с.

Váczy

LEXICON
BOTANICUM
POLYGLOTTUM
LATINO —
DACOROMANICO —
ANGLICO —
GERMANICO —
GALLICO —
HUNGARICO —
ROSSICUM

dD
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică
Bucureşti, 1980
 с. Váczy i^ '^^^^ ^ '^'"'"^
t

DICŢIONAR
BOTANIC
POLIGLOT
LATINĂ
ROMÂNĂ
ENGLEZĂ
GERMANĂ
FRANCEZĂ
MAGHIARĂ
RUSĂ

Ш
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică
Bucureşti, 198D
Revizia ştiinţifică:
română: E. GHIŞA şi N. BOŞCAIU
engleză şi franceză: P. KUPÁS
germană: F. TÄUBER
rusă: С Ε. ZSIGÓ

Coordonarea redaeţională şi lexicografică:

DOINA ELENA CIOACĂ

Coperta şi supracoperta:
GHEORGHE MOTORA
Tehnoredactor :
CONSTANTIN lORDACHE
 INTRODUCTIO

Scientia noj^stra amabilis nullum tale dictionarium polyglottum hactenu»

habet, quod desideria quotidiana primo usu indagatorum satiare possit. Hoc
opus istam inopiam complere studet.
Plus quam viginti per annos duravit terminorum techiiicorum congestionis,.
eorumque quam accurate explanationis labor. Termini e varus lexiconibus^
multis dictionariis plurimisque operibus desumpti fuere. Selectis terminis
frequentissime usitatis, praecipue illis descriptivis (i.e. ad organographiam^
morphologiam, systematicam plantarum superiorum inferiorumque spectantibus)^
sat nimio modo etiam vocabulis quibus ad botanicam specialem (i.e. ad cyto-
logiam, histologiam, physiologiam, geneticam, oecologiam, phytocoeno^ogiam
etc.) pertinent, gravi laboré eos pertractavimus et demum in hoc volumine ad
lucem pervenire potuerunt. Ideo nostrum opus non modo botanicis bota-
nistisque in phanerogamia et cryptogamia agentibus (i.e. indagatores scien-
tifici, biologi, collegiorum ac institutionum scholasticarum tam superio-
rum quam mediorum sodales) commendamus, sed vero etiam Ulis qui huic
scientiae ad usum vitae opera navarunt (i.e. praefecti saltuariorum, horti-
cultorum et agrimensorum, indagatores officinarum medicamentorum ete.).^.
Hoc opus plus quam 12 000 terminos latinos continet, variationes gra-
phicas atque terminos at binis vocabulis compositos hos itidem adjectos, sed illi
posteriores haud adnumerati sunt. Inveniuntur vocabula quoque adjectivalia,,
quae cum aliis vocabulis adjectivalibus conjuncta, novos terminos conficer&
patiuntur itemque ilia compesita sejuncta, in hoc opere non tractates permultos ter-
minos ad cognoscendum adjuvant. Hoc modo re vera plus quam 25 000 vocabula
latina explanabüia sunt, quam ob rem indagatores qui solum quamcunque unam
linguam intelligunt, huius operis auxilio quoslibet alios terminos extraneos.
hie tractatos perfacile vertére possunt.
Opus in duas partes digestum est:
— pars generalis, enumerationem alphabeticam terminorum latinorum
fundamentalium, numeris indicatoribus praecessis, n e i non elaborationem atque
traductionem propriam terminorum continens,
— pars specialis indicum alphabeticorum in sex linguis sejunctim dige-
ßtorum.

I. Pars generalis
Vocabula fundamentalia et incipientia sunt termini latini.
Substantiva casu nominativi singularis indicantur, eaque littera minuta gene-
ris grammaticalis semper secuta sunt (m masculinum, ffemininum et η neutrum),
at vero termini collectivi casu nominativi plurális (pl) notaţi sunt. Genitiva solum
JÍNTRODUCTIO 6

-extra ordinem confusionum evitationis causa indicata sunt, е. gr. fructMí (-us)
m IV. deci. ut a substantivis masculinis II deci. (гатмбг, -i m) vel
a neutris III deci. (согрм*, -oris η) discernere possent. Ad justam constituendam
^enitivorum substantivorum eorumque (I—V) declinationum, in Tabula I
întroductionis latinae enumerationem alphabeticam desinentiarum substan-
tivorum inserere, nec non declinationum exempla sat multa in Tabula II fin-
;gere curavimus.
Adjectiva nominativi singularis in masculina forma tractavimus, absque
'ulla indicatione generica (m,f,n) vel sine alia abbreviatione (v, adv, praep,
pron, num, conj). Tabula III latinae introductionis desinentias adjectivorum
•tri-, bini- vel uniterminantium oontinet. Golorum adjectiva eorumque tran-
situs varii copiose modo tractavimus et juxta colores fundamentales illos in
indicibus congregavimus.
Verba (ν) solum pauca notavimus, saepe sub forma sicut in descriptionibus
»obveniunt (e. gr. dele, fide, confer, emendavit etc.).
Pronomina (pron), numeralia (num), praepositiones (praep), adverbia
«(adv) conjunctionesque (conj) perpauca adjuncta sunt quia sensu communi
«eorum in dictionaribus generalibus ubique reperiuntur.
Etymologia Graeca (gr.), litteris Graecis exarata et solum dacoroma-
лice explanata, inter parenthesin sequitur, repetitiones earum in vocabulis
«equentibus signo — substituimus.
Termini dacoromanici etymologiae Graecae sequuntur, ampliore tractaţi,
Jjreviter explanati (haud definitionis modo), inter parentheses exempla vel
auctorum terminorum nomina exposita sunt; terminorum significationes varias
:sejunctim adnumeratae sunt. Terminos e binis vocabulis compositos etiam saepe
^djunximus et pertractavimus, sine numeratione separaţi.
Sequuntur postea inter parentheses termini reliquarum linguarum: [an-
glica; germanica; gallica; hungarica; rossica] virgulis punctatis separaţi, non-
nunquam eorum synonyma virgulis disjunctas, termini rossici postremo enu­
meraţi solum ratione typographica. Nonnunquam post parenthesin sub signo
sagittae] -> synonyma latinorum terminorum sequuntur.

II. Indicum pars

Vocabula omnium linguarum tractatarum sejunctim in indicibus alpha-
beticis digesta sunt, quarum termini una vel pluris litteris majusculis secuti;
istae litterae etiam uno vel pluribus numeris praeditae. Littera majuscula litte-
тагит initialium terminorum latinorum, numeri illarum cum adnumeratione
latinorum terminorum congruunt. Litterae majusculae supra memoratae etiam
in indice rossico latinae (non rossicae) sunt, ita G haud consideratur s rossica,
H non est η rossica etc.
Lectorum benevolentium qui per observationes emendationesve ad melio-
rationem huius operis contendunt, auctor gratias suas agit.
Каросае, 1 sept. 1977 Auctor
 INTRODUCTIO
Tab. t
CLAVIS DESINENTIAEUM SUBSTAÎÎTIVOEUM
SINGULAR ΙΑ
Nominal. Genet. Genera Deci. Exempta
-a -ae m-f I naturalista
-a -ae f I planta
-ans -andis f I II glans
-anx -angis f I II phalanx
-ar -ari m II agar
-ar -aris η I II calcar
-OS -adis f I II achras
-ax -acis m I II pinax
-e -es f I stele
-e -is η I II vegetabile
-el -ellis η I II mei
-ems -emis f I 11 hiems
-en -enis m I II lichen
-en -inis m ] II pecten
-en -inis η ] II stamen
-ens -entis m I II dens
-ens -entis f I II mens
-er -ri m ]I ager
-er -eris m I II character
-er -eris η I II tuber
-er -ineris η ] II iter
-es -ei f ^f species
•es -etis m I II paries
-es -etis f I II seges
-es -itis m ] II caespes
-es -is f I II pubes
-ex -agis m I II grex
•ex -icis m I II caudex
-ex -icis f I II imbrex
-is -idis f I II epidermis
-is -is m I II caulis
-is -is f I II genesis
•is -eris m ] II cinis
-ix -icis m ] II spadix
-ix -icis f I II radix
-ix -ivis f I II nix
-ma -ae f* I gluma
-ma -matis η I II stigma
-0 -inis m I II margó
-0 -inis f I II origó
-0 -onis m I II mucro
-о -onis f I II associatio
•on -onis m I II clon
-on -onis f I II icon
-on -i η II hydrophyton.
-ans -ndis f I II irons
-ons -ntis m I II mons
-or -oris m I II auctor
•or -oris f I II arbor
-os -oris m I II flos
-os -i η II microbenthoa.
-ox -etis f I II nox
-pes -pedis m I II pes
-ps -pis f I II stirρ s
-rbs -bis f I II urbs
-rs -tis f I II pars
-tas -tatis f I II varietas
-ter -teris m I II aster
 INTRODUCTIO
SINGULARIA
Geminat. Genet. Genera Decl. Exempla
~u -us η IV cornu
-Ugl> -inis f III lanugo
-um ^i η II folium
-us -i m II ramus
-us -eris η III genus
-us -oris η III corpus
-us -udis f III palus
-us -us m IV fructus
-us -us f IV acus
-ut -itis η III caput
~ux -ucis f III nux
-ys -yos m III stachys
-y« -yos f III botrys
-yx -ychis m III bostryx
yx -ycis m III calyx
PLURALIA
-a -orum η II acrophyta
~a -urn η III lipoida
-αβ -arum f I ballistae
-ea -ium m,f III aedificatores
~i -orum m II orthostichi

Tab. Π A
SUBSTANTIVOEUM DECLINATÎOÎÎES
Decl. I
Feminina
Sing. Plur. Sing. Plur.
(Graeca origine)
К planta plan toe N stele stelae
оD -ae -arum G -es -arum
-ae -is D -ae -is
Ac -am -as Ac -en -as
Ab -a -is Ab -e -is
Exempla: anthera, bacca, corolla, lamina, Exempla: akinete, botanice, epitome. Agave,
epica, spora, Achillea, Adoxa, Aira, Beta, Aloe, Alsine, Androsace, Anemone, Cakile,
Brassica, Rosa, Veronica. Sed masc. -femi­ Leontice, Silène etc.
nina: adonista, agricola, incola, naturalista,
botanista
Decl. II
Masculina
Sing. Plur. Sing. Plur.
N ramus rami N ager agri
G -i -orum G -ri -orum
D -o -is D -го -is
Ac -urn -OS Ac -rum -OS
Ab -0 -is Ab го -is
Exempla: aculeus, discus, hortus, lobus, Exempla: agar, culter, liber, magister,
pedunculus, scapus, stylus, typus, Acorus, Cotoneaster, Oleaster etc.
Bromus, Carduus etc. Sed feminina {nomina
arborum): Alnus, Cerasus, Cornus, Fagus,
Morbus
 INTRODUCTIO
Neutra
(Graeca origine)
Sing. Plur. Sing. Plur.
N folium folia Ν sporophyton sporophyta
G •i -orum G -i -orum
D •0 -is D -0 -is
Ac -um -a Ac -en -a
Ab -0 -is Ab -о -is
Exempla: amentum, androphorum, invo- Exempla: aleuron, androgamon, anthero-
lucrum, sepalum, tomentum, Aconitum, zoon, antholithon, plancton, seston, Agropy-
Allium, Arum, Eriophorum ron, Ghamaenerion, Helictotrichon, Ono-
pordon, Sison, Pteridophyta (pi), Thal-
lophyta (pi)

Decl. III
Parisyllabica
Masculina Feminina
Sing. Plur. Sing. Plur.
N caul IS caules N clavis claves
G -is -ium G -is -ium
D -i -ibus D -i -ibus
Ac -em -es Ac -em -es
Ab -e -ibus Ab -e -ibus
Exempla: axis, canalis, coUis, finis, unguis Exempla: classis, vallis, Digitalis, Fedi
etc. cularis, Trientalis, Vitis etc.

Tab. II В
Feminina Feminina
(Graeca orig.)
Sing. Plur. Sins. Plur.
N anthesi5 antheses N proles proles
G -is{-eo$) -ium G -is -ium
D -i -ibus D -ί -ibus
Ac -in (-im) -es Ac -em -es
Ab -i -ibus Ab -e -ibus
Exempla (gen. gr. -eos): anabiosis, analy- Exempla: pubes, saedes, sepes, rupes,
sis, basis, coenosis, cystis, diagnosis, genesis, Aphanes, Adenostyles, Nymphoides, Om-
kinesis, synthesis. Cannabis, Grypsis, Lycop- phalodes, Menyanthes etc.
sis, Sinapis, Orchis etc.

Neutra
Sing. Plur.
N vegetabile vegetabilia
G -is -ium
D -i ^ibus
Ac -e -ia
Ab •i -ibus
Exempla: ancile, confine, collare, mare, Secale
INTRODUCTIO Ш
Imparisyllabica
Masculina Feminina
Sing. Plur. Sing. Plur.
Ν flos flores N radix radices
G -ris -um G -eis -um
D -i •ibus D -i -ibus
Ac -em -es Ac -em -es
Ab -e -ibus Ab -e -ibus
Exempla: auctor (-oris), character (-eris), Exempla: achras (-dis), Dryas (-dis),
Aster (-eris), caespes (-itis), calyx (-eis), arbor (-oris), assoeiatio (-onis), botrys
caudex (-icis), cinis (-eris), clon (-nis), (-ycs), Stachys (-yos), climax (-eis), Smi-
dens (-tis), grex (-gis), lichen (-nis), margo lax (-eis), cicatrix (-eis), Salix (-eis) epider­
(-inis), mons (-tis), mucro (-onis), Senecio mis (-idiş). Adonis (-idiş), faux (-eis)^
(-nis), paries (-tis), mucor (-oris), pecten Glaux (-eis), glans (-dis), Juglans (-dis)»
(-inis), pes (-dis), -pus (-pedis), Coronopus icon (-nis), Polamogeton (-nis), Tragopogon
(-podis), pinax (-eis), spadix (-eis) (-nis), imbrex (-icis), Carex (-icis), hiems.
(-mis), nix (-ivis), nox (-ctis), phalanx
(-gis), origo (-inis), Plantago (-inis) pars·
(-tis), palus (-dis), seges (-etis), Abies
(-etis) stirps (-pis), Aegylops (-pis), urbs
(-bis), varietas (-tis)
Neutra Neutra
Sing. Plur. Sing. Plur.
N genus genera N epiderma epidermata
G -eris -urn G -matis -urn
D -i -ibus D -mail -ibus
Ac •us -a Ac -ma -ta
Ab -ere -ibus Ab -ma.te -ibus
Exempla: acumen (-inis), Cyclamen (-inis), calcar (-ris), caput (-itis), corpus (-oris), iter
(-ineris), latus (-eris), mei (-lis), chromosoma (-matis), stamen (-inis), stigma (-matis),
Alisma (-matis), tuber (-eris), Acer (-eris), Laser (-eris)
Tab. II С
Deci. IV
Masculina Neutra
Sing. Plur. Sing, Plur.
Ν fructus fruetws N cornu cornua
G -us -uum G -MS -um
D -ui -ibus D -ui -ibus
Ac -um -US Ac -u -a
Ab -и -ibus Ab -u -ibus
Exempla: abortus (-us), ambitus (-us)
aspeetus (-us), contextus (-us), ductus
(-us), habitus (-us), sexus (-us) etc.
Feminina: acus (-us), Quercus (-us), tri­
bus (-us), Pinus (-us)
Decl. V
Feminina Feminina composita (decl. V-fl)
S in J. Plur. Sing.
N species species N respublica
G •ei •erűm G reipublicoe
D •ei •ebus D reipublicoe
Ac -em •es Ac rempublicam
Ab -e •ebus Ab republica
Exempla : acies, crassities, durities, facies, glabrities, hirsuties, planities, series, res, etc. Dies
/masc. Π
И INTRODUCTIO
Tab. III
ADJECTIVORUM DECLINATIONES
Singularia Pluralia
Masculina Feminina Neutra Masculina Feminina Neutra

I. Ternis desinentiis
N longMS (II) longo (I) longMW (II) N longi longaé longa
O -i -ae -i G -orum -arum -orum
D -o -ae -o D -is -is -is
Ac -um -am -um Ac -os -as -a
Ab -o -a -o Ab -is -is -is

N glaber (II) glabra (I) glabritw (II) N ri glabroe glabra

G -ri -ae -i G -orum -arum -orum
D -о -ae -0 D -is -is -is
Ac -um -am •um Ac -OS -as -a
Ab -о -a -0 Ab -is -is -is
Exempla: ater (-ra, -rum), conifer (-ra,-rum), floripar (-ra, -rum), integer (-га, -rum), menan-
der (-ra, -rum), pulcher (-ra, -rum), taeter (-ra, -rum) etc.

N Silvester (III) silvestrts (III) silvestre (III) Ν silvestre« silvestre« silvestria

G -ris -ris -ris G -ium -ium -ium
D -t -i -i D -ibus -ibus -ibus
Ac -em -em -e Ac -es -es -ia
Ab -ί -i -i Ab -ibus -ibus -ibus
Exempla: acer (-ris, -re), alpester (-ris, -re), campester (-ris, -re), lacuster (-ris, -re), paluster
(-ris, -re), rupester (-ris, -re), terrester (-ris, -re) etc.

II. Binis desinentiis

N brevÎS (III) bre Vi« III) breve (III) N breves breves brevia
G -is -is -is G -ium -ium -ium
D -i -i -i D -ibus -ibus -ibus
Ac -em -em -e Ac -es -es -ia
Ab -ί -i -i Ab -ibus -ibus -ibus
Exempla: acris (-e), alpestris (-e), biglumis (-e), campestris (-e), ensiformis (-e), lacustris (-e),
multinodis (-e), palustris (-e), paucinervis (-e), similis (-e), terrestris (-e), umbilicalis (-e),
zonalis (-e) etc.

Gradus compar.
N brevior (III) brevior (TU) brevius (III) N breviores breviores breviora
G -oris -oris -oris G -um -um -um
D -ori -ort -ort D -ibus -ibus -ibus
Ac -or em -orem -onus Ac
Ab -ore -ore -ore Ab -ibus -ibus -ibus
Exempla irregularia: melior (-ius), peior(-ius), maior(-ius), minor (-us), plus etc. Sine com·
parativo : bellus, diversus, falsus, novus.
INTRODUCTJO 12
III. Singulis desinentiis
Singulari* Pluralia
Masculina Feminina Neutra Masculina Feminina Neutra
Ν simplea; (III) simples simplex N simplices simplices simplicia
G -icis -icis -icis G -ium -ium -ium
D -ici -ici -ici D •ibus -ibus -ibus
Ac -icem -icem -ex Ac -es -es -ia
Ab -ici -ici -ici Ab -ibu^ -ibus -ibus
Ν dehiscens(III) dehiscens dehiscens N déhiscentes déhiscentes dehiscentie
G -tis -iis -tis G -ium -ium -ium
D -ti -ti -ti D -ibus -ibus -ibus
Ac -tem -tem -ens Ac -es -es -ia
Ab rii -ti -ii Ab -ibus -ibus -ibus
Exemplu : aberrans (-tis), anceps (-itis), asterocalyx (-ycis), asterotrix (-icis), bicolor (-oris)»,
bidens (-tis), brachypus (-podiş), brevipes (-pedis), clinolepis (-idis), diplostemon (-onis),
fugax (-acis), galactites (-itis), hemiteres (-tis),impar (-ris), impubes (-is), lasiochlamys (-ydis)>
longicuspis (-idis), praecox (-eis), platyodon (-tis), vetus (-eris) etc.
 ABBBETUTIOIÍES

adv adverbiüm
(angl.) anglice
conj conjunctio
f substantivum femeninum
m substantivum masculinum
η substantivum neutrum
num numeralis
pl plurális
praep praepositio
pron pronomen
ν verbum
1..2..3.. numerotatio variorum sensuuin
{lat... etymologia ex vocabulo latino ...
{ gr etymologia ex vocabulo graeco ...
{gr.—, etymologia ex vocabulo graeco ut supra
( ) casus genitivi, — nomina auctorum, — exempla
[....] termini [angliei; germanici; gallici; hungarici; rossicij
-»• vide etiam synonyma latina
(„ ") etymologiae traductio dacoromanica
~ „tilda", repetitio adjectivi praecedentis, in concordatione
* vide in appendice ADDENDA ad numerum congruentem
 INTRODUCERE

Cercetările ştiinţifice, îndeosebi cele din timpurile noastre, reclamă o amplă

şi temeinica documentare prealabilă pentru a se putea cunoaşte rezultatele rea­
lizărilor de pînă atunci. Această muncă de documentare |se referă mai ales la
lucrările publicate în diferite limbi europene, dar îndeosebi la cele cu mare
circulaţie internaţională.
Cercetătorii întîmpină dificultăţi mai ales în traducerea cit mai precisă
a termenilor tehnici proprii fiecărei limbi. Deoarece în lucrările mai recente
problemele sînt abordate multilateral, cercetătorii mai trebuie să cunoască şi
terminologia tehnică folosita în disciplinele auxiliare.
Dicţionarele de tip general tratează însă numai un număr redus de termeni
tehnici folosiţi în diferitele discipline. Ca urmare devin necesare şi constituie
un real ajutor în munca de cercetare dicţionarele explicative multilingve, ela­
borate în diferite domenii de specialitate.
în ultimele secole au fost publicate, în diferite limbi, mai multe enciclopedii
şi numeroase dicţionare botanice, mai ales unilingve sau cel mult bilingve.
Majoritatea acestor dicţionare însă, astăzi, nu mai pot fi procurate, deoarece
sînt de mult epuizate sau sînt inaccesibile cercetătorilor noştri. Conţinutul lor
este de multe ori chiar depăşit, deoarece mulţi termeni şi-au schimbat accep­
ţiunea lor iniţială, iar unii au devenit chiar echivoci şi au fost înlocuiţi cu ter­
meni noi, care reflectă un conţinut nou. Pe de altă parte, explozia informaţio­
nală, care caracterizează secolul nostru, creează aproape zilnic noţiuni noi, intro-
ducînd termeni noi în toate domeniile de specialitate.
Toate aceste împrejurări dovedesc importanţa, necesitatea şi utilitatea
unor dicţionare de specialitate multilingve.
Un dicţionar poliglot, care să cuprindă un volum mai mare de termeni
pentru a putea satisface necesităţile de prim ordin ale cercetătorilor, lipseşte
în literatura botanică.
Prezenta lucrare încearcă să completeze această lacună.
La întocmirea acestei lucrări munca de documentare, de peste două decenii
(1952—1973), are la bază datele mai multor enciclopedii şi numeroase dicţionare
botanice, precum şi un mare număr de articole şi lucrări de specialitate care
au fost publicate în literatura botanică începînd de la Linné. După adunarea
unui vast material documentar, extras pe fişe, s-a trecut la selecţionarea şi pre­
lucrarea, în 7 limbi europene, a termenilor mai frecvent folosiţi în acest dome­
niu. Accentul s-a pus pe terminologia descriptivă (organografie, morfologie,
sistematica plantelor superioare şi inferioare, ca şi termenii folosiţi în nomen­
clatura lor), dar au mai fost reţinuţi numeroşi termeni utilizaţi în celelalte
domenii speciale ale botanicii (citologie, histologie, fiziologie, genetică, ecolo­
gie, fitocenologie, fitogeografie etc.). Astfel, lucrarea de faţă se adresează bota-
niştilor fanerogamişti şi criptogamişti (cercetători ştiinţifici, cadre didactice
din învăţămîntul superior şi mediu, biologi), specialiştilor care lucrează în dome-
15 INTRODUCERE
niile aplicative ale acestei ştiinţe (ingineri silvici şi agronomi, horticultori, cer­
cetători din industria farmaceutică etc.) şi studenţilor de la diferite facultăţi
în care se predă botanica.
Lucrarea cuprinde peste 12 000 de termeni latineşti, inclusiv variantele
lor grafice (de ex. gibba f, gibber m, gibbositas f, gibbus m sau fructifer^ fructificans,
fructuarius, fructigenus, fructiger, fructiparus), precum şi termenii formaţi din
două cuvinte (de ex. laciniae calycis, corolla ligulata etc.), aceştia din urmă
fără numerotare specială. între termenii trataţi figurează un mare număr de
radicale adjectivale (de ex. brachy-), care prin compunere cu alte adjective
pot forma numeroşi termeni adjectivali (de ex. brachyanthus, brachy acanthus,
brachycarpus, brachyglossus, brachyurus etc.) sau compuşi fiind (de ex. brachy-
cladus), prin descompunere în brachy- şi în ciad-, clado-, -cladus (ambele radicale
fiind tratate separat la literele respective) ajută la traducerea în toate limbile
tratate a unui număr mare de cuvinte care nu sînt prelucrate propriu-zis în
prezenta lucrare. în acest fel, numărul termenilor tehnici latineşti care pot fi
descifraţi cu ajutorul dicţionarului se ridică la peste 25 000 de cuvinte.
Termenii latineşti (de bază) sînt enumeraţi alfabetic şi sînt precedaţi de
cîte o cifră. Numerotarea se face separat pentru fiecare grup de litere pentru
a se evita în acest fel folosirea unor cifre prea lungi şi greu de reţinut. Corespon­
denţii termenilor latineşti sînt apoi enumeraţi în celelalte 6 limbi în ordinea
următoare: română (cu explicaţii şi exemplificări sumare), engleză, germană,
franceză, maghiară şi rusă, împreună cu eventualele lor sinonime. Termenii
ruseşti sînt trataţi la urmă numai din consideraţiuni de ordin tipografic.
Lucrarea are două părţi:
— partea generală, care cuprinde enumerarea alfabetică a termenilor lati­
neşti, precum şi prelucrarea propriu-zisă a acestora în celelalte 6 limbi,
— partea indexurilor alfabetice, întocmit separat pentru fiecare limbă,
unde fiecare termen trimite la litera majusculă şi la numărul sub care poate
fi găsit termenul căutat în oricare din limbile tratate la partea generală.
în acest fel, specialiştii care cunosc una din aceste limbi, se vor putea folosi
de prezentul dicţionar în ce priveşte toate celelalte limbi tratate aici.

I. Partea generală
Termenii latineşti constituie termenii de bază, cuvintele de titlu şi sînt
tipăriţi cu verzale cursive. într-adevăr, limba latină a fost prima limbă internaţio­
nală folosită în ştiinţa botanică, generînd majoritatea termenilor tehnici utilizaţi
în ştiinţă. în botanica ea se mai foloseşte şi astăzi ca limbă ştiinţifică funda­
mentală şi internaţională, iar conform prevederilor Codului internaţional de
botanică, toate unităţile sistematice nou descoperite trebuie descrise în mod
obligator în limba latină, prezumîndu-se că în acest fel toată lumea poate lua
cunoştinţă de ele.
Substantivele latine figurează la nominativ singular şi pentru a putea fi recu­
noscute ca substantive, ele sînt urmate întotdeauna de cîte o literă care indică
abreviat genul lor gramatical: m pentru masculin, /"pentru femenin şi η pentru
neutru (de ex. flos m, planta f, folium η). Substantivele care redau noţiuni colec­
tive, grupuri sau formaţiuni de plante, aglomerări de corpusculi etc. (de ex.
anemophilae f pi, baUochores î pi, ergasiophyta η pl, crystalloides m pl.) figurează
la nominativ plural şi sînt urmate de litera care precizează genul lor gramatical,
precum şi de indicarea abreviată a pluralului lor (pi).
INTRODUCERE 16

Genetivele substantivale nu sînt indicate decit numai în cazurile motivate

prin necesitatea evitării unor confuzii posibile. Astfel, se indica în paranteze
genetivele în cazul substantivelor imparisilabice, de declinarea III, terminate
în -is (de ex. cassi* (-idiş) f), pentru a putea fi deosebite de substantivele pari-
silabice, de declinarea III, terminate în -w, dar avînd genetivul în -is (de ex.
genesis f, genetiv genesis); la cele terminate în -us·, masculine sau feminine,
de deci. IV, de ex. fructw* (-us) m, pentru a nu fi confundate cu substantivele
masculine sau feminine, de declinarea II, terminate la nominativ în -us, avînd
genetivul în -i, de ex. ramus m, sau cu cele de deci. III neutre, corpus (-oris) η.
Substantivele terminate în -a, masculine sau feminine (de ex. planta f)
sînt de declinarea I, dar toate cele terminate în -ma neutre (prevăzute cu eti­
mologie greacă) au genetivul în -matis şi sînt de declinarea III (de ex. soma n,
stigma η etc.).
Pentru stabilirea corectă a genetivelor substantivale şi a categoriei de
declinare (I—V), în cadrul introducerii latine am cuprins în Tabelul I toate desi­
nenţele substantivale din prezenta lucrare, cu indicarea genetivelor lor şi a
categoriei de declinare în care se încadrează, iar în Tabelul II am dat exemple
de declinare pentru cele 5 categorii, precum şi pentru cîteva cazuri excepţionale.
Unele substantive au două versiuni de desinenţă, adesea cu genuri gra­
maticale deosebite, ambele variante fiind valabile, de ex. stigmatophorus m şi
stigmatophorum n. în prezenta lucrare noi am optat pentru versiunea stigma-
iophorum η pentru a putea fi deosebit de adjectivul stigmatophorus, indicat
ia nominativ singular forma masculină.
Adjectivele sînt redate la nominativ singular genul masculin. Ele pot fi
recunoscute ca adjective prin aceea că nu sînt urmate nici de litere singuratice (de
ex. m,f,n,sau v), dar nici de abreviaţii (de ex. num., conj., adv). în Tabelul III din
introducerea latină sînt date exemple de declinare a adjectivelor cu 3 terminaţiuni
de genuri gramaticale, cu două, sau cu o singură formă invariabilă pentru toate
cele trei genuri ; pe baza desinenţei lor din partea generală a lucrării, aceste
adjective pot fi încadrate cu uşurinţă în categoria lor de declinare.
Am indicat numeroase verbe la participiu, cu rol adjectival, terminate
în -ans sau -ens (de ex. nigricans, dehiscens), acestea avînd o singură formă
pentru cele trei genuri, precum şi cîteva verbe la gerundiv, tot cu rol adjectival
(de ex. conservandus), care dispun de cele trei forme de gen gramatical (-us, -α,
-um). în ambele cazuri am indicat după ele în paranteză forma lor de indicativ
prezent singular persoana întîia pentru a uşura găsirea lor în dicţionarele latine
de tip general (de ex. nigrico, dehisco, conserva).
O atenţie deosebită s-a acordat adjectivelor care redau culorile precum
şi nuanţele acestora, dat fiind frecventa lor folosire în descrierile botanice şi
mai ales în floricultură, adesea însă greşit folosite. în indexurile alfabetice ale
limbilor tratate am indicat şi cumulativ aceste nuanţe în cadrul culorilor de
bază pentru a oferi cititorilor o cît mai bună orientare de ansamblu.
Verbe (urmate de abreviaţia v) am inclus puţine în lucrare, menţionîn-
du-le la indicativ prezent singular persoana întîia, aşa cum figurează în dicţio­
narele latine de tip general (de ex. disto v). Uneori am inclus verbele în forma în
care sînt folosite în mod curent în descrieri (de ex. dele, fide, confer, emendaçit ele.)
pentru a uşura identificarea lor de către cititor.
Pronume (pron.), numerale (num), prepoziţii (praep), adverbe (adv) şi con­
juncţii (conj) am indicat doar cît'eva, în mod excepţional, deoarece acestea pot
fi uşor găsite în toate dicţionarele latine şi sînt folosite în înţelesul lor comun.
17 INTRODUCERE
Etimologia greacă urmează între paranteze după termenii latineşti de
origină greacă şi este introdusă prin abreviaţia gr („derivă din grecescul").
Termenii greceşti au fost trecuţi cu caractere eline pentru a se evita greu­
tăţile fonetice şi grafice în redarea lor exactă prin caractere latine. Aceşti
termeni figurează la nominativ singular, uneori este indicat şi genetivul lor,
atunci cînd genetivul a fost utilizat la crearea termenului tehnic latin, de ex.
trichobacteria η pi ( gr θρίξ, τριχός „păr, setă"), urmat în ghilimele de cores­
pondentul românesc. Cînd termenul grecesc se repetă şi la cuvintele următoare,
ia acestea din urmă după indicaţia gr —, se folosesc liniuţe urmate de vir­
gulă („vezi mai sus") fără a se mai repeta termenul grecesc. Sperăm că indicarea
etimologiilor greceşti va contribui la o mai bună înţelegere şi la reţinerea mai
uşoară a termenilor tehnici latineşti.
Termenii româneşti sînt prelucraţi mai detaliat, în acord gramatical cu
termenii de bază latineşti şi urmează după paranteza etimologiei.
Substantivele sînt indicate la nominativ singular, iar în cazul noţiunilor
colective la nominativ plural. în cazuri motivate li se indică în paranteza şi
forma de plural, de ex. bractée (pl. bractei), sept (pl. septe) etc. Urmează apoi
sinonimele lor, despărţite prin virgule, după care se indică rezumativ şi cît mai
concis semnificaţia lor. Adesea se mai indica în paranteză:
— exemple de folosire a termenului în diagnozele latine, precum şi tradu­
cerea lor în limba română,
— exemple de unităţi sistematice cu nomenclatură latină la care se refera
termenul,
— numele autorului care a creat noţiunea şi termenul, sau accepţiunea
specială a unui autor,
— exemple de termeni substantivali româneşti la care se referă mai adesea
termenul adjectival.
Termenii cu mai multe accepţiuni semantice sînt numerotaţi.
în cadrul unor termeni substantivali se mai indică uneori termenii tehnici
folosiţi prin combinare cu alţi termeni substantivali sau adjectivali (de ex.
lobii frunzei, rădăcină contractilă), aceştia neavînd însă numerotare separată.
Ţinem să accentuam aici că partea explicativă a termenilor nu are caracter
de definiţie, ea este cît mai rezumativa şi nu cuprinde cazurile de excepţie.
Adjectivele sînt redate, şi în limba română, la masculin singular nomi­
nativ, dîndu-li-se cîte o explicaţie sumara şi adesea între paranteze se mai indică
termenii substantivali la care se referă mai frecvent, de ex. acrescent (caliciul
la Physalis, stilul la Clematis), acetabuliform (gîtul perigonului la Narcissus
poeticus, fructificaţii la Acetabular ia).
Grafia corectă a unor termeni româneşti a constituit adesea o problema
pentru autor, întrucît în literatura de specialitate unii termeni sînt folosiţi cu
grafie variată, de ex. conidie (conidiu), anteridie (anteridiu), aerobionte (aero-
bionţi), gametangiu (gametangie), sporange (sporangiu), bazidie (bazidiu),
androcor (androchor), corologie (chorologie), şalază (chalază) etc. în aceste
cazuri s-a optat pentru grafia mai generalizată sau pentru cea folosită în volu­
mele de Flora R.S.R.
în alte cazuri nu s-a găsit corespondentul românesc al termenului tehnic
latin, acesta trebuind să fie adaptat limbii române prin analogie cu alte cuvinte
similare, cu respectarea spiritului limbii române, evitîndu-se astfel circum­
scrierea (abient, acascofite, acaul, acramfibrie, acrofix, adnascent etc.), iar
în puţine cazuri a fost inevitabilă menţinerea termenului latin neschimbat
(aererrantia, apostrophe, androfilum, amfiaster etc.). Tot aşa, în cazul cîtorva
INTRODUCERE 18

termeni nelatineşti, dar care circulă în această formă (de ex. crossing-over),
aceştia au fost menţinuţi fără schimbare în toate limbile.
între paranteze drepte sînt redaţi termenii tehnici în celelalte limbi, des­
părţiţi între ei prin virgulă punctată ( ;), precum şi eventualele sinonime des­
părţite prin virgule, după secvenţa următoare:
[engleza; germana; franceza; maghiara; rusa] uneori mai aplicîndu-se
semnul —> care trimite la sinonimele latineşti.

II. Partea indexurilor

Pentru fiecare din limbile moderne tratate s-a întocmit cîte un index alfa­
betic separat, care cuprinde toţi termenii care figurează în lucrare în limba
respectivă, cei latineşti de bază fiind încă de la început aranjaţi în ordine alfa­
betică.
Fiecare termen din index este urmat de una sau mai multe litere majus­
cule şi de una sau mai multe cifre, care corespund cu litera iniţială şi cu cifra
de numerotare de la termenii de bază latineşti. Aceste indicaţii de referinţa
fac posibil găsirea uşoară a termenului căutat în oricare din limbile tratate.
Pentru semnalarea eventualelor observaţii de precizare sau de îndreptare
din partea cititorilor, autorul îşi exprima deplina gratitudine.
La încheierea acestei lucrări amintirea autorului se îndreaptă înainte de
toate către cei care au fost acad. E. I. Nyárády, Prof. I. Grinţescu şi Prof.
M. Guşuleac pentru îndemnurile şi încurajările date autorului încă de la început ;
mulţumiri şi recunoştinţă acad. V. Preda, directorul Centrului de Cercetări
Biologice din Cluj-Napoca, care cu toată bunăvoinţa şi înţelegerea i-a asigurat
autorului condiţiile de muncă cele mai bune pentru terminarea acestei lucrări.
Adresez sincere mulţumiri bunilor mei colegi şi prieteni, Prof. Dr. Ε. Ghişa,
Dr. Ν. Boşcaiu, Dr. F. Täuber, Dr. С. Zsigó şi Dr. P. Kupás, care prin sfaturi,
observaţii critiice şi pe calea lectorizării lingvistice au contribuit mult la
îmbunătăţirea lucrării, apoi colegelor şi colegilor din cadrul institutului, care
m-au ajutat în muncă sub diferite forme.
îmi revine datoria să-mi exprim cu această ocazie gratitudinea şi cele
»nai sincere mulţumiri conducerii Editurii Enciclopedice şi Ştiinţifice pentru
înţelegerea, ajutorul neprecupeţit şi permanent pe care mi l-au acordat în tot
cursul editării, precum şi responsabilei de carte. Cioacă D. Elena, pentru sfa­
turile, valoroasa şi competenta contribuţie sub aspect redacţional şi editorial,
dar şi tipografilor — harnici muncitori rămaşi întotdeauna în anonimat —
care prin munca lor grea şi conştiincioasă au realizat apariţia lucrării in cele
mai bune condiţii tehnice.

Cluj-Napoca, 1 sept. 1977 Autorul

 FOREWORD

A multilingual botanical dictionary comprising a fairly great number of

terms in order to satisfy the first rate necessities of researchers is missing from
the botanical literature. The present work is an attempt to fill in the gap.
During the documentation work, which required an effort of more than
20 years, the data were studied intensively of several encyclopaedias and a
Avide range of botanical dictionaries as well as of numerous other reference
works in the field, beginning with Linné's writings. The attention was focused
on the descriptive terminology (organography, morphology, the systematic»
of superior and inferior plants as well as the terms of the nomenclature) and^
in the same time, on the terms used in other special fields of botany (cytology,,
histology, physiology, genetics, ecology, phytocoenology etc.). Thus, the pre-
sent work is meant for the use of botanists interested in phanerogams and cryp-
togams (researchers, biologists, members of the teaching staff of universities
or high schools) and of specialists from the applied fields of this scientific dis-
cipline (forestry engineers, agricultural engineers, researchers in the domain
of horticulture or the pharmaceutical industry etc.).
The work comprises more than 12.000 Latin terms, including graphic
variants as well as terms made up of two words, the latter not being preceded
by a reference number. Among the terms included there are a great number
of adjectival roots which, when linked to other adjectives, may give birth to
numerous new terms or compound adjectives or decomposed, these would help
to translate a great number of words actually not included in the present work,,
into all the languages of the Dictionary. In this way the number of Latin terms
which can be translated with the help of the Dictionary surpasses the amount
of 25.000 words.
Specialists having the command of one of the languages of the Dictionary
can use it for all the other languages.
The work is made up of two parts :
— the General Part, which comprises the alphabetic listing of the basic
Latin terms, preceded by a reference number and followed by the specification
of the term in the other 6 languages,
— the Alphabetical Indexes elaborated for each of the languages included
in the work.

I. The General Part

The Latin terms are used as main entries.
The nouns are presented in the nominative singular form and are always
followed by a letter indicating their gender : m stands for masculine, f for femi-
nine and η for neuter gender. Terms denoting collective notions take the plurai
FORE WORD 20

(pl.) form. Their genitive form is given in round brackets () only in the case
when possible confusions are to be avoided, i.e. fructwi (-us) m, (declin. IV),
lest they should be taken for masculine or feminine nouns having the same
ending, i.e. vamus (-i) m, (declin. II) or corpMs (-oris) n, (declin. III).
In order that the correct genitive form and declension category (I—V)
of nouns might be established, the Latin introduction gives a listing, in Tab. I,
of all the endings of the nouns included in the present work, indicating the
proper genitive form and declension, moreover, Tab. II offers examples of
declension.
Adjectives are represented in masculine nominative singular form and
are not followed by abbreviations of any kind (no m, f, n, v, adv., pron., num.,
conj.) however Tab. Ill of the Latin introduction gives examples of declension
for adjectives with 3, 2 or only one ending denoting gender. Adjectives with
the meaning of colours were treated in a detailed manner along with their variants
and nuances and in the Alphabetical Indexes the nuances are also indicated
together with the basic colours.
Verbs (v) are less numerous and are given sometimes directly under the
form used in botanical descriptions (i.e. dele, fide, confer, emendavit etc.).
Pronouns (pron), numerals (num), prepositions (praep), adverbs (adv)
and conjunctions (conj) are but rarely listed, they are used in the customary
sense of the Latin dictionaries.
Greek etymology ( gr) is given in brackets in Greek types and with the
corresponding word in Roumanian. When the Greek term is repeated in the
next combined word, a little line (—) is used instead of it.
The Roumanian terms are placed after the brackets of the Greek etymo-
logy and are treated at large, followed by a short explanation (not a defini-
tion). In brackets illustrative examples of Latin scientific plant names are
added either the name of the author by whom the term was created or used
in a particular sense. The various semantic meanings are numbered.
Often a particular item is followed by compound terms made up of two
words. These compunds are treated completely, however they are not num-
bered.
The Roumanian text is followed by the specialized terms in the other lan-
guages in square brackets, in the following order: /English; German; French;
Hungarian ; Russian/, with a semicolon ( ;) between them, the synonyms are
separated by comma. The Russian terms are at the end of the listing because
of typographical reasons. After closing the square brackets an arrow] -> indi-
cates the possible latin synonyms.

II. The Alphabetical Indexes

For each of the modern languages included an Alphabetical index was
compiled. Each term is followed by one or more capital letters completed with
one or more reference numbers. The letters indicate the initials of the Latin
terms treated in the General Part, the figures correspond to the numbering
of the Latin terms. The reference letters of the Russian Index are Latin letters
and not Russian, thus G is not a Russian s, H is not a Russian n, etc.
The users' occasional observations, suggestions or corrections would be
accepted with the sincerest gratitude.
Cluj-Napoca, September 1st, 1977. The Author
 EINLEITUNG

Ein vielsprachiges botanisches Wörterbuch, welches ein größeres Volumen

von Fachausdrücken enthält, um vor allem die Notwendigkeit der Forscher
zu erfüllen, fehlt in der Botanikliteratur. Die vorliegende Arbeit versucht diese
Lücke auszufüllen.
Die Dokumentierungsarbeit, die über 20 Jahre dauerte, hatte die Daten
mehrerer Enzyklopädien, zahlreiche botanische Wörterbücher, wie auch eine
Vielzahl von Spezialitätsbüchern, die begonnen mit Linné veröffentlicht wurden,
als Basis. Aus diesem umfangreichen Material wurden die häufiger verwendeten
Ausdrücke ausgewählt. Dag Hauptgewicht wurde auf die beschreibende Ter-
minologie gelegt (Organographie, Morphologie, Systematik der höheren und
niederen Pflanzen, gleichfalls auch die Ausdrücke der Nomenklatur), wobei
aber auch zahlreiche Fachausdrücke, die in den Spezialfächern der Botanik
benützt werden, aufgemerkt wurden (Zytologie, Histologie, Physiologie, Genetik,
Ökologie, Phytozönologie usw.). Somit wendet sich dieses Werk an die phane-
rogamen und kryptogamen Pflanzen erforschenden Botaniker (wissenschaftliche
Forscher, Biologen, Lehrkader aus dem mittleren und oberen Lehramt), eben-
falls auch an die Spezialisten welche in den Anwendungsgebieten dieser Wis-
senschaft tätig sind (Forstingineure und Agronomen, Forscher im Gartenbau
und in der pharmazeutischen Industrie, u.a.).
Die Arbeit umfasst über 12 СЮО lateinische Begriffe, einschließlich ihre
verschiedenen Schreibweisen, wie auch die zusammengesetzten Ausdrücke,
wobei die letzteren nicht numeriert sind. Unter den behandelten Ausdrücken
befindet sich auch eine Großzahl von adjektivalen Stämmen, die durch eine
Zusammensetzung mit anderen Adjektiven zahlreiche neue Ausdrücke bilden
können, oder die aus zwei Wörtern zusammengesetzten Adjektive verhelfen
durch ihre Aufgliederung Zur Übersetzung in die behandelten Sprachen einer
Vielzahl von Wörtern die in der vorliegenden Arbeit eigentlich nicht verdeut-
licht sind. Auf diese Art erhebt sich die Anzahl der lateinischen Fachausdrucke,
die mittels des Wörterbuchs aufgeklärt werden, bis über 25.(Ю0 Wörter.
Die Spezialisten, welche blos eine Sprache des Wörterbuchs beherrschen,
können sich aller übrigen Sprachen des Wörterbuchs bedienen.
Das Werk besteht aus zwei Teilen:
— der allgemeine Teil, welcher die alphabetische Aufzählung der latei-
nischen Grundbegriffe enthält, von einer Hinweisungsziffer vorangegangen
und ihre eigentliche Verarbeitung in die übrigen 6 Sprachen,
— das alphabetische Verzeichnis, das getrennt für jede einzelne Sprache
des Wörterbuche aufgestellt ist.
EINLEITUNG 22

I. Allgemeiner Teil

Die lateinsprachigen Ausdrücke bilden die Titelworte.

Die Substantive stehen im Nominativ Singular, stets gefolgt von einem
Buchstaben der ihr grammatisches Geschlecht anführt: m Maskulinum, f Fe-
mininum und η Neutrum. Die Ausdrücke der Sammelbegriffe sind im Pleral
(pl) aufgezeichnet. Ihre Genitive sind nur in berechtigten Sonderfällen in Klam-
mern angeführt, z. В.: fructw* (-us) m (IV. Deklin.), um nicht mit den masku­
linen oder femininen Substantiven, mit derselben Endung, z.B.: гатм5, (-i) m
{\l. Deklin.) oder согрм5 (-oris) η (III. Deklin.) verwechselt zu werden.
Zur richtigen Festlegung der substantivalen Genitive und der Deklina­
tionsklassen (I—V) wurden bei der lateinischen Einleitung in die Tabelle I,
die im Wörterbuch vorkommenden Endungen eingetragen, mit der Angabe
ihrer Genitive und ihrer Deklinationsklasse, wogegen die Tabelle II, Deklina-
tionsbeispiele wiedergibt.
Die Adjektive sind in maskuliner Form aufgeschrieben, im Nominativ
Singular und werden von keiner Abkürzungsanweisung (m, f, n, v, adv, pron,
num, conj) gefolgt, während die Tabelle III in der lateinischen Einleitung,
Deklinationsbeispiele für die Adjektive mit 3, 2 oder einer einzigen Genusen-
dung bringt. Adjektive die verschiedene Farben andeuten sind ausführlicher
mit ihren Varianten und Farbtönen behandelt, wobei die alphabetischen Ver-
zeichnisse diese Farbtöne im Rahmen der Grundfarben zusammengefasst auf-
zählen.
Verben (mit ν notiert) sind wenige angeführt, manchmal gerade in der
Gebrauchsform von Beschreibungen (z.B.: dele, fide, confer, emendavit u.a.).
Pronomen (pron), Numeralien (num), Präpositionen (praep), Adverbien
(adv) und Konjunktionen (conj) sind nur wenige, ausnahmsweise gegeben,
weil sie im Hauptsinn der lateinischen Wörterbücher gebraucht sind.
Die griechische Etymologie ( gr.) folgt in der Klammer mit griechischen
Buchstaben und mit ihrer entsprechenden rumänischen Bedeutungstermino-
logie. Wenn sich der griechische Ausdruck auch für die nachfolgenden Wörter
wiederholt, wird ein Srichlein (—) aufgezeichnet.
Nach den Klammern der griechischen Etymologie folgen die rumänischen
Ausdrücke, die ausführlicher, mit kurzen Erklärungen (keine Definitionen),
behandelt sind, wogegen andere Klammern, Beispiele von systematischen
Einheiten einschließen, auf die sich der Text bezieht oder aber die Autoren-
namen die den Ausdruck geschaffen haben oder diese'Verdeutlichung annehmen.
Die verschiedenen semantischen Gebrauchsformen wurden numeriert-
Nach der Auslegung des Fachausdrucks sind häufig auch die aus 2 Wörtern
zusammengesetzten Begriffe verarbeitet dargeboten, ohne eine spezielle Nume-
rierung.
Dem rumänischen Text folgen zunächst zwischen geraden Klammern
die den übrigen Sprachen entsprechenden Fachausdrücke, in folgender Ord-
nung: [englisch; deutsch; französisch; ungarisch; russisch], durch Punkt-Bei-
strich ( ;) getrennt und ihre Synonymen durch Beistriche. Die russischen Aus-
drücke sind zuletzt angereiht wegen typographischen Gründen. Nach der
Schließung der geraden Klammern verleitet manchmal ein Pfeil ( ] -> ) zu den
eventuellen lateinischen Svnonvmen.
23 EINLEITUNG

II. Verzeichnis-Teil
Für jede behandelte moderne Sprache ist je ein separates Wörterverzeich-
nis aufgestellt. Jeder Ausdruck ist von einem oder 2 großgeschriebenen Buch-
staben und von einer oder mehreren Hinweisungsziffern begleitet. Die Buch-
staben entsprechen den Anfangsbuchstaben der Lateinausdrücke die im
ersten Teil behandelt sind, während die Ziffern zur Numerierung der Lateinaus-
drücke verweisen. Die Hinweisungsbuchstaben des russischen Verzeichnisses
sind lateinische Buchstaben und keine russische, so daß G kein russisches s,
H kein n, usw. darstellen.
Für die Anweisung eventueller Bemerkungen, von Verdeutlichungen oder
Berichtigungen spricht der Verfasser seinen vollen Dank aus.
Cluj-Napoca 1. September 1977 Der Verfasser
 INTRODUCTION

Un dictionnaire polyglotte, comprennant un volume appréciable de termes

techniques pour satisfaire les besoins de premier ordre des chercheurs scienti-
fiques, manque en ce moment dans la littérature botanique. Le présent travail
tente de compléter cette lacune.
Le travail de documentation, qui a duré plus de 20 années, repose sur les
données de plusieurs encyclopédies et de nombreux dictionnaires de botanique,
ainsi que sur un grand nombre de travaux de cette spécialité publiés à partir
de Linné. Les termes le plus souvent utilisés dans ce domaine ont été sélection-
nés. L'accent a été mis sur la terminologie descriptive (organographie, mor-
phologie, systématique des plantes supérieures et inférieures, aussi que les ter-
mes de la nomenclature), cependant nous avons retenu beaucoup de termes
utilisés dans les autres domaines spéciaux de la botanique (cytologie, histologie,
physiologie, génétique, écologie, phytocénologie etc.). C'est ainsi que ce diction-
naire s'adresse aux botanistes phanérogamistes et cryptogamistes (chercheurs
scientifiques, biologistes, cadres didactiques des enseignements supérieurs et
moyen), ainsi qu'aux spécialistes qui travaillent dans les domaines appliqués
de cette science (ingénieurs forestiers et agricoles, chercheurs de jardinage, de
l'industrie pharmaceutique etc.).
Notre travail comprend plus de 12 000 termes techniques latins, y compris
leur variantes graphiques, de même les termes formés par deux mots, ces der-
niers n'étant pas numérotés. Parmi les termes ci-traités il y a un grand nombre
d'adjectifs qui, par composition avec d'autres adjectifs, peuvent former beau-
coup de termes neufs. D'autre part, par disjonction des adjectifs composés, on-
peut facilement traduire une multitude de mots non compris dans ce diction-
naire. C'est ainsi que les termes techniques latins déchiffrables à l'aide de ce
dictionnaire s'élèvent à plus de 25.000 mots. Les spécialistes qui connaissent
l'une quelconque des langues ci-traitées, peuvent facilement utiliser le diction-
naire pour toutes les autres.
Le travail se divise en deux parties :
— la partie générale, contenant l'énumération alphabétique des termes
techniques latins, précédés par un chiffre de référence, constitue l'élaboration
proprement dite de ces termes dans les 6 autres langues,
— la partie finale contient les répertoires alphabétiques, séparément rédi-
gés pour chaque langue.

I . La partie générale
Les termes latins forment les mots de titre. Les substantifs sont au nomi-
natif singulier, suivis toujours d'une lettre minuscule indiquant le genre gram-
matical : m masculin, f féminin et η neutre. Les substantifs des notions collec­
tives figurent au pluriel (pi). Les génétifs sont indiqués entre parenthèses seu-
lement dans les cas motivés par la nécessité d'éviter les confusions possibles,
25 INTRODUCTION

par ex. hucius (-us) m (IV décl.) pour éviter la confusion avec les substantifs
masculins ou féminins terminés par -us (II décl.), par ex. гатк5, -i m, ou bien
les neutres (III décl.) corpus (-oris) η.
Pour cette raison nous avons ajouté au cadre de l'introduction latine le
Tableau I contenant les désinences au nominatif de tous les substantifs traités
dans ce dictionnaire, en indiquant aussi les formes génétives et les catégories
•de leur déclinaison (I—V) et puis, dans le Tableau II nous avons indiqué des
exemples de déclinaison.
Les adjectifs sont figurés sous la forme masculine au nominatif singulier,
n'étant suivis par aucun abrègement (m, f, n, etc.). Dans le Tableau III
de l'introduction latine on trouve des exemples de déclinaison pour les adjec-
tifs à 3, 2 ou une seule terminaison générique.
Lee adjectifs désignant les couleurs et leurs nuances ont été traités en
détail et sont cumulés dans les répertoirs à côté de couleurs fondamentales.
Seulement quelques verbes (notés par v) ont été indiqué et souvent sous
la forme de l'occurence dans les descriptions (par ex. dele, fide, confer, emen-
davit etc.).
Des pronoms (pron), numéraux (num), prépositions (praep), adverbes
{adv) et conjonctions (conj) sont figurés tout à fait exceptionnellement, vu
que dans les descriptions botaniques ils sont utilisés dans leur acception indi-
quée par les dictionnaires latines.
L'étymologie grecque ( gr.), avec des caractères grecs et la signification
roumaine, suit entre parenthèses, mais les répétitions sont signalées par des
tirets (—).
Les termes roumains suivent après les données étymologiques. Ils sont
traités avec des explications et des détails brefs (qui ne sont pas des définitions !),
ils sont souvent accompagnés entre parenthèses par des exemples, ou bien par
le nom de l'auteur qui a créé le terme ou l'acception de celui-ci. Par ailleurs,
les acceptions sémantiques différentes sont numérotées. Parfois, nous avons
expliqué aussi les termes composés de deux mots, mais sans numérotage.
Le texte roumain est suivi par les termes techniques des autres langues,
mis entre parenthèses, dans l'ordre suivant: [anglais; allemande; français;
hongrois; russe] séparés entre eux par des points-virgules (;), les synonymes
par des virgules simples. Les termes techniques russes ont été placés les der-
niers pour des raisons d'ordre typographique. Après cette parenthèse, à l'aide
d'une flèche (] —>) nous renvoyons aux synonymes des termes latins.
II. Les répertoires alphabétiques
Pour chaque langue moderne ci-traitée nous avons rédigé séparément les
répertoires alphabétiques des termes. Chaque terme est suivi par une ou plu-
sieurs lettres majuscules, suivies par un ou plusieurs chiffres de référence. Les
lettres correspondent aux initiales des termes latins traités dans la partie géné-
rale de notre travail, tandis que les chiffres correspondent au numérotage des
termes latins. Il est à mentionner que les lettres majuscules de référence, com-
prises dans le répertoire russe, sont des lettres latines et non russes, en consé-
quence, С n'est pas la russe s, H n'est pas la russe n, etc.
Dès le début, l'auteur exprime toute sa gratitude aux lecteurs qui par
leurs remarques ou par des données de précision viendront contribuer à l'amé-
lioration de son travail.
CIuj-Napoca, le 1 sept. 1977 L'auteur
 BEVEZETÉS

Oly többnyelvű botanikai szakszótár, mely a tárgyalt műszavak tekinte­

tében kielégíthetné a szakemberek első rendű igényeit, ezidőszerint hiányzik
a szakirodalomban. Jelen munka e hiányt kivánja pótolni,
Ε munka elkészítéséhez, több mint 20 évi adatgyűjtés után, a botanikai
irodalomban Linnétől kezdve napjainkig megjelent számos szaklexikont, szak­
szótárt, igen nagy számú szakmunkát, a szakkifejezések közül a leggyakrabban
használtakat, különösen a leíró műszavakat (szervtan, alaktan, felső- és alsó­
rendű növények rendszertana és nevezéktana), és nem kis mértékben a külön­
leges növénytan műszavait (sejttan, szövettan, fiziológia, örökléstan, környe­
zettan, növényföldrajz, növénytársulástan stb.) használtuk fel. Ebből követ­
kezik, hogy jelen munka a felső- és alsórendű növényekkel foglalkozó tudományos
kutatók, biológusok, egyetemi és középiskolai szaktanárok, valamint az alkal­
mazott növénytan valamely területén dolgozók (erdőmérnökök, agronómusok,
a kertészetben és gyógyszergyárakban tevékenykedő kutatók stb.) munkáját
igyekszik segíteni.
A szótár több mint 12 000 latin szakkifejezést, ezek írásmódjainak válto­
zatait, valamint a kétszavas műszavakat tartalmazza, utóbbiakat azonban nem
sorszámoztuk. Ezek között sok a szóösszetételek elő-, illetőleg utótagjaként
szerteplő melléknév és így számos újabb műszót alkothatunk, vagy az összetett
szavak különválasztásával oly műszavak megértését teszik lehetővé, melyeket
ezekben az összetételekben a szótár külön nem tárgyal. A fentiekre való tekin­
tettel e szótár segítségével tulajdonképpen több mint 25.000 szakkifejezés for­
dítható le a szótár hét nyelvének bármelyikére.
A munka két részre tagolódik:
— az általános részre, mely a latin műszavak betűrendes felsorolását, vala­
mint azoknak további hat nyelven való tulajdonképpeni feldolgozását foglalja
magába,
— a külön-külön hat nyelven megszerkesztett betűrendes tárgymutatókat
tartalmazó részre.

I. Általános rész
A latin szakkifejezések képezik a szótár címszavait, melyeket ábcé sor­
rendben, utaló számokkal megjelölve, közlünk.
A főneveket egyes szám nominativuszában vettük fel s minden esetben
a szó nemét is megjelöltük {m hímnem, f nőnem, η semleges nem). A gyűjtő
jellegű főneveket többes szám nominativuszában adtuk, a szó nemének és töb­
bes számának feltüntetésével.
 27 BEVEZETÉS
A főnevek genetivuszát zárójelben csak akkor jelöltük, amikor tévedésbe
ejtheti az olvasót, pld.
cassw (-idis) f, megkülömböztetésűl a genesis, -is f végződésűektől
corpM5 (-oris) η, „ „ ramM5, -i m „
fruct«5 (-us) m, „ гатм5, -i m és corpus, -oris η „
A latin bevezetőben található I táblázat tartalmazza a szótárba felvett
összes főnevek betűrendbe szedett végződéseit, genetivuszait és római számmal
jelöltük deklinációik hovatartozását. Ugyanitt vannak a II táblázatba foglalt
I—V deklináció példái.
A mellékneveket hímnemű alakban, egyes szám nominativuszban, min­
den külön megjelölés nélkül (m, f, n, v, adv, pron, num, conj. stb) tüntettük
fel, de a III táblázatban a három, kettő, illetve egy végződésű melléknevek
deklinációs példái mindhárom nemben megtalálhatók.
Különösebb részletességgel tárgyaltuk a színeket, változataikat és külön­
böző árnyalataikat s a betűrendes mutatóban az alapszínek alatt külön is cso­
portosítottuk.
Munkánkban csak kevés ige van (v betűvel jelöltük) s ezeket néha a botanikai
leírásokban használt formában is adjuk (pld. confer, dele, fide, emendavit stb).
Számneveket (num), határozókat (adv), névmásokat (pron), viszony­
szavakat (praep) és kötőszavakat (conj) csak kivételes esetekben használtunk,
hiszen ezeket a botanikai leírásokban is az általános jellegű latin szótárokban
feltüntetett közönséges értelemben használják.
A görög eredetű latin főnevek és melléknevek után zárójelben görög betűk­
kel adtuk a szószármaztatási (etimológiai) részeket (gr), idézőjelben pedig azok
román nyelvű fordítását. Az ismétlődő szavaknál vonalkat (—) használtunk.
A román címszavak a görög szószármaztatási rész zárójelei után következ­
nek. Ezeket követik a román hasonnevek, továbbá a fogalmak minél rövidebb
(nem definíció jellegű) meghatározása, majd zárójelben példaként növényne­
veket, vagy annak a szerzőnek a nevét adtuk, ki a fogalmat megalkotta vagy
akinek a meghatározását átvettük. A fogalmak különböző értelmezését szá­
mokkal is jelöltük.
A főneveket és mellékneveket a latin címszavakkal egyeztetve közöljük.
A címszavak tárgyalása után gyakran szerepelnek külön számozás nélkül a
latin címszóból és más főnévből vagy melléknévből alakult kétszavas műszavak
is, teljes feldolgozásban.
A román nyelvű szöveg után szögletes zárójelbe foglaltuk a többi nyelvű
műszavakat az alábbi sorrendben: [angol; német; francia; magyar; orosz],
ezeket egymástól pontosvesszővel ( ;), esetleges társszavaikat pedig vesszővel
választottuk el. Az orosz műszavakat nyomdatehnikai meggondolásból sze­
repeltettük utoljára. A bezáró szögletes zárójel után nyíllal ( ]-> ) utalunk a
latin címszó esetleges társszavaira.

II. Tárgymutatók
A betűrendes latin címszavakon kívül a többi hat nyelven külön-külön
tárgymutatót készítettünk. A szavak után egy vagy több nagybetű, ezek után
pedig egy vagy több számjegy következik. A nagybetűk a latin címszó kezdő­
betűjét, a számjegyek pedig a latin címszavak számát jelölik. A nagybetűk és
BEVEZETÉS 2S
számok alapján az olvasó könnyűszerrel megtalálja a megfelelő latin címszavakat»
illetőleg a más nyelvű műszavakat.
Az orosz tárgymutatóban szereplő nagybetűk latin, és nem orosz betűk
(tehát a С nem az orosz s, a H nem az orosz n, a В nem az orosz v, stb).
A magyar műszavak helyesírása (összeírás — különírás, stb) tekintetében,,
de különösen a latin vagy görög eredetű műszavak magyarra való átírása néha
nehézségeket okozott tekintettel arra, hogy a magyar szakirodalomban is &
vonatkozásban eltérések mutatkoznak. Nagy segítségünkre volt az Akadémiai
kiadó gondozásában megjelent Biológiai lexikon.
Végül pedig hálás köszönetünket tolmácsoljuk mindazoknak, kik a szótár
tökéletesitéséhez észrevételeikkel hozzájárulnak.
Kolozsvár-Napoca, 1977 szeptember 1 A szerző·
 ВВЕДЕНИЕ

Ботанический полиглотный словарь, содержащий относительно большой

объем технических терминов для удовлетворения минимальных требований бо­
таников, отсутствует в ботанической литературе. Настоящая работа старается
заполнить этот недостаток.
Работа документации свьппе 20-ти лет, имела на основании даты мно­
гочисленных энциклопедий и ботанических словарей, как и большое число спе­
циальных работ, начиная с линейскими. Из этого материала были выбраны тер­
мины чаще употребительны. Акцент был поставлен на описательную термино­
логию (органографию, морфологию, систематику высших и низших растений,
как и на термины номенклатуры), но были включены и много терминов употре­
бленные в других ботанических дисциплинах (цитология, гистология, физиология,
генетика, экология, фитоценология и.т.д.). Таким образом настоящая работа
обращается ботаникам фанерогамистам и криптогамистам (научные исследо­
ватели, биологи, преподаватели высшего и среднего образования), как и спе­
циалистам, работавших в прикладных отраслях этой науки (лесные и сель­
скохозяйственные инженеры, исследователи в садоводстве и аптечной промыш­
ленности и.т.д.)
Словарь содержит свыше 12.000 латьшских терминов, включая графические
варианты, как и термины составленных из двух слов; эти последние являются
ненумерованными. Между данными терминами фигурируют многочисленные при­
лагательные, которые путём комбинации с другими прилагательными могут
образовать многочисленные новые формы или сложные прилагательные состав­
лены из двух слов и путём разложения помогают переводу во все языки, боль­
шинство слов которые не были обработаны в этой книге. Таким образом число
латьшских технических терминов, которые могут быть переведены настоящем
словарем свыше 25 000 слов.
Специалисты владеюпщми только одним язьпсом словаря могут пользовать­
ся им и для всех остальных.
Работа содержит две части:
— общая часть, которая содержит алфавитное перечисление основных ла­
тьшских терминов, предшествующих реферативной цифрой, как и их обработка
на остальных 6-ти языках.
— часть альфавитных индексов, составленных отдельно для каждого языка
работы.

1. Общая часть
Латынские термины составляют основные слова.
Существительные поставлены в именительном падеже единственного числа
и всегда следованы буквой указывающей их грамматический род: m для муж-
ВВЕДЕНИЕ 80

ского рода, / для женского рода и и для среднего. Термины которые обозна­
чают коллективные понятия.записаны во множественном числе {pl.). Их роди­
тельные падежи даны в скобках только в случаях обоснованных надобностей
для избегания возможных конфузий, напр. fructMJ (-us) m. (IV-oe склонение),
для того чтобы не были перепутаны с мужскими или женскими существительными
имея такое-же окончание: напр. гатм5, (-i)m. (П-ое склонение) или согрм5 (-oris) η
(III-ье склонение).
Для уточнения родительного падежа существительных и склонения (I—V)
в латынском введении даны в 1-ой таблице окончания существительных находящ­
ихся в настоящей работе с указаниями родительных падежей и склонений, а во
П-ой таблице даны примеры склонения.
Прилагательные даны в мужском роде в именительном падеже единственного
числа без укороченных указаний (m,f, η,ν, adv,pron,num,conj) а в таблице Ш-ей
из латынского введения даны примеры склонений прилагательных с 3, 2 и одним
окончанием рода. Прилагательные обозначающие различные цвета были более
тщательно разработаны вместе с их вариянтами и оттенками а в альфавитных
индексах указаны кумулятивно эти оттенки в рамке основных цветов.
Глаголы (обозначены с ν) малочислены, иногда поставлены непосредст­
венно в форме употребительной в описаниях (на пример: dele, fide, confer,
emendavit и.т.д.)
Местоимения (pron), числительные (num), предлоги (praep), наречия (adv)
и союзы (eoni) приведены исключительно, в виду того что они употреблены
в их обычном смысле находящихся в латынских словарях.
Греческая этимология (gr.) следует в скобках с греческими буквами и
с ею соответсвующим значением на румынском языке. Когда греческий термин
повторяется и у следующих слов, употребляется тиръ (—).
Румынские термины следуют после скобках греческой этимологии и трак­
тованы более подробно, с краткими объяснениями (не дефиниции) а в скобках
даны примеры систематических единиц к которым касается или фамилия автора,
который создал термин или новое значение дано автором. Разные семантичес­
кие значения нумерованы.
После обработки технического термина часто даны и термины составленные
из двух слов, цепостно обработаны, но без специального нумеровании.
После румынского текста, между прямыми скобками перечислены техни­
ческие термины на других языках в следующем порядке: [английском, немецком,
французском, венгерском и русском языках] разделены точкой с запятой (;) а
их синонимы, запятой. Русские технические термины были поставлены на конце
по типографическим обоснованиям. После закрытия прямой скобки, с помощью
стрелки ( ]-> ссылается к возможным синонимам латынских терминов.

II. Часть индексов

Для каждого из современных языков есть составлен отдельный альфавитный
указатель. Каждому термину следуют одна или несколько больших букв и этому
следуют одна или несколько реферативных цифр. Буквы соответствуют с латын-
скими инициалами разработаны в общей части работы, а цифры с нумерацией
латынских терминов. Реферативные буквы из русского индекса являются латынс-
кими и не русскими, т.е. С не является русским с, Η не русское н и. т. д.
Для указания возможных примечаний, уточнений или исправлений со сто­
роны читателей автор выражает заранее свою признательность.
Клуж-Напока, 1ч)е сентября 1977 г. Автор
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Dintre cele circa 60 de dicţionare şi enciclopedii botanice, mai multe sute de lucrări
şi articole de botanică specială şi tratate de botanică generală pe care le-am utilizat la ela­
borarea prezentei lucrări, cele mai importante au fost următoarele:

în limba latină

Linné С, Fundamenta botanica. Amstelodami 1736

— — Philosophia botanica. Stockholmiae, 1751
— — Species plantarum, Holmiae, 1753
— — Termini botanici. Hamburgi, 1781

în limba română

Borza Α., Boşcaiu N., Introducere în studiul covorului vegetal. Bucureşti, 1965
Ghişa E., Botanică sistematică. Plante inferioare. Bucureşti, 1964
Grinţescu I., Curs de botanică generală, Cluj, 1928
Guşuleac M., Curs de botanică. Thallophyta, ed, III Bucureşti, 1947
Pop E., Sălăgeanu N., Péterfi I., Manual de fiziologia plantelor. Bucureşti, 1958
Zernov S. Α., Hidrobiologie generală. Moscova, 1949 (traducere)
* * * Codul internaţional de nomenclatură botanică şi Codul internaţional de nomenclatura
plantelor cultivate. Bucureşti, 1974 (traducere)
* * * Flora Republicii (Populare) Socialiste Române, voi. I —XIII, Bucureşti, 1952—1976

în limba engleză:

Gilman J., A manual of Soil Fungi, ed. Π, London, 1957,

Henderson I. F. şi W. D., Kenneth I. H., A dictionary of scientific terms, ed. V, New York,
1953
Jackson B. D., A glossary of botanic terms, ed. IV, London, repr. 1960
Lindley J., Illustrated dictionary of botanical terms, 1848, repr. Graham J., Stanford, Cali­
fornia, 1964
Rehder Α., Manual of cultivated trees and shrubs, ed. II, New York, 1958
Stearn W., Botanical Latin, London, 1966
Trease G. E., A text-book of pharmacognosy, ed. VI, London, 1949
* * * Flora Europaea, vol. I - I I I , Cambridge, 1964-1972
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 82

In limba germană:
Bischoff G. W., Handbuch der botanischen Terminologie, I—П. Nürnberg, 1830
— — Wörterbuch der beschreibenden Botanik, ed. II, Stuttgart, 1857
Boros G., Lexikon der Botanik, Stuttgart, 1958
Braun-Blanquet J., Pflanzensoziologie, ed. II, Wien, 1951
Brouwer W et Stăhlin Α., Handbuch der Samenkunde, Frankfurt am Main, 1955
Glaser L., Taschenwörterbuch für Botaniker, Leipzig, 1890
Hegi C, Illustrierte Flora von Mitteleuropa, I—VII, München, 1909—1931
Küster E., Die Pflanzenzelle, ed. III, Jena, 1956
Metzner Α., Botanisches Taschenwörterbuch, ed. II, Berlin, 1907
Pénzig О., Pflanzenteratologie, I —II, 1921, III, 1922, Berlin
Rieger R, Michaelis Α., Genetisches und cytogenetisches Wörterbuch, ed. II, Berlin, 1958
Rothmaler W., Allgemeine Taxonomic und Chorologie der Pflanzen, Jena, 1955
Rubel E., Pflanzengesellschaften der Erde, Bern-Berlin, 1930
Schneider С К., Illustriertes Handwörterbuch der Botanik, ed. II, Leipzig, 1917
Strasburger E., Lehrbuch der Botanik, ed. 30, Jena, 1971
Troll W., Vergleichende Morphologie der höhere Pflanzen, I 1937, II 1938, Berlin
Werner Gl. F., Wortelemente lateinisch-griechischer Fachausdrucke in der biologischen Wis­
senschaften. Leipzig, 1961
Voss Α., Botanisches Wörterbuch, ed. VIII, Berlin, 1929
Wittstein G. C, Etymologisch-botanisches Handwörterbuch, Ansbach, 1852
* * * Brockhaus ABC der Landwirtschaft, I —II, Leipzig, 1962
* * * Kosmos-Lexikon der Naturwissenschaften, I —II, Stuttgart, 1953,1955

In limba franceză:
Bâillon M., Dictionnaire de botanique, I —IV, Paris, 1876—1892
Bonilinne R., Phytobiologie, Paris-Liège, 1946
Bonnier G et al., Cours de botanique, Paris, 1901
Braun-Blanquet J., et Pavillard G., Vocabulaire de sociologie végétale, éd. III, Montpellier,
1928
Chadefaud M. et Emberger L., Traité de botanique, I —II, Paris, 1960
Cuenot L., L'évolution biologique, Paris, 1951
Dangeard P., Cytologie végétale et cytologie générale, Paris, 1947
Gatin L., Dictionnaire aide mémoire de botanique, Paris, 1924
Germain de St. Pierre, Nouveau dictionnaire botanique, Paris, 1870
Guillermond A et Mangenot G., Précis de biologie végétale. Paris, 1946
Heim R., Les champignons d'Europe. Paris, 1957
Jourdan A. J., Dictionnaire des termes utilisés dans les sciences naturelles. Bruxelles, 1827
Nicholson G., Dictionnaire pratique d'horticulture et de jardinage, I —IV. Paris, 1892—1893
Olgré I et al.. Biologie cellulaire. Paris, 1954
Pavillard J., Éléments de sociologie végétale. Paris, 1935
Pizetta I., Dictionnaire illustré d'histoire naturelle. I —II, éd. III, Paris, 1930

In limba maghiară:
Andreánszky G., ösnövénytan. Budapest, 1954
Bánhegyi J., Bohus G., Ubrizsi G., Magyarorsza nagygombái. Budapest, 1953
Boros A. Magyarország mohái, Budapest, 1953
88 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Filarszky Ν., Növénymorfológia, Budapest, 1911
Istvánffy Gy., A magyar ehető és mérgesgombák könyve. Budapest, 1899
Jávorka S., Magyar flóra. Budapest, 1925
Nyárády E. Gy., Kolozsvár és környékének flórája. Cluj, 1941—1944
Priszter Sz., Mezőgazdasági növénytan. Idegennyelvű szakkifejezések rövid magyarázata.
Debrecen 1953
— — A növényrendszertan terminológiája. Budapest, 1963
Sárkány S., Szálai I, Növényrendszertani gyakorlatok. Budapest, 1957
Soó В., Fejlődéstörténeti növényrendszertan, Budapest, 1953
— — A magyar flóra és vegetáció rfr.dszfitani-rövéryíöldiajzi kí'ziböryve, Budapest, I—V,
1964-1975
Szabó Z., A növények szervezete, ed. I l i , Pécs, 1933
* * * Biológiai lexikon, szerk. Wolsky S. Budapest, 1938 (?)
* * * Biológiai lexikon, Budapest, I 1975, II 1975, III 1977
* * * Mezőgazdasági lexikon, I —II, Budapest, 1958
* * * Növényhatározó, szerk. Jávorka S. et al., Eger, 1952

în limba rusă:

Bogorad V. В., Nehliodova A. C , Kratkii slovari biologiceskih terminov. Moskva, 1963,

Davidov N. N., Botaniceskii slovari. Moskva, 1960
Grebencikov O. S., Geobotaniceskii slovari russco-anglo-nemeţko-franţuzkii. Moskva, 1965
Rokitsky P. F., English-russian biological dictionary. Moskva, 1963
Theodorow Α. et al. Organographia illustrata plantarum vascularium. Folium. Moskva 1956,
Flos 1975, Caulis et radix, 1962
Viktorov D. P., Kratkii slovari botaniceskih terminov. Mcskva, 1964
Zabinkova N. N. et Kirpicnikov M. E., Lexicon latino-rossicum pro botanicis, I —II. Moskva,
1957
 A
1 A-, AN- (gr. à-, άν-, prefixe privative
sau de negare), fără, lipsit de, nu
(acephalus, ananthus) [-less, without,
no, not; -los, ohne, nicht; sans, dé­
pourvu de, non ; -talan, -nélküli, nem ;
без, бес-, не-]
2 ABAXIALIS, abaxial, aflat pe par­
tea laterală externă şi opusă axei
(floare a) [abaxial; auswärts der
Achse; abaxial; abaxialis, tengelytől
elálló ; абаксиальный]
3 ABBREVIATIO f, abreviaţie, pres­
curtare (nume de autori: L. -Linné,
cuvinte de text: ed. -ediţie, semne
convenţionale: ч -peren) [abbrevia­
tion; Abkürzung; abréviation, abrè-
gement ; rövidítés ; сокращение]
4 ABBREVIATUS, abreviat, pres­
curtat, oprit în creştere (internodiu,
tulpină) [abbreviated, shortened ;
verkürzt, abgekürzt; abrégé, écourté,
raccourci ; megrövidült, rövidített ;
укороченный] —»· curtatus, decurtatus
5 ABERRANS (aberro), aberant, care
diferă sau se abate de la tip [aberrant,
departing, differing; abweichend, ab­
kommend; aberrant, s'éloignant, s'é-
cartant ; eltérő, eltávolodó ; откло­
няющийся]
6 ABERRATIO f aberaţie 1. Abatere
importantă faţă de tip. 2. Formă re­
zultată pe cale de mutaţie [aberration ;
Aberration, Abweichung, Abirrung;
aberration, écart, éloignement; eltéiés,
eltávolodás ; аберрация] —»• deviatio
7 AEHORRENS (abhorreo) -^ aberrans
8 ARIENS (abeo), abient 1. Care face
tranziţie spre. 2. Care trece în (lamina
folii in acumen ahiens = lamina frunzei
trece într-un vîrf ascuţit) [abient
ausgehend, übergehend, durchgehend
devenant, s'en allant en..; átmenő
отходящий, переходящий]
9 ABIETINUS, abietin 1. Asemănător
cu bradul. 2. Care creşte pe/sau între
brazi [abietinous ; tannenartig ; abiétin ;
fenyőszerű, fenyőn élő; пиптовидный]
10 ABIOGENESIS í (gr. -, βίος „viaţă",
γένεσις „naştere"), abiogeneză. I. Ar-
higeneză. 2. Generaţie spontanee. 3.
Concepţie perimată a formării spon­
tanee a organismelor vii din materii
anorganice [abiogenesis, spontaneous
generation ; Abiogenese, Urzeugung,
Urbildung, Selbsterzeugung ; abioge­
nese, archigenèse, archigonie, géné-
ration spontanée; ősfejlődés, szülők
nélküli származás; абиогенез, возник­
новение жизни] —> generatio spon­
tanea, archigenesis, archigonia
11 ABIOSESTON η (gr. - anaxoç„ciur"),
abioseston, ansamblu al sestonului
fără de viaţă din ape [abioseston;
Abioseston; abioseston; abioszeszton;
абиосестон]
12 ABIOTICUS (gr. - ) , abiotic, fără de
viaţă (factor ^) [abiotic, without
life; abiotisch, leblos, unbelebt; abio-
tique ; élettelen ; абиотический]
13 ABLASTIA f (gr.-, βλαστός,, ger­
men"), ablastie, nedezvoltare sau dis­
pariţie completă a unui organ [ablast ;
Ablast, Unterentwicklung, Fehlschla­
gen; ablastie; ablászt, kifejlődés el­
maradása ; абласт]
14 ABLEPHARÜS (gr. -, ßXEpapov„cir'),
neciliat [eciliate; unbewimpert; sans
cils; csillangó nélküli; безресничный]
15 ABLUDEN S (abludo) -* aberrans
16 ABNORMALIS, anormal 1. Nere­
gulat.2. Deformat [abnormal, irregular;
abnorm, unregelmäßig, regelwidrig,
mißgebildet, ungewöhnlich; anormal,
irregulier ; rendellenes ; 'ненормаль­
ный]
17 ABORIGENUS, ABORIGINALIS,
aborigen 1. Autohton. 2. Băştinaş.
3. Endemie (plantă) [aboriginal,
indigenous, endemic ; einheimisch, ein­
geboren; aboriginal, endémique; ős-
lakó, őshonos, bennszülött; абориген­
ный, туземный, коренной] —·• indi-
genus
ABORTIV us
18 ABORTIV US, abortiv, avortat 1. For­
mat înainte de vreme. 2. Oprit în
dezvoltare sau lipsind complet (sta­
mina ~ , floare ~ ) [abortive ; abortiv,
fehlgeschlagen, frühgebürtig, unzeitig,
verkümmert; abortif, avorté; elvetélt,
csökevényes, időelötti ; абортивный,
недоразвитый]*
19 ABRUPTE-, ABRUPŢI-, ABRUP-
TUS, abrupt, terminat brusc (abrupte-
angustatus, abruptipinnatus) [abruptly-,
abrupt, suddenly- ; abgebrochen ;
abrupt, brusquement; hirtelen vég­
ződő; крутой, оборванный, резко-]
20 ABSCONDITUS, ascuns 1. Invizibil.
2. Acoperit (nervură ~) [hidden,
unseen, covered ; verborgen, versteckt,
unsichtbar, bedeckt; couvert, caché,'
invisible; rejtett, fedett; скрытый]
21 ABSENS (absum), absent, care lip­
seşte (aculei, peri) [absent,
wanting, missing; fehlend, abwesend;
absent, manquant; hiányzó; отсуст-
вующий] -+ carens, deficiens
22 ABSORBENS (absorbea), absorbant,
care absoarbe [absorbent; absorbie­
rend, einsaugend ; absorbant ; felszívó ;
абсорбирующий] *
28 ABSORPTIO f, absorbţie (absorbirea
gazelor şi a lichidelor nutritive pe
calea osmozei) [absorption; Absorp­
tion, Aufsaugung, Einsaugung; absorp­
tion; abszorbció, felszívódás; абсорб­
ция] —*• succio *
24 ABUNDANTIA f, abundenţă, număr
al indivizilor unei specii dintr-un rele-
veu [abundance; Abundanz; abon­
dance; abundancia, bőség; обилие]
25 AB и ΝDIP LOR US -+ multiflorus, po -
lyanthus
26 ABYSSALIS (gr. άβυσσος „adînci-
me"), abisal, aflat în zona de mare
adîncime şi fără de lumină a mărilor
şi oceanelor [abyssal ; abyssal, abgrün­
dig; abyssal; nagymélységi; абис­
сальный]-* profundalis, hypobenthicus
27 ACALYCALIS, ACALYCATUS, A-
CALYCINUS (gr. ά „fără", κάλυξ
„caliciu"), acalical 1. Lipsit de cali-
ciu. 2. Neaderent la caliciu [without
calyx; kelchlos, unbekelcht; acalycal,
sans calice; csésze nélküli; без ча­
шечки]
28 ACALYCULATUS (gr. --), acalicu-
lat, lipsit de calicul Clematis)
[acalyculate; ohne Kelchlein; acali-
culé; külsőcsésze nélküli; без под-
чашия]
36
29 ACANTHA f, ACANTHIUM η (gr.
άκανθα „spin"), spin, ghimpe [spine,
prickle; Stachel, Dorn; épine, aiguil-
lon; tüske, tövis; колючка, игла]
30 ACANTHACEUS, ACANTH-, А-
CANTHI-, ACANTHO-, -ACAN­
THUS (gr, -), spinos, ghimpos, ţepos
acanthifolius, acanthocladus, polyacan·
thus) [acanthaceous, spiny, prickly,
-thorned; stachelig, dornig, dorn-,
Stachel-; épineux; tüskés, -tüs-
kéjű, tövises ; колючий, колюче-, игли­
стый, игло-, -колючковый]
31 ACANTHOSPHAERAE f pl (gr. -,
σφαίρα „sferă"), acantosfere, corpus-
culi sferoidali ciliaţi din celulele unor
alge Nitella) [acanthospheres ; Stac­
helkugeln ; acanthospheres ; akan-
toszférák; акантосферы]
32 ACARIFER (gr. άκαρι „molie", lat.
fero „a purta"), acarifer, care poartă
acarieni [acariferous; milbentragend;
acarifère ; atkát hordozó ; клещеносный]
33 ACARIOSIS f (gr. -), acarioză, um­
flare patologică a mugurilor cauzată
de înţepăturile unor acarieni Phyto-
ptus) [acariosis; Akariose; aca-
riose; akariózis; акариоз]
34 ACAROCECIDIUM η (gr. -, κηκίς
„gală"), acariocecidie, gale pe frunze
Quercus) cauzate de acarieni
[acarocecidium; Milbengalle; acarocé-
cidie; atkagubacs; акароцецидий]
35 ACARODOMATIA η pl (gr. -,
δωμάτιον „căsuţă"), acarodomacii,
smocuri de peri în axila nervurilor
unor frunze Alnus, Tilia)
populate de acarieni [acarodomatia ;
Milbenbărte, Milbenhäuschen ; acaro-
domaties; atkalakok; акародомаций]
36 ACAROPHILUS, ACAROPHYTI-
CUS (gr. -, φιλέω „a iubi", φύτον
„plantă"), acarofil, acarofitic; care
creşte în simbioză cu acarieni ^joZan-
tă Ci) [acarophilous; milbenliebend;
acarophile ; atkakedvelő ; акарофиль-
ный]
37 ACARPICUS (gr. à „fără", καρπός
„fruct"), acarp, lipsit de fruct [acar­
pous, fruitless; fruchtlos; асагре;
terméstelen ; бесплодный]
38 ACARPOTROPICUS (gr. - , τροπή
„răsucire"), acarpotrop, fără mişcări
tropistice pentru diseminarea semin­
ţelor [acarpotropic ; akarpotropisch ;
acarpotropique ; akarpotrópikus ; акар-
потропный]
87
39 ACARYOTA î (gr. -, κάρυον „nucă"),
acariot, celulă nenucleată; nucleu ne­
constituit încă în plasmă celulară
[akaryote; Akaryote; akaryote; aka-
rióta; акариота]
39a ACARYOTUS (gr. - ) , acariotic, ne-
nucleat (celulă) [non nucleated; kern­
los ; anucleé, sans noyau ; sejtmag nél­
küli ; безъядерный]
40 ACAULESCENTIA î, ACAULOSIA
f (gr. -, καυλός „tulpină"), acaules-
cenţă, lipsa tulpinii sau neaparenţa
acesteia [acaulescence ; Akauleszenz,
Stengelzwerghaftigkeit ; acaulescence ;
szártalanság, szártörpeség ; акаулес-
ценция]
41 ACAULIS (gr. - ) , acaul 1. Fără
tulpină. 2. Cu tulpina foarte scurtă
sau neaparentă (Carlina acaulis) [a-
cauloas, stemless; stengellos, stamm­
los; acaule; szártalan, alig száras;
бесстебельный] —»· acormosus
42 ACCEDENS (accedo), asemănător,
apropiat ca înfăţişare (ad speciem
praecedentem accedens asemănător cu
specia precedentă) [similar, near ; ähn­
lich, annähernd, gleichartig; sem­
blable, proche ; hasonló, megközelítő ;
похожий, близкий] *
43 ACCESSOBIUS, accesoriu, secundar
[accessorial, accessory; akzessorisch,
hinzutretend ; accessoire, secondaire ;
járulékos, másodlagos ; добавочный,
придаточный]
44 ACCIDENTALIS, accidental, care se
dezvoltă întîmplător (muguri, ramuri,
rădăcini) [accidental; zufällig, unwe­
sentlich; accidentel; esetleges, vé­
letlenül előforduló; случайный] —»•
fortuitus
45 ACCLIMATISATIO f, ACCLIΜΑ­
Τ ATIO f, aclimatizare, naturalizare;
obişnuirea plantei cu noile condiţii
de climat, deosebite de ale ţării sale
de origine, fără schimbarea structurii
sale genetice (Oryza, Zea) [acclima­
tization; Akklimatisierung; acclima­
tation, acclimatement ; aklimatizáció,
meghonosítás ; акклиматизация]
46 ACCLIVIS, ACCLIVUS, înclinat (in
collibus valde acclivis pe coline brusc
înclinate^ [inclined; geneigt, anstei­
gend; incliné, montant, penchant;
lejtős, fokozatosan emelkedő ; восход­
ящий]
47 ACCOMMODATIO f -+ adaptatio
48 ACCOMMODATUS, acomodat, adap­
tat, potrivit [accommodated ; angepasst,
ACER
gefügig, fügsam ; accommodé, adapté;
alkalmazkodott ; прислособленный]
49 ACCREMENTITIALIS, acremen-
tiţial, de creştere după separare [accre-
mentitial; akkrementizial ; accrémen-
titiel; növekedési, leválási; аккремен-
тициальный]
50 ACCREMENTUM η, ACCRETIO f,
creştere, dezvoltare [growth, increase ;
Wachstum, Vergrößerung, Entwick­
lung; croissance, développement; nö­
vekedés, fejlődés; рост, развитие]
51 ACCRESCENS (accresco), acrescent,
саге continuă să crească şi după în­
florire (caliciul la Physalis, stilul la
Clematis) [accrescent ; akkreszent, fort­
wachsend; accrescent; utónövekedési,
utónövekedő, továbbfejlődő ; разрас­
тающийся, растущий]
52 ACCRETUS 1. Crescut, complet dez­
voltat. 2. Concrescut [accrete, grown
together, naturally grafted; entwik-
kelt, verwachsen, angewachsen ; accru,
développé, soudé ; kifejlődött, megnőtt,
összenőtt, összeforrt ; приросший]
53 ACCUMBENS (accumbo), acumbent,
situat de-a lungul sau alături de un
alt organ ; aşezat perpendicular pe
planul de simetrie al cotiledoanelor
(tulpiniţa la Cheiranthus cheiri) [ac-
cumbent ; anliegend, aneinanderlie­
gend; accombant; lefekvő, lecsepült,
oldalfekvésű ; прилегающий, прижа­
тый]
54 ACCU MU LATUS, acumulat, îngră­
mădit, adunat la un loc [accumulated,
heaped; gehäuft, angehäuft, akkumu­
liert ; accumulé, tassé ; felhalmozott,
csoportos ; скученный]
55 ACELLULARIS, acelular, necelular
(structură r^) [acellular ; nicht zellen­
artig; acellulaire; sejt nélküli, nem
sejtekből álló; бесклеточный]
56 ACELYPHUS (á „fără", κέλυφοος
„scoarţă") —* ecorticatus
57 ACENTRICUS{^T.a„iB.vă.", κέντρον
„centru") acentric. 1. Nedispus în
centru. 2. Lipsit de centromere [acen-
tric; azentrisch, acentrique; acentri-
kus ; ацентрический]
58 ACEPHALUS (gr. -, κεφαλή „cap")
acefal. 1. Fără capitul floral. 2. Fără
organ capituliform [acephalous, head­
less ; kopflos, ohne Blütenkopf ; acé­
phale; fejetlen, fejecske nélküli; без­
головый]
59 ACER (ACRIS, ACRE) 1. Ascuţit,
înţepător, tăios. 2. Acru [sharp, poin-
ACERBATиs
ted, acrid; spitzig, scharf, stechend,
sauer; aigu, piquant, acre; hegyes,
szúrós, éles, savanyú; острый, жгу­
чий, едкий] —»· acris
6Э ACERB ATU S, ACERBUS, acriu,
slab acid şi astringent [acerb, harsh;
herb, bitter; acerbe, aigre; savanyú,
fanyar; терпкий]
61 ACEROSUS, acicular, cu vírful rigid
şi ascuţit [acerose, sharp, needle-
shaped; nadelig, nadelspitzig; acé-
reux, aciculaire; tűhegyű; колючий,
игольчатый, заострённый]
62 ACE RVATU S îngrămădit [acervate,
heaped up; gehäuft; entassé, amassé;
halmozott; скученный, сгруппирован­
ный]
63 ACERVULUS m, acervul 1. Grămadă
mică. 2. Glomerul de flori sau de
fructe Chenopodium). 3. Goni-
diofori asociaţi la ciupercile parazite.
4. Himeniu nud Melanconia-
ceae) [acervulus, small cluster; Häuf­
chen, Blütenknáuel, Fruchthăufchen,
Sporenháufchen ; acervule, glomérule,
hymenium nu; halmazka, virágcsomó,
terméscsoport, konidiumtartó-csoport,
csupasz termőtest ; кучка, маленкая
кучка]
64 ACETABULIFORMIS, ACETA-
BULOSUS, acetabuliform, ín formă
de cupă sau de pocal cu marginile slab
curbate spre interior (gîtul perigo-
nului la Narcissus poeticus, fructifi-
caţiile la Acetabularia) [acetabuliform,
saucershaped ; becherförmig, napfför-
mig, schalenförmig ; acétabuliforme ;
serleg alakú, kehelyszerű ; блюдчатый,
уксусницеобразный]
65 ACETOSELLUS, acrişor, puţin acru
[sourish; säuerlich; acétosellé, aigre­
let; savanykás; кисловатый]
66 ACETOSUS, acru, acid [acetose, sour ;
sauer; acéteux, aigre; savanyú; кис­
лый]
67 ACHAENA f, ACHAENIUM η,
ACHAENOCARPIUM η (gr. à „nu",
χαίνω „a se deschide", καρπός „fruct"),
achenă, fruct uscat indéhiscent, mo-
nosperm, neaderent la pericarp
Compositae, Umbelliferae) [achene ;
Achăne, Schalenfrucht, Schließfrucht ;
akène, achaine; kaszattermés, pety-
meg; семянка] —»· акепа, cypsela, the-
cidium
68 ACHAENODIUM η (gr. - ) , acheno-
diu, fruct compus din două sau mai
multe achene Umbelliferae) [acheno-
dium, cluster of achenes; Scha-
88
lenfruchtkranz ; achénode ; csoportos
kaszattermés; многосемянка]
69 ACHASCOPHYTA η pl (gr. -, χάσκω
„a căsca", φυτόν „plantă"), acascofite,
plante cu fructe indéhiscente [achas-
cophyta ; Achascophyten, Schließ-
früchtler ; achascophytes ; zárttermésű
növények; ахаскофиты]
70 ACHATINUS, agatin, de culoarea
roşie violetă а agatului [agate-colou­
red ; achatfarbig, rot-violettfarbig ; aga­
tin, rouge-violet; agátkő színű, lilás­
piros ; агатоцветный]
71 ACHEILARIA f (gr. -, χείλος
„buză"), acheilarie, degenerarea sau
lipsa labelului Orchidaceae) [acheilary ;
Acheilarie, Labellumsunterdriickung ;
acheilarie ; labellum-elsatnyulás ; деге­
нерация губы]
72 ACHLAMYDEUS (gr. -, χλαμύς
* „manta"), aclamideu, lipsit de înveliş
floral [achlamydeous ; achlamydeisch,
nacktblütig, hüllenlos; achlamydé, a-
périanthé; csupasz, virágtakaró nél­
küli; ахламидный, бесиокровный]
73 ACHNANTHIUM η (gr. Αχνή „plea­
vă", Ανθός „floare") —• spicula
Ik ACHRAS t (gr. άχράς „pară săl­
batică"), pară pădureaţă [wild-pear;
wilde Birne ; poire sauvage ; vadkörte,
vackorkörte; лесная груша]
75 ACH ROMÁTICU S (gr. à „nu", χρόδ-
μα „culoare"), acromatic, necolorabil
[achromatic, achrous; achromatisch,
unfarbig, farblos; achromatique, in-
colorable; színtelen, nem színeződő;
ахроматический, неокрашенный, бес­
цветный]
76 ACHROMATINUM η ( g r . - ) , acro-
matină, substanţa fundamentală ne-
colorabilă din nucleu (Flemming) [ach-
romatin ; Achromatin ; achromatine ;
akromatin ; ахроматин] —»· nucleinum
77 ACHR ЭМАTOPHILUS (gr. - , φιλέω
„a iubi") —»^ achromaticus
78 ACHROMIA f (gr. - ) , acromie, de-
colorarea unor organe datorită insu­
ficienţei sau lipsei pigmenţilor [dis­
colouring ; Farblosigkeit ; décoloration ;
színtelenség, elszíntelenedés ; обес­
цвечивание]
79 ACHRDMOCENTRUM η (gr. - , κέν-
τρον „centru"), acromocentru, figuri
asteriale sau fusoriale de natură cen-
trozomică lipsite de cromatină (Chat-
ton) [achromocentre ; Achromozen-
trum ; achromocentre ; akromocen-
trum; ахромоцентр]
39 ACOTYLELONES
80 ACHROOCYSTIS f (gr. οχροος „ne­ 92 AC IΝ ACI- (gr. άκινάκης „sabie")
colorat", κύστις „cavitate"), асго- (acinacifolius) —*• ensi-
ocist, celulă din meristemul terminal
(Arbaumont) [achroocyst ; Achroozyst ; 93 ACINARIUS, ACINATUS, ACI-
achroocyste; akroociszta; ахрооцист] NOSUS, baciform, veziculos [acina-
rious, berry-shaped ; beerenförmig,
81 ACHYROPHYTA η pl (gr. άχυρον blasenförmig ; acinaire; bogyószerű,
„pleavă", φυτόν „plantă"), achirofite, szölőszemszerű, hólyagos ; ягодообраз-
plante cu flori glumacee (Gramineae) ный]
[achyrophytes ; Achyrophyten ; achy-
rophytes ; akirofiták, virágpelyvás nö­ 94 ACINUS m, bacă, boabă (Vitis)
vények ; ахирофиты] [acine, berry; Beere, Traube, Stein­
beerchen, Steinfrüchtchen; acine,
82 ACI- (gr. ακίς „vîrf) (acianthus) -* baie; bogyó; костяночка]
aer-, acro­ 95 ACLADIUM η :(gr. α „fără", κλάδος
ss ACI- (lat. acuş „ac") (acifer, acifo- „ramură"), acladiu, axa principală
lius) —*• acicularis, aciculatus neramificată, împreună cu antodiul
84 ACICOLUS (-COLA î), acicol, care terminal (Hieracium) [acladium ;
creşte pe frunze aciculare (Desmasie- Akladium ; aclade ; aklâdium ;
rella acicola) [acicolous; nadelblattbe- акладиум]
wohnend; acicole; tűlevelen élő; оби­ 96 ACLADODES, ACLADOIDEUS
тающий на хвое] (gr. - , -ωδής, -ώιδής, είδος „asemă­
nător"), neramificat [unbranched; un-
85 ACICULARIS, ACICULATUS, А- verzweigt; sans branches; ágatlan;
CICULIFER, ACICULIFORMIS, неветвистый]
acicular, aciculiform, prevăzut cu pre­
lungiri spiniforme sau cu асе (cris­ 97 ACLYTHRDPHYTA η pl (gr. à
tale, frunzele de Pinus) [acicular, „fără", κλείθρον „încuietoare", φυτόν
needle-shaped, aciculale, sharp-poin­ „plantă"), aclitrofite, plante cu se­
ted ; nadelig, nadeiförmig, nadelspi­ minţe lipsite de pericarp [aclythro-
tzig, nadeltragend, spitzlaufend ; aci- phytes ; Aklythrophyten ; aclythro-
culaire, aciculé, aciculifère ; tűalakú, phytes; aklitrofitáíc ; аклитрофиты]
tűszerű, tűhegyű, szúrós ; игловидный,
игольчатый, иглоносный] 98 ACM-, ACMENO-, ACMO- (gr. άκ-
μηνος „ascuţit, viguros"), ascuţit, vi­
86 ACIDOPHILUS (lat. acidum „acid", guros (acmenotrichus, acmophyllus)
gr. φιλέω „a iubi") acidofil. 1. Саге [sharp-, harp- ; spitz-, steif- ; aiguë,
preferă sau este virulent în solurile raide ; hegyes-, erős- ; остро-, жёстко-]
acide (agenţi patogeni tericoli, plantă).
2. Care se colorează cu acizi (celule, 99 ACME f (gr. ακμή „vîrif"), acme,
ţesuturi) [acidophilous ; azidophil, sau­ apogeu ; cea mai evoluată fază de
erliebend; acidophile; acidofil, sava­ adaptare în filogenie şi ontogenie
nyú közegben élő, savban színeződő; [acme ; А к т е ; acmé ; а к т е ; акме]
ацидофильный]
100 ACOLPATUS [gr.-, κόλπος „striu"),
87 ACIDOTUS (gr. άκιδωτός „ascuţit") nestriat, necanaliculat [not striated;
—t· acutus streifenlos; sans stries; barázdátlan,
nem rovátkolt; без бороздок]
88 ACIDULUS, acrişor, cu gust slab
acid [acidulous, sourish ; säuerlich ; 101 ACONDYLOSUS, ACONDYLUS
acidule, aigrelet; savanykás; кисло­ (gr. -, κόνδυλος „articulaţie"), near­
ватый] —» subacidus ticulat, fără noduri [acondylose, acon-
dylous; ungegliedert; inarticulé; íze-
89 ACIDUS, acid, acru [acid, sour; sületlen ; лишённый узлов]
sauer ; acide, aigre ; savanyú ; кислый]
90 ACI Ε S f, muchie, colţ, margine as­ 102 ACORMOSUS (gr.-, κορμός „tul­
cuţită (la frunză) [edge, angle ; Kante, pină") —• acaulis
Schärfe, Schneidigkeit; côte, arête,
tranchant ; él, szél ; остриё] 103 ACOTYLEDONES î pi (gr. -, κοτυ-
ληδών „cavitate") acotiledonate, ne-
91 ACIETATUS, ascuţit, muchiat [shar­ cotiledonate ; plante cu seminţe fără
ply-edged ; scharfkantig ; à côte aiguë ; cotiledoane [acotyledones ; Akotyle-
éles élű ; обострённый] donen, keimblattlose Pflanzen; aco-
tylédonées; sziklevél nélküliek; бес­
ACIN- akin- семядольное растение]
ACOTYLEDONEUS
104 ACOTYLEDONEUS, ACOTYLEUS
(gr. " ) , acotiledonat, necotiledonat [a-
cotyledonous ; akotyledonisch, keim-
blattlos, samenlappenlos ; acotylédoné ;
szíktelen, szikiével nélküli; бессе­
мядольный]
105 ACQUISITUS (acquiro), cîştigat, do-
bîndit (caracter ^) [acquired; er­
worben; acquis; szerzett; приобре­
тённый]
106 ACR-, ACRO- (gr. άκρος „vîrf"),
apical, terminal, cu vîrful, la vîrf
(acracanthus, acrocarpicus, acropeta-
lis) [acro-, terminal, at the apex;
spitz-, end-, gipfel-, scheitel-, akro- ;
acr-, terminal, au sommet; -hegyű,
csiicsi, csúcs- ; верхо-, ве]1хущечно-,
о с т р о - , OCHOBO-]
107 ACRAMPHIBRYA t (gr.-, άμφι
„ambii", βρύω „a creşte"), acramfi-
brie, creşterea periferic terminală a
unor plante (Endlicher) [acramphi-
brya ; Endungsproßunj; ; acramphi-
brye ; csúcsi növekedés ; акрамфибрия]
108 ACRANDRIA t (gr. -, άνήρ. ανδρός
„bărbat"), acrandrie, dispoziţia api-
cală a anteridiilor (la unele Bryo-
phyta) [acrandry; Akrandie; acran­
drie; akrandria; акрандрия]
109 ACRASPEDOTUS (gr. à „fără",
κράσπεδον „margine"), fără velum [a-
craspedote, without velum; schleier­
los; sans voile; fátyol nélküli; ли­
шенный покрывала]
110 ACRIS (ACRIS, ACRE) -^ acer
111 ACRDBLASTEMA η (gr. άκρος
„vîrf", βλάστημα, „mugure") - • mi-
crogonidium
112 ACROBLASTESISi{%T.-, βλάστησις
„germinare"), acroblasteză, ieşirea tu­
bului germinativ prin vîrful sporului
(Lichenes) [acroblastesis ; Akroblas-
tese; acroblastèse; akroblasztézis; a-
кробластез]
113 ACROBLASTICUS (gr. -, βλαστικός
„dezvoltat"), acroblastic, dezvoltat în
vîrful organului (floarea din mugu-
rele terminal) [acroblastic; endspros-
send; acroblaste; csúcsi keletkezésű;
акробластически й]
114 ACROBRYA f (gr.-, βρύω „a se
produce") —• acrogenesis
115 ACROCARPIA f (gr.-, καρπός
„fruct"), acrocarpie, fructificare la vîr-
ful ramurilor [acrocarpy; Akrokarpie,
Gipfelfrüchtigkeit; acrocarpie; csúcsi
terméshozás ; акрокарпия]
40
116 ACROCECIDIUM η (gr.-, κηκύς
„gală"), acrocecidie, gală formată la
vîrful tulpinii oprind creşterea aces­
teia [acrocecidium ; Akrozezidie ; acro­
cecidie; akrocecidium, csúcsi gubacs;
акроцецидий]
117 ACROCENTRICUS (gr.-, κέντρον
„centru"), acrocentric, cu centromerul
localizat la una din capetele cromozo­
mului (White) [acrocentric; akrozen-
trisch; acrocentrique ; akrocentrikus ;
акроцентрический]
118 ACROCONIDIUM η (gr. -, κόνιδιον
„praf"), acroconidie, conidie formată
la vîrful hifelor [acroconidium ; Akro-
konidie ; acroconidie ; akrokonidium ;
акроконидия] —*• acrogonidium, stylo·
conidium
119 ACROCYSTIS t (gr. -, κύστις „cavi­
tate"), acrocist, eist format pe coni-
diofori la maturaţia celulelor genera­
tive [acrocyst; Akrozyst; acrocyste;
akrociszta; акро циста]
120 ACRODROMUS (gr. -, δρόμος „fugă"),
aerodrom, convergent la vîrf (ner-
vaţia frunzei la Plantago) [acrodro-
mous; spitzlăufig; aerodrome; csúcs­
hoz futó; остробежяый] —»· acrope-
talis, basifugalis
121 ACRDFIXUS (gr. -, lat. fixas „fix"),
acrofix, fixat la vîrf (anteră) [acro-
fixed ; spitzlich befestigt ; acrofixé ;
csúcsával odaerősített ; острозакре-
пленный]
122 ACRDFUGALIS, ACRDFUGUS (gr.-,
lat. fuga „fugă"), acrofugal, care se
dezvoltă progresiv de la vîrf spre
bază (frunze, flori) [acrofugal; akrofu-
gal, herablaufend; acrofuge; csúcstól
lefutó; основоростный] —*• basipetalis
123 ACRDGAMIA f (gr.-, γάμος „căsă­
torie"), acrogamie, şalazogamie; fe-
cundaţie la care tubul polinic pă­
trunde în sacul embrionar prin vîrful
nucelei (Pirotta e Longo) [acrogamy;
Akrogamie ; acrogamie ; akrogámia ;
акрогамия]
124 ACROGENESIS î (gr.-, γένεσις
„naştere"), acrogeneză 1. Formaţie
apicală. 2. Creştere în lungime la
vîrful organelor (archegoane, spori)
[acrogenesis ; Akrogenese ; acrogenèse ;
akrogenezis; акрогенез] - • acrobrya
125 ACRDGENUS (gr. -, γένος „origină"),
acrogen 1. Format la vîrful unui
organ. 2. Care creşte prin vîrful său
[acrogenous ; akrogen, spitzstândig,
endsproßend; acrogène; csúcson ke-
41
letkező, csúcson növekedő; акроген-
ный]
126 ACROGONIDIUM η (gr. -, γόνος „ge­
nerare") —*• acroconidium
127 ACROGYNUS, ACROGYNICUS
(gr. -, γυνή „femeie"), acrogin, cu or­
ganele de reproducere femele situate
la vîrful axelor (archegoanele unor
Hepaticae) [acrogynous ; akrogyn ; a-
crogyne; akroginikus ; акрогиничный]
128 ACRONUS m (gr. -), acronus, ovar
fără disc bazai lărgit (Necker) [acro­
nus; Akrenus; acrone; akronusz;
акронус]
129 ACROPETALIS (gr. -, lat. peto „a se
îndrepta"), acropetal 1. Care se în­
dreaptă spre vîrf (nervaţie). 2. Cu
dezvoltarea progresivă a primelor
frunze sau flori de la bază spre vîrf
(florile la Aconitum) [acropetal, as­
cending ; akropetalisch, aufsteigend,
spitzwărts fortschreitend ; acropète ;
akropetális, csúcskövető, csúcsfelé ha­
ladó; верхоростный] —*• acrodromus,
basifugalis
130 ACROPETALUS (gr. -, πέταλον „pe­
tală"), cu petala ascuţită [acropeta-
lous; spitzkronblăttrig ; à pétales ai­
guës; négyes sziromlevelű; верхоле-
пестный]
131 ACROPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"),
acrofil, care creşte în regiuni înalte
[acrophilous; alpenliebend; acrophile;
havason növő; альпийский]
182 ACROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), acrofite, plante alpine [al­
pine plants; Akrophyten, Alpenge­
wächse; plantes alpines; akrofiták,
havasi növények; акрофиты]
133 ACROPLASTUS (gr. -, πλαστός „for­
mat"), acroplastic, cu creştere de la
bază spre vîrf (limbul frunzişoarelor
la Lycopodium) [acroplastous ; akro-
plastisch, gipfelwachsend; acroplaste,
à croissance apicale; akroplasztikus,
csúcsfelé fejlődő; акропластный]
134 ACROPLEUROGENICUS, ACRO-
PLEUROGENUS (gr.-, πλευρά „lă­
ture", γεννάω „a se naşte"), acro-
pleurogen, care se dezvoltă la vîrful
şi pe laturile organelor [acropleuroge-
nous; akropleurogen ; acropleurogène ;
акторleurogén, csúcson és oldalon ke­
letkező ; акроплеврогенный]
135 ACROSARCUM η (gr. -, σαρξ, σαρ­
κός „carne"), acrosarc, bacă sferică şi
cărnoasă, concrescută cu caliciul per­
sistent (Ribes) [acrosarcum, Akrosar-
ACTIN AU XISMUS
kum ; acrosarque ; húsos bogyótermés ;
акросарк]
136 ACROSCOPICUS (gr.-, σκοπέω „а
observa"), acroscopic, privit de la
bază spre vîrf [acroscopic; akroskop,
scheitelsichtig ; acroscope ; csúcsfelé
néző ; акроскопический]
137 ACROSPIRA f (gr.-, σπείρα „spi­
rală"), acrospiră, tulpiniţa răsucită de
la vîrful seminţei în germinare (Hor-
deum) [acrospire; Blattfederchen; a-
crospire ; csavarodott száracska ; зача­
ток первого листа]
138 ACROSPORA t (gr.-, σπορά „să-
mînţă"), acrospor, spor format la
vîrful sporoforului (Basidiomycetes)
[acrospore ; Gipfelspore ; acrospore ;
csúcsspóra ; акроспора] —• sporoconi-
dium
139 ACROSYNCARPIA f (gr. -, συν „îm­
preună", καρπός „fruct"), acrosincar-
pie, concreşterea fructelor sau a fruc-
tificaţiilor prin vîrfurile lor (capsulele
unor Bryophyta) [acrosyncarpy ; Akro-
synkarpie ; acrosyncarpie ; akroszin-
kárpia; акросинкарпия^
140 ACROSYNDESIS f (gr.-, σύνδεσις
„unire"), acrosindeză, incompleta îm­
perechere a doi cromozomi legaţi numai
la un capăt, în meioză (Percival)
[acrosyndesis ; Akrosyndese; acrosyn-
dèse; akroszindézis ; акросиндез]
141 ACROTONUS (gr. -, τόνος „vigoare"),
acroton 1. Cu porţiunea terminală
mai dezvoltată (foliola frunzei com­
puse). 2. Concrescut prin vîrf (ante-
rele cu rostellum la Orchidaceae) [acro-
tonous; akroton; acrotone; akrotóni-
kus; акротонический]
142 ACROTROPIA î (gr. -, τροπή „răsu­
cire") —*• acrogamia
143 ACTA η pl, acte, buletin (titlu de
revistă. Acta botanica) [actes, bulletin ;
Akten, Berichte, Tagesbericht; actes,
bulletin; iratnk, közlöny; труды]
144 ACTIN-, ACTINO-, -ACTINUS (gr.
ακτίς, ακτίνος „rază"), radiär, dispus
în formă de raze sau de stea (actin·
acanthus, actinocarpus, actinotrichus,
hexactinus) [star-, radiately, stella-
tely, radially; strahl-, strahlen-, strah­
lig gebildet, stern-; rayonné, radiaire,
étoile; sugaras, sugarasan-, csillago­
sán-; луче-, звёздо-, звёздчато-] —•
radiaţi-, radiatus, stellati-, stellaris
145 ACTINAUXISMUS m (gr. , ουξω-
„(a creşte"), actinauxism, efectul ra­
diaţiei solare asupra creşterii plan-
ACTINENCHYMA
telor [actinauxism ; Aktinauxismus ;
actinauxisme ; aktinauxizmus ; актин-
ауксизм]
146 ACTINENCHYMA η (gr. -, εγχυμα
„umplutură"), actinenchim, ţesut ce­
lular dispus în formă de stea [acti-
nenchyma; Aktinenchym; actinen-
chyme; aktinenchima ; актиненхима]
147 ACTINISMUS m (gr.-), actinism,
acţiunea chimică a radiaţiilor [acti­
nism; Aktinismus; actinisme; sugár­
hatás ; актинизм]
148 ACTINOBIOLOGIA f (gr. -, βίος
„viaţă", λόγος „vorbire"), actinobio-
logie, studiul efectelor biologice ale
radiaţiilor [actinobiology ; Aktinobio-
logie ; actinobiologie ; aktinobiológia ;
актинобиология]
149 ACTINODROMUS (gr.-, δρόμος
„fugă"), actinodrom, dintr-un punct
comun divergent în formă de raze
(nervaţie) [actinodromous, radiating;
strahlenlăufig ; actinodrome ; sugara­
san szétfutó; лучебежный, актино-
дромный]
150 ACTINOMETRUM η (gr. -, μέτρον
„măsură"), actinometru, instrument
pentru măsurarea intensităţii căldurii
razelor solare [actinometer ; Strah­
lungsmesser; actinomètre; aktinomé-
ter, napsugármérő ; актинометр]
151 ACTINOMORPHUS (gr.-, μορφή
„formă"), actinomorf, în formă de
raze; radial simetric; polisimetric; cu
simetrie multilaterală; divizibil în
două sau mai multe planuri de si­
metrie (floare) [actinomorphic, acti-
nomorphous, radially symmetrical ;
strahlig, strahlenförmig, radiär sym­
metrisch, aktinomorph ; actinomorphe,
polysymétrique ; sugaras, sugárszerű,
sugarasan részarányos, sokoldalú szim-
metriás ; актиноморфный, лучебежный,
лучисто- симметричный, полисим­
метричный] —>· polysymmetricus
152 ACTINOMYCOSIS f (gr.-, μύκης
„ciupercă"), actinomicoză, boală a
plantelor cauzată de ciuperci (Acti-
nomycetes) [actinomycosis ; Aktinomy-
kose ; actinomycose ; aktinomikózis ;
актиномикоз]
153 ACTINOSTELE f (gr. -, στήλη „co­
loană"), actinostel, floem şi xilem
în radii alternante din cilindrul cen­
tral al unor rădăcini şi tulpini [acti-
nostele ; Aktinostele ; actinostèle ; ak-
tinosztéle ; актиностеле]
154 ACTINOTACTISMUS m (gr. -, τακ­
τός „orînduit"), actinotactism, miş-
42
care sub influenţa unor radiaţii uni­
laterale de lumină [actinotactism;
Aktinotaktismus ; actinotactismc ; ak-
tinotaktizmus ; акт1шотактизм]
155 ACTINOTROPISMUS m (gr. -, τρο­
πή „răsucire"), actinotropism, mişcare
de curbură sub influenţa unor radiaţii
unilaterale de lumină [actinotropism ;
Aktinotropismus ; actinotropisme ; ak-
tinotropizmus ; актинотропизм]
156 ACTIVATOR m, activator, substanţă
care activează fermenţii inactivi sau
stimulează dezvoltarea unor organe
sau ţesuturi embrionare (Huxley) [ac­
tivator ; Aktivator ; activateur ; akti­
vátor; активатор]
157 ACTIVUS, activ, aflat în stare de
completă funcţionare (celulă) [active ;
tätig, w^irksam; actif; aktiv, cselekvő,
tevékeny ; активный] *
158 ACTOPHILUS (gr. ακτή „litoral",
φιλέω "a iubi,,) actofil, care creşte
pe litoral [actophilous ; uferbewohnend ;
actophile ; parton élő ; актофильный]
—»· liitoralis
159 ACTOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), actofite, plante de litoral
stîncos [actophytes; Aktophylen; ac-
tophytes; aktofiták, parti növények;
актофиты]
160 ACULEATUS, ACULEOSUS, acu-
leat, ghimpos, ţepos (frunză, tulpină)
[aculeate, prickly; stachelig; aiguil­
lonné; tüskés; шиповатый] _
l6l~ACULEIF0RMIS, 'ACULESCEN'S,
aculeiform, aculescent, care face tre­
cere între aculei şi peri [aculescent,
prickle-shaped; stachelförmig; aculéi-
forme, aculescent; tüskeszerű, tüské-
sedő ; шиловидный]
162 ACULEOLATUS, aculeolat, prevăzut
cu aculeoli [aculeolate ; kleinstachelig ;
aculéolé ; aprótüskés ; мелкошипова­
тый]
163 ACULEOLUS m, aculeol, aculeu mie,
fin şi scurt (Bidens) [small prickle;
Stachelchen; aculéolé; apró tüske;
шипик]
164 ACULEUS m, aculeu, emergenţă epi­
dermică rigidă, ascuţită, uşor deta­
şabilă împreună cu epiderma (Rosa,
Rubus) [prickle; Stachel; aiguillon;
tüske; шип]
165 ACUMEN η, vîrf, extremitatea brusc
ascuţită a unui organ (frunză) [point;
Spitze, Vorspitze ; pointe ; hegy, csúcs;
острие, остроконечие]
43
166 ACUMINATUS, acuminat, cu vîrful
lung ascuţit şi cu marginile concave
(capsulă, frunză, petală) [acuminate,
taper-pointed ; langzugespitzt, scharf­
spitzig; acuminé; hosszasan kihegy-
zett ; остроконечный, заострённый]
167 ACUMINULATUS, acuminulat, cu
vîrf mic şi fin ascuţit [acuminulate ;
kleinspitzig; acuminulé; vékonyan ki-
hegyzett ; тонко заострённый, корот­
ко заострённый]
168 ACUS (-US) f, ас, una din acele
frunzei aciculare (ConifereJlleaineedle ;
Nadei, Blattnadel; acicule; tű,
levéltű; острие, игла]
169 ACUT-, ACUŢI- (acutangulus, acu-
tidentatus) —*• acutus
170 ACUTUS, ACUT ALI S, ACUTA-
TUS, acut 1. Cu vîrf scurt şi ascuţit,
apropiat d6 90°, avînd marginile drepte
sau slab convexe (frunză, fruct). 2. Cu
muchia ascuţita (tulpină) [acute, acu-
tate, sharp, pointed, sharpened ; spitz­
ig, gespitzt, scharf; aigu, acéré,
tranchant ; hegyes, éles hegyű, éles
élű, kihegyzett ; острый, заострён­
ный] —»· acidotus
ill ACUTIUSCULUS, ACU TU LU S, a-
cutiuscul, slab ascuţit [sommewhat
acute ; spitzlich, schărflich, kaumspitz­
ig, ziemlich spitz ; acutiuscule, peu
aigu ; kissé hegyes ; островатый, ед­
ва заострённый] —»· subacutus
172 ACYCLICUS (gr. α „nu", κύκλος
„cerc"), aciclic, spiralat, neverticilat
(elementele florale la Helleborus) [acy­
clic ; azyklisch, schraubenförmig ; acyc-
lique ; aciklikus, nem örvös, csiga­
vonalas ; ациклический]
173 ADAPTABILIS, ADAPTATIVUS,
adaptabil [adaptable; adaptiv, anpas­
sungsfähig; adaptable; alkalmazkodó;
приспособляющийся]
174 ADAPTABILITAS î, adaptabilitate,
capacitate de adaptare [adaptiveness ;
Adaptabilitât, Anpassungsfähigkeit ;
adaptabilité ; alkalmazkodási képes-
ség ; приспособляемость]
175 ADAPTATIO ΐ, adaptare, acomo­
dare; modificările morfologice şi fi­
ziologice ale plantei pentru a face
faţă condiţiilor de mediu schimbat
[adaptation; Adaptation, Anpassung,
Akkommodation, Akkommodieren ;
adaptation, accommodation; alkalma-
zko dás.alkalmazkodottság, hozzászo­
kás; адаптация, приспособление] —*•
accommodatio
ADELPHOGAMIA
176 ADAUCTUS (adaugeo), adăugat,
completat (ediţie) [enlarged; erwei­
tert, augmenté; bővített, kiegészí­
tett; дополненный, увеличенный]
177 ADAXIALIS, adaxial 1. Orientat
spre axă. 2. Aflat în partea internă
a unui organ în raport cu axa (floare,
frunză, mugure) [adaxial ; adaxial ; ada-
xiale; adaxiális, tengelyfelöli; адак-
сиальный]
178 ADDENDA, ADDITAMENTA η pl
(addo), adendă, adaosuri, suplimen­
tări la о lucrare [additions, supple­
ments ; Beigaben, Nachträge, Anhänge,
Zulagen; additions, suppléments, ap-
pendices; pótlékok, függelékek, tolda-
lékok; дополнения]
179 ADDITIONALIS, ADDITIVUS
(addo), adiţional, suplimentar, supra-
numerar (cromozomi ^) [addi­
tional, supplemental; hinzugefügt, zu­
sätzlich, überzählig; additionnel, sup­
plémentaire ; kiegészítő, járulékos,
számfeletti ; придаточный, дополни­
тельный]
180 ADELO- (gr. άδηλος „neclar, invi­
zibil"), neclar (adelomorphus, adelo-
stomus) [indefinite, vague ; undeutlich ;
indéfini ; határozatlan ; неясный]
181 ADELPHO-, -ADELPHICUS, -A-
DELPHUS (gr. αδελφός „frate, înfră­
ţire), adelfic, concrescut cu, reunit
în fascicul (adelphogamus, monadel-
phus, diadelphus, polyadelphicus) [-a-
delphic, -adelphous, joined together;
-brüderig, verbrüdert, zusammenge­
wachsen ; -adelphe, -adelphique, soudé ;
-falkás, összenőtt ; -братственный]
182 ADELPHI А f (gr. -), adelfie, reu­
nirea în fascicule a staminelor prin
filamentele lor [adelphy, collection of
stamens ; Adelphie, Staubfádenverei-
nigung; adelphie, réunion des éta-
mines; adelfia, falkásság, porzószálak
összenövése; адельфия, соединение]
183 ADELPHOCARPIA f (gr. -, καρπός
„fruct"), adelfocarpie, formarea fruc­
tului în urma adelfogamiei [adelpho-
carpy; Adelphokarpie ; adelphocarpie ;
adelfokárpia ; адельфокарпия]
184 ADELPHOGAMIA f (gr. -, γάμος „că­
sătorie"), adelfogamie 1. Polenizare
încrucişată între indivizii deosebiţi ai
unor specii apropiate (Loew). 2. Copu-
lare a celulelor fiice, ex. Saccharomy-
cetes (Kniep) [adelphogamy ; Adelpho-
gamie, Geschwisterbestâubung, Gesch-
wisterkrăuzung ; adelphogamie ; adelfo-
gámia; адельфогамия]
ADELPHOPARASI ΤΙ SM US
185 ADELPHOPARASITISMUS m 195 ADHAERENTIA
(gr. -, παράσιτος „parazit"), adelfo-
parazitism, parazitare pe plante gazde
înrudite [adelphoparasitism ; Adel-
phoparasitismus ; adelphoparasitisme ;
adelfoparazitizmus ; адельфопарази-
тизм]
186 ADELPHOPHAGIA î (gr. -, φάγεω
„a mînca"), adelfofagie, unirea alor
doi gameţi de acelaşi sex (Giard)
[adelphophagy ; Adelphophagie ; adel-
phophagie; ^delfofágia; адельфофа-
гия]
187 ADELPHOTAXIS f (gr. -, τάξις
„orînduire"), adelfotaxie, citotropism
eu atragerea reciproca a zoosporilor
liberi datorită unei excitabilităţi spe­
cifice, ex. Saprolegnia (Hartog) [adel-
photaxy ; Adelphotaxie ; adelphotaxie ;
adelfotaxis ; адельфотаксис]
188 ADEN-, ADENO-, -ADENIUS, -A-
DEN и S (gr. άδην „glandă"), glan­
dules (adenanthus, adenocarpus, chy-
tradenius, polyadenus) [adeno-, glan­
dular-; driisen-, -drüsig; glanduleux;
mirigyes ; железисто-, -железистый]
—• glandulosus
189 ADENOCYSTIS, -IDIŞ f (gr. -, κύστις
„cavitate"), adenocist, membrana celu­
lară care înconjoară glanda (Vuille-
min) [adenocyst; Adenozyst; adéno-
cyste; adenociszt; аденоциста]
190 ADENOCYTIS, -IDIŞ Í (gr. -, κότις
„cutie"), adenocit, celula secretoare a
glandei [adenocyte ; Adenozyt ; adeno­
cyte ; adenocita, mirígykiválasztó sejt ;
аденоцит]
191 ADENOPETALIA í (gr. -, πέταλον
„petală"), adenopetalie, transformarea
nectarinelor în petale neproducătoare
de nectar (C. Morren) [adenopetaly ;
Adenopetalie; adenopetalie; adenope-
tália; аденопеталия]
192 ADENOPHORUM η (gr. -, φορέω
„а purta"), adenofor, suportul glandei
nectarifere [adenophore ; Driisentră-
ger; adenophore; mirigytartó; аде-
нофор]
198 ADESMIA f (gr. α „fără", δεσμός
„legătură"), adesmie, separarea con­
genitală a unor organe (petale) obişnuit
concrescute [adesmy; Adesmie; ades­
mie ; adezmia ; адезмия] —*• dialysis *
194 ADHAERENS (adhaero), aderent,
alipit, unit, sudat (ovar) [adherent,
united ; anhängend, zusammengeklebt,
verwachsen ; adhérent, soudé ; rára-
gadó, összetapadó, összeforrt; приле­
гающий, прирросший
44
î, aderenţă, con­
creştere intimă şi secundară, necon­
genitală, a organelor similare înveci­
nate, obişnuit separate (frunze, petale,
antere) [adherence; Anhăngung, Ver­
wachsung; adhérence; összetapadás,
összenövés ; прикрепление, сращение]
196 ADHAESIO f, adeziune, concreştere
a două organe de natură diferita
(frunza cu ramura) [adhesion; Adhä­
sion; adhésion; adhézió; адгезия,
слипание]
197 ADHAESIVUS (adhaeresco), adeziv,
care se lipeşte şi se uneşte prin con­
creştere (celulă, disc) [adhesive; adhä­
siv, anklebend; adhésif; tapadó, oda­
ragadó ; прирастающий, прилипающий]*
198 ADHAMANS (adhamo), încîrligat
(frunzele la Galium) [hooked; anha­
kend, hakenförmiggekrümmt; crochu,
accrochant ; kampós, kampósan vissza­
görbülő; крючковатый]
199 ADIAPHANUS (gr. α „nu", δια
„peste", φαίνω „a luci"), netranspa­
rent, opac [adiaphanous, opaque; un­
durchsichtig; adiaphane, opaque; ho­
mályos, nem átlátszó ; непрозрачный,
матовый]
200 ADICHOGAMIA f (gr. - δίχα „în
două", γάμος „căsătorie"), adihogamie,
maturitatea pistilului şi a staminelor
în acelaşi timp (Knuth) [adichogamy;
Adichogamie ; adichogamie ; adicho-
gámia; адихогамия]
201 ADIPOSUS, gras [adipose, fatty;
fettig, fettreich ; adipeux ; kövér, zsíros ;
жирный]
202 ADISCALIS (gr. α „fără", δίσκος
„disc"), adiscal, lipsit de disc (sta­
miné inserate pe axa florală, iar nu
pe disc) [adiscal ; scheibenlos ; adiscal ;
korong nélküli ; без диска]
203 ADJACENS (adjaceo), adiacent, în­
vecinat, aşezat alături (e regionibus
adjacentibus, din regiunile învecinate)
[adjacent, neighbouring; benachbart,
umliegend ; environnant, avoisinant ;
szomszédos, határos, környékbeli ;
смежный, прилежащий]
204 ADJACENTIA η pl, împrejurimi
[surroundings ; Umgebung, Umgegend,
Nachbarschaft ; environs ; környék ;
окрестности]
205 ADJUNCTUS, împreunat, reunit [jo-
inted, united; verbunden, hingehörig,
rattaché, connexe; hozzácsatolt; свя­
занный, соединённый]
46
206 ADLIG AN S, ADLIGATUS (adligo),
căţărător, fixator, care se prinde [ad-
ligant, climbing, clasping; anhaftend,
anklammernd, kletternd ; crampon­
nant, fixateur; kapaszkodó, fogódzó;
прикрепившийся, обьемлющий, лазя­
щий, цепляющийся] *
207 ADMINICULUM п, adminicul 1.
Susţinător, par, arac. 2. Caracter se­
cundar la taxoni infraspecifici (talie,
coloraţie) [support, prop ; Stütze,
Pflock, Pfahl ; appui, échalas ; támasz,
karó; подпорка]
208 ADMONENS (admoneo), asemănă­
tor, similar, reamintitor (habitu ad
speciem praecedentem admonens după
înfăţişare asemănătoare cu specia pre­
cedentă) [similar; erinnernd, ähnlich;
semblable ; hasonlító, emlékeztető ;
подобный]
209 ADMOTIVUS, admotiv, apropiat, a-
lăturat (germinaţie la Monocotyledo-
neae cu plantula dezvoltată lateral
lîngă sămînţă) [near; naheliegend;
proche, rapproché ; közeli, közelfekvő ;
близкий]·
210 ADNASCENS ('arfnascorj, adnascent
care concreşte bulbilii) [adnascent,
growing together ; anwachsend ; se
soudant; hozzánövő; прирастающий]
211 ADNATIO f, adnaţie, concresterea
anormală a unui organ cu о altă
parte a plantei (tubul caliciului cu
ovarul) [adnation ; Adnation ; adna-
tion; rendellenes összenövés; ненор­
мальное срастание]
212 ADNATUS, concrescut, unit, sudat
(anterele cu corola la Primula, sta-
minele cu periantul la Viscum) [ad-
nate ; angewachsen, zusammengewach­
sen ; adné, soudé ; összenőtt, hozzánőtt,
összeforrt ; сращённый, приросший]
213 ADONISTA m (gr. "Αδωνις „Adonis,
zeitate Ia greci"), adonist, nume dat de
Linné botaniştilor care întocmeau în
grădinile botanice cataloagele plan­
telor cultivate [adonist ; Adonist ; ado-
niste; adonista; адонист]
214 ADORNATUS (adorno), împodobit,
ornamentat [adorned, decorate; gesch-
mückt, verziert ; orné, ornementé ;
díszített, ékesített; украшенный, на­
ряженный]
215 ADOSSATUS, adósat, aşezat ad-
axial; orientat spre axă (profila la
Monocotyledonae) [adossed ; adossiert,
angelehnt ; adossé ; adosszált ; адос-
сальный] *
ADVENTIVUS
216 ADSOBPTIO f, adsorbţie, capacitatea
părţii superficiale a solului de a acu­
mula substanţe solide, lichide şi ga­
zoase [adsorption ; Adsorption ; adsorp­
tion ; adszorbció ; адсорбция]
217 ADSUM ν, а fi prezent, а fi de faţă
(bracteae adsunt bracteile sínt pre­
zente) [to be present; anwesend sein,
zugegen sein ; être présent ; jelen lenni ;
быть, присутствовать]
218 ADULTERINUS, adulterin, fals. ne­
adevărat (organ) [false, untrue;
falsch, unecht ; faux ; hamis, ál, nem
valódi ; фальшивый] ->- spurius, pseudo-
219 ADULTUS, aduit, deplin dezvoltat,
ajuns la maturitate [adult, developed ;
erwachsen, herangewachsen, geschlech­
tsreif ; adulte, développé ; fejlett, kifejlő­
dött, ivarérett; зрелый, развившийся]
22ö ADU MB RATIO î, schiţă, schiţare
(adumbratio plantarăm schiţarea plan­
telor) [sketch; Skizze, Anzeichen;
ébauche, esquisse; vázlat, körvona­
lazás ; очерк]
221 ADUNCATUS, ADU NOUS (adun-
co), încîrligat, curbat spre interior
(pinten, spin) [crooked, hooked ; ha-
kenförmig-gebogen, hakiggebogen, ha-
kiggekrümmt ; crochu, recourbé en
crochet ; horgas, kampós, befelégör-
bült ; крючковато-изогнутый]
222 ADUSTUS (aduro), ars, pîrlit, brun
cafeniu închis [burnt, swarthy, coffee-
brown, soot-coloured; brandig, ge­
brannt, angebrannt, angesengt, ver­
sengt, kaffeebraun ; aduste, brun de
caffé ; perzselt, égett színű, pörkölt szí­
nű, kávébarna, sötétbarna; опалён­
ный, обугленный] —*• fuliginosus
223 ADVENAE f pl -> (plantae) adven-
tivae
224 ADVENTITIUS, adventiv 1. Acci­
dental. 2. Dezvoltat întîmplător şi pe
locuri neobişnuite, adesea ca urmare
a unor fenomene de regenerare [adven­
titious, accidental; adventiv, zufällig,
zusätzlich, hinzukommend ; adventice ;
járulékos, esetleges, váratlanul meg­
jelenő; придаточный] *
225 ADVENTIVUS, ADVENUS (adve-
nio), adventiv, imigrat [adventive;
adventiv, eingeschleppt, fremd, später
hinzukommend; adventif, immigré, é-
tranger; bevándorolt, behurcolt, jö-
vevény; адвентивный, заносный] —*•
nothoxenus, peregrinus *
ADV Ε RSALI s
226 ADVERS ALI S, ADVERSARIU S,
ADVERS и S 1. Pus, aflat faţă în
faţă (antere, frunze). 2. Cu adaptare
la împrejurări nefavorabile [adverse,
opposite ; gegenstandig, abgewendet,
abgekehrt, zugewendet; adverse, op­
posé; ellentétes, szembenlevő; про­
тивоположный, обращенный]
227 ADVERSARIA η pl, carnet de în­
semnări [waste-book, diary; Tage­
buch, Konzeptbuch; carnet de notes,
Journal; napló, jegyzetfüzet; черно­
вики]
228 ADYNAMANDRIA f (gr.aouvauia
„neputinţă", άνηρ, ανδρός „bărbat")
adinamandrie 1. Incapacitate funcţio­
nală a staminelor (androceului) din
floare (Delphino). 2. Nefertilitatea po­
lenului pe stigmatul unei flori (Bo­
ros). 3. Alogamie neurmată de fecun­
dare [adynamandry ; Adynamandrie ;
adynamandrie ; adinamandria ; ади-
намандрия] -^ autosterilitas, autoatrygia
229 ADYNAMOGYNIA f (gr. -, γυνή „fe­
meie"), adinamoginie, incapacitatea
funcţională a pistilelor (gineceului) din
floare (Loew) [adynamogyny ; Adyna-
mogynie; adynamogynie ; adinamogi-
nia ; адинамогиния]
233 AECIDIIFORMIS (gr. οικίδιον „că­
suţă", lat. forma „formă"), ecidiiform,
de forma unor ecidii sau cupe (corpul
de fructificaţie la Uredinales) [aeci-
dium-like ; aecidiumförmig ; écidiifor-
me ; ecidiumszerû ; эцидиообразный]
231 AECIDIOCYTIS, -WIS f (gr. -, κύτνς
„cutie") —* aecidiospora
232 AECIDIOLUM η (gr. -), ecidiolă,
spermogoniu uniform (Uredinales) [ae-
cidiolum ; Aecidiole ; écidiole ; ecidio-
lum ; эцидиолум]
233 AECIDIOSORUS m (gr. -, σωρός
„grămadă"), ecidiosor, îngrămădire sau
înşiruire de ecidiospori [aecidiosorus ;
Aecidiosorus ; écidiosore ; ecidioszorus ;
эцидиосорус]
234 AECIDIOSPORA f (gr. -, σπορά „să-
mînţă"), ecidiospor, spor asexuat, for­
mat în ecidii ( Uredinales) [aecidio-
spore, spring-spore ; Aecidiospore ; éci-
diospore ; ecidiospóra, csészikespóra ;
эцидиоспора] —>· aecidiocytis
235 AECIDIUM η (gr. -), ecidie, corp
de fructificaţie cupuliform conţinînd
ecidiospori (Uredinales) [aecidium ;
Aecidie ; ecidie ; ecidium ; эцидий]
236 AEDIF 1СATORES m pi, plante edi­
ficatoare, care domină şi determină
46
caracterul unei asociaţii vegetale [edi-
ficator-plants ; Aedifikatorpflanzen ;
plantes édificatrices ; edifikátor növé­
nyek; эдификаторы]
237 AEDOIOGRAPHIA f (gr. άιδοΐον
„organ sexual", γράφω „a scrie"), edo-
iografie, descrierea organelor de re­
producere [aedoiography ; Aedoiogra-
phie; édoiographie ; edojográfia; эдо-
иография]
238 AEDOIOLOGIA f (gr. -, λόγος „vor­
bire"), edoiologie, studiul organelor de
reproducere [aedoiology; Aedoiologie;
edoiologie; edojológia; эдоиология]
239 AEDOIOTOMIA i (gr. -, τομή „tă­
iere"), edoiotomie, anatomie a organe­
lor de reproducere [aedoiotomy ; Aedo-
iotomie ; edoiotomie ; edojotómia ; эдо-
иотомия]
240 AEGROTANS, AEGROTICUS (ae-
groto), bolnăvicios (plantă) [sickly;
krankhaft ; maladif ; beteges ; болез­
ненный]
241 AELLOPHILUS (gr. αελλα „furtună",
φιλέω „а iubi") —»· anemogamus
242 AE MU LAN S, AEMULUS (aemu-
lor), asemănător, imitator (frons fo­
lium aemulans fronda imitînd frun­
zele, ex. filocladiile la Ruscus) [si­
milar, rivalling ; ähnelnd, nachahmend ;
semblable, ressemblant; hasonló, u-
tánzó ; похожий]
243 AËNEUS, arămiu, bronzat, roşu găl­
bui [brass-coloured, copper-coloured ;
kupferfarbig, kupferbronzig, bronzfar-
big, rotgelb ; cuivré, bronzé, jau­
nâtre-rouge; bronzszínű, rézszínű, sár­
gáspiros; медный, меднокрасный]
244 AEQUALI-, AEQUALITER-, AE-
QUI-, egal, de aceeaşi lungime, lăţime
sau grosime (aequaliter-crenatus, ae-
quicrassus) [equally-, equal ; gleich-,
gleichmäßig; également, égal; egyen­
lő, egyenlően ; равно-]
245 AEQUALIS, AEQUANS, egal, cu di­
mensiuni egale {lamina petiolo aequa-
lis lamina de lungimea peţiolului ;
stamina stylum aequantia staminé de
lungimea stilului) [equal, equalling;
gleich, gleichmäßig, gleichförmig, glei­
chend ; égal, égalant, pareil ; egyenlő,
egyforma; равный, ровный, одина­
ковый]
246 AEQUATIONALIS, ecuaţional, de
egalare [equational ; aquation al ; équa-
tionnel ; ekvációs, számtart ó ; урав­
нительный] *
47 AËROMORPHOSIS

247 AEQUATORIALIS, ecuatorial, саге [aerial; luftig, lufthaltig; aérien; le­

împarte în două jumătăţi [equatorial ;
äquatorial, halbiert; equatorial, dimi-
dié ; ekvatoriális, felező ; эквато­
риальный] *
248 AEQUATUS, neted, fără asperităţi
[levelled, even; glatt; lisse; egyen­
letes, sima felületű; гладкий]
249 AEQUINOCTIALIS, echinocţial (flori
саге se deschid şi se închid la anu­
mite ore) [equinoctial ; ăquinoktial ;
équinoxial; napéjegyenlőségi ; равно­
денственный]
250 AEQUIPOLARIS, ecvipolar, cu po­
laritate egală [equipolar; äquipolär;
équipolaire; egyenlő sarkuságú; рав-
нополярный]
251 AEQUIPOTENTIALIS, echipoten-
ţial, de aceeaşi putere sau valoare
(factori) [equipotential ; äquipotentiell,
gleichwertig ; équipotentiel ; azonos ér­
tékű ; равнопотенциальный] -* iso-
brius, isodynamicus
252 AEQUIVALENS -+ aequipotentialis
253 AEQUIVALENTOGENESIS f, echi-
valentogeneză, concepţie după саге
flagelii şi pseudopodele se pot sub­
stitui reciproc (Elenchin) [equivalen-
togenesis; Äquivalentogenese ; équi-
valentogenèse ; ekvivalentogenézis ;
эквивалентогенез]
254 AEQUIVOCUS, echivoc, cu două sau
mai multe înţelesuri [equivocal; zwei­
deutig, mehrdeutig ; équivoque ; kétér­
telmű, lőbbértelmű; двусмысленный]*
255 AEQUOREUS -* maritimus, thalla-
sius
256 AEQUUS, egal [equal; gleich; égal;
egyenlő ; равный]
257 AËRENCHYMA η (gr. αήρ „aer",
εγχυμα „umplutură"), aerenchim, ţe­
sut aerenchimatic sau aerifer ; ţesut
parenchimatic cu spaţii intercelulare
aerifere mari (Hydrophyta) [aëren-
chyma, aerating tissue, floating tissue ;
Äerenchym, Luftgewebe, Durchlüf­
tungsgewebe, Schwimmgewebe; aé-
renchyme, tissu aérifère ; aerenchim-
szövet, légtartó-szövet, levegőtartó­
szövet, levegős szövet ; аэренхима,
воздухоносная ткань]
258 AËRERRANTIA η pl, aereranţia,
biocenoza a organismelor inferioare
care plutesc în aer [aërerrantia ; Aër-
errantia ; aërerrantia ; aërerrantia ;
аэрерранция] —> phytoaeron
259 AËREUS, aerian 1. Aflat în aer sau
care conţine aer. 2. Supraterestru
vegős, földfeletti ; воздушный] -*• ae-
rophilus, epiterraneus, supraterrestris *
260 AËRICOLUS (-COLA l), aericol,
care creşte în aerul liber (plantă) [aëri-
colous ; luftbewohnend ; aéricole ; lég-
lakó: обитающий на воздухе]
261 AËRIFER, aerifer, саге conţine sau
conduce aerul (ţesut) [aëriferous; luft­
tragend; aérifère; levegőt szállító;
воздухоносный] —·• aërophorus
262 AËRORIONTA η pl, (gr. αήρ „aer",
βίος „viaţă"), aerobionte, oxibionte,
organisme cu viaţa condiţionată de
folosirea oxigenului liber din atmo­
sferă (alge, bacterii, ciuperci etc.)
[aërobionta; Aërobionten, Aërobien;
aérobiontes ; aérobionták ; аэробионты]
-^ oxybionta
263 AËROBIOSIS f, AËROBIA f (gr. --),
aerobioză, viaţă condiţionată de pre­
zenţa oxigenului liber din atmosferă
[aërobiosis ; Aërobiose ; aérobiose ;
aerobiózis ; аэробиоз] - • oxyhiosis
264 AËROBIUS, AËROBIOTICUS
(gr.--), aerobiotic, care poate trăi
numai în aerul liber (organism) [ae­
robiotic; aerob, luftbedürftig; aéro-
biotique; aerob, levegőre utalt; аэро­
бный] —>· oxybioticus
265 AËROCARPIA f (gr. -, καρπός
„fruct"), aerocarpie, maturizarea fruc­
telor în aerul liber, deasupra solului
[aërocarpy; Aërokarpie, Luftfrüchtig-
keit ; aerocarpie ; aerokárpia ; аэро-
кархшя]
266 AËROCARPOTROPICUS (gr. - ,
τροπή „răsucire"), аегосагр о tropic,
cu mişcări carpotropice pentru ma­
turizarea fructelor în aerul liber
[aërocarpotropic ; aërokarpotropisch ;
aérocarpotropique ; aerokarpotrópikus ;
аэрокарпотропический]
267 AËROCYSTIS ΐ (gr. -, κύστις „cavi­
tate"), aerocist, veziculă aeriana pe
organe vegetale uşurînd plutirea unor
plante (ramurile talului la Fucus vesi'
culosus) [aërocyst ; Aërozyst, Schwimm­
blase; aérocyste, flotteur; lég-
hólyag, úszóhólyag; аэроцист, воз­
душная клетка]
268 AËROGAMAE f pl (gr. -, γάμος
„căsătorie") - • phanerogamae
269 AËROMORPHOSIS f (gr, -, μόρφωσις
„formare"), aeromorfoză, acţiunea
morfogenetică a aerului asupra dez­
voltării organelor (ex. plantele amfi-
bii) [aëromorphose ; Aëromorphose ;
aéromorphose ; aeromorfózis ; аэро-
морфоз]
AÊROPHILUS
270 AËBOPHILUS (gr. -, φιλέω „a
iubi") -+ aëreus
271 AËBOPHORUS (gr. -, φορός „purtă­
tor") -*• aërifer
272 AËBOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), aerofite, epifite; plante
саге trăiesc complet în aer, prinse de
un suport [Orchideáé epifite) [aëro-
phytes, air-plants; Aërophyten, Luft-
pflanzen. Überpflanzen, Epiphyten ;
aérophytes; aerofiták, fánlakó növé­
nyek; аэрофиты, эпифиты]
273 AËROPHYTOBIONTA η pl (gr.--,
βίος „viaţă"), aerofitobionte, organis­
me vegetale cu viaţa condiţionată
de folosirea oxigenului din aerul liber
[aërophytobionta ; Aërophytobionten ;
aérophytobiontes ; aerofitobionták ;
аэрофитобионты]
274 AËROPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός
„rătăcitor"), aeroplancton, ansamblul
organismelor microscopice vii care
plutesc în aer [aëroplankton ; Luft­
plankton ; aéroplancton ; aëroplank­
ton ; аэропланктон -* anemoplancton
275 AËROPLANCTOPHYTA η pl (gr.
" , φυτόν „plantă"), aeroplanctofite,
plante microscopice vii care plutesc
în aer [aëroplanktophytes ; Luft-
schweber ; aéroplanctophytes ; aero-
planktofiták ; аэропланктофиты]
276 AËROTACTISMUS m, AËROTA-
XIS f, AËRIDOTAXIS f (gr. -,
τάξις „orînduire"), aerotactism, miş­
carea orientativă a plantei sub influ­
enţa repartiţiei inegale a oxigenului,
respectiv a gazelor [aerotactism;
Aërotaktismus ; aérotactisme ; аего-
taktizmus ; аэротактизм] —• oxygeno-
taxis
277 AËROTROPISMUS m, AËROIDO-
TROPISMÜS m (gr, -, τροπή „răsu­
cire"), aerotropism, tropism sub in­
fluenţa concentraţiei de oxigen din
aer (la creşterea rădăcinii, a tubului
polinic) [aerotropism; Sauerstoffreiz-
bewegung ; aérotropisme ; aerotropiz-
mus; аэротрсгизм]
278 AËRUGINEUS, AËRUGINOSUS 1.
Ruginiu arămiu. 2. Verde-albăstrui în­
chis [aeruginous, aeruginose; grün­
spanfarbig, kupferspangrün, blaugrün ;
érugineux, bleu vert; rézrozsda színű,
kékeszöld; медно-зелёный, сине-зелё­
ный]
279 AESTAS f, vara (ineunte aestate la
începutul verii) [summer; Sommer;
été ; nyár ; лето]
48
280 AESTHESIS í (gr. αίσθήσις „per-
ceptibilitate"), estezie, sensibilita­
tea şi reacţia organului faţă de
excitaţiile externe şi interne [aesthe-
sia ; Aesthesie, Empfindlichkeit ; esthé-
sie; esztézia, [érzékenység; эстезис,
восприятие]
281 AESTIVALIS, AESTIVUS, estival,
de vară (forma sau aspectul de vară),
care înfloreşte vara [aestival, sum­
mery; sommerlich, frühblühend; esti­
val, d'été; nyári, nyárelőző, nyáron
virágzó ; летний]
282 AESTIVARIUM n, estivar, seră de
vară [aestivarium ; Sommerglashaus ;
serre d'été; nyári növényház; летняя
оранжерея]
283 AESTIVATIO f, estivatie, perioada
de viaţă latentă datorită condiţiilor
excesive de temperatură sau de
uscăciune din timpul verii (Cercidium
torreyanum) [aestivation ; Sommer­
schlaf ; estivation ; nyári „alvási" álla­
pot ; эстивация] —»· praefloratio *
284 AETAS í, vîrstă, etate (aetas arbo-
rum vîrsta arborilor) [age ; Lebenszeit,
Lebensalter; âge; életkor; возраст]
285 AETHALIVM η (gr. αϊθαλος
„scrum"), etaliu, masă de spoíangi
agregaţi sau reuniţi printr-o mem­
brană comună (Myxomycètes) [aet-
halium ; Aethalium ; aethalie ; etálium ;
эталий]
286 AETHEOGAMUS, AETHEOGAMI-
CUS (gr. άήθης „neobişnuit", γάμος
„căsătorie") —>• cryptogamicus
287 AETHEREUS, AETHERICUS (gr.
αίθήρ „aer"), eteric, volatil (ulei)
[etherial, volatil; ätherisch, volatil;
éthérique, volatil; eterikus, illó;
эфирный]
288 AETIOLOGIA f (gr. αΙτία „cauză",
λόγος „vorbire"), etiologic, ştiinţa
care studiază cauzele bolilor [etio­
logy; Aetiologie, Krankheitsursachen­
lehre; etiologic; etiologia, kóroktan;
этиология] —• pathogonia
289 AFFINIS, înrudit, generic apropiat
(planta speciei praecedenti affinis
plantă înrudită cu specia precedentă)
[related, allied, neighbouring; ver­
wandt, benachbart; apparenté, avoi-
siné; rokoni, szomszédos: сходный,
родственный, близкий] -+ agnatus, cog-
natus, consobrinus
290 AFFINITÁS f, afinitate, înrudire
apropiere generică (afinitate sexuală)
[affinity, relationship ; Affinität,
Hinneigung, Verwandschaft; affinité,
49
parenté; rokonság, közelállás; род­
ство, сродство]
291 AFFIXVS (affingo), fixat, inserat,
ataşat (antherae hasi affixae ante-
rele fixate prin baza lor de filament)
[affixed; befestigt, angehaftet; atta­
ché, fixé, inséré, affiché; rögzített,
ráerősitett ; прикреплённый] *
292 AGAMANDROECIA î (gr. α „fără",
γάμος „căsătorie", ανήρ, ανδρός „băr­
bat", οίκος „casă"), agamandroecie,
flori mascule şi sterile pe acelaşi
individ (Uexküll) [agamandroecy ;
Agamandrözie ; agamandroecie ; aga-
mandroécia ; агамандроеция]
293 AGAMEON η (gr. - ) , agameon, spe­
cie care cuprinde numai indivizi apo-
mictici (Camp şi Gilly) [agameon;
Agameon; agameon; agameon; ara-
меон]
294 AGAMETA i (gr. -, γαμέτης „soţ"),
agamét, element de reproducere ase­
xuat (zoospor) [agamete; Agamét;
agamète; agaméta, ivartalan szapo-
rítótest ; агамета]
295 AGAMETANGIUM η (gr. -, àyytiov
„vas"), agametangiu, corp de fructi-
ficaţie în care se dezvoltă agameţi
[agametange; Agametangium ; agamé-
tange ; agametangium ; агаметангий]
296 AGAMETOCYTIS,-IDISî (gr. - ,
κύτις „cutie"), agametocit, celulă mamă
dînd naştere agamociţilor [agametocy t ;
Agametozyt; agamétocyte; agameto-
cita; агаметоцут]
297 AGAMIA f (gr. -, γάμος „căsătorie"),
agamie, sterilitate, nefertilitate [aga­
my, sterility, barreness; Agamie,
Unfruchtbarkeit ; agamie, stérilité,
infertilité; agámia, meddőség, termé­
ketlenség; агамия, стерильность]
298 AGAMICUS (gr. --) agamie 1. Rezul­
tat fără proces de fecundaţie. 2.
Reprodus pe cale asexuată; parteno-
genetic [agamie, agamous, sexless;
agamisch, ehelos, geschlechtlos, un­
geschlechtlich; agamé, asexuel, sté­
rile ; meddő, ivartalan ; агамный, тай­
нобрачный]
299 AGAMOBIUM η (gr. - , βίος „via­
ţă"), agamobiu, stadiul sporofitic în
metageneză, ex. la Pteridophyta
(H. Gibson) [agamobium; Agamo-
bium ; agamobie ; agamobium ; ara-
мобиум] —* sporobionta, sporophyton
300 AGAMOCYTIS, -IDIŞ î (gr. - , κύτις
„cutie"), agamocit, celulă reproduc-
tivă asexuată [agamocyte ; Agamozyt ;
agamocyte ; agamocita ; агамоцут]
AGAMOSPECIES
301 AGAMOGENESIS t (gr. - , γένεσις
„naştere"), agamogeneză, reproducere
fără proces sexual (apomixie parte­
nogeneze) [agamogenese, asexual re­
production; Agamogenese, geschlecht­
lose Vermehrung ; agamogenese,
reproduction asexuée ; agamogenézis,
ivartalan szaporodás ; агамогенез,
бесполое размножение] —• agamogonia
302 AGAMOGENETICUS (gr.—), aga-
mogenetic, rezultat pe cale asexuată
[agamogenetic ; agamogenetisch ; aga-
mogénétique ; agamogenetikus ; ara-
могенетический]
303 AGAMOGONIA f (gr, - , γονή „re­
producere" ) (Hartmann) —»• agamoge-
nesis
304 AGAMOGYNOECIA f (gr. - , γυνή
„femeie", οίκος „casă"), agamogi-
noecie, flori femele şi sterile pe acelaşi
individ (Uexküll) [agamogynoecy ;
Agamogynözie ; agamogynoécie ; aga-
moginoécia ; агамогиноеция]
305 AGAMOGYNOMONOECIA î (gr. —,
μόνος „singur",), agamoginomonoe-
cie, flori femele, hermafrodite şi
avortate pe acelaşi individ (Uexküll)
[agamogynomonoecy ; Agamogynomo-
nözie; agamogynomonoécie ; agamo-
ginomonoécia ; агамогиномоноеция]
306 AGAMOHERMAPHRODITISMUS
та. (gr. —, ερμαφρόδιτος „cu am­
bele sexe") —» agamomonoecia
307 AGAMOHYPNOSPORA î (gr. - ,
CTCVOÇ „somn", σπορά „sămînţă"), aga-
mohipnospor, spor de rezistenţă re­
zultat pe cale asexuată (Wittrock)
[agamohypnospore ; Agamohypnospo-
re ; agamohypnospore ; agamohipno-
spóra; агамогипноспора]
308 AGAMOMONOECIA f (gr. - , μόνος
„singur", οίκος „casă"), agamomo-
noecie, flori hermafrodite şi sterile
pe acelaşi individ (Errera şi Gevaert)
[agamomonoecy ; Agamomonözie ; aga-
momonoécie ; agamomonoecia : ara-
момоноеция] —• agamohermaphroditis-
mus
309 AGAMONTA î (gr. - ) , agamont,
individ format pe cale asexuată,
producînd agamociţi (Hartmann)
[agamont; Agamont; agamonte; aga­
mont ; агамонт]
310 AGAMOPHYTA η pl (gr. - , φυτόν
„plantă") —*• protophyta
311 AGAMOSPECIES ί (gr. - , lat. spe­
cies „specie"), agamospecie, specie
care se înmulţeşte fără proces sexuat
[agamospecies ; Agamospezies ; agamo-
species ; agamospeciesz ; агамный вид]

AGAMOSPERMIA
312 AGAMOSPERMIA ί (gr. --, σπέρμα
„sămînţă"), agaraospermie, formarea
seminţelor fără fecundaţie (ex. apo-
mixie) [agamospermy ; Agamospermie ;
agamospermie ; agamospermia ; ara-
моспермия]
313 AGAMOSPORA î (gr. --, σπορά
„sămînţă"), agamospor, spor rezultat
pe cale asexuată [agamospore; Aga-
mospore ; agamospore ; agamospóra ;
агамоспора]
314 AGAMOTROPUS (gr. --, τροπή
„răsucire"), agamotrop, fără mişcări
gamotropice (florile la Pomoideae
deschise pînă la vestejire) [agamo-
tropic ; agamotrop, nichtschlafend ;
agamotrope, non sommeillant; aga-
motropikus, nyitvamaradó ; агамотро-
пический]
315 AGAMUS (gr. --) -+ agamicus, ase-
xualis, cryptogamicus
316 AGAR, -ARI m (malaez), agar-agar,
substanţă mucilaginoasă folosită la pre­
pararea substraturilor nutritive con­
sistente pentru culturile bacteriene,
extrasă din unele alge marine roşii
[agar; Agar; agar; agar; агар]
317 AGA THIN US -> achatinus
318 AGATHOPHYLLUS (gr. αγαθός
„frumos", φύλλον „frunză"), cu frunze
frumoase [beautifully-Ieaved ; schön­
blättrig; à belles feuilles; széplevelû;
приятнооблиственный]
319 AGENESIS f (gr. à „fără", γένεσις
„naştere"), ageneză, monstrozitate la
florile cu organele sexuale lipsă [age-
nesy ; Agenesie ; agénésie ; agenézis ;
агенез]
320 AGEOTROPICUS (gr. -, γή „pă-
mînt",τρoπή „răsucire"), ageotrop, cu
geotropism negativ [ageotropic ; ageo-
tropisch ; agéotropique ; ageotrópikus ;
негеотропичный]
321 AGER, -GRI m, arătură, cîmp, ogor (ad
margines agrorum pe marginea ară­
turilor; in agriş post messem pe cîm-
puri după strîngerea recoltei) [field;
Acker, Feld, Brachfeld; champ;
szántóföld, mező; поле, пашня]
322 AGGERATUS, AGGESTUS (aggero)
—y agglomeratus
323 AGGLOMERATUS, aglomerat, în­
grămădit, adunat în grămadă (flori,
fructe) [agglomerated, assembled,
con gested ; angehäuft, zusammenge-
ball t, zusammengedrängt, geknäuelt ;
aggloméré, ramassé, entassé; halmo­
zott , csoportos ; скученный, сгруппи-
ро ванный] -+ confertus, glomeratus
Ш
60
324 AGGLUTINANS (agglutino), aglu­
tinau t, care se lipeşte [agglutinating;
anklebend ; agglutinant ; ráragadó ;
агглютиниру ющи йся]
325 AGGLUTINATIO i, aglutinare, ali­
pire, împreunare prin alipire [agglu-
tination; Agglutinisierung, Ankleben;
agglutination, collage; odaragadás,
összetapadás ; агглютинация]
326 AGGLUTINATUS, aglutinat, alipit
[agglutinate, glued together; ange­
klebt, angeleimt; agglutiné, accollé;
odaragadt, összetapadt ; склеенный,
агглютинированный]
327 AGGREGÁTIG f, agregare, grupare,
asociere [aggregation ; Aggregation,
Anhäufung; agrégation, réunion; cso-
portosulás, társulás, összehalmozódás
скопление]
328 AGGREGATUS, agregat, reunit, adu­
nat, asociat [aggregate, assembled;
angehäuft, gedrängt, zusammenge-
stellt, vereinigt ; agrégé, réuni, associé,
assemblé ; csoportos, összeállt ; со­
бранный] *
329 AGGRESSIVITAS f, agresivitate,
capacitatea agentului patogen de a
ataca plantele [aggressiveness; Ag­
gressivität, Angriffslust; agressivité;
agresszivitás, támadékonyság ; агре­
ссивность] —·· patogenitas, virulentia
333 AGILIS, agil, mobil, activ (statu
agili în stadiul de mobilitate — al
zoosporilor) [mobile, moving; beweg-
lich, lebhaft ; mobile, mouvant ; moz-
gékony; подвижный]
331 AGNATUS^ affinis
332 AGRÁRIUS, AGRESTIS, agrar, de
cîmp [agrarian, agrestial; ackerbe-
wohnend, feldbewohnend ; agreste,
champêtre ; szántóföldi, mezei, mező­
gazdasági ; дикорастущий, полевой,
пашенный]
333 AGRIOTYPUS m (gr. άγριος „rus­
tic", τύπος „model"), agriotip, tipul
ancestral al plantei [agriotype ; Agrio-
typus; agriotype; agriotipus; агрио-
тип]
334 AGRIUS (gr. -), necultivat, care
trăieşte în stare sălbatică; spontan
[wild, savage; wildwachsend; sau­
vage, vadontermő ; дикорастущий, не­
обработанный]
335 AGRORIOCOENOSIS f (gr,-, βίος
„viaţă", κοινός „comun"), agrobio-
cenoză 1. Biocenoză de cultură.
2. Biocenoza organismelor din bioto­
pul agricol [agrobiocoenose ; Agrobio-
δ1
zönose, Kulturbiozönose ; agrobiocé-
nose ; agrobiocönozis, kulturbiocöno-
zis ; агробиоценоз]
336 AGROBIOLOGIA f (gr.--, λόγος
„vorbire"), agrobiologie, studiul legi­
tăţilor biologice ale agrotehniei [agro­
biology ; Agrobiologie ; agrobiologie ;
agrobiológia ; агробиология]
337 AGROBOTANICA î (gr. -, βοτάνη
„iarbă"), agrobotanică 1. Botanica
agricolă. 2. Studiul plantelor agricole
[agrobotany, agricultural botany ;
Agrobotanik ; agrobotanique ; agro-
botanika, mezőgazdasági növénytan;
агроботаника]
338 AGROLOGIA f (gr. -, λόγος „vor­
bire"), agrologie, studiul factorilor de
vegetaţie şi a mijloacelor tehnice de
ameliorare'[agrology ; Agrologie, Land-
wirtschaftskunde ; agrologie ; agroló-
gia, mezőgazdaságtan; агрология]
339 AGRONOMICUS (gr.-, νόμος „pă­
şune"), agronomic, de agronomie [agro­
nomical ; landwirtschaftlich ; agrono­
mique; mezőgazdasági, földművelési;
агрономический]
340 AGROPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"),
agrofil, саге creşte pe cîmpuri cul­
tivate [agrophilous ; ackerliebend, feld­
liebend ; agrophile ; mezőt kedvelő ;
полевой]
341 AGROPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frun­
ză"), cu frunze graminacee [grassy-Iea-
ved; grasblättrig; à feuilles gra­
minacées ; fulevelû ; травянистолист-
ный]
342 AGROPHYTA η pl (gr. -, φύτον
„plantă"), agrofite, plante de cultură
[culture-plants ; Kulturpflanzen ; plan­
tes cultivées ; kultivált növények; a-
грофиты] —• (plantae) cultae
343 AGROPHYTOCOENOSIS f (gr.-,
κοινός „comun"), agrofitocenoză,
cenoza plantelor cultivate [agrophy-
tocoenose ; Agrophytozönose ; agrophy-
tocénose ; agrofiíocönozis ; агрофито-
ценоз]
344 AGROSTOGRAPHIA f (gr. „αγρω-
στις „iarbă", γραφή „scriere"), agro-
stografie, studiul şi descrierea grami-
neelor [agrostography ; G.'ăserkunde ;
agrostographie ; pázsitfűtan ; агросто-
графия]
345 AGROSTOLOGIA f (gr.-, λόγος
„vorbire") —+ agrostographia
346 AGROTYPUS m (gr. αγρός „cîmp",
τύπος „model"), agrotip, tipul soiului
la plantele cultivate [agrotype; Sor­
AIPHYLLOPHYTA
tentypus; agrotype; fajtatipus; a-
гротип]
347 AGROZOOCOENOSIS î (gr. -, ζώον
„animal", κοινόν „comun"), agrozoo-
cenoză, biocenoza a faunei agricole
[agrozoocoenose ; Agrozoozönose ; agro-
zoocénose; agrozoocönozis ; агрозо-
o ценоз]
348 AGYNARIUS, AGYNICUS, AGY-
NUS (gr. α „fără", γυνή „femeie"),
aginic, fără pistil (floare) [agynic,
agynous; stempellos; agynique; ter­
mő nélküli; беспестичный]
349 AGYRATUS (gr.-, γϋρος „cerc"),
necircular, aciclic, neaşezat în cerc
sau în verticil [acyclic, no orbicular;
unberingt, nichtkreisförmig; non cir­
culaire ; nem körszerű ; неокруглый}
—*• acyclicus
350 AHELIOTRDPICUS (gr. -, ήλιος
„soare", τροπή „răsucire"), ahelio­
trop, fără reacţie tropistică la efectul
luminii ; afototropic [aheliotropic ;
aheliotropisch ; ahéliotropique ; ahé-
liotrópikus ; агелиотропный]
351 AIANTHUS (gr. άεΐ „totdeauna",
ανθός „floare") 1. Cu flori persis­
tente (Helichrysum). 2. Care înflo­
reşte mereu [aianthous, constantly
flowering ; dauerblütig, immerblütig ;
à fleurs persistentes; kitartó virágú,
állandóan virágzó ; постоянно цвету­
щий]
352 AIGIALOPHYTA η pl (gr. αΙγιαλός
„ţărm", φύτον „plantă"), plante de
litoral şi de plaje nisipoase [beach-
plants; Strandpflanzen; plantes lit­
torales; tengerparti növények; сухо­
путные растения]
353 AIOLOSTATICUS (gr. αιόλος
„agitat", στατικός „stătător"), aiolo-
static, cu poziţie oblică din cauza vîn-
turilor constante (arbore) [obliquely-
growing; aiolostatisch, schiefwach­
send ; à croissance oblique ; ferdén
álló, ferdén növő ; неравнобокий]
354 AIOPHYLLUS (gr. αιών „veşnic",
φυλλόν „frunză"), cu frunze persis­
tente [aiophyllous, evergreen-leaved ;
bleibendblättrig, immergrünblättrig ;
à feuilles persistentes ; maradó levelű,
kitartó levelű, örökzöld levelű; веч-
нозелёно-листный]
355 AIPHYLLOPHYTA η pl ( g r . - ,
φυτόν „plantă"), aifilofite, plante
formînd păduri sempervirescente
[aiphyllophytes ; Aiphyllophyten ; ai-
phyllophytes ; aifillofiták ; аифилло-
фиты]
AIROSOMA
356 AIROSOMA η (gr. διρω „a se ri­
dica", σώμα „corp"), airozom, corpus-
culi ín suspensie, de natura materii­
lor de rezervă, la Bacteria şi Cyano-
phyceae (Molisch) [airosoma; Airo-
soma; airosome; airoszóma; аиро-
сома]
357 AITHALOPHYTA η pl (gr. αειθ­
αλής „tuferiş sempervirescent", φυτόν
„plantă"), aitalofite, plante din tufe-
rişuri sempervirescente [aithalophytes ;
Aithalophyten ; aithalophytes ; örök­
zöld bozótok növényei; аиталофиты]
358 AITIOGENUS (gr. αϊτιον „cauză",
γεννάω „а se naşte"), etiogenic, cau­
zat de factori sau de excitaţii externe
(mişcare) [etiogenic; âtiogen; étio-
gène ; etiogén ; этиогенный] —>· ai-
tionomicus
359 AITIOMORPHOSIS î (gr. -, μόρ-
φωσις „formare"), etiomorfoză, mor-
foză cauzată de factori externi [etio-
morphose ; Ätiomorphose ; étiomor-
phose ; etiomorfózis ; этиоморфоз]
350 AITIONASTIA î (gr.-, ναστός
„strîns"), etionastie, mişcare nastică
cauzată de excitaţii externe omo­
gene [etionasty ; Ätionastie ; etionas­
tie ; etionásztia ; этионастия]
351 AITIONOMICUS (gr. -, νόμος „le­
ge)" —• aitiogenus
362 AITIOTROPISMUS m (gr. -,
τροπή „răsucire"), etiotropism, tro­
pism cauzat de excitaţii externe
[etiotropism; Ätiotropismus; étiotro-
pisme ; etiotropizmus ; этиотропизм]
353 AIZOON, AIZOUS (gr. άείζωος
„etern") —*• sempervirens
364 AKEN A f, A KENI и M η -+ achaena
355 AKENOCARPUS m -^ achaena
366 AKI NES IS f (gr. α „fără", κίνησις
„mişcare"), acineză, dezvoltare în
absenţa cariocinezei [akinesis ; Aki-
nese ; akinèse ; akinézis ; акинез]
357 AKINETE f (gr. - ) , AKINETO-
SPORA f (gr. --, σπορά „sămînţă"),
achinet, spor facultativ, imobil şi
de rezistenţă, format pe cale asexuată
mai ales prin fragmentare (Chloro-
phyceae, Cyanophyceae) [akinete ; Aki-
nete, Ruheakinete, Ruhezelle, Dauer­
spore ; akinete ; akinetesz ; акинета]
368 AKINETOSPORANGIUM η (gr. —,
άγγεΐον „vas"), achinetosporange,
sporange cu zoospori ciliaţi (Archi-
mycetes) [akinetosporangium ; Aki-
netosporangium ; akinetosporange ;
akinetosporangium ; акинетоспорангий]
62
369 ALA î, aripă 1. Expansiune foliacée
plană, de forma unei aripi, pe tulpină
(Lathyrus megalanthus), pe frunză
(Onopordon), pe fruct (Acer) sau
pe sămînţă (Catalpa). 2. Cele două
petale laterale mai înguste de sub
vexil la corolă (Papilionaceae). 3.
Sepalele laterale acrescente (Poly-
gala) [wing; Flügel; aile; szárny;
крыло] —»· pterigium
370 ALABASTRUM η, alabastru, boboc
sau mugure floral [flower-bud ; Blü-
tenknospe, Blütenknopf ; alabastre,
bourgeon floral, bouton; bimbó,
virágbimbó, virágrügy; бутон, цве­
точная почка]
371 ALAEFORMIS, ALARIS, aripiform,
de forma unei aripi [wing-like ; flü­
geiförmig, flügelartig ; en forme d'aile ;
szárny alakú, szárnyszerű ; крыловид­
ный, крылатый]
372 ALA TO-, ALA TUS, aripat, cu expan­
siuni foliacée latérale (fruct, sămînţă,
tulpină) (alatocaulis) [alate, winged;
geflügelt, flügelig; ailé; szárnyalt,
-szárnyú, szárnyas, gatyás ; кры­
латый, крылато-] —*pter-,ptero-, -pterus,
píerophorus
373 ALB-, ALBI-, ALBIDI-, ALBO-
(albellus, albicaulis, albococcineus, al-
bidiflorus) —*• albus
374 ALBEDO î, ALBEFACTIO î, AL-
BICATIO f, ALBINISMUS m,
ALBINO m, înălbire, albinism, depig-
mentare, etiolare (de ex. albirea sau
panaşarea patologică a unor organe
din cauza lipsei, a insuficienţei sau
a alterării clorofilei) [albication, albi­
nism ; Weißfärbung, Panaschierung,
Weißfleckigkeit, Buntblăttrigkeit ;
albication, albinisme, dépigmentation,
étiolement ; albinizmus, elfehéredés,
elszíntelenedés, fehérlevelűség ; аль­
бинизм, беление, альбедо, альбинос]
375 ALBELLUS, ALBENS, ALBES­
CENS, ALBICANS, ALBIDUS,
ALBINEUS, ALBINUS, ALBU-
LUS, alburiu, aproape alb [whitish;
weißlich; blanchâtre; fehéres; бе­
ловатый, белеющий]
376 ALBIGO f, ALBUGO í, făinare,
boală a frunzelor şi a ramurilor tinere,
acestea obţinînd un aspect prăfuit
[mildew; Mehltau; albigo; lisztese-
dés; бельмо]
377 ALBIGRANA η pl, albigrane, inclu­
ziuni cloroplastice din leucoplaste,
de forma unor picături, ex. la Pel-
lionia (A. Meyer) [albigrana; Albi-
63
grana; albigrane; albigrana; аль-
биграна]
378 ALBUMEN η, albumen, ţesutul de
rezervă al seminţelor furnizînd embri­
onului în cursul germinaţiei substan­
ţele nutritive [albumen, white of egg ;
Albumen, Eiweiß, Sameneiweiß,
Eiweißtoff, Kernmasse; albumen; al­
bumen, magfehérje, magtáplálószövet,
dajkaszövet; белок]
379 ALBVMINOIDES m pl, albumino-
ide, substanţe proteice din citoplasmă
[albuminoids;* Albuminoiden, Prote-
oiden ; albuminoides ; albuminoid
anyagok, fehérjék; альбуминоиды]—»
proteides
380 ALBUMINOSUS, albuminos, care
conţine albumina (seminţe) [albumi­
nous ; eiweißhaltig ; albumineux ; mag-
fehérjés; белковый]
381 ALBURNUM η, alburn, totalitatea
inelelor anuale externe, de culoare
mai deschisă, ale lemnului secundar
al arborilor cu lemnul tare [sap-wood,
splint-wood ; Splint, Jungholz, Neuholz,
Saftholz; aubier; szijács; заболонь]
382 ALBUS, alb, mat alb [white, dead
white; weiß, mattweiß; blanc; fehér,
fénytelen fehér ; белый] -^ ermineus
383 ALCALINUS, alcalin, bazic (sol)
[alkaline, basic; alkalisch, basisch,
laugenhaft; alcalin, basique; alkali­
kus, bázikus, lúgos ; щелочной] —>·
lixiviosus
384 ALCALIOTROPISMUS m (arab
alcvili „sodă", gr. τροπή „răsucire"),
alcaliotropism, chemotropism cauzat
de substanţe bazice (Massart) [alka-
liotropism ; Alkaliotropismus ; alca-
liotropisme ; alkáliotropizmus ; алка-
лиотропизм]
385 ALCICORNIS, ALCICORNUS, ase­
mănător coarnelor de elan [elkhorn-
like; eichhörnig, elchgeweihâhnlich;
alcicorne; rénszarvasagancsszerű; ло-
синорогатый]
386 ALECTOROLOPHUS (gr. άλεκτορο-
λόφος „creasta cocoşului"), asemănă­
tor cu creasta cocoşului (ca nume ge­
neric) [cockscomb-like ; hahnenkamm-
ăhnlich; en crête de coq; kakastaraj-
szerű; петуший гребень-образный]
387 ALEPIDOTUS (gr. α „fără", λεπίς,
λεπίδος „solz"), nesolzos [alepidote,
scaleless ; schuppenlos, ungeschuppt ;
sans écailles; pikkelytelen; бесче-
шуйный]
ALGIDUS
388 ALETOPHYTA η pl (gr. αλήτης
„rătăcitor", φύτον „plantă"), aleto-
fite, plante ruderale mezofile (Pound
et Clements) [aletophytes ; Aletophy-
ten; aletophytes; aletofitâk; але-
тофиты]
389 ALEURDN η (gr. άλευρον „făină"),
aleuronă, substanţa de rezervă gră-
unţoasă, azotată, din eeminţele mature
[aleurone; Aleuronkorn, Proteinkorn,
Klebermehl ; aleurone ; aleuronszem-
cse; алейрон]
390 ALEUROSPORA t (gr. -, σπόρα
„sămînţă)", aleurospor, spor format
pe cale vegetativă, lateral sau termi­
nal, pe filamentul micelian (ciuperci)
[aleurospore ; Aleurospore; aleurospo-
re; aleurospóra; алевроспора]
391 ALEXI PHARMACON η (gr. άλεξω
„а apăra", φάρμακον „medicament"),
antidot, contraotravă [alexipharmic,
contre-poison ; Gegengift ; alexiphar-
maque, contrepoison ; ellenméreg ;
противоядие] —*• antidotum
392 ALEXIPYRETICUS (gr. -, πυρετός
„febră"), alexipiretic, febrifug [febri­
fuge; fieberheilend; febrifuge; lázcsil­
lapító; противолихорадочный] —* fe-
brifugus
393 ALEXITERION η (gr. άλεξητήριος
„apărător"), mijloc de vindecare [ale-
xitere ; Rettungsmittel ; alexitère ;,
gyógyszer ; спасительное средство]
394 ALEXITERIUS (gr, -), alexiteric,.
care apără sănătatea [protecting ^
schützend; défensif; védő, elhárító^
защитительный]
395 ALGACEUS, ALGINUS, ALGOI-
DEUS, algaceu, algal, algoid; asemă­
nător cu alga [algaceous, algoid;
algenartig, algoid ; algacé, algoïde ;
algaszerű, moszatszerű ; водорос­
левый ] -* phyco-
396 ALGAE f pl, alge, mare grupă siste­
matică de plante inferioare (Thal-
lophyta) uni- sau pluricelulare, car&
trăiesc în ape sau locuri umede·
[algae, sea-weeds; Algen; algues;
algák, moszatok ; водоросли]
397 ALGICOLUS (-COLA î), algicol,
care creşte pe alge [algicolous; algen-
bewohnend, auf Algen wachsend;
algicole; moszatlakó; живущий на
водорослях]
398 ALGIDUS, friguros, care creşte în
locuri reci [algid ; kălteliebend ; algide ;
hidegkedvelő; альгндный, холодный}
ALGOLOGIA
399 ALGOLOGIA f (lat. alga „algă", λόγος
„vorbire"), algologie, studiul algelor
[algology; Algenlehre; algologie; mo­
szattan ; альгология] —» phycologia
400 ALGOTROPHISMUS m (lat. -, gr.
τροφή „hrană"), algotrofism, sim­
bioză între plante superioare şi alge
(Azolla cu alga Anabaena) [algotro-
phism ; A^gotrophismus ; algotrophis-
me ; algotrofizmus ; альготрофизм]
401 ALIBILIS (alo) -> nutritivus
402 ALIENUS, străin, neînrudit [strange,
unrelated; fremd, nicht verwandt;
étranger, non apparenté; idegen, nem
rokon ; чуждый, чужой]
403 ALIFER, aripat, purtător de aripi
[aliferous, winged; geflügelt, flügel­
tragend ; alifère, ailé ; szárnyalt ;
крылоносный[ —»· alatus
404 ALIFORMIS, aripiform, de forma
unei aripi [wing-shaped ; flügeiförmig ;
en forme d'aile; szárny alakú; кры­
ловидный] —*• pterigoideus, pterinus
405 ALIMON IA í -^ humor
406 ALLAGOPHYLLUS (gr. αλλαγή „al­
ternare", φυλλόν „frunză") —*• alter-
nifolius
407 ALLAGOSTEMONEUS (gr. -, στή-
μων „fir"), alagostaminal, cu stami-
nele alternînd cu petalele [allagoste-
monous ; wechselfadig ; à étamines
alternantes; váltakozó porzójú; попе­
ременно-тычиночный]
408 ALLANTOIDEUS (gr. άλλος, άλλαν-
τος „cîrnaţ", ειδός „asemănare") -+
botuliformis
409 ALLASSOTONICUS (gr. άλλάσσω
„a schimba", τόνος „tensiune"), ala-
sotonic, cauzat de schimbarea sau
scăderea turgescenţei (mişcare) [al-
lassotonic ; allassotonisch ; allassote-
nique ; turgorcsökkenési ; аллассото-
нический]
410 ALLAUTOGAMIA f (gr. άλλος „al­
tul", αυτός „singur", γάμος „căsăto­
rie"), alautogamie, polenizare în două
moduri neobişnuite (Clements) [allau-
togamy; Allautogamie; allautogami^e;
allautogámia ; аллаутогамия]
411 ALLELOGAMIA f (gr. αλλήλων
„reciproc") - • allogamia
412 ALLELOGENESIS t (gr. -, γένεσις
„naştere") —»· alternatio generationum
413 ALLELOGENUS (gr. -, γένος „ur­
maş"), alelogenic, cu indivizi femeii
avînd descendenţi fie exclusiv mas­
culi, fie exclusiv femeii (Vandel) [al-
54
lelogenous; allelogen; allelogène; al-
lelogén ; аллелогенный]
414 ALLELOMORPHIA t (gr. -, 'μορφή
„formă"), alelomorfie, formarea de
perechi de caractere la descendenţii
monohibrizilor atunci cînd părinţii
se deosebesc între ei numai prin cîte
un singur caracter ereditar (Bateson
şi Saunders) [allelomorphy ; AUelo-
morphie; allelomorphie ; allelomorfia ;
аллеломорфия]
415 ALLELOMORPHISMUS m (gr. - )
-+ allelomorphia
416 ALLELOPATHIA f (gr. -, πάθος
„ură"), alelopatie, influenţa reciprocă
asupra dezvoltării plantelor care cresc
alături [allelopathy ; AUelopathie ;
allelopathie ; allelopátia ; аллелопа
тия]
417 ALLELOSITISMUS m (gr. -, σίτος
„nutriţie"), alelositism, viaţa parazi­
tară a unor licheni pe alţi licheni
(Norman) [allelositism ; Allelositismus ;
allelositisme ; alleloszitizmus ; аллело-
ситизм]
418 ALLELOTRICHUS (gr.-, θρίξ, τρι-
χός „păr"), alelotrih, păros pe am­
bele feţe opuse (tulpina la Thymus
dacicus) [allelotrichous ; beiderseitig
behaart ; allelotrique ; mindkét olda­
lán szőrös ; аллелотрихный]
419 ALLERGIA f (gr. άλλος „altul",
δργον „acţiune"), alergie, sensibili­
tate excesivă faţă de unele substanţe
[allergy ; Allergie, Überempfindlich­
keit; allergie; allergia, túlérzékeny­
ség ; аллергия]
420 ALLESIA f (gr. άλλην „de ambele
părţi"), alezie, capacitatea organis­
mului de a manifesta o interferenţă
(Massart) [allesy; AUesie; allésie; allé-
zia; аллесия]
421 ALLIACEUS, ALLIARIUS, alia-
ceu, de ceapă (miros) [alliaceous ; zwie­
belartig; alliacé; hagymaszerű; чес­
ночный]
422 ALLIGATOR m ^ fulcrum
423 ALLIODORUS, eu miros de usturoi
sau de ceapă [alliodorous ; knoblauch­
duftend; à odeur d'oignon; fokhagy­
maszagú, hagymaszagú; чеснока-
пахный]
424 ALLOBIOGENESIS f (gr. άλλος
„altul", βίος „viaţă", γένεσις „naş­
tere"), alobiogeneză, alternanţa gene­
raţiei sexuate şi asexuate [allobioge-
nesis ; Allobiogenese ; allobiogenèse ;
allobiogenézis ; аллобиогенез]
55
425 ALLOBIOSIS f (gr. --), alobioză,
schimbare a modului de reacţie a
organismului la schimbarea mediu­
lui (Henderson) [allobiose; AUobiose;
allobiose ; allobiózis ; аллобиоз]
426 ALLOCARPIA f (gr. -, καρπός
„fruct"), alocarpie, formare a fruc­
tului în urma alogamiei (cf. Rieger
et Michaelis) [allocarpy; Allokarpie;
allocarpie ; allokárpia ; аллокарпия]
427 ALLOCHLOROPHYLLUM η (gr. -,
χλωρός,, verde", φύλλον „frunză"),
aloclorofila, unul dintre constituenţii
verzi ai clorofilei [allochlorophyll ; Ä1-
lochlorophyll ; allochlorophylle ; allo-
klorofill ; аллохлорофилл]
428 ALLOCHORIA f (gr. -, χωρέω „a
se răspîndi"), aloc(h)orie, răspîndire a
fructelor şi a seminţelor prin mijloace
străine (apă, vînt) [allochory; Allo-
chorie ; allochorie ; allokória ; алло-
хория]
429 ALLOCHORUS (gr. -.) aloc(h)oric 1.
Care se răspîndeşte prin mijloace
străine. 2. Care populează două sau
mai multe formaţii înrudite din
aceeaşi regiune (Drude) [allochorie;
allochorisch, fremdverbreitet ; allo-
chore; allochor; аллохорный]
430 ALLOCHROICUS (gr. -, χρως „cu­
loare") —»· discolor
431 ALLOCHRONICUS (gr. -, χρόνος
„timp"), alocronic, nesimultan; care
se petrece în timpuri diferite (matu­
rizarea anterelor) [allochronous, not
contemporary ; verschiedenzeitig ; al-
lochronique; nem egyidejű; аллохро-
нический, неодновременный]
432 ALLOCHTONUS (gr. -, χθων, χθονός
„pămînt"), alohton 1. Originar din
alte regiuni. 2. Exotic (specie ~ ) [al-
lochtonous, not aboriginal ; nicht ein­
heimisch, nicht bodenbeständig; al-
lochtone;. nem bennszülött; аллох-
тонный]
433 ALLOCYCLIA f (gr. -, κύκλος „cerc"),
alociclie, comportare anormală a unui
cromozom sau a unui fragment de
cromozom (Darlington) [allocycly;
Allozyklie ; allocyclie ; allociklia ; алло-
циклия]
434 ALLOGAMIA f (gr. -, γάμος „căsă­
torie"), alogamie, polenizare (fertili­
zare) încrucişată cu polenul altei
flori ale aceleiaşi plante sau ale altei
plante aparţinînd aceleiaşi specii [al­
logamy, cross-pollination, cross-fer­
tilization ; Allogamie, Fremdbestäu­
bung, Fremdfertilisation ; allogamie,
ALLOPATRICUS
pollinisation croissée, fertilisation
croissée; allogámia, kölcsönös meg-
porzás, idegenmegporzás, kölcsönös
megtermékenyülés ; аллогамия, пере­
крёстное оплодотворение] —» alleloga-
mia, allomixis
435 ALLOGAMICUS (gr. - ) , alogamic,
cu polenizare încrucişată [allogamous ;
allogamisch ; allogame ; kölcsönős
megporzású ; аллогамный] -^ hetero-
clinus
436 ALLOGENETICUS, ALLOGENUS
(gr. -, γένεσις „naştere"), alogenetic,
cu schimbări genotipice datorite
influenţei mediului (Jensen) [alloge-
netic ; allogenetisch ; allogénétique ;
allogenetikus ; аллогенетический]
437 ALLOGONIA f (gr. -, γονή „gene­
rare"), alogonie, modificări de formă
datorite mutaţiei (Reinke) [allogony;
Allogonie ; allogonie ; allogónia ; алло-
гония]
438 ALLOIOBIOGENESIS f (gr. άλλοίως
„diferit", βίος „viaţă", γένεσις „naş­
tere") —*• alloiogenesis
439 ALLOIOGENESIS f (gr. - ) , aloio-
geneză, alternare de generaţii între
generaţia sexuată şi cea partenoge-
netică [alloiogenesis ; Alloiogenesis ;
alloiogenèse ; alloiogenézis ; аллойо-
генез]
440 ALLOIOMETRON η (gr. -, μέτρον
„măsură"), aloiometron, schimbări
cantitative şi de intensitate în dezvol­
tarea speciei sau a soiului (Osborn}
[alloiometroit ; Alloiometron ; alloio-
métron ; alloiometron ; аллоиометрон}
441 ALLOMETRICUS (gr. άλλος „al­
tul", -), alometric, în măsură diferită
(creştere) [allometric ; allometrisch,,
ungleichmäßig ; allométrique ; allo-
metrikus, eltérő arányú; аллометри-
ческий]
442 ALLOMIXIS f (gr. -, μνξνς „ame­
stec") —• allogámia
443 ALLOPARALECTOTYPUS m (gr.
-, παρά „lîngă", λεκτός „ales", τύπος
„model"), aloparalectotip, exemplar
din colecţia originală, dar de sex
opus holotipului, ales şi descris ulte­
rior [alloparalectotype ; AUoparalek-
totypus ; alloparalectotype ; allopa-
ralektotipus ; аллопаралектотип]
444 ALLOPATRICUS (gr. -, πάτρα
„patrie"), alopatric, cu areal deosebit
(specie) [allopatric; allopatrisch ; al-
lopatrique; allopatrikus ; аллопатри-
ческий
ALLOPELAGICUS
445 ALLOPELAGICUS (gr. -, πέλαγος
„mare"), alopelagic, саге trăieşte în
mare la o adincime remarcabilă [al-
lopelagic ; allopelagisch ; allopélagique ;
mélytengeri ; разноглубинный]
446 ALLOPHYLLIA í (gr. -, φύλλον
„frunză") -* heterophyllia
kWl ALLOPLASMA η (gr. -, πλάσμα
„modelare"), aloplasmă, parte dife­
renţiată a citoplasmei, avînd anu­
mite funcţii, ex. membrană, cili
(Meyer) [alloplasm; Alloplasma; al-
loplasme ; alloplazma ; аллонлазма]
448 ALLOPLECTICUS, ALLOPLEC-
TUS (gr. -, πλεκτικός „îmbrăţişător'*)
—• amplectens
449 ALLOPLOIDIA ί (gr. -, άπλόος
„simplu", ειδός „formă"), aloploi-
die, combinare a garniturilor cromo-
zomice structural deosebite (Clausen,
Keck) [alloploidy; Alloploidie; allo-
ploidie ; alloploidia ; аллоплоидия]
450 ALLOPOLYPLOID!A f (gr. -, πολύς
„mult", " ) , alopoliploidie, poliploidie
rezultată din dublarea sau multi­
plicarea unor garnituri de cromozomi
structural deosebiţi (Kihara) [allo­
polyploidy ; Allopolyploidie ; allo-
polyploîdie ; allopoliploidia ; аллопо-
липлоидия]
451 ALLORHYTHMIA t (gr. -, /Ρυθμός
„ritm"), aloritmie, ritm inegal în
diviziunea celulelor sau în dezvoltarea
organismelor unicelulare, ex. la Eugle-
na (Ternetz) [ailorhythmia ; AUorhyth-
mie; allorhythmie·; alloritmia; ал-
лоритмия]
452 ALLOSOM А η (gr. -, σώμα „corp"),
alozom 1. Cromozom deosebit de
ceilalţi prin unele caractere speciale
(Montgomery). 2. Cromozom sexuat
[allosome; Allosoma, Geschlechts-
Chromosom; allosome; alloszóma; ал­
лосома] —*• hetechrochromosoma
453 ALLOSPERMA η (gr. -, σπέρμα
„sămînţă"), alosperm, embrion rezul­
tat pe calea alogamiei (MacMillan)
[allosperm ; Allosperma ; allosperme ;
allosperma ; аллосперма]
454 ALLOSPORA f (gr. -, σπορά „sămîn­
ţă"), alospor, spor generînd în mod
fundamental gametofitul (Radlko-
fer) [allospore; AUospore; allospore;
allospóra; аллоспора]
455 ALLOSYNAPSIS f (gr.-, σύναψις
„reunire") (Sharp) —»· allosyndesis
456 ALLOSYNDESIS f (gr.-, συνδέσις
„joncţiune"), alosindeză, împereche­
6β
rea filamentelor cromozomice ale unor
gameţi parental diferiţi (ex. hibrizi),
în cazul meiozei (Ljungdahl) [allosyn­
desis; Allosyndese; allosyndèse; allo-
szindézis ; аллосиндез] —*• allosynapsis
457 ALLOTETRAPLOIDIA î (gr.-,
τετράς „patru", άπλοος „simplu",
ειδός „formă"), alotetraploidie 1.
Diploidie dublă. 2. Tetraploidie formată
prin asocierea a două garnituri cro-
mozomale străine, cu η elemente
(cf. Dangeard) [allotetraploidy; Al-
lotetraploidie ; allotetraploîdie ; al-
lotetraploidia ; аллотетраплоидия] —»
amphidiplo idia
458 ALLOT RI PLOI DI A f (gr.-, τρία
„trei", - ) , alotriploidie, organism cu
trei garnituri cromozomice în celu­
lele somatice, dintre care una struc­
tural deosebită [allotriploidy ; Allo-
triploidie ; allotriploîdie ; allotriploi-
dia; аллотриплоидия]
459 ALLOTROPHICUS (gr. -, τροφή
„nutriţie"), alotrof, heterotrof, sa-
profit. 1. Cu nutriţie organica obţi­
nută din mediul exterior, la plan­
tele lipsite de clorofilă. 2. Cu adap­
tare redusă pentru primirea insectelor
vizitatoare, ex. flori (Loew) [allo-
trophic ; allotrophisch ; allotrophi-
que; allotrófikus ; аллотрофный]
460 ALLOTROPICUS (gr. -, τροπή „ră­
sucire"), alotropic, cu largă adap­
tare pentru primirea insectelor vizi­
tatoare (MacLeod) [allotropous ; allo-
tropisch; allotropé; allotrópikus; ал­
лотропический]
461 ALLOTYPICUS (gr. -, τύπος „mo­
del") —*• atypicus, heterotypicus
462 ALLOTYPUS m (gr. - ) , alotip, pa-
ratip al holotipului, dar avînd sexul
opus acestuia [allotype; Allotypus;
allotype; allotipus; аллотип]
463 ALLOZYGOTA f (gr..-, ζυγός „jug"),
alozigot, homozigot numai cu carac­
tere recesive (Pearson) [allozygote;
Allozygole ; allozygote ; allozigóta ;
аллозигота]
464 ALLUVIALIS, aluvial, care creşte
pe nămolul locurilor inundate [allu­
vial; angeschwemmt, angespült; al­
luvial; árterületi, iszapos; аллю­
виальный]
465 ALNETUM η, ariniş, arboret de
arini [alder-wood ; Erlenwald ; aunaie,
forêt d'aune; égeres, égerfaerdő;
ольховая роща]
466 ALNICOLUS {-COLA f), alnicol, care
creşte pe arini [alnicolous; erlen-
67
bewohnend, auf Erlen wachsend;
alnicole; égerfán élő; обитающий на
ольхе]
467 ALPESTER (-RIS, -RE), ALPE-
STRIS (RIS, -RE), ALPICOLUS,
ALPINUS, alpin, саге creşte în
regiunea munţilor înalţi [alpine, alpi-
colous; alpin, alpenbewohnend; al­
pestre, alpin , alpicole; havasi, hava­
son élő ; альпийский, высокогорный] —•
alticolus
468 ALPHABETICÜS (gr. &λφα, βήτα
„literele а şi b"), alfabetic (index)
[alphabetic ; alphabetisch ; alphabé­
tique ; betűrendes, betűsoros ; алфа­
витный]
469 ALPIGENUS, alpigen, originar din
munţii înalţi [alpigene; alpigen; alpi-
gène; havasról származó; альпиген-
ный]
470 ALSOPHYTA η pl (gr. ΰλσος
„crîng", φυτόν „plantă"), alsofite,
plante de crînguri [grove plants;
Gabüschpflanzen ; plantes de boca­
ges ; bereknövények ; алсофиты]
471 ALSUS, friguros, răcoros [cold,
bleak; kalt, kühl, frostig; frais, froid;
hűvös, hideg; холодный, морозный]
472 ALTERN AN S, ALTERNATUS,
ALTERNUS, alternant Í. Aşezat
opus şi la nivel diferit (foliis alter-
nantibus cu frunze alternante). 2.
Cu poziţia succesiv schimbată (sta­
mina petalis alternantia etaminele
alternînd cu petalele) [alternating,
alternate; alternierend, abwechselnd,
abgewechselt, wechselstándig ; alter­
ne ; váltakozó, váltogató ; поперемен­
ный, очередной, чередующийся]
473 ALTERNATIO f, alternare, alter­
nanţă (а verticilelor) [alternation,
interchange; Abwechselung; alter­
nation, alternance; váltakozás, cse­
rélődés; чередование, смена]
ALTERN ATIO GENERATIONUM,
alternare а generaţiilor, succesiunea
a două generaţii în ciclul de dezvol­
tare al unor plante: cea asexuată
(faza sporofitică) şi cea sexuată (faza
gametofitică) [alternation of gene­
rations ; Gsnerationswechsel ; alter­
nance de générations; nemzedékvál­
takozás, ivadékcsere ; чередование
поколений] —»· allele genes is, generaţia
antithetica, digenesis, metagenesis
474 ALTERNATIVUS, alternativ [alter­
native; alternativ, abwechselnd; al­
ternatif ; alternativ, váltakozó ;
альтернативный] *
AMABILIS
475 ALTERNIFOLIUS, cu frunze alterne
[alternately-leaved; wechselblăttrig; à
feuilles alternes; váltakozó levélál­
lású ; попеременно-листный] -+ allago-
phyllus
476 AL TI COL US -* alpestris
477 ALTIMETRUM n, altimetru, aparat
pentru măsurarea altitudinii [altime­
ter; Höhenmesser; altimètre; magas-
ságmérő ; альтиметр]
478 ALTITUDO î, altitudine, înălţime
[height; Höhe, Höhenlage; hauteur;
magasság ; высота]
479 ALTIUSCULUS, altiuscul, destul de
înalt [rather high; ziemlich hoch;
assez haute; elég magas; достаточно
высокий]
480 ALTUS, înalt [high; hoch; haut;
magas ; высокий] —*• elatus
481 ALULA í, aripioară (pe tulpină,
fruct, sămînţă) [winglet· Flügelchen;
ailette, aileron; szárnyacska; кры­
лышко]
482 ALUTACEUS, alutaceu, de culoarea
pielii tăbăcite, roşcat brun [alutaceous,
tan-coloured, leather-coloured, pale-
brown ; lederbraun, rötlichbraun ;
chagriné, jaune-rougeâtre de cuir,
brun pâle; bőrszínbarna, irhaszínű,
halványbarna, sárgásvörös ; жёлто-
коричневый, сероватожёлтый, кожа-
но-жёлтый]
483 ALVEOLA f, alveolă, gropiţă, cavi­
tăţi mici pe suprafaţa unor organe
(la nectarină, seminţe) [alveola; Alve­
ole, Grübchen ; alvéole, fosette ; gödör-
ke, üreg; альвеола, ячейка]
484 ALVEOLARIS, alveolar, de forma
alveolei sau referitor la alveolă (struc­
tură, teorie) [alveolar; alveolar, grüb­
chenartig; alvéolaire; alveoláris, gö-
dörkeszerű; альвеолярный, ячеистый]
485 ALVEOLATIO f, alveolaţie, feno­
men de scobire alveolară a cromozo­
milor în telofază (cf. Dangeard) [al-
veolation ; Alveolation ; alvéolation ;
alveoláció ; альвеолация]
486 ALVEOLATUS, alveolat, prevăzut cu
gropiţe (receptacul) [alveolate, honey­
combed; grubig, kleingrubig; alvéolé;
gödrös, gödörkés, gödröcskés ; альвео-
лированный]
487 ALVEUS m, albie (in alveis flumi-
num în albiile fluviilor) [river bed;
Flussbett ; lit de rivière ; meder ; русло]
488 AMABILIS, amabil, plăcut (scientia
amahilis botanica) [lovely; lieblich;
aimable; kedves; приятный]
AMARELLUS
489 AMARELLUS, AMARULENTUS,
amărui, puţin amar [bitterish; bitter­
lich; légèrement amer; kesernyés;
горьковатый]
490 AMARICAULIS, cu tulpina amară
[amaricaulous ; bitterstengelig ; à tige
amère; keserű szárú; горькостебель-
чатый]
491 AMARUS, amar (sapore amaro cu
gustul amarj [bitter; bitter; amer;
keserű; горький] -^ picreus
492 AMATHOCOLUS, AMATHOPHI-
LUS (gr. άμαθος „sol nisipos", φιλέω
„a iubi"), amatocol, amatofil, care
creşte pe soluri nisipoase [sand-lo-
ving, strandioving; sandbewohnend;
arénicole ; homoklakó ; песколюбивый]
493 AMATHOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), amatofite, psamofite, plante
de terenuri nisipoase [strand-plants,
sandplain-plants ; Sandpflanzen ; plan­
tes des sables ; homoki növények ;
псаммофиты] —• psammophyta
494 AMAUROLEPIS (gr. άμαυρός „în-
tunecat", λεπίς „solz"), cu scvame
întunecate [darkly-scaled ; dunkel­
schuppig; à écailles foncées; sötét
pikkelyű ; темиочешуйчатый]
495 AMBIENS (атЫо), ambiant, care
înconjoară de jur împrejur un organ
[ambient, surrounding, encircling ; um­
fassend, umgebend, herumgehend; en­
tourant ; körülvevő, körülövező ; окру­
жающий]
496 AMBIGENUS -»• bisexualis, digenus,
hermaphroditicus
497 AMBIGUUS, ambiguu 1. Dubios, în­
doielnic, cu două înţelesuri. 2. Cu
origine sau poziţie sistematică nesi­
gură [ambiguous, doubtful, uncertain ;
unsicher, zweideutig, doppelsinnig, un­
beständig; ambigu, douteux, incer­
tain; kétséges, bizonytalan, kétértel­
mű ; двойственный, сомнительный, нео­
пределённый] -* amphibolus, dubius,
subdolus *
498 AMBISPORANGIATUS (lat. ambo
„amíndoi", gr. σπορά „sămînţă", άγ-
γείον „vas") —> amphisporangiatus
499 AMBITUS (-US) m, contur, circon-
ferinţă (lamina ambitu elliptica la­
mina frunzei cu conturul eliptic) [con­
tour, circumference; Umriß, Um­
kreis; contour, circonférence; kontúr,
kerület ; контур, очертание] —» cir-
cuitus, circurkferentia
500 AMBLEOCARPUS (gr. άμβλόω „a
avorta", καρπός „fruct"), ambleocar-
6»
pic, cu fructele avortate sau puţine
[aborticarpous, few-fruited ; frühge-
burtfrüchtig, wenigfrüchtig ; à fruits
avortés; elvetélt termésű, kevés ter­
mésű ; малоплодный, выкинтоплод-
ный]
501 AMPLY-, AMBLYO- (gr. αμβλύς „ob­
tuz") (amblyandrus, amblyocarpus) -*
obtusus
502 AMBRINUS, ambrin, de culoarea
galbenă a ambrei [ambra-coloured ;
ambragelb; jaune d'ambra; ambra-
sárga; амбражёлтый]
503 AMBROSIACUS, ambroziac, cu mi­
ros suav de ambrozie [ambrosiac;
amberduftend ; ambrosiaque ; ambrózia
illatú; благоухающий]
504 AMBULACRUM η, ambulacru, alee
cu arbori [alley; Allee; ambulacre;
fasoros sétány ; аллея]
505 AMEIOSIS f (gr. α „nu", μείωσις
„reducere"), ameioză, diviziune nu­
cleară nereducţională, cu absenţa me-
iozei (ameiosis ; Ameiose ; ameiose ;
ameiózis ; амеиоз]
506 AMELIORANS (ameliora), amélio­
rant, care îmbunătăţeşte (solul prin
fixarea azotului atmosferic, ex. Pa-
pilionaceae) [ameliorative, ameliora­
ting; verbessernd; amélioratif; felja­
vító; улучшающий]
507 AMELIORATUS, ameliorat, îmbu­
nătăţit (diagnoză) [ameliorated; ver­
bessert ; amélioré ; javított ; улучшен­
ный]
508 AMENTACEUS, AMENTIFOR-
MIS, amentaceu, de forma amentului
[amentaceous, catkin-Iike ; kătzchen-
artig, kätzchenförmig ; amentacé, a-
mentiforme ; barkaszerű ; серёжчатый,
серёжковидный] —>^ julaceus
509 AMENTIFER, amentifer, iulifer, pur­
tător de amenţi [amentiferous, cat­
kin -bearing ; kätzchentragend ; amen­
tifère ; barkás, barkát hordozó ; серёж-
кеносный] —> julifer
510 AMENTULA f, áment mic [little
catkin ; kleines Kätzchen ; petit cha-
ton ; apró barka ; аментула]
511 AMENTUM η, áment 1. Mîţişor.
2. Inflorescenţă racemoasă cu flori
mici, unisexuate, sesile sau scurt pe-
dicelate, inserate în spirală pe axa
comună, de obicei caduce (Betula, Ju-
glans, Salix) [ament, catkin ; Kätz­
chen, Blütenkätzchen ; ament, chaton ;
barka, barkavirágzat, cicafark ; серёж­
ка] -+ catulus, julus
69
512 AMERISTICUS (gr. α „nu", με-
ρίστος „divizibil"), ameristic 1. Ne­
segmentat. 2. Lipsit de ţesut me-
ristematic (protalele unor Pteridophy-
taj [ameristic; ameristisch; améris-
tique ; amerisztikus ; несегментиро-
ванный]
513 AMEROCONIDIUM η (gr. άμερής
„nedivizat", κόνιδιον „praf"), amero-
conidie, conidie unicelulară (Ascomy-
cetes, Fungi imperfecţi) [ameroconi-
dium ; Amerokonidie ; ameroconidie ;
amerokonidium ; амероконидия]
514 AMEROSPORA f (gr. -, σπορά „să-
mînţă"), amerospor, spor unicelular
(Ascomycetes) [amerospore ; Amero-
spore; amerospore; amerospóra; аме-
роспора]
515 AMETHYSTEUS, AMETHYSTI-
NUS, ametistin, albastru ametistin,
albastru violaceu (inflorescenţa la
Muscari comosum) [amethystblue ; a-
methystblau, amethystfarbig, lilablau,
veilchenblau ; améthystin ; ametiszt­
kék, liláskék; аметистовый, светлоли-
ловый]
516 AMETOECICUS (gr. α „nu", μετά
„după", οίκος „casă") —*• monoicus
517 AMIANTINUS, amiantin, de cu­
loarea verzui albă a amiantei (az­
bestului) [greenish-white ; grünlich-
weiss, amiantgrün; amiantine, ver-
dâtre-blanc ; azbesztszínű, zöldesfehér ;
асбестовый]
518 AMICRONICUS (gr. α „fără", μι­
κρός „mic"), amicronic, inframicro-
scopic; cu dimensiunea submicrosco-
pică (sub 5 milimicroni) [amicronic ; a-
mikronisch ; amicronique ; amikróni­
kus; подмикронный]
519 AMICTUS -+ obtectus, tectus
520 AMITOSIS f (gr. -, μίτος „fir"),
amitoză, diviziune celulară directa,
prin gîtuire nucleul împărţindu-se în
două jumătăţi (nuclei fii), fără să
mai apară filamentul nuclear (Flem-
ming) [amitosis ; Amitose, direkte Zell­
teilung; amitose; amitózis, közvetlen
sejtosztódás; амитоз]
521 AMMOCHTHOPHYTA η pl (gr.
άμμος „nisip", όχθη „rîpă", φυτόν
„plantă"), amohtofite, plante care
cresc pe bancurile de nisip (Clements)
[sandbankplants ; Sandbankpflanzen ;
plantes des bancs de sable; homok­
buckán élő növények; аммохтофиты]
522 AMMOPHILUS (gr. -, φιλέω „a
iubi") -+ arenarius, psammophilus, sa-
bulinus
AMPELOLOGIA
523 AMNENSIS, AMNICOLUS, rive­
ran, care creşte lîngă rîuri [amni-
colous, riverside-loving; uferbewoh­
nend; riverain; folyómenti, patak­
menti; береговой]
524 AMNION η (gr. άμνίον „membrana
fetusului"), amnion, viscozitatea ce
înconjoară sămînţa tînără din sacul
embrionar [amnion; Amnion, Keim­
flüssigkeit ; amnion ; amnion ; амнион]
525 AMOERIFORMIS, AMOEBOIDE-
US, AMOEBOIDALIS, amibiform,
de forma amibei; amiboidal (cu miş­
cări contractile caracteristice amibe-
lor) [amoebiform, amoeboid; amoe-
benförmig, gestaltwechselnd ; amibi-
forme, amiboidal; amőba alakú, amö-
baszerű, kúszó mozgású; амебовид­
ный, амебоидный]
526 AMOENITAS f, plăcere, farmec, des­
fătare (Amoenitates academicae „plă­
ceri academice", titlul publicaţiei cu-
prinzînd dizertaţiile ţinute sub con­
ducerea lui Linné) [pleasure; Belusti­
gung, Annehmlichkeit ; agrément,
charme; kedvtelés, gyönyörködtetés;
прелесть]
527 AMOENUS, plăcut, încîntător [plea­
sant, handsome; anmutig, angenehm,
lieblich ; agréable, charmant ; kellemes,
kedves; прелестный, приятный]
528 AMOMUS, aromatic, odorant [aro­
matic; aromatisch, wohlriechend; a-
romatique; aromás, illatos; аромат­
ный]
529 AMORPHOPHYLLUS (gr. άμορφος
„fără formă", φυλλον „frunză"), cu
frunze diforme [amorphophyllous ; un-
gestaltblăttrig; à feuilles difformes;
alaktalan levelű; аморфолистный]
53J AMORPHOPHYTA η pl (gr.-, φυ­
τόν „plantă"), amorf of ite, plante cu
flori neregulate [amorphophytes ; A-
morphophyten ; amorphophytes ; a-
morfofitâk ; аморфофиты]
531 AMORPHUS (gr.-) -»• difformis
532 AMPELOGRAPHIA f (gr. άμπελος
„viţă de vie", γράφω „a scrie"), am-
pelografie, studiul şi descrierea spe­
ciilor şi a cultivarelor din familia
Vitaceae [ampelography ; Ampelogra-
phie ; ampélographie ; ampelográfia,
szőlőfajta-ismeret ; ампелография]
533 AMPELOLOGIA f (gr. -, λογός „vor­
bire"), ampelologie, studiul cultivării
şi a experimentării speciilor şi soiu­
rilor din familia Vitaceae [ampelology ;
Ampelologie ; ampelologie ; ampeloló-
gia; ампелология]
AMPHANTHIUM
534 AMPHANTHIUM η (gr. άμφι „îm-
prejur", άνθος „floare"), amfantiu,
peduncul sau receptacul dilatat, cu-
prinzînd mai multe flori (Ficus)
[amphanthium ; Fleischgehăuse, Blü­
tenfrucht ; amphanthe ; amfánthium ;
амфантиум]
535 AMPHIAPOMICTAE f pl (gr. -,
άπο „de la", μίξις „amestec"), amfia-
pomicte, biotipuri care se înmulţesc
în parte pe cale apomictică şi în parte
prin reproducere sexuată (Turesson)
[amphiapomicts ; Amphiapomikten ;
amphiapomictes ; amfiapomikták; ам-
фяапомикты]
536 AMPHIASTER, -ERIS m (gr. -,άστήρ
„stea"), amfiaster, perechi de figuri
stelate ce se formează în regiunea
polilor celulei în cursul diviziunii ca-
riocinetice [amphiaster; Amphiaster;
amphiastre; aszter-pár; амфиастер]
537 AMPHIATLANTICUS (gr. -, ατ­
λαντικός „atlantic"), amfiatlantic, care
creşte pe ambele părţi ale Oceanului
Atlantic (specii) [amphiatlantic ; am-
phiaţlantisch ; amphiatlantique ; am-
fiatlantikus ; амфиатлантический]
538 AMPHIBION η (gr. -, βίος „viaţă"),
amfibiont, organism cu viaţă terestră
şi acvatică [amphibion; Amphibiont;
amphibion; kétéltű szervezet; амфи-
бионт] —* amphinereides
539 AMPHIBIUS (gr. - ) , amfibiu, cu
viaţă terestră şi acvatica (plantă)
[amphibious; amphibisch, doppellebig,
wechsellebig; amphibie; kétéltű; зем­
новодный]
540 AM PH I BOLUS (gr. αμφίβολος „ne­
sigur") -*• ambiguus
541 ΑΜΡΗΙΒΒΥΑί{^νΛ\ί<ρΙ „împrejur",
βρύω ,,a lăstari"), amfibrie, încetarea
creşterii în lungime a organului, creş­
terea continuînd numai în grosime
(tulpina unor plante) [amphibrya;
Umsprosser ; amphibrye ; amf ibria ;
амфибрия]
542 AMPHICARPIA f (gr. -, καρπός
„fruct"), amficarpie 1. Maturizarea
fructelor parte în aer, parte în sol
(Viola odorata). 2. Producerea a două
feluri de fructe care se maturizează
la timpuri diferite (amphicarpy; Am-
phikarpie, Doppelfrüchtigkeit, Zwei-
früchtigkeit ; amphicarpie ; amfikár-
pia; амфикарпия]
543 AMPHICARPICUS, AMPHICAR-
PUS (gr. " ) , amficarpie, cu fructe
aerocarpice şi geocarpice (plantă) [am-
phicarpous; doppelfrüchtig, verschie-
βθ
denfriichtig ; amphicarpe ; amfikárpi-
kus, kétféle termésalakulású ; амфи-
карпический]
544 AMPHICARPIUM η (gr. - ) , amfi-
carpiu, arhegon persistent sub formă
de înveliş şi după fructificare [amphi-
carpium ; Amphikarpium ; amphicar-
pium ; amfikârpium ; амфикарпиум]
545 AMPHICARPOGENUS (gr. - , γεν­
νάω „a se naşte"), amficarpogen, care
produce fructe supraterestre, dar cu
maturaţie subterană (Arachis) [am-
phicarpogenous ; amphikarpogen ; am-
phicarpogène ; amfikarpogén ; амфи-
карпогенный]
546 AMPHICARYON η (gr. -, κάρυον
„nucă"), amficarion 1. Nucleul zigo-
tului format în cursul procesului de
fecundaţie (Boveri). 2. Nucleu diploid,
cu două grupuri de cromozomi re­
zultaţi din cariogamie [amphikaryon ;
Amphikaryon; amphicaryon; amfika-
rion ; амфикарион]
547 AMPHICHLORUS (gr. -, χλωρός
„verde"), complet verde, de jur îm-
prejur verde [completely green ; ganz-
grün, ringsum grün ; complètement
vert ; teljesen zöld ; сплошь-зелёный]
548 AMPHICHROMIA f, AM PHI-
CHROMATISMUS m (gr.-, χρώμα»
culoare") —»• heterochromatia, polychro-
mia
549 AMPHICLINUS (gr.-,κλινί] „pat"),
amficlin, cu descendenţi din care unii
seamănă cu una dintre speciile pa­
rentale, iar alţii cu cealaltă, ex. hi­
brid (De Vriés) [amphiclinous ; amphi-
klin; amphicline; amfiklinikus ; амфи-
клинный]
550 AMPHICOELUS (gr. -, κοίλος „sco­
bit"), concav pe ambele părţi [amphi-
coelus; beiderseits ausgehöhlt; am-
phicoele; mindkét oldalán homorú;
двояковогнутый]
551 AMPHICOTYLEDON f (gr. -, ко-
τυληδών „cavitate"), amficotiledon, ,co-
tiledoane cupuliform concrescute prin
marginile lor (De Vries) [amphicoty-
ledon ; Amphikotyl ; amphicotyledon ;
amfikotiledon ; амфикотиледон]
552 AMPHICOTYLEDONEUS (gr. - ) -»
amphisyncotyledoneus
553 AMPHICOTYLIA f (gr. - ) -^ amphi-
syncotylia
554 AM PH 1С RIB RALI S (gr. -, lat. cri-
brum „ciur"), amficribral, ciuruit de
jur împrejur; hadrocentric (fascicul)
[amphicribral ; amphikribral, ringsum-
βι
durchlöchert, ringsum-siebförmig, ha-
drozentrisch ; amphicriblé; amfikribrá-
lis, köröskörül rostás; амфикрибраль-
ный] —* hadrocentricus
555 AMPHICRYPTOPHYTA η pl (gr. -,
κρυπτός „ascuns", φύτον „plantă"),
amficriptofite, plante de bălţi, cu or­
gane vegetative amfibii (Gams) [am-
phicryptophytes ; Amphikryptophy-
ten; amphicryptophytes ; amfikripto-
fiták ; амфикриптофиты]
556 AMPHIDASYUS (gr. -, δασύς „pă­
ros"), păros de jur împrejur [around
hairy; ringsumbehaart, ringsumrauh;
velu tout autour; körül szőrös; округ-
лошерстистый]
557 AMPHIDERMIS, WIS f (gr. -, δέρμα
„piele"), amfidermă 1. Membrana ex­
ternă a cortexului. 2. Cuticula epi­
dermică [amphidermis ; Hüllhaut ; am-
phidermis; börkörréteg, burokhéj, vé­
dőréteg, amfidermisz; амфидермис]
558 AMPHIDIPLOIDEUS (gr. -, διπλόος
„dublu", ειδός „formă") -»• didi-
ploideus
559 AMPHIDIPLOIDIA f (gr. — ) ->
allotetraploidia
560 AMPHIGAEUS (gr. -, γή „pămînt"),
amfigeu, care creşte atît în Lumea
Л^'есЬе cît şi în Lumea Nouă (plante
cosmopolite) [amphigaeal, amphigaean ;
weltbürgerlich, kosmopolit ; cos-
mopolitain ; koszmopolita ; космопо­
литический]
561 AMPHIGAMIA f (gr. -, γάμος
„căsătorie"), amfigamie, copulare a
două celule sexuate rezultînd perechi
de nuclei conjugaţi (Renner) [amphi-
gamy ; Amphigamie ; amphigamie ;
amfigámia ; амфигамия]
562 AMPHIGAMUS (gr. - ) , amfigamie
1. Cu fecundaţie uneori endogamică,
alteori exogamică. 2. Cu sexualitate
dubioasă (amphigamous ; amphigam;
amphigame ; amfigamikus ; амфигам-
НЫЙ]
563 AMPHIGASTRIA η pl (gr. -, γαστήρ
„stomac"), amfigastre, organe stipelare
pe faţa ventrală la Hepaticeae frunzoase
[amphigastria ; Beiblätter ; amphi-
gastrie; allevelek (májmoháknál);
амфигастрий]
564 AMPHIGENESIS f (gr. -, γένεσις
„origine") —^ amphigonia
565 AMPHIGENUS ( g r . - ) , amfigen 1.
Cu origine dublă. 2. Cu creştere la
ambele extremităţi sau în toate direc­
ţiile (Algae, Fungi) [amphigenous ;
AMPHIPETALIS
amphigen, ringsumwachsend ; am-
phigène; amfigén, kettős eredetű;
амфигенный]
566 AMPHIGONIA f (gr. -, γόνος „des­
cendent"), amfigonia, reproducere
sexuată la cele mai multe Thallophyta
(Haeckel) [amphigony; Amphigonie,
zweigeschlechtliche Fortpflanzung ;
amphigonie; amfigonia, ivaros sza­
porodás; амфигония, половое размно­
жение] —• amphigenesis
567 AMPHIGONIUM η (gr. - ) (Kerner)
—*• archegonium
568 AMPHILEPSIS Î (gr. -, λήψις „cîş-
tigare"), amfilepsis 1. Rezultatul
normal al fecundaţiei. 2. Manifestarea
influenţei ambelor specii parentale,
la hibrizi (Bateson şi Saunders)
[amphilepsis ; Amphilepsis; amphilep-
sis; amphilepszis ; амфилепсис]
569 AMPHIMIXIS î (gr. -, μίξις „ame­
stecare"), amfimixie, reproducere
celulară prin contopirea citoplasmei
şi a nucleilor celulelor materne şi
paterne, dublîndu-se numărul cromo­
zomilor din nucleul celulei rezultate
(Renner) [amphimixis, sexual repro­
duction ; Amphimixis, Kernverschmel­
zung, geschlechtliche Fortpflanzung;
amphimixie; amfimixis, ivaros sza­
porodás ; амфимиксис]
570 AMPHIMORPHUS (gr.-, μορφή
„formă") —»· dimorphus
571 AMPHINEREIDES f pl (gr. -, νηρείς
„nimfă") —*• атрЫЫоп
572 AM PH I NUCLEOLUS m (gr. -, lat.
nucleolus „sîmbure mic"), amfinucleol,
nucleol dublat, cu componenţi bazi-
fili şi oxifili (Wilson) [amphinucleo-
lus; Amphinukleolus ; amphinucléole ;
amfinukleolusz ; амфинуклеолус]
573 AMPHINUCLEUS m (gr. -, lat.
nucleus „sîmbure"), amfinucleu, nu­
cleu cu funcţiuni somatice şi generative
(Goldschmidt) [amphinucleus ; Amphi-
nukleus ; amphinucleus ; amfinukleusz ;
амфинуклеус]
574 AMPHIPACIFICUS (gr. -, lat.
pacificus „paşnic"), amfipacific, care
creşte pe ambele părţi ale Oceanului
Pacific (plantă '-^J [amphipacific ;
amphipazifisch ; amphipacifique ; am-
fipacifikus ; амфипацифический]
575 AMPHIPETALIS (gr.-, lat. peto
„a se îndrepta"), amfipetal, orientat
spre ambele margini (nervură ~ )
[amphipetal; amphipetal; amphipète;
amfipetális ; амфипетальный]
AMPHIPHLOICUS
576 AMPHIPHLOICUS (gr.-, φλοιός
„scoarţă"), amfifloic, cu floem intern
şi extern de ambele părţi ale xilemului
(sifonostele) [amphiphloic ; amphiphlo-
isch; amphiphloique ; kettős floem-
gyűrüs; амфифлойный]
577 AMPHIPHOTICUS (gr. -, φώς, φωτός
„lumină"), amfifotic, heliofil primă­
vara şi sciofil toamna (Danser) [am-
phiphotic ; amphiphotisch ; amphipho-
tique; amfifótikus; амфифотический]
578 AM PH I PHY TON η (gr. -, φύτον
„plantă") —»· amphibian
679 AMPHIPLASMA η (gr. -, πλάσμα
„modelare"), amfiplasmă, plasmă încă
neseparată în nucleu şi citoplasmă, la
Bacteria şi Cyanophyceae (Swellengre-
bel) [amphiplasm ; Amphiplasma; am-
phiplasme ; amfiplazma ; амфиплазма]
580 AMPHIPLASTIA f Tgr. -, πλάσσω
„a modela"), amfiplastie, modificarea
morfologică a cromozomilor sub in­
fluenţa citoplasmei, la hibrizi (Navaşin)
[amphiplasty ; Amphiplastie ; amphi-
plastie ; amfiplasztia ; амфипластия]
581 AMPHISARCA î (gr. -, σαρξ „car­
ne"), amfisarc, fructul de baobab,
bacă indehiscentă multispermă, cu
pericarpul consistent şi cu mezocarpul
cărnos (Adansonia digitala) [am-
phisarca; Amphisarka; amphisarque;
baobabtermés ; амфисарка]
582 AMPHISPERMIUM η (gr. -, σπέρμα
„sămînţă"), amfisperm, tegumentul
seminţei (ex. la cariopsă) [seed-coat,
amphisperm ; Samenhülle, Sameno­
berhaut ; amphisperme, épisperme ;
külső maghéj ; амфиспермий] —>· epi-
spermium, spermoderma
583 AMPHISPORA f (gr. -, σπόρα „să­
mînţă") —> mesosporium
584 AMPHISPORANGIATUS (gr. - ,
άγγεΐον „vas"), amfisporangiat 1.
Cu macrospori şi microspori (strobil).
2. Cu staminé şi pistil [amphisporan-
giate ; amphisporangiat ; amphisporan-
gié ; amfisporangiumos ; амфиспоран-
гиатный] —>^ ambisporangiatus
585 AMPHISTEMONEUS (gr. -, στήμων
„fir"), AMPHISTEMUS, cu staminé
duble [two-stamened ; doppeltstaub-
fădig; à deux étamines; kétporzós;
двутычинковый]
586 AMPHISTOMATICUS {gr.-, στόμα
„gură"), amfistomatic, cu stomate pe
ambele feţe (frunză ^) famphistoma-
tic ; amphistomatisch ; amphistomati-
que ; amfisztomatikus ; амфистома-
тический]
62
587 AMPHISYNCOTYLEDONEUS,
AMPHISYNCOTYLUS (gr. -, σύν
„împreună", κοτυληδών „scobitură"),
amfisincotil, cu cotiledoanele con­
crescute [amphisyncotyledonous ;
amphisynkotyl ; amphisyncotyle ; am-
fiszinkotil ; амфисинкотиледонный]
588 AMPHISYNCOTYLIA f (gr. —),
amfisincotilie, concreştere a cotile-
doanelor (DeVries) [amphisyncotyly ;
Amphisynkotylie ; amphisyncotylie ;
szíklevél-összenövés ; амфисинкотилия]
—*• amphicotylia
589 AMPHITACTISMUS m (gr. -,
τακτικός „orînduit"), amfitactism,
atracţie reciprocă a unor hife de sex
diferit pentru conjugare (Mucor)
[amphitactism ; Amphitaktismus ;
amphitactisme ; amfitaktizmus ; ам-
фитактизм] —» zygotactismus
590 AMPHITHECIUM η (gr.-, θήκη
„cutie"), amfiteciu, ţesuturi marginale
concentrice şi periferice ale endoteciilor
capsulei muşchilor sau ale talului,
înconjurînd apoteciul lichenilor [am-
phithecium ; Amphithecium, Thallus-
gehăuse ; amphithèce ; amfitécium ;
амфитеций]
591 AMPHITENA f (gr. -, ταινία „ben­
tiţă") (Jenssens) —» zygotena
592 AMPHITOKIA f (gr. -, τόκος „naş­
tere"), amfitokia, formă de partenoge-
neză cînd din ovulul nefecundat pot
rezulta indivizi masculi şi femeii
(Leuckart) [amphitoky; Amphitokie;
amphitokie ; amfitokia ; амфитокия] —>
deuterotokia
593 AMPHITRICHUS (gr. -, θρίξ, τριχός
„păr"), amfitrih 1. Păros pe ambele
părţi. 2. Cu flagel la fiecare pol
[amphitrichous ; amphitrich ; amphi-
trique ; amfitrich ; амфитрих]
594 AMPHITROPHIA f (gr. -, τροφή
„nutriţie"), amfitrofie, cînd lăstarul
anisofil are dezvoltarea maximă a
frunzelor şi mugurilor pe părţile late­
rale ale tulpinii, ex. Lycopodium
(Wiesner) [amphitrophy ; Amphitro-
phie; amphitrophie ; amfitrófia; ам-
фитрофия]
595 AMPHITROPUS (gr. -, τρόπος
„curbare"), amfitrop, curbat în formă
de potcoavă (ovul '~, embrion —)
[amphitropous ; doppelwendig-ge­
krümmt, krummlăufig, doppelläufig,
herumgebogen ; amphitrope ; patkó-
szerűen görbült ; амфитропный] —>•
heterotropus

5% AMPHIVASALIS (gr.-, lat, vas
„vas"), amfivazal, dispus în jurul
leptomului (fascicul r^ ) [amphiva-
sal ; amphivasal ; amphivasale ; amfi-
vazális, háncsrész körüli ; амфивазаль-
ный] —»• leptocentricus
597 AMPHOGENICUS (gr. -, γένος
„urmaş"), amfogenic, cînd un individ
femei poate produce atît descendenţi
masculi, cît şi femeii (Vandel) [ampho-
genic ; amphogen ; amphogénique ; am-
fogénikus ; амфогенный]
598 AMPHOHETEROGONIA f (gr. -,
Ετερος „altul", γονή „urmaş"), am-
foheterogonie, producerea de urmaşi
constanţi pe o parte a ramurii, iar
pe cealaltă parte de urmaşi cu segre­
garea tipică a caracterelor (Correns)
[amphoheterogony ; Amphoheterogo-
nie; amphohétérogonie ; amfohetero-
gónia ; амфогетерогония]
599 AMPHORIFORMIS, amforiform, de
forma amforei ; mai gros la mijloc
şi îngustat spre partea inferioara
[amphoriform ; amphorenförmig ; am-
phoriforme ; amfora alakú ; амфо-
рообразный]
600 AMPLECTENS, AMPLEXANS,
AMPLEXUS (amplector), amplec-
tent, care se înconjoEu-ă în jurul unui
organ (foliis caulem amplectentibus cu
frunze îmbrăţişînd tulpina) [amplec-
tant, embracing, clasping; umfas­
send; umgebend; embrassant, entou­
rant ; körülölelő, körülfogó, körülö­
vező ; обьемлющий, охватывающий] *
601 AMPLEXICAULIS, amplexicaul, cu
baza dilatată îmbrăţişînd tulpina sau
ramura (bractei ^^, frunze /^ , peţi-
oli '^fpedunculi ^) [amplexicaul, stem-
embracing, stem-clasping ; stengel­
umfassend ; amplexicaule ; szárölelő,
szárat körülvevő ; стеблеобьемлющий]
—» circumaxilis
602 AMPLEXIFLORUS, amplexiflor,
care îmbrăţişează floarea (scvamă ~ j
[flowez embracing; blütenumfassend,
blütenumgebend ; amplexiflore ; virá­
got körülfogó ; цветкообьемлющий]
603 AMPLEXIFOLIUS, amplexifoliat, cu
frunze amplexicaule [amplexifoliate ;
stengelumfassend-blättrig ; ample-
xifolié; szárölelő levelű; листообьем-
лющий]
604 AMPLIATUS, lăţit, lărgit, dilatat
(corollae fauce ampliata cu gîtul
corolei lărgit) [ampliate, enlarged ;
erweitert, vergrössert ; élargie, agran­
di; kitágult, kiszélesedett; расши­
ренный]
AM YGDALIFORMIS
605 AMPLIFICATIO f, amplificare, dez­
voltare, mărire 1. înmulţire (amplifi-
catio plantarum, înmulţirea plante­
lor). 2. Schimbări care determină
creşterea complexităţii structurale
sau de formă în cursul ontogeniei
şi a filogeniei (Bower) [amplification,
enlargement, multiplication ; Erwei­
terung, Vergrößerung, Vermehrung ;
amplification, agrandissement, mul­
tiplication ; növekedés, fejlődés, sza­
porodás ; амплификация, размножение,
развитие, срастание]
606 AMPLUS, amplu, mare, larg (sensu
amplo în sens larg; cum descriptione
ampla cu descriere detaliată) [ample,
large ; weit, eingehend, groß ; ample,
élargie; terjedelmes, részletes, bő,
tág; обширный, широкий]
607 AMPULLA f, ampulă, veziculă aeri-
feră pe frunzele sau pe tulpina unor
plante plutitoare (Utricularia)
[ampulla, blister, vesicle ; Ampulle,
Schlauch, Blase; ampoule, vésicule;
ampulla, tömlő, hólyag; ампула, пу­
зырёк]
608 AMPULLACEUS, AMPULLARIS,
AMPULLIFORMIS, ampulaceu, de
forma ampulei, a buteliei sau а băşi­
cii (corolă r^ ) [ampullaceous, ampul-
lary, bladdery, flask -shaped; blasig,
blasenförmig, kolbenförmig, flaschen-
förmig; ampoulacé, ampoulé; ampul­
laszerű, palack alakú, hólyagszerű;
ампуловидный, бутылковидный]
609 AMPUTATIO f, amputaţie, tăiere
(а unei ramuri) [amputation ; Abschnei­
dung, Beschneidung; amputation,
émondage: metszés, lenyesés, levá-
gás ; резание]
610 AMYCELICUS (gr. α „fără", μύκης
„ciupercă"), amicelic, lipsit de mice-
liu [amycelic ; amyzelisch, ohne Pilz­
lager; amycélique; gombafonal nél­
küli ; без мицелия]
611 AMYGDALA i (gr. αμυγδαλή „mig­
dală"), migdală, fructul de Amyg­
dalus communis [almond ; Mandel ;
amande; mandula; миндалина]
612 AMYGDALIFER (gr.-, lat. fero „a
purta"), amigdalifer, care rodeşte
migdale [almond-bearing ; mandel­
tragend ; amygdalifère ; mandulater­
mő ; минд ал сносный]
613 AM YGDALIFORMIS, AMYGDA-
LINUS (gr.-, lat. forma „formă"),
amigdaliform, de forma unei mig­
dale [almond-shaped; mandelförmig;
amygdaliforme ; mandula alakú ;
миндалевидны й]
AMYLACEUS
614 AMYLACEUS, AMYLEUS (gr.
άμυλον „amidon"), amilaceu 1. De
natura amidonului. 2. Саге conţine
amidon (strat). 3. Făinos [amylaceous,
starchy ; stărkemehlartig, mehlig ;
amylacé, farineux; keményítőszerű,
lisztes; крахмальный]
615 AMYLASA f (gr. -), amilază, enzimă
care hidrolizează amidonul în maltoză
[amylase; Amylase; amylase; ami­
láz; амилаза]
616 AMYLOCLASTJCUS (gr. -, κλαστός
„sfărâmat") —• amylolyticus
617 AMYLOERYTHRINUM η (gr. -,
ερυθρός „roşu"), amiloeritrina, sub­
stanţă amidonoasă din vacuola celu­
lară a tuberculilor de Solanum, a
fructului de Musa etc. care se colo­
rează în roşu cu iodul [amyloerythrin ;
Amyloerythrin ; amyloérythrine ; ami-
loéritrin; амилоэритрин]
618 AMYLOGENESIS î (gr. -, γένεσις
„naştere"), amilogeneză, formare a
amidonului [amylogenesis ; Stârkebil-
dung; amylogenèse; keményítőképzö-
dés; амилогенез] —*• amylosynthesis
619 AMYLOGENICUS (gr. - ) , amilogen,
amiloplastic, care produce amidon
[amylogenic, starch-forming ; stärke-
bildend; amylogène; keményítőt ter­
melő; амилогенный, амилопластичес-
кий] —* amyloplasticus
620 AMYLOLEUCYTIS, -WIS f (gr. -,
λευκός „alb", κύτις „cutie") - • amylo-
plastum
621 AMYLOLYTICUS (gr. -, λύσις „di­
zolvare"), amilolitic, care Uzează
amidonul (enzimă) [amylolytic; amy-
lolytisch ; amylolytique ; keményítőt
bontó, amilolítikus ; амилолитичес-
кий] —• amyloclasticus
622 AMYLOPLASTICUS (gr. -, πλαστός
„modelat") - • amylogenicus
623 AMYLOPLASTUM η (gr. - ) , ami-
loplast, plastidă amilogenă incoloră
din celulele plantelor (Errera) [amylo-
)last ; Amyloplaste ; amyloplaste ; ami-
f
oplasztisz амилопласт] —*amyloleucytis
624 AMYLOSPHAERAE i pi (gr.-,
σφαίρα „sferă"), amilosfere, pirenoizi
globuloşi pe cromatofori, cu rol
nutritiv (Chlorophyta, Conjugatae)
[amylosphaeres ; Amylosphăren ; ашу-
losphères; amiloszférák ; амилосферы]
625 AMYLOSYNTHESIS í (gr.-, σύν-
θεσις „compunere") (Hick) - • amylo­
genesis
626 AMYLUM η (gr. -), amidon vegetal,
feculă, substanţa nutritivă de rezervă
64
din tuberculii, seminţele etc. plantelor
verzi, aflată sub formă de granule
[starch; Stărke, Stärkemehl, Star­
kekörner; amidon, fécule; keményítő,
keményítőszemcse ; крахмал]
627 AN conj. oare? (an Linnaeus oare
Linné este autorul?; an species nova
oare este о specie nouă ?) [is it ?, really ? ;
ob?, obwohl?; est-ce que?; vajon?;
ли?, то же?]
628 AN- (gr. αν nu, fără), fără, nu,
lipsit de (anandrus, ananthus) [-less,
no, without; -los, ohne, nicht; sans,
non, dépourvu; -talan, nem, nélküli;
бес-, без, не-]
629 ANA- (gr. ανά „în sus"), în sus,
inversat, diferit (anadromus) [up,
above; hinauf; en dessus; felfelé,
fordított, megfordult; вверх]
630 ANABIONTA η pl (gr.-, βίος
„viaţă"), anabionţi, plante policar-
pice perene, înflorind şi fructificînd
de mai multe ori (A. Braun) [anabion-
t a ; Anabionten; anabiontes; több-
szörtermők; анабионты]
631 ANABIOSIS í (gr. οναβίωσις „re­
înviere"), anabioză, starea de viaţă
latentă, de repaus complet al orga­
nismului, cauzată de factorii de mediu
(uscăciune, temperatură), cu posi­
bilitatea revenirii la viaţa activă în
cazul schimbării favorabile a acestor
condiţii, ex. seminţe (Areger) [ana­
biosis ; Anabiose, Wiederbelebung ;
anabiose; anabiózis, újraéledés, lap­
pangó élet, beszáradásos merevség;
анабиоз[
682 ANABIOTICUS (gr. -), anabiotic,
care poate reveni la viaţa activă după
o stare de viaţă latentă [anabio­
tic; wiederauflebend, belebungsfăhig ;
anabiotique, réviviscent ; anabióti-
kus, újraéledő ; анабиотический]
633 ANABLASTUM η (gr. άνα „în
sus, peste", βλαστή „lăstar"), ana­
blast, tulpină aeriană modificată, adap­
tată condiţiilor vieţii subterane, con-
ţinînd materii nutritive şi servind la
propagarea plantei [anablast; Ana­
blast; anablaste; anablászt; ана-
бласт]
634 ANABOLISMUS m (gr. -, βολή
„rază solară"), anabolism, metabolism
constructiv, ansamblu al proceselor
de sinteză şi de asimilaţie din orga­
nism [anabolism; Anabolismus, Auf-
baustoffwechsel ; anabolisme ; anabo-
lizmus, felépítő folyamat ; анаболизм]
65
635 ANACAMPTUS (gr, ανακάμπτω „a
se curba"), curbat, încîrligat, răsfrînt
[curved, bent ; umgebogen, gekrümmt ;
courbé, entortillé, réfléchi; görbült,
hajlított, kampós; изогнутый]
636 ANACANTHUS (gr. αν „nu",
άκανθα „spin"), nespinos [spineless ;
stachellos; sans épines; tövistelen;
безиглисты й]
637 ANACHORESIS î (gr. αναχώρησις
„mersul înapoi"), anac(h)oreză, meta­
morfoză retrogradă a organului (cf.
Jackson) [anachoresis ; Anachorese ;
anachorèse ; anakorézis ; анахорез]
(38 ANACHORETICUS (gr. άναχωρη-
τικός „solitar"), anac(h)oretic, solitar,
izolat [solitary, isolated ; einsam, ver­
einzelt; solitaire, isolé; magános;
одиночный]
63 J ANACHROMAS IS f (gr. ανά „ín
sus", χρώμα „culoare"), anacromază,
augmentarea cromaticităţii cromo­
zomilor în profaza carioci.ietică (Vej-
dovsky) [anachromasis ; Anachromase ;
anachromase ; anakromázis : анахро-
маз]
G40 ANACLINOTROPISMUS m (gr. -,
κλίνω „a se înclina", τροπή, „răsucire"),
anaclinotropism, clinotropism pozitiv
[anaclinotropism ; Anaklinotropismus ;
anaclinotropisme ; anaklinotropizmus ;
анаклинотропизм]
641 ANACROGYNICUS, ANACROGY-
NUS (gr. αν „nu", άκρος „vîrf",
γυνή „femeie"), anacrogin, care nu se
formează la virful organelor (de ex.
archegoanele unor Hepaticae) [ana-
crogyaous ; anakrogyaisch, seitenfrüch-
fig; anacrogynique; anakroginikus,
nem csúcson keletkező ; анакроги-
нлчный, подпестичный]
642 ANADROMUS (gr. ανά „în sus,
peste, nu", δρόμος „fugă"), anadrom,
orientat în sus spre vîrf (nervaţia la
Asplenium) fanadromous ; hinauf­
steigend; remontant; felfelé haladó;
анадромный]
643 ANAERETICUS (gr. -, αίρετικος
„capabil de alegere"), anaeretic, cu
dispoziţia anormală, într-un singur
verticil a frunzelor pe axă (Schimper)
[anaeretic; anaeretisch; anaérétique;
anaeretikus ; анаэретический]
644 AN AEROBI A f, ANAEROBIOSIS
f (gr. -, αήρ „aer", βίος „viaţă"),
anaerobioză, mod do viaţă în lipsa
oxigenului liber din atmosferă [anaë-
robiosis ; Anaerobiose ; anaérobiose ;
anaerobiózis ; анаэробиоз] —> апоху-
b io s is
ANALOGIA
645 ANAËRDBIONTA η pl (gr. —).
anaerobionţi, organisme capabile să
trăiască în absenţa oxigenului liber
din aer (Bacteria) [anaërobionta ;
Anaorobionten ; anaérobiontes; anae-
robiontâk, anaerob szervezetek; ана-
эробионты]
646 ANAËROBIUS (gr. —), anaerob, саге
trăieşte în mediu lipsit de oxigen
[anaerobic ; anaerob ; anaerobe ; anae­
rob; анаэробный]
G47 ANAËROPHYTON η (gr. --, φυτόν
„plantă"), anaerofită, plantă anaerobă
[anaërophyte ; Anaerophyte; anaé-
rophyte ; anaerofită ; анаэрофит]
648 ANAESTHESIA f (gr, -, αίσθησις
„simţire"), anestezie, provocare a
insensibilităţii (la plante sub acţiunea
cloroformului) [anaesthesy; Anäs­
thesie ; anaesthesie ; érzéstelenítés ;
анестезия]
649 ANAGENESIS í (gr. -, γένεσις „naş­
tere"), anageneză, evoluţie progre­
sivă (Rensch) [anagenesis ; Anagenese ;
anagenèse; anagenezis; анагенез]
650 ANAGEOTROPISMUS m (gr. ανά
„diferit", γή ,,pămînt", τροπή ,,ră-
sucire"), anageotropism, geotropism
negativ în timpul înfloririi şi pozitiv
în timpul fructificaţiei (Arachis)
[anageotropism; Anageotropismus;
anagéotropismo ; anageotropizmus ;
акагеотропизм]
651 ANAGRAMMA η (gr. ανά „invers",
γράμμα „literă"), anagramă, forma­
rea cuvîntului prin inversarea ordi­
nii literelor unui alt cuvînt (Gerardia-
Dargeria Gerdaria) [anagram; Ana­
gramm ; anagramme ; anagramma ; a-
награмма]
652 ANALECTA η pl (gr. άναλέγω „a
culege"), analecte, bucăţi alese; tit­
lul unor reviste (Analecta botanica)
[analecta; Auslese, Bruchstücksamm­
lung; analectes, miettes; szemelvé­
nyek, cikkgyűjtemények ; заметки,
сборник] —* excerpta
653 ANALEPTICUS (gr. άναληψις „în­
tărire"), analeptic, întăritor, învio­
rător (plantă ~ ) [fortifying ; kräf­
tigend, erfrischend; fortifiant, refrai-
chissant; erősítő, frissítő; укрепля­
ющий]
654 ANALOGIA f (gr. αναλογία „potri­
vire"), analogie, asemănare a unor
organe ca formă şi funcţiuni, dar avi id
origină diferită (spinii la Berberis de
origină foliară şi ramuri modificate
la Prunus pinosa) [analogy; Ana-
ANALYSIS
logie, Ähnlichkeit; analogie; analo-
gia, hasonszerûség ; аналогия]
655 ANALYSISî (gr. άνάλυσυς„analiză"),
analiză, cercetare detaliată [analysis,
examination ; Analyse, Zerlegung,
Zergliederung ; analyse ; analízis, elem­
zés; анализ]
656 ANALYTICUS (gr. -), analitic, bazat
pe analiză (metodă) [analytical ; analy­
tisch, zergliedernd; analytique; ana­
litikus, elemző; аналитический] *
657 ANAMETADROMUS (gr. ανά „di­
ferit", μετά „cu", δρόμος „fugă"),
anametadrom, în parte anadrom şi
în parte catadrom (nervaţia frunzelor
la Filices) [anametadromous ; ana­
metadrom; anamétadrome ; anameta­
drom; анаметадромный]
658 ANAMORPHISMUS m, ANAMOR­
PHOSIS f (gr. άνά „în sus", μόρ-
(Ικοσις „formare"), anamorfism, ana­
morfoză 1. Evoluţie morfologică pro­
gresivă la grupele de plante din tim­
purile geologice (Goebel). 2. Meta­
morfoză ca urmare a condiţiilor schim­
bate de creştere (Crozier) [anamor­
phose ; Anamorphose ; anamorphose
anamorfózis ; анаморфоз]
659 ANANDRARIUS, ANANDRICUS,
ANANDRIUS, ANANDRUS (gr.
αν „fără", ανήρ, άνδός „bărbat"),
. anandric, fără staminé (floare ~ )
[anandrous, stamenless ; staubfaden­
los, staubblattlos; anandre, sans
étamines ; porzó nélküli ; бестычи­
ночный] —>• instaminatus
660 ANANTHERATUS, AN AN THE-
RUS (gr. -, ανθηρός „înflorit"),
ananterat, lipsit de antere (flores
staminibus anantheratis flori cu sta-
miné lipsite de antere) [anantherous ;
staubbeutellos; sans anthères; portok
nélküli ; беспыльниковый]
661 ANAPHASIS f (gr. ανά „în sus",
φάσις „apariţie"), anafază, faza pen­
ultimă a diviziunii mitotice, jumă­
tăţile de cromozomi îndepărtîndu-se
de la ecvatorul celulei spre poli
(Strasburger) [anaphasis; Anaphase;
anaphase ; anafázis ; анафаза]
662 ANAPHORESIS f (gr. -, φορέω „a
purta"), anaforeză, migraţia sohiţiilor
coloidale din celula vie la anod sub
influenţa curentului electric [aaa-
phoresis ; Anaphorese ; anaphorèse ;
anaforézis; анафорез]
без ANAPHOTOTROPISMUS m (gr. -,
φώς, φωτός „lumină", τροπή „răsu­
cire"), anafototropism 1. Fototrepism
6β
pozitiv. 2. Orientare către izvorul de
lumină [anaphototropism ; Anaphoto-
tropismus; anaphototropisme ; anafo-
totropizmus ; анафототропизм]
664 ANAPHYLAXIS f (gr. -, φΟ^ξ
„prevedere"), anafilaxie 1. Neimuni-
tate. 2 Sensibilitate excesivă la infec-
ţiuni, substanţe sau toxine (Conn)
[anaphylaxis ; Anaphylaxie, Schutz-
losigkeit ; anaphylaxie ; anafilaxis,
védtelenség ; анафилаксия]
665 ANAPHYSIS f (gr. -, φύσις „for­
maţie"), anafiză, filamente ostiolare
din apoteciile pirenocarpe, uşurînd
eliminarea sporilor [anaphysis; Ana-
physe; anaphyse; anafizis; анафиза]
666 ANAPHYTOSIS f (gr. ανά „din
nou", φυτόν „plantă"), anafitozâ,
întinerirea plantelor (prin tăierea unor
ramuri etc.) [anaphytosis ; Pflanzen­
verjüngung; anaphytose; növény­
fiatalítás ; анафитоз]
667 AN APLASIA f (gr. - , πλαστός
„modelare"), anaplazie, transformare
regresivă (celule, organe, ţesuturi)
[anaplasy; Anaplasie, Umgestaltung;
anaplasie; anaplázia; анаплазия]
668 ANAPLASTUM η (gr. - ) (Meyer) —
leucoplastum
669 ANASARCA f (gr. -, σαρξ „carne"),
anasarc, boală a plantelor datorită
excesului de apă din ţesuturi, respec­
tiv din fructe [anasarca; Wassersucht ;
anasarque; vizenyösség, víztúltengés ;
анасарка]
670 ANASTATICUS (gr. άνάστατόω „a
se răsturna"), anastatic, care revine
la viaţa activă (plantă ~ ^ [anastatic,
reviving; anastatisch, wiederaufle­
bend; anastatiqae, réviviscent; ana-
sztátikus, újraéledő ; анастатический,
оживающий ] -+ redwivus
071 ANASTOMISATIO f, ANASTOMO­
SIS î (gr. άναστομόω „a se îmbuca"),
anastomoză, joncţiune, împreunare ;
confluenţă reciprocă, reunire de orga­
ne (fibre, nervuri, vase) [anastomo­
sis, connection, union; Anastomose,
Zusammenmündung, VViedereinmün-
dung, Querverbindung; anastomose,
jonction, abouchement, confluence;
egybefolyás, egybeágazás, egyesülés ;
анастомоз, слияние]
G72 ANASTOMOSANS, ANASTOMO-
SATUS (gr. -), anasfomozant, con­
fluent [anastomosing, connecting, con­
nected ; anastomosierend, anastomo-
siert, ineinandermündend, zusam-
67
menfließend; anastomosé, confluent;
egymásbatorkoló, egybefolyó, egy-
beágazott ; анастомозирующий]
673 ANASTRALIS (gr. άν „nu", lat.
astralis „stelar"), anastral, fără for­
maţiuni astrale (fază în mitozâ) [an-
astral; anastral; anastrale; anasz-
trális: анастральный]
674 ANASTROPHE f (gr. αναστροφή
„răsturnare"), anastrofă, perioadă cu
modificări rapide în forma organisme­
lor, în filogenie [anastrophe ; Ana-
slrophe; anaslropho; anasztrófa,
anasztrofázis ; анастрофе]
675 ANATAXJMORPHOSIS f (gr. ανά
„în sus", τάξις „ordine", μόρφωσις
„formare"), anataximorfoză, modifi-
càri teratologice care au loc după
ordinea normală (Gabler) [anataxi-
morphosis; Anataximorphose; anata-
ximorphose ; anataximorfózis ; ана-
таксиморфоз]
676 ANATHERUS (gr. αν „nu", αθήρ
„spin") —* exaristatus
677 ANATOMIA f (gr. ανά „separat",
τομός .,tăiere"), anatomie, morfolo­
gia structurii interne a organismelor
[anatomy; Anatomie, Zergliederung,
Zerlegung; anatomie; anatómia, bonc­
tan, belső alaktan ; анатомия]
678 ANATONICUS (gr. ανά „în sus",
τόνος „tensiune"), anatonic, care
ridică tensiunea osmotică (excitaţie)
[anatonic; anatonisch; anatonique;
anatónikus ; анатонический]
679 ANATONOSIS f (gr. - ) , anatonoză,
creşterea tensiunii osmotice din sucul
celular [anatonosis ; Anatonose ; ana-
tonoso; anatonózis; анатоноз]
68 3 ANATRAUMATOTROPISMUS m 689
(gr. -, τραομα, τραύματος „rană",
τροπή „răsucire"), anatraumatotro-
pism, traumatotropism pozitiv; miş­
cări fropistire cauzale de răniri,
partea opusă regiunii vătămate luînd
o dezvoltare mai pronunţată [ana-
traumatotropism ; Anatraumatotropis-
mus; anatraumalolropisme; anatrau-
matotropizmus ; анатрауматотропизм]
681 ANATRDPISMUS m (gr. - ) , ana-
tropism, mişcări tropistice pozitive în
direcţia izvorului de excitaţie [ana-
tropism ;> Anatropismus ; anatropisme ;
anatropizmus ; анатропизм] —• protro-
pismus
682 ANATRJPICUS, ANATRDPUS
(gr. - ) , anatrop, răsturnat, întors
[anatropous, anatropal, reversed.
AND ROCHO RU S
inverted; umgewendet, gegenw^endig,
rückläufig, gegenläufig ; anatrope, ren­
versé, retourné ; anatrop, visszafor­
dult, fordított állású; анатропный,
обратный]
683 ANAXIALIS —• asymmetricus
684 ANCEPS (-CIPITIS), ANCIPI-
TALIS, ANCIPITUS 1. Bilateral.
2. Bifacial, θ. Bicapitat. 4. Ascuţit
bimuchiat şi lateral comprimat (tul­
pină ~ ) [ancipital, ancipitous, two-
edged, two-headed ; zweischneidig,
zweiseitig, zweikantig, doppelköpfig;
ancipité, a deux bords tranchants,
bilatéral, bicapité; kétélű, kétoldalú,
kétfejű; обоюдоострый, двусторон-
ный, двуглавый]
685 ANCESTRALIS, ancestral, strămo­
şesc (plasmă ~ ) [ancestral ; uralt,
ururalt; ancestral; ősi, ősrégi; ан-
иестральный, древний]
686 ANCHORIFORMIS, ancoriform, de
forma unei ancore [anchoriform, an­
chor shaped ; ankerförmig ; anchorifor-
me ; horgony alakú, vasmacska alakú ;
якоревидный]
PIU ANCHDRIFORMES, peri
ancoriformi (Avicennia officinalis)
[anchorhairs; Ankerhaaren; poils an-
choriformes; horgonyszőrök ; якоревид-
ные волосы]
687 AN СI LE η ~* scutellum
688 ANCISTR-, ANCISTRO-, -ANCIS-
TRUS (gr. ανκιστριον „cîrlig"), în-
cîrligat (ancistr acanthus, ancistro-
carpus, ancistroideus, ancistrophyllus,
polyancistrus) [hook-, hooked- ; ha-
ken-, -hakig; crochu, accroché; hor-
gos ; крючко-]
ANCYLEUS (gr. αγκύλος „recur­
bat"), cuibat, recurbat, încovoiat
[curved ; krumm, gebogen ; courbé,
recourbé, tordu; görbe, görbült;
искривлённый]
690 ANDRO-, -ANDRICUS, -AN DRU S
(gr. άνήρ, ανδρός „bărbat"), mascul,
cu staminé (andropetalarius, andro-
tomus, gynandricus, polyandrus) [an-
dro-, male-; andro-, mann-, -männig;
andro-, mâle; him-, porzó-; тычи-
ночно-, -тычиночный] —» mas, mas-
culus, staminatus
691 ANDROCHORUS (gr. -, χωρέω „a se
răspîndi"), androc(h)or, răspîndit prin
oameni (plantă ^) [androchorous ;
androchor ; androchore ; emberek ál­
tal terjedő; андрохорный, распрос­
траняемый человеком]
ANDROCLINIUM
692 ANDROCLINIUM η (gr.-, κλινή
„pat"), androcliniu, clinandriu, gro­
piţa anterelor (Orchidaceae) [anther-
bed; Antherengrube ; androcline; por­
tokodú, portokgődörke ; андроклиний,
дылыгаковая ямка] —»· clinandrium
6S3 ANDROCONIDIUM t (gr. -, κονί-
διον „praf"), androconidie, spermatie
cu funcţiuni mascule (Cohn) [andro-
conidium; Androkonidium ; androco­
nidie; androkonidium ; андроконидия]
694 ANDROCYTIS,-IDIS f (gr. -, κύτις
„cutie"), androcit, spermatocit, celulă
vegetativă formată în androconidie,
dînd naştere unui anterozoid (Allen)
[androcyte ; Androzyt ; androcyte ;
androcita ; андроциг]-^auxocytis, sper-
matocytis
695 ANDRODIOECIA î (gr. -, δις „du­
blu", οίκος „casă"), androdioecie, poli-
ecie avînd indivizi numai cu flori
mascule şi alţii numai cu flori herma­
frodite, la aceeaşi specie, dar la indi­
vizi deosebiţi (Darwin) (Dianthus
plumarius) [androdioecy ; Androdiö-
zie ; androdioecie ; androdiöcia ; андро-
диэция] *
696 ANDRODYNAMIA î (gr. -, δύναμις
„putere"), androdinamie, flori her­
mafrodite cu staminele bine dezvol­
tate, dar cu stigmatul redus [andro-
dynamy ; Androdynamie ; andrody-
namie; androdinámia ; андродинамия]
697 ANDRODYNAMICUS, ANDRO-
DYNAMUS (gr. - ) , androdinam, cu
androdinamie (floare) [androdyna-
mous ; androdynam ; androdyname ;
androdinam ; андродинамический]
698 ANDROECIA î (gr. -, οίκος „casă"),
androecie, prezenţa numai de fiori
mascule pe acelaşi individ de plantă
(Uexküll) [androecy; Andrözie; an­
droecie ; andröcia ; андроэция]
699 ANDROECIÜM η, ANDROECEUM
η (gr. - ) , androceu, ansamblul sta-
minelor din floare (Roeper) [androe-
cium; Andrözeum, Staubblattforma-
tion, männlicher Apparat; androcée;
porzókör, porzótáj, hímíáj ; андроцей]
700 ANDROGAMETA f (gr.-, γαμέτης
„soţ"), androgamet, garnet mascul;
androzoospor (Algae) [androga-
mete ; Androgamet ; androgamète ;
androgaméta, hímgaméta, hímivar-
sejt ; андрогамета] —»· microgameta
701 ANDROGAMET ANGI UM η (gr. - ,
άγγείον „vas"), androgametangiu,
gametangiu cu celule sexuale mascule
[androgametangium ; Androgametan-
68
gium; androgamètange ; hímivarsejt-
tartó ; андрогаметангий] - • microga-
metangium
702 ANDROGAMETOPHORUM η (gr.
—, φορός „purtător"), androgameto-
for, exemplarul de planta саге poartă
organele de reproducere mascule (Equi-
setum) [androgametophore ; Andro-
gametophorum ; androgametophore ;
androgametofórum ; андрогаметофор]
7C3 ANDROGAMIA î (gr. -, γάμος
„căsătorie"), androgamie, procesul de
fecundare al gametului mascul cu
cel femei (Dangeard) [androgamy;
Androgamie ; androgamie ; androgá-
mia; андрогамия
704 ANDROGAMON η (gr.--), androga-
mon, substanţă chimică din celula
sexuală masculă care stimulează acti­
vitatea acesteia [androgamon ; Andro-
gamon ; androgamone ; androgamon ;
андрогамон]
705 ANDROGENESIS t (gr. -, γένεσις
„naştere"), androgeneză, partenoge-
neză masculă; după fecundarea ga­
metului femei şi eliminarea nucleului
matern rezultînd un individ haploid
care constă numai din cromozomi
paterni (Verworn) [androgenesis ; An-
drogenese, männliche Parthenogene­
se; androgenèse; androgenézis, hím
szűznemzés ; андрогенез] -* patroge-
nesis
706 ANDROGENETICUS, ANDROGE-
NUS (gr. " ) , androgenetic 1 Rezultat
prin androgeneză. 2. Care produce
numai descendenţi masculi. 5. Cu
cromozomi numai de origină paternă
[androgenous, male-bearing; androgen,
androgenetisch ; androgénique, andro-
génétique ; androgenikus ; андроген-
НЫЙ, андрогенетический]
707 ANDROGENUM η (gr.-, γένος
„urmaş"), androgen, organ care
produce celule sexuale mascule geno-
tipice (Burgeff) [androgenum; Andro­
gen; androgene; androgenum; ан-
дроген]
708 ANDROCONIDIUM η (gr.-, γόνος
„urmaş") —*• androspora
709 ANDROGONIUM η ( g r . - ) , andro-
goniu, stadiul iniţial în formarea celu­
lelor spermatice la plante (Henderson)
[androgonium ; Androgonium ; andro-
gonium ; androgonium ; андрогоний]
710 ANDROGYNALIS, ANDROGYNI-
CUS, ANDROGYNUS (gr. -, γυνή
„femeie"), androgin, bisexuat, her­
mafrodit 1. Cu flori avînd elemente
69
mascule şi femele dispuse separat,
dar pe acelaşi peduncul sau în aceeaşi
inflorescenţă, în cazul plantelor mo­
noice. 2. Cu anleridii şi oogoane pe
aceeaşi hifă [androgynous, androgy-
nal, hermaphrodite ; androgynisch,
zweigeschlechtig, zwittrig, mannwei-
big, weibermânnig, hermaphroditisch;
androgyne, bisexuel ; androgínikus,
kétivarú, kétnemű; обоепольй, дву­
полый, гермафродитный] —• bisexualis,
hermaphroditic us
711 ANDRÔGYNIA f (gr.--), androgi­
nie, bisexualitate 1. Prezenţa atît a
florilor mascule, cît şi a celor femele
la toţi indivizii unei specii, în cazul
plantelor monoice (Zea mays). 2.
Oogoane şi anteridii pe aceeaşi hifă
[androgyny ; Androgynie, Zwitterbil­
dung, Mannweibigkeit; androgynie;
androginia, kétneműség; обоеполость]
-+ androgynismus, hermaphroditismus *
712 ANDROGYNISMUS m (gr. - ) ^
androgynia, hermaphroditismus
713 ANDROGYNODIOECIA f (gr. - , δίς
„de două ori", oíkos „casă"), androgino-
dioecie, poligamie cu indivizi avînd flori
hermafrodite şi indivizi cu flori unise-
xuate (mascule şi femele) (Schröter)
[androgynodioecy ; Androgynodiözie ;
androgynodioécie ; androginodiöcia ;
андрогинодиэция]
714 ANDROGYNOPHORUM η (gr. - ,
φορός „purtător"), androginofor, su­
portul staminelor şi al ovarului, ca
prelungire a axei florale deasupra
periantului [androgynophore ; Andro-
gynophor; androgynophore; androgi-
nofórum ; андрогинофор]
715 ANDROHERMAPHRODITAE f pl
(gr. -, Έρμης „zeul Hermes", Αφροδίτη
„zeiţa Afrodité"), androhermafrodite,
specii dioice cu anterele bine dezvol­
tate, funcţional apte, dar mai slabe
decît cele ale sexului femei (cf. Rieger
et Michaelis) [androhermaphrodites ;
Androhermaphroditen ; androherma­
phrodites ; androhermafroditák ; андро-
гермафродиты]
716 ANDROMEROGONIA f (gr. -, μήρος
„parte", γόνος „procreare"), andro-
merogonie, dezvoltarea unui fragment
de ovul prevăzut numai cu cromozomi
paternali (Rieger et Michaelis) [andro-
merogony ; Andromerogonie ; andro-
mérogonie ; andromerogónia ; андро-
мерогоиия]
717 ANDROMONOECIA f (gr.-, μόνος
„singur", οίκος „casă"), andromonoe-
cie, prezenţa pe acelaşi peduncul de
ANDROPLASMIC US
flori în parte mascule şi în parte
hermafrodite, în cazul plantelor monoi­
ce (Darwin) [andromonoecy ; Andro-
monözie ; andromonoécie ; andromo-
nöcia ; андромоноэция]
718 ANDROMORPHOSIS f (gr.-, μόρ-
φωσις „formare"), andromorfoză, mo­
dificări morfologice rezultate în urma
excitaţiilor cauzate de tubul polinic
în curs de dezvoltare (Schröter)
[andromorphosis ; Andromorphose ; an-
dromorphose; andromorfózis ; андро-
морфоз]
719 ANDRDPETALIA f (gr.-, πέταλον
„petală"), andropetalie, transformarea
staminelor în petale (Rosa) [andro-
petaly ; Andropetalie ; andropetalie \
andropetália ; андропеталия]
720 ANDROPHAENUM η (gr.-, φαίν»
„а apare"), androfen, organism care
produce celule sexuale mascule feno-
tipice (Burgeff) [androphaen; Andro-
phaen ; androphaen ; androfen ; андро-
фен]
721 ANDROPHILUS (gr. -, φιλέω „а
iubi") —» anthropophilus
111 ANDROPHORUM η (gr. -, φορός
„purtător"), androfor 1. Suportui
staminelor. 2. Suportul anteridiel
(West). 3. Poi'ţiunea alungită a axei
florale dintre periant şi staminé la
florile mascule (Passiflora). 4. Tubul
format din filamentele staminale
sudate, purtînd anterele (Malvaceae)
[androphorum ; Androphor, Staubge-
faßtrager ; androphore ; androfórum,
hímtartó, porzótartó; андрофор]
723 ANDROPHYLLUM η (gr. -, φύλλον
„frunză"), androfilum 1. Frunză cu
microspori. 2. Microsporofil. 3. Sta­
mina [androphyll, microsporophyll ;
Androphyllum ; androphylle, micro-
sporophylle ; androfillum ; андрофилл}
—» microsporophyllum
724 ANDROPHYTON η (gr.-, φυτόν
„plantă"), androfit, plantă masculá
din generaţia sexuată (cf. Jackson)
[androphyte; Androphyte; androphy-
te; androfita; андрофит]
725 ANDROPLASMA η (gr. - , πλάσμα
modelare"), androplasmă, protoplasma
activă la gametul mascul (Jones)
[androplasm ; Androplasmă ; andro-
plasme ; androplazma ; андроплазма}
726 ANDROPLASMICUS (gr. - ) . andro-
plasmic, care produce celule repro­
ductive mascule [androplasmic ; an-
droplasmisch ; androplasmique ; andro-
plazmikus ; андроплазмический]
ANDROPLEOGAMIA
727 ANDROPLEOGAMIA í (gr.-, πλέον
„mai mult", γάμος „căsătorie"), an-
dropleogamie, poligamie la indivizi
cu flori mascule şi andromonoice
(Robinson) [andropleogamy ; Andro-
pleogamie ; andropléogamie ; andro-
pleogámia ; андроплеогамия]
728 ANDROSAEMUS (gr. -, αϊμα „sin­
ge") —»· sanguineus
729 ANDRDSOMA η (gr. -, σώμα „corp"),
androzom, cromozom prezent numai
la gameţii masculi [androsoma; An-
drosoma'; androsome; androszóma;
андросома]
73Э ANDROSPORA f (gr. -, σπορά „să-
mînţă"), androspor 1. Spor mascul.
2. G.ăuncior de polen [androspore,
male spore; Androspore, männliche
Spore, Befruchtungsspore, Pollenkorn ;
androspore, grain de pollen; andro-
spóra, hímspóra, virágpor; андро-
enopa] —^ androgonidium, androzoogo-
nidium, microspora
731 ANDROSPORANGIUM η (gr.-,
άγγείον „vas"), androsporange, spo­
range eu androspori [androsporangi-
uiïi ; Androsporangium, Befruchtungs-
sporenbehälter ; androsporange ; an-
drosporangium, hfmspóratartó ; андро-
спорангий] —• androzoogonidangium,
microsporangium
732 ANDROSPOROGENESIS f (gr. - ,
γένεσις „naştere") (Battaglia) -> mic-
rosporogenesis
733 ANDROSTYLUM n, ANDROSTY-
LÚS m (gr. -, στολος „columnă"),
androstil, organ columnar rezultat
din reunirea staminelor şi a stilului
(Asclepiadaceae, Orchidaceae) [an-
drostyle ; Griffelsäule, Pistillsäule,
Befruchtungssäule, Narbenstütze; an-
drostyle; androsztilium, ivaroszlop,
bibeoszlop ; андростиль] —* gynoste·
734 ANDROTYPUS m (gr.-, τύπος
„model"), androtip, exemplarul tipic
mascul al speciei [androtype; Andro-
typus; androtype; androtipus, him-
tipus ; андротип]
785 ANDROZOOGONIDANGIUM η (gr.
-, ζώον „animal", γόνος „urmaş",
άγγείον „vas") —>^ androsporangium
736 ANDROZOOGONIDIUM η (gr. —) ^
androspora^
737 ANDROZYGOTA f (gr.-, ζυγωτός
„înjugat"), androzigot, gametul mas
cui mobil la partenogeneză (Spirogyra
ГО
pellucida) [androzygote ; Androzygote ;
androzygote ; androzigóta, hímzigóta ;
андрозигота]
738 ΑΝΕΜΟ- (gr. „άνεμος „vînt"), de vint
(anemochorus, anemophilus, anemoga-
mus) [anemo-, wind- ; wind- ; anémo- ;
szél-, szelet-; анемо-, ветро-]
73Э ANEMOCHORIA f (gr. -, χωρέω
„a se răspîndi"), anemoc(h)orie, răspîn-
direa plantelor (sporilor, seminţelor,
fructelor) prin mijlocirea vîntului
(Sernander) [anemochory; Anemocho-
rie, Windverbreitung, Windfrüchtig-
keit, Windwanderung ; anémochorie ;
anemochoria ; анемохория, распростра­
нение ветром]
740 ANEMOCHORUS ( g r . - ) , anemo-
c(h)cor, răspîndit prin vînt [anemo-
chorous ; windverbreitet ; anémochore ;
szél útján terjedő; анемохорный]
741 ANEMOENTOMOPHILIA f (gr. -,
έντομος „insectă", φιλέω „а iubi"),
anemoentomofilie, polenizare prin
vînt şi insecte [anemoentomophily ;
Anemoentomophilie ; anémoentomo-
philie ; anemoentomofilia ; анемоэнто-
мофилия]
742 ANEMOGAMAE f pl (gr. -, γάμος
„căsătorie"), anemogame, plante pole-
nizate prin vînt (Kirchner) [wind-
fertilized plants ; Windblütler, Wind­
blumen ; anémogames ; szélbeporzású
növények ; анемофильная растения]
743 ANEMOGAMUS (gr. - ) , anemogam,
pölenizat prin vînt ; anemofil [anemo-
gamous, anemophilous, wind-fertili-
zed; windblütig; anémogame, ané-
mophile; szélbeporzású, szélporozta;
анемогамный, ветроопыляемый] —»· ael-
loj>hilus, anemophilus
744 ANEMOHYDROCHORUS (gr. -,
ΰδωρ „apă", χωρεώ „а se răspîndi"),
anemohidroc(h)or, răspîndit prin vînt
şi apă [anemohydrochorous ; wind-
und wasserverbreitet ; anémo-hydro-
chore; szél és víz által terjedő;
анемогидрохорный]
745 ANEMOMETRUM η (gr. -, μέτρον
„măsură"), anemometru, instrument
pentru măsurarea vitezei, a puteri
şi a direcţiei vînturilor [anémomètre ;
Windmesser ; anémomètre ; szélmérő ;
анемометр]
746 ANEMOMORPHIA f, ANOMOMOR-
PHOSIS i (gr. -, μορφή „formă"),
anemomorfie, conformaţia specială a
plantelor pentru a se apăra împotriv
acţiunii vînturilor (deformări, nanism)
71
[anemomorphy ; Anemomorphie ; ané-
momorphie ; anemomorfia ; анемо-
морфия]
747 ANEMOMYRMECOCHORUS (gr. -,
μύρμηξ „furnică", χωρέω „a se răs-
pîndi"), anemomirmecohor, răspîn-
dit prin vînt şi furnici (fructe ~,
seminţe ~ , spori ~ ) [anemomyrmeco-
chorous ; ariemomyrmecochor ; ané-
momyrmocochcre ; anemomirmeko-
chor ; анемомирмекохорный]
748 ANEMOPHILAE l pi (gr. -, φιλέω
„ a iubi"), ANEMOPHYTAn pi (gr.
-, φύτον „plantă") —> anemogamae
749 ANEMOPHILUS (gr. - ) -> anemo-
gamus
75Э ANEMOPLANCTON η (gr. -, πλαγκ-
τός „rătăcitor"), anemoplancton, aero-
plancton ; planctonul atmosferic ;
organismele vegetale şi animale micro­
scopice care plutesc în aer [anemoplank-
ton ; Windplankton ; anemoplancton ;
légplankton ; анемопланктон] —• aëro-
plancton
751 ANEMOSPORA f (gr. -, σπορά
„sămînţă"), anemospor, clinospor de
obicei împrăştiat prin vînt [anemos
pore; Anemospore, Windspore; ané-
mospore ; anemospóra ; анемоспора]
752 ANEMOTAXIS f (gr.-, τάξις „or­
dine"), anemotaxie, mişcări de apă­
rare contra curenţilor de aer [anemo-
taxis; Anemotaxis; anemotaxie; ane-
motaxis; анемотаксис]
753 ΑΝΕΜΟTRDPISMUS m (gr. -, τροπή
„răsucire"), anemotropism, mişcări de
curbare ca răspuns la curenţii de
aer [anemotropism; Anemotropismus;
anémotropisme ; anemotropizmus ; ане-
мотропизм]
754 ANEMOZOOCH®RUS (gr. -, ζώον
„animal", χωρέω „a se răspîndi"),
anemozoocor, răspîndit prin vînt şi
animale (fructe, seminţe, spori) [ané-
mozoochorous ; anemozoochor ; ané-
mozoochore ; anemozoochor ; анемозо-
охорный]
755 ANEUPLOIDIA î (gr. αν „nu", εύ
„adevărat", άπλους „simplu"), aneu-
ploidie, poliploidie neregulată, cu
număr mai mare sau mai mic de cro­
mozomi decît multiplul exact al
numărului haploid (Täckholm) [aneu-
ploidy; Aneuploidie; aneuploîdie; ane-
uploidia ; анэуплоидия]
756 ANEUSOMATIA î ( g r . - , σώμα
„corp"), aneusomaţie, prezenţa la o
plantă a unor celule cu număr variabil
de cromozomi individuali, în majo­
ANGUS Τ
ritate sau total, numai heterocroma-
tici (Darlington şi Thomas) [aneuso-
mafy; Aneusomaţie; aneusomaţie
aneuszomácia ; анэусомация]
757 ANEUSPORIA î (gr. - , σπορά
„sămînţă"), aneusporie, formarea spo
rilor în cursul meiozei neregulate
(Battaglia) [aneuspory ; Aneusporie ;
aneusporie ; aneuspória ; анэуспория]
758 ANFRACTUOSUS sinuos, şerpui or,
ondulat, scobit [anfractuose, anfrac­
tuous, wavy, winding, sinuous; umge­
bogen, gewunden, geschlängelt; an-
fractueux, sinueux, tortueux ; kanyar­
gós, tekervényes, öblös; извилистый]
759 ANGIO- (gr. άγγεΐον „înveliş"), aco­
perit, închis (angiocarpus, angiospo-
rus) [angio-, closed; hüll-, deck-,
bedeckt- ; angio-, couvert ; zárt-, fe­
dett- ; покрыто-]
760 ANGIOSPERMUS (gr. -, σπέρμα
„sămînţă"), angiosperm, cu seminţele
închise în ovar [angiospermous ; hüll-
samig, bedecktsamig, verhiilllsamig;
angiosperme: zárvatermő, zártmagvú,
fedettmagvú, zárttermésű; покрыто­
семенной]
761 ANGUICIDUS, anguicid, саге ucide
şerpii [snake-killing ; schlangentötend ;
anguicide ; kígyót ölő ; змеяуьивдюший]
7C2 ANGUIFORMIS, ANGUINEUS -^
flexuosus, serpentinus, ophio·
7C3 ANGUL-, ANGULI-, -ANGULARIS,
-ANGULIFER, -ANGULATUS, mu-
chiat, angular, unghiular (anguli-
dentatus, multiangularis, angulinervius,
acutangulatus) [anguli-, angular, cor­
nered ; -eckig, ecken-, -kantig ; anguli-,
anguleux; szegletes, -sark yú; гло-]—»•
-quêter
764 ANGULARIS, ANGULATUS, AN-
GULIFER, ANGULIGER, ANGU-
LISANS, angulat, muchiat, colţuros
(fruct, peţiol, tulpină) [angular, an-
gulate, cornered; kantig, eckig, win­
kelig ; angulaire, anguleux ; szegletes,
szögleti, sarkos, éleit; угловой]
765 ANGULOSUS, angulos, cu numeroase
colţuri, muchii sau unghiuri [angulose ;
vieikantig, vieleckig; très anguleux;
soksarkú, sokszögletű, sokzugos ;
многоугловатый]
766 ANGULUS m, unghi, muchie, colţ
[angle; Kante, Winkel, Ecke; angle,
côte, coin; szöglet, sarok, zug; угол]·
767 ANGUST-,ANGUSTE-,ANGUSTI-,
îngust (anguste-ovatus, angustidenta-
ANGUSTATUS
tus) [angusti-, narrow- ; schmal-, eng- ;
angusti-, étroitement ; keskeny- ;
узко-] —*• steno-
768 ANGUSTATUS, îngustat,' subţiat
(folium basi angustatum frunză îngu­
stată la bază) [narrowed, tapered;
verschmälert, verengert; rétréci; el­
keskenyedett ; суженный]
769 ANGUSTUS, îngust, strimt [narrow;
schmal, eng; étroit; keskeny, szűk;
узкий]
770 ANHELIOTROPUS (gr. αν „nu",
ήλιος „soare", τροπή „răsucire"),
anheliotrop, insensibil la acţiunea
orientativă a luminii solare [anhe-
liotropous ; anheliotrop ; anheliotrope ;
nem heliotrópikus ; негелиотропный]
771 ANHYDROBIOSIS f (gr. -, ύδωρ
„apă", βίος „viaţă"), anhidrobioză,
stare de deshidratare a unor organis­
me aflate în viaţă latentă (plante acva­
tice, seminţe) [anhydrobiose ; Anhyd-
robiose) ; anhydrobiose ; anhidrobió-
zis; ангидробиоз]
772 ANHYDRUS (gr. - ) , deshidratat,
fără apă [waterless ; wasserfrei ; anhy­
dre; víztelen; безводный]
773 ANIMADVERSIONES î pl, obser­
vaţii, studii [notes, studies; Bemer­
kungen, Beobachtungen; observations,
études, notes; megjegyzések, észrevé­
telek, tanulinányok ; заметки]
774 ANIS-, AN ISO- (gr. δνισος „inegal"),
inegal (anisandrus, anisocarpus) [ani-
sö-, unequal-; ungleich-; aniso-,
inégal; egyenlőtlen; анизо-, неравно-]
775 ANISOAPLANOGAMETA f (gr. -,
απλανής „nerătăcitor", γαμέτης „soţ"),
anizoaplanogamet, unul din aplano-
gameţii de sexe şi mărimi diferite
(Conjugatae) [anisoaplanogamete ;
Anisoaplanogamet ; anisoaplanoga­
mete ; anizoaplanogaméta ; анизоап-
ланогамета]
776 ANISOBRYATUS (gr, -, βρύω „a
se dezvolta") —* anisodynamUs
777 ANISOCOTYLIA f (gr. -, κοτυ-
ληδών „cavitate"), anizocotilie, dez­
voltarea inegală şi neuniformă a
cotiledoanelor (Fritsch) [anisocotyly ;
Anisokotylie ; anisocotylie ; anizoko-
tilia ; анизокотилия]
778 ANISODYNAMUS (gr. -, δύναμις
„putere"), anizodinam, cu inegală
putere de dezvoltare (embrioni) [ani-
sodynamous ; anisodynam, ungleich-
keimig ; anisodyname ; egyenlőtlen
72
(csírázó) képességű ; анизодинамный]-*
anisobryatus
779 AN ISOGAMET А f (gr. -, γαμέτης
„soţ"), anizogamet, una din cele două
celule conjugate, deosebite între ele
ca sex, structură, formă sau dimen­
siuni [anisogamete ; Anisogamet ; ani-
sogamète ; anizogaméta ; анизогамета]
—*• heterogameta
780 ANISOGAMETANGIOGAMIA f (gr.
- , άγγείον „vas", γάμος „căsătorie"),
anizogametangiogamie, gametangioga-
mie între gametangi de sex diferit
(Oomycetes) [anisogametangiogamy ; ;
Anisogametangiogamie ; anisogamé-
tangiogamie ; anizogametangiogámia ;
анизогаметангногамия] —»· heterogame-
tangiogamia
781 ANISOGAMETANGIUM η (gr. —)
—*• heterogametangium
782 ANISOGAMIA î (gr, - ) , anizoga-
mie, reproducere prin gameţi liberi,
de sex, cu conţinut, formă şi dimen­
siuni diferite (Hartog) [anisogamy;
Anisogamie; anisogamie; anizogámia;
анизогамия] —»· heterogamia, oogamia
783 ANISOGENIA l (gr. -, γένος „urmaş"),
anizogenie, gameţi cu genotip diferit,
la monohibrizii bisexuaţi (Beteson)
[anisogeny ; Anisogenie ; anisogénie ;
anizogénia; анизогения]
784 ANISOGONUS (gr. -, γωνία „unghiu",
γόνος „procreare"), anizogon 1. Ine­
gal muchiat. 2. Cu caractere paternale
combinate în măsură inegală (hibrizi)
[anisogonous, unequal angled ; ani-
sogon, ungleichkantig; anisogone, à
côtes inégales; anizogonikus, egyen­
lőtlen élű; анизогонный, неравно­
угольный]
785 ANISOGYNUS (gr. -, γυνή „soţie"),
anizoginic, cu mai puţine cârpele
decît sepalele [anisogynous ; anisogyn ;
anisogyne; anizoginikus ; неравно-
пестичный]
786 ANISOHOLOGAMIA f (gr. -, όλος
„întreg", γάμος „căsătorie"), anizoho-
logamie, unirea gameţilor cu slabe
deosebiri dimensionale şi sexuale (Hart­
mann) [anisohologamy ; Anisoholo-
gamie; anisohologamie ; anizohologá-
mia ; анизогологамия]
787 ANISOMEROGAMIA l (gr. -, μέρος
„parte", -), anizomerogamie, unirea
macro- şi microgameţilor (Hartmann)
[anisomerogamy ; Ânisomerogaraie ;
anisomérogamie ; anizomerogámia ;
анизомерогамия]

788 ANISOPHYLLIA η (gr. -, φύλλον 796 ANNOTINUS,
„frunză"), anizofilie, neuniformitatea
sau inegalitatea frunzelor aflate la
niveluri sau în condiţii diferite pe
ramurile ortotrope sau plagiotrope
ale aceleiaşi plante (Krasser) [aniso- 797 ANNUALIS,
phylly ; Ungleichblăttrigkeit ; aniso-
phyllie ; anizofillia, levélzet-egyenlőt-
lenség ; анизофиллия, неравнолист-
ность] —»· heterophyllia 798 ANNULARIS,
789 ANISOPLOIDEUS (gr. -, άπλόος
„simplu", έιδος „asemănare"), ani-
zoploid, cu număr impar de cromo­
zomi [anisoploid; anisoploid; aniso-
ploîde; páratlan kromoszómás; ани-
зоплоидный]
790 ANISOSTYLIA f (gr. -, στϋλος „co­
lumnă"), anizostilie, stile lungi şi
scurte la florile aceleiaşi specii (Loew) 799 ANNULATUS,
[anisostyly; Anisostylie; anisostylie;
bibeszál-egyenlőtlenség ; анизостилия]
791 ANISOTROPIA f, ANISOTROPIS­
MUS m (gr. -, τροπή „răsucire"), ani-
zotropie, reacţiunea diferită a orga­ 800 ANNULUS m, inel, proeminenţă sau
nelor Ia excitaţiile externe (rădăcina
creşte în jos, iar tulpina în sus) [ani-
sotropy; Anisotropie; anisotropie; a-
nizotrópia; анизотропия]*
792 ANNALES m pl, ANNALIA η pl,
anale, anuar, colecţie anuală de lucrări
[annales, year-books; Jahrbücher; an­
nales ; évkönyvek ; анналы, летописи]
793 ANNEXUS (annecto), anexat, unit,
concrescut [annexed, adnate; ver­
knüpft, angeheftet, verwachsen ; atta­
ché, affiché, soudé; hozzákapcsolt,
egybekapcsolt, összenőtt; прикреплён­
ный, приросший]
794 ANNOSUS, bătrîn, vechi, de mai
mulţi ani (frunze, tulpini) [old;
alt, vieljăhrig; âgé, vieux; többéves,
idős, régi ; старый, многолетний]
795 ANNOTA TIOFt, însemnare, notă, ob­ 805 ANOMODROMIA
servaţie [annotation ; Aufzeichnung,
Bemerkung; annotation, remarque;
feljegyzés ; аннотация, наблюдение,
примечание]
ANNOTATIO PLANT ARU M 1.
Gonscriere a plantelor; notarea plan­
telor în scop de inventariere. 2. Re-
leveu. 3. Ridicare fitosociologică, cu
notarea speciilor şi a altor date so­
ciologice de pe o suprafaţă de probă
[annotation of plants, stand table;
Pflanzenaufnahme; rélevé des plan­
tes ; növényösszeírás, növényfelvéte­
lezés ; фитоценологическое съёмка]
—»• conscripţia plantarwn, conscripţia
phytoco enologica
ANORGANIC и s
anotin, din anul tie-
cut (unele ramuri) [annotinous; vor­
jährig; annotin; tavalyi; годовалый,
годичный]
ANNUUS, anual, de
un singur an (plantă) [annual, yearly;
einjährig, sommerannuel ; annuel ; egy­
éves, egynyári; однолетний]
ANNULIFORMIS,
inelar, de forma inelului [annular,
ring-like; ringförmig; annulaire, an-
nuliforme; gyűrűs, gyűrű alakú;
кольцевидный]
VASA ANNULARIA, vase inelare
[annular vessels; Ringgefaße; vais­
seaux annelés; gyűrűs edények;
кольчатые сосуды]
ANNULIFER, ine-
lat, prevăzut cu o formaţie inelară
(rădăcina la Iris) [annulate, ringed;
beringt, geringelt, ringetragend; an-
nelé; gyűrűs, gyűrűzött; кольчатый]
dispoziţie circulară pe un organ [ring ;
Ring ; anneau ; gyűrű, perec ; кольцо]·
801 ANODALIS, ANODICUS (gr. uvo-
δος „urcuş"), urcător (pe linia spi­
ralei genetice sau a scvamelor conului)
[anodal; steigend; montant; felmenő;
восходящий]
802 ANOMAL-, ANOMALI-, ANOMO-
(anomalißorus, anomocarpusj -* an»-
mcUus
803 ANOMALOECIA t (gr. ανομία „ile­
galitate", οίκος „casă") - • polygamie
804 ANOMALUS, nenormal, neregulat,
neobişnuit (floare, fruct) [anomalous,
irregular; unregelmäßig, mangelhaft;
anormal, irrégulier; rendellenes, sza­
bálytalan ; неправильный, аномаль­
ный]
f (gr. ανομος „ne­
regulat", δρόμος „fugă"), anomodro-
mie, nervaţie neregulată, nedispusă
într-un sistem obişnuit (Prantl) [ano-
modromy,; Anomodromie; anomodro-
mie ; anomodrómia ; аномодромия]
806 ANOMOMERIA f (gr. -, μέρος „par-
te"), anomomerie, anormalitatea nu­
mărului membrilor unui verticil floral
(Murbeck) [anomomery ; Anomomerie ;
anomomerie; anomoméria, rendellenes
tagúság; аномомерия]
807 ANORGANICUS (gr. αν „nu", όργα­
νον „organ"), anorganic, care nu este
de provenienţă organică, vegetală sau
animală [anorganic ; anorganisch ;
ANORGANOTROPHIC US
anorganique ; szervetlen, anorganikus ;
неорганически й]
808 ANORGANOTROPHICUS (gr. --,
τροφή „nutriţie"), anorganotrofic, cu
nutriţie din materii anorganice
[anorganotrophic ; anorganotrophisch ;
anorganotrophique ; anorganotrófikus ;
анорганотрофный]
809 ANORTHOGENESIS f (gr.-, ορθός
„drept", γένεσις „naştere"), anor-
togeneză, evoluţie în zig-zag, cu
schimbări în preadaptare [anorthoge-
nesis; Anorthogenese ; anorthogenèse ;
anortogenézis ; анортогенез]
810 ANORTHOPLOIDEUS (gr. - , άπλόος
„unic", έιδος „asemănare"), anor-
toploid, cu număr de cromozomi fără
pereche [anorthoploid; anorthoploid;
anorthoploide ; páratlan kroraoszó-
más; анортоплоидный]
811 ANOXYRIOSIS{{^.-, οξύς „acru",
βίος „viaţă") - • anáerobiosis
812 ANSERINUS, anserin, consumat de
gÎşte [anserinous; gănselieb; anse­
rine; libák által kedvelt; гусиный]
813 ANTAGONISMUS m (gr. άνταγώ-
νισμα „contradicţie"), antagonism 1.
Stare de rivalitate. 2. Simbioză avan­
tajoasă numai unuia dintre simbionţi.
3. Concurenţa între caracterele domi­
nante şi' cele recesive [antagonism;
Antagonismus, Wettstreit, Wetteifer,
Wettbewerb ; antagonisme ; antago-
nizmus, ellentét; антагонизм]
814 ANTARCTICUS, antarctic, aflat Ia
polul sudic (regiune floristică) [an­
tarctic ; antarktisch, südpolar ; antarc­
tique; délsarki, antarktikus; антарк­
тический]
815 ANTE- (lat. ante „înainte" -în timp
sau în spaţiu), înainte (antepositus,
antecedens, antelucanus) [before; vor,
früher; avant, devant; előtt, elöl;
перед, до]
815a ANTECELLULARIS, antecelular cu
structura anterioară stadiului de ce­
lulă diferenţiată [antecellular ; ante-
zellularisch, vorzellig; antecellulaire ;
sejtelötti ; антецеллюлярный]
816 ANTENNA f, antenă, setele de la
orificiul veziculelor (Utricularia)
[antenna; Antenne, Fühler, Segel­
stange; antenne; aţitenna, csáp;
антенна]
817 ANTESPOROPHYLLUM η (lat. ante
„înainte", gr. σπορά „sămînţă", φύλλον
„frunză"), antesporofilă, partea frun-
zoasă, cu funcţii de reproducere
74
(Thallophyta) [antesporophyll ; An-
tesporophyll, Urblatt, Ursporophyll ;
antesporophylle ; antesporofillum ; ан-
теспорофилл]
818 ANTETROPHOPHYLLUM η (lat.-,
gr. τροφή „nutriţie", -), antetrofofilă,
partea frunzoasă cu funcţii de nu­
triţie [Thallophyta) [antetropho-
phyll ; Urtrophophyll ; antetrophophyl-
le ; antetrofofillum ; антетрофофилл]
819 ANTETROPHOSPOROPHYLLUM
η (lat. -, gr. —), antetrofosporofil, or­
gan foliaceu cu funcţii de nutriţie
şi de reproducere [Thallophyta)
[antetrophosporophyll ; Urtrophosporo-
phyll ; antetrophosporophylle ; antetro-
fosporof Jllum ; антетрофоспорофилл]
820 ANTHELA f (gr. άνθήλιον „floare
mică"), antelă, tip de inflorescenţă
monopodială compusă, cu ramurile
secundare depăşind pe cele principale,
precum şi axa inflorescenţei, toate cu
flori terminale (Filipendula, Juncus)
[anthela ; Spirre ; anthèle ; ecset, ecset-
virágzat ; антела, сложная метёлка]
821 AN THE RA f (gr. ανθηρός „înflorit"),
anteră, extremitate superioară a fi­
lamentului staminal conţinînd de obi­
cei patru saci polinici [anther; An­
thère, Staubbeutel, Staubkölbchen ;
anthère; portok; пыльник] -• tes-
ticulus, testis
822 ANTHERANGIUM η (gr. -, άγγείον
„vas"), anterangiu, sporocarp cu ma­
cro- şi microspori [antherangium ; An-
therangium ; anthérange ; anterángium ;
антерангий]
823 ANTHERIDANGIUM η (gr. - ) , an-
teridangiu, sporocarp cu anteridii (Sal-
vinia) [antheridangium ; Antheridien-
behâlter; anthéridange; anteridán-
gium; антеридангий]
824 ANTHERIDIOPHORUM η (gr.-,
φορός „purtător"), anteridiofor, pedi-
celul anteridiilor [antheridiophor; An-
theridientrăger ; anthéridiophore ; an-
teridiumtartó ; антеридиеносец]
825 ANTHERIDIUM η (gr. -), anteridie,
organul reproductiv mascul la Cryp-
togamae (Bischoff) [antherid ; Anthe-
ridie, Befruchtungskolben; anthéridie;
anteridium ; антеридий] —>• spermarium,
spermatangium
826 ANTHEROIDEA f (gr. -, είδος „ase­
mănare"), anteroidee, transformarea
teratologică a stigmatelor în an tere
[antheroidea ; Antheroidee; anthéroi-
dée; anteroidea; антероидеа]
75
827 ANTHEROMANIA f (gr.-, μανία
„nebunie"), anteromanie, dezvoltarea
nenormală a anterelor [antheromania ;
Antheromanie ; anthéromanie ; ante-
románia ; антеромания]
828 ANTHEROPHORUM η (gr. -, φορός
„purtător"), anterofor, axa purtătoare
a anterelor (Ephedra) [antherophore ;
Staubbeutelträger ; antherophore ; por­
toktartó; антерофор]
829 ANTHEROPHYLLIA î (gr.-, φύλ-
λον „frunză"), anterofilie, transfor­
marea teratologică a anterelor în
petale sau în alte elemente foliacée
[antherophylly ; Antherophyllie ; an-
thérophyllie ; elszirmosodás ; антеро-
филлия]
83Э ANTHEROSYMPHYSIA f (gr.-,
σύμφυσις „concreştere"), anterosim-
fizie, aderenţa anterelor [antherosyra-
physy; Staubbeutelverwachsung; an-
thérosymphysie ; portokösszenövés ;
антеросимфиз]
831 ANTHEROZOIDIUM η, ANTHE-
ROZOON η (gr.-, ζώον „animal"),
anterozoid, celulă sexuală masculă
mobilă (Cryptegamae) [anthérozoïde ;
Antherozoid; anthérozoïde; antero-
zoid, hímivarsejt ; антерозоид] —» phy-
tozoidium, phytozoon
832 ΑΝΤΗ-, -ANTHEMUS, -ANTHES,
ANTHO-, -ANTHUS (gr. ανθός
„floare") (cu, de, în), floare (poly-
anthemus, polyanthes, anthocarpus, mi·
cranthus) [flower-,-flowered ; bluten-,
-blutig, blumen-, -blumig; à fleurs;
virág-, -virágú; цвете-, -цветковий]
833 ANTHESIS î (gr. άνθησις „înflo­
rire"), anteză, perioada de înflorire
[flowering, blossoming; Anthese, Blü­
tezeit, Blühperiode, Aufblühen ; an-
thèse, floraison ; virágzás, virágnyílás ;
цветение] —*• apertio, efflorescentia,
sponsalia, nuptiae plantarum
834 ANTHESMOLYSIS î (gr. ανθός
„floare", άισσω „a se avînta", λύσις
„eliberare"), antesmoliză, continuarea
creşterii apicale a axei inflorescenţei
după producerea florilor, rezultînd
flori noi, în tératologie (Lindley)
[anthesmolysis ; Anthesmolyse ; anthes-
molyse; virágátnövés,átnőtt virágzat;
антесмолизис]
835 ANTHESMOTAXIS f (gr.-, εσμός
„aşezare", τάξις „orînduire"), antes-
motaxie, model de dispoziţie a pie­
selor florale (F. Williams) [anthesmo-
taxis ; Anthesmotaxis ; anthesmotaxie ;
anteszmotaxis ; антесмотаксис]
AN ΤHO Ρ HΑΕΙ Ν UM
836 ANTHOBIOLOGIA î (gr.-, βίος
„viaţă", λόγος „vorbire"), antobiolo-
gie, biologia florală (Hansgirg) [antho-
biology; Blütenbiologie; biologie flo­
rale; virágbiológia; антобиология]
837 ANTHOCARPUM η (gr.-, καρπός
„fruct"), antocarp, fruct înconjurat
de caliciul acrescent (Physalis alhc
kengi) [anthocarp ; Anthokarp ; antho-
carpe; antokárpium; антокарпий]
838 ANTHOCHLORUM η (gr. - χλωρός
„verde"), antoclor, pigmentul galben
din sucul celular al unor flori (Digi­
talis, Primula) [anthochlor; Antho-
chlor; anthochlore; antoklórum; ан-
тохлор] —* xantheinum
839 ANTHOCLINIUM η (gr. -, κλινή
„pat"), antocliniu, receptaculul comun
al florilor (Compositor} [anthoclinium ;
Blütenlager; anthocline; antoklinium;
антоклиний]
840 ANTHOCYANUM η (gr.-, κύανος
„albastru închis"), antocian, pig­
mentul care colorează florile, fructele
etc. în roşu, albastru, liliachiu sau
verde [anthocyan ; Anthozyan ; antho-
cyane ; antocian ; антоцигш]
841 ANTHODIUM η (gr. -, είδος „ase­
mănare"), antodiu, tip de inflorescenţă
botritică, cu flori agregate sesile, dis­
puse în ^^rful axei de obicei disci-
forme, bracteile formînd un înveliş
comun (Compositae) [anthodium;
Blütenkorb ; anthode ; fészekvirágzat ;
аятодий, корзинка] -+ calathidium,
cephalanthium, capitulum, flores corn-
posit i
842 ANTHOLITHON η (gr.-, λίθος
„piatră"), antolit 1. Floare fosilă.
2. Plantă fosilă în formă de floare
[antholithe ; Blütenversteinerung ; an-
tholithe ; virágkövület ; антолит]
843 ANTHOLOGIA f (gr. -, λόγος „vor­
bire"), antologie, studiul florilor
[anthology; Blütenkunde; antholo-
gie ; virágtan ; антология, учение
цветка]
844 ANTHOLYSIS î (gr. -, λύσις „des­
compunere"), antoliză 1. Metamorfoza
regresivă a organelor florale. 2. Vires-
cenţa, multiplicarea sau separarea
pieselor florale [antholyse; Blütenauf­
lösung; antholyse; antolizis; анто-
лиз]
8i5 ANTHOPHAEINUM η (gr.-, φαιός
„brun"), antofeina, pigmentul brun
închis din sucul celular al corolei sau
perigonului unor plante (Vicia faba,
Coelogyne) [anthophaein ; Anthj-
ANTHOPHAGUS 7β

phaein ; anthophaeine ; antofein ; lar al unor flori {Digitalis, Primula)

антофеин]
846 ANTHOPHAGUS (gr. -, φάγομαι „a
mînca"), antofag, care mănîncă flo­
rile (insectă) [anthophagous ; blüten­
fressend; anthophage; virágevő; цве-
тоядный]
847 ANTHOPHILUS (gr.-, φιλέω „а
iubi"), antofil, саге „iubeşte" florile
(insectă) [anthophilous ; blütenliebend ;
anthophile; virágkedvelő; антофиль-
ный]
848 ANTHOPHORUM η (gr. -, φοράς
„purtător"), antofor, axa florală alun­
gită dintre caliciu şi corolă, purtînd
petalele, staminele şi pistilul (Silène)
[anthophore ; Blütenträger, Stem-
pelträger ; anthophore ; sziromtartó ;
антофор, цветоносец]
849 ANTHOPHORUS (gr. florifer
850 ANTHOPHYTA η pl (gr.-, φύτον
„plantă"), antofite, încrengătura plan­
telor cu flori [anthophytes, flowering-
plants; Anthophyten, Blütenpflan­
zen, Samenpflanzen ; anthophytes,
plantes à fleurs; antofiták, virágos
növények ; антофиты, цветковые] —•
pJianerogamae, spermatophyta
851 ANTHOPHYTOSIS t (gr. - ) , anto-
fitozà, boli cauzate de paraziţi la
plantele fanerogame [anthophytosis ;
Anthophytose ; anthophytose ; anto-
fitózis; антофитоз]
852 ANTHOPLANCTON η (gr. -, πλογκ-
τος „rătăcitor"), antoplancton, plan­
ctonul vegetal plutind în ape, cauzînd
uneori „înflorirea apei" [anthoplank-
ton; Anthoplankton ; anthoplancton ;
antoplankton ; антопланктон]
853 ANTHOPTOSIS t (gr.-, πτώσις
„eădere"), cădere a florilor [flower-
fall; Blütenabfall; anthoptose, chute
des fleurs ; virághullás ; цветопад]
854 ANTHOTAXIS t (gr. -, τάξις
„orînduire"), antotaxie, modul de aşe­
zare a florilor pe axa inflorescenţei
[anthotaxy; Blütenanordnung; antho-
taxie; antotaxis, virágállás; анто-
таксис]
855 ANTHOTROPISMUS m (gr. -,
τροττή „răsucire"), antotropism, miş­
cări tropistice florale sau pedun-
culare [anthotropism ; Anthotropis-
mus; anthotropisme; antotropizmus ;
антотропизм]
856 ANTHOXANTHINUM η (gr.-,
ξανθός „galben"), antoxantina, pig­
mentul galben deschis din sucul celu­
sau fructe (Citrus) [anthoxanthin ;
Anthoxanthin ; anthoxanthine ; anto-
xantin ; антоксантин]
857 ANTHRACINUS (gr. ονθραξ „căr­
bune"), antracin, negru închis; de
culoarea cărbunelui sau a funinginei
[coal-black; dunkelschwarz, kohl­
schwarz, rabenschwarz; noir foncé,
noir d'anthracite; sötétfekete, korom­
fekete, szénfekete, hollófekete; сине­
вато-черный, угольно-черный]
858 ANTHRACNOSIS f (gr.-), antrac-
noză, boală a unor plante cauzată de
ciuperci (Colletotrichum) [anthracno-
sis; Anthraknose; anthracnose; an-
traknózis; антракноз]
859 AN ΤΗ ROPÓ- ( gr. άνθρωπος „om"),
omenesc, de om (anthropomorphus,
anthropophilus, anthropophorus) [man- ;
menschen-; à l'homme; ember-;
человек-]
860 ANTHROPOCHORIA f (gr. -, χωρέω
„a se răspîndi"), antropocorie, răs-
pîndirea plantelor (fructelor, semin­
ţelor, sporilor) spontane sau cultivate
de către om sau prin mijloacele sale
de comunicaţie [anthropochoria ; Men­
schenverbreitung, Menschensămlinge ;
anthropochorie ; antropochória, elter­
jedés emberek által; антропохория]
861 ANTHROPOPHILUS (gr. -, φιλέω
„а iubi"), antropofil, care creşte lîngă
aşezările omeneşti (Thellung) [anthro-
pophilous; menschenliebend; anthro-
pophile ; antropofil, emberi környezetet
kedvelő ; антропофильный] —»· synan-
thropus
862 ANTHROPOPHYTA η pl (gr. -,
φύτον „plantă"), antropofite, plante
cultivate şi buruieni din culturi [an-
thropophytes ; Anthropophy ten ; an-
thropophytes ; antropofiták ; антро-
пофиты] -* hemerophyta
863 ANTHURUS m (gr. &νθος „floare",
ουρά „coadă"), anturus, inflorescenţă
spiciformă sau paniculiformă, cu glo-
merule dese, pe peduncul alungit [Ama-
ranthus, Chenopodium) [anthurus ;
Blütenschweif; anthure; anturusz;
султан]
864 ΑΝΤΙ- (gr. αντί „contra, în faţă"),
contra, opus, aflat în faţă (antidia-
reticus, antipetalus) [against; gegen-,
-widrig; contre, opposé; ellen-,
szemben; противо-]
865 ANTIDOTUM η (gr. άντίδοτος
„antidot"), antidot, contraotravă [an­
tidote ; Gegengift ; contrepoison ; ellen-
77
méreg; противоядие] - • alexiphar'
maçon
866 ANTICLINALIS, anticlinal, aşezat
oblic sau perpendicular pe suprafaţa
organului (pereţii celulari despărţi­
tori) [anticlinal; antiklinal; anti­
clinal ; antiklinális ; антиклинальный]
867 ANTIDROMUS (gr. αντί „con­
tra", δρόμος „fugă"), antidrom,
orientat în direcţii opuse (nervaţie,
ramificaţie, frunze la Calla) [anti-
dromous ; gegenläufig ; antidrome ;
ellentétes fordulású ; антидромный]
868 ANTIENZYMA η (gr. -, έν „ία",
ζύμη „drojdie"), antienzimă, parali-
zatorii specifici ai efectului enzimelor
[antienzyme; Antienzyme, Ferment­
gifte, Hemmungskörper; entienzyme,
antiferment ; antienzim, antifermen-
tum ; антиэнзим] —»· antifermentum
869 ANTIFERMENTUM η^ antien-
zyma
870 ANTIHELMINTHICUS (gr. -,
δλμινς, Ελμινθος „vierme"] - • san-
tonicus, vermifugus
871 ANTIPODES m pl (gr. -, ποος, ποδός
„picior"), antipode, cele trei celule
r.'late la baza sacului embrionar
(Angiospermae) [antipodal-cells ; An­
tipoden, Gegenfüßlerzellen, Gegen-
füßlerinnen ; antipodes ; ellenlábas
sejtek; антиподы]
872 ANTISTROPHE î (gr. -, στροφή
„întoarcere"), antistrofă, poziţia cro-
matoforilor la marginea celulei ante­
rioare îndreptate spre izvorul de
lumină (Senn) [antistrophe; Vorder­
lage; antistrophe; elülfekvés; анти­
строфе]
873 ANTITHETICUS (gr. άντίθεσις
„opoziţie"), antitetic, opus, alternant
[antithetic ; entgegengesetzt, wech­
selnd; antithétique; ellentétes, vál­
takozó, cserélődő; антитетический]
GENERATIO ANTITHETICA -*
alternatio generationiim
874 ANTITROPICUS, ANTITROPUS
(gr. άντϊ „contrar", τροπή „răsuci­
re"), antitrop, inversat, îndreptat în
sens contrar (embrion) [antitropous ;
gegenläufig, gegenwendig, gegenüber-
lăufig, verkehrtliegend; antitrope; el­
lenfutó, egymástól elforduló; анти-
тропный, обратный]
875 ANTIZYMICUS, ANTIZYMOTI-
CUS (gr. -, ζυμωτικός „fermentabil"),
antizimotic, care opreşte fermentaţia
APERTUS
[antizymotic ; gărungshemmend ; anti-
zymotique ; erjedésgátló ; антизимо­
тический]
876 ANTRUM η 1. Peşteră, 2. Scobitură.
3. Cavitate a seminţelor (Poma·
ceae) [cave, hollow, core; Höhle,
Aushöhlung, Fruchthöhle, Kernhaus;
antre, cavité; barlang, üreg, mag­
házüreg; пещера, семенное гнездо]
877 ANUCLEOBIONTA η pl (gr. α
„fără", lat. nucleus „sămînţă", gr.
βίος „viaţă), anucleobionţi, organis­
me simple cu celule fără nuclei ade­
văraţi [anucleobiontes ; Anukleobion-
ten; anucleobiontes; anukleobionták;
ануклеобионты]
878 AORACANTHUS (gr. йор „sabie",
άκανθα „spin"), cu spini ensiformi
[ensiform-spined ; schwertstachelig ;
à épines ensiformes; kardalakúan
tüskés ; мечевидно-колючковмй]
879 АР- (gr. άπο „fără, nu"), fără, lip­
sit de, negativ (apaerotropicus, арап'
dricus [without, -less ; ohne, -los ; sans,
dépourvu de; nélküli, -talan; без,
бес-]
880 APAEROTROPISMUS m (gr. -,'
αήρ „aer", τροπή „răsucire"), apae-
rotropism, aerotropism negativ [apae-
rotropism ; Apaerotropismus ; apaé-
rotropisme; apaérotropizmus ; апазро-
тропизм]
881 APAGYNUS (gr. απαξ „odată",
γυνή „femeie") —»· monocarpicus
882 APANDRIA f (gr. άπο „fără",
άνήρ, „ανδρός „bărbat"), apandrie,
organe mascule lipsite de funcţiuni
sexuale [apandry; Apandrie; apan­
drie ; apandria ; апандрия]
883 APANTHISMUS m (gr.-. Ανθός
„floare"), apantism, absenţa florilor
[flowerlessness ; Blütenlosigkeit ; apan-
thisme ; virágtalanság ; безцветкоз-
ность]
884 APERIANTHEUS (gr. α „fără", περί
„împrejur",-), fără periant; lipsit de
înveliş floral (de caliciu şi corolă)
[without perianth ; blütendeckenlos,
blütenhüllenlos ; apérianthé ; virág-
takaró nélküli; без перианций)
885 APERTIO f-* anthesis
886 APERTÚRA f, apertúra, orificiu,
deschizătură [aperture, orifice; Öff­
nung, Mündung; aperture, orifice;
nyilas ; апертура, отверстие] - • foramen
887 APERTUS, deschis, neacoperit (floa­
re, formaţie, mugure, prefloraţie)
APETALUS
[opened, naked; offen, geöffnet,
unbedeckt; ouvert, découvert; nyilt,
nyitott, fedetlen ; открытый] ~* pate-
factus
888 APETALUS, apetal, fără petale;
fără corolă, avînd numai caliciu
(floarea la Ulmus) [apetalous, petal-
less; blumenblattlos, kronenlos; apé­
tale; sziromtalan, párta nélküli;
безлепестный]
889 APEX m, vîrf, extremitate superioară
a unui organ {apex folii, vîrful frun­
zei) [apex, tip, summit ; Spitze, Gip­
fel, Scheitel; sommet, pointe; csúcs,
hegy; апекс, верхушка] —»^ summitas,
summum, vertex
890 APHAPTOTROPISMUS m (gr.
άπο „fără", απτω „a atinge", τροπή
„răsucire"), aphaptotropism, tropism
Tieinfluenţat prin atingerea tulpinii
s'Uu al lînui alt organ (HensloAv)
[aphaptotropism ; Aphaptotropismus ;
aphaptotropisme ; aphaptotropizmus ;
апгаптотропизм]
891 APHELIOTROPISMUS m (gr. -,
ήλιος „soare", -) —*• aphototropismus
892 APHERCOTROPISMUS m (gr.-,
ερκος „barieră", -), aphercotropism,
mişcare de curbare pentru evitarea
unui obstacol" (Helnslow) [apherco­
tropism ; Apherkotropismus ; apher-
cotropisme; apherkotropizmus ; anre-
ркотропизм]
893 ΑΡΗ LE Bl A f (gr. α „fără", φλέψ»
φλεβός „nervură"), aflebie, pinule
adventive anormale născute la baza
pinulelor de ordinul I, la unele Filices
sau la plantele fosile [aphlebia ; Zusatz-
fieder; aphlébie; aflébia; афлебия]
894 APHOTICÜS (gr. -, φώς, φωτός
„lumină"), afotic, lipsit de lumină
(regiunea adîncurilor mării) [aphotic,
aphotistic; aphotisch, lichtlos; apho-
tique, obscure; fénytelen, világosság
nélküli ; афотический]
895 APHOTOMETRIA I (gr. - , μέτρον
„măsură"), afotometrie, indiferenţă
faţă de direcţia luminii (frunzele aci-
culare) [aphotometry ; Aphotometrie ;
aphotomélrie ; afotometria ; афотоме-
трия]
896 APHOTOTAXIS f (gr. -, τάξις
„ordine") -+ aphotometria
897 APHOTOTROPISMUS m (gr. - ,
τροπή „curbare"), afototropism, foto-
tropism negativ; curbare în direcţia
opusă luminii [aphototropism ; Apho­
totropismus ; aphototropisme ; afo-
78
totropizmus ; афототропизм] —• aphe-
liotropismus, scototropismus
898 APHRAGMIUM η (gr. -, φράγμα
„împrejmuire"), afragmiu, tip de zoo-
sporange neseptat, la reproducerea
asexuată (Peronosporaceae) [aphrag-
mium ; Aphragmium ; aphragmium ;
afragmium ; афрагмиум]
899 APHRODISIACUS (gr. 'Αφροδίτη
„Afrodité, zeiţa iubirii"), afrodiziac,
care stimulează impulsul sexual
[aphrodisiac ; liebereizend ; aphrodisi­
aque ; gerjedelmet fokozó ; возбуж­
дающий]
900 APHYDROTAXIS f (gr. άπο „fără",
ϋδωρ „apă", τάξις „orînduire"), aphid-
rotaxie, hidrotaxie negativă [aphy-
drotaxis ; Aphydrotaxie ; aphydrota-
xie ; aphidrotaxis ; апгидротаксис]
901 APHYLLIA f (gr. α „fără", φύλλον
„frunză"), afilie, lipsa totală a frun­
zelor [Cactaceae) [aphylly; Aphyl-
lie ; aphyllie ; levéllelenség ; афиллия]
902 APHYLLOPODUS (gr. - , πους,
ποδός „picior"), afilopod, fără frunze
bazale dispuse în psoudorozetă
(Hieracium) [aphyllopodous ; aphyl-
lopod; aphyllopode; tőlevél nél­
küli; афиллоподный]
9C3 APICALIS, apical, terminal; situat
în vîrful organului (celulă ~, creştere ~,
dehiscenţă r^, inflorescenţă-^^ ) [apical,
terminal; apikal, gipfelständig, spi-
tzensländig, sclieitelständig; apical,
terminal, apicillaire; csúcsi, csúcsál­
lású, csúcson levő, végálló, ágtetőző,
szártetőző ; апикальный, верхушечный]
—>^ cacuminalis, terminális
904 A PICI-, terminal, de vîrf (apicicur-
vus, apiciflorus, apicifolius, apici-
formis, apicifixus) [tip-, apici- ; -spitz-
ig, gipfel- ; apici-, au sommet ; csúcs-,
csúcsi ; верхушечно-]
905 APICULATUS, apiculat, prevăzut
cu vîrf mic şi scurt [apiculate ; klein-
spitzig, feinspitzig; apiculé; apró-
hegyű ; верхушечный]
906 API LARI А f (gr. α „fără", πίλος
„pălărie"), apilarie, lipsa teratologică
a labiului superior la florile normal
bilabiate [apilary; Apilarie; apilarie;
apilária; апилария]
907 APLANOGAMETA f (gr. -, πλάνος
„rătăcitor", γαμέτης „soţie"), apla-
nogamet, gamet iieciliat, fără mobili­
tate, la Conjugatae (De Bary) [apla-
nogamete; Aplanogamet; aplanoga-
79 APOMEIOSIS
mète ; aplanogaméta ; апланогамета] xie ; apochimotaxie ; apokemotaxis ;
-^zygogameta апохемотаксис]
908 APLANOGAMETANGIUM η (gr. 918 APOCHLOROSIS f (gr. -, χλωρός
—, άγγεϊον „vas"), aplanogametangiu, „verde viu"), apocloroză, lipsa cloro-
gametangiu în саге se formează filei (în tératologie) [apochlorosis ;
aplanogameţi [aplanogametangium ; Blattgrünmangel; apochlorose; levéí-
Aplanogametenbehălter ; aplanogamé- zöld-hiány ; апохлороз]
tange; aplanogametangium; аплано-
гаметангий] 919 APOCYTIUM η (gr. -, κύτος
„cavitate"), apocit, masă protoplas­
909 APLANOGONIDIUM η (gr. --, matică multinucleată, la unele Fungi
γόνος „urmaş") —• aplanospora [apocyte; Apozyt; apocyle; apocita;
910 APLANOSPORA f (gr. --, σπορά апоцнт]
„sămînţă"), aplanospor, spor ase­ 920 APOGALVANOTAXIS f (gr. -, Gal-
xuat, uninucleat şi imobil {Algae, vani, τάξις „orînduire"), apogalva-
Fungi) [aplanospore ; Aplanospore ; notaxie, galvanotaxie negativă [apo-
aplanospore ; aplanospora ; аплано- galvanotaxis ; Apogalvanotaxie ; apo-
cnopa] galvanotaxie ; apogalvanotaxis ; ano-
гальванотаксис]
911 APLANOSPORANGIUM η (gr. —,
άγγεϊον „vas"), aplanosporange, 921 APOGAMETIA f (gr. -, γαμέτης
sporangiu cu aplanospori [aplanospo- „soţ"), apogameţie, pierderea gameţi-
rangium ; Aplanosporangium ; apla­ lor diferenţiaţi şi formarea sporofi-
nosporange ; aplanosporangium ; апла- tului, fără proces de fecundare, din
носпорангий] celula vegetativă a gametofitului
[apogametia ; Apogameţie ; apogame­
912 APLASIA f (gr. -, πλαστός „for­ ţie ; apogamecia ; апогаметия]
mat"), aplazie, oprire a dezvoltării
[aplasia; Aplasie; aplasie; aplázia; 922 APOGAMIA f (gr. -. γάμος „căsă­
аплазия] torie"), apogamie 1. Reproducere fără
fecundaţie. 2. Dezvoltarea asexuată
913 А PO- (gr. από „fără"), fără, depar­ a embrionului din antipode sau din
te, negativ (apoembryonicus, apochla- sinergide (Renner) [apogamy; Apo­
mydeus, apopetalus, apophyllus, apo- gamie ; apogamie ; apogámia ; апога­
sepalus) [without, far, distantly, nega­ мия]
tively; weg-, -los, nicht; sans, loin, 923 APOGENIA t (gr. -, γένος „urmaş"),
négativement ; nélküli, távoli ; без, apogenie, sterilitate în urma pierderii
далеко, не-] capacităţii funcţionale a organelor
914 APOBIOTICUS (gr. -, βίος .,viaţă"), sexuale ale plantei [apogeny; Apoge­
apobiotic, care cauzează slăbirea vita­ nie; apogenie; apogénia; апогения]
lităţii [apobiotic; apobiotisch; apo- 924 APOGEOTROPISMUS m (gr.-, γή
biotique; apobiótikus ; апобиотический] „pămînt", τροπή „răsucire"), apo-
geotropism, geotropism negativ (la
915 APOCARPIUM η (gr. -, καρπός tulpină) [apogeotropism ; Apogeotro-
„fruct"), apocarp, fruct compus, format pismus; apogéotropisme ; apogeotro-
dintr-un ovar cu mai multe cârpele pizmus ; апогеотропизм]
libere {Rubus) [apocarpium; Sam-
melfrucht ; apocarpe ; terméscsoport, 925 APOGYNIA f (gr. -, γυνή „soţie"),
csoportos termés, társas termés ; apoginie 1. Incapacitate reproductivă
апокарпий] —»• fructus compositus a organului femei. 2. Apogamie la
care pe acelaşi protal se dezvoltă
916 APOCARPICUS, APOCARPUS [gv. numai anteridii [apogyny; Apogynie;
-), apocarpic 1. Cu carpelele apogynie; apoginia; апогиния]
libere sau numai parţial unite. 2.
Cu fructe agregate (gineceu format 926 APOLARIS apolar, lipsit de polari­
din cârpele libere la Prunus) [apo­ tate; organ fără o parte apicală şi
carpous ; apokarpisch, getrenntfrüch- alta bazală [apolar; apolar; apolaire;
tig ; apocarpiquc ; csoportos ter­ sarkosság nélküli ; безполярный]
mésű, társas termésű; апокарпный]
927 APOMEIOSIS f (gr. -, μείωσις
917 APOCHEMOTAXIS f (gr.-, arab „reducere"), apomeioză, sporogeneză
al-kimiya, gr. τάξις „orînduire"), fără diviziune reducţională (Renner)
apochemotaxism, chemotactism nega- [apomeiosis ; Apomeiose ; apoméiose ;
tiv [apochemotaxis ; Apochemota- apomeiózis; апомеиоз]
APOMIXIS
92» APOMIXIS Í (gr. -, μίξις „ames­
tecare"), apomixie, absenţa mixiei
(apogamie, partenogeneză, pseudog^a-
mie etc.) [apomixis; Apomixis,
Zeugungsverliist ; apomixie ; apomi­
xis; апомиксис]
929 APOPHYSIS î (gr. -, φύσις „for­
mare"), apofiză 1. Proeminenţă. 2.
Umflătură. 3. Mică umflătură la
baza capsulei {Musci frondosi).
4. Mică umflătură la vîrful solzilor
ovulari ai conului (Pintis) [apophy­
sis ; Apophyse, Fortsatz, Anschwellung ;
apophyse, renflement ; apofizisfügge-
lék ; апофиза]
930 APOPHYTA η pl (gr. -, φύτον
„plantă"), apofite, plante de origine
autohtonă devenite antropochore
uşor adaptabile în culturi [apophytes;
Apophyten; apophytes; apofiták;
апофиты]
931 APOPLASTIDÍUM η (gr. -, πλασ­
τός „modelat"), apoplastidie, pier­
derea plastidelor (Euglena) [apo-
plastidium ; Apoplastidium ; apoplas­
tidie ; apoplasztidium ; апопластида]
932 APOPLEXIA t (gr. αποπληξία
„apoplexie"), apoplexie, boală a plan­
telor datorită unor cauze fiziologice
(călduri excesive) ducînd la uscarea
lor bruscă [apoplexy; Apoplexie,
Schlagfluss ; apoplexie ; növénygu­
taütés, növényszélhüdés ; апоплексия]
933 APORDGAMIA t (gr. à „fără, πόρος
„canal", γάμος „căsătorie"), aporo-
gamie, fecundaţie la care tubul po-
linic pătrunde în sacul embrionar
nu prin micropil [aporogamy; Aporo-
gamie ; aporogamie ; aporogámia ; ano-
рогамия]
934 APOSPERMIA Í (gr. άπο „fără",
σττέρμα „sămînţă"), apospermie, re­
producere fără fecundare sau fără
seminţe, pe cale vegetativă (bulbi,
muguri etc.) [apospermy; Aposper­
mie; apospermie; apospermia; anoc-
пермия]
935 APOSPORIA î (gr. -, σπορά „sămîn­
ţă"), aposporie, înmulţire fără spo-
rogeneză prealabilă (Bower) [apo-
spory ; Aposporie, Sporenlosigkeit ;
aposporie ; apospória, spórállanság ;
апоспория]
936 APOSPOROGONIA f ( g r . - , γόνος
„urmaş"), aposporogonie, înmulţire
fără sporogeneză [aposporogony ;
Aposporogonie ; aposporogonie ; apo-
sporogónia; апоспорогония]
80
937 APOSTASIS f (gr. -, στάσις „stare"),
apostază 1. Alungirea teratologică
a axei florale şi ca urmare schim­
barea dispoziţiei verticilate a elemen­
telor florale în ordine spiralată.
2. Separarea nenormală a pieselor
florale normal unite [apostasis ; Apos­
tasie, Auseinanderhebung ; apostase ;
aposztázis; апостаз]
938 APOSTROPHE í (gr. -, στροφή
„întoarcere"), apostrofă, dispunerea
cromatoforilor pe marginea pereţilor
celulari aflaţi în planul de cădere a
luminii (Moore) [apostrophe; Fugen-
wandlage ; apostrophe ; aposztróf -hely­
zet; апострофия]
939 APOTAXIMORPHOSIS f (gr. -, τάξις
„orînduire", μόρφοκτις „formare"),
apotaximorfoză, morfoză contrară
legilor obişnuite care guvernează dez­
voltarea organismelor, în tératolo­
gie (Gubler) [apotaximorphosis ; Apo-
taximorphose ; apotaximorphosc ; apo-
taximorfózis ; апотаксиморфоз]
940 APOTHECIUM η (gr. -, θήκη
„cutie"), apoteciu, corp de fructifi­
care cuprinzînd tecile, parafizele,
ascele şi sporangii în care se dez­
voltă sporii (Ascomycetes, Lichenes)
[apothecium ; Apothecium, Sporen-
lager, Fruchtbehălter, Keimfrucht,
Flechtenlager ; apothèce ; apotécium,
termő test ; апотеций] -+ cymathium
941 APOTHERMOTAXIS f (gr. -,
θέρμη „căldură", τάξις „orînduire"),
apotermotaxie, insensibilitate faţă de
influenţa temperaturii [apothermo-
taxis ; Apothermotaxis ; apothermo-
taxie ; apothermotaxis ; апотермо-
таксис]
942 APOTHIGMOTAXIS f (gr. -, θιγ-
γάνω „a atinge", -), apotigmotaxie,
excitabilitate cauzată de contactul
cu un corp solid (Rothert) [apothigmo-
taxis ; Apothigmotaxis ; apothigmo-
taxie ; apotigmotaxis ; апотигмотак-
сис]
943 APOTROPISMUS m (. -, τροπή
„răsucire"), apotropism, tropism nega­
tiv; mişcări de curbare contrare direc­
ţiei factorului de excitaţie [apotro­
pism ; Apotropismus ; apotropisme ;
apotropizmus ; апотропизм] —*• catatro-
pismus
944 APOTROPUS (gr. --), apotrop,
orientat spre exterior şi pendent (ovul
anatrop, prins literal pe peretele
placentar şi pendent) [apotropous;
aussenwendig ; apotrope; apotrop,
kifelé görbült ; апотропный]
81
945 APPARATUS (-US), m, aparat,
totalitatea organelor îndeplinind о
funcţie oarecare (de secreţie, sexuală,
vasculară) [apparatus ; Apparat ; ap­
pareil; apparátus; аппарат]
946 APPARENS (appareo), aparent,
bine vizibil [apparent; sichtbar, au­
genscheinlich ; apparent ; szembeötlő,
szembetűnő; очевидный] - • conspicuus
947 APPENDENS (appendo)^ pendulus
948 APPENDIX f, apendice, adaos;
proeminenţă accesorie a unui organ
[appendage ; Anhang, Anhängsel, Ver­
längerung; appendice; függelék, nyúl­
vány; дополнение, придаток]
949 APPLICATIVUS, APPLICATUS,
APPLICITUS (applico), aplicativ,
alipit pe alt organ fără aderenţă
(prefoliaţie ^) [applied; angesetzt,
angefügt, dichtanliegend, aufeinan-
derliegend ; appliqué, appressé ; ráfek-
vő, rányomott; смежный, нало­
женный]
950 APPOSITIO f, apoziţie, mod de
îngroşare a pereţilor celulari prin
suprapunerea de straturi noi [apposi­
tion; Apposition, Hinzufügung, Anla­
gerung, Appositionswachstum; appo­
sition ; appoziciós növekedés, rára-
kodás; аппозиция]
951 APPOSITUS, aşezat pe sau lingă
[apposite, placed to; angesetzt, anlie­
gend, nebenstehend, nebeneinander­
stehend; apposé, appliqué contre;
rálielyezett, rárakodott ; смежный,
прилежащий]
952 APPRESSORIUM η, apresor 1.
Organ de fixare al miceliului unor
ciuperci epifite sau epiparazite pe
planta gazdă. 2. Disc adeziv al cîr-
ceilor (Ampélopsis, Parthenocissus )
[appressor, adhesive disc; Appres-
sorium, Haftorgan, Haftscheibe; ap-
pressorium, disque adhésif; appres-
szórium, tapadószerv, rögzitőszerv,
tapadókorong; аппрессорий, прираста­
ющий диск]
953 APPRESSUS, APPRESSI-, alipit,
adpres, strîns aplicat pe о suprafaţă
plană (pili appressi peri culcaţi pe
organ) (appressifolius, appressipilo-
sus) [appressed, lying flat; ange­
drückt, dichtaufliegend; apprimé, ap­
pliqué; ráfekvő, rányomott; при­
жатый]
954 APPROPINQUATUS, apropiat, des
aşezate unele lîngă altele (organe)
[appropinquate ; genähert, angenähert,
nahestehend; rapproché; közeli, kö­
zelálló ; приближающийся]
ARACHNITES
955 APPROXIMATUS appropinqu-
atus
956 APRICUS, însorit, dogorit de soare
(plantă) [sunny, sun-loving; sonnig,
sonnenliebend ; ensoleillé, héliophile ;
napos, napsütötte, napfény tkedvelő;
солнечный, солнцелюбивый] - • heliop-
hilus
957 APTERUS, nearipat (peţiol~, tul-
pinăct) [apterous, wingless; flügellos,
ungeflügelt ; aptère ; szárnyatlan ;
бескрылый]
958 APYRENUS, fără sîmbure, fără să-
mînţă osoasă (fruct) [stoneless; kern­
los, steinkernlos; apyrène; csontmag
nélküli, magtalan; бескосточковый,
апиренный, бессемянный]
959 AQUATICUS, AQU ATI LIS, acva­
tic, саге trăieşte în apă (plantă)
[aquatic ; wasserbewohnend ; aqua­
tique; vízi, vízben élő; водный,
водяной]
960 AQUAEUS, curat ca apa, transpa­
rent [aqueous, hyaline; wasserhell,
durchsichtig; transparent; víztiszta,
átlátszó; прозрачный] -> hycdinus,
transparens]
961 AQUIFER, acvifer, care conduce sau
înmagazinează apa (stomate, ţesut)
[aquiferous ; wasserführend, wasser­
haltend ; aquifère ; vizet vezető, vizet
raktározó ; водоносный] —*-hydrophorus
962 AQ и IF UG US -.· hydrophobus
963 AQUILUS, brun închis [dark-brown ;
dunkelbraun ; brun foncé ; sötétbarna ;
темно-корич невый]
964 AQUOSITAS f, acvozitate, conţinutul
excesiv de apă (la unele fructe) [aque-
ousness ; Wăssrigkeit ; aquosité ; vi-
zenyösség ; водянистая консистенция]
965 AQUOSUS, apătos, care conţine multă
apă [watery; wässerig, wasserreich;
aqueux; vizes, vizenyős, vízdús;
водянистый]
966 ARACHNITES, ARACHNQIDEUS
(gr. αράχνη „păianjen", είδος „ase­
mănare"), arahnoideu I. Asemănă­
tor cu plasa păianjenului. 2. Cu peri
lungi, fini, mătăsoşi şi întreţesuţi, ca
firele plasei de păianjen (perii frunze­
lor de Sempervivum arachnoideum,
involucrul la Arctium tomentosum)
[arachnoid, araneose, araneous, cob­
webby, cobweb-like; arachnoid, spin-
nenwebig, spinnwebehaarig; arachno­
ïde, araneux; pókhálós, pókhálószerű,
pókhálós szőrű ; паутинистый]
ARANво sus 82
967 ARANEOSUS, ARANEOLARIUS ta"), arhegoniofor, suportul arhegoa-
(lat. aranea „păianjen") —>· arachnoi- nelor (Hepaticae) [archegoniophore ;
deus Archegonientrăger, Archegonium-
968 ARBOR f, arbore [tree ; Baum ; arbre ; polster ; archegoniophore ; archenó-
fa ; дерево] giumtartó ; архегонионосец]
969 ARBORESCENS, ARBOREUS, 980 ARCHEGONIUM η (gr.--), arhe-
arborescent, eu aspectul şi de consis­ gon, organul reproductiv femei con-
tenţa unui arbore [arborescent, tree­ ţinînd oosfera (Bryophyta, Pteri·
like; baumähnlich, baumartig; arbo­ dophyta) [archegone ; Archegonium ;
rescent; faszerű, fakinézésű, fa alakú; archégone; archegonium, petesejttar­
деревовидный] —*• arboriformis^ den- tó ; архегоний] —*• amphigonium, oone-
droideus ion, pistillidium, spermogemma
970 ARBORETUM η, arboret, pepinieră, 981 ARCHESPORIUM η (gr. -, σπορά
teren plantat cu arbori şi arbuşti „sămînţă"), arhespor, celulă sau grupă
[arboretum ; Baumpflanzung, Baum­ de celule care dă naştere celulelor
schule; pepiniere; faiskola, faültet- mame sporifere din capsula muşchi­
vény; арбэргтум, древесный пито­ lor sau din sporangele ferigilor, respec­
мник] tiv a celulelor mame din sacul embrio­
nar al plantelor superioare (Goebel)
971 ARBORICOLUS (-COLA f), arbo- [archespore ; Archespore ; archéspore ;
ricol, care creşte pe sau în arbori archespóra, ősanyasejt ; археспора] —>·
[arboricolous ; baumwachsend ; arbo­ sporoblastum
ricole; fánlakó; обитающий на де­
ревьях] 982 ARCHIANTHEMUM η (gr. -,
ανθεμον „floare"), arhiantemum, dez­
972 ARBORICULTURA f, arboricultură, voltarea nenormală a unei flori
cultura arborilor sau lucrări de împă­ terminale în cazul inflorescenţei bo-
durire [arboriculture ; Baumkultur, tritice obişnuit lipsită de floare termi­
Baumzucht ; arboriculture ; fatenyé- nală (Schimper) [archianthemum ; Ar-
szet ; разведение деревьев, лесоводство] chianthemum ; archianthemum ; archi­
anthemum ; архиантемум]
973 ARBORIFORMIS arboreus, den-
droideus 9í3 ARCHIBENTHALIS (gr. -, βένθος
974 ARBUSCULA f, ARBUSTUM n, „adîncime"), arhibental, aflat în par­
arbuscul, tufă mică cu aspect de copă­ tea superioară a subzonei abisale din
cel [arbuscle ; Strauch ; arbuscule ; mări [archibenthal ; archibenthal ; ar-
cserje ; деревцо] chibenthal; archibentâlis; архибен-
тический]
975 ARCHAEOPHYTA η pl (gr. αρχαίος
„vechi", φυτόν „plantă"), arheofite, 984 AROHICARPIUM η, ARCHICAR-
plante antropofile răspîndite încă în PUS m (gr. -, καρπός „fruct"), arhi-
culturile preistorice (Rikli) [archae- carp, primordiul fructificaţiei
ophyLes; Archaeophyten, Altbürger; (Ascomycetes) [archicarp ; Archikarp ;
archéophytes ; archeofiták ; археофитьп archicarpe ; archikárpium ; архикарп]
976 ARCHAICUS (gr. -), arhaic, foarte 985 ARCHICLEISTOGAMIA f (gr. -,
vechi [archaic ; uralt ; archaïque ; κλειστός „închis", γάμος „căsăto­
ősrégi ; архаический] rie"), arhicleistogamie, fertilizare la
flori închise la maturitatea anterelor
977 ARCHALLAXIS f (gr. -, άλλάσσω şi a stigmatelor (Knuth) [archicleis-
„a se schimba"), arhalaxis 1. Apariţia togamy ; Archikleistogamie ; archi-
unui caracter nou la începutul mor- cleistogamie ; archikleisztogámia; ар­
fogenezei. 2. Modificare a primordiilor хиклейстогамия]
embrionare ale unui organ în fitoem- 986 ARCHIGENESIS f (gr. -, γένεσις
briogeneză (Severţov) [archallaxis ; „naştere") —»• abiogenesis
Archallaxis ; archallaxis ; archallaxis ;
архаллаксис] 987 ARCHIGONIA î (gr. -, γόνος „ur­
maş") —*• abiogenesis
978 ARCHEBIOSIS f'(gr. -, βίος „viaţă"),
arhebioză, originea vieţii pe pămînt 988 ARCHIMERISTEMA η (gr. -, με-
[archebiosis ; Archebiose ; archebiose ; ριστός „divizibil"), arhimeristem, pri­
archebiózis ; архебиоз] mordiul ţesutului merislematic (Lins-
bauer) [archimeristem ; Urmeristem ;
979 ARCHEGONlOPHORUM η (gr. -, archiméristème ; ősmerisztém ; архиме­
γονή „naştere", φορέω „a pur­ ристема]
83
989 ARCHIPLASMA η (gr. -, πλάσμα
„modelare"), arhiplasmă, protoplast
nediferenţiat încă în plasmă şi nucleu
(Bacteria, Cyanophyceae) [archiplasm ;
Urplasma ; archiplasme ; ősplazma ;
архиплазма]
990 ARCHITYPUS m (gr. -, τύπος
„model"), arhitip, tipul străA'^echi din
care au derivat celelalte tipuri (în
filogenie) [architype; Archiiypus,
Urform, Stammform, Grundform ;
architype; architipus, östipus; архи-
тип]
991 ARCIFORMIS -> arcuatus
992 ARCTICUS, arctic, situat în jurul
polului nord [arctic, northern ; ark-
tisch, nordpolar; arctique; arktikus,
északisarki, sarkvidéki ; арктический]
9Ç3 ARCTOPHILUS (gr. αρκτικός „arc­
tic" φιλέω „aiubi"), arctofil, care creşte
în regiunile răcoroase nordicee [arc-
tophilous, cold-loving; kälteliebend;
arctophile ; hidegkedvelő ; северный]
994 ARCTOTERTIARIS, arctoterţiar,
format în regiunea polului nordic la
începutul terţiarului (floră) [arcto­
terţiar ; tertiăr-nordpolar ; arctoter-
tiaire; harmadkori sarkkörüli; арк-
тотретичный]
995 ARCTUS, strîns, strimt, îngust
(vagina caulem arcte amplectens va­
gina îmbrăţişînd strîns tulpina) [tight,
crammed, narrow; dicht, eng, knapp;
serré, étroit ; szoros, szűk, keskeny ;
тесный, узкий]
996 ARCUATUS, ARCUATO-, ARCÚI-,
arcuit, boltit, curbat în arc (stil,
embrion, nervură) (arcuato-crenalus,
arcuinervius) [arched, arcuate, curved ;
bogig, gebogen, bogenförmig, gewölbt ;
arqué, voûté, courbé en arc ;
ives, ivelt, iv alakú, boltozott, bol-
tozatos, görbült ; дугообразный, изо­
гнутый]
997 ARDENS (ardeo) 1. Arzător, urti-
cant. 2. Roşu ca focul [burning, stin-
ged, fiery-red ; feurig, brennend,
brennhaarig, feuerrot ; ardent, brû-
lant, rouge feu; tüzes, égető, csalán-
szőrös, tűzpiros, lángpiros; жгучий,
огненно-красный]
998 ARDESIACUS, ardeziac, de culoarea
surie а ardeziei [slate-grey; schie­
fegrau; ardoisé, gris-ardoise; pala-
Síínszürke; сланцево-цветный] —• onis-
cus, tylicolor
999 ARDU I NU S — flammeus
AREOLARIS
1000 AREA î, areal, teritoriu, întindere,
spaţiu [area, space; Gebiet; aire,
surface ; terület ; ареал, участок, пло­
щадка]
AREA GEOGRAPHICA, areal geo­
grafic, teritoriu de răspîndire [geo­
graphic distribution ; Verbreitungsge­
biet, Wohngebiet, Wohnbezirk; aire
de distribution; elterjedési terület,
földrajzi elterjedés; географический
ареал]
1001 ARENA f, nisip, pămînt nisipos (arena
mobilissima nisip zburător) [sand ;
Sand ; sable ; homok, homokos hely ;
песок]
1002 ARENACEUS, ARENARIUS,
ARENICOLUS (-COLA f), ARENO-
SUS, nisipos, care creşte pe loc nisipos
[sandy, sandloving, arenaceous ; san­
dig, sandliebend, sandbewohnend ;
arénacé, arénicole, sablonneux ; ho­
moki, homokos, homokkedvelő; пес­
чаный, обитающий на песке] ~*атто-
philus, psammophilus, sabulinus
PLANTAE ARENARIAE, plante
de nisipuri [sand-plants; Sandpflan­
zen ; plantes sablonneuses ; homoki
növények; песковые растения] —>
plantae sabulosae, psammophyta
ЮСЗ ARENARIA f, ARENARIUM η,
nisipárie, carieră de nisip [sandy place ;
Sandplatz, Sandgrube ; carrière de
sable; homokos terület, homokbánya;
песчаное место, пески]
1004 ARENS (areo), uscăţiv, care se usucă
[arescent, drying; vertrocknend;
desséchant ; kiszáradó ; высыхающий]
1005 AREOGRAPHIA f (lat. area „areal"-,
gr. γράφω „a scrie"), areografie,
studiul şi descrierea răspîndirii plan­
telor în spaţiu [areography; Areal-
kunde ; aréographie ; areográfia ; аре­
ография]
1006 AREOLA f, areola, adîncitură, gro­
piţă 1. Pată circulară pe suprafaţa
unui organ. 2. Cerc colorat în fundul
corolei [aréole, small cavity, pit ;
G.'übchen, Höfchen, Feldchen ; aréole,
fossette, tache circulaire; gödröcske,
körfolt ; ареола, ямочка, площадочка]
1007 AREOLARIS, AREOLATUS, ARE-
OLIFORMIS, areolar, areolat, cu
gropiţe, reticulat [areolar, areolate,
meshy; grubig, grubenartig, klein-
fléckig, gefeldert, maschig, felderig;
aréolaire, aréole, fossette, réticulé ;
gödörkés, körfoltos, hálózatos, recés;
ареолированный, ячеистый, площа­
дочный]
AREOLATIO
1008 AREOLATIO f, areolaţie, formarea
areolelor [areolation ; Felderung, Feld-
chenbildung, Maschenbildung ; areo­
lation; gödörke-alakulás ; ареоляция]
1009 ARESCENS (aresco) -*• arens
1010 ARGENTATUS, ARGENTEUS,
ARGENTEI-, ARGENTEO-, AR-
GENTI-, argintiu 1. Alb argintiu
lucios. 2. Cu peri mătăsoşi albi (argen-
teicinctus, argenteoguttatus, argentei-
maculatus, argentiţolius) [silvery, sil­
ver-coloured, silverwhite ; silberig,
silberfarbig, silberweiß, silberhaarig;
argenté, blanc d'argent; ezüstszínű,
ezüstfehér, ezüstszőrű ; серебристый,
серебристо-белый] —·· argyraceus
1011 ARGILLACEUS, argilaceu, galben
ca lutul; bruniu galben deschis [ar­
gillaceous, clay-coloured ; lehmartig,
tongelb, lehmgelb, licht-gelbbraun ;
argillacé, brunâtre jaune-clair ; agyag­
szerű, agyagsárga, világos sárgás­
barna ; глинисто- жёлтый, светло-
бурый]
1012 ARGILLOSUS, argilos, lutos, cu
multă argilă (solo argilloso pe sol
argilos) [clayey; tonig, tonreich, leh­
mig, tonhaftig; argileux, glaiseux;
agyagos; глинистый]
1013 ARGOTAXIS f (gr. αργός „pasiv",
τάξις „orînduire"), argotaxie, orîn-
duirea pasivă a cloroplastelor ca ur­ 1024 ARISTIFOLIUS,
mare a forţei de gravitaţie, în neo-
formaţiile plasmatice (Pfeffer) [argo-
taxis; Argotaxis; argotaxie; argo-
taxis ; арготаксис]
1014 ARGUTE-, ARGUTUS, ascuţit, fin
(argute-dentatus) [sharp, fine ; spitz­
ig, scharf, fein; aigu, fin; hegyes,
finom; острый]
1015 ARGYRACEUS, ARGYRAEUS,
ARGYRATUS, ARGYRITES,
ARGYRO- (gr. άργυρος „argint")
(argyrocarpus, argyrolepis) —* argen-
tatus, argenieus
1016 ARIDUS 1. Arid (cimp). 2. Uscat
(tulpină) [arid, dry, parched, shri­
velled ; dürr, trocken, vertrocknet ;
aride, sec, desséché, flétri, maigre ;
száraz, szikár, kiszáradt, aszályos;
аридный, сухой]
1017 ARIETINUS, arietin, asemănător cu
coarnele berbecilor [ram-horned; wid-
derhörnig; à cornes de bélier; kos-
szarvú; рогатый]
1018 ARILLATUS, arilat, prevăzut cu
aril (sămînţă) [arillate ; bemäntelt ;
ariile; magtakarás; с ариллусом]
84 ί
1019 ARILLODIUM η, arilodiu, aril fals,
format prin lărgirea marginii micro-
pilului seminţei (Euonymus euro·
paea) [arillode; Arillodium; arillode;
arillódium, álmagköpeny; ариллодий,
ложный ариллус] —»· pseudoarillus
1020 ARILLUS m, aril, învelişul cărnos
accesoriu, uneori viu colorat, care
acoperă parţial unele seminţe (Gos·
sypium, Salix) [aril; Samenmantel,
Samendecke, Samenhülle ; ariile ;
magköpeny, maglepel, magtakaró ;
ариллус, кровелька]
1021 ARISTA f, arista, prelungirea fili-
formă de obicei rigidă, cu care se
continuă nervura mediană a unor
frunze sau piese florale (paleile infe­
rioare ale unor Gramineae, foliolele
involucrale la Dianthus) [awn ; Granne,
Ährenspitze; arête; szálka; ариста,
ость]
1022 ARISTATUS, ARISTI-, aristat,
prevăzut cu arista (aristifolius) [aw-
ned, aristate ; grannig, begrannt ; aris-
t é ; szálkás; аристоносный, остистый]
1023 ARISTEROSTYLUS (gr. αριστερός
„la stînga", στϋλος „coloană"), ariste-
rostil, cu stilul situat în partea stingă
a axei florale (Knuth) [aristerostylous ;
linksgriffelig ; aristerostyle ; baloldali
bibéjű ; аристеростильный]
cu frunze aristate
[aristate-leaved ; grannenblăttrig ; à
feuilles aristées; szálkás levelű; ос­
тролистный]
1025 ARISTIFORMIS, aristiform, de
forma aristei [awn-shaped ; grannen-
förmig ; aristiforme ; szálkaszerű ;
острообразный]
1026 ARISTULA f, aristulă, arista mică
[small awn ; kleine Granne ; aristule ;
apró szálka; маленькая ость]
1027 ARMA η pl, ARMATURA f, arme
de apărare; proeminenţe punginte
sau urticante care apără plantele con­
tra dăunătorilor (spini, peri urticanţi)
[arms ; Waffen ; armure ; fegyverzet ;
вооружение]
1028 ARMAT US, ARMIFER, ARMI­
GER, înarmat 1. Spinos. 2. Prevăzut
cu organe de apărare (caulibus ar-
matis cu tulpinile spinoase) [armed,
spined ; bewaffnet, bewehrt, dornig ;
armé, épineux; felfegyverzett, tüs­
kés ; вооружённый, колючконосный]
—• armipotens
1029 ARMENIACUS, armeniac 1. Galben
ca fructul de Prunus armeniaca. 2. Ori­
ginar din Armenia [apricot-coloured,
85
armeniaceDus; aprikosengelb; jaune
d'abricot ; kajszinbaracksárga ; абри­
косово-жёлтый]
ЮЗЭ ARMILLA î, armilă. 1. Manşetă. 2.
Inelul superior de pe piciorul unor
ciuperci (Amanita muscaria) [armilla,
frill; Armiile, Manschette, Armband;
armiile; armilla, perec, gallérka;
оторочка, бахромка]
1031 ARMILLATUS, armilat, prevăzut
cu armilă [àrmillate; armbandig; ar­
miile; armillás, gallérkás, gyűrűzött;
кольчатый]
1032 ARMIPOTENS -^ armatus, spinosus
1C33 AROMATICUS, aromatic, cu gust
şi miros plăcut (fruct) [aromatic,
spicy; aromatisch, würzig; aromati­
que ; aromatikus, zamatos ; аромат­
ный, благовонный]
1С 34 AROMORPHOSIS f (gr. αίρω „а
ridica", μόρφοκτις „formare"), аго-
morfoză, morfoză în cursul evoluţiei
filogenetice a unor grupe de organisme,
în lupta lor pentru existenţă ele
dobîndind organe, funcţiuni şi calităţi
tot mai perfecţionate care le ridică
prin salt pe o treaptă filogenetică
superioară (Severţov) [aromorphosis ;
Aromorphose ; aromorphose ; aro-
morfózis; ароморфоз]
1035 ARRECTUS (arrigo), rigid, erect
[stiffly erect; aufrechtstehend; dres­
sé; mereven felálló; прямо торчащий]
1036 ARRHENO-, -ARRHENUS (gr.
Αρρην „bărbat") (arrhenogenicus, cli-
tarrhenus) —• masculus, staminatus
1037 ARRHENOCARYOTICUS (gr. -,
κάρυον „nucă"), arhenocariotic, rezul­
tat din nuclei spermatid, cu cromozomi
paternali (Boveri) [arrhenocaryotic ;
arrhenokaryotisch ; arrhenocaryotique ;
arhenokariótikus ; архенокариотичес-
кий]
1С38 ARRHENOGENIA f (gr. -, γένεσις
„naştere"), arhenogeneză, producerea
de urmaşi în majoritate sau cu exclu­
sivitate masculi [arrhenogeny; Arrhe-
nogenie; arrhenogénie ; arhenogénia;
археногения]
1СЗЭ ARRHENOTOKIA f (gr. -, τοκία
„procreare"), arhenotochie, parteno-
geneză la care din ovulul nefecundat
rezultă indivizi masculi, iar din cel
fecundat indivizi femeii (Leuckart)
[arrhenotoky ; Arrhenotokie ; arrhén-
otokie ; arhenotókia ; архенотокия]
ARUNDINACEUS
1040 ARRHIZOBLASTUS (gr. α „fără",
φίζα „rădăcină", βλαστός „germen"),
arhizoblastic, cu embrion fără radi-
culă (Willdenow) [arrhizoblastous ;
arrhizoblastisch ; arrhizoblaste ; arhi-
zoblasztikus, gyököcske nélkül csí­
rázó; архизобластный]
1041 ARRHIZUS (gr. - ) , fără rădăcină
(Wolffia arrhiza) [arrhizous, rootless;
wurzellos ; arrhize ; gyökértelen ; бес-
корне^^й]
1042 ARRIGENS (arrigo) -* assurgens,
ascendens
1043 ARTHRO-, -ARTΗ RUS (gr. αρθρον
„articulat") (arthronemus, brachyar-
thrus) —* articulata-, articulatus
1044 ARTHROSPORA f (gr. -, σπορά
„sămînţă"), artrospor, spor de rezis­
tenţă articulat, format prin segmen­
tarea hifelor (Algae) [arthrospore ;
Arthrospore, Gliederspore; arthrospo­
re ; artrospóra, izeit spóra ; артроспора]
1045 ARTHROSTERIGMA η (gr. -, -
σΐήριγμα „susţinător"), artrosterigmă,
sterigmă articulată la unele picnidii
(la Eichenes) [arthrosterigma; Arth-
rosterigma ; arthrosterigme ; artro-
sztef igma ; артростеригма]
1046 ARTICULATIO Í, articulaţie, în­
cheietură, nod; locul de inserţie a
unui organ pe altul (a frunzei pe tul­
pină) [articulation, joint, node; Glie­
derung, Gelenkverbindung, Gelenk­
polster, Blattpolster, Blattgelenke,
Abgliederung ; articulation, noeud ;
izesülés, ízület, izeitség, tagoltság,
bog; артикуляция, сочленение
1047 ARTICULATUS, ARTICULATO-,
ARTICULI-, articulat, prevăzut cu
articulaţii sau noduri (tulpini la Equi-
setum, frunze la Juncus, vase laticifere
la Chelidonium) (articulato-pinnatus,
articuliformis) [articulate, jointed ; ge­
gliedert, gelenkig; articulé; ízeit,
tagolt, cikkelyes; членистый, сочле­
ненный, суставчатый]
1048 ARTICULUS m, articul, internodiu;
porţiunea dintre două articulaţii ale
unui organ [article; Glied, G3lenk,
Mittelstück; article; szártag, szár­
köz, száríz, csomóköz, ízköz ; членик,
междоузлие]
1049 ARTIFICIALIS, artificial, nenatu­
ral, făcut de om (polenizare, regene­
rare, selecţie, sistem) [artificial ; künst­
lich; artificiel; mesterséges; искус­
ственный] —» factitius
1050 ARUNDINACEUS, ARUNDINE-
US, arundinaceu, ca trestia [arun-
ARVALIS
dinaceous, reedlike ; rohrartig ; arun-
dinacé; nádszerű; тростниковидный]
1051 ARVALIS, ARVENSIS^ ARVICO-
LUS (-COLA f), campestru, care
creşte pe cîmpuri (plante) [fieldgro-
wing ; feldwachsend, ackerbewohnend ;
champêtre; szántóföldi, mezei; поле­
вой, пашенный]
1052 ARVUM η, arator, cîmp lucrat [field ;
Ackerfeld; champs labouré; szántó-
föld; поле] ·
10ί;3 ASBESTINUS, asbestin, de culoarea
asbestului ; verzui alb [asbestinous,
greenish-white ; asbestfarbig, grün­
lichweiß ; asbestine, verdátre-blanc ;
azbesztszínű, zöldesfehér; зеленовато-
белый]
1054 ASCENDENS (ascendo), ascendent,
urcător (caulis ascendens tulpină ascen­
dentă, aşternută la bază, apoi îndrep­
tată în sus ; succus ascendens seva
ascendentă neelaborată) [ascendent,
ascending; aufsteigend, aufwărtsstre-
bend; ascendant, montant, redressé;
felemelkedő, felfelé irányuló, felegye­
nesedő ; восходящий] —у assurgens
1055 ASCIDIATUS, ASCIDIIFER, AS-
CIDIIGER, ascidiat, prevăzut cu
ascidii [ascidiate ; beschlaucht, blatt­
schlauch tragend ; ascidie; tömlős,
levéltömlős ; снабженный асцидией]
1056 ASC I DI и M η (gr. άσκίδιον „ul­
cică), ascidie, frunză transformată
prin sutura margrinilor laminei, în
formă de urnă, cornet sau săculeţ
(i\ep( athes, Utricularia) [ascidium,
fii cher; Blattschlauch; ascidie; le­
véltömlő, kancsós levél ; асцидия, кув­
шинчик]
1057 ASCIFER, ASC IGE R (gr. ασκός
„pungă", lat, fero, gero „a purta"),
ascifer, care poartă asce [asciferous ;
schlauchführend; ascifère; spóratöm-
lős; несущий сумки]
1058 ASCOCARPIUM η, ASCOCARPUS
m (gr. -, καρπός „fruct"), ascocarp,
corpul de fructificaţie care produce
asce şi asoospori ^la Ascomycetes) ;
ascofruct ( ascocarp ; Askokarp ; asco-
carpe; aszkusztermés ; аскокарп] -^·
sporangiocarp iu:»
1059 ASCOGENICUS, ASCOGENUS (gr.
- , γεννάω „a naşte"), ascogen, care
produce asce (hifă^) [ascogenous;
sporenschlaucherzeugend ; ascogène ;
tömlőképző; аскогенный]
1060 ASCOGONIUM η (gr. -, γονή „naş­
tere"), ascogon, terminaţie de hifă
producătoare de asce (Ascomycetes)
86
[ascogone; Schlaucherzeuger; ascogo-
ne ; aszkogónium ; аскогон]
1061 ASCOMA η (gr. -), ascomă, ascofruc-
tul disciform la Discomycetes (Wall-
roth) [ascomă ; Askoma ; ascome ;
aszkóma; аскома]
1062 ASCOPHORUM η (gr. -, φορέω „a
purta"), ascofor, hifă purtătoare de
asce [ascophore ; Schlauchträger ; asco-
phore; aszkofórum; аскофор]
1063 ASCORBICUS, antiscorbutic, folosit
contra scorbutului [antiscorbutic ; anti-
skorbutisch; ascorbique; skorbut el­
leni ; аскорбичбский, противощшгот-
тный]
1064 ASCOSPORA f (gr. ασκός „pungă",
σπορά „sămînţă"), ascospor, spor for­
mat în asce (Ascomycetes) [ascc-
spore; Askospore; ascospore; tömlös-
póra ; аскоспора] —*• thecaspora
1065 ASCOSTROMA η (gr. -, στρώμα
„acoperire"), ascostromă, hife împle­
tite în care sînt cufundate periteciile
[ascostromă ; Askostroma ; ascostro-
me ; aszkostróma ; аскострома]
1066 ASCUS m (gr. -). ascus, sporange
saciform la capătul unor hife asco-
gene (Ascomycetes, Lichenes) [ascus;
Schlauch, Sporenschlauch, Sporen­
frucht, Schlauchzelle; asque; spóra-
tömlö ; acK, сумка]
1067 ASEPTATUS, neseptat, fără perete
despărţitor [aseptate; ohne Scheide­
wand, nicht querfächerig ; non cloi­
sonné ; válaszfal nélküli ; асептирован-
ный, без перегородок]
1068 ASEPTICUS, aseptic, lipsit de mi­
crobi [aseptic; aseptisch, keimfrei;
aseptique, stérile; csíramentes; асеп­
тический]
1069 ASEXUALIS, ASEXUATUS, ASE­
XUS, asexuat, lipsit de sexe ; rezultat
fără proces sexuat [asexual ; geschlecht­
los, ehelos, ungeschlechtlich; ase­
xué ; ivartalan ; бесполый] —• aga-
mus, zelotypicus
1070 ASOMATOPHYTA η pl (gr. α
„fără", σώμα „corp", φύτον „plantă"),
asomatofite, plante inferioare fără
ţesuturi permanente şi care nu provin
din celule somatice [asomatophytes ;
Asomatophyten ; asomatophytes ; aszo-
matofiták ; асоматофиты]
1071 AS PECTUS (-US) m, aspect, înfă­
ţişare 1. Ansamblul caracterelor exte­
rioare ale plantei. 2. înfăţişarea peri·-
dică a fitocenozelor [aspect, appea­
rance; Aussehen, Ansehen; aspect,
87
apparition; kinézés, külső megjelenés;
аспект, внешний вид]
1072 ASPER, ASPERATUS, AS PERI-,
aspru, vîrtos, rigid (asperifolius, aspe-
ricaulis) [asperous, rough ; rauh, hart ;
âpre, rude ; érdes, durva ; шероховатый
огрубевший] —> scaber
1073 ASPERGILLARIS, ASPERGILLI-
FQRMIS, aspergiliform, de forma
pămătufului, la vîrf eu un fascicul
de peri divergenţi (stigmatul unor
Gramineae) [aspergilliform, tufted,
brush-shaped ; sprengwedelig, spreng-
wedelförmig ; aspergilliforme, en
goupillon, en aspersoir; pamacsszerû;
помелообразный]
1074 ASPERMATUS, ASPERMUS {gr. a
„fără", σπέρμα „sămînţă"), fără semin­
ţe [aspermous, seedless; samenlos;
aspermé, sans graines; magtalan;
6ессемяш1ый]
1075 ASPERMIA f (gr. --), aspermie.
absenţa seminţelor [aspermy; Asper­
mie, Samenmangel; aspermie; mag­
talanság; безплодие]
1076 ASPERSUS (aspergo), stropit, îm­
prăştiat, presărat (cu glande, peri,
pete) [aspersed, sprinkled ; bespritzt,
besprengelt, bespreut, überstreut; a-
spergé, parsemé ; beszórt, teleszórt ;
обрызганный, усыпанный, усеянный]
1077 ASPIDIATUS, ASPIDATUS (gr.
ασπίς „scut") —*• scutatus
1078 ÁSPIS (-IDIS) f (gr. -), scutuleţ,
îngroşare în formă de scut sub exina
care înconjoară zona germinativă (în
palinologie) [shield ; Schild ; bouclier ;
pa^zs ; щиток]
1079 ASPIRUS (gr. α „fără", σπείρα „spira­
lă"), nespiralat, nerăsucit [not spiral;
nicht spiralig, nicht schraubenförmig;
non spirale; nem csavarvonalas, nem
sodort ; неспиральный]
108· ASPOROGENICUS, ASPOROGE-
NUS (gr. -, σπορά „sămînţă", γεννάω
„а naşte"), asporogen, care nu pro­
duce sau nu se înmulţeşte prin spori
[asporogenous ; sporenlos-vermehrend ;
asporogène; nem spóratermő, spórák
nélkül szaporodó ; аспорогенный]
1081 ASPORUS (gr. - ) , fără spori, lipsit
de spori [asporous ; sporenlos ; sans
spores ; spórátlan ; без спор]
1082 ASSIDENS (assideo), aşezat alături,
învecinat [neighbour; beistehend, bei­
sitzend ; avoisinant ; szomszédos ;
сидящий]
AST ICH и S
10£3 ASSIMÍLABILIS, asimilabil, care
poate fi asimilat [assimilable; assi-
milierbar; assimilable; áthasonitható;
ассимилируемый]
1084 ASSIMILATIO f, asimilaţie 1. Me­
tabolism constructiv. 2. Totalitate a
fenomenelor biochimice din plantă
care transformă materiile anorganice
absorbite în materii organice, încorpo-
rîndu-le în masa ei [assimilation ;
Assimilation, Stoffangleichung, Anăh-
nelung, Verähnlichung, Aneignung;
assimilation ; asszimiláció, áthasoni-
tás; ассимилящ1я, усвоение]
1085 ASSOCIATIO f, asociaţie, unitatea
sistematică de bază în fitocenologie
[association; Assoziation, Pflanzenge­
sellschaft; association; asszociáció,
növénytársulás ; ассощ1ация]
1086 ASSOCIATUS, asociat, întovărăşit
(plante) [associated; vereinigt; asso­
cié ; társult ; ассоциированный]
1087 ASSURGENS (assurgo, adsurgo) -^
ascendens
1088 ASTATICUS, astatic, indiferent faţă
de pH-ul solului (agent patogen r^)
[indifferent, unstable ; indifferent,
unbeständig, gleichgültig ; astatique ;
közömbös ; астатический]
1089 ASTELIA f (gr. α „fără", στήλη
„coloană), astelie, lipsa cilindrului
central (tulpina la Equisetum limosum)
[astely; Astelie; astelie; sztéle-hiány;
астелия]
1090 ASTER m (gr. αστήρ „stea"), aster,
figura stelată a cromozomilor în
cariocinezá [aster; Aster; aster;
aszter-állapot ; астра, звезда]
1091 ASTERO-, ASTEROIDEUS (gr. -,
είδος „asemănare") (asterocarpus, as-
terotrichus) —*• stellato-, stellaris
1092 ASTERONOMUM η (gr. -, νομός
„păşune"), asteronom, cavităţi stelate
produse prin roadere de către larvele
insectelor în părţile parenihimatice
ale plantelor [asteronomum ; Strah­
lenmine ; asteronomum ; aszteronó-
mum; астероном]
1093 ASTEROTRICHUS, ASTERD-
TRIX (gr. -, θρΐξ, τριχός „păr"), cu
peri stelaţi [star-hairy; sternhaarig;
asterotrique ; csillagszőrös ; звёздча-
товолосистый]
1094 ASTICHUS (gr. α „nu", στίχος
„serie"), neseriat, nedispus în şir sau
în serii [not rowned, not ranked;
reihenlos, unreihig ; non sérié ; nem
sorbanál ló ; нерядный]
ASTROBOTANICA 88
1095 ASTROBOTANICA f (gr. αστήρ 1106 ASYNDESIS f (gr. -, σύνδεσις „uni­
„stea", βοτάνη „plantă"), astrobotani- re"), asindeză, noîmperecherea cro­
ca, studiul vegetaţiei planetelor [astro- mozomilor omologi în timpul meiozei
botany; Astrobotanik ; astrobotani- (Karpetschenko) [asyndese; Asynde-
qué; asztrobotanika; астроботаника] se; asyndese; aszindézis: асиндезис]
—*• asynapsis
1096 ASTROCENTRUM η (gr. -, κέντρον
„centru") —»^ centrosoma 1107 ASYNGAMIA f (gr. -, σύν „împre­
1097 ASTROSCLEREIDAE î pi (gr. -, ună", γάμος „căsătorie"), asingamie
σιοιηρος „tare"), aslrosclereide, celu­ 1. Maturitate sexuală la timpuri dife­
le spiculare; celule sclerenchimatice rite a staminelor şi stigmatelor acele­
pietroase în formă de stea (în frun­ iaşi flori. 2. ÎYiflorire a indivizilor
zele de Olea europaea) [astrosclereids ; aceleiaşi specii la timpuri diferite
Astrosklereiden, Spikularzellen, Ophi- (Kerner) [asyngamy; Asyngamie;
urenzellen ; astroscléréides ; asztro- asyngamie ; aszingámia ; асингамия]
szklereidák, spikuláris sejtek; аст- 1108 ATACTA η pl, culegeri, colecţie de
росклереиды] articole (Atacta botanica) [collections;
1098 ASTROSPHAERAE f pl (gr. -, Sammlungen; collections; cikkgyűj­
σφαίρα „sferă"), astrosfere, sfere temények; сборник]
actractive; corpusculi transparenţi în 1109 ATACTOSTELE í (gr. οτακτος
formă de stea, avînd la mijloc cen- „neorînduit", στήλη „coloană"), atac-
trozomi, în cariocineză (Strasburger) tostel, stei cu fascicule libero-lemnoase
[astrospheres ; Astrosphăren, Attrak- dispuse neregulat în tulpină (Mono-
tionssphâren ; astrospheres ; asztroszfé- cotyledoneae) [atactostele ; Ataktostele ;
rák ; астросферы] —*• astrocentrum atactostèle; ataktosztéle; атактостела]
1099 ^ ^ m , Z 7 » S (gr. α „fără", στϋλος „coloa­ 1110 ATAVISMUS m, atavism, apariţia
nă"), fără stil, cu stigmatul sesil caracterelor ancestrale latente la cul-
(ovar) [astylous, styleless; griffellos; tivaruri, hibrizi etc. (De Vries) [ata­
astyle, sans style; bibeszál nélküli; vism ; Rückfall, Rückschlag, Entwick-
беспестичный] iungsrückschlag ; atavisme; ataviz-
mus, visszaütés az ősökre; атавизм]
1100 ASULCATUS, nesulcat, nebrăzdat, —• reversio
fără şănţuleţe [no furrowed ; furchen­
los ; non sillonné ; barázdátlan ; без- 1111 ATAVISTICUS, atavic, care pre­
бороздный] zintă semnele atavismului (caracter)
1101 ASYMBLASTIA í (gr. α „nu", σύν [atavistic ; atavistisch ; atavistique ;
„împreună", βλαστός „germen"), asim- atavisztikus; атавистический]
blastie, germinarea la timpuri dife­ 1112 AT AVUS, strămoşesc [ancient ; uralt ;
rite a seminţelor aceleiaşi plante ancestral ; ősi ; стародавный] —» ances-
(Haberlandt) [asymblasty; Asym- tralis
blastie ; asymblastie ; aszimblasztia ;
асимбластия] 1113 ATAXINOMICUS (gr. α „nu", τάξις
„ordine", νόμος „regulă"), ataxinomic,
1102 ASYMMETRICUS, ASYMMETR-^ cu structura neregulată, nenormală
ASYMMETRO- (gr. -, σύμμετρος (fasciaţie) [ataxinomic ; ataxinomisch ;
„simetric"), asimetric, lipsit de sime­ ataxinomique ; ataxinómikus ; атакси-
trie (asymmetranthus, asymmetrocar- номический]
pus) [asymmetric, asymmetrical;
asymmetrisch ; asymétrique ; aszimmet- 1114 ATEGMINUS, neacoperit (ovul) [un­
rikus, részarán y talan ; асимметрич­ covered; unbedeckt; non couvert;
ный] fedetlen ; непокрытый]
1103 ASYNAPSIS I (gr. -, σύναψις „uni­ 1115 ATELOMITICUS (gr. α „nu", τέλος
re") —> asyndesis „capăt"), atelomitic, cu centromerul
neiaserat terminal pe fus (cromozom)
1104 ASYNCHRONICUS (gr. -, σύν (Carothers) [atelomitic; atelomitisch;
„împreună", χρόνος „timp"), asincro- atélomitique ; atelomítikus ; ателоми-
nic, petrecut în timpuri diferite (en- тический]
domitoză r^) [asynchronic ; nicht 1116 AT ER, negru, negru mat închis [black,
gleichzeitig ; asynchronique ; különböző coal-coloured; schwarz, samtschwarz;
időbeli ; асинхронный] noir, noir foncé; fekete, szénfekete;
1105 ASYNCHRONOGONISMUS m (gr. тёмный, чёрный] -> phaeus
—, γόνη „urmaş") (Delphine) -* dicho- 1117 -ATH Ε RU S (gr. αθήρ „spic, vîrf"),
gamia cu spic (brachyathèrus, diatherus)
89
('-spiked, -eared; -uhrig, -grannig; à
épi; -füzéres; -колосистый] -* spici-,
spicatus, stachy-, -stachys
1118 ATHR- (gr. αθρόος „adunat"), adu­
nat, strîns (athranthus) [assembled,
gathered; gedrängt-; rassemblé; szo-
ros-; загущенно-, густо-]
1119 ATHROCYTOSIS i (gr. -, κύτος
„cavitate"), atrocitoză, îngrămădirea 113J
unor coloranţi şi particule în elemen­
tele histologice (Dangeard) [athrocy-
tosis ; Athrozytose ; athrocytose ; atro-
citózis; атроцитоз]
1120 ATOMATUS, ATOMISTICUS, 1131
ATOMUS (gr. ατομος „indivizibil"),
foarte mic, indivizibil [minuscule, indi­
visible; winzig klein, sehr klein,
unteilbar; minuscule, indivisible;
apró, nagyon kicsi, oszthatatlan ;
маленький, неделимый, крошечный]
1121 ΑΤΟΝΙΑ f (gr. α „fără", τόνος
„tensiune"), atonie, starea de te.isiune
scăzută a ţesuturilor [atony; Atonie,
Erschlaffung; atonie; atónia; атония]
1122 ATOPIA í (gr. ατοπος „neobişnuit")'
atopie, sensibilitate genetică faţă de
antigène, proteine, polen eLc. [atopy;
AtopÍ3; atopie; atópia; атопия]
1123 ATRACTOPLASMA η (gr. άτρακτος
„fus", πλάσμα „formare"), atractoplas-
mă, substanţa fundamentală formată
din cariolimfă în stadiul profazei 1135
diviziunii nucleare mitotice, dînd
naştere fusului acromatic (Fujii) [atrac-
toplasm; Atraktoplasma ; atractoplas-
me ; atraktoplazma ; атрактоплазма] 1136
1124 ATRACTOSOMA η (gr. -, σώμα
„corp") (Wada) - • atractoplasma
1125 ATRAMENTARIUS, negru ca cer­
neala (sucul ciupercii Coprinus atra-
mentarius) [inky; tintenschwarz; noir
d'encre; tintafekete; чёрный как чер­
нила]
1126 ATRANS.(atro), negricios, devenind
negru [becoming black; schwarzwer­
dend; noircissant; feketedő, feketélö;
чернеющий, черноватый] —• nigricans
1127 ATRATUS, ATRI-, ATRO-,înne­
grit, de culoare închisă ; negru bruniu
(atricoccus, atrofascus) [blackened,
dark; geschwärtzt, sckwärzlichbraun,
dunkel; noirci, foncé; feketés, sötét;
почерневший, черно-, темно-] - • mela-
по-, niger
1128 ATROPHIATUS (gr. ατροφία „fără
nutriţie"), atrofiat, cu organele reduse,
atrofiate sau degenerate [atrophiate;
rückgebildet, verkümmert; atrophié;
ATTENUATUS
atrofiált, elsatnyult, visszafejlődött ;
атрофированный]
1129 ATRJPHYTA η pl (gr. -, φυτον
„plantă"), atrofite, paraziţi vegetali
саге cauzează atrofierea unor organe
ale plantelor gazde [atrophytes;
Atrophyten ; atrophytes ; atrofiták ;
атрофиты]
ATROPURPUREUS, atropurpuriu,
purpuriu închis [black-purple ; dunkel-
purpurrot, schwarzpurpurrot ; pourpre
foncé; sötétbíbor, sötétbordó; тём­
но-пурпурный] —»• githagineus
ATRDPUS (gr. α „nu", τροπή „ră­
sucire"), atrop, cu poziţie dreaptă,
nerăsucită (ovul drept, cu micropilul
aflat în pariea ©pusă hilului) [atropal,
atropous, straight; gerade, ungewen-
det; atrope, droit; egyenes; атроп-
ный, прямой] —»· orthotropus
1132 ATWROSEUS, trandafiriu, rozeu în­
chis [dark-rosy ; dunkelrosenrot ; rose
foncé ; sötétrózsaszínű ; тёмно-розовый]
1133 ATRORUBENS, roşcat închis [dark
bluish-red; dunkelrötlich; rouge som­
bre, rougeâtre foncé; sötétpirosas, sö­
tétvöröslő ; тёмнокраснеющ^ий]
1134 ATRORUBER roşu închis .[dark-red;
dunkelroţ ; rouge foncé; sötétpiros;
тёмно-красный]
ATROSANGUINEUS, atrosangui-
neu, roşu închis ca sîngele [dark
blood-red ; dunkelblutrot ; rougo san­
guin; sötétvérvörös; тёмно-кровавый]
ATROSTRIATUS negru striat
[black-striped ; dunkelgesLreift ; à stries
noirâtres; söLétcsíkos; тёмно-полоса­
тый]
1137 ATRJVIOLACEUS, afroviolaceu, vi­
olet închis, liliachiu închis [darkviolet ;
dunkelviolett, schwarzviolett ; violet
foncé ; sötét-ibolyaszínű, sötétlila ; тёщ-
но-лиловый]
1138ATROVIRENS, ATRDVIRIDIS,
verde închis, verde negricios [dark-
green, blakish-green ; dunkelgrün,
schwarzgrün ; noirâtre vert ; sötétzöld ;
тёмно-зеленый] —*• dioriticus
1139 А TRYGIA f (gr. άτρύγετος „steril") -^
autosterilitas
1140 ATTENUATUS, atenuat 1. Lent
îngustat. 2. Micşorat treptat spre
bază sau spre vîrf (folium in petiolo
attenuatum, frunza îngustată în peţiol)
[attenuate, tapered, narrowed, thin­
ned; verdünnt, verschmälert; rétréci,
diminué, aminci, effilé; elkeskenyedő,
elvékonyodó; оттянутый, утонченный]
AT τ INGE Ν s
1141 ATTINGENS (attingo), langent, care
se atinge cu organul învecinat [attin-
gent, touching; berührend, erreichend,
angrenzend ; touchant ; hozzáérő, ösz-
szeérő; касающийся]
1142 ATYPICUS (gr. α „nu", τύπος „mo­
del"), atipic, netipic, deosebit de for­
ma obişnuită (diviziune celulară ^^ )
[atypic; atypisch; atypique; tipustóí
eltérő, nem tipikus; нетипичный] -+
aUotypicus, heterotypicus
1143 AU CT 10 ι —» accrementum, incre-
mentum
1144 AUCTOR m, autor, autorul taxonului
sau al lucrării (auctorum veterorum
seu antiquorum, al autorilor vechi)
[author, maker; Verfasser, Entdecker,
Schriftsteller; auteur; szerző, névadó,
író;, автор]
1145 AUCTUARIUM η, augmentare, com­
pletare (emendationes et auctuaria co­
rectări şi completări) [augmentation,
completion ; Hinzufügung, Vervollstän­
digung ; augmentation ; kiegészítés,
hozzáadás ; дополнение]
1146 AU CT и S (augeo), augmentat, mărit,
completat [editio aucta ediţie com­
pletată) [enlarged, increased, augmen­
ted; vergrößert, vermehrt, zuneh­
mend ; augmenté, grossi ; bővített, na­
gyobbított, kiegészített, gyarapított;
дополненный, расширенный, умножен­
ный]
1147 AUFUGUS -* efferatus, subspontaneus
1148 AUL-, AULACO- (gr. αολαξ „brăz­
dat") (aulacanthus, aulacocarpus, aula-
cogonus, aulacophyllus) '->• sulcatus
1149 AULACOSPERMUS (gr. -, σπέρμα
„sămînţă"), cu seminţe brăzdate [fur­
row-seeded; furchensamig; à graines
cannelées ; barázdás magvú ; бороз-
дчатосемянный]
1150 AULOPHYTA η pl (gr. αυλή „lo­
cuire", φυτόν „plantă"), aulofite, plante
care trăiesc în cavităţile unor organe
ale altor plante, fără să le paraziteze
[aulophytes ; Aulophyten ; aulophytes ;
aulofiták; аулофиты]
1151 AU RAN ΤI ACU S, AU RAN ΤIU S,
portocaliu, roşu portocaliu ; galben
auriu de culoarea portocalei [orange-
red ; orangenrot, pomeranzengelb, gold­
gelb, rotgelb; orangé, rougeâtre jaune,
jaune d'or ; narancsszínű, pirosassárga,
aranysárga, narancsvörös ; оранжевый,
померанцевый]
1152 AVRANTIUM η, portocală, fructul
speciei Citrus aurnntíum [orange ; Po­
90
meranzenfrucht ; orange ; narancs ; a-
пельсин]
1153 AUREUS, AU REO-, AURI-, galben
auriu (areomaculatus, aureostriatus, au-
ricomus) [golden-coloured, golden-yel­
low, gold-shining; goldig, goldfarbig,
goldgelb; doré, jaune doré; arany­
színű, aranysárga; золотистый, золо­
тисто-жёлтый] -+ chrys-, chryso-, chry-
seus
1154 AURICULA f, auricula, urechiuşe;
apendice foliaceu scurt şi rotunjit
la baza limbului foliar (Sonöhus ole-
raceus) sau a pe_^iolului (Brassica
napus) [auricle; Öhrchen, Ohrläpp­
chen ; auricule, oreillette ; fülecske ;
ушко]
1155 AURICULATUS, AURITUS, auri-
culat, prevăzut cu urechiuşe (frunză)
[auriculate, auricled, eared; geöhrt,
geöhrelt, geohrlappt ; auricule ; fülecs-
kés, fülezett ; ушковатый] —»· -otis,
oto-
1156 AURïCULIFORMlS, AURIFOR-
MIS, auriculiform, de forma ure-
chiuşei [ear-shaped; öhrchenförmig;
auriculiforme ; fülecskeszerű ; ушковид-
ный]
1157 AURIGO f, aurigo, pălarea galbenă
aurie a frunzelor (în tératologie) [au­
rigo ; Gelbsprep.kelung ; aurigo ; aurigo ;
ауриго]
1158 AUSTRAL-, AU ST RALIS, AUS-
TRO-, austral, sudic, meridional (aus-
tral-asiaticus, austro-occidentalis) [sou­
thern ; südlich ; austral, méridional ;
déli, délvidéki ; южный] —»^ meri-
dionalis
1159 AUTOAESTHESIA f (gr. αυτός „în­
suşi", αίσθησις „perceptibilitate"), au-
toeslezie, sensibilitatea plantelor la
excitaţiile interne [aotoesthesia ; Aut-
aesthesie ; autésthésie ; autoesztézia ;
автоэстезия]
1160 AU ТОALLOC AM IА f (gr. -, άλλος
„altul", γάμος „căsătorie"), autoalo-
gamie, indivizi în parte autogami şi
în parte alogami în cadrul aceleiaşi
specii [autallogamy ; Autoallogamie ;
autoallogamie ; autoallogámia ; авто­
аллогамия]
1161 AUTOATRYGIA ι {gr.- άτρύγετος
„steril") —• autosterilitas, adynaman-
dria
1162 AUTOBASIDIUM η (gr.-, βάσιδιον
„picioruş") -+ holobasidium
1163 AUTOBIOLOGIA f (gr.-, βίος „via­
ţă", λόγος „vorbire") -* idiobiologia
91
1164 AUTOCARPIA í (gr. -, καρπός
„fruct"'), autocarpie, autogamie ur­
mată de formarea fructului [auto-
carpy; Selbslfrüchtigkeit; autocarpie;
autokárpia ; автокарпия]
1165 AUTOCHORIA f (gr. -, χωρέω „a se
răspîndi"), autoc(h)orie, răspîndirca se­
minţelor, fructelor şi a sporilor prin
mijloacele proprii ale plantei (Kirch­
ner) [autochory; Selbstverbreitung;
autochorie; önellerjedés; автохория]
1166 AUTOCHORISMUS m (gr. - ) , auto-
c(h)orism, detaşarea normală a unui
organ (frunză, fruct) în urma unor
cauze interne (Fitting) [autochorism ;
Autochorismus ; autochorisme ; aulo-
chorizmus ; автохоризм]
1167 AUTOCHORUS{^T.-),a,\iioc{\i)ov,cd.vQ
se răspîndeşte prin mijloace proprii
[autochorie ; selbstverbreitet ; autocho-
re ; önelterjedésü ; автохорный]
1168 AUTOCHROMOSOM А η (gr.-, χρώ­
μα „culoare", σώμα „corp"), autocro-
mozom, cromozom obişnuit de care
se prind cromozomii sateliţi în timpul
r. eiozei [autochromosome ; Autochro­
mosom; autochromosome; autokro-
moszóma ; автохромосома]
1169 AUTOCHTHJNUS (gr. αυτόχθων
„băştinaş") —»• endemicus, aborigenus
1170 AUTODIFFERENTIATIO f (gr.
αυτός „însuşi", lat. differo „a se de­
osebi"), autodiferenţiere, proces de
dezvoltare la care unele celule ale em­
brionului se diferenţiază morfologic
şi biologic într-o anumită direcţie,
pentru a îndeplini anumite funcţii
speciale, fără a fi influenţate de con­
diţiile de mediu şi de vecinătate
(Roux) [autodifferentiation ; Selbstdif­
ferenzierung ; autodifferentiation ; önel-
különülés ; автодифференциация]
1171 AUTOECICUS (gr. -, οίκος „casă"),
autoecic, autoic 1. Care îşi parcurge
întreg ciclul vital pe aceeaşi plantă
gazdă (parazit). 2. Cu fructificaţii
mascule şi femele pe aceeaşi plantă
(Bryophyta) [autoecious ; autözisch ;
autécique; autöcikus; однохозяист-
венный] —> autoxenicus
1172 AUTOFECUNDATIO f (gr.-, lat.
fecundo „a fertiliza"), autofecundaţie
1. Autofertilizare. 2. Polenizare di­
rectă urmată de fecundare [autofe-
cundation, self-fertilization ; Selbstbe­
fruchtung ; autofécondation ; önmeg-
termékenyülés ; самооплодотворение]
-^ autofertilitas, mychogamia
AUTOMIXIS
11:3 AUTOFERTILITAS f (gr. -, lat. fer-
tilitas „rodnicie") —>• autofecundatio
1174 AUTOGAMIA f (gr.-, γάμος „căsă­
torie"), autogamie, autopolenizare cu
polenul aceleiaşi flori [autogamy; Au­
togamie, Selbstbestäubung; autoga­
mie: önmegporzás, magamegporzàs ;
автогамия]
1175 AUTOGAMICUS, AUTOGAMUS
(gr.—), autogam, autofortil; care se
polenizează cu polenul propriu (fha-
re —) [autogamie, autogamous ; selbst-
bestăubend, selbstbefruchtend ; auto-
game, autofertile; önbeporzó, maga-
megporzódó, önmegtermékenyülő, au­
togam ; автогамный, самофертильный]^
—*• homoclinus
1176 AUTOGENESIS f (gr. -, γ:-νεσις
„naştere"), autogeneză 1. Reprodu­
cere prin polenul propriu. 2. Dezvol­
tare autonomă, independentă de lumea
exterioară (Plate). 3. Q-sneraţie spon­
tanee [autogenesis; Aulogenese, Selbst­
en twicklung; autogeaèse; autogene-
zis ; автогенез]
1177 AUTOGENETICUS, AUTOGENI-
CUS, AUTOGENUS (gr. - ) , autogen,
autogenetic 1. Rezu.tat prin autoge­
neză. 2. Cauzat de factori interni
(mişcările autonome ale unor frunze)
[autogenic, autogenous, self-derived ;
autogen, autogenelisch ; autogène, au-
togénétique; autogén, autogenetikus ;
автогенный, автогенетический]
1178 AUTOGENOTYPICUS (gr. - , τύπος
„model") —• isogenotypicus
1179 AUTOGONIA f (gr. -, γόνος „urmaş")
-+ autogenesis
118Ű AUTOHOMOGAMI A f (gr.-, όμός
„acelaşi", γάμος „căsătorie"), auto-
homogamie, autopolenizare excepţio­
nală (la plantele chasmogame) [auto-
homogamy; Autohomogamie ; autoho-
mogamie ; autohomogámia ; автогомо­
гамия]
1181 AUTOINFECTIO f (gr.-, lat. in-
ficio „a corupe"), autoinfecţie, rein-
fectarea plantei gazde prin paraziţii
săi proprii [autoinfection; Selbstan­
steckung; autoinfection ; önfertöződés ;
автоинфекция]
1182 AUTOLYSIS f (gr. -, λύσις „des­
compunere"), autoliză, desintegrarea
celulelor sau a ţesutului sub acţiunea
enzimelor autogene [autolysis ; Auto-
lyse; autolyse; autolizis; автолиз]
1183 AUTOMIXIS f (gr. -, μίξις „ames­
tecare"), automixie. 1. Proces de au-
AUTOMORPHOSIS
tofecundare la care copulează doi
gameţi sau doi nuclei sexuaţi de
acelaşi sex sau îndeaproape înrudiţi.
2. Autofertilizare obligată [automixis;
Automixis; automixis; automixis; ав-
томиксис]
1184 AUTOMORPHOSIS î (gr .-, μόρφω-
σχς „formare"), automorfoză, morfoză
condiţionată de factori interni (Pfef­
fer) [automorphosis ; Automorphose,
Eigengestaltung ; automorphose ; au-
tomorfózis; автоморфоз]
1185 AUTÓN ASTI А f (gr. -, ναστος „pre­
sat"), autonastie, nastie autonomă;
curbură datorită creşterii inegale a or­
ganelor datorită unor cauze interne
(De Vries) [autonasty; Autonastie;
autonastie; autonásztia; автонастия]
1186 AUTONYCTINASTICUS (gr. -, νΙξ,
νικτός „noapte", -), autonictinastic,
care în mod spontan îşi ia poziţia
obişnuită din timpul nopţii (ex. de
„somn" al frunzelor) indiferent de in­
fluenţa gravităţii şi de planul verti­
cal sau înclinat al plantei (Fischer)
[autonyctinastic ; autonyktinastisch ;
autonyctinastique ; autoniktinásztikus ;
автониктинастический]
1187 AUTONYCTITROPICUS (gr. - ,
τροττή „răsucire") —*• autonyctinasticus
1188 AUTONYMIA i (gr. -, ονυμο „nu­
me"), autonimie, publicarea unui ta- 1197 AUTOPLASIA
xon nou care nu include tipul numelui
corect al taxonului de rang imediat
superior impune crearea automată a 1198 AUTOPLASTUM
numelui unui alt taxon de acelaşi
rang, care include acest tip [autony-
my; Autonymie; autonymie; antoni­
mia ; автонимия]
1189 AUTOOECOLOGIA f (gr. -, οίκος
„casă", λόγος „vorbire"), autecologie
1. Studiul relaţiei indivizilor unei
singure plante sau specii cu mediul
ambiant (Schröter). 2. Ecologia or­
ganismului individual (Turesson) [au-
tecology ; Autökologie ; autecologie ;
autökológia; аутэкология] -*• idio- 1200 AUTOPOLYPLOIDIA
oecologia
1190 AUTOORTHOTROPISMUS m (gr. -,
όρθος „drept", τροπή „răsucire"), auto-
ortotropism, tendinţă a organelor de
a creşte în linie dreaptă (Czapek)
[autoorthotropism ; Autorthotropis-
mus ; autoorthotropisme ; autoortotro-
pizmus ; автортотропизм]
1191 AUTOPARASITISMUS m (gr.-,
παράσιτος „parazit"), autoparazitism,
parazitare pe un alt parazit [autopara-
sitism ; Autoparasitismus ; autopara­
92
sitisme ; autoparazitismus ; автопара-
зитисм]
1192 AUTOPARASITUS m (gr. - ) auto-
parazit, parazit dezvoltat pe un alt
parazit [autoparasite ; Autoparasit ; au­
toparasite ; autoparazita ; автопаразит]
11 f 3 AU ТО PAR THENOGENESIS f (gr. -,
παρθένος „virgin", γένεσις „naştere"),
autopartenogeneză, parlenogeneză sub
acţiunea unui stimulent fizic sau chi­
mic [autoparthenogenesis ; Autoparthe-
nogenese; autoparthenogenèse ; auto-
partenogenézis ; автопартеногенез]
1194 AUTOPELAGICUS (gr.-, πέλαγος
„mare"), autopelagic, care trăieşte per­
manent în stratul superior al apelor
mării (plancton <~^ [autopelagic; au-
topelagisch; autopélagique; autopelá-
gikus ; автопелагический]
1195 AUTOPHYLLOGENIA t (gr.-, φύλ-
λον „frunză", γένος „urmaş"), auto-
filogenie, dezvoltare a unor frunze
din lamina altor frunze [autophyllo-
geny ; Autophyllogenie ; autophyllo-
génie ; autofillogénia ; автофиллогения]
1196 AUTOPHYTON η (gr. -, φυτον
„plantă"), autofit, plantă autotrofá
care se nutreşte pe calea fotosintezei
direct din materie organică [auto-
phyte; Autophyte; autophyte; auto­
hton; автофит]
f (gr. -, πλαστός „mo­
delat") -*• autodifferentiatio
η (gr.--), auto-
plast, granulă de clorofilă [autoplast;
Autoplast ; autoplaste ; autoplasztum ;
автопласт] —*• chloroplastum
1199 AU ТО POLLI NAT IO f (gr. -, lat.
pollen „praf fin"), autopolenizare, pole­
nizare directă cu polenul propriu, la
florile hermafrodite [autopollination,
self-pollination ; Selbstbestäubung ; au-
topollinisation ; önbeporzás, magameg-
porzás; самоопыление]
Í (gr. -, πολύς
„mult", άπλόος „singur"), autopoli-
ploidie, multiplicare a garniturilor cro-
mozomice omoloage prin încrucişarea
indivizilor aceleiaşi specii (Kihara)
[autopolyploidy ; Autopolyploidie ; au-
topolyploidie ; autopoliploidia ; авто­
полиплоидия]
1201 AUTOPOTAMICUS (gr.-, ποταμός
„rîu"), autopotamic, care prosperă în
ape curgătoare (plancton r^) [auto­
potamic ; autopotamisch ; autopota-
mique; autopotamikus; автопотами-
ческий]
93
1202 AUTOREGULATIO f (gr.-, lat. ré-
gule „a reglementa") —* regulatio
1203 AUTOSCOLIOTROPICUS (gr. - σκό­
λιος „curbat", τροπή „răsucire"), auto-
scoliotropic, cu autotropism la care
prganele cresc în direcţie de linie
curbată (Czapek) [autoscoliotropic ; au-
toskoliotropisch ; autoscoliotropique ;
autoszkoliotrópikus ; автосколиотро-
пный]
1204 AUTOSOMA η (gr.-, σώμα „corp"),
autózom, cromozom tipic şi normal
(Montgomery) [autosome ; Autosom ;
autosome; autoszóma; автосома]
1205 AUTÓSPORA f (gr.-, σπορά „să-
mînţă"), autóspor, aplanospor format
în celula parentală, asemănătoare aces­
teia (Chlorococcales) [autospore ;
Autospore ; autospore ; autóspora ;
автоспора]
1206 AU TOSTE RI LI ΤAS î (gr. -, lat. ste­
rilitás „sterilitate"), autosterilitate, au-
topolenizare neurmată de fecundare
[autosterility ; Selbsterilităt ; autosté­
rilité; önmeddőség, öntermékületlen-
ség; автостерильность] —*• adynaman-
dria, autotrygia
1207 AUŢOSYNAPSIS t (gr.-, σύναψις
„unire") —»• autosyndesis
1208 AUTOSYNDESIS i (gr.-, σύνδεσις
„unire"), autosindeză, împerechierea
filamentelor cromozomale de aceeaşi
origine paternală în meioza unui hi­
brid (Ljungdahl) [autosyndesis; Au-
tosyndese ; autosyndèse ; autoszindé-
zis; автосиндез] -* autosynapsis
1209 AUTOTETRAPLOIDIAi (gr.-, τε-
τραπλόος „de patru ori"), autotetra-
ploidie, tetraploidie formata din de­
dublarea aceluiaşi stoc diploid de cro­
mozomi (Dangeard) [autotetraploidy ;
Autotetraploidie ; autotetraploîdie ; au-
totetraploidia ; автотетраплоидия]
1210 AUTOTOM IA f (gr. -, τόμη „tăiere"),
autotomie, desprindere spontană şi
naturală a unor organe [self-amputa-
tion; Selbstverstümmelung; autoto­
mie; önmegcsonkitás ; автотомия]
1211 AUTOTOXINUM η (gr.-, τοξικόν
„otravă"), autotoxină, substanţă to­
xică secretată de organismul propriu
[autotoxin ; Autotoxin; autotoxine;
autotoxin ; автотоксин]
1212 AUTOTROPH IA f (gr. -, τροφή „nu­
triţie"), autotrofie, capacitate a plan­
telor cu clorofilă de a-şi produce sin­
gure materiile nutritive [autotrophy ;
Autotrophic ; autotrophic ; autotrófia,
önellátás ; автотрофность]
AUXOBLASTUS
12i8 AUTOTROPISMUS m (gr.-, τροπή
„răsucire"), autotropism 1. Tendinţă
a organelor de a creşte în linie dreaptă.
2. Capacitate a plantelor de a-şire-
dobîndi poziţia lor naturală, dreaptă
[autotropism ; Autotropismus ; auto-
tropisme ; autotropizmus ; автотро­
пизм]
1214 AUTOTYPUS m (gr. -, τύπος „mo­
del"), autotip, tipul taxonului sta­
bilit de însuşi autorul acestuia [auto-
typus; Autotypus; autotype; autó­
típus; автотип]
1215 AUTOXENICUS (gr. - , ξένος
„gazdă") -+ autoecicus
1216 AUTUMNALIS, autumnal, de toam­
nă 1. Care înfloreşte sau se dezvoltă
toamna. 2. Referitor la forma de
toamnă a unor plante [autumnal ;
herbstlich; automnal; őszi; осенний]
1217 AUTUMNATIO î, autumnaţie, in­
fluenţa anotimpului de toamnă asupra
vegetaţiei (maturaţia fructelor, găl-
benirea şi căderea frunzelor etc.)
[autumnation; Autumnation; autom-
nation; autűmnáció; автумнация]
1218 AUTUMNIXANTHINUM η (lat.
autumnus „toamna", gr. ξανθός
„galben"), autumnixantina, pigmentul
care colorează toamna frunzele în
galben (Staats) [autumnixanthin ; Au-
tumnixanthin ; automnixanthine ;
autumnixantinum ; автумниксантин]
1219 AUXANOGRAPHON η (gr. αυξάνω
„a creşte", γράφω „a scrie"), auxano-
graf, auxanometru care înregistrează
automat creşterea plantelor [auxano-
graph; Auxanograph; auxanographe ;
auxanográf ; авксанограф]
1220 AUXANOMETRUM η (gr.-, μέτρον
„măsură"), auxanometru, aparat pen­
tru măsurarea creşterii plantelor [*и-
xanometer ; Auxanometer, Wachstums­
messer ; auxanomètre ; auxanometer,
növekedésmérő ; авксанометр]
1221 А UXESIS î (gr. αΰξησις „creştere") -•
accrementum, incrementum
1222 AUXILIARIS, auxiliar, accesoriu,
ajutător (nucleu) [ auxiliary; helfend,
akzessorisch, auxiliar ; auxiliaire ; segí­
tő, járulékos; вспомогательный]
1228 AUXINUM η (gr. αυξάνω „a creşte"),
auxină, hormon activator al creşterii
plantelor [auxin; Auxin, Wuchsstoff;
auxine ; auxin ; ауксин]
1224 AUXOBLASTUS m (gr. -, βλαστός
„lăstar"), auxoblast, lăstar de creştere
servind la înmulţirea vegetativă (Kirch­
ner) [auxoblast ; Vermehrungssproß ;
AL woe Y ΤΙ s 94

auxoblaste ; növekedési sarj ; ауксо- 2. Unghiul format de un organ cu

бласт] axa pe care este inserat [axil, axilla ;
Achsel, Astwinkel, Aderwinkel, Blatt­
1225 AUXOCYTIS,-IDIS f (gr. -, κύτις winkel; aisseile; hónalj, ághonalj, le-
„cutie") (Lee) —·· androcytis, oocytis, vélhónaljd, érzug; пазуха
sporocytis, spermatocytis
1240 AXILLARIS, AXILLI-, AXIL-
1226 AUXOSIS î (gr. -), auxoză, modificare LANS, axilar, situat sau rezultat în
a creşterii normale a organului (Mas­ axilă (axilliflorus) [axillary; achsen-
sart) [auxosis; Auxose; auxose; au- winkelständig ; axillaire ; hónalji ;
xózis ; ауксоз] пазушный] ·
1227 AUXOSPORA f (gr.-, σπορά „să- 1241 AXIODROMUS (gr. αξων „axă",
mînţă"), auxospor, spor de creştere δρόμος „fugă"), axiodrom, cînd ner­
(Dialomeae) [auxospore ; Auxo- vura terţiară este paralelă cu cea
spore, Wachstumspore ; auxospore ; secundară (nert^aţie ~ ) [axiodromous ;
auxospóra, növesztőspóra; ауксоспора] längsläufig ; axiodrome ; párhuzamo­
—*• auxozygola san futó ; аксиодромный]
1228 AUXOTONICUS (gr. -, τόνος „ten­ 1242 AXIS m, axă, linia reală sau imagi­
siune"), auxotonic, cauzat de creş­ nară care trece prin centrul şi de-a
terea tensiunii de turgescenţă (miş­ lungul unui organ (prin frunză,
care) [auxotonic; auxotonisch; auxo- floare) [axis ; Achse ; axe ; tengely ; ось]
tonique; auxolónikus; ауксотони-
ческий] 1243 AXOGAMIA f (gr. -, γαμός „căsă­
torie"), axogamie, prezenţa organelor
1229 AUXOZYGOTA f (gr. -, ζυγωτός de reproducere pe tulpina frunzoasă
„reunit") -+ auxospóra (cf. Jackson) [axogamy; Axogamie;
1230 AVELATUS, fără velum (Fungi) axogamie; axogámia; аксогамия]
[avelate; schleierlos; sans voile; fà- 1244 AXOSPERMUS (gr. -, σπέρμα „să­
tyoltalan ; без покрывала] niuţă"), axosperm, cu placentaţie axi-
1231 AVELLANEUS, avelaneu, de culoa­ lară' (ovul'^) [axospermous ; axo­
rea brunie a fructelor de Corylus sperm ; axosperme ; axospermikus ;
avellana [drab ; haselnuß-braunfarbig ; осевосемянны й]
brunâtre de noisette; mogyoróbarna;
серо-коричневый] · 1245 AZONALIS, AZONUS, azonal, ne-
zonat, fără zonă concentrică [azonal;
1232 AVENIUS, fără nervuri sau vinişoare gürtellos, ungegürtelt; azonal; öve­
[veinless, unveined; aderlos, unge- zetlen ; азональный]
adert; sans nervures; erezetlen ; без- 1246 AZOTUM η, azot, gaz ce intră în
жйлковый] componenţa aerului atmosferic, aflat
1233 AVERSUS, AVERSI-, întors, opus în plante sub formă de compuşi
(aversiflorus) [averse, turned back or [azote; Stickstoff; azote, nitrogéné;
away; abgekehrt, abgewendet, ent- nitrogén ; азот]
gegengesetzt ; détourné, opposé ; elfor-
dult, ellentétes ; отвращенный] 1247 AZOTOBACTERIUM η, azotobac-
ter, bacterie aerobă care fixează azotul
123* AVICULARIS, păsăresc, consumat atmosferic [azotobacter ; Nitrifikazions-
de păsări [avicular, for birds; als baklerium ; azotobacter ; nitrifikáló
Vogelfutter dienlich; aviculaire; ma­ baktérium ; азотобактер]
dárnak való; птичий]
1248 AZU REUS, azuriu, albastru-azuriu ;
1235 AVOLANS (avolo) zburător (spori) de albastrul cerului [azure, sky-blue;
[flying ; fortfliegend ; envolé ; repülő ; azurblau, himmelblau; azuré, bleu
отлетающий] de ciel ; azúrkék, égszínkék, vilá-
goskék; лазоревый, лазурный]
1236 AVULSUS, smuls, îndepărtat, sepa­
rat [extirpated, separated ; abgerissen, 1249 AZYGOMORPHUS (gr. α „nu", ζυγός
losgerissen ; arraché ; leszakasztott, le­ „jug", μορφή „formă") —> asymmetricus
választott ; оторванный, сорванный] 1250 AZYGOSPORA f. (gr. -, σπορά „să-
1237 AXIÁLIS, axial, care aparţine axei mînţă") —»· pseudozygospora
(floare) [axial; achsenstăndig; axiale; 1251 AZYGOTA f (gr. - ) , azigot, zigot
tengelyi ; осевой] rezultat fără fecundaţie, prin par-
1238 AXILIS -+ axiális tenogeneză haploidă, la Phycomycetes
1239 AXILLA f, axilă 1. Subţioară (a (Saccardo) [azygote; Azygote ; azy-
frunzei, ramurii sau a nervurii). gote; azigóta; азигота]
 в
1 ВАССА bacă, boabă ; fruct indé­
hiscent, cu pericarpul cărnos sau ze-
mos, cu epiderma subţire, cu una
sau mai multe seminţe (Vitis) [berry;
Beere, Beerenfrucht ; baie ; bogyó,
bogyótermés ; ягода]
ВАССА S PU Bl А -^ pseudobacca
2 BACCACEUS, bacacou, de forma sau
natura bacei [baccaceous, berry-sha­
ped, bacciform ; beerenartig, beeren-
förmig; baccacé, bacciforme; bogyó­
szerű, bogyó alakú ; ягодовидный,
ягодообразный] —>· uviformis
3 BACCATUS, BACCIFEB, bacifer,
care produce sau poartă bace [baccate,
berried, berry-bearing; beerentragend;
baccifère; bogyós, bogyótermő; ягодо­
носный]
4 BACILLABIS, BACILLIFOBMIS,
baciliform, ín formă de bastonaş sau
de bacii [bacillar, bacilliform, rod-
shaped; stäbchenförmig, bazillenför-
mig; bacilliforme ; bacilus alakú, pál­
cika alakú ; палочковидный]
5 BACTEBIICIDÜS (gr. βακτήριον
„basionaş", lat. caedo „a ucide"), bacte-
ricid, care distruge bacteriile [bacterici­
dal ; bakterienvernichtond ; bactéricide ;
baktériumölő ; бак:ер чцидный]
6 BACTEBIIFOBMIS, bacteriform, de
forma bacteriilor [bacierium-shaped ;
bakterienförmig; bactériforme; bak-
térium alakú ; бактериеобразный]
7 BACTEBIOCECIDIA η pl (gr. -,
κηκΐς „gală"), bacteriococidii, hiper-
trofii cauzate de bacterii [bacterio-
cecidia; Bakteriozezidien ; bactériocé-
cidies ; bakteriocecidiumok; бактерио-
цецидий]
8 ВAC ΤΕ BIO LOG IА f (gr. -, λόγος
„vorbire"), bactériologie, studiul bac-
teriilor [bacteriology; Bakteriologie;
bactériologie ; bakteriológia ; бакте­
риология]
9 BACTEBIOLYSIS f (gr. -, λύσις
„descompunere"), bacterioliză .descom­
punerea bacteriilor sub influenţa bac-
teriolizinei [bacteriolysis ; Bakterio-
lyse; bactériolyse ; bakteriolízis ; бак­
териолиз]
10 BACTERIOPHAGUS (gr. -, φάγω
„а mînca"), bacteriofag, care fagoci-
tează sau lizează bacteriile [bacterio-
phagous; bakteriophag, bakterienver­
nichtend; bacteriophage; baktérium­
ölő; бактериофаг]
И BACTERIOBRHIZA f (gr. -, ^ίζα
„rădăcină"), bacterioriză, simbioză
între rădăcinile unor Leguminosae şi
bacteriile fixatoare de azot (Bhizo-
bium radicicola), cauzînd nodozită-
ţile rădăcinilor acestora [bacterior-
rhiza; Bakteriorrhize ; bactériorrhize ;
gyökérgümő ; бактериориза]
12 ВАС ТЕ BIOS ТА TIC US (gr. -, στατι­
κός „opritor"), bacteriostatic, care
opreşte reproducerea bacteriilor (anti­
biotice) [bacteriostatic ; bakteriosta-
tisch; bactériostatique ; bakteriostá-
tikus ; бактериостатический]
13 BACTEBIOTOXINUM η (gr. -,
τοξικόν „otravă"), bacteriotoxină,
toxină produsă de bacteriile patogene
[bacteriotoxin ; Bakteriotoxin ; bacté-
riotoxine ; bakteriotoxin ; бактерио-
токсин]
14 ВАСТВО- (gr. βάκτρον „baston") (bac-
trosporus) —*• baculiformis
15 BACULATUS, BACULIFOBMIS
(lat. baculum „baston"), baculiform,
în formă de bastonaş (cromozomi,
spori, celule) [stick-shaped, rod-like ;
stäbchenförmig; baculiforme, à forme
d'une baguette; pálcikaszerű; палоч­
ковидный]
16 BADI-, BADIUS, brun închis, brun
roşiatic (badipus, badispinus) [dark
reddish-brown, chesnut-brown ; dun­
kelbraun, rötlichbraun, kastanien­
braun; brun foncé, bai, brun châtain;
sötétbarna, vöröses barna, gesztenye­
barna, pejszínű ; коричневе-каштано-
ВЫЙ, темно-каштановый, гнедой]
BALANI-
17 BĂLANI-, BALANO-, -В ALAN US
(gr. βάλανος „ghindă"), de ghindă
(balanifer, balanocarpus, microbalanus)
[acorn- ; eichel- ; de gland ; makk- ;
желуде-]
18 BALANOGRAPHIA î (gr. -, γράφω
„а scrie"), balanografie, studiul şi
descrierea ghindelor şi a stejarului
[balanography ; Eichenbeschreibung ;
balanographie ; lölgytan, makktermé­
sek tana; баланография]
19 BALANUS f (gr. -), ghindă, fruct
uscat, monosperm, indéhiscent (Quer-
cus) [acorn; Eichel; gland; makk,
makktermés; желудь]
20 BALAUSTA f, BALAUSTIUM η smoc mic de peri sau cu smoc de peri
(gr. βαλαύστιον „floarea de Punica"'),
balaustă, rodie ; fruct pomaceu indé­
hiscent, multisperm (Punica grana-
tum) [balaustă ; Granatapfel ; balauste ;
gránátalma; балауста, гранат]
21 BALLISTAE f pl, BALLOCHORES
Î pl (gr. βάλλω „a arunca", χωρέω
„a se răspîndi"), balisle, balocore,
plante sau fructe la саге diseminarea
are loc printr-un mecanism propriu
de expulsare (ЕсЬаШит) [catapult-
plants; sling-fruits; Ballisten, Bal-
lochoren, Schleuderfrüchte ; ballistes,
ballochores ; parittyázó növények,
parittyázó termésű növények; бал-
лохорные растения]
22 BALLISTICUS (gr.-), balistic, dise­
minat prin aruncare (fructele de Im­
patiens, Tropaeolum) [ballistic; ballis­
tisch, schleudernd ; ballistique ; parity-
tyázó ; выбрасывающий]
23 BALLOSPORA f (gr. -, σπορά „să-
mînţă"), balospor, ascospor aruncat
din ască prin mecanism propriu [bal-
lospore ; Ballospore ; ballcspore ; pa-
rittyázóspóra ; баллистоспора]
24 BALSAMEUS, BALSAMICUS,
BALSAMINEUS (gr. βάλσαμον „bal­
sam") balsamic, odorant [balsamic ;
balsamisch, balsamduftend ; balsami­
que ; balzsamos, balzsam-illatú ; баль­
замический]
25 BALSAMIFER, BALSAMIFLUUS
(gr. -, lat. fero „a duce", fluo „a
curge"), balsamifer, care secretă bal­
samuri (vase conducătoare la Coni-
ferae, Myrtaceae) [balsamiferous, pro­
ducing balsam ; balsamliefernd ; balsa-
mifère, sécrétant de baume ; balzsamot
termő ; бальзамоносный] —> toluifer
26 BALSAMUM η (gr. -), balsam, ex­
creţie vegetală cu miros specific (Abies
balsamea, Myroxyon halsamum, etc.)
9β
[balm, balsam; Balsam, Balsamharze,
Weichharze; baume; balzsam; баль­
зам]
27 -BAPHUS (gr. βαφή „culoare") (he-
terobaphus) -* coloratus, tinctus, chro-
mato-, -chromus, -chrous
28 BARBAT US, BARBI-, bărbat, pre­
văzut cu smoc de peri lungi (Melam-
pyrum barbatum) (barbifer, barbiner-
vius) [barbate, bearded; bärtig, bart­
haarig; barbé, barbu; szakállas, sza-
kállszőrös; бородчатый] —*• -pogius,
pogono-, pogonophorus, mystaceus
29 BARBELLATUS, BARBELLULA-
TUS, BARBULATUS, barbelat, cu
scurţi [barbellale ; kleinbärtig ; barbel-
lé; kisszakállú; мелкобородчатый]
50 BAROCHORIA f (gr. βάρος „greu­
tate", χωρέω „a se răspîndi"), Ьаго-
c(h)orie, autoc(h)orie pe arealul propriu
datorită greutăţii fructelor şi a se­
minţelor (Quercus) [barochory; Baro-
chorie, Selbstverbreitung durch Fruch­
tengewicht ; barochorie ; barochória,
önelterjedés a termések súlya által;
барохория]
31 BAROMETRICUS (gr. -, μετρέω
„a măsura"), barometric, sensibil la
condiţiile atmosferice (plante) [baro­
metric; barometrisch; barométrique;
barometrikus, időjárást jelző; баро­
метрический]
32 BAROTAXIS f (gr.-, τάξις „ordine"),
barotaxie, reacţia locomotorie a or­
ganismului în funcţie de presiune
[barotaxis ; Barotaxis ; barotaxie ; baro­
taxis ; баротаксис]
33 BAROTROPISMUS m (gr. -, τροπή
„răsucire"), barotropism, mişcări de
curbare sub influenţa forţei de gravi­
taţie [barotropism ; Barotropismus ;
barotropisme ; barotropizmus ; баро-
тропизм]
3i BARYMORPHOSIS f (gr. βαρύς
„greu", μόρφοκτις „formare"), bari-
morfoză, influenţa morfogenetică a
forţei de gravitaţie asupra organelor
(Sachs) [barymorphosis ; Barymor-
phose ; barymorphose ; barimorfózis ;
бариморфоз] - • geomorphosis
35 BASALIS, BASI-, bazai, aflat în
partea inferioară a organului (nervuri,
stile, placentaţie) (basianthus, basila-
tusj [basal, basilar; grundständig;
basal, basilaire; alsó, alapi, tőálló;
основной, базальный, низовой] —• ba­
silar is *
»7
36 BASIDIALIS (gr. βάσιδιον „pi­
cioruş"), bazidial, care aparţine ba-
zidiei (strat) [basidial; basidial; basi-
dial; bazidiális; базидиальный]
37 BASIDIOCARPUS m (gr. -, καρπός
„fruct"), bazidiocarp, organ de fruc-
tificaţie care produce bazidiospori
(Basidiomycetes) [basidiocarp ; Basi-
diokarp ; basidiocarpe ; bazidiokár-
pium; базидиокарп]
38 BASIDIOPHORUM η (gr.-, φορέω
„a purta"), bazidiofor, suportul bazi-
diilor [basidiophore ; Basidiumträger ;
basidiophore ; bazidiumtartó ; бази-
диеносец]
39 BASIDIOSPORA f (gr. -, σπορά
„sămînţă"), bazidiospor, spor format
pe bazidie [basidiospore ; Basidiospore ;
basidiospore ; bazidiospóra ; базидио-
спора] —*• ectospora
40 BASIDIUM η (gr. -), bazidie, celulă
specială producătoare de spori (Basi­
diomycetes) [basid, basidium ; Basi-
die ; baside ; bazidium ; базидия]
41 BASIFIÄUS, bazifix, fixat la bază
(anteră) [basifixed; am Grunde be­
festigt; basifixe; alapi rögzítésű;
прикреплённый основанием]
42 BASIFUGALIS, BASIFUGUS, bazi-
fugal, саге se dezvoltă de la bază
spre vîrf (flori, frunze, ramuri) [basi-
fugal ; hinauflaufend ; basifuge ; bázi-
fugális, csúcs felé haladó, alapból
kiinduló ; верхобежный] —>• acropeta-
lis, acrodromus
43 BASIGAMIA f (gr. βάσνς „bază",
γάμος „căsătorie"), bazigamie, fecun-
daţie la care tubul polinic pătrunde
în sacul embrionar prin regiunea şa-
lazei (Alchemilla) [basigamy; Basi-
gamie; basigamie; bazigámia; бази-
гамия]
44 BASIGYNIUM η (gr. -, γυνή „fe­
meia"), baziginiu, suportul pistilului
ridicat deasupra nivelului de inser­
ţie a unor verticile florale (Lychnis)
[basigynium ; Stempelträger ; basigyne ;
termőalap ; базигиний]
BASTARDOCARPIA
48 BASINERVATUS, bazinervat, cu
nervuri divergente de la bază [basi-
nerved; grundnervig; basinervié ; alap­
jától If erezett; основножильковатый]
49 BASINYMUM η, BASIONYMUM
η (gi*. -, όνομα „nume"), bazionim,
nume de bază; primul sinonim al
cărui epitet a fost menţinut în com­
binaţia valabilă în prezent al taxo-
nului (Deschampsia flexuosa (L. 1753)
Trin. 1836, cu bazionimul Aira fle­
xuosa L. 1753) [basionym, epithet-
bringing synonym; Basionym, Epi­
theton liefernde Synonym ; basionyme,
synonyme porteur de l'épithète ; bazio-
nim ;базоним]
50 BASIPETALIS (gr. -, lat. peto „a
se îndrepta spre"), bazipetal, care
se dezvoltă sau este orientat de la
vîrf spre bază (ordinea de deschidere
a Jlorilor din unele inflorescenţe)
[basipetal ; basipetal, herablaufend ;
basipetal, basipète ; bazipetális, alap
felé irányuló; базипетальный] —> acro-
fugalis
51 BASIPHILUS (gr. -, φιλέω „a
iubi"), bazifil 1. Саге preferă solurile
bazice. 2. Cu afinitate pentru colo­
ranţii bazici (basiphilous; basiphil;
basiphile ; bázifil ; базифильный]
52 BASIS í (gr. -), bază, partea infe­
rioară a organului (a frunzei, a lami-
nei) (basin versus spre bază) [base;
Grund, Grundfläche; base; alap, váll,
alsó rész ; основа] *
53 BASISCOPICUS (gr. -, σκοπέω „a
privi"), baziscopic, privit de la virf
spre bază [basiscopic, looking towards
the base; grundsichtig; basiscopique;
alap felé néző ; базископический]
54 BASISOLUTUS, cu baza liberă, nea­
derentă [basisolutus ; freigrundig, am
Grunde frei ; basisoluté ; szabad alapú ;
основносвободный]
55 BASITONUS (gr. -, τόνος „vigoare"),
baziton, cu dezvoltare mai pronunţată
în partea bazală [basitonous; basito-
nisch ; basitone ; bazitónikus ; бази-
тонический]

