Professional Documents
Culture Documents
Váczy
LEXICON
BOTANICUM
POLYGLOTTUM
LATINO —
DACOROMANICO —
ANGLICO —
GERMANICO —
GALLICO —
HUNGARICO —
ROSSICUM
dD
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică
Bucureşti, 1980
с. Váczy i^ '^^^^ ^ '^'"'"^
t
DICŢIONAR
BOTANIC
POLIGLOT
LATINĂ
ROMÂNĂ
ENGLEZĂ
GERMANĂ
FRANCEZĂ
MAGHIARĂ
RUSĂ
Ш
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică
Bucureşti, 198D
Revizia ştiinţifică:
română: E. GHIŞA şi N. BOŞCAIU
engleză şi franceză: P. KUPÁS
germană: F. TÄUBER
rusă: С Ε. ZSIGÓ
Coperta şi supracoperta:
GHEORGHE MOTORA
Tehnoredactor :
CONSTANTIN lORDACHE
INTRODUCTIO
I. Pars generalis
Vocabula fundamentalia et incipientia sunt termini latini.
Substantiva casu nominativi singularis indicantur, eaque littera minuta gene-
ris grammaticalis semper secuta sunt (m masculinum, ffemininum et η neutrum),
at vero termini collectivi casu nominativi plurális (pl) notaţi sunt. Genitiva solum
JÍNTRODUCTIO 6
-extra ordinem confusionum evitationis causa indicata sunt, е. gr. fructMí (-us)
m IV. deci. ut a substantivis masculinis II deci. (гатмбг, -i m) vel
a neutris III deci. (согрм*, -oris η) discernere possent. Ad justam constituendam
^enitivorum substantivorum eorumque (I—V) declinationum, in Tabula I
întroductionis latinae enumerationem alphabeticam desinentiarum substan-
tivorum inserere, nec non declinationum exempla sat multa in Tabula II fin-
;gere curavimus.
Adjectiva nominativi singularis in masculina forma tractavimus, absque
'ulla indicatione generica (m,f,n) vel sine alia abbreviatione (v, adv, praep,
pron, num, conj). Tabula III latinae introductionis desinentias adjectivorum
•tri-, bini- vel uniterminantium oontinet. Golorum adjectiva eorumque tran-
situs varii copiose modo tractavimus et juxta colores fundamentales illos in
indicibus congregavimus.
Verba (ν) solum pauca notavimus, saepe sub forma sicut in descriptionibus
»obveniunt (e. gr. dele, fide, confer, emendavit etc.).
Pronomina (pron), numeralia (num), praepositiones (praep), adverbia
«(adv) conjunctionesque (conj) perpauca adjuncta sunt quia sensu communi
«eorum in dictionaribus generalibus ubique reperiuntur.
Etymologia Graeca (gr.), litteris Graecis exarata et solum dacoroma-
лice explanata, inter parenthesin sequitur, repetitiones earum in vocabulis
«equentibus signo — substituimus.
Termini dacoromanici etymologiae Graecae sequuntur, ampliore tractaţi,
Jjreviter explanati (haud definitionis modo), inter parentheses exempla vel
auctorum terminorum nomina exposita sunt; terminorum significationes varias
:sejunctim adnumeratae sunt. Terminos e binis vocabulis compositos etiam saepe
^djunximus et pertractavimus, sine numeratione separaţi.
Sequuntur postea inter parentheses termini reliquarum linguarum: [an-
glica; germanica; gallica; hungarica; rossica] virgulis punctatis separaţi, non-
nunquam eorum synonyma virgulis disjunctas, termini rossici postremo enu
meraţi solum ratione typographica. Nonnunquam post parenthesin sub signo
sagittae] -> synonyma latinorum terminorum sequuntur.
Tab. Π A
SUBSTANTIVOEUM DECLINATÎOÎÎES
Decl. I
Feminina
Sing. Plur. Sing. Plur.
(Graeca origine)
К planta plan toe N stele stelae
оD -ae -arum G -es -arum
-ae -is D -ae -is
Ac -am -as Ac -en -as
Ab -a -is Ab -e -is
Exempla: anthera, bacca, corolla, lamina, Exempla: akinete, botanice, epitome. Agave,
epica, spora, Achillea, Adoxa, Aira, Beta, Aloe, Alsine, Androsace, Anemone, Cakile,
Brassica, Rosa, Veronica. Sed masc. -femi Leontice, Silène etc.
nina: adonista, agricola, incola, naturalista,
botanista
Decl. II
Masculina
Sing. Plur. Sing. Plur.
N ramus rami N ager agri
G -i -orum G -ri -orum
D -o -is D -го -is
Ac -urn -OS Ac -rum -OS
Ab -0 -is Ab го -is
Exempla: aculeus, discus, hortus, lobus, Exempla: agar, culter, liber, magister,
pedunculus, scapus, stylus, typus, Acorus, Cotoneaster, Oleaster etc.
Bromus, Carduus etc. Sed feminina {nomina
arborum): Alnus, Cerasus, Cornus, Fagus,
Morbus
INTRODUCTIO
Neutra
(Graeca origine)
Sing. Plur. Sing. Plur.
N folium folia Ν sporophyton sporophyta
G •i -orum G -i -orum
D •0 -is D -0 -is
Ac -um -a Ac -en -a
Ab -0 -is Ab -о -is
Exempla: amentum, androphorum, invo- Exempla: aleuron, androgamon, anthero-
lucrum, sepalum, tomentum, Aconitum, zoon, antholithon, plancton, seston, Agropy-
Allium, Arum, Eriophorum ron, Ghamaenerion, Helictotrichon, Ono-
pordon, Sison, Pteridophyta (pi), Thal-
lophyta (pi)
Decl. III
Parisyllabica
Masculina Feminina
Sing. Plur. Sing. Plur.
N caul IS caules N clavis claves
G -is -ium G -is -ium
D -i -ibus D -i -ibus
Ac -em -es Ac -em -es
Ab -e -ibus Ab -e -ibus
Exempla: axis, canalis, coUis, finis, unguis Exempla: classis, vallis, Digitalis, Fedi
etc. cularis, Trientalis, Vitis etc.
Tab. II В
Feminina Feminina
(Graeca orig.)
Sing. Plur. Sins. Plur.
N anthesi5 antheses N proles proles
G -is{-eo$) -ium G -is -ium
D -i -ibus D -ί -ibus
Ac -in (-im) -es Ac -em -es
Ab -i -ibus Ab -e -ibus
Exempla (gen. gr. -eos): anabiosis, analy- Exempla: pubes, saedes, sepes, rupes,
sis, basis, coenosis, cystis, diagnosis, genesis, Aphanes, Adenostyles, Nymphoides, Om-
kinesis, synthesis. Cannabis, Grypsis, Lycop- phalodes, Menyanthes etc.
sis, Sinapis, Orchis etc.
Neutra
Sing. Plur.
N vegetabile vegetabilia
G -is -ium
D -i ^ibus
Ac -e -ia
Ab •i -ibus
Exempla: ancile, confine, collare, mare, Secale
INTRODUCTIO Ш
Imparisyllabica
Masculina Feminina
Sing. Plur. Sing. Plur.
Ν flos flores N radix radices
G -ris -um G -eis -um
D -i •ibus D -i -ibus
Ac -em -es Ac -em -es
Ab -e -ibus Ab -e -ibus
Exempla: auctor (-oris), character (-eris), Exempla: achras (-dis), Dryas (-dis),
Aster (-eris), caespes (-itis), calyx (-eis), arbor (-oris), assoeiatio (-onis), botrys
caudex (-icis), cinis (-eris), clon (-nis), (-ycs), Stachys (-yos), climax (-eis), Smi-
dens (-tis), grex (-gis), lichen (-nis), margo lax (-eis), cicatrix (-eis), Salix (-eis) epider
(-inis), mons (-tis), mucro (-onis), Senecio mis (-idiş). Adonis (-idiş), faux (-eis)^
(-nis), paries (-tis), mucor (-oris), pecten Glaux (-eis), glans (-dis), Juglans (-dis)»
(-inis), pes (-dis), -pus (-pedis), Coronopus icon (-nis), Polamogeton (-nis), Tragopogon
(-podis), pinax (-eis), spadix (-eis) (-nis), imbrex (-icis), Carex (-icis), hiems.
(-mis), nix (-ivis), nox (-ctis), phalanx
(-gis), origo (-inis), Plantago (-inis) pars·
(-tis), palus (-dis), seges (-etis), Abies
(-etis) stirps (-pis), Aegylops (-pis), urbs
(-bis), varietas (-tis)
Neutra Neutra
Sing. Plur. Sing. Plur.
N genus genera N epiderma epidermata
G -eris -urn G -matis -urn
D -i -ibus D -mail -ibus
Ac •us -a Ac -ma -ta
Ab -ere -ibus Ab -ma.te -ibus
Exempla: acumen (-inis), Cyclamen (-inis), calcar (-ris), caput (-itis), corpus (-oris), iter
(-ineris), latus (-eris), mei (-lis), chromosoma (-matis), stamen (-inis), stigma (-matis),
Alisma (-matis), tuber (-eris), Acer (-eris), Laser (-eris)
Tab. II С
Deci. IV
Masculina Neutra
Sing. Plur. Sing, Plur.
Ν fructus fruetws N cornu cornua
G -us -uum G -MS -um
D -ui -ibus D -ui -ibus
Ac -um -US Ac -u -a
Ab -и -ibus Ab -u -ibus
Exempla: abortus (-us), ambitus (-us)
aspeetus (-us), contextus (-us), ductus
(-us), habitus (-us), sexus (-us) etc.
Feminina: acus (-us), Quercus (-us), tri
bus (-us), Pinus (-us)
Decl. V
Feminina Feminina composita (decl. V-fl)
S in J. Plur. Sing.
N species species N respublica
G •ei •erűm G reipublicoe
D •ei •ebus D reipublicoe
Ac -em •es Ac rempublicam
Ab -e •ebus Ab republica
Exempla : acies, crassities, durities, facies, glabrities, hirsuties, planities, series, res, etc. Dies
/masc. Π
И INTRODUCTIO
Tab. III
ADJECTIVORUM DECLINATIONES
Singularia Pluralia
Masculina Feminina Neutra Masculina Feminina Neutra
I. Ternis desinentiis
N longMS (II) longo (I) longMW (II) N longi longaé longa
O -i -ae -i G -orum -arum -orum
D -o -ae -o D -is -is -is
Ac -um -am -um Ac -os -as -a
Ab -o -a -o Ab -is -is -is
N brevÎS (III) bre Vi« III) breve (III) N breves breves brevia
G -is -is -is G -ium -ium -ium
D -i -i -i D -ibus -ibus -ibus
Ac -em -em -e Ac -es -es -ia
Ab -ί -i -i Ab -ibus -ibus -ibus
Exempla: acris (-e), alpestris (-e), biglumis (-e), campestris (-e), ensiformis (-e), lacustris (-e),
multinodis (-e), palustris (-e), paucinervis (-e), similis (-e), terrestris (-e), umbilicalis (-e),
zonalis (-e) etc.
Gradus compar.
N brevior (III) brevior (TU) brevius (III) N breviores breviores breviora
G -oris -oris -oris G -um -um -um
D -ori -ort -ort D -ibus -ibus -ibus
Ac -or em -orem -onus Ac
Ab -ore -ore -ore Ab -ibus -ibus -ibus
Exempla irregularia: melior (-ius), peior(-ius), maior(-ius), minor (-us), plus etc. Sine com·
parativo : bellus, diversus, falsus, novus.
INTRODUCTJO 12
III. Singulis desinentiis
Singulari* Pluralia
Masculina Feminina Neutra Masculina Feminina Neutra
Ν simplea; (III) simples simplex N simplices simplices simplicia
G -icis -icis -icis G -ium -ium -ium
D -ici -ici -ici D •ibus -ibus -ibus
Ac -icem -icem -ex Ac -es -es -ia
Ab -ici -ici -ici Ab -ibu^ -ibus -ibus
Ν dehiscens(III) dehiscens dehiscens N déhiscentes déhiscentes dehiscentie
G -tis -iis -tis G -ium -ium -ium
D -ti -ti -ti D -ibus -ibus -ibus
Ac -tem -tem -ens Ac -es -es -ia
Ab rii -ti -ii Ab -ibus -ibus -ibus
Exemplu : aberrans (-tis), anceps (-itis), asterocalyx (-ycis), asterotrix (-icis), bicolor (-oris)»,
bidens (-tis), brachypus (-podiş), brevipes (-pedis), clinolepis (-idis), diplostemon (-onis),
fugax (-acis), galactites (-itis), hemiteres (-tis),impar (-ris), impubes (-is), lasiochlamys (-ydis)>
longicuspis (-idis), praecox (-eis), platyodon (-tis), vetus (-eris) etc.
ABBBETUTIOIÍES
adv adverbiüm
(angl.) anglice
conj conjunctio
f substantivum femeninum
m substantivum masculinum
η substantivum neutrum
num numeralis
pl plurális
praep praepositio
pron pronomen
ν verbum
1..2..3.. numerotatio variorum sensuuin
{lat... etymologia ex vocabulo latino ...
{ gr etymologia ex vocabulo graeco ...
{gr.—, etymologia ex vocabulo graeco ut supra
( ) casus genitivi, — nomina auctorum, — exempla
[....] termini [angliei; germanici; gallici; hungarici; rossicij
-»• vide etiam synonyma latina
(„ ") etymologiae traductio dacoromanica
~ „tilda", repetitio adjectivi praecedentis, in concordatione
* vide in appendice ADDENDA ad numerum congruentem
INTRODUCERE
I. Partea generală
Termenii latineşti constituie termenii de bază, cuvintele de titlu şi sînt
tipăriţi cu verzale cursive. într-adevăr, limba latină a fost prima limbă internaţio
nală folosită în ştiinţa botanică, generînd majoritatea termenilor tehnici utilizaţi
în ştiinţă. în botanica ea se mai foloseşte şi astăzi ca limbă ştiinţifică funda
mentală şi internaţională, iar conform prevederilor Codului internaţional de
botanică, toate unităţile sistematice nou descoperite trebuie descrise în mod
obligator în limba latină, prezumîndu-se că în acest fel toată lumea poate lua
cunoştinţă de ele.
Substantivele latine figurează la nominativ singular şi pentru a putea fi recu
noscute ca substantive, ele sînt urmate întotdeauna de cîte o literă care indică
abreviat genul lor gramatical: m pentru masculin, /"pentru femenin şi η pentru
neutru (de ex. flos m, planta f, folium η). Substantivele care redau noţiuni colec
tive, grupuri sau formaţiuni de plante, aglomerări de corpusculi etc. (de ex.
anemophilae f pi, baUochores î pi, ergasiophyta η pl, crystalloides m pl.) figurează
la nominativ plural şi sînt urmate de litera care precizează genul lor gramatical,
precum şi de indicarea abreviată a pluralului lor (pi).
INTRODUCERE 16
termeni nelatineşti, dar care circulă în această formă (de ex. crossing-over),
aceştia au fost menţinuţi fără schimbare în toate limbile.
între paranteze drepte sînt redaţi termenii tehnici în celelalte limbi, des
părţiţi între ei prin virgulă punctată ( ;), precum şi eventualele sinonime des
părţite prin virgule, după secvenţa următoare:
[engleza; germana; franceza; maghiara; rusa] uneori mai aplicîndu-se
semnul —> care trimite la sinonimele latineşti.
(pl.) form. Their genitive form is given in round brackets () only in the case
when possible confusions are to be avoided, i.e. fructwi (-us) m, (declin. IV),
lest they should be taken for masculine or feminine nouns having the same
ending, i.e. vamus (-i) m, (declin. II) or corpMs (-oris) n, (declin. III).
In order that the correct genitive form and declension category (I—V)
of nouns might be established, the Latin introduction gives a listing, in Tab. I,
of all the endings of the nouns included in the present work, indicating the
proper genitive form and declension, moreover, Tab. II offers examples of
declension.
Adjectives are represented in masculine nominative singular form and
are not followed by abbreviations of any kind (no m, f, n, v, adv., pron., num.,
conj.) however Tab. Ill of the Latin introduction gives examples of declension
for adjectives with 3, 2 or only one ending denoting gender. Adjectives with
the meaning of colours were treated in a detailed manner along with their variants
and nuances and in the Alphabetical Indexes the nuances are also indicated
together with the basic colours.
Verbs (v) are less numerous and are given sometimes directly under the
form used in botanical descriptions (i.e. dele, fide, confer, emendavit etc.).
Pronouns (pron), numerals (num), prepositions (praep), adverbs (adv)
and conjunctions (conj) are but rarely listed, they are used in the customary
sense of the Latin dictionaries.
Greek etymology ( gr) is given in brackets in Greek types and with the
corresponding word in Roumanian. When the Greek term is repeated in the
next combined word, a little line (—) is used instead of it.
The Roumanian terms are placed after the brackets of the Greek etymo-
logy and are treated at large, followed by a short explanation (not a defini-
tion). In brackets illustrative examples of Latin scientific plant names are
added either the name of the author by whom the term was created or used
in a particular sense. The various semantic meanings are numbered.
Often a particular item is followed by compound terms made up of two
words. These compunds are treated completely, however they are not num-
bered.
The Roumanian text is followed by the specialized terms in the other lan-
guages in square brackets, in the following order: /English; German; French;
Hungarian ; Russian/, with a semicolon ( ;) between them, the synonyms are
separated by comma. The Russian terms are at the end of the listing because
of typographical reasons. After closing the square brackets an arrow] -> indi-
cates the possible latin synonyms.
I. Allgemeiner Teil
II. Verzeichnis-Teil
Für jede behandelte moderne Sprache ist je ein separates Wörterverzeich-
nis aufgestellt. Jeder Ausdruck ist von einem oder 2 großgeschriebenen Buch-
staben und von einer oder mehreren Hinweisungsziffern begleitet. Die Buch-
staben entsprechen den Anfangsbuchstaben der Lateinausdrücke die im
ersten Teil behandelt sind, während die Ziffern zur Numerierung der Lateinaus-
drücke verweisen. Die Hinweisungsbuchstaben des russischen Verzeichnisses
sind lateinische Buchstaben und keine russische, so daß G kein russisches s,
H kein n, usw. darstellen.
Für die Anweisung eventueller Bemerkungen, von Verdeutlichungen oder
Berichtigungen spricht der Verfasser seinen vollen Dank aus.
Cluj-Napoca 1. September 1977 Der Verfasser
INTRODUCTION
I . La partie générale
Les termes latins forment les mots de titre. Les substantifs sont au nomi-
natif singulier, suivis toujours d'une lettre minuscule indiquant le genre gram-
matical : m masculin, f féminin et η neutre. Les substantifs des notions collec
tives figurent au pluriel (pi). Les génétifs sont indiqués entre parenthèses seu-
lement dans les cas motivés par la nécessité d'éviter les confusions possibles,
25 INTRODUCTION
par ex. hucius (-us) m (IV décl.) pour éviter la confusion avec les substantifs
masculins ou féminins terminés par -us (II décl.), par ex. гатк5, -i m, ou bien
les neutres (III décl.) corpus (-oris) η.
Pour cette raison nous avons ajouté au cadre de l'introduction latine le
Tableau I contenant les désinences au nominatif de tous les substantifs traités
dans ce dictionnaire, en indiquant aussi les formes génétives et les catégories
•de leur déclinaison (I—V) et puis, dans le Tableau II nous avons indiqué des
exemples de déclinaison.
Les adjectifs sont figurés sous la forme masculine au nominatif singulier,
n'étant suivis par aucun abrègement (m, f, n, etc.). Dans le Tableau III
de l'introduction latine on trouve des exemples de déclinaison pour les adjec-
tifs à 3, 2 ou une seule terminaison générique.
Lee adjectifs désignant les couleurs et leurs nuances ont été traités en
détail et sont cumulés dans les répertoirs à côté de couleurs fondamentales.
Seulement quelques verbes (notés par v) ont été indiqué et souvent sous
la forme de l'occurence dans les descriptions (par ex. dele, fide, confer, emen-
davit etc.).
Des pronoms (pron), numéraux (num), prépositions (praep), adverbes
{adv) et conjonctions (conj) sont figurés tout à fait exceptionnellement, vu
que dans les descriptions botaniques ils sont utilisés dans leur acception indi-
quée par les dictionnaires latines.
L'étymologie grecque ( gr.), avec des caractères grecs et la signification
roumaine, suit entre parenthèses, mais les répétitions sont signalées par des
tirets (—).
Les termes roumains suivent après les données étymologiques. Ils sont
traités avec des explications et des détails brefs (qui ne sont pas des définitions !),
ils sont souvent accompagnés entre parenthèses par des exemples, ou bien par
le nom de l'auteur qui a créé le terme ou l'acception de celui-ci. Par ailleurs,
les acceptions sémantiques différentes sont numérotées. Parfois, nous avons
expliqué aussi les termes composés de deux mots, mais sans numérotage.
Le texte roumain est suivi par les termes techniques des autres langues,
mis entre parenthèses, dans l'ordre suivant: [anglais; allemande; français;
hongrois; russe] séparés entre eux par des points-virgules (;), les synonymes
par des virgules simples. Les termes techniques russes ont été placés les der-
niers pour des raisons d'ordre typographique. Après cette parenthèse, à l'aide
d'une flèche (] —>) nous renvoyons aux synonymes des termes latins.
II. Les répertoires alphabétiques
Pour chaque langue moderne ci-traitée nous avons rédigé séparément les
répertoires alphabétiques des termes. Chaque terme est suivi par une ou plu-
sieurs lettres majuscules, suivies par un ou plusieurs chiffres de référence. Les
lettres correspondent aux initiales des termes latins traités dans la partie géné-
rale de notre travail, tandis que les chiffres correspondent au numérotage des
termes latins. Il est à mentionner que les lettres majuscules de référence, com-
prises dans le répertoire russe, sont des lettres latines et non russes, en consé-
quence, С n'est pas la russe s, H n'est pas la russe n, etc.
Dès le début, l'auteur exprime toute sa gratitude aux lecteurs qui par
leurs remarques ou par des données de précision viendront contribuer à l'amé-
lioration de son travail.
CIuj-Napoca, le 1 sept. 1977 L'auteur
BEVEZETÉS
I. Általános rész
A latin szakkifejezések képezik a szótár címszavait, melyeket ábcé sor
rendben, utaló számokkal megjelölve, közlünk.
A főneveket egyes szám nominativuszában vettük fel s minden esetben
a szó nemét is megjelöltük {m hímnem, f nőnem, η semleges nem). A gyűjtő
jellegű főneveket többes szám nominativuszában adtuk, a szó nemének és töb
bes számának feltüntetésével.
27 BEVEZETÉS
A főnevek genetivuszát zárójelben csak akkor jelöltük, amikor tévedésbe
ejtheti az olvasót, pld.
cassw (-idis) f, megkülömböztetésűl a genesis, -is f végződésűektől
corpM5 (-oris) η, „ „ ramM5, -i m „
fruct«5 (-us) m, „ гатм5, -i m és corpus, -oris η „
A latin bevezetőben található I táblázat tartalmazza a szótárba felvett
összes főnevek betűrendbe szedett végződéseit, genetivuszait és római számmal
jelöltük deklinációik hovatartozását. Ugyanitt vannak a II táblázatba foglalt
I—V deklináció példái.
A mellékneveket hímnemű alakban, egyes szám nominativuszban, min
den külön megjelölés nélkül (m, f, n, v, adv, pron, num, conj. stb) tüntettük
fel, de a III táblázatban a három, kettő, illetve egy végződésű melléknevek
deklinációs példái mindhárom nemben megtalálhatók.
Különösebb részletességgel tárgyaltuk a színeket, változataikat és külön
böző árnyalataikat s a betűrendes mutatóban az alapszínek alatt külön is cso
portosítottuk.
Munkánkban csak kevés ige van (v betűvel jelöltük) s ezeket néha a botanikai
leírásokban használt formában is adjuk (pld. confer, dele, fide, emendavit stb).
Számneveket (num), határozókat (adv), névmásokat (pron), viszony
szavakat (praep) és kötőszavakat (conj) csak kivételes esetekben használtunk,
hiszen ezeket a botanikai leírásokban is az általános jellegű latin szótárokban
feltüntetett közönséges értelemben használják.
A görög eredetű latin főnevek és melléknevek után zárójelben görög betűk
kel adtuk a szószármaztatási (etimológiai) részeket (gr), idézőjelben pedig azok
román nyelvű fordítását. Az ismétlődő szavaknál vonalkat (—) használtunk.
A román címszavak a görög szószármaztatási rész zárójelei után következ
nek. Ezeket követik a román hasonnevek, továbbá a fogalmak minél rövidebb
(nem definíció jellegű) meghatározása, majd zárójelben példaként növényne
veket, vagy annak a szerzőnek a nevét adtuk, ki a fogalmat megalkotta vagy
akinek a meghatározását átvettük. A fogalmak különböző értelmezését szá
mokkal is jelöltük.
A főneveket és mellékneveket a latin címszavakkal egyeztetve közöljük.
A címszavak tárgyalása után gyakran szerepelnek külön számozás nélkül a
latin címszóból és más főnévből vagy melléknévből alakult kétszavas műszavak
is, teljes feldolgozásban.
A román nyelvű szöveg után szögletes zárójelbe foglaltuk a többi nyelvű
műszavakat az alábbi sorrendben: [angol; német; francia; magyar; orosz],
ezeket egymástól pontosvesszővel ( ;), esetleges társszavaikat pedig vesszővel
választottuk el. Az orosz műszavakat nyomdatehnikai meggondolásból sze
repeltettük utoljára. A bezáró szögletes zárójel után nyíllal ( ]-> ) utalunk a
latin címszó esetleges társszavaira.
II. Tárgymutatók
A betűrendes latin címszavakon kívül a többi hat nyelven külön-külön
tárgymutatót készítettünk. A szavak után egy vagy több nagybetű, ezek után
pedig egy vagy több számjegy következik. A nagybetűk a latin címszó kezdő
betűjét, a számjegyek pedig a latin címszavak számát jelölik. A nagybetűk és
BEVEZETÉS 2S
számok alapján az olvasó könnyűszerrel megtalálja a megfelelő latin címszavakat»
illetőleg a más nyelvű műszavakat.
Az orosz tárgymutatóban szereplő nagybetűk latin, és nem orosz betűk
(tehát a С nem az orosz s, a H nem az orosz n, a В nem az orosz v, stb).
A magyar műszavak helyesírása (összeírás — különírás, stb) tekintetében,,
de különösen a latin vagy görög eredetű műszavak magyarra való átírása néha
nehézségeket okozott tekintettel arra, hogy a magyar szakirodalomban is &
vonatkozásban eltérések mutatkoznak. Nagy segítségünkre volt az Akadémiai
kiadó gondozásában megjelent Biológiai lexikon.
Végül pedig hálás köszönetünket tolmácsoljuk mindazoknak, kik a szótár
tökéletesitéséhez észrevételeikkel hozzájárulnak.
Kolozsvár-Napoca, 1977 szeptember 1 A szerző·
ВВЕДЕНИЕ
1. Общая часть
Латынские термины составляют основные слова.
Существительные поставлены в именительном падеже единственного числа
и всегда следованы буквой указывающей их грамматический род: m для муж-
ВВЕДЕНИЕ 80
ского рода, / для женского рода и и для среднего. Термины которые обозна
чают коллективные понятия.записаны во множественном числе {pl.). Их роди
тельные падежи даны в скобках только в случаях обоснованных надобностей
для избегания возможных конфузий, напр. fructMJ (-us) m. (IV-oe склонение),
для того чтобы не были перепутаны с мужскими или женскими существительными
имея такое-же окончание: напр. гатм5, (-i)m. (П-ое склонение) или согрм5 (-oris) η
(III-ье склонение).
Для уточнения родительного падежа существительных и склонения (I—V)
в латынском введении даны в 1-ой таблице окончания существительных находящ
ихся в настоящей работе с указаниями родительных падежей и склонений, а во
П-ой таблице даны примеры склонения.
Прилагательные даны в мужском роде в именительном падеже единственного
числа без укороченных указаний (m,f, η,ν, adv,pron,num,conj) а в таблице Ш-ей
из латынского введения даны примеры склонений прилагательных с 3, 2 и одним
окончанием рода. Прилагательные обозначающие различные цвета были более
тщательно разработаны вместе с их вариянтами и оттенками а в альфавитных
индексах указаны кумулятивно эти оттенки в рамке основных цветов.
Глаголы (обозначены с ν) малочислены, иногда поставлены непосредст
венно в форме употребительной в описаниях (на пример: dele, fide, confer,
emendavit и.т.д.)
Местоимения (pron), числительные (num), предлоги (praep), наречия (adv)
и союзы (eoni) приведены исключительно, в виду того что они употреблены
в их обычном смысле находящихся в латынских словарях.
Греческая этимология (gr.) следует в скобках с греческими буквами и
с ею соответсвующим значением на румынском языке. Когда греческий термин
повторяется и у следующих слов, употребляется тиръ (—).
Румынские термины следуют после скобках греческой этимологии и трак
тованы более подробно, с краткими объяснениями (не дефиниции) а в скобках
даны примеры систематических единиц к которым касается или фамилия автора,
который создал термин или новое значение дано автором. Разные семантичес
кие значения нумерованы.
После обработки технического термина часто даны и термины составленные
из двух слов, цепостно обработаны, но без специального нумеровании.
После румынского текста, между прямыми скобками перечислены техни
ческие термины на других языках в следующем порядке: [английском, немецком,
французском, венгерском и русском языках] разделены точкой с запятой (;) а
их синонимы, запятой. Русские технические термины были поставлены на конце
по типографическим обоснованиям. После закрытия прямой скобки, с помощью
стрелки ( ]-> ссылается к возможным синонимам латынских терминов.
Dintre cele circa 60 de dicţionare şi enciclopedii botanice, mai multe sute de lucrări
şi articole de botanică specială şi tratate de botanică generală pe care le-am utilizat la ela
borarea prezentei lucrări, cele mai importante au fost următoarele:
în limba latină
în limba română
Borza Α., Boşcaiu N., Introducere în studiul covorului vegetal. Bucureşti, 1965
Ghişa E., Botanică sistematică. Plante inferioare. Bucureşti, 1964
Grinţescu I., Curs de botanică generală, Cluj, 1928
Guşuleac M., Curs de botanică. Thallophyta, ed, III Bucureşti, 1947
Pop E., Sălăgeanu N., Péterfi I., Manual de fiziologia plantelor. Bucureşti, 1958
Zernov S. Α., Hidrobiologie generală. Moscova, 1949 (traducere)
* * * Codul internaţional de nomenclatură botanică şi Codul internaţional de nomenclatura
plantelor cultivate. Bucureşti, 1974 (traducere)
* * * Flora Republicii (Populare) Socialiste Române, voi. I —XIII, Bucureşti, 1952—1976
în limba engleză:
In limba germană:
Bischoff G. W., Handbuch der botanischen Terminologie, I—П. Nürnberg, 1830
— — Wörterbuch der beschreibenden Botanik, ed. II, Stuttgart, 1857
Boros G., Lexikon der Botanik, Stuttgart, 1958
Braun-Blanquet J., Pflanzensoziologie, ed. II, Wien, 1951
Brouwer W et Stăhlin Α., Handbuch der Samenkunde, Frankfurt am Main, 1955
Glaser L., Taschenwörterbuch für Botaniker, Leipzig, 1890
Hegi C, Illustrierte Flora von Mitteleuropa, I—VII, München, 1909—1931
Küster E., Die Pflanzenzelle, ed. III, Jena, 1956
Metzner Α., Botanisches Taschenwörterbuch, ed. II, Berlin, 1907
Pénzig О., Pflanzenteratologie, I —II, 1921, III, 1922, Berlin
Rieger R, Michaelis Α., Genetisches und cytogenetisches Wörterbuch, ed. II, Berlin, 1958
Rothmaler W., Allgemeine Taxonomic und Chorologie der Pflanzen, Jena, 1955
Rubel E., Pflanzengesellschaften der Erde, Bern-Berlin, 1930
Schneider С К., Illustriertes Handwörterbuch der Botanik, ed. II, Leipzig, 1917
Strasburger E., Lehrbuch der Botanik, ed. 30, Jena, 1971
Troll W., Vergleichende Morphologie der höhere Pflanzen, I 1937, II 1938, Berlin
Werner Gl. F., Wortelemente lateinisch-griechischer Fachausdrucke in der biologischen Wis
senschaften. Leipzig, 1961
Voss Α., Botanisches Wörterbuch, ed. VIII, Berlin, 1929
Wittstein G. C, Etymologisch-botanisches Handwörterbuch, Ansbach, 1852
* * * Brockhaus ABC der Landwirtschaft, I —II, Leipzig, 1962
* * * Kosmos-Lexikon der Naturwissenschaften, I —II, Stuttgart, 1953,1955
In limba franceză:
Bâillon M., Dictionnaire de botanique, I —IV, Paris, 1876—1892
Bonilinne R., Phytobiologie, Paris-Liège, 1946
Bonnier G et al., Cours de botanique, Paris, 1901
Braun-Blanquet J., et Pavillard G., Vocabulaire de sociologie végétale, éd. III, Montpellier,
1928
Chadefaud M. et Emberger L., Traité de botanique, I —II, Paris, 1960
Cuenot L., L'évolution biologique, Paris, 1951
Dangeard P., Cytologie végétale et cytologie générale, Paris, 1947
Gatin L., Dictionnaire aide mémoire de botanique, Paris, 1924
Germain de St. Pierre, Nouveau dictionnaire botanique, Paris, 1870
Guillermond A et Mangenot G., Précis de biologie végétale. Paris, 1946
Heim R., Les champignons d'Europe. Paris, 1957
Jourdan A. J., Dictionnaire des termes utilisés dans les sciences naturelles. Bruxelles, 1827
Nicholson G., Dictionnaire pratique d'horticulture et de jardinage, I —IV. Paris, 1892—1893
Olgré I et al.. Biologie cellulaire. Paris, 1954
Pavillard J., Éléments de sociologie végétale. Paris, 1935
Pizetta I., Dictionnaire illustré d'histoire naturelle. I —II, éd. III, Paris, 1930
In limba maghiară:
Andreánszky G., ösnövénytan. Budapest, 1954
Bánhegyi J., Bohus G., Ubrizsi G., Magyarorsza nagygombái. Budapest, 1953
Boros A. Magyarország mohái, Budapest, 1953
88 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Filarszky Ν., Növénymorfológia, Budapest, 1911
Istvánffy Gy., A magyar ehető és mérgesgombák könyve. Budapest, 1899
Jávorka S., Magyar flóra. Budapest, 1925
Nyárády E. Gy., Kolozsvár és környékének flórája. Cluj, 1941—1944
Priszter Sz., Mezőgazdasági növénytan. Idegennyelvű szakkifejezések rövid magyarázata.
Debrecen 1953
— — A növényrendszertan terminológiája. Budapest, 1963
Sárkány S., Szálai I, Növényrendszertani gyakorlatok. Budapest, 1957
Soó В., Fejlődéstörténeti növényrendszertan, Budapest, 1953
— — A magyar flóra és vegetáció rfr.dszfitani-rövéryíöldiajzi kí'ziböryve, Budapest, I—V,
1964-1975
Szabó Z., A növények szervezete, ed. I l i , Pécs, 1933
* * * Biológiai lexikon, szerk. Wolsky S. Budapest, 1938 (?)
* * * Biológiai lexikon, Budapest, I 1975, II 1975, III 1977
* * * Mezőgazdasági lexikon, I —II, Budapest, 1958
* * * Növényhatározó, szerk. Jávorka S. et al., Eger, 1952
în limba rusă:
1 A-, AN- (gr. à-, άν-, prefixe privative 10 ABIOGENESIS í (gr. -, βίος „viaţă",
sau de negare), fără, lipsit de, nu γένεσις „naştere"), abiogeneză. I. Ar-
(acephalus, ananthus) [-less, without, higeneză. 2. Generaţie spontanee. 3.
no, not; -los, ohne, nicht; sans, dé Concepţie perimată a formării spon
pourvu de, non ; -talan, -nélküli, nem ; tanee a organismelor vii din materii
без, бес-, не-] anorganice [abiogenesis, spontaneous
generation ; Abiogenese, Urzeugung,
2 ABAXIALIS, abaxial, aflat pe par Urbildung, Selbsterzeugung ; abioge
tea laterală externă şi opusă axei nese, archigenèse, archigonie, géné-
(floare a) [abaxial; auswärts der ration spontanée; ősfejlődés, szülők
Achse; abaxial; abaxialis, tengelytől nélküli származás; абиогенез, возник
elálló ; абаксиальный] новение жизни] —> generatio spon
3 ABBREVIATIO f, abreviaţie, pres tanea, archigenesis, archigonia
curtare (nume de autori: L. -Linné,
cuvinte de text: ed. -ediţie, semne 11 ABIOSESTON η (gr. - anaxoç„ciur"),
convenţionale: ч -peren) [abbrevia abioseston, ansamblu al sestonului
tion; Abkürzung; abréviation, abrè- fără de viaţă din ape [abioseston;
gement ; rövidítés ; сокращение] Abioseston; abioseston; abioszeszton;
абиосестон]
4 ABBREVIATUS, abreviat, pres
curtat, oprit în creştere (internodiu, 12 ABIOTICUS (gr. - ) , abiotic, fără de
tulpină) [abbreviated, shortened ; viaţă (factor ^) [abiotic, without
verkürzt, abgekürzt; abrégé, écourté, life; abiotisch, leblos, unbelebt; abio-
raccourci ; megrövidült, rövidített ; tique ; élettelen ; абиотический]
укороченный] —»· curtatus, decurtatus
13 ABLASTIA f (gr.-, βλαστός,, ger
5 ABERRANS (aberro), aberant, care men"), ablastie, nedezvoltare sau dis
diferă sau se abate de la tip [aberrant, pariţie completă a unui organ [ablast ;
departing, differing; abweichend, ab Ablast, Unterentwicklung, Fehlschla
kommend; aberrant, s'éloignant, s'é- gen; ablastie; ablászt, kifejlődés el
cartant ; eltérő, eltávolodó ; откло maradása ; абласт]
няющийся]
6 ABERRATIO f aberaţie 1. Abatere 14 ABLEPHARÜS (gr. -, ßXEpapov„cir'),
importantă faţă de tip. 2. Formă re neciliat [eciliate; unbewimpert; sans
zultată pe cale de mutaţie [aberration ; cils; csillangó nélküli; безресничный]
Aberration, Abweichung, Abirrung; 15 ABLUDEN S (abludo) -* aberrans
aberration, écart, éloignement; eltéiés,
eltávolodás ; аберрация] —»• deviatio 16 ABNORMALIS, anormal 1. Nere
7 AEHORRENS (abhorreo) -^ aberrans gulat.2. Deformat [abnormal, irregular;
abnorm, unregelmäßig, regelwidrig,
8 ARIENS (abeo), abient 1. Care face mißgebildet, ungewöhnlich; anormal,
tranziţie spre. 2. Care trece în (lamina irregulier ; rendellenes ; 'ненормаль
folii in acumen ahiens = lamina frunzei ный]
trece într-un vîrf ascuţit) [abient
ausgehend, übergehend, durchgehend 17 ABORIGENUS, ABORIGINALIS,
devenant, s'en allant en..; átmenő aborigen 1. Autohton. 2. Băştinaş.
отходящий, переходящий] 3. Endemie (plantă) [aboriginal,
indigenous, endemic ; einheimisch, ein
9 ABIETINUS, abietin 1. Asemănător geboren; aboriginal, endémique; ős-
cu bradul. 2. Care creşte pe/sau între lakó, őshonos, bennszülött; абориген
brazi [abietinous ; tannenartig ; abiétin ; ный, туземный, коренной] —·• indi-
fenyőszerű, fenyőn élő; пиптовидный] genus
ABORTIV us 36
8 ВAC ΤΕ BIO LOG IА f (gr. -, λόγος 16 BADI-, BADIUS, brun închis, brun
„vorbire"), bactériologie, studiul bac- roşiatic (badipus, badispinus) [dark
teriilor [bacteriology; Bakteriologie; reddish-brown, chesnut-brown ; dun
bactériologie ; bakteriológia ; бакте kelbraun, rötlichbraun, kastanien
риология] braun; brun foncé, bai, brun châtain;
sötétbarna, vöröses barna, gesztenye
9 BACTEBIOLYSIS f (gr. -, λύσις barna, pejszínű ; коричневе-каштано-
„descompunere"), bacterioliză .descom ВЫЙ, темно-каштановый, гнедой]
BALANI- 9β
238 BLASTOSPORA f (gr. -, σπορά „să- 251 BOREALIS, BOREUS, boreal, nordic
[boreal, northern ; nördlich ; boréal,
mînţă"), blastospor, spor format pe de nord ; borcális, északi ;бореальный,
cale de înmugurire (Saccharomyces) северный] —»• septentrionalis *
[blastospore ; Blastospore ; blastospore ;
blasztospóra ; бластоспора] 252 BOSTRYCHO-, BOSTRYCIFOR-
MIS (gr. βόστρυχος „buclă"), bostri-
239 BLASTUM η, BLASTUS m (gr.-) -^ ciform, de formă helicoidală (bostry-
blastema chostigmus) [ringlet-shaped; schrau-
240 BLATTARIUS -^ obscurus bel-, schraubeiförmig; bostryciforme;
kunkor-, kunkor alakú; кудрявый]
241 BLEPHAR-, BLEPHARI- BLEP-
HARO-, -BLEPHARUS (gr. βλέφαρον 253 BOSTRYX m (gr. βόστριξ „buclă"),
„cil"), ciliat (blepharanthus, blephari- bostrix, cimă helicoidală; ramificaţia
carpus, blepharopus, ablepharus) [frin simpodială a tulpinii sau a inflores
ged ; bewimpert, wimper- ; cilié ; pillas ; cenţei, ramurile dezvoltîndu-se con
рссничатый, ресннчато-] —»• ciliatus secutiv în linie helicoidală pe aceeaşi
latură (Hypericum) [bostryx, helicoid
242 BLEPHAROPHORUS (gr. -, φορέω cyme ; Schraubel ; bostryx ; kunkor ;
„a purta") —»· ciliatus улитка, извилина]
BOTANICA 106
254 BOTANICA î, BOTANICE (-ES) 266 BOTULIFORMIS, botuliform, de for
Í (gr. βοτάνη „iarbă"), botanica, ma cîrnatului [sausage-shaped ; wurst-
ştiinţa plantelor [botany; Botanik, förmig; botuliforme; kolbász alakú;
Pflanzenkunde, Pflanzen lehre, Kräu колбасовидный]
terkunde, Gewăchslehre ; botanique ;
botanika, növénytan, fűvészet; бо 267 BRACHEIDAE f pl (gr. βραχύς
таника] -* phytologia, res herbaria, „scurt") —» brachysclereidae
botanologia, botanosophia* 268 BRACHIALIS, brachial, de lungimea
255 BOTANICUS, botanic, de botanică unui braţ (cea 70 cm) [brachial, cubit
long; armlang; brachial, à longueur
(colecţie, grădină) [botanic ; botanisch ; d'un bras ; karhosszú ; аршинный] —*•
botanique; botanikus, fûvészeti; бо ulnaris
танический]
256 BOTANICUS m, botanist, specialist 269 BRACHIATUS, ramificat, rămuros
în botanica [botanist ; Botaniker, Krău- [brachiate; ástig; ramifié, rameux;
terkundiger, Pflanzenforscher, Pflan ágas, elágazó ; раскидистый] —* rami-
zenerkenner ; botaniste ; botanikus, nö ficatus, ramosus
vénykutató, fűvész; ботаник] 270 BRACHY- (gr. βραχύς „scurt"), scurt
257 BOTANISTA î, botanistă, specia (brachyacanthus, brachyanthus, brachy-
carpus, brachyglossus, brachyurus)
listă în botanică [botanist; Botanike [short-; kurz-; court; rövid, kurta;
rin, Botanikin; botaniste; botani- коротко-] —*• brevi-
kusnő, fűvésznő; ботаник]
258 BOTANOGRAPHIA f (gr.-, γράφω 271 BRACHYBLASTUS (gr.-, βλαστός
„a scrie"), botanografie, botanica des „lăstar"), cu lăstari (ramuri) scurţi
[short-branched ; kurztriebig ; à pousse
criptivă [botanography, descriptive courte; törpehajtású, rövid ágú; KQ-
botany ; Pflanzenbeschreibungslehre ; ротковетвистый]
botanographie; leíró növénytan; опи
сательная ботаника] 272 BRACHYBLASTUM η (gr. - ) , bra-
hiblast, lujer anual scurt, cu creştere
259 BOTANOLITHUS m (gr. -, λίθος limitată (Coniferae) [brachyblast,
„piatră"), botanolit, plantă fosilă [bo- short branch; Kurztrieb, Jahrestrieb,
tanolith, fossil plant; Pflanzenver Stauchspross, Stauchung ; brachy-
steinerung ; botanolithe, plante fossile ; blaste, pousse courte ; törpehajtás, tör-
növénykövület ; окаменевшее расте peág, rövidhajtás; брахибласт, уко
ние] —* phytolithus роченный побег] —» microblastum
260 BOTANOLOGIA f, BOTANOSO- 273 BRACHYCAULIS (gr. -, καυλός „tul
PHIA f (gr. -, λόγος „vorbire", σοφία pină"), cu tulpina scurtă [short-stal-
„ştiinţă") —» botanica ked, kurzstengelig; à tige courte;
261 BOTHRENCHYMA η (gr. βόθρος rövid szárú ; короткостебельчатый] —>•
„gaură", Εγχυμα „umplutură") -» brevicaulis
taphrenchyma 274 BRACHYCLADUS (gr. -, κλάδος „ra
mură"), cu ramuri scurte [brachy-
262 BOTRY-, BOTRYCI-, BOTRYO-, cladous, short-branched; kurzzweigig,
-BOTRYUS, BOTRYTICUS (gr. βότ- kurzăstig; à rameaux courts; rövid
ρυς „ciorchină"), cu raceme, racemi- ágú ; коротковетвистый]
(botrycephalus, botryciformis, botryoi-
deus, chrysobotryus) [cluster- ; trau- 275 BRACH YDODROM US, BRACH Υ-
ben-, -traubig; en grappe; fürtös-, DROMUS (gr. -, δρόμος „fugă"), bra-
-fürtű; кисте-, грозде-] —>^ гасе- hidodrom, îndreptat spre marginea or
ganului, apoi curbat şi reticulat îm
pletit (nervaţia frunzei la Periploca)
263 BOTRYOPHORUS, BOTRYTICUS [brachydodromous, loop-veined ;
(gr. -, φορέω „а purta") —> racemosus schlinglâufig ; brachydodrome ; horga
sán futó ; брахидодромный]
264 BOTRYOCYMA f (gr.-,KCHa„undă"),
botriocimă, inflorescenţă compusă, cu 276 BRACHYODONTUS (gr. -, οδούς,
ramificaţiile principale cimoase, iar οδόντος „dinte"), scurt dinţat [short-
cele secundare racemoase (Chelido- toothed; kurzzăhnig, kurzgezähnt; à
nium, Cichorium) [botryocyme ; Dol dents courtes; rövid fogú; коротко-
denschraube ; botryocyme ; fürtös bog зубчатый]
virágzat; кистевидный полузонтик]
277 BRACHYPODUS, BRACHYPUS
265 BOTRY S (-YOS) t -» racemus (gr. -, πους, ποδός „picior"), cu su-
107 BRYOPHILUS
portul scurt [short-footed; kurzfüßig, 287 В REV I-, В REV IS, scurt (brevialatus,
kurzstielig; brachypode; rövid lábú, brevicollis, brevipedunculatus, brevisty-
rövid tönkű; коротконожковый] —>^ lus) [short; kurz; court; rövid; ко
brevipes роткий, коротко-] - • brachy-, curţi·
278 В RÄCH YSCLE RE I DAE î pl (gr. -, 288 BREVICAULIS -* brachycaulis
σκληρός „dur"), brahisciereide, celule
pietroase izodiametrice din ritidom 289 BREVIDIURNUS, brevidiurn 1. De
(Juglans), pulpa fructelor (Pyrus) zile scurte. 2. Саге pentru dezvol
etc. [stone-cells ; Steinzellen ; brachy- tarea şi înflorirea normală necesită
scléréides; kősejtek; брахисклереидий] zile cu lumină de scurta durată şi
—»· bracheidae cu nopţile mai lungi (plantă) [brevi
diurn; kurztagig; brevidiurne; rövid
279 BRACHYSTYLIA f (gr. -, στΰλος nappalos ; короткодневной]
„coloană"), brahistilie, heterostilie cu
stile mai scurte decît staminele (Li- 290 BREVIPES, BREVIPUS - brachy·
num. Primula) [brachystyly ; Kurz podus
griffligkeit; brachystylie; rövid-bibesza- 291 BREVITAS f, scurtime [shortness;
árúság; короткопестичность] Kürze; brièveté; rövidség ; краткость]
280 BRACTEA f, bractée (pl. bractei), 292 BREVITUBUS, cu tubul scurt [short-
hipsofilă la subţioara căreia se for tubed ; kurzröhrig ; à tube court ; rövid
mează о floare sau o inflorescenţă csövű ; короткотрубчатый]
[bract, floral leaf; Deckblatt, Trag
blatt; bractée, feuille florale; murva, 293 BROMATOLOGIA í (gr. βρώμα „nu-
murvalevél, fedőiével, virágtámasztó- triţie", λόγος „vorbire"), bromatologie,
levél; брактея, прицветник] descrierea mijloacelor şi a metodelor
de nutriţie [bromatology ; Nahrungs
281 BRACTEATUS, BRACTEIFER, mittellehre ; bromatologie ; táplálko
bracteat, prevăzut cu bractei (flori) zástan; броматология]
[bracteate ; deckblattragend, deck-
blăttrig ; bractée ; murvás ; прицветни - 294 BRONZINÜS, galben ca bronzul
коносный] [bronze-coloured ; gelbbronzfarbig ;
jaune de bronze; bronzszinsárga ;
282 BRACTEOLA f, bracteolă, bractée бронзоцветный]
mică aflată la baza pedicelilor, între
bractei şi floare [bractlet, bracteole; 295 BRUMALIS, de iarnă, care creşte
Deckblăttchen ; bracteole ; murvácska, sau înfloreşte iarna (plantă) [wintry;
előlevélke ; прицветничек] winterlich; hivernal; téli; зимний]
—*hiemalis
283 BRACTEOMANIA f, bracteomanie,
dezvoltarea excesiva şi proliferarea 296 BRUNNACEUS, BRUNNEOLUS,
teratologică a bracteilor (adesea la BRUNNESCENS, bruniu [brownish;
Polygala vulgaris) [bracteomania; bräunlich; brunâtre; barnás; буро
Brakteomanie; bracteomanie; brakte- ватый, буреющий] —> subfuscus
ománia; брактеомания]
297 BRUNNEUS, brun, brun închis sau
284 BRADYAUXESIS í (gr. βραδύς „în- roşietic [brown, rich-brown; braun,
cet", αΰξησις „creştere"), bradiauxeză, tiefbraun, dunkelbraun, sattbraun ;
creşterea întîrziată a unui organ faţă brun, brun foncé; barna, rőtbarna,
de altul [slow-growth ; Wachstumlang sötétbarna; коричневый, темнобурый]
samkeit; bradyauxèse, croissance re- 298 BRYOIDEUS (gr. βρύον „muşchi",
tardataire; növekedési lassúság; бра- είδος „asemănare"), brioid, muscoid,
диауксезис] asemănător cu muşchii [muscoid, moss-
285 BRADYGENESIS Í (gr. -, γένεσις like; moosartig, moosähnlich; musco-
„naştere"), bradigeneză, evoluţie în ïde; mohaszerű; моховидный]
cetinită (în filogenie) [bradygenesis ;
Entwicklungsverspătung ; bradyge- 299 BRYOLOGIA f (gr. -, λόγος „vor
nèse; bradigenezis, lelassult fejlődés; bire"), briologie, studiul briofiţelor
брадигенез, замедленное развитие] (muşchilor) [bryology, science of Mos
ses ; Bryologie, Mooslehre, Mooskunde ;
286 BRADYSPORIA f (gr. -, σπορά „să- bryologie; mohatan; бриология]
mînţă"), bradisporie, diseminarea se
minţelor într-o perioadă mai lungă 300 BRYOPHILUS (gr. -, φιλέω „а iubi"),
de timp, pînă toamna tîrziu (Teu· briofil, care trăieşte pe sau între
crium, Thymus, Origanum,) [brady- muşchi [moss-loving ; moosliebend ;
spory ; Bradysporie ; bradysporie ; bra- bryophile, aimant les mousses ; mohát
dispória; брадиспория] kedvelő; мохолюбивый]
BRYOSPORA 108
301 BRYOSPORA f (gr. -, σπορά „să- Zwiebelstock ; bulbode ; hagymatányér,
mînţă"), briospor, sporii briofitelor hagymatönk; донце луковицы]
[bryospore ; Moosspore ; bry-ospore ; mo 337 BULBOTUBER η, bulbotuber, par
haspóra; бриоспора] tea subterană îngroşată a tulpinii,
302 BUCETUM η, păşune, zăvoi [pasture ; acoperită cu frunze membranoase,
Weide, Auengebüsch; pâturage; le conţinînd substanţe nutritive (Col
gelő, cserjés, berek; пастбище, вы chicum, Crocus) [bulbotuber ; Zwiebel
гон] knolle, Knollenzwiebel; bulbotuber;
303 BULBACEUS, BULBIFORMÍS, hagymagumó ; клубнелуковица]
bulbiform, de forma sau de natura 338 BULBULUS m, bulbişor, căţel [bul-
bulbului [bulbaceous, balb-shaped ; bule ; Brutzwiebel ; bulbulle, caieu ;
zwiebeiförmig, zwiebelartig; bulbacé, fiókhagyma ; луковка]
bulbiforme ; gumószeru, gumó alakú ;
луковицевидный, луковицеобразный] 339 BULBUS m, bulb 1. Ceapă. 2. Organ
caulinar metamorfozat, ovoidal sau
804 BULBIFER, BULBIGER, BULBO- disciform, de obicei subteran, aco
SUS, bulbos, care poartă bulbi [bul- perit de frunze protectoare, avind la
biferous, bulb-bearing, bulbose; zwie bază discul cu rădăcini fibroase (Al
beltragend, zwiebelig; bulbifère, bul- lium) [bulb ; Zwiebel ; bulbe ; hagyma ;
beux; hagymát termő, gumós; луко- луковица]
виценосный, луковичный]
310 BULLATUS, băşicos, veziculos, um
305 BULBILLUS m, BULBOGEMMA flat [bullate, blistered, puckered ; bla
f, bulbil, bulb mic rezultat din muguri sig, bauschig ; bulié, boursouflé ; hólya
transformaţi, situaţi în axila frun gos ; пузырчатый]
zelor tulpinale (Dentaria bulbifera)
sau în inflorescenţă (Allium proli- 311 BURSICULA f, bursiculă í. Pun-
ferum), care detaşîndu-se reproduce guliţă. 2. Gropiţă pe stigmat conţi
o plantă nouă [bulbii, bulblet; Knos nînd retinaculul maselor polinice (Ór-
penzwiebel, Brutzwiebel, Brutknospe ; chidaceae) [bursicule ; Beutelchen ; bur-
bulbille, bulbe axillaire; sarjhagyma, sicule ; burszikula ; сумочка]
hagymarügy, hónaljhagyma; лукович
ка, луковичка-детка, почколуковица] 312 BURSICULATUS, BURSIFOR-
-^ sautellus MIS —*• scrotiformis, crumcnatus, sac-
catus
306 BULBODIUM η (LECUS BULBI),
bulbodiu, discul bulbului [bulbo- 313 BYSSACEUS, BYSSINUS, BYS-
dium; Zwiebelkuchen, Zwiebelscheibe, SOIDEUS ->• sericeus
с
1 CACAINUS, brun închis, brun de 12 CAESIUS, albastru-cenuşiu, albastru-
ciocolată [dark-brown, chocolate- verzui [blue, blue-grey, light grey;
brown, theobrominous ; dunkelbraun, blau, blaugrau, blaulichgrau, blaulich-
schokoladebraun; brun foncé, brun grün, lavendelblau ; bleu, bleu cendré,
de chocolat; sötétbarna, csokoládé- bleu grisâtre, bleu verdâtre; kék,
barna ; тёмно-бурый, шоколадно-бу- szürkéskék, zöldeskék; синий, голу
рый] —• theobrominus бовато-серый, сероватьгблубой]
2 CACAO-FUSCUS -^ cacainus 13 CAESPITITIUS, CAESPITOSUS,
3 CACOGENESIS î (gr. κακός „nepu cespitos. 1. Cu aspect de pajişte. 2.
tincios", γένεσις „naştere"), cacoge- Cu tulpini strînse unele lîngă altele,
neză, incapacitate de hibridizare [ca- formînd o masă compactă [caespitose,
cogenesis ; Kakogenese ; cacogenèse ; tuftforming; rasig, rasenförmig, ra-
kakogenezis ; какогенез] senbilc'ead; cespiteux, gazonnant, ga-
4 CACONYMUM η (gr. -, όνομα „nu zonneux, touffu; gyepes, gyepképző,
me"), caconim, nume inutilizabil din pázsitos; дернистый, дернообразный]
motive lingvistice [caconym; Kako- 14 CAL-, CALO-, CALLI-, GALLO- (gr.
nym ; caconyme ; kakonim ; каконим] καλός „frumos", κάλλος „frumuseţe"),
5 CACUMINALIS -* apicalis frumos (calacanthus, calomelanus, cal-
licarpus, caUophyllus)[heaiUÜful-, beau
6 CADUCUS, caduc, căzător; care se tifully- ; schön- ; à beau, à belle ;
dezarticulează (frunză <—, floare ^^) szép- ; красиво-]
[caducous, falling; abfallend; caduc,
tombant; lefeslő, húUatag; опадаю 15 CALAMUS m, calamus, tip de tul
щий, осыпающийся] —*• deciduus pină neramificată, asemănătoare pa
iului, uneori tubuloasă (Cypefus,
1 CAELESTINUS, CAELESTIS, ce Juncus) [calamus; Halm, Binsen
lestin, de albastrul cerului [heavenly halm, Rohrhalm; calame, chalumeau;
blue ; himmelblau ; bleu de ciel ; égszín- palkaszár; тростник]
kék; небесно-голубой]
16 CALATHIDIPHORUM η (gr. κά
8 CAENOGENESIS î (gr. καινός „re λαθος „ccşuleţ", φορέω „a purta"),
cent", γένεσις „naştere"), cenogeneză, calatidofor, pedunculul calatidiului
obţinerea unor caractere recente în (Asteraceae) [calathidiphorum ; Körb-
urma schimbării condiţiilor de mediu bchenträger ; calathidiphore ; kalati-
[caenogenesis ; Störungsentwicklung, dium-tartó ; калатидиофор]
Fälschungsentwicklung ; caenogenèse ;
eenogenézis ; ценогенез] 17 CALATHIDIUM η (gr.-) -^ antho-
dium
9 CAEOMA η (gr. καίω „а arde"),
ceomă, ecidie fără peridiu, cu sporii 18 CALCAR η, pinten, prelungire în
dispuşi în lanţ (Uredinales) [cae- formă de sac sau cornet a bazei cali
oma ; Kaeoma ; caeome ; céoma ; цеома] ciului sau corolei, uneori conţinînd
nectar (Aconitum, Tropaeolum) [spur ;
10 CAERULANS, CAEURULESCENS, Sporn ; éperon ; sarkantyú ; шпорец]
albăstrui [bluish ; bläulich ; bleuâtre,
bleuissant; kékes, kékellő; голубею 19 CALCARATUS, CALCARIFER,
щий, синеющий] —*• subcaeruleus pintenat, prevăzut cu pinten (cali-
ciu) [calcarate, spurred; spornig,
11 CAERULEUS, albastru, ceruleu, de gespornt ; éperonné ; sarkantyús ;
albastrul cerului [blue, sky-blue, heav- со шпорцами]
enlyblue; blau, himmelblau; bleu,
cérulé, bleu de ciel; kék, égszínkék; 20 CALCAREUS, calcaros, care creşte
синий, голубой] pe soluri calcaroase [chalky, limy,
CALCARIFORMIS 110
calcareous; kalkig, kalkhaltig, kalk Kallusbildung, Wulst, Wundgewebe;
reich; calcareux; meszes; извест cal, callosité, bourrelet cicatriciel ; seb-
няковый, известковый] para, sebszövet, heg, hegszövet όνο-
szövet; каллус, наплыв, мозоль] -*
21 CALCARIFORMIS, calcariform, de tyloma
forma unui pinten [spur-shaped ; sporn-
f örmig ; calcariforme ; sarkantyú alakú ; 32 CALLUSHETEROPLASIA Л (lat.
