 hp,
CAP VII
CAP VI -turatia AP: 10000 RPM,
-avans rapid :24 m/min
CAP VIII -avand de lucru pana la : 10000 mm/min,
-arbore principal : Con ISO 40,
CAP VII -magazin scule 16 ,
CAP IX -curse 610x355x520 mm,
-precizia de pozitionare 0.005 mm
CAP I 4.6 Consideratii privind programarea centrelor de frezare

CAP I
CAP II 4.6.1 Aspecte generale
Programul se intocmeste intodeauna considerand deplasarea sculei si nu miscarile
CAP II
CAP III
efective de pe masina.
La majoritatea centrelor de prelucrare , capul deplaseaza scula pe directia axei Z ,
sensul pozitiv fiind acela in care creste distanta intre piesa si scula.
CAP
CAP III
IV La majoritatea centrelor de frezare , masa se misca in directia X si Y, semnul X +
este sensul in care masa se deplaseaza spre stanga , iar sensul Y+ este de la
CAP VIV
CAP
montant inspre operator.
Nota:Nu trebuie sa fiti preocupati de aceste reguli, deoarece acestea sunt o problema de
operare si nu de programare.
CAP V
CAP VI
Nu uitati ca totdeauna programul se intocmeste considerand scula in miscare.
CAP VII
CAP VI Offset-ul dispozitivului de fixare a piesei (distanta dintre MCS 0,0,0 si WCS 0,0,0) se
introduce in echipament..
CAP VIII Originea piesei WCS se stabileste convenabil de catre programator.
CAP VII
Valoarea lungimii fiecarei scule se introduce deasemenea in echipamentul de
CAP IX control, astfel se compenseaza diferentele de lungime dintre scule .
CAP I Incremental vs.Absolute
CAP I In majoritatea cazurilor se utilizeaza programarea in sistem absolut

CAP II Editarea programului in cazul unor schimbari in program este mult mai usoara in sistem
absolut si poate fii deasemenea mai usor urmarita.
CAP II
CAP III
Anumite operatii repetitive cum ar fi:realizarea unor gauri in diferite tipuri de structuri sunt
de preferat sa fie programate in sistem incremental (se va vedea in continuare)
CAP
CAP III
IV 4.6.2 Sistemul de scule
CAP VIV
CAP Scule aschietoare:
Sculele frecvent utilizate pentru
centre de prelucrare prin frezare
CAP V
CAP VI sunt din otel de scule / rapid si cu
placute (carburi metalice si materiale
mineralo-ceramice.)
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX Fig. 4.9.
◦ Freze deget ◦ Freze frontale
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
Fig. 4.10. Fig. 4.11.
CAP V
CAP VI
Sculele cu placute asigura o viteza de aschiere mai mare decat cele din otel rapid insa
CAP VII
CAP VI
calitate suprafetei rezultata este mai slaba .
Frezele frontale cu placute, asigura o productivitate mare si o calitate buna a suprafetei
prelucrate cu placute .
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Tipuri de frezare
CAP I
Toate masinile CNC sunt echipate cu suruburi cu bile astfel realizate incat inlatura jocul
CAP I dintre flancurile piulitei si suruburile.Ca urmare pe astfel de masini se poate realize atat
CAP II frezarea in sensul avansului cat si contra avansului.
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
Frezarea in sensul avansului are mai multe avanataje printer care se mentioneaza
CAP VIII calitatea mai buna a fetei , durabilitatea mai mare , si freza are tendinta de a se indeparta
CAP VII de piesa.
In tehnologia CNC este preferabil sa programati frezarea in sensul avansului decat cea
CAP IX conventionala – contra avansului
◦ Freze cilindro-frontale speciale ◦ Freze frontale speciale

CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP Fig. 4.12. Fig.4.13.
CAP V
CAP VI
-forma odulata a muchei -se utilizeaza pentru frezare
de aschiee genereaza aliaje de aluminiu cu viteze mari
CAP VII
CAP VI forte reduse de aschiere si de aschiere (5000m/min),
asigura o aschiere utilizeaza placute din carbura de
precisa. wolfram
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
Freza cu cap sferic pt finisare Freza deget cu cap sferic
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI Rezultatele extraordinare obtinute Sunt realizate cu placute
cu aceasta freza de finisare se radiale detasabile profile
datoreaza combinatiei dintre lama complexe. acoperirite cu un
CAP VII
CAP VI sa sigmoidala si sistemul precis strat ultra dur de ZX produs
de fixare, ceea ce duce la prin intermediul nano-
tehnologiei.
CAP VIII rigiditatea extrema a capului de
taiere.
CAP VII
CAP IX Fig. 4.14. Fig. 4.15.
Tipuri de scule
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
Dublu click
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Operatii specifice frezarii