45 BASILARIS -^ basalis 56 BASONYMUM η (gr. -, ονομα „nu­

46 BASILATERALIS, bazilateral, aşe­
zat lateral la bază [basilateral ; ba-
sisseitenstăndig; basilateral; alapi ol­
dalfekvésű ; основнобоковой]
47 BASILATUS, cu baza lăţită (perii
la Urtica dioica) [basilatus, with
broad base; breitgründig; à base
large ; széles alapú ; широкоосновный]
me") —> basionymum
57 BASOPHILUS (gr. -, φνλέω „а iubi")
—• basiphilus
58 BASTARDOCARPIA î (it. bastardo
„corcitură", gr. καρπός „ifruct"), bas-
tardocarpie, formarea fructului la
hibrizi [bastardocarpy ; Bastardokar-
pie; bastardocarpie ; bastardokárpia ;
бастардокарпия]
BASTARDOGAMIA 98
59 BASTARDOGAMIA t (it. -, gr. γάμος 72 BIAIOMETAMORPHOSIS í (gr.
„căsătorie") —»· hybridogamia βίαιος „forţat", μεταμόρφωσις „trans­
formare"), biaiometamorfoză, trans­
60 BATHYALIS, BATHYBICUS (gr. formări anormale sub influenţa unor
βαθύς „adîncime"), batial, aflat în factori neobişnuiţi (Lotsy) [biaiome-
regiunea de mare adîncime a mărilor tamorphosis ; Biaiometamorphose ;
(200-2000 m) [bathybic; bathial ; biaiométamorphose ; biaiometamorfó-
bathyal ; batiális ; батиальный] zis ; биаиометаморфоз]
61 BATOGRAPHIA t, BATOLOGIA î 73 BIAIOMORPHOSIS f (gr. - ) , biaio-
(gr. βάτος „mure", γράφω „a scrie", morfoză, morfoză normală sub influ­
λόγος „vorbire, studiu"), batografie,
batologie, studiul şi descrierea specii­ enţa unor factori obişnuiţi (Lotsy)
lor de Rubus [batology, batography; [biaiomorphosis ; Biaiomorphose ; bi-
Brombeerbeschreibung ; batologie, aiomorphose ; biaiomorfózis ; биаио-
batographie; szedertan; батография, морфоз]
батология] 74 BIALATUS, bialat, de două ori
62 BATRACHOSPERMUS (gr. βάτρα­ aripat [bialate, two-winged; zweiflü­
χος „broască", σπέρμα „sămînţă"), gelig, doppeltflügelig ; biailé; két­
batracosperm, asemănător cu ouăle de szerszárnyalt; двукрылый] —»• [dipte-
broaşte [batrachospermous ; frosch- rus, diplopterus
laichăhnlich ; batrachosperme ; béka- 75 BIANGULATUS, biangulat, bimu-
tojásszerű ; лягушкосемянный] chiat [biangulate, two-cornered ; zwei-
63 BECHICUS (gr. βηχικός „bun contra eckig, zweikantig, zweiwinkelig; bian-
tusei"), folosit împotriva tusei fcough- gulé; kétszegletű, kétsarkú, kétélű;
stilling ; hustenstillend ; béchique ; двухугловатый]
köhögés elleni ; противокашельный] 76 BIANTHERIFER, BIANTHERUS
64 BELLUS îrumos [beautiful; schön; (lat. -, ανθός „floare", lat. fero „a
joli; szép; красявый]—*pulcher purta"), bianterifer, care poartă două
antere [biantheriferous ; zweistaubbeu-
65 BELOPHYLLUS (gr. βέλος „săgeată, telig ; bianthérifère ; kétportokú ;
lance", φυλλον „frunză") ->• sagittifo- двупыльниковый]
lius, lancifolius
77 BIAPICULATUS, biapiculat, cu
66 BENTHALIS, BENTHICÜS (gr. două vîrfuri, despicat la vîrf (peri)
βένθος „adîncime, fund"), bental, [biapiculate ; zweispitzig, zweigipfe-
care trăieşte pe fundul lacurilor sau lig; biapiculé, fendu au sommet;
al mărilor [benthal, benthic; ben- kétcsúcsú, villashegyû; двуостроко-
thisch; benthale, benthique; bentális, нечный]
tófenéki, tengerfenéki ; бентический]
78 BIARISTATUS, biaristat, prevăzut
67 BENTHOPHYTA η pl (gr. -, φύτον cu două ariste [biaristate; zweigran-
„plantă") -+ phytobenthos nig, doppeltgrannig; biaristé; két
68 BENTHOS η, BENTHUS η (gr. -) száíkahegyű ; двухостистый]
bentos, biocenoza de pe fundul mări­ 79 BIARTICULATUS, biarticulat, cu
lor sau a lacurilor [benthos ; Benthos ; două articulaţii [biarticulate ; zwei­
benthos; bentosz; бентос] gliederig; biarticulé; kétszer ízeit;
двучленистый]
69 Bl-, BIS-, cu doi (două), de două
ori, dublu, cu cîte doi (două) (bipol- 80 BIASTREPSIS f (gr. βίαιος „for­
licaris, biaculeatus, bithecicus, bisan- ţat", στρέψις „torsiune"), biastrepsis,
nuus) [two-, twice- ; zwei-, zwei­ torsiunea specială, teratologică, a
mal, zweifach-, doppelt-; à deux, tulpinii, cu modificarea filotaxiei
deux fois; két-, kétszer-, kettőzötten obişnuite (frunzele docusate devenind
duplán ; два-, дво-, дву-, двух-, двой­ spiralate) JSchimper, De Vries) [bia­
ной] —*di-, disso- strepsis; Zwangdrehung; biastrepsis;
biasztrepszis ; биастрепсис]
70 BIACHAENA f, BIACHAENIUM 81 BIAURICULATUS, Bl AU RITUS,
η (laţ. -, gr. α „nu", χαίνω „а se biauriculat, prevăzut cu două auri­
deschide") —» diachaenium, diachaena cule (frunză) [biauriculate ; zweioh-
71 BIACUMINATUS, biacuminat, eu rig; biauriculé; kétfülecskés ; дву-
două vîrfuri brusc ascuţite [biacumi- ухий] —» diotus
nate ; zweimalzugespitzt, doppelt- 82 BIAXIALIS, BIAXIFER, biaxial,
langspitzig ; biacuminé ; kétszer kihegy- cu două axe [biaxial; zweiachsig;
zett; двузаострённый] biaxifère ; kéttengelyű ; двуосевой]
 BICORONATUS
83 BIBACCA Í, bibacă, bacă dublă 96 BICEPHALUS, BICEPS ^ bica-
(Lonicera) [bibacca ; Doppelbeere, pitatus
verwachsene Beere; baie double; 97 BICEBUS (lat. bi- „două", gr. κέρας
ikerbogyó, kettős bogyó; двойная „corn") —*• bicornis
ягода]
98 BICILIATUS, biciliat, cu doi cili
84 BIBBACTEATUS, bibracteat, pre­ (spori) [biciliate, two-fringed; zwei-
văzut cu doi bractei [bibracteat e ; wimperig ; bicilié ; kétcsillangós ;
doppeltdeckblättrig ; bibracteé ; két- двуреснитчаты й]
murvás ; двуприцветниковый]
99 BICINCTUS, BICINGULATUS, cu
85 BIBBACTEOLATUS, bibracteolat, două dungi circulare [two-girdled;
cu două bracteole [bibracteolate ; mit zweimalumgürtet, zweimalgesăumt ;
zwei Deckblăttchen ; bibracteolé; két- biceinturé ; kétszer körülövezett ;
murvácskás ; двуприцветничковый] двоиноокружённый]
86 BICALCABA TUS, bipintenat, cu doi 100 BICLAVATUS, biclavat, de două
pinteni (floarea la Corydalis solida ori măciucat [biclavate; zweikeulig;
t. bicalcara) fbicalcarate, two-spur­ biclavé; kétszer bunkós; двоино-бу-
red; zweispornig; biéperonné; két- лавовидный]
sarkantyús ; двушпорцевый]
101 BICOCCUS, cu două bace [bicoccous ;
87 BICALLOSUS, bicalos, cu două calo- zweibeerig; à deux coques; kétbo-
zrtăţi [bicallose; zweiwulstig, zwei­ gyójú ; двуорешковый]
schwielig ; bicalleux ; kétsebparás ;
двумозолистый] 102 BICOLLATEBALIS, bicolaleral,
dispus pe ambele laturi (de ex. floem
88 BICALYCULATUS, bicaliculat, cu dispus de о parte şi alta a xilemului)
doi caliculi; cu două calicii [bicaly- [bicollateral ; bikollateral, zweiseitig ;
culate; zweikelchig; bicaliculé; két- bicollatéral ; bikollaterális, kétoldali ;
kelyhû; двучашечный] биколлатеральный] *
89 BICAMEBATUS, bicamerat, bicom- 103 BICOLOB, BICOLOBUS, bicolor, cu
partimentat, cu două loji (anteră) două culori [bicolour, two-coloured;
[two-chambered; zweiwölbig; à deux zweifarbig; bicolore; kétszínű; дву­
loges ; kétkamrás ; двукамеральный] цветный] —*• dichromatus, dichrous
—»· bilocularis
104 BICOMPOSITUS, de două ori com­
90 BICAPITATUS, bicapitat (stigma­ pus [twice-compound; doppeltzusam­
tul la ЛпсАм^а italica) [bicapitate, two- mengesetzt; bicomposé; kétszer ösz-
headed; zweiköpfig; bicipité; kétfejű; szetett ; дваждысложный]
двуглавый] —* bicephalus 105 BICONJUGATUS, biconjugat, de
91 BICAPSULABIS, bicapsular, cu două ori cîte doi [twice-conjugate;
două capsule (fruct) [bicapsular ; zwei- zweipaarig, doppeltgepaart, zweimal­
kapselig; bicapsulaire ; kéttokos; дву- doppelt ; biconjugué ; kétszer páros,
коробочный] kétikres, двупарный] —*• bigém inatus,
bijugus
92 BICABINATUS, bicarenat, cu două 106 BICONTOBTUS, bicontort, de două
carene [bicarinate; zweikielig; bica- ori răsucit [twice-contorted ; doppelt­
réné ; kétcsónakú ; двукилевой] gedreht ; bicontourné ; kétszer csava­
93 BICABPELLABIS, BICABPEL- rodott ; двойнозакручевный] -^ ditro-
LATUS, bicarpelar 1. Cu două câr­ pus
pele. 2. Provenit din două cârpele 107 BICONVEXUS, biconvex, convex pe
[bicarpellary, bicarpellate ; zweifruchl- ambele laturi [biconvex; doppeltge­
blătlrig; bicarpellaire, bicarpellé; két wölbt, zweiseitiggewölbt ; biconvexe ;
termőlevelű ; двуплодолкстиковый] mindkét oldalán domború; двояко­
—»· digynus выпуклый]
94 BICELLULABIS, bicelular, cu două 108 BICOBNIS, BICOBNUTUS, bicorn,
celule [bicellular, two-celled; zwei­ cu două coarne [two-horned ; zweihör-
zeilig; bicellulaire ; kétsejtű; двукле- nig; bicorne; kétszarvú; двурогий]
точный] -^ bicerus
109 BICOBONA TUS, bicoronat, cu coroa­
95 BICENTBICUS, bicenlric, cu două nă dublă (de peri) [two-crowned;
centre [bicéntrie; bizentral; bicen- zweimalgekrönt ; bicouronné ; két­
triqu e ; kétközpontú ; двуцентричный] szer koszorús ; двойноувенчанный]
BICORTICATUS loa
110 BICORTICATUS, bicorticat, cu două 123 BIFACIALIS, bifacial, cu două feţe
straturi de scoarţă [twice-barky; opuse [bifacial; zweiseitig; bifacial;
zweirindig; à deux écorces; dupla kétoldalú ; двусторонный] —»• bilaterá-
kérgű; двоинокоровой] lis, dorsiventralis
m BICOSTATUS, blcostat, cu două 124 В IF ACTORI ALI S, bifactorial, dihib-
coaste longitudinale [two-ribbed ; ridic; în componenţă cu doi factori
zweirippig; bicosté; kétbordás; дву- genetici [bifactorial ; bifaktorial ; bifac-
ребристый] toriel; kéttényezős, bif aktoriális ;
бифакториальный]
112 BICRENATUS, bicrenat, dublu
crenat [bicrenate, doubly-crenate ; 125 BIFARIUS -* biserialis, distichus
doppeltgekerbt; bicréné; duplán csip- 126 BIFER, bifer, care înfloreşte şi fruc­
kézett ; двоякозазубренный, удвен- tifică de două ori pe an (plantă)
нозазубренный] [biferous, double bearing; zweimal­
113 BICRISTATUS, bicrestat, cu două blühend, zweimalfrüchtend ; bifère ;
creste [two-crested, twice-combed ; kétszer virágzó, kétszertermő ; дваж­
zweikämmig, doppelkämmig; bicris- ды цветущий]
té, à deux crêtes ; dupla taréjú,
kéttaréjú ; двугребенчатый] 127 BIFIDUS, BIFISSUS, bifidat, des­
picat în două (anteră, frunză, stil)
114 BICUBITALIS, bicubital, lung de [bifid, bifidate, twice-cleft; zwei­
doi coţi [bicubital ; zweimalvorderarm- spaltig, zweiteilig ; bifide, bifendu ; ha­
lang; bicubitale; kétrőfös; двулок- sadt, kettéhasadt ; двунадрезный, раз­
тевой] двоенный] -+ fissiparus
115 BICUSPIDATUS, bicuspidat, cu 128 BIFLAGELLATUS, biflagelat, cu doi
două vîrfuri; despicat la vîrf [bicus- flageli [biflagellate ; zweigeißelig ;
pidate, bicuspid; zweispitzig; bicus- biflagellé, à deux fouets; kétostoros;
pidé ; kétszálkahegyű ; двуостроконеч­ двужгутиковый]
ный]
129 BIFLORUS, biflor, cu două flori
116 BICYCLICUS, biciclic, dispus în [biflorous; zweibliitig; biflore; két-
două verticile sau cercuri [bicyclic, virágú ; двуцветковый]
bicyclical ; zweiwirtelig ; bicyclique ;
kétkörös ; бициклический] 133 BIFOLIATUS, BIFOLIUS, bifo-
liat, cu două frunze [bifoliate, two-
117 BIDENS, BIDENTATUS, bidentat, leaved; zweiblättrig; bifolié; kétle-
dublu dinţat [bidentate, twice-toothed, velű; двулистный] —• diphyllus
doubly-toothed ; zweizähnig, dop-
peltgezăhnt; bidenté; kétszer foga­ 131 BIFOLLICULUS m, bifoliculă, fruct
zott, duplán fogazott; двузубчатый] uscat, format din două folicule, cu
dehiscenţă longitudinală ventrală (As-
118 BIDENTICULATUS, bidenticulat, clepias, Cynanchum) [double follicle;
cu doi dinţişori [bidenticulate ; dop­ Doppelbalg ; bifollicule ; ikertüsző,
peltkleingezähnt ; bidenticulé ; két- kettős tüszőtermés; двоелистовка]
fogacskás ; двойномелкозубчатый] 132 BIFORA Τ US, В IFOR US -^ biperfo-
119 BipiGITATUS, bidigitat, cu două ratus
foliole sau doi lobi de forma unor 133 BIFORMIS -* dimorphus
degete [twice-digitate ; zweifingerig ;
bidigité; kétszer ujjas; дваждыпаль- 134 BIFRONS-^ bifacialis, bilaterális
чатый]
135 BIFURCATIO, BIFURCATURA f,
120 BIDUCTULOSUS ~* binervatus bifurcaţie, dihotomie, divizarea orga­
nului axial în două ramuri [bifurcation,
121 BIDUUS, de două zile, care durează crotch, dichotomy; Gabelung, Gabel­
sau înfloreşte două zile [biduous; teilung, Gabelspaltung, Dichotomie,
zweitägig; à deux jours; kétnapi; Zweiteilung; bifurcation, fourchure,
двухдневный] dichotomie; kettéágazás, villás elá­
122 BIENNIS, bisanual, de doi ani; gazás, dichotómia; раздвоение, раз­
care are o durată de viaţă de doi ani вилина]
(plantă, care în primul an îşi dezvoltă 136 BIFURCATUS, BIF URCUŞ, bifur­
organele vegetative, iar în anul cat, dublu furcat ramificat (păr)
al doilea organele reproductive) [bien­ [bifurcate, twice-forked, two-pronged;
nial; zweijährig; biannuel; kétéves, zweigabelig, doppeltgabelig, zweizin-
kétnyári ; двулетни] -* dicyclicus kig-gegabelt; bifurqué; villás, kétágú.
101 BIOCLIMA TOLCGIA
két villaágú ; двувильчатый, раздво­ monatig; bimensuel; kéthavi, két
енный] ->• dichotomus hónapig virágzó; двухмесячный]
137 BIGEMI NATU S, BIGEMINUS-^ 149 BIM US -^ biennis
biconjugatus 150 BIN ALIS, BINARIUS, BINATUS,
138 BIGEMMATUS, bigemat, cu doi binat, ímperechiat, dispus cîte doi
muguri [bigemmate; zweiknospig, dop­ [binate, paired, binary; doppelt, zwei-
peltknospig; bigémmé, à deux bour- zăhlig, gezweit, binär; biné, binaire,
geons ; kétrügyes ; двупочечный] double, par deux; kettős, páros,
kettenícént, dupla; двойчатый, двой­
139 BIGENERICUS, В IGE ΝΕ RI S, bige- ной, двусложный]
neric, provenit din două genuri deose­
bite (hibrid) [bigeneric ; bigenerisch ; 151 BINERVATUS, BINERVOSUS,
bigénérique; bigenerikus; междоро­ BINERVUS, binervat, cu două ner­
довой] vuri [two-nerved, binervate; zweiner­
140 BIGLUMATUS, BIGLUMIS, cu vig ; binervé, à deux nervures ; kéterű ;
două glume [biglumous; zweispelzig; двужил очный]
biglumé ; kétpelyvás ; двуплёнчатый]
152 BINI, cîte doi [twin, two together;
141 BIJUGATUS, BIJUGUS ^ biconju­ zu zweien ; à deux ; kettesével ; двой-
gatus, bigeminatus чатые] -> par
142. BILABIATUS, BILABRIATUS, bi- 153 BINOMINALIS, binominal, prevă­
labiat, cu două labii sau buze (corola zut cu două nume (de ex. nomen­
gamopetală la Euphrasia, LamiumJ clatura binominală) [binomial, binary ;
[bilabiate, two-lipped; zweilippig; bi- binominal, zweinamig; binominal, bi­
labié; kétajkú; двугубый] naire; binominális, kétnevű, kettős
143 BILATERÁLIS, bilateral, cu două elnevezésű ; биномиальный, бинар­
laturi (organe, simetrie) [bilateral; ный]
zweiseitig, beiderseitig ; bilatéral ; kétol­ 154 BINOMINALISMUS m, binomina-
dali, kétoldalú ; двусторонный] lism, sistemul nomenclaturii binare
144 BILIGULATUS, BILIGULOSUS, [binominalism ; Binominalismus ; binc-
biligulat, cu două ligule (limbul coro­ minalisme ; kétnevűség ; биномина-
lei la unele Gramineae) [biligulate; лизм] *
zweizüngelig, zweiblattzüngig ; bili-
gulé, à deux languettes; kétíigulás, 155 BIOBLASTUM η (gr. βίος „viaţă",
kétnyelvecskés ; двуязычковый] βλαστός „germen"), bioblast, sub­
stanţă ipotetică vie, componentă fun­
145 BILOBATUS, BILOBUS, bilobat, damentală a citoplasmei (Altmann)
cu doi lobi [bilobate, bilobed, two- [bioblast; Bioblast; bioblaste; bio-
lobed ; zweilappig ; bilobé, à deux blászt ; биобласт] —»· sphaeroplasta
lobes ; kétkaréjú ; двулопастной]
156 BIOCHOR m (gr. -, χωρέω „a se
146 BILOCELLATUS, BILOCULARIS, răspîndi"), bioc(h)or I. Linia de hotar
BILOCU LATUS, bilocular, bicom- a aceloraşi condiţii de viaţă (Raun-
partimentat ; cu două cavităţi sau kiaer). 2. Teritoriul de răspîndire
loji (anteră) [bilocellate, bilocular, naturală a organismelor pe pămînt
biloculate, two-celled ; zweihöhlig, (Koppen). 3. Cenoza biotopurilor ase­
zweifächerig; bilocellé, biloculaire, à mănătoare (Soó) [biochore, plant-cli-
deux loges ; kétüregű, kétrekeszes, két- mate boundary; Biochor, Lebensraum,
kamrás; двугнездный] Lebensbezirk; biochore; biochor, élet­
körzet, életterület, életzóna ; биохор]
147 BILOMENTUM η, biloment, fruct
uscat format din două cârpele con­ 157 BIOCHROMUS (gr. -, χρώμα „cu­
crescute care la maturitate se dezarti­ loare"), biocrom, cu pigmentaţie bio­
culează transversal în două părţi logică [biochromous; biochrom; bio-
uniseminale (Raphanus, Crambe) chrome ; biochrom ; биохромный]
[double lomentum ; Gliederschote ;
gousse lomentacé ; cikkes becő ;членис- 158 BIOCLIMATOLOGIA f (gr.-,
тый стручок] κλίμα „climat", λόγος „vorbire"),
bioclimatologie, studiul influenţei fac­
148 BIMENSTRUALIS, BIMENSUA- torilor meteorologici asupra organis­
LIS, BIMESTRIS, bimensual, bi­ melor vii [bioclimatology ; Bioklima-
lunar, саге durează sau înfloreşte tologie ; bioclimatologie ; bioklimato-
două luni [bimensal, bimonthly; zwei­ lógia ; биоклиматология]
BIOCOENOWGIA
159 BIOCOENOWGIA I ( gr. -, κοινός
„comun", -), biocenologie, studiul bio­
cenozelor [biocoenology ; Biozönologie ;
biocenologie; biocönológia; биоцено­
логия]
160 BIOCOENOSIS f (gr. - -), biocenoză,
convieţuirea plantelor şi a anima­
lelor dintr-un biotop (Möbius) [bio-
coenosis ; Biozönose, Lebensgemein­
schaft; biocénose; biocönózis, életkö­
zösség; биоценоз]
161 BIOCYCLUS m (gr. -, κύκλος „сегс">
biociclu 1. Ciclu de viaţă. 2. Unită­
ţile mari ale biosferei cu organismele
pe care le cuprind [biocycle, life-
cycle; Biozyklus, Lebenszyklus; bio­
cycle; biociklus, életciklus, életfolya­
mat; биоцикл]
162 BIODEBMIS, -WIS f (gr. -, δέρμα
„piele"), biodermă, stratul de micro­
flora de pe fundul apelor de munte (în
algologie) [biodermis; Biodermis;
bioderme ; biodermă ; биодерма]]
163 BIODYNAMICA f (gr. -, δύναμις
„putere"), biodinamica, studiul feno­
menelor dinamice vitale ale organis­
melor [biodynamics ; Biodynamik ; bio­
dynamique ; biodinamika ; биодина­
мика]
164 BIOENERGETICA f (gr. - ενεργητι­
κός „activ"), bioenergetica, economia
energetică a organismelor [bioenerge-
tics ; Bioenergetik ; bioénergétique ; bio-
energetika ; биоэнергетика]
165 BIOENERGIA f (gr. -, ενέργεια
„forţă"), bioenergie, forţa vitală a
organismelor [bioenergy ; Lebenskraft ;
bioénergie ; életerő ; биоэнергия]
166 BIOGENESIS f (gr. -, γένεσις „naş­
tere"), biogenezá, concepţie azi de­
păşită, după care toate vieţuitoarele
s-au născut din alte vieţuitoare pre­
existente [biogenesis; Biogenese; bio­
genèse ; biogenezis ; биогенез]
167 BIOGENETICA f, BIOGENIA f 17 7
(gr. - -), biogenic, biogenetică, studiul
apariţiei şi a evoluţiei vieţii (onto­
genie -f filogenie) [biogeny, biogene­
tics; Biogenie, Biogenetik, Entwick­
lungsgeschichte ; biogénie, biogénéti­
que; biogénia, biogenetika; биогения,
биогенетика]
168 BIOGEOCOENOSIS f (gr. -, γή „pă-
mînt", κοινός „comun"), biogeoce-
noză, ansamblul biocenozei şi a bio­
topului formînd un complex condi­
ţionat reciproc (Sucaciov) [biogeo-
coenose; Biogeozönose; biogéocénose;
biogeocönózis ; биогеоценоз] —»· ое-
cosystema
108
169 BIOGEOGRAPHIA f (gr. - -, γραφή
„scriere"), biogeografie, studiul răs-
pîndirii geografice a plantelor şi a
animalelor de pe glob [biogeography ;
Biogeographie ; biogéographie ; biogeo-
gráfia, életföldrajz ; биогеография]
170 BIOLITHUS m (gr. -, λίθος „pia­
tră"), biolit, rocă sedimentară de ori­
gine organică [biolith; Biolith; bio-
lithe; biolit; биолит]
171 BIOLOGIA i (gr. -, λόγος „vorbire"),
biologie, studiul naşterii, dezvoltării
şi a evoluţiei vieţuitoarelor [biology;
Biologie, Lebenskunde, Lebenslehre ;
biologie; biológia, élettan, élettudo­
mány; биология]
172 BIOLOGICUS (gr. - ), biologic, refe­
ritor la biologie (formă, spectru, spe­
cie) [biological ; biologisch, lebenskund-
lich; biologique; biológiai, élettani;
биологический]
173 BIOLUMINESCENTIA î (gr. -, lat.
lumen „lumină"), bioluminiscenţă, pro­
ducerea de lumină rece (bacterii, ciu­
perci) [bioluminescence ; Biolumines­
zenz; bioluminescence; hidegfény-ter-
melőképesség ; биолюминесценция] ->
biophotogenesis
174 BIOLYSIS í (gr. -, λύσις „descom­
punere"), bioliză, descompunerea ma­
teriei vii sub acţiunea fermenţilor
[biolysis; Biolyse; biolyse; biolizis;
биолизис]
175 BIOMETRIA f (gr. -, μέτρον „mă­
sură"), biométrie, studiul variabili-
tăţii organismelor prin măsurători şi
calcule statistice [biometry ; Biometrie ;
biométrie; biometria; биометрия]
176 BIOMORPHOSIS f (gr. -, μόρφωσις
„formare"), biomorfoză, acţiunea mor-
fogenetică a organismelor asupra altor
organisme [biomorphosis ; Biomorpho-
se; biomorphose; biomorfózis; био-
морфоз]
В ION, BIONTON η (gr. βίος „viaţă"),
biont, organism viu, independent
[biont; Biont; bionte; bionta; бионт]
178 BIONOMIA f (gr. -, νόμος „lege")»
bionomie, ştiinţa desfăşurării legilor
vieţii organismelor [bionomy; Biono­
mie, Lebensweise; bionomie; bionó-
mia; биономия]
179 BIOPHAGUS (gr. -, φαγέω „a mînca"),
biofag, care se nutreşte cu organisme
vii [biophagous; biophag; biophage;
biofag ; биофагный] -+ parasiticus
180 BIOPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"),
biofil, care se dezvoltă pe organisme
108
vii [biophilous ; biophil ; biophile ; bio-
fil; биофильный]
181 BIOPHO TOGΕNES IS f « gr. -, φώς,
φωτός „lumină", γένεσις „naştere") -+
b iolum in escentia
182 BIOPLASMA η (gr. -, πλάσμα „for­
mare") -^ protoplasma
183 BIOPLASTUM η (gr. - -), bioplast,
particulă citoplasmatică vie capabilă
de a se reproduce singură [bioplast ;
Bioplast; bioplaste; bioplászt; био­
пласт]
184 BIO PSI S î (gr. -, δψις „aspect"),
biopsie, examenul histologie al unui
fragment luat din ţesutul viu [biopsy;
Biopsis; biopsie; biopszis; биопсия]
185 BIOSESTON η (gr. -, σηστός „tre­
cut prin ciur"), bioseston, planctonul
şi nectonul viu [bioseston ; Bioseston ;
bioseston ; bioszeszton ; биосестон]
186 BIOSIS f (gr. -), bioză, activitate
vitală [biosis, life, vital activity; Le­
ben, Lebenstătigkeit ; biose, activité
vitale; biózis, élet, életműködés; био-
зис, жизнь]
187 BIOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"),
biozom, unitate organică şi funcţio­
nală din citoplasmă (de ex. granula,
plastida, condriozom) (Lehmann) [bio-
some; Biosom; biosome; bioszóma;
биосома]
188 BIOSOPHIA f (gr. -, σοφία „ştiinţă")
—* biologia
189 BIOS PH AERA f (gr. -, σφαίρα
„sferă"), biosferă, totalitatea plante­
lor şi a animalelor de pe glob [bio­
sphere ; Biosphäre ; biosphère ; bio-
szféra; биосфера]
190 BIOSYNTHESIS î (gr. -, σύνθεσις
„compunere"), biosinteză, sinteză bio­
logică [biosynthesis ; Biosynthese ; bio­
synthèse ; bioszintézis ; биосинтез]
191 BIOSYSTEMATICA î (gr. -, σύσ­
τημα „compunere") —* biotaxonomia
192 BIOTAXONOMIA f (gr. -, τάξις
„ordine", νόμος „lege"), biotaxonomie,
biosistematică ; ştiinţa clasificării plan­
telor şi a animalelor [biotaxonomy ;
Biotaxonomie ; biotaxonomie ; biotaxo­
nomia ; биотаксономия]
193 BIOTICUS (gr. -), biotic, vital, re­
feritor la activitatea vitală (factor)
[biotic ; biotisch ; biotique ; biótikus ;
биотический]
194 BIOTONUS m (gr. -, τόνος „tensiune"),
biotonus, raportul de asimilaţie şi
dezasimilaţie din organism [biotonus;
BIPOLARITÁS
Biotonus ; biotonus ; biotonus ; биото­
нус]
195 BIOTOPUS m (gr. - , τόπος „spaţiu"),
biotop, teritoriu de viaţă limitat, cu
condiţii ecologice relativ similare, po­
pulat de o biocenoză caracteristică
(Dahl) [biotope; Biotop, Lebensstătte;
biotope; biotop, élettér, élethely;
биотоп]
196 BIOTYPUS m (gr. -, τύπος „tip"),
biotip, fenotipul aceluiaşi genotip
(Johannsen) [biotype; Biotypus; bio­
type; biotipus; биотип]
197 BIOVULATUS, biovulat, cu două
ovule (ovarul la Vitis vinifera) [biovu-
late; zweieiig, doppeleiig; biovulé;
kétmagkezdeményes ; двуяйцевой]
198 BIPALMARIS, BIPALMATUS,
BIPALMIS, bipalmat, de două ori
palmat compus (frunză) [bipalmate;
doppelt-handförmig ; bipalmé; kétszer
tenyeres; двухпальчатый]
199 BIPARTITIO f, bipartiţie, mod de
diviziune celulara directă, rezultînd
doi indivizi (Schizomycetes) [bipar­
tition ; Bipartition, Zweiteilung, Zwei­
spaltung ; bipartition ; kettéosztódás ;
разделение]
200 BIPARTITUS, bipartit, despicat în
două părţi [bipartite; zweiteilig; bi­
parti; kettéosztott, kétosztatú; дву-
раздельный] - • dimerus
201 BIPERFORATUS, biperforat, pre­
văzut cu două găuri sau orificii [bi-
perforated ; zweimaldurchbohrt, zwei­
löcherig; biperforé, biforé; kétlukú;
двупродырявленный] —*• biforatus
202 BIPINNATUS, BIPINNATI-, bi-
penat, de două ori penat compus
(bipinnatifidus, bipinnatilobatus, bipin-
natisectus) [bipinnate, twice pinnate ;
doppeltgefiedert ; bipenne ; kétszer
szárnyalt; двоякоперистый]
203 BIPINNATIPARTITUS, bipenat-
partit, penat partit cu lobi din nou
penat partiţi [bipinnatipartite, bipin-
natiparted, twice pinnately parted;
zweifiederiggeteilt, doppelfiederteilig ;
bipennipartite ; kétszer szárnyasán
osztott ; двоякоперистораздельный]
204 BIPOLÁRIS, bipolar, cu doi poli
sau cu două extremităţi opuse [bi­
polar; bipolar; bipolaire; kétsarkú,
bipoláris ; биполярный, двухполюс­
ный]
205 BIPOLARITÁS f, bipolaritate, însu­
şirea de a avea doi poli opuşi [bipola-
BIRADIATUS 104
rity; Bipolarität; bipolarité; kétsar- bisillonné, bicannellé; kétbarázdás;
kúság; биполярность] двубороздчатый]
206 BIRADIATUS, biradiat, cu două 219 BISYMMETRICUS, bisimetric, bila­
radii [biradiate; zweistrahlig; birayé; teral simetric [bisymmetric ; bisym­
kétsugarú; двулучевой] metrisch ; bisymétrique ; kétoldaluan
részarányos ; бисимметричный]
207 BIRAMOSUS, cu două ramuri [two-
branched; zweiästig; birameux; két­ 220 BITERNATUS, biternat, de două
ágú; двуветвистый] ori ternat compus (frunză) [biternate,
compound ternate ; doppeltgedreit,
208 BIROSTRATUS, Bl ROST RIS, biros- doppeltdreiteilig, doppeltdreizáhlig ;
Irat, cu două ciocuri [birostrate; biterné, deux fois térné; kétszerhár-
zweischnabelig ; birostré, à deux becs ; mas ; двоякотройчатый]
kétcsőrű; двуклювый]
209 BISANNUUS -* biennis 221 BITRIFLORUS, bitriflor, de două
ori cite trei flori [bitriflorous ; zwei-
210 BISBIFIDUS, bifidat de două ori maldreiblütig ; bitriflore; kétszer hár­
[bisbifidate; zweimalzweispaltig; dou­ masvirágú ; дважды трехцветковый]
blement bifide ; kétszer-kettéhasadt ;
двукратнораздвоенный] 222 BIUNCINATUS, biuncinat, de două
ori încîrligat[biuncinate, twice-hooked ;
211 BISECT US, bisectat, de două ori doppelthakenförmig, zweihakigge-
seetat [bisectate; zweischnittig; bisé- krümmt; biunciné; kétszer horgas;
qué ; kétszer szeldelt ; двурассечённый] двукрючковатый]
212 BISEPTATUS, biseptat, eu doi pe­ 223 BIUNGUICULARIS, BIUNGUI-
reţi despărţitori (fruct) [biseptate; CULATUS, biunguicular, cu două
zweiquerfächerig ; bicloisonné; kétvá- unguicule (petale) [biunguiculate ; zwei-
laszfalú ; двураздельный] nagelig, doppeltgenagelt, krallenartig;
bionguiculé; kétkörmű; двуногот-
213 BISE RI ALIS, BISERIATUS, bi- ковый]
seriat, dispus în două serii sau rînduri
[biserial, two-rowed; zweireihig, dop­ 224 BIVALENS m, bivalent, organism
pelreihig; bisérié; kétsoros; дву- diploid, cu 2 cromozomi homologi
рядный] —> bifarius, distichus, diplosti- (în meioză) [bivalent ; Bivalent ; biva­
chus lent; bivalens; бивалент]
214 BISERRATUS, biserat, dublu serat 225 BIVALVATUS, BIVALVIS, bival-
[biserrate, doubly-serrate, twice ser­ vat, cu două valve [bivalved; zwei-
rate ; doppeltgesägt ; bidenté en scie ; klappig; bivalve; kétkopácsú; дву­
duplán fűrészes ; двупильчатый] створчатый]
215 Bl SE TOS US, Bl SE Τ US, bisetos, cu 226 BIVITTATUS, cu două dungi, cu
două sete [bisetose, bisetous; zwei­ două striuri [bivittate, two-striped;
borstig; bisète; kétsertéjű; двуше- zweibandstreifig, zweistreifig, zwei­
тйнковый] striemig, zweibänderig ; à deux ban­
delettes; kétcsikos, duplán sávos;
216 BISEXUALIS, BISEXUS, bisexual, двуполосатый]
cu ambele sexe (mascul şi femei) ; cu
staminé şi pistil [bisexual ; zweigesch- 227 BIZONALIS, bizonal, cu două zone
lechtig, doppelgeschlechtig, zwitte­ [bizonal; zweigürtelig; bizonal; kettős
rig, mannweibig; bisexuel, bisexué; övezetű ; двузональный]
kétnemű, kétivarú, hímnős; бисек­
суальный, двуполый, обоеполый, гер- 228 BLASTEMA η (gr. βλάστη μα „ger­
мафродитный] -^ digamus, digeneticus, men"), blastema 1. Primordiul unui
hermaphroditicus, ambigenus organ. 2. Ţesut embrionar, 3. Ramura
tînără. 4. Talul lichenilor [blastema,
217 BISTORTUS, răsucit de două ori sprout; Blastem, Keimpflanze, Keim­
(rădăcina la Polygonum bistorta) [twice gewebe, Flechtenthallus ; blastème ;
twisted ; doppeltgedreht, zweimalge­ szerv-kezdemény, csíraszövet, hajtás;
krümmt ; biscontourné, doublement бластема, росток, слоевище лишай­
tordu ; kétszer csavarodott ; двукратно ника]
закрученный] 229 BLASTEMATICUS (gr. -) -> thalli-
218 BISULCATUS, BISULCUS, bisul- for mis
cat, cu două brazde longitudinale 230 BLASTESIS f (gr. βλάστησις „cre­
(seminţele la Veronica officinalis) [bi- ştere"), blasteză, formarea sau repro­
sulcate, two-groowed ; zweifurchig ; ducerea talului (Lichenes) [blastesis,
105
thallus-reproduction ; Flechtenlagerbil-
dung; blastèse; blasztézis, zuzmótelep-
alakulás ; бластезис]
231 -BLASTICUS, -BLASTUS, BLA-
STO- (gr. βλαστός „lăstar"), ger­
minat, înmugurit, lăstărit, cu pri-
mordiu (acroblasticus, gymnoblastus,
blastogenicus) [budding, germinating;
keimend, sprossend, knospend ; ger-
minant, poussant ; csírázó, sarjadó,
rügyező ; прорастающий]
232 BLASTOCARPUS (gr. -, καρπός
„fruct"), blastocarpic, cu fruct germi­
nat în interiorul pericarpului [blasto-
carpous ; blastokarpisch ; blastocarpe ;
blasztokárpikus ; плодопрорастающий]
233 BLASTOGENESIS f (gr. -, γένεσις
„naştere"), blastogeneză, reproducere
pe cale asexuată, nu prin sporoge-
neză (M. Nab) [blastogenesis, asexual
reproduction ; Blastogenese ; blastoge-
nèse ; blasztogenezis, ivartalan sza-
porodás ; бластогенез]
234 BLASTOGRAPHIA ΐ (gr. βλαστός
„mugure", γράφω „а descrie"), blasto-
grafie, studiul şi descrierea mugurilor
(Petit Thouars) [blastography, study
of buds ; Blastographie, Knospenlehre ;
blastographie ; blasztográfia, rügytan;
бластография]
235 BLASTOMANIA î (gr. -, μανιά „ne­
bunie") -* cladomania
236 BLASTOPHORUS m (gr. -, φορέω
„a purta") —* funiculus
237 BLASTOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον
„frunză"), blastofilă, rudimentul coti-
ledonului [blastophyll ; Blastophyll,
primare Keimblatt ; blastophylle ; szik­
levélkezdemény: зародышевый лис­
ток]
BOSTRYX
243 BLEPHAROPLASTUM η (gr. -,
πλαστός „modelat"), blefaroplast, cor-
puscul colorabil aflat la baza flagelului,
care probabil dirijează mişcările aces­
tuia, ex. Flagellatae (Weber) [ble-
pharoplast; Blepharoplast ; blepharo-
plaste; blefaroplászt ; блефаропласт]
-^ mastigosoma
244 POLARIS, roşu închis, de culoarea
lutului roşu [dark red, brick-coloured ;
dunkelrot, rottonfarbig; bolaire, rouge
foncé; sötétvörös; тёмнокрасный]
245 BOLEOANEMOCHORIA î (gr. βολέω
„a arunca", άνεμος „vînt", χώρεω
„a se răspîndi"), boleoanemocorie,
răspindirea seminţelor şi a sporilor
prin aruncare Ia exterior şi prin vint
[boleoanemochory ; Boleoanemochorie,
Windstreuung; boleoanemochorie; bo-
leoanemochória ; болеоанемохория]
246 BOLEOAUTOCHORIA f (gr.-, αυτός
„singur", -), boleoautocorie, autodi-
seminare prin mecanism propriu [bolee-
autochory ; Boleoautochorie, Schleude­
rung ; boleoautochorie ; parittyázó mag-
szórás ; болеоавтохория]
247 BOLISMUS m (gr. -), bolism, eli­
minarea prin aruncare a trichocis-
telor [bolismus; Bolismus; bolisme;
bolizmus; болизм]
248 BOMBYCIFERUS, BOMBYCINUS
(gr. βόμβϋξ „mătase") —*• sericeus
249 BOMBYLIFER (gr. βομβυλιός „bon­
dar"), bombilifer, care poartă bondari
[bombyliferous ; hummeltragend ; bom-
bylifère, portant des bourdons; don-
gókat hordozó ; шмеленосный]
250 BONUS (comp. MELIOR, sup. OP-
TIMUS), bun [good; gut; bon; jó;
хороший]

238 BLASTOSPORA f (gr. -, σπορά „să- 251 BOREALIS, BOREUS, boreal, nordic
[boreal, northern ; nördlich ; boréal,
mînţă"), blastospor, spor format pe de nord ; borcális, északi ;бореальный,
cale de înmugurire (Saccharomyces) северный] —»• septentrionalis *
[blastospore ; Blastospore ; blastospore ;
blasztospóra ; бластоспора] 252 BOSTRYCHO-, BOSTRYCIFOR-
MIS (gr. βόστρυχος „buclă"), bostri-
239 BLASTUM η, BLASTUS m (gr.-) -^ ciform, de formă helicoidală (bostry-
blastema chostigmus) [ringlet-shaped; schrau-
240 BLATTARIUS -^ obscurus bel-, schraubeiförmig; bostryciforme;
kunkor-, kunkor alakú; кудрявый]
241 BLEPHAR-, BLEPHARI- BLEP-
HARO-, -BLEPHARUS (gr. βλέφαρον 253 BOSTRYX m (gr. βόστριξ „buclă"),
„cil"), ciliat (blepharanthus, blephari- bostrix, cimă helicoidală; ramificaţia
carpus, blepharopus, ablepharus) [frin­ simpodială a tulpinii sau a inflores­
ged ; bewimpert, wimper- ; cilié ; pillas ; cenţei, ramurile dezvoltîndu-se con­
рссничатый, ресннчато-] —»• ciliatus secutiv în linie helicoidală pe aceeaşi
latură (Hypericum) [bostryx, helicoid
242 BLEPHAROPHORUS (gr. -, φορέω cyme ; Schraubel ; bostryx ; kunkor ;
„a purta") —»· ciliatus улитка, извилина]
BOTANICA 106
254 BOTANICA î, BOTANICE (-ES) 266 BOTULIFORMIS, botuliform, de for­
Í (gr. βοτάνη „iarbă"), botanica, ma cîrnatului [sausage-shaped ; wurst-
ştiinţa plantelor [botany; Botanik, förmig; botuliforme; kolbász alakú;
Pflanzenkunde, Pflanzen lehre, Kräu­ колбасовидный]
terkunde, Gewăchslehre ; botanique ;
botanika, növénytan, fűvészet; бо­ 267 BRACHEIDAE f pl (gr. βραχύς
таника] -* phytologia, res herbaria, „scurt") —» brachysclereidae
botanologia, botanosophia* 268 BRACHIALIS, brachial, de lungimea
255 BOTANICUS, botanic, de botanică unui braţ (cea 70 cm) [brachial, cubit
long; armlang; brachial, à longueur
(colecţie, grădină) [botanic ; botanisch ; d'un bras ; karhosszú ; аршинный] —*•
botanique; botanikus, fûvészeti; бо­ ulnaris
танический]
256 BOTANICUS m, botanist, specialist 269 BRACHIATUS, ramificat, rămuros
în botanica [botanist ; Botaniker, Krău- [brachiate; ástig; ramifié, rameux;
terkundiger, Pflanzenforscher, Pflan­ ágas, elágazó ; раскидистый] —* rami-
zenerkenner ; botaniste ; botanikus, nö­ ficatus, ramosus
vénykutató, fűvész; ботаник] 270 BRACHY- (gr. βραχύς „scurt"), scurt
257 BOTANISTA î, botanistă, specia­ (brachyacanthus, brachyanthus, brachy-
carpus, brachyglossus, brachyurus)
listă în botanică [botanist; Botanike­ [short-; kurz-; court; rövid, kurta;
rin, Botanikin; botaniste; botani- коротко-] —*• brevi-
kusnő, fűvésznő; ботаник]
258 BOTANOGRAPHIA f (gr.-, γράφω 271 BRACHYBLASTUS (gr.-, βλαστός
„a scrie"), botanografie, botanica des­ „lăstar"), cu lăstari (ramuri) scurţi
[short-branched ; kurztriebig ; à pousse
criptivă [botanography, descriptive courte; törpehajtású, rövid ágú; KQ-
botany ; Pflanzenbeschreibungslehre ; ротковетвистый]
botanographie; leíró növénytan; опи­
сательная ботаника] 272 BRACHYBLASTUM η (gr. - ) , bra-
hiblast, lujer anual scurt, cu creştere
259 BOTANOLITHUS m (gr. -, λίθος limitată (Coniferae) [brachyblast,
„piatră"), botanolit, plantă fosilă [bo- short branch; Kurztrieb, Jahrestrieb,
tanolith, fossil plant; Pflanzenver­ Stauchspross, Stauchung ; brachy-
steinerung ; botanolithe, plante fossile ; blaste, pousse courte ; törpehajtás, tör-
növénykövület ; окаменевшее расте­ peág, rövidhajtás; брахибласт, уко­
ние] —* phytolithus роченный побег] —» microblastum
260 BOTANOLOGIA f, BOTANOSO- 273 BRACHYCAULIS (gr. -, καυλός „tul­
PHIA f (gr. -, λόγος „vorbire", σοφία pină"), cu tulpina scurtă [short-stal-
„ştiinţă") —» botanica ked, kurzstengelig; à tige courte;
261 BOTHRENCHYMA η (gr. βόθρος rövid szárú ; короткостебельчатый] —>•
„gaură", Εγχυμα „umplutură") -» brevicaulis
taphrenchyma 274 BRACHYCLADUS (gr. -, κλάδος „ra­
mură"), cu ramuri scurte [brachy-
262 BOTRY-, BOTRYCI-, BOTRYO-, cladous, short-branched; kurzzweigig,
-BOTRYUS, BOTRYTICUS (gr. βότ- kurzăstig; à rameaux courts; rövid
ρυς „ciorchină"), cu raceme, racemi- ágú ; коротковетвистый]
(botrycephalus, botryciformis, botryoi-
deus, chrysobotryus) [cluster- ; trau- 275 BRACH YDODROM US, BRACH Υ-
ben-, -traubig; en grappe; fürtös-, DROMUS (gr. -, δρόμος „fugă"), bra-
-fürtű; кисте-, грозде-] —>^ гасе- hidodrom, îndreptat spre marginea or­
ganului, apoi curbat şi reticulat îm­
pletit (nervaţia frunzei la Periploca)
263 BOTRYOPHORUS, BOTRYTICUS [brachydodromous, loop-veined ;
(gr. -, φορέω „а purta") —> racemosus schlinglâufig ; brachydodrome ; horga­
sán futó ; брахидодромный]
264 BOTRYOCYMA f (gr.-,KCHa„undă"),
botriocimă, inflorescenţă compusă, cu 276 BRACHYODONTUS (gr. -, οδούς,
ramificaţiile principale cimoase, iar οδόντος „dinte"), scurt dinţat [short-
cele secundare racemoase (Chelido- toothed; kurzzăhnig, kurzgezähnt; à
nium, Cichorium) [botryocyme ; Dol­ dents courtes; rövid fogú; коротко-
denschraube ; botryocyme ; fürtös bog­ зубчатый]
virágzat; кистевидный полузонтик]
277 BRACHYPODUS, BRACHYPUS
265 BOTRY S (-YOS) t -» racemus (gr. -, πους, ποδός „picior"), cu su-
107
portul scurt [short-footed; kurzfüßig, 287 В REV I-, В REV IS, scurt (brevialatus,
kurzstielig; brachypode; rövid lábú,
rövid tönkű; коротконожковый] —>^
brevipes
278 В RÄCH YSCLE RE I DAE î pl (gr. -, 288 BREVICAULIS
σκληρός „dur"), brahisciereide, celule
pietroase izodiametrice din ritidom 289 BREVIDIURNUS,
(Juglans), pulpa fructelor (Pyrus)
etc. [stone-cells ; Steinzellen ; brachy-
scléréides; kősejtek; брахисклереидий]
—»· bracheidae
279 BRACHYSTYLIA f (gr. -, στΰλος
„coloană"), brahistilie, heterostilie cu
stile mai scurte decît staminele (Li- 290
num. Primula) [brachystyly ; Kurz­
griffligkeit; brachystylie; rövid-bibesza- 291
árúság; короткопестичность]
280 BRACTEA f, bractée (pl. bractei), 292
hipsofilă la subţioara căreia se for­
mează о floare sau o inflorescenţă
[bract, floral leaf; Deckblatt, Trag­
blatt; bractée, feuille florale; murva, 293
murvalevél, fedőiével, virágtámasztó-
levél; брактея, прицветник]
281 BRACTEATUS, BRACTEIFER,
bracteat, prevăzut cu bractei (flori)
[bracteate ; deckblattragend, deck-
blăttrig ; bractée ; murvás ; прицветни - 294
коносный]
282 BRACTEOLA f, bracteolă, bractée
mică aflată la baza pedicelilor, între
bractei şi floare [bractlet, bracteole; 295
Deckblăttchen ; bracteole ; murvácska,
előlevélke ; прицветничек]
283 BRACTEOMANIA f, bracteomanie,
dezvoltarea excesiva şi proliferarea 296
teratologică a bracteilor (adesea la
Polygala vulgaris) [bracteomania;
Brakteomanie; bracteomanie; brakte-
ománia; брактеомания]
297
284 BRADYAUXESIS í (gr. βραδύς „în-
cet", αΰξησις „creştere"), bradiauxeză,
creşterea întîrziată a unui organ faţă
de altul [slow-growth ; Wachstumlang­
samkeit; bradyauxèse, croissance re- 298
tardataire; növekedési lassúság; бра-
диауксезис]
285 BRADYGENESIS Í (gr. -, γένεσις
„naştere"), bradigeneză, evoluţie în­
cetinită (în filogenie) [bradygenesis ;
Entwicklungsverspătung ; bradyge- 299
nèse; bradigenezis, lelassult fejlődés;
брадигенез, замедленное развитие]
286 BRADYSPORIA f (gr. -, σπορά „să-
mînţă"), bradisporie, diseminarea se­
minţelor într-o perioadă mai lungă 300
de timp, pînă toamna tîrziu (Teu·
crium, Thymus, Origanum,) [brady-
spory ; Bradysporie ; bradysporie ; bra-
dispória; брадиспория]
BRYOPHILUS
brevicollis, brevipedunculatus, brevisty-
lus) [short; kurz; court; rövid; ко­
роткий, коротко-] - • brachy-, curţi·
-* brachycaulis
brevidiurn 1. De
zile scurte. 2. Саге pentru dezvol­
tarea şi înflorirea normală necesită
zile cu lumină de scurta durată şi
cu nopţile mai lungi (plantă) [brevi­
diurn; kurztagig; brevidiurne; rövid
nappalos ; короткодневной]
BREVIPES, BREVIPUS - brachy·
podus
BREVITAS f, scurtime [shortness;
Kürze; brièveté; rövidség ; краткость]
BREVITUBUS, cu tubul scurt [short-
tubed ; kurzröhrig ; à tube court ; rövid
csövű ; короткотрубчатый]
BROMATOLOGIA í (gr. βρώμα „nu-
triţie", λόγος „vorbire"), bromatologie,
descrierea mijloacelor şi a metodelor
de nutriţie [bromatology ; Nahrungs­
mittellehre ; bromatologie ; táplálko­
zástan; броматология]
BRONZINÜS, galben ca bronzul
[bronze-coloured ; gelbbronzfarbig ;
jaune de bronze; bronzszinsárga ;
бронзоцветный]
BRUMALIS, de iarnă, care creşte
sau înfloreşte iarna (plantă) [wintry;
winterlich; hivernal; téli; зимний]
—*hiemalis
BRUNNACEUS, BRUNNEOLUS,
BRUNNESCENS, bruniu [brownish;
bräunlich; brunâtre; barnás; буро­
ватый, буреющий] —> subfuscus
BRUNNEUS, brun, brun închis sau
roşietic [brown, rich-brown; braun,
tiefbraun, dunkelbraun, sattbraun ;
brun, brun foncé; barna, rőtbarna,
sötétbarna; коричневый, темнобурый]
BRYOIDEUS (gr. βρύον „muşchi",
είδος „asemănare"), brioid, muscoid,
asemănător cu muşchii [muscoid, moss-
like; moosartig, moosähnlich; musco-
ïde; mohaszerű; моховидный]
BRYOLOGIA f (gr. -, λόγος „vor­
bire"), briologie, studiul briofiţelor
(muşchilor) [bryology, science of Mos­
ses ; Bryologie, Mooslehre, Mooskunde ;
bryologie; mohatan; бриология]
BRYOPHILUS (gr. -, φιλέω „а iubi"),
briofil, care trăieşte pe sau între
muşchi [moss-loving ; moosliebend ;
bryophile, aimant les mousses ; mohát
kedvelő; мохолюбивый]
BRYOSPORA
301 BRYOSPORA f (gr. -, σπορά „să-
mînţă"), briospor, sporii briofitelor
[bryospore ; Moosspore ; bry-ospore ; mo­
haspóra; бриоспора]
302 BUCETUM η, păşune, zăvoi [pasture ;
Weide, Auengebüsch; pâturage; le­
gelő, cserjés, berek; пастбище, вы­
гон]
303 BULBACEUS, BULBIFORMÍS,
bulbiform, de forma sau de natura
bulbului [bulbaceous, balb-shaped ;
zwiebeiförmig, zwiebelartig; bulbacé,
bulbiforme ; gumószeru, gumó alakú ;
луковицевидный, луковицеобразный]
804 BULBIFER, BULBIGER, BULBO-
SUS, bulbos, care poartă bulbi [bul-
biferous, bulb-bearing, bulbose; zwie­
beltragend, zwiebelig; bulbifère, bul-
beux; hagymát termő, gumós; луко-
виценосный, луковичный]
305 BULBILLUS m, BULBOGEMMA
f, bulbil, bulb mic rezultat din muguri
transformaţi, situaţi în axila frun­
zelor tulpinale (Dentaria bulbifera)
sau în inflorescenţă (Allium proli-
ferum), care detaşîndu-se reproduce
o plantă nouă [bulbii, bulblet; Knos­
penzwiebel, Brutzwiebel, Brutknospe ;
bulbille, bulbe axillaire; sarjhagyma,
hagymarügy, hónaljhagyma; лукович­
ка, луковичка-детка, почколуковица]
-^ sautellus
306 BULBODIUM η (LECUS BULBI),
bulbodiu, discul bulbului [bulbo-
dium; Zwiebelkuchen, Zwiebelscheibe,
108
Zwiebelstock ; bulbode ; hagymatányér,
hagymatönk; донце луковицы]
337 BULBOTUBER η, bulbotuber, par­
tea subterană îngroşată a tulpinii,
acoperită cu frunze membranoase,
conţinînd substanţe nutritive (Col­
chicum, Crocus) [bulbotuber ; Zwiebel­
knolle, Knollenzwiebel; bulbotuber;
hagymagumó ; клубнелуковица]
338 BULBULUS m, bulbişor, căţel [bul-
bule ; Brutzwiebel ; bulbulle, caieu ;
fiókhagyma ; луковка]
339 BULBUS m, bulb 1. Ceapă. 2. Organ
caulinar metamorfozat, ovoidal sau
disciform, de obicei subteran, aco­
perit de frunze protectoare, avind la
bază discul cu rădăcini fibroase (Al­
lium) [bulb ; Zwiebel ; bulbe ; hagyma ;
луковица]
310 BULLATUS, băşicos, veziculos, um­
flat [bullate, blistered, puckered ; bla­
sig, bauschig ; bulié, boursouflé ; hólya­
gos ; пузырчатый]
311 BURSICULA f, bursiculă í. Pun-
guliţă. 2. Gropiţă pe stigmat conţi­
nînd retinaculul maselor polinice (Ór-
chidaceae) [bursicule ; Beutelchen ; bur-
sicule ; burszikula ; сумочка]
312 BURSICULATUS, BURSIFOR-
MIS —*• scrotiformis, crumcnatus, sac-
catus
313 BYSSACEUS, BYSSINUS, BYS-
SOIDEUS ->• sericeus
 с
1 CACAINUS, brun închis, brun de
ciocolată [dark-brown, chocolate-
brown, theobrominous ; dunkelbraun,
schokoladebraun; brun foncé, brun
de chocolat; sötétbarna, csokoládé-
barna ; тёмно-бурый, шоколадно-бу-
рый] —• theobrominus
2 CACAO-FUSCUS -^ cacainus
3 CACOGENESIS î (gr. κακός „nepu­
tincios", γένεσις „naştere"), cacoge-
neză, incapacitate de hibridizare [ca-
cogenesis ; Kakogenese ; cacogenèse ;
kakogenezis ; какогенез]
4 CACONYMUM η (gr. -, όνομα „nu­
me"), caconim, nume inutilizabil din
motive lingvistice [caconym; Kako-
nym ; caconyme ; kakonim ; каконим]
5 CACUMINALIS -* apicalis
6 CADUCUS, caduc, căzător; care se
dezarticulează (frunză <—, floare ^^)
[caducous, falling; abfallend; caduc,
tombant; lefeslő, húUatag; опадаю­
щий, осыпающийся] —*• deciduus
1 CAELESTINUS, CAELESTIS, ce­
lestin, de albastrul cerului [heavenly
blue ; himmelblau ; bleu de ciel ; égszín-
kék; небесно-голубой]
8 CAENOGENESIS î (gr. καινός „re­
cent", γένεσις „naştere"), cenogeneză,
obţinerea unor caractere recente în
urma schimbării condiţiilor de mediu
[caenogenesis ; Störungsentwicklung,
Fälschungsentwicklung ; caenogenèse ;
eenogenézis ; ценогенез]
9 CAEOMA η (gr. καίω „а arde"),
ceomă, ecidie fără peridiu, cu sporii
dispuşi în lanţ (Uredinales) [cae-
oma ; Kaeoma ; caeome ; céoma ; цеома]
10 CAERULANS, CAEURULESCENS,
albăstrui [bluish ; bläulich ; bleuâtre,
bleuissant; kékes, kékellő; голубею­
щий, синеющий] —*• subcaeruleus
11 CAERULEUS, albastru, ceruleu, de
albastrul cerului [blue, sky-blue, heav-
enlyblue; blau, himmelblau; bleu,
cérulé, bleu de ciel; kék, égszínkék;
синий, голубой]
12 CAESIUS, albastru-cenuşiu, albastru-
verzui [blue, blue-grey, light grey;
blau, blaugrau, blaulichgrau, blaulich-
grün, lavendelblau ; bleu, bleu cendré,
bleu grisâtre, bleu verdâtre; kék,
szürkéskék, zöldeskék; синий, голу­
бовато-серый, сероватьгблубой]
13 CAESPITITIUS, CAESPITOSUS,
cespitos. 1. Cu aspect de pajişte. 2.
Cu tulpini strînse unele lîngă altele,
formînd o masă compactă [caespitose,
tuftforming; rasig, rasenförmig, ra-
senbilc'ead; cespiteux, gazonnant, ga-
zonneux, touffu; gyepes, gyepképző,
pázsitos; дернистый, дернообразный]
14 CAL-, CALO-, CALLI-, GALLO- (gr.
καλός „frumos", κάλλος „frumuseţe"),
frumos (calacanthus, calomelanus, cal-
licarpus, caUophyllus)[heaiUÜful-, beau­
tifully- ; schön- ; à beau, à belle ;
szép- ; красиво-]
15 CALAMUS m, calamus, tip de tul­
pină neramificată, asemănătoare pa­
iului, uneori tubuloasă (Cypefus,
Juncus) [calamus; Halm, Binsen­
halm, Rohrhalm; calame, chalumeau;
palkaszár; тростник]
16 CALATHIDIPHORUM η (gr. κά­
λαθος „ccşuleţ", φορέω „a purta"),
calatidofor, pedunculul calatidiului
(Asteraceae) [calathidiphorum ; Körb-
bchenträger ; calathidiphore ; kalati-
dium-tartó ; калатидиофор]
17 CALATHIDIUM η (gr.-) -^ antho-
dium
18 CALCAR η, pinten, prelungire în
formă de sac sau cornet a bazei cali­
ciului sau corolei, uneori conţinînd
nectar (Aconitum, Tropaeolum) [spur ;
Sporn ; éperon ; sarkantyú ; шпорец]
19 CALCARATUS, CALCARIFER,
pintenat, prevăzut cu pinten (cali-
ciu) [calcarate, spurred; spornig,
gespornt ; éperonné ; sarkantyús ;
со шпорцами]
20 CALCAREUS, calcaros, care creşte
pe soluri calcaroase [chalky, limy,
CALCARIFORMIS
calcareous; kalkig, kalkhaltig, kalk­
reich; calcareux; meszes; извест­
няковый, известковый]
21 CALCARIFORMIS, calcariform, de
forma unui pinten [spur-shaped ; sporn-
f örmig ; calcariforme ; sarkantyú alakú ;
шпорцевидный]
22 CALCEIFORMIS, CALCEOLARIS,
CALCEOLARIUS, calceiform, de for­
ma unui pantof mic (labelul la Cy-
pripedium calceolus) [calceiform, shoe-
shaped ; pantoffelförmig, schuhförmig ;
calcéiforme; papucs alakú; башман-
КОВИДНЫЙ] —*• sandaliformis
23 CALCICOLUS (-COLA í), calcicol,
calcifil, саге creşte pe soluri calca-
roase (plantă ~ ^ [calcicolous ; kalk-
liebend; calcicole; mészlakó, mész-
kedvelő; обитающий на известняках]
—» calciphilus
24 CALCIFUGÜS, calcifug, саге evită
solurile calcaroase (Lupinus, Rumex,
Vaccinium) [caJcifugal, shunning chalk,
chalk-hating ; kalkmeidend, kalkflie­
hend; calcifuge; mészkerülő; кальце-
фобный] —• silicicolus, calciphobus
25 CALCIPHILUS (lat. calx „calcar",
gr. φιλέω „a iubi"), calcifil, саге pre­
feră solurile calcaroase (Aster amellus,
Leontopodium alpinum) [calciphilous,
chalk-loving; kalziphil, kalkliebend,
kalkstet, kalkbestăndig ; calciphile ;
mészkedvelő ; кальцефильный] —*• cal-
cicolus
26 CALCIPHOBUS (lat.-, gr. φόβος
„fugă") —»• calcifugus
27 CALCULUS m, calcul, ţesut de ce­
lule sclerenchimatice dure („pietroa­
se") (Pyrus) [calculary; Steinzelle;
calcul ; kősejt ; камень] —»· sclereidae
28 CALDARIUM, CALIDARIUM n,
seră caldă [warm-greenhouse, hothou­
se; Warmhaus; chaudière, serre chau-
de ; melegház ; теплица, оранжерея]
29 CALENDARIUM (η) FLORAE, ca­
lendar floral, grupare a unor plante
după perioada lor de înflorire [flower-
calendar ; Blütenkalender ; calendrier
de flore; virágnaptár; цветочный
календарь]
30 CALLOSUS, calos, prevăzut cu calo-
zităţi (frunză, ţesut) [callose; schwie­
lig, wulstig; calleux; sebparás, hege-
déses, sümölcsös ; мозолистый] —*•
tyl-, tylo-
31 CALLUM n, CALLUS m, calus, calo-
zitate; ţesut de cicatrizare pe orga­
nele vătămate [callosity; Schwiele,
110
Kallusbildung, Wulst, Wundgewebe;
cal, callosité, bourrelet cicatriciel ; seb-
para, sebszövet, heg, hegszövet όνο-
szövet; каллус, наплыв, мозоль] -*
tyloma
32 CALLUSHETEROPLASIA Л (lat.
callus „piele întărită", gr. έτερος
„altul", πλάσσω „a modela"), calus-
heteroplazie, calozitate cu ţesut deo­
sebit de cel din care a rezultat (Küs­
ter) [callusheteroplasy ; Kallushetero-
plasie ; callushétéroplasie ; kalluszhe-
teroplázia ; каллусгетероплазия]
33 CALLUSHOMOEOPLASIA î (lat.-,
gr. όμοιος „asemănător", -), calusho-
moioplazie, calozitate cu ţesut ase­
mănător cu cel din care s-a format
(Küster) [callushomoeoplasy; Kallus-
homoeoplasie ; callushomoeoplasie ;
kalluszhomoeoplázia ; каллусгомоео-
плазия]
34 CALLÜSHYPERTROPHIA i (lat. -,
gr. όπερ „deasupra", τροφή „nutriţie"),
calushipertrofie, calozitate cu concreş-
teri celulare (Küster) [callushyper-
trophy; Kallushypertrophie ; callushy-
pertrophie ; kalluszhipertrofia ; каллус-
гипертрофия]
35 СALLUSMETAPLASIA f (lat. -, gr.
μετά „Ungă", -), calusmetaplazie, calo­
zitate cu modificări metaplasmatice
în apropierea locului de rănire (Küster)
[callusmetaplasy ; Kallusmetaplasie ;
callusmétaplasie ; kalluszmetaplázia ;
каллусмет аплазия ] *
36 СALO PODI и M η (gr. καλός „fru­
mos", ποδς, ποδός „picior") -*
spatha
37 CALORITROPISMUS m (lat. calor
„căldură", gr. τροπή „răsucire"), ca-
loritropism, mişcări de curbare sub
influenţa căldurii [caloritropism ; Ka-
loritropismus ; caloritropisme ; kalori-
tropizmus; калоритропизм] —* ther'
motropismus
38 CALVESCENS (calvesco) -* glabres-
39 CALVUS glaber
40 CALYC- ,CALYCI-, CALYCO-, -CA­
LYX, -CALYCUS (gr. κάλυξ „cupă"),
cu caliciu (calycanthus, calyciflorus,
calycopterus, adenocalyx, amhlycalycus)
[cup-, calyci-, calyco-; kelch-, -kel-
chig; à calice; csésze-, csészés; -csé-
széjű; чашечко-]
41 CALYCANTHEMIA i (gr. -, ανθεμον
„floare"), calicantemie, anomalie a ca­
liciului constînd din transformarea se-
Ill
palelor Γη petale (Mimulus, Primula)
[calycanthemy; Kalykanthemie ; ca-
lycanthémie; kalikantémia ; каликан-
темия]
42 СЛХУСЛ ГC7^ (gr.-), prevăzut cu са-
liciu [calycate; bekelcht; calice; csé'
szés, kelyhes ; снабженный чашечкой·!
43 CALYCULATUS (gr.-), caliculat
prevăzut cu calicul [calyculate; aus-
senkelchig, nebenkelchig, kleinkelchig ;
caliculé ; álcsészés ; с подчашием]
44 CALYCULUS m (gr.-), calicul.
1. Caliciu extern, format din bractei
(Malva). 2. Caliciu secundar [calycle,
externai calyx ; Kelchlein, Außenkelch,
Nebenkelch, Hüllkelchlein ; calicule,
calice externe; álcsésze, külső csésze;
подчашие, наружная чашечка] —>• е-
picalyx, pseudocalyx
44а CALYMMA η (gr. κάλυμμα „cuver­
tură") —»• matrix
45 CALYPHYOMIA f (gr.-, φύω „a
creşte"), califiomie, concreştere anor­
mală a sepalelor cu dosul petalelor
[calyphyomy; Kalyphyomie; calyphi-
omie; kalifiómia; калифиомия]
46 CALYPTRA f (gr. καλύπτρα „capac"),
căliptră, coif, scufie 1. Ţesut de pro­
tecţie de pe conul de creştere din
virful rădăcinii. 2. Parte care aco­
peră capsula muşchilor frunzoşi [ca-
lyptra, calypter, moos-cap; Haube,
Wurzelhaube, Mooshaube, Wurzel-
mützchen; calyptre, coiffe, capuchon;
gyökérsüveg, gyökérföveg, mohasüveg,
mohasapka ; калиптра, колпачок,
чехлик] —» mitra (2)
ΐίΊ
CALYPTRATUS (gr.-), caliptrat,
prevăzut cu căliptră sau coif (rădă­
cină, capsulă) [calyptrate; behaupt;
calyptre, coiffé ; süveges ; с калиптрой]
48 CALYPIRIFORMIS (gr. -, lat. for­
ma „formă"), caliptriform, de forma
caliptrei [calyptriform, hood-shaped;
haubenförmig, haubenartig; calyptri-
forme ; süvegszerű, süveg alakú ;
чехликовидный, колпачковидный]
49 CALYPTROGENUM η (gr. -, γεννάω
„а se naşte"), caliptrogen, ţesut me-
ristematic care dă naştere caliptrei
[calyptrogenum ; Kalyptrogen; calyp-
trogenum ; kaliptrogénum, gyökérsü­
vegképző réteg; калнптроген]
50 CALYX m (gr. κάλυξ „cupă"), caliciu,
totalitate a sepalelor unei flori; ciclul
extern al periantului, de obicei verde
[calyx; Kelch, Blütenkelch; calice;
csésze, (kehely) ; чашечка]
CANALICULATUS
51 CAMBIALIS, cambial, саге aparţine
sau derivă din cambiu (inel cí,
strat a) [cambial; kambial; cambial;
kambiális ; камбиальный]·
52 CAMBIUM η, cambiu, ţesut format
din celule meristematice, constituind
zona generatoare libero-lemnoasă din
rădăcină şi tulpină [cambium; Kam­
bium, Bildungsgewebe, Teilungsge­
webe, Keimschicht; cambium; kam­
bium, képzőszövet; камбий]
53 CAMELINUS, camelin, de culoarea
brun roşcată а cămilei [camel-colou­
red, tawny ; kamelfarbig, rötlichbraun ;
fauve chamois; teveszín, tevebarna;
рыжевато-бурый] —»· cervinus, hinnuleus
54 CAMPANACEUS, CAMPANIFOR-
MIS, CAMPANULATUS, campa-
nulat, campanuliform, ín formă de
clopoţel [campanulate, bell-shaped ;
glockig, glockenförmig ; campanule,
campanulacé; harang alakú, harang­
szerű ; колокольчатый, колокольчато-
видный] —»• codo-, codon·, codonodes
55 CAMPESTER (-TRIS, -TRE),
CAMPESTRIS (-TRIS, -TRE),
campestru, care creşte pe cîmp [cam­
pestral; ackerbewohnend, feldbewoh­
nend; champêtre; mezei, mezőn élő;
равнинный, полевой]
56 CAMPTO-, -CAMPTUS, CAMPU­
LI-, CAMPYL-, CAMPYLO- (gr.
καμπτος, καμττύλος „curbat"), curbat
(camptocarpus, campulitropis, campyl-
acanthus, campyloneurus, anacamptus)
[bent-, curvy- ; krumm-, bogen- ; cour­
bé ; görbült-, görbén-, görbe- ; согнуто-,
дуговидно-, -согнутый] -*• curvatus,
cyph-,
57 CAMPTODROMUS (gr. -, δρόμος
„fugă"), camptodrom, curbat sau ar­
cuit la capăt (nervaţia la Rhamnus)
[camptodromous ; bogenlăufig, krumm-
lâufig ; camptodrome ; ívesen futó, gör­
bén futó; камптодромный]
58 CAMPYLOTROPUS (gr. -, τροπή
„răsucire"), campilotrop, curbat (ovu­
lul reniform curbat, micropilul ajun-
gînd lingă hil, la unele Cruciferae,
Leguminosae) [campylotropous, curved ;
krummwendig, krummlâufig; campy-
lotrope, courbé ; görbült, visszafordult ;
кампилотропный, изогнутый] —> scolio-
tropicus
59 CANALICULATUS, canaliculat, pro­
fund scobit longitudinal în formă de
canal sau de jghiab (peţiolul la Tus­
silage, frunza la Plantago, stilul la
Helleborus ) [canaliculate, channelled,
CANCELLA TUS
grooved ; rinnig, gerinnt, rinnenför-
mig; canaliculé, cannelé, creusé en
canal, coulissé; árkolt, csatornás, ro-
vátkolt, barázdás; канальчатый, же­
лобчатый]
60 CANCELLATUS, CANCELLOSUS,
cancelat, dispus în formă de gratii
sau de reţea (tulpina la Rubus can-
cellatus, suportul la Lycoperdon can-
cellatum, seminţele la Glaucium) [can­
cellated, latticed; gitterig, gegittert,
gitterförmig ; cancellé, grillagé, treil-
lissé; rácsos, rostélyos; сетчатый,
решетчатый] —>• clatratus
61 CANDELABRIFORMIS, candela-
briform, de forma unui candelabru
(inflorescenţa la Agave) [candelabri-
form ; armleuchterförmig ; candelabri-
forme ; gyertyatartószerű ; канделя-
брообразный]
62 СAN DI СAN S, CAN DEN S, alburiu,
albicios, de un alb lucios [candicant,
whitish, shining white ; weißlich, weiß­
werdend, glänzendweiß ; candicant,
blanchâtre, blanc luisant; fehéres,
fénylő fehér; беловатый, белеющий]
63 CANDIDUS, candid, curat alb lu­
citor [pure white ; reinweiß ; blanc
pur; tisztafehér; белоснежный]
64 CANESCENS (canesco), canescent,
alb-cenuşiu (perii frunzelor de Poten-
tilla canescens) [rather hoary, greyish-
white; weißgrauwerdend, weißlich­
grau ; blanc cendré, blanc grisâtre ;
szürkülő, szürkésfehér; седеющий,
седоватый]
65 CANINUS, canin 1. Comun. 2. Ne­
folositor [canine, common ; hundsge­
mein, allgemein; canin, vulgaire; kö­
zönséges, kutyának való; собачий,
общий]
66 CANUS, CANO-, cenuşiu, cenuşiu-
alb (canoater, canobrunneus) [hoary,
greyish-white ; grau, grauweiß, blaß­
grau, greisgrau, aschgrau; gris, blanc
grisâtre; szürke, fehérszürke; седой]
67 CAPILLACEUS, CAPILLARIS,
CAPILLAMENTOSUS, CAPILLI-
FORMIS, capilaceu, capilar, fin şi
subţire ca firul de păr (tulpina ía
Briza, stigmatele la Zea) [capillary,
hair-like; haarfein, haarartig, haar-
förmig, haarfaserig; capillacé, capil­
laire ; hajszálfinom, hajszálvékony,
hajszálcsöves, szálas ; волосовидный,
волосатый]
68 CAPILLARITAS f, capilaritate, fe­
nomen de tensiune la suprafaţa lichi­
112
delor în virtutea căruia lichidele se
urcă în vasele sau în tuburile capi­
lare [capillarity; Kapillarität, Haar-
rörchenwirkung ; capillarité ; hajszál­
csövesség ; капиллярность]
69 CAPILLITIUM η, capiliţiu, masă
de peri filamentoşi, higroscopici, din
sporangele unor Myxomycètes şi Gas-
teromycetes, care evacuează sporii [ca-
pillitium, hair-net; Haarnetz, Haar­
geflecht ; capillitium ; szörzetréteg ;
капиллиций, волосяница]
70 CAPILLUS m 1. Fir de păr, lung
şi fin. 2. Unitate de măsură de gro­
simea unui păr (0,18—0,25 mm) [hair,
hair's width; Haar, Haarbreite, Haar­
dicke; poil, épaisseur d'un poil; haj,
hajszálvastagság; волос, мера волоса]
71 CAPITATUS, CAPITIFORMIS,
CAPITULATUS, capitat. 1. Pre­
văzut cu о parte globulos-dilatată.
2. Adunat în capitul floral (păr ~ ,
stigmat ~, inflorescenţă 2; ) [capitate,
headed, head-like; kopfig, beköpft,
kopfförmig, blütenköpfchenförrtiig ; că­
piţe, capitulé, capituliforme ; fejes,
gombos, fej ecskés ; головчатый, голов-
кообразный] *
72 CAPITULUM η, capitul, tip de in­
florescenţă monopodialá racemoasă,
globuloasă, cu flori agregate scurt
pedicelate sau sesile (Dipsacus, Tri­
folium) [flower-head; Köpfchen, Blü­
tenköpfchen ; capitule ; fejecs, fejecs­
kevirágzat, gombvirágzat ; головка]
73 CAPNOIDEUS (gr. καπνώδης „fu-
muriu") —> fumagineus
74 CAPPARINUS, bruniu-verde [hrow-
nish-green ; bräunlichgrün; brunâtre
vert; barnászöld; коричневато-зелё­
ный]
75 CAPREOLATUS, capreolat, prevăzut
cu cîrcei [capreolate, tendrilled ; ran­
kig, gabelrankig; capreolé, vrillé; ka-
csos ; вильчатоусиковый] —> cirratus,
cirrosus
76 CAPREOLUS m -^ cirrus
77 CAPRIFICATIO f, caprificaţie, pro­
cedeu horticol de polenizare şi de
întîrziere a maturaţiei fructelor de
Ficus domestica [caprification ; Kapri-
fikation ; caprification ; kaprifikáció ;
капрификация]
78 CAPSULA f, capsulă 1. Tip de
fruct uscat, dehiscent, format din mai
multe cârpele concrescute, cu una sau
mai multe loji conţinînd numeroase
seminţe (Campanula, Hyoscyamus).
113
2. Capsula Sau urna sporiferă (Bryo-
phyta) [capsule, sporogonium; Kapsel,
Kapselfrucht, Mooskapsel, Moosbüch­
se; capsule, sporogone; tok, tokter­
més, mohatok; капсула, коробочка,
урночка]
79 CA PS и LA TUS, CA PS U LIFER,
capsulifer, prevăzut cu sau închis în
capsulă [capsulated, encapsuled, cap-
suliferous; kapselig, kapseltragend,
kapselführend ; capsulé, capsulifère ;
tokos, tokterméses ; коробчатый, ко-
робочконосны й ]
80 CAPUT (-ITIS) η, cap, parte ter­
minală umflată sau rotundă a unui
organ [head ; Kopf ; tête ; fej ; глава,
голова]
81 CARBONACEUS, CARBONARIUS,
CARBON ATU S, cărbunos, carbona-
ceu. 1. Asemănător cu cărbunele. 2. De
culoarea neagră a cărbunelui [carbo­
naceous ; kohlschwarz ; carbonacé ;
szénszerű, szénfekete ; углистый, уголь­
ный]
82 CARCERULUS m, carcerulă, fruct
schizocarpic care la maturitate se
desface în mericarpii (Boraginaceae,
Labiatae) [carcerule ; Spaltkapsel,
Schließkapsel, Schließfrucht, Teilnuß ;
carcerule ; makkocska, makkocskákra
oszló termés; карцерула] —»^ diere-
silis, polexostylus, synchorium, schizo-
carpium
83 CARCINOMA η (gr. καρκίνωμα
„ulcer"), carcinom, cancerul arbori­
lor [carcinoma, canker; Karzinom,
Baumkrebs; carcinome, chancre; kar-
cinóma, farák ; карцинома]
84 CARCINOMATOSUS (gr. -), cica­
trices, cu tumori [tumour-shaped,
swelling-shaped ; geschwulstartig, beu­
lenartig ; carcinomateux, cicatrisé ;
daganatszerű, hegszerű ; опухолевид­
ный]
85 CARDINALIS, cardinal 1. Princi­
pal. 2. Stacojiu, scarlat-roşu [cardinal,
principal, cardinal-red; hauptsächlich,
kardinalrot, scharlachrot ; cardinal,
principal, rouge écarlate ; kardinális,
fö, skárlátvörös ; кардинальный, глав­
ный, темно-кровянокрасный]
86 CARDIO- (gr. καρδία „inimă"), сог-
diform, de forma inimii (cardiocarpus,
cardiopetalus, cardiophyllus, cardio-
tonicus) [cardio-, heart-; herz-; en
coeur; szíves-, szív alakú; сердце-]
87 СА RE Ν S (сагео), absent, cu carenţă,
care lipseşte (stamina duo sterilia
carentia lipsind două staminé sterile)
CARNIVORUS
[wanting, lacking; fehlend; manquant,
privé, dépourvu ; hiányzó ; лишённый]
—• absens
88 CARICOGRAPHIA f (lat. сагех
„rogoz", gr. γράφω „а scrie"), carico-
grafie, studiul şi descrierea speciilor
de Carex [caricography ; Karikogra-
phie ; caricographie ; karikográfia ;
карикография]
89 CARIES í 1. Carie. 2. Descompunere.
3. Putreziciune [decay, putridity,,
rottenness; Fäulnis, Zersetzung,Mürb-
werden, Morschwerden ; carie, décom-
position, pourriture; korhadás, rot-
hadás, felbomlás ; гниение]
90 CARINA f, carenă, luntrită 1. Pro­
eminenţă sau creastă longitudinală
sau transversală în formă de muchie-
de pe un organ (frunză, peţiol, tul­
pină). 2. Loc de concreştere a margi­
nilor celor două petale inferioare,
asemănătoare cu carena unei luntre-
(corola la Papilionaceae) [carena, keel,,
ridge; Schiffchen, Karinalhöhle, Kiel,
Rückenschärfe ; carène, nacelle ; csó-
nak, gerinc ; киль, лодочка] —·· sea-
phiuni
91 CARI ΝATU S, CARI ΝIF ER, саге-
nat 1. Prevăzut cu о proeminenţă
longitudinală. 2 Dispus în jghiab
(frunza la Carex) [carinate, keeled ;
kielig, gekielt, gefalzt, kahnförmig,.
schiffchenförmig ; caréné, en gout­
tière; csónakos vájatú, csónakszerű;
килеватый, ладьевидный]
92 CARIOSUS, carios, găunos 1. Ros-
de viermi. 2. Cu cavităţi longitudinale
neregulate [cariose, carious, worm-
eaten ; morsch, wurmfrässig, knochen-
frässig; carié, vermoulu; csatornásán
kirágott ; трухлявый, разрушающийся],
93 CARMESINUS, CARMINATUS,
CARMINEUS, roşu-carmin, roşu în­
chis [carmine, crimson, deep red-
coloured; karmesinrot, karminfarbig;
cramoisi, rouge carmin; kárminpiros,
élénkpiros ; кармино-красн&й] —> cher-
mesinus
94 CARNEUS, CARNICOLOR, CAR-
NEO-, carneu, de culoarea roşie а
cărnii (carneostamineus ) [carneous,
flesh-coloured ; fleischfarbig, fleisch­
rot; carné, couleur de chair; húspiros,
hússzínű ; мясо-красный, телеснога
1№ета]
95 CARNIVORUS -«• insectivorus, zoo-
phagus, zootrophicus, sarcophagus, crea-
phagus
CARNOSUS
96 CARNOSUS, cărnos, pulpos; cu ţesut
cărnos şi suculent (fruct ~ , frunză ~ ,
rădăcină r-^, tulpină r^) [carnose, car-
nous, fleshy, pulpy ; fleischig; charnu,
pulpeux; húsos, pozsgás; мясистый]
—»· sarc-, sarco-
97 CARO f, carne, pulpă; ţesutul cărnos
subepidermal (la fructe, la ciupercile
cu pălărie) [flesh, pulp; Fleisch,
Fruchtfleisch, Fruchtbrei; chair, pul­
pe ; gyümölcshús, gyümölcskása ;
мякоть]
98 CAROTINUM η (gr. καρωτον
„morcov"), carotina, pigmentul galben
sau portocaliu-roşcat din celulele unor
plante (Daucus carota) [carotin ; Karo-
tin ; carotène ; karotin ; каротин]
99 CARP-, CÂRPO-, -CARPICUS,
-CARPUS (gr. καρπός „fruct"), cu
(pe, în) fructe (carpicus, carpophagus,
geocarpicus, glomerocarpus, acantho-
carpus) [fruit-, -fruited ; frucht-, -früch­
tig; à fruits; termés-, -gyümölcsű;
плодно-, -плодный]
100 CARPADELIUM η (gr.-, άδηλος
„invizibil") -* cremocarpium
101 CARPELLODIUM η (gr.-, είδος
„asemănare"), carpelodiu, transfor­
mare a petalelor în cârpele (Worsdell)
[carpellody; Karpellodie; carpellodie;
karpellódium ; карпеллодия] -* pistil-
lodium
102 CARPELLOMANIA î (gr.-, μανία
„nebunie"), carpelomanie, proliferare
teratologică a carpelelor [carpello-
many; Karpellomanie ; carpellomanie ;
karpellománia ; карпелломания]
1C8 CARPELLUM η (gr. -), carpelă,
frunză diferenţiata fertilă din verti-
cilul floral intern, purtînd ovulele
[carpel; Karpell, Fruchtblatt; car­
pelle; termőlevél, ivarlevél; плодо­
листик, плодик] —»^ carpophyllum
104 CARPIDIUM η (gr. -) -+ carpellum
105 CARPOCEPHALUM η (gr. -, κεφαλή
„cap"^, carpocefal, receptaculul spo-
rogonului purtînd organele de repro-
ducere (Marchantiales) [carpócepha-
lum ; Fruchtknöpfchen ; carpocépha-
le; karpocef alum ; плодоголовка]
106 CARPOCLONIUM η (gr. -, κλών
„rămurea"), carpocloniu, ramură pur­
tătoare de fructificaţii (Algae) [carpo-
clonium ; Fruchtast (der Algen) ; саг-
poclonium; karpoklónium ; карпо-
клониум] —* stichidium
107 CARPODIUM η (gr. -), carpodiu,
carpelă sterilă, abortivă (Typha)
m
[carpode; Karpode; carpode; karpó­
dium, csökevényes termőlevél; кар-
подия]
108 CARPOGAMIA Î (gr. -, γάμος
„căsătorie"), carpogamie, reproducere
sexuată rezultînd carpospori [Rhodo-
phyta) [carpogamy ; Karpogamie ; car­
pogamie ; karpogámia ; кариогамия]
109 CARPOGENESIS t (gr. -, γένεσις
„origine"), carpogeneză, formarea fruc­
tului [carpogenesis ; Fruchtbildung;
carpogenèse; termésképződés; карпо-
генез]
110 CARPOGONIUM η (gr. -, γονή
„urmaş"), carpogon, gametangiul
femei la alge (Rhodophiceae) [carpo-
gone; Karpogon; carpogone; karpo-
gónium; карпогоний]
111 CARPOLITHUS m (gr. -, λίθος
„piatră"), carpolit, fruct fosilizat [car-
polith ; Karpolith, versteinerte Frucht ;
carpolithej terméskövület; окамене­
вший плод] —»• lithocarpus
112 CARPOLOGIA t (gr. -, λόγος „vor­
bire"), carpologie, studiul fructelor
[carpology ; Fruchtkunde, Frucht­
lehre ; carpologie ; terméstan, gyümöl-
cstan ; карпология]
113 CARPOLYSIS í (gr.-, λύσις „des­
compunere"), carpoliză, disociere a
carpelelor sudate [carpolysis; Karpo-
lyse; carpolyse; karpolizis; карпо-
лиз]
114 CARPOMANIA f (gr. -, μανία
„nebunie"), carpomanie, producere
abundentă a cistoliţilor în unele fructe,
în tératologie (Pomaceae) [carpo-
many; Fruchtversteinerung; carpo­
manie; karpománia, gyümölcskövese-
dés; карпомания]
115 CARPONOMIUM η (gr. -, νομός
„păşunat"), carponomiu, cavităţi roase
de larve în părţile parenchimatice ale
fructelor [carponome ; Fruchtmine ;
carponome; karponómium; карпо-
номиум]
116 CARPOPHORUM η (gr. -, φορέω
„а purta"), carpofor 1. Bază lărgită
a gineceului (Nelumbo). 2. Suport
bifidat al mericarpiilor (Umbellife-
rae). 3. Pedicelul sporocarpului [car­
pophore ; Karpophor, Fruchtträger,
Fruchthalter, Karpellträger ; carpo­
phore ; karpofórum, terméstartó ; кар-
пофор, столбочек, плодонос]
117 CARPOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον
„frunză") —*• carpellum
115
118 CARPOPODIUM η (gr. -, πόδιον
„picioruş"), carpopodiu, pedicelul fruc­
tului [fruit-stalk; Fruchtstiel; carpo-
pode, pédicelle du fruit; termésnyél,
terméskocsány ; плодоножка]
119 CARPOPTOSIS í (gr. -, πτώσις
„cădere"), carpoptoză, cădere prema­
tură a fructelor [carpoptosis, abnor­
mal fruit-falling; Karpoptose, früh­
zeitiger Fruchtfall; carpoptose; kar-
poptózis, időelötti terméshúUás ; кар-
поптоз]
120 CARPOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"),
carpozom, corp de fructificaţie la
Fungi [carposoma, fruit-body; Kar-
posom; carposome; termőtest; пло­
довое тело]
121 CARPOSPERMA η (gr. -, σπέρμα
„sămîntă"), carposperm, oosferă fe­
cundată (Algae) [carposperm; Kar-
posperm,· carposperme ; karposz perma,
megtermékenyült petesejt ; карпо-
сперм]
122 CARPOSPHAERA f (gr. -, σφαίρα
„sferă"), carposferă, oosfera înainte
de fecundare [carposphere ; Karpo-
sphăre ; carposphere ; karposzféra ;
карпосфера]
123 CARPOSPORA f (gr. -, σπορά
„sămînţă"), carpospor, spor asexuat,
neflagelat (Rhodophyceae) [carpo-
spore; Karpospore; carpospore; kar-
pospóra; карпоспора] —»• rhodospora,
cytospora, m icro cyst is
124 CARPOSPORANGIUH η (gr. - ,
άγγεϊον „vas"), carposporange, spo­
range diferenţiat din cistocarp (Rho­
dophyceae) [carposporangium ; Karpo-
sporangium; carposporange; karpo-
sporángium ; карпоспорангий]
125 CARPOSTEGIUM η (gr. -, στέγω
„a acoperi"), carpostegiu, bordură de
peri în gîtul caliciului, întîrziind dise­
minarea (Labiatae) [carpostegium ;
Karpostegium; carpostegium; karpo-
sztégium ; карпостегий]
126 CARPOSTOMIUM η (gr. -, στόμα
„gură"), carpostomiu, orificiul cisto-
carpului (Algae) [carpostome; Kar-
postomium ; carpostome ; karposztó-
mium, cisztokarpium-nyiíás ; карпос-
томпй]
127 CARPOTHECA i (gr. -, θήκη
„teacă"), carpotecă, teaca sporilor
(Algae) [carpotheca ; Sporenscheide,
Fruchtscheide ; carpothèque ; spóra-
tok; карпотека]
128 CARPOTROPISMUS m (gr. -, τροπή
„răsucire"), carpotropism, mişcări de
CARYOKINESIS
curbare pentru protejarea fructelor
în timpul maturizării şi pentru asi­
gurarea diseminării [carpotropism ;
Karpotropismus ; carpotropisme ; kar-
potropizmus ; карпотропизм]
129 CARPOZYGOTA f (gr. -, ζυγωτος
„reunit") -*• zygospora, zygocystis
130 CARTILAGINEUS, CARTILAGI-
NOSUS, cartilagineu, cartilaginos ;
consistent, elastic şi translucid; de
consistenţa cartilagiului (frunza la
Eryngium, perispermul unor seminţe)
[cartilaginous, gristly; knorplig; carti­
lagineux; porcos, porogós; хрящева­
тый] —»• chondraideus
131 CARUNCULA í, carunculă, excres­
cenţă cărnoasă pe tegumentul semin­
ţei protejînd micropilul, de obicei
colorată, bogată în materii oleagi­
noase, contribuind la răspîndirea se­
minţelor prin insecte (Corydalis) (în
literatură adesea sinonimizat cu arilui
şi elaiosomul) [caruncle, strophiole;
Karunkéi, Samenschwiele, Samenan-
hângsel, Samenwarze, Nabelwarze,.
Nabelwülstchen, Mikropylwulst ; ca­
roncule; karunkula, köldökszemölcs,
köldökdudor, magfüggelék; карун-
кула, присеменник] -+ spermotylium,
strophiolum, epiphysis
132 CARY-, CARYO- (gr. κάριον „nu­
că), nucă, nucleu (caryenchyma, caryo-
carpus) [nut, nucleus ; Nuß, Kern ;
noix, noyau; dió, sejtmag; орех, ядро}
133 CARYENCHYMA η (gr. -, εγχυμα
„umplutură"), CARYOCHYLEMA η
(8Τ· -J χύλισμα „suc") - • caryolympha.
134 CARYOCLASTICUS (gr. -, κλαστος
„spart"), carioclastic, cu efect nociv
asupra nucleului [caryoclastic ; karyo-
klastisch ; caryoclastique ; kario-
klásztikus ; кариокластический]
135 CARYOGAMIA i (gr. -, γάμος
„căsătorie"), cariogamie, fuzionare a
nucleilor de sex diferit [caryogamy;
Karyogamie, Kernverschmelzung; ca-
ryogamie ; kariogámia, sejtmag­
egyesülés; кариогамия]
136 CARYOGRAMMA η (gr.-, γράμμα
„literă"), cariogramă, reprezentare
grafică a cromozomilor dintr-o celulă,
respectiv dintr-un nucleu, după nu­
mărul şi caracterele morfologice ale
acestora [karyogram ; Karyogramm ;
caryogramme; kariogram; карио-
грамма]
137 CARYOKINESIS f (gr. -, κίνησις
„mişcare"), cariocineză, mitoză; divi­
ziune nucleară şi celulară indirectă
CARYOLOGIA lie
[karyokinesis ; Karyokinese, indirekte 147 CARYOPLASTUM η (gr. - πλαστός
Kernteilung; caryokinèse, mitose; „modelat"), carioplast, totalitate a
kariokinézis, mitózis, közvetett sejt- corpusculilor din nucleul celulei
magosztódás, számtartó sejtmag- (Strasburger) [karyoplast; Karyo-
osztódás ; кариокинез, митоз]-*mitosis, plast; caryoplaste; karioplaszt; ка-
teleomitosis, divisio somatica риопласт]
138 CARYOLOGIA f (gr.-, λόγος „vor­ 148 CARYOPSIS f (gr. -, δψις „aspect"),
bire"), cariologie, citologie nucleară, cariopsă, fruct uscat monosperm, cu
studiul nucleului celular [caryology, pericarpul membrános şi concrescut
nuclear cytology; Karyologie, Kern- cu sămînţa (Gramineae) [caryopsis ;
zytologie; caryologie, cytologie nu­ Karyopse, Grasfrucht, Kornfrucht ;
cléaire ; kariológia, sejtmagtan ; caryopse ; szemtermés ; зерновка]
кариология] 149 CARYORRHEXIS f (gr. - ρήξις
1139 CARYOLYMPHA f (gr.-, lat. lym- „ruptură"), cariorexie, degenerare a
pha „apă de izvor"), cariolimfă, suc nucleului celular prin descompunerea
nuclear [karyolymph, nuclear-sap ; cromatinelor (Maire) [karyorhexis ;
Karyolymphe, Kernsaft ; caryolymphe, Karyorrhexis, Zellkerndegeneration ;
suc nucléaire; kariolimfa, sejt- caryorrhexis ; kariorexis ; кариорексис]
magnedv; кариолимфа, ядерный сок] 150 CARYOSOMA η (gr. - σώμα „corp"),
—»· nucleohyaloplasma, nucleochylema, cariozom, nucleol de cromatina (Ogata)
caryenchyma [karyosoma ; Karyosom, Ghromatin-
140 CARYOLYSIS f (gr. -, λύσις „dizol­ nukleolus ; caryosome, nucléole de
vare"), carioliză, dezintegrare a sub­ chromatine ; karioszoma, kromatin-
stanţei nucleare [karyolysis, degene­ magocska ; кариосома]
ration of the nucleus; Karyolyse, 151 CARYOSYMPHYSIS f (gr. -, σύμ-
Kerndegeneration ; caryolyse, dégé­ φυσις „concreştere"), cariosimfiză,
nération du noyau; kariolizis, sejt- contopirea nucleilor [karyosymphysis ;
mag-degenerálódás ; кариолизис, раст­ Kern Verschmelzung ; caryosymphyse,
ворение ядра] fusion nucléaire ; sejtmagegyesülés ;
141 CARYOMITOSIS f (gr. -, μίτος кариосимфиз]
„filament") —>• mitosis 152 CARYOTHECA f (gr. -, θήκη
142 CARYOMIXIS i (gr. -, μίξις „ames­ „cutie"), cariotecă, membrana nucleu­
tecare") —»· amphimixis lui [karyotheca, nuclear membrane ;
Kernmembran ; caryothèque, mem-
143 CARYON η (gr. -), nucleu celular brane nucléaire; sejtmaghártya, sejt-
[cell-nucleus ; Zellkern ; noyau cel­ magfal, sejtmagburok ; кариотека,
lulaire; sejtmag; ядро клетки] оболочка ядра]
144 CARYOPHASIS f (gr. -, φάσις 153 CARYOTINUM η (gr. -), cariotina,
„apariţie"), cariofază, alternanţă a substanţa filamentoasă din retinaculul
haplofazei şi diplofazei prin care nucleului (Lundegardh) [karyotin ;
poate treee nucleul celular (Renner) Karyotin ; caryotine; kariotin, sejt-
[karyophasis ; Karyophase, Kernpha­ mag-gerendázat ; кариотин]
senwechsel ; caryophase ; kariofázis,
sejtmag-fázisváltakozás ; кариофаза] 154 CARYOTYPUS m (gr. -, τύπος
„model"), cariotip, totalitate a cro­
145 CARYOPLASMA η (gr. -, πλάσμα mozomilor unei specii sau a unor
„modelare"), carioplasmă, masă pro­ soiuri, împreună cu particularităţile
toplasmatică vie din interiorul mem­ lor caracteristice (Battaglia) [karyo­
branei nucleare, cuprinzînd cariolimfă şi type ; Karyotyp ; caryotype ; karioti-
cromatina [karyoplasm, nucleoplasm ; pus ;кариотип]
Karyoplasma, Zellkernplasma; cary-
oplasme, nucleoplasme ; sejtmagplaz- 155 CASEOLARIS, CASEOSUS, cazep-
ma ; кариоплазма] lar, de consistenţa cazeinei, mălăieţ
ca fructul răscopt la Pyrus [caseous,
146 CARYOPLASMOGAMIA f (gr.-, cheesy; käsig, käseartig; caséolaire,
γάμος „căsătorie"), carioplasmoga- caséeux; kásás, túrószerű, pépszerű;
mie, contopirea alor doi gârneţi rezul- творожистый, сырный]
tînd o celulă nouă (Haecker) [karyo-
plasmogamy ; Karyoplasmogamie ; 156 CASSIDEUS, casideu, în formă de
caryoplasmogamie ; karioplazmogá- cască sau de coif (corolă) [cassideous.
mia ; кариоплазмогамия] helmet-shaped ; behelmt, behaubt ;
117
casqué ; sisakos, csuklyás ; шлемо-
видный]
157 CASSIS, -IDIŞ î, cască, coif 1.
Piese exterioare, conivente, ale peri-
antului (Orchidaceae). 2. Sepala su­
perioară concavă (Aconitum) [hel­
met; Helm; casque; sisak; шлем]
158 CASSUS, gol, găunos, vid [empty,
devoid; leer, hohl; creux, vide; üres,
üreges; пустой]
159 CASTANEUS, castaniu, castaniu-
brun, de culoarea brun roşcată а fruc­
tului de Aesculus [chestnut-brown,
chestnut-coloured ; kastanienbraun,
rötlichbraun ; châtain, brun marron ;
gesztenyebarna, vörösesbarna ; кашта­
новый]
160 CAST RATIO f, castrare, îndepărtare
a organelor sexuale mascule sau femele
dintr-o floare [castration ; Kastra­
tion, Entmannung, Verschneidung ;
castration ; kasztráció, nemtelenítés ;
кастрация]
161 CATABLASTUM η (gr. κατά „în
jos", βλαστός „mugure"), catablast,
tulpină subterană modificată servind
la înmulţirea şi răspîndirea plantei
(bulb, rizom) [katablast ; Niederspross ;
catablaste ; katablaszt ; катабласт]
162 CATABOLISMUS m (gr. -, βολή
„aruncare, cădere"), catabolism, deza-
similaţie, metabolism destructiv ;
totalitate a proceselor de dezasimi-
laţie din organism [catabolism, des­
tructive metabolism, dissimilation ;
Katabolismus, Abbaustoffwechsel,
zerlegender Stoffwechsel; catabolisme,
dissimilation ; katabolizmus, lebom­
lás, disszimilatorikus folyamat ; ката­
болизм, диссимиляция] —»• dissimilatio
163 CATACHROMASIS f (gr. -, χρώμα
„culoare"), catacromază, decromati-
zare, pierdere a cromaticităţii cromo­
zomilor în telofază [dechromatisation,
catachromasie ; Katachromasie, De­
chromatisation ; catachromase, de­
chromatisation ; katakromázis, szí-
neződőképesség elvesztése; катахро-
мазия]
164 CATACLINOTROPISMUS m (gr.-
κλίνω „a se înclina", τροπή „răsu­
cire"), cataclinotropism, clinotropism
negativ [cataclinotropism; Kataklino-
tropismus ; cataclinotropisme ; kata-
klinotropizmus ; катаклинотропизм]
165 CATACOROLLA î (gr. -, lat. corolla
„coroană"), catacorolă, corolă secun­
dară externă (Azalea, Gloxinia) [cata-
CA TA Ρ HO TO TROPISM US
corolla ; Katakorolle ; catacorolle ·,.
külső párta; наружный венчик]
166 CATADROMUS (gr. -, δρόμος.
„fugă"), catadrom, orientat în jos şi
spre exterior (nervaţie ^é) [catadro-
mous, tending downwards; herab­
steigend; catadrome, descendant; le­
felé haladó ; катадромный]
167 CATAGENESIS f (gr. -, γένεσις
„origine"), catageneză, evoluţie regre­
sivă prin simplificarea sau dispariţia
unor organe sau funcţiuni [catagene­
sis, retrogressive evolution; Kata-
genese ; catagenèse ; katagenézis, visz-
szafejlődés; катагенез]
168 CATAGEOTROPISMUS m (gr. -,
γή „pămînt", τροπή „răsucire"), ca-
tageotropism, geotropism pozitiv [ca-
tageotropism ; Katageotropismus ; ca-
tagéotropisme ; katageotropizmus, po­
zitiv geotropizmus ; катагеотропизм}
169 CATALECTA η pl (gr., κατάλεκτα
„colecţie"), colecţie, culegeri de arti­
cole [collection ; Auswahl, Bruchstücke ;
recueil; gyűjtemény, cikkgyűjtemény;,
избранные сочинения]
170 CATALOGUS m (gr. κατάλογος
„listă"), catalog, listă, enumerare-
[catalogue, list; Katalog, Verzeich­
nis ; catalogue ; katalógus, névjegyzék ;
каталог, список] —»· pinax
ill CATALYSIS f (gr. κατά „în jos",
λύσις „dizolvare"), cataliză, acce­
lerarea sau întîrzierea vitezei proce­
selor de reacţiuni chimice sub influenţa
unor catalizatori [catalysis ; Katalyse ;
catalyse ; katalízis ; катализ]
172 CATAPETALISMUS m (gr. -, πέ-
ταλον „petală"), catapetalism, ade­
renţa petalelor la baza androforului
(Malvaceae) [catapetalism ; Katape-
talismus; catapétalisme ; katapetaliz-
mus; катапетализм]
173 CATAPHORESIS f (gr. -, φόρησις
„ducere"), cataforeză, electroforeză,
migraţie a particulelor coloidale aflate
în suspensie în celula vie la catod,
sub influenţa curentului electric [ca-
taphoresis, electrophoresis ; Katapho-
rese, Elektrophorese ; cataphorèse,
électrophorèse ; kataforézis, elektrofo-
rézis ; катафорез, электрофорез] —>
electrophoresis
174 CATAPHOTOTROPISMUS m (gr. -,
φώς, φωτός „lumină", τροπή „răsu­
cire"), catafototropism, fototropism
negativ [cataphototropism, negative
phototropism ; Kataphototropismus,
negativer Lichtreiz ; cataphototro-
CATAPHRACTUS
pisme, phototropisme négatif; ka-
tafototropizmus, negativ fototropiz-
mus ; катафототропизм, отрицатель­
ный фототропизм]
175 CATAPHRACTUS (gr. κατάφρακτος
„cuirasat") -+ loricatus
176 CATAPHYLLUM η (gr. κατά „în
jos", φύλλον „frunză"), catafilă, organ
foliar incomplet dezvoltat, adesea
solziform şi de culoare brună, dispus
pe catablaste sau pe anablaste (tunica
bulbului, scvamele protectoare ale
mugurilor) [cataphyll ; Niederblatt,
Unterblatt; cataphylle; allevél, pik­
kelylevél ; катафилл]
177 CATAPLASIA î (gr. -, πλάσις
„modelare"), cataplazie, transformări
sau formaţii regresive datorită îm-
bătrînirii ţesuturilor [cataplasy; Kata-
plasie, Rückbildung, Veralterung; ca-
taplasie ; kataplázia, visszafejlődés ;
катаплазия] -+ involuţia
178 CATAPLASMA η (gr. -, πλάσμα
„modelare"), cataplasmă, ţesut anor­
mal (calus, gală) [cataplasm; Kata-
plasma; cataplasme; rendellenes szö­
vet ; катаплазма]
179 CATATONOSIS f (gr. -, τόνωσις
„tensiune"), catatonoză, diminuarea
presiunii osmotice din celulă (Errera)
[catatonosis ; Katatonose; catatonose;
turgornyomás-csökkenés ; кататоноз]
180 CA ТА ΤRA UM А TOTROPISMUS m 190 CAUDICULA f, CAUDICULUM η,
(gr. -, τραομα „rană", τροττή „răsu­
cire"), catatraumatotropism, trauma-
totropism negativ [catatraumatotro­
pism; Katatraumatotropismus ; cata-
traumatotropisme ; katatraumatotro-
pizmus ; кататравматотропизм]
181 CATATROPISMUS m (gr.-) ^ cotiledoanele [caulicle; Stengelanlage,
apotropismus
182 CATEN-, CATENI-, С ATENO-,
CATENU-, CATEN ULI-, CATE-
NATUS, înlănţuit, aşezat cap la cap
în formă de lanţ (catenifer, catenifor-
mis, catenoideus, catenuatus, catenularis,
catenuliformis) [catenate, chained ; ver­
kettet, kettenförmig; catené, chaîné,
en chaînette; egybeláncolt, láncszerű;
цепочечный, цепочкообразный] —>^ соп-
catenatus
183 CATHAROBIONTA η pl (gr. καθα­
ρός „curat", βίος „viaţă"), cataro-
bionţi, organisme care trăiesc numai
în ape curate [kalharobia ; Katharobi-
onten ; catharobiontes ; katarobion-
ták ; катаробионты]
184 CATHARTICUS (gr. καθαρτικός
„purgativ"), catartic, purgativ, cură-
118
ţitor [cathartic, purging; purgierend,
abführend, reinigend ; cathartique,
purgatif, épuratif; hajtó, tisztító;
очищающий, слабительный]
185 CATHODIALIS, CATHODICUS
(gr. κάθοδος „coborîre"), catodic,
dispus în partea terminală superioară
a spiralei descendente a scvamelor
conului [cathodal, cathodic; katho­
disch, spiralisch-absteigend ; catho­
dique; katodikus, spirálisan leszálló;
католический]
186 CATOTROPUS (gr. κάτω „în jos",
τροΐίή „răsucire"), catotrop, curbat
spre pămînt [catotropous ; abwärts­
krümmend; catotrope; földfelé gör­
bülő; катотропный]
187 СAT и LU S m-* amentum
188 CAUDATUS, СAUDI-, caudat, pre­
văzut cu о prelungire în formă de
coadă (antere la Inula, fructe la Cle­
matis) [caudate, tail-shaped ; schwanz-
förmig, geschwänzt ; caudé, terminé
en queue; farkos, farokszerű; хвос­
татый]
189 CAUDEX m, caudex 1. Trunchiul
plantelor lemnoase (Tournefort). 2.
Axa principală a Antofitelor (Linné).
3. Tulpină nearticulată, scurtă, căr­
noasă, neramificată, la Agave, Sem-
pervivum etc. (Grinţescu) [caudex;
Hauptstamm, Stock; caudex, stipe,
tronc; tőszár, törzs; каудекс, ствол]
caudicul, suportul polinariei (Orchida-
ceae^caudicle ; Schwänzchen, Schweif-
chen ; caudicule ; pollinium-nyelecske ;
хвостик, ножка поллинария]
191 CAULICULUS m, caulicul, tulpiniţa
embrionului pe care sînt inserate
Stengelchen des Keimlings; caulicule,
tigelle de l'embryon; csiratengely,
száracska ; стебелек] —> scapellus, ti·
gella, hypocotylus
192 CAULIDIUM n, caulidiu, pseudotul-
pina plantelor inferioare [caulidium;
Kaulidium, Scheinsproß ; caulidium,
pseudotige ; kaulidium, álszáracska ;
каулидиум]
193 CAULIFLORIA f, cauliflorie, apa­
riţie anormală а florilor şi fructelor
pe tulpina sau pe ramurile plantelor
lemnoase [cauliflory ; Kauliflorie,
Stammblütigkeit ; cauliflorie ; kauli-
floria, szárvirágzás, száronnyilás ;
каулифлория]
194 CAULINARIS, CAULINUS, cau-
linar, tulpinal, care aparţine tulpinii
sau creşte pe tulpină (frunză »^)
119
[caulinar, cauline; stengelig, stengel-
ständjg; caulinaire; száron levő,
szárhoz tartozó ; стеблевой]
195 СAULIS m, tulpină, axa principală
саге susţine organele vegetative şi
generative ale plantelor ierboase
[stem, stalk; Stengel, Hauptsproß,
Hauptachse; tige; szár, dudvaszár;
стебель]
196 CAULOCALYX m (gr. καυλός
„tulpină", κάλυξ „cupă"), caulocali-
ciu, învelişul protector al sporogonu-
lui, asemănîndu-se cu un periant (Jun-
germanniaceae ) [caulocalyx ; Kaulo-
kalyx; caulocalice; kaulokálix; кау-
локаликс]
197 CAULOCOLLESIA f (gr. καυλός
„tulpină", κόλλησις „concreştere"),
caulocolezie, concreştere anormală a
tulpinii de la două plante deosebite
[caulocollesia ; Stengelzusammen-
wachsung ; caulocoUesie ; szárössze­
növés; каулоколлезия]
198 CAULOMA η (gr.-), caulom, for­
maţie tulpinală (termen general)
[caulome; Kaulom, Stengelgebilde;
caulome; kaulom, szárképlet; кау-
лома]
199 CAULOTAXIS í (gr. -, τάξις
„orînduire"), caulotaxie, modul de
aşezare a ramurilor pe tulpină [caulo-
taxis; Kaulotaxis; caulotaxis; kaulo-
táxisz ; каулотаксис]
200 CAVATUS, scobit [holloved; ausge­
höhlt ; excavé ; kivájt ; выдолбленный]
201 CAVERNOSUS, cavernos, găunos,
cu cavităţi [cavernous, hollow; laku-
năr, hohl; creux; üreges, odvas;
кавернозный, пещеристый] —>• cunicu-
latus, coelo-
202 CECIDIOLOGIA f (gr. κηκίς „gală",
λόγος ,.vorbire"), cecidiologie, stu­
diul galelor [cecidiology ; Zezidiolo-
gie, Gallenlehre; cecidiologie; ceci-
diologia, gubacstan; цецидиология]
203 CECIDIOPHORUS (gr. -, φορός
„purtător"), cecidiofor, care poartă
gale [cecidiophorous, gall-bearing ;
gallentragend, Gallapfel-tragend ; cé-
cidiophore; gubacsos, gubacshordozó ;
несущий галлы]
204 CECIDIOPHYTA η pl (gr. -, φύτον
„plantă"), cecidiofite, fitocecidii, plan­
te inferioare (bacterii, alge, ciuperci)
care cauzează dezvoltarea galelor
[cecidiophytes ; Zezidiophyten, gal­
lenerzeugende Pflanzen ; cecidiophy­
tes ; cecidiofiták ; цецидиофиты]
CENTR-
205 CECIDIOZOA η pl (gr. -, ζ(δον
„animal"), zoocecidii, animale mici
(acarieni, insecte, viermi) care cau­
zează formarea galelor [cecidiozoa;
Zezidiozoën, gallenerzeugende Tier­
chen; cecidiozoa; cecidiozoa, gubacs-
keltő állatkák; цещ1диозоа]
206 CECIDIUM η (gr.-), cecidie, gală,
deformaţiuni sau excrescenţe pato­
logice pe organele vegetale (muguri,,
frunze, tulpini) cauzate de paraziţi
vegetali sau animali [cecidium, gali;
Zezidie, Galle; cecidie, galle; gubacs;
цецидий, галл]
207 CELANS, CELATUS, CELATI-,
ascuns, acoperit [hidden, hiding, cove­
red; verborgen, versteckt, bedeckt;
caché, couvert; rejtett, fedett; скры­
вающий, скрытый, прикрытый]
208 CELLULA t, celulă, unitatea morfo­
logică, fiziologică şi biologică funda­
mentală a organismelor [cell; Zelle;
cellule; sejt; клетка]*
209 CELLULARIS, celular, format din
celule sau aparţinînd celulei [cellu­
lar; zellig, zellulär; cellulaire; sejtes,
sejthez tartozó; клеточный]*
210 CELLULOSA t, celuloza, polizaharid
care este principalul component al
membranei celulare [cellulose; Zel­
lulose, Zellstoff; cellulose; cellulóz;
целлюлоза, клетчатка]
211 CELSUS, înalt, ridicat [high, lofty»
tall ; hoch ; haut, élevé ; magas ;
высокий]
212 CENANTHIA f (gr. κενός „gol",
άνθος „floare"), cenantie 1. Sterili­
tate florală. 2. Avortare a organelor
sexuale din floare, în patologie [ce-
nanthy ; Zenanthie, Leerbliitigkeit ;
cénanthie ; cenántia, virágmeddőség ;
ценантиа]
213 CENTI- (lat. centum „о sută"), cu
о sută de..., cu numeroase ... (centi-
folius, centiflorus) [hundred-, many- ;
hundert-, viel- ; à cent, à beaucoup ;
száz-, sok; сто-, много-] —»^ hecato-
214 CENTR-, CENTRO-, -CENTRUS
(gr. κέντρον „pinten", „vîrf ascuţit"),
pintenat, cu vîrful ascuţit (centrau-
thus, centroideus, centropetalus, hybo-
centrus) [spur-, spurred, sharp ; sporn-,
spitzig, gespornt; éperonné, aigu; sar­
kantyús, hegyes; шпорце-, остро-,
острый]
215 CENTR-, -CENTRALIS, CENT RI-
eus, CENTRO- (lat. centrum
„centru"), central, aşezat în centru
CENTRIFUGÁLIS 120
(centricirrhus, centrospermus) (de ex. phalophorus, dolichocephalus, grandi-
«7indrw'^) [central; zentral, mittel- ceps) —*• capitatus
stăndig; central; központi; централь­ 225 CEPHALANTHIUM η (gr. -, άνθος
ный] * „floare") —»· anthodium, capitulum
216 CENTRIFUGÁLIS, CENTRIFU- 226 CEPHÁLODIUM η (gr. -, είδος
GUS, centrifugal, care se dezvoltă „asemănare"), cefalodiu 1. Antodiu,
de la centru spre exterior (inflores­ capitul (Compositae). 2. Excrescenţă
cenţă) [centrifugal, tending outwards ; gonidială a talului (Eichenes) [cepha-
zentrifugal, mittelpunktfliehend; cen­ lodium ; Cephalodium Brutkörper-
trifugal, centrifuge; centrifugális, kö­ chen; céphalode; cefalodium: цефа-
zéphagyó, központtól távolodó; цен­ ЛОДИЙ]
тробежный]
227 CEPHALOPHORUM η (gr. - φορός
217 CENTRIOLUM η -> centrosoma „purtător"), cefalofor 1. Receptacul.
218 CENTRIPETÁLIS, CENTRIPE- 2. Piciorul ciupercii [cephalophorum,
TUS (lat. centrum „centru", peto 1. receptacle, 2. stipe of Fungi;
„a se îndrepta"), centripetal, care se 1. Fruchtboden, 2. Stiel; 1. réceptacle,
dezvoltă de la exterior spre centru 2. pied de champignon ; 1. virágvacok,
(inflorescenţă) [centripetal; zentripetal, 2. gombatönk; 1. цветоложе, 2. пе­
mittelpunktsuchend ; centripète ; cen- нек гриба]
tripetális, középretartó, központ felé 228 CERA f, ceară, secreţie celulară
haladó ; центростемительный] depusă pe frunze, fructe, tulpină etc.
219 CENTROMERUM η (gr. κέντρον pentru a le proteja [w^ax; Wachs;
„centru", μέρος „parte"), centromer, cire ; viasz ; воск]
segment scurt al cromozomului pe 229 CERACEUS, CERARIUS, ceraceu,
care se inserează filamentele fusului asemănător cu ceara [ceraceous ; wachs-
nuclear în faza mitozei şi a meiozei artig ; céracé ; viaszszerű ; восковой,
(Darlington) [centromere ; Zentromer, восковидный]
Spinderfaseransatz, Leitkörperchen ;
centromere ; centromérum ; центромер] 23Û CERAMIDIUM η (gr. κεράμιον
-+ cinetochorum „vas în formă de urcior") —»· cysto-
carpium
220 CENTROPLÁSMÁ η (gr. -, πλάσμα 231 CE RAMI- (gr. -) (ceramicarpus) -^
„modelare"), centroplasmă, zona plas- urceolatus
matică centrală care înconjoară cen-
triolul (Cyanophyceae) [centroplasm ; 232 -CERAS, CERAT-, CE RAT IT IS,
Zentroplasma ; centroplasme ; centro- CERATO-, -CE RU S, -CERATUS,
plazma; центроплазма] CERATOPHORUS (gr. κεράτιον „cor-
nuleţ") (glossoceras, ceratocarpus, bra-
221 CENTROPLÁSTUM η (gr. -, πλασ­ chycerus, polyceratus, ceratantherus, ma-
τός „modelat"), centroplast, corpuscul croceratus) —*• cornutus, -comis
sferic extranuclear în timpul mitozei
[centroplast ; Zentroplast; centroplaste ; 233 CERASI- (lat. cerasus „cireaşă")
centroplaszt ; центропласт] (cerasifer, cerasifolius, cerasiformis )
de cireş [cherry- ; kirschen- ; de cerise ;
222 CENTROSOMA η (gr. -, σώμα „corp"), cseresznye- ; вишнёво-]
centrozom, corpuscul în centrul figurii 234 CERASINUS, de culoarea roşie a
asteriene în timpul mitozei (Boveri) cireşei [cherry-red; kirschrot; rouge
[centrosome ; Zentrosom, Zentralkör- de cerise; cseresznyepiros; вишнёво-
perchen ; centrosome ; centroszóma ; красный]
центросома] —»· astrocentrum, centrio-
lum, microcentrum, cytocentrum 235 CERAŢI UM η, ceratiu, fruct capsulă
silicviformă, alungită, bivalvată, fără
223 CENTROSPHAERA î (gr. -, σφαίρα disepiment (Corydalis, Hypecoum)
„sferă"), centrosferă 1. Sferă atracti­ [ceratium; Keratium; cératium; cera-
vă. 2. Masă citoplazmatică în jurul tium ; цератия]
centrozomului (Strasburger) [centro-
sphere ; Zentrosphăre, Attrakzions- 236 CERATOMANIA f (gr. κέρας „corn",
sphăre; centrosphère ; centroszféra ; μανία „nebunie"), ceratomanie, tera-
центросфера] tologia frunzelor sau a florilor dez­
voltate în formă de corn, tub sau
224 CEPHAL-, CEPHALI-, CEPHALO-, pinten [ceratomania ; Zeratomanie ;
-CEPHALUS, -CEPS (gr. κεφαλή ceratomanie; ceratomania; керато-
„cap") (cephalanthus, cephaliflorus, ce- мания]
121
237 CERATUS, CEREOLUS, cerat, aco­
perit cu un strat de ceară vegetală
[waxy; wachsig; ciré; viaszos; на­
вощенный]
238 CEREALIA η pl, cereale, seminţele
gramineelor cultivate pentru scopuri
alimentare [cereals ;Zerealien, Getreide;
céréales ; gabona ; зерновые]
239 CERINUS, de culoarea galbenă în­
chis a cearei [waxy yellow, dull yellow ;
wachsgelb, dunkelgelb; jaune foncé
de cire ; viaszsárga, sötétsárga ; вос­
ковой, цвета воска]
240 CERNUUS, aplecat, cu vîrful curbat
înclinat în jos [cernuous, nodding,
slightly drooping; nickend, überhän­
gend, geneigt ; penché, incliné en bas ;
bókoló, lehajló, lecsüngő ; поникший,
поникый] —*• nutans, pendulus
241 CERTUS, sigur, neîndoios [setted,
definite, sure ; bestimmt, sicher, fest ;
sûr, certain, indubitable; biztos, bi-
zonyos, határozott ; определенный]
242 CERUMEN η -^ cera
243 CERUSSATUS, alb-plumburiu, de
culoarea albă-surie a plumbului [white
lead-coloured ; bleiweiß ; blanc plom­
bé: ólomszinű; свинцово-белый]
244 CERVICOLOR, CERVINUS, cervi-
color, de culoarea brun-roşcată a cerbi­
lor [cervine, fawn-coloured, dark
tawny coloured ; hirschfarbig, rötlich-
braun ; cervine, fauve chamois ; öz-
barna, szarvasszínű, vörösesbarna ;
красно-бурый] —> elaphinus, camelinus,
hinnuleus
245 CETERUS, celălalt, restul (ceteris
paribus celelalte asemănătoare) [other ;
andere ; l'autre ; másik, a többi ;
другой, прочий]
246 CHAEN-, CHAENO-, -CHAENUS
(gr. χαίνω „а se deschide") (chaenan-
therus, chaenocarpus) deschis [open- ;
offen-, klaff- ; ouvert ; nyitott, fedetlen ;
открыто-] —»· chasm-, chasmo-, chas-
mato-
247 CHAENOCHLORANTHIA f (gr. -,
χλωρός „verde", άνθος „floare"), che-
noclorantie, apariţia teratologică a
frunzelor verzi în verticilele florale
[chaenochloranthy ; Chenochloranthie ;
chaenochloranthie ; chenokloránthia ;
хенохлорантия]
248 CHAERO- (gr. χαίρω „а place")
(chaerophyllus), plăcut, frumos [ple­
asant, beautiful- ; angenehm, schön- ;
réjouissant, beau ; kellemes, szép- ;
CHALYBEUS
приятно-, прекрасно-] —• puîchellus,
pulcher
249 СНАЕТ-, CHAETO-, CHAETOSUS,
-CHAETUS (gr. χαίτη „setă"), setos,
setulos (chaetantherus, chaetocarpus,
chromatochaetus) [bristly-, setulose ;
borsten- ; sétuleux ; sertés- ; щетинисто-]
—·· setaceus, setosus
250 CHAETOPLANCTONïiigT.-, πλαγκ-
τός „rătăcitor"), chetoplancton, planc­
ton în саге predomină organismele
setiforme sau prevăzute cu sete [chae-
toplankton ; Chaetoplankton ; chaeto-
plankton; chetoplankton ; хетопланк-
тон]
251 CHALAR- (gr. χαλαρός „lax"), lax,
neînghesuit (chalaranthus) [loose- ; lok-
ker-; lâche; laza-; рассеянно-] - •
laxus, laxi-
252 CHALAZA f (gr. χάλαζα „granulă"),
chalază, şalază, calază, partea bazală
a ovulului, respectiv a nucelei, pe
unde pătrunde f unicului [chalaza;
Ghalaza, Nabelfleck; chalaze; cha­
laza, magkezdeményalap, magrügybél-
alap ; халаза, основание семяпочки]
—*• macula germinativa, macula hilaris
253 CHALAZOCAMIA f (gr. -, γάμος
„căsătorie"), şalazogamie, fecundare a
ovulului prin regiunea şalazei [cha-
lazogamy; Chalazogamie ; chalazoga-
mie ; chalazogámia ; халазогамия]
254 CHALCOPHAEUS (gr. χαλκός „cu­
pru", φαιός „brun"), brun-roşcat, de
culoarea cuprului [coppery, brownish-
red; kupferrot, rötlichbraun; rouge
de cuivre, brunâtre-rouge; rézbarna,
barnásvörös ; медно-бурый]
255 CHALICODOPHYTA η pl, CHALI-
COPHYTA η pl (gr. χάλι „pietriş",
φύτον „plantă"), calicodofite, plante
ca:« trăiesc pe pietrişuri [chalicodo-
phyta, gravei plants ; Chalikodophyten,
Kiesbodenpflanzen ; chalicodophytes,
plantes de terrains cailleuses ; kali-
kodofiták, kavicsos talajok növényei;
растительность осипей]
256 CHALYBEIFORMIS (gr. χάλυβος
„oţel", lat. forma „formă"), calibei-
form, de forma sîrmei de oţel [steel-
wire-shaped; stahldrahtförmig ; chaly-
beiforme, en forme de fii d'acier;
acélhuzal alakú ; проволоковидный[
257 CHALYBEUS (gr.-) 1. Suriu-albăstrul,
de culoarea oţelului. 2. Dur ca oţelul
[steel-grey, lead-coloured; stahlgrau,
stahlhart ; gris bleuâtre d'acier, dure
comme l'acier ; acélszürke, acélkemény ;
стальной цвет, стальной]
CHAMAEPHYTA 122
258 CHAMAEPHYTA η pl (gr. χαμαΐ 269 CHASMOGAMIA f (gr. - ), chasmo-
„pe pămînt", φύτον „plantă"), cha- gamie, casmogamie, polenizare în floa­
mefite, camefite, plante scunde cu rea deschisă [chasmogamy; Chasmo-
muguri de regenerare iérnînd sub gamie ; chasmogamie ; chasmogámia ;
zăpadă deasupra pămîntului [cha- хазмогамия]
maephytes ; Chamaephyten, Oberflă- 270 CHASMOPETALIA î (gr. -, πέταλον
chenpflanzen ; chaméphytes ; kame- „petală"), chasmopetalie, casmopeta-
fiták, törpecserjék, rácscserjék; xa- lie, deschidere persistentă a înveli­
мефиты] şului floral (Loew) [chasmopetaly;
259 CHAMAEREPENS (gr. -, lat. re- Chasmopetalie ; chasmopetalie ; chas-
pens „tîrîtor") -* repens, reptans mopetália; хазмопеталия]
260 CHARACTER m (gr. χαρακτηρ 271 CHASMOPHYTA η pl (gr. -, φύτον
„caracter"), caracter, însuşire sau con­ „plantă"), chasmofite, casmofite, plan­
formaţie specială care deosebeşte gru­ te care trăiesc în humusul din crăpă­
pele de plante între ele (specific, turile stîncilor (A. W. Schimper^
generic) [character; Charakter, Merk­ [chasmophytes ; Chasmophyten, Spal­
mal ; caractère ; jelleg, sajátság, bélyeg ; tenpflanzen ; chasmophytes ; chasmo-
признак, свойство] fiták, sziklarepedések növényzete ; хаз-
261 CHARTACEUS (gr. χάρτης „hîrtie") мофиты] —*• chasmochomophyta
—» papyraceus 272 CHEIL-, CHEILO, -CHEILUS, -CHI-
262 CHARTOSTEGIUS (gr. -, στέγω „a LUS (gr. χείλος „buză", „labiu"),
acoperi"), acoperit cu membrană papi- labiat (cheilanthus, cheilodromus, syn-
racee [chartostegious ; papierartig-be- detocheilus, macrochilus) [lip-, -lipped,
deckt; chartostège; papirszerűen fe­ labiate; lippen-, -lippig; labié; aja-
dett; бумажисто-покрытый] kos-, -ajakú ; губо-, -губый] —» labiatus
labiati-, labio-
263 CHASM-, CHASM ΑΤΟ-, CHASMO-,
'CHASTICUS (gr. χασμάομαι „a fi 273 CHEILODROMUS (gr. -, δρόμος
deschis"), deschis (chasmantherus, chas- „fugă") —»• craspedodromus
matocoleus, chasmogamicus, hygrochas- 274 CHEILOGLYPHUS (gr. -, γλύφω „а
sticus) [open-; offen-; ouvert, épa- sculpta") - • labiiformis
noui ; nyitott ; открыто-] —*• chaen-
275 CHEILOMANIA t (gr. -, μανία
264 CHASMANDROECIA í (gr. -, άνήρ, „nebunie"), cheilomanie, dublare anor­
ανδρός „bărbat", οίκος „casă"), chas- mală а labelului în cazul florilor zigo-
mandroecie, casmandroecie, hemicleis- morfe la Orchidaceae (Morren) [cheilo-
stogamie la care din flori ies numai mania ; Cheilomanie ; cheilomanie ; chei-
staminele [chasmandroecy ; Chasman- lománia; хеиломания].
drözie ; chasmandroécie ; chasmandrö-
cia; хазмандроэция] 276 CHEIMONOCHLORUS (gr. χειμόν
„iarnă", χλωρός „verde") —»• sempervi-
265 CHASMANTHERIA î (gr. -, ανθηρός rens
„înflorit"), chasmanterie, casmanterie,
hemicleistogamie la care anterele se 277 CHEIMONOPHILUS (gr. -, φιλέω
deschid şi polenizează stigmatul din „a iubi"), cheimonofil, iubitor de
floarea rămasă incomplet deschisă iarnă, cu frunze persistente în timpul
[chasmanthery ; Chasmantherie ; chas- iernii [winter-loving ; winterliebend ;
mantherie ; chasmanteria ; хазман- aimant l'hiver ; telet kedvelő; хеимо-
терия] нофильный]
266 CHASMOCHOMOPHYTA η pl (gr. - 278 CHEIMONOPHOBUS (gr. -, φόβος
χώμα „dărâmătură", φύτον „plantă") „fugă"), cheimonofob, care evită iarna ;
-+ chasmophyta cu frunze căzătoare în timpul iernii
[winter-shunning ; wintermeidend ;
267 CHASMOCLEISTOGAMIA f (gr. -, cheimonophobe ; telet nem kedvelő ;
κλειστός „închis" , γάμος „căsătorie"), хеимонофобный]
chasmocleistogamie, casmocleistoga-
mie, prezenţa florilor cleistogame şi 279 CHEIR-, CHEIRO- (gr. χείρ, χειρός
casmogame pe aceeaşi plantă (Delpino) „mînă") (cheiranthus, cheirophyllus,.
[chasmocleistogamy ; Chasmokleisto- cheirostemoneus) -* palmati-
gamie ; chasmocleistogamie ; chasmo- 280 CHEIROPTEROPHILUS (gr. χει-
kleisztogámia ; хазмоклейстогамия] ροπτερον „liliac", φιλέω „а iubi"),
268 CHASMODICHOGAMIA î (gr. -, chiropterofil, polenizat prin lilieci
δίχα „în doi"), —»· chasmocleistogamia [chiropterophilous, fertilized by bats;
123
fledermausblütig, durch Fledermäuse
bestäubt ; chiroptérophile, pollinisé par
les chauves-souris; denevér által рог-
zódó ; хироптерофильный]
281 CHEJROPTEROGAMUS (gr. ; γάμος
„căsătorie") —• cheiropterophilus
282 CHEMOAESTHESIS t (arab. al-
kimiya, gr. αίσθησις „sensibilitate"),
chemoestezie, sensibilitatea plantelor
faţă de excitanţii chimici (Czapek)
[chemoaesthesia ; Ghemoaesthesie ;
chimioesthésie ; kemoesztézia, érzékeny­
ség vegyi hatásokra; хемоэстезия]
283 CHEMOAUXISMUS m (ar. -, gr.,
αύξη „creştere"), chemoauxism, sti­
mularea creşterii prin reactivi chimici
[chemauxism; Chemoauxism; chimio-
auxisme ; kemoauxizmus ; хемоаук-
сизм]
284 CHEMOCHORISMUS m (ar. -, gr.,
χωρέω „a se răspîndi), chemocorism,
răspîndirea plantelor prin detaşarea
unor organe (fructe, frunze) în urma
unor cauze de natură chimică [chemo-
chorism; Chemochorismus ; chimio-
chorisme ; kémokorizmus ; хемокоризм]
285 CHEMODINESIS f (ar. -, gr. δινήσις
„învîrtire"), chemodineză, provocare
a curenţilor de rotaţie în proto­
plasma prin acţiuni chimice (Fitting)
[chemodinese ; Chemodinese ; chimio-
dinèse; kemodinézis; хемодинез]
286 CHEMODOLICHOSIS f (ar. -, gr.
δολίχος „lung"), chemodolicoză, în-
tîrziere a creşterii în lungime a unui
organ cauzată de factori chimici
(Czapek) [chemodolichosis ; Chemodo-
lichosis ; chimiodolichose ; kemodoli-
chózis; хемодолихоз]
287 CHEMOKINESIS f (ar. -, gr. κίνησις
„mişcare"), chemocineză, cineză deter­
minată de substanţe chimice [chemo-
kinesis ; Chemokinese ; chimiocinèse ;
kémokinézis; хемокинез]
288 CHEMOLUMINESCENTIA î (ar. -,
lat. lumino „a lumina"), chemolumi-
nescenţă, producere de lumină rece
ca efect al unor procese de oxidaţii
chimice [chemoluminescence ; Chemo-
lumineszenz ; chimioluminescence ; ké-
molumineszcencia, ; хемолюминесцен-
ция]
289 CHEMOLYSIS f (ar. -, gr. λύσις
„dizolvare"), chemoliză, lizare pe cale
chimică (chemolysis; Chemolyse; chi-
miolyse ; kémolizis ; хемолизис]
290 CHEMOMETRIA t (ar. -, gr. μέτρον
„măsură"), chemometrie, efectul gra­
CHEMOTROPISM US
dului de concentraţie a unei sub­
stanţe chemotactice asupra unor orga­
nisme cu mişcări libere (Verworn)
[chemometry ; Chemometrie ; chimio-
métrie; kemometria; хемометрия]
291 CHEMOMORPHOSIS f (ar. -, gr.
μόρφωσις „formare"), chemomorfoză,
morfoză produsă sub influenţa unor
substanţe chimice, ex. cecidii [chemo-
morphosis; Chemomorphose ; chimio-
morphose ; kemomorf ózis ; хемоморфоз]
292 CHEMONASTIA f (ar. -, gr. ναστος
„presat"), chemonastie, mişcări nastice
cauzate de excitaţii chimice difuze
[chemonasty ; Chemonastie ; chimio-
nastie ; kemonasztia ; хемонастия]
293 CHEMOPHOROTACTISMUS m,
CHEMOPHOROTAXIS f (ar. -, gr.
φόβος „fugă", τάξις „aranjare"), che-
mofobotactism, chemotactism negativ,
excitaţia chimică îndepărtînd organul
influenţat fchemophobotactism ; Che-
mophobotaktismus ; chimiophobotac-
tisme ; kemofobotaktizmus ; хемофо-
ботактизм]
294 CHEMOSYNTHESIS f (ar. -, gr.
σύνθεσις „compunere"), chemosinteză,
sinteză realizată prin utilizarea ener­
giei unor reacţiuni chimice exoterme,
lipsind lumina şi clorofila [chemo-
synthesis ; Chemosynthese ; chimiosyn-
thèse; kemoszintézis; хемосинтез]
295 CHEMOTACTISMUS m, CHEMO­
TAXIS î (ar. - gr. τάξις „aranjare"),
chemotactism, mişcări de atragere sau
de respingere sub influenţa unor sub­
stanţe chimice [chemotactism ; Chemo-
taktismus; chimiotactisme ; kemotak-
tizmus ; хемотактизм]
296 CHEMOTHERAPIA f (ar. -, gr.
θεραπεία „tratament"), chemoterapie,
tratamentul bolilor cu substanţe chi­
mice produse de microorganisme sau
pe cale sintetică [chemotherapy ; Che­
motherapie ; chimiothérapie ; kemo­
terápia; хемотерапия]
297 CHEMOTROPHUS (ar. -, gr. τροφή
„nutriţie"), chemotrof, care se nutreşte
sintetizînd materiile organice pe cale
chimică în absenţa luminii [chemotro-
phic; chemotrophisch ; chimiotrophi-
que; kemotrofikus ; хемотрофный]
298 CHEMOTROPISMUS m (ar. - gr.
τροπή „curbare"), chemotropism, miş­
cări tropistice (tropisme) sub influenţa
unor excitaţii chimice (Pfeffer) [che­
motropism; Chemotropismus ; chimio-
tropisme ; kemotropizmus ; хемотро­
пизм]
CHEMozœPHOB us
299 CHEMOZOOPHOBUS (ar. -, gr., -
ζώον „animal", φόβος „fugă"), che-
mozoofob, (plantă'·^) care se apără
împotriva dăunătorilor animali secre- 310 CHI RONY MU M η (gr. χείρ „mînă",
tînd diferite substanţe chimice [che-
mozoophobous ; chemozoophob ; chi-
miozoophobe ; kemozoofob ; хемозоо-
фобный]
300 CHERMESINVS, carmezin, roşu"
carmin [crimson, deep-red; karminrot'
karmesinrot; cramoisi; kárminpiros' 311
karmazsinpiros ; кошенильный] —• car-
mesinus, carminatus
301 CHERSOPHYTA η pl (gr. χέρσος
„pămînt necultivat"), chersofite, plan­
te care cresc pe terenuri uscate,
necultivate (Clements) [chersophytes, 312 -CHITON (gr. χιτών „tunică") (bra-
dry vaste plants; Chersophyten; cher­
sophytes ; kerszofiták ; херсофиты] 313 CHLAENO-, -CHLAENUS (gr. χλαί­
302 CHIASMA η (gr. χίασμα „aşezare
în cruce"), chiasmă, aranjarea în
cruce a cromatidelor în profaza divi­ 314 CHLAMYDO-,
ziunii meiotice (Janssens) [chiasma;
Chiasma; chiasma; kiazma, kroma-
tida-átkereszteződés ; хиазма]
ЗСЗ CHIASTOBASIDIUM η (gr. -, βά-
σιδιον „picioruş"), chiastobazidie, tip
de bazidie cu fusurile nucleare per­
pendiculare pe axa bazidiei (Basidio-
mycetes) [chiastobasidium ; Chiastoba-
sidie ; chiastobasidie ; kiastobazidium ; 315
хиастобазидия]
304 CHILL, CHILIO-, -CHILUS (gr. 316
χείλος „buză, labiu") —»· cheil-
305 CHILL, CHILIO- (gr. χίλιοι „o
mie", „numeros") (chilianthus, chilio-
phyllus) —* miile-, mulţi-, pluri-, poly- 317
306 CHIMAERA f (gr. χίμαιρα „mon­
stru"), himeră 1. Hibrid de grefi.
2. Plante sau ramuri care prin altoire
sau grefă îşi menţin individualitatea
lor parentală (Winkler) [chimaera; 318
Chimäre, Pfropfbastard ; chimère,
hybride de greffe; kiméra; химера]
307 CHIMIO- -^ CHEMO-
ЗЭ8 CHION-, CHIONO-, CHIONEUS
(gr. χιών „zăpadă"), alb ca zăpada,
de zăpadă (chionanthus, chionocalyx, 319
chionophilus, chionophyllus ) [snow-
white, snow- ; schneeweiß, schnee- ;
blanc de neige, de neige ; hófehér,
havat- ; снежно-, белоснежный, снего-]
-+ niveus
309 CHIONOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), chionofite, plante care se
dezvoltă sub covorul de zăpadă, în­ 320
florind şi fructificînd după topirea
ei (Soldanella) [chionophyta, snow-
124
plants ; Chionophyten, Schneeschütz­
linge; chionophytes ; chionofiták ·,.
хионофиты]
όνομα „nume"), chironira, numele
plantei dat în manuscris [chironym^
manuscript name ; Chironym, Manu-
skriptname ; chironyme, dénomination
dans le manuscrit ; chironimum, kézi-
ratban adott név; хироним]
CHIROTYPUS m (gr. -, τύπος
„model"), chirotip, exemplar de plantă
pe baza căruia s-a dat denumirea
din manuscris [chirotype ; Chiroty-
pus; chirotype; chirotipus; хиротип)
chychiton) —*chlamydo-
να „manta") (chlaenopterus, leuco-
chlaenus) —» chlamydo-
-CHLAMYDEUS,
-CHLAMYS (gr. χλαμύς, χλαμύδας
„manta"^, învelit, acoperit, cu periant
(chlamy docar pus, homochlamydeus, la-
siochlamys) [wearing, clothed, cove-
red ; deck-, null-, bedeckt-, mantel-,
bekleidet ; vêtu, couvert; takart, fedett ;
покрытый, прикрытый] —* indutusy
stego-, tectus, vestitus, chlaeno-, -chiton
CHLAMYDIA f (gr.-) -^ perianthium,
involucrum
CHLAMYDOCONIDIUM η (gr. -,
κόνιδιον „praf mărunt") —»· chlamy-
dospora
CHLAMYDOCYSTIS, -IDlS f (gr. -,
κύστις „cavitate"), clamidochist, chist
închis (Algae) [chlamydocyst ; Chlamy-
dozyst; chlamydocyste ; chlamido-
ciszta; хламидоциста]
CHLAMYDOCONIDIUM η (gr. -,
γονή „urmaş"), clamidogonidie, goni-
die unicelulară, de rezistenţă, cu mem­
brana groasă (Myxomycètes) [chlamy-
dogonidium ; Chlamydogonidie ;
chlamydogonidie ; chlamidogonidium ;
ХЛ а м и ДОГОНИДИЯ ]
CHLAMYDOSPORA f (gr. -, σπορά
„sămînţă"), clamidospor, spor asexuat,
de rezistenţă, cu membrana groasă
(Ustilaginales) ; tăciunele cerealelor
[chlamydospore, blight ; Chlamydos-
pore, Ge trei de bran d ; chlamydospore,
nielle; chlamidospóra, üszök; хлами-
доспора]-> paulospora
CHLEDOCOLUS (-COLA f) (gr.
χλήδος „dărîmătură", lat. colo „a
locui") —*• ruderalis
126 CHWROPLASTIDI UM
321 CHLEDOPHILUS (gr. -, φιλέω „a 334 CHLOROLEÜCYTES î pl (gr. -,
iubi") —• ruderalis λευκός, „palid", κύτις „cutie"), clo-
322 CHLEDOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν roleuciţi, granule verzi de clorofilă
„plantă") -+ plantae ruderales din protoplasma (Van Tieghem) [chlo-
roleucytes ; Chloroleuzyten ; chloro-
323 CHLOODES, -CHLOA (gr. χλόη leucytes ; kloroleuciták ;хлоролейциты]
„verdeaţă, iarba verde", είδος „ase­ -+ chloroplastum, chlorophorum
mănare") -^ herbeus, herbicolor
335 CHLOROLEUCUS (gr. - ) , alb-verzui
324 CHLOR , CHLORO-, -CHLORUS (gr. [greenish-white ; grünlichweiß ; ver-
χλωρός „verde ca iarba"), CHLORO- dâtre-blanc ; zöldesfehér ; зеленовато-
CHROUS (gr. -, χρόα „culoare"), белый]
verde, de culoarea verde-viu a ierbii
(chioranthus, chlorocarpus, chrysochlo- 335 CHLORONEMA η (gr. -, νήμα
rus-) [green- ; grün- ; vert ; zöld ; „filament"), cloronemă, protonemă
зелено-] —»^ viridis supraterestră cu funcţii de asimilare
(Gorrens) [chloronema ; Chloronema ;
325 CHLORANTHIA f (gr. -, άνθος chloronèma ; kloronema ; хлоронема]
„floare") -+ virescentia
337 CHLOROPHAEUS (gr. -, φαιός
326 CHLORENCHYMA η (gr. -, Εγχυμα „de culoare închisă"), verde închis
„umplutură"), clorenchim, ţesut paren- [dark-green; dunkelgrün; vert foncé;
chimatic asimilator, bogat în clorofilă sötétzöld ; тёмно-зелёный]
[chlorenchyma, assimilating tissue ;
Ghlorenchym, grüne Assimilations­ 338 CHLOROPHANUS (gr. -, φαίνω
gewebe; chlorenchyme, tissu assi- „a apare"), verde-gălbui, verzui [yel-
milateur ; klórenchima, asszimiláló lowish-green, greenish ; grünscheinend,
alapszövet ; хлоренхима, хлорофил- gelblichgrün ; jaunâtre-vert ; sár­
лоносная ткань] gászöld ; жёлто-зелёный; зеленеющий]
327 CHLORESCENS, CHLORINUS (gr. 339 CHLOROPHORUM η (gr. -, φόρεω
-), clorescent, verzui- galben [greenish, „а purta") —»• chloroleucytes
yellow-green; grünlich, grünlich-gelb; 340 CHLOROPHORUS (gr. - ) -^ viridis
verdâtre, verdâtre-jaune ; zöldes,
zöldellő, zöldessárga ; зеленоватый, 341 CHLOROPHYLLIGE RU S, CHLO-
желто- зеленый] —*• virellus, virescens ROPHYLLOSUS (gr. -, φύλλον
„frunză", lat. gero „a purta"), cloro-
328 CHLORESCENTIA f (gr. -) -^ chlo­ filos, clorofiliger, care conţine cloro­
rosis filă [chlorophylligerous, containing
329 CHLORIS, -IDIS f (gr. χλώρις „zeiţa chlorophyll ; Blattgrün enthaltend ;
florilor"), floră (ca titlu de lucrare chlorophylligere, contenant de chlo­
floristică) [flora, floristic work; Flora, rophylle; klorofillt tartalmazó; хло­
floristisches Werk; flore, oeuvre flo- рофилл оносны й]
ristique; flóra, flóramű; флора, фло­ 342 CHLOROPHYLLOLYSIS f (gr.-,
ристическая работа] λύσις „dizolvare), clorofiloliză, Uza­
333 CHLOROCHRYSEUS, CHLORO- rea clorofilei sub influenţa unor agenţi
CHRYSUS (gr. χλωρός „verde", χρυ­ chimici (Liebaldt) [chlorophyllolyse ;
σός „aur"), verde auriu-gălbui [gold- Chlorophyllolyse ; chlorophyllolyse ;
green; grüngoldig; vert jaunâtre d'or; klorofillolizis ; хлорофиллолиз]
zöldes aranysárga; зеленозолотистый] 343 CHLOROPHYLLUM η ( g r . - ) , clo­
331 CHLOROCYANEUS (gr. -, κυάνεος rofilă, substanţă granulară din plas-
„albastru") verde-albăstrui [bluish- tide, dînd plantei culoarea verde, cu
green ; blaulichgrün ; bleuâtre vert ; rol important în fotosinteză [chloro­
kékeszöld; зелено-голубой, зелено- phyll; Chlorophyll, Blattgrün; chlo­
синий] rophylle ; klorofill, növényzöld, levél­
zöld ; хлорофилл]—»•/>Лг///оеА/о/-мт, phy-
332 CHLOROCYSTIS, -IDIS f (gr. -κύστις tochlorina
„cavitate"), clorocist, celulă cu cloro­
filă [chlorocyst ; Chlorozyst ; chlorocys- 344 CHLOROPHYLLUS (gr. - ) , eu frunze
te ; klorociszta ; хлороцист] verzi [green-leaved; grünblättrig; à
feuilles vertes; zöld levelű; зелено-
333 CHLOROGLOBINUM η (gr. -, lat. листный]
globus „glob"), cloroglobină, materia
colorantă verde a clorofilei (Tswett) 345 CHLOROPLASTIDIUM η (gr. - ,
[chloroglobin ; Chloroglobin ; chloro- πλαστικός „plastic", - ίδιον „dimi­
globine ; kloroglobin ; хлороглобин] nutiv") —·· chloroplastum
CHLOROPLASTUM
346 CHLOROPLASTUM η (gr. -, πλαστός
„modelat"), cloroplast, granule verzi
din citoplasmă, compuse din stroma
şi din clorofilă [chloroplast, chloro-
plastid; Chloroplast, Ghlorophyllkör-
per ; chloroplaste ; kloroplasztisz, nö­
vényzöldszemcse ; хлоропласт] -» auío-
plastum
347 CHLOROSIS î (gr.-), cloroză, clo-
rescenţă; îngălbenire patologică a
frunzelor din cauza lipsei clorofilei
sau al fierului [chlorosis; Chlorose,
Bleichsucht, Gelbsucht, Chloreszenz ;
chlorose, chlorescence ; klorózis, levél­
zöld-hiány, sápadtság, sápkorság ;
хлороз] —*• icterus, chlorescentia, étiole-
ment
348 CHLOROSUDATIO í (gr.-, lat. su-
datio „transpiraţie") —» chlorovapori-
satio
349 CHLOROTRANSPIRATIO í (gr. -,
lat. transpiratio „transpiraţie") -+
chlorovaporisatio
350 CHLOROVAPORISATIO t (gr. -, lat.
vaporisatio „evaporare"), clorovapori-
zaţie, clorosudaţie ; transpiraţia plan­
telor cu clorofilă sub influenţa lumi­
nii (Van Tieghem) [chlorovaporization ;
Chlorovaporisation ; chlorovaporisa-
tion; klorovaporizáció ; хлоровапори-
зация]
351 CHLOROXANTHUS (gr. -, ξανθός
„galben"), verzui-galben [greenish-yel­
low; grünlichgelb; verdâtre-jaune ;
zöldessárga ; зеленовато-желтый]
352 CHLORUS, CHLOROTICUS (gr.-),
gălbui-verde [yellowish-green ; gelblich­
grün; jaunâtre-vert; sárgászöld;
желто-зеленый]
353 CHOMAPOPHYTA η pl (gr. χώμα
„terasament", από „de pe", φύτον
„planta"), chomapofite, comapofite,
plante ruderale [ruderal plants ; Rude-
ralpflanzen, Schuttpflanzen ; plantes
des décombres; romnövények; руде-
ральные растения]
354 CHOMOPHYTA η pl (gr. - ) , chomo-
fite, comofite, plante ce cresc pe
stînci cu detritus sau în crăpăturile
stîncilor (öttli) [chomophytes ; Cho-
mophyten, Detrituspflanzen, Erd-
wurzler ; chomophytes ; chomofiták ;
хомофиты]
355 CHONDRIOCONTES m pl (gr. χόνδρος
„grăunte", κοντός „baston"), condrio-
conţi, condriozomi din citoplasmă
celulară, în formă de bastonaşe sau
sferice [chondriokonts ; Chondriokon-
ten; chondriocontes ; kondriokonták ;
12βί
хондриоконты] —• chondriosoma, mito-
chondrium
356 CHONDRIOCINESIS î (gr. -, κίνη-
σις „mişcare"), condriocineză, divi­
ziunea condriozomilor în cursul cito-
genezei (Nicoloci-Roncati) [chondrio-
kinesis ; Chondriokinese ; chondrioci-
nèse ; kondriokinézis ; хондриокинез!
357 CHONDRIOMA î (gr. -, ομάς „tota­
litate"), condriom, totalitate a con­
driozomilor din citoplasmă celule»
(Meves) [chondriom ; Chondriom ; chon-
driome; kondrioma; хондриома] -+
cytoma
358 CHONDRIOMITES m pl (gr. -, μίτος
„fir"), condriomite, condriozomi în­
lănţuiţi filiform din citoplasmă (Meves)
[chondriomites ; Chondriomiten ; chon-
driomites; kondriomitak; хондрно-^
миты]
359 CHONDRIOSOMA η (gr. - σώμα.
„corp"), condriozom, organite ca cen­
tre ale respiraţiei şi repartiţiei ener­
giei metabolice din citoplasmă, fiind
şi numele colectiv al condrioconţilor,.
condriomitelor şi condriosferelor (Ben-
da) [chondriosome ; Chondriosom ;
chondriosome ; kondrioszoma ; хондрн-
осома] -* chondriocontes, mitochondrium.
plastochondrium, plastosoma
360 CHONDRIOSPHAERA î (gr. -„
σφαίρα „sferă"), condriosferă, condrio­
zomi aglomeraţi în formă globuloasă„
din citoplasmă [ chondriosphere ; Chon-
driosphäre ; chondriosphere ; kondri-
oszféra ; хондриосфера]
361 CHONDROIDEUS (gr. χόνδρος „gră­
unte", „cartilagiu", είδος „aspect")^
-* granosus, cartilagineus
362 CHORDA f (gr. χορδή „coardă",
„maţ"), cordon; organ filiform de·
fixare (cordon pistilar, cordon umbi­
lical) [cord, chorda; Strang, Träger;
cordon; zsinór, függesztő; хорда)
CHORDA UMBILICALIS -^ funi­
culus
363 CHORDA TUS, CHORDO- (chordophyl-
lus, chordorrhizus) —*• filiformis
364 CHORI-, CHORISO-, CHORISTO-,
(gr. χωρίζω „a se separa"), separat,
izolat, liber, neconcrescut (choripeta-
lus, chorisolepidus, choristophyllus)
[separated, isolated, free; getrennt,
frei; séparé, isolé, libre; elkülönült,
szétvált, szabad; раздельно-, разде-
лённый]-»а1а/у-, disjunctus, discretus,
eleuthero-
365 CHORISIS f (gr. χωρέω „a se înde­
părta"), coriză, deslipirea teratolo-
127
gicá a unor organe normal concrescute
sau dublarea anormală a acestora
(corola gamopetală devenind dialipe-
tală) [chorisis, deduplication ; Chorise,
Spaltung, Verdoppelung ; chorise,
dédoublement ; korizis, elkülönülés,
szétválás, megkettőződés ; хориз, раз­
деление, удвоение] —> dilaminatio
366 CHORISMUS m (gr. -) -* chorisis
367 CHOROLOGIA f (gr. -, λόγος „vor­
bire"), corologie, biogeografie ; stu­
diul distribuţiei organismelor în spa­
ţiu şi stabilirea arealului lor geo­
grafic [chorology, biogeography ; Cho-
rologie, Arealkunde ; chorologie, aréo-
grai:hÍ3; korológia, biogeográfia, elter­
jedéstan ; хорология, биогеография]
368 CHOROTYPUS m (gr. -, τύπος
„model"), corotip, tip local [chorotype,
local type; Chorotypus; chorotype;
korotipus; хоротип]
369 CHORTONOMIA t (gr. χόρτος
„iarbă", νόμος „lege"), cortonomie,
procedeele de preparare şi de conser­
vare a plantelor colectate, precum şi
de întocmirea herbarelor [chortonomy ;
Chortonomie; chortonomie; korto-
nomia ; хортономия ]
370 'CHORUS (gr. χωρέω „aserăspîndi"),
răspîndit prin (anemochorus, hydro-
chorus) [distributed by; -verbreitet;
répandu par; terjedő; -хорный, рас­
пространяемый]
371 CHROM ΑΤΟ-, CHROMO-, -CHRO­
MATICUS, -CHROMUS, -CHROUS
(gr. χρώμα „culoare"), colorat, de
culoare (chromatophilus, chromolepis,
hyperchromaticus, heterochromus, gal-
lochrous) [coloured; -farbig, farben-;
coloré; színű, színes; окрашенно-,
-окрашенный] —> -baphus, coloratus
372 CHROMATICUS (gr.-), cromatic,
colorabil adaptare '^) [chromatic,
colourable; chromatisch, färbend,
färbbar ; chromatique, colorable ; kro­
matikus, festődő, színeződő; хрома­
тический, окрашенный]
S73 CHROMATIDIUM η (gr. -), cro-
matidie, unul din constituenţii cromo­
zomului despicat longitudinal în cursul
mitozei sau a meiozei (McClung) [chro­
matid; Chromatide; Chromatide; kro-
matidium ; хроматида]
374 CHROMATINUM η (gr. -), croma-
lina, granulaţie colorabilă, de natura
proteică din nucleu саге participă
ia formarea cromozomului (Flem-
ming) [chromatin; Chromatin; chro-
matine ; kromatin ; хроматин]
CHROMOCENTR UM
375 CHROMATOLOGIA f (gr. -, λόγος
„vorbire"), cromatologie, studiul ma­
teriilor colorante de origină vegetală
(Sorby) [chromatology ; Chromatolo-
gie ; chromatologie ; kromatológia ;
хроматология]
376 CHROMATOLYSIS f (gr. -, λύσις
„descompunere"), cromatoliză, des­
compunerea cromatinei, ca stadiu
final al degenerării nucleului [chroma-
tolysis; Chromatolyse ; chromatolyse ;
kromatolizis ; хроматолиз]
377 CHROMATOPHORUM η (gr. -,
φορέω „a purta"), cromatofor, ter­
men colectiv pentru plastidele (cloro-,
Cromo- şi leucoplastide) din citoplasmă
[chromatophore ; Chromatophor, Farb­
stoff träger ; chromatophore ; kroma-
tofor, szintes tecske ; хроматофор] —»·
phaeophorum
378 CHROMATOPLASMA η (gr. -,
πλάσμα „modelare"), cromatoplasmă,
structura periferică nediferenţiată a
citoplasmei unor celule, impregnată
cu pigmenţi (Cyanophyceae) [chro-
matoplasm ; Chromatoplasma ; chro-
matoplasme; kromatoplazma ; хрома-
тоштазма] —*• chromoplasma
379 CHROMIDIOCENTRUM η (gr. -,
κέντρον „centru"), cromidiocentru, cro-
midii grupate in masă definită din
celulă (Wäger) [chromidiocentrum ;
Chromidiozèntrum ; chromidiocentre ;
kromidiocentrum ; хромидиоцентр] -*
chromidiosphaera
380 CHROMIDIOGAMIA î (gr. -, γάμος
„căsătorie"), cromidiogamie, fuziona­
rea cromidiilor (Wäger) [chromidio-
gamy ; Chromidiogamie ; chromidio-
gamie; kromidiogámia ; хромидиога-
мия]
381 CHROMIDIOSOMA η (gr. -, σώμα
„corp") —*• chromidium
382 CHROMIDIOSPHAERA f (gr. -,
σφαίρα „sferă") —*• chromidiocentrum
383 CHROMIDIUM η (gr. -), cromidie,
granule bazofile de cromatină prove­
nite din nucleu (Hertwig) [chromidium ;
Chromidie ; chromidie ; kromidium ;
хромидиа] —>· chromidiosoma
384 CHROMISMUS m (gr. -), cromism,
coloraţia excesivă a unor organe
(flori, fructe, frunze, seminţe) [chro-
mism; Chromismus; chromisme; kro'
mizmus ; хромизм]
385 CHROMOCENTRUM η (gr. -, κέν­
τρον „centru"), cromocentru, gra-
nulatiuni de cromatină din nucleul
CHROMOCHONDRI UM
aflat în starea de repaus sau în stadiul
interfazei, care absorb şi fixează cu
uşurinţa diferite substanţe colorante
(Bacearini) [chromocentrë; Chromo-
zentrum; chromocentre; kromocen-
trum; хромоцентр]
386 CHROMOCHONDRI UM η (gr. -,
χονδρίον „granulă"), cromocondrie,
mitocondrie granulară care în in­
teriorul ei dă naştere unui pigment
(Prenant) [chromochondrium ; Chro-
mochondrium; chromochondrie ; kro-
mokondrium ; хромохондрия]
387 CHROMOCYTIS, -IDIS f(gr. -, κύτος
„înveliş"), cromocit, celulă cu pigmenţi
[chromocyte ; Chromozyt ; chromocyte ;
kromocita ; хромоцит]
388 CHROMOGENICUS, CHROMOGE-
NUS (gr. -, γενικός „de naştere"),
cromogen, care produce pigmenţi co­
loranţi [chromogenic, chromogenous ;
chrornogen, farbstoffbildend; chro­
mogène ; kromogén, szinanyagtermelö ;
хромогенный, пигментообразующий]
-^ chromoparus
389 CHROMOLEUCYTES f pl (gr.-,
λευκός „alb", κύτος „înveliş"), его,
moleucite, granule colorate din cito­
plasmă (Van Tieghem) [chromoleucy-
tes ; Chromoleuzyten ; chromoleucytes ;
kromoleuciták ; хромолейциты]
390 CHROMOLIPOIDES f pi (gr. -,
λιπώδης „gras"), cromolipoide, pică­
turi de ulei cu pigmenţi de carotină
din celulele unor alge şi ciuperci [chro-
molipoides; Chromolipoiden ; chromo-
lipoides ; kromolipoidok ; хромоли-
поиды]
391 CHROMOMERA η pl (gr. -, μέρος
„parte"), cromomere, granule de cro-
matină dispuse în lungul filamentu­
lui cromozomal sau al cromonemei
(Wilson) [chromomeres ; Chromome-
ren ; chromomères ; kromomerák ;
хромомеры]
392 CHROMONEMA η (gr. -, νήμα
„fir"), cromonemă, fascicul de fila­
mente cromozomale cu segmente de
cromomere (Vejdovsky) [chromonema ;
Chromonema; chromonema; kromo-
néma; хромонема]
393 CHROMOPARUS (gr. -, lat. paro
„a pregăti") —»· chromogenus
334 CHROMO PHI LUS, CHROM ATO-
PHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"),
cromofil, cu afinităţi pentru coloranţii
histologic! [chromophilous, readily stai­
ning; chromophil, leicht färbend;
chromophile, facilement colorable ;
12g
kromofil, könnyen színeződő; хромо-
фильный, окрашивающийся]
335 CHROMOPHOBUS (gr. -, φοβέ»
„а fugi"), cromofob, necolorabiI[chro-
mophobous; chromophob, nicht fär­
bend ; chromophobe, incolorable ; kro-
mofób, nem színeződő ; хромофобный}
336 CHROMOPLASMA η -^ehromatoplas­
ma
337 CHROMOPLASTUM η (gr. -, πλα­
στός „modelat"), cromoplast, plastide
din citoplasmă, lipsite de clorofilă,
conţinînd xantofilă sau carotină
(A. Meyer) [chromoplast ; Chromo-
plast; chromoplaste ; kromoplasztisz ;
хромопласт]
338 CHROMOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"),
cromozom, corpuscul prezent în nucleu
cu ocazia diviziunii cariocinetice, care
absoarbe cu uşurinţă culorile bazice
şi care este purtător al caracterelor
ereditare (Waldeyer) [chromosome ;
Chromosom, Kernsegment, Kern­
schleife; choromosome; kromoszóma;
хромосома] —»• pangenosoma
399 CHROMOTROPISMUS m (gr. -,
τροπή „răsucire"), cromotropism, fo-
totropism sub influenţa luminii co­
lorate [chromotropism ; Chromotropis-
mus; chromotropisme ; kromotropiz-
mus ; хромотропизм]
400 CHRONICUS, -CHRDNUS (gr. χρόνος
„timp"), cronic, de timp, de lungă
durată (heterochronus) [chronic, oÍ
long standing; langwierig, zeitlich,
chronisch ; chronique ; időbeli, hosz-
szabb ideig tartó ; хронический]
401 СН RON IS PORA f (gr. -, σπορά
„sămînţă"), cronispor, spor dé rezis­
tenţă [chronispore, resting-spore ; Dau­
erspore; chronispore, spore de conser­
vation ; kronispóra, kitartóspóra ; χρο-
ниспора, зимняя спора] —» hypnospora,
teleutospora
402 CHRONISPORANGIUM η (gr.-,
άγγεΐον „vas"), cronisporange, spo­
range care produce cronispori (Vuil-
lemin) [chronisporangium ; Chronispo-
rangium ; chronisporange ; kronispo-
rángium ; хрониспорангий]
4C3 СНRON IZOOS PO RA f (gr.-, ζωός
„viu", -), cronizoospor, zoospor de
conservare [chronizoospore ; Chroni-
zoospore; chronizoospore; kitartózoo-
spóra ; хронизооспора]
404 CHROO- (gr. χροός, χρως „piele)
( chroosepalus ) *• coriaceus
129
405 CHRYS-, CHRYSEUS, CHRYSO-,
-CHRYSUS (gr. χρύσος „aur"), gal-
ben-auriu (chrysanthemus, chrysocar-
pus, chlorochrysus ) [golden-, gold-
coloured, yellow as gold; gold-, gol­
dig-, goldgelb; jaune doré; arany-
sárga ; золотисто-, золотистый]-+амгеи5
406 CHRYSOCHLORUS (gr. -, χλωρός
„verde"), auriu-verde [yellowish-green ;
gelblichgrün ; jaunâtre-vert ; sárgás-
zöld ; желтовато-зелёный]
407 CHRYSOGONIDIUM η (gr. -, γονή
„urmaş"), crisogonidie, gonidia auriu
galbenă a unor licheni [chrysogoni-
dium ; Chrysogonidie ; chrysogonide ;
krisogonidium ; хризогонидий]
408 CHRYSOLEUCUS (gr. -, λευκός
„alb"), gălbui-alb [yellowish-white ;
gelblichweiß ; jaunâtre blanc ; sárgás­
fehér ; золотисто-белый]
409 CHRYSOMELANUS, CHRYSOME-
LUS (gr. -, μέλας „negru, închis la
culoare"), galben-auriu închis [dark
yellow; dunkelgoldgelblich ; jaune
foncé; sötétsárga; sötét aranysárga;
тёмнозолотистый]
410 CHRYSOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον
„frunză"), crizofilă, pigment produs
al descompunerii clorofilei, care toam­
na colorează frunzele în galben [chry-
sophyll ; Chrysophyll ; chrysophylle ;
krizofillum ; хризофилл]
411 CHRYSOTANNINUM η (gr.-, lat.
tanninum „tanin"), crizotanin, grup
de substanţe colorante care toamna
dau culoarea brunie frunzelor unor
arbori [chrysotannin; Chrysotannin;
chrysotannine ; krizotannin ; хризо-
таннин]
412 CHTHONOPHYTA η pl (gr. χθόνιος
„suprateran", φύτον „plantă"), cto-
nofite, grupa plantelor care trăiesc
pe sau în sol (Warming), spre deose­
bire de plantele acvatice [chthonophy-
ta; Erdpflanzen; plantes terrestres;
szárazföldi növények; растения сушы]
413 CHYLOPHYTA η pl (gr. χυλός
„suc", -), chilofite, plante suculente
[succulent plants; Saftpflanzen; plan­
tes succulentes; nedvdús növények;
суккулентные растения] —»· succulenta
414 CHYMIFERUS (gr. χυμός „suc",
lat. fero „a purta"), chimifer, саге
conduce seva [bearing juice; saft­
tragend ; succifère, chymifère ; nedv-
szállitó ; несущий сок] —> succifer
415 CHYTR-, CHYTRD- (gr. χύτρα
„urnă, gropiţă"), cu gropiţe, cu urne
CILIOLATUS
(chytradenius, chytrophorus) [groove-,,
urn-, dimple-; gruben-, urnen-; fos­
sette, à urnes; gödörkés, tokocskás·^
ямчато-, урно-] —»^ foveatus, scrobicu-
latus
416 CIBARIUS -+ edulis, esculentus^
ces eus
ill CICATRICATUS, CICATRICO-
SUS, cicatricos, cicatrizat, cu cica­
trice [cicatricose, scarred; narbig,
genarbt; cicatrisé, marqué de cica-
trices; heges, ripacsos, varacsos;
рубцеватый]
418 CICATRICULA f, CICATRIX f,
cicatrice, cicatriculă 1. Urmă de
vătămare pe un organ. 2. Cicatricele
frunzei lăsată pe tulpină sau pe ramură
la locul de desprindere a peţiolului
[cicatrice, scar; Narbe, Blattnarbe;
cicatrice, cicatricule; heg, ripacs, le-
vélripacs, levélsebhely; рубец, рубчик,
листовой рубец] -^ phyllichnium (2)
419 CICATRISATIO f, cicatrizare, aco­
perirea ţesutului rănit cu un nou
ţesut de izolare, numit calus [cicatri­
zation ; Vernarbung, Cikatrisation,
Kallusbildung ; cicatrisation ; hegszö­
vet-képződés, óvoszövet-képződés ; ци-
катризация]
420 CICUR -^ cultus
421 CIDARIFORMIS - • turbaniformis
422 -CIDUS (lat. caedo „a tăia, a omorî"),
-cid, care distruge, care se rupe
(fungicidus, herbicidus, septicidus)
[-cidal, destructive of, dehiscing; -ver­
nichtend, -spaltig; -cide, détruant,
déhiscent; -ölő, -felnyilású; -цидный,
уничтожающий, растрескивающийся]
423 CILI-, CILI ATI-, CILI ΑΤΟ-, CI­
LII-, CILIO-, CILI ATU S, CILII-
FER, ciliat, cu peri sau sete paralele
echidistante pe marginea organelor
(frunza la Fagus silvatica) (ciliaris,
ciliatifolius, ciliatodenticulatus, cilii-
farmis, ciliogradus) [ciliate-, ciliated ;
wimperig, bewimpert, gewimpert,
wimperhaarig, randhaarig; cilié, garni
de cils; pillas, pillaszőrös, pillas
szőrű; реснице-, ресничато-, реснича-
тый] —> blephar-, blepharophorus
424 CILIOGRADUS (lat. cilium „cil",
gradus „pas"), ciliograd, care se mişcă
cu ajutorul cililor (Crozier) [ciliograde ;
ziliograd; ciliograde; ciliograd; цил-
иоградный]
425 CILIOLATUS, CILIOLOSUS, CILI­
AT ULU S, ciliolat, cu cili mici [cilio-
late, minutely ciliate; kleinwimperig.
CILI и M
feinbewimpert ; ciliolé ; ciliolált, pil-
lácskás ; мелкоресничатый]
426 CILIUM η, cil 1 Perişori sau setule
paralele, distanţate, aşezate pe mar­
ginea unor organe (frunzele la Fagiis
silvatica)· 2 Filament vibratil pe zoo-
spor {Algae, Fungi) [cilium ; Zii,
Wimper, Wimperhaare, Geißel, Wini-
perchen; cil; pilla, pillaszőr, csil-
langó ; ресничка]
427 CIMICINUS, cu miros de ploşniţă
(Coríandrum sativum) [bug-stinking;
wanzenübelriechend ; puant à punaise ;
poloska szagú ; клоповый]
428 CINCINNATUS, cincinat, dispus în
buclă [cincinnate, curled; wickelig,
gelockt; cincinné; forgós; кудрявый,
курчавый]
429 CINCINNUS m, cincin, inflorescenţă
cincinată; cimă scorpioidă; tip de
inflorescenţă cimoasă, la care axa
principală se termină în floare, iar
ramurile se dezvoltă în planuri dife­
rite şi numai în acelaşi sens (Bora-
ginaceaç) [cincinnus, scorpioid cyme;
Wickel, Skorpionschwanz-Wickel ;
cincinne, cyme scorpioïde; forgó, for-
góvirágzat ; завиток] —> сута scor-
pioideum
430 CINCLIDOCARPUS (gr. κιγκίς
„gratie", καρπός „fruct"), cu fructe
reticulate [lattice-fruited, grilled-frui­
ted; gitterfrüchtig; à fruits grillés;
rácsos termésű; решётчатоплодный]
481 CINCTUS, înconjurat (fructus ca-
lyce cinctus fructul înconjurat de
caliciu, la Atropa, Nicotiana) [encir-
cled, girdled, surrounded; umgürtet,
gegürtet, umgeben, umzingelt, ge-
säumt; ceinturé, cerclé, entouré;
körülövezett, körülfogott ; опоясанный,
окруженный] —> cingulatus, succinctus
432 CINENCHYMA η (gr. κίνησις
„mişcare, εγχυμα „umplutură"), cinen-
chim, ţesut cu vase laticifere [cinen-
chyma ; Kinenchym ; cinenchyme ;
kinenchyma ; киненхима]
433 CINERACEUS, CINEREUS, cino-
reu, sur, gri, cenuşiu curat [ash-grey;
aschgrau; cendré, gris cendré; hamu­
szürke, hamvas szürke ; пепельный]
—*• griseus, spodius, tephreus, robori-
nus
434 CINERASCENS (cinerasco), cinera-
scent, cenuşiu-deschis, cenuşiu-palid
[greyish, light grey, somewhat ashy;
asűhgraulich, hellaschgrau ; cineras-
cent, gris cendré pâle; szürkéllő.
130
világosszürke ; пепельносерый] -* ra-
vidus, subcinereus
435 CINESIS f, KINESIS f (gr. κίνησις
„mişcare") —* mitosis, motus
436 CINETOCHORUM η (gr. -, χώρα
„loc") —> centrom^rum
437 CINETONEMA η (gr. -, νήμα
„filament"), cinetonemă, locul de in­
serţie al filamentelor fusului cromo-
zomal [kinetonema ; Kinetonema ; ciné-
tonème ; kinetonema ; кинетонема]
438 CINETOPLASTA η pl (gr. -, πλασ­
τός „modelat"), cinetoplaste, corpus-
culi sateliţi formaţi la baza flagelilor,
care se divid concomitent cu cineto-
zomii (Lwoff) [kinetoplastes ; Kineto-
plasten ; cinétoplastes ; kinetoplaszti-
szok; кинетопласть]
43Э CINETOSOMA η (gr. -, σώμα
„corp"), cinetozom, particulă citoplas-
matică autoduplicantă, cu rol în mor-
fogeneză (Ciliatae) [kinetosome ; Ki-
netosom ; cinétosome ; kinetoszőma ;
кинетосома]
440 CINGENS (cingo), care înconjoară,
care înfăşoară, care încinge un alt
organ al plantei [girdling, encircling,
surrounding ; umgürtend, umgebend,
umzingelnd ; entourant ; körülfogó,
körülvevő ; окружающий] —*• circumam-
biens, circumdans, circumplectens
441 CINGULATUS, înconjurat [surroun-
ded, girdled ; umgürtet, umgeben,
umzingelt ; cingulé, ceinturé, entouré ;
körülövezett, övezett ; окаймленный]
—> periplocus, circumcinctus, circum'
datus
442 CINGULUM n, bríu, cordon, zonă
(la gîtul rădăcinii, inelul sporangilor
de ferigi, la frustulele diatomeelor)
[girdle, zone, collar; Gürtel, Zone,
Hals ; zone, collet ; öv, övezet ;
поясок, зона, шейка]
443 CINIS m, cenuşă [ash ; Asche ; cendre ;
hamu ; зола, пепел]
444 CINNABARINUS, cinabarin, roşu
de cinabru [scarlet, vermilion ; zin­
noberrot, hochrot; rouge de cinabre;
cinobervörös ; кинноварно-красный] —^
scarlatinus, coccineus, miniatus
445 CINNAMOCHROUS, CINNAMO-
MEUS, brun-roşcat ; de culoarea sau
mirosul scorţişoarei [reddish-brown,
cinnamon-coloured ; zimtfarbig, zimt­
braun, zimtriechend ; rougeâtre-brun
de cannelle, sentant comme la cannel­
le; fahéj színű, fahéjbarna, fahéj il­
latú ; коричневый]
131 CIRCO MV ÁLLATOS
446 CINOPLASMA η (gr. κίνησις „miş­ kreis, Umriß; circonférence; kerület,
care", πλάσμα „formare"), cinoplasmă, körfogat ; окружность, очертавие] - •
partea hialină a protoplasmei în care circuitus, ambitus
are loc activitatea cinetică a celulei
(Strasburger) [kinoplasm; Kinoplas- 461 CIRCUMFLEXVS, circumttex,
ma; cinoplasme; kinoplazma; кино­ curbat în semicerc, arcuit [circumflex»
плазма] —»· leptoplasma bending round; ringsumgebogen; cir-
conflex ; boltozatosán görbült ; завитой,
447 CIRCELLARIS, în formă de gratii огибающий]
[lattice - shaped ; gitterfôrmig, rostför-
mig; en forme de grille; rács alakú; 462 CIRCUMFLORALIS, circumfloral,
решётчатообразный] dispus în jurul florii [circumfloral;
zirkumfloral, ringsumblütenständig ;
448 CIRCELLATUS, cu gratii, cu reţea circonfloral ; virágkörüli ; кругоцвет-
[latticed; gitterig; grillé; rácsos, rá­ ковый]
csozott; решётчатый]
463 CIRCUMLATERALISMUS m, cir-
449 CIRCINALIS, CIRCINATUS, răsu­ cumlateralism, tendinţa în filogenie
cit în spirală, răsucit în formă de a organelor plantei de a se dezvolta
cîrjă (frunzele la Filices, Drosera) în jurul unei axe (Bailey) [circumla-
[coiled inwards, involute; eingerollt, teralism; Zirkumlateralismus ; circum-
aufgerollt, schneckenartig-geroUt ; cir- latéralisme; cirkumlateralizmus ; цир-
cinée, roulé en crosse, reconquillé; кумлатерализм]
bekunkorodott, befelécsavarodott ;
завитой, закрученный] 464 CIRCUMNATUS, CIRCUMNE-
XUS, concrescut împrejur [wrapped
450 CIRCUITUS (-US) m -» circumfe- around, growing round about;
rentia ringsumwachsen, ringsumverwachsen ;
451 CIRCULARI S, circular, de forma soudé tout à l'entour; körülnott,
cercului (ex. embrionul la Chenopo- köröskörül összenőtt; кругом приро­
dium) [circular ; zirkulär, kreisrund, сший]
kreisförmig; circulaire; körszerű, kör
alakú, kerek ; круговой, окружный, 465 CIRCUMNUTATIO f, circumnuta-
кольцевой] —* rotundi-, strongylo-, orbi­ ţie, mişcare helicoidală de creştere a
cularis, cyclicus vîrfului tulpinii, rădăcinii, cîrcelului
[circumnutation ; rotierende Nutation ;
452 CIRCULATIO f, circulaţie (a cito- circumnutation ; keringőmozgás, ke­
plasmei din celulă, a sevei din plantă) ringő csúcsnövekedés; круговое вра­
[circulation ; Zirkulation, Strömung, щение]
Umlauf; circulation; áramlás, áramló
mozgás, szétáramló mozgás, keringés; 466 CIRCUMPLECTENS -* cingens
циркуляция] 467 CIRCUM POLARI S, circumpolar,
453 CIRCUM-, de jur împrejur (circum- aflat în regiunea holarctică [circum­
cludens, circumserraíus) [round; ring- polar ; zirkumpolar ; circumpolaire ;
sum-, herum-, um- ; circulairement, sarkköri, sarkkörüli ; хщркумполярный,
autour, entouré; körül, köröskörül; кругополярный]
окружённый, кругом] —>^ peri-
468 CIRCUMSCISSUS, circumscis, des­
454 CIRCUMAMBIENS -^ cingens picat circular (dehiscenţa la Hyoscya-
455 CIRCUMAXILIS -* amplexicaulis mus) [circumscissile, cut circularly
around ; ringsumspaltend, ringsumaus-
456 CIRCUM BOREALIS, circumboreal, springend; circoncis, à fente cir­
din regiunile temperate şi reci ale culaire; csalmás, körülhasadt, körül
emisferei nordice [circumboreal; zir- felrepedt ; растрескивающийся коль­
kumboreal; circumboreal; cirkumbo- цом]
reális, északisarkkörüli; циркумбо-
реальный] 469 CIRCUMTEXTUS, întreţesut de jur
împrejur [circumtextous, wowen alt
4 5 7 CIRC и MCI Ν С TUS-* cingulatus round ; ringsumwebt, ringsumsponnen ;
458 CIRC и MD A У S -* cingens entrelacé circulairement; körülszövő­
dött ; окаймленный]
459 CIRCUMDA TUS -» cingulatus
470 CIRCUMVALLATUS, înconjurat de
4C0 CIRCUMFERENTIA f, circumferin­ un şănţuleţ [walled round; ringsum­
ţă, linie în cerc limitînd o suprafaţă gefurcht; entouré d'une fossette; kö­
plană [circumference; Umfang, Um­ rülárkolt, körülsáncolt; окруженный}
CIRCUMVOLUTIO
471 CIRCUMVOLUTIO f, circumvolutie,
răsucire în spirală [circumvolution ;
Umwindung, spirale Windung; cir­
convolution ; csigavonalas csavarodás ;
вращение]
472 CIRR-, CIRRH-, CIRRI-, CIRRO-,
-CIRRUS, CIRRATUS, CIRROSUS,
4ÎU cîrcei, căţărător (cirrescens, cirri-
folius, cirroideus, polycirrus) [cirrate-,
tendril-, tendrilled; ranken-, rankig;
vrillé, vrillifère, cirri-; kacsos-, ka-
csos ; усико-, усиконосный, несущий
усШси] —>• capreolatus
473 CIRRUS m, CIRRHUS m, cîrcei,
organ filamentos, excitabil şi volubil,
cu ajutorul căruia planta se răsuceşte
şi Se prinde de suport (Vitis, Vicia)
[tendril; Ranke; vrille; kacs, kacs­
karingó ; усик] —>• capreolus
474 CISALPINUS, cisalpin, dincoace de
munţi [cisalpin ; diesseits der Alpen ;
cisalpine; hegyen inneni ; предаль-
пииский]
475 CISTELLA f, CISTULA f, cistelă,
apoteciu globulos cu spori (Lichenes)
[cistella ; Sporenbehälter ; cistelle, con-
ceptacle ; cisztella, termőtest ; цистула]
476 CIT ATU S, ciiaX, amintit (loco citato
-I.e.- la locul citat -I.e.) [cited, men­
tioned — at the place cited -I.e. ;
zitiert — am angegebenen Ort -a.a.O. ;
cité, mentionné — au lieu cité—I.e. ;
idézett, hivatkozott, emiitett — idé-
zett helyen — i.h. ; цитированный,
в цитированном месте- м.об.]
477 CITRELLUS, CITREO-, CITREUS,
CITRI-, CITRINUS, gălbui-citrin,
de culoarea galbenă a lămîii (citreo-
variegatus, citriformis, citriodorus)
[citrous, lemon-coloured, lemon-yellow,
lemon- ; zitronengelb, zitronen- ; jaune-
citron, citri- ; citromsárga, citrom- ;
лимонножелтьй, лимоне-] —>• litnoni-
color
478 CLAD-, CLADO-, -CLADUS (gr. κλά­
δος „ramură"), ramificat, cu ramuri
(cladenchyma, cladorrhizus, cladotrichus,
brachycladus) [branched, branchy- ;
verzweigt-, -iweigig, zweig- ; ramifié,
à branches; ágas, elágazott, -ágú;
ветве-, -ветвистый]
479 CLADENCHYMA η (gr. -, Εγχυμα
„umplutură"), cladenchim, parenchim
ramificat [cladenchyma, branched pa­
renchyma ; Kladenchym; cladenchyme ;
kladenchima ; кладенхима]
480 CLADODIUM η ( g r . - ) , cladodiu,
tulpină sau ramură asimilatoare di­
latată, de forma unei frunze (Opuntia)
132
[cladode; Kladodium, Flachsproß,
Blattzweig; cladode; kladodium, lapo­
sodott szár ; кладодий] —>^ phyllocla-
dium, cladophyllum
481 CLADODYSTROPHIA f (gr. -, δυσ-
τροφός „rău nutrit"), cladodistrofie,
dezvoltarea inegală sau căderea ramu­
rilor (în tératologie) [cladodystrophy ;
Kladodystrophie ; cladodystrophie ;
kládodisztrofia ; клад o дистрофия]
482 CLADOGENESIS f (gr. -, γένεσις
„naştere"), cladogeneză, ramificarea
direcţiilor evolutive în filogeneză
(Rensch) [cladogenesis ; Stammbaum­
entwicklung ; cladogenèse ; kladoge-
nézis; кладогенез]
483 CLADOGENUS (gr. - -), cladogen,
născut pe ramură [cladogenous ; kla-
dogen ; cladogène ; ágon keletkező ;
кладогенный, возникающий на кетгях]
484 CLADOMANIA f (gr. -, μανία „ne­
bunie"), cladomanie, blastomanie 1.
Mătura vrăjitoarelor. 2. Proliferare tera­
tologică a ramurilor (Pénzig) [cla-
domania, blastomania; Kladomanie,
Blastomanie, Hexenbesen, Knospen­
sucht; cladomanie, blastomanie; kla-
dománia, blasztománia, boszorkány­
seprű ; кладомания, бластомания] —>
blastomania
485 CLADOPHORUM η (gr. -, φορός
„purtător"), cladofor, parte a tul­
pinii care poartă ramurile inflorescen­
ţei (Hieracium) [cladophore; Kla-
dophorum ; cladophore ; kladofórum ;
кладофор]
486 CLADOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον
„frunză") -* cladodium, phyllocladium
487 CLADO PODI UM η (gr. - πόδιον
„picioruş"), cladopodiu, suport sau
trunchi ramificat [cladopodium ; Kla-
dopodium, Aststiel ; cladopode ; klado-
podium, ágas tönk; кладоподий]
488 CLADOPTOSIS f (gr. -, πτωσις
„cădere"), cladoptoză, căderea anor­
mală a ramurilor [cladoptose ; Kladop-
tose; cladoptose; kladoptozis; клад-
оптозис]
489 CLANDESTINUS, clandestin, as­
cuns, invizibil [hidden ; verborgen,
versteckt; caché; rejtett, láthatatlan;
скрытый]
490 CLASSICUS, clasic, renumit, im­
portant [classic; klassisch, muster­
gültig; classique; klasszikus, jelen­
tős; классический]
491 CLASSIFICATIO f, clasificare, orîn-
duirea metodică а plantelor în grupe
133
laxonomice corespunzătoare (specii,
genuri, familii etc.) [classification;
Klassifizierung, Einordnung; classifi­
cation ; klasszifikáció, osztályozás ;
классификация] —»· systematisatio
492 CLASSIS f, clasă, categorie sistema­
tică superioară ordinului, cu indi­
carea desinenţelor (Dicotyledon-opsi-
da, Bacillario-phyceae, Asco-mycetes)
[class ; Klasse ; classe ; osztály ; класс]
493 -CLASTICUS (gr. κλαστός „rupt în
bucăţi") (cytoclasticus) —» -lyticus
494 CLASTOTYPUS m (gr. -, τύπος
„model"), clastotip, fragmentul tipului
original [clastotype ; Klastotypus ; clas-
totype; klasztotipus ; кластотип]
495 CLATRATUS (CLATHRATUS ),
cu gratii, cu reţele [latticed, lattice-
shaped ; gitterig, gegittert, gitterartig ;
en grillage, en réseau ; rácsos, rács­
szerű, rostélyos, gátoros ; решетчатый]
—> cancellatus
496 CLAUSUS, închis, acoperit (mugure,
teacă, formaţie) [closed, shut; gesch-
loßen; fermé, clos; zárt, fedett,
takart ; закрытый, замкнутый]
497 CLAVATUS, CLAVELLATUS,
CLAVI-, elavat, máciucat, îngroşat
de la bază spre vírf şi cu extremitatea
rotunjită (caliciu, păr, stamina, po-
linie) (daviceps, claviflorus) [clavate,
clubbed, club-shaped ; keulig, keulen­
förmig, kolbig ; clave, claviforme, ren­
flé en massue ; bunkós, bunkószerű,
bunkó alakú, tákos; булавовидный]
—> rhopalo-, coryn-, coryne-
498 CLAVICULA i-^ cirrus, capreolus
499 CLA VICULA TUS -^ cirratus, capreo-
latus
500 CLAVIS ANALYTIC A f, cheie ana­
litică pentru determinarea plantelor
pe baza caracterelor aşezate în anti­
teză [dichotomous key; Bestimmungs­
schlüssel ; clef dichotomique ; hatá­
rozókulcs, meghatározókulcs ; ключ для
определения]
591 CLA V и LA TUS -^ clamtus
5 2 CLAVUS m, cornu secarei, boală a
secarei şi a altor graminee cauzată
de ciuperca Claviceps purpurea [ergot ;
Mutterkorn; ergot; anyarozs, üszög;
спорынья]
503 СLE I ST-, CLEI S TO- (gr. κλειστός
„închis"), închis, rămas nedeschis
(cleistanthericus, clcistocarpus, cleisto-
petalus) [close-, shut; schließ-, gesch­
lossen-, verschloßen- ; fermé ; zárt- ;
закрыто-]
сLE I s TO ΤHECI UM
504 CLEISTANDROECIA f (gr. -, άνήρ,
ανδρός „bărbat", οίκος „casă"), cleist-
androecie, hemicleistogamie cu florile
parţial deschise şi cu staminele în­
chise în floare [cleistandroecia ; Kleist-
andrözie ; cleistandroécie ; kleisztan-
drőcia; клеистандроэция]
505 CLEISTANTHERIA I (gr. - ανθηρός
„înflorit"), cleistanterie, hemicleisto­
gamie cu anterele rămase închise în
floare (Tephrosia) [cleistanthery ;
Kleistantherie ; cleistantherie ; kleiszt-
anthéria ; клеистантерия] -^ crypian-
theria
506 CLEISTANTHERICUS (gr. - -) -н-
cleistogamus
507 CLEISTOCARPIA f (gr. -, καρπός
„fruct·'), cleistocarpie, formarea fruc­
tului la florile cleistogame [cleisto-
carpy; Kleistokarpie, Schließfrüchtig-
keit ; cleistocarpie ; kleisztokárpia ;
клеистокария]
508 CLEISTOCARPICUS, CLEISTO-
CARPUS (gr. - -), cleistocarpie, cu
corpul de fructificaţie (sporogonul)·
închis (Musci) [cleistocarpous, close-
fruited ; kleistokarp, schließfrüchtig ;
cleistocarpe ; kleisztokárp, zártter­
mésű ; клеистокарпный]
509 CLEISTOCARPIUM η (gr. - -)„
cleistocarp 1. Ascocarp închis ^^scowt/-
cetes). 2. Drupă sau ghindă al căror
pericarp se deschide numai la germi­
nare. S. Capsulă neoperculată ce sfr
deschide prin rupere (Musci) [cleisto­
carp ; Schließfrucht ; cleistocarpe ;
kleisztokárp, zárttermés ; клеистокар-
пий] —» cleistothecium
510 CLEISTOGAMIA f (gr. -, γάμος
„căsătorie"), cleistogamie, autogamie
în floarea rămasă închisă (Viola
odorata) [cleistogamy ; Kleistogamie ·
cleistcgamie ; kleisztogámia, zárlmeg-
porzás ; клейстогамия]
511 CLEISTCGAMUS (gr. - ), cleislo-
gam, fecundat prin autopolenizare în
floarea nedeschisă [cleistogamous, clo­
se-fertilized; kleistogam, verschloßen-
blütig; cleistogame; kleisztogám, zár­
tan önmegtermékenyülő ; клеистогам-
ный] —> monoicodimorphicus, cleistan­
thericus
512 CLEISTOPETALIA f (gr. -, πέταλον
„petală"), cleistopetalie, înveliş floral
permanent închis, asigurînd cleisto-
gamia [cleistopetaly; Kleistopelalie j
cleistopetalie ; kleisztopetália ; клеисто-
петалия]
513 CLEISTOTHECIUM η (gr. -, θήκα
„cutie") —>• cleistocarp ium
-CLEM us
514 -CLE M US (gr. κλήμα „ramură"), cu
ramura (leptoclemus, heterodemus )
[with branchlet; -ăstig, -zweigig; à
ramule ; -águ ; -ветвистый]
515 CLIMACORHIZAE f pi (gr. κλϊμαξ,
κλίμακας „scară", ^ίζα „rădăcină"),
climacorize, plante cu zonapiliferă a
rădăcinii avînd origină epidermală
(Gymnopermae şi numeroase Dicoty­
lédones) [climacorhizae ; Klimakorhi-
zen ; climacorhizes ; klimakorhizák ;
климакоризий]
516 CLIMATERICUS (gr. κλίμα „cli­
mat"), climateric [climateric; klimak­
terisch ; climatérique ; klimaterikus,
üdülési ; климатерический]
517 CLIMATICUS (gr. -), climatic (fac­
tor, succesiune) [climatic ; klimatisch ;
climatique; klimatikus, éghajlati;
климатический]
518 CLIMATYPUS m (gr. -, τύπος
„model"), climatip, ecotip climatic
rezultat prin selecţia datorită unui
climat special [climatype, climatic
ecotype, habitat type; Klimatypus,
klimatischer ökotyp; climatype, eco­
type climatique; klimatipus, éghaj­
lati ökotipus; климатип]
519 CLIMAX í (gr. κλϊμαξ „scară"),
climax, stadiul final şi optimal în
evoluţia succesiunii unei formaţiuni
vegetale adaptată condiţiunilor oro-
grafice şi climato-edafice [climax;
Klimax; climax; klimax; климакс]
520 CLINANDRIUM η (gr. κλίνη „pat",
ανήρ, ανδρός „bărbat"), clinandriu,
androcliniu; cavitate din vîrful gino-
stemiului cuprinzînd anterele (Orchi-
daceae) [clinandrium, anther-bed ; An-
therengrube, Antherenschloß ; clinan-
dre ; portokodú, portokgödörke ; пыль-
виковая ямка]
521 CLINANTHIUM η (gr. -, άνθος
„floare"), clinantiu, receptaculul co­
mun al florilor dispuse în capitul
(Compositae, Dipsacaceae) [clinan-
thium, common receptacle; gemein-
schaftlicher Blütenboden ; clinanthe,
réceptacle commune; fészektányér,
közös vacok, kög ; общее цветоложе] —··
phoranthium
522 CLIN I DI и M η (gr. κλινίδιον „pă-
tuleţ"), clinidiu, suportul stilospo-
rului (Uredineae) [clinidium; Klini-
dium; clinide; klinidium; клинидия]
523 CLINI UM η, CLINODIUM η (gr. -)
cliniu 1. Conidiofor (Uredineae). 2.
Receptacul floral (Compositae) [co-
nidiophore, receptacle; Konidientră-
134
ger, Fruchtboden; conidiophore, ré­
ceptacle; konidiumtartó, virágvacok;
конидиофор, цветоложе]
524 CLINO-, -CLINUS (gr. κλίνω „а se
înclina"), înclinat, oblic (clinolepis,
clinophyllus ) [bent, inclined, obli-
quely placed; geneigt, schräg; in-
cliné, penché, oblique; ferdén álló,
ferde- ; склоненно-, наклонный]
525 CLI NOGEOT ROP ISMUS m (gr. -,
γή „pămînt", τροττή „răsucire"), cli-
nogeotropism, clinotropism orientat
sub un unghi oarecare spre geotro-
pism (Pfeffer) [clinogeotropism ; Klino-
geotropismus ; clinogéotropisme ; klino-
geotropizmus ; клиногеотропизм]
526 CLINOPHYTON η (gr. -, φύτον
„planta") —•· liana
527 CLINOSPORA f (gr. -, σπορά „să-
mînţă") —»^ stylospora
528 CLINOSPORANGIUM η (gr. - -,
άγγεϊον „vas") —»^ pycnidium
529 CLINOTROPISMUS m (gr. -, τροπή
„răsucire"), clinotropism, tropism în
sens oblic, sub un unghi oarecare,
faţă de direcţia excitaţiei externe
(Wiesner) [clinotropism; Klinotropis-
mus ; clinotropisme ; klinotropizmus ;
клинотропизм]
530 CLITOCHORES f pi (gr. κλιτύς „co­
lină", χωρέω „a se răspîndi"), clito-
core, plante care-şi răspîndesc fruc­
tele prin cădere sau alunecare (Cle­
ments) [clitochores ; Klitochoren; cli-
tochores; klitochor-növények ; клито-
хоры]
531 CLIVOSUS, colinar, deluros, cu pan­
tă înclinată [hilly, sloping; hügelig,
steil; collinaire, escarpé; dombos, me­
redek; холмистый]
532 CLI VUS m colină, coastă, pantă,
versant [declivity, slope; Abhang,
Bergrücken; colline, pente, versant;
hegy, domb, lejtős hegyoldal; склон,
холм]
533 CLON m (gr. κλών „lăstar"), clonă,
linie pură rezultată pe cale de înmul­
ţire vegetativă din acelaşi individ de
plantă [clon; Klon; clone; klon;
клон]
534 CLONOTYPUS m (gr. -, τύπος
„model"), clonotip, individ de plantă
rezultat din tipul original pe cale de
înmulţire asexuată [clonotype; Klo-
nolypus; clonotype; klonotipus;
клонотип]
535 CLOSTRUM η (gr. κλωστήρ „fus"),
clostru, celule fusiforme din xilem
185
[dosier ; Baströhre ; dosire ; kloszlrum
клострум]
536 CLUSIVM η, CLYSIUM η (gr.
κλύζω „а fi lovit de valuri"), cluziu,
formaţiile de plante ale terenurilor
inundate (Clements) [dusium; Klu-
sium ; dusium ; kluzium ; клузиум]
537 CLYPEASTRIFORMIS, CLYPEA-
TUS, CLYPEIFORMIS, CLYPE-
OLARIS, CYPLEOLATUS -*
scutatus, scutiformis
538 CNEPHOPLANCTON η (gr. κνεφαίος
„obscur", πλαγκτός „rătăcitor"), cnefo-
plancton, planctonul din zona ob­
scură a apelor deschise [cnephoplanc-
ton ; Knephoplankton ; cnephoplanc-
ton ; knefoplánkton ; кнефопланктон]
53Э COACERVATUS, acumulat, îngră­
mădit, îndesuit [coacervate, clustered,
heaped together ; zusammengehăuft ;
accumulé, entassé, aggrégé; felhal­
mozódott, összegyűlt; скученный]
540 COADNATUS, COADUNATUS-^
connatus, concretus, symphiogenicus
541 COAETANEUS, contemporan, apă­
rut în acelaşi timp (flori şi frunze)
[coaetaneous, simultaneous ; gleich­
zeitig; simultané; egyidejű, egykorú;
одновременный] —>· simultaneus
542 COAGULAT 10 f, coagulare, înche­
gare ; precipitarea particulelor din solu­
ţia coloidală sub influenţa unor acizi
sau săruri [coagulation, curdling, clot­
ting; Koagulation, Gerinnung, Gerin­
nen; coagulation; koaguláció, alva-
dás, kicsapódás; коагуляция, свёрты­
вание]
543 COALESCENS, COALITUS, coales-
cent, concrescut, unit prin concreştere
[coalescent, connate, united by growth ;
zusammenwachsend, verwachsen, zu­
sammengewachsen ; coalescent, conné,
soudé ; összenövő, összenőtt, össze­
állít ; срастающийся, сливающийся,
сросшийся] —* adnatus, connatus
544 COALESCENTIA í, СОALIT 10 f,
coalescenţă, concreştere, reunire în
masă [coalescence, growing together;
Koaleszenz, Verwachsung, Zusammen­
ballung; coalescence, soudure; össze­
növés, összeállás; слияние, срастание,
сращение] —> symphysis, concrescentia
545 COARCTATUS, comprimat, turtit,
contractat, scurtat [coarctate, pres­
sed together, crowded together, shor­
tened, narrowed; zusammengepreßt,
zusammengedrängt, verkürzt ; coarcté,
comprimé, resserré, écourlé ; összenyo-
COCHLEA RI-
mott, megrövidült ;, сжимающийся ;
сужающийся, сжатый' укороченный}
546 COARCTURA Î-* соПит
547 CORALTINUS, cobaltin, de culoa­
rea deschis-albastră a cobaltului [co­
balt-coloured, light blue; kobaltfar­
big, hellblau; cobaltine, bleu claire;
kobaltszínkék, világoskék; кобальто­
вый, светлочшний]
548 COCCI-, СОССО-, -COCCUS (gr. -
κόκκος „bacă"), cu bace, de bacă
(cocciger, coccocarpus, airicoccus) [ber-
rie- ; beeren-, -beerig ; à baies ; bogyó-»
-bogyójú; ЯГОдо-, -орешковый]
549 COCCIFER, COCCIGER -» baccifer
550 COCCINELLUS, roşu-carmin deschis
[light scarlet-coloured; hellkarminrot·,
rouge cramoisi clair; világos karmin-
piros ; бледно-яркокрасный]
551 COCCINEUS, coccineu, roşu-staco-
jiu, roşu-carmin, scarlat-roşu [scarlet,
deep-red, scarlet-coloured ; karminrot»
scharlachrot; cocciné, écarlate, rouge
cramoisi, rouge carmin; skarlátpiros»
karminpiros; шарлаховый, ярко-крас­
ный, багряный] —*• cinnabarinus, mi-
niatus, scarlatinas
552 COCCOGONIUM η (gr. - γονή „ur­
maş"), coccogoniu, celulă de înmul­
ţire de natura sporangelor de Cyano-
phyceae (Jackson) [coccogone; Kokko-
gonium ; coccogone ; kokkogónium,
szaporltósejt ; коккогоний]
553 COCCOIDEUS (gr. -, είδος „asemă­
nare") —»^ globoideus
554 COCCOLITHUS m (gr. -, λίθος
„piatră"), coccolit, constituentul cal-
caros al coccosferei (Coccosphaera lep-
topora) [coccolith; Kokkolith ; cocco-
lithe; kokkolit; кокколит]
555 COCCOSPHAERA f (gr. -, σφαίρα
„glob"), coccosferă, masă sferică de
origine citoplasmatică, la exterior cu
coccoliţi [coccosphere ; Kokkosphăre;
coccosphère ; kokkoszf éra ; коккосфера}
556 COCCUM η, COCCUS m (gr. -),
coccus 1. Fruct capsulă uscată, baci-
formă (Euphorbia). 2. Celulă glo-
buloasă (Schyzomycetes). 3. Bacterie
globuloasă [coccus; Kokkus; coccus,
coque; kokkusz; кокк, орешек]
557 COCHLEARI-, COCHLEARIS (gr.
κοχλιάριον „lingură"), cochlear, în
formă de lingură cu concavitale la
un capăt {prefloraţie ~) (eochlearifo-
lius, cochleariformis, cochlearispathus)
[cochlear, spoon-shaped ;
COCHLEATUS
löffel-, löffeiförmig; cochleaire, en for­
me de cuiller; kanalas-, kanálszerű;
ложковидный, ложковидно-]*
558 COCHLEATUS, COCHLEI-, СОСН-
LI-, COCHLIO- (gr. κοχλίας „co­
chilia melcului"), cochleat, spiralat;
de forma unei scoici de melc (păstaia
la Medicago) (cochliacanthus, cochlei-
formis, cochliocarpus) [cochieate, shell-
shaped, snail's shell-shaped; schneck-
kenförmig gedreht, muschelförmig-
gewunden; cochleé, contourné en co­
quille ; csigavonalas, csigaházszerűen
csavarodott, kagylóhéjszerű ; ракови­
нообразный, улитковидный] —*• strom-
buliformis, conchi-, conchiformis
559 CODEX m cod [code; Code; code;
kodex; кодекс]
CODEX INTERNATIONALIS NO-
MENCLATURAE BOTANICAE,
cod internaţional de nomenclatură
botanică [International code of bo­
tanical nomenclature ; Internationaler
Code der botanischen Nomenklatur;
Code international de la nomenclature
botanique ; Nemzetközi botanikai no-
menklaturális kodex; международный
кодекс ботанической номенклатуры]
560 CODIOPHYLLUS (gr. κώδιον „lînă",
φύλλον „frunză"), cu frunze lanugi-
• η 08 păroase [woolly-leaved ; wollig­
beblättert; à feuilles duvetées; gyap­
jas levelű; шерстистолистный]
561 CODOMINANS (codomino), codo-
minant, eu două sau mai multe specii
dominante în asociaţia vegetală [co-
dominant ; kodominant ; codominante ;
kodomináns ; кодоминантный]
562 CODO-, CODON-, -CODON, CODO-
NODES (gr. κώδων „clopot", είδος
„asemănare") (codophyllus, codonan-
thus, platycodon) —*• campanulatus
563 COELESTINUS, COELESTIS-^
caelest inus
564 COELO- (gr. κοίλος „găunos"), gău­
nos, fistulös (coelopodus, coelosper-
mus) [hollow- ; hohl- ; creux ; üreges ;
сводчато-, поло-] -* cavatus, cavpr-
nosus
565 COELOBLASTUS m (gr. -, βλαστός
„mugure"), celoblast, organism pluri-
nucleat, fără structură celulară, une­
ori de mărime apreciabilă (Mucor,
Caulerpa) [coeloblast ; Zöloblast ; célo-
blaste ; cöloblászt ; целобласт]
566 COELONEMA η (gr. -, νήμα „fir"),
celonemă, capiliţiu fistulös (Myxo-
gastres) [coelonema; Zölonema; cé-
lonema ; cölonéma ; целонема]
136
567 COEN-, COENO-, -COENICUS,
-COENUS (gr. κοινός „comun"), reu­
nit, asociat, aflat în comunitate dura­
bilă cu un alt organism (coenanthus,
coenosporus, isocoenicus, homocoenus)
[aggregated, associated, living toge­
ther ; zusammenlebend, vereinigt ; asso­
cié, rassemblé; együttélő, társult, cso­
portos; объединённый, ассоциирован­
ный] —»• syn-
568 COENANTHIUM η, COENANTHI-
DIUM η (gr. - άνθος „floare"),
cenantiu, cimă cu ramificaţii scurte
şi concrescute, cu receptaculul disci­
form, purtînd numeroase flori (Dors-
tenia) [coenanthium; Blütenkuchen;
cénanthe, cénanthide ; lepényvirágzat ;
ценантиум]
569 COENOBIONTA η pl (gr. -, βίος
„viaţă"), cenobionţi, populaţie compo­
nentă a unei biocenoze [coenobionta ;
Zönobionten ; cénobiontes ; cönobion-
ták; ценобионты]
570 COENOBIOSPORA f (gr. -, -, σπορά
„sămînţă"), cenobiospor, autospori
reuniţi în cenobii (Algae) [coeno-
biospore ; Zönobiospore ; cénobiospore ;
cönobiospóra ; ценобиоспора]
571 COENOBIUM η (gr. κοινόβνον
„viaţă în comun"), cenobiu. 1. Agre­
gare de celule în colonii (Chlorophy-
ceae). 2. Colonie de organisme inde­
pendente reunite unele lîngă altele
(Volvox). 3. Fruct schizocarpic [coe-
nobe ; Zönobium, Zellverein, Zellko­
lonie, Spaltfrucht ; cénobie, colonie de
cellules, schizocarpe ; cönobium, sejttár­
sulás, hasadótermés; ценобий, коло­
ния, схизокарпий]
572 COENOCARPIA f (gr. -, καρπός
„fruct"), cenocarpie, concreştere a
carpelelor [coenocarpy ; Zönokarpie,
Fruchtblătterverwachsung ; cenocarpie
zönokárpia, termőlevelek összenövése ;
ценокарпия] —» sy near pia
573 COENOCARPICUS (gr. - -), ceno­
carpie, cu carpelele concrescute (gine-
ceu) [coenocarpous; zönokarp ; céno-
сагре ; cönokárpikus ; ценокархшый,
сроснопестичный] —»^ syncarpicus
574 COENOCARPIUM η (gr.--), ceno-
carp, fruct compus, provenit din
toate florile singuratice ale unei in­
florescenţe (Morus, Zea) [coenocar-
pium ; Zönokarpium, Sammelfrucht ;
cénocarpe ; cönokarpium, termésága­
zat ; ценокарпий] -+ syncarpium
575 COENOCENTRUM η (gr. - κέντρον
„centru"), cenocentru, masă de gra­
nule de natură cromidială din oosfera
137
unor Fungi (Wager) [coenocentrum ;
Zönozentrum ; cénocentre ; cönocen-
trum; ценоцентр]
576 COENOCLADIA f (gr. -, κλάδος „ra­
mură"), cenocladie, concreşterea ra­
murilor prin grefă naturală [coeno-
cladia ; Zönokladie ; cenocladie ; cö-
nokládia ; ценокладия]
577 COENOCYTIS-IDIS î (gr. -, κύτις
„cutie"), cenocit, celulă plurinucleată în
membrană comună (Myxomycètes,
Algae) [coenocyte ; Zönozyt ; cénocyte ;
cönocita ; ценоцит] —»· Plasmodium
578 COENOGAMETA f (gr. -, γαμέτης
„soţ"), cenogamet, gametangiu sau
anteridie multinucleată, nucleu avînd
elemente sexuate (Stevens) [coenoga-
mete; Zönogamet; cénogamète; cö-
nogameta; ценогамета]
579 COENOGENESIS f (gr.-, γένεσις
„naştere"), cenogeneză,' geneză şi dez­
voltare în urma adaptării la mediu
[coenogenesis ; Zönogenese; cénogenè-
se ; cönogenezis; ценогенез]
580 COENOGLOEA f (gr. -, γλοιός „clei"),
cenoglee, substanţă mucilaginoasă din
spaţiile intercelulare din talul algelor
(Sauvageau) [coenogloea ; Zönoglöa;
cénoglée; cönoglöa; ценоглея]
581 COENOGONIDIUM η (gr. -, γόνιδνον
„urmaş"), cenogonidie, gonidii neci-
liate cuprinse într-o membrană muci­
laginoasă (Algae) [coenogonidium ; Zö-
nogonidium; cenogonidie; cönogoni-
dium ; ценогонидия]
582 COENOLOGIA f (gr.-, λόγος „vor­
bire") cenologie, studiul comunităţilor
vegetale şi animale [coeiaology ; Zö-
nologie; cenologie; cönológia; цено-
логия]
583 COENOMONOECIA f, COENOMO-
NOECISMUS m (gr. -, μόνος „unul",
οίκος „casă"), cenomonoecie, prezenţa
pe aceeaşi plantă de flori hermafro­
dite, femele şi mascule (Saponaria
ocymoides) [coenomonoecia, coenomo-
noecism; Zönomonözie; cenomonoe­
cie; cönomonöcia ; ценомоноэция]
584 COENOPHILUS (gr. -, φιλέω „a
iubi"), cenofil, cu preferinţă pentru
un oarecare biotop sau cu fidelitate
în asociaţie (specie) [coenophilous ;
zönophil ; cénophile ; cönofil ; цено-
фильный]
585 СОЕ NOP ROT HALLIUM η (gr. -, προ
„pentru", θάλλος „germen"), ceno-
protal, asocierea mai multor mega-
spori dînd un singur cenoprotal (An-
COFFEATUS
giospermae, Chlamydospermae, cf. Cha-
defaud) [coenoprothallium ; Zönopro-
thallium ; cénoprothalle ; cönoprotál-
lium; ценопроталлий]
586 СОЕNOS IS f (gr. -), cenoză, asociere,
asociaţie, convieţuirea unor plante sau
animale în acelaşi biotop [coenosis;
Zönose, Gesellschaft, Gemeinschaft ;
cénose, association; cönozis, társulás;
ценоз, сообщество]
587 COENOSPECIES î (gr. -, lat. species
„specie"), cenospecie. 1. Specie co­
lectivă. 2. Macrospecie cuprinzînd mi-
crospecii (Ghadefaud) [coenospecies ;
Zőnospecies, Großart, Sammelart ; cé-
nospecies; cönospeciesz, kollektivfaj ;
коллективный вид] —»· supraspecies
588 COENOSPHAERA f (gr. -, σφαίρα
„glob"), cenosferă, sferule din bazi-
diile tinere, cu rol asemănător plasti-
delor (Basidiomycetes) [coenosphere ;
Zonosphăre ; cénosphère ; cönoszféra ;
ценосфера]
589 COENOSPORA f (gr. -, σπορά „să-
mînţă"), cenospor, oospor compus (Pe·
ronosporales) [coenospore ; Zönospore ;
cénospore; cönospóra; ценоспора]
590 СОЕ NOT AXON η (gr. -, τάξις „orîn-
duire") —*• syntaxon
591 COENOZOOGONIDIUM η (gr. -, ζώον
„animal", γόνιδιον „urmaş"), cenozoo-
gonidie, zoogonidii mici dispuse în
reţea, formînd un cenobiu (Hydro-
dictyon) [coenozoogonidium ; Zönozoo-
gonidium; cénozoogonide ; cönozoogo-
nidium ; ценозоогонидий]
592 COENOZYGOTA f (gr. -, ζυγωτός „re­
unit"), cenozigot, zigot format din
contopirea cenogameţilor (Mucor mu­
ceda) [coenozygote; Zönozygote; cé-
nozygote ; cönozigota ; ценозигота]
593 COENZYMA η (lat. con-, cum „îm­
preună", gr. έν „în", ζύμη „drojdie"),
coenzimă, coferment, grupa activă a
enzimelor compuse [coenzyme, cofer­
ment ; Koenzym, Koferment ; coen­
zyme; koenzim; ко энзим] -* cofer-
mentum
COERUL-, -* СAERUL- (coeruleus,
coerulescens )
594 COETONIUM η (gr. κοιτών „dor­
mitor") —»• gluma inferior
595 COFERMENTUM η ->• coenzyma
596 COFFEATUS, COFFEICOLOR, brun-
închis, de culoarea brun-închisă a
boabelor prăjite de Coffea arabica
[dark-brown, coffee-brown ; kaffee-
COGNATUS
braun ; brun foncé de café ; kávé-
barna, sötétbarna; кофейный, цвета
кофе]
597 COGNATUS, înrudit, [related; ver-
wandt ; apparenté ; rokoni ; сродный,
родственный] —» affinis, agnatus, соп-
sobrinus
598 COGNITUS, cunoscut, cercetat
[known, investigated ; bekannt ; connu ;
ismert ; изученный, известный]
599 COHABITANS, cohabitant, care creş­
te împreună [cohabitant, growing to­
gether ; zusammenwachsend ; cohabi­
tant ; együttélő ; сожительствующий]
600 СОНAERE Ν S (cohaereo) -* adhae-
rens
601 COHAERENTIA f, СОНAES10 f,
coerenţă, coeziune, legătura strînsă
prin alipire sau concreştere a pieselor
obişnuit separate ale aceluiaşi organ
(foliole, petale) [coherence, cohesion ;
Kohâsion, Zusammenhang, Zusam­
menhalt, Verwachsung ; cohérence, co­
hésion ; öszszeíüggés, összetapadás, ösz-
szenövés ; соединение, сцепление, соот­
ветствие]
602 COHORS i -^ ordo
603 COILOCARPIA f (gr. κοίλος „gău­
nos", καρπός „fruct"), coilocarpie,
fructificare fără seminţe sau cu se­
minţe negerminabile (cultivaruri de
Musa, Vitis) [coilocarpy; Koilokarpie,
Leerfrüchtigkeit ; coilocarpie ; koilo-
kárpia, magházmeddőség ;коилокарпия]
604 -COLA m f (lat. colo „a locui", incola
„locuitor"), -COLVS^ -COLA, -CO-
LUM *, care creşte pe (arenicola,
acicolus, graminicolus) [dweller on,
growing on; wachsend, bewohnend;
vivant sur ; -élő, -lakó ; обитающий на]
605 COLEO-, -COLEUS, COLEODES (gr.
κολεάς „teacă", είδος „asemănare"),
teciform, în formă de teacă (coleo-
phyllus, amblycoleus) [sheath-, -shea­
thed, sheath-shaped; scheiden-, schei­
dig, scheidenăhnlich ; théciforme, en
forme de gaine; hüvelyes, hüvely­
szerű; нежно-, тековидный] —> theci-
formis
606 COLEOGENUM η (gr.-, γεννάω „а
naşte"), coleogen, ţesut meristematic
dînd naştere endodermului (Haber-
landfe) [coleogen; Koleogenum; coleo­
gen e; koleogenum; колеоген]
• Forma adjectivală (-colus, -a, -um) este
incorectă sub aspect gramatical.
138
607 COLEOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον
„frunză") —» coleoptilis
608 COLEOPTEROCECIDIUM η (gr. κο-
λεόπτερος „coleopter", κηκίδιον „gală
mică"), coleopterocecidie, gală pro­
dusă de coleoptere [coleopteroceci-
dium; Käfergalle; coleopterocecidie;
bogárgubacs ; колеоптероцецидий]
609 COLEOPTERONOMIUM η (gr. -,
νομός „păşune"), coleopteronom, cavi­
tăţi roase de larvele unor coleoptere în
părţile parenchimatice ale plantelor
[coleopteronomium ; Koleopteronom ;
coléoptéronome ; koleopteronomium ;
колеоптерономиу M ]
610 COLEOPTILIS f (gr. -, πτίλον „frun­
ză"), coleoptil, prima frunzuliţă teci-
formă învelind muguraşul (Gramineae)
[coleoptile ; Koleoptile, Keimscheide,
Keimblattscheide; coleoptile; koleop-
til, rügyhüvely, csirahüvely; колеоп-
тиль] —• coleophyllum
611 COLEORRHIZA f (gr.-, ^ίζα „ră­
dăcină"), coleoriză, ţesut protector în
formă de teacă de la vîrful radiculei
(Gramineae) [coleorhiza; Koleorhiza,
Wurzelscheide, Wurzelhaube ; coléor-
hize ; gyököcskehüvely, győkérhüvely ;
к«леориза, корневое влагалище]
612 COLESULA f, colesulă, involucru
fals învelind sporangele (Hepaticae)
[colesule; Kolesula; colesule; kole-
szula; колесула]
613 COLLAREN S, COLLABESCENS
(collabor), căzător, care cad împreună
[falling together ; zusammenfallend ;
tombant ; együtt lehulló ; спадающийся]
614 COLLABORA TOR m, colaborator, co­
autor [collaborator; Mitarbeiter; col­
laborateur ; munkatárs ; сотрудник]
615 COLLAPLANCTON η (gr. κόλλα
„clei", πλαγκτός „rătăcitor"), cola-
plancton, plancton format din orga­
nisme avînd corpul acoperit cu un
strat gelatinos (Forel) [coUaplankton ;
Kollaplankton ; coUaplankton ; kol-
laplankton; коллапланктон]
616 COLLA RE η - • ligula
617 COLLARIATUS -^ ligulatus
618 COLLARIS —» liguliformis,ligulaceus
619 COLLATERALIS, colateral, situat
alături pe aceeaşi latură {fasci­
cul ~ , muguri ~) [collateral, side
by side; kollateral, nebenstándig, ne­
beneinanderliegend, nebeneinanderste­
hend; collatéral; kollaterális, egyol-

dalas, egyoldalún levő, egymásmel­
letti ; коллатеральный, боковой] *
620 COLLECTANEUS, COLLECTÜS,
cules, adunat, strîns [assembled; an­
gesammelt; rassemblé; összegyűjtött;
собранный]
621 COLLECTIVUS, colectiv, reunit în
grup [collective ; kollektiv, gesamt ;
collectif; kollektiv, együttes; коллек­
тивный, сборный]
SPECIES COLLECTIVA, specie co­
lectivă, macrospecie [collective spe­
cies ; Kollektivart, Sammelart ; espèce
collective ; kollektiv faj ; коллектив­
ный вид, сборный вид] —^ macrospecies
622 COLLECTORES, PILI COLLECTO­
RE S m pl, colectori, peri sau papile
de pe vîrful stilului care colectează
poleaul anterelor (Campanulaceae,
Compositae) [collectors, collecting
hairs; Kollektoren, Kollektorhaaren;
collecteurs, poils collecteurs ; kollek­
tor-szőrök, virágporgyűjtő szőrök;
собирающие волоски]
623 COLLENCHYMA η (gr. κόλλα „clei",
εγχνμα „umplutură"), colenchim, ţesut
mecanic viu, de susţinere, a organelor
în curs de creştere ale plantelor ier­
boase, asigurîndu-le flexibilitatea [col-
lenchyma; Kollenchym, Festigungsge­
webe ; collenchyme ; kollenchima ; кол­
ленхима] —»· contextus mechanicus
624 COLLETERAE f pi, coletere, peri
glanduloşi secretînd o substanţă cle­
ioasă care acoperă şi protejează mu­
gurii (Aesculus) [colleterae, mucilagi­
nous hairs; Kolleteren, Drüsenzotten,
Leimzotten ; colleterae, poils mucilagi-
neux; kolleterák, enyves mirigysző­
rök ; клеевые ворсинки]
625 COLLICOLA m (COLLICOLUS), co-
linar, care creşte pe coline [collico-
lous, hill-growing ; hügelbewohnend ;
collinaire, collicole ; domblakó ; оби­
тающий на холмах] —»· collinus
626 COLLINITUS, mînjit, murdărit [dir­
ty, soiled ; beschmiert ; sale ; bemázolt,
bepiszkolt ; испятнахшый]
627 COLLINUS collicola
€28 COLLIQUESCENS (colliquesco), co-
licvescent, care se lichefiază [colli-
quescent, becoming fluid; flüssigwer­
dend ; colliquescent ; folyékonnyá váló ;
разжижающийся]
€29 COLLIS m, colină, deal, coastă [in
collibus apricis pe coline însorite)
[hill; Hügel; colline, coteau, monti-
cole; domb, hegyoldal, halom; холм]
COLPATUS
630 -COLLIS, cu gítul, cu gîtul rădăcinii
(brevieollis) [-necked; -halsig; à gorge,
à collet ; -nyakú, -gyökérnyakú ; с
шейкой]
631 COJLLOC^ Г£/^, aşezat, dispus, inserat
pe [placed, disposed ; angeordnet, auf­
gestellt; disposé, placé; ráhelyezett;
помещенный, расположенный]
632 COLLOIDOMORPHOSIS í (gr. κόλλϋ
„clei", μόρφαχτις „formare"), coloido-
morfoză, morfoză condiţionată de sta­
rea coloidală [coUoidomorphosis ; Kol-
loidomorphose ; colloidomorphose ; kol-
loidomorfózis ; коллоидоморфоз]
633 COLLUM η, gît, prelungirea unui
organ în formă de gît 1. Colet, gîtul
rădăcinii, zona de despărţire a rădă­
cinii de baza tulpinii. 2. Locul de
unire a setei cu capsula (Musci)
[neck, collar; Hals, Wurzelhals; col,
collet, coarcture; nyak, gyökérnyak;
шейка, корневая шейка] -*• париЫт,
coarctura
634 COW ν, а cultiva, а lucra pămîntul
(colitur in agriş se cultivă pe cîmpuri^
[to cultivate; anbauen; cultiver; ter­
meszteni, földet mívelni; культивиро­
вать, разводить, обрабатывать]
635 COLORO- (gr. κολοβός „trunchiat")
(colobodontus) —• truncato-
636 COLONIA f, colonie, agregare de celule
cuprinse într-o membrană sau masă
mucilaginoasă comună (Pandorina,
Gloeocapsa) [colony; Kolonie, Zellfa­
milie; colonie; sejtkolónia, sejtcsalád;
колония]
637 COLONISTAE î pl, coloniste, epoico-
fite; plante naturalizate ce cresc pe
terenurile cultivate [colonists; Kolo-
nisten, Ansiedler; colonistes; kolo-
nista-növények, meghonosodott bete-
lepült növények ; эпоикофиты, по-
селенецы] —»· epoikophyta
638 COLOR m, culoare [colour; Farbe;
couleur ; szín ; цвет, окраска]
639 -COLOR, COLORA TUS, colorat, avînd
altă culoare decît cea verde (fragari-
color; calyx viridis vel coloratus cali­
ciul verde sau de altă culoarej [co­
loured ; -farbig, gefärbt ; coloré ; színes,
színezett, nem zöld színű; цветно-,
-цветный, окрашенный] —*• -baphus
chromatO'-
640 COLORAT 10 f, coloraţie [colouring;
Färbung ; coloration ; színeződés ;
окрашивание]
641 COLPATUS (gr. κόλπος „sinuozi­
tate"), sinuos; sulcat, brăzdat (în
COLPENCHYMA 140
palinologie) [sinuose, furrowed; buch- mate, tufted, bushy; schöpf-, -schop­
tig, gefurcht ; sinueux, sillonné ; öblös, fig, beschopft ; touffu, houppe, che­
barázdás ; выемчатый, бороздчатый] velu; szőrtincses, üstökös, -üstökű;
- • colpoideus хохлато-, хохло-, хохлатый, снабжен­
ный хохлом]
642 COLPENCHYMA η (gr. -, 'έγχυμα
„umplutură"), colpenchim, ţesut cu 652 COMBINATIO Î, combinaţie, mu­
membranele celulare sinuoase [colpen- tare а unui taxon de la un gen la
chyma ; Kolpenchym ; colpenchyme ; altul, sau de la un rang sistematic
kolpenchima ; колленхима] la altul [combination ; Kombination,
Zusammenstellung ; combination ; kom­
643 COLPOIDEUS, COLPORATUS -» bináció, összeállítás; комбинация]*
colpatus
644 COLPUS m (gr. -), brazdă, şănţuleţ 653 COMBINATO-VENOSUS, combinat-
(în palinologie) [colpus, furrow; Fur­ venos, cu nervurile secundare anas-
che; sillon; barázda; бороздка] tomozate înainte de a fi ajuns la
marginea frunzei [combinate-venose ;
645 COLUBRINUS -> serpenünus verbundenaderig ; combiné-veineux ;
646 COLUMBINUS, COLUMBARIUS, összekapcsolt mellékerezetü ; сцепно-
columbin, de culoarea surie а porum­ жилковатый]
belului [dove-coloured; taubenfarbig, 654 COMBINATUS, combinat, împreu-
taubengrau; colombin, gris de co­
lombe ; galambszürke ; голубесерый] nat, cu organe analoage reunite [com-
—>^ palumbinus, peristereus bined, united, joined ; kombiniert, ver-
einigt, verbunden, zusammengesetzt ;
647 COLUMELLA f, columelă 7. Axă combiné, conjoint ; összekapcsolt ;
florală columnară prelungită în cavi­ комбинированный]
tatea ovarului (Capsicum). 2. Ţe­ 655 COMEDENS -^ COMMENSALIS
sutul columnar steril al sporogonului
(Hepaticae) sau al sporangelui (My­ 656 COMESTIBILIS edulis
xomycètes) [columella, columel; Sâul-
chen. Columella, Samensăulchen, Mit- 657 COMITANS (comitor), însoţitor, în­
telsăulchen, Pfeiler; columelle; köz­ tovărăşind [accompanying ; begleitend ;
ponti oszlop, központi táplálószövet; accompagnant; kisérő, követő, csat­
колонка, столбик] lakozó ; сопровождающий] —+ conco-
mitans
648 COLUMELLARIS, COLUMELLI- 658 COMITATUS însoţit [accompanied ;
FORMIS, columelar, aparţinînd co-
lumelei sau avînd forma unei columne begleitet; accompagné; kisérő; сопро­
[columellar, columel-shaped ; säulchen- вождаемый] - • concomitatus
artig, säulchenförmig ; columellaire, 659 COMITATUS (-US) m, comitat,
columelliforme ; központi-oszlopszerű, judeţ [country ; Bezirk ; district ; me­
központi-oszlop alakú ; относящийся gye ; графство]
к колонке]
660 COMITES m pl, celule însoţitoare
649 COLUMNA f, columnă, ginostemiu; caracteristice pentru frunzele unor
formaţiune columnară rezultata din muscinee (Mnium, Polytrichum) care
sudarea staminelor şi a stilelor (Or- constituie indicii ale leptomului (Lo-
chidaceae) [column; Säule, Griffel­ rencz) [comités; Begleiter, Begleiler-
säule, Befruchtungssäule ; colonne, gy- zellen; comités; kisérősejtek; сопро­
nostème ; bibeoszlop, központi ivar- вождающие клетки]
oszlop ; колонка, столбочек, гиносте-
мий] —»· gynostemium 661 COMMEMORATUS, comemorat, a-
mintit, menţionat [mentioned; er­
650 COLUMNACEUS, COLUMNARIS, wähnt; commémoré, mentionné; em­
COLUMNARIUS, columnar, саге a- lített ; упомянутый]
parţine sau are forma columnei [co-
lumnaceous, columnar; säulenförmig; 662 COMMENDATIO f, recomandaţie,
columnacé, colonnaire ; oszlopszerű, normă facultativă din Codul de no­
oszlop alakú ; колончатый, колонко- menclatură botanică [recommendation ;
видный] Empfehlung; recommandation; aján­
lás; рекомендация]
651 COM-, COMI-, -COMUS, СОМА TUS,
COMIFER, comat-păros, cu un smoc 663 COMMENSALIS, comensal, come­
de peri în formă de coamă (comanthus, sean, care se întovărăşeşte la nutriţia
comiformis, gymnocomus) [tuft-, co­ comună [eating together, feeding to-
141
gether ; kommensal ; commensal ; e-
gyütt étkező, együtt táplálkozó ; ком-
менсальный] —*• comedens
664 COMMENSALISMUS m, comensa-
lism, „tovărăşie la masă", organisme
саге trăiesc în acelaşi ecosistem şi se
hrănesc împreună în condiţii reciproc
avantajoase [commensalism ; Kommen-
salismus, „Tischgenosse"; commensa-
lisme ; kommenszálizmus, „asztalkö­
zösség" ; комменсализм]
605 COMMISCUUM η ,comiscuum, grupă
de microspecii care se încrucişează
uşor între ele [commiscuum; Ver­
mischungsgenossenschaft ; commiscu­
um ; kommiszkuum ; коммискуум]
666 COMMISSURA f, comisură, linia de
aderenţă sau de unire a două organe
sau părţi de organe analoage (mar­
ginea carpelelor la diachenele de Um-
belliferae) [commissure ; Kommissur ;
commissure ; varrat, összeforradási vo­
nal, érintkezési hely; коммиссура,
спайка]
667 COMMIXTUS, amestecat [mixed,
mergling, intermingling ; gemischt, ver­
mischt; mélangé; összekevert össze-
vegyített ; смешанный]
668 COMMUNIS, comun, răspîndit peste
tot; care aparţine la mai multe or­
gane omoloage (peţiol, receptacul)
[common, vulgar; gernein, gemeinsam,
gemeinschaftlich, allgemein verbrei­
tet; commun, vulgaire; közönséges,
közös ; общий, повсеместный, обыкно­
венный] —> pervagatus
669 COMMUNITAS f, comunitate, agre­
gare de organisme mai mult sau mai
puţin interdependente [community;
Gemeinschaft, Gemeinsamkeit ; com­
munauté ; közösség ; сообщество]
670 COMMUTA TUS, schimbat [changed ;
verwechselt; changé; felcserélt; пере­
менчивый]
671 COMO SU S, •COMUS com-, co­
malus
bii COMPACTUS, compact, dens, în-
desuit, comprimat, cu partea internă
plină [compact, pressed together ; kom­
pakt, fest, dichtgedrängt, zusammen­
gedrückt, zusammengedrängt ; com­
pact, comprimé, resserré ; tömör, tö­
mött ; плотный, скученный] -* so-
lidus, densus, spissus
673 COMPAGINATUS, compaginat, su­
prapus ca paginile unei cărţi (talul
unor licheni) [compaginate, packed
closely ; kompaginiert, zusammenge-
COM PLU RES
flăcht ; compaginé ; könyvlapszerűen
egymásrahelyezett; с поверхностями]
674 COMP ARATIO f, comparaţie [com­
parison; Vergleichung; comparaison;
összehasonlítás ; сравнение]
675 „COMPASS-PLANTS^^ (engl.), plan­
te-compas, ale căror frunze se dispun
cu muchiile lor în direcţia N—S pentru
a evita razele solare verticale din
timpul amiezii [compass-plants ; Kom­
passpflanzen, Meridialpflanzen ; plan­
tes méridiennes; kompassz-növények;
компассные растения]
676 COMPENSATIO f, compensare, co­
relaţia cantitativă în dezvoltarea or­
ganelor analoage ale plantei (între o
frunză redusă la cîrcel şi stipela mai
amplu dezvoltată la Lathyrus aphaca)
[compensation ; Wachstumausgleich,
kompensatorisches Wachstum ; com­
pensation; növekedési kiegyenlítődés;
компенсация]
677 COMPETITIO f, competiţie, lupta
pentru existenţă dintre organisme
[competition, struggle for life; Wett­
bewerb, Konkurrenzkampf, Mitbewer­
bung, Kampf ums Dasein ; compéti­
tion, lutte pour la Vie; versengés,
létért folyó küzdelem; соревнование,
борьба за жизнь]
678 COMPLANATUS, turtit, lăţit (pe­
ţiol, rădăcină, tulpină) [complanate,
compressed, flattened out ; zusammen­
gedrückt, verflacht, abgeplattet ; apla­
ti ; összenyomott, lapos ; сплющенный,
сплюснутый]
679 COMPLECTENS, COMPLEXIVUS
—> amplectens
680 COMPLEMENTATIO f, complemen-
taţie, divizarea filomului la care păr­
ţile rezultate constituie filomuri com­
plete şi independente (Pénzig) [com­
plementation ; Komplementation ; com­
plémentation ; komplementáció ; ком­
плементация]
681 COMPLETUS, complet, întreg, pre­
văzut cu toate părţile componente
(floare r^, diagnoză ~ , frunză ~ )
[complete, perfect, thorough ; vollstän­
dig, vollzählig; complet, entier; teljes,
hiánytalan ; завершенный, полный]·
682 COMPLEXUS, complex, compus din
mai multe părţi [complex ; zusammen­
gesetzt ; complexe ; összetett ; ком­
плексный, охватывающий]
683 COMPLICATUS -* plicatus
684 COM PLU RES, mai mulţi (radices
secundariae complures rădăcini secun-
COMWSITUS
dare mai multe) [more, several; meh­
rere; plusieurs; több, sok; многие]
685 COMPOSITUS, compus, alcătuit din
mai multe părţi similare (frunză ^,
spic /^, floare ' ^ , inflorescenţă -^,
fruct '•^J* [compound, united, made
u p ; zusammengesetzt, vereinigt; com­
posé; összetett; сложный]
FLORES COM POSIT I -* anthodium
FRUCTUS COMPOSITUS -^ apo-
carpium
686 COMPRESSI; COMPRESSUS,
comprimat, turtit lateral (bulbi, frun­
ze, muguri, tulpini) (compressicaulis)
[flattened, laterally pressed; zusam­
mengepreßt, zusammengedrückt ; com-
primé; összenyomott; сжатый]
687 CONCATENATUS, concatenat, în­
lănţuit, înşiruit, dispus în formă de
lanţ (spori) [concatenate, connected,
linked together ; zusammengekettet,
kettenfőrmig-gereiht ; enchaîné ; egy­
másbaláncolt ; сцепленный, в цепочках]
688 CONCAULESCENTIA f, concaule-
scenţă, concreşterea parţială a ramu­
rilor laterale cu tulpina (Schimper)
[concaulescence ; Konkauleszenz ; con-
caulescence; konkauleszcencia ; кон-
каулесценция]
689 CONCAVI-, CONCAVUS, concav,
scobit (frunze, bractei, petale) (con-
cavifoliusj [concave, hollowed out;
ausgehöhlt, hohl-, gewölbt-; concave,
creux; homorú, kivájt; вогнутый]
690 CONCENTRICUS, concentric, dis­
pus circular în jurul unei părţi cen­
trale comune (fascicul, strat, zonă)
[concentric ; konzentrisch ; concentri­
que; koncentrikus, körkörös, központ-
körüli; концентрический] - • pericen-
tricus
691 CONCEPTACULUM n, concepta-
cul, organ invaginat ín care se for­
mează elementele de înmulţire (Algae,
Musci) [conceptacle ; Konzeptakel,
Brutbecherchen ; conceptacle ; kon-
ceptákulum, ivarszervtartó; вмести­
лище]
692 CONCHI-, CONCHIFORMIS, CON­
CHATU S, CONCHOIDEUS (gr.
κόγχη „scoică") (conchiflorus, con-
chifolius) —*• cochleatus
693 CONCHIDIUM η (gr.-), conchidie,
heterofilie Ia unele ferigi epifite,
unde pe lîngă frunzele asimilatoare
se găsesc şi frunze late, lipite de
substrat, care după scurta lor viaţă
se humifică, nutrind cormul altor
ferigi (Platycerium) [conchidium ;
142
Nischenblatt ; conchidium ; kagylós
levél; конхндиум]
694 CONCOLOR, concolor, unicolor, de
aceeaşi culoare [concolorous, one-co­
loured, monochrous; gleichfarbig, ein­
farbig; concolore, unicolore, mono­
chrome; egyszínű, hasonszínű; одно­
цветный] -+ monochromaticus, unicolor,
isobaphus, komochromus, homochrous
695 CONCOMITANS (concomitor) — co-
mitans
696 CONCOMITATUS -» comitatus
697 CONCRESCENS (concresco), con-
crescent, care se uneşte prin concreş-
tere [concrescent; verwachsend; con-
crescent ; összenövő ; срастающийся]
698 CONCRESCENTIA î, CONGRE TIO
î, concrescenţă, concreşterea congeni­
tală a două organe [concrescence;
Verwachsung ; concrescence ; össze­
növés ; срастание] —• coalescentia, sym­
physis
699 CONCRETUS, concrescut [concrete,
grown together; verwachsen, zusam­
mengewachsen ; adné ; összenőtt ;
сросшийся] —• coalitus, symphysus, con-
natus, symphiogenicus
700 CONCULTA í ->• convarietas
701 CONDENSATUS, CONDENSUS,
condensat, îndesuit, strîns (inflores­
cenţă) [condensed, closely crowded ;
kondensiert, verdichtet, gedrängt ;
condensé ; sűrű, tömött ; сжатый, плот­
ный, густой]
702 CONDIMENTARIUS, condimentar,
de aromatizare [spicy, aromatic ; ge­
würzig, gewürzartig; condimentaire;
fűszerező; приправный]
703 CONDITIO î, condiţie, împrejurare
[condition ; Bedingung ; condition ; fel­
tétel; условие]
704 CONDUCTORIUS, conducător, care
conduce (ţesut, vas) [conducting; lei­
tend; conducteur; szállító, vezető;
проводящий]
705 CONDUPLICATIVUS, CONDU-
PLICATUS, conduplicat, pliat lon­
gitudinal în două jumătăţi suprapuse
[foliole ^) [conduplicate, folded toge­
ther lengthwise ; längsgefaltet, doppelt­
liegend, zusammengelegt ; condupli-
catif, doublement plié en longueur;
összehajtogatott, hosszában felében
összehajtogatott; вдоль сложенный]*
706 CONDYLO-, -CONDYLUS, CONDY-
LODES (gr. κόνδυλος „umflătură"),
umflat, noduros (condylocarpus, aeon-
143
dylus) [swelling up, knotted, gnarled ;
geschwulstartig, knorrig, beulig; gon­
flé, raboteux; bütykös, duzzadt; бу­
горчато-, узловатый]
707 CONDYLUS m (gr. -), condilus 1.
Anteridie (Ohara). 2. Corpuscul colo-
rabil lîngă nucleu, în contact cu ble-
faroplastul (Flagellatae) [condyle ;
Kondylus ; condyle ; kondilusz ; мы­
щелок, антеридий]
708 CONFER, cf. (confero), compară cu
(cf., conf.) [compare (cf., cfr.) ; ver­
gleiche (vgl.) ; comparez (cf.) ; vesd
össze (v.o.) ; сравни с кем-то (ср.)]
709 CONFERRUMINATUS, sudat, îm-
preunat [conferruminate, fused toge-
ther, joined; zusammengelötet, ver-
wachsen ; soudé ; összeforrt ; спаянный]
710 CONFΕ RT I-, CONFERTUS, strîns
îngrămădit, aglomerat, îndesuit (frun­
ze, ramuri) (confertiflorus, confertifo-
lius) [congested, pressed together,
crowded ; gedrängt, gehäuft, zusam­
mengedrängt, dichtstehend ; serré,
ramassé, aggloméré; szoros, tömött,
halmozott, összenyomott, sűrűn álló;
скученный, собранный, частый] —• con-
jectus, cumulatus, glomeratus
711 CONFERVACEUS, CONFERVOI-
DEUS, confervoid, compus din fila­
mente laxe (polen) [confervoid, com­
posed of filaments ; konfervoid ; con-
fervoïde ; konfervoid, fonalas ; кон-
фервоидный]
712 CONFIGURAT IO f, configuraţie, în­
făţişare, formă [configuration, shape;
Konfiguration, Gestalt; configuration,
forme ; alak, alkat ; конфигурация,
очертание]
713 CONFINIS, învecinat, înrudit [neigh-
bouring, bordering, confined, related;
angrenzend, verwandt; voisin, appa-
renté; szomszédos, határolt, közel-
álló, rokoni ; сопредельный, смежный,
соседний] —>^ conterminus
714 CONFLA Τ US -* inflatus
715 CONFLUENS (confluo), confluent,
organe identice care se împreună
într-unui singur (nervuri) [confluent
running together ; zusammenfliessend
ineinanderfließend ; confluent, se
réunissant ; egybefolyó, összefolyó
egymásba kapcsolódó ; сливающийся
716 CONFORMIS, conform, de aceeaş
formă, uniform, egal [conformed, si
milar in form, agreeing closely ; gleich
förmig, gleichgestaltet, gleich; con
forme, à même forme ; hasonló alakú
azonos, egyenlő ; однообразный]
CONG RUE Ν S
717 CONFUS US, confuz, încurcat [con-
fused; verwirrt; confus; zavaros;
смешанный, путаный] *
718 CONGENER, CONGENERICUS,
CONGENERUS, congeneric, care
aparţine aceluiaşi gen; înrudit [con­
generic ; kongenerisch, verwandt ; con-
générique; azonos nemzetségű, ro­
koni ; однородный]
719 CONGENITALIS, congenital, înnă­
scut, apărut odată cu naşterea (carac­
ter, concreşLere, stipelă) [congenital;
kongenital, angeboren, ursprünglich ;
congénital, inné ; veleszületett ; врож­
денный] - • ingenitus
720 CONGESTI; CONGESTUS, îngră­
mădit, adunat strîns (flori, glomerule)
(congestiflorus, congestifolius) [conges­
ted, crowded, pressed together ; dicht­
gedrängt, aneinandergedrängt, zu­
sammengestellt ; trés serré, aggloméré ;
sűrűn álló, tömötten álló, halmozott;
скученный, плотный]
721 CONGLORA TUS, conglobat, ghemuit,
globulos îndesuit, grupat în masă
sferică (sporii la Riccia, tuberculii
la Helianthus tuberosus) [conglobate,
congested into a ball; zusammenge­
ballt; conglobé, ramassé en boule;
gömbösen összeálló; шаровидно ску­
ченный]
722 CONGLOMERATUS, conglomerat,
strîns adunat în ghem (capitule) [con­
glomerate, clustered ; zusammenge-
knăuelt, zusammengehăuft, knäuel­
bildend; congloméré, aggloméré en
peloton ; gombolyagszerűen halmo­
zott, gomolyos ; собранный в клубок]
723 CONGLUTINATUS, conglutinat,
strîns alipit laolaltă (antere) [conglu-
tinate, glued together; zusammenge­
klebt, zusammengeleimt; conglutiné,
collé ; szorosan összetapadt ; склеенный,
слипшийся]
724 CONGREGATUS, congregat, reunit
în masă, grupat la un loc [congre­
gate, assembled into mass; zusam­
mengehăuft, zusammengestellt ; con-
gregé, réuni en masse; halmozott,
csoportos ; скученный, собранный]
725 CONGRU EN S, CONGRU US (con-
gruo), corespunzător, care se potri­
veşte ca dimensiune sau formă cu
un alt organ analog [corresponding
to, agreeing with, congruent ; überein­
stimmend, passend, gleichartig; con­
gru, correspondant; megegyező; кон-
груентный, согласованный, совпадаю­
щий]
CONI-
726 GONI-, CONO-, -CONUS, CONIFOR-
MIS, CONOIDALJS, conic, conoidal,
lent subţiat de la bază spre vîrf; de
forma unui con sau strobil (coni-
florus, conigenus, conocarpus, longi-
conus) [conical, conoidal, cone-shaped,
cone- ; konisch, kegelig, kegelförmig,
zapfenförmig ; conique, conoidal, coni-
forme; kónikus, kúpos, kúp alakú,
toboz alakú; конический, конусовид­
ный, шишкообразный]
727 CONIDANGIOPHORUM η (gr. κόνις
„praf", άγγείον „vas", φορός „purtă­
tor"), conidangiofor, suportul coni-
dangiului [conidangiophore ; Konidan-
giumtrăger ; conidangiophore ; koni-
dángiumtartó ; конидангиофор]
728 CONWANGIUM η (gr. - ) , conidan-
giu, celula mamă a conidiilor (Schi-
zophyceae) [conidange; Konidangium;
conidange ; konidangium ; конидангня]
729 CONIDIIFER (gr. -, φορέω „a
purta"), conidiifer, care poartă conidii
[conidiiferous, bearing conidia; koni-
dientragend ; conidiifère ; konidiumot
tartó ;конидиеносный] —»^ conidiophorus
730 CONIDIOPHORUM η ( g r . - ) , coni-
diofor, suportul conidiilor [conidio-
phore ; Konidienträger ; conidiophore ;
konidiumtartó ; конидиофор]
731 CONIDIOPHORUS (gr. - ) - - coni­
diifer
732 CONIDIOSPORA f (gr. -, σπορά
„sămînţă") —*• conidium
733 CONIDIOSTROMA η (gr. -, στρώμα
„saltea"), conidiostromă, strat de hife
împletite pe care se formează coni-
diiîe ( Melanconiaceae ) [conidiostro­
mă ; Konidiostroma ; conidiostrome ;
konidiostróma ; конидиострома]
734 CONIDIUM η (gr. -), conidie, celulă
exogenă, formată pe conidiofor, ser­
vind la înmulţirea asexuată (Ascomy-
cetes) [conidium; Konidie; conidie;
konidium ; конидия] —> gonidium, coni-
diospora
735 CONIFER, conifer, care poartă co­
nuri sau strobili [coniferous, cone-
bearing; zapfig, zapfentragend; coni­
fere, strobilifère ; tobozos, toboztermő,
tobozt hordozó ; шишконосный, хво­
йный]
736 CONIOCYSTA f (gr. -, κύστις „cavi­
tate"), coniocist, sporange tubercu-
liform, închis, conţinînd spori (Fili-
ces) [coniocyst; Koniozyst, Staub­
blase, Staubbläschen ; coniocyste ; ko-
niociszta; кониоцист]
144
737 CONIOTHECA I (gr.-, θήκη „teacă"),
coniotecă, loja anterei [coniotheca;
Koniotheka, Pollenfach, Antheren-
fach ; coniothéque ; koniotéka, portok­
rekesz ; кониотека, гнездо пыльника]
738 CONJECTUS -> confertus
739 CONJUGAT 10 f, conjugare, copulare ;
mod de înmulţire sexuată, din fuzio­
narea a două celule rezultînd zigotul
[conjugation, copulation ; Konjugation,
Kopulieren, Kopulation, Begattung,
Geschlechtszellen-Vereinigung ; con­
jugaison, conjugation, copulation;
konjugáció, kopuláció, ivarsejtek
párosódása ; конъюгация, копуляция,
соединение, слияние] —*• cytogamia,
copulaţia
740 CONJUGATO-, CON JUGATU S,
CONJUNCTUS, îngemînat, împe-
rechiat, împreunat, dispus în perechi
(conjugato-palmatus, conjugata-pin-
natus) [conjugate, coupled, paired,
joined, connected; gepaart, gezweit,
konjugiert, zusammengejocht, ver­
bunden; conjugué, accouplé, disposé
par paires, conjoint ; páros, iker,
kettős, összekapcsolt, egyesült; сдво­
енный, спаренный, двойчатосложный,
соединенный] -^ geminatus
741 CONNATUS, concrescut, unit, sudat
(fructe, frunze, staminé, ramuri)
[connate, united, fused, joined ; ver­
wachsen, zusammengewachsen, verei­
nigt; conné, soudé; összenőtt, egy­
beforradt, falkás; сросшийся, соеди­
ненный] —»• concretus, symphiogenicus,
coadnatus
742 CONNECTILIS -»· connexus
743 CONNECTIVUM n, conectiv, partea
terminală a filamentului staminal
care uneşte cele două tece ale antere-
lor [connective; Konnektiv, Mittel­
band, Zwischenband, Mittelstück ; con-
nectif; csatló, csatlóereszték, eresz­
ték ; связник]
744 CONNEXIVUS, CONNEXUS,
conex, legat; organe unite între ele
sau aflate în contact strîns [connec­
ted, joined, fastened together; ver­
bunden, verknüpft, zusammengehef­
tet ; connexe, uni ; összekapcsolt, ösz-
szekötött, összefüggő ; соединенный,
связанный] —» connectilis
745 CONNIVENS (conniveo), conivent,
organe apropiate la bază, nesudate
însă, care apoi se îndepărtează, spre
vîrf apropiindu-se curbat (antere,
petale, frunze, nervuri) [connivent,
converging; zusammenneigend, gegen-
einandergebogen, gegeneinanderge-
145
neigt; connivent, se rapprochant par
le sommet ; összehajló, záródóan ösz-
szehajló, ívesen összehajló; сближен­
ный, сходящийся]
746 CONNUBIUM η, conubiu 1. Altoire,
grefaj. 2. Stadiul coalescenţei pro­
toplasmatice la conjugarea algelor
filamentoase (B. D. Jackson) [con-
nubium, grafting; Konnubium, Pfrop­
fen; connubium, greffage; konnubium,
oltás ; коннубиум, прививка]
747 CONOCARPIUM η (gr. κώνος „con",
καρπός, „fruct"), conocarp, fructe agre­
gate pe receptacul comun (Fragaria)
[conocarpium ; Konokarpium, Sammel­
frucht ; conocarpe ; konokarpium ;
конокарпий]
748 CONOPEUS, CONOPSEUS (gr.
κώνωψ, κώνωπος „ţînţar"), de forma
unui ţînţar (florile la Gymnadenia
conopsea) [gnat-shaped ; mückenähn­
lich; en forme de cousin; szúnyog-
szerű ; комаровидный]
749 CONOPHOROPHYTA η (gr. κωνο­
φόρος „purtător de conuri", φύτον
„plantă"), conoforofite, plante din
pădurile de conifere (Clements) [cono-
phorophyta ; Konophorophyten ; co-
nophorophytes ; konoforofiták ; коно-
форофиты]
750 CONOPODIUM η (gr. κώνος „con"
ποΟς, ποδός „picior"), conopodiuă
receptacul floral de formă conic,-
[conical receptacle; konischer Blüs
tenboden; réceptacle conique; küpo,
vacok; коническое цветоложе]
751 CONSACRATUS-^ dedicatus
752 CONSANGUINEUS, consanguin,
înrudit îndeaproape [consanguineous,
related ; verwandt, verschwistert ;
consanguin, apparenté ; rokoni ; родст -
венный, единокровный]
752а CONSCRIPTIO f, conscriere, nota­
re а datelor în scop de studiu [con-
scription ; Konskription, Aufnotierung ;
conscription; összeírás; записывание]
CONSCRIPTIO PLANTARUM -^
annotatio plantarum (1).
CONSCRIPTIO PHYTOCOENOLO-
GICA —> annotatio plantarum (2, 3).
753 CON SERVAN DU S (conserva), de
conservat, de menţinut [conserved,
preserved; geschützt, bewahrt, bei­
behaltend ; conservé ; megőrzendő,
megtartandó ; подлежащий сохране­
нию]
754 CON SERVO ν, a conserva, a păstra
(typus in herbaria ... conservatur lipul
CONSTRICTUS
este păstrat în herbarul...) [to con­
serve, to keep; beibehalten, erhalten,
conserver ; megőrizni, megtartani ;
сохранять]
755 CON SIMILIS -» similaris
756 CONSOBRINUS -^ affinis
757 CONSOLIDUS —»• solidus, compactus
758 CONSORTIUM n, consorţiu, comu­
nitate, asociere simbiotică între două
organisme (Lichenes) [consortium,
company, community ; Konsortium,
symbiotische Vereinigung; consortium,
communauté ; konszorcium, szimbio­
tikus társulás ; консоридй]
759 CONSPECTUS (-US) m, conspect,
privire generală (titlu de lucrare)
[survey; Übersicht, Überblick; con­
spect, vue générale; átnézet, átte­
kintés ; конспект, обозрение] —> pinax
760 CONSPERSUS, presărat, stropit
[consperse, scattered; bestreut, über­
streut; parsemé; teleszórt, beszórt,
behintett ; осьшанный, усеянный]
761 CONSPICUUS, vădit, bine vizibil,
aparent, evident, de observat cu
uşurinţă [conspicuous, remarkable,
striking, marked; augenfällig, ansehn­
lich, auffallend, bemerklich, deutlich;
remarquable, apparent, marquant,
évident, clair; feltűnő, szembeötlő,
jól látható, nyilvánvaló; наглядный,
заметный, явный, явственный] —*^evi-
dens, perspicuus, phaeno-, phanero-,
manifestus
762 CONSPURCATUS, mínjit, murdă­
rit, pătat [filthy, spotted; verunrei­
nigt, betupft, befleckt; sale, taché;
mocskos, foltos, pettyes; загрязнен­
ный, зараженный, пятнистый]
763 CONSTANS (consta) 1. Constant,
statornic, neschimbător, care se men­
ţine (caractere, specii, asociaţie). 2.
Constatator, format din componenţi
[constant, unchanging, steadfast, con­
sisting of; beständig, standhaft, gleich­
bleibend, zusammengesetzt ; con­
stant, immuable, stable, composé;
állandó, állandósult, változatlan, ösz-
szetett ; константный, постоянный,
состоящий] —> eustaticuos
764 CONSTIPATUS, strîns adunat,
strîns îngrămădit [constipate, crowded
together ; dichtzusammengestellt ; con­
stipé, serré; összeszorított, tömörült;
сосредоточенный, скученный]
765 CONSTRICTUS, strîns, comprimat
circular, îngustat [constricted, com-
pressed, contracted ; zusammengefes-
selt, zusammengepreßt, verengt;
CONSTRUCTIVUS
comprimé, contracté, rétréci; össze-
szorított, összeszükített ; перетянутый,
перешнурованный, сученньй]
766 CONSTRUCTIVUS, constructiv (me­
tabolism) [constructive ; aufbauend ;
constructif ; épitő ; строительный]
767 CONTABESCENS (contabesco), con-
tabescent, care se atrofiază (stamina,
polen) [contabescent ; aufzehrend,
schwindend ; contabescent, abortif ;
elsorvadó, elsatnyuló, csökevényesedő ;
a трофированньй]
768 CONTAGIOSUS, contagios, molipsi­
tor, infecţios [contagious, infectious;
ansteckend; contagieux; fertőző;
контагиозный, заразный]
769 CONTEMATOSUS, aspru-setos, se-
tos-spinos [hard-bristled ; hartbor-
stig, stachelborstig; à soies raides;
durván sertés ; жестко-щетинистый]
770 CONTERMINUS -* confinis
111 CONTEXTUS, întreţesut, împletit
(hife, părozitate, fibre) [wowen toget­
her; zusammengewebt, verwebt, inei-
nanderverflochten ; entrelacé, enlacé ;
összeszőtt, egymásbafonódott ; соткан­
ный, тесно сплетенный] —»· intertextus,
plect-, plexi-
772 CONTEXTUS (-US) m, ţesut, an­
samblul celulelor alcătuind o unitate
fiziologică cu funcţiuni determinate
[tissue; Gewebe; tissu; szövet, rost;
ткань] —*• tela *
CON ТЕХ Τ US ΡΑ RENCH Y MA ΤΙ-
eus —* parenchyma
773 CONTIGUUS, aflat în contact, care
se ating fără să fie aderente (cotile-
doane, pelale, sépale) [contiguous,
touching, adjoining, neighbouring; an­
stoßend, berührend, benachbart ;con-
tigu, se touchant, avoisiné; érintkező,
hozzáérő ; прилегающий, смежный, со­
седний]
774 CONTINENS (conţinea), conţinînd,
care cuprinde [containing, including,
comprised; enthaltend; contenant;
magábafoglaló, tartalmazó; соприка­
сающийся, содержащий]
775 CONTINUUS, continuu, neîntrerupt,
nefragmentat (areal '^, spiers) [con-
tinuous, uninterrupted; fortlaufend,
ununterbrochen, kontinuierlich; con-
tinu, non interrompu; folytatólagos,
nem megszakított ; сплошной, непре­
рывный]
776 CONTORTOPLANCTON η (lat.
contortus „răsucit", gr. πλαγκτός
„rătăcitor"), contortoplancton, planc­
146
ton din subzona neritică a mărilor,
caracterizat prin diatomeea Chaeto·
ceras contortum [contortoplankton ;
Kontortoplankton ; contortoplancton ;
kontortoplankton ; контортопланктон]
777 CONTORTUPLICATUS, contortu-
plicat, răsucit spre interior (fructul la
Astragalus contortuplicatus) [contortu-
plicate, twisted upon itself; ineinan-
dergewunden, zurückgebogen, inei-
nandergefaltet ; contortupliqué, enrou­
lé sur soi-même; visszacsavarodott,
befelé hengeredett ; переплетенно-скру-
ченный]
778 CONTORTUS, contort, răsucit, în­
făşurat (prefloraţie^, tulpinăr^, pe-
ţiolr^, rizom^) [contorted, twisted,
coiled; gedreht, zusammengedreht,
zusammengewunden ; contorté, tordu,
contourné; csavart, csavarodott, so­
dort, egymásracsavarodott ; скручен­
ный, закрученный, искривленный] *
779 CONTRACTILIS, contracţii, care se
contractează sau se strînge (rădăci­
nă ~ ) [contractile, shrinking; kon­
traktil, zusammenziehbar ; contractile ;
összehúzódó; контрактильный, втяги­
вающийся] *
VACUOLA CONTRACTILIS, va­
cuole contractilă, саге prin mişcări
de pulsaţie determină schimburile de
materii între celulă şi mediu (Flagel-
latae) [contractile vacuole; kontrak­
tile Vakuole; vacuole contractile;
lüktető vakuola; контрактильная ва­
куоль] —*• vacuola pulsatilis
780 CONTRACTUS, contractat, contras,
strîmtat, scurtat, îngustat (frunze,
fruct, panicul, nectarină) [contracted,
narrowed, shortened, drawn together ;
verkürzt, verengt, zusammengezogen ;
contracté, résserré, écourté; össze­
húzódott, elvékonyodott ; стянутый,
сжатый, перетянутый]
7 81 CON Τ RA PO SIΤ US -^ oppositus
782 CONTROVERSUS -^ dubius
783 CONULUS m, conul, con mic din
primul an [conelet; Zäpfchen; conelet-
te; tobozka; шишечка]
784 CONUS m, con, inflorescenţa
(„floarea femelă") formată din car-
pelele imbricate, dispuse în spirală
pe o axă, la maturitate devenind lem­
noase, avînd la bază seminţe nude
(Coniferae) [cone; Zapfen; cône;
toboz, tobozvirágzat ; конус, шишка]
—>• strobilus
CONUS VEGETATIVUS, con de
creştere, vîrf vegetativ ; parte apicală
a mugurelul terminal format
147
din celule iniţiale şi meristemul
primordial, care asigură creşterea în
lungime a tulpinii sau ramurilor
[vegetative cone, growing point; Ve­
getationskegel, Vegetationsspitze, Ve­
getationsscheitel, Vegetationspunkt ;
cône végétatif, point végétatif ; tenyé-
szôkup, tenyészőcsúcs ; конус нарас­
тания, точка роста] —• conus terminális
785 CONVALLATUS, înconjurat cu şăn­
ţuleţe [circumvallated, surrounded ;
umwallt, umgeben ; circonvallé, entou­
ré; körülsáncolt, körülvölgyeit; окру­
жённый]
786 CON VALU S f, vale [valley; Tal;
Vallée; völgy; котловина]
787 CONVARIANTES f pl, convariante,
aceeaşi generaţie de indivizi ai unei
specii, variind între ei (Ploetz) [con-
variantes ; Konvarianten ; conva-
riantes ; konváriánsok ; конварианты]
788 CONVARIETAS f, convarietate,
grup de varietăţi cultivate [convariety ;
Varietătengruppe, Sortengruppe ; con-
varieté ; változat-csoport ; группа раз­
новидностей] —>^ conculta
789 CONVENIENS (convenio), care co­
respunde, care se potriveşte cu [cor­
responding, agreeing ; zusammentref­
fend, entsprechend; correspondant,
étant pareil; megegyező, egymásnak
megfelelő; соответствоваться, согла­
сованный]
790 CONVERGENS, CONVERGENTI-
(convergo), convergent, curbat orien­
tat spre acelaşi punct (nervuri) (con-
vergenti-nervosus) [convergent, conver­
ging ; konvergierend, zusammennei­
gend, zusammenlaufend, annähernd ;
convergent ; konvergáló, összehajló,
egymáshoz közeledő; конвергентный,
сходящийся]
791 CONVERGENTIA í, convergenţă,
asemănare а organelor analoage ale
unor plante de genuri sau familii
diferite datorită adaptării la aceleaşi
condiţii de viaţă (poliniile Ia Ascle-
piadaceae şi Orchidaceae) [convergence ;
Konvergenz, Annäherung ; conver­
gence, adaptation parallèle; konver-
gencia, párhuzamos alkalmazkodás ;
конвергенция]
792 CON VERSUS, îndreptat spre, întors
spre, schimbat (adaptare) [turned
towards, reversed, changed round ;
zugekehrt, zugewandt; tourné vers,
changé ; hozzáfordult, megváltozott ;
превращенный]
793 CON VEAI-, CONVEXO-, CONVE-
XUS, convex, boltit, bombat spre
CORACINUS
exterior (convexiusculus, convexo-con·
cavus) [convex; konvex, gewölbt;
convexe, voûté; domború, kidombo-
rodó, boltozatos ; выпуклый]
794 CONVOLUTIVUS, CONVOLUTUS,
CONVOLVENS, CONVOLVULA·
CEUS, CONVOLVULUS, convolut,
convolutiv; cu marginile răsucite lon­
gitudinal în formă de cornet
(frunze, petale) [convolute,
convolutive, rolled u p ; zusam­
mengerollt, zusammengewunden, tü-
tenförmig gerollt, übergerollt; con­
volute, convolutif, enroulé, roulé sur
soi-même ; begöngyölt, begöngyölö-
dött, összehengeredett, betekeredett,
sodrottszélű; завернутый, свернутый,
свёртьшающийся] *
795 COOPERTUS -* opertus, tectus
796 COPALINUS, copalin, de culoarea
galbenă-brunie а copalului [copali-
nous; kopalfarbig; copaline; kopál-
színű, barnássárga ; копалоцветной]
797 COPIOSUS, copios, abundent, nu­
meros, bogat [copious, abundant,
plentiful; zahlreich, häufig; copieux,
nombreux; bőséges, számos; обиль­
ный, многочисленный] -*• locupletus
798 COPRIVORUS, COPROBIUS, CO-
PROPHAGUS, COPROPHILUS (gr.
κόπρος „fecală", βίος „viaţă", φάγο-
μαι „а mînca", φι>νέω „а place",
lat. voro „a înghiţi"), coprofag, co-
profil, care creşte pe dejecţiuni sau
pe bălegar [coprophilous, living on
dung; mistwachsend, kotwachsend,
kotliebend ; coprivore, coprophile,
aimant le fumier; trágyán élő, ürü­
léken élő; копрофильный, навозный,
обитающий на навозе] —>^ scatophilus,
scatophagus, scybalarius
799 COPROPHYTA η pl (gr. -, φύτον
„plantă"), coprofite, plante saprofite
ce trăiesc pe excremente [coprophytes ;
Koprophyten ; coprophytes ; kopro-
fiták; копрофиты]
800 COPULAE f pl, copule, zone interca­
lare între valve şi pleure (Diatomeae)
[copulae, intercalary bands ; Zwischen­
bänder; copules, bandes intermédiai­
res; kopulák, közbenső övek; копулы]
801 сори LAT IO î-^ conjugatio
802 CORACINUS, coracin, de culoarea
neagră a corbului; negru lucios
[raven-black, glossy-black ; raben­
schwarz, glänzendschwarz; noir de cor­
beau, noir luisant; hollófekete, fényes
féke le ; вороно чёрный, иссиня-чёрный]
—> corvinus
CORALLIFORMIS
803 CORALLIFORMIS, CORALLOIDE-
US, CORALLO; coraliform, de forma
sau culoarea roşie a coralului (coral-
locarpus, corallorrhizus) [coral -like ; 813
korallenförmig, korallen- ; coralliforme ;
korállszerű ; коралловидный, коралле-]
804 CORALLINUS, coralin, roşu ca
mărgeanul [coral-red ; korallenrot ;
rouge corail, corallin; korállszínű, 814
korállpiros ; коралловый, кораллово-
красный]
805 CORCULUM η —»· gemmula, plumula
806 CORDATUS, CORDΑΤΟ-, CORDI-,
CORDIO-, cordât, de forma inimii;
ovat şi cu doi lobi rotunjiţi la bază
^frunza la Symphytum cordatum,
Viola odorata) (cordato-hastatus, cor-
difolius, cordiochilus) [cordate, cor-
diform, heart-shaped, heart-; herzför­
mig, herz- ; cordiforme, cordé, en
coeur; szív alakú, szívszerű, szíves-; 815
сердцевидный, сердце-]
807 COREMIUMη (gr.κόρημα„mătură"),
coremie, asocierea conidioforilor în
fascicule compacte (Fungi imperfecţi)
[coremium ; Koremium ; coremium ;
korémium; коремий]
808 CORIACEUS, CORI-, coriaceu, pie- 816
los, de consistenţa pielii (frunză ^)
(corifolius) [coriaceous, leathery, lea­
ther-like ; lederartig, lederig, leder- ;
coriace, comme le cuir; bőrszerű,
bőrnemű, bőrös- ; кожистый, кожисто-]
—» scytoideus, chroo-
809 CORI-, CORIC- (gr. κόρις „ploş­
niţă"), ca ploşniţa (coriodes, corio-
phorus, coriophyllus) [bug- ; Wan­
zen- ; comme la punaise ; poloska- ;
клопо-]
810 CORIUM η, piele, coajă, scoarţă
[leather, rind, skin, bark; Haut, 817
Rinde; peau, écorce; bör, héj; кожа,
шкура]
811 CORMAUTOCHORES m pl (gr. κορ­
μός „trunchi", „tulpină", αυτός „sin­
gur", χωρέω „a se răspîndi"), cor-
mautocore, plante саге se răspîn-
desc pe cale vegetativă (Fragaria)
[cormautochores ; vegetative Selbst­
verbreiter; cormautochores ; kormau-
tochor-növények ; кормаутохорные]
818 ^ COROLLARIUM
812 CORMOPHYTA η pl (gr. -, φύτον
„plantă"), cormofito, plante cu cor­ 819
pul diferenţiat în rădăcină, tulpină
şi frunze (Endlicher) [cormophytes ;
Kormophyten, Sproßpflanzen, Stock­
pflanzen, Stammpflanzen; cormo­
phytes ; kormofiták, száras növények.
148
hajtásos növények; кормофиты, сте­
блевые растения]
(70iíMÍ7»S m (gr.-), corm i . Trunchi.
2. Stolon. 3. Tulpină frunzoasă.
4. Tulpină bulbiform cărnoasă la bază
(Fritillaria) [corm; Kormus; corm;
kormusz; корм]
CORNE US, CORNI-, CORNICULI-,
-CORNIS, -CORNUS, CORNICULA-
TUS, CORNUTUS, cornut, prevăzut
cu apendice în formă de corniţă
(anteră, capsulă, fruct, petală,
pinten) (cornifer, corniculifer, brevico-
rnis, alcicornus, bicornutus) [horny,
corneous, horn-; hornig, gehörnt,
horn- ; corné, corni- ; szarvacskás,
szarv- ; рогатый, рого-, роговидный,
-рогий] —•· -ceras, cerata-, -cerus,
-ceratus
CORNUCOPIOIDES, CORNUCO-
PIOIDEUS, asemănător cu cornul
abundenţei [resembling to the horn of
plenty; füllhornähnlich; semblable à
une corne d'abondance, cornucopioïde ;
bőségszaruszerű; похожий на рог изо­
билия]
COROLLA f, corolă, înveliş floral
intern al florilor heteroclamidee, de
obicei colorat, format din petale
[corol, corolla, flower-crown ; Korolle,
Krone, Blütenkrone, Blumenkroue ;
corolle ; párta, virágpárta ; венчик]*
LACINIAE COROLLAE, laciniile
corolei, părţile exserte şi libere ale
limbului corolei [lobes of the corolla;
Kronzipfeln ; lobes de la corolle ;
pártacimpák ; доли венчика] —*• lobi co­
rollas
LOBI COROLLAE -> laciniae corol-
lae
COROLLACEUS, COROLLINUS,
COROLLOIDEUS, corolaceu, pela-
loid ; asemănător cu corola după
formă, culoare sau consistenţă (cali-
ciu) [corolla-like, coroUinous, peta-
loid; korollenartig, korollenăhnlich,
blumenkronenartig, blumenblattartig,
koroUinisch ; corollacé, coroUin ; pár­
taszerű, sziromszerű, sziromnemű ;
венчиковидный, лепестковидный]
η -»• supplementum
COROLLATUS, COROLLIFER, CO­
ROLEI-, coroiat, corolifer, prevăzut
cu corolă (floare) (corolliflorus,
corolliformis ) [corollate ; koroUen-
tragend; corolle, corollifère; pártás;
венчиконосный]
149
820 COROLLULA f, corolulă, corolă an-
todială mică (Compositae) [corollule ;
Korollchen, Blumenkrönchen ; corol­
lule; korollula, kicsiny pária; вен­
чик небольшого цветка]
821 CORONA f, coroană 1. Organe ana-
loage dispuse în cerc (coroană de
bractei). 2. Apendici petaloizi dispuşi
în cerc în gîtul corolei (Lychnis,
Narcissus). 3. Paracorolă. 4. Tota­
litate a ramurilor şi a frunzelor la
arbori şi arbuşli [corona, crown, coro­
nei, paracorolla; Kranz, Nebenkrone,
Laubkrone ; couronne, paracorolle,
houppier; koszorú, korona, mellék­
párta, lombkorona; венец, коронка,
привенчик]
822 CORONACEUS, CORONARIUS, СО-
RONIFORMIS, coronaceu, dispus în
verticil în formă do coroană (papus ~ )
[coronaceous, coronary; kranzartig,
kranzförmig, kronenförmig ; coronacé,
coronaire ; koronaszerű ; короновид-
ный, венцеобразный]
823 CORONANS, CORONATUS, CORO-
NIFER, coronant, coronat, dispus în
verticil coroniform la vírful unui
organ (bractei, sete, peri, papus,
frunze) [crowning, crowned, coronate ;
krönend, gekrönt, bekränzt, kronen-
Iragend; couronnant, couronné; ko­
ronázó, koronát viselő ; венчаюший,
корончатый, увенчанный, коронку] —•
stephano-
824 CORONULA f, coronula. 1. Coroană
mică de elemente apendiculare. 2.
Celulele apicale ale oogonului (Cha-
raceae) [coronule ; Krönchen ; coro-
nule; koronula, koronácska; коро-
ночка]
825 CORPUS η, corp, masa de obicei
compactă a unui organ [body; Kör­
per ; corps ; korpusz, test ; тело] *
CORPUS FR и С TIFICA Г ION IS,
corp de fructificaţie, organul produ­
cător de spori (Cryptogamae) [frui­
ting body; Fruchtkörper; corps de
fructification; szaporítótest; оплодот­
воренное тело] —»^ soma
82G CORPUSCULUM η, corpuscul 1·
Arhegon (Gymnospermae). 2. Discul
vîscos al poliniilor, translatorul (As-
clepiadaceae) [corpuscle ; Korpuskel ;
corpuscule ; korpuszkulum ; тельце,
корпускула]
827 CORRELATIO f, corelaţie, interde­
pendenţa celulelor, ţesuturilor sau
a organelor în privinţa activităţii şi
a dezvoltării lor [correlation; Kor­
CORTINATUS
relation, Wechselbeziehung, Wechsel­
wirkung; correlation; korreláció,
kölcsönös összefüggés, viszonosság,
kölcsönhatás ; корреляция]
828 CORREXIT, CORR. (corrigo), a
fost corectat de (ín citatele de nomen­
clatură) [corrected by ; verbessert von ;
rectifié par; javította, kiigazította;
исправлен от]
829 CORRIGENDA η pl (corrigo), de
corectat, erată, lista erorilor tipogra­
fice [corrigenda, to correct, errata;
Druckfehler, Fehlerverzeichnis, zur
Verbesserung ; corrigenda, errata ;
javítandók, sajtóhibák; исправления]
830 CORRUGATIVUS, CORRUGATUS,
CORRUGUS, corugativ, pliat neregu­
lat, mototolit, şifonat [corrugated,
crumpled irregularly, wrinkled ;
zerknittert, korrugativ, zusammen­
gerunzelt ; corrugatif, chiffonné, plissé
irrégulièrement ; gyűrt, ráncos,
szabálytalanul összehajtogatott ;
сморщенный, смятый]*
831 CORTEX m, scoarţă, coajă; ţesut de
protecţie dintre epidermă şi cilindrul
central al tulpinii sau rădăcinii
(Phanerogamae) [rind, bark, cortex;
Rinde ; cortex écorce ; kéreg, héj ;
кора]
832 CORTICALIS, cortical, care aparţine
scoarţei (sistem, strat, por, parazit)
[cortical; kortikal, rindegehörig; cor­
tical; kérgi, kéregre vonatkozó; ко­
ровой]
833 CORTICATUS, CORTICIFER, cor­
tical 1. Prevăzut cu scoarţă. 2. Con­
crescut cu paleea (cariopsă) [corticate,
coated, barky; berindet, rindig, be­
schall, rindetragend; corticate, corti-
cifère ; kérges ; с корой, покрытый
корой] —»^ phloeo-, -phloeus
834 CORTICOLA f (-COLUS), corticol,
care creşte pe sau în scoarţă (lichen,
ciupercă) [corticole, corticolous, living
on bark; rindebewohnend; corticole;
kéreglakó ; обитающий на коре] —»•
phloeoecus
835 CORTINA f, cortină, vălul membrá­
nos sau filamentos de pe marginea
pălăriei ciupercii, desprins din apro­
pierea piciorului acesteia (Psalliota)
[cortina, curtain; Schleier, Hutrand­
schleier; cortine; fátyol, függöny,
burokhártya-foszlány; кортина, ото­
рочка]
836 CORTINATUS, cortinat, prevăzut
cu cortină [cortinate; verschleiert;
CORTINIFORMIS
cortine; fátyolos, fátylas; бахром­
чатый]
837 CORTINIFORMIS, cortiniform, de
forma cortinei [cortina-shaped ; schlei-
erförmig; cortiniforme ; fátyolszerű;
бахромообразный]
838 CORUSCANS, CORUSCUS, lucios,
lucitor [shining, twinkled, flashing;
schimmernd, glänzend; luisant, bril­
lant; fényes, fénylő, csillogó; блес­
тящий]
83Э CORVINUS -*• coracinus
840 CORY MR ATU S, CORYMBIFER,
CORYMBOSUS (gr. κόρυμβος „cior­
chine"), corimbos, dispus în corimb,
prevăzut cu corimb (inflorescenţă)
[corymbated, corymbose, corymbife-
rous ; doldentraubig, doldentrauben-
tragend ; corymbé, corymbeux, corym-
bifère ; sátorozó, sátorvirágzalú ; щит-
коватый, щитконосный]
841 CORY M BOTHY RSUS m (gr. -,
θύρσος „toiagul lui Bachus"), corim-
botirs ; panicul umbeliform, eu extre­
mităţile axelor secundare aproape la
nivelul florii terminale a axei prin­
cipale [umbel-like panicle; Schirmris­
pe, Doldenrispe; panicule ombellée;
ernyősbuga ; щитковидная метёлка]
842 CORYMBUS m (gr. -), corimb, tip
de inflorescenţă racemoasă plană sau
convexă, cu ramuri inegal de lungi,
aşezate spiralat la niveluri diferite pe
axa principală, care poartă flori cen-
tripetale aproape la acelaşi nivel
(Sambucus) [corymb; Doldentraube;
corymbe; sátor, sátorvirágzat, sáto­
rozó virágzat ; щиток]
843 CORYN-, CORYNE-, CORNYNO-,
(gr. κορύνη „măciucă") (corynaean-
thus, corynephorus, corynostylus) -*
clavatus
844 CORYPHOPHYLLIA, CORYPHYL-
LIA f (gr. κορυφή „vîrf", φύλλον
„frunză"), corifilie, apariţia anormală
în vîrful axei a unei frunze adesea
colorate [coryphylly ; Koryphyllie ;
coryphyllie ; korifillia ; корифиллия]
845 CORYPHOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), corifofite, plante alpine
[coryphophyta, alpine plants; Kory-
phophy ten, Alpenpflanzen ; corypho-
phytes, plantes alpines; korifofiták,
havasi növények ; корифофиты, альпи­
йское растение]
846 CORYSYMPHYLLIA f (gr.- σύν,
σόμ- „împreună", φύλλον „frunză").
150
corisimfilie, concreşlerea a două frunze
opuse. în partea lor superioară, situate
la vîrful unei ramuri [corysymphylly ;
Korysymphyllie ; corysymphyllie ;
koriszimfillia ; корисимфнллия]
847 COSMAESTHESIA t (gr. κόσμος
„lume", αίσθησις „perceptibilitate"),
cosmestezie, senzibilitate la excitaţii
externe [cosmaesthesia ; Kosmăsthe-
sie ; cosmesthésie ; kozmesztézia ;
космэстезия]
848 COSMOBIOLOGIA t (gr. -, βίος
„viaţă", λόγος „vorbire"), cosmobio­
logie, studiul condiţiilor de viaţă
din afara globului pămîntesc [cosmo-
biology ; Kosmobiologie ; cosmobiolo­
gie ; kozmobiológia ; космобиология]
849 COSMOPOLI TUS (gr. -, πόλις „ce­
tate"), cosmopolit, răspîndit pretu­
tindeni (specie) [cosmopolitan, world­
wide; weltbürgerlich, überall verbrei­
tet; cosmopolite; kozmopolita, álta­
lános elterjedésû; космополитный] —*•
pandemicus
850 COSMOPOLITES f pl ( g r . - ) , cos­
mopolite, organisme, respectiv plante
răspîndite aproape pe tot globul
[cosmopolites; Kosmopoliten, Welt­
bürger; Allerweltpflanzen; cosmopo­
lites; kozmopoliták, világpolgár növé­
nyek, ubiquisták ; космополиты]
851 COSTA f, coastă, inuchie, proeminenţă
longitudinală pe unele organe (pe
tulpină, pe fructe la Umbelliferae)
[rib ; Rippe ; côte ; borda, él ; ребро] *
852 COSTATO-, COSTI-, COST ATU S,
costat, prevăzut cu coaste longitu­
dinale (tulpină, peţiol, caliciu)
costato-nervatus, costiformis) [costate,
ribbed; rippig, gerippt, gerieft, rip­
pentragend; coste, costifère; bordás;
ребристый, ребристо-]
853 COTYLEDON f (gr. κοτυληδών „cavi­
tate"), cotiledon, prima sau primele
frunzuliţe ale plantei ce se dezvoltă
după germinarea seminţei [cotyledon,
seed-lobe ; Kotyledon, Keimblatt,
Samenlappen ; cotylédon ; szikiével,
csíralevél; семядоля, котиледон]
854 COTYLEDON ARIS, cotiledonar, саге
aparţine cotiledoanelor [cotyledonary ;
kotyledonär ; cotylédonaire ; szikle­
veli ; относящийся к семядолям] *
855 COTYLEDONEUS, cotiledoneu, cu
unu sau mai multe cotiledoane (mo-
nocotyledoneus, dicotyledoneus, acoty-
leus, syncotylus) [cotyledonous ; keim-
151
blättrig, samenlappig; cotylédoné;
szikleveles ; семядольный]
856 COTYLIFORMIS, COTYLOIDEUS
(gr. κότυλος „cupă") —>• patelliformis
857 COT Y PUS m -* syntypus
858 CRASPEDIUM η (gr. κρασπεδον
„margine"), craspediu, lomentă care
rupîndu-se la maturitate, sutura ei
dorsală şi ventrală persista sub formă
de ramă (Mimosa, Entada scandens)
[craspedium ; Rahmenhülse ; craspe-
dium; rámás hüvely; краспедий]
859 CRASPED-, -CRASPEDUS (gr.-)
(oraspedotus, chrysocraspedus) —*• mar-
ginatus
8G0 CRASPEDODROMUS (gr. -, δρόμος
„fugă"), craspedodrom, cu nervurile
secundare înaintînd pînă la marginea
limbului foliar fără a se mai diviza
(Fagus, Carpinus) [craspedodromous ;
randlăufig; craspedodrome ; szélhez­
futó ; краспедодромный]-+сАе17оаготм5
861 CRASS А TIO f, îngroşare [thickening ;
Verdickung; épaississement; megvas-
tagodás ; утолщение] - • incrassatio
862 CRASSATUS, îngroşat [thickened;
verdickt ; épaissi ; megvastagodott ;
утолщённый] —• incrassatus
863 CRASSI-, CRASSUS, gros, cărnos
(foliis crassis eu frunze cărnoase)
(crassipes, crassispinus) [thick, fleshy ;
dick, fleischig; épais, charnu; vastag,
húsos, pozsgás; толстый, толсто-, мя­
систый] -* pachy-
864 CRASSITIES î, CRASSITUDO f,
grosime (crassitie pennae anserinae de
grosimea unei pene de gîscă) [thick­
ness; Dicke; épaisseur; vastagság;
толщина]
865 CRATERIFORMIS, crateriform, de
forma unei cupe concave, cu tubul
scurt (corolă, disc stigmatifer la
Nuphar) [crateriform, bowl-shaped,
cup-shaped; becherförmig; crateri-
forme ; kráter alakú, serleg alakú ;
бокалообразный]
866 CREBER, CREBRI-, numeros, în­
grămădit, îndesuit (crebrispinus, cre-
brisulcus) [crowded, numerous, pres­
sed together; zahlreich, gehäuft, dicht­
gedrängt; beaucoup, serré, pressé;
számos, gyakori, sürü, tömött; мно­
гочисленный, частый, густо располо­
женный]
867 CREMASTOPLANCTON η (gr.
κρεμαστός „suspendat", πλαγκτός „ră­
tăcitor"), cremastoplancton, plancton
CRENOPHYTA
de organisme prevăzute cu proemi­
nenţe plutitoare (aciculi, spinişori,
trihomi) [cremastoplankton ; Kremas-
toplankton ; cremastoplancton ; kre-
masztoplankton, lebegtető nyúlványos
plankton ; кремастопланктон]
868 CREMEUS, CREMICOLOR, cremi-
color, de culoarea palid-galbenă-surie
а untului [cream-coloured; butter­
gelb, rahmfarbig; jaune de beurre;
krémsárga, vajszinsárga ; кремовый]
869 CREMNOPHYTA η pl (gr. κρημνός
„stîncărie abruptă", φυτόν „plantă"),
cremnofite, vegetaţia stîncăriilor
abrupte, sărace în humus [cliff plants ;
Kremnophyten, Felsenpflanzen; crem-
nophytes; kremnofiták, sziklás he-
hyek növényzete; кремнофиты]
870 CREMO- (gr. κρεμάω „atîrn"), pen­
dent, atîrnat (cremocarpus, cremo-
phyllus, cremospermus ) [hanging ;
hänge-; pendant; függő-, csünggő-;
висло-] —•· pendens
871 CREMOCARPIUM η (gr. κρεμαστός
„suspendat", καρπός „fruct"), сге-
mocarp, carpadeliu, diachenă; fruct
schizocarpic ce se desface în două
achene (Umbelliferae) [cremocarp ;
Cremokarpium, Hängefrucht, Dop-
pelachâne; crémocarpe, diakène; kre-
mokárpium, ikerkaszat ; вислоплодник}
—*• carpadelium
872 CRENA f, CRENATüRA f, crenă,
crenaţie, inciziune mică pe marginea
unor organe, cu dinţi rotunjiţi spre
exterior şi cu incizii ascuţite spre
interior (pe frunze, petale, fructe)
[crena, crenature, crenelling; Ker-
bung, Kerbzâhne; crénelure; csip-
kézet, csipkefogak ; городчатость]
873 С RE ΝAT I-, С RE ΝΑΤΟ-, СREN I-,
CRENATUS, crenat, dantelat, cu
dinţi arcuiţi spre exterior şi cu inci­
zii ascuţite spre interior (crenatiflo-
rus, crenato-serratus, crenifolius, cre-
natidentatus) [crenate, scalloped; ge­
kerbt, kerbig, kerbzähnig; crené; csip
kés, csipkézett ; городчатый, округло-
зубчатый]
874 С RE NO В ION ТА η pl (gr. κρήνη
„izvor", βίος „viaţă"), crenobionţi,
organisme care trăiesc în apele izvoa­
relor [crenobionta ; Krenobionten,
Quellenbevvohner ; crénobiontes ; kre-
nobionták, forráslakók; кренобионты]
875 CRENOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă), crenofite, vegetaţia apelor
de izvoare [spring-plants; Quellen­
pflanzen; crénophytes ; forráslakó nö­
vények ; кренофиты]
с BE NO PLAN с TON
876 CRENOPLANCTON η (gr. -, πλαγ-
κτός „rătăcitor"), crenoplancton, planc­
tonul apelor de izvoare [crenoplank-
ton ; Krenoplankton, Quellenplank­
ton ; crenoplancton ; forrásplankton ;
кренопланктон]
877 CRENULARIS, CRENULATUS,
crenulat, fin crenat (marginea frun­
zei la Veronica crassifolia) [crenu-
late, crenelled, finely crenate; fein­
gekerbt; crénelé, finement crené;
finoman csipkézett ; мелкогородчатый]
878 CREOPHAGUS (gr. κρέας „carne".
φάγω „а mînca") —»· carnivorus
879 CREOPHILUS (gr. -, φιλέω „a
iubi"), creofil, caro trăieşte pe carne
[flesh-loving ; fleischliebend ; aimant
la chaire ; húskedvelő ; мясолюбивый]
88 0 CREPIDATÜS, CREPIDULATUS,
crepidat, asemănător cu о sandală
[crepidate, sandal-shaped ; pantof-
ifelartig; crépidulé; papucsos, papucs­
szerű; туфлевидный]
881 CREPITACULUM η, crepitacul,
fruct ce se deschide cu elasticitate şi
zgomot [crepitaculum ; Krepitakel;
crépitacle ; krepitákulum ; крепита-
кулы]
882 CREPITANS (crepito), crepitant,
pîrîitor, pocnitor, trosnitor, zgomo-
tos (fruct) [rattling, crackling, noisy ;
knallend, rasselnd, rauschend, klap-
pernd; crépitant, craquant, bruyant;
pattogó, csattogó, csattanó; скри­
пучий, потрескивающий]
883 CRESCENS, CRESCENT I- (cresco),
crescent, care este în creştere (folia
crescenti-pinnatisecta frunze penat
sectate, cu lobii tot mai mari spre vírf,
la Potentilla anserina) (crescenti-
pinnatus, crescenti-lobatus) [growing,
enlarging; wachsend, vergrößernd;
croissant, grandissant ; növekedő,
nagyobbodó ; растущий, возраста-
южий]
884 CRETACEUS, cretaceu 1. De
culoarea albă a cretei sau al varului
2. De natura cretei. 3. Care creşte
pe sol cretaceu. 4. Provenit din for­
maţia geologică a cretacicului [creta­
ceous, chalk-white, dead-white, chal­
ky, growing on chalk; kreideweiß,
mattweiß, kreidig, kreideliebend,
kreidezeitig; crétacé, blanc de craie,
blanc de chaux, crayeux ; krétafehér,
krétaszerű, meszes talajt kedvelő,
krétakori ; меловой, мелово-белый,
похожий на мел] —» gypsaceus, gypseus,
gypsicolus, gypsophilus
152
885 С RIBBALI S, CBIBBATUS, CRI-
BBOSUS, cribral, ciuruit, găurit în
formă de ciur (tuburi ^) [cribrate,
sieve-like, pierced with holes; sieb-
förmig, siebartig, siebartig-durchlö­
chert; criblé, cribleux, cribriforme;
rostás, rosta alakú, rostaszerűen
átjukasztott ; решетчатый]
886 С RI В ROVÁS ALI S, cribrovazal, care
aparţine vaselor ciuruite [cribrovasal ;
kribrovasal ; cribrovasale ; kribrova-
zális, rostaedényekhez tartozó; кри-
бровазалный]
887 CRINI-, CRINITUS, CRINULO-
SUS, comat-păros, prevăzut cu peri
lungi şi rigizi (crinicaulis, criniflorus,
crinifolius, crinipes) [crinite, bearded,
mane-like, long-haired ; bemähnt, lang­
haarig, rosthaarig, langbehaart; à
poils longs, en crinière; sörényes,
hosszúszőrű; косматый, длинноволо-
сатый, гривистый]
888 CRINULAE î тр\-->-elateres
889 CRIS PATIO f, CRI SP ATU RA f,
crispare, încreţire, zbîrcitură, cută
(la frunze, fructe) [crispature, wave,
wrinkle; Kräuselung, Runzel, Falte;
crêpage, froncement ; fodrosodás, bodro-
sodás, redő, ráncosodás, ránc; мор­
щина, сжатие, сокращение]
89Э CRI S ΡATU S, CRIS PI-, CRIS PUS,
crispat, încreţit, zbîrcit (peri, frunze,
fructe) (crispifolius, crispiflorus)
[crispate, crisped, curled, curly- ;
krausig, gekräuselt, kraus-; crispé,
crépu, ridé ; fodros, bodros ; курчавый,
кудряво-] —>• ulo-
891 CRISTA f, creastă, apendice cărnos
în formă de creastă de pe vîrful unui
organ (fructe, seminţe, flori) [crest,
comb ; Kamm ; crête ; taraj ; гребень,
гребешок]
892 CRISTATUS, eristat, prevăzut cu
creastă [cristate, crested; kammig,
kammartig ; crête, muni d'une crête ;
tarajos ; гребенчатый]*
893 CRJCATUS, CROCEI-, CROCEUS,
şofraniu-galben, de culoarea roşiatic
gălbui închis a stigmatului de Cro­
cus sativus [croceous, saffron-coloured,
saffron deep-yellow ; safrangelb, safran-
dunkelgelb ; jaun esafran, rouge jaunât­
re-foncé ; sáfrányszin, sáfrány-sötét­
sárga; шафранный, шафранно-жел-
тый]
894 CROSSING-OVER (engl.), crossing-
over, schimbul de gene dintre сго-
matidele cromozomilor cuplaţi homo-

logi în timpul profazei primei divi-
ziuni meiotice (Morgan) [crossing-over ;
Crossing-over, Genaustausch, Fakto-
renaustausch ; crossing-over, échange
des gènes; crossing-over, génkicse-
rélődés, gén-átkereszteződés ; кроссинг-
овер]
895 С ROSSO- (gr. κροσσός,, franj") (cros-
sopetalus) —• fimbriatus
896 CRUCIAŢI-, CRUCI-, CRUCI A-
TUS, CRUCIFORMIS, cruciat, în­
crucişat, decusat, dispus în formă de
cruce (frunze, flori, ramuri) (cruciati-
alternus, cruciflorus) [cruciate, cruci­
form, cross-shaped, crosswise-; kreuz­
förmig, gekreuzt, kreuzweise- ; croisé,
disposé en croix; keresztben álló,
kereszt alakú ; крестовидный, перекрёст­
но] —у staurodes, decussatus
897 CRUDUS, crud, necopt (fruct) [raw,
uncooked, unripe; roh, unreif; cru,
non mûr ; nyers, éretlen ; незрелый]
898 CRUENTATUS, CRUENTUS ->•
sanguineus, haematinus
899 CRUMENATUS, bursiform, de for­
ma unei pungi [pouch-shaped ; beutei­
förmig, taschenförmig ; bursaire, en
forme de bourse ; zacskó alakú ; сум-
кообразный, мешкообразный] —» bursi-
formis, saccatus, sacciformis
900 CRUS η -+ pes*
901 CRUSTA î, crustă, înveliş dur, coajă.
1. Crusta solidă a talului unor licheni
cu care se fixează de substrat. 2.
învelişul pălăriei ciupercilor (Agari-
cus) [crust; Kruste; croûte; kéreg,
héj, hám; корка]
902 CRUSTACEUS, CRUSTIFORMIS,
crustaceu, asemănător cu о crustă ;
саге formează о crustă mai groasă
şi dură [crustaceous ; krustenartig,
krustenförmig ; crustacé ; kéregszerű ;
корковидный, накипной] —>• escharodes
903 CRUSTATUS, CRUSTOSUS, crus-
tos, scorţos; acoperit cu о coaje tare
[crustate; rindig, schorfig; crouteux;
kérges; инкрустированный]
904 CRUSTULINUS, palid-brun, de cu­
loarea franzelei [toast-colour; semmel­
farbig; terne-brun; zsemlyeszín, fa-
kóbarna; булкоцветный]
905 CRUX î, cruce (crux botanicorum)
crucea („nodul gordian") al bota-
niştilor [cross ; Kreuz ; croix ; kereszt ;
крест]
906 CRYMOPHYTA η pl (gr. κρυμός
„frig", φυτόν „plantă"), crimofite
CHRYPTATHERUS
plante din regiunile polare (Clements)
[polar plants; Polarpflanzen; plan­
tes polaires ; sarki növények ; полярные
растения]
907 CRYOBIONTA η pl (gr. κρύος
„ghiaţă", βίος „viaţă"), criobionţi,
organisme care trăiesc pe zăpezi sau
pe ghiaţă [cryobionta; Schneebewoh­
ner, Eisbewohner; cryobiontes; krio-
bionták; криобионты]
908 CRYOFLORA f (gr. -, lat. flora
„floră"), criofloră, flora regiunilor în­
zăpezite sau cu gheţari [cryoflora;
Schneeflora, Eispflanzen; cryoflore;
krioflóra, jégárak flórája, havas vidé­
kek flórája; криофлора]
909 CRYOPHILUS (gr. -, φιλέω„a iubi"),
criofil, care rezistă la temperaturile
scăzute [cryophilous ; kälteliebend ; cry-
ophile ; hidegkedvelő ; холодолю -
бивый]
910 CRYOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός
„rătăcitor"), crioplancton, planctonul
gheţarilor şi al zăpezilor perene de pe
munţi [cryoplankton ; Kryoplankton ;
cryoplancton ; krioplankton ; крио-
планктон]
911 CRYOPLANCTOPHYTA η pl (gr.
- -, φυτόν „plantă"), crioplanctofite,
planctonul vegetal al gheţarilor şi al
zăpezilor perene de pe munţi [cryo-
planktophyta ; Kryoplanktophyten ;
cryoplanctophytes ; krioplanktofiták ;
криопланктофиты]
912 CRYOSCOPICUS (gr. -, σκοπέω „a
privi"), crioscopic, cercetat la tempe­
ratură scăzută [cryoscopic; kryosko-
pisch ; cryoscopique ; krioszkópikus ;
криоскопически й]
913 CRYOTROPISMUS m (gr. -, τροπή
„răsucire"), criotropism, mişcări tro-
pistice sub influenţa frigului [cryo-
tropism ; Kăltereizkrummung ; cryo-
tropisme ; kriotropizmus ; криотропизм]
914 CRYPT-, CRYPTO- (gr. κρυπτός
„acoperit", „ascuns"), acoperit, ascuns
(cryptanthus, cryptatherus, cryptocar-
pus, cryptoneurus) [covered, hidden,
concealed ; verborgen-, versteckt- ; cou­
vert, caché; fedett, rejtett, takart;
скрыто-, покрыто-]
915 CRYPTANTHERIA f (gr. - ανθηρός
„înflorit") —»^ cleistantheria
916 CiгУPΓЛΓЯ£'iгC/^(gr.-,άθήp„spic"),
cu spice acoperite [hidden-spiked;
verdecktáhrig ; à épi couvert ; fedett
kalaszú ; скрытоколосистый]
CRYPTOBLASTUS
917 CRYPTOBLASTUSm (gr.-, βλαστός
„mugure") -* (gemma) dormiens
918 CRYPTOCECIDIUM η (gr. -, κηκί-
διον „gală mică"), criptocecidie, gală
ascunsă în interiorul organului gazdei
[cryptocecidium ; Kryptozezidie ; cryp-
tocécidie; rejtett gubacs; криптоце-
цидий]
919 CRYPTOGAMAE f pl (gr. -, γάμος
„căsătorie"), criptogame, plante infe­
rioare fără flori; plante cu spori
[cryptogamous plants; Kryptogamen,
bltitenlose Pflanzen, Sporenpflanzen;
Cryptogames, plantes à spores; kriplo-
gám-növények, virágtalan növények,
alsórendű növények, spórás növények ;
криптогамное растение, споровое рас­
тение, тайнобрачные, споровые]
CRYPTOGAMAE VASCULARES,
criptogame vasculare [vascular crypto­
gams; Gefâukryptogamen ; cryptoga-
mes vasculaires; edényes virágtala-
nok ; васкулярные криптогамы] - • pte-
ridophyta
920 CRYPTOGAMIA f (gr. - -), cripto-
gamie, reproducere cu elemente repro­
ductive ascunse sau necunoscute [cryp-
togamy; Kryptogamie, Verborgenge­
schlechtigkeit ; cryptogamie ; kriptogá-
mia, rejtettivaruság; криптогамия,
тайнобрачие]
921 CRYPTOGAMICUS, CRYPTOGA-
MUS (gr. - -), criptogam 1. Cu organe
reproducătoare ascunse sau necuno­
scute. 2. Care se reproduce prin
spori [cryptogamie, cryptogamous,
cryptogamian ; verborgenehig, blüten­
los; cryptogamique ; rejtett ivarú,
virágtalan; тайнобрачный] - • ае-
theogamus, agamus, asexualis
922 CRYPTOGENETICUS (gr. -, γένεσις
„origină"), criptogenetic, cu origine
filogenetică necunoscută [cryptogene-
tic ; kryptogenetisch ; cryptogénétique ;
kriptogenelikus, ismeretlen eredetű ;
криптогенетический]
923 CRYPTOHAPLOMITOSIS f (gr. -,
άπλόος „simplu", μίτος „fir"), cripto-
haplomitoză, tip de diviziune celulara
la care cromatiile divizate în două
mase trec la polii opuşi fără a lua
forma de spirem (Flagellatae) [crypto-
haplomitosis ; Kryptohaplomitose ;
cryptohaplomitose ; kriptohaplomitó-
zis ; криптогапломитоз]
924 CRYPTOHYBRIDA f (lat. hy-
brida „hibrid"), criptohibrid,
hibrid la care particularităţile
morfologice ale unuia dintre
154
părinţi rămîn neaparente (Tschermak)
[cryptohybrid ; Kryptohybride ; crypto­
hybride; kriptohibrid ; криптогибрид]
925 CRYPTOMERIA f (gr. -, μέρος
„parte"), criptomerie, prezenţa unor
caractere ereditare latente, care nu
pot fi recunoscute sub aspect feno-
tipic (Tschermak) [cryptomery; Kryp-
tomerie; cryptomérie; kriptoméria;
криптомерия]
926 CRYPTOMITOSIS f (gr. -, μίτος
„fir"), criptomitoză, tip de mitozá
la organismele unicelulare la care
formaţia cromozomilor nu se eviden­
ţiază în masa cromatică din regiunea
ecvatorială (Belar) [cryptomitosis ;
Kryptomitose; cryptomitose; kripto-
mitózis; криптомитоз]
927 CRYPTONERVIUS, CRYPTONER-
VUS, CRYPTONEURUS (gr. -,
νεΰρον „nerv"), criptonervat, cu ner­
vurile neaparente sau ascunse (Coni-
ferae, £'/'icaceae^ [hidden-nerved ; ver­
borgennervig; à nervures cachées;
rejtett erezetű; скрытонервный]
928 CRYPTOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), criptofite, plante ale căror
organe de înmulţire (bulbi, rizomi,
tuberculi) iernează în pămînt sau
sub apă (Raunkiaer) [cryptophyta;
Kryptophyten, Erdpflanzen ; crypto-
phytes; kriptofiták, rejtve telelő
növények; криптофиты]
929 CRYPTO PLASM А η (gr. -, πλάσμα
„modelare"), criptoplasmă, partea ne-
granulară din citoplasmă [crypto-
plasm; Kryptoplasma ; cryptoplasme ;
kriptoplazma ; криптоплазма]
93Э CRYPTOPORUS m (gr. -, πόρος
„pasaj"), criptopor, por subepidermal,
neaparent [cryptopore ; Kryptopore ;
cryptopore ; rejtett pórus ; криптопора]
931 CRYPTOSTOMA η (gr. -, στόμα
„gură"), criptostomate 1. Stomate
neaparente, ascunse în invaginaţiunea
epidermică (Nerium). 2. Conceptacul
nefertil (Fucaceae), conţinînd peri sau
parafize [cryptostomate; Kryptosto-
ma, Haargrube, Fasergrübchen; cryp­
tostomate; kriptosztóma; криптосто-
ма, скрытое устьице]
932 CRYSTALLINUS, cristalin 1. Tran­
sparent. 2. Asemănător cristalului
[crystalline, transparent ; kristallin,
durchsichtig ; cristallin, transparent ;
kristálytiszta, átlátszó; кристалличес­
кий, прозрачный]
933 CRYSTALLOCHORES m pl (gr.
κρύσταλλος „ghiaţă", χωρέω „a se ras-

pîndi"), cristalocore, plante care se
răspîndesc sub acţiunea gheţarilor
(Clements) [crystallochores ; Kristallo-
choren ; crystallochores ; kristallochor-
növények ; кристаллохоры]
934 CRY ST ALLOGENUS (gr. -, γεννάω
„a naşte"), cristalogen, care produce
cristale (celulele la Arum) [crystallo-
genous ; kristallbildend ; crystaliogène ;
kristályképző ; кристаллогенный]
935 CRYSTALLOIDES m pl (gr. -, είδος
„asemănare"), cristaloizi, incluziuni
proteice asemănătoare cristalelor, din
celulele unor seminţe (Ricinus) [crys-
talloides ; Kristalloiden, Eiweißkris­
talle, Kristallkörperchen ; crystallo-
ides; kristálloidák ; кристаллоиды]
936 CRYSTALLUM η (gr -), cristal,
incluziuni ergastice minerale din cito­
plasmă [crystal ; Kristall ; cristal ; kris­
tály; кристалл]
937 CTEINOPHYTA η pl (gr. κτείνω
„а ucide", φυτόν „plantă"), cteino-
fite, ciuperci parazite care prin modul
nutriţiei lor distrug celulele plantei
gazde [cteinophytes ; Kteinophyten ;
cteinophytes ; kteinofiták ; ктейно-
фиты]
938 CTENO-, CTENOIDEUS (gr. κτείς,
κτενός „piaptăn") (ctenochlœmus)
—» pectinatus, pectiniformis
939 CTETOLOGIA f (gr. κτητός „cîşti-
gat", λόγος „vorbire"), ctetologie,
studiul biologie al caracterelor moşte­
nite [ctetology ; Ktetologie ; ctetologie ;
ktetológia; ктетология]
940 CTETOSOMA η (gr. - σώμα „corp"),
ctetozom, cromozom supranumerar
asociat unui cromozom sexuat (în
meioză) [ctetosome; Ktetosom; cte-
tosome; ktetoszóma; ктетосома]
941 CUBICUS, CUBIFORMIS, cubic,
de forma unui cub [cubical; kubisch,
würfelig; cubique; kockás; куби­
ческий]
942 CUBITALIS, cubital, de lungimea
unui cot (cea 42,5—46 cm) [cubital,
1,5 feet long, elbow-long, ell-long;
vorderarmlang, unterarmlang; cubi­
tal, à longueur d'une coudée; könyök-
hosszú, röf-hosszú ; локтевой]
943 CUCÜLLARIUS, CUCULLATUS,
CUCULLI-, cuculat, glugat, de forma
unui capişon sau cornet (vîrful frunzei
la Gagea, Poa) (cucullibracteatus, cucul-
lifer, cucullifolius, cuculliformis) [cu-
cullate, hooded, hood-shaped, cowled;
CULTIPLEX
kappenfôrmig, kapuzenförmig, kapu­
zentragend; cucullé, cucuUiforme, cu-
cuUifère, capuchonné; csuklyás, ka­
pucniszerű; клобучковый, клобучкоо-
бразный]
944 CUCULLUS m, capişon, glugă, organ
concav de forma unui capişon sau
cornet puţin alungit [hood, cowl;
Kappe, Käppchen, Kapuze; capuchon,
capeline, coqueluchon; csuklya; кло­
бучок]
945 CUCUMERIFORMIS, CUCUME-
RINUS, CUCUMIFORMIS, cucu-
meriform, de forma unui castravete
(Cucumis) [cucumiform, cucumber-
shaped; gurkenförmig ; cucumiforme;
uborka alakú ; огурцеобразный]
946 CUCURBITACEUS, CUCURBITI-
NUS, cucurbitaceu, asemănător cu
dovleacul (Cucurbita) [cucurbitaceous,
gourd-like ; kiirbisâhnlich ; cucurbitacé ;
tökszerű ; тыквовидный]
947 CULCITIFORMIS -»• pulvinatus, pul-
viniformis
948 CULINARIS, culinar, de bucătărie,
folosit la pregătirea alimentelor (plan­
tă) [culinary; kulinarisch; culinaire;
konyhai használatú, főzéshez hasz­
nált ; кулинарный, пищевой]
~^Vè~CULMEN η, culme, vîrf [summit;
Gipfel; sommet; csúcs; вершина]
950 CULMUS m, culm, pai; tulpină
simplă, fistuloasă sau plină, nodu­
roasă, cu internodii lungi (Gramineaé,
Cyperaceae) [culm, straw; Halm, Gras­
halm; chaume, paille; fűszár, szal­
maszár, gabonaszár; соломина, сте­
бель злака]
951 CULTIFORMA f, cultiformă, formă
de cultură a unei specii sau varietăţi
[cultiform ; Kulturform ; cultiforme,
forme de culture ; kulturforma ; куль-
тиформ] —»^ sauf orma, noviforma
952 CULTIGENUM η, cultigen, specie
obţinută de om şi aflată numai în
cultură [cultigenum; Kulturpflanzen-
art ; cultigène ; kulturfaj ; культиген]
953 CULTIGREX m, cultigrex, grup de
cultivaruri (art. 18 cod) [cultigrex;
Kultigrex, Kultursortengruppe, Kul-
turschwarm ; cultigrex ; kultigrex, kul-
turváltozat-csoport ; культигрекс]
954 CULTIPLEX m, cultiplex, specie
colecti-v^ la plantele cultivate [culti­
plex; Kultiplex, Kulturpflanzen-Sam-
melart ; cultiplex ; kultiplex, kulti­
vált kollektivfaj ; культиплекс]
CULTIVAR 15β
955 CULTIVAR (CV.) η, CULŢIVA- 964 CUPULARIS, CUPULIFORMIS,
RIETAS f, cultivar, soi, varietate CUPULOIDEUS, cupular, de forma
cultivată; plantă cultivată avînd ca­ cupei sau referitor la cupă (recepta­
ractere distinctive clare, care se men­ culul la Rosa) [cupular, cup-shaped,
ţin şi pe cale de reproducere sexuală cupola-shaped, cask-shaped ; becher­
sau asexuată (art. 10 cod) [cultivar, förmig, napfförmig; cupulaire, cupuli-
cultovariety; Kultivar, Kulturpflan­ forme ; kupacsszerü, kupacs alakú ;
zensorte; cultivar, cultovariété ; kul­ плюсковидный] —>· poculiformis, phy-
tivar, kulturfajta; культивар] aliformis, cyathiformis
956 CULTRATUS, CULTRIFORMIS, 965 CUPULATUS, CU PU LIFER, cu-
CULTRI-, de forma cuţitului (cultri- pulifer, prevăzut cu cupula [cupulate,
folius) [cultrate, knife-shaped, coul­ cupuliferous, bearing cupules ; bebe­
ter-shaped; messerförmig ; en forme chert, becher tragend, näpfchentra­
de couteau; kés alakú; ножевидный] gend; cupule, cupulifère; kupacsos;
плюсконосный]
957 CULTUS, cultivat (in cuius pe te­ 966 CURA f, CURANTE, CU RAVIT,
renuri cultivate ; cultorum al cultiva­ (euro), CU grija lui, s-a îngrijit de
torilor, plantă obţinută de cultivatori ; (editarea cărţii) [took care of (to
culta in horto botanica cultivată în edit a book) ; hat besorgt (für die
grădina botanică) [cultivated; kulti­ Herausgabe des Buches) ; se préoc­
viert, angebaut, gepflanzt, gezüchtet; cupait de (l'édition du livre) ; gon­
cultivé; kultivált, tenyésztett, meg- doskodott (a könyv kiadásáról) ; под
mivelt; культивируемый, обработан­ забота]
ный, возделанный, разводимый] -> sa-
tivus, cicur 967 CURRENS (curro), curgător, care
PLANT AB CULT AB, plante cultivate curge (in flumine lente currente în
[cultivated plants; gebauten Pflanzen, fluviul lin curgător) [running; flie­
Kulturpflanzen ; plantes cultivées ; ßend ; courant ; folyó ; текучий]
termesztett növények ; культурные 968 CURSUS (-US) m, curs, curgere
растения] —>^ plantar sativae (ad cursum inferiorem fluminis la
958 CUMULATUS, CUMULI- (cumuli- cursul inferior al fluviului) [flow;
Lauf; cours; folyás; течение]
florusj —>• confertus, conferti-
969 CURTATUS-^ abbreviatus
959 CUNBATUS, CUNBI-, CUNEO-,
cuneat, cuneiform, în formă de ic ; 970 CURTI-, CURTUS -* brevi-, brevis
cu baza lăţită, mai lung decît lat
şi lent ascuţit spre vîrf (cuneiflorus, 971 CURVAMEN n, CURVATURA f,
cuneifolius, cuneo-ovatus) [cuneate, curbare, boltitura ; mişcarea de curba­
cuneiform, triangular, wedge-shaped; re a unui organ fără a se răsuci [curve,
keilförmig, keil- ; cunéaire, cunéiforme, curvature, bending; Krümmung;cour­
en coin ; ék alakú ; клиновидный, bure; görbülés; искривление, кри­
клино-] —*• sphaeno- визна]
972 CURVATIVUS, CURVULUS, puţin
960 CUΝICU LAT и S -^ cavernosus, tubu- curbat [slightly curved; weniggebogen,
losus etwas gekrümmt, schwachgekrümmt;
curvatif; kissé görbült; слабо-изог­
961 CUPOLIFORMIS -^ semiglobosus нутый]
962 CUPRARIUS, CUPREATUS, CU- 973 CURVATUS, CURVI-, CURVUS,
PREUS, CUPRINUS, CUPROPIC- curbat, îndoit în arc (bulb, caliciu,
TUS, cupreu, de culoarea roşie- peţiol) (curvidentatus, curvirostris, curci-
brunie a cuprului [coppery, copper- spinus, apicicurvus) [curved, croo­
coloured; kupferfarbig, kupferrot, ked, bent; gekrümmt, gebogen,
braunlichrot ; cuivré, bronzé ; rézvörös, krumm- ; courbé, récourbé ; görbült-
réz színű ; медный, медно-красный] görbe; согнутый, изогнутый, изкри-
вленный, изогнуто-] -^ campto-, cam-
963 CUPULA f, cupula, totalitatea brac- pylo-, cyph-
teilor concrescute şi persistente, de
forma unei cupe, care învelesc parţial 974 CURVINERVIS,CURVINERVIUS,
sau total unele fructe (Castanea, curbat nervat (frunzele la Lilium)
Corylus, Fagus, Quercus) [cupule, cup ; [curvinerved; krummnervig; curviner-
Kupula, Fruchtbecher, Näpfchen ; cu­ véívesen erezett; дугонервный, дуго-
pule; kupacs, terméskupacs ; плюска] жильный]
157
975 CURVIPETALITAS î, curvipetali-
tate, curbarea organelor florale dato­
rită unor cauze autonome (Vöch-
ting) [curvipetality ; Kurvipetalität ;
curvipétalité ; kurvipetalitás ; курвипе-
тальность]
976 си RVI SERI ATU S, curviseriat, dis­
pus în serie spiralată sau oblică
(celule, filotaxie) [curviseriate ; spira-
liggereiht; curvisérié; csavarmenetes
sorozatú, spirális sorban elhelyezett;
криворядный]
977 CUSPIDATO-,CUSPIDATUS,CUS-
PIDIFER, CUSPIDI-, -CUSPIS,
cuspidat, terminat în vîrf rigid,
fin şi lung ascuţit (frunză) (cuspi-
dato-dentatus, cuspidifolius, longicuspis)
[cuspidate, fine-tipped, sharply-tipped,
sharp-pointed, bristly-pointed ; fein­
gespitzt, langgespitzt, borstigzuge­
spitzt; cuspidé; finoman kihegyzett,
hosszan kihegyzett ; длинноостроконеч-
НЫЙ, удлиненноостроконечный, тон­
козаострённый]
978 CUSPIS, -IDIŞ f, cuspidă (pl. cus­
pidé), vîrf ui fin şi lung ascuţit al unui
organ (frunză, dinte) [cusp; Lang­
spitze; cuspide; szálkahegy; длинное
остроконечие]
979 CUTICULA f, cuticulă, membrana
protectoare fină ce acoperă epiderma,
alcătuită dintr-un strat de cutină
(frunze, tulpini, ciuperci, briofite,
fructe la Pomaceae) [cuticle; Kuti­
kula, Hâutchen, Korkhäutchen, Ober­
haut ; cuticule ; kutikula, felbőr ;
кутикула, надкожица]
980 CUTICULARISA TIO f -^ cutinisatio
981 CUTINA f, cutină, substanţa ceroasă
secretată de protoplasma, care im­
pregnează adesea membrana celulelor
epidermice, stratul superficial for-
mînd cuticulă [cutin ; Kutin ; cutine ;
kutin ; кутин]
982 CUTINISATIO f, cutinizare, impreg­
narea celulelor epidermice cu un strat
protector de cutină [cutinization ; Ku-
tinisierung ; cutinisation ; kutinosodás ;
кутинизация]
983 CUTIS f, cutis, ţesut din exoderma
rădăcinii, compus din straturi de
celule suberificate [cutis, skin ; Kutis,
Haut ; cutis,^ peau ; kutisz, bőrszövet ;
кутис]
984 CYAN-, CYANEUS, CYANICUS,
CYANI-, CYANO-, CYANUS (gr.
κυάνος „albăstriţa"), cianeu, albastru-
ínchis, de culoarea florilor de Centaurea
CYA ΤΗ I DU M
cyanus (cyananthus, cyanochrous, cya "
niflorus, atrocyanus) [cyaneous, corn­
flower blue, dark-blue; kornblumen­
blau, dunkelblau, berlinerblau; bleu
de bluet, bleu foncé; búzavirágkék,
sötétkék; синий, васильово-синий]
985 CYANOCROCUS (gr. -, κρόκος „şo-
fran"), albăstrui şofraniu galben [blu­
ish safron-yellow ; dunkelblau-safran­
gelb; bleuâtre-safrané ; kékes sáfrány­
sárga; шафранно-синий]
986 CYANOCYSTIS, -IDÍS f (gr. -, κύστις
„pungă"), cianocist. 1. Masă de anto-
cian cuprinsă într-o membrană (Sole-
reder). 2. Celulă cu granule de clo­
rofilă şi amidon, care se colorează
în albastru (Arbaumont) [cyanocyst ;
Zyanozyst ; cyanocyste ; cianociszta ;
цианоцист]
987 CYANOLEUCUS (gr. -, λευκός „alb"),
albăstrui-alb [bluish-white ; bläulich­
weiß; cyanoleuque; kékesfehér; сине-
белый]
988 CYANOMELAEUS,CYANOMELAS
(gr. -, μέλας „negru"), albăstrui-negru
[bluish-black ; blăulich-schwarz ; bleu-
âtre-noir ; kékesfekete ; сине-черный]
989 CYANOPHILUS (gr.-, φχλέω „a
iubi"), cianofil, cu afinitate pentru
colorare în albastru (în citologie)
[cyanophilous ; zyanophil; cyanophile;
cianofil ; цианофильный]
990 CYANOPHYCINUM η (gr. -, φύκος
„algă marină"), cianoficină, ficocia-
nină ; substanţă albuminoidă granulară
de culoare albastră (CyanophyceaeJ
[cyanophycin ; Zyanophyzin ; cyano-
phycine; cianoficin; цианофицин]
991 CYANOPHYLLUM η (gr.- φύλλον
„frunză"), cianofilă, clorofilă aproape
pură, fără pigmenţi de xantofil (Wies-
ner) [kyanophyll; Zyanophyllă; cya-
nophylle; cianofillum; цианофилл]
992 CYANOPLASTUM η (gr. -, πλαστός
„modelat"), cianoplast, corpuscul sfe­
ric impregnat cu antocian (în cito-
logie) [cyanoplast; Zyanoplast; cya-
noplaste; cianoplásztisz ; цианопласт]
993 CYA THIFORMIS, CYA THOIDEUS
(gr. κύαθος „cupă", είδος „formă") —»·
poculiformis, cupuliformis, phyalifor-
mis
994 CYATHIUM η (gr.-), ciaţiu, inflo­
rescenţă cimoasă caracteristică pentru
familia Euphorbiaceae [cyathium ; Zy-
athium ; cyathe ; forgó-többesbog ;
циатий]
CYATHUS
995 CYATHUS m (gr.-), cupă, organ
cupuliform conţinînd propagule (Mar·
chantia) [cyathus, cup; Zyathus, Be­
cher; coupe; kupa; бокальчик]
996 CYCL-, CYCLICUS, CYCLO-, CYC-
LOIDEUS, -CYCLUS (gr. κύκλος
„cerc"), ciclic, circular, dispus în cerc
sau în verticile concentrice (cyclan-
thus, cyclocarpus, cyclophyllus, holo-
cyclus) [cyclic, cyclical, circular, whor-
led; zyklisch, kreisförmig, kreis-,quir-
lig ; cyclique, circulaire, verticillé ; cik-
likus, körös, örvös; циклический,
круговой, кругло-] —» circularis
997 CYCLOCHORISIS f (gr. -, χωρέω „а se
îndepărta"), ciclocorizá, divizarea or­
ganului axial într-un mănunchi de
axe secundare (în teratologia ramu­
rilor) [cyclochorisis ; Zyklochorise ; cyc-
lochorise ; ciklochorizis ; циклохориз]
998 CYCLONASTIA î (gr. -, ναστός „pre­
sat"), ciclonastie, capacitatea plan­
telor scandente de a se căţăra prin
mişcări de răsucire în jurul supor­
tului [cyclonasty; Zyklonastie, Win­
den ; cyclonastie ; ciklonásztia, körbe-
rácsavarodás ; циклонастия]
999 CYCLOSIS f (gr.-), cicloză, dineză;
mişcarea de rotaţie a protoplasmei
în interiorul celulei vii [cyclosis ; Zyk-
lose, Kreislauf, Rotation; cyclose;
ciklózis, keringés, plazmaáramlás ; цик-
лоз]
1000 CYCLUS m (gr. -), ciclu, cerc, ver­
ticil (ciclu floral, foliar, vital)
[cycle, circle, whorl ; Zyklus, Kreis,
Wirte!; cycle, cercle, verticillé; cik-
lus, kör, örv ; цикл, оборот, мутовка]
1001 CYLINDRACEUS, CYLINDRI-,
CYLINDRÍCUS, CYLINDRO- (gr.
κύλινδος „cilindru"), cilindric, de for­
ma unui cilindru (cylindriflorus, cy-
lindrocarpus ) [cylindric, cylindrical,
cylinder-like ; zylindrisch, walzig, wal­
zenförmig ; cylindrique ; cilindrikus,
hengeres ; цилиндрический]
1002 CYLINDRENCHYMA η (gr. -, εγ-
χυμα „umplutură"), cilindrenchim, ţesut
format din celule cilindrice [cylindren-
chyma ; Zylindrenchym ; cylindrenchy-
me ; cílindrenchíma ; цилиндренхима]
1003 CYLINDRUS m (gr. -), cilindru, or­
gan de formă cilindrică [cylinder;
Zylinder, Walze; cylindre; henger;
цилиндр]
CYLINDRUS CENTRALIS, cilindru
central, stei; ţesutul central al ră­
dăcinii şi tulpinii plantelor vasculare,
înconjurat de periciclu [central-cylin­
158
der; Zentralzylinder; cylindre cen­
tral; központi henger; стеле, цен­
тральный цилиндр]
1004 CYMA η (gr, κΟμα „undă"), cimă,
tip d$ inflorescenţă simpodială, cu
axa principală terminată cu o floare,
iar axele secundare mai dezvoltate
decît cea principală, florile dezvoltîn-
du-se centrifugal (Silène) [cyme ; Trug-
dolde, Scheindolde; cyme; bog, bogas
virágzat; полузонтик]
1005 CYMATHIUM η (gr. κυμάτιον „um­
flătură") —>^ apothecium
1006 CYMBARIUS, CYMBI-, CYMBI-
FORMIS, CYMBULATUS (gr. κύμβη
„barcă") (cymbicarpus, cymbifoîius)—*
navicularis, scaphoideus
1007 CYMOBOTRYSi(gr. κΟμα „undă",
βότρυς „ciorchină"), cimobotris, in­
florescenţă cu ramificaţia principală
racemoasă, iar cele secundare cimoase
(Aesculus) [cymobotrya ; Schraubel­
dolde; cymobotrya; bogas-fürtös vi­
rágzat; полузонтичная кисть]
1008 CYMOSUS (gr. κΟμα „undă"),
cimos, de forma cimei, dispus
în cimă (inflorescenţă) [cymose, cy-
mous, cyme-like; zymös, trugdoldig,
trugdoldenartig, seitensprossig ; cy-
meux ; bogas ; цимозный, полузонтич­
ный]
RAMIFICATIO С YMOS А, ramifi­
caţie cimoasă [cymous branching; sei-
tensprossige Verzweigung; ramifica­
tion cymeuse; bogas elágazás; полу­
зонтичное разветвление]
1009 CYN-, CYNO- η (gr. κύων, κύνος
„cîine"), cîinesc, de cîine (cynorrhisus,
cynosurus) [doggy, dog-; hund-; ca-
nin, de chien; kutya-; собако-]
1010 CYNARRHODON, CYNARRHO-
DUM η (gr. -, ί>όδον „trandafir"),
raăceaşă, fruct policarpic cărnos, cu­
prins într-un receptacul cupuliform
(Rosa) [roseberry; Rosenfrucht, Ha­
gebutte; cynarrhode, fruit du rosier;
csipkebogyó ; плод шиповника]
1011 CYPH- (gr. κυφός „curbat") (cypha-
canthus, cyphanthus) —*• campto-, cam-
pylo-, curvatus, curvi-
1012 CYPHELLA f (gr. κύφελλα „cavitatea
urechii"), cifelă 1. Adîncituri inter­
mitente în stratul cortical inferior al
talului unor licheni (Acharius). 2. Go-
nidie cupuliformă (Lindley) [cyphella;
Zyphelle, Brutbecherchen ; cyphelle ;
ciphella; цифелла]
159
1013 CYPSELA f (gr. κυψέλη „cutie") -··
achaena
1014 CYRRHUS m -> cirrus 1026
1015 CYRT-, CYRTO-, -CYRTUS (gr. 1027
κυρτός „curbat") (cyrtophyllus, cyrto-
podus, cyrtostylus, hypocyrtus ) -*
campto-, campylo-, curvi-
1016 CYSTA f, CYSTIS ,-IDIS f (gr. 1028
κύστις „cavitate"), chist, cist 1. Ca­
vitate. 2. Celule sau spori de rezis­
tenţă (Algae) [cyst ; Zyste, Blase,
Dauerzelle ; kyste, spore de résistence ;
ciszta, betokosodott sejt, áttelelő sejt ;
циста, покоящаяся спора]
1029
loi: CYSTI-, CYSTO- (gr. -) (cystocalyx,
cystocarpus, cystophorus ) —*• vesicu'
losus, ventricosus
1018 CYSTIDIUM η (gr. κυστίδιον „pun-
guliţă"), cistidă, celule sterile mai 1030
mari, situate între bazidii şi parafize
deasupra stratului himenial (Basidio-
mycetes) [cystidium ; Zystide ; cystide ;
cisztidium; цистида] 1031
1019 CYSTOCARPIUM η (gr. -, καρπός
„fruct"), cistocarp, filamente sterile
dispuse în jurul carpogonului fecundat
(Rhodophyceae) [cystocarp ; Zysto-
karp, Hüllfrucht; cystocarpe; ciszto-
kárpium ; цистокарпий] —*• ceramidium 1032
1020 CYSTOLITHUS m (gr. -, λίθος „pia­
tră"), cistolit, concreţiuni sferocris-
tale de carbonat de calciu, de forma
unor ciorchine, din celulele epider­
mice (Moraceae, Urticaceae) [cysto-
lith; Zystolith, Traubenstein, Trau- 1033
benkôrper; cystolithe; cisztolit, kris­
tályfürt ; цистолит]
1034
1021 CYSTOPHORUM η (gr. -, φορέω
„a purta"), cistofor, hifă purtătoare
de ciste [cystophore ; Zystenträger ;
cystophore ; cisztofórum ; цистофор]
1022 CYSTO SO RU S m (gr. -, σωρός „gră­
madă"), cistosor, grămăjoară de spori 1035
de rezistenţă [cystosore; Zystosorus;
cystosore ; cisztoszorusz ; цистосорус]
1023 CYSTOSPHAERA f (gr. -, σφαίρα
.,sferă"), cistosferă, masă de secre-
ţiuni cuprinsă într-un eist sferoidal 1036
[cystosphere ; Zystosphere ; cystosphè-
re ; cisztoszféra ; цистосфера]
1024 CYSŢOSPORA f (gr. - σπορά „să-
mînţă") —>· carpospora, microcystis
1037
1025 CYSTOTYLIS f (gr. - τύλη „protu­
berantă"), cistotil, coiicreţiune mucila-
ginoasă asemănătoare cistolitului, dar
fără cristale de carbonat de calciu
CYTOCHROMA
(Radlkofer) [cystotyle; Zystotyl; cys-
totyle ; cisztotile ; цистотил]
CYSTULA f -^ cistella
CYTASA f (gr. κύτος „cutie"), citază,
enzimă care descompune celuloza din
membrana celulară a seminţelor [cy-
tase; Zytase; cytase; citâz; цитаза]
-CYTICUS, CYTO- (gr. -), -citic, ce­
lular, referitor la celulă (coenocyticus,
anisocyticus, cytogeneticus) [-cytic, cel­
lular; -zytisch, -zellig; -суtique, cel­
lulaire; sejt-, -sejtű; - цитный, цито-,
клетко-]
CYTOANATOMIA f (gr. - ανατομή
„disecţie"), citoanatomie, anatomia ce­
lulei [cytoanatomy; Zellanatomie; cy-
toanatomie ; sejtanatómia ; цитоана-
томия]
CYTOASTER m (gr. -*, αστήρ „stea"),
citoaster, figura stelată la diviziunea
celulară [cytoaster; Zytoastcr; cyto-
aster; citoászter; цитоастер]
CYTOBLASTEMA η (gr. -, βλάστημα
„germen"), citoblastem, substanţa fun­
damentală din care se formează ce­
lula [cytoblastema ; Zellenbildungs-
stoff ; cytoblastème ; citoblasztéma ; ци-
тобластема]
CYTOBLASTUS m (gr. -, βλαστός
„germen"), citoblast, nucleu celular
(Schieiden) [cytoblast, cell-nucleus;
Zytoblast, Zellkern ; cytoblaste, noyau
cellulaire; citoblászt, sejtmag; цито-
бласт, клеточное ядро]
CYTOCENTRUM η (gr. -, κέντρον
„centru") —• centrosoma
CYTOCHIMAERA f (gr.-, χίμαερα
„monstru"), citohimeră, himeră cu ţe­
suturi avînd număr diferit de cromo­
zomi (Dermen) [cytochimaera ; Zyto-
chimăre ; cytochimère ; citokiméra ;
цитохимера]
CYTOCHYMIA f (gr. - arab „alki-
miya"), citochimie, studiul celulei sub
aspect chimie (Graf) [cytochemistry;
Zytochemie; cytochimie; sejtkémia;
цитохимия]
CYTOCHORISMUS m (gr. -, χωρίζω
„a se separa"), citocorism, diviziune
celulară (Fitting) [cell-division ; Zell­
teilung; division cellulaire; sejtosztó­
dás; деление клеток]
CYTOCHROMA η (gr. -, χρώμα „cu­
loare"), citocrom, pigment feroporfi-
rinic dizolvat în sucul vacuolar (Sac-
charomyces) [cytochrome ; Zytochrom ;
cytochrome ; citokrom ; цитохром]
CYTOCHYLEMA
1038 CYTOCHYLEMA η (gr. -, χυλός
„suc"), citochilem, substanţă celulară
fluidă compusă din citochim şi plas-
mochim (Strasburger) [суtochylema ;
Zytochylem; cytochylème ; citokilém;
иитохилема]
1039 CYTOCHYMA η (gr. -, χύμα „scurge­
re"), citochim, sucul vacuolei celu­
lare (Strasburger) [cytochyme; Zyto-
chym ; cytochyme ; citochima ; цито-
хима]
1040 CYTOCLASTICUS (gr. -, κλαστός
„spart în bucăţi") -* cytolyticus
1041 CYTODERMIS (-idiş) i (gr. -, δέρμα
„piele"), citodermă, membrană celu­
lară [cell-wall; Zellwand; membrane
cellulaire, cytoderme; citodermă, sejt­
fal ; цитодерма, клеточная оболочка]
1042 CYTODA i (gr. -), citodă. 1. Celulă.
2. Celulă încă nediferenţială în cito­
plasmă, plastide şi nucleu [cytode;
Zytode; cytode; citóda; цитода]
1043 CYTODIERESIS f (gr. διαίρεσις
„diviziune") —»· cytokinesis
1044 CYTODYNAMICA i (gr. -, δύναμις
„putere"), citodinamica, dinamica ce­
lulei (diviziune, mişcări citoplasma-
tice) [cytodynamics; Zytodynamik;
cytodynamique ; citodinámika ; цито-
динамика]
1045 CY TOGAMI А f (gr. -, γάμος „căsă­
torie"), citogamie, conjugarea celu­
lelor [cytogamy, cell-conjugation ; Zy-
togamie, Zellkonjugation ; cytogamie,
conjugaison cellulaire ; citogámia, ivar­
sejtek párosodása; цитогамия, конью-
гация клеток] —*• conjugatio
1046 CYTOGENESIS i (gr. -, γενεσις
„naştere"), citogeneză, geneza şi dez­
voltarea celulelor [cytogenesis ; Zytoge-
nese; cytogenèse; citogenézis, sejtke-
letkezés ; цитогенез, развитие клетки]
1047 CYTOGENETICA f ( g r . - ) , citoge-
netica, ramură a citologiei care stu­
diază problemele de genetică [cytoge­
netics ; Zy togenetik ; cytogénétique ;
citogenetika ; цитогенетика]
1048 CYTOGENIA f (gr. - ) -»· cytogenesis
1049 CYTOGONIA f (gr. - γόνος „urmaş"),
citogonie, înmulţire prin celule sin­
guratice (gameţi, agameţi) pe calea
diviziunii simple (Hartmann) [cyto-
gony; Zytogonie; cytogonie; citogó-
nia; цитогония]
1050 CYTOGEOGRAPHIA f (gr. -, γη „pă-
mînt", γραφή „scriere"), citogeogra-
fie, studiul legăturilor dintre con­
stituţia cromozomală a organismelor
160
şi răspîndirea lor geografică (Baldwin)
[cytogeography ; Zytogeographie ; cy-
togéographie ; citogeográfia ; цитогео-
графия]
1051 CYTOGRANULA ΐ ( g r . - , lat. gra-
num „grăunţă"), citogranulă, granu-
laţia microscopică a citoplasmei (Dan­
geard) [cytogranule ; Zytogranule, Zell­
körnchen ; cytogranule ; citogranula ;
цитогранула]
1052 CYTOGRAPHIA f (gr. - γραφή „scri­
ere"), citografie, descrierea celulei [cy-
tography ; Zytographie ; cytographie ;
citográfia, sejtleirás ; цитография]
1053 CYTOHYALOPLASMA η (gr. -, ϋα-
λος „cristal", πλάσμα „formare") —»·
hyaloplasma
1054 CYTOHYDROLYSIS f (gr. -, ΰδωρ
„apă", λύσις „dizolvare"), citohidro-
liză, degenerare celulară prin distru­
gerea membranei sub influenţa enzi-
melor [cytohydrolyse ; Zytohydrolyse,
Zelldegeneration ; cytohydrolyse ; ci-
tohidrolizis, sejtnekrózis; цитогидро-
лиз]
1055 CYTOKINESIS i (gr. -, κίνησις
„mişcare"), citocineză, diviziune ce­
lulară [cytokinesis; Zellteilung; cyto-
kinèse ; sejtosztódás; цитокинез, деле­
ние клеток] —>· cytodieresis
1056 CYTOKLESIS f (gr. -, κλήσις „con­
vocare"), citocleză, influenţa unei
grupe de celule asupra dezvoltării
altei grupe învecinate [cytoclesis ; Zy-
toklese ; cytoklèse ; citoklézis ; цито-
клезис]
1057 CYTOLOGIA f (gr. -, λόγος „vor­
bire"), citologie, studiul celulei [cy­
tology; Zytologie, Zellenlehre; cyto­
logie; citológia, sejttan; цитология]
1058 CYTOLYMPHA f (gr. -, lat. lympha
„apă de izvor"), citolimfă, suc ce­
lular; partea de obicei fluidă a ce­
lulei [cytolymph, cell-sap ; Zytolymphe,
Zellsaft; cytolymphe, suc cellulaire;
citolimfă, sejtnedv; цитолимфа, кле­
точный сок] —»· enchylema
1059 CYTOLYSINA f (gr. -, λύσις „dizol­
vare"), citolizina, enzimă care pro­
duce citoliza [cytolysin ; Zytolysin ;
cytolysine ; citolizin ; цитолизин]
1060 CYTOLYTICUS (gr. - ) , citolitic, ci-
toclastic, care cauzează Uzarea ce­
lulei [cytolytic; zytolytisch, zellen­
zerstörend ; cytolytique ; citolitikus,
sejtbontó, sejtromboló; цитолитичес-
кий] —> cytoclasticus
1061 CYTOMA η (gr. -, ομάς „totalitate")-*
chondrioma
161
1062 CYTOMECHANICA f (gr.-, μηχανή
„maşină"), citomecanica, studiul pro­
prietăţilor fizice ale celulei [cytome-
chanics; Zytomechanik ; cytomécani-
que; citomekánika ; цитомеханика]
1063 CYTOMICROSOMA η (gr. -, μικρός
„mic", σ&μα „corp") —» microsoma
1064 CYTOMITOMA ί (gr. -, μίτος „fir",
ομάς „totalitate"), citomitom, reţeaua
filamentelor citoplasmatice [cytomi­
tome; Zytomitom; cytomitome; ci­
tomitom ; цитомитома] —>· mitoma
1065 CYTOMIXIS f (gr. -, μίξις „ames­
tecare"), citomixie, amestecul croma-
tinelor din două celule ale unui ţesut
(Gates) [cytomixis; Zytomixie; cyto-
mixie ; citomixis ; цитомиксис]
1066 CYTOMORPHOLOGIA î (gr. -, μορφή
„formă", λόγος „vorbire"), citomorfo-
logie, studiul morfologic al celulei
[cytomorphology ; Zylomorphologie ;
cytomorphologie; sejtmorfológia; ци-
томорфология]
1067 CYTOMORPHOSIS f (gr. -, μόρφωσις
„formare"), citomorfoză, ansamblul
modificărilor structurale ale celulei
[cytomorphosis ; Zytomorphose, Zell-
differenzierung ; cytomorphose ; cito-
morfózis ; цитоморфоз]
1068 CYTOPHYSIOLOGIA î (gr. -, φύσις
„constituţie, natură", λόγος „vorbire"),
citofiziologie, studiul fiziologiei ce­
lulei [cytophysiology ; Zytophysiologie ;
cytophysiologie ; citofiziológia ; цито-
фязиология]
1069 CYTOPLASMA η, CYTOPLASTUM
η (gr. -, πλάσμα „modelare"), cito­
plasmă, substanţa fundamentală vie,
fluidă sau vîscoasă, a celulei (fără
nucleu, membrană şi plastide) (Kütz-
ing 1841) [cytoplasma; Zytoplasma;
cytoplasme ; citoplazma, sejtnyálka ;
цитоплазма] —> protoplasma
сYTULA
1070 CYTORRHYSIS t (gr. -, {>υαος „cu­
tat"), citoriză, forma mototolită a
membranei celulare în cursul plasmo-
lizei [cytorrhysis ; Zytorrhyse; cytor-
rhyse; citorrizis; циторризис]
1071 CYTOSARCA ţ (gr.-, σαρξ, σαρκός
„carne"), citosarc, corpul celulei
fără nucleu (Schneider) [cytosarc;
Zytosarka ; cytosarque ; citoszárka ;
цитосарка]
1072 CYTOSKELETUM η (gr. -, σκελε-
ιεία „uscare"), citoschelet, scheletul
celular submicroscopic al mezoplas-
mei [cytoskeleton ; Zytoskelett ; cyto-
squelette ; sejtváz ; цитоскелет]
1073 CYTOSOMA η (gr.-, σώμα „corp"),
citozom, componenţii granulari extra-
nucleari cuprinşi în membrana nucleară
(Haeckel) [cytosome; Zytosom; cyto-
some; citoszóma; цитосома]
1074 CYTOSTATICA ί (gr. -, στατικός
„care opreşte"), citostatica, întîrzierea,
oprirea creşterii sau a înmulţirii
celulelor sub influenţa unor substanţe
chimice [cytostatics ; Zytostatik ; cyto-
statique; citostátika; цитостатика]
1075 CYTOTAXIS f (gr. -, τάξις „ordine")
—»• cytotropismus
1076 CYTOTHESIS f (gr. -, θέσις „sta­
bilire"), citotezis, tendinţa de regene­
rare a celulei [cytothesis; Zytothesis;
cytothesis; citotezis; цитотезис]
1077 CYTOTOXINUM η (gr. -, τοξικός
„otrăvitir"), citotoxină, toxină care
lizează celula [cytotoxin ; Zytotoxin ;
cytotoxi.ne ; citotoxin ; цитотоксин]
1078 CYTOTROPISMUS m (gr. -, τροπή
„răsucire"), citotropism, tendinţa de
atracţie reciprocă a celulelor [cyto-
tropism ; Zytotropismus ; cytotropis-
me ; citotropizmus ; цитотропизм]
—• cytotaxis
1079 CYTULA î (gr. -) -^ cistella
 D
1 DACRYOIDEUS- (gr. δάκρυον „la­
crimă", είδος „asemănare"), dacri-
oid, în formă de lacrimă, cu baza
rotundă şi slab ascuţită spre vîrf
[dacryoid, tear-shaped ; trănenăhn-
lich, tränenförmig; dacryoïde; könny-
cseppszerű; слезовидный] —» pyri-
formis
2 DACTYLINUS, DACTYLO-, DAC-
LYTOIDEUS, -DACTYLÜS (gr.
δάκτυλος „deget", -) (dactylocarpus,
tridactylus) —*• digitato-, digitatus, digi·
tiformis
3 DACTYLORRHIZA f (gr. -, |5ίζα
„rădăcină"), dactiloriză, ramificarea ră­
dăcinilor [root-forking; Wurzelgabe­
lung; dactylorrhize; gyökérelágazás;
корнеразветвление]
4 DAEDALEUS (gr. δαιδάλεος „scul­
ptat") -+ lábyrinthiformis
5 DASY-, -DASYUS (gr. δασύς „în-
desuit, păros") (dasyanthus, dasyphyl-
lus, dasycarpus, amphidasyus) —> 1.
confertus, densus, 2. pilosus, trich-
6 DA UCIFORMIS, DA UCOIDES, dau-
ciform, de forma rădăcinii de Daucus
carota [carrot-shaped ; rübenfőrmig ;
dauciforme ; murokszerű ; морково-
видный] —»· polaris
7 DEBILIS, DEBILI-, debil, slab,
delicat (debilispinus) [weak, feeble,
slender ; schwach, schwächlich ; débile,
faible, grêle; gyenge, csenevész;
слабый, хилый]
8 DEC-, DEÇA- (gr. δέκα „zece"), cu zece
(decandrus, decagonus, decapetalus)
[ten- ; zehn- ; à dix ; tiz- ; десяти-]-»·
decem-
9 DEC AGY NIA f (gr. -, γυνή „feme­
ie"), decaginie, grupă de plante cu
zece pistile, după clasificaţia lui
Linné [decagyny; Dekagynie,* Zehn-
weibige ; decagynie ; tíztermősök ;
декагиния]
10 DEC AL VA TUS -* denudatus
11 DECAMERUS (gr. -, μέρος „parte"),
decamer, compus din zece părţi [de-
camerous ; zehnzăhlig, zehngliedrig ;
decamère; tíztagú, tízosztatú; дека-
мерный]
12 DECANDRIA f (gr. -, άνήρ, άνσρός
„bărbat"), decandrie, grupă de plante
cu zece staminé libere, după clasifi­
caţia lui Linné [decandria ; Dekan-
drie; decandrie; tízporzósok; де-
кандрия]
13 DECANDRUS (gr. --), cu zece sta­
miné [decandrous ; zehnmännig; décan-
dre ; tízhímes, tízporzós ; десятиты-
чинковый]
14 DECEM-, cu zece, de zece ori (decern-
fidus, decemfoliatus, decempunctatus)
[ten- ; zehn- ; à dix ; tíz- ; десяти-]
dec-, deca­
la DECIDUUS, deciduu, caduc, căză­
tor, nepersistent, саге se detaşează
de pe un organ (caliciu, frunze, sti-
pele) [deciduous, falling; abfallend,
abfällig; caduc, tombant; lehulló,
lefeslő, leeső ; опадающий, времен­
ный, осьгаающийся] —>• caducus
16 DECIPIENS (decipio), îndoelnic, în­
şelător, nesigur [doubtful, misleading ;
zweifelhaft, täuschend, trügerisch ;
douteux, trompeur; kétséges, csalóka,
bizonytalan; обманчивый] -+ fallaci-
nus, fallax, mentiens, simulans
17 DECLINATUS, deciinat, cu direcţie
piezişă şi apoi curbat în jos (tulpină)
[declinate, bent downward; niederge­
bogen, abwärtsgeneigt, geneigt, ge­
beugt; décliné, défléchi; lehajló, fer­
dén lehajló; склоненный, наклонен­
ный]
18 DECOLOR, DECOLORAT US, DE-
COLORUS, decolorat, fără culoare;
care şi-a pierdut culoarea naturală
[decoloured, discoloured, colourless ;
blaß, entfärbt, farblos; décoloré,
incolore; színtelen, színehagyott, szí­
nétvesztett ; обесцвеченный, бесцвет­
ный]
1вЗ
19 DECOMPOSITUS, dublu compus;
repetat compus sau divizat (frunză,
inflorescenţă) [decompound ; dop­
peltzusammengesetzt, vielmalszusam­
mengesetzt ; décomposé ; kétszer ösz-
szetett, többször összetett; повтор-
несложный, многораздельный]
20 DECONJUGATIO f, deconjugaţie,
separarea prematură a cromozomilor
împerechiaţi înainte de sfîrşitul pro-
fazei meiotice [deconjugation ; Dekon-
Jugation ; deconjugation ; dekonju-
gáció; деконьюгация]
21 DECORAT IVUS, decorativ, orna­
mental (plante ~ ) [decorative; zier­
lich, zierend; décoratif; diszitő; де­
коративный] *
22 DECORTICATUS, decorticat, des-
cojit [decorticated, barkiess; entrin­
det, rindenlos, hautlos; décortiqué;
lehántott ; бескорый]
23 DECORUS, împodobitor, frumos [ador-
ned, adorning ; zierend, schmückend ;
embellissant; díszes; изящный]
24 DECRESCENS, DECRESCENTI-
(decresco), descrescent, care se mic­
şorează de la bază spre vîrf (frunze,
lobi, ramuri) (decrescenti-lobatusj
[decreasing, decreasingly ; kleinerwer­
dend, abnehmend; decrescent; kiseb­
bedő, kissebbedően- ; уменьшающи­
йся, убывающий]
25 DECUMBENS (decumbo), decum­
bent, la început ascendent, apoi cul­
cat la pămînt şi cu vîrful ridicat
(ramură, tulpină) [decumbent; nie­
derliegend, niedergestreckt; décom-
bant ; lefekvő ; лежачий, стелющийся]
26 DECURRENS, DECURSIVUS
(decurro), déçurent, cu baza prelun­
gită pe organul pe care este inserat
(frunza pe peţiol sau pe tulpină)
[decurient, running down; herablau­
fend, hinablaufend, herunterlăufig ;
décurrent, décursif; lefutó, nyélrefutó,
szárrafutó ; низбегающий]
27 DECURTATUS -^ abhreviatus
28 DECURVATUS, DECURVUS,
curbat în jos [curved down; herabge­
krümmt; courbé en bas; legörbülő;
искривленный]
29 DECUSSATIVUS, DECUSSATI-,
DECUSSATUS, decusat, dispus în­
crucişat în serii la niveluri diferite
(frunze, ramuri, flori) (decussati-alter-
nus, decussati-oppositus) [decussate,
crossed ; kreuzständig, dekussiert,
gekreutzt, kreuzweise-; déçusse, croi­
sé; keresztben álló, keresetben-;
DEPOLI ATU s
перекрестный, перекрестно-]—»^ cruci-
formis
30 DEDICATUS, dedicat, închinat în
onoarea cuiva (species Linnaeo dedi­
cata specie dedicată în onoarea lui
Linné) [dedicate; gewidmet; dédié,
dévoué; ajánlott; посвященный]
31 DEDIFFERENTIATIO f, dedife-
renţiere, pierderea unor însuşiri carac­
teristice de către unele celule specia­
lizate şi regresarea lor într-un stadiu
mai simplu, în citologie [dedifferen-
tiation; Dedifferenzierung; dédif-
ferentiation ; dedifferenciálódás ; де-
дифференцировка]
32 DEDUPLICATIO f, dedublare, du­
blarea unor organe normal singuratice
(în tératologie) [deduplication ; Ver­
doppelung; déduplication, dédoub­
lement; megkettőződés; удвоение]-»·
interpositio
33 DEFECTIVUS, DEFECTUS, defec­
tiv, incomplet, eu lipsuri (organ)
[defective ; mangelhaft ; défectif ;
hiányos; дефектный, несовершенный]
34 DEFENSIVUS, defensiv, de apărare;
care apără planta de dăunători (anti­
toxine, spini) [defensive ; verteidigend ;
défensif ; védő, védelmező ; оборони­
тельный, защитный]
35 DEFICIENS (deficio) -* absens
36 DEFINITUS, definit, cu creştere
limitată (ramificaţia sau axa inflores­
cenţei terminate printr-o floare, în-
cetînd astfel creşterea în lungime)
[definite; begrânzt, völlig entwickelt;
défini, limité; korlátolt növekedésű;
определенный, ограниченный]
37 DEFLEXUS, DEFLEXI-, deflect,
reclinat; abrupt curbat în afară sau
în jos (ramură) (deflexicalyx) [de-
flexed, deflected, abruptly turned
downwards ; abgebogen, zurückge­
schlagen, herabgebogen, niedergebogen ;
défléchi, recline; legörbült, kifelégör­
bült, lehajló; погнутый, .отогнутый,
нагнутый]
38 DEFLORATUS, deflorat 1. Cu perioa­
da de înflorire terminată. 2. Cu pole­
nul deja împrăştiat (anteră) [deflo­
rate; ausgeblüht, verblüht, abge­
blüht ; défleuri, elvirágzott ; отцвет­
ший]
39 DEFOLIATUS, defoliat 1. Cu frun­
zele căzute. 2. Despuiat de frunze
[defoliate ; entblättert ; défeuillé ; levél-
telenített ; ©безлиственный]
DEFORMATUS
40 DEFORMATUS, DEFORMIS,áeíov-
niat, fără forma obişnuită [deformed,
distorted ; verungeslaltet, entstellt,
häßlich; déformé; torz, eltorzult;
ΑβφορΝίΗροΒΟΗΗΜίΐ, искаженный]
41 DEFRONDATIO î, desfrunzire, căde­
rea frunzelor [defrondation ; Laub­
fall; défrondation; lombhullás; де-
фрондация, листопад] —»^ phyllobolia
42 DEGENERATIO î, degenerare, dege-
nerescenj;ă; evoluţie regresivă; modi­
ficări structurale defavorabile în
celula sau în ţesutul plantelor [dege­
neration; Degeneration, Entartung,
Alisartung, Rückbildung; dégénéra­
tion; degenerálódás, leromlás, visz-
szafejlődés; дегенерация, упрощение]
"Τ* rudimentatio
43 DEGENERATUS, degenerat [dege­
nerate; entartet, ausgeartet; dégé-
néré; elfajzott; дегенерованный, вы­
родившийся]
44 DEHISCENS, DEHISCENTUS
(dehisco), dehiscent, care se deschide
spontan (anteră, fruct, sporogon)
[dehiscent, dehiscing, splitting, ope­
ning; aufspringend, öffnend; déhis-
, cent ; felnyíló, felrepedő ; раскрыва­
ющийся, вскрывающийся]
45 DEHISCENTIA f, dehiscenţă, modul
de deschidere la maturitate a anterelor,
fructelor şi a sporangilor pentru eli­
minarea polenului, seminţelor şi a
sporilor [dehiscence; Dehiszenz, Auf­
springen; dehiscence; felnyilás, fel­
pattanás, felrepedés, kovadás; рас­
крывание, растрескивание]
46 DEJEÇTUS, DELAPSUS, căzut,
lepădat (frunze, ramuri) [dejected;
abgefallen ; chu, tombé ; lehullott ;
опавший]
47 DELECTUS (-US) m 1. Selecţio­
nare. 2. Catalog. 3. Listă [selection,
list ; Auswahl, Liste ; sélection, cata­
logue; kiválogatás, katalógus; от­
бор, перечень]*
48 DELE, DELE ТЕ, DE LEA Τ UR
(deleo), de şters, şterge; somnalarea
anulării textelor şi a figurilor greşite
din corecturile tipografice, adesea
indicată prin semnul convenţional „υ"
[dele, deleatur; tilge, streiche aus;
deleatur, soit effacé ; töröld, törlendő ;
стиреть] *
49 DELICIAE í pl, delicii, desfătări,
amuzamente (ca titlu de lucrare,
Linné: Deliciae naturae, 1773) [de­
lights, pleasures ; Ergötzlichkeiten, Er­
götzungen; délices; kedvtelés, gyöngö-
rködtetés; прелести]
164
50 DELINEATIO i, schiţare, desenare
[delineation, drawing; Entwurf, Um­
riß; delineation, esquisse; vázolás,
lerajzolás; чертеж, изображение]
51 DELINE ATU S, schiţat, desenat (ad
naturam delineata desenat după natu­
ră; delineavit desenat de) [delineated;
skizziert, gezeichnet; désinné, esquis­
sé; vázolt, rajzolt; очерченный, на­
рисованный]
52 DELIQUESCENS (deliquesco) delic-
vescent, care se lichefiază (pălăria
unor ciuperci de Coprinus) [deliques­
cent; verschmelzend, zerfließend, ge-
schmolzend ; déliquescent ; szétfolyó,
olvadó ; расплывающийся, тающий]
53 DELITESCENS (delitesco), ascuns
[hiding; verborgen, versteckt; caché,
cachant ; rejtőző, rejtett ; скрываю­
щийся] —» crypto-, occultatus
54 DELTEUS, DELTOIDEUS, DEL­
TA-, DELTO- (gr. δελτοειδώς „tri­
unghiular"), deltoidal, triunghiular
(deltafoliatus, deltodontus, deltoglossus)
[deltoid, triangular ; deltaförmig,
dreieckig; deltoide, triangulaire; del­
toid, háromszögű ; дельтовидный, дель­
товидно-, треугольный] -+ triangu-
lariê
55 DEMERSALIS, DEMERSUS, sub-
mers, scufundat în apă (frunză)
[demersed, submersed; untergetaucht,
versenkt ; plongé, submerse ; aláme­
rült, vízalatti ; погруженный,- подвод­
ный] —* submersus
56 DEMINUTUS, micşorat, împuţinat
[diminished ; verkleinert, vermindert ;
diminué, amoindré; kisebbített,
csökkentett ; уменьшенный] —» redu-
catus
57 DEMISSUS, coborít, aflat jos, aple-
cat în jos (caulibus demissis cu tul-
pinile aplecate ; in locis demissis în
locuri joase) [lowered, drooping; herab-
hängend, niedrig; baissé, penché;
lehajló, alacsony; опущенный вниз,
низменный]
58 DEMONSTRATIVUS, demonstra­
tiv [demonstrative; beweisend; dé-
monstratif; bemutató; демонстратив­
ный, наглядный]
59 DENDRI-, DENDRO-, DENDROI-
DEUS, DENDROMORPHUS (gr.
δένδρον „arbore", είδος „asemănare",
μορφή „formă"), dendroid, de forma
unui arbore (perii ramificaţi şi eta­
jaţi de la Verbascum thapsiforme)
(dendricolus, dendriformis, dendropha·
gjis) [dendroid, tree-like; baumartig.
165
baumförmig, baumähnlich ; dendroide,
arborescent ; fa alakú, fához hasonló ;
древо-, древовидный] - • arboreus, ar-
boriformis
60 DENDROBION η (gr. -, βίρς „via-
ţă"), dendrobiont, organism саге
trăieşte pe sau în trunchiul arborilor
[dendrobion ; Dendrobion ; dendrobi-
onte ; dendrobion ; дендробионт]
61 DENDROCHRONOLOGIA f (gr. -,
χρόνος „timp", λόγος „vorbire"),
dendrocronologie, determinarea vîr-
stei arborilor [dendrochronology ; Den-
drochronologie ; dendrochronologie ;
dendrokronológia ; дендрохроноло­
гия]
62 DENDROWGIA î ( g r . - ) , dendrolo-
gie, studiul arborilor şi a arbuştilor
[dendrology ; Baumkunde ; dendrolo-
gie ; dendrológia, faismerettan ; ден­
дрология]
63 DENIGRANS (denigra) - • nigres-
cens, subniger
64 DENITRIFICANS (denitrifico), de-
nitrificant, care produce denitrificare
(bacterie) [denitrificant ; salpeterzer­
störend ; dénitrifiant ; denitrifikáló ;
денитрифицирующий]
65 DENOMINATIO f, denumire (deno-
minatio plantarum numirea plantelor)
[naming; Benennung; dénomination;
elnevezés ; наименование]
66 DENS m, dinié, inciziuni triunghiu-
lare mici pe marginea unor organe
(caliciu, frunze, petale) [tooth; Zahn;
dent; fog; зуб, зубец]
67 -DENS, DENTATO-, DE NT ATU S,
DENTI-, dinţat, déniât, pe marginea
unor organe cu mici inciziuni triun­
ghiulare concave şi ascuţite la vîrf
(frunză, petală) (bidens, fissidens,
dentato-crenatus, muliidentatus, den-
tifer, dentiformis) [dentate, toothed ;
gezähnt; denté; fogas, fogazott,
fogasán- ; зубчатый, зубчато-] —*odon-
to-, -odontus
68 DENSUS, DENSI-, Índesuit, des
(densiflorus) [dense, thick, densely- ;
dicht, dicht-, dichlstehend ; dense,
serré ; sűrű, sűrűn-, tömötten- ; гус­
той, густо-, плотный] —> compactus,
spissus, руспо-
69 DENTICIDLS, denlicid, care se
deschide prin dinţi (capsulis denti-
óidis instructa prevăzulă cu capsule
deliiscenle prin dinţi, ia Cerastium,
Primula) [denlicidous ; zahnarlig
aufspringend ; denticide ; fogazotlan
felnyíló ; зуб laio - вскрывающийся]
DEPRÉSSUS
70 DENTICULUS, dentiişOJ, dinte mic
şi fin pe marginea unui 'orgaP [den­
ticle ; Zăhnchen ; denticule; fbgacska;
зубчик]
71 DENUDATUS, denudat, despuiat
(de frunziş, scoarţă), degradat (sol)
[denudate, denuded, stripped, naked,
bare; entblößt, nackt, bloß, kahl;
dénudé, dénué; csupasz, kopasz,
meztelen; обнаженный, оголенный]
—> decalvatus
72 DEOPERCULATUS, deoperculat,
lipsit sau neacoperit de un opercul
(Musci) [deoperculate ; deckellos,
unbedeckelt; déoperculé; kupaktalan,
fedetlen; без крышечки]
73 DEPASTUS, păscut, ros de vite
[depastous; abgeweidet, abgefressen;
brouté; lelegelt, lerágott; потравлен­
ный, объеденный]
74 DEPAUPERATUS, sărăcăcios, slab
dezvoltat ; cu număr redus de piese
componente (ex. inflorescenţă cu
puţine flori) [depauperate, starved,
scant ; verarmt, arm ; dépauperé,
appauvri ; szegényes ; обедненный,
скудный, недоразвитый]
75 DE PELLEN S (depello), îndepăr-
tînd, risipind, alungind afară (sporii
din asce) [driving away; herauswer­
fend, hinausstreuend, heraustreibend;
chassant ; kiszóró ; выталкивающий]
76 DE PENDENS (dependeo), pendent,
atîrnător [hanging down, drooping;
herabhängend, abhängend; pendant;
lecsüngő, lefüggő ; повислый, повиса­
ющий]
77 DE РЕ RU LAT 10 î, deperulaţie, faza
deschiderii mugurilor şi a lepădării
scvamelor [deperulation ; Deperula-
tion; deperulation; deperuláció; де-
перулация]
78 DEPIGMENTATIO f, depigmentare,
distrugerea sau latenţa pigmenţilor
(din frunze, flori etc.) [depigmen­
tation ; Depigmentation ; dépigmen­
tation ; depigmienláció ; депигментация]
79 DEPILATUS, depilat, cu părozitatea
căzută la maturitatea unor organe
[depilate; enthaart; dépilé; elszőrte-
lenedett ; оголенный]
80 DEPRÉSSUS, DEPRESSO-, turtit,
comprimat de sus (celulă) (depresso-
giobosusj [depressed, depresse-; nie­
dergedrückt, eingedrückt, plattge­
drückt ; déprimé, aplati ; összenyomott,
lapos; придавленный, сплющенный]
DERA&VS
81 DERASUS, şters, ras (părozitate)
[rubbed ; abrasiert ; rasé, raclé, ratissé ;
ledörzsölődött ; сглаженный]
82 DERMATOCALYPTROGENUM η 92
(gr. δέρμα, δέρματος „piele", καλύπτρα
„capac", γεννάω „a naşte"), derma-
tocaliptrogen, ţesutul meristematic
formînd caliptra şi stratul pilifer
al rădăcinii [dermatocalyp trogen ; Der-
matokalyptrogen ; dermatocalyptrogè-
ne; dermatokaliptrogen, dermatoka-
liptrogén ; дерматокалиптроген]
83 DERMATOCYSTIS, -WIS f (gr. -,
KoaTiç„sac"), dermatocist, peri umflaţi
pe sporofor (Agaricus) [dermatocyst ;
Dermatozyste ; dermatocyste ; derma-
tociszt; дерматоцист]
84 DERMATOGENUM η (gr. -, γεννάω
„a naşte"), dermatogen, ţesut meris­
tematic dînd naştere epidermei pri­
mare [dermatogen ; Hautbildungsge-
webe, Oberhautstoff ; dermatogène;
börszövetképzö ; дерматоген]
85 DERMATOPLASMAn {gr.-πλάσμα
„modelare"), dermatoplasmá, proto­
plasma vie făcînd parte din membrana
celulară (Wiesner) [dermatoplasm ;
Dermatoplasmá; dermatoplasme; sejt-
falplazma: дерматоплазма]
86 DERMATOPLASTUM η (gr. -,
πλαστός „modelat"), dermatoplast,
citoplasmă şi nucleu, înconjurate de
o membrană solidă, formînd un aparat
vegetativ (Saccharomyces) (Wiesner)
[dermatoplast ; Dermatoplast ; der-
mătoplaste ;dermatoplásztisz ; дермато-
пласт]
87 DERMATOSOMA η (gr. -, σομα
„corp"), dermatozom, particulă con­
stituentă a membranei celulare [der-
matosome; Dermatosom; dermatoso-
me; dermatoszóma ; дерматозома]
88 DESCENDENS (descendu), descen­
dent, care coboară (ramuri, sevă)
[descending; absteigend, hinabstei­
gend; descendant; leszálló, lemenő;
нисходящий, происходящий]
89 DESCENDENTIA f, descendenţă,
filiaţie; coborîre prin generaţii succe­
sive dintr-un strămoş comun [des-
cendence; Abstammung, Descendenz;
descendance ; leszármazás ; проис­
хождение]
90 DESCRIPTIO f, descriere, circum­
scrierea detaliată a unui organ sau a
unui taxon [description ; Beschreibung ;
description; leírás; описание]
168
91 DESCRIPTIVUS, descriptiv (bota­
nică'^) [descriptive; beschreibend;
descriptif ; leíró ; описательный] *
DESERTICOLUS (-COLA f) - . tes-
quicolus
93 DESICCATIO f, uscare [desiccation,
drying; Austrocknung; desiccation,
dessèchement; kiszárítás, kiszáradás;
сушка, высушивание]
94 DESIGNATUS, desemnat, indicat
(holotipul indicat de autor) [desig­
nate; bezeichnet; indiqué; kijelölt;
обозначенный]
95 DE SI LIEN S (desilio), desilient, care
sare afară (seminţele din capsulă)
[springing out; aufspringend, herab­
springend; sautant en dehors; kiug­
ró, kipattanó; отсхвковающийся]
96 DEŞI ΝEN S (desino), terminat, care
se sfîrşeşte (nervis prope laminae
marginem desinentibus cu nervuri
саге se termină aproape de marginea
laminei) [ending, ceasing; endend;
se terminant; végződő; прекращаю­
щийся]
97 DESINENTIA f, desinenţă 1. Ter­
minaţie (a frunzelor, nervurilor). 2.
Sufix adăugat la rădăcina unui
nume de taxon indicînd genul grama­
tical al acestuia (Fagus silvatic-a),
sau gradul categoriei sistematice
(Fag-aceae, Lycopodi-ales ) [ending ;
Endung; désinence; végződés; окон­
чание]
98 DESM-, -DESMICUS, DESMO-,
-DE SMUS, DE SM ATU S, DES­
MODUS (gr.δεσμή „legătură, fasci­
cul"), fasciculat (desmanthus, desmo·
cephalics, atactodesmicus, cyclodesmus)
[fascicled, tufty-; bündelig, büschel-;
fascicule, houppe; nyalábos; пучко­
ватый, пучковато-, хохлатый]
99 DESMOCHONDRIA η pl (gr. -,
χόνδρος „corp mic") —• microsoma
100 DESMOCHORES m pl (gr. -, χωρέω
„a se răspîndi"), desmoc(h)ore, plante
zooc(h)ore care se propagă cu ajutorul
seminţelor spinoase sau a unor apen-
dici ascuţiţi [desmochores ; Desmo-
choren; desmochores; dezmochorcövény-
ek ; дезмохорые]
101 DESMOGENUM η (gr. -, γεννάω „a
se naşte") —*• procambium
102 DESMOLYSIS f (gr. -, λύσις „dizol­
vare"), desmoliză, ruptura legăturii
dintre diferitele elemente ale unei
molecule simple, mai ales pe calea
oxidaţiei (în citologie) [desmolysis;
167
Desmolyse; desmolyse; dezmolizis;
десмолиз]
103 DESMOPLANCTON η (gr.-, πλαγ-
κτός „rătăcitor"), desmoplancton,
plancton reunit în formă de benzi sau
panglici (Forel) [desmoplankton ; Des-
moplankton ; desmoplancton ; dezmo-
plankton ; десмопланктон]
104 DESQUAMATUS, descvamat, lip­
sit de scvame [scaleless; schuppenlos;
sans écailles ; pikkelytelen ; лишен­
ный чешуи]
105 DESTITUTUS, lipsit, despuiat de
(corolă, scvame) [destituted, depri­
ved, wanting; beraubt, entblößt,
entbehrend ; déprivé, manquant ; hiány­
zó, megfosztott ; лишенный] —>• or-
batus
106 DESTRUCTIVUS, DESTRUENS,
destructiv (metabolism, parazit) [de­
structive, destroying; zerstörend, ab­
bauend, verderblich; destructif, dé-
truant ; bomlasztó, romboló ; деструк­
тивный, разрушающий]
107 DESUM v., a lipsi {pili desunt perii
lipsesc) [to fail ; fehlen ; manquer ;
hiányozni ; недоставать]
108 DESYNAPSIS f (gr. δε- „nu",
συναφή „unire"), desinapsis, separarea
prematură a cromozomilor omologi
după împerechiere (în meioză) [desy-
napsis ; Desynapsis ; desynapsis ; de-
szinapszis ; десинапсис]
109 DESYNDESIS î (gr. -, σύνδεσις
„unire") -+ desynapsis
110 DETECTUS -^ nudus
111 DETERMIN AT IO f, determinare,
identificarea ştiinţifică a plantelor
pentru a fi clasate în sistem [deter­
mination; Bestimmen, Bestimmung;
détermination ; meghatározás ; опре­
деление] —^identificatio
112 DETERMINAVIT ν (determina),
а fost determinat de (urmat de nu­
mele botanistului care a determinat
planta) [determinated by; bestimmt
durch; déterminé par; meghatározta;
определил]
113 DETONSUS tuns [shorn; geschoren;
tondu ; lenyírt ; обстриженный]
114 DETRITUS [-US) m, detrit, mate­
rial rezultat din sfărîmarea rocilor,
conţinînd şi particule organice [de­
tritus; Detritus; détritus; detritusz;
детрит]
115 DEUSTUS, ars, pîrlit, de culoarea
aí-surii [burned, scorched; angebrannt.
DIACHENA
brandfarbig; brûlé, roussi; perzselt
színű; обугленный]
116 DEUTERDGAMIA f (gr. δεύτερος
„secundar", γάμος „căsătorie"), deu-
terogamie, fuziune nucleară specială
posterioară actului sexual, la Cryp-
togamae (Groom) [deuterogamy; Deu-
terogamie ; deutérogamie ; deutero-
gámia ; деутерогамия]
117 DEUTERDPLASMA η, DEUTO-
PLASMA η (gr. -, πλάσμα ,,mode-
lare"), deutoplasmă, incluziuni cito-
plasmatice inerte (pigmenţi, sub­
stanţe grase etc.) (Van Beneden)
[deuteroplasma; Deutoplasmă; deuto-
plasme ; deutoplázma ; деутоплазма]
—» paraplasma
118 DEUTERDTOKIA f (gr.-, τόκος
„naştere") —» amphitokia
119 DEUTOGENOTYPICUS (gr. -, γένος
„urmaş", τύπος „model") - • isogene-
ticus
120 DE и TOS PORO PHY TON η (gr.-,
σπορά „sămînţă", φυτόν „plantă") —»·
tetrasporophyton
121 DEUTOXYLEMA η (gr. -, ξύλον
„lemn") —* metaxylema
122 DEVIATIO î-^ aberratio
123 DEXIOSTYLUS (gr. δεξιός „spre
dreapta", στΟλος „coloana"), dexio-
stil, cu stilele curbate spre dreapta
[dexiostylous ; rechtsgriffelig ; déxio-
style ; jobbrahajló bibeszálú ; дек-
сиостильный]
124 DEXIOTROPICUS, DEXIOTRO-
PUS (gr. -, τροπή „răsucire") -> dex-
trogyrus
125 DE XT ROGY RUS (lat. dexter „spre
dreapta", gr. γυρόω „a se curba"),
DEXTROROTATORIUS, DEX-
TRORSUM-VOLUBILIS, curbat de
la stînga spre dreapta (cîrcel, tulpină)
[dextrogyrous ; rechtswindend, rechsts-
gedreht; courbé à droit; jobbra­
csavarodó, jobbfelé görbülő; право-
изогнутый]
126 DI- (gr. δίς „а două ori") (diacanthus,
dianthus, dicarpus, dicoccus, diphyl-
lus) —* bi-, bis-, disso-
127 DIA- (gr. διά „prin, de-a lungul"),
prin (diacentrus, diacyticus) [through;
durch; par; át-; через]
128 DI ACHARNA f, DIACHAENIUM
η (gr. δίς „de două ori", α „nu",
χαίνω „a se deschide"), diachenă,
fruct compus din două achene (Um-
DIACHRONUS
belliferae) [diachenium ; Doppelachene,
Zwillingachene ; diakène ; ikerkaszat,
kettöskaszat ; двусемянка]
129 DIACHRONUS (gr. διά „prin", χρό­
νος „timp"), diacron, care se petrece
în timpuri diferite [diachronous ;
verschieden zeitig; diachrone; külöm-
böző idejű ; разновременный]
130 DI ACHY MA η (gr. -, χύμα „acu-
mulare")->meso/)Ai/Wwm
131 DIADELPHICUS, DIADELPHUS
(gr. δίς „de două ori", αδελφός
„frate"), diadelf, reunit în două fasci­
cule (staminele la Fumăria, Phaseo-
lus) [diadelphian, diadelphous; zwei-
brüderig; diadelphe; kélfalkás; двуб-
ратственный]
132 DIADROMUS (gr. διά „prin", δρό­
μος „fugă"), diadrom, în formă de
evantai (nervaţia frunzelor de Ginkgo)
[diadromous, fan-shaped ; făcherlâu-
fig; diadrome, en évantail; legyező-
szerűén szétfutó ; диадромный, вееро­
образный]
133 DIAGEOTROPISMUS m (gr.-, γή
„pămînt", τροπή „răsucire"), diageo-
tropism, geotropism cu tendinţa unor
părţi de organe de a lua poziţia de
unghi drept faţă de direcţia gravităţii
[diageotropism ; Diageotropismus ; dia-
géotropisme ; diageotropizmus ; диа-
геотропизм] -* geodiatropismus
134 DIAGNOSIS f (gr. -, γνώσις „cunoaş­
tere"), diagnoză, descrierea ştiinţifică
concisă numai a principalelor carac­
tere ale taxonului [diagnosis; Diag­
nose, Beurteilung; diagnose; diagnó­
zis, jellegezés; диагноз]
135 DI AGON ALIS (gr. δια „în curmeziş",
γωνία „unghi"), diagonal (plan CÎ)
[diagonal; diagonal; diagonal; diago-
nális, átlós, ferde ; диагональный] •
136 DIAGRAMMÁ η (gr. δυάγραμμα
„schemă"), diagramă, reprezentarea
schematică în proiecţie orizontală a
pieselor unui organ (ά& ex. la floare,
inflorescenţă) [diagram ; Diagramm,
Schaubild, Grundriß ; diagramme ; ve­
tületi képlet, diagram, alaprajz; диа­
грамма]*
137 DIAHELIOTROPISMUS m (gr. δια
„în curmeziş", ήλιος „soare", τροπή
„răsucire"), diaheliotropism, tendinţa
unor organe de a lua poziţia de unghi
drept faţă de razele de lumină [dia­
heliotropism; Diaheliotropismus; dia-
héliotropisme ; diahéliotropizmus ; диа-
гелиотропизм] —*• paraphototropismus
168
158 DIAKINESIS î (gr. διά „prin", κίνη-
σις „mişcare"), diacineză, stadiul
următor profazei meiotice, cu for­
marea definitivă a cromozomilor în­
gemănaţi (Haecker) [diakinesis; Dia-
kinese ; diakinèse ; diakinézis ; диа-
кинез]
139 DIALY- (gr. διαλύω „a se separa"),
separat, neconcrescut (dialycarpella-
ris, dialypetalus, dialysepalus, dialy-
stemoneus) [separately-, distinctly- ; ge­
trennt-, frei-; séparé, libre entre eux;
szabad- ; раздельно-] —> chori-, choris-
to-, eleuthero-, discretus, disjunctus
140 DIALYDESMIA f (gr. -, δεσμός „le­
gătură"), dialidesmie, separarea ste­
iului în fascicule independente, în
tulpina unor Monoeotyledonatae [dia-
lydesmy ; Dialydesmie ; dialydesmie ;
dialidezmia; диалидезмия]
141 DIALYSIS î (gr.-), dializă, sepa­
rarea organelor normal concrescute
[dialysis; Dialyse, Trennung; dialyse;
dialízis; диализ] —*• adesmia
142 DIALYSTELIA f (gr. -, στήλη „co­
loană") —*• dialydesmia
143 DIAMESOGAMIA f (gr. διά „prin",
μέσος „mijloc", γάμος „căsătorie"),
diamezogamie, fertilizare prin inter­
mediul unui agent extern (apă, vînt,
animale) [diamesogamy ; Diamesoga-
mie ; diamésogamie ; diamezogámia ;
диамезогамия]
144 DIANDRUS (gr. δί- „doi", άνήρ,
ανδρός „bărbat"), diandric, cu două
staminé (floare) [diandrous, diandrian ;
zweimănnig, doppelmănnig ; diandre ;
kélhímes, kétporzós ; двутычиночный]
145 DIAPHANUS (gr. διά „prin", φαίνω
„а vedea") —» translucidus
146 DIAPHERIA î (gr. -, φέρω „a duce"),
diaferie, concreşterea totală a două
organe (ex. calicii) obişnuit separate
(Morren) [diaphery; Diapherie; dia-
phérie; diaféria; диаферия]
147 DIAPHOTOTROPISMUS m (gr. -,
φ<δς, φώτος „lumină", τροπή „curbare")
—* diaheliotrop ismus
148 DIAPHRAGMA η (gr. -, φράγμα „în­
grădire"), diafragmă, peretele trans­
versal care separă o cavitate în două
părţi (la nodurile de Gramineae, Equi-
setum) [diaphragm ; Querwand, Quer­
haut, Zwerchfell ; diaphragme ; ha­
rántfal, rekesztőhártya, bélrekeszték ;
диафрагма, перегородка]
149 DIAPHYSIS f (gr.-, φύσις „for­
maţie"), diafiză, proliferarea centrală
169
a florilor, frunzelor sau a inflores­
cenţei, în tératologie [diaphysis ; Durch­
wachsung; diaphyse; átnövés; диа-
физ] —*• prolificatio
150 DIARCHICUS (gr. δι- „doi", αρχή
„început"), diarh, prevăzut cu două
fascicule de xilem şi două de floera
(steiul rădăcinii unor Cruciferae) [di-
arch; diarch, zweistrahlig; diarche;
diarch, kétsugarú; диархный, дву-
лучистый]
151 DIARIUM η, diariu, însemnări zil­
nice [diary, day-book ; Tagebuch ; jour­
nal ; útinapló ; дневник]
152 DIASCHISTICUS (gr. δια „trans­
versal", σχιστός „despicat"), diaschis-
tic, divizat transversal (cromozom)
[diaschistic ; diaschistisch, quergeteilt ;
diaschistique ; harántosztódású ; диа-
схистический]
153 DI AS PASI S f (gr. διάσπασις „rup­
tură"), diaspază, separarea prin ru­
pere sau gîtuire a nucleilor în ami-
toză (Wasielewski) [diaspase; Dia-
spase; diaspase; diaspázis; диаспаз]
154 DIASPORA f (gr. διά „prin", σπορά
„procreare"), diaspor, organ de pro­
pagare în general (butaşi, seminţe,
spori) [diaspore; Diaspore, Verbrei­
tungseinheit; diaspore; diaspóra, sza-
poritószerv ; диаспора]
155 DIASTASIS î (gr. διάστασις „ru­
pere"), diastază, ferment amilolitic
[diastase ; Diastase ; diastase ; diasztáz ;
диастаз]
156 DI ASTER m (gr. δι- „doi", αστήρ
„stea"), diaster, fază a diviziunii ca-
riocinetice cînd cromozomii se apropie
de polii fusului, dispunîndu-se radiär
[diaster; Diaster; diaster; diászter,
kettős-csillagstádium; диастер]
157 DIASTOLE f (gr. διαστολή „înde­
părtare"), diastolă, faza de dilatare
în mişcarea vacuolei pulsatile [dia­
stole; Diastole, Ausdehnung; diastole;
diasztole-állapot ; диастола]
158 О/Л^ГЛОРЯ^" f (gr. διαστροφή „dis­
locare"), diastrofă, dispoziţia cromato-
forilor în două grupe separate, orien­
tate în direcţia sau în partea opusă
izvorului de lumină [diastrophe; Dia-
strophe, Vor-Riicklage ; diastrophe;
diasztróf-helyzet, elül-hátulfekvés ;
диастрофе]
159 DIATHESIS f (gr. δια „prin", τμήσις
„tăiere"), diatmeză, simpla divi­
zare în două a nucleilor fiice, în
meioză (Wasielewski) [diatmesis ; Diat-
mese; diatmesis; diatmézis; диатмез]
DICHASIUM
160 DIÁT RETUS (gr. διάτρησις „gău­
riră") —»· perforatus
161 DIATROPISMUS m (gr. δια „trans­
versal", τροπή „răsucire"), diatropism,
tropism de aşezare transversală pe
izvorul de excitaţie [diatropism; Dia-
tropismus ; diatropisme ; diatropizmus ;
диатропизм]
162 DIATRYPUS (gr. διατρυπάω „a
găuri") —*• perforatus
163 DIBIOSIS t (gr. δι- „doi", βίος
„viaţă"), dibioză, convieţuirea epibio-
tului şi a hipobiotului (ex. a altoiului
şi portaltoiului) [dibiose; Dibiose; di-
biose; dibiózis; дибиоз]
164 DI ВОТ RY S î (gr.-, βότρυς „cior­
chină"), dibotris, inflorescenţă botri-
tică cu axele laterale din nou rami­
ficate botritic [dibotrys; Dibotrys;
dibotrys; dibotrisz; диботрис]
165 DICARYOBION η (gr. -, κάρυον
„nucă", -), dicariobiont, organism cu
aparatul vegetativ format din celule
binucleate (Basidiomycetes) [dicaryo-
bion ; Dikaryobiont ; dicaryobionte ; di-
kariobion ; дикариобионт]
166 DICARYOCYTIS, -IDIŞt (gr. - , κύτις
„cutie"), dicariocit, celulă binucleată
(Moreau) [dicaryocyte ; Dikaryozyt ;
dicaryocyte; dikariocita; дикариоцит]
167 DICARYON η ( g r . - ) , dicarion, ce­
lulă cu cite doi nuclei haploizi, la
reproducerea unor Ascomycetes (Maire)
[dicaryon; Dikaryon; dicaryon; di-
karion, magpáros állapot; дикарион]
168 DICARYOPHASIS f (gr. - , φάσις
„fază"), dicariofază, conjugarea pere­
chilor de nuclei fără fuzionarea lor,
la reproducerea unor ciuperci [dica-
ryophase; Dikaryophase ; dicaryopha-
se; dikariofázis ; дикариофаза] —» di-
haplophasis
169 DICENTRICUS (gr. -, κέντρον „cen­
tru"), dicentric, cu două centromere
(cromozom) [dicentric ; dizentrisch ; di-
cen trique ; dicentrikus ; дицентричес-
КИЙ] —> dikineticus
170 DICHASIUM η (gr.-, χάσκω „a
căsca"), dicaziu, cimă dicazială, cimă
bipară; tip de inflorescenţă cimoasă
cu dihotomie falsă, la care de sub
floarea terminală a axului principal
pornesc două ramuri secundare opuse,
acestea ramificîndu-se din nou (Ca-
ryophyllaceae ) [dichasium, dichasial
cyme; Dichasium, zweigabelige Trug-
dolde; dichasium, cyme bipare; di-
cházium, bogernyő, kettős bogvirág­
zat, álernyő; дихазий]
DICHLAMYDEUS
171 DICHLAMYDEUS (gr. -, χλαμύς
„manta"), diclamideu, diferenţiat în
două învelişuri florale (caliciu şi co­
rolă) [dichlamydeous ; dichlamydeisch,
íweiblütenhüUig, zweihüUig, doppelt-
hüllig; dichlamydé, dipérianthó; két-
virágtakarós ; двуоколоцветниковый]
—*• diplochlamydeus
172 DICH A-, DICHO- (gr. δίχα, διχο-
„în doi"), în doi, cu doi fdichoblasticus,
dichopetalus, dichotrophus ) [two-j
zwei-; bi-; két-; дву-]
173 DICHOGAMIA î (gr. -, γάμος „căsă­
torie"), dicogamie, maturizare în tim­
puri diferite a anterelor şi a stigma­
telor unei flori (Geranium, Luzula)
(Sprengel) [dichogamy; Dichogamie,
Wechselbefruchtung; dichogamie; di-
chogámia, ivari különérettség ; дихо­
гамия] —¥ asynchronogonismus
174 DICHOPODIUM η (gr. -, πóδюv „pi­
cioruş"), dicopodiu, sistem de ramifi­
caţie dihotomică a axei infloriescenţei
în cîte două părţi [dichopodium ; Di-
chopodium ; dichopodium ; dichopo­
dium; ДИХОПОДИЙ]
175 DICHOTOMIA f (gr. -, τομή „tăiere"),
dicotomie, mod de ramificare a unui
organ axial (rădăcină, tulpină, ramuri,
peduncul) prin bifurcare sau prin di­
vizare repetată în cîte două părţi
[dichotomy ; Dichotomie, gabelige Ver­
zweigung, wiederholte Gabelteilung,
Zweiteilung; dichotomie; dichotómia,
villás elágazódás ; дихотомия, дихото.
мическое ветвление]
176 DICHOTOMUS (gr. --), dicotomie, bi­
furcat sau repetat divizat în cîte două
părţi [dichotomous, forked; dicho-
tom, gabelig, gegabelt, zweigabelig,
wiederholt-gabelig ; dichotome, four­
chu; dichotómikus, villás, kétágú, ké-
tosztatú ; дихотомический, вильча­
тый] —* dicrano-, bifurcatus
177 DICHOTYPIA i (gr.-, τύπος „mo­
del"), dicotipie, apariţia unor organe
omoloage de tip diferit la aceeaşi
plantă (ex. hibrizi cu flori deosebite)
[dichotypy ; Dichotypie ; dichotypie ;
dichotipia; днхотипиа]
171 DICHRO-, DICH ROUS, DICHRO-
MATUS (gr. δι- „doi", χρως „cu­
loare", χρώμα „culoare"), cu două
culori (dichroanthus) [bicolour; zwei-
farb-, zweifarbig; bicolore; kétszínű;
двухцветный] -» bicolor
17« DICLINICUS, DICLINUS (gr.-,
κλίνη „pat"), diclinic, unisexuat; cu
flori mascule şi femele pe indivizi
deosebiţi (la unele Gymnospermaé]
170
[diclinous, unisexual; diklin, eingesch­
lechtlich, zweibettig, getrenntgesch-
echtlich; dicline, unisexué; egyi-
varü ; раздельнополый, разнополый]
180 DICOTYLEDONEUS, DICOT Y LE­
US (gr. -, κοτυληδών „cavitate"), di-
cotiledonat, prevăzut cu doua coti-
ledoane [dicotyledonous ; dikotyledo-
nisch, zweisamenlappig, zweikeimblätt-
rig; dicotyledoné; kétszikű; двудоль­
ный, двусемено дольный] —*• isobriatus
181 DICRANO- (gr. δίκρανος „furcat")
(dicranotrichus, dicranophorus) '—*• di­
chotomies, furcatus
182 DICTYO-, -DICTYUS (gr. δίκτυον
„reţea, plasă") (dictyocarpus, calli-
dictyus) -+ reticulato-
183 DICTYODROMUS (gr.-, δρόμος
„fugă"), dictiodrom, care se întinde
în formă de reţea (nervura la Salix
reticulata) [dictyodromous ; nfetzlău-
fig; dictyodrome; hálós, hálószerűén
lefutó ; сетчатый, сетчато бежный] - •
reticulatus
184 DICTYOPHORUS (gr.-, φορέω „а
purta") —*• reticulatus
185 DICTYOSPORA f (gr. -, σπορά „să-
mînţă"), dictiospor, spor cu suprafaţa
aparent reticulata (Fungi, Eichenes}
[dictyospore ; Diktyospore; dictyo-
spore; diktiospóra; диктиоспора]
186 DICTYOSTELE f (gr. -, στήλη „co­
loană"), dictiostel, stei reticulat sau
sifonostel întrerupt în direcţii radiäre
[ diet у os tele ; Diktyostele; dictyostèle;
diktiosztéle ; диктиостела]
187 DICYCLICUS, DICYCLUS (gr. δι-
„doi", κύκλος „cerc"), dicielic 1. Dis-
pus în două verticile (floare). 2. Bis-
anual (plantă) [dicyclic, twowhorled,
biennial ; dizyklisch, zweiwirtelig, zwei­
jährig; dicyclique, bisannuel; kétörvű,
kétkörös, kétéves, kétnyári; двуцик-
личный, двулетний]
188 DICYMA η (gr.-, κΟμα „val"), di-
cimă, cimă compusă; inflorescenţă ci-
moasă cu axele laterale de ordinul I
din nou cimos ramificate (Sambucus
nigra) [dicyme ; zusammengesetzte
Trugdolde; dicyme; összetett boger­
nyő; двуполузонтик]
189 DIDIPLOIDEUS (gr. -, διπλόος
„dublu", είδος „asemănare"), didi-
ploid, cu număr dublu de cromozomi
diploizi în celulele somatice ale ambi­
lor părinţi (organism ~ ^ (Litardière)
fdidiploid; didiploid; didiploîde; didi-
ploid; ДИДНПЛОИДНЫЙ] —• amphidi-
pîeidcus
171
190 DIDROMUS (gr, -, δρόμος „fugă),
didrom, răsucit de două ori [doubly-
twisted ; zweimalgedreht ; bicontourné ;
kétszer csavarodott; двубежный]
191 DIDYM-, DIDYMO-, DIDYMUS
(gr. δίδυμος „dublu"), îngemănat
1. Dublu. 2. Reunite cîte două sau
divizate în două părţi (antere, fructe,
îlori) (didymerus, didymosporus, didy-
mostachyus) [didymous, geminate, in
pairs, two-twice- ; verdoppelt, gezweit,
zwillingsartig, doppel-; géminé, dé­
doublé ; iker-, kettős, páros, két- ;
двойчатьй, дву-] —»^ geminatus
192 DIDYMANTHIA í (gr. -, „Ανθός
„floare"), didimantie, apariţia а două
flori separate pe un peduncul obişnuit
uniflor [didymanthy; Didymanthie;
didymanthie ; didimántia ; дидимантия]
193 DIDYMOCARPUS (gr. -, καρπός
„fruct"), didimocarpic, cu fructe duble
şi sudate (Galium) [didymocarpous ;
doppelfriichtig ; didymocarpe ; ikerter-
mfeű; двуплодный]
194 DIDY MOS PORA t (gr. -, σπορά
„sămînţă"), didimospor, spor bicelu-
íar [didymospore ; Didymospore, zwei­
zeilige Spore i^didymospore, spore bicel-
lulaire; didimospóra, kétsejtű spóra;
дидимоспора] -* dimerospora
195 DI DY ΝAM IA f (gr. δ ι - „doi", δύ-
ναμις „putere"), didinamie. i . Hetero-
stilie cu două staminé mai lungi şi
două mai scurte (numeroase Labiatae).
2. Clasă în sistemul lui Linné [didy-
namia; Didynamie; didynamie; didi-
námia, kétfőporzósok ; дидинамия]
196 DIDYNAMICUS, DIDYNAMUS
(gr. - -), didinam 1. Bivalent. 2. Gu
două staminé mai lungi şi două mai
scurte (floare) [didynamous; didyna-
misch, zweimăchtig, doppelmăchtig ;
didyname ; didinám, kétfőporzós ;
двусильный]
197 DIENTOMOPHILIA i (gr. -, ëvco-
μος „insectă", φιλέω „a iubi"), dien-
tomofilie, însuşirea unor plante la
care unele flori sînt polenizate prin
anumite insecte, iar altele prin alte
insecte (Iris pseudacorus) [diento-
mophily ; Dientomophilie ; dientomo-
pfilie; dientomofllia; диэнтомофилия]
198 DIERESILIS f (gr. διαιρέω „a
divide") —• carcerulus
199 DIFFERENTIALIS, diferenţial, dis­
tinctiv 1. Care serveşte pentru se­
pararea unităţilor taxonomice (carac­
tere). 2. Care se întîlneşte numai în
anumite asociaţii, fără să le fie carac­
teristice (specii) [differential; diffe-
DIGIT ΑΤΟ-
renzial, unterscheidend; différentiel;
differenciális, megkülömböztető ;
дифференциальный, различный]
200 DIFFERENTIATIO f, diferenţiere,
separare 1. Specializarea celulelor
embrionare sau ale ţesuturilor pentru
anumite funcţii, în cursul dezvoltării.
2. Scindarea unor unităţi sistematice
în cursul filogeniei [differentiation;
Differenzierung, Sonderung; différen­
ciation; elkülönülés, szétválasztódás,
tagolódás; дифференциация]
201 DIFFERT ν (differo). diferă, se deo­
sebeşte de (α typo differt diferă de
tip prin) [differs; unterscheidet sich;
diffère de ; külömbözik ; отклоняется от]
202 DIFFORMIS, diform, fără о formă
determinată sau avînd o formă neo­
bişnuită [deformed, shapeless; unge-
staltig, gestaltlos; difforme; alakta­
lan, formátlan ; неоднородный, раз­
нородный] —*• vagiformis
203 DIFFUSUS, difuz, împrăştiat, nere­
gulat etalat în toate direcţiile (ra­
muri, tulpini) [diffuse, widely spread­
ing; ausgebreitet, weitschweifig, zer­
streut; diffuse, étalé; diffúz, szétszórt,
szétomló, szétálló; диффузный, рас­
кидистый]
204 DIFISSUS -^ bifidus
205 DIFLORIGERÜS -* bifloms
206 DIGAMETICUS (gr. δι- „doi", γα­
μέτης „soţ"), digametic, care posedă
ambele tipuri de gameţi, masculi şi
femeii [digametic; digametisch; diga-
métique; digametikus; дигаметичес-
КИЙ]
207 DIGAMUS (gr. -, γάμος „căsătorie")
—»• bisexualis
208 DIGENESIS î ( gr. -, γένεσις
„naştere") —• alternatio generationum
209 DIGENETICUS, DIGENUS (gr. - -)
—• bisexualis
210 DIGENIA f (gr. - -) - • amphigonia
211 DIGESTIVUS, digestiv, care dige­
rează (calotă -^, la vîrful radicelei,
glandă »^ la plantele carnivore) [di­
gestive; verdauend; digestif; emész­
tő ; пищеварительный]
212 DIGITALIS, digital, de lungimea
unui deget (cea 7 — 8 cm) [finger
lenght; fingerlang; à longueur d'un
doigt; ujjhosszú; длиной в палец]
213 DIGIT ΑΤΟ-, DIGITATUS, digitat,
cu organe omoloage dispuse în evan-
tai, ca degetele mîinii (foliolele frun-
zei de Aesculus, Lupinus) [digitate,
DIGITATO - COMPOSITUS Í72
fingered, digitately- ; fingerig, gefin- 227 DIHYBRIDA î (gr. -, lat. hybrida
gert, finger-; digité; ujjas, ujjasán-; „hibrid"), dihibrid, hibrid rezultat din
пальчатый, пальчато-, дланевидно-] specii parentale deosebite între ele
prin două caractere [dihybrid ; Dihyb-
214 DIGITATO-COMPOSITUS, digilat- rid; dihybride; dihibrid; дигибрид]
compus, cu foliolele dispuse radiär în —»^ diheterozygota
vîrful peţiolului [digitate-compound;
fingerig-zusammengesetzt ; digité-com- 228 DIKINETICUS (gr. -, κίνησις
posé ; ujjasán összelett ; пальчато- „mişcare") —* dicentricus
сложный] 229 DILACERATUS, dilacerat, rupt în
215 DIGITATO-LOBATUS, digitat-lobat bucăţi neregulate (ohree) [diJacerate,
[digitately-lobed ; fingeriggelappt ; di- torn asunder; zerrißen, zerfetzt, zer­
gité-lobé; ujjasán karéjos; пальча- schlitzt ; dilacéré ; szétszakított, sza­
толопастный] kadozott ; разорванный]
216 DIGIT ΑΤΟ-Ρ ALM AT и S palmat 230 DI LAMINAT IO í -^ chorisis
digitat [digitate-palmate ; handspaltig-
gefingert ; digité-palmé ; ujjasán tenye- 231 DILATATUS, dilatat, lăţit, lărgit
res; дланевиднопальчатый] (baza frunzei, gîtul corolei, filamentul
staminal, peţiolol) [dilated, wjdened,
217 DIGITATO-PINNATVS, digitat- extended, expanded, flattened; ver­
penat, la frunza dublu compusă, cu breitet, ausgedehnt, erweitert ;• dilaté,
rahisuri secundare şi cu foliole penate élargie; kiszélesedett, bő, tág; рас­
sau digitate [digitate-pinnate; fin- ширенный, распростёртый]
geriggefiedert ; digité-penné ; ujja­
sán szárnyalt; пальчатоперистый] 232 DILEPIDUS (gr. δι- „doi",^ λεπϊς,
λεπίδος „scvamă"), cu două scvame
218 DIGITI-, DIGITIFORMIS-* digi- [two-scaled ; zweischuppig ;à deux écail­
tatus, dactylinus, dactyloideus les ; kétpikkelyes ; двучешунчатый]
219 DIGITIFIDUS, digitat-fidat [digiti- 233 DILUCIDUS, clar, limpede, luminos
fidate; fingerspaltig ; digitifidé; ujja- [clear, obvious, light ; klar, hell, licht ;
sán hasadt; пальчатонадрезный] clair, lumineux ; világos, tiszta ;
220 DIGITINERVIS, DIGITINER- светлый, яркий]
VIUS, digitat-nervat, cu nervuri di­ 234 DILUTUS 1. Palid, deschis la culoare
vergente de la baza limbului [digi- (dilute caeruleus albastru ceruleu des­
tately-nerved ; fingernervig, fingerigge- chis). 2. Diluat, umed [pale» light,
adert; digitinervé; ujjasán erezett; diluted; blaß, verblaßt, hell, ver­
пальчатонервный] dünnt; clair, pâle, dilué; halvány,
világos színű, hígított ; светлый, след-
221 DIGITIPARTITUS, digitat partit ный, разведённый]
[digitipartite ; fingeriggeteilt ; digiti-
partite; ujjasán osztott; пальчато- 225 DIMEGALIA í ( gr. δι- „doi",
раздельный] μέγας, μεγάλη „mare"), dirnogalie,
divizarea fiziologică sau patologică a
222 DIGYNUS (gr. 6i„doi", γυνή „fe­ gârneţilor masculi sau femeii în două
meie"), digin, cu două pistile [digy- categorii de mărimi (Henking) [di-
nous; zweiweibig, zweigriffelig, zwei- megaly ; Dimegalie ; dimégalie ; dime-
iiarbig; digyne; kéttermös, kétanyás; gália; димегалия]
двупестичный] —• bicarpellaris
236 DIMEROCONIDIUM η (gr. -, μερός
223 DIHAPLOIDEUS (gr. -, άπλόος „parle", κόνιδιον „praf") —*• didymo-
„simplu", είδος „asemănător"), di- spora
haploid, cu două perechi de nuclei
haploizi [dihaploid; dihaploid; diha- 237 DIMEROSPORA f (gr. - , σπορά
ploîde ; dihaploid ; дигаплоидный] „sămînţă") —»· didymospora
224 DIHAPLOPHASIS î (gr. - -, φάσις 238 DIMERUS (gr. - ) , dimer, divizat
„apariţie") —»· dicaryophasis în două. părţi (fascicul, floare, ovar,
verticil) [dimerous, dimeric; zweiglie­
225 DIHELIOTROPISMUS m (gr. -, derig, zweizâhlig ; dimère ; dimér, két-
ήλιος „soare", τροπή „curbare") -* tagú, kétosztatú; димерный, двучлен­
d iahel io trop ismus ный]
226 DIHETEROZYGOTA f (gr. '-, δτερος 239 DI MIDI ΑΤΟ-, DIMIDIATUS, di-
„altul", ζυγωτός „înjugat") -*• dihy- midiat, înjumătăţit, împărţit în două
hrida părţi (caliptră, stamina) [dimidiate.
173
halved; halbiert; dimidié; felezett,'
kettéosztott ; половинчатый]
240 DIMINUTUS, diminuat, micşorat
(florile apicale din inflorescenţă) [di­
minished; verkleinert, verringert; di­
minué, amoindré; kicsinyített, kisseb-
bedő ; уменьшенный]
241 DIMONOECIA f, DIMONOECIS-
MUS m (gr. δι- „doi", μόνος „sin­
gur", οίκος „casă"), dimonoecie, pre­
zenţa a două feluri de flori la aceeaşi
plantă, mascule, femele, hermafrodite
său sterile în diferite combinaţii (Knuth)
[dimonoecy; Dimonözie; dimo­
noecie ; dimonöcia, kettős egylakiság ;
димоноэция]
242 DIMORPHISMUS m (gr. -, μορφή
„înfăţişare"), dimorfism, însuşirea
unor plante sau organe de a avea
două forme diferite (flori, frunze,
fructe, sexualitate, de sezon etc.)
[dimorphism ; Zweigestaltigkeit, Zwei-
erleibildung ; dimorphisme ; dimorfiz-
mus, kétalakúság; диморфизм]
243 DI MORPH US, DIMORPH- (gr. - -),
dimorf, cu două înfăţişări deosebite
(organe) (dimorphanthus) [dimorphous,
dimorphic ; zweigestaltig,. doppelges-
taltig, ζ weiförmig ; dimorphe, biforme;
kétalakú, felemás, kétféle; диморф­
ный] —• amphimorphus, biformis
244 DI ΝES IS f (gr. δίνησις „rotire"),
dineză, declanşarea curentului de ro­
taţie în citoplasmă (Fitting) [dinesis;
Dinese ; dinèse ; dinézis, citoplazma-
áramlás ; динез]—>• cyclosis
245 DIODA f (gr. δίοδος „provenire"),
diodă, spor sau corp reproductiv în
general (Cryptogamae) [diode ; Diode ;
diode; dióda; диода]
246 DIODANGIUM η (gr. -, άγγείον
„vas") (Van Tieghem) —> sporangium
247 DIODOCARPIUM η (gr. -, καρπός
„fruct") —» sporocarpium
248 DIODOGONIUM η (gr. -, γόνος
„urmaş"), diodogoniu, sacul embrio­
nar şi sacul polinic (Phanerogamae)
(Van Tieghem) [diodogonium ; Dio-
dogonium; diodogone; diodogonium;
ДИОДОГОНИЙ]
249 DIODOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă") (Van Tieghem) ->· plantae
vasculares
25) DIOECIA f (gp. δι- „doi", οίκος
„casă"), dioecie 1. Flori mascule, res­
pectiv femele pe indivizii diferiţi ai
aceleiaşi specii. 2. Grup de plante cu
flnri liniCOYiiafo în oicfamul 111! Τ ί η π Λ
DIPHYTICUS
[dioecia; Diözie, Zweihâusigkeit ; dio-
ecie ; diöcia, kétlakiság ; двудомность]
—*• gonochorismus
251 DIOECIO-POLYGAM US (gr. -,
πολύς „mult", γάμος „căsătorie"),
dioic-poligam, cînd în cadrul aceleiaşi
specii unii indivizi au flori unisexuate,
alţii flori hermafrodite [dioecio-poly-
gamous ; zweihăusig-vielehig ; dioéci-
que-polygame ; kétlaki-felemásvirágú ;
двудолшо-полигамный]
252 DIOECIUS, DIOECUS, DIOICUS
(gr. - -), dioic, cînd indivizii aceleiaşi
specii au flori unisexuate, numai
mascule sau numai femele (Cannabis
satica, Urtica dioica) [dioecious, dioe-
cian, dioic; diözisch, zweihăusig, zwei-
bettig, getrenntbliitig ; dioîque; diö-
cikus, kétlaki; двудомный]
253 DIORITICUS -* atroí>irens
254 DIOSMOSIS f ( gr. διωσμός „îm-
pingere afară"), diosmoză, transfuzia
unui lichid printr-o membrană po­
roasă [diosmose ; Diosmose ; diosmose ;
dioszmózis; диосмоз]
255 DIOTUS (gr. δι- „doi", ούς, ώτός
„ureche") —*• biauriculatus
256 DIPERIANTHEUS, DIPERIAN-
THUS (gr. -, περί „împrejur", άνθος
„floare"), diperiantic, prevăzut cu
periant dublu, cu caliciu şi corolă
[diperiantheus ; zweiblütendeckig ; di-
périanthé; kétleples; двупериантный]
257 DI PE ΤALU S [gv. -, πέταλον „pe­
tală"), dipetal, cu două petale [dipe-
talous; zweikronblăttrig, zweiblumen-
blâttrig; dipétale; kétszirmú; дву­
лепестный]
258 DI PHOTIC US (gr. -, φώς, φωτός
„lumină"), difotic, cu două feţe inegal
luminate [diphotic ; diphotisch ; dipho-
tique ; difótikus ; дифотический]
259 DIPHTHERO- (gr. διφθέρα „piele")
(diphtherolobus, diphtheroscyphus) —*•
coriaceus
260 DIPHYLETICUS (gr.-, φΟλον „trib"),
difiletic, provenit din două linii de
descendenţa [diphyletic; diphyletisch,
zweistâmmig ; diphylétique ; difileti-
kus; дифилетический]
261 DIPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frunza")
—»· bifoliatus
262 DIPHYTICUS (gr. -, φύτον „plantă"),
difitic, care trăieşte pe două plante
gazde (parazit) [diphytic; diphytisch;
DIPLANETICUS
263 DIPLANETICUS (gr. -, πλανητικός
„rătăcitor"), diplanetic, cu două sta­
dii de mobilitate (zoosporii la Saproleg-
nia) [diplanetic, double-swarming ;
diplanetisch, zweimalschwârmend ; di-
planétique; diplanétikus, kétszer raj­
zó; дипланетический]
264 DI PLASIA f (gr. διπλασίος „dublu"),
diplazie, despicarea în două а unui
organ axial [diplasy; Diplasie; dipla-
sie; diplázia; диплазия]
265 DIPLASIO- (gr. -) (diplasiocarpus)
—*• Ы-, geminato-
266 DIPLECO- (gr. δίπλαξ „dublu") (di-
plecolobus) -+ Ы-, geminato-
267 DIPLO- (gr. -) (diplobionticus, diplo-
caulis) —* bi-, di-, dis-, dipleco-
268 DIPLOBIONTON n(gr.-, βίος „viaţă").
diplobiont 1. Plantă care înfloreşte
şi fructifică de două ori pe an. 2.
Organism cu celule somatice avînd
nuclei cu garnitură cromozomică di-
ploidă [diplobiont ; Diplobiont ; diplo-
bionte; diplobionta ; диплобионт]
269 DIPLOCHLAMYDEUS (gr. -, χλα-
μυς „manta") -+ dichlamydeus
270 DI PLOCH ROMOSOM A η (gr. -, χρώ­
μα „culoare", σ&μα „corp"), diplo-
cromozom, cromozom anormal avînd
patru cromatide (White) [diplochro-
mosome ; Diplochromosom ; diplo-
chromosome ; diplokromoszóma ; дипло-
хромосома]
271 DIPL0CYTIS,-IDIS f (gr. -, κύτις
„cutie"), diplocit, celulă somatică cu
mai mulţi nuclei (Benson) [diplocyte;
Diplozy t; diplocyte; diplocita; диплоцит]
272 DIPLOË î (gr. διπλόη „duplicitate")
—» diachyma, mesophyllum
273 DIPLOGAMETA f (gr. -, γαμέτης
„soţ"), diplogamet, gameţi dubli în
aceeaşi celulă (Ascomycetes) (Dan-
geard) [diplogamete; Diplogamet; di-
plogamète; diplogaméta; диплога-
мета]
274 DIPLOGENESIS î (gr. -, γένεσις
„naştere"), diplogeneză 1. Dublarea
organelor obişnuit singuratice. 2. Pro­
ducerea de forme noi pe cale de hibri­
dizare între plante aparţinînd unor
genuri din familii deosebite (Delphino)
[diplogenesis ; Diplogenese; diploge-
nèse; diplogenézis ; диплогенез]
275 DI PLOCON I DI и M η (gr. -, γόνος
„urmaş"), diplogonidie, gonidie rezul­
tată din diplofază [diplogonidium ;
Diplogonidie; diplogonidie; diplogonl-
174
276 DIPLOHAPLOBIONTON η (gr. -,
άπλόος „singur", βίος „viaţă"), di-
plohaplobiont, organism la care faza
de dezvoltare haploidă alternează cu
cea diploidă [diplohaplobiont ; Diplo-
haplobiont ; diplohaplobionte ; diplo-
haplobionta ; диплогаплобнонт]
277 DIPLOIDEUS (gr. -, είδος „ase­
mănare"), diploid, cu număr dublu
de cromozomi (2n) [diploid; diploid;
diploïde; diploid; диплоидный]
278 DIPLOIDISATIO f (gr. - -), diploi-
dizare, dublarea numărului de cromo­
zomi din celule [diploidisation ; Diploi-
disierung ; diploidisation ; diploidizá-
ció; диплоидизация]
279 DI PLÖN ASTI А f (gr. -, ναστός
„comprimat"), diplonastie, creşterea
mai viguroasă a organelor pe faţa
superioară şi inferioară decît pe păr­
ţile laterale (Schimper) [diplonasty;
Diplonastie ; diplonastie ; diplonásztia ;
диплонастия]
280 DIPLONEMA η (gr.-, νήμα „fir"),
diplonemă, stadiu în profaza primei
diviziuni meiotice cu apariţia dublă
a filamentelor cromatice [diplonemă;
Diplonemă ; diplonemă ; диплонема]
281 DIPLONEURUS (gr. -, νεύρον „ner­
vură") —* binervatus
282 DIPLOPERISTOMATUS, DIPLO-
PERISTOMUS (gr., περί „împrejur",
στόμα „gură"), diploperistomatic, cu
peristom avînd două serii de dinţişori
(capsula unor Bryophyta) [diploperi-
stomous; doppelt-besatzmündig; di-
plopéristomié ; dupla-peremfogacskás ;
диплоперистомный]
283 DIPLOPHASIS f (gr. -, φάσις „apa­
riţie"), diplofază, faza diploidă (spo-
rofitică) în ciclul de evoluţie a orga­
nismului (Renner) [diplophase ; Diplop-
hase ; diplophase ; dip Io fázis ; диплофаза]
284 DIPLOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον
„frunza"), diplofilum, frunză cu ţesut
palisadic pe ambele feţe (Clements)
[diplophyll; Diplophyll; diplophylle;
diplofillum; диплофиллум]
285 DIPLOPTERUS (gr. -, πτεράν „ari­
pă") —»^ bialatus
286 DIPLOSIS î (gr. -), diploză, dedu­
blarea numărului de cromozomi al
gârneţilor [diplosis; Diplose; diplose;
diplózis ; диплозис]
287 DIPLOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"),
diplozom 1. Centrozom cu doi cen-
trioli (Montgomery). 2. Heterocromo-
zom dublat [diplosome ; Diplosom ;
175
288 DIPLOSPORA Í (gr. -, σπόρα „să-
mînţă"), diplospor, spor rezultat din
diviziune reducţională, nucleul avînd
numai jumătate din numărul de cro­
mozomi caracteristici speciei (Dan-
geard) [diplospore; Diplospore; diplo-
spore; diplospóra; диплоспора]
289 DI PLOS PORANGI UM η (gr. - -,
άγγείον "vas"), diplosporange, spo­
range format din generaţia cu 2η
cromozomi [diplosporangium ; Diplo-
sporangium ; diplosporange ; diplospo­
rangium ; диплоспорангий]
290 DIPLOSTEMONEUS (gr. -, στήμον
„stamina"), diplostemon 1. Cu sta­
miné biverticilate, ciclul extern fiind
episepal, iar cel intern epipetal (an-
droceul la Primulaceae). 2. Cu sta­
miné în număr dublu faţă de numărul
petalelor [diplostemoneous ; diploste­
mon ; diplostemone ; diplosztémon, két-
porzókörös ; диплостемонный]
291 DIPLOSTICHUS (gr. -, στίχος „rînd")
—* biseriatus, distichus
292 DIPLOTENA f (gr. -, ταίνια „pan­
glică"), diploten, stadiu din profaza
cariocinetică, avînd filamentele duble,
întreţesute şi longitudinal segmentate
(Winiwarter) [diplotene ; Diplotăn ;
diplotène; diploten; диплотена]
293 DIPLOXYLICUS (gr. -, ξυλον
„lemn"), diploxilic, cu xilem dublu
(Cycas) [diploxylic; diploxyl; diplo-
xylé ; diploxil ; диплоксилический]
294 DIPTERO-, DIPTERUS (gr. δί-
„doi", πτερόν „aripă") (dipterocarpus)
—> bialatus
295 DIPTEROCECIDIUM η (gr. - ,
κηκίς „gală"), dipterocecidie, gală
cauzată de diptere [dipterocecidium ;
Pipterozezidie ; dipterocécide ; dip­
terocecidium ; диптероцецидий]
296 DIPTERONOMIUM η (gr. - , νομός
„păşune"), dipteronom, cavitate roasă
de larvele unor diptere în părţile
parenchimatice ale plantei [diptero-
nome ; Dipteronom ; dipteronome ; dip-
teronómium ; диптерономиум]
297 DIPYRENUS (gr.-, πυρήν „sîmbu-
re"), dipiren, cu două seminţe osoase
[dipyrenus ; zweisteinkernig, zweiker-
nig ; dipyrène ; kétcsontarù, két-
csontmagvú ; двукосточковый]
298 DIREMPTIO f, dirempţie. 1. Mul­
tiplicare a organelor apendiculare, în
tératologie. 2. Alterare teratologică
în filotaxie [diremption, displacement ;
Diremption ; diremption ; dirempció ;
диремция] —• ectopia
DISCONTINUUS
299 DIREMPTUS, DIRUMPENS, des­
părţit, rupt în bucăţi (periteciu) [sepa­
rated, breaked, breaking; abgeson­
dert, zerreißend, zerrißen, getrennt;
séparé, rompu; szakadozott, szétvált;
разрывающий]
300 DIRUPTIO f, diruptie, despicare
sau divizare teratologică a unor
organe (frunze, axă, fasciaţie) (Ger­
main de Saint-Pierre) [diruption;
Diruption; diruption; dirupció; рас­
калывание]
301 DISAMARA t, disamară, fruct uscat
indéhiscent, biaripat, format din două
samare reunite (Acer) [disamară;
Doppelflügelfrucht; disâmare, double
samare ; ikerlependék, ikerszárnyas
lependék ; двукрылатка]
302 DISCENTRATIO f, discentraţie, fas-
ciaţia organelor axiale sau despicarea
multiplă a filomului [discentration ;
Diszentration ; discentration ; diszcen-
tráció; дисцентрация]
303 DISCI-, DISCIFORMIS, DISCO-,
DISCOIDEUS, disciform, discoidal,
rotat; rotund şi plan în formă de
disc (corola la Verbascum) (disciflo-
rus, discigynus, discocarpus, disco'
phórus) [disciform, discoid; diskoid,
scheibenförmig, sebeiben-; disciforme,
discoïde; korong alakú, korongszerű;
ДИСКОВИДНЫЙ, ДИСКО-]
304 DISCLIMAX f (gr. δις „sufix de
descompunere", κλίμαξ „scară"), dis-
climax, stadiu de climax perturbat
prin acţiuni antropozoogene, unele
specii fiind înlocuite prin altele (în
fitocenologie) [disclimax; Disklimax;
disclimax ; diszklimax ; дисклимакс]
305 DISCOCARPIUM η (gr. δίσκος
„disc", καρπός „fruct"), discocarp,
apoteciu disciform pe care se găseşte
stratul himenial (Ascomycetes) [dis­
cocarp ; Diskokarpium ; discocarpe ;
diszkokarpium ; дискокарций]
306 DISCOLOR, discolor 1. De mai multe
culori. 2. Deosebit colorat pe cele
două feţe (frunzele la Rubus disco­
lor) [discolour ; verschiedenfarbig, un­
gleichfarbig ; discolore ; külömböző
színű, eltérő színű; разноцветный,
многоцветный] —*• allochroicus, multi­
color, polychromus, heterobaphicus,
heterochromus
307 DISCONTINUUS, discontinuu, frag­
mentat, cu întreruperi în continui-
tate (arealul geografic al unor plante)
[discontinuous; diskontinuierlich, un-
terbrochen, unverbunden; discontinu,
DISCOPLANCTON
fractionné ; szakadozott folytonos-
ságu, megszakított ; прерывистый] ->·
interruptus
308 DISCOPLANCTON η (gr. δίσκος
„disc", πλαγκτός „rătăcitor"), disco-
plancton, plancton compus din Dia-
tomeae de formă discoidală [disco-
plankton; Diskoplankton ; discoplanc-
ton ; diszkoplankton ; дископланктон]
309 DISCOPODIUM η (gr. -, πόδιον
„picioruş"), discopodiu, receptacul
floral disciform [discopodium ; Disko-
podium; discopodium; diszkopódium;
дископодиум]
310 DISCREPANS (discrepo) -*• aber-
rans, dissimilis
311 DISCRETUS, despărţit, separat, ne­
sudat [discrete, separated; getrennt;
séparé, désuni ; elkülönült, különvált ;
раздельный] —*· chori-, eleuthero-sejunc-
tus, separatus
312 DISCUS m, disc, baza dilatată şi
orbiculară a unor organe [disc ; Scheibe,
Polster, Platte; disque; korong;диск]*
DISCUS FOLII -* lamina folii, lim­
bus folii
313 DISJUNCTUS, DISJUNCŢI-, des­
părţit, deslipit, întrerupt (areal), dis­
tanţat (disjunctiflorus) [separated, dis­
continuous ; getrennt, geschieden,
abgesondert, unterbrochen ; séparé,
disjoint, interrompu; elkülönült, kü­
lönvált, megszakadt ; разделеенный,
отделенный, разобщенный] —*• discre-
tus, separatus, segregatus
314 DISOMIA i (gr. δί- „doi", σώμα
„corp"), dizomie 1. Prezenţa în celulă
a două garnituri cromozomice struc­
tural identice. 2. Prezenţa în celulele
somatice haploide a doi cromozomi
omologi [disomy; Disomie; disomie;
diszómia; дисомия]
315 DISOMICUS (gr. - ) , dizomie, cu
cîte doi cromozomi omologi (celulă)
[disomie; disom; disomique; diszo-
mikus ; дисомический]
316 DISPAR, diferit, inegal, nepereche
[different, unequal, unlike, odd;
verschieden, ungleich, unähnlich, un­
gleichpaarig; différent, inégal, im­
pair; külömbözö, egyenlőtlen, párat­
lan; неодинаковый, непарный]
317 DI S PE RS IO í, dispersiune, răspîn-
direa seminţelor sau a plantelor [dis­
persion ; Dispersion, Streuung, Ver­
breitung ; dispersion ; szétszóródás,
elterjedés; дисперсия, рассеяние]
176
318 DISPERSUS, dispers, împrăştiat,
răsfirat (areal, peri) [dispersed; zer­
streut; dispersé; szétszórt; рассеян­
ный] - • sparsus
319 DISPIREMA η (gr. 6í- „doi",
σπείρημα „răsucire"), dispirem, sta­
diu în telofaza cariocinezei în care
se formează cele două grupuri croma­
tice, urmat apoi de stadiul diaster
(Rosen) [dispirem-stage ; Dispirem-
phase; dispirème; dispiréma-stádium,
kettös-gomolyállapot ; диспирема]
320 DI S PO SIT IO f, dispoziţie, orînduirea
pe о axă а unor organe (а frunzelor,
fructelor etc.) [disposition, arrange­
ment; Stand, Stellung, Anordnung,
Verteilung; disposition, ar''angement,
répartition; elhelyezés, állás, elosz-
tás; расположение]
321 DISPOSITUS, dispus, aşezat, inse­
rat [placed, inserted, situated; geord­
net, gestellt ; disposé, inséré ; elhelye­
zett; расположенный]
322 DISSECTUS, tăiat, despicat, incizat
[dissected, divided, cut; zerschnitten,
geschlitzt; disséqué, découpé, incisé,
divisé ; bevágott, bemetszett ; расечён-
ный]*
323 DISSEMINANS (dissémina), dise-
minant, care îşi împrăştie seminţele
[disséminant ; ausstreuend ; dissémi­
nant; maghullató, kiszóró; рассеива­
ющий]*
324 DISSEMINATIO f, diseminare, îm-
prăştierea sau scuturarea naturală a
seminţelor mature [dissemination ;
Samenausstreuung; dissémination;
magkipergés, magszóródás, maghul-
latás; диссеминащ1я, рассеивание]
325 DISSEPIMENTUM η disepiment,
perete despărţitor (din lojile ovarului]
[dissepiment, dividing wall; Scheide­
wand ; Querwand ; dissepiment, cloison ;
válaszfal; перегородка] —* phragma,
sepimentum, septum
DISSEPIMENTUM SPURIUM,
disepiment fals [spurious dissepiment ;
falsche Scheidewand ; fausse cloison ;
álválaszfal ; ложная перегородка] ->
pseudoseptum, septum spurium
326 DISSILIENS (dissilio), disilient,
care se deschide cu elasticitate
(fructul de Impatiens) [dissilient, bur­
sting asunder; elastisch-aufspringend;
déhiscent avec élasticité; rugalmasan
szétrepedő ; лопающийся, растрески­
вающийся]
327 DISSIMILARIS, DISSIMILIS, nea­
semănător, diferit [dissimilar, unlike;
177
unähnlich, verschieden; dissemblable,
différent ; külömböző, eltérő, nem
hasonló ; непохожий] -^ discrepans
328 DISSIMILATIO f, dezasimilaţie
[disassimilatio ; Dissimilation, Ab­
bauprozeß ; désassimilation ; disszi-
miláció, lebontás ; диссимиляция] - •
catabolismus
329 DISSITUS, DISSITI-, împrăştiat,
dispers, distant (dissitidentatus, dis-
sitiflorus) [scattered, sparse, distant;
zerstreut, entfernt; parsemé, dispersé,
épars; szétszórt, ritkás; рассеянный,
расставленный]
330 DISSO- (gr. δισσός „dublu"), dublu-,
cu două (dissomorphus, dissospermus)
[two-, double-; doppel-; double; két-,
dupla-; дву-] —• í>i-, bis-, dicha-, di-
cho-
331 DISSOCIAT 10 f, disociere 1. Sepa­
rarea unor părţi de organe obişnuit
reunite (sistemul fibrovascular la
Lentibulariaceae). 2. Divizarea com­
ponenţilor nucleului unui heterocariont
(Pontecorvo) [dissociation ; Disso­
ziation, Zerlegung; dissociation, sépa­
ration; szétválás, szétbomlás; диссо­
циация, расщепление]
332 DISSOLUTIO f, disoluţie, dizolvare,
lichefiere, descompunere [dissolution ;
Auflösung ; dissolution ; feloldódás, fel­
bomlás; растворение]
333 DISTANS (disto), distant, distanţai,
îndepărtat (aequidistans) [distanced,
distant, far ; entfernt, abstehend, ausei­
nanderstehend ; distant, éloigné, écar­
t é ; különálló, távolálló, ritkás; рас­
ставленный, отстоящий] ~* remotus, se-
motus
334 DISTENTbS, întins, lărgit, dilatat,
umflat [distended, bulging, widened ;
ausgedehnt, geschwollen, gedunsen ;
distendu, dilaté, renflé; kiterjedt,
kiszélesedett, duzzadt ; распростёр­
тый, растянутый, вздутый]
335 DISTICH-, DISTICHO-, DISTI-
CHUS (gr. δίστιχος „biseriat"), dis­
tih, biseriat, dispus în două rîn-
duri (distichanthus, distichophyllus )
[distichous, two-ranked, two-rowed ;
zweireihig, doppelreihig, zweizeilig ;
distique, bisérié; kétsoros; двуряд-
ный] —+ biseriatus
33G DISTINCTIVUS, distinctiv, de deo­
sebire [distinctive; unterschiedlich,
abgesondert ; distinctif ; megkülöm-
böztető ; отличительный] —»· dtfferen-
tialis
DI VE RSI-
337 DISTO ν, а se deosebi, a se îndepărta
(a typo distal se deosebeşte de tip)
[to distinguish, to differ; abweichen;
différer, s'éloigner ; külömbözni, eltér­
ni ; отстоять]
338 DISTORTUS (distorqueo), răsucit
[twisted, coiled ; gedreht, gewunden ;
tordu, détorqué, entortillé; csavaro­
dott; закрученный] —>• contortus
339 DISTRIRUTIO f, distribuţie, repar­
tizarea biogeografică a plantelor
(altitudinală, geografică) [distribu­
tion; Verteilung, Verbreitung; dis­
tribution; eloszlás, elosztódás, elter­
jedés ; распределение] -^repartiţia
340 DISTRIBUTUS, distribuit, repar­
tizat [distributed ; verteilt ; distribué ;
szétosztott ; распространенный]
341 DISTYLUS (gr. δι- „doi", στΰλος
„coloană"), distil, prevăzut cu două
stile (floare) [distylous, two-styled;
zweigriffelig; à deux styles; kétter-
mős ; двупестичный]
342 DISYMMETRICUS (gr. δι- „doi",
σύμμετρος „simetric") —»· bisymmetri-
cus
343 DITIO î, regiune [region, country;
Gebiet ; région ; vidék ; область]
344 DITROPUS (gr. δι- „doi", τροπτ^
„răsucire") —• bicontortus
345 DIURNUS, diurn 1. Care durează
sau înfloreşte o singură zi. 2. Care
se deschide în timpul zilei [diurnal;
eintägig, tagsblühend; diurne; nap­
pali, egynapig élő, egynapig virágzó;
дневной, однодневный]
346 DIVARICATUS, divaricat, cu rami­
ficaţie sau segmentare pronunţat di­
vergentă (sub 90") (frunze, nervuri,
ramuri, spini, tulpini) [divaricate,
widely divergent, straggling; ausge-
spreitzt ; divariqué ; terpedt, szétálló ;
растопыренный, распростёртый]
347 DIVERGENS, DIVERGI-, DIVER
GENŢI- (devergo), divergent, din
punctul comun de inserţie larg ra­
mificat (cotiledoane, ramuri, lobi)
(diverginervatus, divergentiflorus )
[divergent, diverging; divergierend;
divergent ; divergáló, szétágazó ; ди­
вергентный, расходящийся]
348 DIVERGENTIA f, divergenţă [di­
vergence ; Divergenz ; divergence ;
divergencia, elhajlás ; дивергенция,
расхождение]*
349 DIVERŞI-, DIVE RS US, deosebit,
diferit, variat (diverşidens, diversiformis^
diversispinus) [different, \'ariable ; ver·^
DIVERSJCOLOR
schieden; différent, variable; külön­
féle, külömböző; различный, разно-]
- • variabilis, varius, versi-
350 DIVERSICOLOR -^ discolor
351 DIVISIO f 1. Diviziune, sciziune.
2. încrengătură, categorie sistematică
subîmpărţită în clase (Pteridophyta,
Myxomycota) [division, cleavage ;
Teilung, Zerteilung, Abteilung; divi­
sion, clivage, embranchement; osz­
tódás, törzs ; деление, разделение, раз­
дел, отдел]
DIVISIO CELLULARIS, diviziune
celulară [cell-division ; Zellteilung ;
division cellulaire; sejtosztódás; де­
ление клетки] —» cytokinesis
DIVISIO NUCLEARI S, diviziune
nucleară [nuclear-division ; Kerntei­
lung; division nucléaire; sejtmagosz­
tódás ; ядерное деление] —> cxryoki-
nesis, mitosis
352 DI VIS URA f ->• segmentum
353 DIVISUS, divizat, împărţit (lamina
unor frunze) [divided; geteilt; divisé,
partagé; osztott, tagolt; разделен­
ный]
354 DIX- (gr. διξός „dublu") (dixant-
hus) —*• disso-
355 DODECA- (gr. δώδεκα „doisprezece"),
cu douăsprezece (dodecagonus, dode-
camerus, dodecapartitus) [twelve- ;
zwölf- ; à douze ; tizenkét- ; двенад­
цати] —> duodec-, duodecem-
356 DODECAGYNIA f (gr. -, γυνή „fe­
meie"), dodecaginie, grup al plan­
telor cu douăsprezece pistile, în cla-
sificaţia lui Linné [dodecagynia ; Zwölf-
weibige; dodccagynie ; tizenkéta-
nyásak ; додекагиния]
357 DODECANDRIA f (gr. -, ανήρ, άνδός
„bărbat"), dodecandrie, grup al plante­
lor cu douăsprezece (uneori nouă­
sprezece) staminé, în clasificaţia lui
Linné [dodecandria ; Zwolfmănnige ;
dodecandrie ; tizenkéthímesek ; до-
декандрия]
358 DODRANTALISr DODRANTARI-
US, dodrantal, lung de o palmă
(cea 25 cm) [span long; spannenlang;
long d'un empan ; araszhosszú ; вели­
чиной пяденью]
359 DOLABRATUS, DOLABRIFOR-
MIS, DOLABRI-, dolabriform, de
forma unui toporaş cu partea apicală
subrotundă, cu lamina convexă, cu
o margine acută şi lent îngustată
spre bază (frunza la Mesembryan-
178
themum dplabriforme) (dolabrifolius,
dolabripetalus) [hatchet-shaped, axe-
shaped; beilförmig, hobeiförmig, a i t -
förmig; dolabriforme, en hache; fej­
sze alakú, bárdszerű; топорообраз-
ный, долотовидный]
360 DOLEIFORMIS, DOLEARIS, DOLI-
OLIFORMIS, doleiform, ín formă de
butoiaş (tulpină) [barrel-shaped ; faß-
förmig ; doleiforme, en baricaut ; hor-
(iószerű ; бочкообразный]
361 DOLICH-, DOLICHO- (gr. δόλιχος
„lung") (dolichacanthus, dolichocar-
pus, dolichostachyus) —* longi-, longus
362 DOLICHONEMA η (gr. -, νήμα
„fir), doliconemă, stadiu din profaza
mitotică, cu filamentele cromatice
alungite (Rosen) [dolichonema ; Doli-
chonema ; dolichonème ; dolichonema ;
долихонема] -+ spire та
363 DOLICHOSIS î (gr. -), dolicoză, în-
tîrziere a creşterii în lungime a unui
organ (Czapek) [dolichosis; Dolicho-
sis; dolichosis; dolihózis; долихозис]
364 DOLICHOSTYLUS (gr. -, στΰλος
„coloană"), dolicostil, cu stilul lung
şi cu stigmatul scurt [dolichostylous,
long-styled; langnarbig; dolichostylé,
à style long ; hosszú bibeszálú ; длин-
нопестичный] —»· macrostylus
365 DOMINÁNS (dominor), dominant
1. Care predomină prin abundenţă
(o specie în asociaţie). 2. Preponde­
rent prin unul din caracterele paren­
tale (la hibrizi) [dominant, prevailing ;
vorherrschend; dominant, prévalent;
uralkodó, túlsúlyban levő; доминант­
ный, господствующий] —* epistaticus
366 DOMINANTIA ΐ, dominanţă /.
Funcţia de participare a unei specii
la edificarea unei asociaţii (biomasă,
număr d e . indivizi, acoperire pro-
ectivă etc.) (Bîkov). 2. Gradul de
acoperire realizat de o specie în
cadrul unei asociaţii [dominance;
Dominanz, Deckungsgrad ; dominan­
ce; dominancia, borítás; доминант­
ность, доминирование]
367 DORMIENS (dormio), adormit, a-
flat în stare de viaţă latentă [dormant ;
resting; schlafend; dormant; alvó;
спящий]
GEMMA DORMIENS, mugure ador­
mit [dormant bud, resting bud;
schlafende Knospe, Ruheknospe,
Winterknospe ; bourgeon dormant ;
alvórügy ; спящая почка] -^cryptohlas-
tus
179
368 DORSALIS, dorsal, aflat în partea
dorsală (arista, dehiscenţă, rafeu)
[dorsal; rückenständig, rückenseitig;
dorsal; háti, hátoldali; дорсальный,
тыльный, спинной] —>• tergalis*
369 DORSIFIXUS, dorsifix, fixat pe
partea dorsală a unui alt organ
(anierâ-^) [dorsifixed; dorsifix; dor-
sifixe; hátoldalon ízesülő; прикреп­
ленный спинкой]*
370 DORSIVENTRALIS, dorsiventral,
prevăzut cu о faţă ventrală şi una dor­
sală (frunză) [dorsiventral; dorsiven­
tral, rückenbauchig ; dorsiventral ; dor-
ziventrális, háthasi, hasi és háti ol­
dalú; дорсивентральный, спиннобрю-
шной]
371 DORYO- (gr. 6ópt„lance") (doryopho-
rus, doryophyllus) —*• lanceolatus
372 DREPAN-, DREPANI-, DREPA-
N0- (gr. δρέπανον „seceră") (drepani-
formis, drepanocladus, drepanophyl-
lusj -* falcatus
373 DREPANIUM η (gr. -), drepaniu,
cimă-seceră ; inflorescenţă cimoasă
helicoidală, cu ramurile dezvoltate
în acelaşi plan, dar numai spre exte­
rior (Juncus) [drepanium, sickle-
shaped cyme; Sichel; drepanium,
faucille; sarló, sarlóvirágzat; серп]
374 DREPANOCARPUS (gr. -, καρπός
„fruct"), cu fructe falcate [drepano-
carpous; sichelfrüchtig ; à fruits en
faucille; sarlós termésű; серпоплод-
ный] —»^ selenocarpus
375 DRIMYPHILUS (gr. δριμύς „acru",
φιλέω „a iubi") —>· halophilus
376 DRIMYPHYTA η pl (gr.-, φυτόν
„plantă") (Clements) -+ halophyta
377 DROMO-, -DROMUS (gr. δρόμος
„fugă") (dromotropicus, acrodromus) —»
-fugalis
378 DROMOTROPISMUS m (gr. -,
τροττη „răsucire"), dromotropism,
creşterea spiralată a plantelor căţă­
rătoare [dromotropism ; Dromotropis-
mus ; dromotropisme ; dromotropiz-
mus ; дромотропизм]
37S DROSOMETRUM η (gr. δρόσος
„rouă", μέτρον „măsură"), drosometru,
instrument pentru măsurarea canti­
tăţii de rouă [drosometre; Taumesser;
drosomètre ; harmatmérő ; дросометр]
380 DRU PA î, drupă, fruct de obicei
indéhiscent, cu pericarpul subţire,
cu mezocarpul cărnos şi cu endo-
carpul sclerificat (sîmbure), avînd
i.nf^ /!>«,.»,,,„ 1 Olli Hmi^
DUODEC-
(Cornus) [drupe, stone-fruit; Stein­
frucht, Steinobst; drupe; csontár,
csonthéjas termés; костянка] -*pyre-
narium
381 DRUPEOLA f, drupeolă, drupă mică ;
unul din componenţii fructului ag­
regat (RubusJ [drupel, drupelet;
Steinfrüchtchen; drupéole; drupeolă;
костяночка]
382 DRUSA f, druză, incluziuni proto­
plasmatice de cristale de oxalat de
calciu (Portulaca, Rheum) [druse;
Druse, Kristalldruse; druse; kristály-
druza; друза]
383 DRYMEIUS, DRYMOPHILUS
(gr. δρυμός „pădure", φιλέω „a iubi")
-+ silvaticus, nemoralis
384 DRYOPHILUS (gr. δρυς „stejar",-),
driofil, care creşte pe stejar [oak-lo­
ving; eichenliebend; quercicole; töl­
gyön növő ; дуболюбивый] —*• querci-
colus
385 DUBIUS, dubios, nesigur (nume,
plantă) [doubtful, dubious; zweifel­
haft; douteux; kétes, kétséges, bi­
zonytalan; сомнителый] —»· con-
troversus, incertus
386 DUCES m pl, duces, serie de celule
parenchimatice mari din nervura
mediană a unor muşchi (Lorenez)
[duces, deuter-cells ; Deuter, Charak­
terzellen; duces; duces, karaktersej­
tek; дуцес, характерные клетки]
387 DUCTUS (-US) m, canal [duct,
channel; Gang; canal; járat, veze-
ték; ход, проток]
DUCTUS RESINIFER, canal rezi-
nifer (Cruciferae) [resin-duct ;
Harzganz; canal résinifère; gyanta-
járat; смоляной ход]
388 DULCIS, dulce [sweet; süß; doux;
édes; сладкий]*
389 DUMETOSUS, DUMOSUS, dume-
tos, mărăcinos, acoperit de tufe [du-
mose, bushy; buschig, strauchig,
gebüschartig; buissonneux; cserjés,
bokros ; кустарниковый]
390 DUMETUM η, DUMUS m, crîng,
tufiş, tuferiş [thicket, bush, shrubbery,
scrub; Gebüsch, Gesträuch, Ge­
strüpp; buisson, brousse, hallier; cser­
jés, bokros hely, csalit, cseplye; кус­
тарник, заросль кустарников]
391 DUO num., doi [two; zwei; deux;
kettő ; два]
392 DUODEC- DUODECEM-, DUODE-
CI M (duodecandrus, duodecemlobus )
cominfft —* dodeca-
DUPLEX 180
393 DUPLEX, D UPLO-, D U PLIC A TO-, 405 DURIUSCULUS, duriuscul, puţin
dublu, de două ori (duploserratus, du- dur [rather hard; hărtlich; duret;
plicato-dentatus, duplicato-ternatus ) kissé kemény; твердоватый]
[twice; zweimal, zweifach-; deux fois, 406 DURUS, dur, tare [hard; hart; dur;
doublement, double; kétszeres, ket­ kemény; твердый]
tős; двойной, дважды]
407 DYNAMICUS, DYNAMO-, -DY-
394 DUPLICATIO f, duplicaţie, dedu­ NAMUS (gr. δύναμος „putere"), dina­
blare (a cromozomilor în cariocineză) mic, cu putere de dezvoltare mai
[duplication, doubling; Verdoppelung, mare sau mai mică (dynamochorus,
Doppelbildung ; dédoublement ; meg­ androdynamicus, anisodynamus )
kétszereződés ; дупликация, удвоение] [dynamic; dynamisch; dynamique;
395 DUPLICATIVUS, duplicativ, pliat dinamikus; динамический]
longitudinal în două jumătăţi (pre- 408 DYNAMOCHORIA f (gr. -, χωρέω
foliaţia la Prunus avium) [duplicate, „a serăspîndi"), dinamoc(h)orie, răspîn-
folded lengthwise; zusammengefaltet, direa seminţelor sau a sporilor prin
länglichgefaltet ; duplicatif; hosszá­ mecanismul propriu al plantei [dyna-
ban összehajtott; сдвоенный, удвоен­ mochory; Dynamochorie ; dynamo-
ный] chorie; dinamochória ; динамохория]
396 DUPLICATO-CRENATUS -^ Ы- 409 DYNAMOGENESIS î (gr. -, γένεσις
crenatus „naştere"), dinamogeneză, producerea
de energie (căldură, lumină etc.)
397 DUPLICATO-DENTATUS -^ Ы- (Jenning) [dynamogenesis ; Dynamo­
dentatus genese ; dynamogenèse ; dinamoge-
398 DUPLICATO-PINNATUS -^ bipin- nézis ; динамоггнез]
natus 410 DYSCENTRICUS (gr. δισ- „nega­
tiv", κέντρον „centru"), discentric,
399 DUPLICATO-SERRATUS -»· biser- deplasat de la centru (cromozomi în
ratus meioză) [dyscentric ; dyszentrisch ;
400 DUPLICATO-TERNATUS -* biter- discentrique ; központtól eltávolodott ;
natus дисцентральный]
411 DYSGENICUS (gr. -, γενός „urmaş"),
401 DUPLICATUS ->• duplex disgenic, care este pe cale de degene­
402 DURAMEN n, duramen, inima lem­ rare [dysgenic; degenerierend; dysgé-
nului; zona intern? mai închis colo­ nique ; degenerálódó ; дисгенический]
rată a lemnului secundar (Fagus) 412 DYSPHOTICUS (gr. -, φώς, φωτός
[duramen, heart-wood ; Kernholz, „lumină"), disfotic, cu luminozitate
Herzholz, Hartholz; duramen, coeur redusă (zonele apelor mai adînci)
de bois; geszt; ядровая древесина] [dysphotic; dysphotisch, dämmerig;
dysphotique ; diszfotikus ; дисфоти-
403 DU RAT IO f (tempos vigendi), dura- ческий]
ţie, timpul de viaţă al plantei sau
al organului [duration, duration of 413 DYSTROPHICUS (gr. -, τροφή „nu­
life; Lebensdauer, Lebenszeit; durée triţie"), distrofic 1. Sărac în materii
de la vie; élettartam; длительность, nutritive, dar bogat în substanţe
продолжительность] humice (lacuri). 2. Cu organe omo­
loage inegal dezvoltate (în tératolo­
404 DURITIES f, duritate, tărie [hard­ gie) [dystrophic ; dystrophisch ; dys-
ness; Härte; dureté; keménység; trophique ; disztrófikus ; дистрофи­
твердость] ческий]
 Ε