шпорцевидный] callus „piele întărită", gr. έτερος
„altul", πλάσσω „a modela"), calus-
22 CALCEIFORMIS, CALCEOLARIS, heteroplazie, calozitate cu ţesut deo
CALCEOLARIUS, calceiform, de for sebit de cel din care a rezultat (Küs
ma unui pantof mic (labelul la Cy- ter) [callusheteroplasy ; Kallushetero-
pripedium calceolus) [calceiform, shoe- plasie ; callushétéroplasie ; kalluszhe-
shaped ; pantoffelförmig, schuhförmig ; teroplázia ; каллусгетероплазия]
calcéiforme; papucs alakú; башман-
КОВИДНЫЙ] —*• sandaliformis 33 CALLUSHOMOEOPLASIA î (lat.-,
gr. όμοιος „asemănător", -), calusho-
23 CALCICOLUS (-COLA í), calcicol, moioplazie, calozitate cu ţesut ase
calcifil, саге creşte pe soluri calca- mănător cu cel din care s-a format
roase (plantă ~ ^ [calcicolous ; kalk- (Küster) [callushomoeoplasy; Kallus-
liebend; calcicole; mészlakó, mész- homoeoplasie ; callushomoeoplasie ;
kedvelő; обитающий на известняках] kalluszhomoeoplázia ; каллусгомоео-
—» calciphilus плазия]
24 CALCIFUGÜS, calcifug, саге evită 34 CALLÜSHYPERTROPHIA i (lat. -,
solurile calcaroase (Lupinus, Rumex, gr. όπερ „deasupra", τροφή „nutriţie"),
Vaccinium) [caJcifugal, shunning chalk, calushipertrofie, calozitate cu concreş-
chalk-hating ; kalkmeidend, kalkflie teri celulare (Küster) [callushyper-
hend; calcifuge; mészkerülő; кальце- trophy; Kallushypertrophie ; callushy-
фобный] —• silicicolus, calciphobus pertrophie ; kalluszhipertrofia ; каллус-
25 CALCIPHILUS (lat. calx „calcar", гипертрофия]
gr. φιλέω „a iubi"), calcifil, саге pre 35 СALLUSMETAPLASIA f (lat. -, gr.
feră solurile calcaroase (Aster amellus, μετά „Ungă", -), calusmetaplazie, calo
Leontopodium alpinum) [calciphilous, zitate cu modificări metaplasmatice
chalk-loving; kalziphil, kalkliebend, în apropierea locului de rănire (Küster)
kalkstet, kalkbestăndig ; calciphile ; [callusmetaplasy ; Kallusmetaplasie ;
mészkedvelő ; кальцефильный] —*• cal- callusmétaplasie ; kalluszmetaplázia ;
cicolus каллусмет аплазия ] *
26 CALCIPHOBUS (lat.-, gr. φόβος 36 СALO PODI и M η (gr. καλός „fru
„fugă") —»• calcifugus mos", ποδς, ποδός „picior") -*
27 CALCULUS m, calcul, ţesut de ce spatha
lule sclerenchimatice dure („pietroa 37 CALORITROPISMUS m (lat. calor
se") (Pyrus) [calculary; Steinzelle; „căldură", gr. τροπή „răsucire"), ca-
calcul ; kősejt ; камень] —»· sclereidae loritropism, mişcări de curbare sub
28 CALDARIUM, CALIDARIUM n, influenţa căldurii [caloritropism ; Ka-
seră caldă [warm-greenhouse, hothou loritropismus ; caloritropisme ; kalori-
se; Warmhaus; chaudière, serre chau- tropizmus; калоритропизм] —* ther'
de ; melegház ; теплица, оранжерея] motropismus
29 CALENDARIUM (η) FLORAE, ca 38 CALVESCENS (calvesco) -* glabres-
lendar floral, grupare a unor plante
după perioada lor de înflorire [flower- 39 CALVUS glaber
calendar ; Blütenkalender ; calendrier
de flore; virágnaptár; цветочный 40 CALYC- ,CALYCI-, CALYCO-, -CA
календарь] LYX, -CALYCUS (gr. κάλυξ „cupă"),
30 CALLOSUS, calos, prevăzut cu calo- cu caliciu (calycanthus, calyciflorus,
zităţi (frunză, ţesut) [callose; schwie calycopterus, adenocalyx, amhlycalycus)
lig, wulstig; calleux; sebparás, hege- [cup-, calyci-, calyco-; kelch-, -kel-
déses, sümölcsös ; мозолистый] —*• chig; à calice; csésze-, csészés; -csé-
tyl-, tylo- széjű; чашечко-]
31 CALLUM n, CALLUS m, calus, calo- 41 CALYCANTHEMIA i (gr. -, ανθεμον
zitate; ţesut de cicatrizare pe orga „floare"), calicantemie, anomalie a ca
nele vătămate [callosity; Schwiele, liciului constînd din transformarea se-
Ill CANALICULATUS
palelor Γη petale (Mimulus, Primula) 51 CAMBIALIS, cambial, саге aparţine
[calycanthemy; Kalykanthemie ; ca- sau derivă din cambiu (inel cí,
lycanthémie; kalikantémia ; каликан- strat a) [cambial; kambial; cambial;
темия] kambiális ; камбиальный]·
42 СЛХУСЛ ГC7^ (gr.-), prevăzut cu са- 52 CAMBIUM η, cambiu, ţesut format
liciu [calycate; bekelcht; calice; csé' din celule meristematice, constituind
szés, kelyhes ; снабженный чашечкой·! zona generatoare libero-lemnoasă din
43 CALYCULATUS (gr.-), caliculat rădăcină şi tulpină [cambium; Kam
bium, Bildungsgewebe, Teilungsge
prevăzut cu calicul [calyculate; aus- webe, Keimschicht; cambium; kam
senkelchig, nebenkelchig, kleinkelchig ; bium, képzőszövet; камбий]
caliculé ; álcsészés ; с подчашием]
44 CALYCULUS m (gr.-), calicul. 53 CAMELINUS, camelin, de culoarea
1. Caliciu extern, format din bractei brun roşcată а cămilei [camel-colou
(Malva). 2. Caliciu secundar [calycle, red, tawny ; kamelfarbig, rötlichbraun ;
externai calyx ; Kelchlein, Außenkelch, fauve chamois; teveszín, tevebarna;
Nebenkelch, Hüllkelchlein ; calicule, рыжевато-бурый] —»· cervinus, hinnuleus
calice externe; álcsésze, külső csésze; 54 CAMPANACEUS, CAMPANIFOR-
подчашие, наружная чашечка] —>• е- MIS, CAMPANULATUS, campa-
picalyx, pseudocalyx nulat, campanuliform, ín formă de
clopoţel [campanulate, bell-shaped ;
44а CALYMMA η (gr. κάλυμμα „cuver glockig, glockenförmig ; campanule,
tură") —»• matrix campanulacé; harang alakú, harang
45 CALYPHYOMIA f (gr.-, φύω „a szerű ; колокольчатый, колокольчато-
creşte"), califiomie, concreştere anor видный] —»• codo-, codon·, codonodes
mală a sepalelor cu dosul petalelor 55 CAMPESTER (-TRIS, -TRE),
[calyphyomy; Kalyphyomie; calyphi- CAMPESTRIS (-TRIS, -TRE),
omie; kalifiómia; калифиомия] campestru, care creşte pe cîmp [cam
46 CALYPTRA f (gr. καλύπτρα „capac"), pestral; ackerbewohnend, feldbewoh
căliptră, coif, scufie 1. Ţesut de pro nend; champêtre; mezei, mezőn élő;
tecţie de pe conul de creştere din равнинный, полевой]
virful rădăcinii. 2. Parte care aco
peră capsula muşchilor frunzoşi [ca- 56 CAMPTO-, -CAMPTUS, CAMPU
lyptra, calypter, moos-cap; Haube, LI-, CAMPYL-, CAMPYLO- (gr.
Wurzelhaube, Mooshaube, Wurzel- καμπτος, καμττύλος „curbat"), curbat
mützchen; calyptre, coiffe, capuchon; (camptocarpus, campulitropis, campyl-
gyökérsüveg, gyökérföveg, mohasüveg, acanthus, campyloneurus, anacamptus)
mohasapka ; калиптра, колпачок, [bent-, curvy- ; krumm-, bogen- ; cour
чехлик] —» mitra (2) bé ; görbült-, görbén-, görbe- ; согнуто-,
дуговидно-, -согнутый] -*• curvatus,
ΐίΊ
CALYPTRATUS (gr.-), caliptrat, cyph-,
prevăzut cu căliptră sau coif (rădă
cină, capsulă) [calyptrate; behaupt; 57 CAMPTODROMUS (gr. -, δρόμος
calyptre, coiffé ; süveges ; с калиптрой] „fugă"), camptodrom, curbat sau ar
cuit la capăt (nervaţia la Rhamnus)
48 CALYPIRIFORMIS (gr. -, lat. for [camptodromous ; bogenlăufig, krumm-
ma „formă"), caliptriform, de forma lâufig ; camptodrome ; ívesen futó, gör
caliptrei [calyptriform, hood-shaped; bén futó; камптодромный]
haubenförmig, haubenartig; calyptri-
forme ; süvegszerű, süveg alakú ; 58 CAMPYLOTROPUS (gr. -, τροπή
чехликовидный, колпачковидный] „răsucire"), campilotrop, curbat (ovu
lul reniform curbat, micropilul ajun-
49 CALYPTROGENUM η (gr. -, γεννάω gînd lingă hil, la unele Cruciferae,
„а se naşte"), caliptrogen, ţesut me- Leguminosae) [campylotropous, curved ;
ristematic care dă naştere caliptrei krummwendig, krummlâufig; campy-
[calyptrogenum ; Kalyptrogen; calyp- lotrope, courbé ; görbült, visszafordult ;
trogenum ; kaliptrogénum, gyökérsü кампилотропный, изогнутый] —> scolio-
vegképző réteg; калнптроген] tropicus
50 CALYX m (gr. κάλυξ „cupă"), caliciu, 59 CANALICULATUS, canaliculat, pro
totalitate a sepalelor unei flori; ciclul fund scobit longitudinal în formă de
extern al periantului, de obicei verde canal sau de jghiab (peţiolul la Tus
[calyx; Kelch, Blütenkelch; calice; silage, frunza la Plantago, stilul la
csésze, (kehely) ; чашечка] Helleborus ) [canaliculate, channelled,
CANCELLA TUS 112
grooved ; rinnig, gerinnt, rinnenför- delor în virtutea căruia lichidele se
mig; canaliculé, cannelé, creusé en urcă în vasele sau în tuburile capi
canal, coulissé; árkolt, csatornás, ro- lare [capillarity; Kapillarität, Haar-
vátkolt, barázdás; канальчатый, же rörchenwirkung ; capillarité ; hajszál
лобчатый] csövesség ; капиллярность]
60 CANCELLATUS, CANCELLOSUS, 69 CAPILLITIUM η, capiliţiu, masă
cancelat, dispus în formă de gratii de peri filamentoşi, higroscopici, din
sau de reţea (tulpina la Rubus can- sporangele unor Myxomycètes şi Gas-
cellatus, suportul la Lycoperdon can- teromycetes, care evacuează sporii [ca-
cellatum, seminţele la Glaucium) [can pillitium, hair-net; Haarnetz, Haar
cellated, latticed; gitterig, gegittert, geflecht ; capillitium ; szörzetréteg ;
gitterförmig ; cancellé, grillagé, treil- капиллиций, волосяница]
lissé; rácsos, rostélyos; сетчатый,
решетчатый] —>• clatratus 70 CAPILLUS m 1. Fir de păr, lung
şi fin. 2. Unitate de măsură de gro
61 CANDELABRIFORMIS, candela- simea unui păr (0,18—0,25 mm) [hair,
briform, de forma unui candelabru hair's width; Haar, Haarbreite, Haar
(inflorescenţa la Agave) [candelabri- dicke; poil, épaisseur d'un poil; haj,
form ; armleuchterförmig ; candelabri- hajszálvastagság; волос, мера волоса]
forme ; gyertyatartószerű ; канделя-
брообразный] 71 CAPITATUS, CAPITIFORMIS,
CAPITULATUS, capitat. 1. Pre
62 СAN DI СAN S, CAN DEN S, alburiu, văzut cu о parte globulos-dilatată.
albicios, de un alb lucios [candicant, 2. Adunat în capitul floral (păr ~ ,
whitish, shining white ; weißlich, weiß stigmat ~, inflorescenţă 2; ) [capitate,
werdend, glänzendweiß ; candicant, headed, head-like; kopfig, beköpft,
blanchâtre, blanc luisant; fehéres, kopfförmig, blütenköpfchenförrtiig ; că
fénylő fehér; беловатый, белеющий] piţe, capitulé, capituliforme ; fejes,
gombos, fej ecskés ; головчатый, голов-
63 CANDIDUS, candid, curat alb lu кообразный] *
citor [pure white ; reinweiß ; blanc
pur; tisztafehér; белоснежный] 72 CAPITULUM η, capitul, tip de in
64 CANESCENS (canesco), canescent, florescenţă monopodialá racemoasă,
alb-cenuşiu (perii frunzelor de Poten- globuloasă, cu flori agregate scurt
tilla canescens) [rather hoary, greyish- pedicelate sau sesile (Dipsacus, Tri
white; weißgrauwerdend, weißlich folium) [flower-head; Köpfchen, Blü
grau ; blanc cendré, blanc grisâtre ; tenköpfchen ; capitule ; fejecs, fejecs
szürkülő, szürkésfehér; седеющий, kevirágzat, gombvirágzat ; головка]
седоватый] 73 CAPNOIDEUS (gr. καπνώδης „fu-
65 CANINUS, canin 1. Comun. 2. Ne muriu") —> fumagineus
folositor [canine, common ; hundsge 74 CAPPARINUS, bruniu-verde [hrow-
mein, allgemein; canin, vulgaire; kö nish-green ; bräunlichgrün; brunâtre
zönséges, kutyának való; собачий, vert; barnászöld; коричневато-зелё
общий] ный]
66 CANUS, CANO-, cenuşiu, cenuşiu- 75 CAPREOLATUS, capreolat, prevăzut
alb (canoater, canobrunneus) [hoary, cu cîrcei [capreolate, tendrilled ; ran
greyish-white ; grau, grauweiß, blaß kig, gabelrankig; capreolé, vrillé; ka-
grau, greisgrau, aschgrau; gris, blanc csos ; вильчатоусиковый] —> cirratus,
grisâtre; szürke, fehérszürke; седой] cirrosus
76 CAPREOLUS m -^ cirrus
67 CAPILLACEUS, CAPILLARIS,
CAPILLAMENTOSUS, CAPILLI- 77 CAPRIFICATIO f, caprificaţie, pro
FORMIS, capilaceu, capilar, fin şi cedeu horticol de polenizare şi de
subţire ca firul de păr (tulpina ía întîrziere a maturaţiei fructelor de
Briza, stigmatele la Zea) [capillary, Ficus domestica [caprification ; Kapri-
hair-like; haarfein, haarartig, haar- fikation ; caprification ; kaprifikáció ;
förmig, haarfaserig; capillacé, capil капрификация]
laire ; hajszálfinom, hajszálvékony,
hajszálcsöves, szálas ; волосовидный, 78 CAPSULA f, capsulă 1. Tip de
волосатый] fruct uscat, dehiscent, format din mai
multe cârpele concrescute, cu una sau
68 CAPILLARITAS f, capilaritate, fe mai multe loji conţinînd numeroase
nomen de tensiune la suprafaţa lichi seminţe (Campanula, Hyoscyamus).
113 CARNIVORUS
2. Capsula Sau urna sporiferă (Bryo- [wanting, lacking; fehlend; manquant,
phyta) [capsule, sporogonium; Kapsel, privé, dépourvu ; hiányzó ; лишённый]
Kapselfrucht, Mooskapsel, Moosbüch —• absens
se; capsule, sporogone; tok, tokter 88 CARICOGRAPHIA f (lat. сагех
més, mohatok; капсула, коробочка, „rogoz", gr. γράφω „а scrie"), carico-
урночка] grafie, studiul şi descrierea speciilor
79 CA PS и LA TUS, CA PS U LIFER, de Carex [caricography ; Karikogra-
capsulifer, prevăzut cu sau închis în phie ; caricographie ; karikográfia ;
capsulă [capsulated, encapsuled, cap- карикография]
suliferous; kapselig, kapseltragend, 89 CARIES í 1. Carie. 2. Descompunere.
kapselführend ; capsulé, capsulifère ; 3. Putreziciune [decay, putridity,,
tokos, tokterméses ; коробчатый, ко- rottenness; Fäulnis, Zersetzung,Mürb-
робочконосны й ] werden, Morschwerden ; carie, décom-
80 CAPUT (-ITIS) η, cap, parte ter position, pourriture; korhadás, rot-
minală umflată sau rotundă a unui hadás, felbomlás ; гниение]
organ [head ; Kopf ; tête ; fej ; глава, 90 CARINA f, carenă, luntrită 1. Pro
голова] eminenţă sau creastă longitudinală
81 CARBONACEUS, CARBONARIUS, sau transversală în formă de muchie-
CARBON ATU S, cărbunos, carbona- de pe un organ (frunză, peţiol, tul
ceu. 1. Asemănător cu cărbunele. 2. De pină). 2. Loc de concreştere a margi
culoarea neagră a cărbunelui [carbo nilor celor două petale inferioare,
naceous ; kohlschwarz ; carbonacé ; asemănătoare cu carena unei luntre-
szénszerű, szénfekete ; углистый, уголь (corola la Papilionaceae) [carena, keel,,
ный] ridge; Schiffchen, Karinalhöhle, Kiel,
Rückenschärfe ; carène, nacelle ; csó-
82 CARCERULUS m, carcerulă, fruct nak, gerinc ; киль, лодочка] —·· sea-
schizocarpic care la maturitate se phiuni
desface în mericarpii (Boraginaceae,
Labiatae) [carcerule ; Spaltkapsel, 91 CARI ΝATU S, CARI ΝIF ER, саге-
Schließkapsel, Schließfrucht, Teilnuß ; nat 1. Prevăzut cu о proeminenţă
carcerule ; makkocska, makkocskákra longitudinală. 2 Dispus în jghiab
oszló termés; карцерула] —»^ diere- (frunza la Carex) [carinate, keeled ;
silis, polexostylus, synchorium, schizo- kielig, gekielt, gefalzt, kahnförmig,.
carpium schiffchenförmig ; caréné, en gout
tière; csónakos vájatú, csónakszerű;
83 CARCINOMA η (gr. καρκίνωμα килеватый, ладьевидный]
„ulcer"), carcinom, cancerul arbori
lor [carcinoma, canker; Karzinom, 92 CARIOSUS, carios, găunos 1. Ros-
Baumkrebs; carcinome, chancre; kar- de viermi. 2. Cu cavităţi longitudinale
cinóma, farák ; карцинома] neregulate [cariose, carious, worm-
84 CARCINOMATOSUS (gr. -), cica eaten ; morsch, wurmfrässig, knochen-
trices, cu tumori [tumour-shaped, frässig; carié, vermoulu; csatornásán
swelling-shaped ; geschwulstartig, beu kirágott ; трухлявый, разрушающийся],
lenartig ; carcinomateux, cicatrisé ;
daganatszerű, hegszerű ; опухолевид 93 CARMESINUS, CARMINATUS,
ный] CARMINEUS, roşu-carmin, roşu în
85 CARDINALIS, cardinal 1. Princi chis [carmine, crimson, deep red-
pal. 2. Stacojiu, scarlat-roşu [cardinal, coloured; karmesinrot, karminfarbig;
principal, cardinal-red; hauptsächlich, cramoisi, rouge carmin; kárminpiros,
kardinalrot, scharlachrot ; cardinal, élénkpiros ; кармино-красн&й] —> cher-
principal, rouge écarlate ; kardinális, mesinus
fö, skárlátvörös ; кардинальный, глав 94 CARNEUS, CARNICOLOR, CAR-
ный, темно-кровянокрасный] NEO-, carneu, de culoarea roşie а
86 CARDIO- (gr. καρδία „inimă"), сог- cărnii (carneostamineus ) [carneous,
diform, de forma inimii (cardiocarpus, flesh-coloured ; fleischfarbig, fleisch
cardiopetalus, cardiophyllus, cardio- rot; carné, couleur de chair; húspiros,
tonicus) [cardio-, heart-; herz-; en hússzínű ; мясо-красный, телеснога
coeur; szíves-, szív alakú; сердце-] 1№ета]
87 СА RE Ν S (сагео), absent, cu carenţă, 95 CARNIVORUS -«• insectivorus, zoo-
care lipseşte (stamina duo sterilia phagus, zootrophicus, sarcophagus, crea-
carentia lipsind două staminé sterile) phagus
CARNOSUS
m
96 CARNOSUS, cărnos, pulpos; cu ţesut [carpode; Karpode; carpode; karpó
cărnos şi suculent (fruct ~ , frunză ~ , dium, csökevényes termőlevél; кар-
rădăcină r-^, tulpină r^) [carnose, car- подия]
nous, fleshy, pulpy ; fleischig; charnu, 108 CARPOGAMIA Î (gr. -, γάμος
pulpeux; húsos, pozsgás; мясистый] „căsătorie"), carpogamie, reproducere
—»· sarc-, sarco- sexuată rezultînd carpospori [Rhodo-
97 CARO f, carne, pulpă; ţesutul cărnos phyta) [carpogamy ; Karpogamie ; car
subepidermal (la fructe, la ciupercile pogamie ; karpogámia ; кариогамия]
cu pălărie) [flesh, pulp; Fleisch, 109 CARPOGENESIS t (gr. -, γένεσις
Fruchtfleisch, Fruchtbrei; chair, pul „origine"), carpogeneză, formarea fruc
pe ; gyümölcshús, gyümölcskása ; tului [carpogenesis ; Fruchtbildung;
мякоть] carpogenèse; termésképződés; карпо-
98 CAROTINUM η (gr. καρωτον генез]
„morcov"), carotina, pigmentul galben
sau portocaliu-roşcat din celulele unor 110 CARPOGONIUM η (gr. -, γονή
plante (Daucus carota) [carotin ; Karo- „urmaş"), carpogon, gametangiul
tin ; carotène ; karotin ; каротин] femei la alge (Rhodophiceae) [carpo-
gone; Karpogon; carpogone; karpo-
99 CARP-, CÂRPO-, -CARPICUS, gónium; карпогоний]
-CARPUS (gr. καρπός „fruct"), cu
(pe, în) fructe (carpicus, carpophagus, 111 CARPOLITHUS m (gr. -, λίθος
geocarpicus, glomerocarpus, acantho- „piatră"), carpolit, fruct fosilizat [car-
carpus) [fruit-, -fruited ; frucht-, -früch polith ; Karpolith, versteinerte Frucht ;
tig; à fruits; termés-, -gyümölcsű; carpolithej terméskövület; окамене
плодно-, -плодный] вший плод] —»• lithocarpus
100 CARPADELIUM η (gr.-, άδηλος 112 CARPOLOGIA t (gr. -, λόγος „vor
„invizibil") -* cremocarpium bire"), carpologie, studiul fructelor
[carpology ; Fruchtkunde, Frucht
101 CARPELLODIUM η (gr.-, είδος lehre ; carpologie ; terméstan, gyümöl-
„asemănare"), carpelodiu, transfor cstan ; карпология]
mare a petalelor în cârpele (Worsdell)
[carpellody; Karpellodie; carpellodie; 113 CARPOLYSIS í (gr.-, λύσις „des
karpellódium ; карпеллодия] -* pistil- compunere"), carpoliză, disociere a
lodium carpelelor sudate [carpolysis; Karpo-
102 CARPELLOMANIA î (gr.-, μανία lyse; carpolyse; karpolizis; карпо-
„nebunie"), carpelomanie, proliferare лиз]
teratologică a carpelelor [carpello- 114 CARPOMANIA f (gr. -, μανία
many; Karpellomanie ; carpellomanie ; „nebunie"), carpomanie, producere
karpellománia ; карпелломания] abundentă a cistoliţilor în unele fructe,
1C8 CARPELLUM η (gr. -), carpelă, în tératologie (Pomaceae) [carpo-
frunză diferenţiata fertilă din verti- many; Fruchtversteinerung; carpo
cilul floral intern, purtînd ovulele manie; karpománia, gyümölcskövese-
[carpel; Karpell, Fruchtblatt; car dés; карпомания]
pelle; termőlevél, ivarlevél; плодо
листик, плодик] —»^ carpophyllum 115 CARPONOMIUM η (gr. -, νομός
„păşunat"), carponomiu, cavităţi roase
104 CARPIDIUM η (gr. -) -+ carpellum de larve în părţile parenchimatice ale
fructelor [carponome ; Fruchtmine ;
105 CARPOCEPHALUM η (gr. -, κεφαλή carponome; karponómium; карпо-
„cap"^, carpocefal, receptaculul spo- номиум]
rogonului purtînd organele de repro-
ducere (Marchantiales) [carpócepha- 116 CARPOPHORUM η (gr. -, φορέω
lum ; Fruchtknöpfchen ; carpocépha- „а purta"), carpofor 1. Bază lărgită
le; karpocef alum ; плодоголовка] a gineceului (Nelumbo). 2. Suport
106 CARPOCLONIUM η (gr. -, κλών bifidat al mericarpiilor (Umbellife-
„rămurea"), carpocloniu, ramură pur rae). 3. Pedicelul sporocarpului [car
tătoare de fructificaţii (Algae) [carpo- pophore ; Karpophor, Fruchtträger,
clonium ; Fruchtast (der Algen) ; саг- Fruchthalter, Karpellträger ; carpo
poclonium; karpoklónium ; карпо- phore ; karpofórum, terméstartó ; кар-
клониум] —* stichidium пофор, столбочек, плодонос]
107 CARPODIUM η (gr. -), carpodiu, 117 CARPOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον
carpelă sterilă, abortivă (Typha) „frunză") —*• carpellum
115 CARYOKINESIS
118 CARPOPODIUM η (gr. -, πόδιον curbare pentru protejarea fructelor
„picioruş"), carpopodiu, pedicelul fruc în timpul maturizării şi pentru asi
tului [fruit-stalk; Fruchtstiel; carpo- gurarea diseminării [carpotropism ;
pode, pédicelle du fruit; termésnyél, Karpotropismus ; carpotropisme ; kar-
terméskocsány ; плодоножка] potropizmus ; карпотропизм]
119 CARPOPTOSIS í (gr. -, πτώσις 129 CARPOZYGOTA f (gr. -, ζυγωτος
„cădere"), carpoptoză, cădere prema „reunit") -*• zygospora, zygocystis
tură a fructelor [carpoptosis, abnor
mal fruit-falling; Karpoptose, früh 130 CARTILAGINEUS, CARTILAGI-
zeitiger Fruchtfall; carpoptose; kar- NOSUS, cartilagineu, cartilaginos ;
consistent, elastic şi translucid; de
poptózis, időelötti terméshúUás ; кар- consistenţa cartilagiului (frunza la
поптоз] Eryngium, perispermul unor seminţe)
120 CARPOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"), [cartilaginous, gristly; knorplig; carti
carpozom, corp de fructificaţie la lagineux; porcos, porogós; хрящева
Fungi [carposoma, fruit-body; Kar- тый] —»• chondraideus
posom; carposome; termőtest; пло
довое тело] 131 CARUNCULA í, carunculă, excres
cenţă cărnoasă pe tegumentul semin
121 CARPOSPERMA η (gr. -, σπέρμα ţei protejînd micropilul, de obicei
„sămîntă"), carposperm, oosferă fe colorată, bogată în materii oleagi
cundată (Algae) [carposperm; Kar- noase, contribuind la răspîndirea se
posperm,· carposperme ; karposz perma, minţelor prin insecte (Corydalis) (în
megtermékenyült petesejt ; карпо- literatură adesea sinonimizat cu arilui
сперм] şi elaiosomul) [caruncle, strophiole;
Karunkéi, Samenschwiele, Samenan-
122 CARPOSPHAERA f (gr. -, σφαίρα hângsel, Samenwarze, Nabelwarze,.
„sferă"), carposferă, oosfera înainte Nabelwülstchen, Mikropylwulst ; ca
de fecundare [carposphere ; Karpo- roncule; karunkula, köldökszemölcs,
sphăre ; carposphere ; karposzféra ; köldökdudor, magfüggelék; карун-
карпосфера] кула, присеменник] -+ spermotylium,
123 CARPOSPORA f (gr. -, σπορά strophiolum, epiphysis
„sămînţă"), carpospor, spor asexuat, 132 CARY-, CARYO- (gr. κάριον „nu
neflagelat (Rhodophyceae) [carpo-
spore; Karpospore; carpospore; kar- că), nucă, nucleu (caryenchyma, caryo-
pospóra; карпоспора] —»• rhodospora, carpus) [nut, nucleus ; Nuß, Kern ;
cytospora, m icro cyst is noix, noyau; dió, sejtmag; орех, ядро}
124 CARPOSPORANGIUH η (gr. - , 133 CARYENCHYMA η (gr. -, εγχυμα
άγγεϊον „vas"), carposporange, spo „umplutură"), CARYOCHYLEMA η
range diferenţiat din cistocarp (Rho (8Τ· -J χύλισμα „suc") - • caryolympha.
dophyceae) [carposporangium ; Karpo- 134 CARYOCLASTICUS (gr. -, κλαστος
sporangium; carposporange; karpo- „spart"), carioclastic, cu efect nociv
sporángium ; карпоспорангий] asupra nucleului [caryoclastic ; karyo-
125 CARPOSTEGIUM η (gr. -, στέγω klastisch ; caryoclastique ; kario-
„a acoperi"), carpostegiu, bordură de klásztikus ; кариокластический]
peri în gîtul caliciului, întîrziind dise 135 CARYOGAMIA i (gr. -, γάμος
minarea (Labiatae) [carpostegium ; „căsătorie"), cariogamie, fuzionare a
Karpostegium; carpostegium; karpo- nucleilor de sex diferit [caryogamy;
sztégium ; карпостегий] Karyogamie, Kernverschmelzung; ca-
126 CARPOSTOMIUM η (gr. -, στόμα ryogamie ; kariogámia, sejtmag
„gură"), carpostomiu, orificiul cisto- egyesülés; кариогамия]
carpului (Algae) [carpostome; Kar- 136 CARYOGRAMMA η (gr.-, γράμμα
postomium ; carpostome ; karposztó- „literă"), cariogramă, reprezentare
mium, cisztokarpium-nyiíás ; карпос- grafică a cromozomilor dintr-o celulă,
томпй] respectiv dintr-un nucleu, după nu
127 CARPOTHECA i (gr. -, θήκη mărul şi caracterele morfologice ale
„teacă"), carpotecă, teaca sporilor acestora [karyogram ; Karyogramm ;
(Algae) [carpotheca ; Sporenscheide, caryogramme; kariogram; карио-
Fruchtscheide ; carpothèque ; spóra- грамма]
tok; карпотека] 137 CARYOKINESIS f (gr. -, κίνησις
128 CARPOTROPISMUS m (gr. -, τροπή „mişcare"), cariocineză, mitoză; divi
„răsucire"), carpotropism, mişcări de ziune nucleară şi celulară indirectă
CARYOLOGIA lie
[karyokinesis ; Karyokinese, indirekte 147 CARYOPLASTUM η (gr. - πλαστός
Kernteilung; caryokinèse, mitose; „modelat"), carioplast, totalitate a
kariokinézis, mitózis, közvetett sejt- corpusculilor din nucleul celulei
magosztódás, számtartó sejtmag- (Strasburger) [karyoplast; Karyo-
osztódás ; кариокинез, митоз]-*mitosis, plast; caryoplaste; karioplaszt; ка-
teleomitosis, divisio somatica риопласт]
138 CARYOLOGIA f (gr.-, λόγος „vor 148 CARYOPSIS f (gr. -, δψις „aspect"),
bire"), cariologie, citologie nucleară, cariopsă, fruct uscat monosperm, cu
studiul nucleului celular [caryology, pericarpul membrános şi concrescut
nuclear cytology; Karyologie, Kern- cu sămînţa (Gramineae) [caryopsis ;
zytologie; caryologie, cytologie nu Karyopse, Grasfrucht, Kornfrucht ;
cléaire ; kariológia, sejtmagtan ; caryopse ; szemtermés ; зерновка]
кариология] 149 CARYORRHEXIS f (gr. - ρήξις
1139 CARYOLYMPHA f (gr.-, lat. lym- „ruptură"), cariorexie, degenerare a
pha „apă de izvor"), cariolimfă, suc nucleului celular prin descompunerea
nuclear [karyolymph, nuclear-sap ; cromatinelor (Maire) [karyorhexis ;
Karyolymphe, Kernsaft ; caryolymphe, Karyorrhexis, Zellkerndegeneration ;
suc nucléaire; kariolimfa, sejt- caryorrhexis ; kariorexis ; кариорексис]
magnedv; кариолимфа, ядерный сок] 150 CARYOSOMA η (gr. - σώμα „corp"),
—»· nucleohyaloplasma, nucleochylema, cariozom, nucleol de cromatina (Ogata)
caryenchyma [karyosoma ; Karyosom, Ghromatin-
140 CARYOLYSIS f (gr. -, λύσις „dizol nukleolus ; caryosome, nucléole de
vare"), carioliză, dezintegrare a sub chromatine ; karioszoma, kromatin-
stanţei nucleare [karyolysis, degene magocska ; кариосома]
ration of the nucleus; Karyolyse, 151 CARYOSYMPHYSIS f (gr. -, σύμ-
Kerndegeneration ; caryolyse, dégé φυσις „concreştere"), cariosimfiză,
nération du noyau; kariolizis, sejt- contopirea nucleilor [karyosymphysis ;
mag-degenerálódás ; кариолизис, раст Kern Verschmelzung ; caryosymphyse,
ворение ядра] fusion nucléaire ; sejtmagegyesülés ;
141 CARYOMITOSIS f (gr. -, μίτος кариосимфиз]
„filament") —>• mitosis 152 CARYOTHECA f (gr. -, θήκη
142 CARYOMIXIS i (gr. -, μίξις „ames „cutie"), cariotecă, membrana nucleu
tecare") —»· amphimixis lui [karyotheca, nuclear membrane ;
Kernmembran ; caryothèque, mem-
143 CARYON η (gr. -), nucleu celular brane nucléaire; sejtmaghártya, sejt-
[cell-nucleus ; Zellkern ; noyau cel magfal, sejtmagburok ; кариотека,
lulaire; sejtmag; ядро клетки] оболочка ядра]
144 CARYOPHASIS f (gr. -, φάσις 153 CARYOTINUM η (gr. -), cariotina,
„apariţie"), cariofază, alternanţă a substanţa filamentoasă din retinaculul
haplofazei şi diplofazei prin care nucleului (Lundegardh) [karyotin ;
poate treee nucleul celular (Renner) Karyotin ; caryotine; kariotin, sejt-
[karyophasis ; Karyophase, Kernpha mag-gerendázat ; кариотин]
senwechsel ; caryophase ; kariofázis,
sejtmag-fázisváltakozás ; кариофаза] 154 CARYOTYPUS m (gr. -, τύπος
„model"), cariotip, totalitate a cro
145 CARYOPLASMA η (gr. -, πλάσμα mozomilor unei specii sau a unor
„modelare"), carioplasmă, masă pro soiuri, împreună cu particularităţile
toplasmatică vie din interiorul mem lor caracteristice (Battaglia) [karyo
branei nucleare, cuprinzînd cariolimfă şi type ; Karyotyp ; caryotype ; karioti-
cromatina [karyoplasm, nucleoplasm ; pus ;кариотип]
Karyoplasma, Zellkernplasma; cary-
oplasme, nucleoplasme ; sejtmagplaz- 155 CASEOLARIS, CASEOSUS, cazep-
ma ; кариоплазма] lar, de consistenţa cazeinei, mălăieţ
ca fructul răscopt la Pyrus [caseous,
146 CARYOPLASMOGAMIA f (gr.-, cheesy; käsig, käseartig; caséolaire,
γάμος „căsătorie"), carioplasmoga- caséeux; kásás, túrószerű, pépszerű;
mie, contopirea alor doi gârneţi rezul- творожистый, сырный]
tînd o celulă nouă (Haecker) [karyo-
plasmogamy ; Karyoplasmogamie ; 156 CASSIDEUS, casideu, în formă de
caryoplasmogamie ; karioplazmogá- cască sau de coif (corolă) [cassideous.
mia ; кариоплазмогамия] helmet-shaped ; behelmt, behaubt ;
117 CA TA Ρ HO TO TROPISM US
casqué ; sisakos, csuklyás ; шлемо- corolla ; Katakorolle ; catacorolle ·,.
видный] külső párta; наружный венчик]
157 CASSIS, -IDIŞ î, cască, coif 1. 166 CATADROMUS (gr. -, δρόμος.
Piese exterioare, conivente, ale peri- „fugă"), catadrom, orientat în jos şi
antului (Orchidaceae). 2. Sepala su spre exterior (nervaţie ^é) [catadro-
perioară concavă (Aconitum) [hel mous, tending downwards; herab
met; Helm; casque; sisak; шлем] steigend; catadrome, descendant; le
felé haladó ; катадромный]
158 CASSUS, gol, găunos, vid [empty,
devoid; leer, hohl; creux, vide; üres, 167 CATAGENESIS f (gr. -, γένεσις
üreges; пустой] „origine"), catageneză, evoluţie regre
sivă prin simplificarea sau dispariţia
159 CASTANEUS, castaniu, castaniu- unor organe sau funcţiuni [catagene
brun, de culoarea brun roşcată а fruc sis, retrogressive evolution; Kata-
tului de Aesculus [chestnut-brown, genese ; catagenèse ; katagenézis, visz-
chestnut-coloured ; kastanienbraun, szafejlődés; катагенез]
rötlichbraun ; châtain, brun marron ;
gesztenyebarna, vörösesbarna ; кашта 168 CATAGEOTROPISMUS m (gr. -,
новый] γή „pămînt", τροπή „răsucire"), ca-
tageotropism, geotropism pozitiv [ca-
160 CAST RATIO f, castrare, îndepărtare tageotropism ; Katageotropismus ; ca-
a organelor sexuale mascule sau femele tagéotropisme ; katageotropizmus, po
dintr-o floare [castration ; Kastra zitiv geotropizmus ; катагеотропизм}
tion, Entmannung, Verschneidung ;
castration ; kasztráció, nemtelenítés ; 169 CATALECTA η pl (gr., κατάλεκτα
кастрация] „colecţie"), colecţie, culegeri de arti
cole [collection ; Auswahl, Bruchstücke ;
161 CATABLASTUM η (gr. κατά „în recueil; gyűjtemény, cikkgyűjtemény;,
jos", βλαστός „mugure"), catablast, избранные сочинения]
tulpină subterană modificată servind
la înmulţirea şi răspîndirea plantei 170 CATALOGUS m (gr. κατάλογος
(bulb, rizom) [katablast ; Niederspross ; „listă"), catalog, listă, enumerare-
catablaste ; katablaszt ; катабласт] [catalogue, list; Katalog, Verzeich
nis ; catalogue ; katalógus, névjegyzék ;
162 CATABOLISMUS m (gr. -, βολή каталог, список] —»· pinax
„aruncare, cădere"), catabolism, deza-
similaţie, metabolism destructiv ; ill CATALYSIS f (gr. κατά „în jos",
totalitate a proceselor de dezasimi- λύσις „dizolvare"), cataliză, acce
laţie din organism [catabolism, des lerarea sau întîrzierea vitezei proce
tructive metabolism, dissimilation ; selor de reacţiuni chimice sub influenţa
Katabolismus, Abbaustoffwechsel, unor catalizatori [catalysis ; Katalyse ;
zerlegender Stoffwechsel; catabolisme, catalyse ; katalízis ; катализ]
dissimilation ; katabolizmus, lebom 172 CATAPETALISMUS m (gr. -, πέ-
lás, disszimilatorikus folyamat ; ката ταλον „petală"), catapetalism, ade
болизм, диссимиляция] —»• dissimilatio renţa petalelor la baza androforului
(Malvaceae) [catapetalism ; Katape-
163 CATACHROMASIS f (gr. -, χρώμα talismus; catapétalisme ; katapetaliz-
„culoare"), catacromază, decromati- mus; катапетализм]
zare, pierdere a cromaticităţii cromo
zomilor în telofază [dechromatisation, 173 CATAPHORESIS f (gr. -, φόρησις
catachromasie ; Katachromasie, De „ducere"), cataforeză, electroforeză,
chromatisation ; catachromase, de migraţie a particulelor coloidale aflate
chromatisation ; katakromázis, szí- în suspensie în celula vie la catod,
neződőképesség elvesztése; катахро- sub influenţa curentului electric [ca-
мазия] taphoresis, electrophoresis ; Katapho-
rese, Elektrophorese ; cataphorèse,
164 CATACLINOTROPISMUS m (gr.- électrophorèse ; kataforézis, elektrofo-
κλίνω „a se înclina", τροπή „răsu rézis ; катафорез, электрофорез] —>
cire"), cataclinotropism, clinotropism electrophoresis
negativ [cataclinotropism; Kataklino-
tropismus ; cataclinotropisme ; kata- 174 CATAPHOTOTROPISMUS m (gr. -,
klinotropizmus ; катаклинотропизм] φώς, φωτός „lumină", τροπή „răsu
cire"), catafototropism, fototropism
165 CATACOROLLA î (gr. -, lat. corolla negativ [cataphototropism, negative
„coroană"), catacorolă, corolă secun phototropism ; Kataphototropismus,
dară externă (Azalea, Gloxinia) [cata- negativer Lichtreiz ; cataphototro-
CATAPHRACTUS 118
pisme, phototropisme négatif; ka- ţitor [cathartic, purging; purgierend,
tafototropizmus, negativ fototropiz- abführend, reinigend ; cathartique,
mus ; катафототропизм, отрицатель purgatif, épuratif; hajtó, tisztító;
ный фототропизм] очищающий, слабительный]
175 CATAPHRACTUS (gr. κατάφρακτος 185 CATHODIALIS, CATHODICUS
„cuirasat") -+ loricatus (gr. κάθοδος „coborîre"), catodic,
dispus în partea terminală superioară
176 CATAPHYLLUM η (gr. κατά „în a spiralei descendente a scvamelor
jos", φύλλον „frunză"), catafilă, organ conului [cathodal, cathodic; katho
foliar incomplet dezvoltat, adesea disch, spiralisch-absteigend ; catho
solziform şi de culoare brună, dispus dique; katodikus, spirálisan leszálló;
pe catablaste sau pe anablaste (tunica католический]
bulbului, scvamele protectoare ale
mugurilor) [cataphyll ; Niederblatt, 186 CATOTROPUS (gr. κάτω „în jos",
Unterblatt; cataphylle; allevél, pik τροΐίή „răsucire"), catotrop, curbat
kelylevél ; катафилл] spre pămînt [catotropous ; abwärts
krümmend; catotrope; földfelé gör
177 CATAPLASIA î (gr. -, πλάσις bülő; катотропный]
„modelare"), cataplazie, transformări 187 СAT и LU S m-* amentum
sau formaţii regresive datorită îm- 188 CAUDATUS, СAUDI-, caudat, pre
bătrînirii ţesuturilor [cataplasy; Kata- văzut cu о prelungire în formă de
plasie, Rückbildung, Veralterung; ca- coadă (antere la Inula, fructe la Cle
taplasie ; kataplázia, visszafejlődés ; matis) [caudate, tail-shaped ; schwanz-
катаплазия] -+ involuţia förmig, geschwänzt ; caudé, terminé
178 CATAPLASMA η (gr. -, πλάσμα en queue; farkos, farokszerű; хвос
„modelare"), cataplasmă, ţesut anor татый]
mal (calus, gală) [cataplasm; Kata- 189 CAUDEX m, caudex 1. Trunchiul
plasma; cataplasme; rendellenes szö plantelor lemnoase (Tournefort). 2.
vet ; катаплазма] Axa principală a Antofitelor (Linné).
179 CATATONOSIS f (gr. -, τόνωσις 3. Tulpină nearticulată, scurtă, căr
„tensiune"), catatonoză, diminuarea noasă, neramificată, la Agave, Sem-
presiunii osmotice din celulă (Errera) pervivum etc. (Grinţescu) [caudex;
[catatonosis ; Katatonose; catatonose; Hauptstamm, Stock; caudex, stipe,
turgornyomás-csökkenés ; кататоноз] tronc; tőszár, törzs; каудекс, ствол]
180 CA ТА ΤRA UM А TOTROPISMUS m 190 CAUDICULA f, CAUDICULUM η,
(gr. -, τραομα „rană", τροττή „răsu caudicul, suportul polinariei (Orchida-
cire"), catatraumatotropism, trauma- ceae^caudicle ; Schwänzchen, Schweif-
totropism negativ [catatraumatotro chen ; caudicule ; pollinium-nyelecske ;
pism; Katatraumatotropismus ; cata- хвостик, ножка поллинария]
traumatotropisme ; katatraumatotro- 191 CAULICULUS m, caulicul, tulpiniţa
pizmus ; кататравматотропизм] embrionului pe care sînt inserate
181 CATATROPISMUS m (gr.-) ^ cotiledoanele [caulicle; Stengelanlage,
apotropismus Stengelchen des Keimlings; caulicule,
tigelle de l'embryon; csiratengely,
182 CATEN-, CATENI-, С ATENO-, száracska ; стебелек] —> scapellus, ti·
CATENU-, CATEN ULI-, CATE- gella, hypocotylus
NATUS, înlănţuit, aşezat cap la cap
în formă de lanţ (catenifer, catenifor- 192 CAULIDIUM n, caulidiu, pseudotul-
mis, catenoideus, catenuatus, catenularis, pina plantelor inferioare [caulidium;
catenuliformis) [catenate, chained ; ver Kaulidium, Scheinsproß ; caulidium,
kettet, kettenförmig; catené, chaîné, pseudotige ; kaulidium, álszáracska ;
en chaînette; egybeláncolt, láncszerű; каулидиум]
цепочечный, цепочкообразный] —>^ соп- 193 CAULIFLORIA f, cauliflorie, apa
catenatus riţie anormală а florilor şi fructelor
183 CATHAROBIONTA η pl (gr. καθα pe tulpina sau pe ramurile plantelor
ρός „curat", βίος „viaţă"), cataro- lemnoase [cauliflory ; Kauliflorie,
bionţi, organisme care trăiesc numai Stammblütigkeit ; cauliflorie ; kauli-
în ape curate [kalharobia ; Katharobi- floria, szárvirágzás, száronnyilás ;
onten ; catharobiontes ; katarobion- каулифлория]
ták ; катаробионты] 194 CAULINARIS, CAULINUS, cau-
184 CATHARTICUS (gr. καθαρτικός linar, tulpinal, care aparţine tulpinii
„purgativ"), catartic, purgativ, cură- sau creşte pe tulpină (frunză »^)
119 CENTR-
[caulinar, cauline; stengelig, stengel- 205 CECIDIOZOA η pl (gr. -, ζ(δον
ständjg; caulinaire; száron levő, „animal"), zoocecidii, animale mici
szárhoz tartozó ; стеблевой] (acarieni, insecte, viermi) care cau
zează formarea galelor [cecidiozoa;
195 СAULIS m, tulpină, axa principală Zezidiozoën, gallenerzeugende Tier
саге susţine organele vegetative şi chen; cecidiozoa; cecidiozoa, gubacs-
generative ale plantelor ierboase keltő állatkák; цещ1диозоа]
[stem, stalk; Stengel, Hauptsproß,
Hauptachse; tige; szár, dudvaszár; 206 CECIDIUM η (gr.-), cecidie, gală,
стебель] deformaţiuni sau excrescenţe pato
logice pe organele vegetale (muguri,,
196 CAULOCALYX m (gr. καυλός frunze, tulpini) cauzate de paraziţi
„tulpină", κάλυξ „cupă"), caulocali- vegetali sau animali [cecidium, gali;
ciu, învelişul protector al sporogonu- Zezidie, Galle; cecidie, galle; gubacs;
lui, asemănîndu-se cu un periant (Jun- цецидий, галл]
germanniaceae ) [caulocalyx ; Kaulo-
kalyx; caulocalice; kaulokálix; кау- 207 CELANS, CELATUS, CELATI-,
локаликс] ascuns, acoperit [hidden, hiding, cove
red; verborgen, versteckt, bedeckt;
197 CAULOCOLLESIA f (gr. καυλός caché, couvert; rejtett, fedett; скры
„tulpină", κόλλησις „concreştere"), вающий, скрытый, прикрытый]
caulocolezie, concreştere anormală a
tulpinii de la două plante deosebite 208 CELLULA t, celulă, unitatea morfo
[caulocollesia ; Stengelzusammen- logică, fiziologică şi biologică funda
wachsung ; caulocoUesie ; szárössze mentală a organismelor [cell; Zelle;
növés; каулоколлезия] cellule; sejt; клетка]*
198 CAULOMA η (gr.-), caulom, for 209 CELLULARIS, celular, format din
maţie tulpinală (termen general) celule sau aparţinînd celulei [cellu
[caulome; Kaulom, Stengelgebilde; lar; zellig, zellulär; cellulaire; sejtes,
caulome; kaulom, szárképlet; кау- sejthez tartozó; клеточный]*
лома] 210 CELLULOSA t, celuloza, polizaharid
199 CAULOTAXIS í (gr. -, τάξις care este principalul component al
„orînduire"), caulotaxie, modul de membranei celulare [cellulose; Zel
aşezare a ramurilor pe tulpină [caulo- lulose, Zellstoff; cellulose; cellulóz;
taxis; Kaulotaxis; caulotaxis; kaulo- целлюлоза, клетчатка]
táxisz ; каулотаксис] 211 CELSUS, înalt, ridicat [high, lofty»
200 CAVATUS, scobit [holloved; ausge tall ; hoch ; haut, élevé ; magas ;
höhlt ; excavé ; kivájt ; выдолбленный] высокий]
201 CAVERNOSUS, cavernos, găunos, 212 CENANTHIA f (gr. κενός „gol",
cu cavităţi [cavernous, hollow; laku- άνθος „floare"), cenantie 1. Sterili
năr, hohl; creux; üreges, odvas; tate florală. 2. Avortare a organelor
кавернозный, пещеристый] —>• cunicu- sexuale din floare, în patologie [ce-
latus, coelo- nanthy ; Zenanthie, Leerbliitigkeit ;
cénanthie ; cenántia, virágmeddőség ;
202 CECIDIOLOGIA f (gr. κηκίς „gală", ценантиа]
λόγος ,.vorbire"), cecidiologie, stu
diul galelor [cecidiology ; Zezidiolo- 213 CENTI- (lat. centum „о sută"), cu
gie, Gallenlehre; cecidiologie; ceci- о sută de..., cu numeroase ... (centi-
diologia, gubacstan; цецидиология] folius, centiflorus) [hundred-, many- ;
hundert-, viel- ; à cent, à beaucoup ;
203 CECIDIOPHORUS (gr. -, φορός száz-, sok; сто-, много-] —»^ hecato-
„purtător"), cecidiofor, care poartă
gale [cecidiophorous, gall-bearing ; 214 CENTR-, CENTRO-, -CENTRUS
gallentragend, Gallapfel-tragend ; cé- (gr. κέντρον „pinten", „vîrf ascuţit"),
cidiophore; gubacsos, gubacshordozó ; pintenat, cu vîrful ascuţit (centrau-
несущий галлы] thus, centroideus, centropetalus, hybo-
centrus) [spur-, spurred, sharp ; sporn-,
204 CECIDIOPHYTA η pl (gr. -, φύτον spitzig, gespornt; éperonné, aigu; sar
„plantă"), cecidiofite, fitocecidii, plan kantyús, hegyes; шпорце-, остро-,
te inferioare (bacterii, alge, ciuperci) острый]
care cauzează dezvoltarea galelor
[cecidiophytes ; Zezidiophyten, gal 215 CENTR-, -CENTRALIS, CENT RI-
lenerzeugende Pflanzen ; cecidiophy eus, CENTRO- (lat. centrum
tes ; cecidiofiták ; цецидиофиты] „centru"), central, aşezat în centru
CENTRIFUGÁLIS 120
(centricirrhus, centrospermus) (de ex. phalophorus, dolichocephalus, grandi-
«7indrw'^) [central; zentral, mittel- ceps) —*• capitatus
stăndig; central; központi; централь 225 CEPHALANTHIUM η (gr. -, άνθος
ный] * „floare") —»· anthodium, capitulum
216 CENTRIFUGÁLIS, CENTRIFU- 226 CEPHÁLODIUM η (gr. -, είδος
GUS, centrifugal, care se dezvoltă „asemănare"), cefalodiu 1. Antodiu,
de la centru spre exterior (inflores capitul (Compositae). 2. Excrescenţă
cenţă) [centrifugal, tending outwards ; gonidială a talului (Eichenes) [cepha-
zentrifugal, mittelpunktfliehend; cen lodium ; Cephalodium Brutkörper-
trifugal, centrifuge; centrifugális, kö chen; céphalode; cefalodium: цефа-
zéphagyó, központtól távolodó; цен ЛОДИЙ]
тробежный]
227 CEPHALOPHORUM η (gr. - φορός
217 CENTRIOLUM η -> centrosoma „purtător"), cefalofor 1. Receptacul.
218 CENTRIPETÁLIS, CENTRIPE- 2. Piciorul ciupercii [cephalophorum,
TUS (lat. centrum „centru", peto 1. receptacle, 2. stipe of Fungi;
„a se îndrepta"), centripetal, care se 1. Fruchtboden, 2. Stiel; 1. réceptacle,
dezvoltă de la exterior spre centru 2. pied de champignon ; 1. virágvacok,
(inflorescenţă) [centripetal; zentripetal, 2. gombatönk; 1. цветоложе, 2. пе
mittelpunktsuchend ; centripète ; cen- нек гриба]
tripetális, középretartó, központ felé 228 CERA f, ceară, secreţie celulară
haladó ; центростемительный] depusă pe frunze, fructe, tulpină etc.
219 CENTROMERUM η (gr. κέντρον pentru a le proteja [w^ax; Wachs;
„centru", μέρος „parte"), centromer, cire ; viasz ; воск]
segment scurt al cromozomului pe 229 CERACEUS, CERARIUS, ceraceu,
care se inserează filamentele fusului asemănător cu ceara [ceraceous ; wachs-
nuclear în faza mitozei şi a meiozei artig ; céracé ; viaszszerű ; восковой,
(Darlington) [centromere ; Zentromer, восковидный]
Spinderfaseransatz, Leitkörperchen ;
centromere ; centromérum ; центромер] 23Û CERAMIDIUM η (gr. κεράμιον
-+ cinetochorum „vas în formă de urcior") —»· cysto-
carpium
220 CENTROPLÁSMÁ η (gr. -, πλάσμα 231 CE RAMI- (gr. -) (ceramicarpus) -^
„modelare"), centroplasmă, zona plas- urceolatus
matică centrală care înconjoară cen-
triolul (Cyanophyceae) [centroplasm ; 232 -CERAS, CERAT-, CE RAT IT IS,
Zentroplasma ; centroplasme ; centro- CERATO-, -CE RU S, -CERATUS,
plazma; центроплазма] CERATOPHORUS (gr. κεράτιον „cor-
nuleţ") (glossoceras, ceratocarpus, bra-
221 CENTROPLÁSTUM η (gr. -, πλασ chycerus, polyceratus, ceratantherus, ma-
τός „modelat"), centroplast, corpuscul croceratus) —*• cornutus, -comis
sferic extranuclear în timpul mitozei
[centroplast ; Zentroplast; centroplaste ; 233 CERASI- (lat. cerasus „cireaşă")
centroplaszt ; центропласт] (cerasifer, cerasifolius, cerasiformis )
de cireş [cherry- ; kirschen- ; de cerise ;
222 CENTROSOMA η (gr. -, σώμα „corp"), cseresznye- ; вишнёво-]
centrozom, corpuscul în centrul figurii 234 CERASINUS, de culoarea roşie a
asteriene în timpul mitozei (Boveri) cireşei [cherry-red; kirschrot; rouge
[centrosome ; Zentrosom, Zentralkör- de cerise; cseresznyepiros; вишнёво-
perchen ; centrosome ; centroszóma ; красный]
центросома] —»· astrocentrum, centrio-
lum, microcentrum, cytocentrum 235 CERAŢI UM η, ceratiu, fruct capsulă
silicviformă, alungită, bivalvată, fără
223 CENTROSPHAERA î (gr. -, σφαίρα disepiment (Corydalis, Hypecoum)
„sferă"), centrosferă 1. Sferă atracti [ceratium; Keratium; cératium; cera-
vă. 2. Masă citoplazmatică în jurul tium ; цератия]
centrozomului (Strasburger) [centro-
sphere ; Zentrosphăre, Attrakzions- 236 CERATOMANIA f (gr. κέρας „corn",
sphăre; centrosphère ; centroszféra ; μανία „nebunie"), ceratomanie, tera-
центросфера] tologia frunzelor sau a florilor dez
voltate în formă de corn, tub sau
224 CEPHAL-, CEPHALI-, CEPHALO-, pinten [ceratomania ; Zeratomanie ;
-CEPHALUS, -CEPS (gr. κεφαλή ceratomanie; ceratomania; керато-
„cap") (cephalanthus, cephaliflorus, ce- мания]
121 CHALYBEUS
237 CERATUS, CEREOLUS, cerat, aco приятно-, прекрасно-] —• puîchellus,
perit cu un strat de ceară vegetală pulcher
[waxy; wachsig; ciré; viaszos; на 249 СНАЕТ-, CHAETO-, CHAETOSUS,
вощенный] -CHAETUS (gr. χαίτη „setă"), setos,
238 CEREALIA η pl, cereale, seminţele setulos (chaetantherus, chaetocarpus,
gramineelor cultivate pentru scopuri chromatochaetus) [bristly-, setulose ;
alimentare [cereals ;Zerealien, Getreide; borsten- ; sétuleux ; sertés- ; щетинисто-]
céréales ; gabona ; зерновые] —·· setaceus, setosus
239 CERINUS, de culoarea galbenă în 250 CHAETOPLANCTONïiigT.-, πλαγκ-
chis a cearei [waxy yellow, dull yellow ; τός „rătăcitor"), chetoplancton, planc
wachsgelb, dunkelgelb; jaune foncé ton în саге predomină organismele
de cire ; viaszsárga, sötétsárga ; вос setiforme sau prevăzute cu sete [chae-
ковой, цвета воска] toplankton ; Chaetoplankton ; chaeto-
plankton; chetoplankton ; хетопланк-
240 CERNUUS, aplecat, cu vîrful curbat тон]
înclinat în jos [cernuous, nodding,
slightly drooping; nickend, überhän 251 CHALAR- (gr. χαλαρός „lax"), lax,
gend, geneigt ; penché, incliné en bas ; neînghesuit (chalaranthus) [loose- ; lok-
bókoló, lehajló, lecsüngő ; поникший, ker-; lâche; laza-; рассеянно-] - •
поникый] —*• nutans, pendulus laxus, laxi-
241 CERTUS, sigur, neîndoios [setted, 252 CHALAZA f (gr. χάλαζα „granulă"),
definite, sure ; bestimmt, sicher, fest ; chalază, şalază, calază, partea bazală
sûr, certain, indubitable; biztos, bi- a ovulului, respectiv a nucelei, pe
zonyos, határozott ; определенный] unde pătrunde f unicului [chalaza;
Ghalaza, Nabelfleck; chalaze; cha
242 CERUMEN η -^ cera laza, magkezdeményalap, magrügybél-
243 CERUSSATUS, alb-plumburiu, de alap ; халаза, основание семяпочки]
culoarea albă-surie a plumbului [white —*• macula germinativa, macula hilaris
lead-coloured ; bleiweiß ; blanc plom 253 CHALAZOCAMIA f (gr. -, γάμος
bé: ólomszinű; свинцово-белый] „căsătorie"), şalazogamie, fecundare a
244 CERVICOLOR, CERVINUS, cervi- ovulului prin regiunea şalazei [cha-
color, de culoarea brun-roşcată a cerbi lazogamy; Chalazogamie ; chalazoga-
lor [cervine, fawn-coloured, dark mie ; chalazogámia ; халазогамия]
tawny coloured ; hirschfarbig, rötlich- 254 CHALCOPHAEUS (gr. χαλκός „cu
braun ; cervine, fauve chamois ; öz- pru", φαιός „brun"), brun-roşcat, de
barna, szarvasszínű, vörösesbarna ; culoarea cuprului [coppery, brownish-
красно-бурый] —> elaphinus, camelinus, red; kupferrot, rötlichbraun; rouge
hinnuleus de cuivre, brunâtre-rouge; rézbarna,
barnásvörös ; медно-бурый]
245 CETERUS, celălalt, restul (ceteris
paribus celelalte asemănătoare) [other ; 255 CHALICODOPHYTA η pl, CHALI-
andere ; l'autre ; másik, a többi ; COPHYTA η pl (gr. χάλι „pietriş",
другой, прочий] φύτον „plantă"), calicodofite, plante
ca:« trăiesc pe pietrişuri [chalicodo-
246 CHAEN-, CHAENO-, -CHAENUS phyta, gravei plants ; Chalikodophyten,
(gr. χαίνω „а se deschide") (chaenan- Kiesbodenpflanzen ; chalicodophytes,
therus, chaenocarpus) deschis [open- ; plantes de terrains cailleuses ; kali-
offen-, klaff- ; ouvert ; nyitott, fedetlen ; kodofiták, kavicsos talajok növényei;
открыто-] —»· chasm-, chasmo-, chas- растительность осипей]
mato-
256 CHALYBEIFORMIS (gr. χάλυβος
247 CHAENOCHLORANTHIA f (gr. -, „oţel", lat. forma „formă"), calibei-
χλωρός „verde", άνθος „floare"), che- form, de forma sîrmei de oţel [steel-
noclorantie, apariţia teratologică a wire-shaped; stahldrahtförmig ; chaly-
frunzelor verzi în verticilele florale beiforme, en forme de fii d'acier;
[chaenochloranthy ; Chenochloranthie ; acélhuzal alakú ; проволоковидный[
chaenochloranthie ; chenokloránthia ;
хенохлорантия] 257 CHALYBEUS (gr.-) 1. Suriu-albăstrul,
de culoarea oţelului. 2. Dur ca oţelul
248 CHAERO- (gr. χαίρω „а place") [steel-grey, lead-coloured; stahlgrau,
(chaerophyllus), plăcut, frumos [ple stahlhart ; gris bleuâtre d'acier, dure
asant, beautiful- ; angenehm, schön- ; comme l'acier ; acélszürke, acélkemény ;
réjouissant, beau ; kellemes, szép- ; стальной цвет, стальной]
CHAMAEPHYTA 122
258 CHAMAEPHYTA η pl (gr. χαμαΐ 269 CHASMOGAMIA f (gr. - ), chasmo-
„pe pămînt", φύτον „plantă"), cha- gamie, casmogamie, polenizare în floa
mefite, camefite, plante scunde cu rea deschisă [chasmogamy; Chasmo-
muguri de regenerare iérnînd sub gamie ; chasmogamie ; chasmogámia ;
zăpadă deasupra pămîntului [cha- хазмогамия]
maephytes ; Chamaephyten, Oberflă- 270 CHASMOPETALIA î (gr. -, πέταλον
chenpflanzen ; chaméphytes ; kame- „petală"), chasmopetalie, casmopeta-
fiták, törpecserjék, rácscserjék; xa- lie, deschidere persistentă a înveli
мефиты] şului floral (Loew) [chasmopetaly;
259 CHAMAEREPENS (gr. -, lat. re- Chasmopetalie ; chasmopetalie ; chas-
pens „tîrîtor") -* repens, reptans mopetália; хазмопеталия]
260 CHARACTER m (gr. χαρακτηρ 271 CHASMOPHYTA η pl (gr. -, φύτον
„caracter"), caracter, însuşire sau con „plantă"), chasmofite, casmofite, plan
formaţie specială care deosebeşte gru te care trăiesc în humusul din crăpă
pele de plante între ele (specific, turile stîncilor (A. W. Schimper^
generic) [character; Charakter, Merk [chasmophytes ; Chasmophyten, Spal
mal ; caractère ; jelleg, sajátság, bélyeg ; tenpflanzen ; chasmophytes ; chasmo-
признак, свойство] fiták, sziklarepedések növényzete ; хаз-
261 CHARTACEUS (gr. χάρτης „hîrtie") мофиты] —*• chasmochomophyta
—» papyraceus 272 CHEIL-, CHEILO, -CHEILUS, -CHI-
262 CHARTOSTEGIUS (gr. -, στέγω „a LUS (gr. χείλος „buză", „labiu"),
acoperi"), acoperit cu membrană papi- labiat (cheilanthus, cheilodromus, syn-
racee [chartostegious ; papierartig-be- detocheilus, macrochilus) [lip-, -lipped,
deckt; chartostège; papirszerűen fe labiate; lippen-, -lippig; labié; aja-
dett; бумажисто-покрытый] kos-, -ajakú ; губо-, -губый] —» labiatus
labiati-, labio-
263 CHASM-, CHASM ΑΤΟ-, CHASMO-,
'CHASTICUS (gr. χασμάομαι „a fi 273 CHEILODROMUS (gr. -, δρόμος
deschis"), deschis (chasmantherus, chas- „fugă") —»• craspedodromus
matocoleus, chasmogamicus, hygrochas- 274 CHEILOGLYPHUS (gr. -, γλύφω „а
sticus) [open-; offen-; ouvert, épa- sculpta") - • labiiformis
noui ; nyitott ; открыто-] —*• chaen-
275 CHEILOMANIA t (gr. -, μανία
264 CHASMANDROECIA í (gr. -, άνήρ, „nebunie"), cheilomanie, dublare anor
ανδρός „bărbat", οίκος „casă"), chas- mală а labelului în cazul florilor zigo-
mandroecie, casmandroecie, hemicleis- morfe la Orchidaceae (Morren) [cheilo-
stogamie la care din flori ies numai mania ; Cheilomanie ; cheilomanie ; chei-
staminele [chasmandroecy ; Chasman- lománia; хеиломания].
drözie ; chasmandroécie ; chasmandrö-
cia; хазмандроэция] 276 CHEIMONOCHLORUS (gr. χειμόν
„iarnă", χλωρός „verde") —»• sempervi-
265 CHASMANTHERIA î (gr. -, ανθηρός rens
„înflorit"), chasmanterie, casmanterie,
hemicleistogamie la care anterele se 277 CHEIMONOPHILUS (gr. -, φιλέω
deschid şi polenizează stigmatul din „a iubi"), cheimonofil, iubitor de
floarea rămasă incomplet deschisă iarnă, cu frunze persistente în timpul
[chasmanthery ; Chasmantherie ; chas- iernii [winter-loving ; winterliebend ;
mantherie ; chasmanteria ; хазман- aimant l'hiver ; telet kedvelő; хеимо-
терия] нофильный]
266 CHASMOCHOMOPHYTA η pl (gr. - 278 CHEIMONOPHOBUS (gr. -, φόβος
χώμα „dărâmătură", φύτον „plantă") „fugă"), cheimonofob, care evită iarna ;
-+ chasmophyta cu frunze căzătoare în timpul iernii
[winter-shunning ; wintermeidend ;
267 CHASMOCLEISTOGAMIA f (gr. -, cheimonophobe ; telet nem kedvelő ;
κλειστός „închis" , γάμος „căsătorie"), хеимонофобный]
chasmocleistogamie, casmocleistoga-
mie, prezenţa florilor cleistogame şi 279 CHEIR-, CHEIRO- (gr. χείρ, χειρός
casmogame pe aceeaşi plantă (Delpino) „mînă") (cheiranthus, cheirophyllus,.