CAP I - frezare plana - frezare buzunar
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI - interpolare circulara - burghiere plus frezare (h>2d)
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I - Frezare buzunare inchise - Burghiere si frezare buzunar
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
- Frezare buzunare interp.elicoidala
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
1.Frezare plana.
2.Frezare cu programare.
3.Frezare profilata.
CAP I 4.Frezare cavitate.
5.Frezare canal.
CAP I
CAP II 6.Frezare strung.
7.Frezare filet.
8.Debitare.
CAP II
CAP III 9.Frezare rapida.
10.Frezare prin patrundere.
11.Frezare cavitate , miscare elicoidala.
CAP
CAP III
IV 12.Interpolare elicoidala.
13.Interpolare circulara.
14.Frezare trohoidala.(cf.DEX: trohoida-Curbă descrisă de un punct al unui cerc care se deplasează pe o
CAP VIV
CAP suprafaţă plană.)
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Aplicatii scule moderne

CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I 4.7.Aplicatii CNC
CAP I 4.7.1.Cateva aspecte generale

CAP II
Programarea centrelor de prelucrare prin frezare
CAP II
CAP III
Planificarea si programarea
CAP
CAP III
IV
In realizare unui program corect este necesar sa fie urmariti o serie de pasi:
CAP VIV
CAP 1. analiza desenului piesei pentru a se contura o idee generala asupra
modului de a proceda
CAP V
CAP VI 2. stabilirea modului de prindere a semifabricatului pentru a putea realiza
cat mai multe prelucrai dintro singura prindere.
CAP VII
CAP VI 3. stabilirea sculei ce urmeaza a fi utilizata.
4. stabilirea secventelor de prelucrare , separat pentru fiecare scula .
CAP VIII 5. convertirea secventelor operatiilor in coduri program si simularea
CAP VII programului.
CAP IX
CAP I
Coduri G si M
CAP I
CAP II
Centrele de prelucrare utilizeaza pentru programarea ISO, coduri:
CAP II
CAP III
G-numite si coduri pregatitoare
CAP
CAP III
IV spun echipamentului ce fel de miscare/functie trebuie indeplinita.
Ex.: deplasare rapida, interpolare liniara, prelucrare filet, etc.
CAP VIV
CAP
M- numite si coduri auxiliare
CAP V
CAP VI
Conduc la pornirea/oprirea arborelui principal, pornirea/oprirea lichidului,
schimbarea sculei.Au efect si aupra echipamentului conventional de actionare si a
CAP VII
CAP VI modului de derulare a programului
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I Cateva coduri frecvent utilizate.

CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Modal
CAP I Majoritatea codurilor sunt modale:au efect pana sunt schimbate
CAP I Se programeaza numai ce se schimba , nimic altceva.

CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP Observatii.:
Nu toate masinile admit mai multe coduri G si M intr-un bloc
CAP V
CAP VI
Atentie la caracterul de inceput program “0”, toate celelalte sunt zero (0)
Caracterele alfabetice sunt majuscule
CAP VII
CAP VI A nu se uita punctul zecimal (la CNC).Valoarea a X 30 este interpretata X 0.030
(BLU=.001)
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
HOME
CAP I Sublinieri speciale privind trimiterea sculei active pe centrele de prelucrare in pozitia de
CAP I referinta
CAP II
Centrele de prelucrare echipate cu echipamente NC nu au implementata o functie G in
CAP II
CAP III acest scop.Pentru a evita coliziuni scula/piesa /dispozitiv prima deplasare se programeaza
pe axa Z in sensul pozitiv.
CAP
CAP III
IV Programarea codului G28 cere (la unele echipamente) deplasarea printr-un punct
intermediar.
In cazul general scula se pozitioneaza in afara piesei inainte de programarea codului G28,
CAP VIV
CAP ca urmare punctul intermediar nu este utilizat.
Pentru a preciza totusi prin program un punct intermediar, se programeaza o deplasare
CAP V
CAP VI incrementala de valoare 0:
-G91 G28 Z0 ceea ce inseamna deplasare in HOME pe axa Z
CAP VII
CAP VI , incremental, printr-un punct situat la distanta 0
de pozitia actuala
CAP VIII -G91 G28 Y0

CAP VII -G91 G28 X0
CAP IX PROGRAMAREA deplasarii in HOME pe axa Y se face pt. a usura eliberarea piesei la
terminarea prelucrarii
Programul cuprinde numai patru ( 4 ) categorii de blocuri:

CAP I
CAP I 1.Start program ,
CAP II
2.Schimbare scula ,
CAP II
CAP III
3.Sfarsit program ,
4.Functii pentru prelucrare .
CAP
CAP III
IV
Primele trei categorii sunt , in general , aceleasi pentru orice program
intocmit pentru o anumita masina.
CAP VIV
CAP Studiul manualului masinii este obligatoriu!!
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI Pentru echipamentele NC,cele patru categorii de blocuri nu se pot diferentia atat de
evident .
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I Programarea functiilor pentru centrul de prelucrare, MICROCUT
CAP I
CAP II Remember , limbajul CNC nu este 100% standard pentru toti constructorii de masini
unelte si echipamente.
CAP II
CAP III
HAAS utilizeaza o programare generica , compatibila cu echipamentul Fanuc.Atentie
la programarea schimbarii sculei si trimiterea sculei in pozitia HOME.
CAP
CAP III
IV MICROCUT FANUC START PROGRAM
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
4.7.2. Aplicatii CNC. Intocmirea unui program

CAP I
CAP I
CAP II Centru de prelucrare
Exemplu 1
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP Material piesa:otel carbon 50 daN/mm²
Debitat la L=80 mm din platbanda h=20 mm
CAP V
CAP VI
Scula: Freza cilindrica frontala
CAP VII
CAP VI
Semifabricat:
CAP VIII
CAP VII
CAP IX Fig.4.16
Planificarea si Programarea (1)

CAP I
CAP I 1.Examineaza desenul atent si concepe o idee generala asupra modului in care
CAP II
vei proceda
CAP II
CAP III
a. Stabileste originea piesei in coltul din stanga a suprafetei finisate
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
Fig.4.17
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII a. Prelucreaza partea frontala (din stanga) a piesei ce se sprijina de un opritor
CAP VII (plasat in dreapta)
CAP IX b. Programeaza stop ,intoarce piesa si realizeaza cota 75

CAP I 2. Cum se fixeaza piesa?
CAP I Pe masa masinii se fixeaza menghina cu bacuri .Piesa se aseaza astfel incat
CAP II suprafata superioara( ce urmeaza a fi frezata ) sa depaseasca inaltimea
bacurilor.Strangearea se realzeaza pe cota 50 din desenul piesei .Deoarece se
prelucreaza capetele semifabricatului, pentru a realiza cota de 75 , latimea bancurilor nu
CAP II
CAP III trebuie sa depaseasca aceasta cota.La unul din capetele piesei se monteaza pe masa
masini unelte un opritor.
Menghina A1 STAS 424-83
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
Fig. 4.18 Schita fixare piesa
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Se va utiliza un adaos pentru sprjinul piesei de inaltimea 22 mm
Scula: Freza cilindro-frontala, 16

CAP I Z=4 dinti:
CAP I Freza 16X117STAS 1683-80/Rp3 (vezi si cataloage firme producatoare
CAP II
de scule)
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI Lungimea folosibila a dintilor este de 32 mm
Raza de rotunjire la varf R=0
CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
3. Regimul de aschiere (Varianta clasica)
CAP I
CAP II Avansul:
s=0.08 0.05 mm/dinte tab.9.6 [ ]
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
Viteza de aschiere , tab.9.43 [ ]
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I Planificarea si programarea (4)
CAP I
CAP II 4. Scrie secventa de executie a operatiilor:
A.Pozitionarea rapida a sculei la 2.5 mm in partea stanga si la o distanta de
CAP II
CAP III siguranta dupa axa Y.
B.Pozitioneaza rapid scula la adancimea de aschiere (z=h piesa+D).Valoarea D se
adopta in functie de raza de rotunjire a sculei (vezi desen).Indeparteaza atent
CAP
CAP III
IV adaosul de material ,apoi deplasare rapida sus.
C.Deplaseaza in punctul de zero, dupa Y si Z , intoarce piesa.
CAP VIV
CAP D.Repeta A si B, exceptie pentru pozitia finala X
E.Frezeaza partea superioara a piesei cu adaosul de 2.0 mm (vezi desen)
CAP V
CAP VI F.Sfarsit program.
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Planificarea si programarea (5)