1 Ε-, EX- (prefixe privative), ne-, (gr. έχίνος „arici"), échinât, prevăzut
fără, lipsit de (ecalyptratus, edentatus, cu spini sau sete rigide (eckiniformis,
exaristatus, excorticatus) [-less, with- echinocephalus) (păstăile la Glycyr-
hout; un-, -los, ohne; sans, dépourvu; rhiza echinata) [echinate; igeiig, gei­
nélküli, -talan; без, бес-] gelt, igelstachelig, igelborstig; échiné,
hérissonné ; tüskés, sündisznótüskés ;
2 EBEN-, EBENEUS, EBENINUS, ежистый, ежевидно-колючий, шипова­
EBENODES, negru ca lemnul тый] —• erinaceus
de abanos (Diospyros ebenum)
(ebenacanthus) [black as ebony ; eben­ 10 ECHINOCARPUS (gr. -, καρπός
holzschwarz ; noir d'ébène ; ébenfa- „fruct"), cu fructe spinoase [prickly-
fekete; эбеночерный] fruited; stachelfrüchtig ; échinocarpe;
tövises termésű ; колючеплодный]
3 Ε BORI Ν US eburneus
11 £'CЯ/iVOPЯOiгC/^^ (gr.-, φορός „pur­
4 EBRACTEATUS, nebracteat, fără tător") —*• acanthopnorus, echinatus
bractei [ebracteate, without bracts ;
deckblattlos ; ébracté, sans bractées ; 12 ECHINOSPORUS (gr. -, σπορά „să-
murvátlan, mur vale vél nélküli ; бес- mînţă"), cu spori spinoşi (macro-
прицветниковый] sporii la Isoëtes echinosporum) [echi-
nosporous ; stachelsporig ; échinospore ;
5 ECALCARATUS, nepintenat [ecal- tüskés spórájú; колючеспорый]
carate, spurless; ungespornt, sporn­
los; sans éperons; sarkantyú nél- 13 ECHMA η (gr. έχμα „suport"),
küli; бесшпорцевый] echma, funicul curbat care poartă
6 EBURNEUS, EBURNUS, alb găl­ seminţele (Acanthaceae ) [echma ;
bui ca fildeşul [eburneous, ivory yel­ Echma; echma; echma; эхма]
lowish-white ; elfen bein weiß, gelblich­ 14 ECORTICATUS, decojit, decorticat,
weiß ;éburné, jaunâtre blanc d'ivoire; lipsit de scoarţă [ecorticate, barkless ;
elefántcsontfehér, sárgásfehér; жел­ unberindet, rindenlos; décortiqué,
товато-белый] sans écorce ; lehántott, kéregtelen ;
без коры] —• aceluphus
7 ECBLASTESIS f (gr. έκ „în afară",
βλάστησις „creştere"), ecblasteză, pro­ 15 ECOSTATUS, necostat, fără coaste
liferare a inflorescenţei prin for­ ieşite (fruct) [ecostate, without
marea în subţioara pieselor florale ribs ; rippenlos, ungerippt ; sans côtes ;
(cârpele, petale, sépale, staminé) de bordátlan ; безрёберный]
muguri florali fe. floripara), foliari
fe. frondipara) sau prin ramifica­ 16 ЕСТ-, ЕС ТО- (gr. έκτος „exterior"),
rea în continuare a axei (e. racemi- extern, aflat în partea din afară
para) [ecblastesis ; Ekblastesis, Ach- [outside, outward; außen-, außer-;
selverprossung ; ecblastese; ekblasz- extérieur, superficiel, dehors ; külső,
tézis, oldali vlrágátnövés; экблас- felületi; вне-, внешний, наружный]—>^
тез] exa­
8 ECCREMORRHIZUS (gr. εκκρεμής li ECTAUXESIS f (gr. -, αύξησις
„suspendat", ^ίζα „rădăcină"), cu „creştere"), ectauxeză, creşterea unui
rădăcini atîrnătoare [eccremorrhizous ; organ spre exterior prin substanţa
hangewurzelig; à racines pendentes; ramurii parentale (Weisse) [ectauxe-
függő gyökerű, csüngő gyökerű ; вися- sis; Ektauxese; ectauxèse; ektau-
четсорневой] xezis ; эктауксезис]
9 ECHINACEUS, ECHINARIUS, 18 ECTEXINIUMn (gr. -, §ξις „stare"),
ECHINATUS, ECHINI-, ECHINO- ectexină, stratul extern al exinei
ECTOBASJDIUM
microsporului [exlexine; Ektexinium;
ectexine ; ektexinium ; эктекзина.]
19 ECTOBASIDIUM η (gr. -, βάσιδιον
„picioruş"), ectobazidie, bazidie ex­
ternă aşezată pe conceptacul [ecto-
basidium; Ektobasidium ; ectobaside;
ektobazidium, külső bazidium; эк-
тобазидий] -^ exobasidium
20 ECTOBIONTON η (gr.-, βίος „via­
ţă"), ectobiont, organism fixat pe
faţa externă a corpului gazdei [ec­
tobiont ; Ektobiont ; ectobionte ;
ektobionta ; эктобионт]
21 ECTOBLASTUS m (gr. - βλαστός
„germen") -* epiblastus
22 ECTOCARPIUM η (gr. -, καρπός
„fruct") —* epicarpium
23 ECTOCYANOSIS f (gr. -, κϋανος
„albastru"), ectocianoză, algotrofism
pe suprafaţa externă sau în celulele
moarte ale fanerogamelor (Cyano-
phyceae) [ectocyanosis ; Ektozyanosis ;
ectocyanose ; ektocianózis ; эктоциа-
ноз]
24 ECTOCYCLICUS (gr.-, κύκλος
„cerc"), ectociclic, aflat în afara scle-
rogenului şi sub ţesutul epidermal
(tuburi cribrale) (Fischer) [ectocyclic;
ektozyklisch ; ectocyclique ; ektocikli-
kus ; эктоциклический]
25 ECTOENDOPARASITUS m (gr.-.
ëôov „intern", παράσιτος „parazit"),
ectoendoparazit, parazit dezvoltat pe
suprafaţa ţesuturilor, trimiţînd hau-
stori şi în interiorul ţesuturilor plan­
tei gazde (Phyllactinia) [ectoendo-
parasite ; Ektoendoparasit ; ectoen-
doparasite ; ektoendoparazita ; экто-
эндопаразит]
26 ECTOENDOTROPHJCUS (gr.--,
τροφή „nutriţie"), ectoendotrofic, cu
parazitism ectotrofic şi endotrofic
(Melin) [ectoendotrophic ; ektoendo-
troph; ectoendotrophe ; ektoendotróf ;
эктоэндотрофный]
27 ECTOGENESIS î (gr. ş, γένεσις
„naştere"), ectogeneză. 1. Dezvoltare
a unui organ pe suprafaţa organului
matern. 2. Ortogeneză cauzată de
factori externi (Plate). 3. Dezvoltare
embrionară in-vitro [ectogenesis ; Ek-
togenese ; ectogenèse ; ektogenézis ;
эктогенез]
28 ECTOGONIDIUM η (gr. -, γόνιδιον
„urmaş"), ectogonidie, gonidie externă
rezultată prin înmugurire, fragmen­
tare etc. (la reproducerea asexuată
a unor Algae, Fungi) [ectogonidium ;
182
Ektogonidium ; ectogonidie ; ektogo-
nidium ; эктогонидия]
29 ECTOPARASITUS m (gr. -, παράσι­
τος „parazit"), ectoparazit, epiparazit;
parazit care trăieşte pe partea externă
a corpului gazdei parazitate (Ery-
siphaceae) [ectoparasite; Ektoparasit,
Aussenschmarotzer; ectoparasite; ek-
toparazita, külső élősködő; экто­
паразит] —»• epiparasitus
30 ECTOPERIDIUM η (gr. -, πηρίδιον
„punguliţă"), ectoperidie, stratul ex­
tern al peridiei (Gasteromycetes) [ecto-
peridium ; Ektoperidium ; ectoperidi-
um; ektoperidium; эктоперидий]
31 ECTOPHYTA η pl (gr. -, ψύτον
„plantă"), ectofite, paraziţi vegetali
pe faţa externă a plantei gazde [ecto-
phytes; Ektophyten; ectophytes; ek-
tofiták; эктофиты]
32 ECTOPIA í (gr. έκτόπιος „depla­
sat"), ectopic, poziţie nenormală a
unui organ al plantei [ectopy, displa­
cement; Ektopie, abnorme Position;
ectopie, déplacement ; ektópia ; экто-
iDWj смещение положения]—» diremptio
33 ECTOPLASMA η (gr. έκτος „extern",
πλάσμα „modelare"), ectoplasmă, zonă
citoplasmatică periferică hialină (la
organismele unicelulare) [ectoplasm ;
Ektoplasma ; ectoplasme ; ektoplazma ;
эктоплазма] —•· hyaloplasma, plasmo-
derma
34 ECTOPLASTA η pl (gr. -, πλαστός
„modelat"), ectopias te, granule de
cianoficină (Cyanophyceae) [ecto-
plasts ; Ektoplasten ; ectoplastes ; ekto-
plaszták; эктопласты]
35 ECTOSPORA f (gr. -, σπορά „sămîn-
ţă") —»· basidiospora, clinospora, stylo·
spara
36 ECTOSPORIUM η (gr. - -), ecto-
sporiu, strat extern al sporilor (Bac­
teria) [ectosporium ; Ektosporium ; ec-
tosporium ; ektosporium ; эктоспо-
риум]
37 ЕС TOS PÓRUS (gr. - -), ectosporic,
cu spori exogeni [ectosporous ; ekto-
spor ; ectospore ; ektospórás ; эктоспо- •
ровый]
38 ECTOTROPHICUS, ECTOTRO-
PHUS (gr. -, τροφή „nutriţie"), ecto-
trof, cu micoriză la care filamentele
miceliene se dezvoltă numai în stra­
turile superficiale ale rădăcinilor plan­
tei gazde (de ex. Boletus luteus pe
Pinus silvestris) [ectotrophic; ekto- '
troph; ectotrophe; ektotróf, felületi·
táplálkozású ; эктотрофный]
188 ELAEODES
39 ECTOTROPICUS, ECTOTROPUS vadult; одичавший] - • aufugus, sub-
(gr. -, τροπή „curbare"), ectotropic, spontaneus*
curbat în afară [ectotropic; außen­
wendig ; ectotropique ; kifelé görbülő ; 52 EFFLORESCENTIA f, înflorire, pe-
эктотропный] rioada de înflorire [efflorescence, flo-
wering; Aufblühen, Blütezeit, Efflo-
40 ЕС Τ Y PON η (gr. εκτύπως „relie­ reszenz ; efflorescence, floraisen ; virág-
fat"), imprimat (folii ectypon impri­ zás, virágnyílás, kivirágzás, yirágfes-
matul frunzei fosilizate) [print; Ab­ lés, viritás; цветение, зацветание] —>
druck; impression, trace; lenyomat; anthesis, floratio
оттиск]
53 EFFOETUS, EFFETUS, gol, golit
41 ^?1)ЛРЯ/СС/^ (gr. έδαφος „sol"), eda- (antere) [hollow, hollowed; entleert,
fic, referitor la condiţiile de sol (fac­ ausgeleert, leer; vide, vidé, évacué;
tor --^, formaţie /^) [edaphic; eda- üres, kiürült; пустой, бесплодный]
phisch; édaphique; edafikus, talaj-;
эдафический, почвенный]* 54 EFFOLIATIO í -* defrondatio
55 EFFOLIA TUS -* defoliatus
42 EDAPHOGENUS {gr.-, γεννάω „а
produce"), edafogen, produs de con­ 56 EFFUSUS, împrăştiat, extins, întins,
diţiile solului (aluvionare, uscă­ etalat (panicul, ramuri) [effuse,
ciune) [edaphogenous; edaphogen, straggling, expanded, loosely sprea­
bodenbedingt; édaphogène; edafogen, ding ; weitausgebreitet, zerstreut, ergos­
talajokozta ; эдафогенный] sen; étalé, étendu, épanoui; szétter­
jedt, szétfolyt, szélesen kiterjedt;
43 EDAPHOLOGIA f (gr. -, λόγος развесистый, разлитой, разметанный]
„vorbire"), edafologie 1. Ştiinţa solu­
lui, 2. Studiul formării, a compoziţiei 57 EFLAGELLATUS, neflagelat, lipsit
şi a influenţei solului asupra orga­ de flageli [eflagellate; peitschenlos;
nismelor [edaphology; Bodenkunde; eflagellé ; ostor nélküli ; нежгутиковый]
édaphologie ; talajtan ; почвоведение]
58 EGLANDULOSUS, neglandulos [eglan-
44 EDAPHON η (gr. -), edafon, tota­ dulose ; drüsenlos ; eglanduleux ; mirigy-
litate а organismelor vii din sol telen ; без железок]
[edaphon; Edaphon; édaphon; eda-
fon ; эдафон] —»• geobionta 59 EISODIALIS (gr. είσοδος „intrare"),
eisodial, aflat în partea anterioară
45 EDAPHOPHYTA η pl. (gr. -,φυτόν (deschizătura '^ a stomateij [eisodial,
„plantă"), edafofite, flora microsco­ anterior; eisodial, vorig; éisodiale,
pică a solului (Raunkiaer) [edapho- antérieur; bejárati; эисодиальный]*
phytes ; Edaphophyten ; édaphophytes ;
edafofiták; эдафофиты] —>• phyto- 60 EJACULATIO f, EJECTIO f, alun­
edaphon gare, aruncare (de ex. a sporilor din
sporange) [ejection, evacuation; Aus­
46 EDAPHOTOPUS m (gr. -, τόπος werfung; éjection, élimination; kive-
„loc"), edafotop, mediul pedologie al tés, kiszórás; изгнание]
unui biotop (Sucacev) [edaphotope;
Edaphotop ; edaphotope ; edafotop, 61 EKPHRASIS f (gr. Εκφρασις „des­
termőhely; эдафотоп] criere") (ca titlu al unor lucrări)
—• descripţia
47 EDEN TATU S, nedinţat, fără dinţi
(frunză ~ ) [edentate, toothless ; zahn­ 62 EJUGATUS -* ecostatus
los, ungezähnt; édenté, dépourvu de
dents; fogazatlan; беззубый] 63 ELABENS (elabor), căzător, care se
desprinde de suport (frunză ~^
48 EDITIO f, ediţie [edition; Ausgabe; [falling ; ausfallend ; tombant ; lehulló,
édition; kiadás; издание] leváló; вьшадающий]
49 EDITUS, editat [published; heraus­ 64 ELABORATIO f, elaborare, prelu­
gegeben; édité; kiadva; изданный] crare [elaboration ; Ausarbeitung ; éla-
boration ; feldolgozás ; переработка]
50 EDULIS, comestibil, bun de mîncat
[edible, eatable; eßbar, genießbar; 65 ELACHO- (gr. έλαχυς „mic, scurt")
comestible; ehető; съедобный] -+ (elachoglossus, elackophyllus) —*• bre-
cţbarius, comestibilis, esculentus, uescus vis, parvus
51 BFPERATUS, sălbăticit, scăpat din 66 ELAEODES (gr. έλαιον „ulei de
cultură (plante a) [escaped; verwil­ măslină", είδος „asemănare") - • 9li-
dert; échappé, devenu sauvage; el­ f«C«HS
ELAIOLEUCYTES
67 ELAIOLEUCYTES m pl (gr. -,
λευκός „alb", κύτις „cutie") —• elaio·
plasia
68 ELAIOPLANCTON η (gr. -, πλαγ-
κτός„ rătăcitor"), elaioplanctoD, planc­
ton conţinînd substanţe grase care
îi uşurează plutirea (Forel) [elaioplank-
ton ; Elaioplankton ; élaioplancton ;
elaioplankton ; элайопланктон]
69 ELAIOPLASTA η pl (gr. -, πλαστός
„format"), elaioplaste, incluziuni er-
gastice de ulei din citoplasmă [elaio-
plasts ; Elaioplasten, ölkörperchen,
ölbildner ; élaioplastes ; olajképző zár­
ványok; элайопласты] —»• elaioleu-
cytes
70 ELAIOSOMA η (gr.-, σώμα „corp"),
elaiozom, apendici pe fructe sau pe
seminţe, cu conţinut oleaginos, care
sînt căutate şi consumate de furnici,
contribuind astfel la răspîndirea plan­
telor (Chelidonium, Knautia) [elaio-
som; Elaiosom, ölkörper; élaiosome;
elaioszóma; элайосома]
71 ELAIOSPHAERA f (gr. -, σφαίρα
„sferă"), elaiosferă, corpuscul sferic
gras din celulele parenchimului pali-
sadic şi spongios (Lidforss) [elaiosphe-
re; Elaiosphăre; élaiosphère; elaio-
szféra ; элаиосфера]
72 ELAPHINUS (gr. δλαφος „cerb") -^
cervinus, cervicoîor
73 ELASTICITAS f, elasticitate (tul-
pini, ramuri, capsule) [elasticity ; Elas-
tizität, Spannkraft; élasticité; ru-
ganyosság, rugalmasság ; эластич­
ность, упругость]
74 ELASTICUS, elastic [elastic; elas­
tisch; élastique; rugalmas; упругий]
75 ELATERES m pl (gr. έλατήρ „îm-
prăştietor"), elatere, celule sterile dis­
puse în filamente spiralate elastice,
diseminînd sporii (de ex. în capsulă
la Hepaticae, pe spori la Equisetum]
[elateres ; Schleuderer, Schleuderzel­
len, Sporenschleuder; élatères; szó-
rósejtek, spóraszoró fonalak; элате-
ры] —• crinulae
76 ELATERIUM η (gr.-), elateriu, fruct
policarpelar care la maturitate se
separă cu elasticitate de axa comună,
împrăştiindu-şi seminţele (Euphor-
Ыасеае) [elaterium ; Elaterium, Spring­
frucht, Springkapsel; elaterium; ela­
terium; элатериум]
77 ELATERIUS (gr.-), expulsiv, care
aruncă afară [driving out; vertrei­
184
bend, schnellend; expulsif; kidobó,
kihajító ; пружинистый]
78 ELATEROPHORUM η (gr. -, φορέω
„а purta"), elaterofor, organ filiform
purtînd elaterele (Hepaticae) [ela-
terophore ; Elaterentrăger ; elatero-
phore; spóraszórósejt-tartó; элатеро-
фор]
79 ELATUS, înalt, ridicat (tulpină ~)
[high, elevated, tall, lofty; hoch,
erhaben; haut, élevé; magas, kima­
gasló ; возвьппенный, высокий] —»^ altus
ЧГ ELECTRINUS, ELECTRUS (gr.
ήλεκτρον „chihlimbar"), electrin, de
culoarea gălbuie-brunie a chihlim­
barului [yellowish amber coloured ;
bernsteinharzgelblich ; jaunâtre am­
bré ; borostyánkősárga ; янтарный,
янтарножелтоватый] -+ succineus
81 ELECTROLYSIS f (gr. -, λύσις
„descompunere"), electroliză, descom­
punerea chimică a unor substanţe
în stare de soluţie cu ajutorul curen­
tului electric [electrolysis ; Elektrolyse ;
electrolyse ; elektrolízis ; электролиз]
82 ELECTRONASTIA f (gr. -, ναστός
„presat"), electronastie, mişcări nasti-
ce provocate de curentul electric
[electronastie ; Elektronastie ; électro-
nastie ; elektronasztia ; электронастия]
83 ELECTROPHORESIS f (gr.-, φό-
ρησις „ducere") —»• cataphoresis
Si^ELECTROTACTISMUS m, ELEC-
TROTAXIS f (gr. -, τάξις „orîn-
duire"), electrotactism, electrotaxie,
mişcări de orientare provocate de
curentul electric [electrotaxis ; Elek-
trotaxis ; électrotaxis ; elektrotaxis ;
электротаксис] —·· galvanotactismus,
galvanotaxis
85 ELECTROTONUS m (gr. -, τόνος
„tensiune"), electrotonus 1. Tonici-
tate electrică. 2. Stare de tensiune
produsă prin excitaţii electrice [elec­
trotonus; Elektrotonus; électrotonus;
elektrotónusz ; электроток]
86 ELECTROTROPISMUS m (gr. -,
τροπή „curbare"), electrotropism, miş­
cări de curbare cauzate de un curent
electric [electrotropism ; Elektrotro-
pismus, Elektrizitätsreizbewegung ;
électrotropisme ; elektrotropizmus ;
электротропизм]
87 ΕLE Ν CHU S m (gr. έλεγχος „do­
vadă"), cercetare, explorare (ca titlu
de cărţi. Fries; Elenchus fungorum,
1828) [research, proof; Prüfung; re­
cherche ; kutatás ; исследование]
185 EMBRYOTEGA
88 ELEUTHER-, ELEUTHERO- (gr. 96 EMARGINATIO f, EMARGI NA­
ελεύθερος „liber"), liber, neconcrescut TURA f, emarginaţie, ştirbitură sau
(eleutherantherus, eleutherogynus ) crestătură la vîrful unui organ (frun­
[free- ; frei-, getrennt- ; libre, non soudé ; ză, petală) [emargination, notch ;
szabad- ; свободно-] —*• chori-, dialy-, Ausrandung ; emargination, échan-
discretus, disjunctus crure ; kicsípettség, csorbítottság ;
выемка]
89 ELEVATUS, înalt, ridicat, proemi­
nent [elevated, raised; erhaben, er­ 97 EMARGINATUS, emarginat, cu vîr­
höht, emporgehoben; élevé; magas, ful ştirbit [emarginate, notched ; ausge-
kiemelkedő ; выдающийся, приподни­ randet, ausgezwickt, eingekerbt ; émar-
мающийся] giné, échancré; kicsípett, kiharapott,
csorba ; выемчатый]
90 ELIMINATIO î, eliminare, înlătu­
rare [elimination; Beseitigung, Aus­ 98 EMBRYO ш, EMBRYON η (gr.
schaltung ; élimination ; eltávolítás, Εμβρυον „fetus"), embrion, rudimen­
kiküszöbölés ; элиминация] tul plantei din sămînţă [embryo ;
Keim, Keimling; embryon, germe;
91 ELLIPSOIDALIS, ELLIPSOÏDE- embrió, csíra; эмбрион, зародыш]
US, ELLIPSO- (gr. ελλειπτικός „elip­ 99 EMBRYOGENIA f (gr. -, γεννάω
tic", είδος „asemănare"), elipsoidal, „a se naşte"), embriogenie, dezvoltare
de forma unei elipse, cu volum (fruct embrionară [embryogeny ; Embryonal­
~ , sămînţă ~ ) (ellipsospermus) [ellip­ entwicklung, Keimesentwicklung;
soidal; ellipsoidal, ellipsoidisch ; ellip- embryogénie; embriogénia, csirakép-
soidale ; ellipszoidális ; еллипсоидаль- ződés, csírafejlődés ; эмбриогенез]
ный]
100 EMBRYOLOGIA f (gr. -, λόγος
92 ELLIPTICUS (gr. -), eliptic, de „vorbire"), embriologie, studiu al sta­
forma elipsei plane (frunză ~ , pe­ diilor de dezvoltare embrionară [em­
tală ~ ^ ; de cea două ori mai lung bryology ; Embryologie, Entw.cklungs-
decît lat, mai lat la mijloc, cu extre­ geschichte des Einzelwesens ; embryo­
mităţile obtuze sau acute (Bischof, logie; embriológia; эмбриология]
Henderson, Gatin, Grinţescu, Jávor-
ka), rotunjite (Jackson, Jourdan, St. 101 EMBRYONALIS (gr. -), embrionar
Germain) sau de formă lanceolată şi 1. Aflat în stare de embrion. 2. Refe­
de lăţimea frunzei ovate (Linné) ritor la embrion (celulă, generaţie)
[elliptic, elliptical; elliptisch, länglich­ [embryonal, embryonary; embryonal;
rund; elliptique; elliptikus, kerü- embryonnaire ; embrionális, csíraálla­
lékes ; эллиптический] potú, fejletlen ; эмбриональный, за­
родышевый]*
93 'ELLUS (sufix diminutiv — diminu­ SACCULUS EMBRYONALIS, sac
tive suffix — Verkleinerungsnach-sil- embrionar [embryo-sac; Embryosack,
be — suffixe diminutif — kicsinyítő Keimsack; sac embryonnaire; em­
képző — уменьшительный суффикс) briózsák ; эмбриональный мешочек]
ex. albellus, elongellus, glabellus, pul- —>· oonangium
chellus, labellum, spinella
102 EMBRYONATUS (gr. -), embrionat,
94 ELONG-. ELONGATO-, ELONGA- prevăzut cu embrion [embryonate ;
TUS, alungit, elongat, lungăreţ, cel keimhaltig; embryonné; embriós, C3í-
puţin de 2,5 ori mai lung decît lat rás ; с зародышем]
(celulă '^, frunză r^) (elonganthus,
elongato-ovatus) [elongated, lengthe­ 103 EMBRYOPHORUM η (gr. -, φορέω
ned ; verlängert, länglich, langgestreckt ; „a purta"), embriofor, strat de celule
allongé, prolongé; megnyúlt, saciform dilatat care poartă embrionii
hoszszúkás, nyúlánk; вытянутый, уд­ din arhegoane (Lycopodiaceae )
линённый, удлиненно-] -^oblongi, ob- [embryophore ; Embryotrăger ; embryo-
longus phore; embriofórum; эмбриофор]
104 EMBRYOPHYTA η pl (gr, φυτόν
95 EMARCIDUS, emarcid, marcescent, „plantă" . embriofite, plante care for­
uscat pe fruct, pe tulpină sau pe mează embrioni [embryophyta ; Em-
ramură fără să cadă (caliciu ~ , bryophytea ; embryophytes ; embrio-
corolă ~ , fruct ~ , frunză ~ ^ [emar­ fiták; эмбриофиты]
cid, withered, flaccid ; welk, verwelkt ;
émarcide, marcescent ; elszáradtán 105 EMBRYOTEGA î, EMBRYOTE-
visszamaradó ; вялый, увяший] - • mar- GIUMn{gr.-, τεγή „acoperămînt")
cescens embriotegă, calozitate pe tegumentul
EMENDATUS
seminal (lîngă hil), саге la începutul
germinaţiei se detaşează permiţînd
ieşirea radiculei (Canna^ Lemna)
[embryotega ; Embryotega ; embryo-
tége ; embriótéga ; эмбриотега]
106 EMENDATUS (emendo), emendat,
substanţial îmbunătăţit sau completat
(diagnoza unui taxon) [corrected, com­
pleted, improved; verbessert, abge­
ändert, ei^änzt, vervollständigt ; émen-
dé, amélioré; javított, kiegészített,
tökéletesített ; исправленный]
EMENDAVIT (emend., em.,), a fost
îmbunătăţită diagnoza de.. (Phyllan-
thus L. em. Müll.) [improved by;
verbessert durch; émandé par; javít­
va., által; исправил]
107 EMERGENS (emerge) ->• emersus
108 EMERGENTIA f, emergenţă, for­
maţiune celulară superficială şi proe­
minentă pe tulpini, ramuri, frunze etc.
provenite din dermatogen şi peri-
blem (ghimpi la Rosa, Aesculus, veru-
cozităţi) [emergence ; Emergenz ; émer­
gence; emergencia, felületi képlet;
эмергенция]
109 EMERSUS, emers 1. Ridicat la
suprafaţa apei (plantă). 2. Bine relie­
fat pe suprafaţa unui organ (mugure,
nervură) [emersed, emergent, raised
above; emers, aufgetaucht, emporra­
gend; émergé; kiemelkedő, vízből
kiemelkedő ; всплывщий, выступив­
ший наружу]
HO EME RU S cultus, sativus
111 EMETICUS vomicosus, vomitorius
112 EMINENS (emineo), ridicat, ieşit
în afară [raised ; hervorragend ; sail­
lant; kiemelkedő; выступающий]
113 EMITTENS (emitto), emiţînd (eau-
lem sterilem emittens, emiţînd о tul­
pină sterilă) [emitting, giving forth;
ausgebend, austreibend ; émettant ;
kibocsátó ; выпускающий]
114 EMORTUUS, fără viaţă, uscat (in
foliis emortuis, pe frunzele uscatej
[lifeless ; abgestorben ; sans vie, dessé­
ché ; elhalt, elszáradt ; мертвый, от­
мерший]
115 EMPHYSEMATOSUS (gr. εμφύση­
μα „umflătură") - • inflatus
116 ENANTIOBIOSIS î (gr. Ενόντα
„opus", βίος „viaţă"), enantiobioză,
simbioză antagonistă [enantiobiosis,
antagonistic symbiosis; Enantiobiose;
enantiobiose ; enantiobiózis ; энантио-
биоз]
Ιδβ
117 ENANTIOBLASTICUS,ENANTIO-
BLASTUS (gr. -, βλαστός „ger­
men"), enantioblast, cu radicula opusă
hilului (embrion ~ ) [enan tio blas tic ;
enantioblast, enantioblastisch; enan-
tioblastique ; enantioblasztikus ; энан-
тиобластически й]
118 ENANTIOMORPHUS (gr. -, μορφή
„formă"), enantiomorf, cu plan de
simetrie la care părţile echivalente
nu sînt superponabile şi se află într-un
raport ca imaginea faţă de oglindă
(de ex. spermatiile din tubul polinic
la Angiospermae) [enantiomorphous ;
enantiomorph; enantiomorphe ; enan­
tiomorf ; энантиоморфный]
119 ENANTIOSTYLUS (gr. -, στύλος
„coloană"), enantiostil, cu stilul şi
stigmatul aplecaţi în direcţia contrară
staminelor, în raport cu axa florală
(florile la Cassiaceae) [enantiostylous;
enantiostyl; enantiostyle ; enantiosztil;
энантиостилный]
120 Ε NAT IO f, enaţie, formare a unor
excrescenţe pe suprafaţa altor organe,
de obicei perpendiculare pe acestea
(scvame, borduri sau laminule pe
frunze, coronula la Narcissus) [ena-
tion; Enation, Auswuchs; énation;
enáció, kinövés; энаций, вырост]
121 EN AT US, născut din, format din
(flos e apice caulis enatus floare
născuta din vîrful tulpinii) [arising
from ; herangewachsen ; poussé ; kinőtt,
kinövő ; возникающий, происходящий]
122 ENCHYLEMA η (gr. εγχέω „a vărsa",
λήμη „suc"), enhilemă, suc celular
(Hanstein), substanţa fundamentală
fluidă a citoplasmei (Carnoy) [cell-
sap; Zellsaft; suc cellulaire; sejtnedv;
клеточный сок] —*• cytolympha
123 ENCHIRIDION η (gr. èyxEipiSmv
„manual"), manual (titlul unor lu-
crări. Endlicher: Enchiridion botani-
cum, 1841) [handbook; Handbuch;
manuel ; kézikönyv ; руководство]
124 END-, ENDO- (gr. Ενδον „intern"),
intern, interior (endarchicus, endo-
carpus) [within ; innen- ; intérieur ;
belső; внутри]
125 ENDARCHICUS (gr. ëv5ov „intern",
αρχή „început"), endarhic, centroxi-
lic; cu xilemul primar dezvoltat cen-
trifugal (Phanerogamae)lend3LTch ; end-
arch; endarche; endarhikus; эидар-
хнческнй]
126 EN DEÇA- (gr. ένδεκάς „unsprezece"),
cu unsprezece (endecagynus, ende-
candrus) [eleven ; elf- ; à onze.. ; tizen-
egy-; одинадцати-]
187
127 ENDEMICUS (gr. έν „în" δήμος
„regiune"), endemic, autohton, băş­
tinaş, limitat la un areal restrîns
[endemic ; endemisch, einheimisch, ein­
geboren ; endémique ; endemikus, benn­
szülött; эндемичный] —• aborigenus,
autochtonus, indigenus
128 ENDEMISMUS m (gr. - ), endemism,
limitare a răspîndirii unui taxon la
un areal unic şi restrîns (endemism;
Endemismus; endémisme; endemiz-
mus; эндемизм]
129 EN DE ME η (gr. - ), endemit, taxon
endemic într-un areal restrîns [en-
demit; Endemit; endemite; endemit;
эндемит]
130 ENDOBASIDIUM η (gr. êv8ov „in-
terior", βάσιδιον „picioruş"), endo-
bazidie, bazidie închisă în concep-
tacul (Gasteromycetes) [endobasidium ;
Endobasidium ; endobaside ; endoba-
zidium ; эндобазидия]
131 ENDOBIONTONn (gr.-, βίος „viaţă"),
endobiont, organism fixat în inte­
riorul plantei gazde [endobiont; En­
dobiont ; endobionte ; endobionta, bel­
ső élősködő; эндобионт]
132 ENDOBIOPHYTIA í (gr. -, -, φυτόν
„plantă"), endobiofitie, viaţă parazi­
tară în interiorul ţesuturilor unui alt
organism vegetal [endobiophytia ; En-
dobiophytie ; endobiophytie ; endobio-
fitia; эндобиофития]
133 ENDOBIOTICUS (gr. - -), endo-
biotic, care parazitează părţile interne
ale gazdei [endobiotic; endobiotisch ;
endobiotique ; endobiótikus ; эндо-
биотичный]
134 ENDOBLEMA η (gr. -, βλήμα „în­
veliş"), endoblem, ţesut aflat sub
dermatogen [endoblem ; Endoblem ;
endoblème ; endoblema ; эндоблема]
135 ENDOCARPIUM η (gr.- , καρπός
„fruct"), endocarp, parte internă a
pericarpului fructelor aflată în contact
nemijlocit cu sămînţa (membranes
la Malus, lemnos la Prunus) [endo­
carp ; Endokarp, Innenfruchthaut,
Innenhaut; endocarpe; endokárpium,
belső terméshéj, belső termésfal; эн-
докарпий, внутриплодник]
136 EN DOCА R YOGAMI А f (gr. -, κάρυον
„nucă", γάμος „căsătorie") -^ endo­
gámia
137 ENDOCATADROMUS (gr. -, κατά
„în jos", δρόμος „fugă"), endocata-
drom, cu nervaţiunea pe aripioarele
mai mari-catadromă şi pe aripioarele
mai mici-anadromă- (Filices) [endo-
ENDOCYSTIS
catadromous ; endokatadrom ; endo-
catadrome ; endokatadrom ; эндо-
катадромный]
138 ENDOCHITON η (gr. -, χιτών
„tunică"), endochit, stratul interior al
membranei oogoanelor tinere Ia Fu-
caceae (Farmer) [endochite; Endochi-
ton; endochite; endochiton; эндо-
хитон]
139 ENDOCHROA ί (gr. -, χρως „piele"),
endocroa, stratul intern al cuticulei
(Lindley) [endochroa; Endochroa; en-
dochroa; endochroa; эндохроа]
140 ENDOCHROMA η (gr. -, χρώμα
„culoare"), endocromă, ansamblul его-
matoforilor din celule (Algae)
[endochrome; Endochrom; endochro-
me; endokróma; эндохрома]
141 ENDOCHYLUS m (gr. -, χυλός
„suc"), endochil, ţesut acvatic aflat
sub mezofil (Schimper) [endochyle;
Endochyl; endochyle; endochil; эн-
дохил]
142 ENDOCINETICUS (gr. -, κίνησις
„mişcare"), endocinetic, care se deschi­
de printr-un mecanism endogen (ftuct)
[endokinetic ; endokirietisch ; endoci-
nétique ; endokinetikus ; эндокинети-
ческий]
143 ENDOCONIDIUM η (gr. -, κόνιδιον
„praf") -* endogonidium
144 ENDOCORTEX m (gr. -, lat. cortex
„scoarţă"), endocortex, strat intern
al regiunii corticale [endocortex; En-
dokortex ; endocortex ; endocortex ;
эндокортекс]
145 ENDOCYANOSIS f (gr. -, κυανός
„albastru"), endocianoză, simbioza
unor plante superioare cu specii de
Cyanophyceae (Azolla cu alga Ana-
baena) [endocyanose ; Endozyanose ;
endocyanose ; endocianózis ; эндо-
цианоз]
146 ENDOCYCLOGENUS (gr. -, κύκλος
„cerc", γεννάω „a se naşte"), endo-
ciclogen, format în endodermul unor
rădăcini adventive (Pteridophyta)
[endocyclogenous ; endozyklogen ; en-
docyclogène, endociklogén ; эндоцик-
логенный] —^ endoderтоgenus
147 ENDOCYCLUS m (gr. - -) -^ en­
dodermis
148 ENDOCYSTIS. -IDIS î (gr. -, κύστις,,
cavitate"), endocist 1. Celulă de re­
zistenţă (Phycoflagellatae). 2. Celulă
sexuală din frustulele unor Diatomeae
(Cleve) [endocyst; Endozyst; endo-
cyste; endociszta; эндоциста]
ENDODENDROBION TON
149 ENDODENDROBIONTON η (gr. -,
δένδρον „arbore", βίος „viaţă"), en-
dodendrobiont, organism avînd bio­
topul în interiorul lemnului [endoden-
drobiont ; Endodendrobiont ; endo-
dendrobionte ; endodendrobionta ; эн-
додендробионт]
150 END0DERMIS,-IDIS i (gr.-, δέρμα
„piele"), endodermă, strat intern al
scoarţei protejînd steiul [endodermis;
Endodermis, Korkinnenhaut, Schutz­
scheide; endoderme; endodermisz, ké­
reghatár; эндодерма] —• endocyclus,
phloeoterma
151 ENDODERMOGENUS (gr. - , γεν­
νάω „a se naşte") -^ endocyclogenus
152 ENDOGAION η (gr. -, γή „pămînt"),
endogaion, biotopul organismelor din
sol [endogaion ; Endogaion ; endoga­
ion ; endogaion ; эндогайон]
153 ENDOGÁMIA f (gr.-, γάμος „căsă­
torie"), endogamie 1. Fecundare la
care partenerii copulanţi sînt îndea­
proape înrudiţi (McLennan). 2. Po­
lenizare autcgamă cu polenul a două
flori ale aceluiaşi individ (Pearson)
[endogamy ; Endogamie, autogame-
tische Bestäubung; endogamie; endo­
gámia, autogametikus megporzás ; эн­
догамия]
154 ENDOGENUS (gr. -, γεννάω „a se
naşte"), endogen, de proA'cnienţă in­
ternă (spori rezultaţi în interiorul
sporangelui) [endogenous; endogen, in­
nenerzeugt; endogène; endogén, belső
eredetű ; эндогенный]
155 ENDOGONIDIUM η (gr. -, γόνιδιον
„urmaş"), endogonidie, gonidie for­
mată în interiorul gonidangiului [en-
dogonidium ; Endogonidium ; endogo­
nidie ; endogonidium ; эндогонидия]
—^ endoconidium
156 ENDOGONIUM η (gr. -, γονή „să-
mînţă"), endogoniu, sacul sporifer aco­
perit de epigoniu, împreună alcătuind
arhegonul (Bryophyta) [endogo-
nium; Endogonium; endogonium; en-
dogónium; эндогоний]
157 ENDOHAUSTORIUM η (gr.-, lat.
haustus „înghiţire"), endohausloriu,
organ asemănător unui haustoriu tî-
năr, aflat în interiorul celulei plantei
infectate de Uredinales (Eriksson) [en-
dohaustorium ; Endohaustorium ; en-
dohaustorium ; endohausztórium ; эн-
догаустория]
158 ENDOLITHICUS (gr. -, λίθος „pia­
tră"), endolitic, încrustat în piatră
(hifele unor licheni calcicoli) [endo-
188
lithic; endolilhisch; endolithique ; en-
dolltikus; эндолитический]
159 ENDOLITHOPHYTA η pl ( g r . - ,
φύτον „plantă"), endolitofile, plante
care pătrund şi trăiesc în interiorul
pietrelor (Algae, Bryophyta, Fungi)
(Raunkiaer) [endolithophytes ; Endoli-
thophyten ; endolithophytes ; endolito-
fiták; эндолитофиты]
160 ENDOMEIOSIS f (gr. -, μείωσις „re­
ducere"), endomeioză, reproducere cu
cromozomi supranumerari în profaza
primei diviziuni meiotice (Matthey)
[endomeiosis ; Endomeiose ; endomé-
iose ; endomeiózis ; эндомейоз]
161 ENDOMERISTEMA η (gr. -, με-
ριστος „divizibil"), endcmeristeni, me-
risfem care dă naştere unui fascicol
central (Bryophyta) (Russow) [en-
domeristem ; Endomeristem ; endomé-
ristème ; endomerisztéma ; эндомерис-
тема]
162 ENDOMITOSIS f (gr. -, μίτος „fi­
lament"), endomiioză, mitozà prin
multiplicarea cromozomilor fără se­
pararea grupelor anafazice (Geitler)
[endomitose ; Endomitose ; endomi-
tcse ; endomilózis; эндомитоз]
163 EN DO Ml Χ IS f (gr. -, μίξις „ameste­
care"), endomixie, formarea macro-
nucleului dintr-un produs al diviziunii
micronucleului fără a fi precedată de
o fuziune nucleară (Woodruff şi Erd-
mann) [endomixis ; Endomixis ; endo­
mixie ; endomixis ; эндомиксис]
164 ENDOPARASITUS m (gr. -, παρά­
σιτος „parazit"), cndoparazit, parazit
care trăieşte intercelular sau intrace-
lular în planta gazdă (Archimycetes,
Peronosporaceae) [endoparasite ; In­
nenparasit, Innonschmarotzer ; endo­
parasite; endoparazita, belső élőskö­
dő ; эндопаразит ]
165 ENDOPELON η (gr. -, πηλός „nă­
mol"), endopelon, biotopul organis­
melor din nămol [endopelon ; Endo­
pelon ; endopelon ; endopelon ; эидо-
пелон]
166 ENDOPERIDIUM η (gr. -, περίδιον
„săculeţ"), endoperidie, stratul intern
al peridiei (Gasteromyceles ) [endo-
peridium ; Endoperidium ; endoperi-
dium ; endoperidium ; эндоперидий]
167 ENDOPETRION η (gr. -, πέτρα
„stîncă"), endopetrion, organisme care
trăiesc în crăpăturile stîncilor (Gams)
[endopetrion ; Endopetrion ; . endope­
trion ; endopetrion; эндопетриоп]
189
168 ENDOPHLOEUM η (gr. -, φλοιός
,.scoarţă"), endofloem 1. Scoarţa in­
ternă. 2. Ţesut liberian intern [endo-
phloeum ; Endophioem, Innenrinde ;
endophloème ; endofloem ; эндофлоэма]
169 ÈNDOPHYTALIS, ENDOPHYTl-
CUS (gr. -, ψυτόν „plantă"), endo-
fitic, care trăieşte în interiorul unei
plante, cu sau fără parazitare [endo­
phytic ; endophytisch ; endophytique ;
endofitikus ; эндофитный]
170 ENDOPHYTISMUS m (gr.--), en-
dofitism, viaţă endofitică [endophy-
tism ; Endophytismus ; endophytisme ;
endofitizmus ; эндофитизм]
171 ENDOPHYTOBIONTON η (gr. - , βίος
„viaţă"), endofitobiont, organism cu
biotopul în ţesutul plantelor [endo-
phytobiont; Endophytobiont ; endo-
phytobionte ; endofitobionta ; эндофи-
тобионт]
172 ENDOPHYTA η pl (gr. - ) , endofite,
plante inferioare ce trăiesc în ţesutul
animalelor, ale plantelor sau în părţile
superficiale ale stîncilor (Raunkiaer)
[endophytes ; Endophyten, Innenpflan­
zen ; endophytes ; endofitáíc ; эндофиты]
173 EN DOPLAS MA η (gr. -, πλάσμα „mo­
delare"), endoplasmă, masa internă
granuloasă a citoplasmei (Haeckcl) [en-
doplasm ; Endoplasmă, innere Zyto-
plasma; endoplasme; endoplazma;
эндоплазма] —* granuloplasma, polyo-
plasma
\lÎk ENDOPLASTUM η (gr.-, πλαστός
„modelat"), endoplast 1. Conţinutul
citoplasmatic al celulei (Huxley). 2.
Corpusculi în centroplasma unor Chlo-
rophyceae (Fritsch). 3. Micronucleu
(Protistae) [endoplast; Endoplast; en-
doplaste ; endoplasztum ; эндопласт]
175 ENDOPLASTIDIUM η ( g r . - ) , en-
doplastidă, plastidă cu granule de
amidon (Arbaumont) [endoplastid; En-
doplastid; endoplastide; endoplaszti-
dium ; эндопластида]
176 ENDOPLEURA f (gr. -, πλευρά „la­
tură"), endopleură, tegument intern
al seminţei [endopleură, inner seed-
cóat ; Endopleură, innere Samenhaut ;
endoplèvre; endopleură, mag-belta-
karó ; эндоплевра]
177 ENDOPSAMMION η (gr.-, ψάμμος
„nisip"), endopsamion, biotopul orga­
nismelor din solurile nisipoase [endo-
psammion ; Endopsammion ; endopsam-
mion ; endopsammion ; эндопсамми-
OH]
ENDOSPORIUM
178 ENDOPTILUS (gr.-, πτίλον „păr"),
endoptil, cu plumula răsucită în coti-
ledon (embrion r^) [endoptile; en­
doptil; endoptile; endoptil; эндо-
птильный]
179 ENDORRHIZUS (gr.-, ,3ίζα „rădă­
cină"), endoriz, cu radicula cuprinzînd
primordiul rădăcinii (embrion ci.) [en-
dorhizous ; innenwurzelig, scheiden­
wurzelig ; endorhize ; belső gyökerű,
fedett gyökerű ; скрытокорешковый]
180 ENDOSAPROPHYTISMUS m (gr.-,
σαπρός „putred", φυτόν „plantă"),
endosaprofitism, simbioză Ia care unul
din simbionţi duce viaţă saprofitică
în dauna celuilalt, hifele'ciupercii uti-
lizînd substanţele gonidiei moarte ale
algei (Lichenes) (Elenkin) [endosa-
prophytism ; Endosaprophytismus ; en-
dosaprophytisme ; endoszaprofitizmus ;
эндосапрофитизм]
181 ENDOSCLEROTIUM η (gr. -, σκλη­
ρός „uscat"), endosclerot, miceliu per­
sistent de origină endogenă (Fayod)
[endosclerotium ; Endosklerotium ; en-
dosclérote ; endoszklerotium ; эндо-
склероций]
182 ENDOSCOPICUS (gr.-, σκοπέω „a
privi"), endoscopie, cu vîrful tulpiniţei
orientat spre baza arhegonului (em­
brionul la Spermatophyta) (Bower)
[endoscopic ; endoskopisch ; endosco-
pique ; endoszkopikus; эндоскопичес­
кий]
183 ENDOSMOSIS f (gr. -, ώσμός „împin­
gere"), endosmoză, trecerea prin mem­
brana celulară a lichidelor cu soluţie
mai concentrată în celulele cu soluţii
mai puţin concentrate [endosmose;
Endosmose ; endosmose ; endoszmózis,
oszmótikus beszivárgás ; эндосмоз]
184 ENDOSPERMIUM η (gr.-, σπέρμα
„sămînţă"), endosperm, ţesut albu­
mines intern al seminţei care nutreşte
embrionul [endosperm ; Endosperm,
Inneneiweiß, Sameneiweiß, Nährge­
webe ; endosperme ; endospermium,
magfehérje, belső magtápláló szövet;
эндосперм]
185 Ε ΝDOS PORA î (gr. -, σπορά „să­
mînţă"), endospor, spor format în
interiorul celulei mame sau în sporan-
gele închis (ascospor, aplanospor, zoo-
spor etc.) [endospore; JEndospore; en-
dospore; endospóra; эндоспора]
186 ENDOSPORIUM η ( g r . - ) , endospo-
riu 1. Membrana celulozică internă
a sporului (Cryptogamae). 2. întina
polenului [endosporium ; Endosporium,
innere Sporenhaut ; endosporium ; en­
dosporium, belső spórafal ; эндоспорий
Ε ΝLOS том A
187 ENDOSTOMA η (gr. -, στόμα „gură"),
endostomă 1. Deschizătura integu-
mentului intern al ovulului. 2. Dinţii
interni ai peristomiului muşchilor fron-
doşi [endostome; Endostom; endo-
stome; endosztóma; эндостома]
188 ENDOSYMBIOSIS i (gr. -, συμβίωσις
„convieţuire"), endosimbioză, simbio­
ză intimă între microorganisme şi
Phanerogamae, de ex. bacterioriza
(Entz) [endosymbiosis ; Endosymbiose ;
endosymbiose ; endoszimbiózis ; эндо-
симбиоз]
189 ENDOTHECA f, ENDOTHECIUM
η (gr. -, θήκη „teacă"), endotecă 1.
Peretele intern al sporogonului (Mar-
chantia). 2. Membrana internă a lojei
anterelor. 3. Stratul intern al grăun-
ciorului de polen. 4. Peretele intern
al sacului embrionar [endothecium ;
Endothecium; endothèque; endothe-
cium ; эндотеций, внутригнёздник]
190 ENDOTHERMICUS (gr. -, θερμός
„cald"), endotermic, care produce căl­
dură internă (deshidratarea citoplas-
mei) [endothermic ; endothermisch ; en-
dothermique ; endotermikus ; эндо­
термический]
191 ENDOTOXINUM η (gr. -, τοξικόν
„otravă"), endotoxină, substanţă to­
xică care nu se difuzează în afara ce­
lulei care o produce (Bacteria, Fungi)
[endotoxin ; Endotoxin ; endotoxins ;
endotoxin; эндотоксин]
192 ENDOTROPHICUS (gr. -, τροφή „nu­
triţie"), endotrof, care îşi procură nu­
triţia din interiorul unui ţesut străin
(micoriză '^) [endotrophic ; endo-
troph; endotrophe; endotrof; эндо­
трофный]*
193 ENDOTROPISMÜS m (gr.-, τροπή
„răsucire"), endotropism 1. Orientarea
organului lateral către cel central.
2. Pătrunderea tubului polinic în ovul
prin micropil ^la Cucurbita, Ulmus)
[endotropism ; Endotropismus ; en-
dotropisme ; endotropizmus ; эндо-
тропизм]
194 ΕΝΏΟΧΥΙΟΡΗΥΤΑ η pl (gr. -, ξύ-
λον „lemn", φύτον „plantă"), endoxi-
lofite, paraziţi criptogamici din corpul
plantelor lemnoase (Raunkiaer) [endo-
xylophytes ; Endoxylophyten ; endo-
xylophytes; endoxilofitàk ; эндоксио-
фиты]
195 ENDOXYLUS ( g r . - ) , endoxil, aflat
în interiorul lemnului [endoxylous;
endpxyl; endoxyle; endoxil; эндо-
190
196 ENDOZOICUS (gr. -, ζώον „animal"),
endozoic 1. Care trăieşte în orga­
nismul animalelor. 2. Care se răspîn-
deşte prin dejecţiunile animalelor [en­
dozoic ; endozoisch ; endozoîque ; en-
dozoikus ; эндозоический]
DISPERSIO ENDOZOICA, răspîn-
dire endozoică a plantelor prin in­
termediul dejecţiunii animale (se­
minţe, spori) [endozoic dispersion;
endozoische Verbreitung ; dispersion
endozoîque ; endozoikus elterjedés ;
эндозоическая [дисперсия] —^ endozo-
ochoria
197 ENDOZOOBIONTON η ( g r . - , βίος
„viaţă"), endozoobiont, organism cu
biotopul în organismul unui animal
[endozoobiont ; Endozoobiont ; endo-
zoobionte ; endozoobionta ; эядозоо-
бионт]
198 ENDOZOOCHORES m pl (gr. - , χω-
ρέω „a se răspîndi"), endozoocore,
plante ale căror seminţe sau spori,
consumate de animale, trec prin inte­
stinele acestora şi apoi sînt disemi­
nate prin dejectare [endozoochores ;
Verdauungssămlinge ; endozoochores ;
endozookór-növények ; эндозоохоры]
199 ENDOZOOCHORIA f (gr. —) -* dis­
persia endozoică
200 ENDOZOOPHYTA η pl (gr. - , φυτόν
„plantă"), endozoofite, organisme ve­
getale care trăiesc în corpul anima­
lelor (Raunkiaer) [endozoophytes ; En-
dozoophyten; endozoophytes; endo-
zoofiták; эндозоофиты]
201 ENEILEMA η (gr. ένείλημα „în­
veliş") -* tegmen (2)
202 ENERGESIS f (gr. ενεργός „activ"),
energeză, proces catabolic prin care
se eliberează energie (Barnes) [ener-
gesis ; Energese, Betriebstoffwechsel ;
energèse ; energésis, energiaprodukció ;
энергезис]
203 ENERGIDA i (gr. ένερέια „forţă"),
energidă, nucleul şi masa citoplas-
matică concepute ca un centru ener­
getic şi totodată ca cea mai mică
unitate biologică (Sachs) [energid;
Energide; energide; energidă; энер-
гида]
204 ENERVIS, ENERVIUS, fără ner­
vuri [nerveless, veinless; nervenlos,
aderlos, ungeadert; énervié, inveiné;
erezetlen ; безжилковый]
205 ENHALIDAE f pl (gr. έν- „în",
ίχλς „mare"), enalide, fanerogame sub­
merse sau alge fixate pe solul moale
al apelor sărate *(Halophila.
191
Caulerpa, Potamogeton, Zostera) (War-
ming) [enalids; Enaliden; enalides;
enalidák; эналиды]
206 ENHARMONIA f (gr. ένάρμόνιος
„armonios"), enarmonie, organizarea
armonioasă internă a organismelor
(Wiesner) [enharmony ; Enharmonie ;
enharmonie; enharmónia; энгармо-
ния]
207 ENNE-, ΕΝΝΕΑ- (gr. εννέα „nouă"),
cu nouă (enneacanthus, enneaphyllus)
[nine-; neun-; à neuf; kilenc-; де­
вяти-] —f novem-
208 ENNEAGYNUS (gr. -, γυνή „feme­
ie"), cu nouă pistiluri [enneagynous,
enneagynian ; neunweibig, neungrif-
feJig; ennéagynique, à neuf pistils;
kilencanyás, îcilenc termőjű; девяти-
пестичный]
209 ENNEANDRUS (gr. -, άνήρ, ανδρός
„bărbat"), cu nouă staminé [ennean-
drous; neunmännig, enneandrisch ; en-
néandre, à neuf étamines ; kilenchimes,
kilencporzós ; девятитычинковый]
210 EN SATU S, EN SI-, ENSIFORMIS,
ensiform, de forma săbiei (ensifolius,
ensiger) [sword-shaped, sword- ;
schwertförmig, schwert- ; ensiforme,
en forme d'épée ; kard alakú, kard- ; ме­
чевидный, мече-] -> gladii-, xipho-
211 ENTO- (gr. εντός „intern") (entocyc-
lícus, eniodiscalis, entogonidium, ento-
parasitus, entospora) —»· end-, endo-
212 ΕΝΤΟΜΟ- (gr. εντομον „insectă")
(prin, în, de, pe) insecte (entomogenus,
entomophagus) [(by, on) insects; Insek­
ten-; (par, sur, dans) insectes; rovar-;
насекомо-]
213 ENTOMOCECIDIUM η (gr. -, κηκϊς
„gală"), entomocecidie, gală cauzată
de înţepăturile unor insecte [entomo-
cecidium ; Insektengalle ; entomoceci­
die ; rovargubacs ; энтомоцецидий]
214 ENTOMOGAMUS (gr.-, γάμος „că­
sătorie"), entomogam, polenizat
prin insecte (flori) [entomogamous ;
insektenblütig; entomogame; entomo­
gam, rovarporozta; энтомогамный]—»·
entomophilus
215 ENTOMOLOGIA f (gr. -, λόγος
„vorbire"), entomologie, ştiinţa despre
insecte [entomology; Insektenkunde;
entomologie; rovartan; энтомология]
216 ENTOMOPHILUS (gr.-, φιλέω „а
iubi") -> entomogamus
217 ENUMERATIO î, enumerare, înşi-
rare (titlul unor lucrări botanice, ex.
Baumgarten : Enumeratio stirpium
EPHEMEROPH Y TA
Magno Transsilvaniae principatul,
1816) [enumeration; Verzeichnis, Auf­
zählung ; enumeration ; felsorolás ; пе­
речисление, исчисление]
218 ΕΝΖΥΜΑ η (gr. έν „în", ζύμη
„drojdie"), enzimă, substanţe orga­
nice catalitice secretate de bacteriile
zimogene (catalaza, celulaza, diastaza)
[enzyme ; Enzym ; enzyme ; enzim,
biokatalizator ; энзим] - • fermentum
219 ENZYMOLYSIS í (gr. - , λύσις
„dizolvare"), enzimoliză, lizarea sub­
stanţelor sub acţiunea enzimelor
[enzymolyse; Enzymolyse; enzymoly-
se ; enzimolizis ; энзимолиз] —>· zymo-
lysis
220 EOPLASMA η (gr. ηώς „auroră",
πλάσμα „modelare"), eoplasmă, sub­
stanţa ipotetică, primitivă, anterioară
protoplasme! (Troland) [eoplasm ;
Eoplasmă; eoplasme; eoplazma; эо-
плазма]
221 ЕРАСМЕ f (gr. δπακμος „de vîrf"),
epacme, fază de apogeu în dezvoltarea
tipogenetică, cu modificări radicale de
formă, în filogenie (Haeckel) [epacme ;
Epakme, Virulenzperiode, Aufblühzeit ;
epacme ; epakme ; эпакме]
222 EPANODIUM η (gr. επάνοδος „întoar­
cere"), epanodiu, dezvoltarea regre­
sivă a organului spre o formă mai
simplă, ex. peloria (în patologie) [epa-
nody; Epanodie; épanodie; epanó-
dium ; эпанодия]
223 EPAPPOSUS, lipsit de papus [wi­
thout thistledown ; federkronenlos ;
sans aigrettes; bóbita nélküli; без
хохолка]
22é EPENCHYMA η (gr. έπΙ „peste",
δγχυμα „umplutură"), epenchim, ţesut
fibrovascular (Nägeli) [epenchyma ;
Epenchym ; epenchyme ; epenchima ;
эпенхима]
225 EPHARMONIA î, EPHARMOSIS f
(gr. -, αρμονία „armonie"), eparmo-
nie 1. Ansamblul adaptărilor armonice
funcţionale la condiţiile de mediu.
2. Formă adaptativă [epharmony;
Epharmonie ; epharmonie ; epharmó-
nia ; эфармония]
226 EPHEBOGENESIS f (gr. έφηβος
„adult", γένεσις „naştere"), efebo-
geneză, dezvoltarea gârneţului mascul
fără fecundare prealabilă [epheboge-
nese ; Ephebogenese ; éphebogenèse ;
efebogenezis, hím-szűznemzés ; эфе-
богенез]
227 EPHEMEROPHYTA η pl (gr.
εφημέριος „cu viaţă scurtă", φύτον
EPHEMERUS
„plantă"), efemerofite 1. Plante cu
perioada de vegetaţie scurtă, unele
fructificînd de mai multe ori în ace­
laşi an. 2. Plante trecătoare, plante
pasante, adventive neaclimatizabile
[ephemerophytes ; Ephemerophyten,
Passanten ; ephemerophytes, passan­
tes; efemerofiták; эфемерофиты]
228 EPHEMERUS (gr. -) efemer, tre­
cător, cu viaţă scurtă (flori care înflo­
resc numai o singură zi) [ephemerous,
short-lived; ephemer, kurzlebig, ein-
tagblütig, vorübergehend ; éphémère,
temporaire; múlékony, rövid életű,
egyszervirító, időleges ; эфемерный,
однодневный]
229 EPI-, EP- (gr. έπΙ „deasupra"),
peste, саге creşte pe, deasupra (ephyd-
rogamicus, epibioticus, epicalycinus,
epicotyledonaris) [upon, growing on ;
über-, ober-, obenauf-, wachsend auf;
sur, situé au-dessus; rajta-, felszíni,
-feletti ; на, над-] -^ super-, supra-
230 EPHYDROGAMIA i (gr. -, ΰδωρ
„apă", γάμος „căsătorie"), ephidro-
gamie, mod de polenizare a plantelor
acvatice submerse, florile ieşind la
suprafaţa apei, iar după polenizare
scufundîndu-se din nou în apă (Rup-
pia, Vallisneria, Victoria) [ephy-
drogamy ; Ephydrogamie ; ephydro-
gamie; ephidrogámia ; эпгидрогамия]
231 EPIBASALIS (gr. -, βάσις „bază"),
epibazal, situat deasupra regiunii
bazale (celulă) [epibasal; epibasal;
epibasale; epibazális, alap feletti;
эпибазальный]
232 EPIBASIDIUM π (gr. -, βάσιδιον
„picioruş"), epibazidie, partea superi­
oară dilatată a bazidiei dimere (Basi-
diomycetes) [epibasid ; Epibasidium ;
épibaside ; epibazidium ; эпибазидия]
233 EPIBENTHUS η (gr. -, βένθος
„adîncime"), epibentos, bentosul din
zona superioară a apelor mării sau
a lacurilor [epibenthos ; Epibenthos ;
épibenthos; epibentosz; эпибентос]
234 EPIBIONTON η (gr. -, βίος „viaţă"),
epibiont, organism fixat pe corpul
altui organism (epifite, parazite, sim-
bionţi) [epibiont; Epibiont; épibionte;
epibionta; эпибионт]
235 EPIBIOSIS f (gr. - ) , epibioză, viaţă
sedentară pe suprafaţa diferitelor
corpuri, în hidrobioiogie (Zernov)
[epibiosis; Epibiosis; épibiose; epi-
biózis ; эпибиоз]
236 EPIBIOTA f ( g r . - ) , epibiot, altoi
[epibiot, graft; Epibiot, Pfropfreis;
192
épibiole, greffon; epibióta, oltvány,
oltóág ; эпибиота, черенок]
237 EPIBIOTICUS (gr.-), epibiotic,
care trăieşte pe un substrat viu
(miceliu, parazit) [epibiotic; epibio-
tisch ; épibiotique ; epibiótikus ; эпи-
биотический]
2S8 EPIBLASTEMA η (gr. -, βλάστημα
„germen"), epiblastem, excrescenţă
superficială sau emergente păroase
ori glandulos vîscoase pe frunze [epi-
blasteme ; Epiblastem ; épiblastème ;
epiblasztéma; эпибластема]
239 EPIBLASTESIS f (gr. -, βλαστησις
„creştere"), epiblasteză, creştere a
lichenilor prin dezvoltarea gonidiilor
pe individul parental (Wallroth) [epi-
blastesis ; Epiblastesis ; épiblastese ;
epiblasztézis ; эпибластез]
240 EPIBLASTUS m (gr. -, βλαστός
„germen"), epiblast, lob membrános
în partea opusă cotiledonului, aparent
un al doilea cotiledon rudimentar
(Avena, Hordeum) [epiblast; Epi­
blast ; épiblaste ; epiblaszt ; эпи-
бласт]
241 EPIBLEMA η (gr. έπίβλημα „ca­
pac") —* rhizodermis
242 EPICALYX m (gr. έπΐ „peste",
κάλυξ „cupă") —* calyculus, pseudo-
calyx
243 EPICARPIUM η (gr. -, καρπός
„fruct"), epicarp, perete extern al
pericarpului fructelor fJuglans,
Malus; Prunus) [epicarp ; Epikarp,
Fruchtaußenhaut, Fruchthülle, Frucht­
oberhaut; épicarpe, pelure; epi-
kárpium, külső termésfal, külső ter­
méshéj, maghéj, magburok; эпикар-
1ШЙ, внеплодник, надплодник] -> exo-
carpium
244 EPICHILIUM η (gr. -, χείλος
„buză"), epichil, parte apic^jilâ, adesea
foliacée, a tabelului unor flori
(Orchidaceae ) [epichil; Epichilium;
épichile ; epichilium ; эпихил]
245 EPICHROA f (gr. -, χρως „piele") —
epicutis
246 EPICLINUS (gr. -, κλίνη „pat"),
epiclin, aşezat pe un alt organ (necta-
rina pe receptacul) [epiclinal; epi-
klin; épicline: epiklin, rafekyo; эпи-
клинный]
247 EPICOPULA f (gr.-, lat. copula
„fîşie"), epicopula, fîşia intermediară
a peretelui celular al epivalvei
(Diatomeae) [epicopula; Epikopula;
épicopule; epikopula; эпикопула]
198
248 EPICORMICUS (gr. -, κορμός
„trunchi"), epicormic, dezvoltat din
mugurele adormit al trunchiului
arborilor [epicormic ; epikormisch ;
épicormique ; epikormikus ; эпикор-
мический]
249 EPICOROLLATUS, EPICOROLLI-
NUS (gr. -, lat. corolla „coroană"),
epicorolat. 1. Prevăzut cu corolă
superioară (Jussieu). 2. Inserat pe
corolă [epicorolline ; epikorollin ; épi-
corolline; epikorollin, pártára nőtt;
эпикороллинный]
250 EPICOTYLEDONARIS (gr. -, κοτύ­
λη „vas"), epicotiledonar, aflat dea­
supra cotiledoanelor (nod) [epicoty-
ledonary; epikotyledonâr ; épicofy-
ledonaire; szikfeletti, sziklevél feletti;
надсемядольный]
251 EPICOTYLUS m (gr. - ) , epicotil,
porţiune a tulpiniţei dintre plumulă
şi primele frunze verzi [epicotyl ;
Épikotyl; épicotyle; epikotil, szik­
feletti szár; эпикотиль, надсемядоль-
ное колено]
252 EPICTESIS I (gr. Επικτησις „cîş-
tig"), epictezie, menţinere a hiperto-
niei celulare în raport cu mediul exte­
rior (Lapique) [epictesis; Epiktesis;
épictèse; epiktézis; эпиктезис]
253 EPICUTIS f (gr. -, lat. cutis „piele"),
epicutis, stratul superficial al cuti-
culei (Agaricus) (Fayod) [epicutis;
Epikutis; epicutis; epikutisz; эпику-
тис]
254 EPIDENDRORIONTON n, ERI­
DEN D RON η (gr. έπί „peste",
δένδρον „arbore", βίος „viaţă"), epi-
dendrobiont, plantă care trăieşte pe
scoarţa arborilor (Aroideae, Orchi-
daceae) [epidendrobiont ; Rindenbe-
vvohner; epidendrobionte; kéreglakó;
эпидендробионт]
255 EPIDERMA η, EPIDERMIS. -WIS
f (gr. -, δέρμα „piele"), epidermă, ţesut
primar extern care acoperă şi prote­
jează organele interne ale plantelor
superioare [epiderm ; Epidermis, Ober­
haut ; epiderme ; epidermisz, elsődle­
ges bőrszövet ; эпидермис, наружная
кожица]
256 EPIDISCALIS (gr. -, δίσκος, „disc"),
epidiscal, inserat pe disc (staminé)
[epidiscal ; epidiskal; épidiscal ; koron­
gon levő ; эпидискальный]
257 EPIGAEUS, EPIGEIUS (gr. -, γή
„pămînt"), epigeu, aerian; care
creşte pe sau deasupra pămîntului
(germinaţie ^) [epigaeous, epigean,
EP IΝATANS
above-ground; epigäisch, oberirdisch;
épigé ; föld feletti ; надземный, назем­
ный]*
258 EPIGAION η (gr. - ) , epigaion, bio­
top al organismelor supraterestre
[epigaion; Epigaion; epigaion; epi­
gaion; эпигайон]
259 EPIGENUS (gr. -, γεννάω „а se
naşte"), epigenetic, născut pe faţa
superioară a unui alt organ (ecidii
pe faţa frunzei) [epigaeous, epige­
netic ; epigenetisch ; épigène ; epi-
genetikus ; поверхностный]
260 EPIGEOTROPISMUS m (gr.-, γή
„pămînt", τροπή „răsucire"), epi-
geolropism, tropism orientat spre
suprafaţa solului (White) [epigeotro-
pism; ^Epigeotropismus ; épigéotro-
pisme; epigeotropi zmus; эпигеотро-
1ШЗМ]
261 EPIGONIUM η (gr. -, γονή „urmaş"),
epigoniu, membrană externă a sporo-
forului (Hepaticae) [epigone ; Epigone,
Fruchtknopfdecke ; epigone ; epigo­
niu m; эпигоний]
262 EPIGYNICUS, EPIGYNUS (gr. -,
γυνή „femeie"), epigin, aparent aşe­
zat deasupra ovarului (staminele la
Orchidaceae) [epigynous: epigyn, epi-
gyaisch, oberweibig; épigyne, épigy-
nique; epigin, termőfeletti, magház­
feletti, felsőállású; эпигиничный, над-
пестичный]
263 EPILIMNION η (gr. -, λίμνη
„lac, mare"), epilimnion, strat supe­
rior al mărilor sau lacurilor (pînă
la oca 20 m adîncime) cu cel mai
bogat plancton [epilimnion; Epilim­
nion; epilimnion; epilimnion; эпи-
лимнион]
264 EPILITHICUS (gr. -, λίθος „pia­
tră"), epilitic, care creşte pe pietre
(licheni) [epilithic ; epilithisch ; épilithi-
que ; kövön élő ; эпилитический]
265 EPILOSUS -^ glaber
266 EPIMATIUM η (gr. -, Ιμάτιον
„manta"), epimatiu, scvamă ovuli-
feră (\di Coniferae) [epimatium ; Epi-
malium; epimatium; epimácium;
эпимация]
267 EPINASTIA f (gr. -, ναστός „com­
primat"), epinastie, dezvoltare mai
pronunţată a părţii superioare a unor
organe, cauzînd convexitatea lor
(frunze, petale) [epinasty; Epinastie;
epinastie ; epinasztia ; эпинастия]
268 Ε PI NAT AN S (gr.-, lat. natans
„înotător"), epinatant, care pluteşte
EPINEMA 194
pe suprafaţa apei (frunză) [epinatant ; (Nidularia) [epiphragma; Epi-
obenaufschwimmend; épinatante, sur­ phragma, Querhaut ; épiphragme ; epi­
nageant; felszínen úszó; плавающий fragmă ; эпифрагма] —»• tympanum
на поверхности] 280 EPIPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frun­
269 EPINEMA η (gr. -, νήμα „fir")' ză"), epifil, care creşte pe frunze
epinemá, partea superioară а filamen­ (parazit) sau se află pe partea supe­
tului staminal [epinema; Epinema; rioară a frunzei (stomate) [epiphyllous ;
épinème ; epinema ; эпинема] blattstandig, oberblattständig, blatt-
bürtig ; épiphyile ; levelén levő ; над-
270 EPINYCTICUS, EPINYCTUS (gr. листный]
-, νύξ, νυκτός „noapte"), epinictic,
care se deschide după înserare (Mi­ 281 EPIPHYSIS f (gr. έπίφυσις „excres­
rabilis, Cactaceae) [epinyctous ; epinyk- cenţă") —> caruncula, strophiolum
tisch, dămmeroffnend ; épinycte ;
este nyíló; эпиниктичный] 282 EPIPHYTICUS (gr. - φυτόν „plan­
tă"), epifitic, care creşte pe altă plantă
271 EPIONTOLOGIA î (gr. -, δντα [epiphytic; epiphytisch; épiphytique;
„existenţă", λόγος „vorbire"), epion- epifitikus, növényen élő, fennlakó;
tologie 1. Fitogeografie genetică. 2. эпифитный]
Analiză a răspîndirii geografice a unor
factori genetici pe arealul speciei, 283 EPIPHYTA η pl ( g r . - ) , epifite,
precum şi a condiţiilor istorice ale aerofite; plante neparazitare care
acestora [epiontology ; Epiontologie, folosesc numai ca suport organele
genetische Pflanzengeographie; epion­ altor plante forchidee tropicale,
tologie; epiontológia, genetikai nö­ ferigi, licheni, muşchi)^ [epiphy­
vényföldrajz ; эпионтология] —»· geno- tes, air-plants; Epiphyten, Über­
geographia pflanzen, Luftpflanzen ; epiphytes ;
epifiták, fennlakó növények; эпи­
272 EPIPARASITUS m (gr. -, παράσι­ фиты] —»· aerophyta, pseudoparasitus
τος „parazit") —* ectoparasitus 284 EPIPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός
273 EPIPEWN η (gr. -, πηλός „nămol"), „rătăcitor"), epiplancton, plancton
epipelon, biotopul organismelor din din zona superioară (0 — 80 m) a ape­
nămol [epipelon; Epipelon; epipelon; lor (Chun) [epiplankton ; Epiplankton ;
epipelon ; эпипелон] epiplancton ; epiplankton ; эпипланк-
тон]
274 EPIPELTATUS (gr.-, lat. pelta
„scut"), epipeltat, cu frunza peltată, 285 EPIPLASMA η (gr. -, πλάσμα „mo­
avînd baza limbului pe faţa superioară delare"), epiplasmă, masă citoplasma-
a peţiolului (De CandoUe) [epipeltate; tică gelificată, bogată în glicogen,
oberhalb-schildförmig ; épipelté; felül rămasă în asce după formarea asco-
pajzsos; сверху житовидный] sporilor [Ascomycetes ) [epiplasm ;
Epiplasmă ; épiplasme ; epiplazma ;
275 EPIPERIDIUM η (gr. -, πηρίδιον эпиплазма]
„săculeţ*) —·• exoperidium
276 EPIPETALUS (gr. -, πέταλον „pe­ 286 EPIPLASTA η pl (gr. -, πλαστός
tală"), epipetal, inserat pe petală sau „format"), epiplaste, corpuri sferice
din lamelele citoplasmatice de la
în faţa acesteia (staminé la Circaea) Cyanophyceae (Fritch) [epiplasts; Epi-
[epipetalous ; blumenblattstăndig, kron- plasten; épiplastes; epiplasztiszok;
blattstăndig; épipétale; szirmon ülő; эпипласты]
эпипетальный]
277 EPIPETREUS (gr. -, πέτρα „stincă") 287 EPIPLEURA f (gr.-, πλευρά „coas­
—» saxicolus tă"), epipleură, pleura mai mare a
epiteciului (Baccillariaceae) [epipleu­
278 EPIPHLOËMA η (gr. -, φλοιός ră ; Epipleură, größeres Gürtelband ;
„scoarţă"), epifloem, scoarţa externă épiplèvre ; epipleură ; эпиплевра]
[epiphloëm, outer bark, corky bark; 288 EPIPODIUM η (gr. -, πόδιον „pi­
Epiphloëm, äußeres Leitbündel ; cioruş"), epipodiu 1. Partea apicală
épiphloème; epifloem, külső kéreg; a primordiului frunzei. 2. Glande
эпифлоэма] disciforme pe suportul ovarului [epi-
podium; Epipodium; épipode; epi-
279 EPIPHRAGMA η (gr. -, φράγμα pódium ; эпиподий]
„împrejmuire"), epifragmă, mem­
brana care închide capsula după 289 EPIPSAMMION η (gr. -, ψάμμος
căderea operculului (Hepaticae) sau „nisip"), epipsamion, biotop al orga­
care acoperă sporoforul unor ciuperci nismelor din terenurile nisipoase
195
[epipsammion ; Epipsammion ; épi-
psammion; epipszammion ; эпипсам-
мион]
290 EPIRRHEOLCGIA f (gr. έπιρρέω „а
curge peste", λόγος „vorbire"), epi-
reologie, studiu al influenţei factori­
lor externi asupra plantelor (Pic-
coni) [epirrheology ; Epirrheologie ;
épirréologie ; epireologia ; эпиреоло-
гия]
291 EPIRRHIZUS (gr. έπΙ „peste",
φίζα „rădăcină"), care creşte pe
rădăcini (Lathraea, Orohanche) [epirr-
hizous ; oberwurzelstăndig, auf Wurzel­
wachsend ; épirhize ; gyökéren élő ;
растущий на корнях]
292 EPISEPALUS (gr. -, lat. sepalum
„sepală"), episepal, aşezat pe sau în
dreptul sepalelor (glande, staminé
la Epilobium) [episepalous; episepal;
épisépale ; episzepál, csészelevelén
levő ; находящиеся на чашелистиках]
293 EPISPERMIUM η (gr. -, σπέρμα
„sămînţă"), episperm, înveliş exfern
al seminţei [episperm; Samenhülle,
Samenmantel, Samenoberhaut ; épi-
sperme; epispermium, külső mag­
héj, magtakaró; эш1спермий] -* am-
phispermium, exopleura, spermoder·
та, testa
294 EPISPORANGIUM η (gr.-, σπορά
„sămînţă", άγγεΐον „vas"), epispo-
range, induziul sporangelui (Pte-
ridophyta) [episporangium ; Epispo-
rangium ; épisporange ; episporangi-
um; эписпорангий]
295 EPISPORIUM η ( g r . - ) , epispor,
înveliş extern al sporilor, uneori avînd
şi un dispozitiv apical de plutire
(Azolla) [epispore; Episporium,
äußere Sporenhaut ; epispore ; epis-
pora, külső spórafal; эписпорий] —>^pe-
rinium
296 EPISTAMINALIS (gr. -, στήμων
„filament"), epistaminal, care creşte
pe staminé (nectarii, glande la Dic-
tamnus) [epistaminal; epistaminal;
epistaminal ; porzón fejlődő, porzó
l'e'olti; растущий на пестике]
297 EPISTAMINIA t ( g r . - ) , epista-
iTfinie, plante cu staminé epigine
(Nuphar) (Desveaux) [epistaminy;
Epistaminie; cpistaminie; episztami-
nia, termőfeletti porzók; эпистами-
яия]
1'98 EPISTASIS I (gr. έπίστασις „su-
}íraveghere"), epistază, inhibai'e a
efectelor unei gene nealele de către о
EPITHEMA
genă dominantă sau recesivă (Bateson).
[epistasis; Epistasis; épistasie; epi-
sztázis ; эпистаз]
299 EPISTOMATICUS (gr. έπΐ „pes­
te", στόμα „gură"), epistomatic, cu
stomate aşezate numai pe partea
superioară a organului (la frunzele
de Nymphaea) [epistomatic; episto-
matisch; épistomatique ; episztomati-
kus ; эпистоматнческий]
300 EPISTRDPHE f (gr. -, στροφή „în­
toarcere"), epistrofă, dispoziţia cro-
matoforilor în lumina difuză în
părţile parietale libere ale celulei,
învecinate cu mediul extern (Senn)
[epistrophe ; Freiwandlage ; épistrophe ;
szabadfalfekvés ; эпистрофе]
301 EPITERRANEUS (gr.-, lat. ter­
ra „ pămînt"), supraterestru, aerian
[epilerranean, above-ground ; oberir­
disch ; épigé, aérien ; földfeletti ;
надземный] -+ epigaeus, aereus
302 EPITHALLINUS (gr. -, θαλλός
„lăstar"), epitalin, саге creşte pe tal
[epithallin ; epithallin ; épithalline ; te­
lepen növő; растущий на талломе}
303 EPITHALLUS m ( g r . - ) , epital,
formaţii ale stratului cortical al hife-
lor de pe vîrful sau marginea talului
la Eichenes, servind la protejarea coni-
diilor (Zukal) [epithallus; Epithallus;
épithalle ; epitállusz ; эхшталлнй]
304 EPITHECA f (gr. -, θήκη „toc"), epi-
tecă, partea superioară, mai mare,
a carapacelor (Bacillariophyceae)
[epitheca; Epitheka, oberes Deckel­
schale; épithèque; epitéka, kovahéj
tetőrésze ; эпитека ] —»^ epipleura, epi-
valva
305 EPITHECIUM η ( g r . - ) , epiteciu,
înveliş format din extremităţile рага-
fizelor, acoperind partea himenială
a apoteciilor (Discomycetales, Eichenes
[epithecium; Epithecium ; épithecie;
epitécie ; эпитещ1й]
306 EPITHELIUM η (gr. -, θήλη
„mamelon"), epiteliu 1. Strat de celule
alungite care căptuşesc interiorul orga­
nelor de secreţie (Coniferâe). 2. Strat
de celule alungite la periferia sacului
embrionar (Ia unele Angiospermae)
[epithelium ; Epithel, Drüsenepithel,
Samenepithel; epithelium; epitélium,
epitélsejtréteg ; эпителий]
307 Ε PI THEMA η (gr. επίθημα „înve­
liş"), epitem, ţesut parenchimatic ac-
vifer aflat sub stomatele acvifere ale
frunzei [epithem; Epithem, Epithem-
hydathode; épithème; epitéma; эпи-
тема]
EPITHETON
308 EPITHETON η (gr. έπίθετος „adău­
gat"), epitet, cel de al doilea nume
al unui taxon specific sau numele
complimentar al taxonilor infraspe-
cifici [epithet; Epitheton, unterschei­
dender Beiname; épithète; epiteton,
megkülönböztető másodnév ; эпитет]
309 EPITOME f (gr. επιτομή „rezu­
mat"), rezumat (ca titlu de lucrări,
ex. Asclepi: Epitome vegetationis plan-
tarum, 1749 ) [summary; Hauptinhalt,
Auszug; sommaire, extrait; kivonat;
извлечение]
310 EPITONIA f (gr. έπίτονος „întins"),
epitonie, dorsiventralitate cu latura
superioara mai dezvoltată decît cea
inferioara [epitony; Epitonie; epito­
nie; epitónia; эпитония]
311 EPITROPHIA f (gr. έπί „peste",
τροφή „nutriţie"), epitrofie, dezvol­
tare mai viguroasă a ţesuturilor pe
partea morfologic superioară a unui
organ (Wiesner) [epitrophy; Epitro-
phie; épitrophie; epitrófia; эпитро-
фия]
312 EPITROPUS (gr. -, τρόπος „orien­
tare"), epitrop, orientat în sus (ovul
cu micropilul orientat în sus, la Tri-
bulus) [epitropous; epitrop, griffel-
wärts gerichtet; épitrope; felfelé
irányuló, hozzáfordult ; эпитропный]
313 EPIVALVA f -*• epipleura, epitheca
314 EPIXYLONEUS, Ε Pl XY LU S (gr.
-, ξύλον „lemn"), epixil, care creşte
pe arbori [epixylous ; epixyl ; épixyle ;
fán növő ; растущий на древесине]
315 EPIZOICUS (gr. -, ζώον „animal"),
epizoic 1. Gare creşte pe corpul ani­
malelor (parazit). 2. Care se răspîn-
deşte fixîndu-se de corpul animale­
lor (fructe, seminţe, spori) [epizoic,
epizous; epizoisch; épizoique; epi-
zoikus; живущий на животных]
316 EPIZOOCHORIA f (gr. - , χωρέω
„a se răspîndi"), epizooc(h)orie, răspîn-
dire a fructelor, seminţelor sau a spo­
rilor саге sínt prinse de pielea, perii
sau penele unor animale (Xanthium
spinosum) [epizoochory ; Epizoochorie ;
épizoochorie ; epizoochória ; эпизоо-
хория]
317 EPOIKOPHYTA η pl (gr. έποικέω
„а coloniza", φύτον „plantă"), epoi-
cofite, plante antropocore, mai ales
buruieni, crescînd numai în staţiuni
artificiale (porturi, semănături), în­
cetăţenite la noi de pe alte continente
(Galinsoga) [epoikophytes ; Epoikophy-
ten, Ansiedler; epoicophytes; epoi-
19β
kofiták, meghonosodott behurcolt
növények; эпоикофиты] —> colonistae
318 EQUITANS, EQUITATIVUS, ec-
vitant. 1. Care se încalecă (frunze, peta­
le). 2. Pliat longitudinal şi acoperin-
du-se reciproc (prefoliaţie) [equitant,
folded over, overlapping saddlewise;
reitend, überlagernd, einwickelnd ;
equitant, chevauchant; lovagló, egy-
másbagöngyölödött, egymásbahajtoga­
tott ; вкладной, обьемлющий]
319 ERANTHEMUS (gr. ήρ, εαρ „dimi­
neaţa, primăvara", ανθεμον „floare"),
erantemic, care înfloreşte de timpuriu
[early blooming; frühblühend; éran-
thème; korán virágzó; весенний]
320 ERECT-, ERECŢI-, ERECTO-,
ERECTUS, erect, orientat drept în
sus, vertical de la bază pînă la virf
/'anteră, tulpină^ (erectacanthus,
erectiusculus, erecto-patens) [erect,
upright; aufrecht, senkrecht, gerade;
dressé, érigé; egyenesen felálló; пря­
мой, прямостоящий, прямо-]
321 EREMI-, EREMO-, EREMITICUS
(gr. έρημος „solitar", „deşertos") 1.
Solitar. 2. De deşert [solitary-, desert- ;
einzel-, allein-, wüsten-; solitaire,
déserticole; magános, pusztai; едно-,
пустын-, пустьшный]
322 EREMICOLUS {-COLA f) -* ere-
mophilus
323 EREMOCARPUS (gr. -, καρπός
„fruct"), cu fruct solitar [single-frui­
ted; einzelfrüchtig; à un seul fruit;
egytermésû, magános termésű; еди-
ночноплодный]
324 EREMOPHILUS (gr. -, φιλέω „а
iubi"), eremofil, саге preferă desertu­
rile [desert loving; wüstenliebend;
érémophile; pusztákat kedvelő; пус-
тынелюбивый] —»• deserticolus
325 EREMOPHYTA η pl (gr. -, φύτον
„plantă"), eremofite, formaţie vege­
tală xerofilă din deserturi [desert
plants ; Wüstenpflanzen ; érémophy-
tes; pusztai növények; эремофиты]
326 EREMUS f (gr. -), eremus, fruct poli-
carpic, format de obicei din patru
nucule (Boraginaceae, Labiatae)
[eremus; Klause; érème; eremusz;
эрем]
327 ERGASIOAPOPHYTA η pl (gr.
εργασία „muncă", από „de departe",
φύτον „plantă"), ergasioapofite, plante
colonizatoare de terenuri cultivate
(Simmons) [ergasioapophytes ; Erga-
sioapophyten ; ergasioapophytes ; er-
gaszioapofiták ; эргасиоапофиты]
197 ERYTHROCARPUS
328 ERGASIOLlPOPHYTA η pl (gr. -, chelig, pfriemstachelig; érinacé, hé­
λιπαρέω „a se menţine", -), ergasio- rissé de piquants; tüskés, sündisznó­
lipofite, relicte aie plantelor de cul­ szerű ; иглистый, ежовый, -елсевидный]
tură ce se menţin drept componenţii —* echinaceus, hystri-
unei flore (Acorus calamus) (Nä-
geli şi Thellung) [ergasiolipophytes ; 388 ERIOPHORUS (gr. ëpiov „lînă",
Kulturrelikte ; ergasiolipophytes ; φορέω „a purta") —>· lanuginosus
ergasziolipofiták ; эргасиолипофиты] 339 ERMINEUS, hermineu, de culoarea
329 ERGASIOPHYGOPHYTA η pl (gr. albă a herminei [ermine-coloured ; her­
-, φυγή „fugă", -), ergasiofigofite, melinfarbig, hermelinweiß ; blanc
plante evadate din cultură, astăzi d'hermine; hermelinfehér; горностае­
subspontane (Aster, Robinia) вый]
[ergasiophygophytes ; Kulturflücht­ 340 EROPHILUS (gr. δρα ..primăvara",
linge; ergasiophygophytes ; kulturszö- φιλέω „a iubi") —• eranthemus, çer-
kevények ; эргасиофигофиты] nalis
380 ERGASIOPHYTA η pl ( g r . - ) , er- 341 Ε ROSTRATUS, EROSTRIS, neros-
gasiofite, plante străine care au fost trat [erostrate, beakless; schnabellos,
luate şi menţinute în cultură în regiu­ ungeschnabelt, érostré, dépourvu de
nile noastre f'la Solanum tuberosum, bec; csőrtelen; безклювый]
Zea) (Woodhead) [ergasiophytes ;
Kulturpflanzen ; ergasiophytes ; erga- 342 EROSUS, erodat, ce pare a fi ros ;,
sziofiták, nem honos kultúrnövények; cu vîrful sau cu marginea neregulat
эргасиофиты] denticulată, cu sinusuri mici sau obtu-
ziuscule (vîrful frunzei la Alnus glu-
331 ERGASIOSYNTROPHOPHYTA η tinosa) [eroded, erose, gnawed; aus­
pl (gr. -, συν „împreună", τροφή genagt, ausgebissen, ausgefressen ;
„nutriţie"), ergasiosintropofite, bu­ érődé, rongé ; kirágott ; эродирован­
ruieni ale terenurilor agricole [erga- ный, выгрызенный]
siosyntrophophytes ; Kulturlandun­
kräuter ; ergasiosyntrophophytes ; erga- 343 ERRATA η pl, erată, listă а gre­
szioszintrofofiták, müveit terüle­ şelilor tipografice [misprints; Druck­
tek gyomnövényei ; эргасиосинтрофо- fehlerverzeichnis ; fautes d'impression ;
фиты] sajtóhibák jegyzéke; список опеча­
ток]
332 ERGESIS î (gr. έργον „lucrare"),
ergeză, facultate a organismului de 344 ERRATIC US 1. Rătăcitor, fără sta­
a indica o reacţie (Massart) [ergesis; bilitate pe substrat. 2. Sălbatic [wan­
Ergesie; ergésie; ergézis; эргезист dering, spontaneous ; umherwandernd,
wildwachsend ; erratique, spontané ;
333 ERGOGENESIS f (gr. -, γένεσις vándorló, vadontermő; блуждающий,
„producere"), ergogeneză, manifestare валунный, дикорастущий]
a energiei de creştere (Ryder) [ergo-
genesis; Ergogenese; ergogenèse; er- 345 ERURESCENS (erubesco), erubes­
gogenézis; эргогенез] cent, roşcat [blushing, blush-red, red­
dish; rotwerdend, rötlich; erubescent,
334 ERI-, Ε RIO- (gr. ëpiov „lînă"), la- rougeâtre; pirosló, pirosodó, vörhe­
nuginos, păros (eriandrus, erianthus, nyes színű ; краснеющий, краснова­
eriocarpus, eriopetalus) [woolly- ; woll- ; тый]
lanugineux ; gyapjas- ; пушисто-] —»
lach-, lachno-, lanuginosus 346 ERUMPENS (erumpo), erumpent,
care se deschide brusc prin rupere
335 ERICETUM n, ericetum. 1. Forma­ (fruct) [erumpent ; hervorbrechend, he­
ţiuni de Erica. 2. Bălărie [ericetum, rauswerfend; se déchirant, ruptile;
heath; Ericetum, Heide; ericetum, szétrepedő, felrepedő ; внезапно про­
bruyère; ericetum, hangas hely; ери- рывающийся]
цетум, пустошь]
347 ERYTHRAEUS, ERYTHR-, ERY­
336 ERIGENS (erigo), érigent, la început THRO- (gr. ερυθρός „roşu") (ery-
culcat, apoi ridicat în sus (^ramura, thrantkus, erytkromelas, erythrocladuSy
tulpină^ [erecting, raising; aufrich­ erythrococcus, erythrotrichus) —>• ruber,
tend ; se redressant ; felegyenesedő ; rubri-, rubro-
выпямляющийся]
348 ERYTHROCARPUS (gr.-, καρπός
337 ERINACEUS, erinaceu. 1. Cu ghimpi „fruct"), cu fructe roşii [red-fruited;
zbîrliţi. 2. Asemănător cu un ariciu rotfrüchtig; à fruits rouges; piros
[prickly, hedgehog-like; igelig, igelsla- termésű; красноплодный]
ERYTHROLEUCUS 198
349 ERYTHROLEUCUS (gr.-, λευκός 362 EUAPOGAMIA f (gr.-, άπο „fără",
„alb"), roşu alburiu [whitish-red ; weiß­ γάμος „căsătorie"), euapogamie, dez­
lichrot ; érythroleuque ; fehérespiros ; voltare nemijlocită, fără fecundare,
краснобелый] a sporofitului din gametofit (Farmer
350 ERYTHROPHILUS (gr. -, φιλέω et Digby) [euapogamy; Euapogamie;
„a iubi"), eritrofil, cu afinitate pentru euapogamie ; euapogámia ; эвапогамня]
coloranţii roşii (în citologie) [erythro- 363 EUAPOPHYTA η pl (gr. - , φύτον
philous; erythrophil; érithrophile ; eri­ „plantă"), euapofite, buruieni băşti­
trofil ; эритрофильный] naşe cu apofitism pronunţat (Preuss)
[euapophytes ; Euapophyten ; euapo-
351 ERYTHROPHYLLUM η (gr. -, φύλ- phytes; euapofiták; эвапофиты]
λον „frunză"), eritrofilă, pigmentul
roşu din frunze [erythrophyll ; Ery- 364 EUAPOSPORIA f (gr. - , σπορά „să-
throphyll, Blattrot ; érythrophylle ; eri- mînţă"), ouaposporie, fertilizare fără
trofillum; эритрофилл] proces sexuat [euapospory; Euapos-
porie ; euaposporie ; euapospória ; эва-
352 ERYTHROXANTHUS (gr. -, ξανθός поспория]
„galben"), galben-roşcat [reddish-yel­
low; rötlichgelb; rougeâtre jaune; pi- 365 EUARJHAEOPHYTA η pl (gr. -,
rosassàrga; красножелтый] αρχαίος „vechi", φύτον „plantă"),
euarheofite, plante ruderale sau nitro-
353 ESCHARODES, ESCHAROIDEUS file din neolitic [euarcheophytes ; Euar-
(gr. έσχαρώδης „crustă") —*• crusta- chaeophyten ; euarcheophytes ; euar-
ceus cheofiták ; эвархеофиты]
354 ESCHAROSTROPHE f (gr. έσπάριον
„focar", στροφή „deturnare"), escaro- 366 EUCECIDIUMη (gr. -, κηκϊς „gală"),
strofă, orînduire a cromoplastelor în eucecidie, cecidie folositoare plantei
focarul de lumină (în Citologie) (Senn) care o produce (nodozităţile la Legu-
[escharostrophe ; Brennpunktlage ; minosae) [eucecidium ; Euzezidie ; euce­
escharostrophe ; fókuszfekvés ; эсха- cidie; eucecidium; эвцецидий]
рострофе] 367 EUCHROMOCENTRUM η (gr.-,
355 ESCULENTUS, ESCULUS -^ edu- χρώμα „culoare", κέντρον „centru")
lis, vescus (Grégoire) —> prochromocentrum
356 ESEPTATUS, neseptat [eseptate; 368 EUCHROMOSOMA η ( g r . - , σώμα
scheidewandlos ; non septé ; rekesz nél- „corp") (McClung) —» autosoma
küli, osztatlan ; бесперегородочный]
369 EUCLEISTOCARPICUS (gr. -, κλει­
357 ESQUAMATUS, fára scvame [es- στός „închis", καρπός „fruct"), euclei-
quamate, no scaled; schuppenlos, un- stocarpic, care rămîne închis pînă la
beschuppt; non écailleux; pikkely- maturitatea carposomului (Pyreno·
telén ; лишённый чешуи] mycetes) [eucleistocarpic ; eukleisto-
358 ESTRIATUS, nestriat [unstriped; carp ; eucleistocarpique ; eukleiszto-
ungestreift; sans stries; csikozatlan, karpikus ; эвклеистокарпный]
rovátka nélküli ; бесполосый]
370 EUCOENICUS (gr. -, κοινός „în co­
359 ETHNOBOTANICA f (gr. 6θνος mun"), eucenic, caracteristic şi cu fi­
„popor", βοτάνη „iarbă"), etnobota- delitate într-o biocenoză (specie,
nica, studiu al plantelor cunoscute asociaţie) [eucoenic ; euzön ; eucé-
şi utilizate de popor [ethnobotany, nique ; eucönikus; эвценотический]
folkbotany; Ethnobotanik ; ethnobo-
tanique; etnobotanika ; этноботаника] 371 EUCYCLICUS (gr. -, κύκλος „cerc"),
euciclic, cu număr egal de piese în
360 EU- (gr. εο „bun"), adevărat, veri­ fiecare verticil ^floare j [eucyclic;
tabil, tipic, bun (euanemochorus, eu- euzyklisch ; encyclique ; euciklikus ;
chromus, eucarpicus, eumorphus) [true, эвциклический] —* isocyclicus ,
well, typical; echt, wohl, typisch;
vrai, typique; igazi, valódi, tipikus, 372 EUDICHOTOMIA f (gr.-, δίχα „în
jó; хорошо, истинный, типичный] doi", τόμος „tăiat"), eudicotomie, di­
cotomie adevărată, cînd ramurile sînt
361 EUANTHIUM f (gr. -, Ανθός „floa­ dezvoltate şi ramificate uniform (Ly-
re"), euantie, concepţia originii stro- copodium alpinum) [eudichotomy ; Eu-
bilare a florii (Bessey) [euanthy ; Euan- dichotomio; eudichotomie ; eudichoto-
thie ; euanthie ; euanthium-elmélet ; mia, tipikus villás-elágazás; эвдихо-
эвантовая теория] томияТ
199
373 EUEPHEMERUS (gr. -, εφημέριος
„cu viaţă scurlă"), euefemer, care se
deschide şi se închide definitiv în curs
de 24 de ore (flori) [euephemerous ;
euephemer, eintagbliitig ; euéphémère ;
euefemer, egynap virágzó ; эвэфе-
мерный]
374 EUGENETICA f (gr. -, γένεσις „naş­
tere"), eugenie, studiu al ameliorării
caracterelor ereditare specifice [euge-
netics; Eugenetik; eugénétique; euge­
netika, alkalmazott örökléstudomány;
эвгенетика]
375 EUGEOGENUS (gr.-, γή „pămînt",
γεννάω „а se naşte"), eugeogen, uşor
dezagregabil (rocă ~ ^ [eugeogenous;
eugeogen, leicht verwitternd; eugeo-
gène; eugeogen, könnyen szétmálló;
эвгеогенный]
376 EUGEOPHYTA η pl ( g r . - , φύτον
„plantă"), eugeofite, geofite a căror
perioadă de repaus biologic se dato-
reşte lipsei luminii sau a căldurii
corespunzătoare (Massart) [eugeophy-
tes; Eugeophyten; eugeophytes; eu-
geofiták; эвгеофиты]
377 EUH ALINUS (gr. -, Αλς, αλός „sare"),
euhalin, саге trăieşte numai în apele
sărate (plante '^) [euhaline ; euhalin ;
euhaline ; euhalin ; эвгаллинный]
378 EUMITOSIS f (gr.-, μίτος „fila­
ment"), eumitoză, mitoză tipică, cu
diferenţierea bine vizibilă a cromo­
zomilor (Belar) [eumitosis; Eumitose;
eumitose ; eumitózis ; эумитоз]
379 EUODUS, EUOSMUS (gr. εύωδης,
εύοσμος „plăcut mirositor") -+ odo-
ratus
88 J EUPHOTICVS (gr. -, φος, φωτός „lu­
mină"), eufotic, aflat în zona apelor
cu lumină abundentă (plancton ^)
[euphotic ; euphotisch ; euphotique ; eu-
fótikus; эвфотический] —* polypho-
ticus
381 EUPHOTOMETRICUS (gr. - , μέ-
τρον „măsura"), eufotometric, cu la­
mina aşezată perpendicular pe razele
de lumină pentru a primi maximul
de luminozitate (frunzele la Asarum)
[euphotometric ; euphotometrisch ; eu-
photométrique ; eufolometrikus ; эв-
фотометрический]
382 EUPHOTOTROPICUS (gr. - , τροπή
„răsucire") —* euphotometricus
383 EUPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός
„rătăcitor"), euplancton, plancton al
organismelor liber plutitoare (Forel)
[euplankton ; Euplankton ; euplancton ;
euplankton ; эвпланктон]
EURYSYNUSICUS
384 EURY- (gr. ευρύς „lat"), lat, larg
(euryandrus, euryanthus, eurycladusy
eurypterus) [broad- ; breit- ; large ; szé-
les- ; широко-] - • latus, lati- platy-
385 EURYBATHYCUS [gr.-, ^aQbq ,,Λ-
dîncime"), euribatic, cu largă adapta­
bilitate la variatele adîncimi ale mă­
rilor [eurybathyc ; eurybathisch ; eury-
bathique ; euribatikus ; эврибатный}
386 EURYCHORUS (gr. -, χωρέω „a se^
răspîndi"), euric(h)or, cu largă ră-spin-
dire geografică (specii r^) [eurycho-
ric, widely distributed; weitverbrei­
tet ; à large distribution ; széles elter-
jedésű; эврихорный]
387 EURYCOENOTICUS (gr. -, κοχνός
„în comun"), euricenotic, care parti­
cipă în diferite cenoze (specii r·^)
[eurycoenotic ; euryzönotisch ; eurycé-
notique ; euricönótikus ; эвриценоти-
ческий]
388 EURYHALINUS (gr. -, Αλς „sare"),
eurihalin, care suportă diferite con­
diţii de salinitate (plancton ~ , spe­
cii "^) [euryhaline; euryhalin; eury-
haline; eurihalin; эвригалинный]
389 EURYHYGRUS (gr. -, υγρός „u-
med"), eurihigric, care suportă o
mare variabilitate a condiţiilor de
umiditate (specii ~ ^ [euryhygrous ^
euryhygrisch ; euryhygrique ; eurihig-
rikus ; эвригигрический]
390 EURYOECICUS (gr. -, οίκος „casă"),
euriecic, cu mare adaptabilitate la va­
riate condiţii de viaţă (specii — /
[euryoecic; euryözisch, standortsvag;
euryécique; euriöcikus; эвриэцичес-
кий]
391 EURYOXYBIONTON η (gr. -, οξύς
„acid", βίος „viaţă"), eurioxibiont^
organism care suportă o mare varia­
bilitate în privinţa cantităţii de oxigen
din mediul ambiant [euryoxybiont ;
Euryoxybiont ; euryoxybionte ; eurio-
xibionta; эвриоксибионт]
392 EURY PHOT ICU S (gr. -, φώς, φωτός
„lumină"), eurifotic, cu mare adapta­
bilitate la variate condiţii de lumină
[euryphotic ; euryphotisch ; eurypho-
tique ; eurofótikus ; эврифотический]
393 EURYPLASTICITAS î (gr. -, πλασ­
τικός „de modelat"), euriplasticitate,
capacitate largă de a suporta dife­
renţele cantitative ale factorilor eco­
logici (Zernov) [euryplasticity ; Eury-
plastizität; euryplasticité ; euriplaszti-
citás ; эврипластичность]
394 EURYSYNUSICUS (gr,-, συνουσία
„societate"), eurisinuzic, cu largă dis-
EURYTHERMUS
tribuţie în diferite fitocenoze (Gams)
[eurysynusic ; eurysynusisch, gesell­
schaftsvag; eurysynusique ; eiiriszinu-
zikus ; эврисинусический]
395 EURYTHERMUS (gr. -, θέρμη „căl­
dură"), euritermic, adaptabil la mari
variaţii de temperatură (eurythermic ;
eurytherm ; eurytherme ; euritermikus ;
эвритермный] -> therm oindiffer ens
396 EURYTOPICUS (gr.-, τοπος „loc"),
euritopic, cu largă amplitudine ecolo­
gică (specii ^) [eurytopic; euryto-
pisch; eurytope; euritópikus; эври-
топный]
397 EUSPORANGIATUS (gr. ευ „bun",
σπορά „sămînţă", άγγεϊον „vas"), eu-
sporangiat, cu sporangele născut din-
tr-un grup de celule (Pteridophyta)
[eusporangiate ; eusporangientragend ;
eusporangié; eusporangiumos; эвспо-
рангиатны й]
398 EU S PORI А f (gr. - ) , eusporie, dez­
voltarea normală a sporilor în urma
unei meioze obişnuite (Battaglia) [eus-
pory; Eusporie; eusporie; euspória;
эвспория]
399 EUSTATICUS (gr. -, στατικός „stă­
tător") —>• constans (1)
400 Ε и STELE f (gr. -, στήλη „coloană"),
eustel, cilindru central cu fascicule
colaterale concentrice (Gymnospermae)
(Brebner) [eustele; Eustele; eustèle;
eusztéle ; эвстела]
401 EUSYNCARPICUS (gr. -, συν „îm­
preună", καρπός „fruct"), ousincarpic,
cu fructe provenite dintr-un gineceu
pluricarpelar sincarpic [eusyncarpic ;
eusynkarpisch ; eusyncarpique ; eu-
szinkarpikus ; эвсинкарпный]
402 EUTHEROPHYTA η pl (gr. -, θέρος
„vară", φυτόν „plantă"), euterofite,
antofite anuale [eutherophytes ; Eu-
therophyten, einjährige Blütenpflan­
zen; eutherophytes; euterofiták, egy­
éves virágosnövények ; эвтерофиты]
403 EUTHYMORPHOSIS f (gr. ευθύς
„nemijlocit", μόρφωσις „asemănare")
—>^ Polymorphismus
404 EUTROPHICUS (gr. -, τροφή „nu­
triţie"), eutrofic, bogat în materii
nutritive (lacuri r^J [eutrophic; eu-
troph ; eutrophique ; eutróf, tápanyag­
ban gazdag; эвтрофный]
405 EUTROPIA f (gr. -, τρόπος „modali­
tate"), entropie, adaptarea unor flori
la polenizare numai prin anumite in­
secte specializate (M. Leod) [entropy;
Eufropie; entropie; entrópia; эвтро-
пия]
200
406 EUXEROPHYTICUS (gr. -, ξηρός
„uscat", φυτόν „plantă"), euxerofitic,
cu adaptare pronunţată la perioadele
de uscăciuni (plante ^) [euxerophy-
tic; euxerophytisch; euxerophytique ;
euxerofitikus ; эвксерофитический]
407 EVAGINATUS, evaginat, lipsit de
vagina (frunză ~ ^ [evaginate; blatt-
scheidenlos ; évaginé, non engainé ; hü-
velytelen ; без влагалища]
408 EVANESCENS (evanesco), evanes­
cent, disparent (corolă '~, nectarine ~ ,
nervuri '^) [evanescent, vanishing,
disappearing ; verschwindend, verlö­
schend ; evanescent, disparaissant ; el­
tűnő, elenyésző ; исчезающий]
409 EV AN IDUS -> evanescens
410 EVAPORATIO f, evaporaţie [vapo­
rizing; Evaporation, Verdampfung,
Verdunstung; evaporation; párolgás;
испарение]
411 EVIDENS -> conspicuus
412 EV О LU Τ IO f, evoluţie, transformare
lentă şi gradată, precum şi diversifi­
care succesivă a organismelor în cursul
filogeniei [evolution; Evolution, Ent­
wicklung; évolution; evolúció, fejlő­
dés; эволюция, развитие]
413 EVOLUTUS, evoluat, dezvoltat [evo-
lute, developed; entwickelt, ausge­
wickelt; évolué, développé; kifejlett,
kifejlődött ; развернувшийся, развив­
шийся, развитой]
414 EVOLVENS (evolvo), care se desfă­
şoară, care se deschide prin răsucire
[unrolling, unfolding; entfaltend, ent­
wickelnd; se déroulant; kisodródó,
kibontakozó ; развивающий, развёрты­
вающийся]
415 EX- (prefix privativ), ne-, fără, lipsit
de [-less, un-, without; un-, -los,
ohne; sans, dépourvu de; -talan,
nélküli; без, бес-, не-]
416 EXALBESCENS, EX ALB IDUS -^
albescens, albidus
417 EXALBUMINATUS, EXALBUMI­
NO SUS, exalbuminat, fără albumen,
lipsit de endosperm (sămînţă) [exal-
buminous ; eiweißlos ; exalbuminé ;
magfehérje nélküli ; безбелковый]
418 EXALTATUS -^ elatus, excelsus
419 J?Z^ß^TZ75',pronuntat brăzdat [deep­
ly furrowed, deeply'grooved; ausge-
furcht, herausgerissen ; exaré, à sillons
profonds; kivájt, árkos, mélyen baráz­
dált ; изборожденный]
420 EXARILLATUS, nearilat, fără aril
[exarillate; unbemäntelt, samenman-
201
tellosf exarillé; magtakaró nélküli;
без кровельковый]
421 EXARISTATUS, nearistat, lipsit de
arită [exaristate, destitute of awns;
uabegrannt, grannenlos; exaristé, sans
arêtes ; szálkátlan ; безостый] —*
anatherus
422 EXARTICULATUS, nearticulat
[exarticulated; ungegliedert; exarti­
culé ; izesülés nélküli ; несочленённый]
423 EXAURICULATUS, neauriculat,
fură auricule [exauriculate, no eared ;
ungeöhrlt ; exauriculé, sans oreillet­
tes ; f ülecske nélküli ; неушковатый]
424 EXCAVATUS, excavat, profund sco­
bit [excavate ; ausgehöhlt ; excavé,
profondément creusé; mélyen kivájt;
вогнутый]
425 EXCEDE Ν S (excedo), excedent, care
depăşeşte în lungime un alt organ
[exceeding ; überragend ; dépassant ;
túlmenő, felülmúló ; выступающий,
поднимающийся]
ítl(,'^EXCELSUS -* alius, elatus, procerus
427 EXCENTRICUS, excentric, dispus
în afara centrului (embrion) [excen-
tric ; exzentrisch ; excentrique ; excen-
trikus, központon kívüli ; эксцентрич­
ный]
428 EXCERPTA η pl ^ analecta
429 EXCIPULUM η, excipul, excrescenţă
pe talul unor licheni sau în jurul
bazei apoteciului muşchilor [exciple;
Exzipulum ; excipule ; excipulum ;
эксципул]
430 EXCISURA f, excisură, crestătură,
inciziune [excision, cutting out; Aus­
schnitt ; excisure ; kivágás, bemetszés ;
вырез, вырезание]
431 EXCISUS, excizat, decupat [excised;
ausgeschnitten ; excisé, découpé, en-
taillé; kivágott, kimetszett; вырезной,
островырезной]
432 EXCITABILITAS f, excitabilitate,
capacitatea de a răspunde la о exci­
taţie [excitability; Reizbarkeit; exci­
tabilité ; ingerlékenység, ingerelhető­
ség; возбуждаемость] -^ irritabilitas
433 EXCITATIO f, excitaţie, iritaţie
[excitation; Reiz, Erregung; excita­
tion ; inger ; возбуждение]
434 EXCLUSUS, exclus, înlăturat (ex-
clusis synonymis excluzîndu-se sino­
nimele) [excluded ; ausschließend ;
exclu; kizárva; изключенный]
435 EXCORTICATUS -^ decorticatus
Ε XIΝ VOL и С RA Τ US
436 EXCRESCENS (excresco), excrescent,
care depăşeşte prin creştere un organ
învecinat [excrescent, growing out ;
auswachsend, herauswachsend ; ex­
crescent, dépassant; túlnövő, kinövő;
разрастающийся]
437 Ε XC RET IO f, excreţie, eliminare a
materiilor inutile din organism (gume,
răşini, uleiuri) [excretion; Exkretion,
Ausscheidung; excrétion; exkréció,
váladékanyag-eltávolitás, kiválasztás ;
выделение]
438 EXCRETORIUS, excretor, care for­
mează sau elimină excreţiile (glands'^,
peri ^, ţesut '^) [excretory; aus­
scheidend, ausführend; excréteur;
exkretorikus, eltávolító ; экскретор­
ный, выделительный]
439 EXCURRENS (excurro), excurent,
care se continuă dincolo de vîrf
(nervura mediană a unor frunze)
[excurrent, running out; auslaufend,
durchlaufend; excurrent, prolongé en
dehors; túlfutó, továbbfuté; сбега­
ющий, переходящий]
440 EXENDOSPERMUS ->· exalbumino·
sus
441 EXESUS (exedo) —*• cariosus, erosus
442 EXFOLIATUS, exfoliat, care se des­
prinde în lame subţiri (scoarţa la
Platanus) [exfoliate; exfoliiert; exfo­
lié; lemezesen levált; шелушиться,
отслаиваться]
443 EXHIBENS (exhibeo), care prezintă,
care dă dovadă de [exhibiting, sho­
wing; darstellend; exposant, mon­
trant; kimutató, utaló; представля­
ющий, выдающийся]
444 EXIGUUS, scund, тле [exiguous,
minute, small, slender ; winzig, gering,
klein ; exigu, petit, nain ; alacsony,
kicsi ; скудный, ничтожный] —*minu-
tus, parvulus, pusillus, pumilus
445 EXILIS, zvelt, subţire şi drept [thin,
meagre, weak, slender; dünn, mager,
niedlich, zart; grêle, svelte; vékony,
karcsú, nyúlánk ; тонки, тощий] —*•
debilis
446 EXINA f, EXINIUM η, exină,
membrana externă a grăunciorului de
polen şi a sporilor [exine; Exine;
exine ; exine ; эксина] —*• exosporium
447 EXINTINIUM n, exintină, mem­
brana mediană a grăunciorului de
polen [exintine; Exintine; exintine;
exintine ; эксинтина]
448 EXINVOLUCRATUS, exinvolucrat,
lipsit de involucru [exinvolucrate ;
EXO-
hüllenlos, ungehüUt ; exinvolucré, privé
d'involucre ; virágtakaró nélküli ; без
обвертки]
449 ЕХО- (gr. εξω „extern"), extern,
aflat în partea din afară (exocarpicus,
exocorticalis, exogamicus) [outward,
outside ; außen- ; extérieur, au dehors ;
külső ; вне-, внешний] -+ ecto-
450 EXOBASIDIUM η (gr. -, βάσιδιον
„picioruş") —*• ectobasidium
451 EXOCARPIUM η (gr. -, καρπός
„fruct") —> epicarpium
452 EXOCARYOGAMJA f (gr. -, κάρυον
„nucă", γάμος „căsătorie") —» exogamia
453 EXOCATADROMUS (gr. -, κατά
„în jos", δρόμος „fugă"), exocata-
drom, pe aripioarele mai mari cu
nervuri anadrome, iar pe cele mai
mici catadrome (Pteridophyta)
(Prantl) [exocatadromous; exokata-
drom ; exocatadrome ; exokatadrom ;
экзокатадромный]
454 EXOCHITON η (gr. -, χιτών „tu­
nică"), exochiton, stratul extern al
membranei oogoanelor tinere (Fu-
caceae) (Farmer) [exochiton; Exochi­
ton; exochiton; exochiton; экзохи-
тон]
455 EXOCHOMOPHYTA η pl (gr. -,
χώμα „dărâmătură", φοτόν „plantă"),
exocomofite, plante саге trăiesc pe
detritttsul şi humusul superficial al
stîncilor [exochomophytes ; Exocho-
mophyten, Oberflăchenpflanzen ; exo­
chomophytes ; exochomofiták ; экзох·-
мофиты]
456 EXOCONIDIUM η (gr. -, κόνιδιον
„praf"), exoconidie, conidie formată
pe vîrful miceliului (Aspergillus)
[exoconidium ; Exokonidium ; exoco­
nidie; exokonidium; экзоконидия] -+
ectogonidium
457 EXOCORTEX m (gr. -, lat. cortex
„scoarţă"), exocortex, strat extern al
regiunii corticale [exocortex; Exo-
kortex, äußere Rinde; exocortex;
külső kéreg, külső hám; экзокортекс]
458 EXODERMIS, -IDIS f (gr. -, δέρμα
„piele"), exodermă, strat exterior
de celule suberificate ale scoarţei prima­
re din rădăcină [exodermis ; Exodermis,
Außenhaut ; exoderme ; exodermisz ;
экзодерма]
459 EXOGAMIA f (gr. -, γάμος „căsă­
torie"), exogamie, termen colectiv
pentru procesele de fecundare prin
hibridogamie, gneisiogamie şi noto-
gamie [exogamy; Exogamie, Fremd­
202
befruchtung; exogamie; exogamia,
idegenmegtermékenyülés ; экзогамия]
46Э EXOGENUS (gr. -, γεννάω „a se
naşte"), exogen, de provenienţă ex-.
terioară; rezultat la suprafaţa unui
organ (spori, ramificaţii radicale) [exo-
genoiis; exogen, außenerzeugt, aus-
senwachsend ; exogène ; exogen, külső
eredetű, (külső származású ; экзо­
генный]
461 EXOGYNUS (gr. -, γυνή „femeie"),
exoginic, cu stilul ieşit din floare
[exogynous; exogyn; exogyne; kiálló
bibeszálú ; экзогинический]
462 EXOLITHICUS (gr. -, λίθος „pia­
tră"), exolitic, care creşte pe substrat
pietros (Lichenes) [exolithic ; exoli-
thisch ; exolithique ; exolitikus ; экзо-
литический]
463 EXOLITHOPHYTA η pl (gr. - -,
φυτόν „plantă"), exolitofite, plante
care trăiesc pe pietre (Algae, Liche­
nes) [exolithophytes ; Exolithophyten ;
exolithophytes ; exolitofiták ; экзоли-
тофиты]
464 EXOMERISTEMA η (gr. -, μεριστός
„divizibil"), exomeristem, meristem
caro produce toate ţesuturile plantei,
afară de cortex şi epidermă (Lichenes)
[exomeristem; Exomeristem; exomé-
ristème ; exomerisztéma ; экзомерис-
тема]
465 EXONEUROSIS f (gr. -, νεύρον
„nervura"), exoneuroză, separare a
nervurilor la organele apendiculare şi
reapariţia lor sub formă de spini,
sete sau dinţi (Berberis) [exo-
neurosis ; Exoneurose ; exoneurose ;
exoneurózis ; экзоневроз]
466 EXOPERCULATUS, exoperculat,
fără opercul [exoperculate ; deckellos,
unbedeckt; exoperculé; kupaktalan;
без крышечки]
467 EXOPERIDIUM η (gr. -, πηρίδιον
„punguliţă"), exoperidie, strat extern
al peridiei (Lycoperdon) [exoperi-
dium ; Exoperidie ; exoperidie ; exoperi-
dium; экзоперидий] —» epiperidium
468 EXOPHLOEUM, EXOPHLOEMA η
(gr. -, φλοιός „scoarţă"), exofloem,
ţesut cortical (liberian) extern [exo-
phloem ; Außenrinde ; exophloème ;
exofloem, külső háncs; экзофлоэма]
469 Ε ХОР LEU RA f (gr. -, πλευρά „la­
tură") -+ testa
470 EXORIENS (exorior), provenit din,
rezultat din [arising; entspringend,
entstehend; sortant, provenant, issu;
203
keletkező, származó ; возникающий]
-+ nascens, enatus
471 EXORNATUS, împodobit [adorned;
verziert ; ornamente ; díszitett ; из­
украшенный]
472 EXORRHIZUS (gr. -, Κ α „rădăcină"),
exoriz, cu radicala embrionului ne­
acoperită, lipsind coleoriza [exorhi-
zal, exorhizous; nacktwurzelig, frei­
wurzelig; exorhize; szabad gyökerű,
fedetlen gyökerű ; голокорешковый]
473 EXOSCLEROTIUM η (gr. -, σκληρός
„tare"), exosclerot, sclerot extern
(Agaricus) [exosclerotium ; Exo-
sklerolium ; exosclérote ; külső skle-
rótium; экзосклероций]
474 EXOSCOPICUS (gr. -, σκοπέω „a
privi"), exoscopic, orientat spre »exte­
rior şi spre Vîrf (embrion "->) [exo­
scopic ; exoskopisch ; exoscopique ;
exoszkópikus ; экзоскопический]
475 EXOSMOSIS f (gr. -, ώσμός „împin­
gere"), exosmoză, osmoză spre exte­
rior în soluţia mai concentrată [exos-
mose ; Exosmose ; exosmose ; exoszmó-
zis, oszmótikus kiáramlás; экзосмос]
476 EXOSPORA ί (gr. -, σπόρα „sămînţă"),
exospor, spor exogen format la ex­
teriorul celulei sau a organului sporogen
[exospore; Exospore, Außenspore;
exospore; exospóra, külső spóra; эк-
зоспора] -+ exoconidium
477 EXOSPORINIUM η, EXOSPORI-
UM η (gr. - -), exosporiniu, învelişul
extern al grăunciorului de polen
(microsporului) [exosporium; Außen­
schale, äußere Sporenhaut; exospo­
rium; exosporium; экзоспорий] —>•
478 EXOSTOMA η, EXOSTOMIUM η plodierend, platzend, aufspringend,
(gr. -, στόμα „gură"), exostomat 1.
Orificiul integumentului extern al ovu­
lului. 2. Dinţii externi ai peristomului
(Bryophyta) [exostome; äußere Ei-
mund, äußere Eiöffnung, Exostome ;
exostome; exosztóma, külső magbu­
roknyílás, külső urnaperem-fogazat ;
экзостом]
479 EXOSTOSIS i (gr. -, οστέον „os"),
exostoză, protuberantă pe ramurile
sau trunchiul arborilor bătrîni [exos­
tosis; Exostose, Maserknolle, Maser­
bildung; exostose; exosztózis, varrá­
sod ás; экзостоз]
48Э EXOTESTA f (gr. -, lat. testa „ţiglă"),
exotestă, strat exterior al testei se­
minţei [exotesta ; äußere Samenschale ;
exoteste ; külső maghéj ; экзотеста]
EXPRESSIVITAS
481 EXOTHECA f, EXOTHECIUM η
(gr. -, θήκη „toc"), exotecă 1. Înveliş
extern al sporogonului (Bryophyta).
2. Membrană externă a lojei aatere-
lor. 3. Exina grăunciorului de polen
[exothecium ; Exothezium, Außen­
haut, äußere Antherenhaulschiebt ;
exothecium; exotécium, külső burok,
külső portokburok; экзотеций]
482 EXOTHERMICUS (gr. -, θερμός
„căldură"), exotermic, cu căldură de
provenienţă externă [exothermic ; exo-
thermisch ; exothermique ; exotermi-
kus ; экзотермический]
483 EXOTOXINUM η (gr. -, τοξικόν
„otravă"), exotoxină, toxină difuza­
bilă în afara celulei care o produce
[exotoxin; Exotoxin; exotoxine; exo­
toxin; экзотоксин]
484 EXOTROPHICUS (gr. -, τροφή „nu­
triţie"), exotrofic, саге îşi procură
nutriţia din mediul exterior [exotro-
phic ; exotroph ; exotrophique ; exo-
trófikus ; экзотрофный]
485 EXOTROPIA t, EXOTROPISMUS
m (gr. -, τροπή „răsucire"), exotro-
pism, tendinţă a organelor laterale
de a se îndepărta de organele centrale
(flori, ramuri, rădăcini secundare) [exo-
tropism; Exotropismus ; exotropisme;
exotropizmus ; экзотропизм]
486 EXPALLENS, EXPALLESCENS
(expallesco) —*• pallens, pallescens
487 EXPANSUS -* extensus
488 EXPLAN ATU S -*• extensus
489 EXPLODENS (explodo), plesnitor,
pocnitor, care se desface plesnind,
care aruncă afară (osce ~ , fructe ~ ,
staminé ^) [bursting, exploding; ex­
auseinanderberstend; éclatant; explo-
ziós, robbanó, felpattanó; выбрасыва­
ющий]
490 EXPLORATIO î -* indago, inquisitio
491 EXPLORATOR m -• indagator,
scrutator
492 EX POSIT 10 f, expoziţie, situaţia
unui relief faţă de punctele cardinale
[exposition, exposure ; Exposition,
Hangrichtung; exposition; égtáji ki­
tettség, kitettség; экспозиция]
493 EXPRESSIVITAS f, expresivitate,
gradul de prezenţă a caracterelor
(genelor) la urmaşi [expressivity; Ex-
pressivităt, Ausprăgungsgrad ; expres­
sivité; expresszivitás, générvényesü­
lés mértéke; экспрессивность]
EXSERENS 204
494 EXSERENS, EXSERTUS (exsero), 507 EXTRACELLULARIS, extracelular,
exsert, ieşit în afară prin depăşirea aflat în afara celulei (enzim r^, plas­
organului învecinat (etaminele dintre mă »^) [extracellular ; außerzellstän-
petale) [exserted, protruding, prolon­ dig; extracellulaire; sejten kivüli,
ged beyond, thrust forth; hervor­ extracelluláris ; внеклеточный, экстра-
tretend, hervorragend, hervorstehend, целлюлярный]
herausgestreckt; exsert, saillant, dé­
passant; kiálló, kinyúló, kiemelkedő; 508 EXTRACHROMOSOM А η (lat. extra
выдавшийся, выставляющийся]—»· pro· „peste", gr. χρώμα „culoare", σώμα
trusus „corp"), extracromozom, cromozom
supranumerar [extrachromosome ; Ex­
495 EXSICCATA η pl, exsicată, colecţie trachromosom ; extrachromosome ; ex­
de plante uscate, adesea cu lista trakromoszóma ; экстрахромозома]
tipărită a acestora [exsiccata ;Exsik-
kat; exsiccata; exsiccata; эксик- 509 EXTRAFLORALIS, extrafloral, aflat
ката] în afara florii (glande nectarifere la
Vicia) [extrafloral ; extrafloral, außer-
496 EXSICCATIOi, uscare, operaţia de blütenstándig; extrafloral; extraflorá-
preparare prin uscare a plantelor lis, virágon kivüli ; экстрафлораль-
[exsiccation, drying; Austrocknung ; ный, внецветковый]
exsiccation, dessèchement; kiszárítás; 510 EXTRAFOLIACEUS, extrafoliaceu,
высушивание] aflat în afara frunzelor (stipele '^)
497 EXSICCATUS, uscat [dryed; aus­ [extrafoliaceous ; außerblattständig,
getrocknet; desséché; szárított; вы­ blattunterstăndig; extrafoliacé; leve­
сушенный] leken kívülálló ; внелистный]
498 EXSTIPULARIS, EXSTIPULA- 511 EXTRANUCLEARIS, extranuclear,
CEUS, EXSTIPULATUS, fără stipe- situat în afara nucleului [extranuclear;
le [exstipulate, without stipules; ne­ außerkernstandig ; extranucléaire ;
benblattlos, afterblattlos ; exstipulé ; sejtmagon kivüli; внеядерный]
pálhalevél nélküli ; бесприлистнико- 512 Ε XT RAN и РТI ALI S -* extrafloralis
вый]
499 EX ST IRPAT IO f, extirpare [exstir- 513 EXTRASTAMINALIS, extrastami-
pation ; Ausrottung ; exstirpation ; nal, aflat în afara staminelor (discul la
kiirtás; удаление] Aceraceae) [extrastaminal ; extrasta-
minal; extrastaminale ; porzótájon ki-
500 EXSUDANS (exsudo), exsudant, eli­ vüli; внетычиночный]
minat sub formă de transpiraţie [exu­
ding, sweating; ausschwitzend; exsu­ 514 EXTRAVAGINALIS, extravaginal,
dant; kiizzadó ; выпотевающий] -* la- situat în afara vaginei frunzei (lăs­
crimans tar) [extravaginal; extravaginal; ex­
501 EXSURGENS (exsurgo) -> ascen- travaginale ; extravaginális, levélhü­
velyen kivüli; экстравагинальный]
dens
502 EXTENSUS, extins, întins, etalat 515 EXTRA VASA TIO f, extravazare, ex­
[expanded, extended, spreaded; aus­ creţia nenormală а lichidelor din
gedehnt, ausgebreitet; étendu, étalé, plantă [extravasation ; Extravasation ;
élargi; kinyúlt, kiterülő; распрос­ extravasation; extravazáció; истече­
тёртый] ние сока]
503 EXTERIOR, EXTERNUS, EXTE- 516 EXTRORSUS, extrors 1. Orientat
RUS, extern, exterior, situat în partea spre exterior. 2. întors în afară. 3.
opusă centrului [external, outer, out­ Care se deschide spre exterior (anteră^r
ward; äußerer, außenbefindlich, aus­ ovul f-^) [extrorse, directed outward;
wendig; externe, extérieur; külső, extrors, außenwendig, auswärtsgerich­
kivül álló; наружный, внешний] tet, auswărtsgekehrt, auswärts­
aufspringend; extrors, dirigé en de­
504 EXTINA í -* exina hors; kifelé néző, kifeléfordult, kifelé
505 EXTRA- (extrafascicularis, extranu- felnyíló ; экстрорзный]
clearis) —• exo-
506 EXTRAAXILLARIS,EXTRAAXIL· 517 EXULCERATIO f, exulceraţie, tu­
LIS, extraaxilar, situat în afara moare rezultată pe părţile rănite ale
axilei frunzei (flori --^, muguri ^^, plantei [exulceration ; Geschwür ; exul­
ramuri r^) [extraaxillary ; ausserwin- cération ; fekélyesedés ; изъязвление]
kelstândig, außerblattwinkelig ; extra- 518 EXUVIATUS, despuiat,desgolit[exu­
axillaire; levélhónaljon kivüli; внепа- viate ; abgehäutet, ausgehäutet ; dé-
зушный] pouillé ; lecsupaszított ; ободранный}
 F
1 f. (în citatele nomenclaturale prece-
dind un epitet, ex. Betula pendula
Roth f. ovata Nyár.) —>• forma (2)
2 f. (filius), în citatele de nomencla­
tură, aşezată după numele autorului
ex. Lavandula spica L. (1753) var.
latifolia L. f. (1780) fiul lui (Linné)
[the son of, the young; der Sohn,
der jüngere; le fils, le jeune; fia,
ifjabb ; сын, младший]
3 fiiU etc.) -GENERATIO, generaţia
filială primă( a doua etc.) ca urmare
a unor hibridări succesive (Bateson
şi Saunders [the first (second etc.)
filial generation; erste (zweite usw.)
filial Generation; la première (se-
conde etc.) génération filiale; első
(második stb.) filiális nemzedék; пер­
вая (втерся и.т.д.) филиальная гене­
рация]
4 FABACEUS, FABIFORMIS, faba-
ceu, de forma bobului de fasole
(sporii unor Lichenes) [fabaceous, bean-
shaped; bohnenartig; fabacé; bab-
szei*ű; бобовидный]
5-FACIALIS, cu faţa, cu latura (su­
perioară sau inferioară) (aequifacia-
lis, bifacialis) [-facial, -sided; -seitig;
-facial ; -oldalú ; -лицевой, -сторонный]
О FACIES f 1. înfăţişare, aspectul
general al plantei. 2. Facies, cea mai
mică subdiviziune a asociaţiei vege­
tale caracterizată prin dominanţa unei
specii [aspect, appearance, facies;
Ansehen, Gestalt, Fazies; aspect,
facies ; kinézés, facies ; облик, повер-
хость, фация]
7 FACILIS, uşor [easy; leicht; facile;
könnyű ; легкий]
8 FACTI ΤI US -^ artificialis
9 FACTOR m, factor, condiţia sau
cauza care determină desfăşurarea
unui proces (biologic, ecologic) [fac­
tor ; Faktor ; facteur ; tényező ; фактор]
10 FACULTAS f, capacitate, putinţă,
facultate (de adaptare, de germinare)
[faculty, capability; Fähigkeit; fa­
culté, capacité; képesség; способ­
ность]
11 FACULTATIVUS, facultativ (pa­
razit) [facultative; fakultativ, belie­
big; facultatif; fakultativ; факульта­
тивный]
12 FALCARI US, FALCA TUS, FALCI-,
falcát, semilunar curbat de forma se­
ceră (păstăile la Medicago falcata)
(falcifolius, falcirostris) [falcate, sickle-
shaped, scythe-shaped, sickle- ; si­
chelig, sichelförmig, sichel- ; falciforme,
en faucille, falci- ; sarlós, sarló alakú,
sarlószerű ; серне-, серповидный]
—*• drepan-, meniscatus, semilunaris
13 FALLACINUS, FALLACIOSUS,
FALLAX -^ decipiens, mentiens, si-
mulans
14 FALSUS, FALSI-, fals, aparent (fal-
sinervius) [false, spurious; falsch,
unecht; faux; ál, hamis; ложный]-*·
pseudo-, spurius
15 FAMILIA f, familie, categorie siste­
matică superioară genului, cu desi­
nenţa în -ACEAE (Fagaceae) [family;
Familie; familie; család; семейство]
16 FARCTUS, plin, umplut, compact
[stuffed, filled up; ausgefüllt, vollge-
stopft; plein, rempli; tele, kitelt;
выполненный]
17 FARINACEUS, farinaceu, făinos, de
natura fainei [farinaceous, flour-like;
mehlartig, mehlstaubartig ; farinacé;
lisztszerű ; мучновидный]
18 FARINOSUS, făinos, acoperit cu
praf făinos alburiu [frunzele la Atri-
plex, tulpina la Chenopodium) [fari­
nose, mealy; mehlig, mehlstaubig;
farineux ; lisztes ; мучнистый]
19 -FARIUS, -sériât, aşezat în rînduri
(ambifarius, bifarius) [-seriate, -ran­
ked, in rows ; -reihig ; -sérié ; -soros ;
-рядный] —»• serialis, seriatus, -stichus
20 F ASCI AT 10 f, fasciaţie, concreşterea
teratologică a organelor axiale cilin-
FASCIATUS
drice şi normal separate, acestea obţi-
nînd о formă turtită sau devenind
pangliciforme (ramuri şi tulpini, ade­
sea la Melilotus officinalis) [fasciation,
flattening; Fasziation, Verbănderung,
Breit werden, Verbreiterung; fascia­
tion; elszalagosodás ; фасциация]
21 FASCIATUS, fasciat, concrescut
anormal şi lăţit în formă de panglică
[fasciated, cocks-combed ; gebăndert,
bandförmig verbreitet ; fascie, rubané,
aplati en bandelette; szalagos, elsza-
lagosodott ; фасиийрованный]
22 FASCICULARIS, FASCICULA-
TUS, FASCICULIGER, FASCII-
FORMIS, fascicular, fasciculat, reu­
nit în mănunchi (frunze ^, peri -^,
rădăcini i"^, tulpini ^^) [fascicled, fas­
ciculate, close clustered, bundle-sha­
ped; büschelig, bündelig, bündei­
förmig, gebüschelt ; fascicule, en fais­
ceau; nyalábos, csomókban álló;
пучковатый]*
22a FASCICULUS m, fascicul 1. Mă­
nunchi (de vase conducătoare, de ace
la Pinus, rădăcini la Senecio palus­
tris, de peri, frunze etc.). 2. inflo­
rescenţă cimoasă cu ramurile laterale
dispuse neregulat şi variat de lungi,
cu florile în glomerul (Sycios angu-
latus) [fascicle, bundle, close cluster;
Faszikel, Büschel; fascicule, fais­
ceau; nyaláb, csomóvirágzat; пучок,
пучка]
23 FASTIGIATUS, fastigiat, cu ramuri
erecte, fasciculate, aproape egal de
lungi şi paralele cu axa principală
(Populus fastigiata) [fastigiate; ge­
gipfelt, gleichhochâstig, ebenstäußig;
fastigié ; tornyos, egyenlő csúcsú ; рав-
новысокий, равновершинный, прямо­
параллельный]
24 FATUUS, gol, golit (de seminţe,
polen, spori) [empty; leer, taub;
vide ; üres ; пустой] —• viduus, vacuus
25 FAUCI ALI S, FAUCI-, gîtuit, stran­
gulat (faucidentatus, fauciflorus)
[throated; schlundartig, rachenartig,
Schlund-; étranglé; torkos, elszű­
kült nyílású, -torkú; удушенный]
26 FAUX î, gît (al caliciului, corolei)
[throat, gorge; Schlund; gorge; torok;
шея, горло, зев] —у rictus
27 FAVEOLATUS, FА VOS US, FAVU-
ZOSUS, faveolat, alveolat, cu gropiţe
multiangulare (receptaculul unor com-
positae) [faveolate, honey-com­
bed; wabig, wabenartig, bienenzellig;
fovéolé; gödörkés; мелкоячеистый]
20β
28 FEBRIFUGUS -» alexipyreticus
29 FECUNDANS (fecundo), fecundant,
care fecundează prin polenizare [fe­
cundating ; befruchtend ; fécondant ;
megtermékenyítő ; отплодотвояю-
щий]
30 FECUNDATIO f, fecundare, ferti­
lizare, reunirea alor doi gameţi rezul-
tlnd zigotul [fecundation, fertilization,
impregnation; Fekundation, Befruch­
tung; fécondation, fertilisation; meg-
termékenyülés ; оплодотворение] —» fer-
tilisatio, sponsalia, nuptiae plantarum
31 FECUNDATUS, fecundat, fertilizat
(ovul -^ ) [fecundated, fertilized ; be­
fruchtet; fécondé, fertilisé; megter-
mékenyétett ; оплодотворенный]
32 FECUNDUS, fecund, fertil [fruit­
ful, fertile; fruchtbar, ergiebig; fertile,
fécond; termékeny; плодородный]
33 FEMINEUS, FEMINI-, femei, pre­
văzut cu pistil, lipsind staminele
(floare ^^) (feminiftorus) [female,
feminine; weiblich, pistill-; féminin;
női, termos; женский, пестичный,
женско-] - • gyn-, thely-
34 FENESTRALIS, FENESTRATUS
(lat. fenestralis „cu fereastră"), fene-
strat, cu lamina frunzei prevăzută
cu găuri sau deschizături intermitente
(Aponogeton fenestralis, Monstera de-
liciosa) [fenestrate, windowed, pier­
ced; fensterartig, gefenstert, durch­
brochen; fenestré, troué; ablakos,
likacsos ; продырявленный]
35 -FER, FERENS (fero), care poartă,
саге produce (acarifer, bifer, conidii-
fer, drupifer) [bearing, carrying;
tragend; portant; viselő, hordozó,
-termő ; несущий, -носный] - • -phorus
36 FERAX, productiv, roditor [fruit­
ful; fruchttragend; productif, fertile;
termékeny, termést hozó; плодород­
ный] —•· fertilis
37 FERMENTATIO f, fermentaţie [fer­
mentation; Fermentation, Gärung;
fermentation; erjedés; ферментация,
брожение] —»· zymosis
38 FERMENTUM η, ferment, eazimă
[ferment, yeast; Ferment, Gärungser­
reger ; ferment ; ferment, enzim, erjesz­
tő ; фермент] —»· enzyma
39 FERREUS, FERRUGINEUS, FER-
R UGINOS US, FE RR UMINA Τ US,
ruginiu brun, de culoarea fierului
ruginit [rustbrown, rusty, rust-colou­
red, iron-coloured; rostbraun, eisen­
rostfarbig; rouilleux, brun de rouille;
207
rozsdabarna; ржавый, цвета ржав­
чины]
40 FERTILIS, fertil, roditor, producă*
(or (plantă, sol) [fertile, productive»
fruitful; tragbar, fruchtbar, frucht­
tragend; fertile, fruitier; termékeny;
фертильный, плодущий] -*· ferax, über
41 FERTILISATIO f — fecundatio
42 FERUS, sălbatic, care creşte spon­
tan [wild, savage; wild, wildwachsen;
sauvage ; vad, vadontermő ; дикий,
дикорастущий ] -^ spontaneus
43 FERVIDARIUM η, seră caldă, cu
temperatură de - f l 3 —17° [hothouse,
stove ; Warmhaus ; serre chaude ; meleg­
ház ; оранжерея]
44 FIBRA f, fibră [fibre; Fiber, Faser;
fibre ; fonal ; волокно]*
45 FIBRIFORMIS, fibriform [fibre-sha­
ped; faserartig; fibriforme; fonal­
szerű ; волокновидный] —>• fibrillaris
46 FIBRILLA f, fibrilă (miceliană, nu­
cleară) [fibril; Fäserchen; fibrille;
fonalka; волоконце]
47 FIBRILLARIS -^ fibriformis
48 FIBRILLATUS, FIBRILLiFER,
FIBRILLOSUS, FIBROSULUS, fi-
brilat, prevăzut cu fibrile [fibrillate,
fibrinöse, fibrinous; kleinfaserig; fi­
brille, fibrilleux; fonalkás; мелко­
волокнистый]
49 FIBROSUS, fibrös, prevăzut cu fibre
sau cu filamente subţiri (rădăcină,
rizom, ţesut) [fibrose, fibrous; faserig;
fibreux; fonalas, szálas, rostos; во­
локнистый]
δΟ FI BU LATUS, fibulat, prevăzut cu
podeţiu cilindric (apoteciu) [buckled,
oîamp-bearing; geschnallt; bouclé;
fibulas, csatos; с пряжкой]
51 FICUS f, smochină, fructul de Ficus
carica [fig; Feige; figue; füge; фига]
52 FIDE (fideo) -·· teste
53 FI DELIT AS f, fidelitate, grad de
statornicie a unei specii inir-o aso­
ciaţie vegetală [fidelity; Gesellschafts-
íreue; fidélité; hűség (növénytársu­
lásban) ; верность]
54 -FIDUS, -FIDATUS, -FISSUS, fi-
dat, divizat pînă la jumătatea semi-
laminei (frunză) (acutifidus, bifidus,
multifidus, septemfidatus ) [divided,
cleft; -spaltig, zerteilt; -fidé, fendu;
hasü.ott ; надрезный, расщеплённый]
—> fissi-
FISSI-
55 FIGURA t, figură [figure, shape;
Figur, Abbildung; figure; ábra; фи­
гура]
56 FILAMENTACEUS, FILAMEN-
TARIS, FILAMENTIFORMIS, FI-
LAMENTOSUS, filamentaceu, fila-
mentos, de forma unui fir sau fila­
ment [filamentous, thread-like ; faden­
artig, fádig, fadenförmig; filamen-
tacé, filamenteux; fonalas, szálas,
fonál alakú ; ниточный, нитчатый,
нитевидный] —» fibriformis, fibrosus,
nematoideus
57 FILAMENTUM n, filament 1. Organ
filiform, în general. 2. Filamentul
staminal susţinînd anterele [filament,
thread; Faden, Staubfaden; filament,
filet; szál, porzószál ; нить, тычиноч­
ная нить] —>· filum, пета
58 FILI-, FILIFORMIS (filicaulis, fi-
lifer, filipendulus ) —> filamentaceus
59 FILICIFORMIS, FILICINUS, FI-
LICOIDES, FILICI-, filiciform, de
forma ferigilor (filicifolius) [fern-
like; farnförmig, farn-; filiciforme, à
forme d'une fougère; páfrány alakú,
páfrány- ; папоротниковидный, папо-
ротнико-] —> pterido-
60 FILICOLOGIA í (lat. filix „ferigă",
gr. λόγος „vorbire") —»· pteridologia,
pteridographia
61 FILUM η ->• filamentum
62 FIMBRIA f, fimbrie, scvamă sau
lacinie fină [fimbria, fringe; Franse;
frange ; sallang, cafrang, rojt ; бахрома]
63 FIMBRIATUS, fimbriat, fin şi lung
despicat în fişii (foliolă involucrală,
ohree, lodiculă, cortină, induziu)
[fimbriate, fringed ; fransig, gefranst ;
fimbrié, frangé; sallangos, cafrangos,
rojtos ; бахромчатый] —*• crosso-, thy-
64 FIMETARIUS, FIMICOLUS (-CO­
LA f), fimicol, care creşte pe
gunoişte sau pe bălegar [fimicolous,
growing on dung; mistbewohnend,
düngerbewohnend; fimétaire; trá­
gyán termő ; навозный]
65 FIRMUS, FIRMI-, virtos, ţeapăn,
rigid (firmifolius) [firm, stiff, tough;
steif, fest, hart, derb; ferme, raide,
rigide; kemény, merev, erős; прочный,
крепкий]
66 FISCELLARIUS -> contextus, inter-
textus
67 FISSI-, -FISSUS (findo) (fissiden-
tatus, bifissus) -* -fidus
FISSILIS
68 FISSILIS, despicabil [fissile; spalt-
bar; fissile; hasadó; раскалываю­
щийся]
69 FISSIO f, fisiune, despicare, sciziune,
divizare (cromozomică, nucleară, te­
ratologică) [fission, splitting, cleavage;
Fission, Spaltung; fission, clivage,
scission ; hasadás ; деление, расщепле­
ние]
70 FISSIPARUS -^ bifidus
71 FISSURATUS, fisurat, cu despică-
turi sau crăpături [fissurate, fissured;
vielspaltig; fendillé; hasogatott, be­
vagdalt ; растрескавшийся] —* rhagadi-
osus
72 FISTULARIS, FISTULATUS, FI-
STULOSUS, FISTULI-, fistulös,
tubulos, cilindric şi găunos (frunza la
Allium сера, tulpina la Gramineae)
(fistuliflorus, fistulifolius ) [fistular,
fistulous, fistulöse; röhrig, röhren­
förmig, röhren-; fistulaire, fistuleux;
csöves, csőszerű; дудчатый, дудчато-]
—>· siphoneus, tubularis, tubulosus
73 FIXUS, -FIXUS, fixat, inserat pe
un alt organ (acrofixus, dorsifixus,
basifixus) [fixed; befestigt, fest,
angeheftet ; fixé ; rögzített ; закреплён­
ный, укреплённый]
74 FLABELLATUS, FLABELLIFER,
FLABELLIFCRMIS, FLA BELLI-,
flabelat, flabeliform, răsfirat în formă
de raze; dispus în evantai (labelul la
Orchis papilionacea, foliole involu-
crale la Centaurea orientális, vexilul
la Ononis, nervuri, frunze etc.) (fla-
bellifolius) [flabellate, fan-shaped,
fan-; fächerförmig, fächerig, fâcher-;
flabellé, en éventail; legyezős, legye­
zőszerű, ernyő alakú; веерообразный]
75 FLACCIDUS, FLACCUS, flaccid,
slăbănog (tulpina la Cymbalaria mura-
lis, Galium palustre) [flaccid, flabby;
schlaff, schlapp; flasque; ernyedt,
lankadt, konyult, petyhüdt; отвис­
лый, повислый]
76 FLAGELLACEUS, FLAGELLARIS,
FLAGELLIFORMIS, flageliform, în
formă de bici [flagelliform, lash-like,
whip-like ; peitschenförmig, geißei­
förmig, ausläuferförmig ; flagellaire,
flagelliforme, en fléau, en fouet;
ostorszerű, ostorinda alakú; бичевид-
ный, плетевидный, жгутиковидный]
77 FLAGELLATUS, FLAGELLIFER,
flagelat, prevăzut cu flagel (Algae)
[flagellate; peitschentragend; flagellé;
ostoros, csillangós; жгутиконосный]
208
78 FLAGELLUM η, flagel, cil 1. Fila­
ment mobil în vîrful unor celule sau
gârneţi, uşurînd deplasarea acestora
(Algae). 2 Tulpină secundară uneori
floriferă (Hieracium caespitosuin ) . 3.
Ramură filiformă (Bryophyta). 4.
Sarment [flagellum, runner, whip ;
Geißel, Flagellum, Peitsche, Peit-
chentrieb, Peitchensprosse, Schöss-
ling; flagellum, fouet, coulant, sar­
ment; ostor, csillangó, ostorinda;
жгутик, плеть, ус, ресничка]
79 FLAMMEUS, FLAMMIFER, roşu
aprins, de culoarea flăcării sau a focu­
lui [fiery-red, flame-coloured, bright-
red; feuerrot, flammrot, brennendrot,
glühendrot; rouge feu, couleur de
feu, flambé, rouge ardent; égőpiros,
égővörös, láng színű, lángvörös ; ог­
ненно-красный] ·-*• igneus, ignicolor,
phlogi-, pyr-, pyrochrous
80 FLAV ENS, FLAVEOLUS, FLA-
VESCENS, FLAVICANS, FLAVI-
DUS, flavescent, gălbui, palid-gal-
ben (florile la Allium flavescens)
[flavescent, yellowish, somewhat yel­
low, becoming yellow; gelblich, gelb­
werdend, blaßgelb; jaunâtre, jau­
nissant, jaune clair; sárguló, fakuló,
halványsárga ; желтоватый, желтею­
щий]
81 FLAVI-, FLAVO-, FLAWS, gal­
ben, galben-deschis (flaviceps, fla-
i'irostris, flavofuscus, flavovirens)
[yellow, bright yellow, pure yellow;
gelb, reingelb, hellgelb; jaune, jaune
pure; sárga, tisztasárga, világossár-
ga ; жёлтый, светло - жёлтый]
82 FLEXUOSUS, FLEXI-, -FLEXUS,
flexuos, şerpuitor (flexicaulis, fle-
xipes, flexispinus, genuflexus) [fle-
xuose, bent in zigzag; geschlängelt;
flexueux ; kígyózó, hajlongó ; изви­
листый, извилисто-] —> anguiformis,
mesenteriiformis, ophio-, serpen^
83 FLOCCIGER, FLOCCOSUS, pufos
păros; cu peri deşi, lungi si moi
(Tragopogon floccosus) [fioocose;
flockigbehaart, wollflockig ; flocon­
neux ; bolyhos ; клочковатый, клочко­
вато- опушенный]
84 FLOCCULOSUS, floculos, cu smo­
curi mici de peri [flocculose ; klein-
flockig ; floculeux ; bolyhocskás ; мел­
коклочковатый]
85 FLORA î, floră 1. Totalitate a plan­
telor dintr-o anumită regiune . 2.
Listă de plante şi titlul unor lucrări
floristice (Velenovsky: Flora bulga-
rica, 1891) [flore; Flora, Pflanzenliste,
209
Pflanzenbestand, flore; flóra, növény-
zet ; флора, растителный мир]
86 FLORALIS, FLORI-, -FLO RU S, flo­
ral, -fior, relativ la floare (axă, calen­
dar, înveliş) (floribundus, abundiflo-
rus) [floral; bluten-, -blutig, blu-
men- ; florale ; virág-, virágú ; цвето-,
-цветковый, прицветный, цветочный]
87 FLO RATIO f, FLORESCENTIA f,
înflorire, perioada înfloririi [flores­
cence, flowering, blossoming; Flo-
reszenz, Blütezeit, Blühen; fleuraison,
floraison; virágzás, virítás, virágzási
idő ; цветение, время цветения] —• an-
thesis, efflorescentia
88 FLORIRUNDUS, FLORIDUS, în-
florit abundent, bogat înflorit [flori-
bund, abundantly flovv^ering; reich-
blühend, blumenreich ; floribond ; gaz-
dagon virágzó ; обильноцветущий]
89 FLORICOLUS (-COLA í), floricol,
care trăieşte pe flori [floricolous ;
blütenbewohnend ; floricele ; virágon
élő; живущий на цветках]
90 FLCRICULTURA f, floricultura [flo­
riculture, flower-gardening; Blüten-
zucht ; floriculture ; virágtenyésztés ;
цветоводство]
91 FLORIFER, FLORIGER, florifer,
purtător de flori (tulpină ^^, mugu­
re'^) [floriferous, bearing flowers;
blütentragend; florifère; virágos, vi-
rágot hordozó; цветоносный]^ antho-
phorus
92 FLORIGRAPHIA f (lat. flos „floare",
gr. γράφω „a descrie"), florigrafie,
descrierea florilor [florigraphy ; Blü-
lenbeschreibung ; florigraphie ; virág-
leírás; описание цветков]
93 FLORI LEGI и M η, florilegiu („bu­
chet de flori") 1. Tratat floristic.
2. Colecţie de flori, uneori numai
picturi de flori. 3. Titlul unor lucrări
floristice [florilège; Blütensammlung;
florilège ; virágcsokor ; собрание цве­
тков]
94 FLORIPAR, floripar, care produce
flori (mugure r^) [floriparous ; blü­
tenerzeugend; floripare; virágot ter­
mő ; рождающий цветок]*
95 FLO RU LA f, florulă, floră mică (ca
titlu de lucrări floristice) [florula,
small flora; kleine Flora; florule;
kis flóramű ; местная флора]
96 FLOS m, floare, organul principal
al plantelor superioare, adesea pre­
văzut cu un înveliş extern de obicei
FOLIARIS
verde (caliciul) şi unul intern de obi­
cei colorat (corola), ambele protejînd
organele de reproducere (staminele
şi pistilul) [flower, blossom; Blüte,
Blume; fleur; virág; цветок]*
97 FLOSCULUS m, floscul, floricică;
fiecare din florile antodiului (Com-
positae) [floscule, floret, floweret, litt­
le flower; Blütchen, Blümchen;
fleuron, fleurette; virágocska, fészek-
virág ; цветочек]
98 FLUCTUANS,FLUCTUOSUS (fluc­
tua), fluctuant 1. Nestabil. 2. Plu­
titor [fluctuating, floating; schwan­
kend, schwingend, wogend, schwe­
bend; changeable, flottant; változó,
úszó ; флюктуирующий, изменчивый,
плавающий]
99 FLUI TANS (fluito), fluitant, plu­
titor (Ranunculus fluitans) [fluitant,
floating, swimming; flutend, schwim­
mend ; flottant ; úszó ; пловучий, плы­
вущий]
100 FLUMINALIS, FLU VIALI S, FLU-
VIA TICUS, FL и VIA TILI S, flu­
vial, саге creşte pe lîngă fluvii sau
rîuri [fluvial, fluviatic, fluviatile ; fluß­
bewohnend, flußliebend ; fluvial,
fluviatile; folyókban élő, folyókban
tenyésző; речной]
101 FODINA î, mină [mine; Bergwerk;
mine ; bánya ; рудник]
102 FOENUM η, fin [hay; Heu; foin;
széna: сено]
103 FOETENS, FOETIDUS, FOETU-
LENTUS (foeteo), fetid, puturos,
urît mirositor [fetid, stinking, malo-
dorous; stinkend; puant; büdös; во­
нючий, зловонный] —»· maleolus, nido-
rosus, olidus, putidus, vulvarius
104 FOLIACEUS, foliaceu. 1. Care se
aseamănă cu frunza (tulpina la Opun­
tia, talul la Peltigera, caliciul cu sepa-
lele uneori verzi la Cobaea, Rosa,
filodiile la Acacia). 2. în care se
dezvoltă frunze (muguri) [foliaceous,
leaf-like; blattartig; foliacé; levél­
szerű ; листовидный, листоватый] -^
phylloideus
105 FOLIANEUS, folianeu, de origină
foliară (spinii la Paliurus, cîrceii la
Lathyrus aphaca) [folianeous ; blatt-
vertretend ; foliané ; levél eredetű ;
возникающий из листа]
106 FOLIARIS, foliar, care aparţine
frunzei (lamina, nervură) [foliar ; blatl-
ständig, blatt-; foliaire; levélhez­
tartozó ; листовой]
FOLIATIO
107 FOLIATIO f, foliaţie, înfrunzire [fo-
lialion, leafing; Belaubung; foliation;
levelesedés, levélnyílás; облиствение]
[foliatio-vernatio —>· praefoliatio )
108 FOLIATURA f, foliatură, frunziş,
totalitatea frunzelor unei plante
[foliage; Laub, Laubwerk; feuillage;
levélzet; облиственность, листва]
109 FOLIATUS, -FOLIATUS, FOLII-,
-FOLIUS, foliat, frunzos ; prevăzut cu
frunze (effoliatus, ensifolius, foliico-
lus) [foliate, -leaved; belaubt, beblät­
tert, blattführend, -blättrig, -laubig;
feuille ; leveles, -levelű ; лиственный,
облиственный, листо-, -листный] -*
-phyllus
110 FOLIIFER, FOLIIGER -* foliatus,
phyllophorus*
111 FOLIOLATUS, foliolat, prevăzut cu
foliole (frunza penată) [foliolate,
leafletted ; blăttchenlragend ; folio-
lé ; levélkés ;листочковый]
112 FOLIOLUM η, foliolă I. Segmentul
independent al unei frunze compuse
(Leguminosae). 2. Component al in-
volucrului unui antodiu (Compositae)
[foliole, leaflet; Blăttchen, Teilblatt;
foliole, feuillet; levélke; листочек]
113 FOLIOSUS, bogat frunzos [foliose;
blattreich, reichblăttrig, vielblătt-
rig; abondamment feuille; gazdagon
leveles; обильно облиственный]
114 FOLIUM η, frunză, organ fundamen­
tal, de obicei plan şi verde, format
pe tulpină sau pe ramuri, care în prin­
cipal realizează fotosinteza [leaf;
Blatt, Laubblatt; fouille; levél; лист]
—» phyllum
115 FOLLICULARIS, FOLLICULIFOR-
MIS, folicular, de natura sau
de forma foliculei [follicular, cod­
like; balgartig, balgătinlich; follicu­
laire; tüszőlermésszorú ; фолликуляр­
ный, листовковидный, мешочковидиый]
11G FOLLICULARÍUM η, FOLLICU-
LODIUM η, foliculariu, foliculá com­
pusă (AquUegia, Caltha, lllicium,
Sedum) [compound follicle, polyfol·
licle; zusammengesetzte Balgfrucht,
Balgkapselkranz ; folliculode, poly-
follicule ; tüszőcsokor ; сложный фолли­
кул] -> polyfolliculus
117 FOLLICULUS m, foliculă, fruct
uscat unicarpelar, de obicei poli-
sperm, cu dehisceriţă longitudinală
(Helleborus, Consolida) [follicle; Balg­
frucht, Balgkapsel; follicule; tüszö-
termés, tacskótermés; фолликул, лис­
товка]
210
118 FOMES m, iască [tinder; Zunder;
amadou ; tapló ; трут]
119 FÖNS m, izvor [spring; Quelle; sour­
ce ; forrás ; исток] —*• scaturigo
120 FONTANE US, FONTANUS, FON-
TICOLUS, FONTINALIS, fontinal,
саге creşte în izvoare sau în fîntîni
(plantă) [spring-growing; quellenbe­
wohnend, quellenliebend ; fonticole ;
forráslakó, forráskedvelő ; источнико-
вый, ключевой ] —» scaturiginus
121 FORAMEN η -*• apertúra
122 FORAMINATUS, FORAMINOSUS,
găurit, cu găuri [perforated; löchrig,
durchlöchert; foraminé; lyukas; дыр­
чатый] —» porosus
123 FORATUS, -FORATUS, -FORUS,
perforat, găurit (capsulă ^^) (bifo-
ratus, biforus) [pierced, perforated ;
gelöchert; percé, perforé; átlyukasz­
tott ; просверленный]
124 FORFICATUS, forfecat, de forma
unei foarfeci [scissor-shaped ; sche-
renförmig; en ciseau; ollós, ollószerű;
ножницевидный]
125 FORMA f, formă 1. înfăţişare. 2.
Unitatea sistematică cea mai infe­
rioară, subordonată varietăţii [shape,
form; Gestalt, Form; forme; forma,
alak; форма]*
126 FORMANS (formo), formînd, care
formează [forming; bildend; formant;
alkotó; формирующий]
127 FORMATUS, format, alcătuit [for­
med; geformt; formé; alakult; обра­
зованный, сформирова1шый]
128 -FORMIS, de forma, cu înfăţişarea
(ensiformis) [-shaped, like; -förmig,
-gestaltig; -forme; alakú; образный]
—>^ -morphus
129 FORMULA f, formulă, reprezenlare,
simbol (floral) [formula; Formei; for­
mule ; képlet ; формула]
130 FORNICATUS, arcuit, boltii (petala
superioară la Aconitum) [fornicate,
arched, vaulted; gewölbt, wölbig;
voûté, arqué; ívelt, boltozatos; свод­
чатый, выгнутый] -^ arcuatus
131 FORNIX m, boltitura, fornice ; scvame
boltite în gîtul unor corole tubuloase
(Myosotis) [vault, arched scale;
Wölbung, Hohlschuppe, Schüppchen ;
voûte, écaille voûtée; boltozat, ívelt
torokpikkely; свод, арка]
132 FORTIS —*• robustus, vigurosus
133 FORTUITUS -^ accidentalis
211
134 FOSSA {, groapă, şanţ, canal [pit,
fosse, trench, ditch; Graben; fosse,
canal; árok, gödör, csatorna; канава,
яма, ров]
135 FOSSILIS, fosil, pietrificat [fossile,
petrified; fossil, versteinert; fossilisé,
pétrifié; megkövesedett, kövületi,
ásatag, ősvilági; ископаемый] -» pe-
trefactus
136 FOSSILIA η pl, fosile, petrefacte
[fossils; Fossilien, Versteinerungen,
Petrefakten; fossiles; kövületek, ős­
maradványok ; ископаемые]
137 FOSSULARIS, FOSSULATÜS, cu
gropiţe mici [fossulate; kleingrubig;
fossette ; kisgödörkés ; желобчатый,
канавчатый]
138 FOVEA f, fovee 1. Gropiţă pe supra­
faţa unor seminţe (Chenopodium
serotinum). 2. Gropiţă la baza sporo-
filei adăpostind sporangele (Isoëtes).
3. Cavitate pe lobul lateral al stig­
matului, fixînd polenul (Orchidaceae).
4. Gropiţă nectariferă pe unguicula
petalelor sau a tepalelor (Ranuncu-
laceae) [fovea, pit; Grube, Grübchen;
fossette, fovéole; gödröcske, gödörke;
ямка, ямочка]
139 FŐVE AT US, FOVEOLATUS, FO-
VEOSUS, foveolat, eu gropiţe [fovea-
te, foveolate, pitted; grubig, klein­
grubig, grubigvertieft ; fovéolé, fos­
sette; gödörkés; ямчатый, мелкоям-
чатый]
140 FOVILLA f, fovilă, conţinutul semi-
granulos şi semilichid din grăunciorul
de polen [fovilla; Befruchtungsmaße,
Befruchtungsstoff; foville; hímpor­
tartalom; фовилла]
141 FRACTUS, FRACTI-, FRACTO-,
rupt, întrerupt (fractiserialis, fracto-
flexus, septifragus) [breaked, breaky- ;
abgebrochen, unterbrochen; brisé,
rompu, interrompu; tört, megszakí-
tott, megszakítottan- ; сломанный, пре­
рывисто-]
142 F RAGARI-, FRAGI-, de fragi (fra-
garicolor, fragifer, fragiformis) [straw­
berry- ; erdbeeren- ; fragi- ; eper- ;
землянико-]
143 FRAGILIS, FRAGILI-, fragil, rup­
ţii (fragilifolius ) [fragile, broken-;
brüchig, zerbrechlich, brech- ; fragile,
ruptile ; törékeny, szakadó- ; хрупкий,
хрупко-] -+ frangulus
144 Ρ RAGMEN ТАТЮ î, fragraenlare
1. Mod de diviziune directă a celulei
F RONDOS и S
prin simpla împărţire în două frag­
mente. 2. Despicare (a nucleului, a
cromozomului) [fragmentation; Frag­
mentation, Zerfallen; fragmentation;
fragmentáció, szétdarabolódás ; фраг­
ментация]
145 FRAGMENTUM η, fragment [frag­
ment; Bruchstück; fragment; töre-
dék; фрагмент, обломок, кусок]
146 FRAG RAN S (fragro), odorant, cu
miros plăcut şi pătrunzător (Jasmi-
num) [fragrant ; wohlriechend, stark­
riechend, angenehm duftend; odo­
rant; jószagú, bódító illatú; благо­
ухающий, пахучий, душистый]
147 F RAGU M η, fragă, fructul de Fra-
garia [strawberry ; Erdbeerfrucht ; frai­
se; eper, szamóca; землянка]
14 8 -FRAG US -+ fractus
149 FRANGULUS -* fragilis
150 FREQUENS, frecvent, întîlnit ade-
sea [frequent; häufig;, fréquent; gya-
kori ; частый]
151 FREQUENTIA f, frecvenţa, procen­
tajul ocurenţei speciei în ansamblul
suprafeţelor de probă (în fitocenolo-
gie) [frequency; Frequenz, Häufig­
keit; fréquence; sűrűség, helyi ál­
landóság; встречаемость, частота]
152 FRIGIDARIUM η, frigidariu, seră
rece [cool greenhouse; Kalthaus; fri-
gidarium ; hidegház ; холодная оран­
жерея]
153 FRIGIDUS, frig, rece, care creşte
în regiuni răcoroase [cold; kalt,
kälteliebend; froid; hideg, hűvös,
hidegkedvelő; холодный] —»• psichro-
154 FRON DESCENS (frondesco), fron-
descent, în curs de înfrunzire [fron-
descent ; belaubend ; frondescent ;
lombosodó; листвеюший]
155 FRONDESCENTIA f, frondescenţă
1. înfrunzire; dezvoltarea frunzişului
arborilor. 2. Virescenţă [frondescence,
leafing vJrescence; Frondeszenz, Ver-
laubung, Belaubung, Vireszenz ; fron­
descence, virescence; lomboscdás, vi­
rágzöldülés ; облиствение, позеленение]
—• foliatio, virescentia
156 F RON DI-, de frunziş (frondicolus,
frondiformis, frondiparus) [frond- ;
laub- ; frondi- ; lomb- ; листо-J
157 FRONDOSUS, bogat frunzos [froM-
dose, frondous ; laubig, laubblättrig,
belaubt ; frondeux ; lombos, lomble-
veles ; лиственный]
FRONS 212
158 FRONS (-ndis) Í 1. Frunziş (la ar­ 167 FRUMENTUM η, cereale, grîne
bori). 2. Frondă (la Pteridophyta). 3. [cereals; Getreide; céréales; gabona;
Tal foliaceu (Hepaticae). 4. Tulpină хлеб]
taloidă, foliacée (Azolla, Lemnaceœ) 168 FRUTECTUM, FRUTETUM η -^
[frond, foliage ; Laub, Laubblatt ;
fronde, feuillage; lombozat, lomble- fruticetum
vél, levélszerű telep, telepszerű szár; 169 FRUTESCENS (frutesco), frutescent,
листва, листоватое слоевище, вайя] asemănător unei tufe mici, lignificat
numai în porţiunile tulpinale infe­
159 FRONS (-ntis) f 1. Frunte. 2. Par­ rioare [Filipendula ulmaria, Obione
tea din faţă а unui organ [forehead; verrucifera) [frutescent, becoming
Stirne, Vorderseite; front, face fron­ shrubby ; strauchartig, staudenartig ;
tale; homlok, elülső rész; перёд, пе­ frutescent ; bokrosodó, cserjésedö ; кус­
редняя сторона] тистый, кустарниковый] —> sublignosus
160 FRUCTESCENTIA í-* fructifica- 170 FRUTEX m, tufă, arbust scund;
tio plantă lemnoasă scundă, ramificată
de la bază (Rosa, Rubus) [shrub,
161 FRUCTICOLUS (-COLA f), frucli- bush; Strauch, Staude, Busch; ar­
col, care trăieşte pe fructe (parazit) brisseau, petite arbuste; bokor, cserje;
[fructicolous; fruchtbewohnend; fruc- кустарник] —> arbuscula, arbustum
ticole; termésen élő; обитающий на
плодах] 171 FRU ΤWANS, F RU ΤI CO SU S (fru-
162 FRUCTIFER, FRUCTIFICANS, tico), fruticant, arbustiv, tufos [fru-
FRUCTUARIUS, FRUCTIGENUS, ticant, bushy; strauchig, buschig;
FRUCTIGER, FRUCTIPARUS, buissonnant; bokros, cserjés, aljafás;
fructifer, care poartă sau produce кустарниковый]
fructe (peduncul r^, plantă '^J [fruc­ 172 FRUTICETUM η, fruticet, tufiş,
tiferous, fruiting, fruit-bearing; frucht­ tuferiş ; loc cu numeroase tufe [shrub-
bar, fruchttragend, fruchtifizierend ; let, shrubbery, scrub; Gebüsch, Ge­
fructifère, fructifiant ; terméshozó, sträuch; broussaille, brousse, buisson,
termést tartó, gyümölcsöző, gyümölcs­ ballier; cserjés, csalit, bokros hely;
termő ; плодоносный, плодущий, заросли кустарника]
плодовый, плодоносящий] - • ferax, fer-
tilis, fructescens, über, frugifer 173 FRUTICULUS m, subarbust, tufă
mică [small shrub ; Kleinstrauch, Zwerg­
163 FRUCTIFICATIO f 1. Fructificare, strauch ; arbrisseau nain ; törpecserje ;
maturaţia fructelor sau a seminţelor низкий кустарник]—>siiZ>arèws<MW, suf-
(Phanerogamae). 2. Fructificaţie, or­ frutex
gane de reproducere (Cryptogamae)
[fructification, fruiting, fruit-body; 174 FUCACEUS, FUCOIDES, fucaceu,
Fruchtreife, Fruchttragen, Fruchtbil­ asemănător cu Fucus [fucaceous, fucoi-
dungsperiode, Fruchtkörper ; fructi­ dal; tangähnlich ; fucacé, fucoïde; fu-
fication, infrutescence, corps de fruc­ kuszszerű ; водорослевидный]
tification ; gyümölcsérés, magérós,
szaporitószerv ; фруктификация, плодо­ 175 FUCATUS, FUCAТО-, colorat (fuca-
ношение, плодовое тело] tophyllus) [coloured, stained, painted ;
geschminkt, schmink-; coloré; színes-,
164 FRUCTIVORUS, fructivor, carpofag; színezett ; окрашенный, цветно-]
care se nutreşte cu fructe [fructivorous ; 176 -FUGALIS, -FUGUS, -fugal, care se
fruchtfressend ; fructivore ; termést îndepărtează („fuge") într-o direcţie
evő, gyümölcsrágó ; фруктоядный, пло­ contrară (acrofugalis, basifugalis, an-
доядный] —> carpophagus guifugus) [-fugal; -laufend; -fuge;
165 FRUCTUS (-us) m, fruct, organ -futó ; -бежный] —»· -dromus
format din ovarul fecundat (Angio- 177 FUGAX, efemer, temporar, trecător;
spermae), protejînd seminţele [fruit ; care dispare repede (petale) [fugaci­
Frucht ; fruit ; gyümölcs, termés ; ous, fleeting, transitory, early falling;
фрукт, плод] flüchtig, vergänglich; fugace, tempo­
raire; hamar eltűnő, korán lehulló;
FRUCTUS SPURIUS -^ pseudocar- преходящий, недолговечный]
pium
178 FULCIENS, FULCRACEUS, FUL-
166 FRUGIFER, F RUGI FΕ REN S CRANS (fulgeo), proptitor, sprijini­
fructifer* tor [supporting; stützend, unterstü-
213
I zend ; soutenant, appuyant ; támasztó,
l)ányvázó ; подпирающий]
179 FULCRATUS, FULTUS, proptit,
răzimat, susţinut [supported ; gestützt ;
appuyé ; alátámasztott ; подпертый] -*
suffultus
180 FULCRUM η, suport, organ de sus­
ţinere sau de fixare (cîrcel, rădăcină
fixătoare) sau organ numai aparent
de susţinere (bracteile de sub floare
sau inflorescenţa la Dianthus capita-
tus) [prop, support ; Stütze, Gestell ;
fulcre, soutien, appui; támaszték, tá­
masztó szerv; опора, подпорка]
181 FULGENS, FULGIDUS (fulgeo), lu­
cios, lucitor [shining, gleaming, glitte­
ring; glänzend, leuchtend; brillant,
éclatant ; fényes, ragyogó ; блистаю­
щий, сверкающий] —»· lucens, micans,
splendens, -phanus
182 FULIGINEUS, FULIGINOSUS, fu-
liginos, negru ca funinginea [sooty,
soot-coloured, blacklike soot ; rußig,
rußfarbig, rußchwarz; fuligineux, cou­
leur de suie ; koromszínű, koromfekete ;
сажистый] —»^ ustalis
183 FULMINEUS,FULVELLUS, FUL-
VESCENS, FU LVI DU S, bruniu,
brun gălbui [sommewhat tawny, yel-
lowish-brown ; braungelblich, hell­
braun; brunâtre, jaunâtre-brun; bar­
nás, barnuló, sárgásbarna; буро-жел­
товатый]
184 FULVUS, FU LV Ι-, brun roşcat,
galben roşcat (fulvipilus, fulvispinus)
[fulvous, reddish-brown, tawny ; braun­
rotgelb, rötlichgelbbraun, fahlgelbrot;
fauve, rougeâtre-jaune, brunâtre-jau­
ne; vörhenyessárga, sárgásbarna, rőt­
színű ; буро- жёлтый]
185 FUMAGINEUS, FUMAGINOSUS,
FUMANUS, FUMEUS, FUMIDUS,
FUMIGATUS, FUMOSUS, fumuriu,
de culoarea cenuşiu negricioasă a
fumului [smoky, smoke-coloured,
smoke-grey, thoung-smoked ; rauchig,
rauchgrau ; enfumé, gris de fumé,
noirâtre-gris; füstös, füstszínű, füst­
szürke, feketésszürke ; дымчатый, пе­
пельно-черноватый] —*• capnoideus
186 FUNALIFORMIS, FUN ALIS, funii-
form, in formă de funie (rădăcini)
[funiform, rope-like; stric I; förmig,
strangförmig; funiforme; kötélszerű;
веревковидный, веревчатый]
187 FUNGACEUS, FUNGIFORMIS,
FUNGOIDEUS, fungoid, asemănător
cu о ciupercă [fungaceous, fungus­
FURFURACEUS
like, mushroom-shaped ; pilzartig, pilz­
förmig; fongacé, fongiforme; gom­
baszerű; грибовидный]-»/nyceí-, my-
co-, mycetoideus
188 FUNGICIDUS, fungicid, саге com­
bate ciupercile [fungicid; fungizid,
pilzenvernichtend ; fongicide ; gom­
bairtó; фунгицидный]
189 FUNGICOLUS [-COLA f), fungicol,
care creşte pe ciuperci [fungicolous ;
pilzbewohnend ; f ongicole ; gombán
élő; обитаюпщй на грибах]
190 FUNGIVORUS, fungivor, care se
nutreşte cu ciuperci [f ungivorous ;
pilzfressend ; fongivore ; gombaevő ;
грибоядный]
191 FUNGUS m, ciupercă, burete [fungus,
mushroom; Pilz, Schwamm; cham­
pignon; gomba; гриб]
192 FUNICULARIS, funicular 1. De
forma unei corzi. 2. Care aparţine
funiculului [rope-like ; strangförmig,
nabelstrangförmig ; funiculaire ; zsi­
nórszerű, magzsinórszer^ű ; веревкооб-
разный, семяножковидный]
193 FUNICULATUS, funiculat, prevă­
zut cu funicul [funicled; nabelstrăn-
gig; funiculé; csírafüggesztős, mag-
zsinóros ; семяножконосный]
194 FUNICULUS m, funicul, cordonul
umbilical al ovulului (Scleranthus)
[funicle, seed-stalk, ovule-stalk ; Nabel­
strang, Nabelschnur, Samenstiel, Sa­
menstrang ; funiculé, cordon ombilical ;
csírafüggesztő, magrügy-köldökzsinór,
magzsinór ; фуникулюс, се\множка]
—>· chorda umbilicalis, blastophorus,
podospermium
195 FUNIFORMIS -^ funaliformis
196 FUNILIFORMIS -• funaliformis
197 FURCATIO f, bifurcare, ramificarea
unui organ axial [furcation; Gabe­
lung, Gabelteilung; bifurcation; villás
elágazás, elágazás; разветвление, раз­
вилина]
198 F URCAT US, FU RCIFER, -F UR­
CUŞ, furcat, bifurcat ramificat (păr,
tulpină, ramură) (bifurcatus) [fur­
cate, forked; gabelig, gegabelt, gabel­
förmig, gabelteilig; fourchu; villás,
villás elágazású; вильчатый, раздво­
енный, -вильчатый] —» dicrano-, dicho-
tomus
199 FURFURACEUS, FURFUROSUS,
furfuraceu, acoperit cu un praf ase-
FURVUS
mănător tărîţei (tulpina Ia Orobanche
purpurea) [scurfy, bran-like; kleienar-
tig ; f urf uracé ; korpaszerű ; отрубовид-
ный]
200 FURVUS, închis (Ia culoare), negru
bruniu [dark, dusky; dunkel; foncé;
sötétszínű; тёмный, чёрный] -у ater,
atri-
201 F USCAT US, FUSCELLUS, FUS-
CESCENS, FUSCIDUS, bruniu [dar­
kened, darkening; braunwerdend, brä­
unlich; brunissant, brunâtre; barnás,
barnuló, sötétlő; буроватый, буре­
ющий]
202 FUSCUS, FUSCI-, FU SCO-, brun
închis (fuscipes, fusco-ater, fusco-ru-
214
ber) [dark brown, fuscous, dark;
dunkelbraun, braun; brun sombre,
brun ; sötétbarna, barna ; темно - бу­
рый, бурый]
203 FUSIFORMIS, FUSOIDEUS, fuzi-
form, îngust, alungit, cilindric, de forma
unui fus (rădăcină) [spindle-shaped,
fusiform; spindelig, spindelförmig; fu­
siforme, en fuseau; orsó alakú; ве-
ретеновидный] —*• sphondyloideus
204 FUSIO f, fuziune, unire, contopire
(celulară) [fusion, union; Fusion, Ve­
reinigung, Verschmelzung ; fusion ;
egyesülés, egybeolvadás; слияние]
205 FUSUS m, fus (nuclear) [spindle;
Spindel; fuseau; orsó; веретено]
 G
1 GAEO-, -GAEUS, GEO-, -GEUS (gr.
γαία sau yf[ „pămînt, sol") (geocarpi-
cus, geographicus, epigaeus) —*• terri-,
terrestris
2 GAEOECICUS (gr. -, οίκος „locuinţă")
—> terricolus
3 GAGATOSPERMUS (gr. γαγάτος
„piatra neagră", σπέρμα „sămînţă"),
gagatosperm, cu seminţe negre [black-
seeded; schwarzsamig ; à semences
noires ; fekete magvú ; черносемянный]
4 GAL-, GALA-, GALACTO-, GALO-,
-GALUS, GALACTINUS, GALAC-
TITES (gr. γάλα, γάλακτος „lapte"),
galactin 1. Alb ca laptele. 2. Care
conţine latex (galachrous, galactophyl-
lus, galochromus, myogalus) [milky,
milk-white; milch-, milchweiß; lacté,
blanc de lait; tejfehér; молочно-,
молочнобелый] —»· lacteus
5 GALACTOPHORUS (gr. -, φορέω „a
duce") —»^ laticifer
G GALANTHUS (gr. -, άνθος „floare"),
cu flori albe ca laptele [milkywhite-
flowered; milchweißblütig ; à fleurs
blanches ; tejfehér virágú ; молочно-
цветковый]
7 GALBANIFER, galbanifer, care pro­
duce răşina galbanum [galbaniferous,
bearing galbanum ; mutterharzgebend ;
galbanifère; gyantát szolgáltató; гал-
баноносный, смолоносный]
8 GALBULUS m, galbulă, con modi­
ficat, format din solzi carpelari, căr-
noşi şi concrescuţi (Cupressaceae)
[galbulus, cypress cone; Beeren zap­
fen, Kugelzapfen; gălbuie; tobozbo­
gyó, húsos toboz ; шишкоягода]
9 GALEA f, cască, coif; labiul superior
în formă de cască a florilor cu corola
larg deschisă (Aconitum) [galea, hel­
met; Helm, Haube; casque; sisak,
csákó ; шлем]
10 GALE ATU S, galeat, prevăzut cu un
organ îu formă de cască (florile la
Labiatae) [galeate; behelmt, gehelmt;
casqué ; sisakos ; имеющий шлем]
11 GALEIFORMIS, galeiform, în formă
de cască [helmet-shaped ; helmförmig ;
galéiforme ; sisakszerû ; шлемовидный]
12 GALERICULATUS, GALERIFOR-
MIS, galericulat, prevăzut cu un coif
mic [galericulate; kleinbehelmt; galé-
riculé; kissisakú; колпаковидный]
13 GALEA f, gală, gogoaşă, excrescenţă
pe organe produsa de înţepătura
unor insecte (Cynips) [gali, oak-
apple; Galle, Gallapfel, Hexenbesen;
galle ; gubacs ; галл] -^ cecidium
14 GALLIFORMIS, cecidiiform, de for­
ma galelor sau a cecidiilor [gall-
shaped; gallenförmig ; galliforme; gu-
bacsszerű ; галлообразный]
15 GALVANOTACTISMUS m, GAL­
VANOTAXIS î ( < Galvani, gr.
τάξις „ordine") —> electrotaxis
16 GALVANOTROPISMUS m (-, gr.
τροτιή „răsucire") - • electrotropismus
17 GAMETA f (gr. γαμέτης „soţie"),
gamet, celulă sexuală masculă sau
femelă cu garnitură cromozomică ha-
ploidă, care prin copulare cu un alt
gamet de sex opus dă naştere zigo-
tului, din care apoi se formează un
organism nou (Bateson) [gamete; Ga­
met, Geschlechtszelle, Keimzelle, Ei­
zelle, geschlechtliche Fortpflanzungs­
zelle; gamète; gaméta, ivarsejt, csí-
rasejt, nemisejt; гамета, половая
клетка]
18 GAMETANGIOGAMIA î (gr. -, άγ-
γεΐον „vas", γάμος „căsătorie"), game-
tangiogamie, reproducere sexuată prin
copularea gametangiilor de sex opus
(Ascomycetes, Basidiomycetes) (Kniep)
[gamelangiogamy ; Gamelangiogamie,
Gametangienkopulation ; gamelangio­
gamie ; gametángiogámia ; гаметангио-
гамия]
19 GAMETANGIOPHORUM η (gr. - ,
φορέω „а purta"), gamelangiofor.
GAME τ ANGI им 216
suportul gametangiului [gametangio- gametofitului care poartă gametangii.
phore; Gametangiumlräger ; gamétan- 2. Purtătoarea organelor de reprodu­
giophore ; gametángiofórum ;. гаметан- cere (Archegoniatae). 3. Protal (Pteri-
гиофор] dophyta). 4. Plantula muşchilor îm­
preună cu organele de reproducere
20 GAMETANGIUM η (gr. --), game- (Bryophyta) [gametophore ; Gameto-
tangiu, organ în саге se formează phor ; gametophore ; gametoforum,
gameţii [gametange; Gametangium; ivarszerves mohanövényke, haraszt-
gamétange ; gametangium, ivarsejt- előtelep ; гаметофор]
tartó ; гаметангий]
32 GAMETOPHYLLUMn (gr. -, φύλλον
21 GAMETICUS (gr. -), gametic, care „frunză") —* sporophyllum
se referă la gârneţi [gametic ; gametisch ;
gamétique ; gametikus, szaporító ; 33 GAMETOPHYTICUS (gr. - -), ga-
гаметический, гаметный] metofitic, sexuat (generaţie) [gameto-
22 GAMETISATIO f (gr. -), gametizare, phytic; gametophytisch ; gamétophy-
formarea gametului [gametisation ; tique ; ivaros ; гаметофитический]
Gametisation; gametisation; ivarsejt­ 34 GAMETOPHYTON η (gr. -, φυτόν
alakulás; гаметизация] „plantă"), gametofit, generaţia sexuată
23 GAMETOBIONTON η (gr. -, βίος avînd celule cu nuclei haploizi (cu
„viaţă") - • gameiophyton η sau X cromozomi) [gametophyte ;
Gametophyt, geschlechtliche Genera­
24 GAMETOBLASTUS m (gr. -, βλαστός tion, Haploidgeneration ; gametophyte ;
„germen"), gametoblast 1. Substanţa gametofiton, ivaro snemzedék ; гамето-
primară încă nediferenţiată a game­ фит] —*• gametobionton, gamophyton, n-
tului. 2. Ţesutul încă nediferenţiat generatio
al archesporului [gametoblast; Game­
toblast ; gamétoblaste ; gametoblászt ; 35 GAMETOPLASMA η (gr. -, πλάσμα
гаметобласт] „modelare"), gametoplasmă, citoplas­
25 GAMETOCYSTIS, IDIS f (gr.-, κύστις mă gârneţilor [gametoplasm ; Game­
„pungă"), gametocist, membrana care toplasmă ; gamétoplasme ; gametoplaz-
cuprinde gameţi (Vuillemin) [gameto- ma ; гаметоплазма]
cyst; Gametozysle; gamétocyste ; ga- 36 GAMETOS PORA f (gr. -, σπορά
metociszta; гаметоцист] „sămînţă"), gametospor, spor rezultat
26 GAMETOCYTIS, -IDIŞ î (gr. -, κύτις din copularea gârneţilor [gametospore ;
„cutie"), gametocit, celula mamă a Gametospore ; gametospore ; gameto­
gârneţilor (Minchin) [gametocyte ; Ga- spor a; гаметоспора]
metozyt ; gametocyte ; gametocita ;
гаметоцит] —• gametangium, gameto- 37 -GAMICUS, -GAMUS, GAMO- (gr.
gonium, oocytis γαμέω „a se căsători"), -gamic. 1. Re­
produs pe cale sexuată. 2. Fertilizat.
27 GAMETOGAMIA f (gr. -, γάμος 3. Unit, sudat, concrescut (allogami-
„căsătorie"), gametogamie, fecundaţie eus, endogamus, entomogamus, gamo-
prin contopirea a doi gameţi uninu- phyllus) [-gamous, reproduced, ferti­
cleaţi şi de sex diferit (Kniep) [game- lized, united; -gamisch, befruchtet,
togamy ; Gametogamie ; gametoga­ vereint-,verwachsen-; -game, -gamique,
mie ; gametogámia ; гаметогамия] fertilisé, soudé ; -gámikus, -beporzású,
—»· gametangiogamia, gametogonia megtermékenyített, forrt-, összenőtt;
28 GAMETOGENESIS f (gr. -, γένεσις -гамный, оплодотворенный, спаино-,
„naştere"), gametogeneză, procesul do сростно-]
formare a gârneţilor [gametogenesis ; 38 GAMOBIUM η (gr. -, βίος „viaţă"),
Gametogenese, Gametenbildungspro- gamobiu, organism aparţinînd gene­
zeß ; gametogenese ; gametogenezis, raţiei sexuate în cazul alternanţei de
ivarsejtkeletkezés ; гаметогенез] -^ go- generaţii (Gibson) [gamobium; Gamo-
no genes îs bium; gamobium; gamobium; ra-
29 GAMETOGONIA f (gr. -, γόνος мобий]
„generare") —>• gametogamia
39 GAMOCARPELLARIS (gr. -, καρπός
30 GAMETOGONIUM η (gr. - -) -^ „fruct"), gamocarpelar, cu carpelele
gametangium, gametocytis concrescute [gamocarpellary ; verwach-
senkronblăttrig; à carpelles soudées;
31 GAMETOPHORUM η (gr. -, φορέω összenőtt termőlevelű; спайноплодо-
„a purta"), gametofor 1. Partea листиковый]
217
40 GAMOCARPUS (gr. - -), gamocar-
pic, cu fructele concrescute [gamo-
carpous; verwachsenfrüchtig ; à fruits
soudés ; összenőtt termésű ; спайно-
плодный]
41 GAMOCYTIS, -IDIS f (gr. -, κύτις
„cutie"), gamocit, celulă sexuată [ga-
mocyte ; Gamozyte, Fortpflanzungs-
zelle, Sexualzelle, Keimzelle ; gamo-
cyte ; ivarsejt ; гамоцит] —»· gamela,
gonocytis
42 GAMODESMIA f (gr. -, δεσμός
„legătură"), gamodesmie, concreşterea
fasciculelor din stei [gamodesmy; Ga­
modesmie, Gefäßbündelverwachsung ;
gamodesmie ; gamodezmia, nyaláb­
csoport-egybeolvadás ; гамодезмия]
43 GAMOGEMMIA f (gr. -, lat. gemma
„mugure"), gamogemie, concreşterea
mugurilor [gamogemmy ; Gamogeramie,
Knospenverwachsung ; gamogemmie ;
rügyösszenövés ; гамогемлшя]
44 GAMOGENESIS f (gr. -, γένεσις
„naştere"), gamogeneză, reproducere
sexuată [sexual reproduction ; Gamo-
genese, geschlechtliche Fortpflanzung;
gamogenèse, reproduction sexuelle ;
gamogenézis, ivaros szaporodás ; гамо-
генез, половое размножение]
45 GAMOGONIA f (gr. -, γόνος „urmaş")
(Hartmann) —>• gamogenesis, syngene­
sis, sporogonia
46 GAMOMERIA f (gr. -, μέρος „parte"),
gamomerie, concreşterea teratologică
a pieselor florale prin vîrfurile lor
(Lindley) [gamomery; Gamomerie;
gamomerie ; gamoméria ; гамомерия]
47 GAMOMORPHOSIS f (gr. -, μόρ-
φωσις „formare"), gamomorfoză, mor-
foză cauzată prin excitarea produsului
fecundaţiei în cursul dezvoltării sale
[gamomorphose ; Gamomorphose ; ga-
momorphose ; gamomorfózis ; гамо-
морфоз]
48 GAMOPETALUS (gr. -, πέταλον
„petală") —* synpetalus, metachlamy-
deus
49 GAMOPHYLLIA f (gr. -, φύλλον
„frunză"), gamofilie, concreşterea frun­
zelor [gamophylly; Gamophyllie, Ver-
wachsenblăttrigkeit ; gamophyllie ; ga-
mofillia, levélösszenövés ; гамофиллия]
50 GAMOPHYLLUS (gr. - ) -^ sym-
phyllus
51 GAMOPHYTON η (gr. -, φυτόν „plan­
tă") —* gametophyton
52 GAMOSE PALUS (gr. -, lat. sepalum
„sepală") —>• synsepalus
GELATINOSUS
53 GAMOSTELIA f (gr. -, στήλη „co­
loană"), gamostelie, polistelie cu ste-
luri concrescute [gamostely ; Gamoste­
lie ; gamostelie ; sztéle-összenővés ; ra-
мостелия]
54 GAMOSTYLUS (gr. -, στϋλος „co­
loană"), gamostil, cu stilele concrescute
(floare) [gamostylous ; verwachsengrif-
felig ; gamostyle ; összenőtt bibeszálú ;
спайностолбиковый]
55 GAMOTEPALUS (gr. -, lat. tepalum
„tepală") —> syntepalus
56 GAMOTROPISMUS m (gr. -, τροπή
„răsucire"), gamotropism. 1. Mişcări
de atracţie reciprocă între gameţii
conjuganţi (MacMillan). 2. Mişcări de
nutaţie ale unor piese florale pentru
protejarea organelor sexuale sau pen­
tru uşurarea polenizării (Allium fla-
vum) (Hansgirg) [gamotropism; Ga-
motropismus ; gamotropisme ; gamo-
tropizmus ; гамотропизм]
57 GANGLIIFORMIS,GANGLIONEUS
(gr. γαγγλύον „tumoare") —» nodifor-
mis, noduliformis
58 GANGLION η (gr. -), ganglion. 1.
Nod (pe tulpină, ramuri). 2. Punctul
de unire a fasciculelor vasculare de
la baza laminei (Dicotyledonatae)
[ganglion, knot; Ganglion, Knoten;
noeud ; csomó ; узел, ганглий] —>
nodus
59 GANGRAENA f (gr. γάγγραινα „can­
grenă"), cangrenă, boală a plantelor
cauzînd putrezirea lor [gangrene ;
Brand; gangrène; üszök, üszkösödés;
гангрена]
60 GASOPLANCTON η (fr. gaz „gaz",
gr. πλαγκτός „rătăcitor"), gazoplanc-
ton, plancton care pluteşte cu ajutorul
vacuolelor aerifere (Forel) [gazoplank-
ton ; Gasoplankton ; gasoplancton ; ga-
zoplankton ; газопланктон]
61 GEITOGAMIA f, GEITONOGAMIA
f (gr. γείτων „vecin", γάμος „căsă­
torie"), geitonogamie, polenizare între
florile diferite ale aceluiaşi individ
[geitonogamy ; Nachbarbestăubung ;
geitonogamie ; geitonogámia, szoraszéd-
megporzás ; гейтоногамия]
62 GEITONOCARPIA f (gr. -, καρπός
„fruct"), geitonocarpie, formarea fruc­
tului în urma geitonogamiei [geitono-
ca^py ; Geitonokarpie ; geitonocarpie ;
geitonokárpia ; гейтонокарпия]
63 GELATINOSUS, GELINEUS, gela­
tinos [gelatinous, jelly-like; gallerrt-
G ELI DU s
artig; gélatineux; kocsonyás, nyáka-
szerű; студенистый] —*• tremelloideus
64 GELIDUS, rece ca ghiaţa; îngheţat,
degerat [frozen, nipped; eiskalt, ge­
froren, erfroren; gelé; jéghideg, fa­
gyos; холодный, морозный]
65 GELIFICATIO f, gelificare, trans­
formarea membranelor celulare în mu-
cilagii [gelification ; Gelifikation ; géli-
fication ; kocsonyásodás ; гелификация]
66 GEMELLUS, GEMELLI- (gemelli-
florus) -* geminatus
67 GEMINALIS, GEMINARIÜS, GE­
MINATUS, GEMINUS, GEMINI-,
GEMINATO-, îngemînat,împerechiat,
dublat (geminiflorus, geminispinus, ge-
minato-pinnatus ) [geminate, binate,
paired, doubled; gepaart, gezweit,
paarig, doppelt-, verdoppelt, zwillings­
paarig; géminé, conjugué, double,
par paires, deux à deux; páros,
kettős, dupla, iker-; савоенный, пар­
ный, парно-] - • conjugatus, diplasio-,
didymo-, zygo-
68 GEMINI m pl, gemini, [cromozom
bivalent; orînduirea doi cîte doi a
cromozomilor în meioză [gemini; Ge­
mini, Zwillinge; gemini; gemini, bi-
valens kromoszóma; гемини, бива­
лентные хромосомы]
69 GEMMA f, mugure 1. Organ dez­
voltat pe tulpini şi ramuri, care
cuprinde primordiile florii, a frunzei
sau a lăstarilor, de obicei acoperit
de solzi protectori. 2. Formaţiuni
pluricelulare servind la propagare
(Rhodophyceae, Bryophyta)[gem, bud;
Knospe, Auge, Brutkörperchen ; bour­
geon, propagule; rügy, szem, sarj-
testecske, sarjmorzsa; почка, вывод­
ковая почечка]
70 GEMMACEUS, gamaceu, asemănă­
tor unui mugure [gemmaceous, bud-
like; knospenartig; gemmacé; rügy-
szerü; почковидный]
71 GEMMATIO f, înmugurire, îmbobo-
cire I. Deschiderea mugurilor 2. Mod
de înmulţire asexuată (Saccharomy-
ces) [gemmation, budding; Knospung,
Sproßung, Abschnürung; gemmation,
bourgeonnement; rügyezés, rügyfaka­
dás, bimbózás, sarjadzás, lefüzödés;
почкование] —*• pullulatio
72 GEMMATUS, GEMMIFER, GEM-
MI-, -GEMMIS, înmugurit, pre­
văzut cu muguri (gemmiflorus, multi-
gemmis) [buddy, budded, bud-, -bud­
ded; knospig, beknospt, knospen-;
21S
bourgeonné ; rügyes, rügy- ; почконос­
ный, ПОЧКО-]
73 GEMMIDIUM η -^ tetraspora
74 GEMMIFICATIO f, gemificare, for­
marea mugurilor [gemmification; Knos­
penbildung ; gemmification ; rügykép-
ződés; образование почек]
75 GEMMIFORMIS -^ gemmaceus
76 GEMMíPARITAS Î, gemiparitate.
1. Reproducere prin muguri. 2. For-
mai'ea frunzelor din muguri adventivi
[gemmiparity ; Gemmiparität ; gemmi-
parité ; gemmiparitás ; гемм ипаритет]
77 GEMMIPARUS, gemipar, care pro­
duce muguri [genjmiparou^, produ­
cing buds; knospenbilden(f; gemmi-
pare ; rügyképző ; порождающий поч­
ки, производящий]
78 GEMMULA f 1. Muguraş, plumulă.
2. Ovul [gemmule, plumule, ovule;
Knöspchen, Federchen, Keimfeder-
chen, Samenanlage, Samenknospen,
Samenknöpfchen ; gemmule, plumule,
ovule; rügyecske,niagkezdemény, mag-
rügy, magdudor ; почечка, семяпочка]
79 GEMMULIFER -* omlatus
80 GENE A f (gr. γενεά „naştere"), genă,
unitatea substanţei ereditare ipote­
tice din cromozom (Johannsen) [gene;
Gen, Erbeinheit, Erbfaktor, Verer­
bungsträger; gène; gén, öröklődési
tényező, öröklékenység-hordozó ; ген]
81 GENEAGENESIS f (gr. -, γένεσις
„început") -+ parthenogenesis
82 GENEALOGIA f (gr. -, λόγος „vor­
bire") —• phylogenia
83 GENERA PLANTARUM pi, genuri
de plante, ca titlu al unor lucrări
botanice tratînd genurile de plante
[Linné: Genera plantarum, ed.V (1754)
şi VI(1762)], care constituie punctul
de plecare pentru descrierea vala­
bilă a genurilor de plante [plants
genera ; Pflanzengattungen ; genres de
plantes ; növénynemzetségek ; роды
растений]
84 GENERANS (genero), générant, cai^e
produce, care generează [generating,
producing; erzeugend; générant, pro-
duissant; szaporító, származtató;
производящий]
85 GENERATIO f 1. Generaţie, urmaşii
care descind nemijlocit din părinţi
comuni. 2. Reproducere [generation ;
Generation, Nachkommenschaft, Fort­
pflanzung, Erzeugung; génération;
219
nemzedék, ivadék, szaporodás; гене­
рация, поколение, размножение]*
GENERATIO SPONTANEA^ аЫо-
genesis
8Q GENERATIVUS, generativ. 1. De
reproducere. 2. Rezultat pe cale se­
xuală (celulă) [generative; generativ:
génératif; generativ, szaporító, ivaros
származású ; генеративный]
87 GENERICüS, generic. 1. Care apar­
ţine unui gen. 2. Comun pentru toate
speciile genului (caracter, nume) [ge­
neric; generisch; générique; nemzet­
ségi ; родовой]
88 GENERITYPUS m, generitip, specia
tipică a genului [generilype ; Gattungs­
typus; généritype; nemzetség-tipus ;
тип рода]
89 GENESIS í (gr. γένεσις „naştere"),
geneză, origine, formare [genesis, ori­
gin, birth; Genese, Entstehung, Ur­
sprung, Geburt ; genèse, origine, nais-
sance ; származás, keletkezés, eredés,
születés; генез, происхождение, на­
чало, возникновение]
90 GENETICA í (gr. -), genetică, stu­
diul eredităţii şi a variabilităţii orga­
nismelor (Bateson) [genetics; Genetik,
Vererbungslehre ; génétique ; genetika
örökléstan, származástan ; генетикат
91 GENETICUS (gr. -), genetic, de
moştenire, ereditar (factor) [genetic;
genetisch, erblich; génétique; gene­
tikus, származási, öröklött; генети­
ческий]
92 GENICULATUS, GENICULI-,
GENUFLEXUS, Geniculat 1. Brusc
răsfrînt (geniculiflorus ) . 2. Cu
cotituri unghiulare pronunţate (ramuri,
tulpini). 3. Noduros [geniculate, genu-
flexed, kneed, knee-jointed, knee- ;
gekniet, knieförmig, gelenkig, knie­
gelenkig, kniebeugig, knie- ; géniculé,
génouillé, coudé en genou ; térdes,
csuklós, könyökszerűen hajlott, bogas,
göcsös ; коленчатый, коленчато-, колен­
ный, коленчато-изогнутый]
93 GENICULUM η, genicul, nod tul-
pinal (Gramineae) [node, joint, stem-
node ; Gelenk, Gelenkknoten ; join­
ture ; szárcsomó ; колено, излом]
94 -GENICUS, -GENUS (gr. γεννάω
„а se naşte"), -gen, -genie, născut în,
dezvoltat la (acrogenicus, endogenus)
[-genous, born on, produced in;
-erzeugt, -wachsend; -gène, issu;
-keletkezésű, származású; -генный,
рождающий, возникающий]
GEOBOTANICA
95 GENITALIA η pl, organe reprodu­
cătoare [reproductive organs; Gesch­
lechtsteile, Zeugungsorgane ; organes
reproducteurs ; szaporító szervek ;
половые органы]
96 GENOGEOGRAPHIA t (gr. γένος
„urmaş", γή „pămînt", γραφή „scrie­
re") —»· epionîologia
97 GENONYMUM η (gr. -, δνομα
„nume"), genonim, numele generic al
unor grupe de plante [generic name ;
Gattungsname; nom générique; nem-
zetségnév; родовое название]—>• потеп
generic um
98 GENOTYPUS m (gr. -, τύπος
„model"), genotip 1. Totalitatea ge­
nelor unui organism care sînt localizate
în cromozomi (Johannsen). 2. Totali-
tatea factorilor genetici dintr-un
organism [genotype ; Genotyp, Erban-
lage; genotype; genotípus; генотип]
99 GENUINUS (gr. -), adevărat, natu­
ral [genuine, true; echt, wahr; vrai;
valódi, természetes ; истинный, насто­
ящий]
100 GENUS (-ERIS) η (gr.-), gen, cate­
gorie sistematică inferioară familiei,
cuprinzînd specii strîns înrudite (Tour-
nefort) [genus; Gattung; genre; nem­
zetség, nem; род]
101 -GENUS -·> -genicus
102 GEO-, -GEUS, GAEO- (gr. γ^ sau
γαία „pămînt, sol"), terestru, aflat
pe sau în pămînt (geocarpicus, epi-
genus, hypogaeus) [earth-, ground- ;
erd-, irdisch; géo-, terrestre; földi;
наземно-, подземно-] —»· terrestris
103 GEOAESTHESIA î (gr. -, αίσθησις
„percepţie"), geoestezie, sensibilitate
faţă de forţa de gravitaţie [geoaes-
thesia; Q3oästhesie; géoesthésie ; geo-
esztézia; геоэстезия]
104 GEOBIONTON η (gr. -, βίος „viaţă"),
geobiont, organism care trăieşte per­
manent pe sol [geobiont ; Geobiont ;
géobionte ; geobionta, talajlakó ; reo-
бионт]
105 GEOBION η (gr. - ) -* edaphon
106 GEO BLAST и S m (gr. -, βλαστός
„germen"), geoblast 1. Embrion cu
germinaţie subterană. 2. Stolon sub­
teran [geoblast ; Geoblast, Erdkeimer,
geophiler Sproß ; géoblaste ; geoblaszt,
földalatti csíra, földalatti tarack;
геобласт]
107 GEOBOTANICA f (gr. -, βοτάνη
„iarbă"), geobotanică, ramură а bo-
GEOCARPIA
tanicii care studiază covorul vegetal
sub aspectul structurii sale, a legilor
de răspîndire a plantelor, precum şi
a relaţiilor sale cu solul şi cu mediul
înconjurător [geobotany ; Geobotanik ;
géobotanique ; geobotanika; геобо­
таника]
108 GEOCARPIA f (gr. -, καρπός „fruct"),
geocarpie, maturaţia subterană a unor
fructe (Arachis) [geocarpy; Geokar-
pie, Erdfriichtigkeit; geocarpie; geo-
kárpia, földalatti termésérés; гео-
карпия]
109 GEOCARPOTROPICUS (gr. - , τροπή
„răsucire"), geocarpotropic, care se
curbează carpotropic dirijînd fructul
în pămînt [geocarpotropic; geokarpo-
tropisch ; géocarpotropique ; geokar-
potrópikus; геокарпотропический]
110 GEOCENTRICUS (gr. -, κέντρον
„centru") —*• geotropicus
111 GEOCRYPTOPHYTA η pl (gr.-,
κρυπτός „ascuns", φυτόν „plantă) -*•
geophyta
112 GEODIATROPISMUS m (gr. -, δια
„prin", -) —»· diageotropismus
113 GEOMORPHOSIS f (gr. -, μόρφωσις
„formare") -+ barymorphosis
iii GEONASTIA f (gr. -, ναστός „com­
primat"), geonastie, mişcări nastice de
curbare ale unor organe spre pămînt
(Pfeffer) [geonasty; Geonastie; geo­
nastie; geonasztia; геонастия]
115 GEONYCTINASTIA î (gr. -, νϊξ,
νικτός „noapte", -), GEONYCTI-
TROPIA f (gr. - , τροπή „răsucire"),
geonictinastie, geonictitropie, mişcări
nastice sub influenţa puterii de gra­
vitaţie pentru luarea poziţiei de somn
[geonyctinasty, geonyctitropy ; Geo-
nyktinastie, Geonyktitropie ; géonycti-
nastie, géonyctitropie ; geoniktinasz-
tia, geoniktitrópia ; геониктинастия,
геониктитропия]
116 GEOOECOTYPUS m (gr. -, οίκος
„casă", τύπος „model"), geoecotip,
ecotip geografic stabilizat [geoeco-
type ; Geoökötypus ; géoécotype ; geoö-
kotipus; геоэкотип]
117 GEOORTHOTROPISMUS m (gr.-,
ορθός „vertical", τροπή „curbare")-+
geotropismus
118 GEOPARALLELOTROPISMUS m torsion, Geotortismus; géotorsion,
(gr. -, παράλληλος „paralel", -), geo-
paralelotropism, mişcări tropistice
ale unor organe pentru luarea pozi­
ţiei paralele cu suprafaţa pămîntu-
lui [geoparallelotropism ; Geoparalle-
220
lotropismus ; géoparallelotropisme ;
geoparallelotropizmus ; геопараллело-
тропизм]
119 GEOPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"),
geofil, care creşte subteran (tulpină)
[geophilous, underground ; geophil, un­
terirdisch, untergrundig; géophile,
souterrain; geofil, föld alatti; reo-
филый] —·· subterraneus
120 GEOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), geofite, plante ale căror
organe perenale sînt subterane (bulbi,
rizomi) (Rubel) [geophytes; Geophy-
ten, Erdpflanzen; geophytes; geo-
fiták, földben telelő növények; гео­
фиты] —»· geocryptophyta
121 GEO PLAGIOTROPISMUS m (gr. -,
πλάγιος „oblic", τροπή „răsucire"),
geoplagiotropism, geotropism cu
creştere oblică pe suprafaţa solului
[geoplagiotropism ; Geoplagiotropis-
mus ; géoplagiotropisme ; geoplagio-
tropizmus ; геоплагиотропизм] -^ pla-
giogeotropismus
122 GEOSPECIES f (gr. -, lat. species
„specie"), geospecie, specie rezultată
în urma unei izolări geografice [geo-
species; Geospecies; géospecies; geo-
speciesz ; геоспециес]
123 GEOSPHAERA i (gr. -, σφαίρα
„sferă"), geosferă, pămîntul în totali­
tatea lui [geosphere ; Geosphăre ; geo-
sphère ; geoszféra, földgömb ; геосфера,
земля]
124 GEOSTROPHISMUS m (gr. -, στροφή
„întoarcere") -^ geotortismus
125 GEOTAXIS f (gr. -, τάξις „orîn-
duire"), geotaxie, orientarea organelor
liber mişcătoare în direcţia forţei de
gravitaţie (Czapek) [geotaxy; Ge'o-
taxis; geotaxie; geotaxis; геотаксис]
126 GEOTONUS m (gr. -, τόνος „pu­
tere"), geotonus, echilibrul intern al
plantei faţă de acţiunea geotropică,
tinzînd să-şi restabilească poziţia ei
normală (Czapek) [geotonus; Geoto­
nus; géotonus; geotonusz; геотонус]
127 GEOTORSIO f, GEOTORTISMUS
m (gr. -, lat. torsio „răsucire"), geo-
torsiune, geotortism; mişcări de tor­
siune a organelor provocate de acţiu­
nea şeotropică pentru a-şi restabili
poziţia lor naturală (Schwendener şi
Krabbe) [geotorsion, geotortism; Geo-
géotortisme ; geotorszió, geotortiz-
mus; геоторсия, геотортизм]
128 GEOTROPHIA f, GEOTRO PH IS­
MUS m (gr. -, τροφή „nutriţie"),
221
geotrofie, geotrofism; creşterea uni­
laterală şi inegală a unui organ dato­
rită poziţiei luate în urma puterii
de gravitaţie (Wiesner) [geotrophy,
geotrophism ; Geotrophie, Geotrophis-
mus ; geotrophie, géotrophisme ;
geotrófia, geotrofizmus ; геотрофия,
геотрофизм]
129 GEOTROPJCUS (gr. -, τροπή „răsu­
cire") —»• geocentricus
130 GEOTROPISMUS m (gr. - ) , geo-
tropism, mişcări de curbare în direc­
ţia razei pămîntului, cauzată de pute­
rea gravitaţiei; poate fi pozitiv,
negativ şi lateral [geotropism; Geo­
tropismus ; géotropisme ; geotropizmus ;
геотропизм] —> pseudoepinastia*
131 -GER, -GEBENS, -GERUS, -GERA,
-GERUM (gero) (chlorophylligerus,
ensiger) —»· -fer, ferens
132 GERMEN η 1. Озгтеп. 2. Mugure.
3. Ovar. 4. Plantulă (în accepţiune
generală) [germ, bud, ovary, plan-
tule; Keim, Knospe, Fruchtknoten,
Sproß; germe, bourgeon, ovaire,
plantule; csira, rügy, magház, hajtás;
завязь, почка, росток, пропосток]
133 GERMINABILIS, germinabil, capa­
bil de а germina (sămînţă, spor)
[germinable ; keimfähig ; germinable ;
csírázóképes ; способный прорастать]
134 GERMINABILJTAS f, germinabi-
litate, capacitatea de germinare a
seminţelor sau a sporilor [germina-
bility; Keimfähigkeit; germinabilité;
csírázóképesség ; прорастательность]
135 GERMINANS (germina), germinant,
în curs de germinare (spor) [germina-
ting; keimend; germinant; csírázó;
прорастающи й]
136 GERMINATIO f, germinaţie 1. Pe­
rioada de încolţire a seminţei sau
a sporului. 2 Trecerea embrionului
(seminţei, sporului) de la viaţa la­
tentă la faza de creştere şi dezvoltare
[germination, sprouting; Germination,
Keimung, Keimen, Auskeimen ; ger­
mination ; csírázás ; прорастание]
137 GERMINATIVUS, germinativ, de
germinaţie (nucleu, spor) [germina­
tive ; germinativ ; germinaţii ; csírá-
zási; прорастающий, герминативный]
FACULTAS GERMINATIVA
germinabilitas
138 GERMINATUS, germinat, încolţit
[germinated ; gekeimt ; germé ; kicsí­
rázott ; прорасший]
GLABELLUS
139 GERONTOMORPHOSIS í (gr. γέ­
ρων, γέροντος „bătrîn", μόρφωσις
„formare"), gerontomorfoză, morfoză
datorită îmbătrînirii organismului [ge-
rontomorphosis ; Gerontomorphose ;
gerontomorphose ; gerontomorfózis ;
геронтоморфоз]
140 -GETÖN (gr γείτον „învecinat"), în-
vecinat cu (potamogeton) [neighbour ;
nahebei; voisin; melletti; близкий]
141 GIBBA f, GIBBER m, GIBBOSI-
TAS f, GIB BUS m, gibozitate, excres­
cenţă rotunjită pe suprafaţa unor or­
gane (baza labelului la Ophrys) [gibbo­
sity, swelling; Höcker; gibbosité,
bosse; dudor, dudorodás; горбик]
142 GIBBEROSUS, GIBBERULOSUS,
GIBBERULUS, GIBBIFER, GIB-
BI-, GIBBOSI-, -GIBВ US, gibos, gi-
berulat, cu proeminenţe rotunjite (tul­
pina subterană la Solanum tuberosum,
nucule la Onosma) (gíbbiflorus, gibbo-
sifolius, bigibbus [gibbose, gibbous,
hump-backed, hump- ; höckerig, buk-
kelig, höcker-; gibbeux, bossu, bos­
selé ; dúdoros, búbos, púpos- ; горбис-
тый, горбатый, горбато-]
143 GIGA-, GIGÁS, GIGANTEI-, GI-
GANTEUS, GIGANTO-, gigantic, u-
riaş, neobişnuit de înalt (gigalobus^
gigante iflorus, gigantostachys) [giant,
very large, gigantic, unusual height;
gigantisch, riesig, riesen- ; gigantesque ;
óriási, óriás- ; гигантский, крупный,
крупно-, исполинский]
144 GIGARTINUS, GIGARTOIDEUS
(gr γίγορτον „sămînţă de Vitis",
είδος „asemănare"), gigartin, asemă­
nător cu seminţele de Vitis [gigarti-
nous ; weinbeerkernähnlich ; gigartin,
comme les grains de raisin; szöllő-
magszerû ; виноградно-семяновидный]
145 GIGNENS (gigno) ->• nascens, exo-
riens
146 GILVUS, galben deschis, palid galben
[dull yellow, pale yellow; hellgelb,
fahlgelb, isabellgelb ; jaune clair, cou­
leur d'isabelle ; világossárga, halvány-
sárga, fakó ; бледно-жёлтый, иза-
белло -жёлтый]
147 GITHAGINEUS atropurpureus
148 GLABELLUS, GLABRATUS, GLA-
BRELLUS, GLABRESCENS, GLA-
BRIUSCULUS, glabrescent, glabri-
uscul, aproape nepăros (fruct, frunză)
[glabrescent, glabrate, nearly glabrous ;
kahlwerdend, ziemlich kahl; glabres­
cent, presque glabre ; kopaszodó, majd-
GLABER
nem szőrtelen; оголющийся, почти
голый] -* calvescens
149 GLABER, GLABRI-, glàbru, nepă-
ros, nud (glabrifolius, glabriflorus )
[glabrous, hairless, smooth ; kahl, haar­
los, unbehaart, glatt; glabre, lisse, nu;
kopasz, csupasz, szőrtelen; голый,
безволосый] —» calvus, phalacro-, psil-,
psilo-
150 GLABRITAS f, GLABRITIES f,
glabritate, glabrescenţă, absenţa pă-
rozităţii [smoothness, baldness ; Glatt­
heit, Kahlheit ; glabrescence, glabreité ;
szőrtelenség, kopaszság ; отсутствие
опушения]
151 GLACIÁLIS, glaciar 1. Саге creşte
în locuri reci din vecinătatea gheţa­
rilor. 2. Care datează din perioada gla-
ciaţiunilor [glacial, frozen, icy; glazial,
eisig, eisliebend, gletscherliebend, eis­
zeitlich ; glacial, glaciaire ; glaciális,
gleccserlakó, jégkorszakbeli; ледяной,
ледниковый]
152 GLADIATUS, GLADII- (gladUfo-
lius) —*• ensiformis, ensi-
153 GLANDACEUS, GLANDI-, -GLAN-
DIS, glandaceu, de forma ghindei sau
referitor la ghindă (glandifer, acro-
glandis) [glandaceous, gland-; eichei­
förmig, eichel-; glandacé, glandi-;
makkszerű, makk- ; желудевидный,
желуде-]
154 GLANDULA f, glandulă 1. Glandă
mică. 2. Organ secretor, de obicei
capitat. 3. Retináéul [glandule, reti­
naculum ; Drüse, Drüsenhaar, Kleb­
drüse ; glandule, rétinacle ; mirigy, mi-
rígyszőr, mirígykorong ; железа, же­
лезка, прилипальце]
155 GLANDULANEUS, GLANDULA­
RIS, GLANDULIFORMIS, GLAN-
DULI-, glandular, de forma unor
glande (glanduliflorus ) [glandular,
gland-like ; drüsenartig, drüsen- ; glan­
dulaire ; mirígyszerű ; железковидный,
железко-]
156 GLANDULOSUS, glandulos, acoperit
cu numeroase glande [glandulose ; drü-
sig, drüsentragend, drüsen-; glandu-
leux ; mirigyes ; железистый, желе­
зисто-] —» adeno-, -adenus
PILUS GLANDULOSUS, păr glan­
dules (Ailanthus glandulosa) [glan­
dular hair; Drüsenhaar, Köpfchen­
haar; poil glanduleux, poil sécréteur;
mirigyes szőr; железистый волосок]
—*• pilus capitatus
157 GLANDULOSO-CILIATUS, glandu­
les ciliat, cu cili şi peri glanduloşi
în amestec [gîandulose-ciliate ; drüsig-
gewimpert; glanduleux cilié; mirigye­
sen pillas; железисто-ресничатый]
158 GLANDULOSO-CRENATUS, glan­
dules crenat [glandulose-crenate ; drü-
siggekerbt; glanduleux créné; miri-
gyesen csipkés ; железисто-городча-
тый]
159 GLANDULOSO-DENTATUS, glan-
dulos dinţat [glandulose-dentate ; drü-
siggezáhnt ; glanduleux-denté ; miri­
gyesen fogazott; железисто-зубчатый]
160 GLANDULOSO-SETOSUS, glandu­
les setos [glandulese-setose ; drüsen-
borstig ; glanduleux-sétacé ; mirigyesen
serteszőrös ; железисто-жетинистый]
161 GLANS f 1. Ghindă, fruct monosperm,
elipsoidal sau globules, cu pericarpul
tare, de obicei acoperit parţial sau
complet de o cupă solzoasă la exterior
(Quercus). ;?. Glandă, organ secretor
[gland, acern, glandule; Eichel, Drüse;
gland de chêne, glandule ; makk, makk-
termés, mirigy; желудь, железа]—•
balanus (1), glandula (2)*
GLANS NECTARIFERA -^ neciar-
rddena
162 GLAREOSUS, pietros, cu pietriş, cu
prundiş (loc) [glareose, gravelly ; kiesig ;
graveleux; kavicsos, porondos: галеч­
ный, галечниковый]
163 GLAUC-, GLAUCI-, GLAUCO-, GLA-
UCINUS, GLAUCUS, glauc /. Prui-
ncs. 2. Albastrui-verde. 3. Albásfrui-
cenuşiu. 4. Verzui-suriu fglaucacan-
thus, glaucifolius, glaucovirens) [glau­
cous, pruinose, bluish-green, greyish-
blue; bereift, blaugrün, graublau,
graugrün, schimmelgrün ; glauque,
pruiné, bleuâtre-céruléen, x'ert-blan-
châtre; hamvas, deres, kékeszöld,
szürkéskék, szürkészöld ; сизый, сизо-
голубой, сизо-зелёный]
164 GLAUCESCENS (glaucesco), g!an-
cescent, brumăriu ; aproape glauc [glau-
cescent, becoming glaucous ; graugrün­
lich, blaugrünlich; glaucescent, pres­
que glauque; hamvasodó, szürkülő,
szürkés; сизоватый]
165 GLEBA f, GLEBULA í, glebá 1.
Ţesut sporifer compartimentat din in­
teriorul corpului de fructificaţie (Ga-
steromycetes). 2. Sporangele unor ciu-
• perei (Nidularia) [gleba, glebe ; Gleba,
Klümpchen ; glèbe ; gleba, sporatermö
szövet ; Глеба, глыба, ком]
166 GLOBATU S, GLOBIFER, GLOBOI
DALI S, GLOBOIDEUS, GLOBUS US
228
GW BU LARI S, GLOBULOSUS, GLO­
BI-, GLOBULI-, GLOBO-, globoidal,
globulos, în formă de glob (globi-
florus, globuliformis, globocarpus) [glo­
bale, globose, globular, globulose, bal-
like, globe-shaped ; kugelig, kugelrund,
kugel-; globuleux, globulaire, sphé-
rique ; gömbszerű, gömbölyű, gömböly­
ded ; шаровидный, шариковидный,
шаро-] —> sphaero-, sphaericus, sphae-
roidalis
167 GLOBOIDAE î pl, globoide, incluziuni
proteice globuloase din grăuncioarele
de aleuronă [globoids ; Globoiden ; glo.
boîdes ; globoidák ; глобоиды, глобулыт
108 GLOBULUS m, globul 1. Anteridie
sferică (Characeae). 2. Particule în
stare de dispersiune din latex [glo­
bule, little globe; Ballchen, Kugel­
chen; globule; gömböcske; шарик]
169 GLOCHIDEUS, GLOCHIDIATUS,
-GLOCHIS (gr γλωχίς „vírf"), glo-
chidiat, cu virful ascuţit şi încîrligat
(peri '~, sete ^^, spini ^^) (argyro-
glochis) [glochidiate; widerhakig; glo-
chidé; szigonyos; крючковатый]*
170 GLOCHIDIUM η (gr -), glochidie,
prelungiri spiniforme terminate prin
nişte cîrlige de pe microsporii unor
ferigi (Hydropteridales) [glochidium;
Glochidie, Widerhăkchen ; glochide ;
glochidium ; глохидий]
171 GLOCHIS,-IDIS (gr -), glochidie ; păr,
setă sau spin glochidiat [glochide;
Angelhaar, Angelborste, Angelstachel,
Widerhaken ; glochide ; szigonyos
szőr (serte, tüske) ; крючочек, зацепка]
172 GLOEO- (gr γλοίος „vise"), glutinös,
vîscos (gîoeocarpus) [glue-, sticky-,
viscid- ; schleim- ; visqueux ; mézgás- ;
слизе-]
173 GLOEOCYSTIDIUM η (gr -, κύσ-
τιδιον „cavitate mică"), gloiocistidă,
cistidă cu picături de ulei şi granule
[gloeocystidium; Glöozystide; gloeo-
cystide; glöociszlídium; глеоцистида]
174 GLOEOGONIDIUM η (gr -, γονή „ge­
nerare") —·· gloeospora
175 GLOEOSPORA f (gr -, σπορά „să-
mînţă"), gloiospor, spor cuprins într-un
înveliş mucilaginos (Peridiniaceae)
[glceospore; Glöospore; gloeospore;
glöospóra; глеоспора]
176 GLOMERATUS, GLOMERULATUS,
GLO MERI-, GLOMERO-, glome-
rat, glomerulat. 1. Aglomerat, în­
grămădit. 2. Adunat în glomerule
capituliforme (flori, fructe) (glome-
GLUMIFORMIS
riflorus, glomerocarpus, glomerulifer)
[glomerate, gathering, club-shaped ;
knâuelig, geknâuelt, knăuelbildend,
knăuel-; gloméré, aggloméré, entassé;
csoportos, halmozott, falkás; гломе-
рулярный, клубочковый, клубковид-
ный, клубочкообразующий, клубочко-]
—> confertus
ill GLOMERULUS m, glomerulă 1. în­
grămădirea globuloasă a unor organe
similare ((flori, fructe, peri). 2. Inflo­
rescenţă cu flori grupate capituliform
(Beta, Statice) [glomerule; Knäuel,
Blutenknăuel; glomerule; gomoly, go-
molyvirágzat, csembők; клубок, клу­
бочек]
178 GLOSSO-, GLOSSOIDEUS, -GLOS-
SU S, -GLOTTIS [gv γλ&σσα „limbă",
εϊδος „asemănare"), glosoideu, în for­
mă de limbă (frunză) (glossoceras, glos-
sophyllus, brachyglossus, schismatoglot-
tis) [tongue-shaped, tongue-; zungen-
ăhnlich, zungen-; limbiforme; nyelv­
szerű, nyelves- ; языковидный, языко-]
179 GLOSSOLOGIA î (gr -, λόγος „vor­
bire") —» terminologia
180 GLOSSOPODIUM η {gr -, πους, ποδός
„picior"), glosopodiu, partea bazală
à ligulei frunzei (Isoëtes) [glossopode ;
Zungenfuß ; glossopode ; glosszopódium ;
глоссоподий]
181 GLUMA Í, glumă, hipsofilă membra­
noasă scvamiformă de la baza spicu-
leţelor învelind paleile florilor (Gra-
mineae) [glume; Hüllspelze, Balg,
Kelchspelze; glume; pelyva, meddő­
pelyva, kalászkapelyva, ürespelyva,
takarópelyva ; пленка, колосковая
чешуя] —* peristachyum*
182 GLUMACEUS, glumaceu, asemănător
cu gluma (floare, perigon) [gluma-
ceous; hüllspelzartig; glumacé; pely­
vaszerű ; пленчатый]
183 GLU MELL А f —> pălea, lemma, spa-
thella, stragulum
184 GLUMELLULA f - • lodicula, pa-
leola, spathellula
185 GLUMI-, GLUMIFER, -GLU MIS,
glumifer, prevăzut cu glume (glumi-
florus, uniglumis) [glumate, glumife-
rous, chaffy, husked; spelzig, balgig,
bespelzt, spelzenhüUig, spelz-; glume,
pailleté, glumifère; pelyvás; плёнча­
тый, плёнконосный, плёнко-, плён-
чато-]
186 GLUMIFORMIS, GLU MOI DE US,
glumiform, de forma glumei [glume­
like, chaff-like; spreuförmig, spelzför-
GLUTEN
mig; glumiforme; peljí-vaszerű ; плен-
ковидный]
187 GLUTEN η, gluten, substanţă pro­
teică din endospermul unor seminţe
(Gramineae) [gluten; Gluten, Kleber,
Klebermehl, Klebstoff; gluten; glu­
ten, siker; клей, клейковина]
188 GLUTINARIUS, GLUTINOSUS,
glutinös, vîscos, cleios, lipicios (tul­
pina la Viscaria, ramuri şi muguri la
Aesculus, Alnus glutinosa, frunze la
Salcia glutinosa) [glutinous, viscous,
sticky; klebrig, leimig, schmierig; glu-
tineux, gluant, poisseux, visqueux;
mézgás, ragadós ; клейкий, липкий] —»
viscidus
189 GLYCO-, GLYCY- (gr. γλυκύς „dul­
ce"), dulce (glycogenus, glycosmus, gly-
cyphyllus, glycyrrhizus) [sweet- ; süss- ;
doux ; édes- ; сладко-] -> hedy-
190 -GLYPHUS (gr. γλύρ „a grava'
(cheiloglyphus) —»• glypto-
191 GLYPTO- (gr. γλυπτός „gravat"),
brăzdat, sulcat (glyptocarpus, glypto-
spermus) [groove-, furrow-, cut into ;
furchen-, kerb-; cannelé; barázdás;
бороздчато-] —>· sulcatus
192 GNEISACEUS (germ. Gaeis „gnais"),
gnaisaceu, care creşte pe gnais [gnei-
saceous; gneisliebend; gneisacé; gnei-
szon élő ; обитающий на гнейсе]
193 GNESIOGAMIA î (gr. γνήσιος „le­
gitim", γάμος „căsătorie"), gnesio-
gamie, fertilizare cu polenul unor
flori aparţinînd la două plante deo­
sebite ale aceleiaşi specii; polenizare
încrucişată [gnesiogamy, crossfertili-
zalion ; Gnesiogamie, Kreuzbestäu­
bung; gnesiogamie, xénogamie; gne-
sziogámia, idegenmegporzás ; гнесио-
гамия, внутривидовое оплодотворение]
194 GOMPHO- (gr. γόμφος „cui"), în formă
de cui (gomphocarpus, gomphocepha-
lus,, gomphospermus)
gomphospermus ) [nail- [nan- ;; nagel-
η ;
РП r l n i i · szeg
en clou; s7P0f alakú;
alnbi'i · гвозде-]
гит
195 GOMPHOSTYLUS (gr. -, στϋλος „co­
loană"), gomfostil, cu stilul în formă
de cui (Potentilla) [gomphostylous,
nail-styled ; nagelgriffelig ; gompho-
style, à style en clou; szeg alakú
bibeszálú ; гроздестолбиковый]
196 GON-, -GONUS (gr. γόνυ „genunchi")
(gonacanthus, trigonus) —*• geniculatus
197 GONANGIUM η (gr. γόνος „urmaş",
άγγεϊον „vas"), gonangin, colonie sfe­
rică acoperită de hife (Palmella)
[gonangium; Gonangium; gonangium ;
gonangium ; гонангий]
224
198 GONA TODES, GONA TOIDEUS (gr.
γονατώδης „noduros") —*• nodosus
199 GONEOCLINUS (gr. γονή „urmaş",
κλίνω „a se înclina"), goneoclin, cu
caractere mai apropiate de ale unuia
din părinţi, matrocline sau patrocline
(hibrid) [goneoclinous ; goneoklin; go-
neocline ; goneoklin ; гонеоклиный]
200 GONGYLO- (gr. γογγύλος „rotund"),
rotund, rotunjit (gongylocarpus)
[round- ; rund- ; arrondi ; kerek-,
kerekded ; кругло-] —»· rotundi-
201 GONGYLODES (gr. -, είδος „asemă­
nare") —»• globoidalis, globulosus
202 GONI-, GO Ν IO-, -GONUS (gr. γώνιος
„muchiat, angular"), muchiat, cu col­
ţuri, angular (goniacanthus, goniosper-
mus, decagonus, anisogonus ) [angu-
lale-, angled; kanten-, -kantig, Win­
kel-; anguleux, à côtes; szegletes;
угловато-, угольный]
203 GONIDANGIUM η (gr. γόνος „ur­
maş", άγγεϊον „vas"), gonidangiu,
celulă generatoare de gonidii (Algae)
[gonidangium ; Gonidangium, Gonidi-
enmutterzelle; gonidange; gonidan­
gium, szaporítósejt ; гонидангий] -+
goniocytiujïi
204 GONIDIALIS (gr.-), gonidial, refe-
ritor la gonidii (strat) [gonidial ; go-
nidial ; gonidial ; gonidiâlis ; гони-
диальный]
205 GONIDIMIUM η (gr.-), gonidimiu,
celulă algală mică din himeniu (Py~
renolichenes) [gonidimium ; Gonidi-
mium ; gonidimium ; gonidimium ;
гонидимия]
206 GONIDIOPHORUM η (gr.-, φορέω
„a purta"), gonidiofor, suportul goni-
diei [gonidiophore ; Gonidientrăger ;
gonidiophore ; gonídiumtartó ; гони-
диофор]
207 GO ΝI DI и M η (γόνος „urmaş, sa-
mînţă", - ίδιον „mic"), gonidie, celulă
reproductivă rezultată pe cale ase­
xuată (Algae) (Renner) [gonidium,
broodcell; Gonidie; gonidie; goni­
dium; гонидия] —» conidium, coni-
diospora
208 GONIDIONEMA n, GONIDEMA η
(gr. - , νήμα „fir"), gonidionemă, stra­
tul gonidial cu ansamblul gonidiilor
din tal (Eichenes) (Minks) [gonidema,
gonidionemă, gonidial-layer ; Gonidio­
nemă, Gonidienschicht ; gonidionème;
gonidionemă, gonídium-réteg ; гони-
дионема]
209 GONIMICUS (gr. -) -^ gonidiâlis
226
210 GONIMOBLASTUS m (gr. γόνιμος
„productiv", βλαστός „germen"), go-
niraoblast, filamente sporogene la baza
carpogonului fecundat (Rhodophyceae)
[gonimoblast ; Gonimoblast, sporogene
Făden ; gonimoblaste ; gonimoblaszt,
spóratermő fonálgomolyag; гонимо-
бласт]
211 GONIMOLOBUS m (gr. -, λοβός
„lob"), gonimolob, smoc de filamente
gonimoblaste [gonimolobe ; Gonimo­
lob; gonimolobe; gonimolob; гони-
молоб]
212 GONIOCARPUS (gr. γώνιος „mu-
chiat, angular", καρπός „fruct"), cu
fructele muchiate [goniocarpous ; kan-
tenfrüchtig ; à fruits anguleux ; szeg­
letes termésű; угловатоплодный]
213 GONIOCAULIS (gr. -, καυλός „tul­
pină"), cu tulpina muchiată [angulate-
stemmed; kantenstengelig; à tige an­
guleuse; élei szárú; угловатостебель-
чатый]
214 GONIOCYSTIS,-lDISt (gr. γόνος „ur­
maş", κύστις „pungă") -* sporangium
215 GONIOCYTIUM η (gr. -, κύτις „cu­
tie") —» gonidangium
216 GONIOTRICHÜS (gr. γώνιος „mu-
chiat", θρίξ, τριχός „pár"), gonio-
trih, cu muchiile păroase (tulpina la
Thymus) [goniotrichous; rauhkantig;
goniotrique; szőrösen éleit; углова-
товолосистый]
217 GONOCHORISMUS m (gr. γόνος
„urmaş", φωρέω „a se răspîndi") - •
dioecia
218 GONOCYTIS, -IDIS î (gr.-, κύτχς,, cu­
tie")-* gamoct/iis
219 GONOGENESIS f (gr. -, γένεσις
„naştere") —»• gametogenesis
220 GONOHYPHEMA η (gr. -, υφή „ţe­
sut"), gonohifemă, strat de hife (Ei­
chenes) (Minks) [gonohyphema ; Go-
nohyphema; gonohyphema; gonohy­
phema ; gonohyphema ; гоногифема]
221 GONOPHCRUM η (gr. -, φορέω „а
purta"), gonofor, suportul organelor
de reproducere [gonophore; Befruch-
tungstrăger; gonophore; ivartartó;
гонофор]
222 GONOPLASMA η (gr., - πλάσμα „mo­
delare"), gonoplasmă, zona internă
a citoplasmei oogonului (Peronospora-
ceaej [gonoplasm; Gonoplasmă; go-
noplasme; gonoplazma, termékenyítő
plazma; гоноплазма]
GRAMINACEUS
223 GONOSOMA π (gr. -, σβμα „corp"),
gonozom, cromozom cu rol în trans­
miterea sexualităţii (Plate) [gonoso­
me ; Gonosom ; gonosome ; gonoszóma ;
гонозома] -+ idiochromosoma
224 GONOSPORA f (gr. -, σπορά „sămîn-
ţă"), gonospor, spor rezultat prin di­
viziune reducţională (Renner) [gono-
spore; Gonospore; gonospore; gono-
spóra; гоноспора]
225 GONOTAXIS t (gr. -, τάξις „orîn-
duire"), gonotaxie, mişcarea antero-
zoizilor în direcţia organelor repro­
ducătoare femele (MacMillan) [gono-
taxis; Gonotaxis; gonotaxis; gono-
taxis; гонотаксис]
226 GONOTOCONTA η pl (gr, -, κοντός
„mic"), gonotoconte, celule diploide
în care are loc o diviziune reducţio­
nală (Lotsy) [gonotokonts ; Gonoto-
konten; gonotocontes ; gonotokonták ;
гонотоконты] —*• tococystis, tocospora
227 GONOTROPHIUM η (gr. - τροφή
„hrană") —*• soredium
228 GONOTROPISMUS m (gr.-, τροπή
„răsucire"), gonotropism, curbarea tu­
bului polinic şi deplasarea antero-
zoizilor în direcţia organului repro­
ducător femei (Mac Millan) [gonotro­
pism; Gonotropismus ; gonotropisme ;
gonotropizmus ; гонотропизм]
229 GOSSYPINUS, pufos păros, ca se­
minţele de bumbac (Gossypium) [gos-
sypine, cottony, flocculent; wollig;
cotonneux ; bolyhos szőrű ; ватообраз-
ный]
230 GRACILI-, GRACILIS, gracil, de­
licat ; subţire şi lung (gracilicaulis,
gracilirostris) [slender, thin; schlank,
zierlich ; gracile, grêle, mince ; karcsú ;
тонкий,стройный, изящный]
231 GRALLIFORMIS, graliform, în formă
de „picioroange"; cu rădăcini aeriene
proptitoare lungi şi groase (Panda-
nus) [stilt-like ; stelzartig ; gralliforme,
ressemblant aux échasses; gólyaláb-
szerű, garagolyaszerű ; ходуловидный]
—• fulcrans
232 GRAMEN η, iarbă, plantă ierboasă
[grass; Gras; herbe; fű; злак]
233 GRAMINACEUS, G RAMI NEU S,
GRAMINI-, ierbaceu; de forma, cu­
loarea sau consistenţa gramineelor
(graminifolius, graminiformis, grami-
nicorus) [graminaceous, grassy, grass­
like, grass-; grasăhnlich, grasartig,
gras-; graminacé, herbacé; fűszerű,
GRAMINEO- VIRIDIS
fűnemű, fű- ; злаковый, злако-, травя­
нистый]
234 GRAMINEO-VIRIDIS, . verde de
iarbă, verde de pajişte [grass-colou­
red; grass-green; grasgrün, grasfar­
big; vert de gazon, vert-pré; fűzöld,
pázsitzöld ; травянисто-зеленый]
235 CRAMINICOLUS (-COLA i), gra-
minicol, care trăieşte pe Gramineae
(paraziţi) [graminicolous ; grasbewoh­
nend; graminicole; füveken élő;
обитающий на злаки]
236 GRAMINOLOGIA Î (lat. gramen
„iarbă", gr. λόγος „vorbire") -*• agro-
stologia, agrostographia
237 GRAMINOSUS, ierbos {in gramino-
sis montanis pe pajişti ierboase mon­
tane) [graminous; grasig; herbeux,
couvert de gazon; füves; злаковый]
238 CRAMMATUS, CRAMMICUS,
GRAMMO-, GRAMM ΑΤΟ- (gr. γράμ­
μα, γράμματος „literă"), gramic, cu
ornamentaţii în formă de litere sau
linii (grammopetalus, grammatosorus)
[lettered, linied; schriftartig, linienar­
tig; ligné, linéaire; írásszerű, betű­
szerű, vonalszerű; буквовидный, ли-
нейновидный]
239 GRANARWS 1. Granulös, cu gra­
nule dispersate. 2. Care trăieşte în
seminţe sau le roade [granulöse, gra­
minicolous, seed-eating; körnig, korn-
bewohnend, kornfressend; granulaire,
granaire, graminicole, qui ravage les
grains; szemcsés, maglakó, magevő;
зерновой, растущий в семенах]
240 GRANATINUS, granatin, roşcat în­
chis; de culoarea florilor de Punica
granatum [dark-red, pale scarlet ; dun­
kelrot, granatfarbig; granatine, rouge
foncé ; gránátpiros ; гранатоцветный,
тёмнокрасный] —>· rubidus
241 GRANATUM η, rodie, fructul de
Punica granatum [pomegranate; Gra­
natapfel; grenade; gránátalma; гра­
нат, гранатник]
242 GRANDI-, GRANDIS, mare (gran-
diceps, grandiflorus, grandispinus )
[great, large, big; groß; grand;
nagy ; крупный, крушю-] -+ magnus
243 GRANDIDENTATUS,c\ad:m ţii mar
[large-toothed ; großgezähnt, ' großi
zâhnig ; grandidenté ; nagyfogú ; круп­
нозубчатый] -» megalodontus
244 GRANDIFOLIUS, cu frunze mari
[large-leaved; großblättrig; gran di-
folié; nagylevelű; крупнолистный]-+
macrophyllus
2£β
245 GRANIFER, granifer, care poartă
sau produce seminţe [graniferous ;
korntragend ; granifère ; magvakat ter-
mő; зерноносный]
246 GRANITICOLUS (-COLA î), G RA­
NI TIC US, graniticol, care creşte pe
granit (hinc illinc in rupibus grani-
ticis pe ici pe colo pe stînci granitice^
[graniticolous, granitic; granitbewob-
nend; graniticole, granitique; gráni­
ton termő, granitikus; гранитный,
обитающий на граните]
247 GRANIVORUS, granivor, care roado
seminţele [granivorous, grain-eating ;
kornfressend ; granivore ; magokkal táp­
lálkozó ; питающийся зернами]
248 GRANOSUS,GRANULATUS, GRA­
NULOSUS, GRANULI-, granulor.,
grăunţos (laciniile la Rumex obtusi-
folius) (granulicaulis) [granulöse, gra­
nulate ; körnig, gekörnt, körn-; gra­
nuleux, granulé ; szemcsés ; зернис­
тый, гранулированный, зернышко-]
249 GRANULARIS, GRANULIFOR-
MIS, granular, granuliform [granu­
lar, granule-like ; körnchenförmig ; gra­
nulaire, granuliforme ; szemcsés, szem­
cseszerű ; зерновой, зернышкообраз-
ный]
250 GRANULOPLASMA η (lat. granu-
lum „granulă", πλάσμα „modelare") -*
endoplasma
251 GRANULUM n, granulă, grăuncior
mic [granule ; Körnchen ; granule ;
apró szemcse; зернышко]
252 GRANUM η 1. Grăunţă, grăuncior,
sămînţă de Gramineae. 2. Pigment
din cloroplaste [kernel, grain; Korn,
Kern ; grain, pépin ; mag. szemcse ;
зерно, зерновка]
CRANUM POLLINIS, grăuncior de
polen [pollen grain; Pollenkorn, Keim­
korn, Pollenzelle; grain de pollen;
pollenszemcse, virágporszemcse ; пыль­
цевое зерныщко]
253 GRAVEOLENS, graveolent, cu miros
puternic şi neplăcut [strongly scen­
ted, strong-smelling, stinking; stark­
riechend, starkduflend ; puant, à
mauvaise odeur; erős szagú, átható
szagú, kellemetlen szagú ; пахучий,
сильнопахнущи й ]
254 GRAVIS, grav, tare, puternic, pă­
trunzător (miros) [heavy, strong, weigh-
ghty; stark, schwer; grave, fort;
erős, átható ; тяжёлый]
255 G REGALI S, GREGARI US, G REGI-,
gregar, grupat, care creşte în grupe
227
(gregiformis) [gregarious, grouped ; ge-
. sellig, herdenweise auftretend ; gré-
gaire, groupé; csoportos; сгруппиро­
ванный] —*• aggregaíus
256 G RE Χ (-EGIS) m 1. Grup. 2. Grup
de specii sau de hibrizi (ca unitate
sistematică facultativă) [grex, flock,
herd, group ; Gi'uppe, Herde, Grex ;
groupe, troupe, grex; csoport, grex,
falka; группа, греке]
257 GRISELLUS, GRISEOLUS, GRI-
SESCENS, suriu, cenuşiu deschis
[greyish; graulich; grisâtre; szürkés;
сероватый] —»^ cinerascens
258 GRISEUS, GRI SEI-, sur, cenuşiu
(griseispinus, griseophyllus ) [grey,
pure grey ; grau, perlgrau ; gris, gris
cendré ; szürke ; серый] —»^ cinereus,
spodius, tephreus
259 GROSSE-, grosolan, dur-, grosier-,
mai mare decît cel obişnuit (grosse-
crenatus, grosse-dentatus, grosse-serra-
tus) [coarsely- ; groß-, grob- ; grossiè­
rement, durement ; durván- ; крупно-]
260 GRUMOSUS, GRUMULOSUS, gru-
mulos. 1. Cu grămăjoare. 2. Tuberi-
form [grumose, grumous, clotted, knob­
by, crummy; grumig, klumpig, hü­
gelig, kleinknollig, krümelig; grumu-
leux, grumelé; halmocskás, gumócs-
kás ; крупичатый, бугристый]
261 GUMMIFER, GUMMOSUS, gumi-
fer, care secretă gume-răşini vegetale
(Ficus elastica, Hevea guianensis, Siph-
ocampylus caoutchouc) [gummiferous,
gummy ; gummitragend ; gommifère ;
gumigyantát adó; камеденосный]
262 GUMMOSIS f, gumoză, secreţie ex­
cesivă de mucilagii (în patologia ce­
lulară) [gumming; Gummifluß; gom-
mose ; gummózis ; гуммоз]
263 GUTTA f, GUTTULA f, picătură
(de ulei sau răşină) [drop, droplet;
Tropfen, Tröpfchen; goutte; csepp;
капля, капелька]
264 GUTTATIO f, gutaţie, eliminare de
apă prin slomatele acvifere [gutta-
tion ; Gattation, Wasserausscheidung;
guttation ; guttáció, cseppkiválasztás,
kicsepegés, „könnyezés" ; гуттация]
265 GUTTATUS,GUTTIFER,GUTTU-
LOSUS, GUTTI-, gutulat, prevăzut
cu pete asemănătoare unor picături
de apă sau de ulei (guttiflorus) [gut­
täte, spotted; getropft, tropfen-; gut-
tulaire, taché en goutte; cseppszerű,
pettyes ; с каплей]
GYN.
266 GYMN'-,GYMNO- (gr. γυμνός „nud,
neacoperit"), nud, golaş, neacoperit,
lipsit de înveliş (gymnandrus, gym-
nocladus, gymnostomus, gymnostylus)
[naked-, bare-, without covering; of­
fen-, nackt, unbedeckt; nu, décou­
vert ; csupasz, fedetlen, nyitott ; голо-]
267 GYMNANTHUS (gr. -, άνθος „floa­
re"), cu flori nude, fără înveliş
floral [naked flowered; nacktblütig;
à fleurs nues, achlamydé; csupasz
virágú ; голоцветковый]
268 GYMNOBLASTUS (gr. -, βλαστός
„germen"), gimnoblastic, cu embrionul
necuprins în sacul embrionar [gym-
noblastous ; nacktkeimig ; gymnobla-
ste; csupasz csírájú; голоростковый]
269 GYMNOCARPIUM η (gr. -, καρπός
„fruct") (Ascomycetes) —» apothecium
270 GYMNOCARPUS ( g r . - ) , gimnocar-
pic. 1. Cu fructe nude. 2. Cu fructifi-
caţiile neacoperite [gymnocarpic, gym-
nocarpous, naked fruited; nackt-
früchtig; gymnocarpe, à fruits nus;
szabadtermésü, fedetlen termőtestű ;
голоплодный, гимнокарпный]
271 GYMN0CYTIS,-IDIS f (gr. -, κύτις
„cutie"), gimnocit, celulă fără mem­
brană [gymnocyte; Gymnozyt; gym-
nocyte; gimnocitia; гимноцит]
272 GYMNOPLASTUM η (gr. -, πλαστός
„modelat"), gimnoplast, celulă (cito­
plasmă) lipsită de membrană (Pirot-
ta) [gymnoplast; Gymnoplast; gym-
noplaste ; gimnoplasztisz, csupasz sejt ;
гимнопласт]
273 GYMNOSPERMUS (gr. -, σπέρμα
„sămînţă"), gimnosperm. 1. Cu ovulele
necuprinse în ovar. 2. Cu seminţele
nude [gymnospermous, naked-seeded;
nacktsamig; gymnosperme, à ovules
nus, à graines nues; nyitvatermő,
csupasz magvú; голосеменный]
274 GYMNOSPORA f (gr. -, σπόρα
„sămînţă"), gimnospor, spor liber
necuprins într-un sporange [gymno-
spore ; Gymnospore ; gymnospore,
spore nue ; csupaszspóra ; гимноспора]
275 GYN-, GYNECO-, GYNO-, -GYNI-
CUS, -GYNUS (gr. γυνή „femeie"),
femei, referitor la organele de repro­
ducere femele (celulă, gineceu, ovar,
pistil) (gynecogenicus, gynochlamydeus,
acrogynicus, eleutherogynus) [gyno-,
relating to female reproductive organs ;
weiblich-, weiber-, -weibig, die wei­
blichen Fortpflanzungsorgane betref­
fend; gyno-, femelle, relatif aux
organes reproductifs femelles ; női.
GYNAECEÜM
női ivarszervekre vonatkozó ; женский,
с женским органам размножения]-*
femineus
276 GYNAECEÜM η, GYNAECIUM η 287 GYNODIMORPHISMUS
—* gynoecium
277 GYNANDRIA f (gr. -, άνήρ, ανδρός
„bărbat"), ginandrie, clasa IX în
sistemul lui Linné, cu flori ginandrice,
avînd staminele concrescute cu stilul
(Orchidaceae) [gynandria ; Gynan-
drie; gynandrie; ginandria; гинанд-
рия] - • synarmophyta
278 GYNANDRICUS, GYNANDRUS
(gr. --), ginandrie, avînd staminele
concrecute cu stilul [gynandrous, gy-
nandrian; gynandrisch; gynandrique,
gynandre ; ginandrikus, anyahimes ;
гинандрический] —> synarmophytus
279 GYNANDROMONOECIA f (gr.--,
μόνος „singur", οίκος „casă"), gi-
nandromonoecie, poligamie monoică
cu flori mascule, femele şi hermafro­
dite pe acelaşi individ [gynandro-
monoecy; Gynandromonözie ; gynan-
dromonoécie; ginandromonöcia ; ги-
нандромоноэция]
280 GYNANDRISMUS m (gr. - ) -^ her-
maphroditismus
281 GYNANDROPHORUM η (gr.-,
φορέω „a purta"), ginandrofor, inter-
nodiu distinct pe axa florală între
corolă şi androceu (Passiflora) [gy-
nandrophore; G/nandrophor ; gynan-
drophore ; anyahimtartó, ivartartó ;
гинандрофор]
282 GYNANTHERUS (gr. -, ανθηρός „în-
florit"), ginanteric, cu staminele
transformate în pistile [gynantherous ;
gynantherisch ; gynanthère; ginanté-
rikus ; гинантерический]
283 GYNECOGENICUS (gr. -, γενικός
„născut") —»· parthenogeneticus
284 GYNIXUS m, GYNIZUS m (gr. -,
Ιξός „vise"), ginixus, siprafaţa vîs-
coasă a stigmatului (Orchidaceae)
[gynixus; Gynixus; gynixus; ginixus,
mézgás bibefelület ; гиниксус]
285 GYNOBASIS f (gr. -, βάσις „pi­
cior"), ginobază, partea umflată de la
baza stilului (Boraginaceae) [gyno-
base ; Stempelboden, Stempelpolster,
Stempelfuß; gynobase; ginobázis,
termőalap, bibealap ; гинобазис]
286 GYNOCHLAMYDEUS (gr.-, χλα-
μύς, χλαμύδας „manta"), ginoclami-
deu, cu ovarul acoperit [gynochlamy-
223
deous ; bedecktfruchtknotig ; gyno-
chlamydé; fedett termőjű; покры-
топестичный]
m (gr. -,
δις „dublu", μορφή „formă"), gino-
dimorfism, prezenţa unor flori femele
mai mici la plantele ginodioice
[gynodimorphism ; Gynodimorphis-
mus; gynodimorphisme ; ginodimorfiz-
mus; гинодиморфизм]
288 GYNODIOECIA f (gr. - , οίκος
„casă"), ginodioecie, dioecie la care
florile hermafrodite şi cele femele
se găsesc pe indivizi deosebiţi (Dar-
w^in) (Knautia arvensis) [gynodioecy ;
Gynodiözie ; gymodiőecia gynodiőecia ;
гинодиоэция]
289 GYNODYNAMICUS, GYNODYNA-
MUS (gr. -, δύναμος „putere"), gino-
dinamic, cu stilele mai lungi decît
staminele (floare) [gynodynampus,
gynodynamic; gynodynamisch ; gyno-
dyname ; termőtvezérlő, inkábbnő ;
гино динамически й]
290 GYNOECEUM η, GYNOECIUM η
(gr. -, οίκος „casă"), gineceu, pistil;
totalitatea carpelelor (ovar, stil, stig­
mat) dintr-o floare [gynoecium; Gy-
noeceum, Stempelgebilde, Stempelge­
samtheit, weiblicher Apparat; gyné­
cée; termőtáj, termőkör, anyatáj;
гинецей] —• gynaeceum
291 GYNOECIA f (gr. - ) , ginoecie, pre­
zenţa numai de flori femele pe o i
plantă [gynoecy; Gynözie; gynoécie; .·
ginőcia; гиноэция]
292 GYNOGAMETA f (gr. -, γαμέτης
„soţ"), ginogamet, garnet femei [gy-
nogamete, egg-cell ; Gynogamet,
Eizelle, vireibliche Keimzelle; gyno-
gamète; ginogameta, női szaporitó-
sejt ; гиногамета] —»· macrogameta
293 GYNOGAMETANGIUM η (gr. - ,
άγγείον „vas"), ginogametangiu, ga- ;
metangiu cu ginogameţi [gynogame-
tangium; Gynogametangium ; gyno- ;
gamétange; ginogametángium ; ги-
ногаметангий] —»• macro gametangium,
archegonium
294 GYNOGAMETOPHORUM η (gr.-,
φορέω „a purta"), ginogametofor,
gametofor femel [gynogametophore;
G/nogametophor; gynogamátophore;
ginogaraatofórum ; гияогамзтофэр]
295 GYNOGENESIS f (gr. -, γένεσις
„origine"), ginogeneză, pseudogamie
la care gametul mascul pătrunde în •.
ovul fără să-1 fecundeze, embrionul
229
dezvoltîndu-se pe cale partenogene-
tică [gynogenesis ; Gynogenese; gyno-
genèse ; ginogenezis ; гиногенез]
296 GYNOGENUM η (gr. -, γένος „ur­
maş"), ginogen, organism care pro­
duce celule sexuale genotipice (Bur-
geff) [gynogenum; Gynogen; gyno-
genum; ginogénum; гиноген]
297 GYNOGONIDIUM η (gr. -, γόνος
„urmaş") —»• oocarpus, oospermium,
Oospora
298 GYNCHE RM ΑΡΗ RODITA f (gr. -,
Ερμής „zeul Hermes", 'Αφροδίτη
„zeiţa Afrodité"), ginohermafrodit,
individ cu flori hermafrodite în care
etaminele rămîn adesea nedezvoltate
[gynohermaphrodite ; Gynohermaphro-
dit ; gynohermaphrodite ; ginoher­
mafrodit a ; гшюгермафродит]
299 GYNOMONOECIA f (gr. -, μόνος
„singur", οίκος „casă"), ginomonoe-
cie, monoecie cu flori femele şi her­
mafrodite pe acelaşi individ de plantă
[gynomonoecy ; Gynomonözie ; gyno-
monoécie ; ginomonőcia ; гиномо-
ноэция]
300 GYNOPHAENUM η (gr. -, φαίνω
„a apare"), ginofen, organism care
produce celule sexuale fenotipice
(Burgeff) [gynophaen ; Gynophaen ;
gynophaene ; ginofenum ; гинофен]
301 GYNOPHORUM η (gr. -, φορέω
„a purta"), ginofor, porţiunea alun­
gită a axei florale dintre androceu şi
gineceu, devenind mai tîrziu carpo-
for (Asclepiadaceae, Roraginaceae, La-
biatae) [gynophore ; Stempelträger,
Fruchtknotenträger, Stempelboden ;
gynophore ; termötartó ; гинофор]
302 GYNOPHYLLIA f (gr. -, φύλλον
„frunză"), ginofilie. 1. Transformarea
elementelor carpelare în frunze obiş­
nuite. 2. Virescenţa ovarului [gyno-
phylly ; Gynophyllie ; gynophyllie ;
ginofillia ; гинофиллия]
303 GYNOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), ginofite, exemplarele femele
din generaţia sexuată [gynophytes;
Gynophyten; gynophytes; ginofiták;
гинофиты]
304 GYNOPODIUM Ti (gr.-, πους, ποδός
„picior") —»· gynophorum, podogynium
305 GY NOS PORA f (gr. -, σπορά
„sămînţă") —>• macrospora, megaspora
306 GYNOSPORANGIUM η (gr. - ,
άγγείον „vas"), ginosporange, sporan­
GYRUS
ge cu macrospori [gynosporangium ;
Gynosporangium ; gynosporange ; gino-
sporángium ; гиноспорангий]
307 GYNOSPOROGENESIS i (gr.-,
γένεσις „naştere") —*• macrosporogenesis
308 GYNOSTEGIUM η (gr. -, στέγω
„a acoperi"), ginostegiu, .învelişul
protector al ginoceului (Asclepias
syriaca) [gynostegium ; Gynostegium,
Stelnpelhaube, Stempeldecke ; gyno-
stège ; ginosztégium, [terniőtakaró ;
гиностегий]
309 GYNOSTEMIUM η (gr.-, στήμον
„stamina"), ginostemiu, formaţie co-
lumnară rezultată din concreşterea
staminelor cu gineceul (Orchidaceae)
[gynostemium, column ; Griffelsăule-
Pistillsâule, Befruchtungssäule ; gy,
nostème ; bibeoszlop, ginosztémium,
гиностемий, колонка]
310 GYPSACEUS, gipsaceu, care conţine
gips (sol) [gypsaceous; gipshaltig;
gypsacé ; gipszes ; гипсовый]
311 GYPSE US, alb ca gipsul [chalk-white ;
gipsweiß ; blanc de gypse ; gipszfehér ;
гипсово-белый]
312 GYPSICOLUS (COLA f), gipsofil,
care creşte pe terenuri cu gips [gypsi-
colous, gypsophilus, dwelling on li­
mestone ; gipsbewohnend, gipsliebend ;
gypsicole, gypsophile; gipszes talajt
kedvelő, gipszkedvelő ; гипсолю-
бивый, обитающий на гипсе]
313 G Y ΡSO PH IL US -» gypsicolus
314 GYR-, -GYRATUS, GYRO-, GYRO-
SUS, -GYRUS (gr. γύρος „rotunjit"),
circular, curbat în cerc, răsucit inelar
(gyracanthus, agyratus, gyroflexus,
dextrogyrus) [ringed, circinate; rund-
gedreht, beringt, rundwendelig, ge­
dreht-, ringförmig-; tordu, tour­
noyant, courbé en anneau; körkörös
gyűrűs, csavarodott ; изогнутый
кольчатый, скрученно-]
315 GYROMA η (gr. -), giromă, inelul spo,
rangelui (Pteridophyta) [gyroma, an-,
nulus of ferns; Gyrcma, Kreisschüs­
selchen, Ring der Farnfrucht ; gyrome ;
giroma, spóratok-gyűrü ; гирома]
316 GYROSUS {gr.-)^gyr-
317 GYRUS m (gr.-), răsucire, curbură'
inelaş [circle, ring, annulus; Win­
dung, Spiralwindung, Wendel, Ring;
torsion, courbure, anneau; csavarodás,
gyűrű ; ободок, кольцо]
 H
1 HABENS (habeo), avînd, prevăzut
cu [having ; habend ; ayant, pourvu ;
bíró, ellátott ; имеющий] —*• praeditus
2 HABITANS (lat. habito „a locui")Î
саге „locuieşte", саге creşte pe [inha­
biting, dwelling, growing; bewohnend,
lebend, wachsend; habitant, croissant ;
lakó, élő, növő ; обитающий, живущий]
3 HABITATIO f, „HABITAT^ (lat.
-), loc de creştere, staţiune [habi­
tat, station, place of growth; Stand­
ort, Wohnort, Vorkommen, Fun­
dort ; habitation, habitat, station ; le­
lőhely, termőhely, előfordulási hely;
обитание, местообитание]
4 HABITUS (-US) m, înfăţişare, port ;
aspectul exterior general al plantei
[aspect, appearance, habit; Aussehen,
Oastalt, Tracht, Erscheinung, Hal­
tung; aspect, port; kinézés, külalak,
külső megjelenés ; габитус, облик, вне­
шний вид]
5 HADROCENTRWUS (gr. αδρός
„gros", κέντρον „centru"), hadrocen-
tric, cu hadromul dispus central,
acoperit de leptom f^Haberlandt^
[hadrocentric ; hadrozentrisch ; hadro-
centrique ; hadrocentrikus, farészt
körülvevő ; гадроцентрический] —»• am-
phicribralis
6 HADROMA η (gr.-), hadrom, fas­
cicul lemnos; partea conducătoare cu
vase lemnoase a fasciculului vascular
[hadrome; Hadrom, Holzteil; hadro-
me ; hadrom, központi farész ; гадром]
7 НАЕМ-, НАЕМ AT-, ПАЕ MATO-,
ПАЕ МО-, HAEMATICUS, НАЕ-
MA TIN US, НАЕ MA TI TES, НАЕ-
МА TITICUS, НАЕ MA ТОСН RO­
US (gr. αίμα, αίματος „sînge"), san-
guineu, de culoarea sîngelui, roşu
purpuriu (haemanthus, haematacan-
thus, haematophyllus) [hlood-red; blut­
rot; rouge de sang; vérpiros; кроваво-
красный] —> cruentus, sanguineus
8 HAEMATOCHROMA η (gr. -, χρώμα
„culoare"), hematocrom, pigmentul
roşcat din celulele unor Algae (Chlo-
rolepidaceae ) [haematochrome ; Hă-
matochrom ; hematochrome ; hema-
tokrom; гематохром]
9 HAEMOSTATICUS (gr. -, στατικός
„opritor") -+ ischaemus
10 HALOBENTHUS n, HALO BEN­
THOS η (gr. άλς, αλός „sare", βένθος
„adîncime"), halobentos, bentosul
pelagic şi al lacurilor sărăturoase
[halobenthos ; Halobenthos ; halo-
benthos; halobentosz; галобентос]
11 HALOBION η (gr. -, βίος „viaţă"),
halobiont*^ 1. Organism caracteristic
terenurilor şi apelor sărăturoase. 2.
Asociaţii de plante marine (Forel)
[halobion ; Halobion ; halobion ; halo-
bion; галобионj
12 HALODRYMIUM η (gr. -, δρυμός
„crîng"), halodrimiu, formaţii de man­
grove (Diels) [halodrymium, man­
grove-formation ; Halodrymium, Man­
grove-Formation ; halodrymium; ha-
lodrimium, mangrove-formáció ; ra-
лодримиум]
13 HALONEREIDAE î pi (gr. -, νηρείς
„nimfă marină"), halonereide, fito-
cenoze de Algae fixate pe fundul
mărilor (Warming) [halonereids ; Halo-
nereiden; halonereîdes ; halonereidák ;
галонереиды]
14 HALOPHILUS (gr. -, φιλέω „а
iubi"), halofil, care prosperează pe
terenuri sărăturoase (Iris halophila)
[halophilous, salt-loving; salzliebend;
halophile ; sókedvelő ; галофильный,
солелюбивый] —ν drimyphilus, salinus
15 HALOPHOBUS (gr. -, φοβέω „a
se teme"), halofob, care evită terenu­
rile sărăturoase [halophobous, salt-
shunning; salzmeidend; halophobe;
sókerülő; галофобный]
16 HALOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), halofite, plante halofile,
adaptate mediului sărăturos [halophy-
tes, salt plants; Halophyten, Salz­
pflanzen, Salzbodenpflanzen, Salinen-
231
pflanzen ; halophyles ; sótűrö növények,
halofiták; галофиты] J—»• drimyphyta,
plantae salinae
17 HALOPLANCTON η (gr. -, πλαγκ-
τος „rătăcitor"), haloplancton, planc­
tonul apelor sărăturoase [haloplank-
ton ; Haloplankton ; haloplancton ;
haloplankton, sósvizek planktonja;
галопланктон]
18 ΗAMA Τ-, ΗΑΜΑ ΤΟ-, ΗAMI-, ΗΑ-
MATUS, HAMOSUS, hamat, hámos,
încîrligat ^păr -^, spin r^, fruct -^
la Astragalus hamosus) (hamatacan-
thus, hamato-setosus, hamiger) [hamate,
hooked, hook-shaped; hakig, haken­
förmig; hameconné, crochu, en cro­
chet; horgas, horogszenű, kampós,
horgasán- ; крючковатый, крючковид-
ный]*
19 HAMU LATUS, H AMU LIGER, HA-
MULOSUS, hamulat, hamulos, pre­
văzut cu cîrlige mici (bractei la Cal-
litriche hamulata, spinişori pe foliolele
involucrale la Carduus hamulosus)
[hamulate, hamulose; kleinhakig, häk­
chentragend ; hamuleux, à petits cro­
chets ; horgocskás ; мелкокрючковатый]
20 HAMULUS m, cîrlig mic, setă încîr-
ligată [hooklet, small hook; Häkchen;
petit crochet ; horgocska ; крючочек]
21 HAMUS m, cîrlig, vîrf ascuţit şi
recurbat [hook ; Haken ; crochet ;
horog; крючок]
22 HАР AL-, HAP ALO- (gr. απαλός
„delicat"), moale, delicat, fin (hapal-
anthus, hapalophyllus, hapalostylus)
[soft-, tender- ; weich-, zart- ; mou,
delicat ; lágy-, zsenge- ; мягко-, нежно-]
23 HAPAXANTHICUS, HAPAXAN-
TIIUS (gr. άπαξ „cdală", άνθος „flea-
re"), hapaxant, care înfloreşte nu­
mai о singură dată [hapaxanthic,
hapaxanthous ; hapaxanthisch, ein­
malblühend ; hapaxanthe ; egyszervi-
rágzó ; гапаксантый]
24 HAPLO- (gr. άπλόος „simplu, singur"),
simplu, cu un singur, uni- (haplobio-
ticus, haplolobus, haplostachys) [sim­
ple-, single- ; einfach-, ein- ; simple,
seul; egyszerű, egyetlen, egyszeres;
просто-, ORHO-]—* simplici-, mono-, uni-
25 HAPLOBIONTON η (gr. -, βίος
„viaţă"), haplobiont, haplont. 1.
Plantă haploidă cu număr simplu de
cromozomi (n sau x). 2. Plantă care
fructifică o singură dată [haplobiont,
haplont; Haplobiont, Haplont; ha-
plobionte, haplonte; haplobionta, ha-
HAPLOMITOSIS
plonta ; гаплобионт, гаплонт] - • hap-
lonta
26 HAPLOCAULIS (gr. -, καυλός „tul­
pină"), haplocaul, cu tulpina nera­
mificată, avînd numai axă principală
terminată prin floare .(Papaver som­
niferum) [haplocaulous, uniaxial,
single-stemmed ; haplokaulisch, ein­
achsig, einstengelig; haplocaule, uni-
caule ; egytengelyű, elágazatlan szárú ;
одностебельчатый, простостебельча-
тый] —»• monocaulis, uniaxialis
27 HAPLOCHLAMYDEUS (gr. -, χλα-
μύς „manta"), haploclamideu, cu un
singur înveliş floral, cu periant sim­
plu [haplochlamydeous ; haplochlamy-
deisch ; haplochlamydé ; egyetlen vi-
rágtakarós, egykörös lepellevelű; гап-
лохламидный, однопокровный] —»· то·
nochlamydeus]
28 HAPL0CYTIS,-IDIS i (gr. -, κυτίς
„cutie"), haplocit, celulă avînd nuclei
cu număr redus de cromozomi (Ben­
son) [haplocy te; Haplozyt; haplocyte;
haplocita ; гашюцит]
29 HAPLODIPLONTA f, Η A PLODI-
PLOBIONTON η (gr. -, διπλόος „du­
blu", βίος „viaţă"), haplodiplont,
haplodiplobiont ; organism cu ciclu
evolutiv în două faze, cea sexuată
(haploidă) şi cea asexuată (diploidă)
[haplodiplobiont ; Haplodiplobiont ;
haplodiplobionte ; haplodiplobionta ;
гаплодиплобионт]
30 HAPLOGENESIS f (gr. -, γένεσις
„naştere"), haplogeneză, naşterea unor
forme noi de plante pe calea evolu­
ţiei şi a ontogeniei caracterelor neo-
morfe (Delphino) [haplogenesis ; Hap-
logenese ; haplogenèse ; haplogenézis ;
гаплогенез]
31 HAPLOGONIDIUM η (gr. -, γόνιδιον
„urmaş"), haplogonidie. 1. Gonidie
născută în haplofază. 2. Gonidie so­
litară (Lichenes) [haplogonidium ; Hap­
logonidie ; haplogonidium ; haplogo­
nidium ; гаплогонидия]
32 HAPLOIDEUS (gr. -, ίδιος „obiş­
nuit"), haploid, cu număr simplu (n
sau x) de cromozomi (celulă, fază,
generaţie) [haploid; haploid; haploïde;
haploid ; гаплоидный] —> monoploideus
GENΕ RAT IO ΗAP LOI DEА -> ge­
ner alio sexualis
33 HAPLOMITOSIS f (gr. -, μίτος „fir"),
haplomitoză, tip de diviziune nucleară
primitivă, granulele formînd cromospire
dispuse în două grupe (Euglena) (Dan-
HAPLONTA
geard) [haplomitosis ; Haplomitose;
haplomitosis ; haplomitózis ;га11ломитоз]
34 HAPLONTA t (gr. -) -> haplobionton
35 HAPLOPERISTOMATUS, HAPLO-
PERISTOMUS (gr. -, περί „împrejur",
στόμα „gură"), haploperistomat, cu
peristomul simplu, cu un singur rînd
de dinţişori (Bryophyta) [haplo-
peristomous ; haploperistomatisch ; ha-
ploperistome ; haploperisztomatikus,
egyszerű szájpárkányii ; гаплоперисто-
матный]
36 HAPLOPETALUS (gr. -, πέταλον
„petală"), haplopetal, cu un singur
verticil de petale [haplopetalous ; ein-
kronblăttrig ; haplopétíde ; egyörvö-
sen szirmos ; хфостолепестный]
37 HAPLOPHASIS t (gr, -, φάσις
„apariţie"), haplofază, faza haploidă
(gametofitică) a ciclului evolutiv al
plantei, avînd η cromozomi [haplo-
phase; Haplophase; haplophase"; ha-
plofázis, haploid szakasz; гаплофаза]
38 HAPLOPOLYPLOIDEUS (gr. -,
πολύς „mult", άπλοός „singur", ίδιος
„obişnuit"), haplopoliploid, rezultat
partenogenetic dintr-o formă poli-
ploidă cu jumătate din numărul cro­
mozomilor iniţiali (Katayama) [ha-
plopolyploid ; haplopolyploid ; haplo-
polyploîde ; haplopoliploid ; гаплополи-
ПЛОИДНЫЙ]
39 HAPLOSIS î (gr.-), haploză, redu­
cerea la jumătate a numărului de cro­
mozomi somatici în meioză [haplosis;
Haplose ; haplosis ; haplózis ; гаплозис]
40 HAPLOSOMIA î (gr. -, σώμα „corp"),
haplozomie, apariţia în celulele diplo-
ide a unor cromozomi simpli (mono-
zomi) [haplosomy; Haplosomie; ha-
plosomie ; haploszómia ; гаплозомия]
41 HAPLOSPORA f (gr. -, σπορά „să-
mînţă"), haplospor. 1. Spor simplu
rezultat fără diviziune reducţională,
nucleul avînd numărul complet de
cromozomi caracteristici. 2. Dezvol­
tarea apomictică a gametofitului femei
dintr-o celulă mamă formată în
cursul unei meioze normale (Battag-
lia) [haplospore; Haplospore; ha-
plospore ; haplospóra ; гаплоспора]
42 HAPLOSPORANGIUM η (gr. - ,
άγγείον „vas"), haplosporange, spo­
range rezultat din generaţia haploidă
[haplosporangium ; Haplosporangium ;
haplosporange; haplosporangium; ra-
плоспорангий]
43 HAPLOSTELE f (gr. -, στήλη „co­
loană"), haplostel, stei simplu cu
xilemul central înconjurat de floem
(Brebner) (Bryophyta) [haplostele ;
Haplostele; haplostele; haplosztéle;
гаплостеле]
44 HAPLOSTEMONIA Í (gr.-, στήμων
„stamina), haplostemonie, dispoziţia
staminelor într-un singur verticil
(Elatine triandra) [haplostemony ;
Haplostemonie ; haplostemonie ; ha-
plosztemónia, egykörös porzótáj ;
гаплостемония]
45 HAPLOSTEMONOPETALUS (gr.
" , πέταλον „petală"), haplostemonope-
tal, cu staminele egale în număr cu
petalele [haplostemonopetalous ; ha-
plostemonopetal ; haplostémonopétale;
haplosztemonopetális ; гаплостемоно-
петальный]
46 ΗAPT Ε RA η pl (gr. απτω „a se
agăţa"), haptere. 1. Fişii spirale hi-
groscopice pe membrana externă a
sporilor, servind la răspîndirea aces­
tora (Equisetum). 2. Organe de
fixare (Algae, Bryophyta, Eichenes).
3. Ramuri radicale ramificat unci­
nate, de natură exogenă, fără calip-
tră, servind la fixare (Podostomaceae)
[haptera, holdfasts ; Hapteren, Haftor­
gane; haptères, organes fixateurs;
hapterák, rögzitő szervek, spóraszóró
fonalak; прицешса, элатеры]-^ (1) ela-
teres, (2) tenacula
47 HAPTOMORPHOSIS f (gr. -, μόρ-
φωσις „formare"), haptomorfoză, mor-
foză provocată prin excitaţii de
contact (la plantele căţărătoare) [hap-
tomorphosis ; Haptomorphose ; hap-
tomorphose ; haptomorfózis ; гаптомор-
фоз] —»· thigmomorphosis
48 HAPTOTAXIS î (gr. -, τάξις „orîn-
duire") -* thigmotaxis
49 HAPTOTROPISMUS m (gr. -,
τροπή „răsucire") —» thigmotropismus
50 HARMÓNIA f (gr. αρμονία „armo­
nie"), armonie, stare de echilibru fără
factori excesivi sau deficienţi, în
geobotanică [harmony ; Harmonie,
Übereinstimmung ; harmonie ; har­
mónia, összhang; гармония]
51 HARPEODES, HARPO- (gr. αρπη
„cîrlig", είδος „asemănare"), încîr-
ligat, în formă de cîrlig (harpophyllus)
[hook-shaped, hook- ; Widerhaken ähn­
lich, harpunenartig, haken-; crochu,
en harpon, en crochet; horogszerű,
horgos- ; гарпунообразный, гарпуно-,
крючко-]
52 HARPOCARPUS (gr. καρπός
233 HELIC-
„fruct"), cu fructe încîrligate [hook- 62 HEDERACEUS, HEDERI-, iedera-
fruited; hakenfrüchtig ; à fruits cro­ ceu, asemănător cu planta Hedera
chus; horgos termésű; гарпуноплод- (hederifolius ) [resembling i\'y, ivy- ;
ный] efeuartig, efeu-; hédéracé, hédéri-;
53 HASTATUS, HASTIFER, H ASTI- repkényszerű, repkény- ; плющевид-
LIS, HASTIFORMIS, HASTULA- ный, плюще-]
TUS, HASTI-, hastat, în formă de 63 HEDR-, HEDRANO- (gr. ëSpavov
lance sau de suliţă (Atriplex hastata, „scaun") (hedranthus, hedranosper-
Scutellaria hastifolia) (hastifolius, musj —*• sessili-
hastilabius), triunghiular lung ascu­
ţit şi Ia bază cu doi lobi patent diver­ 64 HEDRANOPHYLLUS (gr. -, φύλλον
genţi [hastate, hastulate, halbert- „frunză") -*• sessilifolius
shaped, spear-shaped, spear-; spies- 65 HEDY- (gr. ηδύς „dulce") (hedyan- .
sig, spießförmig, spieß-; haste, bas­ thus, hedyosmus) —*• glyci-, glyco-
tele, hasti- ; dárdás, dárda alakú,
dárdás-; копьевидный, копъе-, дро­ 66 HEDYCARPUS (gr. -, καρπός „fruct")
тике-] —• glycicarpus
54 HAU RIENS (haurio) -^ absorbens 67 HEKISTOTHERMICUS (gr. ήκισ-
τος „foarte mic", θέρμη „căldura"),
55 HAUSTORIUM n, haustor, sugător hekistotermic, cu temperaturi foarte
1. Organ de fixare pe planta gazdă, scăzute (zona alpină, regiunea polară)
folosit şi pentru absorbţia umidităţii [hekistothermic ; hekistothermisch ; he-
sau a sucurilor nutritive (Cuscuta). kistothermique ; hekisztotermikus, a-
2. Pedicelul absorbtiv al sporogonu- lacsony hőmérsékletű ; гекистотерми-
lui (Bryophyta). 3. Partea inferioară ческий]
a sacului embrionar care absoarbe
substanţele nutritive din nucelă, la 68 HELEO-, HELO- (gr. έλος „mlaşti­
unele Phanerogamae [haustorium, suc­ nă"), mlăştinos, care creşte pe locuri
ker; Saugorgan, Saugwurzel, Saug­ mlăştinoase (helobius)[mdûcsh- ; sumpf-,
warze ; suçoir ; hausztórium, szivóka, teich- ; marécageux ; mocsár- ;
szívószerv, szivóhifa; гаусторий, при­ болото-] - • paluster
соска] 69 HELEOCHARIS (gr. -, χάρις „plă­
cere"), iubitor de mlaştini [marsh-
56 HEBE- (gr. ήβη „părozitate"), pu­ loving; sumpfliebend; aimant les
bescent (hebeanthus, hebecalyx, hebe- marais ; mocsárkedvelő ; болотолю-
lepis, hebegynus) [downy- ; flaum- ; бивый]
duveté ; pelyhes- ; пушисто-] —»· ptilo-,
-ptilus 70 HELEONASTES f pl (gr. -, ναΐω
„a locui"), plante de mocirlă [marsh-
57 HEBECLADUS (gr. -, κλάδος „ra­ plants ; Sumpfbewohner, Sumpf­
mură"), cu ramuri pubescente [downy- pflanzen ; plantes de marais ; mocsár­
branched; flaumzweigig, flaumăstig; lakók, mocsári növények; болотные
hebeclade; pelyhes ágú; пушисто- растения]
ветвистый]
71 HELEOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
58 HEBESCENS (hebesco) -^ pubescens „plantă"), heleofite, plante submerse
cu organele foliare şi florale deasupra
59 HEBETATUS, obtuzat, cu vîrful apei [heleophyles ; Heleophyten ; hele-
tocit [hebetate, blunted; abgestumpft, ophytes; heleofiták; гелеофиты]
stumpfspitzig ; émoussé ; tompahegyű ;
приступленный] —>^ obtusatus 72 HELEOPLANCTON η (gr.-, πλαγκ-
τός „rătăcitor"), heleoplancton, ve­
60 НЕС AT-, НЕС ΑΤΟ- (gr. εκατόν „о getaţia planctonică lacustră (Zim­
sută"), cu о sută de, cu numeroase mer)' [heleoplankton ; Teichplankton ;
(hecatophyllus) [hundred-, many- ; heleoplancton ; mocsárplankton, tó-
hundert-, reich- ; à cent, à nombreux ; plankton ; гелеопланктон]
száz-, sok- ; сто-, много-] —»• centi-
73 HELIC-, HELICO-, HELICOIDA-
61 HECATANTHUS (gr. -, ανθός „floa­ LIS, HELICOIDEUS (gr. ëλιξ, ελικος
re"), cu о sută de flori, cu nume­ „spirală"), hélicoïdal, spiralat (em-
roase flori [hundred-flowered, many- brionul Ia Salsola) (helicantherus,
flowered ; hundertblütig, reichblu­ helicocarpus, helicogyratus) [helicoid,
mig; à cent fleurs, à fleurs nombreu­ twisted ; schneckenartig-gekrümmt ;
ses; százvirágú, sokvirágú; стоцветко- hélicoïde; csigavonalas, spirális; вин-
вый, мзюгоцветковый] то-, спиралевидный]—» spiralis
HELICISMUS
CYMA HELICOÏDALE (Gladiolus)
—^bostryx
74 HELICISMUS m (gr.-), helicism,
torsiunea organului la о vîrstă de
obicei mai înaintată (cîrcei) [helicism;
Helicismus ; hélicisme ; helicizmus ;
гелицизм]
75 HELICONOMIUM η (gr. -, νομός
„păşune"), heliconomiu, cavităţi spi­
ralate produse prin roadere de către
larvele insectelor în părţile parenchi-
matice ale plantelor [heliconomium ;
Spiralmine ; heliconomium ; heliko-
nómium; геликономиум]
76 HELIO- (gr. ήλιος „soare"), cu soare,
însorit, cu multă lumină (heliophilus)
[sun-, light- ; sonnen-, licht- ; soli-,
de soleil, de lumière ; nap-, fény- ;
солнце-] —»· photo-
77 HELIOFUGUS (gr. -, lat. fugio „a
fugi") -+ heliophobus
78 HELIONASTIA f (gr. -, ναστός
„presat") —> photonastia
79 HELIOPHILUS (gr. -, φιλέω „a
iubi"), heliofil, obişnuit cu multă
lumină solară ; adaptat pentru lumină
intensivă [heliophilous, sun-loving,
lightloving; heliophil, sonnenliebend,
lichtliebend; héliophile; heliofil, nap­
fény к edvelő, fénykedvelő, fényi­
gényes ; гелиофильный, солнцелюби­
вый, светолюбивый] —> photophilus, sci-
adophobus
80 HELIOPHOBUS (gr. -, φοβέω „a
se teme"), heliofob, саге evită locurile
însorite; adaptat pentru staţiuni
umbroase [heliophobous, sun-shunning,
light-shunning; heliophob, sonnen­
scheu, sonnenmeidend, schattenlie­
bend; héliophobe; fénykerülő; гелио-
фобный, боящийся солнца, тенелюби­
вый, светобоязливый] —»· heliofugus,
photophobus, sciadophilus
81 HELIOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον
„frunză"), frunză de lumină 1. Frun­
zele heliofitelor. 2. Frunzele perife­
rice însorite din coroana arborilor
[heliophyll ; Lichtblatt, Sonnenblatt ;
héliophylle; fénylevél; гелиофилл]
82 HELIOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), heliofite, plantele staţiu­
nilor însorite [heliphytes, sun-plants;
Heliophyten, Sonnenpflanzen ; hélio-
phytes; heliofiták, fénykedvelő nö­
vények ; гелиофиты] —»^ photophyta
83 HELIOSCIOPHYTA η pl (gr -,
σκιά „umbră", -), heliosciofite, plante
adaptate atît pentru staţiunile înso­
284
rite, cît şi pentru cele umbrite [helio-
sciophy tes ; Heliosciophyten ; hélis-
ciophytes; heliszkiofiták ; гелиосцио-
фиты]
84 HELIOSCOPICUS (gr. -, σκοπέω
„а privi"), helioscopic, orientat în
direcţia soarelui (antodiul la Helian-
thum) [helioscopous ; sonnenwendig ;
helioscope ; napranéző, napraforgó ;
гелиоскопичный]
85 HELIOSIS i (gr.-), helioză, insolaţie ;
vătămări suferite de plante din cauza
luminii solare prea intensive, sub formă
de pete discolore pe frunze [heliose,
insolation ; Heliose, Sonnenstich ;
heliose; heliózis, napszúrás; гелиоз]
—• insolatio
86 HELIOTACTISMUS m, HELIO-
TAXIS 1{щт -, τακτικός „orînduitor",
τάξις „orînduire") —»· phototactismus,
phototaxis
87 HELIOTORTISMUS m (gr.-, lat.
tortio „răsucire"), heliotortism, torsi­
une datorită efectului luminii (Schwen-
dener şi Krabbe) [heliotortism;
Heliotortismus ; héliotortisme ; helio-
tortizmus ; гелиотортизм] —»· phototortis-
mus
88 HELIOTROPICUS, HELIOTRO-
PUS (gr. -, τρόπος „direcţie"), helio-
tropic, care se orientează' în direcţia
izvorului de lumină [heliotropic ; he­
liotropisch, sonnenwendig; héliotrope,
héliotropique ; heliotrópikus, nap felé
forduló ; гелиотропный]—>j9Äo<oiroj5iCMs
89 HELIOTROPISMUS m (gr.-) -^
phototropismus
90 HELIOTURGOTROPISMUS m (gr.
-, lat. turgor „umflare", gr. τροπή
„răsucire"), helioturgotropism, tur-
gescenţă sub influenţa luminii (Pfef­
fer) [helioturgotropism ; Helioturgo-
tropismus; hélioturgotropisme ; helio-
turgotropizmus ; гелиотурготропизм]
91 HELMINTHOCECIDIA η pl (gr.
Ελμινς, Ελμινθος „vierme", κηκΐς „ga­
lă"), helmintocecidii, gale cauzate de
viermi [helminthocecidia ; Helmintho-
zezidien ; helminthocécidies ; helminto-
cecidiumok ; гелминтоцецидий]
92 HELMINTHOIDEUS (gr. -, είδος
„asemănare"), helmintoideu, de forma
unor viermi [worm-shaped; wurm-
f örmig ; vermiforme ; hernyószerű,
féregszerű ; глистовидный] —> vermicu-
laris
93 HELO- (gr. §λος „mlaştină") -* heleo-
235
94 HELOBIUS,HELODEUS (gr.-, βίος
„viaţă", είδος „asemănare") -* palus-
ter, tenageius
95 HELOHYLOPHILUS (gr. -, ϋλη
„pădure", φιλέω „a iubi"), helohilo-
fil, care creşte în păduri umede
[helohylophilous ; helohylophil ; hélohy-
lophile; helohilofil, nedves erdőket
kedvelő ; гелохилофильный]
96 HELOLOCHMOPHILUS (gr. -, λόχμη
„crîng", -), helolohmofil, care creşte
pe păşunile din lunci [helolochmophi-
îous; helolochmophil ; hélolochmophi-
le ; helolochmofil ; гелолохмофильный]
97 HELOPHILUS ( g r . - ) — paluster,
helobius
98 HELOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă), helofite, plante de bălţi şi
mlaştini cu apă dulce (Clements)
[marsh-plants; Helophyten, helophile
Pflanzen, Sumpfpflanzen des süssen
Wassers ; plantes des marécages ; he-
lofiták, mocsári növények; гелофи­
ты, болотные растения]
99 HELOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός
„rătăcitor"), heloplancton, planctonul
bălţilor şi al mlaştinilor [heloplankton ;
Heloplankton ; heloplancton ; helo­
plankton; гелопланктон]
100 HEL0R7AD0PHILUS (gr. -, οργά,-
„păşune", φιλέω „a iubi") helorga-
dofil, care creşte în locurile pădu-
roase cu mocirle (Clements) [helor-
gadophilous ; helorgadophil ; hélor-
gadophile ; helorgadofil ; гелоргадо-
фильный]
101 HELOTISMUS m {gr. εϊλως „sclav"),
helotism, simbioză la care este avan­
tajat unul din parteneri (unele alge
sau ciuperci la Lichenes) (Warming)
[helotism ; Helotismus ; hélotisme ; ho-
lotizmus ; илотизм]
102 HELVOLUS, galben ca mierea, palid
galben cu nuanţă roşcată [honey
coloured, pale ochreous yellow; honig­
gelb ; jaune de miel ; mézsárga ; ме-
довожёлтый, палевый]
103 HELVUS, palid roşu [pale red, light
bay; bleichrot; rouge pâle; halvány­
piros ; янтарно - жёлтый, бледно-крас­
ный]
104 HEMER-, НЕ MERŐ- (gr. ήμερα „zi"),
din timpul zilei (hemeranthus) [day- ;
tags-; pendant le jour; nappal-;
днём]
105 HEMERANTHUS (gr. -, ανθός
„floare"), hemerantic, care înfloreşte
peste zi [day-flowering ; tagsüberbíü-
HEMIBASIDIUM
hend; héméranthe; nappal virágzó;
цветущий днём]
106 HEMERODIAPHORUS (gr. ήμερο<;
„cultivat", διάφορος „deosebit"), he-
merodiafor, care variază sub influenţa
culturii (Linkola) [hemerodiaphorous,
variated under cultivation; kultur-
different; hemerodiaphore ; müvelés
alatt változó; гемеродиафорный]
107 HEMEROPHILUS (gr. -, φιλέ«
„а iubi"), hemerofil, uşor de cultivat
[hemerophilous, readily cultivated ;
kulturfăhig ; hémérophile ; könnyen
tenyésző ; легко-культивируемый]
108 HEMEROPHOBUS (gr. -, φοβέω „а
se teme"), hemerofob, care se cultivă
cu greu [homerophobous, hard-
cultivate ; kulturfeind, kulturmeidend ;
hémérophobe; nehezen tenyészthető;
трудно-культивируемый]
109 HEMEROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), hemerofite, plante intro­
duse şi încetăţenite în culturi [heme-
rophytes ; Hemerophyten, Kultur­
freunde; hémérophytes ; hemerofiták,
megtelepedett kultúrnövények; геме-
рофиты, культивирующие растения]—»·
anthropophyta
110 HEMI- (gr. ήμι „pe jumătate"),
pe jumătate, semi- (hemichrysus, he-
mitetracotylus, hemitrichus) [half- ;
halb- ; demi- ; félig- ; полу-] —»· semi-
111 HEMIANATROPUS (gr. -, ανά „în
sus, invers", τροπή „răsucire"), semia-
natrop, răsturnat pe jumătate (ovul)
[half-anutropous ; halbumgewendet ;
demirenversé ; féligvisszafordult ; πο-
луанатропный]
112 HEMIANGIOCARPUS (gr. -, άγγε-
îov „vas", καρπός „fruct"), semian-
giocarpic, cu fructificaţii pe jumătate
închise (Fungi) [hemiangiocarpous ;
hemiangiokarp ; hémiangiocarpe ; fé­
ligzárt termőtestű; полупокрытоплод-
ный]
113 HEMIAPOPHYTA η pl (gr. -, άπα
„din", φύτον „plantă"), semiapofite,
plante băştinaşe cu înclinaţii apofi-
tice [Tussilago farfara) [hemiapophy-
tes ; Hemiapophyten ; hémiapophytes ;
hemiapofiták ; гемиапофиты]
114 HEMIAUTOPHYTA η pl (gr. -,
αυτός „singur", -), semiautofite, plante
parazite cu clorofilă (Boulger) [hemi-
autophytes ; Hemiautophyten ; hémi-
autophytes ; hemiautofiták ; гемиау-
тофиты]
115 HEMIBASIDIUM η (gr. -, βάσιδιον
„picioruş"), hemibazidie, promiceliu
hEMlCARYON
cu bazidii (Üstilaginales) [hemiba-
sidium ; Hemibasidium ; hémibaside ;
hemibazidium ; гемибазидия]
116 HEMlCARYON η (gr. -, κάρυον
„nucă"), hemicariont, nucleu cu număr
simplu (haploid) de cromozomi (Bo-
veri) [hemicaryon ; Hemikaryon; he-
micaryon ; hemikarion ; гемикарион]
117 HEMICELLULOSA f (gr. -, lat.
cellula „cămăruţă"), hemiceluloză,
substanţa nutritivă de rezervă din
membrana celulară a endospermului
(Monocotyledoneae) [hemicellulose ;
Hemizellulose ; hémicellulose ; hemicel-
lulóz; гемицеллюлоза]
118 HEMICHLAMYDEUS (gr. -, χλαμύς
„manta"), semiclamideu, semiacoperit
[hemichlamydeous, half-coated; halb-
bedeckt; hémichlamydé ; félig fedett,
félig takart; полупокровный]
119 HEMICLEISTOCARPUS (gr. -,
κλειστός „închis", καρπός „fruct"),
semicleistocarp, cu carposomul la
început acoperit, apoi la maturitate
ies organele de fructificaţie (Agari-
cus, Phallus) [hemicleistocarpous ;
hemikleistokarp ; hémicleistocarpe ;
félig csukott termötestű; гезушклеис-
токарпный]
120 HEMICLEISTOGAMICUS, НЕ-
MICLEISTOGAMUS (gr. - , γάμος
„căsătorie"), semicleistogam, des­
chis numai pe jumătate în perioada
polenizării (floare) [hemicleistogamic ;
hemikleistogam ; hémicleistogame ;
félkleisztogám, félignyitottan porzódó ;
полуклеистогамный]
121 HEMICRYPTOPHYTA η pl (gr. -,
κρυπτός „acoperit", φυτόν „plantă"),
hemicriptofite, plante cu organele
vegetative hibernante pe sau în pă-
mînt la mică adîncime (Raunkiaer)
[hemicryptophytes ; Hemikryptophy-
ten, Erdschürfepflanzen, Erdkrus­
tenpflanzen, halbverborgene Pflan­
zen ; hemicryptophytes ; hemikripto-
fiták, féligrejtve telelő növények;
гемикриптофиты]
122 HEMICYCLICUS (gr. -, κύκλος
„cerc"), hemiciclic, semicircular, semi-
verticilat (cu organele florale în parte
verticilate, iar în parte spiralate)
(Ranunculaceae ) [hemicyclic ; hemizyk-
lisch, halbkreisförmig, halbwirtelig ;
hémicyclique; félig örvös, részben
örvös, félkörös; гемициклический, по­
лукруговой] —* semiverticillatus
123 HEMICYLINDRACEUS, HEMI-
CYLINDRICUS (gr. -, κύλινδρος
23β
„cilindru") —• semicylindricus, semi-
teres, hemiteres
124 HEMIDIBIOSIS f (gr. -, δι- „doi%
βίος „viaţă"), hemidibioză, dibiozà
relativă, deoarece epibiotul depind&
de hipobiot, de la care primeşte seva
[hemidibiose ; Hemidibiose; hémidi-
biose ; hemidibiózis ; гемидибиоз]
125 HEMIDYSTROPHIA í (gr. -, δύσ-
τροφος „nutrit anevoios"), semidistro-
fie, inaniţie parţială [hemidystrophy;
Hemidystrophie ; hémidystrophie ; he-
midisztrófia ; гемидистрофность]
126 HEMIENDOBIOTICÜS (gr. -, 'δνδον
„intern", βίος „viaţă"), semiendo-
biotic, care trăieşte parţial în inte­
riorul gazdei şi parţial la exteriorul
acesteia (parazit) [hemiendobiotic у halb-
endobiotisch ; hémiendobiotique ; félig
endobiótikus ; полуэндобиотичный] —•
hemiparasiticus
127 HEMIENDOPARASITICUS (gr. - ,
παράσιτος „parazit") —»• hemiendobia-
ticus
128 HEMIENDOPHYTICUS (gr. -,
φυτόν „plantă"), semiendofitic, parţial
endofitic [hemiendophytic ; halben-
dophytisch; hémiendophytique ; félig
endofitikus ; гемиэндофитический]
129 HEMIEPIGYNUS (gr. -, έπι „dea­
supra", γυνή „femeie"), semiepigin,
aşezat puţin deasupra ovarului (sta­
mina) [half-epigynous ; halboberwei-
big; hémiépigyne; félig termőfeletti;
полунадпестичный]
130 HEMIEPIPHYTA η pl (gr. - ,
φυτόν „plantă"), hemiepifite, semiae-
rofite; epifite cu primele rădăcini
în pămînt, dezvoltînd apoi şi rădăcini
aeriene (Went) [hemiepiphytes ; Hemi-
epiphyten, Halbüberpflanzen; hemi­
epiphytes; hemiepifiták, félepifiták;
полуэпифиты]
131 HEMIGAMOTROPUS (gr. -, γάμος
„căsătorie", τροττή „răsucire"), semi-
gamotrop. 1. Cu incomplete mişcări
gamotropice pentru uşurarea pole­
nizării. 2. Cu mişcări incomplete de
deschidere şi de închidere (flori par­
ţial în poziţie de „somn" la Oxalis
acetosella, Papaver rhoeas) [hemiga-
motropous; hemigamotrop, halb-
schlafend; hémigamotrope, demisom-
meillante ; hemigamotrópikus ; полу-
гамотропный]
132 HEMIHAPLOIDEUS (gr. -, άπλόος
„singur", είδος „asemănare"), semi­
haploid, cu jumătate număr de cro­
mozomi haploizi (celule) [hemihaploid ;
237
hemihaploid ; demihaploïde ; félha-
ploid; полугаплоидный]
133 HEMIPARASITUS m (gr. -, παρά­
σιτος „parazit"), semiparazit, parazit
care poseda şi aparat clorofilian de
asimilare (Viscum) [hemiparasite, half-
parasite ; Halbschmarotzer ; demi-
parasite ; félélösködő ; полупаразит] —>·
semiparasitus
134 HEMIPENTACOTYLUS (gr. -,
πέντε „cinci", κοτυληδων „cavitate"),
hemipentacotil, cu cinci cotiledoane
din care unul despicat [hemipenta-
cotyl; hemipentakotyl ; lïémipentaco-
lyle; hemipentakotil; гемипентако-
тильный]
135 HEMIPHANEROPHYTA η pl (gr. -,
φανερός „evident", φυτόν „plantă"),
hemifanerofite, semiarbuşti numai cu
părţile vegetative inferioare lemnoase
şi cu muguri hibernanţi aproape de
suprafaţa solului [hemiphanerophytes ;
Hemiphanerophyten, Halbstrăucher ;
hemiphanerophytes; félcserjék; геми-
фанерофиты]
136 HEMIPLOIDEUS (gr. -, άπλόος
„singur", είδος „asemănare"), semi-
ploid, cu jumătate din numărul obiş­
nuit de cromozomi somatici [hemi-
ploid; hemiploid; hémiploide; hemi-
ploid ; гемиплоидный]
137 HEMISAPROPHYTA η pl (gr. -,
σαπρός „putred", φύτον „plantă"),
semisaprofite, saprofite care mai po­
sedă şi aparat clorofilian (Warming) ;
parazit facultativ [hemisaprophytes ;
Ilalbsaprophyten, Halbfăulnisbewoh-
ner; hémisaprophytes; félszaprofiták;
гемисапрофиты]—»parasiíMs facultativus
138 HEMISPHAERICUS (gr. -, σφαίρα
„glob") -^· semiglobosus
139 HEMISYNCARPUS (gr. -, σύν „îm­
preună", καρπός „fruct"), semisin-
carpic, cu carpetele pe jumătate con­
crescute (pistil) [hemisyncarpous ; he-
misynkarpisch; hémisyncarpe; félig-
összenött termőlevelű; полусиккар-
пный]
140 HEMISYNCOTYLUS (gr. - , κοτυ­
ληδων „cavitate"), hemisincotil, cu
cotiîedoanele incomplet sudate (De
Vries) [hemisyncotyl ; hemisynkotyl ;
hémisyncotyle ; féligösszenőtt szikle­
velű ; полусинкотильный]
Î41 HEMISYNGYNICUS (gr. - , γυνή
.,femeie"), semisinginic, cu caliciul
semiadorent ovarului [hemisyngynous ;
liemisyngynisch, hémisyngynique ; ter­
mőhöz félighozzánőtt csészéjű; геми-
сингинический]
HEPT-
142 HEMITERES (gr. -, lat, teres „ci­
lindric, rotund") —* semiteres, semicy-
lindricus
143 HE MI ТЕ RIA f (gr. -, τέρας „mon­
stru"), hemiterie, anomalia organelor
apendiculare şi axiale (Lindley) [he-
miteria; Hemiterie; hémitérie; hemi-
teria, levélképlet-rendellenesség ; re-
митерия]
144 HEMITHEROPHYTA η pl (gr. -,
θέρος „vară", φυτόγ „plantă"), hemi-
terofite, plante bisanuale care la
sfîrşitul primului an hibernează ca
şi semicriptofitele, iar în al doilea an
înfloresc, fructifică şi apoi se nimi­
cesc (Raunkiaer) [hemitherophytes ;
Hemitherophyten ; hemitherophytes ;
hemiterofiták ; гемитерофиты]
145 HEMITROPUS (gr. -, τροπή „răsu­
cire"), hemitrop. 1. Cu ovulul aflat
pe partea hilului. 2. Semiadaptat pen­
tru polenizare prin anumite grupe
de insecte (MacLeod) [hemitrop ic,
half-inverted; halbgewendet, halbum­
gewendet, halbvollkommen ; hémi-
trope; féligcsavarodott, féligalkalmaz­
kodott ; гемитропный, полуповернутый]
146 HEMIXEROPHYTA η pl (gr. -,
ξηρός „uscat", φύτον „plantă"), he-
mixerofite, plante cu xerofitism par­
ţial, sensibile faţă de uscăciunile
atmosferice (Salvia dumetorum) [he-
mixerophytes ; Hemixerophyten ; hé-
mixerophytes ; félxorofiták ; гемиксе-
рофиты]
147 НЕ ΝDEÇA- (gr. ένδεκάς „unspre­
zece") —*• endeca-
148 HEPATICOLOGIA f (gr. ήπαρ,
ήπατος „ficat", λόγος „vorbire"),
hepaticologie, studiul muşchilor hepa­
tici (Hepaticae) [hepaticology, study
of the Liverworts ; Lebermooskunde ;
hepaticologie; májmohák tana; гепа-
тикология]
149 HEPATICUS (gr. -,), hepatic, de
culoarea ficatului; brun roşietic;
purpuriu roşcat închis [liver coloured,
dark reddish-brown, dark purplish-
red; leberfarbig, leberbraun, rötlich­
braun, dunkelbraun, dunkel-purpur­
rot ; hépatique, couleur de foie, rou-
geâtre-brun, brun foncé; májszínű,
vörösesbarna, sötét-bíborpiros; корич­
невый, печёночный, рыжевато-темно-
бурый]
150 HEPT-, НЕРТА- (gr. επτά „şapte"),
cu şapte (heptacanthus, heptagonus,
heptapetalus, heptastichus) [seven- ;
sieben- ; à sept ; hét- ; семи-] -<• sept-y
Septem-
HEPTAGYNUS
151 HEPTAGYNUS (gr. -, γυνή „fe­
meie"), heptaginic, cu şapte pistile
[heptagynian, seven-pistilled ; sieben-
griffelig; heptagyne; hétanyás, hét-
termőjű; семипестичный]
152 HEPTAMERUS (gr. -, μέρος „par­
te"), heptamer, cu şapte părţi; divizat
de şapte ori [heptamerous ; siebenzăh-
lig; heptamère; hétosztatú, héttagú,
hétméretű, hétízű; гептамерный, ce-
мичленный]
153 HEPTANDRUS (gr. -, άνήρ, ανδρός
„bărbat"), heptandric, heptarin; cu
şapte staminé libere [heptandrous,
seven-stamened ; siebenmännig; à BOSUS, ierbos, înierbat; acoperit cu
sept étamines ; héthímes, hétporzós ;
семитычинковый]
154 HEPTAPHYLLUS (gr. -, φύλλον
„frunză"), cu şapte frunze sau foliole
(Potentilla heptaphylla) [heptaphyl-
lous, seven-leaved ; siebenblăttrig ;
heptaphylle, à sept feuilles; hétle­
velű ; семилистный]
155 HEPTARINUS (gr. -, αρρην „mas­
cul") - • heptandrus
156 HERB A f, iarbă, plantă ierbacee cu
tulpină anuală nelemnoasă [herb,
grass; Kraut, Gras; herbe; fű, dudva,
lágyszárú növény; трава]
HERB A INUTILI S, buruiană [weed ;
Unkraut; mauvaise herbe; burján,
gyomnövény; бурьян, сорняк, сорная
трава]
HERB ARU M INQ иI SI Τ IO -^ her-
barisatio
157 HERBACEUS, ierbaceu, ierbos, de
natura şi consistenţa ierburilor (Gos-
sypium herbaceum, Salix herbacea,
Vinca herbacea) [herbaceous, grassy,
herb-like ; kraut artig, krautig, gras­
artig; herbacé; fűszerű, fűnemű,
lágyszárú, dudvás; травянистый]
158 HERBARISATIO f, herborizare,
botanizare, colectarea plantelor pentru
studiu [herborization, herborising ;
Botanisieren, Pflanzensammeln ; her­
borisation ; növénygyűjtés, botani-
zálás; гербаризация]
159 HERBARIUM η, ierbar, colecţie de
plante uscate [herbarium, herbal;
Herbarium, Pflanzensammlung,
Krăutersammlung ; herbier; herba­
rium, növénygyűjtemény; гербарий,
травник] —*kortus siccus
160 HERBARIUS m, HERBARISTA f,
botanist (-ă), cercetător în domeniul
botanicii [herbalist, herbarist, bota­
nist; Botaniker, Botanikeri, Kräu­
238
terkundiger, Pflanzenforscher, Pflan­
zenforscherin ; botaniste, herboriste ;
botanikus, botanikusnő, fűvész, fűvész-
nő, növénykutató ; ботаник]
161 HERBE US, HERBICOLOR, verde
ca iarba [herb-green, grass-green, yel­
low-green ; grasgrün ; couleur de l'her­
be ; fűzöld színű ; травяно-зелёный]
162 HERRICIDAE f pl, ierbicide, sub­
stanţe chimice folosite la combaterea
buruienilor [herbicids ; Herbiziden ;
herbicides; gyomirtó szerek; герби­
циды]
163 HΕ RR IDUS, HERBIFER, HER-
ierburi [herbous, herbose, grassy,
grass-covered ; grasig, kräuterreich ;
herbu, herbeux; füves, dudvás, gyo-
mos ; травянистый]
164 HERBIVORUS, ierbivor, care se
hrăneşte cu ierburi [herbivorous ; krău-
terfressend, pflanzenfressend; herbi­
vore ; fűevő ; травоядный]
165 HERBULA î, HERBUSCULA f,
iarbă mică [herblet, herbelet ; Gräschen
Krautchen ; herbette ; füvecske; трав­
ка]
166 HERCOGAMIA f (gr. δρκος „gard",
γάμος „căsătorie"), hercogamie. 1.
Imposibilitatea autofertilizării din
cauza modului de dispoziţie a ante-
relor şi a stigmatelor, la florile herma­
frodite (Axell). 2. Polenizare prin
insecte [hercogamy; Horkogamie;
hercogan:Í3; herkogámia; геркогамия]
167 HEREDITARIUS, ereditar, trans­
mis sau transmisibil prin moştenire
(caracter) [hereditary; hereditär, erb­
lich, erbschaftlich, geerbt ; hérédi­
taire; átöröklődő, örökletes, öröklőtt;
наследственны й]
168 HEREDITAS f, ereditate, transmite­
rea caracterelor parentale asupra ur­
maşilor (Spencer) [heredity; Heredität,
Vererbung, Erbschaft; hérédité; átö­
röklés, átöröklődés, átörökítés; нас­
ледственность]
169 HERMAPHRODITA f (gr. 'Ερμής
„zeul Hermes", 'Αφροδίτη „zeiţa Afro-
dite"), hermafrodit, plantă posedînd
organe de reproducere atît mascule
cît şi femele [hermaphrodite; Herm­
aphrodit, Zwitter ; hermaphrodite ; her­
mafrodita ; гермафродит]
170 HERMAPHRODITISMUS m(gr.--)
hermafroditism, reunii ea pe aceeaşi
floare a ambelor sexe[hermaphroditism
Hermaphroditismus, Zwittertum, Zwei
geschlechtigkeit ; hérmaphroditisme
239
hermafroditizmus, hímnősség, kéti-
varúság, kétneműség ; гермафроди­
тизм, двуполсють] —> androgynismus,
androgynia, monoclinia
ill HERMAPHRODITICUS, HERMA-
PHRODITUS (gr. - -), hermafrodit,
cu staminé şi pistile în aceeaşi floare
[hermaphrodite ; hermaphroditisch,
zwittrig, zwitterblütig, zweigeschlech-
tig; hermaphrodite; hímnős, kéti-
varú, kétnemű ; гермафродитный, обо­
еполый] -^ bisexualis, androgynalis,
monoclinus, stylostemus
172 HERPISMUS m (gr. έρπω „a se
tîrî"), herpism, reacţiune motrică de
tîrîre cu ajutorul pseudopodelor (Amoe­
ba) [herpism; Herpismus; herpisme;
herpizmus ; герпизм]
173 HERTZOTROPISMUS m (fizicianul
Hertz, gr. τροπή „curbare"), hertzo-
tropism, tropism cauzat de acţiunea
undelor hertziene (Massart) [hertzo-
tropism; Hertzotropismus ; hertzotro-
pisme; hertzotropizmus; герцотро-
пизм]
174 HESPERIDIUM η, hesperidă, fruct
bacă cu epicarpul pielos, cu mezo-
carpul spongios şi suculent (Citrus)
[hesperidium ; Hesperidenfrucht, Oran­
genfrucht ; hespéridie ; narancstermés ;
гесперидий, померанец] —> aurantium
175 HETER, HETERO- (gr. έτερος „di­
ferit"), diferit, variat, inegal (heter-
anthus, heteroccphalus, heterocladus )
[diversely-, variously-, unequally-;
verschieden-, ungleich- ; varié, iné­
galement, diversement; vegyes, kü­
lönféle, egyenlőtlenül ; разно-, неравно-]
—> dissimilis, ç'arius
176 HETERACANTHUS (gr. -, ακανθα
„spin"), cu spini'variaţi ca formă şi
dimensiuni (Lappula heteracantha )
[heteracanthous ; verschiedenstachelig,
ungleichdornig; hétéracanthe; vegyes
tövisű, különféle tövisű ; разноколюч-
КОВЫЙ]
177 HETERADELPHIA f (gr. -, αδελφός
„frate"), heteradelfie, dezvoltarea ine­
gală а carpelelor aderente (Reymon-
daud) [heteradelphy ; Heteradelphie ;
hétéradelphie ; heteradelfia ; гетера-
дельфия]
178 HETERANDRICUS, HETERAN-
DRUS (gr. -, άνήρ,, ανδρός „bărbat"),
heterandric, cu staminé de lungimi
şi forme diferite (flori) [heterandrous ;
verschiedenmănnig; hétérandre; kü­
lönféle porzójú; разнотычинковый]
HETEROCARPUS
179 HETERANTAGONISMUS m (gr. -,
ανταγωνισμό „luptă"), heterantago-
nism, influenţa păgubitoare reciprocă
dintre diferite specii prin produsele
metabolismului lor [heterantagonism ;
Heterantagonismus ; hétérantagonis-
me; heterantagonizmus; гетеранта-
гонизм]
180 HETERANTHERIA f (gr. -, ανθηρός
„înflorit"), heteranterie, deosebire de
formă, dimensiuni, poziţie şi funcţii
între staminele aceleiaşi flori sau
specii [heteranthery ; Heterantherie ;
hétérantherie ; heteranteria ; гетеран-
терия]
181 HETERANTHIA f (gr. -, ανθός
„floare"), heterantie, flori cu staminé
diferite la aceeaşi plantă [heteranthy;
Verschiedenblütigkeit, Heteranthie ;
hétéranthie ; heterántia ; гетерантия]
182 HETERAUXESJS f (gr. -, αϋξησίς
„creştere"), heterauxezá, inegala dez­
voltare a organelor pe laturile opuse
[heterauxesis ; Heterauxese ; hétérau-
xèse ; heterauxézis ; гетерауксез]
183 HETEROAUXINUM η (gr. - -),
heteroauxină, fitohormon de creştere
[heteroauxin ; Heteroauxin ; hétéro-
auxine ; heteroauxin ; гетероауксин]
184 HETERORAPHIA f (gr. -, βαφή
„culoare") —*• heterochromia
185 HETEROBAPHICUS, HETERO-
BAPHUS (gr. - -) —с discolor, hetero-
chromus
186 HETEROBASIDIUM η (gr. -, βα-
σίδιον „picioruş"), heterobazidie, pro-
miceliu rezultat din germinarea teleu-
tosporului (Uredinales) [heterobasid ;
Heterobasidie; hétérobaside ; hetero-
bazidium ; гетеробазидия]
187 HETEROBLASTICUS (gr. -, βλα­
στός „germen"), heteroblastic, cu dez­
voltare diferită, cu evidentă tranziţie
între forma juvenilă şi cea adultă
[heteroblastic ; heteroblastisch ; hété-
roblastique; heteroblasztikus ; гетеро-
бластический]
188 HETEROCARPIA f (gr. -, καρπός
„fruct"), heterocarpie, fructe sau se­
minţe de două sau de mai multe
feluri la aceeaşi plantă [heterocarpy ;
Heterokarpie, Verschiedenfrüchtigkeit ;
heterocarpie ; heterokárpia ; гетеро-
карпия]
189 HETEROCARPUS (gr. - -), hetero-
carp, cu mai multe forme sau feluri
de fructe (achene la Calendula, silicule
la Aethi&nema) [heterocarpous ; ver-
HETE ROCARYON
schiedenfrüchtig ; hétérocarpe; külön­
féle termésű ; разноплодный]
190 HETEROCARYON η {gr. -, κάρυον
„nucă"), heterocariont, celulă cu nuclei
genotipic diferiţi [heterokaryon ; He-
terokaryont; hétérocaryonte ; hetero-
karion; гетерокарион]
191 HETEROCARYOSIS î (gr. - -),
heterocarioză, coexistenţa în cadrul
aceleiaşi celule a unor nuclei genetic
deosebiţi (heterocarionţi) (Pontecorvo)
[heterokaryosis ; Heterokaryose ; hé-
térocaryose ; heterokariózis ; гетеро-
кариоз]
192 HETEROCHLAMYDEUS (gr. -, χλα-
μύς, χλαμύδος „manta"), heterocla-
mideu, cu caliciu şi corolă deosebite
ca formă şi culoare; cu înveliş floral
dublu (flori) [heterochlamydeous ; he-
terochlamydeisch, ungleichgehüllt ;
hétérochlamydé ; kettőstakarójú, kü­
lönnemű virágíakarójú; гетерохла-
МИДНЫЙ, разнороднопокровный]
193 HETEROCHORWUS (gr. -, χωρέω
„а se răspîndi"), hetercoric, care face
parte din două sau mai multe for­
maţii vegetale diferite (specii) [hete-
rochoric; heterochorisch ; hétérochori-
que ; heterokórikus ; разноценотичес-
кий]
194 HETEROCHROMA TIA f, HETERO­
CHROM ATISMV S m, HETERO­
CHROMIA t (gr. -, χρώμα „culoare"),
heterocromie, coloraţie diferită la or­
gane (frunze, petale) obişnuit uni-
colore [heterochromatism, heterochro-
maty; Helerochromatismus, Verschie­
denfarbigkeit ; hétérochromalisme, hé-
térochromie; heterokromatizmus, he-
terokrómia; гетерохроматизм, гетеро-
хромия]—» amphichromia, hcterobaphia,
polychromia
195 HETEROCHROMATICUS, HETE­
ROCHROM US (gr. - -), heterocroma­
tic, cu coloraţie diferită (florile cen­
trale faţă de cele marginale din an-
todiu) [heterochromous; verschieden­
farbig; hétérochrome; különféle színű;
разноцветный] —>^ heterobaphicus, dis­
color, polychromus
196 HETE ROCH ROMOSOM A η (gr. - -,
σώμα „corp"), heterocromozom, cro­
mozom sexuat deosebit ca formă,
dimensiuni şi conţinut de autózom
sau eucromozom (Montgomery) [hé­
térochromosome, sex-chromosorne ;
Heterochromosom, Geschlechlschro-
mosom; hétérochromosome; hetero-
kromoszóma ; гетерохромосома] —> al-
losoma, idiochromosoma
240
197 HETEROCHRONUS (gr. -, χρόνος
„timp"), heterocron, care se formează
sau se petrece în timpuri diferite
[heterochronous ; verschiedenzeitig ;
hétérochrone; nem egyidejű; разно­
временный]
198 HETEROCLINUS (gr. -, κλίνη „pat")
—» allogamicus
199 HETEROCOTYLUS (gr. -, κοτυληδών
„cavitate"), heterocotiledonar, cu co-
tiledoanele inegale [heterocotylous ;
verschiedenkeimblăttrig ; hétérocoty-
le; egyenlőtlen szíklevelű; неравно-
семенодольный]
200 HETEROCYCLICUS,HETEROCYC-
LUS (gr. -, κύκλος „cerc"), hetero-
ciclic, cu verticile neuniforme sau cu
piese inegale (floare) [heterocyclic;
heterozyklisch, verschiedenquirlig, ver-
schiedenkreisig ; hétérocyclique ; hete-
rocicklikus, orvonként változó; гете­
роциклический, неравнокруговой]
201 HETEROCYSTA f, HETEROCYS-
TIS,-IDIS t (gr. -, κύστις „cavitate"),
heterocist, celulă marginală; celulă
de altă formă şi structură decît
restul celulelor dintr-o colonie filamen-
toasă, formata la extremitatea talului
sau lîngă celulele vegetative (Cyano-
phyceae) [heterocyst ; Heteiozyst,
Grenzzelle; hétérocyste, cellule de
bordure ; heterociszta, határsejt ; гете-
роциста] —»· metrogonidium
202 HETERODICHOGAMIA f (gr. -,
δίχα „separat", γάμος „căsătorie"),
heterodicogamie, prezenţa la aceeaşi
specie de flori proterandrice şi pro-
teroginice (Engler et Prantl) (helero-
dichogamy; Heterodichogamio ; hété-
rodichogamie; heterodihogámia ; гете-
родихогамия]
203 HETERODIODIA f (gr. -, δίοδος
„naştere") —»^ Iieteroprothallia
204 HETERODISTYLIA f (gr., δις
„doi", στΟλος „coloană"), heterodislilie,
(iimorfism floral cu stile lungi şi
staminé scurte sau invers (Primula)
[heterodistyly ; Heterodistylie ; hétéro-
distyiie; heterodisztilia ; гетеродис-
тилия]
205 HETERODONTUS (gr. -, οδούς,
οδόντος „dinte"), heterodont, neuni­
form dinţat (frunză) [unequally-too­
thed ; ungleichgezăhnt, verschiedenzăh-
nig; à dentelure variée; egyenlőtle­
nül fogazott; разнозубчатый]
206 HETERODROMUS (gr. -, δρόμος
„fugă"), heterodrom, orientat în di­
recţii variate (cîrcel, nervură) [hete-
241
rodromous ; richtungswechselnd ; hé-
térodrome ; heterodrom, változó irány-
ba fúló ; гетеродромный]
207 HETERODYJSAMUS (gr. -, δύναμις
„putere"), hetercdinam 1. Cu predo­
minanţa ubuia dintre organele de
reproducere în cazul florilor herma­
frodite. 2. Cu predominanţa unuia
dintre caracterele părinteşti, la hibrizi
(Correns) [heterodynamous ; hetero-
dynam; hétérodyname ; heterodinám ;
гетеро^инамный]
208 HETEROECICUS (gr. -, οίκος „casă"),
heteroecic 1. Cu ciclul vital succesiv
pe diferite plante gazde (Uredinales).
2. Cu anteridii şi oogeane pe filamente
deosebite (Oedogoniaceae). 3. Diclinic
(floare) [heteroecious ; heterözisch,
verschiedenhäusig, wirtwechselnd, ge­
trenntgeschlechtlich ; hétéroécique ;
heteröcikus, gazdanövényt változtató ;
разнохозяйствегшый] —»· heteroxenus,
metaxenicus
209 HETEROGAMETA f (gr. -, γαμέττις
„soţ"), heterogamet, gamet morfolo­
gic deosebit faţă de partenerii săi
sau de sex diferit [heterogamete ;
Heterogamet ; hétérogamète ; hetero-
gaméta ; гетерогамета] —^ anisogameta
210 HETEROGAMETANGIOGAMIA i „mişcare"), heterocineză, meioză he-
(gr. - , άγγείον „vas", γάμος „căsă­
torie") —*• anisogametangiogamia
211 HETEROGAMETANGIUM η (gr. -
- -), heterogametangiu, gametangiu
femei (oogon) şi mascul (anteridie)
pe acelaşi tal (Fungi) [heterogame-
tange; Heterogametangium ; hétéro-
gamétange; heterogametangium; re-
терогаметангий] —+ anisogametangium
212 HETERGGAMETICUS (gr. - -),
heierogametic, cu gameţi deosebiţi ca
formă şi sex [heierogametic; hetero-
gametisch ; hétércgamétique ; hetero-
gametikus ; гетерогаметный]
213 HETEROGAMIA f (gr. - -), hétéro­
gamie, copularea a doi gameţi deosebiţi
ca formă, dimensiuni şi sex [hetero­
gamy ; Hétérogamie ; hétérogamie ; he-
terogámia ; гетерогамия] —>· anisogamia,
oogamia
214 HETEROGAMGGONIA f (gr. - -,
γόνος „procreare"), heterogamogonie,
copularea heterogameţilor [heteroga-
mogony; Heterogamogonie; hetero­
gamogonie ; heterogámogónia ; гетеро-
гамогония]
215 HETEROGAMUS (gr. - -), hetero-
gam 1. Care prezintă hétérogamie.
2. Cu flori discale şi marginale de
HE TE ROME RI С US
diferite sexe în acelaşi antodiu (Com-
positae) [heterogamous ; heterogam,
verschiedenehig ; hétérogame; hetero-
gám, különféle ivarú; гетерогамный]
216 HETEROGENESIS f, HETEROGE-
NIA f (gr. -, γένεσις „naştere"),
heterogeneză 1. Geneza unor urmaşi
neasemănători în cadrul aceleiaşi specii.
2. Alternanţă de generaţii [hetero-
genesis; Heterogenesis; hétérogenèse;
heterogenézis ; гетерогенез] —• xeno-
genesis
217 HETEROGENETICUS (gr. - -), he-
terogenetic, derivat din strămoşi dife­
riţi [heterogenetic ; heterogenetisch,
verschiedenursprünglich ; hétérogène-
tique; heterogenetikus; гетерогенети-
ческий] —»· xenogeneticus, xenogenus,
multigenus
218 HETEROGENEUS, HETEROGE­
NUS (gr. - -), heterogen, neunitar
[heterogenous ; heterogen, verschieden­
artig; hétérogène; heterogén, kü-
lönféle, különnemű ; гетерогенный, раз­
нородный]
219 HETEROIDEUS (gr. -, είδος „ase­
mănare") —*• heteromorphus
220 HETEROKINESIS i (gr. -, κίνησις
terotipică [heterokinesis ; Heterokine-
sis ; hétérokinèse ; heterokinézis ; гете-
рокинез]
221 HETEROMALLUS (gr. -, μαλλος
„buclă"), heteromai, îndreptat în toate
direcţiile (frunze) [heteromallous ; ver­
schiedenwendig, allseitswendig; hété-
romale; többirányú; разнонаправлен­
ный] -> vagus
222 HETEROMERIA i (gr. -, μέρος
„parte"), heteromerie 1. Influenţa
reciprocă diferită a factorilor eredi­
tari multipli. 2. Inegalitatea numerică
sau neuniformitatea părţilor sau a
segmentelor unor organe ale aceleiaşi
specii [heteromery; Heteromerie; he­
teromerie; heteroméria; гетеромерия}
223 HETEROMERICARPIA f (gr. - -,
καρπός „fruct"), heteromericarpie,
heterocarpie între mericarpiile acelu­
iaşi fruct (Delphino) [heteromericar-
py ; Heteromerikarpie ; heteromeri­
carpie ; heteromerikárpia ; гетероме-
рикарггия]
224 HETEROMERICUS, HETEROME-
RUS (gr. - -), heteromer. 1. Cu divi­
ziuni inegale sau neuniforme. 2. Cu
număr diferit de elemente în verticilul
floral (oligomerie, pleiomerie). 3. Dis­
pus în straturi (gonidiile unor Liehe-
nes) [heteromerous, stratified; hete-
HE TEROMESOGAMIA
romer, verschiedenteilig, verschieden-
gliederig, ungleichzählig, ungleich-
schichtig ; hétéromère, stratifié ; hetero-
mer, különböző tagú, orvonként vál­
tozó tagú, rétegezett; гетеромерный,
неравномерный, слоистый]
225 HETEROMESOGAMIA f (gr. -, μέσος
„mijlociu", γάμος „căsătorie"), hete-
romezogamie, mai multe moduri de
polenizare la aceeaşi specie (anemo-
filie şi zoofilie) [heteromesogamy ; He-
teromesogamie ; hétéromésogamie ; he-
teromezogámia ; гетеромезогамия]
226 HETEROMIXIS f (gr. -, μίξις
„amestecare"), heteromixie, reprodu­
cere sexuată prin fuziunea nucleilor
genotipic diferiţi, la ciuperci (Burnett)
[heteromixis ; Heteromixis; heteromi­
xie; heteromixis; гетеромикснс]
227 HETEROMORPHIA f, HETERO-
MORPHISMUS m (gr. -, μορφή
„formă"), heteromorfie, conformaţia
diferită a unor organe (heterofilie,
heterostilie etc.) [heteromorphy ; He-
teromorphie, Verschiedengestaltigkeit ;
hétéromorphie ; heteromorfia, külön­
böző alakúság; гетероморфия]
228 HETERDMORPHICUS, HETERO-
MORPHUS (gr. - -), heteromorf,
cu forme diferite (antere, frunze,
fructe, specii) [heteromorphic, hetero-
morphous; heteromorph, verschieden-
gestaltig, andersgestaltet, ungleichför­
mig; hétéromorphe; különböző alakú;
гетероморфный, разнообразный] —>• he·
teroideus, polymorphus
229 HETEROMORPHOSIS f (gr. -, μόρ-
φωσνς „modelare"), heteromorfoză / .
Diversitate morfonegetică. 2. Rege­
nerarea organului sub altă formă
[heteromorphose ; Heteromorphose ;
hétéromorphose ; heteromorfózis ; ге­
тероморфоз] —• xenomorphosis
230 HETEROPHAENIA f (gr. -, φαίνω
„a apare"), heterofenie, apariţia neaş­
teptată а unei anomalii structurale
la membrii unei familii (Siemens)
[helerophaeny ; Heterophănie ; hétéro-
phénie; heterofénia; гетерофения]
231 HETEROPHAENOGAMIA f (gr. - -,
γάμος „căsătorie"), heterofenogamie,
reproducere prin indivizi fenotipic
diferiţi (Strandskov) [heterophaeno-
gamy ; Heterophănogamie ; hétéro-
phénogamie ; heterofenogámia ; гетеро-
феногамия]
232 HETEROPHAGUS (gr. -, φάγω „а
mînca"), heterofag 1. Cu nutriţie
variată. 2. Care parazitează plante
242
deosebite [heterophagous ; heterophag ;
hétérophage ; heterofag ; гетерофаг-
НЫЙ]
233 HETEROPHASICUS (gr. -, φάσις
„apariţie"), heterofazic, cu mai multe
faze de dezvoltare în cursul ciclului
evolutiv (faza haploidă şi diploidă)
[heterophasic ; heterophasisch ; hété-
rophasique; heterofázikus ; гетерофаз-
ный]
234 HETEROPHYADICUS (gr. -, φύω
„a creşte"), heterofiadic, cu tulpini
fertile şi sterile diferite la una şi
aceeaşi specie (Equisetum) [hetero-
phyadic ; heterophyadisch ; hétérophy-
adique ; heterofiádikus ; гетерофи-
адический]
235 HETEROPHYLLIA f (gr. -, φύλλον
„frunză"), heterofilie, polimorfism fo­
liar; frunze cu forme şi dimensiuni
diferite pe aceeaşi plantă (Morus
nigra, Ranunculus heterophyllus, Sa-
gittaria) [heterophylly ; Heterophyllie,
Verschiedenblăttrigkeit, Blatlpoly-
morphismus; heterophyllie, polymor­
phisme foliaire ; heterofillia, felemás-
levelűség, eltérő le velűség; гетерофил-
лия, разнолистность] —>• allophyllia, а-
nisophyllia
236 HETEROPHYLLUS (gr. - -), hete-
rofil, cu frunze diferite, neasemănă­
toare pe aceeaşi tulpină (frunzele
submerse filiforme, cele plutitoare
orbiculare la Ranunculus aquatilis)
[heterophyllous, diversifolious ; ver-
schiedenblăttrig, ungleichblättrig; hé-
térophylle, diversifolié, variifolié; el­
térő levelű, felemás levelű; разно­
листный]
237 HETEROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), heterofite, plante autotrofe,
capabile să-şi prelucreze şi substan­
ţele nutritive luate din substrat sau
pe cele de natură organică (plantele
saprofite, plantele carnivore ) [hetero-
phytes ; Heterophyten ; hétcrophytes ;
heterofiták ; гетерофиты]
238 HETEROPHYTICUS (gr. -), hetero-
fitic, cu două feluri de spori formaţi
pe sporofiţi deosebiţi (Blakeslee) [he-
terophytic, heterophytous; heterophy-
tisch; hétérophytique ; heterofitikus;
гетерофитически Й]
239 HETEROPLASIA f (gr. -, πλάσσω
„a forma"), heteroplasie, formarea pe
cale de diviziune celulară a unor
elemente noi (celule, ţesuturi) pe lo­
curile vătămate, care sînt deosebite
de cele normale [heteroplasy ; Hetero­
plasie; heteroplasie; heteroplázia;
гетеропазлия]
243
240HETEROPLASMA η (gr. -, πλάσμα
„formaţie"), heteroplasmă, ţesut for­
mat pe locuri neobişnuite [hetero-
plasm; Heteroplasmă; hétéroplasme;
heteroplazma ; гетероплазма]
241 HETE ROPLASTOMATICUS {gr.-),
he'.eroplastomatic, cu plastide gene­
tic deosebite (celulă) (Michaelis) [he-
teroplastomatic ; heteroplastomatisch ;
hétéroplastomatique ; heteroplaszto-
matikus ; гетеропластоматический]
242 HETEROPLOIDEUS (gr. -, άπλόος
„simplu", είδος „asemănare"), he-
toroploid, cu poliploidie avînd un
număr neregulat de cromozomi, iar
nu multiplul numărului haploid de
bază (Winkler) [heteroploid ; hetero-
ploid; hétéroploíde; heteroploid; re-
тероплоидный]
243 HETERDPROSPHYTIASIS î (gr. -,
προσφύω „a concreşte"), heteropro-
sfitiază, concreşterea corpurilor de
fructificaţie a două specii deosebite
de ciuperci (Voglino) [heteroprosphy-
tiasis; Heteroprosphy tiasis ; hétéro-
prosphytiase ; heteroproszfitiázis ; гете-
ропросфитиазис]
244 HETEROPRDTHALLIA f (gr. -,
προ „pentru", θάλλος „germen"), he-
teroprotalie, protale mascule şi femele
la acelaşi individ (Cryptogamae) (Van
Tieghem) [heteroprothally ; Hetero-
prothallie ; hétéroprothallie ; hetero-
protállia; гетеропроталлия] —t- hete-
rodiodia
245 HETEROPYCNOSIS f (gr. -, πύκ-
νωσις „condensare"), heteropicnoză,
însuşirea unor cromozomi sau a unor
segmente de cromozomi de a-şi men­
ţine caracterele lor condensate şi
puternic cromatice în interfază sau
în stadiul de repaus (Gutherz) [he-
teropycnose ; Heteropyknose ; hétéro-
pycnose ; heteropiknózis ; гетеропик-
ноз]
246 HETERORHIZIS f (gr. -, ρίζα „ră­
dăcină"), heterorizie, dimorfism radi­
cular; rădăcini diferite la aceeaşi
plantă (contractile şi de nutriţie)
(Gagea arvensis, G. granatelli) [hete-
rorhizis ; Heterorhizie, Verschieden-
wurzeligkeit ; heterorhizie ; heterorizia,
gyökérdimorfizmus ; гетероризия, ко­
решковый диморфизм]
247 HETERDSCHISIS f (gr. -, σχίζω „a
se despica"), heteroschiză, fragmenta­
rea simultană a nucleului mamă, re-
zultînd mai mulţi nuclei (Griggs)
[heteroschizis; Heteroschisis ; hétéro-
schisis; heteroszkizis ; гетероскизис]
HETEROSYMBIONTICUS
248 HETEROSIS f (gr. έτέρωσις „schim­
bare"), heteroză, intensificarea creş­
terii şi a vitalităţii la hibrizi (Shull)
[heterosis ; Heterosis, Bastardwüchsig-
keit; hétérose; heterózis, túlfejlő-
dés ; гетерозис] —»^ heterozygosis
249 HETEROSOMÁ η (gr. Ετερος „di­
ferit", σώμα „corp") —*• heterochro-
mosoma
250 HETEROSPERMIA f (gr. -, σπέρμα
„sămînţă"), heteroSpermie, seminţe
diferite ca formă sau conţinut la
aceeaşi specie (Suaeda) [heterospermy ;
Heterospermie ; hétérospermie ; hete-
rospermia, magtöbbféleség ; гетеро-
спермня]
251 HETEROSPORANGICUS (gr. -, σπο­
ρά „sămînţă", άγγεΐον „vas"), hete-
rosporangic, cu gameţi masculi şi
femeii rezultaţi din sporangii deosebite
[heterosporangic ; heterosporangisch ;
hétérosporangié ; heterosporangikus
гетероспорангический]
252 HETEROSPORA f (gr. - -), hetero-
spor, spor cu energide mascule şi
femele (Dangeard) [heterospora ; He-
terospore ; hétérospore ; heterospora ;
гетероспора]
253 HETEROSPORUS (gr. - -), hetero-
sporic, cu microspori şi macrospori
pe aceeaşi plantă (Selaginella, Isoëtes)
[heterosporous ; verschiedensporig ; hé­
térospore ; heterospórás ; разноспо-
ровый]
254 HETEROSTEMONIA f (gr. -, στήμων
„fir"), heterostemonie, staminé de
lungimi şi forme diferite la acelaşi
individ de plantă [heterostemony ;
Verschiedenstaubblăttrigkeit ; hetero­
stemonie; porzókülönféleség ; гетеро-
стемония]
255 HETEROSTYLIA f (gr. -, στολος
„coloană"), heterostilie, dimorfismul
stilelor ; stile lungi, mijlocii sau scurte
la aceeaşi specie (Laliatae, Primula-
ceae) [heterostyly ; Heterostylie, Ver-
schiedengriffeligkeit ; heterostylie ; he-
terosztilia, felemás-bibéjűség, külön-
böző-bibéjűség; гетеростилия, разно-
столбиковость] -+ anisostylia
256 HETEROSTYLUS (gr. - -), hetero-
stil, cu stile de lungimi diferite la
aceeaşi plantă [heterostylous, hetero-
styled ; verschiedengriffelig ; hétéro-
stylé; heterosztil, felemás bibéjű;
разностолбиковый]
257 HETEROSYMBIONTICUS (gr. -,
συμβίωσις „viaţă în comun"), hetero-
simbiontic, cu constituenţi simbiontici
HETEROSYNAPSIS
diferiţi (lichen cu diferite specii de
alge) (Bitter) [heterosymbiontic ; he-
terosymbiontisch ; liétérosymbionti-
que ; heteroszimbiontikus ; гетеросим-
бионтяческий]
558 HETEROSYNAPSIS f (gr. -, σύναψις
„reunire"), heterosinapsis, împereche­
rea a doi cromozomi neasemănători
[heterosynapsis ; Heterosynapsis ; hété-
rosynapsis; heteroszinapszis; гетеро-
синапсис]
259 HETEROSYNDESIS f (gr. -, σύν-
δεσις „reunire"), heterosindeză, posi­
bilitatea împerecherii unor cromozomi
nu numai cu alţi cromozomi homologi,
dar şi cu cromozomi structural apro­
piaţi (Karpetschenko) [heterosynde-
sis ; Heterosyndese ; hétérosyndèse ;
heteroszindézis ; гетеросиндезис]
.260 HETEROTACTICUS (gr. -, τακτικός
„organizat"), heterotactic, format în
moduri diferite (din mai multe siste­
me de inflorescenţă, botritică şi ra-
cemoasă) [heterotactic ; heterotak­
tisch; hétérotactique ; heterotaktikus,
különböző összetételű ; гетеротакти-
ческий]
261 HETEROTAXIS f (gr. -, τάξις
„orînduire"), heterotaxie, formaţii sau
organe noi în locuri neobişnuite (mu­
guri foliari sau florali pe rădăcini)
[heterotaxy; Heterotaxie; hetero­
taxie; heterotakszis ; гетеротаксис]
262 HETEROTETRAPLOIDEUS (gr. -,
τετράς „patru", άπλόος „singur",
είδος „asemănare"), heterotetraploid,
cu cromozomi supranumerari la indi­
vizi tetraploizi [heterotetraploid ; hete­
rotetraploid ; hétérotetraploïde ; hete-
rotetraploid ; гетеротетраплоидный]
263 HETEROTHALLISMUS m (gr. -,
θαλλός „germen"), heterotalism, sexua­
litate diferită pe miceliile deosebite
ale ciupercii (Basidiomycetes) (Bla-
kesleej [heterothallism ; Heterothal-
lismus; hétérothallisme ; heterotalliz-
mus; гетероталлизм]
264 HETEROTOMUS (gr.-, τόμη „tăie­
tură"), heterotom, cu inciziuni neregu­
late; cu diviziuni sau verticile neuni­
forme [heterotomous ; ungleichgesch­
nitten ; hétérotome ; különféle bemet-
szésű ; неравноразделённый]
265 HETEROTOPICUS, HETEROTO-
PUS (gr. -, τόπος „loc"), heterotop,
care creşte în biotopuri diferite [hete­
rotopic ; heterotop ; hétérotope ; hete-
rotópikus; гетеротопный]
244
266 HETEROTRISTYLIA i (gr. -, τρι
„trei", στϋλος „coloană"), heterotri-
stilie, Stile de trei feluri la aceeaşi
specie (Lythrum salicaria) [hetero-
tristyly; Heterotristylie, Dreigriffelig-
keit ; heterotristylie ; heterotrisztilia,
háromféle-bibéjűség ; гетеротристилия]
267 HETEROTROPHICUS, HETERO-
TROPHUS (gr. -, τροφή „nutriţie"),
heterotrof 1. Cu nutriţie variată.
2. Cu nutriţie autotrofă, dar capabilă
să sintetizeze şi materii organice
(plante carnivore, parazite şi sapro-
fite). 5. Cu dezvoltarea inegală a
unor părţi de organe din cauza nutri­
ţiei neuniforme. 4. incapabil de a
sintetiza singur substanţe organice
(bacterii) [heterotrophic; heterotroph;
hétérotrophe ; гетеротрофный]
268 HETEROTROPUS (gr. -, τρόπος
„direcţie") -^ amphitropus
269 HETEROTYPICUS (gr. -, τύπος
„model"), heterotipic, de alt tip,
deosebit de cel obişnuit (diviziune
meiotică) [heterotypic; heterotypisch;
hétérotypique ; heterotipikus ; гетеро-
типный] —»• allotypicus, atypicus
270 HETEROXENUS (gr. -, ξένος „gaz­
dă") —>• heteroecicus
271 HETEROZYGOTA f (gr. -, ζυγωτός
„reunit"), heterozigot, organism rezul­
tat din contopirea unor gameţi cu
caractere ereditare neasemănătoare
(Bateson) [heterozygote; Heterozy­
gote; hétérozygote; heterozigóta ;
гетерозигота]
272 HEX-, HEX A- (gr. Εξ „şase"), cu
şase (hexacanthus, hexacoccus, hexapte-
rus, hexastichus [six- ; sechs- ; à six ;
hat- ; шести-] -^- sex-
273 HEXACYCLICUS (gr. εξ „şase",
κύκλος „cerc"), hexaciclic, cu şase
verticile florale (Lauraceae) [hexacyc-
lic; sechsquirlig; hexacyclique; hat­
körös; шестимутовчатый, гексацикли-
ческий]
274 HEXAEDRUS (gr. έξάεδρος „cu şase
laturi"), hexaedric, cu şase laturi
[hexaedral; sechsflächig, sechsseitig;
hexaèdre; hatoldalú; шестигранный]
275 HEXAGONALIS, HEXAGONUS (gr.
εξ „şase", γωνία „muchie"), hexa­
gonal, cu şase muchii sau colţuri
[hexagonal, six-angled ; sechseckig,
sechskantig ; hexagone, hexagonal;
hatszögletű, hatélű; шестиугольный]
—*• sexangularis
246
276 HEXAGYNUS (gr. -, γυνή „femeie"),
hexaginic, cu şase pistile (Stratiotes
aloides) [hexagynous ; sechsweibig,
sechsgriffelig ; hexagyne; hatanyás,
hattermőjű; шестипестичный]
277 HEXAMERVS (gr. -, μέρος „parte"),
hexamer, cu şase diviziuni sau părţi
(verticilul floral la Lythrum) [hexa-
merous; sechszăhlig; hexamère; hat-
osztatú ; шестичленный]
278 HEXANDRICÜS, HEXANDRUS
(gr. -, άνηρ, ανδρός „bărbat"), he-
xandric, cu şase staminé (Elatine
hexandra) [hexandrian, hexandrous ;
sechsmânnig; hexandre, hexandrique;
hathimes, hatporzós ; шеститычинко-
вый] —• sexandrus
279 HEXANTHUS (gr. -, &νθος „floare"),
cu şase flori [six-flowered ; sechsblütig ;
à six fleurs ; hatvirágú ; шестицветко-
вый]
280 HEXAPEDALIS (gr.-, lat. pedalis
„de picior"), hexapedal, lung de şase
picioare (183 cm) [hexapedal, six foot
long; hexapedal, sechsfußlang; hexa-
pédale ; hexapedális, hat láb hosszú ;
шестифутовый]
281 HEXAPETALUS (gr. -, πέταλον
„petală"), cu şase petale (Filipendula
hexapetala) [hexapetalous ; sechskron-
blättrig ; hexapélale ; hatszirmú ; шес-
тилепестный]
282 HEXAPHYLETICUS (gr. -, φυλή
„trib"), hexafiletic, provenit din şase
linii de descendenţă (hibrizi la Salix)
[hexaphyletic ; hexaphyletisch, sechs-
stămmig; hexaphylétique; hexafile-
tikus, hatősű; гексафилетический]
283 HEXAPHYLLUS (gr. -, φύλλον
„frunză"), cu şaso frunze [six-leaved;
sechsblättrig; à six feuilles; hatlevelű;
шестилистны й]
284 HEXAPLOIDEUS (gr. -, άπλόος
„simplu", είδος „asemănător"), hexa-
ploid, cu şase garnituri cromozomice
complete (celulă) [hexaploid; hexa-
ploid; hexaploîde; hexaploid, hat
kromoszóma-szerelvényű ; гексаплоид-
ный]
285 HEXAPODUS (gr. -, ποΟς, ποδός
„picior") - • hexapedális
286 HEXARINÜS (gr. -, ίϋρρην „mascul")
-^ hexandrus
287 HI ANS, HIASCENS (hio), larg
deschis, căscat (corolă la Labiatae)
[hiant, gaping, open-mouthed; klaf­
fend, aufgesperrt; béant, bâillant;
HI LARI S
tátongó, tátott, szélesen nyitott ; зия­
ющий, раскрытый] —» ringens
288 HIBERNACULUM n, hibernacul·
1. Seră d€ iarnă. 2. Mugur« apical
hibernant. 3. Scvamele protectoare ale·
mugurilor de iarnă (Sagittaria) [hi-
bernacle, glasshouse, winterquarters,
Vi^inter-bud ; Hibernakel, Winterhaus».
Winterknospe, Überwinterungsknospe ;
hibernacle, bourgeon hibernant; tele-
löház, telelőrügy, kitartórügy, áttelelő·
csúcsrügy ; зимняя теплица, зимующая1
почка, спящая почка]
289 HIBERNALIS, HIBERNUS, hiber­
nal, de iarnă; care iernează în stare·
latentă (muguri la Hottonia, Utricu^
laria) [hibernal, wintry; winterlich,,
winterdauernd ; hibernal, d'hiver ; téli ;:
зимний] —• brumalis, hiemalis
290 HIBERNANS (hiberna), hibernant.
1. Саге germinează toamna şi înflo­
reşte numai în primăvara următoare·
(Draba verna, Triticum vulgare)..
2. Persistent şi în timpul iernii (frun­
zele la Helleborus odorus) [hiberna­
ting, wintering; überwinternd; hiber­
nant ; áttelelő ; зимующий]
291 HIBERNATIO f, hibernare, perioada
de vegetare a organismului în timpul-
iernii [hibernation ; Hibernation, Über-
winterung, Winterschlaf, Winterruhe;
hibernation ; áttelelés ; гибернация, зи­
мовка]
292 HIBERNATUS, iernat [hibernate·,,
überwintert ; hiberné ; áttelelt ; пере­
зимовавший]
293 IIIBERNUM η -* hiems
294 HIBERNUS -^ hibernalis
295 HIEMALIS, de iarnă 1. Care tră­
ieşte sau înfloreşte iarna. 2. Cu spo-
rulaţie în timpul iernii (Equisetum/
hiemale) [hiemal, wintry; winterlich;,
hibernal, d'hiver ; téli ; зимний] ->• hi­
bernalis
296 HIEMS f, iarna [winter; Winter;
hiver ; tél ; зима] —* hibemum
297 HIE ROBOT AN ICON η (gr. ίερός
„sfînt", βοτάνη „plantă"), hierobota-
nica, studiul plantelor menţionate în
biblie (ca titlu de carte, Celsius:
Hierobotanicon sive de planus sacrae-
scripturae, 1745 — 1747) [hierobotani­
con ; Hierobotanik ; hierobotanicon ;
hierobotanikon, bibliai növénytan ;
библейская ботаника]-* îheobotanologiar
298 HI LA RI S, hilar, care aparţine sau.
se referă la hil (maculă) [hilar ; hilar ;;.
hilaire; magköld&ki; рубчиковый]
HILATUS
299 HILATUS, HILIFER, ΗILO-, hilat,
prevăzut cu hil sau cicatrice (hilo-
carpus) [hilate, hiliferous; nabeltra­
gend, nabel-; hilifère; magköldökös;
рубчиконосный, рубчико-]
300 HILUM η, hil 1. Cicatrice formată pe
locul de inserţie a funiculului pe să-
mînţă. 2. Cicatricea sporului pe sterig-
mă [hilum, hile; Nabel, Nabelfleck,
Samennabel, Darm; hile; köldökfolt,
magköldök; рубчик]—»^spi/us, umbilicus
301 HIMANTOIDEUS, HIMANTO- (gr.
ίμάς, ίμάντος „curea", είδος „ase­
mănare"), de forma curelei (hi-
mantoglossus, himantophyllus) [strap-
shaped, strap- ; riemenförmig, riemen- ;
en courroie; szíj alakú; szíj-; ремне-
видный, ремне-] —*• loratus, lori-,
struppi-
302 HINNULEUS -^ camelinus, cervinus
303 HI NOI DE и S (gr. Ινοειδης „filiform")
—»• filiformis, nervulosus
304 HIPPOCREPICUS, HIPPOCREPI-
FORMIS (gr. ίππος „cal", κρηπϊς
„potcoavă"), hipocrepiform, de forma
potcoavei de cal (articulele fructului
la Hippocrepis comosa) [horseshoe-
shaped ; hufeisenförmig ; hippocrépi-
forme ; lópatkószerű ; потковообраз-
ный]
305 HIRCIN US, HIRCOSUS, hircin, cu
miros urît de ţap (flori la Himanto-
glossum hircinum) [goat-like smelling;
bockstinkend; hircine, puant à bouc;
bakbűzű, bakszagú ; козлиный] - • tra-
ganus
306 HIRSUTUS, HIRSUŢI-, hirsut,
zbîrlit lung setos păros (Cytisus hirsu-
tus, Lathyrus hirsutus, Arabis hirsuta)
(hirsuticaulis, hirsutiusculus) [hirsute ;
langsteifhaarig ; hirsute, hirsuteux,
hérissé ; borzas, borzasszőrű ; жест­
коволосый, жестково лесистый]
307 HIRTUS, HIRTI-, hirt, cu peri scurţi
şi rigizi (Carex hirta) (hirtiflorus,
hirtifolius) [hirtous, shortly-haired ;
kurzhaarig, rauhhaarig, kurzsteifha-
arig; hirte; rövid borzasszőrű; корот-
ко-жестковолосистый]
--308 HI S PI DU S, HISPID-, hispid, aco­
perit cu peri lungi, rigizi, deşi şi
ţepoşi (Leontodon hispidus, Franke-
nia hispida) (hispidiusculus, hispi-
dulus) [hispid, stiff-haired; steif haarig,
steifborstig; hispide; merevszőrű, ér­
desszőrű, durvaszőrű, borostás; ще-
тинистоволосистый]
309 HISTODIALYSIS f (gr. ίστός „ţe­
sut", δια „separat", λύσις „liberare").
24β
histodializă, separarea ţesuturilor
(Crozier) [histodialysis ; Histodialyse,
Gewebetrennung, Gewebeauflösung ;
histodialyse ; hisztodializis, szövetel-
különüles; гистодиализ]
310 HISTOGENESIS f, HISTOGENIA f
(gr. -, γένεσις „naştere"), histogeneză,
formarea şi dezvoltarea ţesuturilor
[histogeny ; Histogenèse ; histogenèse ;
hisztogenézis, szövetkeletkezés ; гисто­
генез]
311 HISTOGENETICUS, HISTOGE-
NUS (gr. —), histogen, care formează
ţesuturi (plasmă) [histogenic, tissue-
producing ; histogenisch, gewebebil­
dend; histogène; hisztogén, szövet-
képző ; гистогенный]
312 HISŢOGENUM η (gr. - ) , histogen,
totalitatea celulelor meristematice
generatoare de ţesuturi [histogenum ;
Gewebebildner ; histogenum ; hiszto-
génum; гистоген]
313 HISTOLOGIA i (gr. -, λόγος „vor­
bire"), histologie, studiul ţesuturilor
[histology ; Histologie, Gewebelehre ;
histologie ; hisztológia, szövettan ; гис­
тология]
314 HISTOLYSIS f (gr. -, λύσις „dizol­
vare"), histoliză, lizarea ţesuturilor
organice [histolysis ; Gewebeauflösung ;
histolyse ; hisztolizis, szövetfeloldódás ;
гистолиз]
315 HISTOLYTICUS ( g r . - ) , histolitic,
care produce histoliză (enzim) [histoly-
tic; histolytisch ; histolytique ; hiszto-
litikus ; гистолитический]
316 HISTOPHYTON η (gr. -, φυτον
„plantă") —>• parasitus
317 HISTÓRIA f 1. Istorie. 2. Ştiinţă
(ca titlu de cărţi: Naturalis história
ştiinţele naturii; História plantarăm
ştiinţa plantelor, botanica) [history,
science ; Geschichte, Wissenschaft ; his­
toire, science; történelem, tudomány;
история, наука]
318 HIULCUS 1. Căscat, larg deschis.
2. Despicat [gaping, split; klaffend,
gespalten ; béant, fendu ; tátogó, szé­
lesen nyitott, hasadt; раскрытый,
расщепленный]
319 HODEGUS m, ghid, călăuză (ca
titlu de carte) [guide ; Führer ; guide ;
útmutató, kalauz ; проводник]
320 HOL-, HOLO- (gr. ολος „complet"),
complet, total, integral (holacanthus,
holocarpus, holodasyus) [completely-,
whole-, entirely- ; ganz- ; complète-
247
ment, entièrement; teljesen, egészen;
цельно-, полно-]
321 HOLARCTICUS (gr. -, αρκτικός
„nordic"), holarctic, aflat în emisfera
nordică temperată dincolo de tropice
(element, regiune) [holarctic; holark­
tisch ; holarctique ; holarktikus, északi
mérsékelt övi ; голарктический]
322 HOLISMUS m (gr.-), holism, con­
cepţie privind examinarea fenomene­
lor biologice în complexitatea cauza­
lităţii lor [holism ; Holismus ; holisme ;
hólizmus; голизм]
323 HOLOBASIDIVM η (gr. -, βάσιδιον
„picioruş"), holobazidie, bazidie ne-
septată (Basidiomycetes) [holobasid ;
Holobaside ; holobaside ; holobazi-
dium ; голобазидня] —>^ autobasidium
324 HOLOBENTHICUS (gr -, βένθος
„fundul mării"), holobentic, care tră­
ieşte permanent în adîncimea mării
(organism) [holobenthic ; holoben-
thisch ; holobenthique ; holobentikus ;
голобентический]
325 HOLOBLASTJCUS (gr. -, βλαστός
„germen"), holoblastic, care participă
integral la formarea celulelor (spor)
[holoblastic ; holoblastisch ; holo-
blastique; holoblasztikus ; голоблас-
тический]
326 HOLOCHLAMYDEUS (gr -, χλαμύς
„manta"), holoclamideu, complet aco­
perit (ovulele la Ginkgo) (Celakovsky)
[holochlamydeous, holochlamydate ;
holochlamydeisch, ganzbedeckt ; holo-
chlamydé ; teljesen fedett ; голохла-
мидный]
327 HOLOCHRYSUS (gr. -, χρύσος
„aur"), complet galben auriu [com­
pletely golden-yellow ; ganzgoldgelb ;
complètement jaune-doré ; teljesen
aranysárga; целиком золотистый]
328 HOLOCOENOSIS f (gr. -, κοινός „în
comun"), holocenoză, comunitate de
organisme considerată în ansamblul
ei (în geobotanică) [holocoenose ; Ho-
lozönose; holocénose; holozönózis;
голоценоз]
329 HOLOCYCLICUS (gr. -, κυκλικός
„circular"), holociclic 1. Care for­
mează un cerc complet. 2. Care încon­
joară complet un organ (articulaţie a
tulpinii la care internodiul este cuprins
între două frunze succesive şi ample-
xicaule, la gramineae). 3. Per­
sistent în tot cursul anului (iarna cu
frunze de înlocuire, Asarum europaeum,
Pyrola uniflora) [holocyclic ; holozyk-
HOLOGENESIS
lisch; holocyclique ; holociklikus Î
голоциклический ]
330 HOLODIBIOSIS f (gr. -, δι- „doi",
βίωσις „mijloc de trai"), holodibioză»
grefă la care hipobiotul nefoliat poseda
aparat de absorbţie, iar epibiotul
aparat de asimilaţie [holodibiose ;
Holodibiose ; holodibiose ; holodibió-
zis ; голоднбиоз]
331 HOLOENDOBIOTICUS (gr. -, ένδον
„înăuntru", βιοτή „viaţă"), holoen-
dobiotic, care îşi petrece toată viaţa
în interiorul unui alt organism (unel&
ciuperci) [holoendobiotic ; holoendo-
biotisch ; holoendobiotique ; holo-
endobiótikus ; голоэндобиотический]
332 HOLOENDOPHYTA η pl (gr.-,.
φυτόν „plantă"), holoendofite, orga­
nisme care trăiesc complet în interio­
rul altor organisme vegetale (ciu­
perci) [holoendophytes ; Holoendophy-
ten; holoendophytes; holoendofiták;
голоэндофиты]
333 HOLOENDOZOA η pl ( g r . - , ζο&ον
„animal"), holoendozoare, organisme
care trăiesc în corpul animalelor
gazde (ciuperci, bacterii) [holoendozoa ^
Holoendozoen ; holoendozoaires ; holo-
endozoák ; голоэндозоары]
334 HOLOENZYMA η (gr. -, έν М\
ζύμη „drojdie"), holoenzimă, enzimă
complexă (apoenzimă şi coenzimă)
[holoenzyme ; Holoenzym ; holoen-
zyme ; holoenzim ; голоэнзим] —>^ ho·^
lofermentum
335 HOLOEPIPHYTA η pl (gr. -, έπΙ
„pe", φυτόν „plantă"), holoepifite,
epifite care prin mijloace proprii îşi
pot forma un substrat humic umed
(Platycerium) [holoepiphytes ; Holoe-
piphyten, Nestepiphyten ; holoepiphy­
tes ; holoepifiták ; голоэпифиты]
336 HOLOFERMENTUM η (gr.-, lat.
fermentum „ferment") —*• holoenzyma
337 HOLOGAMETA f (gr. -, γαμέτης
„soţ"), hologamet, celulă nediferen­
ţiată, cu rol de gamet (Protozoa)
[hologamete ; Hologamet ; hologamète î
hologaméta ; гологамета]
338 HOLOGAMIA f (gr. -, γάμος „căsă­
torie"), hologamie, macrogamie cu
participarea întregului aparat vege­
tativ, rezultînd nemijlocit un holo­
gamet (Polyphagus euglenae) [holo-
gamy; Hologamie; hologamie; holo-
gámia ; гологамия] —»· macrogamia
339 HOLOGENESIS f (gr. -, γένεσις
„naştere") - • hologenia
HOLOGENIA
340 HOLOGENIA f (gr. -, γεννάω „a se
naşte"), hologenie, hologeneză; an­
samblul proceselor de ontogenie şi
filogenie (Zimmermann) [hologeny;
Hologenie ; hologenie ; hologenezis ;
гологенез]
341 HOLOGENOTYPUS m (gr. --, τύπος
„model"), hologenotip, specie care a
stat la baza creării unui gen nou
[hologenotypus ; Hologenotypus ; ho-
logénotype ; hologenotipus ; гологе-
нотип]
342 HOLOGYMNOCARPUS (gr. -, γιμ-
νός „neacoperit", καρπός „fruct"),
hologimnocarpic, cu fructe sau fruc­
tificaţii complet nude, neacoperite
[hologymnocarpous ; hologymnokarp ;
hologymnocarpe ; hologimnokarpikus ;
гологимнокарпный]
343 HOLOGYNUS (gr. -, γυνή „femeie"),
hologinic, cu caractere care se trans­
mit numai pe linie femelă, ex. Droso­
phila (Morgan) [hologynic; hologyn;
hologynique ; hologinikus ; гологин-
НЫЙ]
344 HOLOLEUCUS (gr. -, λευκός „alb"),
hololeuc, curat alb [pure white;
reinweiß; blanc pur; tisztafehér;
сплошь белый]
345 HOLOMORPHOSIS f (gr. -, μόρ-
φωσις „formare"), holomorfoză, mor-
foză prin înlocuirea totală a părţii
regenerate [holomorphosis ; Hol?mor-
phose ; holomorphose ; holomorfózis,
teljes átalakulás; голоморфоз]
346 HOLOPARASITUS m (gr. -, παρά­
σιτος „parazit"), holoparazit, parazit
obligat, cu nutriţie integrală din planta
gazdă (Warming) [holoparasite ; Ganz-
schmarotzer, echter Schmarotzer ;
holoparasite ; holoparazita, valódi
élősködő, kizárólagosan parazita ;
голопаразит] —»^ parasitus obligatiis
347 HOLO PE TALARI US, HOLOPETA-
LUS (gr. -, πέταλον „petală"), holo-
petal, cu pistilul şi staminele transfor­
mate în petale [holopetalous ; ganz-
kronblăttrig ; holopétalaire ; holopetál ;
голопетальный, цельнолепестный]
348 HOLOPHYTICUS (gr. -, φυτόν
„plantă"), holofitic, complet vegetal
(nutriţie care nu este nici saprofitică,
nici parazitică) [holophytic; holophy-
tisch; holophytique ; holofitikus, ki­
zárólagosan növényi ; голофитический]
349 HOLOPHYTISMUS m ( g r . - ) , ho-
lofitism, nutriţie exclusiv după modul
plantelor care nu sînt nici saprofite,
nici parazite [holophytism ; Holophy-
248
tismus ; holophytisme ; holofitizmus ;
голофитизм]
350 HOLOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός
„rătăcitor"), holoplancton, plancton
care îşi dezvoltă întreg ciclul de viaţă
în mediul acvatic [holoplankton ; Ho-
loplankton; holoplancton; holoplank­
ton; голопланктон]
351 HOLOSAPROPHYTA η pl (gr.-,
σαπρός „putred", φυτόν „plantă"),
holosaprofite, saprofite obligate, lip­
site de clorofilă, cu nutriţie limitata
la substanţele organice vegetale sau
animale (Bacteria, Myxomycètes)
[holosaprophytes ; Holosaprophyten ;
holosaprophytes ; holoszaprofiták ; ro-
лосапрофиты]
352 HOLOSERICEUS (gr. -, σηρικον
„mătase"), holosericeu, complet mă­
tăsos; cu peri patenţi scurţi, moi şi
cu luciu mătăsos (frunze la Salix
holosericea, Rubus holosericeus) [ho-
losericeous, all of silk; ganzseidenha-
arig, ganzseidenartig ; complètement
soyeux; teljesen selymesszőrű; цель-
ношелковистыи]
353 HOLOTRICHUS (gr.-, θρίξ, τριχός
„păr"), complet păros (tulpina la
Thymus glaucus) [holotrichous ; ganz-
behaart; complètement velu; teljesen
szőrös ; цельноволосистыи]
354 HOLOTYPUS m (gr.-, τύπος „mo­
del"), holotip, exemplar sau un alt
element .al taxonului, folosit sau
ales de autor ca tip nomenclatural
[holotype ; Holotypus ; holotype ; holo-
tipus; голотип]
355 HOMALO- (gr. ομαλός „egal, asemă­
nător, plan"), asemănător, uniform,
egal, plan (homalocarpus, homalocla·
dus, homalophyllus) [equal, like, plane,
level; gleich-, flach-, eben-; égal, uni­
forme; egyenlő, hasonló, egyformán,
lapos- ; плоско-, ровно-]
356 HOMALOCHORICUS (gr. -, χωρέω
„а se răspîndi"), homaloc(h)oric, care
populează о singură asociaţie vege­
tală [homalochoric ; homalochorisch ;
homalochore ; homalochórikus ; гома-
лохорный]
357 HOMALOTROPUS (gr. -, τροπή
„răsucire"), homalotrop, curbat per­
pendicular spre sursa de excitaţie
[homalotropous ; homalotrop ; homalo·
trope; homalotrop, ingerforrás irányá­
ba hajló ; гомалотропный]
358 HOMO-, HOMOEO-, HOMOION- (gr.l
ομός, όμοιος „asemănător"), asemá-|
nător, identic (homocarpus, homoeo-
249
thermus, homoiogamus) [similar, like;
gleich-, ähnlich; semblable; hasonló,
azonos ; равно,- одиноко-] —*• similaris
359 HOMOBLASTICUS, HOMOBLAS-
TÜS (gr.-, βλαστός „germen"), ho-
moblastic 1. Provenit din celule
similare. 2. Fără trecere evidentă de
la forma juvenilă la cea adultă
(Goebel) [homoblastic ; homobîastisch ;
homoblastique ; homoblasztikus ; ro-
мобластический]
360 HOMOCARPUS (gr.-, καρπός
„fruct"), homocarpic, cu toate fructele
de un singur fel [homocarpous ; gleich-
früchtig; à fruits semblables; egy­
féle termésű; одинакоплодный]
361 HOMOCARYON η (gr. -, κάρυον
„nucă"), homocariont, celulă cu nu­
dei genotipic identici [homokaryon;
Homokaryon ; homocaryonte ; homo-
karion ; гомокарион]
362 HOMOCHLAMYDEUS (gr. -, χλαμύς
„manta"), homoclamideu, cu înveliş
floral simplu, format din piese iden­
tice, uniforme şi concolore, nedife­
renţiat în caliciu şi corolă (Tulipa)
[homochlamydeous ; homochlamyde-
isch, gleichgehüllt ; homochlamydé ;
egynemű virágtakarójú; гомохламид-
ный, однороднопокровый]
363 HOMOCHROMUS, HOMOCHROUS
(gr. -, χρώμα „culoare", χρως „cu­
loare") —>• concolor, unicolor, mono·
chromaticus, isobaphus
364 HOMOCHRONUS (gr.-, χρόνος
„timp"), homocron, concomitent; care
se petrece sau se produce în acelaşi
timp (fenomene, organe) [homochro-
nous; gleichzeitig; homochrone; egyi­
dejű ; одновременный] —»^ simuUaneus
365 HOMOCINESIS f, HOMOKINESIS
î (gr. -, κίνησις „mişcare"), homo-
cineză, meioză homotipică [homoki-
nesis; Homokinese; homokinèse; ho-
mokinézis ; гомокинез]
366 HOMOCLINUS (gr. -, κλίνη „pat")
—»^ autogamicus
367 HOMOCOENUS (gr. -, κοινός „în
comun"), homocen, care îşi petrece
întreg ciclul de viaţă în acelaşi bio­
top [homocoen; homozön; homocène;
homocön; однодомный]
368 HOMOCYCLICUS (gr. -, κύκλος
„cerc"), homociclic, cu verticile uni­
forme sau cu acelaşi număr de piese
(floare) [homocyclic; homozyklisch,
gleichquirlig; homocyclique; homocik-
likus, azonos örvü, egyformán örvös;
равнокруговой]
HOMOEORHESIS
369 HOMODICHOGAMIA f (gr. -, δίχα
„separat", γάμος „căsătorie"), homo-
dicogamie, homogamie şi dichoga-
mie în cadrul aceleiaşi specii [homo-
dichogamy ; Homodichogamie ; ho-
modichogamie ; homodichogámia ; ro-
модихогамия]
370 HOMODROMALIS,HOMODROMUS
(gr. -, δρόμος „fugă"), homodrom,
orientat în acelaşi sens (nervuri,
spiralele conului) [homodromous ;
gleichläufig; homodrome; homodrom,
egyirányba futó ; гомодромный]
371 HOMODYNAMUS (gr. -, δύναμις
„putere"), homodinamic 1. Cu aceeaşi
vigoare în dezvoltarea organelor de
reproducere. 2. Gu caracterele pater­
nale transmise la urmaşi în aceeaşi
măsură, la hibrizi (Gorrens) [homody-
namous ; homodynam, gleichwertig ;
homodyname; homodinamikus egyen­
lő erejű; гомодинамический]
372 HOMOEANDRIA ί (gr. -, άνήρ,
ανδρός „bărbat"), homoandrie, uni­
formitatea etaminelor [homoeandry ;
Homoandrie, Gleichmănnigkeit ; ho­
moandrie ; porzóegyformaság ; гомо-
андрия]
373 HOMOECIUS, HOMOECUS (gr.-,
οίκος „casă"), homoecic, cu întreg
ciclul de viaţă petrecut pe aceeaşi
plantă gazdă [homoecious; homoö-
zisch, einhäusig ; homoécique ; homoö-
cikus, egylaki; однохозяиственный]
374 HOMOEOMERICUS, HOMOEOME-
RUS (gr. -, μέρος „parte"), homomer,
izomer 1. Egal divizat. 2. Repartizat
uniform. 3. Gu un singur strat de
hife şi de gonidii în tal (Lichenes).
4. Gu acelaşi număr de piese în verti­
cil [homoeomerous ; homoiomerisch,
gleichmäßigverteilt, gleichschichtig ;
homéomère; egyenlő osztatú, egyenlő
elosztású ; гомеомерный] —>• isomerus
375 HOMOEOMORPHICUS, HOMO-
EOMORPHUS (gr. -, μορφή „formă"),
homomorf, cu înfăţişare asemănă­
toare [homoeomorph ; gleichgestaltig;
homéomorphe ; homomorf, hasonló
alakú; гомоморфный, однообразный]
—*• isomorphus, monomorphus
376 HOMOEOPLASIA f (gr. -, πλάσσω
„a forma"), homeoplazie, neoformaţie
de ţesuturi prin diviziuni celulare
nenormale, dar care corespund ţesu­
turilor de bază [homoplasy; Homöo-
plasie ; homéoplasie ; homeoplázia ; го-
моплазия]
377 HOMOEORHESIS f (gr. -, φήσις
„oprire"), homeoreză, dezvoltare „ca-
HOMOEOSIS
nalizată" într-o direcţie oarecare,
formîndu-se un ţesut deosebit sub
aspect morfologic sau fiziologic, iar
nu un ţesut intermediar (Wadding-
ton) [homeorhesis, canalized develop­
ment; Homeorhesis, kanalisierte Ent­
wicklung ; homéorhèse, développe-
ment canalisé; homeorézis, kanali-
zált fejlődés; гомеорезис]
378 HOMOEOSIS I (gr.-), homoioză,
heteromorfoză la саге în cursul onto-
geniei sau a regenerării, în locul unui
organ sau ţesut se formează un organ
sau un ţesut de altă natura (labeli-
zarea petalelor sau a sepalelor de
Orchidaceae) (Bateson) [homoeosis;
Homöosis; homeoósis; homőózis; ro-
меозис]
379 HOMOEOSTASIS f (gr. -, στάσις
„stabilitate"), homeostazie, menţinerea
sau revenirea la starea de echilibru
fiziologic sau genetic al organismului
prin autoreglare şi restabilirea echili­
brului perturbat de factori externi
sau interni [homeostasis; Homoeosta-
sis; homéostase; homeosztázis ; гоме-
остаз]
380 HOMOEOSYNAPSIS f (gr. -, συν­
άπτω „a reuni"), homoiosinapsis, îm­
perecherea a doi cromozomi homologi
[homosynapsis ; Homöosynapsis ; ho-
méosynapsis; homőoszinapszis ; гомо-
синапсис] —*• homosynapsis
381 HOMOEOTHERMICUS, HOMOEO-
THERMUS (gr. -, θέρμη „căldură"),
homoiotermic, cu temperatură aproape
constantă [homothermal ; homöo-
therm; homéotherme; homoioterm,
változatlan hőmérsékletű ; гомотер-
мический, теплокровный]
382 HOMOGAMETA f (gr. -, γαμέτης
„soţ"), homogamet, gamet de acelaşi
sex şi morfologic asemănător cu
partenerii săi [homogamete; Homo­
gamet ; homogamete ; homogaméta ;
гомогамета]
383 HOMOGAMIA t (gr. -, γάμος „căsă­
torie"), homogamie, autopolenizare cu
maturitatea funcţională concomitentă
a anterelor şi a stigmatelor la florile
bisexuate (Sprengel) [homogamy; Ho­
mogamie, Zwitterreife ; homogamie ;
homogámia, egyidejű ivarérettség; го­
могамия]
384 HOMOGAMICUS, HOMOGAMUS
(gr. - ) , homogam. 1. Cu anterele şi
stigmatele concomitent mature. 2. Cu
toate florile de un singur fel, toate
hermafrodite, toate femele sau ma-
scule (antodiu) [homogamous; homo­
250
gam, gleichehig, gleichgeschlechtig;
homogame ; homogam, egyidejűleg
ivarérett, egyféle ivarú; гомогамный]
385 HOMOGENEITÁS f (gr. -, γένεσνς
„naştere"), omogenitate, identitate
morfologică, genetică sau numerică
[homogeneity, homogenousness ; Gleich­
artigkeit ; homogénéité ; egyfele­
ség, egyöntetűség; гомогенность, од­
нородность]
386 HOMOGENESIS f, HOMOGENIA f
(gr. —), homogeneză, generaţii succe­
sive dintr-un strămoş comun [homo-
genesis, homogeny; Homogenese; ho-
mogenèse ; homogenezis ; гомогенез]
387 HOMOGENETICUS (gr, - ) , homoge­
netic, descendent din acelaşi strămoş
[homogenetic; homogenetisch; homo-
génétique ; homogenetikus, azonos
származású ; гомогенетический]
388 HOMOGENUS (gr. - ) , homogen, uni­
tar, de aceeaşi natură [homogenous;
homogen, gleichartig; homogène; ho-
mogén, egyféle, egynemű; гомоген­
ный, однородный]
389 HOMOGONIUM í (gr. -, γόνος „pro­
creare"), homogonie, antere şi stigmate
egal de lungi [homogony ; Homogonie ;
homogonie ; homogónia ; гомогония]
390 HOMOGONUS (gr. -, γωνία „mu­
chie"), cu muchii uniforme [homogo-
nous; gleichkantig; homogone; egy­
forma élű ; равноугольный]
391 HOMOHETEROSTYLIA f (gr. -,
έτερος „diferit", στολος „coloana"),
homoheterostihe, fiori cu stile egal
de lungi şi cu stile inegale în cadrul
aceleiaşi specii (Warming) [homohete-
rostyly ; Homohelerostylie ; homohé-
térostylie; homoheleroszlilia; гомоге-
теростилия]
392 HOMOIOCARYOSIS f (gr. -, κάρυον
„nucă"), homoiocarioză, coexistenţa in
cadrul aceleiaşi celule a unor nuclei
genetic identici (homocariont) (Ponte-
corvo) [homoiokaryosis ; Horaoioka-
ryose ; homoiocaryose ; homoiokariózis ;
гомойокариоз]
393 HOMOIODIPERIANTHEUS (gr.-,
δις „doi", περί „împrejur", άνθος
„floare"), homoiodiperiantic, cu peri-
ant dublu (caliciu şi corolă) avînd
acelaşi număr de diviziuni sau piese
[homoiodiperianthous ; homoiodiperi-
anth; homoiodipérianthe ; homoiodi-
periantikus ; гомойодипериантный]
394 HOMOIOGAMIA f (gr. -, γάμος „că­
sătorie") —» isogamia
251
395 HOMOIOHYDRATURA t (gr. -,
οδωρ „apă"), homoiohidratură, aco­
modare la factorii de umiditate a
mediului prin modificarea concentra­
ţiei sucului celular [homoiohydratur ;
Homoiohydratur ; homoiohydrature ;
homoiohidratură, azonos víztelített­
ség; гомойогидратура]
396 HOMOLOGUS (gr. -, λόγος „vorbire"),
omolog, care corespunde ca origine,
structură şi natură cu un alt organ,
de care diferă prin formă şi funcţia
îndeplinită (frunze-stamine, frunze-
cîrcei) [homologous; homolog, ent­
sprechend, übereinstimmend ; homo­
logue; hasonszerű, hasonnemű, ho­
mológ; гомологичный]
397 HOMOMALLUS (gr. -, μαλλός „bu­
clă"), homomal, îndreptate în aceeaşi
direcţie (frunze) [homomallous ; gleich­
wendig, einseitswendig ; homomale ;
egyirányú, egyoldalra hajló ; пряиона-
правленный]
398 HOMOMERIA î (gr. -, μέρος „parte"),
homomerie 1. Polimerie la care in­
fluenţa reciprocă a factorilor eredi­
tari este identică. 2. Egalitatea nu­
merică sau uniformitate a părţilor,
respectiv a segmenţilor unor organe
ale aceleiaşi specii [homomery; Ho­
momerie ; homomerie ; homoméria ;
гомомерия]
399 HOMOMIXIS i (gr. -, μίξις „ames­
tecare"), homomixie, reproducere se-
xuată la ciuperci prin fuzionarea
nucleilor genotipic asemănători (Bur­
nett) [homomixis; Homomixis; ho­
momixie; homomixis; гомомиксис]
400 HOMOMORPHICUS, HOMOMOR-
PHUS (gr. -, μορφή „formă") —>
homoeomorphus
401 HOMOMORPHOSIS f (gr. -, μόρφωσις
„modelare"), homomorfoză 1. Uni­
formitate morfogenetică. 2. Regene­
rarea organului în forma iniţială
[homomorphose ; Homomorphose ; ho-
momorphose ; homomorfózis ; гомо-
морфоз]
402 ΗΟΜΟΝΥΜΟΝ η, HOMONYMUM
η (gr. -, όνομα „nume"), homonim,
nume identic dat în timpuri diferite
unor unităţi sistematice deosebite [ho­
monym ; Homonym, gleichlautender
Name; homonyme; homonim; гомо­
ним]
403 HOMOPHAGUS (gr. -, φάγω „а mîn-
ca"), homofag 1. Cu nutriţie de un
singur fel. 2. Cu nutriţia legată de
aceeaşi plantă gazdă (Uredinales)
HOMOSTYLIA
[homophag; homophag; homophage;
homofag; гомофагный]
404 HOMPHASICUS (gr. -, φάσις „apa­
riţie"), homofazic 1. Cu o singură
fază de dezvoltare. 2. Cu număr
egal de cromozomi în ambele faze
ale alternanţei de generaţii [homo-
phasic ; homophasisch ; homophasique ;
homofázikus ; гомофазный]
405 HOMOPHYADICUS (gr. -, φυή „creş­
tere"), homofiadic, cu un singur fel
de tulpină frunzoasă şi concomitent
sporiferă (Equisetum silvaticum) [hc-
mophyadic ; homophyadisch ; homo-
phyadique; homofiadikus ; гомофиа-
дический]
406 HOMOPHYLETICUS, HOMO PH Y-
LICUS (gr. -, φϋλον „trib"), homofile-
tic, derivat din acelaşi strămoş comun
[homophylic; homophyletisch ; homo-
phylique; homofiletikus, homofilikus;
гомофилический]
407 HOMOPHYLLIA f (gr. -, φύλλον
„frunză"), homofilie, monomorfism
foliar [homophylly ; Gleichblâttrigkeit ;
homophyllie ; homofiilia, egyforma-
levelűség ; гомофиллия]
408 HOMOPHYTICUS (gr. -, φύτον
„plantă"), homofitic, cu două feluri
de spori sau bisexuat în generaţia
diploidă [homophytic; homophytisch,
diplomonözisch ; homophytique ; ho-
mofitikus ; гомофитный]
409 HOMOPLOIDEUS (gr. -, άπλόος
„simplu", είδος „asemănare"), ho-
moploid, cu multiplu al cromozomilor
haploizi faţă de numărul de bază
(Sharp) [homoploid ; homoploid ; homo-
ploîde ; homoploid ; гомоплоидный]
410 HOMOSPORIA î (gr. -, σπορά „să-
mînţă"), homosporie 1. Producerea
numai a unui singur fel de spori.
(Pteridophyta). 2. Reproducere se-
xuată prin spori morfologic identici ;
sin. isosporie [homospory, isospory;
Homosporie, Isosporie, Gleichsporig-
keit ; homosporie, isosporie ; homo-
spória, izospória; гомоспория, изоспо-
рия]
411 HOMOS PO RU S (gr. - -) -> isosporus
412 HOMOSTEMONIA f (gr. -, στήμων
„filament"), homostemonie, uniformi­
tate a staminelor la aceeaşi plantă
[homostemony ; Homostemonie, Gleich-
staubblăttrigkeit ; homostemonie ;
porzóegyfeleség ; гомостемония]
413 HOMOSTYLIA f (gr. -, στύλος
„coloană"), homostilie, uniformitate
a stilelor la aceeaşi plantă (Axell)
HOMOSYNDESIS
[homostyly ; Gleichgriffeligkeit ; ho-
mostylie ; bibeszálegyfeleség ; гомос-
тилия]
414 HOMOSYNDESIS î (gr. -, συνδέω
„a lega") —*• homoeosynapsis
415 HOMOTACTICUS (gr. -, τακτικός
„aşezat"), homotactic, compus din
inflorescenţe de un singur fel (dibo-
trysj [homotactic ; homotaktisch ;
homotactique ; homotaktikus ; гомо-
тактический]
416 HOMOTHALLISMUS m (gr. -, θαλ-
λος „germen"), homotalism, prezenţa
pe acelaşi miceliu a organelor de
reproducere mascule şi femele (Bla-
keslee) [homothallism ; Homothallis-
mus; homothallisme ; homotallizmus ;
гомоталлизм]
417 HOMOTOMUS (gr. -, τόμη „tăie­
tură"), homotom, cu inciziuni regu­
late şi cu diviziuni uniforme [homoto-
mous; gleichgeschnitten; homotome;
homotom, egyforma bemetszésű; пра-
вильноразделённый]
418 HOMOTOPJA f (gr. -, τόπος „loc"),
homotopie 1. Identitate a biotopului.
2. Dezvoltare a unui ţesut sau a unui
organ pe. locul obişnuit [homotopy;
Homotopie ; homotopie ; homotópia ;
гомотопия]
419 HOMOTROPALIS, HOMOTRO PI­
OUS, HOMOTROPUS (gr. -, τρόπος
„direcţie"), homotrop, curbat sau în­
dreptat într-o singură direcţie (em­
brion ci) [homotropous; gleichläufig;
homotrope; homotrop, azonos irányú;
гомотропный]
420 HOMOTYPICUS (gr. -, τύπος „tip"),
homotipic, de acelaşi fel sau tip
(diviziunea mitotică şi cea meiotică)
[homotypic ; homotypisch ; homoty-
pique; homotipikus, azonos jellegű;
гомотипический]
421 HOMOZYGOSITAS f, HOMOZY-
œSIS f (gr. -, ζυγός „jug"), homo-
zigoză, producerea homozigoţilor [ho-
mozygosis; Homozygosis; homozygo-
se ; homozigózis ; гомозиготность]
422 HOMOZYGOTA î (gr. -), homozi-
got, zigot rezultat din fuzionarea
gameţilor cu aceeaşi constituţie geno-
tipică (Bateson) [homozygote; Ho­
mozygote; homozygote; homozigóta;
гомозигота]
423 HOMOZYGOTICUS (gr. - -), homo-
zigotic 1. Rezultat din elemente
genetic asemănătoare. 2. Cu consti­
tuţie genetică pură [homozygotic ;
homozygotisch, erbgleich, reinerbig,
252
reinrassig ; homozygotique ; homozi-
gótikus; гомозиготный]
424 HORIODIMORPHISMUS ^ m (gr.
ώριος „sezonier", δΤς „doi", μορφιΐί
„formă"), horiodimorfism, dimorfism
sezonal; caractere morfologice diferite
în anotimpuri diferite, la aceeaşi
plantă [horiodimorphism, saesonal di­
morphism ; Saisondimorphismus ; di-
morphisme saisonnier; szezondimorfiz-
mus ; гориодинорфизм]
425 HORIZONTALIS, orizontal, orien­
tat în direcţie paralelă cu suprafaţa
apei (rădăcinile la Dictamnus, Vais,
ramuri la AbiesJ [horizontal, level;
horizontal, waagerecht ; horizontal ;
vízszintes ; горизонтальный]
RADIX HORIZONTALIS -> radix
superficialis
426 HORMOCYSTIS, -IBIS f (gr. όρμος
„şirag", κύστις „cavitate"), hormocist,.
hormogon scurt şi septat (Cyanophy-
ceae) [hormocyst ; Hormozyst ; hormo-
cyste; hormociszta; гормоцкста]
427 HORMOGON IM IU M η (gr. -, γό­
νιμος „producător"), hormogonimiu,
gonimiu dispus în şirag (Eichenes)
[hormogonimium ; Hormogonimium ;
hormogonimium ; hormogonimium ;
гормогонимий]
428 HORMOGON IU M η (gr. -, γόνος
„urmaş"), hormogon, fragmentul ta­
lului filamentos desprins dintre hcte-
rocişti, servind la înmulţire (Cyano-
phyceae) [hormogon ; Hormogonium ;
hormogonium; hormogonium; гормо-
гоний]
429 HORMONUM η (gr. -), hormon,
substanţă stimulatoare a creşterii, a
proceselor metabolice şi fiziologice
[hormone; Wirkstoff, Hormon; hor­
mone; hormon; гормон] -^ auxinum
430 HORNOTINUS, HORNUS, din acest
an (ramuri) [of this year; diesjährig;
de cette année ; ezévi, idei ; родовалый}
431 HOROLOGICUS, orologic, care se
deschid şi se închid la o anumită
oră (flori) [horological ; horologisch;
horlogique ; óra szerinti ; часовой] *
432 HORRIDUS, HORRI- 1. Spinos, cu
ghimpi viguroşi şi ascuţiţi (Gledit-
schia horrida). 2. Cu sete sau peri
rigizi şi punginţi (horricomis, horripi-
lus) [prickly, stiff, sticking out, brist­
ly; stachelig, starrend, rauh, bor­
stig; épineux, hérissé, raide; merev­
tüskés, szúrós, serteszörű; страшный-
ощетиненный]
1 hoc loco ·
253
433 HORTENSIS, de grădini, care creşte
sau este cultivat în grădini (Atri-
plex hortensis, Petroselinum horlense)
[growing in gardens; gartenbewoh­
nend; jardinier, horticole; kerti, ker­
tekben tenyésztett ; садовый, обитаю­
щий в садах]
434 HORTICOLUS (-COLA I) -* hor­
tensis
435 HORTICULTURA f, horticultura,
grădinărie [horticulture, gardening;
Gärtnerei, Gartenbau ; horticulture,
jardinage ; kertészet ; садоводство]
436 HORTIFUGUS, hortifug, evadat din
grădini [garden-fleeting; gartenflüch­
tig; hortifuge; kertiszökevény; садо-
водобеглый] —»^ subspontaneus
437 HORTULANUS m, grădinar [gar­
dener; Gärtner; jardinier; kertész;
садовник]
HORTULANORUM (HORT.), al
grădinarilor, creaţia grădinarilor [garde­
ners; der Gärtner; des jardiniers;
kertészeké, kertészek alkotása ; садов­
ников]
438 HORTUS m, grădină [garden; Gar­
ten; jardin; kert; сад]
HORTUS SICCUS -^ herbarium
439 HOSPES (-ITIS) m, vizitator, oas­
pete (insectă sau ciupercă găzduită de
o plantă, de la care aceasta îşi obţine
nutriţia) [host, guest, visitor; Gast,
Besucher ; hôte, visiteur ; vendég, láto­
gató ; гость, посетитель]
440 Я 0 . 5 Р / Г Л Г 0 Л £ ' ^ m pl, plante gazde
(Boccari) [hospitators, hospitating
plants ; Wirtpflanzen ; hospitateurs,
plantes parasitées ; gazdanövények ;
хозяины, растения-хозяева]
441 HUMECTATUS, HUMEFACTUS,
IIUMECTUS, umezit, umectat [hu­
mectate, moisted ; angefeuchtet ; hu­
mecté; nedvesített; увлажненный]
442 H и MID US, umed [humid, moist,
damp ; feucht, naß ; humide ; nedves,
nyirkos ; влажный, сырой]
443 IIUMIFUSUS, întins pe pămînt,
etalat pe sol (tulpina Ia Asperula
humifusa, Euphorbia humifusa) [hu-
îriifuse ; niedergestreckt, bodengestreckt,
hingestreckt ; humifuse, couché
sur le sol ; földreterülö, lefekvő, lecs­
epült ; лежачий, разостланный] —»· pro-
cumbens, prostratus
444 HUMILIS, scund, de statură mică
(Betula humilis) [dwarf, low, nanous ;
niedrig, kleinAvüchsig ; nain, peu élevé,
HYBO-
bas; alacsony, kisnövésű; низкий,
низкорослый, приземистый]
445 HUMISTRATUS ->• humifusus
446 HUMOR m, lichid, umoare, sevă
brută [sap; Saft, Pflanzensaft; sève;
nedv ; гумор] —> alimonia
447 HYACINTHINUS (gr. υάκινθος
„zambilă"), hiacintin, închis purpuriu
albastru, de culoarea florilor de Hya-
cinthus [hyacinth-blue, dark purplisch
blue; hyazinthenblau; bleu de Hya­
cinthe; hiacintkék, jácintkék; гиа-
цинтосиний]
448 HYAL-, HYALI-, HYALINO-, HY·
ALO-, HYALINUS (gr. ύαλος „cris­
tal"), hialin, transparent, străveziu,
incolor (hyalacanthus, hyalicolor, hya-
linorhizus, hyaîocarpus, hyalotrichus)
[hyaline, transparent, colourless ; durch­
sichtig, wasserhell, farblos; hyalin,
transparent, incolore ; átlátszó, üveg­
szerű ; " színtelen ; гиалиновый, проз­
рачный, бесцвертный] —• transparens,
vitreus, diaphanus
449 HYALOCYSTIS.-IDIS f (gr. -, κύστις
„cavitate"), hialocist, celulă ас viferă
mare, hialină, moartă, lipsită de
clorofilă (Sphagnum) [hyalocyst ;
Hyalozyst ; hyalocyste ; hiálociszta ;
гиалоциста]
450 HYALONEMA η (gr. -, νήμα „fir"),
hialonemă, substanţa care acoperă
cromonema cromozomilor în timpul
diviziunii nucleare (Fujii) [hyalone-
ma; Hyalonema; hyalonema; hialo­
nemă; гиалонема] -^ calymma, ma­
trix (3)
451 HYALOPLASMA η (gr. -, πλάσμα
„modelare"), hialoplasmă, stratul ex­
tern transparent şi negranulos al
citoplasmei (Pfeffer) [hyaloplasm ; Hya­
loplasma; hyaloplasme; hialoplazma;
гиалоплазма] —»· cytohyaloplasma, ecto­
plasma
452 HYALOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"),
hialozom, granulă incoloră din nu­
cleu [hyalosom; Hyalosoma; hyalo-
some ; hialoszóma ; гиалосома]
453 HYALOSPERMUS (gr. -, σπέρμα
„sămînţă"), cu seminţe transparente
[hyalospermous ; hyalosperm ; hya-
losperme; átlátszó magvú; прозрачно-
семянный]
454 ΗΥΒΟ- (gr. ύβος „curbat"), curbat,
cocoşat (hybocentrus, hybogonus, hy-
bopleurus, hybospermus)[bent ; krumm ;
courbé ; görbe- ; изогнуто-]
HY BRIDA
455 и Y В RIDA f (lat. hybrida „hibrid"),
hibrid, bastard; plantă rezultată din
încrucişarea dintre indivizi de plante
cu ereditate înrudită [hybrid, cross;
Hybride, Bastard, Blendling, Misch­
ling, Kreuzungsprodukt; hybride, bâ­
tard; hibrid, korcs, fajkeverék; гиб­
рида]
456 HYBRIDATIO f, HYBRIDISATIO
f, hibridare, procesul de încrucişare
sexuată sau vegetativă a unor indi­
vizi de plante genetic înrudiţi [hy­
bridization, crossing; Hybridisation,
Kreuzung, Bastardierung, Bastardi-
sierung; hybridation, croisement; hi-
bridáció, kereszteződés, korcsositás,
keresztezés; гибридизация, скрещива­
ние]*
457 HYBRIDOGAMIA f (lat. -, gr. γάμος
„căsătorie"), hibridogamie, fecundare
prin polenul unei altei specii [hybri-
dogamy ; Bastardbestăubung, Bastard-
befruchtung; hybridogamie ; hibrido-
gámia; тябрядотамая]-^ bastardogamia
458 HYBRIDICUS, HYBRIDUS, hi-
bridic, încrucişat, de origină hibridă
(Petunia hybrida) [hybridous; bas­
tardig, gekreutzt; batarde, croisé;
hibrid, keresztezett, korcs ; гибридный]*
459 HYDATO- (gr. ΰδωρ, ϋδατος „apă")
(hydatochorus, hydatophyta) —» hydro-
460 HYDATHODA f (gr. -, οδός „cale"),
hidatodă, formaţie epidermică ce eli­
mină apa din frunze prin gutaţie
[hydathode, water-gland, waterpore ;
Hydathode, Wasserdrüse, Wasser­
spalte ; hydathode ; hidathóda, viznyí-
lás, vízkiválasztó nyilas; гидатода,
водная желёзка]
461 HYDATOMORPHIA f (gr. -, μορφή
„formă") —·· hydromorphosis
462 HYDATOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă") —> hydrophyta
463 HYDR-, HYDRO- (gr. -), (cu, de, în,
pe) apă (hydrocarpicus) [water- ;
wasser- ; (avec, de, dans, sur) l'eau ;
víz-, vízi-, úszó; ВОДО-] -+ hydato-
464 HYDRATURA f (gr. -), hidratare,
gradul de concentraţie a apei (în
citoplasmă, în sol) [hydratur; Wasser­
zustand; hydrature; vízellátás, vízte­
lítettség; гидратура]
465 HYDRICUS (gr. -) -* aquosus
466 HYDROAESTHESIS f (gr. -, αϊσ-
θησις „perceptibilitate"), hidroestezie,
sensibilitate faţă de apă [hydroaest-
hesia; Hydroästhesie ; hydroésthésie ;
hidroesztézia ; гидроэстезис]
254
467 HYDROBIOLÓGIA i (gr. -, βίος
„viaţă", λόγος „vorbire"), hidrobio-
logie, studiul organismelor vii din
ape [hydrobiology ; Hydrobiologie ; hy­
drobiologie ; hidrobiológia ; гидробио­
логия]
468 HYDROBLASTUM η (gr. -, βλαστός
„lăstar"), hidroblast, lăstar acvatic
[hydroblast ; Hydroblast ; hydroblaste ;
hidroblaszt ; гидробласт]
469 HYDROBOTANICA î (gr. -, βοτάνη
„iarbă"), hidrobotanică, studiul plan­
telor acvatice [hydrobotany ; Hydro-
botanik; hydrobotanique; hidrobota-
nika; гидроботаника]
470 HYDROCARPIA î (gr. -, καρπός
„fruct"), hidrocarpie, maturizarea fruc­
telor sub apă (Vallisneria) [hydro-
carpy ; Hydrokarpie ; hydrocarpie ;
hidrokárpia; гидрокарпия]
471 HYDROCARPOTROPUS (gr. - -
τροϊτή „răsucire"), hidrocarpotropic,
cu mişcări de curbare în vederea
maturizării fructelor sub apă [hydro-
carpotropic; hydrokarpotropisch ; hy-
drocarpotropique ; hidrokarpotrópi-
kus ; гидрокарпотропный]
472 HYDROCHORICUS, HYDROCHO-
RUS (gr. -, χωρέω „a se răspîndi"),
hidrocorj care se răspîndeşle cu aju­
torul curenţilor de apă (Cicuta virosa)
[hydrochorous ; wasserverbreitend ; hy-
drochore; hidrochor, víz útján ter­
jedő; гидрохорный]
473 HYDROCLEISTOGAMIA f (gr. -,
κλειστός „închis", γάμος „căsătorie"),
hidrocleistogamie, cleistogamie datori­
tă dezvoltării florilor submerse (Knuth)
[hydrocleistogamy ; Hydrokleisto-
gamie ; hydrocleistogamie ; hidrokle-
isztogámia ; гидроклеистогамия]
474 HYDROCLINIA f (gr. -, κλίνω „a se
încHna"), hidroclinie, curbarea tul­
pinii sau a frunzelor sub influenţa
apei [hydrocliny; Hydroklinie; hy-
droclinie ; hidroklinia ; гидроклиния]
475 HYDROCORMUS m (gr. -, κορμός
„tulpină"), hidrocorm, tulpină sub-
mersă sau natantă (Najadaceae) [hy-
drocorm ; Schwimmhalm ; hydrocoV-
me; úszószár; гидрокормус]
476 HYDROCRYPTOPHYTA η pl (gr. -,
κρυπτός „ascuns", φυτόν „plantă"),
hidrocriptofite, plante cu organele
vegetative submerse (Gams) [hydro-
cryptophytes ; Hydrokryptophyten ;
hydrocryptophytes ; hidrokriptofiták ;
гидрокриптофиты]
255
477 HYDROCULTURA Í (gr. , lat.
cultura „cultivare"), hidrocultură, cul­
tivarea plantelor în apă sau în soluţii
nutritive [hydroculture, waterculture ;
Wasserkultur ; hydroculture ; hidro-
kultura, vizi tenyészet; гидрокуль­
тура] —>• hydroponica
478 HYDR0CYTIS,-IDIS î (gr. -, κυτϊς
„cutie"), hidrocit, celulă de acumulare
şi conducere de apă (Tradescantia)
[hydrocyt ; Hydrozyt ; hydrocyte ;
hidrocitisz, vízsejt; гидроцит]
479 HYDROGAMIA ΐ (gr. -, γάμος „căsă­
torie"), hidrogamie, fertilizare pe sau
sub apă [hydrogamy; Hydrogamie,
Wasserblütigkeit ; hydrogamie ; hidro-
gámia, vizmegporzás ; гидрогамия]
480 HYDROGAMUS ( g r . - ) , hidrogam,
fertilizat sub sau deasupra apei
[hydrogamous ; wasserbliitig, wasser­
befruchtend ; hydrogame ; hidrogam,
vizi megporzású; гидрогамный]
481 HYDROHARMOSIS f (gr. -, αρμόζω
„a lega"), hidroharmoză, reacţie la
excitaţiile produse de apă (Clements)
[hydroharmose ; Hydroharmose ; hy-
droharmose ; hidroharmózis ; гидро-
гармоз]
482 HYDROIDEUS (gr. -, είδος „ase­
mănare") —>• aquosus
483 HYDROLYSIS f (gr.-, λύσις „dizol­
vare"), hidroliză, descompunerea chi­
mică a substanţelor sub acţiunea apei
[hydrolysis ; Hydrolyse ; hydrolyse ;
hidrolízis ; гидролиз]
484 HYDROMA η (gr. -), hidrom, an­
samblul elementelor sistemului con­
ducător de apă (trachei şi tracheide)
[hydrome ; Hydrom ; hydrome ; hi-
dróma ; гидрома]
485 HYDRÜMEGATHERMUS (gr. -,
μέγα „mare", θέρμη „căldură"), hidro-
megaterm, care reclamă multă căl­
dură şi apă [hydromegathermous ;
hydromegatherm ; hydromégathermo ;
hidromegaterm ; гидромегатермный]
486 HYDRDMETEORICUS (gr.-, μετέ­
ωρος „ridicat în sus"), hidrometeoric,
influenţat de schimbarea conţinutu­
lui de apă din celule (mişcare) [hydro-
meteoric ; hydrometeorisch ; hydro­
météorique; hidrometeorikus ; гидро-
мегеорически й]
487 HYDROMORPHIA f, HYDROMOR-
PHOSIS f (gr. -, μόρφωσις „for-
mare"), hidromorfie, hidromorfoză,
modificări structurale la plantele acva­
tice (Herbst) [hydromorphy ; Hydro-
HYDROPLASTUM
morphie, Hydromorphose ; hydromor-
phose ; hidromorfózis ; гидроморфоз]
488 HYDRONASTIA f (gr. -, ναστός
„presat"), hidronastie, mişcări de curba­
re cauzate de modificarea umidi­
tăţii atmosferice, a solului sau a
schimbării raporturilor de umiditate
din ţesut [hydronasly; Hydronastie;
hydronastie; hidronasztia; гидронас-
тия]
489 HYDROPHILUS (gr. -, φιλέω „a
iubi"), hidrofil 1. Care prosperează
bine în apă. 2. Polenizat prin inter­
mediul apei [hydrophilous, water-
loving, water-pollinated ; wasserlie­
bend, wasserbliitig; hydrophile; hi­
drofil, vizet kedvelő, vízi beporzású ;
гидрофильный, водолюбивый]
490 HYDROPHORUS (gr. -, φοβέω „а
se teme"), hidrofob, care evită excesul
de apă (plantă) [hydrophobous ; was­
sermeidend ; hydrophobe ; hidrofob,
vizet kerülő ; гидрофобный] —• aquifu-
gus
491 HYDROPHORUS (gr. -, φορέω „а
purta") —>• aquifer
492 HYDROPHYLLUM η (gr. -, φύλλον
„frunză"), hidrofilă, frunza hidrofi-
telor [hydrophyll ; Hydrophyllum ;
hydrophylle ; hidrofillum, vízinövény
levele; гидрофилла, листья гидрофи­
тов]
493 HYDROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), hidrofite, plante de apă
[hydrophytes, water-plants, marsh-
plants ; Hydrophyten, Wasserpflan­
zen ; hydrophytes ; hidrofiták, vízi­
növények ; гидрофиты] —> hydatophyla
494 HYDROPHYTOLOGIA f (gr. -,
λόγος „vorbire"), hidrofitologie, stu­
diul plantelor de apă [hydrophyto-
logy ; Hydrophytologie ; hydrophyto-
logie ; hidrofitológia ; гидрофитология]
495 HYDROPLANCTON η (gr. -, πλαγ-
κτός „rătăcitor"), hidroplancton, planc­
tonul apelor [water-plankton ; Was­
serplankton ; hydroplancton ; víz­
plankton ; гидропланктон]
496 HYDROPLANCrOPHYTA η pl (gr.
—, φυτόν „plantă"), hidroplanctofite,
planctonul vegetal al apelor [hydrc-
planktophyîes ; Hydroplanktophyten,
Wasserschweber ; hydroplanctophy-
tes; hidroplanktofiták, növényi víz­
plankton ; гидропланктофиты]
497 HYDROPLASTUM η (gr. -, πλαστός
„modelat"), hidroplast, formaţiune
vacuoliformă în care se produc gra­
nule de aleuronă [hydroplast; Hydro-
HYDROPLASTIDIA
plast ; hydroplasle ; hidroplasztisz ;
гидропласт]
498 HYDROPLASTIDIA η pl. ( g r . - ) ,
hidroplastide, formaţiuni asemănă­
toare vacuolelor din endospermul se­
minţelor de Ricinus (Van Tieghem)
[hydroplastids ; Hydroplastiden ; hy-
droplastides ; hidroplasztidák ; гидро­
пластиды]
499 HYDROPONICA f (gr. -, πόνος
„muncă") —»• hydrocultura
500 HYDROSIS f (gr. -), hidroză, umidi­
tatea internă a ţesuturilor (Devaux)
[hydrose; Hydrose; hydrose; hidró-
zis; гидрозис]
501 HYDROSPORA f (gr. -, σπορά „să-
mînţă), hidrospor, spor diseminat
prin intermediul apei [hydrospore;
Hydrospore; hydrospore; hidrospóra;
гидроспора]
502 HYDROSTEREIDAE f pl (gr.-,
στερεός „tare"), hidrostereide, ele­
mente prosenchimatice, avînd celule
cu pereţii îngroşaţi, cu funcţii meca­
nice şi de conducerea apei (Haber-
landt) [hydrostereids ; Hydrosterei-
den; hydrostéréides ; hidrosztereidák ;
гидростереиды]
503 HYDROTAXIS f (gr. -, τάξις „orîn-
duire"), hidrotaxie, mişcări locomo­
torii sub influenţa uscăciunii în direc­
ţia substratului mai umed sau invers,
la plasmodiul unor Myxomycètes
(Verworn) [hydrotaxis; Hydrotaxis;
hydrotaxie; hidrotaxis; гидротаксис]
504 HYDROTRICHOMA η (gr. -, τρί­
χωμα „părozilate"), hidrotric(h)om,
papile servind ca rezervoare de apă
[hydrotrichome ; Hydrotrichom ; hyd-
rotrichome ; hidrotrichoma ; гидро­
трихома]
505 HYDROTROPHIA f (gr.-, τροφή
„hrană"), hidrotrofie, dezvoltarea ine­
gală a unor părţi de organe datorită
diferenţei de umiditate (Wiesner) [hyd-
rotrophy ; Hydrotrophie ; hydrotro-
phie; hidrotrófia; гидротрофия]
506 HYDROTROPISMUS m (gr. -, τροπή
„curbare"), hidrotropism, mişcări de
curbare a organelor sub influenţa umi­
dităţii [hydrotropism ; Hydrotropis-
mus; hydrotropisme ; hidrotropizmus;
гидротропизм]
507 HYEMALIS hiemalis, hibernalis
508 HYGR-, HYGRO-, HYGRICUS (gr.
υγρός „umed"), umed (hygrochasticus,
hygrophyticusj [moist-, damp-, mois­
ture-, humid; feuchtigkeits-, feucht;
26β
humide ; nedvesség-, nedves ; влажно-,
влажный] -+ humidus
509 HYGROCHASIA f (gr. -, χασμάω
„a căsca"), higrochazie, dehiscenţa unor
fructe sau fructificaţii, în perioada de
umiditate excesivă, pentru eliminarea
seminţelor sau a sporilor (Caltha,
Veronica, EcballiumJlhygrochasy; Hyg-
rochasie, Regenfrüchtigkeit ; hygro-
chasie; higrocházia; гигрохазия]
510 HYGROMETRICUS (gr. -, μέτρον
„măsură"), higrometric, care semna­
lează umiditatea atmosferică (setele
la Funaria hygrometrica, aristele la
Açena, Stipa) [hygrométrie; feuch­
tigkeitsanzeigend, wetterprophetisch ;
hygrométrique; nedvességjelzö, higro-
metrikus ; гигрометрический]
511 HYGROMORPHIA f (gr. -, μορφή
„formă"), higromorfie, caractere struc­
turale speciale la plantele higrofile
(coloraţie vie, internodii alungite, ce­
lule mari etc.) [hygromorphy ; Hygro-
morphie; hygromorphie ; higromorfia;
гигроморфия]
512 HYGROMORPHISMUS m (gr.-),
higromorfism, morfozá cauzată de
umiditatea mediului [hygromorphism ;
Hygromorphismus ; hygromorphisme ;
higromorfizmus ; гигроморфизм]
513 HYGROPHILIA f (gr. -, φιλέω
„a iubi"), higrofilie, afinitate pentru
locuri umede [hygrophily; Hygrophi-
lie ; hygrophilie ; higrofilia ; гигрофилия]
514 HYGROPHILUS (gr. --), higrofil, care
preferă locurile umede (plantă) [hy-
grophilous, moisture-loving; hygrophil,
fieuchtigkeitsliebend ; hygrophile ; hi­
grofil, nedvességkedvelő; гигрофилый,
влаголюбивый] —>^ icmadophilus, phi-
lonotis
515 HYGROPHOBUS (gr. -, φοβέω „a se
teme"), higrofob, care evită umiditatea
abundentă (plantă) [hygrophobous,
moisture-shunning; hygrophob, feuch-
tigkeitsmeidend ; hygrophobe ; higro­
fob, nedvességkerülő ; гигрофобный]
516 HYGROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), higrofite, plante de locuri
umede [hygrophytes, moisture-plants ;
Hygrophyten, Feuchtigkeitspflanzen,
feuchtigkeitsliebende Pflanzen ; hygro­
phytes; higrofiták, nedves termőhe­
lyek növényei; гигрофиты, влаголю­
бивые растения]
517 HYGROPLASMA η (gr.-, πλάσμα
„modelare"), higroplasmă, partea
fluidă a citoplasmei (Năgeli) [hygro-
257
plasm ; Hygroplasma ; hygroplasme ; hi-
groplazma; гигроплазма]
518 HYGROSCOPICITAS i (gr. -, σκοπέω
„a observa"), higroscopicitate, capa-
• citatea membranei celulare de a atrage
umiditatea şi de a о trece prin ea
[hygroscopicity ; Hygroskopizität ; hyg-
roscopicité ; higroszkopicitás ; гигро­
скопичность
519 HYGROSCOPICUS (gr. - ) , higrosco-
pic 1. Sensibil la umiditate (hapte-
rele sporilor de Equisetum). 2. Gu hig­
roscopicitate [hygroscopic; hygrosko­
pisch, wasseranziehend, feuchtigkeits-
meßend ; hygroscopique ; higroszkó-
pikus; гигроскопичный]
520 HYGRDSCOTOPHILUS (gr.-, σκό­
τος „întunecos", φιλέω „а iubi"),
higroscotofil, care creşte pe locuri
umede şi întunecoase [hygroscotophi-
lous ; hygroskotophil ; hygroscotophile ;
higroszkotofil ; гигроскотофильный]
521 HYLAEUS (gr. Ολη „pădure") -^
silvaticus
522 HYLICOLUS (-COLA i) -* sihi-
colus
523 HYLODOPHYTA η pl, HYLOPHY-
TA η pl (gr. -, φυτόν „plantă"), hilo-
dofite, hilofite; plante din pădurile
cu sol uscat [hylodophytes ; Hylo-
dophyten ; hylodophytes ; hilodofilák ;
гилодофиты]
524 HYLOGAMIA f (gr. ΰλη „lemn, ma­
terie", γάμος „căsătorie"), hilogamie,
fuzionarea nucleului sexuat cu unul
vegetativ [hylogamy; Hylogamie; hy-
logamie; hilogámia; гилогамия]
525 HYLOPHAGUS (gr. -, φαγέω „a mîn-
ca") -^ xylophagus
526 HYLOPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi")
-+ silvaticus
527 HYMEN-, HYMENI-, HYMENO-
(gr. ύμήν „membrană"), himenial,
membrános (hymenanthus, hymeniifer,
hymenocarpus, hymenophyllus) [mem­
brane-, skinny- ; haut- ; membraneux ;
hártyás ; пленчатый]
528 HYMENANDRUS (gr. -, άνήρ, άν­
δρας „bărbat"), cu staminé membra­
noase sau coriacee [hymenandrous ;
hautmănnig, hautstaubbeutelig ; à éta-
mines membraneuses ; hártyás por-
zójú; пленчатотычинковый]
529 HYMENIUM η (gr. χμήν „Himen,
zeiţa căsătoriei"), himeniu, stratul su­
perficial fertil al fructificaţiei, format
din filamente ascogene, din asce şi
HYPERANISOGAMIA
hife sterile (Ascomycetes) [hymenium ;
Hymenium, Sporenlager, Sporen­
schicht, Fruchtschicht, Fruchthaut,
Fruchtscheibe ; hymenium ; himenium,
termőréteg, spóratelep, termő test ; ги-
мений, споровый слой] —»· membrana
gongylifera, stratum sporiferum, stra­
tum sporogenum
530 HYMENODES, HYMENOIDEUS
(gr. -, είδος „asemănare") —»^ m^m-
branaceus
531 HYMENOPHORUM η (gr. -, φωρέω
„a purta"), himenofor, suportul stra­
tului himenial [hymenophore ; Hyme-
nophor, Fruchtschichttráger, Sporen-
lagertrăger, Sporenschichtträger ; hy­
menophore ; himenofórum, termőréteg-
tartó, termőtest-tartó ; гименофор] -+
sporophorum
532 HYMENOPTERIDEUS (gr. -, πτε-
ρόν „aripă", είδος „asemănare"), hi-
menopterid, polenizat prin himenop-
tere (flori, plante) [hymenopterid ; hy-
menopterid ; hyménopteride ; himenop-
terás; гименоптеридный]
533 HYP-, HYPO- (gr. ύπό „dedesubt"),
dedesubt, inferior, aflat în partea de
jos (hypacanthus, hypanthus, hypar·
gyreus, hypoglaucus, hypoglossus) [be-
low, under, beneath, lower; unter-,
unterseits- ; en dessous, inférieur ; alul-,
alsó részén ; под-, снизу]
534 HYAPANTHIUM η (gr. -, Ανθός
„floare"), hipantiu, porţiunea tubuli-
formă a axei florale dintre ovar şi
restul pieselor florale, rezultată din
lărgirea receptaculului (Rosa arvensis,
Oenothera biennis) [hypanthium; Blü­
tenbecher, Kelchbecher ; hypanthe ;
vacokserleg, vacokcső, csészecső; ги-
пантий]
535 HYPANTHODIUM η (gr. -, Ανθωδης
„asemănător cu floarea"), hipantodiu,
inflorescenţă cu flori sesile, închise
în receptaculul tubulos sau cupuUform
(Ficus carica) [hypanthodium ; Blü­
tenfeige; hypanthode; serlegvirágzat;
гипантодий] —»^ amphanthium
536 HYPER- (gr. υπέρ „deasupra"), dea­
supra, peste, mai mare (hyperstylicus,
hyperxanthus) [over, above, beyond;
über-, übermäßig ; au-dessus, excessif ;
-felüli, -feletti, fokozott-, nagyobb;
сверх-]
537 HYPERANISOGAMIA f (gr. -, άνι­
σος „inegal", γάμος „căsătorie"), hi-
peranisogamie, anisogamie la care ga-
metul femei este mai activ şi mai dez­
voltat decît cel mascul (Hartog) [hy-
peranisogamy ; Hyperanisogamie ; hy-
HYPERBOREALIS
peranisogamie ; hiperanizogámia ; ги­
перанизогамия]
538 HYPERBOREALIS, HYPERBO-
REUS (gr. -, βορέας „vîntul de nord"),
hiperboreal, nordic; саге creşte în re­
giunile arctice [hyperborean, northern;
nördlich, nordisch; hyperboréal, nor­
dique ; hiperboreális, északi ; северный]
539 HYPERCHIMAERA í (gr. -, χίμαι­
ρα „monstru"), hiperhimeră, hibrid
de grefă cu elemente genetic deose­
bite, mozaicate, intermediare între pă­
rinţi (Strasburgex') [hyperchimaera ;
Hyporchimăre ; hyperchimère ; hiper-
kimera; гиперхимера]
540 HYPERCHROMATICITAS f, HY-
PERCHROMATINOSIS î, HYPER-
CH ROM ATOSIS f (gr. -, χρώμα „cu­
loare"), hipercromaticitate, creşterea
exagerată a conţinutului de cromatină
din celulele degenerate [hyperchroma-
ticity ; Hyperchromatizităt ; hyper-
chromaticité ; hiperkromatózis ; гипер-
хроматичность]
541 HYPERCHROMATICUS (gr. - ) , hi-
percromatic 1. Uşor colorabil. 2. Cu
coloraţie excesivă [hyperchromatic ;
hyperchromatisch ; hyperchromatique ;
hiperkromatikus, könnyen színeződő,
erősen színezett ; гиперхроматный]
542 HYPERDIPLOIDEUS (gr. - διπλόος
„de două ori"), hiperdiploideu, cu
celule diploide avînd cromozomi su-
pranumerari [hyperdiploid ; hyperdip-
loid ; hyperdiploîde ; hiperdiploid ;
гипердиплоидный]
543 HYPERDROMIA f (gr. -, δρόμος
„fugă"), hiperdromie, nervuri ana-
drome şi catadrome pe aceeaşi frondă
(Pteridophyta) [hyperdromy; Hyper-
dromie ; hyperdromie ; hiperdrómia ;
гипердромия]
544 HYPERHAPLOIDEUS (gr. -, άπ-
λοος „simplu", είδος „asemănare"),
hiperhaploideu, celulă haploidă cu
garnitură cromozomică supranumerară
[hyperhaploid ; hyperhaploid ; hyper-
haploïde ; hiperhaploid ; гипергапло­
идный]
545 HYPERHYDRICUS (gr. -, ϋδωρ
„apă"), hiperhidric, cu exces de apă
(în ţesuturile hipertrofiate) [hyperhyd-
ric ; hyperhydrisch ; hyperhydrique ;
hiperhidrikus ; гипергидрический]
546 HYPEROSMOTICUS (gr. -, ώσμό;
„impulsie") —>• hypertonicus
547 HYPERPARASITUS m (gr. -, παρά­
σιτος „parazit"), hiperparazit, para­
zitul altui parazit [hyperparasite ; Hy-
268
perparasit; hyperparasite; hiperpara-
zita; гиперпаразит]
548 HYPERPLASIA f (gr. -, πλάσις
„modelare"), hiperplazie, creşterea ex­
cesivă a unui ţesut în urma unor di­
viziuni celulare nenormale (Küster)
[hyperplasy, overgrowth ; Hyperpla­
sie; hyperplasie; hiperplázia; гипер­
плазия]
549 HYPERPOLYPLOIDEUS (gr. -, πο­
λύς „numeros", άπλόος „simplu", είδος
„asemănare"), hiperpoliploideu, cu po-
liploidie la care, pe lîngă garnitura
cromozomică completă, mai sînt şi
cromozomi supranumerari (Winkler)
[hyperpolyploid ; hyperpolyploid ; hy-
perpolyploide ; hiperpoliploid ; гипер-
полиплоидны й]
550 HYPERSTOMATICUS (gr. -, στό­
μα „gură"), hiperstomatic, cu stomate
dispuse pe faţa superioară a frunzelor
(Victoria regia) [hyperstomatic ; hy-
perstomatisch, übermundig; hypersto-
matique; hipersztomatikus ; гиперсто­
матический]
551 HYPERTELICUS (gr. ύπερτελής
„excedentar"), hipertelic, de prisos
(nume) [superfluous; überflüssig; su-
perflu; felesleges; излишний] -^ su-
perfluus
NOMEN HYPERTELICUM -* те-
taeonymum
552 HYPERTONICUS (gr. ύπερ „peste",
τόνος „tensiune"), hipertonic, cu pre­
siune osmotică mai ridicată decît a so­
luţiei cu care se compară [hypertonic ;
hypertonisch; hypertonique; hipertó-
nikus, hiperoszmótikus ; гипертони­
ческий] —»· hyperosmoticus
553 HYPERTROPHIA f (gr. -, τροφή
„nutriţie"), hipertrofie, dezvoltarea ex­
cesivă a organelor sub acţiunea imor
agenţi patogeni, care prin toxinele
eliminate provoacă creşterea anormală
a celulelor (cecidii, tumori, excres­
cenţe, gale) (Harshberger) [hypertro­
phy; Hypertrophie, Überentwicklung;
hypertrophie; hipertrofia, tultáplált-
ság; гипертрофия]
554 HYPERTROPHYTA η pl ( g r . - ,
φυτόν ,,plantă"), hipertrofite, paraziţi
vegetali cauzînd hipertrofia unor or­
gane ale plantelor atacate (Wakker)
[hypertrophytes ; Hypertrophyten ; hy­
pertrophy tes ; hipertrofiták ; гипертро-
фиты]
555 HYPERTYPIA Í (gr. -, τύπος „mo­
del"), hipertipie, regenerarea orga­
nului în dimensiuni mai mari decît
2&Θ
ale organului pierdut [hyperlypy; Ну-
pertypie; hypertypie; hipertípia; ги-
пертипиа]
556 HYPERXANTHUS (gr. -, ξανθός
„galben"), galben viu, galben intens
[intensely yellow ; hochgelb, sattgelb ;
jaune vif; élénksárga; темножелтый]
557 H Y PH А i (gr. ύφη „pînză"), hifă,
filament cu creştere apicală, adeseori
ramificat, ansamblul lor formînd apa­
ratul vegetativ (miceliul) al ciupercilor
şi lichenilor [hypha; Hyphe, Pilz-
faden ; hyphe ; hifa, gombafonal, sejtfo­
nal ; гифа, грибная нить]
558 HYPHALMYROPLANCTON η (gr.
υφάλμυρος „slab sărăturos", πλαγκτον
„rătăcitor"), hifalmiroplancton, planc­
tonul apelor slab sărăturoase (Zim­
mermann) [hyphalmyroplankton ; Hy-
phalmyroplankton ; hyphalmyroplanc-
ton ; hifalmiroplankton ; гифалмиро-
планктон]
559 Η Y PH ASM А η (gr. οφασμα „ţesut"),
hifasmă, miceliu etalat, pîslos şi steril
f'ylgariciisj[hyphasma;Hyphasma, Ge­
flecht ; hyphasme ; hiphasma ; гифазма,
бесплодный мицелий]
560 HYPHEMA η (gr. υφή „pînză"), hi-
femă, slrat de hife la Lichenes (Minks)
[hypiiema ; Hyphema ; hyphema ; gom-
bafonalréteg ; гифема]
561 HYPHENCHYMA η (gr. -, εγχυμα
„umplutură"), hifenchim, ţesut de hife
pîsloase [hyphenchyma ; Hyphenchym ;
hyphenchyme; hifenchima; гифенхи-
ма]
562 Η Y PHO PODI и M η (gr.-, ποος, πο­
δός „picior"), hifopodiu, apendicele
capitat al miceliului care poartă peri-
tecii, la Meliola (Gaillard) [hypho-
pode ; Hyphopode ; hyphopode ; hifo-
pódium ; гпфоподий]
563 HYPHOSTROMA η (gr.-, στρώμα
„covor") -+ mycelium
564 HYPHYDRJGAMIA f (gr. ύπό
„sub", ϋδωρ „apă", γάμος „căsătorie"),
hiphidrogamie, polenizare sub apă
fiVat'a5J(Knulh)[hyphydrogamy ;Hyp-
hydrogamie, Wasserblütigkeit, Be­
stäubung unter dem Wasser; hyphy-
drogamie; hiphidrogámia, viz alatti
megporzás ; гипгидрогамия]
565 ΗΥΡΝΟ-, HYPNOTICUS (gr. ύπνος
„somn"), hipnotic, aflat în stare de
lung repaus biologic (hypnoakinete,
hypnocystis, hypnosperma, hypnozygo-
ta) [resting, dormant ; ruhend, ruhe- ;
HYFOCARPUS
dormant, de conservation ; nyugvó,
alvó- ; покоящийся]
566 HYPNOSPORA t (gr.-, σπορά „să-
mînţă"), hipnospor, spor în stare de
repaus (Cyanophyceae) [hypnospore,
resting spore; Hypncspore, ruhende
Spore; hypnospore, spore de conser­
vation ; hipnospóra, nyugvóspóra ; гип-
носпора, покоящаяся спора] —• hyp­
nocystis, chronispora, teleutospora
567 HYPNOSPORANGIUM η (gr. - , άγ-
γεΐον „vas"), hipnosporange, sporange
cu spori de conservare [hypnospo-
range ; Hypnosporangie ; hypnosporan-
ge; hipnosporángium ; гигшоспорангий]
568 HYPO- (gr. ύπο „dedesubt") -» hyp-
569 HYPOBASALIS (gr. -, βάσις „bază"),
hipobazal, aflat în partea bazală sau
dedesubtul bazei [hypobasal; hypo­
basal; hypobasale; alap alatti; гипо-
базальный]
570 HYPOBASIDIUMn (gr.-, βασιδιον
„picioruş", hipobazidie, porţiunea infe­
rioară a bazidiilor dimere (Basidiomy-
cetes) [hypobasidium ; Hypobasidium ;
hypobaside ; hipobazidium ; гипобази-
дия]
571 HYPOBENTHICUS (gr. -, βένθος
„adîncime, fund") -* abyssalis
572 HYPOBIOTA f (gr. -, βίοτος „vie­
ţuitoare"), hipobiot, portaitól [mother-
plant ; Mutterpflanze ; porte-greffe ;
oltási alany; гипобиота]
573 HYPOBLASTEMA η (gr. -, βλάστημα
„lăstar") —*• hypothallus
574 HYPOBLASTUS m (gr!-, βλαστός
„germen"), hipoblast, expansiunea ba­
zală a embrionului dintre radiculă şi
cotiledon (Gramineae) [hypoblast ;
Hypoblast ; hypoblaste ; hipoblaszt ;
гипобласт]
575 HYPOCARPIUM η (gr. -, καρπός
„fruct"), hipocarpiu, pedunculul di­
latat al fructului (Anacardium) [hy-
pocarpium ; Hypokarp ; hypocarpe ;
hipokárpium ; гипокарпий]
576 HYPOCARPOGAEUS (gr. - , γή „pă-
mînt"), hipocarpogeu, care îşi matu­
rizează fructele sub pămînt (Arachis)
[hypocarpogean ; unterirdisch-reifend ;
hypocarpogé; föld alatt érő termésű;
гипокарпогеальный]
577 HYPOCARPOGENUS (gr. - , γεννάω
„a se naşte") —»· hypocarpogaeus
578 HYPOCARPUS, HYPOCARPICUS
(gr. - ) , hipocarpic, situat sub ovar
sau sub fruct [hypocarpic; hypokar-
HYPOCHILIUM
pisch, unterfrüchtig; hypocarpe; ter-
més alatti, magház alatti; гипокарп-
ный, подплодный]
579 HYPOCHILIUM η (gr. -, χείλος
„buză"), hipochil, baza cărnoasă a la-
belului (Orchidaceae) [hypochil ; Lip­
penfuß ; hypochile ; ajakláb, ajaknyél ;
гипохилий]
580 HYPOCHIONAEUS (gr. -, χιών „ză­
padă"), hipochioneu, care creşte sub
zăpadă sau sub zona zăpezilor [hy-
pochioneous, under snow living ; hypo-
chionaeisch, unterhalb der Schnee­
grenze; hypochioné; hó alatti, hósáv
alatti; подснежный]
581 HYPOCHONDRIACUS (gr. ύποχον-
δριακός „bolnav") (Amaranthus hy-
pochondriacus ) —> morbosus
582 HYPOCOPULA f (gr. ύπό „sub",
lat. copula „bandă"), hipocupulă, fişia
inferioară sau mijlocie a hipovalvei
(Diatoma) [hypocopula; Hypokopula;
hypocopule; hipokopula; гипокопула]
583 HYPOCOTYLUS m (gr. -, κότυλη
„adîncitură"), hipocotil, axa hipoco-
tilă; partea tulpiniţei dintre colet
şi cotiledoane [hypocotyl; Hypokotyl,
Keimstengel ; hypocotyle ; hipokotil-
szár, csíratengely, szik alatti szár;
гйпокотиль, подсемядольное колено]
584 HYPOCRATERIFORMIS, HYPO-
CRATERIMORPHUS (g-.-, κρατήρ
„cupă", μορφή „formă"), hipocrateri-
form, de forma unei trompete sau
a unui potir; cu tubul corolei lung şi
îngust, terminat într-un disc brusc
lărgit (corola la Convolvulus, Nico-
tiana) [hypocrateriform, salver-shaped,
trumpet-shaped, saucer-shaped; trom-
petenförmig, stieUellerförmig, pră-
sentiertellerförmig, tellerförmig; hypo-
crateriforme, en trompette; trombita
alakú, ereszes ; блюдцеобразный, под-
носовидный]
585 HYPOCYRTUS, HYPOCYRTI- (gr.
ύπόκυρτος „puţin curbat"), uşor
curbat (hypocyrtiflorus, hypocyrtifo-
lius) [somewhat curved ; etwas krumm ;
en peu courbé ; kissé görbült ; слабо-
изогнутый]
586 HYPODERMA η, HYPODERMIS,
-IDIŞ f (gr. υπό „dedesubt, sub", δέρμα
„piele"), hipodermă. 1. Ţesut aflat
imediat sub epiderma unor frunze sau
tulpini. 2. Stratul infern al capsulei
(Bryophyta) [hypoderm; Hypoderm,
Unterhautgewebe; hypoderme; hipo-
dermisz, albörszövet ; гиподерма]
260
587 HYPODIPLOIDEUS (gr. -, διπλόος
„dublu", είδος „asemănare"), hipo-
diploideu, cu celule diploide avînd
cromozomi infranumerari [hypodiploid ;
hypodiploid ; hypodiploîde ; hipodiplo-
i d ; ГИПОДИПЛОЙДНЫЙ]
588 HYPODROMUS (gr. -, δρόμος „fugă"),
hipodrom, care înaintează adîn-
cită în ţesut (nervură) [hypodro-
mous ; untergetaucht-laufend ; hypo-
drome; alámerülten futó; погружен­
ный]
589 HYPOGAEALIS, HYPOGAEUS
(gr. -, yfţ „pămînt"), hipogeu, care
creşte sau germinează sub pămînt
(germinaţie, ciupercă, sămînţă, tul­
pină, fructele la Arachis hypogaea)
[hypogeal, hypogeous, undergrund ;
hypogäisch, unterirdisch, untererdig;
hypogé, souterrain ; föld alatti, föld­
szint alatti ; подземный] —> subterra-
neus
590 HYPOGAEOCARPIA f (gr. - , καρ­
πός „fruct"), hipogeocarpie, maturi­
zarea subterană a fructelor şi a se­
minţelor (Arachis) [hypogeocarpy;
Hypogeokarpie ; hypogéocarpie ; hipo-
geokárpia, földalatti termésérés; ги-
погеокарпия]
591 HYFOGYNICUS, HYPOGYNUS
(gr. -, γυνή „femeie"), hipogin, inserat
la baza ovarului ; cu ovarul superior,
pei alele şi staminele fiind inserate
dedesubtul acestuia (floare, stamina)
[hypogynous; hypogyn, unterweibig,
unterstempelig; hypogyne; termőa­
latti, magházalatti, alsó állású; под-
пестичный]
592 HYPOHAPLOIDEUS (gr. -, άπλόος
„simplu", είδος „asemănare"), hipo-
haploideu, haploidie cu număr redus
de cromozomi [hypohaploid ; hypohap­
loid; hypohaploide; hipohaploid; ги-
погаплоидны й]
593 HYPOLAMPRUS (gr. -, λαμπρός „lu­
citor"), lucitor dedesubt [shining be­
neath; unterseits glänzend; luisant
au dessous ; alul fényes ; снизу блес­
тящий]
594 HYPOLASIUS (gr. -, λάσιος „vilos"),
vilos păros dedesubt [woolly beneath ;
unterseits wolligbehaart; velu au
dessous; alul bozontos; снизу кос­
матый]
595 HYPOLEUCUS (gr. -, λευκός „alb"),
alb dedesubt [white beneath ; unter­
seits weiß; blanc au dessous; alul
fehér; снизу белый]
2β1
596 HYPOLITHICUS (gr. -, λίθος· „pia­
tră"), hipolitic, aflat sub pietre [hypo-
lithic ; hypolithisch ; hypolithique ;
kövek alatti; гиполитический]
597 HYPONASTIA í (gr. -, ναστός
„comprimat"), hiponastie, creşterea
mai pronunţată a părţii inferioare
ale unor organe dorsiventrale, cauzînd
concavitatea lor (frunze, petale) [hy-
ponasty; Hyponastie; hyponastie; hi-
ponaszlia ; гипонастия]
598 HYPONOMIUM η (gr. -, νομός
„păşune"), hiponomiu, mină, canelură;
cavităţi produse prin roadere de larve
în părţile parenchimatice ale plan­
telor [hyponomium ; Mine, Hohlraum ;
cannelure ; hiponómium, vájat ; гипо-
номиум]
599 HYPONYMUM η (gr. -, όνομα
„nume"), hiponim, termen general
pentru indicarea numelor nevalabile
(dubioase, nude, superflue) în nomen-
clatura plantelor [hyponym; Hypo-
nym ; hyponyme ; hiponim ; гипоним]
600 HYPOOSMOTICUS (gr. -, ώσμος
„impulsie") —>· hypotonicus
601 HYPOPHLOEODALIS, HYPO-
PHLOEODEUS, HYPOPHLOEODI-
CUS, HYPOPHLOEUS (gr. -, φλοιός
„scoarţă"), hipofloidal, aflat sub epi­
derma scoarţei (Lichenes) [hypo-
phloeodic ; hypophloeodisch ; hypo-
phléode ; kéreg alatti ; гипофлоеодный]
—*• subcutaneus
602 HYPOPHYLLOPODUS (gr.-, φύλ-
λον „frunză", πους, ποδός „picior"),
hipofilopod, cu pseudorozetă formată
din frunze tulpinale îndesuite (la
unele specii de Hieracium) [hypophyl-
lopodous; hypophyllopod ; hypophyl-
lopode ; állölevélrózsás ; гипофилло-
подный]
603 HYPOPHYLLUM η ( g r . - ) , hipo-
filă, frunză scvamiformă abortivă
(Asparagus, Ruscus) [hypophyll ;
Hypophyll ; hypophylle ; hipofillum ;
гипофилл]
604 HYPOPHYLLUS (gr. - ) , situat sub
frunze [hypophyllous, beneath the
leaf; unter dem Blatt befindlich;
hypophylle ; levél alatti ; подлистный]
605 HYPOPHYSIS f (gr. -, φύσις „cre­
ştere"), hipofiză 1. Celula terminală
a suspensorului embrionului (Angio-
spermae). 2. Apendicele dilatat de
la capătul superior al setei capsulei
(Bryophyta) [hypophyse ; Hypophyse,
Anschlußzelle ; hypophyse ; hipofízis,
csírafüggesztősejt ; гипофиза]
HYPOSTATICUS
606 H Y PO PLANCTON η (gr. -, πλαγκτός
„rătăcitor"), .hipoplancton, planctonul
zonelor adinei (sub 350 m) ale mărilor
[hypoplankton ; Hypoplankton ; hypo-
plancton ; hipoplankton ; гипоплан-
ктон]
607 HYPOPLASIA f (gr. -, πλάσσω „a
modela"), hipoplazie, dezvoltarea de­
ficientă a ţesutului din cauza nutri­
ţiei insuficiente (uscăciune, paraziţi)
[hypoplasy; Hypoplasie, Hemmungs­
bildung; hypoplasie; hipoplázia; ги­
поплазия]
608 HYPOPLEURA f (gr. -, πλευρά
„coastă"), hipopleură, brîul circular
inferior al hipotecii [Diaio/neaej [hypo-
pleura ; Hypopleură, untere Gürtel-
b^'ixi, untere Panzerplatte; hypo-
plèvre; hipopleură; гипоплевра]
609 HYPOPLOIDEUS (gr. -, άπλόος
„simplu", εΐος „asemănare"), hipo-
ploid, cu diploidie caracterizată prin
lipsa numărului obişnuit de cromozomi
fBelar^ [hypoploid; hypoploid; hy-
poploide ; hipoploid ; гипоплойдный]
610 HYPOPODIUM η (gr. -, πόδιον
„picioruş"), hipopodiu. 1. Partea ba-
zală a axei frunzei tinere (Bower).
2. Pedicelul carpelei [hypopodium;
Hypopodium ; hypopode ; hipopó-
dium; гипоподий]
611 Η Y PO POLY PLOI DE и S (gr. -, πολύς
„numeros", άπλόος „simplu", είδος
„asemănare"), hipopoliploid, cu po-
liploidie caracterizată prin lipsa numă­
rului obişnuit de cromozomi [Win­
kler) [hypopolyploid ; hypopolyploid ;
hypopolyploîde ; hipopoliploid ; гипо-
ПОЛИПЛОИДНЫЙ]
612 Η Y PO SA RCA f (gr -, σαρξ, σαρκός
„carne") —»• fragum
613 HYPOSPORANGIUM η (gr. -, σπορά
„sămînţă", άγγεΐον „vas"), hipospo-
range, induzia aflată în partea de
jos a sporangelui (Pteridophyta) [hy-
posporangium ; Hyposporangium ; hy-
posporange; hiposporángium ; гипос-
порангий]
614 HYPOSTASIS f (gr. -, στάσις
„staţionare"), hipostază 1. Imposi­
bilitatea manifestării unor gene din
cauza unei alte gene epistatice. 2.
Suspensorul embrionului [hypostase;
Hypostasis ; hypostase ; hipostazis ;
гипостаз]
615 HYPOSTATICUS ( g r . - ) , hiposta-
tic 1. Recesiv (caracter'^) (Bateson)^
2. Subordonat, inferior (Hurst) [hy­
postatic, recessive, lower; hyposta-
HYPOSTOMA TICUS 262
tisch; hypostatique ; hipostátikus ; rioară a acestuia (Wiesner) [hypotro­
гипостатичный] phy; Hypotrophie; hypotrophie; hi-
potrófia; гипотрофия]
616 HYPOSTOMATICUS (gr..-, στόμα
„gură"), hipostomatic, cu stomatele 624 HYPOTYPIA f (gr. -, τύπος „mo­
aflate numai pe dosul frunzelor [hypo- del"), hipotipie, regenerarea unui organ
stomatous ; hypostomatisch ; hypo- în dimensiuni mai mici [hypotypy;
stomatique ; hiposztomatikus ; гипо- Hypotypie ; hypotypie ; hipotipia ;
стоматический] гипотипия]
617 HYPOSTROMA η (gr. -, στρώμα 625 HYPOVALVA f (gr.-, lat. valva
„înveliş"), hipostromă, baza suportu­ „uşă"), hipovalvă, valva inferioară
lui periteciilor (Fungi) (Traverse) mai mică a hipotecei (Bacillariophy-
[hypostroma; Hypostroma, Unter­ ceae) [hypovalva; Hypovalva; hypo-
lage; hypostrome; hiposztróma; ги- valve; hipovalvă, alsó páncél, do­
построма] bozfél alsórész ; гиповальва] —» hypo·
theca
618 HYPOTHALLIUM η (gr.-, θαλλός
„lăstar"), hipotal, stratul rizoidal la 626 HYPSOPHYLLUMη (gr. ϋψι „sus",
algele calcaroase (Areschoug) [hypo- φύλλο „frunză"), hipsofilă, denumi­
thallium ; Hypothallium ; hypothal- rea comună a frunzelor aflate imediat
lium ; hipotállium ; гипоталлиум] sub floare sau sub inflorescenţă (brac-
619 HYPOTHALLUS m (gr. - ) , hipotal, tei, glume, scvame involucrale etc.),
partea inferioară a talului unor li­ care sînt deosebite de frunzele obiş­
cheni crustoşi [hypothallus ; Unter- nuite [hypsophyll; Hochblatt; hyp-
thallus ; hypothalle ; hipotállusz ; под- sophylle; hipszofillum, fellevél; гип-
слоевище, гипоталлом]->Аг//?о6/а5(е/по, софилл]
protothallus
627 HYSTERANTHEUS, HYSTERAN-
620 HYPOTHECA î (gr. -, θήκη „cu­ THUS (gr. ύστερος „următor",
tie") —» hypavalva ανθός „floare"), histerantic, cu flori
621 HYPOTHECIUM η ( g r . - ) , hipote- care apar înainte de înfrunzire (Forsy­
ciu, stratul dens de hife de sub hime- thia, Magnolia) [hysteranthous ; hys-
niul apoteciului (Lichenes) [hypo- teranthisch ; hysteranthé ; hiszteran-
thece; Hypothecium, Subhymenial- tikus, leveletelőző virágzású; гисте-
schicht ; hypothecium ; hipotécium ; рантный]
гипотеций] -+ sporotamium, subhyme- 628 HYSTEROGENICUS, HYSTERO-
nium GENUS (gr. -, γεννάω „a se naşte"),
622 HYPOTONICUS (gr. -, τόνος „ten­ histerogen, dezvoltat mai tîrziu (frun­
siune"), hipotonic, cu putere osmotică zele după înflorire, spaţii inlercelulare)
şi cu concentraţie mai slabă (soluţie) [hysterogenous, late-produced ; hyste-
[hypotonic ; hypotonisch ; hypotoni- rogen; hysterogène; hiszterogén, ké-
que ; hipotónikus ; гипотонический] - • sőbb keletkezett; гистерогенный]
hypoosmoticus
629 HYSTRI-, HYSTRICHO-, HYS-
623 HYPOTROPHIA î (gr. -, τροφή TRICI-, HYSTRICOSUS, HYS-
„aliment"), hipotrofie, dezvoltarea TRIX (gr. υστριξ, ΰστριχος „ţeapă")
mai pronunţată a ţesutului sau al (hystrianthus, hystrichocentrus, hystri-
organului în partea morfologic supe­ ciflorus) —V erinaceus
 I
1 IAN ΤΗ I NU s, lANTHO- (gr. iáv-
θινος „violet"), violet, liliachiu, albăs­
trui purpuriu (ianthothelis) [violet,
bluish purple; violett, veilchenblau;
violet; violaszínű, ibolyakék; фиоле­
товый] —*· iodinus, violaceus
2 IAT RICO S (gr. Ιατρικός „medici­
nal"), medicinal, curativ, terapeutic
[medicinal, sanative; medizinal, arz­
neilich, heilend; médicinal, curatif;
orvosi, gyógyító; врачебный] -*medi-
cinalis, officinalis
3 ICHORATUS (gr. ίχώρ „sînge"),
galben roşcat [reddish-yellow; rötlich­
gelb; rougeâtre-jaune; vörösessárga;
красновато-жёлтый]
4 ICMADOPHILUS (gr. Ικμάς, ΐκμάδος
„umiditate") -^ hygrophilus
5 ICON î (gr. εΐκών „figură"), planşă,
figură [figure, plate; Figur, Abbil­
dung; figure, dessin, image; ábra,
kép, rajz ; рисунок, изображение]
6 ICONOGRAPHIA f (gr. -, γράφω
„a desena"), iconografie, ilustraţia
unei cărţi [iconography, illustration;
Bilderwerk, Bilderverzeichnis ; icono­
graphie ; ikonográfia, könyv-illusz­
tráció ; иконография]
7 ICONOTYPUS m (gr. -, τύπος „mo­
del"), iconotip, reprezentarea tipului
unui taxon prin fotografie sau desen
[iconotype; Ikonotypus; iconotype;
ikonotipus; иконотип]
8 ICOS-, ICOSI- (gr. είκοσι „două­
zeci"), cu douăzeci de (icosimerus)
[with twenty; zwanzig-; à vingt;
húsz; двадчати-]
9 ICOSAEDRUS (gr. -, έδρα „latură),
icosaedru, cu douăzeci de laturi
(polenul Ia Tragopogon) [icosahedral ;
zwanzigflächig ; icosaèdre ; húszoldalú ;
двадчатигранный]
10 ICOS ANDER, ICOSANDRICUS,
ICOSANDRUS (gr. -, ανήρ, ανδρός
„bărbat"), icosandru, cu douăzeci de
staminé ('Äosaceae^icosandrous ; zwan-
zigmănnig, zwanzigfadig ; icosan-
dre, à vingt étamines; húszhímes,
húszporzós ; двадчатитычиночный]
11 ICOS AN BRI А f (gr.--), icosandrie,
grup de plante cu flori hermafrodite
avînd peste 20 de staminé, formînd
clasa XII din sistemul lui Linné
[icosandria ; Zwanzigmănnigen ; ico­
sandrie; húszhímesek; икосандрия]
12 ICOTYPUS m (gr. ρΐκών „figură",
τύπος „model"), icotip, exemplarul
tipic care a servit pentru identifi­
carea taxonului [icotype; Ikotypus;
icotype; ikotipus; икотип]
13 ICTERICUS, ICTERINUS (gr.
Ικτερικός „icteric"), verzui galben
[greenish-yellow, jaundice-yellow ;
grünlichgelb, gelbsüchtig; verdâtre-
jaune; zöldessárga; желтушный, зеле­
новато-жёлтый]
14 ICTERUS m (gr. ίκτερος „gălbina-
re"), icter, gălbinare; boală a plante­
lor manifestată prin culoarea verzuie
sau gălbuie a organelor sale datorită
lipsei fierului din nutriţie [vegetable
jaundice, yellowness; Ikterus, Blei­
sucht, Gelbsucht; ictère, jaunisse;
sárgaság ; желтуха] -^ chlorosis
15 IDENTICUS, identic, acelaşi [iden­
tical, the same; identisch, gleich;
identique, pareil; azonos, ugyanaz;
идентичный, одинаковый]
16 IDENTIFICATIO î, identificare, de-
terminare [identification, determina-
tion; Identifizierung, Bestimmung;
identification, détermination ; azono-
sítás, meghatározás; идентификация,
определение, отождествление] -+ deter-
minatio
17 -IDES, -IDEUS (phyllitides, hyp-
hoideus) —* -odes, -oides, -oideus
18 IDIOBIOLOGIA î (gr. ϊδιος „indi­
vidual", βίος „viaţă", λόγος „vor­
bire"), idiobiologie, biologia organis­
melor individuale (Turesson) [idio-
biology ; Idiobiologie ; idiobiologie ;
IDIOBLASTUM
idiobiológia ; идиобяология] —• auto-
biologia
19 IDIOBLASTUM η (gr. -, βλαστός
„germen"), idioblast 1. Celule cu
forme, conţinut şi funcţii deosebite
de ale celulelor învecinate (celulele
excretorii). 2. Biofor, unitate a sub­
stanţei ereditare [idioblast; Idio­
blast; idioblaste; idioblaszt; иди­
област]
20 IDIOBOTANICA t (gr. -, βοτάνη
„iarbă"), idiobotanică, studiul plante­
lor considerate individual şi nu fito-
cenologic [idiobotany; Idiobotanik;
Einzelpflanzenlehre ; idiobotanique ;
idiobotanika, növényegyedek tana ;
идиоботаняка] i s ^ f * % ^
21 IDIOCHOROLOGIA f (gr. -, χωρέω
„a se răspîndi", λόγος „vorbire"),
idiocorologie, studiul arealelor taxo-
nilor consideraţi ca entităţi separate
[idiochorology ; Idiochorologie ; idio-
chorologie; idiokorológia ; идиохоро-
логия] —»· autochorologia
22 IDIOCHROMATINUM n, idiocro-
matină 1. Parte din cromatina nu­
cleară cu funcţii generative (Lubosch).
2. Cromatina în stare de repaus
temporar (Min chin) [idiochromatin ;
Idiochromatin ; idiochromatine ; idio-
kromatin; идиохроматин]
23 IDIOCH ROMOSOM A η (gr. -, χρώμα
„culoare", σώμα „corp") - • allosoma
(2), gonosoma
24 IDIOOECOWGIA f (gr. -, οϊκος
„casă", λόγος „vorbire"), idioecologie,
ecologia organismelor individuale
(Schroeter) [idioecology ; Idioökologie ;
idioecologie ; idioökológia ; ндиоэко-
логия] —*• autooecologia
25 IDIOGAMIA f (gr.-, γάμος „căsătorie"),
idiogamie, termen colectiv pentru
autogamie şi geitonogamie [idiogamy ;
Idiogamie, Eigenbestăubung; idiogamie;
idiogámia, egyedmegporzás ; идио-
гамия]
26 IDIOGENETICA î (gr.-, γεννάω „a
se naşte"), idiogenetică, studiul natu­
rii şi a localizării idioplasmei, precum
şi analiza genetică a organismelor
în cadrul înmulţirii prin încrucişări
[idiogenetics ; Idiogenetik; idiogéné-
tique; idiogenetika; идиэгенетика]
27 IDIOGRAMMA η (gr. -, γράμμα
„grafie"), idiogramă, reprezentarea
grafică a cromozomilor individuali din
garnitura cromozomică a unei specii
sub aspect numeric şi structural
(Navaşin) [idiogram ; Idiogramm ; idio-
gramme; idiogram; идиограмма]
2β4
28 IDIOMETRICUS (gr. -, μετρικός
„metric"), idiometric, cu dimensiuni
caracteristice taxonului (dezvoltare)
[idiometric ; idiometrisch ; idiométri-
que; idiometrikus ; идиометрический]
29 IDIOMORPHOSIS f (gr. -, μόρφωσις
„formare"), idiomorfoză, termen co­
lectiv pentru morfozele speciale, ca
sepalele petaloide la Polygala (Delphi-
no) [idiomorphosis ; Idiomorphose ;
idiomorphose ; idiomorfózis ; идиомор-
фоз]
30 IDIOMÜTATIO f (gr. -, lat. mutaţie
„schimbare"), idiomutaţie, mutaţie
specială, cu modificarea unei gene
(Plate) [idiomutation ; Idiomutation ;
idiomutation ; idiomutáció ; идиому-
тация]
31 IDIONYMUM η (gr. -, όνομα „nu­
me"), idionim, homonim rezultat din
identificarea greşită a unui alt taxon
(Solidago serotina Ait. 1789, non
Retz 1781) [idionym; Idionym; idio-
nyme; idionim; идионим]
32 IDIOPLASMA η (gr.-, πλάσμα
„modelare"), idioplasmă, unitatea
activă şi formativă a citoplasmei,
considerată cu funcţiuni genetice
(Nâgeli) [idioplasm ; Idioplasmă, Keim-
plasma, Erbplasma, Anlagenplasma ;
idioplasmă; idioplazma, csíraplazma;
идиоплазма] -* chromatinum
33 IDIOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"),
idiozom. 1. Ultima unitate ipotetică
a celulei (Meves). 2. Cromozom. 3.
Biofor [idiosome; Idiosom; idiosome;
idioszóma ; идиосома]
34 IDIOTE RIA t (gr.-, τέρας „mon­
stru"), idioterie, monstruozitate esen­
ţial deosebită de tip şi de speciile
înrudite (Gubler) [idiotery; Idioterie;
idioterie; idioteria; идиотерия]
35 IDIOTOPUS m (gr,-, τόπος „loc"),
idiotop, biocorul individului [idiotope ;
Idiotop; idiotope; idiotop; идиотоп]
36 IDIOTYPUS m (gr.-, τύπος „mo­
del"), idiotip 1. Ansamblul factorilor
ereditari localizaţi în nucleu, citoplas­
mă sau în plastide, precum şi structura
lor specială. 2. Exemplar tipic stabilit
de autor din materialul care nu a fost
colectat de pe locus classicus (Radl-
kofer) [idiotype; Idiotypus, Erbbild,
Anlagebild, Erbgutgesamtheit ; idio­
type; idiotípus; идиотип]
Г 37 IDIOVARIATIO f (gr. -, lat. variatio
II; „variaţie") -*• mutatio
38 IDONEUS, potrivit, convenabil [pro­
per, suitable, convenient; geeignet,
2βδ
tauglich; propre, convenable; m ^ -
felelô, alkalmas; удобный, подходя­
щий]
39 IGNESCENS, IGNEUS, IGNICO-
LOR, IGNITUS, roşu-aprins, de cu­
loarea focului (petale la Adonis flam·
mea) [igneous, flamingred, flame-co-
loured, bright-red, burning, glowing;
feuerrot, feuerfarbig, flammendrot,
glühendrot; igné, rouge ardent, cou­
leur de feu; tűzpiros, túzszínű, égő­
piros ; пламенно-красный, огненно-
красный] —• flamm^us, phlogi-, pyr-
40 IGNORATUS, IGNOTUS, necuno­
scut (origó nominis ignota originea
numelui necunoscută; fructus ignotus
fructul necunoscut ) [unknown ; unbe­
kannt, unkundig; inconnu; ismeret­
len ; неведомый, неизвестный] -* in-
cognitus
41 ILLECEBROSUS, atrăgător, ade­
menitor [alluring; anlockend, anzie­
hend; attrayant, attirant; vonzó,
csalogató; заманчивый, привлекатель­
ный]
42 ILLEGITIMUS, ilegitim, nereglemen­
tar, contrar regulilor [illegitimate,
unlawful; illegitim, ungesetzlich, un­
rechtmäßig,- regelwidrig; illégitime;
szabálytalan, szabályellenes; незакон­
ный] •
43 ILLUSTRATIO t-^ iconographia
44 ILLUSTRATOR m, ilustrator, dese­
nator [draftsman; Zeichner; illustra­
teur, dessinateur; ábrakészítö, raj-
zoló; иллюстратор, рисовальщик]
45 IM- (folosit ca negaţie) nu, fără
(imberbis, immaculatus, immutatus,
imperfectus ) [no, not, un-, -less;
nicht, un-, -los, ohne; non, sans,
dépourvu ; nem, nélküli, -talan ; не-,
без-] —»·«-, е-, ех-
46 IMBER (-bris) та, ploaie [rain;
Regen; pluie; eső; дождь]
47 IMBIBITIO f, imbibiţie, absorbi­
rea apei; umflarea ţesuturilor cu apă
[imbibition, imbibiting; Imbibition,
Einsaugung, Quellung ; imbibition ;
imbibíció, vízfelvétel ; впитывание,
всасывание]
48 IMBREX (-WIS) f, ţiglă (ad im­
brices pe ţigle) [tile; Ziegel; tuile;
cserép ; черепица]
49 IMBRICARIUS,IMBRICATIVUS,
IMBRICATUS, imbricat, încălecat;
саге se acoperă ca ţiglele de pe
acoperiş (áe ex. scvamele antodiale
la Compositor, laciniile spatulate la
IMPAR
Gladiolus imbricatus) [imbricate, im­
bricated, overlapping; dachig, dach­
ziegelig, ziegeldachförmig, schinde­
lig, geschindelt, holzziegelig ; imbri­
qué, disposé en toit; fedelékes, zsin­
delyes, egymást részben takaró;
черепитчатый, набегающий]*
50 IMMACULATUS, imaculat, nepă­
tat [immaculate, spotless, unstained;
ungeflecht; immaculé; folt nélküli;
незапятнанный]
51 IMMATURATUS, IMMATURUS,
nematur, necopt, crud [immature,
unripe ; unreif ; non mûr, cru ; éretlen,
nyers ; незрелый]
52 IMMERSUS, scufundat, ascuns
(mugure r·^) [immersed, plunged,
submersed, imbedded, hidden, sun­
ken ; eingetaucht, eingesenkt, versenkt,
versteckt, untergetaucht ; plongé,
submergé, caché, enfoncé ; besüllyesz-
tett, rejtett; погруженный, подвод­
ный, покрытый, скрытый] *
53 IMMIGRANTES t pl, imigrante,
plante care imigrează din alte regiuni
(Galinsoga) [immigrantes ; Immig­
ranten, Einwanderer; immigrantes;
bevándorlók ; иммигранты]
54 IMMIGRATIO f, imigrare, imigrarea
organismelor într-un alt biotop [im-
migration ; Immigration, Einwande-
rung ; immigration ; bevándorlás ;
иммиграция]
55 IMMIGRATUS, imigrat, pătruns
într-un biotop nou (plantă) [immig­
rate ; eingewandert ; immigré ; beván­
dorolt; иммигрированный]
56 IMMIXTUS, amestecat [intermixed,
mingled; eingemischt; immiscé; ke-
vert, elegyített; примешанный]
57 IMMUNITÁS f, imunitate, starea
de rezistenţă a organismului faţă de
infecţii [immunity; Immunität, Unan­
tastbarkeit, Unempfindlichkeit ; im­
munité ; immunitás, védettség, ellen­
állóképesség ; иммунитет]
58 IMMUTATUS, neschimbat, inva­
riabil [unchanged; unverändert; in-
variable, non changé; változatlan;
неизменный]
59 IMPAR, IMPARI-, impar, fără
pereche, inegal, neasemănător (im-
parinervatus ) [odd, unequal, dissi­
milar, uneven; unpaarig, ungepaart,
ungleich; impair, inégal, dissembla­
ble; páratlan, egyenlőtlen; непар­
ный, непарно-]
IMPARI - PIN ΝATU S
60 IMPARI-PINNATUS, imparipenat, [lowest, lowermost; unterster, tief
inegal penat, terminat cu o foliolă unten; le plus bas; legalsó, mélyen
fără pereche (frunza compus penată alul; самый нижний]
de la Robinia) [imparipinnate, une­ 72 IN- (folosit ca negaţie) (inactivus,
qually-pinnate, oddly-pinnate ; ung­ inangulatus, inapertus) -* im-
leich paarig-gefiedert, unpaarig-
gefiedert; imparipenné; páratlanul 73 INACTIVUS, inactiv, aflat în stare
szárnyalt, egyenlőtlenül szárnyalt; de repaus biologic, latent (mugure,
непарноперисты й ] spor) [inactive; inaktiv, unwirksam,
untätig; inactif; inaktiv, nyugvó,
61 IMPELLÜCIDUS ->• opacus életműködésében szünetelő ; бездея-
62 IMPERFECTUS, imperfect, necom­ телыный]
plet; cu părţi componente lipsă sau 74 INADHAERENS, neaderent, nelipit,
oprite în dezvoltare (floare) [imper­ liber (caliciu faţă de ovar) [inadhoring,
fect ; unvollkommen ; imparfait ; tö­ not clinging; unanhăngend, frei, un­
kéletlen ; несовершенный] - • inchoq- verwachsen ; inadhérent ; szabad, nem
tus, incompletus összetapadó ; неприлегающий]
63 IMPERMEABILIS, impermeabil 75 INAEQUALIS, INAEQUALITER-,
[impermeable ; undurchdringlich, was­ INAEQUALI-, INAEQUI-, inegal
serdicht; [imperméable; vízhatlan, át ca mărime, grosime, lungime, număr
nem eresztő ; непромокаемый] de piese etc. (inaequaliter-serratus^
64 IMPERMEABILITAS f, impermea­ inaequaliflorus, inaequilobatus, inaequi-
bilitate (memrbrana citoplasmatică) longus) [unequal, uneven, unequally- ;
impermeableness ; Undurchdringlich­ ungleich ; inégal, inégalement ; egyen­
keit, Wasserdichtigkeit ; imperméabi­ lőtlen, egyenlőtlenül; неодинаковый»
lité; impermeabilitás, átjárhatatlan­ неравный, неравно-]
ság ; непромокаемость]
76 INAEQUIDENTATUS, inegal din­
65 IM PLEXUS, IMPLICATIVUS, ţat, prevăzut cu dinţi cu forme, mărimi
IMPLICATUS, IMPLICITUS, îm­ şi la distanţe deosebite [unequally-
pletit, încolăcit, încurcat (peri, tul­ toothed ; ungleichgezâhnt, ungleich-
pini) [implexed, interlaced, entangled, zâhnig; inégalement denté; egyenlőt­
implicate, interwowen ; verwickelt, lenül fogazott; неравнозубчатый]
verworren, geflochten, verflochten, 77 INAEQUI LAT Ε RALI S, INAEQUI-
verschlungen; entrelacé, enchevêtré; LAT Ε RU S, cu laturile inegale; cu
összefonódott, összekuszált ; перепу­ cele două jumătăţi longitudinale ne­
танный, переплетенный] —> intricatus, simetrice (frunzele la Ulmus) [inequi­
perplexus lateral, unequal-sided; ungleichseitig;
inequilateral; egyenlőtlen oldalú;
66 IMPOLITUS, nelucios, mat [lustre­ неравнобокий] —»· scalenus
less, impolished, matt ; ungeglättet ;
non poli ; fénytelen ; тусклый, мато­ 78 INALBUMINATUS, INALBUMI-
вый] NOS и S -* exalbuminatus
67 IMPOSITUS, aşezat (pe un organ) 79 INANIS, gol, găunos, steril (antere,
[insident, placed upon, laid upon; lojele fructului cu ovulele avortate)
aufgesetzt; placé sur, assis sur; ráhe­ [inane, hollow, empty, void; leer
lyezett ; наложенный] —> insidens, situs taub, lockermarkig; vide, creux;
üres, üreges, meddő ; пустой, стериль­
68 IMPRAEGNATIO f -* fecundatio, ный]
fertilisatio
80 INÁN I TIO î, inaniţie, lipsă sau nepu­
69 IMPURES, IM PU BIS 1. Nematur. tinţă de nutrire [inanition ; Ernäh­
2. Nepăros [immature, hairless; un­ rungsohnmacht, Inanition ; inani­
reif, unbehaart ; immature, impubère ; tion ; kiéhezettség ; истошение]
éretlen, szőrtelen ; незрелый, безво­
лосый] 81 INAPERTUS, nedeschis (floare), care
nu se deschide decît la germinarea
70 IMPUDICUS, impudic, neruşinat (ca seminţelor (fructe cărnoase) [unope­
epitet Phallus impudicus) [shameless; ned, closed; ungeöffnet; fermé; csu­
schamlos ; impudique ; szégyentelen ; kott, zárt, fel nem nyíló ; неоткрытый,
неприличный, бесстыдный] закрытый]
71 I MU S (superi, de la inferior), cel mai 82 INARTICULATUS, nearticulat
de jos [into calyce în fundul caliciului) [inarticulate, not jointed ; ungegliedert ;
2β7 INCULTUS
inarticulé; tagolatlan, ízeletlen; несоч­ biotop oarecare [inhabiting; bewoh­
лененный] nend; habitant; lakó, tenyésző;
обитающий, живущий]
83 INCANESCENS -^ canescens
84 INCANUS —*• canus, griseus 96 INCOLOR, INCOLORATUS, IN'
COLORUS, incolor, fără culoare defi*
85 INCARNATUS, carneu, roşu-închis, nită [colourless; farblos; incolore;
de culoarea cărnii [incarnate, flesh- színtelen ; неокрашенный]
coloured ; fleischfarbig, fleischrot, 97 INCOMPATIBILITAS t (Stout) —
blaßfleischrot ; carné, couleur de
chair; hússzínű, sötétvörös; телесный, parasterilitas
мясо-красный] 98 INCOMPLETUS, necomplet (des"
criere, floare) [incomplete; unvoll"
86 INCERTUS, nesigur, dubios [uncer­ ständig; incomplet; hiányos, töké-
tain, doubtful; unsicher, ungewiß, letlen ; несовершенный, неполный] ->
unbestimmt, unbeständig; incertain, imperfectus, inchoatus
douteux; bizonytalan, kétes; недос­
товерный, сомнительный] —*• dubius 99 INCONSPICUUS, neaparent, neevi­
dent, puţin vizibil [inconspicuous;
87 INCHOATUS-^ imperfectus, incom­ unansehnlich, unmerklich, nicht auf­
pletus fallend; peu apparent; jelentéktelen,
88 INCISIO i, INCISURA Î, inciziunc, alig látható, nem szembetűnő; неза­
crestăturăr mai adîncă pe marginea метный, неприметный]
unui organ (frunză) [incision, notch ;
Einschnitt, Bucht ; incision, décou­ 100 INCONSTANS -* mutabilis
pure; bemetszés, bevágás; надрез, 101 INCRASSATIO f, îngroşare [thicke­
вьрезка] ning; Verdickung, Entstarkung; épai-
sissement ; megvastagodás ; утолще­
89 INCISUS, INCISO-, incizat, crestat ние] —>^ crassatio
(marginea frunzei) (incisifolius, in·
ciso-crenatus) [incised, cut into, not­ 102 INCRASSATUS, îngroşat, gros (pe-
ched, slashed ; eingeschnitten, schnitt- ; duncul, tulpină) [incrassate, thicke­
incisé, découpé; bevagdalt, be- ned ; verdickt ; incrassé, épaissi ; meg­
vágott, bemetszett, szeldelt, bemet- vastagodott, vastag; утолщённый] -+
szetten-; надрезанный, вырезной, на- cra^satus
дрезно-] —> íomio-, -tomus
103 INCREMENTUM n, creştere [in­
90 INCLINATUS, înclinat (frunzele în crease, growth ; Wachstum, Zunahme ;
prefoliaţie la Malus) [inclined, bent croissance; növekedés; прирост, воз­
down; geneigt, gebückt; incliné; haj­ растание, приращение]
lott ; наклоненный] —*• clino-
104 INCRUSTATIO Î, incrustare, depu­
91 INCLUDENS, INCLUS US ( inclu­ nerea ulterioară în membrana celulară
dă), cuprinzînd, închizînd, саге conţine a unor substanţe (calcar la Chara,
(spori, seminţe) [including, included, siliciu la Equisetum etc.) [incrustation ;
enclosed, comprised, imbedded; ein­ Inkrustation, Einkrustung; incrusta­
schließend, einhüllend, eingeschlos­ tion; inkrusztáció ; инкрустация]
sen; renfermant, contenant, inclus;
magábafoglaló, magábazáró, bezárt ; 105 INCRUSTATUS, încrustat, acoperit
заключающий, заключенный, включен­ cu un strat crustos (tulpina la Chara)
ный] —у clausus, cleisto- [incrusted, encased ; inkrustiert, krus-
92 INCLUS IO f, incluziune, produse tig, verkrustet; encroûté; inkrusz-
ale metabolismului înglobate în cito­ tált, rárakodással bevont; инкрусти­
plasmă (grăunţe de amidon, proteine, рованный, облепленный]
Oxalat de calciu) [inclusion; Inklu­ 106 INCUBATIO f, incubaţie, perioada
sion, Einschluß, Einbettung, Ein­ dintre contaminare şi manifestarea
schließung; inclusion; zárvány, sejt­ bolii [incubation; Inkubation, Aus­
zárvány ; включение] brütung, Bebrütung, Brüten; incu­
93 INCOGNITUS -* ignoratus, ignotus bation; inkubáció, lappangási idő;
инкубация]
94 INCOLA m f, locuitor, organism din-
tr-un biotop oarecare [inhabitant, 107 INCULTUS, necultivat (in locis in-
dweller; Bewohner; habitant; lakos; cultis pe terenuri necultivate) [un­
обитатель] cultivated, untilled; unbebaut, un­
95 INCOLENS, INCOLUS (încolo), lo­ gepflegt; non cultivé; műveletlen,
cuind, care locuieşte sau populează un parlagi ; необитаемый, невозделанный]
INCUMBENS
108 INCUMBENS (i.icumbo), incum­
bent, culcat pe un alt organ fără să
concrească cu acesta (cotiledoane r^)
[incumbent, overlapping, lying upon;
aufliegend, überjinandergestellt ; in­
combant, couché sur; ráfekvő, rá-
símuló, egymásrahelyezett; налегаю­
щий, лежащий сверху] *
109 INCURVATUS, INCURVUS, IN-
CURVI-, incurbat, curbat spre in­
terior (spini, staminé) (încurc if alius,
incurvispinus) [incurvate, incurved,
bending inwards; eingekrümmt, ein-
gebogen, einwártsgekrümmt ; incurvé,
courbé en dedans ; befelé görbült ;
Искривленный]
110 INDAGATORm f, cercetător [explo­
rer, inquirer; Forscher, Forscherin;
chercheur; kulaló; исследователь,
изыскатель] —·· scrutator
111 INDAGO f, cercetare [research ; For­
schung; recherche; kutatás; иссле­
дование] —» inquisitio, exploratio
112 INDECIDUUS -^ persistons
113 INDEFINITUS, indefinit, nedeter­
minat (creştere, inflorescenţă) [inde­
finite, indeterminate ; unbestimmt, un­
gewiß; indéfini, indéterminé; korlát­
lan, határozatlan ; неопределённый]
114 INDEHISCENS (indehiscoj, indé-
hiscent, care nu se deschide la maturitate
(fructele la Rosaceae) [indéhiscent, not
opening, not splitting; nichtaufsprin-
gend, geschloßenbleibend, schließ-: in-
déhiscent ; nem felnyíló, nem felhasadó,
nem felpattanó; нерастрескивающий-
ся] * -+ synclistus
115 INDENTATUS -^ edentatus
116 INDICATORES m pl, plante indi­
catoare care, prin prezenţa sau abun­
denţa lor într-un ecosistem, indica
caracterul sau intensitatea unui ele­
ment al acestuia (aciditate, salini-
tate etc.) [indicator plants; Indika­
toren, Bodenzeiger, Zeigepflanzen ; plan­
tes indicatrices; jelzőnövények, talaj­
jelző növények; растения индика­
торы]
117 INDIFFERENS, indiferent, fără pre­
ferinţă pentru o anumită asociaţie
(unele specii, în geobotanică) [indif­
ferent ; indifferent, gesellschaftsvag,
gleichgültig; indifférent; közömbös;
индифферентный, безразличный]
118 INDIGENUS -^ aborigenus, autoch·
thonus
119 INDIGOTICUS, indigotic, albastru
închis de indigo [indigo-blue; indi-
268
goblau ; indigo-bleu ; indigókék ; ин-
дигоцветный] -* atrocyaneus
120 INDIRECTUS, indirect (adaptare,
diviziune celulară) [indirect ; indirekt ;
indirect; indirekt, közvetett; кос­
венный]
121 INDISCRETUS, neseparat [not se­
parated ; ungetrennt ; non séparé ; nem
elválasztott ; нераздельный]
122 INDISTINCTUS, indistinct, care nu
poate fi deosebit [indistinct, not
distinct ; undeutlich, unmerklich ;
indistinct ; nem megkülömböztethető ;
неясный]
123 INDIVISUS, indiviz, nedivizat, în­
treg (frunză r^) [undivided, entire;
ungeteilt; indivis, entier; osztatlan,
tagolatlan, ép ; неразделённый, цель­
ный]
124 INDUMENTUM η, indûment; înveliş
de peri sau totalitatea glandelor
[indûment, hair-covering, hairiness ;
Bekleidung, Behaarung, Überzug ;
indûment, duvet ; mez, szőrözet, szőr-
takaró ; волосистость, опушение]-+/?м-
bescentia, vestimentum
125 INDUPLICATIVUS, INDUPLI-
CATUS, induplicativ, cu marginile
brusc îndoite spre interior, iar părţile
exterioare se ating fără a se acoperi
(prefloraţie) [induplicate, induplica-
tive ; eingefaltet, einwärtsgefaltet ; in­
dupliqué; begörbült szélű; внутрь
сложенный]
126 INDURATUS, întărit, învirtoşat, lig-
nescent (caule inferne indurata cu
tulpina lignescentă în partea de jos)
[indurated, hardened; verhärtet, ab­
gehärtet, erhärtet ; induré, durci ; meg­
keményedett, megszilárdult, elfásodott ;
затвердевший] -* obduratus
127 INDUSIATUS, induziat, prevăzut cu
induzie (Pteridophyta) [indusiate ;
geschleiert, verschleiert; indusié; fá­
tyolos; имеющий покрывальце]
128 INDUSIUM η, induzie, învelişul so­
rilor; formaţie epidermală constitu­
ind membrana protectoare a sorilor
(Pteridaphyta) [indusium ; Schleier­
chen ; indusie; fátyolka, spórahártya;
инузий, покрьшальце] —• perisporan-
gium
129 INDUTUS, învelit, acoperit [covered,
clothed; bekleidet, bedeckt; vêtu,
recouvert ; betakart, fedett ; покрытый,
одетый] —>· chlamyda-, stego-, tectus, ves-
titus
269
130 INDU VIA f, induvie, părţi florale
protectoare саге persistă pînă la ma­
turitatea fructului (caliciul la Cheno-
podium, cupula Ia Quercus) [indu- 142 INFO BMI S -^ difformis
via; Fruchtdecke; induvie; termés­ 143 INFOSSUS,
takaró ; плодовый покров]
131 INERMIS, neînarmat, fără spini sau
fără vîrf înţepător (paleea nearistată
la Bromus inermis) [inermous, unar­
med ; wehrlos, unbewaffnet, waffenlos, 144
stachellos; inerme, sans aiguillons;
fegyvertelen, tüskétlen ; неколючий,
невооружённый]
132 INFECTIO f, infecţie, contaminare;
pătrunderea agentului patogen în
plantă şi înmulţirea lui [infection ; lib
Infektion, Ansteckung; infection; fer­ 146
tőzés ; инфекция, зараза]
133 INFECTORIUS tinctorialis
134 INFERNE adv, dedesubt, în partea
de jos (caulis inferne glanduîosus,
superne glaber tulpina în partea in­ 147
ferioară glandules păroasă, în cea
superioară glabra) [below, under, bot­
tom; un lea, unterwärts, nach unten;
au dessous, en dessous; alól, alant,
alsó részen ; внизу]
148
135 IN FE RT ILI S -^ sterilis
136 INFERTILITAS f -> sterilitás
137 INFEROS (comp, inferior, -ius, su­
peri, infimus), inferior, aflat dedesubt
sau în partea de jos (ovar, frunză) 149
{folii pagina inferior dosul frunzei)
[beneath, below, lower; unterer, nie­
driger, unterständig, unterbefindlich ;
infère, inférieur ; alsó, alul levő ;
нижний] —> hypo- 150
138 INFIMUS -> inferus
139 INFLATUS, umflat, cu înveliş sub­
ţire şi aparent dilatat de aerul pe
care îl cuprinde (caliciul la Silène
inflata) [inflated, swollen, bladdery, 151
puffed up; aufgeblasen, aufgebläht;
gonflé, enflé, renflé; felfúvódott, duz-
zadt, gordós; вздутый, распухший]
—*• conflatus, sufflatus, tumefactias, tur-
gidus, physematosus
140 INFLEXIVUS, I NF LE XU S, curbat 152
spre interior (lobii corolei la discuta)
[inflexed, incurved, inflected ; einge­
bogen, einwärtsgebogen, einwărtsge- 153
beugt ; infléchi, fléchi en dedans ;
behajlított, begörbült; загнутый вну­
трь]
141 INFLORESCENTIA f, inflorescenţă,
modul de dispoziţie şi de grupare a 154
florilor pe tulpină sau pe ramurile
plantei [inflorescence ; Inflorescenz,
INF UNDI В и LA RIS
Blütenstand; inflorescence; virágzat;
соцветие, цветорасположение]
îngropat, adîncit (ner-
vuri) [sunken, buried; eingegraben,
vergraben, einbettet; enfoui; beá-
sott, beágyazott, bemélyedt ; зарытый,
погруженный]
INFRA-, s)ib-, situat în partea in-
ferioară-ar^nui organ (infrafoliaceus,
inframarginatus, infrastipularis, infra-
nodalis) [below, down ; unter-, unten- ;
au dessous; alsó-, -alatti, -aluli; под-,
ниже-] -^ sub-, hypo-
INFRAALPINUS -* subalpinus
INFRAAPICALIS, infraapical, in­
serat imediat sub vîrf (arista paleii
la Bromus) [infraapical, below the
apex; untergipfelig, spitzenunterstän-
dig; infraapical; csúcs alatti; под-
верхушечный] —»• subapicalis
INFBAAXILLABIS, infraaxilar,
aflat sub axila frunzei [infraaxillary,
below the axil; unterwinkelständig;
infraaxillaire; hónalj alatti; подпа-
зушный] -^ subaxillaris
INFBACTUS, brusc îndoit spre in-
terior [infracted, broken, sharply bent ;
geknickt, eingeknickt, knieförmigge-
bogen ; brusquement coudé ; befelé-
tört, könyökbehajlott; надломленный]
INFRAMICROBA f, inframicrob,
microb sub limita vizibilităţii micro­
scopului obişnuit [inframicrobe ; In-
framikrobe ; inframicrobe ; inframik-
róba; инфрамикроб]
INFRAMICROBIOLOGIA f, infra-
microbiologie, biologia inframicrobi-
lor şi a ultravirusurilor [inframicro-
biology; Inframikrobiologie; inframi-
crobiologie ; inframikrobiológia ; ин-
фрамикробиология]
INFBASPECIFICUS, mfraspecific,
de rang inferior speciei (subspecie,
varietate sau formă) [infraspecific ;
infraspezifisch; infraspécifique; infra-
specifikus, faj alatti; подвидовой] -+
subspecificus
INFBATEBMINALIS -> infraapi·
calis, subterminalis
INFRUCTESCENTIA f, infructes-
cenţă 1. Inflorescenţă fructiferă. 2.
Fructe agregate (Morus) [infructes-
cence; Infruktescenz ; infructescence ;
infrukteszcencia ; соплодие]
INFUNDIBULARIS, INFUNDI-
BULIFEB, INFUNDIBULIFOB·
MIS, infundibular, infundibuliform ;
INFUSCATÜS 270
de forma unei pîlnii larg deschise 166 INNOXIUS, INNOCUUS, nevătă­
la capătul de sus (corola la Calystegia, mător, inofensiv, lipsit de spini şi fără
Primula) [infundibular, infùndibuli- proprietăţi vătămătoare [harmless ;
form, funnel-shaped; trichterig, trich- unschädlich; inoffensif, non nuisible;
terförmig; infundibulé, infundibu- ártalmatlan ; безвредный]
liforme, en entonnoir; tölcsér alakú,
tölcsérszerű; воронковидный] 167 INOCARPUS (gr. ϊς, ΐνός „fibră",
καρπός „fruct"), cu fructe fibroase
155 INFUSCATÜS, devenit bruniu [in- [inocarpous; faserfrüchtig ; inocarpe;
fuscate, brownish; gebräunt; devenu rostos termésű; волокнистоплодный]
brunâtre; megbarnult; побуревший] ies INOCULAT IO f -^ oculatio
156 INFUSUM η, infuzie, dedoct [in­ 169 INODORUS, nemirositor (Artemisia
fusion; Aufguß; infusion; infúzió, inodora, Matricaria inodora) [ino­
főzet, forrázat ; настой, водный нас­ dorous, scentless, without smell ; ge­
той] ruchlos, duftlcs; inodore; szagtalan,
157 INGE ΝI TU S, înnăscut, moştenit illattalan ; непахучий, непахнущий]
(caracter) [innate, native, inherited; 170 INOPHYLLUS (gr. ϊς, ίνός „fibră",
angeboren, geerbt, erblich ; inné, con­
genital, héréditaire ; veleszületett, örök­ φύλλον „frunză"), cu frunze fibroase
lött ; врождённый, унаследованный] [inophyllous ; faserblättrig ; à feuilles
—>^ congcnitalis fibreuses; rostos levelű; волокнисто-
листный]
158 INGENS ->• giganteus 171 INQUILINISMUS m, incvilinism,
159 INHABITANS (inhabito), inhabi­ comensalism la care simbiontul tră­
tant, care populează un biotop [in­ ieşte ca oaspete pe celălalt simbiont
habiting; bewohnend; habitant; lakó, [inquilinism; Inquilinismus ; inqui-
tenyésző; обитающий] linisme ; inkvilinizmus ; инквилинзм]
160 INHIBITORES m pl, inhibitori, sub­ 172 INQUILINUS, încelăţcnit, natura­
stance саге întîrzie sau paralizează lizat, introdus şi aclimatizat (plantă)
desfăşurarea unor procese biochimice [inquiline, naturalized, acclimatized ;
(activitatea enzimelor) [inhibitors; In­ eingeschleppt, eingebürgert, akklima­
hibitoren,Hemmungsstoffe ; inhibiteurs; tisiert ; naturalisé, acclimatise ; meg­
inhibitorok, gátlók; ингибиторы] honosodott, behurcolt; поселив­
шийся]
161 INITIALIS, initial (celula ~) [ini­
tial; initial, anfänglich; initial; kez­ 173 INQUINATUS, murdărit, pătat [fou­
deti, kezdő ; инициальный, начальный] led, dirty, stained, soiled, spotted;
—» primus, Primarius* beschmutzt, befleckt ; souillé, taché ;
szennyes, pettyes; окрашенный, за­
162 INNASCENS (inna&cor), innascent. грязненный]
1. Care se moşteneşte. 2. Care ia
naştere în sau pe [innascent, heredi­ 174 INQUIRENDUS (inquiro), de cer­
tary; eingeborend, erblich; innascent, cetat, de verificat [for research, for
héréditaire; veleszülető, benne kelet­ verification ; zu erkundigen, zu erfor­
kező, öröklődő; выраста1С1и,ий, при- schen ; de vérifier, de chercher ; meg-
рсждёккый] vizsgálandó, tanulmányozandó ; под­
лежащий исследованию]
163 INN AT US -» ingenitus
175 INQUISITIO f ^ indago
164 IN NOV AN S (innoio), incvant, de 176 INSANUS, nesănătos, bolnăvicios
reînnoire, de lăstărire (mugure) [re­ [unhealthy; ungesund; maladif; egész­
newing, sprouting; erneuernd, inno-
vierend, verjüngend, sprcssend ; re­ ségtelen, beteges ; нездоровый, болез­
nouvelant; megújuló, újító, kihajtó, ненный]
sarjadó ; обновляющийся, возобновля­ 177 INSCULPTUS, adîncii în, îngropat
ющийся] în, gravat [insculpt, embedded, engra­
ved; eingestochen, eingegraben, ein­
165 IN NOV AT IO f, inovaţie, ramură geprägt; enfoui, gravé; bemélyedt,
tînără formată din nodurile bazale beásott, bevésődött ; врезанный, вне­
ale plantei adulte, situată intrava­ дренный, вырезной]
ginal sau extravaginal (Gramineae)
[innovation; Innovation, Verjüngung, 178 INSECTICIDAE f pl, insecticide-
Erneuerung ; innovation ; megújulás, substanţe toxice folosite pentru com­
megfiatalodás, sarjadás, sarjhajtás ; baterea insectelor dăunătoare [insec-
возобновление, обновление] ticids; Insektiziden; insecticides; го-
271
varölö szerek; инсектициды, насеко-
мояды]
179 INSECTIFER, insectifer, purtător
de insecte (Ophrys insectifera) [in-
sectiferous ; insektentragend ; insecti-
fère ; rovarokat hordozó ; насекомо-
носный]
180 INSECTIVORUS, insectivor, care
prinde şi digeră insecte (Drosera,
Dionaea, Utricularia) [insectivorous,
flesh-eating, carnivorous ; insektenfres­
send, fleischfressend ; insectivore, car­
nivore; rovarevő, húsevő; плотояд­
ный, насекомоядный] —*• carnworus, en-
tomophagus, sarcophagus, zoophagus,
zootrophicus*
181 INSEPARABILIS, inseparabil [in­
separable ; untrennbar ; inséparable ;
elválaszthatatlan, szétválaszthatatlan ;
нераздельный, неотделимый]
182 INSE RATIO î, inserare (а materia­
lului de herbar) [inseration; Einschal­
tung; insération; besorolás, beosztás;
инсерация]
183 INSERICATUS -* sericeus
184 INSERTIO f, inserţie I. Punctul
de fixare pe axă (a frunzei, fructului).
2. Altoire [insertion, grafting; Inser­
tion, Anheftungsstelle, Pfropfung, Imp­
fung; insertion, greffage; izesülési
hely, illeszkedési hely, oltás ; прикреп­
ление, место приклепления, прививка]
185 INSERTUS, inserat 1. Fixat pe 200
un organ (frunza pe tulpină). 2. In­
trodus (în ierbar) [attached, placed
on, inserted; eingefügt, angeheftet;
inséré, attaché; ráerősített, ízesült,
besorolt ; прикреплённый, включён­
ный] —*• (I) affixus
186 INSIDENS (insido), insident, sesil,
aşezat pe organ (pilis insidentibus
cu peri sesili) [sitting upon, placed
upon; aufsitzend; assis, placé sur;
rajtaülő, ráhelyezett ; сидящий] - •
impositus, sessilis
187 INSIPIDUS, fără gust, lipsit de
savoare [insipid, tasteless ; geschmack­
los; insipide; íztelen; безвкусный]
188 INŞI TIO î, altoire [grafting; Pfrop­
fung, Impfung; greffage; oltás; при­
вивка]
189 INSITITIUS, INSITUS, altoit,
de altoire [grafted; gepfropft, aufge­
pfropft; greffé; beoltott, ráoltott;
привитый]
190 INSITUM η altoi, ramură de altoi
[graft; Pfropfreis; greffon; oltvány,
oltóág; черенок, отводок]
INTEGUMENTUM
191 INSOLATIO f, insolaţie, stare pato­
logică a plantelor datorită excesului
de lumină şi de căldură solară [inso­
lation, sunstroke; Insolation, Sonnen­
stich, Verdorren; insolation; napszú­
rás; инсоляция] —*• heliosis
192 INSOLI TUS, neobişnuit [unaccusto­
med, unused; ungewöhnlich; insolite,
inhabituel ; szokatlan ; необычный, не­
привычный] -* insuetus
193 INSPERSUS -.· conspersus
194 INSPICATIO f, înspicare, formarea
spicelor [inspication ; Ährenbildung ;
épiage ; kalászképződés, kalászbaszö­
kés; колосование]
195 INSPISSATUS -^ condensatus
196 INSTABILIS -+ inconstans, muta-
bilis
197 INSTALATIO f, instalare, ocuparea
terenului de către pionierii coloni­
zării (în geobotanică) [installation;
Einsetzung, AnsiedIung; installation;
betelepülés ; установление]
198 INSTAMINATUS -^ anandrarius
199 INSTRUCTUS, prevăzut cu, саге
dispune de (petiolus aculeis debilibus
instructus peţiol prevăzut cu aculei
subţiri) [provided with; versehen;
pourvu, muni; ellátott; снабженный]
-• práeditus
INSUETUS insolitus
201 INTEGER, INTEGRI-, întreg, ne­
divizat, nelobat sau nedinţat (frun­
zele la Clematis integrifolia) (inte-
grifolius) [entire, whole, undivided,
not lobed; ganz, ungeteilt, unverletzt,
ganzrandig; entier, non divisa, non
lobé ; egész, osztatlan, ép élű, ép szélű ;
цельный, неразделенный]
202 INTEGERRIMUS (superi, de la
integer), complet întreg, cu marginile
nedinţate şi fără nici o incizie (frun­
zele de Gramineae) [completely en­
tire ; ganz ungeteilt, volkommen ganz,
ganz unverletzt ; complètement entier ;
teljesen ép szélű; целънокрайный]
203 INTEGRELLVS, INTEGRIUSCU-
LUS, aproape întreg [almost entire;
fast ganz; presque entier; majdnem
ép szélű; почти цельный]
204 INTEGUMENTUM η, integument,
învelişul care acoperă şi protejează
diferite organe [integument, covering;
Decke, Hülle; tégument, enveloppe;
takaró, burok, védőburok ; интегумент,
покров] -* tegmen, tegumentum*
INTER 272
205 INTER-, aflat între (intercarpellaris, mediate, between, half-way; mittlerer,
intercotyledonaris, intervenius) [bet­ mittelst ăndig, zwischenstăndig, da­
ween, placed between ; zwischen-, zwi­ zwischen ; intermédiaire ; közbenső,
schenständig ; disposé entre; közbeeső, közbenálló, átmeneti ; промежуточный]
•közötti, -közti; меж-, между] 218 INTERMITOSIS f (lat., gr. μίτος
206 INTERACTIO f, interacţiune, in­ „fir") - • interphasis
fluenţa reciprocă а factorilor biologici 219 INTERMIXTUS, amestecat, dispus
[interaction ; Wechselwirkung ; interac­ de-a valma (pilis grandulisque inter-
tion; kölcsönös egymásrahatás; вза­ mixtis, cu peri şi glande în amestec)
имодействие [intermixed ; untermischt, eingemischt,
207 INTERANEUS -+ interior, internus daruntergemischt ; intermelé, mélangé ;
összevegyitett, összekevert ; переме­
208 INTERCALARIS, intercalar, care шанный, смешанный]
se intercalează ca formaţiune nouă
(creşterea în lungime a tulpinii la 220 INTERNODIUM η, internodiu, por­
nodurile gramineelor prin intercalarea ţiunea dintre două noduri tulpinale
noilor straturi de celule meristematice) [internode ; Zwischenknoten, Zwischen­
[intercalated, interposed, intercalary; knotenstück, Mittelstück, Knotenwei­
interkalar, eingeschaltet; intercalaire; te, Stengelglied, Stammglied; entre­
közbeiktatott, közbeiktatódó, közbe­ noeud ; szárköz, szártag, száríz, csomó­
eső ; интеркалярный, вставочный] köz, fzköz, bütyökköz; междоузлие]—»•
209 INTERCEDENS (intercedo) — in- merithallus
iermediaris 221 INTERNUS, intern, aflat în partea
210 INTERCELLULARIS, intercelular, interioară (caliciu, floare) [inner, in­
situat între celule (spaţii «^, vacuoler^) ternal, inward; innerlich, innerer,
[intercellular ; zwischénzellig, interzel­ innerhalbliegend ; interne, intérieur ;
lular; intercellulaire; sejtközötti; belső ; внутренний, внутрилежащий]
межклеточный] *
222 INTERPETIOLARIS, interpeţiolar,
211 INTERCINESIS í (lat. inter „între", situat între peţioli (muguri, stipele)
gr. κίνησις „mişcare"), intercineză, [interpeţiolar ; zwischenblattstielstăn-
faza de scurt repaus între diviziunea dig ; interpétiolaire ; levélnyél közötti ;
reducţională şi cea ecvaţională a nu­ межчерешковый]
cleului (Grégoire) [interkinesis ; Inter-
kinese; interkinèse; interkinézis ; ин- 223 INTERPHASIS i (lat. -, gr. φάσις
теркинез] „apariţie"), interfază, faza de repaus
212 INTERCUTIS î, intercutis, hipo- dintre două diviziuni nucleare (Lun-
derma rădăcinii formată mai aies degardh) [interphase; Interphase; in­
din celule endodermice (Kroemer) terphase ; interfázis, köztesszakasz ;
[intercutis; Interkutis, Endodermhy- интерфаза] —*• intercinesis, iníermitosis
podermis ; intercutis ; interkutisz ; 224 INTERPOSITIO f, interpoziţie, in­
интеркутис] tercalarea ulterioară, supranumerară,
213 INTERFASCICULARIS, interfasci­ а unor piese noi între cele obişnuit
cular, aflat între fasciculele de vase dezvoltate (în verticilul floral) [in­
(сапгЫи r^) [interfascicular; interfas- terposition ; Interposition, Eindrin­
zikular; interfasciculaire; nyalábközi; gen, Dazwischenstellen ; interposition ;
межпучковый] * beékelődés, közbeékelődés ; включение,
дублирование] —• deduplicatio
214 INTERGENERICUS, intergeneric,
intermediar între două sau mai multe 225 INTERPOSITUS, interpus, interca­
genuri (hibrid) [intergeneric; inter- lat, dispus între alte organe sau piese
generisch; intergénérique; intergeneri- de organe (în verticil) [interposed,
kus ; межродовой] placed between ; zwischengestellt, zwi­
schenliegend, dazwischengestellt ; in­
215 INTERGERINUS, INTERGERI- terposé; közbetett, közbefekvő, köz­
VUS —* interpositus beiktatott, beékelődött; промежуточ­
ный] -> interjacens, interjectus, interge-
216 INTERJACENS, INTERJECTUS rinus
—*• interpositus
226 INTERPRETATIO f, interpretare,
217 INTERMEDIARIS, INTERME­ comentare şi explicare [interpretation ;
DIU S, intermediar, de tranziţie (ca­ Erläuterung, Erklärung; interpréta­
ractere, nervuri, specii, zone) [inter­ tion ; értelmezés ; истолкование]
273
227 INTERREDUPLICATIO f. interre-
duplicaţie, poliploidizarea în cursul
interfazei (Hsu şi Moorhead) [interre-
duplication ; Interreduplikation ; inter-
réduplication ; interreduplikáció ; ин­
терредупликация] —*• teloreduplicatio
228 INTERRUPTI - PINNATISEC-
TUS, întrerupt penat seetat, cu foliole
penat sectate alternativ, mai mari
şi mai mici (frunzele la Solanum tube­
rosum) [interruptedly-pinnatisect ; un-
terbrochen-fiederschnittig ; interrupti-
pennisequé; félbeszárnyalt, szaggatot­
tan szárnyalt; хферывисто - перисто-
рассеченный]
229 INTERRUPTUS, întrerupt, despăr­
ţit [interrupted, separated; unter­
brochen, entfernt; interrompu; meg­
szakított, elválasztott ; прерванный,
прерывистый] —»• discontinuus
230 INTERSECTUS, întretăiat, despicat
în două [intersecting, intersected;
inzweigeschnitten, durchgeschnitten ;
entrecoupé ; kettévágott, kettészelt ;
пересеченный, пересекающийся]
231 INTERSPATIUM η-^ interstitium
232 INTERSPECIFICUS, interspecific,
care are loc între specii diferite (lupta
pentru existenţă, selecţie) [interspe­
cific ; Interspezifisch, zwischenartig ;
interspécifique; interspecifikus, fajok
közötti ; межвидовой]
233 INTERSPERSUS, împrăştiat, pre­
sărat pe ici pe colo [interspersed,
strewn, spreaded ; dazwischengestreut ;
parsemé, dissipé; közbeszórt; пере­
сыпанный]
234 INTERSTERILITAS f, intersteri-
litate, incapacitate reciproca de hi­
bridizare între grupe de indivizi apar-
ţinînd aceleiaşi specii [intersterility;
Intersterilităt, Gruppensterilität,
Kreuzsterilität ; interstérilité ; inter-
sterilitás, köztes meddőség, kereszte-
ződési képtelenség; перекрестная сте­
рильность]
235 INTERSTITIUM η, interstiţiu 1.
Spaţiul саге separă două părţi sau două
organe apropiate. 2. Lacună [interstice ;
Entfernung, Zwischenraum ; inter­
stice; térköz, távköz, köztes üreg;
промежуток] —*• interspatium
INTERSTITIUM INTERCELLU-
LARE —> meatus intercellularis
236 INTERTEXTUS, întreţesut, cu fi­
lamente sau cu peri întreţesuţi şi
încurcaţi [interwoven, entangled ;
verwebt, verstrickt, verwirt, verfloch­
INTRASTAMINALIS
ten, eingewoben, zwischengewoben ·,
entrelacé, embrouillé, tissé pêle-mêle ^
összekuszált, egymásbaíonódott, be-
lesző vődött ; переплетённый] —* contex-
tus, implexus, intricatus, plect-
237 INTERVALLUM η ->• interstitium
238 INTEXINA f, INTEXTINIUM n,
INTEXINIUM n, intexina, mem­
brana internă а exinei grăuntelui de
polen [intexine, intextine; Intexine;.
intexine ; intexin ; интексина]
239 INTINA f, INTINIUM η, întina,
membrana cea mai internă a grăun-
ciorului de polen şi a sporului [intine ;.
Intine; intine; intine; интина]
240 INTORTUS, răsucit spre interior
(arista la Avena) [turned inwards,,
contorted, twisted ; einwărtsgedreht,
abgedreht; entortillé, tordu en de­
dans; betekeredett, befelé csavaro­
dott; кручёный, свернутый]
241 INTRA-, aflat în interior (intracam·
bialis, intracarpellaris, intramedulla-
ris, intranuclear is, intraovularis ) [wi-
thin; innerhalb, inwendig, innenbe-
findlich; en dedans; belüli; внутри-]
242 INTRAAXILLARIS, intraaxilar,
aflat în axilă (muguri) [intraaxillary ;
intraaxillär ; intraaxillaire ; levélhó-
nalji ; внутрипазушный]
243 INTRACELLULARIS, intracelular,
aflat în interiorul celulei [intracel-
lular, within a cell; intrazellular, in-
nerhalb der Zelle; intracellulaire;
intracelluláris, sejten belüli ; внутри­
клеточный]
244 IN TRAFLORALI S, intrafloral, aflat
în interiorul florii (nectarină) [intra­
floral; intrafloral; intraflorale; virá­
gon belüli; внутрицветковый]
245 INTRAPETIOLARIS, intrapeţio-
Iar, aflat între peţiol şi tulpină (mu­
gurii la Rubinia) [intrapetiolar ; intra-
petiolar; intrapétiolaire ; levélnyélen
belüli ; внутричерешковый]
246 INTRASPECIFICUS, intraspecific,
aflat în cadrul unei specii (selecţie,,
variabilitate) [intraspecific ; intra­
spezifisch; intraspécifique; intra-
specifikus, fajon belüli; внутриви­
довой]
247 INTRASTAMINALIS, intrastami-
nal, situat în interiorul staminelor
(discul la Anacardiaceae) [intrasta-
minal; intrastaminal ; intrastaminale ;
intrasztaminális, porzón belüli; меж­
тычиночный]
INTRAVAGINALIS 274