[chasmocleistogamy ; Chasmokleisto- cheirostemoneus) -* palmati-
gamie ; chasmocleistogamie ; chasmo- 280 CHEIROPTEROPHILUS (gr. χει-
kleisztogámia ; хазмоклейстогамия] ροπτερον „liliac", φιλέω „а iubi"),
268 CHASMODICHOGAMIA î (gr. -, chiropterofil, polenizat prin lilieci
δίχα „în doi"), —»· chasmocleistogamia [chiropterophilous, fertilized by bats;
123 CHEMOTROPISM US
fledermausblütig, durch Fledermäuse dului de concentraţie a unei sub
bestäubt ; chiroptérophile, pollinisé par stanţe chemotactice asupra unor orga
les chauves-souris; denevér által рог- nisme cu mişcări libere (Verworn)
zódó ; хироптерофильный] [chemometry ; Chemometrie ; chimio-
métrie; kemometria; хемометрия]
281 CHEJROPTEROGAMUS (gr. ; γάμος
„căsătorie") —• cheiropterophilus 291 CHEMOMORPHOSIS f (ar. -, gr.
μόρφωσις „formare"), chemomorfoză,
282 CHEMOAESTHESIS t (arab. al- morfoză produsă sub influenţa unor
kimiya, gr. αίσθησις „sensibilitate"), substanţe chimice, ex. cecidii [chemo-
chemoestezie, sensibilitatea plantelor morphosis; Chemomorphose ; chimio-
faţă de excitanţii chimici (Czapek) morphose ; kemomorf ózis ; хемоморфоз]
[chemoaesthesia ; Ghemoaesthesie ;
chimioesthésie ; kemoesztézia, érzékeny 292 CHEMONASTIA f (ar. -, gr. ναστος
ség vegyi hatásokra; хемоэстезия] „presat"), chemonastie, mişcări nastice
cauzate de excitaţii chimice difuze
283 CHEMOAUXISMUS m (ar. -, gr., [chemonasty ; Chemonastie ; chimio-
αύξη „creştere"), chemoauxism, sti nastie ; kemonasztia ; хемонастия]
mularea creşterii prin reactivi chimici
[chemauxism; Chemoauxism; chimio- 293 CHEMOPHOROTACTISMUS m,
auxisme ; kemoauxizmus ; хемоаук- CHEMOPHOROTAXIS f (ar. -, gr.
сизм] φόβος „fugă", τάξις „aranjare"), che-
mofobotactism, chemotactism negativ,
284 CHEMOCHORISMUS m (ar. -, gr., excitaţia chimică îndepărtînd organul
χωρέω „a se răspîndi), chemocorism, influenţat fchemophobotactism ; Che-
răspîndirea plantelor prin detaşarea mophobotaktismus ; chimiophobotac-
unor organe (fructe, frunze) în urma tisme ; kemofobotaktizmus ; хемофо-
unor cauze de natură chimică [chemo- ботактизм]
chorism; Chemochorismus ; chimio-
chorisme ; kémokorizmus ; хемокоризм] 294 CHEMOSYNTHESIS f (ar. -, gr.
σύνθεσις „compunere"), chemosinteză,
285 CHEMODINESIS f (ar. -, gr. δινήσις sinteză realizată prin utilizarea ener
„învîrtire"), chemodineză, provocare giei unor reacţiuni chimice exoterme,
a curenţilor de rotaţie în proto lipsind lumina şi clorofila [chemo-
plasma prin acţiuni chimice (Fitting) synthesis ; Chemosynthese ; chimiosyn-
[chemodinese ; Chemodinese ; chimio- thèse; kemoszintézis; хемосинтез]
dinèse; kemodinézis; хемодинез]
295 CHEMOTACTISMUS m, CHEMO
286 CHEMODOLICHOSIS f (ar. -, gr. TAXIS î (ar. - gr. τάξις „aranjare"),
δολίχος „lung"), chemodolicoză, în- chemotactism, mişcări de atragere sau
tîrziere a creşterii în lungime a unui de respingere sub influenţa unor sub
organ cauzată de factori chimici stanţe chimice [chemotactism ; Chemo-
(Czapek) [chemodolichosis ; Chemodo- taktismus; chimiotactisme ; kemotak-
lichosis ; chimiodolichose ; kemodoli- tizmus ; хемотактизм]
chózis; хемодолихоз]
287 CHEMOKINESIS f (ar. -, gr. κίνησις 296 CHEMOTHERAPIA f (ar. -, gr.
„mişcare"), chemocineză, cineză deter θεραπεία „tratament"), chemoterapie,
minată de substanţe chimice [chemo- tratamentul bolilor cu substanţe chi
kinesis ; Chemokinese ; chimiocinèse ; mice produse de microorganisme sau
kémokinézis; хемокинез] pe cale sintetică [chemotherapy ; Che
motherapie ; chimiothérapie ; kemo
288 CHEMOLUMINESCENTIA î (ar. -, terápia; хемотерапия]
lat. lumino „a lumina"), chemolumi-
nescenţă, producere de lumină rece 297 CHEMOTROPHUS (ar. -, gr. τροφή
ca efect al unor procese de oxidaţii „nutriţie"), chemotrof, care se nutreşte
chimice [chemoluminescence ; Chemo- sintetizînd materiile organice pe cale
lumineszenz ; chimioluminescence ; ké- chimică în absenţa luminii [chemotro-
molumineszcencia, ; хемолюминесцен- phic; chemotrophisch ; chimiotrophi-
ция] que; kemotrofikus ; хемотрофный]
289 CHEMOLYSIS f (ar. -, gr. λύσις 298 CHEMOTROPISMUS m (ar. - gr.
„dizolvare"), chemoliză, lizare pe cale τροπή „curbare"), chemotropism, miş
chimică (chemolysis; Chemolyse; chi- cări tropistice (tropisme) sub influenţa
miolyse ; kémolizis ; хемолизис] unor excitaţii chimice (Pfeffer) [che
motropism; Chemotropismus ; chimio-
290 CHEMOMETRIA t (ar. -, gr. μέτρον tropisme ; kemotropizmus ; хемотро
„măsură"), chemometrie, efectul gra пизм]
CHEMozœPHOB us 124
299 CHEMOZOOPHOBUS (ar. -, gr., - plants ; Chionophyten, Schneeschütz
ζώον „animal", φόβος „fugă"), che- linge; chionophytes ; chionofiták ·,.
mozoofob, (plantă'·^) care se apără хионофиты]
împotriva dăunătorilor animali secre- 310 CHI RONY MU M η (gr. χείρ „mînă",
tînd diferite substanţe chimice [che- όνομα „nume"), chironira, numele
mozoophobous ; chemozoophob ; chi- plantei dat în manuscris [chironym^
miozoophobe ; kemozoofob ; хемозоо- manuscript name ; Chironym, Manu-
фобный] skriptname ; chironyme, dénomination
300 CHERMESINVS, carmezin, roşu" dans le manuscrit ; chironimum, kézi-
carmin [crimson, deep-red; karminrot' ratban adott név; хироним]
karmesinrot; cramoisi; kárminpiros' 311 CHIROTYPUS m (gr. -, τύπος
karmazsinpiros ; кошенильный] —• car- „model"), chirotip, exemplar de plantă
mesinus, carminatus pe baza căruia s-a dat denumirea
301 CHERSOPHYTA η pl (gr. χέρσος din manuscris [chirotype ; Chiroty-
„pămînt necultivat"), chersofite, plan pus; chirotype; chirotipus; хиротип)
te care cresc pe terenuri uscate,
necultivate (Clements) [chersophytes, 312 -CHITON (gr. χιτών „tunică") (bra-
dry vaste plants; Chersophyten; cher chychiton) —*chlamydo-
sophytes ; kerszofiták ; херсофиты] 313 CHLAENO-, -CHLAENUS (gr. χλαί
302 CHIASMA η (gr. χίασμα „aşezare να „manta") (chlaenopterus, leuco-
chlaenus) —» chlamydo-
în cruce"), chiasmă, aranjarea în
cruce a cromatidelor în profaza divi 314 CHLAMYDO-, -CHLAMYDEUS,
ziunii meiotice (Janssens) [chiasma; -CHLAMYS (gr. χλαμύς, χλαμύδας
Chiasma; chiasma; kiazma, kroma- „manta"^, învelit, acoperit, cu periant
tida-átkereszteződés ; хиазма] (chlamy docar pus, homochlamydeus, la-
siochlamys) [wearing, clothed, cove-
ЗСЗ CHIASTOBASIDIUM η (gr. -, βά- red ; deck-, null-, bedeckt-, mantel-,
σιδιον „picioruş"), chiastobazidie, tip bekleidet ; vêtu, couvert; takart, fedett ;
de bazidie cu fusurile nucleare per покрытый, прикрытый] —* indutusy
pendiculare pe axa bazidiei (Basidio- stego-, tectus, vestitus, chlaeno-, -chiton
mycetes) [chiastobasidium ; Chiastoba-
sidie ; chiastobasidie ; kiastobazidium ; 315 CHLAMYDIA f (gr.-) -^ perianthium,
хиастобазидия] involucrum
304 CHILL, CHILIO-, -CHILUS (gr. 316 CHLAMYDOCONIDIUM η (gr. -,
χείλος „buză, labiu") —»· cheil- κόνιδιον „praf mărunt") —»· chlamy-
305 CHILL, CHILIO- (gr. χίλιοι „o dospora
mie", „numeros") (chilianthus, chilio-
phyllus) —* miile-, mulţi-, pluri-, poly- 317 CHLAMYDOCYSTIS, -IDlS f (gr. -,
κύστις „cavitate"), clamidochist, chist
306 CHIMAERA f (gr. χίμαιρα „mon închis (Algae) [chlamydocyst ; Chlamy-
stru"), himeră 1. Hibrid de grefi. dozyst; chlamydocyste ; chlamido-
2. Plante sau ramuri care prin altoire ciszta; хламидоциста]
sau grefă îşi menţin individualitatea
lor parentală (Winkler) [chimaera; 318 CHLAMYDOCONIDIUM η (gr. -,
Chimäre, Pfropfbastard ; chimère, γονή „urmaş"), clamidogonidie, goni-
hybride de greffe; kiméra; химера] die unicelulară, de rezistenţă, cu mem
brana groasă (Myxomycètes) [chlamy-
307 CHIMIO- -^ CHEMO- dogonidium ; Chlamydogonidie ;
chlamydogonidie ; chlamidogonidium ;
ЗЭ8 CHION-, CHIONO-, CHIONEUS ХЛ а м и ДОГОНИДИЯ ]
(gr. χιών „zăpadă"), alb ca zăpada,
de zăpadă (chionanthus, chionocalyx, 319 CHLAMYDOSPORA f (gr. -, σπορά
chionophilus, chionophyllus ) [snow- „sămînţă"), clamidospor, spor asexuat,
white, snow- ; schneeweiß, schnee- ; de rezistenţă, cu membrana groasă
blanc de neige, de neige ; hófehér, (Ustilaginales) ; tăciunele cerealelor
havat- ; снежно-, белоснежный, снего-] [chlamydospore, blight ; Chlamydos-
-+ niveus pore, Ge trei de bran d ; chlamydospore,
nielle; chlamidospóra, üszök; хлами-
309 CHIONOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν доспора]-> paulospora
„plantă"), chionofite, plante care se
dezvoltă sub covorul de zăpadă, în 320 CHLEDOCOLUS (-COLA f) (gr.
florind şi fructificînd după topirea χλήδος „dărîmătură", lat. colo „a
ei (Soldanella) [chionophyta, snow- locui") —*• ruderalis
126 CHWROPLASTIDI UM
321 CHLEDOPHILUS (gr. -, φιλέω „a 334 CHLOROLEÜCYTES î pl (gr. -,
iubi") —• ruderalis λευκός, „palid", κύτις „cutie"), clo-
322 CHLEDOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν roleuciţi, granule verzi de clorofilă
„plantă") -+ plantae ruderales din protoplasma (Van Tieghem) [chlo-
roleucytes ; Chloroleuzyten ; chloro-
323 CHLOODES, -CHLOA (gr. χλόη leucytes ; kloroleuciták ;хлоролейциты]
„verdeaţă, iarba verde", είδος „ase -+ chloroplastum, chlorophorum
mănare") -^ herbeus, herbicolor
335 CHLOROLEUCUS (gr. - ) , alb-verzui
324 CHLOR , CHLORO-, -CHLORUS (gr. [greenish-white ; grünlichweiß ; ver-
χλωρός „verde ca iarba"), CHLORO- dâtre-blanc ; zöldesfehér ; зеленовато-
CHROUS (gr. -, χρόα „culoare"), белый]
verde, de culoarea verde-viu a ierbii
(chioranthus, chlorocarpus, chrysochlo- 335 CHLORONEMA η (gr. -, νήμα
rus-) [green- ; grün- ; vert ; zöld ; „filament"), cloronemă, protonemă
зелено-] —»^ viridis supraterestră cu funcţii de asimilare
(Gorrens) [chloronema ; Chloronema ;
325 CHLORANTHIA f (gr. -, άνθος chloronèma ; kloronema ; хлоронема]
„floare") -+ virescentia
337 CHLOROPHAEUS (gr. -, φαιός
326 CHLORENCHYMA η (gr. -, Εγχυμα „de culoare închisă"), verde închis
„umplutură"), clorenchim, ţesut paren- [dark-green; dunkelgrün; vert foncé;
chimatic asimilator, bogat în clorofilă sötétzöld ; тёмно-зелёный]
[chlorenchyma, assimilating tissue ;
Ghlorenchym, grüne Assimilations 338 CHLOROPHANUS (gr. -, φαίνω
gewebe; chlorenchyme, tissu assi- „a apare"), verde-gălbui, verzui [yel-
milateur ; klórenchima, asszimiláló lowish-green, greenish ; grünscheinend,
alapszövet ; хлоренхима, хлорофил- gelblichgrün ; jaunâtre-vert ; sár
лоносная ткань] gászöld ; жёлто-зелёный; зеленеющий]
327 CHLORESCENS, CHLORINUS (gr. 339 CHLOROPHORUM η (gr. -, φόρεω
-), clorescent, verzui- galben [greenish, „а purta") —»• chloroleucytes
yellow-green; grünlich, grünlich-gelb; 340 CHLOROPHORUS (gr. - ) -^ viridis
verdâtre, verdâtre-jaune ; zöldes,
zöldellő, zöldessárga ; зеленоватый, 341 CHLOROPHYLLIGE RU S, CHLO-
желто- зеленый] —*• virellus, virescens ROPHYLLOSUS (gr. -, φύλλον
„frunză", lat. gero „a purta"), cloro-
328 CHLORESCENTIA f (gr. -) -^ chlo filos, clorofiliger, care conţine cloro
rosis filă [chlorophylligerous, containing
329 CHLORIS, -IDIS f (gr. χλώρις „zeiţa chlorophyll ; Blattgrün enthaltend ;
florilor"), floră (ca titlu de lucrare chlorophylligere, contenant de chlo
floristică) [flora, floristic work; Flora, rophylle; klorofillt tartalmazó; хло
floristisches Werk; flore, oeuvre flo- рофилл оносны й]
ristique; flóra, flóramű; флора, фло 342 CHLOROPHYLLOLYSIS f (gr.-,
ристическая работа] λύσις „dizolvare), clorofiloliză, Uza
333 CHLOROCHRYSEUS, CHLORO- rea clorofilei sub influenţa unor agenţi
CHRYSUS (gr. χλωρός „verde", χρυ chimici (Liebaldt) [chlorophyllolyse ;
σός „aur"), verde auriu-gălbui [gold- Chlorophyllolyse ; chlorophyllolyse ;
green; grüngoldig; vert jaunâtre d'or; klorofillolizis ; хлорофиллолиз]
zöldes aranysárga; зеленозолотистый] 343 CHLOROPHYLLUM η ( g r . - ) , clo
331 CHLOROCYANEUS (gr. -, κυάνεος rofilă, substanţă granulară din plas-
„albastru") verde-albăstrui [bluish- tide, dînd plantei culoarea verde, cu
green ; blaulichgrün ; bleuâtre vert ; rol important în fotosinteză [chloro
kékeszöld; зелено-голубой, зелено- phyll; Chlorophyll, Blattgrün; chlo
синий] rophylle ; klorofill, növényzöld, levél
zöld ; хлорофилл]—»•/>Лг///оеА/о/-мт, phy-
332 CHLOROCYSTIS, -IDIS f (gr. -κύστις tochlorina
„cavitate"), clorocist, celulă cu cloro
filă [chlorocyst ; Chlorozyst ; chlorocys- 344 CHLOROPHYLLUS (gr. - ) , eu frunze
te ; klorociszta ; хлороцист] verzi [green-leaved; grünblättrig; à
feuilles vertes; zöld levelű; зелено-
333 CHLOROGLOBINUM η (gr. -, lat. листный]
globus „glob"), cloroglobină, materia
colorantă verde a clorofilei (Tswett) 345 CHLOROPLASTIDIUM η (gr. - ,
[chloroglobin ; Chloroglobin ; chloro- πλαστικός „plastic", - ίδιον „dimi
globine ; kloroglobin ; хлороглобин] nutiv") —·· chloroplastum
CHLOROPLASTUM 12βί
9 DEC AGY NIA f (gr. -, γυνή „feme 18 DECOLOR, DECOLORAT US, DE-
ie"), decaginie, grupă de plante cu COLORUS, decolorat, fără culoare;
zece pistile, după clasificaţia lui care şi-a pierdut culoarea naturală
Linné [decagyny; Dekagynie,* Zehn- [decoloured, discoloured, colourless ;
weibige ; decagynie ; tíztermősök ; blaß, entfärbt, farblos; décoloré,
декагиния] incolore; színtelen, színehagyott, szí
nétvesztett ; обесцвеченный, бесцвет
10 DEC AL VA TUS -* denudatus ный]
1вЗ DEPOLI ATU s
19 DECOMPOSITUS, dublu compus; перекрестный, перекрестно-]—»^ cruci-
repetat compus sau divizat (frunză, formis
inflorescenţă) [decompound ; dop
peltzusammengesetzt, vielmalszusam 30 DEDICATUS, dedicat, închinat în
mengesetzt ; décomposé ; kétszer ösz- onoarea cuiva (species Linnaeo dedi
szetett, többször összetett; повтор- cata specie dedicată în onoarea lui
несложный, многораздельный] Linné) [dedicate; gewidmet; dédié,
dévoué; ajánlott; посвященный]
20 DECONJUGATIO f, deconjugaţie,
separarea prematură a cromozomilor 31 DEDIFFERENTIATIO f, dedife-
împerechiaţi înainte de sfîrşitul pro- renţiere, pierderea unor însuşiri carac
fazei meiotice [deconjugation ; Dekon- teristice de către unele celule specia
Jugation ; deconjugation ; dekonju- lizate şi regresarea lor într-un stadiu
gáció; деконьюгация] mai simplu, în citologie [dedifferen-
tiation; Dedifferenzierung; dédif-
21 DECORAT IVUS, decorativ, orna ferentiation ; dedifferenciálódás ; де-
mental (plante ~ ) [decorative; zier дифференцировка]
lich, zierend; décoratif; diszitő; де
коративный] * 32 DEDUPLICATIO f, dedublare, du
blarea unor organe normal singuratice
22 DECORTICATUS, decorticat, des- (în tératologie) [deduplication ; Ver
cojit [decorticated, barkiess; entrin doppelung; déduplication, dédoub
det, rindenlos, hautlos; décortiqué; lement; megkettőződés; удвоение]-»·
lehántott ; бескорый] interpositio
23 DECORUS, împodobitor, frumos [ador- 33 DEFECTIVUS, DEFECTUS, defec
ned, adorning ; zierend, schmückend ; tiv, incomplet, eu lipsuri (organ)
embellissant; díszes; изящный] [defective ; mangelhaft ; défectif ;
24 DECRESCENS, DECRESCENTI- hiányos; дефектный, несовершенный]
(decresco), descrescent, care se mic
şorează de la bază spre vîrf (frunze, 34 DEFENSIVUS, defensiv, de apărare;
lobi, ramuri) (decrescenti-lobatusj care apără planta de dăunători (anti
[decreasing, decreasingly ; kleinerwer toxine, spini) [defensive ; verteidigend ;
dend, abnehmend; decrescent; kiseb défensif ; védő, védelmező ; оборони
bedő, kissebbedően- ; уменьшающи тельный, защитный]
йся, убывающий] 35 DEFICIENS (deficio) -* absens
25 DECUMBENS (decumbo), decum
bent, la început ascendent, apoi cul 36 DEFINITUS, definit, cu creştere
cat la pămînt şi cu vîrful ridicat limitată (ramificaţia sau axa inflores
(ramură, tulpină) [decumbent; nie cenţei terminate printr-o floare, în-
derliegend, niedergestreckt; décom- cetînd astfel creşterea în lungime)
bant ; lefekvő ; лежачий, стелющийся] [definite; begrânzt, völlig entwickelt;
défini, limité; korlátolt növekedésű;
26 DECURRENS, DECURSIVUS определенный, ограниченный]
(decurro), déçurent, cu baza prelun
gită pe organul pe care este inserat 37 DEFLEXUS, DEFLEXI-, deflect,
(frunza pe peţiol sau pe tulpină) reclinat; abrupt curbat în afară sau
[decurient, running down; herablau în jos (ramură) (deflexicalyx) [de-
fend, hinablaufend, herunterlăufig ; flexed, deflected, abruptly turned
décurrent, décursif; lefutó, nyélrefutó, downwards ; abgebogen, zurückge
szárrafutó ; низбегающий] schlagen, herabgebogen, niedergebogen ;
défléchi, recline; legörbült, kifelégör
27 DECURTATUS -^ abhreviatus bült, lehajló; погнутый, .отогнутый,
28 DECURVATUS, DECURVUS, нагнутый]
curbat în jos [curved down; herabge
krümmt; courbé en bas; legörbülő; 38 DEFLORATUS, deflorat 1. Cu perioa
искривленный] da de înflorire terminată. 2. Cu pole
nul deja împrăştiat (anteră) [deflo
29 DECUSSATIVUS, DECUSSATI-, rate; ausgeblüht, verblüht, abge
DECUSSATUS, decusat, dispus în blüht ; défleuri, elvirágzott ; отцвет
crucişat în serii la niveluri diferite ший]
(frunze, ramuri, flori) (decussati-alter-
nus, decussati-oppositus) [decussate, 39 DEFOLIATUS, defoliat 1. Cu frun
crossed ; kreuzständig, dekussiert, zele căzute. 2. Despuiat de frunze
gekreutzt, kreuzweise-; déçusse, croi [defoliate ; entblättert ; défeuillé ; levél-
sé; keresztben álló, keresetben-; telenített ; ©безлиственный]
DEFORMATUS 164
a florilor, frunzelor sau a inflores 160 DIÁT RETUS (gr. διάτρησις „gău
cenţei, în tératologie [diaphysis ; Durch riră") —»· perforatus
wachsung; diaphyse; átnövés; диа- 161 DIATROPISMUS m (gr. δια „trans
физ] —*• prolificatio versal", τροπή „răsucire"), diatropism,
150 DIARCHICUS (gr. δι- „doi", αρχή tropism de aşezare transversală pe
„început"), diarh, prevăzut cu două izvorul de excitaţie [diatropism; Dia-
fascicule de xilem şi două de floera tropismus ; diatropisme ; diatropizmus ;
(steiul rădăcinii unor Cruciferae) [di- диатропизм]
arch; diarch, zweistrahlig; diarche; 162 DIATRYPUS (gr. διατρυπάω „a
diarch, kétsugarú; диархный, дву- găuri") —*• perforatus
лучистый]
163 DIBIOSIS t (gr. δι- „doi", βίος
151 DIARIUM η, diariu, însemnări zil „viaţă"), dibioză, convieţuirea epibio-
nice [diary, day-book ; Tagebuch ; jour tului şi a hipobiotului (ex. a altoiului
nal ; útinapló ; дневник] şi portaltoiului) [dibiose; Dibiose; di-
152 DIASCHISTICUS (gr. δια „trans biose; dibiózis; дибиоз]
versal", σχιστός „despicat"), diaschis- 164 DI ВОТ RY S î (gr.-, βότρυς „cior
tic, divizat transversal (cromozom) chină"), dibotris, inflorescenţă botri-
[diaschistic ; diaschistisch, quergeteilt ; tică cu axele laterale din nou rami
diaschistique ; harántosztódású ; диа- ficate botritic [dibotrys; Dibotrys;
схистический] dibotrys; dibotrisz; диботрис]
153 DI AS PASI S f (gr. διάσπασις „rup 165 DICARYOBION η (gr. -, κάρυον
tură"), diaspază, separarea prin ru „nucă", -), dicariobiont, organism cu
pere sau gîtuire a nucleilor în ami- aparatul vegetativ format din celule
toză (Wasielewski) [diaspase; Dia- binucleate (Basidiomycetes) [dicaryo-
spase; diaspase; diaspázis; диаспаз] bion ; Dikaryobiont ; dicaryobionte ; di-
154 DIASPORA f (gr. διά „prin", σπορά kariobion ; дикариобионт]
„procreare"), diaspor, organ de pro 166 DICARYOCYTIS, -IDIŞt (gr. - , κύτις
pagare în general (butaşi, seminţe, „cutie"), dicariocit, celulă binucleată
spori) [diaspore; Diaspore, Verbrei (Moreau) [dicaryocyte ; Dikaryozyt ;
tungseinheit; diaspore; diaspóra, sza- dicaryocyte; dikariocita; дикариоцит]
poritószerv ; диаспора]
167 DICARYON η ( g r . - ) , dicarion, ce
155 DIASTASIS î (gr. διάστασις „ru lulă cu cite doi nuclei haploizi, la
pere"), diastază, ferment amilolitic reproducerea unor Ascomycetes (Maire)
[diastase ; Diastase ; diastase ; diasztáz ; [dicaryon; Dikaryon; dicaryon; di-
диастаз] karion, magpáros állapot; дикарион]
156 DI ASTER m (gr. δι- „doi", αστήρ 168 DICARYOPHASIS f (gr. - , φάσις
„stea"), diaster, fază a diviziunii ca- „fază"), dicariofază, conjugarea pere
riocinetice cînd cromozomii se apropie chilor de nuclei fără fuzionarea lor,
de polii fusului, dispunîndu-se radiär la reproducerea unor ciuperci [dica-
[diaster; Diaster; diaster; diászter, ryophase; Dikaryophase ; dicaryopha-
kettős-csillagstádium; диастер] se; dikariofázis ; дикариофаза] —» di-
157 DIASTOLE f (gr. διαστολή „înde haplophasis
părtare"), diastolă, faza de dilatare 169 DICENTRICUS (gr. -, κέντρον „cen
în mişcarea vacuolei pulsatile [dia tru"), dicentric, cu două centromere
stole; Diastole, Ausdehnung; diastole; (cromozom) [dicentric ; dizentrisch ; di-
diasztole-állapot ; диастола] cen trique ; dicentrikus ; дицентричес-
158 О/Л^ГЛОРЯ^" f (gr. διαστροφή „dis КИЙ] —> dikineticus
locare"), diastrofă, dispoziţia cromato- 170 DICHASIUM η (gr.-, χάσκω „a
forilor în două grupe separate, orien căsca"), dicaziu, cimă dicazială, cimă
tate în direcţia sau în partea opusă bipară; tip de inflorescenţă cimoasă
izvorului de lumină [diastrophe; Dia- cu dihotomie falsă, la care de sub
strophe, Vor-Riicklage ; diastrophe; floarea terminală a axului principal
diasztróf-helyzet, elül-hátulfekvés ; pornesc două ramuri secundare opuse,
диастрофе] acestea ramificîndu-se din nou (Ca-
159 DIATHESIS f (gr. δια „prin", τμήσις ryophyllaceae ) [dichasium, dichasial
„tăiere"), diatmeză, simpla divi cyme; Dichasium, zweigabelige Trug-
zare în două a nucleilor fiice, în dolde; dichasium, cyme bipare; di-
meioză (Wasielewski) [diatmesis ; Diat- cházium, bogernyő, kettős bogvirág
mese; diatmesis; diatmézis; диатмез] zat, álernyő; дихазий]
DICHLAMYDEUS 170
171 DICHLAMYDEUS (gr. -, χλαμύς [diclinous, unisexual; diklin, eingesch
„manta"), diclamideu, diferenţiat în lechtlich, zweibettig, getrenntgesch-
două învelişuri florale (caliciu şi co echtlich; dicline, unisexué; egyi-
rolă) [dichlamydeous ; dichlamydeisch, varü ; раздельнополый, разнополый]
íweiblütenhüUig, zweihüUig, doppelt- 180 DICOTYLEDONEUS, DICOT Y LE
hüllig; dichlamydé, dipérianthó; két- US (gr. -, κοτυληδών „cavitate"), di-
virágtakarós ; двуоколоцветниковый] cotiledonat, prevăzut cu doua coti-
—*• diplochlamydeus ledoane [dicotyledonous ; dikotyledo-
172 DICH A-, DICHO- (gr. δίχα, διχο- nisch, zweisamenlappig, zweikeimblätt-
„în doi"), în doi, cu doi fdichoblasticus, rig; dicotyledoné; kétszikű; двудоль
dichopetalus, dichotrophus ) [two-j ный, двусемено дольный] —*• isobriatus
zwei-; bi-; két-; дву-] 181 DICRANO- (gr. δίκρανος „furcat")
173 DICHOGAMIA î (gr. -, γάμος „căsă (dicranotrichus, dicranophorus) '—*• di
torie"), dicogamie, maturizare în tim chotomies, furcatus
puri diferite a anterelor şi a stigma
telor unei flori (Geranium, Luzula) 182 DICTYO-, -DICTYUS (gr. δίκτυον
(Sprengel) [dichogamy; Dichogamie, „reţea, plasă") (dictyocarpus, calli-
Wechselbefruchtung; dichogamie; di- dictyus) -+ reticulato-
chogámia, ivari különérettség ; дихо 183 DICTYODROMUS (gr.-, δρόμος
гамия] —¥ asynchronogonismus „fugă"), dictiodrom, care se întinde
în formă de reţea (nervura la Salix
174 DICHOPODIUM η (gr. -, πóδюv „pi reticulata) [dictyodromous ; nfetzlău-
cioruş"), dicopodiu, sistem de ramifi fig; dictyodrome; hálós, hálószerűén
caţie dihotomică a axei infloriescenţei lefutó ; сетчатый, сетчато бежный] - •
în cîte două părţi [dichopodium ; Di- reticulatus
chopodium ; dichopodium ; dichopo
dium; ДИХОПОДИЙ] 184 DICTYOPHORUS (gr.-, φορέω „а
175 DICHOTOMIA f (gr. -, τομή „tăiere"), purta") —*• reticulatus
dicotomie, mod de ramificare a unui 185 DICTYOSPORA f (gr. -, σπορά „să-
organ axial (rădăcină, tulpină, ramuri, mînţă"), dictiospor, spor cu suprafaţa
peduncul) prin bifurcare sau prin di aparent reticulata (Fungi, Eichenes}
vizare repetată în cîte două părţi [dictyospore ; Diktyospore; dictyo-
[dichotomy ; Dichotomie, gabelige Ver spore; diktiospóra; диктиоспора]
zweigung, wiederholte Gabelteilung,
Zweiteilung; dichotomie; dichotómia, 186 DICTYOSTELE f (gr. -, στήλη „co
villás elágazódás ; дихотомия, дихото. loană"), dictiostel, stei reticulat sau
мическое ветвление] sifonostel întrerupt în direcţii radiäre
[ diet у os tele ; Diktyostele; dictyostèle;
176 DICHOTOMUS (gr. --), dicotomie, bi diktiosztéle ; диктиостела]
furcat sau repetat divizat în cîte două
părţi [dichotomous, forked; dicho- 187 DICYCLICUS, DICYCLUS (gr. δι-
tom, gabelig, gegabelt, zweigabelig, „doi", κύκλος „cerc"), dicielic 1. Dis-
wiederholt-gabelig ; dichotome, four pus în două verticile (floare). 2. Bis-
chu; dichotómikus, villás, kétágú, ké- anual (plantă) [dicyclic, twowhorled,
tosztatú ; дихотомический, вильча biennial ; dizyklisch, zweiwirtelig, zwei
тый] —* dicrano-, bifurcatus jährig; dicyclique, bisannuel; kétörvű,
kétkörös, kétéves, kétnyári; двуцик-
177 DICHOTYPIA i (gr.-, τύπος „mo личный, двулетний]
del"), dicotipie, apariţia unor organe
omoloage de tip diferit la aceeaşi 188 DICYMA η (gr.-, κΟμα „val"), di-
plantă (ex. hibrizi cu flori deosebite) cimă, cimă compusă; inflorescenţă ci-
[dichotypy ; Dichotypie ; dichotypie ; moasă cu axele laterale de ordinul I
dichotipia; днхотипиа] din nou cimos ramificate (Sambucus
nigra) [dicyme ; zusammengesetzte
171 DICHRO-, DICH ROUS, DICHRO- Trugdolde; dicyme; összetett boger
MATUS (gr. δι- „doi", χρως „cu nyő; двуполузонтик]
loare", χρώμα „culoare"), cu două
culori (dichroanthus) [bicolour; zwei- 189 DIDIPLOIDEUS (gr. -, διπλόος
farb-, zweifarbig; bicolore; kétszínű; „dublu", είδος „asemănare"), didi-
двухцветный] -» bicolor ploid, cu număr dublu de cromozomi
diploizi în celulele somatice ale ambi
17« DICLINICUS, DICLINUS (gr.-, lor părinţi (organism ~ ^ (Litardière)
κλίνη „pat"), diclinic, unisexuat; cu fdidiploid; didiploid; didiploîde; didi-
flori mascule şi femele pe indivizi ploid; ДИДНПЛОИДНЫЙ] —• amphidi-
deosebiţi (la unele Gymnospermaé] pîeidcus
171 DIGIT ΑΤΟ-
190 DIDROMUS (gr, -, δρόμος „fugă), renzial, unterscheidend; différentiel;
didrom, răsucit de două ori [doubly- differenciális, megkülömböztető ;
twisted ; zweimalgedreht ; bicontourné ; дифференциальный, различный]
kétszer csavarodott; двубежный]
200 DIFFERENTIATIO f, diferenţiere,
191 DIDYM-, DIDYMO-, DIDYMUS separare 1. Specializarea celulelor
(gr. δίδυμος „dublu"), îngemănat embrionare sau ale ţesuturilor pentru
1. Dublu. 2. Reunite cîte două sau anumite funcţii, în cursul dezvoltării.
divizate în două părţi (antere, fructe, 2. Scindarea unor unităţi sistematice
îlori) (didymerus, didymosporus, didy- în cursul filogeniei [differentiation;
mostachyus) [didymous, geminate, in Differenzierung, Sonderung; différen
pairs, two-twice- ; verdoppelt, gezweit, ciation; elkülönülés, szétválasztódás,
zwillingsartig, doppel-; géminé, dé tagolódás; дифференциация]
doublé ; iker-, kettős, páros, két- ;
двойчатьй, дву-] —»^ geminatus 201 DIFFERT ν (differo). diferă, se deo
sebeşte de (α typo differt diferă de
192 DIDYMANTHIA í (gr. -, „Ανθός tip prin) [differs; unterscheidet sich;
„floare"), didimantie, apariţia а două diffère de ; külömbözik ; отклоняется от]
flori separate pe un peduncul obişnuit
uniflor [didymanthy; Didymanthie; 202 DIFFORMIS, diform, fără о formă
didymanthie ; didimántia ; дидимантия] determinată sau avînd o formă neo
bişnuită [deformed, shapeless; unge-
193 DIDYMOCARPUS (gr. -, καρπός staltig, gestaltlos; difforme; alakta
„fruct"), didimocarpic, cu fructe duble lan, formátlan ; неоднородный, раз
şi sudate (Galium) [didymocarpous ; нородный] —*• vagiformis
doppelfriichtig ; didymocarpe ; ikerter-
mfeű; двуплодный] 203 DIFFUSUS, difuz, împrăştiat, nere
gulat etalat în toate direcţiile (ra
194 DIDY MOS PORA t (gr. -, σπορά muri, tulpini) [diffuse, widely spread
„sămînţă"), didimospor, spor bicelu- ing; ausgebreitet, weitschweifig, zer
íar [didymospore ; Didymospore, zwei streut; diffuse, étalé; diffúz, szétszórt,
zeilige Spore i^didymospore, spore bicel- szétomló, szétálló; диффузный, рас
lulaire; didimospóra, kétsejtű spóra; кидистый]
дидимоспора] -* dimerospora
204 DIFISSUS -^ bifidus
195 DI DY ΝAM IA f (gr. δ ι - „doi", δύ-
ναμις „putere"), didinamie. i . Hetero- 205 DIFLORIGERÜS -* bifloms
stilie cu două staminé mai lungi şi 206 DIGAMETICUS (gr. δι- „doi", γα
două mai scurte (numeroase Labiatae). μέτης „soţ"), digametic, care posedă
2. Clasă în sistemul lui Linné [didy- ambele tipuri de gameţi, masculi şi
namia; Didynamie; didynamie; didi- femeii [digametic; digametisch; diga-
námia, kétfőporzósok ; дидинамия] métique; digametikus; дигаметичес-
КИЙ]
196 DIDYNAMICUS, DIDYNAMUS
(gr. - -), didinam 1. Bivalent. 2. Gu 207 DIGAMUS (gr. -, γάμος „căsătorie")
două staminé mai lungi şi două mai —»• bisexualis
scurte (floare) [didynamous; didyna-
misch, zweimăchtig, doppelmăchtig ; 208 DIGENESIS î ( gr. -, γένεσις
didyname ; didinám, kétfőporzós ; „naştere") —• alternatio generationum
двусильный] 209 DIGENETICUS, DIGENUS (gr. - -)
197 DIENTOMOPHILIA i (gr. -, ëvco- —• bisexualis
μος „insectă", φιλέω „a iubi"), dien- 210 DIGENIA f (gr. - -) - • amphigonia
tomofilie, însuşirea unor plante la
care unele flori sînt polenizate prin 211 DIGESTIVUS, digestiv, care dige
anumite insecte, iar altele prin alte rează (calotă -^, la vîrful radicelei,
insecte (Iris pseudacorus) [diento- glandă »^ la plantele carnivore) [di
mophily ; Dientomophilie ; dientomo- gestive; verdauend; digestif; emész
pfilie; dientomofllia; диэнтомофилия] tő ; пищеварительный]
198 DIERESILIS f (gr. διαιρέω „a 212 DIGITALIS, digital, de lungimea
divide") —• carcerulus unui deget (cea 7 — 8 cm) [finger
lenght; fingerlang; à longueur d'un
199 DIFFERENTIALIS, diferenţial, dis doigt; ujjhosszú; длиной в палец]
tinctiv 1. Care serveşte pentru se
pararea unităţilor taxonomice (carac 213 DIGIT ΑΤΟ-, DIGITATUS, digitat,
tere). 2. Care se întîlneşte numai în cu organe omoloage dispuse în evan-
anumite asociaţii, fără să le fie carac tai, ca degetele mîinii (foliolele frun-
teristice (specii) [differential; diffe- zei de Aesculus, Lupinus) [digitate,
DIGITATO - COMPOSITUS Í72
fingered, digitately- ; fingerig, gefin- 227 DIHYBRIDA î (gr. -, lat. hybrida
gert, finger-; digité; ujjas, ujjasán-; „hibrid"), dihibrid, hibrid rezultat din
пальчатый, пальчато-, дланевидно-] specii parentale deosebite între ele
prin două caractere [dihybrid ; Dihyb-
214 DIGITATO-COMPOSITUS, digilat- rid; dihybride; dihibrid; дигибрид]
compus, cu foliolele dispuse radiär în —»^ diheterozygota
vîrful peţiolului [digitate-compound;
fingerig-zusammengesetzt ; digité-com- 228 DIKINETICUS (gr. -, κίνησις
posé ; ujjasán összelett ; пальчато- „mişcare") —* dicentricus
сложный] 229 DILACERATUS, dilacerat, rupt în
215 DIGITATO-LOBATUS, digitat-lobat bucăţi neregulate (ohree) [diJacerate,
[digitately-lobed ; fingeriggelappt ; di- torn asunder; zerrißen, zerfetzt, zer
gité-lobé; ujjasán karéjos; пальча- schlitzt ; dilacéré ; szétszakított, sza
толопастный] kadozott ; разорванный]
216 DIGIT ΑΤΟ-Ρ ALM AT и S palmat 230 DI LAMINAT IO í -^ chorisis
digitat [digitate-palmate ; handspaltig-
gefingert ; digité-palmé ; ujjasán tenye- 231 DILATATUS, dilatat, lăţit, lărgit
res; дланевиднопальчатый] (baza frunzei, gîtul corolei, filamentul
staminal, peţiolol) [dilated, wjdened,
217 DIGITATO-PINNATVS, digitat- extended, expanded, flattened; ver
penat, la frunza dublu compusă, cu breitet, ausgedehnt, erweitert ;• dilaté,
rahisuri secundare şi cu foliole penate élargie; kiszélesedett, bő, tág; рас
sau digitate [digitate-pinnate; fin- ширенный, распростёртый]
geriggefiedert ; digité-penné ; ujja
sán szárnyalt; пальчатоперистый] 232 DILEPIDUS (gr. δι- „doi",^ λεπϊς,
λεπίδος „scvamă"), cu două scvame
218 DIGITI-, DIGITIFORMIS-* digi- [two-scaled ; zweischuppig ;à deux écail
tatus, dactylinus, dactyloideus les ; kétpikkelyes ; двучешунчатый]
219 DIGITIFIDUS, digitat-fidat [digiti- 233 DILUCIDUS, clar, limpede, luminos
fidate; fingerspaltig ; digitifidé; ujja- [clear, obvious, light ; klar, hell, licht ;
sán hasadt; пальчатонадрезный] clair, lumineux ; világos, tiszta ;
220 DIGITINERVIS, DIGITINER- светлый, яркий]
VIUS, digitat-nervat, cu nervuri di 234 DILUTUS 1. Palid, deschis la culoare
vergente de la baza limbului [digi- (dilute caeruleus albastru ceruleu des
tately-nerved ; fingernervig, fingerigge- chis). 2. Diluat, umed [pale» light,
adert; digitinervé; ujjasán erezett; diluted; blaß, verblaßt, hell, ver
пальчатонервный] dünnt; clair, pâle, dilué; halvány,
világos színű, hígított ; светлый, след-
221 DIGITIPARTITUS, digitat partit ный, разведённый]
[digitipartite ; fingeriggeteilt ; digiti-
partite; ujjasán osztott; пальчато- 225 DIMEGALIA í ( gr. δι- „doi",
раздельный] μέγας, μεγάλη „mare"), dirnogalie,
divizarea fiziologică sau patologică a
222 DIGYNUS (gr. 6i„doi", γυνή „fe gârneţilor masculi sau femeii în două
meie"), digin, cu două pistile [digy- categorii de mărimi (Henking) [di-
nous; zweiweibig, zweigriffelig, zwei- megaly ; Dimegalie ; dimégalie ; dime-
iiarbig; digyne; kéttermös, kétanyás; gália; димегалия]
двупестичный] —• bicarpellaris
236 DIMEROCONIDIUM η (gr. -, μερός
223 DIHAPLOIDEUS (gr. -, άπλόος „parle", κόνιδιον „praf") —*• didymo-
„simplu", είδος „asemănător"), di- spora
haploid, cu două perechi de nuclei
haploizi [dihaploid; dihaploid; diha- 237 DIMEROSPORA f (gr. - , σπορά
ploîde ; dihaploid ; дигаплоидный] „sămînţă") —»· didymospora
224 DIHAPLOPHASIS î (gr. - -, φάσις 238 DIMERUS (gr. - ) , dimer, divizat
„apariţie") —»· dicaryophasis în două. părţi (fascicul, floare, ovar,
verticil) [dimerous, dimeric; zweiglie
225 DIHELIOTROPISMUS m (gr. -, derig, zweizâhlig ; dimère ; dimér, két-
ήλιος „soare", τροπή „curbare") -* tagú, kétosztatú; димерный, двучлен
d iahel io trop ismus ный]
226 DIHETEROZYGOTA f (gr. '-, δτερος 239 DI MIDI ΑΤΟ-, DIMIDIATUS, di-
„altul", ζυγωτός „înjugat") -*• dihy- midiat, înjumătăţit, împărţit în două
hrida părţi (caliptră, stamina) [dimidiate.
173 DIPHYTICUS
halved; halbiert; dimidié; felezett,' [dioecia; Diözie, Zweihâusigkeit ; dio-
kettéosztott ; половинчатый] ecie ; diöcia, kétlakiság ; двудомность]
240 DIMINUTUS, diminuat, micşorat —*• gonochorismus
(florile apicale din inflorescenţă) [di 251 DIOECIO-POLYGAM US (gr. -,
minished; verkleinert, verringert; di πολύς „mult", γάμος „căsătorie"),
minué, amoindré; kicsinyített, kisseb- dioic-poligam, cînd în cadrul aceleiaşi
bedő ; уменьшенный] specii unii indivizi au flori unisexuate,
241 DIMONOECIA f, DIMONOECIS- alţii flori hermafrodite [dioecio-poly-
MUS m (gr. δι- „doi", μόνος „sin gamous ; zweihăusig-vielehig ; dioéci-
que-polygame ; kétlaki-felemásvirágú ;
gur", οίκος „casă"), dimonoecie, pre двудолшо-полигамный]
zenţa a două feluri de flori la aceeaşi
plantă, mascule, femele, hermafrodite 252 DIOECIUS, DIOECUS, DIOICUS
său sterile în diferite combinaţii (Knuth) (gr. - -), dioic, cînd indivizii aceleiaşi
[dimonoecy; Dimonözie; dimo specii au flori unisexuate, numai
noecie ; dimonöcia, kettős egylakiság ; mascule sau numai femele (Cannabis
димоноэция] satica, Urtica dioica) [dioecious, dioe-
cian, dioic; diözisch, zweihăusig, zwei-
242 DIMORPHISMUS m (gr. -, μορφή bettig, getrenntbliitig ; dioîque; diö-
„înfăţişare"), dimorfism, însuşirea cikus, kétlaki; двудомный]
unor plante sau organe de a avea
două forme diferite (flori, frunze, 253 DIORITICUS -* atroí>irens
fructe, sexualitate, de sezon etc.)