CAP I
CAP I
CAP II 5.Converteste secventa operatiilor in program sursa de prelucrare:
CAP II
CAP III Inceput program
Prelucreaza partea stanga
CAP
CAP III
IV Intoarce piesa
Prelucrare lungimea piesei
CAP VIV
CAP Indeparteaza adaosul de prelucrare de pe fata superioara
Sfarsit program
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I O sistematizare a procesului
CAP I
CAP II 1.Ambele parti ale piesei sunt debitate
ca urmare se va indeparta, succesiv
CAP II
CAP III
excesul de material de pe ambele parti
( 2x adaos 2 ,5 mm)
2.Scula se va pozitiona initial la z=4
CAP
CAP III
IV mm, deoarece Z=0 este pe suprafata
prelucrata a piesei finite (vezi detaliu A) ??
CAP VIV
CAP
3.Tine minte, programeaza ca si cum
CAP V
CAP VI scula s-ar misca dupa toate cele trei
directii, chiar daca piesa se misca dupa
directiile X si Y
CAP VII
CAP VI Fig.4.19
4.Tine minte , se programeaza centrul
CAP VIII sculei .Contactul cu piesa trebuie
CAP VII decalat cu raza sculei.
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
De ce pozitionarea initiala la X=-10500 (10.5)
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
Fig.4.20
CAP VIV
CAP Dupa intoarcerea piesei :
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX Fig.4.21
CAP I
Ce face masina?
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV Dublu clic pe poza
pentru a viziona
animatia
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Continuare program cu a doua aschiere pentru lungime

CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
Dublu clic pe poza
pentru a viziona
CAP II
CAP III animatia
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Frezare partea superioara a piesei

CAP I
CAP I
CAP II Traiectoria conturului sculei trebuie calculata astfel incat sa se suprapuna
portiunile aschiate adiacente:
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII Fig.4.22.
CAP VII Traiectoriile indicate asigura suprapunerea portiunilor aschiate cu 1 mm.
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
Dublu clic pe poza
pentru a viziona
CAP II
CAP III animatia
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Scule recomandate pe operatii:
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP III
CAP IV
CAP VIV
CAP
CAP VI
CAP V
CAP
CAPVII
VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP III
CAP IV
CAP VIV
CAP
CAP VI
CAP V
CAP
CAPVII
VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP III
CAP IV
CAP VIV
CAP
CAP VI
CAP V
CAP
CAPVII
VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP III
CAP IV
CAP VIV
CAP
CAP VI
CAP V
CAP
CAPVII
VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAPIV
CAP III
CAP VIV
CAP
CAP
CAPVI
V
CAP
CAPVII
VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP III
CAP IV
CAP VIV
CAP
CAP VI
CAP V
CAP
CAPVII
VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
FORMULE GENERALE PENTRU FREZARE
CAP I
Viteza de aschiere (m/min)
CAP I
CAP II Turatia AP (min-1)
CAP II
CAP III Viteza de avans (mm/min)
Avansul pe dinte (mm)

CAP
CAP III
IV
Avansul pe rotatie (mm/rot)
CAP VIV
CAP Productivitatea (cm3)
Adancimea medie de aschiere (mm)

CAP V
CAP VI
(frezare plana si laterala) cand ae/Dc <0.1
CAP VII
CAP VI Adancimea medie de aschiere (mm) ae/Dc>0.1
CAP VIII Timpul de prelucrare (min.)

CAP VII
Puterea (kW)
CAP IX
CALCULUL PUTERII
CAP I Formula generala de calcul este:
CAP I
CAP II Exemplu de calcul
Date initiale:
CAP II
CAP III -frezare plana ,material CMC 01.3, unghi de atac 45o
-diametrul frezei : Dc= 125 mm
CAP
CAP III
IV -adancimea de aschiere : ap=5mm
-latimea de aschiere : ae= mm
CAP VIV
100
CAP -avansul pe dinte : fz=0.2 mm/dinte

-viteza de avans a mesei : vf=1000 mm/min
CAP V
CAP VI Pentru un procent de angajare a frezei de 80% este K=5.4 (vezi tabelul urmator)
CAP VII
CAP VI
Valorile rezultate prin aplicarea formulei anterioare sunt specifice unui unghi γ=0o .
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
EXEMPLU PENTRU SELECTAREA PARAMETRILOR DE ASCHIERE
CAP I Se indica un exemplu pentru alegerea valorii vitezei de aschiere si a avansului