248 INTRAVAGINALIS, intravaginal, 258 INUMBRATUS, umbrit (in locis

aflat în interiorul vaginei frunzei
(lăstari, scvame) [intravaginal; in­
travaginal ; intravaginale ; intrava-
ginális, levélhüvelyen belüli ; внутри-
влалищный]
249 INTRICATUS, încîlcit, încurcat şi
împletit (peri la Primula intricata)
[intricate, entangled; verworren, inei-
nandergewirbt ; emmêlé, enchevêtré ;
kuszált, szövevényes ; запутанный,
перепутанный] —» implexus, perplexus
250 INTROCURVUS, curbat spre in­
terior [introcurved, incurved; einge­
krümmt; incurvé, courbé en dedans;
begörbült ; внутрь-искривлённый]
251 INTROFLEXUS, îndoit înăuntru,
răsfrînt spre interior [introflexed, bent
inwards ; einwărtsgebogen, eingebo­
gen, eingeschlagen; infléchi, intro-
fléchi, fléchi en dedans; befelétört;
загнутый внутрь] -» inflexus
252 INTROGRESSIVUS, introgresiv,
care pătrunde înăuntru (hibridare)
[introgressive ; durchdringend ; intro-
gressif; introgressziv, behatoló; про­
никающий]
253 INTRORSUS, intrors. 1. Orientat
spre interior (lobii etaminei orientaţi
spre centrul florii). 2. Care se des­
chide în partea dinspre axă (lojele
anterelor la Mentha) [introrse, tur­
ned inwards; innenwendig, einwärts­
gedreht, einwärtsgekehrt, einwärts­
aufspringend; introrse, dirigé en
dedans; befelé fordult, befelé nyíló;
интрорзный, обращенный внутрь]
254 INTUITUS (-US) m, privire (primo
intuitu la prima vedere) [view, sight,
look; Blick; vue, regard; látás,
nézés; взгляд]
255 INTUMESCENS (intumesco), intu­
mescent, care se umflă [intumescent,
swelling up ; anschwellend, aufblasend ;
se gonflant ; felfúvódó ; вздувающийся]
256 INTUMESCENTIA f, intumescenţă,
umflarea anormală a unor organe sau
apariţia unor vezicule pe organe (flori,
frunze, ramuri) [intumescence; Intu-
meszenz; intumescence; felfúvódás,
hólyagosodás ; вздутие, надувание]
257 INTUSSUSCEPTIO I, intususcep-
ţie, mod de creştere a membranei
celulare prin intercalarea de particule
noi [intussusception; Intussuszep-
tionswachstum ; intussusception ; köz-
beékelődéses növekedés ; интуссус-
цепция]
inuníbratis pe locuri umbrite) [shady;
beschattet, schattig; ombragé, om-
breux; árnyékos, árnyékolt; зате­
ненный]
259 INUNCTUS, uns, prevăzut cu un
luciu de ulei (stigmatul unor specii
de Orchis) [anointed, glossy as if
oiled; ölglänzend; à lustre huileux;
olajos fényű; масляно-блестящий]
260 INUTILIS, inutil, nefolositor [use­
less; nutzlos; inutile; haszontalan;
бесполезный, ненужный]*
261 INVADANS (invado), invadant,
năpăditor (buruiană) [invading; ein­
dringend, überfallend ; envahissant ;
beözönlő; нападающий]
262 INVAGINATIO f, invaginare, for­
marea unei vagini protectoare sau a
unei depresiuni concave [invagina­
tion ; Einstülpung; invagination ; beöb-
lösödés ; инвагинация, впячивание]
263 INVAGINATUS, invaginat, închis
în vagina frunzei [invaginated ; ein-
gestülpt; invaginé; hüvelybe zárt;
влагалищный]
264 INVARIABILIS, invariabil, con­
stant, neschimbător [invariable, un­
changeable ; unveränderlich ; inva­
riable; változatlan; неизменный]
265 INVENTOR m f, descoperitor (al
plantei) [discoverer; Entdecker; dé­
couvreur ; felfedező ; открыватель]
266 INVENTUS, descoperit, găsit [dis­
covered, found; entdeckt; découvert;
felfedezett, megtalált ; найденный]
267 INVERSUS, inversat, răsturnat (em­
brion, ovul) [inverted, turned about;
umgekehrt, verkehrt, umgewandt,
abwärtsgerichtet ; renversé, resupiné;
megfordult ; инвертированный, обрат­
ный, перевернутый] —>• obversus, ге-
supinatus
268 INVESTIGATIO f, investigaţie, cer­
cetare [investigation, research, inquiry,
enquiring; Forschung, Prüfung; re­
cherche ; kutatás ; исследование]
269 INVESTIGATOR m f, cercetător
[research worker, scientific explorer;
Forscher; chercheur scientifique; tu­
dományos kutató ; исследователь] -*
indagator, scrutator
270 INVIABILITAS f, inviabilitate, ab­
senţa capacităţii vitale [inviability ;
Lebensunfähigkeit ; inviabilité ; élet­
képtelenség ; нежизнеспособность]
275
271 JNVISIBILIS, invizibil [invisible;
unsichtbar ; invisible ; láthatatlan ;
невидимый]
272 INVISUS, nevăzut, necercetat [un­
seen, uninquired; ungesehen; non vu;
nem látott, nem vizsgált; невидный,
неизучаемый]
273 INVOLUCELLUM η, involucel, to­
talitatea hipsofilelor de la baza ra-
diilor umbolulelor (Umbelliferae,
Euphorbiaceae) [involucel, involuc-
ret; Hüllchen, Hüllblattchen; in·
volucelle ; gallérka, gallérkalevelek ;
обверточка]
274 INVOLUCRALIS, involucral, care
formează un involucru sau care apar­
ţine involucrului (foliole, scvame)
[involucral; involukral, hüllebildend;
involucral ; involukrális, gallérozó ;
обверточный]
FOLIOLA INVOLUCRALIA, foliole
involucrale 1. Hipsofile de la baza
florii sau a inflorescenţei (Carlina,
Pulsatilla). 2. Totalitatea hipsofile­
lor dispuse imbricat pe partea externă
inferioară a receptaculului dilatat
(antodii la Compositae) [involucral
scales, involucral bracts; Involuk-
ralblätter, Hüllblätter; folioles in-
volucrales ; gallérozó levelek, fészek­
pikkelyek, pikkelylevelek; обверты­
вающие листья] —> phyllarium, squa­
mae anthodii
ISCHNO-
datorite îmbătrînirii ţesuturilor [in­
volution, rolling inward, cataplasy;
Einrollung, Involution, Rückbildung;
involution ; involució, befelé csava­
rodás, visszafejlődés ; инволюция]^-
(2) cataplasia
280 INVOLUTIVUS, INVOLUTUS,
INVOLUTI-, involutiv, răsucit spre
interior (prefoliaţie) (involutifalius)
[involute, rolled inwards; einwărtsge-
rollt, eingerollt; involutif, enroulé,
roulé en dedans; befelé csavarodott,
begöngyölödött, befelé hengeredett,
betekeredett ; завернутый внутрь]
281 lODINUS, lODO-, ION-, lONO-
(iodoneurus, iodostachys, ionanthus,
ionopterus, ionosmus) —»· violaceus
282 I Rí COLOR, I RI DESCENS, IRIO-
DES, iridescent, de culoarea curcu­
beului [iridescent, rainbow-coloured ;
irisierend, regenbogenfarbig; irides­
cent, irisé, à couleur de l'arc-en-ciel ;
szivárvány színű; радужный]
283 IRREVERSIBILIS, IRREVERTI-
BILIS, ireversibil, care nu mai poate
reveni la starea iniţială (caracter)
[irreversible ; irreversibel, unumkehr­
bar; irreversible; irreverszibilis, visz-
szafordithatatlan, állandósult jel­
legű ; необратимый]
284 IRRITABILIS -* scnsibilis, sensiti-
i-'US

INVOLUCRANS, involucrant, саге 285 IRRITABILITAS í-* exeilabilitás

înveleşte un organ (floare) [involuc­ 286 IRRORATUS, acoperit cu rouă, ume­
rant, enwrapping, enveloping, infol­ zit [irrorate; betaut; couvert de rosée,
ding; einhüllend, umhüllend, ein­ humecté; harmatos; орошенный,
wickelnd; involucrant, enveloppant, увлажнённый]
involvant : betakaró, beborító ; обвер-
тываюший, охватывающий, заверты­ 287 ISABELLINUS, ISABELLUS, iza-
вающий] —>• inçolutans, involvens belin, galben bruniu [isabelline, tawny-
yellow, yellowish-brown, greyish-
276 INVOLUCRATUS, involucrat, pre­ drab coloured ; isabellfarbig, isabell-
văzut cu un involucru [involucrate ; gelb, braunlichgelb, fahlgelb; isabelli­
eingehüllt ; involucre ; gallérleveles ; ne, brunâtre-jaune; barnássárga, fa-
с покрывалом] kósárga; изабелловый, серо-жёлтый]
277 INVOLUCRU M η, involucru, gule- 288 ISAGCCE f (gr. εισαγωγή „intro­
raş 1. Verticil de bractei de la baza ducere"), introducere (ca titlul unor
radiilor umbelei (Umbelliferae). 2. lucrări botanice) [introduction ; Ein­
Ansamblul foliolelor involucrale aie führung, Einleitung; introduction;
antodiului (Compositae). 3. Hipso­ bevezetés; введение]
file care protejează floarea sau inflo­
rescenţa în stadiul tînăr (Allium, 289 ISCHAEMUS (gr. ΐσχαιμος „he­
Arum, Galanthus) [involucre; Hülle, mostatic"), hemostatic, care opreşte
Hüllblätter ; involucre ; gallérlevelek, sîngerarea (Andropogon ischaemum,
gallér, buroklevelek, murvakör, fé- Digitaria ischaemum) [haemostatic;
szekörv ; обвёртка] blutstillend; hémostatique; vérzéstál­
278 INVOLUTANS, INVOLVENS — lító, vérzéscsillapító; гемостатический]
inçolucrans -^ haemostaticus
279 INVOLUTIO f, involuţie 1. Răsucire 290 ISCHNO- (gr. ισχνός „subţire"), sub­
spre interior. 2. Formaţii regresive ţire (ischnocarpus, ischnoslylus) [thin-.
I SI DIU M
slender-; dünn-; mince; vékony-;
узко-]
291 ISIDIUM η, izidie, excrescenţe col­
ţuroase şcvamiforme sau coraliforme
pe tal (Lichenes) [isidium; Isidium;
isidium; izidium; изидия]
292 ISO- (gr. ϊσος „egal, asemănător"),
egal, similar (ca număr, dimensiuni
sau cu culoare asemănătoare) [equal-,
like; gleich-, ähnlich; égal, sembla­
ble ; egyenlő, hasonló ; равно-] -»· aequi-
293 ISOBAPHUS (gr. -, βαφή „culoa­
re") —> concolor
294 ISOBILATERALIS (gr.-, lat. bila­
terális „bilateral"), izobilateral, cu
două laturi egale sau asemănătoare
[isobilateral; gleichzweiseitig; isobi­
latéral; izobilaterális, két egyenlő
oldalú ; равнодвусторонный]
295 ISOBRIATUS (gr.-, βρίαω „a se
multiplica") - • dicotyledoneus
296 ISOBRIUS (gr. aequipotentialis
297 ISOCARPICUS {gr. -, καρπός
„fruct"), izocarpic, cu un singur fel
de fructe [isocarpous; gleichfrüchtig ;
isocarpe; egyféle termésű; равно-
плодный]
298 ISOCHROMATICUS, ISOCHRO-
MUS, ISOCHROUS (gr. -, χρώμα
„culoare") —> concolor
299 ISOCHROMOCENTRICUS (gr. - ,
κέντρον „centru"), izocromocentric,
cu cromocentre în număr egal cu
cromozomii (nucleu) [isochromocen-
tric; isochromozentrisch ; isochromo-
centrique; izokromocentrikus ; изо-
хромоцентрический]
300 ISOCHRONUS (gr.-, χρόνος
„timp") —* simultaneus
301 ISOCLINUS (gr.-, κλίνω „a se în­
clina"), izoclin, cu aceeaşi înclinare
(polaritatea celulei) [isoclinous, equally
inclined ; gleichneigend ; isocline ; egyen­
lő hajlatú; изоклинный, равнона-
клоненный]
302 ISOCOENICUS, ISOCOENOTICUS
(gr. -, κοινός „în comun"), izocenic,
cu ciclu de viaţă petrecut în acelaşi
biotop (specie) [isocoen; isozönotisch ;
isocéne ; izocönótikus ; изоценотичес-
кий]
303 ISOCOENOSIS Î (gr.-), izocenoză,
cenoză cu fizionomie asemănătoare
datorită condiţiilor ecologice similare
[isocoenose; Isozönose; isocénose; izo-
cönózis; изоценоз]
27β
304 ISOCYCLICUS (gr. -, κύκλος „cerc")
—·· eucyclicus
305 ISODIAMETRICUS (gr. -, δια
„prin", μέτρον „măsură"), izodiame-
tric, cu aceleaşi dimensiuni (celulă)
[isodiametric ; isodiametrisch ; isodia-
métrique; izodiametrikus, egyenlő mé­
retű; изодиаметрический]
306 ISODYNAMICUS{gT. -, δύναμος „pu­
tere") —*• aequipotentialis
307 ISOGAMETAE i pi (gr. -, γαμέτης
„soţ"), izogameţi, gameţi identici sub
aspect morfologic, dar sexual diferiţi
sub aspect fiziologic [isogametes; Iso-
gameten; isogamètes; izogameták;
изогаметы]
308 ISOGAMETANGIOGAMIA f (gr.-,
άγγείον „vas", γάμος „căsătorie"), izo-
gametangiogamie, gametangiogamie
între gametangii cu gameţi identici
(Mucoraceae) [isogametangiogamy ;
Isogametangiogamie ; isogamétangio-
gamie ; izogametangiogámia ; изога-
метангиогамня]
309 ISOGAMIA f (gr. - ) , izogamie, fe-
cundaţie prin unirea a doi izogameţi
[isogamy; Isogamie; isogamie; izo-
gámia; изогамия]
310 ISOGAMOGONIA f (gr - , γόνος „ur­
maş") —>• isogamia
311 ISOGENETICUS, I SOGEN US (gr -,
γένος „rasă"), izogen, izogenetic 1.
Cu origină comună. 2. Derivat din
acelaşi genotip (Johannsen) [isogenous,
isogenetic; isogen, isogenetisch, erb­
gleich; isogénétique; izogén, izogene-
tikus ; изогенный, сходного происхож­
дения] —* autogenotypicus, deuîogeno-
typicus
312 ISOGENOMATICUS ( g r . - ) , izoge-
nomatic, care conţine garnituri identice
de cromozomi (Winkler) [isogeno-
matic ; isogenomatisch ; isogénomati-
que ; izogonomatikus ; изогеноматичес-
КИЙ]
313 ISOGENOTYPICUS (gr. - , τύπος
„model") —»· isogeneticus (2)
314 ISOGONUS (gr. -, γόνος „urmaş") -+
isogeneticus
315 ISOGONUS (gr. -, γωνία „unghi"), izo-
gonic, cu muchii asemănătoare sau
identice [equal-angled ; gleichkantig,
gleicheckig ; isogone ; egyenlő élű ;
равноугольны й]
316 ISOGYNUS (gr. -, γυνή „femeie"), izo-
ginic. 1. Cu pistiluri similare. 2. Cu
cârpele în număr egal cu cel al se-
palelor [isogynous; isogyn, gleich-
277
stempelig, gleichfruchtblăttrig ; isogy-
ne; azonos számú termőlevelű; равно-
пестичный]
317 ISOHOLOGAMIA f (gr.-, όλος „în-
treg", γάμος „căsătorie"), izohologa-
mie, conjugarea gameţilor complet
identici ca formă şi sexualitate [iso-
hologamy; Isohologamie ; isohologa-
mie; izohologámia; изогологамия]
318 ISOLATERALIS, izolateral, cu am­
bele laturi avind dimensiuni, consis­
tenţă şi culoare identică (faţa şi dosul
frunzei la Viscum) [isolateral, equal-
sided; gleichseitig; equilateral; azo­
nos oldalú, egyenlő oldalú; равносто-
ронный] —*• aequilateralis
319 ISOLATIO f, izolaţie 1. Izolarea geo­
grafică а grupurilor de plante (prin
munţi, mări). 2. Imposibilitatea par­
ţială sau totală a schimbului de gene
între populaţii sau specii de plante, în
genetică (Romanes) [isolation ; Isola­
tion, Absonderung; isolation; izoláció,
elszigetelődés; изоляция]
320 ISOLATUS, izolat separat, solitar,
singuratic [isolated, separated, soli­
tary; isoliert, abgetrennt, abgesondert,
vereinzelt ; isolé, séparé, solitaire ; el-
szigetelt, elkülönített, magános; изо­
лированный, отделенный, одиночный]
—> sejunctus, segregatus
321 ISOLOBUS (gr.-, λοβός „lob"), cu
lobi uniformi sau egali [equally-lo-
bed; gleichlappig; à lobes égaux;
egyenlő karéjú; равнолопастный]
322 ISOMERIA f (gr. -, μέρος „parte"),
izomerie 1. Egalitatea segmentelor
sau a părţilor omoloage la organele
aceleiaşi specii. 2. Influenţa egală a
factorilor ereditari (Sirks) [isomery;
Isomeric, Gleichzăhligkeit, Gleichwer­
tigkeit; isomeric; izoméria, egyenlő-
számuság; изомерия]
323 ISOMERICUS, ISOMERUS (gr.-),
izomer 1. Cu acelaşi număr de ele­
mente omoloage în componenţa unui
ciclu (floarea la Geraniaceae, Lilia-
ceae). 2. Repartizat în aceeaşi pro­
porţie (factori ereditari) [isomerous;
gleichzăhlig, gleichteilig, gleichgliede-
rig; isomère; egyenlő tagú, egyenlő
számú, egyenlő arányú; изомерный,
равночленный]
324 ISOMEROGAMIA f (gr. - , γάμος
„căsătorie"), izomerogamie, copularea
izogameţilor (Algae) (Hartmann) [iso-
merogamy ; Isomerogamie ; isoméro-
gamie; izomerogámia ; изомерогамия]
ISOPLOIDEUS
325 ISOMORPHIA Î, ISOMORPHIS-
MUS m (gr. -, μορφή „formă"), izo-
morfie, înfăţişare exterioară asemănă­
toare [isomorphy; Isomorphie, Gleich-
gestaltigkeit, Gleichförmigkeit ; iso­
morphie; izomorfia, hasonlóalakuság ;,
изоморфия]
326 ISOMORPHOSIS í (gr. - ) , izomor-
foză i . Uniformitate morfogenetică,
2. Regenerarea organului în forma ini­
ţială [isomorphose; Isomorphose; iso-
morphose; izomorfózis; изоморфоз]
327 ISOMORPHUS, ISOMORPHICUS
(gr. " ) , izomorf, de aceeaşi formă [iso-
morphous; gleichförmig, gleichgestal-
tig ; isomorphe ; izomorf, azonos alakú ;
изоморфный] -^ homomorphus, ple-
siomorphus, uniformis
328 ISOPHAENOGAMIA f (gr.-, φαίνο»
„a apare", γάμος „căsătorie"), izofeno-
gamie, fecundare între indivizi feno-
tipic asemănători (Strandskov) [iso-
phenogamy ; isophănogamie ; isophéno-
gamie ; izofenogámia ; изофеногамия}
329 ISOPHAENUS (gr. --), izofen Ί. De­
rivat din acelaşi fenotip. 2. Cu aceeaşi
periodicitate biologică în fenologie (le­
garea prin linii a punctelor de pe harta
care indică perioada de înflorire, de
înmugurire etc. a unor specii) [iso-
phenous; isophăn; isophène; izofén;
изофенный]
330 ISOPHAGUS (gr. -, φάγω „а mînca")
—>• monophagus, univorus
331 ISOPHOTICUS (gr. -, φώς, φωτός „lu­
mină"), izofotic, uniform expus la
lumină (frunze) [isophotic; isopho-
tisch ; isophotique ; izofótikus, egyenlő
megvilágítású ; равносветлый, изофо-
тический]
332 ISOPHYLLIA f (gr. -, φύλλον „frun­
ză"), izofilie, monomorfism foliar, toate
frunzele plantei fiind asemănătoare
[isophylly; Gleichblăttrigkeit, Isophyl-
lie; isophyllie; egyenlőlevelűség ; изо-
филля]
333 ISOPHYLLUS (gr. - ) , cu frunze ase­
mănătoare, de un singur fel [isophyl-
lous; gleichblăttrig; isophylle; egy­
féle-levelű ; равнолистный]
334 ISOPLANOGAMETAE f pl (gr.-,
πλάνος „rătăcitor", γαμέτης „soţ"),
izoplanogameţi, planogameţi cu di­
mensiuni egale între ele (Algae) [iso-
planogametes ; Isoplanogameten ; iso-
planogamètes ; izoplanogaméták ; изо-
планогаметы]
335 ISOPLOIDEUS (gr. -, άπλόος „sim­
plu"), izoploid, cu număr constant
ISOPROSPHYTIASIS
şi imperechiat (diploid, tetraploid) de
cromozomi în garnitura cromozomică
a celulei [isoploid ; isoploid ; isoploîde ;
izoploid; И30ПЛ0ИДНИЙ]
336 ISOPROSPHYTIASIS l (gr. -, προσ-
96œ„aconcreste"), izoprosfitiază, con-
creşterea corpurilor de fructificaţie în­
vecinate ale unei specii (Fungi) [iso-
prosphytiasis; Isoprosphytiasis; iso-
prosphy tiase ; izoproszfitiázis ; изо-
просфитиазис]
337 I SOP ROTH ALU А t (gr. -, προ „pen­
tru", θάλλος „germen"), izoprotalie,
producerea de protale unisexuate pe
acelaşi individ (Van Tieghem) [iso-
prothally ; Isoprothallie ; isoprothal-
lie; izoprotállia ; изопроталлия]
338 ISOSPORUS (gr. -, σπορά „sămînţă"),
izospor, cu spori asemănători şi de
un singur fel (macrospori sau micro-
spori) [isosporous; gleichsporig ; iso-
spore ; egyféle spórájú ; равноспоровый]
—»· homosporus
339 ^SOSTICHUS (gr. -, στίχος „rînd"),
izostih, cu serii sau rînduri egale (cu
radiceîele la Phaseolus în număr egal
cu cel al fascicolelor lemnoase din
cilindrul central) [isostic, equally-ro­
wed; gleichreihig ; isostique; azonos
sorozatú; равнорядный]
340 ISOSTYLUS (gr. -, στϋλος „coloană"),
izostil, cu stile uniforme [isostylous;
gleichgriffelig; isostylé; egyenlő bi­
beszálú; равнопестичный]
341 ISOSYNTYPUS m (gr.-, συν „îm­
preună", τύπος „model"), izosintip,
unul din exemplarele sintipurilor colec­
tate concomitent de acelaşi, colector
[isosyntype; Isosyntypus; isosyntype;
izoszintipus; изосинтип]
342 ISOTOMUS (gr.-, τόμη „tăiere"),
uniform despicat sau ramificat [isoto-
278
mous ; gleichweise zerteilt ; également
fendu ; egyformán hasadt ; изотомный,
равновильчаты й]
343 ISOTONICUS (gr. -, τόνος „tensi­
une"), izotonic, cu putere osmotică
egală cu cea a soluţiei învecinate [iso­
tonic ; isotonisch ; isotonique ; izotó-
nikus, izotóniás ; изотонический]
344 ISOTYPUS m (gr. -, τύπος „model"),
izotip, dubletul holotipului din co­
lecţia originală [isotype ; Isotypus ; iso­
type; izotipus; изотип]
345 ISOZYGOTICUS (gr. -, ζυγός „jug"),
izozigotic, care descinde din aceiaşi
părinţi, avind moştenite aceleaşi carac­
tere [isozygotic ; isozygotisch, gleicher-
big ; isozygotique ; izozigótikus ; изо-
зиготный]
346 /r.EOLOGM f (gr. ΐτέα „salcie", λόγος
„vorbire"), iteologie, studiul genului
Salix [iteology; Iteologie; iteologie;
iteológia; итеология]
347 ITER (-INERIS) η, drum, călătorie
(folosit şi ca titlu de lucrare „Iter
turcicum") [way, travel; Weg, Reise;
route, voyage; út, utazás; путь, путе­
шествие]
348 ITERATIVUS, repetat [iterative, re­
peated ; wiederholt ; itératif, répété ;
megismételt; повторный]
349 ITHYPHYLLUS (gr. ίθύς „erect",
φύλλον „frunză"), cu frunze rigid erecte
[straight-leaved, stiff-leaved ; starr-
blăttrig; à feuilles rigid-érectes ; merev
levelű ; прямолистный]
350 IX-, IXO- IXIO- (gr. ίξία „vîsc"),
VÎscos, lipicios (ixantherus) [viscous,
sticky-; leimig; visqueux, gluant;
mézgás; ragadós-; липкий]
 J

I JACULATOR m, jaculator, formaţie tum ; Bindestück ; jugamentum ; össze­

placentară de obicei încîrligată, ser­ kapcsoló rész, jugamentum; пере­
vind Ia eliminarea seminţelor (fructe мычка]
la Acanthaceae) (Boulger) [jaculator;
Jakulator; jaculateur; jakulátor; Жа­ 13 JUGATUS, JUGOSUS, -JUGUS 1.
ку льатор] împerechiat. 2. Crestat, costat (fruc-
tul la Carpinus) (bijugatus, sexjugus)
2 JARGWISATIO f (Lyssenko) -* ver- [yoked, jugate, paired, ribbed; joch-
nalisatio paarig, gepaart, gerieft ; géminé, cos-
3 JASPIDEUS, JASPIDUS, jaspideu, tifère; páros, bordás; парный, реб­
pestriţ [jaspideous ; besprenkelt ; jaspé, ристый]
lâcheté ; tarka, pettyes ; яшмовый]
14 JUGUM η 1. Pereche de foliole. 2,
4 JATRICUS (gr. νατρός „medic") -> Coastă [pair of leaflets, ridge; Blätt­
iatricus, medicinalis, officinalis chenpaar, Riefe, Rippe ; couple de
folioles, côte ; levélkepár, borda ; пара
5 JODINUS -^ ianthinus листьев, ребро]

6 JONQUILLEUS, galben-viu lucitor, 15 JUL ACE US, JULIFORM IS -^ a-

de culoarea florii de Narcissus [bright mentaceus, amentiformis
yellow; glänzend hellgelb; jaune vif;
élénksárga, nárciszszínű ; нарциссо- 16 J и LIFER -> amentifer
желтый]

7 JORDANISMUS m, jordanism, fărî- 17 JULUS m amentum

miţarea excesivă a speciilor în taxo­
nomic (specii elementare, microspecii)
[jordanism ; Jordanismus ; jordanisme ;
jordanizmus; жорданизм]
8 JORDÁNON η ->• miciospecies
9 JURA f 1. Panicul lax. 2. Coamă
[loose panicle, mane; locke Rispe,
Mähne; panicule lâche, come; tere­
bélyes buga, tincs; рыхлая метелка,
грива]
10 JURATUS, JURIFORMIS, comat,
în formă de coamă [jubate, maned,
mane-shaped ; bemăhnt, mähnenför-
mig; jubiforme, pourvu de crinière;
tincses, tincsszerű, üstökszerű ; гри­
вистый, хохолообразный]
II JUCUNDUS, plăcut [pleasant; an­
genehm ; agréable ; kellemes ; пр^тный]
12 JUGAMENTUM η, iugament, corp
de legătură pe tal (Algae) [jugamen-
18 JUNCEUS, JUNCIFORMIS, JUN-
CINUS, JUNCOIDEUS, juncoid, a-
semănător cu Juncus [juncaceous, jun­
coid, rush-like; junkoid, binsenartig;
joncé, joncacé; szittyószerű ; ситни-
ковидный]
19 JUNCTIO f, JUNCTURA î, jonc­
ţiune, legătură, articulaţie [joint, uni­
ting, articulation; Verbindung, Glie­
derung; jonction, articulation; egybe­
kapcsolódás, ízesülés; слияние, соч­
ленение]
20 JUNCTUS (jungo), legat, împreunat,
unit [joined, united; verbunden, ver-
einigt; lié, uni, joint; egybekapcso-
lódott, egyesült; соединенный]
21 JUPITER (gen. Jovis), Jupiter, cer
(sub Jove aperto sub cerul libert
[Jupiter, sky; Jupiter, Himmel; Ju­
piter; ciel; Jupiter, ég; юпитер, небо}
JUVENALIS
22 JUVENALIS, JUVENEUS, JUVE­
NILIS, J UVEITIS, juvenil, tînăr
(plantă, ramură) [juvenile, young,
youthful; jung, jugendlich; juvénile,
jeune ; fiatal, fiatalkori ; молодой, юно­
шеский] —> nepionicus
23 JUVENESCENTIA f, întinerire [ju-
venescence; Verjüngung; rejeunisse-
ment ; megfiatalodás ; помолодение,
омоложение]
280
24 JUVENTUS (-TUTIS) f, tinereţe
(juventute planta flavo-viridis în ti­
nereţe planta este gălbui verde) [youth ;
Jugend; jeunesse; fiatalkor; моло­
дость]
25 JUXTAPOSITIO f, juxtapunere, ală­
turare [juxtaposition ; Danebenstel­
lung; juxtaposition; melléhelyezés;
расположение рядом]
 L

1 LABELLATUS, labelat, prevăzut cu labyrinthique, tortueux; labirintusos,

label (floare) [labellate; kleinlippig;
labellé ; labellumos ; имеющий лабеллу]
2 LABELLISATIO f, labelizare, trans­
formarea filomului floral (tepalei) în-
tr-un organ labeliform (Orchidaceae)
[labellisation ; Labellisierung ; labelli-
sation ; labellisation ; labellizáció ;
лабеллизация]
3 LABELLUM η, label, tepala supe­
rioară mediană din verticilul intern
al periantului, cu aspect şi culoare
adesea deosebită de celelalte, prin
resupiifaţie devenită inferioară-ante-
rioară, de obicei la bază cu un pinten
nectarifer (Orchidaceae) [labellum ;
Lippchen, Honiglippe; labelle, tablier;
mézajak; маленькая губа] —> meso-
petalum
4 LABI ATU S, LABI ATI, -LABII-,
LABIO-, -LABIUS, -LABBUS, la-
biat, prevăzut cu labii (corola la La-
biatae] (labiatiflorus, labiiformis, la-
bioscopicus, hastilabius, brevilabrus)
[labiate, lipped, labiated; lippig, lip-
penbliitig, gelippt; labié; ajakos;
губастый, -губый] —• cheii-, cheilo-,
-cheilus
5 LABIOLUM η labium inferius
6 LABIUM n, labiu, conformaţie în
formă de buză a corolei, formată din
sutura a două sau mai multe petale
(Labiatae) [labium, lip ; Lippe ; lèvre ;
ajak; губа] -+ labrum *
LABIUM INFEBIUS, labiu infe­
rior, partea inferioară a corolei la­
biate, de obicei emarginată şi plană
[lower lip ; Unterlippe ; lèvre inféri-
eure ; alsó ajak ; нижняя губа] -^ la-
biolum
Ί LABRUM η -* labium
8 LABYRINTHICUS, LABYRIN-
THINUS, LABYRINTHIFORMIS,
labirintiform, íntortochiat ; cu brazde
sinuoase neregulate şi încîlcite [laby-
rinthic, labyrinthine ; labyrinthisch ;
szövevényes; лабиринтообразный, из­
вилистый] —»· daedaleus, meandriformis
9 LAC (-TIS) η latex
10 LACCA f, lac, secreţia răşinoasă a
unor plante tropicale [lac; Gummi­
lack, Gummiharz ; laque ; gumilakk ;
лак]
11 LACCATUS
verrucosus
12 LACER, LACERATUS, LACERUS,
lacérât, ciopîrţit, sfîrtecat; despicat
în segmente subţiri, inegale şi neuni­
forme (petale la Dianthus suberbus,
foliole antodiale la Senecio subalpinus)
[lacerate, lacerated, torn, irregularly
cleft; zerrissen, zerfetzt, zerschlitzt,
struppig; lacéré, découpé irrégulière-
ment ; szakadozott, foszladozott ;
рваный, разорванный, изорванный] -*
divulsus
13 LACH Ν-, LACHNO- (gr. λάχνη „lî-
nă") (lachnanthus, lachnocarpus, lach-
nophyllus) —*• eri-, erio·
14 LACINIA f, lacinie, segment îngust
(de frunză, petală, sepală) [lacinia;
Zipfel, Fetzen, Franse; laciniure, la­
nière; sallang, cimpa, cafat, csücsök;
лациния, доля] *
15 LACINIATUS, LACI Ν11-, laciniat,
despicat în fîşii înguste şi inegale
(laciniiflorus, laciniifolius, laciniifor-
mis) [laciniate, slashed, fringed ; zip­
felig, zerfetzt, gefranst, geschlitzt,
ausgefranst; lacinie, déchiqueté, dé­
coupé en lanières; sallangos, cimpás,
rojtos, csücskös; дольчатый, надре­
занный]
16 LACINULA f, lacinulă, lacinie mică
[lacinule; Zipfelchen, Fetzchen; laci-
nule ; sallangocska ; долька]
17 LACINULATUS, lacinulat, prevăzut
cu lacinule [lacinulate; feinschlitzig,
feingeschlitzt ; lacinule ; sallangocskás ;
мелкодольчатый]
LACRIMANS
18 LACRIMANS (lacrimo), lacrimant,
care se eliminează sub formă de
transpiraţie sau prin picurare (apă,
răşini) [exuding; tränend, ausschwi­
tzend; lacrimant, exudant; könnyező,
kiizzadó, csepegő ; выпотевающий,
стекающий каплями] —* exsudans
19 LACRIMATIO f, lacrimaţie, elimi­
narea apei sau a răşinilor prin picu­
rare din părţile vătămate ale plan­
telor lemnoase (ramuri, trunchi) [la-
crimation; Tränen, Bluten; lacrima-
tion ; könnyezés ; лакримация, слезоте­
чение]
20 LACRIMIFORMIS, lacrimiform, obo-
voidal şi lent îngustat spre virf [tear-
shaped ; tränenförmig ; lacrimiforme ;
könnycseppszerű ; слезообразный] - •
pyriformis
21 LACTARIUS,LACTESCENS,LAC-
TIFER, lactescent, lăptos, care con­
ţine suc lăptos sau latex (Euphorbia,
Lactuca) [lactescent, lactiferous, lati-
ciferous, excreting milk; milchsaftig,
milchend, milchgebend, milchsaftfüh­
rend; laiteux, lactescent, lactifère,
laticifère ; tejelő, tejnedvet eresztő ;
млеконосный]
22 LACTEUS, LACTICOLOR, LACTI-
NEUS, LACTI-, lacteu, alb ca lap­
tele (florile la Galaníkus nivalis) (lac-
tiflorus) [milky, milk-coloured, milk-
white; milchfarbig, milchweiss; lacté,
blanc de lait; tejszínű, tejfehér;
млечный, молочнобелый] -* galactinus
23 LACUNA f, lacună, depresiune, ca­
vitate i . Meat aerifer intercelular (la
organele imerse sau subterane). 2.
Canal valecular (Equisetum). 3. Mică
depresiune în tal (Eichenes). 4. Băl­
toacă [lacuna, air-space, vallecular ca­
nal, cavity, hole, puddle; Lücke,
Luftlücke, Lache ; lacune, cavité, méat
inlercellulaire, flaque; légürcg, sojtkö-
zötti üreg, tócsa, pocsolya; лакуна,
впадина, межклеточное пространство,
лужа]
24 LACUNOSUS, lacunes, prevăzut cu
goluri sau mici depresiuni (tulpină)
[lacunose, grooved ; grubig, grubigver-
tieft; lacuneux; üreges, járatos;
ямчатый]
25 LACUS (-US) m, lac (ín lacubus
saisis în lacuri sărate) [lake, pond;
Teich, Landsee; lac, étang; tó;
озеро]
26 LACUSTER (-RIS, -RE), LACUS-
TRIS (-RIS, -RE), LACUSTRA-
LIS, LACUSTRINUS, lacustru, care
282
creşte în lacuri (Isoëtes lacustre) [la-
custral, lacustrine, inhabiting lakes;
lakustrisch, teichbewohnend, landsee-
bewohnend; lacustre; tavi, tavilakó,
tóban élő; озерный]
27 LAE TI COLOR, LAETUS, LAETE-,
deschis la culoare, de culoare vie
(laeteviviridis, laetevirens) [cheerful,
bright-coloured, lively-coloured, light-,
bright-; lebhaft, hell, lebendfarbig,
hell-; vif, couleur vive; élénk színű,
világos-; яркий, ярко-]
28 LAEVIGATUS, netezit, lucios (tul­
pină, frunză) [iaevigate, smoothed, po­
lished ; geglättet, poliert ; lissé, poli ;
sima, simított, fényes; сглаженный,
полированный, вылощенный] —* politus
29 LAEVIS, LAEVI-, neted 1. Fără
asperităţi, lucios. 2. Nepăros (laevi-
caulis, laevipes, laevirostris) [smooth,
not rough; glatt, eben, kahl; роИ,
lisse; sima felületű, fényes, szőrtelen;
гладкий, гладко-]
30 LAEVUS, LAEVO-, stîng, aflat în
partea stingă [laevus rivuli pe malul
stîng al râuleţului) (laevogyrus, laevo-
tropus) [left;' link, links-; gauche,
à gauche ; baloldali, balfelé- ; левый,
лево-]
31 LAGENARIUS, LAGENIFORMIS,
lageniform, de forma unei butelii;
cilindric şi slab îngustat spre vîrf
[lageniform, flask-shaped, gourd-sha-
ped, bottle-shaped; flaschenförmig;
lageniforme, en bouteille ; palackszerű ;
бутылкообразный, бутыльчатый, фляж-
ковидный] —>• sicyoideus
32 LAMARCKISMUS m, lamarckism,
concepţie asupra evoluţiei filogenetice
a organismelor sub influenta condi­
ţiilor de mediu, a vambililăţii aces­
tora şi a transmisibilităţii caracterelor
dobîndite (Lamarck) [lamarckism ; La-
marckismus ; lamarckisme ; lamarckiz-
mus; ламаркизм]
33 LAMELLA î, lamelă, membrană sub­
ţire şi plană (pe himeniul unor ciu­
perci, Agaricus, la baza labelului la
Anacamptis, pe suprafaţa frondelor
la Rryophyta) [lamei, gill; Lamelle,
Plăttchen ; lamelle ; lemezke ; плас­
тинка]
34 LAMELLARIS, LAMELLIFOR-
MIS, lamelar, de forma unor lamele
(măduvă) [lamel-shaped, plate-like,
lamellar; plăttchen for míg; lamellaire»
lamelliforme ; lemezszerű, lemez alakú ;
пластинкообразны Й]

35 LAMELLATUS, LAMELLIFER,
LAMELLIGER, LAMELLOSUS, la-
melat, prevăzut cu lamele sau dispus
în straturi subţiri [lamellate; plătt-
chentragend; lamelle, lamellifère; le-
mezes ; пластинчатый, пластинконос-
ный]
36 LAMINA Î, lamina, limb; foaia de
obicei plană, cu simetrie dorsiven-
trală a organelor foliare (frunze, pe­
tale) [lamina, limb, blade; Spreite,
Blattspreite, Blattfläche, Platte; lim­
be ; lemez, levéllemez, lap ; пластинка,
пластинка листа]
37 LAMPRO-, -LAMPRUS (gr. λαμπρός
„lucitor"), lucitor, lucios (lamprochae-
tus, lamprophyllus, lamprospermus, hy-
polamprus) [glossy-, shining, bright;
glänz-, glänzend- ; luisant ; fényes,
csillogó ; блестяще-]
38 LAMPROCARPUS (gr. -, καρπός
„fruct"), cu fructe lucioase [glossy-
fruited; glanzfrüchtig; à fruits lui­
sants; fényes termésű; блеетящеплод-
ный] —»· stilbocarpus
39 LÂNA f, lînă, părozitate lanuginoasă
[wool ; Wolle ; laine, duvet ; gyapjas
szőr ; шерсть]
40 LAN ATU S, LANI-, lînos-păros, aco­
perit cu peri lînoşi lungi, creţi şi moi
(Holcus lanatus, Digitalis lanata, Ver-
bascum lanatum) (laniceps, lanifer,
laniflorus, lanipes) [lanate, woolly,
wool- ; wollig, wollhaarig, woll- ; lai­
neux; gyapjas, gyapjasszőrű; шерс­
тистый, шерстеносный, шерстисто-]
—»· eriophorus, lanuginosus, vellereus
41 LANCEATUS, LANCEOLATUS,
LANCIFORMIS, LANCEOLATO-,
LANCI-, lanceolat, de forma unui
vîrf de lance; aproximativ de 3 — 6
ori mai lung decît lat, cu lăţimea
maximă sub mijloc şi ascuţit la am­
bele capete (frunzele la Plantago lan-
ceolata) ( lanceolato-ovatus, lancifo-
lius) [lanceolate, lance-shaped, lance- ;
lanzettlich, lanzettförmig, lanzlich,
lanzett-; lancéolé; lándzsás, lándzsa­
szerű, lándzsásan- ; ланцетный, лан­
цетовидный, ланцето-] —» doryo-
42 LANCEOLATO-HASTATUS, lance­
olat hastat, cu baza hastată şi cu
lobul median lanceolat (frunze la
Atriplex hastata, Rumex acetosella)
[lanceolate-hastate ; spießförmig-lan­
zettlich ; lancéolé-hasté ; dárdásan lánd­
zsás ;] копъевидно-ланцетный]
43 LANCEOLATO-LINEARIS, liniar
lanceolat, îngust alungit lanceolat şi
cu marginile aproape paralele (frun­
LASIOCARPUS
zele la Salix viminalis) [linear-lanceo­
late ; lineal-lanzettlich, strichlanzett-
lich; linéaire lancéolé; szálas-lánd-
zsás; линейно-ланцетный]
44 LANGUIDUS, vestejit, ofilit [welted,
withered, flaccid; welk, verwelkt;
flétri, fané; fonnyadt, elszáradó;
вялый, увядший] —*• marcidus
45 LANIFER, LANIGER -^ lanatus
46 LANOSUS -> lanuginosus
47 LANUGINEUS, LANUGINOSUS,
lanuginos, bogat-línos ; pufos-páros [la-
nuginous, lanuginose, cottony, abun-
dantly lanate; reichwollig, wollflau-
mig; lanugineux, duveté, abondam-
ment laineux; gazdagon gyapjas;
обильно-шерстистый] —»^ lanosus*
48 LANUGO f, lanuginozitate, părozi­
tate lanuginoasă [wooUiness; Wolle,
Wollbehaarung, Wollenflaum ; pilo­
sité lanugineuse; gyapjas szőrzet;
лануго, шерсть]
49 LAPIDICOLUS (-COLA î), lapidi-
col, care creşte pe sau între pietre
[lapidicolous ; steinbewohnend, felsen­
bewohnend; lapidicole; kövön élő;
живущий на камнях]
50 LAPIDOSUS 1. Pietros (in lapidosis
calcareis pe stînci calcaroase). 2. Dur
ca piatra (sămînţă). 3. Care creşte pe
terenuri pietroase (plantă) [lapidose,
stony, stone-hard, lapidicolous; stei­
nig, steinhart, steinbewohnend; pier­
reux, dur, lapidicole; köves, kőke­
mény, kövön élő; каменистый, твер­
дый, обитающий на камнях]
51 LAPPACEUS, lapaceu, încîrligat
spinos (foliolele involucrale ale ache-
nelor de Arctium lappa) [hamate,
hooked; hakenborstig, klettenborstig,
hakig; crochu, hameçonné; horgas,
kampós ; колючий] —>^ hamatus
52 LAPSUS (-US) m 1. Cădere. 2.
Greşeală, eroare [fall, shedding, mis­
take; Fall, Abfall, Irrtum, Fehler;
chute, faute, erreur; lehullás, hiba,
tévedés; падение, ошибка]*
53 LARVATUS -* personatus
54 LAŞI-, LASIO-, -LASIUS (gr. λάσюς
„lung păros"), vilos păros, zbîrlit
păros (lasianthus, lasiocladus, acro-
lasius) [shaggy-, hairy-, woolly; zot­
tig, zottel-, wolligbehaart; velu;
bozontos; космато-, волосисто-, шер­
шаво-, косматый]
55 LASIOCARPUS (gr. -, καρπός
„fruct"), cu fructe zbîrlit păroase; cu
fructe rigid păroase (Draba lasio-
LATE
cârpa) [shaggy-fruited ; rauhfrüchtig ;
lasiocarpe, a fruits velus; bozontos
termésű, durva termésű; космато-
плодный, шершавоплодный] —*• trachy-
carpus
56 LATE- (laíebracteatus) —*• latus
57 LATEBRICOLUS, LATEBROSUS,
ascuns, саге creşte în locuri dosite
sau întunecoase [hidden; verborgen,
versteckt; caché; rejtett; скрытый]*
58 LATENS (lateo), latent, ascuns,
aflat în repaus biologic [latent, hid-
den; latent, verborgen, ruhig; latent,
caché, ralenti; rejtett, lappangó,
nyugvó; латентный, скрытый]
59 LATENŢI А f, latenţă 1. Stare
biologică cu funcţiunile vitale foarte
reduse. 2. Durata de timp între trans­
miterea unui impuls şi începutul
reacţiunii. 3. Perioada dintre infecţie
şi apariţia primelor semne ale îmbol­
năvirii. 4. Factor ereditar recesiv care
nu se manifestă în fenotip, dar poate
să apară în anumite împrejurări
[latency, latent period, latent factor;
Latenz, latenter Zustand, latenter
Erbfaktor, Latenzzeit; latence, pé­
riode de latence, facteur latent, pé­
riode d'incubation; látencia, lappan­
gás, lappangási idö, lappangási ál­
lapot, latens jelleg; латентность, ла­
тентный период, скрытое состояние]
60 LATERALIS, LATERI-, LATERA­
LIS, lateral, aşezat pe laturi
sau care are loc pe laturile unui
organ (nervuri, rădăcini, dehiscenţă)
(laterifolius, laterinervatus, aequilate-
ralis) [lateral, at the side, side-;
seitlich, seitenständig, seiten- ; la­
téral, â coté; oldali, oldalt álló,
oldalfekvésú, oldali- ; латеральный,
боковой, боко-] —» pleur-, pleuro-
61 LA TERICIUS, LA TERÍTI US, cără­
miziu, roşu cărămiziu [brick-red ;
ziegelrot; briqueté, rouge de brique;
téglavörös ; кирпичный, кирпично-крас-
ный]
62 LATEX (-ICIS) m, latex, suc
lăptos alb, gălbui sau roşcat din
canalele laticifere ale unor plante
(Chelidonium, Euphorbia) [latex,
milky juice; Latex, Milchsaft; latex,
jus laiteux; latex, tejnedv; латекс,
млечный сок]
63 LATI- (latialatus) —> latus
64 LAT WIFE R, laticifer, саге secretă
sau conduce latex (celule ~ , vase r^,
canale <^) [laticiferous, latex-bearing ;
milchsafttragend; laticifere; tejned-
vet szállító; содержащий латекс]*
284
65 LAT IT и DO î 1. Lăţime (folia lati­
tudine longiora frunze mai lungi decît
late). 2. Latitudine (grad^ zonă)
[breadth, latitude; Breite, Breiten­
grad; largeur, latitude; szélesség,
szélességi fok: ширина, широта]
66 LATIUSCULUS, puţin lat [somew­
hat broad; ziemlichbreit, etwas breit;
peu larg ; kissé széles; широковатый]
67 LATO- (lato-ellipticus) —*• latus
68 LATUS, LATE-, LATI-, LATO-,
-LATUS, lat, larg, întins (latebrac-
teatus, latidens, lato-ovatus ) (sensu
lato, s.l. conceput într-un sens larg)
[broad, wide, broad-, broadly; breit,
breit- ; large, lati- ; széles, szélesen- ;
широкий, широко-] —*• platy-
69 LATIFOLIUS, lat-foliat, cu frunze
late [latifoliate, broad-leaved; breit­
blättrig; latifolié; széleslevelű; ши­
роколистный] —> platyphyllus
70 LATO-ELLIPTICUS, lat-eliptic
[broadly-elliptical ; breitelliptisch ;
lato-elliptique; széles elliptikus; шя-
рокоэллиптический]
71 LATUS (-ERIS) η, latură 1. Partea
laterală (a latere compressas lateral
comprimat). 2. Faţă (utrinque latere
folii pe ambele feţe ale frunzei) [side,
flank; Seite, Fläche; côté, face;
szél, oldal ; бок, сторона]
72 LAVANDULACEUS, LAVANDU-
LINUS, LAV AN DU LU S, albastru de
lavandă [lavender-blue; lavendelblau;
bleu de lavande ; levendulakék ; лаван­
довый, лавандоцветный]
73 LAXUS, LAXI-, lax, spaţiat, neîn-
desuit, puţin strîns (panicul la jf^'es-
tuca vaginata) (laxiflorus, laxifolius)
[loose, distant, flabby, loosely-;
locker, weitläufiggestellt, schlaff ;
lâche, espacé, peu serré; laza, tág;
рыхло-, рыхлый] —• chalar-
74 LAZULINUS-^ azureus, ultramari-
nus
75 LEBETINUS -+ crateriformis
76 LECANORINUS, lecanorin, eu ti-
vitura deschis colorată de tipul Hche-
nului Lecanora (apoteciu) [lecanorine;
lecanorin ; lecanorine ; lecanoraszerű ;
леканориновый]
77 LECIDEINUS, lecidein, cu о tivitură
închis colorată de tipul lichenului
Lecidea (apoteciu) [lecideine; lecidea-
artig; lecideine; lecideaszerű; леци-
деиновый]
78 LECTOALLOTYPUS m (gr. λεκτός
„ales", δλλος „altul", τύπος „model").
286
lectoalotip, exemplar de planta de
alt sex decît acel al lectotipului,
ales ulterior din materialul original
[lectoallolype; Lektoallolypus; lec-
toallotype; lektoallotipus; лектоал-
лотип]
79 LECTOTYPUS m (gr.--), lectotip,
exemplar ales în lipsa holotipului
din materialul original pentru a servi
ca tip nomenclatural [lectotype;
Lektotypus ; lectotype ; lektotipus ;
лектотип]
80 LECTUS (lego), colectat, cules, adu­
nat, ales [collected, selected; gesam­
melt; collecté; begyűjtött, beszedett,
kiválogatott, kiválasztott ; собранный]
81 LEG US m (BULBI) ->· discus bulbi
82 LEGITIMUS, legitim (numere,
polenizare -^) [legitimate ; legitim, ge­
setzlich, rechtmäßig; légitime; le­
gitim, törvényszerű; законный] *
83 LEGIT (lego), colectat de (menţiu­
nea colectorului plantei pe eticheta
de herbar) [collected b y ; gesammelt
von; collecté par; begyűjtötte; со­
бирал]
84 LEGUMEN (-INIS) η, legumă, păs­
taie, fruct uscat polisperm, dehis­
cent prin două valve (Cytisus) sau
indéhiscent, rămînînd întreagă (Ono-
brychis) sau fragmentîndu-se la gîtuiri
(Coronilla) [legume, pod; Hülse,
Hülsenfrucht ; gousse ; hüvely, hüvely-
termés; боб]
85 LEGUMINACEUS, LEGUMINI-
FORMIS, leguminaceu, de forma
păstăii [legume-like, pod-like; hülsen-
förmig, hülsenartig ; leguminacé ; hü­
velytermésszerű ; бобовидный]
86 LEGUMINOSUS, leguminos, cu nu­
meroase păstăi [leguminous; hülsen­
reich, hülsentragend ; légumineux ; hü­
velytermésű ; бобовый, бобоносный]
87 LEI-, LEIO-, -LEWS (gr. λείος
„neted"), neted, glabru, nepăros^/em«-
therus, leiocephalus, epileius) [smooth- ;
glatt-, kahl- ; lisse ; sima, csupasz ;
гладко-, голо-, -гладкий] —*• Но-, lisso-,
glabri-, xesto-
88 LEIOGARPUS (gr. -, καρπός „fruct"),
cu fructe netede, nepăroase [smooth
-fruited; glattfrüchtig; à fruits lis­
ses ; símatermésű ; гладкоплодный]
89 LEIOPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frun­
ză"), cu frunze netede, nepăroase
[smooth-leaved; glattblättrig; à feuil­
les lisses ; símalevelű ; гладколистный]
LEOCHWMUS
90 LEIOSPERMUS (gr.-, σπέρμα „să-
mînţă"), cu seminţe netede [smooth-
seeded; glattsamig; à graines lisses;
símamagvú ; гладкосемянный]
91 LEMMA (-MATIS) η (gr. λέμμα
„înveliş") —*• pălea
92 LEMNISCATUS (gr. λημνίσκος
„panglică"), lemniscat, pangliciform ;
prevăzut cu fîşii înguste în formă de
panglică [band-like, fillet-like; schlei­
fenartig, bandgeschmückt; rubanné;
szalagszerű ; ленточновидный]
93 LENITICUS, lenitic, cu ape liniştite,
stagnante sau lin curgătoare (biotop
acvatic) [lenitic ; lenitisch, stillwäs­
serig; lenitique; lenitikus, áramlás­
mentes, csendesen folyó ; ленитичес-
кий]
94 LENS (-TIS) í, lentilă, lupă de mărit
[lens, lentil, magnifying glass; Linse,
Lupe, Vergrößerungsglas ; lentille ;
loupe ; nagyítólencse, nagyítóüveg ;
лупа, увеличительное стекло, линза]
95 LENTICELLAE f pl, LENTICU-
LAE í pl, lenticele, formaţiuni sube-
roase, crateriforme, pe scoarţa (riti-
domul) tulpinilor, ramurilor sau a
rădăcinilor plantelor lemnoase, asi-
gurînd schimbul de gaze [lenticels;
Lentizellen, Korkwarzen, Rindenpo­
ren, Rindenhöckerchen ; lenticelles;
lenticellák, paraszemölcsök, kéregpó­
rusok ; чечевички]
96 LENTICELLATUS, lenticelat, pre­
văzut cu lenticele [lenticellate ; kork-
warzig, rindenhöckerig ; lenticellé ;
paraszemölcsös ; с чечевичками]
97 LENTIGULARIS, LENTIFOR-
MIS, lenticular, lentiform; disciform
şi biconvex de forma unei lentile
(sămînţă, fruct la Polygonum) [lenti­
cular, lens-shaped, doubly convex;
linsenförmig, bikonvex; lenticulaire;
lencseszerű ; чечевичковидный]
98 LENTIGINOSUS, lentiginos, lenti­
cular pătat, pistruiat [lentiginose,
freckled, minutely dotted; linsenfle­
ckig, sommerfleckig; lentigineux, ta­
cheté ; pettyes, szeplőfoltos ; веснуша-
тый, пятнистый]
99 LENTUS I. Lent, încet. 2. Lipicios,
vîscos [slow, sticky, viscous; langsam,
klebrig; lent, gluant, visqueux; lassú,
ragadós, mézgás; медлительный, вяз­
кий]
100 LEOGHROMUS, LEONIN US, LEO-
NUS (gr. λέων, λέοντος „leu",
χρώμα „culoare"), brun-roşcat, de
culoarea leului [tawny; rötlichbraun,
LEONTOGLOSSUS
löwenfarbig; rougeâlre-brun; rötbar-
na, oroszlánbarna ; львино-желтый]
101 LEONTOGLOSSUS (gr. -, γλδκτσα-
„limbá"), ca limba leului (epi­
tet) [liontongue-shaped ; löwenzungig;
comme la langue du lion; oroszlán­
nyelvszerű ; львиноязычковый]
102 LEOPARDINUS ->• maculatus
103 LEP-, LEPI-, LEPIDO-, -LEPIS,
-LE PI DUS, LE Ρ IDO SU S, LE PI-
DOT US (gr. λεπίς, λεπίδας „scva-
mă"), scvamos, acoperit cu scvame;
solzos (lepanthus, lepidanthus, lepi-
docaulis, heterolepis, hexalepidus, ho-
lolepidotus) [lepidote, scaled, scale-,
scaly- ; schuppig, schuppen-, -schup­
pig, schülferig; écailleux; pikkelyes;
чешуе-, чешуйчатый] -^ squam-, squa-
matus
PILI LE ΡI DO ΤI — lep ides
104 LE PICÉN A i (gr. -, κενός „gol"),
lepicenă, perechea de glume inferioare
(Gramineae) (Richard) [lepicenă;
Lepizena; lepicène; lepicenă; лепи-
цена]
105 LEPIDES f pi (gr.-), peri scvami-
formi în formă de stea sau de scutuleţ
(frunze la Hipophae rhamnoides, tul­
pini şi ramuri la Elaeagnus, Olea)
[lepides, lepidote hairs; Schuppenha­
aren, Schildhaaren, Schülfern; poils
écailleux ; pikkelyszőrök, pajzsos pik­
kelyek; чешуйки, чешуйчатые волоски]
—» pili lepidoti
106 LEPIDOCARPUS (gr. -, καρπός
„fruct"), cu fructe scvamoase [scale-
fruited; schuppenfrüchtig; lépidocar-
pe ; pikkelyes termésű ; чешуеплодный ]
107 LEPIDOPTEROCECIDIUM η (gr. -,
πτερός „aripă", κηκϊς „gală"), lepi-
dopterocecidie, gală cauzată de lepi­
doptere (fluturi) [lepidopterocecidium ;
Schmetterlingsgalle ; lépidoptéroccci-
die ; lepkegubacs ; лепидоптероцеци-
ДИЙ]
108 LEPIDOPTERONOMIUM η (gr. - ,
νομός „păşune"), lepidopteronomiu,
cavităţi roase de larvele lepidoptere­
lor în părţile parenchimatice aie
plantelor [lepidopteronomium ; Schmet-
terlingsmine ; lépidopteronome; lepi.
dopteronomium ; легшдоптероно.миум]
109 LEPIDOPTEROPHILAE f pi (gr.
- , φιλέω „a iubi"), lepidopterofile,
plante adaptate la poienizare prin
lepidoptere [lepidopterophilae ; Fal-
terblumen, Schmetterlingsblumen ; lé-
pidopterophiles ; lepkeporozta virágok ;
лепидоптерофилые]
28β
HO LEPIDOSUS, LEPIDOTUS -^ lep-
111 LEPIS (-idis) f —» squama
112 LE Ρ ISM A η (gr. λέπισμα „scoarţă"),
lepismă, stamina avortată, cu aspect
scvamiform, situată la baza ovarului
(Aquilegia) [lepisma; Lepisma; lé-
pisme; lepizma; лепизма]
113 LEPOCYTIS,-IDISÎ {gr.Unic, „scva-
mă", κύτις „cutie"), lepocit, celulă
cuprinsa într-o membrană [lepocyte;
Lepozyt ; lepocyte ; lepocitisz ; лепо-
цит]
114 LEPORINUS, leporin, de culoarea
brunie a iepurelui [hare-brown ; hasen-
braun; brun de lièvre; nyúlbarna;
заяцобурый]
115 LEPROSUS (gr. λέπρα „lepră"),
lepros, cu suprafaţa crustoasă, cră-
păturoasă sau solzoasă (talul unor
Lichenes) [leprous, leprose, scurfy;
aussätzig, schorfig, rissig; lépreux,
croűteux; leprás, cserepes, kérges;
лепрозный, струповатый, корковидный]
116 LÉPT-, LEPTO- (gr. λεπτός „sub­
ţire"), subţire, delicat, fin [leptacan-
thus, leptocarpus, leptoneurus, leptorhyn-
chus) [slender, thin-, narrow;
dünn-, zart-, schmal-; mince, grêle;
vékony, finom, keskeny; тошсо-,
тонкий, мелко-] -* tenui-
117 LEPTOCAULIS (gr.-, καυλός „tul­
pină"), cu tulpina subţire [slender
stemmed; dünnstengelig; à tige grêle;
vékony szárú; тонкостебельчатый]
118 LEPTOCENTRICUS (gr. -, κέντρον
„centru") —* amphivasalis
119 LEPTOCLADUS (gr. -, κλαδός
„ramură"), cu ramurile subţiri [slen­
der branched; dünnzweigig; à ra­
meaux minces; vékony ágú; тошсо-
ветвистый]
120 LEPTODERMUS (gr. -, δέρμα
„piele"), cu membrana subţire [thin-
coated, thin-skinned; dünnwandig; à
membrane mince ; vékony falú ;
тонкозаострённый]
121 LEPTODONTUS (gr. -, οδούς,
οδόντος „dinte"), cu dinţii mici
[thin-toothed ; kleinzăhnig; à petites
dents ; apró fogú ; мелкозубчатый]
122 LE Ρ LOGONIDI и M η (gr. -, γόνος
„urmaş") —• microgonidium
123 LE Ρ ТОМA η, LE Ρ TOMES-
ТОМА η (gr. -, μεστός „plin"),
leptom, ansamblul vaselor libcriene
care conduc seva elaborată, constînd
din tuburi cribrale, celulele anexe
287
şi parenchimul liberian [leptome, lep-
tomestome; Leptom, Siebteil, Kri-
bralteil; leptome; háncs, háncsrész;
лептома]
124 LEPTONEMA η (gr. -, νήμα „fir"),
leptonemă, filamente cromozomale încă
neîmperechiate şi nespiralate din sta­
diul leptoten al meiozei (Grégoire)
[leptonemă; Leptonemă; leptonème;
leptonéma; лептонема]
125 LEPTOPETALUS (gr. -, πέταλον
„petală"), cu petale mici [slender-
petaled; feinkronblăttrig ; á pétales
minces ; aprószirmú ; токнолепестный]
126 LEPTOPHLOËMA η (gr. -, φλοιός
„scoarţă"), leptofloem, floem rudi­
mentar (Vaisey) [leptophloem ; Lep-
tophloem; leptophloème; leptofloem;
лептофлоэма]
127 LEPTOPHYLLUS (gr. -, φύλλον
„frunză"), cu frunze mici [slender-
leaved; dünnblättrig ; à feuilles min­
ces; vékonylevelű; тонколистный]
128 LEPTOPLASMA η (gr. -, πλάσμα
„modelare") —*• cinoplasma
129 LE Ρ TOSPO RĂNGI и M η (gr. -, σπο­
ρά „sămînţă", άγγείον „vas"), lepto-
sporange, sporange eu peretele format
dintr-un singur strat de celule epider­
male (Lycopodiaceae) [leptosporan-
gium; Leptosporangium ; leptosporan-
ge; leptosporangium; лептоспорангий]
130 LEPTOSTYLUS (gr. -, στϋλος „co­
loană"), leptostil, cu stilul filiform
(Potentilla anserina) [filiform-styled,
slender-styled; fadengriffolig; à styles
filiformes: fonalas bibeszálú; ните-
видно-столбиковы й]
131 LEPTOTEN А f (gr. -, ταινία „pan­
glică"), leptoten, stadiul leptoten;
orînduirea cromozomilor în filamente
lungi şi fine în cursul profazei cario-
cinetice (Winiwarter) [leptotene; Lep-
totăn ; leptotene ; leptotén-szakasz;
лептотена, лептотенная стадия]
132 LEPTOXYLEMA η (gr. -, ξύλον
„lemn"), leptoxilem, ţesutul acvifer
al sporofitului (Bryophyta) [lepto-
xylem; Leptoxylem; leptoxylème;
leptoxilem ; лептоксилема]
133 LEPTOZYGOTENA f (gr. -, ζυγός
„jug", ταινία „panglică"), leptozi-
goten, stadiul de tranziţie dintre
leptoten (cu filamentele cromozomale
solitare) şi zigoten (cu filamentele
împerechiate) [leptozygotene ; Lepto-
zygotân; leptozygotene; leptozigoten-
szakasz; лептозиготена]
LEUCOSOMA
134 LEPYROPHYLLIA t (gr. λέπυρον
„scvamă", φύλλον „frunză"), lepiro-
filie, transformarea integumentelor
ovulare în scvame sau foliole (Morren)
[lepyrophylly ; Lepyrophyllie ; lépy-
rophyllie ; lepirofillia ; лепирофиллия]
135 LETALIS, letal, mortal (coeficient,
factor) [lethal; deadly; letal, töd­
lich; létal, mortel; letalis, elhalást
okozó ; летальный, смертельный] -*
necatrix
136 LEUC-, LEUCO-, -LEUCUS (gr.
λευκός „alb"), alb (leucanthus leu-
cobotryus, hololeucus) [white- ; weiß- ;
blanc ; fehér- ; бело-, -белый] —»· albus
137 LEUCOCARPUS [gr. -καρπός „fruct"),
cu fructe albe [white-fruited ; weiß-
früchtig; à fruits blanches; fehér
termésű; белоплодный]
138 LEUCOCHROUS (gr. - χρως „cu­
loare") -^ albus
139 LEUCOCYANUM η (gr. - κυάνος
„albastru"), leucocian, pigment albăs­
trui alb (Algae) [leucocyan ; Leu-
kozyan; leucocyane; leukocián; лей-
коциан]
140 LEUCOCYSTIS ,-IDIS f (gr. -, κύστις
„cavitate"), leucocist, celulă fără clo­
rofilă, adesea goală, cu membrana
subţire, cu perforaţii (Algae, Fungi)
[leucocyst; Leukozyst; leucocyste;
leukociszta ; лейкоцист]
141 LEUCOMELUS, LEUCOMELAS
(gr. -, μέλας „negru"), alburiu negru,
negru deschis [whitish-black ; weißlich-
schwarz, hellschwarz ; blanchâtre
noir; fehéresfekete, világosfekete; бе­
ловато-черный]
142 LEUCOPHAEUS (gr. -, φαιός „ce­
nuşiu"), cenuşiu alb, palid cenuşiu
[pale grey, ash-coloured; weißlich­
grau, aschgrau; gris cendré; fehéres-
szürke ; пепельносерый]
143 LEUCOPHYLLUS (s. -, φύλλον
„frunză"), cu frunze albe [white-
leaved; weißblattrig ; à feuilles blan­
ches; fehérlevelű; белолистный]
144 LEUCOPLASTUM η, LEUCOPLA­
ST IDIU M η (gr. -, πλαστός „modelat"),
leucoplast, plastidă incoloră din cito­
plasmă (Schimper) [leucoplast, leu-
coplastid ; Leukoplast ; leucoplaste ;
leukoplasztisz, színtelen plasztid ;
лейкопласт] -+ anaplastum
145 LEUCOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"),
leucozom, corpuscul sferic albumi­
noid inclus în leucoplaste (Trades-
cantia) (Zimmermann) [leucosome ;
LEUCOSPERMIA
Leukosom ; leucosome ; leukoszóma ;
лвйкозома]
146 LEUCOSPERMIA f (gr. -, σπέρμα
„sămînţă"), leucospermie, culoarea
albă nenormală a unor seminţe din
cauza lipsei pigmenţilor [leucospermy ;
Leukospermie, Hellsamigkeit ; leuco­
spermie; fehérmagvúság ; лейкоспер-
мия]
147 LEUCOTRICHUS (gr. -, θρίξ,τριχός
„păr"), cu peri albi [white-haired;
weißhaarig; à poils blanches; fehér­
szőrű ; беловолосистый]
148 LEUCOXANTHUS (gr. -, ξανθός
„galben"), alburiu galben, galben
deschis [whitish-yellow; weißlichgelb,
hellgelb ; blanchâtre-jaune ; fehéres-
sárga, világossárga; беловато-жёлтый]
149 LEUCYTIS,-IDIS f (gr. -, κύτις
„cutie") —*leucoplastum
150 LEVIS -^ laevis
151 LIANA f, liană, plante lemnoase
căţărătoare mai ales din pădurile
tropicale şi subtropicale (la noi Vitis)
[liane; Liane, Schlingpflanze, Kletter­
pflanze, Windpflanze; liane; lián,
kúszócserje; лиана] -^ clinophyton
152 LIBER (LIBERA, LIBERUM),
liber, neconcrescut, neaderent (ovar,
stamina, stipelă, vagina) [free; frei,
nicht verwachsen; libre; szabad, nem
összeforrt ; свободный] —·• chori-, dia-
ly-, eleuthero-
153 LIBER (-BRI) m, liber, zona gene­
ratoare subero-felodermică formată la
exteriorul cambiului din elemente de
obicei nelignificate [liber ; Bast ; liber ;
háncstest, háncsnyaláb; луб]
154 LIBRIFORMUM η, Ubriform, ţesut
mecanic fibrös, cu celule avînd mem­
brana groasă care se lignifică [Ubri­
form; Libriform, Bastfaserstoff, Li-
br ifor m Zellen, Holzfasern ; libriforme ;
farost, libriform sejtek; либриформ]
155 LICHEN (-ENIS) m (gr. λειχήν
„lichen"), lichen, grupă de plante
inferioare formate din hife de ciu­
perci şi din alge, trăind în simbioză
[lichen; Flechte; lichen; zuzmó;
лишайник]
156 LICHENISMUS m (gr. -), liche-
nism, simbioza caracteristică dintre
alge şi ciuperci (Lichenes) [lichenism ;
Lichenismus, Flechtensymbiose ; li-
chénisme; lichenizmus; лихенизм]
157 LICHENOGRAPHIA f (gr. -, γράφω
„a scrie"), lichenografie, descrierea
lichenilor [lichenography ; Flechten­
beschreibung ; lichénographie ; licheno-
gráfia, zuzmók leírása ; лихенография]
158 LICHENOLOGIA î (gr. -, λόγος
„vorbire"), lichenologie, studiul li­
chenilor [lichenology ; Flechtenkunde ;
lichenologie ; zuzmóismeret ; лихено­
логия]
159 LIGAMEN η, LIGAMENTUM η -»
raphe
160 LIGNATILIS -* lignicolus
161 LIGNESCENS, lignescent, care se
lignifică [lignescent, becoming woody ;
verholzend ; lignescent, devenant bois ;
fásodó, magfásodó ; древеснеющий,
древенеющий]
162 LIGNEU S, lemnos, de forma, con­
sistenţa sau de culoarea lemnului
(rădăcină, tulpină) [ligneous, lignose,
woody; holzig, holzartig; Hgneux;
fás, faszerű; деревянистый, древесин­
ный] —»· lignosus
ANN и LU S LIGNE и S annulas
annotinus
163 LIGNICOLOR, lignicolor; brun roş­
cat, de culoarea inimii lemnului [lig­
nicolor, tawny, reddish-brown; holz­
farbig, rötlichbraun; rougeâtre-brun,
couleur du bois; faszínű, vöröses­
barna ; древесинноцветный, красновато-
коричневый]
164 LIGNICOLUS (-COLA f), lignicol,
care creşte pe sau în lemn (lichen,
parazit) [lignicolous; holzbewohnend;
lignicole ; fánlakó, fában élő ; обитаю­
щий на древесине]
165 LIGNIFICATIO f, lignificare, pro­
ces chimie de impregnare a membra­
nelor celulare cu lignină [lignification ;
Verholzung; lignification; lignifikáció,
f ásodás, elfásodás ; лигнификация,
одревеснение]
166 LIGNINUM η, lignina, substanţa
impregnantă а membranei celulare
cauzînd lignificarea [lignine ; Lignin,
Holzstoff; lignine; lignin, faanyag;
лигнин]
167 LIGNI PERDUS, LIGNIRODUS,
LIGNIVORUS, lignivcr, саге distru­
ge sau roade lemnul (insectă) [gna­
wing w©od, lignivorous, destroying
wood ; holzzerstörend, holznagend, holz­
fressend, holzverderbend; ligniperde,
lignirode, lignivore; farontó, faragó,
faevő; хштающийся древесиной]
168 LIGNOSUS -^ ligneus
289
169 LIGNUM η lemn (inclusiv albumul
şi duramenul) [wood; Holz; bois;
fa ; древесина]
170 LIGULA f, ligulă 1. Formaţiune
membranoasă, scarioasă, aflată la li­
mita dintre vagina şi limbul frunzei
(Gramineae), redusă uneori la un
smoc de peri (Echinochloa crus-galli).
2. Apendicele dilatat al unor petale
(Caryophyllaceae, Ranunculaceae), a
limbului florilor radiäre (Composi-
tae) sau de la baza sporofilelor (Iso-
ëtaceae) [ligule; Blatthăutchen, Blatt­
züngelchen, Läppchen ; ligule, lan­
guette ; nyelvecske, levélnyelvecske ;
лигула, язычок] —>· collare
171 LIGULACEUS,LIGULIF0RMIS,\\-
gulaceu, de forma ligulei sau a unui
guleraş [iigulaceous, strap-shaped ; zün-
gelchenförmig ; ligulacé, liguliforme ;
nyelvecskeszerű ; язычковидный] -^
collar
172 LIGULARIS, ligular, care aparţine
ligulei (bractée, petală, peţiol) [li­
gular; ligular; ligulaire; nyelvecské-
hez tartozó ; относящийся к язычку]
173 LIGULATUS, LIGULATI-, LIGU­
LI-, ligulat, prevăzut cu ligulă (li-
gulatiflorus, ligulifalius) [ligulate, li-
guli- ; geschweift, mit Blatthăutchen
versehen, zungen-; ligule; nyelves,
nyelvecskés, félszeres; язычковый,
ЯЗЫЧКО-] —> collariatus*
FLOS LIGU LATUS, floare ligulată,
cu tubul corolei prelungit unilateral
într-o lamina lungă (Ligulaliflorae)
[ligulate floret ; Zungenblüte, Rand­
blüte ; fleur ligulée ; nyelves virág,
félszeres virág; язьчковый цветок] —>
semiflosculus
174 LILACEUS, LILACINUS, liliachiu,
palid violet ; de culcarea liliachie а
florilor de Syringa vulgaris [lilac,
lilacinous, dull violet-blue; lilafarbig,
blaßviolelt; lilacin; lilaszínű; лило­
вый] -^ syringeus
175 LILIACEUS, LILII-, liliaceu, ase­
mănător cu floarea de Lilium (Uni­
formis, liliiflorus) [liliaceous, lily-like ;
lilienförmig, lilien-; liliacé; liliom­
szerű ; лилейный]
176 LIMACIFORMIS, LIMACIN US,
limaciform, de forma melcilor (spori
la unele specii de Lichenes) [slug-
shaped ; schneckenartig ; limaciforme ;
csigaszerű ; слизняковый]
177 LI MEATUS, LIMRI-, LIMBO-,
-LIMBUS, tivit, prevăzut cu un
limb (limbiferus, limbospermus, acqui-
LIMOSUS
limbus) [limbate, bordered; gesäumt,
umgesäumt, gerandet, gerändert ; bor­
dé; ereszes, párkányos, nyelves, ka­
rimás, szegélyes; отороченный, с
отгибом]
178 LIMBUS m 1. Limb, partea dilatată
a frunzei, petalei, sepalei. 2. Margi­
nea plană a unui organ [limb, blade;
Fläche, Scheibe, Saum, Rand; limbe,
lame, marge; lemez, nyelv, párkány,
perem, karima, szegély, szél; плас­
тинка, отгиб, кайма] —• lamina*
179 LIMES (-ITIS) m, limită, hotar,
linie de demarcaţie [limit, boundary ;
Grenze; limite, borne; határ; предел,
граница]
180 LIMICOLUS (-COLA f), limicol, саге
trăieşte în nămolul apelor (organism)
[limicolous, growingin mud ; schlamm­
bewohnend ; limicole ; iszaplakó ;
обитающий на почвах]
181 LIMNETICUS, LIMNICOLUS
(COLA í) (gr. λίμνη „lac", lat.
incola „locuitor"), limnetic, limnicol,
care creşte în lacuri sau în mlaştini
(Pedicularis limnogena) [limnicolous,
lake-dwelling, pond-loving; limne-
tisch, sumpfbewohnend, seebewohnend ;
limnétique; tavi, tóban élő, mocsár-
lakó ; прудовой, болотный, живущий
в озёрах] —• limnobius
182 LIMNOBIOLOGIA f (gr. -, βίος
„viaţă", λόγος „vorbire"), limnobio-
logie, biologia organismelor din lacu­
rile şi apele stătătoare dulci [limno-
biology; Limnobiologie ; limnobiolo-
gie ; limnobiológia ; лимнобиология]
183 LIMNOBIUS, LIMNODOPHILUS,
LIMNOGENUS, LIMNOPHILUS
(gr. - , φιλέω „a iubi", γεννάω „a
se naşte") —>· limneticus
184 LIMNOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), limnofite, hidrofite fixate
pe fundul apelor dulci ale lacurilor
[limnophytes, pond-plants ; Limno'
phyten, Süßwasserpflanzen ; limno­
phytes ; limnofiták ; tavi növények,
mocsárnövények ; лимнофиты]
185 LIMNOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός
„rătăcitor"), limnoplancton, plancto­
nul lacurilor şi a mocirlelor cu ape
dulci [limnoplankton ; Limnoplank-
ton, Süßwasserplankton ; limnoplanc­
ton ; limnoplankton ; лимнопланктон]
186 LIMON ICOLOR, LI MON IU S -» ci-
trinus
187 LIMOSUS, nămolos, noroios; care
creşte pe locuri noroioase (Carex
limosa, Equisetum limosum) [muddy ;
LI MP IDU s 290
schlammig ; limoneux, bourbeux ; isza­ bastru din celulele unor plante [lipo-
pos; листый, иловатый]* cyanin ; Lipozyanin ; lipocyanine ; lipo-
cianin; липоцианин]
188 LIMP IDUS transparerts
202 LIPOIDA η pl (gr. -, είδος „ase­
189 LIMUM n, LIMUS m, nămol [mud, mănare"), lipoide, substanţe asemănă­
slime; Schlamm; bourbe; iszap; ил, toare grăsimilor, cuprinse în cito­
лёсс] plasmă [lipoids; Lipoiden; lipoïdes;
190 LINEA f 1. Linie. 2. Unitate de lipidek, lipoidok; липоиды]
lungime de 2,1 — 2,3 mm. 3. Subuni­ 203 LIPOLYTICUS (gr. -, λυτικός „di­
tate sistematică a cultivarului [line; zolvant"), lipolitic, lipoclastic; care
Streifen, Linie; ligne; linea, vonal; Uzează substanţele grase [lipolytic,
линия] f atsplitting ; lipoly tisch, fettzerstö­
191 LINEARIS, LINEARI-, liniar, de rend ; lipoly tique ; lipolítikus ; липоли-
forma îngustă а unei linii (lineari- тический]
folius, linear i-oblongus, anguste-line- 204 LI РОРНANE ROSIS f (gr. -, φανέ-
aris) [linear, line-like; linealisch, lini- ρωσις „manifestare"), lipofaneroză,
enförmig, strichförmig; linéaire; vo­ degenerarea substanţelor grase din
nalas, vonalszerű, fonalszerű, szálas-; citoplasmă (Grehn) [lipophanerose ;
линейный, линейно-] Lipophanerose, fettige Degeneration;
192 LINEARI-LANCEOLATUS -» lan- lipophanerose ; lipofanerózis ; липс-
ceolato-linearis фанероз]
193 LINE ATU S, LINE AT I-, liniat, pre­ 205 LI РОРН ILUS (gr. -, φιλέω „а iubi"),
văzut cu linii sau striuri (lineatifo- lipofil, cu afinitate pentru substanţele
lius) [lineate, lined; liniiert, striche- grase [lipophilous ; lipophil; lipophile;
lig, gestrichelt, gestreift; linéolé, mar­ lipofil ; липофилный]
qué des lignes; vonalas, vonalazott;
полосчатый] 206 LIPOPLASTUM η (gr. -, πλαστός
„modelat"), lipoplast, protoplast pro­
194 LINGUIFORMIS, LINGULARIS, ducător de substanţe grase [lipoplast ;
LINGULATUS, LINGUI-, -LIN- Lipoplast, Fettbildner; lipoplaste; li-
GUIS, lingulat, în formă de limbă; poplasztisz; липопласт]
alungit, cu marginile aproape paralele
şi dedesubt convex (linguifolius, sca· 207 LIPOXENIA f (gr. -, ξένος „gazdă"),
brilinguis) [lingulate, tongue-shaped, lipoxenie, părăsirea plantei gazde de
tongue-; kleinzungig, zungen-; lin- către parazitul ajuns la completă
gulé, linguiforme; nyelvszerű, nyel­ dezvoltare [lipoxeny; Lipoxenie; lipo­
ves-, -nyelvű ; языкообразный, язьпсо-] xenie ; lipoxénia ; липоксения]
208 LIQUAMEN η, LIQUOR m, lichid,
195 LI NN EON η macrospecies suc, zeamă [juice; Saft, Flüssigkeit;
196 LIO- (liostachyus) -* leio- jus, suc; nedv, folyadék; жидкость]
197 LI PASA f (gr. λίπος „grăsime"), 209 LIQUEFACIENS (liquefacio ) , LI-
lipază, enzimă care descompune gră­ QUESCENS (liquesco) ~> deliqueacens
simile [lipase, fat-splitting enzyme;
Lipase, fettspaltendes Enzym; li­ 210 LIRELLA f, lirelă, apoteciu alungit,
pase ; lipáz, zsírbontó enzim ; липаза] sesil, deschizíndu-se printr-o crăpă­
tură longitudinală (Eichenes) [lirella;
198 LIPOCHONDRIA η pl (gr. -, χόνδρος Lirella, Strichlein; lirelle; lirella;
„granulă"), lipocondrii, granule lipoide лирелла]
globuloase şi colorabile din celulă
[lipochondria ; Lipochondrien ; lipo- 211 LI RI-, LI RIO-, -LIRION, -LIRIUM
chondres ; lipochondriák ; липохондрия] (gr. λίριον „crin") (Liriodendron) —>•
Ulii-, liliaceus
199 LIPOCHROMUM η (gr. -, χρώμα
„culoare"), lipocrom, pigmentul gal­ 212 LI SSO- (gr. λισσός „neted") (lisso-
ben portocaliu din celulă, solubil în carpus, lissochilus) —*• lei-, leio-
picăturile de grăsimi (Hansen) [lipo-
chrome; Lipochrom, Festfarbstoff; 213 LITHI-, LITHO-, -LITHICUS (gr.
lipochrome ; lipokróm ; липохром] λίθος „piatră") (pe, în, ca), piatra,
200 LIPOCLASTICUS (gr. -, κλαστός stînca (lithoecius, lithophagus, endoli-
„sfărîmat") —>• lipolyticus thicusj [stone-, rock-; stein-, gestein-,
felsen-; (sur, dans, comme) les ro­
201 LIPOCYANINUM η (gr. -, κυανός chers; kő-, kövön-, köves-; камн^-,
„albastru"), lipocianina, pigmentul al­ окамене-J
291 LOCOMOTORICUS
214 LI ΤΗ IAŞI S f (gr. -), litiază, scleri- strandliebend, küstenbewohnend; lit­
ficarea perelor [lithiasis; Lithiasis, toral, côtier; litorális, tengerparti,
Birnensteinbildung; lithiase; litiázis, tóparti, partlakó, partközeli; лито­
körtekövesedés ; литиаз] ральный, прибрежный] —* actophilus
215 LITHOBIBLION η (gr. -, βιβλίον 228 LITTUS (-ORIS) η, mal, malul
„tablă de scris") ·-*• lithophyllum mării sau al lacurilor [sea-shore,
beach, bank; Strand, Ufer, Küste;
216 LITHOCARPUS m (gr. -, καρπός côte, rivage de la mer; tengerpart,
„fruct") —• carpolithus part; побережье, берег]
217 LITHOCYSTIS, -IDIŞ t (gr. - κύστις
„cavitate"), litocist, celulă excretoare 229 LITURATUS -* obliteratus
conţinînd carbonat de calciu (Ficus) 230 LIVENS, LIVESCENS, LIV IDUS
(Chareyre) [lithocyst ; Lithozyst ; litho- 1. Plumburiu, de culoarea surie a
cyste; litociszta, kristálysejt; лито- plumbului. 2. Albăstrui-suriu [lead-
цист] coloured; bleifarbig, blau-grau; cou­
leur de plomb, blauâtre-gris ; ólom-
218 LITHÓECIUS (gr. -, οίκος „locuinţă") színű, kékesszürke; свинцово-серый,
—>· saxicolus, saxatilis свинцовый] —»· plumbeus
219 LITHOPHAGUS (gr. -, φάγομαι
„a mínca") —»^ saxifragus 231 LIXIVIOSUS -»^ alcalinus
220 LIŢHOPHILUS (gr. -, φιλέω „a 232 LOBATIO f, lobare, modul de divi­
iubi") —* saxicolus, saxatilis ziune a organelor foliare ín lobi
[lobation ; Lobation, Lappengliederung ;
221 LITHOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον lobation, découpure ; karéjosodás ;
„frunză"), frunză fosilă [fossil leaf; лопастность]
versteinertes Blatt; feuille fossile;
levélkövület ; ископаемый лист] —>• Н- 233 LOBATUS, LOBIFER, LOBI-,
thobiblion LOBO-, -LOBUS, lobat, divizat In
lobi (lobocarpus, angustilobus) [lo­
222 LITHOPHYTA η pl (gr. -, φύτον bate, lobed, gashed; lappig, gelappt;
„plantă"), litofite, plante care cresc lobé; karéjos; лопастный]
pe stînci (Algae, Lichenes) [stone-
plants, rock-plants; Lithophyten, 234 LOBIOLUS m -+ lobulus
Steinpflanzen, Gesteinpflanzen, Fel­ 235 LOBULATUS, lobulat, prevăzut cu
senpflanzen; lithophytes, plantes des lobi secundari mici [lobulate; klein­
rochers ; sziklanövények, sziklalakó lappig; lobule; kiskaré jos; мелколо­
növények; лнтофиты] —» petrophyta, пастный]
plantai rupestre
236 LOBULUS m, lobul; lob mic, ca
223 LITHOSPERMUS (gr. -, σπέρμα subdiviziune a unui lob [lobule, lo­
„sămînţă"), litosperm, cu seminţe dure belet; Läppchen; lobule; karéjocska;
ca piatra (nucule la Lithospermum лопастинка]
officinale) [lithospermous, stone-see-
ded; steinsamig, hartsamig; litho- 237 LOBUS m, lob 1. Unul din segmentele
sperme; köves magvú, csonthéjas; rotunjite şi nu prea adinei ale frunzei
камнесемянный] lobate. 2. Loja anterei sau locul
anterei, conţinînd polenul. 3. Lobul
224 LITHOTELMA η (gr. -, τέλμα „apă stigmatului de care se fixează pole­
stagnantă"), litotelmă, apa adunată în nul [lobe; Lappen; lobe; karéj;
scobiturile stîncilor, avînd o floră лопасть]
şi faună specială (Dudich) [litho-
telma; Lithotelma; lithotelma; litho- 238 LOCELLATUS, locelat, divizat în
telma; литотелма] loji secundare mici (antere) [locellate;
kleinf âherig ; locellé ; rekeszecskés,
225 LITHOXYLON η (gr. -, ξύλον „lemn"), üregecskés; камеральный]
lemn fosil, lemn petrificat [fossil-wood ;
versteinertes Holz; bois fossile; fakö- 239 LOCELLUS m, lojă mică, comparti­
vület ; окаменевшая древесина] mentul secundar al unei loje (anteră,
fruct, ovar) [locellus, small compart­
226 LI ТО RALI S littoralis ment ; Lozellus, kleines Fach ; locelle ;
rekeszecske; камера]
227 LITTORALIS, LITTOREVS, lito­
ral, саге creşte pe ţărmul mărilor 240 LOCOMOTORICUS, locomotor, cu
sau a lacurilor (Agropyron littorale, mişcări libere [locomotor; lokomo-
Aeluropus littoralis) [littoral, growing torisch, freibeweglich ; locomoteur ;
on the sea-shore; strandbewohnend, szabadmozgásu ; локомоторный]
LOCilLAMÈNTUM
241 LOCULAMENTUM n^loculus
242 LOCULATUS, LOCULOSUS, -LO-
CULARIS, loculat^ eu cavităţi sau
cu loji (bilocularis, multiloculatus )
[loculate, locular, -celled; gefächert,
-fächerig; loculé, loculaire; rekeszes,
üreges; гнездчатый, -гнездный]
243 LOCULICIDALIS, LOCULICIDUS,
loculicid, care se deschide prin rupere
într-un loc anumit (capsulă a)
[loculicidal, loculicide; lokulizid, fach-
spaltig, fachteilig, rückenspaltig ; lo­
culicide ; felhasadó ; гнездоразрывной]*
244 LDÇULUS m, locul, cavitate mică a
unui organ (ovar, anteră) [loculus,
cavity; Fach; locule, loge, logette;
üreg, rekesz, kamrácska; гнездо]
LOCULUS SPURIUS -* spurius*
245 LOCUPLETUS -»• copiosus
246 LOCUS m, loc, localitate [place,
locality; Ort, Stelle; lieu, place; hely,
helység; место, местонахождение]
LOCO CITATO ~* citatus*
247 LOCUST A f -* spicula
248 LODWULA f, lodiculă, scvama re­
dusă a învelişului floral al spiculeţe-
lor, situată sub staminé (Gramineae)
[lodicule; Lodikula, Grasschüppchen,
Grasblütenschüppchen ; lodicule ; lo­
dikula, lepelserte, lepelcsökevény,
lepelpikkely, pelyvapikkely, toklász-
ka; лодикула, плёночка злаков]
-* glumellula, periphyllum
249 LOGONYMUM η (gr. λόγος „vor­
bire", όνομα „nume"), logonim, nu­
mele speciei care a devenit tipul genu­
lui (Rosa canina pentru genul Rosa)
[logonym; Logonym; logonyme; lo­
gonim ; логоним]
250 LOGOTYPUS m (gr. -, τύπος „mo­
del"), logotip, tipul determinat istoric
dintre două sau mai multe specii
originale aflate în colecţia iniţială
(Cook) [logotype ; Logotypus ; logo­
type ; logotipus ; логотип]
251 LOMATO-, -LOMUS (gr. λώμα,
λώματος „margine"), marginat (lo-
matocarpus, lomalophyllus, stenolo· 262 LONGITUDO f, lungime [lenght ; Län-
mus) [marginale-, -bordered; saum-,
-säumig; marginé; szegélyes; окайм­
ление-, -окаймленный] —>• crasped-, mar- 263 LONGUS -^ long-
ginatus
252 LOMENTACEUS, LOMENTIFOR-
MIS, lomentaceu 1. Asemănător cu
lomenta. 2. Prevăzut cu lemente
[lomentaceous ; gliedhülsig, glieder-
hülsig, gliedhülsenartig ; lomentacé ;
292
cikkeshüvelyszerű, cikkeshüvelyes ;
членистый]
253 LOMENTUM n, lomentă, fruct
păstaie care la maturitate se dezarti­
culează la gîtuiri, fragmentele rezul­
tate conţinînd cîte o sămînţă (Rap-
hanus raphanistrum) [loment ; Glied­
hülse, Gliederhülse; gousse lomen­
tacé; cikkeshüvely, cikkelyes hüvely;
коленчатка, членистый плод]
254 LONCHI-, LONCHO- (gr. λόγχη
„lancie") (lonchitis, lonchitiformis,
lonchodes, lonchophyllus ) -^ lanci-,
lanceatus
255 LONG-, LONGI-, -LONGUS, LON-
GUS, lung (longiaristatus, longicau-
lis, longicuspis, aequilongus ) [long,
long- ; lang, lang- ; long ; hosszú ;
длинно-, длинный] —> dolicho-
256 LONGAEVUS, cu viaţă lungă, de
lungă durată (sămînţă, germinablli-
tate^ [longlived; langlebig, langjäh­
rig, langdauernd; vivant longtemps;
hosszúeletű ; долговечный]
256a LONGIDENS, LONGIDENTATUS
cu dinţii lungi [long-toothed ; lang-
zähnig ; longidenté ; hosszúfogú ; длин-
нозубчатый]
257 LONGIDIURNUS, longidiurn, de zi
lungă; care în perioada de înflorire
necesită zile luminoase lungi, de 12 — 14
ore (plante) [of long day; langtägig;
longidiurne ; hosszúnappalos ; длинно-
дневной]
258 LONGIFLORUS, cu flori lungi [long-
flowered ; langblütig ; longiflore ; hosz-
szúvirágú ; длинно цветковый]
259 LONGIFOLIUS, cu frunze lungi [long-
leaved ; langblättrig ; longif olié ; hosz-
szulevelű ; длиннолистный]
260 LONGI ROSTRATUS, LONGI ROS-
TRIS, lung rostrat [long-beaked ; lang-
schnabelig ; longirostré ; hosszúcsőrű ;
длинноклювый]
261 LONGISTYLUS, cu stile lungi de­
păşind staminele [long-styled ; lang-
griffelig ; longistyle ; hosszú bibeszálú ;
длиннопестичны й]
ge ; longueur ; hosszúság ; длина]
264 LOPH-, LOPHO-, -LOPHUS (gr. λό­
φος „coamă, smoc de peri") (lophan-
thus, lophopterus, polylophus) —» co-
matus, comosus
265 LORATUS, LORE US, LORICEU^.
LORIFORMIS, LORI-, loriceu, de
293
forma unei curele sau panglici cu
marginile paralela (lorifolius) [lorate,
strap-shaped, strap-, ribbon-; rieme-
nartig, riemenförmig, riemen-; en la-
nière, rubané; szijszerű, szalagszerű,
szíjas- ; ремневидный, ремне-] —>^ hi-
manto-, struppi-
266 LORICA Î, lorică, carapacele silicios
al celulei (Diatomeae) [lorica; Pan­
zerchen, Kieselpanzer; lorique; lórika;
панцирь]
267 LORICATUS loricat, cuirasat; aco­
perit de un înveliş tare [loricate ; be­
panzert ; loriqué ; páncélos ; панцир­
ный] —> cataphractus
268 LOX-, LOÄO- (gr. λοξός „oblic, în­
clinat") (loxantherus, loxocarpus) —»·
oblique-, obliquus
269 LUBRICUS, lunecos (suprafaţa unor
Algae) [slippery; schlüpfrig; glissant;
sikamlós, síkos ; скользкий]
270 LUCENS, LU СIDUS, lucitor, lucios
[shining, glistening, polished; leuch­
tend, glänzend, schimmernd; luisant,
brillant, lustré ; fényes, fénylő ; свет­
лый, блестящий, сияющий] —> fui-
gens, micans, nitens, -phanus, splen-
dens
271 LUCIFUGUS -^ photophobicus, scia-
dophilus
272 LUCUS m 1. Pădurice, crîng, dum­
bravă. 2. Luminiş de pădure [wood,
thicket, glade; Gehölz, Hain, Wald­
lichtung; forêt, bocage, clairière; erdő,
berek, tisztás ; роща, лесок, прогалина]
273 LUMBRICALIS, LUMBRICIFOR-
MIS, LUMBRICODES, lumbriciform,
de forma rímei (Algae) [lumbricous,
worm-shaped ; wurmähnlich, regen-
wurmförmig ; lumbriciforme ; giliszta­
szerű ; червеобразный]
274 LUMEN (-INIS) η 1. Lumină. 2.
Lumen, cavitate sau vacuolă celulară
[lumen, cell-cavity; Zellraum, Hohl­
raum, Zellhöhlung; lumen, cavité cel­
lulaire; lumen, sejtüreg; полость
клетки, ячейка]
275 LUMINESCENS, luminescent, care
produce lumină rece (Bacteria) [lu­
minescent ; leuchtend ; luminescent ;
világító ; светящийся] -^ phosphorescens
276 LUNARIS, LUNATUS, LUNIFOR-
MIS, LU NU LA RIS, LU NU LATUS,
lunular, semilunar ; de forma semiorbi-
culară a discului lunei la începutul
creşterii sale [lunated, crescent-sha­
ped, moon-shaped ; halbmondförmig,
mondförmig; luné, lunule, demi-orbi-
LYMPHA
culaire, en croissant; félhold alakú;
полулунный, луновидный] —»· semiluna­
ris, falcatus
277 LURIDUS, lurid, palid galben, des­
chis brun [lurid, dingy brown, dingy
yellow, dirty brown, drab-brown, smo­
ky yellow ; blaßgelb, fahlgelb, schmu-
tziggelb, schmutzigbraun, leichengelb;
luride, blême, jaüne-pále, brun-pâle;
barnássárga, halványsárga, szennyes-
barna ; грязно-жёлтый, грязно-бурый
278 LUSUS (-US) m, luzus, subunitate
sistematică facultativă a unei forme
bazată mai ales pe variaţia de culoare,
la indivizi izolaţi, uneori considerată
ca variantă patologică [lusus; Lusus,
Spielart; lusus; luzus; лузус]
279 LUTEOLUS, LUTESCENS, LU-
TENS, gălbui, galben deschis (petale
la Reseda luteola) [yellowish, pale
yellow; gelblich, lehmgelblich, gold­
gelblich ; jaunâtre, jaune clair ; sárgás,
világossárga ; желтоватый]
280 LUTEUS, LUTEO; galben, galben
curat, galben auriu, de culoarea gălbe­
nuşului de ou (florile la Reseda lutea,
Gentiana lutea) (luteo-albus, luteofus-
cus, luleocarpus) [yellow, deep-yellow,
golden-yellow, buttercup-yellow; gelb,
reingelb, sattgelb, goldgelb; jaune,
jauned'oeuf ; sárga ; tisztasárga, arany­
sárga, ragyogósárga, tojásszinsárga ;
жёлтый, золотистожелтый]
281 LUTOSUS, lutos [muddy, miry; leh­
mig; luteux; agyagos; иловый, ило­
ватый]
282 LUX (-CIS) f, lumină [light; Licht;
lumière ; fény ; свет]
283 LUXURIA f, luxurie, creştere exu­
berantă (luxuria speluncarum luxuria
peşterilor, la gura cărora creşte adesea
o vegetaţie luxuriantă) [rankness, exu­
berant growth; Üppigkeit, Überfül­
lung; luxuriance; luxuria, buja növés;
пьшность]
284 LUXURIANS, LUXURIOSUS, lu­
xuriant, cu creştere îmbelşugată şi
viguroasă [luxuriant, luxurious, exu­
berant ; luxurierend, üppig, wuchernd,
schwelgend ; luxuriant, luxurieux ; lu-
xuriáns, buján növő; пышный, рос­
кошный]
285 LYCOCTONUS (gr. λυκοκτόνος „uci­
gător de lupi"), ucigător de lupi, folosit
ca otravă împotriva lupilor (Aconi­
tum lycoctonum) [wolf-killing ; wolftö­
tend, wolfvergiftend; tuent les loups;
farkasirtó ; убивающий волков]
286 LYMPHA í -* succus
LYMPHATICUS 294
287 LYMPHATICUS pellucidus, trans- [lysicarpous ; lysikarpisch ; lysicarpe ;
lucens lizikárp; лизикарпный]
288 LYRATUS, LYRATI-, LYRI-, (gr.
λύρα „Ига"), lirai, în formă de liră; 291 LYSIGE Ν US (gr. -, γεννάω „a se
cu lobii rotunjiţi, cei inferiori mici naşte"), lizigen, rezultat în urma li-
şi distanţaţi, iar lobul terminal mare zării sau a lichefierii unor celule (la­
(frunzele inferioare la Rarbarea vul­ cună) [lysigenous; lysigen; lysigène;
garis, Lapsana grandiflora) (lyrati- lizigén, feloldódásból származó; лизи­
folius, lyratilobatus, lyriformis, lyri- генный]
folius) [lyrate, lyre-shaped ; leierför- 292 LYSINUM η (gr. -), lizină, substanţă
mig, leier-; lyre, lyriforme; lantos, care cauzează Uzarea celulelor [lysin;
lantszerű, lant alakú; лирообразный] Lysine; lysine; lizin; лизин]
289 LYSENCHYMA η (gr. λύσις „dizol­
vare", Εγχυμα „umplutură"), lizen- 293 LYSIS î (gr. -), lizare, lichefierea sau
chim, ţesut patologic format în urma dizolvarea unor celule sub acţiunea
Uzării ' unor celule (în cecidologie) Uzinelor [loosing, lysis ; Auflösung ; dis­
[lysenchyma ; Lysenchym ; lysenchy- solution; lízis, feloldódás; лизис,
me; lizenohima; лизенхима] распад]
290 LYSICARPUS (gr. -, καρπός „car- 294 -LYTICUS (gr.-), -Utic, de lizare
pelă"), lizicarpic, cu carpelele necon­ (amylolyticus, hystolyticus ) [-lytic,
crescute cu columna centrală a ova­ decomposing; -ly tisch, auflösend;
rului, care rămîne unilocular şi cu -lytique, décomposant ; -litikus,
placentaţie axilară-centrală (gineceu) feloldó ; -литический]—»^ -clasticus
 M
1 M, MIHI (dativul pron. ego „eu"),
al meu, (descris) de mine 1. îmi
aparţine mie, autorului prezentei pu­
blicaţii. 2. Literă sau cuvînt aşezat
după numele taxonului nou creat
semnalează că acel taxon a fost
descris de către însuşi autorul lucrării
[by me (described) ; durch mich (be­
schrieben) ; la mienne, (décrite) par
moi-même ; enyém, általam (leírva) ;
мой, (описанный) мною]
2 MACERATIO f, maceratie, operaţia
de dizolvare chimică a substanţelor
intercelulare solubile din ţesuturile
plantelor [maceration, steeping; Ma­
zeration, Murbmachen, Weichma-
chung ; macération ; maceráció, porha-
nyítás, puháraáztatás ; мацерация,
разрушение]
3 MACR-, MACRO- (gr. μακρός „lung",
„mare"), lung, mare (macracanthus,
macradenius, macrodiscus, macroporus)
[long-, large ; lang-, groß- ; long, large,
grand ; hosszú-, nagy- ; крушю-, длин­
но-]
4 MACRANDRICUS, MACRAN-
DRUS (gr.-, άνηρ,ανδρός „bărbat"),
macrandric, cu staminé lungi [long-
stamened; langfadig; à étamines lon­
gues ; hosszú porzójú ; крупнотычин­
ковый]
5 MACRANTHUS (gr.-, &νθος „floa­
re"), cu flori mari [large-flowered;
großblütig; à fleurs grandes; nagy-
virágú ; длинноцветковый]
6 MACROCARPUS (gr. -, καρπός
„fruct"), cu fructe mari [large-fruited ;
großfrüchtig; à fruits grands; nagy-
termésű ; длинноплодный]
7 MACROAEROPHILUS (gr. -, αήρ
„aer", φιλέω „а iubi"), macroaerofil,
care necesită mult oxigen (bacterie)
[macroaerophilous ; makroaerophil ;
macroaérophile; sok oxigént kedvelő;
макроаэрофильный]
8 MACROANDROSPORA í (gr. -, άνήρ,
ανδρός „bărbat", σπορά „sămînţă"),
macroandrospor, macrospor cu funcţii
mascule (Selaginella) [macroandro-
spore ; Makroandrospore ; macroandro-
spore ; makroandrospóra ; макроандро-
спора]
9 MACROAPLANOGAMETA í (gr.-,
α „nu", πλάνος „rătăcitor", γαμέτης
„soţie"), macroaplanogamet, aplano-
gamet femei (Conjugatae) [macroapla-
nogamete ; Makroaplanogamet ; macro-
aplanogamète ; makroaplanogaméta ;
макроапланогамета]
10 MACROAPLANOSPORANGIUM η
(gr. - , σπορά „sămînţă", άγγεϊον
„vas"), macroaplanosporange, spo­
range eu macroaplanospori (Thaxter)
[macroaplanosporangium ; Makroa-
planosporangium ; macroaplanospo­
range ; makroaplanosporángium ; мак-
роапланоспорангий]
11 MACROAPLANOSPORA î (gr.—),
macroaplanospor, aplanospor de di-
mensiuni mari (Compsopogon) (Thax-
ter) [macroaplanospore ; Makroapla-
nospore ; macroaplanospore ; makro-
aplanospóra ; макроапланоспора]
12 MACROBIOCARPIA f (gr.-, βίος
„viaţă", καρπός „fruct"), macrobio-
carpie, persistenţa fructelor pe plantă
timp de mai mulţi ani după maturi­
tatea seminţelor (Myrtaceae) (Del-
phino) [macrobiocarpy ; Makrobiokar-
pie; macrobiocarpie ; makrobiokárpia ;
макробиокарпия]
13 MACROBIOTICÜS ( g r . - ) , macro­
biotic, cu durată lungă de viaţă (stig­
mat) [long-lived; langlebend, langle­
big ; macrobiotique ; hosszú életű ; дол­
говечный]
14 MACROBLASTUS m (gr. -, βλαστός
„lăstar"), macroblast, lujer cu inter-
nodii lungi şi cu creştere normală,
la plantele lemnoase (Hartig) [macro­
blast; Langtrieb, Dehnsproß; macro-
blaste; hosszúhajtás, nyúltszártagú
hajtás; макробласт]
MAC ROCA RP и s
15 MACROCARPUS (gr. -, καρπός 26
„fruct"), cu fructe lungi sau mari
[large-fruited ; langfrüchtig, großfrüch-
tig ; macrocarpe ; hosszú termésű, nagy
termésű ; крупноплодный]
16 MACROCLJMA η (gr. -, κλίμα „cli­
mă"), macroclimă, climatul general al
unei regiuni [macroclimate ; Makro-
klima, Großklima; macroclimat; ma-
kroklíma; макроклимат]
17 MACROCONIDIUM η (gr. -, κόνιδιον 27 MACROCONIDIUM
„praf"), macroconidie, conidie mare,
izolată, purtata de un conidiofor
( Peronosporaceae ) [macroconidium ;
Makrokonidium ; macroconidie ; ma-
krokonidium; макроконидия]
18 MACROCYSTA f, MACROCYSTIS 28 MAC ROGY NO S PORA f (gr.-, γυνή-
Í (gr. -, κύστις „pungă"), macrocist,
porţiunea rotunjită a plasmodiului
tînăr, cu nuclei cuprinşi în membrană
dublă, aflată în stare de spor de re­
zistenţă (Botrydium) [macrocyst ; Mak-
rozyst ; macrocyste ; makrociszta, ki­ 29 MACROMUTATIO
tartósejt; макро циста]
19 MACRODIODA f (gr. -, δίοδος „tre­
cere") —*• macrospora
20 M AC ROD IODANGI и M η (gr. - , άγ-
γείον „vas") —*• macrospor angium
21 MACROEVOLUTIO f (gr. -, lat. evo- 30
lutio „evoluţie"), macroevoluţie, filo-
genia unităţilor sistematice superioare
speciei (Goldschmidt) [macroevolu-
tion ; Makroevolution ; macroévolu­
tion ; makroevolúció ; макроэволюция]
22 MACROGAMETA f (gr. -, γαμέτης
„soţie"), macrogamet, gamet femei 31
[macrogamete ; Makrogamet ; macro­
gamète; makrogameta, női ivarsejt,
petesejt; макрогамета] —»· gynoga-
meta, megalogameta
23 MACROGAMET ANGIUM η ( g r . - ,
άγγείον „vas"), macrogametangiu, or­ 32
ganul în care se formează gârneţii
femeii [macrogametange; Makroga-
metangium; macrogametange; makro-
gametangium ; макрогаметангий] —* 33
gynogametangiurn
24 MACR0GAMETOCYTIS,-IDISl[gv.-
κύτις „cutie"), macrogametocit, celula
mamă amacrogametului [macrogameto- 34
cyte; Makrogametozyt ; macrogamétc-
cyte; makrogametocita; макрогаметоцит]
25 MACROGAMETOPHYTON η (gr.-,
φύτον „plantă"), macrogametofit 1. 35
Gametofit femei. 2. Sac embrionar
(Anthophyta) [macrogametophyle ;
Makrogametophyt ; macrogamétophy-
te ; makrogametofita ; макрогамето-
фит] —у megagametophyton
296
MACROGAMIA f (gr.-, γάμος „că­
sătorie"), macrogamie, hologamie; izo-
gamie prin copularea a două celule
neciliate pe calea formării uncr canale
copulative sau a resorbţiei membra­
nelor celulare [macrogamy, hologamy;
Makrogamie, Hologamie ; macro­
gamie, hologamie; makrogámia, holo-
gámia; макрогамия, гологамия] —>•
hologamia
η (gr. -, γόνος
„urmaş"), macrogonidie, gonidie mare
(Algae) ; macrogonidium ; Makro-
gonidium ; macrogonidie ; makrogo-
nidium ; макрогонидия] —·· megalogo-
nidium
„femeie", σπορά „sămînţă"), macro-
ginospor, spor femei mare (Selaginella)
(Janet) [macrogynospore; Makrogy-
nospore ; macrogynospore ; makrogi-
nospóra; макрогиноспора]
f (gr.-, lat. mu-
tatio „schimbare"), macromutaţie,
mutaţie cu efectul modificării unui
mare număr de caractere [macro-
mutation ; Makromutation ; macro­
mutation ; makromutáció ; макрому­
тация]
MACROMYIOPHILUS (gr. -, μυΐα
„muscă", φιλέω „а iubi"), macro-
miofil, polenizat prin diptere mari
[macromyiophilous ; makromyiophil ;
macromyiophile ; makromiofil ;
макромиофильный]
MACRONUCLEUS m (gr.-, lat.
nucleus „sămînţă"), macronucleu, nu­
cleu vegetativ mare (Ciliatae) [ma-
cronucleus; Großkern; macronucleus;
makronukleusz, nagy sejtmag; ма­
кронуклеус] -+ meganucleus
MACROPHYLLOGENESIS î (gr. -,
φύλλον „frunză", γένεσις „origine") —>
macroevolutio
MACROPHYLLUM η (gr. - ) , macro-
filum, frunză mare (Pteridophytae)
[macrophyllum; Großblatt; macrop-
phyllum ; makrofillum ; макрофилл]
MACROPHYLLUS (gr. - ) , cu frunze
mari [large-leaved; großblättrig; à
feuilles grandes ; nagylevelű ; крупно­
листный]
MACROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), macrofite, plante cu dimen­
siuni mai mari, vizibile cu ochiul
liber [macrophytes ; Makrophyten ;
macrophyles ; makrofiták ; макро­
фиты]
297
36 MACROPHYTOPLANCTON η (gr.
--, πλαγκτός „rătăcitor"), macrofito-
plancton, plancton vegetal de dimen­
siuni mari (unele alge marine) [macro-
phytoplankton ; Makrophytoplank-
ton ; macrophytoplancton ; makrofi-
toplankton ; макрофитопланктон]
37 MACROPLANCTON η ( g r . - ) , ma­
croplancton, plancton vizibil cu ochiul
liber [macroplankton ; Makroplank-
ton ; macroplancton ; makroplankton ;
макропланктон] —* megaloplancton
38 MACROPLANOGAMETA f (gr.-,
πλάνος „rătăcitor", γαμέτης „soţie"),
macroplanogamet, planogamet femei
de dimensiuni mai mari [macroplano-
gamete ; Makroplanogamet ; macro-
planogamète ; makroplanogaméta ;
макропяаногамета]
39 MACROPLASTA η pl (gr. -, πλαστός
„modelat"), macroplaste, plastide dis-
ciforme mari (Bacterium rubescens)
[macroplastes ; Makroplasten ; macropl-
astes ; makroplasztiszok ; макропласты]
40 MACROPLEUSTON η (gr. -, πλευσ-
τικός „navigabil"), macropleuston,
ansamblul plantelor superioare care
plutesc liber în ape (Lemna, Utricu-
laria) [macropleuston ; Makropleus-
ton ; macropleuston ; makropleuszton ;
макроплеустон]
41 MACROPROTHALLIUM η (gr. -,
πρό „pentru", θάλλος „germen"),
macroprotal, gametofitul femei {Se-
laginella) [macroprothallium ; Makro-
prothallium ; macroprothalle ; makro-
protállium, nőelőtelep; макропро-
таллиум]
42 MACROPYCNIDIUM η (gr.-, πυκ­
νός „dens"), macropicnidie, picnidie
mare [macropycnid ; Makropyknidie ;
macropycnidie ; makropiknidium ; ма-
кропгоснида] —»• stylospora
43 MACROPYCNOCONIDIÜM η (gr.
—, κόννδνον „praf"), macropicnoco-
nidie, conidie cu macropicnidii (Deu-
teromycetes) [macropycnoconidium ;
Makropyknokonidium ; macropycno-
conide ; makropiknokonidium ; макро-
пикноконидия]
44 MACROPYCNOSPORA f (gr.-,
σπορά „sămînţă"), macropicnospor,
picnospor mare {Fungi) [macropyc-
nospore ; Makropyknospore ; macropyc-
nosporie ; makropiknospóra ; макро-
пикноспора]
45 MACRORRHIZUS (gr.-, ^ίζα „ră­
dăcină"), cu rădăcini mari [large-
MA С ROS PO ROGEN ES IS
rooted ; großwurzelig ; à racines gran­
des ; nagygyökerű ; крупнокорневой]
46 MACROSCLEREIDAE î pl (gr.-
σκληρός „dur"), macrosclereide, scle-
reide mari, cilindrice şi alungite din
scoarţa arborilor, pericarpul unor
fructe etc. (Tschirch) [macrosclereids ;
Makrosklereiden, Stabzellen ; macro-
scléréides ; makroszklereidák ; макро-
склереиды]
47 MACROSCOPICUS (gr. -, σκοπέω
„а vedea"), macroscopic, văzut cu
ochiul liber [macroscopic; makrosko­
pisch ; macroscopique ; makroszkopi­
kus, szabad szemmel vizsgált; ма­
кроскопически Й]
48 MACROSESTON η (gr. -, σηστός
„cernut"), macroseston, seston cu
dimensiuni mai mari [macroseston;
Makroseston ; macroseston ; makro-
szeszton; макросестон]
49 MACROSOMA η (gr. -, σώμα
„corp"), macrozom, granulă mare
din citoplasmă [macrosome; Makro-
som; macrosome; makroszóma; ма­
кросома] - • megasoma
50 MACROSPECIES f (gr.-, lat. spe­
cies „specie"), macrospecie, specie
colectiva politipică, cuprinzînd micro-
specii [macrospecies; Großart; ma-
crospecies ; makrospeciesz, nagyfaj ;
макроспециес, сборный вид] —»· species
collectiva
51 MACROSPORA í (gr. -, σπορά „să­
mînţă"), macrospor 1. Spor femei,
forníínd la germinare un protal
(Pteridophytae). 2. Sac embrionar
(Anthophytae) [macrospore, embryo-
sac; Makrospore, Großspore, Lang­
spore, Embryosack; macrospore, sac
embryonnaire ; makrospóra, embrio-
zsák; макроспора, зародышевый ме­
шочек] —> megaspora, macrodioda, gy-
nospora
52 MAC ROS PORANGI и M η (gr. - ,
άγγείον „vas"), macrosporange I.
Sporange eu macrospori. 2. Nucela
(Phanerogamae) [macrosporangium ;
Makr osp orangium, Großsp orenbehăl-
ter ; macrosporange ; makrosporángi-
um, makrospóratartó, anyaspóratartó ;
макроспорангий] -> megasporangium,
macrodiodangium, oophoridium
53 MACROSPOROCYTIS, -IDIS f (gr.
—, κύτις „cutie") —»• megasporocytis
54 MACROSPOROGENESIS f (gr.-,
γένεσνς „origine"), [macrosporogeneză,
formarea macrosporilor [macrosporo-
genese; Makrosporogenese, Makro-
MACROSPOROœNARJUM
sporenbildung ; macrosporogenèse ;
makrospóra-keletkezés ; макроспоро-
генез] -* gynosporogenesis, megasporo-
genesis
55 MACROSPOROGONARJUM η (gr.
" , γόνος „urmaş"), macrosporogona-
riu, organ în care se formează gono-
toconţii [macrosporogonarium ; Ma-
krosporogonarium ; macrosporogona­
rium ; makrosporogonárium ; макро-
спорогонариум]
56 MACROSPOROPHORUM η (gr. --,
φορέω „а purta"), macrosporofor,
suportul macrosporilor [macrosporo-
phore ; Makrosporentrăger ; macrospo-
rophore ; makrosporofórum ; макро-
спорофор]
57 MACROSPOROPHYLLUM η (gr.
—, φύλλον „frunză"), macrosporofilă.
1. Sporofilă cu macrosporangii (Cryp-
togamae). 2. Carpelă (Phaneroga-
mae) [macrosporophyll, carpel; Ma-
krosporophyll, Fruchtblatt, Samen­
blatt ; macrosporophylle, carpelle ;
makrosporofillum, termőlevél ; ма­
кроспорофилл, плодолистик] -+ mega-
sporophyllum
58 MACROSTYLOSPORA f (gr.-, στΰ-
λος „coloană", -), macrostilospor, sti-
lospor mare [macrostylospore ; Ma-
krostylospore ; macrostylospore ; ma-
krostilospóra ; макростилоспора]
59 MACROSTYLUS ( g r . - ) , macro-
stil, cu Stile lungi (specii polimorfe)
[macrostylous, long-styled ; langgrif-
felig, grossgriffelig ; macrostyle ; hosz-
SZÚ bibeszálú; длинностолбиковый]-»
dolichostylus
60 MAC ROSY ΜΕΙΟΝ TON η (gr. -,
συμβιόω „a trăi împreună"), ma-
crosimbiont, partenerul mai mare
dintre simbionţi [macrosymbiont ;
Makrosymbiont ; macrosymbionte ;
makroszimbionta ; макросимбионт]
61 MACROTHERMOPHYTA η pl
(gr. -, θέρμη „căldură", φυτόν „plan­
tă"), macrotermofite, plante tropi­
cale [tropical plants; Tropenpflanzen;
plantes tropicales; forróégövi növé­
nyek ; макротермофиты, тропические
растения]
62 MACROZOOœNIDIUM η (gr. -,
Cöiov „animal", γόνος „urmaş"),
macrozoogonidie, zoogonidie mare,
format mai aies la germinarea unui
oocist (Oedogonium, Ulothrix) [ma-
crozoogonidium, macrozoospore ; Ma-
krozoogonidium, Makrozoospore; ma­
crozoogonidie, macrozoospore ; ma-
krozoogonidium, makrozoospóra ; ма-
крозоогонидий, макрозооспора] —*• та-
crozoospora, megazoospora
63 MACROZOOSPORA t (gr.—, σπορά
„sămînţă") —» macrozoogonidium
64 MACULA î, maculă, pată [fleck,
patch, spot, bloth; Fleck, Makel;
macule, tache; folt, petty; макула,
пятно, пятнышко]
MACULA GERMINATIVA -*
chalaza
MACULA HILA RIS -^ chalaza
65 MACULATIO f, maculaţie, pătară
foliară (în patologie) [maculation;
Befleckung ; maculation ; foltosság,
pettyezettség ; пятнистость]
66 MACULATUS, MACUL-, MACU­
LAŢI-, MACU LI-, -MACULATUS,
maculat, pătat (maculanthus, macu-
latifolius, maculicolus, argenteima-
culatus) [spotted, blotched, mott­
led, maculate, spot-; fleckig, befleckt,
gefleckt-; maculé, taché, tacheté;
foltos, pettyes ; пятнистый] —* spi-
lotus, pantherinus, naevius
67 MADEFACTUS, umezit, umectat
[wetted, moistened, soaked; befeuch­
tet; humecté, mouillé; nedvesített;
увлажнённый]
68 MADIDUS, umed, apătos, jilav
[damp, wet, moist; feucht, naß,
wasserreich; humide; nedves, nyir­
kos; влажный]
69 MADOR m, umezeală, umiditate
[moisture, wetness, moistness; Nässe,
Feuchtigkeit ; humeur, humidité ;
nedvesség ; влага]
70 MAEANDRIFORMIS, meandri-
form, labirintiform, sinuos, şerpuitor
[meander-shaped, sinuous, winding ;
labyrinthisch, geschlängelt ; méan-
driforme, labyrinthiforme, sinueux ;
kanyargós, labirintusszerű ; излучины,
лабиринто - образный] —»· labyrinthi-
for mis
71 MAGNETOTROPISMUS m (gr.
μάγνης „magnet", τροπή „curbare"),
magnetotropism, tropism indus de
forţe magnetice [magnetotropism ;
Magnetotropismus ; magnétotropisme ;
magnetotropizmus ; магнетотропизм]
72 MAONI-, MAGNUS, mare (magni-
florus, magnispathus, aequimagnus)
[large, great, big; groß; grand;
nagy; крупный, большой]-* grandi-,
mega- \
73 MAGNITÚDÓ f, mărime [size ; Größe ;
grandeur; nagyság; величина]
299 MANUSCRIPTUM
74 MAL-, MALACO- (gr. цаХлкос unor Bryophyta, pe filocladiile unor
„moale"), moale (malacanthus, mala- Cactaceae) [nipple, prominence, teat;
cophyllus) [soft- ; weich- ; mou ; Mamille, Brustwarze, kleine Erhö­
'ágy-, puha- ; мягко-, мягкий] hung; mamelle, petite proéminence;
75 MALACOGAMUS (gr. μαλάκιον kidudorodás, dudor; сосочек, выступ]
„moluscă", γάμος „căsătorie"), mala- 87 MAMILLARIS, MAMILLIFOR-
cogam, polenizat prin intermediul MIS, MAMMIFORMIS, mamelar,
melcilor (Lemnaceae) [malacogamous, ín formă de mamelon [nipple-shaped;
fertilized by snails; schneckenblütig; brustwarzenförmig ; mamillaire; csecs
malacogame, pollinisé par les escar­ alakú, csecsbimbószerű ; сосочкооб-
gots ; csigák utján porzódó ; малако- разный] —*^thelodes
гамный, опыляемый улитками] —»· та-
lacophilus 88 MAMILLATUS, MAMILLIFER,
MAMMOSUS, -MAMMUS, mame-
76 MALACOPHILAE î pl (gr. -, φιλέω lat, cu mici excrescenţe rotunjite
„a iubi"), malacofile, plante poleni- (latimammus) [mamillate; brustwar­
zate prin intermediul melcilor (Calla, zig; mamillé; csecsbimbós; с сосоч­
LemnaJ [malacophilae ; Schnecken- ками] —»^ thele-, -thelis, thelephorus
blütler ; malacophiles ; csigákporozta
növények ; малакофилы] 89 MANCUS, incomplet, cu lipsuri
(descripţia manca descriere incompletă)
77 MALACOPHILUS (gr. - ) -^ mala- [deficient, defective, imperfect, wan­
cogamus ting; mangelhaft, unvollständig; in­
78 MALEOLENS, puturos, cu miros complet, insuffisant; hiányos, cson­
neplăcut (Chenopodium vulvaria) ka; недостаточный]
[stinking ; übel, übelriechend, schlecht­ 90 MANESCENS (maneo) -»• persis-
riechend; puant; büdös, kelle­ tens, remanens
metlen szagú; вонючий, зловонный]
91 MANIFESTUS, manifest, evident,
79 MALI- (lat-malus „măr"), referitor vădit, frapant, bine vizibil [mani­
la măr (malifer, malifolius) [apple- ; fest, evident, apparent, clearly visi­
apfel- ; de pomme ; alma- ; яблоко-] ble; deutlich, augenfällig; manifeste,
évident ; nyilvánvaló, szembetűnő,
80 MALIFORMIS, maliform, de forma szembeötlő; явственный, явный]
comprimat globuloasă а mărului
[apple-shaped; apfelförmig; malifor­ 92 MANIPULARIS -+ fascicularis
me;'alma alakú; яблОКОБИДНЫЙ] ЭЗ MANNA f, mană, exudaţie solidi­
81 MALLE ATU S, MALLEIFER, ficată (Fraxinus ornus) [manna;
MALLEOLATUS, de forma ciocanu­ Manna; manne; manna; манна]
lui [hammer-shaped; hammerförmig; 94 MANTISSA f, mantisă, comple­
ressemblant à un maillet; kalapács­ tare, supliment (ca titlu de carte,
szerű ; молотковидный] J. G. Baumgarten: Mantissa prima
82 MALLEOLUS m, butaş [layer, cut­ et indices, 1846) [makeweight, supp­
ting, slip; Absenker, Ableger; mal­ lement; Ergänzung, Nachtrag; supp­
léole, bouture; bújtás, bújtóág, dug­ lément; pótlék, kiegészítés; допол­
vány; отводок] нение]
83 -MALLUS (gr. μαλλος „buclă") 95 MANUALE (-IS) η, manual, carte
1. Cu direcţia spre, orientat spre. 2. de mînă [handbook; Handbuch;
Cu smoc (homomallus, heteromallus, manuel; kézikönyv; руководство]
chrysomallus) [spreading, directed to, 96 MANUBRIATUS, manubriat, pre­
floccose; gerichtet nach, zottig; di­ văzut cu un organ în formă de mîner
rigé vers, floconneux ; irányuló, boly­ (retinaculul la Orchidaceae) [manu-
hos ; направленный, клочковатый] briate; behandhabt; manubrié; nye­
les, markolatos ; с рукояткой]
84 MALUM η, măr (fructul) [apple;
Apfel; pomme; alma; яблоко] 97 MANUBRIUM η, manubriu, celulă
cilindric alungită din peretele ante-
85 MALUS, rău, greşit, eronat [figura ridiei, îndreptată spre centrul ace­
mala figură greşită) [bad, erroneous ; steia (Characeae) [manubrium; Ma­
schlecht, irrtümlich; mauvais, erroné; nubrium, Handgriff; manubrium;
rossz, téves ; плохой] manubrium ; манубриум, рукоятка]
86 MAMILLA f, MAMMILA t, MAM- 98 MANUSCRIPTUM η, manuscris
MULA f, mamelă, proeminenţă mică [manuscript ; Handschrift ; manu­
şi mameliformă (pe pereţii celulelor scrit; kézirat; рукопись]
MARASMUS 300

99 MARASMUS m - • marcor 109 MARINUS, marin, care creşte în

mare (Algae) [marine; meerbewoh­
100 MARCESCENS (marcesco), marces- nend; marin; tengeri, tengerben
cent, саге se usucă pe tulpină fără să élő ; морской]
cadă (fructe, frunze) [marcescent,
withering, witting, fading; verwel­ 110 MARITIMUS, maritim, саге creşte
kend, welkend, hinwelkend; marces­ pe marginea mării (plantă) [maritime ;
cent; elszáradó, rajtaszáradó, átte- strandbewohnend ; maritime ; ten­
lelôen elszáradó; увядающий, завяда­ gerparti, tengermelléki; приморский]
ющий] —> thalassicus, aequoreus
101 MARCIDUS, marcid, vestejit, ofi­ 111 MARMORATUS, MARMOREUS,
lit [withered, wilted, shrunk; welk, MARMORO-, marmorat, cu pana-
verwelkt ; flétri, fané ; hervadt ; вялый, şură asemănătoare vinelor marmorei
увядший] —* languidus (frunză, fruct) (marmor ophyllus )
[marbled, variegated ; marmoriert,
102 MARCOR m, ofilire, vestejire [wel­ marmorartig ; marbré ; márványeres,
ting, fading; Verwelken; flétrissure, tarka ; мраморный]
flétrissement ; hervadtság, fonnyadt-
ság ; увядание] 112 MARSUPIUM η, marsupiu, organ
saciform la extremitatea ramurilor,
103 MARE (-RIS) η, marea {supra mare care poartă arhegoanele (Hepaticae)
deasupra nivelului mării; Mare Infe- [marsupium, fruiting receptacle ;
rum Marea Tireniană; Mare Nos­ Fruchtbeutel, Fruchtsack; marsu­
trum Marea Mediteraneană; Mare pium ; marszúpium, archegónium-
Superum Marea Adriatică) [sea ; Meer ; zacskó; защитная сумка]
mer; tenger; море]
113 MAS, MASCULINUS, MASCU-
104 MARGARITACEUS, MARGARI- LUS, MASCULI-, mascul, bărbă­
TATUS, MARGARITIFER, mar- tesc, prevăzut cu staminé (floare)
garitaceu, de forma perlei [pearly, (masculi fior us) [male, staminate ;
pearl-like; margaritenartig, perlenar­ männlich, staubgefäßtragend ; mâle
tig; margaritacé, perlé; gyöngy­ masculin, staminé ; him, porzós ; муж­
szerű ; жемчужный] —»· perlarius ской, тычиночный]
105 MARGINÁLIS, marginal, aflat la 114 MASSA f, masă, aglomerarea unor
marginea unui organ (coastă, cortină, corpusculi omologi într-un corp com­
nervură, placentaţie) [marginal ; rand- pact [mass, lump ; Maße·; masse ;
stăndig; marginal; szélső, szegélyi, massza, tömeg; масса, комочек]
oldalfekvésű ; маргинальный, краевой] MASSA POLLIN ICA -> massula,
pollinarium, pollinium*
106 MARGIN ANS (margino), marginant,
de margine; саге mărgineşte un organ 115 MASSULA f, masulă, grămăjoară
[margining, bordering; randend, um­ de microspori cuprinşi într-o masă
randend ; bordant ; szegélyező ; об­ mucilaginoasă (Hydropteridales, Azol-
рамляющий] la, Orchidaceae) ; masă polinică sau
de spori [massula, microspore-mass ;
107 MARGINATUS, MARGI-, MAR­ Massula, Klümpchen, Mikrosporen-
GINI-, -MARGINATUS, marginat, maße ; massule, masse de micro­
cu marginile mai îngroşate sau de spores; masszula, mikrospóra-tömeg;
culoare deosebita (frunză) (margi- массула, микроспорная масса] -+ polli­
nervius, marginicidalis, aureo-margi- narium, pollinium
natus) [marginate, margined, borde­
red, broad-brimmed, -edged; beran- 116 MASTICATIO f, mestecare, roadere
det, gerandet, gerändert, gesäumt, [chewing, gnaw; Kauen; mâchement,
rand-, -randig; marginé, bordé; sze­ rongement ; rágás ; жевание]
gélyes, szegélyezett, karimás, széle-
zett, -szegélyű ; окаймлённый, оторо­ 117 MASTIGO- (gr. μάστιξ, μάστιγος
ченный] - • crasped-, lomato- „bici"), cu flagel (mastigophyllus, mas-
tigosporus) [whip-, flagellate; gei-
108 MARGÓ f, margine (ad margines ßel-; flagellifère, en fouet; ostoros-
rivulorum, viarum et süvarum la mar­ ostor- ; биче-, плете-]
ginea rîurilor, drumurilor şi а pădu­
rilor) [margin, edge, brim; Rand, 118 MASTIGODESMOSIS î (gr. -, δεσμός
Saum; bord, marge, rebord; sze­ „legătură"), mastigodesmoză, legătura
gély, él, szél, karima ; опушка, край, fină dintre mastigozomii aparatului
кайма]* cinetic (Flagellatae) [mastigodesmose ;
801 MEDIASTINUM
Mastigodesmose ; mastigodesmose ; ning; reifend; mûrissant; érlelődő;
masztigodeszmózis ; мастигодесмоз] созревающий]
119 MASTIGONEMATA η pl (gr.-, 127 MATU RITAS f, maturitate, starea
νίΐμά „fir"), mastigoneme, prelungiri de completă dezvoltare (a plantelor,
apicale sau laterale fine ale flageli­ fructelor, seminţelor) [maturity, ripe­
lor (Phytoflagellatae) [mastigonemes ; ness; Reife; maturité; érettség; зре­
Mastigonemen ; mastigonemes ; masz- лость, спелость]
tigonemák ; мастигонемы]
128 MATURUS, matur, copt, complet
120 MASTIGOSOMA η (gr. -, σομα dezvoltat [mature, ripe; reif; mûr,
„corp"), mastigozom, corpuscul la aoûté; érett; созревший, зрелый]
baza flagelului (Flagellatae) [masti-
gosome ; Mastigosom ; mastigosome ; 129 MATUTINALIS, MATUTINUS,
masztigoszóma ; мастигозома] —»^ ble- matinal, care se deschide dimineaţa
pharoplastum (floare) [matutinal; morgendlich, mor­
genblühend ; matinal ; korareggeli ;
121 MATAEONYMUM η (gr. μάταιος утренний]
„inutil", όνομα „nume"), mateonim,
mame superfluu în nomenclatură 130 MAXILLARIS, MAXILLIFOR-
[mataeonym; Mateonym, überflüs­ MIS, maxiliform, de forma maxilei
siger Name; matéonyme; mateonim, [maxillar-shaped ; kinnbackenförmig ;
felesleges név; матеоним] —»• nomen maxilliforme ; állkapocsszerű ; челюс-
superfluum, nomen hypertelicum тевидный]
122 MATRICALIS, matricái, maternal 131 MAZAEDIUM η {gr. μάζα „pastă"),
[motherly ; mütterlich ; maternel ; mazediu, capiliţiu la sporulaţia liche­
anyai ; материнский] nilor, în care se prind ascosporii
eliberaţi din asce (Caliciaceae) [ma-
CELLULA MATRICALIS, celula zaedium; Mazaedium; mazaedium;
mamă, care prin diviziune formează mazedium ; мазедий]
celule fice [mother-cell; Mutterzelle;
cellule mère; anyasejt; материнская 132 MEATUS (-US) m, meat, mici
клетка] spaţii goale [meatus; Raum; méat;
üregecske, köz; проход]
123 MATRIX ί, matrice 1. Substrat 133 MECHANICUS, mecanic, de soli­
(Fungi, Eichenes). 2. Strat germina­ ditate [mechanical; mechanisch; mé-
tiv. 3. Substanţa care acoperă cro- canique; mechanikai, szilárdító; ме­
monèma în timpul diviziunii nucleare ханический]
(Sharp). 4. Calimă (Heitz), 5. Hia-
lonemă (Fujii) [matrix, substrate, CONTEXTUS MECHANICUS -^
germ-layer, calymma, hyalonema ; collenchyma
Matrix, Mutterboden, Muttermaße,
Keimschicht, Chromonemahülle ; ma­ 134 MECHANOMORPHOSIS f (gr.
trice, couche germinative, calymme, μηχανή „mecanism", μόρφακτις „for-
hyalonema; aljzat, csírázó réteg, лпаге"), mecanomorfoză, morfoză
kálimmá, hiálonéma; матрица, суб­ patorită unor cauze fizice externe
страт, заподышевый ярус, гиалонема] {presiune, tragere) [mechanomorpho-
—> calymma, hyalonema sis ; Mechanomorphose ; mécanomor-
phose ; mechanomorfózis ; механомор-
124 MATROCLINIA f (lat. mater фоз]
„mamă", gr. κλίνω „a se înclina"), 135 MECHANOTROPISMUS m (gr. -,
matroclinie, predominanţa carac­ τροπή „curbare"), mecanotropism,
terelor maternale, la hibrizi [matro- mişcări tropistice datorite unor sti­
cliny; Matroklinie; matroclinie; ma- mulatori mecanici [mechanotropism ;
troklínia ; матроклиния] —»· metroclinia Mechanotropismus ; mécanotropisme ;
125 MATU RATIO f, maturaţie 1. Pe­ mechanotropizmus ; механотропизм]
rioada de coacere a fructelor. 2. 136 MEDIALIS, MEDIANUS, median,
Stadiul capacităţii reproductive a aflat în partea de mijloc al organului
staminelor, a seminţelor [maturation, (anteră) [medial, median, belonging to
ripening; Reifen, Reifezeit, Reif­ the middle; mittler, mittelständig;
werden, Reifezeichen ; maturation, médian; középső, közbelső, középen
aoûtement ; magérés, termésérés, álló; медиаштый, срединный]
érési időpont; созревание]
137 MEDIASTINUM, η, mediastin^
126 MATURESCENS (maturesco), ma- membrana transversal mediană a
turescent, ín curs de maturaţie [ripe­ fructelor cu dehiscenţă loculicidă
MEDIC ALIS 802
(Cruciferae) [mediastinum; Mittel- 147 MEGAGAME ТО PH Y TON η (gr.-,
klappe ; médiastin ; mediasztínum ; сре­ γαμέτης „soţie", φύτον „plantă") ->
достение] macrogametophyton
138 MEDIC ALIS, MEDICINALIS, ME­ 148 MEGALOCONIDIUM η (gr.-, κό-
DICOS, medicinal, vindecător, cura­ νιδιον „praf") —» macroconidium
tiv, de leac [medicinal, curative,
healing; medizinal, arzneilich, heil­ 149 MEGALOGAMETA f (gr.-)-+ma-
sam; médicinal, curatif; orvosi, crogameta
gyógyító ;меднцинский] —*• officinalis* 150 MEGALOGAME TOGEN ESI S f, ME-
139 MEDI-, MEDIO-, MEDIUS, mij­ GAGAMETOGENESIS f (gr. - , γέ-
lociu, intermediar, fixat Ia mijloc νεσις „origine"), megalogametogeneză,
(coastă, nervură) (medivalvis, medio- formarea macrogameţilor [megaloga-
luîeus, medioseptifer) [middle, in the metogenesis ; Megalogametogenesis ;
middle; mittlerer, mittelstăndig, mit­ megalogamétogenèse ; megalogameto-
tel-; moyen, au milieu; középső, cenézis ; мегалогаметогенез]
középen- ; средне-, средний] 151 MEGALOPLANCTON η (gr. -, πλαγ-
140 MEDIFIXUS, mediofix, fixat de un κτος „rătăcitor") —>• macroplancton
organ în partea de mijloc a acestuia 152 MEGANUCLEUS m (gr.-, lat. nu­
(filamentul pe conectiv la Verbascum cleus „sîmbure") —• macronucleus
abietinum) [medifixed, attached at
the middle ; mittendurch- befestigt ; 153 MEG ÁSOM A η (gr. -, σώμα „corp")-»·
médifixe; közepére erősített; при­ macrosoma
креплённый серединой] 154 MEGASPORA f (gr.-, σπορά „să-
141 MEDITERRANEUS, mediteranean, mînţă") —»^ macrospora
cu areal în jurul Mării Mediterane 155 MEG AS PO RĂNGI и M η (gr. - , άγ-
(element floristic^ [mediterranean ; γείον „vas") —»· macrosporangium
mittelmeerisch, mittellândlich ; médi­
terranéen ; földközi-tengeri ; среди­ 156 MEGASPOROCYTIS, -IDIŞ t (gr. - ,
земноморский] κύτις „cutie"), megasporocit 1. Celulă
producînd macrospori. 2. Stadiul iniţial
142 MEDULLA f, măduvă, ţesut medu­ al sacului embrionar [megasporocyte ;
lar; ţesutul spongios din centrul unor Megasporozyt, Megasporenmutter-
tulpini [medulla, pith, marrow ; Mark, zelle ; megasporocyte ; megasporocita ;
Markgewebe; médulle, moelle; bél, мегаспороцит] —»^ macrosporocytis
bélszövet, bélréteg, szárbél; серд­
цевина, рыхлый слой] 157 MEGASPOROGENESIS f (gr. - , γέ-
νεσις „origine") —»^ macrosporogenesis
143 MEDULLARIS, medular, care apar­
ţine măduvei (strat ~ , tub CÎ ) [me­ 158 MEGASPOROPHYLLUM η (gr.-,
dullary; markartig, zum Mark ge­ φύλλον „frunză") —*• macrosporophyl-
hörig ; médullaire ; bélszöveti, bélsze­ lum /
rű ; медуллярный, сердцевинный]*
159 MEGATHERMICUS (gr. -, θέρμη
144 MEDULLATUS, MEDULLOSUS, „căldură"), megatermic, cu climat tro­
medulos. 1. Cu măduvă voluminoasă. pical; macrotermic [megathermic, ma-
2. De natura măduvei [medullated, crothermic ; megathermisch ; mégather­
marrowy; markig; médulleux, moel­ mique ; megatermikus, makrotermikus,
leux ; bélszövetes ; выполненный серд­ forróégövi ; мегатермический]
цевиной]
160 MEGAZOOSPORA î (gr. -, ζώον „ani­
145 MEG-, MEGA-, MEGAL- MEGALO- mal"), -+ macrozoogonidium
(gr. μέγας, μεγάλη, μέγα „mare,
înalt") (megacanthus, meganthus, me- 161 MEGISTO- (gr. μέγας „mare", superi,
gacarpus, megacephalus, megalandrus, μέγιστος „foarte mare"), foarte mare
megalodontus) -+ MAGNI-, MAG­ (megistocarpus, megistophyllus, megis-
NUS, GRANDI-,GRANDIS,MACR-, tothermicus [very large; größte; très
MACRO- grand; legnagyobb, óriási; самый
большой]
146 MEGAEVOLÜTIO î (gr.-, lat. evo­
luţie „evoluţie"), megaevoluţie, filoge- 162 MEI-, МЕЮ-, MIO- (gr. μείων „mai
nia marilor unităţi sistematice (în- mic"), mai mic (meiacanthus, meio-
crîngătură, ordine, clasă) [megaevo- merus, miocarpus) [smaller, less ; klei­
lution ; Mega-Evolution ; megaévolu- ner; moindre, plus petit; kisebb;
tion ; megaevolució ; мегаэволюция] мелко-, меньший]
 MEMBRANACEUS
163 MEiœYNUS (gr. -, γονή „femeie"), sau subalpine) [melanism; Schwarz-
meioginic, cu pistilul mai mic [meio- f ârbung ; mélanisme ; melanizmus ;
gynous ; kleinnarbig ; à pistil moindre ; меланизм]
kistermőjű ; мелкопестичный]
174 MELANOCHROÜS (gr. -, χρως „cu­
164 MEIOPHYLLIA f (gr. -, φύλλον loare") —»· melaenus, niger
„frunză"), meiofilie, reducerea numă­
rului de frunze carpelare (Juglans 175 MELANOSIS f (gr. -), melanoză, înneg-
regia) [meiophylly ; Meiophyllie, ver­ rirea unor organe (în patologie) [me-
ringerte Blattzahl; meiophyllie; meio- lanose ; Schwärzung, Verdunkelung ;
fillia, levélszegénység; меиофиллия] mélanose ; melanózis, elfeketedés ;
меланоз, почернение]
165 MJE'/OIS'/.S'f (gr. μείωσις „diminuare"),
meioză, diviziunea reducţională a nu­ 176 MELLACEUS, MELLEUS, MELLI-
cleului celular (Farmer şi Moore) NUS, MELLITUS í . Ga mierea
[meiosis; Meiose, meiotische Kern­ (consistenţă, culoare, gust, miros). 2.
teilung, Reduktionsteilung, Reifungs­ Galben auriu [honey-like, honey-co-
teilung; méiose, division réduction- loured, yellow goldencoloured ; honig-
nelle ; meiózis, redukciós magosztódás, artig, honiggelb, blaß-goldgelb ; miel­
szamcsökkentő magosztódás, felére­ lé, jaune-miel; mézszerű, mézsárga,
csökkenő magosztódás; меиоз, редук­ halvány aranysárga; медовый, медо-
ционное деление, меиотическое деле­ вожёлтый]
ние]
177 MELLIFER, melifer, care produce
166 MEIOSOMA η (gr. μείων „mai mic", miere [melliferous, producing honey;
σώμα „corp") (Höfler) —»· microsoma honigtragend, honighaltend ; mellifère ;
167 MEIOSPORA f (gr.-, σπορά „să- mézelő; медоносный]*
mînţă"), meiospor, spor rezultat din 178 MELLIG^ f, meligo, exudaţie dulce,
meioză [meiospore; Meiospore; mé- vîscoasă, pe organele foliare ale unor
iospore; meiospóra; меиоспора] arbori, consumată de insecte [honey-
168 ME JOS PO RĂNGI и M η ( g r . - , άγ- dew; Honigtau; miellée, miellure;
γεϊον „vas"), meiosporange,jí sporange mézharmat; медвяная роса]
plurilocular mai mic, conţinînd zoo-
spori (Sauvageau) [meiosporange ; Me- 179 MELLIPHAGUS, MELLIS. )GUS,
iosporangium ; meiosporange ; meio- MELLIVORUS, melifag, саге' con­
sporángium ; меиоспорангий] sumă miere [melliphagous, honey-
eating, mellisugent ; honigfressend ;
169 MEIOTICUS (gr.-), meiotic, reduc- mellivore ; mézfogyasztó ; медососу-
ţional (diviziune nucleară) [meiotic; щий]
meiotisch ; méiotique ; meiótikus,
számcsökkentő ; меиотический] 180 MELITTOPHILUS (gr. μέλιττα
„albină", φιλέω „a iubi"), melitofil,
170 MEIOTHERMICUS (gr. -, θέρμη polenizat prin albini (plantă) [melit-
„căldură"), meiotermic, cu tempera­ tophilous; bienenblütig, bienenbestău-
tură răcoroasă (plantă, zonă) [meio- bend ; melittophile ; méhbeporzású,
thermic; meiothermisch ; méiothermi- méhporozta; опыляемый пчёлам]
que ; meiotermikus, hűvösebb éghaj­
lati ; мейотермический] 180а MELONIDA f, MELONIDIUM η
171 MEL (MELLIS) η, miere [honey; (gr. μήλον „poamă") —• peponium
Honig; miel; méz; мёд] 181 ikí£ilfi5ií^iV^ f, membrană, peliculă;
172 MEL-, -MELAEUS, MELAM-, ΜΕ- pieliţă subţire, semitransparentă, care
LAN-, MELANO-, -MELANUS, acoperă unele organe (celule, nucleu)
-MELAS, -MELUS, MELAENUS, [membrane, pellicle ; Haut, Membrane ;
MELANIDUS (gr. μέλας, μέλαινα, membrane; hártya; мембрана, пере­
μέλαν „negru"), negru (melantherus, понка, пленка, оболочка]
cyanomelaeus, melampodus, melana- MEMBRANA GONGYLIFERA -*
denus, melanocalyx, leucomelanus, ery- hymenium
thromelas, chrysomelus ) [black ; MEMBRANA SPORULIFERA -»•
schwarz; noir; fekete; черно-, чёр­ hymenium*
ный] —»^ niger
182 MEMBRANACEUS, MEMBRANI-,
173 MELANISMUS m (gr.-), melanism, MEMBRANO-, membranaceu, mem­
tendinţa unor organe de a prezenta brános, de forma şi consistenţa unei
o culoare mai închisă decît cea nor­ membrane subţiri (frunză, ohree, pa­
mală (spicele unor Gramineae alpine pus) (membranifolius, membranogeni-
MEMBRANATUS
eus) [membranaceous, membranous ;
häutig, feinhâutig, dünnhäutig; mem-
branacé, membraneux, parcheminé ;
hártyaszerű ; пленчатый, перепонча­
тый]
183 MEMBRANATUS, MEMBRANI-
FER, membranifer, prevăzut cu mem­
brană [membraniferous; hauttragend;
membranifère ; hártyás, hártyát vi-
selő; пленконосный]
184 MEMBRANÜLA f, membranulă J.
Membrană mică. 2. Induzia ferigilor
[membranule, indusium ; Häutchen,
Schleierchen ; membranule, induzie ;
hártyácska, induzium; пленочка, ne-
репоночка, индузий]
185 MEMNONIUS, bruniu negru [brow­
nish-black; brâunlichschwarz ; brunâ-
tre noire; barnásfekete; коринчево-
черный]
186 MENDELISMUS m, mendelism, teo­
ria, respectiv legile lui Mendel în
problema transmiterii ereditare a unor
caractere [Mendelism ; Mendelismus ;
mendelisme; mendelizmus, mendelező
átöröklés ; менделизм]
187 MENEBLASTEMA η (gr. μήνη
„lună", βλάστημα „germen") -> sore-
dium, phygoblastema
188 MENISCATUS, MENISCOIDEUS
(gr. μηνίσκος „semilună", είδος „ase­
mănare") —>• semilunaris, falcarius,
falciformis
189 MENSTRUALIS, MENSTRUUS,
lunar, care durează aproximativ timp
de o lună (floare) [monthly; monat­
lich, monatlang; mensuel, durant un
mois; havi, egy hónapig tartó; ме­
сячный]
190 MENTIENS (mentior), înşelător ca
asemănare (involucrum calycem menti-
ens involucrul asemănîndu-se „înşe­
lător" cu caliciul) [mendacious, coun­
terfeiting, imitating; täuschend, trü­
gerisch ; trompeur ; csalóka, megté­
vesztő; обманчивый] -^ decipiens, si-
mulans, fallax
191 MERDICOLUS (-COLA í), merdicol,
care creşte pe excremente (Fungi)
[merdicolous ; kotbewohnend ; merdi-
cole ; ürüléken élő ; навозный, оби­
тающий на экскрементах] —»· сорго-
philus
192 MER-, MERŐ-, -MERICUS, -ΜΕ-
RUS (gr. μερίζω „а diviza"), divizat
în părţi (merenchymaticus, merogene-
ticus, isoméricus, decamerus) [dividing
into parts; teil-, -teilig, -gliederig,
804
-zählig; divisé; osztódó, -oszlatú,
-tagú ; -мерный, -членны]а]
193 MERENCHYMA η (gr. -, εγχυμα
„umplutură"), merenchim, ţesut pa-
renchimatic lax, rezultat din divi­
ziunea meristemului [merenchyma ;
Merenchym; mérenchyme; merenchi-
ma ; меренхима]
194. MERGES (-ETIS) f, snop [sheaf;
Garbe ; gerbe ; kéve ; сноп]
195 MERICARPIUM η (gr. μερίζω „а di­
viza", καρπός „fruct"), mericarp, fruc-
tuleţ parţial (nucuşoară) dintr-un fruct
schizocarpic (Malvaceae, Umbelliferae)
[mericarp, split-fruit; Merikarp, Teil-
frucht, Teilfrüchtchen ;méricarpe ; rész­
termés, részterméske ; мерикарпий,
дробный плод]
196 MERIDIONALIS, MERIDIONALI-,
meridional, sudic (meridionali-
occidentalis, meridionali-orientalis )
[meridional, southern, south- ; südlich,
sud- ; méridional, de sud ; déli, dél- ;
ю ж н ы й , ЮГО-]
197 MERISMATICUS (gr. μερίζω „a di­
viza"), merismatic, divizionar; саге
se divide în părţi similare (celulă,
ţesut) [merismatic, dividing ; zerteilend,
aufteilend ; mérismatique, division­
naire ; osztódó ; разделимый, мерис-
матический]
198 MERISPORA f (gr. -, σπορά „să-
mînţă"), merispor, uredospor inde­
pendent, puţind da naştere unui pro-
miceliu [merispore; Merispore; méri-
spore; merispóra; мериспора]
199 MERISTEMA η (gr. μεριστός „divi­
zibil"), meristem, ţesut iniţial, for­
mativ, embrionar sau meristematic,
cu mare capacitate de multiplicare,
formînd ţesuturi definitive [meristem,
nascent tissue; Meristem, Teilungs­
gewebe, Bildungsgewebe, Embryonal­
gewebe; méristème, tissu méristéma-
tique ; osztódószövet, képzőszövet ; ме­
ристема, образовательная ткань] —»·
desmogenum*
200 MERISTEMA TICUS (gr. -), meriste­
matic, multiplicativ (celulă, ţesut) ;
care aparţine meristemului [meriste­
matic ; meristematisch, teilungsfăhig ;
méristématique ; merisztematikus, osz­
tódó ; меристематический]
201 MERISTOGENETICUS (gr.-, γενε­
τής „născut"), meristogenetic, re­
zultat din înmulţirea unei singure
celule sau porţiune de hifă (picnidia la
Phoma) [meristogenetic; meristogene-
tisch ; méristogène ; merisztogenetikus ;
меристогенетически й]
305
202 MERISTROPHE f (gr. μερίζω „a se
diviza", στροφή „rotire"), meristrofe,
orientarea cromatoforilor către latura
superioară şi inferioară a celulei (Just)
[meristrophe ; Meristrophe ; méristro-
phe ; merisztrofe ; мерпстрофе]
203 MERITHALLUS m (gr. -, θαλλός
„lăstar") —» internodium
204 MEROBLASTICUS (gr. -, βλαστός
„germen"), meroblastic, care numai
parţial ia parte la formarea celulelor
(embriogeneză) [meroblastic ; mero­
blastisch; méroblastique ; meroblaszti-
kus ; меробластический]
205 MEROCONIDIUM η (gr. -, κόνιδιον
„praf"), meroconidie, conidie rezul­
tată din septarea succesivă a unei hife
(Zygomycetes) [meroconidium ; Mero-
konidium ; meroconidie ; merokoni-
dium ; мероконидия]
206 MEROGAMIA f (gr. μέρος „parte",
γάμος „căsătorie") -^ microgamia
207 MEROGENESIS f (gr. -, γένεσις
„naştere") —*• segmentatio
208 MEROGONIA i (gr. -, γονή „urmaş"),
merogonie, fecundarea unui fragment
nucleat din oosferă (Delage) [mero-
gony; Merogonie; merogonie; mero-
gónia ; мерогония!
209 MEROMORPHOSIS f (gr. -, μόρφω-
σις „formare"), meromorfoză, rege­
nerarea numai parţială a organului
pierdut [meromorphosis ; Meromorpho-
se ; méromorphose ; meromorfózis, rész­
leges regenerálódás ; мероморфоз]
210 MEROPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός
„rătăcitor"), meroplancton, plancton
sezonier (Forel) [meroplankton, sea­
sonal-plankton ; Meroplankton ; mero­
plancton ; meroplankton, szezonális
plankton ; мероплашстон]
211 MEROTOMIA f (gr. -, τόμη „tăiere"),
merotomie, fragmentarea celulei sau
a organismului, rezultînd şi părţi
nenucleate [merotomy; Merotomie;
merotomie; merotómia; меротомия]
212 MERŐ TYPUS m (gr. -, τύπος „mo­
del"), merotip, exemplar obţinut pe
cale de înmulţire vegetativă din tipul
original de cultură (Swingle) [mero-
type ; Merotypus ; mérotype ; mero-
tipus; меротип]
213 MES-, MESO- (gr. μέσος „de mijloc"),
median, aflat la mijloc (mesochlorus,
mesodiscalis) [medial, placed in the
middle; mittel-, mittler; de milieu,
médian ; közép-, középi, középen ;
средне-, средний]
MESOCOLLA
214 MESARCHICUS (gr.-, αρχή „în­
ceput"), mezarhic 1. Aflat între fas­
cicolele de vase. 2. Parţial centripetal
şi parţial centrifugal [mesarch; mes>
arch ; mésarche * mezarchikus ; мезар-
хический]
215 MESENCHYMA η (gr. -, έγχυμα
„umplutură"), mezenchim, ţesutul care·
separă xilemul de floem (Clements)
[mesenchym ; Mesenchym, Füllgewebe ;.
mesenchyme; mezenchíma; мезенхи­
ма]
216 MESENDOBIOTICUS (gr. -, δνδον
„înăuntru", βίος „viaţă"), mezen-
dobiotic, parţial endobiotic [mesen-
dobiotic ; mesendobiotisch ; mésendo-
biotique ; mezendobiótikus, részben en-
dobiótikus ; мезэндобиотический]
217 MESENTERIIFORMIS, ME SEN-
TERIMORPHUS, ME SEN ТЕ RI-
NUS (gr. -, εντέρον „intestin", μορφή
„formă") —»^ flexuosus, sinuosus
218 MESEXINIUM η (gr. -, lat. exti-
mus „exterior"), mezexiniu, strat
situat între exoexină şi endoexină
[mesexinium ; Mesexinium ; mésexi-
nium; mesexinium; мезэкзина] -*••
mesoexinium
219 MESIDIUM η (gr. -), mezidiu, partea
îngroşată şi dilatată a labiului median
(Orchidaceae) [mesidium ; Mesidium ;
mésidium ; mezidium ; мезидиум] —^
mesochilium
220 MESOAEROPHILUS (gr. -, αήρ
„aer", φιλέω „a iubi"), mezoaerofil,
parţial aerofil (Bacteria) [mesoaero-
philous; mesoaerophil ; mésoaérophile ;
mezoaerofil ; мезоаэрофильный]
221 MESOBLASTUS m (gr. -, βλαστός,
„germen") —>• nucleus
222 MESOCARPIUM η (gr. -, καρπός
„fruct"), mezocarp, stratul median al
pericarpului, situat între epicarp şi
endocarp, adesea cărnos sau suculent ;
pulpa sau carnea fructului (Malus,
Prunus) [mesocarp ; Mesokarp, mitt­
lere Fruchthaut, Fruchtfleisch; méso­
carpe ; mezokárpium, középső termés­
fal, középső terméshéj, terméshús;
мезокарпий, межплодник]
223 MESOCHILIUM η (gr. -, χείλος „la-
biu") -* mesidium
224 MESOCHITON η (gr. -, χιτών „tu­
nică"), mezochiton, stratul median al
învelişului oogoanelor tinere (Fuca-
ceae) [mesochite ; Mesochiton ; méso-
chiton ; mezokiton ; мезохитон]
225 MESOCOLLA η (gr. -, κόλλα „clei"),,
mezocolă, stratul median al cuticulei
MESOCORTEX
[mesocolla; MesokoUa; mésocolla; me-
zokoUa ; мезоколла]
226 MESOCORTEX m (gr. -, lat. cortex
„scoarţă"), mezocortex, scoarţa me­
diană (Groom) [mesocortex, middle
bark; Mittelrinde; mésocortex, écorce
moyenne ; közép kéreg ; мезокортекс]
227 MESOCOTYLEDON f (gr.-, κοτυ-
ληδών „cavitate"), MESOCOTYLUS m
(gr.-, κοτύλη „cavitate"), mezocotil, por­
ţiunea axei plantulei dintre coleoptil
şi scutuleţ (Gramineae) [mesocotyl;
Mesokotyl ; mésocotyle ; mezokotil,
szíkközépi szár; мезокотиль]
228 MESOCYCLUS m (gr. -, κύκλος
„cerc"), mèzociclu, strat de celule
parenchimatice între floem şi xilem
(Gleichenia) [mesocycle ; Mesozyklus ;
mésocycle; mezociklus; мезоцикл]
229 MESOCYSTIS -IDIŞ f (gr. -, κύστις
„cavitate"), mezocist, nucleul central
al sacului embrionar [mesocyst ; Meso-
zyst; mésocyste; mezociszta; мезо-
киста]
230 MESODENDROBIONTON η (gr.-,
δένδρον „arbore", βίος „viaţă"), me-
zodendrobiont, organism cu biotopul
sub scoarţa arborilor [mesodendro-
biont ; Mesodendrobiont ; mésodendro-
bionte ; mezodendrobionta ; мезоден-
дробионт]
231 MESODERMIS, -IDIŞ f (gr. -, δέρμα
„piele"), mezoderm, stratul median
al ţesutului capsulei (Bryophyta) [me­
soderm ; Mesoderm, mittleres Keim­
blatt; mésoderme; középső csírale­
mez ; мезодерма]
232 MESOEXINIUM η (gr. -, lat. exti-
mus „exterior") —»• mesexinium
233 MESOGAMIA f (gr. -, γάμος „căsă­
torie"), mezogamie 1. Fecundare саге
face trecere între bazigamie şi acro-
gamie. 2. Pătrunderea tubului polinic
prin peretele integumentului ovular,
iar nu prin micropil [mesogamy; Me-
sogamie; mésogamie; mezogámia; ме­
зогамия]
234 MESOGONIDIUM η (gr. -, γόνος
„urmaş"), mezogonidie, gonidie par­
ţial acoperită de un ţesut nou [meso-
gonidium ; Mesogonidium ; mésogo-
nide ; mezogonidium ; мезогонидия]
235 MESOGONIMICUS (gr.-, γόνιμος
„fecund"), mezogonimic, cu strat go-
nidial central (Lichenes) [mesogoni-
mic; mesogonimisch ; mésogonimique ;
mezogonimikus ; мезогонимический]
806
236 MESOHYGROPHYTICUS (gr. -, υγ­
ρός „umed", φυτον „plantă"), mezo-
higrofitic, intermediar între plantele
mezofitice şi higrofitice [mesohygro-
phytic ; mesohygrophytisch ; mésohyg-
rophytique ; mezohigrofitikus ; мезо-
гигрофитный]
237 MESOLOGIA f (gr.-, λόγος „vor­
bire"), mezologie, studiul relaţiilor
dintre organisme şi factorii mediului
înconjurător [mesology ; Mesologie ;
mésologie; mezológia; мезология]
238 MESOMITOSIS f (gr. -, μίτος „fir"),
mezomitoză, mitoză cu caractere in­
termediare între promitoză şi meta-
mitoză (Dangeard) [mesomitosis ; Me-
somitose ; mésomitose ; mezomitózis ;
мезомитоз]
239 MESOPETALUM η (gr.-, πέταλον
„petală") —*• labellum
240 MESOPHANEROPHYTA η pl (gr. -,
φανερός „vizibil", φυτόν „plantă"),
mezofanerofite, bioformă a fanero-
fitelor sempervirescente, cu mugurii
de reînnoire neacoperiţi în anotimpul
nefavorabil (Raunkiaer) [mesophane-
rophytes; Mesophanerophyten ; méso-
phanerophytes ; mezofanerofiták ; ме-
зофанерофиты]
241 MESOPHILUS (gr. -, φιλέω „а iubi"),
mezofil, care creşte pe soluri moderat
umede (plantă) [mesophilous; meso-
phil; mésophile; mezofil, középned-
vességű talajt kedvelő; мезофильный]
—*• noterophilus
242 MESOPHLOEMA η, MESOPHLO-
EUM η (gr."-, φλονός „scoarţă"),
mezofloem, scoarţa mediană asimi­
latoare, de culoare verde [mesophloem,
middle bark, green bark ; Mesophloem ;
mésophloème ; mezofloem, középső flo-
ém ; мезофлоэма]
243 MESOPHOTICUS (gr. -, φώς, φωτός
„lumină"), mezofotic, care necesită
lumină de intensitate mediocră [me-
sophotic ; mesophotisch ; mésophoti-
que ; mezofótikus, közepes fényigényű ;
мезофотически й]
244 MESOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον
„frunză"), mezofilă, ansamblul ţesu­
turilor fundamentale interne ale frun­
zei [mesophyll; Mesophyll, Blattpa-
renchym, Mittelblatt, Laubmittel­
schicht, Blattmittelschicht; mésophy-
11e; mezofillum; мезофилл, листовая
паренхима] —>· diachyma, diploë
245 MESOPHYTA η pl (gr.-, φυτόν
„plantă"), mezofite, plante ce cresc
pe soluri cu umiditate moderată, fiind
807
intermediare î»tre higrofite şi xero-
fite [mesophytes; Mesophyten; mé-
sophytes; mezofiták; мезофиты]
246 MESOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός
„rătăcitor"), mezoplancton, planctonul
din stratul median al mărilor (80—
350 m) [mesoplankton ; Mesoplank-
ton ; mésoplancton ; mezoplankton ;
мезопланктон]
247 MESOPODIUM η (gr. -, ποδιόν „pi­
cioruş") —>^ petiolus
248 MESOSAPROBIUS (gr. -, σαπρός
„putred", βίος „viaţă"), mezosaprob,
care suportă impuritatea mediocră
a apelor (organism) [mesosaprobious ;
mesosaprob ; mésosaprobe ; közepes
szennyeződést tűrő ; мезосапробный]
249 MESOSAPROPHYTA η pl ( g r . - ,
φυτόν „plantă"), mezosaprofite, ciu-
penci ale căror micelii se află în inte­
riorul plantei în curs de descompu­
nere, corpurile de fructificaţie avîn-
du-le însă la exterior [mesosaprophy-
tes ; Mesosaprophyten ; mésosaprophy­
tes ; mezoszaprofiták ; мезосапрофиты]
250 MESOSESTON η (gr. -, σηστός
„cernut"), mezoseston, seston cu com­
ponenţi avînd dimensiuni între 500—
1000 microni [mesoseston ; Mesoseston ;
mésoseston ; mezoszeszton ; мезосес-
тон]
251 MESOSPERMIUM η (gr. -, σπέρμα
„sămînţă"), mezosperm, sarcodermă;
stratul median cărnos din tegumentul
seminal, aflat între exopleură şi en-
dopleură [mesosperm, sarcoderm ; Me-
sosperm, Sarkodermis ; mesosperm,
sarcoderme ; mezospermium, középső
maghéj ; мезосперм, саркодерма] —»·
sarcodermă
252 MESOSPORA f, MESOSPORIUM
η (gr.-, σπορά „sămînţă"), mezospor
1. Porţiunea mediană a sporului
(Isoëtes). 2. Teleutospor unicelular
(Puccinia) [mesospore ; Mesospore ;
mésospore; mezospóra; мезоспора] —»
amphispora
253 MESOSPORINIUM η (gr. - -), mezo-
sporinie, membrana mediană а grăun­
telui de polen (Angiospermae) [meso-
sporinium ; Mesosporinium ; mésospori-
nium ; mezosporinium ; мезоспори-
ниум]
254 MESOSTYLIA f (gr.-, στύλος „co­
loană"), mezostilie, heterostilie cu pre­
dominarea stilelor de lungime mijlocie
[mesostyly ; Mesostylie ; mésostylie ;
mezosztilia ; мезостилия]
METACHROMATICUS
255 MESOTHECWM η (gr.-, θήκη
„teacă"), mezoteciu, stratul median
de celule din peretele anterei [meso-
thecium; Mesothecium; mésothèque;
mezotécium ; мезотеций]
256 MESOTHERMOPHILUS (gr.-, θέρ­
μη „căldură", φιλέω „a iubi"), mezo-
termofil, care creşte în zonele cu
climat temperat [mesothermophilous ;
mesothermophil ; mésothermophile ;
mezotermofil ; мезотермофильный]
257 MESOXEROPHYTICUS (gr. -, ξη­
ρός „uscat", φυτόν „plantă"), mezo-
xerofitic, care creşte în staţiuni mai
uscate decît plantele mezofitice [meso-
xerophytic; mesoxerophytisch ; méso-
xérophytique ; mezoxerofitikus ; ме-
зоксерофитический]
258 MESSIS f, seceriş, recoltarea cerea­
lelor [reaping ; Ernte, moisson ; aratás ;
жатва]
259 MESTOMA η (gr. μεστός „umplut"),
mestom, fascicul de vase cuprinzînd
hadromul şi leptomul (Schwendener)
[mestome, fibro-vascular bundle ; Mes­
tom, Gefaßbündel, Kribrovasalbün-
del ; mestome ; mesztom, rostedénynya­
láb; местома]
260 METABIOSIS Í (gr. μετά „împreună",
βίοασις „mijloace de viaţă"), meta-
bioză, viaţa interdependentă dintre
două organisme, cînd unul din par­
teneri transformă mediul nutritiv pen­
tru a fi utilizat mai tîrziu de celălalt
(bacterii nitrificante şi cele care des­
compun celuloza) [metabiosis; Me-
tabiose; métabiose; metabiozis; ме­
табиоз]
261 METABLASTUM η (gr.-, βλαστός
„germen") —»^ nucellus
262 METABOLISMUS m (gr. μεταβολή
„schimbare"), metabolism, totalitatea
transformărilor chimice în cursul nu­
triţiei celulei (asiniilaţie -f- desasimi-
laţie) [metabolism ; Metabolismus, Sto­
ffwechsel ; métabolisme ; metaboliz­
mus, anyagcsere; метаболизм]
263 METACECIDIUM η (gr. μετà„după",
κηκίς „gală"), metacecidie, cecidie
vizibilă la planta gazdă numai după
plecarea parazitului [metacecidium ;
Metazezidie ; metacecidie ; metaceci­
dium ; метацецидий]
264 METACHLAMYDEUS (gr. μετά
„împreună", χλαμύς, χλαμύδος „man­
ta") —» sympetalus, gamopetalus
265 METACHROMATICUS, META-
CHROUS (gr. μεταχροος „variat colo­
rat"), metacromatic, care se colorează
METADROMUS
în mod variabil [metachromatic; me-
tachromatisch, farbewechselnd; méta-
chromatique ; metakromatikus ; ме-
тахроматический]
266 METADROMUS (gr. μετάδρομος
„urmăritor"), metadrom, cu nervurile
primare ale segmentului foliar derivate
din partea superioară sau inferioară
a nervurii mediane (Filices) [meta-
dromous ; metadrom ; métadrome ;
metadrom ; метадромный]
267 METAGENESIS î (gr. μεταγενής
„născut ulterior") —*• alternatio gene-
rationum
268 METAGYNIA f (gr. μετά „contrar",
γυνή „femeie"), metaginie, cu florile
mascule sexual mature înaintea celor
femele (Loew) [metagyny; Meta-
gynie; métagynie; metaginia; ме-
тагиния] -^ proterandria
269 METAKINESIS f (gr. μετακίνησις
„deplasare"), metacineză 1. Separa­
rea jumătăţilor de cromozomi în
anafaza diviziunii mitotice (Flem-
ming). 2. Orînduirea cromozomilor pe
placa ecVatorială (Wassermann) [meta-
kinesis; Metakinese; métakinèse; me-
takinézis ; метакинез]
270 METALIMNION η (gr. μετά „între",
λίμνη „mare, lac"), metalimnion, stra­
tul median de apă dintre epi- şi
hipolimnion de sub adîncimea de
cea 20 m din apele mărilor şi lacurilor,
cu plancton mai sărac [metalimnion ;
Metalimnion, Sprungschicht; meta­
limnion, metalimnion, szökőréteg;
металимнион]
271 METALLESCENS, METALLICUS,
METALLINUS, metalescent, de cu­
loarea şi luciul metalului (frunzele la
Elaeagnus) [metal-coloured ; metall­
farbig, metallglänzend, metallschim­
mernd; métallescent ; fémszin, fém
fényű ; металлоцветный]
272 METAMERISATIO f (gr. μετά
„împreună", μέρος „parte"), meta-
merizare, multiplicarea elementelor
florale [metamerization ; Metamerisa-
tion ; métamerisation ; metamerizáció ;
метамеризация]
273 METAMERUS (gr. - -), metamer,
cu diviziuni sau părţi asemănătoare
[metamerous, metameric ; metamer ;
métamerique ; metamer ; метамерный]
274 METAMITOSIS f (gr. -, μίτος „fir"),
metamitoză, tip de mitoză Ia care
participă atît elementele citoplasmatice,
cît şi cele nucleare (Minchin) [meta-
mitosis ; Metamitose ; métamitose ; me-
tamitózis; метамитоз]
808
275 MET AMORPH IA t, METAMOR­
PHOSIS f (gr. μεταμόρφωσις „trans­
formare"), metamorfoză, modificarea
morfologică şi funcţională a unor
organe (sepalele în petale, petalele
în staminc) [metamorphosis· Meta­
morphose, Veränderung, Verwandlung,
Umwandlung ; métamorphose ; meta­
morfózis, átalakulás, módosulás; ме­
таморфоз, превращение] —>• transfor-
matio
276 METAMORPHOSATUS, META-
MORPHUS, metamorfozat, transfor­
mat (frunză, rădăcină, nectarină) [me­
tamorphosed, changed; metamorpho-
siert, umgewandelt, umgestaltet, ver­
wandelt; métamorphosé, changé, mo­
difié ; átalakult, módosult ; превращен­
ный, изменённый] —* transformatus
277 METANAPHYTOSIS f (gr. μετά
„cu", ανά „în sus", φυτόν „plantă"),
metanafitoză, formarea învelişurilor
florale [metanaphytosis ; Metanaphy-
tose; métanaphytose ; metanafitózis ;
метанафитоз]
278 METANDRIA f (gr. μετά „după",
άνήρ, ανδρός „bărbat"), metandrie,
proteroginie [metandry ; Metandrie ;
métandrie; metándria; метандрия] —»•
proterogynia
278a METANDRICUS (gr.-) -* pro-
terogynicus
27? METANEMA η (gr.-, νήμα „fir"),
metanemă, formarea protonemei în a
doua fază la germinarea sporilor
(Musci) [metanemă; Metanemă; mé-
tanème; metanéma; метанема]
280 METANTHESIS f (gr. -, άνθησις
„înflorire"), metanteză, înflorirea anor­
mală, pentru a doua oară în cursul
aceluiaşi an [metanthesis ; Metanthese ;
métanthèse ; másodvirágzás ; метан-
тез]
281 METAPHASIS f (gr. -, φάσις „fază"),
metafază, faza a doua a diviziunii
nucleare, cînd se formează fusul acro­
matic, iar cromozomii dedublaţi se
dispun pe placa ecuatorială (Stras­
burger) [metaphasis; Metaphase; mé-
taphase ; metafázis, középszakasz ; ме-
тафаза]
282 METAPHERIA f (gr. μεταφέρω „a
se deplasa"), metaferie, dislocarea
unor organe ca urmsire a concreşterii
lor, cele alterne devenind opuse [meta-
phery; Metapherie, Organenverschie­
bung; métaphérie; metaferia, szerv­
eltolódás; метаферия, смещение ор­
ганов]
84)9
283 METAPHLOEMA η (gr. μετά „după",
φλοιός „scoarţă"), metafloem, elemen­
te de fioem formate după protofloem
[metaphloem ; Metaphloşm ; métaphlo-
ème; metafioém; метафлоэма]
284 METAPHYLLUM η (gr.-, φύλλον
„frunză"), metafilă, frunză adultă
(Goebel) [metaphyllum; Folgeblatt;
metaphylle ; metafillum ; метафиллум]
285 METAPLASIA î (gr. μετάπλασις
„transformare"), metaplazie, trans­
formarea progresivă a ţesutului sau a
celulelor sub aspect funcţional, mai
ales în cazul unor regenerări (Küster)
[metaplasy ; Metaplasie, Umdifferen-
zierung; métaplasie; metaplázia; ме­
таплазия]
286 METAPLASMA η (gr. μετά „după",
πλάσμα „formare"), metaplasmă, cito­
plasmă cu conţinut de materii for­
mative sau granuläre (Hanstein) [me-
taplasm ; Metaplasmă ; métaplasme ;
metaplazma; метаплазма]
287 METASTAMINODIUM η (gr.-,
στήμον „fir"), metastaminodiu, sta­
miné transformate în petale, nectarine,
tepale [metastaminode ; Metastamino-
dium ; métastaminodie ; metasztami-
nódium ; метастаминодий]
288 METASTASIS f (gr. μετάστασις „de­
plasare"), metastază 1. Apariţia unui
organ pe un loc neobişnuit (Moquin-
Tandon). 2. Metabolism [metastasis;
Metastase; métastase; metasztázis;
метастаз]
289 METASYNAPSIS f (gr. μετά „îm­
preună", σύναψις „unire") —»^ meta-
syndesis
290 METASYNDESIS f (gr,-, σύνδεσις
„unire"), melasindeză, unirea cap la
cap a cromosomilor în faza primei
diviziuni meiotice (Haecker) [meta-
syndesis; Metasyndese; métasyndèse;
metaszindézis ; метасиндезис] -^ te-
losynapsis, telosyndesis
291 METATONICUS (gr. μετά „schim­
bat", τονικός „de tensiune"), metato-
nic, care schimbă reacţiunile tonice
(excitaţie) [metatonic ; melatonisch ;
métatonique ; metatónikus ; метато-
нический]
292 METATOPICUS (gr. -, τοπικός „de
Ioc"), metatopic, cu sepalele imbri­
cate în mugure, deviate de la spirala
genetică normală (Pax) [metatopic;
metatopisch ; métatopique ; metató-
pikus; метатопический]
293 METATRACHEALIS {gr. με,τά „din-
dărăt", τραχεία „trahee"), metatra-
METULA
heal, dispus în fîşii tangenţiale pe
vasele parenchimatice lemnoase [meta-
tracheal; metatracheal ; métatracheal ;
metatrachealis ; метатрахеальный]
294 METATROPHIA f, METATRO-
PHISMUS m (gr. μετά „cu", τροφΐι
„aliment"), metatrofie, nutriţia bac­
teriilor limitată la substanţele produse
de organismele superioare (Jones)
[metatrophy ; Metatrophie ; métatro-
phie; metatrofia; метатрофия]
295 METATYPIA î (gr. μετά „contra",
τύπος „model"), metatipie, variaţia
anormală a numărului pieselor florale
[metatypy ; Metalypie ; métatypie ;
metatipia; метатипия]
296 METATYPUS m (gr. μετά „cu"),
metatip, exemplar din locul clasic,
cu autenticitate recunoscută chiar de
autorul taxonului [metatype; Metaty-
pus ; metatype ; metatipus ; метатип]
297 METAXENIA ί (gr. -, ξένος „străin"),
metaxenie, influenţa polenului străin
asupra ţesutului unui organ (fruct)
[metaxenia ; Metaxenie ; metaxenie ;
metaxénia; метаксения]
298 METAXENICUS (gr. - -) -* hetero-
ecicus
299 METAXYLEMA η (gr. μετά „peste",
ξύλον „lemn"), metaxilem, xilem cen­
tral secundar cu lumenül mai larg,
suprapus liberului (Scott) [metaxylem;
Metaxylem; métaxylème; metaxilem;
метаксилема] -^ deutoxylema
300 METEORICUS, meteoric, care se
deschide şi se închide în funcţie de
condiţiile atmosferice (floare) [meteo­
ric ; meteorisch ; météorique ; meteori-
kus, időérző ; метеорический]
301 ME TIENS (metior), măsurînd, avînd
dimensiunea de (petiolus 5 cm metiens
peţiolul măsurînd în lungime 5 cm)
[measuring; messend; mesurant; mé­
retű ; измеряющий]
302 METONYMUM η (gr. -, δνσμα
„nume"), metonim, nume de înlă­
turat din cauza unui alt nume legitim
mai vechi, referitor la un alt taxon
din acelaşi gen [metonym; Metonym;
metonyme; metonim; метоним]
303 METROCLINIA î (gr. μήτηρ „ma­
mă", κλίνω „a se înclina") -+ matro-
clinia
304 METROGONIDIUM η (gr.-, γόνος
„urmaş") —»• heterocystis
305 METULA f, metulă, ramură spori-
feră (Fungi) [metula ; Metula ; metule ;
metula; метула]
METULIFORMIS
306 METULIFORMIS -ν pyramidalis
307 MICANS (mico) —>• lucidus, lucens,
fulgens, nitens, splendens, -phanus
308 MICELLA f, micelă, agregat de mole­
cule submicroscopice din membrana
celulară (Nägeli) [micella; Mizelle;
micelle ; micella ; мицелла]
309 MICR-, MICRO- (gr. μικρός „mic"),
mic, mărunt (micracanthus, micrade-
nius, microcarpus, microrrhizus ) [small- ;
klein-; à petit; kis-, apró-; мелко-,
малый] —» parvi-, tytth-
310 MICROAËROPHILUS (gr. -, άήρ
„aer", φιλέω „a iubi"), microaerofil,
care trăieşte în mediu sărac în oxigen
(bacterii) [microaerophilous ; mikro-
aerophil ; microaerophile ; mikroaero-
fil, kevés oxigént igénylő; микро-
аэрофильный]
311 MICROANALYSIS f (gr. - αύαλπννς
„analiză"), microanaliză, analiza unor
substanţe în cantităţi foarte mici prin
procedee chimice speciale [microana­
lyse ; Mikroanalyse ; microanalyse ;
mikroaanlizis ; микроанализ]
312 MICROAPLANOGAMETA f (gr.-,
απλανής „nerătăcitor", γαμέτης „soţ"),
microaplanogamet, aplanogamet mas­
cul (Conjugatae) [microaplanogamete ;
Mikroaplanogamet ; microaplanoga­
mete; mikroaplanogameta ; микроап-
ланогамета]
313 MIC ROAPLANOS PORA f (gr.--,
σπορά „sămînţă"), microaplanospor,
aplanospor mic (Thaxter) [micro-
aplanospore ; Mikroaplanospore ; micro-
aplanospore; mikroaplanospóra ; мик-
роапланоспора]
314 MICRORENTHOS η (gr. -, βένθος
„adîncime"), microbentos, bentosul
apelor bogate în substanţe organice,
conţinînd alge, schizomicete etc. [mic-
robenthos; Mikrobenthos ; micro ben­
thos ; mikrobentosz ; микробентос]
315 MICRORIOLOGIA f (gr. -, βίος
„viaţă", λόγος „vorbire"), microbio­
logie, studiul microorganismelor, în-
deosebi a microbilor [microbiology;
Mikrobiologie ; microbiologie ; mikro-
biológia ; микробиология]
316 MICRORLASTUM η (gr.-, βλαστός
„lăstar") —»· brachyblastum
317 MICROCENTRUM η (gr. -, κέντρον
„centru") —*• centrosoma
318 MICROCLIMA η (gr.-, κλίμα „cli­
mat"), microclimă 1. Clima locală a
unui teritoriu mai restrîns (vale, pisc).
2. Clima unei plante solitare stabilită
310
la mică înălţime deasupra solului
[microclimate ; Mikroklima, Kleinkli­
ma, Standortsklima ; microclimat ;
mikroklima, helyi klima ; микроклимат]
319 MICROCONIDIUM η (gr. -, κόνιδιον
„praf"), microconidie, conidie mică
(Peronosporaceae) [microconidium ;
Mikrokonidium ; microconidie ; mikro-
konidium ; микроконидия]
320 MICROCYSTA f, MICROCYSTIS
f (gr. -, κύστις „pungă"), microcist,
cistospor; celulă ameboidală care se
înconjoară cu o membrană groasă,
devenind un spor de conservare (My­
xomycètes) [microcyst ; Mikrozyste ;
microcyste ; mikrociszta ; микроциста]
—у cystospora, carpospora
321 MICROELEMENTA η pl (gr.-,
lat. elementum „element,component"),
microelemente, oligoelemente, compo­
nenţii secundari din corpul plantelor,
aflaţi în cantităţi foarte reduse (fier,
natriu etc.) [microelements; Mikro-
elemente ; microelements ; mikroele­
mek, oligoelemek, nyomelemek; ми­
кроэлементы] -*· oligoelementa
322 MICROEVOLUTIO f (gr.-, lat.
evolutio „evoluţie"), microevoluţie
1. Evoluţia taxonilor infraspecifici
(Rensch). 2. Procesele de adaptare
şi de diferenţiere referitoare la grupe
de organisme mai mici şi taxoni de
categorie inferioară (Bauer) [micro-
evolution; Mikroevolution ; microévo­
lution ; mikroevolúció ; микроэволю­
ция] —>• microphylogenesis
323 MICROFLORA î (gr.-, lat. flora
„floră"), microflora. 1. Flora micro­
scopică (bacterii, alge) a unui spaţiu
redus (din jurul rădăcinii etc.). 2.
Flora alpină scundă (Freshfield) [mi­
croflora ; Mikroflora ; microflore ; mikro-
flóra; микрофлора]
324 MICROGAMETA f (gr. -, γαμέτης
„soţ"), microgamet, gamet mascul
mobil, mai mic decît macrogametul
(Algae) ; androgamet [microgamete ;
Mikrogamet; microgamète; mikroga-
meta; микрогамета] —• spermatozoon,
spermium
325 MICROGAMETANGIUM η (gr.-,
άγγείον „vas") —»· androgametangium
326 MICROGAMETOPHYTON η (gr. - -,
φυτόν „plantă"), microgametofit, ga-
metofitul mascul [microgametophyte ;
Mikrogametophyt ; microgametophyte ;
mikrogametofiton ; микрогаметофит]
327 MICROGAMIA f (gr.-, γάμος „căsă­
torie"), microgamie, merogamie; pro-
311
ces de fecundare la саге copulează
merogameţi mai mici decît în cazul
hologamiei (Meisenheimer) [microgamy,
merogamy ; Mikrogamie, Merogamie ;
microgamie, merogamie; mikrogámia,
merogámia; микрогамия, мерогамия]
—> merogámia
328 MICROGONIDIUM η (gr. - γονίδιον
„urmaş"), microgonidie 1. Corpusculi
mici rezultaţi din divizarea gonidiei
(Brand). 2. Gonidie mică (Algae,
Lichenes) [microgonidium ; Mikrogo-
nidium ; microgonidie ; mikrogonidium ;
микрогонидия] —»• leptogonidium
329 MICROMERUS (gr. -, μέρος „parte"),
micromer, cu părţi sau diviziuni mici
[micromerous ; kleinteilig, kleinglie-
derig; micromère; kisosztatú, apró
tagú; микромерный]
330 MICROMUTATIO I (gr. -, lat.
mutatio „schimbare"), micromutaţie,
mutaţie în substanţa ereditară, urmată
de schimbări mici de caractere [micro-
mutation ; Mikromutation, Kleinmu­
tation ; micromutation ; mikromutá-
ció; микромутация]
331 MICRON η (gr.-), micron, a mia
parte dintr-un milimetru [micron;
Mikron ; micron ; mikron ; микрон]
332 MICRONUCLEOLUS m (gr. -, nu­
cleolus „sămînţă mică"), micronucleul,
corpuscul mic lîngă nucleol şi de
aceeaşi natură cu acesta (Dangeard)
[micronucleolus ; Mikronukleolus ; mi-
cronucleole; mikronukleolusz ; микро-
нуклеолус]
333 MICRONUCLEUS m (gr.-, lat.
nucleus „sămînţă"), micronucleu, nu­
cleu supranumerar mic din citoplasmă
[micronucleus ; Mikronukleus, Klein-
kern ; micronucleus ; mikronukleusz ;
микронуклеус] —> paranucleus
334 MICROORGANISMUS m (gr.-, lat.
Organismus „organism"), microorga­
nism, organism microscopic (bacterie,
algă) [microorganism ; Mikroorganis­
mus ; microorganisme ; mikroorganiz­
mus; микроорганизм]
335 MICROPARASITUS m (gr.-, παρά­
σιτος „parazit"), microparazit, pa­
razit de dimensiuni microscopice
[microparasite ; Mikroparasit, Klein-
schmarotzer ; microparasite ; mikro-
parazita ; микропаразит]
336 MICROPHANEROPHYTA η pl (gr.-
φανερος „vizibil", φυτόν „plantă"),
microfanerofite, bioformă a fanero-
fitelor cuprinzînd arbori şi arbuşti
sempervirescenţi, înalţi de 2 — 8 m
(Raunkiaer) [microphanerophytes ; Mi-
MICROPYLE
krophanerophyten ; microphanerophy­
tes; mikrofanerofiták ; мнкрофанеро-
фиты]
337 MICROPHYLOGENESIS t (gr.-,
φολον „trib", γένεσις „origină") -^
microevolutio
338 MICROPHYTA η pl (gr.-), micro­
fite, organisme vegetale de dimensiuni
foarte mici, ce pot fi recunoscute nu­
mai cu lupa sau cu microscopul;
bacterii [microphytes ; Mikrophyten ;
microphytes ; mikrofiták ; микрофиты]
339 MICROPHYTOLOGIA f (gr. - ,
λόγος „vorbire"), microfitologie 1.
Studiul organismelor vegetale micro­
scopice. 2. Bactériologie [microphy-
tology; Mikrophytologie ; microphyto-
logie ; mikrofitológia ; микрофитоло­
гия]
340 MICROPHYTOPLANCTON η (gr.
—, πλαγκτός „rătăcitor"), microfito-
plancton, microplancton vegetal [mic-
rophytoplankton ; Mikrophytoplank-
ton ; microphytoplancton ; mikrofito-
plankton ; микрофитопланктон]
341 MICROPLANCTON η (gr. - ) ,
microplancton, planctonul microsco­
pic [microplankton ; Mikroplankton ;
microplancton ; mikroplankton ; мик­
ропланктон]
342 MICROPLANOGAMETA î (gr.-,
πλάνος „rătăcitor", 'γαμέτης „soţ"),
microplanogamet, planogamet mascul
mic [microplanogamete ; Mikroplano-
gamet; microplanogamete; mikropla-
nogameta; микропланогамета]
343 MICROPLEUSTON η (gr. -, πλευσ-
τικώς „navigabil"), micropleuston, an­
samblul plantelor care plutesc liber
în ape [micropleuston ; Mikropleuston ;
micropleuston; mikropleuszton; мик-
роплеустон]
344 MICROPROTHALLIUM η (gr.-
προθαλλής „саге creşte repede"), mi-
croprotal, protal mascul; gametofitul
mascul f'^S'e/agineZZa j[microprothallium ;
Mikroprothallium ; microprothalle ; hím
elő telep ; микропроталлиум]
345 MICROPYCNIDIUM η (gr.-, πυκ­
νός „dens") —* pycnidium
346 MICROPYLE f (gr. -, πύλη „poartă"),
inicropil 1. Orificiu la partea ter­
minală a ovulului prin care pătrunde
de obicei tubul polinic. 2. Orificiul
integumentului seminal pe unde iese
radicula [micropyle ; Mikropyle, Keim-
mund, Keimloch; micropyle; mikro-
pile, csírakapu, magrügyburok-nyílás ;
микропиле, семявход, пыльцевход]
MICROSCLEROTI UM
347 MICROSCLEROTIUM η (gr. -, σκλη­
ρός „tare"), microsclerot, sclerot mo­
dificat, care după о perioadă de repaus,
în condiţii favorabile de viaţă dă
naştere unui periteciu (Zukal) [micro-
sclerote; Mikrosklerotium ; microscle-
rote ; mikroszklerotium ; микроскле-
роций]
348 MICROSCOPICUS (gr. -, σκοπέω
„a observa"), microscopic, care poate
fi examinat numai cu microscopul
[microscopic ; mikroskopisch ; micro­
scopique ; mikroszkopikus ; микроско­
пический]
349 MICROSESTON f (gr. -, σηστός
„cernut"), microseston, seston cu com­
ponenţi de dimensiuni microscopice
[microseston ; Mikroseston ; microses­
ton ; mikroszeszton ; микросестон]
350 MICROSOMA η (gr. -, σ&μα „corp"),
microzom, incluziuni citoplasmatice
granuläre [microsome ; Mikrosom, Plas-
makörnchen ; Kleinkörperchen ; micro-
some; mikroszóma; лщкросома] -^
desmochondria, merosoma, cytomicro-
soma
351 MICROSORUS m (gr. -, σωρός „gră­
madă"), microsor, grup de sporangii
mascule (Azolla) [ microsor us ; Mikro-
sorus; microsorus; mikroszorus; мик­
росорус]
352 MICROSPECIES f [gr. -, lat. species
„specie"), microspecie 1. Specie mică
făcînd parte dintr-o specie colectivă.
2. Subspecie. 3. lordanon [micro-
species ; Kleinart ; microspecies ; mi-
krospeciesz, kisfaj ; микровид, жор-
данон] —»· Jordánon
353 MICROSPORA f (gr. -, σπορά „să-
mînţă"), microspor 1. Spor mascul
dînd naştere unui protal mascul (Cryp-
togamae). 2. Grăuncior de polen
(Anthophyta) [microspore, pollen-grain;
Mikrospore, Kleinspore, Blüten­
staub; microspore, grain de pollen;
mikrospóra, hímspóra, virágporszem ;
микроспора, пыльцевое зернышко]—> an-
drospora, androgo nidium
354 M 1С ROS PORANGI UM η (gr.-,
άγγείον „vas"), microsporange. 1.
Sporange eu microspori. 2. Sac polinic
[microsporangium, pollen sac; Mikro-
sporangium, Pollensack; microsporan­
ge, sac pollinique; mikrosporángium,
mikrospóratartó, pollenzsák ; микро­
спорангий, пыльцевой мешок] —>• ап-
drosporangium
355 MICROSPOROCYTIS, -IDIS f (gr. -,
κύτνς „cutie"), microsporocit, celulă
care produce microspori [microsporo-
812
cyte; Mikrosporozyt ; microsporocyte ;
mikrosporocita ; микроспороцит]
356 MICROSPOROGENESIS f (gr. - ,
γένεσνς „naştere"),ί microsporogeneză,
formarea şi dezvoltarea microsporilor,
polenului [microsporogenesis ; Mikrc-
sporenbildung, Mikrosporogenese ; mi-
crosporogenèse ; raikrospóra-képződés;
микроспорогенез]
357 MICROSPOROPHORUM η (gr.- φορός
„purtător"), microsporofor, suportul
microsporilor [microsporophore ;
Mikrosporentrăger ; microsporophore ;
mikrospóratartó ; микроспорофор]
358 MICROSPOROPHYLLUM η (gr. - ,
φύλλον „frunză"), microsporofilă/. Or­
gan foliar care produce microsporangi
(Cryptogamae). 2. Stamina (Gymno·
spermae, Angiospermae) [microsporo-
phyll, stamen ; Mikrosporophyll, Staub­
blatt; microsporophylle, etamine; mi-
krosporofiUum, milu>ospóra-termő le­
vél, porzó ; микроспорофилл, тычинка]
-> androphyllum
359 MICROSTYLIA f (gr. -, στϋλος „co­
lumnă"), microstilie, brachistilie ; he-
terostilie la care unele flori au stile
scurte şi filamente staminale lungi
[microstyly, brachystyly; Kurzgriffe-
ligkeit, Mikrostylie; microstylie, bra-
chystylie; mikrosztilia, bibeszálrövid­
ség; микростилия]
360 MICROSTYLOS PORA f (gr. - , σπορά
„sămînţă"), microstilospor, stilospor
de dimensiuni mici [microstylospore ;
Mikrostylospore ; microstylospore ; mi-
krostilospóra ; микростилоспора]
361 MICROTAXONOMIA f (gr. -, τάξις
„ordine", νόμος „lege"), microtaxo-
nomie, taxonomia unităţilor infraspe-
cifice [microtaxonomy ; Mikrotaxono-
mie ; microtaxinomie ; mikrotaxono-
mia; микротаксономия]
362 MICROTHERMOPHILUS[gT.- θέ­
ρμη „căldură", φιλέω „a iubi"), mi-
crotermofil, care creşte în zona cu
climă temperată rece (1 — 15°) din re­
giunea boreală [microthermophilous ;
mikrothermophil ; microthermophile ;
mikrotermofil ; микротермофильный]
363 MICROTHERMOPHYTA η pl (gr. -
φυτόν „plantă"), microtermofite, plan­
te boreale [microthermophyta, boreal
plants; Mikrothermophyten, Boreal-
pflanzen; microthermophytes, plantes
boréales; mikrotermofiták; микротер-
мофиты]
364 MICROZOOSPORA f (gr. -, ζώον
„animal", σπορά „sămînţă"), micro-
zoospor, zoospor de talie mică (Ulo-
ihrix) [microzoospore ; Mikrozoospore ;
313
microzoGsporo ; mikrozoospóra ; мик­
розооспора]
365 MIGRANS, MIGRATORI US, mi­
grant, migrator (amidon, celulă, plan­
tă) [migratory, migrant, wandering;
wandernd; migrant, migratoire; ván­
dorló ; мигрирующий]
366 MIHI (dativ de la ego) -^ m, nobis
367 MILLE- (lat. mille „o mie"), eu nu­
meroase (milleflorus, millefoiius, mil-
legranus, millepunctatus) [many- ; viel- ;
à beaucoup ; sok- ; много-] —> mulţi-,
myria -, pluri -, poly-
368 MILLIMICRON η (lat. mille „о
mie", gr. μικρός „mic"), milimicron,
a mia parte a micronului şi a milioana
parte din mm [millimicron ; Millimi­
kron ; millimicron ; millimikron ; мил­
лимикрон]
369 MINERALISATIO ί, mineralizare,
depozitarea unor substanţe minerale
(oxalat de calciu, bioxid de siliciu etc.)
pe sau în membrana celulară (Equi-
setum, Lithothamnium ) [mineraliza­
tion ; Mineralisierung ; minéralisation ;
mineralizáció ; минерализация]
370 ΜΙΝΙΑ TUS, miniat, de culoarea roşie
a miniului (caliciul la Physalis alke-
kengi) ; de culoarea roşie a coralului
[miniate, red lead-coloured, saturn­
red, flame-scarlet; mennigrot, men­
nigfarbig; rouge minium; míniumvö-
rös; skáríátvörös ; цвета сурика, ма­
тово-красный] —»^ scarlatinus
371 MINIMUS {8щег\.ав\Аparvus), mi­
nim, cel mai mic [smallest, very little ;
der kleinste, sehr klein; le plus petit,
très petit; legkisebb, nagyon kicsi;
наименьший, очень маленький]
372 MINOR, MINUS (comp, de la parvus)
mai mic [smaller, less; kleiner; plus
petit, moindre; kisebb; меньший]
373 MINUTI-, MINUTUS, mic de tot,
mărunt (minutiflorus, minutifolius )
[minute, tiny, very small; sehr klein,
winzig, minder, vermindert; menu,
mince ; apró ; маленький] -+ exiguus,
parvulus, pumilus, pusillus
3 74 MISCELLANEUS, MISCELLUS,
amestecat, variat (substantivat uneori
ca titlu de carte: Miscellanea Bo­
tanica) [miscellaneous, mixed, mingled ;
gemischt, vermischt; mélangé; ve-
gyes, kevert ; смешанный]
375 MISCHOMANIA f (gr. μίσχος „pe­
dicel", μανία „nebunie"), miscomanie,
ramificarea teratologică excesivă a pe-
dicelilor (Muscari comosum) (Morren)
MODIOLARIS
[mischomany; Mischomanie; mischo-
manie; mischománia; мисхомания]
376 MITOCHONDRIUM η (gr. μίτος
„fir", χόνδρος „granulă") —»· chon-
driosoma
377 MITOCLASTICUS (gr. -, κλαστός
„spart"), mitoclastic, care anihilează
cursul normal al mitozei (substanţă)
[mitoclastic; mitoklastisch; mitoclas-
tique ; mitoklasztikus ; митокласти-
ческий]
378 MITOMA f (gr. -, ομάς „totalitate") -^
cytomitoma
379 MITOSIS ί (gr. -) ->• caryokinesis,
divisio somatica
380 MITRA f - • calyptra
381 MIXIS f, mixie, fuziunea a doi nuclei
similari (Maire) [mixie; Mixie, Kern-
verschmelzung; mixie; mixis, sejt­
mag-egybeolvadás ; миксия]
382 MI ХОСН ROMOSOM А η (gr. μίξις
„amestec", χρώμα „culoare", σώμα
„corp"), mixocromozom, cromozom re­
zultat din fuzionarea completă a doi
cromozomi omologi în profaza meio-
tică (Winiwarter şi Saintmont) [mixo-
chromosome; Mixochromosom ; mixo-
chromosome; mixokromoszóma ; мик-
сохромосома] -* zygosoma
383 MIXOPLOIDIA f (gr. - άπλόος
„simplu", ίδιος „obişnuit"), mixoploi-
die, număr diferit de cromozomi în
celulele aceluiaşi ţesut sau organ [mi-
xoploidy ; Mixoploidie ; mixoploîdie ;
mixoploidia; миксоплоидия] —»• poeci-
loploidia
384 MIXOTROPHICUS, MIXOTRO-
PHUS (gr. -, τροφή „nutriţie"), mi-
xotrof, cu nutriţie mixtă, parţial prin
fotosinteză şi parţial saprofitic sau
parazitic (plantă) [mixotrophic ; mixo-
troph ; mixotrophe ; mixotrof ; мик-
сотрофный]
385 MI Χ Τ I-, MIX Τ US, mixt, ameste­
cat, de mai multe feluri (pădurir^,)
mixîinervatus) [mixed, mingled; ge­
mischt ; mixte, mêlé ; vegyes, kevert ;
смешанный, смешанно-]*
386 MOBILIS, mobil, care se mişcă uşor,
versatil (antera la Gramineae) [mobile,
movable, moving, versatile ; beweglich ;
mobile, mouvant ; mozgékony, mozgó ;
подвижный, качающийся]*
387 MODIOLARIS, MODIOLIFORMIS,
medioliform, comprimat semiglobulos
şi cu orificiu îngust; de forma butu­
cului de roată [modioliform, nave-
MOLECULARIS
shaped; radnabenăhnlich; modiolifor-
me; kerékagyszerű; втулковидный]
388 MOLECULARIS, molecular; referi­
tor la molecule; de dimensiunile mo­
leculei (structură) [molecular; mole­
kular; moléculaire; molekuláris; мо­
лекулярный]
389 MOLENDINACEUS, MOLENDI-
NARIS, molendinaceu, cu numeroase
expansiuni aripiforme late ; asemănător
cu aripile morii de vînt (sămînţa
aripată la unele Umbelliferae) [molen-
dinaceous, mill-sail-shaped ; breitge­
flügelt, windmühlartig-geflügelt; mo-
lendinacé; szélesen szárnyalt, szélma­
lomszárnyszerű ; ширококрылый]
390 MOLLI-, MOLLIS, moale (mollico-
mus, mollifolius) [soft ; weich ; mou,
mol; lágy, puha; мягкий]
391 MOLYBDEUS, MOLYBDINUS (gr.
μόλυβδος „plumb") —* plumbeus
392 MON-, MONO- (gr. μόνος „singur,
unic"), cu un singiT, unic (monacan-
thus, monanthus, monocarinatus, mo-
nocephalus, monodontus, monophyllus,
monoxylicus) [one- ; ein- ; mono-, à un
seul; egy-, egyetlen; одно-] -» uni-,
unicus, solitarius
393 MONADELPHUS (gr. -, αδελφός
„frate"), monadelf, reunit într-un sin-
gur fascicol ; cu filamentele concrescute
într-un singur corp (androceu, sta-
mina la Malvaceae, Polygalaceae) [mo-
nadelphous, monadelphian ; einbrü-
derig, monadelph; monadelphe; egy-
falkás ; однобратственный]
394 MONANDRICUS, MONANDRUS
(gr. -, ανήρ, άνδρας „bărbat"), mo-
nandru, monandric, prevăzut cu o
singură stamina (Orchidaceae) [mo-
nander, monandreous, monandrian,
monandrous ; monandrisch, einmân-
nig; monandre, à une seule etamine;
egyhimes, egyporzós ; однотычинко-
вый]
395 MONANGICUS (gr. -, άγγείον „vas"),
monangic 1. Care conţine un singur
sporangiu (sorus). 2. Cuprins într-o
induzie (sporangiu) [monangic, mo-
nangial ; monangisch ; monangique ;
monangikus ; монангический]
396 MONASTER m (gr. -, αστήρ „stea"),
monaster, formaţie în cursul meta-
fazei diviziunii nucleare, cromozomii
dispunîndu-se în formă de stea în
jurul fusului central (Wilson) [mo­
naster; Monasterbildung; monastère;
csillagstádium, csillag-állapot ; мо-
настер, материнская звезда]
814
397 MONILIFORMIS, moniliform, în
formă de şirag de mărgele; de formă
cilindrică, avînd umflături globuloase
intermitente, separate prin îngustări
profunde (silicvele la Hesperis moni­
liformis) [moniliform, rosary-shaped,
necklace-shaped ; rosenkranzförmig,
perlschnurförmig; moniliforme, en col­
lier; gyöngysor alakú, bütykös; чёт-
ковндный]
398 MONOBLASTUS m (gr. μόνος „unic",
βλαστός „germen"), monoblast, spor
unicelular (Eichenes) [monoblastus ;
Monoblast ; monoblaste ; monoblászt ;
монобласт]
399 MONOCARPICUS (gr. -, καρπός
„fruct"), monocarpic 1. Care fructi­
fică o singură dată, după care îşi
încheie ciclul de viaţă (plantă). 2.
Care posedă un singur fel de fruct
(specie). 3. Prevăzut cu o singură
carpelă sau format dintr-o singură
carpelă (gineceu) [monocarpic, mono-
carpous, monocarpean ; monokarpisch,
einfrüchtig, einzelfrüchtig,einmalfruch­
tend ; monocarpique ; monokárpikus,.
egyszertermő, ' egynyári, egytermőle-
veíű ; монокарпический, монокарпный»
одноплодный, одноплодолистиковый]
—»· monotocus, apagynus
400 MONOCARPIUM η ( g r . - ) , mono-
carp, fruct format numai dintr-o sin­
gură carpelă [monocarpium ; Mono-
karpium ; monocarpe ; monokárpium ;
монокарпий]
401 MONOCARPUS (gr.-) -н· monocar-
picus
402 MONOCELLULARIS -* unicellularis
403 MONOCHASIUM η (gr. -, χάσις „se­
parare"), monocaziu ; cimă unipară;
inflorescenţă cimoasă cu axa simpo-
dială terminată în floare, sub care'
se află un singur peduncul tot cu
floare terminală, care la rîndul său
se continuă cu ramificaţie similară,
rezultînd un bostrix, cincin, drepaniu
sau ripidiu [monochasium ; Monocha-
sium, eingabelige Trugdolde; mono­
chasium, cyme unipare; monocha­
sium, egyes bog; монохазий]
404 MONOCHLAMYDEUS (gr. -, χλαμύς,
χλαμύδος „manta"), monoclamideu,
cu un singur fel de înveliş (floare) ;
cu periant simplu [monochlamydeous ;
monochlamydeisch, haplochlamyde-
isch, einhüllig, eindeckig, einmantélig ;
monochlamydé ; egytakarójú, egykö­
rös lepellevelű; однопокровный] —*•
haplochlamydeus
815
405 MONOCHROMATICUS, MONO-
CHROMICUS, MONOCHROMUS,
MONOCHROUS (gr.-, χρώμα „cu­
loare"), monocromatic, unicolor, de
aceeaşi culoare [monochromic, unico-
lorous, concolorous, one-coloured; ein­
farbig, gleichfarbig; monochrome, uni-
colore, concolore ; egyszínű, hason­
színű ; одноцветный] —> concolor, uni­
color, isobaphus, homochrous, homo-
chromus
406 MONOCHRONICUS, MONOCHRO-
NUS (gr. -, χρόνος „timp"), mono-
cronic, simultan ; ce se petrece în
acelaşi timp [monochronic ; gleichzei­
tig; monochrone, concomitant; egy­
idejű ; одновременный]
407 MONOCLINICUS, MONOCLIN US
(gr. -, κλίνη „pat"), monoclin, herma­
frodit ; cu androceu şi gineceu în
aceeaşi floare (specie) [monoclinian,
monoclinous, hermaphrodite ; mono­
klinisch, hermaphroditisch, einbet­
tig, mannweibig, gemischtgeschlecht­
lich ; monocline, hermaphrodite ; mo­
noklin, hímnős, kétivarú; монокли­
нический, обоеполый, гермафродит-
ный, нераздельнополый]
408 MONOCLONALIS (gr.-, κλων „ra­
mură"), monoclonal, cu descenden­
ţă pe cale asexuată din acelaşi stră­
moş comun [monoclonal ; monoklonal ;
monoclonale ; monoklonális ; моно-
клональный]
409 MONOCOTYLEDONEUS, MONO-
COTYLEUS (gr.-, κοτυληδών „ca­
vitate"), monocotiledonat, mono-
cotiledonar, prevăzut cu un singur
cotiledon (embrion) [monocotyledo-
nous ; monokotyl, einkeimblättrig,
einsamenlappig ; monocotyledoné ;
egyszikű; однодольный, односемено­
дольный]
410 MONOCULTURA f (gr.-, lat. cul­
tura „cultură"), monocultură, culti­
varea pe un teren numai a unui
singur soi de plante [monoculture;
Monokultur ; monoculture ; monokul­
túra ; монокультура]
411 MONOCYCLICUS, MONOCYCLUS
(gr. -, κύκλος „cerc"), monociclic
1. Dispus într-un singur cerc sau
verticil (floare). 2. Cu perioadă de
vegetaţie de un singur an (plantă)
[monocyclic ; monozyklisch, einwir-
telig, einwendelig, einjährig; mono­
cyclique ; monocikiikus, egykörü, egyör-
vös, egynyári ; моноциклический]
412 MONOCYTICUS (gr. -, κύτος „cu­
tie") —>• unicellularis
MONOGYNICUS
413 MONODESMICUS (gr. -, δεσμός
„legătură"), monodesmic, cu un
singur fascicol de vase (peţiol) [mono­
desmic ; monodesmisch ; monodesmi-
que ; monodezmikus ; монодесми-
ческий]
414 MONODYNAMUS (gr, -, δύναμις
„putere"), monodinam, cu o stamina
mai lungă decît celelalte [monody-
namous ; monodynam, einmăchtig ;
monodyname ; monodinam ; моноди-
намный]
415 MON^ECIUS, MONOECUS, MONO-
ICUS (gr. -, οίκος „locuinţa"), mo­
noic 1. Cu staminé şi pistile pe aceeaşi
plantă, dar în flori separate (plantă).
2. Care creşte pe o singură plantă
gazdă (parazit) [monoecious, monoi-
cous; einhäusig, monözisch; monoï-
que ; egylaki ; однодомный] -+ syn,'
oecius
416 MONOFACIALIS -^ unifacialis
417 MONOGAMICUS, MONOGAM US
(gr.-, γάμος „căsătorie"), monogam,
unisexuat; diclinic; cu flori mas-
cule şi femele pe indivizi diferiţi [mo­
nogamous, diclinous, unisexual ; mono­
gam, eingeschlechtig, einehig, getrennt­
geschlechtig ; monogame, unisexué,
dicline ; monogám, egyivarú ; моногам­
ный, однобрачный, раздельнополый]
418 MONOGENESIS í (gr. -, γένεσις
„naştere"), monogeneză, înmulţire pe
cale asexuată [monogenesis, non­
sexual reproduction ; Monogenese, ase­
xuelle Reproduktion, ungeschlechtli­
che Fortpflanzung; monogenèse, re-
production asexuée ; mogenezis, ivar-
talan szaporodás; моногенез, беспо­
лое размножение] —»^ monogonia
419 MONOGENETICUS, MONOGEN!-
eus, MONOGENUS ( g r . - ) , mono­
genic, monogenetic 1. Cu descen­
denţi unisesuaţi. 2. Reprodus pe cale
asexuată. 3. Condiţionat de un sin­
gur factor genetic [monogenic, mono-
genous ; monogen ; monogénétique,
monogène; monogen, monogénikus;
моногенный, моногенетический] —> uni-
factorialis
420 MONOGONIA í (gr. -, γόνος „urmaş")
—>• monogenesis
421 MONOGONIDIUM η (gr. - ) -> mo-
nospora
422 MONOGYNICUS, MONOGYNUS
(gr. -, γυνή „femeie"), monogin, cu
un singur pistil (floare) [monogy-
nous, monogynian ; einMreibig, ein-
griffelig; monogyne; egytermőjű,
egyanyás, egybibéjű; однопестичный]
MONOHYBRIDA 31 β
423 MONOHYBRIDA f (gr.-, lat. hy- 435 MONOPHYTICUS, MONOPHY-
brida „hibrid"), monohibrid, hibrid TUS (gr. -, φύτον „plantă"), mono-
rezultat din părinţi care diferă între fitic, care îşi petrece întreg ciclul
ei numai printr-un singur caracter evolutiv numai pe o singură specie
(De Vries) [monohybrid ; Monohybride ; (parazit) [monophytous ; monophy-
monohybride ; monohibrid ; моно­ tisch ; monophytique ; monofitikus ;
гибрид] монофитнческий]
424 MONOICODIMORPHIA f (gr. -, 436 MONOPLANETICUS (gr. -, πλα­
οίκος „locuinţă", δις „de două ori", νητικός „rătăcitor"), monoplanetic, cu
μορφή „formă") —>^ cleistogamia un singur stadiu de mobilitate (zo-
ospor) [monoplanetic ; monoplanetisch,
425 MONOICODIMORPHICUS (gr. —) einmalschwărmend ; monoplanéti-
—»· cleistogamus que; egyszerrajzó; монопланети-
426 MONOICUS —> monoecius, ametoe- ческий]
cicus 437 MONOPLEURICUS (gr. -, πλευρά
427 MONOCARYON η (gr. - , κάρυον „latură"), monopleuric, cu creştere
„nucă"), monocariont 1. Pronucleul unilaterală exterioară sau interioară,
ovulului fecundat (Boveri). 2. Cen- numai într-o singură direcţie (cam-
trozom (Minchin) [monokaryon ; Mo- biu) [monopleuric ; monopleurisch^
nokaryon ; monokaryonle ; mono- einseitig-wachsend ; monopleurique ;
karion ; монокарион] monopleurikus, egyoldali növekedésű;
моноплеурический]
428 MONOLEPSIS î (gr. - λήψχς „pre­
luare"), monolepsis, pseudohibridism, 438 MONOPLOIDEUS (gr. -, άπλόος
transmiţîndu-se urmaşului numai „simplu") —» haploideus
caracterele unuia dintre părinţi (Ba-
teson) [monolepsis; Monolepsis; mo­ 439 MONOPODIALIS (gr.-, ποΟς, ποδός
nolepsis ; monolepszis ; монолепсис] „picior"), monopodial, cu o singură
axă principală (ramificaţie) [mono­
429 MONOMERUS (gr. -, μέρος „parte"), podial ; monopodial, einfußachsig ;
monomer, format dintr-o singură monopodiale ; monopodiális, közala­
piesă (gineceu, ovar) [monomerous; pos ; моноподиальный]
einzâhlig; monomère; egyta,gú; мо­
номерный, одночленный] 440 MONOPODIUM η (gr.-), monopo-
diu, tulpină principală cu creştere
430 MONOMORPH и S (gr. -, μορφή indefinită şi cu ramuri laterale
„formă"), monomorf, cu o singură (Pinus) [monopodium; Monopodium,
formă (floare, specie, ţesut) [mono­ echte Hauptachse, Einzelfußstück ;
morphous ; monomorph, einförmig, monopode; monopodium, valódi fő­
gleichgestaltet; monomorphe; egya- tengely ; моноподий, одностопная ось]
lakú ; мономорфный, однообразный]
—»· uniformis, isomorphus 441 MONOPYRENUS (gr. -, πυρήν
„sîmbure"), monopiren, cu un singur
431 MONONUCLEARIS -^ uninuclearis sîmbure scleros [monopyrenous, sin-
gle-stoned; einsteinkernig; monopy-
432 MONOPHAGUS (gr. -, φαγέω „a rène ; egycsontárú ; однокосточковый]
mínca"), monofag. 1. Cu un singur
fel de nutriţie. 2. Care parazitează 442 MONOSAMARA f (gr.·, lat. samara
о singură specie de plantă gazdă „sămînţa de ulm"), monosamară,
[monophagous, univorous; mono- achenă monospermă cu pericarpul
phag; monophage, univore; mono­ prelungit într-o aripă (Fraxinus)
fag ; монофагный] —»^ univorus, isopha- [monosamară ; einflügelige Schließ­
gus frucht; monosamare; egyszárnyú
433 MONOPHYLETICUS (gr. -, φυλή lependék; однокрылая крылатка]
„trib"), monofiletic, provenit din ace­ 443 MONOSEXUALIS-у unisexualis
eaşi linie filogenetică (descendenţă,
specie) [monophyletic ; monophyle- 444 MONOSIPHONICUS, MONOSI-
tisch, einstämmig; monophylétique; PHONUS (gr. -, σtφωv„tub"), mono-
monofilétikus, egytörzsü ; монофи- sifonic, cu un singur tub continuu
летический] (Algae) [monosiphonic ; einröhrig ;
monosiphonique ; egycsövű ; одно-
434 MONOPHYLLUS (gr. -, φύλλον трубчатый]
„frunză"), monofil, unifoliat, cu o
singură frunză [one-leaved; einblätt­ 445 MONOSIS f (gr. μονόω „a se izola"),
rig; unifeuillé; egylevelű; однолист­ monozis, izolarea organului de restul
ный] ţesuturilor obişnuit aderente (în te-
317
ratologie) [monosy; Monosie, Tren-
nung; monose; monozisz, elkülönü-
lés ; монозис]
446 MONOSOMA η (gr. μόνος „singur",
σώμα „corp"), monozom, hetero-
cromozom fără pereche în determi­
nismul heterogametic al sexului [mo-
nosome ; Monosom ; monosome ; mo-
noszoma ; моносома]
447 MONOSPERMUS (gr. -, σπέρμα
„sămînţă"), monosperm, cu o singură
sămînţă (fruct) [monospermous, one-
seeded; einsamig; monosperme; egy-
magvú ; моноспермический, односе­
мянный]
448 MONOSPORA f (gr. -, σπορά „să­
mînţă"), monospor, spor singuratic
provenit, fără diviziune reducţională,
în monosporange (la înmulţirea ase­
xuată a algelor) [monospore; Mono-
spore; moncspore; monospóra; мо­
носпора ] —> monogonidium
449 MONOSPORANGIUM η (gr. - , άγ-
γεϊον „vas"), monosporange, sporange
conţinînd un monospor (Rhodophy-
ceae) [monosporangium ; Monospo-
rangium ; monosporangé ; monospo­
rangium ; моноспорангий]
450 MONOSTELE ί (gr. -, στήλη „coloa­
nă"), monostel, cilindru central
unic [monostele ; Monosţele ; mono­
stèle ; monosztéle ; моностела]
451 MONOSTEMONEUS (gr.-, στήων
„fir"), monostemon, cu un singur
verticil de staminé (floare) [mo-
nostemonous; monostemon; mono-
stémone ; egyporzókörös ; моносте-
монный]
452 MONOSTICHUS (gr. -, στίχος „se­
rie") —>• uniseriatus
453 MONOSYMMETRICUS (gr. -, σύμ­
μετρος „proporţional"), monosimetric,
zigomorf, cu un singur plan de si­
metrie bilaterală; care poate fi îm­
părţit în două jumătăţi simetrice
opuse (floare, frunză, tulpină) [mono-
symmetrical, zygomorphic ; monosym­
metrisch, zygomorph ; monosymet-
riquto, zygomorphe ; monoszime-
Irikus, zigomorf, egyszimmetriás ;
моносимметрический, зигоморфный]
-> zygomorphus
454 MONOTHALAMICUS, MONO-
THALAMUS (gr. -, θάλαμος „came­
ră") —>• unilocularis
455 MONOTHECALIS, MONOTHECI-
US (gr. -, θήκη „cutie"), monotecic,
cu o singură tecă (anterele la Alnus) ;
unilocular [monothecal, single-cham­
MONSTROSITAS
bered ; monothezisch, einfâcherig ;
monothèque, uniloculaire ; egytokos,
monotékás, együregű; одногнездный]
456 MONOTOCUS (gr. -, τόκος „urmaş")
—• monocarpicus
457 MONOTOPICUS, MONOTOPUS
(gr. -, τόπος „loc"), monotopic, ori­
ginar dintr-un singur loc sau regiune
(specie) [monotopic ; monotop ; mono-
topique ; monotópikus ; монотонный]
458 MONOTRICHUS (gr.-, θρίξ, τριχός
„păr"), monotrih, cu un singur păr,
cil sau flagel (bacterie) [monotrichous ;
monotrich, eingeißelig ; monotrique ;
monotrich, egycsillangós ; одноволо-
систый, одножгутиковый]
459 MONOTROPHICUS (gr. -, τροφή
„nutriţie"), monotrof 1. Cu un sin­
gur fel de nutriţie. 2. Cu nutriţie pe
o singură specie gazdă [monotrophic ;
monotroph ; monotrophique ; mono­
trof; монотрофный]
460 MONOTROPICUS (gr. -, τροπή „di­
recţie"), monotropic 1. Care vizi­
tează florile unei singure specii
(albină). 2. Cu adaptabilitate redusă
[monotropic ; monotrop ; monotrope ;
monotróp ; монотропный]
461 MONOTYPICUS (gr. -, τύπος „mo­
del"), monotipic, fără variabilHate
(specie) ; cu o singură specie (gen)
[monotypic; monotypisch; monoty­
pique ; monotipikus ; монотшшый, од­
нотипный]
462 MONOXENICUS, MONOXENUS
(gr. -, ξένος „gazdă"), monoxenic,
autoecic; care creşte numai pe o
singură plantă gazdă (parazit) [mo-
noxenous; monoxen; monoxène;
monoxén, egygazdájú; однохозяйст-
венный]
463 MONOZYGOTICUS (gr. -, ζυγός
„jug"), monozigotic 1. Dezvoltat
dintr-un singur ovul fecundat. 2. Cu
un singur zigot [monozygous, mono­
zygotic ; monozygotisch, monozy-
got, eineiig; monozygotique; monozi-
gótikus ; монозиготный]
464 MON S m, munte [mountain; Berg.
Gebirge; montagne; hegy; гора]
465 MON ST RAN S (monstro), indicator,
care arată, care demonstrează [in­
dicatory, indicating; zeigend; indi­
cateur; mutató, jelző; показываю­
щий]
466 MONSTROSITAS f, monstruozitate,
anomalia morfologică a unor organe
(flori, frunze, ramuri, tulpină) [mon-
MONSTRÖSus
stroeity; Monstrosität, Mißbildung;
monstruosité; monstrozitás, torzkép­
ződmény; уродливость]
467 MONSTROSUS, MONSTRUOSUS,
monstruos, deformat; cu formă tera­
tologică deosebită de cea normală
[monstrous, abnormal, teratologicei ;
monströs, mißgestaltet; monstrueux,
déformé ; monstrózus, rendellenes,
torzképződésű ; уродливый]
468 MONTANUS, montan, care creşte
pe munţi (specie) [montane; berg-
bewohnend, bergliebend, bergwach­
send; montagnard, de montagne;
hegyi, hegylakó; горный, обитающий
на горах] —»· огео-*
469 MONTICOLUS -* montanus
470 MORRILLOSUS, MORROSUS, mor­
bid, bolnăvicios [sickly, diseased,
morbid; krankhaft, kränklich, krän­
kelnd; maladif, morbide; beteges,
kóros ; болезненный]
471 MORRUS m, boală [malady, disease;
Krankheit; maladie; betegség; бо­
лезнь]
MORRUS PLANTARUM, boala
plantelor [malady of plants; Pflan­
zenkrankheit; maladie des plantes;
növénybetegség ; болезнь растений]
472 MORINUS, MORO- (lat. morus
„dud"), morin, de culoarea închis
purpurie a fructelor coapte de Morus
nigra (morocarpus) [mulberry-black,
deep-purple ; dunkel-purpurrot ; rouge-
purpurin foncé ; sötét-biborpiros ;
тёмно-багряный ]
473 MORPHO-, -MORPHUS (gr. μορφή
„formă"), în formă de, cu formă de,
asemănător cu (morphophyllus, an-
thropomorphus, heteromorphus, rhizo-
morphus) [-shaped, with appearance
of; -gestaltig, -ähnlich; semblable à,
ayant la forme de; -szerű, hasonló;
alakú ;-образный] -+ - formis
474 MORPHAESTHESIS f (gr. -, αϊσ-
θησις „sensibilitate"), morfestezie,
estezie morfogenetică [morphaesthe-
sia ; Morphăsthesie ; morphesthésie ;
morfoesztézia ; морфэстезис]
475 MORPHOGENESIS ί (gr. -, γένεσις
„naştere"), morfogeneză. geneza şi
dezvoltarea caracterelor morfologice
ale organelor [morphogenesis; Mor­
phogenese, Formentwicklung, Gestalt­
bildung ; morphogenèse ; morfogené-
zis, alakfejlődés; морфогенез, формо­
образование]
476 MORPHOGENIA f (gr. -, γένος
„urmaş"), morfogenie, studiul adap­
318
tărilor morfologice ale plantelor la
condiţiile mediului lor natural (Jac-
card) [morphogeny ; Morphogenies
Grestaltlehre ; morphogenie; morfo-
génia, fejlődés- alaktan; морфогения]
477 MORPHOGENUS ( g r . - ) , morfogen,
formativ, care duce la modificarea for­
mei [morphogenous ; morphogen ; mor-
phcgène ; morfogen, alakító, alakképző ;
морфогенный]
478 MORPHOGRAPHIA f (gr. -, γράφω
„a scrie"), morfografie, descrierea
morfologică şi histologică a organelor
sau organismelor (Vuillemin) [mor-
phography ; Morphographie, Gestal­
tungsbeschreibung ; morphographie ;
morfográfia, alaktani leirás; морфо-
графия]
479 MORPHOLOGIA f (gr. -, λόγος
„vorbire"), morfologie, studiul con­
formaţiei externe şi a structurii in­
terne a organelor şi organismelor
[morphology; Morphologie, Gestal­
tungslehre, Formenlehre ; morpholo­
gie; morfológia, alaktan, szervezet­
tan; морфология]
480 MORPHOLOGICUS (gr. - ) , morfolo­
gic, care se referă la forma externă
şi structura internă a organelor (carac­
ter) [morphological ; morphologisch ;
morphologique ; alaktani ; морфоло­
гический]
481 MORPHONOMIA î (gr. -, νόμος
„lege", „obicei"), morfonomie, legile
de formare a caracterelor morfolo­
gice [morphonomy ; Morphonomie ;
morphonomie ; morfonómia ; морфо-
номия]
482 MORPHONYMUM η (gr. -, ονυμα,
όνομα „nume"), morfonim, nume
bazat pe caracterele morfologice ale
plantei [morphonymum ; Morphonym ;
morphonyme ; morfonimum ; морфо-
ним]
483 MORPHOPHYLOGENESIS f (gr. -,
φϋλον „trib", γένεσις „naştere"), mor-
fofilogeneză, studiul genezei variabili-
tăţii morfologice în cursul filogeniei
[morphophylogenesis ; Morphophylo-
genese ; morphophylogenèse ; morfo-
lilogenézis ; морфофилогенез]
484 MORPHOPLANCTON η (gr. -, πλαγ-
κτός „rătăcitor"), morfoplancton,
plancton format din organisme ale
căror caractere morfologice le uşu­
rează plutirea [morphoplankton ; Mor-
phoplankton ; morphoplancton ; mor-
foplankton ; морфопланктон]
485 MORPHOPLASIA f (gr. -, πλάσις
„modelare"), morfoplazie, potenţia-
319
litatea morfogenetică a organismelor
în curs de dezvoltare [morphoplasy ;
Morphoplasie ; morphoplasie ; morfo-
plázia; морфоплазия]
486 MORPHOSIS î (gr. μόρφωσις „for-
mare"), morfoză i . Modul de dezvol­
tare a unui organ. 2. Modificarea
morfologică şi funcţională a unui organ
fundamental datorită schimbării con­
diţiilor de mediu [morphose; Morp-
hose ; morphose ; morfózis ; морфоз]
487 MORPHOTYPUS m (gr. -, τύπος
„model"), morfotip, exemplarul tipic
al uneia dintre formele speciei poli­
morfe [morphotype ; Morphotypus ;
morphotype; morfotipus; морфотип]
488 MORULUS, întunecat, de culoare
închisă [dark; dunkel; foncé; sötét;
темный]
489 MOS Aie А FOLIO RU M, mozaic fo­
liar, dispoziţia laminei frunzelor în
acelaşi plan şi perpendicular pe direc­
ţia razelor de lumină (Hedera) [leaf-
mosaic; Blattmosaik; mosaïque foliai-
re ; levélmozaik ; листовая мозаика]
490 MOSCHATELLINUS, MOSCH А-
TUS, moscat, cu miros de mosc
[musky, muskscented, moschate ;
moschusduftend, moschusriechend ;
musqué ; pézsmaillatú ; мускусный]
491 MOT I LI S, motil, capabil de miş­
care (anteră) [motile, movable ; beweg­
lich; mouveable; mozgóképes; под­
вижный]
492 MOTILITAS î, motilitate, capaci­
tatea de mişcare (a protoplasmei, a
unor organe) [motility; Motilität,
Bewegungsfähigkeit, Beweglichkeit ;
motilité; mozgási képesség; подвиж­
ность]
493 MOTUS (-US) m, mişcare [move­
ment ; Bewegung ; mouvement ; moz­
gás ; движение] —>• cinesis (kinesis)
494 MUCIDUS 1. Mucegăit. 2. Mucila­
ginos [1. musty, mouldy, 2. slimy;
1. schimmelig, moderig, 2. schleimig;
1. moisi, chanci, 2. mucilagineux ;
1. penészes, 2. nyálkás ; 1. заплесне­
вевший, 2. слизистый]
495 MUCIFER, mucifer, care conduce
sau conţine mucilagii (canal) [muci-
ferous, mucusbearing ; schleimtra­
gend; mucifère; nyálkát szállító;
слизеносный]
496 MUCILAGIGENUS, mucilagigen,
care secretă mucilagii (celule) [muci-
lagigenous, mucus-producing ; schleim­
absondernd ; mucilagigène ; nyál-
kát képző; выделяющий слизь]
M ÜL TIA RIS TA TUS
497 MUCILAGINEUS, mucilaginos, de
natura şi consistenţa mucilagiului
[mucilagineous, mucoid; schleimartig;
mucilaginé ; nyalkaszerû ; слизевид-
ный]
498 MUCILAGINOSUS, mucilaginos,
vîscos, cu mult mucilagiu (sămînţă)
[slimy, mucilaginous; schleimig; mu­
cilagineux, muqueux; nyálkás; сли­
зистый] —• pituitus, mucosus
499 MUCILAGO f, mucilagiu, substanţă
de consistenţă vîscoasă din celulele
unor plante (Algae, Malvaceae, Or-
chidaceae) [mucilage, slime; Schleim;
mucilage; nyálka, nyák; слизь] - •
mucus
500 MUCOR m, mucegai [mould; Schim­
mel, Kahm; moisissure; penész;
плесень]
501 MUCOSUS MUCILAGINOSUS
502 MUCRO m, mucron, vîrf scurt,
subţire şi nepunginte, din partea api-
cală a frunzei, ca o continuare a ner­
vurii principale [mucro; Weichspitze,
Blattstachel; mucron; szálkahegy;
остроконечие]
503 MUC RON ΑΤΟ-, MUCRONATUS,
MUCRONI-, mucronat, prevăzut cu
mucron (mucronato-crenatus, mucro-
nato-dentatus, mucronifolius) [mucro-
nate; weichspitzig, steifgespitzt; mu-
croné; szálkás, szálkásan-, szálkás-
hegyű ; остроконечный, остроконечно-]
MUCRONULUS m, mucronul, mu­
cron mic [mucronule ; Weichspitzchen ;
mucronule; apró szálka; короткое
остроконечие]
505 MUCUS m -* mucilago
506 MULT-, MULŢI-, MULTUS, mult,
numeros, cu numeroase (multangulus,
multiaristatus, multicostatus, multi-
florus) [many-, many; viel, viel-,
reich- ; multi-, à beaucoup, à plusieurs ;
sok, sok-, több-; многий, много-] —^
pluri-, poly-, chili-, mille-, myri-
507 MULTANGULARIS, MULTANGU­
LUS, multiangulat, cu mai multe
muchii sau colţuri (tulpină, fruct)
[multangular, many-angled; vielkan­
tig, vieleckig; multangulé, multan-
gulaire; sokélű, sokszegletű; многоу­
гольный] - • polygonalis
508 MULTENNIS -» pluriannuus, peren-
nis
509 MULTI ALA TUS -* polypterus
510 MULTIARISTATUS, multiaristat,
cu numeroase arisle [many-awned;
MULTIARTICULATUS 820
vielgrannig; à plusieurs arêtes; sok- big; polychrome; sokszínű; много­
szálkájú ; многоостистый] цветный] —»· discolor, polychromus
511 MULTIARTICULATUS, multiar- 526 MULTICORNUS -^ polyceratus
ticulat, eu numeroase articulaţii
[multiarticulate, many-jointed ; viel- 527 MULTICOSTATUS -^ pluricostatus
malgegliedert ; multiarticulé ; soki- 528 MULTIDENTATUS -^ pluridens,
zesülésű ; многочленистый] pluridentatus, polyodontus
512 MULTIAXIALIS, MULTIAXI- 529 MULTIDIGITATUS -* polydacty-
FER, multiaxial, cu mai multe axe lus
[multiaxiferous ; vielachsig ; multi-
axifère; soktengelyü; многоосевой] 530 MULTIFACTORIALIS, multifac­
torial, condiţionat de mai mulţi fac­
513 MULTIBRACTEATUS, multibrac- tori genetici (caracter) [multifactorial ;
teat, prevăzut cu mai mulţi bractei multifaktoriell; multifactoriel ; mul-
[multibracteate ; vieldecklättrig ; à tifaktoriális ; полифакториалъный] —»•
plusieurs bractées; sokmurvás; мно- polyfactorialis
гоприцветниковый]
531 MULTIFARIUS ->• multiserialis
514 MULTICAPITATUS, MULTICE­
PHALUS, MU LT ICE PS, MUL- 532 MULTIFER, multifer. 1. Fertil. 2.
TICIPITALIS, multicapitat 1. Cu Care înfloreşte şi fructifică de mai
mai multe îngroşări terminale glo- multe ori [multiferous, often bearing,
buloase (rădăcină). 2. Cu mai multe fruitful; tragbar, oftblühend, mehr­
capitule florale (inflorescenţă) [mul- malsfruchtend ; multifère, fertile ;
ticeps, many-headed, many-flower- jóltermő, többszörtermö ; плодущий,
headed; vielköpfig, vielblütenköpfig ; плодовитый] —* sychnocarpus [2)
multicapité, multicéphale ; sokfejű, 533 MULTIFIDUS, multifidat, de mai
sokfej ecskés ; многоголовчатый] - • po- multe ori fidat în segmente pînă la
lycephaîus jumătatea semilaminei (frunză) [mul-
515 MULTICAPSULARIS, multicap- tifid, many-cleft; vielspaltig, viel-
sular, cu mai multe capsule [multi- teilig; multifidé; sokosztatù, több-
capsular; vielkapselig ; multicapsu- ször hasított ; многонадрезный, мно­
laire; sok toktermésű; многокапсу- гораздельный]
лированный] 534 MULTIFLAGELLATUS, multi-
516 MULTICARINATUS, multicarenat, flagelat, cu mai mulţi flageli [multi-
cu mai, multe carène sau jghiaburi flagellate; vielpeitschentragend; mul-
[multicarinate ; vielkielig ; multica- tiflagellé ; sokostorú ; многожгутико­
rené; sokvájatú; многокилевой] вый]
517 MULTICARPELLARIS ^ pluri- 535 MULTIFLORUS, multiflor, cu nu­
carpellaris meroase flori [multiflorous, many-
flowered; vielblűtig, reichblűíig; mul-
518 MULTICAUDATUS ^ polyurus tiflore, polyanthe ; sokvirágú, gazda­
519 MULTICAULIS, multicaul, cu nu­ gon virágzó ; многоцветковый] -> poly-
meroase tulpini [many-stemmed ; anthemus, polyanthus, pluriflorus, abun-
vielstengelig; à plusieurs tiges; sok- diflorus, milleflorus, myrianthus
szárú; многостебельный] -> polyplo- 586 MULTIFOLIATUS, MULTIFO-
caulis LIUS —>• polyphyllus
520 MULTICELLULARIS -^ pluricellu- 537 MULTIFOLLICULUS m -^ poly-
laris folliculus
521 MULTICEPHALUS, MU LT ICE Ρ S
—* multicapitatus 538 MULTIFORMIS -* polymorphus
522 MULTICILIATUS, multiciliat, cu 539 MULTIFURCATIO i-^ polytomia
mai mulţi cili [multiciliate ; vielwim- 540 MULTIGENUS -^ heterogeneticus
perig; multicilié; sokpillájú, sokcsil­
lan gós; многоресничатый] 541 MULTIGLANDULOSUS polya-
523 MULTICIPITALIS -^ multicapita­ denus
tus 542 MULTIGONUS -^ multangularis,
524 MULTICOCCUS -^ polycocms polygonalis, multiqueter
525 MULTICOLOR, multicolor, cu mai 543 MULTIGYRATUS -^ polygyrus,
multe culori [many-coloured ; vielfar­ polycyclicus, tortuosus
«21 MULTIVALENS
544 MULTIJÜGATUS, MULTIJU- káció, szaporodás, teratológikus hasa­
GUS, de mai multe ori împerechia dás; размножение]
(foliole) [multijugate, multijugous; 558 MULTIPLICATIV US, multiplica­
vieljochig; multijugué; többször pá- tiv, de înmulţire (organ) [multiplica­
ros; многопарный] tive, multiplying ; vervielfältigend ;
545 MULTILATERÁLIS, multilateral, multiplicatif; szaporító, sokszorosító;
cu mai multe laturi (simetrie) [multi- размноженный]
lateral, many-sided; vielseitig; multi- 559 MULTIPLICATUS, multiplicat,
latéral; sokoldalú, többoldalú; мно­
госторонний] înmulţit, cu număr mărit (petale)
[multiplicate, multiplied ; vermehrt,
546 MULTILINEATUS, multiliniat, cu verfielfâltigt ; multiplié ; sokszoroso-
mai multe linii [multilineate ; viel- dott, növekedett számú; умножен­
strichelig, vielstreifig, reichgestrichelt ; ный]
multilineé ; gazdagon vonalazott ;
многолинейчатый] 560 MULTIPOLARIS, multipolar, cu mai
mulţi poli (fusul acromatic în cario-
547 MULTILOBATUS, MULTILO- cineză) [multipolar; multipolar; mul­
BUS, multilobat, cu mai mulţi lobi tipolaire ; multipoláris, többsarkú,
(antere, frunze) [multilobate, many- többpólusú; мультиполярный] —* plu-
lobed; viellappig, vielfâcherig ; multi­ ripolaris
loba; sokkaréjú, sokrekeszes; мно­
голопастный] 561 MULTIPUNCTATUS -^ polystic-
tus
548 MULTILOCELLATUS, multilocelat,
cu mai multe loji mici (antere) [mul- 562 MULTIQUETER -+ multigonus
tilocellate; vielkleinfâcherig; multi- 563 MULTIRADIATUS -» polyarchicus
locellé ; többrekeszecskés ; многока­
меральный] —>• plurilocellatus 564 MULTIRAMOSUS, multiramificat,
cu multe ramuri [multiramose, many-
549 MULTILOCULARIS, MULTILO- branched; vielzweigig, vielăstig; mul-
CÜLATUS, multilocular, cu mai tirameux ; sokágú ; многоветвистый]
multe loji sau loculi (ovar) [multi­
locular, many-celled ; vielfâcherig, 565 MULTISECTUS, multisectat, cu
mehrf âcherig ; multiloculaire ; sokre­ numeroase inciziuni pînă la nervura
keszes, soküregű; многогнездный] —> mediană (frunză) [multisectate ; viel­
plurilocularis schnittig, vielzerschnitten ; multi-
séqué; többször hasogatott, sokszor
550 MULTINER VA TUS, MU LT INER- szeldelt ; многонадрезный]
V.IS —» plurinervatus, polynervius,
polyphlebius 566 MULTISEPTATUS, MULTISEP-
TUS —*• pluriseptatus, polyphragmati-
551 MULTINOMINALIS -* polynomi- cus
nalis
567 MULTISERIALIS, MULTISERI·
552 MULTINUCLEARIS, MULTINU- AT и S —*• multifarius, pluriserialis,
CLEATUS —*• plurinucleatus, poly- polystichus
nuclearis
568 MULTISERRATUS, mulliserat, cu
553 MULTIOVULATUS -» pluriovu- numeroşi dinţi seraţi (frunză) [multi-
latus, polyovulatus serrate ; vielmalsgesägt, vielsägezäh-
nig; multidenté en scie; sokszor
554 MULTIPARTITUS — pluriparti- fürészelt élü; многозубчатый]
tus
555 MULŢI PET ALU S -> polypetalus 569 MULTISETUS -^ polysetus
570 MULTISILIQUOSUS, cu nume­
556 MULTIPLEX, multiplu, de mai roase silicve [mullisiliquous; viel-
multe ori compus (fruct, ovar, tul­ schotig, vielschotenfrüchtig ; à plu­
pină) [manyfold, many-folded; viel­ sieurs siliques; sokbecőjü; много-
fach ; multiple ; sokszoros, többszö­ сторучковый]
rös ; множественный, многократный]
571 MULTISPERMUS -* polyspermus
557 MULTIPLICATIO f, multiplicare
1. înmulţire pe cale asexuată. 2. 572 MULTISPORUS — polysporus
Despicarea teratologică a organului 573 MULTISTELICUS -^ polystelicus
în părţi omoloage [multiplication;
Multiplikation, Vermehrung, Verfiel- 574 MULTIVALENS, multivalent, poli­
făltigung ; multiplication ; multipli- valent 1. Cu mai multe valenţe. 2.
MULTIVALVIS 82â
Cu mai mulţi cromozomi reuniţi (în veränderlich, wechselnd, unbeständig;
meioză) [multivalent*, multivalent; changeable, variable; változékony,
multivalent ; multiValens ; полива­ változó ; переменчивый, меняющийся]
лентный] -+ polyvalens 587 MUTABILITAS î, mutabilitate, ca­
575 MULTIVALVIS, multivalvat, cu mai pacitatea plantei de a produce mu­
multe valve (capsulă) [many-valved ; taţii [mutability; Mutabilität; muta­
vielklappig; multivalvé; sokkopácsú; bilité ; mutabilitás ; мутабильность]
многостворчатый] 588 MUTAGENES î pl, mutagene, con­
576 MULTIZONATUS, multizonat, cu diţii de temperatură sau substanţe
mai multe zone sau fîşii (vegetaţie) care provoacă mutaţii [mutagenes;
[multizonate ; vielgiirtelig ; multizo- Mutagenen ; mutagenes ; mutagén-
né ; sok övezetű ; многопоясковый] —>• anyagok; мутагены]
polyzonatus 589 MUTANTES î pl, mutante, forme
577 MULTUS, mult, numeros [many, de plante care s-au modificat sub
much; viel, mehrere; plusieurs, beau, efectul mutaţiei [mutantes ; Mutanten ;
coup; sok, számos; многочисленный] mutants; mutánsok; мутанты]
578 MUMMIFICATIO í, mumificare, 590 MUTATIO î, mutaţie, modificări
mumifiere ; zbîrcirea fructelor pe ra- cromozomiale discontinue, cu efecte
muri din cauza atacului ciupercii genetice datorite unor cauze spon­
Monilia [mummification; Mumienbil- tane sau influenţei unor agenţi mu-
dung; mommification ; mumifikáció; tageni (De Vries) [mutation; Muta­
мумификация] tion, Erbabweichung; mutation; mu­
táció; мутащ1я] —»^ idiovariatio
579 MUNITUS, prevăzut cu, întărit,
apărat [provided with, protected; 591 MU ΤATU S, mutat,schimbat, trans­
versehen, befestigt, geschützt ; pour­ format (mutatis characteribus cu
vu, muni, protégé; ellátott, ráerősí­ schimbarea caracterelor; mutatis no-
tett, védett ; защищенный, снабжен­ minibus cu schimbarea denumirilor)
ный] [changed; verändert; changé; meg-
változott; измененный]
580 MURALIS, MURARIUS, mu­
ral, care creşte pe ziduri [mural, 592 MUTICATUS, MUTICUS, mutic,
growing on walls; mauerbewohnend; fără vîrf ; nearistat, nemucronat [mu-
mural ; kőfali ; стенной, муральный] ticous, pointless, awnless, blunt; un-
PLANTAE MURALES, plante de bespitzt, unbewehrt, stumpf, grannen­
los; mutique, émoussé, sans arête;
pe ziduri [mural-plants; Mauerpflan­ szálkátlan, nem hegyben végződő;
zen; plantes des murailles; köfali тупоконечный, тупой]
növények; муральные растения]
581 MURICATUS, muricat, cu excres­ 593 MUTILATUS, MU TI LU S, mutilat,
cenţe spiniforme scurte şi tari (tulpi­ lipsit de un organ sau de părţi care
na la Asperugo procumbens) [muricate ; existau în mod normal [multilated,
maimed ; verstümmelt ; mutilé ; csonka,
rauhstachelig; muriqué; durván apró­ csonkított ; увечный]
tüskés; мелкоколючий]
582 MURIFORMIS, muriform, de forma 594 MUTUALISMUS m, mutualism,sim­
unui zid (ţesut medular) [muriform, bioză cu beneficiul ambilor parteneri
wall-shaped ; mauerförmig ; murifor- [mutualism ; Mutualismus ; mutualis-
me; életközösség, mutuálizmus; му­
me ; fal alakú ; стенковидный] туализм]
583 MURINACEUS, MURINUS, murin,
de culoarea cenuşiu brunie a şoare­ 595 MUTUALISTICUS, MUTUUS,
cilor [mouse-coloured, mouse-grey; mutual, reciproc, cu avantaje reci­
mausfarbig, mausgrau ; gris de souris ; proce (simbioză) (pro mutua commu-
íaíione,pentru schimb reciproc; men­
egérszürke; sötétszürke; мышино-се- ţiune în cataloagele de seminţe) [mu­
рый] —• myochrous tual, reciprocal; wechselseitig; mutuel,
584 MUSCOSUS, acoperit cu muşchi réciproque; kölcsönös, kölcsönösségen
[mossy; moosig, bemoost; moussu; alapuló ; взаимный, обоюдный] -* re-
mohos ; мшистый] ciprocus
585 MU seu S m, muşchi [moss; Moose; 596 MYC-, MYCET- MYCETO-, MYCO-,
mousse; moha; мох] -MYCES (gr. μύκης, μύκητος „ciu­
586 MUTABILIS, schimbător, variabil percă") referitor la ciupercă (mycetoi-
[mutable, changeable, inconstant ; deus, mycetogenus, mycologicus, actino·
82S
myces) [fungal; pilz-, -pilzig; fongal,
de champignon; gomba-, gombára
vonatkozó ; грибе-, грибной] ->• fungi­
bel MYCELARIS, MYCELIALIS, MY-
CELICUS (gr. -), micelar, саге apar­
ţine miceliului [mycelial; myzelial;
mycélaire ; miceláris ; мицелиевый]
598 MYCELIUM η (gr. -, ήλος „excres­
cenţă"), miceliu, totalitatea hifelor
unei ciuperci, purtînd sau nu organe
de fructificare [mycele, mycelium,
spawon; Myzel, Pilzlager, Pilzfaden­
geflecht; mycélium; micélium, gom­
bafonalköteg, gombafonalnyaláb, gom­
bafonalszövedék ; мицелий, грибница]
—*• phlebomorpha
599 MYCELOIDEUS (gr. -, είδος „ase­
mănare"), miceloid, asemănător cu
miceliul [myceloid; pilzfaserâhnlich ;
mycéloide ; gombafonalszerű ; мице-
лиевидный]
600 MYCETES f pl (gr. -), ciuperci
[fungi, mushrooms; Pilze; champi­
gnons; gombák; грибы]
601 MYCETOGENESIS î (gr. -, γένεσις
„origine"), micetogeneză, geneza ciu­
percilor [mycetogenesis ; Myzetogene-
se ; mycétogenèse ; micetogenezis ;
мицетогенез]
602 MYCETOIDEUS (gr. -, είδος „ase­
mănare") —• fungaceus, fungiformis
603 MYCETOLOGIA f (gr. -, λόγος
„vorbire") —»· mycologia
604 MYCETOPHAGUS (gr. -, φάγομαι
„a mînca"), micetofag, fungivor, care
se nutreşte cu ciuperci [mycetopha-
gous, fungivorous; pilzfressend; my-
cétophage, fungivore; gombával táp­
lálkozó ; грибоядный]
605 MYCHOGAMIA f (gr. μυχός „pro­
funzime", γάμος „căsătorie")-» auto-
fertilitas, autofecundatio
606 Л/yC0CJS:C/i)/i7i»f η (gr. μύκης „ciu­
percă", κηκίς, κηκϊδος. „gală"), mi-
cocecidie, cecidie produsă de ciu­
perci [mycocecidium ; Pilzgalle ; myco-
cécidie; gombagubacs; микоцецидий]
607 MYCODOMATIUM η (gr. -, δω-
μάτιονΙ „căsuţă"), micodomaciu, ex­
crescenţă pe rădăcina unor plante,
populată de ciuperci [mycodomatium ;
Mykodamatium, Wurzelbüschel; my-
codomatie ; mikodomácium, gyökér­
daganat, „gombalakás" ; микодома-
циум]
608 MYCOFLORA f (gr. -, lat. flora
„floră"), micofloră, flora micologică
MYO-
[mycoflora ; Mykoflora ; mycoflore ;
gombaflora; микофлора]
609 MYCOLOGIA î (gr. -, λόγος „vorbire"),
micologie, studiul ciupercilor [myco­
logy; Mykologie, Pilzkunde; mycolo­
gie ; mikológia, gombatan ; микология]
—»· mycetologia
610 MYCOLYTICUS (gr. -, λύσις „des­
compunere"), micolitic, care lizează
ciupercile [mycolytic; mykolytisch;
mycolytique; mikolitikus; миколнти-
ческий]
611 MYCOPALAEONTOLOGIA f (gr. -,
παλαιός „vechi", δυοντος „fiinţă,"
λόγος „vorbire"), micopaleontologie,
studiul ciupercilor din timpurile geo­
logice [mycopalaeontology ; Mykopa-
lăontologie; mycopaléontologie ; miko-
paleontológia ; микопалеонтология]
612 MYCORRHIZA f (gr. -, ^ιζα „rădă­
cină"), micoriză, legătura simbiotică
dintre miceliile unor ciuperci şi rădă­
cinile unor plante superioare [myco-
rrhiza ;.Mykorrhiza, Pilzwurzel, Wur­
zelsymbiose; mycorrhize; mikorrhiza,
gombagyökér; микориза] *
613 MYCORRHIZOMA η (gr. -, ί>ιζώμα
„mănunchi de rădăcini"), micorizom,
rizom cu structură asemănătoare mi-
corizei (Corallorhiza, Monotropa)
[mycorhizome ; Mykorrhizom ; myco-
rrhizome ; mikorrizoma ; микорризома]
614 MYCOSIS f (gr. -), micoză, boală
cauzată de ciupercile parazite [my­
cose; Mykose; mycose; mikózis;
микоз]
615 MYCOTROPHICUS, MY СОТ RO­
II PU S (gr. -, τροφή „aliment"), mico-
trof, comensal; care se nutreşte în
simbioză cu ciuperci micorizice (plantă)
[mycotrophic ; mykotroph ; mycotro-
phique; mikotrof; микотрофный]
616 MYI-, MY IO-, MYIODEUS (gr.
μυϊα „muscă", είδος „asemănare), ase­
mănător cu musca [fly-like; fliegen­
ähnlich; semblable à une mouche;
légyszerű; муховидный]
617 MYIOPHILUS (gr. -, φιλέω „a
iubi"), miiofil, polenizat prin diptere
(flori) [myiophilous ; fliegenblütig, dip-
terenblütig ; myiophile ; légyporozta,
legyek által porzódó; мииофильный]
618 MYO-, MYOS-, MYODEUS (gr. μυς.
μυός „şoarece", είδος „asemănare"),
asemănător cu şoarecele (myochrous,
myosuroides) [mouse-like; mausâhn-
lich ; ressemblant à une souris ; egér­
szerű; мыщевидный]
MYOCHROUS
€19 MYOCHROUS (gr. -, χρομα „culoare")
—» murinaceus, murinus
620 MYRI^,MYRIA-,MYRIO^.{gг.μυ-
ρίος „cu о mie", „numeros"), cu nu­ 627 MY RMECOSY MEIOSIS
meroşi, cu foarte multe, cu nenumă­
rate (myriacanthus, myriasporus, ту·
riophyllus) [very many, countless;
viel-, reich-, tausend-; à beaucoup,
à nombreux ; ezer-, sok-, számtalan ;
бесчисленно-) —• mille-, muhi-, poly-
€21 MYRIANTHUS (gr.-, άνθος „floare"), 628
cu numeroase flori [many-flowered;
tausendblütig, vielblütig, reichblütig;
millefolié; sokvirágú, számtalan vi-
rágú ; бесчисленноцветковый] —*• mil-
leflorus, multiflorus, polyanthus
629
622 MYRMECO' (gr, μύρμηξ, μύρμηκος
„furnică"), referitor la furnici (туг·
mecobromus, myrmecophobus, туг·
mecoctonus [ant-, pertaining to ants;
ameisen- ; de fourmi ; hangya- ; му­
равь-] 630
€23 MYRMECOCHORUS (gr. -, χωρέω
„a se răspîndi"), mirmecoc(h)or, саге
îşi răspindeşte seminţele sau fructele 631
prin intermediul furnicilor (plantă)
[myrmecochorous ; myrmekochor, amei
sengesât ; myrmécochore ; mirmeko-
chor, hangyák útján terjedő; мирме-
кохорный]
€24 MYRMECODOMATIUM η (gr. -, 632
δωμάτιον „căsuţă"), mirmecodomaciu,
conformaţii speciale pe plante în care
sînt adăpostite furnici [myrmeco-
domatium; Ameisenhăuschen ; myr-
mécodomatie ; hangyalakás ; мирмеко-
домациум]
€25 MYRMECOPHILUS (gr. -, φιλέω 633
„a iubi"), mirmecofil, care trăieşte
în comunitate cu furnicile, planta
asigurîndu-le adăpost şi nutriţie (spe­
cie) [myrmecophilous, ant-loving ; amei­
senliebend, ameisenfreundlich ; myr-
mécophile ; mirmekofil, hangyaked­ 634
velő ; мирмекофильный]
€26 MYRMECOPHYTA η pl (gr. -,
φύτον „plantă"), plante mirmecofile,
oferind furnicilor hrană şi adăpost
SU
[myrmecophytes, ant-plants; Ameisen­
pflanzen ; myrmecophytes ; mirmekofil
növények; мирмекофнты]
(gr, -,
συμβίακτις „comunitate de viaţă"),
mirmecosimbioză, simbioză cu avan­
taje reciproce între plante şi furnici
[myrmecosymbiosis ; Myrmekosymbio-
se; myrmécosymbiose ; mirmekoszim-
biózis ; мирмекосимбиоз]
MYRRHA ι î(gr. μύρρα „parfum"),
mirhă, gumă-răşină extrasă din Balsa-
modendron myrrha [myrrh ; Myrrhe,
Balsamharz ; myrrhe ; mirhamézga ;
мирха]
MYRTILLINUS (gr. μύρτος „mirt"),
mirtilin, de culoarea verde a plantei
sempervirescente Myrtus [myrtle-
green; myrtengrün; myrtilline; mir-
tuszzôld ; мирто-зелёный]
MYSTACEUS, MYSTACINUS (gr.
μύσταξ, μύστακος „barbă") —^ barba-
tus
MYURUS (gr. μΰς „şoarece", ουρά
„coadă"), asemănător cu coada şori­
celului (epit.) [mousetail-like ; mâu-
seschwanzähnlich ; comme la queue
de la souris ; egérfarkszerű ; мышехвос-
тый]
MYXOBACTERIA η pl (gr. μύξα
„mucozitate", βακτηριον „bastonaş"),
mixobacterii, colonii de bacterii cu­
prinse într-o masă gelatinoasă (Thax-
ter) [myxobacteria ; Myxobakterien ;
myxobactéries ; mixobaktériumok ;
миксобактерий]
MYXOSPORÂi (gr. -, σπορά „să-
mînţă"), mixospor, spor caracteristic
pentru Myxomycètes [myxospore; My-
xospore; myxospore; mixospóra;
миксоспора]
MYXOSPORANGIUM η (gr. - -,
άγγείον „vas"), mixosporange, corp
de fructificare la Myxomycètes [my-
xosporange; Myxosporangium ; myxo-
sporange; mixosporángium ; миксоспо-
рангий]
 Ν
1 n-GENERATIO, generaţie în care
nucleu conţin un număr haploid
(simplu) de cromozomi ; generaţie
haploidă (gametofitică) [n-generation,
haploid generation; η-Generation, ha­
ploide Generation, gametische Chro­
mosomenzahl; génération à η chro­
mosomes, génération haploïde; n-ge-
neráció, haploid generáció ; н- гене­
рация, гаплоидная генерация] - • x-ge-
neratio
2 2n-GENERATI0, generaţie în care
nucleu conţin un număr diploid (dublu)
de cromozomi; generaţie diploidă
(somatică, zigotică) [2n-generation,
diploid generation; 2n-Generaticfti,
diploide Generation, somatische Chro­
mosomenzahl; génération à 2n chro­
mosomes, génération diploîde; diploid
kromoszómás nemzedék, 2n gene­
ráció ; 2h-reHepauHH, диплоидная гене­
рация] —>· 2 х-gener alio
3 NAEVIUS, NAEVOSUS -* macu-
latus, cicatricatus
4 NAMATOPHYTA η pl (gr. νάμα,
νάματος „pîrîu", φυτον „plantă"), na-
matofite, plante din pîraie [brook
plants ; Bachpflanzen ; plantes de ruis­
seau; pataki növények; наматофиты]
5 NAN-, NANO-, NANN-, NANNO-.
NANUS, pitic, foarte mic (nano-
carpus) [dwarf, dwarfish, very small;
zwerg artig, zwergig, sehr klein ; nain,
trés petit; törpe, alacsony, nagyon
kicsi ; карликовый, малорослый] —>
pygmaeus, pumilus *
6 NANANDER, NANANDRICUS,
NANANDRUS (gr. νάνος „pitic",
ανήρ, ανδρός „bărbat"), nanandru,
cu anteridii pe filamente scurte (Oe-
dogonium) [nanandrous; nanandrisch;
nanandrique ; nanandrikus, rövid hlm-
fonalas; нанандрический]
7 NANISMUS m (gr. -), nanism, mi­
cimea excepţională a plantei, de na­
tură congenitală sau obţinută prin
cultură [nanism, dwarfishness ; Zwerg-
heit, Zwergwuchs, Kümmerwuchs, Ver-
zwergung; nanisme, petitesse; naniz-
mus, törpenövés; нанизм, карликовый
рост] —*• pygmaeismus
8 NANOFLORA t (gr. -, lat. flora
„floră"), nanofloră, floră scundă [na-
noflora; Zwergflora; flore naine; tör­
peflóra; нанофлора]
9 NANOPHANEROPHYTA η pl
(gr. -, φανερός „vizibil", φύτον „plantă),
nanofanerofite, formă biologică a fa-
nerofitelor cuprinzînd arbuşti şi tufe-
rişuri avînd mugurii de reînnoire
expuşi între 0,25—2 m deasupra
solului (Raunkiaer) [nanophanerophy-
tes; Nanophanerophyten, Zwergluft­
pflanzen ; nanophanerophytes ; nanofa-
nerofiták ; нанофанерофиты]
10 NANOPLANCTON η (gr, -, πλαγκτός
„rătăcitor"), nanoplancton, organisme
planctonice de dimensiuni foarte mici
ce pot fi colectate şi separate numai
prin filtrarea sau centrifugarea apei
[nanoplankton ; Nanoplankton, Zwerg-
plankton; nanoplancton; nanoplank­
ton, törpeplankton; нанопланктон]
11 NANOSESTON η (gr. -, σηστός
„trecut prin ciur"), nanoseston, seston
cu dimensiuni foarte mici [nanoseston ;
Nanoseston; nanoseston; nanoszesz-
ton; наносестон]
12 NAPACEUS, NAPIFORMIS, NA·
PINUS, napiform, de forma rădăcinii
scurte, obconice şi pivotante de Rras-
sioa napus, Raphanus sativus etc.
[napiform, turnip-shaped ; rübenför-
mig; napiforme, napacé, rapiforme;
kúp alakü, répa alakú, retek alakú;
репчатый, реповидный]*
13 NAPAEUS (gr. ναποίος „păduros")
—» nemorosus, silvaticus
14 NAPÚ LU S m -^ collum
15 NARCOTICUS (gr. ναρκωτικός „nar­
cotic"), narcotic, stupefiant, care pro­
duce narcoză (morfină, opiu) [narco­
tic; narkotisch, betäubend; narcoti­
que, stupéfiant; narkótikus, bóditó;
ΝΑ RCO TROPISMUS
наркотический] -*• somnifer
16 NARCOTROPISMUS m ígr. -, τροπή
„răsucire"), narcotropism, tropism cau­
zat de influenţe narcotice [narco­
tropism; Narkotropismus, narkotische
Reizekrümmung; narcotropisme; nar-
kotropizmus ; наркотропизм]
17 NASCENS (nascor), nascent, care
începe să se formeze (ţesut) [nascent;
entstehend, heranwachsend; naissant;
keletkező, kinövő, kialakuló; возни­
кающий, рождающийся] —*• exoriens
18 ΝASTI А î, Ν ASTISMUS ΤΆ (gr.
ναστός „presat"), nastie, mişcări auto-
nonae active ale organelor dorsiven-
trale, provocate de excitaţii difuze
(mişcările de deschidere şi închidere
la flori) [nastie ; Nastie, nastische
Bewegung ; nastie ; nasztia, nasztikus
mozgás, helyzetváltoztató ingermoz­
gás; настия]
19 NASTICUS (gr. -), nastie, cu mişcări
nastice [nastie ; nastisch ; nastique ;
nasztikus, ingermozgású ; настический]
.20 NASUTUS, năsos, cu organ în formă
de nas [big-nosed; großnasig; nasi-
que; nagyorrú; носатый]
21 ΝAT ALIS, natal, de provenienţă din
(absque loco natali fără să fie indicat
locul natal) [natal ; gebürtig, herkom­
mend; natal, provenant; születési,
származási, előfordulási, keletkezési;
родной, натальный] *
"22 ΝAT AN S, (nato), natant, înotător,
plutitor pe apă (plantă, frunză, tul­
pină) [natant, floating, swimming;
schwimmend ; nageant, flottant ; úszó,
vizszinén úszó, vízen lebegő ; пловучий,
плавающий]*
23 NATATORIUS, natator, care uşu­
rează plutirea (organ) [natatory, nata­
torial; schwimmen-erleichternd ; na­
tatoire; úszást elősegítő; плаватель­
ный]
24 NATIVUS, пАиУ, înnăscut (caracter)
[native; nativisch, nativistisch, ur­
sprünglich ; natif ; veleszületett, nativ ;
туземный, коренной]*
25 NATURA f, natură [nature; Natur;
nature; természet; природа]
NATURAE IND AGATOR, cercetă­
tor al naturii [explorer of the nature ;
Naturforscher; explorateur de la na­
ture; természetkutató; исследователь
природы] -> naturalista
326
26 NATURALIS, natural [natural; na­
türlich; naturel; természetes; естест­
венный, натуральный]*
27 NATURALISATIO î, naturalizare,
starea biologică a unei plante ne­
indigene care, fără intervenţia omului,
îşi poate desfăşura întreg ciclul ei de
viaţă în noua regiune cu climat ase­
mănător unde a ajuns [naturalization ;
Naturalisierung; naturalisation; natu-
rálizáció ; натурализация]
28 NATURALISTA m f -^ naturae
indagator
29 NATUS, născut, provenit, rezultat
[born, sprung, issued; geboren, ent­
stehen ; néissu ; született, keletkezett ;
рождённый]
30 NAUCUM η, naucum 1. Coaja
verde dé la nucă (Juglans). 2. Partea
cărnoasă a unei drupe (Lindley) [nau­
cum; Naukum, Leiffel, grüne Nuß­
schale; naucum, brou de la noix;
naukum, a dió zöld héja; наукум]
31 NAUSEOSUS, dezgustător, neplăcut,
vomitiv (odore nauseoso cu miros
« dezgustător) [repulsive, vomitory ; wi­
drig, widerlich, brechenerregend; dé­
goûtant, vomitif; undorító, bűzös
szagú, hánytató; противный, отра-
тительный, рвотный]
32 NAUTIFORMIS -.• navicellatus, na­
vicular is
33 NAUTOHYDROCHORES t pi (gr.
ναύτης „navigator", ύδωρ „apă",
χώρέω „a se răspîndi"), nautohidro-
core, plante hidrocore plutitoare [nau-
tohydrochores ; Nautohydrochoren ;
nautohydrochores ; nautohidrochor-
növények; наутогидрохоры]
34 NAVICELLATUS,NAVICULARIS,
NAVICULATUS, NAVICULIFOR-
MIS, naviculat, naviculiform ; de
forma unei luntrite; scobit în interior
şi carenat pe dos (bracteile la Ceras-
tium transsilvanicum, valvele silicu-
lelor la Thlaspi, Iberis, Lepidium)
[navicular, boat-shaped; kahnförmig,
nachenförmig, schiffchenförmig ; na-
viculaire, en nacelle; csónakos, csó­
nak alakú; ладьевидный] -* cym-
barius, cymbiformis nautiformis
35 NAVICULAE f pl, navicule, frustule
libere de tipul Navicula (Diatomeae)
[naviculae ; Navlkulen, Schiffchen ;
navicules; navikulák; навикулы]
36 NERULARIS, NERULOSUS 1. Ne-
bulos, noros. 2. Cu pete neregulate pe
fond deschis. 3. De culoarea fumului
[foggy, cloudy, spotted,smóke-coloured;
827
nebelig, wolkig, fleckig, nebelgrau;
nuageux, nébuleux, tacheté, enfumé;
felhős, pettyes, füstszürke ; туманный,
пятнистый, дымчатый]
37 NECATRIX -^ letalis
38 NECESSARWS, necesar [necessary;
notwendig; nécessaire; szükséges;
необходимый]
RADIX NECESSARIA -*• secun­
daria (radix)
39 NECRIDES f pi (gr. νεκρός „mort",
είδος „asemănare"), necride 1. Celu­
le moarte, lipsite de citoplasmă (Al­
gae). 2. Celule care devin gelatinoase
şi apoi se distrug (Brand) [necrides;
Nekriden ; necrides ; nekridák ; не-
криды]
40 NECROBIOSIS t (gr. -, βίος „viaţă"),
necrobioză, procese biologice care se
mai continuă la scurt tiinp şi după
moartea celulei sau a organismului
[necrobiosis; Nekrobiose; nécrobiose;
nekrobiózis ; некробиоз]
41 NECROCOENOSIS î (gr. -, κοινός
„în comun"), necrocenoză, ansamblul
organismelor moarte (pe mîlul mării,
lacurilor) [necrocoenosis ; Nekrozöno-
se ; nécrocénose ; nekrocönózis, hulla­
közösség; некроценоз] -+ thanatocoe-
nosis
42 NECROCYSTÄ f (gr. -, κύστις
„cavitate"), necrocist, celulă moartă
[necrocyst ; Nekrozyste ; nécrocyste ;
nekrociszta; некроцист]
43 NECROGENUS (gr. -, γεννάω „a se
naşte"), necrogen, care „se naşte"
pe o plantă moartă sau pe cale de
a se nimici (ciupercă parazită) [ne-
crogenous ; nekrogen ; nécrogène ; ne-
krogén ; некрогенный]
44 NECROHORMONUM η (gr. -, ορμάω
„а stimula"), necrohormon, hormon
stimulator al meiozei, extras din celu­
lele mortificate [necrohormone ; Nek-
rohormone, Wundhormone ; nécro-
hormone ; nekrohormon ; некрогормон]
45 NECRON η (gr. -), necron, plante
moarte, încă nehumificate [necron ;
Nekron; necron; nekron; некрон]
46 NECROPHAGUS (gr. -, φάγω „a
mînca"), necrofag, care se nutreşte
cu corpurile organismelor moarte (ciu­
perci parazite) [necrophagous; nekro-
phag, aasfressend; nécrophage; ne-
krofág, dögevő ; некрофагный]
47 NECROPLASMA η (gr. -, πλάσμα
„modelare"), necroplasmă, citoplasmă
inactivă, omoloagă celei din sămînţa
NECTARIUM
moartă [necroplasm; Nekroplasma;
nécroplasme; nekroplazma; некро-
плазма]
48 NECROPLASTUM η {ζτ.-, lÙMxjxbç
„modelat"), necroplast, protoplast
саге а suferit leziuni nevindecabile,
urmate de moartea acestuia [necro­
plast; Nekroplast; nécroplaste; ne-
kroplásztisz ; некропласт]
49 NECROSIS f (gr. νέκρωσις „moarte"),
necroză 1. Mortificarea celulelor sau
a ţesuturilor. 2. Putregaiul plantelor
[necrosis, canker; Nekrose, Gewebs-
tod, schwarze Brand ; nécrose, chan­
cre; nekrózis, sejtszövet-elhalás, fe­
kete üszök ; некроз, омертвение]
50 NECROTYPUS m (gr. -, τύπος
„model"), necrotip 1. Formă în pre­
zent stinsă şi existentă numai formal,
2. Formă fosilă [necrotype ; Nekroty-
pus ; nécrotype ; nekrotipus ; нектотип]
51 NECTAR η (gr. νέκταρ „nectar"),
nectar, secreţia dulce a nectarine-
lor [nectar, honey-juice ; Nektar, Honig­
saft, Blütenhonig; nectar, suc miel­
leux; nektár; нектар]
52 NECTAREUS (gr. -), nectarin, ase­
mănător nectarului [nectareous, nec­
tar-like; honigartig; ressemblant au
nectar ; nektaùrszerû ; нектарниковый]
53 NECTARADENA î (gr. -, άδην „glan­
dă"), glandă nectariferă [nectar-gland;
Honigdrüse, Saftdrűse ; nectaradéne ;
mézfejtőmirigy ; нектароносная железа}
—* glans nectariferă, glandula nectariferă
54 NECTARIFER, NECTARIGER (gr.
-, lat. fero, gero „a conduce"), necta-
rifer, саге secretă sau conţine nectar
(glandă, scvamă) [nectariferous, secre­
ting nectar ; nektartragend, nektarfüh­
rend, honigenthaltend, honigsaft-
führend ; nectarifère ; nektárkiválasz-
tó, mézgyűjtő, méztartó; нектаронос­
ный, медоносный]
GLANDULA NECTARIFERĂ, glan­
dula nectariferă (Salix, Vitis) [nec-
targland; Nektardrüse, Honigdrüse;
glandule nectarifère ; nektármirígy,
mézmirígy ; нектароносная железа] —»
nectaradena*
55 NECTARILYMA η (gr. -, εύλύω
„а acoperi"), nectarilimă, apendicele
protector al nectarinelor, format adesea
din peri (Menyanthes) [nectarilyma ;
Nektardecke, Honigdecke ; nectarily-
me ; nektáriumvédő, mézfejtőtakaró ;
покров нектарника ] - • nectarostegium
56 NECTARIUM η (gr. -), nectarină,
organ care secretă sau conţine nectar
[nectary, honey-cup, nectar-gland;
NECTARIVORUS
Nektarie, Nektarbehälter, Nektarge-
fäss,Nektardruse, Honigbehälter.Honig-
gefäß, Honigdrüse, Honiggrû beben ;
nectarine, nectaL e ; nektárium, nektár-
kiválasztó mirígysejt, mézfej'tő, méz­
tartó ; нектарник, нектарий, медовник]
57 NECTARIVORUS (gr. -, lat. voro
„а mînca"), nectarivor, care consuma
nectar (insectă) [nectarivorous ; nek­
tarfressend, honigfressend ; nectarivore ;
nektáurf ogyasztó, nektárral táplálkozó ;
тштающийся нектаром]
58 NECTAROSEMA η (gr. -, σίίμα
„semn") —> nectarostigma
59 NECTAROSTEGIUM η (gr. -, στέγη
„acoperiş"), nectarostegiu, peri care
. acoperă nectarinele, apărînd nectarul
de ploaie, dar permiţînd accesul in­
sectelor vizitatoare [nectarostegium ;
Nektardecke, Saftdecke; nectarostège;
nektárium-takaró, mézfej tő-takaró ;
покров нектарника] - • nectarilyma
60 NECTAROSTIGMA η (gr. -, στίγμα
„pată"), nectarostigma, pete sau de­
presiuni îndicînd prezenţa glandelor
nectarifere [nectarostigma, nectary-
spot; Nektarstigma, Nektarzeichen;
nectarostigmate ; mézfej tő jelző ; ме­
довое углубление]—»· nectarosema
61 NECTAROTHECA f (gr. -, θήκη
„cutie"), nectarotecă, recipient al nec­
tarului (gropiţă, pinten) ce se scurge
din glandele nectarifere [nectarotheca ;
Nektarbehălter, Honigbehălter ; nec-
tarothèque ; méztartó ; медохрани-
лище, нектарохранилище]
62 NECTISMUS m (gr. νηκτός „îno­
tător"), nectism, reacţie motorică a
zoosporilor constînd din plutire cu
ajutorul cililor (Massart) [nectism ;
Nektismus; nectisme; nektizmus;
нектизм]
63 NECTON η (gr. -), necton, totali­
tatea organismelor care înoată activ
în apele pelagice (Haeckel) [necton;
Nekton ; necton ; nekton ; нектон!
64 NEGATIVUS, negativ, opus, contrar
[negative; negativ; négatif; negativ;
отри нательный]
€5 NEIDIOPLANCTON η (gr. ΝηΙς,
Νηίδος „naiadá", πλαγκτός „rătăci­
tor"), neidioplancton, plancton cu or­
gane speciale de înot (Forel) [nei-
dioplankton; Neidioplankton ; neidio­
plancton ; neidioplankton ; нейдиопланк
тон]
66 ΝEI SMU S m (gr. -), neism, reacţiu-
nea morfogenetică a organului care
duce la formarea unui nou organ, de
ex. rădăcini adventive la baza buta­
şului (Massart) [neism ; Neismus ; neis-
me; neizmus; неизм]
67 NEMA η (gr. νήμα „fir, filament"),
fir, filament [filament, thread ; Faden ;
filament, fil; szál; нить] - • filamen-
tum, filum
68 NEMA; NEMA ТО-, -NEMUS (gr.-),
cu filamente, cu fire [nemamerus^
nematocaulis, heteronemus ) [thread- ;
faden-, -fádig; filamenteux, filiforme;
fonalas-, szálas-, -fonalú ; ните-, нит-
чато-, нитчатый] —*• filamentosus, fiii-,
filiformis
69 NEMATHECIUM η (gr. -, θήκη
„cutie"), nemateciu, excrescenţă con-
ţinînd organe de fructificaţie la Algae
(anteridii, parafize) [nemathece; Ne-
mathezium ; némathèque ; nematécium ;
нематеций]
70 NEMATOBLASTUM η, NEMA TO-
PLASTUM η (gr. -, βλαστός „ger­
men", πλαστός „modelat"), nemato-
blast, nematoplast, plastide filiforme
din citoplasmă (Momordica) [nema­
toplast; Nematoplast; nématoplaste;
nematoplasztisz ; нематопласт]
71 NEMATOCAULIS (gr. -, καυλός
„tulpină"), cu tulpina filamentoasă
[thread-stemmed ; fadenstengelig ; à
tige filiforme; fonalas szárú; ните-
стебельчатый]
72 NEMATOIDEUS (gr. -, είδος „ase­
mănare") - • filiformis
73 NEMATOPHYLLUS (gr. -, φύλλον
„frunză"), cu frunze fiiamén toase
[thread-leaved ; fadenblăttrig ; à feuil­
les filamenteuses; fonalas levelű;
нитчатолистный]
74 NEMATOSPORANGIUM η (gr. -,
σπορά „sămînţă", άγγείον „vas"),
nematosporange, tip de zoosporange
separat de restul filamentului printr-o
membrana transversală (Peronospo-
raceae) [nematosporange ; Nematospo-
rangium ; nematosporange ; nemato-
sporángium ; нематоспорангий]
75 NEMOPHILUS (gr. νέμος „pădure",
φιλέω „а iubi"), ΝΕ MORALI S, NE-
MORE Ν SI S, NE MORE US, NEMO-
ROSUS, de pădure, саге creşte în
păduri sau în livezi [nemorose, sylvan ;
waldbewohnend, hainbewohnend ; de
bois, de forêt; erdei, erdőben élő,
erdőlakó ; дубравный] -• napaeus, sil-
vaticus, silvicolus
76 NEM US n, pădure, codru [wood,
forest; Wald, Laubwald, Hain; bois,
forêt, futaie; erdő; дубрава, роща]
829
η NEOCOMBINATIO f, neocombina-
ţie, combinaţie nouă; aşezarea epite­
tului unui taxon într-o altă poziţie
sau în alt rang sistematic [new com­
bination ; Neukombination ; nouvelle
combinaison ; új kombináció ; ново-
комбт1ация, новая комбинация]
78 NEOENDEMISMUS m (gr. νέος
„nou", έν „în", δήμος „regiune"),
neoendemism, endemism progresiv;
endemism de dată mai recentă, cu
areal în curs de extindere (Hiera-
cium) [neoendemism ; Neoendemismus ;
néoendémisme; neoendemizmus ; не­
оэндемизм]*
79 NEOFORMATIO f, neoformaţie, for­
maţia regenerativă a ţesutului în apro­
pierea organului vătămat; calus [neo-
formation ; Neubildung ; néoforma­
tion; neoformáció; новообразование]
«О NEOGAEUS (gr. νέος „nou", γη
„pămînt"), neogeic, originar din Lu­
mea Nouă [neogaean; neuweltlich; né-
ogéen: újvilági; обитающий в новом
свете]
€1 NEOGENESIS f (gr.-, γένεσις „naşte­
re"), neogeneză, neoformaţie de ţesu­
turi; regenerare [neogenbsis, regenera­
ţi эп; Neogenesis, Regeneration; néo-
genèse, régénération; ueogenezis, rege-
ner ál Jdás; неогенез, регенерация]-*
regeneratio
β2 NEOMORPHIA f (gr. -, μορφή „for­
mă"), neomorfie, apariţia la hibrizii
din prima generaţie a unor caractere
noi, deosebite de cele ale părinţilor
[neomorphy; Neomorphie; néomor-
phie; neomorfia; неоморфия]
S3 NEOMORPHOGENUS (gr.- -, γένος
„naştere"), neomorfogen, care produce
neomorfoze (factor) [neomorphoge-
nous ; neomorphogen ; néomorphogène ;
neomorfogen; неоморфогенный]
«4 NEOMORPHOSIS f (gr.-), neomor-
foză, regenerarea organului într-o formă
nouă şi neobişnuită [neomorphosis ;
Neomorphose ; néomorphose ; neomor-
fózis ; неоморфоз]
«5 NEOMORPHUS (gr. - -), neomorf,
cu înfăţişare nouă sau cu caractere
noi [neomorphous ; neomorph; néo-
morphe ; neomorf ; неоморфный]
«6 NEONYMUM η (gr. -, όνομα „nume"),
neonim, numele nou care înlocuieşte
pe eel vechi devenit impropriu (în
nomenclatură) [neonym; Neonym,
neuer Name ; néonyme ; neonim, új
név; неоним, новое название]
NEROPLANCTON
87 NEOONTOLOGIA t (gr. -, οντά
„fiinţă", λόγος „vorbire"), neoonto-
logie, studiul organismelor actuale,
în opoziţie cu paleontologia (Kozo-
Polianski) [neoontology ; Neoontologie ;
néoontologie ; neoontológia ; неоон­
тология]
88 NEOPHYTA η pl (gr. -, φυτον „plan­
tă"), neofite, plante antropochore, în­
cetăţenite pe alte continente în timpuri
mai recente, mai ales după desco­
perirea America (Elodea canadensis)
[neophytes ; Neophyten, Neubürger ;
néophytes; neofiták; неофиты]
89 NEOPLASMA η (gr. -, πλάσμα „mo­
delare"), neoplasmă, ţesut de neo,
formaţie rezultat din proliferarea po-
tologică a celulelor [neoplasmă; Nea-
plasma; néoplasme; neoplázma; нео­
плазма]
90 NEOTENIA f (gr. -, τείνω „a întin­
de"), neotenie, ajungerea organismului
la maturitate sexuală în stadiu tînăr-
înainte de dezvoltarea lui completă
(Kollmann) [neotenia; Neotenie; neo­
tenie; neoténia; неотения] -+ pro-
genesis, paedogenesis
91 NEOTROPICUS (gr. -, τροπή „curba­
re"), neotropic, din regiunea tropi­
cală a Americii de Sud şi Mijlocii
(regiune floristică) [neotropical; neo-
tropisch ; ' néotropique ; neotrópikus ;
неотропический]
92 NEOTYPUS m (gr. -, τύπος „model"),
neotip, exemplarul care înlocuieşte
tipul pierdut sau distrus, colectat de
pe locul clasic [neotype ; Neotypus ;
néotype; neotipus; неотип]
93 NEPHRO-, NEPHROIDEUS (gr.
νεφρός „rinichi") (nephrocarpus, ne·
phrolepis) —*• reni-, reniformis
94 NEREIDES î pi (gr. Νηρεϊς „nimfă
de mare"), nereide, plante fixate de
substratul pietros al apelor şi mărilor
[nereides ; Nereiden ; néréides ; nerei-
dák; нерейды]
95 NEPIONICUS (gr. νήπιος „tînăr")-*
juvenilis
96 NERITICUS (gr. νηρίτης „fiii Ne­
rcei"), neritic, de coastă (plancton)
[neritic, littoral, coastal; neritisch,
strandbewohnend ; néritique, côtier ;
neritikus, tengerparti ; неритовый,
прибрежный]
97 NEROPLANCTON η (gr. - πλαγκτός
„rătăcitor"), neroplancton, planctonul
subzonei de coastă a zonei pelagice
(Haeckel) [neroplankton ; Nereplank-
ton ; neroplancton ; neritikus plank­
ton ; неропланктон]
kERVALIS
98 NERVALIS, nOTVal, care aparţine
nervurilor (cîrcel, dehiscenţă) [nerval ;
nervenbetreffend ; nerval ; erezeti ;
расположенный по жилкам]
99 NERV ATЮ f, NERV AT и RA í,
nervaţie, totalitatea nervurilor de pe
un organ, precum şi modul lor de
dispoziţie [nervation; Nervation, Ner­
vatur, Benervung, Blattnervatur ; ner­
vation; erezet, levélerezet; нервация,
жилкование]
100 NER VA ТО-, NER VA TUS. NER VI-.
NERVIGER, -NERVIS, -NERVI-
US, -NEURUS, NEURO-, nervat.
prevăzut cu nervuri (nervalo-venosus,
nervifolius, abruptinervis, albinervius,
heteroneurus, neurocarpus) [nervate,
nerved, nervi-, nerve-, neuro-; be­
nervt, genervt, -nervig, nerven- ; nerve,
nervié, nervi-, neuro-; eres, erezett,
erezeti, erezetű ; нервный, жилковатый,
жилконосный, жилко-]->-пемг-, neuro-,
phlebo-
101 NERVILLUS та, nervii, ultima rami­
ficaţie a nervurii [nervule; Nerville;
nerville, nervule; erecske; жилочка]
—*• nervulus
102 NERVISEQUENS, NERVISEQUI-
NUS, NERVISEQUUS, nervisecvent,
care urmează direcţia nervurilor [ner-
visequent ; nervenfolgend ; nervisé-
quent; ereket követő; следующий по
жилкам]
103 NERVOSUS, nervat, pronunţat sau
multinervat [nervöse, very nerved;
starknervig, vielnervig; nerveux, trés
nerve; erősen erezett, sokerû; много­
жилковатый]
104 NERVULOSUS, nervulos, cu nu­
meroase nervuri mici [nervulose ; klein-
nervig; nervuleux; apró erezetű;
мелкожнлковатый] —• hinoideus
105 NERVULUS m nervillus
106 NERVUS m, nervură (a frunzei,
petalei, fructului), fasciculele fibro-
vasculare constituind scheletul lami-
nei, adesea proeminente pe dos [nerve ;
Nerv ; nervure ; ér, levélér ; нерв, жилка]
107 NE SO PHI LU S (gr. νήσος „insulă",
φιλέω „a iubi"), nesofil, care creşte
pe insule, care „preferă" insulele
[ island-loving ; inselliebend ; préférant
les îles; szigetkedvelő, szigetlakó;
острово - любивый]
108 NEUR-, NEURO-, -NEURUS (gr.
νεύρον „nerv") (neuramphipetalus, ne-
urocalyx, neurocarpus, neutotrichus,
chloroneurus) —» nervato-, -nervis
330
109 NEUSTON η (gr. νευστός „îno­
tător"), neusten, totalitatea micro­
organismelor plutitoare din pelicula
de tensiune superficială a apelor dulci
şi stătătoare, uneori cauzînd „înflo­
rirea apei" (alge, bacterii) [neusten;
Neuston ; neusten ; neuszton ; нейстон]
110 NEUTER, NEUTRI-, NEUTRO-,
neutru 1. Asexuat. 2. Avortat.
3. Steril (floare) [neuter, sexless, ste­
rile; geschlechtlos, steril; neutre, ase­
xué, stérile; semleges, ivartalan, med­
dő; нейтральный, бесполый, стериль-
ный]·
111 NEUTRALIS, neutral, indiferent [ne­
utral; neutral; neutre, indifférent;
közömbös ; нейтральный, индиффе­
рентный]*
112 NEUTROPHILUS (lat. neuter „ne­
utru", gr. φιλέω „a iubi"), neutrofil,
care creşte în soluri cu reacţie neutră
(pH 6,7 —7,0) [neutrophilous; neu­
trophil; neutrophile; neutrofil; ней-
трО(фильный]
113 NEXUS (-US) m, nex, legătură,
relaţie [connection ; Verbindung ; con­
nexion, relation; kapcsolat; связь]
114 NICOTIANEUS -^ tabacinus
115 NIDI-, ΝI DIFORMI S, ΝI DU LA-
RIS, NIDULAN S, NIDULATUS,
NIDULIFORMIS, nidiform, în formă
de cuib de pasăre; cu ramificaţii
încîlcite de forma unui cuib de pasăre
(rădăcina la Neottia nidus-avis) [nest­
ling, nest-shaped, encased, embedded,
nested, nidulated ; nestförmig, nistend,
eingebettet, nest-; nidiforme, nidu-
lant, nichant; fészekszerű, bemélyedt,
fészek- ; гнезд овидный, гнездовой,
гнездо-]
116 NIDOROSUS, NIDOSUS, puturos,
cu miros neplăcut [stinking, fetid;
stinkig, übelriechend; puant, fétide;
büdös, bűzös; вонючий] —»• foetidus,
maleolens, olidus, putidus, vulvarius
117 NIGELLUS, NIGRANS, NIGRES-
CENS, NIGRICANS, NIGRITE-
LUS, negricios, nigrescent, cenuşiu
negru [nigrescent, blackish, turning
black; schwärzlich, schwarzwerdend,
verschwărzend; noircissant, noirâtre;
feketés, feketéllő, szürkésfekete; чер­
неющий, черноватый]
118 NIGER, NIGRI-, NIGRO-, negru,
de culoare închisă (nigripilus, nigri-
spinus, nigromaculatus, nigropuncta-
tus) [black, black-, dark- ; schwarz»
schwarz-, dunkel- ; noir, nigro-, foncé ;
831
fekete, sötét-; черный, черно-,
темно-, -тёмный] —» mei-, melano-,
-melanus, atro·
119 NIGRATUS, NIGRIFACTUS, N1-
GRIFICATUS, NIGRITUS, înnegrit
[blackened; geschwärzt; noirci; meg-
feketedett ; почерневший]
120 NIGREDO f, negreaţă, culoarea nea­
gră [blackness; Schwärze; noirceur,
noircissure ; feketeség ; чернота]
120а NIGRESCENS (nigresco), NIGRI­
CANS (nigrico), nigrescent, negricios,
negru cenuşiu [nigrescent, blackish,
turning black; schwärzlich, schwarz-
werdend, verschwärzend, verdunkelnd ;
noircissant, noirâtre ; feketéllő, feke­
tés ; чернеющий, черноватый] —*• subni-
ger, denigrans
121 NITELINUS, nitelin, de culoarea
brună а hîrciogului [hamster-colou-
red ; hamsterfarbig, hamster braun ;
brun de hamster; hörcsögbarna; cy-
роко-коричневый]
122 NITENS, NITIDI-, NITIDUS,
cios, lucitor (nitidiflorus, nitidifolius)
[nitid, nitidous, shining, polished, glit­
tering, lustrous, bright, glossy, smooth ;
glänzend, schimmernd, leuchtend,
blinkend, glatt; luisant, brillant, poli,
lisse ; fénylő ; csillogó, sima ; слестящий,
лоснящийся, глянцевитый] —» lucens,
lucidus, fulgens, micans, splendens,
-phanus
123 NITRIFICANS (nitrifico), nitrificant
(bacterii ^) [nitrifying ; nitrifizierend ;
nitrifiant; nitrifikáló; нитрифициру­
ющий] *
124 i V / T Ä / F / C ^ r / O f , nitrificare, trans­
formarea amoniacului şi a compuşi­
lor de amoniac din sol în azotaţi
sub influenţa unor bacterii [nitri­
fication; Nitrifikation, Salpeterbildung;
nitrification ; nitrifikáció ; нитрифи­
кация]
125 NITROPHILUS (gr. νίτρον „nitrát,
azotat", φιλέω „а iubi"), nitrofil,
care creşte pe soluri bogate în azotaţi
(plantă) [nitrophilous ; nitrophil, ni­
tratliebend; nitrophile; nitrofil, ni­
trátkedvelő; нитрофильный] —»• an-
drophilus, anthropophilus
126 NITROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), nitrofite; plante nitrofile;
plante ruderale care preferă solurile
bogate în azotaţi (Chenopodium, Urti­
ca) [nitrophyţes ; Nitrophyten, Dün­
gerzeiger, Nitratpflanzen, Saípeter-
pflanzen; nitrophyţes; nitrofiták, nit­
rátkedvelő növények ; ннтрофиты]
NODULIFORMIS
127 NIVALIS, NIVICOLUS (-COLA),
NIVOSUS, nival, înzăpezit, care creşte
în apropierea zăpezilor permanente
(floră, limită, zonă, plante) [nival,
snowy ; schneeig, Schnee- ; nivéal ;
nivalis, havasi, hóvidéki; снежный,
снеговой, занесённый снегом]
128 NIVEUS, alb ca zăpada, alb curat
şi lucitor [snow-white; schneeweiß,
reinweiß; blanc de neige; hófehér,
fénylő fehér; белоснежный, снежно-
белый] —»^ chion-, chioneus
129 NIX (-VIS) f, zăpadă (ca factor
ecologic) [snow ; Schnee ; neige ; hó ;
снег]
130 NIXANTHUS (lat. nix „zăpadă",
gr. άνθος „floare"), cu flori albe ca
zăpada [snow-white flowered ; schnee-
weiß-blütig; à fleurs blanches;
hófehér virágú ; белоснежно-цветко­
вый]
131 NOBIS pron. pl. dat. -* m, mihi
132 NOCTIFLORUS, noctiflor, care se
lu­ deschide sau înfloreşte noaptea [night-
flowering ; nachtblühend ; riictiflore ;
éjszaka virágzó; цветущий ночью] -+
nyctanthus
133 NOCTURNALIS, NOCTURNUS,
nocturn, care se deschide numai în
timpul nopţii (floare, planta) [noc­
turnal, nightly; nächtlich, nachtblü­
hend; nocturne; éjszakai, éjszaka
nyíló; ночной]*
134 NODALI S, nodal, саге aparţine sau
se referă la noduri [nodal; nodal;
nodal; csomóra vonatkozó; узловой]
135 NODI-, -NODIS, -NODUS, NODO-
SUS, noduros, cu nodozităţi (nodi·
fer, nodiflorus, multinodis, crassino·
dus) [nodose, -noded, knotted, knotty,
knobby, gnarled; knotig, knotenreich,
knoten- ; noueux ; csomós, bogos, büty­
kös; узловатый, узло-]
136 NODOSITAS î, nodozitate, umflă­
turi normale sau accidentale pe orga­
nele plantelor (rădăcina unor Legu-
minosae, frunzele la Juncus articu-
latus, trunchiul unor arbori) [nodo­
sity, knottiness; KnöUchen; nodosité;
csomó, gumócska ; узловатость]
137 NODU LIFER, NODULOSUS, no­
duros, cu noduri mici [nodulose, no­
dule-bearing; kleinknotig, knötchen-
reich, knötchentragend ; noduleux,
nodulifère ; csomócskás, gazdagon
bogas ; многоузелковый]
138 NODULIFORMIS, noduliform, de
forma unor noduri mici [nodule-
NO DU LUS
like ; knötchenförmig ; noduliforme ;
bogocskaszerû ; узелковидный]
139 NQDULUS m, nodul, nod mic [no­
dule; Knötchen; nodule; csömócs-
ka; узелок]
140 NODUS m, nod 1. Excrescenţă pe
ramuri, tulpini. 2. Umflătura pe
tulpina unor Gramineae din care por­
nesc ramuri sau frunze [node, knot;
Knoten, Nodien; noeud; csomó, szár­
csomó, bütyök, bog, göcs; узел]
141 NOLI-TANGERE, nu mă atinge
(epit.) [touch me not; rühr mich
sieht an; ne me touchez pas; ne
nyúlj hozzám; недотрога]
142 NOMEN η 1. Numele (plantei).
2. Cînd cuvîntul „nom.'' sau „nomen"
este aşezat după citatul unui taxon,
autorul semnalează că in publicaţia
respectivă a dat pentru prima dată
numele taxonului, descrierea acestuia
fiind publicată în prealabil sau deo­
camdată neavînd diagnoză [name;
Name, Benennung; nom; név, el·
nevezés; название]*
NOMEN SOLUM -* (nomen) nudum
143 NOMENCLATOR m, nomenclator,
listă alfabetică cu numiri (titlu de
carte: Nomenclator botanicus) [no­
menclator; Noliienklator ; nomencla-
teur; névjegyzék; перечень]
144 NOMENCLATURA t, nomenclatură,
totalitatea denumirilor folosite în ca­
drul unei discipline [nomenclature;
Nomenklatur ; nomenclature ; névjegy­
zék, elnevezések jegyzéke ; номен­
клатура] *
145 NOMIUM η (gr. νομός „păşune"),
nomiu, calităţi roase de larvele unor
insecte în părţile parenchimatice ale
plantelor [nomium; Mine; nomium,
mine; nomium; номиум]
146 NOMOCOLUS (-COLA f) (gr. -, lat.
incola „locuitor") -^ nomophilus
147 NOMOPHILUS (gr. -, φιλέω „a
iubi"), nomofil, care creşte pe păşuni
[dwelling in pastures; weideHebend;
aimant les pâturages; legelőt ked­
velő, legelőn élő; обитающий на
пастбищах]
148 NOMOPHYLLUM η (gr. νόμος „obi­
cei", φύλλον „frunză"), nomofilă, frun­
za normală, propriu zisă, ca organ
de asimilaţie (exclusiv catafilele, hi-
pofilele, cotiledoanele) [nomophyll ;
Laubblatt ; nomophylle ; lomblevél ;
номофилл ]
882
149 NOMOPHYTA η pl (gr. νομός „pă­
şune", φυτόν „plantă"), nomofite,
plante de păşuni [pasture-plants;
Weidepflanzen; plantes de pâturage;
legelői növények; пастобищные рас­
тения]
150 NON adv, nu [no, not; nicht; non;
nem; не]*
151 NONAPERTURATUS, neaperturat,
fără orificii (polen) [openingless, wit­
hout opening; off n u n c i o s ; non aper­
ture; nyilas nélküli; лишенный от­
верстий]
152 NON PERFORAT US, neperforat, ne­
găurit [nonperforated ; nichtdurchlö­
chert ; nonperf ore ; nem átlyukasztott ;
непродырявленный]
153 NORMALIS, normal, cu structură
sau cu înfăţişare obişnuită (mugure,
stadiu) [normal; normal, regelmäßig,
gewöhnlich, regelrecht; normal; ren­
des, szokásos, szabályos ; нормальный,
правильный]
154 NOSOLOGIA f (gr. νόσος „boală",
λόγος „vorbire"), nosologie, studiul
bolilor (nosologia plantarum studiul
bolilor plantelor) [nosology ; Nosologie,
Krankheitslehre ; nosologie ; noszoló-
gia ; носология]
155 NOSOPHYTA η pl (gr. -, φύτον
„plantă"), nosofite, paraziţi vegetali
dezvoltaţi pe plante bolnave [noso-
phytes ; Nosophyten ; nosophytes ; no-
szofitâk; нософиты]
156 NOTA i 1. Semn. 2. Observaţie,
notă [sign, mark, note; Zeichen,
Anmerkung; signe, note, observation;
jel, megjegyzés; признак, заметка,
примечание]
157 NOT ATU S, -NOTUS, notat, marcat,
prevăzut cu semne (maculis vel punctis
notata prevăzută cu macule sau puncte)
(aureo-notatus, leuconotus) [notate,
marked; bezeichnet, versehen, mar­
kiert; noté, marqué; jelzett, rajzo-
latos ; отмеченный, помеч енный]
158 NOTEROPHILUS(gr. νοτερός „umed'%
φιλέω „а iubi") —• mesophilus
159 NOTHOGAMIA f (gr. νόθος „hi­
brid", γάμος „căsătorie"), notogamie,
polenizare cu polen provenit de la
subspeciile deosebite ale aceleiaşi specii
[nothogamy; Nothogamie, Blendlings-
bestâubung ; nothogamie ; notogámia ;
нотогамия]
160 NOTHOMORPHA f (gr. -, μορφή
„formă"), notomorfă, formă hibridă
derivată din aceeaşi specie parentală,

tratată ca aparţinînd unui taxon
colectiv hibrid aflat în acelaşi rang
cu specia [nothomorpha ; Nothomor-
phe; nothomorphe; notomorfa; ното- 173
морфа]
161 NOTHOXENUS (gr. -, ξένος „gaz­
dă"), notoxen, adventiv [nothoxe-
nous, adventive; nothoxen, adventiv;
nothoxène, adventif; jövevény; ад­
вентивный] - • adventivus, advenus*
162 NOTHUS (gr. -), fals, aparent, hi- 174
bridogen (defoliaţie, rădăcină) [false,
unreal ; falsch, unecht ; faux, batard ;
hamis, látszólagos ; ложный]
163 NOTORRHIZUS (gr. νώτος „dos", 175
^ίζα „rădăcină"), notoriz, cu radi-
cula aflată pe partea dorsală a cotile-
doanelor [Cruciferae) [notorrhizal ;
rückenwurzelig; notorrhize; notoriz,
hátgyököcskés; сшганокорешковый]
164 NOTOTRIBUS (gr. -, τρίβος „cale"),
nototrib, transportat pe spatele insec­
tei (polenizare) [nototribe, nototribal ;
nototrib, rückenführend, rücken- 176
stäubend; nototribe; háttal beporzó,
hátioldalhoz tapadó ; нототрибный]
165 NOTULA f 1. Notiţă, scurtă obser­
vaţie; uneori titlu de carte (Notulae
systematicae). 2. Semn mic [small note,
little mark ; kurze Anzeige, kleines zei­
chen ; notice, petite marque ; rövid
jegyzet, jelecske ; заметка] 177
166 NOV Ε M num., NOV EM-, nouă, cu
nouă (novemfoliatus, novemnervatus)
[nine, nine-; neun, neun-; neuf, à
neuf; kilenc, kilenc-; девять, девяти-] 178
—» еппеа-
167 NOVIFORMA f -> cultiforma, sati-
forma 179
168 NOVITAS f, NOVITIA f, noutate,
uneori ca titlu de carte (Novitiae
florae Sueciae) [newness ; Neuigkeit ;
nouveauté; újdonság; новинка]
169 NOW S, nou, tînăr (frunză ~ , ra­ 180
mură a) [new, young; neu, jung;
nouveau, jeune; új, fiatal; новый,
молодой]*
170 NOX (-CTIS) f, noapte (şi ca epitet
bona-nox noapte bună) [night ; Nacht ; 181
nuit ; éjszaka ; ночь]
171 NOXA f, N0X1 Ai, noxă, prejudiciu,
efect dăunător [hurt, harm, injury;
Schaden, Schädigung; préjudice, dom­ 182
mage, blessure; károsodás, ártalom;
повреждение] 183
172 NOXIUS, vătămător, dăunător [inju­
rious, harmful; schädlich; nuisible,
NÜCLEOBIONTA
préjudiciable; káros, ártalmas; вред­
ный, пагубный] —»• perniciosus
NUBECULATUS, NUBILOSUS,
NUBILUS 1. înnorat. 2. întunecat.
3. Cenuşiu-albastru [nubeculate, clou­
ded, cloudy, dark, greyish blue;
wolkig, dunkelfarbig, graulichblau ;
nuage, foncé, grisâtre bleu; felhős,
sötét színű, szürkéskék; облачный,
тёмный, синевато-зелёный]
NUCACEUS, nucaceu, nuciform, ase­
mănător cu nuca, dur ca nuca [nuca-
ceous; nußartig; nucacé; diószerű,
diókemény ; ореховидный ]
NUCAMENTUM η 1. Nucament,
siliculă unispermă indehiscentă (Cram-
be, Neslia). 2. Ament [nucamentum,
catkin; Nußschötchen, nußartiges
Schötchen, Kätzchen; nucamentum,
silicule uniloculaire, chaton; egymag-
vú becőke, zárt becőke, barka;
ореховидный плод, односемянный
стручочек, сережка]
NUCELLUS m, nucelă, ţesutul paren-
chimatic de sub integumentul ovulu­
lui, ocupînd spaţiul dintre funicul şi
micropil [nucellus, ovule-Kernel ;Nuzel-
lus, Knospenkern; nucelle; nucellusz,
magrügybél, magkezdemény-bél; ну-
целлус, ядро семяпочки] —>· meta-
blastum ,
NUCIFER, nucifer, care producs
nuci [nuciferous, nut-bearing; nuß-
tragend; nucifère; diótermő; opexo-
носный]
NUCIFORMIS, nuciform, de forma
unei nuci [nut-shaped; nußförmg;
nuciforme; dió alakú; ореховидный]
NUCLEARIS, nuclear, care aparţine
sau se refera la un nucleu (diviziune,
fuziune, suc, endosperm) [nuclear;
nuklear, kern-; nucléaire; nukleáris,
sejtmag- ; нуклеарный, ядерный]
Ν и CLEAT IO f, nucleaţie, formarea
nucleului [nucleation, nucleus-for­
mation ; Kernbildung ; nucleation ;
sejtmagképződés; нуклеация, образо­
вание ядра]
NU CLE ATU S, NUCLEIFER, nu-
cleat, prevăzut cu nucleu [nucleated,
nucleiferous ; kernig, kerntragend ;
nucléé; sejtmagvas; ядроносный]
NUCLEINUM η -^ achromatinum
NÜCLEOBIONTA η pl, nucleobionţi,
organisme cu celule nucleate [nucleo-
bionta ; Nukleobionten ; nucléo-
biontes ; nukleobionták ; нуклеобионты]
NUCLEOCENTROSOMA
184 NUCLEOCENTROSOMA η (lat.
nucleus „sîmbure", gr., κέντρον „cen­
tru", σ&μα „corp"), nucleocentrozom,
centrul divizionar intranuclear (Kar­
sten) [nucleocentrosome ; Nukleozen-
trosom; nucleocentrosome; nukleo-
centroszóma ; нуклеоцентросома]
185 NUCLEÖCHYLEMA η (lat.-, gr.
χύλισμα „suc") - • caryolympha
186 NUCLEODESMA η (lat. -, gr. δεσμός
„legătură"), nucleodesmă, formaţie fi-
brilară făcînd legătura între părţile
interioare ale nucleului şi între cito­
plasmă (Scott) [nucleodesmă; Nukleo-
desma ; nucléodesme ; nukleodezma ;
нуклеодесма]
187 NUCLEOHYALOPLASMA η (lat-,
-, gr. ύαλος „sticlă", πλάσμα „mode­
lare") - • caryolympha
188 NUCLEOIDES t pi (lat. -, gr. είδος
„asemănare"), nucleoide, corpusculi
nucleiformi din citoplasmă bacteriilor
(Bringmann) [nucleoides; Nukleoi-
den ; nucleoides ; nukleoidák ; нуклеои-
дий]
189 NUCLEOLATUS, nucleolat, prevăzut
cu nucleoli [nucleolate, nucleolated;
kleinkernig ; nucléole ; nukleolás ;
с ядрышком]
19Ö NUCLEOLUS m, nucleol, corpuscul
sferic, membrános, aflat în nucleu,
care se resoarbe în timpul mitozei
[nucléole ; Nukleolus, Kernkörperchen ;
nucléole ; nukleolusz, sejtmagocska ;
ядрышко] —*• plasmatosoma
191 NUCLEOMA η (lat.-, fr. ομάδος
„mulţime"), nucleom 1. Termen co­
lectiv pentru substanţa nucleară (Rie-
ger). 2. Totalitatea nucleilor dintr-un
organism sau dintr-o celulă poliener-
gidă (Dangeard) [nucleom; Nukleom;
nucléome; nukleoma; нуклеома]
192 NUCLEOPLASMA^ η (lat. -, gr.
πλάσμα „modelare"),'nucleoplasmă ; ca-
riolimfă; sucul nuclear; substanţa
intranucleară fluidă şi vie [nucleo­
plasm; Nukleoplasma, Karyolymphe,
Kernsaft, Kernplasma; nucléoplasme,
caryolymphe; nukleoplazma, sejt­
magplazma; нуклеоплазма, карио­
плазма, ядерное вещество]
193 NUCLEOPROTEIDES Î р1 (lat. -,
gr. πρώτος „primul", είδος „ase­
mănare"), nucleoproteide, proteide din
nucleul celular [nucleoproteides ; Nuk-
leoproteiden ; nucleoproteides; nuk-
leoproteidek ; нуклеопротеиды-] —»^
phosphorop ro teides
194 NÜCLEOSOMA η (lat. -, gr* σώμα
„corp"), nucleozom, sateliţi aflaţi pe
suprafaţa nucleolilor (Nawashin) [nu-
cleosoma ; Nukleosom ; nucléosome ;
nukleoszóma ; нуклеосома]
195 NUCLEUS m, nucleu 1. Gorpuscul
de obicei globulos din citoplasmă,
constituentul principal al celulei, cu
rol în reproducere şi în transmiterea
caracterelor (Brown, 1835). 2. Sîm­
bure osos [nucleus, cell-nucleus, seed-
kernel; Kern, Zellkern, Samen­
kern; noyau; sejtmag, csonthéjas
mag; ядро, клеточное ядро, косточка]
—*• mesoblastus
196 NUCULA f, nuculă*, fruct uscat
monosperm, indehiscwit, cu pericarpul
osos sau coriaceu (Corylus, Tilia^
Rorago) [nucule, nutlet; Nüsschen;
nucule, noisette ; makkocska, aszmag ;
орешек]
197 NUCULANA f, NUCULANIUM η,
nuculaniu, fruct compus, drupaceu
sau baciform cu sîmburi scleroşi
liberi sau alipiţi, cuprinşi în mezo-
смр (Mespilus, Cornus) [nuculane ;
Sammelsteinfrucht ; nuculaine ; nu-
kulánium ; многогнездная костянка]
198 NUDUS, NUDI-, nud, neacoperit
(floare i-^, mugure ~ ^ (nudicaulisy
nudiflorus, nudifolius) [nude, bare,
naked; nackt; nu; csupasz, fedetlen;
голый] —*• delectus*
NOMEN NUDUM, nume nud, ne­
însoţit de diagnoză [nude name;
nackter Name ; nom nu ; csupasz név ;
название без описания] —> потеп solum
199 NULLI-, NULLUS, nul, саге lip­
seşte complet (stylus brevis vel nul-
lus stilul scurt sau lipsă) (nulliner-
vis, nullisomicus ) [none, wanting,
lacking; kein, fehlend; nul, man­
quant ; semmi, hiányzó ; никакой, без,
недостающий]
200 NUMEROSUS, numeros, aflat în
număr mare [numerous, very many;
zahlreich; nombreux; sok, számos,
számtalan ; многочисленный] —• multus^
pluri", poly-, mille-, myrio-
201 NUMEROTYPUS m (lat. numerus
„număr", typus „model"), numerotip,
tip care poate fi recunoscut numai
prin metode statistice [numerotype;
Numerotypus; numerotype; nume-
rotipus; нумеротип]
* Termen neclar, folosit în literatură
în diferite accepţiuni
386 •^NYMUS
202NUMMIFORMIS, NUMMULA- 211 NYCT-, NYCTAGINI-, NYCTI-,
RIUS, numular, de forma rotundă a -NYCTUS (gr. νύξ, νυκτός „noap-
monedei [coin-shaped ; münzenähn- te"), nocturn, de noapte (nyctanthus,
lich; nummulaire; ércpénz alakú; nyctaginiflorus, nyctifiorus, epinyctus)
монетообразный] [nocturnal, nightly; nächtlich; noc-
203 NUPTIAE î pl, nuntă, fecundare turne; éjszakai; ночной]
(nuptiae plantarum fecundarea plan­ 212 NYCTANTHUS, NYCTAGINI­
telor) [wedding, fertilization; Hoch­ FLORUS, NYCTIFLORUS -* nocti-
zeit, Befruchtung; noce, féconda­ florus
tion ; nász, megtermékenyülés ; свадь­
ба, оплодотворение] —»• sponsalia 213 NYCTANTHIA t (gr. -, Ανθός „floa­
re"), nictantie, înflorire în timpul
204 NUPTIALIS, nupţial, intrafloral nopţii [nyctanthy ; Nachtblühen ;
(nectarină), situat în zona internă nyctanthie ; éjszakai virágzás ; никтан-
a florii [nuptial, intrafloral; nuptial, тия]
iatrafloral; nuptial, intraflorale ; nup-
ciális, virágon belüli; нупциальный] 214 NYCTIGAMUS (gr.-, γάμος „căsă­
torie"), nictigam, cu flori care se
205 NUTANS, NUTANTI- (nuto), deschid numai seara pentru a atrşige
nutant, cu partea terminală aplecată prin miros şi culoare agenţii poleni-
în jos şi în afară (floare, tulpină) zatori [nyctigamous ; nyktigam; nyc-
(nutantiflorus) [nutant, nodding, dro­ tigame; éjszaka porzodó; никтигам-
oping; nickend, überhängend, hänge-, ный]
nick-; penché, inclinant; bókoló;
поникший, поникающий] -^ cernuus, 215 NYCTINASTIA t (gr. -,' ναστός
pendulus „presat"), NYCTINASTISMUS m,
206 NUTATIO î, nutaţie, mişcări auto­ NYCTITROPIA î, NYCTITRO-
nome revolutive, rotatoare sau un- PISMUS m (gr.-, τροπή „răsucire"),
dulatoare, datorite creşterii unor nictinastie, nictitropism, mişcări pa-
părţi de organe [nutation; Nutation, ratoftice periodice ale organelor florale
Nutationsbewegung, Wachstumsbe­ sau ioliare cauzate de alternanţa
wegung, Neigungsbewegung ; nuta­ luminozităţii şi a întunericului, rezul-
tion; nutáció, növekedési mozgás, tind poziţia diurnă şi cea de somn
csúcskeringő mozgás; нутация, вра­ (Oxalis) [nyctinasty, nyctitropism ;
щение] Nyktinastie, nyktinastische Bewe­
gung, Schlafbewegung, Pflaníen-
207 NUTRICISMUS m, nutricism, nu­ schlaf ; nyctinastie, nyctitropisme ; nik-
triţia plantelor simbiotrofe pe calea tinásztia, niktinásztikus mozgás;
micorizei [nutricism; Nutrizismus; никтинастйя, никтитропизм]
nutricisme; nutricizmus; нутрицизм]
215а NYCTINASTICUS (gr. - ) , NYC-
208 NUTRIENS, NUTRITIUS, NU­ TITROPICUS (gr. -, τροπή „răsu­
TRITIV US, nutritiv, nutritor (ţesut, cire") —* photeolicus
plantă) [nutrient, nourishing; ernäh­
rend ; nutritif ; tápláló ; питающий, 216 NYCTIPELAGICUS (gr.-, πέλαγος
питательный] —>• alibilis* „marea"), nictipelagic, referitor la
209 NUTRITIO î, nutriţie [nutrition; organismele plutitoare care în timpul
Ernährung ; nutrition ; táplálkozás ; nopţii se ridică deasupra apelor mării
питание] [nyctipelagic ; nyktipelagisch ; nycti-
pélagique; niktipelágikus ; никтипела-
210 NUX f 1. „Nucă"*. 2. Ghindă. гический]
3. Fruct uscat indéhiscent, mono-
sperm, cu pericarpul tare (Quercus, 217 -NYMUS (gr. όνομα „nume"), cu
Fagus) [„nut", gland ; „Nuß", Eichel ; nume (heteronymus, homonymus)
„noix", gland; „dió", makk; „орех", [named; benannt, -namig; nommé,
желудь] à noms; nevű; с именем, с название]

* Termenul „nucă" adesea folosit

impropriu în literatură pentru fructul
de Juglans.
 о
1 OANGIUM η (gr. ώόν „ou", άγγείον
„vas"), oangiu, oogon саге produce
oospori endogeni apocitiali (Sapro-
legnia) [oangium; Oangium; oan-
gium; oangium; оангий]
2 OB-t invers, întors, răsturnat, opus
(obcuneatus, obdeltoideus, obreniformis)
[inversed, inservely-, reversed, op­
positely-; verkehrt-, umgekehrt-, ent­
gegengesetzt, gegenständig, gegen-;
inverse, inversement, renversé, op­
posé; fordított, visszás, visszásán,
ellentétesen; обратно-, обратный, пе­
ревернуто-, супротивно-]
3 OBGLAVATUS, OBGLAVIFOB-
MIS, OBGLAVUS, ohcldLVAt, clavi-
form întors (frunză) [inversely cla-
vate ; verkehrt-keulenförmig ; inver­
sement clave; fordított buzogányz-
szerű ; обратнобулавовидный]
4 OBGOMPBESSUS 1. Comprimat
dorsal, avînd o latură convexa şi
alta concavă (achena la Goreopsis].
2. Turtit în direcţie verticală [ob-
compressed ; riickseitig-zusammenge-
driickt; obcomprimé; oldalrél össze­
nyomott ; обратносжатный, отвесно-
сжатный]
5 OBGONIGUS, obconic, de forma unui
con răsturnat [obconical, insersely-
conical; umgekehrt-konisch, verkehrt­
kegelig; obconique, en cône renversé;
visszáskúp alakú ; обратноконусовид-
ный] —> turbinatus
6 OBGOBDATUS, OBGOBDIFOB-
MIS, obcordat, invers cordât [obcor-
date, inversely heart-shaped ; verkehrt-
herzförmig; obcordé; fordított szí-
ves, visszás szív alakú, fordított szív-
alakú ; обратносердцевидный]
7 OBDIPLOSTEMONEUS, obdiplo-
stemon, invers diplostemon; cu verti-
cilul extern al staminelor (epipetală)
opus verticilului intern (episepal)
(Garyophyllaceae, Geraniaceae) [obdi-
plostemonous ; obdíplostemon, um­
gekehrt doppelmännig ; obdíplosté-
mone ; obdiplosztémon ; обдиплосте-
монный]
8 OBDUGTUS, impregnat, acoperit
[overspread, covered; überzogen, be-
deckt; imprégné, revêtu; bevont,
betakart ; пропитанный, покрытый]
9 OBDUBATUS-* induratus
10 OBIGES m pl, obstacole, bariere
(la distribuţia plantelor) [hindrances ;
Hindernisse ; obstacles, barrières ;
akadályok; препятствие]
11 OBIMBBIGATUS, obimbricat, in­
vers imbricat, adică în sens contrar,
de sus în jos; referitor la scvamele
interioare progresiv mai scurte decît
cele din seria externă [obimbricate ;
verkehrt-ziegeldachig ; obimbriqué ;
visszásán fedelékes ; обратночерепит-
чатый]
12 OBLANGEOLATUS, OBLANGEO-
LATO-, oblanceolat, invers lanceolat
(oblanceolato-spathulatus ) [oblanceo-
late, inversely-lanceolate, oblanceo-
late- ; verkehrtlanzettlich ; «blancéolé ;
fordított lándzsás ; обратноланцето­
видный]
13 OBLATUS, globulus lăţit şi compri­
mat spre poli (portocala) [oblate ;
breitrund ; largement sphérique ;
szélesen gömbölyű; широкошаровид­
ный]
14 OBLIGATUS, obligat, necesar (pa­
razit) [obligate, obligatory, necessary;
obligat, verpflichtet; obligatoire, né­
cessaire; obligát, kötelező, szükség­
szerű; облигатный, обязательный]
15 OBLIQU-, OBLIQUE-, OBLIQUUS,
oblic, înclinat faţă de axă; nesiraetric
(obliquangulus, oblique-plicatus ) [obli­
que, slanting, obliquely-, unequal-
sided; schräg, schief, seitwärts, un­
gleichhälftig ; oblique, obliquement ;
ferde, ferdén-, rézsútos, oldalas; ко­
сой, неравносторонный, неравнобокий]
-^plagio-, lox-, loxo-
16 OBLITEBATUS, obliterat, şters,
disparent, abia vizibil [obliterated.
•â? OBVERSUS
effaced; obliteriert, undeutlich, ver­ 26 OBTECTANS, OBTEGENS (ob-
wischt; oblitéré, disparaissant; eltű­ tego), acoperitor, care acoperă (peri,
nő ; облитерированный, стертый] scvame) [overcóvéring ; verdeckend,
überdeckend; couvrant; befedő, be­
17 OBLOÄGAIUS, OBLONGUS, takaró ; покрывающий, прикрываю­
OBLOÄGl-, OBLCÄCO-, oblong, alun­ щий]
git, elongat, lungăreţ; cea de 2 ori
mai lung decit lat, cu marginile pa­ 27 OBTECTUS, acoperit [covered, pro­
ralele şi vîrfurile obtuze (frunza la tected; bedeckt, überdeckt, verdeckt;
Rumex obtusifolius ) (oblongiflorus, couvert, recouvert; betakart, befe-
oblongo-ovatus ) [oblong; länglich; dett, eltakart ; покрытый, прикрытый]
oblong, allongé; hosszúkás, hossz-; —»^ amictus, tectus, togatus, vestitus
продолговатый, продолговато-]-+eZon-
gatus 28 OBTEXTUS -* intertextus
29 OBTORQUATUS, răsucit înapoi
18 OBOVALIS, oboval, ikvers oval [twisted backwards ; umgedreht ; tordu
[oboval, reversed oval; verkehrt­ en arrière; visszacsavart; обратно-
oval ; obovale ; fordított ovális ; обрат- закрученный]
ноовальный]
19 OBOVATUS, OBOVATI-, OBOVA- 30 OBTRIANGULARIS, OBTRIAN-
TO-, obovat, invers ovat şi mai lat GULATUS, OBTRIANGULUS, in­
în treimea superioară (obovatifolius, vers triunghiular [inversely three-
obovato-lanceolatus ) [obovate, inver- angled ; verkehrtdreieckig ; obtrian-
sely-ovate ; verkehrteiförmig ; obové, gulaire; fordított háromszögű; обра-
inversement oviforme ; visszástojás- тнотреугольный]
dad, fordított tojásalakú; обратнояй- 31 OBTRUNCATUS, oblic trunchiat
цеобразный] [obtruncate; schräggestutzt; obtron-
qué; ferdén tompa; косоусечённый]
20 OBOVOIDEUS, OBOVOIDEO-, obo-
voidal, invers ovoidal (obocoideo- 32 OBTUBATOR m, obturator 1. Ţesut
clavatus) [obovoid, inversely-ovoid ; care serveşte la conducerea tubului
verkehrtovoidal ; obovoíde ; fordított polinic, astupînd micropilul (Euphor­
ovoidális ; обратноовоидный] bia). 2. Corpuscul ce închide orifi­
ciul anterei [Asdepias, Orchis) [ob­
21 OBPYBAMIDALIS, OBPYRAMI- turator ; Obturator ; obturateur ; obtu­
DATUS, invers piramidal [obpyrami- rator; обтуратор]
dal ; verkehrt-pyramidenförmig ; obpy-
ramidale ; fordított piramisalakú ; 33 OBTURBINATUS, invers conic, de
обратнопирамидальный] forma unei sfîrleze răsturnate [obtur-
binate, reverse top-shaped; verkehrt-
22 OBSCURUS 1. Obscur, întunecat, de kegelförmig; obturbiné; visszás-kúp-
culoare închisă. 2, Neevident [obscure, alakú ; обратнокубарчатый]
dark, dusky, dingy, indistinct; dun­ 34 OBTUS-, OBTUSE-, OBTUSI-,
kel, dunkelfarbig, trüb, unscheinlich ; OBTU SATU S, OBTUSUS, obtuz,
obscure, foncé, sombre, indistinct; bont, teşit, terminat cu un vîrf rotun­
sötét, homályos, elmosódott ; темный, jit sau în unghi mai mare de 90°
неясный] -^ blattarius (frunză, petală) (obtusangulus, obtuse-
dentatus, obtusifolius) [obtuse, blunt,
23 OBSERVATIO f, observaţie, exa­ obtusely- ; stumpf, abgestumpft,
minare [observation ; Bemerkung, stumpf ; obtus, obtusi- ; tompa, tompa
Beobachtung ; observation ; megfi­ csúcsú, tompa szögű, ferdén-, tom­
gyelés, észlelet; наблюдение, замеча­ pán-; тупой, тупоконечный, тупо-]
ние] —» ambly-, amblyo-
24 OBSOLETUS, obsolet, spălăcit, puţin 35 OBUMBRANS (obumbro), саге um­
aparent, abia vizibil [obsolete, not breşte [obumbrate, overshading;
evident ; unscheinbar, undeutlich, beschattend; ombrageant; beárnyéko­
trüb; peu apparent, indistinct; el­ ló; отеняющий]
mosódott, alig látszó ; неясный, неза­
метный] 36 OBVALLATUS, împrejmuit, încon-.
jurat de un val [obvallate; verwallt,
25 OBSTRUCTUS, astupat, închis umwallt, umschanzt; obvallé, retran-
(gîtul corolei de către peri) [obstructed ; ché ; körülsáncolt ; окружённый валом]
closed, blocked up ; verstopft, ver­
schlossen ; obstrué ; bezárt, betömött ; 37 OBVERSUS, OBVERSE- (obverse-
заслонённый, загороженный] cordatus) -* inversus
OBVOLUTIVUS
38 OBVOLUTIVUS, OBVOLUTUS,
OBVQLUTI-^ obvçlut, semiécvitant ;
înfăşurat pe jumătate pe un alt organ
similar şi învecinat (obvolutiţolius)
[obvolute, overlapping, wrapped aro­
und ; halb-zwischengerollt, eingewicke­
lt; obvoluté, obvolutif; félig egymás-
ragöngyölödőtt ; окутанный, обвитый]*
39 OCCIDENT ALIS, occidental, Vestic,
apusean [western; westlich, abend­
ländisch; occidental; nyugati; запад­
ный]
40 OCCLUSIO í, ocluzie, proces de vin­
decare a rănii copacilor pe calea
cicatrizării [occlusion ; Vernarbung,
Wundeverschließung ; occlusion ; be-
forradás; окклюзия, закрытие]
41 OCCLUSUS, închis [occluded^ clo-
sedj reclused; verschlossen; clos, fer-
mé; zárt, bezárt; замкнутый, закры­
тый]
42 OCCULTATUS, ascuns [hidden ; ver­
borgen, versteckt; caché; rejtett;
скрытый]
43 OCCUPANS (occupa), ocupînd, саге
ocupă (spaţial) [occupying; besitzend,
einnehmend ; occupant ; elfoglaló
(helyet) ; занимающий, поражающий]
44 OCCURRENS (occurro), întîlnit,
survenit, care se găseşte pe [occuring ;
vorkommend; se trouvant; előfor­
duló; встречающий]
45 OCEÀNOPHYTA η pl (gr. ωκεανός
„ocean", φυτόν „plantă"), oceanofite,
plante din oceane [ocean plants;
Ozeanpflanzen ; océanophytes ; oceá-
nofiták; океанофиты]
46 OCEANOPLANCTON η (gr. -, πλαγ-
κτός „rătăcitor"), plancton oceanic,
totaJitatea organismelor planctonice
din oceane [oceanoplankton ; ozeani­
sches Plankton ; océanoplancton ; oceán-
plankton; океанопланктон]
47 OCELLARIS, OCELLATUS, OCEL-
LIFER, ocelat, prevăzut cu macule
inelare sau oculiforme [ocellate, ocel-
lated; augenflâckig, geäugelt; ocellé,
ocellaire; szemfoltos; глазчатый]
48 OCELLA f, OCELLUM η, OCELLUS
m, ocel 1. Pată rotundă oculiformă.
2. Papilă sau pigment care concen­
trează razele de lumină (Algae, He-
paticae) [ocellus ; Ozelle, Augenfleck ;
ocelle ; ocellus, kerek folt, fényére-
zékeny papilla; глазок]
49 OCHR-, OCHRACEUS, ochraceu, de
culoarea bruniu galbenă a ocrului
(ochracanthus, ochranthus) [ochra-
ceous, ochre-yellow ; ockergelb, bräun-
lichgelb; ocracé, jaune d'ocre; ok­
kersárga, barnássárga; охрязшй, бу­
ровато-жёлтый]
50 OCHREA f, ohreé, ochree I. Stipele
concrescute în formă de pîlnie la
baza internodiilor tulpinii sau a ramu­
rii (Poîygonaceae). 2. Teaca frunzei
(Palmae). 3. Teaca spörogonului
(Musai) [ocrea; Ochrea, Nebenblatt­
scheide, Tüte, Blattstiefel, Blatttube;
ocrée; pálhakürtő, íeVélkürtö, kürtő;
раструб]
51 0ÇHREACEUS, ohreaceu, ochraceu,
asemănător cu ohreea [ocraceous;
tütenartig, tütenförmig, stiefelartig;
ocréacé ; kürtőszerű ; раструбовидный]
52 OCH RE ATU S, ohreat, ochreat, pre­
văzut cu ochreé [ocreate, sheated;
betutet ; ôcreé ; kürtös ; с раструбом]
53 OCHROLEUCUS, OCH ROLE UCO-
(gr. ωχρά „ocru", λευκός „alb"), ochro-
leuc, alburiu-galben, palid galben
(Ochroleucocarpus) [ochroleucous, whi­
tish-yellow, pale-yellow, buff; weiß-
lichgelb, weißlich-ockergelb, blaß-
gelb; ocroleuque, blanchâtre jaune;
fehéressárga, halványsárga; бледно-
охряный, беложёятый]
54 OCREA -* ochrea
55 OCT-, OCTI-, ОСТО- (gr. οκτώ
„opt"), opt, cu opt (octacanthus,
octantherus, octipes, octocostatus,
octogynus, octospermus) [eight- ; acht- ;
à huit; nyolc-; восьми-]
56 OCTANDRUS (gr. -, ανήρ, ανδρός
„bărbat"), oetandru, cu opt staminé
[octandrous, eight-stamened ; achtmän-
nig; octandre, à huit étamines;
nyolchimes, nyolcporzós; восьмиты-
чиночный]
57 OCTOGYNICUS, OCTOGYNUS (gr.
-, γυνή „femeie"), octoglnic, cu opt
pistile [ootogynous, eight-pistiled ;
achtweibig, achtgriffelig ; octogyni-
que, à huit pistils ; nyolcanyás, nyolc-
termős ; восьмипестичный]
58 оси LAT IO f, oculaţie, altoire în
ochi [inoculation; Okulieren; gref­
fage en oeil, greffe en écusson; szem-
zés ; окулировка, инокуляция]
59 OCULUS m, ochi, ochi de altoi,
mugure axilar folosit la altoire [eye;
Auge; oeil; szem, szemzőrügy; глаз,
глазок]
60 -ODES,-OIDES,-OIDEUS (gT. είδος
„asemănare, formă"), asemănător cu,
în formă de (dendrodes, odontoides.

ovoideus) [resembling, -like, -shaped;
-ähnlich, -artig; -oïde, semblable à,
ressemblant à ; -szerű, hasonló ; -вид­
ный] —• -ides, simili-, homoio-
61 -ODON, ODONT; ODONTO-, -ОГЮК-
TUS, OBUS (gr. οδούς, οδόντος
„dinte"), dinţai, denticulat, cu dinte
(platyodon, odontalgicus, odontolepis,
glypiodontus) [tooth-, -toothed;
zahn-, -zăhnig, gezähnt-, zăhnig-;
denté; fog-, fogazott-, -fogú; зубо-,
зубчато-, -зубый, -зубчатый]—»· denti-,
dentato-, -dens
62 ODONTOLOMUS (gr. -, λώμο, λώ"
ματος „margine"), cu marginea din­
ţată [marginidentate ; gezâhntrandig,
zăhniggesăumt; à bordure dentée;
fogazott szélű ; зубоотороченный, зуб-
чатоокаймлённый]
63 ODONTOPHYLLÜS (gr. -, φύλλον
„frunza"), cu frunze dinţate [tooth-
leaved; zahnblăttrig, gezâhntblâttrig ;
à feuilles dentées; fogazott levelű;
зубчатолистный]
64 ODOR f, miros (plăcut sau neplăcut)
[smell, scent, odour, stench; Geruch,
Duft, Wohlgeruch, Stinken; odeur,
senteur, parfum, mauvaise odeur;
szag, illat, büdösség; запах, приятный
запах, неприятный запах]
65 ODORATUS, ODORIFER, ODORI-
FICUS, -ODORUS, odorant, parfu­
mat, binemirositor (citriodorus ) [fra­
grant, sweet-smelling; riechend, wohl­
riechend, duftend; odorant, parfumé;
illatos, jószagú; пахучий, душистый]
—*• redolens, euodus
66 -OECICUS, -OECIUS, -OECUS,
-OICUS (gr. οίκος „casă", οΐκίον
„locuinţă"), care creşte („locuieşte")
în ; localizat pe ; cu repartizarea orga­
nelor de înmulţire în (aceleaşi sau
pe diferite flori) ; care îşi petrece ciclul
de viaţă pe (lithoecicus, monoecious,
dioecius, heteroecius, homoecus, trioi-
cus) [inhabiting on ; -hăusig, -wohnig ;
vivant („demeurant") sur ; -laki ; -дом-
ный]
67 OECAS (-ADIS) f (gr.-), ecadă,
forma adaptativă a unei staţiuni
[ecad; Standortsform; écade; ter­
mőhely-forma ; экада]
68 OECESIS f (gr. οίκησις „colonizare"),
ecesis, începutul stadiului de coloni­
zare primară (stadiu de pionierat) a
unui spaţiu biotic [ecesis; ökesis;
oecesis; öcézis; эцезис]
69 OECOBIOTICUS (gr. οίκος „casă",
βίος „viaţă"), ecobiotic, cu viaţă
OECOPROTEROGYNIA
condiţionată de factorii ecologici [eco­
biotic; ökobiotisch; éçobiotique; öko-
biótikus ; экобиотаческий]
70 OECOCUMA TICUS (gr. -, κλίμα
„climat"), ecoclimatic, cu climat
condiţionat de factorii ecologici [eco­
climatic; ökoklimatisch; écoclimati-
que ; ökoklimatikus ; экоклнматичес-
кий]
71 OECOGEOGRAPHICUS (gr. -, γη
„pămînt", γραφή „scriere"), ecogeo-
grafic, condiţionat de factorii ecologici
şi geografici [ecogeographical ; око-
geographisch; écogéographique ; öko-
geográfikus ; экогеографический]
72 OECOLOGIA í (gr. -, λόγος „vor­
bire"), ecologie, studiul relaţiilor re­
ciproce dintre organisme şi mediu
[ecology; Ökologie; écologie; ökoló­
gia, életmódtan, környezettan; эко­
логия]
73 OECOLOGICUS (gr. - ) , ecologic, care
se referă la relaţia reciprocă dintre
organisme şi me4iul lor vital [ecolo­
gical; ökologisch; écologique; öko­
lógiai, környezeti; экологический]*
74 OECOMORPHOSIS f (gr. -, μόρφυκιις
„formare"), ecomorfoză, morfogeneză
cauzată de condiţiile speciale ale
mediului natural [ecomorphose ; öko-
morphose ; ecomorphose ; ökomorfózis ;
экоморфоз]
75 OECONOMICUS (gr. οΙκονομικός
„gospodăresc"), economic [economical ;
ökonomisch, wirtschaftlich ; économi­
que ; gazdasági ; экономический] *
76 OECOPARASITUS m (gr. οίκος
„casă", παράσιτος „parazit"), eco-
parazit, formă specială de ciupercă
cu parazitare limitată, în condiţii
normale, la una sau mai multe plante
gazde [ecoparasite ; Ökoparasit; éco-
parasite ; ökoparazita ; экопаразит]
77 OECOPROTERANDRIA t (gr. -,
πρότερος „primul", άνήρ, ανδρός
„bărbat"), ecoproterandrie, maturi­
zarea florilor mascule înaintea celor
femele în anumite condiţii ecologice
[ecoproterandry ; ökoproterandrie ;
ecoproterandrie; ökoproterándria; э-
копротерандрия]
78 OECO PROT Ε ROGYNI А f (gr. - ,
γυνή „femeie"), ecoproteroginie, ma­
turizarea florilor femele înaintea celor
mascule în anumite condiţii ecologice
[ecoproterogyny ; ökoproterogynie ;
écoproterogynie ; ökoproteroginia ; э-
копротерогшшя]
OECOSPECIES
79 OECOSPECIES t (gr.-, lat. species
„specie"), ecospecie, specie ecologică
rezultată fără izolare geografică, nu­
mai prin izolare genetică şi ecologică
[ecospecies ; ökospezies ; écospecies ;
ökospeciesz; эковид]
80 OECOSYSTEJdA η (gr.-, σύστημα
„asociere") —* biogeocoenosis
«1 OECOTONUS m (gr. -, τόνος „legă­
tura"), ecotonus I. Arealul de tran­
ziţie dintre două comunităţi. 2. Popu­
laţie de tranziţie de pe arealul inter­
mediar dintre două asociaţii [ecotone ;
ökotonus ; ecotone ; ökotonusz ; эко-
тонус]
82 OECOTOPUS m (gr.-, τόπος „loc",
„staţiune"), ecotop, tip de staţiune
determinat de intersecţia unui com­
plex de factori fizico-geografici [eco-
tope; Ökotop; écotope; ökotop; эко-
топус]
«3 OECOTYPUS m (gr. -, τύπος „mo­
del"), ecotip 1. Biotipul ecospeciei,
adaptat condiţiilor ecologice, 2. Rasă
ecologică adaptată sub aspect ge­
netic (Turesson). 3. Eco variantă [eco-
type, habitat type; ökotyp, ..ökolo­
gische Raße, Standortraße, Ökova-
rianţe; écotype; ökotipus; экотип]
84 OEDEMA η (gr. οίδημα „umflă­
tură") —• intumescentia
85 OEDEMATOPUS (gr. -, πους, ποδός
„picior"), cu suportul umflat [thick-
stalked; dickfüßig; à stipe renflé;
vastag tönkű; толстоногий]
86 OEKIOPHYTA η pl (gr. οΐκίον „lo­
cuinţă", φυτόν „plantă"), oicofite,
plante spotane voluntar introduse în
cultură de om în aceeaşi regiune
(Rubus idaeus) [oekiophytes ; Ökio-
phyten ; oikiophytes ; ökiofiták ; экио-
фиты]
87 OENOLOGIA t (gr. οίνος „vin",
λόγος „vorbire"), oenologie, studiul
viticulturii şi a vinificaţiei [oenology ;
Önologie, Weinlehre, Weinbaulehre ;
oenologie; borászattan, szölészettan;
энология, виноделие]
88 OFFICINALIS, oficinal, curativ, me­
dicinal, terapeutic, vindecător [offi­
cinal, curative; offizineil, arzneilich,
heilkräftig; officinal, médicinal, cu-
ratif; gyógyító, gyógyászati; лечеб­
ный, цглебный, лекарственный] —>^ те-
dicalis, medicinalis
-OWES, -О IDE и S -^ -odes
89 OIDIOSPORA t, OÏDIUM η (gr.
ώόν „ou", σπορά „sămînţă", -ίδιον
340
„diminutiv"), oidiospor, oidie 1. Formă
specială de conidie, pe micelii avînd
filamente ce se separă în părţi uni-
celulare, formînd un lanţ deconidii
aşezate cap la cap (Erysiphaceae).
2. Boală a plantelor de cultură (Vitis)
cauzată de Erysiphaceae [oidium ; Oi-
dium, Oidiospore, Oidiumkette ; oidie ;
oidium, ragya; оидий]
90 OIOCARPUS (gr. -, καρπός „fruct"),
cu fructe oviforme [egg-fruited ; ei-
früchtig; à fruits oviformes; tojásdad
termésű ; овальноплодный]
91 OLEACEUS, OLEAGINEUS, OLEA-
01N US, OLEAGI NOS US, OLEOS US,
uleios, oleaginos, bogat în substanţe
grase (plantă, sămînţă, fruct) [oily,
oleic, oleaginous ; ölig, ölartig, ölreich,
ölenthaltend ; oléagineux, huilleux ;
olajos, olajszerű, olajtartalmú; мас­
личный, маслянистый]
92 OLEANDRINUS, roşu de oleandru
[oleander-red ; oleanderrot ; rouge
d'oléandre ; oleánderpiros ; олеандро-
красный]
93 OLEFIANS, OLEIFER, oleifer, care
produce sau conduce uleiul (plante,
hife, canale) [oleiferous; ölhaltend,
ölenthaltend, ölerzeugend, öltragend;
oléifère ; olajat szolgáltató, olajvezető ;
масличный, маслоносный]
94 ÖLEN S (oleo), mirositor, cu miros
plăcut sau neplăcut [smelling ; rie­
chend; odorant; szagos, -szagú; пах­
нущий]
95 OLEOCORPUS η, oleocorp, corpuscul
din celulă avînd proprietăţile lipidelor
(Hepaticeae) [oleocorpus; Oleokorpus,
Ölkörperchen ; oléocorps ; oleokorpusz ;
олеокорпус]
96 OLEOPLASMA η (lat. oleum „ulei",
gr. πλάσμα „modelare"), oleoplasmă,
substanţe lipidice din citoplasmă [oleo-
plasm; ölplasma; oléoplasme; oleo-
plázma; олеоплазма]
97 OLEOPLASTUM η (lat. -, gr. πλασ-
τός „modelat"), oleoplast, plastidă
producătoare de picături oleaginoase
[oleoplast ; Oleoplast ; oléoplaste ; oleo-
plasztum; олеопласт]
98 OLEO-RESINAE f pi, oleorezine,
amestec de rezine şi uleiuri eterice
secretate de plante (Cruciferae) [oléo-
resineş; 01-Resinen, ölharze; oléo-
resines; olajos gyanták; олеорезины,
масло-смолы]
99 OLEOSOMA η (lat. -, gr. σώμα „corp"),
oleozom, incluziuni citoplasmatice de
Sei
substanţe grase [oleosome; Oleosom;
oléosome ; oleoszóma ; олеосома]
100 OLEOSPERMUS (lat.-, gr. σπέρμα
„sămînţă"), cu seminţe oleaginoase
[oleospermous ; ölsamig ; oléosperme ;
olajos magvú; масличносемянный]
101 OLERACEAE î pl, legume, zarza-
vaturi [vegetable plants, greengro-
cery; Gemüsegewächse, Gemüsekrau-
ter ; plantes potagères, légumes ; zöld-
ségfélék, vetemények; овощи, зелень,
огородные растения]
102 OLE RACE и M η, OLE RA RI UM η,
grădină de legume, grădină de zar­
zavaturi [kitchen-garden; Gemüsegar­
ten ; jardin potagère ; veteményes kert,
zöldséges kert, konyhakert; огород]
103 OLERACEUS, oleraceu,.de zarzava­
turi [oleraceous, vegetable; gemü-
seartig; oléracé, potager; zöldséges;
огородный, овощной]
104 OLEUM η, ulei [oil; Öl; huile; olaj;
масло]
105 OLFACTORICUS, olfactoric, ce poate
fi constatat după miros [olfactory;
olfaktorisch ; olfactif ; szaglási ; обоня­
тельный]
106 OLIRANUM η, oliban, gumă-răşină
aromatică extrasa din trunchiul de
Roswellia serrata [oliban ; Oliban ; oli­
ban ; olibanum ; олибан]
107 OLIDUS, puturos, cu miros neplăcut
[stinking, fetid, olid; stinkig, übel­
riechend; fétide, puant; büdös; вон­
ючий, зловонний] -* nidorosus, vul-
varius, foetidus, putidus, maleolens
108 OLIG-, OLIGO- (gr. ολίγος „puţin"),
cu puţini, cu puţine (oligacanthus,
oligantherus, oligocephalus, oligogonus)
[few- ; wenig-, arm- ; à peu ; kevés-,
csekély-, szegényes; мало-]—»· pauci-,
span-
109 OLIGANDRUS (gr. -, ανήρ, ανδρός
„bărbat"), cu puţine staminé [oligan-
drous, few-stamened ; wenigmännig;
oligostémone ; kevés porzójú ; мало­
тычинковый] —> paucistamineus, oli-
gostemoneus
110 OLIGANTHUS (gr. -, άνθος „floare")
—*• pauciflorus
111 OLIGARCHICUS (gr. -, αρχή „ori­
gine") —*• pauciradiatus
112 OLIGOCARPUS (gr. -, καρπός
„fruct"), cu puţine fructe [few-frui­
ted ; wenigfrüchtig ; oligocarpe ; kevés
termésű ; малоплодный]
OLIGOSAPROBIUS
113 OLIGODONTUS(gr.-,i)boi)i, οδόντος
„dinte") - • paucidentatus
114 OLIGODYNAMICÜS,OLÍGODYNA-
MUS (gr. -, δύναμις „putere"), oli-
godinamic, cu putere slabă; eficace
în cantitate mică [oligodynamic; oli­
godynamisch ; oligodyname ; oligo-
dinamikus; олигодинамический]
115 OLIGOELEMENTA η pl (gr.-, lat.
elementum „element") —>• microele-
menta
116 OLIGOMERUS (gr. -, μέρος „parte")»
oligomer, cu număr redus de părţi
sau piese (verticil floral) [oligomerous ;
minderzahlig ; oligomère ; kevés tagú ;
олигомерный]
117 OLIGONITROPHILUS (gr.-, vixpov
„nitrát", φιλέω „a iubi"), oligonit^
rofil, care trăieşte în mediu cu puţi»
azot (bacterii) [oligonitrophilous ; oli-
gonitrophil; oligonitrophile ; oligonit-
rofil ; олигонитрофильный]
118 OLIGOPELICUS (gr.-, πηλός „ar­
gilă"), oligopelic, care creşte pe solurile-
detritice slab argiloase [oligopelic ; oli^
gopelisch; oligopélique ; oligopélikus ;:
олигопелический]
119 OLIGOPHAGUS (gr. -, φάγομαι „ai
mînca"), oligofag, cu nutriţie limi­
tată la puţine specii sau genuri de­
plante [oligophagous ; oligophag; oli-
gophage; oligofag; олигофагный] - •
stenophagus
120 OLIGOPHOTICUS (gr. -, φώς, φωτός
„lumină"), oligofotic, care trăieşte·
în mediu cu luminozitate slabă (unele-
Algae) [oligophotic ; oligophotisch ; oli-
gophotique; oligofotikus, kevés fényi­
gényű; олигофотический]
121 OLIGOPHOTOMETRICUS (gr. - , .
μετρικός „măsurător"), oligofotome-
tric, fără posibilitate de orientare^
după izvorul de lumină (frunze, flori)-
[oligophotometric ; oligophotometrisch ;:
oligophotométrique ; oligofotometri-
kus ; олигофотометричный]
122 OLIGOPHYLETICUS (gr. -, φΟλον
„trib"), oligofiletic, derivat din puţine*
forme ancestrale [oligophyletic ; oli-
gophyletisch ; oligophyletique ; oligo-
filetikus ; олигофилетический]
123 OLIGOPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frun­
ză") —*• paucifolius
124 OLIGOSAPROBIUS, OLIGOSAPRO-
RIOTICUS (gr.-, σαπρός „putred",,
βίος „viaţă"), oligosaprobiotic, care·
trăieşte în ape puţin contaminate·
(organism) [oligosaprobiotic ; oligosa-
OLIGOSPERMUS
rob; oligosaprobiotique ; oligoszapro-
Εолигосапробный]
iotikus, csekély szennyeződést tűrő;
125 OLIGOSPERMUS {gr. -, σπέρμα „să-
mînţă"), oligosperm, cu puţine se­
minţe [few-seeded; wenigsamig; oli-
go8p«rme; kevés magvú; малосемян-
ный]
126 OLIGOSTACHYS, OLIGOSTACHY-
US (gr. -, στάχυς „spic"), cu puţine
spice [few-spiked ; wenigâhrig, armăh-
rig; à peu d'épis; kevés kalászú;
малоколосистый]
127 OLiaOSTEMONEUS (gr.-, στήμων
„fir") —• oligandrus, paucistamineus
128 OLIGOTAXIA Î (gr. -, τάξις „orîn-
duire"), oligotaxie, reducerea numă­
rului de verticile florale [oligotaxy;
Oligotaxie; oligotaxie; kevésörvüség;
олиготаксис]
129 OLIGOTRICHUS (gr. -, θρίξ, τριχός
„păr"), slab păros [oligotrichons ; we­
nigbehaart, schwachbehaart; oligotri-
que; kevésszőrű; маловолосый]
ISO OLIGOTROPHICUS (gr. -, τροφή
„hrană"), oligotrof, sărac în substanţe
nutritive (lac, sol) [oligotrophic ; oli-
gotroph, nâhrstoffarm ; oligotrophe;
oligotrof, táplálékszegény ; олиготроф-
ный]
131 OLIGOTROPHOPHILUS (gr. --, φι-
λέω „a iubi"), oligotrofofil, care creşte
în medii sărace în substanţe nutritive
[oligotrophophilous ; oligotrophophil ;
oligotrophophile ; oligotrofofil, táplá­
lékszegény közegben élő; олиготро-
фофильный]
132 OLIGOTROPICUS (gr. -, τροπή
„schimbare"), oligotropic, care vizi­
tează puţine feluri de plante (insecte
polenizatoare) [oligotropic ; oligotro-
pisch ; oligotropique ; oligotropikus ;
олиготропный]
133 OLITORIUS, de legume (grădină)
[vegetable; gemuse-, gemiisegebrăuch-
lich, gemüseliefernd; potager; zöldsé­
ges; огородный]
134 OLIVACEUS, OLIVEUS, OLIVICO-
IDR, olivaceu, măsliniu verde bruniu
[olivaceous, olive-green, brownish gre­
en; olivengrün; olivacé, vert d'olive;
olajzöld, olajbogyó-zöld; оливковый,
ОЛИВКОВО- зелёный] —* pausiacus
135 OLOIOTROPHICUS (gr. ολοιός „dis­
trus", τροφή „hrană"), oloiotrofic, bo­
gat în substanţe organice aflate în
stare de putrefacţie (plancton) [olo-
842
iotrophic ; oloiotrophisch ; oloiotrophe ;
oloiotrofikus ; олоиотрофнь1й]
136 OLORINUS, alb ca lebăda, curat alb
[swan-white, pure-white; schwane­
weiß ; blanc pure ; hattyufehér, tisz­
tafehér; лебедобелый]
137 OLUS (-ERIS) η, legumă, zarzavat
[vegetable; Gemüse; légume; zöldség;
овощи]
.138 OMBROCLEISTOGAMIA f (gr. όμ-
βρος „ploaie puternică", κλειστός „în-
chis", γάμος „căsătorie"), ombrocleis-
togamie, cleistogamie datorită tim-
pului ploios [ombrocleistogamy; Om- Í
brokleistogamie ; ombrocleistogamie ;
ombrokleisztogámia ; омброклеистога-
мия]
139 OMBROMETRUM η (gr. -, μέτρον
„măsură"), ombrometru, pluviometru,
aparat pentru măsurarea cantităţii
de precipitaţii [ombrometer, pluvio­
meter, rain-gauge; Regenmesser; plu­
viomètre ; pluviometer, esőmérő ; дож-
деметр] -> pluviometrum
140 OMBROMORPHOSIS f (gr. -, μόρφω-
σις „formare"), ombromorfbză, mor-
foză cauzată de ploile abundente
[ombromorphose ; Ombromorphose ;
ombromorphose ; ombromorfózis ; ом-
броморфоз]
141 OMBROPHILUS (gr. -, φιλέω „а
iubi"), ombrofil, adaptat pentru ploi
abundente [ombrophilous, rain-loving ;
regenliebend, regenfreundlich; ombro-
phile ; ombrofil, esőkedvelő ; дожде-
любивый]
142 OMBROPHOBUS (gr. -,φόβος„frică"),
ombrofob, neadaptat pentru ploi abun­
dente (plantă) [ombrophobe, hating
rain ; regenmeidend, regenscheuend,
regenfeindlich; ombrophobe, esőke­
rülő; омброфобный]
143 OMBROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), ombrofite, plante adaptate
ploilor abundente [ombrophytes ; Om-
brophyten ; ombrophytes ; ombrofiták ;
омброфиты]
144 OMNI-, OMNIS, tot, orice, oriunde
(omnicolus, omnivorus) [all, whole,
every; alle, ganz; tout, entier, com­
plet, partout; minden, valamennyi,
teljes, mindenütt; всякий, все]
145 OMNICOLOR multicolor, poly-
chromus
Ike OMNICOLUS (-COLA î), omnicol,
care creşte pretutindeni (plantă) [omni-
colous ; überall-wachsend ; omnicole ;
bárhol élő; вездесущий]
S49
147 OMNIPOTENTIA f, omnipotenţă,
capacitatea ovulului fecundat de a
reproduce toate organele plantei [omni-
potency ; Omnipoténz ; omnipotence ;
omnipotencia ; омнипотенция] -*• totipo-
tentia
148 OMNIVORUS, omnivor, pantofag,
pleiofag, care se nutreşte atît cu
substanţe veţetale, cît şi cu animale
[omnivorous ; omnivor, allesfressend ;
omnivore ; mindenevő ; всеядный] ->
pantophagus, pleiophagus, polyphagus,
plurivorus
149 OMOPLEPHYTA η pl (gr. ομοπλεκής
„împletit", φυτόν „plantă"), omople-
lite, plante cu flori monadelfe [omo-
plephy tes ; Omoplephy ten ; omoplephy-
tes; omoplefiták; омоплефиты]
150 OMPHALODES, OMPHALOIDEUS
(gr. ομφαλός „ombilic", είδος „ase­
mănare") ->- umbilicatus, umbiliciformis
151 OMPHALODIUM η (gr. --), omfalo-
diu 1. Cicatricele hilului prin care
pătrund în sămînţă vasele conducă­
toare. 2. Hil (Kerner) [omphalode;
Nabelgrund, Nabelloch, Nabelwarze ;
omphalode; köldökszemölcs, köldök­
alap, köldökpúp; основание рубчнка
семени]
152 ON СО- (gr. ογκος „cîrlig, volum"),
încîrligat, umflat (oncocalyx, onco-
sporus, oncotrichus) [hook-, swollen ;
haken-, wulst-; crochu, renflé; kam-
pós-, duzzadt-; крючковато-, вздуто-]
153 ONISCUS -^ ardesiacus, tylicolor
154 ON TOGENIA f, ONTOGENESIS í (Thallophyta) [oogone;
(gr. όντα „existent", γένεσις „naş­
tere"), ontogeneză, dezvoltarea in­
dividuală a organismului începînd de
la celula ou şi pînă la încheierea
ciclului vital [ontogenesis, ontogeny;
Ontogenese, Ontogenie, Entwicklungs­
geschichte ; ontogenèse, ontogenie ;
ontogenezis, egyedfejlődés, egyéni fej­
lődés folyamata ; онтогенез, онтогения]
155 OOAPOGAMIA f (gr. ώον „ou", άπό
„fără", γάμος „căsătorie"), ooapoga-
mie, euapogamie ; apogamie diploidă ;
dezvoltarea sporofitului din game-
tofit în lipsa procesului de fecundare
[ooapogamy, euapogamy; Ooapoga-
mie; ooapogamie, ooapogámia; ooa-
погамия] —*• parthenoapogamia
156 OOBLASTEMA η (gr. -, βλάστημα
„germen"), ooblastemă, oosfera fe­
cundată [ooblastema; Ooblastem, be­
fruchtetes Ei; ooblastème; ooblaszte-
ma, megtermékenyített petesejt; oo-
бластема]
œNUCLEUS
157 OOCARPUS m (gr.-, καρπός „fruct")
—» Oospora, gynogonidium, oospermium
158 OOCENTRUM η (gr. -, κέντρον
„centru"), OVOCENTRUM η, oo-
centru, centrul divizionar al oosfereî
(Fol) [oocentre; Oozentrum; oocen-
tre; oocentrum; ооцентр]
159 OOCYSTA t (gr. -, κύστις „pungă"),
oocist; oogon; eist rezultat din Oo­
gamie dînd naştere talurilor noi [oo­
cyst ; Oozyste ; oocyste ; oociszta, oogo­
nium; ооциста]
160 OOCYTIS.-IDIStigr.-,ίώχις „cutie")
—»· gametocytis
161 OODES, OODEUS (gr. -, είδος „ase­
mănare") —»· oviformis, ovoideus
162 OOGAMETA f (gr. -, γαμέτης „soţie"),
oogamet, gametul femei [oogamete;
Oogamet; oogamète; oogaméta; oo-
гамета]
163 OOGAMIA f (gr. -, γάμος „căsătorie"),
Oogamie, mod de reproducere sexuată
între anisogameţi, rezultînd oosporul
(Oomyceies) [oogamy ; Oogamie ; Ooga­
mie; oogámia; оогамия]—> aniso-
gamia, heterogamia
164 OOGENESIS í {gr. -, γένεσις „naş­
tere"), oogeneză. J. Dezvoltarea ce­
lulei sexuale femele din oogon. 2.
Formarea oosferei [oogenesis; Ooge­
nese, Eireifuţng; Oogenese; oogenezis;
оогенез, овогенез]
165 OOGONIUM η {gr. - γονή „urmaş"),
oogon, gametangiul femei dezvoltat
pe ramificaţiile laterale ale talului
Oogonium,
Eibildungszelle ; oogone ; oogonium,
termőgömb; оогоний]
166 OOKINESIS f (gr.-, κίνησις „miş^
care"), oocineză, procesul de mito-
ză din celula ou în timpul maturaţiei
şi a fertilizării acestuia (Whitman)
[ookinesis; Ookinese; oocinèse; ooki-
nézis; оокинез]
167 OOLYSIS f (gr. -, λύσις „descom­
punere"), ooliză, înverzirea cârpele»
sau a ovulului (Pénzig) [oolysis;
Oolyse; oolyse; oolizis; оолизис]
168 OONANGIUM η (gr. -, άγγείον
„vas") (Radlkofer) -^ (saceulus) em-
bryonalis
169 OONEION (gr. -, νηΐς „nimfă")
(Radlkofer) - • archegonium
170 OONUCLEUS m (gr. -, lat. nucleus
„sîmbure"), oonucleu, nucleul oosfe­
rei [oonucleus ; Oonukleus ; oonucleus ;
oonukleusz; оонуклеус]
OOPHORIDIUM
171 OOPHORIDIUM η (gr. -, φορός
„purtător", -ιδιόν „mic") - • macro-
sporangium
172 OOPHYTON η (gr.-, φυτόν „plantă")
—*• gametophyton
173 OOPLASMA η (gr. -, πλάσμα „mo­
delare"], ooplasmă, regiune diferen­
ţiată dm citoplasmă oosferei, cu pro­
prietăţi speciale [ooplasm ; Ooplasmă ;
ooplasme; ooplazma; ооплазма]
174 OOPLASTUM η (gr. -, πλαστός
„modelat") (Kerner) —»^ oosphaera
175 OOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"),
oozom, corpuscul citoplasmatic din
ovulul matur (Sylvestri) [oosome;
Oosom; oosome; ooszóma; оосома]
176 OOSPERMIÜM η (gr. -, σπέρμα
„sămînţă") —» Oospora
177 OOSPHAERA t (gr.-, σφαίρα „glob"),
oosferă, macrogamet'il înainte de fe­
cundare; gametul femei [oosphère,
egg, ovum; Oosphăre, Eikugel; oo­
sphère; ooszféra, petesejt, női ivar­
sejt ; оосфера, яйцеклетка] —»· ooplas-
tum, ovum
178 OOSPORA f (gr. -, σπορά „sămînţă"),
oospor, oocarp; sporul format din
ovulul fecundat în urma oogamiei
[oospore; Oospore, Eispore; oospore;
Oospora; oocnopaj -» gynogonidium,
oocarpus, oospermium
179 OOSPORANGIUM η (gr. - , αγγείον
„vas"), oosporange, sporange eu oo-
spori [oosporange ; Oosporangium ; oo­
sporange ; oosporangium ; ооспоран-
гий]
180 OOTHECA f (gr. -, θήκη „cutie"),
ootecă, sporangele ferigilor [ootheca;
Ootheka; oothèque; ootéka; оотека]
181 OPACU S, opac, n^pelucid, netran­
sparent, mat [opaque, dull, not tran­
sparent, not shining; matt, undurch­
sichtig, glanzlos; opaque; fénytelen,
matt, átlátszatlan ; матовый, тусклый]
—*• impellucidus
182 OPALINUS, opalin, opalescent, al­
băstrui ca opalul [opalin, opal-co­
loured; opalfarbig, opalblau; opaline;
opálkék; опаловый]
183 OPERCULARIS, OPERCULIFOR-
MIS, opercular, de forma operculului ;
care aparţine operculului [opercular,
operculiform ; deckelartig ; opercu-
laire ; fedőszerű ; kupakszerű ; крышеч-
ковидный]
184 OPERCULATUS, operculat, prevă­
zut cu opercul sau cu capac (pixidă)
844
[operculate ; deckel tragend, bedeckt ;
operculé; kupakos, csalmás, befedett,
fedős ; с крышечкой]
185 OPERCULUM η, opercul. 1. Căpă-
cel care la maturitatea fructificat iei
se desprinde şi cade (Ia capsula sau
urna Briofitelor, la pixida unor Fane-
rogame). 2. Partea tegumentului se­
minţei din faţa radiculei, care se
detaşează la începutul germinării [oper­
cule; Deckel, Kapseldeckel, Samen­
deckel; opercule; kupak, fedő, csal-
ma: оперкулум, крышечка]
186 О PE RIEN S (operio), acoperitor, саге
acoperă [covering; verdeckend; couv­
rant; befedő, betakaró; прикрыва­
ющий]
187 OPERTUS, acoperit [covered; ver-
deckt; couvert; fedett; прикрытый]
—*• coopertus, tectus
188 ОРЯ/О-(gr. οφις „şarpe"), şerpuitor;
în formă de şarpe; flexuos (ophio-
carpus, ophiophyllus, ophiospermus )
[snake-, flexuose; schlangen-, gesch­
längelt-; serpentiforme, flexueux; kí­
gyózó-, hajlongó ; змее-] —>· flexuosus,
serpentiformis
189 OPHIONOMIUM η (gr. -, νομός
„păşunat"), ofionomiu, cavităţi ser­
pentiforme roase de larve în părţile
parenchimatice ale plantelor [ophio-
nomium ; Minengang, Gangmine ;
ophionomium; ofionomium; офионо-
миум]
190 OPIMUS, OPIP^RUS -^ opulens
191 OPISTHIALIS, OPISTHOIDALIS
(gr. οπίσθιος „posterior"), opistial,
aflat în partea posterioară (interioară)
[posterior, opisthial; opisthial, hinter,
hinterseitig ; opisthiale, postérieur,
situé au dessous; opisztiális, hátulsó,
alul levő; опистиальный, задний] *
192 OPISTHODROMUS (gr. -, δρόμος
„fugă"), opistodrom, cînd linia spira­
lei genetice trece de la bractée la
primul segment floral pe partea pos­
terioară (adaxială) a florii [opistho-
dromous; opisthodrom ; opisthodrome ;
opisztodróm, hátulfutó; опистодром-
ный]
193 OPIUM η, opiu, latexul uscat, ob­
ţinut din capsulele nemature de Pa-
paver somniferum [opium ; Opium ;
opium ; ópium ; опиум]
194 OPLARIUM η -> scyphus
195 OPOPHILUS (gr. οπιον „sucul de
mac", φιλέω „a iubi"), care creşte
β4δ
în sucuri [sap-loving; saftliebend;
opophile; nedvben élő; любящий сок]
196 OPPIDUM η, oraş (prope oppidum
lîngă oraş) [city, town; Stadt; ville;
város ; город]
197 OPPOSITI-, OPPOSITÜS, opus,
aşezat faţă în faţă la acelaşi nivel
(frunze, ramuri, muguri, staminé)
(oppositiflorus, oppositifolius, opposi-
tipinnatus) [opposite; gegen-, gegen­
ständig; opposé; átellenes, szemben­
álló ; супротивно-, супротивный]] —»· соп-
trapositus
198 OPPRIMANS (opprimo), oprimant,
care asupreşte sau copleşeşte (carac­
tere de sexualitate) [oppressing; oppri-
mierend; opprimant; elnyomó: уг­
нетённый]
199 'OPS, -OPSIS (gr. οψις „aspect"),
cu aspect, cu înfăţişare de (chrysops,
argyropsis, ampélopsis) [seeming, with
appearance of; aussehend, -gesicht;
semblable à, à apparence; kinézésű,
-szerű ; видимый, по виду]
200 OPSEOSPERMATA η pl (gr. -, σπέρ­
μα „sămînţă), opseospermate, veru-
cozităţi superficiale conţinînd spori
(Algae) [opseospermata ; Opseosper-
mata ; opseospermata ; opseospermata ;
опсеоспермата]
201 OPSIANTHUS (gr. οψιος „tardiv",
ανθός „floare") —»• tardiflorus
202 OPSIGONIA î (gr. -, γόνος „urmaş"),
opsigonie, dezvoltarea tardivă şi anor­
mală a mugurilor adormiţi (Wittrock)
[opsigony; Opsigonie; opsigonie; késői
rügyfakadás, opszigónia ; опсигония]
203 OPTIMÁLIS, optimal, cu gradul
cel mai favorabil al unui factor bio­
logic (luminozitate, precipitaţie, tem­
peratură) [optimal, the most favoura­
ble; optimal, der geeignetste; opti­
mal; optimális, legkedvezőbb; оп­
тимальный]
204 OPTIMUM η, optim, condiţia cea
mai favorabilă (climatic, ecologic)
[optimum; Optimum; optimum; op­
timum ; оптимум]
205 OPULENS, OPULENTUS, opulent,
copios, îmbelşugat, viguros [plentiful,
fruitful, abundant ; reich, voll, frucht­
bar; opulent, riche, abondant, co­
pieux; bő, dús, gazdagon termő,
erőteljes ; изобилующий, обильный,
плодородный] —»^ opimus, opiparus
206 OPUS (-ERIS) η, operă, carte, lu­
crare [work; Werk; ouvrage, oeuvre;
mű, dolgozat ; труд, сочинение]
ORDINA TUS
OPERE CITATO, (OP. CIT.), în
opera citată ; in the work cited ; in
dem zitierten Werk; dans l'ouvrage
cité; idézett műben; вцитированном
труд] —*• loco citato (I.e.)
207 ORAIODIMORPHISMUS* m (gr.
ωραίος „de sezon", δΙς „de două ori",
μορφή „formă"), dimorfism sezonier,
două înfăţişări deosebite după ano­
timp, ca urmare a adaptării la con­
diţiile ecologice [seasondimorphism ;
Saisondimorphismus ; dimorphisme ;
saisonnier ; évszakbeli kétalakuság, év-
szakbeli kétoldalúság; сезонный ди­
морфизм]
208 ORAIOPOLYMORPHISMUS* m
(gr. -, πολύς „mai mult", μορφή „for­
mă"), polimorfism sezonier [season-
polymorphism.seasonal polymorphism ;
Saisonpolymorphismus ; polymorphis­
me saisonnier; évszakbeli többala­
kúság, évszakbeli többoldalúság; се­
зонный полиморфизм]
209 ORB ATU S, lipsit de (stylo orbato
lipsit de stil) [deprived, destitute;
beraubt; privé; megfosztott; лишен­
ный]] —»• destitutus
210 ORBICULARI-, ORBICULARIS,
ORBICULATUS, orbicular, orbicu-
lat, circular, rotund şi plan (frunză)
(orbicularifolius ) [orbicular, orbicu-
late, circular, rounded; kreisförmig,
kreisrund, abgerundet, scheibenrund;
orbiculaire, orbiculé, Eurondi, circu­
laire ; kerek, köralakú, körszerű, kerek­
ded, kerekített ; круглый, кругообраз­
ный, округлый, закруглённый] —•
circularis, disciformis, rotundus, stron-
gylo-
211 ORBICULUS m, orbicul 1. Corp
lenticular aflat în fundul peridiei,
conţinînd spori (Nidularia). 2. Co-
ronulă cărnoasă plană (Stapelia) [or-
biculus; Orbikulus, Teller; orbicule;
orbikulusz ; орбикулус]
212 ORCHIDOLOGIA î (gr. ορχις „testi­
cul", λόγος „vorbire"), orhidologie,
studiul familiei Orchidaceae [orchi-
dology ; Orchidologie ; orchidologie ;
orchidológia ; орхидология]
213 ORCULAEFORMIS, orculiform, în
formă de butoiaş (spori la Lichenes)
[cask-shaped ; tönnchenförmig ; ressem­
blant à un tonnelet; hordócskaszerű;
бочонковидный]
214 ORDINATUS, aranjat, aşezat în or­
dine [ordinate, arranged ; geordnet ;
rangé ; rendezett ; правильный]
* Nomen in hoc loco.
ORDO
215 ORDO m 1. Ordine. 2. Ordin (cate­
gorie sistematică superioară familiei)
(Lycopodiales, Pyrenomycetales) [or­
der; Ordnung; ordre; rend; порядок,
ряд]
21 б OREO-, ORE ADES, ORE ALI S, ORE-
OCHARIS, OREODOXUS, OREO-
PHILUS {gr. ορειος „montan", χάρις
„frumuseţe", δοξικός „de podoabă",
φιλέω „a iubi") —»^ montanus, mon-
ticolus
217 OREOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), oreofite, plante alpine [al­
pine plants; Alpenpflanzen; plantes
alpines ; havasi növények ; альпийское
растение, горное растение]
218 ORGADOPHYTA η pl (gr. οργάς
„sol fertil", -), orgadofite, plante din
locurile păduroase deschise (Clements)
[orgadophyta, open woodland plants;
Orgadophyten ; orgadophytes ; orga-
dofiták; оргадофиты]
219 ORGANELLAE f pi, organele, or-
ganite, elementele funcţionale ale celu­
lei (nucleu, centrozom, vacuolă pulsa­
tilă etc.) [organellae; Organellen; or­
ganelles, organites; organellák; орга-
неллы]
220 ORGANICUS, organic 1. De origine
animală sau vegetală. 2. Care se
referă la organe [organic; organisch;
organique; organikus, szerves; орга­
нический]
221 ORGANISMUS m, organism, corp
organizat viu, caracterizat prin me­
tabolism şi reproducere [organism;
Organismus, Lebewesen ; organisme ;
organizmus, szervezet; организм]
222 ORGANOGENIA f, ORGANOGENE­
SIS f (gr. όργανον „organ", γένεσις
„naştere"), organogeneză, studiul ori­
ginii şi a fazelor de dezvoltare a
orga,nelor [organogeny, organogenesis;
Organogenese, Organogenie ; Organo­
genese ; organogenezis ; органогенез]
223 ORGANOGENUS (gr. - -), organogen,
care produce organe [organogenetic ;
organogen, organ erzeugend, organ­
bildend ;organogène ; organogen, szerv-
képző ; органогенный]
224 ORGANOGRAPHIA f (gr. -, γράφω
„a scrie"), organografie 1. Studiul
şi descrierea anatomo-morfologică a
organelor, precum şi a dezvoltării
lor ontogenetice. 2. Morfologia exter­
nă a organelor [organography; Orga-
nographie, Organenlehre; organogra-
phie; organográfia, szervtan; органо­
графия] -+ organologia
Μβ
225 ORGANOLEPTICUS (gr. -, ληπτικός
„sesizabil"), organoleptic, care poate
transmite o impresie pe calea atin­
gerii, vederii, mirosului sau a gus­
tului [organoleptic; organoleptisch;
organoleptique ; organoleptikus ; opra-
нолептический]
226 ORGANOLOGIA t (gr. -, λόγος „vor­
bire") -+ organographia
227 ORGANONYMIA î (gr. -, όνομα
„nume"), organonimie, nomenclatura
organelor [organonymy ; Organonymie ;
organonymie; crganonimia; органо-
нимия]
228 ORGANOPHYLIA t (gr. -, φϋλον
„trib"), organofilie, filogenia orga­
nelor [organophyly ; Organophylie ;
organophylie ; organofilia; органофи-
лия]
229 ORGANOPHYLOGENESIS f (gr. - -,
γένεσις „naştere"), organofilogeneză,
studiul dezvoltării organelor din punct
de vedere filogenetic [organophylo-
genese ; Organophylogenese ; organo-
phylogenèse ; organofilogenézis ; op-
ганофилогенез]
230 ORGANOPLASTICUS (gr. -, πλασ­
τικός „plastic"), organoplastic, ca­
pabil de a forma organe [organo­
plastic; organoplastisch ; organoplasti-
que; organoplasztikus ; органопласти-
ческий]
231 ORGANOTROPHICUS (gr. -, τροφή
„nutriţie"), organotrofic 1. Bogat în
substanţe organice nutritive (lacuri).
2. Care se nutreşte cu substanţe
organice (plancton) [organotrophic;
organotrophisch ; organotrophique ; or-
ganotrófikus ; органотрофный]
232 ORGANUM η, organ, parte a orga­
nismului care îndeplineşte о funcţie
fiziologică determinată (rădăcină,
frunză, tulpină, de reproducere) [or­
gan ; Organ ; organe ; szerv ; орган] *
233 OROYA f (gr. όργυιά „braţ"), orgie,
lungimea braţelor întinse (1,8 —S,l m)
[fathom, six feet; Klafter, Mannslănge;
toise, longueur des brasses; karhossz,
ôlhossz; сажень, туаз]
234 ORGYALIS (gr. -), orgiái, de Iun*
gimea braţelor întinse [fathom long;
klafterlang, mannslang; à longueur
d'une toise; karhosszú; саженный}
235 ORIENS (orior), саге se naşte, саге
se produce, саге începe să crească
dintr-un punct [arising, originating^
proceeding, issued; entstehend, ent
U7
springend, hervorgehend; issu, pro­
venant ; eredő, keletkező ; восходящий,
возникающий]
236 ORIENTALIS, oriental, răsăritean,
estic [oriental, eastern; orientalisch,
<)stlich, morgenländisch ; oriental ; ke­
leti ; восточный]
237 ORIFICIUM η, orificiu, deschidere
(la capsule, antere) [orifice, opening,
aperture; Mündung, Öffnung, Mund-
öffnung; orifice, aperture, ouver-
ture ; nyílás ; устье, отверстие] -+ aper­
túra
238 ORIGINÁLIS, originar, iniţial, pri­
mar [original, primary; ursprünglich;
original; eredeti; оригинальный]
239 ORIGINARIUS,. originar, provenit
dintr-un loc sau regiune [native;
stammend; originaire; eredő, szár­
mazó; происходяцщй]
240 ORIGÓ t, origine [origin; Ursprungs
Entstehung; origine; eredet, kelet-
kezés, származás ; происхождение]
241 ORNAMENTALIS, ornamental, de­
corativ, împodobitor [ornamental, de­
corative; zierend; ornemental; dí­
szítő ; декоративный] *
242 ORNATUS, împodobit [adorned, em-
bellished, decorated ; geschmückt, ge-
ziert ; orné, décoré ; díszített ; снаб­
женный, украшенный]
243 ORNITHO- (gr. ορνυς, ορνίθος „pasă­
re"), de pasăre, prin pasăre (ornitho-
cephalus, ornithopodus, ornithopus, or-
nithorhynchus) [bird- ; Vogel- ; d'oi­
seau; madár-; птице-]
244 ORNITHOCHORUS (gr. -, χωρέω
„а serăspîndi"), ornitoc(h)or, răspîndit
prin păsări (seminţe^) [ornitho-
chorous ; vogelverbreitet ; ornitho-
chore; ornitochor, madarak által ter­
jesztett ; орнитохорный]
245 ORNITHOGAMUS (gr. -, γάμος „că­
sătorie"), ornitogam, ornitofil, pole-
nizat prin păsări (plante) [ornitho-
gamous ; ornithogam, vogelblütig ;
ornithogame ; ornitogam, madár-be-
porzású; орнитогамный, орнитофиль-
ный]
246 ORNITHOPHILUS (gr. -, φιλέω
„а iubi") —»· ornithogamus
247 ORNITHOSPHINGOPHILUS (gr. -,
σφίγξ „sfinx", -), ornitosfingofil, po-
lenizat prin păsări şi fluturi de noapte
[ornitho-sphingophilous ; ornitho-sphin-
ngophil ; ornitho-sphingophile ; orni-
toszf ingofil ; орнито-сфингофильный]
ORTHOPHO TO TA XÍS
248 OROGRAPHIA f (gr. ορός „munte",
γραφή „scriere"), orografie, descrierea
configuraţiei munţilor [orography; Ge-
birgsbeschreibung; orographie; oro-
gráfia, hegyrajzleírás; орография]
249 OROPHILUS (gr. -, φιλέω „а iubi") —
montanus, monticolus
250 OROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„planta"), orofite, plante subalpine
[subalpine plants ; Voralpenpflan­
zen; plantes subalpines; alhavasi nö-
vények, orofiták; орофиты] .
251 ORTH-, ORTHO- (gr. ορθός „drept"),
drept (orthacanthus, orthanthus, ortho-
cephalus, orthocladus, . orthostackyus )
[straight, upright ; rechtgerad- ; droit ;
egyenes ; прямо-] -^ rect-, recti-
252 ORTHOCLADUS (gr. -, κλάδος „ra­
mură"), cu ramuri drepte [straight-
branched; geradzweigig, geradăstig;
à rameaux droits; egyenes ágú; пря-
моветвистый]
253 ORTHOGENESIS f (gr. -, γένεσις
„naştere"), ortogeneză, mod de evolu­
ţie a organismelor, în cursul gene­
raţiilor succesive unele organe pre-
zentînd modificări întotdeauna în ace­
eaşi direcţie şi dînd naştere unot·
caractere noi (Eimer) [orthogenesis;
Orthogenese ; orthogenèse ; ortogene-
zis ; ортогенез]
254 ORTHOGEOTROPISMUS m (gr. -,
γή „pămînt", τροττή „curbare"), orto-
geotropism, poziţia stabilă de^ echi­
libru a organelor ortotrope (de geo-
tropism pozitiv a rădăcinii şi de
geotropism negativ a tulpinii) [ortho-
geotropism ; Orthogeotropismus ; or­
thogéotropisme ; ortogeotropizmus ;
ортогеотропизм]
255 ORTHOGONUS (gr. -, γωνία „unghi")
-> rectangularis
256 ORTHOHELIOTROPICUS (gr. -,
ήλιος „soare", τρόπος „direcţie"),
ortoheliotropic, orientat drept spre
sursa de lumină (frunze) [orthohe-
liotropic ; orthoheliotropisch ; ortho-
héliotropique ; ortohéliotropikus, fény­
forrásra irányuló; ортогелиотрохшый]
257 ORTHONASTIA í (gr. -, ναστός
„presat"), ortonastie, nastie cu plan
de simetrie staţionara şi de obicei
verticală [orthonasty ; Orthonastie ;
orthonastie; ortonásztia; ортонастия]
258 ORTHOPHOTOTAXIS î, ORTHO-
PHOTOTACTISMUS m (gr. -, φως,
φωτός „lumină", τάξις „ordine"),
ortofototactism, orientarea organis­
mului în linie dreaptă sub influenţa
luminii (Spirogyra) [orthophototaxy ;
ORTHOPHOTOTROPISMUS
Orthophototaxie ; orthophototaxie ;
ortofoiotaktizmus ; ортофототаксис]
259 ORTHOPHOTOTROPISMUS m trop, orientat în linie dreaptă; verti­
(gr. " , τροτϋή „curbare"), ortofoto-
tropism, influenţa directă a luminii
asupra plantelor (Oltmanns) [ortho-
phototropism ; Orthophototropismus ;
orthophototropisme ; ortofototropiz-
mus; ортофототропизм]
260 ORTHOPLOCUS, ORTHOPLOCEUS
(gr. -, πλοκή „răsucire"), ortoploc, cu
cotiledoane curbate în jurul radicule!
(embrion) [orthoploceous ; orthoplok,
geradfaltig ; orthoploque ; ortoplok ;
ортоплокный]
261 ORTHOPLOJDIA f (gr. -, άπλόος
„singur", είδος „asemănare"), or-
toploidie, multiplicarea în număr
cu soţ a garniturii cromozomice mono­
ploide (Winkler) [orthoploidy ; Ortho­
ploidie ; Orthoploidie ; ortoploidia ; op-
топлоидия]
262 ORTHOSELECTIO î (gr.-, lat. se­
lecţie „alegere"), ortoselecţie, evoluţie
filogenetică pe calea selecţiei [ortho­
selection ; Orthoselektion ; orthosé­
lection ; ortoszelekció ; ортоселекция]
263 ORTHOSPERMUS (gr. -, σπέρμα
„sămînţă"), ortosperm J. Cu seminţe
drepte. 2. Cu endospermul plan pe
faţa internă a mericarpului (Carum)
[orthospermous ; orthosperm ; ortho-
sperme ; ortosperm ; ортоспермный,
прямосемянный]
264 ÖRTHOSPIRA f (gr. -, σπείρα „spi­
rală"), ortospirală, spiralaţia paralelă
a ambelor cromatide cromozomiale
[orthospiral ; Orthospirale ; orthospi­
rale; ortospirál; ортоспираль]
265 ORTHOSPORANGIUM η (gr. - σπορά
„sămînţă", άγγεϊον „vas"), ortospo-
range, sporange prins de filamentul
miceliului pe саге s-a format [ortho­
sporange ; Orthosporangium ; ortho-
sporange; ortosporángium ; ортоспо-
paffl-ий]
266 ORTHOSTICHI m pi (gr. -, στίχος
„şir"), ortostihuri, linii verticale ima­
ginare în şiruri drepte care reunesc
inserţiile organelor suprapuse (radi-
cele, frunze) [orthostichies ; Ortho-
stichen, Längszeilen ; orthostiques ;
ortosztihonok ; ортостихи]
267 ORTHOTELOMITICUS (gr. -, τέλος
„vîrf, capăt", μίτος „fir"), ortote-
lomitic, cu centromere localizate ter­
minal [orthotelomitic ; orthotelomi-
tisch; orthotelomitique ; ortotelomti-
kus ; ортотеломитический]
34»
268 ORTHOT ROPICU S, ORTHOTRO-
PUS {gr. -, τροπή „răsucire"), orto-
cal (tulpină) ; cu hilul, micropilul şi
şalaza aflate în linie dreaptă (ovul>
[orthotropal, orthotropous ; ôrtho-
trop, geradlâufig, geradwendig; or-
thotrope; ortotrop, egyenesen futó;
ортотропный, прямой] —»· atropus
269 ORTHOTYPUS m (gr. -, τύπος
„model"), ortotip, genotipul cu denu­
mirea lui iniţială [orthotype; Ortho-
typus ; orthotype ; ortotipus ; ортотип)
270 ORTUS, provenit, născut [born, is­
sued, arisen out of; entstanden, her­
vorgegangen, entsprungen; issu, n é ;
keletkezett, származott, eredő; воз-
271 ORYGMA η, ORYGOMA η (gr. όρυγ­
μα „groapă"), origomă, conceptacul
cupuliform cu propagule pe unele
frunze (Marchantia) [orygoma; Ory-
goma; orygome; origoma; оригома)
272 OS (ORIS) η, gură, orificiu, deschi­
zătură [mouth, orifice, opening ; Mund^
Mündung, Öffnung; bouche, orifice;
száj, nyílás; устье]
273 OSCILLANS,OSCILLANUS,OSCIL~
LATORIUS, oscilant, versatil, mo­
bil (anteră) [oscillating, waverings
swinging; oszillierend, schwingend,
schwankend, taumelnd, beweglich ;
oscillant, chancellant, versatile; ingó,
lengő, mozgó; колеблющийся, качаю­
щийся, шатающийся] —* titubans, va-
cillans, versatilis
274 OSM-, OSMO-, -OSMUS (gr. όσμτι
„miros, parfum"), cu miros de, miro­
sitor (osmanthus, anosmus, glycyos-
mus, osmosporusj [-scented; -duftend,
-duftig; à odeur de; -szagú, illatos;
-пахнущий]
275 OSMOMETRUM η (gr. ώσμός „im­
pulsie", μέτρον „măsură"), osmome-
tru, aparat pentru măsurarea presiu­
nii osmotice [osmometer; Osmome­
ter; osmomètre; oszmóméter; осмо­
метр]
276 OSMOMORPHOSIS î (gr. -, μόρφωσις
„formare"), osmomorfoză, reacţia mor-
fogenetică în urma schimbării presiunii
osmotice [osmomorphosis ; Osmomor-
phose ; osmomorphose ; oszmómorfó-
zis; осмоморфоз]
277 OSMOREGULATIO f (gr. -, lat.
regulo „a regla"), osmoreglare, auto­
reglarea presiunii osmotice în funcţie·
de schimbarea cauzelor exterioare-
[osmoregulation; Osmoregulation; os-
<40
moréglage ; oszmóreguláció ; осморе-
гуляция]
278 OSMOSIS i (gr. -), osmoză, difuzarea
printr-o membrană semipermeabilă
între două soluţii cu concentraţii
diferite [osmose; Osmose; osmose;
oszmózis; осмоз]
279 OSMOTAXISi[gT. -, τάξις „ordine"),
osmotaxie, mişcare celulară autonomă
pentru restabilirea echilibrului osmo­
tic [osmotaxis; Osmotaxis; osmotaxie;
oszmotaxis; осмотаксис]
280 OSMOTICUS (gr. -), osmotic, refe­
ritor la osmoză (capacitate, presiune)
[osmotic; osmotisch; osmotique; osz-
mótikus; осмотический] ·
281 OSMOTROPISMUS m (gr.-, τροπή
„răsucire"), osmotropism, tropism da­
torit variaţiei de presiune osmotică
, [osmotropism; Osmotropismus; osmo-
tropisme; oszmotropizmus ; осмотро-
пизм] -* tonotropismus
282 OSSEUS, dur ca osul [bony, hard
like bone; knochenhart; osseux;
csontkemény; костный]
283 OSSICULUM η ^ pyrena
284 OSTARIPHYTA η pl (gr. οστάριον
„os mic", φυτόν „plantă"), ostarifite,
plante cu fructe drupe sau drupacee
[ostariphytes ; Ostariphyten ; ostariphy-
tes; osztarifiták ; остарифиты]
285 OSTEOSCLEREIDAE i pi (gr. οσ-
τέον „os", σκληρός „dur", είδος
„asemănare"), osteosclereide, celule
sclerenchimatice de forma tibiei [oste-
osclereids; Osteosklereiden, Knochen­
zellen; osteosclereides ; oszteoszklerei-
dák, lábszárcsont alakú szilárditó
sejtek; остеосклереидий]
286 OSTEOSPERMUS (gr. -, σπέρμα
„sămînţă"), cu seminţe osoase [osteo-
spermous ; knochensamig ; osteosper-
me; csontos magvú; костесемянный]
287 OSTIOLATUS, ostiolat, prevăzut cu
ostiolă; cu mici deschizături [ostio-
late ; bemündet ; ostiolé ; osztiolás,
nyílásos ; с отверстием]
288 OSTIOLUM η, ostiolă, deschiză­
tură mică ce comunică cu exteriorul
(la conceptaculul algelor, lichenilor,
la periteciul ciupercilor, la stomate)
[ostiole; Mündung, Eingang; ostiole;
osztiólum, nyílás; устьице, отверстие]
289 OS TRI NUS —*• purpureus
290 -OTIS, ОТО-, -OTUS (gr. οΰς, ώτός
„ureche") (chrysotis, otolepis, bra·
OXALIFER
chyotus, otites, otophorus) —*• auricu·
lato-, auriculatus '
291 OVALI-, OVÁLIS*, oval, alungit
eliptic, cu capetele rotunjite (Linné,
Bischof, Jackson, Rehder etc.) sau
acut la capătul de sus (Lindiey etc.),
adesea sinonimizat eu ovatus (Rokit-
sky) ; mai recent se evită folosirea
acestui termen (Fl. Eur.) [ovalifoHus)
[oval; oval; ovale; ovális; овальный]
292 OVARIUM η, ovar, cavitatea bazală
a gineceului conţinînd ovulele; pri-
mordiul fructului [ovary; Frucht­
knoten ; ovaire ; magház ; завязь]
293 О VATI-, OVATUS, óvat, de forma
unui ou; plan, mai lung decit lat,
mai lat în treimea inferioară, avînd
capetele rotunjite sau, mai adesea,
capătul de sus acut (frunza la
Stellaria aquatica) (ovatifolius, ovato-
oblongus) [ovate, egg-shaped; eiför­
mig, eirund; ové; tojás alakú; яйце­
видный, яйцевидно-]
294 OVIFORMIS-* ovatus, oodes, ovoi-
deus
295 OVIPARUS, ovipar, саге se înmul­
ţeşte pe calea seminţelsr (reprodu­
cere^) [oviparous ; durch Samen ver­
mehrend; ovipare; magok útján sza­
porodó ; яйцекладущий, семено-воспро-
изведённый]
296 OVOCENTRUM η, OOCENTRUM
η, ovocentru, centrul divizionar al
celulei ou [ovocentre; Oozentrum,
Ovozentrum; ovocentre; ovocentrum;
овоцентр]
297 OVOIDALIS, OVOIDEUS, ovoidal,
ovoideu, corp de forma oului (fruct,
sămînţă) [ovoid; ovoidal, eiăhnlich;
ovoïde; ovoidális, tojásszerű; овойд-
ный]
298 0V и LATUS, OVÜ LIFER, ovulât,
prevăzut cu ovule (ovar) [ovulate;
eiig ; ovulé ; magdudoros ; несущий се­
мяпочки]
299 OVULUM η, ovul 1. Celula sexuală
femelă din ovar (Spermatophyta).
2. Megasp orange (Phanerogamae)
[ovule, egg; Samenanlage, Eizelle;
ovule; magkezdemény, magrügy,
magdudor; семяпочка, семезачаток]
—*• syncaryocytis
300 OVUM η -^ oosphaera, zygota
301 OXALIFER, oxalifer, саге conţine
cristale de Oxalat de calciu (celulă)
* în literatură termenul este folosit
în accepţiuni diferite.
OXALILEUCYTES ВбО
[oxaliferous ; kalziumoxalat·tragend ; tropismus; oxygénotropisme ; oxigé-
oxalifère; oxálsavas kristályt képző; notropizmus ; оксигенотропизм]
оксалатоносный]
311 OXYGENÜM η (gr. --), oxigen [oxy­
302 OXALILEUCYTES i pl, oxalileu- gen; Sauerstoff; oxygène; oxigén;
cite, vacuole celulare cu acid oxalic кислород]
[oxalileucytes ; Oxalileuzyten ; oxali-
leucytes ; oxalileuciták ; оксалилев- 312 OXYGEOPHYTA η pl (gr. -, γη
хщты] „pămînt", φοτον „plantă"), oxigeo-
fite, plante humicole [oxygeophytes ;
303 OXY- (gr. οξύς „ascuţit, acru, aci­ Humuspflanzen ; oxygéophytes ; oxi-
dic"), ascuţit (oxy acanthus, oxy car­ geofiták; оксигеофиты]
pus, oxygonus, oxyodontus, oxyphyl-
lus, oxysepalus) [sharp-; spitz-; aigu; 313 OXYLOPHYTA η pl, OXY PHY Τ А
hegyes-; остро-] η pl (gr. " ) , oxilofite, plante de soluri
şi mlaştini turboase, bogate în acizi
304 OXYADENUS (gr. -, αδήν „glan­ humici [oxylophytes ; Oxylophyten ;
dă"), cu glande ascuţite [oxyadenous; oxylophytes; oxilofiták; оксилофиты]
spitzdrüsig ; à glandes aiguës ; hegyes
mirígyű ; острожелезистый] 314 OXYPHILUS (gr. -, φιλέω „a pre­
305 OXYBIONTA η pl (gr. -, βίος fera"), oxifil 1. Care preferă solurile
„viaţă") —»• аёгоЫоМа acide (plantă). 2. Cu afinitate pentru
coloranţii acizi (celulă) [oxyphilous;
306 OXYBIOSIS f (gr. " ) -* aërobiosis sàureliebend; oxyphile; oxifil; окси-
фильный]
307 OXYBIOTICUS (gr. - ) ->• aërobioti-
cus 315 OXYPHOBUS (gr. -, φόβος „fugă"),
oxifob. 1. Care evită solurile acide
308 OXYGENOMOBPHOSIS f (gr. -, (plantă). 2. Fără afinitate pentru
γεννάω „a produce", μόρφοκης „for­ coloranţii acizi (celulă) [oxyphobous;
mare"), oxigenomorfoză, morfoză säurescheuend ; oxyphobe ; oxigén­
datorită influenţei oxigenului [oxy- kerülő; оксифобный]
genomorphosis ; Oxygenomorphose ;
oxygénomorphose ; oxigénomorfózis ; 316 OXYSPERMUS (gr.-, σπέρμα „să-
оксигеноморфоз] mînţă"), cu seminţe ascuţite [sharp-
seeded ; spitzsamig ; à graines aiguës ;
309 OXYGENOTAXIS î (gr. - , τάξις hegyes magvú; остросемянный]
„ordine") —»· aerotaxis
317 OXYTROPISMUS m (gr.-, τροπή
310 OXYGENOTROPISMUS m (gr.-, „curbare"), oxitropism, tropism cau­
τροπή „curbare"), oxigenotropism, zat de aciditatea mediului [oxytro-
tropism provocat de prezenţa oxige­ pism; Oxytropismus ; oxy tropisme;
nului [oxygenotropism ; Oxygeno- oxitropizmus ; окситропизм]
 ρ
1 PABULARIS, furajer, folosit ca
nutreţ [pabular, fit for fodder; fut­
tergebend; fourragère; takarmányo-
zási; кормовой]
2 PACHY- (gr. παχύς „gros, îndesuit"),
gros, îndesuit, tare (pachyandrus,
pachyanthus, pachycarpus, pachyr-
rhizus) [thick-, stout-, densely-; dick-,
dicht-; gros, épais; vastag-, tömött-;
толсто-, густо-] —• crassi·
3 PACHYACANTHUS (gr. -, ακανθα
„spin"), cu spini groşi [thick-spined ;
dichtstachelig; à épines épaisses;
vastag tüskejû ; толстоколючковый]
4 PACHYNEMA η (gr. -, νήμα „fir"),
pachinemă, spiralizarea şi îngroşarea
filamentelor cromatice din stadiul
pachiten (Grégoire) [pachynema;
Pachynema ; pachynème ; pachiné-
ша ; пахинема]
5 PACHY NOSIS f (gr.-), pachinoză, creş­
terea în grosime a organelor [pachy-
nosis, thickening; Pachynose, Di­
ckenwachstum; pachynose, croissance
en épaisseur; pachinózis, vastago­
dási növekedés; пахиноз]
6 PACHYTENA f (gr. -, ταινία „ben­
tiţă"), pachiten, stadiul profazei meio-
tice caracterizat prin terminarea îm­
perecherii cromozomilor omologi (Wi­
niwarter) [pachytene; Pachytăn; pa­
chytene ; pachitén-fázis ; пахитена]
7 PAEDOGAMIA i (gr. παΐς, παιδός
„copil", γάμος ,,căsătorie"), pedoga-
mie 1. Amfimixie prin copularea
gameţilor haploizi şi formarea zigo-
tului (Guilliermond). 2. Fuzionarea
celulei adulte cu una tînără (Sac·
charomyces) [paedogamy; Pădoga-
mie; pédogamie; pedogámia; педо­
гамия]
8 PAEDOGENESIS î (gr. -, γένεσις
„naştere"), pedogeneză, precocitatea
înfloririi unor plante lemnoase în
stadiul juvenil (Costerus) [paedoge-
nesis; Pădogenese; pé'dogenèse; pe-
dogenezis ; педогенез] -* neotenia, pro-
genesis
9 PAGANUS -* rusticus, rusticanus
10 PAGINA t 1. Pagină (de carte).
2. Latura sau faţa inferioară, respectiv
superioară a organelor plane (frunze,
petale) [page, side, face ; Seite, Fläche ;
page, face; lap, oldal, színe v. fonákja
(levélnek) ; страница, сторона]
11 PAGON η (gr. πάγος „ghiaţă"),
pagon, ansamblul organismelor vii cu
biotopul în ghiaţă sau în solul înghe­
ţat (Sernov) [pagon; Pagon; pagon;
pagon; пагон]
12 PAGOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), pagofite, plante din regiu­
nile pedemontane [pagophyta, foot­
hill plants ; Pagophyten ; pagophytes ;
pagofiták, havasalji növények; паго-
фиты]
13 PAGUS η, comună (prope pagum
lîngă comună) [commune; Dorf;
commune ; község ; село]
14 PALACE US, palaceu, cu organe ade­
rente de suport prin marginile lor
(frunze) [palaceous, margin-attached;
randstielig; palace; szélével odaforrt;
краечерешковый]
15 PALAEO- (gr. παλαιός „vechi"),
vechi, de altădată (palaeofloristicus,
palaeophyticus) [old, ancient, formerly ;
uralt, ehemalig; ancien, d'autrefois;
ősrégi, valamikori; сревный]
16 PALAEOARCHAEOPHYTA η pl
(gr. -, Αρχή „început", φυτόν „plan­
tă"), paleoarheofite, plante antropo-
f ile din paleolitic [palaeoarchaeophy ta ;
Palăoarcheophyten ; paléoarchéophy-
tes ; paleoarcheofiták ; палеоархео-
фиты]
17 PALAEOARCTICUS {gr.-, αρκτικός
„arctic"), paleoarctic, răspîndit în
regiunea holarctică din Lumea veche
(element floristic) [palaeoarctic ; palâ-
oarktisch; paléoarctique; paleoárkti-
kus ; палеоарктический]
PALAEOBIOLOGIA
18 PALAEOBIOLOGIA Í (gr. -, βίος
„viaţă", λόγος „vorbire"), paleobiolo-
gia, biologia organismelor fosile din
epocile geologice [palaeobiology; Pa-
lăobiologie ; paléobiologie ; paJeobio-
lógia, őslénytan ; палеобиология]
19 PALAEOBOTANICA f (gr. -, βοτάνη
„plantă"), paleobotanica, botanica
plantelor fosile [palaeobotany ; Palăo-
botanik; paléobotanique; paleobota-
nika, ősnövénytan ; палеоботаника]
-+ palaeophytologia, phytolithologia
20 PALAEOECOLOGIA f (gr. - , οίκος
„casă", λόγος „vorbire"), paleoecolo-
gie, studiul relaţiilor dintre organisme
şi mediu în epocile geologice [palaeoe-
cology; Palâookologie; paléoécologie;
paléoökológia ; палеоэкология]
21 PALAEOENDEMISMUS m (gr. -,
έν „în", δήμος „regiune"), paleoen-
demism, specii străvechi, cu areal
mare în trecut, care din cauza schim­
bării condiţiilor de viaţă astăzi au
un areal redus, fiind izolate doar în
cîteva regiuni restrînse de pe glob
(Ginkgo biloba) [palaeoendemism ; Pa-
lăoendemismus, Relikt-Endemismus,
konservativer Endemismus; paléoen-
demisme ; paléoendemizmus ; палео-
эндемизм]
22 PALAEOFLORISTICUS (gr.-, lat.
flora „floră"), paleofloristic, referitor
la flora fosilă [palaeofloristic ; palăo-
floristisch ; paléofloristique ; paléo-
florisztikus ; палеофлористический]
23 PALAEOHYBRIDA f (gr.-, lat.
hybrida „hibrid"), paleohibrid, hi­
brid cu vechime mare, intrat în stadiu
de stabilitate (Thymus dacicus) [pa-
laeohybrid; Palăohybrid; paléohybri­
de; paleohibrid; палеогибрид]
24 PALAEOONTOLOGIA f (gr. -, δντα
„lucruri existente", λόγος „vorbire")
—* palaeobiologia
25 PALAEOPHYTICUM η (gr. -, φυτόν
„plantă"), paleofitic, perioada geo­
logică cuprinsă între silurian şi per-
mian, cu apariţia primelor plante
vasculare [palaeophyticum ; Palăophy-
tikum; paléophytique ; paleofitikum ;
палеофитикум]
26 PALAEOPHYTOLOGIA f (gr. -,
λόγος „vorbire") -^ palaeobotanica
27 PALAEOTROPICUS (gr. -, τροπή
„rotire"), paleotropic, referitor la re­
giunea tropicală a Lumii vechi [pala-
eotropic ; palăotropisch ; paléotropi­
que ; paleotrópikus ; палеотропический]
852
28 PALARIS, pivotant, perpendicular,
!n formă de par sau ţăruş ; cu rădăcina
principală dezvoltată, verticală, evi­
dent deosebită de radicele sau de ră­
dăcinile adventive (Daucus, Trifo­
lium) [palar, stake-like; pfahlartig;
palaire, pivotante; karószerű; под­
пирающий]*
29 PALATUM η, palat, lob palatin;
partea proeminentă a labiului infe­
rior, cu boltire spre gîtul corolei
personate (Antirrhinum, Linaria) |
[palate; Gaumen; palais; palatum;
нёбо]
30 PĂLEA f, palee 1. Hipsofilă mem­
branoasă (de obicei două) care acoperă
florile (Gramineae). 2. Hipsofilă
scvamiformă la baza florilor recepta-
culare (Compositae, Dipsacaceae)»
3. Formaţiuni membranoase pe peţio-
lul frunzelor (Pteridophyta) [pale,
paiet, chaff, glumelle; Blütenspelze,
Deckspelze (s.l.), Spreublatt, Spreu­
schuppe, Grasspelze; pailette, glu­
melle; tokiász, virágpelyva, vacok-
pelyva ; плёнка, цветковая чешуя] -*•
glumella, lemma, stragulum *
31 PALEACEUS, ΡALE ATU S, palea-
ceu 1. De consistenţa paleii. 2. Ase­
mănător cu paleea. 3. Prevăzut cu
palei (peri, receptacul) [paleaceous,
chaffy; spelzig, spreuig, spreuartig,
spreublättrig ; paleacé ; toklászos, tok-
lászszerű; плёнчатый]
32 PALEIFORMIS, paleiform, de forma
paleii (peri la Filices) [paleiform,
chaff-like ; spelzenförmig, spreuför-
mig, spreublattförmig ; paléiforme ;
tokiász alakú; плёнковидный]
33 PALEOLA f, paleolă, palee de ordin
secundar ; lodiculă [paleolă ; Spreublătt-
chen. Spelzchen; paléole; lepelcsö­
kevény, lepelpikkely ; плёночка] -> lo­
diculă, glumellula
34 PALEOLATUS, paleolat, prevăzut
cu paleole [paleolate; spelzchentra-
gend ; paléolé ; toklászkás ; плёнконос-
ный]
35 PALEOLIFERUS -> paleolatus
36 PALINGENESIS f, PALINGENIA
f (gr. πάλιν „de revenire", γένεσις
„naştere"), palingeneză, revenirea unor
stadii filogenetice în ontogenie prin
apariţia unor caractere ancestrale în
cursul embriogenezei (Haeckel) [pa-
lingeny ; Palingenese, Auszugsentwick-
lung ; palingenese ; palingenézis ; i
палингейез]