[dimorphism ; Zweigestaltigkeit, Zwei- 254 DIOSMOSIS f ( gr. διωσμός „îm-
erleibildung ; dimorphisme ; dimorfiz- pingere afară"), diosmoză, transfuzia
mus, kétalakúság; диморфизм] unui lichid printr-o membrană po
roasă [diosmose ; Diosmose ; diosmose ;
243 DI MORPH US, DIMORPH- (gr. - -), dioszmózis; диосмоз]
dimorf, cu două înfăţişări deosebite
(organe) (dimorphanthus) [dimorphous, 255 DIOTUS (gr. δι- „doi", ούς, ώτός
dimorphic ; zweigestaltig,. doppelges- „ureche") —*• biauriculatus
taltig, ζ weiförmig ; dimorphe, biforme;
kétalakú, felemás, kétféle; диморф 256 DIPERIANTHEUS, DIPERIAN-
ный] —• amphimorphus, biformis THUS (gr. -, περί „împrejur", άνθος
„floare"), diperiantic, prevăzut cu
244 DI ΝES IS f (gr. δίνησις „rotire"), periant dublu, cu caliciu şi corolă
dineză, declanşarea curentului de ro [diperiantheus ; zweiblütendeckig ; di-
taţie în citoplasmă (Fitting) [dinesis; périanthé; kétleples; двупериантный]
Dinese ; dinèse ; dinézis, citoplazma-
áramlás ; динез]—>• cyclosis 257 DI PE ΤALU S [gv. -, πέταλον „pe
245 DIODA f (gr. δίοδος „provenire"), tală"), dipetal, cu două petale [dipe-
diodă, spor sau corp reproductiv în talous; zweikronblăttrig, zweiblumen-
general (Cryptogamae) [diode ; Diode ; blâttrig; dipétale; kétszirmú; дву
diode; dióda; диода] лепестный]
246 DIODANGIUM η (gr. -, άγγείον 258 DI PHOTIC US (gr. -, φώς, φωτός
„vas") (Van Tieghem) —> sporangium „lumină"), difotic, cu două feţe inegal
luminate [diphotic ; diphotisch ; dipho-
247 DIODOCARPIUM η (gr. -, καρπός tique ; difótikus ; дифотический]
„fruct") —» sporocarpium
259 DIPHTHERO- (gr. διφθέρα „piele")
248 DIODOGONIUM η (gr. -, γόνος (diphtherolobus, diphtheroscyphus) —*•
„urmaş"), diodogoniu, sacul embrio coriaceus
nar şi sacul polinic (Phanerogamae)
(Van Tieghem) [diodogonium ; Dio- 260 DIPHYLETICUS (gr.-, φΟλον „trib"),
dogonium; diodogone; diodogonium; difiletic, provenit din două linii de
ДИОДОГОНИЙ] descendenţa [diphyletic; diphyletisch,
zweistâmmig ; diphylétique ; difileti-
249 DIODOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν kus; дифилетический]
„plantă") (Van Tieghem) ->· plantae
vasculares 261 DIPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunza")
—»· bifoliatus
25) DIOECIA f (gp. δι- „doi", οίκος
„casă"), dioecie 1. Flori mascule, res 262 DIPHYTICUS (gr. -, φύτον „plantă"),
pectiv femele pe indivizii diferiţi ai difitic, care trăieşte pe două plante
aceleiaşi specii. 2. Grup de plante cu gazde (parazit) [diphytic; diphytisch;
flnri liniCOYiiafo în oicfamul 111! Τ ί η π Λ
DIPLANETICUS 174
263 DIPLANETICUS (gr. -, πλανητικός 276 DIPLOHAPLOBIONTON η (gr. -,
„rătăcitor"), diplanetic, cu două sta άπλόος „singur", βίος „viaţă"), di-
dii de mobilitate (zoosporii la Saproleg- plohaplobiont, organism la care faza
nia) [diplanetic, double-swarming ; de dezvoltare haploidă alternează cu
diplanetisch, zweimalschwârmend ; di- cea diploidă [diplohaplobiont ; Diplo-
planétique; diplanétikus, kétszer raj haplobiont ; diplohaplobionte ; diplo-
zó; дипланетический] haplobionta ; диплогаплобнонт]
264 DI PLASIA f (gr. διπλασίος „dublu"), 277 DIPLOIDEUS (gr. -, είδος „ase
diplazie, despicarea în două а unui mănare"), diploid, cu număr dublu
organ axial [diplasy; Diplasie; dipla- de cromozomi (2n) [diploid; diploid;
sie; diplázia; диплазия] diploïde; diploid; диплоидный]
265 DIPLASIO- (gr. -) (diplasiocarpus) 278 DIPLOIDISATIO f (gr. - -), diploi-
—*• Ы-, geminato- dizare, dublarea numărului de cromo
266 DIPLECO- (gr. δίπλαξ „dublu") (di- zomi din celule [diploidisation ; Diploi-
disierung ; diploidisation ; diploidizá-
plecolobus) -+ Ы-, geminato- ció; диплоидизация]
267 DIPLO- (gr. -) (diplobionticus, diplo-
caulis) —* bi-, di-, dis-, dipleco- 279 DI PLÖN ASTI А f (gr. -, ναστός
„comprimat"), diplonastie, creşterea
268 DIPLOBIONTON n(gr.-, βίος „viaţă"). mai viguroasă a organelor pe faţa
diplobiont 1. Plantă care înfloreşte superioară şi inferioară decît pe păr
şi fructifică de două ori pe an. 2. ţile laterale (Schimper) [diplonasty;
Organism cu celule somatice avînd Diplonastie ; diplonastie ; diplonásztia ;
nuclei cu garnitură cromozomică di- диплонастия]
ploidă [diplobiont ; Diplobiont ; diplo-
bionte; diplobionta ; диплобионт] 280 DIPLONEMA η (gr.-, νήμα „fir"),
diplonemă, stadiu în profaza primei
269 DIPLOCHLAMYDEUS (gr. -, χλα- diviziuni meiotice cu apariţia dublă
μυς „manta") -+ dichlamydeus a filamentelor cromatice [diplonemă;
Diplonemă ; diplonemă ; диплонема]
270 DI PLOCH ROMOSOM A η (gr. -, χρώ
μα „culoare", σ&μα „corp"), diplo- 281 DIPLONEURUS (gr. -, νεύρον „ner
cromozom, cromozom anormal avînd vură") —* binervatus
patru cromatide (White) [diplochro-
mosome ; Diplochromosom ; diplo- 282 DIPLOPERISTOMATUS, DIPLO-
chromosome ; diplokromoszóma ; дипло- PERISTOMUS (gr., περί „împrejur",
хромосома] στόμα „gură"), diploperistomatic, cu
peristom avînd două serii de dinţişori
271 DIPL0CYTIS,-IDIS f (gr. -, κύτις (capsula unor Bryophyta) [diploperi-
„cutie"), diplocit, celulă somatică cu stomous; doppelt-besatzmündig; di-
mai mulţi nuclei (Benson) [diplocyte; plopéristomié ; dupla-peremfogacskás ;
Diplozy t; diplocyte; diplocita; диплоцит] диплоперистомный]
272 DIPLOË î (gr. διπλόη „duplicitate") 283 DIPLOPHASIS f (gr. -, φάσις „apa
—» diachyma, mesophyllum riţie"), diplofază, faza diploidă (spo-
rofitică) în ciclul de evoluţie a orga
273 DIPLOGAMETA f (gr. -, γαμέτης nismului (Renner) [diplophase ; Diplop-
„soţ"), diplogamet, gameţi dubli în hase ; diplophase ; dip Io fázis ; диплофаза]
aceeaşi celulă (Ascomycetes) (Dan-
geard) [diplogamete; Diplogamet; di- 284 DIPLOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον
plogamète; diplogaméta; диплога- „frunza"), diplofilum, frunză cu ţesut
мета] palisadic pe ambele feţe (Clements)
[diplophyll; Diplophyll; diplophylle;
274 DIPLOGENESIS î (gr. -, γένεσις diplofillum; диплофиллум]
„naştere"), diplogeneză 1. Dublarea
organelor obişnuit singuratice. 2. Pro 285 DIPLOPTERUS (gr. -, πτεράν „ari
ducerea de forme noi pe cale de hibri pă") —»^ bialatus
dizare între plante aparţinînd unor 286 DIPLOSIS î (gr. -), diploză, dedu
genuri din familii deosebite (Delphino) blarea numărului de cromozomi al
[diplogenesis ; Diplogenese; diploge- gârneţilor [diplosis; Diplose; diplose;
nèse; diplogenézis ; диплогенез] diplózis ; диплозис]
275 DI PLOCON I DI и M η (gr. -, γόνος 287 DIPLOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"),
„urmaş"), diplogonidie, gonidie rezul diplozom 1. Centrozom cu doi cen-
tată din diplofază [diplogonidium ; trioli (Montgomery). 2. Heterocromo-
Diplogonidie; diplogonidie; diplogonl- zom dublat [diplosome ; Diplosom ;
175 DISCONTINUUS
288 DIPLOSPORA Í (gr. -, σπόρα „să- 299 DIREMPTUS, DIRUMPENS, des
mînţă"), diplospor, spor rezultat din părţit, rupt în bucăţi (periteciu) [sepa
diviziune reducţională, nucleul avînd rated, breaked, breaking; abgeson
numai jumătate din numărul de cro dert, zerreißend, zerrißen, getrennt;
mozomi caracteristici speciei (Dan- séparé, rompu; szakadozott, szétvált;
geard) [diplospore; Diplospore; diplo- разрывающий]
spore; diplospóra; диплоспора]
300 DIRUPTIO f, diruptie, despicare
289 DI PLOS PORANGI UM η (gr. - -, sau divizare teratologică a unor
άγγείον "vas"), diplosporange, spo organe (frunze, axă, fasciaţie) (Ger
range format din generaţia cu 2η main de Saint-Pierre) [diruption;
cromozomi [diplosporangium ; Diplo- Diruption; diruption; dirupció; рас
sporangium ; diplosporange ; diplospo калывание]
rangium ; диплоспорангий]
301 DISAMARA t, disamară, fruct uscat
290 DIPLOSTEMONEUS (gr. -, στήμον indéhiscent, biaripat, format din două
„stamina"), diplostemon 1. Cu sta samare reunite (Acer) [disamară;
miné biverticilate, ciclul extern fiind Doppelflügelfrucht; disâmare, double
episepal, iar cel intern epipetal (an- samare ; ikerlependék, ikerszárnyas
droceul la Primulaceae). 2. Cu sta lependék ; двукрылатка]
miné în număr dublu faţă de numărul
petalelor [diplostemoneous ; diploste 302 DISCENTRATIO f, discentraţie, fas-
mon ; diplostemone ; diplosztémon, két- ciaţia organelor axiale sau despicarea
porzókörös ; диплостемонный] multiplă a filomului [discentration ;
Diszentration ; discentration ; diszcen-
291 DIPLOSTICHUS (gr. -, στίχος „rînd") tráció; дисцентрация]
—* biseriatus, distichus
292 DIPLOTENA f (gr. -, ταίνια „pan 303 DISCI-, DISCIFORMIS, DISCO-,
glică"), diploten, stadiu din profaza DISCOIDEUS, disciform, discoidal,
cariocinetică, avînd filamentele duble, rotat; rotund şi plan în formă de
întreţesute şi longitudinal segmentate disc (corola la Verbascum) (disciflo-
(Winiwarter) [diplotene ; Diplotăn ; rus, discigynus, discocarpus, disco'
diplotène; diploten; диплотена] phórus) [disciform, discoid; diskoid,
scheibenförmig, sebeiben-; disciforme,
293 DIPLOXYLICUS (gr. -, ξυλον discoïde; korong alakú, korongszerű;
„lemn"), diploxilic, cu xilem dublu ДИСКОВИДНЫЙ, ДИСКО-]
(Cycas) [diploxylic; diploxyl; diplo-
xylé ; diploxil ; диплоксилический] 304 DISCLIMAX f (gr. δις „sufix de
descompunere", κλίμαξ „scară"), dis-
294 DIPTERO-, DIPTERUS (gr. δί- climax, stadiu de climax perturbat
„doi", πτερόν „aripă") (dipterocarpus) prin acţiuni antropozoogene, unele
—> bialatus specii fiind înlocuite prin altele (în
fitocenologie) [disclimax; Disklimax;
295 DIPTEROCECIDIUM η (gr. - , disclimax ; diszklimax ; дисклимакс]
κηκίς „gală"), dipterocecidie, gală
cauzată de diptere [dipterocecidium ; 305 DISCOCARPIUM η (gr. δίσκος
Pipterozezidie ; dipterocécide ; dip „disc", καρπός „fruct"), discocarp,
terocecidium ; диптероцецидий] apoteciu disciform pe care se găseşte
296 DIPTERONOMIUM η (gr. - , νομός stratul himenial (Ascomycetes) [dis
„păşune"), dipteronom, cavitate roasă cocarp ; Diskokarpium ; discocarpe ;
de larvele unor diptere în părţile diszkokarpium ; дискокарций]
parenchimatice ale plantei [diptero-
nome ; Dipteronom ; dipteronome ; dip- 306 DISCOLOR, discolor 1. De mai multe
teronómium ; диптерономиум] culori. 2. Deosebit colorat pe cele
două feţe (frunzele la Rubus disco
297 DIPYRENUS (gr.-, πυρήν „sîmbu- lor) [discolour ; verschiedenfarbig, un
re"), dipiren, cu două seminţe osoase gleichfarbig ; discolore ; külömböző
[dipyrenus ; zweisteinkernig, zweiker- színű, eltérő színű; разноцветный,
nig ; dipyrène ; kétcsontarù, két- многоцветный] —*• allochroicus, multi
csontmagvú ; двукосточковый] color, polychromus, heterobaphicus,
heterochromus
298 DIREMPTIO f, dirempţie. 1. Mul
tiplicare a organelor apendiculare, în 307 DISCONTINUUS, discontinuu, frag
tératologie. 2. Alterare teratologică mentat, cu întreruperi în continui-
în filotaxie [diremption, displacement ; tate (arealul geografic al unor plante)
Diremption ; diremption ; dirempció ; [discontinuous; diskontinuierlich, un-
диремция] —• ectopia terbrochen, unverbunden; discontinu,
DISCOPLANCTON 176
fractionné ; szakadozott folytonos- 318 DISPERSUS, dispers, împrăştiat,
ságu, megszakított ; прерывистый] ->· răsfirat (areal, peri) [dispersed; zer
interruptus streut; dispersé; szétszórt; рассеян
ный] - • sparsus
308 DISCOPLANCTON η (gr. δίσκος
„disc", πλαγκτός „rătăcitor"), disco- 319 DISPIREMA η (gr. 6í- „doi",
plancton, plancton compus din Dia- σπείρημα „răsucire"), dispirem, sta
tomeae de formă discoidală [disco- diu în telofaza cariocinezei în care
plankton; Diskoplankton ; discoplanc- se formează cele două grupuri croma
ton ; diszkoplankton ; дископланктон] tice, urmat apoi de stadiul diaster
(Rosen) [dispirem-stage ; Dispirem-
309 DISCOPODIUM η (gr. -, πόδιον phase; dispirème; dispiréma-stádium,
„picioruş"), discopodiu, receptacul kettös-gomolyállapot ; диспирема]
floral disciform [discopodium ; Disko-
podium; discopodium; diszkopódium; 320 DI S PO SIT IO f, dispoziţie, orînduirea
дископодиум] pe о axă а unor organe (а frunzelor,
fructelor etc.) [disposition, arrange
310 DISCREPANS (discrepo) -*• aber- ment; Stand, Stellung, Anordnung,
rans, dissimilis Verteilung; disposition, ar''angement,
311 DISCRETUS, despărţit, separat, ne répartition; elhelyezés, állás, elosz-
sudat [discrete, separated; getrennt; tás; расположение]
séparé, désuni ; elkülönült, különvált ; 321 DISPOSITUS, dispus, aşezat, inse
раздельный] —*· chori-, eleuthero-sejunc- rat [placed, inserted, situated; geord
tus, separatus net, gestellt ; disposé, inséré ; elhelye
zett; расположенный]
312 DISCUS m, disc, baza dilatată şi
orbiculară a unor organe [disc ; Scheibe, 322 DISSECTUS, tăiat, despicat, incizat
Polster, Platte; disque; korong;диск]* [dissected, divided, cut; zerschnitten,
DISCUS FOLII -* lamina folii, lim geschlitzt; disséqué, découpé, incisé,
bus folii divisé ; bevágott, bemetszett ; расечён-
ный]*
313 DISJUNCTUS, DISJUNCŢI-, des
părţit, deslipit, întrerupt (areal), dis 323 DISSEMINANS (dissémina), dise-
tanţat (disjunctiflorus) [separated, dis minant, care îşi împrăştie seminţele
continuous ; getrennt, geschieden, [disséminant ; ausstreuend ; dissémi
abgesondert, unterbrochen ; séparé, nant; maghullató, kiszóró; рассеива
disjoint, interrompu; elkülönült, kü ющий]*
lönvált, megszakadt ; разделеенный, 324 DISSEMINATIO f, diseminare, îm-
отделенный, разобщенный] —*• discre- prăştierea sau scuturarea naturală a
tus, separatus, segregatus seminţelor mature [dissemination ;
Samenausstreuung; dissémination;
314 DISOMIA i (gr. δί- „doi", σώμα magkipergés, magszóródás, maghul-
„corp"), dizomie 1. Prezenţa în celulă latás; диссеминащ1я, рассеивание]
a două garnituri cromozomice struc
tural identice. 2. Prezenţa în celulele 325 DISSEPIMENTUM η disepiment,
somatice haploide a doi cromozomi perete despărţitor (din lojile ovarului]
omologi [disomy; Disomie; disomie; [dissepiment, dividing wall; Scheide
diszómia; дисомия] wand ; Querwand ; dissepiment, cloison ;
válaszfal; перегородка] —* phragma,
315 DISOMICUS (gr. - ) , dizomie, cu sepimentum, septum
cîte doi cromozomi omologi (celulă)
[disomie; disom; disomique; diszo- DISSEPIMENTUM SPURIUM,
mikus ; дисомический] disepiment fals [spurious dissepiment ;
falsche Scheidewand ; fausse cloison ;
316 DISPAR, diferit, inegal, nepereche álválaszfal ; ложная перегородка] ->
[different, unequal, unlike, odd; pseudoseptum, septum spurium
verschieden, ungleich, unähnlich, un 326 DISSILIENS (dissilio), disilient,
gleichpaarig; différent, inégal, im care se deschide cu elasticitate
pair; külömbözö, egyenlőtlen, párat (fructul de Impatiens) [dissilient, bur
lan; неодинаковый, непарный] sting asunder; elastisch-aufspringend;
317 DI S PE RS IO í, dispersiune, răspîn- déhiscent avec élasticité; rugalmasan
direa seminţelor sau a plantelor [dis szétrepedő ; лопающийся, растрески
persion ; Dispersion, Streuung, Ver вающийся]
breitung ; dispersion ; szétszóródás, 327 DISSIMILARIS, DISSIMILIS, nea
elterjedés; дисперсия, рассеяние] semănător, diferit [dissimilar, unlike;
177 DI VE RSI-
unähnlich, verschieden; dissemblable, 337 DISTO ν, а se deosebi, a se îndepărta
différent ; külömböző, eltérő, nem (a typo distal se deosebeşte de tip)
hasonló ; непохожий] -^ discrepans [to distinguish, to differ; abweichen;
328 DISSIMILATIO f, dezasimilaţie différer, s'éloigner ; külömbözni, eltér
[disassimilatio ; Dissimilation, Ab ni ; отстоять]
bauprozeß ; désassimilation ; disszi- 338 DISTORTUS (distorqueo), răsucit
miláció, lebontás ; диссимиляция] - • [twisted, coiled ; gedreht, gewunden ;
catabolismus tordu, détorqué, entortillé; csavaro
329 DISSITUS, DISSITI-, împrăştiat, dott; закрученный] —>• contortus
dispers, distant (dissitidentatus, dis- 339 DISTRIRUTIO f, distribuţie, repar
sitiflorus) [scattered, sparse, distant; tizarea biogeografică a plantelor
zerstreut, entfernt; parsemé, dispersé, (altitudinală, geografică) [distribu
épars; szétszórt, ritkás; рассеянный, tion; Verteilung, Verbreitung; dis
расставленный] tribution; eloszlás, elosztódás, elter
jedés ; распределение] -^repartiţia
330 DISSO- (gr. δισσός „dublu"), dublu-,
cu două (dissomorphus, dissospermus) 340 DISTRIBUTUS, distribuit, repar
[two-, double-; doppel-; double; két-, tizat [distributed ; verteilt ; distribué ;
dupla-; дву-] —• í>i-, bis-, dicha-, di- szétosztott ; распространенный]
cho- 341 DISTYLUS (gr. δι- „doi", στΰλος
331 DISSOCIAT 10 f, disociere 1. Sepa „coloană"), distil, prevăzut cu două
rarea unor părţi de organe obişnuit stile (floare) [distylous, two-styled;
reunite (sistemul fibrovascular la zweigriffelig; à deux styles; kétter-
Lentibulariaceae). 2. Divizarea com mős ; двупестичный]
ponenţilor nucleului unui heterocariont 342 DISYMMETRICUS (gr. δι- „doi",
(Pontecorvo) [dissociation ; Disso σύμμετρος „simetric") —»· bisymmetri-
ziation, Zerlegung; dissociation, sépa cus
ration; szétválás, szétbomlás; диссо
циация, расщепление] 343 DITIO î, regiune [region, country;
Gebiet ; région ; vidék ; область]
332 DISSOLUTIO f, disoluţie, dizolvare, 344 DITROPUS (gr. δι- „doi", τροπτ^
lichefiere, descompunere [dissolution ; „răsucire") —• bicontortus
Auflösung ; dissolution ; feloldódás, fel
bomlás; растворение] 345 DIURNUS, diurn 1. Care durează
sau înfloreşte o singură zi. 2. Care
333 DISTANS (disto), distant, distanţai, se deschide în timpul zilei [diurnal;
îndepărtat (aequidistans) [distanced, eintägig, tagsblühend; diurne; nap
distant, far ; entfernt, abstehend, ausei pali, egynapig élő, egynapig virágzó;
nanderstehend ; distant, éloigné, écar дневной, однодневный]
t é ; különálló, távolálló, ritkás; рас
ставленный, отстоящий] ~* remotus, se- 346 DIVARICATUS, divaricat, cu rami
motus ficaţie sau segmentare pronunţat di
vergentă (sub 90") (frunze, nervuri,
334 DISTENTbS, întins, lărgit, dilatat, ramuri, spini, tulpini) [divaricate,
umflat [distended, bulging, widened ; widely divergent, straggling; ausge-
ausgedehnt, geschwollen, gedunsen ; spreitzt ; divariqué ; terpedt, szétálló ;
distendu, dilaté, renflé; kiterjedt, растопыренный, распростёртый]
kiszélesedett, duzzadt ; распростёр
тый, растянутый, вздутый] 347 DIVERGENS, DIVERGI-, DIVER
GENŢI- (devergo), divergent, din
335 DISTICH-, DISTICHO-, DISTI- punctul comun de inserţie larg ra
CHUS (gr. δίστιχος „biseriat"), dis mificat (cotiledoane, ramuri, lobi)
tih, biseriat, dispus în două rîn- (diverginervatus, divergentiflorus )
duri (distichanthus, distichophyllus ) [divergent, diverging; divergierend;
[distichous, two-ranked, two-rowed ; divergent ; divergáló, szétágazó ; ди
zweireihig, doppelreihig, zweizeilig ; вергентный, расходящийся]
distique, bisérié; kétsoros; двуряд- 348 DIVERGENTIA f, divergenţă [di
ный] —+ biseriatus vergence ; Divergenz ; divergence ;
divergencia, elhajlás ; дивергенция,
33G DISTINCTIVUS, distinctiv, de deo расхождение]*
sebire [distinctive; unterschiedlich,
abgesondert ; distinctif ; megkülöm- 349 DIVERŞI-, DIVE RS US, deosebit,
böztető ; отличительный] —»· dtfferen- diferit, variat (diverşidens, diversiformis^
tialis diversispinus) [different, \'ariable ; ver·^
DIVERSJCOLOR 178
1 Ε-, EX- (prefixe privative), ne-, (gr. έχίνος „arici"), échinât, prevăzut
fără, lipsit de (ecalyptratus, edentatus, cu spini sau sete rigide (eckiniformis,
exaristatus, excorticatus) [-less, with- echinocephalus) (păstăile la Glycyr-
hout; un-, -los, ohne; sans, dépourvu; rhiza echinata) [echinate; igeiig, gei
nélküli, -talan; без, бес-] gelt, igelstachelig, igelborstig; échiné,
hérissonné ; tüskés, sündisznótüskés ;
2 EBEN-, EBENEUS, EBENINUS, ежистый, ежевидно-колючий, шипова
EBENODES, negru ca lemnul тый] —• erinaceus
de abanos (Diospyros ebenum)
(ebenacanthus) [black as ebony ; eben 10 ECHINOCARPUS (gr. -, καρπός
holzschwarz ; noir d'ébène ; ébenfa- „fruct"), cu fructe spinoase [prickly-
fekete; эбеночерный] fruited; stachelfrüchtig ; échinocarpe;
tövises termésű ; колючеплодный]
3 Ε BORI Ν US eburneus
11 £'CЯ/iVOPЯOiгC/^^ (gr.-, φορός „pur
4 EBRACTEATUS, nebracteat, fără tător") —*• acanthopnorus, echinatus
bractei [ebracteate, without bracts ;
deckblattlos ; ébracté, sans bractées ; 12 ECHINOSPORUS (gr. -, σπορά „să-
murvátlan, mur vale vél nélküli ; бес- mînţă"), cu spori spinoşi (macro-
прицветниковый] sporii la Isoëtes echinosporum) [echi-
nosporous ; stachelsporig ; échinospore ;
5 ECALCARATUS, nepintenat [ecal- tüskés spórájú; колючеспорый]
carate, spurless; ungespornt, sporn
los; sans éperons; sarkantyú nél- 13 ECHMA η (gr. έχμα „suport"),
küli; бесшпорцевый] echma, funicul curbat care poartă
6 EBURNEUS, EBURNUS, alb găl seminţele (Acanthaceae ) [echma ;
bui ca fildeşul [eburneous, ivory yel Echma; echma; echma; эхма]
lowish-white ; elfen bein weiß, gelblich 14 ECORTICATUS, decojit, decorticat,
weiß ;éburné, jaunâtre blanc d'ivoire; lipsit de scoarţă [ecorticate, barkless ;
elefántcsontfehér, sárgásfehér; жел unberindet, rindenlos; décortiqué,
товато-белый] sans écorce ; lehántott, kéregtelen ;
без коры] —• aceluphus
7 ECBLASTESIS f (gr. έκ „în afară",
βλάστησις „creştere"), ecblasteză, pro 15 ECOSTATUS, necostat, fără coaste
liferare a inflorescenţei prin for ieşite (fruct) [ecostate, without
marea în subţioara pieselor florale ribs ; rippenlos, ungerippt ; sans côtes ;
(cârpele, petale, sépale, staminé) de bordátlan ; безрёберный]
muguri florali fe. floripara), foliari
fe. frondipara) sau prin ramifica 16 ЕСТ-, ЕС ТО- (gr. έκτος „exterior"),
rea în continuare a axei (e. racemi- extern, aflat în partea din afară
para) [ecblastesis ; Ekblastesis, Ach- [outside, outward; außen-, außer-;
selverprossung ; ecblastese; ekblasz- extérieur, superficiel, dehors ; külső,
tézis, oldali vlrágátnövés; экблас- felületi; вне-, внешний, наружный]—>^
тез] exa
8 ECCREMORRHIZUS (gr. εκκρεμής li ECTAUXESIS f (gr. -, αύξησις
„suspendat", ^ίζα „rădăcină"), cu „creştere"), ectauxeză, creşterea unui
rădăcini atîrnătoare [eccremorrhizous ; organ spre exterior prin substanţa
hangewurzelig; à racines pendentes; ramurii parentale (Weisse) [ectauxe-
függő gyökerű, csüngő gyökerű ; вися- sis; Ektauxese; ectauxèse; ektau-
четсорневой] xezis ; эктауксезис]
9 ECHINACEUS, ECHINARIUS, 18 ECTEXINIUMn (gr. -, §ξις „stare"),
ECHINATUS, ECHINI-, ECHINO- ectexină, stratul extern al exinei
ECTOBASJDIUM 182
187 ENDOSTOMA η (gr. -, στόμα „gură"), 196 ENDOZOICUS (gr. -, ζώον „animal"),
endostomă 1. Deschizătura integu- endozoic 1. Care trăieşte în orga
mentului intern al ovulului. 2. Dinţii nismul animalelor. 2. Care se răspîn-
interni ai peristomiului muşchilor fron- deşte prin dejecţiunile animalelor [en
doşi [endostome; Endostom; endo- dozoic ; endozoisch ; endozoîque ; en-
stome; endosztóma; эндостома] dozoikus ; эндозоический]
188 ENDOSYMBIOSIS i (gr. -, συμβίωσις DISPERSIO ENDOZOICA, răspîn-
„convieţuire"), endosimbioză, simbio dire endozoică a plantelor prin in
ză intimă între microorganisme şi termediul dejecţiunii animale (se
Phanerogamae, de ex. bacterioriza minţe, spori) [endozoic dispersion;
(Entz) [endosymbiosis ; Endosymbiose ; endozoische Verbreitung ; dispersion
endosymbiose ; endoszimbiózis ; эндо- endozoîque ; endozoikus elterjedés ;
симбиоз] эндозоическая [дисперсия] —^ endozo-
ochoria
189 ENDOTHECA f, ENDOTHECIUM
η (gr. -, θήκη „teacă"), endotecă 1. 197 ENDOZOOBIONTON η ( g r . - , βίος
Peretele intern al sporogonului (Mar- „viaţă"), endozoobiont, organism cu
chantia). 2. Membrana internă a lojei biotopul în organismul unui animal
anterelor. 3. Stratul intern al grăun- [endozoobiont ; Endozoobiont ; endo-
ciorului de polen. 4. Peretele intern zoobionte ; endozoobionta ; эядозоо-
al sacului embrionar [endothecium ; бионт]
Endothecium; endothèque; endothe-
cium ; эндотеций, внутригнёздник] 198 ENDOZOOCHORES m pl (gr. - , χω-
ρέω „a se răspîndi"), endozoocore,
190 ENDOTHERMICUS (gr. -, θερμός plante ale căror seminţe sau spori,
„cald"), endotermic, care produce căl consumate de animale, trec prin inte
dură internă (deshidratarea citoplas- stinele acestora şi apoi sînt disemi
mei) [endothermic ; endothermisch ; en- nate prin dejectare [endozoochores ;
dothermique ; endotermikus ; эндо Verdauungssămlinge ; endozoochores ;
термический] endozookór-növények ; эндозоохоры]
191 ENDOTOXINUM η (gr. -, τοξικόν 199 ENDOZOOCHORIA f (gr. —) -* dis
„otravă"), endotoxină, substanţă to persia endozoică
xică care nu se difuzează în afara ce
lulei care o produce (Bacteria, Fungi) 200 ENDOZOOPHYTA η pl (gr. - , φυτόν
[endotoxin ; Endotoxin ; endotoxins ; „plantă"), endozoofite, organisme ve
endotoxin; эндотоксин] getale care trăiesc în corpul anima
lelor (Raunkiaer) [endozoophytes ; En-
192 ENDOTROPHICUS (gr. -, τροφή „nu dozoophyten; endozoophytes; endo-
triţie"), endotrof, care îşi procură nu zoofiták; эндозоофиты]
triţia din interiorul unui ţesut străin 201 ENEILEMA η (gr. ένείλημα „în
(micoriză '^) [endotrophic ; endo- veliş") -* tegmen (2)
troph; endotrophe; endotrof; эндо
трофный]* 202 ENERGESIS f (gr. ενεργός „activ"),
energeză, proces catabolic prin care
193 ENDOTROPISMÜS m (gr.-, τροπή se eliberează energie (Barnes) [ener-
„răsucire"), endotropism 1. Orientarea gesis ; Energese, Betriebstoffwechsel ;
organului lateral către cel central. energèse ; energésis, energiaprodukció ;
2. Pătrunderea tubului polinic în ovul энергезис]
prin micropil ^la Cucurbita, Ulmus)
[endotropism ; Endotropismus ; en- 203 ENERGIDA i (gr. ένερέια „forţă"),
dotropisme ; endotropizmus ; эндо- energidă, nucleul şi masa citoplas-
тропизм] matică concepute ca un centru ener
getic şi totodată ca cea mai mică
194 ΕΝΏΟΧΥΙΟΡΗΥΤΑ η pl (gr. -, ξύ- unitate biologică (Sachs) [energid;
λον „lemn", φύτον „plantă"), endoxi- Energide; energide; energidă; энер-
lofite, paraziţi criptogamici din corpul гида]
plantelor lemnoase (Raunkiaer) [endo- 204 ENERVIS, ENERVIUS, fără ner
xylophytes ; Endoxylophyten ; endo- vuri [nerveless, veinless; nervenlos,
xylophytes; endoxilofitàk ; эндоксио- aderlos, ungeadert; énervié, inveiné;
фиты] erezetlen ; безжилковый]
195 ENDOXYLUS ( g r . - ) , endoxil, aflat 205 ENHALIDAE f pl (gr. έν- „în",
în interiorul lemnului [endoxylous; ίχλς „mare"), enalide, fanerogame sub
endpxyl; endoxyle; endoxil; эндо- merse sau alge fixate pe solul moale
al apelor sărate *(Halophila.
191 EPHEMEROPH Y TA
Caulerpa, Potamogeton, Zostera) (War- Magno Transsilvaniae principatul,
ming) [enalids; Enaliden; enalides; 1816) [enumeration; Verzeichnis, Auf
enalidák; эналиды] zählung ; enumeration ; felsorolás ; пе
речисление, исчисление]
206 ENHARMONIA f (gr. ένάρμόνιος
„armonios"), enarmonie, organizarea 218 ΕΝΖΥΜΑ η (gr. έν „în", ζύμη
armonioasă internă a organismelor „drojdie"), enzimă, substanţe orga
(Wiesner) [enharmony ; Enharmonie ; nice catalitice secretate de bacteriile
enharmonie; enharmónia; энгармо- zimogene (catalaza, celulaza, diastaza)
ния] [enzyme ; Enzym ; enzyme ; enzim,
biokatalizator ; энзим] - • fermentum
207 ENNE-, ΕΝΝΕΑ- (gr. εννέα „nouă"),
cu nouă (enneacanthus, enneaphyllus) 219 ENZYMOLYSIS í (gr. - , λύσις
[nine-; neun-; à neuf; kilenc-; де „dizolvare"), enzimoliză, lizarea sub
вяти-] —f novem- stanţelor sub acţiunea enzimelor
[enzymolyse; Enzymolyse; enzymoly-
208 ENNEAGYNUS (gr. -, γυνή „feme se ; enzimolizis ; энзимолиз] —>· zymo-
ie"), cu nouă pistiluri [enneagynous, lysis
enneagynian ; neunweibig, neungrif-
feJig; ennéagynique, à neuf pistils; 220 EOPLASMA η (gr. ηώς „auroră",
kilencanyás, îcilenc termőjű; девяти- πλάσμα „modelare"), eoplasmă, sub
пестичный] stanţa ipotetică, primitivă, anterioară
protoplasme! (Troland) [eoplasm ;
209 ENNEANDRUS (gr. -, άνήρ, ανδρός Eoplasmă; eoplasme; eoplazma; эо-
„bărbat"), cu nouă staminé [ennean- плазма]
drous; neunmännig, enneandrisch ; en-
néandre, à neuf étamines ; kilenchimes, 221 ЕРАСМЕ f (gr. δπακμος „de vîrf"),
kilencporzós ; девятитычинковый] epacme, fază de apogeu în dezvoltarea
tipogenetică, cu modificări radicale de
210 EN SATU S, EN SI-, ENSIFORMIS, formă, în filogenie (Haeckel) [epacme ;
ensiform, de forma săbiei (ensifolius, Epakme, Virulenzperiode, Aufblühzeit ;
ensiger) [sword-shaped, sword- ; epacme ; epakme ; эпакме]
schwertförmig, schwert- ; ensiforme,
en forme d'épée ; kard alakú, kard- ; ме 222 EPANODIUM η (gr. επάνοδος „întoar
чевидный, мече-] -> gladii-, xipho- cere"), epanodiu, dezvoltarea regre
sivă a organului spre o formă mai
211 ENTO- (gr. εντός „intern") (entocyc- simplă, ex. peloria (în patologie) [epa-
lícus, eniodiscalis, entogonidium, ento- nody; Epanodie; épanodie; epanó-
parasitus, entospora) —»· end-, endo- dium ; эпанодия]
212 ΕΝΤΟΜΟ- (gr. εντομον „insectă") 223 EPAPPOSUS, lipsit de papus [wi
(prin, în, de, pe) insecte (entomogenus, thout thistledown ; federkronenlos ;
entomophagus) [(by, on) insects; Insek sans aigrettes; bóbita nélküli; без
ten-; (par, sur, dans) insectes; rovar-; хохолка]
насекомо-]
22é EPENCHYMA η (gr. έπΙ „peste",
213 ENTOMOCECIDIUM η (gr. -, κηκϊς δγχυμα „umplutură"), epenchim, ţesut
„gală"), entomocecidie, gală cauzată fibrovascular (Nägeli) [epenchyma ;
de înţepăturile unor insecte [entomo- Epenchym ; epenchyme ; epenchima ;
cecidium ; Insektengalle ; entomoceci эпенхима]
die ; rovargubacs ; энтомоцецидий]
225 EPHARMONIA î, EPHARMOSIS f
214 ENTOMOGAMUS (gr.-, γάμος „că (gr. -, αρμονία „armonie"), eparmo-
sătorie"), entomogam, polenizat nie 1. Ansamblul adaptărilor armonice
prin insecte (flori) [entomogamous ; funcţionale la condiţiile de mediu.
insektenblütig; entomogame; entomo 2. Formă adaptativă [epharmony;
gam, rovarporozta; энтомогамный]—»· Epharmonie ; epharmonie ; epharmó-
entomophilus nia ; эфармония]
215 ENTOMOLOGIA f (gr. -, λόγος 226 EPHEBOGENESIS f (gr. έφηβος
„vorbire"), entomologie, ştiinţa despre „adult", γένεσις „naştere"), efebo-
insecte [entomology; Insektenkunde; geneză, dezvoltarea gârneţului mascul
entomologie; rovartan; энтомология] fără fecundare prealabilă [epheboge-
216 ENTOMOPHILUS (gr.-, φιλέω „а nese ; Ephebogenese ; éphebogenèse ;
iubi") -> entomogamus efebogenezis, hím-szűznemzés ; эфе-
богенез]
217 ENUMERATIO î, enumerare, înşi-
rare (titlul unor lucrări botanice, ex. 227 EPHEMEROPHYTA η pl (gr.
Baumgarten : Enumeratio stirpium εφημέριος „cu viaţă scurtă", φύτον
EPHEMERUS 192
„plantă"), efemerofite 1. Plante cu épibiole, greffon; epibióta, oltvány,
perioada de vegetaţie scurtă, unele oltóág ; эпибиота, черенок]
fructificînd de mai multe ori în ace
laşi an. 2. Plante trecătoare, plante 237 EPIBIOTICUS (gr.-), epibiotic,
pasante, adventive neaclimatizabile care trăieşte pe un substrat viu
[ephemerophytes ; Ephemerophyten, (miceliu, parazit) [epibiotic; epibio-
Passanten ; ephemerophytes, passan tisch ; épibiotique ; epibiótikus ; эпи-
tes; efemerofiták; эфемерофиты] биотический]
228 EPHEMERUS (gr. -) efemer, tre 2S8 EPIBLASTEMA η (gr. -, βλάστημα
cător, cu viaţă scurtă (flori care înflo „germen"), epiblastem, excrescenţă
resc numai o singură zi) [ephemerous, superficială sau emergente păroase
short-lived; ephemer, kurzlebig, ein- ori glandulos vîscoase pe frunze [epi-
tagblütig, vorübergehend ; éphémère, blasteme ; Epiblastem ; épiblastème ;
temporaire; múlékony, rövid életű, epiblasztéma; эпибластема]
egyszervirító, időleges ; эфемерный, 239 EPIBLASTESIS f (gr. -, βλαστησις
однодневный] „creştere"), epiblasteză, creştere a
229 EPI-, EP- (gr. έπΙ „deasupra"), lichenilor prin dezvoltarea gonidiilor
peste, саге creşte pe, deasupra (ephyd- pe individul parental (Wallroth) [epi-
rogamicus, epibioticus, epicalycinus, blastesis ; Epiblastesis ; épiblastese ;
epicotyledonaris) [upon, growing on ; epiblasztézis ; эпибластез]
über-, ober-, obenauf-, wachsend auf; 240 EPIBLASTUS m (gr. -, βλαστός
sur, situé au-dessus; rajta-, felszíni, „germen"), epiblast, lob membrános
-feletti ; на, над-] -^ super-, supra- în partea opusă cotiledonului, aparent
230 EPHYDROGAMIA i (gr. -, ΰδωρ un al doilea cotiledon rudimentar
„apă", γάμος „căsătorie"), ephidro- (Avena, Hordeum) [epiblast; Epi
gamie, mod de polenizare a plantelor blast ; épiblaste ; epiblaszt ; эпи-
acvatice submerse, florile ieşind la бласт]
suprafaţa apei, iar după polenizare 241 EPIBLEMA η (gr. έπίβλημα „ca
scufundîndu-se din nou în apă (Rup- pac") —* rhizodermis
pia, Vallisneria, Victoria) [ephy-
drogamy ; Ephydrogamie ; ephydro- 242 EPICALYX m (gr. έπΐ „peste",
gamie; ephidrogámia ; эпгидрогамия] κάλυξ „cupă") —* calyculus, pseudo-
calyx
231 EPIBASALIS (gr. -, βάσις „bază"),
epibazal, situat deasupra regiunii 243 EPICARPIUM η (gr. -, καρπός
bazale (celulă) [epibasal; epibasal; „fruct"), epicarp, perete extern al
epibasale; epibazális, alap feletti; pericarpului fructelor fJuglans,
эпибазальный] Malus; Prunus) [epicarp ; Epikarp,
Fruchtaußenhaut, Fruchthülle, Frucht
232 EPIBASIDIUM π (gr. -, βάσιδιον oberhaut; épicarpe, pelure; epi-
„picioruş"), epibazidie, partea superi kárpium, külső termésfal, külső ter
oară dilatată a bazidiei dimere (Basi- méshéj, maghéj, magburok; эпикар-
diomycetes) [epibasid ; Epibasidium ; 1ШЙ, внеплодник, надплодник] -> exo-
épibaside ; epibazidium ; эпибазидия] carpium
233 EPIBENTHUS η (gr. -, βένθος 244 EPICHILIUM η (gr. -, χείλος
„adîncime"), epibentos, bentosul din „buză"), epichil, parte apic^jilâ, adesea
zona superioară a apelor mării sau foliacée, a tabelului unor flori
a lacurilor [epibenthos ; Epibenthos ; (Orchidaceae ) [epichil; Epichilium;
épibenthos; epibentosz; эпибентос] épichile ; epichilium ; эпихил]
234 EPIBIONTON η (gr. -, βίος „viaţă"), 245 EPICHROA f (gr. -, χρως „piele") —
epibiont, organism fixat pe corpul epicutis
altui organism (epifite, parazite, sim-
bionţi) [epibiont; Epibiont; épibionte; 246 EPICLINUS (gr. -, κλίνη „pat"),
epibionta; эпибионт] epiclin, aşezat pe un alt organ (necta-
rina pe receptacul) [epiclinal; epi-
235 EPIBIOSIS f (gr. - ) , epibioză, viaţă klin; épicline: epiklin, rafekyo; эпи-
sedentară pe suprafaţa diferitelor клинный]
corpuri, în hidrobioiogie (Zernov)
[epibiosis; Epibiosis; épibiose; epi- 247 EPICOPULA f (gr.-, lat. copula
biózis ; эпибиоз] „fîşie"), epicopula, fîşia intermediară
a peretelui celular al epivalvei
236 EPIBIOTA f ( g r . - ) , epibiot, altoi (Diatomeae) [epicopula; Epikopula;
[epibiot, graft; Epibiot, Pfropfreis; épicopule; epikopula; эпикопула]
198 EP IΝATANS
248 EPICORMICUS (gr. -, κορμός above-ground; epigäisch, oberirdisch;
„trunchi"), epicormic, dezvoltat din épigé ; föld feletti ; надземный, назем
mugurele adormit al trunchiului ный]*
arborilor [epicormic ; epikormisch ;
épicormique ; epikormikus ; эпикор- 258 EPIGAION η (gr. - ) , epigaion, bio
мический] top al organismelor supraterestre
[epigaion; Epigaion; epigaion; epi
249 EPICOROLLATUS, EPICOROLLI- gaion; эпигайон]
NUS (gr. -, lat. corolla „coroană"),
epicorolat. 1. Prevăzut cu corolă 259 EPIGENUS (gr. -, γεννάω „а se
superioară (Jussieu). 2. Inserat pe naşte"), epigenetic, născut pe faţa
corolă [epicorolline ; epikorollin ; épi- superioară a unui alt organ (ecidii
corolline; epikorollin, pártára nőtt; pe faţa frunzei) [epigaeous, epige
эпикороллинный] netic ; epigenetisch ; épigène ; epi-
genetikus ; поверхностный]
250 EPICOTYLEDONARIS (gr. -, κοτύ
λη „vas"), epicotiledonar, aflat dea 260 EPIGEOTROPISMUS m (gr.-, γή
supra cotiledoanelor (nod) [epicoty- „pămînt", τροπή „răsucire"), epi-
ledonary; epikotyledonâr ; épicofy- geolropism, tropism orientat spre
ledonaire; szikfeletti, sziklevél feletti; suprafaţa solului (White) [epigeotro-
надсемядольный] pism; ^Epigeotropismus ; épigéotro-
pisme; epigeotropi zmus; эпигеотро-
251 EPICOTYLUS m (gr. - ) , epicotil, 1ШЗМ]
porţiune a tulpiniţei dintre plumulă
şi primele frunze verzi [epicotyl ; 261 EPIGONIUM η (gr. -, γονή „urmaş"),
Épikotyl; épicotyle; epikotil, szik epigoniu, membrană externă a sporo-
feletti szár; эпикотиль, надсемядоль- forului (Hepaticae) [epigone ; Epigone,
ное колено] Fruchtknopfdecke ; epigone ; epigo
niu m; эпигоний]
252 EPICTESIS I (gr. Επικτησις „cîş-
tig"), epictezie, menţinere a hiperto- 262 EPIGYNICUS, EPIGYNUS (gr. -,
niei celulare în raport cu mediul exte γυνή „femeie"), epigin, aparent aşe
rior (Lapique) [epictesis; Epiktesis; zat deasupra ovarului (staminele la
épictèse; epiktézis; эпиктезис] Orchidaceae) [epigynous: epigyn, epi-
gyaisch, oberweibig; épigyne, épigy-
253 EPICUTIS f (gr. -, lat. cutis „piele"), nique; epigin, termőfeletti, magház
epicutis, stratul superficial al cuti- feletti, felsőállású; эпигиничный, над-
culei (Agaricus) (Fayod) [epicutis; пестичный]
Epikutis; epicutis; epikutisz; эпику-
тис] 263 EPILIMNION η (gr. -, λίμνη
„lac, mare"), epilimnion, strat supe
254 EPIDENDRORIONTON n, ERI rior al mărilor sau lacurilor (pînă
DEN D RON η (gr. έπί „peste", la oca 20 m adîncime) cu cel mai
δένδρον „arbore", βίος „viaţă"), epi- bogat plancton [epilimnion; Epilim
dendrobiont, plantă care trăieşte pe nion; epilimnion; epilimnion; эпи-
scoarţa arborilor (Aroideae, Orchi- лимнион]
daceae) [epidendrobiont ; Rindenbe-
vvohner; epidendrobionte; kéreglakó; 264 EPILITHICUS (gr. -, λίθος „pia
эпидендробионт] tră"), epilitic, care creşte pe pietre
(licheni) [epilithic ; epilithisch ; épilithi-
255 EPIDERMA η, EPIDERMIS. -WIS que ; kövön élő ; эпилитический]
f (gr. -, δέρμα „piele"), epidermă, ţesut
primar extern care acoperă şi prote 265 EPILOSUS -^ glaber
jează organele interne ale plantelor 266 EPIMATIUM η (gr. -, Ιμάτιον
superioare [epiderm ; Epidermis, Ober „manta"), epimatiu, scvamă ovuli-
haut ; epiderme ; epidermisz, elsődle feră (\di Coniferae) [epimatium ; Epi-
ges bőrszövet ; эпидермис, наружная malium; epimatium; epimácium;
кожица] эпимация]
256 EPIDISCALIS (gr. -, δίσκος, „disc"), 267 EPINASTIA f (gr. -, ναστός „com
epidiscal, inserat pe disc (staminé) primat"), epinastie, dezvoltare mai
[epidiscal ; epidiskal; épidiscal ; koron pronunţată a părţii superioare a unor
gon levő ; эпидискальный] organe, cauzînd convexitatea lor
(frunze, petale) [epinasty; Epinastie;
257 EPIGAEUS, EPIGEIUS (gr. -, γή epinastie ; epinasztia ; эпинастия]
„pămînt"), epigeu, aerian; care
creşte pe sau deasupra pămîntului 268 Ε PI NAT AN S (gr.-, lat. natans
(germinaţie ^) [epigaeous, epigean, „înotător"), epinatant, care pluteşte
EPINEMA 194
pe suprafaţa apei (frunză) [epinatant ; (Nidularia) [epiphragma; Epi-
obenaufschwimmend; épinatante, sur phragma, Querhaut ; épiphragme ; epi
nageant; felszínen úszó; плавающий fragmă ; эпифрагма] —»• tympanum
на поверхности] 280 EPIPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frun
269 EPINEMA η (gr. -, νήμα „fir")' ză"), epifil, care creşte pe frunze
epinemá, partea superioară а filamen (parazit) sau se află pe partea supe
tului staminal [epinema; Epinema; rioară a frunzei (stomate) [epiphyllous ;
épinème ; epinema ; эпинема] blattstandig, oberblattständig, blatt-
bürtig ; épiphyile ; levelén levő ; над-
270 EPINYCTICUS, EPINYCTUS (gr. листный]
-, νύξ, νυκτός „noapte"), epinictic,
care se deschide după înserare (Mi 281 EPIPHYSIS f (gr. έπίφυσις „excres
rabilis, Cactaceae) [epinyctous ; epinyk- cenţă") —> caruncula, strophiolum
tisch, dămmeroffnend ; épinycte ;
este nyíló; эпиниктичный] 282 EPIPHYTICUS (gr. - φυτόν „plan
tă"), epifitic, care creşte pe altă plantă
271 EPIONTOLOGIA î (gr. -, δντα [epiphytic; epiphytisch; épiphytique;
„existenţă", λόγος „vorbire"), epion- epifitikus, növényen élő, fennlakó;
tologie 1. Fitogeografie genetică. 2. эпифитный]
Analiză a răspîndirii geografice a unor
factori genetici pe arealul speciei, 283 EPIPHYTA η pl ( g r . - ) , epifite,
precum şi a condiţiilor istorice ale aerofite; plante neparazitare care
acestora [epiontology ; Epiontologie, folosesc numai ca suport organele
genetische Pflanzengeographie; epion altor plante forchidee tropicale,
tologie; epiontológia, genetikai nö ferigi, licheni, muşchi)^ [epiphy
vényföldrajz ; эпионтология] —»· geno- tes, air-plants; Epiphyten, Über
geographia pflanzen, Luftpflanzen ; epiphytes ;
epifiták, fennlakó növények; эпи
272 EPIPARASITUS m (gr. -, παράσι фиты] —»· aerophyta, pseudoparasitus
τος „parazit") —* ectoparasitus 284 EPIPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός
273 EPIPEWN η (gr. -, πηλός „nămol"), „rătăcitor"), epiplancton, plancton
epipelon, biotopul organismelor din din zona superioară (0 — 80 m) a ape
nămol [epipelon; Epipelon; epipelon; lor (Chun) [epiplankton ; Epiplankton ;
epipelon ; эпипелон] epiplancton ; epiplankton ; эпипланк-
тон]
274 EPIPELTATUS (gr.-, lat. pelta
„scut"), epipeltat, cu frunza peltată, 285 EPIPLASMA η (gr. -, πλάσμα „mo
avînd baza limbului pe faţa superioară delare"), epiplasmă, masă citoplasma-
a peţiolului (De CandoUe) [epipeltate; tică gelificată, bogată în glicogen,
oberhalb-schildförmig ; épipelté; felül rămasă în asce după formarea asco-
pajzsos; сверху житовидный] sporilor [Ascomycetes ) [epiplasm ;
Epiplasmă ; épiplasme ; epiplazma ;
275 EPIPERIDIUM η (gr. -, πηρίδιον эпиплазма]
„săculeţ*) —·• exoperidium
276 EPIPETALUS (gr. -, πέταλον „pe 286 EPIPLASTA η pl (gr. -, πλαστός
tală"), epipetal, inserat pe petală sau „format"), epiplaste, corpuri sferice
din lamelele citoplasmatice de la
în faţa acesteia (staminé la Circaea) Cyanophyceae (Fritch) [epiplasts; Epi-
[epipetalous ; blumenblattstăndig, kron- plasten; épiplastes; epiplasztiszok;
blattstăndig; épipétale; szirmon ülő; эпипласты]
эпипетальный]
277 EPIPETREUS (gr. -, πέτρα „stincă") 287 EPIPLEURA f (gr.-, πλευρά „coas
—» saxicolus tă"), epipleură, pleura mai mare a
epiteciului (Baccillariaceae) [epipleu
278 EPIPHLOËMA η (gr. -, φλοιός ră ; Epipleură, größeres Gürtelband ;
„scoarţă"), epifloem, scoarţa externă épiplèvre ; epipleură ; эпиплевра]
[epiphloëm, outer bark, corky bark; 288 EPIPODIUM η (gr. -, πόδιον „pi
Epiphloëm, äußeres Leitbündel ; cioruş"), epipodiu 1. Partea apicală
épiphloème; epifloem, külső kéreg; a primordiului frunzei. 2. Glande
эпифлоэма] disciforme pe suportul ovarului [epi-
podium; Epipodium; épipode; epi-
279 EPIPHRAGMA η (gr. -, φράγμα pódium ; эпиподий]
„împrejmuire"), epifragmă, mem
brana care închide capsula după 289 EPIPSAMMION η (gr. -, ψάμμος
căderea operculului (Hepaticae) sau „nisip"), epipsamion, biotop al orga
care acoperă sporoforul unor ciuperci nismelor din terenurile nisipoase
195 EPITHEMA
[epipsammion ; Epipsammion ; épi- genă dominantă sau recesivă (Bateson).
psammion; epipszammion ; эпипсам- [epistasis; Epistasis; épistasie; epi-
мион] sztázis ; эпистаз]
290 EPIRRHEOLCGIA f (gr. έπιρρέω „а 299 EPISTOMATICUS (gr. έπΐ „pes
curge peste", λόγος „vorbire"), epi- te", στόμα „gură"), epistomatic, cu
reologie, studiu al influenţei factori stomate aşezate numai pe partea
lor externi asupra plantelor (Pic- superioară a organului (la frunzele
coni) [epirrheology ; Epirrheologie ; de Nymphaea) [epistomatic; episto-
épirréologie ; epireologia ; эпиреоло- matisch; épistomatique ; episztomati-
гия] kus ; эпистоматнческий]
291 EPIRRHIZUS (gr. έπΙ „peste", 300 EPISTRDPHE f (gr. -, στροφή „în
φίζα „rădăcină"), care creşte pe toarcere"), epistrofă, dispoziţia cro-
rădăcini (Lathraea, Orohanche) [epirr- matoforilor în lumina difuză în
hizous ; oberwurzelstăndig, auf Wurzel părţile parietale libere ale celulei,
wachsend ; épirhize ; gyökéren élő ; învecinate cu mediul extern (Senn)
растущий на корнях] [epistrophe ; Freiwandlage ; épistrophe ;
szabadfalfekvés ; эпистрофе]
292 EPISEPALUS (gr. -, lat. sepalum 301 EPITERRANEUS (gr.-, lat. ter
„sepală"), episepal, aşezat pe sau în ra „ pămînt"), supraterestru, aerian
dreptul sepalelor (glande, staminé [epilerranean, above-ground ; oberir
la Epilobium) [episepalous; episepal; disch ; épigé, aérien ; földfeletti ;
épisépale ; episzepál, csészelevelén надземный] -+ epigaeus, aereus
levő ; находящиеся на чашелистиках]
302 EPITHALLINUS (gr. -, θαλλός
293 EPISPERMIUM η (gr. -, σπέρμα „lăstar"), epitalin, саге creşte pe tal
„sămînţă"), episperm, înveliş exfern [epithallin ; epithallin ; épithalline ; te
al seminţei [episperm; Samenhülle, lepen növő; растущий на талломе}
Samenmantel, Samenoberhaut ; épi-
sperme; epispermium, külső mag 303 EPITHALLUS m ( g r . - ) , epital,
héj, magtakaró; эш1спермий] -* am- formaţii ale stratului cortical al hife-
phispermium, exopleura, spermoder· lor de pe vîrful sau marginea talului
та, testa la Eichenes, servind la protejarea coni-
diilor (Zukal) [epithallus; Epithallus;
294 EPISPORANGIUM η (gr.-, σπορά épithalle ; epitállusz ; эхшталлнй]
„sămînţă", άγγεΐον „vas"), epispo-
range, induziul sporangelui (Pte- 304 EPITHECA f (gr. -, θήκη „toc"), epi-
ridophyta) [episporangium ; Epispo- tecă, partea superioară, mai mare,
rangium ; épisporange ; episporangi- a carapacelor (Bacillariophyceae)
um; эписпорангий] [epitheca; Epitheka, oberes Deckel
schale; épithèque; epitéka, kovahéj
295 EPISPORIUM η ( g r . - ) , epispor, tetőrésze ; эпитека ] —»^ epipleura, epi-
înveliş extern al sporilor, uneori avînd valva
şi un dispozitiv apical de plutire 305 EPITHECIUM η ( g r . - ) , epiteciu,
(Azolla) [epispore; Episporium, înveliş format din extremităţile рага-
äußere Sporenhaut ; epispore ; epis- fizelor, acoperind partea himenială
pora, külső spórafal; эписпорий] —>^pe- a apoteciilor (Discomycetales, Eichenes
rinium [epithecium; Epithecium ; épithecie;
296 EPISTAMINALIS (gr. -, στήμων epitécie ; эпитещ1й]
„filament"), epistaminal, care creşte 306 EPITHELIUM η (gr. -, θήλη
pe staminé (nectarii, glande la Dic- „mamelon"), epiteliu 1. Strat de celule
tamnus) [epistaminal; epistaminal; alungite care căptuşesc interiorul orga
epistaminal ; porzón fejlődő, porzó nelor de secreţie (Coniferâe). 2. Strat
l'e'olti; растущий на пестике] de celule alungite la periferia sacului
embrionar (Ia unele Angiospermae)
297 EPISTAMINIA t ( g r . - ) , epista- [epithelium ; Epithel, Drüsenepithel,
iTfinie, plante cu staminé epigine Samenepithel; epithelium; epitélium,
(Nuphar) (Desveaux) [epistaminy; epitélsejtréteg ; эпителий]
Epistaminie; cpistaminie; episztami-
nia, termőfeletti porzók; эпистами- 307 Ε PI THEMA η (gr. επίθημα „înve
яия] liş"), epitem, ţesut parenchimatic ac-
vifer aflat sub stomatele acvifere ale
1'98 EPISTASIS I (gr. έπίστασις „su- frunzei [epithem; Epithem, Epithem-
}íraveghere"), epistază, inhibai'e a hydathode; épithème; epitéma; эпи-
efectelor unei gene nealele de către о тема]
EPITHETON 19β
308 EPITHETON η (gr. έπίθετος „adău kofiták, meghonosodott behurcolt
gat"), epitet, cel de al doilea nume növények; эпоикофиты] —> colonistae
al unui taxon specific sau numele
complimentar al taxonilor infraspe- 318 EQUITANS, EQUITATIVUS, ec-
cifici [epithet; Epitheton, unterschei vitant. 1. Care se încalecă (frunze, peta
dender Beiname; épithète; epiteton, le). 2. Pliat longitudinal şi acoperin-
megkülönböztető másodnév ; эпитет] du-se reciproc (prefoliaţie) [equitant,
folded over, overlapping saddlewise;
309 EPITOME f (gr. επιτομή „rezu reitend, überlagernd, einwickelnd ;
mat"), rezumat (ca titlu de lucrări, equitant, chevauchant; lovagló, egy-
ex. Asclepi: Epitome vegetationis plan- másbagöngyölödött, egymásbahajtoga
tarum, 1749 ) [summary; Hauptinhalt, tott ; вкладной, обьемлющий]
Auszug; sommaire, extrait; kivonat;
извлечение] 319 ERANTHEMUS (gr. ήρ, εαρ „dimi
neaţa, primăvara", ανθεμον „floare"),
310 EPITONIA f (gr. έπίτονος „întins"), erantemic, care înfloreşte de timpuriu
epitonie, dorsiventralitate cu latura [early blooming; frühblühend; éran-
superioara mai dezvoltată decît cea thème; korán virágzó; весенний]
inferioara [epitony; Epitonie; epito
nie; epitónia; эпитония] 320 ERECT-, ERECŢI-, ERECTO-,
ERECTUS, erect, orientat drept în
311 EPITROPHIA f (gr. έπί „peste", sus, vertical de la bază pînă la virf
τροφή „nutriţie"), epitrofie, dezvol /'anteră, tulpină^ (erectacanthus,
tare mai viguroasă a ţesuturilor pe erectiusculus, erecto-patens) [erect,
partea morfologic superioară a unui upright; aufrecht, senkrecht, gerade;
organ (Wiesner) [epitrophy; Epitro- dressé, érigé; egyenesen felálló; пря
phie; épitrophie; epitrófia; эпитро- мой, прямостоящий, прямо-]
фия]
321 EREMI-, EREMO-, EREMITICUS
312 EPITROPUS (gr. -, τρόπος „orien (gr. έρημος „solitar", „deşertos") 1.
tare"), epitrop, orientat în sus (ovul Solitar. 2. De deşert [solitary-, desert- ;
cu micropilul orientat în sus, la Tri- einzel-, allein-, wüsten-; solitaire,
bulus) [epitropous; epitrop, griffel- déserticole; magános, pusztai; едно-,
wärts gerichtet; épitrope; felfelé пустын-, пустьшный]
irányuló, hozzáfordult ; эпитропный]
322 EREMICOLUS {-COLA f) -* ere-
313 EPIVALVA f -*• epipleura, epitheca mophilus
314 EPIXYLONEUS, Ε Pl XY LU S (gr. 323 EREMOCARPUS (gr. -, καρπός
-, ξύλον „lemn"), epixil, care creşte „fruct"), cu fruct solitar [single-frui
pe arbori [epixylous ; epixyl ; épixyle ; ted; einzelfrüchtig; à un seul fruit;
fán növő ; растущий на древесине] egytermésû, magános termésű; еди-
ночноплодный]
315 EPIZOICUS (gr. -, ζώον „animal"),
epizoic 1. Gare creşte pe corpul ani 324 EREMOPHILUS (gr. -, φιλέω „а
malelor (parazit). 2. Care se răspîn- iubi"), eremofil, саге preferă desertu
deşte fixîndu-se de corpul animale rile [desert loving; wüstenliebend;
lor (fructe, seminţe, spori) [epizoic, érémophile; pusztákat kedvelő; пус-
epizous; epizoisch; épizoique; epi- тынелюбивый] —»• deserticolus
zoikus; живущий на животных] 325 EREMOPHYTA η pl (gr. -, φύτον
„plantă"), eremofite, formaţie vege
316 EPIZOOCHORIA f (gr. - , χωρέω tală xerofilă din deserturi [desert
„a se răspîndi"), epizooc(h)orie, răspîn- plants ; Wüstenpflanzen ; érémophy-
dire a fructelor, seminţelor sau a spo tes; pusztai növények; эремофиты]
rilor саге sínt prinse de pielea, perii
sau penele unor animale (Xanthium 326 EREMUS f (gr. -), eremus, fruct poli-
spinosum) [epizoochory ; Epizoochorie ; carpic, format de obicei din patru
épizoochorie ; epizoochória ; эпизоо- nucule (Boraginaceae, Labiatae)
хория] [eremus; Klause; érème; eremusz;
эрем]
317 EPOIKOPHYTA η pl (gr. έποικέω
„а coloniza", φύτον „plantă"), epoi- 327 ERGASIOAPOPHYTA η pl (gr.
cofite, plante antropocore, mai ales εργασία „muncă", από „de departe",
buruieni, crescînd numai în staţiuni φύτον „plantă"), ergasioapofite, plante
artificiale (porturi, semănături), în colonizatoare de terenuri cultivate
cetăţenite la noi de pe alte continente (Simmons) [ergasioapophytes ; Erga-
(Galinsoga) [epoikophytes ; Epoikophy- sioapophyten ; ergasioapophytes ; er-
ten, Ansiedler; epoicophytes; epoi- gaszioapofiták ; эргасиоапофиты]
197 ERYTHROCARPUS
328 ERGASIOLlPOPHYTA η pl (gr. -, chelig, pfriemstachelig; érinacé, hé
λιπαρέω „a se menţine", -), ergasio- rissé de piquants; tüskés, sündisznó
lipofite, relicte aie plantelor de cul szerű ; иглистый, ежовый, -елсевидный]
tură ce se menţin drept componenţii —* echinaceus, hystri-
unei flore (Acorus calamus) (Nä-
geli şi Thellung) [ergasiolipophytes ; 388 ERIOPHORUS (gr. ëpiov „lînă",
Kulturrelikte ; ergasiolipophytes ; φορέω „a purta") —>· lanuginosus
ergasziolipofiták ; эргасиолипофиты] 339 ERMINEUS, hermineu, de culoarea
329 ERGASIOPHYGOPHYTA η pl (gr. albă a herminei [ermine-coloured ; her
-, φυγή „fugă", -), ergasiofigofite, melinfarbig, hermelinweiß ; blanc
plante evadate din cultură, astăzi d'hermine; hermelinfehér; горностае
subspontane (Aster, Robinia) вый]
[ergasiophygophytes ; Kulturflücht 340 EROPHILUS (gr. δρα ..primăvara",
linge; ergasiophygophytes ; kulturszö- φιλέω „a iubi") —• eranthemus, çer-
kevények ; эргасиофигофиты] nalis
380 ERGASIOPHYTA η pl ( g r . - ) , er- 341 Ε ROSTRATUS, EROSTRIS, neros-
gasiofite, plante străine care au fost trat [erostrate, beakless; schnabellos,
luate şi menţinute în cultură în regiu ungeschnabelt, érostré, dépourvu de
nile noastre f'la Solanum tuberosum, bec; csőrtelen; безклювый]
Zea) (Woodhead) [ergasiophytes ;
Kulturpflanzen ; ergasiophytes ; erga- 342 EROSUS, erodat, ce pare a fi ros ;,
sziofiták, nem honos kultúrnövények; cu vîrful sau cu marginea neregulat
эргасиофиты] denticulată, cu sinusuri mici sau obtu-
ziuscule (vîrful frunzei la Alnus glu-
331 ERGASIOSYNTROPHOPHYTA η tinosa) [eroded, erose, gnawed; aus
pl (gr. -, συν „împreună", τροφή genagt, ausgebissen, ausgefressen ;
„nutriţie"), ergasiosintropofite, bu érődé, rongé ; kirágott ; эродирован
ruieni ale terenurilor agricole [erga- ный, выгрызенный]
siosyntrophophytes ; Kulturlandun
kräuter ; ergasiosyntrophophytes ; erga- 343 ERRATA η pl, erată, listă а gre
szioszintrofofiták, müveit terüle şelilor tipografice [misprints; Druck
tek gyomnövényei ; эргасиосинтрофо- fehlerverzeichnis ; fautes d'impression ;
фиты] sajtóhibák jegyzéke; список опеча
ток]
332 ERGESIS î (gr. έργον „lucrare"),
ergeză, facultate a organismului de 344 ERRATIC US 1. Rătăcitor, fără sta
a indica o reacţie (Massart) [ergesis; bilitate pe substrat. 2. Sălbatic [wan
Ergesie; ergésie; ergézis; эргезист dering, spontaneous ; umherwandernd,
wildwachsend ; erratique, spontané ;
333 ERGOGENESIS f (gr. -, γένεσις vándorló, vadontermő; блуждающий,
„producere"), ergogeneză, manifestare валунный, дикорастущий]
a energiei de creştere (Ryder) [ergo-
genesis; Ergogenese; ergogenèse; er- 345 ERURESCENS (erubesco), erubes
gogenézis; эргогенез] cent, roşcat [blushing, blush-red, red
dish; rotwerdend, rötlich; erubescent,
334 ERI-, Ε RIO- (gr. ëpiov „lînă"), la- rougeâtre; pirosló, pirosodó, vörhe
nuginos, păros (eriandrus, erianthus, nyes színű ; краснеющий, краснова
eriocarpus, eriopetalus) [woolly- ; woll- ; тый]
lanugineux ; gyapjas- ; пушисто-] —»
lach-, lachno-, lanuginosus 346 ERUMPENS (erumpo), erumpent,
care se deschide brusc prin rupere
335 ERICETUM n, ericetum. 1. Forma (fruct) [erumpent ; hervorbrechend, he
ţiuni de Erica. 2. Bălărie [ericetum, rauswerfend; se déchirant, ruptile;
heath; Ericetum, Heide; ericetum, szétrepedő, felrepedő ; внезапно про
bruyère; ericetum, hangas hely; ери- рывающийся]
цетум, пустошь]
347 ERYTHRAEUS, ERYTHR-, ERY
336 ERIGENS (erigo), érigent, la început THRO- (gr. ερυθρός „roşu") (ery-
culcat, apoi ridicat în sus (^ramura, thrantkus, erytkromelas, erythrocladuSy
tulpină^ [erecting, raising; aufrich erythrococcus, erythrotrichus) —>• ruber,
tend ; se redressant ; felegyenesedő ; rubri-, rubro-
выпямляющийся]
348 ERYTHROCARPUS (gr.-, καρπός
337 ERINACEUS, erinaceu. 1. Cu ghimpi „fruct"), cu fructe roşii [red-fruited;
zbîrliţi. 2. Asemănător cu un ariciu rotfrüchtig; à fruits rouges; piros
[prickly, hedgehog-like; igelig, igelsla- termésű; красноплодный]
ERYTHROLEUCUS 198
349 ERYTHROLEUCUS (gr.-, λευκός 362 EUAPOGAMIA f (gr.-, άπο „fără",
„alb"), roşu alburiu [whitish-red ; weiß γάμος „căsătorie"), euapogamie, dez
lichrot ; érythroleuque ; fehérespiros ; voltare nemijlocită, fără fecundare,
краснобелый] a sporofitului din gametofit (Farmer
350 ERYTHROPHILUS (gr. -, φιλέω et Digby) [euapogamy; Euapogamie;
„a iubi"), eritrofil, cu afinitate pentru euapogamie ; euapogámia ; эвапогамня]
coloranţii roşii (în citologie) [erythro- 363 EUAPOPHYTA η pl (gr. - , φύτον
philous; erythrophil; érithrophile ; eri „plantă"), euapofite, buruieni băşti
trofil ; эритрофильный] naşe cu apofitism pronunţat (Preuss)
[euapophytes ; Euapophyten ; euapo-
351 ERYTHROPHYLLUM η (gr. -, φύλ- phytes; euapofiták; эвапофиты]
λον „frunză"), eritrofilă, pigmentul
roşu din frunze [erythrophyll ; Ery- 364 EUAPOSPORIA f (gr. - , σπορά „să-
throphyll, Blattrot ; érythrophylle ; eri- mînţă"), ouaposporie, fertilizare fără
trofillum; эритрофилл] proces sexuat [euapospory; Euapos-
porie ; euaposporie ; euapospória ; эва-
352 ERYTHROXANTHUS (gr. -, ξανθός поспория]
„galben"), galben-roşcat [reddish-yel
low; rötlichgelb; rougeâtre jaune; pi- 365 EUARJHAEOPHYTA η pl (gr. -,
rosassàrga; красножелтый] αρχαίος „vechi", φύτον „plantă"),
euarheofite, plante ruderale sau nitro-
353 ESCHARODES, ESCHAROIDEUS file din neolitic [euarcheophytes ; Euar-
(gr. έσχαρώδης „crustă") —*• crusta- chaeophyten ; euarcheophytes ; euar-
ceus cheofiták ; эвархеофиты]
354 ESCHAROSTROPHE f (gr. έσπάριον
„focar", στροφή „deturnare"), escaro- 366 EUCECIDIUMη (gr. -, κηκϊς „gală"),
strofă, orînduire a cromoplastelor în eucecidie, cecidie folositoare plantei
focarul de lumină (în Citologie) (Senn) care o produce (nodozităţile la Legu-
[escharostrophe ; Brennpunktlage ; minosae) [eucecidium ; Euzezidie ; euce
escharostrophe ; fókuszfekvés ; эсха- cidie; eucecidium; эвцецидий]
рострофе] 367 EUCHROMOCENTRUM η (gr.-,
355 ESCULENTUS, ESCULUS -^ edu- χρώμα „culoare", κέντρον „centru")
lis, vescus (Grégoire) —> prochromocentrum
356 ESEPTATUS, neseptat [eseptate; 368 EUCHROMOSOMA η ( g r . - , σώμα
scheidewandlos ; non septé ; rekesz nél- „corp") (McClung) —» autosoma
küli, osztatlan ; бесперегородочный]
369 EUCLEISTOCARPICUS (gr. -, κλει
357 ESQUAMATUS, fára scvame [es- στός „închis", καρπός „fruct"), euclei-
quamate, no scaled; schuppenlos, un- stocarpic, care rămîne închis pînă la
beschuppt; non écailleux; pikkely- maturitatea carposomului (Pyreno·
telén ; лишённый чешуи] mycetes) [eucleistocarpic ; eukleisto-
358 ESTRIATUS, nestriat [unstriped; carp ; eucleistocarpique ; eukleiszto-
ungestreift; sans stries; csikozatlan, karpikus ; эвклеистокарпный]
rovátka nélküli ; бесполосый]
370 EUCOENICUS (gr. -, κοινός „în co
359 ETHNOBOTANICA f (gr. 6θνος mun"), eucenic, caracteristic şi cu fi
„popor", βοτάνη „iarbă"), etnobota- delitate într-o biocenoză (specie,
nica, studiu al plantelor cunoscute asociaţie) [eucoenic ; euzön ; eucé-
şi utilizate de popor [ethnobotany, nique ; eucönikus; эвценотический]
folkbotany; Ethnobotanik ; ethnobo-
tanique; etnobotanika ; этноботаника] 371 EUCYCLICUS (gr. -, κύκλος „cerc"),
euciclic, cu număr egal de piese în
360 EU- (gr. εο „bun"), adevărat, veri fiecare verticil ^floare j [eucyclic;
tabil, tipic, bun (euanemochorus, eu- euzyklisch ; encyclique ; euciklikus ;
chromus, eucarpicus, eumorphus) [true, эвциклический] —* isocyclicus ,
well, typical; echt, wohl, typisch;
vrai, typique; igazi, valódi, tipikus, 372 EUDICHOTOMIA f (gr.-, δίχα „în
jó; хорошо, истинный, типичный] doi", τόμος „tăiat"), eudicotomie, di
cotomie adevărată, cînd ramurile sînt
361 EUANTHIUM f (gr. -, Ανθός „floa dezvoltate şi ramificate uniform (Ly-
re"), euantie, concepţia originii stro- copodium alpinum) [eudichotomy ; Eu-
bilare a florii (Bessey) [euanthy ; Euan- dichotomio; eudichotomie ; eudichoto-
thie ; euanthie ; euanthium-elmélet ; mia, tipikus villás-elágazás; эвдихо-
эвантовая теория] томияТ
199 EURYSYNUSICUS
373 EUEPHEMERUS (gr. -, εφημέριος 384 EURY- (gr. ευρύς „lat"), lat, larg
„cu viaţă scurlă"), euefemer, care se (euryandrus, euryanthus, eurycladusy
deschide şi se închide definitiv în curs eurypterus) [broad- ; breit- ; large ; szé-
de 24 de ore (flori) [euephemerous ; les- ; широко-] - • latus, lati- platy-
euephemer, eintagbliitig ; euéphémère ;
euefemer, egynap virágzó ; эвэфе- 385 EURYBATHYCUS [gr.-, ^aQbq ,,Λ-
мерный] dîncime"), euribatic, cu largă adapta
bilitate la variatele adîncimi ale mă
374 EUGENETICA f (gr. -, γένεσις „naş rilor [eurybathyc ; eurybathisch ; eury-
tere"), eugenie, studiu al ameliorării bathique ; euribatikus ; эврибатный}
caracterelor ereditare specifice [euge-
netics; Eugenetik; eugénétique; euge 386 EURYCHORUS (gr. -, χωρέω „a se^
netika, alkalmazott örökléstudomány; răspîndi"), euric(h)or, cu largă ră-spin-
эвгенетика] dire geografică (specii r^) [eurycho-
ric, widely distributed; weitverbrei
375 EUGEOGENUS (gr.-, γή „pămînt", tet ; à large distribution ; széles elter-
γεννάω „а se naşte"), eugeogen, uşor jedésű; эврихорный]
dezagregabil (rocă ~ ^ [eugeogenous;
eugeogen, leicht verwitternd; eugeo- 387 EURYCOENOTICUS (gr. -, κοχνός
gène; eugeogen, könnyen szétmálló; „în comun"), euricenotic, care parti
эвгеогенный] cipă în diferite cenoze (specii r·^)
[eurycoenotic ; euryzönotisch ; eurycé-
376 EUGEOPHYTA η pl ( g r . - , φύτον notique ; euricönótikus ; эвриценоти-
„plantă"), eugeofite, geofite a căror ческий]
perioadă de repaus biologic se dato- 388 EURYHALINUS (gr. -, Αλς „sare"),
reşte lipsei luminii sau a căldurii eurihalin, care suportă diferite con
corespunzătoare (Massart) [eugeophy- diţii de salinitate (plancton ~ , spe
tes; Eugeophyten; eugeophytes; eu- cii "^) [euryhaline; euryhalin; eury-
geofiták; эвгеофиты] haline; eurihalin; эвригалинный]
377 EUH ALINUS (gr. -, Αλς, αλός „sare"), 389 EURYHYGRUS (gr. -, υγρός „u-
euhalin, саге trăieşte numai în apele med"), eurihigric, care suportă o
sărate (plante '^) [euhaline ; euhalin ; mare variabilitate a condiţiilor de
euhaline ; euhalin ; эвгаллинный] umiditate (specii ~ ^ [euryhygrous ^
euryhygrisch ; euryhygrique ; eurihig-
378 EUMITOSIS f (gr.-, μίτος „fila rikus ; эвригигрический]
ment"), eumitoză, mitoză tipică, cu
diferenţierea bine vizibilă a cromo 390 EURYOECICUS (gr. -, οίκος „casă"),
zomilor (Belar) [eumitosis; Eumitose; euriecic, cu mare adaptabilitate la va
eumitose ; eumitózis ; эумитоз] riate condiţii de viaţă (specii — /
[euryoecic; euryözisch, standortsvag;
379 EUODUS, EUOSMUS (gr. εύωδης, euryécique; euriöcikus; эвриэцичес-
εύοσμος „plăcut mirositor") -+ odo- кий]
ratus
391 EURYOXYBIONTON η (gr. -, οξύς
88 J EUPHOTICVS (gr. -, φος, φωτός „lu „acid", βίος „viaţă"), eurioxibiont^
mină"), eufotic, aflat în zona apelor organism care suportă o mare varia
cu lumină abundentă (plancton ^) bilitate în privinţa cantităţii de oxigen
[euphotic ; euphotisch ; euphotique ; eu- din mediul ambiant [euryoxybiont ;
fótikus; эвфотический] —* polypho- Euryoxybiont ; euryoxybionte ; eurio-
ticus xibionta; эвриоксибионт]
381 EUPHOTOMETRICUS (gr. - , μέ- 392 EURY PHOT ICU S (gr. -, φώς, φωτός
τρον „măsura"), eufotometric, cu la „lumină"), eurifotic, cu mare adapta
mina aşezată perpendicular pe razele
de lumină pentru a primi maximul bilitate la variate condiţii de lumină
de luminozitate (frunzele la Asarum) [euryphotic ; euryphotisch ; eurypho-
[euphotometric ; euphotometrisch ; eu- tique ; eurofótikus ; эврифотический]
photométrique ; eufolometrikus ; эв- 393 EURYPLASTICITAS î (gr. -, πλασ
фотометрический] τικός „de modelat"), euriplasticitate,
382 EUPHOTOTROPICUS (gr. - , τροπή capacitate largă de a suporta dife
„răsucire") —* euphotometricus renţele cantitative ale factorilor eco
logici (Zernov) [euryplasticity ; Eury-
383 EUPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός plastizität; euryplasticité ; euriplaszti-
„rătăcitor"), euplancton, plancton al citás ; эврипластичность]
organismelor liber plutitoare (Forel)
[euplankton ; Euplankton ; euplancton ; 394 EURYSYNUSICUS (gr,-, συνουσία
euplankton ; эвпланктон] „societate"), eurisinuzic, cu largă dis-
EURYTHERMUS 200
200 FURVUS, închis (Ia culoare), negru 203 FUSIFORMIS, FUSOIDEUS, fuzi-
bruniu [dark, dusky; dunkel; foncé; form, îngust, alungit, cilindric, de forma
sötétszínű; тёмный, чёрный] -у ater, unui fus (rădăcină) [spindle-shaped,
atri- fusiform; spindelig, spindelförmig; fu
siforme, en fuseau; orsó alakú; ве-
201 F USCAT US, FUSCELLUS, FUS- ретеновидный] —*• sphondyloideus
CESCENS, FUSCIDUS, bruniu [dar
kened, darkening; braunwerdend, brä 204 FUSIO f, fuziune, unire, contopire
unlich; brunissant, brunâtre; barnás, (celulară) [fusion, union; Fusion, Ve
barnuló, sötétlő; буроватый, буре reinigung, Verschmelzung ; fusion ;
ющий] egyesülés, egybeolvadás; слияние]
202 FUSCUS, FUSCI-, FU SCO-, brun 205 FUSUS m, fus (nuclear) [spindle;
închis (fuscipes, fusco-ater, fusco-ru- Spindel; fuseau; orsó; веретено]
G
fűnemű, fű- ; злаковый, злако-, травя 245 GRANIFER, granifer, care poartă
нистый] sau produce seminţe [graniferous ;
korntragend ; granifère ; magvakat ter-
234 GRAMINEO-VIRIDIS, . verde de mő; зерноносный]
iarbă, verde de pajişte [grass-colou
red; grass-green; grasgrün, grasfar 246 GRANITICOLUS (-COLA î), G RA
big; vert de gazon, vert-pré; fűzöld, NI TIC US, graniticol, care creşte pe
pázsitzöld ; травянисто-зеленый] granit (hinc illinc in rupibus grani-
ticis pe ici pe colo pe stînci granitice^
235 CRAMINICOLUS (-COLA i), gra- [graniticolous, granitic; granitbewob-
minicol, care trăieşte pe Gramineae nend; graniticole, granitique; gráni
(paraziţi) [graminicolous ; grasbewoh ton termő, granitikus; гранитный,
nend; graminicole; füveken élő; обитающий на граните]
обитающий на злаки]
247 GRANIVORUS, granivor, care roado
236 GRAMINOLOGIA Î (lat. gramen seminţele [granivorous, grain-eating ;
„iarbă", gr. λόγος „vorbire") -*• agro- kornfressend ; granivore ; magokkal táp
stologia, agrostographia lálkozó ; питающийся зернами]
237 GRAMINOSUS, ierbos {in gramino- 248 GRANOSUS,GRANULATUS, GRA
sis montanis pe pajişti ierboase mon NULOSUS, GRANULI-, granulor.,
tane) [graminous; grasig; herbeux, grăunţos (laciniile la Rumex obtusi-
couvert de gazon; füves; злаковый] folius) (granulicaulis) [granulöse, gra
238 CRAMMATUS, CRAMMICUS, nulate ; körnig, gekörnt, körn-; gra
GRAMMO-, GRAMM ΑΤΟ- (gr. γράμ nuleux, granulé ; szemcsés ; зернис
μα, γράμματος „literă"), gramic, cu тый, гранулированный, зернышко-]
ornamentaţii în formă de litere sau 249 GRANULARIS, GRANULIFOR-
linii (grammopetalus, grammatosorus) MIS, granular, granuliform [granu
[lettered, linied; schriftartig, linienar lar, granule-like ; körnchenförmig ; gra
tig; ligné, linéaire; írásszerű, betű nulaire, granuliforme ; szemcsés, szem
szerű, vonalszerű; буквовидный, ли- cseszerű ; зерновой, зернышкообраз-
нейновидный] ный]
239 GRANARWS 1. Granulös, cu gra 250 GRANULOPLASMA η (lat. granu-
nule dispersate. 2. Care trăieşte în lum „granulă", πλάσμα „modelare") -*
seminţe sau le roade [granulöse, gra endoplasma
minicolous, seed-eating; körnig, korn-
bewohnend, kornfressend; granulaire, 251 GRANULUM n, granulă, grăuncior
granaire, graminicole, qui ravage les mic [granule ; Körnchen ; granule ;
grains; szemcsés, maglakó, magevő; apró szemcse; зернышко]
зерновой, растущий в семенах]
252 GRANUM η 1. Grăunţă, grăuncior,
240 GRANATINUS, granatin, roşcat în sămînţă de Gramineae. 2. Pigment
chis; de culoarea florilor de Punica din cloroplaste [kernel, grain; Korn,
granatum [dark-red, pale scarlet ; dun Kern ; grain, pépin ; mag. szemcse ;
kelrot, granatfarbig; granatine, rouge зерно, зерновка]
foncé ; gránátpiros ; гранатоцветный,
тёмнокрасный] —>· rubidus CRANUM POLLINIS, grăuncior de
polen [pollen grain; Pollenkorn, Keim
241 GRANATUM η, rodie, fructul de korn, Pollenzelle; grain de pollen;
Punica granatum [pomegranate; Gra pollenszemcse, virágporszemcse ; пыль
natapfel; grenade; gránátalma; гра цевое зерныщко]
нат, гранатник] 253 GRAVEOLENS, graveolent, cu miros
242 GRANDI-, GRANDIS, mare (gran- puternic şi neplăcut [strongly scen
diceps, grandiflorus, grandispinus ) ted, strong-smelling, stinking; stark
[great, large, big; groß; grand; riechend, starkduflend ; puant, à
nagy ; крупный, крушю-] -+ magnus mauvaise odeur; erős szagú, átható
243 GRANDIDENTATUS,c\ad:m ţii mar szagú, kellemetlen szagú ; пахучий,
[large-toothed ; großgezähnt, ' großi сильнопахнущи й ]
zâhnig ; grandidenté ; nagyfogú ; круп 254 GRAVIS, grav, tare, puternic, pă
нозубчатый] -» megalodontus trunzător (miros) [heavy, strong, weigh-
244 GRANDIFOLIUS, cu frunze mari ghty; stark, schwer; grave, fort;
[large-leaved; großblättrig; gran di- erős, átható ; тяжёлый]