Date de intrare:
CAP I - Freza R245-125Q40-12M
CAP II - Placuta R245-12T3 M-PM GC4030
- Materialul piesei SS 1672-08
CAP II
CAP III Formule:
CAP
CAP III
IV
Vc Pentru selectarea vitezei de aschiere este necesar sa se precizeze:
CAP VIV
CAP -adancimea maxima de aschiere hex (ANEXA 1 tabelul 1)
- materialul precizat in clasificarea Coromant (CMC)
CAP V
CAP VI Scula selectata R245 are unghiul de atac de 45 o si placuta de tipul PM , diametrul De=125mm
Materialul SS 1672-08 are codul CMC 01.2 (duritatea 150 HB)
CAP VII
CAP VI Adancimea maxima de aschiere tabelara este de hex =0.17 mm
Viteza de aschiere aprox. 283m/min (Anexa 1 tabelul 2 ) in domeniul 325-270 m/min
CAP VIII
Pentru placuta 4030 si materialul CMC 01.2
CAP VII
Valoarea vitezei se corecteaza in functie de duritatea materialului:
CAP IX
Pentru HB180 factorul de corectie este 0.92
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP Viteza de avans vf=8*667*0.24=1281 mm/min
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Pentru alte valori ale unghiului este necesara o corectie conform cu valoarea coeficientului M γ (tabelul
urmator)
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII Exemplu:
CAP VII Pentru o freza cu γ=21o factorul Mγ=0.79 conduce la o valoare a puterii consummate la Pc=27.0x
CAP IX 0.79=21.3 kW
Valorile constantei k utilizata in calculul puterii (η=0.80)

CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP III
CAP IV
CAP VIV
CAP
CAP VI
CAP V
CAP
CAPVII
VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP III
CAP IV
CAP VIV
CAP
CAP VI
CAP V
CAP
CAPVII
VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP III
CAP IV
CAP VIV
CAP
CAP VI
CAP V
CAP
CAPVII
VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Anexa 1
Avansuri recomandate la frezare (tabelul 1)
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP III
CAP IV
CAP VIV
CAP
CAP VI
CAP V
CAP
CAPVII
VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Viteze de aschiere recomandate (tabelul 2 )

CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAPIV
CAP III
CAP VIV
CAP
CAP
CAPVI
V
CAP
CAPVII
VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAPIV
CAP III
CAP VIV
CAP
CAP
CAPVI
V
CAP
CAPVII
VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP III
CAP IV
CAP VIV
CAP
CAP VI
CAP V
CAP
CAPVII
VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP III
CAP IV
CAP VIV
CAP
CAP VI
CAP V
CAP
CAPVII
VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP III
CAP IV
CAP VIV
CAP
CAP VI
CAP V
CAP
CAPVII
VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP III
CAP IV
CAP VIV
CAP
CAP VI
CAP V
CAP
CAPVII
VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP IV
CAP III
CAP VIV
CAP
CAP VI
CAP V
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP VIV
CAP
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP IV
CAP III
CAP VIV
CAP
CAP VI
CAP V
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP V
CAP IV
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP V
CAP IV
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP V
CAP IV
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP V
CAP IV
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP V
CAP IV
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP V
CAP IV
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Pentru detalii referitoare la calculul datelor de aschiere pt diferite operatii,tipurile de

placute,sculele,modul de fixare, etc se va consulta:
CAP I
www.sandvick.com
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP V
CAP IV
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
APLICATII CNC. FREZARE 2

CAP I
CAP I Centre de prelucrare. Exemplul 2
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP V
CAP IV
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII Fig.4.23
CAP VII
CAP IX
Desenul piesei
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP V
CAP IV
CAP V
CAP VI
2 2
Material piesa: otel carbon 45daN/ mm
CAP VII
CAP VI Fig.4.24 Semifabricat: banda din otel, debitata la L=80,
latimea b=50, h=20;
CAP VIII
CAP VII Precizia piesei impune si opeartia de finisare, cu un adaos de finisare a=0,5mm,
pentru profilare.
CAP IX
CAP I
1. Analiza desenului piesei, gasirea solutiei de prelucrare
CAP I
CAP II A. Se alege originea sistemului de coordonate al piesei,
(WCS) in coltul din stanga fata.
CAP II
CAP III B. Se prelucreaza o parte a piesei,
cu sprijin prin tamponare.
CAP
CAP III
IV C. Programeaza un stop pentru a intoarce
piesa, prelucrare la L=75.
CAP V
CAP IV D. Frezare partea superioara la h=18mm.
CAP V
CAP VI E. Prelucrarea profilului in 2 treceri:
degrosare si finisare.
CAP VII
CAP VI
F. Prelucrarea colturilor
Fig.4.25
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Planificarea si Programarea ( 2-3 )

CAP I
CAP I
CAP II 2. Modul de fixare a piesei : menghina (vezi ex.1)
Simbolizare: A1 STAS 4247-83
CAP II
CAP III
3. Stabilirea sculei : freza deget (vezi ex.1)
Simbolozare : Freza Ø16x117 STAS 1683-80 / Rp3
CAP
CAP III
IV Lungimea folosibila a dintilor: 32mm
Calculul regimului de aschiere (vezi ex.1)

CAP V
CAP IV - Turatia 338 rot/min
- Viteza de avans F85
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I 4. Indicati secventele operatiilor de prelucrare:
CAP II
A. Deplasare rapida la X -5.0mm, Y < (-10mm).
CAP II
CAP III B. Pozitionare la Z -30mm, prelucrare fata din stanga, deplasare rapida sus.
C. Deplasare in HOME, pe axele Y si Z, apoi intoarce piesa.