37 PALISADICUS, palisadic, colum­
nar; alungit şi perpendicular pe su­
prafaţa unui organ (celulă) [palisadic ;
palisadisch ; palisadique ; paliszádi-
kus, oszlopos; палисадный, колонча­
тый]
38 PALISADODERMIS, -IDIŞ í,
palisadoderm, ţesut de protecţie for­
mat din elemente dispuse palisadic
pe suprafaţa organelor (Lepiota) [pa-
lisadodermis ; Palisadodermis ; pali-
sadoderme ; paliszádodermisz ; пали-
садодермис]
39 PALLENS, PALLESCENS (pal-
lesco), palescent, care devine palid
la culoare [pallescent, becoming pale ;
verbleichend, bleichwerdend, erblas­
send; pâlissant; halványuló; блед­
неющий, бледноватый]
40 PALLIDI-, PALLIDO-, PALLI-
DUS, palid, de culoare ştearsă, spă­
lăcită (pallidiflorus, pallidopurpureus)
[pale, pallid; bleich, blaß; pâle,
blême; halvány, sápadt; бледный]
-* dilucidus, dilutus
41 PALLIDULUS -^ pallens
42 PALLIUM η, paliu, înveliş muci­
laginos (Diatomeae) [pallium, enve­
lope; Pallium, Decke; pallium, en­
veloppe; pallium, takaró ; покров]
43 PALMARIS, palmar, de lungimea
sau lăţimea unei palme (cea 7,5 cm)
[palmar ; handbreit ; palmaire ; tenyér­
széles; ладонный]
44 ΡALM AT I-, PALMI-, Ρ ALMA­
TUS, palmat, cu organe omoloage
dispuse digitat pe o bază comună
(palmatiflorus, palmatifolius, palmi-
neri^is) [palmately-, palmate; gefin­
gert, bandförmig; palmi-, palmé;
tenyeresen-, tenyérszerű, ujjasán el­
helyezett ; пальчатый, пальчато-,
длане-] -> digitato-, digiti-, digitatus
45 PALMATICOMPOSITUS, palmat-
compus, eu foliolele divergente din
vírful peţiolului frunzei compuse
(Aesculus) [palmately-compound ;
handförmigzusammengeselzt ; palmi-
composé ; tenyeresen összetett ; дла-
невидно-сложный]]
46 PALMATIFIDUS, palmat-fidat, di­
vizat pînă Ia jumătatea semilaminei
frunzei (Ranunculus acris) [palma-
tely-fidato; fingerspaltig, handfor-
miggespalfen ; palmifidé; tenyeresen
hasadt ; пальчатоналрезный]
47 PALMATIFORMIS palmatus,
gitiformis
PA LUSTER
48 PALMA ΤI LOB А TUS, palmat-lobat,
digitat lobat (frunzele la Hederay
Ribes) [palmatilobate ; handlappig,
handförmiggeíappt; palmilobé; te-
nyeresen karajos, ujjasán karé jos;
пальчатолопастной, дланолопастноЁ]
49 PALMATINERVIS, palmat-nervat,
digitat nervat (frunzele la Malva ro^
tundifolia) [palmately-nerved, digi-
tately-nerved ; fingeraderig, hand­
nervig; palminervé; tenyeresen ere-
zett, ujjasán erezett ; дланевидножил-
коватый, пальчатожилковатый]
50 PALMATIPARTITUS,^a\md,i-^BT-
tit, digitat divizat pînă dincolo de
jumătatea semilaminei frunzei [Ge­
ranium pratense) [palmately-partite ;
handteilig ; palmipartite ; tenyeresen
osztott, ujjasán csztott; дланевидно-
раздельный, пальчаторазделный]
51 PALMATISECTUS, palmat-sectat.
digitat seetat; cu lamina divizată
digitiform pînă la nervura mediană
a frunzei (Helleborus purpurascens}
[palmately-cut, palmatisect ; hand-
schnittig, handförmiggeschnitten ; pal-
miséqué; tenyeresen szeldelt, ujja­
sán szeldelt; дланевиднорассечённый)
52 PALMELLA î, palmelă, stadiul zo-
ogleic al celulelor unor alge înglobate
într-o substanţă gelatinoasă (Schi-
zomycetes) [palmella-stage ; Palmel-
lastadium; stade palmella; palmella-
stádium ; палмелла состояние]
53 PALMELLOIDEUS, palmeloid, ase­
mănător cu stadiul de palmelă [pal-
melloid; palmellaartig; palmelloîde;
palmellaszerű ; палмсллевидный]
54 PAL и DALI S" -+ paluster
55 PALUDICOLA î (-US), paludicol,
care creşte în mlaştini [paludicolous,
dwelling in marshes; sumpfbewoh­
nend; paludicele; mocsárlakó; оби­
тающий на болоте]
56 PALUDOSUS, mlăştinos, mocirlos;
care creşte în mlaştini [marshy, boggy,
swampy; sumpfig, moorig; maréca­
geux; mocsaras, mocsári, mocsárban
élő ; болотный, болотистый]
57 PALUMBINUS -^ columbinus
58 PALUS, -UDIS f, mlaştină, baltă
[marsh, swamp ; Sumpf, Moor ; ma­
rais, marécage; mocsár; болото]
59 PALUSTER, PALUSTRIS, palu-
stru, de baltă, de mlaştină [paludal,
boggy, marshy, swampy; sumpfig,
di· moorig, sumpfbew^hnend ; palustre,
paludéen, marécageux; mocsári, mo-
JPALYNOLCGIA
csarakban élő ; болотный, болотистый]
—^ helobius, helodeus, helophilus, tena·
geios*
60 PALYNOLOGIA f (gr. παλύ „praf",
λόγος „vorbire"), palinologie, studiul
polenului şi a sporilor [palynology;
Palynologie, Pollenkunde ; palynolo­
gie; palinoíógia, virágportan; пали­
нология]
61 РАМ PINODIUM η, pampinodiu,
transformarea organelor foliare în
cîrcei (Worsdell) [pampinody; Pam-
pinodium ; pampinodie ; kacsosodás ;
пампинодиум]
62 РАМ PI Ν US m, cîrcel de viţă de
vie [grape-vine tendril; Rebenstiel-
ranke; vrille de la vigne; szôlôkacs;
ycmc винограда]
«3 PAN-, PANTO- (gr. παν- „com­
plet"), complet, peste tot, pretutindeni
(panchrysus, pantotrichus) [all, com­
pletely, throughout; all, überall,
gänzlich; tout, tout à fait, complè-
tement, partout; teljesen, mindenütt;
полностью, всюду]
«4 PANDEMICUS (gr. -, δί^μος „ţară")
- • cosmopolitus
65 PANDURATUS, PANDURI-, PAN-
DURIFORMIS, panduriform, în for­
mă de vioară; obovat şi sinuat în­
gustat mai jos de mijloc, cu seg­
mentul terminal dilatat (frunzele
la Doronicum austriacum) (panduri-
folius) [pandurale, panduriform, fidd­
le-shaped ; geigenf örmig ; pandúré,
panduriforme, en forme de violon;
hegedű alakú, lantos; скршшообраз-
ный, гнтарообразный]
-66 PANGAMIA f (gr. -, γάμος „căsă­
torie") —»• panmixia
-67 PANGENESIS f (gr. -, γένεσις
„naştere"), pangeneză, concepţie azi
depăşită, conform căreia toate carac­
terele ereditare sînt localizate în
organism sub formă de corpusculi
(„gemule" după Darwin şi „pangene"
după De Vries) care se transmit pe
calea celulelor reproductive [pange­
nesis; Pangenese; pangenèse; pán-
genézis; пангенезис]
•68 PANGENOSOMA η (gr. --, σώμα
„corp") —>· chromosoma
«69 PANICULA f, panicul (pi. panicu-
le), inflorescenţă compusă, homotac-
tică, piramidală, cu ramurile răsfirate
descrescînde, cu numeroase flori
(Gramineae) [panicle; Rispe; pani-
cule ; buga ; метёлка] ->• thyrsus
354
70 PANICULATUS, PANICULI-, pa-
niculat, dispus în panicul (panicuUfer,
paniculiflorus, paniculiformis, pani-
culiger) [paniculate; rispig, rispen-
tragend; paniculé; bugás; метельча­
тый]
71 PANMIXIA f (gr. παν, παντός
„complet", μίξις „amestec"), pan-
mixie 1. Fuziune (în general). 2:
Reproducere sexuată numai accidentală
în cadrul unei populaţii, partenerii
avînd posibilităţi identice de combi­
nare a genelor (Weismann) [panmixia,
random mating; Panmixie; panmi-
xie ; panmixia ; панмиксия] —>· pan-
gamia
72 PANNIFORMIS, PANNOSUS, pîs-
los [felted, felt-like ; faserwollig, dicht-
filzig; floconneux; nemezes; лох­
матый]
73 PAN PHOTOMET RICU S (gr. -, φώς,
φωτός „lumină", μέτρον „măsură"),
panfotometric, cu mişcări de orien­
tare în funcţie de direcţia şi intensi­
tatea razelor de lumină (frunzele la
Robinia) [panphotometric ; panpho-
tometrisch ; panphotométrique ; pán-
fotometrikus ; панфотометрический]
74 PANPHYTON η (gr. -, φύτον „plan­
tă"), panfiton, floră; descrierea plan­
telor dintr-o regiune oarecare [pan-
phyton ; Panphyton ; panphyton ; pau-
phyton; панфитон] -> flora
75 PANTHERINUS -^ maculatus, spi-
lotus
76 PANTOGENUS (gr. -, γένος „ur­
maş"), pantogen, care poate creşte
oriunde, pe diferite gazde (ciuperci
parazite) [pantogenous ; pantogen ;
pantogène; pantogen, bárhol élo;
пангогенный]
77 PANTOPHAGUS (gr. -, φάγομαι
„а mînca") - • omnivorus
78 PANTROPICUS (gr. -, τροπή „încon­
jur"), pantropic, răspîndit în jurul
tropicelor (specii) [pantropic, pantro-
pical; pan tropisch; pan tropique; pan-
trópikus ; пантропический]
79 PAPILIONACEUS, papilionaceu
asemănător cu un fluture (corolă)
[papilionaceous, butterfly-shaped ;
schmetterlingsartig; papilionacé; pii-
langós, pillangószerű ; мотыльковый] *
80 PAPILLA f, papilă, emergenţă epi­
dermică de obicei conică sau glandă
unicelulară (de obicei mai multe) pe
suprafaţa unor organe (frunze, stig­
mate) [papilla, nipple; Papille; papii-
865
le; papilla, dudor, szemölcs; сосо­
чек] —»• papula
81 PAPILLATUS,PAPILLIFER, PA­
PILLIGER, PAPILLOSUS, papilos.
prevăzut cu papile [papillate, papil­
lose, papilliferous ; papillentragend ;
papilleux; papillás, dudoros; сосоч-
КОНОСНЫЙ]
82 PAPILLULA f, papilulă, papilă
mică [papillule; Papillule; papillule;
apró papilla; маленкий сосочек]
83 PAPPIFER, PAPPOPHORUS,
PAPPOSUS, egretat, prevăzut cu
papus [pappous, pappiferous; feder-
kronig, federkronentragend, frucht-
kronig; aigrette, pappifère; bóbi-
tás; хохлатый, хохолконосный]
84 PAPPUS m, papus, egretă; smoc
de peri sau de scvame deasupra unor
fructe, uşurînd diseminarea lor (Ta­
raxacum) [pappus, thistledown ; Pap­
pus, Federkrone, Fruchtkrone, Flug­
haare, Haarkrone; pappe, aigrette,
parachute; bóbita, szőrpamat, szőr-
koszorú; хохолок, летучка]
85 PAPULA i-^ papilla,
86 PAPYRACEUS, PAPYRINUS,
papiraceu, asemănător cu hîrtia [pa­
pery; papierartig; papyracé; papir-
szerű; бумажистый, бумагообразный]
—»· chartaceus
87 PAR, -PAR, egal, asemănător, pe­
reche (unipar, Ыраг) [equal, like,
pair; gleich, ähnlich, gepaart; égal,
semblable, pair; egyenlő, hasonló,
páros; равный, подобный, парный]
88 PARA- (gr. παρά „de lîngă"), de ală­
turi, de lîngă, aproape de (paracen-
tricus situat lîngă centru^ [beside,
near; neben, daneben, bei; près de,
proche; melletti, közeli; возле, при]
89 PARARIOSIS f (gr. -, βίος „viaţă"),
parabioză, convieţuirea strînsă, acci­
dentală, a două organisme, fără avan­
taje sau dezavantaje reciproce [pa­
rabiosis; parabicse; parabicse; para-
biózis ; парабиоз]
90 PARABiOTAEÎpl (gr. - -),parabiote,
plante concrescute, dar cu rădăcini
proprii, separate [parabiotae; Para-
bioten; parabiotes; parabióták; na-
рабиоть;]
91 PARACAMBIUM η (gr. -, lat.
cambio „a schimba") —• phellogenum
92 PARACARPELLUM η (gr.-, καρ­
πός „fruct"), paracarpelă, staminodii
interne dispuse în două serii, la flo­
rile de Victoria regia (Caspary) [para-
PARACYTICUS
carpel ; Parakarpell, Schließzapfen ^
paracarpelle ; parakarpellum ; n ^ a r
карпеллум]
93 PARACARPIDIUM η ( g r . - ) , pa-
racarpidie, flori femele avortate (A-
rum) [paracarpidium ; Parakarpidium ;
paracarpide ; parakarpidium ; паракар-
ПИДИЙ]
94 PARACARPIUM η ( g r . - ) , para-
carpiu. 1. Fruct format din gineceu
paracarpic. 2. Carpelă abortivă sau
pistil abortiv [paracarpium ; Parakar-
pium; paracarpe; parakarpium; napa-
карпий]]
95 PARACARPUS, paracarpic, cu car­
petele concrescute numai prin margi­
nile lor (gineceu) [paracarpic, para-
carpous; parakarpisch ; paracarpique;
parakarpikus ; паракарпный]
96 PARACHROMATINUM η (gr. -,
χρώμα „culoare"), paracromatina, sub­
stanţa nucleară acromatică din care
se formează filamentele fusului (Pfitz-
ner) [parachromatin ; Parachromatin ;
parachromatine ; parakromatin ; пара-
хроматин]
97 PARACHROMOPHORUS (gr. - , φο-
ρέω „а purta"), paracromoforic, cînd
substanţa colorantă este un produs,
de excreţie care aderă la corpul orga­
nismului (bacterii) [parachromopho-
ric ; parachromophorisch ; parachro-
mophore ; parakromofórikus ; пара-
хромофорный]
98 PARACLIMAX Í (gr. -, κλίμαξ „sca­
ră"), paraclimax, stadiul stabilizat ai
unei formaţiuni vegetale datorit in­
fluenţei unui substrat petrografic di­
ferit [paraclimax; Paraklimax; para­
climax; paraklimáx; параклимакс]
99 PARACME t (gr. παρακμή „de­
clin"), paracme, începutul fazei de-
declin a unei specii sau a unui cul-
tivar după ce a atins apogeul dez­
voltării sale filogenetice [paracme ; Pa-
rakme; paracme; parakme; паракме|
100 PARACOROLLA î (gr. παρά „de
lîngă", lat. corolla „cunună"), para-
corolă, corolă secundară din interiorul
periantului, formată din apendici de
natură petaloidă (Narcissus, Borago^
Passiflora) [paracorolla ; Nebenkrone ;
paracoroUe; mellékpárta; привенчнк!
—*• paraStades
101 PARACYTICUS (gr. -, κύτις „cu­
tie"), paracitic, cu celule paralele
(tip de stomate la Rubiaceae) fpara-
PA RA DIPHYLL UM
cytic; parallelzellig ; paracytique; pár­
huzamos sejtű; парацитический]
102 PARADIPHYLLUM η (gr. -, ói;
„de două ori", φύλλον „frunză"), D ι-
radifilum, frunză dublă rezultată din
bifurcarea laminei (Kronfeld) [para-
diphyllum ; Paradiphyllum ; paradi-
phylle ; paradifillum ; парадифиллум]
103 PARAGRAMMA η (gr. -, γράμμα
„literă"), paragramă, reprezentarea
grafică a unui organ în secţiune lon­
gitudinală [paragram ; Paragramm ;
paragramme; paradiagram, hosszanti
vetület; параграмма]
104 PARAHELIOTROPISMUS m (gr. -,
ήλιος „soare", τροπή „răsucire"), pa-
raheliotropism, luarea poziţiei de profil
faţă de lumina intensivă' [parahelio-
tropism; Parahehotropismus ; parahé-
liotropisme ; parahéliotropizmus ; пара-
гелиотропизм]]
105 PARALIMNICUS (gr. -, λίμνη
„lac"), paralimnic, care creşte pe
malul lacurilor [paralimnic; paralim-
nisch; paralimnique; tóparti; прио­
зёрный]]
106 PARALLELICUS, PARALLELUS,
paralel [parallel; gleichlaufend; paral­
lèle; párhuzamos; параллельный]
107 PARALLELIN Ε RV ATU S (-NER­
VIS, -NERV IU S, -NERVUS, -NER­
VOS US), paralel nervat, cu nervurile
paralele (frunză) [parallel-nerved; pa­
rallelnervig, streifenaderig ; paralleli-
nervé; párhuzamosan erezett; парал-
лельнонервный]
108 PARALLELODROM и S (gr. παράλ­
ληλος „paralel", δρόμος „fugă") ->•
parallelinervatus
109 PARALLELOTROPISMUS m (gr. -,
τροπή „curbare"), paralelotropism,
mişcări de curbare în direcţia izvo­
rului de excitaţie luminoasă, paralel
cu razele de lumină [parallelotropism ;
Parallelotropismus ; parallelotropisme ;
parallelotropizmus ; параллелотропизм]
—*paratrop ismus
110 PARALLELOTYPUS m (gr. -, τύπος
„model") -^ paratypus
111 PARALYSATOR m (gr. παράλυσις
„stînjenire"), paralizator, subslanţă
care stînjeneşte sau opreşte acţiunea
enzimelor; inhibitor [paralyser, inhi­
bitor; Paralysator; paralysateur ; pa­
ralizator, inhibitor ; парализатор, инги­
битор]
112 PARAMASTIGOTA f (gr. -, μάστιξ,
μάστιγος „bici"), paramastigot, celulă
Збв
cu un flagel principal lung şi unul
secundar scurt (Flagellatae) [para-
mastigote; Paramastigot; paramasti-
gote; paramasztigóta ; парамастигота]
113 PARANASTIA f (gr. -, ναστος „com­
primat"), paranastie, augmentarea
creşterii în lungime a unui organ in
părţile sale laterale (De Vries) [pa-
ranasty; Paranastie; paranastie; pa-
ranásztia; паранастия]
114 PARANEMA η (gr. -, νήμα „fir"),
paranemă, filamente sterile (Algae)
[paranema ; Paranemă, Nebenfaden ;
paranème; paranema; паранема]
115 PARANUCLEUS m (gr.-, lat. nu­
cleus „sămînţă") —*• micronucleus
116 PARAPERIGONIUM η (gr. -, περί
„în jur", γονή „urmaş"), paraperigon,
apendice perigonial tubuliform sau co-
roniform din gîtul perigonului peta-
loid (Narcissus) [paraperigone ; Ke-
benperigon ; paraperigone ; mellékle­
pel; параперигоний]
117 PARAPETALOIDEUS (gr. -, πέτα-
λον „petală", είδος „asemănare"), pa-
rapetaloid, asemănător cu parapetala
(corolă) [parapetaloid ; parapetaloid;
parapétaloïde ; melléksziromszerű ;
прилепгстникови дны й]
118 PARAPETALUM η (gr. - ) , para­
petala, apendicele pctaloid al corolei
[parapetal; Nebenkronblatt ; parapé-
tale ; mellékszirom ; прилепестник]
119 PARAPHOTOTROPISMUS m (gr.-,
φως, φωτός „lumină", τροπή „curbare")
—> diaheliotropismus
120 PARAPHYLLIUM η (gr. -, φύλλον
„frunză"), parafilium 1. Expansiuni
foliacée sau filiforme, mici, uneori ra­
mificate, dispuse pe tulpină între
frunze (Bryophyta). 2. Expansiunile
foliacée ale unor calicii. 3. Stipelà
[paraphyllium ; Paraphyl], Blatlan-
satz ; paraphyllie ; parafillium, mellck-
levél-képződmény ; парафилл]
121 PARAPHYSIS f (gra.-, φύσις „for­
maţie"), parafiză 1. Terminaţii de
hife sterile aflate pe liimenii (Eumy-
cetes). 2. Trihomi sau filamente ste­
rile aflate la baza sau între organele
de fructificaţie (Bryophyta, Filices)
[paraphysis ; Paraphyso ; paraphyse ;
parafizis; парафиза]
122 PARAPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός
„rătăcitor"), paraplancton, organisme
planctonice parazitare [paraplankton ;
Paraplankton ; paraplancton ; para­
plankton ; парапланктон]
867
123 PARAPLASMA η (gr. -, πλάσμα „mo­
delare"), paraplasmă, produse cito-
plasmatice ca rezultate ale metabo­
lismului (enzime, materii grase, ex­ 131 PARASPORA
creţii) [paraplasmă; Paraplasmă; pa-
raplasme ; paraplazma ; параплазма] —»· 132 PARASTADES
deuteroplasma
124 PARAPLECTENCHYMA η (gr.-,
πλεκτός „împletit", εγχυμα „umplu­
tură"), paraplectencliim, ţesut fals for­
mat din hife miceliene foarte strîns
îndesuite (Boletus) [paraplectenchy- 133
ma; Parapleklenchyrh ; paraplecten-
chyme ; paraplektenchima ; параплек-
тенхима]
134 PARASTERILITAS
125 PARASAPROPHYTISMUSm[gT.-,
σαπρός „putred", φυτόν „plantă"),
parasaprofitism, endosaprofilism, sim­
bioză la care unul din parteneri duce
viaţă saprofită în dauna celuilalt (Li-
chenes) [parasaprophytism, endosa-
prophytism ; Parasaprophytismus, En-
dosaprophytismus ; parasaprophytis- 135 PARASTICHI
me, endosaprophytisme ; paraszapro-
fitizmus, endoszaprofitizmus ; napaca-
профитизм, эндосапрофитизм] —^ pa-
rasymbiosis
126 PARASITARIS (gr. παράσιτος „pa­
razit"), parazitar [parasitai; parasitär;
parasitaire ; parazitárius, élősködői ;
паразитарный]* 136
127 PARASITICUS (gr. -), parazitic, саге
parazitează [parasitic ; parasitisch,
schmarotzend ; parasitique ; élősködő,
élősdi ; паразитический] —> paratro-
phicus, biophagus
137
PLANTA PARASITICA, plantă pa­
razită [parasitic plant; Schmarotzer­
pflanze ; plante parasite ; élősdi nö­
vény; паразитическое растение]
128 PARASITISMUS m (gr.-), parazi­ 138
tism, conAieţuire dintre două orga­
nisme la care unul din parteneri îşi
procură total sau parţial substanţele
nutritive de la celălalt partener [pa­ 139
rasitism ; Parasitismus, Schmarotzer­
tum ; parasitisme ; parazitismus, élős-
ködés; паразитизм] 140
129 PARAŞITOLOGIА f (gr. -, λόγος
„vorbire"), parazitologie, studiul pa­
raziţilor vegetali sau animali [parasi­
tology ; Parasitologic ; parasitologic ;
parazitológia ; паразитология]
130 PARASITUS m (gr.-), parazit, or­
ganism ce trăieşte în dauna unui alt 141
organism gazdă [parasite; Parasit,
Schmarotzer ; parasite ; parazita, élős­
ködő ; паразит] -> phytopolitus, his-
tophyton*
PARATHECIUM
PARASITUS SPURIUS -* pseudo--
parasitus, epiphyton
f (gr. παρά „lîngă",.
σπορά „sămînţă") - • seirospora
ί pl (gr. παραστάς
„pilastru"), parastade, filamente pe-
taloide aşezate între petale şi sta­
miné (Passiflora) [parastades ; Pa-
rastaden; parastades; parasztadesz;.
привенчик] -+ paracorolla
PARASTAMENn,PARASTEMON
η (gr. -, στήμων „filament") - • stami-
nodium
f, parasterili-
tate, sterilitate în cazul polenului
propriu sau al unei alte plante din
cadrul aceleiaşi specii [parasterility ;
Parasterilităt; parastérilité ; paraste-
rilitás; парастерильность] -+ incom.-
patibilitas
m pl (gr. -, στίχος
„serie"), parastihuri, filotaxie cu spi­
rale secundare dispuse în cicluri oblice
şi îndesuite pe spirala generatoare
(solzii conului la Pinus cembra) [pa-
rastichy; Parastichen, Schrägzeilen;
parastiques; parasztichonok, ferde­
sorú levélfordulat; парастиха]
PARASTROPHE f (gr. -, στροφή
„viraj"), parastrofă, orînduirea clo-
roplastelor pe laturile dosite ale ce­
lulei (Senn) [parastrophe ; Flanken­
lage ; parastrophe ; oldalhelyezkedés ;
парастрофе]
PARASTYLUS m (gr. -, στΟλος „со-
Ioană"), parastil, stil avortat [para-
style; Griffelrudiment; parastyle; bi­
beszál-csökevény ; неплодущий стол­
бик]
PARASYMBIOSIS f (gr. -, συμ-
βίωσις „viaţă în comun") —^ para^
saprophytismus
PARASYNAPSIS î (gr. -, σύναψις
„legătură") —* parasyndesis
PARASYNDESIS î (gr. -, σύνδεσις
„unire"), parasindeză, conjugarea la­
terală (paralelă) a filamentelor de
cromozomi omologi în stadiul de zi-
goten al meiozei (Haeckel) [parasyn­
desis ; Parasyndese, Parallelkonjuga­
tion ; parasyndese ; paraszindézis ;
парасиндез]
PARATHECIUM η (gr. -, θήκη „cu­
tie"), parateciu, peretele lateral care
înconjoară apoteciul (Lichenes) [pa-
rathecium ; Parathecium ; parathe-
cium; paratécium; паратеххий]
^ARATONICUS
142 PARATONICUS (gr. -, τόνος „ten­
siune"), paratonic, condiţionat de fac­
tori externi (proces, mişcare, trofi-
citate) [paratonic; paratonisch; para-
tonique; paratónikus; паратонический]
tl43 PARAT RACHE ALI S (gr. -, τραχεία
„trahee"), paratraheal, dispus în jurul
vaselor traheale (parenchimul lemnos)
(paratracheal ; paratracheal ; para tra-
chéale; paratracheális ; паратрахеаль-
ный]
144 PARATROPHICUS (gr. -, τροφή
„nutriţie") -> parasiticus
145 PARATROPISMUS m (gr. -, τροπή
„răsucire") —*• parallelotropismus
146 PARATYPÜS m (gr. -, τύπος „mo­
del"), paratip, exemplar din colecţia
originală a autorului taxonului, care
insă nu este holotipul, nici izotipul,
nici sintipul [paratype; Paratypus;
paratype; para tip us; паратип] -*• pa-
rallelotypus
147 PARAVARIANTES f pi, parava-
riante, variante paralele desfăşurate
în aceeaşi direcţie în ce priveşte mo­
dificarea unor caractere neereditare,
generate de factorii ecologici (între
xerofite şi higrofite) [paravariantes ;
Paravarianten ; paravariantes ; párhu­
zamos variánsok; параллелные ва­
рианты]
148 PARCUS, sărăcăcios, puţin, slab [spa­
ring, scaaty, moderate; spärlich, dürf­
tig; pauvre, modique; szegényes, ke­
vés; скудный, неважный]
149 PARENCHYMA η (gr. παρέγχυμα
„parenchim"), parenchim, ţesut fun­
damental format din celule izodia-
metrice, cu spaţii intercelulare, înde­
plinind anumite funcţii fiziologice (ab­
sorbţie, asimilaţie, depozitare etc.)
Cparenchyma; Parenchym, Grundge-
webe; parenchyme; parenchima, alap­
szövet; паренхима, паренхиматозная
ткань] —• contextus parenchymaticus
150 PARENCHYM ATICUS, PAREN ·
CHYMATOSUS (gr.-), parenchima-
tic, care aparţine parenchimului (ce­
lulă, ţesut) [parenchymatous; paren-
chymatisch; parenchymatique ; paren-
chimatikus; паренхимный, паренхима­
тозный]
151 PARENS m f părinte, planta de la
care provine generaţia următoare [pa­
rent ; Eltern ; parent ; szülő ; родитель]*
152 PARIES (-ETIS) m, perete, pere­
tele despărţitor al unui organ (celulă,
capsulă) [wall; Wand; paroi; fal;
стена]
35S
153 PARIETALIS, parietal, dispus pe
peretele unui organ (ovulele în cazul
placentaţiei parietale) ; concrescut prin
marginile sale (carpelele în cazul su­
turii parietale) [parietal; wandstăn-
dig ; parietale ; fali, falmenti, fali fek­
vésű; париетальный, постенный]
154 PARINERVATUS, parinervat, cu
nervuri egale [equal-nerved; gleich­
nervig; parinervié; egyenlő erezetű;
парножильковый]
155 PARIPINNATUS, paripenat, cu fo-
liolele perechi şi fără foliolă termi­
nală (frunza la Lathyrus) [paripin-
nate ; paariggefiedert ; paripenné ; pá­
rosan szárnyalt; парноперистый]
156 PAROECICUS (gr. παρά „Ungă"),
οίκος „casă"), paroecic, cu anteridii
şi arhegoane pe aceeaşi ramură [pa-
roecious; parözisch; parécique; pa-
röcikus; пароэцический]
157 PARONYMUM η (gr. παρονομασια
„schimbarea numelui"), paronim, nu­
me corespunzător etimologic unui alt
nume, avînd doar o altă ortogragie
( Bougainvillea-Bouginvillaea) [paro­
nym ; Paronym ; paronyme ; paronim ;
пароним]
158 PARS (-TIS) f, parte, porţiunea
unui organ [part; Teil; partie; rész;
часть] *
159 PARTHENOAPOGAMIA f (gr. παρ­
θένος „virgină", από „de la", γάμος
„căsătorie"), partenoapogamie, parte-
nogeneză diploidă sau somatică [par-
thenapogamy; Parthenapogamie ; par-
thénoapogamie ; partenapogámia ;
партеноапогамия] —*• ooapogamia
160 PARTHENOCARPIA f (gr. -, καρ­
πός „fruct"), partenocarpie, formarea
fructelor numai pe cale vegetativă,
fără fecundaţie, nerezultînd seminţe
(la unele plante cultivate) [partheno-
carpy ; Parthenokarpie, Jungfernfrüch-
tigkeit ; parthénocarpie ; partenokár-
pia, szüztermés; партенокарпия]
161 PARTHENOCARPIUM η (gr.-^i
partenocarp, fruct fără seminţe, for­
mat pe cale de partenocarpie [parhe-
nocarp ; Parthenokarp ; parthénocarpe ;
partenokárpium ; партенокарпий]
162 PARTHENOGAMETA f (gr.-, γα­
μέτης „soţie"), partenogamet, garnet
format fără conjugare (Hartog) [par-
thenogamete ; Parthenogamet ; parthé-
nogamète ; partenogaméta ; парте-
ногамета]
163 PARTHENOGAMIA t (gr.-, γάμος
„căsătorie"), partenogamie, formă de
8&9
autofecundare prin copularea unor
gameţi femeii, embrionul dezvoltîn-
du-se fără participarea nucleului mas­
cul (Guilliermond) [parthenogamy ;
Parthenogamie ; parthénogamie ; par-
tenogámia; партеногамия] —> parthe-
nomixis
164 PARTHENOGENESIS î (gr. -, γέ-
νεσις „origine"), partenogeneză, for­
marea apomictică a embrionului din
oosfera nefecundată, numai din ce­
lulele sexuale femele [parthenogene­
sis ; Parthenogenese, Jungfernzeugung ;
parthénogenèse; partenogenezis, szűz­
nemzés ; партеногенез, девственное
размножение] —» geneagenesis
164а PARTHENOGENETICUS (gr. - ) -*•
thelycaryoticus, theîytonicus
165 PARTHENOGONIDIUM η (gr.-,
γονός „urmaş"), partenogonidie, goni-
die capabilă să formeze colonii pe
cale asexuată (Volvocaceae) [parthe-
nogonidium; Parthenogonidium ; par-
thénogonidie ; partenogonidium ; nap-
теногонидий]
166 PARTHENOMIXIS f (gr. -, μίξις
„amestec") —• parthenogamia
167 PARTHENOSPORA f (gr.-, σπορά
„sămînţă"), partenospor, spor rezultat
prin partenogeneză, asemănător zigo-
sporului [parthenospore ; Partheno-
spore; parthenospore; partenospóra;
партеноспора]
168 PARTIALIS, parţial (inflorescenţă,
involucru, umbelă) [partial ; teilweise- ;
partiel; részleges; частный]
169 PARTICULARIS -* specialis
170 PART ITU S, partit, cu inciziuni ce
depăşesc jumătatea semilaminei (ca-
liciu, frunză) [partite, parted; geteilt,
-teilig; partite; osztott; разделенный,
-раздельный]
171 -PAR, -PARUS (lat. paro „a pro­
duce"), саге produce (floripar, folii-
par, gemmipar) [producing; erzeu­
gend ; produissant ; -adó, származtató ;
образующий, рождающий]
172 PARVI-, PARVUS, mic, cu mici
(parviflorus, parvilobus, parvirostris)
[small, little; klein-, klein; petit,
mince; kicsi, apró; мелко-,мелкий,
малый, маленький] —*• micro-
173 PASCUUM η, păşune, imaş (in
pascuis pe păşuni) [pasture; Weide,
Trift, Weideplatz; pâturage; legelő;
пастбище, выгон]
174 PASCUUS, de păşune, care creşte
pe păşuni [pastural, pascual; weide-
PATHOLOGICUS
bewohnend, triftbewohnend ; de pâ­
turage ; legelőn tenyésző ; пастбищный)
17î PASS ALU S m (gr. πάσσαλος „ţăruş")„
calicia gamosepal [gamosepaious ca-
Ijrx ; verwachsener Kelch ; calyce ga­
mosépale; forrt csésze, összenőtt csé­
sze ; гамосепальная чашечка] —» ссйуж
gamosepalus
176 PASSIVUS, pasiv, inactiv [passive;
passiv; passif; passziv.nem működő;
пассивный] *
177 PATEFACTUS apertus
178 PATELLA f, patelă, apoteciu cir-
cular şi sesil, avînd o margine evi­
dent deosebită de tal (Lichenes) [pa­
tella ; Patella ; patelle ; patella ; пателла|
179 PA TELLARIS, PA TELLIFORMIS^
pateliform, de forma unui potir sau
a unei farfurii cu bordură (apoteciu)^
[patelliform, dish-shaped, saucer-sha­
ped; tellerförmig, tassenförmig;pa-
telliforme, en écuelle; tálacskaszerű,
csésze alakú; блюдцевидный] —*• cor·
tyliformis, pelviformis
180 PATENS (pateo), patent, larg des­
chis, formînd un unghi mai mare de
45° cu organul pe care este aşezat
(frunze, peri, ramuri) [patent, out­
spread, widely spreading; weitabste­
hend; largement étalé; szélesen nyi­
tott, szélesen elálló; отклонённый, от­
топыренный, раскидистый]
181 PATERIFORMIS -* pateîliformis
182 PA THOGENIA f, PA THOGENITAS
f (gr. πάθος „suferinţă", γένος „ur­
maş."), patogenitate, capacitatea de
a cauza boli [pathogeneity ; Patho­
genität; pathogénie; patogenitás; па-
тогеность]
183 PATHOGEN US (gr. -, γένος „ur­
maş"), patogen, care cauzează boli
(bacterii) [pathogenic ; krankheitser­
regend; pathogène; kórokozó, beteg-
séget előidéző; патогенный, болезнет­
ворный]
184 PATHOGONIA f (gr.-, γονή „gene­
rare") —*• aetiologia
185 PATHOLOGIA f (gr. -, λόγος „vor­
bire"), patologie, studiul bolilor [pa­
thology ; Pathologie, Krankheitslehre ;
pathologie; patológia, kórtan; пато­
логия]
186 PATHOLOGICUS ( g r . - ) , patologic,
morbid, bolnăvicios [pathologie ; pa­
thologisch, krankhaft, erkrankt; pa­
thologique; patologikus, kóros, bete­
ges; патологический]
PA THOMORPHOGENUS
187 PATHOMORPHOGENUS (gr.-,μορ-
φή „formă", γενικός „саге generează"),
patomorfogen, саге produce morfoze
din cauza agentului patogen [patho-
morphogenous ; pathomorphogen ; pa-
thomorphogène; kóros alakulású; па-
томорфогенный]
188 PATHOPHYTOir η (gr.-, φύτον
„planta"), patofit, agent patogen ve­
getal [pathophyt; pflanzliche Krank­
heitserreger ; pathophyte ; növényi kór-
okozó ; патофит]
189 PATHOTYPÜS m (gr. -, τύπος „mo­
del"), patotip, caractere patologice
asemănătoare la membrii unui grup
de indivizi [pathotype; Pathotypus;
pathotype; patotipus; патотип]
190 PATRIA f, patrie (e patria non vidi
n-am văzut-o pe teritoriul ţării mele) ;
ţara de origine sau arealul geografic
natural al unei plante [fatherland ;
Vaterland, Heimat; patrie; haza;
родина]
191 PATROCLINUS (gr. πατήρ „tată",
κλίνω „а se înclina spre"), patroclin,
care manifestă îndeosebi caractere ere­
ditare paternale (hibrid) [patroclinous ;
patroklin; patrocline; patroklin; na-
троклинный]
192 PATROGENESIS f (gr. -, γένεσις
„origine") —> androgenes is
193 PA TROMORPHUS (gr. -, μορφή „for­
mă"), patromorf, cu înfăţişare pater­
nală (generaţie) [patromorphous; pa-
tromorph, vatergleich ; patromorphe ;
patromorf, apai alakú ; патроморфный]
194 PATULUS, patul, care formează un
unghi ascuţit, de cea 45° , cu organul
pe care este inserat (frunze, peri,
ramuri) [patulous, spreading; ziem­
lich abstehend; étroitement étalé;
kissé elálló, hegyes szögben nyitott ;
слегка отклонённый]
195 PAUCI-, PAUCUS, PAULUS,
puţin, slab (paucicellularis, pauciner-
vatus, paucirugosus, paucispinus) [few ;
wenig, schwach- arm-; peu, faible­
ment ; kevés, kissé, szegényesen ; мало-,
немногочисленный, немного-, бедный]
—> oligo-, span-, spanio-
196 PAUCICRENATUS, slab ere nat [pa-
ucicrenate; weniggekerbt; faiblement
crénelé; gyengén csipkézett; немного-
городчатый]
197 PAUCIDENTATUS, paucidentat,
cu puţini dinţi [few-toothed, pauci-
dentate; weniggezâhnt, schwachge-
zâhnt; paucidenté; kevés fogú, gyen­
360
gén fogazott; немногозубчатый, ма­
лозубчатый] —»• oîigodontus
198 PAUCIFLORUS, pauciflor, cu puţine
flori [few-flowered ; armblütig, wenig-
bliitig; pauciflore; kevés virágú;
немногоцветковый] —>• oliganthus
199 PAUCIFOLIUS, cu frunze puţine
[few-leaved; armblättrig; paucifolié;
kevés levelű ; немноголистный, мало-
листный] -> oligophyllus
200 PAUCIRADIATUS, cu puţine radii
(umbelă, stei) [pauciradiate ; wenig-
strahlig; pauciradié; kevés sugarú;
немноголучистый] —»• oligarchicus
201 PAUCISTAMINEUS ->• oligandrus
202 PAULOS PORA i -*• chlamydospora
203 PAUSIACUS -^ olivaceus
204 PAVONINUS, pavonin, de culoarea
păunului; albastru verzui [peacock-
coloured ; pfaublau ; couleur de paon ;
zöldeskék, pávaszín; павлиноцветный]
205 PECTINACEUS, PECTINATUS,
PECTIN ΑΤΟ-, PECTIN I-, pecti-
naceu, pectinat, penat fidat şi cu
segmentele dispuse ca dinţii unui
pieptene (pectinato-pinnatifidus, pecti-
nifolius, pectiniformis ) [pectinate,
comb-shaped ; kammförmig, kämm- ;
pectine ; fésűs, fésűsen- ; пектиновый,
гребенчатый, гребенчато-, гребне-] —>·
cteno-, ctenoideus
206 PECULIARIS -* specialis
20ба PED-, PEDI-, PEDO- -* -pes, pod-,
-podus, -pus
207 PEDALIFORMIS -^ pediformis
208 PEDALIS, pedal, de lungimea unui
pas („picior"), cea 30,5 — 31,5 cm
(bipedalis, sesquipedalis ) [foot-long ;
fußlang; à longueur d'un pied; láb-
hosszú, lépésnyi; футовый]
209 PED AT I-, PED ATU S, PE DAT I-
FOLIUS, pedat, cînd frunza com­
pusă are peţiolul 2 —3-furcat, pe care
segmentele laminei sînt aproape pa­
ralele (Helleborus) (pedatifidus, peda-
tilobatus, pedatipartitus, pedatisectus)
[pedate, foot-shaped, pedati- ; fußför-
mig, fuß- ; pédiaire, pedati- ; ölbefo-
gott, ölbefogottan- ; стоповидный,
СТОПОВИДНО-]
210 PEDICELLATUS, pedicelat, prevă­
zut Cu pedicel (floare, fruct) [pedi­
cellate, pedicelled; kurzgestielt; pédi-
cellé ; kocsánykás ; снабженный нож­
кой]
211 PEDICELLUS m, PEDICULUS m,
pedicel, codiţă 1. Suportul mic al
âei
florii sau al fructului singuratic, ca
ultima ramificaţie a pedunculului.
2. Suportul corpului de fructificaţie
[pedicel ; Blütenstielchen, Fruchtstiél-
chen ; pédicelle ; kocsányka ; ножка,
цветоножка]
212 PEDIFORMIS, pediform, de forma
piciorului [foot-stiaped ; fußförmig;
pédiforme ; láb alakú ; стопообразный]
213 PEDIOPHYTA η pl (gr. πεδίον „po­
diş", φιτόν „plantă"), pediofite, plante
care cresc pe podişuri [upland plants ;
Hochlandpflanzen ; plantes de pla­
teaux; fennsiki növények; педио-
фиты, нагорные растения]
214 PEDOGENICUS (gr. πέδον „sol",
γένεσις „naştere"), pedogenic, cauzat
de factorii edafici [pedogenic; pedo-
gen; pédogéne; pedogénikus ; поч-
вообразующий]
215 PEDOLOGIA î (gr. -, λόγος „vor­
bire"), pedologie, ştiinţa solului [pe­
dology, soil-science ; Pedologie, Bo­
denkunde, Bodenlehre ; pédologie ; pe­
dologia, talajtan; почвоведение]
216 PEDUNCULATUS, PEDUNCULI-
FER, PEDUNCULI-, pedunculat,
prevăzut cu pedúncul (pedunculi-
florus) [pedunculate; gestielt; pé­
doncule ; kocsányos ; цветоносный,
несущий цветонос]
217 PEDUNCULUS m, pedúncul, su­
portul florii sau al fructului (la in­
florescenţa simplă) ; suportul pedice-
lilor (la inflorescenţa compusă) [pe­
duncle; Blütenstiel, Fruchtstiel, Blü-
tenstandstiel ; pédoncule ;virágkocsány,
terméskocsány, kocsány ; цветонос]
218 PELAGIC US (gr. πέλαγος „mare"),
pelagic, care se referă sau trăieşte
pe suprafaţa apelor libere din largul
mării (organism, zona) [pelagic, pela­
gian ; pelagisch ; pélagique ; pelágikus,
szabadvízfelületi ; пелагический, морс­
кой]
219 PELAGOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), pelagofite, plante care
trăiesc pe suprafaţa apelor libere ale
mării [pelagophytes ; Pelagophyten ;
pélagophytes ; pelagofiták, tengerfel­
színi növények ; пелагофиты]
220 PELIO-, PELIUS (gr. πελιός „plum­
buriu"), plumburiu palid (peliocladus,
peliorrhynchus) [pale lead-coloured :
blaßbleifarbig; plombé pâlc; halvány
olomszürke ; бледноч:винцовосерый]
221 PELLICULA f, peliculă, peliţă ; mem­
brană superficială subţire (la celule.
PELVIFORMIS
seminţe) [pellicle; Hăutchen, Fellchen ;
pellicule ; hártya ; пелликула]
222 PELLICULARIS, pelicular, de na­
tura peliculei [pellicular; hâutclien-
artig ; pelliculaire ; hártyaszerű ; пел-
ликулярный]
223 PELLICULATUS, PELLICULO-
SUS, peliculat, acoperit cu peliculă
[pelliculate ; häutchentragend ; pelli­
cule; hártyás; покрытый пелликулой]
224 PELLUCENS, PELLUCIDUS, ре-
lucid, translucid, străveziu, semitran­
sparent [pellucide, translucent ; durch­
scheinend; pellucide, translucide; át­
tetsző, átvilágló ; прозрачный] -> lym-
phaticus, translucens
225 PELOCHTHOPHYTA η pl (gr. πη­
λός „argilă", όχθη „coastă", φυτόν
„plantă"), pelohtofite, pelochtofite,
plante de coaste argiloase [mud-bank
plants ; Pelochthophyten ; pelochtho-
phytes ; agyagos tengerpartok növény­
zete; пелохтофиты]
226 PELOPHYTA η pl ( g r . - ) , pelofite,
plante de pe locuri argiloase [clay-
loving plants ; Lehmbodenpflanzen ;
pelophytes; pelofiták, agyagos talajok
növényzete ; пелофиты] —» spiladophyta
227 PELOPSAMMOGENUS (gr.-, ψάμ-
μος „nisip", γένεσις „naştere"), pe-
lopsamogen, care creşte pe nisipuri
argiloase [pelopsammogenous ; pelo-
psammogen; pelopsammogène ; agya­
gos porondon élő ; пелопсаммоген-
ный]
228 PE LORI А f (gr. πελώριος „mon­
struos"), pelorie, modificarea terato­
logică a zigomorfiei florale în acti-
nomorfie (Linaria) [peloria ; Pelorie ;
pelorie; peloria; пелория]
229 PELTA f, scutuleţ, apoteciu scutu-
, liform în lichenologie (Peltigera) [pel-
ta; Schildchen; pelte; pajzsocska;
щиток]
230 PELT ATI-, PELT ATU S, PELTL·
FORMIS, PELT IGE R, PELTOL·
DE US, PELTOPHORUS, peltat, în
formă de scutuleţ; cînd organul dis­
ciform este fixat de suport prin mij­
locul său (frunzele la Tropaeolum,
apoteciul la Peltigera) (peltatilobus,
peltatipartitus, peltifolius, peltinervis)
[peltate, shield-shaped, peltately- ;
schildförmig, schildtragend, schild- ;
pelté, écussonné; pajzsos, pajzs alakú,
pajzsocskaszerű; щитовидный, щито­
образный, ЩИТО-] —> thyroideus
231 PELVIFORMIS -> patelliformis
PENDENS 8β2
232 PENDENS, PENDULUS, PEN­ eckig, fünf kan tig; pentagonal; öt-
DÜLI-, PENDULJNUS, pendent, szögletű, ötélű ; пятиугольный] —* quin-
atîrnător (flori <~, frunze ^-', tul­ quangularÍ9
pină '^) (penduliflorus, pendulifo-
liu^) [pendulous, hanging; hängend, 244 PENTAGYNUS (gr. -, γυνή „fe­
herabhängend ; pendant, penchant ; meie"), pentaginic, cu cinci pistile
csüngő, lecsüngő, függő ; висячий, сви­ [pentagynous ; fünfgriffelig ; pentagy-
сающий, зависящей] —*cernuus, nu­ ne; öttermőjű; пятипестячный]
tans appendens, cremo- 245 PENTAMERUS (gr.-, μέρος „par­
233 PENETRANS (penetro), penetrant, te"), pen tamer, cu cinci diviziuni (co­
care pătrunde [penetrating; durchdrin­ rolă) [pentamerous ; fünfteilig, fünf-
gliederig; pentamére; ötosztatú, öt­
gend; pénétrant; behatoló, átható; tagú; пентамерный, пятнчленный]
проникающий]
234 PENICILLARIS, PENICILLA­ 246 PENTANDRUS (gr. -, ανήρ, ανδρός
TUS, PENICILLIFORMIS, penici- „bărbat"), pentandric, cu cinci sta­
lat, în formă de pensulă (stigmat) miné (floare) [five-stamened ; fünf-
[penicillate, penicil-like, brush-shaped ; mânnig; pentandre; ötporzós; пяти-
pinselig, pinselförmig, pinselhaarig ; тычинковый]
pénicillé, en pinceau; ecsetszerű; 247 PENTAPHYLETICUS (gr.-, φυλή
кисточковидный] „trib"), pentafiletic, provenit din cinci
235 PENICILLIUM η, PENICILLUS linii parentale (hibrid) [pentaphyle-
tic ; pentaphyletisch ; pentaphylétique ;
m, penicil, smoc de peri [tuft of pentafilétikus, ötősü; пентафилетичес-
hairs; Haarbüschel; touffe de poils; кий]
szőrcsomó; кисточка]
236 -PENNA, PEN ΝAT I-, PEN ΝI- — 248 PENTAPHYLLUS (gr. -, φύλλον
„frunză"), cu cinci frunze [five-leaved ;
-pinna, pinnati-, pinni- funfblăttrig ; à cinq feuilles ; ötlevelű ;
237 ΡΕΝΤΑ-, PENTACHO- (gr. πέντε, пятилистный] —»• quinquefolius
πενταχοΟ „cinci"), cinci, cu cinci 249 PENTAPLOIDEUS (gr. -, άπλόος
(pentaglottis, pentacoccus, pentachoto- „simplu", είδος „asemănare"), pen-
mus) [five- ; fünf- ; à cinq ; öt- ; taploid, cu număr de cinci ori mai
пяти-] —*• quinque- mare de cromozomi decît în condiţia
238 PENTACAMARUS (gr. -, καμάρα haploidă [pentaploid ; pentaploid ; pen-
„cameră boltită"), cincilocular, cu taploîde; pentaploid; пентаплоидный]
cinci loji [five-chambered ; fünffäche­
rig; quinqueloculaire ; ölüregű; ölre- 250 PENTASOMICUS (gr. -, σώμα „corp")
keszű ; пятигнездный] —»^ quinquelo- —*• pentaploideus
cularis 251 PENTASPERMUS (gr. -, σπέρμα
239 PENTACARPUS (gr. -, καρπός „sămînţă"), cu cinci seminţe [five-
„fruct"), cu cinci fructe [five-fruited ; seeded; fünfsamig; à cinq semences;
fünffrüchtig ; pentacarpe; öttermésű; ötmagvú ; пятисемянный]
ПЯТИПЛОДНЫЙ] 252 РЕРО m, PEPONIDA f, PEPO-
240 PENTACENTRUS (gr. -, κέντρον NIUM n, pepene, dovleac, melo-
nidă; fruct cărnos, cu epicarpul gros»
„pinten"), cu cinci pinteni [five-spur­ cu mezocarpul cărnos, cu endocarpul
red; fünfspornig; à cinq éperons; suculent şi cu seminţe numeroase
ötsarkantyús ; пятишиповатый] (Cucurbitacea^) [pepo, gourd-fruit ;
241 PENTACHAETUS (gr. -, χαίτη Kürbisfrucht; pépon, péponide, mé-
„setă"), cu cinci sete [five-bristled ; lonide; kabaktermés, töktermés;
fünfborstig; à cinq soies; ötsertéjű; тыква, тыквина] —»· melonida, meloni-
пятищетинистый] dium
242 PENTACYCLICUS (gr. -, κύκλος 253 PER- (prefix pt. superlat.), foarte
„cerc"), pentaciclic, cu cinci verticile (peralbus, peracutus, perdurus, per-
(floare) [five-tw^isted ; fünfkreisig, fünf- grandis) [very; sehr; trés; nagyon;
wirtelig ; pentacyclique ; ötkörös, ötör- очень]
vös; пятикруговой]
254 PERANOSIS f (gr. περαίνω „a pă­
243 PENTAGONUS (gr. - γωνία „un­ trunde"), peranoză, schimbarea per­
ghi"), pentagonal, cu cinci un­ meabilităţii citoplasmei[peranosis ; Per-
ghiuri, colţuri sau muchii (fruct, tul­ anosis; peranosis; peranózis; nepar
pină) [five-angled, five-cornered ; fünf­ нозис]
абз PERICARPIUM
255 PERCEPT ΙΟ f, percepţie, capaci­ men tos, cu aspectul sau de consistenţa
tatea de a prelua о excitaţie externa pergamentului (frunză) [pergamenla-
şi de a reacţiona sub influenţa ei ceous, parchment-like ; pergamentartig ;
[perception; Perzeption, Empfindung, parcheminé ; pergamentszerű ; перга­
Erregung, Wahrnehmung; perception ; ментный]
percepció, érzékelés; перцепция, вос­
приятие] 267 PERI- (gr. περί „împrejur"), care
înconjoiiră, dispus de jur împrejur
256 PERCURRENS, PERCURSUS, (periaxialis, peridiscalis, perimedulla-
străbătut, prelungit pe (semina la­ ris, perinectarialis) [about, around ;
tere externa Unea longitudinali per- um-, herum-, ringsum; autour de;
cursa seminţele pe latura lor externă -körüli, körös-körül; около-, кругом]
străbătute de o linie longitudinală^ —*• circum-
[percurrent ; durchlaufend ; parcour- 268 PERIACANTHUS (gr. -, δκανθα
rant; végigfutó; пронизывающий, „spin"), înconjurat de spini [peria-
пронизанный] canthous ; ringsumstachelig ; entouré
257 PERDURANS (perduro) -+ persis- d'épines; körültüskézett; околоиглис­
tens, perennis тый]
258 -PERDUS (perdo) (ligniperdus) -* 269 PERIANDRICUS (gr. -, άνήρ, αν­
destruens δρός „bărbat"), periandric, саге încon­
joară staminele (nectarie) [perian-
259 PEREGRINUS -* advenus, exoticus drous ; periandrisch ; périandrique ;
periandrikus, porzókörüli ; околотычи­
260 PERENCHYMA η (gr. πήρα „sac", ночный]
δγχυμα „umplutură"), perenchim, ţesut
celular conţinînd substanţe amido- 270 PERIANTHIUM η (gr. -, άνθος
noase (Stormonth) [perenchyma; Pe- „floare"), perlant 1. Totalitatea în­
renchym ; perenchyme ; perenchima ; velişurilor florale (caliciu, corolă,peri-
перенхлма] gon). 2. învelişul archegoanelor (He-
paticae) [perianth; Perianth, Blüten­
261 PERENNANS, PERENNIS, peren, decke, Blütenhülle; périanthe; virág­
vivace; care trăieşte mai mulţi ani takaró, virágtakarótáj ; околоцветник,
[perennial, perennating, perennate ; перианций, покровы цветка] -+ peri-
ausdauernd, perennierend, mehr­ stemium
jährig; perenne, vivace; évelő, több­
éves; многолетный] —*• vivax, res- 271 PERIANTHOMANIA í (gr. - ,
tibilis* μανία „nebunie"), periantomanie, mul­
tiplicarea nenormală а pieselor ре-
262 PERFECTUS, perfect 1. Complet riantului [perianthomania ; Periantho-
în ce priveşte piesele componente manie; périanthomanie ; periántomá-
obişnuite. 2. Cu staminé şi pistil nia ; периантомания]
(floare). 3. Fără anomalii [perfect, 272 PERIAXIALIS (gr. -, lat. axis
complete ; vollkommen, vollzählig ; „axă"), periaxial, dispus în juml
parfait, complet ; teljes, tökéletes, tel­ axei (xilem) [periaxial ; periaxial ;
jes számú; совершенный, полный, périaxiel ; periaxialis ; периаксиальный]
обоеполый]
273 PERIBLEMA η (gr. περίβλημα
263 PERFOLIATUS, perfoliat, cu frunze „îmbrăcăminte"), periblem, stratul
sesile opuse şi aparent străpunse la concentric mijlociu de celule din
mijloc de tulpină (Bupleurum rotun- meristemul primordial, care dă naş­
difolium) [perfoliate; durchwachsend- tere scoarţei primare [periblem; Peri­
blâttrig; perfolié; átnőtt levelű ; прон- blem, Hüllgewebe; periblème; peri-
зеннолистный] bléma; периблема]
264 PERFORANS, PERFORATUS, per­ 274 PERICAMBIUM η (gr. -, lat. cam­
forat, găurit (frunzele la Hypericum per­ bium „schimb") - • pericyclus
foratum) [perforated, pierced; durch­
löchert, durchbohrt; percé, perforé; 275 PERICARPIUM η (gr. -, καρπός
likacsos, átlyukasztott; прободающий, „fruct"), pericarp 1. Totalitatea în­
продырявленный, пронзённый] —»· tere- velişurilor fructului -(epicarp, mezo-
bratus, pertusus ^ carp şi endocarp) care protejează
seminţele. 2. Peretele capsulei (Musci)
265 PERFOSSUS -+ perforatus [pericarp ;Perikarp ; Fruchtwand, Fruc­
266 PERGAMACEUS, PERGAMEN· hthaut, Fruchtschale, Fruchtgehäuse;
TACEUS, PERGAMENÉ US, perga­ péricarpe; termésfal, terméshéj, ter-
PERICENTRICUS Bei
mésburok ; перикарпий, околоплодник] 284 PERIDIUM η (gr. -), peridie, înve­
—*• spermotheca lişul gros, în formă de pungă mică,
a corpului de fructificaţie, în fundul
276 PERICENTRICUS (gr. -, κέντρου căruia se găseşte himeniul conţinînd
„centru") —»• concentricus sporii (Myxomycètes) [peridium'; Pe-
277 PERICHAETIUM η (gr. -, χαίτη ridie, Sporangiumhülle, Sporenhülle ;
„frunziş"), pericheţiu, învelişul pro­ peridium; peridium, termőtest-burok;
tector de frunze „pericheţiale" din перидий]
jurul archegoanelor (Marchantia) 285 PERIGAMIUM η (gr. περί „împre-
[perichaetium ; Perichaetium, Moos- jur", γάμος „căsătorie"), perigamiu,
kelch ; périchet, périchèse ; periché- ramură secundară fertilă conţinînd
cium; перихеций] —»· peripodium, ре- archegoanele (Musci) [perigamium ;
roc idium Perigamium; perigamium; perigami­
278 PERICLADIUM η (gr. -, κλάδος um; перигамиум]
„ramură"), pericladiu. 1. Baza teci- 286 PERIGONIUM η (gr. -, γονή „ur­
formă a unor frunze prin care se maş"), perigon 1. Totalitatea tepale-
articulează pe ramură. 2. Baza în­ lor; învelişul floral simplu, homo-
gustată în formă de pedicel a peri- clamideu, alcătuit dintr-un singur
gonului prin care se articulează pe verticil, nediferenţiat în caliciu şi
pedicel (Asparagus) [pericladium ; corolă. 2. Pericheţiu (Rryophyta)
Perikladium; périclade; perikládium; [perigon; Perigon, Blutenhülle; péri-
пернкладий] gone ; lepel ; перигоний]
279 PERICLINANTHIUM η, PERI- 287 PERIGYNIUM η (gr. -, γυνή „fe­
CLINIUM η (gr. -, κλίνη „pat", meie"), periginiu, învelişul organelor
άνθος „floare"), pericliniu, totalita­ de reproducere femele (Bryophyta)
tea foliolelor involucrale ale antodiu- [perigynium ; Perigynium ; périgynium ;
lui (Compositae) [periclinium ; Hüll- periginium ; перкгиний]
kelch; péricline; periklinium, fészek-
örv; общая обвертка] -* periphoran- 288 PERIGYNUS (gr. - -), perigin, in­
thium serat în jurul ovarului (stîiminele
la Rosa arvensis) [perigynous; peri-
280 PERICYCLUS m (gr. -, κύκλος gyn, umw^eibig ; périgyne ; magház­
„cerc"), periciclu, pericambiu 1. Stra­ körüli, termőkörüli; околопестичный]
tul de celule de sub endodermul
cilindrului central al rădăcinii. 2. Com­ 289 PERIHADROMA TICUS (gr.-, αδρός
plexul de ţesuturi aflat între vasele „gros"), perihadromatic, саге încon­
conducătoare şi endodermul tulpinii joară hadromul [perihadromatic ;
[pericycle ; Perizykel, Rhizogenschicht ; perihadromatisch ; perihadromatique ;
péricycle ; periciklus ; перицикл] —• perihadromátikus ; перигадроматичес-
pericambium, periphloëma, periphrag- кий]
290 PERIMEDULLARIS (gr.-, lat. me­
281 PERIDERMA η, PERIDERMIS, dulla ,,măduvă"), perimedular, aflat
-WIS f (gr. -, δέρμα „piele"), în regiunea periferială a măduvei
peridermă, scoarţa secundară sube- (liber) [perimedullary ; perimedullar ;
roasă care înlocuieşte epiderma périmédullaire ; perimedulláris ; пери-
rădăcinii şi a tulpinii [periderm, медуллярный]
outer bark; Periderm, Lederkork; 291 PE RÍNI и M η (gr.-), pcrinie, mem­
périderme ; peridermă, paraszövet, brana externă a sporilor (Bryophyta^
parabör, parakéreg ; перидерма] Pteridophyta) [perine ; Perine ; perine ;
perinium; [периний] —> episporium
282 PERIDESMA η (gr. -, δέσμη „fas­
cicul"), peridesmă, ţesut care încon­ 292 PERIODICITÁS î, periodicitate, re­
joară fasciculele libero-lemnoase ale petarea periodică a unor fenomene
tulpinii astelice [peridesm ; Peridesmă ; sau aspecte biologice (cenotică, sezo­
péridesme; peridezma; перидесма] nieră, a creşterii) [periodicity; Perio­
dizität ; périodicité ; időszakosság ;
283 PERIDIOLUM η (gr. πηρίδιον периодичность]
„punguliţă"), peridiolă 1. Corp de
fructificaţie secundar, lenticular, cu­ 293 PERIÓDUS f, perioadă (de latenţă,
prins în peridie, conţinînd spori (Gas- de vegetaţie) [period; Zeitraum; pé­
teromycetes). 2. Membrană care aco­ riode ; időszak ; период]
peră sporii (Algae) [peridiole ; Peri- 294 PERIPETALUS (gr. περί „împre-
diole ; péridiole ; peridiolă ; перидиола] jur", πέταλον „petală"), peripetal»
365 PERISTOMATUS
dispus în jurul petalelor (nectarie) 306 PERIPLOCUS (gr. περίπλοκος „în­
[peripetalous ; umkronblättrig ; péri- colăcit") —»· cingulatus, cingens
pétale ; sziromkörüli ; окололепестный]
307 PERIPODIUM π (gr. περιπόδιον
295 PERIPHERALIS, PERIPHERI- „bordură la baza robei") -^ peri·
CUS (gr. περιφέρεια „circonferinţă"), chaetium
periferic, aflat la circonferinţă orga­
nului (embrion, inserţie, ţesut) [peri­ 308 PERIPTERATUS, PERI РТЕ RE­
pheral, peripheric, surrounding; peri­ US (gr. περί „împrejur", πτερόν
pherisch, umkreisständig; périphéri­ „aripă"), peripterat, aripat de jur-
que; peremi, kerületi fekvésű; пе­ împrejur (fructul la Ulmus campestris)
риферический] [peripterous, winged about; ringsum­
geflügelt ; périptéré ; körülszárnyalt ;
296 PERIPHLOËMA η (gr. περί „îm- окружённый крылышком]
prejur", φλοιός „scoarţă") —»· peri-
cyclus 309 PERISPERMIUM η (gr. -, σπέρμα
„sămînţă"), perisperm, ţesut nutritiv
297 PERIPHORANTIIIUM η (gr. -, de origine nucelară (la seminţele de
φορέω „a purta", ϋνθος „floare") —>• Nymphaeaceae, Gramineae, Liliaceae
periclinium etc.) [perisperm; Perisperm; péris-
perme; perispermium, külső magfe­
298 PERIPHRAGMA η (gr. -, φράγμα hérje, külső magtáplálószövet; пе­
„împrejmuire") —»· pericyclus рисперм] —»· prosembryum
299 PERIPHYLLOGENIA î (gr. -, φύλ- 310 PERISPORANGIUM η (gr. -, σπορά
λον „frunză", γένος „urmaş"), peri- „sămînţă", άγγείον „vas") —>· indu-
filogenie, prezenţa teratologică a unor sium
lamine foliare mici în jurul laminei
frunzei (Weismann) [periphyllogeny ; 311 PERISPORIUM η (gr. - -), perispor
Periphyllogenie ; périphyllogénie ; pe- 1. Celula mamă a sporilor (Algae).
rifillogénia ; перифиллогения] 2. Membrana externă a sporilor (Fili-
300 PERIPHYLLUM η (gr. -, φύλλον ces) [perispore ; Perispore ; périspore ;
„frunză") —)• lodicula perispórium ; периспорий]
312 PERISTACHYUM η (gr. -, στάχυς
301 PERIPHYSIS f (gr. -, φύσις „creş­ „spic") -> gluma
tere"), perifiză, filamente sterile ce
căptuşesc peretele interior al perite- 313 PERISTAMINEUS (gr. -, στήμων
ciuliii (Ascornycetes) [periphysis ; Peri- „filament"), peristamineu, cu sta-
physe; périphyse; perifizis; перифиза] minele perigine în cazul florilor apé-
tale [peristamineous ; peristaminal ;
302 PERIPHYTA η pl (gr. -, φύτον péristaminé ; perisztaminális ; около­
„plantă"), perifite, biocenoza orga­ тычиночный]
nismelor ce se depozitează pe obiec­
tele solide introduse de om în ape 314 PERISTEMIUM η (gr. pen-
(pe pereţii vapoarelor, bărcilor) [peri- anthium
phyla; Periphyien; périphytes; peri-
fităk; перифиты] US PERISTEREUS (gr. περιστερά „po­
rumbel") —* columbarius
303 PERIPLASMA η (gr. -, πλάσμα
„modelare"), periplasmă, zona peri­ 316 PERISTERODES (gr. -, είδος „ase­
ferică a citoplasmei oogoniilor (As- mănare") —»· columbarius
comycetes) [periplasm; Periplasmă;
periplasme ; periplazma ; периплазма] 317 PERISTOMA η, PE RI S TO MI UM
η (gr. -, στόμα „gură"), peristom,
304 PERIPLASMODIUM η (gr. - , marginea superioară a deschizăturii
είδος „asemănare"), periplasmodiu, capsulei sau a urnei, adesea prevăzută
masă protoplasmatică formată din cu dinţişori higroscopici, servind la
celulele gelificate ale stratului tapet răspîndirea sporilor (Bryophyta) [pe­
[periplasmodium ; Periplasmodium ; ristome ; Peristom, Mundbesatz ; peri­
périplasmode ; periplazmódium ; пери­ stome; perisztómium, urnaperem, száj-
плазмодий] párkányzat, szájfogazat ; перистом,
окраина, околоустье]
305 PERIPLASTUM η (gr. -, πλαστός
„format"), periplast, stratul plasmalic 318 PERISTOMATUS, PERISTOMUS
periferic, hialin, ce acoperă nucleul (gr. - -), peristomat, prevăzut cu
celulei [periplast; Periplast, Kern­ peristom (capsulă) [peristomate ; besetz
wandung; périplaste ; periplasztisz, ha­ mündig; peristome; perisztomás, száj-
tároló plazmaréteg; перипласт] párkányos; перистомный]
PERISTROPHE
319 PERISTROPHE f (gr., -, στροφή
„întoarcere"), peristrofă, dispunerea
cromatoforilor uniform repartizaţi în
căptuşeala peretelui celulei (Schimper)
[peristrophe; Allseitlage; péristrophe;
perisztróf-helyzet ; перистрсфия]
320 PERISTYLICUS, PE RI STY LU S
(gr. -, στϋλος „coloană"), peristilic,
situat în jurul stilului (stamina)
[peristylic, peristylous; peristyl; péri-
stylique ; bibeszálkörüli ; перистили-
ческий]
321 PERITHALLIUM η (gr. -, θαλλος
„rămurea"), perital. 1. Bordura in­
coloră ce înconjoară talul (Lichcnes).
2. Stratul superior de celule la algele
calcaroase (Rothpletz) [perithallium ;
Perithallium ; périthaíle peritallium;
периталлиум]
322 PERITHECIIGER, PERITHECIO-
PHORUS (gr. -, θήκη „cutie", φόρος
„purtător"), periteciofor, care poartă
peritecii [peritheciophorous, bearing
perithecia; peritheciumtragend ; péri-
théciophore; peritéciumos ; перитецие-
носный]
323 PERITHECIOPHORÜM η, PERI-
THECIOPHORUS m (gr. - - - j ,
periteciofor, suportul periteciului [pe-
ritheciophore ; Peritheciumträger ; pé-
rithéciophore ; peritécioforum ; пери-
тециефор, перитециеносец]
324 PERITHECIUM η (gr. - -). peri-
teciu, corp de fructificare globules
sau piriform, cuprinzînd asce şi para-
fize sau spori (Eichenes, AscomyceíesJ
[perithece, perithecium; Perithecium,
Ascusfrucht ; périthécie ; peritéciuni ;
перитеций] -> pyrenium
325 PERITRICHUS (gr. -, θρίξ, τρίχος
„păr"), peritrih, cu peri, flageli sau
cili dispuşi în jurul unui organ (tul­
pină) [peritrichous ; ringsumhaarig;
péritrique; köröskörül szőrös, körös­
körül csillangos; околоволосистый]
326 PERITROPUS (gr. -, τροπή „răsu­
cire"), peritrop, curbat în jurul unui
organ (radiculă, micoriză) [peritro-
pous, peritropal ; umkreiswendig ; péri-
trope: körbeforduló körülvevő; пери-
тропный] -> circular is
327 PE RI VASALI S (gr. -, lat. vas „vas"),
perivazal, dispus în jurul vaselor
conducătoare (parenchim) [perivasal,
vasicentric ; perivasal ; perivasale ; peri-
vazális ; перивазальный] -^vasicentricus
328 PERIXYLICUS (gr. -, ξύλον „lemn"),
perixilic, care înconjoară fascicolele
lemnoase (fascicolele liberiene din tul­
366
pină la Pteridophyta) [perixylic; peri-
xyl ; périxylique ; perixilikus ; перикси-
лический]
329 PERIZONIUM η (gr. -, ζώνη „cor­
don"), perizoniu, membrana nouă sau
peretele silicios ce acoperă auxosporii
(Diatomeae) [perizonium ; Kieselschei­
dewand; périzone; kovahüvely, kova­
hártya; перизоний]
330 PERLA RI US, PERLATUS-^mar-
garitaceus, margaritatus
331 PERLATUS, foarte lat [very broad;
sehr breit ; très large ; nagyon széles ;
очень широкий]
332 PERLONGUS, foarte lung [very long ;
sehr lang; très long; nagyon hosszú;
очень длинный]
333 PERMAGNUS, foarte mare [very
larg; sehr groß; très grand; igen
nagy ; очень крупный]
334 PERMANENS (permaneo), perma­
nent, persistent (ţesut, asociaţie) [per­
manent, remaining, persistent, lasting ;
bleibend, dauernd ; permanent ; állandó
maradandó, остающийся] -> perdu-
rans, persistens, remanens
335 PERMEARILITAS f, permeabili­
tate, însuşirea unei membrane de а
permite să treacă prin ea lichide sau
gaze [permeability ; Permeabilität,
Durchlässigkeit ; perméabilité ; áteresz­
tőképesség, áthatolhatóság; прони­
цаемость]
336 PERMEARILIS, permeabil [permea­
ble ; permeabel, durchlässig ; permeab­
le ; áteresztő ; проницаемый]
337 PERMULTUS, foarte mult, nume­
ros [very many; sehr viel; très nom-
breux ; nagyon sok ; очень многий]
338 PERMUTATIO f, permutaţie, dez­
voltarea excesivă a învelişului floral,
cu avortarea concomitentă a orga­
nelor sexuale (Pénzig) [permutation;
Permutation ; permutation ; permutá­
ció ; пермутация]
339 PERNICIOSUS, periculos, nociv, vă­
tămător [pernicious, injurious, destruc­
tive; gefährlich, schädlich, verderb­
lich; pernicieux, dangereux, nuisible;
veszélyes, ártalmas ; губительный»
вредный] -»• noxius
340 PERNIO f. degerătură, crăparea ne-
cicatrizabilă a trunchiului arborilor
din cauza gerului [pernio, chilblain;
Frostbeule, Frostkluít ; engelure ; fagy­
daganat, fatörzshasadás fagy miatt;
обморожение]
867 PETALIFORMIS
341 PEROCIDIUM η (gr. περί „împre- tozó; прянадлежающнй, относитель­
jur", ογκιδιον „toc mic") - • peri- ный]
chaetium
354 PERTU SU S -* perforatus
342 PERPAUCUS, foarte puţin [very
few; sehr wenig; très peu; nagyon 355 PERULA f, perulă, scvamele pro­
kevés; очень немногий] tectoare, de obicei brune, curînd
caduce, uneori persistente, ale mugu­
343 PERPENDICULARIS, perpendicu­ relul [peruié; Knospenschuppe; peru­
lar, pivotant (rădăcină) [perpendicu­ ié; rügypikkely; почечный покров]
lar, upright; senkrecht, lotrecht; per­
pendiculaire ; merőleges, függőleges ; 356 PERULATUS, perulat, prevăzut cu
перпендикулярный, отвесный] peruié (mugure а) [perulate; knos­
penschuppig; peruié; rügypikkelyes;
344 PERPLEXUS -* implexus, intri- с почечным покровом]
catus
357 РЕRVAGATUS -* communis
345 PERPUSILLUS, foarte mic [very
small; sehr klein, winzigklein; le 358 PERVENUSTUS, foarte frumos
moindre ; nagyon kicsi, apró, parányi ; [very beautiful; sehr schon; très
очень маленький] beau; nagyon szép; очень красивый]
346 PERSICINUS, PERSICOLOR, per- 359 PERVERSUS, răsturnat, întors [per­
siciu, roşu ca floarea de piersic [peach- verted, turned aside; abgekehrt; ren­
red; pfirsichblutrot; rouge de pê­ versé, détourné; elfordult; перевер­
cher ; barackvirágpiros ; персикового нутый]
цвета] 360 PERVIRIDIS, verde închis [dark-
347 PERSIMILIS, foarte asemănător green; dunkelgrün; vert foncé; sötét-
[very like; sehr ähnlich; très sem- zöld; темно-зеленый]
blable ; nagyon hasonló ; очень похо­ 361 PERVIUS, deschis, străpuns (fauce
жий] pervia cu gîtul corolei deschis) [per­
348 PERSISTENS (persista), persistent vious, open; offen, durchbohrt; ou­
1. Care se menţine fără să cadă şi vert, passant ; nyitott, keresztülmenő ;
după ce şi-a îndeplinit funcţia sa открытый]
esenţială (caliciu, corolă, stipelă). 2. Ca­
re se' menţin verzi timp de mai multe 362 PES (DIS) m (') 1. Picior, suport.
perioade de vegetaţie (frunzele la 2. Măsură de lungime (1' = 30--32 cm)
Taxaceae) [persistent, remaining; blei­ [1. foot, stalk, 2. foot lang; 1. Fuß,
bend, stehenbleibend, nicht abfallend ; Stiel,. 2. Fußlänge ; 1. pied, support,
persistant ; visszamaradó, kitartó ; 2. longueur d'un pied; 1. láb, tartó,
остающийся] —·· perdurans, perma­ 2. lábhossz ; Í.Hora, подпорка, 2. фут]
nens, remanens, restans 363 -PES, cu piciorul, cu suportul (bre-
349 PERSONATUS, personat, ín formă vipes, crassipes, flexipes, fuscipes)
de mască sau а unei guri de animal [-footed, -stalked; -füssig, -stielig;
(corală r^) [personate; maskiert, -pode, -pède, à pied; -lábú, -tönkű,
verlarvt; personne; álarcos, álcás, -szárú ; -НОГИЙ, -ножковый] -* -podiis,
csukott ajkú; масковидный]-+/art'a- -pus
tus* 364 PETAL-, PETALO-, -PETALUS,
(gr. πέταλον „petală"), cu petale
350 PERSPICUUS conspicuus, evi- (petalanthus, petalostemoneus, curvipe-
dens talus, isopetalus, gamopetalus, chori-
351 PERS Pl RAT 10 f -+ transpiraţia petalus, acropetalus) [petal-, -petaled,
-petalous; kronblatt-, blumenblatt-,
352 PERTHOPHYTA η pl (gr. πέρθω -kronblättrig; à pétales, -pétale;
„a devasta", φυτόν „plantă"), perto- szirom-, -szirmú ; лепестко-, -лепестный]
fite, paraziţi vegetali care atacă plante
vii, dar se nutresc numai din ţesutu­ 365 PETALATUS, PETALIFER, peta-
rile moarte [perthophytes ; Perthophy- lifer, prevăzut cu petale [petaled,
ten; perthophytes; pertofiták; nep- petaliferous ; kronblättrig, kronblattra-
тофиты] gend ; pétale, pétalifère ; szirmos ; с ле­
пестками, несущий лепестки]
353 PERT INEN S (pertineo), aparţinînd, 366 PETALIFICATIO Í -* petalodium
care aparţine de, care se referă la
[belonging ; betreffend, hingehörig ; 367 PETALIFORMIS, PETALINUS,
appartenant, concernant ; hozzátar­ PETAWIDEUS, petaliform, peta-
PETALODIUM
lóid, asemănător cu petalele (an-
teră, caliciu, flori, perigon) [petal-
shaped, petaloid ; kronblattförmig,
blumenblattartig, korollinisch ; péta-
liforme, pétaloïde; szirom alakú, szi-
romszerû ; лепестковидный, лепестко­
вый]
368 PETALODIUM η, petalodiu, modi­
ficarea teratologică a filomului (câr­
pele, staminé etc.) în privinţa formei,
culorii sau a consistenţei în organe
petaloide [petalody; Petalodie; péta-
lodie ; petálodium ; петалодия]
369 PETALOMANIA i (gr. -, μανία
„nebunie"), petalomanie, multiplica­
rea teratologică a numărului petalelor
[petalomania; Petalomanie; petalo­
manie ; petalomania ; петгшомания]
370 PET ALUM η (gr. -), petală, una
din frunzele modificate ale verticilu-
lui intern din învelişul floral, totali­
tatea lor constituind corola [petal;
Kronblatt, Blumenblatt; pétale; szi­
rom, sziromlevél; лепесток]
371 PETIOLACEUS, PETIOLANEUS,
peţiolaceu, de forma sau cu funcţia
peţiolului (mugure, perulă) [petiola-
ceous; blattstielartig; pétiolacé; le­
vélnyélszerű ; черешковидный]
372 PETIOLARIS, peţiolar, care apar­
ţine peţiolului (cîrcel) [petiolary; blatt­
stielständig ; petiolaire ; levélnyélhez
tartozó ; черешковый]
373 PETIOLATUS, peţiolat, prevăzut cu
peţiol (frunză) [petiolate; gestielt;
pétiole ; nyeles, nyéléit ; черешчатый]
374 PETIOLICOLUS (-COLA í), pe-
ţiolicol, care creşte pe peţiol (parazit)
[petiolicolous ; blattstielbewohnend ;
pétiolicole ; levélnyélen élő ; поража­
ющий черешки]
375 PETIOLULATUS, peţiolulat, pre­
văzut cu petiolul [petiolulate ; blatt-
stielclientragend ; pétiolulé ; levélke nye-
eles ; с черешочком]
376 PETIOLULUS m, petiolul, petiolul
foliolelor frunzei compus penate [pe-
tiolule ; Blattstielchen, Stielchen ; pé-
tiolulé ; levélnyelecske, levélke-nyél ;
черешочек] -^ petiolus partialis
377 PETIOLUS m, peţiol, codiţa de
obicei semicilindrică a frunzei, situ­
ată între suport şi lamina [petiole,
leaf-stalk ; Blattstiel ; pétiole ; levélnyél ;
черешок] —>• mesopodium, ramas-
triim*
PETIOLUS COMЛ1 UNIS, peţiol co­
mun în cazul frunzelor penat sau
palmat compuse [comon petiole;
36S
gemeinsamer Blattstiel; pétiole com­
mun ; közös levélnyél ; общий чере­
шок] —» rhachis
PETIOLUS PARTIALIS petio-
lulus
378 PETRAEUS, PETROSUS, pietros,
care creşte pe locuri pietroase [stony,
rocky; steinig, felsig; pierreux; Ы-
\es ; каменный, каменистый, скалис­
тый]
379 PETREFACTUS -^ fossilis
380 PETRICOLUS (-COLA î), PETRO-
GENUS, PETROPHILUS, petricol,
petrofil, care creşte sau preferă locu­
rile pietroase (plantă) [petricolous,
petrophilous, rock-dwelling ; steinwach-
send, steinliebend, felsenliebend ; pé-
tricole, pétrophile ; kövön élő, szik­
lát kedvelő ; обитающий на скалах,
камнелюбивый]
381 PETROPHYTA η pl (gr. πέτρας
„piatră", φυτόν „plantă"), petrofite,
plante care cresc pe locuri pietroase
şi stîncoase [petrophytes, rock plants ;
Petrophyten, Gesteinpflanzen, Felsen­
bewohner ; petrophytes ; sziklalakók,
sziklai növények; петрофиты] —• li-
thophyta
382 pH (pondus hydrogenii), indicele do
concentraţie a ionilor de hidrogen,
semnalînd gradul de aciditate sau do
bazicitate a soluţiilor [hydrogen-ion
concentration ; Wasserstoffionen-Kon­
zentration, Wasserstoffionenexponent,
pH-Wert, Wasserstoffionenzahl ; con­
centration en ions-hydrogène; hidro-
gén-ion koncentráció ; концентрация
водородных ионов]
383 PHAEN-, PHAENO-, -PHAENUS
(gr. φαίνω ,,a apare"), aparent, evi­
dent, bine vizibil (phaenanthus, phae-
nantherus, phaenacanthus, phaenocar-
pus, chrysophaenus) [manifest, evi­
dent, visible ; augenscheinlich, sicht­
bar; apparent, visible, évident; szem­
beötlő, jól látható; явный, заметный]
—* phanero-, conspicuus
384 PHAENOCOPIA f (gr. -, lat. copia
„mulţime"), fenocopie, mutaţie neere­
ditară în fenogeneza unui genotip
sub influenţa factorilor externi (Gold-
schmidt) [phenocopy ; Phänokopie ;
phénocopie; fenokópia; фенокопия]
385 PHAENOCYTOLOGIA f (gr. -, κύτος
„vas", λόγος „vorbire"), fenocitologie,
studiul citologic al relaţiilor dintre
modificările nucleului celular şi histo-
geneză (Subramanian şi Royan) [phe-
nocytology ; Phănozytologie ; phéno-

Cytologie ; fenocitológia ; феноцитоло-
гия]
386 PHAENOGAMUS (gr, -, γάμος „că­
sătorie") —> phanerogamus
387 PHAENOGENESIS f (gr. -, γένεσις
„origine"), fenogeneză, formarea onto-
genetică a caracterelor ereditare sub
influenţa tuturor factorilor genetici
ai organismului în cadrul condiţiilor
de mediu (Fischer) [phenogenesis ;
Phänogenese ; phénogenèse ; fenogené-
zis ; феногенез]
388 PHAENOGENETICA f (gr. - -),
fenogenetică, studiul genezei carac­
terelor ereditare în cursul dezvoltării
ontogenetico a organismului (Haecker)
[phenogenetics, developmental gene­
tics; Phänogenetik; phénogenéüque;
fenogenetika ; феногенетика]
389 PHAENOHYBRIDA f (gr.-, lat.
hybrida „hibrid"), fenohibrid, hibrid
cu caractere evidente [phenohybrid ;
Phänobastard ; phénohybride ; feno-
hibrid; феногибрид]
390 PHAENOLQGIA f (gr. -, λόγος „vor­
bire"), fenologie, studiul comparativ
al fazelor periodice de dezvoltare sub
influenţa factorilor climatici (data în-
frunzirii, înfloririi, fructificării etc.)
[phenology; Phänologie; phonologie;
fenológia; фенология]
391 PHAENOLOGICUS (gr. - ) , fenologie,
referitor la fenologie (observaţie, izo­
lare) [phenological ; phänologisch ; phé-
nologique ; fenológiai ; фенологический]
392 PHAENOPHASIS f (gr.-, φάσις
„apariţie"), fenofază, etapă din peri­
odicitatea dezvoltării în viaţa plan­
telor (germinare, înflorire etc.) [phe-
nophase ; Phänophase ; phénophase ;
fenofázis ; фенофаза]
393 PHAENOSPERMIA f (gr. -, σπέρμα
„sămînţă"), fenospermie, starea unei
seminţe abortive (Goodspeed) [phe-
nospcrmy; Phänospermie ; phénosper-
mie ; fenospormia ; феноспермия]
394 PHAENOTHERMICUS (gr. -, θέρμη
„căldură"), fenotermic, cu conside­
rarea factorilor termici în raport cu
fenologia [phenothermic ; phănother-
misch ; phénothermique ; fenotermi-
kus ; фенотермический]
395 PHAENOTYPICUS (gr. -, τύπος
„model"), fenotipic, referitor la feno­
tip (caracter) [phenotypical ; phäno-
typisch; phénotypique ; fenotipikus;
фенотипический]
396 PHAENOTYPUS m (gr. - ) , fenotip,
tipul morfologic evident al unei specii.
PHAGOCYTOSIS
cu totalitatea caracterelor sale vizi­
bile, măsurabile şi descriptibile, de­
pendent de interacţiunile dintre ge-
notip şi mediul ambiant [phenotype;
Phänotyp; phenotype; fenotipus; фе­
нотип]
397 PHAEO-, PHAE-, -PHAEUS, PHA-
EUS, PHAEOCHROUS (gr. φαιός
„închis la culoare, brun"), întunecat,
de culoare închisă, brun-roşcată (pha-
eocephalus, phaeochlamys, phaeolepidus,
phaeopappus, phaeadenius, chalcopha-
eus) [dark-, dark-coloured, brown;
dunkel-, braun-, braunrot ; foncé, brun-
rougeâtre; sötét-, sötétsz.inű, barna-,
barnásvörös; темно-, тёмный, корич­
нево-] —+ ater, atri-, atro-
398 PHAEOCYSTISt {gr. -, κύστις „sac")
-^ nucleus
399 PHAEOLEUCUS (gr. -, λευκός „alb"),
bruniu-alb [brownish-white ; braunlich-
weiß; phénoleuque, brunâtre-blanc;
barnásfehér ; коричневобелый]
400 PHAEOPHORUM η (gr.-, φορέω
„а purta") —»• chromatophorum
401 PHAEOPHYLLUM η (gr.а-, φύλλον
„frunză"), feofil, pigmentul brun din
cromatoforii activi (Algae) [phaeo-
phyll; Phäophyll; phéophyíle ; feofil-
lum; феофилл]
402 PHAEOPHYLLUS (gr. - ) , cu frunze
brune [brown-leaved ; braun blättrig;
à feuilles brunes; barna levelű;
коричнево-листны й]
403 PHAEOPLASTUM η (gr. -, πλαστός
„modelat"), feoplast, cromatoforii la
Fucoideae [pheoplast ; Phäoplast ; phéo-
plaste; feoplasztisz ; феопласт]
404 PHAEOPODUS, PHAEOPUS (gr. -,
πους, ποδός „picior"), cu suportul
brun [broAvn-stalked ; braunfüßig; à
stipe brun; barna tönkű; коричнево-
ножковый]
405 PHAEOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"),
feozom, corpusculi lentiformi bruni
din celulele de Peridineae, servind la
înmulţire [phaeosome ; Phâosom ; phé-
osome'; feoszóma; феосома]
406 PHAEOSPORUS (gr.-, σπορά „să­
mînţă"), cu spori bruni [phaeospo-
rous; braunsporig; phéospore; bar-
n asp órás ; темноспоровый]
407 PHAGOCYTOSIS f (gr. φαγεΐν „a
min ca", κύτος „cavitate"), fagocitoză,
însuşirea unor celule (fagocite), de
a incorpora şi de a digera micropara-
ziţi (Bernard) [phagocytosis; Phago-
PHAGOPLA NC TON
zytose; phagocytose; fagocitózis; фа­
гоцитоз]
408 PHAGOPLANCTON η (gr. -, πλαγ-
κτός „rătăcitor"), fagoplancton, planc­
ton format din alge autotrofe (Gams)
[phagoplankton ; Phagoplankton ; pha­
goplancton ; fagoplankton ; фагопланк-
тон]
409 -PHAGUS (gr.-), -fag, care se nu­
treşte cu (anthophagus, bacteriophagus,
coprophagus, entomophagus, heteropha-
gus, lithophagus, zoophagus) [-pha-
gous, -eating ; -fressend ; -phage ; -evő,
-ölő; -фагный, -ядный] -> -varus
410 PHALACRO- (gr. φαλακρός „chel"),
glabru, nud (phalacrocarpus) [glab­
rous; kahl-, unbehaart-; glabre, nu;
kopasz, szőrtelen; безволосый, голо-]
—• calvus, glabri-, psilo-
411 PHALANX f (gr. φάλαγξ „falanga"),
falangă, fascicul de staminé la florile
diadelfe sau poliadelfe (Hypericum,
Ononis) [phalanx, stamen-bundle ;
Staubfadenbündel, Staubgefaßbün­
del; phalange; porzónyaláb, porzó-
falka; фаланга, пучок тычинок]
412 PHALARSJPHYTUS (gr.-, άρδην
„mascul", φυτόν „plantă") -+ polya-
delphus
413 PHANER-, PHANERO- (gr. φανε­
ρός „evident"), bine vizibil, aparent
(phanerantherus, phaneranthus, pha-
neroporus) [manifest, visible, conspi­
cuous, evidently; sichtbar, deutlich;
manifestement, clairement, apparent;
szembetűnő, látható ; явный, явно-] - •
phaen-, conspicuus
414 PHANEROGAMAE f pl (gr. -, γά­
μος „căsătorie"), fanerogame, încren­
gătura plantelor cu flori, avînd or­
ganele de reproducere (staminele şi
pistilele) aparente [phanerogams :
Phanerogamen, Blütenpflanzen, Sa­
menpflanzen; phanérogames; fanero-
gám növények, virágos növények;
явнобрачные, цветковые, явнобрачные
растения] —»· anthophyta, spermatophy-
ta, aërogamae
415 PHANEROGAMUS ( g r . - ) , fanero-
gam, eu pistile şi staminé aparente
[phanerogamous, phanerogamic; pha-
nerogamisch, phanerogam ; phanéro­
game; fanerogám; фанерогамный, яв­
нобрачный] —*• phaenogamus, spermo-
carpus
416 PHANEROPHLEBIUS (gr.-, φλέψ,
φλεβός „nervură"), cu nervuri apa­
rente [conspicuously-nervate; sicht­
barnervig; évidemment nervié; lát­
870
ható erezetű, szembetűnő erezetű;
явножильный]
417 PHANEROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), fanerofite, formă biologică
la plantele lemnoase cu mugurii de
reînnoire expuşi deasupra solului (Ra-
unkiaer) [phanerophytes, tall aerial
plants; Phanerophyten, Luftpflanzen;
phanerophytes; fanerofiták; фанеро-
фиты]
418 -PHAN и S (gr. φανός „lucitor"), lu­
citor (argyrophanus, chlorophanus )
[shining; glänzend; brillant; fénylő;
блестяще-] -*· lucens, nitens, fulgens,
micans, splendens
419 PHAOPLANCTON η (gr. φάος „lu­
mină", πλαγκτός „rătăcitor"), fao-
plancton, plancton de suprafaţă, aflat
pînă la adîncimea la care pătrunde
lumina [phaoplankton ; Phaoplank-
ton; phaoplancton ; faoplankton, fel­
színi plankton; фаопланктон]
420 PHARMACODYNAMIA f (gr. φάρ-
μοκον „medicament", δύναμις „pu­
tere"), farmacodinamie, studiul ex­
perimental al acţiunii medicamentelor
asupra organismului [pharmacodyna­
mics; Pharmakodynamik; pharmaco­
dynamic; farmakodinámia ; фармако-
динамия]
421 PHARMACOGNOSIA f (gr.-, γνώ-
σις „cunoaştere"), farmacognozie, stu­
diul substanţelor medicamentoase bru­
te [pharmacognosy; Pharmakognosie,
Arzneiwarenkunde ; pharmacognosie ;
farmakognózia, drogismeret; фарма­
когнозия]
422 PHARMACOLOGIA f (gr. -, λόγος
„vorbire"), farmacologie, studiul mul­
tilateral al substanţei medicamentoase
brute, precum şi al acţiunii sale fizio­
logice asupra organismului [pharma­
cology; Pharmakologie, Arzneikunde;
pharmacologie; farmakológia, gyógy­
szertan; фармакология]
423 РИА SI S í (φάσις „apariţie"), fază,
stadiul unui proces de evoluţie la
un moment dat (în diviziunea nu­
cleară, în dinamica asociaţiei) [phase,
stage ; Phase, Zustand, Entwicklungs­
stufe; phase, stade; szakasz; фаза,
стадия]-» stadium
424 PHELLEMA η (gr. φέλλος „plută"),
felem, stratul extern al peridermei
(Hoehnel) [phellem; Phellem; phellè-
me; fellema; феллема]
425 PHELLIDOPHYTA η pl (gr. φελ-
λεύς „loc pietros", φ\)τόν „plantă") - •
(plantae) ruderales
m PHLOEOTERMA
426 PHELLOCARPUS (gr. φέλλος „plu­
tă"), cu fructe suberoase [cork-frui­
ted; korkfrüchtig; à fruits subéreux;
paras termésű; пробкоплодный]
427 PHELLODERMA η (gr. -, δέρμα
„piele"), feloderm, stratul intern al
peridermului [phelloderm ; Phelloderm,
Korkhaut, Korkrindenschicht; phello-
derme ; felloderma, paraalapszöA'et ;
феллодерма]
428 PHELLOGENUM η (gr. -, γεννάω
„а produce"), felogen, zona genera­
toare peridermică; ţesutul meriste-
matic secundar, formînd stratul cen­
tral al peridermului, dînd naştere ce­
lulelor suberoase [phellogen; Phello-
gen, Korkkambium, Korkstoff; phel-
logène; fellegén, paraképző osztódó-
szövet ; феллоген] —»· paracambium,
contextus suberogenus
429 PHELLOIDEUS (gr. -, είδος „ase­
mănare"), feloid, asemănător cu su-
berul [cork-like; korkăhnlich; phel-
loíde; paraszerű; пробковидный] —•
suberiformis
430 PHELLOIDUM η (gr. - ) , feloid, stra­
iul de celule cu pereţii celulozici
sau lignificaţi, nesuberificaţi, ai fe-
lemului [phelloid; Phelloid, unechter
Kork; phelloïde; felloid; феллоида]
431 PHELLOPHYTA η pl (gr. φελλεύς
„loc pietros", φυτον „plantă") ->• phel-
lidophyta, (plantes) ruderales
432 PHELLOSPERMUS (gr. φέλλος
„plută", σπέρμα „sămînţă"), cu se­
minţe suberoase [cork-seeded ; kork-
samig; phellosperme ; parafas magvü;
пробкосемяхшы й]
433 PHENGO- (gr. φέγγομαι „a străluci")
—»• hello-, lampro-, nitidi-
434 PHENGOPHILUS (gr.-, φιλέω „a
iubi") —» heliophilus
435 PHENGOPHORUS (gr. -, φοβέω
„a fugări") -+ heliophobus
436 PHENGOTRICHUS {gr. -, θρϊξ, τρι-
χός „păr"), cu peri lucioşi [shining-
haired; glanzhaarig; à poils luisants;
csillogó szőrű ; слестящеволосистый]
437 PHIL-, PHILO-, -PHILUS (gr. φι­
λέω „a iubi"), iubitor de, care preferă,
care creşte mai ales pe (philanthiis,
philothermicus, acarophilus, xerophilus)
[-loving; -liebend; aimant; -kedvelő;
-любивый]
438 PHILOMATICUS [gT.;Viàxoq „cer­
cetare"), filomatic, doritor de a între­
prinde cercetări ştiinţifice (Societas
philomatica societate de cercetări ştiin­
ţifice) [philomatic ; wißbegierig ;
pliilomatique ; tudomány kedvelő;
филоматический]
439 PHILONOTIS (gr.-, νοτίς „umidi­
tate") —»· hygrophilus
440 PHILOSOPHIA t (gr. φιλοσοφία
„iubirea cercetării adevărului"), filo­
zofie (Philosophia botanica, 1751, opera
lui Linné cuprinzînd tezele fundamen­
tale ale ştiinţei botanice) [philosophy;
Philosophie ; philosophie ; filozófia,,
bölcselet ; философия]
441 PHLEBO-, -PHLEBIUS (gr. φλέψ,
φλεβός „nervură, vînă"), -nervat, cu
nervuri, cu vinişoare (phlebocarpus,.
aphlebius, phanerophlebius) [-nerved,,
-veined, nervate; ader-, -aderig, geä­
dert; nervié, veiné; erezett, erezetű;
жилковато-, -жилковатый] —*• nervato-y
-venosus
442 PHLEBOMORPHA f (gr. -, μορφΐ^
„formă") —• mycelium
443 PHLEBOPHOR US (gr. -, φορός „pur­
tător") —• nervatus, venosus
444 PHLEBOPHYLLUS (gr. -, φύλλον
„frunză"), cu frunze nervate [vein-
leaved; aderblăttrig ; à feuilles vei­
nées; erezett levelű; жилковатолист-
ный]
445 PHLEBOTRICHUS {gr.-, θρΙξ, τρι-
χός „păr"), cu vine sau nervuri pă­
roase [hairy-veined ; behaart-aderig ;
à veines poilues ; szőrös erezetű ; жил-
коволосистый]
446 PHLO-, PHLOEO-, -PHLOEUS (gr.
φλοιός „scoarţă"), cu scoarţa (ecto-
phloeus, endophloeus, hypophloeus, leu-
cophloeus) [bark-, -cortical ; rinde-,
-rindig; à écorce, corticate; -kérgű;
с корой] —>· corticatus
447 PHLOBAPHENIUM η (gr.-, βαφή
„colorare"), flobafen, materia colo­
rantă brună sau roşcată din scoarţa
arborilor [phlobaphene ; Phlobaphene ;
phlobaphène ; flobafen ; флобафен]
448 PHLOËMA η (gr.-), floem, totali­
tatea ţesuturilor vasculare externe
care conduc seva elaborată în dife­
ritele părţi ale plantelor lemnoase
[phloem, bast elements ; Phloem, Bast­
teil, Siebteil, Siebröhrenteil, Rinden­
stoff ; phloème ; floém, háncsrész, háncs-
nyaláb; флоэма, луб]
449 PHLOEOECUS (gr. -, οίκος „casă") -^
corticolus
450 PHLOEOTERMA η (gr. τέρμα
„capăt") - • endodermis
JPHLCGII
451 PHLOGI-, PH LOGO- (gr. φλόξ, φλο­
γός „flacără"), de culoarea roşie a
flăcării sau a focului (phlogipappus,
phlogotrichus) [flame-, bright red- ;
flammen-, feuerrot- ; rouge de flamme ;
tűzpiros ; огненно-] -^ flammeus, ig-
neus
452 PHLYCTOIDEUS (gr. φλυκτίς „bă­
şică", είδος „asemănare") —> vesicu-
losus
453 PHLYCTIOPLANCTON η (gr.-,
πλαγκτός „rătăcitor"), flictioplancton,
plancton suportat de organe hidro­
statice (vezici aeriene) [phlyktioplank-
ton ; Phlyktioplankton ; phlyctioplanc-
ton ; fliktioplankton ; фликтиопланк-
тон]
454 -PHOBUS, -PHOBICUS (gr. φοβέω
„а fugări"), -fob, care evită, repulsiv
faţă de (halophobus, hydrophobus, om-
brophobus) [-phobous, shunning, -pho­
bic ; -phob, -meidend, -scheuend,
-feindlich ; -phobe, évitant, répulsif
pour; -kerülő, nem kedvelő, nem
tűrő; -фобный, отгалкивающий]
455 PHOBISMUS m (gr.-), fobism, re­
acţia de îndepărtare a unui organ
sau organism faţă de о excitaţie re­
pulsivă (Massart) [phobism ; Schreck­
reaktion, Schreckbewegung; phobis-
me ; fobizmus ; фобизм] - • phobotaxis
456 PHOBOCHEMOTACTISMUS m,
PHOBOCIIEMOTAXIS f (gr. -, arab,
al-kimiya, gr. τάξις „dispunere"), fo-
bochemotactism, mişcare de repulsie
faţă de excitaţia unor agenţi chimici
[phobochemotactism ; Phobochemotak-
tismus ; phobochemotactisme ; fobo-
chemotaktizmus ; фобохемотактизм]
457 PHOBOPHOTOTAXIS f (gr. -, φως.
φωτός „lumină", -) —>• phobophototro-
pismus
458 PHOBOPHOTOTROPISMUS m plankton ; phosplancton, plancton de
(gr. - , τροπή „răsucire"), fobofoto-
tropism, mişcare de curbare pentru
evitarea razelor de lumină [phobo-
phototropism ; Phobophototropismus ;
phobophototropisme ; fobofototropiz-
mus; фобофототропизм]
459 PHOBOTAXIS f (gr. - ) -* phobismui^
460 PHOENI-, PHOENICO-, PHOENI-
CEUS (gr. φοινίκιος „roşu purpu­
riu"), roşu purpuriu, roşu de chinovar
(phoenicanthus, phoenicolasius, phoe-
nicopyrus) [phoeniceous, purple-red,
bright-red, scarlet; purpurrot, gra­
natrot, hochrot; pourpré, rouge ver­
millon ; bíborvörös, gránátalmavirág
szinű; пунцовый, ярко-красный, гра-
натово-красны й]
372
461 PHOLADOPHYTA η pl (gr. φωλάς,
φωλάδος „groapă", φύτον „plantă"),
foladofite, plante care cresc în gropi,
evitînd lumina puternică [pholado-
phytes; Pholadophyten ; pholadophy-
tes; foladofitâk; фоладофиты]
462 PHOLEOBIONTA η pl (gr. φωλεός
„ca\itate", βίος „viaţă"), foleobionţi,
organisme care trăiesc în cavităţi,
crăpături sau în peşteri [pholeobion-
tes; Pholeobionten ; pholeobiontes;
réslakók ; фолеобионты]
463 PHONOTAXIS f (gr. φωνή „sunet",
τάξις „dispunere"), fonotaxie, mişcare
de reacţie a organului sub influenţa
sunetului [phonotaxis ; Phonotaxis ;
phonotaxie ; fonotaxis ; фонотаксис]
464 -PHOB, -PHOBUS (gr. φορέω „a
purta"), purtător, care poartă, care
este suportul (acanthophor, acino-
phorus, echinophorus, hydrophorus )
[-bearing, -carrying, -phorous; -tra­
gend ; -phore, -fère ; -viselő, hordozó ;
-косный, несущий] —»· -fer
465 PHORANTHIUM η (gr. -, άνθος
„floare") —* clinanthium
466 PHORESIA f (gr. φόρησις „transpor­
tare"), foreză, propagare prin agă­
ţarea de un alt organism [phoresia;
Phoresie; phorésie; forézia; форезия]
467 PHOSPHOPROTEIDES f pl (gr.
φωσφόρος „luminescent", πρώτος „pri­
mul", είδος „asemănare") —>• nudeo-
proteides
468 PHOSPHORESCENS (gr. φωσφορέω
,.a lumina") —» luminescent
469 PHOSPLANCTON η (gr. φως, φοτός
„lumină", πλαγκτός „rătăcitor"), fos-
plancton, plancton ce creşte în zona
cu lumină abundentă de la suprafaţa
apelor mării [phosplankton ; Lichl-
lumière ; íényplankton ; фоспланктон]
470 PHOTEOLICVS (gr. -, αΐόλος „miş­
cător"), foteolic, cu mişcare de „ador­
mire" sub influenţa luminii reduse
(frunze) [photeolic; photeolisch; pho-
icolique; foteolikus; фотеолический]
-^ nyctinasiicus, nyclitropicus
471 PHOT IC US, -PHOTIC US, РПОТО-
(gr. -,), folic, influenţat de lumină
(aphoíicus, amphiphoticus, isophoticus,
stenophoticus, photophilus) [photic,
light-; photisch, licht-; pholiqiie;
fótikiis, fény- ; световой, -фотический]
—* helio-
472 PHOTISMUS m (gr. -), fotism, emi-
lore de lumină sub influenţa unei
878
excitaţii (Massart) [photism; Photis-
mus; photisme; fotizmus; фотизм]
473 PHOTOAESTHESIA f (gr. -, αισθη-
σις „percepere"), fotoestezie, sensi­
bilitate sub influenţa luminii (Csapek)
[photcaesthesia ; Lichtempfindlich­
keit ; photoesthésie ; fényérzékenység ;
фотоэстезия]
474 PHOTOAUXISMUS m (gr. -, αύξη
„creştere"), fotoauxism, influenţa ra­
diaţiilor de lumină asupra vitezei
de creştere a organelor [photoauxism ;
Photoauxismus ; photoauxisme ; foto-
auxizmus ; фотоавксизм]
475 PHOTOBLASTUM η (gr. -, βλαστός
„mugure"), fotoblast, lăstar dezvoltat
subteran, adaptat mai tîrziu pentru
viaţa aeriană din mediul luminos
(Kirchner) [photoblast; Photoblast;
photoblaste; fotoblászt; ]фотобласт]
476 PHOTOCHIMICUS (gr. -, ar. al-
kimiye „alchimie"), fotochimic, cu
procesul chimic desfăşurat în funcţie
de intensitatea luminii (reacţie) [pho­
tochemical ; photochemisch ; photo­
chimique ; fotokémikus ; фотохимичес­
кий]
477 PHOTOCHROMATICUS (gr. -, χρώ­
μα „culoare"), fotocromatic, cu| cro-
maticitate ín funcţie de luminozitate
[photochromatic ; photochromatisch ;
photochromatique ; fotokroma tikus ;
фотохроматический]
478 PHOTOCLEISTOGAMIA f (gr. -,
κλειστός „închis", γάμος „căsăto­
rie"), fotocleistogamie, cleistogamio
datorită iisuficienţei luminii (Hans-
girg) [photocleistogamy; Photokleisto-
gamic; photocleistogamie; fotokleisz-
togámia ; фотоклеистогамия]
479 PHOTOCLINIA f (gr. -, κλίνω „a
se curba"), fotoclinie, curbarea în
jos a frunzelor sau a lăstarilor sub
influenţa gradului de luminozitate
sau a direcţiei razelor de lumină
[photocliny; Photoklinie ; photoclinie;
fotoklinia ; фотоклиния]
480 PHOTOCOLORIMETRICUS (gr. -,
lat. color „culoare", metricus „măsu­
rător"), fotocolorimetric, folosit ca
mijloc de măsurare a concentraţiei
unei'soluţii colorate cu ajutorul lumi­
nii [photocolorimetrical ; photokolo-
rimetrisch ; photocolorimétrique ; fo-
tokolorimetrikus ; фотоколориметри­
ческий]
481 PHOTODINESIS f (gr. -, δίνησις
„rotire"), fotodineză, declanşarea cu­
renţilor de rotaţie din citoplasmă sub
influenţa luminii [photodinesis ; Pho-
PHOTOLYSIS
todinese ; photudmèse ; fotodinézis ;
фотодинез]
482 PHOTODYNAMIA f (gr. -, δύναμις
„putere"), fotodinamie, efectul sti­
mulator al luminii asupra plantelor
[photodynamics ; Photodynamie ; pho-
todynamie; fotodinámia; фотодина-
мия]
483 PHOTODYNAMICUS ( g r . - ) , foto­
dinamie, cu efect asupra celulelor vii
numai în prezenţa luminii (fenomen,
substanţă) [photodynamie; pholo-
dynamisch ; photodynamique ; f oto-
dinamikus ; фотодинамический]
484 PHOTOEPINASTIA f (gr. -, έπΙ
„peste", ναστός „comprimat"), fotoe-
pinastie, epinastio condiţionată de
acţiunea luminii [photoepinasty ; Pho-
toepinastie ; photoépinastie ; fotoepi-
nasztia ; фотоэпинастия]
485 PHOTOGENICUS, PHOTOGENUS
(gr. -, γεννάω „a naşte"), fotogenic,
care produce lumină (bacterii) [pho­
togenic; photogen, lichterzeugend;
photogène; fologénikus, fénykeltő,
fénytermelő ; фотогенный, фотогени-
ческий]
486 PHOTOGRAPHOTYPUS m (gr. -,
γράφω „а scrie", τύπος „model"),
fotografotip, fototip 1. Fotografia
exemplarului tipic. 2. Tipul taxonului
stabilit pe baza unei ilustraţii foto­
grafice [photographotype, phototype;
Photographotypus, Phototypus ; photo­
graphotype, phototype ; fotográfo-
típus, fototípus; фотографотип, фо-
тотип] —> phototypus
487 PHOTOHYPONASTIA f (gr.-, ύπ6
„dedesubt", ναστός „comprimat"),
fotohiponastie, hiponastie cauzată de
efectul luminii (Vines) [photohypo-
nasty; Photohyponastie ; photohypo-
nastie ; fotohiponásztia ; фотогипонас-
тия]
488 PHOTOKINESIS f (gr. - , κίνησις
„mişcare"), fotocineză, provocarea
mişcării unui organ sau organism
pe calea schimbării bruşte a intensi­
tăţii luminii [photokinesis ; Photo-
kinesis; photokinèse; folokinézis;
фотокииез]
489 PHOTOLEPSIS f (gr, -, λίίψις „prin­
dere"), fotolepsis, cantitatea de lumi­
nă de care poate dispune o plantă în
condiţiile staţiunii sale [photolepsy,
catching the light; Lichtgenuß; pho-
tolepsie ; fotolepszis : захват света]
490 PHOTOLYSIS f (gr. -, λύσις „dizol­
vare"), fotoliză. 1. Lizare sub acţiunea
luminii. 2. Orînduirea granulelor de
PHOTOMET RI A
clorofilă sub acţiunea luminii [pho­
tolysis; Photolyse; photolyse; foto-
lizis; фотолиз]
491 PHOTOMETRIA ί (gr. -, μετρέω
,,a măsura"), fotometrie, măsurarea
intensităţii luminii [photometry; Pho­
tometrie ; Photometrie ; fotometria ;
фотометрия]
492 PHOTOMETRICUS ( g r . - ) , foto­
metrie, I. Orientare spre direcţia raze­
lor de lumină. 2. Care ia o poziţie
pentru a obţine maximum de lumină
(frunze) [photometric ; photometrisch ;
photométrique ; fotometrikus ; фото­
метрический]
493 PHOTOMETRUM η (gr. - ) , foto-
metru, instrument pentru măsurarea
gradului de luminozitate [photome­
ter; Photometer, Lichtmesser; pho­
tomètre; fotométer, fénymérő; фо­
тометр]
494 PHOTOMORPHOSIS î (gr. -, μόρ-
φοκτις „formare"), fotomorfozà, efec-
tul morfogenetic al luminii [photo-
morphosis ; Photomorphose ; pho-
tomorphose ; fotomorfózis ; фотомор-
фоз]
495 PHOTONASTIA i (gr. -, ναστός
„comprimat"), fotonastie, nastie cau­
zată de influenţa luminii difuze [pho-
tonasty ; Photonastie ; photonastie ;
fotonâsztia; фотонастия] —»· helionastia
496 PHOTONASTICUS ( g r . - ) , fotona­
stie, cu mişcări nastice datorite schim­
bării luminozităţii [photonastie; pho-
tonastisch ; photonastique ; fotonász-
tikus; фотонастический]
497 PHOTOPATHIA f (gr. -, πάθος
„suportare") —*• phototaxis
498 PHOTOPERIODICUS (gr. -, περιο­
δικός „periodic"), fotoperiodic, cu
periodicitatea luminozităţii relative
ca durată de lungime din timpul
zilelor [photoperiodic ; photoperiodisch;
photopériodique ; fényszakaszos ; фото­
периодический]
499 PHOTOPERIODISMUS m (gr.-),
fotoperiodism, corelaţia dintre lungi­
mea perioadei de luminozitate din
timpul zilei faţă de durata nopţii
[photoperiodism ; Photoperiodismus ;
photopériodisme ; fotoperiodizmus ;
фотопериодизм]
500 PHOTOPERIODUS m (gr. - ) , foto-
perioadă, perioadă în care planta nece­
sită durata maximă de luminozitate
pentru dezvoltarea ei optimă [photo-
period ; Lichtperiode ; photopériode ;
fényszakasz ; фотопериод]
874
501 PHOTOPHASIS ί (gr. -, φάσις „apa­
riţie"), fotofază, stadiu în dezvoltarea
plantei, cu exigenţă deosebită privind
temperatura optimă, durata şi inten­
sitatea luminii [photophase; Photop­
hase; photophase; fotofázis; фото­
фаза]
502 PHOTO PH I LU S (gr. -, φιλέω „a
iubi"), fotofil, iubitor de lumină
(plantă) [photophilous, sun-loving ;
photophil, lichtliebend, lichtsuchend;
photophile ; fotofil, fénykedvelő, fény­
igényes ; фотофильный, светолюби­
вый] -* heliophilus, sciadophobicus
503 PHOTOPHOBICUS (gr. -, φοβέω „а
se feri"), fotofob, care evită lumino­
zitatea puternică (plante) [photo-
phobic, sun-avoiding, sun-shunning ;
lichtmeidend, sonnenscheu ; photop­
hobique ; fénykerülő ; светобоязливый,
избегающий света] —*heliophobus, scia-
dophilus, scotophilus, lucifugus
504 PHOTOPHYTA η pl (gr.-, φύτον
„plantă") —>• heliophyta
505 PHOTOPLAGIOTROPICUS (gr. -,
πλάγιος „oblic", τροπή „răsucire"),
fotoplagiotrop, cu aşezare oblică faţă
de izvorul de lumină (frunză) [photo-
plagiotropic ; photoplagiotropisch ;
photoplagiotropique ; fotoplagiotropi-
kus; фотоплагиотропный]
506 PHOTOREDUCTIO f (gr.-, lat. re-
ductio „reţinere"), fotoreducţie, pro­
ces desfăşurat sub efectul luminii,
prin care plantele pot reţine oxigenul
din anumite materii [photoreduction;
Photoreduktion ; photoréduction ; fotó-
redukció; фоторедукция, фотовосста­
новление]
507 PHOTOSYNTHESIS f (gr. -, σύν-
θεσις „combinare"), fotosinteză,
proces de sintetizare sub influenţa
luminii a substanţelor organice din
substanţe anorganice, care se desfăşoa­
ră în plante prin intermediul clorofilei
(Barnes) [photosynthesis ; Photosyn­
these; photosynthèse; fotoszintézis;
фотосинтез]
508 PHOTOTACTISMUS m (gr. -, τακ­
τικός „саге se aranjează"), fototac-
tism, mişcări de orientare a organelor
pentru a lua o poziţie faţă de direc­
ţia razelor de lumină (Strasburger)
[phototactism, phototaxis; Phototak­
tismus ; phototactisme ; fototaktizmus,
f ototaxis; фототактизм, фототаксис]-*
phototaxis, heliotactismus, heliotaxis
509 PHOTOTAXIS f (gr. -, τάξις „orîn-
duire") —• phototactismus
«76
510 PHOTOTONUS m (gr. -, τόνος
„tensiune"), fototonus. 1. Sensibilitate
faţă de lumină. 2. Starea normală
de mişcare a organelor sau a plantelor
în funcţie de alternanţa luminii din
timpul zilei sau a nopţii [phototonus;
Phototonus, Lichtreiz ; phototonus ;
fototonus, fényérzékenység; фотото­
нус]
511 PHOTOTORTISMUS m (gr.-, lat.
tortus „torsiune") —* keliotortismus
512 PHOTOTROPHIA t (gr. -, τροφή
„nutriţie"), fototrofie. I. Sintetizarea
substanţelor organice cu ajutorul ener­
giei de lumină. 2. Dezvoltarea mai
viguroasă a unei părţi a organului
din cauza luminozităţii mai pronun­
ţate [phototrophy ; Phototrophie ; pho-
totrophie; fototrófia; фототрофия]
513PHOTOTROPHICUS ( g r . - ) , foto-
trof, care sintetizează substanţe orga­
nice cu ajutorul energiei de lumină
a soarelui (plante) [phototrophous ;
phototroph ; phototrophe ; fototróf ;
фототрофный]
514 PHOTOTROPISMUS m (gr. -,' τρο-
ττή „răsucire"), fototropism, helio-
tropism; capacitatea unor plante sau
organe de a se orienta în direcţia
razelor de lumină sau de a le evita
[phototropism, heliotropism ; Photo-
tropismus, Heiiotropismus; phototro­
pisme, héliotropisme ; fototropizmus,
héliotropizmus ; фототропизм, гелио­
тропизм] —»• heiiotropismus
515 PHOTOTROPICUS (gr. - ) -> helio-
tropicus
516 PHOTOTYPUS m (gr. -, τύπος
„modei") —»· pkotograpkotypus
517 PHRAGMA η (gr. φράγμα „împrej-
muire") —• díssepimentum, septum
518 PHRAGMATOSPORA f (gr. -, σπορά
„sămînţă"), fragmatospor, spor mul­
ticelular septat [phragmatospore ;
Phragmatospore, querwändige Spore;
phragmatospore; fragmatospóra, köz­
falas spóra ; фрагматоспора] —>• phrag-
moconidium, phragmospora
519 PHRAGMIFER (gr. -, lat. fero „a
purta") —* septifer
520 PHRAGMIGER (gr.-, lat. gero „a
purta") —»^ septifer
PHTHIRIASIS
523 PHRAGMOPLASTUM η (gr. -, πλα­
στός „modelat"), fragmoplast, fusuí
bombat саге se formează după mitoză
între polii celor doi nuclei ai celulei
divizate (Errera) [phragmoplast ;
Phragmoplast, Chromosomenspindel,
Verbindungsfadenkomplex, Kernton­
ne ; phragmoplaste ; fragmoplasztisz ;
фрагмопласт]
524 PHRAGMOSOMA Ν (gr. -, σώμα
„corp"), fragmozom, lamela plasma-
tică din stadiul profazei, formînd mai
tîrziu placa ecvatorială (Sinnot)
[phragmosome ; Phragmosom; phrag-
mosome ; fragmoszóma ; фрагмосома)
525 PH RAGMOS PH AERA f (gr.-, σφα­
ίρα „glob"), fragmosferă, fibrele fusu­
lui, împreună cu citoplasmă asociată,
în curs de transformare într-o sferă
goală [phragmosphere ; Phragmosphă-
re; phragmosphere; fragmoszféra;
фрагмосфера]
526 PHRAGMOSPORA f (gr.-, σπορά
„sămînţă") —* phragmatospora
527 PHRAGMOSTICHOBASIDIUM η
(gr. -, στίχος „linie", βάσιδιον
„picioruş"), fragmostihobazidie, sti-
hobazidie septată de tip Auricularia
( Basidiomycetes) [phragmostichoba-
sid; Phragmostichobasidie ; phragmo-
slichobaside ; fragmosztihobazidium ;
фрагмостихобазидия]
528 PHREATOPHYTA η pl (gr. φρεάτια
„rezervor de apă"), freatofite, plante
cu rădăcini foarte lungi, ajungînd.
pînă la straturile de ape freatice
[phreatophytes ; Phreatophyten ; phre-
atophytes ; freatofiták ; фреатофи-
ты]
529 PHRETOPHILUS (gr. φρητίον „re­
zervor de apă"), fretofil, care creşte
în bazine (plante) [dwelling in tanks;
beckenliebend ; phrétophile ; meden­
cékben élő; фретофильный]
530 PHRYGANA η pl (gr. φρύγανον „mă-
răciniş) —»• suffruticetum
531 PHRYGANOPHILUS (gr. -, φιλέω
„a iubi"), friganofil, care creşte prin­
tre mărăcini [phryganophilous ; halb-
strâucherliebend ; phryganophile, vi­
vant dans Ies broussailles; alacsony
cserjésben élő; обитающий между
кустарниках]

521 PHRAGMORASIDIUM η (gr. -, 532 PHTHIRIASIS í (gr. φθειρίασις

βάσιδιον „picioruş") —• protobasidi- „boală de păduchi"), ftiriază, boală a
um, septobasidium plantelor cauzată mai ales de afide
[Phthiriasis; Lâusesucht; maladie de
522 PHRAGMOCONIDIUM η (gr. -, κο- vermine; növénytetű-betegség; фти-
νίδιον „praf") - • phragmatospora риазнс]
PHYALIFORMIS 376
533 PHYALIFORMIS (gr. φυάλη „cupă", 545 PHYCOXANTHINUM η (gr. -, ξαν­
lat. forma „formă") -+ cupuliformis, θός „galben"), ficoxantina, pigmen­
poculiformis tul galben bruniu al unor alge (Phaeo­
phyceae) [phycoxanthine ; Phykoxan-
-534 PHYCO- (gr. φΟκος „algă"), de alge, thin, Tanggelbstoff; phycoxanthine;
relativ la alge [algal; algen-; algale, fikoxantin ; фикоксантин]
des algues ; moszat- ; водоросле-] - •
algaceus 546 PHYGOBLASTEMA η (gr. φυγάς
535 PHYCOCECIDIA η pl (gr. -, κηκΐς „care fuge", βλάστημα „germen") —>•
„gală"), ficocecidii, cecidii cauzate soredium
de unele alge [phycocecidia ; Phyko- 547 PH YLE SI S f (gr. φϋλον „trib"),
zezidien; phycocécidies ; moszatguba- fileză, succesiune în cadrul evoluţiei
csok ; фикоцецидий]] [phylesis; Phylesis; phylesis; filézis;
филезис]
536 PHYCOCHROMUM η (gr. -, χρώμα
„culoare"), ficocrom, materia colorantă 548 PHYLETICUS, -PHYLETICUS
albastră verzuie la Phycophyceae [phy- (gr. -), filetic, descendent dintr-o
cochrome ; Phykochrom ; phycochro- ramură a filumului (diphyleticus, mo-
me; fikokróm; фикокром] nophyleticus) [-phyletic, originating ;
-phyletisch, abstammend ; -phyléti-
537 PHYCOCYANUM η (gr. -, κύανος que; -filétikus, leszármazású ; -фи-
„albastru"), ficocian, materia colo­ летический]
rantă albastră a unor alge (Cyano-
phyceae) [phycocyan ; Phykozyan ; phy- 549 PHYLL-, PHYLLO-, -PHYLLUS
cocyane ; fikocián ; фикоциан] (gr. φύλλον „frunză"), cu frunze,
referitor la frunze (phyllacanihus,
538 PHYCODOMATIA η pl (gr. -, δω- phyllanthus, phyllocladus, phyllopha-
μάτνον „căsuţă"), ficodomacii, formaţii gus, phyllophorus, gamophyllus, mic-
speciale pe organele unor plante în crophyllus) [-leaved; blatt-, -blättrig;
care se adăpostesc alge [phycodomatia ; à feuilles, feuille, folié ; levél-, -levelű ;
Phykodomazien ; phycodomaties ; fi- листе-, -листный] —»· foliatus
kodomáciumok ; фикодомаций]
539 PHYCOERYTHRINUM η (gr. -, 550 PHYLLAMPHORUS (gr. -, αμφορεύς
„amforă"), cu frunze amforiforme (Ne­
ερυθρός „roşu"), ficoeritrina, pigmen­ penthes) [phyllamphorous ; becherblätt­
tul roşu din cromatoforii de Rhodo- rig, amphorblättrig;· à feuilles am-
phyceae [phycoerythrine ; Phykoerytli- phoriformes ; kancsolevelû ; амфоро-
rin ; phycoerythrine ; fikoeritrin ;
фикоэритрип] листныщ
551 PHYLLARIUM η (gr. -) (foliota )
540 PHYCOLOGIA f (gr. -, λόγος „vor­ involucralia
bire") —> algologia
552 PHYLLICHNIUM η (gr. -, ίχνος
541 PHYCOPHAEINUM η (gr. -, φαιός „urmă") -> cicatrix (folii)
„brun"), ficofeina, pigmentul brun
de Phaeophyceae [phycophaeine ; Phy- 553 PHYLLIDIUM η (gr. -, ίδιον
kophaein ; phycophéine ; fikofein ; „mic"), filidie, pseudofrunze la Thallo-
фикофеин] phyta [phyllidium ; Phyllidium ; phyl-
lidium ; fillidium ; филлидия]
542 PHYCOPORPHYRINUM η (gr. -,
πορφύρα „purpură"), ficoporfirina, 554 PHYLLOBIOLOGIA f (gr. -, βίος
pigmentul roşu al unor specii de alge „viaţă", λόγος „vorbire") filobiologie,
fZygnema) [phycoporphyrin ; Phyko- biologia frunzei [phyllobiology ; Blatt-
porphyrin ; phycoporphyrine ; fiko- biologie ; phyllobiologie ; levélbiológia ;
porfirin ; фикопорфирин] филлобиология]
543 PHYCOPYRRINUM η (gr. -, πυρρός 555 PHYLLOBLASTUS m (gr. -, βλασ­
„roşu închis"), ficopirina, pigmentul τός „mugure"), íiloblast, expansiu-
brun roşcat la Peridiniaceae [phycopy- nea foliacée a talului lichenilor (Kör-
rine ; Phykopyrrin ; phycopyrrine ; fiko- ber) [phylloblast; Phylloblast; phyl-
p irr in ; фикопиррин] loblaste; filloblászt; филлобласт]
556 PHYLLOBOLIA i (gr. φυλλοβολία
544 PHYCORRHIZA f (gr. -, ^ιζα „ră­ „căderea frunzelor") —> defrondatio
dăcină"), ficoriza, convieţuirea sim­
biotică dintre anumite alge şi rădă­ 557 PHYLLOCARPICUS (gr. φύλλον
cina unor plante [phycorrhiza ; Phy- „frunză", καρπός „fruct"), filocarpic,
korrhiza; phycorrhize; fikorrhiza; фи­ cu mişcări carpotropice ale pedicelu-
кс риза] lui pentru aducerea fructului tînăr
877
sub frunze [phyllocarpic ; phyllokar-
pisch; phyllocarpique ; fillokarpikus ;
филлокарпический]
558 PHYLLOCHLORUM η (gr. -, χλωρός
„verde") -+ chlorophyllum
559 PHYLLOCLADIUM η (gr. -, κλάδος
„ramura"), filocladiu, ramură cu în­
făţişare foliacée, dar de origină cau-
linară (Asparagus, Ruscus, Phyllan-
thus) [phylloclade ; Phyllokladium,
Flachsprosse, blattartiger Zweig ; phyl­
loclade ; fillokládium, levélszerű szár ;
филлокладий, листообразный стебель]
—»• cladodium
560 PHYLLOCOLLIA f (gr. -, κολλάω
„a suda"), filocolie, producerea de
foliole pe lamina frunzelor, în téra-
tologie (Pénzig) [phyllocolly ; Phyllo-
kollie; phyllocollie ; fillokoUia ; фил-
локоллия]
561 PHYLLOCYANINUM η (gr. -, κύανος
„albastru"), filocianina, pigmentul al­
bastru din clorofilă [phyllocyanine ;
Phyllozyanin ; phyllocyanine ; fillo-
cianin ; филлоцианин]
562 PHYLLODIA f (gr. -, είδος „asemă­
nare") —• phyllomorphia
563 PHYLLODIUM η (gr. -, είδος „ase­
mănare"), filodiu, peţiol dilatat, în­
deplinind funcţiile unei lamine foliare
(Acacia, Lathyrus) [phyllode ; Blatt-
stielblatt, blattartiger Blattstiel ; phyl­
lode; fillódium, levélszerű nyél, álle-
vél ; филлодий]
5G4 PHYLLOGENETICUS, PHYLLO-
GENUS (gr. -, γένος „naştere"),
filogen 1. Саге produce frunze. 2.
Care creşte pe frunze [phyllogenetic,
phyllogenous, epiphyllous ; blatterzeu-
gend, phyllogen; phyllogénétique,
phyllogène ; levélképző, levelén kép­
ződő ; листообразующий, растущий
на листьях]
565 PHYLLOGONIA f (gr. -, γονή „gene­
rare"), filogonie, teoria formării frun­
zelor (Schimper) [phyllogony; Blai-
tbildungstheorie ; phyllogonie ; levél­
képződés-elmélet ; филлогония]
566 PHYLLOIDEUS (gr. -, είδος „ase­
mănare") —>• foliaceus
567 PHYLLOMA η (gr. -), filom 1. To­
talitatea frunzelor unei plante. 2. For­
maţie foliară în general [phyllome :
Phyllom, Blattgebilde ; phyllome ; fillom.
levélképlet ; филлом, листовой орган]
568 PHYLLOMANIA f (gr. -, μανία
„nebunie"), filomanie 1. Proliferarea
nenormală a frunzelor sau dezvoltarea
lor pe locuri neobişnuite. 2. înverzi-
rea organelor florale [phyllomania ;
PHY LLOTAXIS
Phyllomanie, Blattsucht, Laubsucht,
Blütenvergrünung ; phyllomanie ; fillo-
mánia, virágzöldülés ; филломания] -»^
polyphyllia
569 PHYLLOMORPHIA f (gr. -, μορφή
„formă"), filomorfie, filodie 1. Pre­
zenţa unor nomofile în locul altor
organe. 2. Metamorfoza organelor flo­
rale în frunze [phyllomorphy, phyllody ;
Phyllomorphie, Phyllodie; phyllomor-
phie, phyllodie; fillomorfia, fillódia;
филломорфия, филлодия] -+ phyllodia
570 PHYLLOMORPHOSIS f (gr. - -),
filomorfoză, morfoza variată a frun­
zelor potrivit anotimpurilor [phyllo-
morphosis; BlattA^rănderung; phyllo-
morphose; levélmorfózis ; филломор-
фоз]
571 PHYLLONECROSIS f (gr. -, νεκρός
„mort"), filonecroză, necroza frun­
zelor [phyllonecrose ; Blattnekrose ;
phyllonécrose ; levélelhalás ; филло-
некроз]
572 PHYLLONOMIUM η (gr. -, νομός
„păşunat"), filonomiu, cavităţi roase
de larvele insectelor în părţile paren-
chimatoase ale frunzelor [phyllono-
mium ; Blattmine ; phyllonomie ; fillo-
nómium ; филлономиум]
573 PHYLLOPHAGUS (gr. -, φάγομαι
„а mînca"), filofag, foliivor, care
roade frunzele [phyllophagous; blatt­
fressend ; phyllophage, foliivore ; levél­
evő, levélrágó; филлофагный, лис­
тоядный]
574 PHYLLOPHORUS (gr. -, φορέω „а
purta") —> foliifer, foliatus
575 PHYLLOPODIUM π (gr. -, ποος,
ποδός „picior"), filopodiu 1. Suportul
frunzelor. 2. Baza peţiolului. 3. Baza
A'aginantă a frunzelor (Isoëtes). 4. Axa
ca suport al frunzelor. 5. Protuberantă
lignificată ca suport al frunzelor aci-
culare (Larix). 6. Frunze caulinare
bazale dispuse în pseudorozetă (Hie-
racium) [phyllopode ; Phyliopodium,
Blattstielbasis, Blattfuß, Nadelpolster ;
phyllopode ; fillopódium, levélnyél­
alap, tűlevéltartó ; филлоподий, ось-
листа]
576 PHYLLOPTOSIS f (gr. -, πτώσις
„cădere"), filoptoză, căderea timpurie
a frunzelor [phylloptose, unnatural
leaf-fall ; Phylloptose, frühzeitiger
Blätterabfall; phylloptose; filloptozis,
időelötti levélhullás; филлоптоз, нес­
воевременное опадение листьев]
577 PHYLLOTAXIS f (gr. -, τάξις
„dispunere"), filotaxie, modul de dis-
PHYLLOTYPUS
poziţie a írunzelor pe tulpină [phyllo-
taxy; Blattstellung, Blattanordnung;
phyllotaxie ; lomblevélállás, levélállás ;
листорасположение]
578 PHYLLOTYPUS f (gr. -, τύπος
„model"), filotip, tipul frunzei [phyl-
lotype; Phyllotypus; phyllotype; le­
véltípus; филлотип, листотип]
579 PHYLLOXANTHINUM η (gr. -,
ξανθός „galben") —* xanthophyllum
580 PHYLLULA f (gr.-) - • cicatrix folii
581 PHYLLUM η (gr.-) -* folium (s.l.)
582 -PHYLLUS (gr.-) phyll-
583 PHYLOCOENOGENESIS f (gr. φϋλον
„trib", κοινός „în comun", γένεσις
„naştere"), filocenogeneză, dezvolta­
rea tipurilor de vegetaţie (Soceava)
[phylocoenogenesis ; Phyíozönogenese ;
phylocénogenèse ; filocönogenezis ; фи-
лоценогенез] —> pfiytocoenogenesis
584 PHYLOEMBRYOGENESIS f (gr. -,
έμβρυον „embrion",-), filoembrioge-
neză, evoluţie prin modificarea cursu­
lui dezvoltării embrionare (Severţov)
[phyloembryogenese ; Phyloembryoge-
nese; phyloembryogenese; filoembrio-
genezis ; филоэмбриогенез]
585 PHYLOGENESIS f ( g r . - ) , filoge-
neză; originea, descendenţa şi pro­
cesul de evoluţie istorică a organisme­
lor, respectiv al taxonilor, avîndu-se
în vedere raporturile lor de afinitate
(Lamarck) [phylogeny, phylogenesis ;
Phylogenese, Phylcgenie, Stammesge­
schichte der Organismen; Phyloge­
nese, phylogénie; filogénia, filogene-
zis, törzsfejlődés folyamata; филоге­
нез, филогения] —)• phylogenia, genea­
logia
586 PHYLOGENETICA f ( g r . - ) , filo-
genetica, ramură a geneticii care
studiază filogeneza organismelor [phy-
logenetics; Phylogenetik, Abstammu­
ngslehre, Stammesentwicklungslehre ;
phylogénétique ; filogenetika, törzs­
fejlődéstan, származástan; филогене-
тика]
587 PHYLOGENETICUS ( g r . - ) , filo-
genetic, care urmăreşte aplicarea pro­
cesului de filogenie (sistem de clasi­
ficare) [phylogenetic ; phylogenetisch,
stammesgeschichtlich ; phylogénéti­
que; filogenetikus, törzsfejlődési; фи­
логенетический]
588 PHYLOGENIA í (gr. - ) -^ phyloge-
nesis
589 PHY LOGE RON ΤICÜ S (gr. -, γερον­
τικός „de bătrîneţe"), filogerontic,
878
aflat în faza de îmbătrînire a evoluţiei
sale [phylogerontic; phylogerontisch;
phylogérontique ; filogerontikus, öre­
gedési folyamatban levő; филоге-
ронтический]
590 PHYLUM η (gr. -), filum, ramură sau
unilate filogenetică suprema [phylum;
Phylum, phylogenetischer Stamm ;
phylum; filogenetikai törzs; фяла,
филогенетичесхсая ветвь]
591 PHY MA-, PHY MATO- (gr. φύμα,
φύματος „tumoare"), umflat, tu­
mid (phymatochilus, phymatoglossus^
phymatophorus ) [swollen-; wulst-,
geschwollen-; renflé, gonflé; duz-
zadt-, dagadt ; вздуто-] - • inflatus,
tumidus, turgidus, tumefactus
592 PHYS-, PHYSEMA-, PHYSEMA-
TOSUS (gr. φύσημα, φυσήματος
„umflătură"), umflat, tumid, cu băşici
(physanthus) [swollen, inflated; wul­
stig, wulst-, gedunsen, gebläht; ren­
flé, gonflé ; duzzadt, dagadt ; вздуто-,
вздутый] —*• phyma-, inflatus, tumi­
dus, turgidus
593 PH Y SI-, PHY SO-, -PHYSCIUS
(gr. φοσα „veziculă"), cu vezicule,
cu băşici (physiphorus, physocarpus,
physopetalus, aphyscius) [bladdery,
bladder-; blasen-, -blasig; vésiculeux;
hólyagos; пузыре-, вздуто-, -пузырча­
тый] —»• vesiculosus
594 PHYSIOGENESIS f, PHYSIOGE-
NIA f (gr. φυσικώς „natural", γέ-
νεσις „naştere"), fiziogeneză, dezvol­
tarea activităţilor vitale [physioge-
ny; Physiogenie; physiegenèse ; fizio-
génia; физиогенез]
595 PHYSIOGNOMIA f (gr. φυσιογνω-
μονία „fizionomie"), fiziognomie, fizi­
onomie. 1. înfăţişarea externă a orga­
nismelor. 2. Aspectul general al plan­
telor dintr-o staţiune [physiognomy;
Physiognomie ; physionomie ; fizio-
gnómia, fizionomia; физиономия]
596 PHYSIOGRAPHIA f (gr. φυσικός
„natural", γραφή „scriere"), fizio-
grafie, descrierea naturii [physio­
graphy ; Naturbeschreibung ; physio­
graphic ; természetleírás ; описание
природы]
597 PHYSIOLOGIA f (gr. φυσιολογία
„cercetarea naturii"), fiziologie, stu­
diul comparativ al activităţii şi func­
ţiunilor vitale ale organelor sau orga­
nismelor [physiology ; Physiologie ;
physiologie; fiziológia, élettan; фи­
зиология]
598 PHY SODES mf pl (gr. φυσώδης
„umflat"), fisodé, corpusculi tanoi-
379 PHYTOCOENOTYPUS
did din citoplasmă (Phaeophyceae) 609 PHYTOCECIDIUM η (gr. -, κηκίς
[physodes ; Physoden ; physodes ; f i- „gală"), fitocecidie, gală cauzată de
zódák; физоды] parazit vegetal [phytocecidium ; Phy-
tozezidie; phytocécidie ; fitocecidium ;
599 PHYSONOMIUM η (gr. φοσα „ve­ фитоцецидий]
ziculă", νομός, „păşune"), fizonomiu,
cavităţi veziculiforme roase de lar- 610 PHYTOCHEMIA t (gr. -, arab. al-kimi-
Λ'θΐβ unor insecte în părţile paren- ya „alchimie"), fitochimie, chimie vege­
chimatice ale plantelor [physonomium ; tală [phytochemistry ; Pflanzenchemie ;
Blasenminen ; physonomium ; fizonó- phytochimie ; növénykémia ; фито­
mium; физономиум] химия]
600 PHYSOPHORUS (gr. -, φορός „pur­ 611 PHYTOCHLORINA î (gr. ; χλΰίρός
tător") —* vesiculosus „verde") —·· chlorophyllum
601 PHYT-, -PHYTICUS, PHYTO-, 612 PHYTOCHOROWGIA f (gr. -, χωρέω
-PHYTUS (gr. φυτόν „plantă"), de „a se răspîndi", λόγος „vorbire"),
plantă, relativ la plantă, vegetal fitocorologie, studiul distribuţiei plan­
(phytogenus, acarophyticus, endophy- telor şi stabilirea arealului lor geogra­
ticus, entophytus) [plant-, phyto-, fic [phytochorology ; Phytochorologie ;
-phytic; pflanzen-, -phytisch; plante, phytochorologie ; fitokorelógia, növény­
phyto-, phytique ; növény-, növényi ; elterjedéstan ; фитохорология] —»^ phy·
растительный, фито-, фитный, -фити- togeographia
ческий]
613 PHYTOCLIMAX Í (gr. -, κλίμαξ
€02 PHYTOAERON m (gr. -, αήρ, αέρος „scară") —*• climax
„aer") —*• aererrantia, aeroplancton
614 PHYTOCOENOGENESIS f (gr. -,
€03 PHYTOBASANOS î (gr.-, βάσανος κοινός „în comun", γένεσις „naş­
„probă"), cercetare botanică [botani­ tere"), fitocenogeneză, studiul schim­
cal research ; Pflanzenuntersuchung ; bărilor lente în compoziţia şi struc­
recherche botanique; növénytani ku­ tura fitocenozelor (Sukaciev) [phy-
tatás ; опыт о растениях] tocoenogenesis ; Phytozönogenese ;
€04 PHYTOBENTHOS η (gr. -, βένθος phy tocénogenèse ; fitocönogenezis ;
„adîncime"), fitobentos, plante fixate фитоценогенез] —»· phylocoenogenesis
Ia fundul mărilor sau a apelor dulci
(Algae) [phytobenthos; Phytoben- 615 PHYTOCOENOLOGIA f (gr. - , λόγος
thos; phyiobenthos; fitobentosz, viz- „vorbire"), fitocenologie, fitosociolo-
fenéki növényzet ; фитобентос] —» Ьеп- gie; studiul fitosociologic al asociaţii­
thophyta lor vegetale [phytocoenology, phyto-
sociology ; Phytozönologie, Pflanzen­
€05 PHYTOBIOLOGIA î (gr. -, βίος soziologie, Pflanzengesellschaftslehre ;
„viaţă", λόγος „vorbire"), fitobiolo- phytocénologie, phytosociologie ; fito-
gie, biologia plantelor [phytobiology, cönológia, növényszociológia, növény­
plant biology; Phytobiologie, Pflan­ társulástan ; фитоценология, фитосо-
zenbiologie ; phytobiologie ; növény- циология] —» phytosociologia, synbota-
biológia ; фитобиология] nica

€06 PHYTOBIOLOGICUS ( g r . - ) , fito- 61G PHYTOCOENOSIS f ( g r . - ) , fito-

biologic, referitor la biologia plantelor
(factori, mediu) [phytobiological ; phy-
tobiologisch ; phytobiologique ; növény-
biológiai ; фятобиологический]
607 PHYTOBIOTICUS (gr. -, βιωτικός
„de viaţă"), fitobiotic 1. Care tră­
ieşte în plante. 2. Care se referă la
viaţa plantelor [phytobiotic ; phyto-
biotisch; phytobiotique ; fitobiótikus ;
фитобяотический]
617
608 PHYTOBLASTUM η (gr. -, βλαστός
„germen, mugure"), fitoblast, celula
vegetală aflată în faza iniţială a dez­
voltării sale (Bâillon) [phytoblast ;
Phytoblast; phytoblaste; fitoblászt;
фитобласт]
cenoză, asociaţie vegetală; totalitatea
speciilor care trăiesc asociate, avînd
o structură şi componenţă determi­
nată (Paczoski) [phytocoenosis, plant
community ; Phytozönose, Pflanzen­
gesellschaft, Pflanzengemeinschaft ;
phytocénose, association végétale ;
fitocönozis, növényszövetkezet, nö­
vényi életközösség, növénytársulás ;
фитоценоз, растительное сообщество]
PHYTOCOENOTYPUS m (gr.-,
τύπος „model"), fitocenotip, grup de
plante саге în ierarhia structurală
a fitocenozei participă în roluri ase­
mănătoare [phytocoenotype ; Phyto-
zönotyp ; phytocénotype ; fitocöno-
típus; фитоценотип]
PHYTOCYTOLOGIA
618 PHYTOCYTOLOGIA f (gr. -, κύτος
„înveliş", λόγος „vorbire"), fitocito-
logie, citologia plantelor [phytocyto-
logy ; Phytozytologie ; phytocytologie ;
fitocitológia, növénysejttan ; φατοιΧΆ-
тология]
619 PHYTODOMATIUM η (gr. -, δω-
μάτιον „căsuţă"), fitodomaciu, smoc
de peri sau cavitate pe un organ în
care se adăpostesc organisme vegetale
[phytodomatium ; Phytodomatium ;
phytodomatium ; fitodomácium ; фи-
тодомация]
620 PHYTODYNAMICA f (gr. -, δύναμις
„putere"), fitodin amica, dinamica
mobilităţii plantelor (Sachs) [phyto-
dynamics ; Phytodynamik ; phytody-
namique ; növénydinamika ; фитоди-
намика]
621 PHYTOEDAPHON η (gr. -, έδαφος
„sol"), fitoedafon 1. Flora micro­
scopică a solului (Raunkiăer). 2.
Asociaţii de microfite răspîndite pe
sau în sol (Rubel) [phytoedaphon,
soil microflora; Phytoedaphon, Bo­
denmikroflora; phytoedaphon, mic­
roflore du sol; fitoedafon, talajmik-
roflóra; фитоэдафон, почвенная мик­
рофлора] —> edaphophyta, solerrantia
622 PHYTOELECTROGENESIS
-, ήλεκτρον „chihlimbar", γένεσις
„naştere"), fitoelectrogeneză, produ­
cerea electricităţii la plante [phyto-
electrogenesis ; Phytoelektrogenese ;
phytoelectrogenèse ; növényi elektro-
mosság-képződés ; фитоэлектрогенез]
623 PHYTOGAMIA f (gr. -, γάμος „că­
sătorie"), fitogamie, fertilizare prin
polenizare încrucişată (Gray) [phyto-
gamy ; Phytogamie ; phytogamie ; fi-
togáfnia; фитогамия]
624 PHYTOGENESIS f ( g r . - ) , fitoge-
neză, originea, dezvoltarea şi evo­
luţia plantelor [phytogenesis ; Phylo­
genese ; Phylogenese ; fitogenézis ;
фитогенез]
625 PHYTOGENETICA f ( g r . - ) , fito-
genetica, studiul genezei plantelor
[phytogenetics ; Phytogenetik, Pflan­
zenvererbungslehre ; phytogénétique ;
növényszármazástan ; фитогенетика]
626 PHYTOGENUS ( g r . - ) , fitogen, de
origină vegetală [phytogenous; phy­
togen, pflanzlich; phytogène; növényi
eredetű ; фитогенный]
627 PHYTOGEOGENESIS f (gr.-, γή
„pămînt", -), fitogeogeneză, geneza
plantelor în cursul epocilor geologice
(Kuntze) [phytogeogenesis ; Phytogeo-
380
genese; phytogéogenèse ; fitogeogené-
zis ; фитогеогенез]
628 PHYTOGEOGRAPHIA f (gr. - ,
γραφή „scriere"), fitogeografie, stu­
diul distribuţiei şi a răspîndirii plan­
telor pe glob [phytogeography, plant
geography; Phytogeographie, Pflan­
zengeographie; phytogéographie, géo­
graphie botanique ; fitogeográfia,
no vény földraj ζ; фитогеография, гео­
графия растений] —>• phytochorologia
629 PHYTGGNOSIA f, PHYTOGNOSIS
f (gr. -, γνβκτις „cunoaştere] —> bota­
nica
630 PHYTOGRAPHIA f ( g r . - ) , fito-
grafie, botanica descrip^tivă [phyto-
graphy, descriptive botany; Phyto-
graphie, Pflanzenbeschreibungslehre ;
phytographie, botanique descriptive ;
fitográfia, leíró növénytan ; фитогра-
фия, описательная ботаника] —» bota-
nographia
631 PHYTOHISTOLOGIA f (gr. -, ίστός
„ţesut", λόγος „vorbire"), fitohistolo-
gie, histologia plantelor [phytohisto-
logy; Phytohistologie; phytohistolo-
gie ; növényszövettan ; фитогистоло-
гия]
632 PHYTOHORMONA η pl (gr. -, όρμος
f (gr. „şirag"), fitohormoni, hormoni vege­
tali ca stimulatori ai creşterii [phy-
tohormoncs ; Phytohormone ; phyto-
hormones ; fitohormonok ; фитогор-
моны, гормоны растений]
633 PHYTOHYGIENIA f (gr. -, ύγίενα
„sănătate"), fitoigiena, prevenirea şi
combaterea bolilor şi a dăunătorilor
plantelor [phytohygiene; Pflanzenhy­
giene ; phytohygiene ; növényegészség­
tan; фитогигиена]
634 PHYTOIDEUS (gr. -, είδος „ase­
mănare"), fitoid, asemănător unei
plante [plant-like ; pflanzenăhnlich ;
phytoîde ; növényszerű ; фитоидный]
—*• phytomorphicus
635 PHYTOLITHOLOGIA f (gr. -, λίθος
„piatră", λόγος „vorbire") —>· palaeobo-
tunica, palaeophytologia
636 PHYTOLITHUS m ( g r . - ) , fitolit,
plantă fosilă [fossil plant; verstei­
nerte Pflanze; plante fossile; megkö­
vesült növény; ископаемое растение]
—»• botanolithus
637 PHYTOLOGIA f (gr. - ) -+ botanica
638 PHYTOMA η (gr. -), fitom. 1. Cor­
pul vegetativ al plantei (A. Braun).
2. Planta ca unitate ecologică (cf.
Henderson) [phytome; Phytom; phy-
tome ; fitoma ; фитома]
881 PHYTOPLEUSTON
639 PHYTOMERUM η (gr. -, μέρος fitoorganografie, descrierea organe­
„parte"), fitomer /. Internodiu împre­ lor vegetalelor [phytoorganography ;
ună cu frunzele sale (cf. Jackson). Pflanzenorganographie ; phytoorgano-
2. Unitatea structurală a plantei (cf. graphie ; növényszervek leírása ; фито-
Henderson) [phytomer; Phytomerum; органография]
phytomerum ; fitomerum ; фитомера]
650 PHYTOORGANOLOGIA i (gr. - ,
640 PHYTOMORPHICUS (gr. -, μορφή λόγος „vorbire"), fitoorganologie,
„formă") —> phytoideus studiul organelor vegetale [phytoor-
641 PHYTOMORPHOLOGIA f (gr. --, ganology ; Pflanzenorganologie ; phy-
λόγος „vorbire"), fitomorfologie, mor­ toorganologie ; növényszervtan ; фи-
fologia plantelor [phytomorphology ; тоорганология]
Phytomorphologie ; phytomorpholo- 651 PHYTOPALAEONTOLCGIA î (gr.
gie ; növényalaktan ; фитоморфология] -, παλανός „vechi", οντά „existent",
642 PHYTOMORPHOSIS f ( g r . - ) , fi- λόγος „vorbire") —* palaeobotanica,
palaeophytologia, phytolithologia
tomorfoză, modificări morfologice şi
de structură cauzate de paraziţi [phyto- 652 PHYTOPARASITUS m (gr.-, πα­
morphosis ; Phytomorphose ; phyto- ράσιτος „parazit"), fitoparazit, pa­
morphose ; fitomorfózis ; фитоморфоз] razit vegetal [phytoparasit ; Pflanzen­
schmarotzer; phytoparasite ; növényi
643 PHYTONCIDAE f pl (gr.-, lat· élősködő ; фитопаразит]
caedo „a omorî"), fitoncide, antibio­
tice extrase din plante, cu acţiune 653 PHYTOPATHOGRAPHIA î (gr. -,
bactericidă şi bacteriostatică (Waks- πάθος „suferinţă", γραφή „scriere") -+
man) [phytoncids; Phytonziden; phytopathologia
phytoncides ; fitoncidok; фитонциды]
654 PHYTOPATHOLOGIA f ( g r . - , λό­
644 PHYTOKOMATOTECHNIA f (gr. -, γος „vorbire"), filopatologie, pato­
ονομα, ονόματος „nume", τέχνη „artă), logia vegetală; studiul bolilor la
fitonomalotehnie, studiul alcătuirii plante [phytopathology; Pflanzenpa­
nomenclaturii plantelor (Bergeret) thologie, Pflanzenkrankheitslehre ; ph-
[phytonomatotechnics ; Pflanzenbe­ yto-pathologie ; növénykórían, filopa-
nennungslehre ; phytomatotechnie ; tológia ; фитопатология]—»·/>Λí/íоíerosta
növényelnevezéstan ; фитономатотех-
ння] 655 PHYTOPHAENOLCGIA f (gr. -,
φαίνω „a apare", λόγος „vorbire"),
645 PHYTONOMIA f (gr. -, νόμος fitofenologia, studiul fenologiei plan­
.,lege"), fitonomie 1. Fiziologia plan­ telor [phytophenology ; Phytophăno-
telor. 2. Studiul legităţilor constitu­ logie; phytophénologie ; növényfeno-
ţiei interne şi a biologiei plantelor lügia; фитофенология]
(Cassini) [phylonomy; Phyconomie:
phytonomie; fitonomia; фитономия] 656 PHYTOPHAGUS (gr. -, φαγέω „a
mînca"), fitofag, ierbivor; care se
646 PHYTONYMIA f (gr. -, ονομα hrăneşte cu plante [herbivorous;
„nume"), fitonimie, nomenclatura plan­ pflanzenfressend, kräuterfressend ; her­
telor [plant nomenclature; Pflanzen­ bivore ; fűevő ; растениеядный] -^ ρ/αη-
benennung; nomenclature botanique: tivorus
növényelnevezéstan ; номенклатура
растений] 657 PHYTOPHYSIOLÖGIA f (gr. -,
G47 PHYTOOECOLOGIA f (gr. -, οϊκος φυσιολογία „cercetarea naturii"),
„casă", λόγος „vorbire"), fitoecologie, fitofiziologia, fiziologia vegetală [phy-
studiul relaţiilor plantei cu mediul tophysiology ; Pflanzenphysiologie ;
ambiant [pliytoecology ; Phytcökolo- phytophysiologie ; növényfiziológia ;
gie ; phytoécologie ; fitoökológia, nö­ фитофизиология]
vénykörnyezettan ; фитоэкология] 658 PHYTOPLANCTON η (gr. -, πλαγ-
648 PHYTCONTOGENESIS f (gr. -, κτός „rătăcitor"), fitoplancton, planc­
οντά „existent", γένεσνς „naştere"), ton vegetal care pluteşte în părţile
fitoontogeneză, ontogeneza sau dez­ superficiale ale apelor (Raunkiaer)
voltarea individuală a plantelor [phy- [phytoplankton ; Phytoplankton ; phy-
foontogeny; Phytoontogenie ; phyto- toplancton ; Titoplankton ; фитопланк­
ontogenèse; növényi egyedfejlődés; тон] -* planctophyta
фитоонтогенез] 659 PHYTOPLEUSTON î (gr. -, πλευσ-
649 PHYTOORGANOGRAPHIA f (gr. -, τικός „ravigabil"), fitopleuston, planc­
όργανον „organ", γραφή „scriere"), ton vegetal plutind pe suprafaţa ape-
PHYTOPOLITUS
lor [phytopleuston ; PhyLopleuslon ;
phytopleuston ; fitopleuszton; фито-
плейстон]
660 PHYTOPOLITUS m (gr. -, πολίτης
„cetăţean") —*• parasitus
661 PHYTOPTOCECIDIUM η (gr.-.
οπτός „văzut", κήκις „gală"), fitopto"
cecidie, cecidie sau gală cauzata de
ciuperci (Loew) [phytoptocecidium ;
Phytoptozezidie ; phytoptocécidie ; fi-
toptocecidium ; фитоптоцецидий]
662 PHYTOPTOSIS i (gr. φυτόπτος
„acarian"), fitoptoză, boală vegetală
cauzata de acarieni [phytoptosis ; Phy-
toptose ; phytoptose ; fitoptózis ; фи-
топтоз]
663 PHYTOSIS f (gr. φύτον „plantă"),
fitoză, boală a plantelor cauzată de
paraziţi [phytosis; Pflanzenkrankheit;
phytose; fitózis, növénybetegség;
фитоз]
664 PHYTOSOCIOLOGIA í (gr.-, lat.
socius „asociat", gr. ?^όγος „vorbire"),
fitosociologie, studiul comunităţilor de
plante ale covorului vegetal (Braun-
Blanquet) [phytosociology ; Pflanzen­
soziologie ; phy tosociologie ; fitoszo-
ciológia, növényszociológia ; фитосо-
циология] -> phytocoenologia, geobota-
nica
665 PHYTOSYSTEMATICA f (gr. -,
σύστημα „sistem") —» phytotaxonomia
666 PHYTOTAXONOMIA f (gr. -, τάξις
„ordine", νόμος „lege"), fitotaxono-
mie, studiul clasificării plantelor [phy-
totaxonomy; Phytotaxonomie ; phy-
totaxonomie ; növényrendszertan ;
фитотаксономия]
667 PHYTOTECHNIA f (gr. -, τέχνη
„artă"), fitotehnie, studiul plantelor
agricole şi tehnica culturii lor [phyto-
technics ; Phytotechnik, Pflanzenzucht ;
phytotechnie ; növénytermesztés­
tan, növényápolástan ; фитотехника]
668 PHYTOTELMA η (gr. -, τέλμα
„apă stătătoare"), fitotelma, cantităţi
mici de apă ce se adună în cavităţile
plantelor (Dipsacus, Nepenthes) po­
pulate de microbiocenoze speciale
[phytotelma; Phytotelma; phytotel-
ma; fitotelma; фитотелма]
669 PHYTOTERATOLOGIA f (gr. -,
τέρας, τέρατος „minune", λόγος „vor­
bire"), fitoteratologie, studiul mal­
formaţiilor şi al monstruozităţilor vege­
tale [phytoteratology ; Pflanzenterato-
logie; phytotératologie ; növénytera-
toTógia, növényi rendellenességek tana ;
фитотератология]
8S'2
670 PH Y TOTE ROSI A î (gr. - ) -^ phyto-
pathologia
671 PHYTOTHERAPIA f (gr. -, θερα­
πεία „îngrijire"), fitoterapie, terapie
cu ajutorul plantelor medicinale [phy-
totherapeutics ; Pflanzenheilkunde ;
phytothérapeutique ; növénygyógy-
lan, gyógynövénytan ; фитотерапия}
672 PHYTOTHERMOGENESIS f (gr. -,
θέρμη „căldură", γένεσις „naştere"),,
fitotermogeneză, transformarea ener­
giei potenţiale în energie calorică, la
plante [phytothermogenesis; Phyto-
thermogenese ; phytothermogenèse ;.
fitotermógenézis ; фитотермогенез]
673 PHYTOTOMIA f (gr. -, τομή „tă­
iere"), fitotomie, anatomia plantelor
[phytolomy, plant anatomy; Phyto-
tomie, Pflanzenanatomie, Pflanzen-
Zergliederung; phytotomie; anato­
mie végétale ; növénybonctan ; ана­
томия растений]
674 PHYTOTOXINUM η (gr. -, τοξικόν
„otravă"), fitotoxină, otravă vege­
tală [Phytotoxin; Phytotoxin, Pflan­
zengift; Phytotoxine; fitotoxin, nö­
vényméreg ; фитотокскн]
675 PHYTOTROPHIA f (gr. -, τροφτ»
„aliment"), fitotrofie, nutriţia plante­
lor [phytotrophia ; Phytotrophie, Pflan-
zenernăhrung; phytotrophie; fito-
trófia, növénytáplálkozás; фитотро-
фия]
676 PHYTOZOIDIUM η, ΡΗΥΤΟΖΟΟΝ
η (gr. -, ζώον „animal", είδος „ase­
mănare") —*• antherozoidium
677 PICEUS, PICI NU S, negru briiniu,
de culoarea neagră a smoalei [pitchy-
black, black as pitch, tar-coloured;
brăunlichschwarz, pechschwarz, teer­
farbig; noir de poix; barnásfekete,
szurokszín ; смоляно-чёрный]
678 PIC REU S, PICRO- (gr. πικρός
„ascuţit, amar") (picrocarpus, picro-
coccus) —*• amarus
679 PICTI-, PICTURATUS, PICTUS,
pictat, colorat; cu pete (pictifolius,
alhopictus, cupropictus) [painted, co­
loured, spotted; bemalt, gezeichnet,
gefleckt, -fleckig; peint, coloré, ta­
cheté; festett, pettyes; расписной,
раскрашенный]
680 PIEZOTROPISMUS m (gr. πιέζω
„a comprima", τροπή „răsucire"), pie-
zotropism, mişcare de tropism pro­
vocată de o acţiune de comprimare
(Massart) [piezotropism ; Piezotro-
pismus ; piezotropisme ; piezotropiz-
mus ; пиезотропнзм]
688
681 PIGMENTATIO t, pigmentaţie, co­
loraţie [pigmentation, colouring; Pig­
mentation, Färbung; pigmentation,
coloration ; pigmentáció, színeződés ;
пигментация, окраска]
682 PIGMENTUM η, pigment, substanţă
colorantă din celule [pigment ; Farb­
stoff; pigment; szintestecske, festék­
anyag; пигмент]
683 PIL-, PILI-, PILO-, -PILIS, -PI-
LOSUS, -PILUS, PILIFER, PILI­
GER, PILOSUS, păros, pre­
văzut cu peri (pilanthus, piliformis,
pilocarpus, flexipilis, appressipilosus,
brevipilus, horripilus) [hairy, downy,
-haired; haar-, -haarig, behaart-;
poilu, pileux ; szőrös-, -szőrű, -hajú ;
волосисто-, волооко-, волосистый] —•
trich-, -trichus, -trix, trichifer, tri-
chophorus
684 Pl LEAT US, pileat, cu un organ în
formă de pălărie (ciuperci) [pileate,
cap-shaped; huttragend, hutăhnlich;
chaperonné ; kalapos, kalapszerű ;
шляпочный]
685 PILEIFORMIS, pileiform, asemă­
nător unei pălării sau bonete [cap­
like; hutförmig; piléiforme; kalap
alakú ; шляпкообразный]
686 PILEOCYSTIDIUM η (gr. πίλεος
„bonetă", κύστις, κικττιδος „săculeţ"),
pileocistidâ, cistidă pe suprafaţa
pălăriei ciupercii [pileocystidium ; Pi-
leozystide ; pileocystide ; pileociszti-
dium ; пилеоцистида]
687 PI LEO R RH IZ A î (gr. -, φιζα „rădă­
cină"), piloriză, scufia sau caliptra
virfului rădăcinii; ţesutul protector
al vîrfului rădăcinii [pileorhiza, root-
cap ; Wurzelhaube ; piléorhize ; gyö­
kérsüveg, piloriză; корневой чехлик]
688 PILEUS m, pileus, pălăria ciupercii ;
partea superioară dilatată a ciuperci­
lor cu pălărie, purtînd dedesubt orga­
nele de fructificaţie [pileus; Pilzhut;
chapeau ; gombakalap ; шляпка]
689 PI LIDI и M η (gr. πιλίδιον „scu­
fie"), pilidiu, periteciul emisferic al
lichenilor, la exterior cu un strat pul­
verulent (Calycium) [pilidium; Pili-
dium ; pilidium ; pilidium ; пилидий]
690 PILOSELLUS, fin păros [finely-
haired; feinhaarig; finement poilu:
finom szőrű; несколько волосистый]
691 PILOSITAS f, perozitate, totalitatea
perilor de pe un organ sau organism
[pilosity, hairiness; Behaarung; pilo­
sité; szőrösség; волосистость]
PINNATINERVIS
692 PILOSIUSCULUS, piloziuscul, uşor
păros (Plantago lanceolata) [slightly-
haired; schwach-behaart; légérement
poilu; gyengén szőrös; скудно-воло­
систый] -+ subpilosus
693 PILULA RIS, PILULIFORMIS,
piluliform, de forma unor pilule glo-
buloase [piluliform, pill-shaped; pil-
lenförmig; piluliforme; labdacsszerű;
шарикообразный]
694 PILUS m, păr, producţie epidermică
filiformă, uni- sau pluricelulară, cu
forme şi funcţii variate [hair; Haar;
poil; szőr; волосок]·
695 PI ΝAX m -* catalogue, conspectus
696 PINGUI-, PINGUIS, gras, unsuros
(pinguifolius) [fat, fatty, greasy ; fett,
fettig; gras, huilleux; kövér, zsíros;
тучный, жирный]
697 PINNA î, aripă, fiecare din segmen­
tele de ordinul întîi ale frunzei penate
[pinna, feather; Feder, Fiederblatt;
penne, plume; cimpa, levélcimpa,
levélszárny; перо]
698 PINNATI-, PINNATO-, -PINNA­
TU S, PIN ΝATU S, penat, cu folio-
lele dispuse pe ambele laturi ale rahi-
sului (Robinia pseudacatia) (pinna-
tifolius, pinnatodentatus, abruptipinna-
tiis) [pinnate, pinnately-; gefiedert,
fiederig-, fieder- ; penné, pinnati- ;
szárnyas, szárnyalt, szárnyasán; пе­
ристый, перисто-]
699 PINNATICOMPOSITUS, penat-
compus, cu foliole aşezate cîte două
pe ambele părţi ale rahisului frunzei
compuse (Fraxinus) [pinnately-com-
pound ; gefiedert-zusammengesetzt ;
composé penné ; szárnyasán összetett ;
перистосложный]
700 PINNATIFIDUS, penat-fidat, cu
frunze penat divizate pînă la mij­
locul semilaminei (Sorbus torminalis)
[pinnately-cleft ; fiederspaltig ; pen-
natifide; szárnyasán hasadt; перис-
тонадрезный]
701 PINNATIFOLIUS, penat-foliat, cu
frunze penate [pinnately-leaved ; fie-
derblăttrig; pennifolié; szárnyas le­
velű ; перистолистный]
702 PINNATILOBATUS, PINNATI·
LOBUS, penat-lobat, cu frunze pena­
te, avînd lobii rotunjiţi şi sinuoşi
(Quercus pedunculata) [pinnately-lo-
bed; fiederlappig; pennatilobé; szár­
nyasán karéjos ; перистолопастный]
703 PINNA TINER VIS, PINNA TIN ER-
VI US, penat-nervat, cu nervurile
PINNA ΤIPART ITU S 384
penale [pinnately-nerved ; fiederner­ 717 PISTILLATUS, PISTILLIFER,
vig; penninervé; szárnyasán erezett; PISTILLIGER, pistilat, prevăzut cu
перистонервный, перистожилковаты й] pistil [pistillate; stempeltragend; pis-
704 PINNATIPARTITUS, penat-partit, tillé, pistillifère ; termos, termőt hor­
cu frunze penate şi cu lobii divizaţi dozó ; пестичный, пестиконосный]
dincolo de jumătatea semilaminei 718 PISTILLIDIUM η -^ archegonium
(Brassica napus) [pinnately-parted ;
fiederteilig ; pennatipartite ; szárnya­ 719 PISTILLODIUM η, pistilodiu, car-
sán osztott ; перисторазделенный] pelodiu, transformarea organelor flo­
rale în cârpele [pistillody; Pislillodie;
705 PINNATISCISSUS, penal-incizat, pistillodie ; pisztillódium ; пистилло-
penat divizat [pinnately-cut; fieder- дий] —* carpellodium
schlitzig; pinnaliscisse ; szárnyasán
bevágott ; перисторасщепленный] 720 PISTILLUM η, pistil, organul flo­
ral care conţine elementele de repro­
706 PINNATISECTUS, penat-sectat, cu ducere femele (ovar -f stil -f- stigmat)
frunze penale şi cu lobii atingínd al florii [pistil; Pistill, Stempel;
nervura mediană (Solanum tubero­ pistil; termő; пестик]
sum) [pinnately-sected ; fiederschnit­
tig ; pennatiséqué ; szárnyasán szel- 721 PI Τ UI Τ US —»· mucilaginosus
delt ; перисторассечённый] 722 PIX f, smoală, gudron [pitch, tar;
707 PINNATISINUATUS -> pinnati- Pech, Teer ; poix, goudron ; szurok­
lobatus kátrány; смола, гудрон]
708 PINNA TOCONJ UGA TUS, con ju- 723 PLAC-, PLACO- (gr. πλάξ, πλακός
gat-penat, cu frunze bipenate, Ά\\ηα „suprafaţă plană"), plan, neted [pla-
rahisul comun terminat prin două cantherus, placochromaticus) [flat- ;
rahisuri secundare [pinnalely-conju- flach- ; plat, aplatie ; lapos ; плоско-] -^·
gated ; fiederiggepaart ; pennaticonju- plani-, plano-
gué; párosan szárnyalt; перисто- 724 PLACENTA î, placentă 1. Partea
сдвоенный] ovarului pe care sînt inserate ovu­
709 PINNATODENTATUS, penat-din- lele. 2. Ţesutul care dă naştere sporan-
ţat [pinnalodentale; fiederiggezăhnt ; giilor (Cryptogamae) [placenta; Pla­
pennatidenté ; szárnyasán fogazott; zenta, Samentrăger, Samenleiste,
перистозубчатый] Mutterkuchen, Samenkuchen; pla­
centa; placenta, magléc, magtanya;
710 PIN NATU S -H· pinnati- плацента] —>• placentarium, trophosper-
PINNI- -»· pinnati- mium, spermaphorium
711
725 PLACENTARIUM η -+ placenta
712 PINNULA î, pinulă, aripioară ; folio-
lele ramificaţiilor secundare sau ter­ 726 PLACENT AT IO f, placentaţie, mo­
ţiare ale frunzei de mai multe ori dul de dispoziţie a ţesuturilor placeii-
compuse [pinnule; Fiederchen, Fie- tare în ovar [placentation ; Plazenla-
derblăttchen; pinnule; levélszárnyacs- tion ; placentation ; placentáció ; пла-
ka, cimpácska; перышко, пин- центация]
нула]
7 2 7 PLA CE Ν TA Τ US, PL A CE Ν ΤΙ-
713 PIPTO- (gr. πίπτω „а cădea"), FER, placental, placentifer, prevăzut
căzător, care cade la pămînt (pipw- cu placentă [placentate, placenlife-
carpus, piptosporus) [falling-; fallend, rous ; samenleistelragend ; placente,
fall- ; tombant, sécédente ; lehulló, placenlifère ; magléces, placentas ;
leváló ; опадающий, распадающийся] плацентоносный]
—»· caducus
728 PLACOCHROMATICUS (gr. πλάξ,
IU PIRI- pyri- π?^άκος „suprafaţă plană", χρωμα­
715 PISIFORMIS, pisiform, de forma τικός „de culoare"), placocromatic, cu
bobului de mazăre [pea-shaped ; erb- dispoziţia plană a cromatoforilor
senförmig ; pisiforme ; borsó alakú ; (Diatomeae) [placochromatic ; plako-
гороховидный] chromalisch ; placochromatique ; pla-
kokromatikus ; плакохроматический]
716 PISTILLARIS, pistilar, care apar­
ţine pistilului sau este aşezat pe pis­ 729 PLACOPLASTA η pl (gr. -, πλαστός
til (cordon, nectarină) [pistillary; „modelat"), placoplaste, elaioplaste
pistill-, stempelartig; pistillaire; ter­ pe marginea internă a cromatoforilor
mőhöz tartozó ; пестиковый] (Diatomeae) [placoplasts ; Plakoplas-
386 PLANUMI
ten ; placoplastes ; plakoplaszták ; 742 PLANI-, PLANO-, PLANUS, plan
плакопласты] neted (planicaulis, planiculmis, pla-
730 PLAGIO- (gr. πλάγιος „oblic"), oblic, niflorus, planipetalus, planocompres·
pieziş (plagiophyllus, plagiopodus ) sus) [plane, flat, level, even; flach,
[oblique ; schief- ; obliquement ; ferde- ; eben, platt; plan, plat, aplati; lapos,
косо-] —»^ oblique- sima, síkfelületű; плоско- плоский]-»
plac-, placo-
731 PLAGIODROMUS (gr. -, δρόμος 743 PLANITIES î, şes, cîmpie, suprafaţă
„fugă"), plagiodrom, cu nervurile ter­
ţiare perpendiculare pe cele secundare de teren netedă [plain, level ; Ebene ;
(nervaţie) [plagiodromous ; querläu­ plaine; síkság, sík terület; плос­
fig; p'lagiodrome; harántfutó; пла- кость, равнина]
гиодромный] 744 PLANIUSCULUS, aproape plan
732 PLAGIOGEOTROPISMUS m (gr. -, [nearly flat; flachlich; presque plat;
yfj „pămînt", τροπή „răsucire") ~* majdnem lapos; плосковатый]
geoplagiotropismus 745 PLANOGAMETA f (gr. πλάνος
733 PLAGIOHELIOTROPISMUS m „rătăcitor", γαμέτης „soţ"), plano-
(gr. -, ήλνος „soare", -) —» plagiopho- gamet, gamet mobil prevăzut cu
totropismus flageli sau cili (Algae) [planogamete ;
Planogamet ; planogamete ; planoga-
734 PLAGIOPHOTOTAXIS f (gr. -, φως, méta, mozgóképes ivarsejt; плано-
φωτός „lumină", τάξις „ordine"), гамета] —* zoogameta
plagiofototaxie, dispoziţia oblică pe
razele de lumină a granulelor de clo­ 746 PLANOGONIDIUM η (gr. -, γόνος
rofilă (Oltmanns) [plagiophototaxy ; „urmaş") —»· zoospora
Plagiophototaxis ; plagiophototaxie ; 747 PLANOSPORA f (gr.-, σπορά „să-
plagiofototaxis ; плагиофототаксис] mînţă"), planospor, spor ciliat mobil
[planospore ; Planospore, Schwärm­
735 PLAGIOPHOTOTROPISMUS m spore ; planospore ; planospóra, csil-
(gr. — ), plagiofototropism, tropism cu langós rajzóspóra ; планоспора] —»· zo­
dispunere oblică faţă de razele de ospora, zygospora
lumină (foliolele de Robinia) [plagio-
phototropism ; Plagiophototropismus ; 748 PLANOZYGOTA i (gr. -, ζυγός
plagiophototropisme ; plagiofototro- „jug"), planozigot, zigot mobil, ciliat
pizmus ; плагиофототропизм] —* js/agio- (Algae) [planozygote ; Planozygote ;
heliotropismus planozygote ; plánozigóta ; планози-
гота] —»• zygospora
736 PLAGIOPHYLLUS (gr. -, φύλλον
„frunză"), cu frunze oblice [plagio- 749 PLANTA f, plantă, vegetal [plant;
phyllous; schiefblättrig; à feuilles Pflanze, Gewächs, Kraut; plante;
obliques ; ferde levelű ; косолистный] növény ; растение] -+ vegetabile*
737 PLAGIOTROPICUS, PL AGIO­ 750 PLANTARIUM n, pepinieră, plan­
TROPUS ( g r . - ) , plagiotrop, cu di­ taţie de arbori [nursery garden ; Baum­
recţie oblică sau orizontală faţă de schule; pépinière; faiskola; питом­
direcţia excitaţiei [plagiotropic ; pla­ ник]
giotrop ; plagiotropique ; ferde irányú, 751 PLAN TAT IO f, plantaţie, loc plan­
vízszintes irányú ; плагиотропный] tat; plantare [plantation, planting;
738 PLANCTOLOGIA f (gr. πλαγκτός Plantage, Anpflanzung; plantation,
„rătăcitor", λόγος „vorbire"), plancto- plantage; ültetvény, ültetés; план­
logie, studiul organismelor planctonice тация, насаждение]
[planktology ; Planktologie ; plancto- 752 PLANTIVORUS -»• phytophagus
logie ; planktológia ; планктология]
739 PLANCTON η (gr.-), plancton, to­ 753 PLANTULA f, plantulă, plantă tînără
talitatea microorganismelor care plu­ rezultată din sămînţa germinată;
tesc sau sînt în suspensie în părţile puiet, răsad [plantlet, plantule, plant-
superficiale ale apelor [plankton; ling, seedling; Pflänzchen, Jung­
Planklon ; plancton ; plankton ; планк­ pflanze, Keimling, Keimpflanze, Steck­
тон] ling; plantule; palánta, hajtás,
dugvány, csemete; растеньице, про­
740 PLANCTONOLOGIA f (gr.-) ^ росток, всход]
planctologia
754 PLANUM η, plan, poziţia de plan
741 PLANCTOPHYTA η pl (gr. -, φυ- geometric a organelor [plane ; Fläche ;
τόν „"^laniÎi.'^)-л phytoplancton plan ; sík, síkhelyzet ; плоскость] *
PLASMA 386
755 PLASMA η (gr. πλάσμα „modelare") plasmoliză 1. Lizarea citoplasmei. 2.
—•· cytoplasma, protoplasma Deshidratarea citoplasmei şi contrac­
756 PLASMALEMMA η (gr. -, λέμμα tarea membranei celulare din cauza
„înveliş, piele"), plasmalemă, pelicula scăderii presiunii osmotice [plasmoly-
proiectoare mai densă a citoplasmei sis; Plasmolyse; Plasmolyse; plazmo-
lízis ; плазмолиз]
[plasmalemma ; Plasmalemma ; plas-
malemme; plazmalemma, plazmabör; 767 PLASMOLYTICUS ( g r . - ) , plasmo-
пласмалемма] litic, rezultat din plasmoliză [plas-
757 PLASMATICUS (gr.-), plasmatic, molytic ; plasmolytisch ; plasmolyti-
care aparţine citoplasmei (ectoplas- que ; plazmolítikus ; плазмолитичес-
КИЙ]
maticus, endoplasmaticus) [plasmatic ;
plasmatisch ; plasmatique ; plazmati- 768 PLASMONEMA η (gr. -, νήμα
kus ; плазматический ] „fir"), plasmonemă, filament proto­
758 PLASMATOSOMA π (gr. -, σώμα plasmatic comunicînd cu plastidele
(Janet) [plasmonemă; Plasmonemă;
„corp") —> nucleolus plasmonème ; plazmonéma ; плазмо-
759 PLASMOLEBMA η (gr. -, δέρμα нема] -* trophonema
„piele") —>• ectoplasma 769 PLASMOPHAGüS (gr. -, φάγω „a
760 PLASMODESMA η (gr. -, δεσμός mînca"), plasmofag, care absoarbe
„legătură"), plasmodesmă, filamente substanţele citoplasmatice din planta
citoplasmalice care traversează mem­ gazdă (parazit) [plasmophagous ;
brana celulară şi fac legătura cu plasmophag ; plasmophage ; plazmo-
celulele vecine (Strasburger) [plasmo­ f ág ; плазмофагный]
desmă; Plasmodesmă, Plasmabrücke,
Verbindungsfaden, Plasmaverbindun­ 770 PLASMOPODIÜM η (gr. -, πόδνον
gen ; plasmodesme ; plazmodezma, „picioruş") —>· pseudopodium
plazmafonal ; плазмодесма] 771 PLASMOPTYSIS f (gr. -, πτύσις
761 PLASMODIOCARPIUM η (gr -, „expectoraţie"), plasmoptiză, proces
καρπός „fruct"), plasmodiocarp, formă de localizare a necrozei, partea vătă­
de corp de fructificare, avînd plasmo­ mată fiind apoi acoperită de o mem­
diu reticulat, care se înconjoară la brană (Küster) [plasmoptysis ; Plas-
periferie cu o membrană celulo­ moptyse; plasmoptyse; plazmoptizis ;
zică (Myxomycètes) [plasmodiocarp; плазмоптизис]
Plasmodiokarpium ; plasmodiocarpe ; 772 PLASMOSOMA η (gr. -, σώμα
plazmodiokárpium ; плазмодиокарпий] „corp") -+ nucleolus
762 PLASMODIUM η (gr. -), plasmodiu, 773 PLASMOTOMIA f (gr. -, τόμος
corp vegetativ format dintr-o masă „tăiere"), plasmotomie, divizarea plas-
protoplasmatică plurinucleată, fără modiului în două sau în mai multe
membrană, avînd mişcări ameboidale părţi nucleate (Minchin) [plasmotomy;
(Myxophyta) [Plasmodium ; Plasmo­ Plasmotomie ; plasmotomie ; plázmo-
dium; plasmodie; plazmódium, plaz­ tómia ; плазмотомия]
malepedő ; плазмодий] - • coenocytis
774 PLASTICUS,-PLASTICUS,-PLAS-
763 PLASMOGAMIA î (gr. -, γάμος TUS (gr. πλαστικός „formativ"),
„căsătorie"), plasmogamie, contopi­ plastic, formativ; capabil de a se
rea citoplasmatică a gameţilor, dar schimba sau de a lua o formă (chlo-
fără contopirea nucleilor [plasmo- roplasticus, cytoplasticus, acroplastus)
gamy ; Plasmogamie ; plasmogamie ; [plastic, formative; plastisch, bild­
plazmogámia ; плазмогамия] —• plasto- sam; plastique; alakitó, formálóké­
gamia pes ; пластический]
764 PLASMOGENESIS î (gr. -, γένεσις 775 PLASTIDIUM η (gr. -, πλάστις,
„naştere"), plasmogeneză, geneza cito­ πλάστιδος „formator"), plastidă, or-
plasmei (Herrera) [plasmogenesis ; ganite granuläre vii din citoplasmă,
Plasmogenesis ; plasmogenèse ; plaz- care conţin pigmenţi sau pot forma
mogenézis; плазмогенез] —» plasmo- pigmenţi (cloroplaste, cromoplaste şi
gonia leucoplaste) sau substanţe de rezervă
(amiloplaste, elaioplaste) [plastid ;
765 PLASMOGONIA î (gr. -, γόνος Plastid ; plastide ; plasztida, plasztisz ;
„urmaş") —>• plasmogenesis пластида] —*• trophoplastum
766 PLASMOLYSATIO f, PLASMOLY- 776 PLASTIDOMA η (gr. -), plastidom,
SIS Í (gr. -, λύσις „dizolvare"), totalitatea plastidelor unei celule
387 PLEIOCHASIUM
(Wilson) [plastidome ; Plastidom ; plas- 790 PLATYCLADIUM η (gr. -, κλάδος
tidome; plasztidom; плгстидом] „ramură"), platicladiu, lăstar com­
777 PLASTIDULA f (gr.-), plastidulă, primat dilatat [platycladium ; Flach-
cea mai mică unitate protoplasmatica spross ; platycladium ; laposhajtás ;
платикладий]
ipotetică (Eisberg) [plastidule; Plasti-
dule; plastidule; plasztidula; плас- 791 PLATYCLADUS (gr. - ) , cu ramuri
тидула] late [broad-twigged ; breitzweigig ; à
778 PLASTINUM η (gr.-), plastin, ele­ branches larges; széles ágú; плоско­
mentul esenţial dintre componenţii ветвистый]
citoplasmei, inclusiv nucleul şi cro- 792 PLATY PHYLLU S (gr. -, φύλλον
matoforii (Zachariás) [plastin ; Plastin ; „frunză"), cu frunze late [broad-lea­
plastine; plasztin; пластин] ved; breitblättrig; à feuilles larges;
779 PLASTOCHONDRIUM η (gr. -, széles levelú ; широколистный]
χόνδρος „granulă") —*• chondriosoma 793 PLATYSPERMUS (gr. -, σπέρμα
780 PLASTOCHRONUS m (gr. -, χρόνος „sămînţă"), cu seminţele late [broad-
„timp"), plastocron, intervalul de seeded; breitsamig; à graines larges;
timp dintre două stadii succesive ale széles magvù; пшрокосемянный]
dezvoltării primordiilor de frunze, în 794 PLECT-, PLECTO- (gr. πλεκτός
filotaxie [plastochrone ; Plastochron ; „împletit, adunat"), împletit, reunit
plastochrone ; plasztokron ; пласто- (plectocarpus, plectolepis, plectostig-
хрон] mus) [woven, coalesced; verflochten,
vereint-; tressé, entrelacé, assemblé;
781 PLASTODESMA η (gr. -, δεσμός összefonódott, csoportos ; сплетён­
„legătură"), plastodesmă, formaţii fi- ный, соединённый] -^ çontextus, inter-
brilare din plastide (Scott) [plasto- textus
desme ; Plastodesmă ; plastodesme ;
plasztodezma ; пластоде<А1а] 795 PLECTENCHYMA η (gr. -, έγχυμα
782 PLASTODYNAMIA f (gr. -, δύναμις „umplutură"), plectenchim, ţesutul fals
„putere"), plastodinamie, puterea for­ al aparatului vegetativ al ciupercilor
mativă a celulei [plastodynamy ; Plasto- cu pălărie, format din hife lax între­
dynamie ; plastodynamie ; plasztodi- ţesute [plectenchyma ; Plektenchym,
nâmia ; пластодинамия] Flechtgewebe ; plectenchyme ; plek-
tenchima; плектенхима] -+ pseudo-
783 PLASTOGAMIA f (gr. -, γάμος parenchyma
„căsătorie") —»• plasmogamia 796 PLECTENCHYMATICUS (gr.-),
784 PLASTOGENUM η (gr. -, γένος plectenhimatic, referitor la plecten­
„urmaş"), plastogen, centrul genetic chim (ţesut) [plectenchymatous ; plek-
ipotetic al plastidelor (Imai) [plas- tenchymatisch ; plectenchymatique ;
togene ; Plastogen ; plastogène ; plasz- plektenchimátikus ; плектенхимный]
togénum; пластоген]
797 PLECTROCARPUS (gr. πλήκτρον
785 PLASTOSOMA η (gr. -, σώμα „corp") „pinten", καρπός „fruct"), cu fructe
—» chondriosoma pintenate [spur-fruited ; spornfrüch-
786 PLASTOTYPUS m (gr. -, τύπος tig; à fruits éperonnés; sarkantyús
„model"), plastotip, forma tipului ori­ termésű ; шпорцгплодный]
ginal (la plantele fosile) [plastotype; 798 PLEIO-, PLEO-, PLIO- (gr. πλεϊον
Plastotyp ; plastotype ; plasztotipus ; „mai mult"), mai mult decît este în
пластотип] mod obişnuit (pleiosepalus, pleio-
spermus, pleomorphus) [more than ;
787 PLATY- (gr. π?.ατύς „lat"), lat, larg mehr-, viel-, voll-; beaucoup, plus
(platy acanthus, platyantherus, pla- que ; több, sok- ; много-] —» poly-,
tyanthus, platypes, platypus) [broad-, pluri-, multi-
broadly- ; breit- ; large ; széles, szélesen ;
широко-, плоско-] —*• latus, lati- 799 PLEIOCHASIUM η (gr. -, χάσις
„diviziune"), pleioc(h)aziu, inflorescenţă
788 PLATYCARPUS (gr. -, καρπός cimoasă la care axa principală se
„fruct"), cu fructe late [broad-fruited; termină printr-o floare, iar mai multe
breitfrüchtig; à fruits larges; széles ramuri laterale pornesc din acelaşi
termésű ; широкоплодный] verticil şi au aproape aceeaşi lungime
789 PLATYCAULIS (gr. -, καυλός şi înălţime (Euphorbia helioscopia)
„tulpină"), cu tulpini late [broad-stal- [pleiochasium ; Pleiochasium, Trug-
ked; breifstengelig; à tiges larges; dolde, Scheindolde ; pleiochasium ; töb­
széles szárú ; плоскостебельчатый] besbog; плейохазий] —»· polychasium
PLEIOCYCLICUS 388
800 PLEIOCYCLICUS (gr. -, κύκλος rus) [most, very much ; sehr viel ;
„cerc"), pleiociclic 1. Gu mai multe très nombreux; nagyon sok; много­
verticile. 2. Cu mai multe cicluri de численный]
viaţă. 3. Peren [pleiocyclic, perennial ;
mehrwirtelig, mehrquirlig, mehrwen- 815 PLENUS, plin, compact, nefistulos
delig, ausdauernd; pléiocyclique, vi­ (tulpină) [full; gefüllt, voll; plein,
vace; többörvű, évelő; многоцикли­ compact; telt; полный, махровый]*
ческий, многолетний] 816 PLEOCHROICUS (gr. -, χροός „cu­
loare") -^ discolor, multicolor
801 PLEIOMERUS (gr. -, μέρος „parte"),
pleiomer, cu mai multe diviziuni, cu 817 PLEOGAMIA f (gr.-, γάμος „căsă­
număr mai mare de piese (verticil torie") —» polygamia
floral ) [pleiomerous ; mehrgliederig ; 818 PLEOMORPHUS (gr. -, μορφή
pleiomère; soktagú, sokosztatú;
плеиомерный] —> polymerus „formă") —> polymorphus
819 PLEROMA η (gr. πλήρωμα „umple­
802 PLEIOMORPHUS (gr. -, μορφή re"), plerom, ţesutul meristematic
„formă") —• polymorphus intern din care se formează cilindrul
803 PLEIONTISMUS m (gr.-), pleion- central al rădăcinii şi tulpinii [plero-
tism, producerea simultană de indi­ me; Plerom, Füllgewebe; plérome;
vizi proterandrici şi proteroginici la pleroma, szállitószövetképző ; пле­
aceeaşi specie [pleiontism; Pleion- рома]
tismus ; . pleiontisme ; pleiontizmus ; 820 PLESIASMIA i (gr. πλησιασμός
плеионтизм] „apropiere"), plesiasmie, scurtarea
804 PLE ЮРЕ TALUS (gr. -, πέταλον anormală a internodiilor tulpinale,
„petală") —»· polypetalus frunzele devenind îndesuite [plesias-
my; Plesiasmie; plesiasmie; pleziáz-
805 PLEIOPHAGUS (gr. -, φαγέω „a mia ; плезиазмия]
mînca") —+ omnivorus, polyphagus,
plurivorus 821 PLESIOBIOTICUS (gr. πλησίος
„apropiat", βίος „viaţă"), plesiobio-
806 PLEIOPHYLLUS (gr. -, φύλλον tic, care creşte în vecinătate [plesio-
„frunză") —»• polyphyllus biotic ; plesiobiotisch ; plésiobiotique ;
807 PLEIOSEPALUS (gr. -, lat. sepalum plesziobiotikus ; плезиобиотический]
„sepală") -^ polysepalus 822 PLESIOMORPHUS (gr. -, μορφή
«08 PLEIOSPERMUS (gr. -, σπέρμα „formă") —>· isomorphus
„sămînţă") —>• polyspermus 823 PLESIOTYPUS m (gr. -, τύπος
809 PLEIOTAXIA i, PLEIOTAXIS f model"), plesiotip, specia înrudită cu
(gr. -, τάξις „ordine"), pleiotaxie, mul­ un genotip colectat în altă regiune
tiplicarea anormală a verticilelor fo- (cf. Henderson) [plesiotype ; Plesiotyp ;
liare sau florale [pleiotaxy; Pleio­ plésiotype ; plesziotípus ; плезиотип]
taxie; pleiotaxie; pleiotaxis; плейо- 824 PLEUR-, PLEURO-, -PLEURUS
таксия] (gr. πλευρά „latură, coastă"), lateral,
810 PLEIOTCMUS (gr. -, τόμος „tă­ aflat pe partea laterală, cu laturile
iere") —* polytomus [pleuranthus, pleurogenus, pleuroner-
vatus, cyrtopleurus, hybopleurus) [la­
811 PLEIOTROPIA f (gr.-, τροπή „ră­ teral, side-; seiten-, -seitig; latéral,
sucire"), pleiotropie, cînd aceeaşi genă latéralement; oldal-, -oldali; боко-]
se manifestă concomitent prin mai —*• lateralis, lateri-
multe caractere (Plate) [pleiotropy ;
Pleiotropie ; pleiotropie ; pleiotrópia ; 825 PLEURA f, pleură, partea laterală
плейотропия] —* polyphaenia de obicei inelară a carapacelui (Dia-
tomeae) [pleura; Gürtelband; plè-
812 PLEIOTYPICUS (gr. -, τύπος „mo­ vre ; pleura ; плевра]
del") —> polytypicus
826 PLEURANTHUS (gr. -, άνθος
813 PLEIOXENUS (gr. -, ξένος „gazdă). „floare"), cu flori formate pe axele
pleioxen, care pcate trăi pe mai laterale (inflorescenţă) [side-flowe-
multe plante gazde (parazit) [pleio- red ; seitenblumig ; latériflore ; oldal­
xenic; pleioxen, wirtsvag; pleioxéne; virágú; бокоцветковый]
pleioxen ; плейоксенный] —^ polyxenus
827 PLEURENCHYMA η (gr. -, εγχυμα
814 PLEISTO- (gr. πλείστος „foarte nu­ „umplutură"), pleurenchim, ţesut lem­
meros"), foarte numeros (pleistome- nos [pleurenchyma, woody tissue;
389
Pleurenchym, Holzparenchym ; pleu-
renchyme, tissu ligneux; pleurenchi-
ma, faparenchima ; плевренхима]
828 PLEURIDIUM η (gr. -, ίδιον
„mic"), pleuridiu, expansiunea late­
rală a labelului franjurat (Stanho-
pea oculata) [pleuridium ; Pleuridien-
bildung ; pléuridie ; oldal-ajaknyulvány ;
плевридий]
829 PLEURORLASTICUS (gr. -, βλα­
στός „mugure"), pleuroblastic, cu emer­
gente laterale avînd rol de haustorii
(Fungi) [pleuroblastic ; pleuroblas-
tisch ; pleuroblastique ; pleuroblaszti-
kus ; плевробластический]
830 PLEUROCARPUS (gr. -, καρπός
„fruct"), pleurocarpic 1. Cu fructe
laterale. 2. Cu fructificaţii pe ramurile
laterale (Hepaticae) [pleurocarpic ;
seitenfrüchtig ; pleurocarpe ; oldalter­
mésű ; бокоплодный]
831 PLEUROCYSTIDIUM η (gr. -, κύ-
στις „cavitate"), pleurocislidă, cistidă
laterală [pleurocystidium ; Pleurozys-
tide ; pleurocystide ; pleurocisztidium ;
плевроцистида]
832 PLEU RODI SCALI S (gr. -, δίσκος
„disc"), pleurodiscal, aflat pe partea
laterală a discului [pleurodiscal ; pleuro-
diskal ; pleurodiscal ; korongszéli ;
плевродискальный]
833 PLEUROGENUS (gr. -, γένος
„urmaş"), plourogon, rezultat pe la­
tura organului (bazidie) [pleuroge-
nous ; seitlichentspringend ; pleuro-
gène ; pleurogen, oldalkeletkezésű;
плеврогенный]
834 PLEURCGYNICUS, PLEUROGY-
NUS (gr. -, γυνή „soţie"), pleuroginic,
aflat pe latura gineceului [pleurogy-
nous ; pleurogynisch ; pleurogyne ;
magházoldali ; бокопестичный]
835 PLEUROMITICUS (gr. -, μίτος
„fir"), pleuromilic, cu centromere di­
fuze [cromozom) [pleuromitic ; pleu-
romitisch ; plcuromitique ; pleuromi-
tikus ; плевромитический]
836 PLEURORLASTICUS (gr. -, πλα­
στός „format"), pleuroplastic, care
în partea centrală se definitivează
în creştere, continuîndu-şi dezvolta­
rea în părţile laterale (frunzele la
Corylus, Sorbus) [pleuroplastic; pleu-
roplastisch ; pleuroplastique ; pleuro-
plasztikus ; плевропластический]
837 PLEURORRHIZUS (gr. -, ρίζα
„rădăcină"), pleuroriz, cu radicula
isituată lateral la marginea cotile-
doanelor (embrionul la Cruciferae)
ΡLie AT ΙΟ
[pleurorrhizous ; seitenvmrzelig; pleu-
rorrhize ; oldalgyököcskéjű ; краеко-
решковый]
838 PLEUROSPERMUS (gr. -, σπέρμα
„sămînţă"), cu seminţele dispuse late­
ral sau parietal (ovar) [pleurospermic ;
seitensamig ; pleurosperme ; oldal-
magvú ; бокосемянный]
839 PLEUROSPORA f (gr. -, σπορά
„sămînţă"), pleurospor, spor format
pe părţile laterale ale bazidiei [pleuro-
spore ; Pleurospore ; pleurospore ; pleu-
rospóra; плевроспора]
840 PLEUROSPORANGIUM η (gr. - ,
άγγείον „vas"), pleurosporange, spo­
range cu pleurospori [pleurosporange ;
Pleurosporangium ; pleurosporange ;
pleurosporángium ; плевроспораш'ий]
841 PLEU ROT RI RALI S (gr. -, τρίβος
„cale"), pleurotribal, cu staminele
adaptate pentru depunerea polenului
pe părţile dorsale ale insectei vizi­
tatoare (floare) [pleurotribal; pleuro-
trib ; pleurotribal ; pleurotribális ;
плевротрибальный]
842 PLEUROTRICHUS (gr. -, θρίξ,
τρίχας „păr, cil"), cu cili laterali
(zoospor) [side-ciliated ; seitenw^impe-
rig; pleurotrique ; oldalt csillangós;
боковолосый]
843 PLEUROTROPUS (gr. -, τροπή „ră­
sucire"), pleurotrop, cu micropilul
îndreptat lateral spre peretele ovaru­
lui (ovul la Roraginaceae) [pleuro-
tropous; pleurotrop, seitenläufig; plé-
urotrope ; pleurotrop, oldalirányú ;
плевротрош1ый]
844 PLEUSTON η (gr. πλευστικός
„care poate naviga"), pleuston, tota­
litatea organismelor care trăiesc la
suprafaţa lacurilor de apă dulce
(Lemna) [pleuston ; Pleuston ; pleus­
ton ; pleuszton ; плейстон]
845 PLEXI-, PLEXUS, împletit (ple-
xipes) [w^oven together; geflochten;
entrelacé ; összefonódott ; сплете-, спле­
тённый] —> contextus, intertextusplect-
846 PLICA f, pliu, cută (cută nectari-
feră) [plait, folding, fold; Falte; pli;
ránc, redő ; складка]
847 PLICA TILIS, plicatil, саге se pliseaza
[plicatil; faltbar; plicatile; összehaj­
togatható; способный]
848 PLICATIO f, pliere, cutare (а frun­
zelor) [plaiting, folding ; Falte ; plissage,
plissement ; összehajtogatottság, rán-
cosság ; образование складок]
PLICATIVUS 390
849 PLICATIVUS, PLIC ATU S, pliat, 859 PLURICARPELLARIS, pluricarpe-
cutat, prevăzut cu pliuri (frunză) lar, format din mai multe cârpele
[plaited, pleated, plicate, folded; fal­ [pluricarpellary ; mehrfruchtblăttrig ;
tig, gefaltet, faltenförmig, zusammen­ pluricarpellaire ; több termőlevelű ;
gefaltet; plié, plissé, chiffonné; ösz- МНОГОПЛОДОЛИС1ИКОВЫЙ] —» multicar-
szehajtogatott, redős, ráncos; склад­ pellaris, polycarpellaris
чатый] —»· complicatus, ptycho-*
860 PLURICELLULARIS, pluricelular,
850 PLOCOCARPIUM η (gr. πλόκος format din mai multe celule (Thal-
„cunună", καρπός „fruct"), ploco- lophyta) many-celled ; mehrzellig ; plu-
carp, fruct format din folicule dispuse ricellulaire ; többsejtű ; многоклеточ­
în jurul axei [plococarpium ; Ploko- ный] —• multicellularis
karpium; plococarpe; plokokárpium ;
плококарпий] 861 PLU RI CE PS, PLU RICE PH ALU S
—*• multicapitatus
851 PLOTOPHYTA η pl (gr. πλωτός
„plutitor", φυτόν „plantă"), plotofite, 862 PLU RICH ROMOSOM ALIS -^ poly-
plante plutitoare ale căror stomate chromosomicus
sínt dispuse pe faţa superioară a 863 PLURICOSTATUS, multicostat, eu
frunzelor lor (Clements) [plotophytes ; mai multe coaste (fructele de Umbel-
Plotophyten; plotophytes; plotofitâk; liferae) [multicostate, many-ribbed ;
плотофиты] vielrippig ; multicosté ; sokbordás ;
многоребристый] —> multicostatus
852 PLUMA f, pană, puf [feather, down;
Flaumfeder, Fiederblatt; plume, du­ 864 PLU RI DEN S, PLURIDENTATUS,
vet; toll, pehely, levélcimpa; перо] multidentat, cu numeroşi dinţi [mul-
853 PLUMARIUS, pufos [feathery, dow­ tidentate, many-toothed ; vielzähnig,
reichgezăhnt ; multidenté ; sokfogú ;
ny; flaumig, federig; duveté; tollas; многозубчатый] —*• polyodontus, mul-
перовидный] tidentatus
854 PLUMREUS, plumburiu, de culoa­
rea suriu albăstruie a plumbului 865 PLURIFLORUS -* multiflorus, poly­
[lead-coloured, leaden-grey, dull-grey; anthus
bleifarbig, bleigrau; plombé, couleur 866 PLURIFOLIUS - • polyphyllus, mul-
de plomb; ólomszinű, ólomszürke; tifolius
свинцовосерый] —• moîybdeus
867 PLURILOCELLATUS, PLURILO-
855 PLUMIFER, PLUMOSUS, pufos, CULARIS —* multilocellatus, multi­
cu peri dispuşi ca firele unei pene locularis
(papus) [feathery, downy; flaumig,
federig; plumeux, duveté; tollas; 868 PLURINERVATUS, PLU RIN ER-
оперенный, перовидный] VIS, multinervat, cu mai multe ner­
vuri (frunză) [multinervate, many-
856 PLU MULA f, plumulă, muguraşul nerved; vielnervig, vieladerig; multi-
embrionului; mugurele terminal al nervié; sokerű, gazdagon erezett;
plantulei tinere, aflat între cotile- многожилковатый] -+ polyneurus, mul-
doane, din care se dezvoltă tulpiniţa tinervis
[plumule ; Stammknospe, Keimfeder-
chen, Samenkeimsfederchen, Knösp- 869 PLURINUCLEATUS, multinucleat,
chen. Blattfederchen; plumule; rü- cu mai mulţi nuclei [multinucleate ;
gyecske, száracska, lombocska ; перыш­ vielkernig; níultinucléé; többsejtmag-
ко, почечка] —»• gemmula, corculum veas ; многоядерный] —> polynucleatus,
multinuclearis
857 PLURI- (lat. plus, pluris „mai mult"), 870 PLURIOVULATUS, multiovulat, cu
cu mai multe, mulţi- (pluricostatus, numeroase ovule (ovar) [multiovulate ;
pluriflorus, plurifolius, pluriovulatus) mehreiig; multiovulé; több magdu-
[several-, many-; mehr-, viel-; plu­ doros; лшогояйдевой] -* polyovu-
sieurs, nombreux ; sok-, több- ; много-] latus, multiovulatus
mulţi-, pleio-, poly-, chili-, mille- 871 PLURI PARTI TUS, multipartit, cu
858 PLURIANNUUS, plurienal 1. Cu mai multe inciziuni aproape pînă la
durată de viaţă de mai mulţi ani. nervura mediană (frunză) [multipar­
2. Саге înfloreşte numai după mai tite, pluripartite ; vielteilig; multi­
mulţi ani (Cirsium, Verbascum, Aga­ partit; sokosztatú; многораздельный]
ce) [plurannual; pluriennal, mehrjäh­ -+ multipartitus
rig; pluriannuel; többéves, többnyári; 872 PLURIPETALUS -^ polypetalus,
многолетники] -*· multennis, perennis multipetalus
391
873 PLURIPHAGUS -^ polyphagus
874 PLURIPLOIDEUS -^ polyploideus
875 PLU RI POLARI S -^ multipolaris
876 PLURISEPTATUS, PLU RISE P-
TUS, pluriseptat, multiseptat ; cu
mai mulţi loculi sau lője; multi-
compartimentat [pluriseptate, multi-
septate; vielquerfăcherig, vielkamme-
rig; multisepté, à plusieurs cloisons;
többkamrás, több válaszfalas; мно­
гоперегородчатый] —»^ multiseptatus,
polyphragmaticus
877 PLU Rí SE Rí ALIS, pluriserial, multi-
seriat, dispus în mai multe serii
(scvame, staminé) [pluriserial, many-
rowed, many-ranked; vielreihig, viel-
zeilig; multisérié; soksoros, többso-
ros; многорядный] —»^ multifarius,
multiserialis
878 PLURISPORANGIATUS — poly-
sporangiatus
879 PL URI VALENS -* multivalens, poly-
valens
880 PLURIVORUS -* polyphagus, pleio-
phagus, omnivorus
881 PLUS-MINUSVE ( ± ) , mai mult
sau mai puţin [more or less; mehr
oder minder; plus ou moins; többé-
kevésbbé ; более или менее]
882 PLUVIALI S, pluvial 1. Referitor
la ploaie. 2. Саге anunţă ploaia
[relating to rain, announcing rain ;
regenanzeigend; pluvial; esőre vo­
natkozó, esőt jelző ; дождливый]
883 PLUVIOMETRUM η -^ отЪго-
metrum
884 PNEUMATOCYSTIS i (gr. πνεύμα,
πνεύματος „aier", κύστις „pungă"),
pneumatocist, veziculă plină cu aer
care uşurează plutirea plantei (Fucus
vesiculosus) [pneumatocyst ; Pneuma-
tozyste; pnéumatocyste ; pneuma'o-
ciszta ; шшуматоцист]
885 PNEUMAIODIA η pl (gr. -), pneu-
matode, termenul comun al orificiilor
ţesuturilor aeriene prin care comunică
cu aerul liber, asemănătoare lentice-
lelor şi stomatelor [pneumatodia;
Pneumatoden ; pneumatodes; pneuma-
todák, szellőztető nyílások; шювма-
тоды]
886 PNEU MΑΤΟ РНО RU M η (gr. -, φό­
ρος „purtător"), pneumatofor 1. Or­
gan purtînd pneumatode. 2. Rădăcină
respiratorie cu creştere negativ geo-
tropică (Taxodium, Jussieua) [pneu-
matophore, aerating root; Pneuma-
PODOSYNCARPIA
tophor, Atemwurzel ; pneumatophore ;
pneumatoforum, lélegzögyökér, szel­
lőztető gyökér; ш1евматофор, дыха­
тельный корень]
887 POCILLUS m —• oplarium, scypha
888 POCULIFLORUS, cu flori poculi-
forme [cup-flowered ; becherbliitig ;
poculiflore ; pohárvirágú, serlegvirágú ;
бокалоцветковый]
889 POCULIFORMIS, poculiform, de
forma unei cupe [poculiform, cup-
like, becherförmig; poculiforme; ke­
hely alakú ; бокалообразный] -* суа-
thiformis, cupuliformis, phyaliformis
890 POD-, PODO-, -PODIUS, -PODUS,
-PUS (gr. ποβς, ποδός „picior"), cu
piciorul, cu suportul (podanthus, po-
docephalus, sclera^odius, echinopodus,
cladopus, crassipes) [-footed, stipi-
tate; fuß-, stiel-, -füßig, -stielig;
à pied, à stipe; -lábú, -tönkű, talpú;
НОЖКО-, -ножковый] —> ped-, pedi-,
pedo-, -pes
891 PODETIUM n, podeţiu, pedicelul
organelor de fructificaţie a unor li­
cheni şi muşchi [podetium ; Podetium,
Fußgestell ; podetium ; podécium ;
подеций] —у stelidium
892 PODICELLUS m, PODICILLIUM
η, podicel, suportul scurt al fructifi-
caţiei lichenilor [podicellus; Flechten-
fruchtstiel ; podicelle ; podicellus ; ма­
ленький подеций]
893 PODOCARPIUM η ( gr. -, καρπός
„fruct"), podocarp, suportul ovarului
[podocarp; Fruchtfuß; podocarpe;
magháztartó ; подокарпий]
894 PODOCARPUS (gr.-), ,-do . p i c
2. Cu fructe stipiiate. 2. Cu .var
pedicelat [podocarpous ; podokarpisch,
stielfrüchtig; podocarpique ; talpas ter­
mésű; ножкоплодный]
895 PODOGYNIUM η (gr. -, γυνή „soţie")
—*• gynophorum
896 PODOPTERUS (gr.-, πτερόν „ari­
pă"), cu suportul aripat; cu pedun-
culul aripat [podopterous ; geflügelt-
füßig, geflügeltstielig; podoptère ; 4íár-
nyalt kocsányú, szárnyalt tönkű , нож-
кокрылыи]
897 PODOSPERMIUM η (gr.-, σπέρμα
„sămînţă") —» funiculus
898 PODOSYNCARPIA f (gr. -, σύν „îm­
preună", καρπός „fruct"), podosin-
carpie, capsulă dublă prin concreştere,
dintre care una este dezvoltată, iar
cealaltă abortivă (Worsdell) [podosyn-
POECIL-
сагру; Podosynkarpie; podosyncar-
pie; podoszinkárpia; подосинкарпий]
899 POECIL-, POECILO- (gr. ποικίλος
„variat"), variat, pestriţ (poecUanthus,
poecilophyllus) [various, variegated ;
verschieden, bunt; varié, panaché;
változó, tarka ; разно-, пестро-, пестрый]
900 POECILODYNAMICUS (gr. -, δύ-
ναμις „putere"), poicilodinamic, cu
absenţa caracterului unuia dintre pă­
rinţi (hibrid) [poikilodynamic ; poiki-
lodynamisch ; poikilodyname ; poi-
kilodinamikus ; пойкилодинамический]
901 POECILOGEOTROPISMUS* m ('gr. -,
уГ\ „pămînt", τροπή „răsucire"), poi-
cilogeotropism, geotropism schimbă­
tor, la început negativ şi apoi pozitiv
(Arachis) [poikilogeotropism ; Poikilo-
geotropismus ; poikilogéotropisme ; poi-
kilogeotropizmus ; пойкилогеотропизм]
902 POECILO PLOI DI A f (gr. - άπλοός
„simplu", ίδιος „obişnuit") -* mixo-
ploidia
903 POECILOSYJSDESIŞ f (gr. -, σύν-
δεσις „reunire"), poicilosindeză, îm­
perecherea neregulată a cromozomilor,
cu valenţe variabile, în cazul meiozei
unui hibrid (Karpetschenko) [poiki-
losyndesis ; Poikilosyndese ; poikilo-
syndèse ; poikiloszindézis ; пойкило-
синдезис]
904 POECILOTHERMICUS (gr. -, θέρ­
μη „căldură"), poicilotermic, care este
în funcţie de variaţiile temperaturii
[Poikilothermie ; poikilothermisch ; poi-
kilotherme ; poikilotermikus ; пой-
килотермный]
905 POECILOXEROPHYTA η pl (gr.-,
ξηρός „uscat", φύτον „plantă"), poi-
ciloxerofite, xerofite care în perioada
de uscăciune îndelungată ajung în
stare de anabioză (Lichenes, Selagi-
nella) [poikiloxerophytes ; Poikiloxe-
rophyten ; poikiloxerophytes ; poikilo-
xerofiták ; пойкилоксерофиты]
906 -POGIUS, -POGON-, POGONO- (gr.
π(ογων „barbă"), bărbat păros (epipo-
gius, pogonanthus, epipogon, pogono-
ptilus, pogonostigmus) [beard-, bear­
ded; bárt-, -bärtig; barbellé; szakál­
las, -szakállú; бородо-, бородчатый]
—+ barbatus, barbi-
907 POGONOPHORUS (gr. -, φοράς „pur­
tător") —> barbatus
908 POLARIS, -POLARIS, polar, dispus
la poli (nuclei, plante) (aeguipolaris)
[polar; polarisch; polaire; sarki; по­
лярный]
* Nomen in hoc loco
392
909 POLARITÁS f, polaritate, prezenţa
a doi poli deosebiţi şi opuşi (bază
şi vîrf) la cele două capete ale or­
ganului axial [polarity ; Polarität ; po­
larité ; polaritás, sarkítás, sarkítottság,
kétsarkuság ; полярность]
910 POLEXOSTYLUS m (gr. πολύς
„mult", έξω „afară", στύλος „co­
lumnă") —»• carcerulus
911 POLIO-, POLI и S (gr. πολιές „ce­
nuşiu"), cenuşiu (poliocephalus, polio-
phyllus, poliotrichus) [grey ; grau ;
gris; szürke; серо-, седой] - • griseus
912 POLIOPLASMA η ;gr. -, πλ'ασμα „mo­
delare"), polioplasmă, stratul cito-
plasmatic netransparent, aflat sub
hialoplasmă şi ectoplasmă (Nägeli)
[polioplasm; Polioplasma, Körnerplas­
ma ; polioplasme ; polioplazma ; no-
лиоплазма]
913 POLITUS, POLI- (polifolius) -*
laedgatus
914 POLLACHANTHUS (gr. πολλαχή
„adesea", άνθος „floare"), polacantic,
care în cursul anilor înfloreşte de
mai multe ori [pollac(h)anthic ; wieder­
holtblühend ; pollachanthe ; többször
virágzó ; повторноцветущий]
915 POLLACHIGENUS (gr. -, γεννάω „а
se naşte") —>• polycarpicus
916 POLLAPLASIA f (gr. -, πλάσις „for-
mare"), polaplazie, divizarea orga­
nului simplu în mai multe organe
asemănătoare (Fermond) [polii plasy;
Pollaplasie ; poUaplasie ; poUaplázia ;
поллаплазия]
917 POLLAPLOSTEMONOPETALUS
(gr. πολλαπλόος „multiplu", στήμον
„fir", πέταλου „petală"), polaploste-
monopetal, cu staminele în număr
multiplu faţă de petale [pollaploste-
monopetalous ; pollaplostemonopetal ;
pollaplostémonopétale ; poUaploszte-
monopetális ; поллаплостемонопеталь-
ный]
918 POLLEN η (lat. pollen „praf fin"),
polen, totalitatea celulelor reproduc­
tive mascule din anterele faneroga-
melor, care fecondează ovarul [pollen ;
Pollen, Blütenstaub; pollen; pollen,
virágpor, hímpor; пыльца, цветень]*
919 POLLEN INA f, polenina, substanţa
fundamentală a exinei grăunciorului
de polen [pollenine; Pollenin; polle­
nine ; pollenin ; полленнн]
920 POLLEX m ("), polex, uncie; lăţimea
degetului gros, 1" = cea 2,5* cm
[inch, thumb ; Daumbreite, Zoll ; pou­
ce; hüvelykszéles; дюйм] —* uncia
393
921 POLLICARIS, policar, uncial, de lă­
ţimea degetului gros, 1" = oca 2,5 cm
[inch long; daumbreit, zollang; polli-
caire ; hüvelykszéles ; дюймовй] - •
uncialis
922 POLLIN ARI UM η, polinarie, polinie ;
masă polinicá claviformă din anteră
conţinînd grăuncioarele de polen cu­
prinse într-o substanţă vîscoasă (Ascle-
piadaceae, Orchidaceae) [poliinarium,
pollinium, pollen-mass ; Poliinarium,
Pollinium, Pollenmaße, Pollenklümp-
chen ; pollinie, masse pollinique ; polii­
narium, pollentömeg, liímpormassza ;
поллт1арии, поллиний, пыльцевая
масса] —> massula, massa pollinica,
pollinium
923 POLLINATIO f, polenizare, trans­
portul polenului de pe anteră pe
stigm?t [pollination; Bestäubung, Pol­
lenübertragung; pollinisation; bepor-
zás, megporzás, himporbehintés ; опы­
ление]*
924 POLLIN ATU S, polenizat, cu stig­
matul acoperit de polen [pollinate,
pollinized; bestäubt; poUinisé; bepor-
zott ; опылённый, опылять]
925 POLLINICUS, polinic, referitor la
polen (cameră, masă, sac) [pollinie;
poUinisch; pollinique; virágporra vo­
natkozó ; пыльцевой]*
926 POLLINIFER, polinifer, care poartă
sau conţine polen [poUiniferous, pol­
len-bearing ; pollentragend, blüten­
staubtragend ; pollinifère ; virágport
hordozó ; пыльценосный]
927 POLLIN IS ATIO t -.- pollinatio
928 POLLINIUM η - • poliinarium
929 POLLINODIUM η, polinodiu, gu^
metul mascul imobil care fecondează
ascogonul (Ascomycetes) [poUinodium ;
Pollinodium; pollinode; pollinóuium;
ПОЛЛИНОДИЙ]
930 POLLINOSIS f, polinoză, alergie po-
linică; boală a mucoasei nazale şi
a ochilor, cauzată de polen [pollinosis;
Pollinose, Pollenallergie, Heuschnup­
fen ; Pollinose ; szénaláz ; поллиноз]
931 POLOICUS (gr. πολύς „mult", οίκος
„casă"), poloic, cu flori fertile şi ste­
rile pe aceeaşi plantă sau pe plante
diferite (Lindberg) [poloicous ; poloisch ;
poloique ; poloikus ; полоический]
932 POLUS m pol [pole ; Pol ; pôle ; polus ;
полюс]
933 POLY- (gr. πολύς „mult"), mult, nu­
meros, bogat (polyaxialis, polycar-
pellatus, polychromaticus, polyembryo-
POLYARINUS
nalis) [many, numerous ; viel-, reich- ;
plusieurs, beaucoup; sok-, számos, gaz-
dagon- ; много-] -> muhi-, pleio-,
pluri-, chili­
nk POLYACANTHUS (gr. -, Ακανθα
„spin"), cu numeroşi spini [many-
thorned; vieldornig, vielstachelig; à
plusieurs aiguillons; soktövisű, soktüs-
kéjű; многоиглистый]
935 POLYACHAENIUM η (gr. -, α „nu",
χαίνω „a căsca"), poliachenă, achenă
formată din mai multe cârpele libere
(Malva rotundifolia, Ranunculus acer)
[polyachene ; Polyachănium ; polya-
kène ; többeskaszat ; многосемянка]
936 POLYACTINUS (gr. -, άκτίς „rază")
—»• polyarchicus
937 POLYADELPHICUS, POLYADEL-
PHUS (gr. -, αδελφός „frate"), polia-
delf, cu staminele reunite în fascicule
prin filamentele lor (staminele la
Citisus Hypericum) [polyadelphous, po-
lyadelphian ; vielbrüderig, mehrbrü-
derig, polyadelphisch ; polyadelphe ;
többfalkás, sokfalkás ; многобратст-
венный] —• phalarsiphytus
938 POLYADENUS (gr. -, άδην „glandă"),
cu glande numeroase [polyadenous ;
vieldrüsig, drüsenreich ; polyadène ;
sokmirígyű ; многожелезистый ]—» тЫ-
tiglandulasus
939 POLYANCISTRUS (gr. -, αγκιστρον
„cîrlig"), cu numeroase cîrlige [many-
hooked; vielhakig; à plusieurs cro-
chets ; sokhorgú, többkampójú ; много­
крючковатый] -* polycamptus
940 POLY AN DRU S (gr.-, ανήρ^ ανδρός
„bărbat"), poliandric, cu staminé nu­
meroase (floare) [polyandrous, poly-
andrian; vielmännig; polyandre; sok-
porzójú, többhímes ; многотычинковый]
—»• polystemaneus, polyarinus
941 POLYANTHEMUS, POLYAN­
THUS (gr. -, άνθεμίς; άνθος „floare")-*
multiflorus, pluriflorus, myrianthus
942 POL YANTHER US (gr. -, ανθηρός „în­
florit"), cu numeroase an tere [poly-
antherous; vielstaubblăttrig ; polyan-
théré; többportokú; многопыльнико-
вый]
943 POLYARCHICUS (gr. -, αρχή „ori­
gine"), poliarhic, multiradiat; cu nu­
meroase radii sau fascicole (rădăcină,
stei) [polyarch; mehrstrahlig; multi-
rayonné; soksugarú; многолучистый]
—>• polyactinus, multiradiatus
944 POLYARINUS (gr.-, δρρην „bar­
bet") —»· polyandrus
POLYASTER 894

945 POLYASTER m (gr. -, αστήρ „sica"), trique; policentrikus; многоцентри­

poliaster, cu mai multe centre în ческий]
celulă, unite între ele prin fusuri nu­ 957 POLYCENTRUS ( g r . - ) , cu mulţi
cleare (Hartog) [poljaster; Polyaster; pinteni [many-spurred; vielspornig; à
polyaster; poliészter; полиастер] plusieurs éperons ; soksarkanytyús ;
946 POLYBLASTUM η (gr.-, βλαστός многошиповатый]
„mugure"), poliblast, spor multiscp- 958 POLYCEPHALUS (gr. -, κεφαλή
tat (Lichenes) [polyblast; Polyblast; „cap") -+ muUicapitatus
polyblaste; poliblászt; полибласт]
959 POLYCERATUS, POLYCERUS
947 POLYCAMARUS [gT. -, καμάρα „bol­ (gr. -, κεραία „corn"), multicorn, cu
tă") - • polycarpicus multe coarne [many-horned; vieíhör-
948 POLYCAMPTUS (gr. -, καμπτός nig ; multicorne ; sokszarvacskás ; мно­
„recurbat") —* polyancistrus горогатый] —> multicornus
949 WLYCARPELLARIS [%T.-, καρπός 960 POLYCHASIUM η (gr. -, χάσχς „di­
„fruct") —* pluricarpellaris viziune") -^ pleiochasium
950 POLYCARPICUS (gr. - ) , policarpic 961 POLYCHLORUS (gr. -, χλωρός „ver­
1. Cu numeroase fructe. 2. Format de"), verde închis [dark-green; dun-
din mai multe cârpele. 3. Care înflo­ kelgrün ; vert foncé ; sötétzöld ; темно-
reşte şi fructifică de mai multe ori зелёный]
în cursul vieţii sale [polycarpic, poly- 962 POLYCHORIA f (gr. -, χωρέω „a se
carpous, many-fruited ; polykarpisch, răspîndi"),polic(h)orie,răspîndireafruc-
vielfrüchtig, mehrfrüchtig, vielmal- telor, seminţelor şi а sporilor pe mai
früchtig; polycarpique ; polikárpikus, multe căi (apă, vînt, animale) [poly-
többszörtermő, többszörvirftó, sokszor chory ; Polychorie ; polychorie ; poli-
termő, soktermésű; поликарпический, chória; полихория]
многоплодный, многоплодолистико-
вый] —*• pollachigenus, sychnocarpus (3) 963 POLYCHROMATICUS (gr.-, χροίμα
951 POLYCARPIUM η (gr. - ) , policarp, „culoare") —• multicolor
fruct compus, indéhiscent, format din 964 POLYCHROMATISMUS m, POLY-
mai multe cârpele (Fragaria, Rosa) CHROMIA f (gr. - ) , policromie, poli-
[polycarpium ; Polykarpium; polycar- cromatism ; variaţie de culori la aceeaşi
pe ; polikárpium, terméscsoport ; поли- corolă (Lindmann) [polychromatism,
карпий, многоплодник] polychromy; Polychromatismus, Ver-
schiedenfarbigkeit ; polychromatisme ;
952 POLYCARPOPHORIA i (gr. - , φό­ polikromatizmus, különféleszinűsóg ;
ρος „purtător"), policarpoforie, for­ полихроматизм]
marea mai multor capsule la vîrful
ramificaţiilor muşchilor frunzoşi acro- 965 POLYCHROMATOPHILUS (gr.-,
carpici, care obişnuit sînt monocar- φιλέω „a iubi"), policromatofil, care
pici [polycarpophory ; Polykarpopho- se colorează uşor în culori variate
rie ; polycarpophorie ; polikárpofória ; (celulă) [polychromatophil; polychro­
поликарпофория] matophil; polychromatophile; poli-
kromátofil ; полихроматофильный]
953 POLYCARPUS (gr.-) -» polycar­
picus 965а POLYCIIROMIA f (gr. - ) -^ amphi-
954 POLYCARYON η (gr. -, κάρυον chromia, heterochromatia
„nucă"), policarion, nucleu cu mai 966 POLYCHROMOSOMICUS (gr. -,
mulţi centrozomi [polycaryon; Poly- σώμα „corp"), policromozomic, cu mai^
karyon ; polycaryonte ; polikarion ; mulţi cromozomi [polychromosomic ;'
поликарион] polychromosomisch ; polychromoso-
mique; több kromoszómás; полихро-
955 POLYCARYOTICUS (gr.--), polica- мосомнческий] -> plurichromosomalis
riotic, cu mai mulţi nuclei (celule)
[polycaryotic ; polykaryotisch, mehr- 967 POLYCHROMUS, POLYCIIROUS
kernig ; polycaryotique ; polikariótikus, (gr. —, χρόα „culoare") —>• multicolor
többsejtmagvas ; поликарнотяческий]
—• multinucleatus, polynuclearis 968 POLYCHRONICUS (gr. -, χρόνος
timp"), policronic, petrecut în timpuri
956 POLYCENTRICUS (gr. -, κέντρον sau în faze diferite [polychronic ; ver­
„centru", „pinten"), policentric, cu schiedenzeitig; polychronique ; külön­
mai multe centromere (cromozomi) böző időbeli ; полихронический, воз­
[polycentric ; polyzentrisch ; polycen- никающий неоднократно]
895
969 POLYCLADIA f (gr. -, κλάδος „ra­
mură"), policladie, prezenţa unui nu­
măr mai mare de ramuri decît cel
normal [polyclady; Polykladie, Viel-
ăstigkeit, Vielverăstelung, Astwuche-
rung; polycladie; polikládia, sokágu-
ság; поликладия]
970 POLYCLADUS ( g r . - ) , cu nume­
roase ramuri, multiramificat [multira-
mose, many-branched, polycladous ;
vielzweigig, vielăstig ; polyclade, à plu­
sieurs branches; sokágú; многовет­
вистый]
971 POLYCLONALIS (gr. -, κλών „ra­
mură"), policlonal, care constă din
mai mulţi cloni (cultivar) [polyclonal;
polyklonal ; polyclonal ; poliklonális ;
поликлоновый]
972 POLYCOCCUS (gr. -, κόκκος „bacă"),
cu bace numeroase [polycoccous, ma­
ny -berried; vielbeerig; à plusieurs
baies ; sokbogyós ; многоорешковый]
->- multicoccus
973 POLYCOTYLEDONEUS (gr. -, ко-
τυληδών „cavitate"), policotiledoneu,
cu mai multe cotiledoane (plantă)
[polycotyledonous ; vielsammenlap-
pig, vielkeimblăttrig ; à plusieurs coty­
ledons ; többszíklevelű ; многосемя­
дольный]
974 POLYCOTYLEDONIA f, POLYCO-
TYLIA í (gr. - ) , policotiledonie, pre­
zenţa a mai mult de două cotiledoane
[polycotyledony ; Polykotyledonie ; po-
lycotyledonie ; többszíkleveluség ; no-
ЛИКОТИЛИЯ, многосемядольность]
975 POLYCULTURA f (gr.-, lat. cul­
tura „cultură"), policultură, cultivarea
în aceeaşi gospodărie a mai multor
soiuri de plante [polyculture; Misch­
kultur; polyculture; vegyes mivelés;
поликультура]
976 POLYCYCLICUS (gr, -. κύκλος
„cerc"), policiclic, cu mai multe verti-
cile (floare) [polycyclic; polyzyklisch ;
polycyclique ; többörvű ; полихщкли-
ческий, многокруговой] —• pleiocycli-
cus, polygyrus, multigyratus
977 POLYCYSTICUS (gr. -, κύστις
„pungă") -+ pluricellularis
978 POLYDACTYLIA i (gr. -, δάκτυλος
„deget"), polidactilie, prezenţa unor
огРГпе supranumerare datorită fac­
torilor genetici [Polydactyly; Poly­
daktylie ; polydactylie ; polidaktilia ;
полидактилия]
979 POLYDACTYLUS ( g r . - ) , multidi-
gitat, cu mai multe diviziuni sau
fascicule digitiforme (frunze, spice)
POLYGAMUS
[multidigitate ; vielfingerig ; multi-
digité; többször ujjas; многопальча­
тый] —» muîtidigitatus
980 POLYDEMICUS (gr.-, δ^μος „dis­
trict"), polidemic, саге creşte în mai
multe formaţii sau districte naturale
[polydemic ; polydemisch ; polydémi-
que; polidemikus; полидемический]
981 POLYDERMIS f (gr. -, δέρμα „piele"),
poliderm, ţesut protector al cilindrului
central format din straturi alternative
de celule endodermice şi parenchima-
tice (Mylius) fpolyderm; Polydermis;
polyderme ; polidermisz ; полидерма]
982 POLY DRU PA f (gr. -, δρύππα „bacă"),
polidrupă, fruct multiplu format din
mai multe drupe (Rubus) [polydrupe ;
zusammengesetzte Steinfrucht; poly­
drupe; többes csontár; сложная кос­
тянка]
983 POLYEMBRYONIA f (gr. -, έμβρυον
„embrion"), poliembrionie, producerea
mai multor embrioni în acelaşi ovul
[polyembryony ; Polyembryonie ; po-
lyembryonie ; poliembriónia, többcsi-
rájuság ; многоэмбрионЕя]
984 POLYENERGIDA f (gr. -, ενέργεια
„forţă acti\ă"), polienergidă, celulă
multinucleată, care se poate desface
în atîtea părţi monoergide cîţi nuclei
erau (Sachs) [polyenergid ; Polyener-
gide; polyénergide; polienergidă; no-
лиэнергида]
985 POLYENERGIDICUS ( g r . - ) , poli-
energidic, care conţine mai multe
energide (celulă) [polyenergidic ; poly­
energid ; polyénergide ; polienergidás,
többenergidás ; полиэнергиднческий]
986 POLYFACTORI ALI S multifac-
torialis
987 POLYFOLLICULUS m, polifoliculă,
foliculariu; fruct multiplu, format
dintr-un agregat de folicule derivate
dintr-o singură floare (Sedum, Caltha)
[polyfollicle ; zusammengesetzte Balg­
frucht; polyfoUicule ; tüszőcsokor, tü-
sző-terméscsoport; полифолликул,слож-
ный фолликул] - • follicular iura, folii'
culodium, multifolliculus
988 POLYGAMIA f (gr.-, γάμος „căsă­
torie"), poligamie, flori hermafrodite
şi unisexuate pe acelaşi individ sau
pe indivizii diferiţi ai aceleiaşi specii
(Atriplex) [polygamy; Polygamie,
Vielehigkeit ; polygamie ; poligamia,
felemásvirágúság; полигамия, много-
домность] —*• anomaloecia, pleogamia
989 POLYGAMUS ( g r . - ) , poligam, cu
flori hermafrodite şi unisexuate pe
POLYGENESIS
aceeaşi plantă sau specie [polygamous,
polygamian ; polygam, vielehig, ge-
mischtgeschlechtig ; polygame ; poli­ 1000 POLYMASTIGOTUS
gám, felemásvirágú ; полигамный,
многодомный]
990 POLYGENESIS f (gr. -, γένεσις
„naştere"), poligeneză, descendenţă
din mai multe linii parentale; ori­
ginea multiplă a unor taxoni [polygc- 1001 polimerie,
nesis ; Polygenese ; polygenèse ; poli-
genézis; полигенез] —^ polyphylesis,
polygenia, polyphylia
991 POLYGENETICUS ( g r . - ) , poligc-
netic, polifiletic; derivat din mai
multe linii de descendenţă [polygene-
tic ; polygenetisch ; polygénétique ; po-
ligenetikus ; полигенетический] —» po-
lyphyleticus
992 POLYGENIA f (gr. -, γένος „ur­
maş") —>• polygenesis, polyphylesis
993 POLYGONALIS, POLYGONIUS, 1003 POLYMICTICUS
POLYGONUS (gr. -, γωνία „unghi"),
poligonal, multiangular ; cu mai multe
muchii, unghiuri sau colţuri (tulpină)
[polygonal, many-angled, multangu­
lar; polygonal, vielkantig, vieleckig,
polygonal, multigone, multangulé, mul-
tangulaire; poligonális, sokélű, sok­
szögű, sokszögletű ; многоугольный,
многосторонный] —>• multangular is,
multangulus, multigonus
994 POLYGYNIA f (gr. -, γυνή „soţie")
poliginie, prezenţa mai multor pislile
în fiecare floare (Ranunculus, Rosa)
[polygyny; Vielweibigkeit; polygynie;
többanyásság; полигиния]
995 POLYGYNUS ( g r . - ) , poligin, cu
mai multe pistile (floare) [polygy-
nous; vielweibig, vielgriff élig ; poly-
gyne; többanyás, többtermőjű; no-
ЛИГИННЫЙ, многопестичный]
996 POLYGYRUS (gr. -, γΰρος „cerc") -+
polyayclicus
997 POLYHAPLOIDEUS (gr. -, άπλος
„singur", ίδιος „obişnuit"), pohha-
ploid, cu număr de cromozomi redus
la jumătate faţă de numărul iniţial,
în cazul tipului derivat partenogenetic
dintr-o formă poliploidă (Katayama)
[pol> haploid; poly haploid; polyhaplo-
ïde; polihaploid; полигаплоидный]
998 POLYHYRRIDAligr.-, lat. hybrida
„corcitură"), polihibrid, hibrid al
cărui părinţi se deosebesc între ei
prin mai multe caractere [polyhy-
brid ; Polyhybride ; polyhybride ; poli­
hibrid ; полигибрид]
999 POLYLEPIS (gr. -, XenVç „scramă"),
cu numeroase scvame [many-
39β
scaled ; vielschuppig ; à plusieurs écail­
les ; sokpikkelyű ; многочешуйчатый]
(gr. -, μάστιξ,
μάστιγος „bici"), polimastigot, cu fla­
geli în smoc [polymastigote ; polymas-
tigot ; polymastigote ; többcsillangós ;
полимастиготический]
POLYMERIA f (gr. -, μέρος „parte"),
condiţionarea unui caracter
de mai mulţi factori genetici echi­
valenţi (Lang) [polymery; Polymerie;
polymeric; poliméria; полимерия]
1002 POLY MERJ CU S, POLY ME RU S
(gr. — ), polimer, cu mai multe părţi
sau diviziuni (gineceu, ovar, verticil)
[polymeric, polymerous ; polymer, viel-
teilig, vielgliederig, vielzăhlig, mohr-
fâcherig; polymère; polimer, többtagú,
többosztatú ; полимерный, многочлен­
ный] -* pleiomerus
(gr.-, μικτός „a-
mestecat"), polimictic, cu mai multe
specii dominante (plancton) [polymic-
tic; polymiktisch ; polymictique ; po-
limiktikus ; полимиктический]
1004 POLY MITOSIS f (gr. - μίτος „fir"),
polimitoză, mitoză supranumerară la
grăunciorul de polen, ce are loc după
terminarea meiozei, fără divizarea
cromozomilor (Boadle) [polymitosis;
Polymitose; polj-mitose; polimitózis;
полимитоз]
1005 POLYMORPHISMUS m (gr -, μορφή
„formă"), polimorfism, heteromorfism,
pleomorfie; aspecte morfologice dife­
rite ale unor organe (frunze fructe,
flori) la aceeaşi plantă [polymorphism ;
Polymorphismus, Verschiedengestal-
tigkeit ; polymorphisme ; polimorfiz­
mus, sokalakúság, különböző-alakú­
ság; полиморфизм] —• eutymorphosis
1006 POLYMORPHUS (gr - ) , polimorf,
multiform. 1. Cu numeroase forme
sau aspecte (plantă). 2. Cu variabi-
litate mare (gen, specie) [polymor­
phous polj-morphic, many-shaped,
multiform ; vielförmig, vielgestaltig,
polymorph; polymorphe, multiforme;
polimorf, többalakú, változatos alakú ;
полиморфный, многообразный] —ν mul­
tiformis, pleiomorphus
1007 POLYNEURUS (gr. -, νευρον „nerv"),
multinervat, cu mai m u l ^ nervuri
(frunză) [multinervate, m a ^ - n e r v e d ;
vielnervig, vieladerig, reichnervig ;
multinervé; sokerű, gazdagon erezett;
многожилковатый] —*• multinervatus
1008 POLYNITROPHILUS (gr. -, νίτρον
„potasiu", φιλέω „а iubi"), polini-
trofil, care preferă azotul combinat
397
(bacterii) [polynitrophilous ; polynitro-
phil; polynitrophile ; polinitrofil; no-
линитрофильный]
1009 POLYNOMIN ALIS (gr. -, lat. nomi­
nális „nominal"), polinominal, multi­
nominal; care are mai multe nume
(nomenclatură specifică) [multinominal,
polynominal; polynominal, vielnamig;
polynominale, multinominale ; több­
nevű, többszavas, multinominális ;
полиномиалный] -^ multinominális
1010 POLYNUCLEARIS, POLYNUCLE-
ATUS (gr.-, lat. nucleus „sîmbure"),
polinucleat, multinucleat, cu mai mulţi
nuclei (celulă) [polynucleate ; vielker­
nig; multinucleé; többsejtmagvas;
многоядерный] —*• mulţinucleatus, plu-
rinucleatus
1011 POLYONYMUM η igr. -, ονομα „nu­
me"), polionim, nume cu semnificaţie
nesigură (nomina ambigua, nomina
confusa) [polyonym ; Çolyonym ; polyo-
nyme ; polionim ; полионим]
1012 POLYODONTUS (gr. -, οδούς, οδόν­
τος „dinte") —*pluridens, pluridentatus
1013 POLYOECIA f (gr.-, οίκος „casă"),
poliecie, prezenţa concomitentă în
cadrul aceleiaşi specii a unor indivizi
de sexualitate diferită [polyoecy ; Po-
lyözie ; polyécie ; poliöcia ; полиэция]
1014 POLYOPLASMA η (gr.-, πλάσμα
„modelare"), polioplasmá, partea in­
ternă, granulară, netransparentă, a ci-
toplasmei (Năgeli) [polyoplasm ; Po-
lyoplasma, Körnerplasma; polyoplas-
me ; polioplazma ; полиоплазма] -*
endoplasma
1015 POLYOVULATUS (gr. , lat. ovu-
latus „ovulai"), poliovulat, multio-
vulat; cu mai multe ovule (ovar)
[multiovulate ; vielsamenknospig, mehr-
eiig; polyovulé, multiovulé; több-
magdudoros ; многояйцевой]
1016 POLY PE TALIA f (gr. -, πέταλον
„petală"), polipelalie, petale supranu-
meri\re la flori [polypetaly ; Polype-
talie; poljpétalie; polipetália; поли-
петалия]
1017 POLYPETALUS \ g r . - ) , polipetal»
cu mai multe petale (corolă) [polype-
talous, many-petalled ; vielkronblăt-
trig; polypétale; sokszirmú; много-
лепестный] —• pleiopetalus, pluripe-
talus, multipetalus
1018 POLYPHAENIA f (gr. -, φαίνω
„apare") —»· pleiotropia
1019 POLYPHAEUS (gr. -, φαιός „brun"),
brun roşcat închis [dark reddish-
brown; tief braunrot; rougeâtre brun
POLYPHYLOGENIA
foncé ; sötét vörösesbarna ; темнобуро-
красный]
1020 POLYPHAGUS (gr. -, φαγέω „а mîn-
са"), polifag. 7. Cu nutriţie variată.
2. Care atacă mai multe plante gazde
[polvphagous ; wirtsvag ; polyphage ;
polifag; МНОГОЯДНЫЙ] —»· pleiophagus,
plurivorus, omnivorus
1021 POLYPHASIA (gr. -, φάσις „apa­
riţie"), polifazie, prezenţa în aceeaşi
staţiune a mai multor varietăţi evi­
dent distincte ale unei specii [poly­
phasy; Polyphasie; polyphasie; poli-
fázia ; полифазия]
1022 POLYPHLEBIUS (gr.-, φλεψ, φλε­
βός „vînă"), multinervat, cu mai
multe nervuri (frunză) [multinervate,
many-nerved ; vielnervig, vieladerig ;
multinervié; sokerű, gazdagon ere­
zett ; многожилковатый] —> multi-
nervatus
1023 POLYPHOTICUS (gr.-, φώς, φωτός
„lumină") -* euphoticus
1024 POLYPHRAGMA TICUS (gr. -, φράγ­
μα, φράγματος „îngrădire"), multi-
septat, multicompartimentat ; cu mai
mulţi loculi sau loji [multiseptate ;
vielkammerig, vielquerfăcherig ; mul-
tisepté, à plusieurs cloisons; több­
kamrás, sokrekeszes ; многоперего­
родчатый] - • multiseptatus
1025 POLYPHYLESIS f, POLYPHYLIA
f (gr. -, φϋλον „trib"), polifileză, ori­
gină din mai multe tipuri ancestrale
[polyphyly; Polyphylie, Vielstămmig-
keit ; polyphylie ; polifilia ; полифилия]
—*• polygenesis
1026 POLYPHYLETICUS ( g r . - ) , polifi-
letic, care coboară din mai multe
linii parentale (descendenyă) [poly-
phyletic ; polyphyletisch, vielstămmig ;
polyphylétique ; polifilétikus, többtör-
Zbû ; полифилетический] —»· polygene-
ticus
1027 POLYPHYLLIA [f (gr. -, φύλλον
„frunză"), polifilie, augmentarea anor­
mală a numărului de frunze dintr-un
verticil [polyphylly; Polyphyllie, Viel-
blâttrigkeit ; polyphyllie ; soklevelű-
ség; полифиллия] —• phyllomania
1028 POLYPHYLLUS (gr. - ) , polifil, mul-
tifoliat, cu frunze numeroase [many-
leaved; vielblättrig, reichblättrig; po­
lyphylie, à plusieurs feuilles; sokle­
velű ; многолистный] —*• muliifoliatus,
multifolius, pleiophyllus, plurifolius
1029 POLYPHYLOGENIA f (gr.-, φολον
„trib", γένος „neam"), polifilogenie,
filogenie din mai multe linii de des-
POLYPLASTICUS
cendenţă [polyphylogeny ; Polyphylo-
genie ; polyphylogénie ; polifilogénia ;
полифилогения]
1030 POLYPLASTICUS (gr. -, πλαστός
„modelat"), poliplastic, саге conţine
mai multe plastide (ţesut sporogen)
[polyplastic; polyplastisch; polyplas-
tique; poliplasztikus ; полипластичес­
кий]
1031 POLYPLECTJCUS (gr. -, πλεκτός
„împletit"), poliplectic, care poate pro­
duce mai multe combinaţii de gene
[polyplectic ; polyplektisch ; polyplec-
tique; poliplektikus; полиплектичес-
КИЙ]
1032 POLYPLOCAULIS (gr. πολυπληθής
„numeros", καυλός „tulpină"), multi-
caul, cu numeroase tulpini [many-
stemmed ; vielstengelig ; multicaule,
à plusieurs tiges; sokszárú; много­
стебельный] -* multicaulis
1033 POLYPLOIDA f (gr. πολύς „mult",
άπλοός „singur", ίδιος „obişnuit"),
poliploidă, organism cu peste două
garnituri cromozomice în fiecare nu­
cleu [polyploide ; Polyploide ; poly-
ploîde; poliploidă; полиплоида]
1034 POLYPLOIDATIO f (gr.—), poli-
ploidare, provocarea artificială a poli-
ploidiei [polyploidation ; Polyploidi-
sierung ; polyploidation ; poliploidáció ;
полиплоидация]
1035 POLYPLOIDEUS (gr. —), poliploid.
1. Care manifestă poliploidie. 2. Cu
număr mai mare decît dublul cromo­
zomilor din generaţia haploidă [poly­
ploid; polyploid; polyploide; poli­
ploid ; полиплоидный]
1036 POLYPLOIDIA f (gr.—), poliploi­
die, prezenţa în celulele organismului
a unui număr de cromozomi de peste
două ori mai mare (4n,6n etc.) decît la
generaţia haploidă (Winkler) [poly­
ploidy; Polyploidie; Polyploidie; poli-
ploidia; полиплоидия]
1037 POLYPLOS ТЕ MON IA î (gr. -, στή-
μων „fir"), poliplostemonie, prezenţa
în floare a numeroase verticile de
staminé [polyplostemony ; Polyploste-
monie; polyplostemonie; poliploszte-
mónia; полиплостемония]
1038 POLYPTERUS (gr. -, πτερόν „ari­
pă"), muilialat, cu numeroase ari­
pioare [multialate, many-winged; viel-
flügelig; à plusieurs ailes; sokszár-
nyacskás ; многокрылый] -* multialatus
1039 POLYPYRENUS (gr. -, πυρήν „sîm-
bure"). 1. Cu sîmburi numeroşi. 2.
Cu nuclei numeroşi [polypyrenoub ;
898
vielsteinkernig, vielkernig; à plusieurs
noyaux; sok csontármagvú, sok sejt-
magvú ; многокосточковый, много­
ядерный]
1040 POLYRRHIZUS (gr. -, ι^ίζα „rădă­
cină"), cu numeroase rădăcini [poly-
rhizous, polyrhizal, many-rooted ; viel-
wurzelig, reichbewurzelt ; polyrhize,
à plusieurs racines ; sokgyökerű ; много­
корешковый]
1041 POLYSACCHARIDAE f pl (gr.-,
σάκχαρ „zahăr"), polizaharide, hidraţi
de carbon prezenţi în sucul celular
[polysaccharides ; Polysachariden ; po­
lysaccharides ; poliszaccharidok ; по­
лисахариды]
1042 POLYSAPROBIUS (gr. -, σαπρός
„putred", βίος „viaţă"), polisaprobic,
capabil să vieţuiască într-un mediu
cu multe impurităţi (organism) [poly-
saprobic ; polysaprob ; polysaprobe ;
poliszaprób ; полисапробный]
1043 POLYSARCA f (gr. -, σαρξ „carne"),
polisarcă, dezvoltarea anormală a plan­
tei (excrescenţe, malformaţii etc.) da­
torită excesului de suc nutritiv [po-
lysarca ; Vollsaftigkeit ; polysarcie ; po­
liszárka ; полисарция]
1044 POLYSEPALUS (gr, -, lat. sepalum
„sepală"), polisepal, cu mai multe sé­
pale libere [many-sepaled ; vielkelch-
blättrig, mehrkelchblăttrig ; polysé-
pale ; sok csészelevelű ; многочашелис-
тиковый] -+ pleiosepalus
1045 POLYSETUS (gr.-, lat. seta „păr
aspru"), cu multe sete [multisetose,
many-bristled; vielborstig; multisète;
soksertéjű; многощетинковый] —>• mul-
tisetus
1046 POLY SI PHON ICU S (gr. -, σύφον
„tub"), polisifonic, cu о serie cen­
trală de celule înconjurate de celule
periferice (axa la Rhodomelaceae) [po-
lysiphonic ; poljísiphon ; polysiphoni-
que ; poliszifónikus ; многотрубчатый]
1047 POLYSOMATIA f (gr. -, σώμα „corp"),
polisomatie, prezenţa colectivă a ce­
lulelor diploide şi poliploide în ţesut
sau la un individ (Langlet) [polyso-
maty; Polysomatie; polysomatie; po-
liszomácia ; полисомация]
1048 POLYSOMIA f (gr. - ) , polizomie,
prezenţa cromozomilor supranumerar
(Blakeslee) [polysomy ; Polysomie ;
polysémie; poliszómia; полисомия]
1049 POLYSOMICUS (gr. - ) , polizomie, (м
număr de cromozomi în plus sau în
minus cu 1 — 2 unităţi faţă de numărul
normal diploid (nucleu) [polysomic;
β99
polysomisch ; polysomique; poliszómi-
k u s ; полисомический]
1050 POLY S ΡΕ RM ALI S, POLYSPER-
MATUS, POLYSPERMUS
σπέρμα „sămînţă"), polisperm, cu nu­
meroase seminţe (fruct) [polysper-
mous, many-seedod; vielsamig; poly-
sperme ; sokmagvú ; многосемянный]—>·
pleiospermus, multispermus
1051 POLYSPERMIA f ( g r . - ) , polisper-
mie, fecundarea ovulului prin mai
mulţi gameţi masculi [polyspermy;
Polyspermie ; Polyspermie ; polisper-
mia ; полиспермия]
1052 POLYSPORA f (gr.-, σπορά „să­
mînţă"), polispor, celulă reproductivă
care se divide în mai mult de p a t r u
spori (Renner) [polyspore ; Polyspore ;
polyspore; polispóra; полиспора]
1053 POLYSPORANGIATUS (gr. - , άγ-
γείον „vas"), polisporangiat, cu mai
mulţi sporangi [polysporangiate ; po-
lysporangiat ; polysporangié ; polispo-
rángiumos ; полиспорангиатиый]-•/)/!*-
risporangiatus
1054 POLYSPORUS (gr.--), polisporic, cu
mai mulţi spori [many-spored ; viel-
sporig; à beaucoup de spores; sokspó­
r á s ; многоспоровый] —• multisporus
1055 POLYSTACHYS, POLY ST ACHY-
US (gr. -, στάχυς „spic"), cu mai multe
spice [many-spiked ; vielăhrig, ähren­
reich ; polystachyó ; sokkalászú ; много-
колосый]
1056 POLYSTELE f (gr.-, στήλη „co­
loană"), polistel, cu mai multe stele
sau cilindri centrali (rădăcina la Le-
guminosae) [polystele ; Polystele; po-
lystèle; polisztéle; полистела]
1057 POLYSTELIA f (gr.-), polistelie,
prezenţa mai multor cilindri centrali
(Selaginella) [polystely ; Polystelie ;
polystélie; polisztélia; полистелия]
1058 POLYSTELICUS ( g r . - ) , polistelie,
multistelic, cu mai mulţi cilindri cen­
trali (tulpina la Filices) [polystelie;
polystel ; polystélique ; polisztélikus,
soksztéléjű; полистелический] —>/nui-
tistelicus
ЮУЭ POLYSTEMONEUS, POLYSTE-
MONUS (gr. -, στήμον „fir"), poliste-
mon 1. Cu staminé de două ori mai
multe decît petalele (androceu, floare).
2. Cu numeroase staminé. 3. Cu mai
multe serii de staminé (Lauraceae)
[polystemonous ; polystemon ; vielmăn-
nig; polystémone; polisztémon, több-
porzós; многотычиночный] —*• po-
lyandrus
POLYTHALAUMS
1060 POLYSTICHUS (gr. -, στίχος „se­
rie"), multiseriat, dispus în mai multe
serii, rînduri sau verticile (scvame,
(gr.-, staminé) [multiseriate, polystichous,
many-rowed, many-ranked ; vielreihig,
vielzellig; multisérié, polystique, à
plusieur rangs; többsoros, soksoros;
многорядный] —»• multiserialis, multi-
seriatus, pluriserialis
1061 POLYSTICTUS (gr. -, στικτός „punc­
tat, pestriţ"), multipunctat, cu nu­
meroase puncte sau pete [multipunc-
tate ; vielpunktiert, reichpunktig ; mul-
tiponctué ; sokpontozású ; многоточеч­
ный] —• multipunctatus
10G2 POLYSTIGMATICUS, POLY ST IG-
MUS (gr. -, στίγμα „semn"), cu nu­
meroase stigmate [polystigmus ; viel-
narbig ; polystigmé ; sokbibéjű ; много-
рыльцевый] -г* stigmatosus
1063 POLYSTOMATUS (gr. -, στόμα
„gură"), polistomatic, cu s t o m a t e nu­
meroase [polystomatous ; polystoma-
tisch ; polystomatique ; sok zárósejtű ;
полистоматический]
1064 POLYSTOMUS (gr. - ) , polistom, cu
multe deschizături sau haustorii [po-
lystomous, many-mouthed ; vielmün­
d i g ; polystome; többnyílású; много-
зевный]
1065 POLYSTROMATICUS (gr. -, στρώμα
„saltea"), polistromatic, cu mai multe
Strome [polystromatic ; polystroma-
tisch; polystromatique ; többstrómás;
полистроматический]
lOGG POLYSTYLARIS, POLYSTYLUS
(gr. -, στΰλος „coloană"), polistilic, cu
mai multe stile [polystylous, m a n y -
styled ; vielgriffelig ; à plusieurs styles ;
több bibeszálú; многостолбиковый]
1067 POLYSYMMETRIA f (gr. -, συμ­
μετρία „simetrie"), polisimetrie, si­
metrie multilaterală ; cu mai multe
planuri de simetrie [polysymmetry ;
Polysymmetrie ; polysymétrie ; poliszim-
metria, többoldalú részarányosság;
полисимметрия]
1008 POLYSYMMETRICUS ( g r . - ) , po­
lisimetrie; cu simetrie m u l t i l a t e r a l ă ;
actinomorf (floare, frunză) [polysym-
metrical, actinomorphic ; polysymme­
trisch ; polysymétrique ; poliszim-
metriás, többszimmetriás, többoldalúan
részarányos ; полисимметричный] —> ac-
tinomorphus
1069 POLYTHALAMUS (gr. -, θάλαμος
„dormitor"), politalamic 1. Provenit
din mii multe flori (fruct agregat).
2. Cu mai mult de o floare în invo-
POLYTHELEUS 400
lucru [polythalamic ; polythalamisch ; polytypique ; politipikus ; политипи­
polythalami que ; politalamikus ; много­ ческий] -* pleiotypicus
камерный, сборный] 1079 POLYURUS (gr.-, ουρά „coadă"),
1070 POLYTHELEUS, POLYTHELIS multicaudat [multicaudate ; viel-
(gr. -, θηλή „mamelon", θέλεια „feme­ schwanzig; multicaudé; sokfarkú;
ie"), politelic 2. Cu mai multe veruco- многохвостый] —>• multicaudatus
zităţi. 2. Cu mai multe ovare deosebite 1080 POLYVALENS (gr. -, lat. valeo „a va­
(floare) [polytheleus, many-warted ; lora") —»• multwalens, plurivalens
vielwarzig ; polythélé, à plusieursverru-
es ; sokszemölcsű ; многоборОдавчатыГ ] 1081 POLYVORUS (gr.-, lat. voro „a
mînca") —>· polyphagus, pleiophagus,
1071 POLYTOMIA f (gr.-, τόμη „divi­ pluriphagus, plurworus
zare"), politomie, ramificarea vîrfului
axei principale a tulpinii sau inflo­ 1082 POLYXENUS (gr. -, ξένος „gazdă")
rescenţei în mai mult de două ramuri —*• pleioxenus
secundare divaricate [polytomy; Po- 1083 POL YZONA TUS, POL YZONUS (gr.-,
lytomie; polytomie; politómia; no- lat. zona „zonă") —>• multizonatus
литомия] -+ multifurcatio
1084 POLYZYGOSIS f (gr. -, ζυγός „jug"),
1072 POLYTOMUS (gr. - ) , multipartit, di­ polizigoză, conjugarea mai multor
vizat în mai multe părţi [multipar­ gameţi (Crozier) [polyzygosis ; Polyzy-
tite, polj-tomous; polytom, vielteilig, gosis; polyzygosis; polizigózis; поли-
vielmalgeteilt ; polytome, divisé en зигозис]
plusieurs parties; sokosztatú, több­
ször bemetszett ; многораздельный, 1085 POMACEUS, POMACEU 1. Refe­
многонадрезный] —> pleiotomus, mul- ritor la mere. 2. De culoarea verde
tiparíitus, heterotomus a merelor [poniaceous, apple-green ;
apfelartig, apfelgrün ; pomace, vert-
1073 POLYTOPIA i (gr. -, τόπος „loc"), pomme ; almaszerû, almazöld ; яблоч­
politopie, posibilitatea formării unor ный, яблочнозелёный]
soiuri, biotipuri sau ecotipuri poli-
filetice cu puţine caractere diferen­ 1086 POMARIUM η, pomet, grădină sau
ţiale, pe areale disjuncte [polytopy; livadă cu pomi fructiferi [orchard,
Polytopie, polytope Entstehung; po- fruit-garden ; Obstgarten ; verger, jar­
lytopie ; politópia, politop keletkezés ; din fruitier ; gyümölcsöskert ; плодо­
политопия] вый сад] —» pometum
1074 POLYTOPUS, POLYTOPICUS (gr. 1087 POMERIDIANUS -* poslmeridianus
- ) , politopie, format pe areale 1088 POMETUM η - • pomarium
diferite [polytopic ; polytop ; polytope ;
politópikus ; политопный] 1089 POMIFER, pomifer, care produce
fructe pomacee [pomiferous, pome-
1075 POLYTRICHUS (gr. -, θρίξ, τριχός bearing; apfeltragend; pomifère; al-
„păr") politrib, cu mai mulţi peri, matermő ; яблоконосный]
cili sau flageli [polytrichous ; viel-
haarig, Aielgeiselig, vielwimperig ; po- 1090 POMIFORMIS, pomiform, de forma
lytrique; sokszőrű, sokpillájú, sokcsil- merelor [pomiform, apple-shaped; ap-
langós ; многоволосистый, многоресни- fel-förmig; pomiforme; alma alakú;
чатый] яблокообразны й]
1091 POMOLOGIA f (lat. pomum „fruct",
1076 POLYTROPHIA i (gr. -, τροφή „ali­ gr. λόγος „vorbire"), pomologie, stu­
ment"), politrofic, nutriţie pe mai diul morfologic şi agrobiologic al spe­
multe plante gazde [polytrophy; Po-
lytrophie ; polytrophie ; politrófia ; no- ciilor şi soiurilor de pomi [pomology ;
литрофия] Obstbaukunde; pomologie; gyümölcs­
ismerettan, gyümölcsészet ; помоло­
1077 POLYTROPHICUS, POLYTRO- гия]
PHUS (gr. —), politrof, cu capacitate 1092 POMUM η, fruct. 1. Poamă. 2. Fruc­
de adaptare la nutriţie diferenţiată, tul pomoideelor [pome; Apfelfrucht;
pe substraturi variate [polyirophic ; pomme ; almatermés ; фрукт, яблочный
polytroph; polytrophe; politrof; no- плод]
литрофный]
1093 PONDEROSUS, greu [heavy, weight ;
1078 POLYTYPICUS (gr. -, τύπος „mo­ schwer, gewichtig; pondereux, lourd;
del"), politipic, care cuprinde mai nehéz, súlyos; тяжёлый, увесистый]
multe categorii sistematice inferioare
(gen, specie) [polytypic; polytypisch; 1094 PONDUS IIYDROGENII -* pH
401
1095 PONTICUS, pontic, саге creşte în
regiunile din jurul Mării Negre (ele­
ment floristic) [pontic ; pontisch ; pon-
tique; pontikus; понтичный]
1096 PONTOPHILUS (gr. πόντος „mare",
φιλέω „a iubi"), pontofil, care creşte
în mările adînci [pontophilous ; pon-
tophil; pontophile; tengerben élő;
понтофильный]
1097 PONTOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), pontofite, plante din mările
adînci [pontophyta ; Pontophjten;
pontophytes; tengeri növények, pon-
tofiták; понтофиты]
1098 POOPHYTA η pl (gr. πόα „iarbă,
păşune", -), poofite, pŢante de păşuni
şi pajişti (Clements) [meadow-plants;
Weidepflanzen; plantes de pâturage;
legelői növények ; поофиты]
1099 POOPHYTICUS (gr. - ) -^ pratensis
1100 POPULATIO f, populaţie, totalitatea
indivizilor unei specii dintr-o regiune
limitată a arealului acesteia, consti­
tuind şi o comunitate de reproducere
[population ; Population, Fortpflan­
zungsgemeinschaft ; population ; popu­
láció; популяция]
1101 PORÁN DRU S (gr. πόρος „treeere",
άνήρ, ανδρός „bărbat"), porandric,
cu antere poricide [porandrous; po-
randrisch; porandrique; porándrikus;
порандрический]
1102 PORATUS -* porosus
1103 PORCELLANEUS, porcelaneu, de cu­
loarea opac albă a porcelanului [por-
celainous ; porzellanfarbig ; couleur de
porcelaine ; porcelánfehér ; фарфоро-
белый]
1104 PORENCHYMA η (gr. πόρος „tre­
eere", Ιγχυμα „umplutură"), poren-
chim, ţesut poros ; ţesut format din
celule alungite şi aparent poros [po-
renchyma ; Porenchym ; porenchyme ;
porenchima ; поренхима]
1105 PORICIDUS, poricid, care se des­
chide prin pori (anteră, capsulă) [pori-
cidal ; löchrig-öffnend, porizid ; pori­
cide; likacsos felnyílású; поровый]
1106 PORIFER porosus
1107 POROGAMIA f (gr. πόρος „trecere",
γάμος „căsătorie"), porogamie, fecun­
darea ovulului cînd tubul polinic
pătrunde prin micropil (Treub) [poro-
gamy; Porogamie; porogamie; poro-
gámia ; порогамия]
1108 POROGAMUS (gr. - -), porogam,
fecundat prin porogamie (plantă) [po-
POROPHYRNEURÜS
rogamous; porogam; porogame; po­
rogam; порогамный]
1109 POROIDAE f pi (gr. -), poroide, mici
puncte poriforme pe membrane (Dia-
tomeae) [poroids ; Poroiden ; poroides ;
poroidok; пороиды, маленькие угл­
убления]
1110 POROMÉT RU M η (gr. -, μέτρον
„măsură"), porometru, instrument
pentru măsurarea dimensiunii sto-
matelor [porometer ; Porenmesser ; po-
romètre; pórusmérő; порометр]
1111 POROPHYLLUS (gr. -, φύλλον „frun­
ză"), porofil, cu frunze avînd puncte
poriforme transparente [porophyllous ;
porenblättrig ; porophylle ; pórusos
levelű ; перистолистный]
1112 POROSITAS f, porozitate, capaci­
tatea unor corpuri de a putea pă­
trunde prin ele gaze (ramură, sol)
[perosity; Porosität; porosité; poro-
zitás ; пористость]
1113 POROSUS, -PÓRUS (gr. -), poros.
1. Prevăzut cu pori sau stomate
(capsulă, celulă, vas) (biporus, cryp-
toporus). 2. Găurit [porosé, porous;
porös, porenreich, durchlöchert ; po­
reux, percé; porózus, likacsos; порис­
тый, дырчатый] —* foraminatus, pora­
tus, porifer, stomatifer, -slrnus
1114 PORPHYR-, PORPHYRO-, POR-
PHYREUS (gr. πορφύρεος „purpu­
riu"), purpuriu, de culoare roşcat
purpurie (porphyracanthus, porphy-
rocarpus) [purple-coloured, purple- ;
purpurfarbig, purpur- ; pourpré ; bí­
borpiros, bíbor színű ; пурпуровый,
порфировый, пурпурно-] —»• purpureus
1115 PORPHYRANDRUS (gr. -, άνήρ,
ανδρός „bărbat"), cu staminé pur­
purii [porphyrandrous ; purpurstaub-
blättrig ; porphyrandre ; bíborpiros
porzójú ; пурпурнотычиночный]
1116 PORPHYRANTHUS (gr. -, άνθος
„floare"), cu flori purpurii [purple-
flowered ; purpurblütig ; à fleurs pour-
prées; bíborpiros virágú; пурпурно-
цветковый]
1117 PORPHYROBAPHUS (gr. -, βαφή
„culoare") —>• porphyreus, purpureus
1118 PORPHYROLEUCUS (gr. -, λευκός
„alb"), purpuriu deschis [light-purple ;
hellpurpurrot; pourpré clair; világes
bíbor ; светло-порфировый]
1119 PORPHYRONEURUS (gr. -, νεύρον
„nerv"), cu nervuri purpurii [purple-
nerved ; purpurnervig ; à nervures
pourprées ; bíboros erezetű ; пурпурно-
жилковатый]
PORPHYROPHLERIUS
1120 PORPHYROPHLERIUS (gr. -, φλέψ,
φλεβός „vînă") —»^ porphyroneurus
112J PORPHYROPHYLLUS (gr. -, φύλλον
„frunză"), cu frunze purpurii [purple-
leaved ; purpurblăttrig ; à feuilles pour­
prées; bíborpiros levelű; пурпурно-
листный]
1122 PORRACEUS, poraceu, verde ca
prazul [porraceous, leek-green ; lauch­
grün ; porracé, vert-poireau ; poré-
hagyma-zöld; лукпорео-зелёный]
1123 PORRECTUS, PORRIGENS (por-
rigoj, prelungit înainte (stamina)
[porrect, strechted, extended outwards ;
ausgestreckt, hervorgestreckt ; porri-
gé; kinyúló, előrenyúlt; вытянутый,
протянутый, удлинённый] —»• proîensus,
prominens
1124 PORULOSUS (gr. πόρος „trecere"),
porulos, cu pori mărunţi [porulose ;
kleinporig, kleinlöchrig ; poruleux ; kis-
pórusú; мелко пористый]
1125 PÓRUS m (gr. -), por, deschizătură
mică pe organe (anteră, capsulă,
stomate epidermice) [pore, minute
opening; Pore, Loch, kleine Öffnung;
роге, petit orifice ; pórus, apró nyilas ;
пора, маленькое отверстие]
1126 POSITIO f, poziţie, aşezare, situaţie
[position, site; Lage, Stand; position,
place; helyzet, elhelyezés; положение,
установка]
1127 POSITIVUS, pozitiv (opus negati­
vului, V. tropismele) [positive ; positiv ;
positif ; pozitiv ; позитивный, положи­
тельный]
1128 POSITUS, -POSITUS, pus, aşezat
(antepositus, appositus) [placed, sea­
ted, situated; gestellt, gesetzt; placé,
situé; elhelyezett, -helyzetű; поло­
женный]
1129 POSTADAPTATIO f, postadaptare,
adaptarea progresivă а unei populaţii
la condiţiile mediului schimbat în care
trăieşte [postadaptation ; Postadap­
tation ; postadaptation ; posztadap­
táció ; постадаптация]
ИЗО POSTAESTIVUS, postestival, de la
sfîrşitul verii (înflorire, specie) [post­
estival; nachsommerlich; postestival;
nyárkövető, nyárutói ; заднелетный]
1131 POSTCARPOTROPISMUS m (lat.
post „după", gr. καρπός „fruct",
τροπή „curbare"), postcarpotropism,
mişcarea de curbare a pedunculului
după maturaţia fructului, favorizînd
diseminarea [postcarpotropism; Post-
402
karpotropismus ; postcarpotropisme ;
posztkarpotropizmus ; посткарпотро-
пизм]
1132 POSTCLIMAX f (lat. -, gr. κλιμαξ
„scară"), postclimax, stadiu al aso­
ciaţiilor relictare care au supravieţuit
din climatele umede şi calde ale
timpurilor geologice [postclimax ; Post-
klimax ; postclimax ; posztklimáx ;
постклимакс]
1133 POSTDILÜVIALIS, postdiluvial, re­
feritor la perioada de după diluviu
[postdiluvial ; postdiluvial ; postdilu­
vial ; posztdiluviális, özöuvízutáni ;
постдилувиальный]
1134 POSTERUS (comp. POSTERIOR,
sup. POSTREMUS), posterior, care
este în urmă; următorul; care este
după (în spaţiu sau timp) [later,
last, after; hinter, hintergelegt, fol­
gend, nachfolgend; postérieure, sui­
vant; hátulsó, utáni, következő;
позднейший, следующий]
1135 POSTFERTILISATIO f, postfertili-
zare, fertilizarea ovulului la matu­
ritatea acestuia [postfertilization ; Post-
fertilisation ; postfertilisation ; posztfer-
tilizáció ; постфертильизация]
1136 'POSTFLORALIS, postfloral, relativ
de timpul de după înflorire (schim­
barea coloraţiei unor organe) [post-
floral; postfloral; postfloral; virágzás
utáni; постфлоральный]
1137 POSTFLORATIO f, postfloraţie, per­
sistenţa învelişurilor florale după în­
florire (Lindman) [postfloration ; Post-
floration ; postfloration ; posztfloráció ;
постфлорация]
1138 POSTGLACIALIS, postglacial, diu
timpul de după perioada glaciaţiunilor
(relict) [postglacial ; postglazial, nach-
eiszeitig ; postglaciaire ; posztgla­
ciális, jégkorszak utáni; послелед­
никовый]
1139 POSTICUS, postic, posterior, situat
în partea posterioară (anteră) [posti-
cal, posticous; hinterer, hinterseitig,
postikalseitig; postérieur; hátulsó;
задний] -^ extrorsus
1140 POSTMATURATIO î, postmatura-
ţie, stadiul reproductiv al maturaţiei
după trecerea perioadei de odihnă
[postmaturation ; Postmaturation ;
postmaturation ; utóérés ; постматура-
ция]
1141 POSTMEIOTICUS (lat. -, gr. μείωσις
„reducere"), postmeiotic, care are
loc după diviziunea reducţională din
cariocineză [postmeiotic ; postmeio-
403
tisch; postméiotique; posztmeiótikus;
постмеиотический]
1142 POSTMERIDIANUS, postmeridian,
de după masă; care înfloreşte după
masă (floare) [in the afternoon ; nach­
mittägig ; d'aprés-midi ; délutáni, délu­
tán virágzó; послеполудный] —• po-
meridianus
1143 POSTREDUCTIO f, postreducţie, a
doua fază a reducţiei cromatice în
cazul plantelor inferioare, cînd are
loc repartiţia factorilor genetici ale
ambelor părinţi [postreduction; Post­
reduktion ; postreduction ; posztreduk­
ció ; постредукция]
1144 POSTVERNALIS, POSTVERNUS,
postvernal, de la sfîrşitul primăverii
(înflorire, specie) [postvernal; spăt-
frühlingszeitig; postvernal; későtava­
szi, nyárelőző; послевесенный]
1145 POSTZYGOTICUS (lat. -, gr. ζυγός
"jug"), postzigotic, rezultat după în­
cheierea fazei procesului sexuat al
fuziunii nucleare (hibrid) [postzygotic ;
postzygotisch ; postzygotique ; poszt-
zigótikus ; постзиготный]
1146 POTAMICOLUS (POTAMICOLA f)
(gr. ποταμός „apă curgătoare", lat.
colo „a locui"), potamicol, care
creşte în rîuri şi ape curgătoare [pota-
micolous, river-dwelling ; flußbewoh­
nend; potamicole; pataklakó, folyó­
vízben élő ; обитающий на реках]
1Í 47 POTAMOROTANICA f (gr. -, βοτάνη
„iarbă"), potamobotanica, botanica
apelor curgătoare [potamobotany; Po-
tamobotanik; potamobotanique; po-
tamobotanika, folyóvizek növénytana;
потамоботаника]
1148 POTAMOPHILUS (gr. -, φιλέω
„а iubi"), potamofil, care creşte în
ape curgătoare [potamophilous, river-
loving ; flußliebend ; potamophile ;
folyót kedvelő ; реколюбивый]
1149 POTAMOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), potamofite, plante саге
populează apele curgătoare [potamo-
phyta, river plants; Potamophyten,
Flußpflanzen; potamophyles; folyó­
vizek növényzete; потамофиты]
1150 РОТАМО Ρ LAN С ТО Ν η (gr. -, πλαγ-
κτός „rătăcitor"), potamoplancton,
planctonul apelor curgătoare [pota-
moplankton; Potamoplankton ; pota­
moplancton ; folyóplankton ; потамо-
планктон]
1151 POTENS, POTENTIALIS (possum),
care poate ; puternic ; viguros ; efi­
cace; capabil, potenţial (armipotens,
PRAERENS
aequipotentialis) [powerful, potent, vi-
gurous, efficacious, efficient; fâhig,^
mächtig, wirksam; puissant, efficace,
capable, potentiel; biró, képes, erő­
teljes, hatásos; способный, крепкий,.
действенный]
1152 POTENŢI А f, putere, vigoare, ca­
pacitate (de reproducere, de regene­
rare) [potency, strength; Kraft, Fä­
higkeit, Befähigung; puissance, force^
capacité; erő, képesség; власть, спо­
собность]
1153 POTENTIOMETRUM η, potenţio-
metru, instrument pentru măsurarea
concentraţiei ionilor de hidrogen [po­
tentiometer ; Potentiometer ; poten­
tiomètre ; potenciométer ; потенцио­
метр]
1154 POTETOMETRUM η (gr. ποτής^
ποτΐίτος „acţiunea de a bea"), po-
tetometru, aparat pentru măsurarea
cantităţii de apă absorbită de frunze
(Moli) [potetometer ; Potetometer ; po-
tetomètre; potetometer; потетометр}
H55 POTOMETRUM η (gr. - -), poto-
metru, instrument pentru măsurarea
circulaţiei lichidelor sau a absorbţie»
lor din ţesuturi (Darwin) [potometer;
Potometer; potomètre; potométer;
потометр]
1156 PRAE- 1. înainte (în timp şi în
spaţiu). 2. Foarte (praehistoricus, prae-
positus, praealtus) [before, very ; vor,
vorher, sehr; au devant, auparavant,
pré-, très ; előtti, nagyon ; пре-, пред-,,
перед, впереди, очень]
1157 PRAEADAPTATIO Î, preadaptare,
predispoziţia genetică а unor taxoni
de a se adapta la condiţiile mediului
schimbat [preadaptation ; Präadap­
tation; préadaptation; preadaptáció;
преадаптация]
1158 PRAEALPINUS, préalpin, aflat în
zona alpină inferioară (regiune, specie)
[préalpine; präalpin; préalpin; pré­
alpin, haA^asalji ; преальпйиский]
1159 PRAEALTUS, foarte înalt [very
high; sehr hoch, erhaben; trés haut;
nagyon magas; возвышенный, очень
высокий] —»· praecelsus
Ибо PRAEANTHESIS f (lat. prae „înain-
te", gr. ανθησις „înflorire"), preante-
ză, oprirea prematură a dezvoltării
petalelor din cauza luminii insuficiente
datorită timpului nefavorabil, peta­
lele fiind depăşite de stigmate [prean-
thesis; Präanthese; préanthèse; pre-
a η t é ζ i s ; преантезис]
1161 PRAESENS (praebeo), manifestînd,
dovedind, indicînd, oferind (affini-
PRAECEDENDA
natem speciei praebens dovedind înru-
direa speciei) [exhibiting, indicating,
showing, presenting ; äußernd, zeigend,
bestätigend ; prouvant, indiquant, ma-
nifestant; tanusitó, szolgáltató; ki-
mutató ; представляющий, дающий,
имеющий]
1162 PRAECEDENDA η pl, precedende,
material de publicaţie ce precede о
lucrare de publicat pentru a se putea
face trimitere la ea [precedenda;
Präzedenda; praecedenda; praeceden-
da; прецеденда]
1163 PRAECEDENS (praecedo), prece­
dent, саге premerge ; anterior [prece­
ding; vorgehend; précédent; mege­
lőző; предыдущий]
1164 PRAECELSUS ->· praeallus, per·
grandis
1165 PRAECIPITATIO f, precipitaţie
1. Formarea precipitatului. 2. Ploaie
[precipitation, rain ; Präzipitation, Nie­
derschlag, Regen ; précipitation, pluie ;
kicsapódás, csapadék; преципитация,
осаждение, дождь]
1166 PRAECIPUUS, special, deosebit [es­
pecial; besonder; spécial, particulier ;
különleges, sajátságos, kitűnő; преи-
мущес твенный]
1167 PRAECLIMAX f (lat. prae „înainte",
gr. κλϊμαξ „scară"), preclimax 1.
Stadiu al asociaţiilor relictare insulare
dintr-un climax. 2. Stadiul vegetaţiei
care precede dezvoltarea completă
a climaxului (Clements) [preclimax ;
Präklimax ; preclimax ; préklimax ;
преклимакс]
1168 PRAECOCITAS f, precocitate 1.
Maturaţie timpurie. 2. începerea îna­
inte de vreme a profazei în meioză
(Darlington) [precocity; Präkozität ;
précocité ; prekocitás, korai érés ; скоро­
спелость, раннее созревание]
1169 PRAECOX, PRAECOCI-, precoce,
dezvoltat mai devreme; cu maturaţie
timpurie (praecociflorus) [precocious,
developing early, ripening early; früh,
frühzeitig, frühreif ; précoce ; korai,
időelőtti, rövidérésű ; ранный, скоро­
спелый]
1170 PRAECURSORIUS, precursor, pre­
mergător, care trebuie cultivat înainte
de cultivarea altor plante (plantă)
[precursory ; vorläufig ; précurseur ;
előző, megelőző ; предществующий]
1171 PRAEDETERMINATIO f, prede­
terminare, influenţa genotipului femei
asupra formării caracterelor la urmaşi
[predetermination ; Prädetermination ;
404
prédétermination ; predetermináció ;
предетерминация]
1172 PRAEDISPOSITIO f, predispoziţie,
receptivitate ereditară (la boli) [pre­
disposition ; Empfänglichkeit, Emp­
findlichkeit ; prédisposition ; öröklött
hajlamosság; предрасположение]
1173 PRAEDITUS, prevăzut cu, înzestrat
cu (caulis anthodio solitario praeditus
tulpină prevăzută cu un singur an-
todiu) [provided with, posessed of;
versehen ; pourvu, muni ; ellátott, biró ;
снабженный, наделенный] —»· instructus,
munitus
1174 PRAEDIUM n, proprietate funciară,
moşie, teren [property; Besitz, Eigen­
tum; propriété; birtok, tulajdon, te­
lek; имение, поместье]
1175 PRAEDOMINANS (praedomino),
predominant, preponderent, cu domi­
nanţă covîrşitoare (o specie din aso­
ciaţie) [predominant ; vorherrschend,
überwiegend ; prédominant ; túlsúlyban
levő, uralkodó ; доминирующий, гос­
подствующий]
1176 PRAEFATIO f, prefaţă, introducere
(la о lucrare) [preface; Vorwort, Vor­
rede, Einleitung ; préface ; bevezetés,
előszó; введение, предисловие]
1177 PRAEFERENTIALIS, preferenţial,
cu optimul de dezvoltare legat de
condiţiile unei asociaţii (specie) [pre­
ferential ; vorzüglich ; préférentiel ; pre-
ferenciális ; предпочтительный]
1178 PRAEFLORATIOi,pvQnovÎi\\e, mo­
dul de dispunere şi de pliere a pie­
selor florale în boboc înainte de des­
chidere [prefloration ; Blütenknospen-
lage, Blütendeckungslage ; préflorai­
son ; virágborulás, virágtüremlés ; поч-
косложение цветка] -^ aestivatio
1179 PRAEFLORESCENTIA f -^ prae-
floratio
1180 PRAEFOLIATIO f, prefoliatie, modul
de dispunere şi de pliere a frunzelor
din mugure înainte de deschiderea
acestuia [prefoliation ; Blattknospen-
lage ; préfoliation ; levéltüremlés ; лис­
товое почкосложение] —> ver nat io,
ptyxis
1181 PRAEFOLIUM η -^ prophyllum
1182 PRAEFORMATIO f, PRAEFOR-
MISMUS m, prefonnaţie, prefor-
misra; concepţia (azi depăşită) după
care organismul complet este prefor-
mat în miniatură încă în ovul [pre­
formation ; Präformation, Präformis­
mus, Vorbildungslehre: préformation,
préformisme ; preformáció, prefor-
405 PRATENSIS
mizmus, előreképződés ; преформация, carpe; meredek, szakadékos; пока­
преформизм] тый, крутой]
1183 PRAEFORMATUS, preformat, for­ 1195 PRAESENS (praesum), preîent, exis­
mat mai înainte [preformate ; vorge­ tent (autumne folia praesentia toamna
bildet; préformé; előreképzett; прео­ frunzele prezentet [present, existing;
бразованный] vorhanden, anwesend ; présent ; jelen­
1184 PRAEFUSORIALIS, prefusorial, levő, meglevő ; присуствующий]
Gare precede constituirea fusului acro­ 1196 PRAESENTIA í, prezenţă, existenţa
matic (fibrile r-^) [prefusorial; prä- în măsură diferită a unei specii între
fusorial ; préfusoriel ; prefuzoriális ; indivizii studiaţi sau într-o asociaţie
префузориальный] [presence ; Präsenz, Vorhandensein ;
1185 PRAEGLACIALIS, preglacial, datînd présence ; jelenlét ; присутствие, на­
din timpurile anterioare glaciaţiunilor личие]
[preglacial ; präglazial, voreiszeitlich ; 1197 PRAESUMPTIO f, prezumţie, pre­
préglaciaire; jégkorszak előtti; доле­ supunerea unui fapt ca veridic şi
дниковый] valabil chiar împotriva realităţii (de
1186 PRAEHAUSTORIA η pl, prehaus- ex. Linné Species plantarum vol. I
torii, celule iniţiale papiliforme for­ a apărut în mai 1753, iar vol. II
mate pe epiderma plantelor parazite, în august 1753, totuşi din motive de
servind la absorbţia nutriţiei înainte utilitate practică Codul de nomen­
de formarea haustoriilor (Cuscuta) clatură [art. 13] a creat prezumţia că
[prehaustoria ; Prâhaustorien ; préha- ambele volume au apărut în mai
ustoria, suçoirs initials; préhauszto- 1753) [presumption; Vermutung; pré­
riák, kezdeti szívókák; прегаусторий] somption ; feltételezés ; предвидение,
презумция]
1187 PRAELONG US -»· perlongus
1198 PRAETERITUS, trecut (rami anni
1188 PRAEMATURUS, prematur, ma­ praeteriti ramurile din anul trecut)
turizat înainte de vreme [premature, [past, last ; vergangen ; passé ; elmúlt ;
early ripened ; frühreif ; prématuré ; прошлый]
koraérett ; прематурный]
1199 ; PRAETERMISSUS, omis, neobser­
1189 PRAEMONTANUS, premontan, af­ vat, trecut cu vederea [omitted, neg­
lat în vecinătatea inferioară a mun­ lected, unnoticed; ausgelassen, un­
ţilor (specii) [premontane; vorbergig; beachtet ; omis, inaperçu ; elnézett,
prémontane ; hegyalji ; предгорный] elmellőzött ; просмотренный, пропу­
1190 PRAEMORSUS, premors, brusc щенный]
scurtat la capăt ca şi cînd ar fi fost 1200 PRAEVALENS (praemleo) - • prae-
retezat sau muşcat (frunză r^, ri- dominans
zom r^) [premorse, bitten off; abge­
bissen; mordu; lerágott, visszavágott; 1201 PRAEVALENTIA f, prevalentă, in­
откушенный] completa dominanţă a unui caracter,
în genetică (Correns) [prevalency ; Prä­
1191 PRAEOCCUPATUS, preocupat,ocu­ valenz; prévalence; prevalencia, túl­
pat mai devreme [preoccupated ; früher tengés, túlsúly; преваленция]
besetzt; préoccupé; korábban lefog-
lalt ; ранее занятый]* 1202 PRAEVERNALIS, pre ver η al, de pri­
măvară timpurie [prevernal; präver-
1192 ΡRAEPARATIO f, preparare, pre­ nal; prevernal; korata\aszi; ран-
gătirea prealabilă а obiectului de stu­ невесенный]
diat [preparation; Vorbereitung; pré­
paration ; kikészítés, előkészítés ; пре­ 1203 PRASINUS, PRĂSI-, verde deschis,
парирование] verde ca frunza de ceapă (prasianthus)
[leek-green; hellgrün, lauchgrün; vert-
1193 PRAEREDUCTIO î, prereducţie, re­ poireau, vert-emeraud ; AÜágoszöld,
ducerea cromatică ce are loc începînd hagymazöld ; луково-зелёный] —>• por-
de la prima diviziune mitotică (Kor- raceus
schelt şi Heider) [prereduction ; Pră-
reduktion ; préréduction ; préredukció ; 1204 PRATENSIS, de livadă, de pajişte,
прередукция] pratícol (plante) [pratal, growing ín
meadows ; wiesenbewohnend ; prati-
1194 Piî^£'7ÎC7PrC/^,povîrnit, prăpăstios, cole, de prairie; réti, rétlakó; луго­
abrupt [sloping, precipitous, abrupt; вой] —»· poophyticus, praticolus, psili-
steil, schroff, abgründig; incliné, es- colus, psilophilus*
ρ RAT Ιсо LU s 406
1205 PRATICOLUS (-COLA î) -* pra- 1219 PRIONOPHYLLUS (gr. -, φύλλον
tensis „frunză") —• serratifolius
1206 PRATJJM п,Цуа.аа, pajişte [meadow ; 1220 PRIONOTES (gr. πριονωτός „din-
Wiese; prairie; rét; луг] ţurat") —• serriformis
1207 PREHENSILIS, prehensil, apucător, 1221 PRIORITÁS f, prioritate, întîietate;
саге prin aderenţă sau înfăşurare se regula nomenclaturală а valabilităţii
prinde de un suport (tulpină ~^ taxonilor publicaţi mai devreme cu
[prehensile, grasping; anfassend; pré­ descrieri şi nominalizări în sensul pre­
hensile; fogódzkodó; хватательный] vederilor Codului de nomenclatură
DISCUS PREHENSILIS -* discus botanică [priority ; Priorität ; priorité ;
adhaesivus prioritás, elsőbbség, korábbiság; при­
оритет, первенство]
1208 PRIMARIUS, primar, principal 1.
De ordinul întîi. 2. Format prima dată 1222 PRISMATICUS, prismatic, de forma
(scoarţă /^, ţesut r-^) [primary ; primar, unei prisme (tulpina unor Labiatae,
haupt-; primaire, principal; fő, elsőd­ fructul la Tulipa) [prismatic; pris­
leges; первичный, главный]* matisch, säulenförmig ; prismatique ;
hasábos, hasáb alakú; призматичес­
1209 PRIMIGENIUS, PRIMIGENUS^ кий]
primordialis
1210 PRIMINA f, primina, integumentul 1223 PRISMATIFORMIS -» prismaticus
extern al ovulului [primine; Primine; 1224 PRISMATOCARPUS (\eii.-,gT. καρ­
primine; primine, külső magr ügy ta­ πός „fruct"), cu fructe prismatice [pris-
karó; примина] matocarpous; săulenfruchtig ; prisma-
1211 PRIMITIVUS -* primordialis tocarpe ; hasábos termésű ; призма-
токарпный]
1212 PRIMORDIALIS, primordial, care PRO (ргаер. abl.), pentru, considerat
apare într-o formă iniţială, încă nedi­ 1225
ferenţiată (epidermă ~ , utricul ~) ca (pro parte — p.p. — considerat în
[primordial, first formed; primordial, parte, pro specie — pro sp. — în ac­
erstanfänglich, erstgeboren ; primor­ cepţiune de specie ) [for, as; für, als;
dial; primordialis, elsődleges, kezdeti pour, comme; mint, gyanánt; в ка­
alakú; прнмордиальный, первичный, честве]
зачаточный] —• primitivus* 1226 PROANTHESIS f (gr. προ „înainte",
ονθησις „înflorire"), proanteză, înflo­
1213 PRIMORDIUM η, primordiu, primul rire anormală toamna [proanthesis,
stadiu în dezvoltarea unui organ (de flowering in advance; Proanthesis,
ex. frunza, tulpina) [primordium, be- vorzeitige Entfaltung, herbstliche Auf­
ginning; Anlage; primorde; primor- blühen; proanthèse; proantézis, idő­
dium, kezdemény; примордий, на­ előtti virágzás, másod virágzás; npo-
чало] антез]
1214 PRIMUS, primul, cel dintîi (primo 1227 PROANTHROPICUS (gr. -, άνθρω­
aspectu la prima vedere^ [first ; erster ; πος „om"), proantropic, existent înain­
premier; első; первый] te de apariţia omului pe pămînt (spe­
cie) [proanthropic ; proanthrop; pro-
1215 PRINCIPALIS, principal, mai im­ anthropique ; proantrópikus ; проан-
portant; de ordinul întîi (mugure, тропический]
ramură, tulpină) [principal ; hauptsäch­
lich; principal; fő, elsődleges; ос­ 1228 PROBASIDIUM η (gr. -, βάσιδιον
новной, главный] „picioruş"), probazidie, celulă binu-
cleată intermediară între bazidie şi
1216 PRINCÍPIUM η, principiu, cate­ sporofor, dînd naştere unui teleutospor
goria supremă a normelor fundamen­ (Basidiomycetes) [probasid; Probasi-
tale din Codul de nomenclatură [prin­ dium; probaside; probazidium; npo-
cipie; Prinzip, Grundsatz; principe; базидия]
princípium, alapigazság ; принцип, j 229 PROBOSCIDEUS (gr. προβοσκίς
основа] „trompă"), proboscideu, în formă de
1217 PRION-, PRIONO- (gr. πρίων „fe­ trompă (fructul la Martynia) [snout-
răstrău") (priommus, prionopetalus)—»· shaped; rüsselartig, rüsselförmig ; pro-
serrati-, serrato- boscidé ; ormányszerű ; хоботкозид-
ный]
1218 PRIONANTHUS (gr. -, δνθος „floa- 1230 PROCAMBIUM, η, procambiu, ţesut
re") —»· serratiflorus meristematic primar, cu celule alun-
407
gite, саге dă naştere ţesutului con­
ducător [procambium; Prokambium;
procambium ; prokámbium ; прокам­
бий] —»• desmogenum
1231 PROCARPIUM η (gr. πρό „înainte",
καρπός „fruct"), procarp, organul se­
xual femei format din carpogon, ce­
lule auxiliare şi trichogin, care după
fecundare dă naştere cistocarpului
(Rhodophyceae) [procarp ; Prokar-
pium; procarpe; prokárpium; προ-
карпий]
1232 PROCERUS, înalt, zvelt (arbore)
[high, very tall; hoch, hochragend;
élevé, haut, élancé; magas, sudár;
высокорослый, высокий] —*• excelsus
1233 PROCESSUS (-US) m 1. Proces,
desfăşurarea unui fenomen (fecundaţie).
2. Apendice proeminent (anterele unor
staminé) [process, projecting appen­
dage; Prozeß, Fortsatz; procès, appen-
dice allongé; folyamat, nyúlvány;
процесс, выступ, отросток]
1234 PROCHROM ATJNUM η (gr. -, χρΕ&-
μα „culoare"), procromatina, substanţa
cromatică a nucleolului (Pfitzer) [pro-
chromatin ; Prochromatin ; prochro-
matine ; prokromatin ; прохроматин]
1235 PROCHROMOSOMA η (gr. - , σομα
„corp"), procromozom, cromocentrul
nucleului în stare de repaus (Rosen-
berg) [prochromosome ; Prochromo-
som ; prochromosome ; prokromoszó-
ma ; прохромосома] —»• euchromocen-
trum
1236 PROCLIMAX f (gr. -, κλίμαξ
„scară"), proclimax, stadiu al asocia­
ţiilor relictare care au supravieţuit
din climatele mai reci şi uscate din
timpurile geologice [proclimax; Pro-
klimax; proclimax; proklimáx; προ-
климакс]
1237 PRGCLIVIS -^ declwis
1238 PROCUMRENS (procumbo), pro­
cumbent, culcat pe pămînt; etalat
pe sol fără să emită rădăcini (tul­
pină r^J [procumbent, prostrate ; nie­
derliegend, gestreckt, hingestreckt ;
procombant, couché sur la terre ;
heverő, földreterülő, lefekvő; лежа­
чий] —• humifusus, prostratus
1239 PROCURRENS (procurro) -^ pro­
minens
1240 PRODIENS (prodeo). 1. Саге se
produce. 2. Care apare 3. Care răsare.
4. Proeminent [produced, appearing,
risen, comming forth; entstehend, er­
zeugend, erschienen, hervorspringend;
produissant, apparaissant, poussant ;
PROGAMETA
keletkező, előtűnő, kihajtó, kinyúló;
образующий, выступающий]
1241 PRODROMUS m (gr. πρόδρομος „care
precede"), prodrom, studiu preliminar
(ca titlu de cărţi, Prodromus florae
Romaniae) [preliminary work; vor­
läufiges Werk; prodrome, étude pré­
liminaire; előljáró, bcA^zető tanul­
mány ; прелиминарное изучение]
1242 PRODUCTIVITAS f, productivitate
[productivity; Produktivität, Frucht-
barkeit ; productivité ; termelékenység ;
продуктивность]
1243 PRODUCTIVUS, productiv, fructi­
fer [productive, fruit-bearing; frucht­
bar, fruchttragend ; productif, fructi­
fère; termékeny, termő, termésthozó;
продуктивный, плоизводительный,
плодущий] —> fructifer
1244 PRODUCTUS, prelungit, alungit
înainte (nervură) [lengthened, elonga­
ted, strechted; verlängert, vorgezo­
gen; allongé; megnyúlt; протяжен­
ный, удлинённый, растянутый] - • е-
longatus, prolongatus
1245 PROEMRRYO m (gr. πρό „înainte",
Εμβρυον „fetus"), proembrion 1. Pri-
mordiul embrionului după fecundarea
ovulului. 2. Protonemă (Musai). 3*
Protal (Filices). 4. Tal în faza tî-
nără (Lichencs) [proembryo ; Vor-
keim; proembryon; előcsíra; проэм-
брнон, предзародыш] —»· pseudocotyle-
don
1246 PROFERENS (profera) -* prodiens
1247 PROFERMENTUM η, proferment,
zimogen ; substanţă care se transformă
cu uşurinţă într-un ferment activ
[proferment, zymogen ; Proferment ;
proferment, zymogène ; prófermen-
tum ; профермент] —»• zymogenum
1248 PROFUNDALIS, profundal, de mare
adîncime (regio profundalis zona de
mare adîncime a lacurilor şi mărilor)
[profundal; profundal, tief'-; profon­
dal; profundalis, mélységi; глубоко­
водный] —»· abyssalis
1249 PROFUNDITAS i, profunzime, adîn-
cime [profundity, great depth; Tiefe;
profondeur ; mélység ; глубина]
1250 PROFUNDUS, PROFUNDE-, pro­
fund, adînc [deep ; tief; profond ; mély ;
глубокий]*
1251 PROF и SUS - • humifusus, procum-
bens
1252 PROGAMETA î (gr. πρό „înainte",
γαμέτης „soţie"), progamet, celulă în
curs de diviziune pentru a deveni un
PROGAME ТАТЮ
garnet (Fungi) [progamete ; Proga-
met; progamète; progaméta; прога-
мета]
1253 PROGAME ТА TIO f, PROGAME ΤΙ-
SATIO f, progametizare, transfor­
marea sincarionului pe cale de mixie şi
reducere cromatică în progamet [proga-
metation ; Progametisation ; proga-
métisation ; progametizáció ; прога-
метизация]
1254 PROGAMETOPHYTON η (gr. --, φυ-
τόν „plantă"), progametofit, plantă
producînd progameţi (Maire) [proga-
metophyte ; Progametophyt ; pro-
gamétophyte; progametofita ; npora-
метофит]
1255 PROGAMICUS, PROGAMUS (gr. -,
γάμος „căsătorie"), progamic, aflat
înainte de fertilizare [progamous ; pro-
gam; progame; progámikus, megter-
mékenyülés előtti ; прогамный]
1256 PROGENESIS f (gr. -, γένεσις „naş­
tere"), progeneză, ajungerea unui or­
ganism Ia maturitate sexuală în sta­
diul tînăr, înainte de dezvoltare com­
pletă [progenesis; Progenese; proge­
nèse ; progenezis ; прогенез] —»· neote·
nia, paedogenesis
1257 PROGENIES f, progenitură, gene­
raţie, urmaş [progeny; Nachkommen­
schaft; progéniture, descendant; le­
származás, ivadék ; поколение, потом­
ство, произведение]
1258 PROGEOTROPISMUS (gr. -, γή
„pămînt", τροπή „curbare"), progeo-
tropism, geotropism pozitiv [progeo-
tropism ; Progeotropismus ; progéotro-
pisme ; progeotropizmus ; прогеотро-
пизм]
1259 PROGRESSIO f, progres, tendinţa de
evoluţie prin apariţia de caractere
noi [progres ; Entwicklungstendenz ;
progrès; fejlődés; прогресс, развитие]
PROGRESSIV US, progresiv, aflat în
1260
curs de dezvoltare sau de răspîndire
(areal, caracter, endemism) [progres­
sive, advancing; progressiv, fort­
schrittlich ; progressif ; előrehaladó ;
прогрессивный]
1261 PROHYDROTROPISMUS m (gr.-,
οδωρ „apă", τροπή „curbare"), prohid-
rolropism, hidrotropism pozitiv [pro-
hydrotropism ; Prohydrotropismus ;
prohydrotropisme ; pohidrotropiz-
mus; прогидротропизм]
1262 PROJECTURA f, proeminenţă lon­
gitudinală, pe unele ramuri, emanînd
de la baza frunzei [projectura, longi­
tudinal projection; Vorsprung, Fort­
408
satz ; projecture, saillie longitudinale ;
hosszanti borda; выступ, вырост]
1263 PROJECTUS prominens
1264 PROCARYOGAMETA f (gr. πρό
„înainte", κάριον „nucă", γαμέτης
„soţie"), nucleul progametului format
mai întîi (Maire) [prokaryogamete ;
Prokaryogamet ; procaryogamète ; pro-
kariogameta ; прокариогамета]
1265 Ρ ROCA R YOGAME TISA TIO f
(gr. —), procariogametizare, reducţie
cantitativă în cariogamie (Maire) [pro-
karyogametisation ; Prokaryogameti-
sation; procaryogamétisation ; proka-
riogametizáció ; прокариогаметизация]
1266 PROKINESIS f (gr. -, κίνησις „miş­
care"), procineză, stadiul primar al
diviziunii nucleare [prokinesis; Pro-
kinesis ; prokinèse ; prokinézis ; προ-
кинез]
1267 PROLAMINES f pl, prolamine, grup
de proteine din seminţele unor Gra-
mineae [prolamines ; Prolaminen ; pro­
lamines; prolaminok; проламины]
1268 PROLEGOMENA η pl (gr. προλέγω
„а selecţiona") (ca titlu de lucrări)
—*• analecta
1269 PROLEPSIS î (gr. πρόληψις „anti­
cipare"), prolepsis, dezvoltarea pre­
matură a mugurilor pe ramurile din
primul an (Crozier) [prolepsis, peach-
yellows ; Wassertrieb, Wasserreiser, Jo­
hannestrieb ; prolepsis ; vizhajtás,
szentjános-hajtás, időelötti rügyfaka­
dás ; предотвращение возражений]
1270 PROLEPTICUS (gr. -), proleptic,
prematur; dezvoltat cu anticipaţie
(ramuri) [proleptic, anticipatory; pro-
leptisch, vorzeitig; proleptique, pré­
maturé; proleptikus, időelötti; про-
лептический]
1271 PROLES (-IS) f 1. Descendent. 2.
Lăstar. S. Soi. 4. Rasă geografică
[progeny, offspring, race, young shoot ;
Nachkommenschaft, Sprößling, Sorte,
Raße; progéniture, rejeton, sorte,
race; leszármazott, sarj, fajta, rassz;
произведение, отпрыск, раса]
1272 PROLIFER, PROLIGER, prolifer,
care poartă sau emite lăstari (tulpină)
[proliferous; sprossend, sprößlingtra­
gend, brutbildend; prolifère; sarjadzó,
sarj termő ; пролиферирующий, изра-
стающий, несущий отпрыски] —»·
pullulans
1273 PROLIFE RAT IO f, proliferare, рго-
lificare 1. Multiplicarea anormală a
409
unor organe (lăstari, celule, ramuri).
2. Apariţia anormală a unor muguri
floriferi sau ramiferi în floare sau
inflorescenţă ; diafiză [proliferation,
prolification ; Prolifikation, Überspros-
sung, abnormale Vermehrung, Wu­
cherung, Durchwachsung ; proliféra­
tion, prolification; proliferáció, proli-
fikáció, rendellenes sarjadzás, bur­
jánzás; пролиферация, пролификация]
—» diaphysis
1274 PROLIFICANS, PROLIFICUS, pro­
lific 1. Care se multiplică repede şi
abundent. 2. Productiv, fertil [proli­
fic, fruitful ; vermehrungsfähig, frucht­
bar, tragbar; prolifique,fécond,fertile;
szaporodó, termékeny; пролифициру-
ющий, выводковый, плодущий]
1275 PROLIFICATIO f -^ proliferatio
1276 PROLIXUS -»· copiosus
1277 PROLONGATIO f, prelungire, alun-
gire [prolongation ; Verlängerung ; pro-
longation ; meghosszabbodás ; протя­
женность]
1278 PROLONGATUS, prelungit, alungit
[lengthened ; verlängert ; prolongé, a-
longé; meghosszabbodott, megnyúlt;
продолженный] —• productus, pro-
tractus
127 9 PROLUVIALIS, proluvial, de inun­
daţie [proluvial, alluvial; angesch­
wemmt; proluviale, alluvial; áradási;
пролювиальный]
1280 PROLUVIUM η, inundaţie, revăr­
sarea apelor [inundation, flood; Über­
schwemmung ; inondation ; áradás,
árviz ; пролювий]
1281 PROMERISTEMA η (gr. πρό „înain-
te", μεριστός „divizibil"), promeristem ;
meristem primordial, cu primele celule
divizionare ale oului, apoi la planta
adultă localizat în vîrful rădăcinilor
şi în vîrful vegetativ al tulpinilor
[promeristem ; Urmeristem ; proméri-
stème ; ősmerisztéma ; промеристема]
1282 PROMERISTEMATICUS (gr. - ) ,
promeristematic, саге aparţine meri-
stemului primordial [promeristematic ;
promeristematisch; proméristematique;
promerisztematikus ; промеристемати-
ческий]
1283 PROMETAPHASIS f (gr. -, μετά
„împreună", φάσις „fază"), ргоше-
tafază, faza intermediară dintre pro-
fază şi metafază din mitoză, cînd se
formează fusul nuclear (Lawrence)
[prometaphase ; Prometaphase ; pro­
metaphase ; prometafázis ; промета-
фаза]
PROPAGAT ΙΟ
1284 PROMINENS (promineo), proemi­
nent, ieşit înainte sau în afară (muchie,
nervură) [prominent, standing out;
hervortretend, hervorstehend, heraus­
stehend, vorragend, hervorragend,
hervorspringend, auftauchend ; proé­
minent, saillant; kiemelkedő, kiálló,
kinyúló, kimagasló ; выдающийся,
выступающий, всплывающий] - • рог-
rectus, projectus
1285 PROMINENTIA f, proeminenţă, ri-
dicătură, ieşitură [prominence; Her­
vorragung, Vorsprung; proéminence,
saillie; kiemelkedés; выступ, выпук-
клость]
1286 PROMINULUS, slab proeminent,
puţin ieşit [sligthly prominent; we­
nig hervorragend; légérement proé­
minent; kissé kiálló, gyengén kiemel­
kedő; слегка выступающий, слегка
выдающийся]
1287 PROMITOSIS f (gr. πρό „înainte",
μίτος „fir"), promitoză, tip de mitoză
primitivă intranucleară la Schizophy-
ceae, Cyanophyceae (Năgler) [promi­
tosis; Promitose; promitose; promi-
tózis ; промитоз]
1288 PROMONTORIUM η, promontoriu,
regiunea mai joasă, de tranziţie a
munţilor [promontory, headland ; Vor­
gebirge ; promontoire ; előhegy ; отгор,
предгорье]
1289 PROMYCELIUM η, promiceliu, fila­
ment micelial primar, format lateral
din germinarea teleutosporului (Ure-
dinales) [promycele; Promyzel, pri­
märes Myzelium, Keimschlauch bei
Pilzen; promycélium; promicélium,
elsődleges gombafonal, csíratömlő a
gombáknál ; промицелий]
1290 PRONUCLEOLUS m, pronucleol, ele-
mente ale substanţei nucleolului care
contribuie la formarea acestuia (cf.
Dangeard) [pronucleolus; Pronukleo-
lus; pronucléole; pronukleólusz; про-
нуклеолус]
1291 PRONUCLEUS m, pronucleu, nu­
cleul ovulului între fecundaţie şi for­
marea sincarionilor (van Beneden)
[pronucleus ; Pronukleus, Vorkern ; pro­
nucleus; pronukleusz, előmag; προ-
нуклеус]
1292 PRONUS, PRONI-, aplecat înainte,
înclinat (proniflorus) [bent forward,
leaning forward ; vorwärtsgeneigt ;
penché en avant; előrehajlott, előre­
dőlt ; склонённый, наклонный, по­
катый]
1293 Ρ ROP AGAT 10 f, propagare, înmul­
ţire, reproducere (asexuata sau se-
PROPAGATIVUS
xuată), răspîndire (prin spori, stoloni
etc.) [propagation ; Propagation, Ver­
breitung, Reproduktion, Fortpflan­
zung; propagation, reproduction; el­
terjedés, szaporodás ; размножение,
распространение] *
1294 PROPAGATIVUS, propagativ, de
răspîndire, de reproducere (organ)
[propagative ; fortpflanzend ; propa­
gaţii; elterjedési, szaporító; размно­
жающийся]
1295 PROPAGO f, PROPAGULUM η,
propagul, corp de reproducere de
obicei asexuat (butaş, bulbii, diaspor,
stolon etc.) [propagule, offset; Pro-
pagulum, Fortpflanzungskörper; pro­
pagule ; propágulum, szaporítótest ;
пропагула]
1296 PROPENDENS (propendeo), care
atîrnă înainte [propendent, ranging
down ; herabhängend, herab vorhän­
gend, herabgeneigt ; pendant en avant ;
előrecsüngő ; свисающий]
1297 PROPHASIS i (gr. πρό „înainte",
φάσις „fază"), profază, prima fază a
diviziunii nucleare meiotice sau mito-
tice, care începe cu apariţia cromo­
zomilor şi se termină odată cu înce­
putul metafazei (Strasburger) [pro­
phase; Prophase; prophase; profázis,
sejtmagosztódási előszakasz; профаза]
1298 PROPHLOËMA η (gr. -, φλοιός
„scoarţă") -> protophloëma
1299 PROPHOTOTACTISMUS m (gr. -
φώς, φαηός „lumină", τακτικός „orîn-
duit) —»· prophototazis
1300 PROPHOTOTAXIS i (gr. - -, τάξις
„orînduire"), profototaxie, dispoziţie
de orientare spre direcţia luminii
(Macdougal) [prophototaxis ; Propho-
totaxis; prophototaxie ; profototaxis,
profototaktizmus ; профототаксис] -+
prophototactismus
1301 PROPHOTOTROPISMUS m (gr. - -,
τροπή „curbare"), profototropism,
curbare spre direcţia luminii ; foto-
tropism pozitiv [prophototropism ; Pro-
phototropismus ; prophototropisme ;
profototropizmus ; профототропизм]
1302 PROPHYLACTICUS (gr. προφυλακή
„precauţie"), profilactic, preventiv,
care apără organismul de boli (mă­
sură) [prophylactic; vorbeugend; pro-
phylactique; óvó, betegséget megelő­
ző ; профилактический]
1303 PROPHYLAXIS î (gr. -), profilaxie,
preîntîmpinarea bolilor [prophylaxis;
Prophylaxie, Vorbeugung ; prophyla­
xie ; profilákszia, betegség-megelőzés ;
профилактика]
410
1304 PROPHYLLUM η {gr. πρό „înainte",
φύλλον „frunză"), profila, prefrunză
i. Hipsofilă modificată de pe pedun-
rulul floral (Viola, Pulsatilla).
2. Bracteolă [prophyll ; Vorblatt ; pré­
feuille ; előlevél ; профилл, предлист,
прицветничек] —*• praeftlium
1305 PROPINQUUS 1. Apropiat. 2. în-
rudit [near, neighbouring, related;
nahe, naheverwandt; proche, appa-
renté; közeli, rokoni; близкий, род­
ственный]
1306 PROPLASTIDIUM η (gr.-, πλασ­
τός „modelat"), proplastidă, granule
de cloroplaste somatice în stadiul
lor primar de dezvoltare (Strugger)
[proplastid ; Proplastid ; proplastide ;
proplasztida ; пропластида]
1307 PROPONTICUS, propontic, din re­
giunea Mării Marmare (element flo­
ristic) [propontic; propontisch; pro-
pontique ; propontikus, márványten­
geri ; пропонтический]
1308 PROPORTIONALIS, proporţional
[proportional; verhältnismäßig; pro­
portionnel; arányos; пропорциональ­
ный]
1309 PROPOSITUS, propus (nume) [pro­
posed ; vorgeschlagen; proposé; java-
solt; предложенный]
1310 PROPRIETAS f 1. Proprietate.
2. Caracter, însuşire [property, charac­
ter; Besitz, Merkmal, Eigentümlich­
keit; propriété, caractère; tulajdon,
jelleg; собственность, свойство, приз­
нак]
1311 PROPRIUS, propriu, special, care
aparţine numai unui organ (involucru,
peţiol) [proper, peculiar, special; ei­
gentümlich; propre, special; saját,
sajátságos ; собственный, специаль­
ный] —> peculiaris, specialis
1312 PROREDUPLICATIO f -^ interre-
duplicutio
1313 PROSAEROTAXIS f (gr. προς „că­
tre", άήρ „aer", τάξις „orînduire"),
prosaerotaxie, aerotaxie pozitivă la
zoospori şi alte organisme motile
[prosacrotaxis; Prosaerotaxis; prosa­
erotaxie ; proszaérotaxis ; просаэро-
таксис]
1314 PROSCHEMOTAXIS î (gr. -, arab.
kimiya,-), proschemotactism, chemo-
tactism pozitiv, unele organisme (an-
terozoizi, bacterii) fiind atrase spre
anumite substanţe chimice [prosche-
motaxis; Proschemotaxis ; proschémo-
taxie ; proszkémotaxis ; просхемо-
таксис]
411 PROSTHERMOTAXIS
1315 PROSCOLLA f (gr. -, κόλλα „clei") -+ tenchim format din hife miceliene lax
retinaculum împletite, spaţiate (Lindau) [proso-
1316 PROSEMRRYUM η (gr. -, δμβρυον plectenchyma ; Prosoplektenchym ;
prosoplectenchyme ; proszoplekten-
„embrion") -+ perispermium chima ; просоплектенхима]
1317 PROSENCHYMA η (gr. -, Εγχυμα 1327 PROSOSMOTAXIS f (gr. -, ώσμός
„umplutură"), prosenchim, ţesut format „impulsie", τάξις „orînduire"), pro-
din celule alungite, ascuţite la capete, sosmotaxie, mişcarea unui organ sau
alcătuind ţesuturile conducătoare şi organism sub influenţa unui lichid
mecanice ale plantelor [prosenchyma ; [prososmotaxis ; Prososmotaxis ; pros-
Prosenchym, Fasergewebe, Streckzel­ osmotaxie; proszoszmotaxis ; npococ-
lengewebe ; prosenchyme ; prozenchi- мотаксис]
ma ; прозенхима]
13Î8 PROSENCHYMATICUS (gr. - -), 1328 PROSPECIES f, prospecie, unitate
prosenchimatic, care aparţine prosenchi- sistematică nefixată încă filogenetic,
mului (areolaţie, celulă, ţesut) [pro- intermediară între specie şi subspecie,
senchymatous ; prosenchymatisch ; neprevăzută încă în Codul de nomen­
prosenchymatique ; prozenchimátikus ; clatură (Schiller) [prospecies; Pros-
прозенхимны й] pecies ; prospecies ; prospeciesz ; npoc-
пециес]
1319 PROSGALVANOTAXIS f (gr. -, 1329 PROSPERITÁS f, prosperitate, atin­
Galvani-) —>^ electrotaxis gerea ciclului de completă dezvoltare
1320 PROSGEOTROPISMUS m (gr. -, γή a speciilor din cadrul unei populaţii
„pămînt", τροπή „curbare"), prosgeo- (cf. Jackson) [prosperity; Prosperität,
tropism, geotropism pozitiv [prosgeo- Wohlstand ; prospérité ; prosperitás ;
tropism ; Prosgeotropismus ; prosgéo- процветание]
tropisme ; proszgeotropizmus ; npoc-
геотропизм] 1330 PROSPHYTIASIS f (gr. προσφύω
„a concreşte"), prosfitiază, concreş-
1321 PROSHELIOTROPISMUS m (gr. -, terea unor organe învecinate (cor­
ήλιος „soare", -), prosheliotropism, puri de fructificaţie la ciuperci) [pros-
heliotropism pozitiv [prosheliotropism ; phytiasis; Prosphytiasis ; prosphytia-
Prosheliotropismus ; proshéliotropisme ; sis; proszfitiázis ; просфитиазис]
proszheliotropizmus ; просгелиотро-
пизм] 1331 PROSPORANGIUM η (gr. πρό „pen­
tru", σπορά „sămînţă", άγγεϊον „vas"),
1322 PROSILIENS (prosilio), care răsare, prosporange, formarea sporangelui
care ţîşneşte, care creşte repede înainte de terminarea ciclului vegeta­
[springing out ; vorspringend, heraus­ tiv normal al dez voi tării sale ( Kuckuck)
springend, aufschießend ; poussant ; [prosporangium ; Prosporangium ;
kihajt, kinő, kiszökken; выскакива­ prospbrange ; prosporangium ; npocno-
ющий, отскакивающий] рангий]
1323 PROSOPLASIA f (gr. -, πλάσσω 1332 PROSPORIA t (gr. - -), prosporie,
„a modela"), prosoplazie, hiperplazie dezvoltarea precoce a sporilor (Phaeo-
eu caractere histologice şi activităţi phyceae) [prospory; Prosporie; pros­
funcţionale noi (Küster) [prosoplasy; porie; prosporia; проспория]
Prosoplasie; Prosoplasie; prozoplázia;
просоплазия] 1333 PROSTADIUM η (gr. -, στάδιος
„stadiu"), prostadiu, fază precoce şi
1324 PROSOPLASMA η (gr. - -), proso- anormală la maturizare, de ex. pros­
plasmă, ţesut patologic cauzat de poria (Kuckuck) [prostady; Prosta-
paraziţi (Küster) [prosoplasm; Pro- dium; prostadie; prostádium; προ-
soplasma ; prosoplasme ; proszoplaz- стадия]
ma; просоплазма] 1334 PROSTELICUS (gr. -, στήλη „co­
1325 PROSOPLASMATICUS, PROSO- lumnă"), prostelic, cu axa formată
PLASTICUS (gr. - -), prosoplasma- dintr-un singur fascicul concentric
tic, cu celule anormale datorită hi- (Jeffrey) [prostelic ; prostelisch ; prosté-
perplaziei [prosoplasmatic ; prosoplas- lique; prosztelikus ; простелический]
matisch ; prosoplasmatique ; proszo- 1335 PROSTHERMOTAXIS î (gr. -, θέρ­
plazmatikus ; просоплазматический] μη „căldura", τάξις „orînduire"), pros-
termotaxie, termotactism pozitiv
1326 PROSOPLECTENCHYMA η (gr. -, [prosthermotaxis ; Prosthermotaxis ;
πλεκτός „împletit", εγχυμα „umplu­ prosthermotaxie ; prosztermotaxis ;
tură"), prosoplectenchim, pseudoplec- простермотаксис]
PROSTRATUS 412
1336 PROSTRATUS, prostrat, culcat la Eiweißstoff, Proteinkörner, Kleber­
pămînt (ramură r^, tulpină ^^) [pro­ mehl ; proteine ; protein, fehérje ;
strate, lying flat, spreading on the, протеин, белок]
ground ; niederliegend, niedergestreckt,
hingestreckt; prostré, couché sur 1348 PROTEISMUS m (gr. Πρωτεύς, zeul
le sol; lefekvő, leterülő, lecsepült, mărilor"), proteism, capacitatea unor
heverő, henye; лежачий, стелющийся, organisme inferioare (Amoeba) de a-şi
простирающийся] —• humifusus, pro- schimba forma corpului lor (Massart)
cumbens [proteism ; Proteismus ; protéisme ; pro-
teizmus; протеизм]
1337 PROSTYPUS m (gr. πρόστυπος „re­
liefat") —> raphe 1349 PROTENGHYMA η (gr. πρώτος
„primul", Εγχυμα „umplutură"), pro-
1338 PROTANDRIA f (gr. πρώτος „pri­ tenchim, ţesut fundamental [proten-
mul", άνήρ, ανδρός „bărbat") -* chyma, ground tissue; Protenchym,
proterandria Grundgewebe ; proténchyme, tissu fon­
1339 PROTANDRICO - HOMOGAMUS damental ; protenchima, alapszövet ;
(gr. - -, όμός „acelaşi", γάμος „căsă­ протенхима]
torie"), protandric-homogam, la în­ 1350 Ρ ROTEN SU S -> porrectus
ceputul înfloririi cu flori proterandrice,
apoi homogame (plantă ^^) [protan- 1351 PROTEOCHEMOTROPISMUS m
drico-homogamous ; protandrisch-ho- (gr. -, arab. kimiya, gr. τροπή „curba­
mogam ; protandrique-homogame ; re"), proteochemotropism, chemotro-
proterándrikus-homogám ; протандри- pism cauzat de proteaze (ex. la tubul
ческо-гомогамный] polinic): [proteochemotropism ; Proteo-
chemotropisщus ; protéochemotropis-
1340 PROTANDRICUS, PROTANDRUS me ; proteokémotropizmus ; протео-
(gr. - -) —* proterandricus хемотропизм]
1341 PROTANTHESIS f (gr. -, ανθησις 1352 PROTEOCLASTWUS (gr. -, κλαστός
„înflorire"), protanteză, prima floare „spart") —»• proteolyticus
obişnuită a unei inflorescenţe (Guil-
lard) [protanthesis ; Protanthese ; 1353 PROTEOFICATIO f, protoificare,
protanthèse ; protantézis ; протанте- transformarea compuşilor de nitrogen
зис] în proteine (Lipman) [proteofication ;
Proteofikation ; protéificalion ; pro-
1342 PROTEASES f pl (gr. -), proteaze, teofikáció ; протеофикация]
enzime proteolitice (Fungi) [protea­
ses ; Proteasen ; proteases ; proteázok ; 1354 PROTEOHYDROLYSIS f (gr. -, οδωρ
протеазы] „apă", λύσις „dizolvare"), proteohidro-
liză, hidrolizarea proteidelor [proteo-
1343 PROTECTIVUS, protector, apără­ hydrolysis ; Protcohydrolyse ; protéo-
tor (strat —, ţesut r·^) [protective, hydrolyse ; protcohidrolizis ; протео-
protecting; schützend; protecteur, гидролиз]
abritant; védő, óvó; защитный]
1355 PROTEOLYSIS f (gr. - -), proteo-
1344 PROTEICUS, PROTEINICUS{gr.-), liză, descompunerea proteinelor sub
proteic, albuminoid ; care se referă acţiunea enzimelor [proteolysis; Pro­
la proteine (cristale, granule) [pro­ teolysis ; Proteolyse ; proteolízis ; про-
teinic ; proteinisch ; protéinique ; pro- теолиз]
teinikus, fehérjés; протеинический]
1356 PROTEOLYTICUS (gr. - -), pro-
1345 PROTEIDES f pl (gr. -, είδος teolitic, cu acţiune de lizare a protei­
„aspect"), Proteide, albuminoide ; sub­ nelor (enzim) [proteolytic ; proteoly­
stanţe proteice complexe din cito­ tisch; protéolytique ; proteolítikus;
plasmă [proteides ; Proteiden ; pro- протеолитический] —*• proteoclasticus
téides; proteidek; протеиды] —* al-
buminoides 1357 PROTEOPLASTUM η (gr. -, πλα­
στός „modelat"), proteoplast, plastidă
1346 PROTEINOPLASTA η pl (gr. -, generatoare de substanţe proteice
πλαστός „modelat"), proteinoplaste, (Guillermond) [proteoplast; Proteo­
plastide incolore formative de sub­ plast ; protéoplaste ; proteoplasztisz ;
stanţe proteice [proteinoplasta ; Pro- протеопласт]
teinoplasten ; protéinoplastes ; protei- 1358 PROTEOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"),
noplasztiszok ; протеинопласты] proteozom, precipitaţii granuläre în
1347 PROTEINUM η (gr. -), proteină, celule, cauzate de alcaloizi [proteo-
substanţe albuminoide adevărate din som; Proteosom; protéosome; pro-
celula plantelor [protein; Protein, teoszóma ; протеосома]
413
1359 PROTEOSYNTHESIS f (gr. -, σύν-
θεσις „combinare"), proteosinteză,
sinteza proteidelor [proteosynthesis ;
Proteosynthese ; protéosynthèse ; pro-
teoszintézis, fehérjeszintézis ; протео-
синтез]
1360 PROTER-, PROTERO- (gr. πρότερος
„mai îatîi"), mai înainte, primul,
prematur (proteranthus, proterocladus)
[before, first, preceding; vor-, erst-,
früher- ; premièrement, plus en avant ;
előbb, korábban, -előző, megelőzően ;
прежде-, прежный]
1361 PROTERANDRIA f (gr. -, άνήρ,
άνδρας „bărbat"), proterandrie, pro-
tandrie ; maturizarea staminelor îna-
iatea stigmatelor în cadrul aceleiaşi
flori [proterandry, protandry; Pro­
terandrie, Vormännlichkeit, Erstmänn­
lichkeit, Narbennachreife, Staubge-
fäßvorreife, Staubblattvorreife, Pollen­
vorreife ; proterandrie, protandrie ;
termőtelőzés, nőelőzés, proterándria ;
протандрия, протерандрия] —> pro-
tandria, metagynia
1362 PROTERANDRICUS, PROTAN-
DRICUS, PROTERANDRUS (gr. -
-), proterandrie, cu antérele maturi­
zate înaintea maturităţii pistilelor
(flori) [proterandrous ; proterandrisch,
vormännig, erstmännig, pollenvorreif-
lich ; protérandrique, protandre ; ter-
mőtelőzö, nőtelőző, proterandrikus ;
протандрический, протерандрический]
-+ metagynus
1363 PROTERANTHEUS, PROTERAN­
THUS (gr. -, ανθός „floare"), prote-
ranteu, proterantic ; care înfloreşte
înainte de înfrunzire (plantă) [pro-
teranthous, flowering first ; proteran-
theisch, erstblühend ; protéranthé ;
előbbvirágzó, virágzás után levelesedő ;
преждецветный]
1364 PROTEROGENESIS f (gr. -, γένεσις
„origină"), proterogeneză 1. Prefi­
gurarea în cursul filogeniei a formelor
adulte sau de mai tîrziu în locul
formelor tinere sau mai timpurii (cf,
Henderson). 2. Prezenţa caractere­
lor speciale din linia filogenetică
mai întîi în stadiile ontogenetice
timpurii, iar apoi, în cursul schim­
bărilor filogenetice de formă, ele se
extind asupra formelor de mai tîrziu
şi în sfîrşit ajung la stadiul adult
(Schwindewolf cf. Rieger) [protero-
genesis ; Proterogenese ; protérogenè-
sc ; proterogenézis ; протерогенез]
1365 PROTEROGYNIA f (gr. -, γυνή
„femeie"), proteroginie, maturizarea
stigmatelor înaintea staminelor la
PROTISTA
aceeaşi floare [proterogyny ; Protero-
gynie, Vorweibigkeit, Erstweibigkeit-
Narbenvorreife, Staubgefâssnachreife,
Staubblattnachreife, Pollennachreife ;
protérogynie ; proteroginia, hímete­
lőzés, porzótelőzés; протерогиния] —»•
metandria, protogynia
1366 PROTEROGYNICUS, PROTERO-
GYNUS (gr. - -), proteroginie, cu
pistile mature înainte de maturitatea
anterelor (flori) [proterogynous ; pro-
terogynisch, vorweibig, erstweibig ; pro-
térogynique; porzótelőző, hímetelőző;
протерогинический] —• metandricus,
protogynicus
1367 PROTEROPETALIA f (gr. -, πέ-
ταλον „petală"), proteropetalie, obdi-
plostemonie la care verticilul stami-
nal epipetal este cel extern, iar cel
intern este opisepal [proteropetaly ;
Proteropetalie; proteropetalie; pro-
teropetália; протеропеталия]
1368 PROTEROSEPALIA f (gr.-, lat.
sepalum „sepală"), proterosepalie,
obdiplostemonie la care verticilul
staminal epipetal este cel intern, iar
cel extern este episepal [proterosepaly ;
Proterosepalie ; proterosepalie ; pro-
teroszepália ; протеросепалия]
1369 PROTEROTYPUS m (gr. -, τύπος
„model"), proterotip, tipul original;
exemplarul care a servit la prima des­
criere valabilă şi la iconografierea
speciei [proterotype ; Proterotypus ;
protérotype ; proterotipus ; протеро-
тип, первичный тип]
1370 PROTHALLIFORMIS, PROTHAL­
LINUS (gr. προθαλλής „care creşte
repede") -> prothalloideus
1371 PROTHALLIUM η, PROTHALLUS
m (gr. -), protal, gametofitul hap­
loid, rezultat din germinarea sporului,
purtind mai tîrziu anteridii sau arhe-
goane ( Pteridophytes ) [prothallus;
Prothallium, Vorkeim, Vorlager; pro­
thalle ; protállium, előtelep, csíratelep ;
проталлий, заросток, первичное сло­
евище]
1372 PROTHALLOIDEUS (gr. -, είδος „for­
mă, asemănare"), protaloid, asemănător
cu protalul [prothalloid; prothalloid;
prothalloîde ; protálliumszerű, előte-
lepszerű ; проталловидный] —»• prothal-
liformis
1373 PROTISTA η pl (gr. πρώτιστος-
„cel dintîi"), protiste, organisme stră­
vechi reprezentînd formele cele mai
primitive ale vieţii [protista; Protis­
ten, Urwesen; protistes; véglények;
протисты] —> protobwnta
PROTJSTOLOGIA
1374 PROTISTOLOGIA t (gr. -, λόγος
„vorbire"), protistologie, studiul for­
melor primitive ale vieţii [protisto­
logy ; Protistologie, Un\'esenlehre ; pro­
tistologie; protisztológia, véglénytan; 1385 PROTOCORMUS
протистология]
1375 PROTO- (gr. πρώτος „primul"), pri­
mul; format mai întîi; aflat în sta­
diul iniţial şi primitiv [first, earliest
formed; erst-, zuerst gebildet, ein
Vorstadium darstellend ; premier,
premièrement formé ; első, elsődleges,
kezdeti; первый]
1376 PROTORASIDIUM η (gr. -, βάσι-
διον „picioruş") —*• septobasidium, phrag-
mobasidium
1377 PROTOBIONTA η pl (gr. -, βίος
„viaţă") —> protista
1378 PROTOBLASTUS m (gr. -, βλαστός
„germen"), protoblast. 1. Celulă necu­
prinsă în membrană. 2. Celula pri­
mordială a embrionului [protoblast;
Protoblast; protoblaste; protoblászt;
протобласт]
1379 PROTOBLEMA η (gr. -, βλήμα
„acoperămînt") —>· velum universale
1380 PROTOCARYON η (gr. -, κάρυον
„nucă"), protocariont, nucleu primi­
tiv format dintr-o masă de cromatină
în suspensie în sucul nuclear (Amoe­
ba, Flagellatae, Protistae) [protokary-
on ; Protokaryon ; protocaryonte ;
protokarion ; протокарион]
1381 PROTOCARYOKINESIS f (gr.-,
κίνησις „mişcare"), protocariocineză,
formă intermediară de cariocineză
între amitoză şi mitoză (Strasbur­
ger) [protokaryokinesis ; Protokaryo-
kinese ; protocaryocinèse ; protoka-
riokinézis ; протокариокинез]
1382 PROTOCHLOROPHYLLUM η (gr.
-, χλωρός „verde", φύλλον „frunză"),
protoclorofilă, pigment conţinînd Caro­
lina şi xantofiîă, aflat în frunzele
etiolate (Monteverde) [protochloro-
phyll ; Protochlorophyll ; protochloro­
phylle; protoklorofill; протохлоро-
филл]
1383 PROTOCH ROMOSOM А η (gr. -,
χρώμα „culoare", σώμα „corp"), pro-
tocromozom, granulaţiuni cromato-
file formate în mitoză la Basidiomy-
cetes, care la sfîrşitul profazei se reu­
nesc în doi cromozomi (Maire) [pro­
tochromosome ; Protochromosom ; pro­
tochromosome ; prolokromoszóma ;
протохромосома]
1384 PROTOCOLLENCHYMA f (gr. -,
κόλλα „clei", εγχυμα „umplutură"),
414
protocolenchim, primele elemente
ale colenchimului [protocollenchyma ;
Protokollenchym ; protocollenchyme ;
protokoUenchima ; протоколленхима]
m (gr. -, κορμός
„tulpină"), protocorm 1. Partea
tuberiformă a embrionului care prin
diferenţiere dă naştere radiculei, tul-
piniţei şi primelor frunze, ex. Lyco-
podiaceae (Treub). 2. Axa hipoco-
tilă (Göbel) [protocorm; Protokorm;
protocorme ; protokormusz ; προτο-
корм]
1386 PROTOCRATUS (gr. -, κράτος
„forţă"), protocrat, care şi-a putut re­
cuceri arealul pierdut în perioadele
glaciare odată cu ameliorarea cli­
matului (Lenard) [protocrate; pro-
tokrat; protocrate; protokrát; προ-
тократный]
1387 PROTODERMA η (gr. -, δέρμα „pie­
le"), protodermă, stratul extern de
celule al meristemului primar din
regiunea apicală a organelor radicu-
lare, constituind primele lor înveli­
şuri, care apoi dă naştere epidermei
[protoderm; Protoderm; protoderme;
protodermă ; протодерма]
1388 PROTOEPIPHYTA η pl (gr. -, έπΐ
„peste", φυτόν „plantă"), protoepi-
fite, epifite propriu-zise care îşi obţin
nutriţia completă din aerul atmos­
feric (Schimper) [protoepiphytes;
Protoepiphyten ; protoepiphytes ; pro-
toepifiták ; протоэпифиты]
1389 PROTOGAMIA f (gr. -, γάμος
„căsătorie"), protogamie, combinarea
gameţilor fără fuziune nucleara
(Dangeard) [protogamy; Protogamie;
protogamie; protogámia; протогамия]
1390 PROTOGENESIS i (gr. -, γένεσις
„naştere"), protogeneză 1. Repro­
ducere prin înmugurire. 2. Stadiul
primordial al embrionului. 5. Abio-
geneză [protogenesis ; Protogenosis;
protogenèse ; protogenezis ; προτο-
генез]
1391 PROTOGENETICA f ( g r . - ) , pro-
togenetica, partea geneticii care se
ocupă cu problemele de metodologie
şi cu cunoştinţele de bază din acest
domeniu (Plate) [protogenetics ; Pro-
togenetik ; protogénétique ; proto-
genetika ; протогенетика]
1392 PROTOGENICUS,PROTOGENETI-
CUS, PROTOGENITUS (gr. -, γένος
„urmaş"), protogen, care exista încă
din primele stadii de diferenţiere
(structură) [protogenic, protogenetic;
protogen, urerzeugt, zuersterzeugt;
415
protogène, protogénétique; protogén,
őskeletkezésű, elsődleges keletkezésű;
протогеиный]
1393 PROTOGONIDIUM η (gr. -, γονή
„sămînţă", ίδιον „mic"), protogo-
nidie, prima generaţie din succe­
siunea gonidiilor (A. Braun) [pro-
togonidium ; Protogonidium ; proto-
gonidie ; protogonidium ; протогони-
дия]
1394 PROTCGYNIA f (gr. -, γυνή „fe­
meie") —> proterogynia, metandria
1395 PROTCGYNICUS, PROTOGYNUS
(gr. --) —> proterogynicus, metandricus
1396 PROTOHADROMA η (gr. -, αδρός
„gros") —»· protoxylema
1397 PROTOHEMICRYPTOPHYTA η chyme ; protoparenchima ; протопа-
pl (gr. -, ήμι „jumătate", κρυπτός
„ascuns", φύτον „plantă"), prolo-
hemicriptofite, plante cu tulpini
acoperite la bază cu scvame, avînd
frunze dezvoltate numai de la mijlocul
tulpinii în sus (Raunkiaer) [proto-
hemicryp Lophytes ; Protohemikryp-
tophyten ; protohemicryptophyles ;
protohemikriptofiták ; протогемикрип-
тофиты]
1398 PROTOLEPTOMA η (gr. -, λεπτός
„subţire") —·· protophloema
1399 PROTOLCGUS m (gr.-, λόγος „vor­
bire"), protolog, totalitatea informa­
ţiilor asociate unui nume de planta
din timpul primei sale publicări
(diagnoză, ilustraţie, referinţe, comen­
tarii) [protolog ; Protolog ; protologue ;
protolog ; протолог]
1400 PROTOLYSIS f (gr. -, λύσις „des­
compunere"), protoliză, descompune­
rea clorofilei cu disocierea bioxidu­
lui de carbon sub influenţa luminii
(Wäger) [protolysis ; Protolyse ; pro-
tolyse ; protolizis ; протолиз]
14U1 PROTOMERISTEMA η (gr. -, με-
ριστός „divizibil") —>• archimeristema
14Ö2 PROTOMITOSIS l (gr. -, μίτος
„fir") —+ promitosis
1403 PROTOMORPHICUS (gr. -, μορφή
„formă") -^ primordialis
1404 PROTOMYCEIJUM η (gr. -, μύκης
„ciupercă", -ήλος „excrescenţă"), pro-
tomiceliu, primordiu de miceliu for­
mat din microplasma celulelor ciu­
percilor parazite (Erikson) [protomy-
celium ; Protomyzel ; protomycelium ;
protomicelium ; протомицелий]
1405 PROTONEMA η (gr. -, νήμα „fir"),
protonemă, talul filamentos pluri-
PROTOPLASMA TOLOGIA
celular, ramificat şi verde, cu rizoizi,
provenit din germinarea sporului,
mugurii de pe protonemă dînd naş­
tere frunzuliţelor şi tulpinii în vîrful
căreia se formează anteridia şi arhe-
gonul (Bryophyia) [protonemă; Pro­
tonemă, Moosvorkeim, Fadengeflecht ;
protonemă; protonemă, mohaelőte-
lep ; протонема, предросток мхов]
1406 PROTON ТА η pl (gr. -, όύτά „fiinţă"),
protonţi, organisme ultramicroscopice,
altele decît bacteriile (Gates) [protonta ;
Protonten; protontes; protonták;
протонты]
1407 PROTOPARENCHYMA η (gr. -,
παρέγχυμα „parenchim"), protoparen-
chim, parenchim primar [protoparen-
chyma ; Protoparenchym ; protoparen-
ренхима]
1408 PROTOPHLOËMA η (gr.-, φλοιός
„scoarţă"), protofloem, primele ele­
mente ale floemului din fasciculele
vasculare [protophloëm ; Protophloem,
Cribralprimanen, Erstlinge des Sieb-
teiles ; protophloème ; protofloem,
elsődleges háncsresz ; протофлоэма] —»•
prophloëma
1409 PROTOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον
„frunză"), protofilă 1. Gotiledon.
2. Forma juvenilă, adesea scvamiformă
(Quercus) a frunzei. 3. Frunza pro-
tocormului [protoph;yll ; Protophyll,
Jugendblatt ; protophylle ; protofil-
lum; протофилл]
1410 PROTOPHYTA η pl (gr. -, φύτον
„plantă"), protofite 1. Plante uni-
celulare. 2. Plante străvechi [pro-
tophytes, palacophytes ; Protophy-
ten, einzellige Pflanzen, Urpflanzen;
protophytes, paléophytes, plantes uni-
cellulaires; protofiták, egysejtű nö­
vények, ősnövények; протофиты, за­
ростка, одноклеточная растения, па-
леофиты] —»· agamophyta
1411 PROTOPHYTOLOGIA f (gr. - ,
λόγος „vorbire") -* paîaeobotanica
1412 PROTOPLASMA η (gr.-, πλάσμα
„modelare"), protoplasma, substanţa
fundamentală vîscoasă vie a celulei,
cu toate componentele sale, cu excep­
ţia membranei celulare (Mohl) [pro­
toplasm, protoplasma; Protoplasma,
Zellplasma, Zellengrundstoff, Sticks­
toffschleim, Ursprungstoff; protoplas­
me; protoplázma, sejtanyag, előfe-
hérje; протоплазма] —»· cytoplasma,
bioplasma
1413 PROTOPLASMATOLOGIA i (gr.
- , λόγος „vorbire"), protoplasmato-
PROTOPLASTUM 41β

logie, studiul protoplasmei [proto- 1422 PROTOTROPHUS (gr. - ) , proto-

plasmatology ; Protoplasmatologie ; trof, саге trăieşte pe substraturi nutri­
protoplasmatologie ; protoplazmato- tive minimale, lipsite de compuşi
lógia ; протоплазматология] organici (bacterii sintetizante) [pro­
1414 PROTOPLASTUM π (gr. -, πλαστός totrophic ; prototroph ; prototrophe ;
„modelat"), protoplast, totalitatea cor­ prototróf; прототрофный] —*• protro-
phus
purilor plasmatice ale celulei, cu
incluziunile sale, cu excepţia mem­ 1423 PROTOTYPUS m (gr. -, τύπος
branei (Hanstein) [protoplast; Pro­ „model"), prototip 1. Tipul ancestral
toplast ; protoplaste ; protoplásztisz ; presupus al taxonului. 2. Tipul ori­
протопласт] ginal al taxonului [prototype; Pro-
1415 PROTOSCLERENCHYMA η (gr. - totypus, Urtypus, Urbildungsform;
σκληρός „dur", εγχυμα „umplutură), prototype, type ancestrale, type du
protosclerenchim, colenchim asemănă­ taxon; prototípus, ősalak; прототип]
tor fibrelor liberiene [protoscleren- 1424 PROTOXYLEMA η (gr. -, ξύλον
chyma ; Protosklerenchym ; proto- „lemn"), protoxilem, primele ele­
sclérenchyme ; protoszklerenchima ; mente ale vaselor lemnoase de lîngă
протосклеренхима] periciclu, formate din procambiu
1416 PROTOSPORA i (gr.-, σπορά „să- [protoxylem ; Protoxylem, Erstlinge
mînţă"), protospor 1. Spor dînd naş­ des Gefäßteiles; protoxylème; pro-
tere promiceliului. 2. Uredospor [pro- toxilem, elsődleges farész; протокси-
tospore, uredospore; Protospore, Ure- лема] —»· protohadroma
dospore, Sommerspore ; protospore, 1425 PROTOZOOPHILUS (gr. -, ζί&ον
uredospore; protospóra, előspóra, „animal", φιλέω „а iubi"), proto-
nyári spóra; протоспора, уредоспора] zoofil, fertilizat prin protozoare (flori
—>· uredospora ~ ^ [protozoophilous; protozoophil ;
protozoophile ; protozoofil ; nporo-
1417 PROTOSPOROPHYTON η (gr.-, зоофильный]
φυτόν „plantă"), protosporofit, prima
fază a stadiului diploidic al unei 1426 PROTOZYGOTA f (gr. -, ζυγός
Florideae, formînd o tetradă, care „jug"), protozigot, organism homo-
se termină prin formarea carposporu- zigotic cu un caracter dominant
lui (Janet) [protosporophyte ; Proto- (Pearson) [protozygote; Protozygote;
sporophy t ; protosporophyte ; proto- protozygote ; protozigóta ; протози-
sporofita ; протоспорофит] гота]
1418 PROTOSTELE î (gr.-, στήλη „co­ 1427 PROTRACTUS, prelungit, întins în
loană"), protostel, cilindrul central afară [prolonged, lengthened, drawn
primitiv la unele Psilophyta din out; verlängert, hervorgezogen; pro­
paleozoic, format dintr-o coloană cen­ longé, allongé; kihúzott, megnyúlt;
trală de xilem, înconjurat de elemente вытянутый, удлинённый] —*• prolonga­
liberiene şi de periciclu (Brebner) tus, productus
[protostele; Protostele, Urstele; pro­ 1428 PROTROPHIA f (gr. πρό „pentru",
tostèle; protosztéle, össztéle; προ- τροφή „nutriţie") —> protoirophia
тостела]
1429 PROTROPHUS (gr. - ) -^ prototro-
1419 PROTOSTROPHES f pl (gr. -, στροφή phus
„întoarcere"), protostrofe, spiralele 1430 PROTROPICUS (gr. πρό „către",
secundare în filotaxie (Lindley) [pro- τροπή „curbare"), protropic, cu miş­
tostrophes ; Protostrophen ; protos-
trophes ; protostrofe ; протостро- cări de curbare în direcţia izvorului
фес] de excitaţie [protropic ; protropisch ;
protropique ; protrópikus ; протропи-
1420 PROTOTHALLUS m (gr. - , θάλλός ческий]
„lăstar") —• hypothallus 1431 PROTROPISMUS m (gr. - ) -^ ana-
1421 PROTOT ROPHIA f, PROTOT RO- tropismus
PHISMUS m (gr. -, τροφή „nutri­ 1432 PROTRUSUS-^ exsertus
ţie"), prototrofie, nutriţie luată fără
schimbare din natură, neavizată la 1433 PROTUBERANS (protubero), bom­
compuşi organici (Jones) [prototrophy, bat în faţă [bulging out; hervor­
prototrophism ; Prototrophic ; pro­ schwellend ; protubérant, bombé en
totrophic ; prototrófia ; прототрофия] face ; kidomborodó, kiduzzadó ; вы­
—*• protrophia пячивающийся]
417
1434 PROTUBERANTIA f, PROTU-
BERATIO f, protuberantă, bombare,
umflătură [protuberance, bulge, swel­
ling; Protuberanz, Höcker; protubé­
rance, bombement, gonflement; duz­
zadás, kidúdorodás ; вздутие, бугорок]
1435 PROVARIETAS f -* cultivar
1436 PROVENIENS (prooenio), prove­
nit, născut, apărut, ieşit [arising,
born, issued; herkommend, entsprin­
gend ; provenant issu ; keletkező, eredő ;
возникающий, растущий]
1437 PROVENTITIUS (provenio), de
înlocuire, de rezervă, care apare ulte­
rior [replacing ; hervorkommend, erse­
tzend, vorrätig ; remplaçant, de rem­
placement; előjövő, helyettesítő; за­
пасной] *
1438 PROVINCIA f, provincie, areal geo­
grafic mai mic decît regiunea (în
fitogeografie) [province ; Provinz ; pro-
vince ; tartomány ; провинщся]
1439 PROVISORIUS, provizor, temporar
(nume) [provisory, provisional, tem­
porary; provisorisch, vorläufig; pro-
visoire; ideiglenes; предварительный]
1440 Ρ ROXI MALI S, PROXIMO S 1.
Proxim, cel mai apropiat. 2. înrudit
[nearest, proximal, related; näch-
ster, genähert, naheverwandt; très
approché, avoisiné, apparenté; leg-
közelebbi, rokoni ; проксимальный,
ближайший, родственный]
1441 P Ä i / / i V ^ f, pruină i . Excreţie ceroasă
glaucă, asemănătoare prafului, care
acoperă unele frunze sau fructe
(Prunus). 2. Brumă, rouă [pruina,
dew, hoar-frost; Reif, Tau; pruine,
poussière glauque, rosée; hamv, har-
mat; налет, poca, иней] -+ pulvis
glaucus
1442 PRUINATUS, PRüINIFER, PRU-
INOSUS, pruinos, acoperit cu un
praf ceros şi glauc ; brumat [pruinate,
pruinose, pruinous, bloomy; bereift,
feinbestaubt, betaut; pruiné, prui-
neux, poudré; hamvas, viaszos, deres,
harmatos; с налетом, покрытый на­
летом]
1443 PRUNICOLOR, PRUNINUS, pru-
nicolor, de culoarea albastru cenuşiu
verzuie а fructelor de Prunus domes­
tica [plum-coloured; pflaumenfarbig;
couleur de prune; szilvakék, szilva
színű; сливяно-чёрный, сливовый]
1444 PRUNIFER, prunifer, саге produce
prune [pruniferous ; pflaumentragend ;
prunifère ; szilvatermő ; сливоносный]
PSEVD-
1445 PRUNIFORMIS, pruniform, de for­
ma alungit globuioasâ a prunelor
[plum-shaped ; pflaumförmig ; pruni-
forme; szilva alakú; сливообразный]
1446 PRUNUM n, prună, fructul de
Prunus [plum; Pflaume; prune;
szilva; слива]
1447 PRURIENS, PRURIGINOSU»
(prurio), pruriginös, саге produce
mîncărime (plantă, peri) [pruriginous,
itching ; juckend, juckenerregend ;
prurigineux, démangeant ; viszket-
tető; вызывающий зуд]
1448 PSALLIOTICVS, psaliotic, cu hí-
menoforul şi trunchiul acoperit pînă
la mijlocul acestora de un velum
parţial (tip de ciupercă la Psalliota,
Lepiota etc.) [psalliotic; psalliotisch ;
psalliotique ; pszalliótikus ; псаллно-
тический]
1449 PSAMATOPHILUS (gr. ψάματος
„litoral nisipos"), psamatofil, care creş­
te in staţiunile nisipoase ale litoralului
[strand-loving ; strandliebend ; psa-
matophile, aimant les côtes; tenger­
parton élő; побережьелюбивый]
1450 PSAMATOPHYTA η pl (gr. -,
φυτον „plantă"), psamatofite, plante
de litoral [strand-plants ; Strandpflan­
zen; plantes littorales; tengerparti
növények; псаматофиты, побережное
растения]
1451 PSAMMO- (gr. ψάμμος „nisip"), nisi­
pos, de nisip [sand-; sand-; sablon­
neux ; homok-, homoki ; песке-, песоч­
ный] —» arenarius, sabulosus, ammo-
philus
1452 PSAMMICUS ( g r . - ) - • arenarius
1453 PSAM MÖGEN US (gr.-, γεννάω „a
produce"), psamogen, care produce
nisip pe cale de dezagregare (rocă)
[psammogenous ; psammogen ; psam-
mogène ; homokképző ; псаммогенный]
1454 PSAMMOPHILUS (gr. -, φιλέω
„а iubi"), psamofil, care creşte pe
soluri nisipoase (plantă) [sand-loving ;
sandliebend; psammophile; homokla­
kó, homokon élő ; псаммофильный,
песколюбивый] —• ammophilus
1 455 PSAMMOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), psamofite, plante de nisi­
puri [sand-plants, psammophyles ;
Psammophyten, Sandpflanzen ; psam-
mophytes, plantes arénicoles; homo­
ki növények ; псаммофиты] —»^ plantae
arenariae, plantae sabulosae
1456 PSEUD-, PSEUDO- (gr. ψευδός
„falsitate, minciună"), fals, aparent,
PSEUDANNULUS
CU аззтапаге ce provoacă confuzie
(pseudalpinus, pseudococcifer) [false-,
apparently; falsch, schein-, trüge­
risch; faux (fausse), apparemment;
ál-, hamis, látszólagosan; ложно-,
ложный, очевидно] -* falsus, spurius
1457 PSEUDANNULUS m (gr.-, lat.
annulus „inelaş"), pseudoanulus, inelaş
aparent în partea externă a peristo-
mului, format din celule specializate
(Bryophyta) [pseudannulus ; Schein­
ring ; pseudannulus ; álgyűrű ; лож­
ное кольцо]
1458 PSEUDANTHIA t (gr. -, ίχνθος
„floare"), pseudantie, concepţie filo-
genetică după care florile de Angio-
spermae s-au născut din simplificarea
inflorescenţei unor Gymnospermae su­
perioare (Wettstein) [pseudanthy ;
Pseudanthie ; pseudanthie ; pszeudan-
. thia ; цсевданция]
1459 PSEUDANTHIUM η (gr. - ) , pseu-
dantiu, inflorescenţă cu numeroase
flori strîns adunate, dînd aparenţa
unei singure flori simple (Euphorbia,
Dipsacus, Taraxacum) [pseudan-
thium; Scheinblüte; pszeudantium;
virágszerű virágzat; псевданций]
1460 PSEUDANTHUS ( g r . - ) , cu floare
falsă [pseudanthous ; scheinblütig;
pseudanthe; álvirágú; п^евданциевый]
1461 PSEUDOAMITOSIS f (gr. -, α „fă­
ră", μίτος „ţesătură"), pseudoamitoză,
mitoză ajunsă în stare inactivă în sta­
diul începutului anafazei, sub influ­
enţa unor factori externi (tempera­
tură, eter), la care după spiralizarea
cromozomilor nucleul ia o înfăţişare
amitotică de halteră (Hacker) [pseu-
damitosis; Pseudoamitose; Pseudoa­
mitose; pszeudoamitózis ; псевдоами­
тоз]
1462 PSEUDOANNUALIS, pseudoanual,
multianual, dar cu tulpini numai anu­
ale (plantă) [pseudannual ; pseudoan-
nuell; pseudannuel; álegyéves; лож-
нооднолетний]
1463 PSEUDOAPOGAMIA f (gr.-, άπο
„după", γάμος „căsătorie"), pseudoa-
pogamie, formarea sporofitului din
celulele vegetative fuzionate (Farmer
şi Digby) [pseudapogamy ; Pseudoa-
pogamie ; pseudoapogamie ; álapogá-
mia ; псевдоапогамня] - • somatogamia
1464 PSEUDOAPOSPORIA i (gr. - ,
σπορά „sămînţă"), pseudoaposporie,
aposporie la care gametofitul rezultă
din sporul diploid (cf. Henderson)
[pseudapospory ; Pseudoaposporie ;
418
pseudoaposporie ; álapospória ; псев­
доапоспория]
1465 PSEUDOARILLUS m (gr. -, fr. ariile
„tegument"), pseudoaril, aril fals,
testa subţire şi consistentă a seminţei,
cu un strat exterior special (Orchi-
daceae, Oxalidaceae) [pseudoaril ;
Scheinarillus ; pseudoarille ; âlmag-
köpeny ; псевдоариллус] —>• arillodium
1466 PSEUDOAUTOSYNDESIS f (gr. -,
αυτός „singur", σύνδεσις „unire")-
pseudoautosindeză, împerecherea ulte­
rioară a cromozomilor fără o conju­
gare prealabilă, în diviziunea reduc-
ţională [pseudoautosyndesis ; Pseudo-
autosyndese ; pseudoautosyndèse ; psze-
udoautoszindézis ; псевдоаутосшщез!
1467 PSEUDOANAPHASIS i (gr. -, ανά
„prin", φάσις „apariţie"), pseudoana-
fază, anafază aparentă la care cromo­
zomii se îndepărtează de la centrul
nucleului fără să formeze un fus
(Regemorter) [pseudoanaphase ; Pseu-
doanaphase; pseudoanaphase; pszeu-
doanafázis ; псевдоанафаза]
1468 PSEUDOAUTOECICUS (gr. -, αυτός
„singur", οίκος „casă"), pseudoauto-
ecic ; dioic, dar ocazional autoic (Li-
chenes) [pseudoautoicous ; pseudoautö-
zisch; pseudoautoécique ; pszeudoau-
tőcikus ; ложнооднохозяйственный]
1469 PSEUDOAUXOSPORA f (gr. -, αυ­
ξάνω „a creşte", σπορά „sămînţă"),
pseudoauxospor, masă plasmodică cu
nucleu uriaş, ce se înconjoară cu un
perizoniu, la unele Diatomeae (Rich­
ter) [pseudoauxospore ; Pseudoau-
xospore; pseudoauxospore; pszeudo-
auxospóra ; псевдоауксоспора]
1470 PSEUDOAXILLARIS, pseudoaxi-
lar, numai aparent axilar (unele rami­
ficaţii laterale) (în algologie) [pseudo-
axillary ; pseudoaxillär ; pseudoaxil-
laire; látszólagosan hónalji; псевдо-
аксиллярный]
1471 PSEUDOAXIS m (gr.-, lat. axis
„axă") -+ sympodium
1472 PSEUDOBACCA i (gr. -, lat. bacca
„bacă"), pseudobacă, bacă falsă rezul­
tată din ovar, precum şi din parti­
ciparea altor piese florale, ex. caliciu,
perigon, receptacul (Ribes, Rosa,
Vaccinium) [false berry ; Scheinbeere ;
baie fausse; álbogyó; ложная ягода]
-* Ьасса spuria
1473 PSEUDOBOTRYTICUS (gr. -, βότ-
ρυς „ciorchină"), pseudobotritic, apa­
rent botritic, dar axa principală şi
cele secundare de ordinul întîi nu au
419
flori terminale (inflorescenţa la Di-
centra) [pseudobotrytic ; pseudobotry-
tisch ; pseudobotrytique ; álf ürtös ;
ложнокистевой]
1474 PSEUDOBULBILLUS m (gr. -, lat.
bulbillus „bulb mic"), pseudobulbil,
formaţiuni bulbiliforme la Lycopo-
dium şi Selaginella, ín realitate ele
fiind galele unor diptère (Strasburger)
[pseudobulbil ; Pseudobulbill ; pseu-
dobulbille ; álhagymácska ; ложная
луковичка]
1475 PSEUDOBULBUS m (gr. -, lat.
bulbus „bulb"), pseudobulb, tubercul
aerian; îngroşări bulbiforme pe tul­
pinile aeriene, servind ca organe de
rezervă sau de înmulţire (Orchida-
ceae) [pseudobulb; Pseudobulb, Luft-
knolle, Scheinzwiebel ; pseudobulbe ;
álhagyma; ложная луковица] -* tu-
beridium
1476 PSEUDOCALYX m (gr. -, κάλυξ
„cupă") —» calyculus, calyx spurius
1477 PSEUDOCAMBIUM η (gr.-, lat.
cambio „a schimba"), pseudocambiu,
ţesut meristematic asemănător cu
cel al cambiului (Williamson) [pseu-
docambium ; Pseudokambium ; pseu-
docambium; álkámbium; псевдокам­
бий]
1478 PSEUDOCARPIA f (gr.-, καρπός
„fruct"), pseudocarpie, formarea
fructului în urma unei polenizări de
excitaţie, fără a se forma seminţe
(cf. Boros) [pseudocarpy ; Pseudokar-
pie ; pseudocarpie ; pszeudokárpia ;
псевдокарпия]
1479 PSEUDOCARPIUM η, PSEUDO-
CARPUS m (gr. " ) , pseudocarp,
fruct fals la formarea căruia în afară
de ovar mai participă şi alte părţi
florale (Fragaria, Morus) [pseudo­
carp, false fruit ; Scheinfrucht ; pseu­
docarpe, faux fruit ; áltermés ; лож­
ный плод, шишкоягода] —»^ fructus spu­
rius
1480 PSEUDOCECIDIUM η (gr. -, κηκϊς
„gală"), pseudocecidie, gală falsă;
deformaţii la plante, cauzate de orga­
nisme străine, rezultînd oprirea sau
încetinirea procesului de creştere sau
de diferenţiere [pseudocecidium ; Pseu-
dozezidie, Scheingalle ; pseudoceci­
die ; álgubacs ; ложный галл]
1481 PSEUDOCEPHALODIUM η (gr. -,
κεφαλή „cap", είδος „formă"), pseu-
docefalodiu, gonidiu anormal format
pe prototalul hifei aflate în curs de
germinare (Forsel) [pseudocephalo-
dium; Pseudozephalodium ; pseudo-
PSEVDODICHOTOMIA
céphalodium; pszeudocef alodium;
псевдоцефалодий]
1482 PSEUDOCHROMOSOM А η (gr. -,
χρ&μα „culoare", σώμα „corp"),
pseudocromozom, filamente ameste­
cate de cromatină in faza de trecere
în stadiul spirem, apoi în cel de seg­
mentare a cromozomilor (Berghs)
[pseudochromosome ; Pseudochromo-
som ; pseudochromosome ; álkromo-
szóma ; псевдохромосома]
1483 PSEUDOCILIUM η (gr. -, lat.
cilium „geană"), pseudocil, filamente
protoplasmatice în formă de cili,
fără mobilitate, dispuse cîte două pe
celulele unor alge (Apiocystis) (Cor-
rens) [pseudocilium ; Pseudozil; pseu­
docil; álcsillangó; ложная ресничка]
1484 PSEUDOCLEISTCGAMIA í (gr.
-, κλειστός „închis", γάμος „căsăto­
rie"), cleistogamie ce are loc numai
sub influenţa unor condiţii externe
(luminozitate slabă), prin autofertili-
zarea florilor rămase închise (Hans-
girg) [pseudocleistogamy ; Pseudokleis-
togamie, Zwangbestăubung ; pseudo-
cleistogamie ; álkleisztogámia; псев-
доклеистогамия]
1485 PSEUDOCLEISTCCENIA f (gr. - ,
γένος „urmaş"), pseudocleistogenie,
producerea de flori normale, care nu
se deschid, polenizarea avînd loc în
interiorul periantului închis (Hans-
girg j [pseudocleistogeny ; Pseudokleis-
togenie; pseudocleistogenie; pszeudo-
kleisztogénia ; псевдоклеистогения]
1486 PSEUDOCORTEX m (gr.-, lat.
cortex „scoarţă"), pseudocortex, ţesut
al ramificaţiilor secundare, alipit de
tulpina principală, la Algae (Bennett)
[pseudocortex; Scheinrinde; pseudo­
cortex; álkéreg; ложная кора]
1487 PSEUDCCOTYLELCN í (gr. -, ко-
τυληδών „cavitate) —>^ proembryo
1488 PSEUDCCYSTIS f (gr. -, κύστις
„cavitate"), pseudocist, formaţie pro­
toplasmatică verde, fără membrană
celulară delimitată (Protococcoideae)
[pseudocyst ; Pseudczyst ; pseudocy-
ste; pszeudociszta ; псевдоциста]
1489 PSEUDODICHOTOMIA î (gr. -,
δίχα „în doi", τόμος „tăiere"), pseu-
dodicotcmie, dicotomie falsă; mod de
ramificare la care, distrugîndu-se
mugurele terminal, mugurii laterali
mai apropiaţi produc ramuri lungi
şi la rîndul lor acestea pot produce
ramuri secundare [pseudodichotomy;
Pseudcdichotcmie, Scheindichotomie ;
pseudc dichotomie ; ál villás elága-
PSEUDODICHOTOMICUS
zás ; псгвдодяхотомия} pseudopoly-
tomia
1490 PSEUDODICHOTOMICUS (gr.-),
pseudodicoţoAîc, саге prezintă pseudo-
dicotomie (ramificaţie /^, umbelă r^)
[pseudodichotomous ; pseudodichotom ;
pseudodichotomique; álviUás elágazá­
sú; псевдодихотомический]
1491 PSEUDODISSEPIMENTUM η (gr.
-, lat. dissepimentum „perete despăr­
ţitor"), pseudodisepiment; disepiment
fals rezultat în urma proliferării păr­
ţii interioare a carpelelor care formează
pereţi despărţitori în interiorul ova­
rului, cu mai multe loji [spurious
dissepiment ; falsche Scheidewand ;
fausse cloison ; álválaszfal, álrekeszfa 1 ;
ложная перегородка]
1492 PSEUDODYSTROPHIA t (gr. -,
δυσ- „rău", τροφή „nutriţie"), pseu-
dodistrofie, pătrunderea insectelor vi­
zitatoare eutrope în floare prin roade-
rea pereţilor acesteia, jefuind nectarul
fără să efectueze polenizarea [pseu-
dodystrophy ; Pseudodystrophie ; pseu-
dodystrophie; áldisztrófia ; псевдо-
днстрофия]
1493 PSEUDOENDOMITOSIS f (gr. -,
δνδον „înăuntru", μίτος „fir"), pseu-
doendomitoză, tip de endomitoză la
care cromozomii nu se divid şi astfel
nucleul îşi menţine numărul iniţial
de cromozomi (Lipp) [pseudoendo-
mitosis ; Pseudoendomitose ; pseudo-
endomitose; álendomitózis ; псевдоэн-
домитоз]
1494 PSEUDOEPHEMERUS (gr. -, εφη­
μέριος „de scurtă durată"), pseudoe-
femer, care se deschide numai odată,
dar nu se închide în cursul aceleiaşi
zi (floare) [pseudoephemer; pseudoe­
phemer ; pseudoéphémère ; pszeu-
doefemer, ál-rövidéletű ; псевдоэфе­
мерный]
1495 PSEUDOEPINASTIA I (gr. -, έπΐ
„deasupra", ναστός „comprimat") —•
geotropismus
1496 PSEUDOEPIPHYTA η pl ( g r . - ,
φύτον „plantă"), pseudoepifite, plante
ale căror axe bazale mor, iar părţile
superioare se nutresc cu ajutorul
rădăcinilor lor aeriene, ex. unele
Araceae (Went) [pseudoepiphytes ;
Pseudoepiphyten ; pseudoepiphytes ;
álepifiták псевдоэпифиты]
1497 PSEUDOFASCICULATUS (gr.-. ;
lat. fasciculatus „fasciculat"), pseu-
dofasciculat, aparent fasciculat (ră­
dăcini, tulpini, frunze) [pseudofasci-
cled ; scheinbar-bündeiförmig ; pseu-
420
dofasciculé; álnyalábos; ложнопучко
ватый]
1498 PSEUDOFECUNDATIO f (gr. -, lat.
fecundatio „fecundare"), pseudofecun-
dare, fecundare la care dintre cei patru
nuclei doi dau naştere oului, iar cei­
lalţi doi formează albumenul (Guig-
nard) [pseudofecundation ; Pseudofe-
kundation ; pseudofécondation ; álmeg-
termékenyités ; ложное одлодотворение]
1499 PSEUDOFERTILITAS f (gr. -, lat.
fertilitate „fertilitate"), pseudoferti-
litate ; pseudocompatibilitate ; ferti­
lizare principial exclusă prin mecanis­
mele de incompatibilitate, totuşi în
anumite condiţii fertilizarea poate
avea loc (East şi Park) [pseudoferti-
lity; Pseudofertilităt, Pseudokompa-
tibilităt ; pseudofertilité ; áltermékeny-
ség; ложный плодовитость]
1500 PSEUDOFOLIACEUS (gr. -, lat.
foliaceus „foliaceu"), pseudofoliaceu,
cu expansiuni asemănătoare frunze­
lor [pseudofoliaceous ; scheinblattartig ;
pseudofoliacé ; látszólag levélszerű ;
ложнолистовидный]
1501 PSEUDOGAMETANGIU M η (gr.
-, γαμέτης „soţie", άγγείον „vas"),
pseudogametangiu, umflături care
produc gametofori, la Ascomycetes
(Dangeard) [pseudogametange ; ÎPseu-
dogametangium; pseudogametange;
álgametángium ; псевдогаметангий]
1502 Ρ SEU DOGAMI А f (gr. -, γάμος
„căsătorie"), pseudogamie 1. Dezvol­
tarea embrionului din ovulul nefe­
cundat, ca urmare a excitaţiei pro­
duse de polenizarea stigmatului
(Battaglia). 2. Fuzionarea a doi nu­
clei vegetativi (Chambers şi Fraser)
[pseudogamy; Pseudogamie; pseudo­
gamie ; pszeudogámia ; псевдогамия]
-+ pseudomixis (2)
1503 PSEUDOGEOCARPIA f (gr. -, γή
„pămînt", καρπός „fruct"), pseudo-
geocarpie, geocarpie la care fructele
ajung în pămînt prin scurtarea pedun-
culului floral sau a inflorescenţei
fructifere (Cyclamen) [pseudogeo-
carpy; Pseudogeokarpie, falsche Erd-
früchtigkeit ; pseudogéocarpie ; álgeo-
kárpia ; псевдогеокарпия]
1504 PSEUDOGYRATUS (gr. -, γυρός
„circular"), aparent circular, aparent
răsucit inelar [pseudogyrate, falsely
ringed ; falschberingt ; fausement
tordu, fausement annelé; látszóla­
gosan csavarodott, látszólagosan gyű­
rűs ; ложнокольчатый, ложнокруче-
ный]
421
1505 PSEVDOHAUSTORIUM η (gr. -,
lat. haurio „a înghiţi"), pseudohaustor,
haustor rudimentar, incomplet dez­
voltat, ex. la Cuscuta (Kinzel) [pseu-
dohaustorium ; Pseudohaustorium ;
pseudohaustorium ; álszívóka ; псевдо­
гаусторий]
1506 PSEUDOHERCGGAMIA f (gr. -,
ёркос „gard", γάμος „căsătorie"), pseu-
dohercogamie, fecundarea întîmplă-
toare a stigmatului cu polen propriu,
în cazul florilor chasmogame [pseudo-
hercogamy; Pseudoherkogamie ; pseu-
dohercogamie ; pszeudoherkogámia ;
псевдогеркогамия ]
1507 PSEUDOHEREDITAS í (gr.-, lat.
hereditas „moştenire"), pseudoeredi-
tate, asemănări în privinţa unor
caractere transmise de părinţi la
urmaşi, datorite însă numai unor
influenţe externe (Spencer) [pseudo-
heredity; Pseudoheredităt ; pseudohé­
rédité; látszólagos átöröklés; ложная
наследственность]
1508 PSEUDOHERMAPHRODITISMUS
m (gr. -, Ερμής „zeul Hermes",
Αφροδίτη „zeiţa Afrodité"), pseudo-
hermafroditism, hermafroditism fals
din cauza degenerării unuia dintre
organele sexuale la florile hermafro­
dite (Kerner) [pseudohermaphrodi­
tism ; Pseudohermaphroditismus ;
pseudohermaphroditisme ; álherma-
froditizmus ; псевдогермафродитизм]
1509 PSEUDOHETEROCARPIA f (gr.-,
Ετερος „diferit", καρπός „fruct"), pseu-
doheterocarpie, formarea de fructe
supraterestre variate la indivizii dife­
riţi ai aceleiaşi specii (Paglia) [pseudo-
heterocarpy ; Pseudoheterokarpie ;
pseudohétérocarpie ; álheterokárpia ;
псевдогетерокарпия]
1510 PSEUDOHOMONYMUM η (gr. -,
όμός „acelaşi", όνομα „nume"),
pseudohomonim, homonimie parţială
(Gastrolychnis — Gastrosilene) [pseu­
dohomonym; Pseudohomonym; pseu­
dohomonyme ; álhomonim, részleges
névazonosság, псевдогомоним]
1511 PSEUDOHYBRIDA f (gr.-, lat.
hybrida „hibrid"), pseudohibrid 1.
Hibrid fals, care are numai carac­
terele unuia din părinţi şi nu mani­
festă rezultatele unei încrucişări. 2.
Himeră, hibrid de grefă [pseudohy­
brid, chimaera; Pseudohybride, un­
echter Hybrid, Pfropfbastard; pseu­
dohybride, hybride de greffe; álhi-
brid, kimera; псевдогибрид, химера]
Ρ SEV DOMARGIN ATU &
1512 PSEUDÙHYBRIDATIO Л (gr.-),
pseudohibridizare, hibridizare la саге
descendentul este identic cu unul
din părinţi, fără să indice semnele
unei încrucişări (Millardet) [pseudohy­
bridation ; Pseudohybridation ; pseu­
dohybridation ; álhibridáció ; псевдо­
гибридизация]
1513 PSEUDOHYMENIUM η (gr. -, ύμήν
„membrană"), pseudohimeniu, mem­
brană acoperind sporidiile, asemănă­
toare cu himeniul ciupercilor [pseudo-
hymenium; Pseudohymenium ; pseu-
dohymenium ; álhimenium ; псевдо-
гимений]
1514 PSEUDOIMPRAEGNATIO f (gr. -
lat. impraegno „a însărcina"), pseu-
doimpregnare, pseudofertilizare ; fu­
zionarea a doi nuclei la celulele de
teleutospori (Dangeard) [pseudoim-
pregnation ; Pseudoimpregnation i
pseudoimprégnation ; álmegterméke-
nytilés ; ложное оплодотворение]
1515 PSEUDOINDUSIUM η (gr.-, lat.
indusium „tunică"), pseudoinduzie,
grup de sori acoperit de marginea
frunzei, fără a avea induziu propriu-
zis (Adiantum) [pseudoindusium ;
unechtes Schleierchen ; pseudoindu-
sie; álinduzium, álfátyolka; псевдо-
индузий]
1516 PSEUDOLAMINA f (gr. -, lat. lamina
„foaie"), pseudolamină 1. Porţiunea
aplicală dilatată a filodiului. 2. La­
mina frunzei la Monocotyledonatae
considerată ca filom peţiolar (Arber)
[pseudolamină, false blade; falsche
Spreite; pseudolimbe, faux ,limbe;
âÛemez ; ложная пластинка]
1517 PSEUDOLATERALIS (gr. -, lat.
lateralis „lateral"), pseudolateral, apa­
rent lateral, în realitate terminal sub
aspect morfologic (inflorescenţa la
Juncus effusus) [pseudolateral; trug­
seitlich, trugseitenstăndig; pseudo­
latéral; ál-oldalállású; ложнодоковой]
1518 PSEUDOLATEX m (gr. -, lat. la­
tex „suc"), pseudolatex, suc vîscos,
alb sau incolor, la unele plante, ex.
Vanilla (Heckel) [pseudolatex; Pseu-
dolatex ; pseudolatex ; áltejnedv ;
псевдолатекс]
1519 PSEUDOLICHEN m (gr. -, λειχήν
„lichen"), pseudolichen, lichen fără
strat algal propriu, parazitînd pe un
alt lichen [pseudolichen; Pseudoli­
chen, unechte Flechte; pseudolichen ;
álzuzmó ; ложный лишайник]
1520 PSEUDOMARGINATUS (gr. -, lat.
marginalus „mărginit"), pseudomar-
 PSEÜDOMEIOSIS
ginat, cînd cele două nervuri laterale
ale frunzei se împreuna la capetele
lor formînd un arc paralel cu extre­
mitatea frunzei (Thymus comosus)
[pseudomarginate ; scheinbargerân-
dert ; pseudomarginé ; álszegélyes ;
ложноокаймлёяный]
1521 PSEUDOMEIOSIS f (gr. -, μείωσις
„reducţie") —*• pseudoreductio
1522 PSEUDOMETAPHASIS f (gr. -,
μετά „cu", φάσις „fază"), pseudo-
metafază, fază în diviziunea nucleară
cînd cromozomii se masează în centrul
celulei, iar nu pe placa ecvatorială,
ca la metafaza tipică (Regemorter)
[pseudometaphasis ; Pseudometaphase ;
pseudométaphase ; álmetafázis ; псев-
дометафаза]
1523 PSEUDOMITOSIS f (gr. -, μίτος
„fir"), pseudomitoză, proces interme­
diar între mitoză şi amitoză la care
după stadiul spirem cromatina devine
granulară şi nu se formează cromozomi
(Blackman) [pseudomitosis ; Pseudomi­
tose; pseudomitose; álmitózis; псев­
домитоз]
1524 PSEUDOMIXIS f (gr. -, μίξις
„amestecare"), pseudomixie, înmul­
ţire prin copularea a două celule
vegetative (Winkler) [pseudomixis ;
Pseudomixie; pseudomixie; pszeudo-
mixis ; псевдомиксис] —»• somatomi tis,
pseudogamia (2)
1525 PSEUDOMONOCARPIA f (gr. -,
μόνος „unul", καρπός „fruct"), pseudo-
monocarpie, prezenţa conurilor ma­
ture adîncite în trunchi la baza frun­
zelor, seminţele . eliberîndu-se numai
după moartea copacului, ex. Cyca-
deae (Wieland) [pseudomonocarpy ;
Pseudomonokarpie ; pseudomonocar-
pie ; álmonokárpia ; псевдомонокарпия]
1526 PSEUDOMONOCOTYLEDONEUS
(gr. " , κοτυληδών „cavitate"), pseu-
domonocotiledoneu, cu două cotile-
doane concrescute sau cu unul din
ele nedezvoltat, dînd aparenţa unui
singur cotiledon (embrionul \Ά Aesculus)
[pseudomonocotyledonous ; pseudomo­
nokotyl; pseudomonocotyledoné ; ál-
egyszikű; ложяоэцнэ дольный]
1527 PSEUDOMONOME RUS (gr. - -,
μέρος „parte"), pseudomonomer, apa­
rent format dintr-o singură piesă
[pseudomonomerous ; scheinbareinzăh-
lig; pseudomonomère; látszólag egy-
tagú; псевдомономгрный] •
1528 PSEUDOMYCORRHIZA f (gr --
μυκης „ciupercă", ^ίζα „rădăcină"),
pseudomicoriză, micoriză falsă la care
422
ciuperca este un parazit (Melin) [pseu-
domycorrhiza ; Pseudomykorhiza ; pse-
udomycorhize ; álmikoriza ; ложная
микориза]
1529 PSEUDONECTARIUM η (gr. -,
νέκταρ „băutura zeilor"), pseudonec-
tarină, nectarină falsă (Parnassia
palustris) [pseudonectary ; Scheinnek-
tarium ; pseudonéctaire ; álmézfejtő ;
ложный нектарник]
1530 PSEUDONEMATHECIUM η (gr.
νήμα „fir", θήκη „cutie"), pseudone-
mateciu, excrescenţă filamentoasă la
alge, cauzată de alga parazită Acti-
nococcus subcutaneus (Darbishire)
[pseudonemathecium Pseudonema-
thecium ; pseudonémathéque ; álne-
matécium ; псевдонематеций]
1531 PSEUDONUCLEOLUS m (gr. -, lat.
nucleus „sîmbure"), pseudonucleol, ele­
ment cromatic al nucleului, asemă­
nător cu nucleolul, de care diferă
prin afinitatea sa pentru coloranţi
(Rosen) [pseudonucleole ; Pseudonuk-
leolus; pseudonucléole; álnukleolusz;
псевдонуклеолус]
1532 PSEUDONUCLEUS m (gr. - ) ,
pseudonucleu. 1. Masă de cromatina
înconjurata de o membrană în timpul
citomixiei unor alge (Gates). 2. Nucleu
cu corpusculi albaştri (Auerbach)
[pseudonucleus ; Pseudonukleus ; pseu-
donucleus; álsejtmag; ложное ядро]
1533 PSEUDOPARAPHYSIS f (gr. -,
παράφυσις „parafiză"), pseudoparafiză,
organ apendicular care însoţeşte para­
fiză, dar mai dezvoltat decît aceasta
(Traverse) [pseudoparaphyse ; Pseudo-
paraphyse ; pseudoparaphyse ; álpa-
rafizis ; псевдопарафиза]
1534 PSEUDOPARASITICUS (gr. -, πα­
ράσιτος. . „parazit"), pseudoparazitic,
care manifestă pseudoparazitism
[pseudoparasitic ; pseudoparasitisch ;
pseudoparasitique ; álparazitikus ; псев­
допаразитический]
1535 PSEUDOPARASITISMUSm{gT. -),
pseudoparazitism, parazitism fals
[pseudoparasitism ; Pseudoparasitis-
mus; pseudoparasitisme; álparazitiz-
mus ; псевдопаразитизм]
1536 PSEUDOPARASITUS m (gr. - -),
pseudoparazit, parazit fals; organism
care trăieşte pe un alt organism fără
a se nutri în dauna acestuia [pseudo­
parasite, false parasite; Schein­
schmarotzer ; pseudoparasite, faux pa­
rasite ; álélősködö ; псевдопаразит, лож­
ный паразит] —> parasitus spurius,
epiphyton
423
1537 PSEUDOPAEENCHYMA η (gr. -,
παρέγχυμα „parenchim"), pseudopa-
renchim, complex de celule asemă­
nătoare cu ţesutul parenchimatic, for­
mat din filamente celulare întreţesute
(Fungi) [pseudoparenchyma ; Pseudo-
parenchym ; pseudoparenchyme ; ál-
parenchima, álszövet ; псевдопарен­
хима] —» plectenchyma
1538 PSEUDOPELORIA i (gr. -, πελώ­
ριος „monstruos"), pseudopelorie, ca­
zul unor flori normal zigomorfe şi
monosimetrice, care prin avortare,
concreştere sau metamorfoza unor
filomuri florale devin nu actinomorfe
adevărate, ci mai mult disimetrice
(cf. Hegi) [pseudopeloria ; Pseudope­
lorie; pseudopelorie; álpelória; псев-
допелория]
1539 PSEUDOPERIANTHIUM η (gr. -,
περί „împrejur", άνθος „floare"), pseu-
doperiant, învelişul protector în for­
mă de cupă sau de periant de la
baza archegonului, dezvoltat după
fecundare ('Я<'JэαíιcαeДpseudopeгianth ;
Pseudoperianthium ; pseudopéri-
anthe ; álperiantium, ál-virágtakaró ;
псевдоперианций, ложный околоцвет­
ник]
1540 PSEUDOPERIDIUM η (gr. -, πη-
ρίδιον „săculeţ"), pseudoperidie, peri-
die falsă ; învelişul protector plecten-
chimatic al ecidiosporilor (Uredina-
les) [pseudoperidium ; Trugperidie,
Trugsporidienbehălter ; pseudoperidie ;
álperidium ; псевдоперидий] —»^ pseu-
dosporodochium
1541 PSEUDOPERIGONIUM η (gr. -,
περί „împrejur", γονή „urmaş"), pseu-
doperigon, perigonul fals al florilor
homoclamidee biverticilate (Atriplex)
[pseudoperigone ; Pseudoperigon, fal­
sche Blütenhülle; pseudoperigone;
állepel ; псевоперигоний]
1542 PSEUDOPERISTOMIUM η (gr. - ,
στόμα „gură"), pseudoperistom, peri-
stomul extern efemer al unor briofite
(Buxbaumia) [pseudoperistom ; Pseu­
doperistom ; pseudopéristome ; ál-száj­
perem, ál-szájpárkányzat ; псевдопе­
ристом]
1543 PSEUDOPERITHECIUM η (gr. - -,
θήκη „cutie"), pseudoperiteciu, înveli­
şul periteciiform al unor sporidii [pseu-
doperithecium ; Pseudoperithecium ;
pseudopérithecium ; álperitécium ; псев­
доперитеций, ложный перитеций]
1544 PSEUDOPETALIA f (gr. -, πέταλον
„petală"), pseudopetalie, substituirea
unor petale din floare prin staminé
[pseudopetaly ; Pseudopetalie ; pseudo­
PSEUDOPLA SMODIÜM
petalie ; pszeudopetália ; псевдопе-
талия]
1545 PSEUDOPETIOLUS m (gr. -, lat.
petiolus „peţiol"), pseudopeţiol, peţiol
aparent, baza îngustată a laminei
foliare simulînd un peţiol (Aldro-
vanda) [pseudopetiole ; Scheinblatt­
stiel ; pseudopetiole ; ál-levélnyél ;
ложный черемок]
1546 PSEUDOPHELLOIDUM η (gr. -,
φέλλος „plută", είδος „asemănare"),
pseudofeloid, ţesut suberiform deo­
sebit de periderma tipică prin reparti­
ţia nereglementară a celulelor ini­
ţiale, ex. Marattiaceae (Hannig) [pseu-
dophelloid; Pseudophelloid ; pseudo-
phelloîde; álfelloid-réteg ; псевдофел-
лоид]
1547 PSEUDOPHOTOMETRICUS (gr. -,
φώς, φωτός „lumină", μετρέω „a mă­
sura"), pseudof Ole metric, cu toate
că are o poziţie favorabilă faţă de
direcţia luminii, totuşi orientarea or­
ganului (frunzei) nu este influenţată
de lumină (Wiesner) [pseudophoto-
metric ; pseudopholcmetrisch ; pséudo-
photométrique ; álfotometrikus ; псев­
дофотометрический]
1548 PSEUDOPHYLLCPODUS (gr. -,
φύλλον „frunză", πους, ποδός „picior"),
pseudofilopcd, cu frunzele inferioare,
obişnuit afilopcde, alipite la bază
(Hieracium) [pseudophyllopodous ;
pseudophyllopod ; pseudophyllopode ;
állevélrózsás ; псевдофиллоподный]
1549 PSEUDOPHYLLUM η (gr. - -),
frunză falsă, apendice foliaceu efemer,
caduc la dezvoltarea frunzelor nor­
male (Bambusa) [pseudophyll ; Schein­
blatt ; pseudophylle ; állevél ; ложный
лист]
1550 PSEUDOPHYSIS f (gr. -, φύσις
„formare"), pseudofiză, himeniu oprit
în dezvoltare, în loc de bazidie for-
mîndu-se nişte umflături bulbiliforme
(Höhnel şi Lichtschauer) [pseudo-
physis ; Pseudophyse ; pseudophyse ;
pszeudofizis ; псевдофиза]
1551 PSEUDOPLANCTON η (gr. -, πλαγ-
κτός „rătăcitor"), pseudoplarcton,
plancton fals care pluteşte numai
ocazional (Forel) [pseudoplankton ;
Pseudoplankton ; pseudoplancton ; ál-
plankton; псевдопланктон]
1552 PSEUDOPLASMODIUM η (gr. -,
πλάσμα „modelare", εϊδο „asemă­
nare"), pseudoplasmodiu, plasmodiu
fals, format din organisme unicelu-
lare agregate, menţinîndu-şi indivi­
dualitatea lor, nefuzionînd corpurile
PSEUDOPLASTÜM
lor ameboidale şi nici nucleu ^la
Acrasieae şi Myxobacteria) (Olive) [pse-
udoplasmodium ; Pseudoplasmodium ;
pseudoplasmode ; âlplazmodium ; псев­
доплазмодий]
1553 PSEUDOPLASTÜM η (gr. -, πλαστός
„modelat"), pseudoplast, partea ele­
mentară a cromatoforului reticulat,
la Syphonocladiales ^Chadefaud^ [pseu­
doplast ; Pseudoplast ; pseudoplaste ;
pszeudoplasztisz ; псевдопласт]
1554 PSEUDOPODIUM η (gr. -, πους,
ποδός „picior"), pseudopodiu 1. Prelun­
gire protoplasmatică contractilă ser­
vind ca organ de locomoţie şi pentru
prinderea unor protozoare (Myxo-
gastres). 2. Prelungirea setiformă a
gametofitului lipsit de frunze sau cu
frunze rudimentare, purtînd sporo-
gonul (Andreaea, Sphagnum) [pseu­
dopodium, pseudopode; Trugstiel,
Scheinfüsschen ; pseudopode ; álláb ;
псевдоподий] —* plasmopodium
1555 PSEUDOPOLYEMBRYONIA f (gr.
-, πολύς „mult", Εμβρυον „fetus"),
pseudopoliembrionie, formarea mai
multor embrioni în sămînţă prin
contopirea mai multor ovule, prin
divizarea nucelei sau prin formarea
mai multor saci embrionari din ar-
chesporul multicelular (Lebegue şi
Doguet) [pseudopolyembryony ; Pseu-
dopolyembryonie ; pseudopolyembryo-
nie ; álpoliembriónia ; псевдополиэм-
бриония]
1556 PSEUDOPOLYMORPHISMUS m редукция] —у pseudomeiosis
(gr. - -, μορφή „formă"), pseudopoli-
morfism, polimorfism fals în cazul
speciilor cu înfăţişări estivale sau
autumnale, care nu pot constitui
unităţi sistematice independente [pseu-
dopolymorphism ; Pseudopolymorphis-
mus ; pseudopolymorphisme ; álpoli-
morfizmus ; псевдополиморфизм]
1557 PSEUDOPOLYPLOIDIA t (gr. »
πολύς „mult", άπλοός „singur"),
pseudopoliploidie, dublarea sau mul­
tiplicarea numărului de bază al cro­
mozomilor, neîmpreunată însă cu creş­
terea cantitativă a materialelor gene­
tice (Battaglia) [pseudopolyploidy ;
Pseudopolyploidie ; pseudopolyploîdie ;
álpoliploidia ; псевдополиплоидия]
1558 PSEUDOPOLYTOMIA f (gr. - ,
τόμος „tăiere") —>• pseudodichotomia
1559 PSEUDOPORUS m (gr. -, πόρος
„trecere"), pseudopor 1. Depresiune
sau pată circulară, ca urmă a stig­
matului (cf. Gatin). 2. Pată circulară
îngroşată, neperforată, pe frunzele de
424
Sphagnum (Russow) [pseudopore ;
Pseudopore, Scheinloch; pseudopore;
álpórus; псевдопора]
1560 PSEUDOPYCNIDIUM η (gr. -, πυκ-
νός „compact", ίδιον dimin.), pseu-
dopicnidie, hifă plectenchimatică la
Fungi (Potebnia) [pseudopycnide ;
Pseudopyknidium ; pseudopycnide ;
álpiknidium ; псевдопикнида]
1561 PSEUDORAMOSUS (gr. -, lat. ra-
mosus „ramificat"), cu ramificaţie
aparentă [pseudoramose ; scheinbar­
verzweigt; pseudorameux ; álelágazá-
SÚ; ложноветвистый]
1562 PSEUDORAMULUS m (gr. -, lat.
ramulus „rămurică"), ramură apa­
rentă, la unele specii de Algae [false
branchlet; Scheinzweiglein; pseudora-
mule ; álágacska ; ложная ветвь]
1563 PSEUDORAPHE (-es) f (gr. -, φαφή
„cusătură"), pseudorafeu, sutură falsă,
pe carapacele unor Diatomeae [pseu-
doraphe; Pseudoraphe; pseudoraphé;
álvarrat ; ложный шов]
1564 PSEUDOREDUCTIO f (gr. -, lat.
reductio „reducere"), pseudoreducţie
1. Reducţia aparentă a numărului
cromozomilor somatici la jumătate,
împreunată cu împerecherea cromo­
zomilor meiotici ^Riickert^. 2. Aso­
cierea cîte doi a cromozomilor soma­
tici în cursul profazei (Grégoire)
[pseudoreduction ; Pseudoreduktion ;
pseudoréduction ; álredukció ; псевдо-
1565 PSEUDOREPENS (gr. -, lat. re-
pens „tîrîtor"), pseudorepent, apa­
rent tîrîtor pînă la inflorescenţă
(Thymus callieri) [pseudorepent ;
scheinbar-kriechend ; pseudorampant ;
látszólagosan kúszó; ложноползущий]
1566 PSEUDORHIZA f (gr. -, φίζα „rădă­
cină"), pseudoriză 1. Formaţiuni radi-
ciforme la bulbul unor Monocotyle-
doneae (Royer). 2. Formaţiuni miceli-
ene radiciforme dezvoltate la baza
carpoforului (Fayod) [pseudorhize ;
Scheinwurzel; pseudorhize; álgyökér;
ложный корень]
1567 PSEUDOROSULA f (gr. -, lat. rosula
„trandafir"), pseudorozetă, aglome­
rare de frunze tulpinale inferioare, cu
aparenţa unei rozete [pseudorosette;
Scheinrosette; pseudorosette; ál-tőle-
vélrózsa; ложная розетка]
1568 PSEUDOSEPTATUS (gr. -, lat. ,
septum „îngrăditură"), pseudoseptat, ;
cu peretele despărţitor incomplet în- i
chis [pseudoseptate ; scheinbarsep- ;
425
tiert ; faussement cloisonné ; álválaszfa-
las, álharántfalas ; ложноперегород-
чатый]
1569 PSEUDOSEPTUM η (- -) -^sep­
tum spurium, dissepimentum spurium
1570 PSEUDOSESSILIS (gr. -, lat. sessi-
lis „şezător"), pseudosesil, aparent
sesil, în realitate avînd un mic pedicel
[pseudosessile ; scheinbarsitzend ; pseu-
dosessile; látszólagosan ülő; ложно-
сидячебрюхий]
1571 PSEUDOSPERMICUS, PSEUDO-
SPERM US (gr. -, σπέρμα „sămînţă"),
pseudospermic, cu seminţe numai
aparente [pseudospermous ; scheinsa-
mig; pseudosperme; álmagvú; лож-
носемянный]
1572 PSEUDOSPICA f, pseudospic, spic
fals; panicul sau racem cu ramuri
foarte scurte, cu flori îndesuite, ase­
mănător spicului (Phleum, Chenopo-
diurn) [pseudospike ; Scheinăhre, Wi-
ckelăhre, Blütenschweif; faux épi;
álfüzér ; ложный колос] —> spica spuria
1573 PSEUDOSPORANGIUM η (gr. -,
σπορά „sămînţă", άγγείον „vas"),
pseudosporange, organ asemănător
sporangelui, care produce muguri sau
propagule (Davis) [pseudosporangium ;
Pseudosporangium ; pseudosporange ;
álsporangium ; псевдоспорангий]
1574 PSEUDOSPORODOCHIUM η (gr. -,
σπορά „spor", δοχείον „recipient") —>·
pse udoperidium
1575 PSEUDOSTELE f (gr. -, στήλη
„coloană"), pseudostel 1. Structură
stelară aparentă (la nervura mediană
a unor frunze). 2. Dispoziţie ase­
mănătoare a ţesuturilor peţiolului cu
cele ale tulpinii (Tansley) [pseudostele ;
Pseudostele ; pseudostèle ; álsztéle ;
псевдостела]
1576 PSEUDOSTIPULA î (gr. -, lat.
stipula „pai"), pseudostipelă, forma­
ţiuni foliacée de la baza frunzelor,
uneori lîngă stipelele rudimentare,
care sînt asemănătoare stipelelor
(Knautia, Scabiosa) [pseudostipule ;
Pseudostipelle ; pseudostipelle ; ál-pál-
halevél; ложный прилистник]
4577 PSEUDOSTROMA η (gr. -, στρώμα
„saltea"), pseudostromă 1. Himeno-
for la Sclerotiaceae (Wallroth). 2. Peri-
teciul unor iî'Mragi[pseudostromă; Trug-
polster ; pseudostromă ; álstróma ;
псевдострома]
1578 Ρ SE и DOS Τ RO PH TOLA f (gr. -, lat.
strophium „panglică mică"), pseudo-
strofiolă, partea axei florale ce rămîne
PSEUDOVACUOLA
ataşată de nuculă, la Labiatae (Ser-
nander) [pseudostrophiole ; Pseudo-
strophiole ; pseudostrophiole ; álstro-
fiola; псевдострофиола]
1579 PSEUDOSUBER η (gr. -, lat. su-
ber „plută"), pseudosuber, suber apa­
rent (Quercus pseudosuber) [pseudo­
suber; Scheinkork; pseudosuber, faux
liège; álpara; ложная пробка]
1580 PSEUDOSYMEIOSIS t (gr. -, συμ-
βίωσις „viaţă în comun"), pseudo-
simbioză, participarea concomitentă
sau subsecventă a mai multor agenţi
specifici de fermentare (Behrens)
[pseudosymbiose ; Pseudosymbiose ;
pseudosymbiose ; álszimbiózis ; псевдо­
симбиоз]
1581 PSEUDOSYNCARPICUS (gr. -, σύν
„împreună", καρπός „fruct"), pseudo-
sincarpie, cu carpelele aparent con­
crescute (gineceul la Phytolacca) [pseu-
dosyncarpous ; pseudosynkarpisch ;
pseudosyncarpique ; álszinkárpikus ;
псевдосшосарпический]
1582 PSEUDOTERMINALIS (gr. -, lat.
terminális „terminal"), pseudotermi­
nal, numai aparent terminal, cînd
inflorescenţa intercalară se opreşte
în creştere şi apare o floare fals
terminală (Parkin) [pseudoterminal ;
scheinbar-gipfelstăndig ; pseudotermi­
nale; álterminális, álszártetőző ; лож-
новерхушечный]
1583 PSEUDOTHALLUS m (gr. -, θαλ-
λός „lăstar"), pseudotal, tal aparent
[pseudothallus ; Scheinlager ; pseudo­
thalle ; áltelep ; псевдоталлом, ложное
слоевище]
1584 PSEUDOTRICHOPHORUM η (gr. -,
θρίξ, τριχος „păr", φορέω „а purta"),
pseudotri(c)hofor, filament vegetativ
asemănător trichoforului (Algae)
[pseudotrichophorum ; Pseudotricho-
phorum; pseudotrichophore ; âltricho-
fórum; псевдотрихофор]
1585 PSEUDOTYPUS m (gr. -, τύπος
„model"), pseudotip, tipul greşit indi­
cat în publicaţie [pseudotype; Pseu-
dotypus ; pseudotype ; áltipus ; псев-
дотип]
1586 PSEUDOVACUOLA i (gr. -, lat.
vacuus „gol"), pseudovacuolă, corpus-
culi citoplasmatici închis roşii, aflaţi
în suspensie, servind ca organe de
apărare împotriva luminii puternice
(Cyanophyceae) [pseudovacuole, sus­
pensory bodies ; PseudoVakuole, Schwe­
bekörper ; pseudovacuole ; álvaku-
ola ; псевдовакуоль]
 PSEUDOVALVA
1587 PSEUDOVALVA f (gr. -, lat. valva
„uşă cu canaturi"), pseudovalvă, car-
pelă semisolidă care se despică la
maturitate între cele două fascicole
de vase ale nervurii mediane (Saun­
ders cf. Jackson) [pseudovalve ; Schein­
klappe; pseudovalve; álkopáos; лож­
ная створка]
1588 PSEUDOVASCIJLARIS (gr. -, lat.
vascularis „vascular"), pseudovascu-
lar, numai la aparenţă vascular [pseu-
dovascular ; scheinbar-gefäßig ; pseudo-
vasculaire ; áledényes ; ложнососуди-
стый]
1589 PSEUDOVERTICILLUS m (gr. -,
lat. verticillus „rotirea fusului"), pseu-
doverticil 1. Verticil fals compus
din perechi de cime opuse (Labiatae).
2. Totalitatea frunzelor aparent verti-
cilate (Lonicera) [pseudoverticil, false
whorl ; Scheinquirl, Scheinwirtel, Trug-
wirtel; pseudoverticille, faux verti-
cille; álörv; полумутовка, ложная
мутовка] —* verticillaster, verticillus
spurius
1590 PSEUDOVICARIISMUS m (gr. -,
lat. vicarius „locţiitor"), pseudovi-
cariism, comportamentul ecologic şi
morfologic asemănător al unor specii
de origină diferită [pseudovicariism ;
Pseudovikariismus ; pseudovicariisme ;
álvikáriizmus ; псевдовикариизм]
1591 PSEUDOVIVIPARIA f (gr. -, lat.
vivus „viu", paro „a produce"), pseu-
doviviparie, producerea în regiunea
florală a unor lăstari frunzoşi care se
pot înrădăcina, dar care nu se deta­
şează de planta mamă (Juncus bufo-
nius) (Potonié) [pseudovivipary ; Pseu-
doviviparie; pseudoviviparité; ál-ele­
venszülés ; псевдовивипария]
1592 PSEUDOXEROPHYTA η pl (gr. -
ξηρός „uscat", φυτόν „plantă"), pseu-
doxerofite, plante subxerofile, avînd
o sensibilitate mai redusă faţă de
umezeală (Lees) [pseudoxérophytes ;
Pseudoxerophyten ; pseudoxérophytes ;
álxerofiták ; псевдоксерофиты]
1593 PSEUDOZYGOSPORA f (gr. -, ζυγός
„jug", σπορά „spor"), pseudozigospor,
spor partenogenetic ; dezvoltarea ne­
mijlocită a unui gamet, în lipsa pro­
cesului de conjugare (Phycomycetes)
[pseudozygospore ; Pseudozygospore ;
pseudozygospore ; álzigospóra ; псевдо­
зигоспора] - • azygospora
1594 PSIL-, -PSILUS, PSILO-, PSILA-
TUS, PSILOSUS (gr. ψιλός „gla­
bru"), glabru, nud (psilanthus, epi-
psilus, psilopterus) [naked, glabrous;
42β
kahl; glabre; csupasz; голо-, лысо-,
голый, лысый] -+ glaber
1595 PSIL1C0LUS [-COLA f), PSILO-
PHILUS (gr. -, lat. colo „a locui",
gr. φιλέω „a iubi") -^ pratensis
1596 PSILOCARPUS[gT.-, καρπός „fruct"),
cu fructe glabre [naked-fruited ; kahl-
früchtig; à fruits glabres; csupasz
termésű ; голоплодный]
1597 PSILOLEPIS (gr. -, λεπίς „scvamă"),
cu scvame glabre [naked-scaled ; kahl­
schuppig; à écailles glabres; csupasz-
pikkelyù ; голочешуйчатый]
1598 PSITTACINUS (gr. ψιττακός „pa­
pagal"), de culoarea papagalului; de
un verde gălbui deschis [parrot-
coloured; papageifarbig; couleur de
perroquet; papagály színű; попу-
гайоцветный]
1599 PSYCHOPHILAE f pl (gr. Ψιχή
„Psyche", φιλέω „a iubi"), psi(c)hofile,
plante fertilizate prin lepidoptere
diurne [psychophilae ; Tagfalterblu-
men; psychophiles ; nappali lepkevi­
rágok ; психофилы]
1600 PSYCHRO- (gr. ψιχρός „frig"), de
frig, de temperaturi joase (psych-
rometricus, psychrophilus) [cold- ; kalt-,
kälte-; froid; hideg-; холодо-] -»•
frigidxis
1601 PSYCHROCLEISTOGAMIA f (gr. -,
κλειστός „închis", γάμος „căsătorie"),
psi(c)hrocleistogamie, cleistogamie
cauzată de temperatura scăzută (Hans-
girg) [psychrocleistogamy ; Psychro-
kleistogamie ; psychrocleistogamie ;
pszihrokleisztogámia ; психроклеисто-
гамия]
1602 PSYCHROCLINIA f (gr. -, κλίνω „a
se înclina"), psi(c)hroclinie, curbarea
spre pămînt a frunzelor şi tulpinii
sub influenţa temperaturii scăzute
(Wöchting) [psychrocliny ; Psychrokli-
nie ; psychroclinie ; pszihroklinia ; псих-
роклиния]
1603 PSYCHROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„planta"), psi(c)hrofite, plante alpine
ce cresc pe substrat rece (Warming)
[psychrophytes ; Kaltbodenpflanzen ;
psychrophytes ; pszihrofiták ; психро-
.фиты]
1604 PTARMICUS (gr. πταρμικός „stră-
nutător"), ptarmic, care cauzează
strănutare (Achillea ptarmica) [cau­
sing sneeze; niesenerregend; ptarmi-
que, éternuant; tüsszentést okozó;
чихательный] —»· sternutatorius
1605 PTENOPHYLLOPHYTA η pl (gr
πτηνός „zburător", φύλλον „frunză".
427
φυτόν „plantă"), ptenofilofite, plante
din pădurile cu frunze căzătoare
[ptenophyllophyta, deciduous forest
plants ; Ptenophyllophyten, Fallaub-
waldpflanzen ; ptenophyllophytes ;
lombhullató erdők növényzete ; птено-
филлофиты]
1606 PTER-, PTERI-, PTERO-, PTERY-
GO, -PTERUS, -PTERYGIUS, РТЕ-
RATUS, PTEROPHORUS (gr. πτε-
ρόν „aripă", πτερύγιον „aripă mică",
φορέω „а purta"), aripat, prevăzut cu
excrescenţe aripiforme (pteranthus,
ptericoccus, pteroneurus, pterygoideus,
adenopterus, epipterygius) [wing-, win­
ged; flügel-, geflügelt, -flügelig; ailé;
szárnyas, szárnyalt ; крыло-, крылато-;
-крылый, крылатый] -+ alato-, alatus
1607 PTERANTHUS (gr. -, ανθός „floa­
re"), cu flori aripate [wing-fiowered ;
flügelblütig; à fleurs ailées; szárnyas
virágú ; крылатоцветковый]
1608 PTERIDOGRAPHIA i (gr. πτερίς,
πτερίδος „ferigă"), pteridografie, stu­
diul şi descrierea ferigilor (Filices)
[pteridography, science of Ferns ; Farn­
kunde ; ptéridographie ; páfránytan ;
птеридография] —» filicologia, pterido-
logia
1609 PTERIDOLOGIA i (gr. -, λόγος
„vorbire") —»· pteridographia
1610 PTERIDOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), pteridofite, încrengătura
plantelor cu spori, cuprinzînd ordi­
nele: Lycopodiales, Filicales, Equise-
tales etc. [pteridophytes ; Pteridophy-
ten, Farnpflanzen ; pteridophytes ;
pteridofiták, harasztok ; птеридофиты]
-> cryptogamae vasculares
1611 Ρ ТЕ RI DOS PORA í (gr. -, σπορά
„sămînţă"), pteridospor, spor obliga­
toriu, caracteristic pentru Pterido-
phyta [pteridospore ; Pteridospore ; pté-
ridospore ; pteridospóra ; птеридоспора]
1612 PTERINUS, PTEROIDEUS (gr. -)
-* aliformis
1613 PTEROCARPUS (gr. -, καρπός
„fruct"), cu fructe aripate [wing-
fruited; flügelfrüchtig; à fruits ailés;
szárnyas termésű; крылоплодный]
1614 PTEROCAULIS (gr. -, καυλός „tul­
pină"), cu tulpina aripată [wing-
stemmed ; geflügellstengelig ; à tiges ai­
lées ; szárnyalt szárú ; крылостебель-
чатый]
1615 PTEROCHORES f pl (gr. -, χωρέω
„a se răspîndi"), pteroc(h)ore, plante
aie căror fructe se răspîndesc prin
PTYOSOMA
nişte apendici aripiformi scarioşi (Dan-
serau) [pterochores ; Pterochoren ;
ptérochores ; pterochor-növények ; пте-
рохоры]
PTEROCLADUS (gr. -, κλάδος „ra-
1616 mură"), cu ramuri aripate [wing-
twigged; flügelzweigig ; à branches
ailées; szárnyalt á ^ ; крыловетвис-
тый]
1617 PTERODIUM η (gr. -) - • samara
1618 PTEROGONUS (gr. -, γωνία „unghi,
muchie"), cu muchii aripate [wing-
edged; flügelkantig; ptérogone, à
angles ailés; szárnyasán éleit; кры-
лоугольный]
1619 PTEROPODUS, PTEROPUS (gr. -,
ποδς, ποδός „picior"), cu suportul
aripat [wing-footed; flügelfüűig; pté-
ropode ; szárnyas tönkű ; крылоногий]
1620 PTEROSPERMÜS, PTERYGOS-
PERMUS (gr. -, σπέρμα „sămînţă"), cu
seminţe aripate [wing-seeded ; flügel-
samig; à semences ailées; szárnyas
magvú ; крылосемянный]
1621 PTERYGIUM η (gr. -) -^ ala
1622 PTILO-, -PTILUS (gr. πτίλον „puf"),
păros, pufos (ptilodontus, pogonopti-
lus) [downy-; flaum-; duveté; pely-
hes-; пушисто-, опушенно-] —• hebe-
1623 PTILOPHYLLUS (gr. -, φύλλον
„frunza"), cu frunze pufos păroase
[downy-leaved ; flaumblättrig ; à feuil­
les duvetées; pelyhes levelű; пу-
шистолистный]
1624 PTILOSTYLUS (gr. -, στολος „co­
loană"), cu stilul pufos păros [downy-
styled ; flaumgriffelig ; à style duveté ;
pelyhes bibéjű; пушистостолбиковый]
1625 PTYCHO- (gr. πτύξ, πτυχός „pliu,
cută"), pliat, cutat (ptychocarpus,
ptychorrhizus) [folded, wrinkle- ; fal­
ten-, runzel-; plié, ridé; összehajto­
gatott, ráncos- ; складчато-] —^ plica-
tus, complicatus
1626 PTYCHONOMIUM η (gr. -, νομός
,,păşune"), pti(c)honomiu, cavităţi de
forma unor cute, produse prin roadere
de larvele unor insecte în părţile
parenchimatice ale plantelor [ptycho-
nomium; Faltenmine; ptychonomi-
um; ptihonomium; птихономиум]
1627 PTYCHOPHYLLUS (gr. -, φύλλον
„frunză"), cu frunze pliate [fold-lea-
ved ; faltenblăttrig ; à feuilles pliées ;
hajtogatott levelű; складчатолистный]
1628 PTYOSOMA η (gr. πτύαλον „salivă",
σώμα „corp"), ptiozom, masă proto-
PTYXIS 428