folié; nagylevelű; крупнолистный]-+ 255 G REGALI S, GREGARI US, G REGI-,
macrophyllus gregar, grupat, care creşte în grupe
227 GYN.
(gregiformis) [gregarious, grouped ; ge- 266 GYMN'-,GYMNO- (gr. γυμνός „nud,
. sellig, herdenweise auftretend ; gré- neacoperit"), nud, golaş, neacoperit,
gaire, groupé; csoportos; сгруппиро lipsit de înveliş (gymnandrus, gym-
ванный] —*• aggregaíus nocladus, gymnostomus, gymnostylus)
[naked-, bare-, without covering; of
256 G RE Χ (-EGIS) m 1. Grup. 2. Grup fen-, nackt, unbedeckt; nu, décou
de specii sau de hibrizi (ca unitate vert ; csupasz, fedetlen, nyitott ; голо-]
sistematică facultativă) [grex, flock,
herd, group ; Gi'uppe, Herde, Grex ; 267 GYMNANTHUS (gr. -, άνθος „floa
groupe, troupe, grex; csoport, grex, re"), cu flori nude, fără înveliş
falka; группа, греке] floral [naked flowered; nacktblütig;
257 GRISELLUS, GRISEOLUS, GRI- à fleurs nues, achlamydé; csupasz
virágú ; голоцветковый]
SESCENS, suriu, cenuşiu deschis
[greyish; graulich; grisâtre; szürkés; 268 GYMNOBLASTUS (gr. -, βλαστός
сероватый] —»^ cinerascens „germen"), gimnoblastic, cu embrionul
258 GRISEUS, GRI SEI-, sur, cenuşiu necuprins în sacul embrionar [gym-
(griseispinus, griseophyllus ) [grey, noblastous ; nacktkeimig ; gymnobla-
pure grey ; grau, perlgrau ; gris, gris ste; csupasz csírájú; голоростковый]
cendré ; szürke ; серый] —»^ cinereus, 269 GYMNOCARPIUM η (gr. -, καρπός
spodius, tephreus „fruct") (Ascomycetes) —» apothecium
259 GROSSE-, grosolan, dur-, grosier-, 270 GYMNOCARPUS ( g r . - ) , gimnocar-
mai mare decît cel obişnuit (grosse- pic. 1. Cu fructe nude. 2. Cu fructifi-
crenatus, grosse-dentatus, grosse-serra- caţiile neacoperite [gymnocarpic, gym-
tus) [coarsely- ; groß-, grob- ; grossiè nocarpous, naked fruited; nackt-
rement, durement ; durván- ; крупно-] früchtig; gymnocarpe, à fruits nus;
szabadtermésü, fedetlen termőtestű ;
260 GRUMOSUS, GRUMULOSUS, gru- голоплодный, гимнокарпный]
mulos. 1. Cu grămăjoare. 2. Tuberi-
form [grumose, grumous, clotted, knob 271 GYMN0CYTIS,-IDIS f (gr. -, κύτις
by, crummy; grumig, klumpig, hü „cutie"), gimnocit, celulă fără mem
gelig, kleinknollig, krümelig; grumu- brană [gymnocyte; Gymnozyt; gym-
leux, grumelé; halmocskás, gumócs- nocyte; gimnocitia; гимноцит]
kás ; крупичатый, бугристый] 272 GYMNOPLASTUM η (gr. -, πλαστός
„modelat"), gimnoplast, celulă (cito
261 GUMMIFER, GUMMOSUS, gumi- plasmă) lipsită de membrană (Pirot-
fer, care secretă gume-răşini vegetale ta) [gymnoplast; Gymnoplast; gym-
(Ficus elastica, Hevea guianensis, Siph- noplaste ; gimnoplasztisz, csupasz sejt ;
ocampylus caoutchouc) [gummiferous, гимнопласт]
gummy ; gummitragend ; gommifère ;
gumigyantát adó; камеденосный] 273 GYMNOSPERMUS (gr. -, σπέρμα
„sămînţă"), gimnosperm. 1. Cu ovulele
262 GUMMOSIS f, gumoză, secreţie ex necuprinse în ovar. 2. Cu seminţele
cesivă de mucilagii (în patologia ce nude [gymnospermous, naked-seeded;
lulară) [gumming; Gummifluß; gom- nacktsamig; gymnosperme, à ovules
mose ; gummózis ; гуммоз] nus, à graines nues; nyitvatermő,
csupasz magvú; голосеменный]
263 GUTTA f, GUTTULA f, picătură
(de ulei sau răşină) [drop, droplet; 274 GYMNOSPORA f (gr. -, σπόρα
Tropfen, Tröpfchen; goutte; csepp; „sămînţă"), gimnospor, spor liber
капля, капелька] necuprins într-un sporange [gymno-
spore ; Gymnospore ; gymnospore,
264 GUTTATIO f, gutaţie, eliminare de spore nue ; csupaszspóra ; гимноспора]
apă prin slomatele acvifere [gutta-
tion ; Gattation, Wasserausscheidung; 275 GYN-, GYNECO-, GYNO-, -GYNI-
guttation ; guttáció, cseppkiválasztás, CUS, -GYNUS (gr. γυνή „femeie"),
kicsepegés, „könnyezés" ; гуттация] femei, referitor la organele de repro
ducere femele (celulă, gineceu, ovar,
265 GUTTATUS,GUTTIFER,GUTTU- pistil) (gynecogenicus, gynochlamydeus,
LOSUS, GUTTI-, gutulat, prevăzut acrogynicus, eleutherogynus) [gyno-,
cu pete asemănătoare unor picături relating to female reproductive organs ;
de apă sau de ulei (guttiflorus) [gut weiblich-, weiber-, -weibig, die wei
täte, spotted; getropft, tropfen-; gut- blichen Fortpflanzungsorgane betref
tulaire, taché en goutte; cseppszerű, fend; gyno-, femelle, relatif aux
pettyes ; с каплей] organes reproductifs femelles ; női.
GYNAECEÜM 223
303 GYNOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν 315 GYROMA η (gr. -), giromă, inelul spo,
„plantă"), ginofite, exemplarele femele rangelui (Pteridophyta) [gyroma, an-,
din generaţia sexuată [gynophytes; nulus of ferns; Gyrcma, Kreisschüs
Gynophyten; gynophytes; ginofiták; selchen, Ring der Farnfrucht ; gyrome ;
гинофиты] giroma, spóratok-gyűrü ; гирома]
1 HABENS (habeo), avînd, prevăzut roşcat din celulele unor Algae (Chlo-
cu [having ; habend ; ayant, pourvu ; rolepidaceae ) [haematochrome ; Hă-
bíró, ellátott ; имеющий] —*• praeditus matochrom ; hematochrome ; hema-
tokrom; гематохром]
2 HABITANS (lat. habito „a locui")Î
саге „locuieşte", саге creşte pe [inha 9 HAEMOSTATICUS (gr. -, στατικός
biting, dwelling, growing; bewohnend, „opritor") -+ ischaemus
lebend, wachsend; habitant, croissant ; 10 HALOBENTHUS n, HALO BEN
lakó, élő, növő ; обитающий, живущий] THOS η (gr. άλς, αλός „sare", βένθος
3 HABITATIO f, „HABITAT^ (lat. „adîncime"), halobentos, bentosul
-), loc de creştere, staţiune [habi pelagic şi al lacurilor sărăturoase
tat, station, place of growth; Stand [halobenthos ; Halobenthos ; halo-
ort, Wohnort, Vorkommen, Fun benthos; halobentosz; галобентос]
dort ; habitation, habitat, station ; le 11 HALOBION η (gr. -, βίος „viaţă"),
lőhely, termőhely, előfordulási hely; halobiont*^ 1. Organism caracteristic
обитание, местообитание] terenurilor şi apelor sărăturoase. 2.
4 HABITUS (-US) m, înfăţişare, port ; Asociaţii de plante marine (Forel)
aspectul exterior general al plantei [halobion ; Halobion ; halobion ; halo-
[aspect, appearance, habit; Aussehen, bion; галобионj
Oastalt, Tracht, Erscheinung, Hal 12 HALODRYMIUM η (gr. -, δρυμός
tung; aspect, port; kinézés, külalak, „crîng"), halodrimiu, formaţii de man
külső megjelenés ; габитус, облик, вне grove (Diels) [halodrymium, man
шний вид] grove-formation ; Halodrymium, Man
5 HADROCENTRWUS (gr. αδρός grove-Formation ; halodrymium; ha-
„gros", κέντρον „centru"), hadrocen- lodrimium, mangrove-formáció ; ra-
tric, cu hadromul dispus central, лодримиум]
acoperit de leptom f^Haberlandt^ 13 HALONEREIDAE î pi (gr. -, νηρείς
[hadrocentric ; hadrozentrisch ; hadro- „nimfă marină"), halonereide, fito-
centrique ; hadrocentrikus, farészt cenoze de Algae fixate pe fundul
körülvevő ; гадроцентрический] —»• am- mărilor (Warming) [halonereids ; Halo-
phicribralis nereiden; halonereîdes ; halonereidák ;
6 HADROMA η (gr.-), hadrom, fas галонереиды]
cicul lemnos; partea conducătoare cu 14 HALOPHILUS (gr. -, φιλέω „а
vase lemnoase a fasciculului vascular iubi"), halofil, care prosperează pe
[hadrome; Hadrom, Holzteil; hadro- terenuri sărăturoase (Iris halophila)
me ; hadrom, központi farész ; гадром] [halophilous, salt-loving; salzliebend;
halophile ; sókedvelő ; галофильный,
7 НАЕМ-, НАЕМ AT-, ПАЕ MATO-, солелюбивый] —ν drimyphilus, salinus
ПАЕ МО-, HAEMATICUS, НАЕ-
MA TIN US, НАЕ MA TI TES, НАЕ- 15 HALOPHOBUS (gr. -, φοβέω „a
МА TITICUS, НАЕ MA ТОСН RO se teme"), halofob, care evită terenu
US (gr. αίμα, αίματος „sînge"), san- rile sărăturoase [halophobous, salt-
guineu, de culoarea sîngelui, roşu shunning; salzmeidend; halophobe;
purpuriu (haemanthus, haematacan- sókerülő; галофобный]
thus, haematophyllus) [hlood-red; blut
rot; rouge de sang; vérpiros; кроваво- 16 HALOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
красный] —> cruentus, sanguineus „plantă"), halofite, plante halofile,
adaptate mediului sărăturos [halophy-
8 HAEMATOCHROMA η (gr. -, χρώμα tes, salt plants; Halophyten, Salz
„culoare"), hematocrom, pigmentul pflanzen, Salzbodenpflanzen, Salinen-
231 HAPLOMITOSIS
pflanzen ; halophyles ; sótűrö növények, plonta ; гаплобионт, гаплонт] - • hap-
halofiták; галофиты] J—»• drimyphyta, lonta
plantae salinae
26 HAPLOCAULIS (gr. -, καυλός „tul
17 HALOPLANCTON η (gr. -, πλαγκ- pină"), haplocaul, cu tulpina nera
τος „rătăcitor"), haloplancton, planc mificată, avînd numai axă principală
tonul apelor sărăturoase [haloplank- terminată prin floare .(Papaver som
ton ; Haloplankton ; haloplancton ; niferum) [haplocaulous, uniaxial,
haloplankton, sósvizek planktonja; single-stemmed ; haplokaulisch, ein
галопланктон] achsig, einstengelig; haplocaule, uni-
18 ΗAMA Τ-, ΗΑΜΑ ΤΟ-, ΗAMI-, ΗΑ- caule ; egytengelyű, elágazatlan szárú ;
MATUS, HAMOSUS, hamat, hámos, одностебельчатый, простостебельча-
încîrligat ^păr -^, spin r^, fruct -^ тый] —»• monocaulis, uniaxialis
la Astragalus hamosus) (hamatacan-
thus, hamato-setosus, hamiger) [hamate, 27 HAPLOCHLAMYDEUS (gr. -, χλα-
hooked, hook-shaped; hakig, haken μύς „manta"), haploclamideu, cu un
förmig; hameconné, crochu, en cro singur înveliş floral, cu periant sim
chet; horgas, horogszenű, kampós, plu [haplochlamydeous ; haplochlamy-
horgasán- ; крючковатый, крючковид- deisch ; haplochlamydé ; egyetlen vi-
ный]* rágtakarós, egykörös lepellevelű; гап-
лохламидный, однопокровный] —»· то·
19 HAMU LATUS, H AMU LIGER, HA- nochlamydeus]
MULOSUS, hamulat, hamulos, pre
văzut cu cîrlige mici (bractei la Cal- 28 HAPL0CYTIS,-IDIS i (gr. -, κυτίς
litriche hamulata, spinişori pe foliolele „cutie"), haplocit, celulă avînd nuclei
involucrale la Carduus hamulosus) cu număr redus de cromozomi (Ben
[hamulate, hamulose; kleinhakig, häk son) [haplocy te; Haplozyt; haplocyte;
chentragend ; hamuleux, à petits cro haplocita ; гашюцит]
chets ; horgocskás ; мелкокрючковатый]
29 HAPLODIPLONTA f, Η A PLODI-
20 HAMULUS m, cîrlig mic, setă încîr- PLOBIONTON η (gr. -, διπλόος „du
ligată [hooklet, small hook; Häkchen; blu", βίος „viaţă"), haplodiplont,
petit crochet ; horgocska ; крючочек] haplodiplobiont ; organism cu ciclu
evolutiv în două faze, cea sexuată
21 HAMUS m, cîrlig, vîrf ascuţit şi (haploidă) şi cea asexuată (diploidă)
recurbat [hook ; Haken ; crochet ; [haplodiplobiont ; Haplodiplobiont ;
horog; крючок] haplodiplobionte ; haplodiplobionta ;
гаплодиплобионт]
22 HАР AL-, HAP ALO- (gr. απαλός
„delicat"), moale, delicat, fin (hapal- 30 HAPLOGENESIS f (gr. -, γένεσις
anthus, hapalophyllus, hapalostylus) „naştere"), haplogeneză, naşterea unor
[soft-, tender- ; weich-, zart- ; mou, forme noi de plante pe calea evolu
delicat ; lágy-, zsenge- ; мягко-, нежно-] ţiei şi a ontogeniei caracterelor neo-
morfe (Delphino) [haplogenesis ; Hap-
23 HAPAXANTHICUS, HAPAXAN- logenese ; haplogenèse ; haplogenézis ;
TIIUS (gr. άπαξ „cdală", άνθος „flea- гаплогенез]
re"), hapaxant, care înfloreşte nu
mai о singură dată [hapaxanthic, 31 HAPLOGONIDIUM η (gr. -, γόνιδιον
hapaxanthous ; hapaxanthisch, ein „urmaş"), haplogonidie. 1. Gonidie
malblühend ; hapaxanthe ; egyszervi- născută în haplofază. 2. Gonidie so
rágzó ; гапаксантый] litară (Lichenes) [haplogonidium ; Hap
logonidie ; haplogonidium ; haplogo
24 HAPLO- (gr. άπλόος „simplu, singur"), nidium ; гаплогонидия]
simplu, cu un singur, uni- (haplobio-
ticus, haplolobus, haplostachys) [sim 32 HAPLOIDEUS (gr. -, ίδιος „obiş
ple-, single- ; einfach-, ein- ; simple, nuit"), haploid, cu număr simplu (n
seul; egyszerű, egyetlen, egyszeres; sau x) de cromozomi (celulă, fază,
просто-, ORHO-]—* simplici-, mono-, uni- generaţie) [haploid; haploid; haploïde;
haploid ; гаплоидный] —> monoploideus
25 HAPLOBIONTON η (gr. -, βίος GENΕ RAT IO ΗAP LOI DEА -> ge
„viaţă"), haplobiont, haplont. 1. ner alio sexualis
Plantă haploidă cu număr simplu de
cromozomi (n sau x). 2. Plantă care 33 HAPLOMITOSIS f (gr. -, μίτος „fir"),
fructifică o singură dată [haplobiont, haplomitoză, tip de diviziune nucleară
haplont; Haplobiont, Haplont; ha- primitivă, granulele formînd cromospire
plobionte, haplonte; haplobionta, ha- dispuse în două grupe (Euglena) (Dan-
HAPLONTA
geard) [haplomitosis ; Haplomitose; xilemul central înconjurat de floem
haplomitosis ; haplomitózis ;га11ломитоз] (Brebner) (Bryophyta) [haplostele ;
34 HAPLONTA t (gr. -) -> haplobionton Haplostele; haplostele; haplosztéle;
гаплостеле]
35 HAPLOPERISTOMATUS, HAPLO-
PERISTOMUS (gr. -, περί „împrejur", 44 HAPLOSTEMONIA Í (gr.-, στήμων
στόμα „gură"), haploperistomat, cu „stamina), haplostemonie, dispoziţia
peristomul simplu, cu un singur rînd staminelor într-un singur verticil
de dinţişori (Bryophyta) [haplo- (Elatine triandra) [haplostemony ;
peristomous ; haploperistomatisch ; ha- Haplostemonie ; haplostemonie ; ha-
ploperistome ; haploperisztomatikus, plosztemónia, egykörös porzótáj ;
egyszerű szájpárkányii ; гаплоперисто- гаплостемония]
матный] 45 HAPLOSTEMONOPETALUS (gr.
36 HAPLOPETALUS (gr. -, πέταλον " , πέταλον „petală"), haplostemonope-
„petală"), haplopetal, cu un singur tal, cu staminele egale în număr cu
verticil de petale [haplopetalous ; ein- petalele [haplostemonopetalous ; ha-
kronblăttrig ; haplopétíde ; egyörvö- plostemonopetal ; haplostémonopétale;
sen szirmos ; хфостолепестный] haplosztemonopetális ; гаплостемоно-
петальный]
37 HAPLOPHASIS t (gr, -, φάσις
„apariţie"), haplofază, faza haploidă 46 ΗAPT Ε RA η pl (gr. απτω „a se
(gametofitică) a ciclului evolutiv al agăţa"), haptere. 1. Fişii spirale hi-
plantei, avînd η cromozomi [haplo- groscopice pe membrana externă a
phase; Haplophase; haplophase"; ha- sporilor, servind la răspîndirea aces
plofázis, haploid szakasz; гаплофаза] tora (Equisetum). 2. Organe de
fixare (Algae, Bryophyta, Eichenes).
38 HAPLOPOLYPLOIDEUS (gr. -, 3. Ramuri radicale ramificat unci
πολύς „mult", άπλοός „singur", ίδιος nate, de natură exogenă, fără calip-
„obişnuit"), haplopoliploid, rezultat tră, servind la fixare (Podostomaceae)
partenogenetic dintr-o formă poli- [haptera, holdfasts ; Hapteren, Haftor
ploidă cu jumătate din numărul cro gane; haptères, organes fixateurs;
mozomilor iniţiali (Katayama) [ha- hapterák, rögzitő szervek, spóraszóró
plopolyploid ; haplopolyploid ; haplo- fonalak; прицешса, элатеры]-^ (1) ela-
polyploîde ; haplopoliploid ; гаплополи- teres, (2) tenacula
ПЛОИДНЫЙ]
47 HAPTOMORPHOSIS f (gr. -, μόρ-
39 HAPLOSIS î (gr.-), haploză, redu φωσις „formare"), haptomorfoză, mor-
cerea la jumătate a numărului de cro foză provocată prin excitaţii de
mozomi somatici în meioză [haplosis; contact (la plantele căţărătoare) [hap-
Haplose ; haplosis ; haplózis ; гаплозис] tomorphosis ; Haptomorphose ; hap-
40 HAPLOSOMIA î (gr. -, σώμα „corp"), tomorphose ; haptomorfózis ; гаптомор-
haplozomie, apariţia în celulele diplo- фоз] —»· thigmomorphosis
ide a unor cromozomi simpli (mono-
zomi) [haplosomy; Haplosomie; ha- 48 HAPTOTAXIS î (gr. -, τάξις „orîn-
plosomie ; haploszómia ; гаплозомия] duire") -* thigmotaxis
41 HAPLOSPORA f (gr. -, σπορά „să- 49 HAPTOTROPISMUS m (gr. -,
mînţă"), haplospor. 1. Spor simplu τροπή „răsucire") —» thigmotropismus
rezultat fără diviziune reducţională,
nucleul avînd numărul complet de 50 HARMÓNIA f (gr. αρμονία „armo
cromozomi caracteristici. 2. Dezvol nie"), armonie, stare de echilibru fără
tarea apomictică a gametofitului femei factori excesivi sau deficienţi, în
dintr-o celulă mamă formată în geobotanică [harmony ; Harmonie,
cursul unei meioze normale (Battag- Übereinstimmung ; harmonie ; har
lia) [haplospore; Haplospore; ha- mónia, összhang; гармония]
plospore ; haplospóra ; гаплоспора] 51 HARPEODES, HARPO- (gr. αρπη
42 HAPLOSPORANGIUM η (gr. - , „cîrlig", είδος „asemănare"), încîr-
άγγείον „vas"), haplosporange, spo ligat, în formă de cîrlig (harpophyllus)
range rezultat din generaţia haploidă [hook-shaped, hook- ; Widerhaken ähn
[haplosporangium ; Haplosporangium ; lich, harpunenartig, haken-; crochu,
haplosporange; haplosporangium; ra- en harpon, en crochet; horogszerű,
плоспорангий] horgos- ; гарпунообразный, гарпуно-,
крючко-]
43 HAPLOSTELE f (gr. -, στήλη „co
loană"), haplostel, stei simplu cu 52 HARPOCARPUS (gr. καρπός
233 HELIC-
„fruct"), cu fructe încîrligate [hook- 62 HEDERACEUS, HEDERI-, iedera-
fruited; hakenfrüchtig ; à fruits cro ceu, asemănător cu planta Hedera
chus; horgos termésű; гарпуноплод- (hederifolius ) [resembling i\'y, ivy- ;
ный] efeuartig, efeu-; hédéracé, hédéri-;
53 HASTATUS, HASTIFER, H ASTI- repkényszerű, repkény- ; плющевид-
LIS, HASTIFORMIS, HASTULA- ный, плюще-]
TUS, HASTI-, hastat, în formă de 63 HEDR-, HEDRANO- (gr. ëSpavov
lance sau de suliţă (Atriplex hastata, „scaun") (hedranthus, hedranosper-
Scutellaria hastifolia) (hastifolius, musj —*• sessili-
hastilabius), triunghiular lung ascu
ţit şi Ia bază cu doi lobi patent diver 64 HEDRANOPHYLLUS (gr. -, φύλλον
genţi [hastate, hastulate, halbert- „frunză") -*• sessilifolius
shaped, spear-shaped, spear-; spies- 65 HEDY- (gr. ηδύς „dulce") (hedyan- .
sig, spießförmig, spieß-; haste, bas thus, hedyosmus) —*• glyci-, glyco-
tele, hasti- ; dárdás, dárda alakú,
dárdás-; копьевидный, копъе-, дро 66 HEDYCARPUS (gr. -, καρπός „fruct")
тике-] —• glycicarpus
54 HAU RIENS (haurio) -^ absorbens 67 HEKISTOTHERMICUS (gr. ήκισ-
τος „foarte mic", θέρμη „căldura"),
55 HAUSTORIUM n, haustor, sugător hekistotermic, cu temperaturi foarte
1. Organ de fixare pe planta gazdă, scăzute (zona alpină, regiunea polară)
folosit şi pentru absorbţia umidităţii [hekistothermic ; hekistothermisch ; he-
sau a sucurilor nutritive (Cuscuta). kistothermique ; hekisztotermikus, a-
2. Pedicelul absorbtiv al sporogonu- lacsony hőmérsékletű ; гекистотерми-
lui (Bryophyta). 3. Partea inferioară ческий]
a sacului embrionar care absoarbe
substanţele nutritive din nucelă, la 68 HELEO-, HELO- (gr. έλος „mlaşti
unele Phanerogamae [haustorium, suc nă"), mlăştinos, care creşte pe locuri
ker; Saugorgan, Saugwurzel, Saug mlăştinoase (helobius)[mdûcsh- ; sumpf-,
warze ; suçoir ; hausztórium, szivóka, teich- ; marécageux ; mocsár- ;
szívószerv, szivóhifa; гаусторий, при болото-] - • paluster
соска] 69 HELEOCHARIS (gr. -, χάρις „plă
cere"), iubitor de mlaştini [marsh-
56 HEBE- (gr. ήβη „părozitate"), pu loving; sumpfliebend; aimant les
bescent (hebeanthus, hebecalyx, hebe- marais ; mocsárkedvelő ; болотолю-
lepis, hebegynus) [downy- ; flaum- ; бивый]
duveté ; pelyhes- ; пушисто-] —»· ptilo-,
-ptilus 70 HELEONASTES f pl (gr. -, ναΐω
„a locui"), plante de mocirlă [marsh-
57 HEBECLADUS (gr. -, κλάδος „ra plants ; Sumpfbewohner, Sumpf
mură"), cu ramuri pubescente [downy- pflanzen ; plantes de marais ; mocsár
branched; flaumzweigig, flaumăstig; lakók, mocsári növények; болотные
hebeclade; pelyhes ágú; пушисто- растения]
ветвистый]
71 HELEOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
58 HEBESCENS (hebesco) -^ pubescens „plantă"), heleofite, plante submerse
cu organele foliare şi florale deasupra
59 HEBETATUS, obtuzat, cu vîrful apei [heleophyles ; Heleophyten ; hele-
tocit [hebetate, blunted; abgestumpft, ophytes; heleofiták; гелеофиты]
stumpfspitzig ; émoussé ; tompahegyű ;
приступленный] —>^ obtusatus 72 HELEOPLANCTON η (gr.-, πλαγκ-
τός „rătăcitor"), heleoplancton, ve
60 НЕС AT-, НЕС ΑΤΟ- (gr. εκατόν „о getaţia planctonică lacustră (Zim
sută"), cu о sută de, cu numeroase mer)' [heleoplankton ; Teichplankton ;
(hecatophyllus) [hundred-, many- ; heleoplancton ; mocsárplankton, tó-
hundert-, reich- ; à cent, à nombreux ; plankton ; гелеопланктон]
száz-, sok- ; сто-, много-] —»• centi-
73 HELIC-, HELICO-, HELICOIDA-
61 HECATANTHUS (gr. -, ανθός „floa LIS, HELICOIDEUS (gr. ëλιξ, ελικος
re"), cu о sută de flori, cu nume „spirală"), hélicoïdal, spiralat (em-
roase flori [hundred-flowered, many- brionul Ia Salsola) (helicantherus,
flowered ; hundertblütig, reichblu helicocarpus, helicogyratus) [helicoid,
mig; à cent fleurs, à fleurs nombreu twisted ; schneckenartig-gekrümmt ;
ses; százvirágú, sokvirágú; стоцветко- hélicoïde; csigavonalas, spirális; вин-
вый, мзюгоцветковый] то-, спиралевидный]—» spiralis
HELICISMUS 284
CYMA HELICOÏDALE (Gladiolus) rite, cît şi pentru cele umbrite [helio-
—^bostryx sciophy tes ; Heliosciophyten ; hélis-
ciophytes; heliszkiofiták ; гелиосцио-
74 HELICISMUS m (gr.-), helicism, фиты]
torsiunea organului la о vîrstă de
obicei mai înaintată (cîrcei) [helicism; 84 HELIOSCOPICUS (gr. -, σκοπέω
Helicismus ; hélicisme ; helicizmus ; „а privi"), helioscopic, orientat în
гелицизм] direcţia soarelui (antodiul la Helian-
thum) [helioscopous ; sonnenwendig ;
75 HELICONOMIUM η (gr. -, νομός helioscope ; napranéző, napraforgó ;
„păşune"), heliconomiu, cavităţi spi гелиоскопичный]
ralate produse prin roadere de către
larvele insectelor în părţile parenchi- 85 HELIOSIS i (gr.-), helioză, insolaţie ;
matice ale plantelor [heliconomium ; vătămări suferite de plante din cauza
Spiralmine ; heliconomium ; heliko- luminii solare prea intensive, sub formă
nómium; геликономиум] de pete discolore pe frunze [heliose,
insolation ; Heliose, Sonnenstich ;
76 HELIO- (gr. ήλιος „soare"), cu soare, heliose; heliózis, napszúrás; гелиоз]
însorit, cu multă lumină (heliophilus) —• insolatio
[sun-, light- ; sonnen-, licht- ; soli-,
de soleil, de lumière ; nap-, fény- ; 86 HELIOTACTISMUS m, HELIO-
солнце-] —»· photo- TAXIS 1{щт -, τακτικός „orînduitor",
77 HELIOFUGUS (gr. -, lat. fugio „a τάξις „orînduire") —»· phototactismus,
fugi") -+ heliophobus phototaxis
78 HELIONASTIA f (gr. -, ναστός 87 HELIOTORTISMUS m (gr.-, lat.
„presat") —> photonastia tortio „răsucire"), heliotortism, torsi
une datorită efectului luminii (Schwen-
79 HELIOPHILUS (gr. -, φιλέω „a dener şi Krabbe) [heliotortism;
iubi"), heliofil, obişnuit cu multă Heliotortismus ; héliotortisme ; helio-
lumină solară ; adaptat pentru lumină tortizmus ; гелиотортизм] —»· phototortis-
intensivă [heliophilous, sun-loving, mus
lightloving; heliophil, sonnenliebend,
lichtliebend; héliophile; heliofil, nap 88 HELIOTROPICUS, HELIOTRO-
fény к edvelő, fénykedvelő, fényi PUS (gr. -, τρόπος „direcţie"), helio-
gényes ; гелиофильный, солнцелюби tropic, care se orientează' în direcţia
вый, светолюбивый] —> photophilus, sci- izvorului de lumină [heliotropic ; he
adophobus liotropisch, sonnenwendig; héliotrope,
héliotropique ; heliotrópikus, nap felé
80 HELIOPHOBUS (gr. -, φοβέω „a forduló ; гелиотропный]—>j9Äo<oiroj5iCMs
se teme"), heliofob, саге evită locurile
însorite; adaptat pentru staţiuni 89 HELIOTROPISMUS m (gr.-) -^
umbroase [heliophobous, sun-shunning, phototropismus
light-shunning; heliophob, sonnen
scheu, sonnenmeidend, schattenlie 90 HELIOTURGOTROPISMUS m (gr.
bend; héliophobe; fénykerülő; гелио- -, lat. turgor „umflare", gr. τροπή
фобный, боящийся солнца, тенелюби „răsucire"), helioturgotropism, tur-
вый, светобоязливый] —»· heliofugus, gescenţă sub influenţa luminii (Pfef
photophobus, sciadophilus fer) [helioturgotropism ; Helioturgo-
tropismus; hélioturgotropisme ; helio-
81 HELIOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον turgotropizmus ; гелиотурготропизм]
„frunză"), frunză de lumină 1. Frun
zele heliofitelor. 2. Frunzele perife 91 HELMINTHOCECIDIA η pl (gr.
rice însorite din coroana arborilor Ελμινς, Ελμινθος „vierme", κηκΐς „ga
[heliophyll ; Lichtblatt, Sonnenblatt ; lă"), helmintocecidii, gale cauzate de
héliophylle; fénylevél; гелиофилл] viermi [helminthocecidia ; Helmintho-
zezidien ; helminthocécidies ; helminto-
82 HELIOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν cecidiumok ; гелминтоцецидий]
„plantă"), heliofite, plantele staţiu
nilor însorite [heliphytes, sun-plants; 92 HELMINTHOIDEUS (gr. -, είδος
Heliophyten, Sonnenpflanzen ; hélio- „asemănare"), helmintoideu, de forma
phytes; heliofiták, fénykedvelő nö unor viermi [worm-shaped; wurm-
vények ; гелиофиты] —»^ photophyta f örmig ; vermiforme ; hernyószerű,
féregszerű ; глистовидный] —> vermicu-
83 HELIOSCIOPHYTA η pl (gr -, laris
σκιά „umbră", -), heliosciofite, plante
adaptate atît pentru staţiunile înso 93 HELO- (gr. §λος „mlaştină") -* heleo-
235 HEMIBASIDIUM
94 HELOBIUS,HELODEUS (gr.-, βίος hend; héméranthe; nappal virágzó;
„viaţă", είδος „asemănare") -* palus- цветущий днём]
ter, tenageius
106 HEMERODIAPHORUS (gr. ήμερο<;
95 HELOHYLOPHILUS (gr. -, ϋλη „cultivat", διάφορος „deosebit"), he-
„pădure", φιλέω „a iubi"), helohilo- merodiafor, care variază sub influenţa
fil, care creşte în păduri umede culturii (Linkola) [hemerodiaphorous,
[helohylophilous ; helohylophil ; hélohy- variated under cultivation; kultur-
lophile; helohilofil, nedves erdőket different; hemerodiaphore ; müvelés
kedvelő ; гелохилофильный] alatt változó; гемеродиафорный]
96 HELOLOCHMOPHILUS (gr. -, λόχμη 107 HEMEROPHILUS (gr. -, φιλέ«
„crîng", -), helolohmofil, care creşte „а iubi"), hemerofil, uşor de cultivat
pe păşunile din lunci [helolochmophi- [hemerophilous, readily cultivated ;
îous; helolochmophil ; hélolochmophi- kulturfăhig ; hémérophile ; könnyen
le ; helolochmofil ; гелолохмофильный] tenyésző ; легко-культивируемый]
97 HELOPHILUS ( g r . - ) — paluster, 108 HEMEROPHOBUS (gr. -, φοβέω „а
helobius se teme"), hemerofob, care se cultivă
cu greu [homerophobous, hard-
98 HELOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν cultivate ; kulturfeind, kulturmeidend ;
„plantă), helofite, plante de bălţi şi hémérophobe; nehezen tenyészthető;
mlaştini cu apă dulce (Clements) трудно-культивируемый]
[marsh-plants; Helophyten, helophile
Pflanzen, Sumpfpflanzen des süssen 109 HEMEROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
Wassers ; plantes des marécages ; he- „plantă"), hemerofite, plante intro
lofiták, mocsári növények; гелофи duse şi încetăţenite în culturi [heme-
ты, болотные растения] rophytes ; Hemerophyten, Kultur
99 HELOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός freunde; hémérophytes ; hemerofiták,
megtelepedett kultúrnövények; геме-
„rătăcitor"), heloplancton, planctonul рофиты, культивирующие растения]—»·
bălţilor şi al mlaştinilor [heloplankton ; anthropophyta
Heloplankton ; heloplancton ; helo
plankton; гелопланктон] 110 HEMI- (gr. ήμι „pe jumătate"),
100 HEL0R7AD0PHILUS (gr. -, οργά,- pe jumătate, semi- (hemichrysus, he-
„păşune", φιλέω „a iubi") helorga- mitetracotylus, hemitrichus) [half- ;
dofil, care creşte în locurile pădu- halb- ; demi- ; félig- ; полу-] —»· semi-
roase cu mocirle (Clements) [helor- 111 HEMIANATROPUS (gr. -, ανά „în
gadophilous ; helorgadophil ; hélor- sus, invers", τροπή „răsucire"), semia-
gadophile ; helorgadofil ; гелоргадо- natrop, răsturnat pe jumătate (ovul)
фильный] [half-anutropous ; halbumgewendet ;
demirenversé ; féligvisszafordult ; πο-
101 HELOTISMUS m {gr. εϊλως „sclav"), луанатропный]
helotism, simbioză la care este avan
tajat unul din parteneri (unele alge 112 HEMIANGIOCARPUS (gr. -, άγγε-
sau ciuperci la Lichenes) (Warming) îov „vas", καρπός „fruct"), semian-
[helotism ; Helotismus ; hélotisme ; ho- giocarpic, cu fructificaţii pe jumătate
lotizmus ; илотизм] închise (Fungi) [hemiangiocarpous ;
hemiangiokarp ; hémiangiocarpe ; fé
102 HELVOLUS, galben ca mierea, palid ligzárt termőtestű; полупокрытоплод-
galben cu nuanţă roşcată [honey ный]
coloured, pale ochreous yellow; honig
gelb ; jaune de miel ; mézsárga ; ме- 113 HEMIAPOPHYTA η pl (gr. -, άπα
довожёлтый, палевый] „din", φύτον „plantă"), semiapofite,
plante băştinaşe cu înclinaţii apofi-
103 HELVUS, palid roşu [pale red, light tice [Tussilago farfara) [hemiapophy-
bay; bleichrot; rouge pâle; halvány tes ; Hemiapophyten ; hémiapophytes ;
piros ; янтарно - жёлтый, бледно-крас hemiapofiták ; гемиапофиты]
ный]
114 HEMIAUTOPHYTA η pl (gr. -,
104 HEMER-, НЕ MERŐ- (gr. ήμερα „zi"), αυτός „singur", -), semiautofite, plante
din timpul zilei (hemeranthus) [day- ; parazite cu clorofilă (Boulger) [hemi-
tags-; pendant le jour; nappal-; autophytes ; Hemiautophyten ; hémi-
днём] autophytes ; hemiautofiták ; гемиау-
тофиты]
105 HEMERANTHUS (gr. -, ανθός
„floare"), hemerantic, care înfloreşte 115 HEMIBASIDIUM η (gr. -, βάσιδιον
peste zi [day-flowering ; tagsüberbíü- „picioruş"), hemibazidie, promiceliu
hEMlCARYON 23β
276 HEXAGYNUS (gr. -, γυνή „femeie"), tátongó, tátott, szélesen nyitott ; зия
hexaginic, cu şase pistile (Stratiotes ющий, раскрытый] —» ringens
aloides) [hexagynous ; sechsweibig, 288 HIBERNACULUM n, hibernacul·
sechsgriffelig ; hexagyne; hatanyás, 1. Seră d€ iarnă. 2. Mugur« apical
hattermőjű; шестипестичный] hibernant. 3. Scvamele protectoare ale·
mugurilor de iarnă (Sagittaria) [hi-
277 HEXAMERVS (gr. -, μέρος „parte"), bernacle, glasshouse, winterquarters,
hexamer, cu şase diviziuni sau părţi Vi^inter-bud ; Hibernakel, Winterhaus».
(verticilul floral la Lythrum) [hexa- Winterknospe, Überwinterungsknospe ;
merous; sechszăhlig; hexamère; hat- hibernacle, bourgeon hibernant; tele-
osztatú ; шестичленный] löház, telelőrügy, kitartórügy, áttelelő·
278 HEXANDRICÜS, HEXANDRUS csúcsrügy ; зимняя теплица, зимующая1
(gr. -, άνηρ, ανδρός „bărbat"), he- почка, спящая почка]
xandric, cu şase staminé (Elatine 289 HIBERNALIS, HIBERNUS, hiber
hexandra) [hexandrian, hexandrous ; nal, de iarnă; care iernează în stare·
sechsmânnig; hexandre, hexandrique; latentă (muguri la Hottonia, Utricu^
hathimes, hatporzós ; шеститычинко- laria) [hibernal, wintry; winterlich,,
вый] —• sexandrus winterdauernd ; hibernal, d'hiver ; téli ;:
279 HEXANTHUS (gr. -, &νθος „floare"), зимний] —• brumalis, hiemalis
cu şase flori [six-flowered ; sechsblütig ; 290 HIBERNANS (hiberna), hibernant.
à six fleurs ; hatvirágú ; шестицветко- 1. Саге germinează toamna şi înflo
вый] reşte numai în primăvara următoare·
280 HEXAPEDALIS (gr.-, lat. pedalis (Draba verna, Triticum vulgare)..
„de picior"), hexapedal, lung de şase 2. Persistent şi în timpul iernii (frun
picioare (183 cm) [hexapedal, six foot zele la Helleborus odorus) [hiberna
long; hexapedal, sechsfußlang; hexa- ting, wintering; überwinternd; hiber
pédale ; hexapedális, hat láb hosszú ; nant ; áttelelő ; зимующий]
шестифутовый]
291 HIBERNATIO f, hibernare, perioada
281 HEXAPETALUS (gr. -, πέταλον de vegetare a organismului în timpul-
„petală"), cu şase petale (Filipendula iernii [hibernation ; Hibernation, Über-
hexapetala) [hexapetalous ; sechskron- winterung, Winterschlaf, Winterruhe;
blättrig ; hexapélale ; hatszirmú ; шес- hibernation ; áttelelés ; гибернация, зи
тилепестный] мовка]
282 HEXAPHYLETICUS (gr. -, φυλή 292 HIBERNATUS, iernat [hibernate·,,
„trib"), hexafiletic, provenit din şase überwintert ; hiberné ; áttelelt ; пере
linii de descendenţă (hibrizi la Salix) зимовавший]
[hexaphyletic ; hexaphyletisch, sechs- 293 IIIBERNUM η -* hiems
stămmig; hexaphylétique; hexafile-
tikus, hatősű; гексафилетический] 294 HIBERNUS -^ hibernalis
283 HEXAPHYLLUS (gr. -, φύλλον 295 HIEMALIS, de iarnă 1. Care tră
„frunză"), cu şaso frunze [six-leaved; ieşte sau înfloreşte iarna. 2. Cu spo-
sechsblättrig; à six feuilles; hatlevelű; rulaţie în timpul iernii (Equisetum/
шестилистны й] hiemale) [hiemal, wintry; winterlich;,
hibernal, d'hiver ; téli ; зимний] ->• hi
284 HEXAPLOIDEUS (gr. -, άπλόος bernalis
„simplu", είδος „asemănător"), hexa-
ploid, cu şase garnituri cromozomice 296 HIEMS f, iarna [winter; Winter;
complete (celulă) [hexaploid; hexa- hiver ; tél ; зима] —* hibemum
ploid; hexaploîde; hexaploid, hat
kromoszóma-szerelvényű ; гексаплоид- 297 HIE ROBOT AN ICON η (gr. ίερός
ный] „sfînt", βοτάνη „plantă"), hierobota-
nica, studiul plantelor menţionate în
285 HEXAPODUS (gr. -, ποΟς, ποδός biblie (ca titlu de carte, Celsius:
„picior") - • hexapedális Hierobotanicon sive de planus sacrae-
scripturae, 1745 — 1747) [hierobotani
286 HEXARINÜS (gr. -, ίϋρρην „mascul") con ; Hierobotanik ; hierobotanicon ;
-^ hexandrus hierobotanikon, bibliai növénytan ;
библейская ботаника]-* îheobotanologiar
287 HI ANS, HIASCENS (hio), larg
deschis, căscat (corolă la Labiatae) 298 HI LA RI S, hilar, care aparţine sau.
[hiant, gaping, open-mouthed; klaf se referă la hil (maculă) [hilar ; hilar ;;.
fend, aufgesperrt; béant, bâillant; hilaire; magköld&ki; рубчиковый]
HILATUS 24β
1587 PSEUDOVALVA f (gr. -, lat. valva kahl; glabre; csupasz; голо-, лысо-,
„uşă cu canaturi"), pseudovalvă, car- голый, лысый] -+ glaber
pelă semisolidă care se despică la 1595 PSIL1C0LUS [-COLA f), PSILO-
maturitate între cele două fascicole PHILUS (gr. -, lat. colo „a locui",
de vase ale nervurii mediane (Saun gr. φιλέω „a iubi") -^ pratensis
ders cf. Jackson) [pseudovalve ; Schein
klappe; pseudovalve; álkopáos; лож 1596 PSILOCARPUS[gT.-, καρπός „fruct"),
ная створка] cu fructe glabre [naked-fruited ; kahl-
früchtig; à fruits glabres; csupasz
1588 PSEUDOVASCIJLARIS (gr. -, lat. termésű ; голоплодный]
vascularis „vascular"), pseudovascu-
lar, numai la aparenţă vascular [pseu- 1597 PSILOLEPIS (gr. -, λεπίς „scvamă"),
dovascular ; scheinbar-gefäßig ; pseudo- cu scvame glabre [naked-scaled ; kahl
vasculaire ; áledényes ; ложнососуди- schuppig; à écailles glabres; csupasz-
стый] pikkelyù ; голочешуйчатый]
1589 PSEUDOVERTICILLUS m (gr. -, 1598 PSITTACINUS (gr. ψιττακός „pa
lat. verticillus „rotirea fusului"), pseu- pagal"), de culoarea papagalului; de
doverticil 1. Verticil fals compus un verde gălbui deschis [parrot-
din perechi de cime opuse (Labiatae). coloured; papageifarbig; couleur de
2. Totalitatea frunzelor aparent verti- perroquet; papagály színű; попу-
cilate (Lonicera) [pseudoverticil, false гайоцветный]
whorl ; Scheinquirl, Scheinwirtel, Trug- 1599 PSYCHOPHILAE f pl (gr. Ψιχή
wirtel; pseudoverticille, faux verti- „Psyche", φιλέω „a iubi"), psi(c)hofile,
cille; álörv; полумутовка, ложная plante fertilizate prin lepidoptere
мутовка] —* verticillaster, verticillus diurne [psychophilae ; Tagfalterblu-
spurius men; psychophiles ; nappali lepkevi
1590 PSEUDOVICARIISMUS m (gr. -, rágok ; психофилы]
lat. vicarius „locţiitor"), pseudovi- 1600 PSYCHRO- (gr. ψιχρός „frig"), de
cariism, comportamentul ecologic şi frig, de temperaturi joase (psych-
morfologic asemănător al unor specii rometricus, psychrophilus) [cold- ; kalt-,
de origină diferită [pseudovicariism ; kälte-; froid; hideg-; холодо-] -»•
Pseudovikariismus ; pseudovicariisme ; frigidxis
álvikáriizmus ; псевдовикариизм]
1601 PSYCHROCLEISTOGAMIA f (gr. -,
1591 PSEUDOVIVIPARIA f (gr. -, lat. κλειστός „închis", γάμος „căsătorie"),
vivus „viu", paro „a produce"), pseu- psi(c)hrocleistogamie, cleistogamie
doviviparie, producerea în regiunea cauzată de temperatura scăzută (Hans-
florală a unor lăstari frunzoşi care se girg) [psychrocleistogamy ; Psychro-
pot înrădăcina, dar care nu se deta kleistogamie ; psychrocleistogamie ;
şează de planta mamă (Juncus bufo- pszihrokleisztogámia ; психроклеисто-
nius) (Potonié) [pseudovivipary ; Pseu- гамия]
doviviparie; pseudoviviparité; ál-ele 1602 PSYCHROCLINIA f (gr. -, κλίνω „a
venszülés ; псевдовивипария] se înclina"), psi(c)hroclinie, curbarea
1592 PSEUDOXEROPHYTA η pl (gr. - spre pămînt a frunzelor şi tulpinii
ξηρός „uscat", φυτόν „plantă"), pseu- sub influenţa temperaturii scăzute
doxerofite, plante subxerofile, avînd (Wöchting) [psychrocliny ; Psychrokli-
o sensibilitate mai redusă faţă de nie ; psychroclinie ; pszihroklinia ; псих-
umezeală (Lees) [pseudoxérophytes ; роклиния]
Pseudoxerophyten ; pseudoxérophytes ; 1603 PSYCHROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
álxerofiták ; псевдоксерофиты] „planta"), psi(c)hrofite, plante alpine
1593 PSEUDOZYGOSPORA f (gr. -, ζυγός ce cresc pe substrat rece (Warming)
„jug", σπορά „spor"), pseudozigospor, [psychrophytes ; Kaltbodenpflanzen ;
spor partenogenetic ; dezvoltarea ne psychrophytes ; pszihrofiták ; психро-
mijlocită a unui gamet, în lipsa pro .фиты]
cesului de conjugare (Phycomycetes) 1604 PTARMICUS (gr. πταρμικός „stră-
[pseudozygospore ; Pseudozygospore ; nutător"), ptarmic, care cauzează
pseudozygospore ; álzigospóra ; псевдо strănutare (Achillea ptarmica) [cau
зигоспора] - • azygospora sing sneeze; niesenerregend; ptarmi-
1594 PSIL-, -PSILUS, PSILO-, PSILA- que, éternuant; tüsszentést okozó;
TUS, PSILOSUS (gr. ψιλός „gla чихательный] —»· sternutatorius
bru"), glabru, nud (psilanthus, epi- 1605 PTENOPHYLLOPHYTA η pl (gr
psilus, psilopterus) [naked, glabrous; πτηνός „zburător", φύλλον „frunză".