CAP
CAP III
IV
D. Repeta A. si B., exceptie pozitia finala de X.
CAP V
CAP IV E. Prelucrarea partii superioare cu ados de prelucrare de: ad=5mm.
F. Conturare de degrosare, lasand un adaos af=0,5mm.

CAP V
CAP VI
G. Conturare de finisare.
CAP VII
CAP VI H. Indeparteaza materialul in exces in colturile din apropierea razei.
CAP VIII I. Sfarsit program.

CAP VII
CAP IX

CAP I
CAP I
CAP II 5. Converteste secventele operatiilor in program:
CAP II
CAP III
• Start program;
• Prelucrare partea stanga;

CAP
CAP III
IV • Intoarce piesa;
CAP V
CAP IV
• Prelucrare finala L=75;
• Indeparteaza adaosul de pe suprafata exterioara;

CAP V
CAP VI
• Conturare de degrosare;
CAP VII
CAP VI • Conturare de finisare;
• Prelucrare colturi;
CAP VIII
CAP VII • Sfarsit program;
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II Nu muncii in plus
CAP II
CAP III • Observa ca operatiile de prelucrare pentru realizare lungimii L si a
inaltimii piesei sunt identice cu cele din exemplu Nr.1;
CAP
CAP III
IV • Se va copia primul program si se vor adauga blocurile aditionale pentru
a creea acest program;
CAP V
CAP IV • Acest lucru se va realiza usor, apeland “Save As” in Notepad sau alt
editor si apoi se adauga la fisierul nou creat.
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Programul pentru realizarea lungimii si a grosimii piesei
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP V
CAP IV
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII Se adauga programul
pentru conturare.
CAP VII
CAP IX
Studiu general al primei treceri de conturare
CAP I
CAP I A – punct de start
CAP II (6,75; -9)
X= 15-8-0,25=6,75
CAP II
CAP III B – punctul doi
(6,75; 48,25)
Y= 10 + 30 +8+0,25 = 48,25
CAP
CAP III
IV
C – punct de start
interpolare circulară
CAP V
CAP IV (45; 48,25)
Fig.4.26
D – punct final interpolare
CAP V
CAP VI circulară
(45; 1,75) Prelucrarea:
Poziţionarea rapidă în A, apoi deplasare cu avans de
CAP VII
CAP VI E – centrul arcului de cerc; lucru după traiectoria A – B – C – D – A.
(45; 25)
Notă: Program fără C.R.
CAP VIII In cazul prelucrării pe CPV-1, datorită
I = XC- XE = 40 – 40 = 0 ;
CAP VII restricţiei de cadran prelucrarea se face in 2
J = YC – YE = 40,25 – 25 blocuri punctul : C-F si F-D. punctul F(65,25 ; 25 )
CAP IX =15,25;
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP V
CAP IV
CAP V
CAP VI
Dublu clic pe poza
CAP VII
CAP VI
pentru a viziona
animatia
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Analiza generală pentru trecerea de finisare
CAP I G - ( 7; 2 ) punct final pentru

degrosare
CAP I si de start pentru finisare
CAP II
H – ( 7; 48 )
CAP II
CAP III I – ( 45; 48 )
J – ( 45; 2 )
K – ( 68; 25 )
CAP
CAP III
IV E – ( 40 ; 25 )
I = XI- XE = 45 – 45 = 0
CAP V
CAP IV J = YI – YE = 48 – 25 = 23
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI Prelucrare: Fig.4.27
CAP VIII Aşchierea se continuă după operaţia de degroşare. După realizarea conturării,
CAP VII scula se va deplasa în partea stangă în afara piesei pentru a prelucra colţurile.
CAP IX
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP V
CAP IV
CAP V
CAP VI Dublu clic pe poza
pentru a viziona
animatia
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
HAAS VF-1
CAP I G0 Z1.0
CAP I X75.0 Y60.0
CAP II Z-8.0
G1 Y-9.0
CAP II
CAP III
M9
M5
G49
CAP
CAP III
IV G91 G28 Z0
G28 Y0
G90
CAP V
CAP IV M30
%
CAP V
CAP VI CPV-1
N195 G00 Z1000 LF
CAP VII
CAP VI
N196
N200
X75000 Y60000 LF
Z-8000 LF
N205 G1 Y-9000 LF
CAP VIII N205
LF
G00 Z50000 M09
CAP VII N210 M30 LF
CAP IX Fig.4.28
CAP I
CAP I Dublu clic pe poza
CAP II pentru a viziona
animatia
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP V
CAP IV Nota.
La prelucrarea prin conturare ramane o
CAP V
CAP VI portiune, in zona colturilor, neprelucrata:
CAP VII 303 252 (15 16) 8.05mm