plasmaticá afectată de necroză locală 1643 PULPA f, pulpă, partea cărnoasă,

(Burgeff) [ptyosoma; Ptyosom; ptyo- suculentă a fructelor (Malus, Pyrus,
some; ptioszóma; птиосома] Vitis) [fruit pulp; Fruchtbrei, Brei,
Fruchtfleisch ; pulpe ; gyümölcshús,
1629 PTYXIS f (gr. πτύξ „pliu") -+ prae- terméshús, gyümölcskása ; мякоть,
foliatio плодовая мякоть]
1630 PU BENS -> pubescens 1644 PULPOSUS, pulpos, cu multă pulpă
1631 PUBERULENS, PUBERULUS, [pulpy, fleshy; breiig, breiartig, flei­
puberulent, puberul, slab pubescent schig ; pulpeux ; húsosbelű ; мякотный]
[puberulent, minutely pubescent ; 1645 PULSATILIS, pulsatil, contracţii;
schwachweichhaarig, íchwachflaumig ; cu mişcări de extensiune şi de con­
puberulent; pelyhes, kissé szőrös; tracţie [pulsating, pulsatory; pulsie­
пушковатый, коротко опушенный] rend; pulsatil; lüktető; пульсиру­
1632 PUBES f -^ pubescentia ющий]
1633 PUBESCENS, PUBI-, pubescent, VACUOLA PULSATILIS ^ (vama­
acoperit cu peri fini, moi, scurţi şi la) contractilis
mai rari (pubiceps, pubiflorus, pu­ 1646 PULVERACEUS, PULVEREUS,
biger) [pubescent, downy, sligthly PULVERIFORMIS, pulveraceu, ase­
hairy; flaumhaarig, weichhaarig; pu­ mănător cu praful [pulveraceous, pow­
bescent, duveté; pelyhesedő, szőrö- dery; staubig, pulverig, staubartig;
södő, lágyszőrű; пушистый, опушён­ pulvéracé, poudreux; porszerű; по­
ный] —>• pubens, hebescens рошкообразный]
1634 PUBESCENTIA f, pubescenţă, páro- 1647 PULVERATUS, PULVERULA-
zitate finá care acoperă unele organe TUS, PULVERULENTUS, PUL-
vegetale [pubescence, downiness, hai­ VIGER, prăfuit, pulverulent, aco­
riness; Pubeszenz, Behaarung; pu­ perit cu о substanţă asemănătoare
bescence, duvet; szőrözet, szőrzet, prafului (frunză, tulpină) [powdered,
pelyhesség; mez; опушение] -* in­ pulverulent, dusted; bestäubt, gepu­
dumentum, pubes dert; pulvérulent, poudreux; bepor­
1635 PUBLICATIO f, publicaţie [publi­ zott, poros felületű; пыльный, при­
cation; Publikation, Herausgabe; pu­ пудренный]
blication ; publikáció, közlemény, kiad­ 1648 PULVILLUM η, răsadniţă, insta­
vány; публикация, издание] laţie în care se cultivă răsadul [hot­
1636 PUDIBUNDUS, PUDICUS, PU- bed; Mistbeet; couche; melegágy;
DORINUS, pudic, ruşinos, sensibil парник]
la atingere (Mimosa pudica) [chaste, 1649 PULVINARIS, PULVINIFORMIS,
sensitive; keusch, schamhaft, emp­ PULVINIFER, PULVINATUS,
findlich ; pudique, sensitif ; szemérmes, pulvinat, prevăzut cu pulvină; de
érzékeny ; стыдливый, чувствительный] forma unei perniţe [pulvinary, cus­
1637 PUGILLUS m ( „un pumn de", ca hion-shaped ; polsterig, gepolstert,
titlu de carte) —• spicilegium kisseníörmig ; pulvinaire, pulviné,
pulviniforme ; párnás, párnaszerű ;
1638 PUGIONIFORMIS, pugioniform, de подушковидный] -> culcitiformis
forma unui pumnal [dagger-shaped;
dolchförmig ; pugionif orme ; tör alakú ; 1650 PULVINUS m, pulvină, perniţa
кинжаловидный] —»^ siciformis frunzei; dilatarea şi umflarea bazei
peţiolului frunzei la locul de inserţie
1639 PULCHELLUS, PULCHER, frumos pe ramură sau pe tulpină (Mimosa,
[beautiful, handsome ; schön, niedlich ; Robinia) [pulvinus, cushion; Polster,
joli, beau ; szép ; красивый] - • bellus, Blattpolster, Blattkissen, Blattwulst;
speciosus, venustus, chaero- coussinet ; levélpárna, levélcsukló ;
подушечка, листовая подушечка]
1640 PULLATUS, PULLUS, închis la
culoare, brun închis [dark, dark- 1651 PULVIS m, praf [powder, dust;
brown; dunkel, dunkelbraun; foncé, Pulver, Staub; poussière; por; пыль,
brun foncé ; sötét, sötétbarna ; тёмный, порошок]
темнобурый] PULVIS GLAUCUS -^ pruina
1641 PULLULAN S -> prolifer 1652 PUMILUS, pitic, scund, mic, chircit
(plantă) [dwarf, low, small; zwergig,
1642 PULLULATIO f -* gemmatio niedrig, klein; petit, nain, bas; törpe.
429
alacsony, kicsi; малорослый, карли­
ковый] —» nanus, pygmaeus
1653 PUNCTATUS, PUNCTIFER,
PONCTUA TUS, punctat, prevăzut cu
puncte, pete sau gropiţe punctiforme
(frunză, tulpină, vase) [punctate, dot­
ted; punktiert, getupft; ponctué,
pointillé; pontozott; точечный] -^
sticto-, -stictus
1654 PUNCTICULATUS, PUNCTICU-
LOSUS, PUNCTULATUS, puncti-
culat, fin punctat [puncticulate, minu­
tely dotted ; feinpunktiert ; poncticulé ;
pontocskás, finoman pontozott; мел­
коточечный]
1655 PUNCTIFORMIS, punctiform, de
forma punctelor [punctiform, dot-like ;
punktförmig, tüpfeiförmig ; poncti-
forme; pontszerű; точкообразный]
1656 PUNCTUM η, punct, pată mică
punctiformă pe organele vegetale (pun­
ctele lui Caspary) [point, dot ; Tüpfel ;
point ; pont ; пункт, точка]
PUNCTUM VEGETATIONIS -^
Conus vegetativus
1657 PUNGENS (pungo), pungent, înţe­
pător; prevăzut cu un vîrf ascuţit şi
tare (frunza) [pungent, stinging; ste­
chend; piquant; szúroshegyű; колю­
щий, колючий]
1658 PUNICANS, roşiatic [reddish; röt­
lich; rougeâtre; pirosló; рыжеватый]
1659 PUNICEUS, puniceu, roşu granatin;
roşu ca florile de Punica granatum
[puniceous, crimson; granatrot; rouge
de grenade, rouge ponceau; gránát­
piros, gránátalmaszín ; гранатовый,
пунцовый]
1660 PURGANS,PURGATIVUS (purgo),
purgativ [purging, purgative; reini­
gend, abführend; purgatif; hashajtó;
слабительный, очищающий]
1661 PURPURASCENS, PURPUREL-
LUS, PURPURINUS (purpurasco),
purpurascent, aproape purpuriu [pur­
plish, becoming purple ; purpurrötlich ;
devenant pourpre; pirosló, bíborpiros­
ba átmenő; багрянистый, слегка
пурпурный]
1662 PURPURATUS, PURPUREUS,
purpuriu, roşu purpuriu [purple, pur­
ple-red, empurpled ; purpurrot ; pour­
pré, rouge pourpre; bíborvörös, bí­
borpiros ; алый, пурпурный, багряный]
—*• porphyreus, ostrinus
1663 PU RUS, pur, curat (cultură, formaţie,
linie) [pure; rein; pur; tiszta; чис­
тый]
PUTRESCENS
1664 -PUS (gr. πους, ποδός „picior")
(cladopus, gymnopus, eriopus)—* -pes,
podr, -podus
1665 PUSILLUS, PUSILLI-, foarte mic
(pusilliflorus) [very small; winzig,
winzigklein; très petit; nagyon kicsi;
крохотный] —• minutus, parvulus, exi-
guus, pumilus
1666 PUSTULA f, pustulă 1. Mică ridică-
tură veziculiformă sau veruciformă
pe organe. 2. Fructificaţii ale unor
ciuperci fitopatogene pe organele plan­
telor [pustule, blister, pimple ; Pustel,
Blase, Bläschen ; pustule ; hólyagocska,
dudor; пустула, бугорок, пупырышек,
подушечка]
1667 PUSTULATUS, PUSTULOSUS,
pustulat, cu pustule [pustulate, blis­
tered ; bepustelt, pustelartig ; pustule ;
hólyagocskás ; пупырчатый]
1668 PUSULAE f pi, pusule, formaţiuni
plasmatice conţinînd mult lichid, ana-
loage vacuolelor contractile, la Peri-
diniaceae (Schutt) [pusules; Pusulen;
pusules; puszulák; пусулы]
1669 PUTAMEN η, putamen ί . Sîmbure
pietros; endocarpul lignificat şi osos
al unor fructe, împreună cu sămînţa
(Amygdalus, Persica, Prunus). 2. Coa­
ja de nucă (Juglans) [stone, nut-shell ;
Stein, Steinschale, Steinkern, Nuß­
schale; putamen, écale de noix; kő-
mag, csontmag, csonthéj, dióhéj ;
косточка, скорлупа ореха, отвердев­
ший эндокарпий] -+ ругеп, ругепа,
ругепит
1670 PUTAMINATUS, PUTAMINEUS,
PUTAMINOSUS, putaminat, cu
sîmbure osos [putaminate; steinscha-
lig; putaminé; kőmagos, csonthéjas;
со сколупой]
1671 PUT ATU S, putat, tăiat, ciuntit
(formă, plantă) [cut, mutilated; ab­
geschnitten, verstümmelt ; coupé, mu­
tilé; levágott, csonkított; изувечен­
ный]
1672 PUTER, PUTRIDUS, PUTRIS,
putrezit, rău mirositor [putrid, rotten;
angefault, morsch, faulig; pourri;
rothadt, korhadt, büdös ; гнилой,
зловонный]
1673 PUTREFACTIO f, putrefacţie, pu­
trezire; descompunerea chimică a ţe­
suturilor plantei [putrefaction, rotten­
ness; Fäulnis; putrefaction, pourri­
ture; rothadás, korhadás; гниение]
1674 PUTRESCENS (putresco), putres­
cent, pe cale de putrezire [rotting,
becoming putrid; faulend, fauligwer-
PYCN-
dend; devenant pourri; rothadó,
korhadó; гниющий]
1675 PYCN-, PYCNO- (gr. πυκνός„dens")í
dens, îndesuit (pycnacanthus, pycno-
cephalus, pycnopterus, pycnostylus)
[densely-, closely-; dicht-, gedrängt-;
dense, serré; tömött-; густо-] -*•
densus, densi·
1676 PYCNANTHUS (gr. -, Ανθός „floare")*
cu flori îndesuite [closely-flo-
wered; dichtblütig; à fleurs serrées;
tömöttvirágú ; густоцветковый]
1677 PYCNIDIOPHORUS m (gr. -, φορέω
„a purta"), picnidiofor, suportul pic-
nidiei [pycnidiophore ; Pyknidiumträ-
ger; pycnidiophore; piknidium-tartó;
пикнидиеносец]
1678 PYCNIDIOSPOBA f (gr. -, σπορά
„sămînţă"), picnidiospor, spor format
în picnidie [pycnidiospore ; Pyknidio-
spore ; pycnidiospore ; piknidiospóra ;
пикнидиоспора] —» pycnoconidium,
pycnospora, clinospora, stylospora
1679 PYCNIDJUM η (gr. -, - Ιδιον „mic"),
picnidie, organ de fructificare în
formă de ulcior, scufundat în substrat,
cuprinzînd picnospori (Fungi) [pycnid,
pycnide; Pyknidium; pycnide; pik-
nidium ; пикнида] —» clinosporangium,
spermogonium
1680 PYCNIUM η (gr. -), picnie, stadiul
iniţial al sorilor la Uredinales (Arthur)
[pycnium; Pyknium; pycnium; pik-
nium; пикниум]
1681 PYCNOCABPUS (gr. -, καρπός
„fruct"), cu fructe îndesuite [thick-
fruited; gedrăngtfriichtig ; à fruits
serrés ; tömött-termésű ; густоплод­
ный]
1682 PYCNOCLADUS (gr. -, κλάδος „ra­
mură"), cu ramuri îndesuite [densely
branched; dichtzweigig; à rameaux
denses; sűrűn ágas; густоветвистый]
1683 PYCNOCONIDIUM η, PYCNOCO­
NIDIUM η (gr. -, κόνις „praf",
ίδιον „mic", γόνος „urmaş") —»
pycnidiospora, pycnospora
1684 PYCNOLEPIS (gr. -, λεπίς „scva-
mă"), cu scvame îndesuite [closely-
scaled ; dichtschuppig ; à écailles ser­
rées; sűrüpikkelyű ; густочешуйчатый]
1685 PYCNOPHYLLUS (gr. -, φύλλογ
„frunză"), dens foliat [densely leaved;
dichtblăttrig; densifolié; sűrű levelű;
густолистный]
1686 PYCNOSIS f (gr. -), picnoză, conden­
sarea în ghem а cromatinelor, for-
mînd o masă omogenă, datorită unor
439
factori care duc la degenerarea nucleu­
lui (Pekarek) [pycnosis; Pyknose;
pycnose; piknózis; пнкноз]
1687 PYCNOSPORA f (gr. -, σπορά „să­
mînţă") —»^ pycnidiospora, stylospora
1688 PYCNOSTACHYS,
PYCNOSTA-
CHYÜS (gr. -, στάχυς „spic"), cu
spice îndesuite [thick-spiked ; gedrăngt-
ăhrig; à épis serrés; tömött kalászú;
густоколосый]
1689 PYGMÄE IS MU S m (gr. πυγμαίος
„scund, pitic") -» nanismus
1690 PYGMAEUS (gr. -) —>^ nanus, pu-
milus
1691 PYOGENETICUS, PYOGENUS (gr.
πϋον „puroi"), piogen, care produce
puroi (bacterii) [pus-forming ; eiterer­
zeugend; pyogène, produissant de
pus; gennykeltő, gennyesedést okozó;
пиогенный]
1692 PYB-, ΡΥΒΟ-, -PYRUS (gr. πυρ,
πυρός „foc"), de foc, de culoarea roşie
a focului (pyracanthus) [fire-, fiery,
yellowish-red ; feuer-, feuerrot- ;
rouge de feu; tűz-, tűzpiros; огненно-,
огненнокрасный] —»· flammeus, phlogi-,
phlogo-
1693 PYBAMIDALIS, PYBAMIDATUS,
piramidal, de forma piramidei [pyrami­
dal, pyramid-shaped ; pyramidal ; py­
ramidal ; piramis alakú ; пирами­
дальный] -> metuliformis
1694 Ρ Y BEN (-ENI S) m, PYBENA f
(gr. πυρήν „sîmbure") —»· putamen,
ossiculum
1695 PYBENABIUM η (gr. -), pirenariu,
fruct drupâceu, uni- sau multicarpe-
lar, cu pericarpul subţire, cu mezo-
carpul cărnos şi cu endocarpul con-
ţinînd 1 — 2 seminţe osoase (Prunus,
Cornus) [pyrenarium; Steinfrucht;
pyrenarium ; csontár, csonthéjas ter­
més ; косточковый плод]
1696 ΡΥ BEN ATU S, -PYBENUS (gr. -),
pirenat, prevăzut cu sîmbure osos
(dipyrenus, hexapyrenus) [pyrenate ;
steinkernig; à noyau pierreux; csont-
magvas; косточковый]
1697 PYBENIUM η (gr. perithecium
1698 PYBENOCABPIUM η (gr. -, καρπός
„fruct"), pirenocarp, fructificaţie
cu ascele închise în fundul periteciului
în formă de butelie (Ascomycetes)
[pyrenocarp ; Pyrenokarpium ; pyreno-
carpe ; pirenokárpium ; пиренокарпий]
481 PYXIDIUM
1699 PYRENOIDES f pl (gr. -, είδος 1709 PYROPHORUS (gr. -, φοβέω „a
„asemănare"), pirenoide, plastide gra­ evita"), pirofob, care evită terenurile
nuläre globuloase, incolore, aflate în arse sau pîrjolite [pyrophobous ; pyro-
cromatofori, ca centre amilogene phob; pyrophobe; pirofob; пирофоб-
(Algae) [pyrenoides ; Pyrenoiden, Stär­ ный]
kekörner ; pyrenoïdes ; pirenoidok ;
пиреноиды] 1710 PYROPHYLLUS (gr. -, φύλλον
„frunză"), cu frunze roşii ca focul
1700 PYRENOPHORUM η (gr. -, φορέω [firered-ieaved ; feuerrotblättrig ; à feu­
„a purta"), pirenofor 1. Partea cito- illes rouges; tűzpiros levelű; огнен-
plasmei care conţine nucleul. 2. Fila­ нолистный]
ment siderofil terminat într-un cen-
triol, la pirenoidele de Caulerpa (Cha- 1711 PYROPHYTA η pl (gr. -, φύτον
defaud) [pyrenophore ; Pyrenophor ; „plantă"), pirofite, arbori cu scoarţa
pyrenophore ; pirenofórum ; пирено- groasă, care rezistă incendiilor din
фор] păduri (Gates) [pyrophytes; Pyro-
1701 PYRENOSOMA η (gr. -, σώμα „corp"), phyten; pyrophytes; pirofitâk; пи-
pirenozom, corpuscul plastidic din рофиты]
pirenoide (Caulerpa) [pyrenosome ;
Pyrenosom ; pyrenosome; pirenoszóma ; 1712 PYTHMEN (-MENIS) m (gr. πυθ-
пиреносома] μήν „rădăcină"), pitmen, filament de
fixare pe tal (Eichenes) [pythmen ;
1702 PYRENUM η (gr. -) ->• putamen Hafter, Haftfaser; pythmen; pitmen,
rögzitő fonal; питмен]
1703 PYRICARPUS (lat. pyrus „pár",
gr. καρπός „fruct"), cu fructe piriforme 1713 PYXIDARIUS, PYXIDATUS, ΡΥ-
[pear-fruited ; birnfrüchtig ; pyricarpe ; XIDIIFER (gr. πυξίς, πυξίδας „cu­
körtetermésű ; грушевидноплодный] tie"), pixidat, prevăzut cu pixidă
1704 PYRIFER, pirifer, care produce pere [pyxidate ; becherig, kapselig ; pyxidé ;
[bearing pears; birnentragend; pyri- kupakos toktermésű; несущий кры-
fère ; körtetermő ; грушеносный] ночку]
1705 PYRIFORMIS, piriform, de forma 1714 PYXIDIIFORMIS, pixidiform, de
alungit conică a perei [pear-shaped; forma unei cutiuţe sau pixidii [box­
birnenförmig ; pyriforme ; körte alakú ; like, pyxidium-shaped ; büchsenför-
грушевидный] -+ lacrimiformis mig; pyxidiforme; kupakos toktermés
alakú, szelence alakú; крыночковид-
1706 PYRO-, PYRRHO-, -PYRHUS ный]
(gr. πορ, πυρός, -πυρρός „foc")
(pyrocephalus, pyrrhotrichus, leuca- 1715 PYXIDIUM η, PYXIDULA f,
pyrhus) -» руг - PYXIS (-IDIS) t (gr. -), pixidă,
1707 ΡΥ ROCH ROUS (gr. -, χρόα „culoa­ fruct capsulă cu dehiscenţă circulară
re") —• flammeus sau transversală pe calea unui căpă-
cel (Amaranthus, Hyoscyamus) [py-
1708 PYROPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"), xidium ; Deckkapsel, Büchsenfrucht,
pirofil, care preferă terenurile arse quer-aufspringende Kapsel ; pyxide ;
[pyrophilous ; pyrophil ; pyrophile ; pi­ kupakos tok, fedővel nyíló toktermés ;
rofil ; пирофильный] 1ШКСИДИЙ, крыночка, коробочка мхов]
 Q
1 QUADR-, QUADRI-, cu patru...
(quadrangularis, quadrialatus) [four-;
vier-; à quatre...; négy-; четырёх-]-^
tetra-
2 QUADRANGULARIS, QUADRAN-
GULA TUS, QUAD RANGÚ и-,QUA-
DRANGULUS, patrunghiular, cu
patru muchii sau coaste (quadran-
gulispinus) [four-cornered, four-an­
gled; viereckig, vierkantig; qua-
drangulaire, à quatre angles ; négyszeg­
letű, négysarkú, négyélű; четырёху­
гольный, четырёхсторонный, четы­
рёхгранный] -• tetragonalis, tetragonus,
tetraqueter
3 QUADRI ARISTATUS, patruaristat
[quadriaristate; viergrannig; à quatre
arêtes; négyszálkás; четырёхостнстый]
4 QUADRICALCARATUS -» tetra-
centrus
5 QUADRICAPSULARIS, cu patru
capsule [quadricapsular ; vierkapselig ;
quadricapsulaire ; négytokos ; четырёх-
коробочный]
6 QUADRICARPELLARIS, cu patru
cârpele [quadricarpellary ; vierfrucht-
blăttrig; quadricarpellaire ; négy ter­
mőlevelű ; четырёхплодолистнковый]
—• tetracarpellaris
7 QUADRICOCCUS, cu patru bace [tet-
racoccous ; vierbeerig ; quadricoque ;
négy bogyójú ; четырёхорешковый]
—»· tetracoccus
8 QUADRIDENTATUS, patrudinţat,
cu patru dinţi [four-toothed, quadri-
dentate ; vierzăhnig ; quadridenté ; négy
fogú ; четырёхзубчатый] —*• tetradontus
9 QUADRIDIGITATUS, patrudigi-
tat, cu patru piese dispuse digitat
(foliole) [quadridigitate, four-fingered;
vierfingerig ; quadridigité ; négyszer
ujjas ; четырёхпальчатый]
10 QUADRIFARIUS ->• quadriserialis
11 QUADRIFIDUS, patrufidat, de patru
ori fidat [quadrifid, four-cleft; vier-
spaltig ; quadrifide ; négyszer hasított ;
четырёхнадрезный]
12 QUADRIFLORUS, patruflor, cu
patru flori [four-floAvered ; vierblütig;
quadriflore ; négy virágú ; четырёхцвет-
ковый]
13 QUADRIFOLIUS, patrufoliat, cu pa­
tru frunze [four-leaved; vierbláttrig;
à quatre feuilles; négylevelű; четы­
рёхлистный] —*• tetraphyllus
14 QUADRIFURCATUS, patrufurcat,
divizat în patru ramificaţii [quadri-
furcate ; viergabelig ; quadrifurqué ;
négy villás ; четырёхвильчатый]
15 QUADRILATERALIS, QUADRI-
LATERUS, patrulateral, cu patru
laturi sau feţe [quadrilateral, four-
sided ; vierseitig ; quadrilatéral ; négy­
oldalú ; четырёхсторонный]
16 QUADRILORATUS, QUADRILO-
BUS, patrulobat, cu patru lobi [four-
lobed; vierlappig; quadrilobé; négy-
karé jos ; четырёхлопастный]
17 QUADRILOCULARIS, QUADRI-
lOCULATUS, patrulocular, cu patru
loji sau loculi (anteră, ovar) [four-
chambered; vierfăcherig ; quadrilocu-
laire; négyüregű, négyrekeszű; четы-
рёхгнездный] -+ tetracamarus, tetra'
cameratus, tetralocularis
18 QUADRIPARTITUS, cvadripartit,
de patru ori partit divizat (frunză)
[quadripartite ; vierteilig ; quadripar­
tite ; négyosztatú ; четырёхраздель-
ный] -+ tetraschisticus
19 QUADRISECTUS, patrusectat, de
patru ori sectat divizat (frunză) [qua-
drisectate ; vierschnittig ; quadriséqué ;
négyszer szeldelt; четырёх-рассечен-
ный]
20 QUADRISEPTATUS, patruseptat,
cu patru pereţi despărţitori (fruct)
[quadriseptate ; vierquerwandig ; qua-
488 QUINQUIES
drisepte; négy válaszfalas; четырёх- öt-, öt ; пяти-, пять] -+ penta-, реп-
перегородчатый] tacho-
21 QUADRISERIALJS, QUADRISE- 33 QUINQU ANGULARIS, QUINQUE-
RIA TUS, patruseriat, dispus în patru ANGULATUS, QUINQUANGULUS
serii sau rînduri [four-rowed, four-
ranked; vierreihig, vierzeilig; quadri- —• pentagonus
sérié, tetrastique; négysoros; четы­ 34 QUINQUECOSTATUS, cinci-costat
рёхрядный] —• tetrastichus [quinquecostate ; fünfrippig; à cinq
22 QUADRIVALENS, cvadrivalent, côtes; ötbordájú; пятнребристый]
prevăzut cu patru cromozomi [quadri­ 35 QUINQUEDENTATUS, cu cinci
valent ; quadrivalent ; quadrivalent ; dinţi [five-toothed ; fünfzähnig; quin-
négykromoszómás, négyértékű; ква- quedenté ; ötfogú ; пятизубчатый]
дривалентный] —*• tetravalens
23 QUADRUPLEX, QUADRUPLI-, 36 QUINQUEFARIUS, cinci-seriat, dis­
Q и ADR и PLICA TO-, QUADRU- pus în cinci serii sau rînduri [five-
PLO-, cvadruplu, de patru ori (qua- ranked, five-rowed; fünfreihig, fünf-
drupliner valus, quadruplicato-pinna- zeilig; quinquefarié; ötsoros; пяти-
Jus, quadruplocaulis) [quadruple, four­ рядный] —* quinqueserialis
fold; viermal, vierfach; (juadruple, 37 QUINQUEFIDUS, cinci-fidat [five-
quatre fois; négyszer, négyszeresen; cleft ; fünfspaltig ; quinquefide ; ötször
четверной, четверне-, четыре раз] hasított; пятинадрезный]
24 QUARTUS num., al patrulea [fourth;
vierte; quatrième; negyedik; чет­ 38 QUINQUEFLORUS, cu cinci flori
вёртый] [quinqueflorous ; fünfblütig; à cinq
fleurs; ötvirágú; пятицветковый]
25 QUATERNALIS, QUATERNA-
RIUS, QUA TERN AT US, QUA TER­ 39 QUINQUEFOLIUS -* pentaphyüus
NI-, cîte patru (quaternifalius) [four 40 QUINQUEGEMINATUS, QUIN-
each, by fours; je vier; par quatre; QUEGEMINUS -^ quinquejugus
négyenként ; по четыре]
41 QUINQUEJUGUS, cu cinci perechi,
26 QUATTUOR num., patru [four; vier; de cinci ori cîte doi [quinquejugate ;
quatre; négy; четыре] fünfpaarig; quinquejugué; ötszörpá-
27 QUERCICOLUS (-COLA t) -f dry- ros; пятипарный]
ophilus 42 QUINQUELATERALIS, cu cinci la­
28 -QUETER, -QUETRUS, cu muchii turi [quinquelateral; fünfseitig; quin-
(tetraqueter) [-angled; -kantig, -eckig; quelatéral; ötoldalú; пятисторонный]
-quètre; -élű; -гранный] —• -angu­ 43 QUINQUELORATUS, cu cinci lobi
laris [five-lobed; fünflappig; cinqlobé, à
29 QUIESCENS (quiesco), cviescent, cinq lobes ; ötkaréjú ; пятилопастный]
aflat în stare de repaus (muguri, 44 QUINQUELOCULARIS -^ pentaca-
spori) [resting, dormant ; ruhend ; quies- marus
cent, dormant; nyugvó, alvó; поко­
ящийся] 45 QUINQUEPARTITUS, cincipartit
[quinquepartite ; fünfteilig ; quinque-
30 QUINARIUS, QUIN AT US, QUI- partite ; ötosztatú ; пятираздельный]
NATI-, cite cinci, de cinci ori (quina-
tisectus) [quinary, five each, by fives ; 46 QUINQUEPETALUS, cu cinci pe­
je fünf, fünffach, fünfzählig, gefünft; tale [quinquepetalous ; fünfkronblátt-
quinaire, par cinq, cinq fois; ötön- rig; quinquepétale; öt sziromlevelű;
ként, ötszörösen ; пятерной, пять раз] пятилепестный]
31 QUINCUNCIALIS, cvincuncial, cu 47 QUINQUESERIALIS, QUINQUE-
cinci straturi suprapuse (prefloraţie) SERIATUS -+ quinquefarius
[quincuncial ; fünfschichtig ; quincon-
cial; ötrétü; квинкунциальный] 48 QUINQUESULCATUS, cucmcïhTàz-
de [quinquesulcate ; fünffurehig ; à cinq
32 QUINQU-, QUINQUE-, QUINQUE, sillons ; ötbarázdás ; пятиобороздча-
cinci-, cu cinci (quinquearistatus, quin- тый]
quecuspidatus, quinquefoliolatus, quin-
quevalvis) [five-; fünf-; cinq, à cinq; 49 QUINQUIES num. -* quintuplez
QUINTUPLEX 434
50 QUINTUPLEX, de cinci ori [five- 53 QUOAD adv., relativ la, privind pe,
fold; fünfmal, fünffach; quintuple, limitat la, considerat ca (quoad planta
cinq fois; ötször, ötszörösen; пять transsilvanica, cu referire la planta din
раз] Transilvania^ [relatively to the; be­
züglich; relativement à; vonatkoz-
51 QUINTUS num., al cincilea [fifth : tatva, vonatkozólag; насколько, от­
fünfte; cinquième; ötödik; пятый] носительно]
52 QUISQUJLIARIS, care creşte pe gu­
noaie [quisquiliar; schuttbewohnend; 54 QUOTIDIANUS, cotidian, de fiecare
quisquiliaire ; szemetén tenyésző ; рас­ zi [daily; täglich; quotidien; napon-
тущий на отбросы] kénti; ежедневный]
 R
1 RACEMIFER, RACEMIGER, race-
mifer, care poartă raceme [racemi-
ferous, bearing racemes; trauben­
tragend; racémifère; fürtös, fürtöt
hordozó ; кистеносный]
2 RACEMIFLORUS, racemiflor, cu
flori dispuse în raceme [cluster-flo-
wered ; traubenblütig ; racémiflore ; für-
tös virágú; кистецветковый]
3 RACEMIFORMIS, racémiform, de
forma unui racem [racémiform; trau-
benförmig; racémiforme; fürt alakú;
кистеобразный]
4 RACEMOSUS, racemos I. Dispus
în racem. 2. Botritic (inflorescenţă ~ ,
ramificaţie r^) [racemose, racemous,
clustered; razemös, traubig, trauben-
förmig, botrytisch ; racémeux, en grap­
pe, en botte; fürtös, fürtszerű; кис­
тевидный, несущий кисти] —»· botry-,
botryci-, botryticus *
5 RACEMULOSUS, racemulos, cu ra­
ceme mici [racemulose; kleintraubig ;
racémuleux ; kisfürtű ; мелкокисте­
видный]
6 RACEMULUS m, racemul, racem
mie [racemule ; Trăubchen ; racémule ;
fürtöcske; маленькая кисть]
7 RACEMUS m, racem, inflorescenţă
racemoasă, cu axa principală purtînd
pediceli scurţi, aproape egal de lungi,
terminaţi cu flori solitare şi cu des­
chidere acropetală [raceme; Traube,
Blütentraube ; grappe ; fürt, fürtvi­
rágzat; кисть] —»• botrys *
8 RÄCH-, RACHI-, -RACHIS,
RHACH- (gr. ^άχις „coloană ver­
tebrală"), în formă de axă, coastă
sau fus (rachiformis, adenorachis, chry-
sorachis) [ridge-, axi-, -ribbed; rip-
pen-, -rippig, Spindel-; en fuseau,
côtelé, axiforme; bordás, -tengelyű;
ребристо-, -ребристый, веретеновидно-,
осевидный] -* rhach-
9 RACHEOLA f, RÄCH ILLA f (gr. -),
raheolă, axa secundară scurtă a inflo­
rescenţei (Gramineae) ; axa spicule-
ţului [rachilla ; Spindelchen ; rachéole ;
fűzérketengely, kalászkatengely, ka-
lászkaorsó ; ось колоска, членик коло­
сового стержня]
10 RACHI РТЕ RU S (gr. -, πτερόν
„aripă"), cu foliole costate [costately
foliolate; flügelrippig ; à folioles costi-
fères; bordás szárnyú, bordás levél-
ke jű; крылоребристый]
11 RACHI РТЕ RIGI US ( g r . - ) -> ra-
chipterus
12 RACHIS (-EOS), f pl. nom. RACHES
sau RACHIDES (gr.-), rahis 1.
Peţiolul comun al frunzelor penat sau
palmat compuse (Senecio silvaticus,
Clematis recta). 2. Axa principală a
spicului compus (Gramineae) [rachis;
Spindel, Blattspindel, Ährenspindel,
Ährenachse; rachis, rafle; gerinc, le­
vélgerinc, füzértengely, kalászorsó ;
общий черешок, ось сложного колоса,
ось соцветия] —>• petiolus communis
13 RACHITIS f (gr. -), rahitis, boală a
unor plante cauzînd căderea timpurie
a florilor sau a seminţelor (Triticum)
[rachitis; Gichtkorn; rachitis; rahi-
tisz; рахитис]
14 RACHITISMUS m (gr. -), rahitism,
hipertrofia învelişurilor florale (Tou­
chy) [rachitism; Rachitismus; rachi­
tisme; rahitizmus; рахитизм]
15 RACHITRICHUS (gr. -, θρίξ, τριχός
„păr"), cu coastele păroase [hairy-
costate; behaartspindelig, behaartrip-
pig; à côtes velues; szőrös bordájú;
волосисторебристый]
16 RADIALIS, radial, radiär, aclino-
morf ; dispus în formă de raze în jurul
unei axe (fascicule de vase) [radial,
radiär; radial, radiär, strahlig, strah­
lenförmig; radial, radiaire; sugaras,
sugár irányú ; радиальный, лучевой ]—·•
actinomorphus *
17 RADIANS (radio), radiant, dispus
ca razele unei stele (umbelă) [ra­
diant, radiating; strahlend, strahlen­
artig; radiant, rayonnant; sugárzó;
RADI A τ ΙΟ
образующий лучи, лучеобразно расхо­
дящийся]
18 RADIAT ΙΟ f, radiaţie, emanaţie ra­
dioactivă asupra plantelor [radiation,
radiance; Radiation, Strahlung; ra­
diation, rayonnement; sugárzás; ра­
диация, излучение]
19 RADI ATU S, -RADIATU S, RADI­
ATI-, radiat, răspîndit dintr-un centru
comun în formă de raze (flori) (pau·
ciradiatus, radiatiflorus, radiatiformis)
[radiate ; strahlig, gestrahlt, strahlen- ;
radié, étoile; sugaras, -sugarú, suga­
rasan; лучистый, -лучевой, лучисто-]
—• actin·, actino-
20 RADICALIS, radical, dispus pe sau
lîngă rădăcină (frunze r^, peri r^,
spini '^) [radical, basal; wurzelstăn-
dig; radical; gyökéri, gyökér-; кор­
невой, прикорневой]*
20 а RADICANS (radicor), radicant 1.
Gare se înrădăcinează. 2. Саге emite
rădăcini adventive (frunze, trunchiul
ciupercii, tulpinile repente) [radicant,
radicating, rooting; radikant, wur­
zelnd; radicant; gyökerező; укореня­
ющийся]
21 RĂDICATIO f, înrădăcinare, modul
de dispoziţie şi de ramificare a rădă­
cinilor [radication, rooting; Wurze-
lung, Einwurzelung, Wurzelanord­
nung; radication, enracinement; gyö-
kereződés, gyökeresedés ; укоренение,
расположение корней]
22 RĂDICA TUS, înrădăcinat [radicated,
rooted; bewurzelt, eingewurzelt; ră­
dice, enraciné; begyökerezett, gyö­
keres; укоренившийся, с корнями]
23 RADICELLA f, radicelă 1. Rădă­
cina secundară ca ramificaţie a rădă­
cinii principale, 2. Rizoizi (Archego-
niatae) [radicel, rootlet; Radizelle,
Nebenwurzel, Beiwurzel ; radicelle, ra­
cine latérale ; mellékgyökér, gyökérág ;
корешок, первичный ко^сшот'\-^( radi χ)
necessaria
24 RADICICOLA î (-COLUS), radi-
cicol, care creşte pe rădăcini [radici-
colous ; wurzelbewohnend ; radicicole ;
gyökéren élő ; обитающий на корне]
25 RADICIFER, radicifer, саге poartă
rădăcini [radiciferous, root-bearing ;
wurzelig, wurzeltragend ; radicifère ;
gyökeres; несущий корни] -»• rhizo-
phorus
26 RĂDIC IFLO RU S, radiciflor, cu flori
născute în vecinătatea rădăcinii [radi-
ciflorous ; wurzelblumig ; radiciflore ;
43β
gyökérmelletti virágú ; корнецветко-
вый] —»· rhizanthus
27 RADICIFORMIS, RĂDICI NU S, га-
diciform, de forma sau de natura
rădăcinii (rizom) [radiciform, root-
shaped ; wurzeiförmig, wurzelartig ; ra-
diciforme; gyökérszerű, gyökér alakú;
корнеобразный, корневидный] —* rhi-
zomorphus
27 RADICIVORUS, radicivor, саге roade
rădăcinile [radicivorous, root-eating;
wurzelfressend ; radicivore ; gyökeret
rágó; корнеядный]
29 RADICOSUS, rădăcinos, cu rădăcini
numeroase sau mari [radicose, many-
rooted, thick-rooted ; reichwurzelig,
wurzelreich, großwurzelig ; à beaucoup
de racines ; gazdagon gyökeres, erős
gyökerű; имеющий много корней]
30 RADICULA f, radiculă, primordiul
rădăcinii în faza embrionară, situată
sub baza cotiledoanelor [radicle, root­
let ; Würzelchen, Keimwürzelchen ; ra­
dicule; gyököcske, gyökerecske, esi- •
ragyököcske, gyökérkezdemény; заро- ]
дышевый корень, первичный корешок] |
31 RADICULARIS, radicular, referitor !
la rădăcină (sistem) [radicular; radi- í
kulăr; radiculaire; gyökérre vonat- Ι
kozó; корешковый] I
32 ÍÍ^D/CÍ/Z,^rC/*S,radiculat, prevăzut j
cu radicule [radiculate; keimwurzelig; |
radicule; gyököcskés; с корешком]
33 RADICULODAi, RADICÜLODIUM ,
η, radiculodiu, extremitatea apicalá [
a radiculei (Gramineae) [radiculoda; ]
Wurzelknötchen ; radiculode ; győköcs-
kecsúcs; радикулодий]
34 RADI IFLO RU S, cu flori radiate [ra­
diate-flowered ; strahlblütig, um-
kreisblütig; à fleurs radiées; sugaras
virágú; лучисто цветковый]
35 RADIORIOLOGIA f, radiobiologie, i
studiul biologie al interacţiunilor dintre
energia radiantă şi materia vie [ra-
diobiology ; Radiobiologie ; radiobio­
logie ; rádiobiológia ; радиобиологиа]
36 RADIOGENETICA f, radiogenetica, ;
studiul biologic al efectelor radiaţiilor
ionizante asupra factorilor eredităţii
[radiogenetics ; Radiogenetik ; radio-
génétique; rádiogenetika ; радиогене­
тика]
37 RADIOSUS, radios, radiär, dispus în
formă de raze [radiating; strahlig;
radieux, radiaire; sugaras; лучевой,
многолучистый]
437
38 RADIOSYMMETRICUS, cu sime­
trie radiară [radiosymmetrical ; radiăr-
symmetrisch ; à symétrie radiaire ; su­
garasan részarányos ; радиальносим-
метричный] —• aciinomorphus
39 RADIOTROPISMUS m (lat. radius
„rază", gr. τροπή „răsucire"), radio-
tropism, tropism rezultat sub influenţa
elementelor radioactive [radiotropism ;
Radiotropismus ; radiotropisme ; rá-
diotropizmus ; радиотрохшзм]
40 RADIUS m, rază, radii; organe
dispuse radiär în jurul unui centru
(flori '--', pedunculi '^) [ray; Strahl;
rayon; sugár; луч, радиус]*
41 RADIX t, rădăcină 1. Ansamblul
sistemului radicular al plantei, cu
funcţii de fixare, absorbţie şi adeseori
acumulator de materii de rezervă.
2. Bază (sub radicibus montis sub
poalele muntelui) [root; Wurzel; ra­
cine; gyökér; корень]*
42 RADULAN S, RADULUS1. în formă
de pilă. 2. Care zgîrie [rasp-like;
raspelartig, kratzend; en forme de
râpe ; reszelőszerű, ráspolyszeru ; раш-
пиловидный]
43 RAERO- (gr. ραιβός „sucit") (raebo-
carpus, raeborrhizus ) —*• torti-, tor-
tuosus
44 RAMARIUS ramealis
45 RAMASTRUM η -+ petiolulus
46 RAMEALIS, RAMEUS, rameal, oare
aparţine ramurilor (frunză, mugure)
[ramai, rameous; aststândig; rameal,
ramaire; ágon álló; веточный]
47 RAMEANEU S, rameaneu 1. Care
provine din ramură. 2. Care ţine locul
unei ramuri (cîrcel) [rameaneous; ast-
vertretend; raméen; ág eredetű, ágat
helyettesítő; замещающая ветвь]
48 RAMELLUS m ramulus
49 RAMENTACEUS, ramentaceu, aco­
perit cu scvame uscate (tulpină) [ra-
mentaceous; trockenschuppig; ramen-
tacé ; szárazpikkelyes ; шелушистый]
50 RAMENTUM η, rament, scvamele
uscate brunii ale peţiolului unor frunze
(Filices) [ramentum, chaffy-scale ;
Knospenschuppe, Spreuschuppe, Aus­
schlagschuppe; écaille sèche; száraz-
pikkely; шелушинка, чешуйка]
51 RAMEUS -* ramealis
52 RAMICOLA f (RAMICOLUS), ra-
micol, care trăieşte pe ramuri [rami-
colous ; zweigbewohnend ; ramicole ;
ágon élő; обитающий на ветвях]
RAPHE
53 RAMIFER, RAMIGER, ramificat,
саге poartă ramuri [ramiferous, bran­
ched; ästig, verästelt, zweigetragend;
ramifié, ramifère; ágas, ágakat hor-
dozó; ветвеносный]
54 RAMIFICANS, ramificant, care se
ramifică [branching ; verzweigend ; ra­
mifiant; elágazó; ветвящийся]
55 RAMIFICATIO f, ramificaţie, ra­
mificare [branching, ramification ;
Verzweigung, Verästelung, Gabelung;
ramification ; elágazás, szétágazás ;
ветвление, разветвление]
56 RAMIFICATUS, ramificat [bran­
ched; verzweigt; ramifié; elágazott,
szétágazott ; разветвлённый]
57 RAMIFLORUS, cu flori rameale [ra-
miflorous; zweigblütig, astblütig; ra-
miflore ; ágon virágzó ; ветвецветущий,
веткоцветный]
58 RAMIFORMIS, ramiform, de forma
unor ramuri [ramiform, branch-like;
zweigförmig; ramiforme; ágszerű, ág
alakú; ветвеобразный]
59 RAMOSITAS Î, ramozitate [branchi-
ness; Ăstigkeit; ramosité; ágasság,
elágazottság ; ветвистость]
60 RAMOSUS, rămuros, cu numeroase
ramificaţii (peri, tulpină) [ramose, ra-
mous, many branched; verzweigt,
verästelt, vielzweigig; rameux, très
" ramifié ; ágas, sokágú ; ветвистый,
многоветвистый]
61 RAMULOSUS, cu ramuri mici [ra-
mulose; kleinzweigig, kleinăstig; ra-
muleux ; ágacskás ; мелковетвистый]
62 RAMULUS m, RAMUNCULUS m,
RAMUSCULUS m, rămurică, ramură
mică, secundară [branchlet, twig, sprig ;
Zweiglein, Ästchen; ramule, ramille,
brindille; ágacska, galy; веточка] -*
ramellus
63 RAMUS m, ramură, ramificaţie (a
frunzei, rădăcinii, tulpinii, inflores­
cenţei) [branch, bough; Zweig, Ast;
rameau, branche; ág; ветка, ветвь]
64 RANUNCULACEUS, ranunculaceu
1. Asemănător cu Ranunculus. 2.
Galben lucios [ranunculaceous, but­
tercup-shaped, shining yellow; hah-
nenfuss-artig, glänzend gelb; renon-
culacé, jaune luisant; boglárkaszerű,
fénylősárga ; лютиковидный, блестяще-
жёлтый]
65 RAPACEUS — napiformis
66 RAPHE (-ES) f (gr. ^αφή „cusă­
tură"), rafeu. 1. Sutura longitudinală
RA PHID-
a seminţei între hil şi şalază (Gera-
niaceae). 2. Linia de unire a сагре-
lelor (Umbelliferae). 3. Linia longi­
tudinală a valvei (Diatómeae) [raphe,
suture; Naht, Vereinigungsnaht, Ver­
wachsungslinie, Samennaht, Fugen­
naht, Raphe, Nabelstreifen, Nabel­
binde, Nabellinie, Samenrippe ; raphe,
suture; forradás, mag varrat, magf or­
radás, köldökvarrat; шов, семенной
шов] —* ligámén, vdsiductus, prostypus
67 RAPHID-, RAPHIDO-, RAPHIO-,
-RAPHIS (gr. φαφις, ραφίδος „ас")
(raphidacanthus, raphidoideus, raphi-
dophorus, polyraphis, raphiodontus) —>·
acicularis, aciculatus
68 RAPHIDES f pl (gr.-), rafide, in­
cluziuni citoplasmatice ín formă de
cristale aciculiforme (Agave, Phyto­
lacca) [raphides; Raphiden, Kristall­
nadeln, Nadelkristalle; raphides; ra-
fidok, tűkristályok, kristálykévék; pa-
фиды]
69 RAPHIDIOPLANCTON η (gr. -,
πλαγκτός „rătăcitor"), rafidioplancton,
organisme planctonice aciculiforme sau
fusiforme (Fore!) [raphidioplankton ;
Raphidioplanktón ; raphidioplancton ;
rafidioplankton ; рафидиопланктон]
70 RAPIFORMIS ->• rapaceus, napi-
formis
71 RARI-, RARUS, rar, rărit, distan­
ţat, spaţiat (raricostatus, rariflorus,
rarisulcatus ) [rari-, sparsely-, rare,
sparse, scattered; selten-, vereinzelt,
dünnstehend, locker; rari-, rare, épars;
ritkás, ritka, gyér; редко-, редкий]
72 RAVIDUS — cinerascens
73 RA VUS, suriu galben [greyish-yellow ;
gräulichgelb; grisâtre-jaune; szürkés-
sárga; серо- желтый]
74 REACTIO f, reacţie, acţiunea de
răspuns la o excitaţie fizică sau chi­
mică [reaction ; Reaktion, Rückwir­
kung, Gegenwirkung, Reizbeantwor­
tung; réaction; visszahatás, ellenha­
tás; реакция]
75 RECAPITULATIO f, recapitulaţie,
repetarea stadiului filogenetic ancestral
în ontogeneză (Kielmeyer) [recapitu­
lation ; Rekapitulation ; récapitulation ;
rekapituláció ; рекапитуляция]
76 REC AU LESCENTI А f, recaules-
cenţă, concreşterea cu tulpina a frun­
zelor şi a peţiolului sau a bracteii
cu organele axiale (Solanum, Tilia)
[recaulescence ; Rekauleszenz ; récau-
lescence ; rekauleszcencia ; рекаулес-
ценция]
438
77 RECENS, recent, nou, proaspăt
(autor, plantă) [recent, thriving, fresh ;
rezent, neu, frisch; récent, frais;
mostani, újabbkori, friss; свежий, со­
временный]
78 RECEPT ACU LARI S, receptacular,
care aparţine receptaculului sau este
inserat pe acesta (nectarină, stil) [re­
ceptacular ; fruchtbodenstândig ; ré-
ceptaculaire ; virágvacokhoz tartozó ;
относящийся к ложу]
79 RECEPTACULUM η, receptacul 1.
Partea dilatată a extremităţii supe­
rioare a axei florale pe care sînt
inserate organele florale (Compositae).
2. Partea proeminentă a dosului frun­
zelor purtînd soridiile (Filices). 3.
Suportul dilatat al organelor de re­
producere (Hepaticae). 4. Partea ta­
lului care poartă apoteciul (Lichenes).
δ. Pălăria ciupercilor sau coloana lor
centrală (Ithyphallus) [receptacle ; Re-
zeptakel, Blütenboden, Fruchtboden;
réceptacle; vacok, virágvacok, fészek-
vacok; ложе, цветоложе, ложе соцве­
тия, цветоножка] —»· thalamus, torus
80 RECEPTIVITAS f, receptivitate,
predispoziţia sau lipsa rezistenţei plan­
tei faţă de atacul unui agent fitopa-
togen [receptivity; Rezep ti vitat ; ré­
ceptivité ; fogékonyság, érzékenység
betegségre; восприимчивость]
81 RECEPTIVUS, receptiv [receptive;
rezeptiv, empfindlich; réceptif; fogé-
kony; воспоинимающий]
82 RECEPTORES m pl, receptori, or­
gane de percepţie a excitaţiilor [re­
ceptors; Rezeptoren, Rezeptionsor­
gane; organes de réception; recep­
torok, felfogó szervek; рецепторы]
83 RECESSIVUS, recesiv, aflat în stare
latentă; care nu se manifestă în sta­
diul heterozigot (caractere la hibrizi)
[recessive ; rezessiv, zurücktretend ; ré­
cessif ; recessziv ; рецессивный]
84 RECIPROCUS, reciproc (hibridare)
[reciprocal; wechselseitig, rückbezüg-
lich, wiederkehrend; réciproque; köl-
csönös; реципрокный] —* mutualis'
ticus
85 RECLINATIVUS, RECLINATUS^
reclinat, înclinat în afară şi cu vîrful
în jos (frunză, prefoliaţie) [reclinate,
reclined, bent down; zurückgebogen,
rückwärtsgeneigt, zurückgeneigt, he-
rabwärtsgebogen ; recline, rabattu ; hát­
rahajlott, kifeléhajlott ; отклонённый
назад]
439 REDUNCUS
86 RECCGNITUS, recunoscut, verificat (frunze) [rectiserial; geradreihig; rec-
[recognized; anerkannt; reconnu; fe- tisérié ; egyenes sorozatú ; пряморяд-
Lsmert ; признанный! ный]
87 RECOMBINATIO î, recombinare, 98 RECTIUSCULUS, rectiuscul, а-
combinaţii noi de caractere în cursul proape drept [rather straight; fast
mitozei sau a meiozei, în cazul hibri­ gerade, ziemlich gerade; rectiuscule,
zilor [recombination ; Rekombination ; presque droit; majdnem egyenes;
recombination ; rekombináció ; реком­ прямоватый]
бинация]
99 RECURRENS (recurro), recurent,
?8 RECONDITUS, ascuns, latent [hid­ care se recurbează revenind la punctul
den; verborgen, A'ersteckt; caché; de pornire (nervuri) [recurrent; zu­
rejtett ; скрытый] rücklaufend ; recurrent ; visszafutó,
visszaforduló ; рекуррентный]
89 RECRUDESCE NTIA f, recrudes­
cenţă, proliferarea axei inflorescenţei 100 RECURRENTIA f, recurenţă, rea­
după maturizarea fructelor, rezultînd pariţia unor forme regresive sau ances­
o nouă generaţie de frunze sau de trale, de ex. la frunze [recurrence;
flori (în tératologie) [recrudescence; Rekurrenz ; recurrence ; rekurrencia ;
Rekrudeszenz; recrudescence; rekru- повторяемость, рекурренция]
deszcencia ; рекрудесценция] 101 REÇU RV ATU S, RECURVI-, RE­
90 RECT-, RECTI-, RECTUS, drept," ÇU RV US, recurbat, curbat în afară
în linie dreaptă (rectasceus, rectem- sau spre interior (frunze, spini) (re-
bryonatus, rectiflorus, rectispinus ) curvifolius) [recurvate, recurved, bent
[right-, straight; gerad-, aufrecht; backward, bent downward; zurück­
recti-, droit; egyenes; прямо-, прямой] gekrümmt, zurückgebogen, abwärts­
—• directus, ortho- gekrümmt, auswärtsgekrümmt, herab-
wärtsgekrümmt ; recourbé, courbé en
91 RECTANGULARI S, rectangular, dehors ; visszagörbült, kifelégörbült ;
dreptunghiular, de forma unui unghi отогнутый назад]
drept [rectangular ; rechtwinkelig,
rechteckig, geradwinkelig; rectangu­ 102 REDIVIVUS, renascent, care reînvie-
laire ; derékszögű ; прямоугольный] - • (prin bulbi, tuberculi) [reviving; wie-
rectangulatus, rectangulus, orthogonus derlebend, wiederauflebend; rédivive,
renaissant ; újraéledő, felelevenedő ;
92 RECTANGULATUS, RECTANGU­ оживающий] —>• anastaticus, renascens
LUS —* rectangularis
93 RECTICAULIS, recticaul, cu tulpina 103 REDOLENS (redoleo) -»· odoratus
dreaptă [straight-stemmed ; gerad- 104 REDUCATUS, REDUCTUS, redus,
stengelig; à tige droite; egyenes pipernicit (frunze reduse la scvame)
szárú ; прямостебельный] [reduced; reduziert, vermindert, ver­
94 RECTIGRADATIO f, rectigradaţie, kümmert, zurückgebildet; réduit, ra­
geneza unor caractere noi ca urmare bougri; redukált, csökevényes, elsat­
a tendinţei de evoluţie adaptativă nyult, visszafejlődött; редуцирован­
(E. Osborn) [rectigradation ; Rekti- ный] —• deminutus
gradation ; rectigradation ; rektigra-
dáció; ректиградация] 105 REDUCTIO f, reducţie, micşorare,
diminuare (cromatică, piese florale)
У5 RECTINERVIS,RECTINERVIUS, [reduction, diminution; Reduktion,
rectinervat, cu nervurile drepte sau Verminderung; réduction, diminu­
paralele (frunzele de Iris, Gramineae) tion ; csökkenés ; редукция, уменьше­
[rectinerved ; geradnervig, parallelner­ ние]
vig ; rectinerve ; egyenes erezetű ; пря-
можилковатый] 106 REDUCTIONALIS, REDUCTUS,
reducţional, de micşorare (diviziune
96 RECTIPETALITAS f, rectipetali- celulară) [reducţional, reducing, di­
tate, tendinţa organelor de a creşte minishing ; vermindernd ; réductionnel ;
în linie dreaptă sau de a se redresa kisebbedő, számcsökkentő, számfelező ;
în linie dreaptă (Voechling) [recti- редукциональный]
petality ; Rektipetalităt ; rectipétalité ;
rektipetalitás, egyenesirányuság; пря- 107 REDUNCUS, încîrligat, cu vîrful
мостремительный рост] recurbat în cîrlig (spin) [hooked;
hakigzurückgebogen ; crochu en ar-
97 RECTISERIALIS, RECTISERIA- rière; kampósan visszagörbült; заг­
TUS, rectiserial, dispus în serii drepte нутый крючком]
REDUPLICATIO
108 REDUPLICATIO f, reduplicaţie 1.
Creşterea nenormală a numărului unor
piese florale (staminé, verticile). 2.
Dedublarea segmentelor cromozomale
din garnitura cromozomală haploidă.
3. Formarea gârneţilor în număr mai
mare decît cel obişnuit [reduplication ;
Reduplikation ; réduplication ; rédu-
plikáció; редупликация]
109 REDUPLICATIVUS, REDUPLI-
СATU S, reduplicat 1. Dublat. 2.
Cînd marginile pieselor florale din
mugure sînt abrupt curbate în afară,
iar feţele lor interne se ating fără
a se acoperi (prefloraţie) [reduplicate,
reduplicative ; verdoppelt, zurückge­
schlagen ; rédupliqué, réduplicatif ;
megkettőzött, kifelégörbült szélű ;
удвоенный, завёрнутый назад]
110 REFLEXIÓ f, reflexiune, schimbarea
poziţiei normale a organului (în té­
ratologie) [reflexion. Reflexion; ré­
flexion ; reflexió ; рефлексия]
111 REFLEX и S, reflect, brusc curbat în
afară (frunză, petală, ramură) [refle­
xed, bent backwards; zurückgebogen,
zurückgebeugt, herabgebogen, rück-
wärtsgebogen ; récourbé en dehors,
fléchi en dehors; hátrahajló, hátra­
görbült, visszahajló; отвернутый, за­
вёрнутый, отогнутый назад]
112 REFLOREN S, REFLORE SCE Ν S
(refloresco), remontant, care înfloreşte
de mai multe ori [reflorent; wieder­
blühend ; refleurissant, remontant ; új­
ból virágzó, többször virágzó; ре­
монтантный]
113 REFLORESCENTIA í, reflorescenţă,
а doua înflorire [reflorescence ; second
blossoming; Refloreszenz, Wiederauf-
blühen ; reflorescence, refleurissement ;
másodvirágzás ; повторное цветение]
114 REFRACTIVUS, refractiv, care îşi
schimbă brusc direcţia [refractive;
brechend; réfractif; megtörő; пре­
ломляющий]
115 REFRACTUS, răsfrînt, avînd di­
recţia brusc frîntă înapoi în unghi
ascuţit (pedicel) [refracted, abruptly
broken ; zurückgebrochen, herabge­
knickt, zurückgeknickt ; réfracté, brisé
en dehors; hátratört, hátracsapódó;
преломлённый]
116 REFRIGERANS (refrigera),тасот'пот
(gust) [refrigerant, freezing ; erkältend ;
refraichissant ; felfrissítő ; освежающий]
117 REFRINGENS (refringó) ->· refrac-
tivus
440
118 REFUGIU M η, refugiu, adăpost; loc
ocrotit unde şi-au găsit adăpost unele
plante rămase din epocile geologice
[refuge; Zuflucht; refuge; menedék;
рефугиум, убежище]
119 REFULGENS (refulgeo), lucitor, саге
reflectă lumina [shining; wiederschei­
nend, zurückstrahlend; brillant, ré­
fléchissant ; csillogó, visszaragyogó ;
отражающий]
120 REGENERABILITAS f, regenerabi-
litate, capacitatea de regenerare a or­
ganelor distruse [regenerability ; Rege-
nerabilitât, Erneuerungsfähigkeit; ré-
générabilité; regenerálódási képesség;
регенеративность]
121 REGENERATIO f, regenerare 1. Re­
facerea organelor distruse prin dez­
voltarea altor organe similare noi.
2. înlocuirea artificială a generaţiei
îmbătrînite prin alta tînără (în sil­
vicultură) [regeneration ; Regenera­
tion, Wiedererzeugung, Erneuerung;
régénérescence ; regenerálódás, regene­
ráció, újraképződés ; регенерация, вос-
тановление] —» neogenesis
122 REGENERATUM η, regeneratum,
organul nou format pe calea regene­
rării [regeneratum; Regeneratum; re­
generatum ; regeneratum ; регенератум]
123 REGENERATUS, regenerat,reînnoit,
de formaţie nouă [regenerate ;neuge-
bildet; régénéré; újraképződött, me­
gújhodási ; регенерированный]
124 REGERMINATIO f, regerminare, re­
luarea germinaţiei după о perioada
de întrerupere [regermination ; Reger-
mination, Wiederauskeimen; régérmi-
nation; újracsírázás ; регерминация]
125 REGIO f, regiune, areal mai mare
decît provincia (în geobotanică) [re­
gion ; Region, Gebiet ; région ; vidék ;
область, страна]
126 REGION ALI S, regional, referitor la
о regiune (floră, succesiune) [regional;
regional; régional; regionális; регио'
нальный]
127 REG MА η (gr. ί>ήγμα „sfîşiere"),
regmă, fruct policapsular schizocarpic
(Euphorbiaceae) [regma ; Regma,
Springkapsel; regma; regma, szétha-;
sado tok ; регма, трескучка, дробная •
коробочка] -+ rhegma
128 REGMACARPIUM η (gr. -, καρπο5
„fruct"), regmacarpiu, termen colectiv
pentru fructele uscate déhiscente [reg- ;
macarp ; Regmakarpium ; regmacarpe ;
regmakárpium ; сухой, растрескиваю­
щийся плод]
Ι
441
129 REGN и M η, regn, lume; categorie
sistematică supremă [kingdom ; Reich ;
règne; világ; царство]*
130 REGRESSIO f, regresie, tendinţa unor
urmaşi de a redobîndi caracterele
atavice mai puţin evoluate [regres­
sion; Regression, Rückschlag, Rück­
gang, Rückzug ; régression ; visszaesés,
hanyatlás; регрессия] -+ retrogressio
131 REGRESSIVUS, regresiv 1. Aflat
în dezvoltare relrogresivă (caracter).
2. Aflat în curs de reslrîngere (areal)
[regressive; rückschreitend, zurückbil­
dend ; régressif ; visszafejlődő; регрес­
сивный] —* retrogradus
132 REGULA f, regulă, normă de regle­
mentare (de nomenclatură botanică)
[rule; Regel; règle; szabály; пра­
вило]
133 REGULA RIFORMI S, regulariform,
dezvoltat în forma obişnuită (flori,
frunze) [regulariform; regelmäßig ge­
staltet ; régulariforme ; szabályos
alakú ; правильнообразный]
134 REGULÁRIS, regulat 1. Uniform
şi simetric. 2. Actinomorf (floare)
[regular; regulär, regelmäßig; régu­
lier; szabályos, rendes; правильный,
регулярный]
135 REGULATIO f, regulaţie, autoreg­
lare ; capacitatea organismelor de a-şi
autoregla funcţiunile pentru evitarea
influenţelor externe nefavorabile sau
de a-şi regenera părţile vătămate sau
pierdute [regulation ; Regulation,
Selbststeuerung ; régulation ; önszabá­
lyozás ; регулирование] —> autoregulatio
136 REITERA TUS, reiterat, repetat [rei­
terated ; wiederholt ; réitéré ; megis-
mételt; повторный] —»• repetitus
137 REJICIENDUS (rejicio), de eli­
minat, dé aruncat [rejected; verwer­
fend; à rejeter; elvetendő, mellő­
zendő ; отвергаемый]*
138 REJUVENESCENTIA f, rejuvenes-
cenţă, reîntinerire; formarea de celule
tinere alături de cele vechi [rejuvenes­
cence; Verjüngung; rejeunissement;
megfiatalodás, megújhodás ; омодо-
жгние,помолодение]
139 RELATIVUS, relativ (sexualitate,
transpiraţie) [relative; relativ, ver­
hältnismäßig; relatif; viszonylagos;
относительный]
140 RELICTUM η, relict, plantă care a
supravieţuit din epocile geologice
(Nymphaea lotus var. thermalis) [re­
lict ; Relikt, Überbleibsel ; relique ;
reliktum, maradvány ; реликт, остаток]
REPERTÓRIUM
141 RELIQUEFACTIO f, relichefiere
lichefierea din nou a citoplasmei după
o temporară solidificare (Szűcs) [reli-
quefaction ; Reliquefaktion ; relique-
faction ; reliquefakció ; релнквефакция]
142 REMANENS (remaneo), remanent,
care rămîne nedetaşat de suport
(fruct, frunză) [remaining; zurück­
bleibend ; rémanent ; visszamaradó ;
остающийся] —• perdurans, persistans,
permanens
143 REMOTUS, REMOTE-, REMOTI-,
îndepărtat, distanţat, spaţiat (dinţi,
ramuri) (remote-crenatus, remotifolius)
[remote, distant, espaced, distantly-;
entfernt, weitstehend, entferntstehend,
auseinanderstehend ; éloigné, espacé,
distant, écarté; ritkás, távoli, távol­
álló, egymástól távoleső; расставлен­
ный, отдалённый] -^ semotus, disíans
144 RENASCENS -+ redivivus
145 RENI-, RENIFORMIS, reniform, în
formă de rinichi (renifalius, reniflo-
rus) ; cu vîrful rotunjit, baza lat
cordată şi mai lată decît lungă (frunza
la Asarum) [reniform, kidney-shaped ;
nierenförmig ; réniforme, en rein ; vese
alakú, vesés ; почковидный] —»^ nephro-
ideus
146 REORIENTATIO f, reorientare,
schimbarea poziţiei relative а unui
organ [reorientation; Reorientierung;
réorientation ; reorientáció ; реориента-
ция]
147 REPANDO-, REPANDUS, répand,
cu marginea plană şi mărunt ondu­
lată (frunzele la Ajuga reptans) (re-
pando-dentatus) [répand, repandous ;
ausgeschweift, randschweifig ; répand,
festonné ; aprón hullámos élű ; ши­
роко-выемчатый]
148 RE Ρ ARATIO f, reparaţie, reinteg­
rarea prin creştere a unui organ par­
ţial distrus sau vătămat [reparation;
Reparation ; réparation ; reparáció ;
репарация]
149 RE PART IΤ IO f -^ distribuţia
150 REPENS (repea), repent, replant,
tîrîtor şi înrădăcinat la noduri (tul­
pina la Lysimachia nummularia)
[repent, reptant, creeping, prostrate
and rooting; kriechend (und zugleich
wurzelnd); rampant, traçant; kúszó
és legyökerező ; ползущий] —• reptans,
chamaerepens
151 REPERTÓRIUM n, repertoriu, ca-
talog, indice alfabetic (uneori titlu
de carte. Repertórium specierum no-
varum) [repertory ; Register, Liste ;
REρETI TUs 442
répertoire; repertórium, katalógus; Residuum, Überrest; résidu; marad­
каталог, свод] vány; остаток]
152 RE ΡΕ TITUS-^ reiteratus 165 RESIDUUS, rezidual [residual; zu­
153 REPLETUM η, repletum, fruct rückbleibend; résiduel; maradványos;
capsulă păroasă, persistentă şi după остающийся]
dehiscenţă (Aristolochia) [repletum; 166 RESILIENS (résilia), rezilient, care
Repletum; repletum; repletum; pe- se deschide brusc (fruct) [resilient^
плетум] springing back; aufspringend; resi-
lient, s'ouvrent brusquement; fel-
154 REPLETUS, umplut, plin [full, fil­ pattanó; отскакивающий]
led; angefüllt, ausgefüllt; rempli;
telt; наполненный] 167 RÉSI MUS, curbat în sus [curved up ;
155 REPLICATIVUS, REPLICATUS, aufwârtsgebogen; récourbé en haut;
felhajló, felfelé görbülő; вверх изог­
replicativ, repliat; pliat spre interior нутый]
de la vîrf spre bază (frunză, prefoliaţie)
[replicative, folded backward ; zurück­ 168 RESINA f, răşină, excreţie vegetală
gefaltet, umgeschlagen, zurückgesch­ cu utilizare industrială şi farmaceutică
lagen; réplicatif, réplié, visszafordult, (Coniferae, Terebinthacea ) [resin,
visszahajlott ; отогнутый назад] pitch; Harz; résine, poix; szurok,
156 RE PLU M η, replu, membrană care gyanta, növényi gyanta; смола, ка­
медь]
desparte silicvele, formînd un perete
despărţitor fals (Cruciferae) [replum; 169 RESINACEUS, rezinaceu, asemă­
Rahmen; replum; álválaszfal-perem; nător cu răşina [resin-like; harzar­
перегородка] tig; résinacé; szurokszerű, gyanta­
157 REPRODUCTIO f, reproducere, în­ szerű ; СМОЛОВИДНЫЙ] - • resiniformis
mulţire, autoreînnoire [reproduction; 170 RESINIFER, rezinifer, care produce
Reproduktion, Fortpflanzung, Ver­ sau conduce răşini (canal) [resini-
mehrung, Wiedererzeugung ; répro­ ferons ; harztragend, harzliefernd, harz-
duction ; szaporodás ; воспроизведение, saftführend; résinifère; gyantát ter-
репродукция] melő, gyantát vezető; смолоносный]
158 REPRODUCTIVUS, reproductiv, 171 RESINIFORMIS -^ resinaceus
reproducător, de înmulţire (organ)
[reproductive; reproduktiv, fortpflan­ 172 RESINOCYSTIS, -ÍDIS f (lat. résina
zend; réproductif; szaporító; репро­ „răşină", gr. κύστις , pungă"), rezino-
дуктивный, воспроизводительный] cist, formaţiuni asemănătoare cisto-
liţilor, din membrana celulară a peri­
159 REPROGRESSIO f, reprogresiune, lor de pe frunzele şi tulpina de Rego-
deschiderea florilor din inflorescenţă nia (Schoennett) [resinocyst; Resino-
începînd de la vîrf spre bază (Guil- zyst; résinocyste; rezinociszta; реси-
lard) [reprogression ; Reprogression ; ноциста]
reprogression ; reprogresszió ; репро-
грессия] 173 RESINOGENUS, rezinogen, care
excreta răşini (strat) [resinogenous ;
160 RE Ρ ΤAN S (repto) -* repens resinogen; résinogène; gyantát ter-
161 RES f, lucru [thing; Ding; chose; melő ; ресиногенный]
dolog; дело] 174 RESINOSIS f, rezinoză, boală care
RES НЕ RR А RIA -> botanica constă din producerea nenormală de
răşini (Coniferae) [resin-flux; Harz­
162 RESERVATUM f, rezervaţie, leren fluß ; résinose ; gyantafolyás ; ресиноз]
delimitat pentru ocrotirea florei ş?
faunei rare [reservation; Schutzge­ 175 RESINOSUS, răşinos, care secretă
biet, Naturschutzpark; réserve natu­ multă răşină [resinous; harzig, harz­
relle; rezerváció, védett terület; reich; résineux; gyantás, szurkos;
заповедник] смолистый]
163 RÉSE Χ m, lăstar de viţă, altoi de 176 RESISTENS (résista), rezistent
viţă de vie [vine-graft; Weinpropf; [resisting, withstanding ; widerste-
greffe de vigne; szőlőoltvány, szőlő­ hend, widerständig, widerstandsfä-
hajtás; черенок] hig ; résistant ; ellenálló ; резистентный,
устойчивый]
164 RESIDUUM η, reziduu, rămăşiţă
(in residuis foliorum emortuorum pe 177 RESISTENTIA f, rezistenţă, mij­
resturile frunzelor moarte) [residue; loacele native de apărare ale plantei
443 RETINACULUM
împotriva agenţilor patogeni [resis- unor caractere, în comparaţie cu sta­
tibleness ; Resistenz, Widerstands­ diul filogenetic anterior [retardation;
fähigkeit; résistibilité ; ellenállóképes­ Retardation; retardation; retardáció;
ség ; сопротивление] запаздывание]
178 RE SOL и ΤIV US-* adstringens 189 RETE (-IS) η, reţea (de celule)
179 RESORPTIO f, resorbţie, capacitatea [net; Netz; réseau; hálózat; сетка]
de absorbţie а materiilor nutritive 190 RÉTI-, RETICOSUS, RETICULA­
din partea organismului [resorption ; RIS, RETICULATO-, RETICULA-
Resorption, Aufsaugung; résorption; TUS, reticulat, împînzit în formă de
felszívódás, táplálóanyag-felvétel; ре­ reţea (vase, nervaţie) (reticulata - ner-
зорбция] vatus) [reticulate, reticulated, netted,
180 RES PI RATIO f, respiraţie, schimbul net-worked; netzig, benetzt, netzar­
de gaze al organismelor prin absorb­ tig, netzförmig; réticulé, en réseau;
ţia oxigenului şi eliminarea bioxidu­ hálós, hálózatos, hálószerű, háló­
lui de carbon [respiration; Respira­ zott, hálósán-; сетчатый сетчато-]
tion, Atmung; respiration; légzés; —> dictyo-, dictyophorus, retifer, reti-
дыхание] formis
181 RESPIROMETRUM η, respirome- 191 RETICULATIO f, reticulaţie, îm-
tru, aparat pentru măsurarea canti­ pînzire în forma de reţea [reticulation,
tăţii absorbite de oxigen [respirome- network, netting ; Netzwerk ; reticu­
ter ; Atmungsmesser ; respiromètre ; lation ; hálózat ; сетчатость, сетчатое
légzésmérő; респирометр] расположение]
182 RE STAN S (resta) ^ pers istens 192 RETICULATO-VENOSUS, reticulat
venös, cu vinişoare reticulate ^ner­
183 RES TI BILIS ->• perennis vurile frunzei) [netted-veined, rete-
184 RESTITUTIO f, restituţie 1. Com­ veined ; netziggeadert, netzaderig ;
pletarea sau regenerarea organelor sau réticulé-veiné; hálósán erecskés; сет-
a părţilor de organe distruse sau чатожилковатый]
vătămate (Harsberger). 2. Reunirea
frînturilor de cromozomi sau croma- 193 RETICULOPLASMA η (-, gr. πλάσμα
tide în forma iniţială [restitution; „modelare") —*• trophoplasma
Restitution ; restitution ; restitució ; 194 RETICULOSUS, abundent reticulat
реституция] [reticulose, abundantly-netted; reich­
185 RESUPINATIO f, resupinare, in­ genetzt; très réticulé; sűrűn hálós;
versarea completă, de 180°, a unui обильносетчатый]
organ foliar sau floral dorsiventral 195 RETICULUM η, reticul 1. Reticu-
faţă de poziţia iniţială (prin torsiunea laţia cromatică a filamentelor nucleare.
pedicelului lobii posteriori ai corolei 2. Membrana fibroasă de la baza pe-
devenind anteriori, la Lobeliaceae, ţiolului (Palmae) [reticulum, reticle;
Orchidaceae) [resupination, inver­ Retikulum, Netzchen, Kerngerüst ;
sion ; Resupination, vollständige Um­ réticule; retikulum, sejtmagfonalzat;
kehrung ; résupination ; reszupináció, сеточка]
teljes csavarodás; перевёртывание]
186 RESUPINATUS, resupinat, întors 196 RETIFER, RETIFORMIS -^ reti-
pe dos; răsturnat (floare, frunză) culatus
[resupinate, reversed, turned upside 197 RETINACULATUS, retinaculat,
down; umgekehrt, verkehrt, zurück­ prevăzut cu retináéul [retinaculate ;
gedreht, umgewendet, umgestülpt ; behältert ; rétinaculé ; korongocskás ;
résupiné, renversé, retourné ; meg­ с прилипальцем, с семяножкой, с транс­
fordult, fordított állású; переверну­ лятором]
тый] —* reversus
187 RESURRECTIO f, resurecţie, relua­ 198 RETINACULUM η, retináéul 1.
rea poziţiei şi а funcţiunilor obiş­ Glandula vîscoasă disciformă de care
nuite din partea plantei aşezate în se ataşează poliniile (Orchidaceae).
apă înainte de a fi fost complet 2. Translatorul de care se fixează
uscată (Anastatica) [resurrection ; masele polinice {Asclepiadaceae). 3.
Resurrektion ; résurrection ; újraéledés ; Punicul curbat (Acanthaceae) [reti­
возрождение, воскрешение] naculum ; Pollenhalter, Klebkörper,
Klebdrüse, Translator, Nabelstrang ;
188 RETARDATIO f, retardaţie, pre­ rétinacle; korongocska, csípőkészülék,
zenţa tardivă în cursul ontogenezei a pollinárium-mirigy ; köldökzsinór ; при-
RET I RU GO su s 444
липальце, транслятор, семяножка] —*• tend, zurückbildend, regressiv; ré-
proscolla trogressif, régressif ; visszahanyatló,
visszafejlődő ; ретрогрессивный] -* re-
199 RETIRUGOSUS, RETIRUGUS, re- gressivus, retorsivus
ticulat zbîrcit (fruct) [reticulate-ru-
gose ; netzrunzelig, netziggerunzelt ; 210 RETROGRESSIO i -* regressio
réticulé-ridé ; hálósán ráncos ; сетчато- 211 RETROMORPHOSIS f, retromor-
моршинистый] foză, morfoză degenerativă [retromor-
200 RETORRIDUS, uscat, zbîrcit de phosis; Retromorphose ; rétromorpho-
uscare [dry, Avrinkled; trocken, run- se; retromorfózis ; ретроморфоз]
zelig; séché, ratatiné; összeszáradt, 212 RETRORSO-, RETRORSUS, RE­
összeaszott; сухой, сморщенный] TRO-, RETROVERSUS, întors îna­
201 RETORSIVUS -* retrogressivus poi, invers, relrors (retrorso-aculea-
tus, retrorso-serratus, retrospinus) [re-
202 RETORT US, răsucit, sucit în afară trorse, directed backward, retrorsely- ;
[twisted baclward, turned backward; rückwärts-, rückwartsgekehrt, abwărts-
zurückgedreht, zurückgekehrt, aus- gerichtet, zurückgewendet, zurück­
wărtsgedreht, rückwartsgedreht ; re­ gerichtet; retourné, tourné en arrière,
tordu, tordu en dehors, recourbé en rebroussé; visszafelé irányuló, visz-
arrière; kifelé csavarodott, hátracsa- szagörbült, visszásán- ; обращенный
varodott ; отвернутый] назад]
203 RETRACTUS, retractat, tras îna­ 213 RETUSUS, retuz, ciuntit, teşit la
poi şi scurtat (corolă, radiculă) [drawn vîrf sau la bază (frunză) [retusé, blun­
back; zurückgezogen; retracté; visz- ted; abgestumpft, eingedrückt; retus,
szahúzodott ; втянутый, оттянутый émoussé; tompított, levágott hegyű,
назад] levágott vállú ; вдавленный, притуплён­
204 RETRO ACTIVUS, retroactiv, cu ный] —*• truncatus
eficienţă şi pentru trecut fdispozi-
ţiile Codului de nomenclatură) [re­ 214 REVERSIBILIS, reversibil, care
troactive ; rückwirkend ; rétroactif ; poate reveni la starea iniţială (carac­
visszaható erejű ; ретроактивный] tere, procese chimice) [reversible;
reversibel, umkehrbar ; réversible ;
205 RETROCURVUS, curbat înapoi visszafordítható, reverszibilis ; обра­
[retrocurved, bent backwards; zurück- тимый]
gekrümmt, herabgekrümmt ; courbé 215 REVERSIO t - • atavismus
en arrière; hátragörbült; загнутый
назад] 216 REVERSUS -* resupinatus
206 RETROFLEXUS, curbat brusc în 217 REVIRESCENS (reviresco), revires-
afară sau înapoi [retroflexed, bent cent, care înverzeşte din nou [revi-
backwards ; zurückgebogen, zurück­ rescent ; wiederergrünend ; revires-
geschlagen; rétrofléchi, recourbé en cent: újból kizöldülő; снова зелене­
arrière, fl^hi en arrière; visszagör- ющий]
bült, kifelégörbült ; завернутый назад]
218 REVISIO f, revizuire (uneori ca titlu
207 RETROFRACTUS, răsfrînt brusc de carte: Revisio generum) [revision;
înapoi sau în afară [rotrofracted, Revision, Durchsicht, Überblick; ré-
abruptly broken; herabgeknickt, ab- vision; revízió, átnézés, átvizsgálás;
wărtsgeknickt, zurückgeknickt, rück­ ревизия, обзор]
wärtsgebrochen, herabgeschlagen ;
rétrofracté; hátratört, visszatört; за­ 219 REVIVESCENTIA f, revivescenţă,
ломленный назад] reluarea activităţilor vitale după o
stare de latenţă (alge, licheni) [revi­
208 RETROGRADAT IO f, retrograda- vification ; Wiederaufleben ; revivifi­
ţie, diminuarea densităţii unei popu­ cation; feléledés; ревивификация]
laţii [rétrogradation; Rétrogradation; 220 REVOLUBILIS, revolubil, capabil
rétrogradation ; retrogradáció ; ретро- de a se reînfăşura în poziţia iniţială
градация] (cîrcel, frunză) [revolubile ; zurückroll­
209 RETROGRADUS, RETROGRESSI- bar ; révoluble ; visszasodródó ;
VUS, retrogresiv, regresiv, pe cale de отворачивающийся]
decadenţă sau cu tendinţa de sini- 221 REVOLUTIVUS, REVOLUTUS, re­
plificare în organizare (caracter, me­ volutiv, revolut, răsucit în afară
tamorfoză, mutaţie, succesiune) [re­ [revolutive, revolute, rolled backward ;
trogressive ; rückläufig, rückschrei­ zurückgerollt, zurückgedreht ; révo-
446
lutif, revolute, roulé en dehors; hátra-
göngyölödő, kifeléhengeredett; отвер­
нутый, закрученный назад]*
222 RHABARBARINUS, rabarbarin,
galben închis [rhabarb-coloured, oran-
ge brown ; dunkelgelb ; jaune foncé ;
sötétsárga; тёмно-желтый]
223 RHABDOCARPUS (gr. ράβοος
„nuia", καρπός „fruct"), cu fructe alun­
gite în formă de nuia (Catalpa) [long-
fruited; langfrüchtig; à fruits longs;
hosszútermésű, vesszőtermésű; длин-
ноплодный]
224 RHABDOIDES f pl (gr. -, είδος
„asemănare"), rabdoide, corpusculi
filiformi sau aciculari din celulele
epidermice (Dionaea, Drosera) [rhab-
doides ; Rhabdoiden ; rhabdoides ; rab-
doidok; рабдоидий]
225 RHACH-, RHAPH-, RHE- (rhache-
ola, rhachis, rhaphe, rhegma) —*• räch-,
raph-, re- (racheola, rachis, raphe,
regma)
226 RHAGADIO-, RHAGADIOSUS (gr.
^ γ ά ς , ^αγάδος „crăpătură"), cră­
pat, fisurat (rhagadiolepis) [fissured, 237
cracked; ritzen-, schrund-, ritzig,
schrundig; fissuré, fendu; hasadt,
hasadásos ; трещиновато-, трещино­
ватый] —·· fissuratus
227 RHAPTOCARPUS (gr. ^απτός „cu­
sut", καρπός „fruct"), cu fructe
suturate [suturate-fruited ; nahtfrüch-
tig; à fruits suturés; varratos ter­
mésű; шовноплодный]
228 RHEGMA η -» regma
229 RHEOBIONTA η pl (gr. φέος „curs
de apă", βίος „viaţă"), reobionţi, orga­
nisme care trăiesc în curenţi de apă
[rheobionta; Rheobionten; rhéobion-
tes; reobionták; реобионты]
230 RHEOCRENICUS (gr. -, κρήνη
„izvor"), reocrenic, aflat în ape cu
scurgere rapidă [rheokrenous ; rheo-
kren; rhéocrène; reokrén; реокрени-
ческий]
231 RHEOMORPHOSIS i (gr. -, μόρ-
φωσις „formare"), reomorfoză, mor-
foză rezultată sub influenţa apelor
rapid curgătoare [rheomorphose ; Rheo-
morphose ; rheomorphose ; reomor-
fózis ; реоморфоз]
232 RHEOPHILUS (gr. -, φιλέω „a
iubi"), reofil, care creşte în apele ra­
pid curgătoare (organism) [rheophi-
lous ; rheophil ; rhéophile ; reofil, áram­
ló vizeket kedvelő; реофяльный]
RHIZAUTOICUS
233 RHEOPHOBUS (gr. -, φοβεω „a
fugi"), reofob, саге evită apele de
munţi (organism) [rheophobous ; rheo-
phob; rhéophobe; reofob, áramló
vizeket kerülő ; реофобный]
234 RHEOPHYTA η pl (gr. -, φύτον
„plantă"), reofite, plante din apele
curgătoare din munţi [rheophytes;
Rheophyten ; rheophytes ; reofiták ;
реофиты]
235 RHEOTACTISMUS m, RHEOTA-
ÄIS f, RHEOTROPISMUS m (gr.
-, τάξις „orînduire", τροπή „curbare"),
reotropism, tropism datorit acţiunii
curentului apelor rapid curgătoare
[rheotropism ; Rheotropismus, Flüs­
sigkeitreize ; rhéotropisme ; reo-
tropizmus ; реотропизм]
236 RHEXIGENETICUS, RHEXIGE-
NUS (gr. φήξις „rupere", γεννάω
„a se naşte"), rexigen, provenit prin
rupere (spaţiile intercelulare prin
ruperea membranelor celulei) [rhexi-
genous; rhexigen, durch Zerreißung
entstanden; rhéxigène; rexigén, sza-
kadásos keletkezésű; рексигенный]
RHEXOCARPIUM π (gr.-, καρπός
„fruct"), rexocarp, fruct саге, prin rupe­
re îşi împrăştie seminţele la maturitate]
(Impatiens, Ozalis) [rhexocarp ; Spring­
frucht, Streufrucht ; rhéxocarpe ;
szétpattanó termés; дробный плод-
238 RHINANTHUS (gr. ^ίς, φινός „nas",
άνθος „floare"), cu flori nasiforme
[noselike-flowered ; nasenblütig, rüs-
selblumig; à fleurs nasiformes; orr-
szerû virágú; носоцветковый]
239 RHIPIDJUM η (gr. ί^ιπίς, ί.ιπΐδος
„evantai"), ripidiu, cimă evantai;
inflorescenţă cimoasă, cu ramurile
dispuse în acelaşi plan, dar alterna­
tiv în direcţii opuse, în zig-zag (Iri-
daceae) [rhipidium, fan-shaped cyme ;
Făchel; rhipidium; legyező, legyező-
virágzat ; веер, опахало]
240 RHIZ-, RHIZO-, -RHIZUS (gr. ί>ίζα
„rădăcină"), cu rădăcina, pe sau lingă
rădăcină (rhizanthus, rhizocaulis,
chordorrhizus) [root-, pertaining to
roots, -rooted; wurzel-, -wurzelig,
bewurzelt; rhiz-, rhizo-, -rhize, à
racines; gyökér-, -gyökerű; корне-,
-корневой, -корешковый] —• radicalis
241 RHIZAUTOICUS (gr.-, αυτός „sin­
gur", οίκος, „casă"),, rizautoic, cu
organele de reproducere mascule
şi femele pe aceeaşi plantă, pe ramuri
coerente printr-un rizoid (Bryophyta)
[rhizautoicous ; rhizautoisch ; rhizauto-
ique; rizautoikus; ризавтоический]
RHIZELLA
242 RHIZELLA t (gr.-), rizelă, baza
rădăcinii, fără radicule (Van Tie-
ghem) [rhizel ; Rhizella ; rhizelle ; rizel-
la ; ризелла]
243 RHIZIDIUM η (gr.-, ίδνον „mic"),
rizidiu, partea rizoidală a ialulului,
asemănătoare rădăcinii cormofitelor
(Caulerpa) [rhizidium ; Rhizidium ;
rhizidium ; rizidium ; ризидиум]
244 RHIZINAE f pi (gr. -), rizine, peri
radicali sau filamente rizoidale (Bry-
ophyta, Fungi, Lichenes) [rhizines ;
Rhizinen, Haftfasern; rhizines; rizi-
nák ; ризины, корневые волоски, при­
цепки]
245 RHIZINOPHYLLA η pl (gr. -,
φύλλον „frunză"), rizinofile, frunzuli­
ţele posterioare care poartă rizoizii,
la Hepaticae (Spruce) [rhizinophylla ;
Rhizinophyllen ; rhizinophylles ; rizi-
nofillák ; ризинофиллы]
246 RHIZIOPHYSIS f (gr. -, φύσις
„formaţie"), riziofizis, expansiune ra-
diculară filiformă (Cycas, Nelumbium)
[rhiziophysis ; Wurzelanhang ; rhizio-
physe; gyökérfüggelék; ризиофиза]
247 RHIZOBIA η pl (gr. -, βίος „viaţă"),
rizobii, microorganismele care cau­
zează nodozităţile de pe rădăcinile
unor plante (Leguminosae) [rhizo-
bia; Rhizobien; rhizobia; rizobiák;
ризобии]
248 RHIZOBLASTUS m (gr.-, βλαστός
„mugure"), rizoblast, embrion care
emite rădăcini [rhizoblastus ; Wur-
zelkeimer ; rhizoblaste ; rizoblászt ;
ризобласт]
249 RHIZOCARPICUS, RHIZOCAR-
PUS (gr. -, καρπός „fruct"), rizocar-
pic 1. Cu tulpini anuale, dar cu rădă­
cini care emit tulpini fructifere timp
de mai mulţi ani (Aconitum). 2.
Cu fructificaţii dezvoltate lîngă rădă­
cină (Marsiliaceae) [rhizocarpous,
rhizocarpic, root-fruited ; rhizokar-
pisch, wurzelfriichtig ; rhizocarpique,
rhizocarpien ; rizokárpikus ; корнеплод­
ный]
250 RHIZOCARPIUM η ( g r . - ) , rizo-
carp, sporange dispus pe formaţiuni
radiciforme (Marsilia) [rhizocarp ;
Rhizokarpium ; rhizocarpe ; rizokár-
pium; ризокарпий]
251 RHIZOCEPHALUS (gr. -, κεφαλή
„cap"), cu rădăcina capitata [root-
headed ; wurzelköpfig ; rhizocéphale ;
gyökérfejes ; корнеголовчатый]
252 RHIZOCOLLESIA f (gr. -, κόλλησις
„alipire"), rizocolesie, concreşterea
44»
prin rădăcinile lor a două plante apar.
ţinînd aceleiaşi specii (Morren) [rhi-
zocoUesy ; Rhizokollesie ; rhizocol-
lésie ; rizokollézia ; рязоколлезия]
253 RHIZOCORMUS m (gr.-, κορμός
„trunchi"), rizocorm, rizom cărno&
(Iris) [rhizocorm ; Rhizokormus ;
rhizocormus; rizokormusz; рязокорм}
254 RHIZOCTONIA η pl (gr.-, κτόνος
„ucidere"), rizoctonii, hife strîns răsu­
cite pe rădăcinile arborilor [rhizoctonia ;
Rhizoktonien ; rhizoctonies ; rizokto-
niák; ризоктонии]
255 RHIZOCYSTIS, -IDIŞ f (gr. -, κύστις.
„cavitate"), rizocist, conţinutul celular
retras în perioada de uscăciuni în
partea umflată a rizoizilor (Botry-
dium) [rhizocyst ; Rhizozyst ; rhizocy-
ste ; rizociszta ; ризоциста]
25G RHIZODERMIS, -IDIŞ f (gr. -, δέρμα
„piele"), rizodermă, stratul celular
superficial al rădăcinii, care emite perii
radicali (A. Meyer) [rhizodermis ;
Wurzelhaut ; rhizoderme ; rizodermisz,
gyökérbörszövet ; ризодермис] —*• epi-
blema
257 RHIZOGENESIS î (gr. -, γένεσις
„naştere"), rizogeneză, formarea ră­
dăcinilor [rhizogenesis ; Wurzelbil­
dung; rhizogenèse; gyökérképzödés;
ризогенез]
258 RHIZOGENETICÜS, RHIZGGENI-
COS, RHIZOGENUS (gr. -, γένος
„urmaş"), rizogen care produce rădă­
cini sau rizoizi (celulă, ţesut) [rhizo-
genetic, rhizogenic ; rhizogen, wurzel-
bürtig, wurzelentsprossend ; rhizo-
gène, rhizogénétique ; rizogén,- gyö-
keret fejlesztő ; образующий корни]
259 RHIZOGENUM η (gr. - ) , rizogenum
1. Ţesutul care dă naştere rădăcinilor
şi rizoizilor. 2. Plantă care produce
numai rădăcini şi flori (Rafflesia).
3. Baza dilatată a frondei algelor. 4.
Parazitul rădăcinilor [rhizogen, rhi-
zogenum ; Rhizogenum ; rhizogenum ;
rizogenum; ризогенум]
260 RHIZOGRAPHIA f (gr. -, γράφω
„a scrie"), rizografie, descrierea rădă­
cinilor [rhizography ; Wurzelbeschrei­
bung ; rhizographie ; gyökérleírás ;
ризография]
261 RHIZOIDES m pl (gr. -, είδος „ase­
mănare"), rizoizi, organe filamentoase
de fixare şi de absorbţie la plantele
inferioare saprofite, cu funcţii ana-
loage rădăcinilor plantelor superioare
[rhizoides; Rhizoiden; rhizoîdes; ri-
zoidák, gyökérfonalkák ; ризоиды]
447 RHIZOrODIUM
262 RHIZOIDEUS (gr.--), rizoideu, ase­ Wurzeltasche ; rhizomitre ; gyökér-
mănător cu rădăcina [rhizoid, root- gyűszű; ризомитра]
shaped ; wurzelartig, wurzelăhnlich ;
rhizoïdé, gyökérszerű ; ризоидный, кор­ 272 RHIZOMORPHA f (gr. -, μορφή
невидный] „formă"), rizomorfă, fascicolele strînse
şi lungi de filamente miceliene ale
263 RHIZOIDALIS (gr. - ) , rizoidal, care ciupercii, dispuse în reţea, atacînd
aparţine sau se referă la rizoizi (ce­ scoarţa sau rădăcina arborilor (Rosel-
lulă, parte) [rhizoidal ; rhizoidal : linia necatrix) [rhizomorph ; Rhizo-
rhizoîdal ; rizoidális ; ризоидальный] morphe ; rhizomorphe ; rizomorfă ;
ризоморфа]
264 RHIZOLITHON η (gr. -, λίθος
„piatră"), rizolit, rădăcină fosilizată 273 RHIZOMORPHICUS, RHIZOMOR-
[rhizolithon ; Wurzelversteinerung ; PHUS (gr. - ) , radiciform, de forma
rhizolithe; gyökérkövület; ризолит] rădăcinii [rhizomorphous, root-like ;
wurzeiförmig ; radiciforme ; gyökér
ii65 RHIZOLITHOPHYTA η pl (gr. - , alakú; корневидный] —* radiciformis
φύτον „plantă"), rizolitofite, plante
cu rădăcinile înfipte în crăpăturile 274 RHIZOPHILUS (gr. -, φιλέω „а
stîncilor (Lichenes) [rhizolithophytes ; iubi"), rizofil, care creşte pe rădăcini
Felswurzler ; rhizolithophytes ; rizoli- [rhizophilous ; wurzelliebend ; rhizo-
tofiták, sziklarepedésekben gyökerező phile; gyökereket kedvelő; корнелю-
növények ; ризолитофиты] бивый]
266 RHIZOMA η (gr. φίζωμα „mănunchi 275 RHIZOPHORUM η, RHIZOPHO­
de rădăcini"), rizom, organ caulinar RUS m (gr. -, φορέω „a purta"),
de obicei subteran sau culcat pe rizofor, ramificaţie nefrunzoasă a tul­
pămînt, dispus vertical, oblic sau pinii, care protejează o formaţie abun­
orizontal, uneori cu consistenţă lem­ dentă de rădăcini (Selaginella) [rhi-
noasă, cu scvame şi muguri, emiţînd zophore ; Wurzeltrăger ; rhizophore ;
rădăcini şi tulpini aeriene (Centaurea rizoforum, gyökértartó ; ризофор]
nervosa, Cicuta virosa, Polygonatum
verticillatum) [rhizome, rootstock; Rhi- 276 RHIZOPHORUS (gr. - ) , care poartă
zom, Wurzelstock, Erdstock, Erd­ rădăcini [bearing roots; wurzeltra­
sproß, Grundachse ; rhizome ; rizóma, gend; rhizophore, portant de raci­
gyöktörzs, gyökértörzs, tőke; корне­ nes ; gyökeres, gyökeret képző ; несу­
вище] щий корни] —»· radicifer
267 RHIZOMANIA f (gr. -, μανία 277 RHIZOPHYLLUM η (gr.-, φύλλον
„nebunie"), rizomanie, proliferarea ră­ „frunză"), rizofilă 1. Frunze trans­
dăcinilor adventive [rhizomania; Rhi- formate în organe radiciforme cu
funcţii de absorbţie, dispuse alături
zomanie ; rhizomanie ; rizománia ; de frunzele obişnuite (Salvinia na-
ризомания] tans). 2. Pigment compus, la Algae
2G8 RHIZOMATICUS (gr.-), rizomatic, (Schuett) [rhizophyll; Wurzelblatt;
referitor la rizom [rhizomatic; rhizo- rhizophylle; gyökérlevél, gyökérszerű
matisch; rhizomatique ; rizomatikus; levél: ризофилл]
относящийся к корневищу]
278 RHIZOPHYLLUS ( g r . - ) , rizofilic,
269 RHIZOMATIFORMIS, RHIZOMA- cu frunze-rădăcini [root-leaved; wur­
TOIDEUS (gr. -, είδος „formă"), zelblättrig; à feuilles-racines; gyö­
rizomatoid, de forma rizomului kérlevelű ; корнелистный]
[rhizome-like ; wurzelstockförmig ; rhi-
zomatiforme ; gyökértörzsszerű ; κορ- 279 RHIZOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
невищеви дны й] „plantă"), plante rădăcinoase [rhizo-
phytes; Wurzelpflanzen; rhizophytes,
270 RHIZOMATOSUS (gr.-), rizomatos, plantes à racines ; gyökeres növények ;
prevăzut cu rizomi numeroşi sau ризофиты]
viguroşi [rhizomatous, rhizomatose ; 280 RHIZOPLASTUM η (gr. -, πλαστός
wurzelstockig ; rhizomateux ; gyôk- „modelat"), rizoplast, filamentul ci-
törzses, erős gyöktörzsű; многокорне- toplasmatic саге uneşte blefaroplas-
вящный] tul cu centrozomul juxtanuclear (cf.
Dangeard) [rhizoplast ; Rhizoplast ;
271 RHIZOMITRA f (gr. ί^ίζα „rădă­ rhizoplaste; rizoplásztum ; ризопласт]
cină", μίτρα „turban"), rizomitră,
scufia specială a vîrfului rădăcinii, 281 RHIZOPODIUM η (gr. -, πους,
care înlocuieşte caliptra (Hydrocharis, ποδός „picior"), rizopodiu, porţiunea
Lemna) [rhizomitra; Rhizomitra, micelară (Fungi) [rhizopodium ; Rhi-
RHIZOSPERMUS 448
zopodium ; rhizopode ; rizopodium ; [pink-fruited ; rosenrotfrüchtig ; à
ризоподия] fruits roses ; rózsaszín termésű ; розо-
воплодный]
282 RHIZOSPERMUS (gr. -, στιέρμα
„sămînţă"), rizospermic, cu sporii sau 293 RHODOCHROUS (gr.-, χρόα „cu­
cu seminţele dispuse lingă lădăcină loare") —*• roseus
(Selaginella) [root-seeded ; wurzel- 294 RHODOCYANEUS (gr. -, κυάνος
samig ; rhizosperme ; gyökérközeli
magvú ; корнесеменной] „albăstriţă"), albăstrui roz [pink-
cyaneous ; rosablau ; rouge-cyané ;
283 RH IZO S PH AERA f (gr.-, σφαίρα rózsaszinkék ; розовосиний]
„sferă"), rizosferă, porţiunea de sol
în care se dezvoltă sistemul radicu­ 295 RHODOGRAPHIA î (gr. -, γράφω
lar [rhizosphere ; Rhizosphâre ; rhizo- „a scrie"), rodografie, descrierea tran­
sphère ; rizoszféra ; ризосфера] dafirilor [rhodography ; Rhodogra-
phie, Rosenbeschreibung; rhodogra-
284 RHIZOTAXIS f (gr. -, τάξις „orîn- phie ; rodográfia, rózsák leírása ;
duire"), rizotaxie, modul de orîndu- родография]
ire a rădăcinilor şi a radicelelor [rhi-
zotaxy ; Wurzelanordnung, Wurzel­ 296 RHODOLEUCUS (gr. -, λευκός „alb"),
stellung ; rhizotaxie ; gyökérállás ; roşcat alb [reddish-white ; rötlichweiß ;
корнерасположение] rhodoieuque; pirosasfehér; розовобе-
лый]
285 RHIZOTHAMNION η (gr. -, θάμνος
„desiş"), rizotamnion, nodozităţi sau 297 RHODOLOGIA f (gr. -, λογός „vor­
îngroşări radiculare produse de bac­ bire**), rodologie, tratat despre spe­
terii sau ciuperci (Alnus\ Casuarina) ciile de Rosa [rhodology ; Rhodologie ;
[rhizothamnion ; Wurzelbüschel ; rhi- rhodologie; rodologia, rózsatan; po-
zothamnion ; gyökérdudor ; ризотам- дология]
нион] 298 RHODOPHYLLUM η (gr.-, φύλλον
286 RHIZOTOMUS m (gr. -, τόμη „frunză"), rodofilă, pigment roşu
„tăiere"), rizotom, tăietor de rădă­ ( Rhodophyceae ) [rhodophyll ; Rho-
cini; numele primilor botanişti din dophyll ; rhodophylle ; rodofillum ;
antichitate ("Krateuas^ [rhizotom ; родофилл]
Rhizotom, Wurzelschneider ; rhizo- 299 RHODOPHYLLUS (gr. - ) , cu frunze
tome; gyökérvágó; ризотом] rozacee [pink-leaved ; rosenrot-blâtt-
287 RHIZULA î (gr.-), rizulă, rădăci- rig ; à feuilles roses ; rózsaszín levelű ;
nioară 1. Formaţie radiciformă розоволистный]
(Fungi). 2. Protonemă (Bryophyta) 300 RHODO PHY ТА η pl (gr. -, φυτον
[rhizula; Würzelchen; rhizule; rizula; „plantă"), rodofite, încrengătura al­
корешок] gelor roşii (Wettstein ^ [red-algae;
288 RHOD-, RHODO-, -RHODIUS, -RHO- Rotalgen; algues rouges; vörösmo­
DUS (gr. φόδον „trandafir"), de szatok; родофиты]
trandafir, roz, de culoarea roşie a 301 RHODOPTERYGIUS (gr. , πτε-
trandafirului (rhodanthus, rhodochilus, ρύγιον „aripioară"), cu aripioare rozee
hyporhodius, leucorhodus ) [pink-, [pink-winged ; rosenrotf lügelig ; à
reddish; rosen-, rosenrot-; rose, de ailles roses; rózsaszín szárnyacskás;
rose; rózsa-, rózsaszín-; розово-, ро­ розовокрылатый]
зовый] —»· roseus
302 RHODOSPORA f (gr. -, σπορά „să­
289 RHODACANTHUS (gr. -, άκανθα mînţă") —>• carpospora
„spin"), cu spini rozacei sau roşii
[pink-thorned ; rosendornig, rosensta­ 303 RHOMBEUS, RHOMBICUS,
chelig; à épines roses; rózsaszín RHOMBIFORMIS, RHOMBOIDA-
tövisű ; розовоколючковый] LIS, RHOMBOIDEUS, RHOMBI-
(gr. ρόμβος „romb"), rombic, rom­
290 RHODELLUS (gr. -) -·• roseolus boidal, de forma rombului (rhombi-
folius) [rhombic, rhomboid, rhom­
291 RHODOCALYX (gr. -, κάλυξ „cupă"), boidal, rhomb-shaped, rhomb-; rau­
cu caliciul roşu sau rozaceu [pink- tenförmig, rhomboidisch ; rhombé,
calyced; rosenrotkelchig ; à calice rhomboidal, losange; rombos, romb-
rose; rózsaszín kelyhű; розово­ szerű, romboidális ; ромбический,
колючковый] ромбовидный, ромбовидно-]
292 RHODOCARPUS (gr. -, καρπός 304 RHOPALO- (gr. ι^όπαλον „măciucă")
„fruct"), cu fructe rozacee sau roşii (rkopalospadix) —*• clavatus
449 RINGENS
305 RHOPTOMETRUM m (gr. ί»οπτός Borke; rhytidome; héjkéreg, harmad­
„absorbtiv"), roptometru, aparat lagos bőrszövetrendszer, ritidóma,
pentru măsurarea absorbţiei de apă kéregcserép ; ритидома, кора] *
din sol (Clements) [rhoptometer ; Rhop- 316 RHYTIDOSPERMUS (gr. ^υτίς,
tometer; rhoptomètre; roptométer; ί)υτίδος „zbîrcitură", σπέρμα „sămîn­
роптометр] ţă"), cu seminţe zbîrcite [wrin­
306 RHYACOPHILUS (gr. βυαξ „to­ kle-seeded; runzelsamig; à semences
rent", φιλέω „a iubi"), riacofil, care ridées; ráncos magvú; морщинисто-
creşte în torenţii apelor de munte семянный]
[torrent-loving; stromliebend; aimant 317 RICTUS (-US) m-^ faux
les torrents; áramló vizekben élő;
потоколюбивый] 318 RIGENS, RIGESCENS (rigeo, ri-
gesco), ţeapăn, rigid, nepliabil [riges-
307 RHYACOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν cent, stiff, becoming stiff, rigid;
„plantă"), riacofite, plante ce cresc erstarrend, steifwerdend, steif, starr­
în apele torenţiale [torrent-plants; werdend; devenant raide; merevedő,
Rhyacophyten, Strompflanzen; rhya- kissé merev ; жестковатый]
cophytes; riákofiták, áramló vizek
növényei ; риакофиты] 319 RIGIDI-, RIGIDUS, rigid, ţeapăn,
vîrtos, neflexibil (rigidiflorus, rigi-
308 RHYNCH-, RHYNCHO-, -RHYN- difolius, rigidispinus ) [rigid, hard,
CHUS (gr. φύγχος „cioc", „bot"), cu stiff; steif, starr, hart; rigide, raide,
cioc, rostrat (rhynchanthus, rhyncho- inflexible; merev; жёстко-, жёсткий]
phyllus, leucorhynchus) [beak-, bea­
ked; Schnabel-, geschnäbelt; ros­ 320 RIGIDISPINUS, cu spini rigizi
tre, en forme de bec; csőrös-, -csőrü; [stiff-spined, hard-spined ; starrdornig,
клюво-, клювовидный] —* rostratus, steif dornig; à épines raides; merev
rynch-, ryncho- tövisű ; жёсткоколючковый]
309 RHYNCHOCARPUS (gr. -, καρπός 321 RIGIDITAS í, rigiditate (a organe-
„fruct"), cu fructe rostrate [beak- lor) [rigidity, rigidness, stiffness ; Star-
fruited; schnabelfrüchtig, rüsselfrüch- rezustand; rigidité, raideur; merev-
tig; à fruits rostrés; csőrös ter­ ség, merev állapot; жёсткость]
mésű ; КЛЮВОПЛОДНЫЙ] 322 RIGIDIUSCULUS, RIGIDULUS,
310 RHYNCHOPHORUS (gr. -, φοράς rigidiuscul, puţin rigid [rigidulous,
„purtător") -+ rostratus somewhat rigid; starrlich, ziemlich
starr, etwas steif; rigidule; kissé
311 RHYNCHOPHYLLUS (gr. -, φύλλον merev ; жестковатый]
„frunză"), cu frunze rostrate [beak-
leaved; schnabelblättrig; à feuilles 323 RIGUA (О RU M) η pl, stropire,
rostrées ; csőrös levelű ; клюволистный] udare, irigaţie [watering, irrigation;
Bewässerung ; arrosage, irrigation ;
312 RHYNCHOSPERMUS (gr. -, σπέρμα öntözés; орошённые]
„sămînţă"), cu seminţe rostrate [beak-
seeded; schnabelsamig; à graines 324 RIMA f, crăpătură (pe stînci, pe
rostrées; csőrös magvú; клювосемян- scoarţa arborilor din cauza gerului)
ный] [crack, slit, fissure, chink, cleft;
Riß, Ritze, Spalte, Eiskluft, Wetter­
313 RHYTI-, RHYTIDO-, RHYTI- kluft; rime, fente, crevasse, gelivure;
DEUS (gr. ί>υτίς, ρυτίδας „zbîrci- hasadék, repedek; щель, трещина]
tură"), zbîrcit (rhyticarpus, rhyti- •
dophyllus) [wrinkle-, wrinkled, shri­ 325 RIM ATU S, RIMI-, RIMO-, RI-
velled; runzel-, runzelig; ridé, rugu- MOSUS, crăpăturos, cu despicături
leux ; ráncos ; морщинисто-, морщи­ (antere, scoarţă) (rimiformis, rimo-
нистый] —·• rugatus, rugosus, ryti-, sipes) [cracked, rimose, chinky, cre­
rytido- viced; rißig, ritzig, rinnig, spaltig,
riß-, ritzen-; fenté, crevassé; repe-
314 RHYTICARPUS, RHYTIDOCAR- déses, hasadásos, repedezett, ripa-
PUS (gr. -, καρπός „fruct"), cu fructe csos; трещиноватый, щелистый, рас­
zbîrcite [wrinkle-fruited; runzelfrüch- трескавшийся]
tig; à fruits ridés; ráncos termésű;
морщинистоплодный] 326 RIMULA f, crăpătură mică [small
chink; Rißlein; rimule; kis hasadás;
315 RHYTIDOMA η (gr. ^υτίδωμα трещинка]
„zbîrcitură"), ritidom ; scoarţa moartă,
cu crăpături şi adesea exfoliantă a 327 RINGENS, RINGEN ΤI- (ringor),
unor plante lemnoase [rhytidoma; ringent, căscat, cu gura larg deschisă
RINGENTIFLORUS
(corola la Salvia ringens) (ringenti-
formis) [ringent, gaping; klaffend,
rachenförmig, mundaufsperrend; rin-
gent, beant; ásító, tátogató, szélesen
nyitott ; раскрытый, зияющий] -·• hians
328 RINGENTIFLORUS, cu flori căs­
cate [ringentiflorous; rachenblûtig;
ringentiflore; tátogató virágú; pac-
крытоцветковый]
329 RIPA t, rîpă, marginea abruptă a
unui rîu sau a coastei unui deal
[river-bank ; steiles Ufer ; rive, rivage ;
patakpart, szakadékos part; берег]
330 RIPACEUS, RIPARIUS, RIPICO-
LUS (COLA f), rîpos, aflat pe malul
apelor [riparian, riparious; uferbe-
wohnend, uferliebend; riverain; part-
melléki, partlakó; береговой]'^
331 RITE adv, reglementar, în confor­
mitate cu legea (species non rite
Publicata, specie nereglementar
publicată) [rightly, correctly; re­
gelmäßig; réglementairement; sza­
bályosan, előírásosan; обычно]
332 RIVÁLIS, RIVICOLUS (-COLA f),
de rîu, саге creşte pe malul rîurilor
[rivicolous, growing in brook-side;
bachbewohnend ; rivulaire, rivicole,
de ruisseau; patakmenti, pataklakó;
ручейный, прнручейяый]
333 RIVOSUS, sinuat canaliculat [sinua­
te-channeled ; buchtiggerinnt ; sinu-
eusement sillonné; öblösen csatornás;
извилисто—канальчатый]
334 RIVULARIS, RIVULOSUS, rivu-
lar, саге creşte pe marginea rîuleţelor
[growing in brooklets ; băchleinbewoh-
nend ; rivulaire ; patakocska-menti ;
ручеечный]
335 RIVULUS m, rîişor, rîuleţ [brook­
let; Bächlein; ruisselet; patakocska;
ручеек]
336 RIVUS m, rîu [brook; Bach; ruis-
seau; patak; ручей]
337 ROBORINUS -» cinereus
338 ROBUR (-ORIS) η, tărie, duritate
[strength, hardness; Kraft, Härte;
force, dureté; erősség, keménység;
сила, твёрдость]
339 ROBUSTI-, ROBUSTUS, robust,
viguros, tare (robustispinus) [robust,
strong, vigurous; kräftig, stark;
robuste, fort, vigoureux; erős, erő­
teljes ; мощный, сильный] —»^ validas
340 RORATUS, RORIDUS, RORULEN­
TUS, acoperit cu rouă, cu picături în
formă de rouă (frunzele la Drosera)
460
[dewy, bedewed; betaut; roridé, cou­
vert de gouttelettes; harmatos; ро­
систый] - • roscidus
341 ROS (RORIS) m, rouă [dew; Tau;
rosée ; harmat ; poca]
342 ROS-, ROSACEUS, ROSEI-, RO-
SEO-, rozaceu, trandafiriu, roz, roşu
deschis; asemănător ca formă sau
culoare cu trandafirul (rosalbus, ro-
sei-albus, roseo-bullatus) [rose-like,
rose-coloured, rosy, pink-; rosenartig,
rosenfarbig, rosenrot; rosacé, rose;
rózsaszerű, rózsaszínű ; розовидный,
розовый, розо-] - • roseus
343 ROSARIUM η, rozariu, grădină cu
trandafiri [rosary, rose-garden; Ro­
sengarten; roseraie; rózsalugas, ró­
zsakert ; розарий] —> rosetum
344 ROSCIDUS -* roratus
345 ROSELLATUS -* rosulatus
346 ROSELLA í-^ rosula
347 ROSEOLUS, palid roz [pinkish, pale
rose-coloured ; blaß-rosenrot ; rose
pâle; halvány rózsaszínű; розоватый]
-+ rhodellus, subroseus
348 ROSETUM η -*• rosarium
349 ROSEUS, ROSEI-, ROSEO-, ROSI-
( rosei-aeneus, roseo-marginatus, rosi-
florus, rosodorus) —*• rosaceus, rha-
dochrous
350 ROSTELLATUS, ROSTELLIFER,
rostelat, prevăzut cu un cioc mic
[rostellate, somewhat beaked; klein-
schnăbelig, kleingeschnăbelt ; rostellé;
csőröcskés ; мелкоклювистый]
351 ROSTELLUM η, rostel, rostru mic
1. Proeminenţă pe stigmat în formă
de cioc, pe care se găseşte bursicula
(Orchidaceae). 2. Proeminenţă pe
periteciul unor ciuperci [rostel, small
beak; Schnäbelchen; rostellé, petit
bec; rosztellum, csőröcske; носик,
клювик]
352 ROSTRATUS, ROSTRI-, -ROS-
TRIS, rostrat, prevăzut cu о prelun­
gire în formă de cioc (acutirostratus,
rostriformis, albirostris) [beaked, ro­
strate, beak-; geschnäbelt, schnabel-;
rostre; csőrös; клюво-, клювистый]
—» rhyncho-
353 ROSTRIFLORUS, cu flori rostrate
[rostrate-flowered ; sehnabelblütig ; à
fleurs rostrées ; csőrös virágú ; клюво-
цветковый]
354 ROSTRIFORMIS, rostriform, în
formă de cioc [rostriform, beak-sha-
ped; schnabelförmig; rostriforme;
461 RUBROCALYCUS
csőrszerű ; клювообразный, клювовид­ 367 RUBENS, RUBESCENS (rubeo),
ный] rubescent, roşiatic [rubescent, red­
355 ROSTRUM η, rostru, cioc; prelun­ dening, turning red, blush-red; rot­
girea îngustă, în formă de cioc, din werdend, errötend ; rubescent ; vörös­
partea terminală a unui organ (foli- lő, vörösödő ; краснеющий]
culele la Nigelia satwa, fructul la 368 RUBEB, RUBBI-, BUBBO-, roşu
Erodium cicutarium, coiful cali­ (în diferite nuanţe) (ruhricaudatus,
ciului la Aconitum) [beak, snout ; rubripes, rubrobracteatus, rubrosepalus)
Schnabel; bec, rostre; csőr, termés- [red; rot, gemeinrot; rouge; vörös,
csőr, csészecsőr; носик, клюв] piros; красный, красно-]
356 ROSULA f, rozetă, frunze îngrămă­ 369 BUBI- BUBIGUNDUS, BUBI-
dite şi circular etalate la baza tul­ DEUS, BUBIDULUS, BUBIDUS,
pinii (Plantago, Taraxacum) [rosette ; roşu închis, roşu pronunţat (rubi-
Rosette, Blattrosette ; rosette ; rozet- carpus) [dark-red; dunkelrot, krăf-
ta, tőlevélrózsa, levélrózsa; розетка] tigrot, hochrot ; rubicond, rouge foncé ;
—»· rosella sötétvörös, ragyogóvörös, haragosvö­
rös, paprikavörös; румяный, темно-
357 ROSULACEUS, ROSULANS, rozu- красный, багровый
laceu, asemănător unei rozete [rosette­
like, rosulaceous ; rosettenartig ; 370 BUBIGINOSUS, rubiginos, ruginiu;
rosulacé ; rozettaszerű ; розетовидный] brun roşcat [rubiginose, rubiginous,
rust-celoured, brownish-red ; rostig,
358 ROSULARIS, ROSULATUS, ro- rostfarbig, rostbraun, braunrot; ru­
zulat, prevăzut cu rozetă; adunat în bigineux, rouillé, couleur de rouille;
rozetă [rosulate, rosetted, rosular; rozsdavörös, rozsdabarna, rőtbarna ;
rosulâr, rosettenbildend, rosettig; ржавокрасный, красно - бурый]
rosulé, rosulaire; rozuláris, tőlevélró-
zsás ; розеточный, розетконосный] - • 371 BUBIGO f, rugină, boală a plantelor
rosellatus cauzată de ciupercile Uredinales
[blight; Rost; rouille, rozsdabeteg­
359 RQTACEUS -* rotatus ség; ржавчина]
3β0 ROTATIO f, rotaţie, mişcarea rota- 372 BUBINUS, roşu ca rubinul [ruby-
torie a protoplasmei celulare [rota­ red ; rubinrot ; rouge de rubis ; rubin­
tion; Rotation, Randbewegung, Dre­ piros; рубинокрасный]
hung; rotation; keringő mozgás;
ротация, вращение] 373 BU BOB m, roşeaţă [redness; Röte;
361 ROTATIVUS, rotativ, cu mişcare rougeur ; pirosság ; краснота]-* rubedo
de rotaţie [rotatory; rotierend; ro­ 374 BUBBIGAULIS, cu tulpini roşii
tatif, rotatoire; keringő mozgású; [red-stalked; rotstengelig ; à tiges
вращательный] rouges; piros szárú, vörös szárú;
362 ROTATUS, ROTIFORMIS, rotat, красностебельчатый]
rotund şi plan în formă de roată 375 BUBBIFLOBUS, cu flori roşii [red-
sau de disc (corola la Galium) [rotate, flowered; rotblütig, rotblühend; à
wheel-shaped ; radförmig ; rotacé, fleurs rouges; piros virágú; красно-
étalé en rond ; kerékszerû ; колесовид­ цветковый]
ный] —»^ rotaceus
376 BU В ВО-ALBUS, roşcat alb [red­
363 ROTUNDATUS, rotundat, rotunjit dish-white ; rötlichweiß ; rougeâtre-
la vîrf sau la bază (frunză, fruct) blanc ; pirosas-fehér ; красноватобелый]
[rounded; abgerundet, rundlich; ar­
rondie ; lekerekített ; закруглённый, 377 BUBBO-AUBANTIAGUS, roşcat
округлённый] galben auriu, roşcat portocaliu [oran-
ge-red ; rötlich-orangengelb ; orangé
364 ROTUNDI-, ROTUNDUS (rotun- rouge ; pirosas-narancssárga ; красно­
difolius, rotundiformis, rotundilobus) вато-оранжевый]
-+ circularis, orbicularis, strongylo-,
disciformis 378 BUBBO-GAEBULEUS, BUBBO-
GAELESTINUS, roşu albăstrui [red­
365 RUBEDO f -^ rubor dish sky-blue; rötlichblau; bleuâtre-
rouge ; vöröseskék ; красновато-го-
366 RUBELLUS, RUBEOLUS, roşcat, лубый]
puţin roşu [reddish, ruddy; rötlich,
gerötet; rougeâtre; vöröses; красно­ 379 BUBBOGALYGUS, BUBBOGA-
ватый] LYX, cu caliciul roşu [with red calyx;
RUBROCINCTUS 452
rotkelchig; à calice rouge; piros PLANTAE RUDERALES, plante
kelyhű ; красночашечковый] ruderale, buruienişuri antropofile de
pe terenurile necultivate [ruderals,
380 RUBROCINCTUS, încins cu roşu ruderal - plants; Ruderalpflanzen,
[red-girdled; rotumsăumt, rotumgür­ Schuttpflanzen; plantes de décom­
tet; entouré de rouge; pirossal körül­ bres, plantes rudérales ; romnövények,
övezett ; красноокружённый] szemetes területek gyomnövényei ;
381 RUBRO-FLAVUS, roşcat gălbui рудеральные растения, сорные расте­
[reddish-yellow ; rötlichgelb; rouge- ния, мусорники] -»· phellidophyta, phel-
âtre-jaune; vöröses sárga; красновато- lophyta, ruderalia
желтый] 392 RUDERATUM η -* rudera
382 RUBRO-FUSCUS, roşcat bruniu 393 RUDERATUS, gunoios, cu moloz
[reddish-brown ; rötlichbraun ; rou- [ruderate; schuttig; décembre; sze-
geâtre-brun; vöröses barna; красно­ metes; рудеральный]
вато-буроватый]
394 RUDIMENTALIS, RUDIMENTA-
383 RUBROMACULATUS, roşu macu­ RIS, RUDIMENTARIUS, rudi­
lat [reddisch-spotted ; rotfleckig, rot­ mentar 1. Aflat în stadiul iniţial al
gefleckt; à macules rouges; vörös dezvoltării. 2. Redus în dezvoltare
pettyezetű ; краснопятнистый] şi funcţiuni (stamina) [rudimentary,
384 RUBROMARGINATUS, cu mar­ rudimental, undeveloped ; rudimen­
ginile roşii, cu bordură roşie [rubro- tär, reduziert, unausgebildet, ver­
marginate; rotgerândert ; à bordure kümmert; rudimentaire, réduit; kez­
rouge; piros szegélyű, piros szélű; detleges, redukált, csökevényes, visz-
красноотороченный] szafejlődött, elsatnyult; рудиментар­
ный, зачаточный]
385 RUBRO-VIOLACEUS, roşcat vio­
laceu [red-violet ; rötlichviolett ; rouge- 395 RUDIMENTATIO f-* degeneratio
violacé ; lilásvörös ; красновато-фио­ 396 RUDIMENTUM n, rudiment 1.
летовый] Organ în faza incipientă a dezvoltării
386 RUBRO-VIRENS, roşcat verzui [red­ sale. 2. Organ rămas nedezvoltat
dish-green; rötlichgrün; rouge âtre- [rudiment; Rudiment, Anfang, rudi­
vert; vöröseszöld; красновато-зелене­ mentäres Organ, unentwickeltes Or­
ющий] gan ; rudiment ; rudimentum, kezdeti
szerv, csökevényes szerv; рудимент,
387 RUBROVITTATUS, cu striuri roşii остаток, зачаток]
[rubrovittate; rotgestreift; à bande­ 397 RUDIS, aspru, dur [rough, coarse;
lettes rouges; vörös csíkú; красно- rauh, roh, grob ; rude, raide ; durva,
ленточный] érdes; грубый]
388 RUBRO-VIVIDUS, roşu viu [vivid- 398 RUFESCENS ^rufesco;, rufescent,
red ; lebhaftrot ; rouge ardent ; élénk­ roşcat bruniu [rufescent, brownish-
piros; яркокрасный] red; fuchsrotwerdend, braunrötlich,
389 RU DE RA η pl 1. Grămezi de moloz rötlichwerdend; roussâtre, brunâtre
şi gunoi în jurul aşezărilor ome­ rouge ; vörhenyesbarna, barnásvörös,
neşti. 2. Ruine, dărâmături [rubbish rókaszín ; рыжеющий, рыжеватый]
heaps, waste places; Schutthaufen, —• rufidulus, rufulus
Schuttplätze, Ruderalschutthaufen ; 399 RUFI-, RUFO- (rufibarbus, ruficeps,
décombres, terres ruineuses ; szeme­ rufipes, rufocroceus) —*• rufus
tes talajok, szemétdombok, romos
területek; пустырь, щебень] —^rudera- 400 RUFIDULUS -»· rufescens
tum
401 RUFIDUS, roşcat deschis [clear-red;
390 RU DE RALI А η ^\-^plantae rude- hellhochrot; rouge claire; világosvö­
rales rös ; бледнорыжеватый]
391 RUDERALIS, ruderal, саге creşte 402 RUFUS, roşcat, roşcat bruniu [red­
pe molozuri, grămezi de gunoi ' şi dish, rufous, fox-red, brownishred;
pe ruini [ruderal, growing among fuchsrot, braunrötlich; rougeâtre
rubbish ; schuttliebend, schuttbe­ brun; rókavörös, vörhenyes, barnás-
wohnend; ruderal, croissant sur les A^örös; рыжий, рыжеватый]
fumiers et décombres; ruderális, sze­
metes helyen termő, romon növő; 403 RUGA î, cută, zbîrcitură, încreţitură,
рудеральный, сорный] —^ chledocolus pliu [wrinkle, fold; Runzel, Falte;
468
nde, pli; ránc, redő; морщинка,
складка]
404 RUGATUS,RUGI-,RUGOSUS,zbîr-
cit, cutat, pliat, încreţit (rugifolius,
rugilobus) [rugate, rugose, wrinkled,
folded; runzelig, gerunzelt, faltig;
ridé, rugueux, plié; ráncos, redős; 415 RUPICOLUS
морщинистый, складчатый] —> rhyti-
405 RUGULA f, RUGELLA f, încreţi­
tură mică, cută mică [little wrinkle;
Runzelechen ; petite ride ; ráncocska,
redöcske; небольшая морщинка] 416 RUPIFRAGUS,
406 RUGULOSUS, rugulos, slab zbîr-
cit ; cu cute mici [rugulose, rugellose,
finely wrinkled; feingerunzelt, klein-
runzelig; ruguleux, à petites rides;
ráncocskás, kissé ráncos; мелкомор­
щинистый]
407 RUMINATIO f, ruminaţie, zbîrcire 417 RUPTILIS,
cu sinuozităţi (endosperm) [rumi­
nation ; Rumination ; rumination ;
öblös ráncosodás; руминация]
408 RUMINATUS, ruminat, sinuat zbîr-
cit, scobit prin brezde neregulate 418 RUPTINERVIS,
(sămînţă) [ruminate, chewed; rumi-
niert, zernagt, zerklüftet, klüftigbe­
nagt, verflochtenrunzelig; ruminé;
öblösen ráncolt, ráncosán hajtoga­
tott ; руминированный, морщинистый]
419
409 RUMPENS (rumpo), rumpent, care
se rupe sau se sfîşie neregulat [cap­
sula la Chenopodium) [rupturing, bur­
sting; zerreißend, ausreißend, auf­
platzend, zerplatzend ; se rompant,
se déchirant; felrepedő, felszakadó,
szétrepedő, szabálytalanul felnyíló ; 420 RUS (RURIS)
разрывающий] —> ruptilis
410 RUNCATIO f, plivirea buruienilor
[weeding; Gäten; sarclage; gyom- 421
lálás; прополка]
411 R и NCI Ν А ТО - PINNA ΤIFID US,
runcinat penat fidat ; penat fidat şi cu
dinţii orientaţi înapoi [runcinate-
pinnatifid ; schrotsägeförmig-fieder- 422
spaltig; ronciné pennatifide; kacuro-
san szárnyasán hasogatott; струго-
видно- перистонадрезный]
412 RUNCINATUS, runcinat, penat 423
fidat, cu dinţii sau lobii inegali,
ascuţiţi, dispuşi asimetric şi îndrep­
taţi spre baza limbului (frunzele la
Sonchus, Taraxacum) [runcinate ;
schrotsägeförmig ; ronciné ; kacuros,
csipdelkés, agyar os ; струговидный] 424
413 RUPES (-IS) f, stîncă [rock; Fels»
Felsen ; rocher ; szikla ; скала] -+ saxum
425
414 RUPESTER (-TRIS, -TRE), RU'
PESTRIS (-IS, -E), stîncos, care
creşte pe stînci [rupestral, rupestrine, 426
RY Ti­
rocky, rock-dwelling ; felsig, felsen­
liebend ; rupestre, des rochers ; szik­
lás, sziklán élő; скалистый, наскаль­
ный] —• lithoecius, lithophilus, saxosus
PLANTAE RUPESTRES -^ lit-
hophyta*
(-COLA Î), rupicol,
care creşte pe stînci [rupicolous; fel­
senbewohnend ; rupicole ; sziklán
növő; обитающий на скалах] —*•
saxicolus
rupifrag, care face
să crape stîncile (epit. Helianthemum
rupifragum) [rock-breaking ; rock- split­
ting; felsenbrechend, felsenspaltend;
fendant les rochers; sziklát törő,
sziklát hasító ; скалоломный] —» saxi-
fragus, lithophagus
ruptil, саге se rupe
sau crapă cu uşurinţă (fructul la
Vicia saliva) [ruptile; zerbrechlich,
berstend; ruptile; felhasadó, szét­
repedő ; разрывной] - • rumpens
RUPTINER-
VIUS, cu nervurile întrerupte [rup-
tinerved ; gebrochennervig, schwind­
nervig; ruptinerve; szakadozott ere­
zetű ; прерывисто-жилковый]
RU RALIS, RURICOLUS (-COLA î),
rural, de cîmp, care creşte pe cîmpuri
[rural, ruricolous; ländlich, feldlich,
dörflich, feldwachsend; rural, cham­
pêtre, ruricole; mezei, szántóföldi,
falusi, mezőn növő; деревенский]
η, cîmp [land, field;
Land, Feld, Acker; champ; mező;
поле, равнина]
RUSSUS, roşcat bruniu [russet,
reddish-brown ; rötlichbraun ; rou-
geátre-brun; barnavörös; рыжевато-
бурый]
RUSTICANUS, RUSTICUS, rustic,
sătesc, de la ţară [rustical ; ländlich ;
rustique, champêtre; falusi, vidéki;
сельский] —• paganus
RUTILANS (rutilesco), rutilant, roş­
cat gălbui [reddish-yellow; rötlichgelb,
rotglănzend; jaune-rougeâtre; piros-
lósárga, élénkpiros, vörhenyesedő ;
краснеющий, желтоватокрасный]
RUTILUS, roşu portocaliu [reddish-
orange; rotorange; orangé-rouge; na­
rancspiros ; оранжево-красный]
RYNCH-, RYNCHO-, -RYNCHUS-^
rhynch-, rhyncho-, rhynchus
RYTI-, RYTIDO- -» rhyti-, rhytido-

1 SABULETUM η, SABULOSUM η,
nisipărie, loc nisipos [sandy-place;
Sandplatz; sablière; homokos hely;
песчаное место]
2 SABULICOLUS (-COLA t), sabu"
licol, care creşte pe nisip [sabulico"
lous, growing on sandy-places; sand"
bewohnend ; sabulicole ; homoklakó ;
обитающий на песке]
3 SABULINUS, SABULOSUS, nisi­
pos, саге creşte ре terenuri nisipoase
[sabulose, sandy ; sandig, sandliebend ;
sableux, sablonneux; homoki, homo­
kon élő; песчаный] —»· arenarius,
ammophilus, psammophilus
PLANTAE SABULOSAE -^ psam-
mophyta, (plantae) arenariae
4 SABULUM n, nisip, prund [sand,
grit; Sand; sable; homok, porond;
песок, гравий]
5 SACCATUS, sacat, saciform, pre­
văzut cu un organ în formă de săculeţ
(pinten) [saccate, sacciform, bag-sha­
ped, pouched; sackig, sackförmig,
sackartig; sacciforme, en forme de
bourse; zsákos, zsákszerű; мешот-
чатый, мешковианый] -* bursiformis,
crumenatus
6 SACCHARATUS, SACCHARINUS,
zaharisit, dulce ca zahărul, care conţine
zahăr [sugary, sugared, sweet like
sugar; zuckerig, zuckerhaltig, zucker­
süß; sucré, saccharin, contenant de
sucre; cukros, cukor édes, cukor tar­
talmú; сахаристый]
7 SACCHARIFER, SACCHAROPHO-
RUS, zaharifer, care produce zahăr
[sacchariferous, sugar-bearing; zucker­
tragend ; saccharifère ; cukortermő ;
сахароносный]
8 SACCHAROSUM η, zaharoză, di-
zaharid compus din fructoză şi glu­
coza, aflat în tulpina, rădăcina şi
fructele unor plante (Saccharum offi­
cinale. Beta vulgaris) [saccharose, cane-
sugar ; Sacharose, Rübenzucker, Rohr­
zucker; saccharose; szaccharóz, ré­
s
pacukor, nádcukor ; сахароза, тростин-
ковый сахар]
SACCIFER, SACCIFORMIS
saccatus
10 SACCULUS m, SACCUS m, sac,
săculeţ, organ saciform [sac, bag,
pouch; Sack; sac; zsák, zacskó;
мешок, мешочек]*
11 SACELLIFORMIS, saceliform, în for­
mă de săculeţ [sacelliform ; săckchen-
förmig; sacelliforme ; zsákocskaszerű ;
мешочкообразный]
12 SACELLUS m, sacelus, capsulă mo-
nospermă, cu dehiscenţă neregulată,
prin rupere (Chenopodium) [sacellus;
Sazellus, Schlauchkapsel; sacelle,
capsule rompante; szacellusz, szétre­
pedő tok, szabálytalanul felnyíló tok;
сацеллус, разрывающаясъ коробочка]
13 SAEPES f, gard, împrejmuire (ad
saepes vel in saepibus lîngă sau pe
garduri) [hedge; Zaun; haie; sövény;
забор, ограда] *
14 SAEPIARIUS, SAEPICOLUS (-CO­
LA i), sepicol, care creşte pe garduri
[sepicolous, growing in hedges ; zaun­
bewohnend ; sepicole, sepiaire ; sövény­
lakó, sövényen élő; заборный]
15 SÁGI TT ALIS, SAGITTARIUS, SA-
GITTIFORMIS, SAGITTI-, sagitat,
în formă de săgeată; la bază cu doi
lobi egali, ascuţiţi, îndreptaţi în jos,
iar la vîrf ascuţit ca vîrful unei săgeţi,
ffrunzele la Sagittaria sagittifolia) [sa­
gittate, arrow-shaped; pfeilförmig;
pfeil- ; sagitté, en fer de flèche ; nyilas,
nyíl alakú, nyilas-; сагиттальный,
стреловидный, стрело-]
16 SAGITTIFOLIUS, cu frunze sagitate
[sagittifolious, arrow-leaved ; pfeilblätt­
rig; sagittifolié; nyilas levelű; стре-
лолистный] -+ toxophyllus, belophyllus
17 SALEBROSUS, zgrunţuros, cu gro­
piţe [uneven, bumpy, tiimpled; hol­
perig; grumeleux, bossue; gödörkés.
46β SANTONICUS
egyenetlen felületű; бугорковый, ям- 29 SALTUARIUS, forestier, silvic [fo­
чатый] restry; forstlich; forestier; erdészeti;
лесной]*
18 SALICARIUS, SALICINUS, SA-
LICI-, salicin 1. Asemănător cu salcia. 30 SALTUENSIS, SALTUOSUS, pădu­
2. Саге creşte sub sălcii. 3. De salcie ros [wooded, woody; waldig; boisé;
(salicifolius, salicivorus) [willowy, wil­ erdős; лесистый, лесообразующий] —»
low-like, willow- ; weidenăhnlich, unter silvaticus
Weiden wachsend, weiden-; salicine, PLANTAE SALTUENSES -*(р1ап'
de saule; fűzszerű, fűzesben termő, tae) silvaticae
füz- ; ИВОВИДНЫЙ, ИБО-] -+ salignus
31 SALTUS (-US) m - • siloa
19 SALICETUM η, sălciiş, loc cu sălcii
[willow-plot; Weidengebüsch; saulaie, 32 SALURER, SALVUS, sănătos [he­
saussaie ; fűzes ; ивняк] althy; gesund; sain; egészséges; здо­
ровый]
20 SALIÉ Ν S (salio), саге ţîşneşte, саге
este aruncat afară (sămînţă) [sali­ 33 SALUTARIS, vindecător, curativ,
ent, projecting forward; ausspringend; care redă sănătatea [sanative, healing,
projeté en dehors, jaillissant; kiugró, curative, healthful, saviour; heilsam,
kiszóródó; отскакивающий] heilkräftig; salutaire, curatif; meg­
mentő, gyógyító, gyógyhatású; спа­
21 SALIFODINA f, ocnă de sare (ad сительный, целебный] —» sanatorius
salifodinas pe lîngă ocne de sare^
[salina, salt-pit ; Salzbergwerk ; saline ; 34 SAMARA í, samară, fruct uscat indé­
sóbánya ; солевая копь] hiscent, turtit, cu pericarpul dilatat în
aripi membranoase (Ulmus, Fraxinus)
22 SALIGNUS salicinus [samara, winged fruit; Flügelfrucht,
23 SALINUS, salin, sărăturos. care creşte geflügelte Schliessfrucht; samare; le-
pe sol sărăturos [saline, salty, growing pendék, szárnyas makk ; крылатка] -*•
in salty soils; salzig, salzliebend, pterodium
salzbodenliebend; salin, croissant sur 35 SAMARIFER, samarifer, care poartă
terres salines; sós, sótűrő, sós talajt sau produce samare [samariferous ;
kedvelő ; солевой, засоленный] —* ha- flügelfruchttragend ; samarif ère ; lepen-
lophilus dékes, lependéket termő; крылатко-
PLANTAE SALINAE -.· halophyta носный]
24 SALMONEUS, SALMONICOLOR, 36 SAMARIFORMIS, SAMAROIDE-
SALMONICUS, palid roşcat, gălbui US, samariform, asemănător cu sa­
rozeu [salmon-coloured, yellowish-pink ; mara [samaroid, samara-like; flügel-
lachsfarbig, gelblichrosenrot; couleur fruchtartig ; samaroîde ; lependékszerű ;
saumonée, jaunâtre-rose; lazac színű, крылатковидный]
halványvörös, sárgás-rózsaszín ; лосо­ 37 SANATORIUS -* salutaris
севый, желтовато-розовый]
38 SANDALIFORMIS, SANDALI-
25 SALPINGANTHIA î (gr. σάλπιγξ NUS, sandaliform, în formă de san­
„trompetă", Ανθός „floare"), salpin- dală sau de pantof ^florile la Cypri-
gantie, transformarea florilor ligulate pedium calceolus) [slipper-shaped ; pan-
din antodii în flori tubuloase (Morren) toffeiförmig ; sandaliforme ; szandál-
[salpinganthy ; Salpinganthie ; salping- szerű, papucs alakú; туфлеобразный]
anthie; szalpingántia ; салъпингантия] - • calceiformis, calceolaris
26 SALPINGANTHUS (gr. - ) , tubiflor, 39 SANGUINALIS, SANGUINARIUS,
cu flori în formă de trompetă [trum­ SANGUINEUS, SANGUINOLEN-
pet-flowered ; trompetenblütig; à fleurs TUS, sanguineu, roşu ca sîngele
en trompette ; trombita virágú ; хобо- (frunzele la Rumex sanguineus, Ama-
тоцветковый] ranthus cruentus) [sanguine, blood-red,
blood-coloured, crimson ; blutrot, blut­
27 SALSUGINEUS, SALSUGINOSUS, farbig, dunkelrot ; sanguin, rouge sang;
sărăturos [brackish ; etwas salzig ; sal- vérpiros, vérvörös ; кровавокрасный]
sugineux; kissé sós, szikes; солонце- —*• cruentus, haematinus, androsaemus
вый]*
40 SANTONICUS, vermifug, care alungă
28 SALTEM adv, cel puţin, măcar viermii intestinali [vermifuge; wurm­
(saltern pro parte cel puţin în parte^ abtreibend; vermifuge; gilisztahajtó;
[at least ; mindestens ; au moins ; lega­ глистогонный] —*• antiheîminthicus,
lább; во всяком случае] vermifugus
SANTONINA
41 SANTONINA f, santonina, principiu
activ extras din florile de Artemisia
cina, folosit ca vermifug [santonin;
Santonin; santonine; szantonin; сан­
тонин]
42 SAPIDUS, gustos, savuros [sapid, sa­
voury, tasteful, well-flavoured;
schmackhaft, wohlschmeckend ; sapide,
savoureux; ízletes, jóízű; вкусный]
43 SAPINEUS, SAPINUS, ca bradul,
cu miros de brad [fir-like ; tannenartig,
tannenduftend; sapinoïd; fenyőszerű,
fenyő illatú ; пихтовидный1
44 SAPONACEUS, SAPONARIUS, sa-
ponaceu, asemănător cu săpunul [sa­
ponaceous, soapy; seifenartig; sapo­
nacé, savonneux ; szappanszerű ; мыль­
ный]
45 SAPONIN А i, saponină, glicozid pro­
ducător de spumă aflat în Saponaria
officinalis [saponin; Saponin; sapo-
nine; szaponin ; сапонина]
46 SAPOR m, gust [taste, flavour ; Gesch­
mack; saveur; íz; вкус]
47 SAPPHIRATUS, SAPPHIRINUS,
safirin, de culoarea albastră a safi­
rului [sapphire-coloured ; saphirblau;
saphirine, bleu-saphir; zafirkék; цвета
сапфира]
48 SAPROBIA η pl, SAPROBIONTA
η pl (gr. σαπρός „putred", βίος
„viaţă"), saprobionţi, organisme care
trăiesc în apele cu reziduuri organice
[saprobionta, saprobia; Saprobien, Sa-
probienten; saprobiontes ; szaprobion-
tâk; сапробионты]
49 SAPROBIOSIS f (gr. - ) , saprobioză,
viaţa organismelor în apele poluate
cu reziduuri organice [saprobiosis ; Sa-
probiose ; saprobiose ; szapróbiózis ; ca-
пробиоз]
50 SAPROBIOTICUS, SAPROBIUS
(gr. - ) , saprobiotic, care trăieşte în
apele poluate sau pe resturi organice
în stare de putrefacţie (miceliu) [sa­
probiotic ; saprobiotisch ; saprobio-
tique; szaprobiótikus ; сапробный]
51 SAPROGENICUS, SAPROGENUS
(gr. -, γεννάω „a se naşte"), saprogen
1. Care cauzează putrezirea substan­
ţelor organice (bacterii). 2. Care creşte
pe substanţe aflate în stare de putre­
zire [saprogenic, causing decay, living
on decay; saprogen, fäulniserregend,
fäulnisbewohnend; saprogène ; rothasz-
tó, szaprogén, rothadást okozó; са­
прогенный, вызывающий гниение, выз-
4бв
52 SAPROGEOPHYTA η pl (gr.-, γή
„pămînt", φυτόν „plantă"), saprogeo-
fite, antofite saprobiotice (Epipogium)
[saprogeophytes ; Saprogeophyten ; sa-
progéophytes ; szaprogeofiták ; canpo-
геофиты]
53 SAPROMYIOPHILAE f pi (gr.-,
μυΐα „muscă", φιλέω „a iubi"), sa-
promiiofile, plante polenizate prin dip­
tère de hoituri şi dejecţiuni, cu flori
neplăcut mirositoare (Hyoscyamus)
[sapromyiophilae ; Aasfliegenblumen ;
sapromyiophilae ; szapromiiofil növé­
nyek; сапромийофилы]
54 SAPROMYIOPHILUS (gr. —), sa-
promiiofil, polenizat prin diptere de
hoit şi dejecţiuni (plante) [sapromyio-
philous; aasfliegenblumig ; sapromy-
iophile; döglegyekkel porzodó; сапро-
мийофильный]
55 SAPROPELICUS (gr.-, πηλός „no­
roi"), sapropelic, саге se dezvoltă pe
substanţele în curs de putrezire din
fundul apelor cu mîl (Algae) [sapro­
pelic; sapropelisch ; sapropèle; sza-
propelikus; сапропелевый]
56 SAPROPHAGUS (gr.-, φαγέω „a
mînca"), saprofag, care se nutreşte
cu organisme în curs de descompunere
[saprophagous; saprophag; sapropha-
ge; szaprofág, dögevő; сапрофагный]
57 SAPROPHILUS (gr.-, φιλέω „а
iubi"), saprofil, care preferă resturile
organice; care creşte pe humus [sa-
prophilous ; fäulnisliebend, humuslie­
bend ; saprophile ; televénykedvelő,
korhadékon termő ; сапрофильный] —·•
sathrophilus
58 SAPROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), saprofite, plante care se
nutresc cu resturi organice în curs de
putrezire (Neottia) [saprophytes; Sa-
prophyten, Făulnispflanzen, Humus-
pflanzen, Moderpflanzen, Verwesungs­
pflanzen; saprophytes; televénylakók,
korhadék-növények, szaprofiták, hu­
muszlakó növények; сапрофиты] —»•
sathrophyta
59 SAPROPHYTICUS (gr. - ) , sapro-
fitic, саге creşte pe resturi organice
putrezite [saprophytic; saprophytisch;
saprophyte; szaprofita, szaprofitikus;
сапрофитный]
60 SAPROPHYTISMUS m (gr. - ) , sa-
profitism, mod de nutriţie heterotro- i
fică din substanţe organice fără de
viaţă [saprophytism ; Saprophytismus ;
saprophytisme ; szaprofitizmus ; ca-
профитизм]
457
61 SAPROPLANCTON η (gr. -, πλαγ-
κτός „rătăcitor"), saproplancton, mi-
croplanctonul apelor bogate în sub­
stanţe organice în descompunere [sa-
proplankton ; Saproplankton ; sapro­
plancton ; szaproplankton ; сапропланк-
тон]
62 SARC-, SARCO-, -SARCUS{gT., σαρξ,
σαρκός „carne"), cărnos (sarcanthus,
sarcocephalus, sarcolobus, sarcochilus,
Chlorosarcus) [flesh-, fleshy; fleisch-,
fleischig ; charnu ; húsos, -húsú ; мя­
систо-, мясистый] —»· carnosus
63 SARCOBASIS f (gr. -, βάσις „bază"),
sarcobază, ginobază disciformă şi căr­
noasă [sarcobasis; Fleischboden,
Fleischwulst, fleischiger Stempel­
boden ; sarcobase ; húsos bibealap ;
саркобаза, мясистое сёдлышко]
64 SARCOCARPIUM п, sarcocarp 1.
Mezocarpul cărnos sau suculent al
unor fructe (Prunus, Malus, Vitis).
2. Fruct cărnos (în general) [sarco­
carp, fleshy fruit; Sarkokarp, Frucht­
fleisch, Fruchthülle, fleischige Frucht ;
sarcocarpe, pulpe, fruit charnu; ter­
méshús, gyümölcshús, húsos termés;
саркокарпий, мясистый, межплодник,
мясистый плод]
65 SARCOCARPUS (gr. -),, sarcocarpic,
cu fructele cărnoase sau pulpoase
[sarcocarpous ; sarkokarpisch, fleisch-
früchtig; sarcocarpique ; húsos ter­
mésű; мясистоплодный]
66 SARCOCAULIS m (gr. -, καυλός
„tulpină"), tulpină cărnoasă (Cacta-
ceae, unele Euphorbiaceae) [sarcocaul,
fleshy-stem; fleischiger Stengel; tige
charnue; húsos szár; мясистый сте­
бель]
67 SARCOCHORES î pl (gr. -, χωρέω
„a se răspîndi"), sarco(c)hore, plante
care se răspîndesc cu ajutorul fruc­
telor lor cărnoase (Dansereau) [sar-
cochores ; Sarkochoren ; sarcochores ;
sarkochor-növények ; саркохорные]
68 SARCOCLADUS (gr. -, κλάδος „ra­
mură"), cu ramuri cărnoase [flesh-
twigged; fleischzweigig ; à rameaux
charnus; húsos ágú; мясистовет-
вистый]
69 SARCODERMA η, SARCODERMIS
(-IDIS) f (gr. -, δέρμα „piele") -+ meso-
spermium
70 SARCOIDEUS (gr. -, είδος „asemă­
nare"), sarcoid, asemănător cu carnea
[sarcoides ; fleischähnlich ; sarcoïde ;
hússzerű; мякотный]
SARMENTUM
71 SARCOLEPIS (gr. -, λεπίς „sevamă"),
cu scvame cărnoase [flesh-scaled ;
fleischschuppig; à écailles charnues;
húsos pikkelyű; мяснсточешуйчатый]
72 SARCOMA η (gr. -), sarcoma, disc
cărnos (la unele nectarii) [sarcoma;
Fleischring; sarcome; húsos korong;
саркома]
73 SARCOPHAGUS (gr. -, φαγέω „a
mînca") —»· carnivorus, insectivorus,
zoophagus
74 SARCOPHYLLUS (gr. -, φύλλον
„frunză"), cu frunze cărnoase [flesh-
leaved; fleischblättrig; à feuilles
charnues; húsos levelű; мясистолист-
ный]
75 SARCOPUS, SARCOPODUS (gr. -,
ποΟς, ποδός „picior"), cu suportul căr­
nos [flesh-stalked ; fleischfüßig ; sar-
copède; húsos tönkű; мясистонож-
ковый]
76 SARCORRHIZUS (gr. -, |5ίζα „ră­
dăcină"), cu rădăcini cărnoase [flesh-
rooted; fleischwurzelig; à racines
charnues; húsos gyökerű; мясисто-
корешковый]
77 SARCOS PERMUS (gr. -, σπέρμα
„sămînţă"), cu seminţe cărnoase [flesh-
seeded; fleischsamig ; à graines char­
nues; húsos magvú; мясистосемян-
ныи]
78 SARCOTESTA í (gr. -, lat. testa
„carapace"), sarcotestă, învelişul ex­
tern cărnos al unor seminţe (Cycas)
[sarcotestă ; fleischige Samenschale ;
sarcotestă; húsos maghéj; сарко-
теста]
79 SARMENTACEUS, sarmentaceu,
asemănător cu sarmentul (tulpina la
Lysimachia nummularia) [sarmenta-
ceous; schößlingartig; sarmentacé;
indaszerű ; лозовидный]
80 SARMENTIFER,SARMENTOSUS,
sarmentos, prevăzut cu sarmenţi
(tulpină) [sarmentiferous, sarmentose,
sarmentous, with shooting runners;
schößlingtreibend, wurzelrankig, kriech
rankig ; sarmenteux ; legyökerező
indás; лозоносный]
81 SARMENTIFORMIS sarmenta-
ceus
82 SARMENTUM η, sarment, lăstar
aerian lung, subţire, tîrîtor, radicant,
cu frunze la vîrf, îndeplinind funcţii
de reproducere (Fragaria vesca, Saxi-
fraga sarmentosa) [sarment; Schöß­
ling; sarment, coulant; inda, szapo­
rító hajtás, heverő hajtás; лоза]
SATELLE s
83 SATELLES (-JTIS) m, satelit, seg­
ment cromozomal ataşat de corpul
principal al cromozomului printr-un
filament subţire (Navaşin) [satellite,
trabant, sat-chromosome ; Satellit,
Trabant Satellitenchromosom, Sat-
Chromosom; satellite; szatellit, tra­
bant, szat-kromoszóma, kisérő kro­
moszómadarabka ; спутник хромосомы,
хромосома со спутником]
84 SATHROPHILÜS (gr. σαθρός „pu­
trezit", φΐλέω „а iubi")
sapro·
philus
85 SATHROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă") -* saprophyta
86 SATIFORMA f - • cultiforma
87 SATJO f, semănat, însămînţare [so­
wing; Săen; ensemencement; vetés;
посев, сев]
88 SATI VUS, cultivat, plantat, sădit
[cultivated, planted, sown; angebaut,
bebaut, gesät, gebaut, gezüchtet, kul­
tiviert ; cultivé, planté, semé ; tenyész­
tett, ültetett, vetett, kultivált; куль­
тивируемый, сеянный, посевной]—» cul-
tus, cicur
PLANTAE SATIVAE-* (plantae)
cultae
89 SATURATE-VJRENS (vireo), în­
chis verzui [saturate-virent ; tiefgrü­
nend; verdâtre foncé; sötéten zöl-
delő; насыщенно-зеленеющий]
90 SATURATE-VIRIDIS, închis verde
[deep-green; sattgrün; vert foncé;
sötétzöld, haragoszöld ; насыщенно-зе­
лёный]
91 SATURATUS, închis la culoare, în-
tunecat [deep; satt, gesättigt; sa-
turé, foncé; sötét; насьш^енный]
92 SATUS (-US) m, semănătură, plan-
tare [sowing ; Saat ; semailles, ense­
mencement, plantation; ültetés, ve­
tés; посев]
93 SATUS, semănat, sădit [sowed ; gesät,
angesät; ensemencé; vetett; посеян­
ный]
94 SAURO- (gr. σαύρα „şopîrlă"), ase­
mănător şopîrlei; prin intermediul
şopîrlelor (saurocephalus) [lizard- ;
eidechsen- ; de lézard, par des lézards ;
gyík-, gyíkok által; ящерицо-]
95 SAUROCHORIA f (gr. -, χώρεω „a
se răspîndi"), sauroc(h)orie,ráspíndirea
seminţelor sau a sporilor prin inter­
mediul şopîrlelor [saurochory; Sauro-
chorie ; saurpchorie ; szaurochória ;
саврохория]
468
96 SA UROCHORUS (gr. - -), sauroc(h)or,
răspindit prin intermediul şopîrlelor
[saurochorous, disseminated by lizards ;
saurochor, durch Eidechsen verbrei­
tet; saurochore, disséminé par les
lézards; gyíkok által terjedő; распро­
страняемый ящерицами]
97 SAUROPHILUS (gr. -, φιλέω „а
iubi") —• saurochorus
98 SAUROPHILIA f (gr. - - saura-
choria
99 SAUTELLUS m bulbillus
100 SAXATILIS, SAXICOLUS (-CO­
LA f), saxatil, saxicol, care creşte pe
sau printre stînci (licheni, plante)
[saxatile, saxicolous, rock-loving; fel­
senliebend, felsenbewohnend, geröll­
bewohnend; saxatile, saxicole; szik­
lai, sziklán termő, sziklán élő; нас­
кальный, живущий на скалах] -* li-
thoecius, lithophilus, rupester, epipet-
reus, saxigenus
101 SAXJFRAGUS, care sfarmă piatra
(Tunica saxifraga) [saxifragous, rock-
breaking; felsenbrechend, steinbre­
chend; saxifrage, fendant les rochers;
sziklatörő, kőrontó, sziklát hasító;
скалоломный] —*• lithophagus, rupi-
fragus
102 SAXIGENUS -* saxicolus
103 SAXOSUS, stîncos, care creşte pe
locurile stîncoase [rocky, stony; fel­
sig, steinig; rocheux; sziklás; ска­
листый] —• rupester, scopulosus
PLANTAE SAXOSAE -* (plantae)
rupestres
104 SAXUM n, stîncă, piatră (in saxis
pe stînci) [rock, stone; Fels, Stein;
roche, rocher, pierre; szikla, kő;
скала, камень] -* rupes
105 SCABER,SCARRATUS,SCABRI-,
scabru, aspru la pipăit din cauza
excrescenţelor, punctuleţelor sau a
)erilor scurţi, rigizi şi aspri (tulpina
f a Celtis, frunzele la Ulmus scabra)
(scabriflorus, scabrifolius, scabriglumis,
scabripes, scabrisetus) [rough, scurvy,
scabrous, scabrate, rugged; rauh,
scharf; scabre, scabreux, rude, ra­
boteux; érdes, durva; шероховатый,
шершавый]-^ asper
106 SCABERULUS, SCABRELLUS,
SCABRIDIUSCULUS, SCABRI-
DULUS, SCABRIDUS, SCABRI-
USCULUS, scabriuscul, scaberul, pu­
ţin aspru [scabridous, roughish, minu­
tely scabrous, slightly rough ; rauhlich,
schârflich, etwas r a u h ; scabriuscule
458 SCELETON
scabride, légèrement scabre; érdeskés, 119 SCAPHOPHORVS (gr. -, φορός
kissé érdes; слегка шероховатый] „purtător") —• cymbiäatus, navicu-
latus
107 SCABMTAS t, SCABRITIA t,
SCABRITIES f, scabritate, asprime 120 SCAPIFER, SCAPIGER, SCAPO-
la pipăit [roughness; Rauheit; sca- SUS, scapifer, prevăzut cu scap [sca-
brosité; érdesség; шероховатость] piferous, scapose; schafttragend; sca-
108 SCABROSUS, scabros, pronunţat pifère ; tőkocsányos ; стрелконосный]
scabru [very rough; sehr rauh; très 121 SCAPIFLORÜS, scapiflor, cu floarea
scabre ; erősen érdes ; сильно шерохо­ purtată de un scap [scapiflorous ;
ватый] schaftblumig; scapiflore; tőkocsányos
virágú; стрелкоцветковый]
109 SCALARIFORMIS, SCALARIS,
SCALIFORMIS, scalariform, de for­ 122 SCAPIFORMIS, SCAPOIDEUS,
ma unei scări sau trepte (vase, fo- scapiform, eu tulpina ierbacee nefoliată
veolele seminţelor la Najas minor) [scapiform, scape-like ; schaftförmig ;
[scalariform, ladder-like; leiterförmig, scapiforme ; tőkocsányszerű ; стрел-
treppenförmig ; scalariforme, ressem­ коо)бразный]
blant à une échelle; létraforma, lép­
csős, lépcső alakú; лестничный, лес- 123 SCAPUS m, scap (pl. scapuri), axă
тницеобразный, ступенчатый] sau peduncul floral radical, fără ra­
muri şi fără frunze (Convallaria,
110 SCALENUS, inechilateral, cu laturile Primula, Taraxacum) [scape, shaft;
inegale (frunză) [inequilateral, une­ Schaft, Blütenschaft; scape, hampe;
qual-sided ; ungleichseitig ; inequila­ tőkocsány ; стрелка]
teral; egyenlőtlen oldalú; неравнобо-
кий] —» inaequilateralis, inaequilaterus 124 SCARIFOLIUS, cu frunze membra­
noase [membrane-leaved ; hautblăttrig;
111 SCALPELLATUS, SCALPELLI- à feuilles membraneuses; hártyás le­
FORMIS, SCALPRATUS, SCAL- velű; глёнчатолистный] —» hymeno·
PRIFORMIS, scalpeliform, de forma phyllus
briceagului sau a bisturiului [penknife­
like, sharply edged; messerförmig; 125 SCARIOSUS, scarios, cu consistenţă
scalpelliforme; bicska alakú; скаль- uscată şi membranoasă, subţire, se­
пелевидный, резцевидный] mitransparent, nu are culoarea verde
(apendicii foliolelor involucrale inter­
112 SCANDENS (scando), scandent, ur­ ne la Centaurea jacea, foliolele invo­
cător, care se urcă pe diferite supor­ lucrale la Xeranthemum) [scariose,
turi ortotrope cu ajutorul perilor scarious ; trockenhăutig, rasseldürr ;
(Galium aparine), cîrceilor (Vitis vi- scarieux ; szárazhártyás ; пленчатый,
nifera) sau a rădăcinilor fixatoare тонкоперепончатый]
(Hedera helix) [scandent, climbing,
clingy; kletternd, kümmernd, auf­ 126 SCARLATINUS, scarlatin, roşu viu
steigend ; grimpant ; kapaszkodó, akasz- [scarlet, vivid-red, bright-red; schar­
kodó, felkúszó, felfutó; лазящий, lachrot; écarlate, rouge vif; skarlát­
цеплящийся, лазающий, вьющийся] * piros, karminpiros; яркокрасный] - •
cinnabarinus, coccineus, miniatus
113 SCAP-, SCAPI-, -SCAPUS, cu scap 127 SCATOPHILUS, SCATOPHAGUS
(scapaceus, scapiger, breviscapus) (gr. σκατός „excrement", φιλέω „a
[scape-, -scapous; schaft-, -schaftig; iubi", φαγέω „a mînca") -+ copropha-
à scape, à hampe; tőkocsány-, tő- gus, copropkilus
kocsányos; стрелко-]
114 SCAPELLUS m -^ cauliculus 128 SCATU RICINUS — fontaneus
115 SCAPHIDIIFER (gr. σκαφίς „lun­ 129 SCATURIGO f, izvor (plantae sca-
trită", lat. fero „a purta"), scafidiifer, turiginum plantele de lîngă izvoare)
саге poartă scafidii [scaphidiiferous ; [spring ; Quelle ; source ; forrás ; род­
skaphidientragend ; scaphidiifère ; ник, ключ] —»· fons
skafidiumos; несущий скафидии] 130 SCELERATUS, ucigător (Ranuncu­
116 SCAPHIDIUM η (gr. -), scafidie, lus sceleratus) [murderous ; mörderisch ;
sporange (Fucaceae) [scaphidium ; meurtrier ; gyilkoló ; убийственный]
Skaphidie; scaphidium; skafidium, —»^ toxicus
spóratartó; скафидии] 131 SCELETON η, SCELETUS m (gr.
117 SCAPHIUM η (gr. -) -^ carina σκελετόν „mumie"), schelet, cadrul
118 SCAPHOIDEUS (gr. -, είδος „ase­ persistent şi după distrugerea unui
mănare") —• cymbiformis, navicularis organ (din membrana celulară, din
SCEPTRIFORMIS
grăunciorul de amidon etc.) [skeleton ;
Skelett; squelette; váz; скелет]
132 SCEPTRIFORMIS, sceptriform, de
forma alungită a unui sceptru sau
toiag [sceptriform ; zepteríörmig ; scep-
triforme ; kormánypálcaszerű ; скипет-
ровидный]
133 SCHEDA f, schedă, etichetă de ier­
bar; fişă pe foaia de ierbar care cu­
prinde numele plantei, staţiunea, data
colectării, numele colectorului etc.,
care în cazul exsicatelor adesea sînt
publicate sub forma unor broşuri
anexe [scheda, herbarium-label ; Sche­
dă, Herbariumzettel; schéde, éti­
quette d'herbier; szkéda, herbárium­
cédula; этикетка, гербарный ярлык-i
134 SCHEDVLA f, schedulă, etichetă
mică de ierbar [schedule ; Zettelchen ;
schedule; szkedula, kis cédula; ко­
ротенькая заметка]
135 SCHISMATO-, SCHISTO-,-SCHIS-
TUS (gr. σχίσμα, σχίσματος „despi­
care", σχιστός „despicat"), despicat
(schismatoglottis, schistoglossus, poly-
schistus) [ cleft-, split-; şpalt-, -spal­
tig; fendu, profondément divisé; ha­
sadt- ; расколото-, расколотый]-» schi-
zo-
136 SCHISTACEUS (gr. -), şistos 1.
Care creşte pe terenuri şistoase {in
rupibus schistaceis pe stînci şistoase).
2. Cenuşiu închis [schistaceous, slate-
grey; schieferliebend, schieferfarbig,
schiefergrau, blaugrau; schistacé, ar­
doisé ; palás talajt kedvelő, palaszürke ;
обитающий на сланцах, синесерый,
цвета сланца]
137 SCHISTOCALYX (gr. -, κάλυξ
„cupă"), cu caliciul despicat [schisto-
calyx ; spaltkelchig ; à calice fendu ;
hasadt kelyhû ; расколоточашечковый]
138 SCHISTOCARPUS (gr. -, καρπός
„fruct"), cu fructe despicate [cleft-
fruited ; spaltfrüchtig ; à fruits fendus ;
hasadt termésű ; расколотоплодный]
139 SCHISTOPHYLLUS (gr. -, φύλ-
λον „frunză"), cu frunze despicate
[cleft-leaved; spaltblättrig; à feuilles
fendues; hasadt levelű; расколото-
листный]
140 SCHISTOPTERUS (gr. -, πτερίς
„aripă"), cu aripioare (foliole) despi­
cate [cleft-winged ; spaltflügelig ; schis-
toptère; hasadt szárnyú; расколото-
крылый]
141 SCHISTOSUS, şistos (solo schistoso
pe sol şistos) [schistose, slaty; schie­
4β0
ferig; schisteux, ardoisé ; palás ; слан­
цевый]
142 SCHIZ-, SCHIZO- (gr. σκίζω „a
despica") —• schismato-, schisto-
143 SCHIZANTHUS (gr. -, Ανθός „floa­
re"), cu flori despicate [cleft-flowered;
spaltblütig; à fleurs fendues; hasadt
virágú ; расколотоцветковый]
144 SCHIZOCARPIUM η (gr. -, καρπός
„fruct"), schizocarp, fruct rupţii for­
mat dintr-un ovar di- sau polimer,
care la maturitate se desface în meri-
carpii monosperme indeshiscente (Mai­
vá, Geranium) [schizocarp ; Schizokar-
pium, Spaltfrucht; schizocarpe; szét­
hasadó termés, oszló termés; схизо-
карпий, дробный распадающийся
плод] —*• carcerulïis, synchorium
145 SCHIZOCARPICUS, SCHIZOCAR-
PUS (gr. - -), schizocarpic, cu fructe
ce se rup în mericarpii [schizocarpous,
split-fruited; spaltfrüchtig; schizocar-
pe; széthasadó termésű; схизокарп-
ный]
146 SCHIZOCONIDIUM η (gr. -, κό-
У1бюу „praf"), schizoconidie, conidie
rezultată din fragmentarea talului
[schizoconidium ; Schizokonidie ; schi-
zoconide ; schizokonidium ; схизоко-
нидия]
147 SCHIZOCOTYLIA f (gr. -, κοτύλη
„vas mic"), schizocotilie, bifurcarea
sau multiplicarea prin divizare a cotile-
donului (Worsdell) [schizocotyly ; Schi-
zokotylie ; schizocotylie ; schízokotí-
lia; схизокотилия]
148 SCHIZOGENESIS f, SCHIZOGENIA
f, SCHIZOGONIA f (gr. -, γένεσις
„naştere", γόνος „urmaş"), schizo-
geneză, schizogenie, reproducere ase­
xuată prin despicarea celulei sau a
organismului în mai multe părţi
[schizogenesis, schizogony; Schizoge­
nie, Schizogonie; schizogenèse, schi-
zogonie ; schizogenezis, schizogónia ;
схизогенез, схизогония] —»• scissiparitas
149 SCHIZOGENETICUS, SCHIZOGE-
NUS (gr. - ) , schizogen 1. Rezultat
prin despicare şi separare (spaţii in-
tercelulare). 2. Care se reproduce prin
schizogeneză (Schizophyta) [schizo­
genie, schizogenetic, schizogenous ;
schizogen, schizogenetisch ; schizogène,
schizogénétique ; schizogén, hasadásos
keletkezésű ; схнзогенный, схизогене-
тический] —»· scissiparus
150 SCHIZOLOMUS (gr. -, λώμα „mar­
gine"), cu marginea despicată [cleft-
bordered; spaltrandig, spaltraumig;
461 SCIUROIDEUS
à bordure fendue; hasadt szélű; pac- en paras cl ; ernyős eve ű ; эонтико
колото-окаймленый листоый]
151 SCHIZO-LYSIGENUS (gr. -, λύσνς ŞCIADOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„dizolvare", γεννάω „a se naşte"), planta"), sciadofite, sciafite, plante
schizolisigen, rezultat prin despicare de locuri umbroase [sciadophytes,
şi apoi prin lichefiere (spaţii interce- sciophytes, shade-plants; Skiophyten,
lulare) [schizo-lysigenous ; schizo-ly- Schattenpflanzen; sciadophytes, scio­
sigen ; schizolysigène ; hasadásos - fel- phytes, plantes des endroits ombra_
oldódásos keletkezésű; схизо-лисиген- gés; árnyékkedvelő növények; сциа^
ный] дофиты, теневые растения, тенелюбы»
152 SCH1Z0MERUS (gr. -, μερός„parte"), 162 SCIAGRAPHIA î (gr. -, γράφω „а
schizomer, саге se rupe în mai multe desena"), schiţă, desen de contur
părţi [schizomerous; schizomer; schi- [sketch, contour; Umriß, Schatten­
zomère; részekre hasadó; схизомер- riß; esquisse, dessin de contour;
ный] konturrajz, vázlat; контурный рису­
нок, очерк]
153 SCHIZOPETALUS (gr. -, πέταλον
„petală"), cu petala despicată [schizo- 163 SCIENTIA f, ştiinţă [science ; Kunde ;
petalous; spaltkronblăttrig ; à pétales science ; tudomány ; наука]
fendus; hasadt szirmú; расколото-
лепестный] SCIENTIA NATURALIS, SCIENTIA
AMABILIS, ştiinţele naturii [natural
154 SCHIZOPHYTA η pl (gr.-, φυτόν history ; Naturkunde, Naturgeschichte ;
„plantă"), schizofite, plante inferioare histoire naturelle, sciences naturelles;
care se reproduc asexuat prin simpla természettudomány, természetrajz ;
despicare a celulei [schizophytes ; естест-вознание]
Schizophyten ; schizophytes ; schizo-
fiták, hasadó növények; схизофиты] 164 SCINTILLANS (scintillo), lucitor,
—* anudeobionta scînteietor [scintillating, sparkling ; fun­
kelnd, glänzend, schimmernd; scintil­
155 SCHIZO-JiHEXIGENUS [gr. -, ί)φς lant, brillant; ragyogó, csillogó fényű;
„rupere", γεννάω „a se naşte"), schi- искрящийся, блестящий]
zorexigen, format prin despicare şi
rupere (spaţii intercelulare) [schizo- 165 SCIOPHILUS η pl (gr. σκιά „umbră",
rhexigenous ; schizo-rhexigen ; schi- φιλέω „а iubi") -+ sciadophilus
zorhexigène ; hasadásos-szakadásos 166 SCIOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν „plan­
keletkezésű ; схизо-рексигенный! tă") —»• sciadophyta
156 SCHIZOSTELE f (gr. -, στήλη 167 SCIRRODON, SCIRRODONTUS
„coloană"), schizostel, stei separat în (gr. σκιρρος „rigid", οδούς, οδόντος
fascicule [schizostele ; Schizostele, „dinte") -* sclerodontus
Teilzylinder ; schizostele ; schizo-
sztéle, nyalábokra bomlott sztélé ; схи- 168 SCISS ILI S, divizibil, separabil, des-
зостеле] picabil [scissile, divisible; spaltbar,
157 SCHIZOSTELIA f (gr. - ) , schizoste- teilbar, trennbar; scissile, divisible;
lie, despicarea steiului din tulpină hasítható, hasadó, osztható; расще­
în fascicule [schizostely ; Schizostelie ; пляющийся, делящийся]
schizostélie ; schizosztélia ; схизосте- 169 SCISSIPARITAS í - • schizogenesis
лия]
170 SCISSIPARUS, scizipar, саге se
158 SCIADOPHILUS (gr. σκιά „um­ multiplică prin sciziune în două sau mai
bră", φιλέω „a iubi"), sciadofil, multe părţi (reproducere celulară)
sciofil, care creşte în locuri umbroase [scissiparous ; szissipar ; scissipare ;
[sciadophilous, shade-loving ; schat­ hasadással keletkező, hasadással sza­
tenliebend; sciadophile, aimant l'om­ porodó ; относящийся к расщеплению]
bre ; árnyékkedvelő ; тенелюбивый] -+ tomiparus, schizogeneticus
—*• heliophobus, photophobus, scotophi-
lus, sciophilus 171 SCISSUS, despicat, crăpat [split,
cleft; gespalten; fendu; hasadt;
159 SCIADOPHOBUS (gr. -, φοβέω „a расщепленный]
fugări") —»· heliophilus, photophilus
172 SCIUROIDEUS (gr. σκίουρος „veve­
160 SCIADOPHYLLUS (gr. -, φύλλον riţă", είδος „asemănare"), curbat
„frunză), cu frunze ca umbrela [umbrel­ tuf os, asemănător cu coada veveriţei
la-leaved; schirmblättrig; à feuilles [sciuroid, bushy-curved ; eichhörn-
SCLER-
chenschwânzig ; sciuroïde ; mókusfark-
szerű; белкохвостовидный]
173 SCLER; SCLERO; SCLEREUS,
SCLEROIDEUS (gr. σκληρός „uscat,
dur"), uscat, dur, rigid (sderanthus,
scleropodus, sclerospermus ) [hard-,
dry, stiff; trocken-, hart, steif; sèche,
dure, rigide; száraz, durva, merev;
сухо-, сухой, жёстко-, жёсткий, твёр­
до-, твёрдый]
174 SCLERANTHIUM η (gr. -, άνθος
„floare"), sclerantiu, achenă cuprinsă
în porţiunea mai compactă a tubului
caliciului (Mirabilis) [scleranthium ;
Skleranthium ; scléranthe; szkle-
ranthium ; склерантий]
175 SCLERANTHUS ( g r . - ) , cu flori
uscate sau rigide [dry-f lowered ; tro-
ckenblutig, hartblütig; à fleurs sè-
ches ; száraz virágú ; жёсткоцветковый]
176 SCLEREIDAE f pl (gr. -), sclereide,
celule pietroase; celule izodiametrice
cu membrana îngroşată, lignificată,
uneori cu incrustaţii minerale (nodu-
lele din fructele de Pyrus, pericarpul
la Corylus, Juglans) [sclereids, stone-
cells, grit-cells; Sklereiden, Steinzellen,
Sklerenchymzellen ; scléréïdes, scié-
rites, sclérocytes; szklereidàk, kösej-
tek; склереиды, каменистые клетки]
—*• scleroblastus, cellulae scleroticae
177 SCLERENCHYMA η (gr.-, Εγχυμα
„umplutură"), sclerenchim, ţesut me­
canic format din celule sclerenchima-
tice cu pereţii îngroşaţi şi adesea lig-
nificaţi [sclerenchyma ; Sklerenchym;
sclérenchyme ; szklerenchima ; склерен­
хима]
178 SCLERENCHYMATICUS (gr. - ) ,
sclerenchimatic, care aparţine scle-
renchimului (celule, ţesut) [scleren-
chymatous ; sklerenchymatisch ; sclé-
renchymatique ; szklerenchimatikus ;
склеренхиматический]
179 SCLERIFICATIO f, sclerificare,
întărire în consistenţă, lignificare
[sclerification, hardening, lignifica­
tion; Verhärtung, Verholzung; scle­
rification, lignification; megkeménye­
dés, megfásodás; склерификация] -»
sclerosis
180 SCLEROBASIDIUM η (gr. -, βά-
σιδιον „picioruş"), sclerobazidie, bazi-
die cu pereţii groşi şi întăriţi (Til-
letia) [sclerobasid ; Sklerobasidie ;
sclérobaside ; szklerobazidium ; скле-
робазидия]
181 SCLEROBLASTUS m (gr. -, βλαστός
„germen") -* sclereidae
462
182 SCLEROCARPIUM η (gr. -, καρπός
„fruct"), sclerocarpiu, învelişul dur
al sîmburelui (Prunus) [sclerocarp;
Steingewebe ; sclérocarpe ; szklero-
kárpium ; склерокарпий]
183 SCLEROCARPUS (gr. - ) , cu fructe
tari [sclerocarpous ; hartfrüchtig, knor-
pelfrüchtig; sclérocarpe; kemény ter­
mésű; жёсткоплодный]
184 SCLEROCAULIA í (gr. -, καυλός
„tulpină"), sclerocaulie, structura
dură, uscată şi scheletică a tulpinii
(la Ephedra) (Schimper) [sclerocauly ;
Sklerokaulie ; sclerocaulie ; szklero-
kaulia; жёсткостебельность]
185 SCLERODONTUS (gr. - , οδούς,
οδόντος „dinte"), cu dinţii rigizi
[hard-toothed ; hartzăhnig; à dents
rigides; durva fogú; жёсткозубчатый]
186 SCLEROGENICUS (gr. -, γεννάω
„a naşte"), sclerogen, care secretă
lignină [sclerogenic, secreting lignin;
sklerogen ; sclerogène ; ligninképző ;
склерскгенный]
187 SCLEROGONIDIUM η (gr.-, γονί-
διον „sămînţă măruntă"), sclerogo-
nidie, gonidie cu pereţii întăriţi
[sclerogonid ; Sklerogonidie ; scléro-
gonide ; szklerogonidium ; склерого-
видия]
188 SCLERO PHY LLU S (gr. -, φύλλον
„frunză"), cu frunze rigide [hard-
leaved ; hartblâttrig ; sclérophylle,
rigidifolié ; durvalevelű ; жестколист­
ный] —»· rigidifolius, stereophyllus
189 SCLEROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), sclerofite, arbori şi arbuşti
cu frunze coriacee, de obicei semper-
virescente (Olea) [sclerophytes ; Skle-
rophyten, Hartlaubgewăchse ; sclero­
phy tes; szklerofiták ; склерофиты]
190 SCLEROPODIUS, SCLEROPUS
(gr. -, ποος, ποδός „picior"), cu supor­
tul rigid [scleropodous ; steiffüßig;
scléropode ; merev tönkű ; жёстко-.
ножковый]
191 SCLEROPTERUS (gr. -, πτερόν
„aripă"), cu aripi rigide (foliole r^ r>u)
[hard-winged; hartflügelig; à ailes
raides; merev szárnyú; жестко­
крылый]
192 SCLEROSIS î (gr. -) -+ sclerificatio
193 SCLEROTICUS, SCLERUS (gr. -),
sclerotic, întărit în consistenţă; саге
conţine lignină [sclerotic, sclerosed,
hardened, indurated; verhärtet; sclé­
rotique; megkeményedett; склеротич­
ный, жёсткий]
468
CELLULAE SCLEROTICAE -»
sclereidae
194 SCLEROTIUM η (gr.-), sclerot 1.
Masă globuloasă, compactă şi dură de
filamente miceliene împletite, consti­
tuind faza de viaţă latentă (Eumy-
cetes). 2. Organe vegetative de rezis­
tenţă, formate din plasmodii (My­
xomycètes) [Sclerotium ; Sklerotium ;
sclérote; szklerócium, kitartó micé-
liumtömeg; склероций, рожки]
195 SCLEROTHRIX, SCLEROTRI-
CHUS (gr. -, θρίξ, τριχός „păr"), cu
părul dur [hard-hairy; harthaarig;
à poils raides; durvaszörű; жестко­
волосый]
196 SCLEROXYLUS (gr. -, ξίλον„lemn"),
cu lemnul dur [hard-wooded ; harthol-
zig; à bois dur; keményfájú; жёст-
кодревесинный]
197 SCORICULARIS, SCOBICULA-
TUS, SCOBIFORMIS, scobicular,
scobiform, de forma unor grăuncioare
fine de pilitură (seminţe la Orchi-
daceae) [scobiform, sawdust-like ; feil-
spánartig, feilstaubăhnlich, sâgemehl-
förmig; scobiforme, scobiculé; re­
szelek alakú, reszelékszerű ; опнлко-
образныи]
198 SCOBI NA t, scobină, axa în zig-zag
a spiculeţului (Gramineae) [scobină;
Skobina; scobine; szkobina; скобина]
199 SCOBINATÜS, scobinat, cu supra­
faţa dură ca la pilă [scobinate; ras­
pelartig; scobine; ráspolyos felü­
letű; рашпиловидный]
200 SCOLECOCONIDIUM η (gr. σκώληξ
„vierme", κόνιδιον „praf"), scole-
coconidie, conidie vermiformă (Fungi
imperfecţi) [scolecoconidium ; Skole-
kokonidium ; scolecoconidie ; szkole-
kokonidium ; сколекоконидия]
201 SCOLECOSPORA f (gr. -, σπορά
„sămînţă"), scolecospor, spor alungit,
vermiform (Traverse) [scolecospore,
worm-like spore; Skolekospore; sco­
lecospore; skolekospóra, féreg alakú
spóra ; сколекоспора, червеобразная
спора]
202 SCOLIOTROPICUS (gr. σκόλιος
„curbat", τροτιή „răsucire") —*• cam-
pylotropus
203 SCOLOPENDRINUS, SCOLOPEN-
DRIOIDEUS (gr. σκολόπενδρα „sco-
lopendră", είδος „asemănare"), sco-
lopendrin, asemănător cu scolopendra
(sorii de pe frunzele de Phyllitis sco-
lopendrium) [milliped-like ; tausend­
SCOTOFLANCTON
füßlerähnlich ; scolopendrin ; szâzla·
búszerű; мног(шожковвдный)
204 SCOP А f, mătură [broom; [Besen;
balai; seprű; метблка]*
205 SCOPARIUS, SCOPELLATÜS,
SCOPIFER 1. ín formă de mătură.
2. Folosit pentru confecţionare de
mături (Kochia scoparia, Sarotfiam-
nus scoparius) [brush-like, broom­
like; besenartig, besentragend, bé-
sendienlich; scopaire, en forme de
balai, servant à faire des balais;
seprűszerű, seprűkészitésre használt;
метловидный, вениковидный]
206 SCOPIFORMIS, scopiform, în formă
de mătură (inflorescenţa f^, ramifi­
caţie ~ ^ [scopiiorm, broom-shaped,
brush-shaped; besenförmig; scopiforme;
seprű alakú; метлообразный]
207 -SCOPICUS, -SCOPUS (gr.oKonéœ
„a privi, a se orienta"), privit dinspre,
orientat spre (acroscopicus, heliosco-
picus, hygroscopicu») [-scopic, direc-
ted towards; -sichtig, -wendig; -sco-
pique, dirigé vers; -néz6, irányuló;
ч;копический, направленный]
208 SCOPULOSUS -* saxosus
209 SCORODOPHYLLUS (gr. σκόροδον
„usturoi", φύλλον „frunza"), cu frunze
ca la usturoi [garlic-leaved ; knoblauch-
blăttrig ; scorodophylle ; fokhagyma
levelű ; чесночнолистный]
210 SCORPIOIDEUS, SCORPIURUS
(gr. σκορπίος „scorpion", είδος „a-
semănare", oùpà „coadă"), scorpi-
oid, curbat in formă de coadă de
scorpion [scorpioid ; skorpionartig ;
scorpioïde; skorpiószerű; скорпионо-
видный]
CYMA SCORPIOIDEUM -» cincin-
nus
211 SCOTOPHILUS (gr. σκότος „obscu­
ritate", φιλέω „a iubi") - • sciado-
philus
212 SCOTOPHOBISMUS m (gr. -, φόβος
„fugă" ), scotofobism, reacţiunea organis­
mului faţă de întuneric [skotophobism ;
Skotophobismus ; scotophobisme ; sko-
tofobizmus ; скотофобизм]
213 SCOTOPHYTA η pl (gr. -, φύτον
„plantă"), scotofite, plante de locuri
întunecoase [darkness-plants ; Sko-
tophyten, Dunkelpflanzen; scotophy-
tes; szkotofiták, árnyékban élő nö­
vények; скотофиты]
214 SCOTOPLANCTON η (gr, -, πλαγ-
κτός „rătăcitor"), scotoplancton, planc­
tonul apelor de mari adîncimi, lip*
SCOTOTAXIS
site de lumina [skotoplankton ; Skoto­
plankton, Dunkelplankton ; scoto-
plancton ; szkotoplankton ; скотопланх-
TOH, глубинный планктон]
215 SCOTOTAXIS f (gr. -, τάξις „or­
dine"), scototaxie, orientare pozitivă
spre întuneric [skototaxis; Skotota-
xie; scototaxie; szkototaxis; ското-
таксис]
216 SCOTOTROPISMUS m (gr. -, τροπή
„curbare"), scototropism, tropism cau­
zat de obscuritate, cu orientare spre
întuneric [skototropism ; Skototro-
pismus; scototropisme ; szkototropiz-
mus; скототропизм]
217 SCRIPTUS, scris, pătat (epit. Endy-
mion non-scriptus) [written, spotted;
beschrieben, gezeichnet, gefleckt ;
écrit, maculé ; írásos, foltos ; написан­
ный]
218 SCROBICULARIS, SCROBICULA­
TUS, SCROBICULOSUS, scrobicu-
lat, cu gfopi mici sau cu scobituri
alungite (sîmburele la Prunus persica,
receptaculul la Tragopogon) [scrobi-
culate, minutely pitted; kleingrubig,
ausgestochen; scrobiculé, creusé de
petites fossettes; gödröcskés, vájatos;
ямчатый]
219 SC ROBICU LU S m, gropiţă, scobi­
tură; depresiune mică pe suprafaţa
unui organ [pit, small pot ; Grübchen,
Falz; fossette; gödröcske, vájat;
ямка]
220 SCROFULOSUS -> inflatus
221 SCROTIFORMIS, scrotiform, în
formă de săculeţ sau de pungă [scro­
tiform, pouch-shaped ; beuteiförmig,
hodensackförmig ; scrotiforme ; zsá­
kocska alakú; мошонкообразный] —*•
bursiformis, tubercularis
222 SCRUPEUS, SCRUPOSUS, dur 1.
Cu gropiţe dure. 2. Acoperit cu pie­
triş colţuros [rough, pebbly; rauh,
rauhgrubig, steinig; dur, raboteux;
durva, kövecses; неровный]
223 SCRUTATOR m, cercetător (recen-
tius ab ullo scrutători planta non inven­
ta mai recent planta n-a fost regăsită
de nici un cercetător) [scientific explo­
rer; Forscher; scrutateur, chercheur
scientifique ; tudományos kutató ;
исследователь] —>^ indagator
224 SCULPTURATUS, împodobit, orna-
mentat [ornate, adornate; verziert,
geschmückt; orné, décoré; díszes,
díszített ; украшенный]
464
225 SCUTATUS, SCUTIFORMIS,
SCUTI-, scutat, de forma unui scut
(scutifolius) [scutate, shield-shaped,
buckler-shaped ; schildartig, schild­
förmig; écussonné; pajzsos, pajzssze­
rű ; щитовидный]—» clypeatus *
226 SCUTELLARIS, SCUTELLATUS,
SCUTELLIFORMIS, SCUTULA-
TUS, scutelar, în formă de scutulet
(embrionul la Holcus) [scutellate,
scutelliform ; schildchenförmig ; scutelli-
forme ; pajzsocska alakú ; щитковидный]
227 SCUTELLUM η, scutuleţ, scutelă
1. Cotíledonul scutiform convex al
cariopsei, cu rol d absorbţie a sub­
stanţelor nutritiv (Gramineae). 2.
Apoteciu disciform şi sesil (Parme-
lia). 3. Apendicele labiului superior
al caliciului (Scutellaria) [scutel,
scutellum; Schildchen; scutelle; paj­
zsocska; скутеллум, щиток] -wandle
228 SCUTUM η, scut 1. Celulele înveli­
şului extern, scutiform, al anteridiei
(Characeae). 2. Vîrful dilatat al
stilului (Asclepias). 3. Disc circular
care înconjoară capişonul (Apocy-
naceae) [shield; Schild; écusson;
pajzs; щит, скутум]
229 SCYBALARIUS (gr. σκυβαλικός
„de rămăşiţe") -^ coprophilus
230 SCYPHA f, SCYPHUS m (gr. σκύφος
„cupă"), cupă, expansiunea cupulifor-
mă a apoteciilor, purtînd organele de
fructificaţie (Lichenes) [scyphus,
cupe; Becher; scyphus, cupe; serleg;
сцифа, бокалец] -+ oplarium
231 SCYTINUM η (gr. σκΰτος „piele"),
scitină, păstaie cu epicarpul coriaceu
sau lemnos şi cu pulpa Cărnoasă
(Cassia, Tamarindus) [scytinum ;
Scytinum; scytine; [szcitinum; сци-
тинум]
232 SCYTOIDEUS (gr. -, είδος „ase­
mănare") —»• coriaceus
233 SCYTOPHYLLUS (gr. -, φύλλον
„frunză"), cu frunze coriacee [leathery-
leaved ; lederblättrig ; à feuilles coria-
cées; bőrös levelű; кожистолистный]
—*• corifolius
234 SEBACEUS, sebaceu, asemănător cu
seul [sebaceous, tallow-like; talgar­
tig; sébacé; faggyúszerű; сальный]
235 SECE DE Ν S (secedo), detaşabil, care
se separă de suport [separating, split­
ting apart; ablösend, abfallend; sé-
cédente, détachable, tombant; leváló,
lehulló ;распадающийся] —> secernens*
236 SECERNENS, SECERNISCENS
(secer no) —>• secedens
466
237SECESSIO f, separare, desprindere
(a fructelor, a frunzelor) [separaliofî,
detachment ; Absonderung ; sépara-
tion, détachement; elkülönülés, levá-
lás ; отделение] 249
238 SECESSUS, separat, izolat [separated,
removed ; abgesondert, abgetrennt ;
séparé, détaché; elkülönült, levált;
отделившийся] 250
239 SECRETIO f, secreţie, producerea
unor substanţe biochimice de orga­
nele secretorii (glande, ţesuturi)
[secretion; Sekretion, Absonderung; 2 51
sécrétion; szekréció, kiválasztás; се­
креция, выделение]
240 SECRETORIUS, secretor, care se­ 252
cretă produse vegetale (glande -w,
perire) [secretory; absondernd;
sécrétoire; kiválasztó; секреторный,
выделительны й] *
241 SECTIO Í1. Secţiune [cutting ; Durch­ 253
schnitt; coupe; metszet; сечение].
2. Secţie, ca subdiviziune a genului,
în taxonomic [section; Sektion; sec­
tion; szekció; секция] *
SECTIO TRANS VERSALIS -^ trans-
versalis 254
242 SECTOR m, sector, unitate topogra­
fică în fitocenologie, inferioară dome­
niului şi superioară districtului (Braun-
Blanquet) [sector; Sektor; secteur;
szektor; сектор] 255
243 SECTORIALIS (lat. seco „a tăia"),
sectorial, de grefaj (chimera) [secto­
rial ; sektorial ; sectoriel ; szektoriális ;
секториальный] 256
244 SECTUS, -SECTUS, seetat, incizat
pînă la bază (frunza -^ pînă la nervura
mediană) (angustisectus, dissectus,
cordisectus) [cut ; -schnittig, geschnit­
ten; séqué; szeldelt, hasogatott; раз­
резанный, рассечённый]
245 SECUNDARIUS, secundar, de ordi­ 257 SEGMENTATUS,
nul al doilea [secondary; sekundär;
secondaire; másodlagos; вторичный]*
246 SECUNDIFLORUS, secundiflor, cu
toate florile întoarse în aceeaşi parte
(Herbert) [secundiflorous ; einseitigblü­ 258 SEGMENTUM
hend ; secondiflore ; egyoldalon virág­
zó ; одностороннецветковый]
247 SECUNDIFOLIUS, secundifoliat, cu
toate frunzele îndreptate în aceeaşi 259 SEGREGATIO i, segregare, separare
parte (Herbert) [secundifolious ; ein­
seitigblättrig; secondifolié ; egyoldalon
leveles ; одностороннелистный]
248 SECUNDINA η, secundina, învelişul
intern al ovulului sau al seminţei 260 SEGREGATUS-^
[secondine; Sekundine, innere Samen­
SEGREG ATU S
schale; secondine; szekundina, belső
maghéjszövet, magdudor-beltakaró ;
секундина] -+ tegmen
SECUNDUS, al doilea, următorul
(frunză, lob) [second, next; zweiter,
folgender; second, suivant; második,
következő; второй, следующий]
SECURIFORMIS, securiform, în
formă de secure (frunză) [hatchet-sha­
ped ; beilförmig ; en forme de hache ;
fejsze alakú ; секирообразный]
SEDANS (sedo), alinător, calmant,
саге potoleşte durerea [soothing; lin­
dernd; calmant, lénifiant; csillapító,
enyhítő ; успокаивающий]
SEDES f, loc, poziţie [seat, place;
Stelle, Platz; lieu, place; hely;
место]
SEDES FLORIS -> torus
SEGES (-ETIS) f, semănătură, cîmp
însămînţat cu cereale (inter segetes
între semănături) [cornfield; Saatfeld,
Getreidefeld ; champ ensemencé ; ve­
tés, gabonaföld; посев, пашня, засе­
янное поле]
SEGETALIA η pl, buruieni din
semănături [field-weeds ; Saatunkrău-
ter ; mauvaises herbes des semies ;
szántóföldi gyomnövények, vetési
gyomnövények ;сорнополевыг растения]
SEGETALIS, segetal, care creşte
printre semănături [growing in corn­
fields ; saatfeldbewohnend ; ségétal ;
vetési, vetés közt termő; пашенный] *
SEGMENTATIO f, segmentare 7.
Divizarea în segmente sau în părţi
asemănătoare. 2. Divizarea celulei
apicale [segmentation, splitting into
segments; Segmentierung, Gliederung;
segmentation ; szegmentáció, baráz­
dálódás ; сегментация, деление на сег­
менты] —• merogenesis
segmentat, divi­
zat în segmente (frunză, ovul) [seg­
mented ; segmentiert ; segmenté ; szeg­
mentált, feldarabolt; сегментирован­
ный]
η, segment, una din
diviziunile organului seetat [segment;
Segment, Abschnitt; segment; szelet,
hasáb ; сегмент]*
[segregation, dissociation ; Segrega­
tion, Absonderung; ségrégation, sé-
paration ; szegregáció, elkülönülés ;
сегрегация, расщепление]
separatus, disjunc-
tus, sejunctus
SEIBOGONIDIUM
261 SEIROGONIDIÜM η (gr. σειρά
„funie", γονίδιον „sămînţă") -»^ sei-
rospora
262 SEIROLYTICUS (gr. -, λυτικός
„care se desprinde"), seirolitic, cu
caractere ereditare separate (hibrizi
<^) [seirolytic; seirolytisch ; seiro-
lytique ; szeirolitikus ; сеиролитичес-
КИЙ]
263 SEIROSPORA t (gr.-, σπορά „să-
mtnţă"), seirospor, paraspor; spori
dispuşi în serii furcat ramificate sau
în grupe neregulate (Ceramiaceae)
[seirospore ; Seirospore ; seirospore ;
szeirospóra ; сеироспора] -• paraspora,
seirogonidium, synaptospora
264 SEISM0CH0R1SMÜS m (gr. σε­
ισμός „zguduire", χωρέω ^,а se răspîn-
di"), seismochorism, răspîndire prin
•detaşarea fructului, seminţei sau a
sporilor datorită unei zguduiri (Fit­
ting) [seismochorism ; Seismochoris-
mus ; seismochorisme ; szeiszmocho-
rizmus; сейсмохоризм]
265 SEISMONASTIA f (gr. -, ναστός
„comprimat"), seismonastie, mişcare
de reacţie la atingere sau zguduire
fia Mimosa, Dionaea) [seismonasty ;
Seismonastie, Stoßfeizbewegung; seis­
monastie; szeiszmonasztia, rázkódási
ingermozgás ; сейсмонастия]
266 SEISMOTROPISMUS m (gr. -, τρο­
πή „curbare"), seismotropism, miş­
care de curbare cauzată de atingere
sau de zguduire (Pfeffer) [seismotro­
pism; Seismotropismus ; séismotro-
pisme ; szeiszmotropizmus ; сейсмо-
тропизм] —• siotropismus
267 SEJUNCTUS -» discretus, disjunctus,
segregatus, separatus
268 SELECTIO f, selecţie, trierea naturală
sau artificială a indivizilor cu calităţi
superioare, avînd ca urmare ameliora­
rea descendenţilor [selection; Selek­
tion, Auslese; sélection; szelekció,
kiválasztódás; селекция, отбор]*
269 SELECTIVUS, selectiv 1. Cu frec­
venţă mai mare într-o asociaţie (spe­
cie^). 2. Cu răspîndire şi sociabilitate
sub influenţa concurenţei (corolo-
gie ^) [selective ; selektiv, auswäh­
lend; sélectif; szelektív, kiválogató;
селективный, избирательный]
270 SELECT US, selecţionat, ales [selec­
ted, chosen ; auserwáhlt, auserlesen ;
sélectionné, choisi; kiválasztott; o-
тобранный]
271 SELENOCARPÜS (gr. σελήνη „lu­
nă", καρπός „fruct"), cu fructe semi-
4ββ
lunare sau falcate [halfmoon-fniited,
* sickle-fruited ; halbmondfrüchtig,
sichelfrüchtig ; à fruits lunules, à
fruits en faucille ; félhold-termésű, sar­
lós-termésű; полулунноплодный, cep-
пошюдный] -*• drepanocarpus
272 SELENOTROPISMVS m (gr. -, τρο­
πή „cotitura"), selenotropism miş­
cări de curbare sub influenţa razelor
lunare [selenotropism ; Selenotropis-
mus ; sélénotropisme ; szelenotropiz-
mus; сел^отропизм]
273 SELLA f, şa, ţesutul care separă
fovea de gropiţa ligulară a frunzelor
sporifere (1& Isoëtes) [saddle; Sattel;
selle ; nyereg ; седло]
274 SELLIFORMIS, SELLIGER, în
formă de şa [saddle-shaped; sattel­
förmig; selliforme; nyereg alakú;сед­
ловидный]
275 SEMECARPICUS, SEMECAR-
PUS (gr. σημείον „semn, drapel",
καρπός „fruct"), cu fructe prevăzute
cu „drapel" [standard-fruited; fah-
nenfrüchtig; à fruits en drapeau;
zászlós termésű; флагоплодный]
276 SEMEN η 1. Sămînţă. 2. Grăunte.
3. Ovul fecundat, ajuns la stadiu de
maturitate, servind la, răspîndirea
plantei [seed; Same,. Korn, Saat;
semence, graine; mag; семя, семянка,
зерновка]
277 SEMI-, semi-, pe jumătate (semiala-
tus, semiaquaticus, semihirtus) [half- ;
halb-; semi-, demi-; fél-, félig-; полу-]
—*• hemi-
278 SEMIADHAERENS, semiaderent,
alipit sau sudat numai în jumătate
parte (caliciu «-^, nectarină "-^, ovar r^)
[half-adherent; halbangewachsen; de­
mi-adhérent; félig odatapadó, félig
hozzánőtt ; полуприлегающий, полу­
приросший]-» semiliber
279 SE MI ADN A TUS-* semiconnatus
280 SEMIAMPLECTENS, SEMIAM-
PLECTIVUS, SEMIAMPLEXUS,
semiamplectent, care învăluie un
organ numai pe jumătate (frunzele
la Isatis tinctoria) [half-embracing;
halbumfassend ; demi-embrassant,
demi-amplectif; félig, körülfogó; по­
луобъемлющий]
281 SEMIAMPLEXICAULIS, semiam-
plexicaul, care îmbrăţişează jumăta­
tea tulpinii (frunzele la Inula britan-
nica, Picris hieracioides ) [semiam-
plexicaul, half-stemembracing ; halb-
stengelumfassend ; semi-amplexicaule ;
félig szárölelő ; полустеблеобъем-
лющий]
467 SEMIDEHISCENS
282 SEMIAMPLEXIFLORUS, semiam- 293 SEMICIRCULARIS, semicircular,
plexiflor, care îmbrăţişează floarea semirotund (frunzele la Ginkgo) [se­
numai pe jumătate (scvamă f^) [half- micircular, half-round ; halbrund, halb­
f lowerembracing ; halbblütenumf as- kreisförmig, halbkreisrund ; semi-
send; semi-amplexiflore ; félig virág­ circulaire, demi-rond; félkörű, félkör
átölelő ; полуцветкообъемлющий] alakú; полукруглый] -^semiorbicularis
283 SEMIANNULARIS, semiinelar, ine- 294 SEMICLATRATUS -^ semicancel-
lat pe jumătate (embrion) [half-rin­ latus
ged ; halbumringelt, halbberingelt ;
semi-annulaire; félig gyűrűs; полу­ 295 SEMICLAUSUS, semiínchis [semi-
кольцевидный] closed ; halbgeschlossen ; demi-clos ;
félig csukott; полузакрытый]
284 SEMIAPERTUS, semideschis, pe 296 SEMICONNATUS, semiconat, con­
jumătate deschis sau acoperit ^fruct, crescut pe jumătate [semi-connate;
ostiolă) [half-opened ; halboffen, halb­ halbverwachsen ; demi-soudé ; félig
geöffnet; demi-ouvert; félig nyitott; összenőtt ; полуприросший] - • semiad-
полуоткрытый] natus
285 SEMIAPOGAMIA f (lat.-, gr. άπό 297 SEMICONVOLUTUS, semiconvolut,
„de la", γάμος „căsătorie"), semiapo- răsucit pe jumătate [semi-convolute;
gamie, apogamie cu fertilizare parţială halbgerollt; demi-enroulé; félig csa­
^la Phragmidium) ("Blackman^ [se- varodott; полузавернутый]
miapogamy; Halbapogamie ; semi-apo-
gamie; részleges apogámia; семиа- 298 SEMICORDATUS, SEMICORDI-
погамия] FORMIS, semicordat, parţial cordât
286 SEMIARIDUS, semiarid, pe jumă­ [semi-cordate; halbherzförmig; semi-
tate uscat (climă, sol) [half-dry; halb­ cordiforme; félig szív alakú; полу-
trocken ; demi-aride ; félig száraz ; по­ сердх^видный]
лузасушливый] 299 SEMICOSTATUS, semicostat, par­
287 SEMIBIFIDUS, semibifidat, des­ ţial costat [semi-costate ; halbgerippt ;
picat pe jumătate [ligulă '^) [semi- semi-costé; félig bordázott; полурсб-
bifidate ; halbzweispaltig ; demi - bi­ ристый]
fide; félig kettéhasadt; полудвунад-
резный] 300 SEMICYLINDRACEUS, SEMI·
CYLINDRICUS, semicilindric (frun­
288 SEMIBILOCULARIS, semibilocular, za la Triglochin maritimum, peţiolul
pe jumătate bilocular (fruct) [semi- la Clematis flammula) [semi-cylin­
biloculate; halbzweifâcherig; demi- drical; halbwalzig, halbwalzenförmig;
biloculaire; félig kétrekeszes; полу- demi-cylindrique ; félhengeres ; полу­
двугнездный] цилиндрический] —» semiteres
289 SEMICALYCIFORMIS, semicalici- 301 SEMIDECANDRUS (lat. -, gr. δέκα
form [half cup-shaped; halbkelchför- „zece", ανήρ, ανδρός „bărbat"), semi-
mig; demi-caliciforme ; félig csésze- decandru, cu cinci staminé [five-sta-
alakú ; получашечковидный] mened ; fünfmännig, halbzehnmânnig ;
à cinq étamines; ötporzós; пятиты-
290 SEMICANCELLATUS, semicance- чинковый]
lat, parţial dispus în gratii [half-lat­
ticed; halbgitterig ; semi-grillé, demi- 302 SEMIDECURRENS, semidecurent,
grillagé; félig rácsos; полурешетча­ déçurent numai pe jumătate parte;
тый] —»· semiclatratus parţial déçurent (frunza la Verbas-
cum phlomoides) [semi-decurrent ;
291 SEMICAPSULARIS, semicapsular, halbherablaufend ; semi-decurrent ;
pe jumătate închis în capsulă [half- félig lefutó; полунизбегающий]
capsulate ; halbkapselig ; demi-cap-
sulé; félig tokba-zárt; полукороб­ 303 SEMIDECUSSATUS, semidecusat»
чатый] dispus în parte cruciş [semi-decussate ;
halbkreuzstândig; demi-croisé; félig
292 SEMICIRCULARI-GRENA TUS, keresztben álló ; полуперекрестный)
semicircular crenat, cu crenaţiuni se­
micirculare (frunzele la Betonica) [se­ 304 SEMIDEHISCENS, semidehiscent,
micirculari-cren ate ; halbrundgekerbt ; dehiscent numai pe jumătate [half-
à crenelures demi-rondes; félkörsze- opening ; h alb aufspringend ; semi-
rűen csipkézett, lekerekítetten csip­ déhiscent; félig felnyíló; полувскры­
kézett ; полукругло-голодчатый] вающийся]
SEMIDIGYNUS 468
305 SEMIDIGYNUS (lat. -, gr. δΙς semihercogamie ; f élherkogámia ; no-
„două", γυνή „femeie"), semidigin, лугеркогамия]
cu două cârpele concrescute la bază 317 SEMIHUMIDUS, semiumed (cli­
(ovar) [semi-digynous ; halbzweinar- mat'^, solr^) [semi-humid; halb-
big; semi-digyne ; két féligösszenőtt feucht; semi-humide; félig nedves,
termőlevelű ; полудвупестичный] félig nyirkos; полувлажный]
306 SEMIDUPLEX, semidublu (cu sta- 318 SEMIIMMERSUS, semiimers, pe
minele interne perfecte, cele externe jumătate scufundat în apă (frunză,^)
petaloide şi pe jumătate transformate [semiimmersed ; halbuntergetaucht ;
în floare dublă) [semidouble; halb­ demi-submergé, demi-plongé ; félig
verdoppelt; semi-double; félig du­ alámerült ; полупогруженный]
plázott; полудвойной]
307 SEMIEQUITANS, semiecvitant, 319 SEMIINFERUS, semiinferior, ade­
care se încalecă numai pe jumătate rent numai în jumătatea inferioară
(ovar ^) [semi-inferior ; halbunter-
(frunze r^) [semiequitant ; halbrei- stăndig; demi-infère; félig alsóállá-
tend; semi-équitant ; félig egymásra- sú; полунижный]
göngyölödő; полуобъемлющий] -* se-
miobvolutus 320 SEMIINTEGRIFOLIUS, semiinte-
308 SEMIERECTUS, semierect [half- grifoliat, cu frunze aproape nedivizate
[semi-integrifolious ; fastganzblättrig ;
upright ; halbaufrecht ; demidressé ; semi-integrifolié ; majdnem osztatlan
félig felálló; полупрямостоячий] levelű ; полуцельнокраиний]
309 SEMIFLOSCULOSUS, semifloscu-
los, cu flori ligulate [semiflosculous ; 321 SEMILAMELLA f, semilamelă, la­
zungenblütig ; semi-flosculeux, demi- melă himenială ce nu se întinde
fleuronné; nyelvecskés virágú: no- complet de la centru pînă la
луцветкочковый, язычкоцветковый] —>· circonferinţă fia Agaricus) [half-la-
liguliflorus mel; Halblamelle; demi-feuillet; fél-
lemezke; полупластинка]
310 SEMIFLOSCULUS m-^ flos ligu-
latus 322 SEMILAMINA f, semilamină, ju­
mătatea pînă la nervura mediană a
311 SEMIFRUTEX m ^ suffrutex laminei frunzei [half-blade; Halb­
312 SEMIGALEATUS, semigaleat, cu spreite; demi-limbe; féllemez; по­
jumătate de cască [semi-galeate ; halb- лупластинка]
behelmt; demi-casqué; félig sisa­ 323 SEMILATENS (lateo), semilatent,
kos ; полушлемовидный] cu unele caractere la care anomalia
accidentală este o manifestare a unei
313 SEMIGAMOPETALUS (lat. -, gr. însuşiri latente şi inactivabile (De
γάμος „unire", πέταλον „petală"), semi- Vries) [semilatent; semilatent, halb­
gamopetal, cu petalele concrescute verborgen; semi-latent; félig lappan­
numai în partea lor inferioară [semi- gó ; полулатентный]
gamopotalous ; halbverwachsenkron-
blăttrig ; semi-gamopétale ; félig forrt- 324 SEMILENTICULARIS, semilenti-
szirmú ; полуспайнолепестный] cular [semilenticular ; halblinsenför-
mig; demi-lenticulaire ; félig lencse-
314 SEMIGLOBOSUS, SEMIGLOBU- szerű ; получечевичковидный]
LARI S, SEMIGLOBULOSUS, semi-
globulos, emisferic [half-globose, he­ 325 SEMILIANA f, semiliană, plantă
mispherical ; halbkugelig, halbkugel- parţial adaptată pentru căţărare, care
rund; semi-globuleux, hémisphéri­ creşte la liziera pădurilor sau formează
que; félgömbszerű; полушаровидный] garduri vii (ex. Clematis vitaiba)
- • hemisphaericus, cupoliformis (Warming) [semiliane; Halbliane; de­
mi-liane; féligkúszó cserje; полулиа­
315 SEMIHASTATUS, semihastat, has- на]
tat numai pe о parte [semi-hastate;
halbspießförmig ; demi-hasté ; félig 326 SEMILIBER, semiliber, semiaderent
dárdás ; полукопьевидный] [half-free; halbfrei; demi-libre; félig
szabad ; полусвободный] —»· semiad-
316 SEMIHERCOGAMIA f (lat. -, gr. haerens
ёркос „îngrăditură", γάμος „căsăto­
rie"), semihercogamie, polenizare 327 SEMILICHEN m, semilichen, ciu­
prin intermediul insectelor, uneori percă ce se poate combina cu dife­
însă şi autopolenizare (Delphine) rite alge pentru a forma un lichen
[semihercogamy ; Halbherkogamie ; sau poate trăi saprofitic, separat de
4β9 SEMIPECTINATUS
alge (Zukal) [semilichen ; Semilichen; sfmailler; magkiszóródás, vetés; об­
semilichen ; féligzuzmó ; полулшиай- семенение]
ник] 337 SEMINICOLUS (-COLA f), semi-
328 SEMILOBATUS, semilobat [half- nicol, care se dezvoltă pe sau în se­
lobed; halbgelappt; semi-lobé; félig minţe [seminicoleus ; samenbewoh-
karéjos ; полулопастный] nend; séminicole; magon élő; пора­
жающий семена, растущий на семе­
329 SEMILOCULARIS, SEMILOCU- нах]
LATUS, semilocular, cu lojele incom­
plet închise sau incomplet separate 338 SEMINIFER, seminifer, саге poartă
prin septe (ovarr^) [semilocular; sau produce seminţe [seed-bearing,
halbfăcherig ; demiloculaire ; félig producing seed; samentragend; sémi-
rekeszes ; полугнездный] nifère; magvat termő; семеноносный]
330 SEMILOCULUS m, semilocul, lője 339 SEMINIFORMIS, seminiform, de
incomplet închisă prin pereţii des­ forma seminţelor [seed-shaped; sa-
părţitori, comunicînd cu lojele vecine menförmig ; séminiforme ; magszerű ;
[semilocule ; Halbfach ; demiloge ; семенообразный]
félrekesz, félkamrácska ; полугнездо]
340 SEMINUDUS, seminud, parţial nea­
331 SEMILUNARIS, SEMILUNATUS, coperit [seminude; halbnackt; semi-
semilunar, în formă de semilună sau nude; félig csupasz; полуголый]*
de seceră ('stipelele la Passiflora,
seminţele la Vaccinium) [crescent- 341 SEMINULA í-* spóra
shaped, half-moon-shaped, semilu- 342 SEMINULIFER -* sporifer
nate, sickle-shaped; halbmondförmig,
sichelförmig; semi-lunaire, falciforme; 343 SEMIOBVOLUTUS -* semiequitans
félholdszerü, sarló alakú ; полулунный, 344 SEMIORBICULARIS, SEMIOR-
серповидный] —> falcatus, lunaris, fal- BICULATUS, semiorbicular, semiro-
ciformis, meniscatus, drepan- tund, semiciclic [semiorbicular, half-
332 SEMIMARGINATUS, semimargi- round, hemispherical; halbrund, halb-
nat, prevăzut cu margine sau dungă kreisrund ; semi-orbiculaire ; félkör
numai pe jumătatea organului [half- alakú ; полуокруглый] —» semicircularis
bordered ; halbgerändert ; demi-mar- 345 SEMIOVALIS, semioval [semioval;
giné; félig szegélyes; полуокаймлён­ halboval; semiovale; félig ovális;
ный] полуовальный]
333 SEMIMESOPHYTICUS (lat. -, 346 SEMIOVATUS, SEMIOVIFOR-
μέσος „mijloc", φυτόν „plantă"), se- MIS, semiovat, de forma unei jumă­
mimezofitic, de uscăciune mode­ tăţi de ou (frunze ^, fructe ^^) [se-
rată; care face trecere între mezofi- miovate; halbeirund, halbeiförmig;
tic şi xerofitic [semimesophytic ; halb- demiové; féltojásdad alakú; полуяй­
mesophytisch ; semi-mésophytique ; цевидный]
félig mezofitikus ; полумезофнтный]
347 SEMIPALMATUS,&Qmiçd\md.i,^9\-
334 SEMINALIS, -SEMINALIS, semi­ mat divizat numai pînă la mijloc
nal, referitor la seminţe (funicul) sau (frunză) [semipalmate ; halbhandför-
conţinînd seminţe (biseminalis) [se­ mig; demipalmé; félig tenyeres;
minal, -seeded; samen-, -samig; se­ полупальчатый]
minal; magra vonatkozó, -magvú;
семенной, -семянный] —* -spermus 348 SEMIPARASITUS m hemipa-
335 SEMINARIUM η, pepinieră, răsad­ ras ti us
niţă; culturi de plante ierbacee sau 349 SEMIPATENS, semipatent, semides-
lemnoase, destinate pentru transplan­ chis [half-spreading, half-open; halb-
tare pe terenul definitiv [seminary, abstehend, halboffen; demi-étalé, de-
seed-bed, seed-plot, nursery, tree- mi-ouvert; félig elálló, félig nyitott;
nursery; Pflanzenschule, Baum­ полуоткрытый]
schule; pepiniere, couche; tenyész-
kert, faiskola, csemeteiskola, meleg­ 350 SEMIPECTINATUS, SEMIPEC-
ágy ; питомник, рассадник] TINIFORMIS, semipectinat, semi-
pectiniform; pe jumătate parte ín
336 SEMINATIO f, diseminare, împră- formă de piaptăn [halfcomb-shaped ;
ştierea naturală sau artificială a semin­ halbkămmig, halbkammförmig ; demi-
ţelor [dissemination, seeding, sowing; péctiné; félig fésű alakú; полугреб­
Aussaat ; dissémination, semination, невидный]
SEMIPELLUCIDUS 470
351 SEMIPELLUCIDUS, semipelucid, crescute (ovar^) [semiseptate, half-
semitransparent [semi-pellucide, semi- partitioned ; halbquerwăndig, halb-
translucide ; halbdurchscheinend, halb­ querfăcherig ; semi-septé; félig kam­
durchsichtig ; demitransparent ; félig rás, félválaszfalas ; полуперегород­
áttetsző, félig átlátszó; полупрозрач­ чатый]
ный] -* semitransparens 363 SEMISEPTUM η, semisept, sept
352 SEMIPERMEABILIS, semiper- parţial concrescut, din ovul [semi-
meabil, cu permeabilitate redusă septum ; Halbscheidewand ; demi-
(membrană) [semipermeable; semiper­ cloison ; félválaszfal ; полуперегород­
meabel, halbdurchlăssig ; demi-per­ ка]
méable ; féligáteresztő ; полупрони­ 364 SEMISERRATUS, semiserat, par­
цаемый] ţial serat [semiserrate ; halbgesâgt;
353 SEMIPETALOIDEUS, semipeta- semidenté en scie; félig fürészfogas;
loid, asemănător ca formă sau con­ полупильчатый]
sistenţă cu petalele [semipetaloid ; 365 SEMISPECIES f, semispecie, spe­
halb-blumenblattartig ; demipétaloîde ; cie în curs de diferenţiere dintr-o
félig sziromszerű ; полулепестковид- altă specie pe bază de izolare geogra­
ный] fică [semispecies ; Semispezies; semi-
354 SEMIPINNATUS, semipenat, penat species, demi-espèce ; zemispeciesz,
pe jumătatea lungimii sale [half- félspeciesz ; полувид]
pinnate ; halbgefiedert ; semi-penné ; 366 SEMISPICATUS, semispicat, dis­
félig szárnyalt; полуперистый] pus parţial în spice [half-spiked ; halb-
355 SEMIPLENUS, semiplin, cu floare ăhrig; demiépié; félig kalászos; по­
dublă la care staminele şi carpelele луколосистый]
nu sînt transformate în petale [half- 367 SEMISICCATIVUS, semisicativ,
full; halbgefüllt; semi-double; félig care se usucă numai în parte (uleiuri
telt ; полумахровый] ~ ) [semisiccative ; halbtrocknend ;
356 SEMIPLICATUS, semipliat, semi- semisiccatif; félig száradó; полувы-
cutat, parţial pliat [half-plaited ; halb­ супгавающий]
faltig; semi-plissé; félig összehajto­ 368 SEMISTAMINARIUS, SEMISTA-
gatott ; полускладчатый] MINATUS, semistaminat, cu о
357 SEMIRADIANS, SEMIRADIA- parte din staminé transformate în
TUS, semiradiat, cu florile externe petale fflori duble j [semistaminate ;
numai parţial radiäre (Compositae) halbstaubgefäßartig ; semi-staminaire ;
[semiradiate ; halbstrahlig, halbge­ félig porzós; полутычиночный]
strahlt; semi-radié; félig sugaras;
полулучевой] 369 SEMISTERILITAS i, semisterili-
tate, capacitatea funcţională parţială
358 SEMIREFLEXUS, semireflect (ovul a gameţilor masculi şi femeii în cazul
r^) [half-reflexed ; halbzurückgebo- hibrizilor structurali (Belling) [semi­
gen; semi-réfléchi; félig hátrahajló; sterility ; Semisterilităt ; semistéri-
полуотвернутый] lité; félmeddőség; полустерильность]
359 SEMIRENIFORMIS, semireniform, 370 SEMISTRIATUS, semistriat, par­
reniform numai într-o parte a orga- ţial striat [semistriate; halbgestreift;
nului ^stipelele la Salix aurita) [se- semi-strié; félig csikóit; полуполоса­
mireniform ; halbnierenförmig ; semi- тый]
réniforme ; félig vese alakú ; полупоч­ 371 SEMISUBULATUS, semisubulat
ковидный] fstipelele la Zygophyllum) [semi-
360 SEMIRETICULATUS, semireti- subulate ; halbpfriemenförmig ; semi-
culat, partial reticulat [semireticulate ; subulé; félig áralakú; полушиловид­
halbgenetzt ; semi-réticulé ; félig hálós ; ный]
полусетчатый] 372 SEMISULCATUS, semisulcat, brăz­
dat parţial [semisulcate, half-furro­
361 SEMISAGITTA TUS, semisagitat, de wed ; halbgefurcht ; demi-sillonné ;
forma jumătăţii unui fier de săgeată félig barázdás ; полубороздчатый]
fstipelele la Lathyrus) [semisagittate ;
halbpfeilf örmig ; semi-sagitté ; félig 373 SEMISUPERUS, semisuperior, ade­
nyil-alakú ; полустреловидный] rent la jumătatea inferioară а caliciu­
lui (ovar ^) [semi-superior ; halbo-
362 SEMISEPTATUS, semiseptat, cu berstăndig; demi-supère; félig felső
septe transversale incomplet con­ állású; полуверхий]*
471 SEPALIN иS
374 SEMI SYMPHYOSTE MON EUS timpul anului (Regonia semperflo-
(lat.-, gr. συμφύω „a concreşte", στήμων rens, Iberis semperflorens) [everflo-
„fir"), semisimfiostemon, cu unele wering; immerblühend; remontant,
staminé libere şi altele sudate (flori toujours fleurissant ; örökvirágzó, foly­
~ ) [semisymphyostemoneous ; se- ton virágzó; постоянно цветущий)
misymphyostemon ; semi-symphyo-
stémone; félig összenőtt porzós; ге- 387 SEMPERVIRENS, SEMPERVI-
мнсимфиостемонный] RESCENS, sempervirescent, mereu
verde; persistent şi în timpul iernii
375 SEMITA t, cărare, potecă (ad semi- ^frunzele la Ruxus sempervirens) [ever­
tas pe marginea cărărilor) [footpath; green ; immergrünend, immergrün ;
Pfad; sentier; ösvény; тропа] toujours vert; örökzöld; вечнозелё­
ный] —• aizoon, cheimonochlorus
376 SEMITERES, semicilindric (frun­
ză r^, peţiol "^, tulpină r^) [semite- 388 SEMPERVIVUS, саге trăieşte me­
rete, half-terete ; halbzylindrisch, halb- reu, pururea verde [everliving; im­
stielrund ; semi-cylindrique, demi- merlebend; vivant toujours; örökké
cylindrique ; félhengeres ; полуцилин- élő; вечноживущий] —• sempervirens
дрическнй] —• semicylindricus
389 SENARIUS (num), cîteşase (frunze
377 SEMITOMENTOSUS, semitomen- r-^ '^ tn verticil) [senary, containing
tos, parţial tomentos [semitomento- six ; je sechs, sechs haltend ; à six, con­
se; halbfilzig; demi-cotonneux; félig tenant six; hatonként, hatból álló;
molyhos ; полувойлочный] шестерной] -+ seni
378 SEMITRANSPARENS -^ semipel- 390 SENESCENS (senesco), senescent
lucidus 1. Mai vîrstnic. 2. Cárunt [aging,
becoming aged, becoming grey; al­
379 SEMITRIGYNUS (lat. -, gr. τρίς ternd, grauwerdend; vieillissant, de­
„trei", γυνή „femeie"), semitrigin, cu venant gris; öregedő, szürkülő;
două pistile concrescute pînă la ju­ стареющнй, дряхлеющий]
mătate, iar al treilea liber (Meissner)
[semi-trigynous ; halbdreiweibig ; se- 391 SENESCENTIA f, senescenţă, îm-
mi-trigyne; részben háromanyás; πο- bătrînire a organismului sau a unor
лутрёхпестичный] organe manifestată prin turburări func­
ţionale sau prin degenerare [senes­
380 SEMITURRANIFORMIS, SEMI- cence: Seneszenz, Altern; vieillisse­
TURRANUS, semiturbaniform [half- ment; öregedés; старость, старение]
turban-shaped ; halbturbanförmig ;
semi-turbaniforme ; félturbán-alakú ; 392 SENI num. -* senarius
полутюрбановидный] 393 SENILITAS í ->• senescentia
381 SEMIVAGINANS, semivaginant, са­ 394 SENSIRILIS -* sensitivus
ге formează numai о jumătate de
vagina (frunză'-^J [half-sheating ; halb- 395 SENSIRILITAS f, sensibilitate
umscheidend ; demi-engainant ; félig [sensitiveness; Empfindlichkeit; sen-
hüvelyező; полувлагалищный] sibilité; érzékenység; чувствитель­
ность]
382 SEMIVALVATUS, SEMIVALVIS,
semivalvat, cu valve déhiscente numai 396 SENSITIVUS, SENSORICUS, sen­
la vîrf (fruct r^) [semivalvate ; halb- sitiv, sensibil (frunze •^, peri r^, pa­
klappig; semi-valve; félig kopácsos; pile·^) [sensitive; empfindsam, emp­
полустворочный] findlich; sensible, sensitif; érzékeny,
érző ; чувствительный]
383 SEMIVERTICILLATUS, semiver-
ticilat, dispus în semiverticile [half- 397 SENSUS (-US) m, sens, înţeles,
whorled ; halbquirlig, halbwirtelig ; opinie, concepţie (sensu: lato, stric­
demi-verticillé; félig örvös; полуму­ to, ampliore, angustiore, latiore etc.,
товчатый] —* hemycyclicus sensu Engleri în sens lat, strict,
mai amplu, mai îngust, mai lat etc.,
384 SEMIVESTITUS, semiîmbrăcat, după opinia lui Engler) [sense, mea­
parţial acoperit (fruct — cu peri) ning, opinion; Sinn, Meinung; sense,
[half-covered ; halbbekleidet ; demi- opinion; értelem, nézet; смыса л,
vêtu, demi-couvert; félig takart; значение]
полуприкрытый]
385 SEMOTUS -* remotus, disions 398 SENTICOSUS, SENTUS -* spinosus
386 SEMPERFLORENS, semperflorent, 399 SEP ALINUS, SEPALOIDEUS, se-
саге înfloreşte toată vara sau în tot paloid, asemănător cu sepalele ^co-
SE PALODIUM 472
rolă cu petalele verzi^ [sepal-like, se- rákra osztott, rekeszes; перегородча­
paloid ; kelchblattartig ; sépaloïde ; тый]
csészelevélszerű ; чашелистиковидный] 412 SEPTEMFIDUS, de şapte ori fidat
400 SEPALODIUM η, sepalodie, trans­ (frunză '^) [septemfid ; siebenspaltig ;
formare а petalelor în sépale sau în fendu en sept; hétszer hasított; ce-
organe sepaloide [sepalody; Sepa- минадрезный]
lodie; sepalodie; szepalódium; cena- 413 SEPTEMLOBATUS, SEPTEMLO-
ЛОДИЙ] BUS, cu şapte lobi (frunză '^ )
401 SEPALULUM n, sepalulă, sepală [septemlobate ; siebenlappig ; septem-
mică (Necker) [sepalulum ; Kelchblâtt- lobé; hétkarélyú; семилопастный]
chen; sépalule; csészelevélke; ма­ 414 SEPTEMNERVATUS, SEPTEM-
ленький чашелистик] NERVIS, cu şapte nervuri [septem-
402 SEPALUM η, sepală, element folia- nervate ; siebennervig ; septemnervié ;
ceu, de obicei verde, component al héterű ; семижилковый] —»· septupliner-
caliciului [sepal; Kelchblatt; sépale; vius
csészelevél ; чашелистик] 415 SEPTENTRIONALIS, septentrio­
403 -SEPALUS, cu sepală (acutisepalus, nal, nordic [northern; nördlich; sep­
chorisepalus, gamosepalus, eleuthero- tentrional, nordique; északi; север­
sepalus) [-sepalled; -kelchblättrig; à ный]
sépale ; -csészelevelű ; -чашелистико- 416 SEPTICIDALIS, SEPT ICI DU S,
вый] septicid, care se deschide de-a lungul
404 SEPARATUM η, separat, tiraj spe­ liniilor de concreştere a carpelelor sau
cial după o lucrare publicată [sepa­ în linia septelor (dehiscenţa capsulei
rate ; Separatdruck, Sonderdruck ; la Colchicum, Digitalis, Veratrum)
tiré à part ; különlenyomat ; оттиск] [septicidal, septicide; septizid, wand-
spaltig, scheidewandspaltig ; septici­
405 SEP ARATUS, separat, despărţit, de­ de; válaszfali, válaszfal mentén fel­
taşat, deosebit, izolat [separate, sepa­ nyíló; растрескивающийся по перего­
rated; getrennt, abgesondert, geschie­ родкам]
den; séparé, détaché; elkülönitett,
szétvált, levált; отделённый] —»· 417 SEPTICUS, septic 1. Infectat de
discretus, disjunctus, segregatus, se- microbi. 2. Care produce putrefac­
junctus ţie [septic; angesteckt, făulniserre-
gend; septique; szeptikus, fertőzött,
406 SE PES f-^saepes rothadást okozó ; септический]
407 SEPIACEUS, SEPICOLOR, sepia- 418 SEPTIFER, SE Ρ TIGER, septifer,
ceu, de culoarea cafenie brună a se­ care poartă septe sau pereţi despăr­
piei [sepia-coloured, coffee-brown ; ţitori [septiferous, bearing septa;
sepiafarbig, kaffeebraun ; sépiacé, scheidewandtragend ; septifère ; válasz-
brun de café ; szépia színű, kávébarna ; falas ; имеющий перегородки] —* sep-
цвета cerow, кофейный] -^ coffeatus tatus, phragmifer
408 SEPIMENTUM m dissepimen- 419 SEPTIFORMIS, septiform, în formă
tum de perete despărţitor [septiform ; schei
409 SEPT-, SEPTEM-, SEPTENARY dewandförmig ; septiforme ; válasz
US, SEPTENATUS (num), cu şap­ falszerű ; перегородкообразный]
te (septangularis, septemdentatus, sep- 420 SEPTIFRAGUS, septifrag, care se
temfoliolatus, septempartitus) [seven- ; deschide prin ruperea liniei de sutură
sieben-, siebenzählig; à sept, par a carpelelor, valvele separîndu-se de
sept; hét-, hetesével; семи-, семер­ septe fdehiscenţa capsulei la Datura,
ной] —»• kept-, hepta- Calluna, Rhododendron) [septifragal ;
wandbrüchig, scheidewandabreißend
410 SEPTALIS, septal, care aparţine septifrage ; válaszfaltól felnyíló ;
septelor (glandă'^) [septal; septal, разламывающий перегородку]
querwand- ; septale ; rekeszfali, válasz­
fali ; септальный -^ septilis* 421 SEPTILIS -> septalis
411 SEPT ATU S, septat, compartimen­ 422 SEPTOBASIDIUM η (lat. septum^
tat; prevăzut cu membrane despăr­ „gard", gr. βάσιδνον „picioruş
ţitoare (fruct r^, ovarr^) [septate; septobazidie, bazidie segmentată prin
septiert, scheidewandig; septé, clo­ septe transversale sau longitudinali
isonné; válaszfalas, harántfalas, kam­ (Ustilaginales) [septobasid ; SeptO'
478
basidie; septobaside ; szeptobazidium ;
септобазидия] —»• phragmobasidium,pro-
tobasidium
423 SEPTULATUS, SEPTULIFER,
septulat, prevăzut cu septe mici [sep-
tulate; kleinwandig ; septulé; kis
válaszfalú ; мелкоперегородчатый]
424 SEPTUM η, sept (pl. septuri),
perete membrános care divide ovarul
sau fructul în loje (Cruciferae) [sep-
tum, partition, cross-wall; Sept,
Scheidewand, Querwand, Querfach ;
cloison; válaszfal, rekeszfal, haránt-
fal; перегородка] -* dissepimentum,
phragma
SEPTUM SPURIUM, perete fals,
incomplet închis sau perforat (Jug-
lans) [false-wall, spurious septum;
falsche Scheidewand·; fausse cloison ;
áh-^álaszfal ; ложная перегородка] ~>
pseudoseptum, dissepimentum spurium.
425 SEPTUPLINERVIUS septem-
nervatus
426 -SEPTUS (angustiseptus, latiseptus]-^
septatus
427 SE PU LCH RALIS, sépulcral, folosit
pentru ornamentarea mormintelor
[sepulchral ; grabzierend ; sépulcral ;
sírokat díszítő; гробовой]
428 SEPULTUS, îngropat, adîncit, scu­
fundat în pămînt [buried; begraben;
enfoui; behantolt, beásott; погре­
бенный]
429 SEQUENS (sequor), următorul, care
urmează (anno seguente, în anul ur­
mător; et seguentes, şi următoarele)
[following, next; folgend; suivant;
következő, követő ; последующий,
следующий]
430 SERIALIS, serial, dispus în serii
longitudinale sau transversale (frun-
ze '^, staminé ^^) [serial, arranged in
rows; serial, gereiht, reihig; disposé
en série ; sorban álló ; сериальный] —>•
-farius, -stichus*
431 SERI ATU S, -SERI ATU S, sériât,
aşezat în serii (multiseriatus) [seriate,
seriated, rowed, ranked ; gereiht, an­
gereiht, reihenförmig gestellt; sérié;
sorozatban álló ; расположенный ря­
дами, -рядный] -+ -farius, -stichus
432 SERIC-, SERICANUS, SERI­
CATUS, SERICEUS, SERICI-,
SERICO-, sericeu, mătăsos, cu peri
mătăsoşi fini şi culcaţi ^dosul frunzei
la Chrysanthemum cinerariifolium)
(sericanthus, sericifolius, sericoneurus)
[sericeous, silky; seidig, seiden- sei-,
SERRA TO-CILIATUS
denartig, seidenhaarig, seidenglánzend ;
soyeux; selymes, selyemszerű, sely­
mes szőrű; шелковистый, шелковый,
шелково-] - t bombyciferus, byssaceus
433 SERIES t, serie, şir 1. Subunitate
taxonomică a genului. 2. Grup de
comunităţi de plante ocupînd succesiv
acelaşi loc de la stadiul de pionier
pînă la cel de subclimax (Dansereau)
[row, series ; Serie, Reihe ; série ; sor,
sorozat; серия, ряд]
434 SEROTINUS, serotin, care înflore­
şte sau fructifică toamna tîrziu (Dian-
thus serotinus) [late-coming; spät­
zeitig; sérotin, tardif; késői, későn
virágzó, későn termő ; поздный] —*
tardivus, serus
435 SERPENS (serpo), şerpuitor (tul­
pină г,-') [trailing, winding; schlän-
gelnd; serpentant; kígyózó; ползу­
щий, ползучий] —> flexuosus, meandri-
nus, tortuosus
436 SERPENTARIUS, SERPENTI-
FORMIS, serpentiform, de forma
flexuoasă a şarpelui [snake-like;
schlangenförmig ; serpentiforme ; kigyó
alakú; змееобразный] —»· flexuosus,
ophio-, anguiformis, anguineus, colu-
brinus, serpentinus (1)
437 SERPENTINUS, serpentin 1. Şer­
puitor, flexuos. 2. Care preferă sub­
stratul serpentin [snake-like, flexuose,
serpentinous ; schlangenartig, schlan­
genähnlich, geschlängelt, serpentinlie­
bend; serpentant, flexueux, serpen­
tine ; kígyózó, szerpentin-kedvelő ;
змеевидный, серпентинный]
438 SERRAEFOLIUS -^ serratifolius
439 SERRATIDENTATUS, serat-dinţat
[serrate-dentate ; sägezähnig ; denté en
scie; fűrészfogú, fűrészesen fogas;
пильчатозубчаты й]
440 SERRATIFLORUS, cu flori serat
dinţate [serrate-flowered; sägeblütig,
gesägtblütig ; à fleurs dentées en scie ;
fűrészfogas virágú ; зубчатоцветковый]
—> prionanthus
441 SERRATIFOLIUS, cu frunze serat-
dinţate [serrate-leaved; săgeblăttrig;
serratifolié, à feuilles dentées en scie;
fűrészes levelű; пильчатолистный] ^ ·
prionophyllus, serraefolius
442 SERRATIFORMIS -^ serratus, prio-
notis
443 SERRATO-CILIATUS, serat-ciliat,
cu cili pe dinţii seratiformi [serrate-
ciliate ; gesägtwimperig ; cilié denté
en scie; pillásan fűrészes; ресничато-
пильчатый]
SERRA TO-DEN TA Τ US
444 SERRATODENTATUS -^ serratus
445 SERRATULÜS, fin serat-dinţat
[finely serrate; feingesägt; finement
dentelé en scie; finomén furészfogü;
мелкопильчатый] —*• serrulatus
446 SERRATURA î, seratură, totali­
tatea dinţilor seraţi de pe un organ
[serration, serrât иге ; Săgezâhnung ;
serrature ; fűrészfogazat ; пильча-
тость]
447 SERRATUS, SERRATI-, SERRA-
TO-, -SERRATUS, serat, cu dinţii
ascuţiţi, aplecaţi spre vîrful organului,
avind inciziunile ascuţite, asemănă­
toare cu dinţii de ferăstrău ^frunzele
la Urtica dioica) (acutiserratus) [ser­
rate, sawed, saw-edged, saw-toothed ;
gesagt, săgezâhnig; denté en scie;
fűrészes, fűrészfogú; пильчатый] -*
prion-, priono-, serrato-dentatus
448 SERRIFORMIS, în formă de feră­
strău [saw-shaped; sageförmig; serri-
forme, en forme de scie ; fűrész alakú ;
пиловидный] - • prionotes
449 SERRULATUS -^ serratulus
450 SERRULIFLÖRUS, cu flori serulat
dinţate [serruliflorous ; feingesagtblü-
tig; à fleurs serrulées; finoman fűré­
szes virágú; мелкопильчатоцветковый]
451 SERRULIFOLIUS, cu frunze seru-
late ^frunza de Prunus padus) [serru-
lifoliate ; feingesăgtblăttrig ; à feuilles
serrulées; finoman fűrészes levelű;
мелкопнльчато-листный]
452 SERTIFORMIS, SERTULATUS,
SERTULIFORMIS, SERTULOSUS,
sertiform, ín formă de ghirlandă,
cunună sau buchet [garland-shaped;
girlandenförmig, blütengewindef örmig ;
sertiforme, en guirlande ; koszorú ala­
kú, csokorszerű; венковидный]
453 SERTULUM n, SERTUM η 1, Bu­
chet, mănunchi de flori. 2. Umbelă
simplă, 3. Radule terminate prin cîte
o floare, á. Colecţie de plante descrise
sau ilustrate (J. С Baumgarten, Ser-
tum Lipsicum, 1790) [cluster, garland
of flowers, simple umbel; Sträuß-
chen, Girlande, einfache Dolde; bou­
quet, sertule; csokor, bokréta, egy­
szerű ernyősvirágzat ; букетец, вено­
чек, гирлянда]
454 SE RU S, tîrziu, саге înfloreşte tîrziu
[late, late flowering; spät, spätblü-
hend ; tardif, fleurissant tardivement ;
késői, későn virágzó; поздний, позд-
ноцветущий] —*• serotinus
455 SESQUI- (num.), de unu şi jumătate
(sesquipedalis, sesquipollicaris ) [one
474
and a half; anderthalb; un et demi;
egy és fél; полутора-]
456 SESSILIFLORUS, cu flori sesile, cu
flori nepedicelate (Quercus sessiliflora)
[sitting-flowered ; sitzendblütig, sitz-
blütig, ungestieltblütig ; à fleurs ses-
siles; ülő virágú, kocsány talan virágú;
сидячноцветковый]
457 SESSILIFOLIUS, cu frunze sesile,
nepeţiolate [sitting-leaved; sitzblätt­
rig; à feuilles sessiles; ülő levelű,
nyelteién levelű; сидячнолистный]
458 SESSILIS, sesil, aşezat nemijlocit
pe suport ; lipsit de peţiol sau pedicel
(frunză /^, floare --^, papus r^) [ses­
sile, sitting, stalkless; sitzend, stiel­
los, ungestielt, festsitzend; sessile;
ülő, nyelteién, kocsánytalan ; сидячий,
бесчерешковый] - • hedr —, hedrano-
459 SESTON η (gr. σηστός „ciur"), ses-
ton, totalitatea organismelor vii şi
moarte din ape care pot fi colectate
cu ajutorul unor plase fine [seston;
Seston; seston; szeszton; сестон]
460 SESTONOLOGIA f (gr. -, λόγος
„vorbire"), sestonologie, studiul sesto-
nului [sestonology; Sestonologie; ses­
tonologie ; szesztonológia ; сестоноло-
гия]
461 SETA t, setă 1. Păr aspru, rigid şi
lung. 2. Pedicelul capsulei (Rry-
ophyta) [bristle, sporophore; Borste,
Borstenhaar, Sporenkapselstiel ; soie,
sporophore ; serte, serteszőr, mohatok­
nyél; щетинка, щетина, спорофор]
462 SETACEO-DENTATUS, setaceu-
dinţat [setaceo-dentate ; borstigge-
zähnt ; setacé-denté ; sertésen fogazott
élű ; щетинистозубчатый] —» setoso-den-
tatus
463 SETACEO-MUCRONATUS, seta-
ceu-mucronat [setaceo-mucronate ; bor-
stigweichspitzig ; à soies mucronées;
sertésen szálkahegyű ; щетинистоос-
троконечный]
464 SETACEUS, SETIFER, SETIFOR-
MIS, SETIGER, setaceu, setiform.
1. Cu peri lungi, rigizi, groşi şi mai
rari ^caliciul la Silène dubia, tulpina
la Picris sonchoides). 2. Cu consistenţa
şi forma părului de porc ('frunzele
la Schoenoplectus setaceus) [setaceous,
bristly, bristle-like; borstig, borstig-
behaart, borstenartig, borstenf örmig ;
setacé, setiforme; szerteszerű, serte-
szőrös, serte alakú; щетинистый,
щетинковидный]—»^ cÄaei-, chaeto-, -chae-
tus
475 SIGILLATUS
465 SETIFLORUS, cu flori setos-păroase 479 SEXTUPLEX (num.), de şase ori
[setiflorous ; borstenblütig ; setiflore ; [sixfold, six-times ; sechsfach ; sextuple ;
serteszőrös virágú ; щетинкоцветко- hatszor ; шестерной]
вый]
480 SE XU ALI S, sexual, referitor la se­
466 SETIFOLIUS, cu frunze setos-pă­ xualitate (generaţie, organ, propagare,
roase sau de forma setei de porc sistem, spori) [sexual; sexual, ge­
[bristly-leaved ; borstenblăttrig ; seti- schlechtlich ; sexuel ; szekszuális,
folié; sertés levelű, serteszerű levelű; nemi; сексуальный, половой]
щетинколистный]
481 SEXUALITAS t, sexualitate [sexua­
467 SETOSO-DENTATUS — setaceo- lity ; Sexualität, Geschlechtlichkeit ;
dentatus sexualité; nemiség; сексуальность]
468 SETOSUS, setos, abundent acoperit 482 SEXUS (-US) m, sex (al plantelor)
cu peri setacei [setose, bristly; sehr [sex; Geschlecht; sexe; nem; пол]
borstig, borstigbehaart; séteux; gaz­
dagon serteszőrös; щетинистый, o- 483 SICC ANS, SICCESCENS (sicco), us-
бильнощетинистый] —»· chaet-, chaeto-, cător, care se usucă [becoming dry;
-chaetus vertrocknend; se desséchant; meg­
száradó; осушающий]
469 SETULA t, setulă, setă mică [minute
bristle; Börstchen; petite soie; apró 484 SICC ATU S, uscat [dried out; ausge­
serte ; щетиночка] trocknet; desséché; kiszáradt; вы­
сушенный, высохший]
470 SETULIFER, SETULIGER, SETU-
LOSUS, setulos, саге poartă sete mici 485 SICCESCENTIA f, uscăciune, secetă,
[setulose, minutely setose; kleinbor­ ariditate [dryness, aridity; Trocken­
stig, börstchentragend ; setulifère, à heit, Dürre; sécheresse, aridité; szá­
petites soies; apró sertéjű; мелко- razság; сухость, засуха]
щетинистный, щетиночконосный] 486 SICCIFOLIUS, cu frunze uscate [dry-
471 SEX- (num.), şase, cu şase [seaxostatus, leaved ; trockenblättrig ; siccifolié ;
sexflorus, sexforus, sexmaculatus, száraz levelű; сухолистный]
sexradiatus) [six- ; sechs- ; à six ;
hat-; шести-] —> hexa- 487 SICCITAS t, uscăciune, stare uscată
[dryness, dry state, siccity; Trocken­
472 SEXANDRUS (lat. -, gr. άνηρ, heit, trockene Zustand ; siccité ; száraz­
ανδρός „bărbat") -* hexandricus ság, szárított állapot; сухость, за­
суха]
473 SEX ANGULARIS, SEXANGULA­
TUS, SEXANGULUS - • hexagona- 488 SICCUS, uscat (fruct r^) [dry; tro­
lis, hexagonus cken; sec; száraz; сухой]·
474 SEXDENTATUS, şase-dinţat [sex- 489 SICERARIUS, ameţitor, îmbătător
dentate; sechszähnig; à six dents; [stunning ; berauschend ; enivrant ;
hatfogú; шестизубчатый] mámorító ; опьяняющий, упоительный]
475 SEXFARIUS, cu şase rînduri, cu 490 SICIFORMIS -• pugioniformis
şase serii [sexfarious, six-rowed;
sechsreihig; sexfarié; hatsoros; шес- 491 SICYOIDEUS (gr. σικυώδης „ase­
тирядный] mănător castrave telui") - • lagenarius
476 SEXJUGATUS, SEXJUGUS, cu 492 SIDEROPHILUS (gr. σίδηρος „fier",
şase perechi (foliole) [sexjugate; φιλέω „a iubi"), siderofil, care pre­
sechspaarig; sexjugué; hatszopráros; feră substraturile feroase (bacterii ^^)
шестнпарный] [siderophilous, iron-loving ; eisenlie-
bend; sidérophile; vasat kedvelő;
477 SEXLOCULARIS, SEXLOCULA- железолюбивый]
TUS, cu şase loculi sau loje [sexlo-
cular, sexcelled; sechsfăcherig ; sex- 493 SIDEROPHOBUS (gr. -, φοβέω „а
loculaire ; hatrekeszes ; шестигнезд- fugi"), siderofob, care evită substratu­
НЫЙ] rile feroase (bacterii "^ ) [iron-hating ;
eisenmeidend; sidérophobe; vasat ke­
478 SEXOCARPIA f (lat. sexus „sex", rülő ; железоотталкивающий, сидеро-
gr. καρπός „fruct"), sexocarpie, forma­ фобный]
rea fructului ca urmare a fecundaţiei
[sexokarpy ; Sexokarpie ; sexocarpie ; 494 SIGILLATUS, sigilat, cu cicatrice
szekszokârpia ; сексокарпия] în formă de sigil (rizomul la Poly·
SIGMOIDEUS
gonatum verticillatum) [sigillate; sie­
gelartig ; sigillé ; pecsétes ; печаточный]
495 SIGMOIDEUS (gr. σιγμοειδής „ca
litera sigma"), sigmoid, curbat în
direcţii opuse, asemănător literei gre­
ceşti „S" (sigma) fnectariile la Aconi­
tum maximum) [sigmoid, doubly-
curved ; sigmaf örmig ; sigmoïde ;
szigma alakú, ellentétesen kétszer
görbült; сигмовидный]
496 SIGN ATU S, SIGNIFER, semnat,
scris, marcat [marked; gezeichnet;
signé, marqué ; megjelölt, jeggyel ellá-
tott; обозначенный]
497 SIGNA η pl, semne (convenţionale de
abreviaţii: ч peren , 0 anual,!
văzut etc.) [marks, signs; Zeichen;
signes; jelek; условные знаки]
498 SILICEUS, SILICIFER, SILICIO-
SUS, silicios, care conţine siliciu [sili­
ceous, flinty; kieselartig, kieselhart;
siliceux; kovás, kovaszerű; крем­
нистый]
499 SILICICOLUS, SILICOLUS (-CO­
LA i), silicicol, care creşte pe soluri
silicioase, nesuportînd calcarul (Pteri-
dium aquilinum, Calluna vulgaris)
[silicicolous ; silikol, silikatbödenbewo-
hnend ; silicicole ; kovás talajban termő ;
обитающий на силиций] -+ calcifugus
500 SILICIFICATIO f, siHcificare, depo­
zitarea siliciului în ţesuturi (Equisetum)
[silicification ; Verkieseln ; silicifica-
tion; kovásodás, kovalerakodás; си­
лицификация]
501 SILICULA î, siliculă, fruct uscat,
mai scurt decît de trei ori lăţimea
lui (Capsella, Bunias) [silicule, silicle,
short siliqua; Schötchen, kleine Scho­
te; silicule; becőke, becőketermés,
táska; стручочек]
502 SILICULIFORMIS, siliculiform, de
forma siliculei [silicle-shaped ; schöt-
chenförmig ; siliculiforme ; becőke
alakú ; стручочкообразный]
503 SILICULOSUS, SILICULIFER, si-
liculos, cu numeroase silicule [sili-
culose; schötchentragend ; siliculeux;
becőkés ; несущий стручочки]
504 SILIQUA f, silicvă, fruct capsulă,
format din două cârpele concrescute,
cu mai multe seminţe, dehiscent, cel
puţin de trei ori mai lung decît lat
(Sinapis, Raphanus) [silique; Schote;
silique; becő, becőtermés; стручок]
505 SILIQUA RI S, SILIQUIFORMIS,
silicviform, de forma silicvei [sili-
47β
quiform; schotenförmig; siliquiforme;
becő alakú; стручкообразный]
506 SILIQUOSUS, -SILIQUUS, silicvos,
cu numeroase silicve (angustisiliquuSy
longisiliquosus ) [siliquose ; schoten-
friichtig, schotentragend ; siliqueux ;
becős ; несущий стручки]
507 SILVA f, pădure (in silvis caeduis
în păduri cu frunze căzătoare) [forest,
wood, woodland; Wald, Forst; forêt,
bois; erdő; лес] —> saltus
508 SILVATICUS, silvatic, care creşte
în păduri (plante ^) [sylvestrian,
forest-, pertaining to woods; waldig,
waldwachsend, waldliebend; sylvestre,
forestier; erdei; лесной] -^ петого-
SUS, hylaeus, silvestris*
509 SIL VEST RI S (- TRIS, - Τ RE), SIL­
VESTER (-TRIS, -ΤRE) -V sil-
vaticus
510 SILVICOLUS (-COLA î), silvicol,
care creşte în pădure [sylvicolous,
forest-dwelling ; waldbewohnend ; syl-
vicole; erdőben lakó; обитающий
в лесу] —»· silvaticus
511 SILVICULTURA f, silvicultură, cul­
tivarea speciilor forestiere [sylvicul­
ture, forestry; Waldkultur, Forstwirt­
schaft, Forstfach ; sylviculture ; er­
dészet, erdőművelés, erdőgazdaság ;
лесоводство]
512 SILVOSTEPPA í, silvostepă, zona
de tranziţie de la stepă la pădure ;
antestepă cu păduri [forest-steppe ;
Waldsteppe ; sylvosteppe ; erdőstyepp ;
лесостепь]
513 SILVOSUS, păduros [woody; wal­
dig; boisé; erdős; листный]
514 SILVULA f, pădurice, crîng, pîlc
[grove; Wäldchen; bocage; erdőcske,
liget; лесок]
515 SI M ILARI S, SIMILIS, SIMILI-,
similar, asemănător (similiflorus)
[similar, resembling, like ; gleich, gleich­
artig, ähnlich; similaire, semblable;
hasonló; однородный] -+ homo-,
homoio-, consimilis, -odes, -oideus
516 SIMILISYMMETRIA f (lat. similis
„asemănător", gr. σύμμετρος „sime­
tric"), similisimetrie (simetria celor
două jumătăţi de valve la Diatomeae)
(Schuett) [similisymmetry ; Similisym-
metrie, Ähnlichkeitssymmetrie ; si-
milisymétrie ; szimiliszimetria ; сими-
лисимметрия]
517 SI MI LIT и DO f, asemănare, simi­
litudine [similarity, resemblance, li­
keness; Ähnlichkeit; similitude, res-
477
semblance ; hasonlatosság, hasonló-
ság; подобие, сходство]
518 SIMPLEX, SIMPLICI-, simplu,
necompus, neramificat (păr ^, ra-
cem <^) (simplicicaulis, simplicifolius)
[simple, undivided, unbranched; ein­
fach, unverzweigt, astlos ; simple, non
ramifié; egyszerű, nem összetett, el
nem ágazó ; простой, неразветвлённый]
—»· haplo- *
519 SIMULANS (simuló), aparent, în­
şelător, care simulează [apparent, de­
ceitful, imitating, resembling; täu­
schend, scheinend, annähernd, ähnlich;
apparent, trompeur, semblant; látszó­
lagos, csalóka, megtévesztő, hasonló;
похожий, обманчивый] —» decipiens,
fallax, mentiens
520 SIMULTANEUS, simultan, conco­
mitent, din acelaşi timp [simultaneous ;
gleichzeitig; simultané; egyidejű,
ugyanakkori, egyszerre történő ; одно­
временный] —> isochronus, synchroni-
cus, homochronus
521 SINENSIS, SINICUS, chinez, ori­
ginar din China [Chinese; chinesisch;
chinois ; kinai ; китайский]
522 SINGULARIS, SINGULI-, singular,
singuratic, solitar (singuliflorus) [soli­
tary, single, alone; einzeln, einzig;
singulier, solitaire, unique; magános,
egyetlen, egyedüli; особый, единич­
ный] —>• solitarius, unicus, mono-
523 SINISTER, stîng, din partea stingă
[left, on the left; links, linksseitig;
gauche; bal, baloldali; левый]
524 SINISTROGYRUS (lat. -, gr. γύρος
„răsucit"), răsucit de la dreapta spre
stînga ^tulpina la Humulus lupulus)
[sinistrogyrous ; linkswindend ; sini-
strogyre, tordu à gauche ; balra csa­
varodó ; левоскрученный]
525 SINISTRORSUS, întors de la dreapta
spre stînga ftulpina la Calystegia,
Phaseolus) [sinistrorse ; linksgedreht ;
tourné à gauche, sinistrorse ; balrafor-
duló ; левовращающий]
526 SINISTROSTYLIA f, sinistrostilie,
stile înclinate spre stînga Cla florile
enantiostilej (Knuth) [sinistrostyly ;
Sinistrostylie ; sinistrostylie ; szinisz-
trosztilia ; синистростилия]
527 SINUATO-, SINUATUS, sinuat, eu
scobituri sau sinuozităţi rotunjite
(sinuato-dentatus, sinuato-lobatus, sinu-
ato-serratus) [sinuated, sinuate-; buch-
tig, ausgebuchtet, buchtig-; sinué;
öblös, íves bemélyedésű, öblösen- ;
выемчатый, выемчато-]
SIPHONOSTELE
528 SINUOLATUS, sinuolat, cu sinuo­
zităţi mici şi fine [sinuolate, finely
sinuate ; kleinbuchtig ; sinuolé ; öblöcs-
kés; мелковыемчатый]
529 SINUOSUS, sinuos, cu sinuozităţi
numeroase şi mari [sinuose, sinuous-
very sinuate ; großbuchtig, reichbuch-
tig, voUbuchtig; sinueux; gazdagon
öblös; глубоковыемчатый] —*• flexuo-
sus, mesentheriformis
530 SINUS (-US) m, sinus (pl. sinusuri)
1. Sinuozitate. 2. Cavitatea curbată
dintre doi lobi [sinus, recess; Bucht;
sinus, échancrure; szinusz, öböl, íves
bemélyedés ; выемка, залив, бухта]
531 SIOTROPISMUS m (gr. σείω „a
zgudui", τροπή „răsucire") - • seis-
motropismus
532 SIPHON-, SIPHONO-, SIPHONA-
CEUS, SI PHON EUS, SI PHON I-
eus, -SIPHON IU s (gr. σίφων „tub"),
tubular, tubulos (siphonanthus, sipha-
nogamus, cladosiphonicus, monosipho-
nius) [siphoneous, tubular; röhrig,
röhren- ; siphoné, tubuleux ; csöves ;
трубчатый, трубчато-] —> fistulosus,
tubularis
533 SIPHONANTHIA î (gr. -, ανθός
„floare"), sifonantie, conformaţia tu-
buloasă a florilor radiäre ligulate din
antodii (Compositae) [siphonanthy ;
Siphonanthie ; siphonanthie ; csöves­
virágúság ; сифонантия]
534 SIPHONOPHYTA η pl (gr. -, φυτάν
„plantă"), sifonofite, plante numai
cu flori tubuloase în antodiu (Com­
positae) [siphonophy tes ; Siphonophy-
ten; siphonophytes ; szifonofiták ; си-
фонофиты]
535 SIPHONOGAMIA f (gr. -, γάμος
„căsătorie"), sifonogamie, fecundarea
ovulului cu polenul transmis printr-un
tub polinic [siphonogamy ; Siphono-
gamie ; siphonogamie ; szifonogámia ;
сифоногамия]
536 SIPHONOPLASTUM η (gr. -, πλα­
στός „modelat"), sifonoplast, miceliu
unicelular ramificat, neseptat, con-
ţinînd citoplasmă şi mai mulţi nuclei
(Algae, Fungi) [siphonoplast ; Sipho-
noplast; siphonoplaste ; szifonoplasz-
tisz; сифонопласт]
537 SIPHONOSTELE f (gr. -, στήλη
„coloană"), sifonostel, cilindru central
cu parenchim medular înconjurat de
vasele lemnoase şi liberiene sub formă
de inele (Pteridophyia) [siphonostele ;
Siphonostele ; siphonostele ; szifono-
sztéle; сифоностела]
SIRAPLANCTON
538 SIRAPLANCTON η (gr. ζνρος
„groapă", πλαγκτός „rătăcitor"),
siraplancton, fitoplancton. format în­
deosebi din specii de Thalassosira
[siraplankton ; Siraplankton ; siraplan­
cton ; sziraplankton ; сирапланктон]
539 SITOTROPISMÜS га (gr. σίτος
„aliment", τροπή „curbare"), sito-
tropism, curbare sub influenţa unui
excitant de nutriţie [sitotropism ; Si-
totropismus ; sitotropisme ; szitotro-
pizmus; ситотропизм]
540 SITUS (-US) m, situaţie, aşezare,
poziţie, stare [site, position, situation,
state; Stellung, Lage, Zustand, Stelle;
Situation, position, état; helyzet, el­
helyezés, állapot; положение, распо­
ложение]
541 SITUS, situat, aşezat [situated, pla­
ced, set down; gelegen, gestellt; situé,
placé ; elhelyezett ; расположенный]
—* impositus
542 SMARAGDINUS, smaragdin, închis
albăstrui verde, de culoarea verde al
smaragdului [smaragdine, emerald-
green, dark bluish-green; smaragd­
grün; émeraudine, vert d'émerauae;
szmaragdzöld ; смарагдовый, изумруд­
ный]
543 SOBOLES f, sobol 1. Baza stoloni-
formă а tulpinii. 2. Sobol subteran.
3. Ramificaţie a rizomului servind la
înmulţirea şi răspîndirea plantei (Agro-
pyrum repens) [sobol, shoot, sprout,
sucker, root-sucker ; Wurzelspross,
Stockspross, Wurzelausläufer, Wur­
zelschößling, Wurzeltrieb, Wurzelaus­
schlag; sobole, rejeton, jet, brout,
coulant, pousse; gyökérsarj, tősarj,
földalatti sarj, gyökérhajtás; отпрыск,
поросль, побег, корневой отпрыск]
544 SOBOLIFER, sobolifer, саге poartă
soboli [soboíiferous, sobol-bearing ;
wurzelsprossend, wurzelsprossen tra­
gend; sobolifère; gyökérsarj as, gyö-
kérhajtásos; дающий отпрыски]
545 SOCIABILITAS f, sociabilitate, ca­
pacitatea, gradul şi modul de grupare
al indivizilor unei specii în cadrul
asociaţiei [sociability, gregariousness ;
Soziabilität, Geselligkeit, Geselligkeits­
grad, Häufungsweise ; sociabilité ; tár­
sulásképesség ; общественность, стай­
ность, скученность]
546 SOCIALIS, social, саге creşte în
număr foarte mare de indivizi, consti­
tuind fondul asociaţiei (Drude) [so­
cial; gesellig; social; társas, seregesen
élő; социальный, общественный]
478
547 SOCI А TIO f, sociaţie.l. Microasociaţie
2. Unitatea cenotică, corespunzătoare
climaxului în sistemul de clasificare
(Weaver, Clements). 3. Unitatea ele­
mentară a covorului vegetal (Du Rietz)
[sociation; Soziation; sociation; szo-
ciáció; социация]
548 SOCIATU S, asociat [associated; ver­
gesellschaftet ; associé ; társult ; сгруп­
пированный]
549 SOCIETAS f, societate, asociaţie
(botanicorum societas asociaţia beta-
niştilor) [society; Verein, Gesellschaft;
société; társaság, társulat; общество,
сообщество]
550 SOCIOLOGIA f, sociologia, studiul
asocierii organismelor [sociology; So­
ziologie; sociologie; szociológia, tár-
sulástan; социология]
551 SOCIOMORPHOLOGIA î (lat. -, gr.
μορφή „formă", λόγος „vorbire"),
sociomorfologie, sociologie descriptivă
[sociomorphology ; Soziomorphologie ;
sociomorphologie ; szociomorfológia ;
социоморфология]
552 SOL m, soare [sun; Sonne; soleil;
nap; солнце]
553 SOLARIS, solar, de soare [solar,
sunny ; sonnig, sonnenliebend ; solaire ;
napos, napot kedvelő; солнечный]*
554 SOLARISATIO f, solarizare, întîr-
zierea procesului de fotosinteză prin
expunerea îndelungată a plantei la
lumină intensivă [solarisation ; Sola-
risation ; solarisation ; szolarizáció ;
соларизация]
555 SOLARIUM η, solariu, locul de ex­
punere la insolaţie puternică a unor
plante din grădinile botanice [sola­
rium; Sonnenbett; solarium; szo­
lárium; солярий]
556 SOLEN ACANTHUS (gr. σωλήν „tub"»
ακανθα „spin"), cu spini tubuloşi
[tubulispinous; röhrenstachelig; à épi­
nes tu buleuses ; csöves tövisű ; труб-
коколючковый]
557 SOLENANTHUS (gr. -, άνθος „floa­
re") —у tubuliflorus
558 SOLENAIDIA f (gr. -, α'ιδοϊον
„genital"), solenidie, transformare a
staminelor în formaţiuni tubuloase
(Morren) [solenaidy ; Solenaidie ; so-
lenaidie; szolenaidia; соленаидия]
559 SOLENIAPLANCTON η (gr. -, πλαγ-
κτός „rătăcitor"), soleniaplancton,
fitoplancton neritic plutitor, cu pre-
ponderanţa unor alge tubuloase (Rhi-
zoselenia) [soleniaplankton ; Soleni-
479
aplankton ; soleniaplancton ; szoleni-
aplankton ; солениалланктов]
560 SOLENOSTELE î (gr. -, στήλη „co­
loană"), solenostel, stei tubulos cu
floem intern şi extern (Van Tieghem)
[solenostele ; Solenostele; solenostèle;
szolenosztéle ; соленостеле]
561 SOLERRANTIA η pl (lat. solum
„sol", errans „rătăcitor") -*• phytoe-
daphon
562 SOLIDITAS Î, soliditate [solidity;
Festigkeit; solidité; szilárdság; твёр­
дость]
563 SOLIDUS, SOLIDI-, solid, compact,
plin, dens ^culmul la Zea, frunza
la Sempervivum, tulpina la Hyoscya-
mus) (solidinervius) [solid, compact,
firm, strong; solid, fest, dicht, kräf-
tig, hart; solide, compact, plein;
szilárd, tömör, tömött, kemény;
твёрдый, плотный] —*• compactus, spis-
sus
564 SOLISEQUIALIS, SOLISEQUUS -*
heliotropicus
565 SOLITARIUS, solitar, singuratic,
unic (flori r^, fructe r^, muguri r^)
[alone, solitary, single, lonely; allein,
solitar, einzeln, vereinzelt, einzelste­
hend, alleinstehend; solitaire, seul,
unique; magános, egyedüli, egyedül
álló ; одиночный] -* singularis, mono-,
uni-, solus
566 SOLUBILIS 1. Solubil. 2. Ser^arabil,
detaşabil [soluble, separable; lösbar,
ablösbar, trennbar; soluble, separa­
ble ; oldható, feloldható, elkülöníthető;
растворимый, делящийся]
567 SOLUM η, sol, pămînt, teren [soil,
earth, ground; Boden; terre, sol;
föld, talaj ; почва]
568 SOLUS —* solitarius
569 SOLUTIO f 1. Soluţie. 2. Dizolvare.
3. Separare [solution, detachment;
Solution, Auflösung, Lösung, Tren­
nung; solution, séparation, disjonction ;
oldat, feloldódás, elkülönülés ; раствор,
отделение]
570 SOLUTUS, dizolvat, separat, neade­
rent, detaşat, liber [dissolute, separated·
unbound ; abgelöst, gelöst, lose, abge­
trennt; dissolu, séparé, détaché; felol­
dott, szétvált, levált, szabad ; отделён­
ный]
571 SOMA η (gr. σώμα „corp") ->• corpus
572 -SOMALIS, SOMA TICUS, -SOMUS,
somatic, corporal, referitor la un сог-
puscul nereproductiv (heterosomalis,
homosomalis, enneasomus) [somatic ;
SORALIиM
somatisch, körperlich ; somatique ;
szomatikus, testi; соматшесжий]*
DI VISIO SOMATICA -* earyokî·
nesis, mitosis
573 SOMATOBLASTUM η (gr. -, βλα­
στός „germen"), somatoblast, celulă
care pe cale de diviziune dă naştere
unor celule somatice [somatoblast;
Somatoblast ; somatoblaste ; szoma-
toblászt; соматобласт]
574 SOMATOGAMIA t (gr. -, γάμος
„căsătorie") (Renner) -* pseudoapo·
gamia, pseudogamia, pseudomixis
575 SOMATOGENUS (gr. -, γεννάω „a
se naşte"), somatogenic J. Dezvoltat
din celule somatice. 2. Cu caractere
dobindite [somatogenic ; somatoge-
nisch; somatogène; szomatogén; со­
матогенный]
576 SOM ATOMI XIS f (gr. -, μΤξις
„amestec") —• pseudomixis
577 SOMATOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), somatofite, plante supe­
rioare provenite din celule somatice
[somatophy tes ; Somatophyten ; soma-
tophytes; szomatofiták ; соматофиты]
578 SOMATOPLASMA η (gr. -, πλάσμα
„modelare"), somatoplasmă, substanţa
celulei somatice [somatoplasm; So­
matoplasmă ; somatoplasme ; szomato-
plazma; соматоплазма]
579 SOMATOTROPISMUS m (gr. -,
τροττή „curbare"), somatotropism, in­
fluenţa nemijlocită a substratului asu­
pra creşterii organismelor (Van Tie­
ghem) [somatotropism; Somatotropis-
mus; somatotropisme ; szomatotropiz-
mus; соматотропизм]
580 SOMATROPISMUS m (gr. - -) -··
somatotrop ismus
581 SOMNIFER, somnifer, care aduce
somnul (Papaver somniferum) [somni­
ferous, inducing sleep; schlaferzeu­
gend, schlafbringend; somnifère; al-
tató, álmot hozó; снотворный] -*•
soporifer*
582 SOMN US m, somn, poziţia specială
а unor organe din timpul nopţii
^a frunzelor de Oxalis, a florilor de
Convolvulus) [sleep ; Schlaf ; sommeil ;
alvás; сон]
583 SOPORIFER -* somnifer
584 SORALIUM η (gr. σωρός „grămadă"),
sorală, lagăr de soredii localizat în
anumite părţi ale talului, pe marginea
lobilor (în lishenologie la Rocella)
SORDAGO
[soralium; Soraié; soraié; szorálium;
соралий]
585 SORDAGO f, sordago, panaşarea pato­
logică murdar cenuşie а frunzelor de
Mirabilis jalapa (Correns) [sordago;
Sordago ; sordago ; szordágó ; сордаго ]
586 SORDIDUS, sordid, suriu, alb-mur-
dar [sordid, soiled, dingy, dirty-loo­
king; schmutzig, sordide-grau,
schmutzigweiß ; sordide, sale, blanchât-
resale; szennyes színű, szennyes­
fehér, piszkos színű; грязный]
587 SOREDIATUS, SOREDIIFER, sore-
diat, prevăzut cu soredii [sorediate;
soredientragend ; sorédié ; sarjmorzsás ;
несущий соредий]
588 SOREDIUM η (gr. σωρός „grămadă"),
sorediu, corp de reproducere vegeta­
tivă la Lichenes, format dintr-un
grup de celule de alge în stare de
diviziune, care sînt înconjurate de
hifele ciupercii [sorede ; Soredie, Brut-
hăufchen; soredie; szorédium, sarj­
morzsa; соредия] —* phygobîastema,
gonotrophium, sorşuma, meneblastema
589 SO RE MA η (gr. σώρευμα „grămadă"),
soremă, grămadă de cârpele aparţi-
nînd unei flori [sorema; Sorema;
sorema; szoréma; сорема]
590 SOREUMA η (gr. -) -> soredium
591 SORIFER, sorifer, care poartă sori
[soriferous, sorus-bearing ; sorustra-
gend; sorifère; szórusos, szórust hor-
dozó; сорусы, несущий кучки]
592 SOROCARPIUM η (gr. -, καρπός
„fruct") —>· sorosis
593 SOROPHORUM η (gr. σωρός „gră­
madă", φορέω „а purta") - • sporophyl-
lum
594 SOROSIS î (gr. -), soroză, fruct com­
pus format din bace agregate, pe
jumătate sudate între ele, cu înve­
lişurile florale (sau şi cu axa) cărnoasă
(Ananas, Morus) [sorosé ; Schein­
beere, Haufenfrucht, Beerenhaufen ;
sorosé; szorózis, álbogyó, bogyós ter­
méságazat; сорозис] —*• sorocarpium
595 SOROSUS m (gr. -) -^ sorosis
596 SORUS m (gr. -), sor, grupă de spo-
rangi acoperiţi de induziu (pe sporofilele
de Filices) [sorus, cluster of sporangia ;
Sorus, Sporangiengruppe ; sore, groupe
de sporanges; szórus, sporangium-
csoport; сорус, кучка]
597 -SORUS (gr. -), cu sori (atactosorus,
angiosorus, cystosorus, leucosorus) [-so-
rous; mit Sporenhäufchen; à sores;
szórusos; -кучевой]
480
598 SPADICATUS, SPADICIGER (gr.
σπάδιξ „ramură de palmier"), spadi-
cifer, eu spadice [spadicate; blüten-
kolbentragend ; spadicé; torzsavirág­
zatot hordozó; с початком]
599 SPADICEO-GRISEUS, brun-cenuşiu
[brownish-grey ; bräunlichgrau ; bru­
nâtre-gris ; barnásszürke ; коричнево-
серый]
600 SPADICEUS, SPADICIFORMIS,
spadiceu 1. Саге se aseamănă cu un
spadice. 2. Brun lucios, de culoarea
curmalei [date-brown, deep reddish-
brown; dattelbraun, glänzendbraun,
kolbenartig; spadicé, bai; datolya­
barna, fénylőbarna, torzsaszerű ; каш­
тановый, початковый]
601 SPADICIFLORUS, spadiciflor, cu
flori dispuse în spadice (Arum)
[spadiciflorous ; kolbenblütig; spadi-
ciflore ; tórzsavirágú ; початкоцвет-
ковый]
602 S PADI Χ m (gr. -), spadice, inflores­
cenţă spiciformă, cu axa cilindric
îngroşată, cu flori sesile protejate de
spat (Arum) [spadix; Blütenkolben,
Kolben ; spadice ; torzsavirágzat, tor­
zsa; початок]
603 SPAN-, SPANIO- (gr. σπάνιος „pu­
ţin"), cu puţine... (spananthus, spanio-
carpus) [few- ; wenig- ; à peu ; kevés- ;
мало-] - • oligo-, pauci-
604 SPANANDRIA f (gr. -, άνήρ, ανδρός
„mascul"), spanandrie, împuţinarea
sau raritatea numerica a descenden­
ţilor masculi [spanandry ; Spanandrie ;
spanandrie; spanandria, hímritkaság;
спанандрия]
605 SPANANTHUS (gr. -, ανθός „floa­
re") —*• oliganthus, pauciflorus
606 SPANIOCARPUS (gr. -, καρπός
„fruct") —+ oligocarpus
607 SPANOGYNIA f (gr. -, γυνή „femeie")'
spanoginie, împuţinarea sau raritatea
numerica a descendenţilor femeii
[spanogyny ; Spanogynie ; spanogynie ;
spanoginia, nőritkaság; спаногиния]
608 SPANOPHYLLUS (gr. -, φύλλον
„frunză") —> paucifolius, oligophyllus
609 SPANOSPERMUS (gr. -, σπέρμα
„sămînţa") -^ oligospermus
610 SPARSIFLORUS, sparsiflor, cu flori
împrăştiate şi spaţiate [sparsiflorous ;
zerstreutblütig ; sparsiflore ; szórtvi­
rágú, kuszavirágú; рассеянноцветко
вый]
611 ,5P^Ä^/i^OLii/,^,sparsifoliat,cufrun.
ze împrăştiate şi distanţate [sparsi-
481
folious; zerstreutblăttriş, lockerblătt-
rig; sparsifolié; à feuilles éparses;
szórtlevelű, kuszalevelű ; рассеянно-
листный]
612 SPARSIOPLASTA η pl (lat. sparsus
„răsfirat", gr. πλαστός „modelat"),
sparsioplaste, elaioplaste la Diatomeae,
variabile ca număr şi poziţie (Mere-
schkowsky) [sparsioplasts ; Sparsio-
plasten ; sparsioplastes ; sparzioplaszti-
szok ; спарсиопласты]
613 SPARSUS, sparş, împrăştiat, risipit,
răsfirat 1. Dispus fără ordine (frun­
ze r^, peri "^, plante >^). 2. Cu număr
redus de indivizi în asociaţie [sparse,
dispersed, scattered ; zerstreut, spär­
lich, vereinzelt, unregelmässig verteilt ;
épars, dispersé, éparpillé; szórt, szét­
szórt, szórványos, ritkás, kusza ;
рассеянный, редкий] -^ dispersus
614 SPATH A f (gr. σπάθη „spată"),
spat (pl. spaturi), bractée mare care
înveleşte unele inflorescenţe, mai ales
spadicele (Calla, Zea, Arum) [spathe;
Blütenscheide, Spatha; spathe; bu­
roklevél, virágzati burok, torzsaburok-
levél, virághüvelylevél; покрывало,
обвёртка, крыло] —»^ calopodium
615 SPATHACEUS, SPATHIFORMIS,
spataceu, asemănător cu un spat
[spathaceous, spathe-like; blütenschei-
deartig ; spathacé, spathiforme ; burok­
levélszerű ; покрываловидный]
616 SPATHATUS, SPATHI-, -SPA-
THUS, spatat, prevăzut cu spat
(spathiflorus, albispathus, eriospathus,
crassispathus ) [spathate, spathed ;
blütenscheidig, blütenscheide-tragend ;
spathé, à spathe; burokleveles; име­
ющий покрывало]
617 SPATHELLA f glumella
glumellula
618 SPATHELLULA f
619 SPATHILLA f, spatilă, spatul se­
cundar la inflorescenţa palmierilor
[spathilla; Spathilla; spathille; szpa-
tilla ; спатилла]
620 SPATHULATUS, SPATH ULI-,
spatulát, în formă de lopăţică (spa-
thulifolius) ; rotund dilatat la vîrf
şi lung atenuat la bază (frunze la
Bellis, Leontodon hispidus, Hieracium
alpinumj [spathulate ; spatelig, spa-
telförmig; spathulé; lapát alakú;
лопатчатый, лопаткообразный]
621 SPATOLA f, spatolă, partea infe­
rioară disciformă, lipicioasă, a trans­
latorului, care se fixează pe capul
insectei polenizatoare (Cynanchum)
SPECTRUM
[spatola ; Klebscheibe ; spatole ;
szpatola, ragadós korong; спатола)
622 SPECIALIS, special, propriu, deo­
sebit (botanică r^, formă ^j [special,
peculiar, proper; speziell, besonderer,
eigentümlich; spécial, propre,particu­
lier; speciális, sajátságos, külön­
leges, fajlagos; специальный, осо­
бый, собственный] —»· pecüliaris, pro-
prius, particularis
623 SPECIALISATIO f, specializare,
adaptarea specială а unor paraziţi
pentru anumite plante gazde (Albugo
candida numai pentru speciile de
Cruciferae) [specialization ; Speziali­
sierung; spécialisation; speciálizáció;
специализация]
624 SPECIES f, specie, unitatea taxo­
nomică fundamentală în clasificarea
plantelor [species; Spezies, Art; es­
pèce ; faj ; вид]
625 SPECIFICUS, specific, caracteristic,
care aparţine unei specii (caracter ^)
[specific; spezifisch, artlich; spéci­
fique; faji, fajlagos, fajra jellemző
видовой]*
626 SPECIMEN n, exemplar, eşantion
plantă întreagă sau numai fragment
destinat pentru studiu [specimen
exemplar ; Exemplar, Probestück ; spé
cimen, exemplaire; példány; образец,
экземпляр]
627 SPECIOLAE f pl, speciole, specii
iniţiale neformate încă definitiv, care
pe cale de hibridare pot da naştere
la specii noi (Plate) [speciolae; Spe-
ziolen; spécioles; speciólák, kezdő
fajok; специолы]
628 SPECIOLOGIA î, speciologie, tratat
despre specii (Turesson) [speciology;
Speziologie ; speciologie ; speciológia ;
специология]
629 SPECIOSUS -^ pulcher, venustus
630 SPECTABILIS -^ speciosus
631 SPEC TANS (specto), orientat spre,
care priveşte spre, referitor la (deor-
sum spectans, îndreptat în jos; radi·
cula hilum spectans, radicula orien­
tată spre hil) [turned towards, directed,
looking towards, situated towards;
gerichtet, schauend, betreffend, hin­
weisend ; tourné, dirigé vers ; irányuló,
odanéző ; повернутый, обращенный]
632 SPECTRUM η, spectru, imagine,
reprezentare [spectrum, representa­
tion; Spektrum, Darstellung; spectre;
spektrum, színkép, ábrázolás; спектр,
изображение]*
SPECULUM 482
633 SPECULUM η, S PEC US {-US) m - • spermapode; spermapódium; сперма,
spelunca подий]
634 SPEIRANTHIA f (gr. σπείρα „ră­ 647 SPERMAPODOPHORUM η (gr. - -
sucire", Ανθός „floare"), spirantie, φορέω „а purta") —» spermapodium
anomalie florală constînd din tor­
siunea axei sale [speiranthy ; Spei- 648 SPERMARIUM η (gr. -) -» anthe-
ranthie ; speiranthie ; szpirántia, virág­ ridium
tengely-csavarodás ; спейрантия] 649 SPERMÁTANGIUM η (gr. -, άγ­
635 SPEiREMA η (gr. σπεΐρημα „în­ γεΐον „vas") —* antheridium, spermo­
făşurare"), speiremă, gonidiul liche­ gonium
nilor [speirema, gonidium of Lichens; 650 SPERMATICUS (gr. -) 1. Spermatic,
Speiremă; speirème; szpeiréma; го- seminal 2. De sex mascul (celulă '^)
нидия лишайников] [spermatic ; spermatisch ; spermatique ;
€36 SPEIREMATOPHORUM η -^ goni- spermatikus, ivarsejti; семенной]
diophorum 651 SPERMATIDIUM η (gr. -, είδος
«37 SPELAEOLCGIA f (gr. σπήλαιον „asemănare"), spermatidie. 1. Celula
„peşteră", λόγος „vorbire"), speolo­ mamă a anterozoizilor. 2. Spor (Algae)
gie, studiul peşterilor [spelaeology ; [spermatid; Spermatide, Spermatozo-
Höhlenkunde ; spéléologie ; barlangtan ; idmutterzelle; spermatide; spermati-
спеология] dium; сперматида]
«38 SPELUNCA f, peşteră, grotă [cave; 652 SPERMATIIFER, S PERM AT II-
Höhle; grotte; barlang; пещера] -* GER (gr. -, lat. fero, gero „a purta"),
speculum spermatifer, care poartă spermatii
[spermatiferous ; spermatientragend ;
639 SPERM-, SPERMA-, SPERMA TO-, spermatiifère ; spermatium-hordozó ;
-SPERMATUS, SPERMIO-, SPER- несущий спермации] —• spermatiopho-
MO-, -SPERMUS (gr. σπέρμα „sămîn- rus
ţă"), cu seminţe sau cu spori ; referitor
la seminţe sau la spori (spermagenus, 653 SPERMATIOIDEUS (gr. -, είδος
spermophorus, endospermicus, asperma- „asemănare"), spermatioid, asemănă­
tus, gymnospermus) [-seed, -seeded ; sa- tor cu spermatiile [spermatioid; sper-
men-, -samig; à graines, séminal; matienähnlich ; spermatioîde ; sperma-
magvas-, -magvú; -семянный, спер- tiumszerű ; сперматиовидный]
мато-, спермо-] —*• seminalis 654 S PE RM AT 10 PHO RU S (gr. -, φορέω
640SPERMAGENUS (gr. -, γεννάω „а „a purta") —* spermatiifer
se naşte") —>• spermatogenus 655 SPERMATIUM η (gr. -), spermatic,
«41 SPERMAGONIUM η (gr. -, γόνος celulă sexuală masculă neciliată (Rko-
dophyceae) [spermatium ; Spermatium ;
„urmaş") —»^ spermogonium spermatium ; spermatium, hímivarsejt ;
«42 SPERMAMOEBA t (gr. -, αμοιβαίος спермации] —* spermatoconidium
„alternant"), spermamibă 1. Sperma­
tozoid uniciliat, cu mişcări amiboi- 656 SPERMATOCARPIA f (gr. -, καρ­
dale (Monoblepharidaceae). 2. Parte πός „fruct"), spermatocarpie, fructe
fără cârpele, fiind însă complet în­
specializată a protoplasmei anteridiale, chise de bractei ^seminţele unor Coni-
fertilizînd oosfera (Saprolegniae) [sper- ferae) [spermatocarpy ; Spermatokar-
mamoeba; Spermamoeba; spermami­ pie; spermatocarpie; spermatokárpia;
be; spermamöba; спермамеба] сперматокарпия]
«43 SPERMANGIUM η (gr. -, άγγεΐον 657 SPERMATOCONIDIUM η (gr. -,
„vas"), spermangiu, sporangele algelor
[spermangium ; Spermangium ; sper- κόνιδιον „praf") —» spermatium
mangium ; spermangium ; спермангий] 658 SPERMA TOCYSTIDIUM n, SPER-
«44 SPERMAPHORIUM η (gr. -, φορέω MATOCYSTIS f (gr. -, κύστις „sac"),
„a purta") —*• funiculus, placenta spermatocistidie, spermatocist, celula
mamă a anteridiei (Musci) [spermato-
«45 SPERMAPHYTA η pl (gr. -, φυτόν cyst; Spermatozyste ; spermatocyste ;
„plantă") —> spermatophyta spermatociszta ; сперматоцист]
«46 SPERMAPODIUM η (gr. -, πους, 659 SPERMAŢOCYTIS, -IDIŞ f (gr.-,
ποδός „picior"), spermapodiu, supor­ κύτος „cavitate") —> androcytis
tul ramificat al pistilului (Umbelli- 660 SPERMATOCYTIUM, -IDISn (gr.-),
ferae) [spermapodium ; Spermapodium ; spermatocitiu, sporange cu spermato
488 SPERMOœmiFER
zoizi (Α. Braun) [spermatocytium ; 670 SPERMATOPLASTUM η (gr. -,
Spermatozytium ; spermatocytium ; πλαστός „modelat"), spermatoplast,.
spermatocitium ; сперматоцитиум] celulă sexuală masculă [spermatoplast ;
661 SPERMATOGAMET A f (gr. -, γα­ Spermatoplast; spermatoplaste; himi-
μέτης „soţie"), spermatogamet, gamet varsej't ; сперматопласт]
mascul (Hartog) [spermatogamete ; 671 SPERMATOS PH AERA i (Itzigsohn>
Spermatogamet ; spermatogam et e ; —• spermatoplastum
sper matoga méta; сперматогамета]
672 SPERMATOSOMA η (gr. -, σώμα
662 SPERMATOGENESIS f (gr. -, γέ- „corp") -+ spermatozoon
νεσις „naştere"), spermatogeneză, dez­
voltarea celulelor sexuale mascule 673 SPERMATOZOON η (gr. -, ζφον
din spermatogonii ^de ex. anterozoizi, „animal"), spermatozoid, celulă mas­
grăunciori de polen etc. j [spermatoge­ culă mobilă rezultată în anteridie
nesis ; Spermatogenese ; Spermatoge­ [spermatozoid ; Spermatozoid ; sperma­
nese ; spermatogenézis ; сперматогенез] tozoïde; spermatozoid, mozgó hfmi-
—»· spermogenesis varsejt; сперматозоид] —*• micro-
gameta, spermatogonidium, spermium
663 SPERMATOGENUS, SPERMATO-
GENICUS (gr. -, γεννάω „a naşte"), 674 SPERMIOGENESIS f (gr. -, γένεσις.
spermatogen 1. Care produce elemente „naştere") —»^ spermatogenesis
mascule. 2. Care produce seminţe 675 SPERMIOTELEOSIS f (gr. -, τέ^
[spermatogenous, spermatogenetic ; λείος „terminat") —• spermatogenesis'
spermatogen; spermatogène; sperma-
togen; сперматогенный, образующий 676 SPERMIUM η (gr. -) - • micro-
семенка] -^ spermogenus gameta, spermatozoon
677 SPERMOCARPIUM η (gr. -, καρπός-
664 SPERMATOGONIDIUM η (gr. -, „fruct"), spermocarp. 1. Oogon după
γόνος „naştere") -+ spermatozoon fecundare. 2. Fructul la Characeae
665 SPERMATOGONIUM η (gr. - -], (Bennett şi Murray) [spermocarp;
spermatogoniu, celula sexuală pri­ Spermokarp ; spermocarpe ; spermo-
mordială masculă (La Valetta) [sper­ karpium ; спермокарпий]
matogonium ; Spermatogonium ; sper­ 678 SPERMOCARPUS (gr. - ) — pha-
matogonium; spermatogonium, hím nerogamus
ősivarsejt; сперматогоний]
679 SPERMOCENTRUM η (gr. -, lat.
666 SPERMATOGRAPHIA f (gr. -, γρά­ centrum „centru"), spermocentru, cen-
φω „a scrie"), spermatografie, descrie­ trozomul mascul în timpul fecundării
rea seminţelor [spermatography ; Sa­ [spermocentre ; Spermozentrum ; sper-
menbeschreibung ; spermatographie ; mocentre ; spermocentrum ; спермо-
magleírás; сперматография] центр]
667 SPERMATOKINETICUS (gr. -, κιν­ 680 SPERMODERMA η, SPERMODER-
ητικός „mişcător"), spermatocinetic, MIS, -IDISf, SPERMODERMIUM
care tinde să producă elemente mas­ η (gr. -, δέρμα „piele"), spermodermă^
cule [spermatokinetic; spermatokine- învelişul seminal [spermoderm, seed-
tisch; spermatocinétique ; spermatoki- coat; Samenhülle, Samendecke, Sa­
netikus ; сперматокинетический] menmantel ; spermoderme ; maghéj,,
magtakaró ; спермодерма] -* episper-
668 SPERMATOPHYTA η pl (gr. -, mium
φυτον „planta"), spermalofite, grupă
taxonomică superioară, cuprinzînd 681 SPERMODOPHORUM η (gr. , οδός
plante vasculare cu flori şi seminţe „drum", φορέω „a purta") —* gyno-
[spermatophytes, seed-plants ; Sper- phorum
matophyten, Samenpflanzen; sper­
matophytes, plantes à semences ; sper- 682 SPERMOGEMMA f (gr. -, lat.
matofiták, magvas növények; спер- gemma „mugure") —• archegonium
матофиты, растения семенные] -• ап- 683 SPERMOGENESIS t (gr. -, γένεσις
thophyta, phanerogamae, spermophyta „naştere") - • spermatogenesis
669 SPERMA TOPLA SM A η (gr. -, πλάσ­ 684 SPERMOGENUS (gr, -, γεννάω „a
μα „modelare"), spf rmatoplasmă, cito­ se naşte") —» spermatogenus
plasmă celulei mascule [spermato-
plasm ; Spermatoplssma ; spermato- 685 SPERMOGONIIFER (gr. -, γόνος
plasme; spermatoplazma; спермато- „urmaş", lat. fero „a purta"), sper-
плазма] mogonifer, care poartă spermogonii
SPERMOGONIUM
[spermogoniiferous ; spermogonientra-
gend ; spermogoniifère ; spermogonium-
tartó; спермогононосный]
686 SPERMOGONIUM η (gr. - -), sper-
mogoniu, organ de fructificaţie la
Fungi şi Eichenes^ constituind о cavi­
tate în formă de butelie, în care iau
naştere spermatiile, avînd dimensiuni
mai reduse decît cele din picnidii
[spermogone; Spermogon; spermogo-
nie; spermogónium ; спермогоний]
687 SPERMOLOGIA f (gr. -, λόγος „vor­
bire"), spermologie, studiul seminţe­
lor sau a sporilor [spermology ; Samen­
kunde, Sporenkunde; spermologie;
magtan, spóratan; спермология]
688 SPERMOPHORIUM η (gr. -, φορεω
„а purta"), spermofor, suportul sporu­
lui (Fungi) [spermophorium ; Sporen-
träger ; spermophorium ; spóratartó ;
cnopoHOc]
689 SPERMOPHORUM η (gr. - -), sper­
mofor 1. Ginofor (Umbelliferae). 2.
Placentă [spermophore, gynophore,
placenta; Samentrăger, Samenleiste,
Stempelträger ; spermophore, gyno­
phore, placenta; spermofórum, mag­
tartó, termôpikkely, magtanya ;
спермофор, гинофор, плацента]
690 SPERMOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă") -^ spermatophyta
691 SPERMOSPORA f (gr. -, σπορά „să-
mînţă"), spermospor, spor format în
spermogoniu [spermospore ; Spermo-
spore ; spermospore ; spermospóra ;
спермоспора]
692 S PERMOS PH AERA f (gr. -, σφα­
ίρα „sferă"), spermosferă, zona de
sol ce înconjoară seminţele în curs
de germinare (Verona) [spermosphere ;
Spermosphăre; spermosphere; sper-
moszféra; спермосфера]
693 SPERMOTHECA f (gr. -, θήκη
„cutie") —»• pericarpium
694 SPERMOTYLIUM η (gr. -, τύλη
„proeminenţă") —• caruncula, siro-
phiola
695 SPERMOTYPUS m (gr. -, τύπος
„model"), spermotip, exemplar cres­
cut din sămînţa tipului original (Swin­
gle) [spermotype; Spermotypus; sper-
motype; spermotipus; спермотип]
696 SPHACELATUS (gr. σφάκελος „gan­
grena"), gangrenes, cangrenos, putre­
zit; cu pete brune sau negricioase
[sphacelate, decayed, mortified, bla­
ckish speckled ; brandig, brandfleckig,
schwarzfleckig; sphacelé, gangrené, à
484
taches noires; üszkös, üszőkfóltos,
feketepettyes; омертвевший, гангре­
нозный, опалённый, обожженный]
697 SPHACELUS m (gr. -), gangrena
1. Boală a trunchiului sau a ramurilor
arborilor care produce uscarea sau
necrozarea acestora. 2. Detaşarea în
plăci a scoarţei trunchiurilor sau a
ramurilor din cauza gerului [gangrene,
bark-necrose ; Rindenbrand ; sphacé-
le, nécrose de l'écorce; kéregüszkö­
södés, kéregnekrózis; гангрена, некроз
кора]
98 SPHAENO- (gr. σφήν,σφηνός „colţ"),
cuneiform, cuneat (sphaenoideus, sphae-
nophyllus) [wedge-, cuneate; keil-,
keilförmig; cunéiforme, en coin; ék
alakú; клино-, клиновидный] -+ cu-
neatus, cunei-, sphen-
699 SPHAER-, -SPHAERICUS, SPHA­
ERO-, SPHAEROIDALIS, SPHAE-
ROIDEUS (gr. σφαίρα „sferă, glob",
είδος „asemănare"), sferoidal, glo­
bules (sphaeranthus, sphaerocephcdus,
sphaerococcus)lsTpheT'ic3i\, globose.ball- ;
sphärisch, kugelig, kugel-, kugelähn­
lich; sphérique, globulaire, globuleux;
szférikus, gömbölyű, gömbszerű, gömb-;
сферический, сфероидальный, шаро­
образный, шаровидно-, кругло-]-> glo-
bosus, globularis, globi-, globuli-
700 SPHAERAPHIDES f pi, SPHAERO-
RAPHIDES f pi (gr. -, φαφίς, φαφίδος
„ас"), sferorafide, sferocristale, sfe-
rite; grămezi de cristale sferice de
Oxalat de calciu din celula unor
plante (Cactaceae) [sphaeraphides,
sphaerocrystals ; Sphăroraphiden,
Sphârokristallen ; sphéroraphides,
sphérocristalls ; szférorafidok, szféro-
luistályok, gömbkristályok; сферора-
фиды, сферокристаллы] —• sphaerites,
sphaerocrystalli
701 SPHAERAPLANCTON η (gr. -,
πλαγκτός „rătăcitor"), sferoplancton,
plancton cu organisme globuloase,
format îndeosebi din Halosphaera çi-
ridis [sphaeraplankton ; Sphăroplank-
ton; sphéraplancton ; szféroplankton ;
сферапланктон]
702 SPHAERENCHYMA η (gr. -, εγ-
χυμα „umplutură"), sferenchim, ţesut
format din celule sferice (de ex. în
pulpa unor fructe) [sphaerenchyma ;
Sphărenchyma ; sphérenchyme ; szfé-
renchima; сференхима]
703 SPHAERITES f pi (gr. -) -^ sphae­
raphides
704 SPHAEROCARPUS (gr. -, καρπός
„fruct"), cu fructe sferice [sphaero-
485 SPICIFORMIS
carpous; kugelfrüchtig ; sphérocarpe ; 719 SPHAERÜLINUS -* globoidalis
gömbtermésű; круглоплодный]
720 SPHAGNOLOGIA í (gr. σφάγνος
705 SPHAEROCHORISIS f (gr. -, χωρίς „muşchi", λόγος „vorbbe"), sfagno-
„separat"), sferochoriză, ramificarea logie, studiul genului Sphagnum[sphug-
teratologică abundentă a axei în nology; Sphagnologie, Torfmooskun-
toate direcţiile (scopa magorum) de ; sphagnologie ; tőzegmohatan ;
[sphaerochorisis ; Sphărochorise ; sphé- сфагнология]
rochorise ; szférochorizis ; сферохоризис]
721 SPHAGNOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
706 SPHAEROCRYSTALLI m]pl (gr. -, „plantă"), sfagnofite, plante care cresc
κρύσταλλος „ghiaţă") —*• sphaeraphi- în sfagnete [sphagnophytes ; Sphagno-
des phyten ; sphagnophytes ; szfagnofiták ;
707 SPHAEROMA η (gr. σφαίρωμα сфагнофиты]
„corp sferic"), sferom, totalitatea mi- 722 SPHALEROCARPIUMn, SPHALE-
crozomilor unei celule (Dangeard) ROCARPU M η (gr. σφαλερός „uşor
[sphaerome ; Sphărom ; sphérome ; căzător", καρπός „fruct"), sfale-
szferoma; сферома] —» sphaerosoma rocarp, fruct baciform monosperm şi
708 SPHAEROPHORUS (gr. σφαίρα indéhiscent (Taxus) [sphalerocar-
pum ; Sphalerokarp ; sphalerocarpe ;
„glob", φοράς „purtător") —> globosus szfalerokarpium ; сфалерокарпий]
709 SPHAEROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), sferofite, plante cu fruc­ 723 SPHALMA η (gr. σφάλμα, σφάλματος
tificaţii globuloase ('sporangele la Fili- „eroare"), eroare, greşeală (sphalmate
ces) [sphaerophytes ; Sphărophyten ; typographico, eroare tipografică) [error,
sphérophytes ; szferofiták ; сферофиты] mistake; Irrtum; faute, erreur; hiba,
tévedés; ошибка]
710 SPHAEROPLANCTON η (gr. -, πλα
γκτός „rătăcitor") —>^ sphaeraplancton 724 SPHEN-, SPHENO- -.· sphaeno-
711 SPHAEROPLASTA η pl (gr. -, 725 SPHINGOPHILUS (gr. σφίγξ „sfinx,
monstru", φιλέω „a iubi"), sfingofil,
πλαστός „modelat") —» bioblastum polenizat de fluturi de noapte [sphin-
712 SPHAEROSOMA η (gr. -, σώμα gophilous; nachtfalterblumig; sphin-
„corp") - • sphaeroma gophile; éjjeli lepkékkel porzódó;
сфингофильный]
713 SPHAEROSPERMUS (gr. -, σπέρμα
„sămînţă"), cu seminţe globuloase 726 SPHONDYLOIDEÜS (gr. σφόνδυλος
[ball-seeded; kugelsamig; à semences „vertebră", είδος '„asemănare") —>
sphériques; gömbölyű magvú; круг- fusiformis
лосемянный]
727 SPHYGMISMUS m (gr. σφυγμός
714 SPHAEROSPORA f (gr. -, σπορά „pulsaţie"), sfigmism, formarea va-
„sămînţă") -» tetraspora cuolelor contractile sub influenţa unor
excitaţii (Massart) [sphygmism ; Sphyg-
715 SPHAEROSPORANGIUM η (gr. - -, mismus ; sphygmisme ; szfigmizmus ;
άγγείον „vas"), sferosporange, zoospo­ сфигмизм]
range sferic (PeronosporaceaeJ [sphae-
rosporange; Sphărosporangium ; sphé- 728 SPICA f, spic, tip de inflorescenţă
rosporange ; szférosporángium ; сфе- cu numeroase flori sesile sau scurt
роспорангий] pedicelate, dispuse pe o axă comună
716 SPHAEROSTACHYS, SPHAERO- (Plantago major, Triticum, Hordeum)
STACHYUS (gr. -, στάχυς „spic"), [spike; Ähre; épi; füzér, füzérvirág­
cu spice globuloase [ball-spiked ; kugel- zat ; колос] -+ stachys*
ăhrig ; à épis en globe ; gömbkalászú ; SPICA SPURIA ->• pseudospica,
круглоколосый] spicastrum
717 SPHAEROTHECIUM η (gr. -, θήκη 729 SPICASTRUM s pica spuria
„teacă"), sferotecă, corp de fructi­
ficare sferic, cu peridie uniloculară 730 S PIC ATU S, SPICIFER, S PICI-
(Ascomycetes) [sphaerothecium ; Sphă- GER, SPICI-, spicat, dispus în spice,
rotheka ; sphérothèque ; szféroté- care poartă spice (spiciflorus) [spi-
cium ; сферотеций] cate, spiciferous; âhrig, ăhrentragend ;
épié, spicifère; füzéres, kalászos; ко­
718 S PHAE RU LA f, sferulă 1. Sferă лосистый, колосоносный] —·· stachy-
mică. 2. Peridie globuloasă [sphacrule ;
Kugelchen ; spherule ; gömböcske ; 731 SPICIFORMIS, spiciform, ín formă
маленькая сфера] de spic (pániéul f^) [spike-like;
^ PI CI LEGI и M 48β

âhrenformig; spiciforme; füzérszerű, 744 SPINELLATUS, SPINELLOSUS,

kalász alakú; колосовидный] cu spinişori [spinulose; kleindornig;
spinellé, spinuleux; töviskés; мелко­
732 SPICILEGIUM π, spicuire, culegere колючий] —» spinulosus
de articole (ca titlu de carte) [gle­
aning, collection; Ährenlese, Samm­ 745 SPINESCENS (spinesco), spinescent,
lung; glanure, collection; tarlózás, slab spinos sub aspectul consisten­
gyűjtemény; сборник, коллекция] -+ ţei ffoliole involucrale la Scolymiis
pugülus hispanicus, fructele la Spinacia, ra­
murile la Ononis pseudohircina) [spi­
733 SPICULA f, spiculeţ, inflorescenţa nescent ; dornigwerdend ; spinescent ;
parţială a spicului general, format gyengetüskés, tüskésedő; слегка ко­
din flori, axă, glume şi glumelule лючий, заостряющийся]
(Gramineae) [spikelet, secondary spike : 746 SPINICARPUS (lat. spina „spin",
Ährchen, Grasâhrchen; spicule, épiet,
épület; füzérke, kalászka; колосок, gr. καρπός „fruct"), cu fructe spi­
спикула] —»• achnanthium, locusta noase [spinicarpous ; bedorntfrüchtig ;
spinicarpe; tövises termésű; колюче-
734 SPICULATUS, SPICULIFER, spi- плодный]
culat, саге poartă spiculeţe [spicu- 747 SPINIFOLIUS, cu frunze spinoase
late, spiky; ährchentragend; spicule;
füzérkés ; имеющий спикулы, заострен­ [spiny-leaved, spinifolious ; bedcrnt-
ный] —»· spiculosus blâttrig; spinifolié; tövises levelű;
колючелистный]
735 SPICULIFORMIS, spiculiform, de 748 SPINIFORMIS, spiniform [spiniform,
forma unor spiculeţe [spikelet-like ; spine-like ; dornförmig ; spiniforme ;
ăhrchenf örmig ; spiculiforme ; f üzér-
keszerű, kalászka alakú; спикуло- tövis alakú; колючковидный]
образный] 749 SPINOSUS, spinos, ghimpos (frun­
736 SPICULOSUS -»• spiculatus zele la Carduus, Cirsium) [spinose,
thorny; dornig, bedornt; épineux;
737 SPILADOPHILUS (gr. σπιλάς, σπι- tövises; колючий] —*• senticosus
λάδος „argilă", φιλέω „а iubi"),
argilofil, care preferă solurile argi- 750 SPINULA f -^ spinella
loase[spiladophilous, clay-loving ; lehm- 751 SPINULIFER, SPINULI-, SPINU­
liebend, tonliebend ; argilophile ; agya­ LOSUS, spinulos, cu spinişori fspinu-
gos talajt kedvelő; глинолюбивый] liflorus, spinulifolius, spinuliformis )
738 SPILADOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν [spinulose; kleindornig, feindornig,
dörnchen- ; spinuleux ; töviskés ; мел­
„plantă") -> pelophyta коколючий] —> spinellosus
739 SPILOTUS, SPIL-, SPILO- (gr.
σπίλος „pată"), (spilanthus, spilopte· 752 SPINULOSO-DENTATUS, spinulos-
rus) —* maculatus, pantherinus dinţat (frunza la Ilex) [spinulose-
dentate ; bedorntzähnig ; spinuleux-
740 SPIL US m, SPILA f (gr. -) -^ hi- denté; töviskésen fogazott; колюче-
lum зуб-чатый]
741 SPIN-, S PIN AT US, S PINE US, 753 SPIRA ι (gr. σπείρα „spirală"),
SPINI-, SPINIFER, SPINIGER, spirală, răsucirea în spirală a unui
SPINOSUS, -SPINUS, cu spini, spi­ organ [spire, coil; Spirale, Windung,
nos, ghimpos (spinalbus, spinaureus, Schraube; spire, tour; csavarodás;
spininervius, badispinus)[S'^\Q.Q-, spini-, спираль, завиток]
-spined, -thorned, spinose, spiny,
thorny ; dorn-, -dornig, bedornt ; spini-, 754 SPIRALIS, SPIRO-, -SPIRUS, spi­
épineux, à épines ; tövises, tövisű ; ко­ ralat, dispus în spirală (flori ~ , fructe
люче-, иглисто-, колючий, иглистый, '^, peţiol 1^) (spirostylus, monospirus)
несущий иглы] [spiral, coiled; spiralig, spiralförmig,
schraubenförmig, schraubiggewunden ;
742 SPINA f, spin, ghimpe; excrescenţă spirale, tordu; spirális, csavaros, csa­
dură, punginte, nedetaşabilă, făcînd varodott, csigavonalas; спиральный,
corp cu lemnul [spine, thorn; Dorn; завитой]·
épine ; tövis ; колючка, игла] *
755 SPIRALISATIO f, spiralizare, înfă­
743 SPINELLA f, spinişor, organ ascu­ şurarea în spirală а cromonemelor
ţit, mai rigid ca părul, dar fără con­ de cromozomi din stadiul mitotic
sistenţa lemnoasă a spinului [spi­ sau meiotic (Darlington) [spiralisation ;
nűié ; Dörnchen ; spineile, spinule ; tövi- Spiralisation; spiralisation; spiralizá-
ske; маленькая колючка] -+ spinula ció; спирализация]
487
756 SPIRALISMUS m, spirálisra, mon-
strozitate florală sau foliară datorită
unei torsiuni nenormale [spirálisra;
Spiralismus, Spiraldrehung, Zwang­
drehung; spiralisrae; rendellenes csa­
varodás ; спирализм]
757 SPIRANTHUS (gr. σπείρα „spi­
rală", Ανθός „floare"), cu flori spira­
late [spiranthous ; schrauben blutig; à
fleurs spiralées ; csavart virágú ; спи-
ральноцветковый]
758 SPIREMA η (gr. σπείρημα „răsucire"),
spirem, forma unui ghemotoc al fila-
raentelor nucleare din profaza mitozei
(Fleraming) [spireme; Spirem; spi­
reme; spiréma; спирема] —• doli-
chonema
759 SPIRILLUM η, spiril, bacterie fila-
mentoasă spiralata [spirillum; Spi­
rille; spirille; spirillum; спирилла].
760 SPIROCARPUS (gr. σπείρα „spi­
rală", καρπός „fruct"), spirocarpic,
cu fructe spiralate [spirocarpous ;
schraubenfrüchtig ; spirocarpe ; csavart
termésű ; спиральноплодный]
761 SPIROCENTRUS (gr. -, κέντρον
„pinten"), cu pinteni spiralaţi [spi­
rally-spurred; schraubenspornig ; à
éperons spirales ; csavart sarkantyúsú ;
спироцентрический]
762 SPIROCYCLICUS, SPIROCYCLUS
(gr. -, κύκλος „cerc"), spirociclic,
• aşezat pe axă în linie de spirală
fflorile la Ranunculus) [spirocyclic ;
spirozyklisch ; spirocyclique ; spirocik-
likus ; спироциклический]
763 SPIROISMUS m, spiroism, răsucirea
organului în cursul dezvoltării sale
(Morren) [spiroism; Spiroismus; spi-
roisme; spiroizmus; спироизм]
764 S PIROLOBUS, spirolobat, cu lobul
cotiledonar înfăşurat în spirală (em­
brionul la Bunias) [spirolobous ; spi-
raliggelappt ; spirolobé ; spirálisan
bekunkorodott ; спиральнодольный]
765 SPIROTROPUS (gr. -, τροπή „răsu­
cire"), spirotropic, răsucit în spirală
[spirotropous ; spirotrop ; spirotrope ;
spirálisan csavarodó ; спиротропный]
766 SPISSUS, SPISSI- (spissifolius) -^
compactus, densus, solidus
767 SPITHAMALIS, SPITHAMEUS
(gr. σπιθαμή „şchioapă"), spitamal,
de lungimea unei şchioape scurte
(cea 17,5 cm) [span-long; kleinspan­
nenlang; à longueur d'un petit empan ;
rövid arasznyi; в малую пядень ве­
личиной]
SPONGOPHYLWAt
768 SPLENDENS, SPLENDIDUS
(splendeo), lucios, lucitor [shining, glit­
tering, gleaming; glänzend, schira-
raernd; brillant, luisant; fényes^
fénylő ; блестящий] -+ fulgens, nicansy
nitens, -phanus
769 SPODIÜS, SPODO-, SPODOCHRO-
US (gr. σποδός „cenuşă", χρόα „culoa­
re"), cenuşiu, sur, culoare interrae-
diară între alb şi negru (spodocepha-^
lus, spodophyllus, spodotrichus) [ash-
grey, grey-coloured; aschgrau, asch­
farbig; gris cendré; harauszürke; пе­
пельно-серый, пепельный] —*• cinereus,,
griseus, tephreus
770 SPODOGRAMMA η (gr. -, γράμμα
„literă gravată"), spodograraă, iraa-
ginea microscopică a membranei celu­
lare mineralizate, după arderea sub­
stanţelor organice [spodogram; Spo-
dograrara ; spodograrame ; spodogram ;
сподограмма]
771 SPODOLEUCUS (gr. -, λευκός „alb"),
cenuşiu alb [greyish-white ; gräulich-
weiß; grisâtre-blanche; szürkésfehér;,
пепельно-белый]
772 SPONGIIFORMIS (gr. σπογγιά „bu­
rete", lat. forma „formă"), spongii-
forra, de forraa buretelui (miceliu ^^У
[sponge-shaped ; schwamraartig ; spon­
giforme ; szivacsszerű, spongya alakú ;,
губкообразный]
773 SPONGILLA f, SPONGIOLA Î (gr. -),.
spongiolă, extremitatea rădăcinilor şi
а radicelelor la locul perilor absorbanţi
[spongelet, spongiole ; Schwâramchen ;
spongiole ; spongiolă, szivacsocska ;;
спонгиола]
774 SPONGIOPLASMA η (gr. -, πλάσμα:
„modelare"), spongioplasmă, structu­
ra reticulară, spongioasă a citoplas-
mei, cuprinsă într-o materie fluida
hialină, după teoria reticulară, aziü
depăşită [spongioplasm ; Spongioplas­
mă ; spongioplasme ; spongioplazraa ;
спонгиоплазма]
775 SPONGIOSUS (gr. -), spongios, cw
ţesut poros, compresibil şi elastic
(perigonul fructului de Salicornia, si-
licva la Raphanus sativus) [spongioses
spongy, porous; schwammig; spon­
gieux; szivacsos; губчатый]
776 SPONGOPHYLLUM η (gr. -, φύλλον
„frunză") 1. Frunză spongioasă, avînd
parenchim de consistenţă spongioasă,
fără ţesut palisadic (la unele plante
acvatice). 2. Frunză de umbră (Cle­
ments) [spongophyll ; Spongophyll ;
spongophylle; szivacsos levél; губ­
чатый лист]
SPONSALIA
777SPONSALIA η pl, PLANTARÜM
—* anthesis, fecundatio, nuptiae plan-
tarum
778 SPONTANEUS, spontan, necultivat ; 787 SPORANGIOSORUS
саге creşte în stare sălbatică [spon­
taneous, uncultivated, wild ; wildwach­
send, unbebaut, wild; spontané,
non cultivé, sauvage; vadontermő;
спонтанный, самопроизвольный, дико­ 788 SPORANGIOSPORA
растущий] , ..
GENERATIO SPONTANEA -* abio-
genesis, generatio aequivoca*
779 SPORA f (gr. σπορά „sămînţă"),
spor, celula reproductivă asexuată
a criptogamelor, care fără proces de
fecundare poate reproduce planta 789 SPORANGIUM η (gr. - -), sporange,
nouă [spore; Spore; spore; spóra;
спора]
780 SPORADICUS {gr. σποραδικός „îm­
prăştiat"), sporadic, împrăştiat, dis­
persat; răspîndit în puţine exemplare
pe ici pe colo [sporadic, scattered,
dispersed; sporadisch, zerstreut, ver­
einzelt auftretend; sporadique, dis­ 790 -SPORICÜS, SPORIFER,
persé ; szórványos, elszórtan élő ; спо­
радический, встречающийся кое-где]
781 S PORANGI ATU S (gr. σπορά „să­
mînţă", άγγείον „vas"), sporangiat,
prevăzut cu sporangii [sporangiate ; 791 SPORIDIIFER
sporangientragend ; sporangié ; spo-
rangiumos; с спорангий] - • sporan-
giifer
782 SPORANGIDIUM η {gr. - -, -ίδιον
„mic"), sporangidie 1. Capsula la
Rryophyta {Müller). 2. Sporangele
unor Fungi (Lindley). 3. Columela 792
la Bryophyta. 4. Peretele saciform
intern al capsulei (Bryophyta) [spo-
rangidium; Sporangidium ; sporangi-
dium ; sporangidium ; спорангидиум]
783 . SPORANGIIFER (gr. - -, lat. fero 793
„a purta"), sporangifer, care poartă
sporange [sporangiferous, sporangium-
bearing; sporangientragend; sporan-
gifère; sporangiumos ; несущий спо- 794
»ангий] -+ sporangiatus
784 SPORANGIOCARPIUM η (gr. - -,
καρπός „fruct") - • ascocarpium, spo·
rocarpium
795
78f SPORANGIOLA f, SPORANGIO-
LUM η (gr. - -), sporangiolă, sporange
secundar mic, cu puţini spori (Spo- 796
rodinia) [sporangiole ; Sporangiole,
Sporenhăuschen, Sporenbehâlterchen ;
sporangiole; sporangiolă; спорангио-
ла]
786 SPORANGIOPHORUM η (gr. - -,
φορέω „а purta"), sporangiofor, su­ 797
portul sporangelui (Equisetaceae) [spo-
488
rangiophore; Sporangiophor ; sporan-
giophore ; sporangiofor, sporangium-
tartó; спорангиеносец]
m (gr. - -,
σωρός „grămadă"), sporangiosor, ser
cu sporangii (Algae) [sporangiosorus ;
Sporangiensorus ; sporangiosore ; spo-
gángiumos szórus ; кучка спорангиев]
f (gr. - -, σπορά
„sămînţă"), sporangiospor, spor endo­
gen format în sporange sferic susţi­
nut de un sporangiofor (Eumycetes)
[sporangiospore ; Sporangiospore ; spo-
rangiospore; sporangiospóra ; споран-
гиеспора]
organ în care se formează şi se dez­
voltă sporii (Cryptogamae) [sporange,
spore-case ; Sporangié, Sporenbehäl­
ter, Sporengehâuse; sporange ; sporan­
gium, spóratok, spóratartó; споран­
гий] -+ goniocystis, symplocium
-SPORUS
(gr, -), — spor, cu spori (androspori-
cus, endosporus, episporicus, micro-
sporus, echinosporus) [-sporous; -spor,
-sporisch; -spore; -spórás; -споро­
вый]
(gr. -, -ίδιον „mic",
lat. fero „a purta"), sporidiifer, саге
poartă sporidii [sporidiiferous ; spori-
dientragend ; sporidiifère ; sporidiu-
mos, sporidiumokat hordozó; спори-
диеносный]
SPORIDIIFORMIS (gr. - -, lat.
forma „formă"), sporidiiform, de for­
ma unor sporidii [sporidium-like ;
sporidienförmig ; sporidiiforme ; spori-
dium alakú; споридиевндный]
SPORIDIIGER (gr. - -, lat. gero
„a duce") —»· sporidiifer, sporidio-
phorus
SPORIDIOLUM η (gr. - -), spori-
diolă 1. Spor mic. 2. Bazidiospor
[sporidiole ; Sporidiolum ; sporidiole ;
sporidiólum; маленькая спора] —»·
basidiospora
SPORIDIOPHORUS (gr. - -, φορέω
„a purta") -* sporidiifer
SPORIDIUM η (gr. - -), sporidie
1. Spor secundar mic. 2. Bazidiospor
haploid (Uredineae). 3. Sporul pro-
miceliului. 4. Ascospor [sporidium;
Sporidie: sporidie; sporidium; спо­
ридий] —> sporula
SPORIFER, SPORIGER (gr. -, lat.
fero „a purta", gero „a duce"), spori-
4S9
fer, саге poartă spori (capsulă, tu­
bercul la Tubercularia) [sporiferous,
spore-bearing ; sporentragend ; spori-
f ère ; spórás, spórákat hordozó ; спо­
роносный] -^ sporophorus
798 SPORIFICATIO t (gr. -, lat. facio
„a face") —>• sporogenesis, sporogonia,
sporulatio
799 SPORIPARITAS t (gr. -, lat. pario
„a naşte"), sporiparitate, reproducere
prin formarea sporilor [sporiparity ;
Sporiparität, Sporenbildung; sporipa-
rité; spórás szaporodás; репродукция
спорообразованием]
800 SPOROBIONTON η (gr. -, βίος
„viaţă") —»· sporophyton, sporogona-
rium
801 SPOROBLASTUM η (gr. -, βλΛστός
„germen, mugure") -* archesporium
802 SPOROCARPIUM η (gr. -, καρπός
„fruct"), sporocarp 1. Organ ce con­
ţine şi protejează sporii (ascsL la
Ascomycetes, oogonul la Algae, spo-
rangele la Filices). 2. Induzie, sor
(Hydropteridales) [sporocarp; Sporo-
karpium, Sporenfrucht, Sporangium-
frucht, Keimfrucht; sporocarpe; spo-
rokarpium; спорокарпий] -^ diodo-
carpium
803 SPOROCHORES î pi (gr. -, χωρέω
„a se răspîndi"), sporoc(h)ore, plante
care se răspîndesc prin spori (Dan-
sereau) [sporochores ; Sporochoren ;
sporochores; sporochór -növények,
spórák útján terjedők; спорохоры]
804 SPOROCLADIUM η (gr. -, κλάδος
„ramură"), sporocladiu, ramură spo-
riferă (Algae) [sporoclade ; Sporenast,
sporentragende Ast; sporoclade, ra­
meau sporifère; sporokladium, spórás
ág ; спорокладий]
805 SPOROCONIDIUMn(gr.-, κόνιδιον
„praf") —> acrospora
806 SPOROCYSTA f, SPOROCYSTIS i proces care constituie generaţia spo-
(gr. -, κύστις „pungă"), sporocist,
veziculă care produce spori unisexuaţi
(Davis) [sporocyst; Sporozyste, Spo­
renblase ; sporocyste ; sporociszta ;
спороциста]
807 SPOROCYTIS, -IDIŞ, f (gr. -, κύτος
„cutie"),sporocit, celula mamăasporu-
lui (Goebel) [sporocyte, spore-mother-
cell; Sporozyte, Sporenmutterzelle ;
sporocyte; sporocita, spóraanyasejt;
спороцит, материнская клетка споры]
808 SPOROCYTIUM η (gr. - -), sporo-
citiu, sporange simplu, conţinînd spori
(A. Braun) [sporocytium ; Sporozy-
SPOROPHORUM
tium; sporocytium; sporocitium;cno-
роцитиум]
809 SPORODERMA n, SPORODERMIS,
-IDIŞ, f (gr. -, δέρμα „piele"), sporo-
dermă, învelişul sporului [sporoderm;
Sporenhaut ; sporoderme ; sporoderma,
spóraburok ; спородерма]
810 SPORODOCHIUM η (gr. -, δοχήϊον
„recipient"), sporodochiu, conidiofori
agregaţi în formă de periniţe (de
ex. la ciupercile saprofitej [sporodo-
chium ; Sporodochium ; sporodoque ;
sporodochium ; спородохий]
811 SPOROGAMIA f (gr. -, γάμος „căsă­
torie"), sporogamie, producerea spo­
rilor fără contopirea gameţilor [sporo-
gamy; Sporogamie; sporogamie; spo-
rogámia ; спорогамия]
812 SPOROGENESIS f (gr. -, γένεσις
„naştere"), sporogeneză, procesul de
formare a sporilor [sporogenesis, spore-
formation ; Sporogenese, Sporenbil­
dung ; sporogenese ; sporogenezis,
spóraképződés; спорогенез] —> spori-
ficatio, sporogonia
813 SPOROGENUS (gr. - -), sporogen-
care produce spori (filament ^^) [spo-
rogenous, producing spores ; sporener­
zeugend; sporogène; spóratermő, spó­
raképző ; спорогенный, производящоий
споры]
STRATUM SPOROGENUM hy-
menium
814 SPOROGONARIUM η (gr. -, γόνος
„urmaş") —>· sporobionton, sporophy­
ton
815 SPOROGONIA f (gr. - -) -^ sporoge­
nesis
816 SPOROGONIUM η (gr. - -), sporogon,
organ rezultat după fecundarea oos-
ferei din archegon prin divizarea
oului (zigotului), formîndu-se capsu­
la sau urna în care iau naştere sporii,
rofitică (Bryophyta) [sporogonium ;
Sporogon, Moosfrucht, Mooskapsel;
sporogone ; sporogonium, spóratok ;
спорогоний]
817 SPOROIDEUS (gr. -, είδος „ase­
mănare"), sporoideu, asemănător cu
sporii [spore-like ; sporenähnlich ; spo-
roîde; spóraszerű; споровидный]
818 SPOROMORPHUS (gr. -, μορφή
„formă") —»· sporoideus
819 SPOROPHORUM η (gr. -, φορός
„purtător"), sporofor 1. Corp de
fructificaţie pedicelat, formînd spori
(ex. Ceratiomyzaceae) (Lyon). 2. Tal
SPOROPHORUS 490
ramificat cu spori. 3. Placentă. 4. phyll ; Sporotrophophyll ; sporotropho-
Sporofit (Bryophyta, Pteridophyta ) phylle ; sporotrofofillum ; споротро-
[sporophore; Sporenträger; sporopho- фофилл]
re; spóratartó; спорофор]
830 SPOROZOIDIUM η (gr. -, ζωίδιον
820 SPOROPHORUS (gr. - -) — sporifer „animalcul") —> zoospora
821 SPOROPHYAS,- ADIS f, SPORO- 831 SPORULA f (gr. -), sporulă, spor
PHYDIUM η (gr. -, φυας „creştere"), mic [sporule; Sporchen, Sporule;
sporofiadă i . Sporange (Thallophyta). sporule ; sporulă ; спорула, маленькая
2. Oogon (Characeae) [sporophyas,
sporophydium ; Sporophyade, Sporen­ спора] —»· sporidium
knospe, Eiknospe; sporophyade; spo­ 832 S PO RULAT IO t (gr. -) -^ sporoge-
rofiadă ; спорофиадий] nesis, sporificatio
822 SPOROPHYLLUM η (gr. -, φύλλον 833 SPORULIFER, SPORULIGER,
„frunză"), sporofilă, frunză fertilă, SPORULIGENUS (gr. -, lat. fero,
sporiferă, pe dos cu sporangi (Pteri­ gero „a purta", gr. γεννάω „a se
dophyta) [sporophyll ; Sporophyll, Spo­ naşte"), sporulifer, care produce sau
renblatt ; sporophylle ; sporofillum, poartă sporule [sporuliferous ; spor-
spóratermő levél; спорофилл] —*• chentragend ; sporulifère ; sporulás ;
gametophyllum, sorophorum спорулоносный]
823 SPOROPHYTICUS (gr. -, φυτόν
„plantă"), sporofitic, relativ la sporo­ 834 -SPORUS (gr. -sporicus
fit [sporophytic ; sporophytisch ; spo-
roptiytique; sporofitikus ; спорофити- 835 SPUMARIUS, SPUMESCENS,
ческий] SPUMOSUS, spumescent, spumos,
asemănător cu spuma [spumescens,
GENERATIO S PO RO PH Y TIC А -^ froth-like, frothy; schaumartig, schäu­
generaţia asexualis mig; spumescent, écumeux; habszerű,
habos; пенящийся, пенистый]
824 SPOROPHYTON η (gr. - -), sporofit,
generaţia asexuată în metageneză, 836 SPURIUS, fals, aparent, cu aspect
cu 2n cromozomi, în care se produc înşelător (disepiment, spic, ramură)
sporii (Bryophyta, Pteridophyta) [spurious, false ; falsch, unecht, schein­
[sporophyle; Sporophyt; sporophyte; bar; faux; ál, hamis, látszólagos;
sporofita, ivartalan ivadék; спорофит, ложный] —*• falsus, pseudo-
бесполое поколение] -* agamobium, BACCA SPURIA ->• pseudobacca
sporobionta, syncaryophyton CALYX SPURIUS -* calyculus,
pseudocalyx
825 SPOROSOMA η (gr. -, σώμα „corp"), FRUCTUS SPURIUS -^ pseudo-
sporozom, corp de reproducere (Po- carpium
tonié) [sporosome, reproductive body; PARASITUS SPURIUS -* pseu-
Sporosom, Fortpflanzungskörper ; spo- doparasitus
rosome, corpuscule reproductif; spo- VERTICILLUS SPURIUS -^ pseu-
roszóma, szaporítótest ; споросома] doverticillus, vertícillaster*
826 SPOROSTEGIUM η (gr. -, στέγω 837 SQUALE NS, SQUALIDUS, mur­
„а acoperi"), sporostegiu, învelişul dar galben [squalid, dirty, filthy,
celular a fructificaţiei (Chara) [spo- schmutzig, schmutzigfarbig, schmu­
rostegium ; Hüllschläuche ; sporostège ; tziggelb; squalide, sale, jaune sale;
terméstakaró, termésburok ; споросте- piszkos színű, szennyes színű, szeny-
гиум] nyessárga ; грязный, грязно-желтый]
827 SPOROTAMIUM η (gr. -, ταμιείον
„depozit") -+ hypothecium 838 SQUAM-, SQUAMI-, -SQUAMUS,
SQUAMIFER, SQUAM ATU S,
828 SPOROTHECIUM η (gr. -, θήκη SQUAAMOSUS, solzos, scvamos, aco­
„cutie"), sporotecă, capsulă sporiferă perit cu scvame (squamiflorus, squa-
(Cryptogamae) [sporothecium ; Spo- mifolius, integrisquamus) [scale-, -sca­
rotheka; sporothèque; sporotéka, spó- led, squamate, scaly, squamose, squa-
ratok; споротека] miferous, bearing scales; schuppen-,
schuppig, beschuppt, schuppentra­
829 SPOROTROPHOPHYLLUM η (gr. -, gend; squami-, squameux, écailleux,
τροφή „nutriţie", φύλλον „frunză"), squamifère ; pikkely-, pikkelyes ; чеш­
sporotrofofilă, frunză asimilatoare şi уе-, чешуйчатый, чешуеносный] —»^ 1е-
sporiferă (Pteridophyta) [sporotropho- pidotus, lepido-, -lepidus*
491
839 SQUAMA f 1. Scvamă, solz. 2.
Frunză rudimentară, nepeţiolată, in­
coloră, de un verde deschis sau brunie,
protejînd diferite părţi aeriene sau
subterane ale plantelor ('antodiile la
Compositae, tulpina la Neottia, mu­
gurii la Orobanche, conurile la Abies,
Pinus, peţiolul la Ceterach, rizomii
la Athyrium, Polypodium, bulbii la
Lilium etc.) [squama, scale; Schuppe,
Blattschuppe; squame, écaille; pik­
kely, pikkelylevél ; чешуя, чешуйка —•
lepL·*
SQUAMAE NECTARIFERAE -*
nectarifer
840 SQUAMACEUS, SQUAMARIUS,
SQUAMIFORMIS, SQUAMOIDE-
US, scvamiform, solziform (perigonul
la Juglans, frunzele la Lycopodium
annotinum) [scale-like, squamiform ;
schuppenförmig, schuppenartig; squa-
miforme ; pikkelyszerű, pikkely alakú ;
чешуевидный]
841 SQUAMELLA f, scvameîă 1. Scva­
mă mică de ordin secundar. 2. Lob
al talului (Lichenes). 3. Lodiculă
(Gramineae) [squamella, lodicule ;
Schüppchen, Lodikula; squamelle, lo­
dicule ; pikkelylevélke, lepelpikkely ;
пленочка, чешуйка] —> s"iiamula
842 SQUAMELLIFER, SQUAMULA-
TUS, SQUAMULOSUS, scvamelifer,
scvamulos, prevăzut cu scvamele [squa-
melliferous, squamulate, squamulose;
schuppchentragend, kleinschuppig ;
squamellifère, squamuleux ; pikkely-
levélkés ; пленочконосный, мелкоче­
шуйчатый]
843 SQUAMELLIFORMIS, SQUAMULI-
FORMIS, scvamuliform, cu scvame
mici [squamuliform, squamella-like ;
schuppchenförmig ; squamelliforme,
squamuliforme; pikkelylevélke alakú;
пленочковидный, чешуйкообразш>1й]
844 SQUAMODIUM η, scvamodiu, trans­
formarea organelor foliare în frunze
solzoase (Worsdell) [squamody; Squa-
modium; squamodie; szkvámodiúm;
сквамодий]
845 SQUAMULA f -^ squamella
846 SQUARROSUS, scvaros, rigid şi larg
etalat în toate direcţiile ^tulpina la
Cichorium intybus, inflorescenţa la
Crambe maritima) [squarrose, squar-
rous; sparrig; squarreux; terpedteu
elágazó ; оттопыренный]
847 SQUARRULOSUS, scvarulos, puţin
scvaros [squarrulose; etwas sparrig;
squarruleux; kissé terpedten álló;
несколько оттопыренный]
STAMINALIS
848 STABILIS, stabil, fixat, neschim­
bător (solum arenarium stabile, pă-
mînt nisipos fixat) [stable, steadfast ;
feststehend, dauerhaft, bestandig;
stable, fixé ; állandósult ; стабильный,
неподвижный]
849 STABILOPLASTA η pl (lat. -, gr.
πλαστός „modelat"), stabiloplasle,
elaioplaste colorate, cu poziţie şi
număr constant (Mereskowsky) [sta-
biloplasts ; Stabiloplasten ; stabiloplas-
tes ; stabiloplasztiszok ; стабилопласты]
850 STACHY, STACHYDI-, STA-
CHYO-, -STACHYS, -STACHYUS
(gr. στάχυς „spic"), cu spice, referi­
tor la spice (stachydifolius, stachyo-
phorus, acrostachys, chrysostachys, chlo-
rostachyus, microstachys ) [spicate,
spike- ; -ährig, ăhren- ; épié, à épies ;
-füzérü, füzéres-, kalászos; колосо-,
-колосый] —>· spicatus, spici-
851 STACHYS (-YOS) m (gr. -) ->
spica
852 STADIUM η -^ phasis
853 STAGNALIS, STAGNATILIS,
STAGNICOLUS, STAGNINUS,
STAGNARIUS, stagnál, care creşte
în apele stătătoare, în bălţi, eleşteie,
mocirle (Callitriche stagnalis) [stag­
nai, growing in marshes; teichwach­
send, sumpfwachsend; des étangs,
croissant dans les marais; állóvízi,
mocsári ; прудовый, прудовой]
854 STAGNANS (stagno), stagnant, stă­
tător (in aquis stagnantibus, în apele
stătătoare) [stagnant, standing; ste­
hend; bleibend; stagnant; álló, meg­
maradó; стоячий] —»· stans
855 STAGNOPLANCTON η (lat. stag-
num „mlaştină", gr. πλαγκτός „rătă­
citor"), stagnoplancton, planctonul
apelor stătătoare (Ivanoff) [stagno-
plankton ; Stagnoplankton; stagno­
plancton; állóvizek planktonja; ста-
гнопланктон]
85G STAGNUM η 1. Apă stălăloare.
2. Mlaştină. 3. Lac. 4. Mocirlă [marsh,
swamp, pond, pool; Sumpf, Teich;
étang, marais; állóvíz, tó, mocsár;
пруд]
857 STAMEN (-INIS) η (gr. στήμων
„fir"), stamina, organ al florii, format
din filament, anteră şi conectiv, to­
talitatea lor constituind androceul
(Phanerogamae) [stamen; Staubblatt,
Staubgefäß ; etamine ; porzó, por­
zólevél; тычинка]
858 STAMINALIS, STAMINEALIS,
STAMINEUS, staminal, care apar-
STAMINATUS
ţine staminelor (epistaminalis, pau-
cistamineus) [staminal, stamineal ; sta-
minal; staminaire; porzóra vonat­
kozó; относящийся к тычинкам] —»
-síemon
859 STAMINATUS, STAMINIFER,
STAMINJGER, staminat, prevăzut
cu staminé; care poartă staminé,
staminifer [staminate, staminiferous,
stamen-bearing ; staubgef äßtragend ;
étaminé, staminifère; porzós, porzót
hordozó ; тычиночный, тычйнконос-
ный] —>^ andro-, mas
860 STAMINIFORMIS, staminiform, de
forma staminelor [stamen-like; staub­
blattförmig, staubgefäßförmig; sta-
miniforme; porzó alakú; тычинко-
образный]
861 STAMINODIUM η (gr. -, είδος
„asemănare"), staminodie 1. Trans­
formarea organelor florale în sta­
miné. 2. Stamina sterilă, rudiment de
stamina sau stamina modificată pen­
tru alte funcţii fiziologice [staminode,
staminody; Staminodie, Staubgefäß­
rudiment, Nebenstaubgefäß, Nebenfa­
den ; staminode ; álporzó, meddoporzó,
satnya porzó, álhím, porzócsökevény;
стаминодий, недоразвившаяся тычин­
ка] —»^ parastamen, stamen sterile
862 STAMINOSUS, cu numeroase sta­
miné [staminose ; staubblattreich ; sta-
mineux; sokporzójú; многотычиноч­
ный]
863 STAMINULA i -^ staminodium
864 S TAN S (sto) -» stagnans
865 STASIGENESIS f (gr. στάσις „sta­
ţionare", γένεσις „naştere"), stasige-
neză, stabilizarea şi persistenţa ti­
purilor, precum şi modul lor de orga­
nizare în cursul procesului evolutiv
începînd de la specie şi pînă la filum
(Huxley) [stasigenesis ; Stasigenese ;
stasigenese ; stasigenezis ; стасигенез]
866 STASIMORPHIA f (gr. -, μορφή
„formă"), stasimorfie, oprirea dezvol­
tării unui organ în faza iniţială a
acestuia, cauzînd schimbarea formei
sale normale [stasimorphy ; Stasimor-
phie ; stasimorphie ; staszimorf ia ; ста-
зиморфия] —»· stesomia
867 STASIS f (gr. -), stază, întîrziere
în creşterea în lungime a unui organ
(Czapek) [stasis; Stasis; stase; stá-
zis; стаз]
868 STASOPHILUS (gr. -, φιλέω „а
iubi"), stasofil, care creşte în ape
stagnante [stasophilous ; stasophil ;
492
stasophile; állóvizet kedvelő; стазо-
фильный]
869 STASOPHYTA η pl (gr.-, φυτόν
„plantă"), stasofile, plante din apele
stagnante (Clements) [stasophyta, stag­
nant water-plants ; Stasophyten ;
stasophytes; stazofitâk, állóvizek nö­
vényei; стазофиты]
870 STATENCHYMA η (gr. στατός „sta­
ţionar", Εγχυμα „umplutură"), sta-
tenchim, ţesut format din statocişti
[statenchyma ; Statenchym ; staten-
chyme; statenchima; статенхима]
871 STATHMOKINESIS f (gr. σταθμός
„oprire", κίνησις „mişcare"), stat-
mocineză, oprirea procesului de mitoză
sau de meioză sub influenţa unor
substanţe chimice (Dustin) [stathmo-
kinesis ; Stathmokinesis ; stathmoki-
nèse; statmokinézis ; статмокинез]
872 STATICUS (gr. στατικός „opritor"),
static, stabil; aflat în stare de repaus
sau care produce această stare (ailo-
staticus, bacteriostaticus, epistaticuSy
hypostaticus) [static; statisch; stati­
que; statikus, nyugvó; статический]
873 ST AT IO f, staţiune, loc de creştere,
sub aspect ecologic [station; Stand­
ort; Station; termőhely, előfordulási
körülmények; стация] -^ habitatio,
habitat
874 STATISTICUS, statistic (secundum
methodum statisticam, după metoda
statistică) [statistic; statistisch; sta­
tistique; statisztikai; статистический]
875 STATOCRATUS (gr. στατός „sta­
ţionar", κράτος „forţă"), statocrat,
care trăieşte în condiţii ecologice
stabile (organism r^) (L. Post) [sta-
tocratic ; statokrat; statocrate; sta-
tokrátikus ; статократный]
876 STATOCYSTES f pl (gr. -, κύστις
„cavitate"), statocişti, celule sensi­
tive speciale pentru perceperea exci­
taţiilor gravitaţionale [Haberlandt}
[statocysts; Statozysten; statocystes;
statociszták ; статоцисты]
877 STATOLITHES m pl (gr. -, λίθος
„piatră"), statoliţi, grăuncioare mobile
de amidon care sub acţiunea greutăţii
lor influenţează direcţia creşterii unor
organe (Haberlandt) [statolithes ;
Statolithen, bewegliche Stärkekörner,
Gehörsteinchen ; statolithes ; statoli-
tok, mozgó keményitőszemcsék ; ста-
толиты]
878 STATOPLASTA η pl (gr. -, πλαστός
„modelat"), statoplaste, grăuncioare
mobile de amidon [statoplasts ; Sta-
498
toplasten ; statoplastes ; statoplaszti-
szok; статоиласты]
879 STATOSPORA f (gr.-, σπορά „să-
mînţă"), statospor, spor de rezistenţă
[resting-spore; Dauerspore; spore de
conservation ; kitartó spóra ; покоя­
щаяся спора]
880 STATUS (-US) m, stare, stadiu
(statu fertili, în stadiul fertil; statu
maturo, în stare matură; statu mobili,
în stare de mobilitate; statu quies-
centi, în stare de repaus) [state; Zu­
stand; état; állapot; состояние] —•
stadium
881 STAURACANTHUS (gr. σταυρός
„încrucişare", [ακανθα %,spin"), cu
spini încrucişaţi [crosswise-thorned ;
kreuzstachelig, kreuzdornig; à épines
en croix; keresztben álló tövisű;
крестошиповатый ]
882 STAUROCONIDIUM η (gr.-, κόνι-
διον „praf"), stauroconidie, conidie
cruciformă (Fungi imperfecţi) [stau-
roconidium ; Staurokonidium ; stau­
roconidie; staurokonidium ; ставроко-
нидия]
883 STAU RODES, STAUROIDEUS (gr.
-, είδος „asemănare") —»· cruciformis
884 STAUROGAMIA f (gr. -, γάμος
„căsătorie"), staurogamie, polenizare
încrucişată [cross-fertilization ; Kreuz­
bestäubung ; pollinisation croissée ;
kölcsönös megporzás ; перекрёстное
опыление] —»• xenogamia
885 STAUROPHYLLUM η (gr. σταυρός
„palisadă", φύλλον „frunză"), stauro-
filă, frunză formată din celule palisa-
dice (Clements) [staurophyll ; Stauro-
phyll ; staurophylle ; staurofillum ; став-
рофилл]
886 STAUROS (-1) m (gr.-), stauros,
proeminenţa centrală mai mare a
valvelor (Diatomeae) [stauros; Stau­
ros ; stauros ; stauroşz ; ставрос]
887 STA UROSOMA η (gr. -, σώμα „corp")
—+ tétras
888 STEGMATA η pl (gr. στέγω „a aco­
peri"), Stegmate, celule lenticulare
periferice din fasciculele conducătoare
ale unor Pteridophyta, cu incluziuni
calcaroase (Mettenius) [stegmata, co-
vering-plate ; Stegmaten, Deckzel-
len; stegmates; sztegmaták, takaró­
sejtek ; стегмата]
889 STEGO; -STEGIUS (gr.-), acoperit
(cystostegius, chalcostegius, heteroste-
gius) [covered; -deckig, bedeckt-;
couvert; fedett, takart; покрыто-,
-STEMON
-покрытый] —• chlamydo-, índutus,
tectus, vestitus
890 STEGOCARPICUS (gr. -, καρπός
„fruct"), stegocarpic, cu fructe oper-
culate ^capsule la Bryophyta) [ste­
gocarpic ; deckfrûchtig ; stegocarpique ;
kupakos termésű, fedett termésű;
покрытоплодный]
891 STEIRONOTHIA ΐ (gr. στείρος
„steril", νόθος „hibridic"), steironotie,
sterilitate absoluta la hibrizi (Poll
şi Tiefensee) [steironothy ; Steirono-
thie, unbedingte Sterilität; steirono-
thie, stérilité absolue; teljes med­
dőség; стейронотия, совершенние бес­
плодие]
892 STELARIS (gr. στήλη „coloană"),
stelar, care aparţine stelei [stelar;
stelar; stelaire; sztélére vonatkozó;
стелярный]
893 STELE (-ES) ΐ, (gr.-), stei, cilin­
drul central a rădăcinii şi tulpinii
[stele, axial cylinder; Stele, Säule,
Zentralzylinder; stèle, cylindre cen-
tral; sztélé, központi henger; стела,
стеле, центральный цилиндр]
894 STELIDIUM η (gr. -, -ίδιον „mic")
—• podetium
895 STELLARIS, STELLATI-, STEL·
LATO-, STELLATUS, STELLI-,
STELLIFER, stelat, dispus în formă
de stea (stellatiflorus, stellato-pilosus,
stellinervis ) [starry, stellate, star-
shaped, star-; sternförmig, sternar­
tig, stern- ; étoile ; csillagos, csillagsze­
rű, csillag-; звездчатый, звездовид-
ный, звездчато-] —>^ astero- *
896 STELLIFORMIS -^ stellaris
897 STELLULA î, steluţă, verticil de
frunze mici (Bryophyta) [stellula,
small rosette; Sternchen, kleine Ro­
sette; stellule, petite rosette; csil-
lagocska, kis rozetta; звездочка, po-
зеточка]
898 STELLULATUS, stelulat, cu organe
mici dispuse stelat (bractei, peri)
[stellulate; kleinsternig; stellule; csil-
lagocskás ; мелкозвездчатый]
899 STELOLEMMA η (gr. στήλη „coloa­
nă", λέμμα „înveliş"), stelolemă, ţesu­
turile care acoperă cilindrul central
(Strasburger) [stelolemma; Stelolem-
me; stelolèmme; sztelolemma; сте-
лолемма]
900 -STEMON, -STEMONEUS, -STE-
MONIUS, -STEMONUS, -STE-
MUS (gr. στήμων „fir") (microste-
mon, allagostemOneus, adenostemoneus,
epistemonius, polystemonus, eriostemus)
STEN
—> staminalis, staminatus, -andricus
901 STEN-, STENO- (gr. στενός „în-
gust"), îngust, restrîns (stenantherus,
stenocephalus, stenogynus, stenor-
rhizus) [narrow-; schmal-; étroit;
keskeny- ; узко-] -»^ angust-, angusti-,
angustus
902 STENANTHUS (gr. -, ανθός „floa­
re"), cu flori înguste [narrow-flowered;
schmalblütig; à fleurs étroites; kes-
keny virágú ; узкоцветный]
903 STENOBATHICUS (gr. -, βαθύς
„adîncime"), stenobatic, cu adapta­
bilitate redusă faţă de zonele de
adîncimi (ex. planctonr^) (Zernov) [ste-
nobathic; stcnobathisch ; sténobathi-
que; sztenobatikus ; стенобатный]
904 STENOBOT RY S, STENOBOT RY-
US (gr. -, βότρυς „ciorchină"), cu
raceme înguste [stenobotryous ; schmal-
traubig; à grappe étroite; kes­
keny fürtű; узкокистевой]
905 STENOBULBUS (gr.-, lat. bulbus
„bulb"), cu bulb îngust [stenobulbous;
schmalzwiebelig; à bulbe étroit;
keskeny gumójú; узколуковичный]
906 STENOCARPUS (gr. -, καρπός
„fruct"), cu fructe înguste [steno-
carpous, narrow-fruited ; schmalfrüch-
tig; à fruits étroits; keskeny ter­
mésű; узкоплодный]
907 STENOCHORIA f (gr. -, χωρέω „a
se răspîndi"), stenoc(h)orie, răspîndire
geografică limitată la un areal mic
(Dianthus callizonus) [stenochory ;
Stenochorie ; sténochorie ; sztenochó-
ria; стенохория]
9C8 STENOCHORUS ( g r . - ) , stenochor,
cu areal de răspîndire restrîns (spe­
cie^) [stenochorie; engverbreitet;
sténochore; sztenochor, szűk elter-
jedésű ; стенохорный] —*• stenoecicus
909 STENOCLADUS (gr.-, κλάδος „ra­
mură"), cu ramuri înguste [stenocla-
dous; schmalzweigig, schmalăstig; à
rameaux étroits; keskeny ágú; уз­
коветвистый]
910 STENOCOENICUS (gr. -, κοινός
„în comun"), stenocenic, care creşte
într-un biotop restrîns (specie '•^ )
[stenocoenic ; stenozönisch ; sténocé-
nique ; sztenocönikus ; стеноценичес-
кий]
911 STENOCOENOSIS f ( g r . - ) , steno-
cenoză, cenoză cu areal de distribu­
ţie limitat (Gams) [stenocoenose ;
Stenozönose; sténocénose; sztenocö-
nózis; стеноценоз]
4»4
912 STENOCYSTIS, -IDIŞ, f (gr. -, κύστις
„cavitate"), stenocist, celulă axilară în-
tîlnită în frunzele unor muşchi (Mo-
rin) [stenocyst; Stenozyst; sténocy-
ste; sztenociszta ; стеноцист]
913 STENODONTVS (gr. -, οδούς, οδό­
ντος „dinte") —> angustidentatus
914 STENOOECICUS (gr.-, οίκος „lo­
cuinţă"), stenoecic, cu adaptabilitate
ecologică îngustă (Zernov) [stenoecic;
stenözisch ; sténoécique ; sztenőci-
kus; стеноэцический] -+ stenochorus
915 STENOGONUS (gr. -, γώνιος „un­
ghiular, muchiat"), cu muchie îngustă
[narrow-angled; schmalkantig; à an­
gles étroits; keskeny élű, keskeny
szegletű; узкоугольный]
916 STENOHALINUS (gr. -, αλινος
„salin"), stenohalin, cu adaptabilitate
redusă faţă de condiţiile de salinitate
(Algae) [stenohaline; stenohalin; sté-
nohaline ; sztenohalin ; стеногалинный]
917 STENOHYDRICUS (gr. -, 6δωρ,
ύδατος „apă"), stenohidric, cu limite
minimale în suportarea variaţiilor în
conţinutul de apă (specie) [steno-
hydric ; stenohydrisch ; sténohydrique ;
sztenohidrikus ; стеногидрический]
918 STENOHYGRICUS (gr. -, υγρός
„umezeală"), stenohigric, cu adaptabi­
litate redusa faţă de variaţiile con­
diţiilor de umiditate (specie) [steno-
hy'gric; stenohygrisch ; sténohygrique ;
sztenohigrikus ; стеногигрический]
919 STENOLOMUS (gr. -, λ&μα „margi­
ne"), cu marginea îngustă (frunză)
[narrow-margined ; schmalsaumig ; à
bordure étroite; keskeny szélű; уз-
коотороченный]
920 STENOMORPHICUS (gr.-, μορφή
„formă"), stenomorf, cu înfăţişare mai
mică decît la forma tipică [dwarfed,
stenomorphic; kleingestaltig ; sténo-
morphe; kis alakú; карликовый]
921 STENOPETALUS (gr. -, πέταλον
„petală"), cu petala îngustă [narrow-
petaled; schmalkronblättrig; à péta­
les étroits; keskeny szirmú; узколе-
пестный]
922 STENOPHAGUS (gr.-, φαγέω „а
mînca") -+ oligophagus
923 STENOPHOTICVS (gr. -, φώς, φωτός
„lumină"), stenofotic, cu adaptabili­
tate redusă faţă de variaţiile de lu­
mină (Algae) [stenophotic ; stenopho-
tisch; sténophotique ; szteaofotikus;
стенофотический]
495
924 STENOPHYLLUS (gp. -, φύλλον
„frunză"), cu frunze înguste [narrow-
leaved; schmalblättrig; à feuilles
étroites; keskeny levelű; узколист­
ный]
925 STENOPLASTICITASÍ (gr. -, πλασ­
τός „modelat"), stenoplasticitate, ca­
pacitate limitată în suportarea varia­
ţiilor unora dintre factorii ecologici
(Zernov) [stenoplasticity ; Stenoplas-
tizităt ; sténoplasticité ; sztenoplasz-
ticitás ; стенопластичность]
926 STENOPTERUS (gr. -, πτερόν
„aripă"), cu aripi înguste [narrow-
winged; schmalfliigelig ; à ailes étroi­
tes; keskeny szárnyú; узкокрылый]
927 STENOSEPALUS (gr.-, lat. sepa-
lum „sepală"), cu sepalele înguste
[narrow-sepaled ; schmalkelchblăttrig ;
à sépales étroites; keskeny sziromle­
velű ; узкочашелистиковый]
928 STENOSIS f (gr.-), stenoză 1.
îngustare. 2. Formarea celulelor prin
îngustarea pereţilor celulari [stenosis;
Stenosis, Verengung; sténose, res­
serrement; sztenózis, összeszűkülés;
стеноз, сужение]
929 STENOSPERMOCARPIA f (gr. -,
σπέρμα „sămînţă, καρπός „fruct"),
stenospermocarpie, degenerarea ovu­
lelor după fertilizare, fructele formate
fiind parţial sau complet lipsite de
seminţe (Stout) [stenospermocarpy ;
Stenospermokarpie ; stenospermocar­
pie ; sztenospermokárpia ; стеноспер-
мокарпия]
930 STENOSPERMUS (gr. - ) , cu semin­
ţele înguste [narrow-seeded ; schmal-
samig; à graines étroites; keskeny
magvú ; узкосемянный]
931 STENOSTACHYS, STENOSTA­
CH YUS (gr. -, στάχυς „spic"), cu
spicele înguste [narrow-spiked ; schmal-
ährig; sténostachyé ; vékony ka-
lászú ; узкоколосый]
932 STENOSYNUSICUS (gr. -, συνουσία
„reunire"), stenosinuzic, cu fideli­
tate restrînsă la anumite fitocenoze
(Gams) [stenosynusic ; stenosynusisch ;
sténosynusique ; sztenoszinuzikus ;
стеносинузически й]
933 STENOTHERMICÜS (gr. -, θέρμη
„căldură"), stenotermic, cu adapta­
bilitate slabă la variaţiile de tempe­
ratură şi avizat la temperatură uni­
formă (Oscillatoria rubescens) [ste-
nothermic ; stenothermisch ; sténother-
mique ; sztenotermikus ; стенотерм-
ный]
STERCORATUS
934 STENOTOPIA f (gr. -, τόπος „loc"),
stenotopie, adaptabilitate îngustă faţă'
de variatele condiţii ecologice [steno-
topy; Stenotopie; stenotopie; szte-
notópia; стенотопия]
935 STENOTOPICUS (gr. - ) , stenoto­
pie, cu viaţa strîns limitată la anumi­
te condiţii ecologice sau numai la
unele plante gazde [stenotopie; ste-
notopisch ; sténotopique ; sztenotópi-
kus ; стенотопный]
936 STENOTROPICUS (gr. -, τρόπος
„atitudine"), stenotropie, cu posibi­
lităţi limitate de adaptare la variate
condiţii (Solms) [stenotropie; steno-
tropisch ; sténotrope ; sztenotróp ;
стенотропный]
937 STENOXYBIONTA η pl (gr. -, οξύς
„ascuţit", βίος „viaţă"), stenoxibion-
ţi, organisme care suportă numai
mici schimbări în cantitatea de oxigen
din mediul lor de viaţă [stenoxybionta ;
Stenoxybionten ; sténoxybiontes ; szte-
noxibionták ; стеноксибнонты]
938 STEPHANO; -STEPHANUS,
-STEPHUS, STEPHO- (gr. στέφανος
„coroană"), coronant, dispus în ver­
ticil în formă de coroană (brachyste-
phanus, acanthostephus, stephocarpus)
[crowning, crown-; bekränzt-, krö­
nend; couronné; koronás; корон-
чато-, корончатый] —• coronnns
939 STEPHANOCARPUS (gr. -, καρπό5
„fruct"), cu fructe dispuse în formă
de coroană [stephanocarpous ; kranz-
früchtig; stéphanocarpe ; koronás ter­
mésű ; венцеплодный]
940 STEPHANODOPHYTA η pl (gr.
-, φυτόν „plantă"), stefanodofite,
plante cu achene inferioare (Com-
positae) [stephanodophytes ; Stepha-
nodophyten ; stephanodophytes ; ste-
fanodofiták ; стефанодофиты]
941 STEP PA f, stepă, întindere aridă din
regiunea de cîmpie, cu ierburi xero-
file, fără A'^^egetaţie lemnoasă (Schim-
per) [steppe, pampas ; Steppe ; steppe ;
sztyepp, puszta ; степь]
942 STERCOPHILUS, STERCORARI-
US (lat. stercus „excrement", gr.
φιλέω „a iubi"), stercofil, care creşte
pe excremente [stercophilous, growing
on dung; kotwachsend, dungliebend,
mistwachsend ; stercophile ; trágyán
élő; навозный]
943 STERCORATUS, gunoit (in locis
stercoratis, pe locuri gunoite) [dunged ;
gedüngt, mistig; fumé, engraissé;
trágyázott ; унавоженный]
s TEREI DAE
944 STEREIDAE f pi (gr. στερεός „tare"),
stereide, celule cu pereţii îngroşaţi,
constituind stereomul [stereids; Ste-
reiden; stéréides; sztereidák, szilárdi-
tósejtek; стереиды]
945 STEREOCYTIS,'lOmî (gr.-, κύτις
„cutie") -* stereidae
946 STEREOKINESIS f (gr. -, κίνησις
„mişcare") -^ thigmotaxis
947 STEREOMA η (gr. στερέωμα „sche­
let"), stereom, ţesut de susţinere;
ţesut mecanic format din stereide
(Schwendener) [stereome, strengthe­
ning tissue; Stereome, Skelettgewe-
be, mechanische Gewebe, Festigungs­
gewebe; stéréome, tissu de soutien;
sztereoma, szilárdító szövet ; стереом,
механическая ткань]
948 STEREOPHYLLUS (gr. στερεός
„tare", φύλλον „frunză"), cu frunze
tari [stereophyllous ; steifblâttrig,
hartblâttrig ; stéréophylle ; kemény
levelű ; жестколистный] ~* rigidifolius,
sclerophyllus
949 STEREOPLASMA η (gr.-, πλάσμα
„modelare"), stereoplasmă, partea so­
lidă a citoplasmei (Naegeli) [stereo-
plasm ; Stereoplasma ; stéréoplasme ;
stereoplazma ; стереоплазма]
950 STEREOPUS (gr. -, πους, ποδός
„picior"), cu suportul tare [hard-
stalked; steifstengelig ; stéréope; ke­
mény tönkű; жёстконожковый]
951 STEREOSPERMUS (gr.-, σπέρμα
„sămînţă"), cu seminţe tari [hard-see­
ded ; hartsamig ; à ' graines dures ;
kemény magvú; жёсткосемянный]
952 STEREOTACTISMUS m (gr. -, τακ­
τικός „de orînduire") -+ thigmotaxis
953 STEREOTAXIS f (gr. -, τάξις
„ordine") - • thigmotaxis
954 STEREOTROPISMUS m (gr. -,
τροπή „răsucire") —* thigmotropismus
955 STERIGMA η, STERIGMUM η (gr.
στήριγμα „suport"), sterigmă, supor­
tul condiniosporilor sau a basidios-
porilor [sterigmă; Sterigmă; stérigme,
stérigmate ; szterigma, spóranyél ;
стеригма, споронос] -^ trichidium
956 STERILIS, steril 1. Nefertil, nepro­
ducător de fructe. 2. Neproducător
de spori (miceliu ^^J [sterile, infer­
tile, barren, fruitless; steril, unfrucht­
bar, fruchtlos, keimfrei; stérile, in­
fertile; meddő, terméketlen, nem
sporatermő; стерильный, бесплодный]
STAMEN STERILE-* staminodium*
496
957 STERILISATIO f, sterilizare, dis­
trugerea microorganismelor dintr-un
substrat [sterilization; Sterilisierung,
Entkeimung ; stérilisation ; sterih-
zálás, csírátlanítás; стерилизация]
958 STERILITÁS f, sterilitate 1. In­
capacitatea de a produce spori sau
seminţe germinabile. 2. Lipsa microor­
ganismelor dintr-un mediu sterilizat
[sterility ; Sterilität, Unfruchtbar­
keit; stérilité; meddőség, magtalan­
ság, csirátlanság ; стерильность, бес­
плодие]
959 STERNOTRIRALIS, STERNOTRI-
RUS (gr. στέρνον „piept", τρίβω „а
freca"), sternotrib, cu antera dispusă
astfel, încît transmiterea polenului
are loc prin intermediul părţii ven­
trale a insectei polenizatoare (Del-
phino) [sternotribal, sternotribe; ster­
notrib; sternotribe; szternotrib, hasi
oldalhoz tapadó ; стернотрибный]
960 STERNUTATORIUS, strănutător,
care provoacă strănutare [sneeze-
causing; niessenerregend ; sternuta-
toire; tüsszentést okozó; чиховызыва-
ющий] -* ptarmicus
961 STERROPHILUS (gr. στερρός „as­
pru, solid", φιλέω „a iubi"), steroíil,
care creşte în mlaştină [moor-loving;
sumpfliebend, sumpfbewohnend; ster-
rophile, croissant dans Ies marécages;
mocsárban élő; стеррофильный]
52 STERROPHYTA η pl (gr.-, φυτόν
„plantă"), sterofite, plante de mlaş­
tini (Clements) [moor plants; Sumpf­
pflanzen ; plantes des marécages ; mo­
csári пол'епуек; болотные растения,
стеррофиты]
963 STESOMIA f, STESOMORPHIA f
(gr. ίστημι „a opri", μορφή „formă") ->
stasimorphia
964 STICHIDIUM η (gr. στιχίδιον „şir
mic"), stihidie, ramificaţie specială
a talului purtînd tetrasporangi (Rho-
dophyceae) [stichidium ; Stichidie ;
stichidium ; sztichidium ; стихидий]
—» carpoclonium
965 SŢICHO-, -STICHUS (gr. στίχος
„şir, rînd") (distichus, anisostichus, po-
lystichus) —>• -farius, -seriatus
966 STICHORASIDIUM η (gr. -, βύ-
σιδιον „picioruş"), stichobazidie, bazi-
die cu fusurile nucleare paralele cu
axa longitudinală a bazidiei (Gaste-
romycetes) [stichobasidium ; Sticho-
basidie ; stichobaside ; sztichobazi-
dium ; стихобазидия]
967 STICHOCARPICUS, S TI СНОСA R-
PUS (gr. -, καρπός „fruct"), stiho-
497 STIPIFER
carpic, cu fructe dispuse în spirală 976 STIGMA TOPHORUM η (gr. -, φορέ»
[stichocarpous ; stichokarpisch ; sti- ,,a purta"), stigmatofor, partea ter­
chocarpe ; sztichokarpikus ; стихока- minală а stilului саге poartă stigma­
ршп>1й] tele (Compositae) [stigmatophorum ·
Narbentrăger ; stigmatophore ; bibe­
968 STICTO-, -STICTUS (gr. στικτός tartó; стигматофор]
„punctat"), punctat, puncticulat,
pătat (stictocarpus, stictopetalus, chry- 977 STIGMATOPHORUS (gr.--) ->
sostictus, polystictus) [punctate, punc­ stigmatifer
tured, spotted, dotted; punktiert,
gefleckt, gezeichnet ; ponctué, tacheté ; 978 STIGMATOSTEGIUM η (gr. -,
pontozott, pettyes; изпещренно-, то­ στέγω „a acoperi"), stigmatostegiu,
чечный] —• punctatus, maculatus tegumentul stigmatului [stigmatoste-
gium, stigma-covering; Narbendecke;
969 STICTOPHYLLUS (gr. -, φύλλον stigmatostège ; bibetakaró ; стигма-
„frunză"), cu frunze punctate [punc­ тостегиум]
tate-leaved ; punktiertblättrig ; à feuil­
les ponctuées; pontozott levelű; 979 STIGMATOSUS, STIGMOSUS, stig­
изпещреннолистны й] matos, cu stigmate numeroase sau
mari [stigmatose; reichnarbig, gross­
970 STIGMA η (gr. στίγμα, στίγματος narbig; stigmateux; sokbibéjű; мно-
„punct, înţepătură"), stigmat 1. Par­ горыльцевый] —>• polystigmaticus
tea superioară a ovarului (Tulipa)
sau a stilului, adesea lipicioasă, sim­ 980 -STIGMUS (argyrostigmus, micro-
plă sau ramificată (Amica), foliacée stigmus) —* -maculatus, -stigmaticus
(Iris), papiloasă (Festuca), asper- 981 STILBOCARPUS (gr. στιλβός „lu­
giliformă (Panicum) etc., recepţio- citor", καρπός „fruct") -+ lamprocarpus
nînd polenul. 2. Pată colorată pe
organe ^zoosporii la Ectocarpus, ante- 982 STIMULANS, STIMULOSUS, ar­
ridiile la Fucus) [stigma, coloured zător, iritant (perii la Urtica) [bur­
spot ; Narbe ; stigmate, tache oculaire ; ning, stinging; brennend, nesselnd;
bibe, szemfoltocska; стигма, рыльце, ardent, irritant; égető; жгущий}
глазок] —» urens
971 STIGMATICUS, stigmatic, care 983 STIMULUS m -^ pilus urticans
aparţine stigmatului (secreţie r^) 984 STIPATUS, strîns, îndesuit [sti-
[stigmatic; stigmatisch; stigmatique; pate, crowded, surrounded; gedrängt;
bibére vonatkozó; рыльцевый] serré, touffu; szoros; скученный, вы­
972 STIGMATIFER, stigmatifer, care полненный]
poartă stigmate [stigmatiferous, stig- 985 STIPELLA f, STIPELLUM η,
ma-bearing; benarbt, narbentragend; STIPELLUS m, stipelă, formaţiune
stigmatifère; bibés, bibét hordozó; scvamiformă la baza frunzelor penate,
рыльценосный] —• stigmatophorus de obicei cîte două, avînd culoare,
formă şi funcţii deosebite de acestea
973 STIGMATIFORMIS, STIGMATOI- (Thalictrum, Phaseolus) [stipel; Sti-
DEUS (gr. -, είδος „asemănare"), pelle. Nebenblättchen; stipelle; pál-
stigmatiform [stigma-shaped; narben- hácska; прнлистничек]
förmig; stigmatiforme ; bibeszerű, bibe
alakú ; рыльцевидный] 986 STIPELLATUS, stipelat, prevăzuţi
cu stipele [stipellate; nebenblătt-
974 STIGMATOMYCOSIS f (gr. -, μύκη chen tragend; stipelle; pálhácskás:
„ciupercă"), stigmatomicoză, boala с прилистнинками]
unor fructe cauzata de înţepăturile
unor dăunători animali [stigmatomy- 987 STIPES m, -ITIS, stip 1. Picioru
cosis; Stigmatomykose ; stigmatomy- ciupercii (Agaricus). 2. Suportul
cose ; sztigmatomikózis ; стигматоми- unui organ al plantei, în general. 3.
коз] Tulpină neramificată avînd la vîrf α
coroană de frunze (Palmae). 4. Su­
portul frunzei (Pteridophyta) [stipe»
975 STIGMATONOMIUM η (gr.-, νομός stalk, stock, support, trunk; Stamm,
„păşunat"), stigmatonomiu, cavităţi în Stock, Strunk; stipe, pied, tronc de
formă de pete cauzate prin roadere Palmiers, pied de champignon; tönk»
de larvele unor insecte în părţile gombatönk, pálmaszár, nyél (álta­
parenchimatice ale plantelor [stigma- lában) ; ножка, пенек гриба]
tonomium ; Platzmine ; stigmatono-
mium ; sztigmatonómium ; стигмато- 988 STIPIFER, STIPITATUS, stipi-
номиум] tat, purtat de un suport sau de un
STJPITIFORMIS
picioruş (ovar, papus) [stipitate, stal­
ked; gestielt; stipité; nyéléit; снаб­
женный, ножкой]
989 STIPITIFORMIS, stipitiform, de
forma unui stip [stipe-shaped; stiel-
förmig ; stipitiforme ; nyél alakú, tönk­
szerű ; ножковидный]
990 STIPULA f, stipul, apendice folia-
ceu, uneori vaginiform, aflat mai
ales la locul de inserţie a frunzei pe
tulpină (Rosa, Vicia) [stipule ; Blatt­
ansatz, Nebenblatt, Afterblatt;
stipule; pálhalevél, melléklevél; при­
листник]
991 STIPULACEUS -^ stipuliformis
992 STIPULANEUS, stipulaneu, rezul­
tat din transformarea unui stipul
[stipulaneous ; nebenblattvertretend ;
stipulané; pálha eredetű; замеща­
ющий прилистник]
SPINA STIPULANEA -^ spina*
993 STIPULATUS, STIPULIFER,
-STIP и LUS, stipulat, prevăzut cu
stipuli (frunză) (crassistipulus) [sti­
pulate, stipule-bearing ; nebenblătt-
rig; stipulé, stipulifère; pálhás, pál-
haleveles ; прилистиковый, имеющий
прилистики]
994 STIPULIFORMIS, stipuliform, de
forma unui stipul [stipuliform, stipu­
le-shaped; neben blattförmig; stipu-
liforme ; pálhaszerű ; прилистнико-
видный] -+ stipulaceus
995 STIPULOSUS, stipulos, cu stipuli
mari [stipulose, with large stipules;
breitnebenblăttrig ; stipuleux; nagy-
pálhájú; многоприлистниковый]
996 STIRPALIS, stirpal, caulinar, dis­
pus pe tulpină (muguri) [caulinary;
stammstândig ; caulinaire: száron
álló ; расположенный на стволе]
997 STIRPS ί 1. Plantă. 2. Specie. 3.
Trunchi. 4. Tulpină [plant, species,
race, trunk, stock, shoot; Pflanze,
Art, Stamm, Staude, Stengel; plante,
espèce, race, tronc, tige; növény, faj,
fajta, törzs, szár; растение, вид,
ствол, стебель]
998 STOLO* m, stolon; lăstar subteran
lung tîrîtor, ramificat, provenit mai
ales din rădăcină sau rizom şi servind
la propagarea plantei (Agropyron
repens) [stole, stolon, sucker, run­
ner; Stolon, Ausläufer Wurzelaus­
läufer; stolon, rejet, rejeton; tarack,
gyökértarack, föld alatti sarj ; столон,
побер]
• vezi sarmentum
493
999 STOLONIFER, stolonifer, care poartă
stoloni (plantă ~) [stoloniferous ; aus­
laufertragend, auslăuf ertreibend ; sto-
lonifère; tarackos, tarackot hordozó;
столононосный]
1000 STOLON IFORMI S, stoloniform, de
forma stolonilor [stoloniform; aus-
lăuferformig ; stoloniforme ; tarack­
szerű; СТОЛОНОВИДНЫЙ]
1001 STOMA η (gr. στόμα, στόματος „gură"),
stomate, celule epidermice specia­
lizate, existente în frunze şi alte organe
aeriene, cu orificiu intercelular (ostio-
lă) prin care are loc schimbul de gaze
şi eliminarea vaporilor de apă [stoma,
stomate ; Stoma, Spaltöffnungsappa­
rat, Spaltöffnung, Mündung, Atmung­
slücke; stomate; sztóma, levegőnyí­
lás, gázcserenyílás, légzőnyílás ; стома,
устьице ] —*• stomatium
1002 STOMATARIUS (gr.-), stomatal,
care are loc prin stomate (transpira­
ţie^) [stomatal, stomatary; stoma-
târ; stomataire; sztomatális; устьич-
ный, стоматальный]
1003 STOMATICUS (gr. -), stoma tic,
care aparţine stomatei [stomatic ;
stomatisch; stomatique; sztomatikus;
стоматический] *
1004 STOMATIFER (gr.-, lat. fero „a
purta"), stomatifer, care poartă sto­
mate [stomatiferous ; spaltöffnungen­
tragend; stomatifère; levegönyilásos ;
устьиценосный]
1005 STOMATIUM η (gr. -) -> stoma
1006 STOMATOCARPIUM η (gr. -,
καρπός „fruct"), stomatocarp, fruct
monocarpic ce se deschide printr-o
crăpătură oblică [stomatocarp ; Ra­
chenbalg ; stomatocarpe ; sztomato-
kárpium ; стоматокарпий]
1007 STOMIUM η (gr. -), stomiu, orificiu
produs prin ruperea peretelui sporan-
gilor, prin care sporii sînt puşi în
libertate (Pteridophyta) [stomium ;
Stomium ; stomium ; spóratok-nyi-
lás ; стомиум]
1008 -STOMUS (gr.-, (actinostomus, ani-
sostomus, chrysostomus] —*• porosus,
-porus, stomatifer
1009 STRAGULUM η-* pălea, glumella
1010 STRAMEN n, STRAMENTUM n,
paie [straw; Spreu, Stroh; paille;
szalma; солома]
1011 STRAMINELLUS, galben deschis
[light-yellow; hellgelb; jaune clair;
sápadtsárga ; бледно-жёлтый]
499
1012 STRAMINEUS, slramineu, de cu­
loarea galbenă ca paiul [stramineous,
straw-yellow; strohgelb; jaune paille;
szalmasárga ; соломенножёлтый]
1013 STRANGULATUS, STRANGULO-
SUS, strangulat, gîtuit (cupa deasupra
fructului de Corylus maxima, rădă­
cina la Danaa cornubiensis) [strangu­
lated, choked, throttled; eingesch­
nürt; étranglé; összeszűkült; перетя­
нутый, перешнурованный, удушенный]
1014 STRATIFICATIO f, stratificare, dis­
poziţia în straturi sau zone suprapuse
(de ex. structura membranei celulare ;
ierarhizarea speciilor după înălţime,
în fitosociologie)[stratification; Schich­
tung ; stratification ; rétegezödés ;
стратификация, ярусность]
1015 STRATIFICATUS, stratificat, care
formează straturi suprapuse [strati­
fied ; schichtig, schichtenbildend ;
stratifié ; réteges ; стратифицирован­
ный] -^ stratosus
1016 STRATIOBOTANICA f (gr. στρα­
τιάς „războinic", βοτάνη „iarbă"),
stratiobotanica, modificări în flora
unei regiuni datorite războiului sau
manevrelor militare (Hegi) [stratio-
botanic; Straliobotanik, Manöver­
pflanze ; stratiobotanique ; sztralio-
botanika ; стратиоботаника]
1017 ST RA TOSUS — siratificatus
1018 STRATUM η, strat [layer, sheet;
Schicht; couche, assise; réteg; слон]
STRATUM SPORIFERUM, stratul
sporifer, stratul fertil [sporiferous
layer; Sporenlagcr; couche sporifère;
sporatermő réteg, termő réleg; спо­
роносный слой] —> hymenium, mem­
brana gongylifera*
1019 STREPENS (strepo), STREPI-
TANS (strepito), zgomotos, fîşietor,
foşnitor (de ex. dehisconţa unor fructe^
[rustling; rauschend; bruissant; zi­
zegő, susogó; шелестящий]
1020 STREPSINEMA η (gr. στρέψω „а
se răsuci", νήμα „fir"), strepsinemă,
filamentele cromozomice paralele sau
răsucite din stadiul slrepsiten al
cariocinezei (Grégoire) [strepsinemă;
strepsinemă; strepsinemă; strepszi-
néma ; стрепсинема]
1021 STREPSITENA î (gr. -, ταίνια
„panglică"), strepsiten, faza finală a
diplotenului, caracterizată prin înce­
tarea mişcărilor de rotaţie din cursul
cariocinezei (Dixon) [strepsitene ; Stre-
psjtăn ; strepsitene ; strepszitén ; стреп-
ситена]
STRIGA
1022 STREPT-, STREPTO- (gr. στρεπτός
„răsucit"), răsucit (streptacanihusy
streptocarpus, streptopus, streptophyl-
lus) [twisted-; gedreht-; tortillé, tor­
du; sodort-, csavart-; скрученно-,
закрученно-] -> torquatus, torsivus, torti-
1023 STREPTOCAULIS (gr. -, καυλός
„tulpină"), cu tulpina răsucită [twis­
ted-stalked; gedrehtstengelig ; à tige
tordue; sodort szárú; скрученносте-
бельный]
1024 STREPTOPETALUS (gr. -, πέταλον
„petală"), cu petalele răsucite [twis-
ted-petaled ; gedrehtkronblâttrig ; à
pétales tordus ; sodort szirmú ; скруен-
нолепестный]
1025 STRIA f, striu, striaţie, dungă, pro­
eminenţă sau adîncitură longitudinală
fină pe un organ (frunză, fruct, val­
vele la Diatomeae) [stria, fine streak;
Streifen, Strieme, Streifchen; strie;
csík, rovátka, finom sánc; полоска»
штрих]
1026 STRIATELLUS, STRIATULUS,
cu striaţii fine [finely-striated ; feinge­
streift; finement strié; finoman csí­
kos ; тонкополосчатый]
1027 STRIA TIFOLIUS, cu frunzele striate
[striate-leaved; •gestreiftblättrig; à
feuilles striées ; csíkolt levelű ; полосча-
толистный]
1028 ST RI AT 10 f, STRIATURA f, stria­
ţie, totalitatea şi modul de striaţie
a unui organ [striation; Streifung;
striation ; rovátkosság, hornyolás ;
полосчатость]
1029 ST RI ATU S, striat, prevăzut cu
dungi, mici brazde sau cu proemi­
nenţe longitudinale (tulpină, frunze,
seminţe) [striate; streifig, gestreift,,
rillig, gerillt; strié; csíkolt, sávolt,
finoman rovátkolt ; полосатый, желоб­
чатый]
1030 STRICŢI-, STRICTUS, ţeapăn, ri­
gid, puţin flexibil (stricticaulis, stric-
tiflorus, strictifolius) [strict, straight,
stift, very upright; steif, straff, steif­
aufrecht; raide, rigide; merev; пря­
мой, торчащий]
1031 STRIDULANS, STRIDULUS,
stridulant, vîjîitor, ţîrîitor [stridula-
ting, rattling, crackling; klappernd,,
knarrend; stridulant, grinçant; szi­
szegő, suhogó, zúgó; скрипучий]
1032 STRIGA î, setă sau scvamă setiformă
scurtă, rigidă, strins alipită de cele­
lalte, cu baza dilatată (Onosma, Li-
thospermum) [striga ; Striegelhaar ;
s τ RIGÁT и s 600
striga; bibircsszőr; стрита, волосо­ 1042 STROMATOIDEUS (gr. -, είδος
видная чешуйка] „asemănare"), stromatoid, asemănă­
tor cu stroma [stromatoid; stromatoid,
1033 STRIGATUS, STRIGILLOSUS. lagerartig, polsterăhnlich ; stroma-
STRIGULOSUS, STRIGOSUS, toîde ; strómaszerű ; стромовидный]
STRIGI-, strigos, cu sete sau scvame
setiforme rigide, dispuse pe o bază 1043 STROMBIFER, STROMBIFOR-
convexa (strigipes) [strigose; strie- MIS, STROMBULIFER, STROM-
gelig, gestriegelt, striegelhaarig; stri- BULIFORMIS (gr. στρόμβος „co­
gueux; borostás, bibircses szőrű; chilie, sfîrlează"), răsucit în spirală
тонкощетинистый] (fruct, frunză) [spirallytwisted ; schne­
ckenförmiggewunden ; contourné en
1034 STRIIFORMIS, striiform, în formă spirale; csigavonalas, spirálisan csa­
de dungi sau de strii [striiform, streak­ varodott ; свёрнутый спиралью] —> coch-
like; streifenförmig; striiforme; sáv­ leatus
szerű, csikszerű; полоскообразный]
1044 STROMBUS m (gr.-), strombus,
1035 STRIOLATUS, striolat, cu dungi păstaie spiralată (Medicago) [strom­
fine [striolate; kleinstreifig; striolé; bus; Strombus; strombus; strom-
apró csíkú; мелкоштрихованный] bu; стромбус]
1036 STROBILACEUS (gr. στρόβιλος 1045 STRONGYLO- (gr. στογγύλος „ro­
„con"), strobilaceu, asemănător cu tund") (strongylocalx, strongylocarpus,
conul de Pinaceae fTructul la Нити- strongylophyllus) —» rotundi-, orbi-
lus lupulus, Halocnemum strobilaceum) culari-, circularis
[strobilaceous, cone-shaped ; zapfen-
förmig, zapfenartig; strobilacé; to­ 1046 STROPHANTINA f (gr. στροφέω
bozszerű, toboz alakú; конусообраз­ „a se răsuci", ανθός „floare"), stro-
ный, шишковидный] —> strobiliformis fantină, glicozid cardiotonic extras
din seminţele de Sírophanthus hispi-
1037 STROBILATUS, STROBILIFER, dus [strophanthine ; Strophantin ;
strobilat, prevăzut cu strobili; stro- strophanthine ; strofantin ; строфантин]
bilifer [strobilate, cone-bearing ; zap­
fentragend; strobile, strobiUfère, coni- 1047 STROPHIOLA î, STROPHIOLUS
fere; tobozos, toboztermő; шишко­ m, STROPHIOLUM η, STROPHI-
ватый, шишконосный] UM η (gr. -) -* caruncula, spermoty-
lium, epiphysis
1038 STROBILIFORMIS, STROBILI-
NUS, STROBILOIDES (gr. -, είδος 1048 STROPHISMUS m (gr. -), strofism,
„asemănare") -* strobilaceus răsucirea sau torsiunea unui organ
ca reacţie la excitaţii externe (Cza­
1039 STROBILUS m (gr.-), strobil, con pek) [strophism; Strophismuss ; stro-
femei; totalitatea carpelelor imbri­ phisme ; strofizmus ; строфизм] —»• tor-
cate, dispuse în spirală pe o axă, Ia tismus, tropismus
maturitate devenind lemnoase, avînd
la bază seminţe nude (Coniferae, 1049 STROPHOGENESIS i (gr. -, γένεσις
Cycadeae) [cone, strobile; Zapfen; „naştere"), strofogeneză, diferenţierea
cône, strobile; toboz, tobozvirágzat; unei singure generaţii în mai multe
стробил, шишка] —>^ conus faze, considerată ca alternanţă de
generaţii (Strasburger) [strophogene-
1040 STROMA η (gr. στρώμα, στρώματος sis ; Strophogenese ; strophogenèse ;
„covor"), stroma i . Masă de filamente strofogenezis ; строфогенез]
miceliene împletite, în care se găsesc
corpuri de fructificaţie (Pyrenomy- 1050 STROPHOMANIA f (gr. -, μάνια
cetales). 2. Substanţa plasmatică „nebunie"), strofomanie, torsiunea te­
fundamentală, incoloră, spongioasă, ratologică a tulpinii, filotaxia devenind
a cloroplastelor [stroma; Stroma, neregulată [strophomania ; Zwangs­
Fruchtlager, Fruchtpolster der Pilze, drehung; strop homanie, strofomá-
Grundmaße der Chloroplasten ; stro­ nia, rendellenes csavarodás; строфо-
ma; stroma; строма] мания]
1041 STROMATIFER (gr.-, lat. fero „a 1051 STROPHOTAXIS f (gr. -, τάξις
purta"), stromatifer, prevăzut cu „ordine"), strofotaxie, orînduirea orga­
stroma [stromatiferous, stromatous ; nelor în urma mişcării de răsucire
stromatragend; stromatifère ; stro- [strophotaxis ; Strophotaxis ; stropho-
mas ; несущий строму] taxie; strofotaxis; строфотаксис]
601 STYLOœNIDIUM
1052 STRUCTURA f, structură, dispozi- 1063 STYL-, STYLO-, -STYLUS (gr.
ţia elementelor sau a ţesuturilor plan­ στϋλος „coloană"), cu stilul, cu stilele
tei şi raportul poziţional dintre ele (stylophorus, anisostylus, aristerosty-
(citoplasmatică, histologică, peţio- lus, brachystylus, gamostylus, micro-
lară) [structure, organization; Auf­ stylus, gracilistylus) [style-, -styled,
bau, Struktur, Gefüge; structure, -stylous; griffel-, -griffelig; stylo-,
organisation ; struktúra, felépítés, -style, à style; bibeszál-, -bibeszálú;
alkat, összetétel, szerkezet; струк­ столбико-, столбиковый]
тура, строение, устройство]*
1064 STYLARIS (gr. -), stilar, саге apar­
1053 STRUMA f, umflătură, tumefiere; ţine stilului sau se referă la acesta
protuberantă în formă de guşă [stru­ (de ex. cicatricea rămasă după căde­
ma, tumour, swelling; Kropf, Ge­ rea stigmatului pe fructul de Cornus,
schwulst; goitre, tumeur, excroissan­ Cucurbita) [stylar; griffel-, stylăr;
ce ; kinövés, daganat, golyva ; желвак, stylaire; bibeszálra vonatkozó; стол­
нарост] биковый]
1054 STRUMARIUS, tumefiat, cu um- 1065 STYLATUS, STY LIFER, STYLO­
f lături, cu protuberante în formă de PHORUS (gr.-, φορέω „a purta"),
guşă [strumiform; kropfartig, ange­ stilifer, prevăzut cu stil [style-bearing ;
schwollen; goitreux, tuméfié; goly­ griffelig, griffeltragend ; stylifère ; bi-
vaszerű ; наростовидный] beszálas, bibét tartó; столбиносный]
1055 STRUMIFER, STRUMIGER, 1066 STYLIDIUM η (gr.-), stilidiu 1.
STRUMOSUS, STRUMULOSUS, Partea canaliculată din gîtul arche-
strumifer, cu protuberante [strumi- gonului (Bryophyta). 2. Coloană de­
ferous, strumose; kropfig, kropftra­ licată, alungită, din interiorul unor
gend; strumifère, strumeux; daga- peridii (Fungi) [stylidium; Styli-
natos, golyvás; желваконосный] dium, Fadensăulchen ; stylidium ; szti-
10 56 STRUMIFORMIS, strumiform, în lidium; стилидий]
formă de guşă sau de tumoare [stru- 1067 STYLIDUCTUS (-US) m (gr. -,
miform, cushion-like, wen-like; kropf- lat. ductus „canal"), stiliduct, tubul
förmig, wulstförmig ; strumiforme ; go­ îngust al stilului [styliduct, stylar
lyva alakú, daganat alakú; желвако- canal; Griffelkanal; styliduc; bibe­
образный] szálcső ; канал столбика] - • styliscus
1057 STRUPPI- (lat. struppus „curele 1068 STYLIFORMIS, STYLOIDEUS
împletite·") (struppifolius) —> lori-, (gr. -, είδος „asemănare"), stiliform,
himanto-, loratus în formă de stil [styliform, style-like;
griffeiförmig ; styliforme ; bibeszál
1058 STRYCHNINA f, stricnina, alcaloid alakú ; столбиковидный]
indolic foarte toxic, extras din se­
minţele de Strychnos nux-vomica, 1069 STYLISCUS m (gr. -) -* styliductus
folosit în terapie [strychnin ; Strych­
nin; strychnine ; sztrichnin ; стрихнин] 1070 STYLIPLANCTON η (gr. -, πλαγκ-
τος „rătăcitor"), stiliplancton, fito-
1059 STUPA f, STUPPA f, cîlţi, masă plancton neritic format din Rhizo-
filamentoasă sau păroasă [tuft, tow; solenia styliformis [styliplankton ;
Werg; étoupe; szösz, csepű; пахсля] Styliplankton ; styliplancton ; sztili-
plankton ; стилипланктон]
1060 STUPACEUS, STUPEUS, stupa-
ceu, de forma cîlţului [tow-like; 1071 STYLOCONIDIUM η (gr. -, κόνιδιον
wergartig; stupacé; csepűszerű; na- „praf") —»^ acroconidium
клевидный]
1072 STYLODIUM η (gr.-), stilodiu 1.
1061 STUPATUS, STUPOSUS, floconos, Stigmat stiliform, foarte îngust,
acoperit de о masă filamentoasă sau déçurent pe stil (Compositae, Gra-
cu peri lungi, deşi şi împletiţi [stupose ; mineae, Liliaceae). 2. Pseudostil con­
wergig; étoupeux; szöszös, csepűs; stituind un apendice al anterelor
покрытый паклем] -^ floccosus (Cynomorium) [stylodium ; Stylodi-
um, griffelăhnliche Narbe; stylode;
1062 STYœBIONTA η pl (gr. στύγος sztilódium, bibeszálszeru bibe; сти-
„repulsie", βίος „viaţă), stigobionţi, лодий]
organisme care trăiesc în ape mur­
dare, respingătoare [stygobionts ; Sty- 1073 STYLOCONIDIUM η (gr. -, γόνι-
gobionten ; stygobiontes ; sztigobion- διον „sămînţă mică"), stilogonidie,
ták; стигобионты] gonidie formată la vîrful unor hife
STY LOI DAE
speciale (Basidiomycetes) [stylogoni-
dium ; Stylogonide ; stylogonidie ; szti-
logonidium ; стилогонидия]
STYLOIDAE f pi (gr. -, είδος
1074
„asemănare"), stiloide, cristale pris­
matice de Oxalat de calciu din celule
(Agace, Allium, Iris) [styloids; Sly-
loiden, Sâulenkristalle ; styloides; osz­
lopkristályok ; стилоиды]
1075 STYLOPODIUM η (gr. -, πους, πο­
δός „picior"), stilopodiu, expansiune
disciformă la baza stilului (Umbel-
liferae) [stylopod, style-foot; Grif­
felpolster, Griffelfuß, Griffelposta­
ment; stylopode; bibepárna, bibe-
vánkos; стилоподий, подстолбие]
1076 STYLOSPORA f (gr. -, σπορά „să-
mînţă"), stilospor, spor alungit, for­
mat la vîrful filamentului micelian
sau în picnidii (Lichenes, Fungi)
[stylospore ; Stylospore ; stylospore ;
stilospóra ; стилоспора] -+ clinospora,
pycnidiospora, pycnoconidium, pycno-
spora, macropycnidium
1077 STYLOSTEGIUM n, (gr. -, στέγη
„acoperiş") stilostegiu, scufia specială
a stilului (Asclepiadaceae) [styloste-
gium; Griffeldeckel; stylostège; szti-
losztégium, bibekorona; стилостегий]
—»• stylotegium
1078 STYLOSTEMUS (gr.-, στήμα „bo­
boc") ~* hermaphroditus
1079 STYLOSUS (gr. -), cu Stile lungi şi
numeroase [stylose, long-styled; lang-
griffelig; styleux; hosszú bibeszálú;
длинностолбиковый]
1080 STYLOTEGIUM η (gr. -, τέγος
„acoperiş") - • síylostegium
1081 STYLUS m (gr,-), stil, partea fiii-
formă aflată deasupra ovarului, care
se termină prin stigmat [style; Grif­
fel; style; bibeszál; столбик ]
1082 STYPTICUS, STYPTO- (gr. στυπτι­
κός „acru"), acru, astringent (fruc­
tul la Prunus spinosa) (styptocarpus)
[astringent, tart- ; adstringierend, zu-
sammenziehend, herb-; acerbe, as­
tringent ; fanyar, összehúzó ; вяжущий,
терпко-] -^ adstrïngens
1083 SUAVEOLENS, cu miros plăcut
[suaveolent, fragrant, sweet-smelling,
scented pleasantly; wohlriechend; à
odeur agréable; kellemes illatú, jó-
szagú; душистый, благоуханный]
1084 SU AVIS, suav, plăcut [pleasant,
sweet; angenehm, lieblich; suave,
agréable; kellemes, kedves; сладкий,
приятный]
502
1085 SUB- (prefix de diminuare şi atenuare
al cuvîntului de care se leagă), abia,
slab, puţin, aproape, dedesubt (sub-
alternus, subamarus, subarticulatus,
subcallosus, subcanescens, subtropicus)
[almost, somewhat, slightly, nearly,
below, under; fast, ziemlich, etwas,
schwach-, -lieh, unter-; à peu près,
légèrement, faiblement, peu, au-des-
sous; alig, majdnem, némileg gyengén,
kissé, -ded, alatti ; почти, слегка, под]
1086 SU BACĂU LIS, subacaul, aproape
fără tulpină [almost without stem ;
fast stengellos; presque acaule; majd­
nem szártalan ; почти бесстебельный]
—* subcaulescens
1087 SU BACI DUS -f acidulus
1088 SUBACULEATUS, slab aculeat
[somewhat aculeate; etwas stachelig;
faiblement aculeé, presque aiguillonné ;
gyengén tövises; редкоколючковый]
1089 SUBACUTUS, subacut, slab acut
[subacute, somewhat acute; fast spi­
tzig; subaigu; alig hegyes; едва
заостренный, островатый] —» acutius-
culus
1090 SUBAEQUALIS, subegal, aproape
cu aceleaşi dimensiuni [subequal ; fast­
gleich, ziemlich gleich ; subégale ; majd­
nem egyenlő; почти равный]
1091 SU ВAEQUI LAT Ε RALI S, subechi-
lateral, cu laturile aproape egale [su-
bequilateral ; fast glgichseitig ; subé-
quilatéral; majdnem egyenlő oldalú;
почти равнобокий]
1092 SUBALATUS, slab aripat [somewhat
winged; fastgeflügelt; presque ailé;
kissé szárnyalt; почти крылатый]
io93 SUBALPINUS, subalpin, care creş­
te în etajul subalpin (etaj de vegeta­
ţie, regiune, plantă) [subalpine, below
the alpine region; subalpin, voral-
penbewohnend ; subalpin ; havasalji,
alhavasi; субальпийский] -> infraal-
pinus
io94 SUBANGULARIS, SUBANGULA-
TUS, subangulat, slab muchiat [su-
bangular; etwas kantig; subanguleux;
kissé szegletes; слабоугловатый]
i095 SUBAPHYLLUS (lat. -, gr. α „fără",
φύλλον „frunză"), aproape fără frunze
[almost without leaves; fast blattlos;
presque sans feuilles; majdnem levél-
telen; почти безлистный]
io96 SUBAPICALIS -* infraapicalis
1097 SUBAQUILUS, aproape brun închis
[almost dark-brown; fast dunkel- ^
608 SUBCLASS! S
braun; presque brun foncé; majdnem almost biflorous; teilweise zweiblütig;
sötétbarna; слегка тсмнокоричневый] subbiflore; részben kétvirágú; час­
1098 SUBARBORESCENS,subaTboTescent, тично-двуцветковый]
aproape arborescent [subarborescent; 1110 SU В BILOBA TUS, subbilobat, aproa­
fast baumartig ; subarborescent ; majd­ pe bilobat [subbilobate ; fast zwei­
nem fa alakú; неполно древовидный] lappig; subbilobé; majdnem kétka-
1099 SUBARBUSTUM η, subarbust, ar­ réjos; почти двулопастный]
bust de obicei mai scund de 1 m, 1111 SUBCAERULEUS,subceru\eu,apro&~
cu tulpina lemnoasă numai spre bază, pe albastru ceruleu [almost sky-blue;
în rest ierbacee, ca şi extremităţile fast himmelblau ; presque cérulé ; kissé
ramurilor care se distrug nimicindu-se égszínkék; голубеющий] —*• caerulans
în timpul iernii (Cytisus) [subarbus-
cle, undershrub ; Zwergstrauch, Zwerg- 1112 SUBCAESPITOSUS, subcespitos,
băumchen; sous arbrisseau ; félcserje, slab cespitos, aproape ca pajiştea
törpefácska ; кустарничек, полуку­ [subcespitose ; fast rasenförmig; pres­
старник] —> suffrutex, semifrutex que gazonnant; kissé pázsitos; почти
дернистый]
1100 SUBARCTICUS, subarctic, situat în
zona subarctică [subarctic; subark­ 1113 SUBCAMPANULATUS, subcam-
tisch; subarctique; sarkvidék alatti; panulat, aproape campanulat. [sub-
субарктический] campanulate ; fast glockenförmig ; sub-
campanulé ; majdnem harangszerű
1101 SUBARCUATUS, subarcuit, slab слегка колоковидный]
boltit [subarcuate; etwas wölbig; sub­
arqué; kissé ívelt; почти дугообраз­ 1114 SUBCANALICULATUS, subcana-
ный] liculat, slab canaliculat [subcanali-
culate; etwas rinnig; subcanaliculé;
1102 SUBASCENDENS, subascendent, kissé csatornás; слабожелобчатый]
slab ascendent [subascemling ; etwas
aufsteigend; presque ascendent; alig 1115 SUBCAPILLARIS, subcapilar,
felemelkedő ; почти восходящий] aproape de grosimea părului [sub-
capillary ; fast haarfein ; subcapillaire ;
1103 SUBASPER, puţin aspru [somew­ majdnem hajszálvékony; почти во­
hat rough; rauhlich; presque rude; лосатый]
érdeskés ; слабошероховатый]
1116 SUBCARINATUS, subcarenat, cu
1104 SUBASSOCIATIO f, subasociaţie, caréna neevidentă [subcarinate ;
categorie cenotaxonomică inferioara schwachgekielt; subcarené; kissé csó­
asociaţiei, de care se deosebeşte prin nakos; слегка килевидный]
prezenţa unor specii diferenţiale (Fa-
getum luzuletosum), lipsindu-i specii 1117 SUBCARNOSUS, subcărnos, cu con­
caracteristice proprii [subassociation; sistenţa aproape cărnoasă [somewhat
Subassoziation ; sous-association ; szub- fleshy; halbfleischig; presque charnu;
asszációció ; субассоциация] kissé húsos; несколько-мясистый]
1118 SUBCARTILAGINEUS, subcarti-
1105 SUBATLANTICUS, subatlantic, cu laginos, parţial cartilaginos [subcarti-
areal atlantic, dar саге pătrunde laginous ; halbknorpelig ; subcartila­
adînc în regiunile central europene gineux; részben porcos; неполностью
[specie) [subatlantic ; subatlantisch ; хрящевой]
subatlantique ; szubatlantikus ; суб­
атлантический] 1119 SUBCAULESCENS -^ subacaulis
1106 SU BAU RICU LATUS, SU ВAU RI­ 1120 SUBCENTRALIS, subcentral, situat
TUS, subauriculat, cu apendici de lîngă centru [subcentral; fast mittel-
forma unor auricule mici [subauri- ständig ; subcentral ; központ melletti ;
culate ; schwachgeöhrt ; subaurículé ; почти центральный]
kissé fülecskés; слабоуппсоватый]
1121 SUBCILIATUS, subciliat, slab ciliat
1107 SUBAXILLARIS infraaxillaris [somewhat ciliated ; etwas gewimpert ;
subcilié; kissé pillas; слабореснича-
1108 SUBBARBATUS, subbarbat, cu pu­ тый]
ţini peri dispuşi în smoc [subbarbate ;
etwas bärtig; subbarbu; kissé sza- 1122 SUBCINEREUS -*• cinerascens
kállszőrös ; слабобородчатый]
1123 SUBCLASSIS î, subclasă, categorie
1109 SUBBIFLORUS, subbiflor, cu pe- sistematică imediat inferioară clasei
dunculi parţial biflori [subbiflorous. (Ginkgidae, Euchlorophycidae, Ascomy-
SUBCLAUS us 604
cetidae) [subclass, under-class; Unter- 1136 SUBCORIACEUS, subcoriaceu, a-
klasse; sous-classe; alosztály; под­ proape pielos [subcoriaceous ; fast
класс] lederartig; subcoriacé; majdnem bőr-
szerű ; слегка кожистый]
1124 SUBCLAUSUS, aproape închis sau
compact (formaţie vegetală) [somew­ 1137 SU BCORTICALIS, subcortical, aflat
hat closed ; fast geschlossen ; presque sub scoarţă (parazit, strat) [subcor­
fermé; majdnem zárt; почти зам­ tical; unterrindig; subcortical; kéreg
кнутый] alatti ; подкоровой]
1125 SUBCLAVIFORMIS, subclaviform, 1138 SUBCORYMBOSUS, subcorimbos,
aproape în formă de măciucă [somew­ parţial corimbos [stibcorymbose ; fast
hat club-shaped; fast keulenförmig; doldentraubig ; subcorymbeux ; rész­
subclaviforme ; majdnem bunkó ala­ ben sátorozó ; почти щитковатый]
kú; почти булавовидный]
1139 SUBCRENATUS, subcrenat, slab
1126 SUBCLIMAX f (lat. -, gr. κλϊμαξ crenat [subcrenate; schwachgekerbt;
„scară"), subclimax, stadiu în evolu­ subcrené; gyengén csipkézett; сла-
ţia succesiunii unei formaţiuni vege­ богородчатый]
tale care premerge stadiului final al
climaxului [subclimax ; Subklimax ; 1140 SUBCRISPUS, subcrispat, slab în­
subclimax; szubklimax; субклимакс] creţit [subcrispate; etwas krausig;
subcrispé ; kissé fodros ; слабокудрявый]
1127 SUBCOLORATUS, subcolorat, slab
colorat [slightly coloured; etwas ge­ 1141 SUBCROCEUS, subcroceu, şofraniu
färbt; faiblement coloré; alig színes; gălbui [subcroceous ; safrangelblich ;
слабоокрашенный] jaunâtre-safran; sáfránysárgás; почти
шафранный]
1128 SUBCOMPRESSUS, slab compri­
mat [somewhat flattened ; etwas zusam­ 1142 SUBCURVATUS, slab curbat [so­
mengedrückt; faiblement comprimé; mewhat bent ; schwachgekrümmt ; lé-
kissé összenyomott; слегка сжатый] gèrement courbé ; kissé görbült ; слабо­
-* compressiusculus изогнутый]
4129 SUBCONCENTRICUS, subconcen- 1143 SUBCUTANEUS -* hypophloeodalis
tric, aproape concentric [slightly con­ 1144 SUBCUTICULA f, subcuticula,
centric; fast konzentrisch; subcon­ strat infracuticular (Fungi) [subcu-
centrique; kissé koncentrikus; почти ticle; Subkutikula; subcuticule; szub-
концентрический] kutikula, felbör alatti réteg; субкути­
ИЗО SUBCONCOLORUS, subconcolor, кула]
aproape de aceeaşi culoare [slightly 1145 SUBCYLINDRACEUS, SUBCY-
concolorous; fast gleichfarbig; pres­ LINDRICUS, subcilindric, aproape
que concolore; majdnem egyszínű; cilindric [subcylindraceous ; fast wal­
почти одноцветный] zenförmig ; subcylindracé ; majdnem
hengeres; почти цилиндрический]
1131 SUBCONICUS, SUBCONOIDALIS,
subconic, aproape conic [subconical; 1146 SUBDECANDRUS, subdecandru, de
fast kegelförmig; subconique; majd­ obicei cu zece staminé [subdecandrous ;
nem kúpos; почти конический] gewöhnlich zehnmănnig ; subdécan-
dre; rendszerint tízporzós; обычно
1132 SUBCONVOLUTUS, subconvolut, десятитычинковы й]
aproape înfăşurat în spirală [sub-
convolute; fast zusammengerollt; sub- 1147 SUBDECURRENS, subdecurent,
convoluté ; majdnem begöngyölt ; aproape sau puţin déçurent (frunză)
почти завернутый] [subdecurrent ; fast herablaufend ;
subdécurrent; kissé lefutó; почти низ-
1133 SUBCOPIOSUS, subcopios, destul de бегающий]
abundent [subcopious; fast zahlreich;
subcopieux; elég bőséges; почти 1148 SUBDENTATUS, subdentat, slab
обильный] şi neregulat dinţat [subdentate, im­
perfectly dentate ; schwachgezähnt ;
1134 SUBCORDATUS, subcordat, aproa­ subdenté; alig fogazott; слегка зуб­
pe cordât [subcordate, almost heart- чатый]
shaped; fast herzförmig; presque cor-
diforme; majdnem szív alakú; почти 1149 SUBDEPRESSUS, slab turtit [sub-
сердцевидный] depressed; etwas niedergedrückt; sub-
deprimé ; gyengén összenyomott ;
1135 SUBCORDIFORMIS subcordatus слабо прижатый]
605 SU BE ROGEN и S
1150 SUBDIAPHANUS,^uhà\dlAn, aproa­ 1162 SUBDURUS, duriuscul, puţin dur
pe străveziu [subdiaphanous ; fast [rather hard; härtlich; duret; kissé
durchsichtig; presque transparent; kemény ; твердоватый, жестковатый]
majdnem átlátszó; почти прозрачный] 1163 SUBEDENTATUS, aproape nedin­
1151 SUBDICHOTOMUS, subdicotomic, ţat [subedentate; fast zahnlos; pres­
aproape bifurcat [subdichotomous ; que dépourvu de dents; majdnem-
fast gabelig; subdichotome; majd­ fogazatlan; почти беззубчатый]
nem villás ; субдихотомический] 1164 SUBENDEMICUS, subendemic, en-
1152 SUBDIFFORMIS, subdiform, cu demism ce creşte sporadic şi pe teri­
forma aproape neregulată [subdifform ; toriile învecinate (specie) [subende­
fast formenlos ; subdifforme ; majdnem mic ; subendemisch ; subendémique ;
alaktalan ; почти неоднородный] szubendemikus ; субэндемичный]
1165 SUBEPIDERMALIS, SUBEPI-
1153 SUBDIGITATUS, subdigitat, aproa­ DERMICUS (lat, sub „dedesubt", gr.
pe digital [subdigitate; fast fingerig; έπιδερμίς „epidermă"), subepidermal,
subdigité ; majdnem ujjas ; почти паль­ aflat sub stratul epidermei (ţesut ^^)
чатый] [subepidermal ; subepidermal ; subé-
1154 SUBDIMIDIATÜS, subdimidiat, cu pidermale ; szubepidermális ; субэпи-
două jumătăţi inegale (frunza la дермальный]
Begonia) [unequally dimidiate; un­ 1166 SUBEPISTATICUS {Ы1.-, gr. έπισ-
gleichhalbiert; inégalement dimidié; τατικός „dominant"), subepistatic,
egyenlőtlenül felezett; неравнополо- care oprimă caracterul opus (Сог-
винчатый] rens) [subepistatic ; subep ista tisch ;
subepistatique ; szubepistátikus ; субэ-
1155 SUBDIOECIA f (lat. -, gr. δίς пистатический]
„dublu", οίκος „casă"), subdioecie,
cazul plantelor cu flori unisexuate, 1167 SUBER, -ERIS, η, suber, plută;
organele de reproducere ale celuilalt stratul exterior de celule moarte,
sex fiind avortat în măsura diferită avînd membrana impregnată cu sube­
(Ribes alpinum) (Darwin) [subdio- rină, ale unor plante lemnoase (Quer-
ecia; Subdiözie; subdioecie; szubdiö- cus suber) sau de pe rizomii şi tuber­
cia ; субдиоэция] culii unor plante ierboase (Solanum
tuberosum) [suber, cork; Kork;
1156 SUBDIOECIUS, SUBDIOICUS liège ; para ; пробка] —*• contextus su-
(—), subdioic, cu flori unisexuate pe berosus
fiecare individ al aceleiaşi specii,
celălalt organ sexual fiind avortat 1168 SUBERECTUS, suberect, aproape
[subdioecious ; subdiözisch ; subdioï- erect [nearly erect; fast aufrechtste­
que; szubdioikus; субдиоический] hend; subérigé; majdnem egyenesen
felálló; приподнятый]
1157 SUBDISTICHUS (lat.-, gr.-, στί­ 1169 SUBERIFICATIO f, suberificare,
χος „rînd"), subdistih, aproape bise- formarea ţesutului suberos [suberifi-
riat [subdistichous ; fast doppelrei- cation ; Verkorkung ; suberification ;
hig; subdistique; majdnem kétsoros; elparásodás ; опробковение] —»· suberi·
почти двурядный] satio
1158 SUBDISTORTUS, slab răsucit [so­ 1170 SUBERIFOLIUS, cu frunze sube-
mewhat twisted; fast gedreht; pres­ roase [cork-leaved ; korkblăttrig ; à
que tordu ; kissé csavarodott ; почти feuilles liègeuses ; paras levelű ; проб-
закрученный] —»· subtortus колистный]
1159 SUBDIVISIO f, subîncrengătură, 1171 SUBERIFORMIS -> phelloideus
categorie sistematică inferioară încren­
găturii (Gymnospermophytina, Myxo- 1172 SUBERINUM η, suberină, substan­
mycotina) [subdivision ; Unterabtei­ ţă elastică, impermeabilă, care impreg­
lung; subdivision; altörzs; подраздел] nează celulele ţesutului suberos
[suberin; Suberin, Korkstoff, Kork­
1160 SUBDOLUS -»• ambiguus substanz; subérine; paraanyag; су­
1161 SUBDOMINANS (dominer), sub­ берин]
dominant, aproape dominant (specii) 1173 SU BE RI SATIO i-* suberificatio
[subdominant ; fast vorherrschend ;
subdominant; majdnem domináns; 1174 SUBEROGENUS, SUBEROGENI-
субдоминантный] eus, suberogen, care produce suber
suBE ROŞUs бое
[suberogenic ; suberogen; siîbérogène; 1187 SUBGLOBOSUS, SUBGLOBULO-
paraképző ; суберогенный] SUS, subglobulos, aproape globulos
CON TE XT и S SU BE ROGEN и S ->• (fruct, mugure) [subglobose, nearly-
pkellogenum globular, almost spherical, roundish;
fast kugelrund; subglobulaire, pres­
1175 SUBEROSUS, suberos, de natura que sphérique; gömbölyded; почтя
şi consistenţa spongioasă a plutei шаровидный]
(tulpina la Fagus) [suberose, corky;
korkig, korkartig, verkorkt; subé­ 1188 SUBGREGARIUS, subgregar, care
reux, liégeux; paras; пробковый] creşte în grupuri laxe [subgregarious ;
locker gruppiert; presque agrégé;
CONTEXTUS SUBEROSUS lazán csoportos; рыхло гругашрован-
suber ный]
1176 SUBEX m, subex, partea axei care 1189 SUBGYNOECIUS (lat. -, gr. γυνή
produce frunze catafilare (Kerner) „femeie", οίκος „casă"), subginoecic,
[subex ; M iederblattstamm ; subex ; cînd plantele, genetic cu flori femele,
szubex; субекс] mai manifestă şi prezenţa unor organe
1177 SUBFALCATUS, subfalcat, aproape hermafrodite sau mascule [subgynoe-
falciform [subfalcate; fast sichel­ cious ; subgynözisch ; subgynoécique ;
förmig; presque falqué; kissé sarlós; szubginőcikus ; субгинозцический]
почти серповидный] 1190 SUBHIRSUTUS, subhirsut, aproape
hirsut [subhirsute ; schwachrauhhaa­
1178 SU BF AMILI А i, subfamilie, cate­ rig; subhirsuté; kissé borzasszőrű;
gorie sistematică imediat inferioară слабожестковолосистый]
familiei ( Panicoideae ) [subfamily ;
Unterfamiîie ; sous-familie ; alcsalád ; 1191 SUBHYMENIALIS (lat. -, gr. ύμήν
подсемейство] „membrană"), subhimenial, aflat sub
himeniu (strat) [subhymenial; subhy-
1179 SUBFASCICULATUS, subfascicu- menial; subhyméniale ; szubhimeniá-
lat, incomplet fasciculat [subfascicu- lis ; субгимениальный]
late; fast büschelig; subfasciculé ;
kissé nyalábos ; почти пучковатый] 1192 SUBHYMENIUM η (lat. gr. --),
subhimeniu, stratul de celule dintre
1180 SUBFLORALIS, subfloral, aflat sub tramă şi himeniu (Agaricus) [subhy-
floare (ramură) [subfloral; subfloral, menium ; Subhymenium ; subhyme-
unterbliitig; subflorale; virág alatti; nium ; szubhimenium ; субгимений] —»^
подцветковый] hypothecium
1193 SUBHYPOSTATICUS (lat. -, gr.
1181 SUBFORMA f, subforma, unitate υποστατικός „care suportă"), subhi-
sistematică inferioară formei [sub- postatic, care este oprimat de sexul
form; Unterform; sous-forme; ala- opus (caracter) [subhypostatic ; subhy-
lak; подформа] postatisch; subhypostatique ; szubhi-
1182 SUBFORMATIO f, subformaţie, postatikus ; субгипостатический]
comunitate vegetală mai mică decît 1194 SUBICULUM n, subicul, ţesut de
formaţia [subformaţion ; Unterforma­ hife filamentoase împletite şi laxe,
tion ; subformation ; alformáció, szub- purtătoare de peritecii (Allescher)
formáció ; субформация] [subicule ; Subikulum ; subiculum ;
szubikulum; подслойка]
1183 SUBFOSSILIS, subfosil, incomplet
fosilizat [subfossil; subfossil, teil­ 1195 SUBIMBRICATUS, subimbricat,
weise versteinert ; subfossile ; szubfosz- parţial acoperit prin încălecare (scva-
szilis; почти ископаемый] mele antodiului) [subimbricate, somew­
hat overlapping; etwas dachziegelig;
1184 ; SUBFUSCUS — brunnaceus subimbriqué; kissé fedelékes; почти
черепитчатый]
1185 SUBGENUS (-eris) n, subgen, ca­
tegorie sistematică imediat inferioară 1196 SUBIMMERSUS, subimers, par­
genului (subgenus ; Untergattung ; tial acoperit (mugurele intrapeţiolar
sous-genre; szubgenusz, alnemzedék; la Robinia) [somewhat submersed;
подрод] halbversteckt ; presque submergé,
partiellement recouvert; félig rejtett,
1186 SUBGLABER, subglabru, aproape részben takart; почти погруженный]
nepăros [almost hairless; fast kahl;
subglabre, presque glabre; majdnem 1197 SUBINCISUS, slab incizat [subin-
kopasz; почти голый] cised; fast eingeschnitten; faible"
507 S ив ROSE и S
ment incisé ; kissé bemetszett ; слабо 1210 SUBMICROSOMA π (lat.-, gr.-,
надрезанный] σ&μα „corp"), submicrozom, granulă
1198 SUBINERMIS, aproape nespinos submicroscopică din citoplasmă (Frey-
[somewhat unarmed ; fast unbewehrt ; Wyssling) [submicrosome ; Submikro-
presque inerme; majdnem töviste- som ; submicrosome ; szubmikroszóma ;
len; почти невооруженный] субмикросома] —»^ biosoma
4199 SUBINSIPIDUS, aproape fără gust 1211 SUBNIGER, negricios, negru cenu­
[somewhat tastless; etwas fad; pres­ şiu [blakish, nigrescent, turning black ;
que insipide; majdnem íztelen; почти schwärzlich, schwarzwerdend, ver­
schwärzend ; noircissant, noirâtre ;
безвкусный] feketéllő, feketés; черноватый, черне­
1200 SUBINTEGRIFOLIUS, subinte- ющий]—^ nigrescens, nigricans ^denigrans
grifoliat, cu frunzele aproape întregi
[subintegrifolious ; fast ungeteiltblätt­ 1212 SUBNIVALIS, subnival, care apar­
rig; subintegrifolié; majdnem osz. ţine zonei inferioare a zăpezilor perene
tatlan levelű; почти цельнолистныйт [subnival; subnival; subnivéal; szub-
nivàlis; подснежный]
1201 SUBJECTUS, SUBJACENS, aflat
dedesubt [placed below; darunterste­ 1213 SUBOBTUSUS, subobtuz, aproape
hend ; situé au-dessous ; alul levő ; obtuz [slightly obtuse; etwas abge­
расположенный под] stumpft; presque obtuse; majdnem
tompa; почти тупой]
1202 SUBLANATUS, slab lînos [subl*-
nate; etwas wollig; presque lanugi­ 1214 SUBORBICULARIS, suborbicular,
neux; kissé gyapjasszőrü; слабо шерс­ aproape circular (frunzele la Malva)
тистый] [suborbicular; fast kreisförmig, rund­
lich; suborbiculaire ; kerekded, majd­
1203 SUBLETHAL1S, subletal, aproape nem kör alakú ; почти округлый] —>>
mortal (factor) [sublethal; fast töd­ súbrotundatus, subrotundus
lich; presque mortel; majdnem halált
okozó ; сублетальный ] 1215 SU ВО RDI NAT 10 î, subordonare,
gruparea ierarhizată, pornindu-se de
1204 SUBLIGNOSUS, sublemnos, aproape la caracterele generale spre cele mai
lemnos [sublignose; fast holzartig; speciale, ca principiu adoptat la cla­
sous-ligneux; majdnem elfásodott; sificarea actuală a organismelor [su­
почти древесинный] bordination; Untereinordnung; su­
bordination ; alárendelés ; субордина­
1205 SUBLITTORALIS, subliloral, aflat ция, подчинение]
aproape de litoral (zonă) [sublittoral ;
sublitoral, fast strandig; sublittoral; 1216 SU BORDÓ m, subordin, categorie
partközeli ; сублиторальный ] sistematică inferioară ordinului (Bro-
meliineae, Saxifragineae ) [suborder ;
1206 SUBMARINUS, submarin, aflat Unterordnung; sous-ordre; alrend;
sub apele mării (alge ^) [submariti­ πоднорядок]
me; unterseeisch; submarin; tenger
alatti; подводный] 1217 SUBOVATUS, subovat, aproape óvat
[almost egg-shaped; fast eiförmig;
1207 SUBMERSUS, submers, scufundat, subové; majdnem tojásdad; почти
aflat sub suprafaţa apei tulpina şi яйцевидный]
frunzele la Ceratophyllum submersum) 1218 SUBPILOSUS -^ pilosiusculus
[submersed, plunged ; untergetaucht ;
submergé, plongé; viz alatti, alá­ 1219 SUBRAMOSUS, SUBRAMIFICA·
merült ; погруженный] —»• demersus TUS, slab ramificat [subramose ; wenig
verzweigt ; subrameux ; alig [ágas ;
1208 SUBMICRONICUS (lat. -, μίκρος слабоветвистый, маловетвистый]
„mic"), submicronic, vizibil numai
cu ajutorul ultramicroscopului [sub­ 1220 SU В REGN и M η, subregn, categoria
micronic ; submikronisch ; submicro- sistematică inferioară regnului (Cryp-
nique; szubmikrónikus ; субмикрони- togamae, Phanerogamae ) [subking-
ческий] dom; Unterreich; sous-règne; alreg-
num, alország; подчарство]
1209 SUBMICROSCOPICUS (lat.-, gr. -, 1221 SUBRENIFORMIS, subreniform,
σκοπέω „ aobserva"), submicroscopic, aproape reniform [subreniform; fast
ce nu poate fi observat cu microscopul nierenförmig ; subréniforme ; majd-
obişnuit [submicroscopic ; submikro­ nem vese alakú ; слегка почковидный]
skopisch; submicroscopique; szubmi-
kroszkópikus ; субмикроскопический] 1222 SUBROSEUS -.· roseolus
SUBROSTRATUS 60S
1223 SUBROSTRATUS, subrostrat, cu den; substratum, couche nutritive;
rostru mic [subrostrate ; kleinschnäbe- aljzat, táptalaj ; субстрат]
lig ; subrostré ; kiscsőrű ; мелконосатый]
1238 SUBTERMIN ALIS, subterminal,
1224 SU В ROTUND ATU S, SUBROTUN- aflat sau rezultat aproape de extre­
DUS —*• suborbicularis mitatea unui organ (frunză ~ ,
1225 SUBSALSUS, subsărat, semisărătu- creştere r^), [subterminal; subtermi­
ros [subsaline; halbsalzliebend; de- nal, untergipfelständig; subterminal;
misalin; kissé sótűrő, kissé szikes; csúcs alatti ; субтерминальный] -^ in-
солонцеватый] fraterminalis, subapicalis
1226 SUBSECTIO f, subsecţie, categorie 1239 SUBTERRANEUS, SUBTERRE-
sistematică inferioară secţiei [sub­ NUS, subteran, aflat sub sol (tul­
section ; Untersektion ; sous-section ; pină ~ ) [subterraneous, subterranean,
subszekció; подсекция] underground ; unterirdisch ; Souter­
rain, hypogé; föld alatti; подземный]
1227 SUBSERICEUS, subsericeu, slab —» hypogaeus
mătăsos păros [somewhat silky; fast
seidenhaarig; presque soyeux; gyen­ 1240 SUBTETRAGONUS (lat. -, gr.
gén selyemes szőrű ; почти шелковистый] τετραγωνικός „patrumuchiat"), subte-
tragonal, slab patrumuchiat [sub-
1228 SUBSERIES f, subserie, categorie tetragonal; fast vierkantig; subtét-
sistematică inferioara seriei [subse- ^ ragone; gyengén négyélű; субтетра­
ries ; Unterserie ; sous-série ; alsorozat ; гональный]
подсерия, подряд]
1241 SU ВТ IMS, subtil, fin şi delicat
122 9 SUBSERRATUS, subserat, slab; [fine, thin, delicate; fein, zart; sub­
serat [subserrate, slightly serrate; til, fin ; finom, vékony ; тонкий]
schwachgesägt; faiblement denté en
scie ; kissé f űrészes ; слегка пильчатый] 1242 SUBTOMENTOSUS, subtomentos,
slab tomentos [subtomentose ; etwas
1230 SUBSESSILIS, subsesil, aproape se- filzig; subtomenteux; kissé molyhos;
sil, cu peţiol foarte scurt [subsessile; слабопушистый]
fast sitzend; subsessile; majdnem
ülő; почти сидячий] 1243 SUBTORTUS^ subdistortus
1231 SUBSPECIES f, subspecie, cate­ 1244 SUBTRIBUS (-US) f, subtrib,
gorie sistematică inferioară speciei, categorie sistematică inferioară tribu­
avînd areal propriu [subspecies; Un­ lui (Nardinae) [subtribe; Untertri-
terart ; sous-espèce ; alfaj ; подвид] bus ; sous-tribu ; altribusz, alraj ;
подтриба, подколено]
1232 SUBSPECIFICUS -* infraspecificus
1245 SUBTRIOECIA f (lat. -, gr. τρι
1233 SUBSPONTANEUS, subspontan, „trei", οίκος „casă"), subtrioecie, trio-
sălbăticit, scăpat din cultură (plantă) ecie la care aparent toţi indivizii au
[subspontaneous ; verwildert, subspon­ flori hermafrodite, totuşi unele sînt
tan, wiederverwildert, kulturflüchtig; flori mascule sau femele reduse [sub-
subspontané ; elvadult, visszavadult, trioecy ; Subtriözie ; subtrioecie ; szub-
kulturszökevény ; одичавший] - • aufu- triöcia; субтриоэция]
gus, efferatus
1246 SUBTROPICUS, subtropical, aflat
1234 SUBSQUAMOSUS, subscvamos, pu­ în zona subtropicală [subtropic; sub­
ţin scvamos [subsquamose ; schwach­ tropisch; subtropical; szubtropikális,
beschuppt; subsquameux; kissé forroégöv alatti; субтропический]
pikkelyes; слабо чешуйчатый]
1247 SUBULARIS, SUBULATUS, SU-
1235 SUBSTANTIA f, substanţă, materie BU LIFER, SUBULIFORMIS, SU­
(incrustantă, intercelulară) [substance, RULI-, subulat, în formă de sulă;
matter; Stoff; substance; anyag; îngust cilindric şi lent atenuat la vîrf
субстанция, вещество] (subulifolius) (frunzele la Sagina su-
1236 SUBSTOMATICUS, substomatic, bulata) [subulate, awl-shaped; pfrie-
aflat sub celulele stomatice (cameră) menförmig, pfriemlich; subulé, en
[substomatic ; substomatisch ; sub- forme d'alêne; ár alakú, lassan kihe-
stomatique; légzőnyilás alatti; суб­ gyesedő; шиловидный, шило-]
стоматический]
1248 SUBUMBELLATUS, subumbelat,
1237 SUBSTRATUM η, substrat, strat aproape umbelat [subumbellate ; fast
nutritiv [substratum; Substrat, Un­ doldig ; subombellé ; kissé ernyős ; слег­
terlage, Grundlage, Boden, Nährbo- ка зонтиковидный, слабо зонтичный]
609
1249 SUBVARIETAS f, subvarietate, ca-
tegorie sistematică inferioară varie­
tăţii [subvariety; Untervarietăt, Un­
terabart ; sous-variété ; alváltozat ;
подразновидность]
•1250 SUBVELUTINUS, subvelutin, slab
catifelat păros [subvelutinous ; etwas
samtartig; subvelouté; kissé bár­
sonyszőrös ; слегка бархатный]
•1251 SUBVERTICILLATÜS, subverti-
cilat, dispus în verticile imperfecte sau
neregulate [subverticillate ; fast quir-
lig; subverticillé; majdnem örvös;
почти мутовчатый]
1252 SUBVELUBILIS, subvolubil, par­
ţial volubil [half-winding ; halbwin­
dend ; demi-volubile ; félig csavarodott ;
почти завивающийся]
1253 SUCCEDANEUS, SUCCEDANUS,
succedaneu, înlocuitor; care preia
locul sau funcţiile unui alt organ
[substituted; vertretend, stellvertre­
tend; succédané; helyettesítő; заме­
щающий]
1254 SUCCESSIBILITAS f, succesibilita-
te, capacitatea de a transmite carac­
terele de urmaşi [successibiîity ; Erb­
fähigkeit; successibilité ; öröklékeny-
ség; последовательность]
1255 SUCCES S10 î, succesiune, schim­
bările naturale succesive ale asocia­
ţiilor vegetale dintr-o staţiune dato­
rite modificărilor pedoclimatice şi
avînd ca urmare înlocuirea acestora
prin altele [succession ; Sukzession ;
succession ; szukcesszió, egymásra­
következés ; сукцессия]
1256 SUCCESSIVUS, succesiv, care se
continuă (generaţie, verticil) [succes­
sive, following; allmählich, nachfol­
gend, aufeinanderfolgend; successif,
succédané ; folytatólagos, egymás
után következő; последовательный]
1257 SUCCIFER, succifer, care produce
sau conduce suc [succiferous ; saft-
tragend ; succifère ; nedvképző, ned­
vet vezető; несущий сок]-+ chymiferus
1258 SUCCINCTUS -^ cinctus
1259 SUCCINEUS -^ electrinus
1260 SUCCIO f -^ absorbtio
1261 SUCCIRUBER, eu sucul roşu [red-
juiced; rotsaftig; à jus rouge; piros
nedvű; красносочный]
1262 SUCCISUS, tăiat de jos [succise,
cut off underneath; abgeschnitten;
tranché, coupé; levágott; подрезан­
ный]
SUFFULCIENS
1263 SUCCOSUS, suculent, zemos, cărnos
(tulpina la Sedum, frunza la Agave)
[succose, sappy, juicy, fleshy; saftig,
saftreich, fleischig; succulent, juteux,
charnu; nedvdús, lédús, pozsgás,
húsos; суккулентный, сочный, мяси­
стый] —> succulentus
1264 SUCCULENTA η pl, plante sucu­
lente [succulenta, succulent plants;
Sukkulenten, Saftpflanzen, Fett­
blattpflanzen; succulentes, plantes
succulentes; pozsgás növények; сук­
куленты) —»· chylophyta
1265 SUCCULENTUS -* succosus
1266 SUCCUS m, suc, zeamă; partea
lichidă din organele vegetale [sap,
juice; Saft; suc, jus; nedv; сок]-*
lympha*
1267 SU DAT IO f -* exsudatio
1268 SUDORIFICUS, sudorific, care pro­
voacă asudarea [sudorific; schweiß­
treibend; sudorifique; izzasztó; пото­
гонный]
1269 SUFFLATUS -^ inflatus
1270 SUFFOCANS (suffoco), sufocant,
înnăbuşitor [suffocating, stifling; er­
stickend ; suffocant, étouffant ; elfojtó,
fojtó; заглушающий, удушающий]
1271 SUFFRUTESCENS, SUFFRUTI-
CANS, sufrutescent 1. Uşor ligni-
ficat. 2. Саге seamănă cu un subar-
bust (plantă r^) [suffrutescent, slight­
ly woody; halbstrauchig, halb-
strauchăhnlich ; sousfrutescent ; cser-
jésedő, bokrosodó, elfásodó; полукус­
тарниковый]
1272 SUFFRUTEX m, subarbust, plantă
cu tulpina lemnoasă numai la bază,
extremităţile sale ierboase nu rezistă
îngheţului (Salvia officinalis) [un-
dershrub, half-shrub ; Halbstrauch,
Staude ; sous-arbrisseau ; félcserje ;
кустарничек, полукустарник] -^ fru-
ticulus, semifrutex, subarbustum
1273 SUFFRUTICETUM n, sufruticet,
formaţie de tufe scunde şi semiar-
buşti [half-shrub formation; Halb-
strauch-Formation ; formation de sous-
arbrisseaux; félcserjés-formáció; фор­
мация полукустарников] - • phrygana
1274 SUFFRUTICOSUS, sufruticos, subar-
bustiv [suffruticose ; halbstrauchig,
staudig; sous-arbustif; félcserjés; по­
лукустарниковый]
1275 SUFFULCIENS, SUFFULTORIUS,
proptitor, sprijinitor, susţinător [sup­
porting, sustaining; stützend, unter-
SUFFULTUS 510
stützend; soutenant, appuyant; tá- magnifique ; pompás, remek ; пышный,,
masztó, alátámasztó ; подпирающий] великолепный]
1276 SUFFULTUS, proptit, răzimat, sus­ 1287 SUPERCOMPOSITUS -^ suprade-
ţinut (inflorescenţă ~, peri ~ ) [prop­ compositus
ped, supported, subtended; gestützt, 1288 SUPERCRESCENS (supercresco),.
unterstützt; soutenu, appuyé; meg­ supercrescent, care creşte peste un
támasztott, alátámasztott ; подпертый] ait organ [supercrescent; überwach­
1277 SUFFUSUS, îmbibat, umezit, umec- send ; supercrescent ; ránövő ; расту­
tat [soaked, tinged, wetted; benetzt, щий сверху]
befeuchtet; humecté, trempé; ned- 1289 SUPERFICIALIS, superficial L
vesített ; смоченный] Aflat pe faţa superioară. 2. Aflat
1278 SULCATU S, SULCI-, SULCO-, aproape de suprafaţă [superficial ;
-SULCUS, sulcat, brăzdat; prevăzut oberflächlich ; superficiel ; felületi,,
cu brazde longitudinale mai profunde felszíni ; поверхностный] *
(tulpina la Equisetum) (sulcinervis, 1290 SUPERFICIES f, suprafaţă, partea
sulcolanatus, bisulcus, crebrisulcus ) superioară a unui organ (de ex. a
[grooved, furrowed, sulcate-, furrow-; frunzei) [surface, face, upper surface ;
gefurcht, ausgefurcht, gekehlt, ge­ Oberfläche ; surface ; felület ; поверх­
furcht-, -furchig; sillonné, cannelle; ность]
barázdás, sáncolt, durván rovátkolt ;
бороздчатый, бороздчато-] 1291 SUPERFLUUS, superfluu, inutil, de
prisos [superfluous, overflowing ; über-
1279 SULCICAULIS, cu tulpina brăz­ flüssig; superflu; felesleges; излиш­
dată [sulcate-stemmed ; gefurchtsten- ний] —>• hypertelicus
gelig; à tige sillonnée; barázdás
szárú ; бороздчато-стебельчатый] NOMEN SUPERFLUU M -> maetaco-
enymum, nomen hypertelicum
1280 SULCUS m, brazdă, scobitură mai
profundă în formă de „V" în lungul 1292 SUPERFOETATIO f, superfetaţie,
unui organ (tulpina la Rumex alpi- fertilizarea ovulului prin mai multe
nus, valvele unor Diatomeae, lamelele feluri de polen [superfoetation ; Su-
unor Fungi) [groove, furrow; Fur­ perfötation ; superfétation ; szuperfö-
che; sillon; barázda; бороздка]* táció; суперфетация]
1281 SULPHURELLUS, SULPHURES- 1293 SUPERIMPOSITUS -^ superpositus
CENS, sulfuriu galben-deschis [slightly 1294 SUPERIOR (comp, de la superus),
sulphur-coloured ; hellschwefelgelb ; superior, aflat mai sus (labiu —,
jaune soufre-clair; világos kénsárga; ovar '^, palee —) (folia caulina su-
бледносерно- жёлтый] periora frunzele tulpinale superioare)
1282 SULPHUREUS, SULPHURINUS, [superior, upper, higher ; ober ; supé­
sulfuriu, de culoarea palid galbenă rieur; felsőbb; верхний]
a sulfului [sulphur-yellow; schwefel­
gelb; jaune soufre; kénsárga; серно- 1295 SUPERNATANS (supernato), su­
жёлтый] —»^ thei-, theio- pernatant, care înoată pe suprafaţa
apei (Wolffia) [supernatant; über­
1283 SUMMITAS f, SUMMUM η -. schwimmend ; surnageant ; felszínen
apex úszó ; плавающий сверху]
1284 SUPERANS (supero), depăşind, саге 1296 SUPERPARASITUS m, superpa-
depăşeşte în lungime organul înve­ razit, parazitul parazitului [superpa­
cinat (stamina stylum superantia, sta- rasite ; Superparasit ; superparasite ;
minele depăşind în lungime stilul ; szuperparazita; сверхпаразит]
bracteae flores conspicue superantes,
bracteile depăşind evident în lungime 1297 SUPERPOSITUS, suprapus, aşezat
florile^ [exceeding, overtopping, lon­ deasupra altui organ (muguri ~ , ra­
ger than; überragend, überschreitend, muri ~ , verticil '^) [superposed, placed
länger als; dépassant; felülmúló, above; obenstehend, übereinanderges-
túlhaladó, hosszabb ; превышающий, tellt; superposé; szuperponált, föiéh-
превосходяпщй] elyezett, egymás felett elhelyezkedő;
положенный сверху, вышележащий]-*
1285 SUPERAXILLA RIS supraaxil- superimpositus, suprapositus
taris
1298 SUPERSPECIES f, superspecie,
1286 SUPERBUS, superb, impozant [su­ grup monofiletic de specii alopatrice,
perb, splendid; prächtig; superbe, care nu pot fi considerate ca aparti-
611
nînd aceleiaşi specii din cauza unor
deosebiri morfologice evidente (Mayr)
[superspecies ; Superspezies ; superes­ 1309 SUPRAFOLIACEUS,
pèce ; szuperspeciesz ; надвид]
1299 SU PE RUS, superior, aflat mai sus
decît organul cu care este comparat
(floare, labiu, ovar, inel, himeniu) 1310 SU Ρ RAMAT и RAT IO f, suprama-
[upper, higher; oberer, überständig;
supérieur; felső; верхный]
1300 SUPERVOLUTIVUS, SUPERVO-
LUTUS, supervolutiv, răsucit în spi­
rală în sus sau pe un organ (frunză ~ )
[supervolute, coiled over; übergerollt,
übereinandergerollt ; supervolutif, con- 1311
torté; rácsavarodott, felfelé csava­
rodott ; скрученный]
1301 SUPIN ATUS, SU ΡI NU S 1. Culcat,
etalat pe sol (tulpina la Potentilla
supina). 2. înclinat înapoi [supine,
bent backwards; niederliegend, rück- 1312
lingsgelegt, rückwärtsliegend ; cou-
ché, étalé sur le sol, courbé en arrière;
lefekvő, heverő, hátrahajlott; лежа­
чий, простертый, загнутый назад]
1302 SUPPLEMENTUM п, supliment,
adaos (ca titlu de carte, Boissier: 1313
Flora Orientalis, Supplementum) [sup­
plement, addition; Nachtrag, Bei­ 1314
lage; supplément; pótlék, toldalék;
дополнение] —• corollarium
1303 SUPPRESSIO f, supresiune, avor-
tarea completă a organului [suppres­ 1315
sion ; Suppression ; supression ; szu-
presszió; подавление]
1304 SUPRAAXILLARIS, supraaxilar,
саге creşte mai sus de axila frunzei
sau a ramurii (supele r·^) [supraaxil- 1316
lary ; oberwinkelständig, oberachsel-
stăndig; supraaxillaire; hónaljfeletti;
надпазушный] —»· superaxillaris
1305 SUPRABASALIS, subprabazal, aflat
deasupra bazei [suprabasal ; übergrund- 1317
ständig; suprabasal; alapon felüli;
супрабазальный]
1306 SUPRACOMPOSITUS -* suprade-
compos itus
1307 SUPRADECOMPOSITUS, repetat 1318
compus, de mai multe ori penat
compus) frunzele la Thalictrum foeti-
dum) [supradecompound ; vielfach
zusammengesetzt ; supradécomposé ;
többszörösen összetett ; многократно
сложный] —у supercompositus, supra-
compositus
1308 SU PRAFASTIGI ATUS, suprafasti-
giat, cînd ramurile laterale erecte 1319
depăşesc în lungime axa principală
(inflorescenţa la Stenactis ramosa, 1320
Senecio barbaraeifolius) [suprafastigia-
SUSPENSOR
te ; übergipfelt ; suprafastigié ; tengely-
csúcsát túlnövő; надравновысокнй]
suprafoliaceu,
situat deasupra frunzei [suprafolia-
ceous ; uberblattstăndig ; surfoliacé ;
levél feletti; надлистный]
turaţie, răscoacere; faza postmaturi-
zării fiziologice a fructelor, cînd
devin moi şi începe putrezirea [supra-
maturation, overripening; Überreife;
surmaturation, blettissement ; túlé-
rettség; переспелость]
SUPRANUMERARIUS, supranu-
merar, aflat în număr mai mare
decît cel obişnuit (cromozomi ' ^ ,
nuclei ~ , seminţe r^) [supranumerary ;
überzählig ; surnuméraire ; számfe­
letti ; сверхкомплектный]
SUPRAPETIOLARIS, suprapeţio-
lar, aflat deasupra peţiolului (stipe-
lele la Melianthus major) [suprape-
tiolar ; uberblattstielstândig ; supra-
petiolaire; levélnyél feletti; надче-
решковый]
SUPRAPOSITUS -*• superpositus
SUPRASPECIES f, supraspecie,
grup de specii înrudite [supraspecies ;
Sammelart ; supraspecies ; kollektiv
faj ; коллективный вид] —>· coenospecies
SUPRATERRANEUS, suprateran,
aflat deasupra pămîntului [supra-
terraneous, above-ground ; überir­
disch, oberirdisch ; supraterrestre ; föld
feletti ; надземный] -+ epigaeus
SU PRE MUS (superi, de la superus),
suprem, cel mai de sus (frunză /-w,
floare^) [highest, topmost; der
oberste ; le plus haut ; legfelső ; самый
верхний]
SURCULIFER, SURCULIGER,
SURCULOSUS, cu lăstari, саге
poartă lăstari [surculigerous, surcu-
lose ; sprossentragend, sprossenreich ;
surculifère, surculeux; sarjas; с побе­
гами, несущий побеги]
SURCULUS m 1. Lăstar tînăr, mlá-
diţă. 2. Lăstar produs de un mugure
radical. 3. Tulpina foliacée (Bryo-
phyta, Pteridophyta) [sucker; Zwei­
glein, Wurzelsproß, Moosstengel ;
surcule, surgeon, rejeton, rejet, sou­
che; sarj, rügy tengely, mohaszár;
побег, корневой побег, облиственный
стебель, присоска]
SURGENS (surgo) -» adsurgens
SUSPENSOR m, suspensor, suportul
embrionului (Phanerogamae) [sus-
 SUSPENSVS
pensor ; Suspensor, Embryoträger,
Keimträger ; suspenseur ; csirafüg-
gesztö ; суспензор, подвесок] -^ етЬгуо-
phorum
1321 SUSPENSUS, suspendat, atîrnat
(ovul^) [suspended, hanging; hän­
gend, abhängend; suspendu; függő,
csüngő; подвешенный, висячий]
1322 SUSTENTANS, SUSTINENS (sus-
lento, sustineo), susţinător [suppor­
ting, upholding; unterstützend; sou­
tenant; fenntartó, alátámasztó; под­
держивающий]
1323 SUTURA f, sutură, linia de concreş-
tere a două frunze carpelare prin
marginile lor sau linia de dehiscenţă
a fructelor uscate [suture; Sutur,
Naht, Verbindungsnaht, Л^'егу^'асЬбипдв-
naht, Fruchtnaht; suture; л'arrat,
forradás; шов]
1324 SUTURALIS, sutural, care aparţine
unei suturi (dehiscenţă r^ , linie ~ ^
[suturai; sutural; suturaié; varrati,
összenövési ; относящийся к шву]
1325 SUTURATUS, SUTURIFER, SU-
TUROSUS, suturat, prevăzut cu su­
tură [suturate, suturose ; benähtet,
nahtig, nahttragend; suturé, suturi-
fère, sutureux; forradásos, varratos;
шовный]
1326 SYCHNOCARPUS (gr. συχνός „frec­
vent", καρπός „fruct") —>• multifer
(2), polycarpicus (3)
1327 SYCON (-1) n, SYCONE (-ES) f,
SYCONIUM n, SYCONUS m (gr.
σοκον „smochină"), siconă, fruct com­
pus, cu numeroase fructe închise
într-un receptacul cărnos (Ficus ca­
nea) [sycon, fig-fruit; Feigenfrucht;
sycone, fruit de figue; fügetermés;
сикон» сиконий]
1328 SYCOSIS f (gr. σύκακτις „tumoare"),
sicoză, boală epidermală cauzată de
Microsporon [sycosis ; Sykoze ; sycose ;
szikózis; сикоз]
1329 SYGOLLIPHYTA η pl -» syncoUi-
phyta
1330 SYLLABUS m (gr. συλλαβή „asam-
blare"), conspect, sinteză (titlu de
carte. Engler: Syllabus der Pflan­
zenfamilien) [survey, list; Zusammen­
fassung, Übersicht; assemblage, syn­
thèse; összefoglalás, átnézet; обзор]
1331 SYLLOGE (-ES) f (gr. συλλογή
„asamblare"), colecţie, culegere (titlu
de carte, Dumortier: Sylloge Junger-
mannidearum) [collection, gathering;
612
Sammlung; collection; gyűjtemény;
коллекция, собрание, сборник]
1332 SYLV- silv-
1333 SYM- (gr. συν „cu, împreună") -*
syn-
1334 SYMBASIS f (gr. -, βάσις „picior"),
simbazis 1. Posedare a mai multor
tipuri independente. 2. încrucişarea
liberă dintre mai multe linii de des­
cendenţi (Cook) [symbasis; Symbasis;
symbasis ; szimbázis ; симбазис]
1335 SYMBIONTA η pl (gr. -, βίος
„viaţă"), simbionţi, partenerii care
trăiesc în simbioză [symbionts; Sym-
bionten; symbiotes; szimbionták;
симбионты]
1336 SYMBIOSIS f (gr. συμβίοσις „viaţă
în comun"), simbioză, convieţuirea
dintre două organisme, cu foloase
reciproce pentru ambii parteneri [sym­
biosis; Symbiose, Zusammenleben, Le­
bensgemeinschaft ; symbiose ; szimbi­
ózis, harmonikus együttélés; симбиоз,
сожительство]
1337 SYMBIOTICUS (gr. -), simbiotic,
care trăieşte în simbioză (bacterii ^)
[symbiotic; symbiotisch, zusammen­
lebend ; symbiotique ; szimbiotikus,
együttélő ; симбиотический]
1338 SYMBIOTISMUS m (gr. sym-
biosis
1339 SYMBIOTROPHISMUS m (gr. -,
τροφή „nutriţie"), simbiotrofism, nu­
triţie vegetală obţinută pe calea sim­
biozei (Kirchner) [symbiotrophism ;
Symbiotrophismus ; symbiotrophisme ;
szimbiotrofizmus ; симбиотрофизм]
1340 SYMBIOTROPHUS (gr. - -), sim-
biotrof, care se nutreşte pe calea
simbiozei (plantă) [symbiotrophic; sym-
biotroph ; symbiotrophe ; szimbio-
trófikus ; симбиотрофический]
1341 SYMBOLA f (gr. συμβολή „contri­
buţie"), contribuţie (ca titlu de carte,
Cohn: Symbola ad seminis phisio-
logia) [contribution; Beitrag;, con­
tribution; adalék; взнос, вклад]
1342 SYMMETRANTHUS (gr. σύμμετρος
„de aceeaşi măsură", άνθος „floare"),
cu flori simetrice [symmetranthous ;
symmetrischblütig ; symétranthe ; rész-
arányos virágú; симметрично-цветко­
вый]
1343 SYMMETRIA f (gr. -), simetrie,
raportul de corespondenţă şi egalitate
a părţilor asemănătoare ale unor
organe [symmetry ; Symmetrie, Gleich-
513 SYMPODIUM
mäßigkeit ; symétrie ; szimetria, organe pînă atunci separate [symphyo-
részarányosság ; симметрия] genesis ; Symphyogenese ; symphyo-
1344 SYMMETRICUS (gr. -), simetric genèse; szimfiogenézis ; симфиогенез]
[symmetrical; symmetrisch; symétri- 1355 SYMPHYOGENICUS, SYMPHYO­
que; szimetrikus, részarányos; сим­ GENUS (gr. - ) -» symphysus, conna·
метричный] tus, concretus
1345 SYMMETROCARPUS (gr. -, καρπός 1356 SYMPHYONEURUS (gr. -, νευρον
„fruct"), cu fructe simetrice [symmet- „nerv"), cu nervurile reunite [united-
rocarpous; symmetrisch-früchtig; sy- nerved ; verwachsennervig, vereintner­
métrocarpe ; részarányos termésű ; vig; à nervures soudées; összenőtt
симметрично-плодный] erezetű ; спаиножильный]
1346 SYMPA TRIG и S (gr. σύν „împreună", 1357 SYMPHYOSTEMONEUS (gr. -,
πατρικός „paternal"), simpatric, cu στήμων „fir"), cu staminele sudate
areal de distribuţie care se suprapune [symphyostemonous ; verwachsenfä-
sau se întretaie (specii r·^) (Mayr) dig ; à étamines soudées ; forrt porzójú ;
[sympatric ; sympatrisch ; sympatri- спаинотычинковый]
que ; szimpatrikus ; симпатрический]
1358 SYMPHYSIA f, SYMPHYSIS í
1347 SYMPEDA f (gr. -, πέδη „piedică"), (gr. σύμφυσις „concreştere"), coales-
simpedă, raport de simetrie printr-un cenţă, concreşterea congenitală sau
plan de intersecţie [sympeda; Sym- ulterioară a unor părţi sau organe
peda; sympeda; szimpeda; симпеда] obişnuit separate (Bessey) [coalescence,
1348 SYMPERIANTHEUS (gr. -, περί fusion of parts; Verwachsung; coa­
„împrejur", άνθος „floare"), simpe- lescence, union; összenövés; симфиз,
riantic, cu periantul reunit în tub сращение] —*• coalescentia, concrescentia
[symperianthous ; symperianth; sym- 1359 SYMPHYSUS, SYMPHYTICUS
perianthé ; szimperiantikus ; симпе- (gr.-), simfitic, format prin concreş­
риантный] terea părţilor separate (picnidii, nu­
1349 SYMPETALIGUS, SYMPETALUS dei) [symphytic, coalescent; symphy-
(gr. -, πέταλον „petală"), simpetalic, tisch, werwachsen; symphytique, ré­
gamopetal; cu petalele concrescute uni, soudé; összenőtt; сросшийся] —»•
(corola la Nicotiana, Gentaurea) [sym­ concretus, connatus, symphyogenicus,
petalous, gamopetalous ; verv^rachsen- coalitus
kronblăttrig; synpétale, gamopétale; 1360 SYMPHYTpGYNUS (gr. -, -γυνή
forrtszirmú ; спайнолепестный] -> gamo- „soţie"), simfitogin, avînd pistilul ade­
petalus, metachlamydeus rent la caliciu [symphytogynic ; sym-
1350 SYMPHI-, SYMPHYO- (gr. συμφύω phytogyn ; symphytogyne ; szimfito-
„a concreşte"), concrescut (symphi- gin; симфитогинный] -^ symphyto·
anlherus, symphyogenus) [united ; ver­ thelicus
wachsen- ; conné ; összenőtt- ; спрост- 1361 SYMPHYTOTHELICUS (gr. -, 0fj-
но-, спаино-] λυς „femenin") —»· symphytogynus
1351 SYMPHIGARPUS (gr. -, καρπός 1362 SYMPLASTUM η (gr. σύν „împreu­
„fruct"), cu fructele concrescute sau nă", πλαστός „format"), simplast,
reunite [symphicarpous ; verwachsen- corp plasmatic multinucleat, care
früchtig, gehäuftfrüchtig ; symphicar- poate dcA^eni un plasmodiu sau un
pe ; összenőtt termésű, csoportos ter­ sincitiu (Hanstein) [symplast ; Sym-
mésű ; спростноплодный] plast ; symplaste ; szimplasztum ; сим-
1352 SYMPHYLLODIUM η (gr. σύν „îm­ пласт]
preună", φύλλον „frunză", είδος „ase­ 1363 SYMPLOCIUM η (gr. -, πλέκω „а
mănare"), simfilodiu, scvamă ovuli- cuta") -^ sporangium (Pteridophyta)
feră ale onului (Goniferae) [symphyl-
lode; Symphyllodium ; symphyllode; 1364 SYMPODIALIS (gr. -, ποΟς, ποδός
szimfillódium ; симфиллодий] „picior"), simpodial, pseudomonopo-
dial, prevăzut cu pseudoaxă (rami­
1353 SYMPHYLLUS (gr. - -), cu frunzele ficaţie ~ J [sympodial; sympodial;
concrescute [symphyllous ; verwach­ sympodiale ; szimpodiális, áltengelyes,
senblättrig; à feuilles soudées; ösz- álmonopodiális ; симподизльный]
szenőtt levelű ; спаинолистный]
1354 SYMPHYOGENESIS f (gr. -, γένε- 1365 SYMPODIUM η (gr. - -), simpodiu,
σις „naştere"), simfiogeneză, forma­ pseudoaxă; ramificaţie la care axa
rea organului prin reunirea altor principală are creştere definită, ră-
SYMPOLYMORPHYSMUS
mînînd scurtă, iar ramurile de ordinul 1375 SYNANGIUM
I şi următoarele devin verticale, mai
lungi, aparent continuînd creşterea
axei principale (Malus, Juglans)
[sympode; Scheinachse, Sproßverket­
tung; sympode; szimpódium, álten-
gely; силшодий] —• pscudoaxis
1376 SYNANTHEREUS,
1366 SYMPOLYMORPHYSMUS m (gr. ->
πολύς „numeros", μορφή „formă"),
simpolimorfism, prezenţa mai multor
forme la un organ al aceluiaşi individ
de plantă (Lindman) [sympolymor-
phism ; Sympolymorphismus ; sympoly-
morphisme ; szinpolimorfizmus ; сим-
полиморфизм]
1367 SYMPTOM А η (gr. σύμπτοίμα „simp­ 1377
tom"), simptom, manifestările carac­
teristice ale unor stări patologice
(de ex. pătări foliare, cloroze, necroze)
[symptom; Symptom; symptôme;
kórtünet ; симптом]
1368 SYMPTOMATOLCGIA f (gr. -, λόγος 1378 SYNANTHESIS
„vorbire"), simptomatologie, studiul
simptomelor de boli [symptomatology ;
Symptomatologie ; Symptomatologie ;
szimptomatológia ; симптоматология]
1369 SYN- (gr. συν „împreună"), cu, îm­ 1379 SYNANTHEUS,
preună [with, together; mit, zusam­
men; avec, ensemble; össze-, együtt;
спайно-, сростно-] —• sym-, coen-
1370 SYNACME (-ES) f (gr. -, ακμή
„ vîrf") —»^ synanthesis
1371 SYNAKINETE (-ES) f (gr. -, α 1380
„fără", κίνησχς „mişcare"), sinachi-
net, fragment de filament pluricelular
(Algae) [synakinete; Synakinete;
synakinète ; szinakinetesz ; синаки-
нета]
1372 SYNANDRICUS (gr. -, άνηρ, άν- 1381 SYNANTHODIUM
δρός „bărbat"), sinandric, cu staminele
concrescute [synandric ; verwachsen-
staubfadig, verwachsenstaubbeutelig ;
synandre; összenőtt portokú; сростно-
тычиночный]
1373 SYNANDRIUM η η (gr. - -), si-
nandriu, tub staminal rezultat din i382
concreşterea totală a staminelor din
floare (Compositae) [synandry ; Sy-
nandrie, Staubfädenverwachsung, Sta- 1383
ubbeutelröhre ; synandrie; szinandria,
porzóösszenövés, portokcső ; синан-
дрий]
1374 SYNANDRODIUM η (gr. - , είδος
„asemănare"), sinandrodiu, concreşte- 1384
rea staminodiilor [synandrodium ; Sy-
nandrodie; synandrodium; szinandró-
dium, álporzók összenövése; синан-
доодий]
514
η (gr. -, άγγεϊον
„vas"), sinangiu, concreşterea cupu-
liformă a sporangţilor, uneori pre­
văzute şi cu induzie (Marattiales)
[synan^um; Synangium; synangium;
szinangium; синангий]
SYNANTJJE-
RICUS, SYNANTHERUS (gr. -
ανθηρός „înflorit"), sinanteric, cu an-
terele tubuliform concrescute (sta-
miné la unele Compositae) [synan-
therous; verwachsenbeutelig, vereint-
staubbeutelig; synanthère; összenőtt
portokú, csőporzójú; сростнопыльни-
ковый] —• syngenesius
SYNANTHERIA f (gr. - -), sinan-
terie, concreşterea tubuliformă a sta­
minelor prin anterele lor [synanthery ;
Synantherie, Staubbeutelverwachsung;
synanthérie; szinantéria, portok-ösz-
szenövés ; синантерия]
f (gr. -, άνθησις
„înflorire"), sinantezá, maturizarea
simultană a staminelor şi a pistilelor
[synanthesis; Synanthese; synanthèse;
szjnantézis; синантезия] —^ synacme
SYNANTHUS (gr.
άνθος „floare"), sinantic 1. Cu flo­
rile concrescute. 2. Cu apariţia
simultană a florilor şi a frunzelor
[synanthous, synanthic ; verwachsen-
blutig; synanthe; összenőtt virágú;
сростноцветковый]
SYNANTHIA f (gr. - -), sinantie,
concreşterea unor flori obişnuit sepa­
rate (Morren) [synanthy; Synanthie,
Blütenverwachsung; synanthie; virág-
összenövés; синатия, срастание цвет­
ков]
η (gr. -, άν-
θωδης „asemănător cu floarea"), si-
nantodiu, concreşterea teratologica,
laterală, a două antodii, avînd un
peduncul comun (Taraxacum) [sy-
nanthody; Synanihodie; synanthodie;
szinantódium ; синантодий]
SYNANTHROPUS (gr. άνθρωπος
,om • anthropophilus
SYNAPHOSIS f (gr. συναφίστημι
„a devia"), sinaphoză, schimbare în
coeziunea plasmatică [synaphosis ; Syn-
aphose; synaphose; szinaphózis;
синафозис]
SYNAPSIS f (gr. σύναψις „legă­
tură"), sinapsis, îngrămădirea cromo­
zomilor în profaza meiozei şi orîn-
duirea lor concomitentă în ghem
(Farmer şi Moor) [synapsis; Synap-
51^
sis; synapsis; szinapszis; синапсис]
—• syndesis, synizesis
1385 S Y ΝA Ρ ТЕ ΝΕ (-ES) f (gr. σίν
„împreună", ταινία „panglică") -^
zygotene
1386 SYNAPTOSPERMIA f (gr. συναπ-
τάω „a se lega împreună", σπέρμα
„sămînţă"), sinaptospermie 1. Reu­
nirea la cădere a seminţelor sau a
fructelor uniseminale pentru a fi
diseminate prin vînt (la plantele de
deşeuri şi stepe.). 2. Diseminarea
împreună a seminţelor pe un loc
pentru a forma pilcuri dese (la plan­
tele de deserturi şi stepe) (Murbeck)
[synaptospermy ; Synaptospermie,
Keimkoppelung; synaptospermie; szi-
naptospermia ; синаптоспермия]
1387 SYNAPTOSPORA f (gr. -, σπορά
„sămînţă") —> seirospora
1388 SYNARMOPHYTA η pl (gr. σύναρ-
μος „reunit", φυτόν „plantă"), si-
narmofite, plante cu flori ginandrice
(Necker) [synarmophytes ; Synarmo-
phyten; synarmophytes; szinarmofi-
ták; синармофиты]
1389 SYNARMOPHYTUS (gr. - -) -»
gynandricus
139) SYNBOTANICA f (gr. σύν „împreu-
ηί.**, βοτάνη „iarbă") —»• phytocoenologia
1391 SYNCARPIA î (gr. -, καρπός „fruct"),
sincarpie, concreşterea întîmplătoare
a unor cârpele sau fructe [syncarpy;
Synkarpie, Früchten Verwachsung ; syn-
carpie; szinkárpia, termésösszenövés;
синкарпия] —*• coenocarpia
1392 SYNCARPICUS (gr. - -), sincarpie,
cu carpetele (sau fructele) concrescute
fgincceul la Lylhrum salicaria) [syn-
carpous; synkarpisch, verwachsen-
fruclilblăltrig, verwachsenfrüchtig ;
syncarpe ; szinkárpikus, összenőtt ter­
mőlevelű, összenőtt termésű; синкарп-
ный] —• coenocarpicus
1393 SYNCARPIUM η (gr. - -), sin-
carpiu, fruct policarpelar format din
drupe parţial sudate (Morus) [syn-
carp ; Synkarpium, Beerenhaufen,
Sammelfrucht ; syncarpe ; szinkárpium ;
синхарпий, сложная костянка] —• соепо-
carpium
1394 SYNCARYOCYTIS (-IDIS) f (gr. -,
κηριον „nucă", κυτός „vas") —• ovulum
1395 SYNCARYON η (gr. - -), sincarion(t)
1. Nucleul zigotului, rezultat din con­
jugarea celulei sexuale mascule şi
femele. 2. Pereche de nuclei rezultînd
din diviziunea ambilor nuclei game-
SYNCLISTUS
tici necontopiţi (Basidiomycetes) [syn-
caryon ; Synkaryon ; syncaryonte ;
szinkarion; синкарион]
1396 SYNCARYOPHYTON π (gr. - -,
φυτόν „planta") —» sporophyton
1397 SYNCARYOTICUS (gr. - -), sin-
cariotic, cu celule diploide (Ascomy-
cetes, Basidiomycetes) [synkaryotic ;
synkaryotisch ; syncaryotique ; szin-
kariotikus ; синкариотический]
1398 SYNCEPHALUS (gr. -, κεφαλή
„cap"), cu capitulele concrescute [syn-
cephalous; verwachsenköpfig; syncé-
phalé; összenőtt fejecskéjû; сростно-
головчатый]
1399 SYNCHORION η, SYNCHORIUM
Il (gr· -, χωρέω „a se răspîndi") —•
carcerulus, schizocarpium
1400 SYNCHOROLOGIA f (gr. - -, λόγος
„vorbire"), sincorologie, studiul răs-
pîndirii geografice a asociaţiilor vege­
tale şi a factorilor care condiţionează
aceasta (Schröter) [synchorology ; Syn-
chorologie, Gesellschaftsverbreitung ;
synchorologie ; szinkorológia, növény­
társulások elterjedése; синхорология]
1401 SYNCHOROLOGICUS (gr. - -), sin­
corologie, referitor la sincorologie
[synchorologic ; synchorologisch ; syn-
chorologique ; szinkorológikus ; синхо-
рологический]
1402 SYNCHRONICUS, SYNCHRONUS
(gr. -, χρόνος „timp"), sincronic,
simultan ; care există sau se petrece
în acelaşi timp (specie r^, mitoză r>^)
[synchronic; synchron, gleichzeitig;
synchrone, synchronique ; egyidejű ;
синхронный] —• isochronus, simultaneus
^493 SYNCHRONOGAMIA f (gr. --, γάμος
„căsătorie"), sincronogamie, maturi­
zarea simultană а florilor mascule şi
femele la acelaşi individ (Kirchner)
[synchronogamy ; Synchronogamie ;
synchronogamie ; szinkronogámia ; син-
хроногамия]
1404 SYNCHRONOLOGIA i (gr. - -, λό­
γος „vorbire"), sincronologie, studiul
sub aspect istoric al dezvoltării şi a
secvenţei asociaţiilor vegetale (Rubel)
[synchronology, history of vegetation ;
Synchronologie, Vegetationsgeschichte ;
synchronologie ; szinkronológia ; син-
хронологня, история растительности]
—+ syngenetica
1405 SYNCLISTUS (gr. -, κλίσιον „loc
închis") —• indehiscens
SYNCOLLIPHYTA
1406 SYNCOLLIPHYTA η pl (gr. σύγ-
κολλος „alipit"), sincolifite, plante cu
periantul alipit de pericarp [syncoUi-
phyta ; Synkolliphyten ; syncolliphy-
tes; szinkollifiták; синколлифиты]
1407 SY Ν COTYLEDON EU S (gr. -, κο-
τυληδων „cavitate"), sincotiledonar, cu
cotiledoanele concrescute [syncotyle-
donous; verwachsen keimblättrig; syn-
cotyledoné ; összenőtt sziklevelű ; спаи-
носемено до льны й]
1408 SYNCOTYLIA f (gr. - -), sincotilie,
concreşterea cotiledoanelor prin una
din marginile lor [syncotyly; Syn-
kotylie; syncotylie; sziklevél-összenö­
vés, szinkotilia ; синкотилия, срастание
семядолей]
1409 SYNCYANOSIS f (gr. -, κυανός
„albastru"), sincianoză, simbioza în­
tre Cyanophyceae şi alte microorga­
nisme (Pascher) [syncyanosis ; Synzya-
nose; syncyanose; szinciánózis ; син-
цианоз]
1410 SYNCYTIUM η (gr.-, κυτίς „cutie"),
sincitiu 1. Celulă multinucleată mare
formată în cursul mitosei premeiotice
sau la începutul stadiului de meioză
(Levan). 2. Reunirea mai multor
celule uninucleate, cu nucleu necon­
topiţi Claticiferele la unele Compositae)
[syncyte; Synzytium; syncyte; szin-
citium; синцитий]
1411 SYNDESIS f (gr. σύνδεσις „unire"),
sindeză, împerecherea cromozomilor
omologi în meioză (Haecker) [syn­
desis; Syndese; syndèse; szindézis;
синдезис] —> synapsis
1412 SYNDETOCHEILUS (gr. σύνδετος
„unit", χείλος „buză"), cu stomate
complex, rezultat din diviziunea succe­
sivă a celulei mame iniţiale (Cha-
defaud) [syndetocheilous ; syndetocheîl ;
syndetocheile ; összetett légzőnyüású ;
синдетохеильный]
4413 SYNDIMORPHISMUS m (gr. συν
„împreună", δίμορφος „biform"), sin-
dimorfism, dimorfismul unor organe
ale aceluiaşi individ de plantă (Lind-
man) [syndimorphism ; Syndimorphis-
mus ; syndimorphisme ; szindiformiz-
mus ; синдиморфизм]
1414 SYNDIPLOIDIA f (gr. -, δνπλόος
„dublu", ίδιος „obişnuit"), sindi-
ploidie, fuzionarea unor nuclei di-
ploizi, dublîndu-se numărul cromo­
zomilor (Strasburger) [syndiploidy ;
Syndiploidie ; syndiploîdie ; szindiploi-
dia ; синдиплоидия]
516
1415 SYNDIPLOIDICUS (gr. ), sin-
diploid, cu nuclei diploizi fuzionaţi
(celule ^) [syndiploid ; syndiploid;
syndiploîde ; szindiploid ; синдиплоид-
НЫЙ]
1416 SYNDYNAMICA f (gr. -, δύναμνς
„putere"), sindinamica, evoluţia şi
dinamica asociaţiilor vegetale [syn-
dynamics; Syndynamik, Sukzessions­
lehre, Gesellschaftswechsel; syndyna-
mique ; szindinámika ; синдинамика]
1417 SYNEMA (-ΜΑΤΙS) η (gr. -, νήμα
„fir"), sinemă 1. Partea columnară a
staminelor monadelfe (Malvaceae). 2.
Columna constituită prin filamentele
staminelor (Orchidaceae)[synem3i·, Sta-
ubgefäßsäule ; synème ; porzóoszlop ;
синема, колонка тычинок]
1418 SYNENCHYMA (-malis) η (gr. -,
δγχυμα „umplutură"), sinenchim, ţe­
sut rezultat din fuzionarea filamente­
lor celulare [synenchyma ; Synenchym ;
synenchyme ; szinenchima ; синенхима]
1419 SYNERGIA f, SYNERGISMUS m
(gr. συνεργία „cooperare"), siner-
gism, dezvoltarea mai avantajoasă
a două organisme care trăiesc împre­
ună [synergism; Synergismus, Syner­
gie ; synergisme ; szinergizmus ; син­
ергизм]
1420 SYNERGIDAE f pl (gr. -), sinergide,
cei doi nuclei (energide) aflaţi dea­
supra oosferei în partea superioară
a sacului embrionar (Angiospermae)
[synergids, help-cells; Synergiden, Hilfs­
zellen, Gehilfinnen; synergides; szi-
nergidák, segédsejtek, segítősejtek;
синергиды]
1421 SYNGAMEON (-1) η (gr. σύν „îm­
preună", γάμος „căsătorie"), singa-
meon, fitocenoză în care pe cale de
încrucişare iau naştere specii hibride
noi şi constante (Lotsy) [syngameon,
pairing community ; Syngameon, Kreu­
zungsgemeinschaft ; syngameon ; szin-
gameon ; сингамеон]
1422 SYNGAMETA f (gr. -, γαμέτης
„soţie") (MacMillan) —>· zygota
1423 SYNGAMETIA f (gr. - -), singameţie,
deosebire numai fiziologică între două
sexe morfologic identice (Blackman)
[syngamety ; Syngametie ; syngamétie ;
szingametia ; сингамеция]
1424 SYNGAMIA f (gr. -, γάμος „căsă­
torie"), singamie, fuziunea gârneţilor
dînd naştere zigotului [syngamy ; Syn­
gamie, Gametenfusion ; Syngamie ;
szingámia, ivarsejtek egyesülése; син-
гамия]
δ17
1425 SYNGENESIS f (gr. -, γένεσις
„origine"), singeneză, reproducere se­
xuală [syngenesis, sexual reproduction ;
sexuelle Fortpflanzung; reproduction
sexuelle ; ivaros szaporodás ; половое
размножение] -+ gamogenesis
1426 SYNGENESIUS (gr. - -) -^ synan-
thericus
1427 SYNGENETICA í (gr. -), singenetica,
studiul istoricului dezvoltării şi а
secvenţei asociaţiilor vegetale [syn-
genetics; Syngenetik, Gesellschaftent­
wicklungslehre ; syngénétique ; szin- 1439 SYNONYMIA
genetika, növénytársulások törzsfej­
lődéstana; сингенетикак] —* synchro-
nologia
1428 SYNGRAMMATA η pl (gr. -, γράμμα
„schiţă"), singramc, simetrie liniară
în raport cu axa (Diatomeae) (Mu­ 1440 SYNONYMON
eller) [syngrammata ; Syngrammen ;
syngrammes; szingrami Ják синграммы]
1429 SYNGYNUS (gr. -, γυνή „femeie") -^
epigynus
1430 SYNHAPLOIDEUS (gr. -, άπλόος 1441 SYNOPSIS
„singur", ίδιος „obişnuit"), sinha-
ploid, cu nuclei haploizi reuniţi (Në-
mec) [synhaploid ; synhaploid ; synhap-
loîde; szinhaploid; сингаплоидный]
1431 SYNIZESIS f (gr. συνίζω „a aşeza
alături") (McCIung) -> synapsis
1432 SYNMORPHOLOGIA î (gr. συν „îm­
preună", μορφή „formă", λόγος „vor­
bire"), sinmorfologie, studiul struc­
turii comunităţilor vegetale [synmor-
phology; Synmorphologie, Pflanzen-
gesellschaflsslruktur ; synmorphologie ;
szinmorfológia ; синморфология]
1433 SYNNEMA η (gr. -, νήμα „fir"),
sinemă, formaţia columnară a conidio-
forilor coerenţi (Traverse şi Saccardo)
[synnema; Synnema; synnema; szin-
uema ; синнема]
1434 SYNOCHORIUM η (gr. -, χόριον
„membrană") —>· carcerula, dieresilis
1435 SYNOECIA f (gr. -, οίκος „casă"),
sinecie 1. Prezenţa pe acelaşi indi­
vid a anteridiilor şi a archegoanelor.
2. Prezenţa pe aceeaşi plantă a eta­
minei şi a pistilului (Kirchner) [sy-
noecy; Synözie, Einhausigkeit ; sy-
noécie; egylakiság; синэция]
1436 SYNOECIUS, SYNOICUS (gr. - -),
sinecie, caracterizat prin sinecie [syno-
ecious, synoicous ; synözisch, ein­
häusig; synécique; egylaki ; однодом­
ный] —»· monoecius
1437 SYNOECOLOGIA f (gr. - -, λόγος
„vorbire"), sinecologie, studiul condi-
SYNSPERMUS
ţiilor ecologice ale asociaţiei, precum
şi a relaţiilor de interdependenţă
dintre asociaţiile vegetale şi mediul
lor geografic [synecology; Synökolo-
gie, Gesellschaftshaushalt ; synécolo-
gie ; szinökológia, növényszövetkeze­
tek környezettana; синэкология]
1438 SYNOECOLOGICUS (gr. - - -), sine­
cologie, relativ la sinecologie [syne-
cologic ; synökologisch ; synécologi-
que ; szinökológikus ; синэкологичес-
КИЙ]
f (gr. συνώνυμος „nu­
me identic"), sinonimie, denumiri
identice pentru plante deosebite sau
nume deosebite pentru aceeaşi plantă
[synonymy; Synonymie; synonymie;
szinonímia; синонимия]
η, SYNONYMUM η
(gr. -), sinonim, numele astăzi neva­
labil, al unui taxon [synonym; Syno­
nym, Nebenname; synonyme; szi­
nonima, társnév; синоним]
f (gr. σύνοψις „privire
generală"), sinopsis, descrierea con­
densată a florei unei regiuni sau
a unor grupe de plante (ca titlu de
carte ; Acharius : Synopsis methodica
Lichenum) [synopsis, general view;
überblick, Vorschau ; précis, vue
générale ; átnézet ; обзор, обозрение,
список, конспект]
1442 SYNOPTICUS (gr.-), sinoptic, care
oferă o privire generală (tablou ~ j
[synoptic ; synoptisch, übersichtlich ;
synoptique; átnézeti; конспективный]
1443 SYNORRHIZUS (gr. συν „împreună",
ί)ίζα „rădăcină"), cu rădăcinile con­
crescute ('embrionul la unele Coni-
ferae) [synorrhizous ; verwachsenwur­
zelig ; synorrhize ; összenőtt gyökerű ;
сростнокорешковый]
1444 SYNPETALUS (gr. -, πέταλον „pe­
tală"), sinpetal, cu petalele unite
[synpetalous ; verwachsenkronblătt-
rig; synpétale; forrtszirmú; спайно­
лепестный] -+ gamopetalus
1445 SYNSEPALUS (gr.-, lat. sepalum
„sepală"), sinsepal, cu sepalele unite
("caliciul la Solanaceae) [synsepalous ;
verwachsenkelchblăttrig ; synsépale ;
forrt csészelevelű ; спаиночашелисти-
козый] —» gamosepalus
1446 SYNSPERMUS (gr. -, σπέρμα „să-
mînţă"), cu seminţele concrescute
[synspermous ; verwachsensamig ; syn-
sperme; összenőtt magvû; спаиносе-
мянный]
SY Ν s PO RĂNGI им
1447 SYNSPORANGIUM η (gr. -, σπορά
„sămînţă", άγγείον „vas"), sinspo-
range, grupare de sporangi sau de
sori la Pteridophyta fosile [synspo-
range; Synsporangium; synsporange;
szinsporangium ; синспорангий]
1448 SYNSPORUS (gr. --,, sinsponc,
cu sporii reuniţi; саге se răspîndeşte
prin conjugarea celulelor (Algae)
[synsporous; synspor; synspore; öss- |^gQ
zenőlt spórás; спаиноспоровый]
1449 SYNTAGMA η (gr. -, τάγμα „pre­
zentare"), sintagmă, lucrare, operă
(ca titlu de carte, Golius: Syntagma
herbarum) [work; Werk; ouvrage;
dolgozat; книга, сочинение]
1450 SYNTAXON η (gr. -, τάξις „ordi­
ne"), sintaxon (pl. sintaxoni), unitate
sistematică de orice rang în cenotaxo-
nomie [syntaxon; Syntaxon; synta-
xon ; szintaxon ; синтаксон] —*• coeno-
taxon
1451 SYNTAXONOMIA f (gr.--, όνομα
„nume"), sintaxonomie, cenotaxono-
mie, sistematica comunităţilor bio­
logice [syntaxonomy, coenotaxonomy ;
Syntaxonomie, Zönotaxonomie ; syn- 1462
taxonomie, cénotaxonomie ; szinta-
xonómia, cönotaxonómia ; синтаксо-
номия, ценотаксономия]
1452 SYNTELOMITICUS (gr. -, τέλος
„capăt", μίτος „fir"), syntelomitic,
cu centromere care nu sînt terminale
(cromozom ^^) (Oguma) [syntelo-
mitic ; syntelomitisch ; syntélomiti-
que ; szintelomitikus ; синтеломитичес- 1464
КИЙ]
1453 SYNTEPALUS (gr.-, lat, tepalum
„tepală"), sintepal, cu tepalele con­
crescute (perigon) [syntepalous ; syn-
tepal ; syntépale ; forrtlepellevelű ;
синтепальный] -> gamotepalus
1454 SYNTRIPLOIDIA f (gr. -, τριπλόος
„triplu", είδος „asemănare"), sintrip-
loidie, fuzionarea nucleilor triploizi,
formînd nucleul hexaploid (Nëmec)
[syntriploidy ; Synţriploidie ; synţri­
ploidie ; szintriploidia ; синтриплоидия]
1455 SYNTROPHIA f (gr.-, τροφή „ali­
ment"), sintrofie, simbioză antago-
nistică între licheni [syntrophy; Syn-
trophie; syntrophie; szintrófia; син-
трофия]
1456 SYNTROPHICUS (gr. - ) - epiphy-
ticus
1457 SYNTROPHISMUS m (gr. - ) -^
syntrophia
1458 SYNTROPICUS (gr.-, τροπή „ră­
sucire"), sintropic, răsucit sau orien-
518
tat în aceeaşi direcţie [Syntropie;
syntropisch ; syntropique ; szintrópi-
kus; синтропический]
^^gg SYNTYPUS m (gr. -, τύπος „mo­
del"), sintip, una dintre mai multe
specii originale care a fost descrisă
fără a se fi specificat holotipul [syn-
type; Syntypus; syntype; szinlipus;
синтип] -»^ cotypus
SYNUSIA f, SYNUSIUM η (gr.
συνοοσίη „reunire"), sinuzie 1. Po­
pulaţie formată din una sau mai
multe specii aparţinînd unei singure
sau mai multor bioforme (Gams).
2. Populaţie cu specii aparţinînd
aceleaşi bioforme sau unor bioforme
asemănătoare (Petrovski) [synusia,
synusium ; Synusie, Pflanzenverein ;
synusie; szinuzium; синузия]
1461 SYNZOICUS (gr. -, ζ&ον „animal"),
sinzoic, cu seminţele diseminate prin
intermediul unor animale (planters,
propagare'·^) (Sernander) [synzoic;
synzoisch ; synzoique ; szinzoikus,
állatok útján terjedő; синзоическяй]
- • zoochorus
SYNZOOCHORIA f (gr. - , χωρέω i
„a se răspîndi") -* zoochoria
SYNZOOGONIDIUM η (gr. - , γόνι·
1463
δνον „sămînţă"), sinzoogonidie, zoogo-
nidie pluricelulară, avînd cîte un
nucleu sub fiecare pereche de cili
(Vaucheria) [synzoogonidium ; Syn-
zoogonidium; synzoogonidu ; szinzoo-
gonidium ; синзоогонидия]
SYNZOOSPORA f (gr. - - , σπορά
„sămînţă"), sinzoospor, zoospor bicili-
at, asociat în masă cu alţi zoospori
(Vaucheria) [synzoosporie ; Synzoo-•
spore ; synzoospore; szinzoospóra; :
синзооспора]
1465 SYNZYGIA f (gr. -, ζυγός „jug"),:
sinzigie, punctul de joncţiune a bazei j
cotiledoanelor opuse [synzygia; Syn-j
zygie, Verbindungsstelle ; synzygie ; !
szinzigia; синзигия]
1466 SYPHOGENIA f (gr. σίφον „tub",
γεννάω „a se naşte"), sifogenie, for
marea ascidiilor de frunze (în terato·
logie) [syphogeny; Syphogenie; sy·
phogenie; eltömlősödés, szifogeniaj,
сифогения]
1467 SYRINGEUS, SYRINGINUS (gr.
σύριγξ „fluier", lat. Syringa „liliac"):
—• îilacinus
1468 SYRINGIFLORUS, cu flori de liliaci
[Ulac-flowered; fliederblumig; à fleurs
de lilas; borostyán-virágú; сире4
невоцветковый]
519 SYZYGIA
1469 SYRINGODENDRON η (gr. -, δέν- 1476 SYSTEM A (-MATIS) η (gr. σύσ­
δρον „arbore"), siringodendron, tul­ τημα, συστήματος „sistem"), sistem
pina fosilă de Sigillaria [syringoden- 1. Mod de orînduire după principii
dron ; Syringodendron ; syringoden- ştiinţifice a materialului dintr-un do­
dron ; sziringodendron ; сирингоден- meniu al ştiinţei. 2. Titlu de carte
дрон] (Agardh: Systema Algarum) [sys­
tem; System, Zusammenstellung;
14 70 SYRROTIA η pl (gr. σύρροια „con­ système; rendszer; система]*
fluenţă"), siroţii, micelii în stadiu de
rezistenţă, formate din fasciculele 1477 SYSTEMATICA f (gr.-), sistema­
de hife fibroase şi rizomorfe [syrro- tică [systematics; Systematik; sys­
tia; Syrrotien; syrrotia; szirrotiák; tématique ; szisztematika ; система­
сирроций] тика] —*• taxonomia
1471 SYRTIDIUM η (gr. σύρτις, σύρτι- 1478 SYSTEMATICUS (gr. -), sistematic,
δος „banc de nisip"), sirtidie, forma­ orînduit după un sistem (botanică ~ ^
ţiunea vegetală a bancurilor de nisip [systematic ; systematisch ; systéma­
[syrtidium, sandbar-formation ; Syr- tique; szisztematikus, rendszerező;
tidium ; syrtidium ; szirtidium, homok­ систематический] —*• taxonomicus
zátony-formáció ; сиртидиум]
1472 SYRTIDOPHILUS (gr. -, φιλέω 1479 SYSTEMATISATIO f (gr.-), sis­
„a iubi"), sirtidofil, care creşte pe tematizare [systematization ; Syste­
bancuri de nisip [syrtidophilous, matisierung; systématisation; szisz-
dwelling on dry sandbars; syrtido- lematizálás; систематизация] —>• clas-
phil, sandbankliebend ; syrtidophile ; sificitio
homokpadon növő ; сиртидофильный] 1480 SYSTOLE f (gr. συστολή „contracta­
1473 SYRTIDOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν re"), sistolă, faza de contractare a
„plantă"), sirtidofite, plantele bancu­ vacuolelor pulsatile (Algae) [systole;
rilor de nisip (Clements) [syrtidophyta, Systole, Zusammenziehung; systole,
dry sandbar-plants; Syrtidophyten, phase de contraction; szisztóle, ösz-
Sandbankpflanzen ; syrtidophytes, szehúzódás; систола]
plantes des bancs de sable; szirtido-
fiták, száraz homokzátonyok növé­ 1481 SYSTOLICUS (gr. -), sistolic, de
nyei ; сиртидофиты] contractare (mişcare) [systolic; sys­
tolisch, zusammenziehend; systo-
1474 SYSSOMATA η pl (gr. συσ- „îm­ lique; szisztólikus, összehuzódási ;
preună", σώμα, σώματος „corp"), si- систолический]
somate, agregat de monozomi [sys-
somata; Syssomaten; syssomates; 1482 SYS Τ RO РНЕ f (gr. συστροφή „tor­
syszomaták ; сиссоматы] siune"), sistrofă, aglomerarea plas­
1475 SYSTELLOPIIYTA η pl (gr. συσ­ mei şi a plastidelor în jurul nucleului
τέλλω „а înveli", φυτόν „plantă"), (Schimper) [syslrophc ; Systrophe,
sistelofite, plante cu caliciul persis­ Kernlage; systrophe; szisztrofe; сис-
tent, făcînd corp de fructul [systel- трофе]
lophytes; Systellophyten; systello-
phytes; szisztellofiták; систеллофиты] 1438 SYZYGIA t-^ synzygia
 τ
1 TABACINUS, tabacin, de culoarea
palid brună a tutunului [tabacco-
brown, pale brown ; tabakfarben,
tabakbraun; tabacin, couleur de ta­
bac; dohánybarna; табачный, табач-
нобурый] —• nicotianeus
2 TABES f, TABESCENTIA î,
tabescenţă 1. Oprire a dezvoltării,
urmată de vestejire sau avortare a
unor organe. 2. Atrofiere [tabes,
tabescence; Abzehrung, Auszehrung;
tabès, tabescence, dépérissement ;
elsorvadás; табес, деградация]
3 TABESCENS, TABIDUS (tabesco)
1. Atrofiat, în curs de atrofiere. 2.
Gare se topeşte [tabescent, wasting
away, shrivelling, becoming stunted,
wasted, melted ; abzehrend, abgezehrt,
geschmolzen ; tabescent, dépérissant,
affaibli, fondu; elsorvadó csenevész,
olvadó; ссыхающийся, чахнущий, та­
ющий]
4 TABULA f, tabula 1. Planşă cu
ilustraţia unei pagini. 2. Hartă.
3. Suportul unor ciuperci [tabiet,
tabula, plank; Tafel, Figurentafel,
Karte; table, carte; tábla, kép,
térkép ; таблица, карта]
5 TABULARIS, tabular, orizontal
întins de forma unei table [tabular,
plate-like, flattened, placular; tafel-
artig ; tabulaire ; táblaszerű ; плос­
когорный, горизонтально уплощен­
ный] —> tabuliformis
6 TABULATUS, stratificat, etajat;
dispus în straturi suprapuse [strati-
fied; schichtig; stratifié, étage; réte-
ges, emeletes, táblás; табличатый,
слоистый, ярусный]
7 TABULIFORMIS tabuiaris
S ΤACHY- (gr. ταχύς „repede"), repede,
de timpuriu (tachysporus, tachyte-
licus) [quickly- ; schnell- ; rapide ;
gyors, korai; скоро-]
9 TACHYAUXESIS f (gr. -, αύξησις
„dezvoltare"), tahiauxeză, dezvoltarea
mai rapidă a unui organ faţă de altu
similar [tachyauxesis, quick-growth ;
Wachstumschnelligkeit ; tachyauxèse ;
gyorsabb-növekedés ; тахиауксез]
10 TACHYGENESIS f (gr. -, γένεσις
„naştere"), tahigeneză, dezvoltare
accelerată (în filogenie) [tachygene-
sis, accelerated development; Tachy-
genese, Entwicklungsverkürzung;
tachygenèse; tachigenézis, gyors ki-
fejlődés ; тахигенез]
11 TACHYSPORIA f (gr. -, σπορά
„sămînţă"), tahisporie, diseminare
timpurie [tachyspory ; Tachysporie ;
tachysporie; korai magszórás; тахи-
спория]
12 TACTICUS, TACT ICO-, -TACTI-
CUS (gr. τακτικός „de orînduire"),
tactic, care reacţionează la о excitaţie
printr-un mod de orînduire (tactico-
pterus, heterotacticus) [tactic ; taktisch ;
tactique ; taktikus ; тактический]
13 TAC TI LI S, tactil, sensibil la atin­
gere (papilara, p á r - ^ Д tactile; fühl-
bar; tactile; tapintó, érintésre érzé-
keny ; осязательный]
14 TACTISMUS m tactism, mişcări
libere ca reacţiune la excitanţii ex­
terni (de ex. la căldură, lumină,
chimism) [tactism; Taktismus; tac-
tisme ; taktizmus ; тактизм] —» taxis,
taxismus
15 ΤACTUS (-US) m, atingere, in­
fluenţă [touch, touching, influence;
Berührung, Einfluß ; attouchement,
influence ; érintés, behatás ; прико­
сновение, влияние]
16 TAENIANUS,TAENIATUS,TAE-
NIIFORMIS, TAENIO-, TAENIO-
SUS (gr. ταινία „panglică"), tenii-
form, ín formă de panglică (taeniophyl-
lus) [taeniate, band-like, strap-shaped,
ribbon-like, taperworm-shaped ; band­
förmig, schleifenförmig, bandwurm-
förmig; rubané, banderolle; pántlika­
szerű ; лентообразный, тесъмовид-
ный]
521
17 TAETER, Г^'Г.БЛ, dezgustător, res­
pingător, fetid (miros r^) [disgusting ;
ekeliiaft, häßlich; dégoûtant; undo-
rító, undortkeltő ; противный]
18 TAGMATA η pl (gr. τάγμα „orîn- 29 TARDIFLORUS,
duire"), tagme, agregări de molecule
(Pfeffer) [molecule-aggregations; Mole­
külverbindungen; aggregations molé­
culaires ; molekula-csoportosulások ;
молекуляные собрания] 30 TARDIVUS,
19 TAIGA f, taiga, zona păduroasă
nordică populată de Coniferae (Sibe­
ria) [taiga ; Taiga ; taiga ; tajga ; тайга]
20 ΤALEA f, butaş, marcotă ; ramură sau
fragment de plantă folosit la înmul­ 31
ţirea vegetativă [cutting, slip ; Steck­
reis, Steckling, Senker; bouture,
marcotte; buj tas, dugvány ; саженец]
21 TANGENTALIS, tangenţial (sec­
ţiune r^) [tangential; tangential; tan-
gentiel; érintőleges, érintő irányú;
тангентальный]
22 TANNINUM η, tanin, grup de sub­
stanţe astringente, tanante, extrase
din gale sau din scoarţa unor arbori
(Alnus, Castanea, Quercus) [tannin;
Tannin, Garbstoff; tannine; tannin,
cserzőanyag; таннин]
23 TAPESIUM η (gr. τάπης „covor"),
tapesiu, miceliu superficial dens
întreţesut, cuprinzînd ascofori [tape-
sium ; Tapesium ; tapesium ; tapezium ;
тапезиум]
24 TAPETALIS, tapetai, care aparţine
tapetului (celule ^», sírni ^^) [tape­
tai; tapetai; tapetale; tapetális; та- |[36
петальный]
25 TAPETUM (gr.-), tapet, strat ta­
petai 1. Ţesutul nutritiv intern al
sporangelui (Pteridophyta). 2. Strat
de celule care căptuşesc sacii poli-
nici (Phanerogamae) [tapete, tapetal-
cells ; Tapete, Tapetenzellen ; tapèteum ;
tapetum, tapetum-réteg; тапетум, вы­
стилающий слой]
26 TAPHRENCHYMA η (gr. τάφρος
„şanţ", έγχυμα „umplutură"), tafren-
chim, ţesut format din celule sau
canale poroase; botrenchim [taphren-
chyma, bothrenchyma ; Taphrenchym ;
taphrenchyme ; tafrenchima; тафрен-
хима] —»· bothrenchyma
27 TAPHROPHILUS Igr. -, φιλέω „a
iubi"), tafrofil, care creşte prin canale
şi şanţuri [ditch-dwelling; graben-
liebend; aimant les canaux; sánc­
kedvelő ; тафрофильный]
i 8 TAPHROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), tafrofite, plante de canale
TAXONOMICUS
şi şanţuri [ditch-dwelling plants;
Grabenpflanzen; plantes des canaux;
ároknövények, tafrofiták ; тафрофи-
ты]
tardiflor, care în­
floreşte tîrziu [late-flowering; spät-
blühend; tardiflore; későn virágzó;
поздноцвгтущий] —»· opsianthus
TARDUS, tardiv,
care se produce cu întîrziere (fruc-
tificatie r·^, înflorire ^^^) [late, slow,
tardy; spät, verspätet; tardif; késői,
késedelmes; поздний, медленный] —»·
serotinus
TARTAREUS, tartareu, asemănă­
tor cu tartrul; cu suprafaţa aspră şi
fărîmicioasă (în lichenologie) [tar-
tareous; weinsteinartig; tartareux;
borkőszerű; виннокаменный, шерохо­
ватый]
32 TAUTONY MU M η (gr. ταυτό
„acelaşi", ονομα „nume"), tautonim,
epitet specific care repetă numele
generic (Calaminthacalamintha) [tau-
tonym; Tautonym; tautonyme; tau­
tonim; тавтоним]
33 TAXINOMIA f -^ taxonomia
34 TAXIS f, TAXISMUS m (gr. τάξις
„ordine") —*• tactismus
35 TAXITERIA l (gr. -, τέρας „mon­
stru"), taxiterie, anomalie cu puţine
abateri de la forma normală [taxi-
tery; Taxiterie; taxiterie; taxitéria;
такситерия]
TAXOLOGIA f (gr.-, λόγος „vorbi­
re") —> taxonomia
37 TAXON η (pl. TAXA) (gr. -), taxon
(pl. taxoni), unitate sau categorie
sistematică [taxon, taxonomic group;
Taxon, taxonomische Einheit; taxon,
groupe taxonomique; taxon, taxonó­
miai egység; таксон, систематическая
категория]
38 TAXONOMIA f (gr. -, νόμος „lege"),
taxonomie ; sistematică ; clasificare ;
gruparea naturală a plantelor pe bază
de caractere de asemănare şi de în­
rudire [taxonomy; Taxonomie, Sys­
tematik, Ordnungslehre ; taxonomie ;
taxonómia, rendszertan, rendszerezés,
osztályozás; таксономия] —»• systema­
tica, taxinomia
39 TAXONOMICUS (gr. ~), taxonomic,
de clasificare, de sistematizare
(grupă --^, categorie r^) [taxonomic ;
taxonomisch ; taxonomique ; taxo-
nómikus, rendszerezési ; таксономи­
ческий] —• systematicus
TECNOSPORA 522!