427 PTYOSOMA
φυτόν „plantă"), ptenofilofite, plante nişte apendici aripiformi scarioşi (Dan-
din pădurile cu frunze căzătoare serau) [pterochores ; Pterochoren ;
[ptenophyllophyta, deciduous forest ptérochores ; pterochor-növények ; пте-
plants ; Ptenophyllophyten, Fallaub- рохоры]
waldpflanzen ; ptenophyllophytes ;
lombhullató erdők növényzete ; птено- PTEROCLADUS (gr. -, κλάδος „ra-
филлофиты] 1616 mură"), cu ramuri aripate [wing-
twigged; flügelzweigig ; à branches
1606 PTER-, PTERI-, PTERO-, PTERY- ailées; szárnyalt á ^ ; крыловетвис-
GO, -PTERUS, -PTERYGIUS, РТЕ- тый]
RATUS, PTEROPHORUS (gr. πτε-
ρόν „aripă", πτερύγιον „aripă mică", 1617 PTERODIUM η (gr. -) - • samara
φορέω „а purta"), aripat, prevăzut cu 1618 PTEROGONUS (gr. -, γωνία „unghi,
excrescenţe aripiforme (pteranthus, muchie"), cu muchii aripate [wing-
ptericoccus, pteroneurus, pterygoideus, edged; flügelkantig; ptérogone, à
adenopterus, epipterygius) [wing-, win angles ailés; szárnyasán éleit; кры-
ged; flügel-, geflügelt, -flügelig; ailé; лоугольный]
szárnyas, szárnyalt ; крыло-, крылато-;
-крылый, крылатый] -+ alato-, alatus 1619 PTEROPODUS, PTEROPUS (gr. -,
ποδς, ποδός „picior"), cu suportul
1607 PTERANTHUS (gr. -, ανθός „floa aripat [wing-footed; flügelfüűig; pté-
re"), cu flori aripate [wing-fiowered ; ropode ; szárnyas tönkű ; крылоногий]
flügelblütig; à fleurs ailées; szárnyas
virágú ; крылатоцветковый] 1620 PTEROSPERMÜS, PTERYGOS-
PERMUS (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), cu
1608 PTERIDOGRAPHIA i (gr. πτερίς, seminţe aripate [wing-seeded ; flügel-
πτερίδος „ferigă"), pteridografie, stu samig; à semences ailées; szárnyas
diul şi descrierea ferigilor (Filices) magvú ; крылосемянный]
[pteridography, science of Ferns ; Farn
kunde ; ptéridographie ; páfránytan ; 1621 PTERYGIUM η (gr. -) -^ ala
птеридография] —» filicologia, pterido- 1622 PTILO-, -PTILUS (gr. πτίλον „puf"),
logia păros, pufos (ptilodontus, pogonopti-
1609 PTERIDOLOGIA i (gr. -, λόγος lus) [downy-; flaum-; duveté; pely-
„vorbire") —»· pteridographia hes-; пушисто-, опушенно-] —• hebe-
1610 PTERIDOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν 1623 PTILOPHYLLUS (gr. -, φύλλον
„plantă"), pteridofite, încrengătura „frunza"), cu frunze pufos păroase
plantelor cu spori, cuprinzînd ordi [downy-leaved ; flaumblättrig ; à feuil
nele: Lycopodiales, Filicales, Equise- les duvetées; pelyhes levelű; пу-
tales etc. [pteridophytes ; Pteridophy- шистолистный]
ten, Farnpflanzen ; pteridophytes ; 1624 PTILOSTYLUS (gr. -, στολος „co
pteridofiták, harasztok ; птеридофиты] loană"), cu stilul pufos păros [downy-
-> cryptogamae vasculares styled ; flaumgriffelig ; à style duveté ;
pelyhes bibéjű; пушистостолбиковый]
1611 Ρ ТЕ RI DOS PORA í (gr. -, σπορά
„sămînţă"), pteridospor, spor obliga 1625 PTYCHO- (gr. πτύξ, πτυχός „pliu,
toriu, caracteristic pentru Pterido- cută"), pliat, cutat (ptychocarpus,
phyta [pteridospore ; Pteridospore ; pté- ptychorrhizus) [folded, wrinkle- ; fal
ridospore ; pteridospóra ; птеридоспора] ten-, runzel-; plié, ridé; összehajto
gatott, ráncos- ; складчато-] —^ plica-
1612 PTERINUS, PTEROIDEUS (gr. -) tus, complicatus
-* aliformis
1626 PTYCHONOMIUM η (gr. -, νομός
1613 PTEROCARPUS (gr. -, καρπός ,,păşune"), pti(c)honomiu, cavităţi de
„fruct"), cu fructe aripate [wing- forma unor cute, produse prin roadere
fruited; flügelfrüchtig; à fruits ailés; de larvele unor insecte în părţile
szárnyas termésű; крылоплодный] parenchimatice ale plantelor [ptycho-
nomium; Faltenmine; ptychonomi-
1614 PTEROCAULIS (gr. -, καυλός „tul um; ptihonomium; птихономиум]
pină"), cu tulpina aripată [wing-
stemmed ; geflügellstengelig ; à tiges ai 1627 PTYCHOPHYLLUS (gr. -, φύλλον
lées ; szárnyalt szárú ; крылостебель- „frunză"), cu frunze pliate [fold-lea-
чатый] ved ; faltenblăttrig ; à feuilles pliées ;
hajtogatott levelű; складчатолистный]
1615 PTEROCHORES f pl (gr. -, χωρέω
„a se răspîndi"), pteroc(h)ore, plante 1628 PTYOSOMA η (gr. πτύαλον „salivă",
aie căror fructe se răspîndesc prin σώμα „corp"), ptiozom, masă proto-
PTYXIS 428
Ι
441 REPERTÓRIUM
129 REGN и M η, regn, lume; categorie 141 RELIQUEFACTIO f, relichefiere
sistematică supremă [kingdom ; Reich ; lichefierea din nou a citoplasmei după
règne; világ; царство]* o temporară solidificare (Szűcs) [reli-
130 REGRESSIO f, regresie, tendinţa unor quefaction ; Reliquefaktion ; relique-
urmaşi de a redobîndi caracterele faction ; reliquefakció ; релнквефакция]
atavice mai puţin evoluate [regres 142 REMANENS (remaneo), remanent,
sion; Regression, Rückschlag, Rück care rămîne nedetaşat de suport
gang, Rückzug ; régression ; visszaesés, (fruct, frunză) [remaining; zurück
hanyatlás; регрессия] -+ retrogressio bleibend ; rémanent ; visszamaradó ;
131 REGRESSIVUS, regresiv 1. Aflat остающийся] —• perdurans, persistans,
în dezvoltare relrogresivă (caracter). permanens
2. Aflat în curs de reslrîngere (areal) 143 REMOTUS, REMOTE-, REMOTI-,
[regressive; rückschreitend, zurückbil îndepărtat, distanţat, spaţiat (dinţi,
dend ; régressif ; visszafejlődő; регрес ramuri) (remote-crenatus, remotifolius)
сивный] —* retrogradus [remote, distant, espaced, distantly-;
132 REGULA f, regulă, normă de regle entfernt, weitstehend, entferntstehend,
mentare (de nomenclatură botanică) auseinanderstehend ; éloigné, espacé,
[rule; Regel; règle; szabály; пра distant, écarté; ritkás, távoli, távol
вило] álló, egymástól távoleső; расставлен
ный, отдалённый] -^ semotus, disíans
133 REGULA RIFORMI S, regulariform,
dezvoltat în forma obişnuită (flori, 144 RENASCENS -+ redivivus
frunze) [regulariform; regelmäßig ge 145 RENI-, RENIFORMIS, reniform, în
staltet ; régulariforme ; szabályos formă de rinichi (renifalius, reniflo-
alakú ; правильнообразный] rus) ; cu vîrful rotunjit, baza lat
134 REGULÁRIS, regulat 1. Uniform cordată şi mai lată decît lungă (frunza
şi simetric. 2. Actinomorf (floare) la Asarum) [reniform, kidney-shaped ;
[regular; regulär, regelmäßig; régu nierenförmig ; réniforme, en rein ; vese
lier; szabályos, rendes; правильный, alakú, vesés ; почковидный] —»^ nephro-
регулярный] ideus
135 REGULATIO f, regulaţie, autoreg 146 REORIENTATIO f, reorientare,
lare ; capacitatea organismelor de a-şi schimbarea poziţiei relative а unui
autoregla funcţiunile pentru evitarea organ [reorientation; Reorientierung;
influenţelor externe nefavorabile sau réorientation ; reorientáció ; реориента-
de a-şi regenera părţile vătămate sau ция]
pierdute [regulation ; Regulation, 147 REPANDO-, REPANDUS, répand,
Selbststeuerung ; régulation ; önszabá cu marginea plană şi mărunt ondu
lyozás ; регулирование] —> autoregulatio lată (frunzele la Ajuga reptans) (re-
136 REITERA TUS, reiterat, repetat [rei pando-dentatus) [répand, repandous ;
terated ; wiederholt ; réitéré ; megis- ausgeschweift, randschweifig ; répand,
mételt; повторный] —»• repetitus festonné ; aprón hullámos élű ; ши
роко-выемчатый]
137 REJICIENDUS (rejicio), de eli
minat, dé aruncat [rejected; verwer 148 RE Ρ ARATIO f, reparaţie, reinteg
fend; à rejeter; elvetendő, mellő rarea prin creştere a unui organ par
zendő ; отвергаемый]* ţial distrus sau vătămat [reparation;
Reparation ; réparation ; reparáció ;
138 REJUVENESCENTIA f, rejuvenes- репарация]
cenţă, reîntinerire; formarea de celule
tinere alături de cele vechi [rejuvenes 149 RE PART IΤ IO f -^ distribuţia
cence; Verjüngung; rejeunissement; 150 REPENS (repea), repent, replant,
megfiatalodás, megújhodás ; омодо- tîrîtor şi înrădăcinat la noduri (tul
жгние,помолодение] pina la Lysimachia nummularia)
139 RELATIVUS, relativ (sexualitate, [repent, reptant, creeping, prostrate
transpiraţie) [relative; relativ, ver and rooting; kriechend (und zugleich
hältnismäßig; relatif; viszonylagos; wurzelnd); rampant, traçant; kúszó
относительный] és legyökerező ; ползущий] —• reptans,
chamaerepens
140 RELICTUM η, relict, plantă care a
supravieţuit din epocile geologice 151 REPERTÓRIUM n, repertoriu, ca-
(Nymphaea lotus var. thermalis) [re talog, indice alfabetic (uneori titlu
lict ; Relikt, Überbleibsel ; relique ; de carte. Repertórium specierum no-
reliktum, maradvány ; реликт, остаток] varum) [repertory ; Register, Liste ;
REρETI TUs 442
répertoire; repertórium, katalógus; Residuum, Überrest; résidu; marad
каталог, свод] vány; остаток]
152 RE ΡΕ TITUS-^ reiteratus 165 RESIDUUS, rezidual [residual; zu
153 REPLETUM η, repletum, fruct rückbleibend; résiduel; maradványos;
capsulă păroasă, persistentă şi după остающийся]
dehiscenţă (Aristolochia) [repletum; 166 RESILIENS (résilia), rezilient, care
Repletum; repletum; repletum; pe- se deschide brusc (fruct) [resilient^
плетум] springing back; aufspringend; resi-
lient, s'ouvrent brusquement; fel-
154 REPLETUS, umplut, plin [full, fil pattanó; отскакивающий]
led; angefüllt, ausgefüllt; rempli;
telt; наполненный] 167 RÉSI MUS, curbat în sus [curved up ;
155 REPLICATIVUS, REPLICATUS, aufwârtsgebogen; récourbé en haut;
felhajló, felfelé görbülő; вверх изог
replicativ, repliat; pliat spre interior нутый]
de la vîrf spre bază (frunză, prefoliaţie)
[replicative, folded backward ; zurück 168 RESINA f, răşină, excreţie vegetală
gefaltet, umgeschlagen, zurückgesch cu utilizare industrială şi farmaceutică
lagen; réplicatif, réplié, visszafordult, (Coniferae, Terebinthacea ) [resin,
visszahajlott ; отогнутый назад] pitch; Harz; résine, poix; szurok,
156 RE PLU M η, replu, membrană care gyanta, növényi gyanta; смола, ка
медь]
desparte silicvele, formînd un perete
despărţitor fals (Cruciferae) [replum; 169 RESINACEUS, rezinaceu, asemă
Rahmen; replum; álválaszfal-perem; nător cu răşina [resin-like; harzar
перегородка] tig; résinacé; szurokszerű, gyanta
157 REPRODUCTIO f, reproducere, în szerű ; СМОЛОВИДНЫЙ] - • resiniformis
mulţire, autoreînnoire [reproduction; 170 RESINIFER, rezinifer, care produce
Reproduktion, Fortpflanzung, Ver sau conduce răşini (canal) [resini-
mehrung, Wiedererzeugung ; répro ferons ; harztragend, harzliefernd, harz-
duction ; szaporodás ; воспроизведение, saftführend; résinifère; gyantát ter-
репродукция] melő, gyantát vezető; смолоносный]
158 REPRODUCTIVUS, reproductiv, 171 RESINIFORMIS -^ resinaceus
reproducător, de înmulţire (organ)
[reproductive; reproduktiv, fortpflan 172 RESINOCYSTIS, -ÍDIS f (lat. résina
zend; réproductif; szaporító; репро „răşină", gr. κύστις , pungă"), rezino-
дуктивный, воспроизводительный] cist, formaţiuni asemănătoare cisto-
liţilor, din membrana celulară a peri
159 REPROGRESSIO f, reprogresiune, lor de pe frunzele şi tulpina de Rego-
deschiderea florilor din inflorescenţă nia (Schoennett) [resinocyst; Resino-
începînd de la vîrf spre bază (Guil- zyst; résinocyste; rezinociszta; реси-
lard) [reprogression ; Reprogression ; ноциста]
reprogression ; reprogresszió ; репро-
грессия] 173 RESINOGENUS, rezinogen, care
excreta răşini (strat) [resinogenous ;
160 RE Ρ ΤAN S (repto) -* repens resinogen; résinogène; gyantát ter-
161 RES f, lucru [thing; Ding; chose; melő ; ресиногенный]
dolog; дело] 174 RESINOSIS f, rezinoză, boală care
RES НЕ RR А RIA -> botanica constă din producerea nenormală de
răşini (Coniferae) [resin-flux; Harz
162 RESERVATUM f, rezervaţie, leren fluß ; résinose ; gyantafolyás ; ресиноз]
delimitat pentru ocrotirea florei ş?
faunei rare [reservation; Schutzge 175 RESINOSUS, răşinos, care secretă
biet, Naturschutzpark; réserve natu multă răşină [resinous; harzig, harz
relle; rezerváció, védett terület; reich; résineux; gyantás, szurkos;
заповедник] смолистый]
163 RÉSE Χ m, lăstar de viţă, altoi de 176 RESISTENS (résista), rezistent
viţă de vie [vine-graft; Weinpropf; [resisting, withstanding ; widerste-
greffe de vigne; szőlőoltvány, szőlő hend, widerständig, widerstandsfä-
hajtás; черенок] hig ; résistant ; ellenálló ; резистентный,
устойчивый]
164 RESIDUUM η, reziduu, rămăşiţă
(in residuis foliorum emortuorum pe 177 RESISTENTIA f, rezistenţă, mij
resturile frunzelor moarte) [residue; loacele native de apărare ale plantei
443 RETINACULUM
împotriva agenţilor patogeni [resis- unor caractere, în comparaţie cu sta
tibleness ; Resistenz, Widerstands diul filogenetic anterior [retardation;
fähigkeit; résistibilité ; ellenállóképes Retardation; retardation; retardáció;
ség ; сопротивление] запаздывание]
178 RE SOL и ΤIV US-* adstringens 189 RETE (-IS) η, reţea (de celule)
179 RESORPTIO f, resorbţie, capacitatea [net; Netz; réseau; hálózat; сетка]
de absorbţie а materiilor nutritive 190 RÉTI-, RETICOSUS, RETICULA
din partea organismului [resorption ; RIS, RETICULATO-, RETICULA-
Resorption, Aufsaugung; résorption; TUS, reticulat, împînzit în formă de
felszívódás, táplálóanyag-felvétel; ре reţea (vase, nervaţie) (reticulata - ner-
зорбция] vatus) [reticulate, reticulated, netted,
180 RES PI RATIO f, respiraţie, schimbul net-worked; netzig, benetzt, netzar
de gaze al organismelor prin absorb tig, netzförmig; réticulé, en réseau;
ţia oxigenului şi eliminarea bioxidu hálós, hálózatos, hálószerű, háló
lui de carbon [respiration; Respira zott, hálósán-; сетчатый сетчато-]
tion, Atmung; respiration; légzés; —> dictyo-, dictyophorus, retifer, reti-
дыхание] formis
181 RESPIROMETRUM η, respirome- 191 RETICULATIO f, reticulaţie, îm-
tru, aparat pentru măsurarea canti pînzire în forma de reţea [reticulation,
tăţii absorbite de oxigen [respirome- network, netting ; Netzwerk ; reticu
ter ; Atmungsmesser ; respiromètre ; lation ; hálózat ; сетчатость, сетчатое
légzésmérő; респирометр] расположение]
182 RE STAN S (resta) ^ pers istens 192 RETICULATO-VENOSUS, reticulat
venös, cu vinişoare reticulate ^ner
183 RES TI BILIS ->• perennis vurile frunzei) [netted-veined, rete-
184 RESTITUTIO f, restituţie 1. Com veined ; netziggeadert, netzaderig ;
pletarea sau regenerarea organelor sau réticulé-veiné; hálósán erecskés; сет-
a părţilor de organe distruse sau чатожилковатый]
vătămate (Harsberger). 2. Reunirea
frînturilor de cromozomi sau croma- 193 RETICULOPLASMA η (-, gr. πλάσμα
tide în forma iniţială [restitution; „modelare") —*• trophoplasma
Restitution ; restitution ; restitució ; 194 RETICULOSUS, abundent reticulat
реституция] [reticulose, abundantly-netted; reich
185 RESUPINATIO f, resupinare, in genetzt; très réticulé; sűrűn hálós;
versarea completă, de 180°, a unui обильносетчатый]
organ foliar sau floral dorsiventral 195 RETICULUM η, reticul 1. Reticu-
faţă de poziţia iniţială (prin torsiunea laţia cromatică a filamentelor nucleare.
pedicelului lobii posteriori ai corolei 2. Membrana fibroasă de la baza pe-
devenind anteriori, la Lobeliaceae, ţiolului (Palmae) [reticulum, reticle;
Orchidaceae) [resupination, inver Retikulum, Netzchen, Kerngerüst ;
sion ; Resupination, vollständige Um réticule; retikulum, sejtmagfonalzat;
kehrung ; résupination ; reszupináció, сеточка]
teljes csavarodás; перевёртывание]
186 RESUPINATUS, resupinat, întors 196 RETIFER, RETIFORMIS -^ reti-
pe dos; răsturnat (floare, frunză) culatus
[resupinate, reversed, turned upside 197 RETINACULATUS, retinaculat,
down; umgekehrt, verkehrt, zurück prevăzut cu retináéul [retinaculate ;
gedreht, umgewendet, umgestülpt ; behältert ; rétinaculé ; korongocskás ;
résupiné, renversé, retourné ; meg с прилипальцем, с семяножкой, с транс
fordult, fordított állású; переверну лятором]
тый] —* reversus
187 RESURRECTIO f, resurecţie, relua 198 RETINACULUM η, retináéul 1.
rea poziţiei şi а funcţiunilor obiş Glandula vîscoasă disciformă de care
nuite din partea plantei aşezate în se ataşează poliniile (Orchidaceae).
apă înainte de a fi fost complet 2. Translatorul de care se fixează
uscată (Anastatica) [resurrection ; masele polinice {Asclepiadaceae). 3.
Resurrektion ; résurrection ; újraéledés ; Punicul curbat (Acanthaceae) [reti
возрождение, воскрешение] naculum ; Pollenhalter, Klebkörper,
Klebdrüse, Translator, Nabelstrang ;
188 RETARDATIO f, retardaţie, pre rétinacle; korongocska, csípőkészülék,
zenţa tardivă în cursul ontogenezei a pollinárium-mirigy ; köldökzsinór ; при-
RET I RU GO su s 444
липальце, транслятор, семяножка] —*• tend, zurückbildend, regressiv; ré-
proscolla trogressif, régressif ; visszahanyatló,
visszafejlődő ; ретрогрессивный] -* re-
199 RETIRUGOSUS, RETIRUGUS, re- gressivus, retorsivus
ticulat zbîrcit (fruct) [reticulate-ru-
gose ; netzrunzelig, netziggerunzelt ; 210 RETROGRESSIO i -* regressio
réticulé-ridé ; hálósán ráncos ; сетчато- 211 RETROMORPHOSIS f, retromor-
моршинистый] foză, morfoză degenerativă [retromor-
200 RETORRIDUS, uscat, zbîrcit de phosis; Retromorphose ; rétromorpho-
uscare [dry, Avrinkled; trocken, run- se; retromorfózis ; ретроморфоз]
zelig; séché, ratatiné; összeszáradt, 212 RETRORSO-, RETRORSUS, RE
összeaszott; сухой, сморщенный] TRO-, RETROVERSUS, întors îna
201 RETORSIVUS -* retrogressivus poi, invers, relrors (retrorso-aculea-
tus, retrorso-serratus, retrospinus) [re-
202 RETORT US, răsucit, sucit în afară trorse, directed backward, retrorsely- ;
[twisted baclward, turned backward; rückwärts-, rückwartsgekehrt, abwărts-
zurückgedreht, zurückgekehrt, aus- gerichtet, zurückgewendet, zurück
wărtsgedreht, rückwartsgedreht ; re gerichtet; retourné, tourné en arrière,
tordu, tordu en dehors, recourbé en rebroussé; visszafelé irányuló, visz-
arrière; kifelé csavarodott, hátracsa- szagörbült, visszásán- ; обращенный
varodott ; отвернутый] назад]
203 RETRACTUS, retractat, tras îna 213 RETUSUS, retuz, ciuntit, teşit la
poi şi scurtat (corolă, radiculă) [drawn vîrf sau la bază (frunză) [retusé, blun
back; zurückgezogen; retracté; visz- ted; abgestumpft, eingedrückt; retus,
szahúzodott ; втянутый, оттянутый émoussé; tompított, levágott hegyű,
назад] levágott vállú ; вдавленный, притуплён
204 RETRO ACTIVUS, retroactiv, cu ный] —*• truncatus
eficienţă şi pentru trecut fdispozi-
ţiile Codului de nomenclatură) [re 214 REVERSIBILIS, reversibil, care
troactive ; rückwirkend ; rétroactif ; poate reveni la starea iniţială (carac
visszaható erejű ; ретроактивный] tere, procese chimice) [reversible;
reversibel, umkehrbar ; réversible ;
205 RETROCURVUS, curbat înapoi visszafordítható, reverszibilis ; обра
[retrocurved, bent backwards; zurück- тимый]
gekrümmt, herabgekrümmt ; courbé 215 REVERSIO t - • atavismus
en arrière; hátragörbült; загнутый
назад] 216 REVERSUS -* resupinatus
206 RETROFLEXUS, curbat brusc în 217 REVIRESCENS (reviresco), revires-
afară sau înapoi [retroflexed, bent cent, care înverzeşte din nou [revi-
backwards ; zurückgebogen, zurück rescent ; wiederergrünend ; revires-
geschlagen; rétrofléchi, recourbé en cent: újból kizöldülő; снова зелене
arrière, fl^hi en arrière; visszagör- ющий]
bült, kifelégörbült ; завернутый назад]
218 REVISIO f, revizuire (uneori ca titlu
207 RETROFRACTUS, răsfrînt brusc de carte: Revisio generum) [revision;
înapoi sau în afară [rotrofracted, Revision, Durchsicht, Überblick; ré-
abruptly broken; herabgeknickt, ab- vision; revízió, átnézés, átvizsgálás;
wărtsgeknickt, zurückgeknickt, rück ревизия, обзор]
wärtsgebrochen, herabgeschlagen ;
rétrofracté; hátratört, visszatört; за 219 REVIVESCENTIA f, revivescenţă,
ломленный назад] reluarea activităţilor vitale după o
stare de latenţă (alge, licheni) [revi
208 RETROGRADAT IO f, retrograda- vification ; Wiederaufleben ; revivifi
ţie, diminuarea densităţii unei popu cation; feléledés; ревивификация]
laţii [rétrogradation; Rétrogradation; 220 REVOLUBILIS, revolubil, capabil
rétrogradation ; retrogradáció ; ретро- de a se reînfăşura în poziţia iniţială
градация] (cîrcel, frunză) [revolubile ; zurückroll
209 RETROGRADUS, RETROGRESSI- bar ; révoluble ; visszasodródó ;
VUS, retrogresiv, regresiv, pe cale de отворачивающийся]
decadenţă sau cu tendinţa de sini- 221 REVOLUTIVUS, REVOLUTUS, re
plificare în organizare (caracter, me volutiv, revolut, răsucit în afară
tamorfoză, mutaţie, succesiune) [re [revolutive, revolute, rolled backward ;
trogressive ; rückläufig, rückschrei zurückgerollt, zurückgedreht ; révo-
446 RHIZAUTOICUS
lutif, revolute, roulé en dehors; hátra- 233 RHEOPHOBUS (gr. -, φοβεω „a
göngyölödő, kifeléhengeredett; отвер fugi"), reofob, саге evită apele de
нутый, закрученный назад]* munţi (organism) [rheophobous ; rheo-
phob; rhéophobe; reofob, áramló
222 RHABARBARINUS, rabarbarin, vizeket kerülő ; реофобный]
galben închis [rhabarb-coloured, oran-
ge brown ; dunkelgelb ; jaune foncé ; 234 RHEOPHYTA η pl (gr. -, φύτον
sötétsárga; тёмно-желтый] „plantă"), reofite, plante din apele
curgătoare din munţi [rheophytes;
223 RHABDOCARPUS (gr. ράβοος Rheophyten ; rheophytes ; reofiták ;
„nuia", καρπός „fruct"), cu fructe alun реофиты]
gite în formă de nuia (Catalpa) [long-
fruited; langfrüchtig; à fruits longs; 235 RHEOTACTISMUS m, RHEOTA-
hosszútermésű, vesszőtermésű; длин- ÄIS f, RHEOTROPISMUS m (gr.
ноплодный] -, τάξις „orînduire", τροπή „curbare"),
reotropism, tropism datorit acţiunii
224 RHABDOIDES f pl (gr. -, είδος curentului apelor rapid curgătoare
„asemănare"), rabdoide, corpusculi [rheotropism ; Rheotropismus, Flüs
filiformi sau aciculari din celulele sigkeitreize ; rhéotropisme ; reo-
epidermice (Dionaea, Drosera) [rhab- tropizmus ; реотропизм]
doides ; Rhabdoiden ; rhabdoides ; rab-
doidok; рабдоидий] 236 RHEXIGENETICUS, RHEXIGE-
NUS (gr. φήξις „rupere", γεννάω
225 RHACH-, RHAPH-, RHE- (rhache- „a se naşte"), rexigen, provenit prin
ola, rhachis, rhaphe, rhegma) —*• räch-, rupere (spaţiile intercelulare prin
raph-, re- (racheola, rachis, raphe, ruperea membranelor celulei) [rhexi-
regma) genous; rhexigen, durch Zerreißung
226 RHAGADIO-, RHAGADIOSUS (gr. entstanden; rhéxigène; rexigén, sza-
^ γ ά ς , ^αγάδος „crăpătură"), cră kadásos keletkezésű; рексигенный]
pat, fisurat (rhagadiolepis) [fissured, 237 RHEXOCARPIUM π (gr.-, καρπός
cracked; ritzen-, schrund-, ritzig, „fruct"), rexocarp, fruct саге, prin rupe
schrundig; fissuré, fendu; hasadt, re îşi împrăştie seminţele la maturitate]
hasadásos ; трещиновато-, трещино (Impatiens, Ozalis) [rhexocarp ; Spring
ватый] —·· fissuratus frucht, Streufrucht ; rhéxocarpe ;
szétpattanó termés; дробный плод-
227 RHAPTOCARPUS (gr. ^απτός „cu
sut", καρπός „fruct"), cu fructe 238 RHINANTHUS (gr. ^ίς, φινός „nas",
suturate [suturate-fruited ; nahtfrüch- άνθος „floare"), cu flori nasiforme
tig; à fruits suturés; varratos ter [noselike-flowered ; nasenblütig, rüs-
mésű; шовноплодный] selblumig; à fleurs nasiformes; orr-
szerû virágú; носоцветковый]
228 RHEGMA η -» regma
239 RHIPIDJUM η (gr. ί^ιπίς, ί.ιπΐδος
229 RHEOBIONTA η pl (gr. φέος „curs „evantai"), ripidiu, cimă evantai;
de apă", βίος „viaţă"), reobionţi, orga inflorescenţă cimoasă, cu ramurile
nisme care trăiesc în curenţi de apă dispuse în acelaşi plan, dar alterna
[rheobionta; Rheobionten; rhéobion- tiv în direcţii opuse, în zig-zag (Iri-
tes; reobionták; реобионты] daceae) [rhipidium, fan-shaped cyme ;
230 RHEOCRENICUS (gr. -, κρήνη Făchel; rhipidium; legyező, legyező-
virágzat ; веер, опахало]
„izvor"), reocrenic, aflat în ape cu
scurgere rapidă [rheokrenous ; rheo- 240 RHIZ-, RHIZO-, -RHIZUS (gr. ί>ίζα
kren; rhéocrène; reokrén; реокрени- „rădăcină"), cu rădăcina, pe sau lingă
ческий] rădăcină (rhizanthus, rhizocaulis,
chordorrhizus) [root-, pertaining to
231 RHEOMORPHOSIS i (gr. -, μόρ- roots, -rooted; wurzel-, -wurzelig,
φωσις „formare"), reomorfoză, mor- bewurzelt; rhiz-, rhizo-, -rhize, à
foză rezultată sub influenţa apelor racines; gyökér-, -gyökerű; корне-,
rapid curgătoare [rheomorphose ; Rheo- -корневой, -корешковый] —• radicalis
morphose ; rheomorphose ; reomor-
fózis ; реоморфоз] 241 RHIZAUTOICUS (gr.-, αυτός „sin
gur", οίκος, „casă"),, rizautoic, cu
232 RHEOPHILUS (gr. -, φιλέω „a organele de reproducere mascule
iubi"), reofil, care creşte în apele ra şi femele pe aceeaşi plantă, pe ramuri
pid curgătoare (organism) [rheophi- coerente printr-un rizoid (Bryophyta)
lous ; rheophil ; rhéophile ; reofil, áram [rhizautoicous ; rhizautoisch ; rhizauto-
ló vizeket kedvelő; реофяльный] ique; rizautoikus; ризавтоический]
RHIZELLA 44»
242 RHIZELLA t (gr.-), rizelă, baza prin rădăcinile lor a două plante apar.
rădăcinii, fără radicule (Van Tie- ţinînd aceleiaşi specii (Morren) [rhi-
ghem) [rhizel ; Rhizella ; rhizelle ; rizel- zocoUesy ; Rhizokollesie ; rhizocol-
la ; ризелла] lésie ; rizokollézia ; рязоколлезия]
243 RHIZIDIUM η (gr.-, ίδνον „mic"), 253 RHIZOCORMUS m (gr.-, κορμός
rizidiu, partea rizoidală a ialulului, „trunchi"), rizocorm, rizom cărno&
asemănătoare rădăcinii cormofitelor (Iris) [rhizocorm ; Rhizokormus ;
(Caulerpa) [rhizidium ; Rhizidium ; rhizocormus; rizokormusz; рязокорм}
rhizidium ; rizidium ; ризидиум]
254 RHIZOCTONIA η pl (gr.-, κτόνος
244 RHIZINAE f pi (gr. -), rizine, peri „ucidere"), rizoctonii, hife strîns răsu
radicali sau filamente rizoidale (Bry- cite pe rădăcinile arborilor [rhizoctonia ;
ophyta, Fungi, Lichenes) [rhizines ; Rhizoktonien ; rhizoctonies ; rizokto-
Rhizinen, Haftfasern; rhizines; rizi- niák; ризоктонии]
nák ; ризины, корневые волоски, при
цепки] 255 RHIZOCYSTIS, -IDIŞ f (gr. -, κύστις.
„cavitate"), rizocist, conţinutul celular
245 RHIZINOPHYLLA η pl (gr. -, retras în perioada de uscăciuni în
φύλλον „frunză"), rizinofile, frunzuli partea umflată a rizoizilor (Botry-
ţele posterioare care poartă rizoizii, dium) [rhizocyst ; Rhizozyst ; rhizocy-
la Hepaticae (Spruce) [rhizinophylla ; ste ; rizociszta ; ризоциста]
Rhizinophyllen ; rhizinophylles ; rizi-
nofillák ; ризинофиллы] 25G RHIZODERMIS, -IDIŞ f (gr. -, δέρμα
„piele"), rizodermă, stratul celular
246 RHIZIOPHYSIS f (gr. -, φύσις superficial al rădăcinii, care emite perii
„formaţie"), riziofizis, expansiune ra- radicali (A. Meyer) [rhizodermis ;
diculară filiformă (Cycas, Nelumbium) Wurzelhaut ; rhizoderme ; rizodermisz,
[rhiziophysis ; Wurzelanhang ; rhizio- gyökérbörszövet ; ризодермис] —*• epi-
physe; gyökérfüggelék; ризиофиза] blema
247 RHIZOBIA η pl (gr. -, βίος „viaţă"), 257 RHIZOGENESIS î (gr. -, γένεσις
rizobii, microorganismele care cau „naştere"), rizogeneză, formarea ră
zează nodozităţile de pe rădăcinile dăcinilor [rhizogenesis ; Wurzelbil
unor plante (Leguminosae) [rhizo- dung; rhizogenèse; gyökérképzödés;
bia; Rhizobien; rhizobia; rizobiák; ризогенез]
ризобии]
258 RHIZOGENETICÜS, RHIZGGENI-
248 RHIZOBLASTUS m (gr.-, βλαστός COS, RHIZOGENUS (gr. -, γένος
„mugure"), rizoblast, embrion care „urmaş"), rizogen care produce rădă
emite rădăcini [rhizoblastus ; Wur- cini sau rizoizi (celulă, ţesut) [rhizo-
zelkeimer ; rhizoblaste ; rizoblászt ; genetic, rhizogenic ; rhizogen, wurzel-
ризобласт] bürtig, wurzelentsprossend ; rhizo-
gène, rhizogénétique ; rizogén,- gyö-
249 RHIZOCARPICUS, RHIZOCAR- keret fejlesztő ; образующий корни]
PUS (gr. -, καρπός „fruct"), rizocar-
pic 1. Cu tulpini anuale, dar cu rădă 259 RHIZOGENUM η (gr. - ) , rizogenum
cini care emit tulpini fructifere timp 1. Ţesutul care dă naştere rădăcinilor
de mai mulţi ani (Aconitum). 2. şi rizoizilor. 2. Plantă care produce
Cu fructificaţii dezvoltate lîngă rădă numai rădăcini şi flori (Rafflesia).
cină (Marsiliaceae) [rhizocarpous, 3. Baza dilatată a frondei algelor. 4.
rhizocarpic, root-fruited ; rhizokar- Parazitul rădăcinilor [rhizogen, rhi-
pisch, wurzelfriichtig ; rhizocarpique, zogenum ; Rhizogenum ; rhizogenum ;
rhizocarpien ; rizokárpikus ; корнеплод rizogenum; ризогенум]
ный]
260 RHIZOGRAPHIA f (gr. -, γράφω
250 RHIZOCARPIUM η ( g r . - ) , rizo- „a scrie"), rizografie, descrierea rădă
carp, sporange dispus pe formaţiuni cinilor [rhizography ; Wurzelbeschrei
radiciforme (Marsilia) [rhizocarp ; bung ; rhizographie ; gyökérleírás ;
Rhizokarpium ; rhizocarpe ; rizokár- ризография]
pium; ризокарпий]
251 RHIZOCEPHALUS (gr. -, κεφαλή 261 RHIZOIDES m pl (gr. -, είδος „ase
„cap"), cu rădăcina capitata [root- mănare"), rizoizi, organe filamentoase
de fixare şi de absorbţie la plantele
headed ; wurzelköpfig ; rhizocéphale ; inferioare saprofite, cu funcţii ana-
gyökérfejes ; корнеголовчатый] loage rădăcinilor plantelor superioare
252 RHIZOCOLLESIA f (gr. -, κόλλησις [rhizoides; Rhizoiden; rhizoîdes; ri-
„alipire"), rizocolesie, concreşterea zoidák, gyökérfonalkák ; ризоиды]
447 RHIZOrODIUM
262 RHIZOIDEUS (gr.--), rizoideu, ase Wurzeltasche ; rhizomitre ; gyökér-
mănător cu rădăcina [rhizoid, root- gyűszű; ризомитра]
shaped ; wurzelartig, wurzelăhnlich ;
rhizoïdé, gyökérszerű ; ризоидный, кор 272 RHIZOMORPHA f (gr. -, μορφή
невидный] „formă"), rizomorfă, fascicolele strînse
şi lungi de filamente miceliene ale
263 RHIZOIDALIS (gr. - ) , rizoidal, care ciupercii, dispuse în reţea, atacînd
aparţine sau se referă la rizoizi (ce scoarţa sau rădăcina arborilor (Rosel-
lulă, parte) [rhizoidal ; rhizoidal : linia necatrix) [rhizomorph ; Rhizo-
rhizoîdal ; rizoidális ; ризоидальный] morphe ; rhizomorphe ; rizomorfă ;
ризоморфа]
264 RHIZOLITHON η (gr. -, λίθος
„piatră"), rizolit, rădăcină fosilizată 273 RHIZOMORPHICUS, RHIZOMOR-
[rhizolithon ; Wurzelversteinerung ; PHUS (gr. - ) , radiciform, de forma
rhizolithe; gyökérkövület; ризолит] rădăcinii [rhizomorphous, root-like ;
wurzeiförmig ; radiciforme ; gyökér
ii65 RHIZOLITHOPHYTA η pl (gr. - , alakú; корневидный] —* radiciformis
φύτον „plantă"), rizolitofite, plante
cu rădăcinile înfipte în crăpăturile 274 RHIZOPHILUS (gr. -, φιλέω „а
stîncilor (Lichenes) [rhizolithophytes ; iubi"), rizofil, care creşte pe rădăcini
Felswurzler ; rhizolithophytes ; rizoli- [rhizophilous ; wurzelliebend ; rhizo-
tofiták, sziklarepedésekben gyökerező phile; gyökereket kedvelő; корнелю-
növények ; ризолитофиты] бивый]
266 RHIZOMA η (gr. φίζωμα „mănunchi 275 RHIZOPHORUM η, RHIZOPHO
de rădăcini"), rizom, organ caulinar RUS m (gr. -, φορέω „a purta"),
de obicei subteran sau culcat pe rizofor, ramificaţie nefrunzoasă a tul
pămînt, dispus vertical, oblic sau pinii, care protejează o formaţie abun
orizontal, uneori cu consistenţă lem dentă de rădăcini (Selaginella) [rhi-
noasă, cu scvame şi muguri, emiţînd zophore ; Wurzeltrăger ; rhizophore ;
rădăcini şi tulpini aeriene (Centaurea rizoforum, gyökértartó ; ризофор]
nervosa, Cicuta virosa, Polygonatum
verticillatum) [rhizome, rootstock; Rhi- 276 RHIZOPHORUS (gr. - ) , care poartă
zom, Wurzelstock, Erdstock, Erd rădăcini [bearing roots; wurzeltra
sproß, Grundachse ; rhizome ; rizóma, gend; rhizophore, portant de raci
gyöktörzs, gyökértörzs, tőke; корне nes ; gyökeres, gyökeret képző ; несу
вище] щий корни] —»· radicifer
267 RHIZOMANIA f (gr. -, μανία 277 RHIZOPHYLLUM η (gr.-, φύλλον
„nebunie"), rizomanie, proliferarea ră „frunză"), rizofilă 1. Frunze trans
dăcinilor adventive [rhizomania; Rhi- formate în organe radiciforme cu
funcţii de absorbţie, dispuse alături
zomanie ; rhizomanie ; rizománia ; de frunzele obişnuite (Salvinia na-
ризомания] tans). 2. Pigment compus, la Algae
2G8 RHIZOMATICUS (gr.-), rizomatic, (Schuett) [rhizophyll; Wurzelblatt;
referitor la rizom [rhizomatic; rhizo- rhizophylle; gyökérlevél, gyökérszerű
matisch; rhizomatique ; rizomatikus; levél: ризофилл]
относящийся к корневищу]
278 RHIZOPHYLLUS ( g r . - ) , rizofilic,
269 RHIZOMATIFORMIS, RHIZOMA- cu frunze-rădăcini [root-leaved; wur
TOIDEUS (gr. -, είδος „formă"), zelblättrig; à feuilles-racines; gyö
rizomatoid, de forma rizomului kérlevelű ; корнелистный]
[rhizome-like ; wurzelstockförmig ; rhi-
zomatiforme ; gyökértörzsszerű ; κορ- 279 RHIZOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
невищеви дны й] „plantă"), plante rădăcinoase [rhizo-
phytes; Wurzelpflanzen; rhizophytes,
270 RHIZOMATOSUS (gr.-), rizomatos, plantes à racines ; gyökeres növények ;
prevăzut cu rizomi numeroşi sau ризофиты]
viguroşi [rhizomatous, rhizomatose ; 280 RHIZOPLASTUM η (gr. -, πλαστός
wurzelstockig ; rhizomateux ; gyôk- „modelat"), rizoplast, filamentul ci-
törzses, erős gyöktörzsű; многокорне- toplasmatic саге uneşte blefaroplas-
вящный] tul cu centrozomul juxtanuclear (cf.
Dangeard) [rhizoplast ; Rhizoplast ;
271 RHIZOMITRA f (gr. ί^ίζα „rădă rhizoplaste; rizoplásztum ; ризопласт]
cină", μίτρα „turban"), rizomitră,
scufia specială a vîrfului rădăcinii, 281 RHIZOPODIUM η (gr. -, πους,
care înlocuieşte caliptra (Hydrocharis, ποδός „picior"), rizopodiu, porţiunea
Lemna) [rhizomitra; Rhizomitra, micelară (Fungi) [rhizopodium ; Rhi-
RHIZOSPERMUS 448
zopodium ; rhizopode ; rizopodium ; [pink-fruited ; rosenrotfrüchtig ; à
ризоподия] fruits roses ; rózsaszín termésű ; розо-
воплодный]
282 RHIZOSPERMUS (gr. -, στιέρμα
„sămînţă"), rizospermic, cu sporii sau 293 RHODOCHROUS (gr.-, χρόα „cu
cu seminţele dispuse lingă lădăcină loare") —*• roseus
(Selaginella) [root-seeded ; wurzel- 294 RHODOCYANEUS (gr. -, κυάνος
samig ; rhizosperme ; gyökérközeli
magvú ; корнесеменной] „albăstriţă"), albăstrui roz [pink-
cyaneous ; rosablau ; rouge-cyané ;
283 RH IZO S PH AERA f (gr.-, σφαίρα rózsaszinkék ; розовосиний]
„sferă"), rizosferă, porţiunea de sol
în care se dezvoltă sistemul radicu 295 RHODOGRAPHIA î (gr. -, γράφω
lar [rhizosphere ; Rhizosphâre ; rhizo- „a scrie"), rodografie, descrierea tran
sphère ; rizoszféra ; ризосфера] dafirilor [rhodography ; Rhodogra-
phie, Rosenbeschreibung; rhodogra-
284 RHIZOTAXIS f (gr. -, τάξις „orîn- phie ; rodográfia, rózsák leírása ;
duire"), rizotaxie, modul de orîndu- родография]
ire a rădăcinilor şi a radicelelor [rhi-
zotaxy ; Wurzelanordnung, Wurzel 296 RHODOLEUCUS (gr. -, λευκός „alb"),
stellung ; rhizotaxie ; gyökérállás ; roşcat alb [reddish-white ; rötlichweiß ;
корнерасположение] rhodoieuque; pirosasfehér; розовобе-
лый]
285 RHIZOTHAMNION η (gr. -, θάμνος
„desiş"), rizotamnion, nodozităţi sau 297 RHODOLOGIA f (gr. -, λογός „vor
îngroşări radiculare produse de bac bire**), rodologie, tratat despre spe
terii sau ciuperci (Alnus\ Casuarina) ciile de Rosa [rhodology ; Rhodologie ;
[rhizothamnion ; Wurzelbüschel ; rhi- rhodologie; rodologia, rózsatan; po-
zothamnion ; gyökérdudor ; ризотам- дология]
нион] 298 RHODOPHYLLUM η (gr.-, φύλλον
286 RHIZOTOMUS m (gr. -, τόμη „frunză"), rodofilă, pigment roşu
„tăiere"), rizotom, tăietor de rădă ( Rhodophyceae ) [rhodophyll ; Rho-
cini; numele primilor botanişti din dophyll ; rhodophylle ; rodofillum ;
antichitate ("Krateuas^ [rhizotom ; родофилл]
Rhizotom, Wurzelschneider ; rhizo- 299 RHODOPHYLLUS (gr. - ) , cu frunze
tome; gyökérvágó; ризотом] rozacee [pink-leaved ; rosenrot-blâtt-
287 RHIZULA î (gr.-), rizulă, rădăci- rig ; à feuilles roses ; rózsaszín levelű ;
nioară 1. Formaţie radiciformă розоволистный]
(Fungi). 2. Protonemă (Bryophyta) 300 RHODO PHY ТА η pl (gr. -, φυτον
[rhizula; Würzelchen; rhizule; rizula; „plantă"), rodofite, încrengătura al
корешок] gelor roşii (Wettstein ^ [red-algae;
288 RHOD-, RHODO-, -RHODIUS, -RHO- Rotalgen; algues rouges; vörösmo
DUS (gr. φόδον „trandafir"), de szatok; родофиты]
trandafir, roz, de culoarea roşie a 301 RHODOPTERYGIUS (gr. , πτε-
trandafirului (rhodanthus, rhodochilus, ρύγιον „aripioară"), cu aripioare rozee
hyporhodius, leucorhodus ) [pink-, [pink-winged ; rosenrotf lügelig ; à
reddish; rosen-, rosenrot-; rose, de ailles roses; rózsaszín szárnyacskás;
rose; rózsa-, rózsaszín-; розово-, ро розовокрылатый]
зовый] —»· roseus
302 RHODOSPORA f (gr. -, σπορά „să
289 RHODACANTHUS (gr. -, άκανθα mînţă") —>• carpospora
„spin"), cu spini rozacei sau roşii
[pink-thorned ; rosendornig, rosensta 303 RHOMBEUS, RHOMBICUS,
chelig; à épines roses; rózsaszín RHOMBIFORMIS, RHOMBOIDA-
tövisű ; розовоколючковый] LIS, RHOMBOIDEUS, RHOMBI-
(gr. ρόμβος „romb"), rombic, rom
290 RHODELLUS (gr. -) -·• roseolus boidal, de forma rombului (rhombi-
folius) [rhombic, rhomboid, rhom
291 RHODOCALYX (gr. -, κάλυξ „cupă"), boidal, rhomb-shaped, rhomb-; rau
cu caliciul roşu sau rozaceu [pink- tenförmig, rhomboidisch ; rhombé,
calyced; rosenrotkelchig ; à calice rhomboidal, losange; rombos, romb-
rose; rózsaszín kelyhű; розово szerű, romboidális ; ромбический,
колючковый] ромбовидный, ромбовидно-]
292 RHODOCARPUS (gr. -, καρπός 304 RHOPALO- (gr. ι^όπαλον „măciucă")
„fruct"), cu fructe rozacee sau roşii (rkopalospadix) —*• clavatus
449 RINGENS
305 RHOPTOMETRUM m (gr. ί»οπτός Borke; rhytidome; héjkéreg, harmad
„absorbtiv"), roptometru, aparat lagos bőrszövetrendszer, ritidóma,
pentru măsurarea absorbţiei de apă kéregcserép ; ритидома, кора] *
din sol (Clements) [rhoptometer ; Rhop- 316 RHYTIDOSPERMUS (gr. ^υτίς,
tometer; rhoptomètre; roptométer; ί)υτίδος „zbîrcitură", σπέρμα „sămîn
роптометр] ţă"), cu seminţe zbîrcite [wrin
306 RHYACOPHILUS (gr. βυαξ „to kle-seeded; runzelsamig; à semences
rent", φιλέω „a iubi"), riacofil, care ridées; ráncos magvú; морщинисто-
creşte în torenţii apelor de munte семянный]
[torrent-loving; stromliebend; aimant 317 RICTUS (-US) m-^ faux
les torrents; áramló vizekben élő;
потоколюбивый] 318 RIGENS, RIGESCENS (rigeo, ri-
gesco), ţeapăn, rigid, nepliabil [riges-
307 RHYACOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν cent, stiff, becoming stiff, rigid;
„plantă"), riacofite, plante ce cresc erstarrend, steifwerdend, steif, starr
în apele torenţiale [torrent-plants; werdend; devenant raide; merevedő,
Rhyacophyten, Strompflanzen; rhya- kissé merev ; жестковатый]
cophytes; riákofiták, áramló vizek
növényei ; риакофиты] 319 RIGIDI-, RIGIDUS, rigid, ţeapăn,
vîrtos, neflexibil (rigidiflorus, rigi-
308 RHYNCH-, RHYNCHO-, -RHYN- difolius, rigidispinus ) [rigid, hard,
CHUS (gr. φύγχος „cioc", „bot"), cu stiff; steif, starr, hart; rigide, raide,
cioc, rostrat (rhynchanthus, rhyncho- inflexible; merev; жёстко-, жёсткий]
phyllus, leucorhynchus) [beak-, bea
ked; Schnabel-, geschnäbelt; ros 320 RIGIDISPINUS, cu spini rigizi
tre, en forme de bec; csőrös-, -csőrü; [stiff-spined, hard-spined ; starrdornig,
клюво-, клювовидный] —* rostratus, steif dornig; à épines raides; merev
rynch-, ryncho- tövisű ; жёсткоколючковый]
309 RHYNCHOCARPUS (gr. -, καρπός 321 RIGIDITAS í, rigiditate (a organe-
„fruct"), cu fructe rostrate [beak- lor) [rigidity, rigidness, stiffness ; Star-
fruited; schnabelfrüchtig, rüsselfrüch- rezustand; rigidité, raideur; merev-
tig; à fruits rostrés; csőrös ter ség, merev állapot; жёсткость]
mésű ; КЛЮВОПЛОДНЫЙ] 322 RIGIDIUSCULUS, RIGIDULUS,
310 RHYNCHOPHORUS (gr. -, φοράς rigidiuscul, puţin rigid [rigidulous,
„purtător") -+ rostratus somewhat rigid; starrlich, ziemlich
starr, etwas steif; rigidule; kissé
311 RHYNCHOPHYLLUS (gr. -, φύλλον merev ; жестковатый]
„frunză"), cu frunze rostrate [beak-
leaved; schnabelblättrig; à feuilles 323 RIGUA (О RU M) η pl, stropire,
rostrées ; csőrös levelű ; клюволистный] udare, irigaţie [watering, irrigation;
Bewässerung ; arrosage, irrigation ;
312 RHYNCHOSPERMUS (gr. -, σπέρμα öntözés; орошённые]
„sămînţă"), cu seminţe rostrate [beak-
seeded; schnabelsamig; à graines 324 RIMA f, crăpătură (pe stînci, pe
rostrées; csőrös magvú; клювосемян- scoarţa arborilor din cauza gerului)
ный] [crack, slit, fissure, chink, cleft;
Riß, Ritze, Spalte, Eiskluft, Wetter
313 RHYTI-, RHYTIDO-, RHYTI- kluft; rime, fente, crevasse, gelivure;
DEUS (gr. ί>υτίς, ρυτίδας „zbîrci- hasadék, repedek; щель, трещина]
tură"), zbîrcit (rhyticarpus, rhyti- •
dophyllus) [wrinkle-, wrinkled, shri 325 RIM ATU S, RIMI-, RIMO-, RI-
velled; runzel-, runzelig; ridé, rugu- MOSUS, crăpăturos, cu despicături
leux ; ráncos ; морщинисто-, морщи (antere, scoarţă) (rimiformis, rimo-
нистый] —·• rugatus, rugosus, ryti-, sipes) [cracked, rimose, chinky, cre
rytido- viced; rißig, ritzig, rinnig, spaltig,
riß-, ritzen-; fenté, crevassé; repe-
314 RHYTICARPUS, RHYTIDOCAR- déses, hasadásos, repedezett, ripa-
PUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu fructe csos; трещиноватый, щелистый, рас
zbîrcite [wrinkle-fruited; runzelfrüch- трескавшийся]
tig; à fruits ridés; ráncos termésű;
морщинистоплодный] 326 RIMULA f, crăpătură mică [small
chink; Rißlein; rimule; kis hasadás;
315 RHYTIDOMA η (gr. ^υτίδωμα трещинка]
„zbîrcitură"), ritidom ; scoarţa moartă,
cu crăpături şi adesea exfoliantă a 327 RINGENS, RINGEN ΤI- (ringor),
unor plante lemnoase [rhytidoma; ringent, căscat, cu gura larg deschisă
RINGENTIFLORUS 460
(corola la Salvia ringens) (ringenti- [dewy, bedewed; betaut; roridé, cou
formis) [ringent, gaping; klaffend, vert de gouttelettes; harmatos; ро
rachenförmig, mundaufsperrend; rin- систый] - • roscidus
gent, beant; ásító, tátogató, szélesen 341 ROS (RORIS) m, rouă [dew; Tau;
nyitott ; раскрытый, зияющий] -·• hians rosée ; harmat ; poca]
328 RINGENTIFLORUS, cu flori căs 342 ROS-, ROSACEUS, ROSEI-, RO-
cate [ringentiflorous; rachenblûtig; SEO-, rozaceu, trandafiriu, roz, roşu
ringentiflore; tátogató virágú; pac- deschis; asemănător ca formă sau
крытоцветковый] culoare cu trandafirul (rosalbus, ro-
329 RIPA t, rîpă, marginea abruptă a sei-albus, roseo-bullatus) [rose-like,
unui rîu sau a coastei unui deal rose-coloured, rosy, pink-; rosenartig,
[river-bank ; steiles Ufer ; rive, rivage ; rosenfarbig, rosenrot; rosacé, rose;
patakpart, szakadékos part; берег] rózsaszerű, rózsaszínű ; розовидный,
розовый, розо-] - • roseus
330 RIPACEUS, RIPARIUS, RIPICO-
LUS (COLA f), rîpos, aflat pe malul 343 ROSARIUM η, rozariu, grădină cu
apelor [riparian, riparious; uferbe- trandafiri [rosary, rose-garden; Ro
wohnend, uferliebend; riverain; part- sengarten; roseraie; rózsalugas, ró
melléki, partlakó; береговой]'^ zsakert ; розарий] —> rosetum
331 RITE adv, reglementar, în confor 344 ROSCIDUS -* roratus
mitate cu legea (species non rite
Publicata, specie nereglementar 345 ROSELLATUS -* rosulatus
publicată) [rightly, correctly; re 346 ROSELLA í-^ rosula
gelmäßig; réglementairement; sza
bályosan, előírásosan; обычно] 347 ROSEOLUS, palid roz [pinkish, pale
rose-coloured ; blaß-rosenrot ; rose
332 RIVÁLIS, RIVICOLUS (-COLA f), pâle; halvány rózsaszínű; розоватый]
de rîu, саге creşte pe malul rîurilor -+ rhodellus, subroseus
[rivicolous, growing in brook-side;
bachbewohnend ; rivulaire, rivicole, 348 ROSETUM η -*• rosarium
de ruisseau; patakmenti, pataklakó; 349 ROSEUS, ROSEI-, ROSEO-, ROSI-
ручейный, прнручейяый] ( rosei-aeneus, roseo-marginatus, rosi-
333 RIVOSUS, sinuat canaliculat [sinua florus, rosodorus) —*• rosaceus, rha-
te-channeled ; buchtiggerinnt ; sinu- dochrous
eusement sillonné; öblösen csatornás; 350 ROSTELLATUS, ROSTELLIFER,
извилисто—канальчатый] rostelat, prevăzut cu un cioc mic
334 RIVULARIS, RIVULOSUS, rivu- [rostellate, somewhat beaked; klein-
lar, саге creşte pe marginea rîuleţelor schnăbelig, kleingeschnăbelt ; rostellé;
[growing in brooklets ; băchleinbewoh- csőröcskés ; мелкоклювистый]
nend ; rivulaire ; patakocska-menti ; 351 ROSTELLUM η, rostel, rostru mic
ручеечный] 1. Proeminenţă pe stigmat în formă
335 RIVULUS m, rîişor, rîuleţ [brook de cioc, pe care se găseşte bursicula
let; Bächlein; ruisselet; patakocska; (Orchidaceae). 2. Proeminenţă pe
ручеек] periteciul unor ciuperci [rostel, small
beak; Schnäbelchen; rostellé, petit
336 RIVUS m, rîu [brook; Bach; ruis- bec; rosztellum, csőröcske; носик,
seau; patak; ручей] клювик]
337 ROBORINUS -» cinereus 352 ROSTRATUS, ROSTRI-, -ROS-
338 ROBUR (-ORIS) η, tărie, duritate TRIS, rostrat, prevăzut cu о prelun
[strength, hardness; Kraft, Härte; gire în formă de cioc (acutirostratus,
force, dureté; erősség, keménység; rostriformis, albirostris) [beaked, ro
сила, твёрдость] strate, beak-; geschnäbelt, schnabel-;
rostre; csőrös; клюво-, клювистый]
339 ROBUSTI-, ROBUSTUS, robust, —» rhyncho-
viguros, tare (robustispinus) [robust, 353 ROSTRIFLORUS, cu flori rostrate
strong, vigurous; kräftig, stark; [rostrate-flowered ; sehnabelblütig ; à
robuste, fort, vigoureux; erős, erő fleurs rostrées ; csőrös virágú ; клюво-
teljes ; мощный, сильный] —»^ validas цветковый]
340 RORATUS, RORIDUS, RORULEN 354 ROSTRIFORMIS, rostriform, în
TUS, acoperit cu rouă, cu picături în formă de cioc [rostriform, beak-sha-
formă de rouă (frunzele la Drosera) ped; schnabelförmig; rostriforme;
461 RUBROCALYCUS
csőrszerű ; клювообразный, клювовид 367 RUBENS, RUBESCENS (rubeo),
ный] rubescent, roşiatic [rubescent, red
355 ROSTRUM η, rostru, cioc; prelun dening, turning red, blush-red; rot
girea îngustă, în formă de cioc, din werdend, errötend ; rubescent ; vörös
partea terminală a unui organ (foli- lő, vörösödő ; краснеющий]
culele la Nigelia satwa, fructul la 368 RUBEB, RUBBI-, BUBBO-, roşu
Erodium cicutarium, coiful cali (în diferite nuanţe) (ruhricaudatus,
ciului la Aconitum) [beak, snout ; rubripes, rubrobracteatus, rubrosepalus)
Schnabel; bec, rostre; csőr, termés- [red; rot, gemeinrot; rouge; vörös,
csőr, csészecsőr; носик, клюв] piros; красный, красно-]
356 ROSULA f, rozetă, frunze îngrămă 369 BUBI- BUBIGUNDUS, BUBI-
dite şi circular etalate la baza tul DEUS, BUBIDULUS, BUBIDUS,
pinii (Plantago, Taraxacum) [rosette ; roşu închis, roşu pronunţat (rubi-
Rosette, Blattrosette ; rosette ; rozet- carpus) [dark-red; dunkelrot, krăf-
ta, tőlevélrózsa, levélrózsa; розетка] tigrot, hochrot ; rubicond, rouge foncé ;
—»· rosella sötétvörös, ragyogóvörös, haragosvö
rös, paprikavörös; румяный, темно-
357 ROSULACEUS, ROSULANS, rozu- красный, багровый
laceu, asemănător unei rozete [rosette
like, rosulaceous ; rosettenartig ; 370 BUBIGINOSUS, rubiginos, ruginiu;
rosulacé ; rozettaszerű ; розетовидный] brun roşcat [rubiginose, rubiginous,
rust-celoured, brownish-red ; rostig,
358 ROSULARIS, ROSULATUS, ro- rostfarbig, rostbraun, braunrot; ru
zulat, prevăzut cu rozetă; adunat în bigineux, rouillé, couleur de rouille;
rozetă [rosulate, rosetted, rosular; rozsdavörös, rozsdabarna, rőtbarna ;
rosulâr, rosettenbildend, rosettig; ржавокрасный, красно - бурый]
rosulé, rosulaire; rozuláris, tőlevélró-
zsás ; розеточный, розетконосный] - • 371 BUBIGO f, rugină, boală a plantelor
rosellatus cauzată de ciupercile Uredinales
[blight; Rost; rouille, rozsdabeteg
359 RQTACEUS -* rotatus ség; ржавчина]
3β0 ROTATIO f, rotaţie, mişcarea rota- 372 BUBINUS, roşu ca rubinul [ruby-
torie a protoplasmei celulare [rota red ; rubinrot ; rouge de rubis ; rubin
tion; Rotation, Randbewegung, Dre piros; рубинокрасный]
hung; rotation; keringő mozgás;
ротация, вращение] 373 BU BOB m, roşeaţă [redness; Röte;
361 ROTATIVUS, rotativ, cu mişcare rougeur ; pirosság ; краснота]-* rubedo
de rotaţie [rotatory; rotierend; ro 374 BUBBIGAULIS, cu tulpini roşii
tatif, rotatoire; keringő mozgású; [red-stalked; rotstengelig ; à tiges
вращательный] rouges; piros szárú, vörös szárú;
362 ROTATUS, ROTIFORMIS, rotat, красностебельчатый]
rotund şi plan în formă de roată 375 BUBBIFLOBUS, cu flori roşii [red-
sau de disc (corola la Galium) [rotate, flowered; rotblütig, rotblühend; à
wheel-shaped ; radförmig ; rotacé, fleurs rouges; piros virágú; красно-
étalé en rond ; kerékszerû ; колесовид цветковый]
ный] —»^ rotaceus
376 BU В ВО-ALBUS, roşcat alb [red
363 ROTUNDATUS, rotundat, rotunjit dish-white ; rötlichweiß ; rougeâtre-
la vîrf sau la bază (frunză, fruct) blanc ; pirosas-fehér ; красноватобелый]
[rounded; abgerundet, rundlich; ar
rondie ; lekerekített ; закруглённый, 377 BUBBO-AUBANTIAGUS, roşcat
округлённый] galben auriu, roşcat portocaliu [oran-
ge-red ; rötlich-orangengelb ; orangé
364 ROTUNDI-, ROTUNDUS (rotun- rouge ; pirosas-narancssárga ; красно
difolius, rotundiformis, rotundilobus) вато-оранжевый]
-+ circularis, orbicularis, strongylo-,
disciformis 378 BUBBO-GAEBULEUS, BUBBO-
GAELESTINUS, roşu albăstrui [red
365 RUBEDO f -^ rubor dish sky-blue; rötlichblau; bleuâtre-
rouge ; vöröseskék ; красновато-го-
366 RUBELLUS, RUBEOLUS, roşcat, лубый]
puţin roşu [reddish, ruddy; rötlich,
gerötet; rougeâtre; vöröses; красно 379 BUBBOGALYGUS, BUBBOGA-
ватый] LYX, cu caliciul roşu [with red calyx;
RUBROCINCTUS 452
rotkelchig; à calice rouge; piros PLANTAE RUDERALES, plante
kelyhű ; красночашечковый] ruderale, buruienişuri antropofile de
pe terenurile necultivate [ruderals,
380 RUBROCINCTUS, încins cu roşu ruderal - plants; Ruderalpflanzen,
[red-girdled; rotumsăumt, rotumgür Schuttpflanzen; plantes de décom
tet; entouré de rouge; pirossal körül bres, plantes rudérales ; romnövények,
övezett ; красноокружённый] szemetes területek gyomnövényei ;
381 RUBRO-FLAVUS, roşcat gălbui рудеральные растения, сорные расте
[reddish-yellow ; rötlichgelb; rouge- ния, мусорники] -»· phellidophyta, phel-
âtre-jaune; vöröses sárga; красновато- lophyta, ruderalia
желтый] 392 RUDERATUM η -* rudera
382 RUBRO-FUSCUS, roşcat bruniu 393 RUDERATUS, gunoios, cu moloz
[reddish-brown ; rötlichbraun ; rou- [ruderate; schuttig; décembre; sze-
geâtre-brun; vöröses barna; красно metes; рудеральный]
вато-буроватый]
394 RUDIMENTALIS, RUDIMENTA-
383 RUBROMACULATUS, roşu macu RIS, RUDIMENTARIUS, rudi
lat [reddisch-spotted ; rotfleckig, rot mentar 1. Aflat în stadiul iniţial al
gefleckt; à macules rouges; vörös dezvoltării. 2. Redus în dezvoltare
pettyezetű ; краснопятнистый] şi funcţiuni (stamina) [rudimentary,
384 RUBROMARGINATUS, cu mar rudimental, undeveloped ; rudimen
ginile roşii, cu bordură roşie [rubro- tär, reduziert, unausgebildet, ver
marginate; rotgerândert ; à bordure kümmert; rudimentaire, réduit; kez
rouge; piros szegélyű, piros szélű; detleges, redukált, csökevényes, visz-
красноотороченный] szafejlődött, elsatnyult; рудиментар
ный, зачаточный]
385 RUBRO-VIOLACEUS, roşcat vio
laceu [red-violet ; rötlichviolett ; rouge- 395 RUDIMENTATIO f-* degeneratio
violacé ; lilásvörös ; красновато-фио 396 RUDIMENTUM n, rudiment 1.