CAP VI
CAP VIII
CAP VII Obs.
CAP IX Cele doua treceri , degrosare si finisare pot fi realizate cu un singur program exploatand
facilitatile oferite de CR. Incercati.
CAP I Aplicaţii CNC

CAP I CORECŢIA DE RAZĂ PENTRU CENTRE DE PRELUCRARE PRIN
CAP II FREZARE
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP V
CAP IV
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
De ce corectia de raza (C.R.) ?
CAP I
CAP I
CAP II Precizia de prelucrare, la finisare, cu partea cilindrica a frezelor (numita
profilare /conturare), a suprafetelor, depinde de precizia frezei si de
diametrul real al frezei in raport de cel considerat in programare.
CAP II
CAP III
Uzura sculei produce schimbarea profilului suprafetelor.
CAP
CAP III
IV Reascutirea frezelor conduce la un diametru mai mic decat cel nominal.
CAP V
CAP IV
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Alternative privind programarea CR (1)

CAP I
A.
CAP I Se programeaza traiectoria centrului frezei (echidistanta) pentru prelucrarea de
CAP II degrosare.
R f pentru
Se activeaza C.R. numai 0 trecerile de finisare, programand conturul piesei.
CAP II
CAP III Operatorul, functie de tipul ECN, introduce valoarea nominala a diametrului frezei
in echipament;
Pe masura realizarii pieselor, acestea se masoara, si in functie de rezultat,
CAP
CAP III
IV operatorul introduce mici deviatii pentru a mentine piesa in tolerantele impuse;
B.
CAP V
CAP IV Se intocmeste un singur program continand conturul piesei si activand C.R.
Pentru operatia de degrosare operatorul introduce o valoare a diametrului

CAP V
CAP VI nominal ( ) mai mare
Rd cu valoarea adaosului de finisare af Rd Rnom
decât valoarea diametrului sculei;
CAP VII
CAP VI •Pentru operaţia de finisare operatorul modofică valoarea CR.
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
Reprezentarea grafica a C.R.

CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP V
CAP IV
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CR Exemplu
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP V
CAP IV
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII Pentru prelucrare se utilizeaza o freza cilindro-frontala (T1)
Se presupune ca lungimea si grosimea piesei sunt deja realizate.
CAP IX Pentru finisare se considera un adaos de af = 3 mm.
Se adopta alternativa A de activare a C.R.
Pasii in realizarea programului
CAP I 1.Examinarea desenului

CAP I 2.Analiza modului de prindere a piesei : menghina paralela (vezi ex.1);
CAP II 3.Stabilirea sculei: freza cilindrica frontala (deget) Ø16 (vezi ex.1);
4.Calculul regimului de aschiere (vezi ex.1);
CAP II
CAP III 5.Precizarea secventelor de prelucrare:
A.Pozitionarea scului in afara piesei dupa –Y. Pozitionarea dupa X are in vedere
a f 3mm
si adaosul de finisare
CAP
CAP III
IV B. Prelucrarea de degrosare dupa echidistanta auto(calculata de programator);
C. Activarea C.R. pentru prelucrarea de finisare programand conturul piesei;
CAP V
CAP IV D. Anularea C.R.
E. Sfarsit program.
CAP V
CAP VI 6. Convertirea secventelor in coduri program.
CAP VII
CAP VI
CAP VIII
CAP VII
CAP IX
CAP I
CAP I % Inceput program G0 G40 Y-90 Anulare corectie de
CAP II O999 Z 5.0 Deplasare in plan de
G20 G40 G49 G80 G99 M9 sigutanta.
Blocuri pentru sfars
CAP II
CAP III
G91 G28 Z0
G90
M5
G49 program
T1M6 Incarca scula #1 freza O16 G91 G28 Z0
S338 M3 Pornire AP cu 338rot/min G28 Y0
CAP
CAP III
IV G0 G90 G54 X4.0 Y-9.0 Pozitionare fata de G54 (WCS) G90
G43 H1 Z-8.0 M8 Activare CL, deplasare la o M30
adancime de aschiere %
CAP V
CAP IV G1 Y46.0 F85 Prelucrare de degrosare
X71.0
CAP V
CAP VI Y4.0
X4.0 Nota: Activarea coretiei de raza la
G0 Y-9.0 Pozitionare pentru activare CR CPV – 1 :
CAP VII
CAP VI
G41 X15.0 D1 Activare corectie de raza ...
N50 G0 Y-9000 LF
G1 Y35.0 Prelucrare de finisare
X60.0 N51 G91 LF
CAP VIII Y15.0 N52 G41 Y+ D1 LF
CAP VII X4.0 N53 G90 LF
N55 G01 Y35000 LF
CAP IX
Animatie
CAP I
CAP I
CAP II
CAP II
CAP III
CAP
CAP III
IV
CAP V
CAP IV
CAP V
CAP VI
CAP VII
CAP VI
CAP VIII Simularea incepe cu scula in pozitioa initiala (coordonatele X , Y ) la adancimea de
aschiere dupa linia G43.Simularea se termina cu deplasarea in planul de siguranta.
CAP VII
CAP IX