40 TECNOSPORA f (gr. τεκνον „co­ ров, внутренняя оболочка семени, ко­

pil", σπορά „sămînţă"), tecnospor, spor лосковая чешуя] —»· secundina
rezultat nemijlocit din organele de 49 TEGMENTACEUS, tegmentaceu,
reproducere mascule sau femele (Fi- asemănător cu scvamele mugurilor
lices, Equisetum) (Radlkofer) [tek- [tegmentaceous ; knospenschuppenar-
nospore ; Teknospore ; tecnospore ; tig ; tégmentacé ; rügypikkelyszerű ;
teknospóra; текноспора] покровови дны й]
41 TECTOPARATYPUS m (gr. τέκτων 50 TEGMENTOSUS, TEGMINATUS,
„muncitor", παρά „alături", τύπος -TEGMINUS, tegmentos, tegminat,
„model"), tectoparatip, exemplar ales prevăzut cu înveliş (ategminus, biteg-
pentru analiza structurii microscopice minus) [tegmentose; behüllt, bedeckt,
a tipului iniţial al speciei sau al genu­ knospendeckig; tégminé, enveloppé;
lui (Chapman) [tectoparatype ; Tek- betakart, takaróréteges ; прикрытый,
toparatypus ; tectoparatype; tekto-
paratipus ; тектопаратип] с покровом]
51 TEGMENTUM η -* tegmen, integw
42 TECTOPLESIOTYPUS m (gr. -, mentum
πλησίος „aproape", τύπος „model"),
tectopleziolip ; tectoparatip, dar cu 52 TEGULA f -^ tectum
exemplarele descrise mai tîrziu [tec- 53 TEGULICOLUS (-COLA í), teguli-
toplesiotype ; Tektoplesiotypus ; tec- col, care creste pe acoperişuri sau
toplesiotype ; tektopleziotipus ; тек- pe ţiglele caselor [tegulicolous ; dach-
топлезиотип] bewohnend, ziegelbewohnend; té-
43 TECTOTYPUS m ( g r . - ) , tectotip, gulicole; háztetőn élő, házcserepeken
fragment al exemplarului tipic folosit élő; живущий на крышах]
pentru analize microscopice [tecto- 54 TEICHOSOMA η (gr. τείχος „pe­
type; Teklotypus; teclolype; tekto- rete", σώμα „corp"), teicozom, picături
tipus; тектотип] sau sferule din membrana celulară
44 TEC ТО RI и S tegens (Gardiner) [teichosome ; Teichosom ;
teichosome; teichoszóma; теихосома]
45 TECTUM η, acoperiş de casă [roof;
Dach; toit; háztető; крыша, кровля] 55 TELA f, ţesut [tissue ; Gewebe ; tissu ;
—* tegula szövet; ткань] - • contextus*
PLANTAE TECTORUM, plantele 56 TELEIANTHUS (gr. τελείως „com­
acoperişurilor de case [roof-plants;
* Dachpflanzen; plantes des toils; plet", άνθος „floare") —» [hermaphrodi-
háztetőkön tenyésző növények; кро­ tus
вельные растения] 57 TELEORLEMA η (gr. -, βλήμα
46 TECTURATUS, TECTUS, acope­ „înveliş") —»• velum partiale
rit [covered, clothed; bedeckt, be­ 58 TELEOMITOSIS f (gr. -, μίτος
kleidet, verdeckt ; couvert, vetû, garni ; „filament") -+ caryokinesis
fedett, takart, beburkolt ; покрытый,
прикрытый, одетый] —* coopertus, oper- 59 TELEPLASTIDIA η pl (gr. τέλος
tus, vestitus, amictus, indutus, obtectus, „capăt", πλαστός „modelat"), tele-
chlamydo-, stego-* plastide, celule reproducătoare [te-
leplastids, reproductive cells; Tele-
47 TEGENS (lego), care acoperă, eare plastiden, Reproduktivzellen ; cel­
înveleşte (foliis non se tegentibus, cu lules réproductives; szaporítósejtek;
frunze саге nu se acoperă^ [covering, телепластиды, размноженцые клетки)
clothing, concealing; deckend, ver­
hüllend, schützend; couvrant; befedő, 60 TELEUTOCONIDIUM η (gr. τε-
beborító, betakaró ; покрывающий, λευτή „final", κονίδιον „praf") -*
прикрывающий] —• operiens, vestiens, teleutospora
íectorius 61 TELEUTOCONIDIUM η (gr. -,
γονίδιον „sămînţă mică") —• teleu­
48 TEGMEN n, tegmen, înveliş 1. tospora
învelişul intern al ovulului. 2. Stra­
tul protector intern de celule care 62 TELEUTOSORUS m (gr. -, σωρός
înveleşte sămînţa. 3. Glumă [tegmen, „grămadă"), teleutosor, agregare de
covering, inner seed-coat, glume; teleutospori (Arthur şi Holway)
Hülle, innere Samenhaut, innere [teleutosorus ; Teleutosorus ; téleuto-
Samenschale, Hüllspelze ; tégument, sore ; teleutoszorusz ; телейтосорус)
enveloppe, secondine, glume; takaré, 63 TELEUTOSPORA î (gr.-, σιΐορά
belső maghéj, pelyva; тегмен, пок­ „sămînţă"), teleutospor 1. Spor de
&ΤΟ
rezistenţă şi de propagare (Uredi-
nales). 2. Spor de iarnă [teleutospore,
resting spore; Teleutospore, Winter-
spore, Dauerspore ; teleutospore ; teleu-
tospóra, télispóra, áttelelő nyugvóspó­
ra, kitartóspóra; телейтоспора, зим­
няя спора] —»· teleutoconidium, teleu-
togonidium, chronispora, hypnospora
64 TELIOSORUS m, TELIUM η (gr.
τέλος „capăt", σωρός „grămadă"] - •
leleutosorus
65 TELIOSPORA l (gr. -, σπορά „să-
mînţă") -* teleutospora
66 TELLURICUS, pămîntesc, referitor
la pămînt sau la globul pămîntesc
(apă'^, plante^) [telluric, earthly;
irdisch, weltlich; terrestre; földi,
földgömbi; земной] —• terraneus, ter-
restris
67 TELMATEIUS (gr. τέλμα, τέλματος
„mlaştină"), de mlaştină, care creşte
în mlaştini [growing in marshes,
in3adown or pools ; sumpfig, sumpfbe­
wohnend; croissant dans les marais;
mocsári, mocsarakban élő; боло­
тистый] -^ telmicolus
68 TELMATOPHILUS (gr. -, φιλέω
„a iubi"), telmatofil, care preferă
locurile mlăştinoase [dwelling in wet
meadows; sumpfliebend; aimant les
marais ; mocsárkedvelő ; |болотнолю-
бивый]
бУ TELMATOPHYTA η pl (gr. -,
φυτόν „plantă"), telmatofite, plante
de pajişti umode şi de terenuri mlăş­
tinoase (Clements) [wet-meadow plants ;
Sumpfpflanzen; plantes des ma­
rais ; mocsárnövények ; болотные рас­
тения]
70 TELMATOPLANCTON η (gr. -,
πλαγκτός „rătăcitor"), telmatoplanc-
ton, planctonul mlaştinilor şi al băl­
toacelor [telmatoplankton ; Telma-
toplankton ; telmatoplancton ; mo­
csár-plankton ; телматопланктон]
71 TELMICOLUS (-COLA l) -^ tel-
maleius
72 TELOCENTRICUS (gr. τέλος „ca­
păt", κέντρον „centru"), telocentric,
cu centromer terminal (cromozom a.)
[telocentric; telozentrisch ; télocen-
trique; telocentrikus ; телоцентричес-
КИЙ]—» telomiticus
73 TELOCH ROMOMÉ RA η pl (gr.-,
χρώμα „culoare", μέρος „parte"), telo-
cromomere, cromomere localizate ter­
minal [telochromomeres ; Telochromo-
meren ; telochromomeres ; telokro-
momerák ; телохромомерий]
TEMPERANS
74 TBLOCH ROMOSOM А η (gr. - ,
σ<&μα „corp"), telocromozom, cromo­
zom cu centromer terminal [telochro-
mosome ; Telochromosom ; télochro-
mosome ; telokromoszóma ; телохро-
мосома]
75 TELOCRATUS (gr. -, κράτος „pu­
tere"), telocrat, intermediar între me-
zocrat şi criocrat, încheind ciclul
unei noi perioade glaciare (Iwersen
şi A. Löwe) [telocrat; telokrat; télo-
crate; telokrat; телократный]
76 TBLOGONIDIUM η (gr. -, γονίδιον
„sămînţă mică"), telogonidie, gonidie
rezultată din generaţiile succesive ale
aceleiaşi celule (A. Braun) [telogoni-
dium; Telogonidie; telogonidie; telo-
gonidium; телогонидия]
77 TEWKINESIS f (gr. -, κίνησις
„mişcare") —*• telophasis
78 TELOMA η (gr. -), telom, organ fun­
damental din punct de vedere morfo­
logic, din care în cursul dezvoltării
sale are loc ramificarea cormului la
plantele superioare [telome; Telom;
telom; telom; телом]
79 TBLOMERA η pl (gr. -, μέρος „par­
te"), telomere, capetele cromozomilor
situaţi distal de centromer (Müller)
[telomeres ; Telomeren ; telomeres ;
telomerák; теломеры]
80 TELOMITICUS (gr. -, μίτος „fila­
ment") —• telocentricus
81 TELOPHASIS f (gr. -, φάσις „apa­
renţă"), telofază, faza terminală a
mitozei, cu reconstituirea celor doi
nudei la peli (Heidenhain) [telophase ;
Telophase, Endstadium ; telophase ;
telofázis, végszakasz, zárószakasz ;
теяофаза]
82 TELOREDUPLICATIO f -^ inter-
reduplicatio
83 TELOSYNAPSIS f (gr. -, σύναψις
„unire"), telosinapsis, configuraţia de
împerechere cap la cap a cromozo­
milor homologi în cursul primei divi­
ziuni meiotice (Wilson) [telosynapsis ;
Telosynapsis ; telosynapsis ; teloszi-
napszis; телосинапсис] —*• metasynde-
sis, telosyndesis
84 TELOSYNDESIS f (gr. -, σύνδεσις
„unire") —·· telosynapsis
85 TEMPERANS (tempera), tempé­
rant, care alină sau temperează dure­
rea (medicament^^) [tempérant; mäs-
sigend ; tempérant ; csilapító ; успокаи­
вающий]
TEMPERATUS 524

86 TEMPERATUS, temperat, moderat cule [tentaculate ; fühlfädig; tentacu­

(regiune r^, zonă <^) [temperate; le ; tentákulumos, érző-mirígyszőrös ;
gemässigt; tempéré; mérsékelt; y- щупальценосный, с чувствительными
мереш1ый] волосками]
87 TEMPUS (-ORIS) η, timp, durată, 101 TENTACULUM п, tentacul, păr
perioadă de timp [time, duration; glandulos, sensitiv, de captare şi di-
Zeit, Dauer; temps, durée; idő, idő­ gerare, de pe frunzele unor plante
szak ; время]* carnivore (Drosera) [tentacle, sen­
sitive glandular hair; Tentakel, Fühl­
88 TEMULENTUS, TEMULUS, ame­ faden, Fangarm; tentacule, poil sé­
ţitor, stupefiant; care produce turbu- créteur excitable; tentákulum, tapadó
rări nervoase [temulentous, stupifying, mirígyszőr, érző mirígyszőr ; щупаль­
drunken; betäubend, berauschend; це, чувствительный и железистый во­
enivrant, stupéfiant; bódító; опья­ лосок]
няющий, хмельной]
102 ΤΕΝΤΑΜΕΝη,ΤΕΝΤΑΜΕΝΤϋΜ
89 TENACELLUS, puţin . tenace [so­ η, încercare, eseu (ca titlu al unor
mewhat tenacious; etwas zäh; peu lucrări, ex. Besser: Tentamen de
tenace ; kissé szívós ; несколько це­ Abrotanis, 1832) [attempt, essay;
пкий] Versuch; essai; kísérlet, próbálko­
90 TENACULA η pl -> haptera zás, értekezés ; попытка, очерк]
91 TENAGEIUS (gr. τέναγος, 'τέναγεος 103 TENTHREDINIFER (gr. τενθρη-
„loc umed") -+ palustris, telmateius δών „viespe", lat. fero „a purta"), care
poartă sau este vizitat de viespi
92 TENAX, tenace, care se rupe greu [bearing wasps; wespentragend; por­
(tulpină) [tenacious, tough, holding tant des guêpes; darazsakat hordozó;
fast; zäh; tenace; szívós; цепкий, осиноносный]
вязкий]
104 T^iVC/^TÍ/^, subţiat [thinned; ver­
93 TENERRICOLUS (-COLA f), tene- dünnt ; aminei ; elvékonyodott ; утон­
bricol, care creşte pe locuri întunecoase ченный, оттянутый] —* attenuatus
[tenebricolous ; finsterbewohnend ; té-
nébricole; homályban élő; растущий 105 TENUI-, TENUIS, subţire, fin
в затенений] (tenuicostatus, tenuilobus, tenuipes,
tenuirostris ) [thin, slender, fine,
94 TENERROSUS, tenebros, întunecos finely-; dünn, zart, fein; mince, ef­
[tenebrous, dark; finster, dunkel; filé, grêle ; vékony, finom ; тонкий,
ténébreux; homályos, sötét; затенен­ тонко-] —»· ischno-, lepto-
ный]
106 TENUICAULIS, cu tulpini subţiri
95 ТЕ ΝELLI-, TENELLUS, delicat, [thin-stalked; dünnstengelig; à tiges
subţire, fin (tenelliflorus) [tender, minces; vékony szárú; тонкостебель­
delicate; zart; délicat, grêle; vékony, чатый]
finom ; довольно нежный]
107 TENUIFOLIUS, cu frunzele sub­
96 TEN EN S (teneo), care ţine (susţine ţiri [thin-leaved; dünnblättrig; ténui-
sau poartă) [holding, bearing; hal­ folié; vékony levelű; тонколистный]
tend, tragend; tenant, portant; tar­
tó ; hordozó ; занимающий] 108 TENUISECTUS, fin sectat [fincly-
cut; dünnzerteilt; finement fendu;
97 TENER, TENERI-, gingaş, delicat, finoman szeldelt ; тонкорассечённый]
fin, subţire (tenericaulis, tenerifrons)
[tender; zart, fein, weich; tendre, 109 TEPALUM η, tepală, una din piesele
grêle; finom, vékony; нежный, тон­ (foliolele) de acelaşi fel şi de aceeaşi
кий] culoare ale perigonului (Orchis, TÛ-
lipa) [tepal; Tepale, Perigonblatt ;
98 TENSIO Í, tensiune, extensibilitate tépale; lepellevél; листочек около­
(superficială а unui lichid sau ţesut) цветника] - • folium perigoniale
[tension; Spannung; tension; feszí­
tés, feszültség; ншряжение] HO -ТЕРALU S, cu tepalele (gamotepa-
lus, syntepalus) [-tepalous; -lepal;
99 TENTACULARIS, tentacular, de -tépale, à tépales; -lepellevelű; -те-
forma tentaculului [feeler-shaped ; пальный]
fühlfaden artig ; tentaculaire ; tentá-
kulumszerű ; щупальцевидный] 111 TEPHR-, TEPHREUS, TEPH-
RO-, TEPHROSIUS, TEPHRUS
100 TENTACULATUS, TENTACULI· (gr. τεφρός „cenuşiu"), cenuşiu, sur
í ' ^ i í , tentaculat, prevăzut cu tenta­ (tephranthus, tephrocephalus, tephro-
625
phyllus, tephrotrichus) [ash-coloured,
ash-grey, ashy- ; aschgrau ; gris-cen-
dré ; szürke, hamuszürke ; пепельно-,
пепельный, пепельночАрый] —*• cinerC'
us, spodius, griseus
112 TEPHRACANTHUS (gr. -, Ακανθα
„spin"), cu spini surii [ashy-thorned ;
aschgraustachelig; à aiguillons cen­
drés; szürke tövisű; пепельноиглис-
тый]
113 TEPHROLEUCUS (gr. -, λευκός
„alb"), cenuşiu-alb [ashy-white ; grau-
weiss; grisâtre-blanc; szürkésfehér;
пепельно-белый]
114 TEPHROMELAS (gr. -, μέλας „ne­
gru"), suriu-negru [ashy-black; asch­
grau-schwarz ; grisâtre-noir ; szürkés
fekete ; пепельно-черный]
115 TEPIDARIUM η, tepidariu, seră
cu temperatură moderată (-Ь 12 —
-fl8 G°) [tepidarium, Gape-House;
Tepidarium, lauwarmes Glashaus ;
serre à température tiède, tepidarium ;
tepidarium, langyos üvegház; те­
плица]
116 TE RA TOGEN IA í (gr. τέρας, τέρατος
„minune", γένος „urmaş"), teratoge­
nic, geneza morfozelor teratologice
[teratogeny ; Teratogenic ; teratoge­
nic; teratogénia; тератогения]
117 TERATOLOGIA í (gr. -, λόγος
„vorbire"), tératologie, studiul aberaţi
unilor morfologice, a deformaţiunilor
şi a monstruozităţilor [teratology;
Teratologie, Mibildungslehre ; téra­
tologie; teratológia, rendellenes ala-
kuléisok tana ; тератология]
118 TERATOLOGICUS (gr. - ) , terato­ 130 TERMINOLOGIA
logic, deosebit de forma normală
[teratologic ; teratologisch ; tératolo-
gique ; teratológikus, rendellenes ;
тератологический]
119 TERATOMA η (gr. -), teratom,
creşterea teratologică a ţesutului
foliar (gale) [teratoma; Teratom;
tératome ; teratoma ; тератома]
120 TERCINA f, tercina, cel de-al treilea
integument al ovulului [terelne; Ter­
zine ; tercine ; tercine ; терцина]
121 TERERRATOR m ^ trichogyna
122 TERERRATUS -·· perforatus
123 TERES, TERETI-, îngust cilindric
.şi circular în secţiune transversală
(tereticaulis, teretifolius, teretirostris,
teretispinus) [terete ; stielrund, draht­
rund, walzenförmig; étroitement cy­
lindrique, tereti- ; keskenyen hengeres ;
вальковатый, вальковато-]
TERNATI-
124 TERGALIS, TERGI-, dorsal (ter-
gispermus) [dorsali rückenseitig, rüc-
ke-n ;dorsal ;hátoldali ;i ; дорсальный] -+
dors al is
125 TERGEMINALIS, TERGEMINA-
TUS, TERGEMINUS, tergeminat, de
trei ori îngemînat sau bifoliolat (de ex.
frunză compusă) [tergeminate ; drei­
fachgepaart, dreifachgedoppelt, drei-
fachzweizâhlig, dreimalgezweit ; tergé-
miné; háromszor páros; трехпарный,
утроенно-двоичатый] —> trijugus, triju-
gatus, trigeminatus, triplicato-gemina'
tus
126 TERGUM n, dos, partea dorsală
a organului [back, dorsal-side;
Rücken, Rückenseite; dos; hátsó ol­
dal; тыльная сторона, спина]
127 TERMINALIS, TERMINI-, termi­
nal, format la capătul sau în vîrful
unui organ (terminiflorus) [terminal,
apical ; endständig, spitzenstăndig, gip­
felständig, gipfel-, end- ; terminal, api­
cal; végálló, csúcsállású, ágtetőző,
szártetőző; терминальный, верхушеч­
ный, конечный]-* apicalis*
128 TERMINALISATIO i, terminali-
zaţie, deplasarea chiasmelor către ex­
tremităţile filamentelor cromozomice
din stadiul diploten al meiozei (Dar­
lington) [terminalisation ; Terminali-
sation ; terminalisation ; terminalizá-
oió; терминализация]
129 TERMINANS (termina), terminant,
care se termină [terminating; endi­
gend, abgrenzend ; se terminant ; vég­
ződő, határoló; заканчивающий]
f (gr. τέρμων „li­
mită", λόγος „vorbire"), terminologie,
glosologie; totalitatea termenilor teh­
nici dintr-o disciplină [terminology;
Terminologie; terminologie; termino­
lógia, műszókincs; терминология] -+
glossologia
131 TERMINUS m 1. Hotar, limită.
2. Termen, cuvînt [limit, term, word;
Grenze, Ausdruck; limite, terme; ha­
tár, kifejezés; граница, термин]*
132 TERNARIUS, ternar, compus din
trei părţi (hibrid «^, nume <~j [ter­
nary ; ternar ; ternaire ; hármas ; трой­
ной, трехчленный]
133 TERN ATI-, TERN ATU S, ternat,
dispus cîte trei (ter natif alius, ternato-
pinnatus) [ternate, in threes, terna-
tely-; gedreit, dreizählig; terne, trois
à trois; hármasával, hármanként;
тройчатый] —»• trinarius, trinatus,
trinus, tridymus, triplex
TERNI- 526
134 TERNI-, TERNUS -* ternati-. Ur­ ная семенная кожура] -* exopleura,
natus (terniflorus, ternifolius) epispermium
135 TERRA f, pămînt (in orbe terrarum, 146 TESTACEÜS, testaceu 1. Ca о mem­
în toată lumea^ [earth; Erde; terre; brană groasă şi dură. 2. Roşu cără­
föld; земля] miziu [testaceous, tile-coloured, brick-
red ; hartschalig, ziegelfarbig, ziegelrot,
136 TERRANEUS, TERRESTRIS, scherbengelb ; téstacé, rouge brique ;
TERRI- .terestru, саге creşte pe maghéjszerű, téglaszín vörös, cserépszí­
pămînt (terricolus, terrigenus) [ter­ nű; кирпичный, кирпично-красный,
restrial, terraneous; terrestrisch, ir­ теставидный]
disch, erdig, erd-; terrestre; földi,
földön élő ; наземный, земляной] - • 147 TESTE (testőr), atestă, dovedeşte;
geophilus avîndu-se încredere în fidelitatea ci­
tării autorului..., (la citarea biblo-
137 TERREUS, pămîntiu, de culoarea grafiei) [proov, according to ...; be­
gălbui brună a pămîntului [earth- weist, bestätigt; témoigné par ...; ta­
coloured, yellowish-brown; erdfarbig, núsítja..., igazolja... ; доказывает, по
gelblich-braun ; couleur de terre, jau­ доказанием ..., согласно] —>• fide
nâtre-brun; földszínű, sárgásbarna;
землистый, желтовато-бурый] 148 TESTICULARIS, TESTICULA-
TUS, testicular, biluberculat, pre­
138 TERRICOLUS (-COLA t), tericol, văzut cu două corpuri globuloase (tu­
саге creşte pe pămînt [terricolous ; bercul /^) [testicular, testiculale; ho-
erdbewohnend ; térricole ; talajlakó ; denförmig, sackartig; testiculaire, tes­
обитающий на земле] —• gaeoecius ticule; hereszerü, zsákocskaszerű, két-
139 TERRIPHYTA η pl (lat. terra „pă­ gumócskás; тестикулярный] —• scroti-
mînt", gr. φύτον „plantă"), terifite, formis
plante terestre [terrestrial plants ; Тег- 149 TESTICULUS m, TESTIS m -^
riphyten, Erdpflanzen, Landpflanzen; anthera
terriphytes, plantes terrestres; terri-
fiták, földben élő növények; назем­ 150 TETER taeter
ные растения]
151 TETR-, TETRA- (gr. [τετράς „pa­
140 TERRITORIUM η, teritoriu [terri­ tru"), cu patru (tetrantherus, tetra-
tory; Gebiet; territoire; terület; тер­ caulis, tetradenus, tetralepidus) [four- ;
ритория, область] vier- ; à quatre ; [négy- ; четырёх-] -^
quadr-, quadri-
141 TERTIARIUS, terţiar 1. De ordinul
al treilea (peduncul r^, foliolă i^). 152 TETRACAM ARU S, TET RÁCA-
2. Care se referă la era terţiară MERATUS (gr. -, καμάρα „boltă") —
(relict r^) [tertiary; tertiär; tertiaire; quadr ilocular is
harmadrendű, harmadkori ; третичный] 153 TETRACANTHUS (gr. -, Ακανθα
142 TESQUICOLUS (COLA t), deşer- „spm"), cu patru spini [four-thorned ;
ticol, care creşte prin deserturi [de- vierdornig; à quatre épines; négy-
serticolous; wüstenbewohnend, wüste­ tüskéjű; четырёхиглый]]
liebend; déserticole; pusztákon lakó ;
обитающий в пустыне] —» deserticolus 154 TETRACARPELLARIS ( g r - , lat.
carpellum „carpetă") -+ quadricarpel-
143 TESSELATUS, teselat, mozaicat; cu laris
desen asemănător cu pătrăţelele tablei 155 TETRACARPUS (gr. -, καρπός
de şah fperigonul la Fritillaria me- „fruct"), cu patru fructe [tetracar-
leagris) [tesselate, tesselated, checke­ pous; vierfrüchtig; à quatre fruits;
red ; würfelig, gewürfelt, schachbrett­ négytermésű; четырёхплодный]
artig; tesselé, marqueté, en damier;
kockás, sakktáblaszeril, mozaikszerű; 156 TETRACENTRUS (gr. -, κέντρον
шахматный, клетчатый] —»· tessulatus, „pinten"), cu patru pinteni [four-spur­
tessularis red; vierspornig; à quatre éperons;
négysarkantyús ; четырёхшпорецный]
144 TESSULARIS, TESSULATUS -ν 157 TETRACERUS (gr. -, κέρας „corn") ;
tesselatus cu patru coarne [four-horned vier-,
145 TESTA î, testă, învelişul extern al hörnig; quadricorne; négyszarvacskás;
seminţei [testa, outer coat of seed; четырёхрогий]
Samenschale, äußere^ Samenhaut; tes­ 158 TETRACHAENA f, TET RACII AE-
ta, tégument externe de la graine; NIUM η (gr. -, α „nu", χαίνω „a se
maghéj, külső maghéj; теста, наруж­ deschide"), tetrachenă, fruct uscat
627 TETRAMERUS
indéhiscent, format din patru achene, 169 TETRAEDRICUS, TETRAEDRUS
respectiv nucule (Roraginaceae, La- (gr. τετράεδρον „tetraedru"), tetra-
biatae) [tetrachaônium ; Tetrachäne ; edric, de forma unui poliedru cu patru
Vierlingsfrucht ; tetrakène ; négyoska- feţe triunghiulare [tetrahedral ; tetrae-
szat ; четырёхсемянка] drisch, vierflăchig, vierseitig; tétraé-
159 TETRACIIOTOMIA f (gr. τέτραχα drique ; tetraedrikus ; четырёхгранный]
„de patru ori", τόμη „făierc"), letraco- 170 TETRAFOLIATUS, TETRAFO-
lomie, divizarea tulpinii sau a axei LWS (gr. τετράς „patru", lat. fo­
în patru ramuri de acelaşi ordin lium „frunză") —*• quadrifolius
(Worsdell) [tetrachotomy ; Tetracho-
tomie; tétrachotomie ; tetrachotomia ; 171 TETRAœNALIS, TETRAGONUS
тетрахотомия] (gr. -, γωνία „unghi") -*• quadrangu-
laris
160 TETRACOCCUS (gr. τετράς „patru", 172 TETRAGONIDANGIUM η (gr. -,
κόκκος „bacă") —»^ quadricoccus γονίδιον „sămînţă mică", άγγεϊον
161 TETRACOTYLEDON f (gr.-, κοτυ- „vas"), tetragonidangiu, organ repro-
ληδών „cavitate"), tetracotiledon, em­ ductiv asexuat în care se formează
brion cu două cotiledoane bifidate (De tetragonidii (Florideae) [tetragonidan-
Vries) [tetracotyl ; Tetrakotyledone ; té- gium ; Tetragonidangium ; tétrageni-
tracotylédon ; tetrakotiledon ; тетра- dange; tetragonidangium; тетрагони-
котиледон] дангий]
162 TETRACYCLICUS (gr. -, κύκλος 173 TETRAGONIDIUM η (gr. --), tetra-
„cerc"), tetraciclic, compus din patru gonidie, spori rezultaţi pe cale ase­
cicluri sau verticile de piese florale xuată şi grupaţi adesea cîte patru
[tetracyclic; tetrazyklisch, vierquirlig; (Florideae) [tetragonidium ; Tetrago-
tétracyclique; négykörös, négyörvös; nidium; tétragonidie; tetragonidium;
четырёхкруговой] тетрагонидий]
163 TETRACYTIDESi^\{ZV. -, κύτις 174 TETRAGONOCARPUS (gr. τετρα­
„cutie"), tetraciţi, cele patru celule γωνικός „patrunghiular", καρπός
haploide rezultate din diviziunea re- „fruct"), cu fructe tetragonale [tetra-
ducţională a unei celule diploide [te- gonocarpous; vierechsfrüchtig ; tétra-
tracytes; Tetrazyten; tétracytes; te- gonocarpe; négysarkos termésű; че-
Iracitek ; тетрациты] тырёхсторонно-илодный]
164 TETRADENUS (gr.-, άδην, αδένος 175 TETRAGONOLORUS ( g r . - , λοβός
„glandă"), cu patru glande [tetrade- „lob"), tetragonal lobat [tetragonaly-
nous; vierdrüsig; tétradène; négymi- lobate ; viereckig-gelappt ; tétragono-
rígyes ; четырёхжелезистый] lobe; négysarkos karéjú; четырёх-
сторонно-лопастный]
165 TETRADIDYMUS (gr. -, δίδυμος
„dublu"), de patru ori îngemînat, cu 176 TETRAGYNUS (gr. -,γυνή „femeie"),
patru perechi [four-paired; viermal- tetragin, cu patru cârpele sau cu
gezweit; tétradidyme, quadrigéminé ; patru pistile (floare ~ ) [tetragynous ;
négyszer páros ; четырёхпарный] vierweibig, vierfruchtblăttrig, vier-
griffelig ; tétragyne ; négyanyás, négy-
166 TETRADOGENESIS f (gr. -, γένε- termős ; четырёхпестичный]
σις „naştere"), tetradogeneză, for­ 177 TETRAHYRRIDA i (gr.-, lat. hy-
marea tetradelor de cromatide în brida „hibrid"), tetrahibrid, hibrid
timpul primei diviziuni meiotice a te­ provenit din patru specii parentale
tradelor de spori şi de grăuncioare de [tetrahybrid ; Tetrahybride, tetraphyler
polen [tetradogenesis ; Tetradogenesis ; Bastard ; tétrahybride ; tetrahibrid ;
f étradogenèse ; tetrádképződés ; те- тетрагибрид]
традогенез]
178 TETRALOCULARIS (gr.-, lat. lo-
167 TETRADONTUS (gr.-,ö5ow;, οδόν­ cularis „bcular") -^ quadrilocularis
τος „dinte") —» quadridentatus
179 TETRAMERISTELICUS (gr. -, μέ­
168 TETRADYNAMUS (gr.'-, δύναμις ρος „parte", στήλη „coloană"), tetra-
„putere"), tetradinam, cu patru sta­ meristelic (ţesut ^) [tetrameristelic ;
miné mai lungi şi două mai scurte tetrameristelisch ; tétraméristelique ;
^florile la Cruciferae) [tetradynamous ; tetramerisztélikus ; тетрамеристель-
viermăchtig, tetradynamisch ; tétra- ный]
dyname; négyfőporzós ; четырёх-силь- 180 TETRAMERUS (gr. - ) , tetramer cu,
ный] patru diviziuni sau părţi (floare)
TETRAMORPHUS 62S

[tetramerous ; tetramer, vierzâhlig .vier- aripi sau foliole [four-winged ; vierflü-

teilig, viergliederig ; tétramère; négy- gelig ; tétraptère, à quatre ailes ; négy-
tagú, négyosztatú ; тетрамерный, szárnyacskás ; четырёхкрылый]
четырёхчленный] 192 TETRAPYRENUS (gr. -, πυρήν
181 TETRAMORPHUS (gr. -, μορφή „sîmbure"), cu patru sîmburi osoşi
„formă"), tetramorf, cu patru forme (fruct) [four-stoned ; viersteinkernig ;
diferite (antere, stile, stigmate de à quatre noyaux; négy csontmagvú;
lungimi diferite) [tetramorphic ; tet- четырёхкочковый]
ramorph, viergestaltig; tétramorphe; 193 TETRAQUETER (gr.-, lat. queler
négy alakú; тетраморфный] „unghi") -+ quadrangularis
182 TETRANDER, TETRANDRVS 194 TETRARCHICUS (gr.-, αρχή „ori­
(gr.-, άνήρ, ανδρός „bărbat"), tetran- gine"), tetrarhic, cu patru fascicule
dric, prevăzut cu patru staminé [tet- de vase conducătoare (rădăcină ^)
randrous, four-stamened ; viermän- [tetrarch; tetrarch, vierstrahlig ; lé-
nig; tétrandre; négyhimes, négypor- trarche; négysugarú; тетрархный]
zós ; четырёхтычиночный]
195 TETRARINUS -^ tetrandrus
183 TETRANTHERUS (gr. -, ανθηρός
„înflorit"), cu patru antere [four-anthe- 196 TETRAS (-ADIS) f (gr. -), tetradă 1.
red ; vierstaubbeutelig ; tétranthère ; Tetraspor. 2. Glomerul cu patru gră-
négy portokú ; четырёхпыльниковый] uncioare de polen (Ericaceae). 3. Di­
vizare a cromozomului în patru părţi
184 TETRANUCLEATUS {^.-,\&.i.n\x- [tetrad; Tetrade, Pollentetrade; té­
cleus „sămînţă"), tetranucleat, pre­ trade; tetrád, négyes csoport; тет­
văzut cu patru nuclei [tetranucleate ; рада] —»• Staurosoma
vitrkernig; tétranucleé; négy sejt-
magvú ; четырёхядерный] 197 TETRASCHISTICUS [gr.-, σχιστός
„despicat") —* quadripartitus
185 ТЕ Τ RA ΡΕ TAL US (gr.-, πέταλον „pe­
tală"), cu patru petale [four-petalled ; 198 TETRASEPALUS (gr.-, lat. sepa-
vierkronblâttrig ; tétrapétale, quadri- lum „sepală"), cu patru sépale [te-
pétale ; négyszirmú ; четырёхлепест- trasepalous, four-sepalled ; vierkelch-
ный] blăttrig; tétrasépale; négy-csészeleve­
lű ; четырёхчашелистиковый]
186 TETRAPHYLETICUS (gr.-, φυλή
„trib"), tetraíiletic, derivat din patru 199 TETRASOMICUS (gr. -, σώμα
specii deosebite (hibrid) sau din patru „corp"), tetrazomic, cu doi cromo­
linii filetice [tetraphyletic ; tetraphy- zomi omologi supranumerari [tetra-
letisch ; tétraphylétique ; tetrafilét'kus ; somic ; tetrasomisch ; tétrasomique ;
тетрафилетический] tetraszomikus ; тетрасомичсский] ->
tetraploideus
187 TETRAPHYLLUS (gr. -, φύλλον
„frunză") —» quadrifolius 200 TETRASPERMUS (gr. -, σπέρμα
188 TETRAPLO- (gr. τετραπλόος „de „sămînţă"), tetrasperm, cu patru se­
patru ori"), cvadruplu, de patru ori minţe [four-seeded ; viersamig ; àquatre
mai mult sau mai mare (tetraplocaulis) semences; négymagvú; четырёхсемен-
[four-fold; viermal, vierfach; qua­ ный]
druple ; négyszeresen ; четверно-] —»
quadrupli-, quadruplo- 201 TETRASPORA I (gr.-, σπορά „să­
mînţă"), tetraspor, patru spori obli­
189 TETRAPLOIDEUS (gr. -, ίδιος gatorii formaţi în sporange (Phaeo-
„obişnuit"), tetraploid, care conţine phyceae, RodophyceaeJ [tetraspore ; Te-
de patru ori numărul haploid de cro­ traspore, Vierteilungsspore ; tetraspore ;
mozomi din nucleu [tetraploid; tetra­ tetraspóra; тетраспора] —*• sphaero-
ploid; télraploïde; tetraploid, négy- spora
szeres számú; тетраплоидный]
202 TETRASPORANGIUM η (gr. - ,
190 TETRAPLOSTEMONEUS (gr. -, άγγεΐον „vas"), tetrasporange, spo­
στήμων „fir"), tetraplostemon, cu de range cu tetraspori (Rhodophyceae)
patru ori mai multe slamine decît [tetrasporangium ; Tetrasporangium ;
petalele (floare '-^) [tetraplostemo- tetrasporange ; tetrasporangium ; те-
nous; tetraplostemon; tétraplostémo-
ne; tetraplosztémon ; тетраплостемон- траспорангий]
ный] 203 TETRASPORIFER (gr.--, lat. fero
191 TETRAPTERUS (gr. τετράς „a produce"), tetrasporifer, care pro­
„patru", πτερόν „aripă"), cu patru duce tetraspori [tetrasporiferous ; te-
529 THALLOPHYTA
trasporentragend ; tétrasporifère ; te- körper; thalamium, corps de fructi­
trasporát képző ; тетраспороносный] fication; termőtest, termôrész; пло­
204 TETRASPOROPHYTON η (gr.-, довое тело]
φυτόν „plantă"), tetrasporofit, sporo- 217 THALAMUS m (gr.-) -»• recepta-
fitul care produce tetraspori [tetra- culum, torus
sporophyte ; Tetrasporophyt ; tétra-
sporophyte ; tetrasporofit ; тетраспо- 218 THALASSICUS, THALASSIUS
рофит] —^ deutosporophyion (gr. θάλασσα „marea") —>• maritimus
205 TETRASPORÜS ( g r . - ) , tetrasporic, 219 THALASSINUS (gr.-), albăstrui
cu patru spori [tetrasporous, four- verde, verde marin [sea-green, bluish-
spored; viersporig; tétraspore; négy- green; meergrün, bläulichgrün ; bleu
spórás ; четырёхспоровый] marin, bleuâtre vert; tengerkék, ké­
keszöld ; морскосиний, сюгеватозеле-
206 TETRASTACHYS, TETRASTA­ ный]
CH Y US (gr. -, στάχυς „spic"), cu
patru spice [four-spiked ; vierăhrig; 220 THALASSOPHILUS (gr. -, φιλέω „а
tétrastachyé ; négykalászú ; четырёх- iubi"), talasofil, care creşte în mări
[thalassophilous, sea-loving; seelie-
колосый] bend; thalassophile; tengerben élő;
207 TETRASTEMONEUS (gr. -, στήμων морелюбивый]
„fir"), cu patru staminé [tetrastemo-
nous; vierfadig; tétrastémone ; négy- 221 THALASSOPHYTA η pl (gr. -, φυ­
p orz ós ; четырёхтычинковый] τόν „plantă"), talasofite, plante mari­
time, vegetaţia marină [sea-plants;
208 TETRASTICHUS (gr. -, στίχος Seepflanzen, Meeresvegetation; plan­
„rind") —* quadriserialis tes maritimes ; tengeri növények ; мор­
ские водоросли, морские растения]
209 TETRASTIGMATICUS, TETRA-
STIGMUS (gr. -, στίγμα „punct"), 222 THALASSOPLANCTON η (gr. -,
tetrastigmatic, cu patru stigmate [tet- πλαγκτός „rătăcitor"), talasoplanctoii,
rastigmatous ; tetrastigmatisch, vier- planctonul oceanelor (Forel) [thalas-
narbig; tétrastigmaté ; négybibés; че- soplankton, oceanic plankton; Tha
тырёхрыльцевый] lassoplankton ; thalassoplancton ; o-
ceánplankton ; талассопланктон]
210 TETRASTYLUS (gr.-, στΰλος „co­
loană"), tetrastil, cu patru stile [tet- 223 THALLIDIUM η (gr. θαλλός „ger
rastylous ; viergriffelig ; tétrastylé ; men"), talidiu, corp de reproducere
négy-bibeszálú ; четырёхпестичный] vegetativă format pe părţile cauloi-
211 TETRAVALENS (gr.-; lat. valeo dale şi rizoidale ale talului (Chara-
„a valora") —>· quadrivalens ceae) [thallidium; Thallidium, Able­
ger; thallidie; tallidium; таллидиум
212 TEXTIFORMIS, TEXTILINUS,
TEXTILIOSUS, TEXTILIS, între­ 224 THALLIFORMIS, THALLINUS,
ţesut, de forma unei ţesături [woven, THALLODICUS, THALLOIDEUS
weaving; gewebt, geflochten; textilé, (gr. -, είδος „asemănare"), taloid, ase­
treillisé; szövetszerű, egymásbaszőtt; mănător cu un tal [thalloid, thallus-
плетеный, тканый] —*• texturatus like ; lagerartig, lagerăhnlich ; thallo-
ide ; telepszerű ; слоевищеобразный,
213 TE XT и M η, TEXTURA f, TEX­ слоевищный, талломный] -^ blastema-
TUS (-US) m, ţesut, împletitură tic us
(celular, de hife) [tissue, texture ; Ge­
webe, Geflecht ; tissu ; szövet, össze­ 225 THALLOCHLORUM η (gr. -, χλωρός
fonódás ; ткань, текстура] „palid verde"), taloclor, pigmentul
214 TEXTURATUS — textiliosus, tex- palid verde al lichenilor (Paulson)
íilis [thallochlore ; Thallochlorum ; thallo-
chlore ; talloklorum ; таллоклор]
215 THALAMIFLORUS (gr. θάλαμος
„dormitor", lat. flos „floare"), talami- 226 THALLOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
flor, cu staminele şi petalele dispuse „plantă"), talofite, plante cu organi­
nemijlocit pe receptacul [thalamiflo- zaţie simplă, redusă la un tal, lip-
rous; bodenblütig, fruchtbodenblütig; sindu-le rădăcina, tulpina, frunzele,
thalamiflore ; vacokvirágú ; ложецвет- florile şi seminţele (Algae, Fungi, Ei­
ковый] chenes) [thallophytes; Thallophyten,
216 THALAMIUM η (gr. -), talamiu, corp Lagerpflanzen ; thallophytes ; telepes
de fructificaţie (Algae, Fungi, Liche- növények ; таллофиты, слоевищные
nes) [thalamium, fruit-body; Frucht­ растения]
THALLUS 680

227 THALLUS m (gr. -), tal, corpul de soufre ; kénsárga- ; серно-желтый] —•

vegetaţie al criptogamelor, nediferen­ sulphureus
ţiat în rădăcini, tulpini şi frunze 240 ΤΗ Ε LE-, THELO-, -THE LI S (gr.
[thallus; Thallus, Lager; thalle; telep; θηλή „mamelon") (thelegonus, thele·
сяоевище] carpus, thelocamptus, aulacothelis, pa-
228 THAMNIUM η (gr. θάμνος „tufă"), chythelis) —* mamillatus, verrucosus
tamniu, talul fruticulos al lichenilor 241 THELEPHORUS (gr. -, φορός „pur­
(Cladonia rangiferina) [thamnium ; tător"), —• mamillatus, verrucosus
Astlager; thamnium; támnium, bok­
rostelep; кустистое слоевище] 242 THELODES (gr. -, είδος „asemă­
THANATOCOENOSIS t [gr. θάνατος nare") —• mamillaris
229
„mort", κοινός „comun") —·• necro- 243 THELOSUS (gr. -) -^ thelephorus
coenosis 244 THELY- (gr. θήλυς „femeie") (the-
230 ΤΗ ANATOTOPUS m (gr. -, τόπος ligenicus) —*• femineus
„loc"), tanatotop, spaţiul ocupat de
tanatocenoză [thanatotope ; Thanato- 245 THELYBLASTUM η (gr. -, βλαστός
topus; thanatotope; hullatér, hulla­ „lăstar"), teliblast, gametul femei
hely; танатотоп] matur [thelyblast; Thelyblast; thé-
lyblaste; teliblászt; телибласт]
231 THECA f (gr. θήκη „cutie"), tecă,
teacă 1. Sporange (Filices). 2. Capsulă 246 THELYCARYON η (gr. -, κάρυον
(Bryophyta). 3. Carapace silicios (Di· „nucă"), telicarion, nucleul macro-
aiomeae). 4. Semianteră (Anthophyta) gametului (Boveri) [thelykaryon, egg-
[theca, spore case, moos capsule, nucleus; Thelykaryon, Eikern ; thély-
anther-lobe; Büchse, Behälter, Moos­ caryonto, noyau de la macrogamète ;
büchse, Sporenbehălter, Sporenkapsel, petesejtmag; теликарион]
Antherenfach ; thèque, sporange, 247 THELYCARYOTICUS (gr. - -), teli-
capsule, demianthère; tokocska, sze- cariotic, rezultat din partenogcneză
lence, mohtok, portokfél, portokre- [thelykaryotic; thelykaryotisch, par-
kesz ; тека, коробочка, спорангий, гне­ thenogenetisch entstanden ; thélycaryo-
здо пыльника] lique; telikariótikus, szűznemzésből
keletkezett ; теликариотическяй] -*раг'
232 THECAPHORUM . η (gr. -, φορός thenogeneticus
„purtător"), tecafor, suportul tecii
[thecaphore; Thekaphor; thécaphore; 248 THELYGENIA f (gr. -, γένε^ις
toknyél; текафор] „naştere"), teligenie, producerea de
233 THECAPHORUS (gr. - ) , tecafor, urmaşi în majoritate sau cu exclusi­
care poartă teci [thecaphorous ; büch­ vitate fem3li [thelygeny; Thelygenie;
sentragend; thécaphore; tokot tartó; thélygéaie; teligénia; телигения]
несущий теку] - • thecatus, thecifer 249 THELYTOKIA f (gr. θηλυτοκία
234 THECASPORA f (gr. -, σπορά „să- „procreare de urmaşi ГетзИ"), telito-
mînţă") —• ascospora chie, partenogeneză numai cu urmaşi
de sex femal (Siebold) [thelytoky;
235 THECATUS, THECIFER (gr.-) -^ Thelytokie; thólylokio; telitókia;
thecaphorus телитокия]
236 THECIDIUM η (gr.-) achaena. 250 THELYTONICUS (gr. -, τόνος „vi­
achaenium goare") - • parthenogeneiicus
237 THECIFORMIS (gr. -, lat. forma 251 THEOBOTANOLOGIA f (gr. θέος
„formă"), taciform, de forma unei „Z9u", βοτάνη „iarbă", λόγος „vor­
teci [theca-like; büchsenförmig ; thé- bire") —• hierobotanicon
ciforme; tok alakú; тековидный] —»• 252 THEOBROMINUS (gr. -, βρώμα
coleo-, coleodes „mîncare") —»· cacainus
238 THECIUM η (gr. -), teciu, straiul 253 THEORETICUS (gr. θεωρητικός
hi menial de sub epiteciu (Fungi, „speculativ"), teoretic, speculativ (dia-
Lichenes) [thecium ; Thecium; thé- gama florală) [theoretic; theoretisch;
cium ; técium ; теций] Ihéorétique; teoretikus, elméleti;
теоретический]
239 THE I-, THE IO-, THE ION-, THIO-
(gr. θείον „sulf"), sulfuriu galben 254 THERAPEUTICUS (gr. θεραπευτι­
(theianthu?, theiogalus, theionacanthus) κός „vindecător"), terapeutic, vinde­
[sulphur-yellow; schwefelgelb-; jaune cător [therapeutic, curative; thera-
Ő3l THERMOPHYLACTICUS
peutisch, heilend; thérapeutique; gyó­ ferent, adaptat la schimbări mari de
gyító, gyógyászati; терапевтический] temperatură (plante <—^ [thermoindi-
255 THERIACA f (gr. θηριακός „de fferent ; thermisch-indifferent ; ther­
animale sălbatice"), teriaca, medica­ moindifférent ; termoindifferens, hő-
mente folosite contra muşcăturilor de közömbös; термонндифферент] —* eu·
animale [theriac; Theriak; thériaque; rythermus
állatmarás elleni-szerek; лекарство 265 THERMOLABILIS (gr. -\ lat. la­
противукуса животное] bilis „trecător"), termolabil 1. Adap­
25G THERMALIS (gr. θέρμη „căldură"), tat la temperatura mediului încon­
termal, care creşte în apele calde jurător. 2. Care se inactivează la
[thermal; warmquellig, thermal; ther­ temperaturi mai mari (bacterii <~^
mal; termális, melegvízi; теплый, [thermolabile ; thermolabil; thermola-
термальный] bile ; termolabilis ; термолабильный»
неустойчивый на теплоте]
257 THERMAUXISMUS m (gr. -, αύ- 266 THERMOLYSIS f (gr. -, λύσις „dizol­
ξησις „creştere"), termauxism, acţiu­ vare"), termoliză, lizare datorită ac­
nea căldurii asupra creşterii plantelor ţiunii căldurii [thermolysis; Thermo-
[thermauxism; Thermauxismus; therm- lyse; thermolyse; termolizis; термо­
auxisme ; termauxizmus ; термаук- лиз]
сизм]
267 THERMOMETRUM η (gr. -, μετρον
258 THERMICUS, -THERMUS (gr. -), „măsură"), termometru [thermome­
termic, de căldură (endothermicus, ter; Wärmemesser; thermomètre;
homoeothermus) [thermie, warm; ther­ termométer; термометр]
misch ; thermique ; termikus, hő- ;
термический] 268 THERMOMORPHOSIS f (gr.-, μόρ-
φωσις „formare"), termomorfoză,
259 THERMOAESTHESIS f (gr. -, αΐ- morfoză atribuită temperaturii [ther-
σθησις „percepere"), termoeslezie, sen­ momorphosis ; Thermomorphose ; ther-
sibilitate la căldură [thermoaeslhesy ; momorphose ; termomorfózis ; термо-
Thermoâsthesie ; thermoeslhésie ; hö- морфоз]
érzékenység ; термоэстезис]
269 THERMONASTIA f (gr. -, ναστός
2G0 THERMOCHORISMUS m (gr. -, „comprimat"), termonastie, mişcări
χωρέω „a se răspîndi"), termochorism, nastice datorite schimbării de tempe­
detaşarea organului din cauze termice ratură [thermonasty ; Thermonastie;
(Fitting) [thermochorism ; Thermocho- thermonastie ; termonasztia ; термо-
rismus; thermochorisme ; termokoriz- настия]
mus; термохоризм]
270 THERMOPERIODICITAS f (gr. -,
2П1 THERMOCLEISTOGAMIA f (gr. -, lat. periodicitás „periodicitate"), ter-
κλειστός „închis", γάμος „căsătorie"), moperiodicitate, efectul variaţiilor de
termocleistogamie, autofecundarea flo­ temperatură dintre perioadele de lu­
rilor rămase nedeschise din cauza mină şi întuneric asupra dezvoltării
temperaturii nefavorabile (Knuth) plantelor [thermoperiodicity ; Thermo-
[thermocleislogamy ; Thermokleisto- periodizitat ; thermopériodicité; ter-
gamie;1hermocleislogamie;lermok]eisz- moperiodicitás ; термопериодичность]
logámia; термоклейстогамия]
271 THERMOPHASIS f (gr. -, φάσις
2G2 THERMODIFFUSIO f (gr. -, laf. „apariţie"), termofază, faza de verna-
diffusio „împrăştiere"), termodifuziu- lizare '[thermophase; Thermophase;
ne, difuziunea apei în direcţia curen­ thermophase ; termofázis ; термофаза!
tului de căldură [Ihermodiffusio .,
Thermodiffusion ; thermodiffusion ; 272 THERMOPHILUS (gr. -, φιλέο
termodiffuzió ; термодиффузия] „а iubi"), termofil, iubitor de căldură
(bacterii, plante superioare) [thermo-
2G:5 THERMOGENUS (gr. -, γεννάω phil ; thermophil, wärmeliebend ; ther-
„а se naşte"), termogen, care produce mophile; termofil, melegkedvelő ; тер­
căldură (bacterii) [thermogenic; ther- мофильный]
mogen; fhermogène; hőtermő, hő-
fejlesztő; термогенный, производящий 273 THERMOPHYLACTICUS (gr. -,
теплоту] φυλακτικός „care se menţine"), ter-
mofilactic, rezistent la temperaturi
264 THERMOINDIFFERENS (gr. -, lat. mari [thermophylactic, heat-resistant ;
indifferens „indiferent"), termoindi- thermophylaktisch ; thermophylacti-
THERMOPHYTA
que ; termofilaktikus, hőellenálló ;
термофилактический]
274 THERMOPHYTA η pl (gr. -, φύτον
„plantă"), termofite, plante iubitoare
de căldură [thermophilic plants ; Ther-
mophyten ; plantes thermophiles, ther-
mophytes ; termofiták, melegkedvelő
növények; термофиты]
275 THERMOREGULATIO f (gr. -, lat.
regulatio „reglare"), termoregulaţie,
autoreglarea temperaturii la plante
[thermoregulation ; Thermoregulation ;
thermorégulation ; termoreguláció, hő­
mérséklet-önszabályozás ; терморегу­
ляция]
276 THERMOSTABILIS (gr. -, lat. sta­
bilis „stabil"), termostabil 1. Stabil
faţă de variaţiile de căldură. 2. Gare
nu devin inactive la temperaturi
mari (bacterii -^ ) [thermostable ; ther­
mostabil, hitzebeständig ; thermosta­
ble; termostabilis, hőállandó; тепло­
устойчивый]
277 THERMOTACTISMUS m (gr. -,
τακτικός „de orînduire"), termotac-
tism, mişcare de locomoţie în direcţia
temperaturii optimale [thermotactism ;
Thermotaktismus ; thermotactisme ;
termotaktizmus ; термотактизм] —»·
thermotaxis
278 THERMOTAXIS f (gr. -, τάξις
„orînduire") —>• thermotactismm
279 THERMOTOLERANS (gr. -, lat.
tolero „a suporta"), termotolerant,
care suportă extremele de temperaturi
(bacterii ^) [thermotolerant ; ther-
motolerant; thermotolerant; termo-
toleráns, hőtűrő ; теплотерпимый]
280 THERMOTROPISMUS m (gr. -,
τροπή „curbare"), termotropism, miş­
cări de curbare sub influenţa căldurii
(Wortmann) [thermotropism ; Thermo-
tropismus ; thermotropisme ; termotro-
pizmus; термотропизм] —»· caloritro-
pismus
281 THEROMEGATHERMAîigT. QépoQ
„vară", μέγας „mare", θέρμη „căl­
dură"), teromegatermă, temperatură
medie de vară de peste 20 C° [the-
romegatherm; Theromegatherme ; the-
romégatherme; teromegatermă; теро-
мегатерм]
282 THEROMESOTHERMA f (gr. -,
μέσος „mediu", -), teromezotermă,
temperatură medie de vară între
1 2 - 2 0 G° [theromesotherm; Thero-
mesotherme ; theromésotherme ; tero­
mezotermă ; теромезотерм]
532
283 THEROMICROTHERMA î (gr. -,
μικρός „mic"), teromicrotermă, tem­
peratură medie de vară sub 12 G"
[theromicrotherm ; Theromikrotherme ;
theromicrotherme ; teromikroterma ;
теромикрогерм]
284 THEROPHYLLUS (gr. -, φύλλον
„frunză"), terofil, cu frunze căzătoare,
rezultate în perioada aceleiaşi veri
(plantă a) [therophyllous ; thero-
phyll; therophylle; terofill; теро-
филльный]
285 THEROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), terofite, plante anuale care
hibernează numai prin seminţele lor
(Raunkiaer) [therophytes ; Therophy-
ten, einjährige Sommerpflanzen ; the­
rophytes; terofiták, egyéves növé­
nyek; терофиты, однолетники]
286 THESAURUS m (gr. θησαυρός
„comoară"), tezaur, comoară (ca titlu
de lucrare, Pritzel: Thesaurus litera·
turae botanicae, 1872) [treasure, hoard;
Schatz; trésor; kincs, kincsesház;
сокровищница]
287 THESIS f (gr. θέσις „stabilire"),
teză [thesis; These; thèse; tézis,
tétel ; тезис, положение]
288 THIGMICUS (gr. θίγμα „atingere"),
tigmic, de contact (excitaţie ^)
[thigmic, due to contact; thigmisch,
berührend; de contact; érintkezési;
тигмический, контактный]
289 THIGMOMORPHOSIS f (gr. -, μόρ-
φωτις „formare") —>· haptomorphosis
290 THIGMONASTIA f (gr. -, ναστός
„comprimat"), tigmonastie, nastie de
contact [thigmonasty ; Thigmonastie ;
thigmonastie ; tigmonasztia ; тигмо-
настия]
291 THIGMOTACTISMUS m (gr. -,
τακτικός „de orînduire") —» thig-
motaxis
292 THIGMOTAXIS f (gr. -, τάξις „orîn­
duire"), tigmotaxie, reacţiunea orga­
nului ajuns în contact cu o supra­
faţă solidă la care tinde să adere
sau s-o evite [thigmotaxis ; Thigmo-
taxie; thigmotaxie; tigmotaxis; тиг-
мотаксис] —* haptotaxis, stereotaxis,
stereokinesis
293 THIGMOTROPISMUS m (gr. -,
τροπή „curbare"), tigmotropism, miş­
carea de curbare datorită excitaţiei
de contact (circei a) [thigmotro-
pism; Thigmotropismus, Kontaktreiz­
barkeit, Kontaktbewegung ; thigmo-
tropisme ; tigmotropizmus, érintési
583 TIPHOPHYTA
ingermozgás ; тигмотропизм] —*• hapto- 304 THYLLOIDEUS (gr. -, είδος „ase­
tropismus, Stereotropismus mănare"), tiloideu, asemănător tile­
294 THINICOLUS (-COLA i), THINO- lor (thyll-like; thyllenâhnlich ; thyl-
PHILÜS (gr. θίς, θινός „dună de loîde ; tömő sejtszerű ; тилловидный]
nisip", lat. colo „a locui", gr. φιλέω 305 THYROIDEUS (gr. θυρεός „scut",
„a iubi"), tinicol, tinofil, care creşt« είδος „asemănar^ ") —* peltatus
pe dunele de nisip [dune-loving, dwel­
ling on dunes; dünenbewohnend, dü­ 306 THY RS-, THYRSI-, -THYRSUS
nenliebend ; thinicole, vivant sur les (gr. θύρσος „tirs"), cu tirs, panicu-
dunes; homokbuckán élő; тинофиль- liform (thyrsanthus, thyrsifer, chry-
ный, дюнолюбивый] sothyrsus) [thyrsi-, panicle-shaped ;
Strauß- ; thyrsi- ; bugás- ; метелко-]
295 THINOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), tinofite, plante de pe dunele 30 7 THYRSIFORMIS, THYRSOIDEUS
de nisip [dune-plants ; Dünenpflan­ (gr. -, είδος „asemănare"), tirsiform,
zen ; plantes des dunes ; homokbuc­ în formă de tirs, piramidă sau panicul
kák növényei ; тинофиты, растения [thyrsiform, thyrsoid ; straußförmig ;
дюн] thyrsiforme; tirzus-alakú, bugaszerű;
тирсовидный]
296 THIOBACTERIA η pl (gr. θείον 308 THYRSUS m (gr. -) ->• particula
„sulf", βακτήριον ,,bastonaş"), tio-
bacterii, sulfobacterii ; bacterii care 309 THYSANO- (gr. θύσανος „franj"),
oxidează compuşii sulfului [thiobac- franjurat (thysanocarpus, thysanochi-
teria; Thiobakterien, Schwefelbakte­ lus, thysanolepis) [fringe- ; fransen- ;
rien; thiobactéries ; tiobaktériumok en frange ; rojtos- ; бахромчато-]
kénbaktériumok ; тиобактерий]
310 TIBICINUS, în formă de fluier sau
297 THIOPHILUS (gr. -, φιλέω „а de flaut [pipe-like; flötenartig, pfei­
iubi"), tiofil, care prospera în pre­ fenähnlich ; en forme de flute ; furulya­
zenţa compuşilor de sulf (bacterii r^) szerű ; трубочковидный]
[thiophilic ; schwefelliebend ; thiophi-
le; tiofil, kénkedvelő; тиофильный, 311 TIGELLA f, TIGELLULA f, TI-
серолюбивый] GELLUM η —»• cauliculus, hypocotylus
298 THIXOTROPIA f (gr. θίξνς „atin­ 312 TIGILLARIS, în formă de grindă
gere", τροπή „curbare"), tixotropie, [beam-like ; lattenförmig ; en soliveau ;
însuşirea sistemului coloidal de a gerendás, gerendaszerû ; балкообраз-
trece pe cale de agitaţie mecanică ный]
de la starea de gel la cea de sol 313 TIGRINUS, tigrin, pătat sau vărgat
[thixotropy; Thixotropie; thixotropie; ca tigrul [tiger-like spotted, speckled ;
tixotrópia ; тиксотропия] tigerfleckig; tigré, tacheté; tigrispety-
tj-es; тигровый]
299 THREMMATOLOGIA i [gv.Qçié.\i\ia,
θρέμ+ιατος „nutriţie"), trematologie, 314 TINCTORIALIS, TINCTORIUS,
ştiinţa cultivării plantelor în condiţii Τ INGEN S (tingo), tinctorial, colo­
de aclimatizare [tremmatology ; Trem- rant, folosit pentru vopsire [tincto­
matologie ; tremmatologie ; tremma- rial, tinctorious, dyeing, colouring,
tologia; тремматология] tingeing, staining; färbend, tinctorial,
teignant, colorant; festő, színező;
300 THRIXO-, -THRIX (gr. θρίξ, τρι- красильный, красящий] —»• infecto-
rius*
χός „pár") —» tricho­
315 TINCTUS, colorat [coloured ; gefärbt ;
pol THURIFER, care produce tămîie coloré; színes; окращенный]
[bearing incense ; weihrauchtragend ;
produissant de l'encens; tömjént 316 TIPHICOLUS (-COLA i) (gr. τϊ-
termő ; производительный ладан] φος „lac", lat. colo „a locui"), tificol,
care creşte prin lacuri şi eleşteie
302 THYLLAE f pl (gr. θύλακος „sac"), [tiphicolous, pond-dwelling ; weiherbe­
tile, formaţiuni veziculoase care astu­ wohnend, fischteichbewohnend; tiphi-
pă vasele lemnoase (Robinia) [thylls ; cole, vivant dans Ies étangs; halas­
Thyllen, Tupfelblăschen ; thylles; tö­ tóban élő ; растущий в прудах]
mősejtek; тиллы]
317 TIPHOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
303 THYLLISATIO i (gr. -), tilizaţie, „plantă"), tifofite, plante de lacuri
formarea tilelor [thyllisation ; Thyl- şi eleşteie [pond-plants: Fischteich­
lenbildung; thyllisation; tömősejt­ pflanzen; plantes des étangs; halas­
képződés; тиллизация] tavi növények; прудовые растения]
ΊΊ TU BANS 531

318 ΤΙ TU BAN S (ţitubo) -* озсШапз, 330 TOMIPARUS (gr. -, lat. paro „a

vacillans, versatilis
319 TOCOCYSTIS ,-IDIS f (gr. τόκος
„urmaş", κύστις „cavitate") —*• tocos-
pora, gonotoconta
320 TOCONOTHUS (gr. -, νόθος „alte­
rat"), cu sterilitate relativă (hibrid Ci)
[tokonothous, relatively sterile; teil­
weise unfruchtbar; relativement sté­
rile; részlegesen meddő; частично
стерильный]
320а TOCOSPORA f (gr. -, σπορά „să-
mînţă) —• gonotoconta
321 TOCOZYGOTA f (gr. -, ζυγωτός
„înjugat"), tocozigot, zigot care pro­
duce nemijlocit noi gameţi haplozi
(Renner) [tokozygote ; Tokozygote ;
tocozygote ; tokozigóta ; токозигота]
322 TOFACEUS, cenuşiu-brun, cafeniu
deschis [greyish-brown, buffy-drab;
graulichbraun; grisâtre brun; bar­
násszürke, drapszínű ; сероватобу-
рый]
323 TOGATUS -*• vestitus, obtectus
324 TOLUIFER -» baUamifer
325 TOMENTELLUS, TOMENTOSIUS-
CULUS, TOMENTOSULUS, ТО-
MENTULOSUS, slab tomentos, fin
tomentos [tomentulose, slightly to-
mentose; schwachfilzig, feinfilzig; fai­
blement tomenteux, finement tomen-
teux; gyengén molyhos, finoman szö-
szös ; слабовойлочный, тонковойлоч­
ный]
326 TOMENTOSUS, tomentos, acoperit
cu toment bracteile la Cerastium
tomentosum) [tomentose, tomentous ;
filzig, filzartig; tomenteux; molyhos,
szöszös; войлочный]
327 TOMENTUM η, toment, totalitatea
perilor scurţi, deşi, pîslos-împletiţi,
care acoperă unele organe fde ex.
seminţele la Gossypium) [tomentum;
Filz ; tomentum ; moholy, szösz ; вой­
лок]
328 TOMIANGIUM η (gr. τόμη „tăiere",
άγγεΐον „vas"), tomiangiu, sacul
sporifer la Bryophyta (Van Tieghem)
[tomiange ; Tomiangium ; tomiange ;
tomiángium; томиангий]
329 TOMIO-, -томиS (gr.-), despicat,
incizat, divizat în părţi (tomiophyl-
lus, anisotomus, polytomus) [cut, in­
cised, notched; -schnittig, -teilig;
découpé, divisé, fendu; bevágott,
hasított, szeldelt; надрезный, резан­
ный]
se înmulţi"), tomipar, care se mul­
tiplică prin sciziune (Вогу) [lomi-
parous ; tomipar ; tomipare ; hasadással-
szaporodó; относящийся к расщепле­
нию] -* scissiparus, schizogeneticus
331 ТОМ и S m (gr. τόμος „parte"), tom,
volum sau parte a unui volum [tome ;
Band, Bandteil; tome, kötet, kötet-
rész; том]
332 TONE SI S f (gr. τόνος „tensiune"),
tonezie, capacitatea organismului de
a prezenta o tensiune (Massarl) [to-
nesis; Tonesie; tonésie; tonézis; το-
незис]
333 TONICI TAS f (gr. -), tonicitate,
starea de tensiune (a protoplasmei)
[tonicity; Spannkraft; tonicité; toni- •
citas, feszültségi állapot; тоничность] ;
334 -TONICUS, -TONUS (gr. -), tonic,
cu stare de tensiune plasmatică (alla- |
sotonicus, auxotonicus, hypertonicus,
electrotonus) [-tonic, -tonous; -tonisch;
-toniqae; -tóaikus, -feszültségű;
-тонический)
335 TONOPLASTUM η (gr. -, πλαστός ;
„modelat"), tonoplast, mombrana care i
desparte citoplasmă de vacuola celu­
lară (De Vries) [tonoplast; Tonoplast, 1
Tonoplastenhaut, Tonoplastenmem-
bran, Vakuolenwand ; tonoplaste; to-
noplasztum, vakuolahártya, vakuolabu·
rok ; тонопласт]
336 TONOSIS f (gr. -), tonoză, schim­
barea turgescenţei datorită puterii
osmotice intercelulare [tonosis; Tono-
sis; tonose; tonózis; тонозис]
337 TONOTAXIS f (gr. -, τάξις „orîn-
duire"), tonotaxie, sensibilitate la
variaţiunile osmotice, ca reacţie la
schimbarea mediului înconjurător
(Beyerinck) [tonotaxis ; Tonotaxis ;
tonotaxie; tonotaxis; тонотаксис]
338 TONOTROPISMUS m (gr. -, τροπή '
„curbare") —»· osmotropismus
339 TONSILIS, care suportă tunderea
(arbust) [tonsile ; beschneidbar ; ton- '
sile ; nyírható, nyeshető ; стриженый,
стрижовый]
340 TOPIARIA f, grădinărie ornamen­
tală [ornamental gardening; Kunst­
gärtnerei; jardinage ornamental; mű-
kertészet; декоративное садоводство]
341 TOPI CĂLI S, -ТО ΡI CU S, -TO PU S,
TOPO- (gr. τόπος „loc"), topic, local,
referitor la un loc sau areal limitat
(ectopicus, heterotopus, topotacticus )
[topical, local; topisch, örtlich, lokal;
БН9
topique, local ; tópikus, helyi ; то­
пический, локальный]
342 ТО PORION ТА η pl (gr. -, βίος
„viaţă"), topobionţi, organisme carac­
teristice şi dominante într-un biotop
[topobionta; Topobionten; topobion-
tes; topobionták; топобионты]
343 TOPOCHEMOTAXIS f (gr. -, arab.
al-kimiya „alchimie", gr. τάξις „orîn-
duire"), topochemotaxie, mişcare de
orînduire datorită unui excitant chimic
[topochemotaxis; Topochemotaxie;
topochemotaxie ; topokémotaxis ; το-
похемотаксис]
344 TOPOCLIMA η (gr. -, κλίμα „climat"),
topoclimă, clima stratului de aer din
apropierea solului [topoclimate ; Stand-
ortsklima; topoclimat; topoklima;
топоклимат]
345 TOPOGALVANOTAXIS f (gr. -, it.
Galvani, gr. τάξις „orînduire"), topo-
galvanotaxie, atracţie în direcţia
excitaţiei galvanice [topogalvanolaxis ;
Topogalvanotaxie ; topogalvanotaxie ;
topogalvanotaxis ; топогалванотаксис]
346 TOPOGRAPHIA f (gr. -, γράφω „a
scrie"), topografie, descrierea confi­
guraţiei şi situaţiei unui loc sau re­
giune [topography; Geländebeschrei­
bung; topographie; topográfia, hely­
rajz ; топография]
347 TOPOPHOTOTAXIS f (gr. -, φώς,
φωτός „lumină", τάξις „orînduire"),
topofototaxie, mişcare de reacţie în
direcţia izvorului de lumină [topo-
phototaxis; Topophototaxie; topopho-
tolaxie ; topofototaxis ;топофототаксис]
348 TOPOTAXIS f (gr, - -), topolaxie,
mişcare de orientare în funcţie de
izvorul de excitaţie [topotaxis; To-
potaxie, Ortsbewegung; topotaxie;
{opotaxis ; топотаксис]
349 TOPOTROPISMUS m (gr. -, τροπή
„curbare"), topotropism, mişcare de
curbură în direcţia izvorului de exci­
taţie [topotropism; Topotropismus;tj-
potropisme; topotropizmus ; τοπο-
тропизм]
350 TOPOTYPUS m (gr. -, τύπος „mo­
del"), topotip, exemplar colectat din
localitatea de origine a tipului [topo­
type; Topotypus; topolype; topoti-
pus; топотип]
351 TORMINALIS, TORMINOSUS, ter­
minal, care alină colicele [colic-hea-
ling; koliklindernd; guérissant la
colique; kólikát enyhítő; облегчаю­
щий колики]
ΤΟΤΙΡΟΤΕΜΊΛ
352 TOROSUS torulosus
353 TORPÈNS, TORPESCENS (torpes-
со), amorţitor, paralizant [torpes-
cent, paralysing; lähmend; paraly­
sant; bénító, merevítő; парализую­
щий]
354 TORQUATOS, răsucit [twisted, co­
iled; gedreht; tordu, tortillé, entor­
tillé; csavarodott; закрученный] —>
tortus
355 TORQUESCENS (torqueo), care se
răsuceşte [twisting; drehend; s'entor-
tillant; csavarodó; закручивающийся)
356 TORRIDUS, torid, arzător, uscat,
tropical (zonă <^) [torrid, dried,
parched ; gedörrt, trocken ; torride,.
brûlant, desséché ; forró, száraz ;
знойный]
357 TORSIO f, torsiune, răsucirea în
spu*ală a unui organ în jurul axei
sale longitudinale (áe. ex. la tulpină^
frunze^ [torsion, twisting, curling,
spiral-bending; Torsion, Drehung,,
Zwangdrehung ; torsion ; csavarodás ;
торзия, скручивание, закручивание]
358 TORSIVUS, TORTILIS, TORTI-,
torsiv, саге se răsuceşte în spirală
(tortifolius, tortiflorus, tortipes, torti-
spinus) [twisted spirally, twisting;
windend, spiral ig-gedreht ; tordu,,
tortile, s'entortillant ; csavarodó, te-
kerődző, sodrott; крученый, скручи­
вающийся] —^ strepto-, гаеЬо-
359 TORT IS ми S m - • strophismus, tro-
pismus
360 TORTUOSUS, tortues, şerpuitor,
repetat curbat în direcţii diferite
('tulpina la Alyssum tortuosum) [tor­
tuous, irregularly twisted; schlän­
gelnd, hinund hergedreht; tortueux,
serpentant ; tekervényes, kígyózó ;
извилистый] —• serpens, sinuosus, fle-
xuosus, maeandriformis
361 TORTUS -> torquatus
362 TORULOSUS, torulos, cu mici um­
flături neregulate şi cu gîluituri între
ele fsilicvele la Hesperis) [torulose;
kleinwulstig; toruleux; duzzadásos;
многовздутый, узловатый] —> torosus]
363 TORUS m, torus 1. Disc receptacular
(Compositae). 2. Porţiunea disciform
îngroşată a lamelei mediane de la
punctuaţiile areolate (Coniferae)
[torus, receptacle, torus of pits;
Torus, Blütenboden; torus, récepta­
cle; torusz, vacok; тор, цветоложе,
ложе] —» thalamus, sedes floris
364 TOTIPOTENTIA f -^ omnipotentia
тот иs бЗв
365 TOTUS, tot, întreg [all, entire; ganz; vase tubuloase, formate din celule
tout, entière; teljes, egész; весь, це­ alungite, suprapuse, cu pereţii trans­
льный] versali neresorbiţi, avînd funcţii me­
canice şi asigurînd circulaţia sevei
366 TOXICARIUS, TOXICUS, toxic, pe cale de difuziune [tracheids; Tra-
otrăvitor [toxical, toxic, poisonous; cheiden, tracheenăhnliche Holzge-
giftig, vergiftend; toxique; mérgező; făsse; trachéides; tracheidák, edény­
токсичный, ядовитый] —* sçeleratus alakú fasejtek, vízszállító sejtek;
367 TOXWIFER, TOXICOPHORUS, трахеиды]
TOXJFER, toxifer, саге secretă sau 376 TRACHENCHYMA η (gr. τραχεία
conduce otravă [toxiferous; giftge- „trahee", δγχυμα „umplutură"), tra-
bend, giftliefernd; toxifère; mérget chenchimă, ţesut format din trahe­
adó; ядоносный] ide [trachenchyma ; Trachenchym ;
368 TOXICITÁS f, toxicitate [toxicity; . trachenchyme ; trachenchima ; трахен-
Toxizität, Giftigkeit; toxicité; mér­ хима]
gező hatás; токсичность, ядовитость] 377 TRACHEOMA η (gr. -) -* hydroma
369 TOXICOLOGIA f (gr. χοξικόν „ο- 378 TRACHY- (gr. τραχύς „aspru"),
travă", λόγος „vorbire"), toxicolo­ aspru la atingere (trachyanthus, tra-
gie, studiul otrăvurilor şi al otrăviri­ chyodontus, trachyphyllus, trachy-
lor [toxicology; Toxikologie, Gift­ spermusj [rough- ; rauh- ; rude, âpre ;
kunde ; toxicologie ; toxikológia, méreg­ érdes- ; шероховато-] —*• lasi-
tan ; токсикология]
379 TRACHYCARPUS (gr. -, καρπός
370 TOXINES î pl (gr.-), toxine, sub­ „fruct"), cu fructe aspre [rough-frui-
stanţe active secretate de bacterii, ted; rauhfrüchtig; à fruits rudes;
ciuperci etc., vătămătoare organis­ érdes termésű ; шероховатоплодный]
melor [toxines; Toxine; toxines; —* lasiocarpus
toxinok, mérgező fehérjék; токсины]
380 TRACTATUS (-US) m, tratat,
371 ТОХО-, -TOXUS (gr. τόξον „săgeată» prelucrare (ca titlu de cărţi, Axtius:
arc"), sagitat (toxophorus, toxophyl- Tractatus de Cucumeribus) [treatise ;
lus), arcuit (chrysotoxus) [sagittate, Abhandlung, Betrachtung ; traité ;
arrow-, curved; pfeil-, bogen-, gebo­ feldolgozás; трактат]
gen; sagitté, arqué; nyilas-, ívelt;
стрело-, дуго-] 381 TRACTELLUM η, tractelum, fla­
gelul anterior al zoosporilor (Sapro-
372 TRARECULAE f pl, trabecule 1. legniaceae) [tractellum ; Traktellum ;
Cordoane sterile formînd piiretele tractellum ; traktellum ; трактеллум]
despărţitor parţial al sporangelui
(Isoëtes). 2. Cordoane transversale 382 TRAGANUS -^ hircinus, hircosus
la dinţii peristomiului (Rryophyta). 383 TRAMA f, tramă, masă de hife pe
3. Ţesutul lacunos dintre cortex şi lamelele unor ciuperci din care apar
fasciculul central (Selaginella) [tra­ peridiile cu bazidiosporii (Nidularia-
becules, cross-bars; Trabekeln, Ge- ceae) [trama; Einschlag; trame;
webestrânge, Querbălkchen ; tra­ tramalemez ; трама]
becules; trabekulák; трабекулы, пе­
рекладины] 384 TRANQUILLUS liniştit (apă) [quiet,
373 TRARECULATUS, TRARECULO- still; ruhig; tranquille; csendes;
спокойный]
SUS, trabeculat, cu cordoane trans­
versale, eu trabecule [trabeculate, 385 TRANSFORMATIO î ^ metamor­
cross-barred ; querbälkig ; trabecule ; phosis
trabekulás, harántgerendás ; переклад-
чатый] 386 TRANSFORM ATU S -* metamor-
phosatus
374 TRACHEAE f pl, trahei, vase lem­ 387 TRANSFORMISMUS m, transfor-
noase perfecte, deschise, tubuloase, mism, concepţie biologică după care
formate din celule prosenchimatice speciile se află într-o continuă transfor­
suprapuse, cu rol de conducere a mare, apărînd specii noi şi dispărînd
sevei brute şi apoi a gazelor [tracheae ; unele specii vechi [transformism ;
Tracheen, Luftröhren, Luftfasern; Transformismus, Entwicklung; trans­
trachées; tracheák, faedények, víz­ formisme ; transzformizmus ; транс­
szállító csövek; трахеи] формизм]
375 TRACHEIDAE f pl, traheide, vase 388 TRANSIENS (transeo), tranzient,
lemnoase imperfecte sau vase închise; de trecere, intermediar (specie) [trän-
687 TRAUMATOT AXIS
sient, changing (...); übergehend; al altei plante cu care apoi concreşte
transient; átmenő, átmeneti, átvál­ [transplantation, graft; Transplanta­
tozó ; переходящий] tion, Propfung, Impfen; transplan­
389 TRANSITIVUS, TRANSITORIUS, tation, greffage ; transzplantáció,
trecător, temporar (amidon ~ , for­ szervátültetés, oltás; трансплантация,
mă CÍ ) [transitory, passing over; пересадка]
transitorisch, übergänglich ; transi­ 400 TRANSPORTATIO f -* transloca-
toire; vándorló, átmeneti; переход­ tio
ный]
401 TRANSSEPTATUS, transversa-
390 TRANSI Τ US (-US) m, tranziţie, septat [transversely septate; querfäl
trecere [transition; Übergang; tran­ Cherig; transversalement septé; ha-
sition ; átmenet ; переход] rántfalas ; поперечно-перегородчатый]
391 Τ RAN SLAT IO f, transport (al pole­ 402 TRANSVERSALI S, TRANSVER-
nului) [transport; Übertragung; tran- SARIUS, TRANSVERSUS, tran­
sport; átvitel; перевод] sversal, cruciş, dispus de-a curmezişul
[transversal, transverse, lying cross­
392 TRANSLATOR m, translator, сог- wise; querliegend, querlaufend;
puscul lipicios care uneşte cele două transversal; harántfekvő, keresztben
ramuri ale poliniilor şi care se prinde fekvő ; поперечный]*
de partea dorsală a insectelor, asi-
gurînd astfel polenizarea [Asdepiada- 403 TRAPEZI-, TRAPEZIFORMIS,
ceae) [translator; Translator; trans­ TRAPEZOIDALIS, TRAPEZOI-
lateur; transzlator, csípőkészűlék- DEUS (gr. τραπέζιον „trapez"), tra-
nyél ; транслятор, переносчик, пере­ peziform, trapezoidal, de forma unui
водчик] patrulater, la bază cu două laturi
393 TRANSLOCATIO f, translocaţie 1. paralele şi inegale (trapezicarpus, tra-
Transferul unui fragment cromozomal pezifoHus) [trapeziform, trapezoid ;
şi unirea lui cu un alt cromozom. trapezförmig, trapezähnlich ; trapézi-
2. Migraţia asimilatelor din ţesut forme, trapézoïdal; trapézszerű, tra­
[translocation ; Translokation ; trans­ péz alakú; трапециеобразный, трапе­
location ; transzlokáció ; транслокация, циевидный]
перемещение] —*• transportatio 404 TRAUMATICUS (gr. τραομα, τρα­
394 TRANSLUCENS, TRANSLUCI- ύματος „rană"), traumatic, cu răniri;
DUS, translucid, semitransparent cauzat de răniri [traumatic; trauma­
[translucent ; durchscheinend ; trans­ tisch, verwundet; traumatique; sérü-
lucide; áttetsző, átfénylő; просвечи­ Щ lèses; травматический]
вающий] —»• diaphanus, pellucidus 405 TRAUMATOCHORISMUS m (gT.-,
395 TRANSPARENS, transparent, stră­ χωρέω „a se răspîndi"), traumatoc(h)o-
veziu [transparent ; durchsichtig ; rism, detaşarea organului în urma
transparent ; átlátszó ; прозрачный] —>· unei răniri (Fitting) [traumatocho-
hyalinus, limpidus rism ; Traumatochorismus ; trauma-
tochorisme ; traumatochorizmus ; трав-
396 TRANSPARENTIA f, transparenţă матохоризм]
[transparency ; Durchsichtigkeit ; trans­
parence ; átlátszóság ; прозрачность] 406 TRAUMATODINESIS f (gr. -,
δίνησις „învîrtire"), traumatodineză,
397 TRANSPIRATIO i, transpiraţie, mişcare de circulaţie a citoplasmei
eliminarea vaporilor de apă din ţesu­ cauzată de rănire [traumatodinesis ;
tul plantelor prin cuticulă sau prin Traumatodinese ; traumatodinèse ;
stomate [transpiration ; Transpiration, traumatodinézis ; травматодинез]
Verdunstung, Wasserdünstung ; tran­
spiration ; transzpiráció, elpárolgás, 407 TRAUMATONASTIA ί (gr. -, να-
párologtatás ; транспирация, испаре­ στός „comprimat"), traumatonastie,
ние] —» perspiratio mişcare nastică declanşată de o ex­
citaţie de rănire [traumatonasty ;
398 Τ RAN S PI ROMÉT RU M η, transpi- Traumatonastie ; traumatonastie ;
rometru, aparat pentru măsurarea traumatonasztia ; травматонастия]
cantităţii de transpiraţie [transpiro-
meter; Transpirometer ; transpiromè- 408 TRAUMATOT AXIS f (gr. -, τάξις
tre; transzpirométer ; транспирометр] „orînduire"), traumatotaxie, mişca­
rea citoplasmei şi a nucleului în direc­
399 TRANSPLANTATIO f, transplan­ ţia rănirii [traumatotaxy ; Trauma­
tare, altoire; mutarea unui organ totaxie ; traumatotaxie ; traumato-
sau ţesut în organul corespunzător taxis ; травматотаксис]
τ RA UM A TO TROPISM US 688
409 TRAUMATOTROPISMUS m (gr. 420 TRIANTHUS (lat. -, gr. Ανθός
-, τροπή „curbare"), traumatotpopism, „floare"), cu trei flori [three-flowered ;
mişcare de curbare datorită unei dreiblütig ; triflore ; háromvirágú ;
răniri [traumatotropism ; /fraumato- трёхцветковый] —• triflorus
tropismus, Verletzungskrümmung ;
traumatotropisme ; traumatotropiz- 421 TRIARCHICUS (lat. -, gr. αρχή
mus; травматотропизм] „început"), triarch, cu trei fascicule
lemnoase (stele) [triarch; triarch,
410 TREMELWIDEUS (genul Tremella, dreistrahlig ; triarche; triárhikus, há-
gr. είδος „asemănare") - • gelatinosus romsugarú ; триархический, трёхлу­
чевой]
411 TREMULANS, TREMULUS, tre­
murător (Populus tremula, ca epit.) 422 Τ RI А RIN и S -^ triandrus
[trembling; zitternd, zitterig; trem­
blant; reszkető, rezgő; дрожащий] 423 TRIARISTATUS, triaristat, eu
trei ariste [triaristate; dreigrannig;
412 TRES, TRIA num. (gr. τρεις, τρία triaristé ; háromszálkás ; трёхостный]
„trei"), trei [three; drei; trois; 424 TRIARTICULATUS, triarticulat, eu
három ; три] trei articulaţiuni [triarticulate ; drei-
413 TRI-, cu trei (triacanthus, triadenius, gliederig; inarticulé; háromizesü-
trichaetus, trifolliculus, trilamellaris, lésű; трёхчленистый]
trimer istelicus, trinodis, tristerigma-
iicus) [three-, tri- ; drei- ; à trois, 425 Τ RI BRAUTE ATU S, tribracleat,
tri- ; három- ; трёх-] cu trei bpactei [tribracteate, three-
bracted; dreideckblâttrig ; tribracteé;
414 TRIACHAENIUM η (lat.-, gr. α három murvalevelű; трёхприцветни­
„nu", χαίνω „a se deschide"), tria- ковый]
chenă, poliachenă formată din trei 42G TRIBUS (-US) î, trib, taxon in-
cârpele, avînd trei seminţe [triachae-
nium; Triachăne; triachaine; hár­ ferior subfamiliei (Maydeae) [tribe ;
maskaszat ; трёхсемянка] Tribus; tribu; tribusz, raj, nemzetség-
csoport ; триба, колено]
415 TRIADELPHICUS, Τ RI ADEL- 427 Τ RI СAM А RUS ^ trilocularis
PH US (lat.-, αδελφός „frate"), triadelf,
reunit în trei mănunchiuri ^staminele 428 TRICAPSULARIS, tricapsular, cu
la Hypericum) [triadelphous ; drei- trei capsule [tricapsular; dreikapselig;
brüderig, triadelphisch ; triadelphe ; tricapsulaire ; háromtokú ; трёхко-
háromfalkás ; трёхбратственный] робчатый]
416 TRIALATUS, triaripat, cu trei fo­ 429 TRICARINATUS, tricarenat, cu
liole [three-winged; dreiflügelig; à trei carene [tricarinate ; dreikielig;
trois ailes; háromszárnyú; трёхкры- tricarené ; háromcsónakú ; трёхки-
лый] —• iripterus, tripterygius левой]
417 Τ RI AN DRU S (lat. -, gr. ανήρ, αν­ 430 TRICARPELLARIS, tricarpelar, cu
δρός „bărbat"), triandric, prevăzut trei cârpele [tricarpellary, tricarpel-
cu trei staminé (Salix triandra) late; dreifruchtblăttrig; tricarpellai-
[triandrian, triandrous, three-stame- re ; három termőlevelű ; трёхплодоли-
ned ; dreimănnig, triandrisch ; Irian- стиковый]
dre, à trois étamines; háromhímes,
háromporzós ; трёхтычинковый]-^ iria- 431 TRICEPHALUS, TRICEPS, tri­
rinus cefal, cű trei capitule [three-headed;
dreiköpfig; tricéphale; három fejecs-
418 TRIANGULARIS, Τ RIANGU LA­ kés ; трёхглавый]
TUS, TRIANGULUS, triunghiular,
cu trei unghiuri, colţuri sau muchii 432 Τ RICH-, Τ RICH I-, -TRICHUS,
(frunză, fruct, tulpină) [triangular, -ΤRIX (gr. θρίξ, τριχός „păr"),
three-angled, three-cornered; drei­ păros, cu peri (trichantherus, trichi-
eckig, dreikantig; triangulaire; há­ formis, chrysotrichus, sclerotrix) [hai­
romszögű, háromélű; треугольный] ry-, haired; behaart-, -haarig; velu,
—* deltoideus, deltoidalis, trigonalis, à poils; szőrös-, -szőrű; волосисто-,
trigonus, triqueter, trullatus волосистый] -* thrixo-, -thrix, iricho-^
pil-, pili-, -pilus
419 TRIANTHERUS (lat. -, ανθηρός
„înflorit"), cu trei antere [trian- 433 TRICHACANTHUS (gr. -, άκανθα
theriferous; dreistaubbeutelig; trian- „spin") —> trichocentrus
thérifère; háromportokú; трёхпыль- 434 TRICHANTHUS (gr. -, Ανθός „floa­
никовый] re"), cu flori păroase [hairy-fio-
 TRICHOPHORÜS
wered ; behaartblütig ; trichanthe ; flower-headed ; behaartblütenköpfig ;
szőrös virágú ; волосистоцветковый] —*• à capitules velues ; szőrös virágfejecs
trichosanthus kés ; волосистоголовчатый]
435 TRICHIDIUM η (gr.-, ίδιον di­ 447 TRICHOCLADUS (gr. , κλάδος
nii η.) —»^ sterigma „ramură"), cu ramuri păroase [hairy-
twigged; behaartzweigig ; à branches
436 TRICHIFER (gr.-, lat. fero „a velues; szőrös ágú; волосистоветви-
purta") -» pil-, pilifer стый]
437 TRICHILIUM η (gr. -, ίλη „grup"), 448 TRICHOCOCCUS (gr. -, κόκκος
lric(h)iliu, perniţe cu peri zbîrliţi la
baza peţiolului (Cecropia) [trichilium ; „bacă"), cu bace păroase [trichococ-
Trichilium ; trichilium ; trichilium ; cous ; behaartbeerig ; trihocoque ;
трихилиум] szőrös bogyójú ; волосистоорешковый]
438 TRICHITES f pi (gr. τριχίτις 449 TRICHODES, TRICHOIDEUS (gr.
„părozitate"), trichite, cristale acicu- -, είδος „asemănare"), trichoid, ase­
ijforme în constituţia granulelor de mănător cu părul [hair-like; haarar­
amidon (A. Mayer) [trichites; Tri- tig; trichoïde; szőrszerű; волосо­
chiten; trichites; trichitek; трихиты] видный]
439 TRICHLAMYDEUS (lat. très, tria 450 TRICHODONTUS (gr. -, οδούς, οδό-
„trei", gr. χλαμύς, ХАЛЙОООС „man­ ντοςς „dinte"), cu dinţii păroşi
ta"), tric(h)lamideu 1. Cu trei înveli­ [hairy-toothed ; behaartzăhnig ; tri-
şuri. 2. Cu trei straturi protectoare chodonte; szőrös fogú; волосистозуб-
[trichlamydeous; drei mantelig; tri- чатый]
chlamydé; három takarójú; трихла- 461 TRICHOGYNA i (gr. -, γυνή „fe­
мндный, трёхпокровный] meie"), trihogin 1. Prelungire а саг-
440 TRICHORACTERIA η pl (gr. θρίξ, pogonului servind ca recipient al
τριχός „păr, setă", βακτήριον „bas- spermatiilor (Rhodophyceae). 2. Pro­
eminenţă curbată pe vîrful ascogonu-
ionaş"), trihobacterii, bacterii ciliate lui care asigură fecundarea (Ascomy-
[ Irichobacteria ; Wimperbakterien ; cetes) [trichogyne; Trichogyn, Fang-
(rJchobactéries ; csillangós baktériu­ faden, Empfângnisfaden; trichogyne;
mok ; трихобактерий] trichogin ; TpHXOIiinaj —' lerebrator
441 TRICHORLASTUS m (-UM η) i*52 TRWHOLEPIS (gr. , λεπός „scva-
(gr. -, βλαστός „germen"), trihoblast mă"), cu scvame păroase [hairy-sca-
1. Idioblast deosebit ca formă şi rami­ led ; behaartschuppig ; à écailles velu­
ficare. 2. Celule specializate dînd es ; szőrös pikkelyű ; волосисто-чешуй­
naştere perilor absorbanţi [tricho- чатый]
blast; Trichoblast; trichoblaste ; tri-
choblaszt; трихобласт] 453 TRICHOMA η (gr. τρίχωμα „păro-
442 TRICHOCALYCINUS, TRICHO- zitate"), trihom 1. Ansamblul peri­
CALYX (gr. -, κάλυξ „cupă"), cu lor şi a excrescenţelor epidermale.
caliciul păros [trichocalycinous, with 2. Tal filamentos (Conferva) [tricho-
haired calyx; behaartkelchig; tri- me; Trichom, Haarbildungen; tri-
ehocalycé, à calice velu; szőrös csé­ chome; trichoma, szőrképlet, szőr­
szejü ; волосисто-чашечковый] szálfüggelék ; трихома]
443 TRICHOCARPUS (gr. -, καρπός 454 TRICHONEURUS (gr. θΡίξ. τριχό
„fruct"), cu fructe păroase [hairy- „păr", νεύρον „nerv"), cu nervuri
fruited; behaart früchtig; trichocarpe; păroase [hairy-nerved ; behaartner­
szőrös termésű ; волосистоплодный] vig; à nervures velues; szőrös ere­
zetű ; волосистонервный]
44/. TRICHOCAULIS (gr.-, καυλός „tul­ 455 TRICHOPETALUS (gr. -, πέταλον
pină"), cu tulpina păroasă [hairy-stal- „petală"), cu petale păroase [hairy-
ked; behaartstengelig; à tige velue; petaled ; behaartkronblăttrig ; tri-
szőrös szárú; волосистостебельчатый] chopétale; szőrös szirmú; волосисто-
445 TRICHOCENTRUS (gr. -, κέντρον лепестный]
„vîrf ascuţit"), cu spini păroşi [hairy-
spined; behaartstachelig; à épines 456 TRICHOPHORÜS m (-UM η)
velues; szőrös tüskéjű; волосистоиг- (gr. , φορέω „a purta"), trihofor 1.
листый] -> trichacanthus Suportul trihoginului. 2. Trunchi
filamentos (Fungi) [trihcophore ;
446 TRICHOCEPHALUS (gr.-, κεφαλή Trichophorum ; trichophore ; tricho-
„cap"), cu capitule păroase [hairy fórum ; трихофор]
TRICHOPHORUS 640
457 TRICHOPHORUS (gr. --) -^ pil-, ned; dreihörnig; tricorne; három-
pilifer szarvú ; трёхрогий]
458 TRICHOPHYLLUS (gr. -, φύλλον 470 TRICOSTALIS, TRICOSTATUS,
„frunză"), cu frunze păroase [hairy- tricostat, cu trei coaste (fruct, frunză,
leaved; behaartblättrig; à feuilles tulpină) [tricostate, three-ribbed ;
velues; szőrös levelű; волосистолист- dreirippig ; tricosté ; hárombordás ;
ный] трёхреберный] -> triplicostatus
459 TRICHOPLANCTON η (gr. -, λπαγ- 471 TRICOTYLEDONARIS, TRICO-
κτίς „rătăcitor"), trihoplancton,planc­ TYLEDONEUS, TRICOTYLUS
ton vegetal format îndeosebi (lat. -, gr. κοτυληδών „cavitate"),
din specii de Thallasiothrix [tricho- tricotiledonar, cu trei cotiledoane,
plankton ; Trichoplankton ; tricho- respectiv cu două (din care unul
plancton ; trichoplankton ; трихопланк- adînc divizat) [tricotyledonous ; drei-
тон] keimblăttrig ; tricotyledoné ; három
sziklevelû ; трёхсемядольный]
460 TRICHOPODUS (gr. -, ποΟς, ποδός
„picior"), cu suportul păros [tricho- 472 TRICUSPIDATUS, tricuspidat, cu
podous ; behaartfüßig ; trichopode ; trei cuspide [tricuspidate, three-
szőrös tönkű; волосистоножковый] pointed ; dreispitzig, dreilangspitzig ;
tricuspidé ; három szálkahegyű ; трёх-
461 TRICHOSANTHUS (gr. -, ίϋνθάς остроконечны й]
„floare") —* trichanthus
473 TRICYCLICUS (gr. τρείς „trei",
462 TRICHOSEPALUS (gr.-, lat. se- κύκλος „cerc"), triciclic, cu trei ci­
palum „sepală"), cu sepalele păroase cluri sau verticile ('florile la Acer)
[hairy -sepaled; behaartkelchblättrig; à [tricyclic, three-whorled ; trizyklisch,
sépales velus; szőrös csészelevelű; dreikreisig, dreiquirlig ; tricyclique ;
волосисто-чамелистиковый] háromkörös, háromörvös ; трёхци-
463 TRICHOSPERMUS (gr. -, σπέρμα кличный, трёхкруговой]
„sămînţă"), cu seminţele păroase 474 TRIDACTYLINUS, TRIDACTY-
[hairy-seeded ; behaartsamig ; à grai­ LIS, TRIDACTYLITES (gr. -, δάκ­
nes velues ; szőrös magvú ; волосисто- τυλος „deget"), tridigitat, cu trei divi­
семянный] ziuni digitiforme [three-fingered ; drei-
464 TRICHOSPORANGIUM η (gr. -, fingerig; tridactyle, tridigité; három-
σπορά „sămînţă", άγγεϊον „vas"), ujjas; трёхпальчатый] —·· tridigi-
trihosporange, sporange multilocular tatus
(Phaeosporaceae) [trichosporange ;
Trichosporangium ; trichosporange ; 475 TRIDENTATUS, tridinţat, cu trei
trichosporangium ; трихоспорангий] dinţi (frunză ~ ) [tridentate, three-
toothed;, dreizăhnig; tridente; három
465 TRICHOSPORA f (gr. - ) -^ zoos- fogú ; трёхзубчатый] -^ tridentifer
pora 476 TRIDENTIFER, TRIDENTIGER
466 TRICHOTHALLICUS (gr. -, θαλλός —> tridentatus
„germen"), cu talul filamentos [tri· 477 TRIDIGITATO-PINNATUS, tri-
chothallic ; fadenlagerig ; trichothal- digitat-penat, cu peţiolul comun ra­
lique; fonalas telepű ; имеющий ните­ mificat în trei peţioli secundari (frun­
видный таллом] ză'^ ) [Iridigitate-pinnate; dreifinge-
riggefiedert ; tridigité-penné ; három­
467 TRICHOTOMUS (gr.-, τομή „tă­ szor ujjasán szárnyalt ; трёхпальчато-
iere"), trichotomic, trifurcat; divizat перистый]
în trei ramuri sau părţi (tulpină ^ )
[trichotomous, three-forked ; dreitei­ 478 TRIDIGITATUS-^ tridactylinus
lig, dreigabelig, dreigabeligverzweigt ;
trichotome; három osztatú, három 479 TRIDUUS, de trei zile (cu durată
ágú; трихотомический] —*• trifurcatus de viaţă sau de înflorire) [triduus;
dreitägig; de trois jours; háromna­
468 TRICHROMUS, TRICOLOR [lat. pos; трёхдневный]
trés, gr. χρώμα „culoare"), tricolor, cu
trei culori deosebite [tricolour ; drei­ 480 Τ RI DY MU S (gr. τρίδυμος „tri­
farbig ; tricolore ; három színű ; трёх­ plu") —> ternatus, triplex
цветный]
481 TRIDYNAMUS (gr. τρείς „trei",
469 Τ RICO RNIS, tricorn, cu trei proemi­ δύναμις „putere"), tridinam, cu trei
nenţe în formă de coarne [three-hor- staminé mai lungi decît celelalte trei
641 TRIMERUS
(Narcissus) [tridynamous ; tridynam ; [trigonous, three-angled ; dreieckig,
tridyname ; tridinám ; трёхсильный] dreikantig, dreiseitig, dreiwinkelig,
482 TRIENNALIS, TRIENNIS, trie­ dreikant-; trigone, triangulaire; há­
nal, care durează trei ani [triennal; romszögű, három oldalú, háromszög-;
dreijährig; triennal; három évi; трёхугольный, трёхугольно-, трёхсто­
трёхлетний] -^ trimulus, trimus ронний] —• triangularis, triqueter
483 TRIFARIUS ->• triseriatus 497 TRIGONOCARPUS (gr. -, καρπός
„fruct"), cu fructe triunghiulare
484 Τ Rí FIDUS, trifidat, de trei ori [trigonocarpous ; dreikantfrüchtig ; tri-
fidat (frunză) [trifid, three-cleft; gonocarpe; háromszög-termésű; трёх-
dreispaltig, dreiteilig; trifide; három гольноплодный]
osztatú, három hasítású; трёхнад-
резный] 498 TRIGYNUS (gr. τρείς „trei", γυνή
„femeie"), trigin, cu trei pistile (Beta
485 TRIFLORUS -^ trianthus trigyna ) [trigynous, three-pistilled ;
dreiweibig, dreigriffelig ; trigyne; há­
486 TRIFOLIATUS, trifoliat, cu trei romanyás, háromtermős ; трёхпес-
frunze [three-leaved; dreiblättrig; тнчный]
trifolié ; hóromlevelű, hármaslevelű ;
трёхлистный] —»· triphyllus 499 TRIHILATUS, trihilat, cu trei
hiluri sau pori (polen ~ ) [trihilate ;
487 TRIFOLIOLATUS, trifoliolat, cu dreinabelfleckig ; trihilifère ; három
trei foliole (frunză ^) [trifoliolate magköldökös; с тремя отверстиями]
dreikleinbláttrig ; trifoliolé ; három
levélkéjű ; трёхлисточковый] 500 TRIHYBRIDA Í, trihibrid, hibrid
cu trei factori parentali [trihybrid;
488 TRIFOLIUS -^ trifoliatus Trihybride; trihybride; hármas hi-
489 TRIFORMIS -^ trimorphus brid; тригибрид]
490 TRIFURCATUS, TRIFURCUS, 501 TRIJUGUS, TRIJUGATUS ->•
trifurcat, cu trei ramificaţii [trifur- tergeminalis, tergeminatus
cate, three-forked ; dreigabelig, drei­
zinkiggegabelt ; trifurqué; háromágú, 502 TRILATERALIS, trilateral, cu trei
háromvillájú ; трёхвильчатый] —»· tri- laturi [trilateral, three-sided ; drei­
chotomus seitig ; trilatéral ; háromoldalú ; трёх­
сторонний]
491 TRIGAMUS (gr. -, γάμος „căsătorie"),
trigam, cu trei feluri de flori (mascule, 503 TRILETUS, trilet, cu о cicatrice
femele şi hermafrodite în antodiile triradiară (sporii unor Filices) [tri-
unor Compositae) [trigamous; dreie- lete; trilet, dreistrahlnarbig ; trilète,
hig; trigame; háromnemű; трнгам- à cicatrice triradiée; háromsugarú
ный] sebhelyes ; трёхрубцовый]
492 TRIGEMINATUS, TRIGEMINUS 504 TRILOBATUS, TRILOBUS, trilo­
—>• tergeminalis, tergcminatus bat, cu trei lobi [trilobate, trilobed,
493 TRIGENERICUS, trigeneric, rezul­ three-lobed; dreilappig; trilobé; há-
tat din trei genuri diferite (hibrid) romkaré jú ; трёхлопастный]
[trigeneric ; dreigattig, trigenerisch ; 505 TRILOCULARIS, Τ RILOCU LA­
trigénérique ; trigenerikus ; трёхрод- TUS, trilocular, prevăzut cu trei
ный] loculi sau loji (anteră, ovar) [trilo­
494 TRIGLOCHIDIATUS, TRIGLO- cular, three-celled, three-chambered ;
CHINUS, TRIGLOCHIS (gr. -, dreifächerig; triloculaire, à trois
γλωχίς „vîrf ascuţit"), triglochidiat, loges ; háromrekeszes, háromüregű ;
cu trei glochidii [triglochidiate ; drei- трёхгнездный] —>· tricamarus
fachwiederhakig ; triglochidié ; három­
szor kampós ; трёхкрючковатый] 506 TRIMACULATUS, trimaculat, cu
trei pete colorate [trimaculate ; drei-
495 TRIGLUMIS, cu trei glume [tri- fläckig; trimaculé; hárompettyes;
glumal ; dreispelzig ; triglume ; három трёхпятнистый]
pelyvájú; трёхплёнчатый]
507 TRIMERUS (gr. τρεις „trei", μέρος
496 Τ RIGÓN ALI S, Τ RIGÓN IU S, TRI- „parte"), trimer, cu trei diviziuni
GONO-, TRIGONUS (gr. τρίγωνος sau piese (ciclu floral ~ ) [trimerous ;
„triunghiular"), trigon, triunghiular, dreizăhlig, dreiteilig, dreigliederig ;
cu trei unghiuri, muchii, colţuri sau trimère; háromosztatú, háromtagú;
laturi (trigonocalyx, trigonospermus) тримерный, трёхчленный]
TRIMERISTELE 542
508 TRIMERISTELE f (gr. --, στήλη triovulé; három magdudorű; трёх-
„coloană"), trimeristel, stei fermât din семяпочковый]
trei componenţi (Brebner) [trimeri-
stele; Trimeristele ; triméristèle ; tri- 522 TRIPARTIBILIS, tripartibil, саге
merisztéle ; тримеристеле] poate fi împărţit în trei părţi [tripar-
tible; dreiteilbar; tripartiblé; három
509 TRIMESTRIS, trimestrial, cu durată részre osztható; делящийся натрое]
de înflorire sau de viaţă de trei luni
[quarterly; dreimonatlich; trimestriel; 523 TRIPARTITUS, tripartit, divizat
negyedéves, három hónapig tartó; pînă aproape de bază în trei părţi
трёхмесячный] (frunzări) [tripartite, three-parted;
dreiteilig; triparti; háromosztatú;
510 TRIMONOECIA f (gr. -, μόνος трёхраздельный]
„singur", οϊκος „casă"), trimonoecie,
flori mascule, femele şi hermafrodite 524 TRIPETALUS, tripetal, cu trei
pe aceeaşi planta [trimonoecia ; Tri- petale (floare ^) [three-petalled ;
monözie ; trimonoecie ; trimonőcia ; dreikronblăttrig ; tripétale ; három-
тримоноэция] szirmú ; трёхлепестный]
511 TRIMONOECISMUS m (gr. —) — 525 TRIPHYLETICUS (gr. -, φυλετικός
trimonoecia „tribal"), trifiletic, provenit din trei
linii de descendenţă (hibrid ~ j
512 TRIMORPHUS (gr.-, μορφή „for­ [triphyletic ; triphyletisch, dreistăm-
mă"), trimorf, cu trei forme (frunze, mig; triphylétique ; trifilétikus, hár­
flori) [trimorphous ; dreiförmig, drei- mas leszármazású ; трифилетнческий]
gestaltig; trimorphe, triforme; három-
alakú ; триморфный] —* triformis 526 TRIPHYLLUS (gr.-, φύλλον „frun­
ză") —» trifoliatus
513 Τ RI MU LU S, Τ RI MU S ->• triennalis
527 TRIPINNATUS, tripenat, de trei
514 TRINARIUS, TRINATUS -^ ier­ ori penat compus (frunză <^) [tripin-
naţi-, ternatus nate; dreifachgefiedert; tripenné;
515 TRINERVATUS, Τ RI NERV IS, háromszor szárnyalt; трижды перис­
TRINERVIUS, trinervat, eu trei тый, утроенно перистый] —*• tríplicato-
nervuri [three-nerved ; dreinervig; tri- pinnatus
nervé ; háromerű ; трёхжилковый] -+
triplicato nervatus, triplinervis 528 TRIPINNATIFIDUS, tripenat fi-
dat, de trei ori penat fidat (frunză ^)
516 TRINOMINALIS, trinominal, pre­ [tripinnatifid ; dreifachfiederspaltig;
văzut cu trei nume (nomenclatură) tripinnatifide ; háromszor szárnyasán
[trinomial; trinominell, dreinamig; hasadt ; трижды перистонадрезный]
trinominal; háromnevű, három elne­
vezésű ; триномиальный] 529 TRIPINNATIPARTITUS, tripe­
nat partit, de trei ori penat partit
517 TRINUCLEARIS, TRINUCLEA- (frunza '--') [tripinnatiparted ; drei-
TUS, trinucleat, cu trei nuclei [tri- fiederiggeteilt ; tripinnatipartite; há-
nucleale ; dreizellkernig ; trinucleé, à romszor szárnyasán osztott ; трёхпе-
trois noyaux; három sejtmagvú; ристораздельный]
трёхядерный]
518 TRINUS —* trinarius, trinatus 530 TRIPINNATISECTUS, tripenat
seetat, de trei ori penat sectat [tripin-
519 TRIOECIA f, TRIOECISMUS m natisect, thrice pinnatisect ; drei-
(gr. τρείς „trei", οίκος „casă"), fachfiederschnittig ; tripinnatiséqué ;
trioecie, poligamie trioecică; prezenţa háromszor szárnyasán szeldelt ; трёх-
florilor mascule, femele şi hermafro­ перисторассеченный]
dite pe trei exemplare diferite ale
aceleiaşi specii (Fraxinus) [trioecia; 531 TRIPLASIA f (gr. τριπλάσιος
Triözie, Dreihăusigkeit ; trioecie ; tri- „ternat"), triplazie, despicarea unui
őcia, háromlakiság; триэция, трёхдом- organ în trei formaţii analoage (Fer-
ность] mond) [triplasy; Triplasie, Dreigabe-
lung; triplasie; triplázia; триплазия]
520 TRIOECICUS (gr. - ) , trioecie, trioic,
care prezintă trioecie (poligamie) 532 TRIPLEX, triplu, de trei ori, tri-
[trioecious, trioicous; triözisch; trio- plicat [triple, treble, triplicate, three­
écique; trioikus, háromlaki; трёхдом- fold; dreifach, dreifältig; triple; hár-
ный] mas, háromszoros; тройной, утроен­
521 TRIOVULATUS, triovulat, cu trei ный] —»· triplicatus, tridymus, triplas
ovule (ovar ~) [triovulate; dreieiig; ternatus
ыз TEISPORICUS
533 TRIPLICATO-GEMINATUS -^ ter- litatea suspensiilor fără de viaţă
geminatus plutind în ape [tripton; Tripton;
534 TRIPLICATO-NERVATUS — tri- tripton; tripton; триптон]
nervatus 550 TRIPYRENUS (gr. τρι „trei", πυρήν
535 TRIPLICATO-PINNATUS -^ tri- „piatră, sîmbure"), tripiren, cu trei
pinnatus seminţe osoase [tripyrenous ; dreiker-
nig, dreisteinkernig; tripyrène, à trois
536 TRIPLICATO-TERNATUS -»· írí- noyaux; három magvú, három csont-
íernaíMS magvú ; трёхкосточковый]
537 TRIPLICATO-TRISECTUS -* tri- 551 TRIQUETER, TRIQUETRUS -^
ternatisectus trigonalis, triangularis
538 TRI PLIC ATU S -^ triplex 552 TRI RADIATUS, triradiat, cu trei
539 TRIPLICOSTATUS -»· tricostatus radii sau raze [triradiate; dreislrah-
lig; triradié; háromsugarú; трёхлу­
540 TRIPLINERVIS -^ trinervatus чевой]
541 TRIPLOCAULIS, triplocaul 7. Cu 553 TRISECTATUS, TRISECTUS, Iri-
trei tulpini sau axe. 2. Cu axele de sectat, cu trei inciziuni adinei pînă la
ordinul al treilea rezultate din mugurii nervura mediană (frunză '^) [tri­
laterali ai axei de ordinul al doilea sected, trisect; dreischnittig; trisé-
(Plantago) [triplocaulous ; triplokau- qué ; háromszor szeldelt ; трёхрассе-
lisch, dreiachsig; triplocaule; három­ ченный]
tengelyű; трёхстебгльный] · 554 Τ RISE PALUS, trisepal, cu trei sé­
542 TRIPLOIDEUS (gr. τριπλόος „tri­ pale (floare ^) [trisepalous, three-
plu", είδος „asemănare"), triploid, sepaled ; dreikelchblättrig ; trisépale ;
care conţine de trei ori numărul három csészelevelű ; трёхчашелисти-
haploid de cromozomi (celulă ^^) ковый]
[Iriploid; triploid; triploîde; triploid;
триплойдный] -> trisomicus 555 TRISEPTATUS, triseptat, cu trei
pereţi despărţitori (fruct r^) [trisep-
543 TRIPLOSTEMONIA f (gr. -, στήμων tate; dreiquerfăcherig ; trisepté; há]
„fir"), triplostemonie, dispoziţia eta­ rom válaszfalas; трёхперегородчатый-
minelor în trei cicluri (Lauraceae)
[triplostemony ; Triplostemonie; tri­ 556 TRISERIALIS, TRISERIATUS,
plostemonie; triplosztemónia, három­ triseriat, dispus în trei serii sau rîn-
körös porzótáj ; триплостемония] duri [triserial, triseriate, three-ranked ;
dreireihig; trisérié, trifarié; három-
544 TRIPLOSTICHUS (gr. -, στίχος soros ; трёхрядный] —• trifarius, tri-
„rind"), triplostih, dispus în trei rîn- plostickus, tristichus
duri sau serii ^celulele corticale la
Chara) [triplostichous; dreireihig, drei- 557 TRISERRATUS, triserat, de trei
zeilig; triplostique; háromsoros, három- ori serat dinţat [triserrate; dreisă-
örvös ; трёхрядный] - • triserialis, gig; trois fois denté en scie; három
trifarius, tristichus fűrészfogú ; трёхпильчатый]
545 TRI PLUS -^ triplex 558 TRISETUS, trisetos, cu trei sete
[trisetose; dreiborstig; triséteux; há­
546 TRIPOLARIS, tripolar, prevăzut cu rom sertéjű ; трёхщетинковый]
trei poli ^n diviziunea cromatinelor 559 TRISOMICUS (gr. τρι- „trei", σώμα
din mitozâ) [tripolar; tripolar; tri- „corp"), trizomic, cu două garnituri
polaire ; tripoláris, háromsarkú ; cromozomice normale (diploide = 2n)
трёхполярный] şi cu unu sau mai mulţi cromozomi
547 TRIPOSPLANCTON η (gr. πλαγκτός supranumerari (celulă '^) [trisomie;
„rătăcitor"), triposplancton, plancton trisomisch, trisomatisch; trisomique;
marin compus mai ales din Ceratium iriszómikus ; трисомический] —* triploi-
tripos [triposplankton ; Triposplank- deus
ton; triposplancton; triposzplankton;
трипоспланктон] 560 TRISPERMUS (gr. -, σπέρμα „să-
mînţă"), trisperm, cu trei seminţe
548 TRIPTERYGIUS, TRIPTERUS [trispermous, three-seeded; dreisamig;
(gr. τρν- „trei", πτερόν „aripă", Irisperme; hárommagvú; трёхсемян-
πτερύγιον „aripioară") -^ trialatus ный]
549 TRIPTON η (gr. τριπτός „fărîmi- 561 TRISPORICUS (gr. -, σπορά „să-
ţare"), tripton, seston abiotic; tota­ mînţă"), trispor, cu trei spori [trispo-
TRISTACHYUS 644
TOUS; dreisporig; trispore; háromspó- valent; trivalent; trivalent; trivalens;
rás; трёхспоровый] тривалентный]
562 TRISTACHYUS (gr. -,στάχυς „spic"), 575 TRIVALVIS, TRIVALVULARIS,
cu trei spice [three-spiked ; drei- trivalvular, cu trei valve [trivalvate,
ăhrig ; tristachyé ; háromkalászos ; three-valved ; dreiklappig ; trivalve ;
трёхколосый, трёхшиповый] háromkopácsú ; трёхстворчатый]
563 TRISTICHUS (gr. -, στίχος „rînd") 576 TRIVASCULARIS, trivascular, for­
—*• triplostichus mat din trei vase conducătoare [tri­
vascular ; dreigefăssig ; trivasculaire ;
564 TRISTIGMATICUS (gr. -, στίγμα három edényű; трёхсосудистый]
„pată"), tristigmatic, cu trei stig­
mate [tristigmatic ; dreinarbig ; tristig- 577 TRIVIÁLIS, trivial, comun, obişnuit
maté ; háromtermős ; трёхрыльце- (nomen triviale nume comun, epitet
вый] specific la Linné) [trivial, common,
ordinary; gemein, gewöhnlich; tri­
565 TRISTIS, trist, mat-negricios [sad, vial, commun; közönséges, általános;
dull-coloured ; traurig, trübfarbig ; тривиальный, обыкновенный]
triste, sombre, noirâtre; szomorú,
fénytelen fekete; мрачный, чернова­ 578 -ΤRIX (gr. θρίξ, τριχός „păr") -^
тый] trich-
566 TRISTRIATUS, tristriat, cu trei 579 TRIXENIA f (gr. τρι- - „trei",
striaţii [tristriate ; dreistreifig ; tristrié ; ξένος „gazdă"), trixenie, parazitare
háromcsikú, háromrovátkás ; трёх- succesivă pe trei plante gazde deose­
полосатый] bite (De Bary) [trixeny; Trixenie;
trixenie; trixénia; триксйшя]
567 TRISTYLIA î (gr. -, στϋλος „co­
loană), tristilie, prezenţa unor stile 580 TRIZONALIS, TRIZONATUS, tri-
scurte, mijlocii şi lungi la aceeaşi zonat, cu trei zone, straturi sau dungi
specie [tristyly; Tristylie; tristylie; [trizonate, three-girdled ; dreigürte-
trisztilia; тристилия] lig; trizoné; háromszor övezett; три-
зональный]
568 TRISTYLUS (gr. - -), cu trei stile
[tristylous ; dreigriffelig ; tristyle ; há- 581 Τ RÖCHLEARIFORMIS, TROCH-
rombibeszálú ; трёхстолбиковый] LEARIS (gr. τριχνλία „roată de
seripete"), trohleariform, răsucit în
569 TRISULCATUS, TRISULCUS, tri- formă de şurub (embrion r^) [troch­
sulcat, cu trei brazde [trisulcate, three- lear, pulley-wheel shaped; schrau­
furrowed; dreifurchig; trisillonné; há- benförmig, rollenförmig ; trochléaire ;
rombarázdás ; трёхбороздчатый] csavaros, csavar alakú ; катушечный]
570 TRITERNATISECTUS, triternat 582 TROCHOCARPUS (gr. τροχός „roa­
sectat, de trei ori ternat sectat [tri- tă", καρπός „fruct"), cu fructe rotate
ternatisectate ; dreifachdreischnittig ; [rotate-fruited ; radfrüchtig ; à fruits
triternatiséqué ; háromszor háromha- rotes; kerékszerü termésű; колесоп-
sitású ; трёхтроичаторазрезанный] —»^ лодный]
triplicato-trisectus
583 TROCTO- (gr. τρωκτός „mîncat"),
571 TRITERNATUS, triternat, de trei ros, erodat (troctolepis, troctophyllus)
ori ternat (frunză '^) [triternate, thrice [gnaved- ; ausgenagt- ; érődé ; kirágott- ;
ternate ; dreifachdreizählig ; triterné ; выгрызенно-]
háromszor hármas ; утроеннотройча-
ТЫЙ] —»• triplicato-ternatus 584 TROGLOBIONTON η (gr. τρώγλη
572 TRITUBERCULATUS, tritubercu- „cavernă", βίος „viaţă"), troglobiont,
lat, cu trei tuberculi [trituberculate ; organism care trăieşte în caverne sau
dreiknotig ; trituberculé ; háromgumós ; peşteri [troglobiont ; Troglobiont; tro-
трёхбугорчатый] globionte ; barlanglakó szervezet ;
троглобионт]
573 TRIUNCINALIS, TRIUNCINA-
TUS, cu trei spini încîrligaţi [triun- 585 TROGLOCOLUS (-COLA i), TRO-
cinate, three-hooked ; dreihakig ; tri- GLODYTUS (gr. -, lat. incola „lo­
onciné ; háromkampós ; трёхкрючко- cuitor", gr. τρωγλοδύητς „locuitor
ватый] de caverne"), troglodit, care trăieşte
în caverne sau peşteri [troglocolous,
574 Τ RIVALEN S, trivalent, cu trei cro­ troglodytous ; höhlenbewohnend ; trog­
mozomi homologi (de ex. celula în lodyte; odúlakó, barlanglakó; обита­
cursul primei diviziuni meiotice) [tri- ющий в пещерах]
bé&
586 TROGLOXENUS (gr. -, ξένος „oas­
pete"), trogloxen, care trăieşte numai
întîmplător „ca oaspe" în peşteri
[trogloxenous ; trogloxen ; trogloxène ;
esetlegesen barlanglakó; троглоксен-
ный]
587 TROPAXIS I (gr. τροπή „rotire",
άξων „axă"), tropaxis, planul teore­
tic dintre epicotil şi hipocotil, de
unde are loc creşterea în direcţii
opuse (White) [tropaxis; Tropaxis;
tropaxis; tropaxis; тропаксис]
588 TROPHIA f (gr. τροφή „nutriţie"),
trofie, dezvoltarea inegală a ţesu­
turilor sau a organelor datorită pozi­
ţiei lor (Wiesner) [trophy; Trophie;
trophie; trófia; трофия]
589 TROPHICUS, TROPHO-, -TRO-
PHUS (gr. -), trofic 1. De nutriţie
(adaptare, ţesut) (anorganotrophicus,
endotrophicus, trophophyllus, chemo-
trophus). 2. De creştere în grosime
[trophie, increasing in thickness; tro-
phisch, nähr-, verdicken- ; trophique,
nourricier ; trófikus, táplálkozási ; тро­
фический]
590 TROPHORIOSIS f (gr. -, βίος „via­
ţă"), trofobioză, simbioză pe aceeaşi
plantă între furnici şi alte insecte,
primele dînd apărarea, iar insectele
asigurînd hrana parţială a furnicilor
[trophobiosis ; Trophobiose; tropho-
biose ; trofobiózis ; трофобиоз]
591 TROPHOCHROMATINUM a (gr.- -
χρώμα „culoare"), trofocromatină,
cromatină cu rol în nutriţia celulară
(Dangeard) [trophochromatin ; Tro-
phochromatin ; trophochromatinc ; Iro-
fokromatin ; трофохроматии]
592 TROPHOCH ROMI DI и M η (gr. - -),
trofocromidie, cromidie vegetală [iro-
phochromidium ; Trophochromidio ;
trophochromidie ; trofokromidium ;
трофохромидий]
593 TROPHOCOTOPHYLLUM η (gr. -,
κωτί?νος „seducător", φύλλον „fru;iză"),
trofocotofilă, frondele unor Thallo-
phyta servind atît la nutriţie, cit şi
la reproducere (Polonie) [Irophocoto-
phyll; Trophokotophyll ; trophocoto-
phylle ; trofokotofillum ; τροφοκοτο-
филл]
594 TROPHOCOTOSOMA η (gr. - , σώ­
μα „corp"), trofocotozom, corpusculi
(organe) care servesc la unele Thal-
lophyta aLît la nutriţie, cît ci la
reproducere (Potonié) [trophocotoso-
nie: Trophokotosom; trophocotosome;
trofokotoszorna ; трофокотосома]
TRO PHOS FO ROPH YLL VM
595 TROPHOCYTIS(-IDIS) f (gr. -, κύτις
„cutie"), trofocit, celulă nutritivă
[trophocyte; Trophozyt; trophocyte;
trofocita, táplálósejt; трофоцит,
питающая клетка]
596 TROPHGGENUS (gr. -, γεννάω „а
se naşte"), trofogen, care produce
substanţe nutritive (de ex. stratul
epilimnion pentru fitoplancton) [tro-
phogenous; trophogen; trophogène;
trofogen, élelmet a d ó ; трофогенный]
597 TROPHOMIXIS f (gr. -, μίξις
„amestec"), trofomixie, fuzionarea nu-
cleilor vegetativi (Schürhoff) [tropho-
mixie ; Trophomixis ; trophouiixie ; tro-
fomixis ; трофомиксис]
598 TROPHOMORPHOSIS f (gr. -, μόρ-
φωσις „formare"), trofomorfoză, mor-
foză datorită condiţiilor de nutriţie
[trophomorphosis ; Trophomorphose ;
trophomorphose ; trofomorfózis ; τρο-
фоморфоз]
599 TROPHONEMA η (gr. -, νήμα „fir" ) ->
plasmonema
600 TROPHONUCLEUS (gr. -, lat. nu­
cleus „sîmbure"), trofonucleu, nucleu
în curs de creştere după autogamie
(Flagellatae) (Prowazek) [trophonu-
cleus; Trophonukleus ; trophonucleus ;
trofonukleusz ; трофонуклеус]
601 TROPHOPHYLLUM η (gr. -, φύλ­
λον „frunză"), trofofilă, frunză asi­
milatoare, care nu produce spori
(Filices) [trophophyll ; Trophophyll,
Ernährungsblatt ; trophophylle ; tro-
fofillum, tenyészőlevél, táplálólevél;
трофофилл]
602 TROPHOPLASMA η (gr. -, πλάσμα
„modelare"), trofoplasmă, partea al­
veolară a citoplasmei, cu funcţii de
nutriţie (Naegeli) [trophoplasm ; Tro-
phoplasma, Nährplasma, Ernärungs-
plasma, Wabenplasma; trophoplasme;
trofoplazma, táplálóplazma; τροφο-
плазма] —• reticuloplasma
603 TROPHOPLASTUM η (gr. -, πλασ­
τός „modelat") —>· plastidium
604 TROPHOSOMA η (gr. -, σώμα „ccrp"),
trofozom, corpuscul sau organ numai
cu funcţii de nutriţie, la Thallophyta
(Potonié) [trophcsome; Trophosoni;
trophosome; trofoszóma, táplálótes-
tecske ; трофосома]
605 TROPHOSPERMIUM η, TROPffO-
SPERMUM η (gr. -, σπέρμα „sămîn-
ţă") —* plcccnta
006 TROPHOSPOROPHYLLUM η (gr. -
σπορά „sămînţă", φύλλον „frunză"),
trofosporofilă, frunză asimilatoare şi
τ RO PHOS PO ROSOMA
concomitent sporiferă (Pteridophyta)
[trophosporophyll ; Trophosporophyll ;
trophosporophylle ; trofosporofillum ;
трофоспорофилл]
607 TROPHOSPOROSOMA η (gr. - -,
σώμα „corp"), trofosporozom, corpus-
cul sau organ la Thallophyta, ser­
vind atît la nutriţie, cît şi la repro­
ducere (Potonié) [trophosporosome ;
Trophosporosom ; trophosporosome ;
trofosporoszóma ; трофоспоросома]
608 TROPHOT AXIS f (gr. -, τάξις
„orînduire") —>^ trophotropismus
609 TROPHOTROPISMUS m (gr. -,τροπή
„curbare"), trofotropism, tropism în
direcţia mediului mai bogat în sub­
stanţe nutritive, provocat de exci­
tanţi chimici [trophotropism; Tro­
photropismus; trophotropisme ; trofo-
tropizmus; трофотропизм] -^ tro-
photaxis
610 TROPICUS (gr. τροπικός „tropi­
cal"), tropical, care creşte în zona
tropicelor (plantă ^) [tropical; tro­
pisch; tropical; trópusi, forró égövi;
тропический]
611 -TROPICUS, -Τ RO PALI S, -TRO­
PUS, TROPISTICUS (gr. τροπέω
„a lua direcţia"), -tropic, cu direcţia
spre, orientat spre, cu mişcări de
curbare spre (anisotropicus, carpotro
picus, heliotropicus, homotropalis, geo-
tropus, heterotropus) [-tropous, direc­
ting towards, turning towards; -tro­
pisch, richtend zu, wendend nach;
-trope, dirije vers; -trop, irányuló,
forduló; -тропный, -тропический, на­
правленный, согнутый]
612 TROPISMUS m (gr. τροπή „curbare,
mod de comportare"), tropism, facul­
tatea plantei de a lua o direcţie,
determinată prin curbări de creştere,
sub influenţa unei excitaţii externe,
fie spre izvorul de excitaţie (pozitiv),
fie în direcţia opusă acestuia (negativ)
[tropism; Tropismus, Reizkrümmung;
tropisme ; tropizmus, ingermozgás,
görbüléses ingermozgás; тропизм]
613 TROPOMORPHISMUS m (gr. -, μορ­
φή „formă"), tropomorfism, adaptarea
constituţională a tropofitelor la xero-
fitism şi higrofitism periodic [tro-
pomorphism; Tropomorphismus; tro-
pomorphisme ; tropomorfizmus ; τρο-
• поморфизм]
614 TROPOPHYTA η pl (gr. -, φυτόν
„plantă"), tropotite, plante cu adap­
tare la higrofitism în timpul verii
şi la xerofitism în timpul iernii (F. W.
Schimper) [tropophytes ; Tropophyten,
54β
Wechselpflanzen ; tropophytes ; tro-
p o fi t ák ; тропофиты]
615 TRULLATUS, TRULLIFORMIS,
TRULLI-, truliform, în formă de
mistrie (trullifolius) [trowel-like, tro­
wel- ; kellcförmig, kelle- ; truelliforme ;
vakolókanál alakú ; чашевидный, ча­
шевидно-] —>• triangularis
616 TRUNCATELLUS, TRUNCATU-
LUS, TRUNCATULATUS, slab
trunchiat [truncatulate ; etwas gestutzt:
troncatulé ; kissé csonkahegyű ; слегка
обрубленный]
617 TRUNCATUS, TRUNCATO-, trun­
chiat, retezat, ciuntit, transversal tăiat
(frunză '-^ ) (truncato-acuminatus)
[truncate; gestutzt, abgestutzt, ab­
geschnitten, verstümmelt ; tronqué ;
tompított, levágotthegyű, csonka­
hegyű ; усеченный, обрубленный, усе­
ченно-] -^ colobo-, retusus
618 TRUNCICOLUS (-COLA i), trun-
cicol, care creşte pe trunchiul arbo­
rilor (alge r^, ciuperci —•, licheni '-~>)
[truncicolous ; stammbewohnend,
strunkbewohnend ; truncicole ; fatör­
zsön lakó ; обитающий на стволах]
619 TRUNCIGENUS, truncigen, „născut"
pe trunchi [truncigenous ; stammge­
bürtig, truncigen ; truncigène ; fatör-
zsön keletkezett ; возникающий на
стволах]
620 TRUNCUS m, trunchi 1. Tulpina
arborilor sau a plantelor lemnoase
mai mari. 2. Piciorul ciupercilor cu
pălărie [trunk; Ilolzstamm, Strunk,
Stamm ; tronc ; fatörzs, törzs ; ствол]
621 TRY MА η (gr. τρϋμα „gaură"),
trimă, nucă drupacee cu exocarpul
dehiscent (Juglans) (Necker) [try-
ma; Tryma, aufspringende Stein­
frucht; tryma; felnyíló csonthéjas
termés ; трима]
622 TUBACEUS -^ tubifortnis
623 TUBER η, tuber, tulpină modifi­
cată, îngroşată, scurtă, subterană,
cu hipsofile şi muguri, conţinînd sub­
stanţe de rezervă (Solanum tubero­
sum) [tuber; Knolle, Sproßknolle;
tubercule ; gumó, hajtásgumó ; клу­
бень] *
624 TUBERASCENS (tuberasco), tube-
rascent, ín curs de tuberizare [tube-
rascent ; knolligwerdend ; tuberascent ;
gumósodó ; становящийся клубневид­
ным]
625 TURERCULARIS -* tuberculiformis
647
626 TUBERCULATUS, TUBERCULI-
FER, tuberculat, cu tuberculi sau cu
asperităţi veruciforme [tuberculate,
tubercled ; knotig, höckerig ; tubercule ;
gumócskás, hoporjás, gyökérgumós ;
бугорчатый, бугорконоспый]
627 TUBERCULIFORMIS, tuberculi-
form, de forma tuberculilor [tubercle-
shaped ; knöllchenförmig ; tuberculi-
forme ; gumócska alakú ; бугорко-
ВИДНЫЙ, клубеньковидный] —»· tuber­
cular is, scrotiformis
628 TUBERCULISATIO i , tuberculiza-
re, formarea tuberculilor [tuberculiza­
tion; Knöllchenbildung; tuberculisa-
tion ; gumócskaképződés ; туберкули-
зация]
629 TUBERCULOSUS, tuberculos, cu
numeroşi tuberculi [tuberculose ; Iclein-
knöllig, kleinhöckerig; tuberculeux;
gumócskás, dudoros ; многобугорча­
тый]
630 TUBERCULUM η, tubercul 1. Tu­
ber mic. 2. Rădăcină tuberizată (Dah­
lia, Filipendula). 3. Nodozitate pe
rădăcini datorită simbiozei (Legumi-
nosae). 4. Tumori sau asperităţi veru­
ciforme pe organe (capsula la Eu­
phorbia palustris) [tubercle; Tuberkel,
Wurzelknolle, Knöllchen, Höckerchen,
Knötchen ; tubercule ; gumócska, gyö­
kérgumó; клубенек, бугорок]*
631 TUBERIDIUM η -»• pseudobulbus
632 TUBERIFER — tuberosus
633 TUBERIFORMIS, TUBEROIDE-
US, tuberiform, ín formă de tuber
(rizom '-^) [tuber-like; knollenförmig;
tubériforme ; gumó alakú ; клубне­
видный]
634 TUBEROGEMMA f, tuberul, tuber
gemiform, ca organ de propagare
(Bryophyta, Ficaria verna) [budlike
tuber; knospenartige Knolle; tuber
gemmiforme ; rügyszerű gumó, sarj­
gumó ; почкообразный клубень]
635 TUBEROSITAS f, tuberozitate, ghe-
bozitate, protuberantă, umflătură
[tuberosity; Höcker, Knorren; tube-
rosité; daganat, megvastagodás, cso-
mósodás ; бугристость]
636 TUBEROSUS, tuberös, care poartă
tuberi [tuberose, tuberous; knollig,
knotig; tubereux; gumós, koloncos;
клубневой, шишковатый]*
637 TU BE RU LA f - • tuber ogemma
638 TUBICINUS, TUBIFORMIS, TU-
BI-, tubiform, de forma unui tub
sau a unei trompete (tubiflorus,
TUNDRA
tubispathus) [tubiform, trumpet-like;
röhrenförmig, trompettenförmig, rö­
hren-; tubiforme; cső alakú, trombita
alakú, csöves-; трубкообразный] —•
tubaceus, solen-
639 TUBILLUS m, tubilus, prelungirea
într-un tub micropilar al învelişului
intern al ovulului, care conduce grăun-
ciorul de polen în camera polinică
(Ephedra) [tubillus; Tubillus, Röhr­
chen ; tubille ; tubillusz ; трубка]
640 TUBULARIS, TUBULIFORMIS,
TU BULI-, tubular, tubuliform, in
formă de tub (tubuliflorus) [tubular,
tubuliform ; röhrchenartig, röhrchen­
förmig, röhrchen-; tubulaire, tubu-
liforme ; csövecskeszerű, csövecske
alakú ; трубочкообразный] —>· solen-
641 TUBULATUS,TUBULOSUS, -TU­
BUS, tubulat, tubulos, găunos în
formă de tub (brevitubus) [tubulate,
tubulose ; kleinröhrig ; tubuleux ; csö-
vecskés ; трубчатый, с трубочкой] —>·
cuniculatus, cavernosus *
642 TUBULUS m, tub mic 1. Tubul
hi menial (Polyporus). 2. Canalul ce
leagă periteciul cu ostiola (Pyreno-
mycetes) [tubule, small tube ; Röhr­
chen, Röhrlein; tubule; tubulusz, csö­
vecske ; трубочка]
643 TUBUS m, tub [tube; Röhre; tube;
cső ; трубка] *
644 TUITANS (tueor), protector, care
apără (frunză '^) [protecting; schüt­
zend; défendant, protecteur; védő;
защищающий, охраняющий]
645 TUMEFACIENS, TUMENS, TU-
MESCENS (tumesco), tumescent, са­
ге se umflă [tumescent, being swol­
len, swelling up; schwellend; tumes­
cent, se gonflent; duzzadó, dagadó;
вздувающийся]
646 TUMEFACTUS, TUMIDUS, um­
flat, tumid [tumid, inflated, swollen;
angeschwollen, aufgeschwollen; tumi-
de, renflé, gonflé, enflé; duzzadt,
dagadt ; вздутый, распухший] —* infla-
tuSfphyma-, phymato-, phys-, physemafo-
sus, turgidus
647 TUMOR m, tumoare, umflătură [tu­
mour; swelling; Aufschwemmung, Ge­
schwulst ; tumeur, renflement ; dudor,
daganat, púp ; вздутие, припухлость]
648 TUNDRA f, tundră, vegetaţie din
zona arctică, dominată de muşchi,
licheni şi tuferişuri scunde, lipsită
de arbori [tundra; Tundra; toundra;
tundra; тундра]
TUNICA
649 TUNICA Í, tunica 1. Membrana sau
ţesutul protector al unui organ (al
bulbului, seminţei, ovulului). 2. Stra­
tul exterior de celule al meristemului
apical (Schmiedt) [tunic, coat, skin,
envelope; Schale, Mantel, Haut­
schale; tunique, tégument; tunika,
héj, köpeny takaró, burkolat; ту­
ника, оболочка]
650 TUNICATUS, tunicat, acoperit cu un
înveliş protector subţire [tunicate,
coated; beschalt, überkleidet, behau­
tet, schalig; tunique; köpenyes,
héjas, beburkolt; имеющий тунику,
покрытый оболочкой] *
651 TURBANIFORMIS, turbaniform, de
forma unui turban f'fructul la Сисиг'
bita turbaniformis) [turban-shaped ;
turbanförmig ; turbaniforme ; turbán
alakú; тюрбановидный] —ycidariformis
652 TURBINARIUS, TURBIN ATU S,
TURBINELLUS, TURBINEUS,
TURBINI-, turbinát, obconic, de
forma unei sfîrleze ^rădăcina la JBras-
sica râpa, caliciul la Agrimonia, Phi-
ladelphus) (turbinicarpus, turbini-
florus, turbinifolius) [turbinate, top-
shaped ; kreiseiförmig, verkehrtkegelig,
kreisol-; turbiné, en toupie; pörgety-
tyűszerű, fordított kúpos, pörgettyű- ;
кеглевидный, кубарчатый] - • obconicus
653 TURFA f, turbă, materie vegetala
parţial carbonizată sub apă [peat;
Torf; tourbe; turfa, tőzeg; торф]
654 TURFAbEUS, TURFOSUS, tur­
bos, care creşte pe sol turbos [turfa-
ceous peaty, growing in bogs; torf-
arlig, torfbewohnend, torfliebend ;
torfacé, tourbeux; tőzegszerű, tőze­
ges, turíás, tőzegen élő ; торфяной] *
655 TURFOSAE f pl, locuri turboase
[peat-bogs ; Torfmoore ; tourbières ;
tőzeglápok; торфяники]
656 TURGESCENS (turgesco), turges­
cent, umflat din cauza apei pe care
o conţine [turgescent; anschwellend;
turgescent ; duzzadó, folyadékfeszes ;
вздувающийся]
657 TURGESCENTIA i, TURGIDI-
TAS f, TURGOR m, turgescenţă, sta­
rea de întindere a membranei celu­
lare cauzată de presiunea osmotică
a sucului celular [turgescence, tur-
gidity; Turgeszenz, Turgor, Saug­
spannung, Zellenspannung, Anschwel­
lung, Schwellung; turgescence, tur-
gidité ; lurgeszcencia, turgor, feszes-
ség, sejtfeszültség, duzzadás; тургор,
тургесценция]
548
658 TURGIDUS, turgid, umflat [tur­
gid, swollen; geschwollen, angeschwol­
len, gedunsen; turgide, renflé, enflé,
bouffi; duzzadt, dagadt; вздутый,
раздутый] —»· inflatus, phyma-,phys-,
physema-, tumidus
659 TURGONASTIA f (lat. turgor „um­
flare", gr. ναστός „comprimat"), tur-
gonastie, mişcări nastice sub influenţa
turgescenţei [turgonasty ; Turgona-
stie ; turgonastie ; turgonasztia ; тур-
гонастия]
660 TURIO î, túrion 1. Muguri de hiber­
nare la plantele acvatice (Hydro-
charis, Stratiotes). 2. Ramură frun-
zoasă nefloriferă, din primul an
(Rubus) [túrion, scaly sucker ; Stock­
knospe, Überwinterungsknospe,
Hibernakel, Stocksprosse, VVurzel-
trieb; kitartórügy, áttelelő rügy,
hajtás; турион] -» hibernaculum
661 TURRIFORMIS, TURRITUS, ín
formă de turn [lower-shaped; turnför-
mig; turriforme; toronyszerű; баш-
невидный]
662 TUTUS, ocrotit, protejat, apărat
(plante ^) [protected ; geschützt ; pro­
tégé; védett, védelmezett; покрови­
тельствуемый] *
663 TYCHOCOENICUS, TYCHOCOE-
NOTICUS (gr. τύχη „întîmplare",
κοινός „în comun"), tihocenotic, ne-
caracteristic şi aflat întîmplător în
biocenoză (specie^) [tychocoenotic ;
tychozönotisch ; tychocénotique ; ti-
chocönikus, élettérben esetleges elő­
fordulású ; тихоценотический]
664 TYCHOLIMNETICUS (gr. -, λίμνη
„lac"), tiholimnelic, aflat întîmplător
în apele limnetice [tycholimnetic;
tycholimnetisch ; tycholimnetique ;
ticholimnétikus, tavakban időlegesen
előforduló ; ти.холимнетический]
665 TYCIIOPELAGICUS (gr. -, πέλαγος
„mare"), tihopelagic, aflat numai
temporar la suprafaţa apelor pelagice,
obişnuit fiind în fundul acestora
(plancton r^) [tychopelagic ; tycho-
pelagisch ; tychopélagique ; tichopelá-
gikus ; тихопелагический]
666 TYCHOPLANCTON η (gr. -,πλαγ-
κτός „rătăcitor"), tihoplancton,planc­
tonul întîlnit numai ocazional în
apele libere [tychoplankton ; Tyoho-
plankton; tychoplancton ; tichoplank-
ton; тихопланктон]
667 TYCHOPOTAMICUS (gr. -, ποταμός
„rîu"), tihopotamic, care creşte numai
ocazional în apele rîurilor [tychopo-
tamic; tychopotamisch ; tychopota-
649 TYTTH-
mique ; tichopotamikus ; тихопотами- 675 TYPOLOGIA f (gr.-, λόγος „vor­
ческий] bire"), tipologie, studiul tipurilor
668 TYCHOTHELYTOKIA f (gr. -, θήλυς [typology; Typologie; typologie; ti­
„femeie", τόκος „copil"), tihotelito- pologia ; типология]
chie, partenogeneză Ia care din ovulul 676 TYPOLYSIS f (gr.-, λυσις „dizol­
nefecundat rezultă nurnai întîmplător vare"), tipoliză, stadiul fitogerontic ;
indivizi femeü [tychothelytokia ; Ty- faza care precedă extincţia tipului
chothelytokie ; tychothelytokie ; ti- (Schindewolf) [typolysis; Typolyse;
ehothelitókia ; тихотелитокия] typolyse ; tipolizis ; типолиз]
669 TYL-, TYLO- (gr. τύλος „protube­ 677 TY PONY MU M η (gr. -, όνομα
rantă") (tylacanthus, tylophyllus, ty- „nume"), tiponim, nume nevalabil din
locarpus) -^ callosus cauza unei denumiri mai vechi bazate
pe acelaşi tip (O. F. Cook) [typonym ;
670 TYLICOLOR —• ardesiacus, oniscus Typonym; typonyme; tiponim; ти-
поним]
671 TYLOMA η (gr. -) -V callus
678 TYPOSTASIS f (gr. -, στάσις „sta­
672 TYMPANUM η (gr. τύμπανον bilitate"), tipostază, faza statică, ca­
„tobă") —» epiphragma racterizată prin absenţa relativă a
formării tipurilor noi, în filogenie
673 TYPICUS (gr. τύπος „modor'), ti­ (Schwindewolf) [typostasis; Typosta-
pic, caracteristic ; care prezintă carac­ se ; typostase ; tiposztázis ; типостаза]
terele tipului (specie ~', varietate /^) 679 TYPUS m {gv.-), tip 1. Reprezen­
[typical ; typisch ; typique ; tipikus, tantul cel mai caracteristic al unei
jellegzetes, sajátságos; типичный]* unităţi sistematice (tipul taxonomic).
674 TYPOGENESIS f (gr. -, γένεσις 2. Exemplarul original folosit la des­
„naştere"), tipogeneză, fază de evo­ crierea iniţială a taxonului (tip no-
luţie cantitativă sau explozivă în menclatural) [type; Typus, Grund­
formarea tipului nou, în filogenie form; type; tipus; тип]
(Schindowolf) [typogenesis ; Typoge- 680 ΤΥΤΤΗ-, TYTTHO- (gr. τυτθός
neso; typogenèse; tipogenezis; ти- „mic") (tytthanthus, tytthocephalus )
погекез] —>• micr-, micro-, parin-
 и
1 ÜBER, rodnic, fertil, productiv [fruit­
ful, productive; fruchtbar; fertile,
fécond, productif; termékeny, bő-
termésű ; плодородный, обильный]
—• fertilis
2 UBERTAS î, rodnicie, productivi­
tate, abundenţă [fruitfulness, fertility,
fecundity, abundance; Fruchtbarkeit,
Fülle; fertilité, fécondité, abondance;
termékenység, bőség ; плодородие, пло­
доносность, изобилие]
3 UBIQUITARIUS, ubicvist 1. Cu
areal geografic extins. 2. Care creşte
în condiţii de mediu foarte diferite
sau în asociaţii vegetale foarte variate
[ubiquist; ubiquist; ubiquiste; bárhol
tenyésző ; убиквистный] *
4 UDUS, ud, umed, apătos, jilav [damp,
moist, wet, soaked; naß, feucht;
humide; nedves, nyirkos; сырой,
влажный] —»· madidus
5 ULIGINARIUS, ULIGI NO SU S,
mlăştinos, care creşte în locuri mlăş­
tinoase (Equisetum uliginosum) [uli­
ginose, uliginous, marshy, swampy;
sumpfig, sumpfliebend, marschig, mo­
orig, bruchbewohnend ; uligineux,
marécageux ; mocsári, ingoványos ;
топяной] *
brachialis
6 ULNARIS
7 ULO- (gr. ούλος „încreţit"), crispat,
încreţit (ulophyllus, ulopterus, ulo-
spermus, ulothrix) [shaggy, curly-,
crisp-; kraus-; crépu; fodros-; кур­
чаво-] -+ crispatus
8 ULTRAMARINUS, albastru luci­
tor, albastru ultramarin [shining-blue,
ultramarine blue; glänzendblau, ul-
tramarinblau; bleu brillant ; ragyo-
gokék, ultramarinkék ; ультрамари­
новый] -+ lazulinus
9 ULTRAMICRON η jlat. ultra „pe­
ste", gr. μικρός „mic"), ultramicron,
particule cu mărime între 5 — 200
milimicroni, vizibile cu ultramicro-
scopul [ultramicron; Ultramikron; ul­
tramicron ; ultramikron ; ультрамик­
рон]
10 ULTRAMICROSCOPIUM η (lat.
-, gr. -, σκοπέω „а observa"), ultra-
microscop, microscop pentru obser­
varea particulelor inframicroscopice
(milimicronice) [ultramicroscope ; Ul­
tramikroskop ; ultramicroscope ; ultra-
mikroszkop ; ультрамикроскоп]
11 ULTRAPLANCTON η (lat. -, gr.
πλαγκτός „rătăcitor"), ultraplancton,
plancton cu dimensiuni sub cinci
milimicroni [ultraplankton ; Ultraplank­
ton ; ultraplancton ; ultraplankton ;
ультрапланктон]
12 ULTRASESTON η (lat. -, gr. σηστός
„trecut prin ciur"), ultraseston, ses-
ton de dimensiuni ultramicroscopice
[ultraseston; Ultraseston; ultrases­
ton ; ultraszeszton ; ультрасестон]
13 UMBELLA f, umbelă, inflorescenţă
monopodială, cu flori dispuse pe pe-
dunculi (radii) porniţi din acelaşi
punct şi desfăcuţi pe un acelaşi plan
(Umbelliferae) [umbel ; Dolde, Schirm ;
ombelle; ernyővirágzat; зонтик]*
14 UMBELLARIS, UMBELLATUS,
UMBELLIFER, UMBELLI-, um-
belat, caro poartă umbelă (umbel-
liflorus) [umbellate, umbelliferous ; dot-
dig, doldentragend, schirmLragend, dol-
den-; ombelle, ombellifère ; ernyős;
зонтичный, зонтиконосный] -> итЬгй'
culifer
15 UMBELLULA f, umbelulă, umbelă
secundară din vîrful radiilor primare
ale unei umbele compuse [umbel-
lule; Döldchen, Schirmchen; ombel-
lule ; ernyőcske ; зонтичек]
16 и M BELL и LA TUS, UMBELLU-
LIFER, umbelulat, prevăzut cu um-
belule [umbellulate; döldchentragend,
kleindoldig; ombellulé, ombellulifère ;
ernyőcskés ; зонтичковый, зонтичконос-
ный]
17 UMBILICATUS, ombilicat 1. Pre­
văzut cu ombilic. 2. Cu o mică depresi-
551
une în formă de ombilic fcaliciul la
Silène vulgaris) [umbilicate, navel
-like; nabelig, genabelt, nabeiför-
mig; ombiliqué; köldökös, köldök-
foltos ; с рубчиком] —>• omphalodes
18 UMBILICUS m, ombilic 1. Hil,
locul de inserţie a funiculului pe să-
mînţă. 2. Adîncitură în partea bazală
şi apicală la unele fructe (Cydonia).
3. Rizoid ramificat ( U mbilicaria ) .
4. Ostiolă (Fungi). 5. Protuberantă
pe vave (Diatomeae) [umbilicus,
navel; Nabel, Keimgrube; ombilic;
köldök, magköldök; рубчик, пупок]
19 UMBO m, gibozitate, mamelon,
protuberantă (ex. în centrul apofizei
solzilor conului de Pinus pinaster)
[umbo, boss; Buckel; bosse, mame­
lon; kidúdorodás, pajzs-köldök; гор­
бина, выпуклина, выпуклость]
20 UMBONATUS, UMBONULATUS,
umbonat, cu mici proeminenţe ma-
meliforme ^pe tulpini la Cactus)
[umbonate, bossed, embossed; bu­
ckelig, gebuckelt; bossetté, bosselé;
púpos, púpozott ; шишковатый]
21 UMBRA f, umbră [shade, shadow;
Schatten; ombre; árnyék; тень]
22 UMBRACULIFER -^ umbellatus
23 UMBRACULUM n, umbracul 1.
Loc umbros. 2. Arhegoniofor stipi-
tat (Marchantia) [umbraculum, sha­
dy-place ; Umbrakulum, schattiger
Platz ; ombracule, endroit ombragé ;
umbrakulum, árnyas hely; подставка,
тенистое место]
24 UMBRATICOLUS (COLA
UMBRATICUS, umbraticol, care
creşte pe locuri umbrite [umbratico-
lous; schattenbewohnend, schatten­
liebend; ombraticole; árnyékban
növő ; тенелюбивый, теневыносливый]
25 UMBRINUS, umbrin, brun închis
[umbrine, umber-brown, íurbid-brown ;
umbrabraun, dunkelbraun, tief-
braun; brun foncé; sötétbarna; цвета
умбры]
26 UMBROSUS, umbros, care creşte în
umbră sau produce umbră [shady;
schattig, beschattet; ombragé, om­
breux; árnyékos, árnyas; тенистый]
PLANTAE UMBROSAE -> scia-
dophyta
27 UNCIA i-^ Pollex
28 UNCI ALIS -> pollicaris
29 UNCI-, UNCINATO-, UNCINA-
TUS, uncinat, cu vîrful încîrligat
UNI-
Claciniile caliciului la Scleranthus
uncinatus, foliolele involucrale la Arc­
tium vulgare, peri pe seminţe şi fructe
la Bidens, Galium) (uncifolius, unci-
nato-setosus) [uncinate, hooked, bent;
hakig, hakiggekrümmt, haken-; on-
ciné, crochu, recourbé en crochet;
kampós, horgos, horgas-; крючкова­
тый, крючковато-]
30 UNCTUOSUS, onctuos, uleios la
pipăit ffrunza la Pinguicula) [unc­
tuous, greassy; ölig, fettig; onctueux;
olajos ; жирный]
31 UNCUS m, cîrlig, formaţie spinifor-
mă cu vîrful încîrligat (da ex. pe
frunze, seminţe) [hook; Haken; cro­
chet ; horog, kampó ; крючок]
32 UNDI-, UNDULATI-, UN DU LI-,
UNDOSUS, UNDULATUS, UNDU-
LOSUS, ondulat, cu suprafaţa vălu-
rită ^frunzele la Polygonum undula-
tum) (undipes, undulatifolius, undu-
liflorus) [undate, undated, undulate,
waved, wavy, wave-; wellig, gewellt,
wellenförmig, wogig, stumpffaltig,
wellen-; onde, ondulé, onduleux; hul­
lámos, hullámszerű ; волнистый, вол­
нисто-]
33 UNGUICULARIS, UNGUIFOR-
MIS, UNGULIFORMIS, unguicu-
lar 1. Care aparţine sau se referă la
unguiculă. 2. De forma unguiculei.
3. Lung sau lat de о unghie (circa 1, 3
cm) [unguicular, nail-shaped, claw-
shaped, half-inch long; fingernagelar­
tig, fingernagellang ; onguiculaire ;
körömszerű, körömhosszú, körömszé- ,
f), les ; ноготковидный, полудюймовый]
34 UNGUICULATUS, UNGU LATUS,
unguiculat 1. Prevăzut cu unguiculă.
2. îngustat la bază în unguiculă
(petală ~ ^ [unguiculate, nailed, cla­
wed, hoof-shaped; nagelig, genagelt,
benagelt, klauen-; onguiculé, ongletté;
körmös, sziromkörmös ; с ноготками]
35 UNGUICULUS m, UNGUIS m,
unguiculă 1. Partea inferioară îngus­
tată a petalei, cu care se prinde de
receptacul (Dianthus). 2. Unitate
dimensională de cea 1, 3 cm [ungui-
culus, little nail, claw; Fingernagel,
Nagellänge ; onglet ; sziromköröm,
körömhossz ; ноготок, ноготь]
36 UNI-, UNICUS, unic, solitar, cu un
singur (unialatus, uniovulatus) [sin­
gle, solitary, one- ; einzig, ein-, ein­
sam; unique, solitaire, à un seul;
egy-, egyedüli, magános ; одно-, один,
уникальный, единственный]
VKIBRACTEATUS 558
37 UNIBRACTEATUS,VLmbTa.ciQd,i,c\x 53 UNIFLORIGERUS, UNIFLORUS,
о bractée solitară (floare ~ j [uni- uniflor, cu 0 singură floare (inflores­
bracteate ; eindeckblättrig ; unibrac- cenţă'^) [uniflorous, one-flowered;
teté ; egymurvás ; одноприцветнико- einblütig; uniflore; egy virágú; од­
вый] но цветковый]
38 и Ν1СALCARATUS, unipintenat 54 UNIFOLIATUS, UNIFOLIUS, uni-
(corolare) [one-spurred; einspornig; foliat, cu о singură frunză [unifoliate ;
uniéperonné ; egysarkantyús; одно- einblättrig; unifolié; egylevelű; од­
шпорцевый] нолистный]
39 UNICAMERATUS -+ unilocularis 55 UNIFOLLICULUS m, unifoliculá,
40 UNICAPSULARIS, unicapsular, cu fruct apocarpic format dintr-un singur
0 singură capsulă [unicapsular; ein- folicul (Actaea, Delphinium) [uni-
kapselig; unicapsulaire ; egytokos; folliculus ; Einzelbalg ; unifoUicule ;
однокоробочный] magános tüszőtermés; однолистовка]
41 UNICAULIS, unicaul, cu о singură 56 UNIFORMIS, uniform, de aceeaşi
tulpină [one-stalked ; einstengelig ; formă [uniform; einförmig, gleichför­
unicaul, monoclade; egyszárú; од- mig; uniforme; egyforma, azonos
ностебельчатый] alakú ; однообразный, одинаковый] —»
monomorphus, isomorphus, plesiomor-
42 UNICELLULARIS, unicelular, for­ phus
mat dintr-o singură celulă [unicellu­
lar, one-celled ; einzellig ; unicellulaire ; 57 UNIGEMINA TUS -^ unijugatus
egysejtű ; одноклеточный] —»• monocel- 58 UNIJUGATUS, UNIJUGUS, uni-
lularis, monocyticus * geminat, cu о singură pereche (de
43 UNICILIATUS, uniciliat, cu un foliole, frunze, fructe) [unijugate ; ein-
singur cil [uniciliate; einwimperig; paarig, einjochig; unijugué, unigé-
unicilié; egycsillangós, egypillás; од- miné; egyszer páros; однопарный] —•
норесничатый] unigeminatus, unipar
44 UNICOLOR, UNICOLORUS -* con- 59 UNILABIATUS, unilabiat, cu un
color, monochrous singur labiu [unilabiate, one-lipped;
einlippig; unliable; egyajkú; одногу-
45 UNICOSTATUS, unicostat, cu о бый]
singură coastă [unicostate, one-rib­
bed; einrippig; unicosté; egybordás; 60 UNILATERALIS, unilateral 1. Cu
одноребристый] о singură latură. 2. Dispus pe o sin­
gură parte [unilateral, one-sided; ein­
46 UNIDENTATUS, unidentat, cu un seitig; unilatéral; egyoldalú; одно­
singur dinte [unidentate ; einzähnig ; бокий, односторонный]
unidenté; egyfogú; однозубчатый]
61 UNILOBATUS, UNILOBUS, uni-
47 UNIEMBRYONATUS, uniembrio- lobat, cu un singur lob (anteră --^,
nat, cu un singur embrion [uniem- frunză n^) [unilobate ; einlappig; uni-
bryonate; elnkeimig; uniembryonné; lobé; egykaréjos, egyrekeszes; одно-
egycsirás, egyembriós ; однозароды- лопастный]
шевый]
48 UNIFACIALIS, unifacial, cu faţa 62 UNILOCULARIS, UNILOCULA-
superioară şi dorsală asemănătoare TUS, unilocular, cu о singură lojă
('frunzele la Viscum) [unifacial; uni- (anteru /^, ovar ^^) [unilocular, one-
fazial; unifacial; mindkét oldalán celled, one-chambered ; einfächerig,
hasonló ; унифациальный, односторон- unilokulär ; uniloculaire ; együregű,
ный] —>• monofacialis egyrekeszes; одиогнездный] —> unica'
meratus, monothalamicus
49 UNIFACTORIALIS -* monogenus
63 UNINERVATUS, UNI NERVIS,
50 UNIFARIUS -»· uniserialis uninervat, cu о singură nervură
51 и ΝIF ER, un if er, care înfloreşte şi ^frunzele la Coniferae) [uninervate,
fructifică o dată pe an [uniferous; one-nerved ; einnervig ; uninerve ;
einmaltragend; unifère: egyszerter- egyerű ; одножилковатый]
mő; одноплодущий]
64 UNINOMINALIS, uninominal, pre­
52 UNIFLAGELLATUS, uniflagelat, cu văzut cu un singur nume (ín nomen­
un singur flagel [uniflagellate ; eingei- clatură) [uninominal ; uninominal, ein-
selig ; uniflagellé ; egyostoros ; одно- namig; uninominal; egynevű, egysza­
жгутиковый] vas elnevezésű ; унипомиальный]
5δ3
65 UNINUCLEARIS, UNINUCLEA-
TUS, uninucleat, avînd un singur
nucleu (celulă—) [uninucleate; ein­
kernig; uninucleé; egysejtmagvú; од­
ноядерный] —• mononuclearis
66 ÜNIOVULARIS, UNIOVULATUS,
uaiovulat, cu un singur ovul (ovai—)
[uniovulaie; eineiig; uniovulé; egy-
magdudoroa, egymagrügyes ; одно­
яйцевой]
6" UNI PAR —»· unij ugatás
68 UNIPOLÁRIS, unipolar, prevăzut
numai cu un singur pol; cu creştere
numai într-o singură direcţie (Thal-
lophyla) [unipolar; unipolar; unipo­
laire; egyjarkúságú, unipoláris; y-
ииполярный]
69 UNISEMINALIS -»· monospermus
70 UNISEPTATUS, uniseptat, cu un
singur perete despărţitor [uniseptate;
einquerfächerig, einwandig ; unicloi-
sonné; egyv^álaszfalú; одноперегород-
чатый]
7i UNISERIALIS, UNISERIATUS,
uniseriat, dispus într-o singură serie,
p3 un singur rînd [uniseriate, one-
rowed, oae-ranked ; einreihig, einzei­
lig ; unisórié ; egysoros ; однорядный]
—*• monoslichus, unifarius
72 UNISERRAT US, uniser'at, simplu
serat ; cu marginea serală, avînd
dinţişori simpli (frunză·-^) [uniser-
rate; einmalgesägt, einfachgesăgt ;
simplement denté en scie; egyszer-
fürészes ; однопильчатый]
73 и NISE Χ и ALI S, UNISEXUATUS,
unisexuaf, numai cu un singur sex
(flori numai cu staminé sau numai
cu pistikî) [unisoxual; eingeschlechtig;
unisexuol: cgyivarú, egynemű; од-
НОПОЛЫР!] —> monogaf/ius, monost xualis
74 UNISPIRALIS, unispiralat, cu о
singură spirală [unispiral; einschrau­
big; unispiralé; ogyosavarodású; од-
носпира.]ьный]
75 UNISTRATOSUS, unistratificat, cu
un singur sirat (iesul^) [unislra-
tose; einschichtig; unistraiifié ; egy­
rétegű ; однослойный]
7 G UNI TEGMINA Τ US, UNI ΤEG MI-
NUS, unitegminat, cu un singur inte­
gument (ovidra) [unitegminous; ein­
deckig; unitegminé; egytakarós; од-
нопокрытый]
и NI TU S
cancrctus, connatus
UNIVALVATUS, UNIVALVIS,
univalvat, cu о singură valvă [uni-
URENS
л'alved, univalvular; einklappig; uni­
valve, univalvulaire ; egykopácsú ; од­
ностворчатый]
UNIVERSALIS, universal (invo-
lucrw^, umbelăr^, velum ^^) [uni­
versal, general; allgemein; univer­
sel; általános; универсальнБтй, общий]
80 и Νίνο RU S isophagus, топор·
hams
81 UNUS (num.), unu [one; eins; un;
egy; один] —» Μ«ί-, топо-
URCEIFORMIS, URCEOLARIS,
URCEOLATUS, URCEOLATO-, ur-
ceolat, de forma unui urcior; ventri-
cos la mijloc, îngustat la gît şi cu
limbul erect fOorola la Convallaria,
Erica, Vaccinium) [urceolar, urceo-
late, pitcher like, urn-shaped ; krugig,
krugförmig, becherartig, krugig- ;
urcéolé, urniforme, en cruche ; bögre
alakú, korsószerű; кувшинчатый, кув-
шинчато-] -+ cerami-
83 URCEOLUS m, urceolă, organ în
formă de urcior mic fascidie, utri-
cula la CarexJ [urceolus, smal pit­
cher; Urceolus, kleiner Krug; urcéole;
korsócska; кувшинчик]
UREDO f, rugină, boală cauzată de
uredospori (Gramineae) [rust ; Brand,
G3treidebrand, Kornbrand, Schmier­
brand; brûlure; rozsdabetegség; ржав­
чинник]
UREDOCONIDIUM η, UREDO-
GONIDIUM η (lat. uro „а arde", gr.
κόνιδιον „praf", γόνος „urmaş") - •
uredospora
86 UREDOSORUS m (lat. -, gr. σωρός
„grămadă"), uredosor, sor cu uredo­
spori [uredosorus ; Uredosorus ; uredoso-
re ; uredoszórus; уредосорус, уредо-
кучха]
87 UREDOSPORA f (lat.-, gr. σπορά
„sămînţă"), uredospor, spor binucleat,
de vară (Uredinales) [uredospore;
Uredospore, Sommerspore, Brand-
spore ; uredospore ; uredospora, nyári
spóra ; уредоспора] —>· protospora, иге·
doconidium
88 URENS, URTICANS (uro, urtico),
urticant, urzicător, arzător, iritant
(Sperii frunzelor de Urtica dioica)
[urlicant, burning, slinging; bren­
nend, nesselnd; urticant, brûlant,
irritant; égető, csalánozó; жгучий]
PILUS URTICANS, păr urlicant,
al cărui vîrf rupţii eliberează υα
acid urticant (Urtica urens) [stin-
URNA 554
ging-hair, urticant-hair ; Brennhaar, 96 UTILIS, util, folositor [useful; nütz-
Nesselhaar; poil urticant; fullánk- lich, nutzbar, gebräuchlich ; utile ;
szőr, csalánszőr; жгучий волосок] hasznos ; полезный]
—* stimulus 97 UTRICULARIS, UTRICULIFOR-
MIS, utricular, de forma utriculei
89 URNA f, urnă, capsulă sporiferă [utricular, utriculiform, bag-shaped ;
(Bryophyta) [urn ; Urne, Moosbüch- schlauchartig, schlauchförmig ; utri-
sel; urne; urna, mohatokocska; урна] culaire, utriculiforme ; tömlőszerű,
tömlő alakú; мешочковидный, сумо-
90 URO-, -URUS (gr. ουρά „coadă") чковидный]
(urocarpus, macrurus) —>• caudatus,
caudi- 98 UTRICULATUS,*UTRICULOSUS,
utriculat, prevăzut cu utricul [utricu-
91 URSINAE f pi, ursini, cristale în­ late, bladdery, inflated; schlauchig,
gemănate de Oxalat de calciu (Bego­ bauchig ; utriculé ; tömlős ; утрнкуля-
nia) [ursines; Ursinen: ursines; ный]
urszinák; урсины] 99 UTRICULUS m, utriculă 1. Organ
apendicular saciform (la frunzele
92 URTICANS -»· urens submerse de Utricularia, bractei aco­
perind ovarul la Carex, Chenopodium,
93 и ST ALIS, USTULATUS, USTU- partea umflată a anteridiei la Bryo­
LOSUS —>· fuligineus phyta). 2. Fruct rezultat din ovar
superior monomer, cu dehiscenţă ne­
94 USTILAGO f, mălură, tăciune ; boală regulată (Lemna) [utricle ; Utricu-
a unor Gramineae cauzată de ciuperci lus, Schlauch, Fruchtschlauch,
(Ustilaginales) [loose-smut, flag- Schlauchbalg ; utriculé ; tömlő, tömlő­
smut ; Flugbrand, Streifenbrand ; char­ termés, szütyő ; мешочек, пузырёк, су­
bon ; repülő üszög ; головнёвый гриб, мочка]
стеблёвая головня]
100 UVА f, bacă cu epicarpul subţire
95 UTERUS m, uter, termen general (Vitis) [berry; Beerenfrucht; baie;
pentru integumentul corpurilor de bogyó ; ягода] -^ bacca
fructificaţie ale ciupercilor (peridii,
peritecii, volve) [uterus; Mutterbalg; 101 UVARIUS, UVIFORMIS ^ bacca-
uterus ; uterusz ; матка, материнская ceus
сумка] 102 UVIFER^baccatus, baccifer
 ν
1 VACCINUS, roşcat murdar, de cu­
loarea fructelor mature de Vaccinium
vitis-idaea [bay, dun in colour; schmu­
tzigrötlich ; fauve sordide ; szeny-
nyesvörös ; рыжевато-красный]
2 VACILLANS (vacillo) -^ oscillans,
titubans, versatilis
3 VACUOLA f, vacuolă, cavitate vezi-
culoasă din citoplasmă conţinînd suc
celular sau gaze [vacuole ; Vakuole,
Saftraum; vacuole; vakuola, sejtüreg,
nedvüreg, víztér ; вакуоль, пузырёк]*
4 VACUOLARIS, vacuolar, саге apar­
ţine vacuole! (membrană ^^, suc r^)
[vacuolar ; vakuolar ; vacuolaire ; v&-
kuoláris ; вакуолярный]
5 VACUOLATUS, vacuolat, prevăzut
cu vacuole [vacuolate ; saftraumig ;
vacuole; vakuolás, vízteres; вакуо-
лизированный]
6 VACUOLISATIO f, vacuolizare 1.
Formare a vacuolelor. 2. Degenerare
vacuolară a nucleului prin formarea
de vacuole apoase [vacuolization ;
Vakuolisation, vakuolige Degenera­
tion ; vacuolisation ; vakuolizáció, va­
kuolás degeneráció ; вакуолизация]
7 VACUOMA η, vacuom, sistemul va­
cuolar al plantelor unicelulare (Dan-
geard^ [vacuome ; Vakuom ; vacuome ;
vakuóma; вакуом]
8 VACUUS, gol, golit de conţinutul
propriu [empty, hollow; leer, taub;
vide, creux ; üres ; пустой] -^ fatuus,
viduus
9 VADEMECUM η (indecl.) vademe­
cum („vino cu mine"), manual por­
tativ [pocket-book ; Taschenbuch ;
vade-mecum, livre portatif; zsebkönyv;
путеводитель, справочное пособие]
10 VAGABUNDUS, VAGANS (vagor),
vagabond, migrator ; саге îşi schimbă
poziţia iniţială (amidon r^) [wande-
- ring; wandernd, umherschweifend;
migrateur ; vándorló ; блуждающий,
раскидистый]
11 VAGIFORMIS -^ difformis
12 VAGI LI S, vagii, cu mişcări libere
(organe'^) [freely-moving; freibe­
weglich ; vagile ; szabadmozgású ; под­
вижной] —• mobilis
13 VAGINA f, vagina, teacă 1. Forma­
ţiune membranoasă teciformă care
înveleşte organul de suport. 2. Baza
dilatată a sporofilei (Isoëtaceae) [she­
ath; Scheide; gaine, étui; hüvely,
tok ; влагалище]*
14 VAGINALIS, vaginal, саге aparţine
vaginei [vaginal ; vaginal ; vaginale ;
vaginalis, hüvelyhez tartozó; влага­
лищный]
15 VAGINANS, vaginant, саге formează
о teacă în jurul organului axial
(bractée —, frunză r·^, peţiol '~ ) [va­
ginant, sheathing; umscheidend, schei­
debildend ; engainant ; hüvelyező ; об­
разующий влагалище]
16 VAGI NAT US, VAGINIFER, va­
ginát, prevăzut cu о vagina sau teacă
(frunză ~ ) [vaginate, sheathed ; be­
scheidet, blattscheidig; engainé; hü­
velyes ; с влагалищем]
17 VAGI NELL А f, VAGIN U LA f, va-
ginulă, vagina mică 1. Teaca de la
baza setei sporogonului (Bryophyta).
2. Floare tubuloasă (Compositae)
[vaginule, small vagina ; Scheidchen ;
vaginule, gainule; hüvelyke; малень­
кое влагалище]
18 VAGUS, VAGI-, vag, difuz, împrăş­
tiat, dispui neregulat (vaginervis,
vagiramosus) [vague, uncertain, scat­
tered; zerstreut, allseitswendig; va­
gue, épars; bizonytalan, szétszórt;
раскидистый]
19 VALENS, VALIDUS VALIDI-
(valeo) 1. Sănătos. 2. Puternic, cu
valoare sau putere (aequivalens, bi-
valens) [healthy, strong; gesund, kräf­
tig; valide, sain, fort; egészséges.
VALENTIA
erőteljes ; валентный, сильный] —*• ro-
busti-
20 VALENTIA f, valenţă, putere 1.
Amplitudinea ecologică а speciilor
(în geobotanică). 2. Indicarea numă­
rului de cromozomi din celulă. 3. Pre-
pondeienţă cantitativă (în genetică)
[valence; Valenz, Wertigkeit, Wir­
kungsstärke; valence; valencia,
erősség ; валентность]
21 VALLECULA î, valeculă, şănţuleţ;
depresiunea alungită dintre coaste
^pe tulpina de Equisetum, la fructele
de Umbelliferae) [vallecula; Rille,
Rinne, Tälchen; vallécule; barázda;
бороздка, ложбинка, желоб]
22 VALLECULATUS, VALLECULO-
SUS, valeculat, prevăzut cu şănţu­
leţe [valleculate, grooved, furrowed ;
riÚig, gerillt; vallecula; barázdált,
barázdás; ложбинчатый, желобчатый]
23 VALLICOLUS {-COLA f), care creş­
te prin văi [valley-growing; talbe­
wohnend; poussant dans les vallées;
völgylakó ; обитающий в долине]
24 VALLIS f, vale [valley ; Tal ; vallée ;
völgy; долина, дощина]
25 VALVA f, valvă 1. Una din jumă­
tăţile pericarpului fructelor uscate
déhiscente (păstaia la Robinia). 2.
Diviziune din peretele capsulei (Bry-
ophyta). 3. Membrană silicioasă
(Diatomeae). 4. Frunză protectoare
la spatul inflorescenţei (Allium)
[valve; Klappe, Schale, Türflügel;
valve ; kopács ; вальва, створка]
26 VALVACEUS,VALVIFORMIS,Xâl-
vaceu, valviform, asemănător cu
valva [valvaceous, valviform; klap­
penartig; valvacé; kop ácsszerű ; ство-
рочный]
27 VALVATUS, -VALVIS, valval 1.
Prevăzut cu valvă. 2. Care se deschide
prin valve (bivalvis) [valvate, val-
ved ; klappig ; valve ; kopácsos ; ство­
рчатый] *
28 VALVICIDUS valvalus 12]
29 VALVULA î, valvulă 1. Valvă
mică. 2. Glumă florală (Gramineae)
[valvule, valvelet ; Klăppchcn ; val­
vule ; valvulă, apró kopács ; створоч­
ка]
30 VARIABILIS, variabil, schimbător
[variable, varying, changeable ; \i\-
rănderlich, wechselnd, variabel; va­
riable, changeable; változatos, vál­
tozékony; изменчивый, непостоянный]
б5в
31 VARIABILITÁS f, variabili I а te,
capacitatea plantelor de a-şi modifica
caracterele morfologice şi fiziologice
în cursul evoluţiei, ca rezultat al
adaptării Ia mediu [variability ; Va­
riabilität, Veränderlichkeit, Verschie­
denartigkeit, Abänderungsfähigkpit,
Mannigfaltigkeit ; variabilité ; \'álto-
zékonyság; вариабильносгь, изменчи­
вость]
32 VARIÁNS (vario), variind, care se
schimbă sau se abate prin una sau
mai multe caractere de tip [varying,
changing; abändernd, variirend, wech­
selnd; changeant; változó; варьи­
рующий изменяющийся]
33 VARIATIO f, variaţie, deosebire mor­
fologică sau genotipică între indi­
vizii speciei [variation; Variation,
Abänderung ; variation ; variáció, vál­
tozat; вариация, видоизменение, из­
менение]
34 VARIEGATIO f, variegaţie, mozai­
care 1. Panaşarea frunzelor în parte
diferit colorate. 2. Pătare somatica
mozaicată (în genetică) [variegation;
Panaschierung; variegation; tarka­
ság; csíkoltság; мозаичность]
35 VARIEGATUS, variegat, vărgat, pa-
naşat, pestriţ ('florile la Асопишп, va·
riegatum) [variegated, blotched; bunt,
buntgefleckt, buntscheckig, buntstrei­
fig ; panaché, bigarré ; tarka ; пестрый]
36 VARIETAS f, varietate, diversitate;
categorie sistematică inferioară sub­
speciei, cu caractere diferenţiale se­
cundare, dar cu areal propriu [vari­
ety, diversity; Varietät, Abart, Ver­
schiedenheit; variété, diversité; válto­
zat, különféleség ; варигтет, разновид­
ность]
37 VARI I COLOR dü-ersicolar, dísco-
lor
38 VARI US, VARIT-, VARIO-, va­
riat, diferit (variifolius, varíospermus)
[various; verschieden, verschiedenar­
tig, mannigfaltig; varié, divers; vál­
tozatos, különböző; различный, раз­
нообразный] -+ dwersus, diversi-
39 VAS (-IS, pi. VASA) η Ι. Vas, tub.
2. Organe tubnliformc servind la con­
ducerea sevei [vessel, duct; Gcfäns;
vaisseau ; edény : сосуд]*
40 VAS ALIS, VASCULARIS, VASCU-
LOSUS, vascular, compus din л^азе
(hifă r^, tub'^, ţesut ^) [vascular;
gefäßig ; vasculaire ; edényes ; сосудис­
тый, васкулярный]
567 VENUSTUS
PLANTAE VASCULARES, plante 52 VELUMEN η, volumen, peri cati­
vasculare (Fihces, Phanerogamae ) felaţi îndesuiţi şi fini (Salix holoseri-
fvascular-plants ; Geflsspflanzen ; cea) [velumen; Samthaar; poil velou­
plantes vasculaires ; edényes növények ; té; bársonyszőr; шерсть, пушок]
сосудистые растения] —» diodophyta 53 VELUTINOSUS, VELUTINUS,
41 VASICENTRICUS -^ perwasalis VE LU Τ I-, VE LU ΤINI-, velutinos,
catifelat păros ; cu peri moi, scurţi
42 VASIDUCTUS (-US) m -^ raphe şi deşi (pedunculii şi racemul la
43 VEGETĂRILE (-IS) η -^ planta Aconitum velutinum) (velutipes, velu-
tiniflorus) [velutinous, velvet-like, vel­
44 VEGETARILIS, vegetal, care se vety-; samthaarig, samt-; velouté;
referă la plante [vegetable ; vegetabi­ bársonyszőrős, bársonyos; бархатный,
lisch, pflanzlich; vegetable; növényi; бархатистый]
растительный]*
54 VENA f, vînă, nervura secundară
45 VEGETATIO f, vegetaţie 1. Covor [vein; Ader; veine; oldalér; жилка]
vegetal, totalitate a plantelor şi a
fitocenozelor care populează un anumit 55 VEN AT IO f, venaţie, modul de dis­
teritoriu geografic. 2. Creşterea plan­ poziţie a nervurilor secundare [veining ;
telor [vegetation, plants-growth; Vege­ Aderung ; venation ; mellékerezet ;
tation, Pflanzendecke, Pflanzenwuchs ; жилкование]
végétation, croissance de plan­ 56 VENENATUS, VENENIFER, VE-
tes; növényzet, növénytakaró, nö-
\'ényi növekedés ; вегетация, раститель­ NENOSUS, veninos, otrăvitor [poiso­
ность] nous, venemous; giftig, vergiftend;
vénéneux, toxique ; mérgező ; ядови­
46 VEGETATIVUS, vegetativ 1. De тый] —• toxicus
creştere. 2. Asexuat [vegetative; vege­ 57 VENE TU S, albastru ca marea [ve-
tativ, pflanzlich; végétatif; vegetativ, nice-blue, sea-blue; seeblau; bleu­
tenyésző, tenyészeti, növekedési, ivar­ marin ; tengerkék ; темносиний, сине­
talan ; вегетативный]* ватый, лазоревый] —»· azureus
47 VEGE TU S, viguros, vioi, viu, de 58 VENOSUS, cu vinişoare [venose,
culcare vie [vigurous, fresh, lively; veined; aderig, geädert; veiné; erecs-
lebend, lebendig, lebhaft, rüstig; vi­ kés ; жилковатый, венозный] —>· phle-
goureux, vif; erőteljes, élénkszínű; bophorus
крепкий, свежий]
59 VENTER m, ventru, partea ven­
48 VELAMEN η, velamen, înveliş, strat trală anterioară, dilatată, a arhego-
acoperitor [cover, covering; Hülle; nului [venter ; Venter, Bauch ; ventre ;
velamen, voile; velamen, burok; ве- venter ; брюшко]
ламен]*
60 VENTRALIS, ventral, aflat în par­
49 VELATUS, -VELUS, acoperit, în- tea anterioara internă, adaxială, a or­
velit (bivclus) [velate, covered, veiled ; ganului [ventral, bauchseitig, bauch­
bedeckt, verschleiert, verhüllt; ν Olle, ständig; ventral; hasioldali; вен­
couvert; beburkolt, fátyolos; покры­ тральный, брюшной]*
тый, с покрывалом]
61 VENTRICOSUS, ventricos, umflat
50 V ELLE REU S, VE ELEU S lana- ca un balonaş (corola unor Labiatae)
tus [ventricose, ventricous, inflated, swol­
len, swelled; bauchig, aufgeblasen;
51 VELUM n, velum, văl, voal 1. Mem­ ventru, ventriforme, renflé, gonflé;
brană acoperind lamelele corpurilor hasas, duzzadt; вздутый] - • cysti-
de fructificaţie ale imor ciuperci
(Agaricus). 2. Induzie niv^mbranoasă 62 VENULA f, vinişoară [veinlet; Ader­
(Isoëtes) [velum, veil; Schleier, Vor­ chen ; veinule ; erecske ; жилочка]
hang, Segel; voile; fátyol; велюм, 63 VENULOSUS, cu vinişoare fine [ve-
покрывало] nulose ; feingeadert, kleinaderig; veinu-
VELUM PARTIALE, văl parţial leux; finom erecskés; мелкожилко­
[marginal veil ; partielles Velum ; voile ватый]
partiel; részleges fátyol; частное по­
крывало] —у teleoblema 64 VENUSTUS, frumos, graţios, plăcut
VELUM UNIVERSALE, văl uni­ [beautiful, graceful; schön, lieblich;
versal [universal veil ; allgemeines Ve­ joli, gracieux; szép, kellemes; кра­
lum; voile général; teljes fátyol; сивый] —>• pulchellus, pulcher, spéci'
общее покрывало] —* protoblema 0SU3
VEPRETUM
65 VEPRETUM n, mărăciniş [bramble ;
Dorngebüsch ; ronceraie ; tövisbozót ;
терновник, колючий кустарник]
66 VER (-RIS) η, primăvara (ineunte
vere la începutul primăverii) [spring;
Frühling; printemps; tavasz; весна]
67 VERGENS fcergo^ apropiindu-se, ase-
mănîndu-se (ad speciem typicam ver-
gens asemănîndu-se cu specia tipică)
[inclining ; annähernd ; s'approchant ;
közeledő, hasonlító; обращенный, на­
правленный]
68 VERMICULARIS, VERMICULA-
TUS, VERMICULOSUS, VERMI­
FORMIS, vermicular, în formă de
vierme sau a literei „S" (rizomul la
Polygonum bistorta) [vermicular, ver-
miculate, worm-shaped; wurmförmig;
vermiforme ; hernyószerű ; червеоб­
разный]
69 VERMIFUGUS, vermifug, antihel-
mintic ; folosit contra viermilor intes­
tinali [vermifuge, antihelminthic ;
wurmtreibend, wurmwidrig; vermi­
fuge ; féregűző, gilisztahajtó ; проти­
воглистный] —* antihelminthicus, santo-
70 VERMINATIO f, verminaţie, boală
a plantelor cauzată de insecte prin
roaderea organelor vegetative ale plan­
tei [worm-hole, vermination ; Wurm-
krankheit, Wurmfraß ; vermoulure ;
hernyórágás; заражение червями]
71 VERMI TOXIC US -^ vermifugus
72 VERNACULARIS, VERNACULUS,
vernacular, popular, indigen [verna­
cular, popular; volkstümlich, inlän-
disch ; vernaculaire, populaire ; népi ;
местный, туземный]*
73 VERNALIS, vernal 1. De primă­
vară. 2. Care înfloreşte primăvara
(Adonis vernalis) [vernal, flowering
in spring ; frühlingszeitig, frühlingsblü­
hend, frühjahrblühend; vernal, prin-
tanier; tavaszi, tavasszal virágzó;
весенний]—*eroj9Äi7MS, vernus*
74 VERNALIS А TIO f, vernalizare, iaro-
vizare ; procedeu de reducere a perioa­
dei vegetative a unor plante (Triti-
cum), supunînd seminţele unor condi­
ţii speciale de temperatură şi de
umiditate (Hudson, Lisenko, Whyte)
[vernalization; Vernalisation, Jaro­
wisation, Versommerung, Keimstim­
mung ; vernalisation ; vernalizáció,
jarovizáció, tavasziasitás ; яровизация]
55S
75 VERNÁT IO* f — praefoliatio
76 VERNICATUS, VERNICOSUS,
vernisat, lucios (frunzele la Ilex aqui·
folium) [vernicose, varnished, shiny,
lustrous ; firnisglănzend ; vernissé, bril­
lant ; fényes, fénylő, lakkfényű ; ла-
ковидный, лакированный, глянцеви­
тый] —* laccatus
77 VERNUS (ca epitete; Draba verna,
Minuartia verna) —»• vernalis
78 VERRUCA f, verucozitate 1. Bu­
buruză. 2. Protuberante dure pe ra­
muri şi tulpini (Euonymus verrucosa)
[wart ; Warze ; verrue ; szemölcs, bi-
bircs; бородавка]
79 VERRUCATUS, VERRUCIFER,
VERRUCOSUS, verucos, zgrăbunţos,
prevăzut cu protuberante dure [verru-
cose, verrucous, warted, warty; war­
zig; verruqueux; szemölcsös, bibir­
cses, babugos; бородавчатый] —f
thelephorus
80 VERRUCULA f, veruculă, veruco­
zitate mică [small λvart ; kleine Warze ;
verrucule ; apró szemölcs ; бородавочка]
81 VERRUCULATUS, VΕRRUCULI­
FER, VERRUCULOSUS, veruculat,
veruculos ; cu verucozităţi mici [verru-
culate, verruculiferous, verruculose ;
kleinwarzig, Wärzchen tragend, vielwar­
zig; verrucule, verruculifère, verru-
* Cuvînt derivat din latinescul ver
„primăvara", iar vernatio în accepţi­
unea comună înseamnă „năpîrlire".
Acest termen a fost introdus în bota­
nică de J. Elmgreen în dizertaţia sa
Termini botanici (sub praesidio C. 1лп-
naei), susţinută la Upsala (1762) şi pu­
blicată în Amoen. Acad. (1789) 245,
dîndu-i accepţiunea următoare: „Dis­
poziţia în mugure a frunzelor viitoare".
Mai tîrziu Wydler (Flora 1851) i-a
schimbat accepţiunea, înţelegînd prin
acesta modul de înfăşurare şi pliere
individual atît a frunzelor florale, cît
şi foliare din mugure. în literatura de
specialitate se mai întrebuinţează ter­
menul de foliatio („foliaţie") atît pen­
tru modul de înfăşurare a pieselor din
mugurele floral, cît şi din mugurele
foliar, urmînd definiţia dată de Linné
(Phil. bot. 1751, 105, 306), deşi în ac­
cepţiunea clasică latină, folosită şi în
botanică, prin foliatio se înţelege înfrun-
zirea plantelor în general. Din cauza
confuziilor, L. C. Richard (1808) a in­
trodus termenul sugestiv şi neechivoc
de „praefoliatio".
559 VIABILITAS
culeux ; kisszemölcsös ; мелкобородав­ cavity; Blase, Bläschen; vésicule;
чатый] hólyag ; пузырёк]
82 VEBSATILIS, versatil, mobil; os­ 94 VESICANS, VESICATORIUS, ve-
cilant pe suport (antero la Bulboco- zicant, care produce vezici pe piele
dium, Lilium) [versatile, swinging, [blistering ; blasenziehend ; vesicant,
swaying ; beweglich, wankend, schwan­ vésicatoire ; hólyagképző ; нарывной]
kend; versatile, oscillant; lengő,
ingó; качающийся, колеблющийся] —»· 95 VE SI С иLA Τ US, VE SIC ULI FER,
oscillans, titubans, vacillans VESICULOSUS, veziculos, acoperit
de băşicuţe ; umflat (perigonul la
83 VEBSI- (versicolor, versicostatus, ver- Suaeda splendens, epiderma la Cen-
siflorus) —*• diversi- taurea stricta, labelul la Cypripedium
calceolus) [vesiculous, blistered; bla­
84 VEBSURAE (f pl) AGRORUM, mej- sig, blasentragend, aufgeblasen ; vé-
die, hat, răzor [balk, boundary path ; siculeux, vésiculifère ; hólyagos, hólyag-
Ackerrand ; guéret, sentier de borne ; szerű ; пузырчатый]-+рЛ2/51-, physo-,
mesgye ; межи] physophorus
85 VERSUS, orientat spre [directed; 96 VESPERTINUS, vespertin, care în­
gerichtet, gewendet, gekehrt ; dirigé, floreşte seara [vespertine; abendlich,
orienté ; irányuló, forduló ; повернутый, abends-aufblühend ; vespéral; esti,
обращенный] este nyíló ; вечерний]
86 VERTEX m, vîrf, culme [vertex, 97 VESTIBULUM η, vestibul, anti­
top, summit ; Scheitel ; sommet ; csúcs ; camera stomatică; camera presto-
верхушка] -^ apex matică [vestibule ; Vorhof ; vestibule ;
87 VERTICALIS, vertical, perpendicu­ előpitvar ; преддверие]
lar pe orizontală [vertical; senkrecht, 98 VEST IE Ν S (vestio) -^ tegens
lotrecht, scheitelrecht, vertikal; verti­
cal ; függőleges ; вертикальный, от­ 99 VESTIGIUM η, vestigiu, urmele sau
весный] rămăşiţele unor organe căzute (de
ex. a frunzelor din anii trecuţi)
88 VERTICILLARIS, VERTICILLA- [vestige, trace, remnant ; Spur ; ves­
TUS, VE RT WILL-, VERTICILLI-, tige, trace ; nyom, maradék ; след,
verticilat, ciclic ; aşezat în jurul unei остаток]
axe la acelaşi nivel (flori •~, frunze ^ ,
ramuri '-^, peri '•^) (verticillacanthus, 100 VESTIMENTUM η -ν indumentum
verticilliflorus) [verticillate, whorled ;
quirlig, quirlständig, wirtelig, wirtei­ 101 VE ST I TU S -> tectus, obtectus, to-
förmig, quirl- ; verticillé ; örvös, örvö­ gatus, indutus
sen álló ; мутовчатый, циклический]
102 VETULUS, VETUS, VETUSTUS,
89 VERTICILLASTER (ERIS) m, vîrstnic, vechi, bătrîn (frunză ^^)
VERTICILLASTRUM n, verticilas- [aged, elderly; ältlich; âgé, vieux;
tru, verticil fals [verticillaster, false- régi, öreg; старый, устарелый]
whorl ; Scheinquirl, Trugwirtel ; pseu-
doverticille ; álörv ; полумутовка, лож­ 103 VEXILLATUS, VEXILLIFER, ve-
ная мутовка] —>^ pseudoverticillus xilat, prevăzut cu vexil [vexillate ;
fahnentragend ; vexillé ; vitorlás, zász­
90 VERTICILLUS m, verticil, organe lós ; флагоносный, парусоносный]
similare dispuse în cerc în jurul unei
axe comune (de ex. foliar, floral, 104 VEXILLUM η, vexil 1. Stindard,
de peri, de staminé) [verticil, whorl, drapel. 2. Petala mediană posterioară,
ring; Quirl, Wirtel, Kranz; verticillé; de obicei dilatată a florilor de Papi-
örv ; мутовка] lionaceae [vexil, standard; Fahne,
VERTICILLUS SPURI US Wimpel ; étendard, drapeau, pavillon ;
pseu- vitorla, zászló; флаг, парус]
doverticillus
91 VERUS, adevărat, real, veritabil 105 VIABILIS, viabil, capabil de a
(parazit r^) [real, true; echt, wahr; creşte sau de a germina [viable ; le­
véritable ; igazi, valódi ; истинный] bensfähig, keimfähig; viable, ger-
minable ; életképes, csírázóképes ; жиз­
92 VESCUS —>• edulis, esculentus неспособный]
93 VESICA f, VESICULA f 1. Vezi­ 106 VIABILITAS î, viabilitate, capaci­
culă, băşicuţă. 2. Cavitate cu aer tatea de creştere şi germinare [via­
[vesicle, blister, small bladder, air- bility ; Viabilităt, Lebensfähigkeit ;
VIA LI s
viabilité; életképesség; жизнеспособ­
ность]
107 VI ALIS, VIARIUS, VIATICUS,
de drum, care creşte de-a lungul
drumurilor [roadside growing; weg­
wachsend, wegeliebend; poussant sur
les routes; utakon tenyésző; придо­
рожный]
108 VIBRATILIS, VIBRATORIUS, vi­
bratil, care se mişcă vibrînd (cil ~ ^
[vibratile ; schwärmend, schwingend,
zitterig; vibratile, vibratoire; rajzó,
mozgékony, rezgő ; вибрирующий]
109 VICARIUS, vicariant, care înlocuieş­
te un alt organ sau funcţiile acestuia
(Grozier) [vicarious, Aicarial; vikari­
ierend, stellvertretend; vicariante; vi-
kariáns, egymást helyettesitő ; ви-
карирующий, замещающий] *
110 VICINISMUS m, vicinism 1. Va­
riaţie de creştere la plantele culti­
vate datorită vecinătăţii imediate cu
o altă planta (De Vries). 2. Poleni­
zare străină accidentală [vicinism;
Vicinovariieren ; vicinisme ; viciniz-
mus; вицянизм]
111 VICI NU S, vecin, învecinat [neigh-
bouring, adjacent; nachbar; voisin,
avoisinant ; szomszédos ; соседний]
112 VICUS m, sat (prope vicum lîngă
sat j [village ; Dorf ; village ; falu ;
деревня]
113 VIDEO ν, a vedea (vide vezi; vide
supra vezi mai sus ; vide retro vezi
mai în urmă; vidi (!) am \'ăzut
(originalul) ; vidi ipse eu însuşi am
văzut-o ; vidi plantam vivam et sic-
cam am văzut planta vie şi uscată ;
vidi in herbaria am văzut planta ia
ierbar; mihi videtur mie mi se pare)
[to see; sehen; voir; látni; видеть]
114 VIDUUS —»· fatuus, vacuus
115 VIGENS (vigeo), viu, care trăieşte
[living, thriving; lebend; vivant; éíö;
живой, здоровый]
TEMPUS VICE Ν DI duralio
116 VIGILIAE f pl, veghea plantelor,
durata zilnică de timp dintre deschi­
derea şi închiderea florii (Linné)
[watch of plants; Wachen der Pflan­
zen; veille des plantes; növények
ébrenléte; бдение растения]
117 VIGOR m -»• vitalitás
118 VILLOSITAS f, vilozitate, părozi-
tate viloasă [villosity, shaggyness;
Zottigkeit; villosité; bolyhosság, bo­
zontosság ; ворсинчатость]
бСО
119 VILLOSIUSCULUS, VILLOSULUS,
viloziuscul, eu peri viloşi fini [finely-
villose; feinzottig; finement velu;
finoman bolyhos; коротковорснстый]
120 VILLOSUS, VILLIFER, VILLI-,
vilos, cu peri lungi, lînoşi, moi şi
deşi f'tulpina la Vicia villosa) (villi-
carpus, villicaiäis) [villose, villous,
shaggy ; zottig, zottel- ; velu, villeux ;
bolyhos, szöszös, bozontos ; ворсис­
тый, мохнатый, ворсо-]
121 V IMIN ALIS, VI MI ΝEU S 1. Care
produce nuiele (Salix viminalis). 2. în
formă de nuia [viminal, rod-shaped,
twig-shaped, bearing twigs, switch­
like; rutonförmig, gertenartig; sem­
blable à un osier ; л'^еззгозгеги ; пру-
товидный]
122 VIN ACE US, viaaceu, de culoarea
roşie purpurie a vinului roşu [vinace-
ous, wine-colour, purplish red ; wein­
rot ; rouge pourpré ; vörösbor színű ;
ВИННО -красный]
123 VI NE ALI S, din vii, de podgorii,
care creşte prin vii [growing in vine­
yards; Weingarten bewohnend; des vig­
nobles ; szölöskerti ; виноградниковый]*
124 VINEUS, VINICOLOR ~* vinaceus
125 VIOLACEUS, VIOLACINUS, VIO-
LEUS, violaceu, violet, de culoarea
violetă а unor specii de Vii.la [violet,
violaceous; violett, violettfarbig, veil-
chenfarbig, veilchenblaxi ; \'iolet, vio­
lacé; ibolyaszínű, ibolyakék; ф5юле-
товый] -^ ianthinus, iodinus
126 VIOLASCENS, violascent, aproape
violet [violascent, becoming violet ;
violettwerdend, veilchenbläulich; vio-
lascent ; kékeslila; почти фиолгговый]
127 VI REELUS, VI REN S, VIRES-
CENS, virescent 1. Verzui. 2. Care
înverzeşte [virent, virescent, greenish,
turning green, becoming green; grün­
lich, grünend, vergrünend, grümver-
dend; verdâtre, verdissant, verdoyant ;
zöldes színű, zöldülő; зеленоватый,
зеленеющий] —·· chlorescens, viridans,
viridescens
128 VIRESCENTIA f, virescenţă, inver-
zirea anormală a organelor obişnuit
de altă culoare (de ex. a petalelor)
[virescence, chloranthy; Vireszenz,
Vergrünung, Grünblütigkeit, Grünblü­
hen ; virescence, verdissement, verdis­
sage, chloranthie ; vireszcencia, elzoi-
dülés, virágzöldülés ; позеленение, зе­
лено цветковность] —• chloranthia
129 VIRGATUS 1. Virgat, prevăzut cu
ramuri sterile de forma unor nuiele
561
(Euphorbia virgata). 2. Vărgat [vir-
gale, twiggy, rod-shaped, wand-sha­
ped, striped ; rutenf 3rmig, zweigför-
mig, gestreift; vergó, effilé, sJrié;
vesszös, vesszőszorű, csíkolt ; прутье­
видный, стержнеобразный, полосатый]
130 VIRGINALIS, VIRGINEUS, virgi­
nal 1. încă neînflorit. 2. Curat alb
[maidenly, not flowered, pure-Avhite;
jungfraulich, nicht blühend, maft-
weiss; virginal, blanche pure; szű­
zies, virágzás előtti, fénytelen fehér;
девстзенный, чистобглый, нерасцвет­
ший]
VIRGULTOSUS, VIRGULTUS 1.
131
Cu tufărişuri, cu mărăcinişuri. 2. Caro
creşte prin tufărişuri [shrubby, dwel­
ling in shrubs ; buschig, buschreich,
buschbewohnend ; buissonneux, vivant
dans les buissons; bokros, cserjéses,
bokrokban élő ; кустарниковый, зарос­
ший кустарником]
132 VIRGULTUM η 1. Mărăciniş, tu­
făriş. 2. Ramură viguroasă [shrub,
vigurous twig; Gabüsch, Zweig;
buisson, rameau, branche de rejeton;
bokros hely, cserjés, cserjebokor ;
заросль, кустарника]
133 VIRIDANS (virido) -* virecc:ns
VIRIDARIUM n, boschet, parc,
134
loc cu multă A''erdeaţă [bower, park ;
Lustgarten, Park; bosquet, place
verdoyante, parc ; park, zöldes hely,
díszkert ; сад, парк, древесные насаж­
дения]
VIRIDESCENS (yiridesco) -> chlo-
rescens, chlorinus, virescens
VIRIDIS, VIRIDI-, verde (üiridiflams,
viridiflorus) [green, green- ; grün, grün- ;
vert; zöld, zöld-; зелёный, зелено-]->
chloro-,-chlorus
VIRIDULUS, verzui, verde deschis
[greenish ; grünlich ; A^ordâtre ; halvány-
zöld ; зеленоватый, светло-зелёный]
138 VIRULENTIA f, virulenţă, capaci­
tatea şi gradul de intensitate cu caro
agenţii fitopatogeni pot ataca ţesu­
turile plantelor gazde [virulency;
Virulenz; Adrulence ; fertözöképesség;
вирулентность] —> aggresswitas, patho­
gen ia
139 VI RU LEN TU S, virulent, patogen
[virulent; ansteckend; virulent; fer-
tözökópes; вирулентный, ядовитый]^·
patkogenus
Í40 VIRUS m, virus, formă de viaţă
ultramicroscopică patogenă [лчгив;
Mrus ; virus ; virus ; вирус]
Ili VIS f, forţă, putere [force ; Kraft ;
force ; erő ; сила]
VIS VITÁLIS -* vigor, vitalismus
VITT ATU S
142 VI SCI DU S, VISCOSUS, vîscos, li­
picios, de natură cleioasă (Melan-
drium i'iscosum) [viscous, viscid,
glutinous, clammy, sticky; viskos,
klebrig, schmierig, zähflüssig visqueux,
gluant; mézgás, ragadós, enyves;
клейкий, липкий] —» glutinosus
143 VISCUM η, vise, excreţiune vîs-
coasă [pe fructele de Viscum album,
Loranthus europaeus) [glue, lime;
Leim, Schmiere; glu; mézga, lép;
клей]
144 VITA f, viaţă [life; Leben; viej
élet; жизнь]
145 VITÁLIS, vital, de viaţă (ciclu ^ ,
putere^) [vital; lebhaft, lebenskräf­
tig; vital; élet-, életképes; жизненный,
прижизненный]
146 VITALISMUS m, vitalism, con­
cepţie perimată, după care procesele
vitale ale organismelor se datoresc
unor forţe speciale ("„forţă vitală"),
altele decît cele bazate pe condiţiile
fizico-chimice [vitalism, vital-force;
Vitalismus, Lebenskraft, Kraftfülle ;
vitaiisme, force vitale; vitaiizmus,
életerő ; витализм]
147 VITALITÁS f, vitalitate 1. Gradul
de vigoare şi prosperitate a organis­
melor. 2. Germinabilitate [vitality,
germinability; VitalităL, Lebensfähig­
keit, Gedeihen, Wüchsigkeit, Vermeh-
rungsfähigkeit, Lebenstüchtigkeit,
Keimfähigkeit; Vitalité, germinabi-
lité; vitalitás, életképesség, életre­
valóság, csirázóképesség; жизнеьосгь,
прорастаность] —>· vigor
148 VITELLARIUS, VITELLINUS,
galben închis, de culoarea gălbenuşu­
lui de ou [vitellin, dull-yellow, egg-
>olk yellow; dottergelb, eigelb; jaune
d'oeuf; sötétsárga, tojássárga; жел-
точно-жёлтый]
149 VITICULA f - sarmentum, surcu-
lus
15Э VITICULOSUS sarmentosus
151 VIT REU S, VITRICUS, vitros,
transparent ca sticla [glassy, vilreous ;
glasartig, durchsichtig; vitreux; üveg­
szerű, átlátszó; стеклянный, стекло­
видный, прозрачный] —*• transparens
152 VITTA f 1. Canal, duct. 2. Dungă,
striu [tube, band, stripe; Kanălchen,
Streifen, Strieme; canal, bandelette,
strie; járat, csík, sáv; проток, лента,
полоска]
153 VITTATUS, VITTIFER, VITTA-
ТО-, striat, prevăzut cu dungi longi­
tudinale (ramuri r^, fructe '-^) (Ы-
VI ν ΑΧ 662
vittatus, vittato-ramosus ) [vittate, 161 VOLUTUS, VOLUTI-, răsucit în
striped, band-shaped; gebändert, ge- spirală (volutiflorus) [volute, rolled
streift, striemig, bandstreifig; strié, u p ; gewunden, gerollt, gedreht; vo­
rubané; csíkos, sávos, szalagos; lute, entortillé, enroulé; rácsava­
ленточный, полосатый, ленточно-] —>• rodott; завитой]
striatus
162 VOLVA î, volvă, resturile teciforme
154 VIVAX -* perennis ale vălului de la baza piciorului unor
ciuperci (Agaricus) [volva; Wulst;
155 VIVENS, VIVIDUS, VIVUS, viu, volve; volva, bocskor, gombatönk­
viguros [alive, living, fresh; lebendig, hüvely ; вольва]
kräftig; vivant, vif; élő, erőteljes;
живой] 163 VOM ICO SU S, VOMICUS, VOMI-
TORIUS, vomitiv, emetic, care pro­
156 VIVIPARUS, vivipar, care se repro­ voacă vărsături [vomitive, emetic ;
duce pe cale vegetativă, prin bul- brechenerregend ; vomitif, émétique ;
bilii care germinează în inflorescenţă hánytató ; рвотный] —»• emeticus
(Allium, Polygonum viviparum) sau
prin muguri foliari (Poa bulbosa) 164 -VORUS (lat. voro, devoro „a mínca,
[viviparous ; lebendgebärend ; vivi­ a sfîşia"), care mănîncă (carnioorus,
pare ; elevenszülő ; живородящий] fructivorus, herbivorus, insectivorus )
[feeding, eating, consuming; -fres­
157 VOLANS (volo), zburător (papus, send; mangeant, -vore; -evő; -ядный]
polen) [flying; fliegend; volant; re­ —»· -phagus
pülő ; летающий]
158 VOLAT ILI S, volatil, eteric, care se 165 VULGARIS, VULGATUS, vulgar,
evaporează uşor (uleiuri) [volatil; comun (Aquilegia vulgaris, Bidens
flüchtig; volatil; illó, eterikus; лету­ vulgata) [vulgar, common; gemein,
чий] —>• aethereus allgemein, allbekannt; vulgaire; kö­
zönséges, közismert ; вульгарный, пов­
159 VOLUBILIS, volubil, răsuci tor, care семестный] —»· communis
se urcă pe suport răsucindu-se în 166 VULNERARIUS, vulnerar, vinde­
jurul acestuia ^tulpina la Convolvu­ cător de răni (Anthyllis vulneraria)
lus) (dextrorsum volubilis, răsucin­ [wound-healing ; wundheilend ; vul­
du-se de la dreapta spre stingă; néraire; sebet gyógyító; исцеляющий
sinistrorsum volubilis, răsucindu-se de раны]
la stînga spre dreapta) [voluble,
twining, twisting, coiling; windend, 167 VULPARIUS, VULPINUS, roş-
kreisend; voluble, entortillant; rácsa­ cat-brun, de culoarea vulpii [fox-
varodó, tekerődző, keringő; завива­ coloured; fuchsbraun, fuchsfarbig;
ющийся, вьющийся] couleur du renard; rókavörös, róka­
színű ; лисоцветный]
160 VOLUTIO f, răsucire [volution, wreath ;
Drehen ; volution, torsion ; rácsa- 168 VULVARIUS (ca epitet, Chenopo-
varodás; саяральное закручивание] dium vulvaria) —>• olidus
 χ

1 x-GENERATIO -^ n-generatio, ge­ 12 XANTHOPHORUM η (gr.-, φορός

neraţia haploidea, gametophyton
2 2X-GENERATI0 ->• 2n-generatio, ge­
neraţia diplaidea, sporaphyton
3 XANTH-, XANTHO-, -XANTHUS,
XANTHINUS (gr. ξανθός „galben"),
galben, galben-auriu, galben-lucitor
(xanthacanthus, xanthocalycus, poly-
xanthus) [yellow, shining yellow;
gelb, glänzendgelb, gelb- ; jaune, jaune
luisant; sárga, ragyogó sárga, sárga-;
жёлтый, жёлто-] - • zantho-
4 XANTHEINUM η (gr. antho-
chlorum
5 XANTHELLUS, XANTHICUS (gr.
-), gălbui [yellowish; gelblich, blass­
gelb; jaunâtre; sárgálló, sárgás; жёл­
то 1атый]
6 XANTHINUM η (gr. -), xantina,
pigmentul galben curat din floare
(Kraus) [xanthin; Xanthin ; xant­
hine ; xanthin ; ксантин]
7 XANTHOCHLORUS (gr.-, χλωρός
„verde"), gălbui-verde [yellowish-
green ; gelblichgrün ; jaunâtre-vert ;
sárgászöld ; жёлтозелёный]
8 XAN THOLE UCU S (gr. -, λευκός
„alb"), gălbui-alb [yellowish-white;
gelblichweiß; jaunâtre-blanc; sár­
gásfehér ; жёлтобглый]
9 XANTHOLEUCITES f pl (gr. - ) ,
xantoleucite, leucite cu xantofilă din
citoplasmă plantelor etiolate (Van
Tieghem) [xantholeucites; Xantho-
leuziten ; xantholeucites ; xantholeu-
citák ; ксантолеуциты]
10 XANTHOLEUCOPHORUM η (gr.
- , φορός „purtător") -^ xanthophorum
„purtător"), xantofor, cromatofor
galben [xanthophorum; Xanthophor;
xanlhophore ; xanthofórum ; ксан-
тофор] —» xantholeucophorum
13 XANTHOPHYLLUM η (gr. -, φύλ-
λον „frunză"), xantofilă, pigmentul
galben al frunzelor de toamnă, aso­
ciat cu clorofila[xanthophyll ; Xanttho-
phyll, Blattgelb; xanthophylle ;
xanthofill, levélsárga; ксантофилл]->
phylloxanthinum
14 XEN-, XENO-, -XENICUS (gr. ξε­
νικός „străin, oaspe"), străin, aflat ca
oaspe (xenacarpus, xenoplasticus„
crenaxenicus, trogloxenicus) [stran­
ger, as host ; fremd-, gast- ; étranger,,
comme hôte ; vendég-, idegen- ; иност­
ранный, гост-]
15 XÉNIA f (gr.-), xenie, apariţia po
fructe, seminţe sau ţesuturi a unor
caractere morfologice sau de colora­
ţie anormale, datorite influenţei
fecundării cu polen străin (Focke)
[xenia; Xenie, Fremdengaben, Gast­
geschenke; xénie; xénia; ксения]
16 XENOBIOSIS f (gr. -, βίος „viaţă"),
xenobioză, bioză (vieţuire) în aso­
ciaţii străine sau în dauna unui alt
organism [xenobiosis ; Xenobiose ;
xénobiose ; xenobiózis ; ксенобиоз] —•
Parasitismus
17 XENOAU TOGAMI А i (gr. -, αυτός
„singur", γάμος „căsătorie"), xeno-
autogamie, polenizare încrucişată, dar
în anumite condiţii nefavorabile mai
există şi autofertilizare (Robertson)
[xenautogamy ; Xenoautogamie ; xé-
noautogamie ; xenoautogámia ; ксе-
ноавтогамия]

И XANTHOPHOENICEUS (gr.-, φο- 18 XENOCARPIA f (gr. -, καρπός

ινικιοΰς „roşu purpuriu"), gălbui-pur- „fruct"), xenocarpie, formarea fruc­
puriu [yellowish-purple ; gelblich­ tului ca rezultat al xenogamiei [xeno-
purpurrot; jaunâtre-pourpré; sárgás­ carpy ; Xenokarpie ; xenocarpie ; xeno-
bíborszínű ; жёлтопунцовый] kârpia ; ксенокарпия]
XENOCOENICUS 564
19 XENOCOENICUS (gr. -, κοινός „în 29 XERANTHEMUS (gr. -, άνθεμον
comun"), xenocenic, care creşte numai „floare"), cu flori uscate [dry-flow^ered ;
temporar şi întîmplător înlr-un bio­ trockenblütig; à fleurs sèches; szá-
top (organism '^) [xenocoeriic ; xeno- raz virágú, szalmavirágú; сухоцветко-
zönisch ; xenocénique ; xenocönikus ; вый]
ксеноценотический]
30 XERICUS (gr. -) -> xerophilus
20 XENOECICUS (gr. -, οίκος „locuin­
ţă"), xenoecic, care creşte pe sau in 31 XEROBOLAE f pl (gr. -, βολή „arun­
ált oi"ganism [xenoecic ; xenözisch ; care"), xerobole, plante anemohoro
xénoécique; xenoécikus; ксеноэцнчес- sau dinamohore care îşi răspîndesc
кий] —* parasitaris, parasiticus seminţele prin expulsare după cră-
parea carpelelor uscate (Clements)
21 XENOGAMIA ΐ (gr. -, γάμος „căsă­ [xeroboles ; Xerobolen ; xéroboles ;
torie"), xenogamie, polenizare indi­ xerobol-növények ; ксероболий]
rectă, străină; polenizare încrucişată
între indivizii deosebiţi ai aceleiaşi 32 XEROCARPICUS, XEROCARPUS
specii (Loew) [xenogamy, cross-ferti­ (gr. -, καρπός „fruct"), xerocarpic, cu
lization ; Xenogamie, Kreuzbestäu­ fructe uscate [xerocarpous ; trocken-
bung ; Fremdbefruchtung, Fremd­ früchtig ; à fruits secs ; száraz termésű ;
bestäubung; xenogamie, pollinisation сухоплодный]
croisée; xenogámia, idegen megpor-
zás, kölcsönös megporzás ; ксеногамия, 33 XEROCHASIA f (gr.-, χάσκω „a
перекрестное опыление, перекрестное căsca"), xerochazie, răspîndirea semin­
оплодотворение] —*• gneisogamia, stau- ţelor prin uscarea şi ruperea peri-
rogamia carpului fructelor fAschersonj [xero-
chasy; Xerochasie; xérochasie; xero-
22 XENOGENESIS f (gr. -, γένεσις cházia; ксерохазия]
„naştere") -+ heterogenesis
34 XEROCLEISTOGAMIA î (gr. -,
23 XENOGENUS, XENOGENETICUS κλειστός „închis", γάμος „căsătorie"),
(gr. —) —»· heterogeneticus xerocleistogamie, cleistogamie în con­
diţii de uscăciuni extreme (Hans-
24 XENOMORPHOSIS f (gr. -, μόρφωσις girg) [xerocleistogamy ; Xerokleisto-
„formare") -^ heteromorphosis gamie; xerocleistogamie; xerokleisz-
togámia ; ксероклеистогамия]
25 XENONOTHUS (gr. -, νόθος „hi­
brid"), xenonotic, cínd ambii părinţi 35 XEROGEOPHYTA η pl (gr.-, γη
sínt specii adventive introduse pria „pămînt", φυτόν „planta"), xerogeo-
acţiunea omului (hibrid) [xenonot- fite 1. Plante la care stadiul de
hous; xenonoth; xénonothe; xeno- repaus biologic corespunde cu perioada
nótikus ; ксенонотный] -^ nothoxenus de uscăciune (Massart). 2. Plante care
în perioada de uscăciune persistă prin
26 XENOPLASTICUS (gr. -, πλάσσω „a organele lor subterane [xerogeophy-
forma"), xenoplastic, heteroplastic; tes ; Xerogeophyten ; xérogéophytes ;
executat pe diferite portaltoiuri xerogeofiták ; ксерогеофиты]
(grefai "^) [xenoplastic ; xenoplas-
tisch ; xénoplastique ; xenoplasztikus ; 36 XEROHELOPHYTA η pl (gr. -, έλος
ксенопластический] „mlaştină", -), xerohelofite, plante de
mlaştini caracterizate prin transpira­
27 XER-, XERO- (gr. ξηρός „uscat"), ţie pronunţată [xerohelophytes ; Xe-
uscat (xerampelinus, xeranthemus, rohelophyten ; xerohelophy tes; xerQ-
xerocarpus, xerothermicus) [dry- ; tro­ helofiták ; ксерогелофиты]
cken- ; see ; száraz- ; сухо-] —»· sic­
cus, sicci- 37 XEROMORPHIA f (gr. -, μορφή
„formă"), xeromorfie, adaptări mor­
28 XERAMPELINUS (gr. -, άμπελος fologice la condiţiile de uscăciune
„viţă de vie"), xerampelin, de culoa­ ^rădăcini lungi, părozitate abundentă
rea roşcat bruniu închisă a frunzelor etc.) [xeromorphy; Xeromorphie; xé-
uscate de viţă [dull-red; rostrot, romorphie; xeromorfia; ксероморфия]
trockenweinlaubfarbig, herbstreben-
farbig; xerampelin, rouge brunâtre 38 XEROMORPHOSIS f (gr. - ) (Herbst)
foncé; barnavörös; тёмнокрасный] —*• xeromorphia
Γ>65 XYLOPHAGUS
39 XEROPHILUS (gr. -, φιλέω „a iubi"), thermophyten ; xerothermophytes ;
xerofil, care creşte pe terenuri uscate xerotermofiták ; ксеротермофиты]
[xerophilous ; trockenliebend, trocken­
heitliebend; xerophile, xéroté; szá­ 48 XE ROT I CUS (gr. -) - • xerophilus
razságtűrő, szárazságkedvelő ; ксеро- 49 XEROTROPISMUS m (gr. -, τροπή
фильный, сухолюбивый] —»• xericus „răsucire"), xerotropism, mişcări de
răsucire sau de curbare pentru evi­
40 XEROPHOBUS (gr.-, φόβος „tea­ tarea uscării (Borzi) [xerotropism ;
mă"), xerofob, care evită terenurile Xerotropismus ; xérotropisme ; xero-
uscate [xerophobous, shunning dro­ tropizmus; ксеротропизм]
ught ; trockenheitmeidend ; xérop-
hobe ; szárazságkerülö ; ксерофобный] 50 XESTO- (gr. ζεστός „neted") (xe-
stophyllus ) —*• leio-
41 XEROPHYLLUS (gr. -, φύλλον
„frunză"), cu frunze uscate [xerophyl- 51 XIPH-, XIPHO-, -XIPHUS (gr.
lous; trockenblättrig; à feuilles ξίφος „sabie") (xiphacanthus, xipho-
sèches; száraz levelű; сухолистный] lepis, xiphophyllus) —*• ensi-, ensi-
—> siccifolius formis, gladii-, gladiatus
42 XEROPHYTA η pl (gr. -, φυτόν 52 XYL-, XYLO, -XYLON, -XYLUS
„plantă"), xerofite, plante adaptate (gr. ξύλον „lemn"), lemnos (cu, în,
la staţiuni uscate, deserturi etc. pe) lemn (xylocarpus, xylonacan-
[xerophyles; Xerophyten, Trocken­ thus, melanoxylon, endoxylus) [woo-
heitspflanzen; xérophytes; xerofiták, dy-, wood-; holz-, -holzig; ligneux;
szárazságtűrő növények, szárazságálló fás-, fa- ; древесно-, деревянисто-, -дре­
növények; ксерофиты] весинный] —у ligni-, ligneus
43 XEROPHYTICUS (gr.-), xerofitic, 53 XYLEMA η (gr. -), xilem, fasciculele
adaptat la condiţii de sol cu umi­ de vase lignificate situate spre cen­
ditate scăzută [xerophytic; xerophy- trul tulpinii (Dicotyledonatae) [xylem ;
tisch ; xérophyte, xérophytique; Xylem, Holzteil, Gefäßteil ; xylème ;
xerofitikus, szárazságtűrő, szárazság­ xilém, fatest, faszövet, farész ; ксилема]
álló ; ксерофятный]
54 ΧΥLINUS (gr. -) ^ ligneus
44 XEROPOIOPHILUS (gr. -, ποία
„păşune", φιλέω „a prefera"), xero- 55 XYLOCIIROMA η (gr. -, χρώμα
poiofil, care creşte pe păşuni uscate „culoare"), xilocrom, ansamblul pig-
^plante de stepe'j [heat-loving, dry- menţilor taninici din lemn [xylo-
meadow loving ; xeropoiophil ; xéro- chrome ; Xylochrom ; xylochrome ;
poiophüe ; száraz legelőket kedvelő ; xilokróma, farész-cseranyag ; ксило-
ксеропоиофильный] хром]
45 XEROPOIOPHYTA η pl (gr. - , 56 XYLOGRAPHIA f (gr. -, γράφω „a
φοτόν „plantă"), xeropoiofite, buru­ descrie"), xilografie, descrierea lem­
ieni; plante de buruienării (Clements) nului [xylography; Holzbeschreibung;
[xeropoöphyta, heat plants; Xero- Xylographie ; xilográfia, faleirás ; кси­
poiophyton, Unkräuter; xéropoiophy- лография]
tes, mauvaises herbes; gyomnövé­
nyek; бурьяны] 57 XYLOIDEUS (gr. -, είδος „asemă­
nare") —»• ligneus
46 XEROTHERMICUS, Χ Ε ROT H ER-
MO PH ILU S, XEROTHERMUS 58 XYLOLITHUS m (gr. -, λίθος „pia­
(gr. -, Θέρμος „căldură", φιλέω „a tră"), xilolit, lemn fosilizat [xylo-
iubi"), xerotermic, care suportă bine lith, fossilized Λνοοα ; Xylolilh, ver­
climatul uscat şi cald (plantă r^) steinertes Holz; xylolithe, bois fos­
[xerothermic ; xerotherm, trocken­ silise ; fakövület ; окамеиевтый лес]
warm ; xérotherme, xérothermique ;
xerotermikus, száraz éghajlati; ксс- 59 XYLOLOGIA f (gr.-, λόγος „vorbi­
ротермический] re"), xilologie, studiul lemnului [xylo-
logy ; Holzkunde ; xylologie ; faisme-
47 XEROTHERMOPHYTA η pl (gr. ret ; ксилология]
--, φυτόν „plantă"), xerotermofite,
plantele din zonele cu climat cald 60 XYLOPHAGUS (gr. -, φάγομαι „a
şi uscat [xerothermophytes; Xero- mînca"), xilofag, care roade lemnul
XYLOPHILUS 5ββ

sau se nutreşte cu el (ciuperci '^, rooted; holzwurzelig; à racines ligni­

insecte ^) [wood-eating; holzfressend; fiées ; fásgyökerü ; древеснокорешко-
xylophage; faragó, faevő; питающи­ вый]
йся древесиной]
64 XYLOSTR0MA η (gr. -, στρώμα
61 XYLOPHILUS (gr. -, φιλέω „а „înveliş"), xilostromă, miceliu pîslos
iubi"), xilofil, care creşte pe lemn la ciupercile xilofage [xylostroma;
(ciupercă '^) [xylophilous, wood- Xylostroma ; xylostrome ; xilosztró-
loving, destroying wood; holzliebend; ma; ксилострома]
xylophile; fán növő, fán élő; обитаю­
щий надревесине] 65 XYLOTOMIA f (gr. -, τομός „tăie­
62 XYLO PH ΥΤ А η pl (gr. -, φυτόν re"), xilotomie, stwdiul anatomic al
„plantă"), xilofite, plante lemnoase ţesuturilor lemnoase, folosindu-se
(Clements) [woody-plants ; Holz­ secţiuni fine [xylotomy; Xylotomie;
pflanzen ; plantes ligneuses ; fás növé­ xylotomie; xilotómia; ксилотомия]
nyek; ксилофитый, деревянные расте­
ния]
66 XYSTRO- (gr. ξυστήριον „briceag,
€3 XYLORRHIZUS (gr. -, φίζα „rădă­ daltă") ( xystropetalus ) —»• scalpel-
cină"), cu rădăcini lignificate [woody- liformis, scalpriformis
 JLu
1 ZANTHO- fzanthophyllum; - • xan-
tho-
2 ZEAXANTHINUM η (gr. ζεία
„grîu", lat. zea „porumb", ξανθός
„galben"), zeaxanlina, pigmentul Ca­
rotinoid galben al porumbului [zea-
xanthin; Zeaxanthin; zeaxanthine ;
zeaxanthin ; зеаксантин]
3 ZEBETINUS balsameus
4 ZE BRI NUS, zebrin, cu dungi variat
colorate [zebrinous ; zebrastreifig,
buntstreifig ; zebrine ; zebracsíkos ;
полосатый]
5 ZEINUM η, zeina, prolamina din
seminţele de Zea [zein ; Zein ; zeïne ;
zein ; зеин]
6 ZELOTYPICUS (gr. ζηλότυπος „ge­
los") (Radlkofer) —* asexualis
1 ZENOTROPISMUS m (arab. samt
„drum", gr. τροπή „curbare"), zeno-
tropism, geotropism negativ (Fayod)
[zenotropism; Zenotropismus ; zeno-
tropismo ; zenotropizmus, negativ
geotropizmus ; зенотропизм]
8 ZEUGITIS ,-IDIS, î (gr. ζευγίτης
„reunit"), zeugit, spor format din conto­
pirea a doi nuclei (Fungi) [zeugite ;
Zeugite; zeugite; zeugit; зеугит]
9 ZEUXIS f (gr. ζευξις „unire"), zeu-
xis, ereditate cromozomală (Frost)
[zeuxis; Zeuxis; zeuxis ; zeuxis;
зеуксис]
10 ZO-, ZOIDIO-, ZOO-, -ZOICUS (gr.
ζώον „animal"), prin animale (zoal-
losporus, zoidiogamus, zoogenus, endo-
zoicus) [by animals ; tier- ; par Ies
animaux ; állat- ; животно-]
И ZOADULA f (gr.-) (Gaillon) -^ zoos-
pora
12 ZOALLOSPORA f (gr. -, αλλάς
„altul", σπορά „sămînţă") (Radlko­
fer) —> zoospora
13 ZOANDROSPORA f (gr. -, άνήρ,
ανδρός „bărbat", -), zoandrospor 1. An-
drospor mobil (Radlkofer). 2. Ante-
rozoid (Oedogonium) [zoandrospore ;
Zoandrospore ; zoandrospore; zoan-
drospóra; зоандроспора]
14 ZOIDIOGAMIA f (gr. -, γάμος „că­
sătorie"), zoidiogamie, zoidogamie
1. Polenizare prin animale (Kirchner).
2. Fecundare prin anterozoizi [zoi-
diogamy; Tierblütigkeit, Zoidioga­
mie ; zoidiogamie ; zoidiogámia, állat-
megporzás ; зоидиогамия]
15 ZOIDIOGAMUS ( g r . - ) , zoidiogam
1. Polenizat prin animale. 2. Fecun­
dat prin anterozoizi [zoidiogamie;
tierbliitig ; zoîdiogame ; állatbeporzó-
dású, állatporozta; зэидиогамный]
16 ZOIDIOPHILIA f (gr. -, φιλέοο
„a iubi") —• zoidiogámia
17 ZOIDIOPHILUS {gr.-) -^ zoidioga-
mus
18 ZOIDIOSPORA f (gr.-, σπορά „să­
mînţă"), zoidiospor, spor diseminat
prin animale [zoidiospore ; Zoidiospore ;
zoîdiospore ; zoidiospóra ; зоидиоспора]
19 ZODIO- (gr. ζώδιον „figură de ani­
mal") -> zoidio-
20 ZONA f, zonă, fîşie naturală geogra­
fică altitudinală, longitudinală sau
climatică (de vegetaţie) [zone, belt,
band; Zone, Gürtel, Höhenstufe; zone,
étage, bande; zóna, öv, övezet;
зона, пояс]
21 ZONALIS, ZONATUS, ZONO-,
-ZONUS, zonal, zonat, etajat, strati­
ficat ; prevăzut cu о dungă circulară
(frunzele la Pelargonium zonale) (leu-
cozonatus, latizonus, zonosulcatus )
[zonal, zonate, zoned, barred, gird­
led, belted ; gürtelig, gegürtelt, um-
gürtelt ; zone, étagé ; övezett, övezeti ;
зональный, опоясанный]
22 ZONATIO f, zonaţie, zonare 1. Dis­
poziţia în zone. 2. Diferenţierea vege­
taţiei în fişii altitudinale sau după
gradienţi [zonation, zoning; Zona
ZONULA
lion, Gürtelung; zonation; zonáció,
övszerü elhelyezkedés ; зональность]
23 ZONULA i, zonula 1. Zonă mică.
2. Subzonă [zonule; Gürtelchen; zo­
nule ; sávocska ; поясок, подзона]
24 ZOOBIOTICUS (gr. ζώον „animal",
βίος „viaţă"), zoobiotic 1. Μ\ο.ί sub
influenţa factorilor animali (de ex.
polenizare, răspîndire^ 2. Care creş­
te pe animale ^parazit vegetálj [zoo­
biotic; zoobiotisch; zoobiotique; zoó-
biótikus ; зообиотический]
25 ZOOCARPUM η (gr. -, καρπός
„fruct") -> zoospora
26 ZOOCECIDIUM η (gr. -, κηκΐδιον
„gală mică"), zoocecidie, cecidie
cauzată de paraziţi animali (Tubeuf)
[zoocecidie, plant-gall; Zoozezidie,
Ticrgalle ; zoocecidie ; zoocecidium,
állati gubacs; зооц;цидий]
27 ZOOCHORIA i (gr.-, χωρέω „a se
răspîndi"), zooc(h)orie, răspîndirea prin
intermediul animalelor (plante ~ ,
seminţe'-^, fructe'^, spori ^^ ) (Cle­
ments) [zoochory ; Tiorverbreituug,
Tierfrüchtigkeit ; zoochorie ; zoochória,
állatok által való elterjedés; зоохория]
—*synzoochoria
28 ZOOCHORUS {gr.-), zooc(h)or,răspîn-
dit prin animale [zoochorie; tierver-
brcitet ; zoochore ; zoochór, állatok
által terjedő ; зоохорный] -> synzoicus
29 ZOOCOENOCYTIS rIDIS, Î (gr. -,
κοινός „în comun", κύτις „cutie"),
zoocenocit, ccnocit cillât cu mişcări
libere (Algae) [zoocoenocyte ; Zoozö-
nozyt; zoocénocyle; zoocönocita;
зооценоцит]
30 ZOOCYSTIS f (gr. -, κύστις „săculeţ';),
zooeist, zoosporange rezultat din
fragmentarea unui cenocist [zoocyst ;
Zoozyst ; zoocyste; zoóciszta; зооцисг]
—» sporocystis
31 ZOODIODA î (gr. -, δίοδος „naş­
tere") —»· zoospora
32 ZOODÎODANGIUM η (gr. - -, ώγγεΐον
„vas"), zoodiodangiu, sporange cu
zoospori [zGodiodanp^ium ; Zoodio-
danglum ; zoodiodange ; zoodiodári-
gium ; зоэдиодапгий]
33 ZOODOMATIUM η (gr. -, δίομάτιον
„căsuţă"), zoodomaciu, domaciu popu­
lat do animale mici (furnici, inseclo,
viermi) [zoodomatium ; Zoodonnlii·;
zoodomalium; zoodomácium; зоодо-
маций]
34 ZOOGAMETA f (gr. -, γαμέτες „soţ")
-* planogamcta
568
35 ZOOGAMIA f (gr. -, γάμος „căsă­
torie"), zoogamie 1. Fertilizare cu
transportul polenului prin animale.
2. Fecundare prin anterozoizi [zooga-
my; Zoogamie; zoogamie; zoogámia;
зоогамия]
3G ZOOGAMUS (gr. - ) , zoogam 1.
Fertilizat prin animale. 2. Fecundat
prin anterozoizi [zoogamous; zoogam;
zoogame ; zoogam ; зэогамный]
37 ZOOGENE US, ZOOGENUS (gr. -,
γεννάω „а se naşte"), zoogen, rezultat
sub influenţa unor animale (de ex.
succesiunile în geob o tardea Л zoogenous
zoogen ; zoogène ; zoogén; зоогенный]
38 ZOOGLOEA f (gr.-, γλοιός „clei"),
zooglee, grupare de bacterii cuprinse
într-o masă mucilaginoasă secretată
pe partea externă a membranei lor
[zoogloea; Zooglöa; zoogloée; zoo-
glöa; зооглея]
39 ZOOGONANGIUM η (gr. -, γόνος
„urmaş", άγγεΐον „vas"), zoogonangiu,
celulă reproductivă dînd naşţpre
planogameţilor (Borzi) [zoogonangiifei ;
Zoogonangium; zoogonange; zoogo-
nangium ; зоогонангий]
40 ZOOGONIDANGIUM η (gr. - -, είδος
„asemănare", -), zoogonidangiu, organ
în care se dezvoltă zoosporii algelor
(West) [zoogonidangium; Zoogonidan-
gium ; zoogonidange ; zoogonidangium ;
зоогонидангий]
41 ZOOGONIDIUM η (gr. - ) -> zoospora
42 ZOOIDA f (gr. -, είδος „asemănare")
(Hazen) —>• zoospora
43 ZOOMORPHOSIS f (gr.-, μόρφωσις
„formare"), zoomorfoză, morfogeneză
sub influenţa agenţilor animali
('galăj (Appel) [zoomorphosis ; Zoo-
morphose ; zoomorphoso ; zoomor-
fózis ; зооморфоз]
44 ZOOPARASITUS m (gr. -, παράσιτος
„parazit"), zooparazit, parazit ani­
mal [zooparasite ; Zooparasit ; zoopa­
rasite ; állati élősködő ; зоопаразит]
45 ZOOPHAGUS (gr. -, φάγομαι „a
mínca") -> carnivorus, insectivorus
46 ZOOPHILUS (gr. -, φιλέο) „a iubi"),
zoofil, poíenizat prin animale [zoo-
philous; zoophii, lierblütig; zoophile;
állalporozta ; зоофильный]
47 ZOOPIIOBUS (gr. -, φοβέω „a se
teme"), zoofob, cu adaptări meca­
nice sau chimice contra \Oracităţii
ierbivoarelor (de ex. cu spini, secreţii j
[zoophobous; zoophob ; zoophobe;
zoofob ; зоофобный]
ббЭ
48 ZOOPHYTICUS (gr. -, φύτον „plan­
tă"), zoofitic, cu relaţie între plante
şi animale (simbioză ^) [zoophy-
lic; zoophytisch; zoophytique ; zo-
ofitikus; зоофягивеский]
49 ZOOPLANCTON η (gr. -, πλαγκτός
„rătăcitor"), zooplancton, plancto­
nul organismelor animale [Zooplank­
ton ; Zooplankton ; zooplanclon; Zo­
oplankton ; зэопланкгон]
50 ZOOSIPHONOGAMIA f (gr. -, σίφον
„tub", γάμος „căsătorie"), zoosifono-
gamie, fecundaţie cu anterozoizii
rezultaţi din divizarea celulei ante-
ridiale (Cycas, Ginkgo) [zoosiphono-
gamy; Zoosiphonogamie ; zoosipho-
nogamie ; zooszifonogâmia ; зоосифо-
ногамия]
δ1 ZOOSPERMA η (gr. -, σπέρμα „sâ-
mînţă") —> zoospora
52 ZOOSPHAERA f (gr. -, σφαίρα
„sferă"), zoosferă, zoospor biciliat
ifAlgae) [zoosphere ; Zoosphäre ; zo-
osphère ; zooszféra ; зоосфера]
53 ZOOSPORA i (gr.- σπορά „sămîn-
ţă"), zoospor, spor ciliat mobil for­
mat în sporange (Algae, Fungi)
[zoospore; Zoospore, Scnwärmspore,
Schwärmer ; zoospore ; zoospora, raj-
zóspóra ; зооспора] —>• sporozoidium,
trichospora
54 ZOOSPORANGIOPHORUM η (gr.
—, άγγεΐον „vas", φορός „purtător"),
zoosporangiofor, suportul zoosporan-
gelui (Peronosporaceae) [zoosporan-
giophore ; Zoosporangiophor ; zoospo-
rangiophore ; zoosporangiumtarió ;
зооспорангиофор]
55 ZOOSPORANGIUM η (gr.—), zoo­
sporange, sporange în care se for­
mează zoospori (Algae, Fungi) [zoo-
sporangium; Zoosporenbehälter; zoo­
sporange ; zoospóratartó, zoosporan-
gium ; зооспорангий]
r.G ZOOZYGOSPHAERA f (gr. -, ζυγός
„jug", σφαίρα „sferă") -+ planogamcta
57 ZOOZYGOSPORA f (gr. --, σπορά
„sămînţă"), zoozigospor, zigospor mo­
bil [zoozygospore ; Zoozygospore ; zoo-
zygospore; zoozigospóra; зоозигос-
пора]
.58 Ζ VG-, ZYGO- (gr. ζυγύς „jug"),
iniporechiat, reunit cile doua (zygoly-
ÎÎCUS, zygo'itemoneus) [yoked, paired,
joined; jocii-, paar-, zusammenge-
jocat, verbunden-; accouplé, con-
jugué, géminé; páros-, iker-, össze-
kapcsolt; парно-, дзойчато-] -^ соп-
jugató-, didymo-, geminato-
ZYGOMORPHICUS
59 ZYGOAUXOSPORA i (gr.-, αυξη
„creştere", σπορά „sămînţă"), zigoau-
xospor, auxospor de rezistenţa (Bac-
cillariaceae) [zygoauxospore ; Zygoau-
xospore ; zygoauxospore ; zigoauxo3-
póra; зигоауксоспора]
60 ZYGOCYSTIS ,-IDIS f (gr. -, κύστις
„cavitate"), zigocist, celulă rezultata
din conjugarea a doi gameţi similari,
înconjurată de o membrană rezis­
tentă [zygocyst ; Zygozyste ; zygocyste ;
zigociszta, járomspóra; знгоцист] - •
zygcsperma, zygospora, Oospora
61 ZYGOGAMETA f (gr. -, γαμέτης
„soţ"), zigogamet, gamei neciliat,
fără mobilitate (Algae) [zygoga-
mete; Zygogamet; zygogamèle; zigo-
gaméta; зигогамета] —>• aplanogameta
62 ZYGOGAMIA f (gr. -, γάμος „căsă­
torie"), zigogamie, copularea gamo-
tangiiloi (Zygomycetes) [zygogamy ;
Zygogamie, Gametangienkopulation ;
zygogamie ; zigogámia ; зигогамия]
63 ZYGOGENESIS f (gr. -, γένεσις
„geneză"), zigogeneză, geneza ca ur­
mare a unei fertilizări sexuate [zjgo-
genesis ; Zygogenese ; zygogenèse ; zi-
gogenézis; зигогенез]
64 ZYGOGENICUS (gr.-), zigogenetic,
rezultat din fecundare [zygogenic ;
z.ygogenisch ; zygogénétique ; zigogé-
nikus ; зигогенный]
65 ZYGOLYSIS f (gr. -, λύσις „desfa­
cere"), zigoliză, separarea perechilor
alelomorfe de caraclore reunite (Men­
del j [zygolysis; Zygolyse; zygolyse;
zigolizis ; зиголиз]
66 ZYGOMERICUS, ZYGOMERUS (gr.
-, μέρος „parte"), zigomer, divizat în
perechi [zygomerous; jochteilig, joch-
gliederig ; zygomàre ; párosan osz-
tott ; зягомгрный]
67 ZYGOMORPHIA f, ZYGOMORPHIS-
SMUS m (gr. -, μορφή „înfăţişare"),
zigomorf ie, zigomorfism ; simetrie
bilaterală; cînd un organ poate fi
divizat printr-un plan de simetrie
vorlicală în două jumătăţi similare
(floare, frunză) [zygoiaorphy ; Zygo-
morphie, Joohbilduiig; z^vgomorphie;
zigom3r!'ia, kétoldali részarányosság;
загоморфля]
68 ZYGOMORPHICUS, ZYGOMOR-
PHUS (gr. - ) , zigomorf, monosimelric ;
cu simeírio bilaterală [zygomorphic,
zygomorphous ; zygomorph, gleich­
seitig-symmetrisch, gleimässig-sym-
metrisch ; zygomorphe ; zigomorf,
egyszimetriás, kétoldaluan részará-
ZYGONEMA 670
nyos ; зигоморфный, неправильный] -^ τάξις „orínduire"), zigotactism, atrac­
monosymmetricus ţia reciprocă a hifelor de sex diferit
pentru conjugare [zygotactism ; Zy-
69 ZYGONEMA η (gr. -, νήμα „fir"), gotaktismus ; zygotactisme ; zigotak-
zigonemă, structura longitudinală tizmus ; зиготактизм] —>^ amphitactismus
caracteristică a cromozomilor în
stadiul zigoten (Grégoire) [zygonema; 80 ZYGOTENA f (gr. -, ταινία „pangli­
Zygonema ; zygonema ; zigonéma ; că"), zigoten, stadiul profazei meio-
зигонема] tice de la începutul împerecherii
cromozomilor omologi (Winiwarter)
70 ZYGOPHASIS f (gr. -, φάσις „apa­ [zygotene ; Zygotăn ; zygotene ; zi­
riţie"), zigofază, fază în dezvoltarea goten ; зиготена] —> amphitena,synap-
organismului între momentul ferti­ tena
lizării şi diplofază (Winkler) [zygo-
phase; Zygophase; zygophase; zigo- 81 ZYGOTICUS (gr.-), zigotic, referi­
fázis ; зигофаза] tor la zigot [zygotic ; zygotisch ; zygo-
71 ZYGOPHYTA η pl (gr. -, φυτάν tique ; zigotikus ; зиготический]
„plantă"), zigofite, plante rezultate 82 ZYGOZOOSPORA f (gr. -, ζώον „ani­
din conjugarea celor doi gameţi mal", σπορά „sămînţă"), zigozoospor,
[zygophytes ; Zygophyten; zygophy- spor mobil rezultat din conjugarea a
tes ; zigofiták ; зигофиты] două celule sexuale omoloage (Algae^
Fungi) [zygozoospore ; Zygozoospore ;
72 ZYGOSIS f (gr. -), zigoză, conjugarea zygozoospore; zigozoospóre; зигозоо-
a doi gameţi, formînd zigotul (Nab) спора]
[zygosis; Zygosis; zygosis; zigózis;
зигоз] 83 ZYMASA f (gr. ζύμη „aluat"), zima-
73 ZYGOSOMA η (gr.-, σώμα „corp") ză, enzimă fermentativă [zymase ;
Gäiungsenzym; zymase; zimáz, er­
—* mixochromosoma jesztő enzim; зимаза]
74 ZYGOSPERMA η (gr. -, σπέρμα 84 ZYMOGEN ίου S, ZYMOGENUS,
„sămînţă") —?• zygocÎ/stis, zygospora (gr. -, γεννάω „a produce"), zimogen^
75 ZYGOSPHAERA f (gr. -, σφαίρα zimotic, fermentativ (bacterii) [zy­
„sferă") —»• gameta motic, zymogenic, fermenting, ferment-
producing ; zymotisch, gärungserzeu-
76 ZYGOSPORA f (gr. -, σπορά „să­ gend, gărungserregend ; zymogène, zy-
mînţă") —>· zygocystis, planospora, pla- motique; zimólikus, enzimképző, er­
nozygota jedést okozó; бродильный]
77 ZYGOSPORANGIUM η (gr.--, άγγε- 85 ZYMOGENUM η (gr. - ) -> profermen-
îov „vas"), zigosporange, sporange tum
cu zoospori [zygosporange; Zygos-
porangium ; zygosporange ; zigosporán- 86 ZYMOLOGIA f (gr. -, λόγος „vor­
gium ; зигоспорангий] bire"), zimologie, enzimologie ; studiul
78 ZYGOTA f (gr.-), zigot 1. Celulă fermenţilor şi a fermentării [zymo-
rezultata din conjugarea a doi gameţi logy; Gärungslehre; zymologie, enzy-
omologi (Bateson). 2. Oosfera fecun­ mologie; erjedéstan; зимология]
dată [zygote ; Zygote ; zygote ; zigóta, 87 ZYMOLYSIS f (gr. -, λύσις „descom­
járomspóra, csirasejt; зигота] —* syn- punere") —»· enzymolysis
gameta, ovum
88 ZYMOSIS f (gr. -) -» fermentalio
79 ZYGOTACTISMUS m, ZYGOTA-
XIS f (gr. -, τακτικός „de orínduire", 89 ZYMOTICUS (gr. -) ^ zymogenicu^
 ADDENDA
(vide in tex tu cum * notata)

Akkrementizialgeneration ; génération
accrémentitielle; leválási nemzedék;
аккрементициальное поколение]
18 NOMEN ABORTIV UM, nume abor­
tiv („născut mort") , atribuit nevalabil 61 FOLIUM ACE ROŞU M, frunză aci-
unui taxon deja valabil nominalizat culară (Coniferae) [acerousleaf ; Nadel­
[abortive name; abortiver Name; nom blatt ; feuille acéreuse ; tűlevél ; иголь­
abortif ; halvaszületett név ; абортивное чатый лист]
название] SILVAE АСЕ ROS АЕ, păduri de
conifere [acerous woods ; Nadelwälder,
22 CELLULAE ABSORBENTES, ce­ Nadelhölzer ; forêts aciculaires ; fenyő­
lule absorbante ale materiilor nutri­ erdők, tűleveles erdők ; хвойные леса]
tive din sol [absorbent cells ; Absorp­
tionszellen ; cellules absorbantes ; 75 FI LAMENTA ACH ROM ATIC A, fi­
felszívó sejtek ; абсорбирующие клетки] lamente acromatice (în cariocineză)
PILI ABSORBENTES, peri ab­ [achromatic spindles ; achromatische
sorbanţi ai rădăcinii [root-hairs; Ab­ Spindelfasern ; filaments achromati­
sorptionshaare, VVurzelhaare, Saughaa­ ques ; akromatikus fonalszálak ; нео­
re; poils absorbants; gyökérhaj­ крашенные нити]
szálak ; корневые волоски] 157 ADAPT AT IO ACTIVA, adaptare
23 CON ТЕ XT US ABSORPTIONIS, activă ; dezvoltarea organului ca urma­
ţesutul de absorbţie a substanţelor re a funcţionării sale [active adapta­
nutritive şi a apei [absorptive tissue ; tion; aktive Anpassung; adaptation
Absorptionsgewebe, Sauggewebe; tis­ active ; cselekvő alkalmazkodás ; ак­
su d'absorption; abszorbeáló szövet; тивная адаптация]
абсорбирующая ткань] 193 ADF- •AFF
SPECTRUM ARSORPTIONIS, ADG- AGG-
spectru de absorbţie [absorption spec­
trum; Absorptionsspektrum; spectre 197 DISCUS ADHAESIVUS, disc ade­
d'absorption ; abszorbciós spektrum ; ziv (Vitaceae) [adhesive disc ; Haf t-
спектр поглощения] scheibe ; disque adhésif ; tapadókorong ;
прирастающий диск]
43 ORGANA ACCESSORIA, organe ac­
cesorii (apendici, peri, spini) [accessory 205 ADL- -> ALL-
organs ; Nebenorgane ; organes acces­ GAULES ADLIGATI, tulpini căţă­
206
soires; járulékos szervek; придаточ­ rătoare (Galium) [clasping-stems ;
ные органы] Klammerstengel ; tiges cramponnan­
RADICES ACCESSORIAE ^radices tes ; kapaszkodó szárak ; объемлющий
adventitiae стебли]
GEMMAE ACCES SO RIAE, muguri RADICES ADLIGANTES, rădăcini
accesorii dezvoltaţi pe locuri nedeter­ căţărătoare (Hedera) [climbing-roots,
minate [accessory buds ; akzessorische claspin^-roots ; Klammerwurzeln, H. ft-
Knospen, Nebenknospen, Beiknos­ wurzeln ; racines crampons ; kapasz­
pen; bourgeons accessoires; járulékos kodó léggyökerek ; цепляющиеся корни]
rügyek, mellékrügyek ; придаточная
почка] 209 ADN- ANN-
49 GEN Ε RATIO ACCREMENTITIA- 215 ADP- -> APP-
LIS, generaţie acrementiţială rezul­ ADS- -> ASS-
tată prin separarea unor părţi din ADSC- -^ ASC-
organul parental, din care se dezvoltă 224 GEMMAE ADVENTITIAE, mu­
indivizi noi [accrementitial generation ; guri adventivi [adventitious buds ;
PLAN TAB ADVENTIVAE
Adventivknospen, Nebenknospen,
Beiknospen, zufällige Knospen; bour-
geons adventifs; járulékos rügyek,
mellékrügyek ; придаточные почки]
RADICES ADVENTITIAE, rădâ-
cini adventive [adventitious roots;
Adventivwurzeln, Ersatzwurzeln, Bei­
wurzeln, sproßbürtige Wurzeln ; raci­
nes adventives; pótgyökerek, járulékos
gyökerek; придаточные корни]
RAMI ADVENTITII, ramuri adven­
tive [adventitious branches; Adven­
tivsprosse; rameaux adventifs; járu-
lékos ágak; придаточные ветки]
225 PLANTAE ADVENTIVAE, PLAN-
TAE AD VENAE, plante adven­
tive, antropochore, originare din
alte regiuni (Galinsoga) [adventive
plants; Adventivpflanzen, Fremdlin­
ge, Ankömmlinge; plantes adventices;
behurcolt növények, jövevény növé-
nyek ; адвентивные растения]
246 DI VISIO AEQUATIONALIS, divi­
ziunea ecvaţională a nucleului în
două părţi egale, numărul cromozo­
milor celulelor fiice rămînînd acelaşi
cu al celulei mame [equational division ;
Äquationsteilung ; division équation-
nelle; számtartó osztódás; эквацион-
ное деление]
247 DISCUS AEQUATORIALIS, disc
ecvatorial; placă ecvatorială, cu dispo­
ziţia jumătăţilor de cromozomi în
planul median al fusiilui (în metafază)
[equatorial plate ; Äquatorialplatte ;
plaque équatoriale ; felezyőkorong ;
экваториальная пластинка]
254 GENERA TIO AEQ UI VOCA-^ abiogé-
né sis
259 СAULIS AËREUS, СAU LI S EPI-
GAEUS, tulpină aeriană, tulpină su-
praterestră [aerial-stem ; Luftspross ;
tige aérienne; földfeletti szár; воз­
душный стебель]
FOLIA AËREA, frunze aeriene, care
nu sînt submerse [aerial leaves; Luft-
blätter; feuilles aériennes; léglevelek;
воздушные листья]
PLANTAE АЁREAL -^ epiphyla
RADIX AËREA, rădăcină aeriană
(Orchideáé epifitej [aerial-root; Luft­
wurzel; racine aérienne; léggyökér;
воздушный корень]
283 * Termenul aeslivatio (lat. aestivus
„de \'ară") în accepţiunea lui clasică
înseamnă starea de viaţă latentă a
organismelor în condiţiile căldurilor
şi a uscăciunilor extreme din timpul
verii.
672
J.M. Reftelius (1762) a folosit acest
termen pentru a indica modurile în
care sînt pliate în mugure „frunzele"
florale (petalele) în timpul iernii sau
la începutul primăverii. Ulterior, Wyd-
ler (1851) i-a schimbat sensul, folo-
sindu-1 pentru a indica raportul reci­
proc de pliere în mugure atît a „frunze­
lor" florale, cît şi a celor foliare (nomo-
file).
Pentru a indica modul de pliere în
mugure atît a frunzelor foliare, cît
şi a celor florale, Linné (1751) a folo­
sit termenul foliatio, pe care însă îl
mai folosea şi în accepţiunea lui co­
mună, de înfrunzire în general.
L.C. Richard (1808), pentru modu­
rile de pliere în mugure a „frunzelor"
florale, în loc de aestivatio a introdus
termenul sugestiv şi neechivoc de
praefloratio, iar în loc de vernatio pe
acel de praefoliatio.
în literatura mai recentă se mani­
festă tendinţa de abolire a termenilor
aestivatio, vernatio şi foliatio, termeni
inapţi şi confuzi, utilizîndu-se în locul
acestora termenii praefloratio, respec­
tiv praefoliatio.
291 PLANTAE AFFIXAE, plante fixate
de sol prin rădăcinile lor [affixed
plants ; befestigte Pflanzen ; plantes
attachées; rögzített növények; при-
клеплённые растения]
328 FLORES AGGREGAT I, flori agre­
gate, pe un receptacul comun (Scabi-
osa) [aggregate flowers; angehäufle
Blüten; fleurs agrégées; csoportos
virágok; собоанные цветки]
FRUCTUS ' AGGREGATI, fructe
agregate (Rubus) [aggregate fruits ;
Aggregatfrüchte ; fruits agrégés ; cso-
portos termések; сложные плоды]
332 PLANTAE AGRARIAE, PLAN­
TAE AGRESTES, plante de cîmp
[field-plants; Ackerpfianzen ; plantes
champêtres; szántóföldi növények;
полевые растения]
474 NOMEN ALTERNATIV и M, nume
alternativ, cînd taxonul are două nu­
me deosebite şi ambele valabile (Gra-
mineae-Poaceae) [alternative name;
alternative Benennung; nom aUerna-
tif; vagylagos név; альтернативное
название]
PRAEFLORA TIO ALTERNA TI VA,
prefloraţie alternativă, cînd acoperi­
rea frunzelor florale din mugure este
alternantă, fiind dispuse pe două
rînduri [alternative prefloration ; alter­
nierende Blütenknospenlage; préflo­
raison alternative ; váltakozó virágboru-
673
las ; альтернативное цветочное-почко-
сложение]
497 AOMEN AMBIGUUM, nume am­
biguu, devenit echivoc şi nevalabil
[ambiguous name; mehrdeutiger Na­
me; nom ambigu; kétértelmű név;
сомнительное название]
600 PRAEFLORATIO AMPLEXA, pre-
lloraţie amplexă, cu frunzele florale
din mugure îmbrăţişîndu-se reciproc
[embracing prefloration ; umschlies-
sende Bliitenknospenlage ; préfloraison
embrassante ; ölelő virágborulás ;
обьемлющее почкосложение цветка]
656 CLAVIS ANALYTICA, cheie ana­
litică de determinare a taxonilor
[analytical-key; analytischer Bestim­
mungsschlüssel; clef analytique; ana­
litikus határozókulcs ; определённый
ключ]
6 82 OVUL UM ANA TROP UM, ovul ana-
trop, cu micropilul aşezat lingă hil,
iar şalaza la extremitatea opusă (Li-
lium) [anatropous ovule ; umgewendete
Samenanlage; ovule anatrope; visz-
szafordult magkezdemény; анатропная
семяпочка]
6í»5 ANDRODIOECIA Τ RIÓI СA, an-
drodioecie trioică, poliecie cu indivizi
masculi, hermafrodiţi şi masculi cu
hermafrodiţi pe indivizii diferiţi ai
aceleiaşi specii (Geum urbanum) [trio-
ecious androdioecy ; triözische Andro-
diözie; androdioécie trioécique; trioi-
kus androdiöcia; трехдомнаия андро-
диэция]
711 ANDROGINIA TRIOICA (gr.-,
τρί „trei", οίκος „casă"), androginie
trioică, poligamie cu indivizi masculi,
femeii şi monoici (masculi şi femeii)
(Viscum album) [trioecious andro­
gyny; triözische Androgynie; andro-
gynie trioécique; trioikus androginia;
трёхдомная андрогиния]
717 ANDROMONOECIA TRIOICA (gr.
- - , τρί „trei"), andromonoecie trioică,
cu indivizi masculi, femeii şi andro-
monoici (masculi şi hermafrodiţii
(Cannabis saiiva) [trioecious andro-
monoecy ; triözische Andromonözie ;
andromonoecie trioique ; trioikus an-
dromonöcia ; трёхдомная андромонс-
ция]
7 66 ANGULUS DIVERGENTIAE, unghi
de divergenţă, format de poziţia unui
organ lateral faţă de organul pe care
este inserat (în filotaxie) [angle of
divergence; Divergcnzwinkel, Nei­
gungswinkel, Ablaufwinkel ; angle de
divergence; elhajlási szög; угол
расхождения]
FASCICULUS BICOLLATERALIS
791 ANN- -* ADN-
800 ANNULUS ANNOTINUS, inel anual
în trunchiul arborilor [annual-ring;
Jahresring, Holzring; anneau annuel;
évgyűrű fagyűrű; годичное кольцо]
ANNULUS САМ RIALI S, inel cam­
bial [cambium-ring; kambiumring;
anneau cambial ; kambíumgyűrű ;
камбиальное кольцо]
ANNULUS GLANDULOSUS, inel
glandular [glandular-ring ; drüsiger
Ring; anneau glandulaire; mirigy­
gyűrű ; железистое кольцо]
ANNULUS PILO RU M, inel de peri
[hair-ring; Haarring, Haarleiste; an­
neau de poils ; szőrgyűrű ; кольцо из
волос]
944 АРР- -^ ADP-
1222 CELLULAE AU XI LI ARES, celule
auxiliare ( Rhodophyceae ) [auxiliary
cells; Auxiliarzellen, Hilfszellen; cel­
lules auxiliaires; segítősejtek; вспо­
могательные клетки]
1240 GEMMA AXILLARIS, mugure axi-
lar [axillary bud; Axelknospe; bour­
geon axillaire; hónaljrügy; пазушная
почка]
В
35 FOLIA ВAS ALI А, frunze bazale,
pornind de la baza tulpinii [basal lea­
ves; Basalblätter, grundständige Blät­
ter; feuilles basales; tőlevelek; низо­
вые листья]
52 RASIS FOLII, baza frunzei, partea
inferioară a peţiolului sau a frunzei
sesile unde se articulează pe tulpini
[leaf base; Blattgrund; base de la
feuille; levélalap; основа листа]
BASIS LAMINAE, baza laminei sau
a limbului, opusă vírfului, unde începe
peţiolul [base of blade; Blattschei­
begrund, Blattspreitegrund; base de
la limbe; levélváll, levéllemez alap;
основа пластинки листа]
102 FASCICUL US BICOLLA ТЕ RALI S,
fascicul bicolateral, cînd pe ambele
părţi opuse ale xilemului este dispus
cîte un floem, în partea adaxială,
respectiv abaxială (tulpina la Cucur-
bitaceae, Solanaceae) [bicollateral vas­
cular bundle; bikollaterale Leitbün­
del; faisceau bicollateral; bikollate-
rális edénynyaláb; биколлатеральный
пучок]
NOMENCLATURA BINOMINALIS 574
153 NOMENCLATURA BINOMINA­ libero-lemnoase şi măduva [central
LIS, nomenclatura binominală, no­ cylinder, stele ; Zentralzylinder,
menclatura binară; nume de specie Stele; cylindre central, stèle;
format dintr-un nume generic şi un központi henger, sztélé; центральный
epitet specific (Taraxacum officinale) цилиндр, стела]
[binary nomenclature; binäre Nomen­ PLAGEN ТАТЮ CENTRALIS, pla-
klatur; nomenclature binaire; két- centaţie centrală, cu ovulele aşezate-
nevű elnevezés; бинарная номенкла­ în centrul cavităţii ovariene (Primula)·
тура] [central placentation ; Zentralplazen­
251 BOREALI-OCCIDENTALIS, nord- ta tion ; placentation centrale ; központi
vestic [north-western ; nordwestlich ; placentáció ; центральная плацентация}
boréal-Occidental ; északnyugati ; се­ 372 ADAPT AT IO CHROM ATIC A, a-
веро-западный] daptare cromatică, capacitatea pig-
BOREALI-ORIENTALIS, nord-eslic menţilor unor alge sau bacterii de
[north-eastern ; nordöstlich ; boréal- a-şi schimba culoarea în funcţie de
oriental ; északkeleti ; северо-восточ­ intensitatea luminii [chromatic adap­
ный] tation; chromatische Adaptation;
BOREO-ALPINUS, boreal-alpin, arc­ adaptation chromatique; színezödési
tic alpin [boreal-alpine; nördlich-al­ alkalmazkodás ; хроматическая адап­
pin, arktisch-alpin ; boréal-alpin ; észa- тация]
ki-alpin ; северо-альпииский]
449 PRAEFOLIATIO CIRCINATA^
254 BOTANICA HORTENSIS, botanica prefoliaţie circinata, cu frunza înfăşu­
horticolă [garden-botany; Gartenbo­ rată în mugure în lungul ei, de la
tanik; botanique de jardinage; ker­ vîrf spre bază (Rosaceae) [circinate
tészeti növénytan; садовая ботаника] prefoliation ; schneckenförmige Blatt­
knospenlage ; préfoliation circinnée ;
bekunkorodott türemlés; закрученное
листовое почкосложение]
557 PRAEFLORATIO COCHLEA RI S^
prefloraţie cochleară, mod de preflo-
raţie imbricată, petala externă aco­
perind pe cele interne (Aconitum) [coh-
35 CALO—>• cal-, kalli-, kallo- lear prefloration ; kochleare Blü-
tenknospendeckung ; préfloraison coch-
51 ANNULUS CAM Bl ALIS, inel cam­ leaire ; kohleáris borulás ; кохлеарное
bial din scoarţa secundară, format din цветочное почкосложение]
celule meristematice alungite, unite
cu celulele din periciclu, în secţiune 619 FASCICULI COLLATERALES, fas­
transversală avînd forma unui inel cicule colaterale din cilindrul central,
[cambium-ring ; Kambiumring, Ver- fiecare cu un fascicul liberian exterior
dickungsring; anneau cambial; kam­ şi altul lemnos interior [collateral bund­
biumgyűrű ; камбиальное кольцо] les ; kollaterale Leitbündel ; faisceaux
collaterals ; kollaterális edénynyalábok ;
71 PILUS CAPITATUS ^pilus glan- коллатеральные пучки]
dulosus
652 COMRINATIO NOVA, combinaţie
208 CELLULA FI LI ALIS, celulă fiică nouă, efectuată pentru prima dată
[daughter-cell ; Tochterzelle ; cellule- într-o publicaţie, schimbîndu-se ran­
fille; leánysejt; дочерная клетка] gul sau poziţia sistematică a unui
CELLULA M AT RI CĂLI S, celulă taxon [new combination; neue Kom­
mamă [mother-cell; Mutterzelle; cel­ bination; combinaison nouvelle; új
lule-mère; anyasejt; материнская kombináció ; новая комбинация]
клетка]
209 PLANTAE CELLULA RE S, plante 681 FLOS COMPLETUS, floare com­
celulare, criptogame nevasculare [cel­ pletă, avînd toate piesele componente
lular plants ; Zellenpflanzen ; plantes (caliciu, corolă, slamine şi pistil)
cellulaires; sajtes növények; клеточ­ [complete flower; vollständige Blüte;
ные растения] fleur complète ; hiánytalan virág, tel-
jes virág; полный цветок]
215 CY LI Ν DRUS CENTRALIS, cilin­
dru central, stei; partea centra­ 685 FOLIUM COMPOSITUM, frunză
lă concentrică a rădăcinii şi tul­ compusă, avînd mai multe foliole
pinii de sub endodermul scoarţei inserate pe un peţiol comun (Aesculus,
primare, cuprinzînd fascicolele Robinia) [compound leaf; zusammen-^
675
gesetztes В1аЧ; feuille composée;
összetett levél ; сложный лист]
INFLORESCENTIA COM POSITA,
inflorescenţă compusă, axa princi­
pală purtînd ramuri cu inflorescenţe
secundare (panicul, spic compus, ra-
cem compus) [compound inflorescence;
zusammengesetzter Blütenstand ; in­
florescence composée ; összetett virág­
zat; сложное соцветие]
705 PRAEFLORATIO CONDU PLICA­
TA, prefloraţie conduplicată, cînd ele­
mentele florale din mugure sînt pliate
în două jumătăţi în direcţia lun­
gimii lor (Ulmus) [conduplicate pre-
floration ; längsgefaltete IBlütenknos-
penlage; préfloraison conduplicative ;
felébehajtogatott virágborulás ; вдольо
почкосложение]
717 NOMEN CONFUSUM, nume confuz,
care trebuie înlocuit pentru a nu con-
stitui izvor de erori [confused name;
verwirrter Name ; nom confus ; zava-
ros név ; путающее название]
752а CONSCRIPTIO PLANTARUM,
conscrierea plantelor, notarea plante­
lor în scop de inventariere [conscrip-
tion of plants; Pflanzenauf name ;
conscription des plantes; növényösz-
szeírás, növényfelvételezés ; опись
растений]
CONSCRIPTIO PHYTOCOENOLO-
GICA, conscriere fitocenologică, rele-
veu, ridicare fitocenologică cu con-
scrierea speciilor şi a altor date socio­
logice de pe o suprafaţă de probă
[relevée, phytosociological record ; phy-
tosoziologische Aufnahme; relévé, re­
lévé phytosociologique ; fitocönológiai
felvételezés ; фитоценологческая опись]
753 NOMINA GENERICA CONSER­
VAAN DA, nume generice de conservat,
menţinute chiar împotriva regulii prio­
rităţii mai ales pe motivul uzului
prea generalizat al botaniştilor [con- 816
served generic names ; beibehaltende
Gattungsnamen, bewahrte Gattungs­
namen ; noms génériques conservés ;
megőrzendő nemzetségnevek ; родовые
названия, подлежащие сохранению]
772 CONTEXTUS CELLULARIS, ţesut
celular [cellular tissue ; Zellgewebe ;
tissu cellulaire; sejtszővet; клеточная
ткань]
CONTEXTUS FIRROSUS, ţesutul
fibrös [fibrous tissue ; Fasergewebe ;
tissu fibreux ; rostszövet ; волокнистая
ткань]
CONTEXTUS PALISADICUS, ţe­
sutul palisadic [palisade tissue; Pali­
COROLLA CHOJÎIPETALA
sadengewebe; tissu palissadique; pa­
liszád-szövet: палисадная ткань]
CONTEXTUS PRIMARIUS, ţesu­
tul primar [primary tissue; primare
Gewebe; tissu primaire; elsődleges
szövet ; главная ткань, первичная ткань]
CONTEXTUS SECUNDARIUS, ţe­
sutul secundar [secondary tissue ; se­
kundäre Gewebe ; tissu secondaire ;
másodlagos szövet; вторичная ткань]
CONTEXTUS FUNDAMENTALIS,
ţesutul fundamental [ground tissue;
Grundgewebe ; tissu fondamental ;
alapszövet ; фундаментальная ткань]
778 PRAEFLORATIO CONTORTA, pre­
floraţie contortă, cînd elementele flo­
rale din mugure acoperă pe jumătate
frunza învecinată, celelalte fiind de
asemenea acoperite pe jumătate de
altele, mugurele apărînd răsucit (Gen-
tiana, Oxalis) [contorted prefloration ;
gedrehte Blűtenknospendeckung ; pré­
floraison contournée ; sodort virágboru­
lás ; закрученное почкосложение цветка]
779 RADIX CONTRACTILIS, rădăcină
contractilă, care după terminarea
creşterii sale se scurtează, trăgînd
planta mai adînc în pămînt (Iris,
Taraxacum) [contractile root; Zug­
wurzel ; racine contractile, recine trac-
trice ; összehúzódó gyökér ; контрак-
тильный корень]
-,q^ PRAEFOLIATIO CONVOLUTlVA,
prefoliaţie convolută, cînd frunzele din
mugure sînt răsucite asupra lor în lung
şi acoperite de alte frunze la fel răsucite
(Convallaria, Prunus) [convolute pre-
foliation ; übergerollte Knospenlage,
zusammengerollte Blattknospenlage ;
préfoliation convolutée; betekeredett
("összehengeredett) levéltüremlés ; свер­
нутое листовое почкосложение]
COROLLA CHORIPETALA -^ corol­
la dialypetala
COROLLA DIALYPETALA, corolă
dialipetală, cu petalele libere, necon­
crescute (Cheiranthus cheiri) [dialype-
talous corolla ; freiblättrige Krone ;
corolle dialypétale; szabadszirmú pár­
ta, váltszirmú párta ; раздельный вен­
чик] —»• corolla choripetala
COROLLA GAMOPETALA, corolă
gamopetală, cu petalele concrescute
[^Campanula, Gentiana) [gamopetalous
corolla ; verwachsenblättrige Krone ;
corolle gamopétale ; forrtszirmú párta ;
спайный венчик] -^ corolla sympetala
COROLLA SYMPETALA -* corolla
gamopetală
CORPUS LIGNE и M
DENTES COROLLAE, dinţii corolei
de pe marginea superioară a petalelor
[teeth of the corolla ; Kronzähne ;
dents de la corolle; pártafogak; зубы
венчика]
FAUX COROLLAE, gîtul corolei,
partea superioară deschisă a tubului
corolei [throat of the corolla; Kron­
schlund; gorge de la corolle; pártato­
rok; зев венчика]
LIMBUS COROLLAE, limbul corolei,
partea superioară liberă şi etalată a
corolei gamopétale [limb of the co­
rolla ; Kronsaum ; limbe de la corolle ;
pártakarima, pártaperem ; отгиб вен­
чика]
TUBUS COROLLAE, tubul corolei,
rezultat din concreşterea petalelor în
partea lor inferioară (Syringa) [tube
of the corolla; Kronröhre; tube de la
corolle; pártacső; грубка венчика]
825 CORPUS LIGNEU M, corp lemnos,
partea dintre scoarţă şi măduvă a
tulpinii lemnoase [ligneous body ; Holz­
körper; corps lignet; fatest; дре­
весина]
CORPUS VEGET ATIV и S, corp ve­
getativ, partea plantei care serveşte
la dezvoltarea şi susţinerea ei, iar
nu pentru reproducere [vegetative
body ; Vegetationskörper ; corps végé­
tatif ; tenyészőtest ; вегетативное тело]
830 PRAEFLORATIOCORRUGATIVA,
prefloraţie corugativă, cu petalele
neregulat pliate în mugure (Papaver)
[corrugated prefloration ; zerknitterte
Blütenknospenlage ; préfloraison cor-
rugative ; gyűrt virágborulás ; сморщен­
ное чветочное почкосложенне]
851 COSTA MEDIA, nervura mediană
proeminentă a frunzei [midrib ; Mit­
telnerv, Mittelrippe; côte médiane,
nervure médiane; középér; главная
жилка]
854 CORPUS COTYLEDON ARE, corpul
coliledonar, format din coliledoanele
sudate prin faţa lor internă [cotyle-
donar body ; Keimblattkörper, Samen­
lappenkörper ; corps cotyledonaire ;
csíra test; семядольное тело]
885 TUBULI CRI В RALES, tuburi ciu­
ruite, vase liberiene cu membranele
de separaţie situate transversal şi
perforate, prin care circulă seva
elaborată [sieve tubes; Siebröhren;
tubes criblés ; rostacsövek ; решетчатые
трубки]
891 CRISTA-GALLI, creasta cocoşului
(Rhinanthus crista-galii, ca epitet)
[cock's comb; Hahnenkamm; crête
de coq ; kakastaréj ; петуший гребень]
б7в
900 CRUS-GALLI, piciorul cocoşului (ca
epitet Crataegus crus-galli] [cock's foot ; \
Hahnenfuß; pied de coq; kakaslàb; j
нога петуха] ;
1000 CYCLUS VITÁLIS, ciclu vital, an- '
samblul fazelor biologice din viaţa i
unui organism [life cycle ; Lebenszyk- j
lus; cycle vitale; életfolyamat, élet- j
ciklus; жизненный цакя]
В
21 PLAN ТАЕ DECORA TI VAE, plante
ornamentale [ornamental plants ; Zier­
pflanzen; plantes décoratives; dísz-
növények ; декоративные растения]
47 DELECTUS SEM IΝ UM, catalog de
seminţe [seed-list; Samenliste; cata­
logue de semences; magkatalógus;
перечень семян]
91 BOTANICA DESCRIPTIVA, bota­
nica descriptivă [descriptive botany;
beschreibende Botanik; botanique des­
criptive; leíró növénytan; описатель­
ная ботаника]
135 PLANUM DIAGONALE, plan dia­
gonal (la floare) [diagonal plane;
Diagonalplan, Diagonalebene; plan
diagonal; ferde sík, átlóirányú sík;
диагональный план]
136 DIAGRAMMÁ FLORALE, diagramă
florală [floral diagram; Blütendia-
gramm, Blütengrundriss ; diagramme
florale; virágalaprajz, virágkt^plet;
диаграмма цветка]
211 GLANS DIGESTIVA, glandă dii^es-
tivă (la plantele carnivore) [digestive
gland; Digestionsdrüse, Verdaumigs-
drüse; glande digestive; emés/.tomi-
rígy ; пищеварительная железа]
Τ НЕС А DIGESTIVA, calotă diges­
tivă de la vîrful radicelei (Solanaceae)
[digestive pocket; Verdauungsburhse;
calotte digestive; emésztötok; nnuie-
варительная тека]
239 DI MI DI А TO-CORDA Τ US, ύ i iáid iaţ
cordât, cînd numai jumătatea lanunei
este cordată (frunza la Ulmus glabra}
[dimidiato-cordate ; halbiert-hiMzior-
mig ; dimidié-cordé ; félig SZÍVL-.-· ; по­
ловинчато-сердцевидный]
312 DISCUS BULBI, discul !}üibului
[bulb-plate; Zwiebelscheibe, Zwiebel-
kuchen, Zwiebclstock ; plateau de
bulbe; hagymatönk; диск луковицы]
577 FLOS DISCALIS
DISCUS NECTARIFER, disc nec- 51 PLANTAE EFFERATAE, plante
tarifer [nectariferous disk; Honig- sălbăticite, scăpate din cultură [esca­
scheibe, Nektarienpolster ; disque nec- ped-plants; verwilderte Pflanzen;
tarifère; mézfejtőkorong ; нектаронос­ plantes échappées ; elvadult növények,
ный диск] kulturszökevények ; отдичаюдцие рас­
DISCUS RECE Ρ Τ ACU LARI S, disc тения]
receptacular [receptacular disk; Blü-
tenscheibe ; disque récéptaculaire ; 59 APERTÚRA EISODIALIS, deschi­
vacokkorong, vacokpárna; цветоложа- zătura eisodială, aflată în partea an­
ный диск] terioară a ostiolei stomatei [eisodial
opening; Eisodialöffnung, Eingangs­
323 FRUCTUS DISSEMINANTES, öffnung; aperture éisodiale; eiszo-
fructe diseminante [disséminant fruits ; diális nyílás, előpitvar; эисодиальное
Streufrüchte ; fruits disséminantes ; отверстие]
maghullató termések; рассеивающиеся
плоды] 101 DISCUS EMRRYONALIS, disc em­
briónál [embryional disc ; Embryonal-
336 CHARACTERES DISTINCTIVI, schild; disque embryonnaire; csíra-
caractere de deosebire [distinguishing korong; эмбриональный диск]
characters ; Abänderungsmerkmale ;
caractères distinctifs ; megkülömböz- 192 MYCORRHIZA ENDOTROPHICA,
tető jellegek; отличительные признаки] micoriză endotrofică, filamentele mi-
celiene ale ciupercii pătrunzînd în
348 ANGULUS DIVERGENTIAE, unghi rădăcină şi provocînd acolo o reacţie
de divergenţă [angle of divergence; de tuberizare a ţesuturilor (Solanum
Winkeldivergenz ; angle de divergence ; dulcamara, Orchidaceae, Ericaceae,
elhajlási szög; угол расхождения] Lycopodium) [endotrophic mycorrhi-
COSTA DORSALIS, coastă dorsală, za; endotrophe Mykorrhiza; mycor-
368 rhize endotrophe ; endotróf míkorrhi-
nervura mediană dorsală [dorsal mid­ za; эндотрофная микориза]
rib ; Nebenrippe, rückenständige
Hauptrippe ; côte dorsale ; hátoldali kö­ 257 GERMI NAŢIO EPIGAEA, germi­
zép ér; спинное ребро] naţie epigee, cînd cotiledoanele ajung
PAGINA DORSALIS, faţa inferioară la suprafaţa solului (Phaseolus) [epi-
(а frunzei) [lower surface; Rückseite; geal germination; oberirdische Keim­
face inférieure; háti oldal; спинная ung; germination épigée; földfeletti
сторона] csírázás ; надземная прорастание]
SUTURA DORSALIS, sutura dor­ СAULIS EPIGAEUS -* caulis aereus
sală (а carpelelor) [dorsal suture;
Rückennaht; suture dorsale; háti
forradás ; спинной шов] F
369 ANTHERA DORSIFIXA, anteră
dorsifixă, inserată pe partea dorsală 22 СAM RI и M FASCICULARE, cam-
a conectivului (numeroase Gramineae, biu fascicular, ţesut meristematic si­
Lilium) [dorsifixed anther; dorsifixe tuat în partea liberiană şi lemnoasă
Anthère ; anthère dorsifixe ; hátolda- din tulpină [fascicular cambium;
lon ízesülö porzó; пыльник прикре­ Faszikularkambium ; cambium fasci-
пленный спинкой] culaire; nyalábkambium; пучковатый
камбий]
388 PLANTAE AQ UARU MD ULCI UM,
plante de ape dulci [sweet-water plants ; 44 FIRRAE RADICALES, fibre radi­
Süsswasserpflanzen ; plantes d'eau cale; ramificaţiile subţiri ale rădă­
douce; édesvízi növények; пресновод­ cinii sau rădăcinile adventive de pe
ные растения] tulpinile subterane sau rizomi [root-
fibres; Wurzelfasern; fibres radicales;
gyökérfonalak; корневые волоски]
91 GEMMA FLORIFERA, mugure flo­
Ε ral [flower-bud ; Blütenknospe ; bouton,
bourgeon à fleur; virágrügy; цветоч­
ная почка]
41 FACTORES EDAPHICI, factori eda- 94 GEMMA ' FLORIPARA -^ gemma
fici, referitori la condiţiile fizico- florifera
chimice ale solului [edaphic factors;
Bodenfaktoren; facteurs édaphiques; 96 FLOS DISCALIS, floare discala si­
talajtényezők ; эдафические условия] tuată pe discul receptacular (Com-
GEMMA FOLIIFERA
positae) [disc-floret ; Scheibenblüte ;
fleuron discal, fleur en tube ; kögvirág ;
цветок диска]
FLOS ^P/GFiVf/^*, floare epigină, cu
unele părţi florale aparent superioare
ovarului scufundat în receptacul [epi-
gynous flower; überständige Blüte;
fleur supere, fleur épigyne; magház
feletti virág; эшпгиничный цветок]
FLOS FEMIN EU S, floare femelă,
unisexuată, purtînd numai pistil şi
lipsind staminele [pistillate flower;
Stempelblüte, weibliche Blüte; fleur
femelle, fleur pistillée ; novirág, termos
virág; женский цветок, пестичный
цветок]
FLOS HERMAPHRODITUS, floare
hermafrodită, bisexuată, purtînd atît
staminé, cît şi pistil [hermaphrodite
flower, bisexual flower; Zwitterblüte,
zweigeschlechtige Blüte; fleur her­
maphrodite, fleur bisexuée; hímnős
virág, kétivarú virág; обоеполый
цветок, гермафродитный цветок]
FLOS* HYPOGYNUS, floare hipogină,
la care părţile florale sínt aşezate sub
ovarul situat la vîrful receptaculului
[hypogynous flower; hypogyne Blüte,
unterständige Blüte; fleur hypogyne,
fleur infère; hipogi'n virág, magház
alatti virág ; подпестичныи цветок]
FLOS LIGULATUS, floare ligulată,
cu tubul corolei unilateral prelungit
într-o lamina lungă, dispus pe mar­
ginea discului receptacular (Compo-
sitae) ; floare marginală sau radiară
[liguiate flower, ray flower, marginal
flower ; Zungenblüte, Randblüte Strahl­
blüte ; fleur ligulée, fleur marginale ;
nyelves virág, szélső virág, sugár­
virág; язычковый цветок, краевой
цветок, радиальный цветок]
FLOS MARGINÁLIS -* flos ligulatus
FLOS MASCULUS, floare masculá
(bărbătească), unisexuată, purtînd nu­
mai staminé şi lipsind pistilul [male
flower, staminate flower; männliche
Blüte, Staubblüte; fleur staminée,
fleur mâle; hímvirág, porzós virág;
мужкой цветок, тычиночный цветок]
FLOS* PERIGYNUS, floare perigina,
la care părţile florale sínt aşezate în
jurul ovarului aflat în concavitatea
din centrul receptaculului disciform,
neconcrescute însă cu acesta [perigy-
nous flower; perigyne Blüte, mit­
telständige Blüte; fleur perigyne;
perigin virág, magházkörúli virág;
околопестичный цветок]
FLOS RADIALIS ^ flos ligulatus
110 GEMMA FOLIIFERA, mugure fo­
liar [leaf-bud; Blattknospe, Trieb-
•rectius: petUIa et stamina e p i ^ a , hy-
pogyna vel perigyna floris ' taţie (majoritatea tulpinilor) [negative
678
knospe; bourgeon foliaire, bourgeon
à feuilles ; levélrügy ; листовая почка]
GEMMA FOLII PARA -*• gemma fo-
liifera
125 FORMA NOVA (fn), formă nouă,
descrisă şi valabil publicată pentru
prima dată, constituind un taxon nou
[new form ; neue Form ; forme nouvelle ;
új forma; новая форма]
166 GEMMA FRUGIFERA, mugure
fructifer [fruit-bud ; Fruchtknospe,
Tragknospe; bourgeon à fruits, lam­
bourde ; termőrügy ; плодоносная
почка] -> gemma florifera
G
85 GENE RATIO ASE XUALI S, gene­
raţie asexuată (diploidă, sporofitică),
fază de dezvoltare a organismului în
care în urma reducerii cromatice se
produc celule germinative asexuate
(spori) cu nuclei diploizi (2n cromo­
zomi) (Cormophytae) [asexual gene­
ration; ungeschlechtliche Generation;
génération asexuée; ivartalan nemze­
dék; бесполовое поколение]
GENE RATIO DI PLOI DE A-^ gene-
ratio asexualis
GENE RATIO FI LI ALI S -^ h, irge-
neratio
GENERA TIO GAMETOPHY TICA
—* generatio sexualis
GEN Ε RAT 10 ΗAP LOI DEA -^ gene­
ratio sexualis
GENE RATIO SEXUALIS, genera­
ţie sexuată (haploidă, gametofitică),
fază de dezvoltare a organismului în
care se produc gameţi haploizi (cu
η cromozomi) (Cormophytae) [sexual
generation ; geschlechtliche Genera­
tion; génération sexuée; ivaros nem-
zedék; половое поколение]
GENERATIO SPOROPHYTICA —
generatio asexualis
130 GEO TROPISM US PO SI TI V US, geo-
tropism pozitiv, geotropismul propriu
zis, cu tropism în direcţia centrului
pămîntului (rădăcini, radicele) [posi­
tive geotropismus ; positiver Geotro­
pismus; géotropisme positif; pozitiv
geotropizmus ; положительный гео­
тропизм]
GEOTROPISMUS NEGATIVUS,
geotropism negativ, cu tropism în
sus, opus direcţiei acţiunii dfe gravi­
Ő79
geotropismus ; negativer Geotropismus ;
géotropisme négatif ; negativ geotropiz-
mus ; отрицательный геотрот13м]
GEOTROPISM US LA TE RALI S,
geotropism lateral, cu tropism în
direcţie orizontală (tulpini tîrîtoare)
(Macdougal) [lateral geotropism; la­
teraler Geotropismus; géotropisme la­
téral; oldalirányú geotropizmus ; бо­
ковой геотропизм]
161 GLANS DIGESTIVA, glandă diges­
tivă (la plantele carnivore) [digestive
gland; Digestionsdrüse, Verdauungs­
drüse; glande digestive; emésztőmi-
rígy; пишеварительная железа]
169 PILUS GLOCHipiAŢUS, păr glo-
chidiat (Picris hieracioides) [glochi-
diate hair; widerhakiges Haar, Klet­
terhaar, Klimmhaar; poil glochidié;
szigonyos szőr; крючоватый волосок]
181 GLUMA EXTERNA-* gluma infe­
rior, coetonium
GLUMA INFERIOR, gluma inferi­
oară, externă, abaxială, de la baza spi-
culeţului (Cynodon) [externai glume;
äussere Hüllspelze ; glume extérieure ;
külső meddőpelyva ; наружная колоско­
вая чешуя] —»• gluma externa
GLUMA INTERNA^gluma superior
GLUMA SUPERIOR, gluma supe­
rioară, internă, adaxială, de la baza
spiculeţului (Cynodon) [internai glume ;
innere Hüllspelze; glume intérieure;
belső (felső) meddőpelyva; внутренная
колосковая чешуя] —»• gluma interior
18 PILUS H AM ATU S, păr încîrligat
(pe fructul do Galium aparine) [hooked
hair; hakiges Haar; poil hameçonné;
horgasszőr, kampósszőr; крючковатый
волосок]
431 HOROLOGIUM FLORAE, orologiu
floral, gruparea plantelor după ora
de deschidere a florilor din strat
[floral-clock ; Blütenuhr, Blumenuhr ;
horloge de flore ; virágóra ; цветочные
часы]
438 HORTORUM (HORT.), al grădinilor,
crescut sau produs în grădini (indica­
ţie folosită după epitetul unui cultivar)
[of gardens; der Gärten, in Gärten
gezüchtet; des jardins, cultivée dans
les jardins; kerteké, kertekben kite-
PRAEFLORATIO IMBRICATA
nyésztett; садов, формирующий в
Сз.лях1
HORTUS BOTANICUS, grădină bo­
tanică [botanic-garden ; botanischer
Garten; jardin botanique; botanikus­
kert ; ботанический сад]
HORTUS FLORALIS, grădină de
flori [flower-garden ; Blumengarten ;
jardin à fleurs; virágoskert; цветник]
HORTUS OLE RU M, grădină de le­
gume [kitchen-garden ; Gemüsegarten ;
jardin potager; veteményeskert ; ого­
род]
HORTUS OLITORIUS-* hortus o-
lerum
HORTUS POMARIUS, pomet, gră­
dină cu pomi fructiferi [orchard;
Obstgarten; verger, jardin fruitier;
gyümölcskert, gyümölcsös ; фруктовый
сад] -+ pom,arium
HORTUS VlVUS-^hortus botani-
cus
456 HY В Rí DAT 10 SE XU ALIS, hibri­
dare sexuată, rezultată din fecundarea
încrucişată, cu polenul unei alte va­
rietăţi, specii sau gen [sexual hybridi­
zation; geschlechtliche Bastardierung;
croisement sexué ; ivaros kereszteződés ;
половая гибридизация]
HYBRID AT 10 VEGETATIVA, hi­
bridare vegetativă, rezultată pe cale
asexuată (altoire) [vegetative hybri­
dization ; vegetative Hybridisation ;
croisement asexué; vegetativ keresz­
teződés ; неполовая гибридизация]
458 SPECIES HY BRIDA, specie hibridă
[species-hybrid ; Artbastard ; espèce
hybridique; hibridfaj, keverékfaj;
межвидовой гибрид]
42 NOMEN ILLEGITIMUM, nume ne­
legitim, contrar cu dispoziţiile Codu­
lui de nomenclatură [illegitimate name;
ungültiger Name; nom illégitime;
szabályellenes név; незаконное назва­
ние]
49 PRAEFLORATIO IMBRICATA,
prefloraţie imbricată, cînd frunzele
din mugure se acoperă imbricat
(Prunus, Syringa) [imbricate pre-
floration; dachziegelige Knospendeck­
ung; préfloraison imbriquée; fede-
lékes virágborulás ; черепитчатое поч-
косложенне]
GEMMA IMMERSA 580
52 GEMMA IMMERSA, mugure ascuns, 213 CAMBIUM INTERFASCICULA-
mugure acoperit (Platanus, Robinia) RE, cambiu interfascicular [interfas­
[hidden-bud ; versteckte Knospe ; bour- cicular cambium ; interfaszikuläres
geon caché; fedett rügy, rejtett rügy; Kambium ; cambium interfasciculaire ;
скрытная почка] nyalábközti kambium; межпучковый
камбий]
108 COTYLEDONES INCUMBENTES,
cotiledoane incumbente, cu radicula 260 HERB А INUTILI S, buruiană [weed ;
culcată pe una din laturile acestora Unkraut; mauvaise herbe; gyom;
(Brassica) [incumbent cotyledons ; бурьян, сорняк]
aufliegende Samenlappen; cotyledons
incombantes; rásímuló szíklevelek;
налегающие котиледоны]
114 F вист US INDEHISCENS, fruct
inde hiscent [indéhiscent fruit ; Schließ-
frucht, geschlossene Frucht; fruit in-
déhiscent; zárttermés, fel nem nyíló
termés ; нерастрескивающийся плод] 6 LABIUM SUPERIUS, labiu supe­
161 CELLULAE INITIALES, celule ini­ rior, partea superioara a corolei labiate,
ţiale, generatoare ale primelor ţesu­ adesea convexă sau în formă de cască
turi [initial-cells ; Initialzellen, Scheitel­ [upper-lip ; Oberlippe ; lèvre supérieure ţ
zellen; cellules initiales; kezdősejtek; felső ajak; верхняя губа]
инициальные клетки] 14 LACINIAE CALYCIS (CALYCINA-
LES), laciniile caliciului [calycine
180 PLANTAE INSECTIVORAE, plan­ laciniae; Kelchzipfeln; laciniures ca-
te insectivore, plante carnivore (Drose­ licinales ; csészecimpák, kehelysallan-
ra, Uíricularia) [insectivorous plants, gok; лацинии чашечки]
carnivorous plants; insektenfressende LACINIAE COROLLAE, laciniile co­
Pflanzen, fleischfressende Pflanzen, rolei [corolline laciniae; Kronzipfeln;
Insektivoren ; plantes insectivores, lacinures corollaires ; pártacimpák ;
plantes carnivores ; rovarevő növények, лациний венчика]
húsevő növények ; насекомоядные рас­ LACINIAE Ρ Ε RIGÓN II (PERI GO-
тения, плотоядные растения] —»^ carni- NI ALES), lacinii perigoniale [perigo-
vorophyta nial laciniae; Perigonzipf ein ; lacini-
204 INTEGUMENTUM BULBI, inte- ures périgoniales ; lepelcimpák; лаци­
ний околоцветника]
gumentul bulbului (Allium) [enve­
lope of an bulb ; Zwiebelschale ; enve­ 47 PILUS LANUGINOSUS, păr lanu-
loppe du bulbe; hagymahéj, hagyma- ginos, păr pufos (Ranunculus lanugi-
borulék; луковицный покров] nosusJ[woolly-hair, cottony-hair ;Woll-
INTEGUMENTUM FLORALE, în­ haar, WoUflaumhaar ; poil lanugineux-
velişul floral (caliciul şi corola) саге gyapjas szőr; шерстистый волосок]
protejează staminele şi pistilul [floral 52 LAPSUS CALAMI, greşeală de scris
envelope ; Blütendecke, Blutenhülle ; [slip of the pen; Schreibfehler; faute
enveloppe florale; virágtakaró; цве­ d'écriture; íráshiba, toUhiba; описка]
точный покров] -^ perianthium
INTEGUMENTUM OVULI, înve­ 58 GEMMAE LATENTES-^ gemmae
lişul ovulului [ovular envelope ; Eihül- adventitiae
le, Samenknöpfchendecke, Samen­ STATUS LATENS, stare de viaţă
knospendecke ; tégument ovulaire ; latentă, de repaus biologie (spori,
magrügyburok, magkezdeményburok ; seminţe) [resting stage; Ruhestand,
семяпочный покров] Ruheperiode, latenter Zustand; vie
INTEGUMENTUM SE MI NI S, în­ ralentie ; nyugvó állapot ; стадия покоя]
velişul seminţei [seed-coat; Samen­
hülle, Samenhaut, Samenschale; té­ 64 DUCTUS LATICIFER (LACTI-
gument séminal; maghéj, magburok, FER), canal laticifer[laticiferous duct;
magtakaró ; покров семени] —* epi- Milchröhre, Milchsaftröhre ; canal lati-
spermium, perispermium cifère; tejjárat, tejcső; молочный
проток]
210 DUCTUS INTERCELLULARES,
canale intercelulare [intercellular pas­ 82 NOMEN LEGITIMUM, nume le­
sages ; Interzellulärgänge, Zwischen- gitim, care este conform cu dispoziţiile
zellräume ; canaux intercellulaires ; codului de nomenclatură botanică
sejtközötti járatok; межклетники] [legitimate name; legitimer Name;
681
nom légitime ; legitim név ; законное
название]
POLLI NAŢIO LEGITIMA, poleni­
zare legitimă, cu polenul unei flori
cu staminele scurte ajuns pe stigma­
tul scurt al unei alte flori, în cazul
plantelor dimorfe sau trimorfe (Dar­
win) [legitimate pollination; legitime
Bestäubung ; pollinisation légitime ;
legitim megporzás; легитимное опы­
ление]
173 COROLLA LIGULATA, corolă ligu-
lată, tubuloasă la bază şi cu limbul
dilatat (Liguliflorae) ligulate[ corolla ;
geschweifte Blumenkrone; corolle li-
gulée; nyelves párta, félszeres párta;
язычковый венчик]
178 LI M RUS COROLLAE, limbul coro­
lei, partea superioară dilatată a coro­
lei gamopétale [limb of a corolla;
Blumenkronensaum, Perigonsaum ;
limbe de la corolle; pártaperem, pár­
takarima ; пластинка венчика]
LI M RUS FOLIA RI S, limb foliar,
lamina frunzei [leaf-blade ; Blattfläche,
Blattscheibe ; limbe foliaire ; levéllemez ;
пластинка листа]
187 PLANTAE LIMOSAE, plante de
locuri nămoloase [pond-plants ;
Schlammpflanzen; plantes limeuses,
plantes bourbeuses ; iszapnövények ;
илистные растения]
DEHISCENTIA LOCULICIDA, de-
hiscenţă loculicidă, deschiderea cap­
sulelor avînd loc de-a lungul nervurii
mediane a carpelelor (Iris germanica,
Tulipa gesneriana) [loculicidal dehis­
cence; fachteiliges Aufspringen; dehi­
scence loculicide; rekeszes kovadás;
растрескивание по створкам]
LOCULI ANTHERARUM, lojile ап-
terelor, lobii anterelor [anther-lobes;
Antherenfächer; lobes de l'anthère;
portokrekeszek ; гнезды пыльников]
LOCULUS OVARII, locului ovarului,
cavitate formată prin concreşterea
unei sau a mai multor cârpele, conţi-
nînd ovulele [chamber of ovary;
Fruchtknotenfach ; loge ovarienne ;
magházüreg; гнездо завязи]
>4б LOCUS CLASSICUS, locul clasic,
staţiunea de unde a fost colectată
pentru prima dată planta descrisă
[type-locality; Originalfundort; lieu
classique, endroit classique ; klasszikus
lelőhely, eredeti lelőhely ; классическое
местонахождение]
MEMBRANA CELLULARIS
M
108 MARGO FOLII, marginea frunzei,
marginea laminei [leaf-edge, leaf-
margin ; Blattrand ; bord foliaire ; le­
véllemez széle, levéllemez éle; край
листа]
114 MASSA CERACEA, masă ceroasă,
acoperind unele organe (frunze, fructe)
[vax-mass ; Wachsmasse ; masse cireu­
se, masse céracée ; viasztömeg, viasz­
réteg; веская масса]
132 MEATUS INTERCELLULARIS,
meat intercelular, mici spaţii dintre
celule [intercellular space; Interzel­
lularraum; méat intercellulaire.·; sejt-
közötti üreg, sejtköz; межклетник,
межклеточный ход]
136 NERVUS MEDIAN US, nervura me­
diană, care împarte frunza în două
jumătăţi egale [midrib; Mittelnerv,
Mediannerv, Hauptnerv; nervure mé­
diane; kőzépér; срединная жилка,
главная жилка]
PLANUM MEDIANUM, plan me­
dian [median plane; Medianebene;
plan médian; mediánsík, középsík,
felező sík; срединная плоскость]
138 PLANTAE MEDICINALES, plante
medicinale [medicinal plants; Heil­
pflanzen ; plantes médicinales ; gyógy-
növények; лекарственные растения]
143 CANALLIS MEDULLARIS, canal
medular [medullary channel; Mark­
röhre; canal médullaire; bélcsatorna;
сердцевинный канал] —»• tubus medul-
laris
DIAPHRAGMA MEDULLÄRE, dia­
fragmă medulară [medullary diaphrag­
ma; Markquerhaut; diaphragme mé­
dullaire ; bélszöveti diafragma ; медул-
ляная диафрагма]
RADII MEDULLÄRES, radii me-
dulare, raze medulare [medullary rays ;
Markstrahlen ; rayons médullaires ; bél-
sugarak; сердцевинные лучи]
177 PLANTAE MELLIFERAE, plante
melifere [honey-plants; Bienenfutter­
pflanzen; plantes mellifères; mézelő
növények ; медоносные растения]
181 MEMBRANA CELLULARIS, mem­
brană celulară [cell-membrane; Zell­
haut, Zellmembran, Zellwand; mem­
brane cellulaire; sejtfal; клеточная
оболочка]
ME MR RAN А Ν UCEEARI S, mem­
brană nucleară [nuclear-membrane ;
Zellkernmembran ; membrane nuclé-
ME RI STEM А Ρ RI MA RI и M
aire; sejtmagfal, sejtmaghártya;
ядерная оболочка]
MEM R RAN A PRO TOPLAS MA ΤΙ-
CA, membrană protoplasmatică [pro­
toplasmic membrane ; äußere Plasma­
haut ; membrane protoplasmique ; pro-
toplazma-hártya ; протоплазматичес-
кая оболожа]
199 MERISTEM А Ρ RI M ARI UM
meristem ; primar [primary meristem ;
primäre Meristem ; méristème primaire ;
elsődleges osztódószövet ; главная
меристема]
ME RI STEM А SECUNDARIUM,
meristem secundar [secondary meris­
tem; sekundäre Meristem, Folge-
meristem; méristème secondaire; má-
sodlagos osztódószövet ; вторичная
меристема]
385 GEMMAE MIXTAE, muguri ames­
tecaţi (foliari şi florali) [mixed buds;
gemischte Knospen ; bourgeons mixtes ;
vegyes rügyek; смешанные почки]
SILVAE MIXTAE, păduri mixte
(de amestec) [mixed forests; Misch­
wälder; forêts mixtes; vegyes erdők;
смешанный лес]
386 PLANTAE ARENAE MORILIS,
plante de nisipuri zburătoare [moving
sandplants ; Flugsandpflanzen ; plan­
tes de sable mouvant; mozgóhomoki
növények ; растения подвижных песках]
468 PLANTAE MONTANAE, plante de
munte [mountain plants; Gebiergs-
pflanzen ; plantes montagnardes ; hegyi
növények; горная растения]
612 MYCORRHIZA ECTOTROPHICA,
micoriză ectotrofă sau externă, cînd
miceliile acoperă numai partea ex­
ternă a rădăcinii şi nu pătrund între
celulele acesteia [ectotrophic mycor-
rhiza ; ektotrophe Mykorrhize ; mycor-
rhize ectotrophe ; ektotróf mikorrhiza ;
эктотрофная микориза]
MYCORRHIZA ENDOTROPHICA,
micoriză endotrofă sau internă, cînd
miceliile pătrund în interiorul celule­
lor rădăcinii [endotrophic mycorrhiza ;
endotrophe Mykorrhize ; mycorrhize
endotrophe ; endotróf mikorrhiza ;
эндотрофная микориза]
Ν tarifère ; nektárkiválasztó
FORMA NANA, forma pitică [dwarf
form; Zwergform; forme naine; törpe
alak; карлнковая форма]
582
12 RADIX NAPIFORMIS, rădăcină
napiformă (Rrassica napus) [turnip-
root; Rübenwurzel, kegelige Wurzel;
racine napiforme; répa alakú gyökér,
kúp alakú gyökér; корень реповид-
ный]
21 LOCUS ΝAT ALI S, loc natal, locul
natural de creştere a plantei [native
country ; Geburtsort, Wohnort, Stand­
ort; lieu natal; előfordulási hely,
lelőhely; родной край]
22 PLANTAE NAT ANTES, plante îno­
tătoare [swimming plants; Schwimm­
pflanzen; plantes na tantes; úszó
növények; плавающие растения]
25 NATURAE PROTECT IO, protecţia
naturii [nature preservation, protec­
tion of the nature; Naturschutz;
protection de la nature; természetvé­
delem ; охрана природы]
26 DI ST RI RU TIO NATURALIS, dis­
tribuţie naturală [natural distribu­
tion; natürliche Verteilung; distri­
bution naturelle ; természetes eloszlás ;
натуральное распространение]
HYRRIDATIO NATURALIS, hi­
bridare naturală [natural hybridization;
natürliche Bastardierung, natürliche
Kreuzung; hybridation naturelle; ter­
mészetes kereszteződés ; натуральная
гибридизация]
SELECT IO NATURALIS, selecţie
naturală [natural selection; natür­
liche Auslese, natürliche Zuchtwahl;
sélection naturelle; természetes kivá-
logatódás ; естественная селекция]
SYSTEMA NATURALE, sistem na­
tural (de clasificare a plantelor) [na­
tural system; natürliches System;
système naturel; természetes rend-
szer; естественная система]
54 CALCAR NECTARIFERUM, pin­
ten nectarifer (Aconitum, Tropaeolum)
[nectariferous spur ; Nektarsporn ; épe-
ron nectarifère ; sarkantyús mézedény,
sarkantyús nektáredény; нектаронос­
ный шпорец]
FOVEA (FOVEOLA) NECTARI-
FERA, fovee (foveolă, alveolă) nec-
tariferă (Allium, Ranunculus) [necta­
riferous fovea; Nektargrube, Honig­
grube; alvéole nectarifère; nektár-
gödörke, mézgödörke; медовая ямка]
SQUAMA NECTARIFERA, scvamă
nectariferă [nectariferous scale; Nek­
tarschuppe, Honigschuppe ; écaille nec­
pikkely,
mézpikkely ; нектароносная чешуя,
медоносная чешуя]
110 FLORES NEUTRI, flori neutre, cu
organele de reproducere avortate [neu-
583
ter flowers; geschlechtlose Blüten;
fleurs neutres; ivartalan virágok;
бесполые цветки]
111 PLANTAE NEUTRALES, plante
indiferente, înflorirea lor nef und con­
diţionată de schimbarea luminozităţii
zilelor [day-neutral plants; Neutral­
tagpflanzen ; plantes indifférentes ;
fényindifferens növények ; нейтраль­
ные растения]
123 BACTERIA NITRIFICANTIA,
bacterii nitrificante [nitrifying bacte­
ria; nitrifizierende Bakterien; bacté-
ries nitrifiantes; nitrifikáló baktéri-
umok ; нитрифицируюхцие бактерий]
133 PLANTAE NOCTURN AE, plante
nocturne, care se deschid şi înfloresc
seara, respectiv noaptea, ziua rămî-
nînd închise (Mirabilis, Nicotiana)
[nocturnal plants ; Nachtblüher, Nacht­
falterblüten ; plantes nocturnes ;
éjszaka nyíló növények; ночные рас­
тения]
142 NOMEN DUBI UM, nume dubios'
echivoc, deci nevalabil, mai adesea
din cauza diagnozei incomplete a
taxonului [dubious name; zweifel­
hafter Name; nom douteux; kétes
név ; сомнительное название]
144 NOMENCLATURA RINARIS (Bl-
NOMINÁLIS), nomenclatura binară
a speciilor, constînd dintr-un nume
generic şi un epitet specific [binary
nomenclature ; binäre Artnomenkla­
tur; nomenclature binaire; kétneves
elnevezés; бинарная номенклатура]
150 NON NÖVI, n-am cunoscut-o; n-am
examinat-o; menţiunea făcută într-o
descriere, autorul semnalînd prin acea­
sta că el nu cunoaşte planta sau vreun
organ (fructul) al acesteia [unknown to
me ; mir unbekannt ; inconnu pour moi ;
nekem ismeretlen; не известна]
NON VIDI, n-am văzut-o ; menţiune
întîlnită în descrieri, autorul semna­
lînd că el n-a văzut planta sau vreun
organ al acesteia [not seen by me;
ich habe sie nicht gesehen; non vu
par moi ; nem láttam ; не увидела]
161 HYBRIDA NOTHOXENA, hibrid
adventiv, imigrat ca hibrid [nothoxe-
nous hy,brid; Adventivbastard; hy­
bride nothoxène; jövevény-hibrid;
адвентивный гибрид]
169 NOMEN NOVUM, nume nou, care
înlocuieşte un nume vechi şi nevalabil
al taxonului [new name ; neuer Name ;
nom nouveau ; új név ; новое название]
GENUS NOVUM, gen nou, descris
şi publicat pentru prima dată în lucra--
ORGANA FRUCTIFICATIONIS
rea respectivă [new genus; neue Gat­
tung; genre nouvel; új génusz, új
nemzetség ; новый род]
SPECIES NOVA (sp. п.), specie nouă,
descrisă şi publicată pentru prima
dată în lucrarea respectivă [new
species; neue Art; espèce nouvelle; új
faj ; новый вид]
198 FLOS NUDUS, floare nudă, lipsită
de înveliş floral [naked flower; nackte
Blüte; fleur nue; csupasz virág;
голый цветок]
GEMMA NUDA, mugure nud, ne­
acoperit de scvame solzoase [naked bud ;
nackte Knospe ; bourgeon nu ; csupasz
rügy; ггльная почка]
208 PLANTA NUTRIENS, plantă gaz­
dă, furnizînd nutriţie parazitului [nu­
trient plant; Nährpflanze; plante
nourissante; tápláló növény, gazda­
növény; питающее растение]
О
38 PRAEFOLIATIO OBVOLUTIVA,
prefoliaţie obvolutivă, cînd acoperi­
rea frunzelor este semiechitantă, mar­
ginile frunzelor opuse fiind acoperite
alternativ (Salvia officinalis) [obvo-
lute prefoliation ; halbreitende Knos­
pendeckung ; préfoliation obvolutée ;
i'éligövező borulás ; окутанное поч-
косложение]
73 OPTIMUM OECOLOGICUM, optim
ecologic, totalitatea condiţiilor optime
din mediul de viaţă [ecological opti­
mum; ökologisches Optimum; opti­
mum écologique; ökológiai optimum;
экологический оптимум]
75 BOTANICA OECONOMICA, bota­
nica economică [economical botany;
ökonomische Botanik; botanique éco­
nomique; gazdasági növénytan; эко­
номическая ботаника]
191 PÓRUS OPISTHIALIS, рог opistiaU
deschizătura camerei substomatice
[opisthial pore ; Opisthialöffnung, Hin­
terhofsöffnung ; роге opisthiale; opisz-
tiális pórus, utópitvari gázcserenyílás;,
опистиальная пора]
232 ORGANA FRUCTIFICATIONIS^
organe de fructificaţie, corpuri de
fructificaţie (sporangi) [organs of fruc­
tification ; Befruchtungsorgane, Be­
fruchtungskörper ; organes de fructi­
fication; termôtestek; органы опло­
дотворения]
PLANTES ORNAMENTALES
ORGANA GENERATIONIS, organe
generative (stamina, pistil) [genera­
tive organs; Geschlechtsorgane; oi^a-
nes generatives; generativ szervek;
органы размножения]
ORGANA REPRODUCTIONIS, or­
gane de reproducere (archegoane, ante-
ridii, flori) [organs of reproduction;
Vermehrungsorgane, Fortpflanzungs­
organe ; organes réproducteurs ; szapo-
rító szervek; репродуктивные органы]
ORGANA VEGETATIVA, organe
vegetative, cu rol de creştere şi de
susţinere a plantei (rădăcină, tulpină,
frunze), uneori şi de propagare (sto-
loni) [organs of vegetation; Vegetati­
onsorgane, Wachstumsorgane ; orga­
nes végétatifs; vegetativ szervek,
tenyésző szervek ; вегетативные органы]
241 PLANTES ORNAMENTALES,
plante ornamentale [decorative plants ;
Zierpflanzen ; plantes ornementales ;
dísznövények ; декоративная растения]
280 PRESSIO OSMOTICA, presiune os­
motică [osmotic pressure ; osmotischer
Druck; pression osmotique; oszmó-
tikus nyomás ; осмотическое давление]
292 OVARIUM INFERUM, ovar infe­
rior, scufundat în receptacul, celelalte
părţi florale fiind aparent superioare
(Compositae) [inferior ovary; unter-
ständiger Fruchtknoten; ovaire in­
fère ; alsóállású magház ; завязь нижняя]
OVARIUM SUPERUM, ovar supe­
rior, situat la vîrful receptaculului şi
concrescut cu acesta, celelalte părţi
florale fiind aşezate sub ovar (Cru-
ciferae) [superior ovary; oberständi­
ger Fruchtknoten; ovaire supere;
felsőállású magház; завязь верхняя]
OVARIUM SEMIINFERUM, ovar
semiinferior, pe jumătate scufundat
în receptacul la începutul antezei, apoi
concrescut cu acesta (Sambucus) [se-
miinferior ovary; halbunterständiger
Fruchtknoten ; ovaire semiinfère ; félig
alsóállású magház ; завязь полунижняя]
28 RADIX PALARIS, rădăcină pivo-
tantă (Daucus) [tap-root, palar-root;
Pfahlwurzel; racine pivotante; karó-
^ ö k é r ; корень стержневой] -*• radix
diauciformis
30 PALEA INFERIOR (EXTERIOR),
paleea inferioară, paleea externă ; hip-
684
sofilă ce acoperă partea inferioara
(externă) a florilor de Gramineae,
adesea aristată [exterior pale ; äußere
Deckspelze; pailette externe; külső
tokiász, alsó tokiász; наружная цвет­
ковая чешуя]
PALEA SUPERIOR (INTERIOR),
paleea superioară, paleea internă;
hipsofilă ce acoperă partea internă
(superioară) a florilor de Gramineae
[interior pale ; Vorspelze, innere (obere)
Deckspelze; pailette interne; belső
tokiász, felső tokiász; внутренная
цветковая чешуя]
59 PLANTAE PALUSTRES, plante
de mlaştini [marsh-plants; Sumpf­
pflanzen ; plantes marécageuses ; mo­
csári növények; болотные растения]
79 COROLLA PAPILIONACEA, corolă
papilionacee, zigomorfă, formată din
5 petale libere: una superioară mai
mare (vexil, drapel), două laterale
(aripi) şi două mijlocii, concrescute
în formă de luntrită (carene) (Papi-
lionaceae) [butterfly-shaped corolla ;
schmetterlingsartige Krone ; corolle
papilionacee; pillangós párta; мо­
тыльковый венчик]
126 CAST RATIO PARASIT ARIS, cas-
traţie parazitară, sterilitate ca urmare
a vătămărilor cauzate de paraziţi
[parasitic castration; parasitäre Kas­
tration; castration parasitaire; élős­
ködői ivartalanítás ; паразитарная кас­
трация]
130 PARASITUS FACULTATIVUS,
parazit facultativ, care în mod obişnu­
it se nutreşte saprofitic, dar poate duce
şi viaţă parazitară (Pénicillium, Mu-
cor) [facultative parasite, potential
parasite ; fakultativer Schmarotzer ;
parasite facultatif; fakultativ para­
zita, alkalmi élősködő; факультатив­
ный паразит]
PARASITUS OBLIGAT US, para­
zit obligat, cu viaţă exclusiv parazi­
tară (Peronosporaceae) [obligate pa­
rasite ; Ganzschmarotzer ; holopara-
site; obligát parazita, kizárólagos pa­
razita; облигатный паразит]-> Л0-
loparasitus
PARASITUS MONOPHAGUS, pa­
razit monofag, parazitînd o singură
specie gazdă (Puccinia tritici) [mo-
nophagous parasite; wirtsbeständiger
Schmarotzer ; parasite monophage ;
monofág parzita ; одноядный паразит]
PARASITUS POLYPHAGUS, pa­
razit polifag, parazitînd mai multe
specii din genuri sau chiar din familii
diferite (Sclerotinia libertiana) [poly-
685
phagous parasite; wirtsvage Schma­
rotzer; parasite polyphage; polifág
élősködő; многоядный паразит]
151 PLANTA PARENS, planta mamă
[mother plant; Mutterpflanze; plante
mère; anyanövény; материнское рас­
тение]
158 PRO PARTE (p.p.), numai în parte
(corespunde conţinutul unui taxon
nou cu caracterele diagnostice ale unei
alte plante, în nomenclatură) [partially ;
zum Teii ; partiellement ; csak részben ;
частично]
176 ADAPTATIO PASSIVA, adaptare
pasivă, prin degenerarea unui organ
datorită nefolosirii sale [passive adap­
tation; passive Anpassung; adapta­
tion passive; passziv alkalmazkodás;
пассивное приспособление]
261 PLANTA PERENNIS, plantă pe­
renă, cu durată de viaţă de mai mulţi
ani [perennial plant; Staude, ausdau­
ernde Pflanze, mehrjährige Pflanze,
Dauerpflanze; plante vivace, plante
perenne; évelő növény; многолетнее
растение]
349 COROLLA PERSON AT А, corolă per-
sonată, corolă gamopetală cu baza
superioară bifidată, cea inferioară de
obicei trilobată, cu o umflătură proemi­
nentă (palat) ce închide intrarea gîtu-
lui corolei (Antirrhinum, Linaria,
Scrophularia) [personate corolla ; mas­
kierte Krone ; corolle personnée ; álar­
cos párta; масковидный венчик]
377 PETIOLUS ALATUS, peţiol aripat»
avînd lateral în lungul său cîţe o
aripioară decurentă (Citrus aurantium)
[winged petiole ; geflügelter Blattstiel ;
pétiole ailé ; szárnyalt levélnyél, gatyás
levélnyél; крылатый черешок]
PETIOLUS INFLATUS, peţiol um­
flat, cu ţesut aerifer, întîlnit la plan­
tele acvatice (Eichhomia crassipes)
[inflated petiole ; aufgeblasener Blatt­
stiel; pétiole renflé; felfújt levélnyél,
duzzadt levélnyél; вздутый черешок]
694 PILI FASCICULATI, peri fascicu-
laţi, reuniţi în mănunchiuri (Helian-
ihemum rupifragum) [fasciculate hairs ;
Büschelhaare ; poils fascicules ; nyalá­
bos szőrök; пучковатые волоски]
PILI FURO ATI, peri ramificaţi (bi­
furcaţi: Cornus mas, trifurcaţi: л rysi-
mum diffusum, apicifurcaţi : L^ontodon
hispidus) [furcate hairs; Gabelhaare,
verzweigte Haare; poils forchus; vil­
lás szőrök, ágas szőrök; вильчатые
волоски, ветвистые волоски]
POLLI NAŢIO ARTIFICIALS
PILI VERTICILLATI, peri verti-
cilaţi, etajaţi şi ramificaţi (Melam-
pyrum saxosum, Verbascum phlomoi-
des) [whorled hairs; Quirlhaare; poila
verticillés; örvös szőrök; мутовчатые
волоски]
749 PLANTAE EXOTICAE, plante exo­
tice [exotic plants ; exotische Pflanzen ;
plantes exotiques ; exótikus növények ;
экзотические растения]
PLANTAE HORTEN SES, plante de
grădină [garden-plants; Gartenpflan­
zen ; plantes de jardin ; kerti növények ;
садовые растения]
754 PLANUM COMMISSURALE, plaa
comisural la mericarpii [commissural
plane; Berührungsfläche; plan com-
missurel ; varrati sik ; коммиссуралная
плоскость]
815 FLOS PLENUS, floare plină, floare
involtă, ale cărei staminé şi pistiluri sînt
transformate în petale (Rosa) [dou­
ble flower ; gefüllte Blüte ; fleur pleine ;
telt virág; махровый цветок]
849 PRAEFLORATIO, PLI С ATI VA,
prefloraţie plicativă, cînd frunzele din
mugurele floral sînt longitudinal pliate
în felul unui evantai închis (Fagus,
Vitis) [plicate prefloration ; gefaltete
Blütenknospenlage ; préfloraison plis-
sée; összehajtogatott virágborulás;
складчатое почкосложение]
918 GRAN и M POLLINIS, grăuncior de
polen, microsporul spermatofitelor[pol-
îen-grain; Pollenkorn; grain de pol­
len; virágporszemcse, pollenszemcse;
пыльцевое зерно, пыльцевое зерньппко]
923 POLLINАТЮ ARTIFICIALI S, po­
lenizare artificială, саге are loc prin
mijlocirea omului [artificial pollinati­
on; künstliche Bestäubung; pollini-
sation artificielle; mesterséges bepor-
zás; искусственное опыление]
POLLIN АТЮ DECUSSATA, pole­
nizare încrucişată, cînd polenul este
transportat din antera unei flori pe
stigmatul unei alte flori [cross-pollina-
tion; Kreuzbestäubung, Fremdbes­
täubung ; pollinisation croissée ; keresz­
tezett beporzás, idegen megporzás;
перекрёстное опыление]
POLLIN АТЮ ILLEGITIM А, pole­
nizare ilegitimă, în cazul heterostiliei,
cînd anterele sînt mai lungi sau mai
scurte decît stigmatul polenizat [illegi­
timate pollination; illegitime Bestäu­
bung; pollinisation illégitime; ille­
gitim megporzás; иллегитимное опы­
ление]
POLLIN АТЮ NATURALIS, pole­
nizare naturală, care are loc prin
ANALYSIS POLLINICA б8в
mijloace naturale (apă, vînt, insecte) 1250 PROFUNDE-DENTATUS, adînc
[natural pollination; natürliche Bes­ dinţat (frunzele la Lactuca) [deeply-
täubung; pollinisation naturelle; ter­ toothed; tiefgezähnt; profondément
mészetes megporzás ; естественное опы­ denté; mélyen fogazott; глубокозуб­
ление] чатый]
925 ANALYSIS POLLINICA, analiză 1293 ORGANA PROPAGATION IS, orga­
polinică, cercetarea microscopică a ne de propagare (fructe, seminţe)
polenului [pollen analysis; Pollenana- [organs of propagation; Fortpflan­
îyse; analyse poUinique; pollénana- zungsorgane ; organes de propagation ;
lizis, virágpor-elemzés ; пыльцевой szaporítószervek, elterjesztési szervek ;
ЯТТЗЛП*Ч I органы размножения]
TURUS POLLINICUS, tub polinic,
rezultat în urma germinării grăun- 1437 GEMMAE PROVENTITIAE, mu­
ciorului de polen [pollen tube; Pol­ guri latenţi, muguri de rezervă, mu­
lenschlauch; tube poUinique; pollen- guri adormiţi [resting buds, latent
tömlő; пыльцевая трубочка] buds ; Proventivknospen, schlafende
Knospen, Ruheknospen ; bourgeons
1191 NOMEN PRAEOCCUPATUM, nu­ proventifs, bourgeons dormants; al-
me preocupat, publicat valabil mai vórügyek, nyugvó rügyek ; покоящиеся
devreme pentru un alt taxón (în no­ почки, спящие почки, запасные почки]
menclatură) [preoccupated name; be­
setzter Name ; nom préoccupé ; lefog­ 1527 GYNOECEUM PSEUDOMONOME-
lalt név; ранее использованное RUM, gineceu pseudomonomer, apa­
название] rent format dintr-o singură carpelă,
cea de a doua rămînînd nedezvoltată
1204 PLANTAE PRATENSES, plante [pseudomonomerous gynoeceum ; pseu­
de pajişti [meadow-plants; Wiesen­ domonomeres Gynözeum ; gynécée
pflanzen ; plantes de prairie ; réti nö­ pseudomonomère ; álegytagú termőtáj ;
vények; луговые растения] псевдомономерный гинецей]
1208 AXIS PRIMARIUS, axa principală
[primary axis; Hauptachse, Grund­
achse; axe principal; főtengely;
главная ось, первичная ось]
СAULIS PRIMARIUS, tulpina prin­
cipală [primary stem; Hauptstengel; R
tige principale; főszár; главный сте
бель, первичный стебель]
CORTEX PRIMARIUS, scoarţa pri­ INFLORESCENTIA RACEMOSA,
mară [primary cortex ; primare Rinde ; inflorescenţă racemoasă, avînd axa
écorce primaire; elsődleges kéreg; principală mai dezvoltată, cu creştere
первичная кора] indefinită, iar florile se dezvoltă
RADIX PRIMARIA, rădăcina prin­ centripetal (capitul, corimb, racem,
cipală [primary root; Hauptwurzel; spic etc.) [racemose inflorescence;
racine principale; főgyökér; глав­ razemöser Blütenstand; inflorescence
ный корень] racémeuse; fürtös virágzat; кисте­
видное соцветие]
TELA PRIMARIA -*• contextus Pri­
marius RAMIFICATIO RACEMOSA, rami­
ficaţie racemoasă, monopodială, cu
1212 CELLULA PRIMORDIALIS, celulă axa principală mai dezvoltată şi cu
primordială, cu protoplastul viu, ne­ creştere indefinită, iar cele laterale
cuprins în membrană [primordial cell ; mai slab dezvoltate şi variat ramifi­
Primordialzelle; cellule primordiale; cate (Anagallis, Capsella, Coniferae)
primordiális sejt; примордиальная [racemose branching; razemöse Ver­
клетка] zweigung ; ramification racémeuse ; für­
CONTEXTUS PRIMORDIALIS-* tös elágazás; кистевидное ветвление]
contextus fundamentális
RACEMUS COMPOSITUS, racem
FOLIUM PRIMORDIALE, frunză compus, ramificat (Vitis vinifera)
primordială, aflată în faza de trecere [compound raceme; zusammengesetz­
de la stadiul cotiledonar la cel al te Traube ; grappe composée ; összetett
frunzei adulte, nedivizată încă în părţi fürt; сложная кисть]
[primordial leaf ; Primordialblatt ;
feuille primordiale ; primordiális levél ; RACEMUS SIMPLEX, racem sim­
примордиальный лист] plu, neramificat (Ribes) [simple ra-
6S7
ceme ; einfache Traube ; grappe simple ;
egyszerű fürt; простая кисть]
FLORES RADIALES, flori radiäre,
16
ligulate, dispuse marginal (Composi-
sitae) [radial flowers; Strahlblüten,
aktinomorphe Blüten ; fleurs radiaires ;
sugárvirágok; цветки луча]
SYMMETRIA RADIALIS, simetrie
radiară, саге poate fi divizată prin
mai multe planuri de simetrie în
cîte două părţi enantiomorfe [radial
symmetry; radiäre Symmetrie; symé­
trie radiaire ; sugaras részarányosság ;
радиальная симметрия]
20 FIBRILLAE RADICALES, fibrile
radicale, ramificaţiile cele mai sub­
ţiri ale rădăcinii [root-fibrils ; Wur-
zelfäserchen; fibrilles radicales; gyö-
kérfonalkák ; корневые мочки]
FOLIUM RADICALE, frunză radi­
cală, inserată la nivelul coletului
lîngă rădăcină [radical-leaf, root-leaf;
Wurzelblatt ; feuille radicale ; tőlevél ;
прикорневой лист]
GEMMAE RADICALES, muguri ra­
dicali (Rosa, Salix) [radical-buds;
Wurzelknospen ; bourgeons radicals ;
gyökérrügyek ; корневые почки]
PILI RADICALES, perii radicali,
unicelulari, cu funcţii de absorbţie
[radical-hairs; Wurzelhaare; poils ra­
dicaux; gyökérhajszálak, gyökérszőr­
szálak, hajszálgyökerek; корневые
волоски]
SPINAE RADICALES, spini radi­
cali, rezultaţi din metamorfoza unor
rădăcini adventive sau a unor rami­
ficaţii radicale, aflate la baza unor
tulpini (Palmae) [radical-spines ; Wur­
zeldornen; épines radicales; gyökér­
tövisek; корневые колючки]
40 RADII MEDULLÄRES, radii me­
dulare, expansiuni medulare lameli-
forme, dispuse radiär către circonfe-
rinţa tulpinii (Dicotyledoneae) [me-
dullary-rays ; Markstrahlen ; rayons
médullaires ; bélsugarak ; сердцевин­
ные лучи]
RADII UMBELLAE, radule umbelei,
pedunculii umbelei terminate în um-
belule (Umbelliferae) [umbel-rays;
Doldenstrahlen, Doldenstiele; rayons
de l'ombelle; sugarak, ernyősugarak;
лучи зонтика]
41 RADIX DAUCIFORMIS -^ (radix)
palaris
RADIX EXEMBRYONALIS ->• ra-
dicula
RADIX FI В ROSA, rădăcină fibroasă ;
rădăcină fasciculată, formată dintr-un
RHYTIDOMA ANNULARE
mănunchi de radicele, lipsind rădăcina
principală (Gramineae) [fibrous-root ;
Faserwurzel; racine fibreuse; bojtos
gyökér, rostos gyökér; мочковатый
корень]
RADIX FULC RAN S, rădăcină prop-
titoare (Pandanus) [brace-root, prop-
root; Stützwurzel, Stelzwurzel; racine
d'appui ; támasztóléggyökér ; допол­
нительный воздушный корень, поддер­
живающий корень]
RADIX FUSIFORMIS, rădăcină fu­
siformă, alungit cilindrică, subţire,
uneori mai umflată la mijloc, asemă­
nătoare fusului (Cannabis sativa)
[spindle-root ; Spindelwurzel ; racine
fusiforme ; orsógyökér ; веретеновид-
ный корень]
RADIX LATERALIS, rădăcină la­
terală [lateral-root, branch-root; Sei­
tenwurzel; racine latérale; oldalgyö­
kér; боковой корень]
RADIX LIGNOSA, rădăcină lemnoa­
să [woody-root ; holzige Wurzel ; racine
ligneuse; fás gyökér; деревянистый
корень]
129 REGNUM VEGETABILE, regnul
vegetal, lumea plantelor [plant-king­
dom ; Pflanzenwelt, Florenreich ; règne
végétale ; növényvilág, növényor-
szág; царство растений]
137 NOMEN REJICIENDUM, nume
de eliminat, care deşi prioritar, dar
din motive justificate a fost declarat
neutilizabil în Codul de nomenclatură
botanică [rejected name; verwerfen­
der Name; nom à rejeter; elvetendő
név; отвергаемое название]
221 Ρ RAEFOLIATIO REVOLUTA (RE-
VOLUTIVA), prefoliaţie revolută,
cînd marginile frunzelor din mugure
sînt răsucite spre exterior în direcţia
părţii inferioare a nervurii mediane
(Rumex) [revolute prefoliation zurück­
gerollte Blattknospenlage ; préfolia­
tion révolutée; kifelé-hengeredett le­
vélborulás ; отвернутое почкосложение]
315 RHYTIDOMA ANNULARE, riti-
dom inelar (Betula) [ring-bark, an­
nular rhytidoma; Ringborke; rhyti-
dome annulaire; gyűrűs kéreg; коль­
цевидная кора]
RHYTIDOMA LAMELLOSUM, ri-
tidom lamelar (Platanus) [lamellate
rhytidoma; lamellose Borke; rhyti-
dome lamellaire; lemezes kéreg;
пластинчатая кора]
RHYTIDOMA SQUAMOSUM, riti-
dom scvamos (Picea excelsa) [scaly-
rhytidoma, scaly-bark; Schuppenbor-
PLANTAE RIPARIAE
ke; rhytidome écailleuse; pikkelyes
kéreg; чешуйчатая кора]
330 PLANTAE RIPARIAE, plante de
pe malul rîurilor [riparian plants;
Uferpflanzen ; plantes de rivages ; par-
ti növények ; береговая растения]
414 PLANTAE RUPESTRES, plante
de stîncării [rock-plants, wall-plants,
rui)icolous plants ; Felsenpflanzen, Ge­
steinpflanzen ; plantes des rochers,
plantes rupicoles; sziklai növények,
sziklán növő növények; наскальные
растения] —• lithophyta
10 SACCULI ANTHERARUM^ Sac­
cus pollinicus
SACCUS EMBRYON ALIS, sac em­
brionar, aflat în nucela ovulului, în
acest sac formîndu-se embrionul [em-
bryo-sac; Keimsack, Embryosack;
sac embryonnaire; embriozsák,
csírazacskó ; зародьппевый мешок]
SACCUS POLLINICUS, sac polinic
1. Cavitate aflată în interiorul tecii
(lojei) anterei, conţinînd grăuncioare
de polen; 2. microsporangele plante­
lor fanerogame [pollen-sac; PoUen-
sack, Antherensack, Pollenfach; sac
pollinique ; pollenzsák, pollenzacskó ;
пыльниковый мешок]
SACCUS S PO RIFE R, sacul sporifer
al sporogonului, conţinînd tetraspo-
rangi (Bryophyta) [sporiferous sac;
Sporensack; sac sporifère; spórazsák;
спороносный мешок]
SACCUS AERIFER, sac aerifer,
aflat între exina şi intina grăuncioru-
lui de polen (Pinus) [air-sac; Luft-
sack, Luftblase; sac aerifère; léghó-
lyag, repítőhólyag, légzacskó ; воздуш­
ный мешочек]
13 SAEPES VIVA, gard viu [living
hedge; lebendiger Zaun; haie vive;
élősövény; живая изгородь]
27 SOLUM SALSUGINOSUM, sol să-
răturos [salt-soil; Salzboden; sol sal-
sugineux; szikes talaj; солончак]
29 BOTANICA SALTUARIA, botanică
forestiera [forest-botany; Forstbota­
nik; botanique forestière; erdészeti
növénytan; лесоведение]
112 СAU LIS SCAN DENS, tulpină agă­
ţătoare [climbing-stem, vine; klet­
ternder Stengel; tige grimpante; fel-
588
futó szár, kapaszkodó szár ; вьющийся
стебель]
204 SCOP А MAGO RU M, mătura vrăji­
toarelor, patul vîntului; proliferarea
teratologică, scopiformă sau globuli-
formă, din acelaşi punct, al brachibla-
stelor la Abies alba, cauzată de ciu­
perca parazită Melampsorella [witches-
broom ; Hexenbesen, Donnerbesen,
Donnerbusch; balai de sorcière; bo-
szorkányseprű; метёлка колдунья]
225 FOLIUM SCUTATUM, frunză scu-
tată, cordiform hastată, cu peţiolul
la baza laminei (Rumex scutatus) [scu-
tiform leaf ; schildförmiges Blatt ; feu­
ille écussonnée; pajzsos levél; щито­
видный лист]
PILUS SCUTATUS, păr scutiform,
asemănător unei scvame [Pteridophyta)
[scutate-hair, scale-hair; Schildhaare;
poil écussonné; pajzsos szőr; щито­
видный волосок]
235 FRUCTUSSECEDENTES,ÎTuctese·
cedente, care, la maturitate, cînd cad,
rămîn închise în pericarp [separating
fruits; Fallfrüchte; fruits sécédantes;
zártan lehulló termések; распадаю-
ЩИСЯ плоды]
240 CONTEXTUS SECRETORIUS, ţe­
sut secretor [secretory-tissue; Sekre-
tionsgewebe; tissu sécrétoire; kivála­
sztó szövet; секреторная ткань]
241 SECTIO LONGITUDINÁLIS, sec­
ţiune longitudinală [longitudinal sec­
tion ; Längschnitt, Längsdurchschnitt ;
coupe longitudinale; hosszmetszet;
продольное сечение]
245 СAU LI S SECUNDARIUS, tulpină
secundara, provenită din aceeaşi ră­
dăcină sau rizom şi aşezată lîngă cea
principală [secondary stem; Neben­
stengel; tige secondaire; mellékszár;
вторичный стебель]
CORTEX SECUNDARIUS, scoarţa
secundară, formată din ţesutul cam­
bial extern [secondary-cortex, bark;
sekundäre Rinde, Bast; écorce secon­
daire; másodlagos kéreg; вторичная
кора]
JUGА SECUNDARIA, coaste se­
cundare, dispuse lîngă cele principale
(pe mericarpii la Umbelliferae) [secon-
dary-ridges; Nebenriefen; côtes se­
condaires ; mellékbordák ; вторичные
ребра]
MERISTEMA SECUNDARIUM,
meristem secundar, ţesut meristematic
de origine, format din celule paren-
chimatice definitive [secondary-meri­
stem ; sekundäres Meristem, Folgmeris-
589
tem; méristème secondaire; másod-
lagos osztódószövet ; вторичная ме­
ристема]
MYCELIUM SECUNDARIUM, mi-
celiu secundar, ca anexă rizoidală la
baza sporoforului [secondary myceli­
um; sekundäres Myzel; mycélium
secondaire ; másodlagos gombafonal­
nyaláb; вторичный мицелий]
NERVUS SECUNDARIUS, nervu­
ra secundară, nervura laterală; una
din ramificaţiile nervurii principale
[secondary-nerve ; Nebennerv, Seiten­
nerv, Seitenader, Seitenrippe; ner­
vure secondaire, nervure latérale ; má­
sodlagos ér, oldalár ; вторичная жилка]
PHYLLOTAXIS SECUNDARIA,
filotaxie secundară, cînd dispoziţia
iniţială a frunzelor face trecere într-un
alt mod de aşezare [secondary-phyl-
lotaxy ; sekundäre Blattstellung; phyl-
lotaxie secondaire; másodlagos levél-
allálás ; вторичный филлотаксис, втори,
чное расположение]
RADICES SECUNDARIАЕ, rădă­
cini secundare, rezultate în diferitele
părţi ale tulpinii (bază, noduri) sau
constituind ramificaţiile de primul
ordin ale rădăcinii principale [secon­
dary roots ; Nebenwurzeln, Beiwurzeln ;
racines secondaires ; mellékgyökerek,
oldalgyökerek; побочные корни, бо­
ковые корни]
XYLEMA SECUNDARIUM, lemn
secundar, rezultat spre interior din
ţesutul cambial [secondary-wood ; se­
kundäres Holz; xylème secondaire;
másodlagos fa; вторичная древесина]
255 PLANTAE SEGETALES, plante din
semănături [cornfield-plants ; Acker­
pflanzen, Saatpflanzen; plantes ségé-
tales, plantes arvicoles; vetési növé­
nyek; нашейные растения]
258 SEGMENTUM FOLII, segmentul
frunzei, lobul frunzei sectate [leaf-seg­
ment ; Blattsegraent, Blattabschnitt ;
segment foliaire ; levélhasáb ; сегмент
листа]
268 SELECTIO ARTIFICIALIS, selec­
ţie artificială, făcută de oameni pentru
a obţine descendenţi cu calităţi supe­
rioare sau linii pure [artificial selec­
tion; künstliche Auslese, Zuchtwahl;
sélection artificielle ; mesterséges kivá­
logatás; искусствзнный отбор]
SELECTIO NATURALIS, selecţie
naturală, care are loc numai sub
influenţa condiţiilor naturale, rezul-
tînd descendenţi cu calităţi superioare
(Darwin) [natural selection; natürli­
che Auslese; sélection naturelle; ter-
CAULIS SIMPLEX
mészetes kiválasztódás; естественный
отбор]
SELECTIO PLANTARUM, selecţia
plantelor [plant-breeding ; Pflanzen­
züchtung, Pflanzenauslese ; sélection
des plantes; növénykiválasztódás (ki­
válogatás); селекция растений]
340 NOMEN SEMINUDUM, nume se-
minud, considerat nevalabil, deoarece
are о diagnoză incompletă, formată nu­
mai din cîteva cuvinte [seminude na­
me ;halbnackter Name ; nom seminude ;
féligcsupasz név; полуголье название]
373 OVARIUM SEMISUPERUM, ovar
semisuperior, ovar semiaderent [semi-
superior-ovary ; halboberständiger
Fruchtknoten ; ovaire demisupère ;
félig-felsöállású magház ; завязь полу­
верхняя]
410 GLANDULAE SE Ρ TALES, glan­
dule septale, nectarine septale,
aflate în sep tele pistilelor (Liliaceae)
[septal-glands ; Septaldrüsen, Septal-
nektarien ; glandules séptales ; szeptális
mirigyek, rekeszfali mézfejtők ;
септальные железки]
430 GEMMAE SERIALES, muguri se­
riali accesorii, dispuşi în linie verti­
cală deasupra mugurilor axilari (Gle-
ditsia, Lonicera) [serialbuds; seriale
Beiknospen; bourgeons en série; sze-
riális rügyek, sorban álló mellékrügyek ;
сериальные почки]
488 FRUCTUS SICCUS, fruct uscat, cu
pericarpul tare şi uscat (Papaver,
Phaseolus) [dry-fruit; Trockenfrucht;
fruit sec; szárJ г termés; сухой плод]
508 PLANTAE SILVATICAE (^SIL-
VESTRES;, plante de pădure [forest-
plants; Waldpflanzen; plantes de
forêts ; erdei növények ; лесные расте­
ния]
518 CAULIS SIMPLEX, tulpină simplă »
neramificatS [simple-stalk; einfacher
Stengel, astloser Stengel ; tige simple ;
egyszerű szár; неразветвлённый сте­
бель]
CIRRUS SIMPLEX, cîrcel simplu
neramificat (Convolvulus) [simple ten­
dril; einfache Ranke; vrille simple;
egyszerű касз ; нзразвзгвлёяный усик]
FOLIUM SIMPLEX, frunză simplă',
cu o singură lamina şi nedivizata
în foliole [simple-leaf ; einfaches Blatt ;
feuille simple; egyszerű levél; простой
лист]
GEMMA SIMPLEX, mugure simplu,
cu axa neramificată [simple-bud ; ein­
fache Knospe ; bourgeon simple ; egy­
szerű rügy; нзразвзтвлёняая почка]
FLORES SOLARES
INFLORESCENTIA SIMPLEX,
inflorescenţă simplă, cu florile inserate
pe axa neramificată (racem simplu,
spic simplu) [simple-inflorescence ; ein­
facher Blütenstand ; inflorescence sim­
ple ; egyszerű virágzat ; простое соцве­
тие]
RADIX SIMPLEX, rădăcină simplă,
neramificată (Daucus, Raphanus)
[simple-root; einfache Wurzel; racine
simple; egyszerű gyökér; неразвлён-
выЁ корень]
553 FLORES SOLARES, flori solare, care
se deschid pe timp însorit [sun-flo-
wers; Sonnenblüten; fleurs solaires;
napot kedvelő virágok; солнечные
цветки]
572 CELLULA SOMATICA, celulă so­
matică, spre deosebire de cea sexuată
[somatic-cell ; somatische Zelle, Kör­
perzelle ; cellule soma tique ; szomatikus
sejt, testi-sejt; соматическая клетка]
582 SOMNUS PLANTARUM, somnul
plantelor [sleep of plants; Pflanzen­
schlaf ; sommeil des plantes ; növények
alvása ; сон растений]
625 NOMEN SPECIFICUM, nume spe­
cific binar al unei plante (Taraxa­
cum officinale), format din numele
generic şi epitetul specific [specific
name; Artname; nom spécifique;
fajnév; видовое название]
632 SPECTRUM BIOLOGICUM, spec­
tru biologic; reprezentarea distribu­
ţiei procentuale a speciilor din flora
unei regiuni sau a unei asociaţii,
avîndu-se în vedere formele lor bio­
logice (Raunkiaer) [biological spec,
trum ; Biospektrum, Lebensformen­
spektrum; spectre biologique; bioló.
giai spektrum; биологический спектрп
728 SPICA COMPOSITA, spic cumpus,
format din mai multe spice (Hordeum,
Triticum) [compound-spike ; zusam­
mengesetzte Ähre; épi composé; ösz-
szetett füzér, kalász ; сложный колос]
SPICA DI ST ICH A, spic distih, bi-
seriat (Hordeum disţichon) [two-rowed
spike; zweizeilige Ähre; épi à deux
rangs ; kétsoros kalász ; двухрядный
колос]
SPICA RA MOS А, spic ramificat
[branched-spike; ästige Ähre; épi ra-
mifié; ágas füzér; ветвистый колос]
SPICA SIMPLEX, spic simplu, ne­
ramificat [simple-spike ; einfache Ähre ;
épi simple; egyszerű füzér; простой
колос]
742 SPINA СAULIN А, SPINA RAME-
ANEA, spin caulinar, spin rameal,
δδΟ
provenit din modificarea tulpinii
sau a ramurei (Crataegus oxyacantha,
Gleditsia triacanthos, Prunus spinosa)
[caulinary-spine ; Sproßdorn ; épine
caulinaire; szártövis, ágtövis; стебле­
вая игла]
SPINA FOLIACEA, spin foliaceu,
provenit din frunze modificate (Astra­
galus, Berberis, Cactaceae) [leaf-spine;
Blattdorn; épine foliacée; levéltövis;
лиственная игла]
SPINA STIPULANEA, spin stipu-
laneu, provenit din stipele transfor­
mate (Paliurus, Robinia) [stipulane-
ous spine; Nebenblattdorn; épine sti-
pulanée ; pálhatövis ; прилистниковая
игла]
754 VASA SPIRALIA, vase spiralate
[spiral-vessels ; Spiralgefäße ; vais-
seaux spirales ; csavarvonalas edények ;
спиральные сосуды]
778 PLANTAE SPONTANEAE, plante
spontane, care cresc în natură, necul­
tivate (Capsella, Nigella) [spontane­
ous plants; wildwachsende Pflanzen;
plantes spontanées; vadontermő nö­
vények; дикорастущие растения]
836 LOCULUS SPURIUS, lojă falsă,
cavitate ovariană despărţită prin pe­
reţi falşi (Papaver) [false-loculus ;
Scheinfach; fausse loge; álrekesz,
álüreg; ложное гнездо]
838 PILUS SQUAMATUS, păr solzos,
scvamiform dilatat (Hyppophae rham-
noides) [scaly-hair ; Schuppenhaar ;
poil écailleux; pikkelyszőr; чешуйча­
тый волосок]
839 SQUAMAE ANTHODII, scvame an-
todiale, care acoperă imbricat anto-
diul [anthodial-scales ; Hüllschuppen,
Hüllblätter; écailles anthodiales; fé­
szekpikkelyek ; чешуи корзнки]
SQUAMAE BULBI, solzii bulbului,
scvamele cărnoase interne ale bulbului
(Allium) [bulb-scales; Zwiebenschup-
pen, Zwiebelhäute; écailles du bulbe;
hagymapikkelyek ; чешуи лчковицы]
895 PILI STELLATI, peri stelaţi, radiär
ramificaţi dintr-o bază comună
(Τilia tomentosa) [stellate-hairs ; Stern-
haare; poils étoiles; csillagszőrök;
звездчатые волоски]
956 FLOS STERILIS, floare sterilă, lip­
sind organele de reproducere sau
acestea sînt avortate (cele din inflores­
cenţele marginale la Viburnum opulus)
[sterile-flower ; unfruchtbare Blüte ;
fleur stérile ; meddő virág ; стерильный
цветок]
691
992 CIRRHUS STIPULANEUS, cîrcel
stipulaneu, rezultat din transformarea
stipelei (Smilax aspera) [stipulaneous
tendril; Nebenblattranke ; vrille sti-
pulanée; pálhakacs; прилистниковый
усик]
1003 CELLULAE STOMATICAE, celule
stomatice, dispuse în epidermă cîte
două şi faţă în faţă, lăsînd între ele o
deschizătura (ostiola) [stomatic-cells,
guard-cells ; Schließzellen ; cellules sto-
matiques; zárósejtek; замыкающие
клетки]
1018 STRATUM CORTICALE, strat cor­
tical [bast-layer; Rindenschicht; cou­
che corticale; kéregréteg; корковый
слой]
STRATUM œN I DI ALE, strat go-
nidial [gonidial-layer ; Gonidialschicht ;
couche gonidiale ; gonidium-réteg ; ro-
нидиальный слой]
STRATUM HERRACEUM, strat
ierbaceu, din păduri [herbaceous-layer ;
Krautschicht; couche herbacée; alj­
növényzet ; травянистый слой]
STRATUM HYMEN I ALE -^stra­
tum sporiferum
STRATUM MEDULLÄRE, strat
medulare [pith-layer; Markschicht; cou-
che médullaire; bélréteg; сердцевин­
ный слой]
1052 STRUCTURA FLORISTICA, struc­
tură floristică, complexul speciilor ce
intră în compoziţia fitocenozei [floris-
tic-structure ; floristiches Aufbau ;
structure floristique ; florisztikai fel­
építés; флористическая структура]
1266 SUCCUS CELLULARIS, suc celular
[cell-sap; Zellsaft; suc cellulaire; sejt­
nedv ; клеточный сок]
SUCCUS VACUOLARIS, suc vacuo­
lar [vacuole-sap ; Vakuolensaft ; suc
vacuolaire ; vakuoláris nedv ; вакуоляр-
ный сок]
1280 SULCUS NECTARIFER, brazdă
nectariferă pe foliolele perigoniale
pliate (Fritillaria, Lilium) [nectari­
ferous furrow; Honigfurche, Honigfur­
che, Honigfalte; sillon nectarifère, pli
nectarifère ; mézbarázda ; нектароносн­
ая бороздка, нектароносная складка]
1289 RADIX SUPERFICIALIS, rădăci­
nă superficială, cu ramuri subterane
orizontale, uneori ieşite la suprafaţă
(Abies, Vitis) [shallow-root, tracing-
root ; Tauwurzel, Streichwurzel ; racine
superficielle, racine traçante ; harmat­
gyökér, kötélgyökér; поверхностный
корень, стелющийся корень]
TEMPUS FLORENDI
1476 SYSTEMA NATURALE, sistem na­
tural de clasificare pe baza raportu­
rilor filogenetice [natural-system; na­
türliches System; système naturel;
természetes rendszer ; естественная
система]
SYSTEMA PLANTARUM, siste­
mul plantelor după care sínt clasifi­
cate [plants-system; Pflanzensystem;
système des plantes ; növényrendszer ;
система растении]
SISTEMA RADI CUM, sistem radi­
cular [root-system ; Wurzelsystem ;
système radiculaire; gyökérrendszer;
корневая система]
46 GEMMAE ТЕСТAE,xavignv'ia.co^QTi\i
cu scvame sau perule [covered-buds ;
bedeckte Knospen; bourgeons cou­
verts ; fedett rügyek ; покрытые почки]
GEMMAE PE RU LATАЕ -* gem­
mae tectae
55 TELA CONNECTIVA, ţesut conec-
tiv [connective-tissue; Bindegewebe;
tissu connectif; kötőszövet; соедини­
тельная ткань]
TELA CONDUCTRIX, ţesut condu­
cător [conducting-tissue ; Leitgewebe ;
tissu conducteur; szállítószövet; про­
водящая ткань]
TELA CONTEXTA, ţesut pîslos [fel­
ted-tissue; Filzgewebe; tissu entre­
lacé; egymásbafonódott szövet; пе­
реплетенная ткань]
TELA PROTECTIVA, ţesut de pro­
tecţie [protective-tissue ; Schutzgewe­
be ; tissu protecteur ; védőszövet ;
защитная ткань]
TELA VASCULARIS, ţesut vascu­
lar [vascular-tissue ; Gefäßgewebe ;
tissu vasculaire; edényes szövet; со­
судистая ткань]
87 TEMPUS FLORENDI, perioada de
înflorire [flowering-time ; Blütezeit ;
période de la fleuraison; virágzási idő­
szak ; период цветения] —• anthesis
TEMPUS PRAESEN TA Τ ION IS,
timpul de reacţie, durata minimă de
timp necesară unei excitaţii pentru
a produce reacţia organismului (Mac-
Dougal) [presentation-time; Präsen­
tationszeit, Reaktionszeit; durée de
présentation; prezentációs időtartam;
время предъявления]
CONUS TERMINALIS 592
TEMPUS VEGETATIONIS, durata SECTIO TRANSVERSALI S, sec­
de vegetaţie [vegetation-time ; Vegeta­ ţiune transversală [transversal-secti­
tionsperiode, Vegetationsdauer; durée on; Querschnitt; coupe transversale,
de la végétation; vegetációs idő; section transversale; keresztmetszet;
вегетативный период] поперечное сечение]
TEMPUS VIGENDI-^ duratio 623 TUBERA GEMINATA, tuberi ge­
127 CONUS TERMINALIS ->• (conus) minaţi (Aconitum, Orchis) [paired-
vegetativus tubera ; Zwillingsknollen ; tubercules
géminées ; ikergumók ; двойные клубни]
CRESCENTIA TERMIN ALIS, creş­
tere terminală [terminal-growth ; Schei­ TUBER*
telwachstum ; croissance terminale ;
csúcsnövekedés ; верхушечный рост] * Majoritatea autorilor (Jackson 1960,
FWS TERMINALIS, floare termi­ Hendersonl953, Stearnl966, Bischoff
nală [terminal-flower; Terminalblüte, 1857, Boros 1954, Zabinkova-
Endblüte, gipfelständige Blüte; fleur Kirpicnikov 1957, Priszter 1963 etc.)
fac deosebire netă între tuber şi tuber-
terminale; csúcsvirág, csúcsálló virág; culum, folosind terminologia proprie
верхушечный цветок] pentru fiecare. Autorii francezi (Four-
GEMMA TERMINALIS, mugure nier 1946, Guillermond 1946, Gatin
terminal [terminal-bud ; Terminal­ 1924, Bonnier etc.) şi români (inclusiv
knospe, Endknospe, Gipfelknospe ; Flora RSR) pentru ambele noţiuni
bourgeon terminal ; végrügy, csúcsrügy ; folosesc termenul de tubercul. C. Stras­
верхушечная почка] burger 1971, pentru prima noţiune fo­
loseşte termenul „Sproßknolle", iar
INFLORESCENTIA TERMINA- pentru a doua „Wurzelknolle". Cha-
LIS, inflorescenţă terminală [termi­ defaud şi Emberger 1960, pentru pri­
nal inflorescence; endständiger Blü­ ma foloseşte termenul „bulbe d'axe",
tenstand ; inflorescence terminale ; iar pentru a doua „bulbe radiculaire
csúcsvirágzat, szártetőző virágzat ; ou tubercule".
верхушечное соцветие]
636 RADIX TUBEROSA, rădăcină tube-
131 TERMINUS TECHNICUS (lat.-, rizată, conţinînd substanţe nutritive
gr. τεχνικός „artificial"), termen de rezervă (Lathyrus tuberosus. Dah­
tehnic [technical-term, technical-word ; lia) [tuberous-root; knollige Wurzel,
Fachausdruck, Kunstausdruck; terme Wurzelknolle; racine tubéreuse, ra­
technique; műszó, műkifejezés; тех­ cine renflée ; gumós gyökér; клубне­
нический термин] видный корень]
641 FLOS TUBULOSUS, floare tubu-
314 PLANTAE TINCTORIAE, plante loasă, cu lamina petalelor tubuli-
tinctoriale, folosite la vopsire (Anthé­ formă (Compositae) [tubular-flower ;
mis tinctoria. Genista tinctoria) [tinc­ Röhrenblüte; fleur tubulée; csöves
torial-plants ; Farbpflanzen ; plantes virág; трубчатый цветок]
tinctoriales; festőnövények; красиль­
ные растения] 643 TUBUS CALYCIS, tubul caliciului,
rezultat din concreşterea părţii infe­
402 DISSEPIMENTUM TRANSVER­ rioare a sepalelor (Dianthus) [calyx-
SALE, disepiment transversal, perete tube ; Kelchröhre ; tube calicinal ; csé­
transversal care împarte cavitatea szecső ; трубка чашечки]
ovariană în loji [transversal dissepi­ TUBUS MEDULLARIS ^ (canal-
ment ; Querscheidewand ; cloisson lis) medullaris
transversale ; harántfekvő válaszfal ;
поперечная перегородка] TUBUS PERIGONII, tubul perigo-
NERVI TRANSVERSALES, ner­ nului, format din tepalele concrescute
vuri transversale, nervuri laterale ori­ (Convallaria) [perigonial-tube ; Pe-
entate spre marginea frunzei [trans­ rigonröhre ; tube périgoniare ; lepelcső ;
versal-nerves ; Queradern, Seitenner­ околоцветная трубка]
ven; nervures transversales; haránte- TUBUS POLLI ΝI CUS, tubul poli-
rek, oldalerek ; поперечные жилки] nic, rezultat din germinarea grăun-
ciorului de polen [poUen-tube ; Pollen­
PLANUM TRANSVERSALE, plan schlauch, Befruchtungschlauch; tube
transversal, orientat perpendicular pe pollinique ; pollentömlő ; пыльцевая
axa mediană [transversal-plane ; Quer- трубка]
ebene; plan transversal; harántsík; TUBUS С RI В ROŞU S, tub cribral,
поперечная плоскость] tub ciuruit ; vas liberian prin саге
593
circulă seva elaborată [sieve-tube;
Siebrohr; vaisseau criblé, tube criblé;
rostacső; решетчатая трубка]
650 BULBUS TU Ν1СATU S, bulb tu-
nicat (Tulipa) [tunicated-bulb, coated
bulb; schalige Zwiebel; bulbe tuni­
que ; köpenyes hagyma, burkolt hagy­
ma; плёнчатая луковица]
654 PLANTAE TURFOSAE, plante de
turbării [bog-plants ; Torfpflanzen ;
plantes des tourbières, plantes tur-
beuses; tőzeglápos növények; торфя-
няя растения]
662 PLANTAE TUTAE, plante ocrotite
prin lege [protected-plants ; geschütz-
te Pflanzen; plantes protégées; vé-
dett növények; охранительные рас­
тения]
673 LOCUS TYPICUS -> locus classicus
и gen; dehiscence valvaire; kopácsos
3 PLANTAE UBiqUITARIAE, plan­
te ubicviste [ubiquist-plants ; Ubi-
quisten ; plantes ubiquistes ; ubikvista
növények; убиквистные растения]
5 PLANTAE ULIGI NOSAE, plante
de locuri mlăştinoase [marsh-plants;
Moorpflanzen; plantes de marais;
mocsári növények ; топяная растения]
13 UM BELLA COM POSITA, umbelă
compusă, la care radule sínt încă
odată radiär ramificate în umbele de
ordinul al doilea (umbelule), brac-
teile de la baza lor constituind invo-
lucele, iar radule secundare sînt ter­
minate prin cîte o floare (Daucus)
[compound-umbel ; zusammengesetzte
Dolde; ombelle composée; összetett
ernyővirágzat; сложный зонтик]
UMBELLA SIMPLEX, umbelă sim­
plă, la care pedunculii (radule) se ter­
mină prin cîte o floare solitară, iar
bracteile de la baza pedunculilor
constituie involucrul (Butomus, Cor­
nus) [simple-umbel; einfache Dolde;
ombelle simple; egyszerű ernyővi­
rágzat ; простой зонтик]
42 PLANTAE UNICELLULARES,
glanté unicelulare [unicellular-plants ;
linzeller, einzellige Pflanzen; plantes
unicellulaires, unicelles; egysejtűek,
egysejtű növények ; одноклеточная
растения]
VASA CRIBROSA
VACUOLA DIGESTIVA, vacuolă
digestivă, formată în jurul particu­
lelor nutritive din celulă, cu rol de
digerare [digestive-vacuole ; Verdau-
ungsvakuole ; vacuole digestive ; emész­
tő vakuola; пищеварительная ва­
куоль ]
13 VAGINA FOLIA RI S, vagina frun­
zei, baza dilatata a frunzei, care în­
veleşte tulpina (Gramineae) [leaf-
sheath; Blattscheide; gaine foliaire;
levélhüvely; листовое влагалище]
VAGINA MEDULLARIS, vagina
medulară [medullary-sheath ; Mark­
scheide ; gaine médullaire ; bélhüvely ;
сердцевидное влагалище]
27 DEHISCENTIA VALVATA, dehis-
cenţă valvată sau valvicidă, ce are
loc de-a lungul suturii carpelelor,
desfăcîndu-se în valve (Robinia) [val-
vate-dehiscence ; klappiges Aufsprin­
kovadás ; растрескивание по створкам]
PRAEFLORATIO VALVATA, pre-
floraţie valvată, cînd frunzele florale
din mugure se acoperă numai prin
marginile lor (Malvaceae) [valvate-
prefloration ; klappige Knospendeck­
ung; préfloraison valvée; érintkező
virágborulás; створчатое почкосложе-
ние]
^^ VASA CRIBROSA, vase ciuruite
[sieve-vessels ; Siebgefäße ; vaisseau
criblés ; rostaedények ; решетчатые
сосуды]
VASA LACTICIFERA, vase lati-
cifere [latex-vessels ; Milchsaf tge fäße ;
vaisseaux laticifères; tej edények;
млечные сосуды]
VASA LIGNEA, vase lemnoase [wo­
ody-vessels; Holzgefäße; vaisseaux
ligneux; faedények; древесные во­
локна]
VASA RETICULATA, vase reticu­
late [netted-vessels ; Netzgefäße; vais-
seaux réticulés; recés edények; сет­
чатые сосуды]
VASA SCALARIFORMIA, vase sca-
lariforme [scalariform-vessels, ladder-
shaped vessels; Leitergefäße, Trep-
pengefäße ; vaisseaux scalarif ormes ;
létrás szállítóedények ; лестничные
сосуды]
VASA SPIRALIA, vase spiralate
[spiral-vessels ; Spiralgefäße, Schraub-
gefäße; vaisseaux spirales; spirális
edények; спиральные сосуды]
REGNUM VEGETĂRILE 594
44 REGNUM VEGETĂRILE, regnul covering; Wurzelhülle; voile radicu-
vegetal, lumea plantelor [plant-king­ laire ; gyökérburok ; покров воздушных
dom ; Pflanzenreich, Pflanzenwelt ; корней]
règne végétal ; növényvilág, növényor-
szág; чарство растений] 60 SUTURA VENTRALIS, sutura ven­
trală а carpelelor [ventral-suture;
46 CELLULA VEGETATIVA, celula Bauchnaht; suture ventrale; hasi for­
vegetativă, din grăunciorul de polen, radás; брюшной шов]
care dă naştere tubului polinic [vege-
tative-cell; vegetative Zelle; cellule 72 NOMINA VERNACULARIA, nume
végétative; vegetativ sejt; вегета­ vernaculare, denumiri populare [ver­
тивная клетка] nacular-names ; Volksnamen ; noms
vernaculaires ; népi elnevezések ;
CONUS VEGETATIV US, con ve­ туземные названия]
getativ; vîrf vegetativ; conul de
creştere din vîrful tulpinii sau al 73 FORMA VERNALIS, formă de pri­
rădăcinii [vegetative-cone ; Vegetati­ măvară (forma fertilă de primăvară
onsscheitel, Vegetationspunkt, Vege­ la Equisetum telmateja) [spring-form ;
ta tionskegel ; cône végétatif; tenyé- Frühlingsform; forme de printemps;
szőcsúcs; нарастающий конус] tavaszi alak; весенная форма]
HYRRIDA VEGETATIVA, hibrid PLANTAE VERNALES, plante de
vegetativ, rezultat pe cale asexuată primăvară (Corydalis, Leucojum)
(altoire) [vegetative-hybrid ; vegeta­ [spring-plants ; Frühlingspflanzen ;
tiver Bastard ; hybride végétatif ; vege­ plantes de printemps; tavaszi növé­
tativ-korcs; вегетативный гибрид] nyek ; весенная растения ]
PROPAGATIO VEGETATIVA ->•
reproducţia vegetativa 109 SPECIES VICARIAE, specii vica-
riante, microspecii îndeaproape înru-
REPRODUCTIO VEGETATIVA, dite, dar ecologic deosebite, care se
reproducere vegetativă, înmulţire ase­ substituie reciproc, avînd areale deo-
xuată prin stoloni, muguri, părţi de sebite fie în sens orizontal, fie verti-
tulpină, de frunze etc. [vegetative cal, sau constituind ecotipuri deose-
reproduction ; vegetative Vermehrung, bite [vicarial-species ; Vikarianten, vi-
vegetative Fortpflanzung ; propaga­ kariierende Arten; espèces vicarian-
tion végétative ; vegetativ szaporodés, tes; vikariáns fajok; викарирующий
ivartalan szaporodás ; вегетативное видии]
размножение] 123 PLANTAE VINEALES, plante de
48 VELAMEN RADICUM, velamenul podgorii [vineyard-plants; Weinberg­
rădăcinii, stratul extern de celule pflanzen ; plantes des vignobles ; szö-
aerifere spiralate ale rădăcinilor unor löskerti növények; 'виноградниковные
Агасеае şi Orehidaceae epifite [root- растения]
 INDEX ROMÂNESC

abate (care se-) A 5 acelular А 55 acroblastic A 113

abatere A 6 acentric А 57 acrocarpie A 115
abaxial A 2 acervul А 63 acrocecidie A 116
aberant A 5, 7, 15 acetabuliform А 64 acrocentric A 117
aberaţie A 6 agatin А 70, 317 acrocist A 80, 119
abia S 1085 acheilarie А 71 acroconidie A 118
abient A 8 achená А 67, 365 aerodrom A 120, 129
abietin A 9 achenodiu А 68 aer ofii A 131
abiogeneză A 10, 254, achinet А 367 acrofite A 132
Ρ 1390 achinetosporange А 368 acrofix A 121
abioseston A 11 achirofite А 81 acrofugal A 122
abiotic A 12 aciclic А 172, 349 acrogamie A 123
abisal A 26 acicol А 84 acrogen A 125
ablast A 13 acicular А 61, 85 acrogeneză A 124
aborigen A 17 aciculiform А 85 acrogin A 127
abortiv A 18 acid А 66, 89 acromatic A 75, 77
abreviat A 4 acidofil А 86 acromatină A 76
abreviaţie A 3 acineză А 366 acromie A 78
abrupt A 19, Ρ 1194 acladiu А 95 acromocentru A 79
absent A 21, G 87 aclamideu А 72 acronus A 128
absenţa aclimatizare А 45 acropetal A 129
norilor A 883 aclimatizat I 172 acroplastic A 133
mixiei A 928 aclitrofite A 97 acropleurogen A 134
seminţelor A 1075 acme A 99 acrosarc A 135
absorbant A 22 acomodare A 175 acroscopic A 136
absorbţie A 23 acomodat A 48 acrosincarpie A 139
abundent С 797 acoperă (care-) О 186, acrosindeză A 140
-reticulat R 194 Τ 47, V 26 acrospiră A 137
destul de- S 1133 acoperiş de casă Τ 45 acrospor A 138
creşte pe- Τ 53 acroton A 141
abundenţă A 24, U 2 acoperit А 20, 519, 759, acru A 59, 66, 89, S 1082
ac A 168 G 207, 314, 496, 914, acte A 143
acalical A 27 actinauxism A 145
acaliculat A 28 I 129, О 187, S 889, Τ 46,
V 8, 27, 49 actinenchim A 146
acantosfere A 31 actinism A 147
acar if er A 32 complet- Η 326
-cu ceară С 237 actinobiologie A 148
acariot Л 39 actinodrom A 149
acariotic А 39 а -cu membrană papiracee
G 262 actinometru A 150
acarioză А 33 actinomicoză A 152
acarocecidie А 34 -cu pietriş colţuros S 222
parţial- S 384, 1196 actinomorf A 151, Ρ 1068„
acarodomacii А 35
acarofil А 36 acoperitor O 26, 186 R 16, 134
acarofitic А 36 acotiledonat A 104 actinostel A 153
асагр А 37 acotiledonate A 103 actinotactism A 154
acarpotrop А 38 acramfibrie A 107 actinotropism A 155
acascofite А 69 acrandrie A 108 activ A 157, 330
acaul А 41 acrementiţial A 49
acaulescenţă А 40 activator A 156
accesoriu А 43, 1222 acrescent A 51 activitate vitală В 186
accidental А 44, 224 acrişor A 65, 88 dezvoltare- Ρ 594
acefal А 58 acriu A 60 actofil A 158
acelaşi I 15 acroblasteză A 112 actofite A 159
INDEX ROMÂNESC 69β
aculeat A 160 adîncime Ρ 1249 afragmiu A 898
slab- A 1088 de mare- Ρ 1248 afrodisiac A 899
aculeiform A 161 adînciti 143, 177, S 428 agamandroecie A 292
aculeol A 163 adîncitură A 1006 agameon A 293
aculeolat A 162 adminicul A 207 agamét A 294
aculescent A 161 admotiv A 209 agametangiu A 295
aculeu A 164 adnascent A 210 agametocit A 296
acumbent A 53 adnaţie A 211 agamic A 298, 315
acuminat A 166 adonist A 213 agamie A 297
acuminulat A 167 adormit D 367 agamobiu A 299
acumulat A 54, G 539 mugure- D 367 agamocit A 300
acut A 87, 170 adósat A 215 agamogenetic A 302
slab- S 1089 adpres A 953 agamogeneză A 301, 303
acutiuscul A 171 adsorbţie A 216 agamoginoecie A 304
acvatic A 959 adult A 219 agamoginomonoecie A 305
acvifer A 961 adulterin A 218 agamohipnospor A 307
acvozitate A 964 adunat A 328, 1118, G 620, agamomonoecie A 306, 308
adaos A 948, 178 L 80 agamont A 309
adaptabil A 173 -în grămadă A 323 agamospecie A 311
adaptabilitate A 174 -la un loc A 54 agamospermie A 312
cu- redusă M 460, S 904 -strîns G 720 agamospor A 313
adaptare A 47, 175 adventiv A 224, 225, Ν 161 agamotrop A 314
-activă A 157 aerenchim A 257 agar-agar A 316
-adversă A 226 aererrantia A 258 ageneză A 319
capacitate de- A 174 aerian A 259, 270, Ε 257, 301 agent patogen vegetal
-cromatică G 372 frunză- ă A 259 Ρ 188
-pasivă Ρ 176 rădăcină- ă A 259 ageotrop A 320
adaptat A 48 tulpină -ă A 259 agil A 330
-pentru ploi abundente aericol A 260 aginic A 348
O 141 aerifer A 261, 271 aglomerat A 322, 323,
adaxial A 177 ţesut- A 257 G 710, G 176
adăpost R 118 aerobionţi A 262 aglutinat A 324, 326
adăugat A 176 aerobiotic A 264 aglutinare A 325
adelfic A 181 aerobioză A 263 agrar A 332
adelfie A 182 aerocarpie A 265 agregare A 327
adelfocarpie A 183 aerocarpotropic A 266 -de celule A 327, G 636
adelfofagie A 186 aerocist A 267 agregat A 328
adelfogamie A 184 aerofil A 270 agresivitate A 329
adelfoparazitism A 185 parţial- M 220 agrobiocenoză A 335
adelfotaxie A 187 aerofite A 272, Ε 283 agrobiologie A 336
ademenitor I 41 aerofitobionţi A 273 agrobotanică A 337
adendă A 178 aeromorfoză A 269 agrofil A 340
adenocist A 189 aeroplanctofite A 275 agrofite A 342
adenocit A 190 aeroplancton A 274, 750 agrofitocenoză A 343
adenofor A 192 aerotactism A 276 agrologie A 338
adenopetalie A 191 aerotaxie pozitivă Ρ 1313 agronomic A 339
aderent A 194 aerotropism A 277 agronomie (de-) A 339
aderenţa A 195 -negativ A 880 agrostografie A 344, 345
-anterelor A 830 afară agrotip A 333, 346
-petalelor G 172 alungind- D 75 agrozoocenoză A 347
adesmie A 193 aplecat în- N 205 aheliotrop A 350
afUie A 901 aifüofite A 355
adevărat Ε 360, G 99, V 91 afilopod A 902 aii ostatic A 353
adeziune A 196 afinitate A 290 airozom A 356
adeziv A 197 -sexuală A 290 aitalofite A 357
adiacent A 203 aflat ajutător A 1222
adic(h)ogamie A 200 -în axilă I 242 alabastru A 370
-între I 205 alagostaminal A 407
adinamandrie A 228 alasotonic A 409
adinamoginie A 229 -în partea de jos D 57
aflebie A 893 alautogamie A 410
adiscal A 202 afotic A 894 alăturare J 25
adiţional A 179 afotometrie A 895, 896 alăturat A 209
adînc Ρ 1250 alături (de-) Ρ 88
afototropic A 350 alb A 373, 382, L 136
-dinţat Ρ 1250 afototropism A 891, 897
697 INDEX ROMÂNESC
alb -galben L 148, О 53 alospor A 454
albăstrui- С 987 -negru L 141 alotetraploidie A 457, 559
aproape- A 375 -roşu Ε 349 alotip A 462
argintiu lucios- A 1010 alburn A 381 alotriploidie A 458
-ca creta G 884 alcalin A 383 alotrofic A 459
- -gipsul G 311 alcaliotropism A 384 alotropic A 460
- -hermina Ε 339 alcătuit F 127 alozigot A 463
- -laptele G 4, L 22 alee cu arbori A 504 alozom A 452
- -lebăda O 136 alelogenic A 413 alpicol A 467
- -varul С 884 alelomorfie A 414, 415 alpigen A 469
--zăpada С 308, N 128 alelopatie A 416 alpin A 467
-cenuşiu G 64, 66, L 142, alelotrih A 418 plante -e О 217
S 771, Τ 113 alelozitism A 417 alsofite A 470
-curat lucitor G 63 alergie A 419 altădată (de-) Ρ 15
-curat H 344, N 128, O 136, -polinică Ρ 930 alternant A 472, 873
V 130 ales L 80, 270 alternanţă A 473
-dedesubt H 595 aletofite A 388 -de generaţii A 412,
-gălbui G 408, X 8 aleuronă A 389 A 424, 439, 473, 873, H 216
-găubui ca fildeşul Ε 6 aleurospor A 390 alternare A 473
-lucitor G 62, N 128 alexipiretic A 392 alternativ A 474
-mat A 882 alexiteric A 394 alterne (eu frunze-) A 475
-mătăsos păros A 1010 alezie A 420 alternînd (-eu staminele)
-opac ca porţelanul Ρ 1103 alfabetic A 468 A 407
-plumburiu G 243 algaceu A 395 altimetru A 477
-suriu ca plumbul G 243 algal A 395 altitudine A 478
-verzui A 517, 1053, G 335 alge A 396 altiuscul A 479
albastru G 7, 11 creşte pe- A 397 altoi Ε 236, I 190
-ametistin A 515 de- Ρ 534 -de viţă R 163
-azuriu A 1248 relativ la- Ρ 534 altoire G 746, I 184, 188,
-ca cerul A 1248, G 7, 11 roşii R 300 Τ 399
- -marea V 57 algicol A 397 de- I 189
- -safirul S 47 algoid A 395 -în ochi О 58
- cenuşiu G 12 algologie A 399 altoit I 189
- -verzui Ρ 1443 algotrofism A 400 alungare Ε 60
-ceruleu deschis S 1111 aliaceu A 421 alungire Ρ 1277
-de cobalt G 547 alinător S 251 alungit Ε 94, О 17, Ρ 1278
- -lavandă L 72 alipire A 325 -eliptic О 291
-închis G 984, I 119 alipit A 194, 326, 953 -înainte Ρ 1244
-lucitor и 8 alnicol A 466 alutaceu А 482
-purpuriu închis H 447 alobiogeneză A 424 alveolar А 484
-ultramarin U 8 alobioză A 425 alveolat А 486, F 27
-verzui G 12, Ρ 204 alocar'pie A 426 alveolaţie A 485
-violaceu A 515 aloclorofilă A 427 alveolă A 483
albăstrui G 10 alociclie A 433 aluvial A 464
-alb G 987 aloc(h)oric A 429 amabil A 488
-ca opalul O 182 aloc(h)orie A428 ştiinţă -ă A 488, В 254
-cenuşiu G 163 alocronic A 431 amar A 491
-negru G 988 alogamic A 435 cu tulpina -ă A 490
-purpuriu I 1 alogamie A 411, 434, 442 amatocol A 492
-roz R 294 alogenetic A 436 amatofil A 492
-suriu L 230 alogonie A 437 amatofite A 493
-şofraniu galben G 985 alohton A 432 amărui A 489
-verde G 331, G 163, Τ 219 aloiogeneză A 438, 439 ambient A 495
albicaţie 374 aloiometron A 440 ambiguu A 497, 540
albicios G 62 alometric A 441 ambleocarpic A 500
albie A 487 aloparalectotip A 443
alopatric A 444 ambrin A 502
albigrane A 377 ambroziac A 503
albine (polenizat prin-) M180 alopelagic A 445
aloplasmă A 447 ambrozie (cu miros de-)
albinism A 374 A 503
albumen A 378 aloploidie A 449
albuminoid Ρ 1344 alopoliploidie A 450 ambulacra A 504
albuminoide A 379, Ρ 1345 aloritmie A 451 ameioză A 505
albuminos A 380 alosindeză A 455, 456 améliorant A 506
alburiu A 375, G 62 alosperm A 453
ameliorat A 507
INDEX ROMÂNESC
áment A 511, J 17, Ν 175
care poartă- A 509
în formă de- A 508
-mic A 510
amentaceu A 508
amentifer A 509
ameristic A 512
ameroconidie A 513
amerospor A 514
amestecat С 667, I 56, 219,
M 374, 385
ametistin A 515
albastru- A 515
ameţitor S 489, Τ 88
amfantiu A 534
amfiapomicte A 535
amfiaster A 536
amfiatlantic A 537
amfibiont A 538, 571, 578
amfibiu A 539
amfibrie A 541
amficarion A 546
amficarpic A 543
amficarpie A 542
amficarpiu A 544
amficarpogen A 545
amficlin A 549
amficotiledon A 551
amficotilie A 588
amficribral A 554
amficriptofite A 555
amfiderma A 557
amfifloic A 576
amfifotic A 577
amfigamic A 562
amfigamie A 561
amfigastrie A 563
amfigen A 565
amfigeu A 560
amfigonie A 566
amfilepsis A 568
amfimixie A 569
amfinucleol A 572
amfinucleu A 573
amfipacific A 574
amfipetal A 575
amfiplasmă A 579
amfiplastie A 580
amfisarc A 581
amfisincotil A 587
amfisincotUedoneu A 552,
587
amfisincotilie A 553, 588
amfisperm A 582
amfisporangiat A 498, 584
amfistomatic A 586
amfitactism A 589
amfiteciu A 590
amfi ten A 591
amfitokie A 592
amfitrih A 593
amfitrofie A 594
amfItrop A 595
amfivazal A 596
598
amfogenic A 597 anafilaxie A 664
amfoheterogonie A 598 anafitoză A 666
amforiform A 599 anafiză A 665
amiantin A 517 anaforeză A 662
amiboidal A 525 anafototropism A 663
amibiform A 525 anageneză A 649
amicelic A 610 anageotropism A 650
amicronic A 518 anagramă A 651
amidon vegetal A 626 anale A 792
formarea- A 626 analecte A 652
amigdalifer A 612 analeptic A 653
amigdaliform A 613 analitic A 656
amilaceu A 614 analiză A 655
amilază A 615 -polinică Ρ 925
amiloeritrină A 617 analogie A 654
amilogen A 619, 622 anamorfoză A 658
amilogeneză A 618, 625 anametadrom A 657
amilolitic A 616, 621 anamorfism A 658
amüoplast A 620, 623 anandric A 659
amiloplastic A 619 ananterat A 660
amilosfere A 624 anaplazie A 667
amintit G 476, 661 anasarc A 669
amitoză A 520, Ρ 1461 anastatic A 670
amnion A 524 anastomozant A 672
amohtofite A 521 anastomoză A 671
amorfofite A 530 anastral A 673
amorţitor Τ 353 anastrofă A 674
ampelografie A 532 anataximorfoză A 675
ampelologie A 533 anatomie A 677
amplectent A 448, 600 -a celulei G 1029
amplex -a plantelor Ρ 673
prefloraţie-ă A 600 ana tonic A 678
amplexicaul A 601 anatonoză A 679
amplexiflor A 602 anatraumatotropism A 680
amplexifoliat A 603 anatrop A 682
anatropism A 681
amplificare A 605 ancestral A 685
amplitudine ecologică V 20
ancoriform A 686
amplu A 606 androceu A 699
ampulaceu A 608
androcit A 694
ampulă A 607 androcliniu A 692, G 520
în formă de- A 609 androconidie A 693
amputaţie A 609 androc(h)or A 691
amuzamente D 49 androdmam A 697
an (din acest-) H 430 androdinamie A 696
anabionţi A 630 androdioecie A 695
anabiotic A 632 -troică A 695
anabioză A 631 androecie A 698
anablast A 633 androfen A 720
anabolism A 634 androfilum A 723
anaclinotropism A 640 androfită A 724
anac(h)oretic A 638 androfor A 722
anac{h)oreză A 637 androgamet A 700, M 324
anacrogin A 641 androgametofor A 702
anacromază A 639 androgametangiu A 701
androgamie A 703
anadrom A 642
anaeretic A 643 androgamon A 704
androgen A 707
anaerob A 646
plantă -ă A 647 androgenetic A 706
androgeneză A 705
anaerobionţi A 645
anaerobioză A 644, 811 rezultat prin- A 706
anaerofită A 647 androgin A 710
anafază A 661 androginie A 712
-aparentă Ρ 1467 -trioică A 711
£99 INDEX ROMÂNESC
androginodioecie A 713 anizogametangiogamie A 780 anticlinal A 866
androgin of or A 714 anizogamie A 782 antidot A 865, 391
androgoniu A 709 anizogenie A 783 antidrom A 867
androhermafrodite A 715 anizoginic A 785 antienzimă A 868, 869
andromerogonie A 716 anizogon A 784 antiferment A 868, 869
andromonoecie A 717 anizohologamie A 786 antihelmintic V 69, A 870
-trioică A 717 anizomerogamie A 787 antipode A 871
andromorfoză A 718 anizoploid A 789 antiscorbutic A 1063
andropetalie A 719 anizostilie A 790 antistrofă A 872
androplasmă A 725 anizotropie A 791 antitetic A 873
androplasmic A 726 anomalii (fără-) Ρ 262 antitrop A 874
andropleogamie A 727 anomodromie A 805 antizimotic A 875
androspor A 730, 708, 736, anomomerie A 806 antobiologie A 836
Ζ 13 anorganic A 807 antocarp A 837
androsp orange A 731 anorganotrofic A 808 antocian A 840
androstil A 733 anormal A 16 antocliniu A 839
androtip A 734 anortogeneză A 809 antoclor A 838
androzigot A 737 anortoploid A 810 antodiilor (concreşterea-)
androzom A 729 anotin A 796 S 1Я81
androzoospor A 700 anserin A 812 antodiu A 841, G 226
anemoentomofflie A 741 antagonism A 813 antofag A 846
anemofü A 743, 749 antarctic A 814 antofeina A 845
anemogam A 241, 743, 749 antecelular A 815 antofü A 847
anemogame A 742, 748 antelă A 820 antofite A 850
anemoc{h)or A 740 antenă A 816 -anuale Ε 402
anemoc(h)orie A 739 anterangiu A 822 -saprobiotice S 52
anemohidroc(h)or A 744 anteră A 821 antofitoză A 851
anemometru A 745 -dorsifixă D 369 antofor A 848
anemomirmecoc{h)or A 747 antere antolit A 842
anemomorfie A 746 cu- concrescute S 1376 antoliză A 844
anemoplancton A 750 cu numeroase- Ρ 942 antologie A 843
anemospor A 751 cu - poricide Ρ 1101 antoplancton A 852
anemotaxie A 752 cu patru- Τ 183 antotaxie A 854
anemotropism A 753 cu trei- Τ 419 antotropism A 855
anemozooc(h)or A 754 lipsit de- A 660 antoxantină A 856
anestezie A 648 anterelor antracin A 837
aneuploidie A 755 aderenţa- A 830 antracnoză A 858
aneusomaţie A 756 lobii- L 237 antropoc(h)ore A 225
aneusporie A 757 lojUe- С 737, L 237, 244 antropoc(h)orie A 860
anexat A 793 transformarea în petale antropofü A 721, 861
angiosperm A 760 a- A 829 antropofite A 862
anguicid A 761 anteridangiu A 823 anturus A 863
angular A 763, G 202 anteridie A 701, 825, С 707 anual A 797
angulat A 764 -sferică G 168 anuare A 792
angulos A 765 pedicelul -i A 824 anucleobionţi A 877
anheliotrop A 770 anul trecut (din-) A 796
anhidrobioză A 771 anteridiofor A 824
anterior Ρ 1163 apaerotropism A 880
ani (care durează trei-) apandrie A 882
anterofilie A 829
Τ 482 anterofor A 828 apantism A 881
animal anteroidee A 826 aparat A 945
parazit- Ζ 44 anteromanie A 827 apare (care-) Ρ 1240
plancton- Ζ 49 anterosimfizie A 830 -ulterior Ρ 1437
animale anterozoid A 831 aparent A 946, G 761, F 14,
creşte pe- Ζ 24 anterozoizi (fecundat Ν 162, Ρ 383, 413, 1456,
fertilizat prin- Ζ 36 prin-) Ζ 14, 15, 36 S 519, 836
polenizat prin- Ζ 15, 46 antesmoliză A 834 -axilar Ρ 1470
polenizare prin- Ζ 14 antesmotaxie A 835 -lateral Ρ 1517
prin- Ζ 10 antesporofilă A 817 puţin- О 24
răspîndit prin- Ζ 28 antestepă cu păduri S 512 aparţine de Ρ 353
anizoaplanogamet A 775 antetrofofilă A 818 aparţinînd Ρ 353
anizocotilie A 777 antetrofosporofilă A 819 apă
anizodinam A 776, 778 anteză A 885 aflat sub- S 1207
anizofilie A 788 antibiotice din plante Ρ 643 cu- H 463
anizogamet A 779 anticameră stomatică V 97 curat ca -a A 960
INDEX ROMÂNESC
cu exces de- H 545 apomixie A 928 areola A 1006
fără- A 772 apoplastidie A 931 argilaceu A 1011
-stătătoare S 856 apoplexie A 932 argüofil S 737
trăieşte în- A 959 aporogamie A 933 argiles A 1012
umflat cu- Τ 656 apospermie A 934 argintiu A 1010
apărare (de-) D 34, Ρ 1343 aposporie A 935 argotaxie A 1013
apărat M 579, Τ 662 aposporogonie A 936 arhaic A 976
apără (care-) A 394, Τ 644 apostază A 937 arhalaxis A 977
apărător Ρ 1343 apostrofă A 938 arhebioză A 978
apărut Ρ 1436 apotaximorfoză A 939 arhegon A 567, 980, G 826
-în acelaşi timp С 541 apoteciu A 940 arhegoniofor A 979
apătos A 965, M 68, U 4 apotermotaxie A 941 -stipitat и 23
ape apotigmotaxie A 942 arhenocariotic A 1037
creşte în- curgătoare Ρ 1146, apotrop A 944 arhenogeneză A 1038
1148 apotropism A 943 arhenotochie A 1039
cu- lin curgătoare L 93 apoziţie A 950 arheofite A 975
cu- liniştite L 93 apresor A 952 arhespor A 981
apei (absorbirea-) I 47 aproape S 1085 arhiantemum A 982
apele -de Ρ 88 arhibental A 983
întîmplător în - limnetice apropiat A 209, 954, Ρ 1305 arhicarp A 984
Τ 664 cel mai- Ρ 1440 arhicleistogamie A 985
ocazional în - rîurilor Τ 667 apropiindu-se V 67 arhigeneză A 10
temporar în - pelagice Τ 665 apucător Ρ 1207 arhimeristem A 988
apendice A 948 apusean О 39 arhiplasmă A 989
-proeminent Ρ 1233 arac А 207 arhitip A 990
apertúra A 886 arahnoideu А 966 arhizoblastic A 1040
apetal A 888 aranjat О 214 arid A 1016
aphaptotropism A 890 arată (саге-) M 465 ariditate S 485
aphercotropism A 892 arămiu A 243 arietin A 1017
aphidrotaxie A 900 arator A 1052 aril A 1020
apical A 106, 903, G 5 arătură A 321 -fais A 1019, Ρ 1465
apiculat A 905 arbore A 968 fără- Ε 420
apilarie A 906 în formă de- D 59 arilat A 1018
aplanogamet A 907 arborescent A 969 arilodiu A 1019
-femel M 9 aproape- S 1098 arini (creşte pe-) A 466
-mascul M 312 arboret A 970 ariniş A 465
aplanogametangiu A 908 -de arini A 465 aripat A 372, 403, Ρ 1606
aplanospor A 909, 910 arbori -de jur împrejur Ρ 308
-mic M 313 alee cu- A 504 aripă A 369, Ρ 697
aplanosp orange A 911 creşte pe- Ε 314 aripi Ρ 79
aplazie A 912 teren plantat cu - A 970 cu -înguste S 926
aplecat G 240 arboricol A 971 cu - rigide S 191
-înainte Ρ 1292 arboricultură A 972 cu patru -A 191
-în jos D 57 arborilor (cultura-) A 972 aripiform A 371, 404
-strîns A 953 arbuscul A 974 aripile morii de vînt (ca­
aplicativ A 949 arbust scund F 170, S 1099 ld 389
apobiotic A 914 arbuştiν F 171 aripioară A 481, Ρ 712
apocarp A 915 arc (curbat în-) A 996 aripioare
apocarpic A 916 arctic A 992, H 538 cu - despicate S 140
apochemotaxie A 917 arctofil A 993 cu -rozee R 301
apocit A 919 arctoterţiar A 994 cu numeroase- Ρ 1038
apocloroză A 918 arcuit A 996, G 461, F 130, aristat A 1022
apofite A 930 Τ 371 arista A 1021
apofiză A 929 -la capăt G 57 fără- В 421
apogalvanotaxie A 920 ardeziac A 998 -mică А 1026
apogameţie A 921 areal A 1000
apogamie A 922 ariste
eu - deosebit A 444 cu două- В 78
-diploidă О 155 eu - restrîns S 908 cu numeroase- M 510
apogenie A 923 -geografic A 1000 cu trei- Τ 423
apogeotropism A 924 - -natural Ρ 190 aristerostil A 1023
apogeu A 99 areografie A 1005 aristiform A 1025
apoginie A 925 areolar A 1007
apolar A 926 aristulă A 1026
areolat A 1007 arme de apărare A 1027
apomeioză A 927 areolaţie A 1008 armeniac A 1029
βοι
armilat A 1031
armilă A 1030
armonie Η 50
aromatic A 528, 1033
aromatizant С 702
aromorfoză A 1034
ars A 222, D 115
articul A 1048
articulat A 1047
articulaţie A 1046, J 19
articulaţii
cu două- В 79
cu numeroase- M 511
cu trei- Τ 424
artificial A 1049
artrospor A 1044
artrosterigmă A 1045
aruncare Б 60
aruncat (afară) S 20
de - R 137
arundinaceu A 1050
arzător A 997, S 982,
Τ 356, и 88
asbestin А 1053
ască А 1066
asce
poartă- A 1057
produce- A 1059
ascendent A 1054
slab- S 1102
ascidiat A 1055
ascidie A 1056
ascifer A 1057
ascocarp A 1058
-închis G 509
ascofor A 1062
ascofruct disciform A 1061
ascogen A 1059
ascogon A 1060
ascomă A 1061
ascospor A 1064, S 796
ascostromă A 1065
ascuns A 20, G 207, 489,
G 914, D 53, I 52, L 56,
58, О 42, R 88
ascuţit A 59, 98, 1014,
О 303
-muchiat А 91
slab- А 171
asemănare S 517
asemănător A 42, 208, 242,
D 60, H 355, 358, M 473,
Ρ 87, S 515, V 67
foarte- Ρ 347
aseptic A 106j^
asexuat A 315, 1069, N 110,
и 46
asimblastie A 1101
asimetric A 1102
asimilabil A 1083
asimilaţie A 1084
asincrenic A 1104
asindeză A 1106
asingamie A 1107
asociat A 328, 1086, G 567,
S 548
asociaţie A1085, G 586, S 549
-vegetală Ρ 616
asociaţiilor (dinamica-)
S 1416
asociere A 327, G 586
-simbiotică G 758
asomatofite A1070
aspect A 1071, F 6
-general H 4, Ρ 595
cu - О 199
cu - înşelător S 836
aspergiliform A 1073
asperităţi
cu - veruciforme Τ 626
f ă r ă - A 248, L 29
aspermie A 1075
asporogen A 1080
asprime S 107
aspru A 1072, R 397, Τ 378
puţin- S 106, 1103
astatic A 1088
astelie A 1089
aster A 1090
asteronom A 1092
astringent S 1082
astrobotanică A 1095
astrosclereide A 1097
astrosfere A 1098
astupat О 25
asudare (provoacă-) S 1268
asupreşte О 198
aşezare Ρ 1126, S 540
aşezat G 631, D 321, I 67,
186, Ρ 1128, S 541
-adaxial A 215
-alături A 203, 1082
-în ordine О 214
-pe sau lîngă A 951
atactostel A 1109
ataşat A 291
atavic A 1111
atavism A 1110
ataxinomic A 1113
atelomitic A 1115
atenuat A 1140
atestă Τ 147
atingător A 1141
atinge (se-) G 773
nu mă- N 141
atingere Τ 15
atipic A 461, 1142
atîrnat G 870, S 1321
-înainte Ρ 1296
atîrnător D 76, Ρ 232
atonie A 1121
atopie A 1122
atractoplasmă A 1123
atrăgător I 41
atrocitoză A 1119
atrofiat A 1128, Τ 3
atrofiază (se-) С 767
atrofiere Τ 2
INDEX ROMÂNESC
atrofite А 1129
atrop А 1131
atropurpuriu А ИЗО
atrosanguineu А 1135
atroviolaceu А 1137
augmentare А 1145
augmentat А 1146
aulofite А 1150
auriculat А 1155
auricula А 1154
auricule
cu două- В 81
fără- Ε 423
auriculiform A 1156
aurigo A 1157
auriu verde G 406
austral A 1158
autoalogamie A 1160
autocarpie A 1164
autoc(h)or A 1167
autoc(h)orie A 1165
autoc(h)orism A 1166
autocromozom A 1168
autodiferenţiere A 1170
autoecic A 1171, M 462
autoecologie A 1189
autoestezie A 1159
autofecundaţie A 1172
autofertil A 1175
autofertilizare A 1172
-obligată A 1183
autofilogenie A 1195
autofită A 1196
autogam A 1175
autogamie A 1174
autogen A 1177
autogenetic A 1177
autogeneză A 1176
autohomogamie A 1180
autohton A 17, Ε 127
autoic A 1171
autoinfecţie A 1181
autoliză A 1182
automixie A 1183
automorfoză A 1184
autonastie A 1185
autonictinastic A 1186
antonimie A 1188
autoortotropism A 1190
autoparazit A 1192
autoparazitism A 1191
autopartenogeneză A 1193
autopelagic A 1194
autoplast A 1198
autopolenizare A 1199
-excepţională A 1180
autopoliploidie A 1200
autopotamic A 1201
autor A 1144
autoreglare R 135
-a temperaturii Τ 275
autoreînnoire R 157
autoscoliotropic A 1203
autosindeză A 1208
INDEX ROMANESC 602
autóspor A 1205 cu numeroase- Ρ 972 bazei
autosterilitate A 1206 cu patru- Q 7 aflat deasupra- S 1305
autotetraploidie A 1209 cu -păroase Τ 448 aflat dedesubt -H 569
autotip A 1214 poartă- В 3 bazic A 383
autotomie A 1210 produce- В 3 bazidial В 36
autotoxiná A 1211 bacifer В 3 bazidie В 40
autotrofie A 1212 baciform A 93 -neseptată H 323
autotropism A 1213 bacii (în formă de-) В 4 bazidiocarp В 37
autózom A 1204 baciliform В 4 bazidiofor В 38
autumnal A 1216 bactericid В 5 bazidiospor В 39, S 794
autumnaţie A 1217 bacterie globuloasă С 556 -haploid S 796
autumnixantină A 1218 bacteriform В 6 bazifil В 51
auxanograf A 1219 bacterii bazifix В 41
auxanometru A 1220 -cUiate Τ 440 bazifugal В 42
auxiliar A 1222 -nitrificante N 123 bazigamie В 43
celule -e A 1222 bacteriocecidii В 7 baziginiu В 44
auxină A 1223 bacteriofag В 10 bazilateral В 46
auxoblast A 1224 bacterioliză В 9 bazinervat В 48
auxospor A 1227 bactériologie В 8, M 339 bazionim В 49
auxotonic A 1228 bacterioriză В 11 bazipetal В 50
auxoză A 1226 bacteriostatic В 12 baziscopie В 53
avelaneu A 1231 bacteriotoxină В 13 baziton В 55
avînd H 1 baculiform В 15 bălărie Ε 335
avortare completă S 1303 balanografie В 18 bălegar (creşte pe-) С 798,
avortat A 18, Ν 110 balaustă В 20 F 64
cu fructe -e A 500 baliste В 21 băltoacă L 23
flori femele -e Ρ 93 balistic В 22 bărbătesc M 113
axă A 1242 baloc(h)ore В 21 băşică (în formă de-) A 608
fixare pe- J 184 balospor В 23 băşici (cu-) В 310, Ρ 592,
-hipocotilă Ρ 1385 balsam В 26 593
în formă de- R 8 balsamic В 24
orientat spre- A 177, 215 balsamifer В 25 băşicuţă V 93
-principală G 189, 195, baltă Ρ 58 acoperit cu-e V 95
Ρ 1208 de- Ρ 59 băştinaş A 17, Ε 127
-purtătoare a anterelor plante de- H 98 bătrîn A 794, V 102
A 828 bancuri de nisip bental В 66
-spiculeţului R 9 creşte pe- S 1472 bentos В 68
axe plante de- A 521, S 1473 biacuminat В 71
cu două- В 82 barbat В 28 biaiometamorfoză В 72
cu mai multe- M 512 barbelat В 29 biaiomorfoză В 73
cu trei- Τ 541 bariere О 10 bialat В 74
dispus în jurul -ei Ρ 272 barimorfoză В 34 biangulat В 75
axial A 1237 barometric В 31 bianterifer В 76
axilar A 1240 barotaxie В 32 biapiculat В 77
axuă A 1239 barotropism В 33 biaripat В 74, D 301
aflat în- I 242 bastard H 455 biaristat В 78
axiodrom A 1241 bastardocarpie В 58 biarticulat В 79
axogamie A 1243 bastardogamie В 59 biastrepsis В 80
axosperm A 1244 bastonaş (în formă de-) biauriculat В 81
azigot A 1251 В 4, 15 biaxial В 82
azonal A 1245 batial В 60 bibacă В 83
azot A 1246 batografie В 61 bibracteat В 84
azotobacter A 1247 batologie В 61 bibracteolat В 85
azuriu A 1248 batracosperm В 62 bicaliculat В 88
bicalos В 87
c u - l ă ţ i t ă В 47 bicamerat В 89
bacaceu В 2 bicapitat А 684, В 90
cu - liberă В 54 bicapsular В 91
bacă A 94, В 1, и 100 -frunzei В 52
de- С 548 bicarenat В 92
-laminei В 52 bicarpelar В 93
-dublă В 83 -peţiolului Ρ 575
-falsă Ρ 1472 bicelular В 94
-rădăcinii R 242 bicentric В 95
bace -vaginantă a frunzei Ρ 575 biciliat В 98
cu- С 548 bază В 52 biciclic В 116
cu două- В 101 fixat la- В 41 bici (în formă de-) F 76
воз INDEX ROMÂNESC
biclavat В 100 bioenergie В 165 biternat В 220
bicolateral В 102 biofag В 179 bitriflor В 221
bicolor В 103, D 178 biofil В 180 bituberculat Τ 148
bicompartimentat В 89, 146 biofor I 19, 33 biuncinat В 222
biconjugat В 105, 137 biogenetică В 167 biunguicular В 223
bicontort В 106 biogeneză В 168 bivalent В 224, D 196
biconvex В 107 biogenie В 167 bivalvat В 225
-şi disciform L 97 biogeocenoză В 168 bizonal В 227
bicorn В 108 biogeografie G 367, В 169 blastema В 228
bicoronat В 109 biolit В 170 blasteză В 230
bicorticat В 110 bioliză В 174 blastocarpic В 232
bicostat В 111 biologic В 172 blastofuă В 237
bicrenat В 112 biologie В 171 blastofor В 236
bicrestat В 113 -florală А 836 blastogenezá В 233
bicubital В 114 -а frunzei Ρ 554 blastografie В 234
bicuspidat В 115 -а plantelor Ρ 605 blastomanie В 235, С 484
bidentat В 117 bioluminescenţă В 173 blastospor В 238
bifacial A 684, В 123 biométrie В 175 blefaroplast В 243, M 120
bifactorial В 124 biomorfoză В 176 boabă A 94, В 1
bifer В 126 bionomie В 178 boală M 471
bifidat В 127 biont В 177 cauzează- Ρ 183
de două ori- В 210 bioplasmă В 182 -plantelor M 471
biflagelat В 128 bioplast В 183 bob de fasole (în formă d e )
biflor В 129 biopsie В 184 F 4, Ρ 715
bifoliat В 130 bioseston В 185 boboc floral A 370
bifoliculă В 131 biosfera В 189 bogat G 797, Ρ 933
bifurcare F 197 biosinteză В 190 boleoanemochorie В 245
bifurcat В 136, D 176 biosistematică В 192 boleuautochorie В 245
aproape- S 1151 biotaxonomie В 192 bolism В 247
bifurcaţie В 135 biotic В 193 bolnăvicios A 240, I 176,
bigemat В 138 biotip В 196 M 470, Ρ 186
bigeminat В 137 -al ecospeciei О 83 boltit A 996, G 793, F 130
bigeneric В 139 biotonus В 194 slab- S 1101
bilabiat В 142 biotop В 195 boltitură G 971, F 131
bUateral А 684, В 143 cu - restrîns S 910 bombare Ρ 1434
bUigulat В 144 identitate de- H 418 bombat
bilobat В 145 biovujat В 197 -în fată Ρ 1433
aproape- S 1110 bioză В 186 -spre exterior G 793
bilocular В 146 biozofie В 188 bombUifer В 249
semi- S 288 biozom В 187 bondari (purtînd-) В 249
biloment В 147 bipalmat В 198 bonetă (în formă de-) Ρ 685
bilunar В 148 bipartit В 200 bont O 34
bimensual В 148 bipartiţie В 199 bordură
bimuchiat В 75 bipenat В 202 cu - roşie R 384
ascuţit- А 684 -partit В 203 boreal В 251
binât В 150 biperforat В 201 -alpin В 251
binemirositor О 65 bipintenat В 86 boschet V 134
binervat В 151 bipolar В 204 bostriciform В 252
binominal В 153 bipolaritate В 205 bostrix В 253
binominalism В 154 biradiat В 206 botanic В 255
bioblast В 155 birostrat В 208 botanică В 254, Η 317
biocenologie В 159 bisanual В 122, D 187 -agricolă A 337
biocenoză В 160 bisectat В 211 -apelor curgătoare Ρ 1147
-de cultură А 335 biseptat В 212 cercetare- Ρ 603
-faunei agricole A 347 biserat В 214 d e - В 255
întîmplător în- Τ 663 biseriat В 213, D 335 -descriptivă В 258, D 91,
bioc(h)or В 156 aproape- S 1157 Ρ 630
-ui individului I 35 bisetos В 215 -economică O 75
biociclu В 161 bisexual А 496, В 216 -forestieră S 29
bioclimatologie В 158 bisexualitate А 711 -horticolă В 254
biocrom В 157 bisexuat А 710 -plantelor fosile Ρ 19
biodermă В 162 bisimetric В 219 botanist В 256, Η 160
bisturiu (în formă de-) S 111 botanistă В 257
biodinamică В 163 bisulcat В 218
bioenergeticà В 164 botanizare Η 158
 INDEX ROMÂNESC
botanografie В 258
botanolit В 259
botanologie В 260
botrenchim Τ 26
botriocimă В 264
botritic R 4
aparent- Ρ 1473
botuliform A 408, В 266
brachial В 268
bracteat В 281
bractée В 280
-mică В 282
bractei
cu doi- В 84
cu mai multe- M 513
cu trei- Τ 425
bracteolă В 282, Ρ 1304
bracteole (cu două-) В 85
bracteomanie В 283
brad (ca un-) S 43, A 9
cu miros de- S 43
bradiauxeză В 284
bradigeneză В 285
bradisporie В 286
brahiblast В 272
brahidodrom В 275
brahisclereide В 278
brahistüie В 279, M 359
brazdă e 644, S 1280
-nectariferă S 1280
brazde (cu cinci-) Q 48
cu două- В 218
cu - mici S 1029
cu trei- Τ 569
brăzdat G 641, G 191,
S 1278
parţial- S 372
pronunţat- Б 419
brevidiurn В 289
briceag (în formă de-) S 111
briofil В 300
brioid В 298
briologie В 299
briospor В 301
brîu G 442
bromatologie В 293
bronzat A 243
brumă Ρ 1441
brumăriu G 164
brun В 297
-ca hîrciogul N121
cafeniu- S 407, Τ 322
- - deschis Τ 322
- - închis A 222, G 596
castaniu- G 159
cenuşiu- S 599
- - ca şoarecele M 583
-de ciocolata G 1, Τ 252
deschis- L 277
devenit- I 155
gălbui- F 183
- - ca pămîntul Τ 137
închis- A 963, В 16, 297,
604
brun cacogeneză G 3
G 1, 596, F 202, Ρ 1640, U 25 caconim G 4
aproape- - S 1097 cade
lucios- S 600 -împreună G 613
palid- G 904, Τ 1, Ν 414 nu- Ρ 348
roşcat- В 16, G 53, 159, caduc D 15
G 244, 254, 445, F 184, cafeniu
L 100, 163, R 370, Ρ 397
-brun S 407, Τ 322
- - închis Ρ 1019, R 401, -deschis Τ 322
420 calamus G 15
-roşietic В 297, H 149 calatidifor G 16
ruginiu- F 39 calatidiu G 17
bruniu В 296, F 183, 201 pedunculul -ului G 16
-alb Ρ 399 c(h)alază G 252
-ca iepurele L 114 calcariform G 21
-de alune A 1231
calcaros G 20
-galben deschis A 4011 calceiform G 22
- - de ocru О 49
calcicol G 23
-palid А 482 calcifil G 23, 25
-verde G 74
calcifug G 24, 26
btiburuză V 78 calcul G 27
bucătărie (de-) G 948
calendar floral G 29
bucăţi calibeiform G 256
-alese A 652
calicantemie G 41
rupt în- D 299 caliciu G 50
buchet S 453
eu - G 40, 42
în formă de- S 452 eu — despicat S 137
buclă (în formă de-) В 252,
eu — păros Τ 442
G 428 cu — roşu R 291, 379
bulb В 309
cu — rozaceu R 291
cu -îngust S 905 cu — semiaderent H 141
-tunicat Τ 650
bulbi (poartă-) В 304 -extern G 44
bulbiform В 303 -gamosepal Ρ 175
bulbil В 305 lipsit de- A 27
bulbişor В 308 neaderentla-A27
numai cu- A 888
bulbodiu В 306
bulbos В 304 -secundar G 44
calicii (cu două-) В 88
bulbotuber В 307
bulbului (discul-) В 306 caliciului (laciniile-) L 14
buletin A 143 calicodofite G 255
bun В 250, Η 360 calicul G 44
-de mîncat Ε 50 fără- A 28
burete F 191 caliculat G 43
în formă de- S 772 caliculi (cu doi-) В 88
bursiculă В 311 califiomie G 45
bursiform G 899 calimă M 123
buruiană H 156, I 260 caliptrat G 47
buruieni X 45 caliptră С 46
-băştinaşe Ε 363 -rădăcinii Ρ 687
-din semănături S 254 сaliptriform G 48
-din terenurile agricole caliptrogen G 49
Ε 331 calmant S 251
plivirea -lor R 409 caloritropism G 37
buruienişuri antropofile calos G 30
R 391
butaş M 82, Τ 20 calotă digestivă D 211
butelie (în formă de-) A 608, calozitate G 31
L 31 calozităţi (cu două-) В 87
butoiaş (în formă de-) D 360, calus G 31
O 213 calusheteroplazie G 32
calushipertrofie G 34
butuc de roată (în formă de.-) calushomoioplazie G 33
M 387 calusmetaplazie G 35
buze (cu două-) В 142 calvescent G 38
βΟδ INDEX ROMÂNESC
cambial С 51 capsule carnivorofite I 180
cambiu G 52 cu două - В 91 carotină G 98
-fascicular F 22 cu mai multe- M 515 carpadeliu G 100, 871
camefite G 258 cu patru- Q 5 carpelă G 103, 117, M 57
camelin G 53 cu trei- Τ 428 -abortivă G 107, Ρ 94
cameră prestomatică V 97 capsulei -sterilă G 107
cameră substomatică pedicelul-S 461 cârpele
deschizătură - O 191 peretele- Ρ 275 cu - concrescute G 573
campaniform С 54 capsulifer G 79 G 39, S 1392
campanulat С 54 caracter G 260, Ρ 1310 cu două- В 93
aproape- S 1113 caractere — concrescute S 305
campestru A 1051, С 55 -de deosebire D 336 cu -neconcrescute L 290
campilotrop G 58 cu-dobîndite S 575 cu patru- Q 6, Τ 176
camptodrom G 57 cu-ereditare separate cu trei- Τ 430
canal F 134, D 387, V 152 S 262 format din mai multe-
-intercelular I 210 cu- ale tipului Τ 673 P 859
-laticifer L 64 caracteristic Τ 673 transformarea organelor
-medular M 143 carapace silicios L 266, florale în- Ρ 719
-rezinifer D 387 Τ 231 carpelei
-valecular L 23 carbonaceu G 81 înverzirea- O 167
canaliculat С 59 carcerulă G 82 pedicelul- Η 610
sinuat- R 333 carcinom G 83 carpelei or (concreşterea-)
slab - S 114 cardinal G 85 G 572, S 1391
cancelat G 60 carenat G 91 carpelodiu G 101, Ρ 719
cancerul arborilor G 83 carenă G 90 carpelomanie G 102
candelabriform G 61 cu -neevidentă S 1116 carpocefal G 105
candid G 63 carene Ρ 79 carpocloniu G 106
canelură H 598 cu două- В 92 carpodiu G 107
canescent G 64 cu multe- M 516 carpofag F 164
cangrenă G 59 cu trei- Τ 429 carpofor G 116
cangrenos S 696 carenţă (cu-) G 87 carpogamie С 108
canin G 65 caricografie G 88 carpogeneză G 109
cap G 80 carie G 89 carpogon G 110
capabil Ρ 1151 carienchim G 133 carpolit G 111
capac (cu-) O 184 carieră de nisip A 1003 carpoliză G 113
capacitate F 10, Ρ 1152 cariocineză G 137 carpologie G 112
-de absorbţie R 179 carioclastic G 134 carpomanie G 114
-de adaptare A 174 cariofază G 144 carponomiu G 115
-de regenerare R 120 cariogamie G 135 carpopodiu G 118
capilaceu G 67 cariogramă G 136 carpoptoză G 119
cariolimfă G 139, N 192 carposferă G 122
capilar G 67 carioliză G 140 carposperm G 121
capilaritate G 68 cariologie G 138 carpospor G 123
capiliţiu G 69 carioplasmă G 145 carposporange G 124
-fistulös G 566 carioplasmogamie G 146 carpostegiu G 125
capişon G 944 carioplast G 147 carpostomiu G 126
în formă de- G 943 cariopsă G 148 carpotecă G 127
capitat G 71 cariorexie G 149 carpotropism G 128
capitul G 72, 226 carios G 92 carpozigot G 129
cariosimfiză G 151 carpozom G 120
fără- A 58 cariotecă G 152 carte О 206
capitule cariotină G 153 cartilagineu G 130
eu- concrescute S 1398 cariotip G 154 cartilaginos G 130
eu mai multe- M 514 cariozom G 150 parţial- S 1118
eu- păroase Τ 446 carmezin G 300
carne G 97 carunculă G 131
cu trei- Τ 431 cască G 157, G 9
capreolat G 75 carnea
asemănător cu- S 70 eu-G 10
capriiicaţie G 77 eu jumătate de- S 312
capsulă G 78, S 782, Τ 231 -fructului M 222, Ρ 1643 în formă de- G 11
-baciformă G 556 cărnii (de culoarea-) I 85 casideu G 156
-dublă prin concreştere carnet de însemnări A 227 casmandroecie G 264
Ρ 898 carneu G 94, I 85 casmanterie G 265
-monospermă S 12 carnivor G 95, I l 80 casmocleistogamie G 267
-neoperculată С 509 carnivore (plante-) I 180 casmofite G 271
-sporiferă S 828, U 89
INDEX ROMÂNESC 60β
casmogamie С 269 căldură -nenucleată A 39
casmopetalie С 270 de- Τ 258 -nutritivă Τ 595
castaniu С 159 iubitor de- Τ 272 -primordială Ρ 1212
-brun С 159 produce- Τ 263 -reproductivă asexuată
castrare С 160 căpăcel O 185 A 300, S 779
castraţie parazitară Ρ 126 cărare S 375 -de rezistenţă Ε 148
castravete (în formă de-) cărămiziu L 61 -sexuală G 17
С 945 cărbunelui (de culoarea-) -masculă S 670
catablast С 161 A 857 -sexuată G 41
catabolism С 162 cărbunos G 81 -somatică S 572
cataclinotropism G 164 cărnos G 96, S 62, 863, 1263 -vegetativă V 46
catacorolă G 165 fruct- S 64 celule
catacromază С 163 cărunt S 390
căscat H 287, 318, R 327 -absorbante A 22
catadrom G 166 agregare de- A 327, G 636
catafUă G 176 căsuţa seminţelor A 876
căţărător A 206, G 472 -agregate în colonii G 571
cataforeză G 173 -auxiliare A 1222
catafototropism G 174 căţel В 308
căzător С 6, 613, D 15, Ε 63, dezvoltat din - somatice
catageneză G 167 S 575
catageotropism G 168 Ρ 713
căzut D 46 cu- diploide S 1397
cataliză G 171 cu două-В 94
catalog G 170, D 47, R 151 ceapă В 309
cu miros de- A 421, 423 cu-paralele Ρ 101
-de seminţe D 47 format din mai multe- Ρ 860
catapetalism G 172 ceară G 228 -iniţiale I 161
cataplasmă G 178 acoperit cu- G 237 -însoţitoare G 660
cataplazie G 177 asemănător cu- G 229 -moarte N 39
catarobionţi G 183 cecidie G 206 -pietroase В 278, S 176
catartic G 184 -cauzată de ciuperci Ρ 661 -reproducătoare Τ 59
catatonoză G 179 -cauzată de alge Ρ 535 -specializate Τ 441
catatraumatotropism G 180 cecidiiform G 14 -spiculare A 1097
categorie sistematică Τ 37 cecidiofite G 204 -stomatice S 1003
catifelat păros V 53 cecidiofor G 203 celulei
slab--S 1250 cecidiologie G 202
catodic G 185 cefalodiu G 226 anatomia- G 1029
catotrop G 186 cefalofor G 227 descrierea- G 1052
eau dat G 188 celalalt G 245 dinamica- G 1044
caudex G 189 celestin G 7 fiziologia- G 1068
caudicul G 190 celoblast G 565 puterea formativă a- Ρ 782
caulicul G 191 celonemă G 566 mortificarea- N 49
caulidiu G 192 celular G 209, 1028 celuloză С 210
cauliflorie G 193 degenerare -ă D 42 cenantie G 212
caulinar G 194, S 996 diviziune-ă G 1036, 1055, cenantiu G 568
caulocaliciu G 196 D 351 cenobionţi С 569
caulocolezie G 197 membrană -ă G 1041, M 181 cenobiospor G 570
caulom G 198 nucleu- G 143, 1032, Ν 195 cenobiu G 571
caulotaxie G 199 plante -e G 209 cenocarp G 574
cavernos G 201 suc- G 1058, Ε 122, S 1266 cenocarpic G 573
cavitate G 1016, L 23 ţesut- G 772 cenocarpie G 572
-celulară L 274 vacuolă -ă L 274 cenocentru G 575
-cu aer V 93 celulă G 208, 1042 cenocist G 577
-ovariană L 244 -binucleată D 166 -ciliat Ζ 29
-cu clorofUă G 332 cenocladie G 576
cavităţi -cu pigmenţi G 387 cenofil G 584
cu-G 201 -fără ClorofUă L 140 cenogamet G 578
cu două- В 146 -fără membrană G 271, 272 cenogeneză G 8, 579
-roase de larve N 145 -fiică G 208 cenoglee G 580
cazeolar G 155 -globuloasă G 556 cenogonidie G 581
cădere L 52 -mamă G 208, M 122 cenologie G 582
căderea - a anteridiei S 658 cenomonoecie G 583
-florilor A 853 - a anterozoizilor S 651 cenoprotal G 585
-frunzelor D 41 - a macrogametului M 24 cenosferă G 588
.timpurie a frunzelor Ρ 576 - a sporului Ρ 311, S 807 cenospecie G 587
-ramurilor G 488 -marginală H 201 cenospor G 589
călătorie I 347 -moartă Ν 42 cenotaxonomie S 1451
călăuză H 319 -multinucleată Ρ 984 cenoxenic X 19
607
cenoză С 586
-plantelor cultivate A 343
cenozigot С 592
cenozoogonidie С 591
central G 215
placentaţie -ă С 215
centre (cu două-) В 95
centrifugal С 216
centripetal С 218
centromere G 219
cu-difuze Ρ 835
cu mai multe- Ρ 956
cu-neterminale S 1452
cu-terminale O 267,
Τ 72
fără- A 57
centroplasmă G 220
centroplast С 221
centrosferă G 223
centroxilic Ε 125
centrozom G 222, M 427
centru
-divizionar intranuclear
N184
nedispus în- A 57
situat lîngă- Ρ 88, S 1120
cenuşă G 443
cenuşiu G 66, G 258, Ρ 911,
S 769, Τ 111
-alb G 64, 66, L 142, S 771,
Τ 113
albastru- G 12, Ν 173
albăstrui- G 163
-ca oţelul Ε 257
-ardeziac A 998
-bruniu ca şoarecele M 583,
619
-columbin G 646, Ρ 57
curat- G 433
-deschis G 434, G 257
fumuriu- F 185, N 36
închis- S 136
palid- G 434, L 142
-plumburiu L 230, M 391,
Ρ 854
ceomă G 9
cer J 21
ceraceu G 229
cerat G 237
ceratiu G 235
ceratomanie G 236
cerc G 1000
aşezat în- G 996
curbat în- G 314
în formă de- G 451
neaşezat în- A 349
cercetare Ε 87, I, 111, 268
-detaliată A 655
cercetat G 598
d e - 1 174
cercetător I 110, 269, S 223
-al naturii N 25
INDEX ROMÂNESC
cereale G 238, F 167 ciatiu G 994
recoltarea -lor M 258 cicatrice С 418
cerulescent G 10 -al hilului 0 151
ceruleu С 11 e u - G 417
cervicolor G 244 eu - triradiară Τ 503
cespitos С 13 -seminală H 300
slab- S 112 cicatricos G 84, 417
chalază G 252 cicatriciilă G 418
chamefite G 258 cicatrizare G 419
chasmandroecie G 264 cicatrizat G 417
chasmanterie G 265 ciclic С 996, V 88
chasmocleistogamie G 267 ciclocoriză G 997
chasmofite G 271 ciclonastie G 998
chasmogamie G 269 cicloză G 999
chasmopetalie G 270 ciclu G 1000
cheie analitică A 656, G 500 -de viaţă В 161
cheie de determinare A 656, -vital G 1000
G 500 cicluri
cheilomanie G 275 cu patru- Τ 162
cheimonofil G 277 cu trei- Τ 473
cheimonofob G 278 -cid G 422
chemoauxism G 283 bacteri- В 5
chemocineză G 287 fungi- F 188
chemoc(h)orism G 284 cU G 426, F 78
chemo dineză G 285 cili
chemo dolic(h)oză С 286 cu doi- В 98
chemoestezie G 282 cu-laterali Ρ 842
chemofobotactism G 293 cu mai mulţi- Ρ 1075
chemoliză G 289 cu - mici G 425
cu mulţi - M 522
chemoluminescenţă G 288
chemometrie С 290 cUiat В 241, G 423
slab- S 1121
chemomorfoză G 291
chemonastie G 292 cilindrenchim G 1002
chemosinteză G 294 cilindric G 1001
chemotactism G 295 aproape- S 1145
-negativ G 293, A 917 cilindru G 1003
-pozitiv Ρ 1314 -central G 215, 1003, S 893
chemoterapie G 296 eu mai mulţi -i -i Ρ 1058
chemotrof G 297 fără- A 1089
chemotropism G 298 -primitiv Ρ 1418
—unic M 450
chemozoofob G 299 ciliograd G 424
chemocloranţie G 247 cüiolat G 425
chersofite G 301 cimă С 1004
chetoplancton G 250
chiasmă G 302 -bipará D 170
chiastobazidie G 303 -compusă D 188
chilofite G 413 -dic(h)azială D 170
chimie vegetală Ρ 610 -evantai R 239
chimifer G 414 -helicoidală В 253
chinez S 521 -scorpioidă G 429
chionofite G 309 -seceră D 373
chircit Ρ 1652 -unipară M 403
chironim G 310 cimobotris G 1007
chiropterofU G 280 cimos G 1008
chirotip G 311 cinabarin G 444
chist închis G 317 cinci Q 32
chomapofite G 353
chomofite G 354 cîte- Q 30
cu- Ρ 236, Q 32
cianeu G 984
cianocist G 986 de- ori Q 30, 50
cianoficină G 990 cincicostat Q 34
cianofilă G 989, 991 cincii ocular Ρ 238
cianoplast G 992 cincipartit Q 45
cincilea (al-) Q 51
INDEX ROMÂNESC
cincin с 429 citoelastic G 1060
cincinal G 428 citocleză G 1056
cinenchim G 432 citoc (h) orism G 1036
cinerascent G 434 citocrom G 1037
cinereu G 433 citodă G 1042
cinetonemă G 437 citodermă G 1041
cinetoplaste G 438 citodinamică G 1044
cinetozom G 439 citofiziologie G 1068
cinoplasmă G 446 citogamie G 1045
cioc R 355 citogenetică G 1047
cu-R 308 citogeneză G 1046
eu-mie R 350 citogeografie G 1050
în forma de- R 354 citogonie G 1049
ciocan (ín formă de-) M 81 citografie G 1052
ciocuri (cu două-) В 208 citogranulă G 1051
ciopîrţit L 12 citohidroliză G 1054
ciphelă G 1012 citohimeră G 1034
circonferinţă A 499 citolimfă G 1058
circular G 451, 690, 996, citolitic G 1060
G 314, О 210 citolizină G 1059
aparent- Ρ 1504 citologie G 1057
aproape- S 1214 -nucleară G 138
circulaţie G 452 -plantelor Ρ 618
circumboreal G 456 citomecanică G 1062
circumcis G 468 citomitom G 1064
circumferinţă G 460 citomixie G 1065
circumflex G 461 citomorfologie G 1066
circumfloral G 462 citomorfoză G 1067
circunüateralism G 463 citoplasmă G 1069
circumnutaţie G 465 -fără membrană G 272
circumpolar G 467 -gameţilor G 35
circumvoluţie G 471 citoplasmei
cireş (de-) G 233 geneza- Ρ 764
cisalpin G 474 lizarea- Ρ 766
eist închis G 317 partea solidă a - S 949
cistelă G 475 pelicula- Ρ 756
cistidă G 1018 citoriză G 1070
-laterală Ρ 831 citosarc G 1071
cistocarp G 1019 citoschelet G 1072
citostatică G 1074
cistocarpului (oficifiul-) G 126 citotezis G 1076
cistofor G 1021 citotoxină G 1077
cistolit G 1020 citotropism G 1078
cistosferă G 1023 citozom G 1073
ciuntit G 885, Ρ 1671,
cistosor G 1022 R 213, Τ 617
cistospor M 320 ciupercă F 191
cistotU G 1025 referitor la- M 596
citat G 476 ciuperci M 600
ciupercii (piciorul-) G 227,
locul- G 476 S 987, Τ 620
citază G 1027 ciupercilor (geneza-) M 601
-citic G 1028 ciuruit de jur împrejur A 554
cîinesc G 1009
para- Ρ 101 cîlţi S 1059
citoanatomie G 1029 în formă de- S 1060
citoaster G 1030 cîmp A 321, R 419
citoblast G 1032 creşte pe cîmp A1051, R 418
citoblastem G 1031 -cu cereale S 253
citochilem G 1038 d e - A 332, G 55, R 418
-lucrat A 1052
citochim G 1039
cîmpie Ρ 742
citochimie G 1035 cîrcel G 76, 473
citocinezu G 1055 -neramificat S 518
βοδ
-simplu S 518
-stipulaneu S 992
-de viţă de vie Ρ 62
cîrcei (cu-) G 75, 472
cîrlig H 21, и 31
-mic H 20
recurbat în- R 107
cîrlige (cu numeroase-)
Ρ 939
cîrnaţ (în formă de-) В 266
cîştigat A 105
cladenchim G 479
cladodistrofie G 481
cladodiu G 480
cladofor G 485
cladogen G 483
cladogeneză G 482
cladomanie G 484
cladopodiu G 487
cladoptoză G 488
clamidocist G 317
cladogonidie G 318
clamidospor G 319
clandestin G 489
clar D 233
clasă G 492
clasic G 490
locul- L 246
clasificare G 491, Τ 38
de- Τ 39
clastotip G 493
elavat G 497
claviform întors О 3
cleios G 188, V 142
cleistandroecie G 504
cleistanterie G 505
cleistocarp G 509
cleistocarpie G 508
cleistoearpie G 507
eleistogam G 511
eleistogamie G 510
cleistopetalie G 512
climacorize G 515
climat tropical (de-)
M 159
climateric G 516
climatic G 517
climatip G 518
climax G 519
climă locală M 318
clinandriu A 692, G 520
clinantiu G 521
clinidiu G 522
cliniu G 523
clinogeotropism G 525
clinotropism G 529
-negativ G 164
-pozitiv A 640
clitoc (h) ore G 530
clon G 533
elonotip G 534
clopoţel (în formă de-)
G 54
clorenchim G 326
 609 INDEX ROMÂNESC
cl orescent С 327 coccosferă G 555 cu multe- M 507
clorescenţă С 347 coccus G 556 cu şase- H 275
clorocist G 332 cochlear G 557 cu trei- Τ 418
clorofUă С 343 prefloraţie -ă G 557 colţuros A 764
conţine- С 341 cochleat G 558 columbin G 646
lipsă de- A 918 cocoşat H 454 columelar G 648
lizare- G 342 God internaţional de nomen­ columelă G 647, S 782
parazit cu- H 114, 133 clatură botanică G 559 columna
clorofiliger G 341 codiţă Ρ 211 -filamentelor staminale
clorofuoliză G 342 codominant G 561 S 1417
clorofUos G 341 codru Ν 76 -staminelor monadelfe
cloroglobină G 333 coenzimă G 593 S 1417
cloroleucite G 334 coerenţă G 601 columnar G 650, Ρ 37
cloronemă G 336 coeziune G 601 columnă G 649
cloroplast G 346 schimbarea coeziunii plas- comapofite G 353
clorosudaţie G 350 matice S 1383 comat J 10
clorovaporizaţie G 350 coferment G 593 -păros G 651, 887
cloroză G 347 cohabitant С 599 combinat G 654
clostru G 535 coif G 46, 157, G 9 -venos G 653
cluziu G 536 coilocarpie G 603 combinaţie G 652
cnefoplancton G 538 colaborator G 614 -nouă G 652, N 77
coacere (perioadă de-) colaplancton G 615 comemorat G 661, M 615
M 125 colateral G 619 comensal G 663
coada şoricelului colectat L 80 comensalism G 664
asemănător cu- M 631 -de L 83 comesean G 663
coada veveriţei colectiv G 621 comestibil Ε 50
asemănător cu- S 172 colectori G 622 comiscuum G 665
coagulare G 542 colecţie G 169, S 1331 comisură G 666
coajă G 810, 831, 901 -de articole publicate comitat G 659
-de nucă Ρ 1669 A 1108 comoară Τ 286
coalescent G 543 -de plante uscate H 159 comofite G 354
coalescenţă G 544, S 1358 -anuală de lucrări A 792 compact G 672, F 16,
coamă J 9 colenchim G 623 Ρ 815, S 563
coardă (în formă de-) coleogen G 606 aproape- S 1124
F 192 coleopterocecidie G 608 compaginat G 673
coarne coleopteronom G 609 comparaţie G 674
cu două- В 108 coleoptil G 610 compară cu G 708
cu multe- Ρ 959 coleoriză G 611 compartimentat S 411
cu patru-T 157 colesulă G 612 compensare G 676
coarnele de elan colet G 633 competiţie G 677
asemănător cu- A 385 coletere G 624 complementaţie G 680
coarnele berbecilor colică (alină-) Τ 351 complet G 681, H 320,
asemănător cu- A 1017 colievescent G 628 Ρ 63, 262
coastă (de deal) G 532, 629 colinar G 531, 625 completare A 1145, M 94
coasta (a mării) colina G 532, 629 completat A 176, 1146
de- N 96 coloidomorfoză G 632 -substanţial Ε 106
coastă (pe organe) colonie G 636 complex С 682
С 851, J 14 -de organisme G 571 comprimat G 545, 672, 686
-dorsală D 368 coloniste G 637 -circular G 765
în formă de- R 8 colorabil G 372 -de sus D 80
coaste uşor- H 541 dorsal- О 4
cu- G 852 colorant Τ 314 compus G 685
cu două- В 111 colorarea excesivă a organe­ de două ori- В 104
cu mai multe- Ρ 863 lor G 384 palmat- Ρ 45
cu patru- Q 2 colorat G 371, 639, F 175, penat- Ρ 699
cu -păroase R 15 comun G 65, 668, Τ 575„
cu trei- Τ 470 Ρ 679, Τ 315
viu- L 27 V 165
-secundare S 245
coloraţie G 640, Ρ 681 comună Ρ 13
coautor G 614 colpenchim G 642 comunitate G 669, 75â
cobai tin С 547 colţ A 90, 766 aflat în- G 567
coborît D 57 colţuri con С 784
coccineu G 551 cu- A 765, G 202 -de creştere G 784, Л' 4β
coccogoniu G 552 cu cinci- Ρ 243 -femei S 1039
coccolit G 554 cu mai mulle- Ρ 993 -mic G 783
INDEX ROMÂNESC βίο