летовый] Organ în faza incipientă a dezvoltării
386 RUBRO-VIRENS, roşcat verzui [red sale. 2. Organ rămas nedezvoltat
dish-green; rötlichgrün; rouge âtre- [rudiment; Rudiment, Anfang, rudi
vert; vöröseszöld; красновато-зелене mentäres Organ, unentwickeltes Or
ющий] gan ; rudiment ; rudimentum, kezdeti
szerv, csökevényes szerv; рудимент,
387 RUBROVITTATUS, cu striuri roşii остаток, зачаток]
[rubrovittate; rotgestreift; à bande 397 RUDIS, aspru, dur [rough, coarse;
lettes rouges; vörös csíkú; красно- rauh, roh, grob ; rude, raide ; durva,
ленточный] érdes; грубый]
388 RUBRO-VIVIDUS, roşu viu [vivid- 398 RUFESCENS ^rufesco;, rufescent,
red ; lebhaftrot ; rouge ardent ; élénk roşcat bruniu [rufescent, brownish-
piros; яркокрасный] red; fuchsrotwerdend, braunrötlich,
389 RU DE RA η pl 1. Grămezi de moloz rötlichwerdend; roussâtre, brunâtre
şi gunoi în jurul aşezărilor ome rouge ; vörhenyesbarna, barnásvörös,
neşti. 2. Ruine, dărâmături [rubbish rókaszín ; рыжеющий, рыжеватый]
heaps, waste places; Schutthaufen, —• rufidulus, rufulus
Schuttplätze, Ruderalschutthaufen ; 399 RUFI-, RUFO- (rufibarbus, ruficeps,
décombres, terres ruineuses ; szeme rufipes, rufocroceus) —*• rufus
tes talajok, szemétdombok, romos
területek; пустырь, щебень] —^rudera- 400 RUFIDULUS -»· rufescens
tum
401 RUFIDUS, roşcat deschis [clear-red;
390 RU DE RALI А η ^\-^plantae rude- hellhochrot; rouge claire; világosvö
rales rös ; бледнорыжеватый]
391 RUDERALIS, ruderal, саге creşte 402 RUFUS, roşcat, roşcat bruniu [red
pe molozuri, grămezi de gunoi ' şi dish, rufous, fox-red, brownishred;
pe ruini [ruderal, growing among fuchsrot, braunrötlich; rougeâtre
rubbish ; schuttliebend, schuttbe brun; rókavörös, vörhenyes, barnás-
wohnend; ruderal, croissant sur les A^örös; рыжий, рыжеватый]
fumiers et décombres; ruderális, sze
metes helyen termő, romon növő; 403 RUGA î, cută, zbîrcitură, încreţitură,
рудеральный, сорный] —^ chledocolus pliu [wrinkle, fold; Runzel, Falte;
468 RY Ti
nde, pli; ránc, redő; морщинка, rocky, rock-dwelling ; felsig, felsen
складка] liebend ; rupestre, des rochers ; szik
404 RUGATUS,RUGI-,RUGOSUS,zbîr- lás, sziklán élő; скалистый, наскаль
cit, cutat, pliat, încreţit (rugifolius, ный] —• lithoecius, lithophilus, saxosus
rugilobus) [rugate, rugose, wrinkled, PLANTAE RUPESTRES -^ lit-
folded; runzelig, gerunzelt, faltig; hophyta*
ridé, rugueux, plié; ráncos, redős; 415 RUPICOLUS (-COLA Î), rupicol,
морщинистый, складчатый] —> rhyti- care creşte pe stînci [rupicolous; fel
405 RUGULA f, RUGELLA f, încreţi senbewohnend ; rupicole ; sziklán
tură mică, cută mică [little wrinkle; növő; обитающий на скалах] —*•
Runzelechen ; petite ride ; ráncocska, saxicolus
redöcske; небольшая морщинка] 416 RUPIFRAGUS, rupifrag, care face
406 RUGULOSUS, rugulos, slab zbîr- să crape stîncile (epit. Helianthemum
cit ; cu cute mici [rugulose, rugellose, rupifragum) [rock-breaking ; rock- split
finely wrinkled; feingerunzelt, klein- ting; felsenbrechend, felsenspaltend;
runzelig; ruguleux, à petites rides; fendant les rochers; sziklát törő,
ráncocskás, kissé ráncos; мелкомор sziklát hasító ; скалоломный] —» saxi-
щинистый] fragus, lithophagus
407 RUMINATIO f, ruminaţie, zbîrcire 417 RUPTILIS, ruptil, саге se rupe
cu sinuozităţi (endosperm) [rumi sau crapă cu uşurinţă (fructul la
nation ; Rumination ; rumination ; Vicia saliva) [ruptile; zerbrechlich,
öblös ráncosodás; руминация] berstend; ruptile; felhasadó, szét
repedő ; разрывной] - • rumpens
408 RUMINATUS, ruminat, sinuat zbîr-
cit, scobit prin brezde neregulate 418 RUPTINERVIS, RUPTINER-
(sămînţă) [ruminate, chewed; rumi- VIUS, cu nervurile întrerupte [rup-
niert, zernagt, zerklüftet, klüftigbe tinerved ; gebrochennervig, schwind
nagt, verflochtenrunzelig; ruminé; nervig; ruptinerve; szakadozott ere
öblösen ráncolt, ráncosán hajtoga zetű ; прерывисто-жилковый]
tott ; руминированный, морщинистый]
419 RU RALIS, RURICOLUS (-COLA î),
409 RUMPENS (rumpo), rumpent, care rural, de cîmp, care creşte pe cîmpuri
se rupe sau se sfîşie neregulat [cap [rural, ruricolous; ländlich, feldlich,
sula la Chenopodium) [rupturing, bur dörflich, feldwachsend; rural, cham
sting; zerreißend, ausreißend, auf pêtre, ruricole; mezei, szántóföldi,
platzend, zerplatzend ; se rompant, falusi, mezőn növő; деревенский]
se déchirant; felrepedő, felszakadó,
szétrepedő, szabálytalanul felnyíló ; 420 RUS (RURIS) η, cîmp [land, field;
разрывающий] —> ruptilis Land, Feld, Acker; champ; mező;
410 RUNCATIO f, plivirea buruienilor поле, равнина]
[weeding; Gäten; sarclage; gyom- 421 RUSSUS, roşcat bruniu [russet,
lálás; прополка] reddish-brown ; rötlichbraun ; rou-
411 R и NCI Ν А ТО - PINNA ΤIFID US, geátre-brun; barnavörös; рыжевато-
runcinat penat fidat ; penat fidat şi cu бурый]
dinţii orientaţi înapoi [runcinate-
pinnatifid ; schrotsägeförmig-fieder- 422 RUSTICANUS, RUSTICUS, rustic,
spaltig; ronciné pennatifide; kacuro- sătesc, de la ţară [rustical ; ländlich ;
san szárnyasán hasogatott; струго- rustique, champêtre; falusi, vidéki;
видно- перистонадрезный] сельский] —• paganus
412 RUNCINATUS, runcinat, penat 423 RUTILANS (rutilesco), rutilant, roş
fidat, cu dinţii sau lobii inegali, cat gălbui [reddish-yellow; rötlichgelb,
ascuţiţi, dispuşi asimetric şi îndrep rotglănzend; jaune-rougeâtre; piros-
taţi spre baza limbului (frunzele la lósárga, élénkpiros, vörhenyesedő ;
Sonchus, Taraxacum) [runcinate ; краснеющий, желтоватокрасный]
schrotsägeförmig ; ronciné ; kacuros,
csipdelkés, agyar os ; струговидный] 424 RUTILUS, roşu portocaliu [reddish-
orange; rotorange; orangé-rouge; na
413 RUPES (-IS) f, stîncă [rock; Fels» rancspiros ; оранжево-красный]
Felsen ; rocher ; szikla ; скала] -+ saxum
425 RYNCH-, RYNCHO-, -RYNCHUS-^
414 RUPESTER (-TRIS, -TRE), RU' rhynch-, rhyncho-, rhynchus
PESTRIS (-IS, -E), stîncos, care
creşte pe stînci [rupestral, rupestrine, 426 RYTI-, RYTIDO- -» rhyti-, rhytido-
s
1 SABULETUM η, SABULOSUM η, pacukor, nádcukor ; сахароза, тростин-
nisipărie, loc nisipos [sandy-place; ковый сахар]
Sandplatz; sablière; homokos hely;
песчаное место] SACCIFER, SACCIFORMIS
saccatus
2 SABULICOLUS (-COLA t), sabu" 10 SACCULUS m, SACCUS m, sac,
licol, care creşte pe nisip [sabulico" săculeţ, organ saciform [sac, bag,
lous, growing on sandy-places; sand" pouch; Sack; sac; zsák, zacskó;
bewohnend ; sabulicole ; homoklakó ; мешок, мешочек]*
обитающий на песке]
3 SABULINUS, SABULOSUS, nisi 11 SACELLIFORMIS, saceliform, în for
pos, саге creşte ре terenuri nisipoase mă de săculeţ [sacelliform ; săckchen-
[sabulose, sandy ; sandig, sandliebend ; förmig; sacelliforme ; zsákocskaszerű ;
sableux, sablonneux; homoki, homo мешочкообразный]
kon élő; песчаный] —»· arenarius,
ammophilus, psammophilus 12 SACELLUS m, sacelus, capsulă mo-
nospermă, cu dehiscenţă neregulată,
PLANTAE SABULOSAE -^ psam- prin rupere (Chenopodium) [sacellus;
mophyta, (plantae) arenariae Sazellus, Schlauchkapsel; sacelle,
capsule rompante; szacellusz, szétre
4 SABULUM n, nisip, prund [sand, pedő tok, szabálytalanul felnyíló tok;
grit; Sand; sable; homok, porond; сацеллус, разрывающаясъ коробочка]
песок, гравий]
5 SACCATUS, sacat, saciform, pre 13 SAEPES f, gard, împrejmuire (ad
văzut cu un organ în formă de săculeţ saepes vel in saepibus lîngă sau pe
(pinten) [saccate, sacciform, bag-sha garduri) [hedge; Zaun; haie; sövény;
ped, pouched; sackig, sackförmig, забор, ограда] *
sackartig; sacciforme, en forme de 14 SAEPIARIUS, SAEPICOLUS (-CO
bourse; zsákos, zsákszerű; мешот- LA i), sepicol, care creşte pe garduri
чатый, мешковианый] -* bursiformis, [sepicolous, growing in hedges ; zaun
crumenatus bewohnend ; sepicole, sepiaire ; sövény
6 SACCHARATUS, SACCHARINUS, lakó, sövényen élő; заборный]
zaharisit, dulce ca zahărul, care conţine
zahăr [sugary, sugared, sweet like 15 SÁGI TT ALIS, SAGITTARIUS, SA-
sugar; zuckerig, zuckerhaltig, zucker GITTIFORMIS, SAGITTI-, sagitat,
süß; sucré, saccharin, contenant de în formă de săgeată; la bază cu doi
sucre; cukros, cukor édes, cukor tar lobi egali, ascuţiţi, îndreptaţi în jos,
talmú; сахаристый] iar la vîrf ascuţit ca vîrful unei săgeţi,
ffrunzele la Sagittaria sagittifolia) [sa
7 SACCHARIFER, SACCHAROPHO- gittate, arrow-shaped; pfeilförmig;
RUS, zaharifer, care produce zahăr pfeil- ; sagitté, en fer de flèche ; nyilas,
[sacchariferous, sugar-bearing; zucker nyíl alakú, nyilas-; сагиттальный,
tragend ; saccharifère ; cukortermő ; стреловидный, стрело-]
сахароносный]
16 SAGITTIFOLIUS, cu frunze sagitate
8 SACCHAROSUM η, zaharoză, di- [sagittifolious, arrow-leaved ; pfeilblätt
zaharid compus din fructoză şi glu rig; sagittifolié; nyilas levelű; стре-
coza, aflat în tulpina, rădăcina şi лолистный] -+ toxophyllus, belophyllus
fructele unor plante (Saccharum offi
cinale. Beta vulgaris) [saccharose, cane- 17 SALEBROSUS, zgrunţuros, cu gro
sugar ; Sacharose, Rübenzucker, Rohr piţe [uneven, bumpy, tiimpled; hol
zucker; saccharose; szaccharóz, ré perig; grumeleux, bossue; gödörkés.
46β SANTONICUS
egyenetlen felületű; бугорковый, ям- 29 SALTUARIUS, forestier, silvic [fo
чатый] restry; forstlich; forestier; erdészeti;
лесной]*
18 SALICARIUS, SALICINUS, SA-
LICI-, salicin 1. Asemănător cu salcia. 30 SALTUENSIS, SALTUOSUS, pădu
2. Саге creşte sub sălcii. 3. De salcie ros [wooded, woody; waldig; boisé;
(salicifolius, salicivorus) [willowy, wil erdős; лесистый, лесообразующий] —»
low-like, willow- ; weidenăhnlich, unter silvaticus
Weiden wachsend, weiden-; salicine, PLANTAE SALTUENSES -*(р1ап'
de saule; fűzszerű, fűzesben termő, tae) silvaticae
füz- ; ИВОВИДНЫЙ, ИБО-] -+ salignus
31 SALTUS (-US) m - • siloa
19 SALICETUM η, sălciiş, loc cu sălcii
[willow-plot; Weidengebüsch; saulaie, 32 SALURER, SALVUS, sănătos [he
saussaie ; fűzes ; ивняк] althy; gesund; sain; egészséges; здо
ровый]
20 SALIÉ Ν S (salio), саге ţîşneşte, саге
este aruncat afară (sămînţă) [sali 33 SALUTARIS, vindecător, curativ,
ent, projecting forward; ausspringend; care redă sănătatea [sanative, healing,
projeté en dehors, jaillissant; kiugró, curative, healthful, saviour; heilsam,
kiszóródó; отскакивающий] heilkräftig; salutaire, curatif; meg
mentő, gyógyító, gyógyhatású; спа
21 SALIFODINA f, ocnă de sare (ad сительный, целебный] —» sanatorius
salifodinas pe lîngă ocne de sare^
[salina, salt-pit ; Salzbergwerk ; saline ; 34 SAMARA í, samară, fruct uscat indé
sóbánya ; солевая копь] hiscent, turtit, cu pericarpul dilatat în
aripi membranoase (Ulmus, Fraxinus)
22 SALIGNUS salicinus [samara, winged fruit; Flügelfrucht,
23 SALINUS, salin, sărăturos. care creşte geflügelte Schliessfrucht; samare; le-
pe sol sărăturos [saline, salty, growing pendék, szárnyas makk ; крылатка] -*•
in salty soils; salzig, salzliebend, pterodium
salzbodenliebend; salin, croissant sur 35 SAMARIFER, samarifer, care poartă
terres salines; sós, sótűrő, sós talajt sau produce samare [samariferous ;
kedvelő ; солевой, засоленный] —* ha- flügelfruchttragend ; samarif ère ; lepen-
lophilus dékes, lependéket termő; крылатко-
PLANTAE SALINAE -.· halophyta носный]
24 SALMONEUS, SALMONICOLOR, 36 SAMARIFORMIS, SAMAROIDE-
SALMONICUS, palid roşcat, gălbui US, samariform, asemănător cu sa
rozeu [salmon-coloured, yellowish-pink ; mara [samaroid, samara-like; flügel-
lachsfarbig, gelblichrosenrot; couleur fruchtartig ; samaroîde ; lependékszerű ;
saumonée, jaunâtre-rose; lazac színű, крылатковидный]
halványvörös, sárgás-rózsaszín ; лосо 37 SANATORIUS -* salutaris
севый, желтовато-розовый]
38 SANDALIFORMIS, SANDALI-
25 SALPINGANTHIA î (gr. σάλπιγξ NUS, sandaliform, în formă de san
„trompetă", Ανθός „floare"), salpin- dală sau de pantof ^florile la Cypri-
gantie, transformarea florilor ligulate pedium calceolus) [slipper-shaped ; pan-
din antodii în flori tubuloase (Morren) toffeiförmig ; sandaliforme ; szandál-
[salpinganthy ; Salpinganthie ; salping- szerű, papucs alakú; туфлеобразный]
anthie; szalpingántia ; салъпингантия] - • calceiformis, calceolaris
26 SALPINGANTHUS (gr. - ) , tubiflor, 39 SANGUINALIS, SANGUINARIUS,
cu flori în formă de trompetă [trum SANGUINEUS, SANGUINOLEN-
pet-flowered ; trompetenblütig; à fleurs TUS, sanguineu, roşu ca sîngele
en trompette ; trombita virágú ; хобо- (frunzele la Rumex sanguineus, Ama-
тоцветковый] ranthus cruentus) [sanguine, blood-red,
blood-coloured, crimson ; blutrot, blut
27 SALSUGINEUS, SALSUGINOSUS, farbig, dunkelrot ; sanguin, rouge sang;
sărăturos [brackish ; etwas salzig ; sal- vérpiros, vérvörös ; кровавокрасный]
sugineux; kissé sós, szikes; солонце- —*• cruentus, haematinus, androsaemus
вый]*
40 SANTONICUS, vermifug, care alungă
28 SALTEM adv, cel puţin, măcar viermii intestinali [vermifuge; wurm
(saltern pro parte cel puţin în parte^ abtreibend; vermifuge; gilisztahajtó;
[at least ; mindestens ; au moins ; lega глистогонный] —*• antiheîminthicus,
lább; во всяком случае] vermifugus
SANTONINA 4бв
649 TUNICA Í, tunica 1. Membrana sau 658 TURGIDUS, turgid, umflat [tur
ţesutul protector al unui organ (al gid, swollen; geschwollen, angeschwol
bulbului, seminţei, ovulului). 2. Stra len, gedunsen; turgide, renflé, enflé,
tul exterior de celule al meristemului bouffi; duzzadt, dagadt; вздутый,
apical (Schmiedt) [tunic, coat, skin, раздутый] —»· inflatus, phyma-,phys-,
envelope; Schale, Mantel, Haut physema-, tumidus
schale; tunique, tégument; tunika, 659 TURGONASTIA f (lat. turgor „um
héj, köpeny takaró, burkolat; ту flare", gr. ναστός „comprimat"), tur-
ника, оболочка] gonastie, mişcări nastice sub influenţa
650 TUNICATUS, tunicat, acoperit cu un turgescenţei [turgonasty ; Turgona-
înveliş protector subţire [tunicate, stie ; turgonastie ; turgonasztia ; тур-
coated; beschalt, überkleidet, behau гонастия]
tet, schalig; tunique; köpenyes, 660 TURIO î, túrion 1. Muguri de hiber
héjas, beburkolt; имеющий тунику, nare la plantele acvatice (Hydro-
покрытый оболочкой] * charis, Stratiotes). 2. Ramură frun-
651 TURBANIFORMIS, turbaniform, de zoasă nefloriferă, din primul an
forma unui turban f'fructul la Сисиг' (Rubus) [túrion, scaly sucker ; Stock
bita turbaniformis) [turban-shaped ; knospe, Überwinterungsknospe,
turbanförmig ; turbaniforme ; turbán Hibernakel, Stocksprosse, VVurzel-
alakú; тюрбановидный] —ycidariformis trieb; kitartórügy, áttelelő rügy,
hajtás; турион] -» hibernaculum
652 TURBINARIUS, TURBIN ATU S,
TURBINELLUS, TURBINEUS, 661 TURRIFORMIS, TURRITUS, ín
TURBINI-, turbinát, obconic, de formă de turn [lower-shaped; turnför-
forma unei sfîrleze ^rădăcina la JBras- mig; turriforme; toronyszerű; баш-
sica râpa, caliciul la Agrimonia, Phi- невидный]
ladelphus) (turbinicarpus, turbini-
florus, turbinifolius) [turbinate, top- 662 TUTUS, ocrotit, protejat, apărat
shaped ; kreiseiförmig, verkehrtkegelig, (plante ^) [protected ; geschützt ; pro
kreisol-; turbiné, en toupie; pörgety- tégé; védett, védelmezett; покрови
tyűszerű, fordított kúpos, pörgettyű- ; тельствуемый] *
кеглевидный, кубарчатый] - • obconicus 663 TYCHOCOENICUS, TYCHOCOE-
653 TURFA f, turbă, materie vegetala NOTICUS (gr. τύχη „întîmplare",
parţial carbonizată sub apă [peat; κοινός „în comun"), tihocenotic, ne-
caracteristic şi aflat întîmplător în
Torf; tourbe; turfa, tőzeg; торф] biocenoză (specie^) [tychocoenotic ;
654 TURFAbEUS, TURFOSUS, tur tychozönotisch ; tychocénotique ; ti-
bos, care creşte pe sol turbos [turfa- chocönikus, élettérben esetleges elő
ceous peaty, growing in bogs; torf- fordulású ; тихоценотический]
arlig, torfbewohnend, torfliebend ; 664 TYCHOLIMNETICUS (gr. -, λίμνη
torfacé, tourbeux; tőzegszerű, tőze „lac"), tiholimnelic, aflat întîmplător
ges, turíás, tőzegen élő ; торфяной] * în apele limnetice [tycholimnetic;
tycholimnetisch ; tycholimnetique ;
655 TURFOSAE f pl, locuri turboase ticholimnétikus, tavakban időlegesen
[peat-bogs ; Torfmoore ; tourbières ; előforduló ; ти.холимнетический]
tőzeglápok; торфяники]
665 TYCIIOPELAGICUS (gr. -, πέλαγος
656 TURGESCENS (turgesco), turges „mare"), tihopelagic, aflat numai
cent, umflat din cauza apei pe care temporar la suprafaţa apelor pelagice,
o conţine [turgescent; anschwellend; obişnuit fiind în fundul acestora
turgescent ; duzzadó, folyadékfeszes ; (plancton r^) [tychopelagic ; tycho-
вздувающийся] pelagisch ; tychopélagique ; tichopelá-
gikus ; тихопелагический]
657 TURGESCENTIA i, TURGIDI-
TAS f, TURGOR m, turgescenţă, sta 666 TYCHOPLANCTON η (gr. -,πλαγ-
rea de întindere a membranei celu κτός „rătăcitor"), tihoplancton,planc
lare cauzată de presiunea osmotică tonul întîlnit numai ocazional în
a sucului celular [turgescence, tur- apele libere [tychoplankton ; Tyoho-
gidity; Turgeszenz, Turgor, Saug plankton; tychoplancton ; tichoplank-
spannung, Zellenspannung, Anschwel ton; тихопланктон]
lung, Schwellung; turgescence, tur- 667 TYCHOPOTAMICUS (gr. -, ποταμός
gidité ; lurgeszcencia, turgor, feszes- „rîu"), tihopotamic, care creşte numai
ség, sejtfeszültség, duzzadás; тургор, ocazional în apele rîurilor [tychopo-
тургесценция] tamic; tychopotamisch ; tychopota-
649 TYTTH-
mique ; tichopotamikus ; тихопотами- 675 TYPOLOGIA f (gr.-, λόγος „vor
ческий] bire"), tipologie, studiul tipurilor
668 TYCHOTHELYTOKIA f (gr. -, θήλυς [typology; Typologie; typologie; ti
„femeie", τόκος „copil"), tihotelito- pologia ; типология]
chie, partenogeneză Ia care din ovulul 676 TYPOLYSIS f (gr.-, λυσις „dizol
nefecundat rezultă nurnai întîmplător vare"), tipoliză, stadiul fitogerontic ;
indivizi femeü [tychothelytokia ; Ty- faza care precedă extincţia tipului
chothelytokie ; tychothelytokie ; ti- (Schindewolf) [typolysis; Typolyse;
ehothelitókia ; тихотелитокия] typolyse ; tipolizis ; типолиз]
669 TYL-, TYLO- (gr. τύλος „protube 677 TY PONY MU M η (gr. -, όνομα
rantă") (tylacanthus, tylophyllus, ty- „nume"), tiponim, nume nevalabil din
locarpus) -^ callosus cauza unei denumiri mai vechi bazate
pe acelaşi tip (O. F. Cook) [typonym ;
670 TYLICOLOR —• ardesiacus, oniscus Typonym; typonyme; tiponim; ти-
поним]
671 TYLOMA η (gr. -) -V callus
678 TYPOSTASIS f (gr. -, στάσις „sta
672 TYMPANUM η (gr. τύμπανον bilitate"), tipostază, faza statică, ca
„tobă") —» epiphragma racterizată prin absenţa relativă a
formării tipurilor noi, în filogenie
673 TYPICUS (gr. τύπος „modor'), ti (Schwindewolf) [typostasis; Typosta-
pic, caracteristic ; care prezintă carac se ; typostase ; tiposztázis ; типостаза]
terele tipului (specie ~', varietate /^) 679 TYPUS m {gv.-), tip 1. Reprezen
[typical ; typisch ; typique ; tipikus, tantul cel mai caracteristic al unei
jellegzetes, sajátságos; типичный]* unităţi sistematice (tipul taxonomic).
674 TYPOGENESIS f (gr. -, γένεσις 2. Exemplarul original folosit la des
„naştere"), tipogeneză, fază de evo crierea iniţială a taxonului (tip no-
luţie cantitativă sau explozivă în menclatural) [type; Typus, Grund
formarea tipului nou, în filogenie form; type; tipus; тип]
(Schindowolf) [typogenesis ; Typoge- 680 ΤΥΤΤΗ-, TYTTHO- (gr. τυτθός
neso; typogenèse; tipogenezis; ти- „mic") (tytthanthus, tytthocephalus )
погекез] —>• micr-, micro-, parin-
и
1 ÜBER, rodnic, fertil, productiv [fruit scopul [ultramicron; Ultramikron; ul
ful, productive; fruchtbar; fertile, tramicron ; ultramikron ; ультрамик
fécond, productif; termékeny, bő- рон]
termésű ; плодородный, обильный] 10 ULTRAMICROSCOPIUM η (lat.
—• fertilis -, gr. -, σκοπέω „а observa"), ultra-
microscop, microscop pentru obser
2 UBERTAS î, rodnicie, productivi varea particulelor inframicroscopice
tate, abundenţă [fruitfulness, fertility, (milimicronice) [ultramicroscope ; Ul
fecundity, abundance; Fruchtbarkeit, tramikroskop ; ultramicroscope ; ultra-
Fülle; fertilité, fécondité, abondance; mikroszkop ; ультрамикроскоп]
termékenység, bőség ; плодородие, пло
доносность, изобилие] 11 ULTRAPLANCTON η (lat. -, gr.
πλαγκτός „rătăcitor"), ultraplancton,
3 UBIQUITARIUS, ubicvist 1. Cu plancton cu dimensiuni sub cinci
areal geografic extins. 2. Care creşte milimicroni [ultraplankton ; Ultraplank
în condiţii de mediu foarte diferite ton ; ultraplancton ; ultraplankton ;
sau în asociaţii vegetale foarte variate ультрапланктон]
[ubiquist; ubiquist; ubiquiste; bárhol
tenyésző ; убиквистный] * 12 ULTRASESTON η (lat. -, gr. σηστός
„trecut prin ciur"), ultraseston, ses-
4 UDUS, ud, umed, apătos, jilav [damp, ton de dimensiuni ultramicroscopice
moist, wet, soaked; naß, feucht; [ultraseston; Ultraseston; ultrases
humide; nedves, nyirkos; сырой, ton ; ultraszeszton ; ультрасестон]
влажный] —»· madidus 13 UMBELLA f, umbelă, inflorescenţă
5 ULIGINARIUS, ULIGI NO SU S, monopodială, cu flori dispuse pe pe-
mlăştinos, care creşte în locuri mlăş dunculi (radii) porniţi din acelaşi
tinoase (Equisetum uliginosum) [uli punct şi desfăcuţi pe un acelaşi plan
ginose, uliginous, marshy, swampy; (Umbelliferae) [umbel ; Dolde, Schirm ;
sumpfig, sumpfliebend, marschig, mo ombelle; ernyővirágzat; зонтик]*
orig, bruchbewohnend ; uligineux, 14 UMBELLARIS, UMBELLATUS,
marécageux ; mocsári, ingoványos ; UMBELLIFER, UMBELLI-, um-
топяной] * belat, caro poartă umbelă (umbel-
brachialis liflorus) [umbellate, umbelliferous ; dot-
6 ULNARIS dig, doldentragend, schirmLragend, dol-
7 ULO- (gr. ούλος „încreţit"), crispat, den-; ombelle, ombellifère ; ernyős;
încreţit (ulophyllus, ulopterus, ulo- зонтичный, зонтиконосный] -> итЬгй'
spermus, ulothrix) [shaggy, curly-, culifer
crisp-; kraus-; crépu; fodros-; кур 15 UMBELLULA f, umbelulă, umbelă
чаво-] -+ crispatus secundară din vîrful radiilor primare
ale unei umbele compuse [umbel-
8 ULTRAMARINUS, albastru luci lule; Döldchen, Schirmchen; ombel-
tor, albastru ultramarin [shining-blue, lule ; ernyőcske ; зонтичек]
ultramarine blue; glänzendblau, ul-
tramarinblau; bleu brillant ; ragyo- 16 и M BELL и LA TUS, UMBELLU-
gokék, ultramarinkék ; ультрамари LIFER, umbelulat, prevăzut cu um-
новый] -+ lazulinus belule [umbellulate; döldchentragend,
kleindoldig; ombellulé, ombellulifère ;
9 ULTRAMICRON η jlat. ultra „pe ernyőcskés ; зонтичковый, зонтичконос-
ste", gr. μικρός „mic"), ultramicron, ный]
particule cu mărime între 5 — 200 17 UMBILICATUS, ombilicat 1. Pre
milimicroni, vizibile cu ultramicro- văzut cu ombilic. 2. Cu o mică depresi-
551 UNI-
une în formă de ombilic fcaliciul la Claciniile caliciului la Scleranthus
Silène vulgaris) [umbilicate, navel uncinatus, foliolele involucrale la Arc
-like; nabelig, genabelt, nabeiför- tium vulgare, peri pe seminţe şi fructe
mig; ombiliqué; köldökös, köldök- la Bidens, Galium) (uncifolius, unci-
foltos ; с рубчиком] —>• omphalodes nato-setosus) [uncinate, hooked, bent;
18 UMBILICUS m, ombilic 1. Hil, hakig, hakiggekrümmt, haken-; on-
locul de inserţie a funiculului pe să- ciné, crochu, recourbé en crochet;
mînţă. 2. Adîncitură în partea bazală kampós, horgos, horgas-; крючкова
şi apicală la unele fructe (Cydonia). тый, крючковато-]
3. Rizoid ramificat ( U mbilicaria ) . 30 UNCTUOSUS, onctuos, uleios la
4. Ostiolă (Fungi). 5. Protuberantă pipăit ffrunza la Pinguicula) [unc
pe vave (Diatomeae) [umbilicus, tuous, greassy; ölig, fettig; onctueux;
navel; Nabel, Keimgrube; ombilic; olajos ; жирный]
köldök, magköldök; рубчик, пупок]
31 UNCUS m, cîrlig, formaţie spinifor-
19 UMBO m, gibozitate, mamelon, mă cu vîrful încîrligat (da ex. pe
protuberantă (ex. în centrul apofizei frunze, seminţe) [hook; Haken; cro
solzilor conului de Pinus pinaster) chet ; horog, kampó ; крючок]
[umbo, boss; Buckel; bosse, mame
lon; kidúdorodás, pajzs-köldök; гор 32 UNDI-, UNDULATI-, UN DU LI-,
бина, выпуклина, выпуклость] UNDOSUS, UNDULATUS, UNDU-
20 UMBONATUS, UMBONULATUS, LOSUS, ondulat, cu suprafaţa vălu-
umbonat, cu mici proeminenţe ma- rită ^frunzele la Polygonum undula-
meliforme ^pe tulpini la Cactus) tum) (undipes, undulatifolius, undu-
[umbonate, bossed, embossed; bu liflorus) [undate, undated, undulate,
ckelig, gebuckelt; bossetté, bosselé; waved, wavy, wave-; wellig, gewellt,
púpos, púpozott ; шишковатый] wellenförmig, wogig, stumpffaltig,
wellen-; onde, ondulé, onduleux; hul
21 UMBRA f, umbră [shade, shadow; lámos, hullámszerű ; волнистый, вол
Schatten; ombre; árnyék; тень] нисто-]
22 UMBRACULIFER -^ umbellatus 33 UNGUICULARIS, UNGUIFOR-
23 UMBRACULUM n, umbracul 1. MIS, UNGULIFORMIS, unguicu-
Loc umbros. 2. Arhegoniofor stipi- lar 1. Care aparţine sau se referă la
tat (Marchantia) [umbraculum, sha unguiculă. 2. De forma unguiculei.
dy-place ; Umbrakulum, schattiger 3. Lung sau lat de о unghie (circa 1, 3
Platz ; ombracule, endroit ombragé ; cm) [unguicular, nail-shaped, claw-
umbrakulum, árnyas hely; подставка, shaped, half-inch long; fingernagelar
тенистое место] tig, fingernagellang ; onguiculaire ;
körömszerű, körömhosszú, körömszé- ,
24 UMBRATICOLUS (COLA f), les ; ноготковидный, полудюймовый]
UMBRATICUS, umbraticol, care
creşte pe locuri umbrite [umbratico- 34 UNGUICULATUS, UNGU LATUS,
lous; schattenbewohnend, schatten unguiculat 1. Prevăzut cu unguiculă.
liebend; ombraticole; árnyékban 2. îngustat la bază în unguiculă
növő ; тенелюбивый, теневыносливый] (petală ~ ^ [unguiculate, nailed, cla
wed, hoof-shaped; nagelig, genagelt,
25 UMBRINUS, umbrin, brun închis benagelt, klauen-; onguiculé, ongletté;
[umbrine, umber-brown, íurbid-brown ; körmös, sziromkörmös ; с ноготками]
umbrabraun, dunkelbraun, tief-
braun; brun foncé; sötétbarna; цвета 35 UNGUICULUS m, UNGUIS m,
умбры] unguiculă 1. Partea inferioară îngus
26 UMBROSUS, umbros, care creşte în tată a petalei, cu care se prinde de
umbră sau produce umbră [shady; receptacul (Dianthus). 2. Unitate
schattig, beschattet; ombragé, om dimensională de cea 1, 3 cm [ungui-
breux; árnyékos, árnyas; тенистый] culus, little nail, claw; Fingernagel,
Nagellänge ; onglet ; sziromköröm,
PLANTAE UMBROSAE -> scia- körömhossz ; ноготок, ноготь]
dophyta
36 UNI-, UNICUS, unic, solitar, cu un
27 UNCIA i-^ Pollex singur (unialatus, uniovulatus) [sin
28 UNCI ALIS -> pollicaris gle, solitary, one- ; einzig, ein-, ein
sam; unique, solitaire, à un seul;
29 UNCI-, UNCINATO-, UNCINA- egy-, egyedüli, magános ; одно-, один,
TUS, uncinat, cu vîrful încîrligat уникальный, единственный]
VKIBRACTEATUS 558
37 UNIBRACTEATUS,VLmbTa.ciQd,i,c\x 53 UNIFLORIGERUS, UNIFLORUS,
о bractée solitară (floare ~ j [uni- uniflor, cu 0 singură floare (inflores
bracteate ; eindeckblättrig ; unibrac- cenţă'^) [uniflorous, one-flowered;
teté ; egymurvás ; одноприцветнико- einblütig; uniflore; egy virágú; од
вый] но цветковый]
38 и Ν1СALCARATUS, unipintenat 54 UNIFOLIATUS, UNIFOLIUS, uni-
(corolare) [one-spurred; einspornig; foliat, cu о singură frunză [unifoliate ;
uniéperonné ; egysarkantyús; одно- einblättrig; unifolié; egylevelű; од
шпорцевый] нолистный]
39 UNICAMERATUS -+ unilocularis 55 UNIFOLLICULUS m, unifoliculá,
40 UNICAPSULARIS, unicapsular, cu fruct apocarpic format dintr-un singur
0 singură capsulă [unicapsular; ein- folicul (Actaea, Delphinium) [uni-
kapselig; unicapsulaire ; egytokos; folliculus ; Einzelbalg ; unifoUicule ;
однокоробочный] magános tüszőtermés; однолистовка]
41 UNICAULIS, unicaul, cu о singură 56 UNIFORMIS, uniform, de aceeaşi
tulpină [one-stalked ; einstengelig ; formă [uniform; einförmig, gleichför
unicaul, monoclade; egyszárú; од- mig; uniforme; egyforma, azonos
ностебельчатый] alakú ; однообразный, одинаковый] —»
monomorphus, isomorphus, plesiomor-
42 UNICELLULARIS, unicelular, for phus
mat dintr-o singură celulă [unicellu
lar, one-celled ; einzellig ; unicellulaire ; 57 UNIGEMINA TUS -^ unijugatus
egysejtű ; одноклеточный] —»• monocel- 58 UNIJUGATUS, UNIJUGUS, uni-
lularis, monocyticus * geminat, cu о singură pereche (de
43 UNICILIATUS, uniciliat, cu un foliole, frunze, fructe) [unijugate ; ein-
singur cil [uniciliate; einwimperig; paarig, einjochig; unijugué, unigé-
unicilié; egycsillangós, egypillás; од- miné; egyszer páros; однопарный] —•
норесничатый] unigeminatus, unipar
44 UNICOLOR, UNICOLORUS -* con- 59 UNILABIATUS, unilabiat, cu un
color, monochrous singur labiu [unilabiate, one-lipped;
einlippig; unliable; egyajkú; одногу-
45 UNICOSTATUS, unicostat, cu о бый]
singură coastă [unicostate, one-rib
bed; einrippig; unicosté; egybordás; 60 UNILATERALIS, unilateral 1. Cu
одноребристый] о singură latură. 2. Dispus pe o sin
gură parte [unilateral, one-sided; ein
46 UNIDENTATUS, unidentat, cu un seitig; unilatéral; egyoldalú; одно
singur dinte [unidentate ; einzähnig ; бокий, односторонный]
unidenté; egyfogú; однозубчатый]
61 UNILOBATUS, UNILOBUS, uni-
47 UNIEMBRYONATUS, uniembrio- lobat, cu un singur lob (anteră --^,
nat, cu un singur embrion [uniem- frunză n^) [unilobate ; einlappig; uni-
bryonate; elnkeimig; uniembryonné; lobé; egykaréjos, egyrekeszes; одно-
egycsirás, egyembriós ; однозароды- лопастный]
шевый]
48 UNIFACIALIS, unifacial, cu faţa 62 UNILOCULARIS, UNILOCULA-
superioară şi dorsală asemănătoare TUS, unilocular, cu о singură lojă
('frunzele la Viscum) [unifacial; uni- (anteru /^, ovar ^^) [unilocular, one-
fazial; unifacial; mindkét oldalán celled, one-chambered ; einfächerig,
hasonló ; унифациальный, односторон- unilokulär ; uniloculaire ; együregű,
ный] —>• monofacialis egyrekeszes; одиогнездный] —> unica'
meratus, monothalamicus
49 UNIFACTORIALIS -* monogenus
63 UNINERVATUS, UNI NERVIS,
50 UNIFARIUS -»· uniserialis uninervat, cu о singură nervură
51 и ΝIF ER, un if er, care înfloreşte şi ^frunzele la Coniferae) [uninervate,
fructifică o dată pe an [uniferous; one-nerved ; einnervig ; uninerve ;
einmaltragend; unifère: egyszerter- egyerű ; одножилковатый]
mő; одноплодущий]
64 UNINOMINALIS, uninominal, pre
52 UNIFLAGELLATUS, uniflagelat, cu văzut cu un singur nume (ín nomen
un singur flagel [uniflagellate ; eingei- clatură) [uninominal ; uninominal, ein-
selig ; uniflagellé ; egyostoros ; одно- namig; uninominal; egynevű, egysza
жгутиковый] vas elnevezésű ; унипомиальный]
5δ3 URENS
65 UNINUCLEARIS, UNINUCLEA- л'alved, univalvular; einklappig; uni
TUS, uninucleat, avînd un singur valve, univalvulaire ; egykopácsú ; од
nucleu (celulă—) [uninucleate; ein ностворчатый]
kernig; uninucleé; egysejtmagvú; од
ноядерный] —• mononuclearis UNIVERSALIS, universal (invo-
lucrw^, umbelăr^, velum ^^) [uni
66 ÜNIOVULARIS, UNIOVULATUS, versal, general; allgemein; univer
uaiovulat, cu un singur ovul (ovai—) sel; általános; универсальнБтй, общий]
[uniovulaie; eineiig; uniovulé; egy-
magdudoroa, egymagrügyes ; одно 80 и Νίνο RU S isophagus, топор·
яйцевой] hams
6" UNI PAR —»· unij ugatás 81 UNUS (num.), unu [one; eins; un;
68 UNIPOLÁRIS, unipolar, prevăzut egy; один] —» Μ«ί-, топо-
numai cu un singur pol; cu creştere URCEIFORMIS, URCEOLARIS,
numai într-o singură direcţie (Thal- URCEOLATUS, URCEOLATO-, ur-
lophyla) [unipolar; unipolar; unipo ceolat, de forma unui urcior; ventri-
laire; egyjarkúságú, unipoláris; y- cos la mijloc, îngustat la gît şi cu
ииполярный] limbul erect fOorola la Convallaria,
69 UNISEMINALIS -»· monospermus Erica, Vaccinium) [urceolar, urceo-
late, pitcher like, urn-shaped ; krugig,
70 UNISEPTATUS, uniseptat, cu un krugförmig, becherartig, krugig- ;
singur perete despărţitor [uniseptate; urcéolé, urniforme, en cruche ; bögre
einquerfächerig, einwandig ; unicloi- alakú, korsószerű; кувшинчатый, кув-
sonné; egyv^álaszfalú; одноперегород- шинчато-] -+ cerami-
чатый]
7i UNISERIALIS, UNISERIATUS, 83 URCEOLUS m, urceolă, organ în
uniseriat, dispus într-o singură serie, formă de urcior mic fascidie, utri-
p3 un singur rînd [uniseriate, one- cula la CarexJ [urceolus, smal pit
rowed, oae-ranked ; einreihig, einzei cher; Urceolus, kleiner Krug; urcéole;
lig ; unisórié ; egysoros ; однорядный] korsócska; кувшинчик]
—*• monoslichus, unifarius UREDO f, rugină, boală cauzată de
72 UNISERRAT US, uniser'at, simplu uredospori (Gramineae) [rust ; Brand,
serat ; cu marginea serală, avînd G3treidebrand, Kornbrand, Schmier
dinţişori simpli (frunză·-^) [uniser- brand; brûlure; rozsdabetegség; ржав
rate; einmalgesägt, einfachgesăgt ; чинник]
simplement denté en scie; egyszer-
fürészes ; однопильчатый] UREDOCONIDIUM η, UREDO-
GONIDIUM η (lat. uro „а arde", gr.
73 и NISE Χ и ALI S, UNISEXUATUS, κόνιδιον „praf", γόνος „urmaş") - •
unisexuaf, numai cu un singur sex uredospora
(flori numai cu staminé sau numai
cu pistikî) [unisoxual; eingeschlechtig; 86 UREDOSORUS m (lat. -, gr. σωρός
unisexuol: cgyivarú, egynemű; од- „grămadă"), uredosor, sor cu uredo
НОПОЛЫР!] —> monogaf/ius, monost xualis spori [uredosorus ; Uredosorus ; uredoso-
re ; uredoszórus; уредосорус, уредо-
74 UNISPIRALIS, unispiralat, cu о кучха]
singură spirală [unispiral; einschrau
big; unispiralé; ogyosavarodású; од- 87 UREDOSPORA f (lat.-, gr. σπορά
носпира.]ьный] „sămînţă"), uredospor, spor binucleat,
de vară (Uredinales) [uredospore;
75 UNISTRATOSUS, unistratificat, cu Uredospore, Sommerspore, Brand-
un singur sirat (iesul^) [unislra- spore ; uredospore ; uredospora, nyári
tose; einschichtig; unistraiifié ; egy spóra ; уредоспора] —>· protospora, иге·
rétegű ; однослойный] doconidium
7 G UNI TEGMINA Τ US, UNI ΤEG MI- 88 URENS, URTICANS (uro, urtico),
NUS, unitegminat, cu un singur inte urticant, urzicător, arzător, iritant
gument (ovidra) [unitegminous; ein (Sperii frunzelor de Urtica dioica)
deckig; unitegminé; egytakarós; од- [urlicant, burning, slinging; bren
нопокрытый] nend, nesselnd; urticant, brûlant,
и NI TU S irritant; égető, csalánozó; жгучий]
cancrctus, connatus PILUS URTICANS, păr urlicant,
UNIVALVATUS, UNIVALVIS, al cărui vîrf rupţii eliberează υα
univalvat, cu о singură valvă [uni- acid urticant (Urtica urens) [stin-
URNA 554
ging-hair, urticant-hair ; Brennhaar, 96 UTILIS, util, folositor [useful; nütz-
Nesselhaar; poil urticant; fullánk- lich, nutzbar, gebräuchlich ; utile ;
szőr, csalánszőr; жгучий волосок] hasznos ; полезный]
—* stimulus 97 UTRICULARIS, UTRICULIFOR-
MIS, utricular, de forma utriculei
89 URNA f, urnă, capsulă sporiferă [utricular, utriculiform, bag-shaped ;
(Bryophyta) [urn ; Urne, Moosbüch- schlauchartig, schlauchförmig ; utri-
sel; urne; urna, mohatokocska; урна] culaire, utriculiforme ; tömlőszerű,
tömlő alakú; мешочковидный, сумо-
90 URO-, -URUS (gr. ουρά „coadă") чковидный]
(urocarpus, macrurus) —>• caudatus,
caudi- 98 UTRICULATUS,*UTRICULOSUS,
utriculat, prevăzut cu utricul [utricu-
91 URSINAE f pi, ursini, cristale în late, bladdery, inflated; schlauchig,
gemănate de Oxalat de calciu (Bego bauchig ; utriculé ; tömlős ; утрнкуля-
nia) [ursines; Ursinen: ursines; ный]
urszinák; урсины] 99 UTRICULUS m, utriculă 1. Organ
apendicular saciform (la frunzele
92 URTICANS -»· urens submerse de Utricularia, bractei aco
perind ovarul la Carex, Chenopodium,
93 и ST ALIS, USTULATUS, USTU- partea umflată a anteridiei la Bryo
LOSUS —>· fuligineus phyta). 2. Fruct rezultat din ovar
superior monomer, cu dehiscenţă ne
94 USTILAGO f, mălură, tăciune ; boală regulată (Lemna) [utricle ; Utricu-
a unor Gramineae cauzată de ciuperci lus, Schlauch, Fruchtschlauch,
(Ustilaginales) [loose-smut, flag- Schlauchbalg ; utriculé ; tömlő, tömlő
smut ; Flugbrand, Streifenbrand ; char termés, szütyő ; мешочек, пузырёк, су
bon ; repülő üszög ; головнёвый гриб, мочка]
стеблёвая головня]
100 UVА f, bacă cu epicarpul subţire
95 UTERUS m, uter, termen general (Vitis) [berry; Beerenfrucht; baie;
pentru integumentul corpurilor de bogyó ; ягода] -^ bacca
fructificaţie ale ciupercilor (peridii,
peritecii, volve) [uterus; Mutterbalg; 101 UVARIUS, UVIFORMIS ^ bacca-
uterus ; uterusz ; матка, материнская ceus
сумка] 102 UVIFER^baccatus, baccifer
ν
1 VACCINUS, roşcat murdar, de cu migrateur ; vándorló ; блуждающий,
loarea fructelor mature de Vaccinium раскидистый]
vitis-idaea [bay, dun in colour; schmu
tzigrötlich ; fauve sordide ; szeny- 11 VAGIFORMIS -^ difformis
nyesvörös ; рыжевато-красный] 12 VAGI LI S, vagii, cu mişcări libere
(organe'^) [freely-moving; freibe
2 VACILLANS (vacillo) -^ oscillans, weglich ; vagile ; szabadmozgású ; под
titubans, versatilis вижной] —• mobilis
3 VACUOLA f, vacuolă, cavitate vezi- 13 VAGINA f, vagina, teacă 1. Forma
culoasă din citoplasmă conţinînd suc ţiune membranoasă teciformă care
celular sau gaze [vacuole ; Vakuole, înveleşte organul de suport. 2. Baza
Saftraum; vacuole; vakuola, sejtüreg, dilatată a sporofilei (Isoëtaceae) [she
nedvüreg, víztér ; вакуоль, пузырёк]* ath; Scheide; gaine, étui; hüvely,
tok ; влагалище]*
4 VACUOLARIS, vacuolar, саге apar
ţine vacuole! (membrană ^^, suc r^) 14 VAGINALIS, vaginal, саге aparţine
[vacuolar ; vakuolar ; vacuolaire ; v&- vaginei [vaginal ; vaginal ; vaginale ;
kuoláris ; вакуолярный] vaginalis, hüvelyhez tartozó; влага
лищный]
5 VACUOLATUS, vacuolat, prevăzut 15 VAGINANS, vaginant, саге formează
cu vacuole [vacuolate ; saftraumig ; о teacă în jurul organului axial
vacuole; vakuolás, vízteres; вакуо- (bractée —, frunză r·^, peţiol '~ ) [va
лизированный] ginant, sheathing; umscheidend, schei
6 VACUOLISATIO f, vacuolizare 1. debildend ; engainant ; hüvelyező ; об
Formare a vacuolelor. 2. Degenerare разующий влагалище]
vacuolară a nucleului prin formarea 16 VAGI NAT US, VAGINIFER, va
de vacuole apoase [vacuolization ; ginát, prevăzut cu о vagina sau teacă
Vakuolisation, vakuolige Degenera (frunză ~ ) [vaginate, sheathed ; be
tion ; vacuolisation ; vakuolizáció, va scheidet, blattscheidig; engainé; hü
kuolás degeneráció ; вакуолизация] velyes ; с влагалищем]
7 VACUOMA η, vacuom, sistemul va 17 VAGI NELL А f, VAGIN U LA f, va-
cuolar al plantelor unicelulare (Dan- ginulă, vagina mică 1. Teaca de la
geard^ [vacuome ; Vakuom ; vacuome ; baza setei sporogonului (Bryophyta).
vakuóma; вакуом] 2. Floare tubuloasă (Compositae)
[vaginule, small vagina ; Scheidchen ;
8 VACUUS, gol, golit de conţinutul vaginule, gainule; hüvelyke; малень
propriu [empty, hollow; leer, taub; кое влагалище]
vide, creux ; üres ; пустой] -^ fatuus,
viduus 18 VAGUS, VAGI-, vag, difuz, împrăş
tiat, dispui neregulat (vaginervis,
9 VADEMECUM η (indecl.) vademe vagiramosus) [vague, uncertain, scat
cum („vino cu mine"), manual por tered; zerstreut, allseitswendig; va
tativ [pocket-book ; Taschenbuch ; gue, épars; bizonytalan, szétszórt;
vade-mecum, livre portatif; zsebkönyv; раскидистый]
путеводитель, справочное пособие]
19 VALENS, VALIDUS VALIDI-
10 VAGABUNDUS, VAGANS (vagor), (valeo) 1. Sănătos. 2. Puternic, cu
vagabond, migrator ; саге îşi schimbă valoare sau putere (aequivalens, bi-
poziţia iniţială (amidon r^) [wande- valens) [healthy, strong; gesund, kräf
- ring; wandernd, umherschweifend; tig; valide, sain, fort; egészséges.
VALENTIA б5в
erőteljes ; валентный, сильный] —*• ro- 31 VARIABILITÁS f, variabili I а te,
busti- capacitatea plantelor de a-şi modifica
caracterele morfologice şi fiziologice
20 VALENTIA f, valenţă, putere 1. în cursul evoluţiei, ca rezultat al
Amplitudinea ecologică а speciilor adaptării Ia mediu [variability ; Va
(în geobotanică). 2. Indicarea numă riabilität, Veränderlichkeit, Verschie
rului de cromozomi din celulă. 3. Pre- denartigkeit, Abänderungsfähigkpit,
pondeienţă cantitativă (în genetică) Mannigfaltigkeit ; variabilité ; \'álto-
[valence; Valenz, Wertigkeit, Wir zékonyság; вариабильносгь, изменчи
kungsstärke; valence; valencia, вость]
erősség ; валентность]
32 VARIÁNS (vario), variind, care se
21 VALLECULA î, valeculă, şănţuleţ; schimbă sau se abate prin una sau
depresiunea alungită dintre coaste mai multe caractere de tip [varying,
^pe tulpina de Equisetum, la fructele changing; abändernd, variirend, wech
de Umbelliferae) [vallecula; Rille, selnd; changeant; változó; варьи
Rinne, Tälchen; vallécule; barázda; рующий изменяющийся]
бороздка, ложбинка, желоб]
33 VARIATIO f, variaţie, deosebire mor
22 VALLECULATUS, VALLECULO- fologică sau genotipică între indi
SUS, valeculat, prevăzut cu şănţu vizii speciei [variation; Variation,
leţe [valleculate, grooved, furrowed ; Abänderung ; variation ; variáció, vál
riÚig, gerillt; vallecula; barázdált, tozat; вариация, видоизменение, из
barázdás; ложбинчатый, желобчатый] менение]
23 VALLICOLUS {-COLA f), care creş 34 VARIEGATIO f, variegaţie, mozai
te prin văi [valley-growing; talbe care 1. Panaşarea frunzelor în parte
wohnend; poussant dans les vallées; diferit colorate. 2. Pătare somatica
völgylakó ; обитающий в долине] mozaicată (în genetică) [variegation;
24 VALLIS f, vale [valley ; Tal ; vallée ; Panaschierung; variegation; tarka
völgy; долина, дощина] ság; csíkoltság; мозаичность]
25 VALVA f, valvă 1. Una din jumă 35 VARIEGATUS, variegat, vărgat, pa-
tăţile pericarpului fructelor uscate naşat, pestriţ ('florile la Асопишп, va·
déhiscente (păstaia la Robinia). 2. riegatum) [variegated, blotched; bunt,
Diviziune din peretele capsulei (Bry- buntgefleckt, buntscheckig, buntstrei
ophyta). 3. Membrană silicioasă fig ; panaché, bigarré ; tarka ; пестрый]
(Diatomeae). 4. Frunză protectoare
la spatul inflorescenţei (Allium) 36 VARIETAS f, varietate, diversitate;
[valve; Klappe, Schale, Türflügel; categorie sistematică inferioară sub
valve ; kopács ; вальва, створка] speciei, cu caractere diferenţiale se
cundare, dar cu areal propriu [vari
26 VALVACEUS,VALVIFORMIS,Xâl- ety, diversity; Varietät, Abart, Ver
vaceu, valviform, asemănător cu schiedenheit; variété, diversité; válto
valva [valvaceous, valviform; klap zat, különféleség ; варигтет, разновид
penartig; valvacé; kop ácsszerű ; ство- ность]
рочный]
37 VARI I COLOR dü-ersicolar, dísco-
27 VALVATUS, -VALVIS, valval 1. lor
Prevăzut cu valvă. 2. Care se deschide
prin valve (bivalvis) [valvate, val- 38 VARI US, VARIT-, VARIO-, va
ved ; klappig ; valve ; kopácsos ; ство riat, diferit (variifolius, varíospermus)
рчатый] * [various; verschieden, verschiedenar
tig, mannigfaltig; varié, divers; vál
28 VALVICIDUS valvalus 12] tozatos, különböző; различный, раз
нообразный] -+ dwersus, diversi-
29 VALVULA î, valvulă 1. Valvă
mică. 2. Glumă florală (Gramineae) 39 VAS (-IS, pi. VASA) η Ι. Vas, tub.
[valvule, valvelet ; Klăppchcn ; val 2. Organe tubnliformc servind la con
vule ; valvulă, apró kopács ; створоч ducerea sevei [vessel, duct; Gcfäns;
ка] vaisseau ; edény : сосуд]*
30 VARIABILIS, variabil, schimbător 40 VAS ALIS, VASCULARIS, VASCU-
[variable, varying, changeable ; \i\- LOSUS, vascular, compus din л^азе
rănderlich, wechselnd, variabel; va (hifă r^, tub'^, ţesut ^) [vascular;
riable, changeable; változatos, vál gefäßig ; vasculaire ; edényes ; сосудис
tozékony; изменчивый, непостоянный] тый, васкулярный]
567 VENUSTUS
PLANTAE VASCULARES, plante 52 VELUMEN η, volumen, peri cati
vasculare (Fihces, Phanerogamae ) felaţi îndesuiţi şi fini (Salix holoseri-
fvascular-plants ; Geflsspflanzen ; cea) [velumen; Samthaar; poil velou
plantes vasculaires ; edényes növények ; té; bársonyszőr; шерсть, пушок]
сосудистые растения] —» diodophyta 53 VELUTINOSUS, VELUTINUS,
41 VASICENTRICUS -^ perwasalis VE LU Τ I-, VE LU ΤINI-, velutinos,
catifelat păros ; cu peri moi, scurţi
42 VASIDUCTUS (-US) m -^ raphe şi deşi (pedunculii şi racemul la
43 VEGETĂRILE (-IS) η -^ planta Aconitum velutinum) (velutipes, velu-
tiniflorus) [velutinous, velvet-like, vel
44 VEGETARILIS, vegetal, care se vety-; samthaarig, samt-; velouté;
referă la plante [vegetable ; vegetabi bársonyszőrős, bársonyos; бархатный,
lisch, pflanzlich; vegetable; növényi; бархатистый]
растительный]*
54 VENA f, vînă, nervura secundară
45 VEGETATIO f, vegetaţie 1. Covor [vein; Ader; veine; oldalér; жилка]
vegetal, totalitate a plantelor şi a
fitocenozelor care populează un anumit 55 VEN AT IO f, venaţie, modul de dis
teritoriu geografic. 2. Creşterea plan poziţie a nervurilor secundare [veining ;
telor [vegetation, plants-growth; Vege Aderung ; venation ; mellékerezet ;
tation, Pflanzendecke, Pflanzenwuchs ; жилкование]
végétation, croissance de plan 56 VENENATUS, VENENIFER, VE-
tes; növényzet, növénytakaró, nö-
\'ényi növekedés ; вегетация, раститель NENOSUS, veninos, otrăvitor [poiso
ность] nous, venemous; giftig, vergiftend;
vénéneux, toxique ; mérgező ; ядови
46 VEGETATIVUS, vegetativ 1. De тый] —• toxicus
creştere. 2. Asexuat [vegetative; vege 57 VENE TU S, albastru ca marea [ve-
tativ, pflanzlich; végétatif; vegetativ, nice-blue, sea-blue; seeblau; bleu
tenyésző, tenyészeti, növekedési, ivar marin ; tengerkék ; темносиний, сине
talan ; вегетативный]* ватый, лазоревый] —»· azureus
47 VEGE TU S, viguros, vioi, viu, de 58 VENOSUS, cu vinişoare [venose,
culcare vie [vigurous, fresh, lively; veined; aderig, geädert; veiné; erecs-
lebend, lebendig, lebhaft, rüstig; vi kés ; жилковатый, венозный] —>· phle-
goureux, vif; erőteljes, élénkszínű; bophorus
крепкий, свежий]
59 VENTER m, ventru, partea ven
48 VELAMEN η, velamen, înveliş, strat trală anterioară, dilatată, a arhego-
acoperitor [cover, covering; Hülle; nului [venter ; Venter, Bauch ; ventre ;
velamen, voile; velamen, burok; ве- venter ; брюшко]
ламен]*
60 VENTRALIS, ventral, aflat în par
49 VELATUS, -VELUS, acoperit, în- tea anterioara internă, adaxială, a or
velit (bivclus) [velate, covered, veiled ; ganului [ventral, bauchseitig, bauch
bedeckt, verschleiert, verhüllt; ν Olle, ständig; ventral; hasioldali; вен
couvert; beburkolt, fátyolos; покры тральный, брюшной]*
тый, с покрывалом]
61 VENTRICOSUS, ventricos, umflat
50 V ELLE REU S, VE ELEU S lana- ca un balonaş (corola unor Labiatae)
tus [ventricose, ventricous, inflated, swol
len, swelled; bauchig, aufgeblasen;
51 VELUM n, velum, văl, voal 1. Mem ventru, ventriforme, renflé, gonflé;
brană acoperind lamelele corpurilor hasas, duzzadt; вздутый] - • cysti-
de fructificaţie ale imor ciuperci
(Agaricus). 2. Induzie niv^mbranoasă 62 VENULA f, vinişoară [veinlet; Ader
(Isoëtes) [velum, veil; Schleier, Vor chen ; veinule ; erecske ; жилочка]
hang, Segel; voile; fátyol; велюм, 63 VENULOSUS, cu vinişoare fine [ve-
покрывало] nulose ; feingeadert, kleinaderig; veinu-
VELUM PARTIALE, văl parţial leux; finom erecskés; мелкожилко
[marginal veil ; partielles Velum ; voile ватый]
partiel; részleges fátyol; частное по
крывало] —у teleoblema 64 VENUSTUS, frumos, graţios, plăcut
VELUM UNIVERSALE, văl uni [beautiful, graceful; schön, lieblich;
versal [universal veil ; allgemeines Ve joli, gracieux; szép, kellemes; кра
lum; voile général; teljes fátyol; сивый] —>• pulchellus, pulcher, spéci'
общее покрывало] —* protoblema 0SU3
VEPRETUM 55S
65 VEPRETUM n, mărăciniş [bramble ; 75 VERNÁT IO* f — praefoliatio
Dorngebüsch ; ronceraie ; tövisbozót ;
терновник, колючий кустарник] 76 VERNICATUS, VERNICOSUS,
vernisat, lucios (frunzele la Ilex aqui·
66 VER (-RIS) η, primăvara (ineunte folium) [vernicose, varnished, shiny,
vere la începutul primăverii) [spring; lustrous ; firnisglănzend ; vernissé, bril
Frühling; printemps; tavasz; весна] lant ; fényes, fénylő, lakkfényű ; ла-
ковидный, лакированный, глянцеви
67 VERGENS fcergo^ apropiindu-se, ase- тый] —* laccatus
mănîndu-se (ad speciem typicam ver-
gens asemănîndu-se cu specia tipică) 77 VERNUS (ca epitete; Draba verna,
[inclining ; annähernd ; s'approchant ; Minuartia verna) —»• vernalis
közeledő, hasonlító; обращенный, на 78 VERRUCA f, verucozitate 1. Bu
правленный] buruză. 2. Protuberante dure pe ra
muri şi tulpini (Euonymus verrucosa)
68 VERMICULARIS, VERMICULA- [wart ; Warze ; verrue ; szemölcs, bi-
TUS, VERMICULOSUS, VERMI bircs; бородавка]
FORMIS, vermicular, în formă de
vierme sau a literei „S" (rizomul la 79 VERRUCATUS, VERRUCIFER,
Polygonum bistorta) [vermicular, ver- VERRUCOSUS, verucos, zgrăbunţos,
miculate, worm-shaped; wurmförmig; prevăzut cu protuberante dure [verru-
vermiforme ; hernyószerű ; червеоб cose, verrucous, warted, warty; war
разный] zig; verruqueux; szemölcsös, bibir
cses, babugos; бородавчатый] —f
69 VERMIFUGUS, vermifug, antihel- thelephorus
mintic ; folosit contra viermilor intes 80 VERRUCULA f, veruculă, veruco
tinali [vermifuge, antihelminthic ; zitate mică [small λvart ; kleine Warze ;
wurmtreibend, wurmwidrig; vermi verrucule ; apró szemölcs ; бородавочка]
fuge ; féregűző, gilisztahajtó ; проти
воглистный] —* antihelminthicus, santo- 81 VERRUCULATUS, VΕRRUCULI
FER, VERRUCULOSUS, veruculat,
veruculos ; cu verucozităţi mici [verru-
70 VERMINATIO f, verminaţie, boală culate, verruculiferous, verruculose ;
a plantelor cauzată de insecte prin kleinwarzig, Wärzchen tragend, vielwar
roaderea organelor vegetative ale plan zig; verrucule, verruculifère, verru-
tei [worm-hole, vermination ; Wurm-
krankheit, Wurmfraß ; vermoulure ;
hernyórágás; заражение червями] * Cuvînt derivat din latinescul ver
„primăvara", iar vernatio în accepţi
71 VERMI TOXIC US -^ vermifugus unea comună înseamnă „năpîrlire".
Acest termen a fost introdus în bota
72 VERNACULARIS, VERNACULUS, nică de J. Elmgreen în dizertaţia sa
vernacular, popular, indigen [verna Termini botanici (sub praesidio C. 1лп-
cular, popular; volkstümlich, inlän- naei), susţinută la Upsala (1762) şi pu
disch ; vernaculaire, populaire ; népi ; blicată în Amoen. Acad. (1789) 245,
местный, туземный]* dîndu-i accepţiunea următoare: „Dis
poziţia în mugure a frunzelor viitoare".
73 VERNALIS, vernal 1. De primă Mai tîrziu Wydler (Flora 1851) i-a
vară. 2. Care înfloreşte primăvara schimbat accepţiunea, înţelegînd prin
(Adonis vernalis) [vernal, flowering acesta modul de înfăşurare şi pliere
in spring ; frühlingszeitig, frühlingsblü individual atît a frunzelor florale, cît
hend, frühjahrblühend; vernal, prin- şi foliare din mugure. în literatura de
tanier; tavaszi, tavasszal virágzó; specialitate se mai întrebuinţează ter
весенний]—*eroj9Äi7MS, vernus* menul de foliatio („foliaţie") atît pen
tru modul de înfăşurare a pieselor din
74 VERNALIS А TIO f, vernalizare, iaro- mugurele floral, cît şi din mugurele
vizare ; procedeu de reducere a perioa foliar, urmînd definiţia dată de Linné
dei vegetative a unor plante (Triti- (Phil. bot. 1751, 105, 306), deşi în ac
cum), supunînd seminţele unor condi cepţiunea clasică latină, folosită şi în
ţii speciale de temperatură şi de
umiditate (Hudson, Lisenko, Whyte) botanică, prin foliatio se înţelege înfrun-
[vernalization; Vernalisation, Jaro zirea plantelor în general. Din cauza
wisation, Versommerung, Keimstim confuziilor, L. C. Richard (1808) a in
mung ; vernalisation ; vernalizáció, trodus termenul sugestiv şi neechivoc
jarovizáció, tavasziasitás ; яровизация] de „praefoliatio".