Cap 4

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Cap 4

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

PROGRAMAREA SISTEMELOR NUMERICE CNC

4. Programarea centrelor de prelucrare prin frezare

4.1 Centre de prelucrare cu 3 axe

4.1.2 Centre de prelucrare orizontale cu trei axe

4.2 Centre de prelucrare orizontale cu patru axe

4.3 Centre de prelucrare cu cinci axe Video :Cap de frezare 6 axe

CAP I Masa 2 axe Matsuura

4.4 Centre de prelucrare cu schimbator de palete

CAP I Centru de prelucrare cu

CAP I (Sprut CAM)

2.Procedeul Plan (curbe situate in planul Y- Z )

CAP I Se indeparteaza materialul situat in afara modelului 3D. Scula se deplaseaza in

CAP I -in prima se utilizeaza procedeul cu traiectoriea orizontala a sculei.

6.Optimizarea procedeului Plan.

4.5 Sistemul de coordonate a centrelor de prelucrare

Masina MicroCut- Fanuc

CAP I 4.6 Consideratii privind programarea centrelor de frezare

CAP I Incremental vs.Absolute

CAP I In majoritatea cazurilor se utilizeaza programarea in sistem absolut

◦ Freze cilindro-frontale speciale ◦ Freze frontale speciale

Operatii specifice frezarii

CAP I - Frezare buzunare inchise - Burghiere si frezare buzunar

Aplicatii scule moderne

Aplicatii scule moderne

Aplicatii scule moderne

Aplicatii scule moderne

CAP I 4.7.Aplicatii CNC

CAP I 4.7.1.Cateva aspecte generale

CAP I Cateva coduri frecvent utilizate.

CAP I Se programeaza numai ce se schimba , nimic altceva.

CAP VIII -G91 G28 Y0

Programul cuprinde numai patru ( 4 ) categorii de blocuri:

CAP I Programarea functiilor pentru centrul de prelucrare, MICROCUT

4.7.2. Aplicatii CNC. Intocmirea unui program

Planificarea si Programarea (1)

Planificarea si Programarea (2)

Scula: Freza cilindro-frontala, 16

Planificarea si Programarea (3)

CAP I Planificarea si programarea (4)

Planificarea si programarea (5)

CAP I O sistematizare a procesului

De ce pozitionarea initiala la X=-10500 (10.5)

Continuare program cu a doua aschiere pentru lungime

Frezare partea superioara a piesei

Scule recomandate pe operatii:

Avansul pe dinte (mm)

Adancimea medie de aschiere (mm)

CAP VIII Timpul de prelucrare (min.)

CAP -avansul pe dinte : fz=0.2 mm/dinte

EXEMPLU PENTRU SELECTAREA PARAMETRILOR DE ASCHIERE

CAP I Se indica un exemplu pentru alegerea valorii vitezei de aschiere si a avansului

Valorile constantei k utilizata in calculul puterii (η=0.80)

Viteze de aschiere recomandate (tabelul 2 )

Pentru detalii referitoare la calculul datelor de aschiere pt diferite operatii,tipurile de

APLICATII CNC. FREZARE 2

Planificarea si Programarea (1)

Planificarea si Programarea ( 2-3 )

Calculul regimului de aschiere (vezi ex.1)

Planificarea si Programarea (4)

C. Deplasare in HOME, pe axele Y si Z, apoi intoarce piesa.

F. Conturare de degrosare, lasand un adaos af=0,5mm.

CAP VIII I. Sfarsit program.

Planificarea si Programarea (5)

• Prelucrare partea stanga;