559 VIABILITAS
culeux ; kisszemölcsös ; мелкобородав cavity; Blase, Bläschen; vésicule;
чатый] hólyag ; пузырёк]
82 VEBSATILIS, versatil, mobil; os 94 VESICANS, VESICATORIUS, ve-
cilant pe suport (antero la Bulboco- zicant, care produce vezici pe piele
dium, Lilium) [versatile, swinging, [blistering ; blasenziehend ; vesicant,
swaying ; beweglich, wankend, schwan vésicatoire ; hólyagképző ; нарывной]
kend; versatile, oscillant; lengő,
ingó; качающийся, колеблющийся] —»· 95 VE SI С иLA Τ US, VE SIC ULI FER,
oscillans, titubans, vacillans VESICULOSUS, veziculos, acoperit
de băşicuţe ; umflat (perigonul la
83 VEBSI- (versicolor, versicostatus, ver- Suaeda splendens, epiderma la Cen-
siflorus) —*• diversi- taurea stricta, labelul la Cypripedium
calceolus) [vesiculous, blistered; bla
84 VEBSURAE (f pl) AGRORUM, mej- sig, blasentragend, aufgeblasen ; vé-
die, hat, răzor [balk, boundary path ; siculeux, vésiculifère ; hólyagos, hólyag-
Ackerrand ; guéret, sentier de borne ; szerű ; пузырчатый]-+рЛ2/51-, physo-,
mesgye ; межи] physophorus
85 VERSUS, orientat spre [directed; 96 VESPERTINUS, vespertin, care în
gerichtet, gewendet, gekehrt ; dirigé, floreşte seara [vespertine; abendlich,
orienté ; irányuló, forduló ; повернутый, abends-aufblühend ; vespéral; esti,
обращенный] este nyíló ; вечерний]
86 VERTEX m, vîrf, culme [vertex, 97 VESTIBULUM η, vestibul, anti
top, summit ; Scheitel ; sommet ; csúcs ; camera stomatică; camera presto-
верхушка] -^ apex matică [vestibule ; Vorhof ; vestibule ;
87 VERTICALIS, vertical, perpendicu előpitvar ; преддверие]
lar pe orizontală [vertical; senkrecht, 98 VEST IE Ν S (vestio) -^ tegens
lotrecht, scheitelrecht, vertikal; verti
cal ; függőleges ; вертикальный, от 99 VESTIGIUM η, vestigiu, urmele sau
весный] rămăşiţele unor organe căzute (de
ex. a frunzelor din anii trecuţi)
88 VERTICILLARIS, VERTICILLA- [vestige, trace, remnant ; Spur ; ves
TUS, VE RT WILL-, VERTICILLI-, tige, trace ; nyom, maradék ; след,
verticilat, ciclic ; aşezat în jurul unei остаток]
axe la acelaşi nivel (flori •~, frunze ^ ,
ramuri '-^, peri '•^) (verticillacanthus, 100 VESTIMENTUM η -ν indumentum
verticilliflorus) [verticillate, whorled ;
quirlig, quirlständig, wirtelig, wirtei 101 VE ST I TU S -> tectus, obtectus, to-
förmig, quirl- ; verticillé ; örvös, örvö gatus, indutus
sen álló ; мутовчатый, циклический]
102 VETULUS, VETUS, VETUSTUS,
89 VERTICILLASTER (ERIS) m, vîrstnic, vechi, bătrîn (frunză ^^)
VERTICILLASTRUM n, verticilas- [aged, elderly; ältlich; âgé, vieux;
tru, verticil fals [verticillaster, false- régi, öreg; старый, устарелый]
whorl ; Scheinquirl, Trugwirtel ; pseu-
doverticille ; álörv ; полумутовка, лож 103 VEXILLATUS, VEXILLIFER, ve-
ная мутовка] —>^ pseudoverticillus xilat, prevăzut cu vexil [vexillate ;
fahnentragend ; vexillé ; vitorlás, zász
90 VERTICILLUS m, verticil, organe lós ; флагоносный, парусоносный]
similare dispuse în cerc în jurul unei
axe comune (de ex. foliar, floral, 104 VEXILLUM η, vexil 1. Stindard,
de peri, de staminé) [verticil, whorl, drapel. 2. Petala mediană posterioară,
ring; Quirl, Wirtel, Kranz; verticillé; de obicei dilatată a florilor de Papi-
örv ; мутовка] lionaceae [vexil, standard; Fahne,
VERTICILLUS SPURI US Wimpel ; étendard, drapeau, pavillon ;
pseu- vitorla, zászló; флаг, парус]
doverticillus
91 VERUS, adevărat, real, veritabil 105 VIABILIS, viabil, capabil de a
(parazit r^) [real, true; echt, wahr; creşte sau de a germina [viable ; le
véritable ; igazi, valódi ; истинный] bensfähig, keimfähig; viable, ger-
minable ; életképes, csírázóképes ; жиз
92 VESCUS —>• edulis, esculentus неспособный]
93 VESICA f, VESICULA f 1. Vezi 106 VIABILITAS î, viabilitate, capaci
culă, băşicuţă. 2. Cavitate cu aer tatea de creştere şi germinare [via
[vesicle, blister, small bladder, air- bility ; Viabilităt, Lebensfähigkeit ;
VIA LI s бСО
viabilité; életképesség; жизнеспособ 119 VILLOSIUSCULUS, VILLOSULUS,
ность] viloziuscul, eu peri viloşi fini [finely-
villose; feinzottig; finement velu;
107 VI ALIS, VIARIUS, VIATICUS, finoman bolyhos; коротковорснстый]
de drum, care creşte de-a lungul
drumurilor [roadside growing; weg 120 VILLOSUS, VILLIFER, VILLI-,
wachsend, wegeliebend; poussant sur vilos, cu peri lungi, lînoşi, moi şi
les routes; utakon tenyésző; придо deşi f'tulpina la Vicia villosa) (villi-
рожный] carpus, villicaiäis) [villose, villous,
shaggy ; zottig, zottel- ; velu, villeux ;
108 VIBRATILIS, VIBRATORIUS, vi bolyhos, szöszös, bozontos ; ворсис
bratil, care se mişcă vibrînd (cil ~ ^ тый, мохнатый, ворсо-]
[vibratile ; schwärmend, schwingend,
zitterig; vibratile, vibratoire; rajzó, 121 V IMIN ALIS, VI MI ΝEU S 1. Care
mozgékony, rezgő ; вибрирующий] produce nuiele (Salix viminalis). 2. în
109 VICARIUS, vicariant, care înlocuieş formă de nuia [viminal, rod-shaped,
te un alt organ sau funcţiile acestuia twig-shaped, bearing twigs, switch
(Grozier) [vicarious, Aicarial; vikari like; rutonförmig, gertenartig; sem
ierend, stellvertretend; vicariante; vi- blable à un osier ; л'^еззгозгеги ; пру-
kariáns, egymást helyettesitő ; ви- товидный]
карирующий, замещающий] * 122 VIN ACE US, viaaceu, de culoarea
roşie purpurie a vinului roşu [vinace-
110 VICINISMUS m, vicinism 1. Va ous, wine-colour, purplish red ; wein
riaţie de creştere la plantele culti rot ; rouge pourpré ; vörösbor színű ;
vate datorită vecinătăţii imediate cu ВИННО -красный]
o altă planta (De Vries). 2. Poleni
zare străină accidentală [vicinism; 123 VI NE ALI S, din vii, de podgorii,
Vicinovariieren ; vicinisme ; viciniz- care creşte prin vii [growing in vine
mus; вицянизм] yards; Weingarten bewohnend; des vig
111 VICI NU S, vecin, învecinat [neigh- nobles ; szölöskerti ; виноградниковый]*
bouring, adjacent; nachbar; voisin, 124 VINEUS, VINICOLOR ~* vinaceus
avoisinant ; szomszédos ; соседний]
125 VIOLACEUS, VIOLACINUS, VIO-
112 VICUS m, sat (prope vicum lîngă LEUS, violaceu, violet, de culoarea
sat j [village ; Dorf ; village ; falu ; violetă а unor specii de Vii.la [violet,
деревня] violaceous; violett, violettfarbig, veil-
chenfarbig, veilchenblaxi ; \'iolet, vio
113 VIDEO ν, a vedea (vide vezi; vide lacé; ibolyaszínű, ibolyakék; ф5юле-
supra vezi mai sus ; vide retro vezi товый] -^ ianthinus, iodinus
mai în urmă; vidi (!) am \'ăzut
(originalul) ; vidi ipse eu însuşi am 126 VIOLASCENS, violascent, aproape
văzut-o ; vidi plantam vivam et sic- violet [violascent, becoming violet ;
cam am văzut planta vie şi uscată ; violettwerdend, veilchenbläulich; vio-
vidi in herbaria am văzut planta ia lascent ; kékeslila; почти фиолгговый]
ierbar; mihi videtur mie mi se pare)
[to see; sehen; voir; látni; видеть] 127 VI REELUS, VI REN S, VIRES-
CENS, virescent 1. Verzui. 2. Care
114 VIDUUS —»· fatuus, vacuus înverzeşte [virent, virescent, greenish,
115 VIGENS (vigeo), viu, care trăieşte turning green, becoming green; grün
lich, grünend, vergrünend, grümver-
[living, thriving; lebend; vivant; éíö; dend; verdâtre, verdissant, verdoyant ;
живой, здоровый] zöldes színű, zöldülő; зеленоватый,
TEMPUS VICE Ν DI duralio зеленеющий] —·· chlorescens, viridans,
viridescens
116 VIGILIAE f pl, veghea plantelor,
durata zilnică de timp dintre deschi 128 VIRESCENTIA f, virescenţă, inver-
derea şi închiderea florii (Linné) zirea anormală a organelor obişnuit
[watch of plants; Wachen der Pflan de altă culoare (de ex. a petalelor)
zen; veille des plantes; növények [virescence, chloranthy; Vireszenz,
ébrenléte; бдение растения] Vergrünung, Grünblütigkeit, Grünblü
hen ; virescence, verdissement, verdis
117 VIGOR m -»• vitalitás sage, chloranthie ; vireszcencia, elzoi-
dülés, virágzöldülés ; позеленение, зе
118 VILLOSITAS f, vilozitate, părozi- лено цветковность] —• chloranthia
tate viloasă [villosity, shaggyness;
Zottigkeit; villosité; bolyhosság, bo 129 VIRGATUS 1. Virgat, prevăzut cu
zontosság ; ворсинчатость] ramuri sterile de forma unor nuiele
561 VITT ATU S
(Euphorbia virgata). 2. Vărgat [vir- 142 VI SCI DU S, VISCOSUS, vîscos, li
gale, twiggy, rod-shaped, wand-sha picios, de natură cleioasă (Melan-
ped, striped ; rutenf 3rmig, zweigför- drium i'iscosum) [viscous, viscid,
mig, gestreift; vergó, effilé, sJrié; glutinous, clammy, sticky; viskos,
vesszös, vesszőszorű, csíkolt ; прутье klebrig, schmierig, zähflüssig visqueux,
видный, стержнеобразный, полосатый] gluant; mézgás, ragadós, enyves;
130 VIRGINALIS, VIRGINEUS, virgi клейкий, липкий] —» glutinosus
nal 1. încă neînflorit. 2. Curat alb 143 VISCUM η, vise, excreţiune vîs-
[maidenly, not flowered, pure-Avhite; coasă [pe fructele de Viscum album,
jungfraulich, nicht blühend, maft- Loranthus europaeus) [glue, lime;
weiss; virginal, blanche pure; szű Leim, Schmiere; glu; mézga, lép;
zies, virágzás előtti, fénytelen fehér; клей]
девстзенный, чистобглый, нерасцвет
ший] 144 VITA f, viaţă [life; Leben; viej
VIRGULTOSUS, VIRGULTUS 1. élet; жизнь]
131
Cu tufărişuri, cu mărăcinişuri. 2. Caro 145 VITÁLIS, vital, de viaţă (ciclu ^ ,
creşte prin tufărişuri [shrubby, dwel putere^) [vital; lebhaft, lebenskräf
ling in shrubs ; buschig, buschreich, tig; vital; élet-, életképes; жизненный,
buschbewohnend ; buissonneux, vivant прижизненный]
dans les buissons; bokros, cserjéses,
bokrokban élő ; кустарниковый, зарос 146 VITALISMUS m, vitalism, con
ший кустарником] cepţie perimată, după care procesele
vitale ale organismelor se datoresc
132 VIRGULTUM η 1. Mărăciniş, tu unor forţe speciale ("„forţă vitală"),
făriş. 2. Ramură viguroasă [shrub, altele decît cele bazate pe condiţiile
vigurous twig; Gabüsch, Zweig; fizico-chimice [vitalism, vital-force;
buisson, rameau, branche de rejeton; Vitalismus, Lebenskraft, Kraftfülle ;
bokros hely, cserjés, cserjebokor ; vitaiisme, force vitale; vitaiizmus,
заросль, кустарника] életerő ; витализм]
133 VIRIDANS (virido) -* virecc:ns
VIRIDARIUM n, boschet, parc, 147 VITALITÁS f, vitalitate 1. Gradul
134 de vigoare şi prosperitate a organis
loc cu multă A''erdeaţă [bower, park ; melor. 2. Germinabilitate [vitality,
Lustgarten, Park; bosquet, place germinability; VitalităL, Lebensfähig
verdoyante, parc ; park, zöldes hely, keit, Gedeihen, Wüchsigkeit, Vermeh-
díszkert ; сад, парк, древесные насаж rungsfähigkeit, Lebenstüchtigkeit,
дения] Keimfähigkeit; Vitalité, germinabi-
VIRIDESCENS (yiridesco) -> chlo- lité; vitalitás, életképesség, életre
rescens, chlorinus, virescens valóság, csirázóképesség; жизнеьосгь,
VIRIDIS, VIRIDI-, verde (üiridiflams, прорастаность] —>· vigor
viridiflorus) [green, green- ; grün, grün- ; 148 VITELLARIUS, VITELLINUS,
vert; zöld, zöld-; зелёный, зелено-]-> galben închis, de culoarea gălbenuşu
chloro-,-chlorus lui de ou [vitellin, dull-yellow, egg-
VIRIDULUS, verzui, verde deschis >olk yellow; dottergelb, eigelb; jaune
[greenish ; grünlich ; A^ordâtre ; halvány- d'oeuf; sötétsárga, tojássárga; жел-
zöld ; зеленоватый, светло-зелёный] точно-жёлтый]
138 VIRULENTIA f, virulenţă, capaci 149 VITICULA f - sarmentum, surcu-
tatea şi gradul de intensitate cu caro lus
agenţii fitopatogeni pot ataca ţesu
turile plantelor gazde [virulency; 15Э VITICULOSUS sarmentosus
Virulenz; Adrulence ; fertözöképesség; 151 VIT REU S, VITRICUS, vitros,
вирулентность] —> aggresswitas, patho transparent ca sticla [glassy, vilreous ;
gen ia glasartig, durchsichtig; vitreux; üveg
139 VI RU LEN TU S, virulent, patogen szerű, átlátszó; стеклянный, стекло
[virulent; ansteckend; virulent; fer- видный, прозрачный] —*• transparens
tözökópes; вирулентный, ядовитый]^· 152 VITTA f 1. Canal, duct. 2. Dungă,
patkogenus striu [tube, band, stripe; Kanălchen,
Í40 VIRUS m, virus, formă de viaţă Streifen, Strieme; canal, bandelette,
ultramicroscopică patogenă [лчгив; strie; járat, csík, sáv; проток, лента,
Mrus ; virus ; virus ; вирус] полоска]
Ili VIS f, forţă, putere [force ; Kraft ; 153 VITTATUS, VITTIFER, VITTA-
force ; erő ; сила] ТО-, striat, prevăzut cu dungi longi
VIS VITÁLIS -* vigor, vitalismus tudinale (ramuri r^, fructe '-^) (Ы-
VI ν ΑΧ 662
vittatus, vittato-ramosus ) [vittate, 161 VOLUTUS, VOLUTI-, răsucit în
striped, band-shaped; gebändert, ge- spirală (volutiflorus) [volute, rolled
streift, striemig, bandstreifig; strié, u p ; gewunden, gerollt, gedreht; vo
rubané; csíkos, sávos, szalagos; lute, entortillé, enroulé; rácsava
ленточный, полосатый, ленточно-] —>• rodott; завитой]
striatus
162 VOLVA î, volvă, resturile teciforme
154 VIVAX -* perennis ale vălului de la baza piciorului unor
ciuperci (Agaricus) [volva; Wulst;
155 VIVENS, VIVIDUS, VIVUS, viu, volve; volva, bocskor, gombatönk
viguros [alive, living, fresh; lebendig, hüvely ; вольва]
kräftig; vivant, vif; élő, erőteljes;
живой] 163 VOM ICO SU S, VOMICUS, VOMI-
TORIUS, vomitiv, emetic, care pro
156 VIVIPARUS, vivipar, care se repro voacă vărsături [vomitive, emetic ;
duce pe cale vegetativă, prin bul- brechenerregend ; vomitif, émétique ;
bilii care germinează în inflorescenţă hánytató ; рвотный] —»• emeticus
(Allium, Polygonum viviparum) sau
prin muguri foliari (Poa bulbosa) 164 -VORUS (lat. voro, devoro „a mínca,
[viviparous ; lebendgebärend ; vivi a sfîşia"), care mănîncă (carnioorus,
pare ; elevenszülő ; живородящий] fructivorus, herbivorus, insectivorus )
[feeding, eating, consuming; -fres
157 VOLANS (volo), zburător (papus, send; mangeant, -vore; -evő; -ядный]
polen) [flying; fliegend; volant; re —»· -phagus
pülő ; летающий]
158 VOLAT ILI S, volatil, eteric, care se 165 VULGARIS, VULGATUS, vulgar,
evaporează uşor (uleiuri) [volatil; comun (Aquilegia vulgaris, Bidens
flüchtig; volatil; illó, eterikus; лету vulgata) [vulgar, common; gemein,
чий] —>• aethereus allgemein, allbekannt; vulgaire; kö
zönséges, közismert ; вульгарный, пов
159 VOLUBILIS, volubil, răsuci tor, care семестный] —»· communis
se urcă pe suport răsucindu-se în 166 VULNERARIUS, vulnerar, vinde
jurul acestuia ^tulpina la Convolvu cător de răni (Anthyllis vulneraria)
lus) (dextrorsum volubilis, răsucin [wound-healing ; wundheilend ; vul
du-se de la dreapta spre stingă; néraire; sebet gyógyító; исцеляющий
sinistrorsum volubilis, răsucindu-se de раны]
la stînga spre dreapta) [voluble,
twining, twisting, coiling; windend, 167 VULPARIUS, VULPINUS, roş-
kreisend; voluble, entortillant; rácsa cat-brun, de culoarea vulpii [fox-
varodó, tekerődző, keringő; завива coloured; fuchsbraun, fuchsfarbig;
ющийся, вьющийся] couleur du renard; rókavörös, róka
színű ; лисоцветный]
160 VOLUTIO f, răsucire [volution, wreath ;
Drehen ; volution, torsion ; rácsa- 168 VULVARIUS (ca epitet, Chenopo-
varodás; саяральное закручивание] dium vulvaria) —>• olidus
χ
Akkrementizialgeneration ; génération
accrémentitielle; leválási nemzedék;
аккрементициальное поколение]
18 NOMEN ABORTIV UM, nume abor
tiv („născut mort") , atribuit nevalabil 61 FOLIUM ACE ROŞU M, frunză aci-
unui taxon deja valabil nominalizat culară (Coniferae) [acerousleaf ; Nadel
[abortive name; abortiver Name; nom blatt ; feuille acéreuse ; tűlevél ; иголь
abortif ; halvaszületett név ; абортивное чатый лист]
название] SILVAE АСЕ ROS АЕ, păduri de
conifere [acerous woods ; Nadelwälder,
22 CELLULAE ABSORBENTES, ce Nadelhölzer ; forêts aciculaires ; fenyő
lule absorbante ale materiilor nutri erdők, tűleveles erdők ; хвойные леса]
tive din sol [absorbent cells ; Absorp
tionszellen ; cellules absorbantes ; 75 FI LAMENTA ACH ROM ATIC A, fi
felszívó sejtek ; абсорбирующие клетки] lamente acromatice (în cariocineză)
PILI ABSORBENTES, peri ab [achromatic spindles ; achromatische
sorbanţi ai rădăcinii [root-hairs; Ab Spindelfasern ; filaments achromati
sorptionshaare, VVurzelhaare, Saughaa ques ; akromatikus fonalszálak ; нео
re; poils absorbants; gyökérhaj крашенные нити]
szálak ; корневые волоски] 157 ADAPT AT IO ACTIVA, adaptare
23 CON ТЕ XT US ABSORPTIONIS, activă ; dezvoltarea organului ca urma
ţesutul de absorbţie a substanţelor re a funcţionării sale [active adapta
nutritive şi a apei [absorptive tissue ; tion; aktive Anpassung; adaptation
Absorptionsgewebe, Sauggewebe; tis active ; cselekvő alkalmazkodás ; ак
su d'absorption; abszorbeáló szövet; тивная адаптация]
абсорбирующая ткань] 193 ADF- •AFF
SPECTRUM ARSORPTIONIS, ADG- AGG-
spectru de absorbţie [absorption spec
trum; Absorptionsspektrum; spectre 197 DISCUS ADHAESIVUS, disc ade
d'absorption ; abszorbciós spektrum ; ziv (Vitaceae) [adhesive disc ; Haf t-
спектр поглощения] scheibe ; disque adhésif ; tapadókorong ;
прирастающий диск]
43 ORGANA ACCESSORIA, organe ac
cesorii (apendici, peri, spini) [accessory 205 ADL- -> ALL-
organs ; Nebenorgane ; organes acces GAULES ADLIGATI, tulpini căţă
206
soires; járulékos szervek; придаточ rătoare (Galium) [clasping-stems ;
ные органы] Klammerstengel ; tiges cramponnan
RADICES ACCESSORIAE ^radices tes ; kapaszkodó szárak ; объемлющий
adventitiae стебли]
GEMMAE ACCES SO RIAE, muguri RADICES ADLIGANTES, rădăcini
accesorii dezvoltaţi pe locuri nedeter căţărătoare (Hedera) [climbing-roots,
minate [accessory buds ; akzessorische claspin^-roots ; Klammerwurzeln, H. ft-
Knospen, Nebenknospen, Beiknos wurzeln ; racines crampons ; kapasz
pen; bourgeons accessoires; járulékos kodó léggyökerek ; цепляющиеся корни]
rügyek, mellékrügyek ; придаточная
почка] 209 ADN- ANN-
49 GEN Ε RATIO ACCREMENTITIA- 215 ADP- -> APP-
LIS, generaţie acrementiţială rezul ADS- -> ASS-
tată prin separarea unor părţi din ADSC- -^ ASC-
organul parental, din care se dezvoltă 224 GEMMAE ADVENTITIAE, mu
indivizi noi [accrementitial generation ; guri adventivi [adventitious buds ;
PLAN TAB ADVENTIVAE 672
Adventivknospen, Nebenknospen, J.M. Reftelius (1762) a folosit acest
Beiknospen, zufällige Knospen; bour- termen pentru a indica modurile în
geons adventifs; járulékos rügyek, care sînt pliate în mugure „frunzele"
mellékrügyek ; придаточные почки] florale (petalele) în timpul iernii sau
RADICES ADVENTITIAE, rădâ- la începutul primăverii. Ulterior, Wyd-
cini adventive [adventitious roots; ler (1851) i-a schimbat sensul, folo-
Adventivwurzeln, Ersatzwurzeln, Bei sindu-1 pentru a indica raportul reci
wurzeln, sproßbürtige Wurzeln ; raci proc de pliere în mugure atît a „frunze
nes adventives; pótgyökerek, járulékos lor" florale, cît şi a celor foliare (nomo-
gyökerek; придаточные корни] file).
RAMI ADVENTITII, ramuri adven Pentru a indica modul de pliere în
tive [adventitious branches; Adven mugure atît a frunzelor foliare, cît
tivsprosse; rameaux adventifs; járu- şi a celor florale, Linné (1751) a folo
lékos ágak; придаточные ветки] sit termenul foliatio, pe care însă îl
mai folosea şi în accepţiunea lui co
225 PLANTAE ADVENTIVAE, PLAN- mună, de înfrunzire în general.
TAE AD VENAE, plante adven L.C. Richard (1808), pentru modu
tive, antropochore, originare din rile de pliere în mugure a „frunzelor"
alte regiuni (Galinsoga) [adventive florale, în loc de aestivatio a introdus
plants; Adventivpflanzen, Fremdlin termenul sugestiv şi neechivoc de
ge, Ankömmlinge; plantes adventices; praefloratio, iar în loc de vernatio pe
behurcolt növények, jövevény növé- acel de praefoliatio.
nyek ; адвентивные растения] în literatura mai recentă se mani
festă tendinţa de abolire a termenilor
246 DI VISIO AEQUATIONALIS, divi aestivatio, vernatio şi foliatio, termeni
ziunea ecvaţională a nucleului în inapţi şi confuzi, utilizîndu-se în locul
două părţi egale, numărul cromozo acestora termenii praefloratio, respec
milor celulelor fiice rămînînd acelaşi tiv praefoliatio.
cu al celulei mame [equational division ;
Äquationsteilung ; division équation- 291 PLANTAE AFFIXAE, plante fixate
nelle; számtartó osztódás; эквацион- de sol prin rădăcinile lor [affixed
ное деление] plants ; befestigte Pflanzen ; plantes
attachées; rögzített növények; при-
247 DISCUS AEQUATORIALIS, disc клеплённые растения]
ecvatorial; placă ecvatorială, cu dispo
ziţia jumătăţilor de cromozomi în 328 FLORES AGGREGAT I, flori agre
planul median al fusiilui (în metafază) gate, pe un receptacul comun (Scabi-
[equatorial plate ; Äquatorialplatte ; osa) [aggregate flowers; angehäufle
plaque équatoriale ; felezyőkorong ; Blüten; fleurs agrégées; csoportos
экваториальная пластинка] virágok; собоанные цветки]
FRUCTUS ' AGGREGATI, fructe
254 GENERA TIO AEQ UI VOCA-^ abiogé- agregate (Rubus) [aggregate fruits ;
né sis Aggregatfrüchte ; fruits agrégés ; cso-
portos termések; сложные плоды]
259 СAULIS AËREUS, СAU LI S EPI-
GAEUS, tulpină aeriană, tulpină su- 332 PLANTAE AGRARIAE, PLAN
praterestră [aerial-stem ; Luftspross ; TAE AGRESTES, plante de cîmp
tige aérienne; földfeletti szár; воз [field-plants; Ackerpfianzen ; plantes
душный стебель] champêtres; szántóföldi növények;
FOLIA AËREA, frunze aeriene, care полевые растения]
nu sînt submerse [aerial leaves; Luft-
blätter; feuilles aériennes; léglevelek; 474 NOMEN ALTERNATIV и M, nume
воздушные листья] alternativ, cînd taxonul are două nu
PLANTAE АЁREAL -^ epiphyla me deosebite şi ambele valabile (Gra-
RADIX AËREA, rădăcină aeriană mineae-Poaceae) [alternative name;
(Orchideáé epifitej [aerial-root; Luft alternative Benennung; nom aUerna-
wurzel; racine aérienne; léggyökér; tif; vagylagos név; альтернативное
воздушный корень] название]
PRAEFLORA TIO ALTERNA TI VA,
283 * Termenul aeslivatio (lat. aestivus prefloraţie alternativă, cînd acoperi
„de \'ară") în accepţiunea lui clasică rea frunzelor florale din mugure este
înseamnă starea de viaţă latentă a alternantă, fiind dispuse pe două
organismelor în condiţiile căldurilor rînduri [alternative prefloration ; alter
şi a uscăciunilor extreme din timpul nierende Blütenknospenlage; préflo
verii. raison alternative ; váltakozó virágboru-
673 FASCICULUS BICOLLATERALIS
las ; альтернативное цветочное-почко- 791 ANN- -* ADN-
сложение]
800 ANNULUS ANNOTINUS, inel anual
497 AOMEN AMBIGUUM, nume am în trunchiul arborilor [annual-ring;
biguu, devenit echivoc şi nevalabil Jahresring, Holzring; anneau annuel;
[ambiguous name; mehrdeutiger Na évgyűrű fagyűrű; годичное кольцо]
me; nom ambigu; kétértelmű név; ANNULUS САМ RIALI S, inel cam
сомнительное название] bial [cambium-ring; kambiumring;
600 PRAEFLORATIO AMPLEXA, pre- anneau cambial ; kambíumgyűrű ;
lloraţie amplexă, cu frunzele florale камбиальное кольцо]
din mugure îmbrăţişîndu-se reciproc ANNULUS GLANDULOSUS, inel
[embracing prefloration ; umschlies- glandular [glandular-ring ; drüsiger
sende Bliitenknospenlage ; préfloraison Ring; anneau glandulaire; mirigy
embrassante ; ölelő virágborulás ; gyűrű ; железистое кольцо]
обьемлющее почкосложение цветка] ANNULUS PILO RU M, inel de peri
656 CLAVIS ANALYTICA, cheie ana [hair-ring; Haarring, Haarleiste; an
litică de determinare a taxonilor neau de poils ; szőrgyűrű ; кольцо из
[analytical-key; analytischer Bestim волос]
mungsschlüssel; clef analytique; ana
litikus határozókulcs ; определённый 944 АРР- -^ ADP-
ключ] 1222 CELLULAE AU XI LI ARES, celule
6 82 OVUL UM ANA TROP UM, ovul ana- auxiliare ( Rhodophyceae ) [auxiliary
trop, cu micropilul aşezat lingă hil, cells; Auxiliarzellen, Hilfszellen; cel
iar şalaza la extremitatea opusă (Li- lules auxiliaires; segítősejtek; вспо
lium) [anatropous ovule ; umgewendete могательные клетки]
Samenanlage; ovule anatrope; visz- 1240 GEMMA AXILLARIS, mugure axi-
szafordult magkezdemény; анатропная lar [axillary bud; Axelknospe; bour
семяпочка] geon axillaire; hónaljrügy; пазушная
6í»5 ANDRODIOECIA Τ RIÓI СA, an- почка]
drodioecie trioică, poliecie cu indivizi
masculi, hermafrodiţi şi masculi cu
hermafrodiţi pe indivizii diferiţi ai
aceleiaşi specii (Geum urbanum) [trio-
ecious androdioecy ; triözische Andro- В
diözie; androdioécie trioécique; trioi-
kus androdiöcia; трехдомнаия андро-
диэция] 35 FOLIA ВAS ALI А, frunze bazale,
711 ANDROGINIA TRIOICA (gr.-, pornind de la baza tulpinii [basal lea
τρί „trei", οίκος „casă"), androginie ves; Basalblätter, grundständige Blät
trioică, poligamie cu indivizi masculi, ter; feuilles basales; tőlevelek; низо
femeii şi monoici (masculi şi femeii) вые листья]
(Viscum album) [trioecious andro 52 RASIS FOLII, baza frunzei, partea
gyny; triözische Androgynie; andro- inferioară a peţiolului sau a frunzei
gynie trioécique; trioikus androginia; sesile unde se articulează pe tulpini
трёхдомная андрогиния] [leaf base; Blattgrund; base de la
717 ANDROMONOECIA TRIOICA (gr. feuille; levélalap; основа листа]
- - , τρί „trei"), andromonoecie trioică, BASIS LAMINAE, baza laminei sau
cu indivizi masculi, femeii şi andro- a limbului, opusă vírfului, unde începe
monoici (masculi şi hermafrodiţii peţiolul [base of blade; Blattschei
(Cannabis saiiva) [trioecious andro- begrund, Blattspreitegrund; base de
monoecy ; triözische Andromonözie ; la limbe; levélváll, levéllemez alap;
andromonoecie trioique ; trioikus an- основа пластинки листа]
dromonöcia ; трёхдомная андромонс-
ция] 102 FASCICUL US BICOLLA ТЕ RALI S,
fascicul bicolateral, cînd pe ambele
7 66 ANGULUS DIVERGENTIAE, unghi părţi opuse ale xilemului este dispus
de divergenţă, format de poziţia unui cîte un floem, în partea adaxială,
organ lateral faţă de organul pe care respectiv abaxială (tulpina la Cucur-
este inserat (în filotaxie) [angle of bitaceae, Solanaceae) [bicollateral vas
divergence; Divergcnzwinkel, Nei cular bundle; bikollaterale Leitbün
gungswinkel, Ablaufwinkel ; angle de del; faisceau bicollateral; bikollate-
divergence; elhajlási szög; угол rális edénynyaláb; биколлатеральный
расхождения] пучок]
NOMENCLATURA BINOMINALIS 574
153 NOMENCLATURA BINOMINA libero-lemnoase şi măduva [central
LIS, nomenclatura binominală, no cylinder, stele ; Zentralzylinder,
menclatura binară; nume de specie Stele; cylindre central, stèle;
format dintr-un nume generic şi un központi henger, sztélé; центральный
epitet specific (Taraxacum officinale) цилиндр, стела]
[binary nomenclature; binäre Nomen PLAGEN ТАТЮ CENTRALIS, pla-
klatur; nomenclature binaire; két- centaţie centrală, cu ovulele aşezate-
nevű elnevezés; бинарная номенкла în centrul cavităţii ovariene (Primula)·
тура] [central placentation ; Zentralplazen
251 BOREALI-OCCIDENTALIS, nord- ta tion ; placentation centrale ; központi
vestic [north-western ; nordwestlich ; placentáció ; центральная плацентация}
boréal-Occidental ; északnyugati ; се 372 ADAPT AT IO CHROM ATIC A, a-
веро-западный] daptare cromatică, capacitatea pig-
BOREALI-ORIENTALIS, nord-eslic menţilor unor alge sau bacterii de
[north-eastern ; nordöstlich ; boréal- a-şi schimba culoarea în funcţie de
oriental ; északkeleti ; северо-восточ intensitatea luminii [chromatic adap
ный] tation; chromatische Adaptation;
BOREO-ALPINUS, boreal-alpin, arc adaptation chromatique; színezödési
tic alpin [boreal-alpine; nördlich-al alkalmazkodás ; хроматическая адап
pin, arktisch-alpin ; boréal-alpin ; észa- тация]
ki-alpin ; северо-альпииский]
449 PRAEFOLIATIO CIRCINATA^
254 BOTANICA HORTENSIS, botanica prefoliaţie circinata, cu frunza înfăşu
horticolă [garden-botany; Gartenbo rată în mugure în lungul ei, de la
tanik; botanique de jardinage; ker vîrf spre bază (Rosaceae) [circinate
tészeti növénytan; садовая ботаника] prefoliation ; schneckenförmige Blatt
knospenlage ; préfoliation circinnée ;
bekunkorodott türemlés; закрученное
листовое почкосложение]
557 PRAEFLORATIO COCHLEA RI S^
prefloraţie cochleară, mod de preflo-
raţie imbricată, petala externă aco
perind pe cele interne (Aconitum) [coh-
35 CALO—>• cal-, kalli-, kallo- lear prefloration ; kochleare Blü-
tenknospendeckung ; préfloraison coch-
51 ANNULUS CAM Bl ALIS, inel cam leaire ; kohleáris borulás ; кохлеарное
bial din scoarţa secundară, format din цветочное почкосложение]
celule meristematice alungite, unite
cu celulele din periciclu, în secţiune 619 FASCICULI COLLATERALES, fas
transversală avînd forma unui inel cicule colaterale din cilindrul central,
[cambium-ring ; Kambiumring, Ver- fiecare cu un fascicul liberian exterior
dickungsring; anneau cambial; kam şi altul lemnos interior [collateral bund
biumgyűrű ; камбиальное кольцо] les ; kollaterale Leitbündel ; faisceaux
collaterals ; kollaterális edénynyalábok ;
71 PILUS CAPITATUS ^pilus glan- коллатеральные пучки]
dulosus
652 COMRINATIO NOVA, combinaţie
208 CELLULA FI LI ALIS, celulă fiică nouă, efectuată pentru prima dată
[daughter-cell ; Tochterzelle ; cellule- într-o publicaţie, schimbîndu-se ran
fille; leánysejt; дочерная клетка] gul sau poziţia sistematică a unui
CELLULA M AT RI CĂLI S, celulă taxon [new combination; neue Kom
mamă [mother-cell; Mutterzelle; cel bination; combinaison nouvelle; új
lule-mère; anyasejt; материнская kombináció ; новая комбинация]
клетка]
209 PLANTAE CELLULA RE S, plante 681 FLOS COMPLETUS, floare com
celulare, criptogame nevasculare [cel pletă, avînd toate piesele componente
lular plants ; Zellenpflanzen ; plantes (caliciu, corolă, slamine şi pistil)
cellulaires; sajtes növények; клеточ [complete flower; vollständige Blüte;
ные растения] fleur complète ; hiánytalan virág, tel-
jes virág; полный цветок]
215 CY LI Ν DRUS CENTRALIS, cilin
dru central, stei; partea centra 685 FOLIUM COMPOSITUM, frunză
lă concentrică a rădăcinii şi tul compusă, avînd mai multe foliole
pinii de sub endodermul scoarţei inserate pe un peţiol comun (Aesculus,
primare, cuprinzînd fascicolele Robinia) [compound leaf; zusammen-^
675 COROLLA CHOJÎIPETALA
gesetztes В1аЧ; feuille composée; sadengewebe; tissu palissadique; pa
összetett levél ; сложный лист] liszád-szövet: палисадная ткань]
CONTEXTUS PRIMARIUS, ţesu
INFLORESCENTIA COM POSITA, tul primar [primary tissue; primare
inflorescenţă compusă, axa princi Gewebe; tissu primaire; elsődleges
pală purtînd ramuri cu inflorescenţe szövet ; главная ткань, первичная ткань]
secundare (panicul, spic compus, ra- CONTEXTUS SECUNDARIUS, ţe
cem compus) [compound inflorescence; sutul secundar [secondary tissue ; se
zusammengesetzter Blütenstand ; in kundäre Gewebe ; tissu secondaire ;
florescence composée ; összetett virág másodlagos szövet; вторичная ткань]
zat; сложное соцветие] CONTEXTUS FUNDAMENTALIS,
705 PRAEFLORATIO CONDU PLICA ţesutul fundamental [ground tissue;
TA, prefloraţie conduplicată, cînd ele Grundgewebe ; tissu fondamental ;
mentele florale din mugure sînt pliate alapszövet ; фундаментальная ткань]
în două jumătăţi în direcţia lun
gimii lor (Ulmus) [conduplicate pre- 778 PRAEFLORATIO CONTORTA, pre
floration ; längsgefaltete IBlütenknos- floraţie contortă, cînd elementele flo
penlage; préfloraison conduplicative ; rale din mugure acoperă pe jumătate
felébehajtogatott virágborulás ; вдольо frunza învecinată, celelalte fiind de
почкосложение] asemenea acoperite pe jumătate de
altele, mugurele apărînd răsucit (Gen-
717 NOMEN CONFUSUM, nume confuz, tiana, Oxalis) [contorted prefloration ;
care trebuie înlocuit pentru a nu con- gedrehte Blűtenknospendeckung ; pré
stitui izvor de erori [confused name; floraison contournée ; sodort virágboru
verwirrter Name ; nom confus ; zava- lás ; закрученное почкосложение цветка]
ros név ; путающее название]
752а CONSCRIPTIO PLANTARUM, 779 RADIX CONTRACTILIS, rădăcină
conscrierea plantelor, notarea plante contractilă, care după terminarea
lor în scop de inventariere [conscrip- creşterii sale se scurtează, trăgînd
tion of plants; Pflanzenauf name ; planta mai adînc în pămînt (Iris,
conscription des plantes; növényösz- Taraxacum) [contractile root; Zug
szeírás, növényfelvételezés ; опись wurzel ; racine contractile, recine trac-
растений] trice ; összehúzódó gyökér ; контрак-
CONSCRIPTIO PHYTOCOENOLO- тильный корень]
GICA, conscriere fitocenologică, rele-
veu, ridicare fitocenologică cu con- -,q^ PRAEFOLIATIO CONVOLUTlVA,
scrierea speciilor şi a altor date socio prefoliaţie convolută, cînd frunzele din
logice de pe o suprafaţă de probă mugure sînt răsucite asupra lor în lung
[relevée, phytosociological record ; phy- şi acoperite de alte frunze la fel răsucite
tosoziologische Aufnahme; relévé, re (Convallaria, Prunus) [convolute pre-
lévé phytosociologique ; fitocönológiai foliation ; übergerollte Knospenlage,
felvételezés ; фитоценологческая опись] zusammengerollte Blattknospenlage ;
préfoliation convolutée; betekeredett
753 NOMINA GENERICA CONSER ("összehengeredett) levéltüremlés ; свер
VAAN DA, nume generice de conservat, нутое листовое почкосложение]
menţinute chiar împotriva regulii prio
rităţii mai ales pe motivul uzului
prea generalizat al botaniştilor [con- 816 COROLLA CHORIPETALA -^ corol
served generic names ; beibehaltende la dialypetala
Gattungsnamen, bewahrte Gattungs COROLLA DIALYPETALA, corolă
namen ; noms génériques conservés ; dialipetală, cu petalele libere, necon
megőrzendő nemzetségnevek ; родовые crescute (Cheiranthus cheiri) [dialype-
названия, подлежащие сохранению] talous corolla ; freiblättrige Krone ;
corolle dialypétale; szabadszirmú pár
772 CONTEXTUS CELLULARIS, ţesut ta, váltszirmú párta ; раздельный вен
celular [cellular tissue ; Zellgewebe ; чик] —»• corolla choripetala
tissu cellulaire; sejtszővet; клеточная COROLLA GAMOPETALA, corolă
ткань] gamopetală, cu petalele concrescute
CONTEXTUS FIRROSUS, ţesutul [^Campanula, Gentiana) [gamopetalous
fibrös [fibrous tissue ; Fasergewebe ; corolla ; verwachsenblättrige Krone ;
tissu fibreux ; rostszövet ; волокнистая corolle gamopétale ; forrtszirmú párta ;
ткань] спайный венчик] -^ corolla sympetala
CONTEXTUS PALISADICUS, ţe COROLLA SYMPETALA -* corolla
sutul palisadic [palisade tissue; Pali gamopetală
CORPUS LIGNE и M б7в
DENTES COROLLAE, dinţii corolei 900 CRUS-GALLI, piciorul cocoşului (ca
de pe marginea superioară a petalelor epitet Crataegus crus-galli] [cock's foot ; \
[teeth of the corolla ; Kronzähne ; Hahnenfuß; pied de coq; kakaslàb; j
dents de la corolle; pártafogak; зубы нога петуха] ;
венчика]
FAUX COROLLAE, gîtul corolei, 1000 CYCLUS VITÁLIS, ciclu vital, an- '
partea superioară deschisă a tubului samblul fazelor biologice din viaţa i
corolei [throat of the corolla; Kron unui organism [life cycle ; Lebenszyk- j
schlund; gorge de la corolle; pártato lus; cycle vitale; életfolyamat, élet- j
rok; зев венчика] ciklus; жизненный цакя]
LIMBUS COROLLAE, limbul corolei,
partea superioară liberă şi etalată a
corolei gamopétale [limb of the co
rolla ; Kronsaum ; limbe de la corolle ;
pártakarima, pártaperem ; отгиб вен В
чика]
TUBUS COROLLAE, tubul corolei,
rezultat din concreşterea petalelor în 21 PLAN ТАЕ DECORA TI VAE, plante
partea lor inferioară (Syringa) [tube ornamentale [ornamental plants ; Zier
of the corolla; Kronröhre; tube de la pflanzen; plantes décoratives; dísz-
corolle; pártacső; грубка венчика] növények ; декоративные растения]
825 CORPUS LIGNEU M, corp lemnos,
partea dintre scoarţă şi măduvă a 47 DELECTUS SEM IΝ UM, catalog de
tulpinii lemnoase [ligneous body ; Holz seminţe [seed-list; Samenliste; cata
körper; corps lignet; fatest; дре logue de semences; magkatalógus;
весина] перечень семян]
CORPUS VEGET ATIV и S, corp ve 91 BOTANICA DESCRIPTIVA, bota
getativ, partea plantei care serveşte nica descriptivă [descriptive botany;
la dezvoltarea şi susţinerea ei, iar beschreibende Botanik; botanique des
nu pentru reproducere [vegetative criptive; leíró növénytan; описатель
body ; Vegetationskörper ; corps végé ная ботаника]
tatif ; tenyészőtest ; вегетативное тело]
135 PLANUM DIAGONALE, plan dia
830 PRAEFLORATIOCORRUGATIVA, gonal (la floare) [diagonal plane;
prefloraţie corugativă, cu petalele Diagonalplan, Diagonalebene; plan
neregulat pliate în mugure (Papaver) diagonal; ferde sík, átlóirányú sík;
[corrugated prefloration ; zerknitterte диагональный план]
Blütenknospenlage ; préfloraison cor-
rugative ; gyűrt virágborulás ; сморщен 136 DIAGRAMMÁ FLORALE, diagramă
ное чветочное почкосложенне] florală [floral diagram; Blütendia-
gramm, Blütengrundriss ; diagramme
851 COSTA MEDIA, nervura mediană florale; virágalaprajz, virágkt^plet;
proeminentă a frunzei [midrib ; Mit диаграмма цветка]
telnerv, Mittelrippe; côte médiane,
nervure médiane; középér; главная 211 GLANS DIGESTIVA, glandă dii^es-
жилка] tivă (la plantele carnivore) [digestive
gland; Digestionsdrüse, Verdaumigs-
854 CORPUS COTYLEDON ARE, corpul drüse; glande digestive; emés/.tomi-
coliledonar, format din coliledoanele rígy ; пищеварительная железа]
sudate prin faţa lor internă [cotyle- Τ НЕС А DIGESTIVA, calotă diges
donar body ; Keimblattkörper, Samen tivă de la vîrful radicelei (Solanaceae)
lappenkörper ; corps cotyledonaire ; [digestive pocket; Verdauungsburhse;
csíra test; семядольное тело] calotte digestive; emésztötok; nnuie-
885 TUBULI CRI В RALES, tuburi ciu варительная тека]
ruite, vase liberiene cu membranele 239 DI MI DI А TO-CORDA Τ US, ύ i iáid iaţ
de separaţie situate transversal şi cordât, cînd numai jumătatea lanunei
perforate, prin care circulă seva este cordată (frunza la Ulmus glabra}
elaborată [sieve tubes; Siebröhren; [dimidiato-cordate ; halbiert-hiMzior-
tubes criblés ; rostacsövek ; решетчатые mig ; dimidié-cordé ; félig SZÍVL-.-· ; по
трубки] ловинчато-сердцевидный]
891 CRISTA-GALLI, creasta cocoşului 312 DISCUS BULBI, discul !}üibului
(Rhinanthus crista-galii, ca epitet) [bulb-plate; Zwiebelscheibe, Zwiebel-
[cock's comb; Hahnenkamm; crête kuchen, Zwiebclstock ; plateau de
de coq ; kakastaréj ; петуший гребень] bulbe; hagymatönk; диск луковицы]
577 FLOS DISCALIS
DISCUS NECTARIFER, disc nec- 51 PLANTAE EFFERATAE, plante
tarifer [nectariferous disk; Honig- sălbăticite, scăpate din cultură [esca
scheibe, Nektarienpolster ; disque nec- ped-plants; verwilderte Pflanzen;
tarifère; mézfejtőkorong ; нектаронос plantes échappées ; elvadult növények,
ный диск] kulturszökevények ; отдичаюдцие рас
DISCUS RECE Ρ Τ ACU LARI S, disc тения]
receptacular [receptacular disk; Blü-
tenscheibe ; disque récéptaculaire ; 59 APERTÚRA EISODIALIS, deschi
vacokkorong, vacokpárna; цветоложа- zătura eisodială, aflată în partea an
ный диск] terioară a ostiolei stomatei [eisodial
opening; Eisodialöffnung, Eingangs
323 FRUCTUS DISSEMINANTES, öffnung; aperture éisodiale; eiszo-
fructe diseminante [disséminant fruits ; diális nyílás, előpitvar; эисодиальное
Streufrüchte ; fruits disséminantes ; отверстие]
maghullató termések; рассеивающиеся
плоды] 101 DISCUS EMRRYONALIS, disc em
briónál [embryional disc ; Embryonal-
336 CHARACTERES DISTINCTIVI, schild; disque embryonnaire; csíra-
caractere de deosebire [distinguishing korong; эмбриональный диск]
characters ; Abänderungsmerkmale ;
caractères distinctifs ; megkülömböz- 192 MYCORRHIZA ENDOTROPHICA,
tető jellegek; отличительные признаки] micoriză endotrofică, filamentele mi-
celiene ale ciupercii pătrunzînd în
348 ANGULUS DIVERGENTIAE, unghi rădăcină şi provocînd acolo o reacţie
de divergenţă [angle of divergence; de tuberizare a ţesuturilor (Solanum
Winkeldivergenz ; angle de divergence ; dulcamara, Orchidaceae, Ericaceae,
elhajlási szög; угол расхождения] Lycopodium) [endotrophic mycorrhi-
COSTA DORSALIS, coastă dorsală, za; endotrophe Mykorrhiza; mycor-
368 rhize endotrophe ; endotróf míkorrhi-
nervura mediană dorsală [dorsal mid za; эндотрофная микориза]
rib ; Nebenrippe, rückenständige
Hauptrippe ; côte dorsale ; hátoldali kö 257 GERMI NAŢIO EPIGAEA, germi
zép ér; спинное ребро] naţie epigee, cînd cotiledoanele ajung
PAGINA DORSALIS, faţa inferioară la suprafaţa solului (Phaseolus) [epi-
(а frunzei) [lower surface; Rückseite; geal germination; oberirdische Keim
face inférieure; háti oldal; спинная ung; germination épigée; földfeletti
сторона] csírázás ; надземная прорастание]
SUTURA DORSALIS, sutura dor СAULIS EPIGAEUS -* caulis aereus
sală (а carpelelor) [dorsal suture;
Rückennaht; suture dorsale; háti
forradás ; спинной шов] F
369 ANTHERA DORSIFIXA, anteră
dorsifixă, inserată pe partea dorsală 22 СAM RI и M FASCICULARE, cam-
a conectivului (numeroase Gramineae, biu fascicular, ţesut meristematic si
Lilium) [dorsifixed anther; dorsifixe tuat în partea liberiană şi lemnoasă
Anthère ; anthère dorsifixe ; hátolda- din tulpină [fascicular cambium;
lon ízesülö porzó; пыльник прикре Faszikularkambium ; cambium fasci-
пленный спинкой] culaire; nyalábkambium; пучковатый
камбий]
388 PLANTAE AQ UARU MD ULCI UM,
plante de ape dulci [sweet-water plants ; 44 FIRRAE RADICALES, fibre radi
Süsswasserpflanzen ; plantes d'eau cale; ramificaţiile subţiri ale rădă
douce; édesvízi növények; пресновод cinii sau rădăcinile adventive de pe
ные растения] tulpinile subterane sau rizomi [root-
fibres; Wurzelfasern; fibres radicales;
gyökérfonalak; корневые волоски]
91 GEMMA FLORIFERA, mugure flo
Ε ral [flower-bud ; Blütenknospe ; bouton,
bourgeon à fleur; virágrügy; цветоч
ная почка]
41 FACTORES EDAPHICI, factori eda- 94 GEMMA ' FLORIPARA -^ gemma
fici, referitori la condiţiile fizico- florifera
chimice ale solului [edaphic factors;
Bodenfaktoren; facteurs édaphiques; 96 FLOS DISCALIS, floare discala si
talajtényezők ; эдафические условия] tuată pe discul receptacular (Com-
GEMMA FOLIIFERA 678
positae) [disc-floret ; Scheibenblüte ; knospe; bourgeon foliaire, bourgeon
fleuron discal, fleur en tube ; kögvirág ; à feuilles ; levélrügy ; листовая почка]
цветок диска] GEMMA FOLII PARA -*• gemma fo-
FLOS ^P/GFiVf/^*, floare epigină, cu liifera
unele părţi florale aparent superioare
ovarului scufundat în receptacul [epi- 125 FORMA NOVA (fn), formă nouă,
gynous flower; überständige Blüte; descrisă şi valabil publicată pentru
fleur supere, fleur épigyne; magház prima dată, constituind un taxon nou
feletti virág; эшпгиничный цветок] [new form ; neue Form ; forme nouvelle ;
FLOS FEMIN EU S, floare femelă, új forma; новая форма]
unisexuată, purtînd numai pistil şi
lipsind staminele [pistillate flower; 166 GEMMA FRUGIFERA, mugure
Stempelblüte, weibliche Blüte; fleur fructifer [fruit-bud ; Fruchtknospe,
femelle, fleur pistillée ; novirág, termos Tragknospe; bourgeon à fruits, lam
virág; женский цветок, пестичный bourde ; termőrügy ; плодоносная
цветок] почка] -> gemma florifera
FLOS HERMAPHRODITUS, floare
hermafrodită, bisexuată, purtînd atît
staminé, cît şi pistil [hermaphrodite
flower, bisexual flower; Zwitterblüte,
zweigeschlechtige Blüte; fleur her
maphrodite, fleur bisexuée; hímnős G
virág, kétivarú virág; обоеполый
цветок, гермафродитный цветок]
FLOS* HYPOGYNUS, floare hipogină, 85 GENE RATIO ASE XUALI S, gene
la care părţile florale sínt aşezate sub raţie asexuată (diploidă, sporofitică),
ovarul situat la vîrful receptaculului fază de dezvoltare a organismului în
[hypogynous flower; hypogyne Blüte, care în urma reducerii cromatice se
unterständige Blüte; fleur hypogyne, produc celule germinative asexuate
fleur infère; hipogi'n virág, magház (spori) cu nuclei diploizi (2n cromo
alatti virág ; подпестичныи цветок] zomi) (Cormophytae) [asexual gene
FLOS LIGULATUS, floare ligulată, ration; ungeschlechtliche Generation;
cu tubul corolei unilateral prelungit génération asexuée; ivartalan nemze
într-o lamina lungă, dispus pe mar dék; бесполовое поколение]
ginea discului receptacular (Compo- GENE RATIO DI PLOI DE A-^ gene-
sitae) ; floare marginală sau radiară ratio asexualis
[liguiate flower, ray flower, marginal GENE RATIO FI LI ALI S -^ h, irge-
flower ; Zungenblüte, Randblüte Strahl neratio
blüte ; fleur ligulée, fleur marginale ; GENERA TIO GAMETOPHY TICA
nyelves virág, szélső virág, sugár —* generatio sexualis
virág; язычковый цветок, краевой GEN Ε RAT 10 ΗAP LOI DEA -^ gene
цветок, радиальный цветок] ratio sexualis
FLOS MARGINÁLIS -* flos ligulatus GENE RATIO SEXUALIS, genera
FLOS MASCULUS, floare masculá ţie sexuată (haploidă, gametofitică),
(bărbătească), unisexuată, purtînd nu fază de dezvoltare a organismului în
mai staminé şi lipsind pistilul [male care se produc gameţi haploizi (cu
flower, staminate flower; männliche η cromozomi) (Cormophytae) [sexual
Blüte, Staubblüte; fleur staminée, generation ; geschlechtliche Genera
fleur mâle; hímvirág, porzós virág; tion; génération sexuée; ivaros nem-
мужкой цветок, тычиночный цветок] zedék; половое поколение]
FLOS* PERIGYNUS, floare perigina, GENERATIO SPOROPHYTICA —
la care părţile florale sínt aşezate în generatio asexualis
jurul ovarului aflat în concavitatea
din centrul receptaculului disciform, 130 GEO TROPISM US PO SI TI V US, geo-
neconcrescute însă cu acesta [perigy- tropism pozitiv, geotropismul propriu
nous flower; perigyne Blüte, mit zis, cu tropism în direcţia centrului
telständige Blüte; fleur perigyne; pămîntului (rădăcini, radicele) [posi
perigin virág, magházkörúli virág; tive geotropismus ; positiver Geotro
околопестичный цветок] pismus; géotropisme positif; pozitiv
FLOS RADIALIS ^ flos ligulatus geotropizmus ; положительный гео
110 GEMMA FOLIIFERA, mugure fo тропизм]
liar [leaf-bud; Blattknospe, Trieb- GEOTROPISMUS NEGATIVUS,
geotropism negativ, cu tropism în
•rectius: petUIa et stamina e p i ^ a , hy- sus, opus direcţiei acţiunii dfe gravi
pogyna vel perigyna floris ' taţie (majoritatea tulpinilor) [negative
Ő79 PRAEFLORATIO IMBRICATA
geotropismus ; negativer Geotropismus ; nyésztett; садов, формирующий в
géotropisme négatif ; negativ geotropiz- Сз.лях1
mus ; отрицательный геотрот13м] HORTUS BOTANICUS, grădină bo
GEOTROPISM US LA TE RALI S, tanică [botanic-garden ; botanischer
geotropism lateral, cu tropism în Garten; jardin botanique; botanikus
direcţie orizontală (tulpini tîrîtoare) kert ; ботанический сад]
(Macdougal) [lateral geotropism; la HORTUS FLORALIS, grădină de
teraler Geotropismus; géotropisme la flori [flower-garden ; Blumengarten ;
téral; oldalirányú geotropizmus ; бо jardin à fleurs; virágoskert; цветник]
ковой геотропизм] HORTUS OLE RU M, grădină de le
gume [kitchen-garden ; Gemüsegarten ;
161 GLANS DIGESTIVA, glandă diges jardin potager; veteményeskert ; ого
tivă (la plantele carnivore) [digestive род]
gland; Digestionsdrüse, Verdauungs HORTUS OLITORIUS-* hortus o-
drüse; glande digestive; emésztőmi- lerum
rígy; пишеварительная железа] HORTUS POMARIUS, pomet, gră
169 PILUS GLOCHipiAŢUS, păr glo- dină cu pomi fructiferi [orchard;
chidiat (Picris hieracioides) [glochi- Obstgarten; verger, jardin fruitier;
diate hair; widerhakiges Haar, Klet gyümölcskert, gyümölcsös ; фруктовый
terhaar, Klimmhaar; poil glochidié; сад] -+ pom,arium
szigonyos szőr; крючоватый волосок] HORTUS VlVUS-^hortus botani-
cus
181 GLUMA EXTERNA-* gluma infe
rior, coetonium 456 HY В Rí DAT 10 SE XU ALIS, hibri
GLUMA INFERIOR, gluma inferi dare sexuată, rezultată din fecundarea
oară, externă, abaxială, de la baza spi- încrucişată, cu polenul unei alte va
culeţului (Cynodon) [externai glume; rietăţi, specii sau gen [sexual hybridi
äussere Hüllspelze ; glume extérieure ; zation; geschlechtliche Bastardierung;
külső meddőpelyva ; наружная колоско croisement sexué ; ivaros kereszteződés ;
вая чешуя] —»• gluma externa половая гибридизация]
GLUMA INTERNA^gluma superior HYBRID AT 10 VEGETATIVA, hi
GLUMA SUPERIOR, gluma supe bridare vegetativă, rezultată pe cale
rioară, internă, adaxială, de la baza asexuată (altoire) [vegetative hybri
spiculeţului (Cynodon) [internai glume ; dization ; vegetative Hybridisation ;
innere Hüllspelze; glume intérieure; croisement asexué; vegetativ keresz
belső (felső) meddőpelyva; внутренная teződés ; неполовая гибридизация]
колосковая чешуя] —»• gluma interior
458 SPECIES HY BRIDA, specie hibridă
[species-hybrid ; Artbastard ; espèce
hybridique; hibridfaj, keverékfaj;
межвидовой гибрид]
I
ввб INDEX ROMÂNESC
sub- sub- subtrib S 1244
-canaliculat S 1114 -ovat S 1217 subtrioecie S 1245
-capilar S 1115 -reniform S 1221 subţiat A 768, Τ 104
-carenat S 1116 -rostrat S 1223 subţioară A 1239
-cartilaginos S 1118 -sărat S 1225 subţire I 240, L 116,
-cărnos S 1117 -scvamos S 1234 Τ 95, 97, 105
-central S 1120 -serat S 1229 -şi drept Ε 445
-ceruleu S 1111 -sericeu S 1227 subulat S 1247
-cespitos S 1112 -sesil S 1230 subvarietate S 1249
-ciliat S 1121 -spontan S 1233 subzonă Ζ 23
-cilindric S 1145 -Stomatic S 1236 suc L 208, S 1266
-claviform S 1125 -teran H 589, S 1239 -celular G 1058, Ε 122,
-colorat S 1127 -terminal S 1238 S 1266
-concentric S 1129 -tetragonal S 1240 conduce- S 1257
-concolor S ИЗО -tomentos S 1242 cu -roşu S 1261
-conic S 1131 -tropical S 1246 -lăptos L 62
-convolut S 1132 -umbelat S 1248 -nuclear G 139, N 192
-copios S 1133 -velutin S 1250 produce- S 1257
-cordât S 1134 -verticilat S 1251 -vacuolar С 1039, S 1266
-coriaceu S 1136 -volubil S 1252 succedaneu S 1253
-corimbos S 1138 subarbust S 1272, F 173, succesibilitate S 1254
-cortical S 1137 S 1099 succesiune S 1255
-crenat S 1139 în formă de- S 1271 succesiv S 1256
-crispat S 1140 subasociaţie S 1104 succifer S 1257
-croceu S 1141 subclasă S 1123 sucit în afară R 202
-decandru S 1146 subclimax S 1126 suculent S 1263
-dentat S 1148 subcuticulă S 1144 sudat A 194, 212, С 709,
-déçurent S 1147 subdioecie S 1155 G 741, G 37
-diafan S 1150 suber S 1167 sudic A 1158, M 196
-diform S 1152 -aparent Ρ 1579 sudorific S 1268
-digitat S 1153 în formă de- Ρ 429 sufix diminutiv Ε 93
-dicotomie S 1151 suberificare S 1169 sufocant S 1270
-dimidiat S 1154 suberină S 1172 sufrutescent S 1271
-dioic S 1156 suberogen S 1174 sufruticet S 1273
-distih S 1157 suberos S 1175 sufruticos S 1274
-dominant S 1161 subex S 1176 sugător H 55
-echilateral S 1091 subfamilie S 1178 sulă (în formă de-) S 1247
-egal S 1090 subformaţie S 1182 sulcat G 641, G 191, S 1278
-endemic S 1164 subforma S 1181 sulfobacterii Τ 296
-epidermal S 1165 subgen S 1185 sulfuriu S 1282
-epistatic S 1166 subhimeniu S 1192 galben- Τ 239
-erect S 1168 subicul S 1194 --deschis S 1281
-falcát S 1177 subîncrengătură S 1159 suliţă (în formă de-) H 53
-fasciculat S 1179 submers D 55, S 1207 superb S 1286
-floral S 1180 submicronic S 1208 supercrescent S 1288
-fosil S 1183 submicrozom S 1210 superficial S 1289
-glabru S 1186 subordin S 1216 superfetaţie S 1292
-ginoecic S 1189 subordonare S 1215 superfluu S 1291
-globules S 1187 subordonat H 615 superior S 1294, 1299
-gregar S 1188 subregn S 1220 supernatant S 1295
-himenial S 1191 subsecţie S 1226 superparazit S 1296
-hipostatic S 1193 subscrie S 1228 superspecie S 1298
-hirsut S 1190 subspecie M 352, S 1231 supervolutiv S 1300
-imbricat S 1195 subspontan S 1233 supliment M 94, S 1302
-imers S 1196 substanţă S 1235 suplimentar A 179
-integrifoliat S 1200 suplimentări A 178
-lemnos S 1204 -colorantă din celule
Ρ 682 suport A 422, F 180, Ρ 362
-letal S 1203
-litoral S 1205 -ereditară G 80 aşezat pe- S 458
-marin S 1206 -plasmatică fundamentală se separă de- S 235
-microscopic A 518, S 1209 din cloroplaste S 1040 -ramificat С 487
-nival S 1212 substanţe nutritive (sărac suportul
-obtuz S 1213 în--) O 130 -anteridiei A 722
-orbicular S 1214 substrat M 123, S 1237 -arhegoanelor A 979
subtil S 1241 -bazidiosporilor S 955
INDEX ROMANESC βββ