-vegetativ V 46 conform G 716 continuă (care se-)

în formă de- S 1036 confuz G 717 S 1256
concatenat G 687 nume- G 717 continuu G 775
concaulescenţă G 688 congeneric G 718 contopire F 204
concav G 689 congenital G 719 contopirea
-pe ambele părţi A 550 conglobat G 721 -nucleilor G 151
concentric С 690 conglomerat G 722 -citoplasmatică a gameţi-
aproape- S. 1129 conglutinat G 723 lor Ρ 763
conceptacul С 691 congregat G 724 contort G 778
-nefertU G 931 conic G 726 contortoplancton G 7 76
concepţie S 397 aproape- S 1131 contortuplicat С 777
conchidie G 693 invers- О 33 contra A 864
concolor G 694, I 298 răsturnat- О 5 contractare S 1481
concomitent H 364, S 520 conidangiofor G 727 contractat G 545, 780
concrescent G 697 conidangiu G 728 contractu G 779, Ρ 1645
concrescenţă G 698 conidie G 734 contraotravă A 391, 865
concrescut A 52, 181, 212, -cruciformă S 882 contrar Ν 64
A 793, G 543, 699, 741, -cu macropicnidii M 43 contras G 780
G 37, S 1350 mică- M 319 contribuţie S 1341
-cu paleea G 833 suportul -i G 730 contur A 499
-împrejur G 464 -unicelulară A 513 conţine (care-) G 774, I 91
-pe jumătate S 296 -vermiformă S 200 conubiu G 746
-prin vîrf A 141 conidiifer G 729 conul G 783
concrescute (cu cârpele-) conidiofor G 523, 730 convariante G 787
S 1392 conidiofori convarietate G 788
concreşte (care-) A 210 -agregaţi S 810 convenabil I 38
concreştere G 544, S 1358 -asociaţi A 63, G 807
format- S 1359 conidiostromă С 733 convergent G 790
linie de- S 1323 conifer G 735 convergenţă G 791
unit prin- A 197, G 543 conifere (păduri de-) A 61 convex G 793
coniotecă G 737 convolut G 794
concreşterea convolutiv V 794
-anermală a tulpinilor conivent G 745
conjugare G 739 copalin G 796
G 197 copios G 797, О 205
-antodiilor S 1381 -a celulelor G 1045
conjugat penat Ρ 708 copleşeşte (care-) О 199
-carpelelorG572, S1391 coprofag G 798
-cotiledoanelor A 588, conocarp G 747
conocist G 736 coprofil G 798, M 191
S 1408 coprofite G 799
-florUor'S 1380 conoforofite G 749
conoidal G 726 copt M 128
-fructelor S 1391 copulare G 739
-frunzelor G 49 conopodiu G 750
consanguin G 752 copularea
-mugurilor Q 43 -celulelor fiice A 184
-organelor învecinate conscriere G 752a
-fitocenologică G 752a -gametangiilor Ζ 62
Ρ 1330 -heterogameţilor H 214
-ramurilor С 576 -a plantelor A 795, G 752a
conserva (a-) G 754 copule G 800
-stelelor G 53 coracin G 802
condensat G 701 conservat (de-) G 753
condil G 707 considerat ca Ρ 1225, Q 53 coraliform G 803
condimentar G 702 consistenţă coralin G 804
condiţie G 703 întărire în- S 179 corb (negru de-) G 802
condriocineză G 356 întărit în- S 193 cordât G 806
condrioconţi С 35 5 consorţiu G 758 aproape- S 1134
condriom G 357 conspect G 759, S 1330 invers- О 6
condriomite С 358 constant G 763, I 264 parţial- S 298
condriosferă G 360 constatator G 763 cordiform G 86
condriozom С 359 constructiv G 766 cordon G 362, 442
conducător G 704 consumat de păsări -umbilical F 194
conduplicat С 705 A 1234
cordoane
conectiv G 743 contabescent G 767 cu - transversale Τ 373
conex G 744 contact (aflat în-) -sterile la sporange
confervoid G 711 С 773 Τ 372
configuraţie G 712 de- Τ 288 -transversale la peristom
confluent A 672, G 715 contagios G 768 Τ 372
confluenţă reciprocă contaminare I 132 corectat (-de) G 828
A 671 contemporan G 541 de- G 829
 eil INDEX ROMÂNESC
corelaţie С 827 corporal S 572 creofil G 879
coremiu С 807 corpuscul G 826 crepidat G 880
corespunzător С 725 cortical G 832 crepitacul G 881
corespunzînd С 789 strat- S 1018 crepitant G 882
coriaceu G 808 corticat G 833 crescent G 883
corifilie G 844 corticol G 834 crescut A 52
corifofite G 845 cortinat G 836 complet- A 219
corimb G 842 cortină G 835 -împreună G 599
eu- G 840 eu- G 836 crestat I 89, J 13
dispus în- G 840 în formă de- G 837 crestătură Ε 96, 430
corimbos G 840 cortiniform G 837 creste (cu două-) В 113
parţial- S 1138 cortonomie G 369 creşte în O 66
corimbotirs G 841 corugativ G 830 -bazine Ρ 529
corisimfilie G 846 cosmestezie G 847 -canale Τ 27
coriză G 365 cosmobiologie G 848 -sucuri o 195
corraautoc(h)ore G 811 cosmopolit G 849 -vecinătate Ρ 821
cormofite G 812 cosmopolite (plante-) -oriunde Ρ 76
cornet (în formă de-) A 560, G 850 creşte pe G 604, Ε 229,
G 943 costat G 852, J 13 Η 2, Ρ 437
cornul abundenţei (asemă­ parţial- S 299 -animale Ε 315
nător CU-) G 815 cotidian Q 54 -arbori Ε 314
cornul secarei G 502 cotiledon G 853, Ρ 1409 -bancuri de nisip S 1472
cornut G 814 rudiment de- В 237 -coline G 625
coroană G 821 cotiledoane -excremente S 942
cu- dublă В 109 eu- concrescute S 1407 -garduri S 14
-de frunze G 821 eu mai multe- Ρ 973 -malul rîurilor R 332
-de ramuri С 821 cu trei- Τ 471 -marginea lacurilor Ρ 105
corolaceu G 817 -incumbente I 108 -nisip S 2
coroiat G 819 plante fără- A 103 -peţiol Ρ 374
corolă G 816 cotiledoanelor (concreşterea-) -stînci R 413, 414
cu- G 819 A 588, S 1408 -terenuri nisipoase S 3
-antodială mică G 820 cotiledonar G 854 creşte (-peste) S 1288
-dialipetală С 816 corp- G 854 -pretutindeni O 146
fără- А 888 cotiledoneu G 855 -printre semănături S 255
-gamopetală G 816 covor vegetal V 45 -repede Ρ 1322
-ligulată L 173 craspediu G 858 -sălbatic S 778
-papilionacee Ρ 79 craspedodrom G 860 -sub sălcii S 18
-personată Ρ 349 crateriform G 865 creştere A 50
-secundară Ρ 100 crăpat R 226, S 171 de- A 49, V 46
-externă G 165 crăparea trunchiului -exuberantă L 283
-simpetală G 816 arborilor Ρ 340 -în grosime Ρ 5
corolei crăpătură R 324 loc de- Η 3, S 873
laciniile- L 14 -mică R 326 oprit în- A 4
lobii- С 816 crăpăturos F 71, L 115, reintegrare prin- R 148
tubul- С 816 R 325 -terminală Τ 127
corolifer С 819 crească (începe să-) O 235 creşterea
corologie G 367 creastă G 90, 891 -plantelor V 45
corolulă С 820 cu- G 892 -tensiunii osmotice
coronaceu G 822 creasta cocoşului С 891 A 679
coronant G 823 asemănător cu -- A 386
coronat G 823, S 938 cretaceu G 884
creat de om A 1049 cribral G 885
coronulă G 824 cremastoplancton G 867
corotip G 368 cribrovazal G 886
cremicolor G 868 crimofite G 906
corp G 825 cremnofite G 869
-cotiledonar G 854 criobionţi G 907
cremocarp G 871 criofil G 909
-de fructificaţie С 120, crenat G 873
825, О 232, Τ 216 criofloră G 908
fin- G 877 crioplanctofite G 911
—pedicelat S 819 slab- Ρ 196, S 1139
—sferic S 717 crioplancton G 910
crenaţie G 872 crioscopic G 912
-lemnos С 825 crenă G 872
-de reproducere S 825 criotropism С 913
crenobionţi G 874 criptocecidie G 918
—asexuat Ρ 1295 crenofite С 875
-reproductiv D 245 criptofite G 928
crenoplancton G 876 criptogam G 921
-vegetativ G 825, Ρ 638 crenulat G 877 criptogame A 103, G 919
fNDEX ROMÂNESC
-vasculare G 919
-nevasculare G 209
criptogamic A 286, 315
criptogamie G 920
criptogenetic G 922
criptohaplomitoză G 923
•criptohibrid G 924
•criptomerie G 925
criptomitoză G 926
•criptonervat G 927
criptoplasmă G 929
criptopor G 930
criptostomate G 931
crisogonidie G 407
crispare G 889
crispat G 890, U 7
cristale G 936
-aciculiforme Τ 438
-de Oxalat de calciu
S 1074
cristalin G 932
cristaloc(h)ore G 933
cristalogen G 934
cristaloizi G 935
cristat G 892
crizofUă G 410
crizotanin G 411
crîng D 390, L 272, S 514
crînguri (plante de-)
A 470
cromatic G 372
cromatidie G 373
cromatină G 374
cromatinei (descompunerea-)
G 376
croraatofor G 377
-galben X 12
cromatoliză G 376
cromatologie G 375
cromatoplasmă G 378
cromidie G 383
-vegetală Τ 592
cromidiilor (fuzionarea-)
G 380
cromidiocentru G 379
cromidiogamie G 380
cromism G 384
cromocentru G 385
cromocit G 387
cromocondrie G 386
cromofil G 394
cromofob G 395
cromogen G 388
Cromoleucite G 389
cromolipoide G 390
cromomere G 391
-terminale Τ 73
cromonemă G 392
cromoplast G 397
cromotropism G 399
cromozom G 398, I 33
-bivalent G 68
-sexuat A 452
eis
-supranumerar Ε 508, cultivat G 957, S 88
Τ 199 greu de- H 108
-tipic A 1204 uşor de- H 107
cromozomi cultura
cu mai mulţi- Ρ 966 -arborilor A 972
cu- supranumerari Ρ 1048 -speciilor forestiere
figura stelată la- A 1090 S 511
cronic G 400 cultură
cronispor G 401 formă de- G 951
er onisp orange G 402 scăpat din- Ε 51, S 1233
cronizoospor G 403 variază în- H 106
„crossing-over" G 894 cuneat G 959, S 698
cuneiform G 959, S 698
cruce G 905
dispus în- G 896 cunoscut G 598
nu am cunoscut-о Ν 150
cruciat G 896
cruciş Τ 402 cunună (în formă de-)
S 452
parţial- S 303
crud G 897, I 51 cupă S 230, G 995
în formă de- G 964, Ρ 889
crustaceu G 902 cupreu G 962
crustă G 901 cuprinde G 774, I 91
crustos G 903, L 115 cupular G 964
cteinofite G 937 cupula G 963
ctetologie G 939 cupulifer G 965
ctetozom G 940 curat Ρ 1663
ctonofite G 412 -alb lucitor G 63
eu S 1369 -ca apa A 960
cubic G 941
cubital G 942 curativ D 88, I 2, M 138,
cuculat G 943 S 33
cucumeriform G 945 curăţitor G 184
curbare С 971
cucurbitaceu G 946
cui (în formă de-) Ст 194 -la zguduire S 266
cuib de pasăre (în formă curbat A 635, 689, G 58,
de -) N 115 56, 973, H 454
cuirasat L 267 brusc- în jos D 37
culcat S 1301 - î n afară R 111
-la pămînt Ρ 1336 "înapoi R 206
culegere S 1331 -în afară R 101
culegeri A 1108 -în arc A 996, G 314
-de articole G 169, S 732 -în jurul organului Ρ 326
cules G 620, L 80 -în jos D 28
culinar G 948 -în semicerc G 461
culm G 950 -în sus R 167
culme G 949, V 86 -înapoi R 205
culoare G 638 -înclinat în jos G 240
-пег vat G 974
de- G 371
—cuprului G 254 -repetat Τ 360
-spre dreapta D 125
-ştearsă Ρ 40
-spre interior A 221,
desciiis la- D 234, L 27 I 109, 140, 250
fără- D 18 -spre pămînt G 186
închis la- A 1127, F 200, -slab G 972, S 1142, H 585
M 488, N 118, О 22, Ρ 397, tuf os- S 172
curbură G 317
Ρ 1640, S 91
culori curcubeului (de culoarea-)
cu două- В 103 I 282
cu mai multe- M 525 curea (în formă de-) H 301,
cultiformă G 951 L 265
cultigen G 952 curgător G 967
cultigrex G 953 curge G 967
cultiplex G 954 curgere G 968
curs G 968
cultiva (a-) G 634
cultivar G 955 curvipetalitate G 975
618 INDEX ROMÂNESC
curviseriat G 976 deformat A 16, D 40, deschide brusc (care se-)
cuspidat С 977 M 467 R 166
cuspidă С 978 degenerare D 42 deschide noaptea (саге
cuspide (cu trei-) Τ 472 -celulară G 1054 se-) Ν 133
cutarea frunzelor Ρ 848 degenerat A 1128, D 43 deschide prin răsucire
cutat Ρ 849, 1625, R 403 degenerescentă D 42 (care se-) Ε 414
cută С 889, Ρ 846, R 402 degerat G 64 deschidere O 237
-mică R 404 degerătură Ρ 340 -a mugurilor D 77, G 71
cute (cu- mici) R 405 dehiscent D 44 deschis A 887, G 246, 263,.
cuticulă С 979 pe jumătate- S 304 Ρ 361
-epidermică A 557 dehiscenţă D 45 -la culoare D 234, L 27
cutmă G 981 -la umiditate H 509 larg- H 287, 318, Ρ 180
cutinizare G 982 -loculicidă L 243 deschizătură A 886, О 272.
cutis G 983 -valvată V 27 -camerei substomatice
cuţit (în formă de-) С 956 -valvicidă V 27 О 191
cuvînt Τ 131 delicat D 7, G 230, H 22, -opistială Ε 59
cvadripartit Q 18 L 116, Τ 95, 97 -mică О 288, Ρ 1125
cvadrivalent Q 22 -şi fin S 1241 descojit А 56, D 22
cvadruplu Q 23, Τ 188 delicii D 49 descompunere G 89, D 332:
cviescent Q 29 delicvescent D 52 descoperit I 266
cvincuncial Q 31 deltoidal D 54 descoperitor I 265
deluros G 531 descrescent D 24
demonstrativ D 58 descriere D 90
dacrioid D 1 demonstrează (care-) M 465 descrierea
dactiloriză D 3 dendrobiont D 60 -celulei G 1052
dantelat G 873 dendrocronologie D 61 -configuraţiei munţilor
dauciform D 6 dendroid D 59 0 248
dărâmături R 389 dendrologie D 62 -florior F 92
dăunător N 172 denitrificant D 64 -mugurilor В 234
deal G 629 dens G 672, Ρ 1675, S 563 -naturii Ρ 596
deasupra Ε 229, Η 536 dentat D 67 -rădăcinilor R 260
aşezat- S 1297 denticid D 69 -seminţelor S 666
debil D 7 denticul D 70 descriptiv D 91
decadenţă (în-) R 209 denticulat О 61 descvamat D 104
decaginie D 9 dénudât D 71 desemnat D 94
decamer D 11 denumire D 65 desen de contur S 162
decandrie D 12 -a plantelor D 65 desenare D 50
deciduu D 15 -populară V 72 desenat D 51
declinat D 17 deoperculat D 72 desenator I 44
decoct I 156 deosebeşte (se-) D 201 desfăşoară (care se-)
decojit Ε 14 deosebi (a se-) D 337 Ε 414
decolorat D 18 deosebire (de-) D 336 desfăşurarea unui fenomeii
deconjugatie D 20 deosebit D 349, Ρ 1166, Ρ 1233
decorativ D 21, O 241 S 405, 622 desfătare A 526
plante -e D 21, O 241 departe A 913 desfătări D 49
decorticat D 22, Ε 14 depăşind S 1284 desfrunzire D 41
decromatizare G 163 -în lungime Ε 425 desgolit Ε 518
decumbent D 25 -prin creştere Ε 436 desgustător N 31, Τ 17
decupat Ε 431 doperulaţie D 77 deshidratat A 772
déçurent D 26 depigmentare A 374, D 78 desilient D 95
aproape- S 1147 depilat D 79 desinapsis D 108
decusat G 896, D 29 depresiune L 23 desinenţă D 97
dedesubt H 533, I 134, -alungită V 21 deslipit D 313
S 1085 dermatccaliptrogen D 82 desmoc(h)ore D 100
aflat- S 1201 dermatocist D 83 desmoliză D 102
dedicat D 30 dermatogrn D 84 desmoplancton D 103
dediferenţiere D 31 dermatoplasmă D 85 despărţit D 299, 311, 313
dedublare D 32, 394 dermatoplast D 86 1 229, S 405
defectiv D 33 dermatozom D 87 despicabil F 68, S 168
defensiv D 34 des D 68 despicare F 69, 144
definit D 36 descendent D 88, Ρ 1271 -a fil omului D 302
deflect D 37 -dintr-o ramură a filumu- despicat D 322, H 318,
deflorat D 38 lui Ρ 548 S 135, 171, Τ 329
defoliat D 39 descendentă D 89 -în două В 127, 200, I 230
INDEX ROMÂNESC 614
-circular С 468 diaspază D 153 -penat D 217
-pe jumătate S 287 diaspor D 154 -sectat Ρ 51
-uniform I 341 diastază D 155 dihaploid D 223
despicături (cu-) R 325 diaster D 156 dihibrid D 227
desprindere S 237 diastolă D 157 dihibridic В 124
despuiat D 71, 105, Ε 518 diastrofă D 158 dilacerat D 229
deşert (de-) Ε 321 diatmeză D 159 dilatat A 604, D 231, 334
deşerticol Τ 142 dia tropism D 161 diluat D 234
deserturi dibioză D 163 dimegalie D 235
care creşte prin- Τ 142 -relativă H 124 dimensiunea de (cu-) M 301
care preferă- Ε 324 dibotris D 164 dimer D 238
destructiv D 106 dicariobiont D 165 dimidiat D 239
detaşabil S 235, 566 dicariocit D 166 -cordât D 239
detaşat S 405, 570 dicariofază D 168 dimineaţa (se deschide-)
determinare D 111, I 16 dicarion D 167 M 129
determinat de D 112 dicaziu D 170 diminuare R 105
detritus D 114 dicentric D 169 -a presiunii osmotice G 179
deuterogamie D 116 diciclic D 187 diminuat D 240
deutoplasmă D 117 dicimă D 188 diminutiv (sufix-) Б 93
dexiostil D 123 diclamideu D 171 dimonoecie D 241
dezasimilaţie D 328 diclinic D 179, H 208, M 417 dimorf A 570, D 243
dezintegrarea substanţei dicogamie D 173 dimorfism D 242
nucleare С 140 dicopodiu D 174 -al stilelor H 255
dezvoltare A 50, 605 dicotiledonat D 180 -sezonal H 424
-accelerată Τ 10 dicotipie D 177 -sezonier O 207
-autonomă A 1176 dicotomie D 176 dimorfitate morfogenetică
-completă M 127 dicotomie В 135, D 175 H 229
-embrionară Ε 99 -falsă Ρ 1489 dinamic D 407
-întîrziată N 90 dictiodrom D 183 dinamica
-nenormală la antere dictiospor D 185 -celulei G 1044
A 827 dictiostel D 186 -mişcării plantelor Ρ 620
oprirea în- A 912 didimantie D 192 dinamoc(h)orie D 408
oprit în- A 18 didimocarpic D 193 dinamogeneză D 409
redus în- R 394 didimospor D 194 dincoace de munţi G 474
dezvoltat Ε 413, G 94 didinam D 196 dineză G 999, D 244
bine- A 219 didinamie D 195 dinte D 66
-cu anticipaţie Ρ 1270 didiploid D 189 cu- O 61
complet- A 52 didiploideu A 558 dintîi (cel-) Ρ 1214
-din celule somatice didrom D 190 dinţat D 61, 67
S 575 dientomofilie D 197 adînc- Ρ 1250
-întîmplător A 224 diferă D 201, A 5 inegal- I 76
-mai devreme Ρ 1169 diferenţial D 199 neuniform- Η 205
-mai tîrziu Η 628 diferenţiere D 200 scurt- В 276
slab- D 74 diferit A 629, D 316, slab- S 1148
diachenă G 871, D 128 D 327, 349, Η 175, V 38 şase- S 474
diacineză D 138 dinţi
diacron D 129 difiié tic D 260 cu cinci- Q 35
diadelf D 131 difitic D 262 cu- de pieptăne Ρ 205
diadrom D 132 diform A 531, D 202 cu- lungi L· 256
diforme (cu frunze-) A 529 cu- mari G 243
diaferie D 146 difotic D 258
diafiză D 149 cu - mici L 121
difuz D 203, V 18 cu numeroşi- Ρ 864
diafragmă D 148 digametic D 206
diageotropism D 133 cu- păroşi Τ 450
digestiv D 211 cu puţini- Ρ 197, Q 8
diagnoză D 134
diagonal D 135 digin D 222 -; cu -rigizi S 185
diagramă D 136 digital D 212 cu trei- Τ 475
-florală D 136 fără- Ε 47
digitat D 213, Ρ 44 dinţii corolei G 816
diaheliotropism D 137 aproape- S 1153
dialidesmie D 140 diodă D 245
-compus D 214 diodogoniu D 248
dializă A 193, D 141 -fidat D 219
diamezogamie D 143 dioecie D 250
-lobat D 215, Ρ 48 dioic D 252
diandric D 144 -nervat D 220, Γ 49
diariu D 151 -palmat D 216 -poligam D 251
diaschistic D 152 -partit D 221 diosmoză D 254
616
diperiantic D 256
dipetal D 257
dipiren D 297
diplanetic D 263
diplazie D 264
diplobiont D 268
diplocit D 271
diplocromozom D 270
diplofază D 283
diplofilum D 284
diplogamet D 273
diplogeneză D 274
diplogonidie D 275
diplohaplobiont D 276
diploidie dublă A 457
diploidizare D 278
diplonastie D 279
diplonemă D 280
diploperistomatic D 282
diplospor D 288
diplosporange D 289
diplostemon D 290
-invers O 7
diploten D 292
diploxilic D 293
diploză D 286
diplozom D 287
diptere mari (polenizat
prm--) M 30
dipterocecidie D 295
dipteronom D 296
direcţia spre (cu-) M 83
dirempţie D 298
dirupţie D 300
disamară D 301
disc D 212
-adeziv A 197, 952
-cărnos S 72
-ecvatorial A 247
-embriónál Ε 101
lipsit de- A 202
-nectarifer D 312
-receptacular D 312,
Τ 363
discentraţie D 302
discentric D 410
disciform D 303
-şi biconvex L 97
discoidal D 303
disclimax D 304
discocarp D 305
discolor A 430, D 306
discontinuu D 307
discoplancton D 308
discopodiu D 309
discul
-bulbului В 306, D 312,
L 81
-poliniilor G 826
discului (aflat pe latura-)
Ρ 832
diseminant D 323
diseminare D 324, S 336
-timpurie Τ 11
INDEX ROMÂNESC
diseminat prin aruncare —nereducţinală A 505
В 22 -reductională M 165
disepiment D 325 diviziuni
-fals D 325, Ρ 1491 cu cinci- Ρ 245
-transversal Τ 402 cu mai multe- Ρ 801, 1002
disfotic D 412 cu patru- Τ 180
disgenic D 411 cu şase Η 277
disilient D 326 cu trei- Τ 507
disociere D 331 cu- uniforme Η 417
disoluţie D 332 dizolvare D 332, S 569
disparent Ε 408, О 16 dizolvat S 570
dispers D 329, 318 diz ornic D 315
dispersat S 780 dizomie D 314
dispersiune D 317 dobîndit A 105
dispirem D 319 dodecaginie D 356
dispoziţie D 320 dodecandrie D 357
-în zone Ζ 22 dodrantal D 358
dispune de (саге-) I 199 dogorit de soare A 956
dispus С 631, D 321 doi D 391
-de-a curmezişul Τ 402
cîte- В 150, 152
-de jur împrejur Ρ 267 cu - В 69, D 172
-fără ordine S 613 de două ori cîte- В 105
-în două rînduri D 335 în - D 172
-în perechi G 740 doUea (al-) S 249
-neregulat V 18 dolabriform D 359
distant D 329, 333 doleiform D 360
distanţat D 333, R 71, 143 doliconemă D 362
distih D 335 dolicostU D 364
distil D 341 dolicoză D 363
distinctiv D 199, 336 dominant D 365
distribuit D 340
aproape- S 1161
distribuţie D 339 dominanţă D 366
-naturală N 26
cu- covîrşitoare Ρ 1175
Sistrofie D 413 dorsal D 368, Τ 124
distruge (care-) G 422 dorsifix D 369
diurn D 345 anteră -ă D 369
dorsiventral D 370
divaricat D 346
divergent D 347 dos Τ 126
dosul frunzei Ρ 10
-ramificat D 347
două
divergenţă D 348 cu- D 330
unghi de- D 348 de- ori В 69
diversitate V 36 douăsprezece (cu-) D 355
divizare F 69 douăzeci de (cu-) I 8
-în segmente S 256 dovadă de (care dă-)
Ε 443
divizat D 353
-de şapte ori H 152 dovedeşte Τ 147
-în două D 238 dovedind Ρ 1161
-în mai m.ulte părţi dovleac Ρ 252
Ρ 1072 ca un- С 946
-în părţi M 192, Τ 329 drapel Ρ 79, V 104
-în perechi Ζ 66 drepaniu D 373
-în segmente S 257 drept A 1131, O 251, R 90
-transversal D 152 aproape- R 98
divizibil S 168 dreptunghiular R 91
driofil D 384
divizionar M 197 drcmotropism D 378
diviziune D 351 drosometru D 379
-celulară G 1036, 1055, drum I 347
D 351 care creşte pe- V 107
-directă A 520
"indirectă С 137 de- V 107
drupă D 380
-ecvaţională A 246
-nucleară D 351 -cu pericarpul închis G 509
--indirectă G 137 -mică D 381
 INDEX ROMÂNESC βίβ
drupeolă D 381 ecidie A 235 edoiografie A 237
druză D 382 ecidiiform A 230 edoiologie A 238
dubios A 497, D 385, I 86 ecidiolă A 232 edoiotomie A 239
nume- Ν 142 ecidiosor A 233 efebogeneză Ε 226
dublat G 67, R 109 ecidiospor A 231, 234 efect dăunător N 171
dublu В 69, D 191, 330, 393 ecobiotic O 69 efemer Ε 228, F 177
-compus D 19 ecoclimatic O 70 efemerofite Ε 227
-crenat Б 112 ecogeografie O 71 eficace Ρ 1151
-dinţat В 117 ecologic O 73 egal A 244, 245, 256, G 716,
duces D 386 amplitudine -ă V 20 H 355, I 292, Ρ 87
duct V 152 ecologie O 72 -divizat H 374
dulce D 388, G 189 -a organismului indivi­ egalare (de-) A 246
dumbravă L 272 dual A 1189 egretat Ρ 83
dumetos D 389 ecomorfoză O 74 egretă Ρ 84
dune (care creşte pe-) economic O 75 eisodial Ε 59
Τ 294 ecoparazit O 76 deschizătură -ă Ε 59
dungă S 1025, V 152 ecoproterandrie O 77 elaborare Ε 64
cu- circulară Ζ 21 ecoproteroginie O 78 elaioplancton Ε 68
dungi ecospecie O 79 elaioplaste Ε 69
cu- S 1029 ecotip O 83 elaiosferă Ε 71
cu două- В 226 -climatic G 518 elaiozom Ε 70
- - - circulare В 99 -geografic stabilizat G 116 elasticitate Ε 73
cu- fine S 1035 ecotonus O 81 elatere Ε 75
cu trei- Τ 580 ecotop O 82 elateriu Ε 76
cu- variat colorate Ζ 4 ecovariantă O 83 elaterofor Ε 78
după masă ectauxeză Ε 17 electricitatea plantelor
de- - Ρ 1142 ectexină Ε 18 producere Ρ 621
înfloreşte- - Ρ 1142 ectobazidie Ε 19 electrin Ε 80
duplicativ D 395 ectobiont Ε 20 electroforeză G 173
duplicaţie D 394 ectocianoză Ε 23 electroliză Ε 81
dur D 406, G 259, R 397, ectociclic Ε 24 electronastie Ε 82
S 173, 222 ectoendoparazit Ε 25 electrotactism Ε 84
-ca osul O 282 ectoendotrofic Ε 26 electrotaxie Ε 84
-ca oţelul G 257 ectofite Ε 31 electrotonus Ε 85
-ca piatra L 50 ectogeneză Ε 27 electro tropism Ε 86
puţin- D 405, S 1162 ectogonidie Ε 28 eleşteie
duramen D 402 ectoparazit Ε 29 creşte prin- Τ 316
durată Τ 87 ectoperidie Ε 30 plante de- Τ 317
de lungă- G 40Э ectopie В 32 eliminare Ε 90
€u- de viaţă de mai mulţi ectoplasmă Ε 33 eliminat (de-) R 137
ani Ρ 858 ectoplaste Ε 34 clipsoidal Б 91
de lungă- L 256 ectosporic Ε 37 eliptic Ε 92
-de trei luni Τ 509 ectosporiu Ε 36 alungit- O 291
duraţie D 403 ectotrof Ε 38 elongat Ε 94
durerea ectotrofă emarcid Ε 95
care alină- Τ 85 micoriză- M 612 emarginat Ε 97
care potoleşte- S 251 ectotropic Ε 39 emarginaţie Ε 96
duritate D 404, R 338 ecvatorial A 247 embriofite Ε 104
duriuscul D 405, S 1162 placă -ă A 247 embriofor Ε 103
ecvaţional A 246 embriogenie Ε 99
diviziune- A 246 embriologie Ε 100
•ecadă O 67 ecvipolar A 250 embrion Ε 98
ecblasteză Ε 7 ecvitant Ε 318 embriónál Ε 101
ecesis O 68 edafic Ε 41 embrionat Ε 102
echilateral I 318 factor- Ε 41 embrionului
echilibru edafofite Б 45 muguraşul- Ρ 856
-fiziologic Η 379 edafogen Ε 42 tulpiniţa- G 191
-genetic Η 379 edafologie Ε 43 embriotegă В 105
cchinat Ε 9 edafon Ε 44 emendat Ε 106
echinocţial A 249 edafotop Ε 46 emergenţa Ε 108
echipotenţial A 251, 252 edificatoare (plante-) cu- laterală Ρ 829
echivalentogeneză A 253 A 236 emers Ε 109
echivoc A 254 emetic V 163
editat Ε 49 emisferic S 314
echmă Ε 13 ediţie Ε 48
617 INDEX ROMÂNESC
emitere de lumină Ρ 472 endosclerot Ε 181 epidermă Ε 255
emiţînd Ε 113 endoscopie Ε 182 aflat sub- S 1165
enalide Ε 205 endosimbioză Ε 188 —scoarţei H 601
enantiobioză Ε 116 endosmoză Ε 183 epidiscal Ε 256
enantioblast Ε 117 endosperm Ε 184 epifil Ε 280
enantiomorf Ε 118 fără- Ε 417 epifite A 259, 272, Ε 283
enantiostil Ε 119 endospor Ε 185 epifitic Ε 282
enarmoníe Ε 206 endosporiu Ε 186 epifloem Ε 278
enaţie Ε 120 endostomă Ε 187 epifragmă Ε 279
endarhic Ε 125 endotecă Ε 189 epigaion Ε 258
endemic A 17, Ε 127 endotermic Ε 190 epigenetic Ε 259
endemism Ε 128 endotoxină Ε 191 epigeotropism Ε 260
-progresiv Ν 78 endotrof Ε 192 epigeu Ε 257
endemit Ε 129 micoriză -ă Ε 192, M 612 epigin Ε 262
endobazidie Ε 130 epigoniu Ε 261
endobiofitie Ε 132 endotropism Ε 193
endoxil Ε 195 epilimnion Ε 263
endobiont Ε 131 epilitic Ε 264
endobiotic Ε 133 endoxilofite Ε 194
endozoic Ε 196 epimatiu Ε 266
parţial- M 216 epinastie Ε 267
endoblom Ε 134 endozoobiont Ε 197
endozooc(h)ore Ε 198 epinatant Ε 268
endocarp Ε 135 epinemă Ε 269
endocatadrom Ε 137 endozoofite Ε 200
energeză Ε 202 epinictic Ε 270
endochil Ε 141 ер iontol ogie Ε 271
endochit Ε 138 energidă Ε 203
enhilemă Ε 122 epiparazit Ε 29, 272
endocianoză Ε 145 epipelon Ε 273
endociclogen Ε 146 ensi- A 92
ensiform Ε 210 epipeltat Ε 274
endocinetic Ε 142 epipetal Ε 276
endocist Ε 148 ensiformi (cu spini-)
A 878 epiplancton Ε 284
endocortex Ε 144 epiplasmá Ε 285
endoc(h)roă Ε 139 entomocecidie Ε 213 epiplaste Ε 286
endocromă Ε 140 entomogam Ε 214 epipleură Ε 287
endodendrobiont Ε 149 entomologie Ε 215 epipodiu Ε 288
endodermă Ε 150 enumerare G 170, Ε 217 epipsamnion Ε 289
endofite Ε 172 enzimă Ε 218 epireologie Ε 290
endofitic Ε 169 -complexă Η 334 episepal Ε 292
parţial- Η 128 -fermentafcivă Ζ 83 episperm А 582, Ε 293,
endofitism Ε 170 -proteoliticá Ρ 1342
enzimolizà Ε 219 1 204
tndofitobiont Ε 171 epispor Ε 295
endofloem Ε 168 enzimologie Ζ 86
eoplasmă Ε 220 episporange Ε 294
endogaion Ε 152 epislaminal Ε 296
ondogamie Ε 153 epacme Ε 221
epanodiu Ε 222 epistaminie Ε 297
endogen Ε 154 epistază Ε 298
cndogonidie Ε 155 epenchim Ε 224
epharmonie Ε 225 epistomatic Ε 299
endogoniu Ε 156 epistrofă Ε 300
endohaustoriu Ε 157 ephidrogamie Ε 230
epibazal Ε 231 epital Ε 303
endoliüc Ε 158 epitalin Ε 302
endolilofite Ε 159 epibazidie Ε 232 epitecă Ε 304
endomeioză Ε 160 epibentos Ε 233 epiteciu Ε 305
endomeristem Ε 161 epibiont Ε 234 epiteliu Ε 306
endomitoză Ε 162 epibiot Ε 236 epitem Ε 307
endomixie Ε 163 epibiotic Ε 237 epitet Ε 308
endoparazit Ε 164 epibioză Ε 235 -specific Τ 577
endopelon Ε 165 epiblast Ε 240 epitonie Ε 310
endoperidie Ε 166 epiblastem Ε 238 epitrofie Ε 311
cndopetrion Ε 167 epiblasteză Ε 239 epitrop Ε 312
endoplasmă Ε 173 epichil Ε 244 epixil Ε 314
endoplast Ε 174 epiclin Ε 246 epizoic Ε 315
endoplastidă Ε 175 epicopulă Ε 247 epizooc{h)orie Ε 316
endopleură Ε 176 epicormic Ε 248 epoicofite G 637, Ε 317
endopsamion Ε 177 epicotU Ε 251 erantemic Ε 319
endoptil Ε 178 epicorolat Ε 249 erată С 829, Ε 343
endoriz Ε 179 epicotiledonar Ε 250 erect Ε 320
epictezie Ε 252 aproape- S 1168
endosaprofitism Ε 180, epicutis Ε 253 ereditar G 91, H 167
Ρ 125 epidendrobiont Ε 254
INDEX ROMÂNESC 61$
ereditate H 168 euhalin Ε 377 existenţa
'Cromozomalä Ζ 9 eumitoză Б 378 lupta pentru- С 677
eremofil Ε 324 euplancton Ε 383 exocarp Б 243
eremofite Ε 325 euribatic Б 385 exocatadrom Б 453
çremus Ε 326 euricenotic Ε 387 exochiton Ε 454
ergasioapoíite Ε 327 euric(h)or Ε 386 exocomofite Ε 455
ei^asiofigofite Ε 329 euriecic Б 390 exoconidie Ε 456
ergasiofite Б 330 eurifotic Ε 392 exocortex Ε 457
ergasiolipofite Б 328 eurihalin Ε 388 exodermă Ε 458
ergasiosintrofofite eurihigric Ε 389 exofloem Б 468
Ε 331 eurioxibiont Ε 391
ergeză Ε 332 exogamie Ε 459
euriplasticitate Ε 393 exogen Ε 460
ei|;ogeneză Б 333 eurisinuzic Ε 394
ericetum Б 335 exoginic Ε 461
euritermic Ε 395 exolitic Б 462
érigent Ε 336 euritopic Ε 396
erinaceu Б 337 exolitofite Ε 463
eusincarpic Б 401 exomeristem Ε 464
eritrofü Ε 350, 351 eusporangiat Ε 397
eroare L 52, S 723 exoneuroză Ε 465
eusporie Б 398 exoperculat Ε 466
erori tipografice eustel Б 400
S 723 exoperidie Ε 467
euterofite Ε 402 exoriz Ε 472
listă CU" G 829 eutrofic Б 404
erodat Ε 342, Τ 583 exosclerot Б 473
entropie Б 405 exoscopic Ε 474
eronat M 85 euxerofitic Ε 406
erubescent Б 345 exosmoză Б 475
evaginat Б 407 exospor Ε 476
erumpent Б 346 evanescent Ε 408
escarostrofă Ε 354 exosporiniu Ε 477
evantai (în formă de-) exostom Ε 478
eseu Τ 102 D 132, F 74
estezie А 280 exostoză Б 479
evaporaţie Б 410 exotecă Ε 481
-morfogenetică M 474 evident G 761, M 91, Ρ 383
estic О 236 exotermic Ε 482
evită (care-) Ρ 454 exotestă Ε 480
estival А 281 evoluat Ε 413
estivar А 282 exotic A 432
estivaţie А 283 evoluţie Б 412 exotoxină Ε 483
eşantion S 626 -încetinita В 285 exotrofic Ε 484
etajat Τ 6, Ζ 21 -în zig-zag A 809 exotropism Ε 485
etalat Ε 56, 502 -progresivă A 649 explicare 1 226
etaliu A 285 -regresivă G 167, D 42 explorare Ε 87
etate A 284 exalbuminat Ε 417 expoziţie Ε 492
eteric A 287, V 158 examinare О 23 expresivitate Ε 493
etichetă de ierbar S 133 excavat Ε 424 expulsiv Ε 77
excedent Ε 425 exsert Ε 494
-mică-- S 134 excentric Б 427
eliogenic A 358, 361 exsicată Ε 495
excipul Б 429 exsudant Ε 500
etiolare A 374 excisură Ε 430
etiologie A 288 extensibilitate Τ 98
excitabilitate Ε 432 exterior Ε 503
etiomorfoză A 359 excitaţie Б 433
etionastie A 360 extern Ε 16, 449, 503
excizat Б 431 extins Ε 56, 502
etiotropism A 362 exclus Б 434
etnobotanic Ε 359 extirpare Ε 499
euantie Ε 361 excremente (creşte pe-) extraaxilar Ε 506
euapofite Ε 363 M 191, S 942 extracelular Ε 507
euapogamie Ε 362, О 155 excrescent Б 436 extracromozom Ε 50S
euaposporie Ε 364 excrescenţa extrafloral Ε 509
euarheofite Б 365 -gonidială G 226 extrafoliaceu Б 510
eucecidie Ε 366 cu -spiniformă M 581 extranuclear Б 511
eucenic Ε 370 excretor Ε 438 extras taminal Б 513
euciclic Ε 371 excreţie Б 437 extravaginal Ε 514
eucleistocarpic Ε 369 -vîscoasă V 143 extravazare Ε 515
eu dicotomie Ε 372 excurent Ε 439 extrors Ε 516
euefemer Ε 373 exemplar S 626 exulceraţie Ε 517
eufotic Ε 380 exfoliat Ε 442
eufotometric Ε 381 exină Б 446
eugenie Ε 374 exintină Ε 447
eugeofite Ε 376 exinvolucrat Б 448 ί (în citate de nomenclatură)
eugeogen Ε 375 existent Ρ 1195 F 1, 2
fabaceu F 4
βίο
facies F б
factor F 9
factori
condiţionat de- externi
Ρ 142
-edafici Ε 41
cu doi- genetici В 124
-ereditari recesivi L 59
facultate F 10
facultativ F 11
parazit- Ρ 130
fag Ρ 409
bacterio- В 10
fagocitoză Ρ 407
fagoplancton Ρ 408
falangă Ρ 411
falcát F 12
falciform M 188
aproape- S 1177
fals Λ 218, F 14, Ν 162,
Ρ 1456, S 836
fruct- Ρ 1479
perete- S 424
familie F 15
fanerofite Ρ 417
fanerogam Ρ 415
fanerogame A 268, 850,
Ρ 414
faoplancton Ρ 419
farfurie cu bordură
(în formă de-) Ρ 179
f arinaceu F 17
farmacodinamie Ρ 420
farmacognozie Ρ 421
farmacologie Ρ 422
farmec A 526
fascia t F 21
fasciaţie F 20
fascicul F 22 a
-bicolaleral В 102
de staminé Ρ 411
-lemnos Η 6
reunire în- A 182
reunit în- A 181, M 393
fasciciüar F 22, M 92
fasciculat D 98, F 22
aparent- Ρ 1497
incomplet- S 1179
fascicule
care înconjoară- lemnoase
Ρ 328
-colaterale С 619
cu trei- lemnoase Τ 421
cu patru- de vase Ϊ 194
fastigiat F 23
faţa
cu- F 5
-frunzei Ρ 10
-inferioară D 368
pe -superioară S 1289
faţă L 71
-în faţă A 226
în- A 864
favoolat F 27
INDEX ROMÂNESO
fază Ρ 423 fibrilat F 48
-diploidă D 283 fibrüá F 46
-haploidă Η 37 -radicală R 20
-de vernalizare Τ 271 fibrös F 49
făinare A 376 fibulat F 50
făinos A 614, F 17, 18 ficatului (de culoarea-)
fără A 1, 628, 879, 913, H 149
Ε 1, 415, I 45 ficocecidii Ρ 535
febrifug A 392 ficocian Ρ 537
feculă A 626 ficocianină С 990
fecund F 32 ficocrom Ρ 536
fecundant F 29 ficodomacii Ρ 538
fecundare F 30, N 203 ficoeritrină Ρ
-prin anterozoizi Ζ 14 ficofeină Ρ 541
rezultat din- Ζ 64 ficopirină Ρ 543
fecundat F 31 ficoporfirină Ρ 542
-prin anterozoizi Ζ 15, 36 ficorizá Ρ 544
-prin porogamie Ρ 1108 ficoxantină Ρ 545
felem Ρ 424 fidat F 54
feloderm Ρ 427 bi- В 127
felogen Ρ 428 cinci- Q 37
feloid Ρ 429, 430 palmat- Ρ 46
felurit M 385 penat- Ρ 700
femei F 33, G 275 fidelitate F 53
floare -ă F 96
spor- M 51 fierului ruginit (de culoarea-
fenestra t F 34 F 39
fenocitologie Ρ 385 figură F 55, I 5
fenocopie Ρ 384 -stelată a cromozomilor
fenofază Ρ 392 A 1090
fenogenetică Ρ 388 filament F 57, N 67
fenogeneză Ρ 387 -protoplasmatic Ρ 768
fenohibrid Ρ 39 -staminal F 57
fonologie Ρ 391 -vibratU G 426
fonologie Ρ 390 filamentaceu F 56
fenomen (desfăşurarea filamente
unui-) Ρ 1233 -acromatice A 75
fenospermie Ρ 393 -miceliene împletite
fenotermic Ρ 394 S 1040
fenotip Ρ 396 -rizoidale R 244
-al genotipului В 196 -sterile Ρ 114
fenotipic Ρ 395 filamentos F 56, N 68
feofilă Ρ 401 filetic Ρ 548
feoplast Ρ 403 fUeză Ρ 547
feozom Ρ 405 filiaţie D 89
ferăstrău (în formă de-) filiciform F 59
S 448 filidie Ρ 553
ferigă (în formă de-) F 59 filobiologie Ρ 554
descriere- Ρ 1608 fUoblast Ρ 555
ferment F 38 filocarpic Ρ 557
fermentativ Ζ 84 filocenogeneză Ρ 583
fermentaţie F 37 fUocianină Ρ 561
fertil F 32, 40, M 532, füocladiu Ρ 559
Ρ 1274, и 1 fUocolie Ρ 560
fertilizare F 30 fUodie Ρ 569
-prin polenizare încruci­ fUodiu Ρ 563
şată Ρ 623 filoembriogeneză Ρ 584
fertUizat F 31, G 37 füofag Ρ 573
-prin animale Ζ 36 fUogen Ρ 564
fetid F 103, Τ 17 filogenetic Ρ 587
feţe (cu două -opuse) В 123 fiiogenetică Ρ 586
fibră F 14 filogeneză Ρ 585
-radicală F 44 filogenia organelor
fibriform F 45 O 228
INDEX ROMÂNESC 620
íilogerontic Ρ 589 fitoid Ρ 634 flaut (în formă de-) Τ 310
filogonie Ρ 565 fitoigienă Ρ 633 flavescent F 80
fUom Ρ 567 íitolit Ρ 636 flăcării (de culoarea) F 79
filomanie Ρ 568 fitom Ρ 638 flexibil (puţin-) S 1030
filomatic Ρ 438 fitomer Ρ 639 flexuos F 82, M 217, О 188,
filomorfie Ρ 569 fitomorfologie Ρ 641 S 437
füomorfoza Ρ 570 fitomorfoză Ρ 642 flictioplancton Ρ 453
fflomului ( despicarea- ) fitoncide Ρ 643 floare F 96
D 302 íitonimie Ρ 646 aflat sub- S 118α
filonecrozá Ρ 571 fitonomatotehnie Ρ 644 cu- A 832
filonomiu Ρ 572 fitonomie Ρ 645 - c u scap S 121
filopodiu Ρ 575 fitoontogeneză Ρ 648 "falsă Ρ 1460
fUoptoză Ρ 576 fitoorganografie Ρ 649 -bărbătească F 96
íilotaxie Ρ 577 fitoorganologie Ρ 650 -bisexuată F 96-
-secundară S 245 fitoparazit Ρ 652 -completă G 681
füotip Ρ 578 fitopatologie Ρ 654 -discală F 96
filozofie Ρ 440 fitoplancton Ρ 658 -epigină F 96
fUum Ρ 590 fitopleuston Ρ 659 -femelă F 96
fimbriat F 63 fitoptocecidie Ρ 661 -fosilă A 842
fimbrie F 62 fitoptoză Ρ 662 -hermafrodită F 9 б-
fimicol F 64 fitosociologie Ρ 615, 664 -hipogină F 96
fin A 1014, H 22, L 116, fitotaxonomie Ρ 666 -involtă Ρ 815a
Τ 95, 97, 105 fitotehnie Ρ 667 -ligulatá F 96, L 173
-şi delicat S 1241 fitotelmă Ρ 668 -marginală F 96
fir Ν 67 fitoterapie Ρ 671 -masculă F 96
ca un- С 67 íitoteratologie Ρ 669 -nudă Ν 198
-de păr С 70 fitotermogeneză Ρ 672 -perigina F 96
fire (cu-) Ν 68 íitotomie Ρ 673 -radială F 96
fisiune F 69 fitotoxiná Ρ 674 -sterilă S 956
fisodé Ρ 598 fitotrofie Ρ 675 -terminală Τ 127
fistulös F 72 fitoză Ρ 663 -tubuloasă Τ 641, V 17
fisurat F 71, R 226 fiul lui F 2 flobafen Ρ 447
fitobentos Ρ 604 fixat A 291, F 73, I 185, floconos S 1061
fitobiologic Ρ 606 S 848 floculos F 84
fitobiologie Ρ 605 -la mijloc M 139, 140 floem Ρ 448
fitobiotic Ρ 607 fixate de sol (plante-) A 291 -rudimentar L 126
fitoblast Ρ 608 fixator A 206 fior F 86
fitocecidie G 204, Ρ 609 fiziogenezä Ρ 594 bi- В 129
fitocenogeneză Ρ 614 fiziognomie Ρ 595 multi- M 535
fitocenologie Ρ 615 fiziografie Ρ 596 floră G 329, F 85, Ρ 74
fitocenotip Ρ 617 fiziologie Ρ 597 -alpină scundă M 323
fitocenoză Ρ 616 -a celulei G 1068 -mică F 95
fitochimie Ρ 610 -plantelor Ρ 645 -micologică M 608
fitocitologie Ρ 618 -vegetală Ρ 657 -microscopică M 323
fitocorologie Ρ 612 fizionomie Ρ 595 - a solului Ρ 621
litodinamică Ρ 620 fizonomiu Ρ 599 -scundă Ν 8
fitodomaciu Ρ 619 fin F 102 floral F 86
fitoecologie Ρ 647 fîşie naturală geografică înveliş- I 204
litoedafon Ρ 621 Ζ 20 flori
fitoelectrogeneză Ρ 622 fişiitor s 1019 -agregate A 328
fitofag Ρ 656 flabelat F 74 cu- albe ca laptele G 6 .
fitofenologie Ρ 655 flabeliform F 74 cu - c a zăpada N 130
íitofiziologie Ρ 657 flaccid F 75 cu- aripate Ρ 1607
fitogamie Ρ 623 flagel F 78 cu- ca trompeta S 26
fitogen Ρ 626 cu- M 117
litogenetică Ρ 625 cu- căscate R 328
flagelat F 77 cu cinci- Q 38
fitogeneză Ρ 624 flageli
fitogeogeneză Ρ 627 cu- concrescute S 1379
cu doi- В 128 cu- despicate S 143
fitogeografie Ρ 628 cu -în smoc Ρ 1000
fitogerontic cu- de liliac S 1468
cu mai mulţi- Ρ 1075 cu două- В 129
stadiu- Τ 676 cu mulţi- M 534 cu- după înfrunzire
fitografie Ρ 630 ílageliform F 76 H 627
fitohistologie Ρ 631 flagelul anterior al zoo- cu -glumacee (plante-)
fitohormoni Ρ 632 sporilor Τ 381 A 81
β21 INDEX ROMÂNESC
flori fobofototropism Ρ 458 formă G 712, F 125
cu -în raceme R 2 foc (de-) Ρ 1692 de aceeaşi- G 716, I 327
cu -îndesuite Ρ 1676 focului (de culoarea-) -de cultură G 951
cu -înguste S 902 F 79 I 39 -fosilă Ν 50
cu -ligulate S 309 foladofite Ρ 461 -hibridă Ν 160
cu -lungi L 258 foleobionţi Ρ 462 în -de M 473, О 60
cu -mari M 5 foliaceu F 104 în -de fluier Τ 310
cu -nasiforme R 238 folianeu F 105 în -de gratii G 60, 447
cu -nepedicelate S 456 foliar F 106 -nouă F 125
cu -nude G 267 monomorfism- I 332 -stinsa Ν 50
cu -numeroase H 61, M 535, foliat F 109 forme
M 621 dens- Ρ 1685 cu -diferite Η 228
cu patru- Q 12 folia tură F 108 cu numeroase- Ρ 1006
cu -păroase Τ 434 foliaţie F 107 cu patru- Τ 181
cu -pe axele laterale folicular F 115 cu trei- Τ 512
Ρ 826 foliculariu F 116, Ρ 987 formînd F 126
cu -poculiforme Ρ 888 foliculă F 117 formulă F 129
cu -purpurii Ρ 1116 -compusă F 116 fornice F 131
cu -puţine Ρ 198 foliivor Ρ 573 forţă V 141
cu -radiate R 34 foliolat F 111 -vitală В 165
cu -rameale R 57 foliolă F 112 fosilă F 135
cu -rigide S 175 foliole fosile F 136
cu -rostrate R 353 eu -costate R 10 fosilizat (incomplet-)
cu -roşii R 375 eu patru- Τ 191 S 1183
cu -serat dinţate S 440 cu trei- Τ 416, 487 fosplancton Ρ 469
cu -serulat dinţate S 450 -involucrale I 274, Ρ 279 foşnitor S 1019
cu -sesile S 456 perechi de- J 14 foteolic Ρ 470
cu -setos păroase S 465 fotic Ρ 471
cu -simetrice S 1342 folosit împotriva tusei
cu -spiralate S 757 В 63 fotism Ρ 472
cu o sută de- H 61 folositor и 96 fotoauxism Ρ 474
cu şase- H 279 fonotaxie Ρ 463 fotoblast Ρ 475
cu trei- Τ 420 fontinal F 120 fotochemotactism Ρ 456
cu -uscate S 175, X 29 forestier S 29 fotochimic Ρ 476
-femele avortate Ρ 93 foreză Ρ 466 fotocineză Ρ 488
-neutre N 110 forfecat F 124 fotocleistogamie Ρ 478
-radiäre R 16 forma (de-) F 128 fotoclinie Ρ 479
-sorale S 553 -tipului original Ρ 786 fotocolorimetric Ρ 480
floricică F 97 formare G 89 fotocromatic Ρ 477
floricol F 89 formarea fotodinamic Ρ 483
floricultură F 90 fptodinamie Ρ 482
-fructului С 109 fotodineză Ρ 481
florifer A 849, F 91 -gametului G 22
florigraiie F 92 fotoepinastie Ρ 484
-mugurilor G 74 fotoestezie Ρ 473
florilegiu F 93 -nucleului N 180
fiorilor fotofază Ρ 501
-rădăcinilor R 257 fotofU Ρ 502
absenţa- A 883
aflat în interiorul- I 244 -tetradelor Τ 166 fotofob Ρ 503
concreşterea- S 1380 format F 127 fotogenic Ρ 485
descrierea- F 92 -din Ε 121 fotografia exemplarului
floripar F 94 -mai înainte Ρ 1183 tipic Ρ 486
fiorulă F 95 -mai întîi Ρ 1208, 1375 fotografotip Ρ 486
floscul F 97 formativ M 477, Ρ 774 fotohiponastie Ρ 487
fluctuant F 98 formaţie fotolepsis Ρ 489
fluier (în formă de-) Τ 310 fotoliză Ρ 490
fluitant F 99 -apicală A 124
fotometric Ρ 492
fluture (ca un-) Ρ 79 -fol iară Ρ 567 fotometrie Ρ 491
fluturi de noapte -radiciformă R 287 fotometru Ρ 493
polenizat p r i n - S 725 -tulpinală С 198 fotomorfoză Ρ 494
fluvial F 100 formaţii fotonastic Ρ 496
foaia frunzei L 36 -de mangrove H 12 fotonastie Ρ 495
foarte Ρ 253, 1156 -fibrilare din plastide fotoperioadă Ρ 500
fob Ρ 454 Ρ 781 fotoperiodic Ρ 498
hidro- Η 490 -regresive I 279 fotoperiodism Ρ 499
fobism Ρ 455 fotoplagiotrop Ρ 505
formaţiuni astrale (fără-)
A 673
INDEX ROMÂNESC 622
fotoreducţie Ρ 506 fructe corp de- С 120, 825, O 232,
fotosinteză Ρ 507 cu-concrescute S 1351, Τ 216
fototactism Ρ 508 S 1392 fructificaţiei
fototip Ρ 486 "despicate S 138 primordiul- A 984
fototonus Ρ 510 --CU drapel S 275 fructificaţii
fototrof Ρ 513 "falcate D 375, S 271 cu-laterale Ρ 830
íototrofie Ρ 512 --fibroase I 167 cu-neacoperite G 270
fototropism Ρ 514 -glabre Ρ 1596 fructifică
-negativ A 897, С 174 "indéhiscente (plante-)A 69 -de două ori pe an В 126
-pozitiv А 663, Ρ 1301 " î n coroană S 939 -de mai multe ori M 532
fovee F 138 "încîrligate H 52 fructul
-nectariferă Ν 54 "îndesuite Ρ 1681 -de baobab A 581
foveolat F 139 "înguste S 906 -pomoideelor Ρ 1092
-nectariferă Ν 54 - l a t e Ρ 788 fructului
fovilă F 140 -laterale Ρ 829 pedicelul- Η 610
fragă F 147 "lucioase L 38 primordiul- O 292
fragi (de-) F 142 "lungi M 15 fructuleţ parţial M 195
fragil F 143 -mari M 6, 15 frumos С 14, 248, D 23,
fragmatospor Ρ 518 -muchiate G 212 Ρ 1639, V 64
fragment F 145 -nepăroase L 88 foarte- Ρ 358
fragmentare F 144 -netede L 88 frunte F 159
fragmentat D 307 -nude G 270 frunza
fragmentul tipului С 494 - c a nuiaua R 223 -hidrofiţelor H 492
fragmoplast Ρ 523 -numeroase Ρ 950 -protocormului Ρ 1409
fragmosferă Ρ 525 cu-operculate S 890 frunză F 114
fragmozom Ρ 524 -oviforme O 90 -aciculară A 61
fragmostihobazidie Ρ 527 cu patru- Τ 155 -adultă M 284
franjurat Τ 309 cu-păroase Τ 443 -asimilatoare Τ 601
franzelei (de culoarea-) "pintenate Ρ 797 - ş i sporiferă S 829, Τ 606
С 904 --piriforme Ρ 1703 -compusă G 685
frapant M 91 -pomacee Ρ 1089 -cu microspori A 723
freatofil Ρ 529 -prismatice Ρ 1224 -de lumină H 81
freatofite Ρ 528 --puţine O 112 -de umbră S 776
frecvent F 150 -reticulate С 430 -dublă Ρ 102
frecvenţă F 151 -rigid păroase L 55 -falsă Ρ 1549
-relativă A 24 -rostrate R 309 -fertilă S 822
frig F 153 -roşii Ε 348, R 212 -fosilă L 221
de- Ρ 1600 -rotate Τ 582 -mare M 33
friganofil Ρ 531 -rozacee R 292 -normală N 148
frigidariu F 152 - scvamoase L 106 -primordială Ρ 1212
friguros A 398, 471 -semilunare S 271 -propriu zisă N 148
fronda ferigilor F 158 "Sferice S 704 -radicală R 20
frondescent F 154 -simetrice S 1345 -seutată S 225
frondescenţă F 155 -spinoase Ε 10, S 746 -scvamiformă abortivi
fruct F 165, Ρ 1092 "Spiralate S 760, 967 H 603
-cărnos S 64 "Stipitate Ρ 894 -simplă S 518
-cu patru achene Τ 158 -suturate R 227 -spongioasă S 776
cu-solitar Ε 323 " t a r i S 183 -sporiferă S 822
-fals Ρ 1479 "tetragonale Τ 174 frunze
-fosilizat С 111 -triunghiulare Τ 497 -aeriene A 259
-indéhiscent I 114 -uscate Χ 32 aproape fără- S 1095
lipsit de- A 37 -zbîrcite R 314 -bazale В 35
-schizocarpic С 571 -zbîrlit păroase L 55 creşte pe- Ρ 564
-uscat S 488 -diseminante D 323 cu-P 549
"indéhiscent D 301 -secedente S 235 -albe L 143
fructe fructelor -alterne A 406, 475
-agregate A 328, 1 153 concreşterea- S 1391 -amforiforme Ρ 550
cu-C 99 formarea- С 109 -aristate A 1024
-agregate A 916 reunirea- S 1386 -asemănătoare I 335
- a l b e L 137 zbîrcirea- M 578 -brune Ρ 402
-aripate Ρ 1613 fructicol F 161 —cărnoase S 74
-aspre Τ 379 fructifer F 162, Ρ 1243 -căzătoare Τ 284
-cărnoase S 65 fructificare F 163 cu cinci- Ρ 248
cu cinci-Ρ 239 fructificaţie F 163 cu-concrescute S 1353
628 INDEX ROMÂNESC
frunze lobul- L 237 gagatosperm G 3
-coriacee S 233 marginea- M 108 galactin G 4
-despicate S 139 perniţa- Ρ 1650 galbanifer G 7
"diferite H 236 segmentul- S 258 gală G 206, G 13
"dinţate O 63 teaca- O 50 -falsă Ρ 1480
cu două- В 130 tipul- Ρ 578 galben A 1029, F 81, L 280,
cu-fibroase I 170 vagina- О 50 X 3
"filamentoase N 73 frunzele -albăstrui şofraniu С 985
"frumoase A 318 -heliofitelor Η 81 -alburiu L 148, O 53
--graminacee A 341 roade- Ρ 573 -ambrin A 502
"înguste S 924 frunzelor -auriu A 1153, С 405,
-lanuginos păroase С 560 căderea- D 41 L 280, M 176, X 3
"late L 69, Ρ 792 căderea timpurie a- Ρ 576 -complet H 327
"lungi L 259 concreşterea- G 49 - d e portocală A 1151
-mari G 244, M 34 dispoziţia- Ρ 577 -închis G 409
—membranoase S 124 necroza- Ρ 571 -bruniu G 796, I 287
cu-mici L 127 pătarea galbenă a- A 1157 -ca bronzul В 294
—nepăroase L 89 teoria formării- Ρ 565 -ceara G 239
--nepeţiolate S 457 totalitatea- Ρ 567 -franzela G 904
-nervate Ρ 444 frunziş F 158 -lămîia G 477
-netede L 89 de- F 156 -lutul A 1011
—numeroase Ρ 1028 frunzos F 109 —mierea H 102
-oblice Ρ 736 bogat- F 113 --paiul S 1012
cu patru- Q 13 frunzuliţe cu rizoizi R 245 -sulful S 1282
cu-păroase Τ 458 frutescent F 169 -curat L 280
—penate Ρ 701 fruticant F 171 -deschis F 81, G 146,
-pliate Ρ 1627 fruticet F 172 L 148, 279, S 1011
--pufos păroase Ρ 1623 ftiriază Ρ 532 -intens H 556
-punctate S 969 fucaceu F 174 -închis R 222, V 148
—purpurii Ρ 1121 -fugal F 176 -lucios R 64
-puţine Ρ 199 aero- A 122 -lucitor Χ 3
-rădăcini R 278 bazi- В 42 -viu J 6
—rigid erecte I 349 fuliginos A 222 -murdar S 837
-rigide S 188 fumagineu G 73 -palid F 80, G 146, H 102,
-rostrate R 311 fumului (de culoarea-) Ν 36 L 277, О 53
—roşii ca focul Ρ 1710 fumuriu F 185 -suriu G 868
—rozacee R 299 fungicid F 188 -roşcat Ε 352, F 184, I 3
-sagitate S 16 fungicol F 189 -verzui G 327, 351, I 13
-separat dinţate S 441 fungivor F 190, M 604 -viu H 556
-serulate S 451 fungoid F 187 galbulă G 8
"Sesile S 457 funicul F 194 gale
—setos păroase S 466 -curbat Ε 13, R 198 -cauzate de viermi H 91
--spinoase S 747 funicular F 192
-striate S 1027 poartă- G 203
funiculat F 193 galeat G 10
-suberoase Ρ 426, S 1170 funie (în formă de-) F 186
--subţiri Τ 107 galeiform G 11
funiiform F 186 galericulat G 12
cu şapte- Η 154 funinginei (de culoarea-)
cu şase- Η 283 galvanotaxie Ε 84
cu-tari S 948 A 857 -negativă A 920
cu trei-T 486 funinginos F 182 gamet G 17
cu-ca umbrela S 160 furajer Ρ 1 -femei G 292, M 22, О 162,
-uscate S 486, X 41 f urcat F 198 О 177
- c a la usturoi S 209 dublu- В 136 - m a t u r Τ 245
-verzi G 344 furfuraceu F 199 -mascul А 700, S 661
-periferice însorite H 81 furnici (referitor la-) M 622 -mobil ciliat Ρ 745
produce- Ρ 564 fus F 205 -neciliat A 907, Ζ 61
referitor la- Ρ 549 -acromatic A 75 gametangiofor G 19
situat sub- Η 604 în formă de- R 8 gametangiogamie G 18
frunzei fuziform F 203 gametangiu G 20
biologia- Ρ 554 fuzionarea nucleilor -femel G 110
deasupra- S 1309 —diploizi S 1414 gametic G 21
dosul- Ρ 10 —triploizi S 1454 gametizare G 22
faţa- Ρ 10 -vegetativi Τ 597 gametoblast G 24
foaia- L 36 fuziune F 204, Ρ 71 gametocist G 25
-nucleară С 135 gametocit G 26
INDEX ROMÂNESC
gametofit G 34
-femei M 25, 41
-haploid Ρ 1371
-mascul M 326, 344
gametofitic G 33
gametofor G 31
-femei G 294
gametogamie G 27
gametogeneză G 28
gametoplasmá G 35
gametospor G 36
gârneţului (formarea-) G 22
gârneţilor
conjugarea- Ρ 1084, Ζ 72
contopirea citoplasmatică
a-P 763
fuzionarea- S 1424
-garnie G 37
gamobiu G 38
gamocarpelar G 39
gamocarpic G 40
gamocit G 41
gamodesmie G 42
gamofilie G 49
gamogemie G 43
gamogeneză G 44
gamomerie G 46
gamomorfoză G 47
gamopetal S 1349
gamostelie G 53
gamostil G 54
gamotropism G 56
ganglion G 58
gangrena S 697
gangrenes S 696
gard S 13
creşte pe- S 14
-viu S 13
gazde
cu trei- Τ 579
plante- Η 440
gazoplancton G 60
gălbenuşul oului (de culoa­
rea-) L 280, V 148
gălbinare I 14
gălbui F 80, L 279, X δ
-alb С 408, X 8
-brun ca pămîntul Τ 137
-bruniu Ε 80
-citrin G 477
-purpuriu Χ 11
-rozeu S 24
-verde С 352, Χ 7
găsit I 266
găunos G 92, 158, 201, 564,
I 79
găuri (cu două-) В 201
găurit F 34, 122, 123,
Ρ 264, 1113
-ca ciurul G 885
geitonocarpie G 62
geitonogamie G 61
gelatinos G 63
gelificare G 65
624
gemaceu G 70 geoparalelotropism G 118
gemificare G 74 geoplagiotropism G 121
gemini G 68 geosferă G 123
gemipar G 77 geospecie G 122
gemiparitate G 76 geotaxie G 125
gen G 100 geotonus G 126
-nou Ν 169 geotorsiune G 127
-gen G 94 geotortism G 127
endo- Ε 154 geotrofie G 128
exo- Ε 460 geotrofism G 128
genă G 80 geotropism G 130
générant G 84 -lateral G 130
generativ G 86 -negativ A 924, G 130,
generaţie G 85, Ρ 1257 Ζ 7
-acrementiţială A 49 cu-A 320
-asexuată G 85 -pozitiv G 168, G 130,
-diploidă G 8δ, Ν 2 Ρ 1258, 1320
-filială F 3 -schimbător Ρ 901
-gametofitică G 85, Ν 1 germen G 132
-haploidă G 85, Ν 1 germinabil G 133
-sexuată G 34, 85 germinabilitate G 134, V 147
-somatică Ν 2 germinant G 135
-spontanee A 10,1176, G 85 germinare (capacitate de-)
-sporofitică G 85 G 134
-zigotică Ν 2 germinat В 231, G 138
generaţii germinativ G 137
alternanţă de- A 412, 424, germinaţie G 136
A 873, Η 216 -epigee Ε 257
alternare de- A 439, 473, gerontomorfoză G 139
generează (care-) G 84 ghebozitate Τ 635
generic G 87 ghemuit G 721
-apropiat A 289 ghid H 319
apropiere -ă A 290 ghimpe A 29, S 742
nume- G 97 ghimpi
generitip G 88 cu-viguroşi H 432
genetic G 91 cu-zbîrliţi Ε 337
genetică G 90
geneză G 89 ghimpos A 30, 160, S 741,
-celulelor G 1046 749
-citoplasmei Ρ 764 ghindă В 19, G 161, Ν 210
-ciupercilor M 601 de- В 17
-morfozelor teratologice în formă de- G 153
Τ 116
ghirlandă (în formă de-)
-plantelor Ρ 627 S 452
-genic G 94 giberulat G 142
genicul G 93 gibos G 142
geniculat G 92 gibozitate G 141, U 19
genonim G 97 gigantic G 143
genotip G 98 gigartin G 144
-cu denumirea iniţială gimnoblastic G 268
O 269 gimnocarpic G 270
genuri de plante G 83 gimnocit G 271
geobiont G 104 gimnoplast G 272
geoblast G 106 gimnosperm G 273
geobotanică G 107 gimnospor G 274
geocarpie G 108 ginandric G 278
geocarpotropic G 109 ginandrie G 277
geoecotip G 116 ginandrofor G 281
geoestezie G 103 ginandromonoecie G 279
geofil G 119 ginanteric G 282
geofite G 120 gineceu G 290
geonastie G 114 -monomer Ρ 1527
geonictinastie G 115
geonictitropie G 115 gingaş Τ 97
ginixus G 284
625 INDEX ROMÂNESC
ginobază G 285 globul G 168 gonotaxie G 225
-cărnoasă S 63 globulos G 166, S 699 gonotoconte G 226
ginoclamideu G 286 aproape- S 1187 gonotropism G 228
ginodimorfism G 287 -îndesuit G 721 gonozomă G 223
ginodinamic G 289 -lăţit G 13 gracil G 230
ginodioecie G 288 glohidiat G 169 graliform G 231
ginoecie G 291 păr- G 170, 171 gramic G 238
ginofen G 300 glohidie G 170, 171 gramineu G 233
ginofilie G 302 gloiocistidă G 173 graminicol G 235
ginofite О 303 gloiospor G 175 granatin G 240
ginofor G 301 glomerat G 176 granifer G 245
ginogamet G 292 glomerulá G 177 graniticei G 246
ginogametangiu G 293, -de flori A 63 granivor G 247
M 23 -de fructe A 63 granular G 249
ginogametofor G 294 glomerulat G 176 granulaţia citoplasmei
ginogen G 296 glosoideu G 178 G 1051
ginogeneză G 295 glosologie Τ 130 granulă G 251
ginohermafrodit G 298 glosopodiu G 180 -de clorofilă A 1198
ginomonoecie G 299 glugat G 943 -mare în protoplasma M 49
ginosporange G 306 glugă G 944 granuliform G 249
ginostegiu G 308 glumaceu G 182 granulös G 239, 248
ginostemiu A 733, G 649, glumă G 181, Τ 48 gras A 201
G 309 -florală V 29 gratii (cu-) G 448, 495
gipsaceu G 310 -inferioară G 181, L 1 0 4 în formă de- G 60, 447
gipsofil G 312 -superioară G 181 graţios V 64
giromă G 315 glume grav G 254
gîşte (consumat de-) A 812 cu două- В 140 gravat I 177
gît G 633, F 26 cu trei- Τ 495 graveolent G 253
gîtuit F 25, S 1013 glumelă G 181 grădinar H 437
gîtul (eu-) G 630 glumelulă G 184 grădinarilor (creaţia-) H 437
-corolei G 816 glumifer G 185 grădină H 438
-rădăcinii G 633 glumiform G 186 -botanică H 438
eu - - G 630 gluten G 187 -cu pomi H 438, Ρ 1086
glabrescent G 148 glutinös G 172, 188 -de flori H 438
glabrescenţă G 150 gnaisaceu G 192 -de legume H 438, О 102
glabritate G 150 gnesiogamie G 193 -de trandafiri R 343
glabriuscul G 148 gogoaşa G 13 -de zarzavaturi О 102
glabru G 39, G 149, L 87, gol G 158, Ε 53, F 24, I 79, grădinărie H 435
Ρ 410, 1594 V 8 -ornamentală Τ 340
glaciar G 151 golaş G 266
glandaceu G 153 grădini
golit Ε 53, F 24, V 8
glandă G 161 goluri (cu-) L 24 cultivat în- Η 433
-digestivă D 211, G 161 gomfostil G 195 de- Η 433
-mică G 154 gonangiu G 197 evadat din- Η 436
-nectariferă N 53 goneoclin G 199 grădinilor (apartinînd-)
glande gonidangiu G 203
eu- ascuţite 0 304 Η 438
gonidial G 204
eu- numeroase Ρ 938 gonidie G 207 grămadă mică A 63
cu patru- Τ 164 -cupuliformă G 1012 grămăjoare (cu-) G 260
glandular G 155 -externă Ε 28 grămezi
glandulă G 154 -mare M 27 -de gunoi R 389
-nectariferă Ν 54 -mică M 328 -de moloz R 389
-septală S 410 -solitară H 31 grăuncioare
glandulos A 188, G 156 gonidimiu G 205
-ciliat G 157 -mobile de amidon S 877,
gonidiofor G 206 878
-crenat G 158 gonidionemă G 208
-dinţat G 159 gonimiu în şirag H 427 patru- de polen Τ 196
-setos G 160 gonimoblast G 210 grăuncior G 252
glauc G 163 gonimolob G 211 -de polen A 730, G 252,
aproape- G 164 goniotrih G 216 M 353, Ρ 918
glaucescent G 164 gonofor G 221 -mic G 251
glebă G 165 gonohifemă G 220 grăunte S 276
globoidal G 166 gonoplasmă G 222 grăunţă G 252
globoide G 167 gonospor G 224 grefaj С 746
de- S 243
gregar G 255
INDEX ROMÂNESC β2β

greşeală L 52, S 723 hamos'H 18 hemerantic H 105

-de scris L 52 hamulat H 19 hemerodiafor H 106
-tipografică S 723 hamulos H 19 hemerofil H 107
greşit M 85 hapaxant H 23 hemerofite H 109
greu Ρ 1093 haplobiont H 25 hemerofob H 108
gri С 433 haplocaul H 26 hemibazidie H 115
grija lui (cu-) С 966 haplocit H 28 hemicariont H 116
grindă (în formă de-) Τ 312 haploclamideu H 27 hemiceluloză H 117
grîne F 167 haplodiplobiont H 29 hemiciclic H 122
groapă F 134 haplodiplont H 29 hemicriptofite H 121
gropi mici (cu-) S 218 haplofază H 37 hemidibioză H 124
gropiţă A 483, 1006, F 138, haplogeneză H 30 hemifanerofite H 135
S 219 haplogonidie H 31 hemipentacotil H 134
-anterelor A 692 haploid H 32 hemisincotil H 140
gropiţe de patru ori numărul- hemiterie H 143
cu- A 486, 1007, F 27, 139, Т 189 hemiterofite H 144
S 17. 27 nucleu- H 116 hemitrop H 145
- -dure S 222 haplomitoză H 33 hemixerofite H 146
- -mici F 137 haplont H 25 hemostatic I 289
gros С 863, I 102, Ρ 2, 696 haploperistomat H 35 hepatic H 149
grosier G 259 haplopetal H 36 hepaticeiogie H 148
grosime С 864 haplopoliploid H 38 heptaginic H l o i
grosolan G 259 haplospor H 41 hep tamer H 152
grotă S 638 haplosporange H 42 heptandric H 153
grumulos G 260 haplostel H 43 hep tarin H 153
grup G 256 haplostemonie H 44 herborizare H 158
-de cultivaruri G 953 haplostemonopetal H 45 hercogamie H 166
-de specii înrudite S 1314 haploză H 39 hermafrodit A 710, В 216,
reunit În-C 621 haplozomie H 40 H 169, 171, M 407
-sistematic G 256 haptere H 46 hermafroditism A 712,
grupare A 327 haptomorfoză H 47 H 170
grupat G 255 hartă Τ 4 -fais Ρ 1508
-la un loc G 724 hastat H 53 hermineu Ε 339
-în masă sferică С 721 -pe о parte S 315 herpism H 172
gudron Ρ 722 hat V 84 hertzotropism H 173
guleraş I 277 haustor H 55 hesperidă H 174
gumiíer G 261 -rudimentar Ρ 1505 heteradelfie H 177
gumoză G 262 haustorii (cu multe-) Ρ 1064 heterandric H 178
gunoi (creşte pe-) Q 52 hekistotermic Η 67 heterantagonism H 179
gunoios R 393 heleofite Η 71 heteranterie H 180
gunoişte (creşte pe-) F 64 heleoplancton Η 72 heterantie H 181
gunoit S 943 helicism Η 74 heterauxeză H 182
gură O 272 hélicoïdal H 73 heteroauxină H 183
cu- larg deschisă R 327 heliconomiu H 75 heterobazidie H 186
gust S 46 heliofil H 79 heteroblastic H 187
aproape fără- S 1199 heliofite H 82 heterocariont H 190
fără- I 187 heliofob H 80 heterocarioză H 191
gustos S 42 heliosciofite H 83 heterocarp H 189
guşă (în formă de-) S 1056 helioscopic H 84 heterocarpie H 188
gutaţie G 264 heliotortism H 87 heterociclic H 200
gutulat G 265 heliotropic H 88 heterocineză H 220
heliotropism Ρ 514 heterocist H 201
-pozitiv Ρ 1321 heteroclamideu H 192
hadrocentric A 554, H 5 helioturgotropism H 90 heteroc(h)oric H 193
hadrom H б helioză H 85 heterocotiledonar H 199
halobentos H 10 helmintocecidii H 91 heterocromatic H 195
halobiont H 11 helmintoideu H 92 heterocromie A 548, H 194
halodrimiu H 12 helofite H 98 heterocromozom H 196
halofU H 14 helohilofil H 95 heterocron H 197
halofite H 16 helolohmofil H 96 heterodicogamie H 202
halofob H 15 heloplancton H 99 heterodinam H 207
halonereide H 13 helorgadofil H 100 heterodistilic H 204
haloplancton H 17 helotism H 101 heterodont H 205
hamat H 18 hematocrom H 8 heterodrom H 206
627
heteroecic H 208
heterofag H 232
heterofazic H 233
heteroíenie H 230
heterofenogamio H 231
heterofiadic H 234
heterofil H 236
heterofilie A 446, H 235
heterofite H 237
heterofitic H 238
heterogam H 215
heterogamet A 779, H 209
heterogametangiogamie
A 780
heterogametangiu A 781,
H 211
heterogametic H 212
heterogameţilor (copularea-)
H 214
hétérogamie A 782, H*^213
heterogamogonie H 214
heterogen H 218
heterogenetic H 217
heterogeneză H 216
heteromal H 221
heteromer H 224
heteromericarpie H 223
heteromerie H 222
heteromezogamic H 225
heteromixie H 226
heteromorf H 228
heteromorfie H 227
heteromorfism Ρ 1005
heteromorfoză H 229
heteropicnozá H 245
heteroplasie H 239
heteroplasmă H 240
heteroplastic X 26
heteroplastomatic H 241
heteroploid H 242
heteroprosfitiază H 243
heteroprotalic H 244
heterorizie H 246
heteroschiză H 247
heterosimbiontic H 257
heterosinapsis H 258
heterosindeză H 259
heterospermie H 250
heterospor H 252
heterosporangic H 251
heterosporic H 253
heterostemonie H 254
heterostil H 256
heterostilie H 255
heterostatic H 260
heterotalism H 263
heterotaxie H 261
heterotetraploid H 262
heterotipic A 461, H 269
lieterotom H 264
heterotop H 265
heterotristilie H 266
heterotrofic A 459, H 267
heteroză H 248
INDEX ROMÂNESC
heterozigot H 271 hidrolizarea proteidelor
hexaciclic H 273 Ρ 1354
hexaedric H 274 hidroliză Η 483
hexafiletic H 282 hidrom Η 484
hexagonal H 275 hidromegaterm Η 485
hexagiHic H 276 hidrometeoric Η 486
hexamer H 277 hidromorfie Η 487
hexandric H 278 hidromorfoză Η 487
hexapedal H 280 hidronastie Η 488
hexaploid H 284 hidroplanctofite Η 496
hiacintin H 447 hidroplancton Η 495
hialin H 448 hidroplast Η 497
hialocist H 449 hidroplastide Η 498
hialonemă H 450, M 123 hidrospor Η 501
hialoplasmă H 451 hidrostereide Η 502
hialozom H 452 hidrotaxie Η 503
hibernacul H 288 -negativă А 900
hibernal H 289 hidrotrihom Η 504
hibernant H 290 hidrotrofie Η 505
hibernare H 291 hidrotropism Η 506
hibrid H 455 -pozitiv Ρ 1261
-adventiv N 161 hidroză Η 500
-de grefă С 306, Ρ 1511 hierobotanică Η 297
-fals Ρ 1511 hifalmiroplancton Η 558
-tetrafiletic Τ 177 hifasmă Η 559
-vegetativ V 46 hifă Η 557
hibridare Η 456 -plectenchimatică Ρ 1560
-naturală N 26 strat de hife H 560
-sexuată Η 456 hifemă H 560
-vegetativă Η 456 hifenchim H 561
hifopodiu H 562
hibridic Η 458 higrofil H 514
hibridizare (incapacitate higrofilie H 513
de-) С 3 higrofite H 516
hibridogamie Η 457 higrofob H 515
hibridogen N 162 higrohazie H 509
hidatodă Η 460 higrometric H 510
higromorfie H 511
hidra tură Η 464 higromorfism H 512
hidrobiologie Η 467 higroplasmă H 517
hidroblast Η 468 higroscopic H 519
hidrobotanică Η 469 higroscopicitate H 518
hidrocarpie Η 470 higroscotofil H 520
hil D 151, H 300, U 18
hidrocarpotropic Η 471 hilar H 298
hidrocit Η 478 hilat H 299
hidrocleistogamie Η 473 hilodofite H 523
hidroclinie Η 474 hilofite H 523
hidroc(h)or Η 472 hilogamie H 524
hilului (cicatricele-) О 151
hidroc(h)ore plutitoare N 33 hiluri (cu trei-) Τ 499
hidrocorm Η 475 himenial Η 527
hidrocriptofite Η 476 himeniu Η 529, M 181
hidrocultură Η 477 aflat sub- S 1191
hidroestezie Η 466 -nud A 63
hidrofil Η 489 himenofor H 531, Ρ 1577
himenopterid Η 532
hidrofilă Η 492
himeră С 306, Ρ 1511
hidrofite Η 493 hipantiu Η 534
hidrofitologie Η 494 hipantodiu Η 535
hidrofob Η 490 hiperanisogamie Η 537
hidrogam Η 480 hiperboreal Η 538
hipercromatic H 541
hidrogamie Η 479
hipercromaticitate H 540
hidroharmoză Η 481
INDEX ROMÂNESC
hiperdiploideu H 542
hiperdromie H 543
hiperhaploideu H 544
hiperhidric H 545
Jiiperhimeră H 539
hiperparazit H 547
hiperplazie H 548
hiperpoliploideu H 549
hiperstomatic H 550
hipertelic H 551
hipertipie H 555
liipertonic H 552
hipertrofie H 553
-învelişurilor florale R 14
hipertrofite H 554
hiphidrogamie H 564
hipnospor H 566
hipnosporange H 567
hipnotic H 565
hipobazal H 569
hipobazidie H 570
hipobiot H 572
hipoblast H 574
hipocarpic H 578
hipocarpiu H 575
hipocarpogeu H 576
hipochil H 579
hipochioneu H 580
hipocopulă H 582
hipocotil H 583
hipocotil (ă) (axa-) H 583
hipocrateriform H 584
hipocrepiform H 304
hipodermă H 586
-rădăcinii I 212
hipodiploideu H 587
hipodrom H 588
hipofilă H 603
hipofilopod H 602
hipofiză H 605
hipofloidal H 601
hipogeocarpie H 590
hipogeu H 589
hipogin H 591
hipohaploideu H 592
hipolitie H 596
hiponastie H 597
hiponim H 599
hiponomiu H 598
hipoplancton H 605
hipoplazie H 607
hipopleură H 608
hipoploid H 609
hipopodiu H 610
hipopoliploid H 611
hiposporange H 613
hipostatic H 615
hipostază H 614
hipostomatic H 616
hipostromă H 617
hipotal H 618, 619
hipoteciu H 621
hipotipie H 624
hipotonic H 622
628
hipotrofie H 623 homodicogamie H 369
hipovalvă H 625 homodinamic H 371
hipsofilă H 626 homodrom H 370
hircin H 305 homoecic H 373
hirsut H 306 homofag H 403
aproape- S 1190 homofazic H 404
hirt H 307 homofiadic II 405
hispid H 308 homofiletic H 406
histerantic H 627 homofilic H 406
histerogen H 628 homofilie H 407
histodializă H 309 homofitic H 408
histogen H 311, 312 homogam H 384
histogeneză H 310 homogamet H 382
histolitic H 315 homogamie H 383
histoiiză H 314 homogen H 388
histologie H 313 homogenetic H 387
histologia plantelor Ρ 631 homogeneză H 386
hîrtia (ca-) Ρ 86 homogonie H 389
holarctic H 321 homoheterostilie H 391
holism H 322 homoiocarioză H 392
holobazidie H 323 homoiodiperiantic H 393
holobentic H 324 homoiohidratură H 395
holoblastic H 325 homoiosinapsis H 380
holocenoză H 328 homoiotermic H 381
holociclic H 329 homoioză H 378
holoclamideu H 326 homomal H 397
holodibioză H 330 homomer H 374
holoendobiotic H 331 homomerie H 398
holoendofite H 332 homomixie H 399
holoendozoare H 333 homomorf H 375
holoenzimă H 334 homomorfozá H 401
holoepifite H 335 homonim H 402
holofitic H 348 homonimie parţială Ρ 1510
holofitism H 349 homoploid H 409
hologamet H 337 homospor I 337
hologamie H 338, M 26 homosporie H 410
hologeneză H 340 homostemonie H 412
hologenie H 340 homostilie H 413
hologenotip H 341 homotactic H 415
hologimnocarpic H 342 homotalism H 416
hologinic H 343 homotipic H 420
hololeuc H 344 homotom II 417
holomorfoză H 345 homotopie H 418
holoparazit H 346 homotrop H 419
holopetal H 347 homozigot H 422
holoplancton H 350 homozigotic H 423
holosaprofite H 351 homozigoză H 421
holosericeu H 352 horiodimorfism H 424
holotip H 354 hormocist H 426
dublet de- I 344 hormogon H 428
homaloc(h)oric H 356 -septat H 426
homalotrop H 357 hormogonimiu H 427
homeoplazie H 376 hormon H 429
homeoreză H 377 -de creştere A 1223
homeostazie H 379 -vegetal Ρ 632
homoandrie H 372 horticultura II 435
homoblastic H 359 hortifug Η 436
homocariont H 361 hotar L 179, Τ 131
homocarpic H 360
homocen H 367
homociclic H 368 iarbă G 232, H 156
homocineză H 365 -mică H 165
homoclamideu H 362 iarnă H 296
homocron H 364 de- В 295, H 289, 295
629 INDEX ROMÂNESC
arovizare V 74 impermeabil I 63 în formă de- A 798
iască F 118 impermeabilitate I 64 inelar A 798
с (în formă de-) С 959 important G 490 inelat A 799
iconografie I 6 mai- Ρ 1215 -pe jumătate S 283
conotip I 7 impozant S 1286 inelul sporangelui G 315,
icosaedru I 9 impregnat O 8 ineluş G 317
icosandrie I 11 imprimat Ε 40 -aparent Ρ 1457
cosandru I 10 impudic I 70 infecţie I 132
cotip I 12 imunitate I 57 perioadă de- L 59
icter I 14 inactiv I 73, Ρ 176 infecţios G 768
dentic H 358, I 15 inaniţie I 80 inferior H 533, 615, I 13?
dentificare I 16 -parţială Η 125 inflorescenţă I 141
dentitate morfologică incapacitate de hibridizare -cincinată G 429
H 385 G 3 -compusă С 685
diobiologie I 18 incizat D 322, I 89, Τ 329 -fructiferă I 153
dioblast I 19, Τ 441 -pînă la bază S 244 -racemoasă R 4
diobotanică I 20 slab- S 1197 -simplă S 518
diocerologie I 21 inciziune I 88, Ε 430 -terminală Τ 127
diocromatină I 22 inciziuni influenţă Τ 15
dioecologie I 24 cu- neregulate Η 264 -reciprocă I 20&
idiogamie I 25 cu- regulate Η 417 infraapical I 146
diogenetică I 26 incluziune I 92 infraaxilar I 147
diogramă I 27 incolor Η 448, I 96 inframicrob I 149
diometric I 28 incomplet M 89, O 33 inframicrobiologie I 150»
idiomorfoză I 29 incrustare I 104 inframicroscopic A 518
diomutaţie I 30 incubaţie I 106 infraspecific I 151
dionim I 31 incumbent I 108 infructescenţă I 153
dioplasmă I 32 incurbat I 109 infundibular I 154
dioterie I 34 incvilinism I 171 infundibuliform I 154Î
diotip I 36 indefinit I 113 infuzie I 156
diotop I 35 indéhiscent I 114 inhabitant I 159
diozom I 33 inhibitor Ρ 111
lederaceu Η 62 fruct- I 114 inhibitori I 160
erbaceu G 233, H 157 indicat D 94 inima lemnului D 402
erbar H 159 indicatoare (plante-) I 116 inimă (în formă de-) G 8Sj,
erbicide H 162 indicator M 465 G 806
lerbivor H 164, Ρ 656 indice alfabetic R 151 iniţial I 161, O 238
erbos G 237, H 157, 163 indicînd Ρ 1161 celule -e I 161
ernat H 292 indiferent I 117, N 111 innascent I 162
ieşit Ρ 1436 indigen V 72 inofensiv I 166
-în afară Ε 112, Ρ 1284 indigotic I 119 inovant I 164
-înainte Ρ 1284 indirect I 120 inovaţie I 165
puţin- Ρ 1286 indistinct 1 122 insecte (de, pe, prin) Ε 212:
ieşitură Ρ 1285 indiviz I 123 polenizare prin- Η 166
ilegitim I 42 indivizibil A 1120 insecticide I 178
nume- I 42 indûment I 124 insectifer I 179
ilustrator I 44 induplicativ I 125 insectivor I 180
ilustraţie induvie I 130 insectivore (plante-) I 180·
planşă cu- Τ 4 induzia inseparabil I 181
-unei cărţi I 6 -ferigilor M 184 inserare I 182
imaculat I 50 -sporangelui Ε 294, Η 613 inserat A 291, G 631, D 321,
imagine S 632 induziat I 127 F 73, I 185
imaş Ρ 173 -în jurul ovarului Ρ 288
jmbibiţie I 47 induzie I 128, M 184,
inserţie I 184
imbricat I 49 S 802 loc de- A 1046
invers- O 11 -membranoasă V 51 insident I 186
imigrante (plante-) I 53 inechilateral S 110 insolaţie Η 85, I 191
imigrare I 54 inegal A 774, D 316, H 175, instalare I 197
imigrat A 225, I 55 insule (creşte pe-) N 107
1 59, 75 integral Η 320
-ca hibrid N 161
imitator A 242 inel A 800 integument I 204
impar I 59 -anual A 800 -bulbului I 204
imparipenat I 60 -cambial A 800, G 51 -ovular extern Ρ 1210
imperfect I 62 -de peri A 800 interacţiune I 206
-glandular A 800
INDEX ROMÂNESC 630
intercalar I 208 involutiv I 280 îmbătător S 489
intercalare ulterioară I 224 involuţie I 279 îmbătrînire S 391
intercalat I 225 ioni. de hidrogen (concen­ aflat în faza de- Ρ 589
intercelular I 210 traţie de- -) Ρ 382 îmbelşugat O 205
intercineză I 211 ireversibil I 283 îmbibat S 1277
intercutis I 212 iridescent I 282 îmbobocire G 71
interfascicular I 213 irigaţie R 323 îmbrăţişînd
interfazu I 223 iritant S 982, U 88 -floarea A 602
intergeneric I 214 iritaţie Ε 433 -tulpina A 601
interior Ε 124 istorie Η 317 îmbunătăţit A 507
intermediar I 217, M 139, iteologie I 346 -substanţial Ε 106
Τ 388 iubitor de Ρ 437 împărţit D 353
intermitoză I 223 -iarnă G 277 -în două D 239
intern Ε 124, I 221 iugament J 12 împerecheat В 150, С 740,
internodiu A 1048, I 220, iulifer A 509, J 16 G 67, J 13, Ζ 58
M 203 izabelin I 287 -de mai multe ori M 544
-cu frunze Ρ 639 izidie I 291 împletit С 771, I 65, 249,
interpeţiolar I 222 izobilateral I 294 Ρ 794, 845
interpoziţie I 224 izocarpie I 297 împletitură Τ 213
interpretare I 226 izocenic I 302 împodobit A 214, Ε 471,
interpus I 225 izocenoză I 303 О 242, S 224
interreduplicaţie I 227 izoclin I 301 împodobitor D 23, О 241
interspecific I 232 izocromocentric I 299 împrăştiat А 1076, D 203,
intersterilitate I 234 izodiametric I 305 D 318, 329, Ε 56, I 233,
interstiţiu I 235 izofen I 329 S 613, 780, V 18
intexinu I 238 izofenogamie I 328 împrejmuire S 13
intină I 239 izofilie I 332 împrejmuit О 36
-polenului Ε 186 izofotic I 331 împrejurare G 703
intraaxilar I 242 izogametangiogamie I 308 împrejurimi A 204
intracelular I 243 izogameţi I 307 împreunare A 671
intrafloral I 244, N 204 copulare-1 324 -prin alipire A 325
intrapeţiolar I 245 împreunat A 205, С 654,
izogamie I 309 709, 740, J 20
intraspecific I 246 izogamogonie I 310
intrastaminal I 247 împreună S 1369
izogen I 311 împuţinat D 56
intra vaginal I 248 izogenetic I 311
introducere (la о lucrare) înainte Ρ 1156
izogenomatic I 312 mai- Ρ 1360
I 288, Ρ 1176 izoginic I 316
introdus I 172, 185 înalt G 211, Ε 79, 89, Ρ 1232
izogonic I 315 A 480
introgresiv I 252 izohologamie I 317
intumescent I 255 destul de- A 479
izolare geografică I 319 foarte- Ρ 1159
intumescenţă I 256 izolat A 638, G 364, I 320,
intususcepţie I 257 neobişnuit de- G 143
S 238, 405 înarmat A 1028
inundaţie Ρ 1280 izolateral I 318 înălbire A 374
-de- Ρ 1279 izolaţie I 319 înălţime A 478
inutil I 260, S 1291 izomer H 374, I 323 înăuntru (aflat-) I 241
invadant I 261 izomerie I 322 încălecat Ε 318, I 49
invaginare I 262 izomerogamie I 324
invaginat I 263 -pe jumătate S 307
izomorf H 375, I 327 încercare Τ 102
invariabil I 58, 264 izomorfie I 325
invers 0 2, R 212 încet L 99
izomorf oză I 326
-imbricat О 11 izoplanogameţi I 334 încetăţenit I 172
inversare completă R 185 izoploid I 335 închegare G 542
inversat A 629, 874, I 267 izoprosfitiază I 335 încheietură A 1046
investigaţie I 268 izoprotalie I 336 închis A 759, G 496, 503, O 25,
inviabilitate I 270 izosintip I 340 O 41
invizibil A 20, С 489, I 271 izospor I 337 aproape- S 1124
involucel I 273 izosporie H 410 -la culoare A 1127, F 200,
involucral I 274 izostih I 338 N 118, M 488, О 22, Ρ 397,
foliole -e I 274 izostil I 339 Ρ 1640, S 91
involucrant I 275 izotip I 344 închizînd I 91
involucrat I 276 izotonic I 343 încinge (саге-) G 440
involucru I 277 izozigotic I 345 încîlcit I 249
fără- Ε 448 izvor F 119, S 129 încîntător A 527
631
îndrugat A 198, 221, 635,
H 18. 51, О 152, R 107
cu vîrful- и 29
de două ori- В 222
spinos- L 51
înclinat A 46, С 524, I 90,
Ρ 1292
-faţă de axă O 15
-în afară R 85
-înapoi S 1301
încolăcit I 65
încolţire G 136
încolţit G 138
înconjoară (care-) С 440,
Ρ 267
-de jur împrejur A 495
-organul A 600
înconjurat G 431, 441
-cu şănţuleţ С 470, 785
încovoiat A 689
încreţire С 889
încreţit С 890, R 403, U 7
slab- S 1140
încreţitură R 402
-mică R 404
încrucişat С 896, D 29,
H 458
încrustat I 105
-în piatră Ε 158
încurcat С 717, I 65, 249
îndepărta (a se-) D 337
îndepărtat A 1236, D 333,
R 143
îndepărtînd D 75
îndesuit С 539, 672, 701,
С 710, 866, D 68, Ρ 2,
1675, S 984
îndoielnic A 497, D 16
îndoit
-brusc spre interior I 148
-în arc С 973
-înăuntru I 251
îndreptat
-în aceeaşi direcţie H 397
-spre С 792
înfăşoară (care-) G 440
înfăşurat G 778
-pe jumătate O 38
înfăţişare A 1071, G 712,
F 6, 125, H 4
apropiat ca- A 42
-asemănătoare I 325
cu- F 128, O 199
- -asemănătoare H 375
- -parentală Ρ 193
-exterioară a organismelor
Ρ 595
înfloreşte (care-)
-de timpuriu Ε 319
-mereu A 351
-noaptea N 132
-peste zi Η 105
-repetat R 112
-seara V 96
-tîrziu S 454, Τ 29
înflorire A 833, Ε 52, F 87
a doua- R 113
-anormală M 280
- -toamna Ρ 1226
-noaptea Ν 213
perioada de- Τ 87, A 833
-precoce Ρ 8
înflorit (bogat-) F 88
înfrunzire F 107, 155
cu flori după- H 627
îngemînat С 740, D 191, G 67
de patru ori- Τ 165
de trei ori- Τ 125
îngheţat G 64
îngrămădit A 54, 323,
G 539, 720, 866, G 176
îngropat I 143, 177, S 428
îngroşare G 861, I 101
îngroşat G 862, I 102
îngust A 767, 769, 995,
S 901
-cilindric Τ 123
îngustare S 928
îngustat A 768, G 765, 780
înierbat H 163
înjumătăţit D 239
înlănţuit G 182, 687
înlăturare Ε 90
înlăturat Ε 434
înlocuire (de-) Ρ 1437
înlocuitor S 1253
înmugurire G 71
înmugurit В 231, G 72
înmulţire A 605, Ρ 1293,
R 157
-asexuată M 418, 557
de- M 558, R 158
-fără sporogeneză A 936
înmulţit M 559
înăbuşitor S 1270
înnăscut G 719, I 157, N 24
înnegrit A 1127, N 119
înnorat Ν 173
înotător Ν 22
înrădăcinare R 21
înrădăcinat R 22
înrădăcinează (саге se-) R 20
înrudire A 290
înrudit A 289, 331, G 597,
С 713, 718, Ρ 1305, 1470
-îndeaproape G 752
însămînţare S 87
însemnare A 795
însemnări zilnice D 151
însorit A 956, H 76
însorite
plante de staţiuni- H 82
însoţit G 658
însoţitor G 657
înspicare I 194
însuşire Ρ 1310
înşelător D 16, M 190,
S 519
INDEX ROMÂNESC
înşirare Ε 217
înşiruit G 687
întărire in consistenţă S 17d
întărit I 126, M 579
-în consistenţă S 193
întăritor A 653
întindere A 1000
întinerire J 23
a plantelor A 666
întins D 334, Ε 56, 502»
L 68
-în afară Ρ 1427
-pe pămînt Η 443
întîi (de ordinul-) Ρ 1215
întiietate Ρ 1221
întîlnit O 44
întîmplător (dezvoltat-)
A 44
întors A 682, 1233, O 2,
Ρ 359
-de la dreapta spre
stînga S 525
-în afară Ε 516
-înapoi R 212
-pe dos R 186
-spre G 792
întortocheat L 8
întovărăşind G 657
întovărăşit A 1086
întreg G 681, I 123, 201,
Τ 365
aproape- I 203
întrerupt D 313, F 141»
I 229
întretăiat I 230
întreţesut G 771, I 236»
Τ 212
-de jur împrejur G 469
întunecat M 488, Ν 173»
О 22, Ρ 397, S 91
cu scvame -e A 494
întunecos Τ 94
înţeles S 397
înţelesuri (cu două-) A 497
înţepător A 59, Ρ 1657
învecinat A 203, 1082, G 713»
G 140, V 111
înveleşte (care-) Τ 47
înveliş I 204, Τ 48, V 4&
cu -T 50
- -protector Τ 650
-de peri I 124
-dur G 901
cu - floral simplu H 362
-floral I 204
fără-- A 72, 884, G 267
hipertrofia învelişurilor
florale R 14
lipsit de- G 266
-mucilaginos Ρ 42
învelişul
-archegoanelor Ρ 270
-fructificaţiei S 826
-intern al ovulului Τ 4S
INDEX ROMÂNESC β3ί!

-ovulului I 204 lacinie L 14 cu şase- H 274

-seminal S 680 -mică L 16 cu trei- Τ 502
--extern Τ 145 laciniile laturile
-seminţei I 204 -caliciului L 14 cu - Ρ 824
-sorilor I 128 -corolei G 816, L 14 - -inegale I 77, S HO
-sporului S 809 -perigoniale L 14 lax С 251, L 73
învelişuri lacinulat L 17 panicul- J 9
cu două - florale D 171 lacinulă L 16 lăptos L 21
cu trei- Τ 439 lacrimant L 18 lărgit A 604, D 231, 334
învelişurile fructului Ρ 275 lacrimatie L 19 lăstar Ρ 1271
învelişurilor lacrimă (în formă de-) D 1 -acvatic Η 468
totalitatea- florale Ρ 270 lacrimiform L 20 -comprimat dilatat Ρ 790
învelit С 314, I 129, V 49 lactescent L 21 -de creştere A 1224
învelitor I 275 lacteu L 22 -de mugure radical S 1318
înverzeşte (care-) V 127 lacună I 235, L 23 -de viţă R 163
înverzirea lacunos L 24 -tînăr S 1318
-anormală V 128 lacuri lăstari
-organelor florale Ρ 568 creşte pe margine de- Ρ 105 cu- S 1317
-ovulului O 167 creşte prin- Τ 316 - -scurţi В 271
înviorător A 653 din- L 181 poartă- Ρ 1272, S 1317
învîrtoşat I 126 plante de- Τ 317 lăstârire (de-) I 164
înzăpezit N 127 lacustru L 26 lăstărit В 231
înzestrat cu Ρ 1173 lageniform L 31 lăţime L 65
lamarckism L 32 -degetului gros Ρ 920, 921
lamelar L 34 lăţit A 604, G 678, D 231
jaculator J 1 lamelat L 35
jaspideu J 3 leac (de-) M 138
lamelă L 33 lecanorin L 76
jghiab (în-) С 91 lamina L 36
jghiaburi (cu multe-) lecidein L 77
-frunzei L 178 lectoalotip L 78
M 516 lance (în formă de-) H 53,
jilav M 68, и 4 lectotip L 79
joncţiune A 671, J 19 L 41 legat G 744, J 20
jordanism J 7 lanceolat L 41, 254 legătură J 19, N 113
Jordánon M 352 -hastat L 42 lege (după-) R 331
jos (cel mai de-) I 71 in vers- О 12 legitim L 82
judeţ G 659 liniar- L 43 nume- L 82
jumătate (pe-) H 110, lanţ (dispus în-) G 687 polenizare -ă L 82
S 277 lanuginos L 47 legumă L 84, O 137
juncoid J 18 păr- L 47 legume O 101
Jupiter J 21 -păros Ε 334 de- O 133
jur-împrejur (de-) С 453 lanuginozitate L 48 leguminaceu L 85
juvenil J 22 lapaceu L 51 leguminos L 86
juxtapunere J 25 lemn L 169
lapidicol L 49 cu - dur S 196
larg A 606, Ε 384, L 68, -fosil L 225
labei L 3, M 239 Ρ 787 -fosilizat X 58
labelat L 1 lat Ε 384, L 68, Ρ 787 -petrificat L 225
labelizare L 2 -eliptic L 70 -secundar S 245
-petalelor H 378 foarte- Ρ 331 lemniscat L 92
-sepalelor H 378 -foliat L 69 lemnos L 162, X 52
labelului puţin- L 66 aproape- S 1204
degenerarea- A 71 latent I 73, L 58, R 88 corp- С 825
expansiunea laterală a- latenţă L 59 lemnului
P 828 lateral L 60, Ρ 824 descrierea- X 56
lipsa- A 71 latex L 62 studiul- X 59
labiat G 272, L 4 eu- G 4 lenitic L 93
labii (cu două-) В 142 laticifer L 64 lent L 99
labirintiform L 8, M 70 latitudine L 65
labiu L 6 latură L 71 -îngustat A 1140
-inferior L 5, 6 laturi lenticelat L 96
-superior L 6 aşezat pe- L 60 lenticele L 95
lac L 10, 25, S 856 cu cinci- Q 42 cu - L 96
lacérât L 12 cu două- В 143
laciniat L 15 cu douăzeci de- I 9 lenticular L 97
fin- F 63 cu mai multe- M 545 -pătat L 98
lentiform L 97
 взз INDEX ROMÁNESO
lentiginos L 98 limba leului (ca-) L 101 litosperm L 223
lentilă L 94 limbă (în formă de-) G 178 litotelmă L 224
lepădat D 46 limbul livadă Ρ 1206
lepicenă L 104 -corolei G 816, L 178 -cu pomi Ρ 1086
lepidopterocecidie L 107 -foliar L 178 de- Ρ 1204
lepidopterofile L 109 limnicol L 180 lizare L 293
lepidopteronomiu L 108 limitat la Q 53 de- L 294
lepirofilie L 134 limită L 179, Τ 131 sub acţiunea luminii Ρ 490
lepismă L 112 limnetic L 181 -citoplasmei Ρ 766
lepocit L 113 limnobiologie L 182 -clorofilei G 342
ieporin L 114 limnofite L 184 lizenchim L 289
lepros L 115 limnoplancton L 185 lizicarpic L 290
leptocentric A 596 limpede D 233 lizigen L 291
leptofloem L 126 lingulat L 194 lizină L 292
leptom L 123 lingură (în formă de-) G 557 lînă L 39
dispus în jurul- A 596 liniar L 191 lîngă (de-) Ρ 88
leptonemă L 124 liniat L 193 lînos
leptosporange L 129 linie L 190 bogat- L 47
leptostil L 130 -de concreştere S 1323 -păros L 40
leptoten L 131 -de demarcaţie L 179 slab- S 1202
leptoxilem L 32 în -dreaptă R 90 lob L 237
leptozigoten L 133 linii -mic L 236
letal L 135 cu mai multe- M 546 -palatin Ρ 29
leucocian L 139 cu patru -filetice Τ 186 lobare L 232
leucocist L 140 în formă de - G 238 lobat L 233
leucoplast A 668 liniştit Τ 384 palmat- Ρ 48
leucospermie L 146 lipază L 197 penat- Ρ 702
leucozom L 145 lipeşte (care se-) A 324 lobi
liană L 151 lipicios G 188, I 350, L 99, cu cinci- Q 43
liber G 364, Ε 88, I 74, V142 cu doi- В 145
L 152, S 570 lipit A 197 cu - egali I 321
liber (felogenul) L 153 lipocianină L 201 cu mulţ,i- M 547
libriform L 154 lipoclastic L 203 cu patru- Q 16
lichefiază (care se-) G 628 lipocondrii L 198 cu şapte- S 413
lichefiere D 332, L 293 lipocrom L 199 cu trei- Τ 504
lichen L 155 lipofaneroză L 204 cu - uniformi I 321
lichenilor lipofil L 205 divizat în- L 233
descrierea- L 157 lipoide L 202 lobii corolei G 816
studiul- L 158 lipolitic L 203 lobul L 236
lichenism L 156 lipoplast L 206 lobul L 237
lichenografie L 157 lipoxenie L 207 -anterei L 237
lichenologie L 158 lipseşte (care-) A 21, G 87 -frunzei L 237
lichid H 446, L 208 -complet N 199 - -sectate S 258
lignescent I 126, L 161 lipsi(a-) D 107 -stigmatului L 237
lignicol L 164 -talului S 841
lignicolor L 163 lipsit de A 628, 879, D 105,
lobulat L 235
lignificare L 165, S 179 Ε 1, 415, O 209 loc L 246, S 252
lignificat (uşor-) S 1271 lipsuri (cu-) M 89 -clasic L 246
lignină L 166 lirat L 288 -cu sălcii S 19
conţine- S 193 liră (în formă de-) L· 288 -cu verdeaţă VI34
secretă- S 186 lirelă L 210 -de creştere S 873
lignivor L 167 listă G 170, D 47 -de inserţie A 1046
ligulaceu L 171 -de erori tipografice G 829 -natal N 21
ligular L 172 -de plante F 85 -nisipos s 1
ligulat L 173 litere (în formă de-) G 238 -plantat Ρ 751
ligulă L 170 litiază L 214 -umbros и 23
ligule (eu două-) В 144 -litic L 294 local Τ 341
liliaceu L 175 amilo- A 616, 621 localitate L 246
liliachiu I 1, L 174 localizat pe O 55
-închis A 1137 litocist L 217
litofite L 222 locelat L 238
lilieci (polenizat prin-) G 280 locomotor L 240
limaciform L 176 litoral L 227
aproape de- S 1205 locuieşte (care-) Η 2
limb L 36, 178 locuind I 95
ou- L 177 creşte pe- A 158
plante de- A 352, Ρ 1450 locuitor I 94
INDEX ROMÂNESC 634
locul L 244 lumea plantelor R 129, macrogamet M 22, 149
loculat L 242 V 44 -înainte de fecundare О 177
loculi lumen L 274 macrogametangiu M 23
cu mai mulţi- M 549, Ρ 876, lumină L 274, 282 macrogametocit M 24
Ρ 1024 cu multă- H 76, 79 macrogametofit M 25, 147
cu patru- Q 17 emitere de- Ρ 472 macrogameţilor (formarea-)
cu şase- S 477 influenţat de- Ρ 471 M 150
cu trei- Τ 505 iubitor de- Ρ 502 macrogamie M 26
loculicid L 243 lipsit de- A 894 macroginospor M 28
locului ovarului L 244 produce- Ρ 485 macrogonidie M 27
locuri reflectă- R 119 macromiofil M 30
creşte pe - reci A 398 luminescent L 275 macromutaţie M 29
creşte pe - umbroase S 158 luminii (lizare sub acţiunea-) macronucleu M 31, 152
de - însorite H 80 Ρ 490 macropicnidie M 42
de- nămoloase (plante-) măsurarea intenzităţii- macropicnoconidie M 43
L 187 P 491 macropicnospor M 44
preferă - mlăştinoase Τ 68 luminiş de pădure L 272 macroplancton M 37, 151
-turboase Τ 655 luminos D 233 macroplan ogamet M 38
lodiculă L 248, Ρ 33, S 841 lunar M 189 macroplaste M 39
logonim L 249 lună (cu durată de o-) macropleuston M 40
logotip L 250 M 189 macroprotal M 41
lojă L 244 lunecos L 269 macrosclereide M 46
-a anterei G 737, L 237, lung L 255, M 3 macroscopic M 47
L 244 -de o palmă D 358 macroseston M 48
cu о- и 62 foarte- Ρ 332 macrosimbiont M 60
-falsă S 836 lungăreţ Ε 94, O 17 macrospecie G 587, 621,
-mică L 239 lungime L 262 M 50
-secundara L 239 depăşeşte în- S 1284 macrospor M 19, 51, 154
loji -braţelor întinse O 233, -eu funcţii mascule M &
cu- L 242 234 formare- M 54
cu cinci- Ρ 238 -unei palme Ρ 43 macrosporange M 52, 20,
cu două- В 89, 146 braţului (de lungimea-) 155
cu mai multe- M 549, В 268 macrosporocit M 156
Ρ 876, 1024 luni (cu durată de trei-) macrosporofil M 57, 158
cu multe- mici M 548 Τ 509 macrosporofor M 56
cu patru- Q 17 luntrită G 90 macrosporogeneză M 54, 157
cu - secundare L 238 în formă de- N 34 macrosporogonariu M 55
cu şase- S 477 lunular L 276 macrostil AI 59
cu trei- Τ 505 lupă de mărire L 94 macrostilospor M 58
lomentaceu L 252 lupta pentru existenţă G 677 macrotermic M 159
lomentă L 253 lurid L 277 macrotermofite M 61
longidiurn L 257 lutos Λ 1012, L 281 macrozom M 49, 153
lopăţică (în formă de-) luxuriant L 284 macrozoogonidie M 62, 63,
S 620 luxurie L 283 M 160
1 oricât L 267 luzus L 278 macrozoospor M 62
lorică L 266 maculat L 102, M 66
loriceu L 265 maculaţie M 65
lucios С 838, F 181, L 28, macerat ie M 2 maculă M 64
L 29, 37, 270, Ν 122, macrandric M 4 eu - oculiîormă О 47
S 768, V 76 macroaerofil M 7 -germinativă G 252
macroandrospor M 8 -hilară G 252
lucitor G 838, F 181, L 37, magnetotropism M 71
macroaplanogamet M 9
L 270, N 122, R 119, S 164, macroaplanospor M 11 mai mult sau mai puţin
S 768, Ρ 418 raacroaplanosporange M lo Ρ 881
-dedesubt H 593 macrobiocarpie M 12 mal L 228
luciu de ulei (cu- -) I 259 macrobiotic M 13 malacofile (plante-) M 76
lucrare О 206, S 1449 macroblast M 14 malacogam M 75, 77
-floristică G 329 macrocist M 18 maliform M 80
lucru R 161 macroclimă M 16 malul rîurilor (creşte pe- -)
lujer macroconidie M 17, 148 R 332
-anual scurt В 272 macroevoluţie M 21, 32 mamelar M 87
macrofilum M 33 mamelat M 88
-lung M 14 macrofite M 35
lumbriciform L 273 mamelă M 86
macrofitoplancton M 36 mamelon U 19
lume R 129
63Ő INDEX ROMÂNESC
în formă de- M 87 matrice M 123 mecanic M 133
mană M 93 matroclinie M 124 ţesut- S 947
mangrove (formaţii de-) H 12 matur M 128 mecanomorfoză M 134
manifest M 91 maturaţie M 125 mecanotropism M 135
manifestînd Ρ 1161 eu - timpurie Ρ 1169 median M 136, 213
manşetă A 1030 -fructelor F 163 plan- M 136
mantisă M 94 maturescent M 126 mediastin M 137
manual Ε 123, M 95 maturitate M 127 medicinal I 2, M 138, O 88
-portativ V 9 ajuns la- A 219 mediofix M 140
manubriat M 96 -timpurie Ρ 1168 mediteranean M 141
manubriu M 97 maturizare simultană S 1378 medular M 143
manuscris M 98 maturizat înainte de vreme medulos M 144
nume dat în- С 310 Ρ 1188 megalogametogeneză M 150
marcat N 157, S 496 maxiliform M 130 megaspor M 51
marcescent В 95, M 100 mazediu M 131 megasporange O 299, M 52
marcid M 101 măcar S 28 megasporocit M 53, 156
marcotă Τ 20 măceaşă G 1010 mega termic M 159
mare A 606, G 242, M 3, măciucat G 497 meiofilie M 164
72, 145 de două ori- В 100 meioginic M 163
foarte- M 161, Ρ 333 măduvă M 142 meiospor M 167
mai- H 536 măduvei meiosporange M 168
mare M 103 aparţine- M 143 meiotermic M 170
situat lingă- Ρ 88 de natura- M 144 meiotic M 169
margaritaceu M 104 mălăieţ G 155 meioză M 165
marginal M 105 mălură и 94 -heterotipicá H 220
marginant M 106 mănîncă (care-) V 164 -homotipică H 365
marginat L 251, M 107 mănunchi F 22a mejdie V 84
margine M 108 -de flori S 453 melanism M 173
-ascuţită A 90 reunit în- F 22 melanoză M 175
cu — despicată S 150 mănunchiuri melci
cu - dinţată O 62 reunit în trei- Τ 415 în formă de- L 176
cu — îngustă S 919 măr M 84 polenizat prin- M 75
cu — roşie R 384 referitor la- M 79 melifag M 179
de - M 106 mărăcini (creşte printre- ) melifer M 177
marginea frunzei M 108 Ρ 531 meligo M 178
marin M 109 mărăciniş V 65, 132 melitofil M 180
maritim A 255, M 110 c u - V 131 melivor M 179
marmora (panaşat ca-) mărăcinos D 389 melonidă Ρ 252
M 111 mări membrana externă
marmorat M 111 creşte în - Τ 220 -a cortexului A 557
marsupiu M 112 creşte în - adinei Ρ 1096 -a sporilor Ρ 311
masă M 114 mărime M 73 membranaceu M 182
-ceroasă M 114 mărire A 605 membrană M 181
-filamentoasă S 1059 mărit A 1146 c u - M 183
-păroasă S 1059 lupă de- L 94 - -groasă Τ 146
-polinică Ρ 922 mărunt M 309, 373 - -subţire L 120
-protoplasmatică mul- măsliniu verde bruniu O 134 -celulară G 1041, M 181
tinucleată A 919 măsurarea intensităţii -mică M 184
reunire în — G 544 luminii Ρ 491 -nucleară G 152, M 181
reunit în G 724 măsură -protectoare Τ 649
mască (in formă de-) Ρ 349 în - diferită A 441 -protoplasmatică M 181
mascul A 690, M 113 măsurînd M 301 membranifer M 183
floare -ă F 96 mătăsos S 432 membrános H 527, M 182
mastigodesmoză M 118 complet- H 352 membranulă M 184
mastigoneme M 119 slab-păros S 1227 mendelism M 186
mastigozom M 120 mătură S 204 menţinut (de-) G 753
masul ă M 115 în formă de- S 205, 206 menţionat G 661
mat I 66, O 181 -vrăjitoarelor G 484, merdicol M 191
mateonim M 121 S 204 mere
materie S 1235 maturi (folosit pentru-) S 205 în formă de- Ρ 1090
bogat în- nutritivă Ε 404 meandriform M 70 referitor la- Ρ 1085
maternal M 122 meat M 132 merenchim M 193
matinal M 129 -aerifer L 23 mericarp M 195
matricái M 122 -ntercelular M 132 mericarpiu M 195
INDEX ROMÂNESC 68β
meridional A 1158, M 196 mezarhic M 214 micoriză M 612
merismatic M 197 mezenchim M 215 -ectotrofă M 612
merispor M 198 mezendobiotic M 216 -endotrofă M 612
meristem M 199 mezexiniu M 218, 232 -externă M 612
-primar M 199 mezidiu M 219, 223 -falsă Ρ 1528
-primordial Ρ 1281 mezoaerofil M 220 -internă M 612
-secundar M 199, S 245 mezocarp M 222 micorizomM 613
meristematic M 200 -cărnos S 64 micotrof M 615
meristogenetic M 201 mezochiton M 224 micoză M 614
meristrofe M 202 mezociclu M 228 microaerofil M 310
meroblastic M 204 mezocist M 229 microanaliză M 311
meroconidie M 205 mezocolă M 225 microaplanogamet M 312
merogamie M 327 mezocortex M 226 microaplanospor M 313
merogonie M 208 mezocotil M 227 microasociaţie S 547
meromorfoză M 209 mezodendrobiont M 230 microbentos M 314
meroplancton M 210 mezoderm M 231 microbi
merotip M 212 mezofanerofite M 240 fără- A 1068
merotomie M 211 mezofil M 211, 244 infectat de- S 417
mestecară M 116 mezofite M 245 microbiologie M 315
mestom M 259 mezofloem M 242 microcist M 320
metabioză M 260 mezofotic M 243 microclimă M 318
metabolism M 262, 288 mezogamie M 233 microconidie M 319
-constructiv A 634, 1084 mezogonidie M 234 microelemente M 321
-destructiv С 162 mezogonimic M 235 microevoluţie M 322
metacecidie M 263 mezohigrofitic M 236 microfanerofite M 336
metacinezu M 269 mezologie M 237 microfite M 338
metacromatic M 265 mezomitoză M 238 microfitocenoze din sol
metadrom M 266 mezoplancton M 246 Ρ 621
metafază M 281 mezosaprob M 248 microfitologie M 339
metaferie M 282 mezosaprofite M 249 microfitoplancton M 340
metafilum M 284 mezoseston M 250 microflora M 323
metafloem M 283 mezosperm M 251 microgamet A 700, M 324
metaginie M 268 microgametangiu A 701
metalescent M 271 mezospor A 583, M 252
mezosporinie M 253 microgametofit M 326
metalimnion M 270 microgamie M 327
metamer M 273 mezostilie M 254
mezoteciu M 255 microgonidie M 328
metamerizare M 272 micromer M 329
metamitoză M 274 mezotermofil M 256
mezoxerofitic M 257 micromutaţie M 330
metamorfozat M 276 micron M 331
metamorfoză M 275 mie Ε 444, M 300, Ρ 172, micronucleol M 332
-organelor florale în frunze Ρ 1652 micronucleu M 333
Ρ 569 cel mai- M 371 microorganism M 334
-retrogradă A 637 -de tot M 373 microparazit M 335
metanafitoză M 277 foarte mic A 1120, N 4, micropil M 346
metandrie M 278 Ρ 1665, 345 eu - lateral Ρ 843
metanemă M 279 mai- M 162, 372 microplancton M 341
metanteză M 280 micelar M 597 -vegetal M 340
metaplasmă M 286 micelă M 308 microplanogamet M 342
metaplazie M 285 miceliu M 598 micropleuston M 343
metasindeză M 290 lipsit de- A 610 microprotal M 344
metastaminodie M 287 primordiu de- Ρ 1404 microsclerot M 347
metastază M 288 microscopic M 348
metatip M 296 -secundar S 245 microseston M 349
metatipie M 295 -steril H 559 microsor M 351
metatonic M 291 miceloid M 599 microspecie M 352
metatopie M 292 micetofag M 604 microspor A 730, M 353
metatraheal M 293 micetogeneză M 601 microsporange A 731, M 354
metatrofie M 294 micime N 7 microsporocit M 355
metaxenie M 297 micocecidie M 606 microsporofilă A 723, M 358
metaxilem M 299 micodomaciu M 607 microsporofor M 357
meteoric M 300 micofloră M 608 microsporogeneză A 732,
metonim M 302 micolitic M 610 M 356
metulă M 305 micologie M 609
meu (al-) M 1 microsporul spermatofitelor
micopaleontologie M 611 Ρ 918
637 INDEX ROMÄNESO
microstilie M 359 miner (în formă de-) M 96 monopiren M 441
microstilospor M 360 mînjit С 626, 762 monoplanetic M 436
microtaxonomie M 361 mîţişor A 511 monopleuric M 437
microtermofil M 362 mlaştină Ρ 58, S 856 monopodial M 439
microtermofite M 363 de- Ρ 59, Τ 67 monopodiu M 440
microzom M 166, 350 creşte în - Ρ 55, Τ 67 monosamară M 442
microzoospor M 364 din- L 181 monosifonic M 444
micşorare R 105 iubitor de- H 69 monosimetric M 453, Ζ 68
de- R 106 mlaştini monosperm M 447
micşorat D 56, 240 plancton de- Τ 70 monospor M 448
treptat- A 1140 plante de- H 98, S 962 monosporange M 449
miere M 171 mlădiţă S 1318 monostel M 450
care produce- M 177 mlăştinos H 68, Ρ 56, U 5 monostemon M 451
mierea (ca-) M 176 moale H 22, M 74, 390 monotecic M 455
migdală A 611 mobil A 330, M 386, 0 273, monotipic M 461
migrant M 365 V 82 monotopic M 457
migrator M 365, V 10 mocirlă S 856 monotrih M 458
miiofil M 617 mocirlos Ρ 56 monotrof M 459
mijloc (aflat la-) M 213 moderat Τ 86 monotroçic M 460
mijlociu M 139 modioliform M 387 monoxenic M 462
milimicron M 368 molecular M 388 monozigotic M 463
mină F 101, H 598 molecule (agregări de-) Τ 18 monozis M 445
mineralizare M 369 molendinaceu M 389 monozom M 446
miniat M 370 molipsitor G 768 monozomi (agregat de-)
minim M 371 moloz (cu-) R 393 S 1474
mirhă M 628 monadelf M 393 monstruos M 467
mirmeco(h)or M 623 monandric M 394 monstruozitate M 466
mirmecodomaciu M 624 monandru M 394 montan M 468
mirmecofil M 625 monangic M 395 morbid M 470, Ρ 186
mirmecofile (plante-) M 626 monaster M 396 morfestezie M 474
mirmecosimbioză M 627 moniliform M 397 morfofilogeneză M 483
miros О 64 monoblast M 398 morfogen M 477
cu - de О 274 monocariont M 427 morfogenie M 476
---mosc M 490 monocarp M 400 morfogeneză M 475
- -neplăcut M 78, Ν 116, monocarpic A 881, M 399 morfografie M 478
О 107 monocaziu M 403 morfologia
- -plăcut S 1083 monociclic M 411 -celulei G 1066
- -de ploşniţă G 427 moneclamideu M 404 -plantelor Ρ 641
- - d e ţap H 305 monoclin M 407 morfologic M 480
mirositor О 94, 274 monoclonal M 408 morfologie M 479
neplăcut- G 253 monocotiledonar M 4Θ9 morfonim M 482
urît- F 103 monocotiledonat M 409 morfonomie M 481
mirtilin M 629 monocromatic M 405 morfoplancton M 484
miscomanie M 375 monocronic M 406 morfoplazie M 485
mistrie (în formă de-) Τ 615 monocultură M 410 morf о tip M 487
mişcare M 493 monodesmic M 413 morfoză M 486
capabil de- M 491 monodinam M 414 -degenerativă R 211
mişcări monofag M 432 morin M 472
cu - de curbare Τ 611 monofil M 434 mortal L 134
cu - libere L 240, V 12 monofiletic M 433 aproape- S 1203
mişcător M 386 monofitic M 435 mortificarea celulelor N 49
mitoclastic M 377 monogam M 417 moscat M 490
mitoză С 137 monogenetic M 419 moşie Ρ 1174
-tipică Ε 378 monogeneză M 418 moşteneşte (care se-) I 162
mixie M 381 monogenic M 419 moştenire (de-) G 91
absenţa mixiei A 928 monogin M 422 moştenit I 157
mixobacterii M 632 monohibrid M 423 motil M 491
mixocromozom M 382 monoic A 516, M 415 motilitate M 492
mototolit G 830
mixoploidie M 383 monolepsis M 428 mozaic foliar M 489
mixospor M 633 monomer M 429 mozaicare V 34
mixosporange M 634 mozaicat Τ 143
mixotrof M 384 monomorf H 375, M 430
monomorfism foliar H 407, mucegai M 500
mixt M 385 mucegăit M 494
mîncărime (produce-) Ρ 1447 I 332
 INDEX ROMÂNESC e8S
muchiat A 763, 764, G 202 multi- Ρ 857 munţi (dincoace de-)
inegal- A 784 -alat Ρ 1038 С 474
muchie A 90, 766, С 851 -angular Ρ 993 mural M 580
cu - îngustă S 915 -angulat M 507 murdărit С 626, 762, I 173
muchii -anual Ρ 1462 muricat M 581
cu - A 765, Q 28 -aristat M 510 muriform M 582
- -aripate Ρ 1618 -articulat M 511 murin M 583
cu cinci - Ρ 243 -axial M 512 muscă (în formă de-)
cu - identice I 315 -bracteat M 513 M 616
cu mai multe- Ρ 993 -capitat M 514 muscoid В 298
cu multe- M 507 -capsular M 515 muşchi M 585
cu patru- Q 2 -carenat M 516 acoperit de- M 584
cu - păroase G 216 -caudat Ρ 1079 muşchilor (plantula-) G 31
cu şase- H 275 -caul M 519, Ρ 1032 mutabilitate M 587
cu trei- Τ 418 -ciliat M 522 mutagene M 588
cu - uniforme Η 390 -color M 525 mutante M 589
mucifer M 495 -compartimentat Ρ 876, mutat M 591
mucilagigen M 496 Ρ 1024 mutaţie M 590
mucilaginos M 494, 497, -corn Ρ 959 mutic M 592
498 -costat Ρ 863 mutilat M 593
mucilagiu M 499 -dentat Ρ 864 mutual M 595
mucron M 502 -digitat Ρ 979 mutualism M 594
-mic M 504 -factorial M 530
mucronat M 503 -fer M 532
mucronul M 504 -fidat M 533 nanandru Ν б
-flagelat M 534 nanism Ν 7
muguraş G 78 nanofanerofite Ν 9
-al embrionului Ρ 856 -flor A 25, M 535
-foliat Ρ 1028 nanofloră Ν 8
mugure G 69, 132 -form Ρ 1006 nanoplancton Ν 10
-accesoriu A 43 -lateral M 545 nanoseston Ν 11
-acoperit I 52, Τ 46 -liniat M 546 napiform Ν 12
-adormit D 367, Ρ 1437 -lobat M 547 narcotic Ν 15
-adventiv A 224 -locelat M 548 narcotropism Ν 16
-ascuns I 52 -locular M 549 nascent Ν 17
-axilar A 1240 -nervat Ν 103, Ρ 868, nasiforme (cu flori-}
-colateral G 619 Ρ 1007, 1022 R 238
-de rezervă Ρ 1437 -nominal Ρ 1009 η as tic N 19
-floral A 370, F 91 -nucleat Ρ 869, 1010 nastie N 18
-foliar F 110 -ovulât Ρ 870, 1015 -autonomă A 1185
-fructifer F 162 -de contact Τ 290
-hibernant H 288, Τ 660 -partit Ρ 871, 1072
-latent Ρ 1437 -polar M 560 naşte (care se-) I 162,
-nud Ν 198 -punctat Ρ 1061 O 235
-radical R 20 -radiat Ρ 943 natal N 21
-simplu S 518 -ramificat M 564, Ρ 970 loc- N 21
-seetat M 565 natant N 22
-terminal Τ 127 -septat Ρ 876, 1024 natator N 23
muguri -serat M 568 nativ N 24
-amestecaşi M 385 -sériât Ρ 877, 1160 natural G 99, N 26
cu - G 72 -stelle Ρ 1058 naturalizare A 45, N 27
cu doi- В 138 -valent M 574 naturalizat I 172
produce- G 77 -valvat M 575 natură N 25
reproducere prin- G 76 -zonat M 576 naturii
-seriali S 430 multiplicare M 557 descrierea- Ρ 596
mugurilor (concreşterea-) -teratologică a petalelor protecţia- N 25
G 43 Ρ 369 naucum N 30
descrierea- В 234 multiplicat M 559 nautohidroc(h)ore N 33
formarea- G 74 -prin sciziune Τ 330 naviculat N 34
mult M 577, 506, Ρ 933 multiplicativ M 200, 558
multiplu M 556 navicule N 35
foarte- Ρ 337 naviculiform N 34
mai - Ρ 798 multi (mai-) G 684 nămol L 189
multe mumificare M 578 din- L 180
cu foarte- M 620 mumifiere M 578 nămolos L 187
cu mai - Ρ 857 munte M 464 năpăditor I 261
«89 INDEX ROMĂNESG
născut Ν 29, О 270, Ρ 1436 nectarivor N 57 nelucios I 66
-din Ε 121 nectarostegiu N 59 nemateciu N 69
-în G 94 nectarostigmă N 60 nematofite N 4
-pe ramură С 483 nectarotecă N 61 nematoplast N 70
năsos N 20 nectism N 62 nematosporange N 74
ne- Ε 1, 415 necton N 63 nematur I 51, 69
neacoperit A 887, 1114, necultivat A 334, I 107, nemirositor I 169
G 266, N 198 S 778 nemucronat M 592
parţial- S 340 necunoscut I 40 nenatural A 1049
neadaptat la ploi abun­ nedeschis I 81 nenormal A 802, 804
dente O 142 rămas- G 503 nenucleat A 39
neaderent I 74, L 152, nedeterminat I 113 nenumărate (cu-) M 620
S 570 nedinţat I 201, Ε 47 neobişnuit A 804, I 192
neadevărat A 218 aproape- S 1163 neobservat Ρ 1199
neaparent I 99 nedispus în serii neocombinaţie N 77
neaperturat N 151 A 1094 neoendemism N 78
nearilat Ε 420 nedivizat I 123, 201 neofite N 88
nearipat A 957 neevident I 99, O 22 neoformaţie N 79
nearistat A 676, Ε 421, nefertil S 956 neogeic N 80
M 592 nefertilitate A 297 neogeneză N 81
nearticulat A 101, Ε 422, nefistulos Ρ 815 neomorf N 85
I 82 neflagelat Ε 57 neomorfie N 82
neasemănător D 327, I 59 neflexibil R 319 neomorfogen N 83
neauriculat Ε 423 nefolositor G 65, I 260 neomorfoză N 84
nebracteat Ε 4 nefragmentat G 775 neonim N 86
nebulos N 36 negativ A 879, 913, N 64 neoontologie N 87
necanaliculat A 100 negăurit N 152 neoplasmă N 89
necelular A 55 neglandulos Ε 58 neotenie N 90
necercetat I 272 negreaţă N 120 neotip N 92
necesar N 38, O 14 negricios A 1126, M 172, 174, neotropic N 91
neciliat A 14 N 117, 120a, S 1211 nepăros G 149, I 69, L 29, 87
necircular A 349 mat- Τ 565 aproape- G 148, S 1186
neclar A 180 negru A 1116, Ε 2, M 172, nepătat I 50
necolorabil A 75, С 395 174, Ν 118, 120 nepelucid O 181
necomplet I 62, 98 albăstrui- G 988 nepereche D 316
necompus S 518 alburiu- L 141 ueperforat N 152
neconcrescut С 364, D 139, -antracin A 857 nepersistent D 15
Ε 88, L 152 bruniu- A 1127,F 200,М 185, nepintenat Ε 5
necopt G 897, I 51 Ρ 677 neplăcut N 31
necostat Ε 15 ca cerneala А 1125 nepliabil R 318
necotiledonat A 104 --funinginea А 857, F 182 neproducător (-de fructe)
necotiledonate A 103 -smoala Ρ 677 S 956
necride N 39 -cenuşiu Ν 117, 120a, -de spori S 956
necrobioză N 40 S 1211 neputinţă de nutrire I 80
necrocenoză N 41 -de cărbune A 857, G 81 neramificat A 96, S 518
necrocist N 42 "Corb G 802, 839 nerăsucit A 1Θ79, 1131
necrofag N 46 -deschis L 141 nereglementar I 42
necrogen N 43 devenind- A 1126 neregulat A 16, 804
necrohormon N 44 închis- A 857 care se rupe- R 408
necron N 45 -lucios G 802 care se sfîşie- R 408
necroplasmă N 47 -mat închis A 1116 nereide N 94
necroplast N 48 negru striat A 1136 neritic N 96
necrotip N 50 neidioplancton N 65 neroditor I 135, S 956
necroză N 49 neimunitate A 664 neroplancton N 97
-frunzelor Ρ 571 neism N 66 nerostrat Ε 341
nectar N 51 neînarmat I 131 neruşinat I 70
consumă- N 57 neîndesuit L 73 nerval N 98
nectarifer N 54 neîndoios G 241 nervat N 100, 103, Ρ 441
pinten- N 54 neînflorit V 130 palmat- Ρ 49
nectarilimă N 55 neînghesuit G 251 paralel- Ρ 107
nectarie N 52 neînrudit A 402 penat- Ρ 703
nectarină N 56 neîntrerupt G 775 pronunţat- N 103
-falsă Ρ 1529 nelipit I 74 nervaţie N 99
-septală S 410 nelobat I 201 nervii N 101
INDEX ROMÂNESC
nervisecvent Ν 102
nervulos Ν 104
nervură Ν 106
-laterală S 245, Τ 402
-mediană G 851, M 136,
Ρ 1208
--dorsală D 368
-principală Ρ 1208
-secundară S 245, V 54
-transversală Τ 402
nervuri
cu- Ρ 441
-aparente Ρ 416
cu două- В 151
cu -drepte R 95
cu -egale Ρ 154
cu -întrerupte R 417
cu mai multe- Ρ 868,
1007, 1022
cu -paralele Ρ 107, R 95
cu -păroase Ρ 445, Τ 454
cu -penate Ρ 703
cu -purpurii Ρ 1119
cu -reunite S 1356
cu şapte- S 414
cu trei- Τ 515
fără- A 1232, Ε 204
nesănătos I 176
neschimbat I 58
neschimbător G 765, I 264,
S 848
nesegmentat A 512
neseparat I 121
neseptat A 1067, Ε 356
neseriat A 1094
nesigur A 497, D 385, I 86
nesimetric O 15
nesimultan A 431
nesofil N 107
nesolzos A 387
nespinos A 636
aproape- S 1198
nespiralat A 1079
nestabil F 98
nestriat A 100, Ε 358
nesudat D 311
nesulcat A 1100
neted A 248, L 29, 87,
Ρ 723, 742
netezit L 28
netipic A 1142
netransparent A 199, O 181
neuniformitatea frunzelor
A 788
neunitar Η 218
neuston N 109
neutral N 111
neutrofil N 112
neutru N 110
nevătămător I 166
nevăzut 1 272
neverticilat A 172
nex N 113
nezonat A 1245
640
nictantie N 213 notat Ν 157
nictigam N 214 notă A 795, Ν 156
nictinastie N 215 notiţă Ν 165
nictipelagic N 216 notogamie Ν 159
nictitropism N 215 notomorfă Ν 160
nidiform N 115 notoriz Ν 163
nigrescent N 117, 120a nototrib Ν 164
nisip A 1001, S 4 notoxen Ν 161
creşte pe- A 492, 1002, nou Ν 169, R 77
S 2 gen- Ν 169
de- A 522, Ρ 1451 nume- Ν 86, 167
nisipărie A 1003, S 1 nouă Ν 166
nisipos A 1002, Ρ 1451, S 3 cu- Ε 207, Ν 166
loc- S 1 noutate Ν 168
nisipuri noxă Ν 171
creşte pe- argiloase Ρ 227 nu A 1, 628, I 45, Ν 150
plante de- A 1002, Ρ 1455 nucaceu Ν 174
nitelin N 121 nucament Ν 175
nitrificant N 123 nucă С 132, Ν 210
nitrificare N 124 ca о- Ν 174
nitrofil A 721, N 125 nucelă M 52, Ν 176
nitrofite N 126 nucifer Ν 177
nival N 127 nuciform Ν 174, 178
noapte N 170 nuclear Ν 179
de- N 211 nucleat Ν 181
nociv Ρ 339 nucleaţie Ν 180
noctiflor N 132 nuclei
nocturn N 133, 211 cu -diploizi fuzionaţi
nod A 1046, G 58, N 140 S 1415
-mic N 139 cu -haploizi reuniţi
-tulpinal G 93 S 1430
nodal N 134 cu mai mulţi- Ρ 869,
nodozitate N 136 955, Ρ 1010
-pe rădăcini Τ 630 cu numeroşi- Ρ 1039
nodozităţi (cu-) N 135 cu patru- Τ 184
nodul N 139 cu trei- Τ 517
noduliform N 138 nucleilor
noduri contopirea- G 151
cu -mici N 137 fuzionarea- diploizi
fără - A 101 S 1414
noduros С 706, G 92, fuzionarea- triploizi
Ν 135, 137 S 1454
nomenclator Ν 143 fuzionarea- vegetativi
nomenclatura Ν 144 Τ 597
-organelor О 227 nucleobionţi N 183
-plantelor Ρ 646 nucleocentrozom N 184
nomenclatură Ν 144 nucleodesmă N 186
-binară В 153, Ν 144 nucleoide N 188
-binominală В 153 nucleol N 190
nomiu Ν 145 -de cromatină С 150
nomofil Ν 147 nucleolat N 189
nomofilă Ν 148 nucleom N 191
nomofite Ν 149 nucleoplasmă N 192
nord estic В 251
nord vestic В 251 nucleoproteide N 193
nordic В 251, H 538, S 415 nucleozom N 194
normal N 153 nucleu G 132, M 221, Ν 195
normă de reglementare -celular G 143, 1032
R 132 -haploid H 116
noroios L 187 -primitiv Ρ 1380
noros N 36 -supranumerar M 333
nosofite N 155 -vegetativ mare M 31
nosologie N 154 nucleul
notarea datelor С 752a -macrogametului Τ 246
 641 INDEX ROMÂNESC
-oosferei О 170 cu -de un singur fel oenologie G 87
-progametului Ρ 1264 H 403 oferind Ρ 1161
nucleului cu -variată H 232, 267, oficinal G 88
formarea- N 180 Ρ 1020, 1077 ofilire M 99, 102
membrana- С 152 de- Τ 589 ofilit L 44, M 101
nuculaniu N 197 ofionomiu Ó 189
nuculă N 196 ogor A 321
nud G 149, 266, N 198, oangiu О 1 oicofite G 86
Ρ 410, 1594 oare? А 627 oidie G 89
floare -ă N 198 oaspe (ca-) Χ 14 oidiospor G 89
mugure- N 198 oaspete Η 439 oleaginos G 91
nume- N 198 obclavat О 3 oleifer G 93
nuia (în formă de-) V 121 obconic О 5, Τ 65 oleocorp G 95
produce- V 121 obcordat О 6 oleoplasmă G 96
obdiplostemon О 7 oleoplast G 97
nul N 199 obimbricat О 11 oleorezine G 98
număr (cu- mărit) M 559 obişnuit Ν 153, Τ 577 oleozom G 99
nume N 142 oblanceolat О 12 oleraceu G 103
-abortiv A 18 oblic С 524, L 268, О 15. olfactorie G 105
-alternativ A 474 Ρ 730 oliban G 106
-ambiguu A 497 -trunchiat О 3 oligodinamic G 114
-de bază В 49 obligat О 14 oligoelemente M 321
-comun Τ 577 parazit- Ρ 130 oligofag G 119
-confuz С 717 obliterat О 16 oligofiletic G 122
-de eliminat R 137 oblong О 17 oligofotic G 120
-dubios N 142 oboval О 18 oligofotometric G 121
-echivoc N 142 obovat О 19 oligomer G 116
-generic G 97 obovoidal О 20 oligonitrofil G 117
- d e conservat С 753 obscur О 22 oligopelic G 118
-identic H 402 observaţie А 795, Ν 156, oligosaprobiotic G 124
-legitim L 82 О 23 oligosperm G 125
-născut mort A 18 -scurtă Ν 165 oligotaxie G 128
-nelegitim 1 42 observaţii А 773 oligotrof G 130
-nevalabil H 599 obsolet О 24 oligotrofofil G 131
-nou N 86, 169 obstacole О 10 oligotropic G 132
-nud N 198 obturator О 32 olivaceu G 134
-preocupat Ρ 1191 obtuz А 501, О 34 oloiotrofic G 135
-seminud S 340 aproape- S 1213 om (de-) A 859
-specific S 625 obtuzat H 59 ombilic и 18
-superfluu M 121 obvolut О 38 ombilicat U 17
-vernacular V 72 occidental О 39 ombrocleistogamie G 138
cu- N 217 oceanofite О 45 ombrofil G 141
cu două- В 153 ocel О 48 ombrofite G 143
cu mai multe- Ρ 1009 ocelat О 47 ombrofob G 142
cu trei- Τ 516 ochi О 59 ombrometru G 139
numerotip N 201 -de altoi О 59 ombromorfoză G 140
numeros G 797, 866, M 506, o(c)hreaceu О 51, omenesc A 859
M 577, Ν 200, Ρ 337, 933 o(c)hreat О 52, omfalodiu G 151
foarte- Ρ 814 o(c)hree О 50 omis Ρ 1199
numeroşi (cu-) С 213, Η 60, ocluzie О 40 omnicol G 146
M 367, 506, 620 ocnă de sare S 21 omnipotenţă G 147
numular N 202 Dcraceu О 49 omnivor G 148
nuntă (fecundare) Ν 203 ocroleuc О 53 omogenitate H 385
nupţial Ν 204 ocrotit Τ 662 omolog H 396
nutant Ν 205 octandru О 56 omoplefite G 149
nutaţie Ν 206 octoginic О 57 onctuos и 30
nutreşte (care se-) Ρ 409 oculaţ-ie О 58 ondulat A 758, U 32
nutreţ (folosit ca-) Ρ 1 ocupat mai devreme ontogeneză G 154
nutricism N 207 Ρ 1191 -la plante Ρ 648
nutritiv A 401, N 208 n u m e - Ρ 1191 ooapogamie G 155
nutritor N 208 ocupă (care-) О 43 ooblastemă G 156
nutriţie N 209 ocupînd О 43 oocarp G 178
-plantelor Ρ 675 odorant A 528, В 24, D 65, oocentru G 158
eu -mixtă M 384 F 146 oocineză G 166
INDEX ROMÂNESC 642
oocist о 159 -secretor G 154, 161 orgie О 233
oogamet О 162 organe orhidologie О 212
Oogamie О 163 -accesorii A 43 orice О 144
oogeneză О 164 -de fixare H 46 oriental О 236
oogon О 159, 165, S 677, -de fructificaţie O 232 orientat
S 821 -generative O 232 -drept în sus Ε 320
-după fecundare S 677 -de propagare Ρ 1293 -spre lumină O 256
ooliză О 167 -reproducătoare G 95 -în direcţii variate
oonucleu О 170 -de reproducere F 163, Η 206
ooplasmă О 173 O 232 -în linie dreaptă O 268
oosferă О 177 —femele G 275 -în sus Ε 312
-fecundată С 121, О 156, reunire de- A 671 -spre M 83, S 207, 631,
Ζ 78 -vegetative O 232 Τ 611, V 85
-nefecundata С 122 organele O 219 -exterior Ε 516
oosferei organelor -interior I 253
formarea- О 164 concreşterea- învecinate -întuneric S 215
nucleul- D 170 Ρ 1330 -soare H 84
oospor O 178 decolorarea- A 78 -vîrf A 642
-compus G 589 descrierea- vegetale orificiu A 886, О 237, 272
oosporange O 179 Ρ 649 -al cistocarpului G 126
ootecă O 180 fasciaţia- axiale D 302 fără- Ν 151
oozom O 175 filogenia- O 228 original О 238, 239
opac A 199, O 181 înnegrirea- M 175 originar
opalescent O 182 înverzirea- florale -din Ghina S 521
opalin O 182 Ρ 568 -Lumea Nouă N 80
operă O 206, S 1449 metamorfoza- florale în origine G 89, O 240
în -citată O 206 frunze Ρ 569 cu- dublă A 565
opercul O 185 nomenclatura- O 227 de- hibridă H 458
în formă de- O 183 refacerea- distruse -vegetală Ρ 626
opercular O 183 R 121 originea
operculat O 184 urmele- căzute V 99 -şi evoluţia plantelor
opinie S 397 organic O 220 Ρ 624
opistial O 191 organism O 221 -vieţii pe pămînt A 978
opistodrom O 192 -diploid В 224 origomă O 271
opiu O 193 -microscopic M 334 oriunde O 144
op rimant O 198 -din peşteri Τ 584 orizontal Η 425
opseospermate O 200 -viu В 177 -întins Τ 5
opsigonie O 202 organisme ornamental D 21, O 241
opt O 55 -din apele murdare S 1062 ornamentat A 214, S 224
cu- O 55 -din cavităţi Ρ 462 ornitoc(h)or O 244
optim O 204 -din crăpături Ρ 462 ornitofil O 245
optimal O 203 organismelor ornitogam O 245
opulent O 205 ansamblul- moarte N 41 ornitosfingofil O 247
opus A 226, 864, 873, 1233, studiul asocierii- S 550 orofite O 249
N 64, O 2, 197 organite O 219 orografie O 248
oraş O 196 organogen O 223 orologic H 431
orbicul O 211 organogeneză O 222 orologiu floral H 431
orbicular O 210 organografie O 224 ortofototactism O 258
orbiculat O 210 organofilie O 228 ortofototropism O 259
orculiform O 213 organofilogeneză O 229 ortogeneză O 253
ordin O 215 organoleptic O 225 ortogeotropism O 254
ordine O 215 organonimie O 227 ortoheliotropic O 256
ordinul (de- al doilea) organoplastic O 230 ortonastie O 257
S 245 organotrofic O 231 ortoploc O 260
de- întîi Ρ 1208 organul ortoploidie O 261
oreofite O 217 -regenerat R 122 ortoselecţie O 262
orgadofite O 218 organului ortosperm O 263
organ O 232 despicarea- M 557 ortospirală O 264
-cu pneumatode Ρ 886 dispariţia- A 13 ortosporange O 265
culcat pe- I 108 nedezvoltarea- A 13 ortostihuri O 266
-de propagare D 154 primordiul- В 228 ortotelomitic O 267
-de reproducere Ρ 1294 răsucirea- S 1048, Τ 357 ortotip O 269
-nedezvoltat R 396 torsiunea- Η 74 ortotrop O 268
-saciform S 10 orgiái О 234 oscilant O 273, V 82
MS INDEX ROMÂNESC
osmometru О 275 oxifil O 314 -partit Ρ 50
osmomorfoză О 276 oxifob O 315 -seetat Ρ 51
osmor^lare О 277 oxigen O 311 palmă (lung de o-) Ρ 43
osmotaxie О 279 oxigenomorfoză O 308 palmelă Ρ 52
osmotic О 280 oxigenotropism O 310 palmeloid Ρ 53
osmotropism О 281 oxigeofite O 312 paludicol Ρ 55
osmoză О 278 oxilofite O 313 palustru Ρ 59
ostarifite О 284 oxitropism O 317 pampinodiu Ρ 61
osteosclereide О 285 panaşare V 34
ostiolat О 287 panaşat V 35
ostiolă О 288, U 18 pachinemă Ρ 4 -ca marmora M 111
otravă pachinoză Ρ 5 pană Ρ 852
conţine- Τ 367 pachiten Ρ 6 panduriform Ρ 65
-vegetală Ρ 674 pagină Ρ 10 panfiton Ρ 74
otrăvitor Τ 366, V 56 pagofite Ρ 12 panfotometric Ρ 73
oţelul (dur ca-) С 257 pagon Ρ 11 pangeneză Ρ 67
oţelului (de culoarea-) pai С 950 panglică (în formă de-) F 21,
С 257 paie S 1010 Τ 16
ou (în formă de-) O 293 pajişte Ρ 1206 pangliciform L 92, 265
oval O 291 cu aspect de- С 13 panicul Ρ 69
invers- O 18 de- Ρ 1204 -lax J 9
ovar G 132, O 292 pajişti (plante de-) paniculat Ρ 70
cu -acoperit G 286 Ρ 1204 paniculiform Τ 306, 307
cu -pedicelat Ρ 894 palaceu Ρ 14 panmixie Ρ 71
-inferior O 292 palat Ρ 29 panspermie A 10
-semiaderent S 373 paleaceu Ρ 31 pantă С 532
-semiinferior О 292 palee Ρ 30 cu -înclinată С 531
-semisuperior S 373 -externă Ρ 30 trăieşte pe- Ρ 607
situat sub- H 578 -inferioară Ρ 30
-interna Ρ 30 pantof (în formă de-) S 38
-superior O 292 -mic (în formă de--) С 22
ovare (cu mai multe-) -superioară Ρ 30
palei (cu-) Ρ 31 pantofag O 148, Ρ 77
Ρ 1070 paleiform Ρ 32 pantogen Ρ 76
ovarului paleoarctic Ρ 17 pantropic Ρ 78
aflat pe latura- Ρ 834 paleoarheofite Ρ 16 papagalului (de culoarea-)
inserat în jurul- Ρ 288 paleobiologie Ρ 18 Ρ 1598
inserat la baza- Η 591 paleobotanică Ρ 19 papilă Ρ 80
locului- L 244 paleoecologie Ρ 20 -mică Ρ 82
ovat O 293 paleoendemism Ρ 21 papilionaceu Ρ 79
aproape- S 1217 paleofitic Ρ 25 papilos Ρ 81
invers- O 19 paleof loris tic Ρ 22 papilulă Ρ 82
ovipar O 295 paleohibrid Ρ 23 papiraceu Ρ 86
ovocentru O 296 paleolat Ρ 34 cu membrană -e Ç 262
ovoidal O 297 paleolă Ρ 33
invers- O 20 papus Ρ 84
aleolitic (antofite din-
ovoideu O 297
ovul G 78, O 299
P ' 16
paleotropic Ρ 27
cu- Ρ 83
fără- Ε 223
-anatrop A 682 par A 207
palescent Ρ 39 în formă de- Ρ 28
ovulât O 298 palid D 234, Ρ 40
ovule parabiote Ρ 90
-brun С 904 parabioză Ρ 89
cu- O 298 -galben F 80, G 146,
cu două- В 197 paracarpelă Ρ 92
L 277 paracarpic Ρ 95
cu mai multe- Ρ 1015 palingeneză Ρ 36
cu numeroase- Ρ 870 paracarpidie Ρ 93
palinologie Ρ 60 paracarpiu Ρ 94
cu trei- Τ 521 palisadic Ρ 37
ovulifer O 298 paracitic Ρ 101
palisadoderm Ρ 38 paraclimax Ρ 98
ovulului paliu Ρ 42
învelişul- I 204 palmar Ρ 43 paracme Ρ 99
înverzirea- O 167 palmat Ρ 44 paracorolă С 821, Ρ 100
Oxalat de calciu paracromatină Ρ 96
-compus Ρ 45 paracromoforic Ρ 97
cristale de -- S 1074 -digitat D 216
oxalifer O 301 paradifilum Ρ 102
-fidat Ρ 46 parafilium Ρ 120
oxaloleucite O 302 -lobat Ρ 48
oxibionţi A 262 parafiză Ρ 121
-nervat Ρ 49 paragramä Ρ 103
INDEX ROMÂNESC 644
paraheliotrop ism Ρ 104 partea patru-
paralel Ρ 106 -din faţă F 159 -lateral Q 15
-nervat Ρ 107 -dorsală Τ 126 -lobat Q 16
paralelotropism Ρ 109 în -de jos Η 533, I 134 -locular Q 17
paralimnic Ρ 105 în -posterioară Ρ 1139 -muchiat (slab-) S 1240
paralizant Τ 353 -laterală L 71 -sectat Q 19
paralizator Ρ 111 -rizoidală a talului R 243 -septat Q 20
paramastigot Ρ 112 -solidă a citoplasmei S 949 -seriat Q 21
paranastie Ρ 113 parteneri în simbioză S 1335 -unghiular Q 2
paranemă Ρ 114 partenoapogamie Ρ 159 patrulea (al-) Q 24
paraperigon Ρ 116 partenocarp Ρ 161 patul Ρ 194
parapetală Ρ 118 partenocarpie Ρ 160 patul vîntului S 204
în formă de- Ρ 117 partén ogamet Ρ 162 paucidentat Ρ197
parapetaloid Ρ 117 partenogamie Ρ 163 pauciflor Ρ 198
paraplancton Ρ 122 partenogenetic A 298 pavonin Ρ 204
paraplasmă Ρ 123 partenogeneză Ρ 164 pădure N76, S 507
paraplectenchim Ρ 124 -diploidă Ρ 159 creşte în- N 75, S 508,
parasaprofitism Ρ 125 - mascul ă A 705 S 510
parasindeză Ρ 140 rezultat din- Τ 247 de- Ν 75
paraspor S 263, Ρ 131 -somatică Ρ 159 luminiş de- L 272
parastade Ρ 132 partenogonidie Ρ 165 plante de- S 508
parasterilitate Ρ 134 partenospor Ρ 167 păduri
paras tihuri Ρ 135 partit Ρ 170 -de conifere A 61
parastil Ρ 137 palmat- Ρ 50 -mixte M 385
parastrofă Ρ 136 penat- Ρ 704 -sempervirescente A 355
parateciu Ρ 141 parţial Ρ 168 pădurice L 272, S 514
paratip Ρ .146 -endobiotic M 216 păduros S 30, 513
paratonic Ρ 142 pasante (plante-) Ε 227 păienjeniu A 966
paratraheal Ρ 143 pălărie
ρ aravariante Ρ 147 pasăre (de-, prin-) О 243
pasiv Ρ 176 -a ciupercii Ρ 688
parazit Ρ 130 în forhiă de- Ρ 684, 685
-animal Ζ 44 adaptare -ă Ρ 176
pată M 64 pămătuf (în formă de-) A1073
-cú clorofilă Η 114, 133
-facultativ Η 137, Ρ 130 -circulară A 1006 pămînt S 567, Τ 135
-fals Ρ 1536 -colorata S 970 creşte pe- Τ 136, 138
-microscopic M 335 -mică Ρ 1656 culcat pe- Ρ 1238, 1336
-monofag Ρ 130 -rotundă О 48 întins pe- Η 443
-obligat Η 346, Ρ 130 patelă Ρ 178 -nisipos A 1001
-polifag Ρ 130 pateliform Ρ 179 scufundat în- S 428
-vegetal Ρ 652 patent Ρ 180 pămîntesc Τ 66
parazitar Ρ 126 patofită Ρ 188 pămîntiu Τ 137
parazitează (care-) Ρ 127 patogen Ρ 183, V 139 pămîntul (a lucra-) С 634
parazitic Ρ 127 patogenitate Ρ 182 pămîntului (aflat deasupra-)
parazitism Ρ 128 patologic Ρ 186 S 1315
-fals Ρ 1535 patologie Ρ 185 păr Ρ 694
parazitologie Ρ 129 -vegetală Ρ 654 -aspru S 461
parazitul altui parazit patomorfogen Ρ 187 cu- dur S 195
Η 547, S 1296 patotip Ρ 189 fir de- С 70
pară patrie Ρ 190 -glandulos G 156
în formă de- Ρ 1705 patroclin Ρ 191 -glohidiat G 169, 171
-sălbatică A 74 patromorf Ρ 193 în formă de- Τ 449
parc V 134 patru Q 26 -încîrligat Η 18
parenchim Ρ 149 cîte- Q 25 -lanuginos L 47
-primar Ρ 1407 cu- Q 1, Τ 151 -pufos L 47
-ramificat С 479 de- ori Q 23 -rigid şi lung S 461
parenchimatic Ρ 150 ---mai mult Τ 188 -scutiform S 225
parfumat O 65 patru- -setos S 461
parietal Ρ 153 -aristat Q 3 -solzos S 838
parinervat Ρ 154 -digitat Q 9 -urticant и 88
paripenat Ρ 155 -dinţat Q 8 părinte Ρ 151
paroecic Ρ 156 -fidat Q 11 păros Ρ 683, 1622, Τ 432
paronim Ρ 157 -fior Q 12 alb mătăsos- A 1010
parte Ρ 158 -foliat Q 13 bărbat- Ρ 906
numai în- Ρ 158 -f urcat Q 14 comat- С 887
615 INDEX ROMÂNESC
complet- H 353 pedogeneză Ρ 8 peren Ρ 261, 800
de jur împrejur- A 556 pedogenic Ρ 214 plantă -ă Ρ 261
fin- Ρ 690 pedologie Ρ 215 perenchim Ρ 260
mătăsos- S 432 peduncul Ρ 217 perete Ρ 152
pe ambele feţe- A 418, 593 cu -aripat Ρ 896
pufos- F 83, G 229 -dilatat Η 575 -capsular Ρ 275
sericeu- S 432 pedunculat Ρ 216 -despărţitor D 325
scurt rigid- H 307 pedunculul calatidiului -fals S 424
slab- O 129 G 16 -transversal Τ 402
slab catifelat- S 1250 pelagic Ρ 218 perfect Ρ 262
slab mătăsos- S 1227 pelagofite Ρ 219 perfoliat Ρ 263
xişor- Ρ 692 pelicular Ρ 222 perforat F 123, Ρ 264
vilos- L 54, V 420 peliculat Ρ 223 pergamentos Ρ 266
zbîrlit- L 54 peliculă M 181, Ρ 221
părozitate I 124, Ρ 690 peri
-citoplasmei Ρ 756 -absorbanţi A 22
-fină Ρ 1634 peliţă Ρ 221
-lanuginoasă L 39, 48 -ancoriformi A 686
pelo(c)htofite Ρ 225 -colectori G 622
-viloasă V 118 pelofite Ρ 226
părţi cu- Τ 432
pelopsamogen Ρ 237 --albi L 147
cu mai multe- Ρ 1002 pel orie Ρ 228
cu patru- Τ 180 --lucioşi Ρ 436
peltat Ρ 230 --mătăsoşi S 432
cu şapte- Η 152 pelucid Ρ 224
cu şase- Η 277 cu mai mulţi- Ρ 1075
penat Ρ 698 cu- sesili I 186
cu trei- Τ 132 -compus Ρ 699 -setacei numeroşi S 468
divizat în- Τ 329 de trei ori-- Τ 527 -stelaţi A 1093
păsăresc A 1234 -dinţat Ρ 709 - epidermal i Τ 453
păscut D 73 -divizat Ρ 705 -fasciculaţi Ρ 694 a
păstaie L 84 -fidat Ρ 700 -radicali R 20, 244
în formă de- L 85 -foliat Ρ 701 -ramificaţi Ρ 694 b
-spiralată S 1044 -incizat Ρ 705 -scvamiformi L 105
păstăi inegal- I 60 -stelaţi S 895
cu numeroase- L 86 -lobat Ρ 702 -verticilaţi Ρ 694 с
păstra (a-) G 754 -nervat Ρ 703 perilor (totalitatea-)
păşune В 302, Ρ 173 -partit Ρ 704 Ρ 691, Τ 327
creşte pe- Ρ 174 -seetat Ρ 706 periandric Ρ 269
de- Ρ 174 întrerupt-- I 228 perlant I 204, Ρ 270
pătare foliară M 65 cu- С 314
pătarea galbenă a frun­ pendent D 76, G 870, Ρ 232
penetrant Ρ 233 --dublu Η 393
zelor A 1157 --reunit în tub S 1348
pătat G 762, G 265, I 173, penicil Ρ 235
penicilat Ρ 234 --simplu H 362, M 404
M 66, S 217, 968 pensulă (în formă de-) fără- A 884
-ca tigrul Τ 313 periantomanie Ρ 271
pătrunde (care-) Ρ 233 Ρ 234
pătrunzător G 254 pentaciclic Ρ 242 periaxial Ρ 272
pentafiletic Ρ 247 periblem Ρ 273
păunului (de culoarea-) pentaginic Ρ 244 pericarp Ρ 275
Ρ 204 pentagonal Ρ 243 pericheţiu Ρ 277, 286
pectinaceu Ρ 205 pentamer Ρ 245 periciclu Ρ 280
pectinat Ρ 205 pentandric Ρ 246 pericladiu Ρ 278
pedal Ρ 208 pentaploid Ρ 249
pedat Ρ 209 pericliniu Ρ 279
pentru Ρ 1225 periculos Ρ 339
pedemontane (plante-) Ρ 12 pepene Ρ 252 peridermă Ρ 281
pedicel Ρ 211 pepinieră A 970, Ρ 750, peridesmă Ρ 282
fără- S 458 S 335 peridie Ρ 284
pedicelat Ρ 210 peranoză Ρ 254 -falsă Ρ 1540
pedicelul percepţie Ρ 255 -globuloasă S 718
-anteridiilor A 824 pereche Ρ 87 peridiolă Ρ 283
-capsulei S 461 fără- I 59 periferic Ρ 295
-carpelei H 610 perechi perifilogenie Ρ 299
-fructului G 118 cu cinci- Q 41 perifite Ρ 302
-sporocarpului G 116 cu patru- Τ 165 perifiză Ρ 301
pediform Ρ 212 divizat în- Ζ 66 perigamiu Ρ 285
pedofite Ρ 213 perelor (sclerificarea-) perigin Ρ 288
pedogamie Ρ 7 L 214
 INDEX BOMĂNESC 646
perigon Ρ 286 petală Ρ 370 pe- L 213
-fals Ρ 1541 cu- Ρ 364, 365 sfarmă- S 101
perigoniale (lacinü-) fără- A 888 picătura G 263
L 14 în formă de- Ρ 367 picior Ρ 362
perihadromatic Ρ 289 petale în formă de- Ρ 212
perimedular Ρ 290 cu- ascuţite A 130 lung de un- Ρ 208
perinie Ρ 291 cu cinci- Q 46 lungime de un- Ρ 362
perioadă Ρ 293 cu -concrescute S 1349 picioare (lung de şase-)
-de infecţie L 59 cu -despicate S 153 H 280
-de înflorire Τ 87 cu două- D 257 picioroange (în formă de-]
-de timp Τ 87 cu- înguste S 921 G 231
periodicitate Ρ 292 cu mai multe Ρ 1017 piciorul
peripetal Ρ 294 cu -mici L 125 -ciupercii С 227. S 987,
periplasmă Ρ 303 cu patru- Τ 185 Τ 620
periplasmodiu Ρ 304 cu -păroase Τ 455 -cocoşului G 900
periplast Ρ 305 cu -răsucite S 1024 cu- Ρ 363, 890
peripterat Ρ 308 cu şase- H 281 picnidie Ρ 1679
perisperm I 204, Ρ 309 cu trei- Τ 524 -mare M 42
perispor Ρ 311 cu -unite S 1444 picnidiofor Ρ 1677
peristamineu Ρ 313 -supranumerare Ρ 1016 picnidiospor Ρ 1678
peristilic Ρ 320 petalelor picnie Ρ 1680
peristom Ρ 317 aderenţa- G 172 picnospor mare M 44
cordoane transversale labelizarea- H 378 picnoză Ρ 1686
la- Τ 372 multiplicarea teratologică pictat Ρ 679
peristomat Ρ 318 a- Ρ 369 pinten G 18
peristrofă Ρ 319 petalifer Ρ 365 -nectarifer N 54
perital Ρ 321 petaliform Ρ 367 pintenat G 19, 214
periteciofor Ρ 322, 323 petalodiu Ρ 368
petaloid G 817, Ρ 367 pinteni
periteciu Ρ 324, 1577 cu cinci- Ρ 240
cu- Ρ 322 petalomanie Ρ 369
pete cu doi- В 86
peritrih Ρ 325 cu mulţi- Ρ 957
peritrop Ρ 326 cu- Ρ 679 cu patru- Τ 156
perivazal Ρ 327 -neregulate N 36 cu spiralaţi S 761
perixilic Ρ 328 -numeroase Ρ 1061 pinulă Ρ 712
perizoniu Ρ 329 cu trei- colorate Τ 506 piele G 810
perlă (în formă de-) M 104 petrefacte F 136
petricol Ρ 380 pieliţă subţire M 181
permanent Ρ 334 pielos G 808
permeabil Ρ 336 petrificat F 135
permeabilitate Ρ 335 petrofil Ρ 380 aproape- S 1136
permutaţie Ρ 338 petrofite Ρ 381 piese
perniţa peţiol Ρ 377, M 247 cu multe- Ρ 801
-frunzei Ρ 1650 -aparent Ρ 1545 cu trei- Τ 507
în formă de- Ρ 1649 -aripat Ρ 377 pietre (aflat sub-) Η 596
perpendicular Ρ 28, 343 -comun Ρ 377, R 12 pietriş (cu-) G 162
persicin Ρ 346 creşte pe- Ρ 374 pietros G 162, L 50, Ρ 378
persistent M 90, Ρ 334, 348 cu- Ρ 373 pieziş Ρ 730
cu flori -e A 351 --foarte scurt S 1230 piezotropism Ρ 680
cu frunze -e A 354 -dilatat Ρ 563 pigment G 252, Ρ 682
personat Ρ 349 fără- S 458 -albăstrui alb L 139
corolă -ă Ρ 349 în formă de- Ρ 371 -roşu R 298
pertofite Ρ 352 -parţial Ρ 377 pigmentaţie Ρ 681
perulat Ρ 356 -umflat Ρ 377
perulá Ρ 355 peţiolaceu Ρ 371 pilă (în formă de-) R 42
peţiolar Ρ 372 pileat Ρ 684
cu- Ρ 356 pileiform Ρ 685
peste Ε 229, Η 536 peţiolat Ρ 373
peţiolicol Ρ 374 pileocistidă Ρ 686
-tot Ρ 63 pileus Ρ 688
pestriţ J 3, Ρ 899, V 35 peţiolul Ρ 376
prevăzut cu- Ρ 375 pilidiu Ρ 689
peşteră A 876, S 638 pilitură (în formă de-) S 197
pesteri peţiolulat Ρ 375
întîmplător în- Τ 586 pH Ρ 382 piloriză Ρ 687
-indiferent A 1088 piloziuscul Ρ 692
trăieşte în- Τ 585 piluliform Ρ 693
peşterilor piatră S 104
dur ca о- L 50 piogen Ρ 1691
luxuria- L 283 pipernicit R 104
647 INDEX ROMÂNESC
invers- О 21 plaje nisipoase (plante de- -) plante
pirenariu Ρ 1695, 1698 A 352 -concrescute Ρ 90
pirenat Ρ 1696 plan Η 355, Ρ 723, 742, -cosmopolite A 560
pirenocarp Ρ 1698 754 -cu flori glumacee A 81
pirenofor Ρ 1700 aproape- Ρ 744 - --ginandrice S 1388
pirenoide Ρ 1699 -comisural Ρ 754 - - -monadelfe O 149
pirenozom Ρ 1701 -diagonal D 135 — ş i seminţe S 668
pirifer Ρ 1704 -median M 136 - -fructe indéhiscente
piriform Ρ 1705 -transversal Τ 402 A 69
pirofil Ρ 1708 planctologie Ρ 738 -cultivate G 957
pirofite Ρ 1711 plancton Ρ 739 -cu spori G 919
pirofob Ρ 1709 -animal Ζ 49 -de apă H 493
pisiform Ρ 715 -de suprafaţă Ρ 419 --ape dulci D 388
pistil G 290, Ρ 720 -fals Ρ 1551 --bălţi H 98
-abortiv Ρ 94 -ocazional Τ 666 --buruienării X 45
cu- F 33, Ρ 717 -oceanic O 46 - -canaluri Τ 28
--mai mic M 163 -sezonal M 210 --cîmp A 332
cu un singur- M 422 -vegetal Ρ 658 --coaste argiloase Ρ 225
fără- A 348 planctonul - -crînguri A 470
pistilar Ρ 716 -apelor Η 495 - -cultură A 342
pistilat Ρ 717 --curgătoare Ρ 1150 --eleşteie Τ 317
pistilodiu Ρ 719 - -stătătoare S 855 --grădină Ρ 749b
-atmosferic A 750 --lacuri Τ 317
pistilului (suportul ramifi­ -bălţilor H 99 --litoral Ρ 1450, A 352
cat al-) S 646 -lacustru H 72 —stîncos A 159
pistiluri -microscopic M 341 - -locuri argiloase Ρ 226
cu -asemănătoare I 316 -mlaştinilor H 99, Τ 70 —întunecoase S 213
cu cinci- Ρ 244 -oceanelor Τ 222 —mlăştinoase U 5
cu mai multe- Ρ 995 -zonelor adinei din mări —nămoloase L 187
cu nouă- Ε 208 Η 606 —umbroase S 161
cu opt- O 57 planogamet Ρ 745 --mlaştini H 98, Ρ 59,
cu patru- Τ 176 -mascul M 342 S 962, Τ 69, Χ 36
cu şapte- Η 151 planospor Ρ 747 - -mocirle Η 70
cu şase- Η 276 planozigot Ρ 748 - -munte M 468
cu trei- Τ 498 planşă I 5 --nisipuri A 1002, Ρ 1455
pistruiat L 98 -cu ilustraţie Τ 4 - - -zburătoare M 386
pitic N 5, Ρ 1652 plantare Ρ 751, S 92 - -pajişti Ρ 1204
pitmen Ρ 1712 plantat S 88 --pădure S 508, Ν 7&
pivotant Ρ 28, 343 loc de- Ρ 751 - -păşuni Ν 149
rădăcină- -ă Ρ 28 plantaţie Ρ 751 ---şi pajişti Ρ 1098
pixidat Ρ 1713 -de arbori Ρ 750 - -pietrişuri G 255
pixidă Ρ 1715 plantă Ρ 638, 749, S 997 - -plaje nisipoase A 352
cu- Ρ 1713 de- Ρ 601 - -podgorii V 123
pixidiform Ρ 1714 -fosilă В 259, Ρ 636 - -primăvara V 73
-gazdă Ν 208 - -staţiuni însorite H 82
pile S 514 -ierboasă G 232 - -stîncării R 413
pîinie (în formă de-) I 154 -mamă Ρ 151 --şanţuri Τ 28
pîrîitor G 882 -parazită Ρ 127 --turbării Τ 654
pîrlit A 222, D 115 -perenă Ρ 261 -decorative D 21, O 241
pîslos Ρ 72 relativ la- Ρ 601 -de pe malul rîurilor R ЗЗО·
placă ecvatorială A 247 -tînără Ρ 753 - - -ziduri M 580
placentat Ρ 727 plante din apele stagnante
placentaţie Ρ 726 -adaptate ploilor abun­ S 869
cu -axilară A 1244 dente O 143 - - -torenţiale R 307
-centrală С 215 -adventive A 223, 225 - -gropi Ρ 461
placentă Ρ 724, S 689 -alpine A 132, G 845, --mările adînci Ρ 1097
O 217 --oceane O 45
cu- Ρ 727 - -pîraie N 4
placentifer Ρ 727 asemănător unei- Ρ 634
placocromatic Ρ 728 atacă mai multe- Ρ 1020 - -regiuni pedemontane
placoplaste Ρ 729 -boreale M 363 Ρ 12
plagiodrom Ρ 731 -carnivore I 180 - -semănături S 255
plagiofototaxie Ρ 734 -celulare С 209 -edificatoare A 236
plagiofototropism Ρ 735 -colonizatoare Ε 327 -evadate din culturi
plagiotrop Ρ 737 -compas G 675 Ε 329
 INDEX ROMÂNESC
plante
-exotice Ρ 749a
-gazde Η 440
genuri de- G 83
halofUe H 16
-humicole O 312
-ierbacee H 156
-indicatoare I 116
-indiferente N 111
-înotătoare N 22
-insectivore I 180
-introduse în cultură Ε 330
-iubitoare de căldură
Τ 274
-lemnoase X 62
-marine Τ 221
-medicinale M 138
-melifere M 177
-mirmecofile M 626
-nitrofile N 126
-nocturne N 133
-ocrotite Τ 662
-ornamentale D 21, O 241
-pasante Ε 227
-praticole Ρ 1204
-rădăcinoase R 279
-ruderale G 353, R 391
--raezofile A 388
-sălbăticite Ε 51
-spontane S 778
-străvechi Ρ 1410
-subalpine О 250
-submerse H 71
-suculente G 413, S 1264
-terestre Τ 139
-tinctoriale Τ 315
-trecătoare Ε 227
-tropicale M 61
-ubicviste и 3
-unicelulare Ρ 1410, U 42
-vasculare V 40
plantei
dezvoltarea anormală a-
P 1043
numele- N 142
plantele
-acoperişurilor de case
Τ 45
-bancurilor de nisip S 1473
-dunelor de nisip Τ 295
plantelor
aspectul general al- Ρ 595
autogeneza- Ρ 648
cenoza- cultivate A 343
citologia- Ρ 618
conscrierea- A 795
creşterea- V 45
denumirea- D 65
dinamica mişcării-
P 620
fiziologia- Ρ 645
geneza- Ρ 627
morfologia- Ρ 641
nomenclatura- Ρ 646
648
nutriţia- Ρ 675 pleurodiscal Ρ 832
putregaiul- N 49 pleurogen Ρ 833
plantulă G 132, Ρ 753 pleuroginic Ρ : 834
de muşchi G 31 pleuromitic Ρ 835
plasmalemă Ρ 756 pleuroplastic Ρ 836
plasmatic Ρ 757 pleuroriz Ρ 837
plasmatice (schimbarea pleurospor Ρ 839
coeziunii-) S 1383 pleurosporange Ρ 840
plasmodesmă Ρ 760 pleurotribal Ρ 841
plasmodiocarp Ρ 761 pleurotrop Ρ 843
plasmodiu Ρ 762 pleuston Ρ 844
-fals Ρ 1552 pliat Ρ 849, 1625, R 403
plasmodiului (divizarea-) -longitudinal G 705, D 395
Ρ 773 -neregulat G 830
plasmofag Ρ 769 -parţial S 356
plasmogamie Ρ 763 -spre interior R 155
plasmogeneză Ρ 764 plicatil Ρ 847
plasmolitic Ρ 767 pliere Ρ 848
plasmoliză Ρ 766 plin F 16, Ρ 815, R 154,
rezultat din- Ρ 767 R 402, S 563
plasmonemă Ρ 768 floare -ă Ρ 815 a
plasmoptiză Ρ 771 -în interior G 672
plasmotomie Ρ 773 plisează (care se-) Ρ 847
plastic Ρ 774 pliu Ρ 846
plastidă Ρ 775 plivirea buruienilor
-disciformă mare M 39 R 409
-filiformă N 70 ploaie I 46, Ρ 1165
-incoloră L 144 care anunţă- Ρ 882
plastidelor (totalitatea referitor la- Ρ 882
-celulei) Ρ 776 plococarp Ρ 850
plastidom Ρ 776 ploi abundente
plastidulă Ρ 777 adaptat la --O 141
plastin Ρ 778 neadaptat la- - O 142
plastocron Ρ 780 ploşniţă (în formă de-)
plastodesmă Ρ 781 G 809
plastodinamie Ρ 782 plotofite Ρ 851
plastogen Ρ 784 plumburiu L 230, Ρ 854
plastotip Ρ 786 -alb G 243
platicladiu Ρ 790 -palid Ρ 220
plăcere A 526 plumulă G 78, Ρ 856
plăcut A 488, 527, G 248, plurícarpelar Ρ 859
J 11, S 1084, V 64 pluricelular Ρ 860
plectenchim Ρ 795 plurienal Ρ 858
plectenchimatic Ρ 796 pluriseptat Ρ 876
pleiocaziu Ρ 799 pluriserial Ρ 877
pleiociclic Ρ 800 plută S 1167
piei of ag О 148 plutitor F 98, 99
pleiomer Ρ 801 -pe apă Ν 22
pleiontism Ρ 803 pluvial Ρ 882
pleiotaxie Ρ 809 pluviometru О 139
pleiotropie Ρ 811 pneumatocist Ρ 884
pleioxen Ρ 813 pneumatode Ρ 885
pleomorfie Ρ 1005 pneumatofor Ρ 886
plerom Ρ 819 poamă Ρ 1092
plesiasmie Ρ 820' poartă (care-) F 35, Ρ 464
plesiobiotic Ρ 821 poate (care-) Ρ 1151
plesiotip Ρ 823 pocal (în formă de-) A 64
plesnitor Ε 489 pocnitor G 882, Ε 489
pleură Ρ 825 poculiform Ρ 889
pleurenchim Ρ 827 cu flori -e Ρ 888
pleuridiu Ρ 828 podeţiu Ρ 895
pleuroblastic Ρ 829 podgorii (plante de-) V 123
pleurocarpic Ρ 830 podicel Ρ 892
pleurocistidă Ρ 831 podişuri (plante de-) Ρ 213
649
podocarp Ρ 893
podocarpic Ρ 894
podosincarpie Ρ 898
poicilodinamic Ρ 900
poicilogeotropism Ρ 901
poicilosindeză Ρ 903
poicilotermic Ρ 904
poiciloxerofite Ρ 905
pol Ρ 932
polacantic Ρ 914
polaplazie Ρ 916
polaplostemonopetal Ρ 917
polar Ρ 908
polaritate Ρ 903
lipsit de- A 926
polen Ρ 918
referitor la- Ρ 925
polenină Ρ 919
polenizare Ρ 923
-artificială Ρ 923a
-directă cu fecundare
A 1172
-ilegitimă Ρ 923
fertilizare prin- Ρ 623
-indirectă X 21
-încrucişată A 434, G 193,
Ρ 923, S 884, Χ 21
cu— A 435
-legitimă L 82
-naturală Ρ 923
-prin insecte Η 166
-străină Χ 21
-sub apă Η 564
polenizat Ρ 924
prin albini M 180
— animale Ζ 14, 15, 46
- a p ă Η 489
— diptere M 617
— mari M 30
—fluturi de noapte S 725
—lilieci G 280
- p ă s ă r i О 245
— şi fluturi de noapte
O 247
- v î n t A 743
polex Ρ 920
poli
cu doi- В 204
cu mai mulţi- M 560
cu trei- Τ 546
dispus la- Ρ 908
poliachenă Ρ 935
poliadelf Ρ 937
poliandric Ρ 940
poliarhic Ρ 943
poliaster Ρ 944
poliblast Ρ 946
policar Ρ 921
policarion Ρ 954
policariotic Ρ 955
policarp Ρ 951
policarpic Ρ 950
policarp of orie Ρ 952
INDEX ROMÂNESC
policentric Ρ 956 poliplastic Ρ 1030
polichorie Ρ 962 poliplectic Ρ 1031
policiclic Ρ 976 poliploid Ρ 1035
policladie Ρ 969 poliploidare Ρ 1034
policlonal Ρ 971 poliploidä Ρ 1033
policotiledoneu Ρ 973 poliploidie Ρ 1036
policotiledonie Ρ 974 polistemonie Ρ 1037
policromatism Ρ 964 polisaprobic Ρ 1042
policromatofil Ρ 965 polisarcá Ρ 1043
policromie A 548, Ρ 964 polisepal Ρ 1044
policromozomic Ρ 966 polisifonic Ρ 1046
policronic Ρ 968 polisimetric A 151, Ρ 1068
policultură Ρ 975 polisimetrie Ρ 1067
polidactilie Ρ 978 polisomatie Ρ 1047
polidemic Ρ 980 polisperm Ρ 1050
poliderm Ρ 981 polispermie Ρ 1051
polidrupă Ρ 982 polispor Ρ 1052
poliecie Ρ 1013 polisporangiat Ρ 1053
poliembrionie Ρ 983 polisporic Ρ 1054
polienergidă Ρ 984 polistel Ρ 1056
polienergidic Ρ 985 polistelic Ρ 1058
polifag Ρ 1020 polistelie Ρ 1057
polifazie Ρ 1021 polistemon Ρ 1059
politii Ρ 1028 polistilic Ρ 1066
polifiletic Ρ 991, 1026 polistom Ρ 1064
polifileză Ρ 1025 polistomatic Ρ 1063
polifilie Ρ 1027
polifilogenie Ρ 1029 polistromatic Ρ 1065
politalamic Ρ 1069
polifoliculă Ρ 987
poligam Ρ 989 politelic Ρ 1070
poligamie A 803, Ρ 988 politipic Ρ 1078
politomie Ρ 1071
-trioecică Τ 519
poligenetic Ρ 991 politopic Ρ 1074
politopie Ρ 1073
poligeneză Ρ 990
poligin Ρ 995 politrih Ρ 1075
politrof Ρ 1077
poliginie Ρ 994
poligonal Ρ 993 politrofie Ρ 1076
polihaploid Ρ 997 polivalent M 574
polihibrid Ρ 998 polizaharide Ρ 1041
polimastigot Ρ 1000 polizigozá Ρ 1084
polimer Ρ 1002 polizomic Ρ 1049
polimerie Ρ 1001 polizomie Ρ 1048
polimictic Ρ 1003 poloic Ρ 931
polimitoză Ρ 1004 polul sudic (aflat la-) A 814
polimorf Ρ 1006 pomaceu Ρ 1085
polimorfism Ρ 1005 pomet Η 438, Ρ 1086
-fals Ρ 1556 pomi (livadă cu-) Ρ 1086
-foliar Η 235 pomifer Ρ 1089
-sezonier О 208 pomiform Ρ 1090
polinarie M 115, Ρ 922 pomologie Ρ 1091
polinic Ρ 925 pontic Ρ 1095
polinie Ρ 922 pontofil Ρ 1096
polinifer Ρ 926 pontofite Ρ 1097
poliniilor (discul-) G 826 poofite Ρ 1098
polinitrofil Ρ 1008 popular V 72
polinodiu Ρ 929 populaţie Ρ 1100
polinominal Ρ 1009 populează (care-) I 159
polinoză Ρ 930
polinucleat Ρ 1010 por Ρ 1125
-opistial O 191
polionim Ρ 1011
polioplasmă Ρ 912, 1014 -subepidermal G 930
poliovulat Ρ 1015 poraceu Ρ 1122
polipetal Ρ 1017 porandric Ρ 1101
polipetalie Ρ 1016
porcelaneu Ρ 1103
INDEX ROMÂNESC
porenchim Ρ 1104
pori
care se deschide prin-
P 1105
cu- Ρ 1113
--mărunţi Ρ 1124
poricid Ρ 1105
porofil Ρ 1111
porogam Ρ 1108
porogamie Ρ 1107
fecundat prin- Ρ 1108
poroide Ρ 1109
porometru Ρ 1110
poros Ρ 1113
porozitate Ρ 1112
port Η 4
portaitól Η 572
portocală A 1152
portocaliu A 1151
porţelanul (opac alb ca-)
Ρ 1103
porţiune miceliană R 281
porulos Ρ 1024
porumbel (suriu de-) С 646
postadaptare Ρ 1129
postcarpotropism Ρ 1131
postclimax Ρ 1132
postdiluvial Ρ 1133
posterior Ρ 1134, 1139
situat- Ρ 1139
postestival Ρ ИЗО
postfertilizare Ρ 1135
postfloral Ρ 1136
postfloraţie Ρ 1136
postglacial Ρ 1138
postic Ρ 1139
postmaturaţie Ρ 1140
postmaturizarea fructelor
S 1310
postmeiotic Ρ 1141
postmeridian Ρ 1142
postreducţie Ρ1143
postvernal Ρ 1144
postzigotic Ρ 1145
potamicol Ρ 1146
potamobotanică Ρ 1147
potamofil Ρ 1148
potamofite Ρ 1149
potamoplancton Ρ 1150
potcoavă
curbat în - A 595
în formă de- Η 304
potecă S 375
potenţial Ρ 1151
potenţiometru Ρ 1153
potetometru Ρ 1154
potir (în formă de-) Η 584,
Ρ 179
potometru Ρ 1155
potriveşte (care se-) С 725
potrivindu-se С 789
potrivit A 48, I 38
povîrnit Ρ 1194
pozitiv Ρ 1127
poziţie Ρ 1126, S 252, 540
praf Ρ 1651
în formă d e - Ρ 1646
praticol Ρ 1204
prăfuit Ρ 1647
prăpăstios Ρ 1194
preadaptare Ρ 1157
préalpin Ρ 1158
preanteză Ρ 1160
precedende Ρ 1162
precedent Ρ 1163
precipitatului (formarea-)
Ρ 1165
precipitaţie Ρ 1165
preclimax Ρ 1167
precoce Ρ 1169
precocitate Ρ 1168
precursor Ρ 1170
predeterminare Ρ 1171
predispoziţie Ρ 1172
-genetică Ρ 1157
predominant Ρ 1175
prefaţa Ρ 1176
preferă (care-) Ρ 437
preferenţial Ρ 1177
prefloraţie Ρ 1178
-alternativă A 474
-cochleară С 557
-conduplicată С 705
-contortă С 778
-corugativă G 830
-imbricată I 49
-plicativă Ρ 849a
-valvată V 27
prefoliaţie Ρ 1180
-circinata С 449
-convolută G 794
-obvolutivă О 38
-revolută R 221
Preformat Ρ 1183
preformaţie Ρ 1182
preformism Ρ 1182
prefrunză Ρ 1304
prefusorial Ρ 1184
preglacial Ρ 1185
prehaustorii Ρ 1186
prehensil Ρ 1207
preîntîmpinarea bolilor
Ρ 1303
prejudiciu N 171
prelucrare Ε 64, Τ 380
prelungire Ρ 1277
prelungit Ρ 256, 1244,
Ρ 1278, 1427
-înainte Ρ 1123
prematur Ρ 1188, 1270, 1360
premergător Ρ 1170
premontan Ρ 1189
premors Ρ 1190
preocupat Ρ 1191
preparare Ρ 1192
preponderent D 365, Ρ 1175
preponderenţă cantitativă
V 20
βδΟ
prereducţie Ρ 1193
presărat A 1076, С 760
-pe ici-colo I 233
prescurtare A 3
prescurtat A 4
presiune osmotică O 280
diminuarea- G 179
pretutindeni Ρ 63
prevalentă Ρ 1201
prevăzut cu Η 1, I 199,
M 579, Ρ 1173
- -peri Ρ 683
preventiv Ρ 1302
prevernal Ρ 1202
prezent A 217 , Ρ 1195
prezenţă Ρ 1196
prezintă (care-) Ε 443
prezumţie Ρ 1197
primar О 238, Ρ 1208
primăvară V 66
de- V 73
formă de- V 73
de la sfîrşit de- Ρ 1144
de- timpurie Ρ 1202
primină Ρ 1210
primitiv (nucleu-) Ρ 1380
primordial Ρ 1212
primordiu Ρ 1213
cu - В 231
primordiul
-embrionului Ρ 1245
-fructificaţiei A 984
-fructului O 292
-miceliului Ρ 1404
-organului В 228
-rădăcinii Ε 30
primul Ρ 1214, 1360, 1375
prin D 127
principal G 85, Ρ 1208,
Ρ 1215
principiu Ρ 1216
prioritate Ρ 1221
prismatic Ρ 1222
prismă (în formă de-) Ρ 1222
prisos (de-) Η 551, S 1291
priveşte spre (care-) S 631
privind pe Q 53
privire I 254
-generală G 759, S 1442
privit dinspre S 207
proanteză Ρ 1226
proantropic Ρ 1227
proaspăt R 77
probazidie Ρ 1228
proboscideu Ρ 1229
procambiu Ρ 1230
procariogamet Ρ 1264
procariogametizare Ρ 1265
procarp Ρ 1231
proces Ρ 1233
procineză Ρ 1266
proclimax Ρ 1236
procromatină Ρ 1234
procromozom Ρ 1235
β51
procumbent Ρ 1238
Prodrom Ρ 1241
producător F 40
produce (саге-) F 35, H 84,
Ρ 171
-mîncărime Ρ 1447
-puroi Ρ 1691
produce (саге se-) О 235,
Ρ 1240
productiv F 36, Ρ 1243,
1274, и 1
productivitate Ρ 1242, U 2
proembrion Ρ 1245
proeminent Ε 89, Ρ 1240,
1284
slab- Ρ 1286
proeminenţă A 929, Ρ 1285
-longitudinală Ρ 1262
profază Ρ 1297
proferment Ρ 1247
profilactic Ρ 1302
profilaxie Ρ 1303
profila Ρ 1304
profototaxie Ρ 1300
profototropism Ρ 1301
profund Ρ 1250
prof undai Ρ 1248
profunzime Ρ 1249
progamet Ρ 1252
progametului (nucleul-)
Ρ 1264
progametizare Ρ 1253
progametofit Ρ 1254
progamic Ρ 1255
progeneză Ρ 1256
progenitură Ρ 1257
progeotropism Ρ 1258
progres Ρ 1259
progresiv Ρ 1260
prohidrotropism Ρ 1261
prolamine Ρ 1267
prolepsis Ρ 1269
proleptic Ρ 1270
prolifer Ρ 1272
proliferare Ρ 1273
-inflorescenţei Ε 7
-ramurilor G 484
-rădăcinilor R 267
prolific Ρ 1274
prolificare Ρ 1273
proluvial Ρ 1279
promeristem Ρ 1281
promeristematic Ρ 1282
prometafază Ρ 1283
promiceliu Ρ 1289
-cu bazidii Η 115
promitoză Ρ 1287
promontoriu Ρ 1288
pronucleol Ρ 1290
pronucleu Ρ 1291
propagare Ρ 1293
-prin agăţare Ρ 466
propagativ Ρ 1294
propagul Ρ 1295
INDEX ROMÂNESC
proplastidă Ρ 1306 proteropetalie Ρ 1367
propontic Ρ 1307 proterosepalie Ρ 1368
proporţional Ρ 1308 proterotip Ρ 1369
proprietate Ρ 1310 protiste Ρ 1373
-funciara Ρ 1174 protistologie Ρ 1374
propriu Ρ 1311, S 622 protoblast Ρ 1378
proptit F 179, S 1276 protocariocineză Ρ 1381
proptitor F 178, S 1275 protocarion Ρ 1380
propus Ρ 1309 protoclorofilă Ρ 1382
prosaerotaxie Ρ 1313 protocolenchim Ρ 1384
proschemotaxie Ρ 1314 protocorm Ρ 1385
prosenchim Ρ 1317 protocrat Ρ 1386
prosenchimatic Ρ 1318 protocromozom Ρ 1383
prosfitiază Ρ 1330 protodermă Ρ 1387
prosgeotropism Ρ 1320 protoepifite Ρ 1388
prosheliotropism Ρ 1321 protofilă Ρ 1409
prosoplasmatic Ρ 1325 protofite A 310, Ρ 1410
prosoplasmă Ρ 1324 protofloem Ρ 1408
prosoplazie Ρ 1323 protogamie Ρ 1389
prosoplectenchim Ρ 1326 protogen Ρ 1392
prososmotaxie Ρ 1327 protogenetică Ρ 1391
prospecie Ρ 1328 protogeneză Ρ 1390
prosperitate Ρ 1329 protogonidie Ρ 1393
prosporange Ρ 1331 protohemicriptofite Ρ 1397
prosporie Ρ 1332 protoliză Ρ 1400
prostadiu Ρ 1333 protolog Ρ 1399
prostelic Ρ 1334 protomiceliu Ρ 1404
prostermotaxie Ρ 1335 protonemă Ρ 1245, 1405,
prostrat Ρ 1336 R 287
protal G 31, G 1245, 1371 protonţi Ρ 1406
în formă de- Ρ 1372 protoparenchim Ρ 1407
-mascul M 344 protoplasma Ρ 1412, С 1069
protaloid Ρ 1372 protoplasmatic
protandric-homogam Ρ 1339 filament- Ρ 768
protandrie Ρ 1361 protoplasmatologie Ρ 1413
protanteză Ρ 1341 protoplast Ρ 1414
proteaze Ρ 1342 protosclerenchim Ρ 1415
protector Ρ 1343, Τ 644 protospor Ρ 1416
protecţia naturii N 25 protosporofit Ρ 1417
proteic Ρ 1344 protostel Ρ 1418
Proteide Ρ 1345 protostrofe Ρ 1419
hidrolizare - Ρ 1354 prototip Ρ 1423
proteificare Ρ 1353 prototrof Ρ 1422
proteină Ρ 1347 prototrofic Ρ 1421
referitor la- Ρ 1344 protoxilem Ρ 1424
proteinoplaste Ρ 1346 protozigot Ρ 1426
proteism Ρ 1348 protozoofil Ρ 1425
protejat Τ 662 protropic Ρ 1430
protenchim Ρ 1349 protuberantă Ρ 1434,
proteochemotropism Ρ 1351 Τ 635, и 18, 19, V 78
proteohidroliză Ρ 1354 c u - S 1055, V 79
proteoide A 379 -în formă de guşă S 1053
proteolitic Ρ 1356 provenit Ε 470, N 29,
proteoliză Ρ 1355 O 270, Ρ 1436
proteoplast Ρ 1357 -din mai multe flori Ρ 1069
proteosin teză Ρ 1359 provincie Ρ 1438
proteozom Ρ 1358 provizor Ρ 1439
proterandric Ρ 1362 provocarea insensibilităţii
proterandrie Ρ 1361 A 648
proteranteu Ρ 1363 proxim Ρ 1440
proterantic Ρ 1363
proterogeneză Ρ 1364 pruină Ρ 1441
pruinos G 163, Ρ 1442
proteroginic Ρ 1366
proteroginie Ρ 1365 prună Ρ 1446
prund S 4
INDEX ROMÂNESC
prundiş (cu-) G 162
prunicolor Ρ 1443
prunifer Ρ 1444
pruniform Ρ 1441
pruriginös Ρ 1447
psaliotic Ρ 1448
psamatofil Ρ 1449
psamatoíite Ρ 1450
psamofil Ρ 1454
psamofite A 493, Ρ 1455
psamogen Ρ 1453
pseudantie Ρ 1458
pseudantiu Ρ 1459
pseudoanafază Ρ 1467
pseudoanual Ρ 1462
pseudoanulus Ρ 1457
pseudoapogamie Ρ 1463
pseudoaposporie Ρ 1464
pseudoaril Ρ 1465
pseudoautoecic Ρ 1468
pseudoautosindeză Ρ 1466
pseudoauxospor Ρ 1469
pseudoaxă S 1365
cu - S 1364
pseudoaxilar Ρ 1470
pseudobacă Ρ 1472
pseudobotritic Ρ 1473
pseudobulb Ρ 1475
pseudobulbil Ρ 1474
pseudocaliciu С 44
pseudocambiu Ρ 1477
pseudocarp Ρ 1479
pseudocarpie Ρ 1478
pseudocecidie Ρ 1480
pseudocefalodiu Ρ 1481
pseudocil Ρ 1483
pseudocist Ρ 1488
pseudocleistogamie Ρ 1484
pseudocleistogenie Ρ 1485
pseudocompatibilitate Ρ 1499
pseudocortex Ρ 1486
pseudocromozom Ρ 1482
pseudodicotomic Ρ 1490
pseudodicotomie Ρ 1489
pseudodisepiment Ρ 1491
pseudodistrofie Ρ 1492
pseudoefemer Ρ 1494
pseudoendomitoză Ρ 1493
pseudoepifite Ρ 1496
pseudofasciculat Ρ 1497
pseudofecundare Ρ 1498
pseudofeloid Ρ 1546
pseudofertilitate Ρ 1499
pseudofertilizare Ρ 1514
pseudofilopod Ρ 1548
pseudofiză Ρ 1550
pseudofoliaceu Ρ 1500
pseudofotometric Ρ 1547
pseudofrunzele talofitelor
Ρ 553
pseud ogametangiu Ρ 1501
pseudogamie Ρ 1502
pseudocarpie Ρ 1503
pseudohaustor Ρ 1505
652
pseudohercogamie Ρ 1506 pseudoStil S 1072
pseudohereditate Ρ 1507 pseudostipelă Ρ 1576
pseudohermafroditism pseudostrofiolă Ρ 1578
Ρ 1508 pseudostromă Ρ 1577
pscudoheterocarpie Ρ 1509 pseudosuber Ρ 1579
pseudohibrid Ρ 1511 pseudotal Ρ 1583
pseudohibridizare Ρ 1512 pseudoterminal Ρ 1582
pseudohimeniu Ρ 1513 pseudotip Ρ 1585
pseudohomonim Ρ 1510 pseudotric(h)ofor Ρ 1584
pseudoimpregnare Ρ 1514 pseudotulpină С 192
pseudoinduzie Ρ 1515 pseudovacuolă Ρ 1586
pseudolamină Ρ 1516 pseudovalvă Ρ 1587
pseudolateral Ρ 1517 pseudovascular Ρ 1588
pseudolatex Ρ 1518 pseudoverticil Ρ 1589
pseudolichen Ρ 1519 pseudovicariism Ρ 1590
pseudomarginat Ρ 1520 pseudoviviparie Ρ 1591
pseudometafază Ρ 1522 pseudoxerofite Ρ 1592
pseudomicoriză Ρ 1528 pseudozigospor Ρ 1593
pseudomitoză Ρ 1523 psichrocleistogamie Ρ 1601
pseudomixie Ρ 1524 psichroclinie Ρ 1602
pseudomonocarpie Ρ 1525 psichrofite Ρ 1603
pseudomonocotiledoneu psihofile Ρ 1599
Ρ 1526 ptarmic Ρ 1604
pseudomonomer Ρ 1527 ptenofilofite Ρ 1605
pseudomonopodial S 1364 pteridofite Ρ 1610
pseudonectarină Ρ 1529 pteridografie Ρ 1608
pseudonemateciu Ρ 1530 pteridospor Ρ 1611
pseudonucleol Ρ 1531 pterochore Ρ 1615
pseudonucleu Ρ 1532 ptichonomiu Ρ 1626
pseudoparafizá Ρ 1533 ptiozom Ρ 1628
pseudoparazit Ρ 1536 puberul Ρ 1631
pseudoparazitic Ρ 1534 puberulent Ρ 1631
pseudoparazitism Ρ 1535 pubescent Η 56, Ρ 1633
pseudoparenchim Ρ 1537 slab- Ρ 1631
pseudopelorie Ρ 1538 pubescenţă Ρ 1634
pseudoperiant Ρ 1539 publicaţie Ρ 1635
pseudoperidie Ρ 1540 pudic Ρ 1636
pseudoperigon Ρ 1541 puf Ρ 852
pseudoperistom Ρ 1542 pufos Ρ 853, 855, 1622
pseudoperiteciu Ρ 1543 păr- L 47
pseudopetalie Ρ 1544 -păros F 83, G 229, L 47
pseudopeţiol Ρ 1545 pugioniform Ρ 1638
pseudopicnidie Ρ 1560 puiet Ρ 753
pseudoplancton Ρ 1551 pulpă С 97, Ρ 1643
pseudoplasmodiu Ρ 1552 cu multă- Ρ 1644
pseudoplast Ρ 1553 -fructului M 222
pseudopodiu Ρ 1554 pulpos С 96, Ρ 1644
pseudopoliembrionie Ρ 1555 pulsatil Ρ 1645
pseudopolimorfism Ρ 1556 vacuolă -ă С 779
pseudopoliploidie Ρ 1557 pulveraceu Ρ 1646
pseudopor Ρ 1559 pulverulent Ρ 1647
pseudorafeu Ρ 1563 pulvinat Ρ 1649
pseudoreducţie Ρ 1564 pulvină Ρ 1650
pseudorepent Ρ 1565 pumnal (în formă de-)
pseudoriză Ρ 1566 Ρ 1638
pseudorozetă Ρ 1567 punct ρ 1656
pseudoseptat Ρ 1568 punctat Ρ 1653, S 968
pseudosesil Ρ 1570
pseudosimbioză Ρ 1580 fin- Ρ 1654
pseudosincarpic Ρ 1581 numeros- Ρ 1061
puncticulat Ρ 1654, S 968
pseudospermic Ρ 1571
pseudospic Ρ 1572 punctiform Ρ 1655
pungă (în formă de-) С 899,
pseudosporange Ρ 1573
pseudostel Ρ 1575 S 221
pungent Ρ 1657
«53 INDEX ROMÂNESC
punguliţă В 311 radial R 16 ramură
puniceu Ρ 1659 radiant R 17 -filiformă F 78
pur Ρ 1663 radiär A 144, R 16, 37 -filogenetică Ρ 590
purgativ G 184, Ρ 1660 radiat R 19 -foliacée Ρ 559
puroi (care produce-) Ρ 1691 radiaţie R 18 -frunzoasă nefloriferá Τ 660
purpurascent Ρ 1661 radical R 20 -mică R 62
purpuriu Ρ 1114, 1662 radicant R 20a -secundară R 62
-albastru închis Η 447 radicelă R 23 -sporiferă S 804
aproape- Ρ 1661 radicicol R 24 -tînără В 228
-deschis Ρ 1118 radicifer R 25 -viguroasă V 132
-închis A ИЗО, M 472 radiciflor R 26 ramuri
roşcat- Ρ 1114 radiciform R 27, 273 c u - G 478, 514, R 53
--închis Η 149 radicivor R 28 --aripate Ρ 1616
purtător Ρ 464 radicular R 31 - -cărnoase S 68
pus Ρ 1128 dimorfism- H 246 cu două- В 207
pustulat Ρ 1667 sistem- S 1476 cu - drepte O 252
pustulá Ρ 1666 radiculat R 32 --îndesuite Ρ 1682
cu- Ρ 1667 radiculă R 30 --înguste S 909
pusule Ρ 1668 cu - R 32 --late Ρ 791
putamen Ρ 1669 --laterală Ρ 837 - -mici R 61
putaminat Ρ 1670 radiculodiu R 33 --numeroase M 564, Ρ 970
putat Ρ 1671 radii R 40 --păroase Τ 447
putere Ρ 1152, V 20, 141 cu două- В 206 --pubescente Η 57
cu — V 19 cu numeroase- Ρ 943 --scurte В 274
--slabă O 114 cu puţine- Ρ 200 --sterile V 129
puternic G 254, Ρ 1151, V 19 cu trei- Τ 552 --subţiri L 119
putinţă F 10 -medulare M 143, R 40 ramurilor
putrefacţie Ρ 1673 radule umbelei R 40 căderea- С 488
produce- S 417 radiobiologie R 35 concreşterea- G 576
putregaiul plantelor N 49 proliferarea- G 484
putrescent Ρ 1674 radiogenetică R 36
radios R 37 ranunculaceu R 64
putreziciune С 89 rar R 71
putrezire Ρ 1673 radiotropism R 39
rafeu R 66 ras D 81
cauzează- S 51 rasă geografică Ρ 1271
putrezit Ρ 1672, S 696 rafide R 68
rafidioplancton R 69 rază R 40
puturos F 103, M 78, Ν 116, raze
О 107 raheolă R 9
rahis R 12 cu trei- Τ 552
puţin Ρ 148, 195, S 1085 dispus în- A 144
cel- S 28 rahitism R 13, 14 în formă de- A 151, R 16,37
c u - О 108, S 603 rameal R 46
rameaneu R 47 răcoritor R 116
foarte-Ρ 342 răcoros A 471
rament R 50
ramentaceu R 49 rădăcină R 41
ramicol R 52 -adventivă A 224
rabarbarin R 222 ramificant R 54 -aeriană A 259
rabdoide R 224 ramificare F 197, R 55 -căţărătoare A 206
racem В 265, R 7 -contractilă G 779
-compus R 7 -rădăcinilor D 3
cu - R 230
dispus în- R 4 ramificat В 269, С 478, --cai)itată R 251
în formă de- R 3 R 53, 56 -fasciculată R 41
-mic R 6 bifurcat- F 198 fără-A 1041
-simplu R 7 slab- S 1218 -fibroasă R 41
raceme uniform- I 341 -fosilizata R 264
cu - В 262 ramificaţie R 55, 63 -fusiformă R 41
--înguste S 904 cu - aparentă Ρ 1561 în formă de- R 262, 273
- -mici R 5 -cimoasă G 1008 -laterală R 41
poartă -R 1 -racemoasă R 4 -lemnoasă R 41
racemi- В 262 ramifică (care se-) R 54 l î n g ă - R 240
racemifer R 1 ramificaţii (cu trei-) Τ 490 -napiformă N 12
racemiflor R 2 ramiform R 58 -neramificată S 518
racemiform R 3 ramozitate R 59 -pivotantă Ρ 28
racemes В 263, R 4 ramură R 63 -principală Ρ 1208
ramificaţie -oasă R 4 -adventivă A 224 -proptitoare R 41
racemul R 6 -aparentă Ρ 1562 -secundară R 23, S 245
racemulos R 5 -de altoi ! 190 -simplă S 518
 INDEX ROMÂNESC 664
•superficială S 1289 răsucire G 317, V 160 recurbează (care se-) R 99
-tuberizată Τ 630, 636 -spre interior I 279 recurent Ρ 99
rădăcini răsucit С 778, D 338, recurenţă R 100
care creşte pe- Ε 291, R 202, S 1022, Τ 354 reducţie R 105
R 274 aparent- Ρ 1504 reducţional M 169, R 106
care emite- R 20 -de două ori В 106, 217, reduplicat R 109
care poartă- R 25, 276 D 190 reduplicaţie R 108
care roade- R 28 -de la dreapta spre stingă redus R 104
cu - atîrnătoare Ε 8 S 524 -în dezvoltare R 394
cu - cărnoase S 76 -inelar G 314 referitor la Ρ 353, S 631
cu - concrescute S 1443 -în afară R 221 reflect R 111
cu - lignificate X 63 -în cîrjă С 449 reflexiune R 110
cu - mari M 45 -în spirală С 449, 471, reflorescenţă R 113
cu - numeroase Ρ 1040, S 1043, V 161 refractiv R 114
R 29 —în sus S 1300 refugiu R 118
tăietor d e - R 286 -înapoi O 21 regenerabilitate R 120
rădăcinii -pe jumătate S 297 regenerare N 81, R 121
baza- R 242 slab- S 1158 -parţială a organului M 209
hipoderma- I 212 -spre interior С 777, I 240, regenerat R 123
primordiul- R 30 280 regenera tum R 122
rădăcinilor răsucitor V 159 regerminare R 124
descrierea- R 260 răşină R 168 regional R 126
formarea- R 257 secretînd- G 261 regiune D 343, R 125
proliferarea- R 267 răşinos R 175 din altă- A 432
ramificarea- D 3 rătăcitor Ε 344 reglementar R 331
rădăcinoară R 287 rău M 85 regmacarpiu R 128
rădăcinos R 29 -mirositor Ρ 1672 regmă R 127
rămăşiţă R 164 răzimat F 179, S 1276 regn R 129
rămurică R 62 răzor V 84 -vegetal R 129, V 44
rămuros В 269, R 60 reacţie R 74 regresie R 130
răniri real V 91 regresiv R 131, 209
c u - Τ 404 reamintitor A 208 regulariform R 133
cauzat de- Τ 404 recapitulaţie R 75 regulat R 134
rărit R 71 recaulescenţă R 76 regulaţie R 135
răsad Ρ 753 rece F 153 regulă R 132
răsadniţă Ρ 1648, S 335 -ca gheaţa G 64 regulilor (contrar-) I 42
răsare (care-) Ρ 1240, 1322 recent R 77 reintegrare prin creştere
răsăritean O 236 receptacul С 227, R 79 R 148
răscoacere S 1310 -comun С 521 reiterat R 136
răscopt (cu fructul-) С 155 -conic G 750 reînnoire (de-) I 164
răsfirat D 318, S 613 -floral С 523 reînnoit R 123
- -disciform D 309 reîntinerire R 138
răsfrînt A 635, R 115 recep tăcu Iar R 78 reînverzeşte (care-) R 217
brusc- G 92 receptiv R 81 reînvie (care-) R 102
--înapoi R 207 receptivitate R 80 rejuvenescenţă R 138
-spre interior I 251 -ereditară Ρ 1172 relaţie N 113
răspîndire Ρ 1293 receptori R 82 relativ R 139
-prin animale Ζ 27 recesiv Η 615, R 83 -la Q 53
d e - Ρ 1294 recipient al nectarului N 61 releveu A 795, G 752a
-endozoică Ε 196 reciproc M 595, R 84 relict R 140
-geografică limitată S 907 reclinat D 37, R 85 relictele plantelor de cultură
teritoriu de- A 1000 recoltarea cerealelor M 258 Ε 328
răspindit recomandaţie G 662 relicveiiere R 141
-ici -colo S 780 recombinare R 87 remanent R 142
-peste tot С 668 recrudescenţă R 89 remontant R 112
-pretutindeni С 849 rectangular R 91 renascent R 102
-prin С 370 recticaul Ρ 93 reniform R 145
--animale Ε 315, Ζ 28 rectigradaţie Ρ 94 aproape- S 1221
- -oameni A 691 rectinervat Ρ 95 renumit С 490
.-păsări O 244 rectipetalitate Ρ 96 reobionţi R 229
rectiserial Ρ 97 reocrenic R 230
răsturnat A 682, I 267, rectiuscul Ρ 98
O 2, Ρ 359, R 186 recunoscut R 86 reofil R 232
-pe jumătate Η 111 recurbat A 689, R 101 reofite R 234
r ă s u c i t e (care se-) Τ 355, 358 reofob R 233
656
reomorfoză R 231
reorientare R 146
reotropism R 235
répand R 147
reparaţie R 148
repartizare biogeografică
D 339
repartizat D 340
uniform- H 374
repaus
aflat în stare de- H 565,
S 872
-biologic L 58, I 73
repede Τ 8
repent R 150
repertoriu R 151
repetat I 348, R 136
-compus D 19, S 1307
-divizat D 19
-penat compus S 1307
repletum R 153
repliat R 155
replica tiv R 155
replu R 156
reprezentare F 129, S 632
reproducător R 158
reproducere G 85, Ρ 1293,
R 157
-asexuată A 301
de- G 86
corp de- S 825, D 245
-fără fecundaţie A 922,
A 934
organ de- Ρ 1294
-prin înmugurire Ρ 1390
-prin muguri G 76
-sexuată A 566, G 44,
S 1425
-vegetativă A 934, V 46
reproductiv R 158
corp- D 245, S 825
reprodus pe cale sexuată
G 37
reprogresiune R 159
reptant R 150
repulsiv faţă de Ρ 454
resorbţie R 179
respingător Τ 17
respiraţie R 180
respiroraetru R 181
restituţie R 184
restrîns S 901
restul С 245
resupinare R 185
resupinat R 186
resurecţie R 187
retardaţie R 188
retezat Τ 617
reticul R 195
reticulat A 1007, R 190
abundent-R 194
parţial-S 360
-venos R 192
-zbîrcit R 199
INDEX ROMÂNESC
reticulaţie R 191 rinichi (în formă de-) R 145
-cromatică R 195 ripidiu R 239
retinacul G 154, R 198 risipind D 75
retinaculat R 197 risipit S 613
retractat R 203 ritidom R 315
retroactiv R 204 -inelar R 315
retrogradaţie R 208 -lamelar R 315
retrogresiv R 209 -scvamos R 315
retromorfoză R 211 riveran A 523
retrors R 212 rivular R 334
retuz R 213 rizautoic R 241
reţea R 189 rizelă R 242
e u - G 448, 495 rizidiu R 243
dispus în- С 60, D 183, rizine R 244
R 190 rizinofile R 245
reunire (în masă) С 544 riziofizis R 246
-а fructelor S 1386 rizobii R 247
-în fascicule A 182 rizoblast R 248
reunit A 205, 328, G 567, rizocarp R 250
Ρ 794 rizocarpic R 249
-cîte două Ζ 58 rizocist R 255
-în grup G 621 rizocolesie R 252
-în masă С 724 rizocorm R 253
revărsarea apelor Ρ 1280 rizoctonii R 254
reversibil R 214 rizodermă R 256
revirescent R 217 rizofil R 274
revirescenţă R 219 rizofilă R 277
revizuire R 218 rizofilic R 278
revolubil R 220 rizofor R 275
revolut R 221 rizogen R 258
revolutiv R 221 rizogeneză R 257
rexigen R 236 rizogenum R 259
rexocarp R 237 rizografie R 260
rezervat R 162 rizoid ramificat U 18
rezervă (de-) Ρ 1437 rizoidal R 263
rezidual R 165 rizoideu R 262
reziduu R 164 rizoizi R 23, 261
rezilient R 166 rizolit R 264
rezinaceu R 169 rizolitofite R 265
rezinifer R 170 rizom R 266
rezinocist R 172 -cărnos R 253
rezinogen R 173 în formă de- R 269
rezinoză R 174 rizomanie R 267
rezistent R 176 rizomatic R 268
rezistenţă R 177 rizomatoid R 269
rezultat N 29 rizomatos R 270
-din Ε 470 rizomitră R 271
-pe latura organului Ρ 833 rizomorfă R 272
-pe latura ovarului Ρ 834 rizoplast R 280
rezumat Ε 309 rizopodiu R 281
riacofil R 306 rizosferă R 283
riacofite R 307 rizospermic R 282
ridicare fitocenologicä A 795, rizotamnion R 285
С 752a rizotaxie R 284
ridicat С 211, Ε 79, 89, 112 rizotom R 286
-la suprafaţa apei Ε 109 rizulă R 287
ridicătură Ρ 1285 rîmă (în formă de-) L 273
rigid A 1072, F 65, R 318, rinduri
319, S 173, 1030 aşezat în- F 19
-erect A 1035 cu-egale I 338
puţin- R 322 cu şase- S 475
rigiditate R 321 dispus în trei- Τ 544, 556
rigidiuscul R 322 rîpă R 329
ringent R 327 rîpos R 330
INDEX WMĂNESC вбв
rîu R 336 -ca mărgeanul С 804 rufescent R 397
de- R 332 -ca miniül M 370 rugină R 371, и 84
rîuleţ R 335 -ca rubinul R 372 ruginit (de culoarea fieru­
rîuri -ca sîngele С 898, H 7, lui-) F 39
creşte în- Ρ 1146 S 39 ruginiu R 370
de lîngă- A 523 -ca trandafirul R 288, -arămiu A 278
rîuşor R 335 R 293, 342 -brun F 39
roade (-frunzele) Ρ 573 -carmin С 93, 300, 551 rugulos R 405
roadere M 116 - -deschis С 550 ruine R 389
robust R 339 -cărămiziu L 61, Τ 146 ruminât R 407
rocă organică В 170 -cărniu С 94, I 85 ruminaţie R 406
rodie В 20, G 241 -de chin ovar Ρ 460 rumpent R 408
roditor F 36, 40 -de cinabru G 444 runcinat R 411
rodnic и 1 -de cireşe С 234 -penat fidat R 410
rodnicie и 2 -de coral С 803, M 370 rupe (care se-) G 422
rodofilă R 298 -de miniu M 370 —greu Τ 92
rodofite R 300 -de oleandru О 92 —neregulat R 408
rodografie R 295 -deschis R 288, 293, 342 —uşor R 416
rodologie R 297 -gălbui A 243 rupere (provenit prin-) R 236
rombic R 303 -granatin Ρ 1659 rupicol R 414
romboidal R 303 -închis A ИЗО, 1134, С 93, rupifrag R 415
roptometru R 305 В 244, G 147, I 85, R 369 rupt F 141
ros Ε 342, Τ 583 - -ca sîngele A 1135 rupţii F 143, R 416
-de viermi С 92 încins cu- R 380 rural R 418
-de vite D 73 palid- H 103 rustic R 421
rostéi R 351 -portocaliu A 1151, R 423 ruşinos Ρ 1636
rostelat R 350 pronunţat- R 369 rutilant R 422
rostrat R 308, 352 -purpuriu H 7, Ρ 460,
lung- L 260 Ρ 1114, 1662, V 122
rostriform R 354 puţin- R 366 sabulicol S 2
rostru R 355 -scarlatin С 85, 551, S 126 sac S 10
-mie R 351 -stacojiu С 551 -aerifer S 10
eu -- S 1223 -violet А 70 -embrionar Ε 101, M 25.
roşcat Ε 345, R 366, 401 -viu R 388, S 126 51, О 248, S 10
-alb R 296, 376 rotat D 303, R 362 -polinic D 248, M 354, S 10
-brun V 167 -sporifer S 10, Τ 328
-bruniu R 397, 382, 401, rotativ R 361
rotaţie R 360 sacat S 5
420 saceliform S 11
--închis X 28 rotund G 200
-ca moneda N 202 sacelus S 12
-deschis R 400 saciform S 5
-galben azuriu R 377 -şi plan О 210
rotundat R 363 safirin S 47
-gălbui R 381, 422 safirul (albastru ca-) S 47
-închis A 1133, G 240 rotunjit G 200, R 363
rouă Ρ 1441, R 341 sagitat S 15, Τ 371
-maculat R 383 salcie
-murdar V 1 acoperit cu- I 286, R 340
roz R 288, 342 ca о- S 18
palid- S 24 creşte sub- S 47
portocaliu- R 377 palid- R 347
rozaceu R 288, 293, 342 d e - S 18
verzui- R 386 salicin S 18
violaceu- R 385 rozariu R 343
rozetă R 356 salin S 23
roşeaţă R 373 salpingantie S 25
roşiatic Ρ 1658, R 367 adunat în- R 358
rozeu închis A 1132 samară S 34
-gălbui С 893 în formă de- S 36
rozulaceu R 357
roşu Ε 347, R 368 rozulat R 358 samarifer S 35
-agatin A 70, 317 rubescent R 367 samariform S 36
-albăstrui R 378 rubiginos R 370 sandală
-alburiu Б 349 ruderal R 391 în formă de- С 880, S 38
-aprins F 79, I 39 plante -e R 391 sandaliform S 38
-arămiu A 243 sanguineu A 728, H 7, S 39
-bruniu de cupru С 962 --mezofile A 388 santonină S 41
-ca flacăra F 79 rudiment R 396 saponaceu S 44
-ca floarea de piersică Ρ 346 rudimentar R 394 saponină S 45
-ca focul A 997, F 79, floem- L 126 saprobionţi S 48
I 39, Ρ 1692 rudimentul cotiledonului saprobiotic S 50
-ca lutul В 244 В 237 saprobioză S 49
667
saprofag S 56
saprofil S 57
saprofite S 58
-cu clorofilă H 137
-obligate H 351
saprofilic A 459, S 59
saprofitism S 60
saprogen 3 51
saprogeofite S 52
sapromiiofil S 54
sapromiiofile S 53
sapropelic S 55
saproplancton S 61
sarcobază S 63
sarcocarp S 64
sarcocarpic S 65
sarcochore S 67
sarcodermă M 251
sarcoid S 70
sarcoma S 72
sarcotestă S 78
sarment F 78, S 82
sarmentaceu S 79
sar mentős S 80
sat V 112
satelit S 83
saurochor S 96
saurochorie S 95
savuros S 42
ne- I 187
saxatil S 100
saxicol S 100
săculeţ S 10
în formă de- S 11. 221
sădit S 88, 93
săgeată (în formă de-) S 15
sălbatic Ε 344, F 42
creşte- S 778
sălbăticit Ε 51, S 1233
sălciiş S 19
sămînţă S 276
sănătatea (redă-) S 33
sănătos S 32, V 19
Silpun (ca un-) S 44
sărăcăcios D 74, Ρ 148
sărăturos S 23, 27
sătesc R 421
scaberul S 106
scabritate S 107
scabriuscul S 106
scabros S 108
scabru S 105
pronunţat- S 108
scafidie S 116
prevăzut cu- S 115
scafidiifer S 115
scalariiorm S 109
scalpeliform S 111
scandent S 112
scap S 123
cu-S 113, 120
scapifer S 120
scapiflor S 121
srapiform S 122
scară (în formă de-) S 109
scarios S 125
scarlat roşu G 85, 551
scarlatin S 126
scatofil M 191
scăpat din culturi Ε 51,
S 1233
seep triform S 132
schedă S 133
schedulă S 134
schelet S 131
schimbarea coeziunii plas-
matice S 1383
schimbat С 670, 792, M 591
schimbător M 586, V 30
schiţare A 220, D 50
schiţat D 51
schiţă A 220, S 162
schizocarp S 144
schizocarpic S 145
fruct- С 571
schizoconidie S 146
schizocotilie S 147
schizofite S 151
schizogen S 149
schizogeneză S 148
schizogenie S 148
schizolisigen S 151
schizomer S 152
schizorexigen S 155
schizostel S 156
schizostelie S 157
sciadofil S 158
sciadofite S 161
sciafite S 161
sciofil S 158
scizipar S 170
scitină S 231
sciziune D 351, F 69
multiplicat prin- Τ 330
scînteietor S 164
sclerantiu S 174
sclereide S 176
-cilindrice mari M 46
sclerenchim S 177
sclerenchimatic S 178
sclerificare S 179
-a perelor L 214
sclerobazidie S ISO
sclerocarpiu S 182
sclerocaulie S 184
sclerofite S 189
sclerogen S 186
scierogonidie S 187
sclerot S 194
-extern Ε 473
sclerotic S 193
scoarţă С 810, 831
aflat sub- S 1137
cu-G 833, Ρ 446
-externă Ε 278
fără- Ε 14
-internă Ε 168
-mediană M 226, 242
INDEX ROMÂNESC
-moartă R 315
-primară Ρ 1208
-secundară S 245
scobicular S 197
scobiform S 197
scobinat S 199
scobină S 198
scobit A 758, G 200, 689
-prin brazde R 407
profund- Ε 424
scobitură A 876, S 219
cu - alungită S 218
scoică (în formă de-) G 55S
scolecoconidie S 200
scolecospor S 201
scolopendră (în formă de-)
S 203
scolopendrin S 203
scopiform S 206
scorpioid S 210
scorţişoară
culoare de- G 445
cu miros de- G 445
scorţos G 903
scotofite S 213
scotofobism S 212
scotoplancton S 214
scototaxie S 215
scototropism S 216
scris s 217, 496
scrobiculat S 218
scrotiform S 221
scufie G 46
-a stilului S 1077
-a vîrfului rădăcinii R 271,
687
scufundat 1 52, S 1207
-în apă D 55
-în pămînt S 428
-parţial S 318
scund Ε 444, Η 444, Ρ 1652
scurt В 270, 287
scurtat G 545, 780
scurtime В 291
scut s 228
în formă de- S 225
scutat S 225
scutelă S 227
scutelar S 226
scutulet A 1078, Ρ 229,
S 227
în formă de- Ρ 230, S 226
scvamă S 839
-antodială S 839
-nectariferă N 54
-ovuliferă Ε 266, S 1352
-secundară S 841
-setiformă S 1032 .
-uscată R 50
scvame
acoperit cu- S 838
cu- cărnoase S 71
cu două- D 232
cu- glabre Ρ 1597
INDEX ROMÂNESC 658
scvame -naturală N 26, S 268 semi-
cu-îndesuite Ρ 1684 -plantelor S 268 -liber S 326
cu-mici S 843 selecţionare D 47 -lobat S 328
cu numeroase- Ρ 999 selecţionat S 270 -locular S 329
cu-păroase Τ 452 selenotropism S 272 -lunar L 276, M 188, S 331
cu-uscate R 49 semănat S 87, 93 --curbat F 12
fără-D 104, Ε 357 semănătură S 92, 253 -marginat S 332
-protectoare ale mugurelul semănături -mezofitic S 333
Ρ 355 creşte printre- S 255 -nud S 340
scvamelă S 841 plante de- S 255 -orbicular L276, S344
cu-S 842 serai- H 110, S 277 -oval S 345
scvamelifer S 842 -acoperit H 118 -ovat S 346
scvamiform S 840 -aderent S 278, 326 -palmat S 347
scvamodiu S 844 -amplectent S 280 -patent S 349
scvamos L 103, S 838 -amplexicaul S 281 -pectinat S 350
puţin- S 1234 -amplexiflor S 282 -pectiniform S 350
scvamuliform S 843 -anatrop H 111 -pelucid S 351
scvamulos S 842 -angiocarpic H 112 -penat S 354
scvaros S 846 -arid S 286 -periantic S 1348
puţin- S 847 -bifidat S 287 -permeabil S 352
scvarulos S 847 -bilocular S 288 -petalic S 1349
sebaceu S 234 -caliciform S 289 -petaloid S 353
secedent (fruct-) S 235 -cancelat S 290 -pliat S 356
seceră (în formă de-) F 12, -capsular S 291 -plin S 355
S 331 -ciclic S 344 -ploid H 136
seceriş M 258 -cilindric S 300, 376 -radiat S 357
secetă S 485 -circular H 122, S 293 -reflect S 358
secretor S 240 --crenat S 292 -reniform S 359
secreţie S 239 -clamideu H 118 -reticulat S 360
seetat S 244 -cleistocarp H 119 -rotund S 293, 344
fin- Τ 108 -cleistogam H 120 -sagitat S 361
palmat- Ρ 51 -conat S 296 -sărăturos S 1225
penat- Ρ 706 -convolut S 297 -septat S 362
sector S 242 -cordât S 298 -serat S 364
sectorial S 243 -costat S 299 -sicativ S 367
secţie S 241 -cutat S 356 -simfiostemon S 374
secţiune S 241 -decandru S 301 -sincarpic H 139
-longitudinală S 241 -déçurent S 302 -singinic H 141
-transversală Τ 402 -decusat S 303 -spicat S 364
secundar A 43, S 245 -dehiscent S 304 -staminat S 368
secundiflor S 246 -deschis S 284, 349 -striat S 370
secundifoliat S 2^7 -digin S 305 -subulat S 371
secundină S 248 -dublu S 306 -sulcat S 372
secure (în formă de-) S 250 -ecvitant О 38, 307 -superior S 373
securiform S 250 -endobiotic H 126 -tomentos S 377
segetal S 255 -endofitic H 128 -transparent Ρ 224, S 351,
segment S 258 Τ 394
-epigin H 129 -trigin S 379
-îngust L 14 -erect S 308 -turbaniform S 380
segmentare M 207, S 256 -flosculos S 309 -umed S 317
segmentat S 257 -galeat S 312 -vaginant S 381
segmente -gamopetal S 313 -valvat S 382
divizare in- S 256 -gamotrop H 131 -verticilat H 122, S 383
divizat în- S 257 -globulos S 314 semiaerofite H 130
segmentul frunzei S 258 -haploid H 132 semianteră Τ 231
segregare S 259 -hastat S 315 semiantofite H 114
seirolitic S 262 -imers S 318 semiapofite H 113
seirospor δ 263 -inelar S 283 semiapogamie S 285
seismochorism S 264 -inferior S 319 semiautofite H 113
seismonastie S 265 -integrifoliat S 320 semidistrofie H 125
seismotropism S 266 -îmbrăcat S 384 semiepifite H 130
selectiv S 269 -Închis S 295 semlhercogamie S 316
selecţie S 268 •latent S 323 semilamelă S 321
•artificială S 268 •lenticular S 324 semilamină S 322
659 INDEX ROMANESC
semiliană S 325 senescent S 390 serial F 19, S 431
semilichen S 327 senescenţă S 391 cinci- Q 36
semilocul S 330 sens S 397 sericeu В 248, S 432
semilună (în formă d e ) sensibil S 396 serie S 433
S 331 -la atingere Ρ 1636, Τ 13 serii
seminal S 334, 650 sensibilitate S 395 cu-egale I 338
cicatrice- H 300 -excesivă A 419, 664 eu şase- S 475
seminicol S 337 -genetică A 1122 eu mai multe- Ρ 877
seminifer S 338 -la căldură Τ 259 cu trei- Τ 544, 556
seminiform S 339 -la excitaţii externe С 847 dispus în- S 431
seminţe -la lumină Ρ 473, 510 —drepte R 97
cu-S 639 sensitiv S 396 serotin S 434
--aparente Ρ 1571 sepală S 402 serpentiform S 436
--aripate Ρ 1620 -mică S 401 serpentin S 437
--ascuţite O 316 sépale sertiform S 452
- -brăzdate A 1149 cu-S 403 sesil I 186, S 458
- -cărnoase S 77 cu-înguste S 927 aparent- Ρ 1570
- -concrescute S 1446 eu mai multe- Ρ 1044 aproape- S 1230
- -drepte O 263 cu-păroase Τ 462 seston S 459
--dure L 223 cu patru- Τ 198 -abiotic Τ 459
- -globuloase S 713 cu trei- Τ 554 sestonologie S 460
--închise A 760 cu-unite S 1445 setaceu S 464
- -înguste S 930 sepalelor (labelizarea-) -dinţat S 462
--late Ρ 793 H 378 -mucronat S 463
- -laterale Ρ 838 sepaloid S 399 setă S 461
--negre G 3 sepaloidie S 400 -glohidiată G 171
- -netede L 92 sepalulă S 401 -încîrligată H 20
--nude G 273 separabil S 168, 566 -mică S 469
--numeroase Ρ 1050 separare O 200, S 237, -scurtă S 1032
- -oleaginoase O 100 S 259, 569 sete
- -osoase O 286 separat A 1236, С 364, D 139, cu cinci- Ρ 241
--păroase Τ 463 D 311, 1 320, S 238, 405, cu două- В 215
- -puţine O 125 570 cu-mici S 470
--rostrate R 312 sepiaceu S 407 cu multe- Ρ 1045
- -suberoase Ρ 432 sepicol S 14 cu-rigide Ε 9, Η 432
- -tari S 951 sept S 424 cu trei- Τ 558
- -transparente H 453 septal S 410 setiform S 464
- -zbîrcite R 316 sep tat S 411 setos G 249, S 468
seminţe aspru- G 769
cu cinci- Ρ 251 septe (cu-mici) S 423
septentrional S 415 -spinos G 769
cu patru- Τ 200 setulă S 469
cu trei- Τ 560 septic S 417
septicid S 416 setulos G 249, S 470
—osoase Τ 550 seu (asemănător cu-) S 234
fără-A 1074 septifer S 418 sevă
--osoase A 958 septiform S 419
septifrag S 420 -brută A 405, H 446
seminţelor conduce- G 414, S 1257
absenţa- A 1075 septobazidie S 422 sex (al plantelor) S 482
descrierea- S 666 septulat S 423
sépulcral S 427 de-mascul S 650
învelişul- I 204 sexe
reunirea- S 1386 serat S 447 eu ambele- В 216
semiparazit H 133 ciliat- S 443 lipsit de- A 1069
semisaprofite H 137 -dinţat S 439 sexocarpie S 478
semisept S 363 dublu- В 214 sexual S 480
semispecie S 365 fin-dinţat S 445 sexualitate S 481
semisterilitate S 369 parţial- S 364 cu-dubioasă A 562
semn N 156 simplu- и 72 sexual G 33
-mie N 165 slab- S 1229 sfagnofite S 721
semnat S 496 seratură S 446 sfagnologie S 720
semne S 497 seră Τ 115 sfalerocarp S 722
cu-N 157 -caldă С 28, Τ 43 sferă
semperfiorent S 386 -de iarnă H 288 -atractivă A 1098, G 22â
sempervirent A 363, S 387 -de vară A 282 -mică S 718
sempervirescent -rece F 152 sferenchim S 702
serial S 430 sferite S 700
păduri -e A 355
INDEX ROMANESC
sferochoriză S 705
sf eroer is tale S 700
sferofite S 709
sferoidal S 699
sferom S 707
sferoplancton S 701
sferorafide S 700
sferosporange S 715
sferotecă S 717
sferulá S 718
sfigmism S 727
sfignofil S 725
sfîrlează (în formă de-)
Τ 652
sfîrtecat L 12
sfîşiat neregulat R 408
siconă S 1327
sicoză S 1328
siderofil S 492
siderofob S 493
sifogenie S 1466
sifonantie S 533
sifonofite S 534
sifonogamie S 535
sifonoplast S 536
sifonostel S 537
sigil (în formă de-) S 494
sigilat S 494
sigmoid S 495
silicicol S 499
silicificare S 500
silicios S 498
siliculă S 501
în formă de- S 502
silicule (cu numeroase-)
S 503
siliculiform S 502
siliculos S 503
silicvă S 504
în formă de- S 505
silicve (cu numeroase-)
M 570, S 506
silicviform S 505
silicvos S 506
sil vatic S 508
silvic S 29
silvicol S 510
silvicultură S 511
silvostepă S 512
simbazis S 1334
simbionţi S 1335
simbiotic S 1337
simbiotrof S 1340
simbiotrofism S 1339
simbioză S 1336
-antagonista Ε 116, S 1455
parteneri în- S 1335
trăieşte în- S 1337
simbol F 129
simetric S 1344
multilateral- A 151
radial- A 151
simetrie S 1343
-bilaterală В 219, Ζ 67
cu- - Ζ 68
lipsit de- A 1102
-multilaterală Ρ 1067
cu--Ρ 1068
-radi ară R 16
CU--R 38
simfilodiu S 1352
simfiogeneză S 1354
simfitic S 1359
simfitogin S 1360
similar A 208, I 292, S 515
similisimetrie S 516
similitudine S 517
simpatric S 1346
simpedă S 1347
simplast S 1362
simplu H 24, S 518
simpodial S 1364
simpodiu S 1365
simpolimorfism S 1366
simptom S 1367
simptomatologie S 1368
simulează (care-) S 519
simultan H 364, M 406,
S 520, 1402
sinachinet S 1371
sinandric S 1372
sinandriu S 1373
sinandrodiu S 1374
sinangiu S 1375
sinanteric S 1376
sinanterie S 1377
sinanteză S 1378
sinantic S 1379
sinantie S 1380
sinantodiu S 1381
sinaphoză S 1383
sinapsis S 1384
sinaptospermie S 1386
sinarmofite S 1388
sincariont S 1395
sincariotic S 1397
sincarpic S 1392
sincarpie S 1391
sincarpiu S 1393
sincianoză S 1409
sincitiu S 1410
sincolifite S 1406
sincorologic S 1401
sincorologie S 1400
sincotilie S 1408
sincotiledonar S 1407
sincronic S 1402
sincronogamie S 1403
sincronologie S 1404
sindeză S 1411
sindimorfism S 1413
sindinamică S 1416
sindiploid S 1415
sindiploidie S 1414
sinecic S 1436
sinecie S 1435
sinecologic S 1438
sinecologie S 1437
ββο
sinemă S 1417, 1433
sinenchim S 1418
sinergide S 1420
sinergism S 1419
singameon S 1421
singameţie S 1423
singamie S 1424
singenetică S 1427
singeneză S 1425
singrame S 1428
singular S 522
singur G 241
cu un- H 24, M 392, и 36
de un- an A 797
singuratic I 320, S 522, 565
sinhaploid S 1430
sinistrostilie S 526
sinmorfologie S 1432
sinonim S 1440
sinonimie S 1439
sinopsis S 1441
sinoptic S 1442
sinpetal S 1444
sinsepal S 1445
sinsporange S 1447
sinsporic S 1448
sintagmă S 1449
sintaxon S 1450
sintaxonomie S 1451
sintelomitic S 1452
sintepal S 1453
sinteză S 1330
-biologică В 190
-proteidelor Ρ 1359
sintip S 1459
sintriploidie S 1454
sintrofie A 417, S 1455
sintropic s 1458
sinuat S 527
sinuolat S 528
sinuos A 758, G 641, M 70,
M 217, S 529
sinus s 530
sinuozitate S 530
sinuozităţi
cu-rotunjite S 527
sinuzie S 1460
sinzigie S 1465
sinzoic S 1461
sinzoogonidie S 1463
sinzoospor S 1464
siraplancton S 538
siringodendron S 1469
siroţii S 1470
sirtidie S 1471
sirtidofil S 1472
sirtidofite S 1473
sisomate S 1474
sistelofite S 1475
sistem S 1476
-natural N 26, S 1476
-radicular S1476
sistematic S 1478
sistematică S 1477, Τ 38
631 INDEX ROMÂNESC
sistematizare S 1479 solenostel S 560 specializare S 623
de-T 39 solid S 563 specie S 624, 997
sistemul plantelor S 1476 soliditate (de-) M 133, S 562 -colectivă С 587, 621
sistolă S 1480 solitar A 638, Ε 321, 1 320, - -politipică M 50
sistolic S 1481 S 522, 565, и 36 cu о singură- M 461
şist rolă S 1482 solubil S 566 -ecologică О 79
sitotropism S 539 solurile -hibridă H 458
situat S 541 creşte pe- nisipoase A 492 -mică M 352
situaţie Ρ 1126, S 540 evită-fcroase Ö 493 -nouă Ν 169
sîmbure preferă - argiloase S 737 specific S 625
cu-osos Ρ 1670, 1696 prcferă-feroase S 492 specii
cu un singur- scleros M 441 soluţie S 569 cu-dominante Ρ 1003
fără-A 958 solz's 839 derivat din patru- Τ 186
-osos N 195 solziform S 840 -iniţiale S 627
-pietros Ρ 1669 solzii bulbului S 839 speciole S 627
sîmburi solzos L 103, 115, S 838 speciologie S 628
cu-numeroşi Ρ 1039 somatic S 572 spectru S 632
cu patru-osoşi Τ 192 somatoblast S 573 -biologic S 632
sîngelui (de culoarea-) Η 7 somatofite S 577 -de absorbţie A 23
sîrmă de oţel (în formă de-) somatogenic S 575 speculativ Τ 253
G 256 somatoplasmă S 578 speiremă S 635
slab D 7, Ρ 148, 195, S 1085 somatotropism S 579 speologie S 637
-aripat S 1092 somn S 582 spermamibă S 642
-colorat S 1127 care aduce- S 581 spermangiu S 643
-comprimat S 1128 somnifer S 581 spermapodiu S 646
-muchiat S 1094 somnul plantelor S 582 spermatic S 650
slăbănog F 75 sor S 596, 802 spermatidie S 651
smaragdin S 542 -cu sporangii S 787 spermatic S 655
smoală Ρ 722 -cu uredospori U 86 -cu funcţii mascule A 69S
smoc sorală S 584 spermatife'r S 652
cu- M 83 sordago S 585 spermatioid S 653
--de peri С 651 sordid S 586 spermatocarpie S 656
cu flageli în- Ρ 1000 sorediat S 587 spermatocinetic S 667
-de peri Ρ 235 sorediu M 187, Ρ 546, S 588 spermatocist S 658
smochină F 51 cu-S 587 spermatocistidie S 658
smuls A 1236 soremă S 589 spermatocit A 694
snop M 194 sori (cu-) S 591, 597 spermatocitiu S 660
soare S 552 sorifer S 591 spermatofite A 850, S 668
cu-H 76 soroză S 594 spermatofitelor (microspo-
de-S 553 spadice S 602 rul-) Ρ 918
orientat spre- H 84 cu-S 598 spermatogamet S 661
sobol S 543 spadiceu S 600 spermatogen S 663
-subteran S 543 spadicifer S 598 spermatogeneză S 662
cu-S 544 spadiciflor S 601 spermatogoniu S 665
sobolifer S 544 spanandrie S 604 spermatografie S 666
sociabilitate S 545 spanoginie S 607 spermatoplasmă S 669
social S 546 spars S 613 spermatoplast S 670
sociaţie S 547 sparsifler S 610 spermatozoid S 673
societate S 549 sparsifoliat S 611 spermocarp S 677
sociologie S 550 sparsioplaste S 612 spermocentru S 679
-descriptivă S 551 spat G 36, S 614 spermodermă S 680
sociomorfologie S 551 cu-S 616 spermofor S 688, 689»
soi G 955, Ρ 1270 în formă de- S 615 spermogonifer S 685
sol S 567 -secundar S 619 spermogoniu S 686
aflat sub- S 1239 spataceu S 615 cu-S 686
creşte pe-sărăturos S 23 spatat S 616 spermologie S 687
etalat pe- H 443, Ρ 1238, spatilă S 619 spermosferă S 692
S 1301 spatolă S 621 spermospor S 691
-sărăturos S 27 spatulát S 620 spermotip S 695
solar S 553 spatial L 73, R 71, 143 spic S 728
solariu S 555 spaţii (mici - goale) M 132
solarizare S 554 -biseriat S 728
spaţiu A 1000 -compus S 72S
soleniaplancton S 559 spălăcit О 24
solenidie S 558 cu-A 1117
special Ρ 1166, 1311, S 622 -distih S 728
 INDEX ROMÂNESC
-fals Ρ 1572
în formă de- S 731
-neramificat S 728
-ramificat S 728
-simplu S 728
spicat S 730
spice
cu-S 730, 850
--acoperite С 916
- -globuloase S 716
- -îndesuite Ρ 1688
--înguste S 931
cu mai multe- Ρ 1055
cu patru- Τ 206
cu puţine- O 126
cu trei- Τ 562
dispus în-S 730
dispus parţial în- S 366
referitor la- S 850
spicelor (formarea-) I 194
spiciform S 731
spicuire S 732
spiculat S 734
spiculă A 73
spiculeţ S 733
spiculeţe (cu-) S 734
spiculiforra S 735
spin A 29, S 742
-caulinar S 742
-foliaceu S 742
-glohidiat G 171
-rameal S 742
-stipulaneu S 742
spini
cu-E 9, S 741
- -groşi Ρ 3
- -încrucişaţi S 881
- -numeroşi Ρ 934
cu patru- Τ 153
cu-păroşi Τ 445
--rigizi R 320
--roşii R 289
- -rozacei R 289
--surii Τ 112
cu trei-încîrligaţi Τ 573
cu-tubuloşi S 556 sporadic S 780
--variaţi H 176 sporange S 116, 782, 789,
fără-I 166
înconjurat de- Ρ 268
-radicali R 20
spinescent S 745
spiniform S 748
spinişor S 743
spinişori (cu-) S 744, 751
spinos A 30, 432, 1028,
S 741, 749
încîrligat- L 51
spinulos S 751
-dinţat S 752
spiralat A 172, G 558, H 73,
S 754
spirală S 753
dispus în- S 754
răsucit în- S 765, 1300,
V 161
spiralism S 756
spiralizare S 755
spirantie S 634
spirem S 758
spiril S 759
spirocarpic S 760
spirociclic S 762
spiroism S 763
spirolobat S 764
spirotropic S 765
spitamal S 767
spodogramă S 770
spongiiform S 772
spongiolă S 773
spongioplasmă S 774
spongios S 775
spontan A 334, F 42, S 778
spor S 651, 779, 790
-alungit S 201, 1076
-articulat de rezistenţă
A 1044
-asexuat A 910
-bicelular D 194
-binucleat U 87
-ciliat Ζ 53
--mobil Ρ 747
-de creştere A 1277
-de iarnă Τ 63
-de înmugurire В 238
-de propagare Τ 63
-de rezistenţă С 401, 1016,
S 879, Τ 63
-de vară U 87
-femei M 51, 28
-mascul A 730, M 353
-mic S 794, 831
-multicelular septat Ρ 518
-multiseptat Ρ 946
-partenogenetic Ρ 1593
-secundar mic S 796
-vermiform S 201
-unicelular A 514, M 398
821, Τ 231
cordoane sterile la- Τ 372
-cu androspori A 731
-cu aplanospori A 911
-cu cronispori С 402
-cu macroaplanospori M 10
-cu macrospori M 52, G 306
-cu microspori M 354
-cu monospori M 449
-cu oospori O 179
-cu spermatozoizi S 660
-cu tetraspori Τ 202
-cu zoospori Ζ 32, 55, 77
-multilocular Τ 464
poartă-S 783
-secundar mic S 785
-simplu S 808
ββ2
sporangele (-algelor) S 643
-ferigilor O 180
sporangi
cu-S 781
grupare de- S 1447
sporangiat S 781
sporangidie S 782
sporangifer S 783
sporangi (cu mai mulţi-)
Ρ 1053
sporangilor (concreşterea-)
S 1375
sporangiofor S 786
sporangiolă S 785
sporangiosor S 787
sporangiospor S 788
spori
cu-S 639, 790
--bruni Ρ 406
cu mai mulţi- Ρ 1054
cu patru- Τ 205
cu spori spinoşi Ε 12
cu trei-T 561
fără- A 1081
patru- Τ 201
poartă- S 797
produce- S 813
referitor la- S 639
sporidie S 796
sporidiifer S 791
sporidiiform S 792
sporidiolă S 794
sporifer S 797
sporii
asemănător cu- S 817
-briofitelor В 301
sporilor (formarea-) S 812
sporiparitate S 799
sporocarp S 802
-cu anteridii A 823
-cu macrospori şi micro­
spori A 822
sporocarpului (pedicelul-)
С 116
sporochore S 803
sporocist S 806
sporocit S 807
sporocitiu S 808
sporocladiu S 804
sporodermă S 809
sporodochiu S 810
sporofiadă S 821
sporofilă S 822 ^
-cu macrosporangi M 57
sporofit A 299, S 824 ;
sporofitic S 823
sporofor S 819
sporogamie S 811
sporogen S 813
sporogeneză S 812
sporogon S 816
sporogonului (teaca-) O 50,
V 17
sporoideu S 817
6β8
sporostegiu S 826
sporotecă S 828
sporotrofofilă S 829
sporozom S 825
sporul promiceliului S 796
sporulifer S 833
sporulă S 831
sprijinitor F 178, S 1275
spuma (asemănător cu-)
S 835
spumescent S 835
spumos S 835
stabil S 848, 872
stabiloplaste S 849
stacojiu С 85
stadiu S 880
-filogerontic Τ 676
-de leptoten L 131
stagnai S 853
stagnant S 854
stagnoplancton S 855
staminal S 858
filament- F 57
staminat S 859
stamina A 723, M 358, S 857
-avortată L 112
cu о singură- M 394
-modificată S 861
-sterilă S 861
staminé
cu-Л 690, M 113, S 859
eu cinci- Ρ 246, S 301
cu-concrescute S 1372
eu de patru ori mai multe-
T 190
eu două- D 144
eu douăzeci de- I 10
eu-duble A 585
eu-lungi M 4
eu-membranoase H 528
eu nouă- Ε 209
eu-numeroase Ρ 940,
1059, S 862
cu opt-0 56
eu patru-T 182, 207
eu-perigine Ρ 313
eu-purpurii Ρ 1115
eu puţine- О 109
eu-sudate S 1357
eu şase- H 278
eu şapte-libere H 153
cu-şi pistil В 216
eu trei-T 417
eu trei-mai lungi Τ 481
eu zece-D 13
fără-A 659
staminele (înconjoară-) Ρ 269
staminelor (concreşterea-)
S 1377
de forma- S 860
uniformitatea- H 412
staminifer S 859
staminiform S 860
staminodie S 850
staminodulor (concreşterea-)
S 1374
stare S 540, 880
-de repaus complet A 631
în-de repaus Q 29
-de rivalitate A 813
-de tensiune Τ 333
-uscată S 487
stasimorfie S 866
stasigeneză S 865
stasofil S 868
stasofite S 869
statenchim S 870
static S 872
statistic S 874
statniocineză S 871
statocişti S 876
statocrat S 875
statoliţi S 877
statoplaste S 878
statornic С 763
statospor S 879
staţiune H 3, S 873
de-umbroasă H 80
stauroconidie S 882
staurofilă S 885
staurogamie S 884
stauros S 886
stază S 867
stătător S 854
stea
dispus în-A 144, S 895
stefanodofite S 940
Stegmate S 888
stegocarpic S 890
steironotic S 891
stel G 215, 1003, S 893
-separat în fascicule S 156
-simplu H 43
stelar S 892
stelat S 895
stelelor (concreşterea-) G 53
stelolemă S 899
stelulat S 898
steluţă S 897
stenobatic S 903
stenocenic S 910
stenocenoză S 911
stenochor S 908
stenochorie S 907
stenocist S 912
stenoecic S 914
stenofotic S 923
stenohalin S 916
stenohidric S 917
stenohigric S 918
stenomorf S 920
stenoplasticitate S 925
stenosinuzic S 932
stenospermocarpie S 929
stenotermic S 933
stenotopic S 935
stenotopie S 934
INDEX ROMÂNESC
stenotropic S 936
stenoxibionte S 937
stenoză S 928
stepă S 941
stercofil S 942
stereide S 944
stereom S 947
stereoplasmă S 949
sterigmă S 955
-articulată A 1045
steril I 79, N 110, S 95&
sterilitate A 297, S 95a
-absolută S 891
eu -relativă Τ 320
-florală G 212
sterilizare S 957
sternotrib S 959
sterofil S 961
steropfite S 962
stichobazidie S 966
sticla (transparent ca-)
V 151
stigmat S 970
eu -sesil A 1099
-stiliform S 1072
stigmate
eu numeroase -Ρ 1062
cu patru- Τ 209
cu trei- Τ 564
stigmatelor
transformarea- în antere
A 826
stigmatic S 971
stigmatifer S 972
stigmatiform S 973
stigmatofor S 976
stigmatomicoză S 974
stigmatonomiu S 975
stigmatos S 979
stigmatostegiu S 97&
stigmatului
lobul- L 237
tegumentul- S 978
stigobionţi S 1062
stihidie S 964
stihocarpic S 967
stil S 1081
-avortat Ρ 137
cu- S 1063, 1065
- -filiform L 130
--pufos păros Ρ 1624
fără- A 1099
în formă de- S 1068
stilar S 1064
stile
cu- S 1063
cu -concrescute G 54
cu două- D 341
cu -lungi L 261, M 59,
S 1079
cu mai multe- Ρ 1066
cu -numeroase S 107^
cu patru- Τ 210
 INDEX ROMÂNESC ββ4

cu trei- Τ 568 -de hife G 220 structură S 1052

cu -uniforme I 339 -fertil S 1018 eu -nenormală A 1113
diformism de- Η 255 -germinativ M 123 -floristică S 1052
uniformitate de- Η 413 rgonidial G 208, S 1018 strumifer S 1055
stilidiu S 1066 -ierbaceu S 1018 strumiform S 1056
stiliduct S 1067 -infracuticular S 1144 studii A 773
stilifer S 1065 -medular S 1018 studiu preliminar Ρ 1241
stiliform S 1068 -nutritiv S 1237 studiul
stiliplancton S 1070 -sporifer S 1018 -alcătuirii nomenclaturii
stilodiu S 1072 -rizoidal H 618 plantelor Ρ 644
stilogonidie S 1073 stratificare S 1014 -biocenozelor В 159
stiloide S 1074 stratificat S 1015, Τ 6, Ζ 21 -bolilor N 154, Ρ 185
stilopodiu S 1075 stratiobotanică S 1016 --de plante Ρ 654
stilospor M 42, S 1076 straturi -celulei G 1057
-mare M 55 cu două -de scoarţă В 110 -ciupercilor M 609
stilostegiu S 1077 cu trei- Τ 580 -clasificării plantelor Ρ 666
stilului —protectoare Τ 439 -comunităţilor de plante
situat în jurul- Ρ 320 străveziu Η 448, Ρ 224, Ρ 664
tubul- S 1067 Τ 395 -fenologiei plantelor
stindard V 104 aproape- S 1150 Ρ 655
stip S 987 strepsinemă S 1020 -florilor A 843
stipelat S 986 strepsiten S 1021 -fructelor С 112
stipelă Ρ 120, S 985 striat S 1029, V 1-53 -galelor С 202
fără- Ε 498 parţial- S 370 -genezei plantelor Ρ 625
stipitat S 988 striaţie S 1025, 1028, λ' 152 -genului Salix I 346
stipitiform S 989 striaţii -lemnului X 59
stipul S 990 cu -une S 1026 -monstrozitătilor vegetale
în formă de- S 994 cu trei- Τ 566 Ρ 669
cu -mare S 995 stricnina S 1058 -nucleului celular С 138
stipulaneu S 992 stridulant S 1031 -organelor vegetale Ρ 650
stipulat S 993 strig os S 1033 -organismelor planctonice
stipuliform S 994 striiform S 1034 Ρ 738
stipulos S 995 striolat S 1035 -otrăvurilor Τ 369
stirpal S 996 striu S 1025, V 152 -paraziţilor Ρ 129
stîncă R 412, S 104 striuri -polenului Ρ 60
care crapă- R 415 eu două- В 226 -protoplasmei Ρ 1413
creşte pe- R 413, 414, cu -roşii R 387 -seminţelor S 687
S 100 strîmt A 769, 995 -sestonului S 460
pe- L 213 strîmtat С 780 -sporilor Ρ 60, S 687
stîncos R 413, S 103 strîns A 995, 1118, С 620, -ţesuturilor H 313
stîng L 30, S 523 С 701, 765, S 984 -vinifieaţiei O 87
din partea stingă S 523 -adunat G 764 -viticulturii O 87
stolon С 813, S 998 --în ghem G 722 stupaceu S 1060
-subteran G 106 -alipit laolaltă С 723 stupefiant N 15, Τ 88
stolonifer S 999 -îngrămădit С 710, 764 suav S 1084
stoloniform S 1000 puţin- L 73 sub- I 144
stomatal S 1002 strobil S 1039 -acaul S 1086
stomate S 1001 strobilaceu S 1036 -acut S 1089
eu -complex S 1412 strobilat S 1037 -alpin S 1093
eu -numeroase Ρ 1063 strobilifer S 1037 -angulat S 1094
-neaparent С 931 strofantină S 1046 -apical I 146
Stomatic S 1003 strofism S 1048 -arborescent S 1098
celule -e S 1003 strofogeneză S 1049 -arctic S 1100
stomatifer S 1004 strofomanie S 1050 -arbustiv S 1274
stomatocarp S 1006 strofotaxie S 1051 -arcuit S 1101
stomiu S 1007 stromatifer S 1041 -ascendent S 1102
Straminen S 1012 stromatoid S 1042 -atlantic S 1105
strangulat F 25, S 1013 stroma S 1040 -auriculat S 1106
strat S 1018 Strombus S 1044 -axilar I 147
-acoperitor V 48 ströme -barbat S 1108
-citoplasmatic netranspa- cu mai multe- Ρ 1065 -biflor S 1109
rent Ρ 912 stropire R 323 -bilobat S 1110
-cortical S 1018 stropit A 1076, G 760 -campanulat S 1113

I
ввб INDEX ROMÂNESC
sub- sub- subtrib S 1244
-canaliculat S 1114 -ovat S 1217 subtrioecie S 1245
-capilar S 1115 -reniform S 1221 subţiat A 768, Τ 104
-carenat S 1116 -rostrat S 1223 subţioară A 1239
-cartilaginos S 1118 -sărat S 1225 subţire I 240, L 116,
-cărnos S 1117 -scvamos S 1234 Τ 95, 97, 105
-central S 1120 -serat S 1229 -şi drept Ε 445
-ceruleu S 1111 -sericeu S 1227 subulat S 1247
-cespitos S 1112 -sesil S 1230 subvarietate S 1249
-ciliat S 1121 -spontan S 1233 subzonă Ζ 23
-cilindric S 1145 -Stomatic S 1236 suc L 208, S 1266
-claviform S 1125 -teran H 589, S 1239 -celular G 1058, Ε 122,
-colorat S 1127 -terminal S 1238 S 1266
-concentric S 1129 -tetragonal S 1240 conduce- S 1257
-concolor S ИЗО -tomentos S 1242 cu -roşu S 1261
-conic S 1131 -tropical S 1246 -lăptos L 62
-convolut S 1132 -umbelat S 1248 -nuclear G 139, N 192
-copios S 1133 -velutin S 1250 produce- S 1257
-cordât S 1134 -verticilat S 1251 -vacuolar С 1039, S 1266
-coriaceu S 1136 -volubil S 1252 succedaneu S 1253
-corimbos S 1138 subarbust S 1272, F 173, succesibilitate S 1254
-cortical S 1137 S 1099 succesiune S 1255
-crenat S 1139 în formă de- S 1271 succesiv S 1256
-crispat S 1140 subasociaţie S 1104 succifer S 1257
-croceu S 1141 subclasă S 1123 sucit în afară R 202
-decandru S 1146 subclimax S 1126 suculent S 1263
-dentat S 1148 subcuticulă S 1144 sudat A 194, 212, С 709,
-déçurent S 1147 subdioecie S 1155 G 741, G 37
-diafan S 1150 suber S 1167 sudic A 1158, M 196
-diform S 1152 -aparent Ρ 1579 sudorific S 1268
-digitat S 1153 în formă de- Ρ 429 sufix diminutiv Ε 93
-dicotomie S 1151 suberificare S 1169 sufocant S 1270
-dimidiat S 1154 suberină S 1172 sufrutescent S 1271
-dioic S 1156 suberogen S 1174 sufruticet S 1273
-distih S 1157 suberos S 1175 sufruticos S 1274
-dominant S 1161 subex S 1176 sugător H 55
-echilateral S 1091 subfamilie S 1178 sulă (în formă de-) S 1247
-egal S 1090 subformaţie S 1182 sulcat G 641, G 191, S 1278
-endemic S 1164 subforma S 1181 sulfobacterii Τ 296
-epidermal S 1165 subgen S 1185 sulfuriu S 1282
-epistatic S 1166 subhimeniu S 1192 galben- Τ 239
-erect S 1168 subicul S 1194 --deschis S 1281
-falcát S 1177 subîncrengătură S 1159 suliţă (în formă de-) H 53
-fasciculat S 1179 submers D 55, S 1207 superb S 1286
-floral S 1180 submicronic S 1208 supercrescent S 1288
-fosil S 1183 submicrozom S 1210 superficial S 1289
-glabru S 1186 subordin S 1216 superfetaţie S 1292
-ginoecic S 1189 subordonare S 1215 superfluu S 1291
-globules S 1187 subordonat H 615 superior S 1294, 1299
-gregar S 1188 subregn S 1220 supernatant S 1295
-himenial S 1191 subsecţie S 1226 superparazit S 1296
-hipostatic S 1193 subscrie S 1228 superspecie S 1298
-hirsut S 1190 subspecie M 352, S 1231 supervolutiv S 1300
-imbricat S 1195 subspontan S 1233 supliment M 94, S 1302
-imers S 1196 substanţă S 1235 suplimentar A 179
-integrifoliat S 1200 suplimentări A 178
-lemnos S 1204 -colorantă din celule
Ρ 682 suport A 422, F 180, Ρ 362
-letal S 1203
-litoral S 1205 -ereditară G 80 aşezat pe- S 458
-marin S 1206 -plasmatică fundamentală se separă de- S 235
-microscopic A 518, S 1209 din cloroplaste S 1040 -ramificat С 487
-nival S 1212 substanţe nutritive (sărac suportul
-obtuz S 1213 în--) O 130 -anteridiei A 722
-orbicular S 1214 substrat M 123, S 1237 -arhegoanelor A 979
subtil S 1241 -bazidiosporilor S 955
INDEX ROMANESC βββ

-ciupercii Τ 4 -albăstrui С 257, Ρ 854 ştiinţa H 317, S 163

-conidiosporilor S 955 -ca ardezia А 998 -cultivării plantelor Τ 299
-conidangiului С 727 -ca plumbul L 230 -plantelor В 254, Η 317
-conidiilor G 730 -ca porumbelul G 646 -solului Ε 43, Ρ 215
eu- Ρ 363, 890 -galben R 73 ştiinţele naturii Η 317,
--aripat Ρ 896, 1619 -negru Τ 114 S 163
- -brun Ρ 404 survenit O 44 ştirbit Ε 97
--cărnos S 75 sus (în-) A 629 ştirbitură Ε 96
--păros Τ 460 aflat mai- S 1294, 1299 şurub (răsucit ca un-) Τ 581
--rigid S 190 cel mai- S 1316
--scurt В 277 suspendat S 1321
--tare S 950 suspensor S 1320 tabacin Τ 1
.-umflat О 85 -al embrionului H 614 tabescenţă Τ 2
-embrionului S 1320 susţinător A 207, S 1275, tablă de şah (în formă
-florii Ρ 217 1322 de--) Τ 143
-fructificaţiei lichenilor susţine ( care-) Τ 96 tabular Τ 5
Ρ 982 susţinut Ρ 179, S 1276 tabula Τ 4
-fructului Ρ 217 sută (cu o- de) G 213, tactic Τ 12
-frunzei ferigilor S 987 H 60 tactil Τ 13
-frunzelor Ρ 575 sutural S 1324 tactism Τ 14
-gametangiului G 19 suturat S 1325 tafrenchim Τ 26
-gonidiilor G 206 sutură S 1323 tafrofil Τ 27
-himeniului H 531 -carpelelor R 66 tafrofite Τ 28
-macrosporilor M 56 eu- S 1325 tagme Τ 18
-microsporilor M 357 -dorsală D 368 tahiauxeză Τ 9
-seminţei R 66 tahigeneză Τ 10
-organului S 987 tahisporie Τ 11
-ovarului Ρ 893 taiga Τ 19
-periteciului Ρ 323 şa S 273 tal Τ 227
-picnidiei Ρ 1677 în forma de- S 274 -aparent Ρ 1583
-polinariei G 190 şalază M 64, G 252 -filamentos Τ 453
-ramificat al pistilului şalazogamie A 123, G 253 CU-- Τ 466
S 646 şanţ F 134 -foliaceu F 158
-sporangelui S 786 creşte în- Τ 27 -fruticos Τ 228
-sporului S 688 şapte în formă de- Τ 224
-staminelor A 722 cu- Η 150, S 409 -în faza tînără Ρ 1245
-stilosporului G 522 de -ori fidat S 412 talamiflor Τ 215
-tecii Τ 232 şarpe (în formă de-) О 188 talamiu Τ 216
-zoosporangelui Ζ 54 şase S 471 talasofil Τ 220
supresiune S 1303 cîte- S 389 talasofite Τ 221
supra- eu- H 272, S 471 talasoplancton Τ 222
-axilar S 1304 --perechi S 476 talidiu Τ 223
-bazai S 1305 de -ori S 479 taloclor Τ 225
-fastigiat S 1308 şănţuleţ G 644, V 21 talofite Τ 226
-foliaceu S 1309 şănţuleţe (cu-) V 22 taloid Τ 224
-peţiolar S 1312 fără- A 1100 talul lichenilor В 228
-teran S 1315 şerpuitor A 758, 762, F 82, talului
-terestru A 259, Ε 301 M 70, О 188, S 435, 437, formarea- В 230
Τ 360 partea rizoidală a- R 243
suprafaţă S 1290
aflat aproape de- S 1289 şes Ρ 743 tamniu Τ 228
-netedă Ρ 743 şifonat G 830 tanatocenoză Τ 229
rudicat la -apei Ε 109 şir S 433 spaţiul tanatocenozei
supramaturaţie S 1310 şirag de mărgele (ca un--) Τ 230
supranumerar A 179 M 397 tanatotop Τ 230
cromozom- Ε 508, Τ 199 şistos S 136, 141 tangent A 1141
nucleu- M 333 şoarece (ca un-) M 618 tangenţial Τ 21
suprapus S 1297 şofraniu galben G 893 tanin Τ 22
supraspecie S 1314 şofraniu gălbui S 1141 tapesiu Τ 23
suprem S 1316 şopîrlă (asemănător cu o-) tapet Τ 25
sur G 433, G 258, S 769, S 94 tapetai Τ 24
Τ 111 şterge D 48 strat- Τ 25
suriu G 257 şters D 81, O 16 tardiflor Τ 29
-alb murdar S 586 de- D 48 tardiv Τ 30
ββ7
tare D 406, G 254, Ρ 2,
R 339
tartareu Τ 31
tautonim Τ 32
taxiterie Τ 35
taxon Τ 37
taxonomic Τ 39
taxonomie Τ 38
tăciune и 94
tăciunele cerealelor С 319
tăiat de jos S 1262
tăiere A 609
tăietor de rădăcini R 286
tăios A 59
tămîie (produce-) Τ 301
tărie D 404, R 338
teacă Τ 231, V 13
în formă de- С 605
teaca
-frunzei O 50
-sporilor G 127
-sporogonului O 50, V 17
tecafor Τ 232, 233
tecă Τ 231
în formă de- Τ 237
teci (care poartă-) Τ 233
teciform С 605, Τ 237
teciu Τ 238
tecnospor Τ 40
tectoparatip Τ 41
tectopleziotip Τ 42
tectotip Τ 43
tegmen Τ 48
tegmentaceu Τ 49
tegmentos Τ 50
tegminat Τ 53
tegulicol Τ 53
tegumentul seminţei
A 582
tegumentul stigmatului
S 978
teichozom Τ 54
teleplastide Τ 59
teleutosor Τ 62
teleutospor Τ 63
-unicelular M 252
teleutospori (agregare de-)
Τ 62
teliblast Τ 245
telicarion Τ 246
telicariotic Τ 247
teligenie Τ 248
telitochie Τ 249
telmatofil Τ 68
telmatofite Τ 69
telmatoplancton Τ 70
telocentric Τ 72
telocrat Τ 75
telocromomere Τ 73
telocromozom Τ 74
telofază Τ 81
telogonidie Τ 76
telom Τ 78
telomere Τ 79
INDEX BOMÄNESC
telosinapsis Τ 83 terminal A 106, 904, 908,
tempérant Τ 85 Τ 127
temperat Τ 86 aparent- Ρ 1582
temperaturi terminalizaţie Τ 128
cu -foarte scăzute Η 67 terminant Τ 129
cu -răcoroase M 170 terminat D 96
de -joase Ρ 1600 -brusc A 19
rezistent la- mari Τ 273 terminaţie D 97
temperaturii (autoreglarea-) termină (care se-) Τ 129
Τ 275 terminologie Τ 130
temporar Ρ 1439, Τ 177, termochorism Τ 260
Τ 389 termocleistogamie Τ 261
tenace Τ 92 termodifuziune Τ 262
puţin- Τ 89 termoestezie Τ 259
tenebricol Τ 93 termofază Τ 271
tenebros Τ 94 termofil Τ 272
teniiform Τ 16 termofilactic Τ 273
tensiune Τ 98 termofite Τ 274
creşterea tensiunii termogen Τ 263
osmotice A 679 termoindiferent Τ 264
-scăzută A 1121 termolabil Τ 265
stare de- Τ 333 termoliză Τ 266
tentacul Τ 101 termometru Τ 267
în formă de- Τ 99 termomorfoză Τ 268
tentacular Τ 99 termonastie Τ 269
tentaculat Τ 100 termoperiodicitate Τ 270
tentacule (cu-) Τ 100 termoregulaţie Τ 275
teoretic Τ 253 termostabil Τ 276
tepală Τ 109 termotactism Τ 277
tepale (cu-) Τ 110 -pozitiv Ρ 1335
cu -concrescute S 1453 termotolerant Τ 279
tepalelor (totalitatea-) Ρ 286 termotropism G 37, Τ 280
tepidariu Τ 115 ternar Τ 132
terapeutic I 2, O 88, Τ 254 terofil Τ 284
teratogenic Τ 116 terofite Τ 285
teratologic Τ 118 ter omega ter mă Τ 281
geneza morfozelor -e Τ 116 teromezotermă Τ 282
multiplicarea -ă a peta­ teromicrotermă Τ 283
lelor Ρ 369 teselat Τ 143
torsiune tulpinală -ă testaceu Τ 146
S 1050 testă Τ 145
tératologie Τ 117 testicular Τ 148
-organelor petaloide teşit О 34, R 213
Ρ 368 tetrachenă Τ 158
teratom Τ 119 tetraciclic Τ 162
tercină Τ 120 tetraciţi Τ 163
teren Ρ 1174, S 567 tetracotiledon Τ 161
-plantat cu arbori A 970 tetracotomie Τ 159
tetradă Τ 196
terenuri nisipoase (plante formarea tetradelor Τ 166
de--) A 493 tetradinam Τ 168
terestre (plante-) Τ 139 tetradogeneză Τ 166
terestru G 102, Τ 136 tetraedric Τ 169
tergeminat Τ 125 tetrafiletic Τ 186
teriacă Τ 255 tetragin Τ 176
tericol Τ 138 tetragonal lobat Τ 175
terifite Τ 139 tetragonidangiu Τ 172
teritoriu A 1000, Τ 140 tetragonidie Τ 173
-de răspîndire A 1000 tetrahibrid Τ 177
termal Τ 256 tetramer Τ 180
termauxism Τ 257 tetrameristelic Τ 179
termen Τ 131 tetramorf Τ 181
-tehnic Τ 131 tetrandric Τ 182
termic Τ 258 tetranucleat Τ 184
INDEX ROMÂNESC
tetraploid Τ 189 tipurilor trabeculat Τ 373
tetraplostemon Τ 190 dezvoltarea- de vegetaţie trabecule Τ 372
tetrar hic Τ 194 Ρ 583 trahei Τ 374
tetrasperm Τ 200 studiul- Τ 675 traheide Τ 375
tetraspor Τ 196, 201 tiraj special S 404 trahenchim Τ 376
tetrasporange Τ 202 tirs (cu-) Τ 306 tractelum Τ 381
tetraspori (produce-) Τ 2θ3 tirsiform Τ 307 tramă Τ 383
tetrasporic Τ 205 tivit L 177 trandafir (de-) R 288
tetrasporifer Τ 203 tixotropie Τ 298 trandafirilor (descrierea-)
tetrasporofit Τ 204 tînăr J 22 R 295
tetrastigmatic Τ 209 tîrîtor R 150 trandafiriu A 1132, R 342
tetrastil Τ 210 aparent- Ρ 1565 transformare (-regresivă)
tetrazomic Τ 199 tîrziu S 454 A 667
tezaur Τ 286 toamnă (formă de-) A 1216 -a staminelor în antere
teză Τ 287 tocozigot Τ 321 A 826
tificol Τ 316 tom Τ 331 - - -în petale A 719
tifofite Τ 317 toment Τ 327 transformat M 276, 591
tigmic Τ 288 acoperit cu- Τ 326 transformism Τ 387
tigmonastie Τ 290 tomentos Τ 326 translator С 826, R 198,
tigmotaxie Τ 292 fin- Τ 325 Τ 392
tigmotropism Τ 293 parţial- S 377 translocaţie Τ 393
tigrin Τ 313 slab- Τ 325 translucid Ρ 224, Τ 394
tihocenotic Τ 663 tomiangiu Τ 328 transparent A 960, G 932^
tiholimnetic Τ 664 tomipar Τ 330 H 448, Τ 395
tihopelagic Τ 665 tonezie Τ 332 -ca sticla V 151
tihoplancton Τ 666 -tonic Τ 334 transparenţă Τ 396
tihopotamic Τ 667 hiper- Η 552 transpiraţie Τ 397
tihotelitochie Τ 668 tonicitate Τ 333 transpirometru Τ 398
tile Τ 302 -electrica Ε 85 transplantare Τ 399
tonoplast Τ 335 transport Τ 391
tilelor (formarea-) Τ 303 tonotaxie Τ 337 transversal Τ 402
tilizaţie Τ 303 tonoză Τ 336 -septat Τ 401
tiloideu Τ 304 topeşte (care se-) Τ 3 -tăiat Τ 617
timp Τ 87 topic Τ 341 tranzient Τ 388
apărut în acelaşi- С 541 topobionţi Τ 342 tranziţie Τ 390
de- С 400 topochemotaxie Τ 343
topoclimă Τ 344 de- I 217
-de reacţie Τ 87 trapeziform Τ 403
din acelaşi- S 520 topofototaxie Τ 347
topogalvanotaxie Τ 345 trapezoidal Τ 403
timpuri diferite (petrecut în-) tratat Τ 380
Ρ 968 topografie Τ 346
toporaş (în formă de-.) -floristic F 93
timpuriu (de-) Τ 8 traumatic Τ 404
D 359 traumatochorism Τ 405
tinctorial Τ 314 topotaxie Τ 348
plante -e Τ 315 traumatodinezá Τ 406
topotip Ϊ 350 traumatonastie Τ 407
tinereţe J 24 topotropism Τ 349
tinicol Τ 294 traumatotaxie Τ 408
torid Τ 356 traumatotropism Τ 409
tinofil Τ 294 tormina! Τ 351
tinofite Τ 295 torsiune Τ 357 -negativ С 180
tiobacterii Τ 296 -teratologică В 80 -pozitiv А 680
tiofil Τ 297 --tulpinală S 1050 trăieşte (care-) V 115
tip Τ 679 torsiv Τ 358 --mereu S 388
-ancestral Ρ 1423 tortuos Τ 360 trecător Ε 228, F 177,
-local С 368 torulos Τ 362 Τ 389
-nomenclatural Τ 679 torus Τ 363 trece în (care--) A 8
-original Ρ 1369, 1423 tot ü 144, Τ 365 trecere Τ 390
-taxonomic Τ 679 total Η 320 de- Τ 388
tipic Ε 360, Τ 673 totalitatea frunzelor
tipogeneză Τ 674 trecut Ρ 1198
Ρ 567
tipoliză Τ 676 tovărăşie de masă С 664 -cu vederea Ρ 1199
tipologie Τ 675 toxic Τ 366 trei Τ 412
tiponim Τ 677 toxicitate Τ 368 cîte- Τ 133
tipostază Τ 678 toxicologie Τ 369 cu- Τ 413
tipul frunzei Ρ 578 toxifer Τ 367 --culori deosebite Τ 468
tipului (formarea-) Τ 674 toxine Τ 370 --glochidii Τ 494
--poli Τ 546
669 INDEX ROMÂNESC
--stile Τ 568 tri- trofobioză Τ 590
--tulpini Τ 541 -sectat Τ 553 trofocit Τ 595
de- ori Τ 532 -sepal Τ 554 trofocotofilă Τ 593
---fidat Τ 484 -septat Τ 555 trofocotozom Τ 594
divizat în- Τ 467 -serat Τ 557 trofocromatină Τ 591
treilea (de ordinul al- -sériât Τ 556 trofocromidie Τ 592
T 141 -setos Τ 558 trofofilă Τ 601
trematologie Τ 299 -sperm Τ 560 trofofite Τ 614
tremurător Τ 411 -spor Τ 561 trofogen Τ 596
trestie (în formă de-) -stigmatic Τ 564 trofomixie Τ 597
A 1050 -striat Τ 566 trofomorfism Τ 613
tri- -sulcat Τ 569 trofomorfoză Τ 598
-adelf Τ 415 -ternat Τ 571 trofonucleu Τ 600
-andric Τ 417 --seetat Τ 570 trofoplasmă Τ 602
-arch Τ 421 -tuberculat Τ 572 trofosporofilă Τ 606
-aripat Τ 416 -unghiular D 54, Τ 418, trofosporozom Τ 607
-aristat Τ 423 Τ 496 trofotropism Τ 609
-articulat Τ 424 - -invers О 30 trofozom Τ 604
-bracteat Τ 425 -valvular Τ 575 troglobiont Τ 584
-capsular Τ 428 -vascular Τ 576 troglodit Τ 585
-carenat Τ 329 -zonat Τ 580 trogloxen Τ 586
-carpelar Τ 430 triachenă Τ 414 trohleariform Τ 581
-cefal Τ 431 trib Τ 426 trompă (în formă de-) Ρ 1229
-ciclic Τ 473 trichiliu Τ 437 trompeta
-clamideu Τ 439 trichite Τ 438 cu flori în formă de- S 26
-color Τ 468 trihobacterii ϊ 440 în formă de- H 584, Τ 638
-corn Τ 469 trihoblast Τ 441 tropaxis Τ 587
-costat Τ 470 trihofor Τ 456 -tropic Τ 611
-cotiledonar Τ 471 trihogin Τ 451 hello- Η 88
-cuspidat Τ 472 suportul tri(h)oginului tropical Τ 356, 610
-digitat Τ 474 Τ 456 de climat- M 159
--penat Τ 477 trihoid Τ 449 tropicelor (răspîndit în
-dinam Τ 481 trihom Τ 453 jurul-) Ρ 78
-dinţat Τ 475 trihoplancton Τ 459 tropism Τ 612
-enal Τ 482 trihosporange Τ 464 -negativ A 943
-fidat Τ 484 trihotomic Τ 467 -pozitiv A 681
-filetic Τ 525 trigin Τ 498 trosnitor G 882
-foliat Τ 486 triglochidiat Τ 494 truliform Τ 615
-foliolat Τ 487 trihibrid Τ 500 trunchiat Τ 617
-furcat Τ 467, 490 trilet Τ 503 slab- Τ 616
-gam Τ 491 trimă Τ 621 trunchi С 189, 813, S 997,
-generic Τ 493 trimeristel Τ 508 Τ 620
-gon Τ 496 trimestrial Τ 509 -filamentos Τ 456
-hilat Τ 499 trimonoecie Τ 510 -ramificat С 487
-lateral Τ 502 trioecic Τ 520 trunchiul arborilor
-lobat Τ 504 trioecie Τ 519 crăparea- Ρ 340
-locular Τ 505 trioic Τ 520 truncicol Τ 618
-maculat Τ 506 triplazie Τ 531 truncigen Τ 619
-mer Τ 507 triplicat Τ 532 tub Τ 643, V 39
-morf Τ 512 triplocaul Τ 541 -ciuruit Τ 643
-nervat Τ 515 triploid Τ 542 -cribral Τ 643
-nominal Τ 516 triplostemonie Τ 543 cu -scurt В 292
-nucleat Τ 517 triplostih Τ 544 în formă de- Τ 638, 640
-ovulât Τ 521 triplu Τ 532 -mic Τ 642
-partibU Τ 522 triposplancton Τ 547 -polinic Ρ 925
-partit Τ 523 tripton Τ 549 -staminal S 1373
-penat Τ 527 trist Τ 565 tuber Τ 623
--fidat Τ 528 tristilie Τ 567 cu- Τ 636
-•partit Τ 529 trivalent Τ 574 -gemiforra Τ 634
--seetat Τ 530 trivial Τ 577 în formă de- Τ 633
-petal Τ 524 trixenie Τ 579 -mic Τ 630
-piren Τ 550 trizomie Τ 559 tuberascent Τ 624
-polar Τ 546 trofic Τ 589 tubercul Τ 630
-radiat Τ 552 trofie Τ 588 -aerian Ρ 1475
INDEX ROMÂNESC β70
tuberculat Τ 626 tulpină ţesătură (în formă de-)
tuberculi dispus pe- S 996 Τ 212
cu- Τ 626 fără- A 41 ţesut G 772, Τ 55, 213
cu numeroşi- Τ 629 aproape-- S 1086 -aerenchimatic A 257
cu trei- Τ 572 -foliacée S 1318 -aerifer A 257
în formă de- Τ 627 •frunzoasă G 813 -anormal G 178
tuЪerculiform Τ 627 -neramificată S 518 -celular G 772
tuberculilor (formarea-) -principală Ρ 1208 -conducător Τ 55
Τ 628 -secundară F 78, S 245 -conectiv Τ 55
tuberculizare Τ 628 -simplă S 518 -de absorbţie A 23
tuberculos Τ 629 -submersă H 475 --hife pîsloase Η 561
tuberi geminaţi Τ 623 -subterană modificată - -protecţie Τ 55
tuberiform G 260, Τ 633 Τ 623 - -susţinere S 947
tuberizare (în curs de-) -supraterestră A 259 --tracheide Τ 376
Τ 624 -taloidă F 158 --vase laticifere G 432
tuberös Τ 636 tulpini -embrionar В 228, M 199
tuberozitate Τ 635 cu -late Ρ 789 -fibrös G 772
tuberul Τ 634 --numeroase M 519, Ρ 1032 -formativ M 199
tubiflor S 26 - -roşii R 374 -fundamental G 772, Ρ 149,
tubiform Τ 638 --subţiri Τ 106 Ρ 1349
tubilus Τ 639 baza stoloniferă a- S 543 -iniţial M 199
tubul tulpiniţa embrionului G 191 -lemnos Ρ 827
-caliciului Τ 643 tumefiat S 1054 -medular M 142
-corolei С 816 tumefiere S 1053 -meristematic M 199
-himenial Τ 642 tumescent Τ 645 -nutritiv al seminţei
-perigonului Τ 643 tumid Ρ 591, 592, Τ 646 Ρ 309
-polinic Τ 643 tumoare Τ 647 -palisadic G 772
-stilului S 1067 în formă de- S 1056 -parenchimatic asimilator
tubular S 532, Τ 640 tumori G 326
tubulat Τ 641 cu- G 84 -pîslos Τ 55
tubuliform Τ 640 -pe organe Τ 630 -poros Ρ 1104
tubulos F 72, S 532, Τ 641 tunderea (suportă-) Τ 339 -primar G 772
tuburi ciuruite С 885 tundră Τ 648 -protector al vîrfului rădă­
tufă F 170 tunicat Τ 650 cinii Ρ 687
-mică A 974, F 173 tunică Τ 649 -secretor S 240
tuferiş D 390, F 172, tuns D 113 -secundar G 772
V 132 turbaniform Τ 651 -vascular Τ 55
tuferişuri (cu-) V 131 turbă Τ 653 ţesuturi
tuf erişuri sempervirescente turbării (plante de-) Τ 654 formează- Η 311
plante din-- A 357 turbinát Τ 652 neoformaţie de- N 81
tufiş D 390, F 172 turbos Τ 654 ţesuturilor
tuf os F 171 turgescent Τ 656 lizarea- Η 314
-curbat S 172 turgescenţă Τ 657 separarea- Η 309
tulpina schimbare de- Τ 336 studiul- Η 313
-arborilor Τ 620 turgid Τ 658 ţiglă I 48
îmbrăţişînd- A 601 turgonastie Τ 659 încălecat ca ţiglele
tulpinal G 194 túrion Τ 660 de pe acoperiş 1 49
formaţie -ă G 198 turn (în formă de-) Τ 661 ţine (care-) Τ 96
turtit G 545, 678, D 80 ţînţar (în formă de-)
tulpină G 195, S 997 lateral- G 686
-aeriană A 259 G 748
-agăţătoare S 112 slab- S 1149 ţîrîitor S 1031
-cărnoasă S 66 tusei (folosit contra-) ţîşneşte (care-) Ρ 1322,
-căţărătoare A 206 В 63 S 20
cu -aripată Ρ 1614 tutunului (de culoarea-)
Τ 1
--brăzdată S 1279 ubicvist и 3
- -dreaptă R 93 plante -e и 3
--filamentoasă N 71 ţară ucigător S 130
--muchiată G 213 -de origine Ρ 190 -de lupi L 285
--neaparentă A 41 de la- R 421 -de şerpi A 761
cu -păroasă Τ 444 ţăruş (în formă de-) Ρ 28 ud и 4
--răsucită S 1023 ţeapăn F 65, R 318, 319, udare R 323
--scurtă В 273 S 1030 uleios O 91
--subţire L 117 ţepos A 30, 160 -la pipăit и 30
671 INDEX ROMÂNESC
ultramicron U 9 uni- urmaş Ρ 1257, G 85
ultramicroscop U 10 -color С 694, M 405 urmă (саге este în-) Ρ 1134
ultraplancton U 11 -costat и 45 următorul Ρ 1134, S 249,
ultraseston U 12 -dentat и 46 S 429
umbelat U 14 -embrionat U 47 urmează (care-) S 429
aproape- S 1248 -facial и 48 urnă и 89
umbelă U 13 -fer и 51 cu- G 415
-compusă и 13 -flagelat U 52 ursini и 91
-secundară U 15 -fior и 53 urticant A 997, U 88
-simplă S 453, U 13 -foliat M 434, и 54 urzicător и 88
umbelulat U 16 -geminat U 58 uscare D 93, Ε 496
umbelulă U 15 -labiat и 59 uscat A 1016, Ε 114, 497,
umbonat U 20 -lateral U 60 R 200, S 173, 484, 488,
umbracul U 23 -lobat и 61 Τ 356, Χ 27
umbraticol U 24 -locular M 455, U 62 -pe fruct Ε 95
umbră и 21 -nervat и 63 pe jumătate- S 286
umbreşte (саге-) О 35 -nominal U 64 uscăciune S 485, 487
umbrin и 25 -nucleat U 65 uscător S 483
umbrit I 258 -ovulât и 66 uscăţiv A 1004
umbros и 26 -pintenat и 38 usturoi (cu miros de-)
loc- и 23 -polar и 68 A 423
umectat H 441, M 67, -septat и 70 usucă (care se-) A 1004,
S 1277 -serat и 72 S 483
umed D 234, H 442, 508, -sériât и 71 — p e tulpină M 100
M 68, и 4 -sexuat D 179, M 417, U 73 uşor F 7
umezeală M 69 -spiralat U 74 -de observat G 761
umezit H 441, I 286, -stratificat U 75 uter и 95
M 67, S 1277 -tegminat U 76 util и 96
umflare anormală I 258 -valvat и 78 utricular и 97
umflat В 310, G 706, D 334, -verticilat M 411 utriculat и 98
I 139, О 152, Ρ 591, 592, unie M 392, S 565, U 36 utriculă и 99
Τ 658, 706, V 61, 95 unifoliculă и 55 utriculiform и 97
umflă (саге se-) I 255, Τ 645 uniform G 716, I 327,
umflătură A 929, Ρ 1434, и 56, 355
S 1053, Τ 635, 647 uniformitate vacuolar V 4
umflături (cu-) S 1054 -morfogenetică H 401, degenerare -ă V 6
umiditate M 69 I 326 sistem- V 7
dehiscenţă la- H 509 -a staminelor H 372 vacuolat V 5
sensibil la- H 519 unire F 204 vacuolă V 3
umoare H 446 unit A 194, 212, G 741, -celulară L 274
umplut F 16, R 154, Τ 646 G 37, J 20 -contractilă G 779
uncial Ρ 921 -prin concreştere A 197, -digestivă V 3
uncie Ρ 920 С 543 vacuolelor (formarea-)
uncinat и 29 unitar H 388 V 6
unghi А 766 unitate vacuolizare V 6
-de divergenţă A 766, -sistematică Τ 37 vacuom V 7
D 348 -structurală Ρ 639 vademecum V 9
unghie (lung de о-) U 33 universal U 79 vag V 18
unghiular A 763 văl- V 51 vagabond V 10
unghiuri (cu-) A 765 uns I 259 vagii V 12
cu cinci- Ρ 243 unsprezece (cu-) Ε 126 vaginal V 14
cu mai multe- Ρ 993 unsuros Ρ 696 vaginant V 15
cu trei- Τ 418 untului (de culoarea-) vaginát V 16
unguicular и 33 С 868 vagina V 13
unguiculat и 33, 34 unu и 81 fără- Ε 407
unguiculă и 35 de -şi jumătate S 455 -foliară V 13
unguicule (cu două-) urcător A 801, 1054, S 112 -medulară V 13
В 223 urceolat U 82 -mică V 17
uni- Η 24 urceolă и 83 vaginulä V 17
-bracteat U 37 urechiuşe A 1154 val (înconjurat de-) O 36
-capsular U 40 cu- A 1155 vale С 786, V 24
-caul и 41 uredosor и 86 valeculat V 22
-celular U 42 uredospor Ρ 1416, U 87 valeculä V 21
-ciliat и 43 uriaş О 143 valenţă V 20
INDEX ROMÂNESC 672
valoare (cu-) V 19 vegetal Ρ 601, 749, V 44 vernalizare V 74
valvaceu V 26 complet- Η 348 fază de- Τ 271
valvat V 27 vegetativ V 46 vernaţie V 75
valvă V 25 corp- С 825, Ρ 638 vernisat V 76
-inferioară H 625 nucleu- mare M 31 versant G 532
-mică V 29 propagare -ă V 46 versatil M 386, O 273, V 82
valve vîri- V 46 vertical Ε 320, O 268, V 87
cu două- В 225 vegetaţie V 45 -turtit O 4
cu mai multe- M 575 durată de- Τ 87 verticil G 1000, V 90
cu trei- Τ 575 -marină Τ 221 -fals Ρ 1589, V 89
valviform V 26 veghea plantelor V 116 în- concentric G 996
valvulă V 29 velamen V 48 verticilastru V 89
vară A 279 -al rădăcinii V 48 verticilat V 88
de- A 281 velum V 51 neregulat- S 1251
variabil M 586, V 30 fără- A 109, 1230 verticile
variabilitate V 31 velumen V 52 cu cinci- Ρ 242
cu mare- Ρ 1006 velutinos V 53 cu două- В 116, D 187
fără- M 461 venaţie V 55 cu mai multe- Ρ 800, 976
variante paralele Ρ 147 veninos V 56 cu -neuniforme Η 200
variat D 349, Η 175, ventral V 60 cu patru- Τ 162
M 374 Ρ 899, V 38 sutură -ă V 60 cu şase- Η 273
variaţie V 33 ventricos V 61 cu trei- Τ 473
variegat V 35 ventru V 59 cu -uniforme Η 368
variegaţie V 34 verde С 324, V 136, 629 verucos V 79
varietate V 36 albăstrui- G 331, G 163, verucozitate V 78
-cultivată С 955 Τ 219 -mică V 80
variind V 32 -amiantin A 517 verucozităţi
vas V 39 -arămiu A 278 cu mai multe- Ρ 1070
-auriu gălbui G 330 cu -mici V 81
vascular V 40 -ca iarba G 324, G 234,
vase veruculat V 81
H 161 veruculă V 80
-ciuruite V 39 -ca frunza de ceapă
cu trei- conducătoare veruculos V 81
Ρ 1203 verzui V 127, 137, G 338
Τ 576 -ca merele Ρ 1085
-deschise Τ 374 suriu- G 163
-ca pajiştea G 234 -închis S 89
format din- V 40 -ca papagalul Ρ 1598
-închise Τ 375 vespertin V 96
-ca prazul Ρ 1122 vestejire M 99, 102
-imperfecte Τ 375 -ca smaragdul S 542
-inelare A 798 vestejit L 44, M 101
complet- A 547 vestibul V 97
-laticifere V 39 de jur înprejur- A 547
-lemnoase V 39 deschis- V 1203, V 137 vestic O 39
--perfecte Τ 374 gălbui- С 338, 352, X 7 vestigiu V 99
-liberiene Τ 643 --deschis Ρ 1598 vexil Ρ 79, V 104
-reticulate V 39 închis- A 1138, С 337, vexilat V 103
-scalariforme V 39 Ρ 360, 961, S 90 vezicant V 94
-spiralate S 754, V 39 -marin Τ 219 veziculă V 93
vaselor (dispus în jurul-) -aeriană A 267, 607
măsliniu- О 134 vezicule (cu-) Ρ 593
Ρ 327 negricios- А 1138 veziculos A 98, В 310,
vădit С 761, M 91 olivaceu- О 134 Ρ 593, V 95
văi (creşte prin-) V 23 pururea- А 363, Ρ 348. viabil V 105
văl V 51 S 387, 388 viabilitate V 106
-parţial V 51 viu- G 324 viaţă V 144
-universal V 51 verdeaţă (loc cu-) V 134
vălurit и 32 cu -lungă L 256
verificat R 86 de- V 145
vărgat V 35, 129 de- I 174
vărsături (provoacă-) V 163 -endofitică Ε 170
verii (de la sfîrşitul-) Ρ ИЗО fără de- A 12, Ε 114
vătămător N 172, Ρ 339 veritabil Ε 360, V 91 -latentă A 631, L 58
văzut cu ochiul liber M 47 vermicular V 68 în stare de-- D 367
nevăzut de mine N 150 vermifug S 39, V 69 referitor la -plantelor
vechi A 794, Ρ 15, V 102 folosit ca- S 41 Ρ 607
foarte- A 976 verminaţie V 70 revine la- activă A 670
vecin V 110, 111 vernacular V 72 vibratil V 108
vedea (a-) V 113 vernal V 73 filament- G 426
678 INDEX ROMÂNESC
vicariant V 109 vîjîitor S 1031 xerofite X 42
specii -θ V 109 vină V 54 xerofitic X 43
viciniem V 110 vînt xerofob X 40
vid G 158 de - A 738 xerogeofite X 35
vierme (în formă de-) H 92, răspîndire prin- A 739 xerohelofite X 36
V 68 răspîndit ргш- А 740 xeromorfie X 37
viermii intestinali (care —şi animale А 754 xeropoiofil X 44
alungă--) S 39 —şi аре А 744 xeropoiofite X 45
viespi (poartă-) Τ 103 —şi furnici А 747 xerotermic X 46
vigoare Ρ 1152 vîrf А 165, 889, С 949, xerotermofite X 47
cu aceeaşi- Η 371 ν 86 xerotropism X 49
viguros A 98, O 205, Ρ 1151, convergent la- A 120 xilem X 53
R 339, V 47, 155 d e - A 904 cu - dublu D 293
vii (creşte prin-) V 123 dezvoltat î n - A 113 xilocrom X 55
din- V 123 fără-M 592 xilofag X 60
vilos V 120 fixat la- A 121 xilofil X 61
fin- V 119 -scurt M 502 xilofite X 62
-păros L 54 situat în- A 903 xilografie X 56
--dedesubt Η 594 -vegetativ G 784 xilolit X 58
vilozitate V 118 vîrful (eu-, la-) A 106 xilologie X 59
viloziuscul V 119 eu- ascuţit G 214 xilostromă X 64
vinaceu V 122 eu- tocit H 59 xilotomie X 65
vindecare (mijloc de-) eu două vîrfuri В 77
A 393 vîrstă A 284
vindecător î.î 138, O 88, vîrstnic V 102 zaharifer S 7
S 33, Τ 254 mai- S 390 zaharisit S 6
-de răni V 166 vîrtos A 1072, F 65, R 319 zaharoză S 8
vinişoare V 62 vîsc V 143 zahăr (conţine-) S 6
cu- Ρ 441, V 58 vîscos G 172, 188, I 350, produce- S 7
--fine V 63 L 99, M 498, V 142 zahărul (dulce ca-) S 6
- -păroase Ρ 445 vîscozitatea sacului embrio­ zarzavat O 137
--reticulate R 192 nar A 524 zarzavaturi O 101
fără- A 1232 voal V 51 de- O 103
vioară (în formă de-) Ρ 65 volatil A 287, V 158 zăpadă N 129
vioi V 47 volubil V 159 alb(ă) ca- G 308
violaceu V 125 parţial- S 1252 creşte sub- H 580
violascent V 126 volum Τ 331 d e - G 308
violet I 1, V 125 vol vă V 162 zăvoi В 302
aproape- V 126 vomitiv Ν 31, V 163 zbîrcire R 406
-închis A 1137 vopsire (folosit pentru-) -fructelor M 578
palid- L 174 Τ 314 zbîrcit G 890, R 313, 403
virescent V 127 vulgar V 165 -la uscare R 200
virescenţă F 155, V 128 vulnerar V 166 sinuat- R 407
virgat V 129 vulpe (culoare de-) V 167 slab- R 405
virginal V 130 zbîrcitură G 889, R 402
virulent V 139 zbîrlit păros L 54
virulenţă V 138 xantină X 6 -lung- H 306
virus V 140 xantofilă X 13 zburător A 1235, V 157
vital В 193, V 145 xantofor X 12 zeamă L 208, S 1266
activitate -ă В 186 xantoleucite X 9 zeaxantină Ζ 2
vitalism V 146 xenie X 15 zebrin Ζ 4
vitalitate V 147 xenoautogamie X 17 zece
vitros V 151 xenobioză X 16 cu - D 8, 14
viţă (altoi de-) R 163 xenocarpie X 18 de - ori D 14
viu (în stare -e) 115, 155 xenoecic X 20 zeină Ζ 5
viu colorat L 27, V 47 xenogamie X 21 zemos S 1263
vivace Ρ 261 xenoplastic X 26 zenotropism Ζ 7
vivipar V 156 xenotonic X 25 zeugit Ζ 8
vizibil xerampelin X 28 zeuxis Ζ 9
abia- 1 99, O 16, 24 xerobole X 31 zgomotos G 882, S 1019
bine- A 946, С 761, M 91, xerocarpic X 32 zgrăbunţos V 79
Ρ 383, 413 xerochazie X 33 zgronţuros S 17
vizitat de viespi Τ 103 xerocleistogamie X 34 zguduire
vizitator Η 439 xerofil X 39 curbat la- S 266
INDEX BOMĂNESO 674
SI zile zoocenocit Ζ 29
de fiecare- Q 54 de două- В 121 zooeist Ζ 30
de- lungă L 257 de-scurte В 289 zoodiodangiu Ζ 32
zid (în formă de-) M 582 dé - lungi L 257 zoodomaciu Ζ 22
ziduri (creşte pe-) M 580 de trei- Τ 479 zoofil Ζ 46
zigoauxospor Ζ 59 zilei (din timpul-) Η 104 zoofitic Ζ 48
zigocist Ζ 60 zimază Ζ 83 zoofob Ζ 47
zigofază Ζ 70 zimogen Ρ 1247, Ζ 84 zoogam Ζ 36
zigofite Ζ 71 zimologie Ζ 86 zoogamie Ζ 35
zigogamet Ζ 61 zimotic Ζ 84 zoogen Ζ 37
zigogamie Ζ 62 zoandrospor Ζ 13 zooglee Ζ 38
zigogenetic Ζ 64 zoidiogam Ζ 15 zoogonangiu Ζ 39
zigogeneză Ζ 63 zoidiogamie Ζ 14 zoogonidangiu Ζ 40
zigoliză Ζ 65 zoidiospor Ζ 18 zoogonidie Ζ 41
zigomer Ζ 66 zoidogamie Ζ 14 -mare M 62
zigomorf M 453, Ζ 68 zonal Ζ 21 zoochor Ζ 28
zigomorfie Ζ 67 zonare Ζ 22 zoochorie Ζ 27
zigomorfism Ζ 67 zonat Ζ 21 zoomorfoză Ζ 43
zigonemă Ζ 69 zonaţie Ζ 22 zooparazit Ζ 44
zigospor Ζ 76 zonă С 442, Ζ 20 zooplancton Ζ 49
-mobil Ζ 57 -generatoare periderm icâ zoosferă Ζ 52
zigosporange Ζ 77 Ρ 428 zoosifonogamie Ζ 50
-mică Ζ 23 zoospor Ζ 53
zigot Ζ 78
zone -biciliat Ζ 52
-mobil Ρ 748 cu două- В 227 -de conservare С 403
zigotactism A 589, Ζ 79 dispoziţia in- Ζ 22 zoosporange Ζ 55
zigoten A 591, Ζ 80 cu trei- Τ 580 -sferic S 715
eigotic Ζ 81 zonula Ζ 23 zoosporangiofor Ζ 54
«igoză Ζ 72 zoobiotic Ζ 24 zoozigospor Ζ 57
z^ozoospor Ζ 82 zoocecidie G 205, Ζ 26 zvelt Ε 445, Ρ 1232
 ENGUSH ПШЕХ

abaxial А 2 accrescent A 51 acrocecidium A 116

abbreviated A 4 accrete A 52 acrocentric A 117
abbreviation A 3 accumbent A 53 acroconidium A 118
aberrant A 5 accumulated A 54 acrocyst A 119
aberration A 6 acellular A 55 acrodromous A 120
abient A 8 acentric A 57 acrofixed A 121
abietineous A 9 acephalous A 58 acrofugal A 122
abiogenesis A 10 acerb A 60 acrogamy A 123
abioseston A 11 acerose A 61 acrogenesis A 124
abiotic A 12 acervate A 62 acrogenous A 125
ablast A 13 acervulus A 63 acrogynous A 127
abnormal A 16, M 467 acetabuliform A 64 acronus A 128
aboriginal A 17 acetose A 66 acropetal A 129
not - A 432 achascophyta A 69 acropetalous A 130
aborticarpous A 500 achene A 67 acrophilous A 131
abortive A 18 cluster of - A 68 acroplastous A 133
about Ρ 267 acheilary A 71 acropleurogenous A 134
above A 629, Η 536 achenodium A 68 acrosarcum A 135
- ground Ε 257, 301 achlamydeous A 72 acroscopic A 136
abrupt A 19, Ρ 1194 achromatic A 75 acrospire A 137
abruptly- A 19 achromatin A 76 acrospore A 138
absent A 21 achromocentre A 79 acrosyncarpy A 139
absorbent A 22 achroocyst A 80 acrosyndesis A 140
absorption A 23 achroophytes A 81 acrotonous A 141
- spectrum A 23 achrous A 75 actes A 142
abundance A 24, U 2 acicolous A 84 actinauxism A 145
abundant G 797, О 205 acicular A 85 actinenchyma A 146
abyssal A 26 aciculate A 85 actinism A 147
acalyculate A 28 acid A 89 actinobiology A 148
acanthaceous A 30 acidophilous A 86 actinodromous A 149
acanthospheres A 31 acidulous A 88 actinometer A 150
acariferous A 32 acinarious A 93 actinomorphic A 151, Ρ 1068
acariosis A 33 acine A 94 actinomorphous A 151
acarocecidium A 34 acladium A 95 actinomycosis A 152
acarodomatia A 35 aclythrophytes A 97 actinostele A 153
acarophilous A 36 acme A 99 actinotactism A 154
acarpotropic A 38 acondylose A 101 actinotropism A 155
acarpous A 37 acondylous A 101 activator A 156
acaulescence A 40 acorn В 19, G 161 active A 157
acaulous A 41 acorn- В 17 actophilous A 158
accessorial A 43 acotyledones A 103 actophytes A 159
accessory A 43 acotyledonous A 104 aculeate A 160
- organs A 43 acquired A 105 somewhat - S 1088
accidental A 44, 224 acramphibrya A 107 aculeolate A 162
acclimatization A 45 acrandry A 108 aculescent A 161
acclimatized I 172 acraspedote A 109 acuminate A 166
accomodated A 47 acrid A 59 acuminulate A 167
accompanied С 658 aero- A 106 acutate A 170
accompanying G 657 acroblaslesis A 112
acroblastic A 113 acute A 170
according to Τ 147 somewhat-A 171, S 1089
accrementitial A 49 acrocarpy A 115
acyclic A 172, 849
ENGLISH INDEX 676

adaptable A 173 aererrantia A 258 aggressiveness A 329

adaptation A 175 aerial A 259 aging S 390
active - A 157 aericolous A 260 agrarian A 332
chromatic - С 372 aeriferous A 261 agreeing С 789
passive - Ρ 176 aerobionta A 262 - closely G 716
adaptiveness A 174 aerobiosis A 263 - with G 725
adaxial A 177 aerobiotic A 264 agrestial A 332
addition S 1302 aerocarpotropic A 266 agriotype A 333
additional A 179 aerocarpy A 265 agrobiocoenose A 335
additions A 178 aerocyst A 267 agrobiology A 336
- adelphic A 181 aeromorphose A 269 agrobotany A 337
adelphocarpy A 183 aerophytes A 272 agrology A 338
adelphogamy A 184 aerophytobionta A 273 agronomical A 339
adelphoparasitism A 185 aeroplankton A 274 agrophilous A 340
adelphophagy A 186 aeroplanktophytes A 275 agrophytocoenose A 343
adelphotaxy A 187 aerotactism A 276 agrostography A 344
- adelphous A 181 aero trop ism A 277 agrotype A 346
adelphy A 182 aeruginose A 278 agrozoocoenose A 347
adeno-A 188 aeruginous A 278 agynic A 348
adenocyst A 189 aesthesia A 280 agynous A 348
adenocyte A 190 aestival A 281 aheliotropic A 350
adenopetaly A 191 aestivarium A 282 aianthous A 351
adenophore A 192 aestivation A 283 aiophyllophytes A 355
adesmy A 193 aethalium A 285 aiophyllus A 354
adherence A 195 affinity A 290 air-cavity V 93
adherent A 194 affixed A 291 air-plants A 272, 283
half - S 278 after Ρ 1134 air-space L 23
adhesion A 196 afternoon (in the) Ρ 1142 airosoma A 356
adhesive A 197 against A 864 aithalophytes A 357
- dise A 952 agamandroecy A 292 akaryote A 39
adiaphanous A 199 agameon A 293 akinesis A 366
adichogamy A 200 agametange A 295 akinete A 367
adipose A 201 agamete A 294 akinetosporangium A 368
adiscal A 202 agametocyt A 296 alate A 372
adjacent A 203, V 111 agamic A 298 albication A 374
adjoining G 773 agamobium A 299 albigrana A 377
adiigant A 206 agamocyte A 300 albinism A 374
adnascent A 210 agamogenese A 301 albumen A 378
adnate A 212, 793 agamogenetic A 302 albuminoids A 379
adnation A 211 agamogynoecy A 304 albuminous A 380
adonist A 213 agamogynomonoecy A 305 alder-wood A 465
adornate S 224 agamohypnospore A 307 alepidote A 387
adorned A 214, D 23, agamomonoecy A 308 aletophytes A 388
Ε 471, О 242 agamont A 309 aleurona A 389
adorning D 23 agamospecies A 311 aleurospore A 390
adossed A 215 agamospermy A 312 alexipharmic A 391
adsorption A 216 agamospore A 313 alexitere A 393
adult A 219 agamotropic A 314 algaceous A 395
advancing Ρ 1260 agamous A 298 algae A 396
adventitious A 224 agamy A 297 algal Ρ 534
adventive A 225, Ν 161 agar A 316 algicolous A 397
adverse A 226 agate-coloured A 70 algid A 398
adynamandry A 228 age A 284 algoid A 395
adynamogyny A 229 aged V 102 algology A 399
aecidiolum A 232 becoming - S 390 algotrophism A 400
aecidiosorus A 233 agenesy A 319 aliferous A 403
aecidiospore A 234 ageotropic A 320 alive V 155
aecidium A 235 agglomerated A 323 alkaline A 383
agglutinate A 326 alkaliotropism A 384
-like A 230 agglutinating A 324 all О 144, Ρ 63, Τ 365
aedoiography A 237 agglutination A 325 allagostemonous A 407
aedoiology A 238 aggregate A 328 allasotonic A 409
aggregated G 567 allautogamy A 410
aedoiotomy A 239 aggregation A 327
aerenchyma A 257 allelogenous A 413
677 ENGLISH INDEX
allelomorphy A 414 alveolar A 484 amphiplasty A 580
allelopathy A 416 alveolate A 486 amphisarca A 581
allelositism A 417 alveolation A 485 amphisperm A 582
allelotrichous A 418 amaricaulous A 490 amphisporangiate A 584
allergy A 419 amber (yellowish) coloured amphistomatic A 586
allesy A 420 A 502, Ε 80 amphisyncotyledonous A 587
alley A 504 ambient A 495 amphisyncotyly A 588
alliaceous A 421 ambiguous A 497 amphitactism A 589
allied A 289 ambrosiac A 503 amphithecium A 590
alliodorous A 423 ameiosis A 505 amphitoky A 592
allobiogenesis A 424 ameliorated A 507 amphitrichous A 593
allobiose A 425 ameliorating A 506 amphitrophy A 594
allocarpy A 426 ameliorative A 506 amphitropous A 595
allochlorophyll A 427 ament A 511 amphivasal A 596
allochoric A 429 amentaceous A 508 amphogenic A 597
allochory A 428 amentiferous A 509 amphoheterogony A 59ft
allochronous A 431 ameristic A 512 amphoriform A 599
allochtonous A 432 ameroconidium A 513 ample A 606
allocycly A 433 amerospore A 514 amplectant A 600
allogamous A 435 amethyst-blue A 515 amplexicaul A 601
allogamy A 434 amicronic A 518 amplexifoliate A 603
allogenetic A 436 amitosis A 520 ampliate A 604
aJlogony A 437 amnicolous A 523 amplification A 605
alloiogenesis A 439 amnion A 524 ampulla A 607
allometric A 441 amoebiform A 525 ampuUaceous A 608
alloiometron A 440 amoeboid A 525 ampullary A 608
alloparalectotype A 443 amorphophyllous A 529 amputation A 609
allopatric A 444 amorphophytes A 530 self - A 1210
allopelagic A 445 ampelography A 532 amycelic A 610
alloplasm A 447 ampelology A 533 amylaceous A 614
alloploidy A 449 amphanthium A 534 amylase A 615
allopolyploidy A 450 amphiapomicts A 535 amyloerythrin A 617
allorhythmia A 451 amphiaster A 536 amylogenesis A 618
allosome A 452 amphiatlantic A 537 amylogenic A 619
allosperm A 453 amphibion A 538 amylolytic A 621
allospore A 454 amphibious A 539 amyloplast A 623
allosyndesis A 456 amphibrya A 541 amylosphaeres A 624
alloletraploidy A 457 amphicarpium A 544 anabionta A 630
allotriploidy A 458 amphicarpogenous A 545 anabiosis A 631
allotrophic A 459 amphicarpous A 543 anabiotic A 632
allotropous A 460 amphicarpy A 542 anablast A 633
allotype A 462 amphiclinous A 549 anabolism A 634
allozygote A 463 amphicoelous A 550 anachoresis A 637
alluring I 41 amphicotyledon A 551 anachromasis A 639
alluvial A 464, Ρ 1279 amphicribral A 554 anaclinotropism A 640
almond A 611 amphicryptophytes A 555 anacrogynous A 641
- bearing A 612 amphidermis A 557 anadromous A 642
- shaped A 613 amphigaeal A 560 anaëretic A 643
almost S 1085 amphigaean A 560 anaerobic A 646
alnicolous A 466 amphigamous A 562 anaërobionta A 645
alone S 522, 565 amphigamy A 561 anaërobiosis A 644
alphabetic A 468 amphigastria A 563 anaërophyte A 647
alpicolous A 467 amphigenous A 565 anaesthesy A 648
alpigene A 469 amphigony A 566 anagenesis A 648
alpine A 467 amphikaryon A 546 anageotropism A 650
amphilepsis A 568 anagram A 651
-plants С 845, О 217 amphimixis A 569 analects A 652
alternate A 472 amphinucleolus A 572 analogy A 654
alternating A 472 amphinucleus A 573
alternation A 473 amphipacific A 574 analysis A 655
- of generations A 473 amphipetal A 575 pollen- Ρ 925
alternative A 474 amphiphloic A 576
altimeter A 477 analytical A 656
amphiphotic A 577
alutaceous A 482 amphiplasm A 579 -key A 656
alveola A 483 anametadromous A 657
BNGUSH INDEX β78
anaoMHphose A 658 androphorum A 722 anisogynous A 785
anandrous A 659 androphyll A 723 anisohologamy A 786
anantherous A 660 androphyte A 724 anisomerogamy A 787
anaphasis A 661 androplasm A 725 anisophylly A 788
anaphoresis A 662 androplasmic A 726 anisoploid A 789
aaapbototropism A 663 andropleogamy A 727 anisostyly A 790
aaaph^axis A 664 androsoma A 729 anisotropy A 791
uiaphysis A 665 androsporangium A 731 annales A 792
aaaphytosis A 666 androspore A 730 annexed A 793
aaaplasy A 667 androstyle A 733 annotation A 795
anasarca A 669 androtype A 734 -of plants A 795
anastatic A 670 androzygote A 737 annotinous A 796
anastomoeing A 672 anemo- A 738 annual A 797
anastomosis A 671 anemochorous A 740 annular A 798
anastral A 673 anemochory A 739 annulate A 799
anastrophe A 674 anemoentomophily A 741 annulus G 317
anataximorphosis A 675 anemogamous A 743 -of ferns G 315
anatomy A 677 anemo-hydrochorous A 744 anodal A 801
plant- Ρ 673 anémomètre A 745 anointed I 259
anatonic A 678 anemomorphy A 746 anomalous A 804
anatonosis A 679 anemo-myrmecochorous A anomodromy A 805
anatraumatotropism A 680 747 anomomery A 806
anaUOpal A 682 anemophilous A 743 anorganic A 807
anatropism A 681 anemoplankton A 750 anorganotrophic A 808
anatropous A 682 anemospore A 751 anorthogenesis A 809
ancestral A 685 anemotaxis A 752 anorthoploid A 810
anchoriform A 686 anemotropism A 753 anserinous A 812
anchor-hairs A 686 anemozoochorous A 754 ant- M 622
anchor-shaped A 686 aneuploidy A 755 -loving M 625
ancient A 1112, Ρ 15 aneusomaty A 756 -plants M 626
ancipital A 684 aneuspory A 757 pertaining to- M 622
ancipitous A 684 anfractuose A 758 antagonism A 813
andro- A 690 anfractuous A 758 antarctic A 814
androchorous A 691 angio - A 759 antecellular A 815
androconidium A 693 angiospermous A 760 antenna A 816
androcyte A 694 angle A 90, 766 anterior Ε 59
androdioecy A 695 - of divergence A 766, antesporophyll A 817
trioecious - A 695 D 348 antetrophophyll A 818
androdynamous A 697 angled G 202 antetrophosporophyll A 819
andrody;namy A 696 -angled Q 28 anthela A 820
androecium A 699 e q u a l - I 315 anther A 821
androecy A 698 five- Ρ 243 -bed A 692, С 520
androgametangium A 701 four- Q 2 dorsifixed - D 369
androgamete A 700 many- M 507, Ρ 993 -lobes L 244, Τ 231
androgametophore A 702 narrow- S 915 antherangium A 822
androgamon A 704 six- H 275 antherid A 825
androgamy A 703 three- Τ 418, 496 antheridangium A 823
androgenesis A 705 angular A 763, 764 antheridiophor A 824
androgenous A 706 angulate A 764, G 202 antheroidea A 826
androgenum A 707 anguli- A 763 antheromania A 827
androgonium A 709 angulose A 765 antherophore A 828
androgynal A 710 angusti- A 767 antherophylly A 829
androgynodioecy A 713 anheliotropous A 770 antherosymphysy A 830
androgynophore A 714 anhydrobiose A 771 anthérozoïde A 831
androgynous A 710 animals (by) Ζ 10 anthesmolysis A 834
androgyny A 711 aniso- A 774 anthesmotaxis A 835
trioecious - A 711 anisoaplanogamete A 775 anthobiology A 836
androhermaphrodites A 715 anisocotyly A 777 anthocarp A 837
andromerogony A 716 anisodynamous A 778 anthochlor A 838
andromonoecy A 717 anisogamete A 779 anthoclinium A 839
trioecious-A 717 anisogametangiogamy A 780 anthocyan A 840
andromOrphosis A 718 anisogamy A 782 anthodium A 841
andropetaly A 719 anisogeny A 783 antholithe A 842
androphaen A 720 anisogonous A 784 anthology A 843
«79 ENGLISH INDEX
antholyse A 844 apogametia A 921 archibenthal A 983
anthophaein A 845 apogamy A 922 archicarp A 984
anthophagous A 846 apogeny A 923 archicleistogamy A 985
anthophilous A 847 apogeotropism A 924 archimeristem A 988
anthophore A 848 apogyny A 925 archiplasm A 989
anthophytes A 850 apolar A 926 architype A 990
anthophytosis A 851 apomeiosis A 927 arctic A 992
anthoplankton A 852 apomixis A 928 arctophilous A 993
anthotaxy A 854 apophysis A 929 arctotertiar A 994
anthotropism A 855 apophytes A 930 arcuate A 996
anthoxanthin A 856 apoplastidium A 931 area A 1000
anthracnosis A 858 apoplexy A 932 arenaceous A 1002
anthropochoria A 860 aporogamy A 933 areography A 1005
anthropophilous A 861 apospermy A 934 areolar A 1007
anthropophytes A 862 apospory A 935 areolate A 1007
anthurus A 863 aposporogony A 936 areolation A 1008
anticipatory Ρ 1270 apostasis A 937 aréole A 1006
anticlinal A 866 apostrophe A 938 arescent A 1004
antidote A 865 apotaximorphosis A 939 ai^llaceous A lOli
antidromous A 867 apothecium A 940 ai^otaxis A 1013
antienzyme A 868 apothermotaxis A 941 arid A 1016
antihelminthic V 69 apothigmotaxis A 942 aridity S 485
antipodal-cells A 871 apotropism A 943 aril A 1020
antiscorbutic A 1063 apotropous A 944 arillate A 1018
antistrophe A 872 apparatus A 945 arillode A 1019
antithetic A 873 apparent A 946, S 519 arisen out of О 270
antitropous A 874 apparently Ρ 1456 arising Б 470, О 235, Ρ 143&
antizymotic A 875 appearance A 1071, F 6 -from Ε 121
anucleobiontes A 877 with- of M 473, О 199 aristate A 1022
apaerotropism A 880 appearing Ρ 1240 aristerostylous A 1023
apandry A 882 appendage A 948 armed A 1028
aperture A 886, О 237 projecting- A 1233 armeniaceous A 1029
apetalous A 888 apple- M 79, 84 armilla A 1030
apex A 889 -green Ρ 1085 armillate A 1031
at the- A 106 -shaped M 80, Ρ 1090 arms A 1027
below the- I 146 applied A 949 aromatic A 528, 1033, С 702
apical A 903, Τ 127 apposite A 951 aromorphosis A 1034
apici- A 904 apposition A 950 around Ρ 267
apiculate A 905 appressed A 953 arranged О 214
apilary A 906 appressor A 952 arrangement D 320
aphaptotropism A 890 appropinquate A 954 arrhenocaryotic A 1037
aphercotropism A 892 apricot-coloured A 1029 arrhenogeny A 1038
aphlebia A 893 apterous A 957 arrhenotoky A 1039
aphotic A 894 aquatic A 959 arrhizoblastous A 104O
aphotistic A 894 aqueous A 960 arrhizous A 1041
aphotometry A 895 aqueousness A 964 arrow- Τ 371
aphototropism A 897 aquiferous A 961 -shaped S 15
aphragmium A 898 arachnoid A 966 arthrospore A 1044
aphrodisiac A 899 araneose A 966 arthrosterigma A 1045
aphydrotaxis A 900 araneous A 966 article A 1048
aphyllopodous A 902 arborescent A 969 articulate A 1047
aphylly A 901 arboretum A 970 articulation A 1046, J 1»
aplanogametangium A 908 arboricolous A 971 artificial A 1049
aplanogamete A 907 arboriculture A 972 arundinaceous A 1050
aplanosporangium A 911 arbuscle A 974 as Ρ 1225
aplanospore A 910 archaeophytes A 975 asbestinous A 1053
aplasia A 912 archaic A 976 ascendent A 1054
apobiolic A 914 archallaxis A 977 ascending A 129, 1054
apocarpium A 915 archebiosis A 978
apocarpous A 916 arched A 996, F 130 ascidiate A 1055
apochemotaxis A 917 archegone A 980 ascidium A 1056
apochlorosis A 918 archegoniophore A 979 asciferous A 1057
apocyte A 919 archespore A 981 ascocarp A 1058
apogalvanotaxis A 920 archianthemum A 982 ascogenous A 1059
 ENGLISH INDEX 680
ascogone A 1060 augmentation A 1145 auxotonic A 1228
ascoma A 1061 augmented A 1146 axe-shaped D 359
ascophore A 1062 aulophytes A 1150 axi- R 8
ascospore A 1064 auricle A 1154 axial A 1237
ascostroma A 1065 auricled A 1155 axil A 1239
ascus A 1066 auriculate A 1155 below the- I. 147
aseptate A 1067 aurigo A 1157 axilla A 1239
aseptic A 1068 autaesthesia A 1159 axillary A 1240
asexual A 1069 autallogamy A 1160 -bud A 1240
ash С 443 autecology A 1189 axiodromous A 1241
-coloured L 142, Τ 111 author A 1144 axis A 1242
-grey G 433, S 769 autocarpy A 1164 primary- Ρ 1208
ashy Τ 111 autochory A 1167 axogamy A 1243
somewhat- G 434 autochorism A 1166 axospermous A 1244
asomatophytes A 1070 autochromosome A 1168 avelate A 1230
aspect A 1071, F 6, H 4 autodifferentiation A 1170 averse A 1233
aspergilliform A 1073 autoecious A 1171 avicular A 1234
aspermous A 1074 autofecundation A 1172 awl-shaped S 1247
aspermy A 1075 autogamic A 1175 awn A 1021
asperous A 1072 autogamous A 1175 -shaped A 1025
aspersed A 1076 autogamy A 1174 small- A 1026
asporogenous A 1080 autogenesis A 1176 destitute of-E 421
asporous A 1081 autogenic A 1177 awned A 1022
assembled A 323, 328, 118, autogenous A 1177 many- M 510
G 620 autohomogamy A 1180 awnless M 592
-into mass G 724 autoinfection A 1181 azonal A 1245
assimilable A 1083 autolysis A 1182 azote A 1246
assimilation A 1084 automixis A 1183 azotobacter A 1247
associated A 1086, G 567, automorphosis A 1184 azure A 1248
S 548 autonasty A 1185 azygote A 1251
association A 1085 autonyctinastic A 1186
astely A 1089 autonymy A 1188
aster A 1090 autoorthotropism A 1190 baccaceous В 2
asteronomum A 1092 autoparasite A 1192 baccate В 3
astringent S 1082 autoparasitism A 1191 bacciform В 2
astrobotany A 1095 autoparthenogenesis A 1193 baccilar В 4
astrosclereids A 1097 autopelagic A 1194 bacilliform В 4
astrospheres A 1098 autophyllogeny A 1195 back Τ 126
astylous A 1099 autophyte A 1196 turned- A 1233
asymblasty A 1101 autoplast A 1198 bacteria (nitrifying) N 123
asymmetric A 1102 autopoUination A 1199 bactericidal В 5
asymmetrical A 1102 autopolyploidy A 1200 bacteriocecidia В 7
asynchronic A 1104 autopotamic A 1201 bacteriology В 8
asyndese A 1106 autoscoliotropic A 1203 bacteriolysis В 9
asyngamy A 1107 autosome A 1204 bacteriophagus В 10
atactostele A 1109 autósporé A 1205 bacteriorrhiza В 11
atavism A 1110 autosterility A 1206 bacteriostatic В 12
atavistic A 1111 autosyndesis A 1208 bacteriotoxin В 13
ataxinomic A 1113 autotetraploidy A 1209 bacterium-shaped В 6
atelomitic A 1115 autotoxin A 1211 bad M 85
athrocytosis A 1119 autotrophy A 1212 bag S 10
atony A 1121 autotropism A 1213
atopy A 1122 autotypus A 1214 -shaped S 5, U 97
atractoplasm A 1123 autumnal A 1216 ball-like G 166
atropal A 1131 autumnation A 1217 balanography В 18
atrophiate A 1128 autumnixanthin A 1218 balausta В 20
atrophytes A 1129 auxanograph A 1219 baldness G 150
atropous A 1131 auxanometer A 1220 balk V 84
attached I 185 auxiliary A 1222 ball- S 699
ballistic В 22
margin- Ρ 14 -cells A 1222 ballospore В 23
attempt Τ 102 auxin A 1223 balm В 26
attenuate A 1140 auxoblast A 1224 balsam В 26
attingent A 1141 auxosis A 1226 producing- В 25
atypic A 1142 auxospore A 1227 balsamic В 24
681 ENGLISH INDEX
balsamiferous В 25 batology В 61 biacuminate В 71
band V 152, Ζ 20 batrachospermous В 62 biaiometamorphosis В 72
intercalary- G 800 bats (fertilized by) G 280 biaiomorphosis В 73
-like L 92, Τ 16 bay V 1 bialate В 72
-shaped V 153 light- H 103 biangulate В 75
bank L 228 bazionym В 49 biantheriferous В 76
barbate В 28 beach L 228 biapiculate В 77
barbellate В 29 -plants A 352 biaristate В 78
bare D 71, N 198 beak- R 308, 352 biarticulate В 79
bare- G 266 beak R 355 biastrepsis В 80
bark- Ρ 446 -shaped R 354 biauriculate В 81
bark G 810, 831, S 245 small- R 351 biaxial В 82
corky- Ε 278 beaked R 308, 352 bibacca В 83
green- M 242 long- L 260 bibracteate В 84
living on- G 834 somewhat- R 350 bibracteolate В 85
middle- M 225, 242 beakless Ε 341 bicalcarate В 86
-necrose S 697 beam-like Τ 312 bicallose В 87
outer- Ε 278, Ρ 281 bean-shaped F 4 bicalyculate В 88
ring- R 315 beard- Ρ 906 bicapitate В 90
scaly- R 315 bearded В 28, G 887, Ρ 906 bicapsular В 91
barkless D 22, Ε 14 bearing F 35, Ρ 464, Τ 96 bicarinate В 92
barky G 833 double- В 126 bicarpellary В 93
twice- В 110 beautiful В 64, G 14, 248, bicarpellate В 93
barochory В 30 Ρ 1639, V 64 bicellular В 94
barometric В 21 very- Ρ 358 bicentric В 95
barotaxis В 32 beatifully G 14 biciliate В 98
barotropism В 33 bedewed R 340 biclavate В 100
barred Ζ 21 before Ρ 1156, 1360 bicoccous В 101
cross- Τ 373 beginning Ρ 1213 bicoUateral В 102
barrel-shaped D 360 bell-shaped G 54 bicolour В 103, D 178
barren S 956 belonging Ρ 353 biconvex В 107
barreness A 297 below Η 533, I 134, 137, bicrenate В 112
barymorphosis В 34 144, S 1085 bicubital В 114
basal В 35, R 20 belt Ζ 20 bicuspid В 115
base В 52 belted Ζ 21 bicuspidate В 115
looking towards the- bending G 971 bicyclic В 116
B 53 -inwards I 109 bicyclical В 116
with broad- В 47 -round G 461 bidentate В 117
basic A 383 spiral- Τ 357 bidenticulate В 118
basid В 40 beneath Η 533, I 137 biduous В 121
basidial В 36 bent A 635, G 56, 524, 973, biennial В 122, D 187
basidiocarp В 37 H 454, и 29 bifacial В 123
basidiophore В 38 -backward R 101, 111, bifactorial В 124
basidiospore В 39 R 205, 206, S 1301 biferous В 126
basidium В 40 -down I 90, R 85 bifid В 127
basifixed В 41 -downward D 17, R 101 bifidate В 127
basifugal В 42 -forward Ρ 1292 biflagellate В 128
basigamy В 43 -inwards I 251 biflorous В 129
basigynium В 44 -in zigzag Ρ 82 almost- S 1109
basilar В 35 sharply- I 148 bifoliate В 130
basilateral В 46 somewhat- S 1142 bifurcate В 136
basilatus В 47 benthal В 66 bifurcation В 135
basinerved В 48 benthic В 66 big G 242, M 72
basipetal В 50 benthos В 68 bigemmate В 138
basiphilous В 51 berrie- G 548 bigeneric В 139
basiscopic В 53 berried В 3 biglumous В 140
basisolutus В 54 many- Ρ 972 bilabiate В 142
basitonous В 55 berry A 94, В 1, и 100 bilateral В 143
bast S 245 -bearing В 3 biligulate В 144
-elements Ρ 448 bilobate В 145
false- Ρ 1472 bilobed В 146
-layer S 1018 -shaped A 93, В 2 bilocellate В 146
bastardocarpy В 58 beside Ρ 88 bilocular В 146
bathybic В 60 between I 205, 217 biloculate В 146
batography В 61 beyond Η 536
 ENGLISH INDEX 682
bimensal В 148 bisectate В 211 blood-coloured S 39
bimonthly В 148 biseptate В 212 blooming (early) Ε 319
binary В 150, 153 biserial В 213 bloomy Ρ 1442
-nomenclature В 153 biserrate В 214 blossom F 96
binate В 150, G 67 bisetose В 215 blossoming A 833, F 87
binervate В 151 bisetous В 215 second- R 113
binomial В 153 bisexual В 216 blotch M 64
binominalism В 154 bisulcate В 218 blotched M 66, V 35
bioblast В 155 bisymmetrie В 219 blue A 1248, G 11, 12, 547,
biochore В 156 biternate В 220 984
biochromous В 157 bitriflorous В 221 amethyst- A 515
bioclimatology В 158 bitten off Ρ 1190 cornflower- G 984
biocoenology В 159 bitter A 491 dark- G 984
biocoenosis В 160 bitterish A 489 dark purplish- H 447
biocycle В 161 biuncinate В 222 -grey G 12
biodermis В 162 biunguiculate В 223 greyish- G 163, N 173
biodynamics В 163 bivalent В 224 heavenly- G 7, 11
bioenergetics В 164 bivalved В 225 hyacinth- H 447
bioenergy В 165 bivittate В 226 indigo- I 119
biogenesis В 166 bizonal В 227 lavender- L 72
biogenetics В 167 black A 1116, M 172, N 118 light- G 547, 12
biogeny В 167 -as ebony Ε 2 sea- V 57
biogeocoenose В 168 ashy- Τ 114 shining- и 8
biogeography В 169, С 367 becoming- A 1126 sky- A 1248, G 11
biolith В 170 bluish- С 988 ultramarine- U 8
biological В 172 brownish- M 185 Venice- V 57
biology В 171 coal- A 857, 1118 bluish G 10
plant- Ρ 605 glossy- С 802, 839 blunt M 592, О 34
bioluminescence В 173 inky- A 1125 blunted H 59, R 213
biolysis В 174 mulberry- M 472 blushing Ε 345
biometry В 175 pitchy- Ρ 677 blushred Ε 345
biomorphosis В 176 -purple A 1130 boat-shaped Ν 34
bionomy В 178 raven- С 800, 802, 839 body G 825
biont В 177 soot- F 182 cotyledon ar- G 854
biophagus В 179 turning- N117,120a, S1211 fruit- F 163, Τ 216
biophilous В 180 whitish- L 141 fruiting- G 825
bioplast В 183 blackened A 1127, N 119 ligneous- С 825
biopsy В 184 blackish N 117,120a, S 1211 reproductive- S 825
bioseston В 185 blackness N 120 suspensory- Ρ 1586
biosis В 186 bladder- Ρ 593 vegetative- G 825
biosome В 187 bladder (small) V 93 boggy Ρ 56, 59
biosphere В 189 bladdery A 608, I 139, bog (growing in) Τ 654
biosynthesis В 190 Ρ 593, и 98 -plants Τ 654
biotaxonomy В 192 blade L 36, 178 boleoanemochory В 245
biotic В 193 leaf- L 178 boleoautochory В 246
biotonus В 194 base of- В 52 bolismus В 247
biotope В 195 false- Ρ 1516 bombyliferous В 249
biotype В 196 half- S 322 bony О 282
biovulate В 197 blastema В 228 bordered L 177, 251, M 107
bipalmate В 198 blastesis В 230 cleft- S 150
bipartite В 200 blastocarpous В 232
bipartition В 199 half- S 332
biperforated В 201 blastogenesis В 233 bordering G 713, M 106
bipinnate В 202 blastography В 234 boreal В 251
bipinnatiparted В 203 blastomania С 484 -alpine В 251
bipinnatipartite В 203 blastophyll В 237 -plants M 363
bipolar В 204 blastospore В 238 born G 94, N 29, О 270,
bipolarity В 205 bleak A 471 Ρ 1436
biradiate В 206 blepharoplast В 243, M 120 boss и 19
birostrate В 208 blight С 319, R 371
blister A 607, Ρ 1666, V 93 bossed и 20
bird- О 243 bostryx В 253
birds (for) A 1234 blistered В 310, Ρ 1667,
birth G 89 V 95 botanic В 255
blistering V 94 botanist В 256, 257, Η 160
bisbifidate В 210 blocked up 0 25 botanography В 258
edS ENGLISH INDEX
botanolith В 259 brevidiurn В 289 brown
botany В 254, Ρ 637 brick-coloured В 244 turbid- и 25
agricultural- A 337 bright L 27, 37, N 122 umber- и 25
descriptive- В 258, D 91, -coloured L 27 yellowish- Ρ 183, I 287,
Ρ 630 -red F 79 Τ 137
economical- О 75 brim M 108 brownish В 296, I 155
forest- S 29 bristle S 461 brush-
garden- В 254 minute- S 469 -like S 205
bothrenchyma Τ 26 -like S 464 -shaped A1073, Ρ 234, S 20β
bottle-shaped L 31 bristled bryology В 299
botryocyme В 264 five- Ρ 241 bryospore В 301
bottom I 134 hard- С 769 buckled F 50
bough R 63 many- Ρ 1045 buckler-shaped S 225
boundary L 179 bristly С 249, Η 432, S 464, bud- О 72
plant-climate- В 156 468 -like G 70
bower V 134 broad Ε 384, L 68, Ρ 787 bud G 69, 132
bowl-shaped С 865 -brimmed M 107 accessory- A 43
box-like Ρ 1714 somewhat- L 66 adventitious- A 224
brachial В 268 very- Ρ 331 collateral- С 619
brachiate В 268 broadly- L 68, Ρ 787 covered- Τ 46
brachyblast В 272 brod-side (growing in-) d(Mrmant- D 867
brachycladous В 274 R 332 flower- A 370, F 91
brachydodromous В 275 broken I 148, F 143 fruit- F 162
brachystyly В 279, M 359 abruptly- R 115, 207 hidden- I 52
brackish S 27 bromatology В 293 latent- Ρ 1437
bract В 280 bronze-coloured В 294 leaf- F 110
bracteate В 281 brood-cell G 207 mixed- M 385
-bracted (three-) Τ 425 brook R 336 naked- N 198
bracteole В 282 -plants N 4 producing G 77
bracteomania В 283 radical- R 20
bractlet В 282 brooklet R 335
resting- D 367, Ρ 1437
bracts (involucral) I 274 growing in- R 334 serial- S 430
without- Ε 4 broom simple- S 518
bradygenesis В 285 -like S 205 study of buds В 234
bradyspory В 286 -shaped S 206 terminal- Τ 127
bramble V 65 budded G 72
bran-like F 199 brown В 297, Ρ 397 budding В 231, G 71
branch R 63 almost dark-S 1097 buddy G 72
-like R 58 camel- G 53 buff О 53
short- В 272 chesnut- В 16, G 159 bug- G 809
branched G 478, R 53, 56 chocolate- G 1, Τ 252 -stinking G 427
densely- Ρ 1682 coffee-Α 222, С 596, S 407 bulb В 309
downy- Η 57 dark-Α 963, G 1, 596, -bearing В 304
many. M 564, Ρ 970, R 60 F 202, Ρ 1640, Τ 252 coated- Τ 650
short- В 271, 274 dark reddish-B 16, Η 149
date- S 600 -plate D 312
slender- L 119 -shaped В 303
straight- О 252 deep reddish- S 600
dingy- L 277 tunicated- Τ 650
two- В 207 bulbaceous В 303
branches (adventitious) A 224 dirty- L 277
drab- A 1231, L 277 bulbiferous В 304
branchiness R 59
branching R 54, 55 fox- V 167 bulbil В 305
cymous- G 1008 greyish- Τ 322 bulblet В 305
racemose- R 4 hare- L 114 bulbodium В 306
branchlet R 62 iron- F 39 bulbose В 304
false- Ρ 1562 leather- A 482 bulbule В 308
orange- R 222 bulge Ρ 1434
with- G 514 pale- A 482. N 114, R 1,
branchy- G 478 bulging D 334, Ρ 1433
Τ 1
brass-coloured A 243 reddish- G 445, F 184, bullate В 310
L 163, R 382, 420 bulletin A 143
breadth L 65 b;impy S 17
breaked D 299, F 141 rich- В 297
rust- F 39 bundle F 22a
breaking D 299 tabacco- N 114, Τ 1 collateral- С 619
breaky- F 141 tan- A 482 fibrovascular- M 259
breading (plant-) S 268 tawny- L 100 -shaped F 22
 ENGLISH INDEX
buried I 143, S 428
burned D 115
burning A 997, I 39, S 982,
и 88
burnt A 222
bursicule В 311
bursting Ε 489, R 408
-asunder D 326
bush D 390, F 170
bushy G 651, D 389, F 171
buttercup-shaped R 64
butterfly-shaped Ρ 79
by me (described-) M 1
cacogenesis С 3
caconym С 4
caducous G 6
caenogenesis G 8
caeoma G 9
caespitose G 13
calamus G 15
calathidiphorum G 16
calcarate G 19
calcareous С 20
calceiform G 22
calcicolous G 23
calcifugal G 24
calciphilous G 25
calculary G 27
callose G 30
callosity G 31
callusheteroplasy G 32
callushomoeoplasy G 33
callushypertrophy С 34
callusmetaplasy С 35
caloritropism G 37
calycanthemy С 41
calycate G 42
-calyced (pink-) R 291
calyci- G 40
calycle G 44
calyco- G 40
calyculate G 43
calymma M 123
calyphomy G 45
calypter С 46
calyptra G 4fr
calyptrate G 47
calyptriform G 48
calyptrogenum G 49
calyx G 50
external- G 44
gamosepalous- Ρ 175
-tube Τ 643
with hairy- Τ 442
with red- R 379
without- A 27
cambial G 51
cambium G 52
fascicular- F 22
intrafascicular- I 213
-ring G 51
camel-coloured G 53
684
campanulate G 54 carposphere G 122
campestral G 55 carposporangium G 124
camptodromous G 57 carpospore G 123
campylotropous G 58 carpostegium G 125
canal (stylar-) S 1067 carpostome G 126
vallecular- L 23 carpotheca G 127
canaliculate G 59 carpotropism G 128
cancellated G 60 carrot-shaped D 6
candelabriform G 61 carrying F 35
candicant G 62 -carrying Ρ 464
cane-sugar S 8 cartilaginous G 130
canine G 65 caruncle G 131
canker G 83, N 49 caryoclastic G 134
cap-like Ρ 685 caryogamy G 135
cap-shaped Ρ 684 caryology G 138
capability F 10 caryopsis С 148
cape-house Τ 115 caseous G 155
capillarity G 68 cask-shaped G 964, О 213
capillary G 67 cassideous G 156
capillitium G 69 cast between I 225
capitate G 71 castration G 160
capreolate G 75 parasitic- Ρ 126
caprification G 77 catabolism G 162
capsulate (half-) S 291 catachromasie G 163
capsulated G 79 cataclinotropism G 164
capsule G 78 catacorolla G 165
moos- Τ 231 catadromous G 166
capsuliferous G 79 catagenesis G 167
carbonaceous G 81 catageotropism G 168
carcerule G 82 catalogue G 170
carcinoma G 83 catalysis G 171
cardinal G 85 catapetalism G 172
-red G 85 cataphoresis G 173
cardio- G 86 cataphototropism G 174
carène G 90 cataphyll G 176
caricography G 88 cataplasy С 177
carinate G 91 cataplasm G 178
cariose G 92 catapult-plants В 21
carious G 92 catatonosis G 179
carmine G 93 catatraumatotropism G 180
carneous G 94 catenate G 182
carnivorous I 180 cathartic G 184
-plants I 180 cathodal G 185
carnose G 96 cathodic G 185
carnous G 96 catkin A 511, N 175, J 17
carotin G 98
carpel G 103, M 57 -bearing A 509
carpellody G 101 -like A 508
carpellomany G 102 little- A 510
carpocephalum G 105 catotropous G 186
carpoclonium G 106 caudate G 188
carpode G 107 caudex G 189
carpogamy G 108 caudicle G 190, 191
carpogenesis G 109 caulicule С 191
carpogone G 110 caulidium G 192
carpolith G 111 cauliflory G 193
carpology G 112 caulinar G 194
carpolysis G 113 caulinary S 996
carpomany G 114 cauline G 194
carponome G 115 caulocalyx G 196
carpophore G 116 caulocollesia G 197
carpoptosis G 119 caulome G 198
carposoma G 120 caulotaxis С 199
carposperm G 121 cave A 876
cavernous G 201
6S5 ENGLISH INDEX
cavity L 23, 244 chalicodophyta G 255 chiasma G 302
air- V 93 chalk (growing on) G 884 chiastobasidium С 303
small- A 1006 -hating G 24 chilblain Ρ 340
ceasing D 96 -loving G 25 chimaera Ρ 1511, G 306
cecidology G 202 -shunning G 24 Ghinese S 521
cecidiophorous G 203 -white G 884 chink R 324
cecidiophytes G 204 chalky G 20, 884 small- R 326
cecidiozoa G 205 chamaephytes G 258 chinky R 325
cecidium G 206 chamber (of ovary) L 244 chionophyta G 309
cell G 208 chambered (five-) Ρ 238 chironyna G 310
-aggregation A 327 four- Q 17 chiropterophilous G 280
-cavity L 274 one- и 62 chirotype G 311
-conjugation G 1045 single- M 455 chlamydocyst G 317
-division G 1036, D 351 three- Τ 505 chlamydogonidium G 318
-membrane M 181 two- В 89 chlamydospore G 319
-nucleus G 143, 1032, N 195 changeable M 586, V 30 chloranthy V 128
primordial- Ρ 1212 changed G 670, M 276, 591 chlorenchyma G 326
-sap G 1058, Ε 122, S 1266 -round G 792 chlorocyst G 332
somatic- S 572 changing V 32 chloroglobin G 333
vegetative- V 46 -into Τ 388 chloroleucytes G 334
-wall G 1041 channel D 387 chloronema G 336
within a- I 243 medullary- M 143 chlorophylligerous G 341
-celled L 242 channelled G 59 chlorophyll G 343
many- M 549, Ρ 860 sinuate- R 333 containing- G 341
one- и 42, 62 character G 260, Ρ 1310 chlorophyllolyse G 342
three- Τ 505 distinguishing- D 336 chloroplast G 346
two- В 94, 146 chartostegious G 262 chloroplastid G 346
cells chasmandroecy G 264 chlorosis G 347
absorbent- A 22 chasmanthery G 265 chlorovaporization G 350
deuter- D 386 chasmocleistogamy G 267 choked S 1013
help- S 1420 chasmogamy G 269 chomophytes G 854
guard- S 1003 chasmopetaly G 270 chondriokonts G 355
reproductive- Τ 59 chasmophytes G 271 chondriokinesis С 356
Stomatic- S 1003 chaste Ρ 1636 chondriom G 357
tapetai- Τ 25 checkered Τ 143 chondriomites G 358
cellular С 209, 1028 cheerful L 27 chondriosome G 359
-plants G 209 cheesy G 155 chondriosphere G 360
cellulose G 210 cheilomania С 275 chorda G 362
cenanthy G 212 chemauxism G 283 chorisis G 365
central G 215 chemoaesthesia G 282 chorology G 367
-cylinder G 215 chemochorism С 284 chorotype G 368
centrifugal G 216 chemodinese G 285 chortonomy G 369
centripetal G 218 chemodolichosis G 286 chosen S 270
centromere G 219 chemokinesis G 287 chromatic G 372
centroplasm G 220 chemoluminescence G 288 chromatid G 373
centroplast G 221 chemolysis G 289 chromatin G 374
centrosome G 222 chemometry G 290 chromatology G 375
centrosphere G 223 chemomorphosis G 291 chromatolysis G 376
cephalodium G 226 chemonasty G 292 chromatophore G 377
cephalophorum G 227 chemophobotactism G 293 chromatoplasm G 378
ceratium G 235 chemosynthesis G 294 chromidiocentrum G 379
ceratomania G 236 chemotactism G 295 chromidiogamy G 380
ceraceous G 229 chemoterapy G 296 chromidium G 383
cereals G 238, F 167 chemotrophic G 297 chromism G 384
cernuous G 240 chemotropism G 298 chromochondrium G 386
cervine G 244 chemozoophobous G 299 chromocyte G 387
chaenochloranthy G 247 cherry- G 233 chromogenic G 388
chaetoplankton G 250 -red G 234 chromogenous G 388
chaff Ρ 30 chersophytes G 301 chromoleucytes G 389
-like G 186, Ρ 32 chesnut- chromolipoides G 390
chaffy G 183, Ρ 31 - brown G 159 chromomeres G 391
chained G 182 -coloured G 159 chromonema G 392
chalaza G 252 chromophilous G 394
chewed R 407 chromophobous G 395
chalazogamy G 253 chewing M 116
SNGLISH INDEX β8β

chromoplaet С 397 class G 492 clubbed G 497

chromosome G 398 clastsic G 490 clusium G 536
chromotropiem G 399 classification G 491 cluster- В 262
chronic G 400 clastotype G 494 cluster S 453
chronisporangium G 402 clavate G 497 -of sporangia S 596
chronispore G 401 inversely- О 3 close- F 22a
chronizoospore G 403 claw и 35 small- A 63
chrysogonidium С 407 -shaped U 33 clustered G 539, 722, R 4
chrysophyll G 410 clawed U 34 close- F 22
chrysotannin G 411 clay (-coloured) A 1011 cnephoplankton G 538
chthonophyta G 412 -loving S 737 coacervate G 539
cicatrice G 418 -loving plants Ρ 226 coaetaneous G 541
cicatricose G 417 clayey A 1012 coagulation G 542
cicatrization G 419 clear D 233 coal-(black) A 857
-cidal G 422 cleavage D 351, F 69 -coloured A 1116
ciliate· G 423 cleft F 54, R 324, S 171 coalesced Ρ 794
glandulose- G 157 cleft- S 135 coalescence G 544, S 1358
minutely- G 425 five- Q 37 coalescent С 543, S 1359
serrate- S 443 four- Q 11 coarctate G 545
ciliated G 423 irregularly- L 12 coarse R 397
side- Ρ 842 many- M 533 coarsely- G 259
somewhat- S 1121 pinnately- Ρ 700 coastal Ν 96
ciliograde G 424 three- Τ 484 coat Τ 649
ciliolate G 425 twice- В 127 coated G 833, Τ 650
cilium G 426 cleistandroecia G 504 thin- L 120
cincinnate G 428 cleistanthery G 505 cobalt-coloured G 547
cincinnus G 429 cleistocarp G 509 cobweb-like A 966
cinenchyma G 432 cleistocarpous G 508 cobwebby A 966
cinnamon-coloured G 445 cleistocarpy G 507 coccogone G 552
circinate G 314 cleistogi mous G 511 coccoïith G 554
circle G 1000, G 317 cleistogamy С 510 coccosphere G 555
circular G 451, 996, 0 210 cleistopetaly G 512 coccus G 556
circulation G 452 cliff plants G 869 cochlear G 557
circumboreal G 456 climacorhizae G 515 cochleate С 558
climateric G 516 cockscomb С 891
circumference A 499, G 460
circumflex G 461 climatic G 517 -like A 386
circumfloral G 462 climatype G 518 cocks'combed F 21
circumlateralism G 463 climax G 519 cod-like F 115
circumnutation G 465 climbing A 206, S 112 code G 559
circumpolar G 467 clinandrium G 520 codominant G 561
clinanthium G 521 coeloblast С 565
circumscissile G 468 coelonema С 566
circumtextous G 469 clinging(not) I 74 coenanthium G 568
circumvallated G 785 c l i n ^ S 112 coenobionta G 569
circumvolution G 471 clinidium G 522 coenobe G 571
cirrate- G 472 clinogeotropism С 525 coenobiospore С 570
cisalpin G 474 clinotropism G 529 coenocarpium С 574
cistella G 475 clitochores С 530 coenocarpous С 573
Cited G 476 clon С 533 coenocarpy G 572
at the place- G 476 clonotype G 534 coenocentrum G 575
citrous С 477 close- G 503 coenocladia G 576
city О 196 closed A 759, G 496, I 81, coenocyte G 577
cladenchyma G 479 О 25, 41 coenogamete G 578
cladode G 480 somewhat- S 1124 coenogenesis С 579
cladodystrophy G 481 closely- Ρ 1675 coenogloea С 580
cladogenesis G 482 closter G 535 coenogonidium С 581
cladogenous G 483 clothed G 314, I 129, Τ 46 coenology G 582
cladomania G 484 clothing Τ 47 coenomonoecia G 583
cladophore G 485 clotted G 260 coenomonoecism G 583
cladopodium G 487 clotting G 542 coenophilous G 584
cladoptose G 488 clouded N 173 coenoprothallium G 585
clammy G 142 cloudy N 36, 173 coenosis С 586
clamp-bearing F 50 club-shaped G 497, G 176 coenospecies С 587
clasping A 206, 600 coenosphere С 588
somewhat- S 1125
eS7
coenospore G 589
coenotaxonomy S 1451
coenozoogonidium G 591
coenozygote С 592
coenzyme G 593
coférmen t G 593
coffee-brown G 596, S 407
cohabitant G 599
coherence G 601
cohesion G 601
coil S 753
coiled G 778, D 338, S 754,
Τ 354
-inwards G 449
-over S 1300
coilocarpy G 603
coin-shaped N 202
coining V 159
cold A 471, F 153
cold- Ρ 1600
-loving A 993
coleogen G 606
coleopterocecidium G 608
coleopteronomium G 609
coleoptile G 610
coleorhiza G 611
colesule G 612
colic-healing Τ 351
collaborator G 614
collaplankton G 615
collar G 442, 633
collateral G 619
-bundles G 619
collected L 80
-by L 83
collecting hairs G 622
collection G 169, S 732,
S 1331
collections A 1108
collective G 621
collectors G 622
coUenchyma G 623
colleterae G 624
collicolous G 625
colliquescent G 628
colloidomorphosis С 632
colonists G 637
colony G 636
colour G 638
colourable G 372
coloured G 639, 371, F 175,
Ρ 679
many- M 525
one- G 694
slightly- S 1127
two- В 103
colouring G 640, Ρ 681,
Τ 314
colourless D 18, Η 448, I 96
collumella G 647
colpenchyma G 642
colpus G 644
columel G 647
-shaped G 648
ENGLISH INDEX
columellar G 648 cone G 726, 784, S 1039
column G 649, G 309 -bearing G 735, S 1037
columnaceous G 650 -shaped G 726, S 1036
columnar G 650 vegetative- G 784, V 46
comate G 651 conelet G 783
comb G 891 conferruminate G 709
-shaped Ρ 205 confervoid G 711
combed (twice) G 113 configuration G 712
combinate-venose С 653 confined G 713
combination G 652 confluent G 715
new- G 652, Ν 77 conformed G 716
combined G 654 confused G 717
comités G 660 congeneric G 718
commensalism G 664 congenital G 719
comming forth Ρ 1240 congested A 323, G 710, 720
commiscuum G 665 -into a bail G 721
commissure G 666 conglobate G 721
common G 65, 668, Τ 577, conglomerate G 722
V 165 conglutinate G 723
commune Ρ 13 congregate G 724
community G 669, 758 congruent G 725
pairing- S 1421 conical G 726
plant- Ρ 616 inversely- 0 5
compact G 672, S 563 conidange G 728
compaginate G 673 conidangiophore G 727
company G 758 conidia (bearing) G 729
compare G 708 conidiiferous G 729
comparison G 674 conidiophore G 523, 730
compartment (small) L 239 conidiostroma G 733
compass-plants G 675 conidium G 734
compensation G 676 coniferous G 735
competition G 677 coniocyst G 736
complanate G 678 coniotheca G 737
complementation G 680 conjugate G 740
complete G 681, Ρ 262 twice- В 105
completed Ε 106 conjugated (pinnately-) Ρ 708
completely- Η 320, Ρ 63 conjugation G 739
completion A 1145 connate G 543, 741
complex G 682 connected A 672, G 687,
compound G 685 G 740, 744
palmately- Ρ 45 connecting A 672
pinnately- Ρ 699 connection A 671, N 113
twice- В 104 connective G 743
compressed G 678, 765 connivent G 745
comprised G 774, I 91 connubium G 746
concatenate G 687 conocarpium G 747
concaulescence G 688 conoidal G 726
concave G 689 conophorophyta G 749
concealed G 914 consanguineous С 752
concealing Τ 47 conscription G 752a
concentric G 690 -of plants G 752a
slightly- S 1129 conserve (to) G 754
conceptacle G 691 conserved G 753
conchidium G 693 -generic names G 753
concolorous G 694, M 405 consisting of G 763
slightly- S ИЗО consortium G 758
concrescence G 698 consperse G 760
concrescent G 697 conspicuous G 761, Ρ 413
concrete G 699 -constant G 763
condensed G 701 constipate G 764
condition G 703 constricted G 765
conducting G 704 constructive G 766
conduplicate G 705 consuming V 164
condyle С 707 contabescent G 767
 INDEX ENGLISH 688
contact (due to) Τ 288 -like G 817 cover V 48
conta^ous С 768 limb of the- G 816, L 178 covered A 20, G 207, 314,
containing С 774 lobes of the- G 816 G 914, I 129, О 8, 27, 187,
contemporary (not) A 431 personate- Ρ 349 S 889, Τ 46, V 49
contiguous G 773 teeth of the- G 816 half- S 384
continuous G 775 throat of the- G 816 covering 1 204, О 186, Τ 47,48
contorted G 778, I 240 tube of the- G 816 root- V 48
twice- В 106 corollate G 819 without- G 266
contortoplankton G 776 corollinous G 817 cowl G 944
contortuplicate G 777 coroUule G 820 cowled G 943
contour A 499, S 162 corona G 821 crack R 324
contracted G 765, 780 coronaceous G 822 cracked R 226, 325
contractile G 779 coronary G 822 crackling С 882, S 1031
contre-poison A 391 coronate G 823 crammed A 995
contribution S 1341 coronet G 821 craspedium G 858
convariantes С 787 coronule G 824 craspedodromous G 860
convariety G 788 corpuscle G 826 crateriform G 865
convenient I 38 correct (to) G 829 cream-coloured G 868
convergence G 791 corrected Ε 106 creeping R 150
convergent G 790 -by G 828 cremastoplankton G 867
converging G 745, 790 correctly R 331 cremocarp G 871
convex G 793 correlation G 827 crena G 872
doubly- L 97 corresponding G 789 crenate G 873
convolute G 794 -to G 725 doubly- В 112
convolutive G 794 corrigenda G 829 finely- С 877
cook's foot G 900 corrugated G 830 glandulose- G 158
copalinous G 796 cortex G 831 crenature G 872
copious G 797 primary- Ρ 1208 crenelled G 877
copper-coloured A 243, G 962 secondary- S 245 crenelling G 872
coppery G 254, 962 cortical G 832 crenobionta G 874
coprophilous G 798, M 191 -cortical Ρ 446 crenoplankton G 876
coprophytes G 799 corticate G 833 crenulate G 877
copulae G 800 corticole G 834 crepidate G 880
copulation G 739 corticolous G 834 crepitaculum G 881
coral-like G 803 cortina G 835 crescent-shaped L 276, S 331
-red G 804 -shaped G 837 crest G 891
cord G 362 cortinate G 836 crested G 892
cordate G 806 corymb G 842 two- В 113
cordiform G 806 corymbated G 840 cretaceous С 884
core A 876 corymbiferous G 840 creviced R 325
coremium G 807 corymbose G 840 cribrate G 885
coriaceous G 808 coryphophyta G 845 cribrovasal G 886
cork S 1167 coryphylly G 844 crimson С 93, 300, Ρ 1659,
-like Ρ 429 corysymphylly G 846 S 39
corky S 1175 cosmaesthesie G 847 crinite G 887
corm G 813 cosmobiology G 848 crisp- и 7
cormautochores С 811 cosmopolitan G 849 crispate G 890
cormophytes G 812 cosmopolites G 850 crispature G 889
corneous G 814 costate G 852 crisped С 890
cornered A 763, 764 hairy- R 15 cristate С 892
five- Ρ 243 cottony G 229, L 47 croceous G 893
four- Q 2 -hair L 47 crooked A 221, G 973
three- Τ 418 cotyledon G 853 cross G 905, H 455
two- В 75 incumbent- I 108 -bars Τ 372
cornfield S 253 cotyledonar body G 854 -fertilization A 434, G 193,
growing in- S 255 cotyledonary G 854 S 884, Χ 21
-plants S 255 cotyledonous G 855 -pollination A 434, Ρ 923
cornflower-blue G 984 cough-stilling В 63 -shaped С 896
corol G 816 coulter-shaped G 956 -wall S 424
corolla G 816 counterfeiting M 190 crossed D 29
butterfly-shaped-P 79 countless M 620 crossing H 456
dialypetalous- G 816 country G 659, D 343 -over G 894
gamopetalous- G 816 native- N 21 crosswise- С 896
ligulate- L 173 coupled G 740 crotch В 135
 689 ENGLISH INDEX
crowded G 710, 720, 866, cultovariety G 955 cyathium С 994
S 984 cultrate G 956 cyathus С 995
closely- С 701 culture-plants A 342 cycle G 1000
-together G 545, 764 cuneate G 959, S 698 life- С 1000
crown G 821, S 938 cuneiform G 959 cyclic G 996
crowned G 823 cup- G 40 cyclical G 996
two- В 109 cup G 963, 995 cyclochorisis G 997
crowning G 823, S 938 half- S 289 cyclonasty G 998
cruciate G 896 -like Ρ 889 cyclosis G 999
cruciform G 896 -shaped G 865, 964 cylinder G 1003
crummy G 260 cupe S 230 axial- S 893
crumpled irregularly G 830 cupola-shaped G 964 central- G 1003
crust G 901 cupular G 964 -like G 1001
crustaceous G 902 cupulate G 965 cylindrenchyma G 1002
crustate G 903 cupule G 963 cylindric G 1001
cryobionta G 907 bearing- G 965 cylindrical G 1001
cryoflora G 908 cupuliferous G 965 cyme G 1004
cryophilous G 909 curative M 138, О 88, S 33, dichasial- D 170
cryoplankton G 910 Τ 254 fan-shaped- R 239
cryoplanktophyta G 911 curdling G 542 -like G 1008
cryoscopic С 912 curled G 428, 890 cymobotrya G 1007
cryotropism G 913 curling Τ 357 cymose G 1008
cryptocecidium G 918 curly. G 890, и 7 cymous G 1008
cryptogamian G 921 curtain G 835 cyphelly G 1012
cryptogamic G 921 curvature G 971 cypress cone G 8
cryptogams (vascular) G 919 curve G 971 cyst G 1016
cryptogamous G 921 curved A 635, 689, 996, cystidium G 1018
-plants G 919 G 58, 973, Τ 371 cystocarp G 1019
cryptogamy G 920 bushy- S 172 cystolith G 1020
cryptogenetic G 922 doubly- S 495 cystophore G 1021
cryptohaplomitosis G 923 -down D 28 cystosore G 1022
cryptohybrid G 924 slightly- G 972 cystosphere G 1023
cryptomery G 925 somewhat- H 585 cystotyle G 1025
cryptomitosis G 926 -up R 167 cytase G 1027
cryptophyta G 928 curvinerved С 974 -cytic G 1028
cryptoplasm G 929 curvipetality G 975 cytoanatomy G 1029
cryptopore G 930 curviseriate G 976 cytoaster G 1030
cryptostomate G 931 curvy- G 56 cytoblast G 1032
crystal G 936 cushion Ρ 1650 cytoblastema G 1031
crystalline G 932 -like S 1056 cytochemistry G 1035
crystallochores G 933 -shaped Ρ 1649 cytochimaera G 1034
crystallogenous G 934 cusp G 978 cytochrome G 1037
crystalloides G 935 cuspidate G 977 cytochylema G 1038
cteinophytes G 937 cut D 322, Ρ 1671, S 244, cytochyme G 1039
ctetology G 939 Τ 329 cytoclesis G 1056
çtetosome G 940 -circularly around G 468 cytode G 1042
cubical G 941 finely- Τ 108 cytodynamics G 1044
cubit long В 268 -into G 191, I 89 cytogamy G 1045
cubital G 942 -off underneath S 1262 cytogenesis G 1046
cucullate G 943 palmately- Ρ 51 cytogenetics G 1047
cucumber-shaped G 945 pinnately- Ρ 705 cytogeography G 1050
cucumiform G 945 cuticle G 979 cytogony G 1049
cucurbitaceous G 946 cutin G 981 cytogranule G 1051
culinary G 948 cutinization G 982 cytography G 1052
culm G 950 cutis G 983 cytohydrolyse G 1054
cultiform G 951 cutting M 82, S 241, Τ 20 cytokinesis G 1055
cultigenum G 952 -out Ε 430 cytology G 1057
cultigrex G 953 cyaneous G 984
cultiplex G 954 nuclear- G 138
cultivar G 955 pink- R 294 cytolymph G 1058
cultivate (to) G 634 cyanocyst G 986 cytolysin G 1059
cultivated G 957, S 88 cytolytic С 1060
cyanophilous G 989 cytomechanics С 1062
-plants G 957
readily- H 107 cyanophycin G 990 cytomitome G 1064
cyanoplast G 992 cytomixis G 1065
ENGLISH INDEX 690
cytomorphology G 1066 deep Ρ 1250, S 91 descendence D 89
cytomorphosis G 1067 defective D 33, M 89 descending D 88
cytophysiology G 1068 defensive D 34 description D 90
cytoplasma G 1069 deficient M 89 descriptive D 91
cytorrhysis G 1070 definite С 241, D 36 desert- R 321
cytosarc G 1071 deflected D 37 -loving Ε 324
cytoskeleton G 1072 deflexed D 37 -plants Ε 325
cytosome G 1073 deflorate D 38 deserticolous Τ 142
cytostatics G 1074 defoliate D 39 desiccation D 93
cytothesis G 1076 deformed D 40, 202 designate D 94
cytotoxin G 1077 defrondation D 41 desmochores D 100
cytotropism G 1078 degenerate D 43 desmolysis D 102
degeneration D 42 desmoplankton D 103
-of the nucleus G 140 destitute 0 209
dacryoid D 1 dehiscence D 45 destituted D 105
dagger-shaped Ρ 1638 loculicidal- L 243 destroying D 106
daily Q 54 -by valves V 27 destructive D 106, Ρ 739
damp- H 508 dehiscent D 44 destructive of G 422
damp H 442, M 68, U 4 dehiscing С 422, D 44 desynapsis D 108
dark- N 118, Ρ 397 dejected D 46 detachment S 237, 569
dark A 1127, F 200, 202, dele! D 48 determinated (by) D 112
N 173, 0 22, Ρ 1640, Τ 94 deleatur D 48 determination D 111, I 16
-coloured Ρ 397 delicate S 1241, Τ 95 detritus D 114
darkened F 201 delights D 49 deuter-cells D 386
darkening F 201 delineated D 51 deuterogamy D 116
darkness-plants S 213 delineation D 50 deuteroplasma D 117
daughter-cell G 208 deliquescent D 52 developed A 219, Ε 413
day- H 104 deltoid D 54 developing early Ρ 1169
-book D 151 demersed D 55 development (accelerated)
-flowering H 105 demonstrative D 58 Τ 10
-neutral plants N 111 dendrobion D 60 canalized- Η 377
of long- L 257 dendrochronology D 61 devoid G 158
deadly- L 135 dendroid D 59 dew Ρ 1441
decagyny D 9 dendrology D 62 dewy R 340
decamerous D 11 denitrificant D 64 dexiostylous D 123
decandria D 12 dense D 68 dextrogyrous D 125
decandrous D 13 densely- D 68, Ρ 2, 1675 diachenium D 128
decay G 89 dentate D 67 diachronous D 129
causing- S 51 glandulose- G 159 diadelphian D 131
living on- S 51 imperfectly- S 1148 diadelphous D 131
decayed S 696 setaceo- S 462 diadromous D 132
deceitful S 519 spinulose- S 752 diageotropism D 133
dechromatisation G 163 serrate- S 439 diagnosis D 134
deciduous G 6, D 15 denticidous D 69 diagonal D 135
-forest plants Ρ 1605 denticle D 70 -plane D 135
declinate D 17 denudate D 71 diagram D 136
declivity G 532 denuded D 71 floral- D 136
decoloured D 18 deoperculale D 72 diaheliotrop ism D 137
decomposing L 294 departing A 5 diakinesis D 138
decompound D 19 depastous D 73 dialydesmy D 140
deconjugation D 20 depauperate D 74 dialysis D 141
decorate A 214 deperulation D 77 diamesogamy D 143
decorated О 242 depigmentation D 78 diandrian D 144
decorative D 21, О 241 depilate D 79 diandrous D 144
-plants О 241 depresse-, depressed D 80 diaphery D 146
decorticated D 22 deprived D 105, О 209 diaphragm D 148
decreasing D 24 depth (great) Ρ 1249 medullary- M 143
decreasingly D 24 dermatocalyptrogen D 82 diaphysis D 149
decumbent D 25 dermatocyst D 83 diarch D 150
decurrent D 26 dermatogen D 84 diary A 227, D 151
decussate D 29 dermatoplasm D 85 diaschistic D 152
dedicate D 30 dermatoplast D 86 diaspase D 153
dedifferentiation D 31 dermatosome D 87 diaspore D 154
deduplication С 365, D 32 desassimilation D 328 diastase D 155
681 ENGLISH INDEX
diaster D 156 diminutive suffix Б 93 nectariferous- D 312
diastole D 157 dimonoecy D 241 receptacular- D 312
diastrophe D 158 dimorphic D 243 discentration D 302
diatmesis D 159 dimorphism D 242 disciform D 303
diatropism D 161 saesonal- H 424 disclimax D 304
dibioee D 163 dimorphous D 243 discocarp D 305
dibotrys D 164 dimpled S 17 discoid D 303
dicaryobion D 165 dingy О 22, S 586 discolour D 306
dicaryocyte D 166 dinesis D 244 discoloured D 18
dicaryon D 167 diode D 245 discolouring A 78
dicaryophase D 168 diodogonium D 248 discontinuous D 307, 313
dicentric D 169 dioecia D 250 discoplankton D 308
dichasium D 170 dioecian D 252 discopodium D 309
dichlamydeous D 171 dioecio-polygamous D 251
dichogamy D 173 discovered I 266
dioecious D 252 discoverer I 265
dichopodium D 174 dioic D 252
dichotomous D 176 discrete D 311
diosmose D 254 disease M 471
-key С 500 diperiantheous D 256 diseased M 470
dichotomy В 135, D 175 dipetalous D 257 disgusting Τ 17
dichotypy D 177 diphotic D 258 dish-shaped Ρ 179
diclinous D 179, M 407 diphyletic D 260 disomic D 315
dicotyledonous D 180 diphytic D 262 disomy D 314
dictyodromous D 183 diplanetic D 263
dictyospore D 185 dispersed D 318, S 613, 780
diplasy D 264 dispersion D 317
dictyostele D 186 diplobiont D 268
dicyclic D 187 endozoic- Ε 196
diplochromosome D 270 dispirem-stage D 319
dicyme D 188 diplocyte D 271
didiploid D 189 displacement D 298, Ë 32
didymanthy D 192 diplogamete D 273 disposed G 631
didymocarpous D 193 diplogenesis D 274 disposition D 320
didymospore D 194 diplogonidium D 275 dissected D 322
didymous D 191 diplohaplobiont D 276 disséminant D 323
didynamia D 195 diploid D 277 dissemination D 324, S 330
didynamous D 196 diploidisation D 278 dissepiment D 325
dientomophily D 197 diplonasty D 279 spurious- D 325, Ρ 1491
differ(to) D 337 diplonema D 280 transversal- Τ 402
different D 316, 349 diploperistomous D 282 dissilient D 326
differential D 199 diplophase D 283 dissimilar D 327, I 59
differentiation D 200 diplophyll D 284 dissimilation G 162
differing A 5 diplosis D 286 dissociation D 331, S 259
differs î ) 201 diplosome D 287 dissolute S 570
diffuse D 203 diplosporangium D 289 dissolution D 332
digametic D 206 diplospore D 288 distanced D 333
digitate D 213 diplostemoneous D 2:0 distant D 329, 333, L 73,
-compound D 214 diplotene D 292 R 143
twice- В 119 diploxylic D 293 distantly- A 913, R 143
digitately- D 213 dipterocecidium D 295 distended D 334
digitifidate D 219 dipteronome D 296 distichous D 335
digitipartite D 221 dipyrenous D 297 distinct(not) I 122
digynous D 222 directed S 631, V 85 distinctive D 336
dihaploid D 223 -backward R 212 distinctly- D 139
dihybrid D 227 -outward Ε 516 distinguish (to) D 337
dilacerate D 229 -to M 83 distorted D 40
dilated D 231 -towards S 207 distributed G 370, D 340
diluted D 234 directing towards Τ 611 widely- Ε 386
dimegaly D 235 diremption D 298 distribution D 339
dimeric D 238 dirty G 626, I 173, S 837 geographic- A 1000
dimerous D 238 diruption D 300 natural- N 26
dimidiate D 239 disamara D 301 distylous D 341
-cordate D 239 disappearing Ε 408 ditch F 134
unequally- S 1154 disc D 312 -dwelling Τ 27
diminished D 56, 240 adhesive- A 197 - -plants Τ 28
diminishing R 106 embryonal- Ε 101 diurnal D 345
-floret F 96 divaricate D 346
diminution R 105
ENGLISH INDEX 692
divergence D 348 drosometre D 379 eatable Ε 50
angle of- A 766, D 348 drought (shunning) X 40 eating Ρ 409, V 164
divergent D 347 drunken Τ 88 -together G 663
widely- D 346 drupe D 380 ebracteate Ε 4
diverging D 347 drupel D 381 eburneous Ε 6
diversely- H 175 drupelet D 381 ecad О 67
diversifolius H 236 druse D 382 ecalcarate Ε 5
diversity V 36 dry A 1016, R 200, S 173, 488 ecblastesis Ε 7
divided D 322, 353, F 54 becoming- S 483 eccremorrhizous Ε 8
dividing M 197 -fruit S 488 ecesis О 68
-into parts M 192 half- S 286 echinate Ε 9
divisible S 168 -state S 487 echinosporous Ε 12
division D 351 -vaste plants G 301 echma Ε 13
cell- G 1036, D 351 drying A 1004, D 93, Ε 496 eciliate А 14
equational- A 246 dryness S 485, 487 ecobiotic О 69
nuclear- D 351 dubious D 385 ecoclimatic О 70
dodecagynia D 356 duces D 386 ecogeographical О 71
dodecandria D 357 duct D 387, V 39 ecological О 73
dog- G 1009 laticiferous- L 64 ecology О 72
doggy G 1009 resin- D 387 ecomorphose О 74
dolichonema D 362 dull О 181 economical О 75
dolichosis D 363 -coloured Τ 565 ecoparasite О 76
dolichostylous D 364, M 59 dumose D 389 ecoproterandry О 77
dominance D 366 dun(in colour) V 1 ecoproterogyny О 78
dominant D 365 dune(-loving) Τ 294 ecorticate Ε 14
domple- G 415 -plants Τ 295 ecospecies О 79
dormant D 367, H 565, Q 29 dwelling on- Τ 294 ecostate Ε 15
-bud D 367 dung (growing on) F 64, ecotone О 81
dorsal D 368, Τ 124 S 942 ecotope О 82
dorsifixed D 369 living in- G 798 ecotype О 83
dorsiventral D 370 duplicate D 395 climatic- G 518
dot Ρ 1656 duplication D 394 ectauxesis Ε 17
-like Ρ 1655 duramen D 402 ectexine Ε 18
dotted Ρ 1653, S 968 duration D 403, Τ 87 ectobasidium Ε 19
minutely- L 98, Ρ 1654 -of life D 403 ectobiont Ε 20
double- D 330 dusky F 200, О 22 ectocyanosis Ε 23
doubled G 67 dust Ρ 1651 ectocyclic Ε 24
doubling D 394 dusted Ρ 1647 ectoendoparasite Ε 25
doubtful A 497, D 16, 385, dwarf Η 444, Ν 5, Ρ 1652 ectoendotrophic Ε 26
I 86 dwarfed S 920 ectogenesis Ε 27
dove-coloured G 646 dwarfish Ν 5 ectogonidium Ε 28
down I 144, Ρ 852 dwarfishness Ν 7 ectoparasite Ε 29
downiness Ρ 1634 dweller (on) G 604 ectoperidium Ε 30
downy Η 56, Ρ 683, 853, dwelling H 2 ectophytes Ε 31
855, Ρ 1622, 1633 dyeing Τ 314 ectoplasm Ε 33
drab A 1231 dynamic D 407 ectoplasts Ε 34
buffy- Τ 322 dynamochory D 408 ectopy Ε 32
greyish- I 287 dynamogenesis D 409 ectosporium Ε 36
draftsman I 44 dyscentric D 410 ectosporous Ε 37
drawn (back) R 203 disgenic D 411 ectotrophic Ε 38
-out Ρ 1427 disphotic D 412 ectotropic Ε 39
-together G 780 distrophic D 413 edaphic Ε 41
drawing D 50 edaphogenous Ε 42
drepanium D 373 edaphology Ε 43
drepanocarpous D 374 ear-shaped A 1156 edaphon Ε 44
dried Τ 356 eared A 1155 edaphophytes Ε 45
-out S 484 edaphotope Ε 46
-eared A 117 edentate Ε 47
driving(away) D 75 no- Ε 423
-out Ε 77 edge A 90, M 108
earth S 567, Τ 135
dromotropism D 378 earth- G 102 leaf- M 108
drooping D 57, 76, N 205 -coloured Τ 137 edged M 107
slightly- G 240 earthly Τ 66 saw- S 447
drop G 263 eastern О 236 sharply- A 91, S 111
droplet G 263 easy F 7 two- A 684
693 ENGLISH INDEX
wing- ρ 1618 embryo-sac Ε 101, M 51, endophytobiont Ε 171
edible Ε 50 S 10 endoplasm Ε 173
edificator-plants A 236 embryotega Ε 105 endoplast Ε 174
edition Ε 48 emergence Ε 108 endoplastid Ε 175
effaced О 16 emergent Ε 109 endopleura Ε 176
efficacious Ρ 1151 emersed Ε 109 endopsammion Ε 177
efficient Ρ 1151 emetic V 163 endoptile Ε 178
efflorescence Ε 52 emitting Ε 113 endorhizous Ε 179
effuse Ε 56 empty G 158, F 24,1 79, V 8 endosaprophytism Ε 180,
eflagellate Ε 57 empurpled Ρ 1662 Ρ 125
egg О 177, 299 enalids Ε 205 endosclerotium Ε 181
-cell G 292 enantiobiosis É 116 endoscopic Ε 182
-nucleus Τ 246 enantioblastic Ε 117 endosmose Ε 183
-shaped О 293 enantiomorphous Ε 118 endosperm Ε 184
almost egg-shaped S 1217 enantiostylous Ε 119 endospore Ε 185
eglandulose Б 58 enation Ε 120 endosporium Ε 186
eight- О 56 encapsuled G 79 endostome Ε 187
eisodial Ε 59 encased I 105, N 115 endosymbiosis Ε 188
-opening Ε 59 encircled G 431
encircling A 495, G 440 endothecium Ε 189
ejection Ε 60 endothermic Ε 190
elaboration Ε 64 enclosed I 91
elaioplankton Ε 68 endarch Ε 125 endotoxin Ε 191
elaiosom Ε 70 endemic A 17, Ε 127 endotrophic Ε 192
elaiosphere Ε 71 endemism Ε 128 endotropism Ε 193
elaioplasts Ε 69 endemit Ε 129 endozoic Ε 196
elastic Ε 74 ending D 96, 97 endozoobiont Ε 197
elasticity Ε 73 endobasidium Ε 130 endozoochores Ε 198
elateres Ε 75 endobiont Ε 131 endozoophytes Ε 200
elaterium Ε 76 endobiophytia Ε 132 endoxylophytes Ε 194
elaterophore Ε 78 endobiotic Ε 133 endoxylous Ε 195
elbow-long С 942 endoblem Ε 134 energesis Ε 202
elderly V 102 endocarp Ε 135 energid Ε 203
electrolysis Ε 81 endocatadromous Ε 137 engraved I 177
electronastie Ε 82 endochite Ε 138 enharmony Ε 206
electrophoresis G 173 endochroa Ε 139 enlarged A 176, 604, 1146
electrotaxis Ε 84 endochrome Ε 140 enlargement A 605
electrotonous Ε 85 endochyle Ε 141 enlarging G 883
electrotropism Ε 86 endocortex Ε 144 enneagynian Ε 208
elevated Ε 79, 89 endocyanose Ε 145 enneagynous Ε 208
eleven Ε 126 endocyclogenous Ε 146 enneandrous Ε 209
elimination Ε 90 endocyst Ε 148 enquiring I 268
elkhorn-like A 385 endodendrobiont Ε 149 entangled I 65, 236, 249
ellipsoidal Ε 91 endodermis Ε 150 entire I 123, 201, Τ 365
elliptic Ε 92 endogaion Ε 152 almost- I 203
elliptical Ε 92 endogamy Ε 153 completely- I 202
broadly- L 70 endogenous Ε 154 entirely- Η 320
ell-long G 942 endogonidium Ε 155 entomocecidium Ε 213
elongated Ε 94, Ρ 1244 endogonium Ε 156 entomogamous Ε 214
emarcid Ε 95 endohaustorium Ε 157 entomology Ε 215
emarginate Ε 97 endokinotic Ε 142 enumeration Ε 217
emargination Ε 96 endolithic Ε 158 envelope Ρ 42, Τ 649
embedded I 177, N 115 ondolithophytes Ε 159 -of an bulb I 204
embellished О 242 endomeiosis Ε 160 floral- I 204
embossed U 20 endomeristem Ε 161 ovular- I 204
embracing A 600 endomitose Ε 162 enveloping I 275
endomixis Ε 163 enwrapping I 275
half- S 280 endoparasite Ε 164
embryo Ε 98 enzyme Ε 218
endopelon Ε 165 fat-splitting- L 197
embryogeny Ε 99 endoperidium Ε 166
embryology Ε 100 enzymolyse Ε 219
endopetrion Ε 167 eoplasm Ε 220
embryonal Ε 101 endophloeum Ε 168
embryonary Ε 101 epacme Ε 221
endophytes Ε 172 epanody Ε 222
embryonate Ε 102 endophytic Ε 169
embryophore Ε 103 epenchyma Ε 224
endophytism Ε 170 epharmony Ε 225
embryophyta Ε 104
ENGLISH INDEX
ем
ephebogenese Б 226 epistaminy Ε 297 especial Ρ 1166
ephemerophytes Б 227 epistasis Б 298 esquamate Б 357
ephemerous Б 228 epistomatic Б 299 essay Τ 102
ephydrogamy Ε 230 epistrophe Б 300 ethereal A 287
epibasal Б 231 epiterranean Б 301 ethnobotany Б 359
epibasid Б 232 epithallin Б 302 etiogenic A 358
epibenthos Б 233 epithallus Б 303 etiology A 288
epibiont Б 234 epitheca Б 304 etiomorphose A 359
epibiosis Ε 235 epithecium Б 305 etionast^ A 360
epibiot Б 236 epithelium Б 306 etiotropism A 362
epibiotic Б 237 epithem Б 307 euanthy Ε 361
epiblast Б 240 epithet Б 308 euapogamy Б 362, 0 155
epiblasteme Б 238 -bringing synonym В 49 euapophytes Б 363
epiblastesis Б 239 epitony Б 310 euapospory Б 364
epicarp Б 243 epitrophy Б 311 euarcheophytes Б 365
epichil Ε 244 epitropous Б 312 eucecidium Ε 366
epiclinal Ε 246 epixylous Б 314 eucleistocarpic Ε 369
epicopula Ε 247 epizoic Б 315 eucoenic Б 370
epicormic Б 248 epizoochory Ε 316 eucyclic Ε 371
epicorolline Ε 249 epizous Ε 315 eudichotomy Б 372
epicotyl Ε 251 epoikophytes Ε 317 euephemerous Б 373
epicotyledonary Ε 250 equal- I 292 eugenetics Ε 374
epictesis Ε 252 equal A 244, 245, 256, eugeogenous Б 375
epicutis Ε 253 Η 355, Ρ 87 eugeophytes Б 376
epidendrobiont Ε 254 equalling A 245 euhaline Ε 377
epiderm Ε 255 equally- A 244 eumitosis Б 378
epidiscal Ε 256 equational A 246 euphotic Ε 380
epigaeous Ε 257 equatorial A 247 euphotometric Б 381
epigaion Ε 258 -plate A 247 euplankton Ε 383
epigean Б 257 equinoctial A 249 eurybathyc Б 385
epigenetic Б 259 equipolar A 250 eurychoric Б 386
epigenous Б 260 equipotential A 251 eurycoenotic Ε 387
epigeotropism Б 260 equitant Ε 318 euryhaline Ε 388
epigone Ε 261 equivalentogenesis A 253 euryhygrous Б 389
epigynous Ε 262 equivocal A 254 euryoecic Б 390
epilimnion Ε 263 erect Ε 320 euryoxybiont Ε 391
epilithic Ε 264 euryphotic Ε 392
epimatium Ε 266 nearly- S 1168
stiffly- A 1035 euryplasticity Ε 393
epinasty Б 267 eurysynusic Ε 394
epinatant Б 268 erecting Ε 336
eremus Ε 326 eurythermic Б 395
epinema Ε 269 eurytopic Ε 396
epinyctous Ε 270 ergasioapophytes Ε 327
ergasiolipophytes Ε 328 eusporangiate Ε 397
epiontology Б 271 euspory Б 398
epipelon Ε 273 ergasiophygophytes Ε 329
ergasiophytes Ε 330 eustele Б 400
epipeltate Ε 274 eusyncarpic Ε 401
epipetalous Ε 276 ergasiosyntrophophytes E331
ergesis Ε 332 eutherophytes Ε 402
epiphloëm Ε 278 eutrophic Ε 404
epiphragma Ε 279 ergogenesis Ε 333
ergot С 502 entropy Ε 405
epiphyllous Ε 280, Ρ 564 euxerophytic Ε 406
epiphytes Ε 283 ericetum Ε 335
ermine-coloured Б 339 evacuation Ε 60
epiphytic Ε 282 evaginale Ε 407
epiplankton Ε 284 eroded Ε 342
erose Ε 342 evanescent Ε 408
epiplasm Ε 285 even A 248, Ρ 742
epiplasts Ε 286 erostrate Ε 341
errata С 829 everflowering S 386
epipleura Ε 287 evergreen S 387
epipodium Ε 288 erroneous M 85
error S 723 overliving S 388
epipsamnion Ε 289 every О 144
epirrheology Ε 290 erumpent Ε 346
erythrophilous Ε 350 evident M 91, Ρ 383
epirrhizous Ε 291 not- О 24
episepalous Ε 292 erythrophyll Ε 351
escaped Б 51 evidently Ρ 413
episperm Ε 293 evolute Ε 413
episporangium Ε 294 -plants Б 51
escharostrophe Ε 354 evolution Ε 412
epispore Ε 295 retrogressive- G 167
eseptate Ε 356
exalbuminous Ε 417
epistaminal Ε 296 espaced R 143
β9δ ENGLISH INDEX
examination A 655 exserted Ε 494 fathom О 233
exarillate Ε 420 exsiccata Ε 495 -lonç О 234
exaristate Ε 421 exsiccation Ε 496 fatsplitting L 203
exarticulated Ε 422 extended D 231, Ε 502 fatty A 201, Ρ 696
exauriculate Ε 423 -outwards Ρ 1123 faveolate F 27
excavate Ε 424 external Ε 357, 503 favourable (the most) О 203
exceeding Ε 425, S 1284 exstipulate Ε 498 fawn-coloured С 244
excentric Ε 427 exstirpated A 1236 feather Ρ 697, 852
exciple Ε 429 exstirpation Ε 499 feathery Ρ 853, 855
excision Ε 430 extraaxillary Ε 506 febrifuge A 392
excitability Ε 432 extracellular Ε 507 fecundated F 31
excitation Ε 433 extrachromosome Ε 508 fecundating F 29
excluded Ε 434 extrafloral Ε 509 fecundation F 30
excrescent Ε 436 extrafoliaceous Ε 510 fecundity и 2
excretion Ε 437 extranuclear Ε 511 feeble D 7
excretory Ε 438 extrastaminal Б 513 feeding V 164
excurrent Ε 439 extravaginal Ε 514 -together С 663
exemplar S 626 extravasation Ε 515 feeler-shaped Τ 99
exfoliate Ε 442 extrorse Ε 516 feet (- long) G 942
exhibiting Ε 443, Ρ 1161 exuberant L 284 six- О 233
exiguous Ε 444 exuding Ε 500 felt-like Ρ 72
exine Ε 446 exulceration Ε 517 felted Ρ 72
exintine Ε 447 exuviate Ε 518 female F 33
exinvolucrate Ε 448 eye О 59 feminine F 33
existing Ρ 1195 fenestrate F 34
exocatadromous Ε 453 ferment F 38
exochiton Ε 454 fabaceous F 4 -producing Ζ 84
exochomophytes Ε 455 face Ρ 10, S 1290 fermentation F 37
exoconidium Ε 456 -facial F 5 fermenting Ζ 84
exocortex Ε 457 faciès F 6 fern-like F 59
exodermis Ε 458 factor F 9 Ferns (science of) Ρ 1608
exogamy Ε 459 edaphic Ε 41 fertile F 32, 40
exogenous Ε 460 latent- L 59 fertility и 2
exogynous Ε 461 facultative F 11 fertilization F 30, N 203
exolithic Ε 463 faculty F 10 -cross- A 434, S 884, X 21
exolithophytes Ε 463 fading M 100, 102 self- A 1172
exomeristem Ε 464 fail (to) D 107 fertilized F 31, G 37
exoneurosis Ε 465 falcate F 12 close- G 511
exoperculate Ε 466 fall L 52 fetid N 116, О 107, F 103
exoperidium Ε 467 flower- A 853 few О 108, Ρ 195, S 603
exophloem Ε 468 fruit- G 119
exorhizal Ε 472 very- Ρ 342
exorhizous Ε 472 leaf- D 41 fibre F 44
exosclerotium Ε 473 falling G 6, D 15, -shaped F 45
exoscopic Ε 474 Ε 63, Ρ 713 fibril F 46
exosmose Ε 475 early- F 177 root- R 20
exospore Ε 476 -together G 613 fibrillate F 48
exosporium Ε 477 false A 218, F 14, N 162, fibrinöse F 48
exostome Ε 478 Ρ 1456, S 836 fibrinous F 48
exostosis Ε 479 family F 15 fibrose F 49
exotesta Ε 480 fan- F 74 fibrous F 49
exothecium Ε 481 -shaped D 132, F 74 fidate (palmately-) Ρ 46
exothermic Ε 482 far A 913, D 333 fiddle-shaped Ρ 65
exotoxin Ε 483 farinaceous F 17 fidelity F 53
exotrophic Ε 484 farinose F 18 field A 321, 1052, R 419
exotropism Ε 485 fasciated F 21 -growing A 1051
fasciation F 20 -plants A 332
expanded D 231, Ε 56, 502 fascicle F 22a fiery Ρ 1692
exploding Ε 489 fascicled D 98, F 22 -red A 997, F 79
explorer I 110 fasciculate F 22 fig F 51
-of the nature N 25 fastened together G 744 figure F 55, I 5
exposition Ε 492 fastigiate F 23 fifth Q 51
exposure Ε 492 fat Ρ 696 filament F 57, N 67
expressivity Ε 493 fatherland Ρ 190 filamentous F 56
ENGLISH INDEX 696
filaments (composed of) fleshy G 96, 863, Ρ 1644, closely- Ρ 1676
G 711 S 62, 1263 cluster- R 2
filial generation F 3 somewhat- S 117 cup- Ρ 888
filled R 154 flexuose F 82, О 188, S 437 dry- S 175, X 29
-up F 16 flinty S 498 few- Ρ 198
fillet-like L 92 floating F 98, 99, Ν 22 four- Q 12
filthy G 762, S 837 floccose F 83, M 83 hairy- Τ 434
fimbria F 62 flocculent G 229 hundred- Η 61
fimbriate F 63 flocculose F 84 large- M 5
fimicolous F 64 flock G 256 lilac- S 1468
fine A 1014, S 1241, Τ 105 flood Ρ 1280 long- L 258
finely- Τ 105 flora G 329, F 85 many- H 61, M 535, 621
finger lenght D 212 small- F 95 milky-white- G 6
fingered D 213 floral F 86 naked- G 267
four- Q 9 -clock H 431 narrow- S 902
three- Τ 474 florescence F 87 nose-like- R 238
fire- Ρ 1692 floret F 97 not- V 130
-like S 43 ligulate- L 173 one- и 53
firm F 65, S 563 floribund F 88 purple- Ρ 1116
first Ρ 1214, 1360, 1375 floricolous F 89 radiate- R 34
fissile F 68 floriculture F 89 red- R 375
fission F 69 floriferous F 91 rostrate- R 353
fissurate F 71 florigraphy F 92 serrate- S 440
fissure R 324 florilège F 93 side- Ρ 826
fissured F 71, R 226 floriparous F 94 sitting- S 456
fistular F 72 florula F 95 six- H 279
fistulöse F 72 floscule F 97 snow-white- N 130
fistulous F 72 flour-like F 17 three- Τ 420
five- Ρ 237, Q 32 flow G 968 trumpet- S 26
by fives Q 30 flower- A 832 wing- Ρ 1607
-each Q 30 flower F 96 flowerembracing (half-) S 282
-fold Q 50 aggregate- A 328 floweret F 97
fixed F 73 bearing- F 91 flowerheaded (hairy-) Τ 446
flabby F 75, L 73 bisexual- F 96 many- M 514
flabellate F 74 -bud A 370, F 91 flowering A 833, Ε 52, F 87
flaccid Ε 95, L 44 -calendar G 29 abundantly- F 88
flag smut и 94 complete- G 681 constantly- A 351
flagellate F 77, M 117 -crown G 816 first- Ρ 1363
flagelliform F 76 double- Ρ 815 in advance-P 1226
flagellum F 78 -embracing A 602 late- S 454, Τ 29
flame- Ρ 451 epigynous- F 96 night- N 132
-coloured F 79, I 39 -fall A 853 -plants A 850
-scarlet M 370 -garden H 438 flowerlessness A 883
flamingred I 39 -gardening F 90 fluctuating F 98
flank L 71 -head G 72 fluid (becoming-) G 628
flashing G 838 hermaphrodite- F 96 fluitant F 99
flask-shaped A 608, L 31 hypogynous- F 96 fluvial F 100
flat Ρ 723, 742 ligulate- F 96 flu viatic F 100
lying- Ρ 1336 little- F 97 fluviatile F 100
nearly- Ρ 744 maie- F 96 fly-like M 616
flattened G 686, D 231, Τ 5 marginal- F 96 flying A 1235, V 157
-out С 678 naked- N 198 fodder (fit for-) Ρ 1
somewhat-S 1128 neuter- Ν 110 foggy N 36
flattening F 20 perigynous- F 96 fold Ρ 846, R 402
flavescent F 80 pistillate- F 96 folded Ρ 849, 1625, R 403
flavour S 46 radial- R 16 -backward R 155
flavoured (virell-) S 42 ray- F 96 many- M 556
staminate- F 96 lengthwise- D 395
fleck M 64 sterile- S 956 -over Ε 318
fleeting F 177 terminal- Τ 127 -together G 705
flesh G 97, S 62 tubular- Τ 641 folding Ρ 846, 848
-coloured G 94, I 85 flowered A 832 foliaceous F 104
-eating I 180 cleft- S 143 foliage F 108, 158
-loving G 879 flowered folianeous F lô5
«97 ENGLISH INDEX
foliar F 106 foveolate F 139 fruited
foliate F 109 fо villa F 140 large- M 6, 15
foliation F 107 fox-coloured V 167 lattice- С 430
foliolate F 111 fragile F 143 long- R 223
costately- R 10 fragment F 145 many- Ρ 950
foliole F 112 fragmentation F 144 naked- G 270, Ρ 1596
foliose F 113 fragrant F 146, 0 65, S 1083 narrow- S 906
folk-botany Ε 359 freckled L 98 pear- Ρ 1703
follicle F 117 free С 364, Ε 88, L 152 pink- R 292
compound- F 116 half- S 326 prickly- Ε 10
double- В 131 freezing R 116 red- Ε 348
follicular F 115 frequency F 151 root- R 249
following S 429, 1256 frequent F 150 rotate- Τ 582
foot Ρ 362 fresh R 77, V 47, 155 rough- Τ 379
-long Ρ 362, 208 frill A 1030 scale- L 106
-shaped Ρ 209, 212 fringe F 62, Τ 309 shaggy- L 55
-footed Ρ 363, 890 fringed В 241, F 63, L 15 sickle- S 271
short- В 277 two- В 98 single- Ε 323
wing- Ρ 1619 frond F 156, 158 smooth- L 88
foothill plants Ρ 12 frondescence F 155 split- S 145
footpath S 375 frondescent F 154 spur- Ρ 797
for Ρ 1225 frondose F 157 standard- S 275
force V 141 frondous F 157 suturate- R 227
vital- V 146 froth-like S 835 thick- Ρ 1681
forehead F 159 frothy S 835 white- L 137
forest- S 508 frozen G 64, 151 wing- Ρ 1613
forest N 76, S 507 fructicolous F 161 wrinkle- R 314
-dwelling S 510 fructiferous F 162 fruitful F 32, 36, 40, M 532,
mixed- M 385 fructification F 163 О 205, Ρ 1274, и 1
forest fructivorous F 164 fruitfulness и 2
-plants S 508 fruit С 99, F 165 fruiting F 162, 163
-steppe S 512 aggregate- A 328 -body G 825
forestry S 29, 511 -bearing F 162, Ρ 1243 fruitless A 37, S 956
forked D 176, F 198 -body F 163, Τ 216 frutescent F 169
three- Τ 467, 490 -body of Fungi G 120 fruticant F 171
twice- В 136 -bud F 162 fucaceous F 174
form F 125 disséminant- D 323 fucoidal F 174
dwarf- N 5 dry- S 488 fugacious F 177
new- F 125 false- Ρ 1479 -fugal F 176
formative Ρ 774 -falling (abnormal) С 119
formed F 127 fig- S 1327 full Ρ 815, R 154
earliest- Ρ 1375 fleshy- S 64 half- S 355
first- Ρ 1212 -garden Ρ 1086 fulvous F 184
formerly Ρ 15 indéhiscent- I 114 fungaceous F 187
forming F 126 -pulp Ρ 1643 fungal M 596
formula F 129 separating- S 235 fungi M 600
fornicate F 130 sling- В 21 fungicid F 188
fortifying A 653 -stalk С 118 fungicolous F 189
fosse F 134 stone- D 380 fungivorous F 190, M 604
fossil -plant Ρ 636 winged- S 34 fungus F 191
fossile F 135 fruited С 99 -like F 187
fossils F 136 beak- R 309 funicle F 194
fossulate F 137 broad- Ρ 788 funicled F 193
fouled I 173 cleft- S 138 f uniform F 186
found I 266 close- G 508 funnel-shaped I 154
four Q 1, 26, Τ 151 cork- Ρ 426 furcate F 198
-anlhered Τ 183 egg- О 90 furcation F 197
by fours Q 25 few- A 500, О 112
five- Ρ 239 furrow G 644, G 191, S 1278,
-each Q 25 1280
-fold Q 23, Τ 188 glossy- L 38
grilled- G 430 nectariferous- S 1280
fourth Q 24
fovea F 138 hairy- Τ 443 furrowed G 641, S 1278,
halfmoon- G 271 V 22
nectariferous- N 54 hook- H 52 deeply- Ε 419
foveate F 139 half- S 372
ENGLISH INDEX 69$
no- A 1100 garland (of flowers) S 453 geotortism G 127
three- Τ 569 -shaped S 452 geolrophism G 128
fuscous F 202 gashed L 233 geotrophy G 128
fused G 741 gathered A 1118 geotropism G 130
-together G 709 gathering G 176, S 1331 lateral- G 130
fusiform F 203 gazoplankton G 60 negative- G 130, N 64
fusion F 204 geitonocarpy G 62 positive- G 130
-of parts S 1358 geitonogamy G 61 germ G 132
gelatinous G 63 -layer M 123
gelification G 65 germinability G 134, V 147
galbaniferous G 7 gem G 69 germinable G 133
galbanum (bearing) G 7 geminate D 191, G 67 germinated G 138
galbulus G 8 gemini G 68 germinating В 231, G 135
galea G 9 gemmaceous G 70 germination G 136
galeate G 10 gemmation G 71 epigeal- Ε 257
galericulate G 12 gemmification G 74 germinative G 187
gall G 206, G 13 gemmiparity G 76 gerontomorphosis G 139
-bearing Б 203 gemmiparous G 77 giant G 143
-shaped G 14 gemmule G 78 gibbose G 142
gametange G 20 gene G 80 gibbosity G 141
gametangiogamy G 18 general U 79 gibbous G 142
gametangiophore G 19 generation G 84, 85 gigantic G 143
gamete G 17 generation „η" Ν 1, gigartinous G 144
gametic G 21 -„2η" Ν 2 gill L 33
gametisation G 22 accrementitial- Α 49 girdle G 442
gametoblast G 24 asexual- G 85 girdled G 431, 441, Ζ 21
gametocyst G 25 diploid- Ν 2 red- R 380
gametocyte G 26 haploid- Ν 1 three- Τ 580
gametogamy G 27 sexual- G 85 two- В 99
gametogenesis G 28 spontaneous- A 10 girdling G 440
gametophore G 31 generative G 86 giving forth Ε 113
gametophyte G 34 generic О 87 glabrate G 148
gametophytic G 34 generitype G 88 glabrescent G 148
gametoplasm G 35 genesis G 89 glabrous G 149, Ρ 410, 1594
gametospore G 36 genetic G 91 nearly- G 148
gamobium G 38 genetics G 90 glacial G 151
gamocarpellary G 39 developmental- Ρ 388 glade L 272
gamocarpous G 40 geniculate G 92 gland- G 153
gamocyte G 41 genotype G 98 gland G 161, Ν 210
gamodesmy G 42 -genous G 94 digestive- D 211, G 161
gamogemmy G 43 genuflexed G 92 gland (-like) G 155
gamomery G 46 genuine G 99 septal- S 410
gamomorphose G 47 genus G 100 glandaceous G 153
gamopetalous S 1349 new- N 169 glandular A 188, G 155
gamophylly G 49 geoaesthesia G 103 glandule G 154, 161
gamostely G 53 geobiont G 104 glandulose G 156
gamostylous G 54 geoblast G 106 glareose G 162
gamotropism G 56 geobotany G 107 glasshouse H 288
-gamous G 37 geocarpotropic G 109 glassy V 151
ganglion G 58 geocarpy G 108 glaucescent G 164
gangrene G 59, S 697 geoecotype G 116 glaucous G 163
gaping H 287, 318, G 327 geography (plant-) Ρ 628 becoming- G 164
garden H 438 geonasty G 114 gleaming F 181, S 768
-fleeting H 436 geonyctinasty G 115 gleaning S 732
geonyctitropy G 115 gleba, glebe G 165
fruit- Ρ 1 geoparallelotropism G 118 glistening L 270
growing in- H 433 geophilous G 119
nursery- Ρ 750 glittering F 181, N 122,
geophytes G 120 S 768
of gardens Η 438 geoplagiotropism G 121
-plants Ρ 749b globate G 166
geospecies G 122 globe (little) G 168
rose- R 343 geosphere G 123 -shaped G 166
gardeners' Η 437 geotaxy G 125 globoids G 167
gardening Η 435 geotonus G 126
geotorsion G 127 globose G 166, S 699
ornamental- Τ 340 half- S 314

globular G 166
nearly-S 1187
globule G 168
globulose G 166
glochide G 171
glochidiate G 169
glochidium G 170
gloeocystidium G 173
gloeospore G 175
glomerate G 176
gloraerule G 177
glossopode G 180
glossy L 37, N 122
-as if oiled I 259
glowing I 39
glue V 143
glue- G 172
glued together A 326, G 723
glumaceous G 182
glumate G 185
glume G 181, Τ 48
-like G 186
external -G 181
internal- G 181
glumelle Ρ 30
glumiferous G 185
gluten G 187
glutinous G 188, V 142
gnarled G 706, Ν 135
gnat-shaped G 748
gnawed Ε 342, Τ 583
gnawing M 116
gneisaceous G 192
gnesiogamy G 193
gold-shining A 1153
golden- G 405
-coloured A 1153, G 405
-yellow A 1153
completely- H 327
gomphostylous G 195
gonangium G 197
goneoclinous G 199
gonidangium G 203
gonidema G 208
gonidial G 204
-layer G 208, S 1018
gonidimium G 205
gonidionema G 208
gonidiophore G 206
gonidium G 207
-of Lichens S 635
gonimoblast G 210
gonimolobe G 211
goniocarpous G 212
goniotrichous G 216
gonohyphema G 220
gonophore G 221
gonoplasm G 222
gonosome G 223
gonospore G 224
gonotaxis G 225
gonotokonts G 226
gonotropism G 228
good В 250
ENGLISH INDEX
gorge F 26 greenish С 327, 338, V 127,
gossypine G 229 V 137
gourd-like G 946 gregarious G 255
-shaped L 31 gregariousness S 545
graceful V 64 grex G 256
graft Ε 236, I 190, Τ 399 grey G 258, Ρ 911, S 769
grafted I 189 ash- С 433, S 769, Τ 111
naturally- A 52 becoming- S 390
grafting G 746, I 184, 188 blue- G 12
grain G 252 brownish- S 599
-eating G 247 dull- Ρ 854
graminaceous G 233 leaden- Ρ 854, G 257,
graminicolous G 235, 239 L 230, M 391
graminous G 237 light- G 12, 434
graniferous G 245 mouse- M 583, 619
granitic G 246 pale- L 142
graniticolous G 246 pure- G 258
granivorous G 247 slate- A 998 S, 136
granular G 249 smoke- F 185
granulate G 248 Steel- G 257
granule G 251 greyish G 434, G 257
-like G 249 gristly G 130
granulöse G 239, 248 grit S 4
grasping Ρ 1207 -cells S 176
grass- G 233 groove G 415, S 1280
grass G 232, H 156 groove- G 191
-coloured G 234 grooved L 24, S 1278, Τ 111,
-covered H 163 V 22
-green G 234 deeply- Ε 419
-like G 233 two- В 218
grassy G 233, H 157, 163 ground S 567
gravel- plants G 255 ground- G 102
gravelly G 162 above- Ε 257, 301, S 1315
greasy Ρ 696, U 30 group G 256
great G 242, M 72 taxonomic- Τ 37
green - G 324, V 136 grouped G 255
apple- Ρ 1085 grove S 514
growing G 883, H 2
becoming- V 127
blackish- A 1138 obliquely- A 353
-on G 604, Ε 229
bluish- G 331, G 163, Τ 219
brownish- G 74, О 134 -out Ε 436
-point G 784
completely- А 547
dark- А 1138, G 337, Ρ 360, roadside- V 107
-round about G 464
Ρ 961
dark-bluish- S 542 together A 210, G 544, 599
grown together A 52, G 699
deep- S 90
emerald- S 542 growth A 50, I 103
exuberant- L 283
gold- G 330
grass- H 161, G 233, 234 plant- V 45
terminal- Τ 127
herb- H 161
leek- Ρ 1122, 1203 grumose G 260
grumous G 260
myrthe- M 629
guard-cells S 1003
olive- О 134 -fruit Ρ 252
parrot- Ρ 1598 guest H 439
reddish- R 386 guide H 319
sea- Τ 219 gummiferous G 261
turning- V 127 gumming G 262
yellow- G 327, H 161 gummy G 261
yellowish- G 338, 352, 404, guttäte G 265
Χ 7 guttation G 264
greengrocery О 101 gymnoblastous G 268
greenhouse (cool-) F 152 gymnocarpic G 270
warm- G 28 gymnocarpous G 270
 ENGLISH INDEX 700
gymnocyte G 271 long- С 887 haplopetalous Η 36
gymnoplast G 272 shining- Ρ 436 haplophase Η 37
gymnospermous G 273 shortly- Η 307 haplont Η 25
gymnospore G 274 slightly- Ρ 692 haplopolyploid Η 38
gynandria G 277 stiff- Η 308 haplosis Η 39
gynandrian G 278 white- L 147 haplosomy Η 40
gynandromonoecy G 279 hairiness 1124, Ρ 691, Ρ 1634 haplosporangium Η 42
gynandrophore G 281 hairless G 149, I 69 haplospore Η 41
gynandrous G 278 almost- S 1186 haplostele Η 43
gynantherous G 282 hairs haplostemonopetalous Η 45
gynixus G 284 collecting- С 622 haplostemony Η 44
gyno- G 275 fasciculate- Ρ 694a haptera Η 46
gynobase G 285 furcate- Ρ 694b haplomorphosis Η 17
gynochlamydeous G 286 lepidote- L 105 hard A 98, D 406, R 319,
gynodimorphism G 287 mucilaginous- G 624 S 173
gynodioecy G 288 radical- R 20 -like bone О 282
gynodynamic G 289 stellate- S 895 rather- D 405, S 1162
gynodynamous G 289 whorled- Ρ 694c stone- L 50
gynoecium G 290 hairy L 54, Ρ 683, Τ 432 - cultivated H 108
pseudomonomerous- Ρ 1527 around- A 556 hardened I 126, S 198
gynoecy G 291 hard- S 195 hardening S 179
gynogametangium G 293 -leaved Τ 458 hardness D 404, R 338
gynogamete G 292 slightly- Ρ 1633 harm N 171
gynogametophore G 294 star- A 1093 harmful N 172
gynogenesis G 295 halbert-shaped Η 53 harmless I 166
gynogenum G 296 half- Η 110, S 277 harmony H 50
gynohermaphrodite G 298 -anatropous H 111 harsh A 60
gynomonoecy G 299 -coated H 118 hastate H 53
gynophaen G 300 -comb-shaped S 350 hastulate H 53
gynophore G 301, S 689 -epigynous H 129 hatchet-shaped D 359,
gynophylly G 302 -inverted H 145 S 250
gynophytes G 303 -parasite H 133 haustorium H 55
gynosporangium G 306 -way I 217 having H 1
gynostegium G 308 halobenthos H 10 head G 80
gynostemium G 309 halobion H 11 flower- G 72
gypsaceous G 310 halodrymium H 12 -like G 71
gypsicolous G 312 halonereids H 13 headed С 71
gypsophilous G 312 halophilous H 14 -many- M 514
gyroma G 315 halophobous H 15 root- R 251
halophytes H 16 three- Τ 431
haloplankton H 17 two- A 684, В 90
habit H 4 halved D 239
hamate H 18, L 51 headland Ρ 1288
habitat H 3 headless A 58
-type С 518 hammer-shaped M 81
hamster-coloured N 121 healing M 138, S 33
hadrocentric H 5 healthful S 33
hadrome H 6 hamulate H 19
haematochrome H 8 hamulose H 19 healthy S 32, V 19
haemostatic I 289 handbook Ε 123, M 95 heaped A 54
hair С 70, Ρ 694 handsome A 527, Ρ 1639 -together G 539
cottony- L 47 hanging С 870, Ρ 232, S 1321 -up A 62
-covering I 124 -down D 76 heaps (rubbish-) R '389
glandular- G 156 hapaxanthic H 23 heart G 86, 806
glochidiate- G 169 hapaxanthous H 23
haplobiont H 25 -shaped С 806
-like С 67, Τ 449 almost" S 1134
-net G 69 haplocaulos H 26
haplochlamydeous H 27 inversely- О 6
scaly- S 225, 838
scutate- S 225 haplocyte H 28 -wood D 402
sensitive glandular- Τ l o i haplodiplobiont H 29 heat
stinging- и 88 haplogenesis H 30 -loving X 44
urticant- и 88 haplogonidium H 31 -plants X 45
hab's width G 70 haploid H 32
-generation Ν 1 -resistant Τ 273
woolly- L 47
haired Ρ 683, Τ 432 haplomitosis Η 33 heath Ε 335
finely- Ρ 690 haplomeristomous Η 35 heavy G 254, Ρ 1093
hebetate Η 59
701 ENGLISH. INDEX
hedge S 13 hemiteria H 143 heterogametic H 212
growing in- S 14 hemitherophytes H 144 heterogamogony H 214
living- S 13 hemitropic H 145 heterogamous H 215
hedgehog-like Ε 337 hemixerophytes H 146 heterogamy H 213
height A 478 hepaticology H 148 heterogenesis H 216
unusual- G 143 heptagynian H 151 heterogenetlc H 217
hekistothermic H 67 heptamerous H 152 heterogenous H 218
heleophytes H 71 heptandrous H 153 heterofcaryon H 190
heleoplankton H 72 heptaphyllous H 154 heterokaryosis H 191
helicism H 74 herb H 156 heterokinesis H 220
helicoid H 73 -green H 161 heteromallous H 221
-cyme В 253 -like H 157 heteromericarpy H 223
heliconomium H 75 herbaceous H 157 heteromerous H 224
heliophilous H 79 herbal H 159 heteromery H 222
heliophobous H 80 herbalist H 160 heteromesogamy H 225
heliophyll H 81 herbarist H 160 heteromixis H 226
heliophytes H 82 herbarium H 159 heteromorphic H 228
heliosciophytes H 83 -label S 133 heteromorphose H 229
helioscopous H 84 herbicids H 162 heteromorphous H 228
heliose H 85 herbivorous H 164, Ρ 656 heteromorphy H 227
heliotortism H 87 herbiet Η 165 heterophaenogamy H 231
heliotropic H 88 herborising Η 158 heterophaeny H 230
heliotropism Ρ 514 herborization Η 158 heterophagous H 232
helioturgotropism Η 90 herbose Η 163 heterophasic H 233
helmet G 157, G 9 herbous Η 163 heterophyadic H 234
-shaped G 156, G 11 hercogamy Η 166 heterophyllous H 236
helminthocecidia H 91 herd G 256 heterophylly H 235
helohylophilous H 95 hereditary H 167, I 162 heterophytes H 237
helolochmophilous H 96 heredity H 168 heterophytic H 238
heloplankton H 99 hermaphrodite A 710, H 169, heterophytous H 238
helorgadophilous H 100 171, M 407 heteroplasm H 240
helotism H 101 heteroplastomatic H 241
help-cells S 1420 hermaphroditismi H 170 heteroplasy H 239
hemerodiaphorous H 106 herpism H 172 heteroploid H 242
hemerophilous H 107 hertzotropism H 173 heteroprosphytiasis H 243
hemerophobous H 108 hesperidium H 174 heteroprothally H 244
hemerophytes H 109 heteracanthous H 176 heteropycnose H 245
hemiangiocarpous H 112 heteradelphy H 177 heterorhizis H 246, 247
hemiapophytes H 113 heterandrous H 178 heterosis H 248
hemiautophytes H 114 heterantagonism H 179 heterospermy H 250
hemibasidium H 115 heteranthery H 180 heterospora H 252
hemicaryon H 116 heteranthy H 181 heterosporangic H 251
hemicellulose H 117 heterauxesis H 182 heterosporous H 253
hemichlamydeous H 118 heteroauxin H 183 heterostemony H 254
hemicleistocarpous H 119 heterobasid H 186 heterostyled H 256
hemicleistogamic H 120 heteroblastic H 187 heterostylous H 256
hemicryptophytes H 121 heterocarpous H 189 heterostyly H 255
hemicyclic H 122 heterocarpy H 188 heterosymbiotic H 257
hemidibiose H 124 heterochlamydeous H 192 heterosynapsis H 258
hemidistrophy H 125 heterochoric H 193 heterosyndesis H 259
hemiendobiotic H 126 heterochromatism H 194 heterotactic H 260
hemiepiphytes H 130 heterochromaty H 194 heterotaxy H 261
hemiendophytic H 128 heterochromosölÄe • H 196 heterotetraploid H 262
hemigamotropous H 131 heterochromoái Ή- 195 heterothallism H 263
hemihaploid H 132 heterochronous Ή 197 heterotomous H 264
hemiparasite H 133 heterocotylous H 199 heterotopic H 265
hemipentacotyl H 134 heterocyclic H 200 heterotrislyly H 266
hemiphanerophytes H 135 heterocyst H 201 heterotrophic H 267
hemiploid H 136 heterodichogamy H 202 heterotypic H 269
hemisaprophytes H 137 heterodistyly H 204 heterozygote H 271
hemispherical S 314, 344 heterodromous H 206 hiant H 287
hemisyncarpous H 139 heterodynamous H 207 hibernacle H 288
hemisyncotyl H 140 heteroecious H 208 hibernal H 289
hemisyngynous H 141 heterogametange H 211
heterogamete H 209 hibernate H 292
ENGUSH INDSX 702

hibernating H 290 holoepiphytee H 335 homoplasy H 376

hibernation H 291 hologamete H 337 homoploid H 409
hidden A 20, С 207, 489, hologamy H 338, M 26 homospory H 410
G 914, I 52, L 57, 58, О 42, hologenotypus H 341 homostemony H 412
R 88 hologeny H 340 homostyly H 413
-bud I 52 hologymnocarpous H 342 homosynapsis H 380
hiding С 207, D 53 hologynic H 343 homotactic H 415
hiemal H 295 holomorphosis H 345 homothallism H 416
hierobotanicon H 297 holoparasite H 346 homothermal H 381
high A 480, G 211, Ε 79, holopetalous H 347 homotomous H 417
Ρ 1232 holophytic H 348 homotopy H 418
rather- A 479 holophytism H 349 homotropous H 419
very- Ρ 1159 holoplankton H 350 homotypic H 420
higher S 1294, 1299 holosaprophytes H 351 homozygosis H 421
highest S 1316 holosericeous H 352 homozygote H 422
hilar H 298 holotrichous H 353 homozygotic H 423
hilate H 299 holotype H 354 honey M 171
bile H 300 homaJochoric H 356 -coloured H 102, M 176
hiliferous H 299 homalotropous H 357 -combed A 486, F 27
hill С 629 homoblastic H 359 -cup N 56
-growing с 625 homocarpous H 360 -dew M 178
hilly С 531 homochlamydeous H 362 -eating M 179
hilum H 300 homochronous H 364 -juice Ν 51
hindrances О 1Ô homocoen H 367 -like M 176
hirsute H 306 homocyclic H 368 -plants M 177
hirtous H 307 homodichogamy H 369 producing- M 177
hispid H 308 homodromous H 370 hood G 944
homodynamous H 371 -shaped G 48, 943, H 51
histodialysis H 309 homoeandry H 372
histogenic H 311 hooded G 943
homoecious H 373 hoof-shaped U 34
histogenum H 312 homoemorph H 375
histogeny H 310 hook H 21, и 31
homoeomerous H 374 hook- A 688, H 51, О 152
histology H 313 homoeorhesis H 377
histolysis H 314 -shaped H 18
homoeosis H 378 small- H 20
histolytic H 315 homoeostasis H 379
history H 317 hooked A 198, 221, 688,
homogamete H 382 H 18, L 51, R 107, U 29
-of vegetation S 1404 homogamous H 384
hoar-frost Ρ 1441 -hair H 18
homogamy H 383 many- Ρ 939
hoard Τ 286 homogeneity H 385
hoary С 66 three- Τ 573
homogenesis H 386 twice- В 222
rather- С 64 homogenetic H 387
holarctjc Η 321 booklet Η 20
homogenous H 388 horiodimorphism Η 424
holdfasst Η 46 homogenousness H 385
holding Τ 96 horizontal Η 425
homogeny H 386 hormocyst Η 426
-fast Τ 92 homogenous H 390 hormogon Η 428
hole L 23 homogony H 389 hormogonimium Η 427
holism Η 322 homoheterostyly H 391 hormone Η 429
hollow A 876, С 201, Ε 53, homokaryon H 361 horn- С 814
I 79, V 8 homokinesis H 365 horn of plenty (resembling
hollow- G 564 homoiodiperianthous H 393 to the) G 815
homoiohydratur H 395 horned G 814
hollowed G 200, Ε 53 homoiokarfAU», H 392
-out G 689 homologof» \ | | 896 four- Τ 157
holobasid H 323 h o m o m a l l o » « 397 many- Ρ 959
holobenthic H 324 homomery H 398 three- Τ 469
holoblastic H 325 - homomixis H 399 two- В 108
holocoenose H 328 homomorphose H 401 horny G 814
holochlamydate H 326 homonym H 402 horological H 431
holochlamydeous H 326 homophag H 403 horseshoe-shaped H 304
holocyclic H 329 homophasic H 404 horticulture H 435
holodibiose H 330 homophyadic H 405 hospitating plants H 440
holoendobiotic H 331 homophylic H 406 hospitalors H 440
holoendophytes H 332 homophylly H 407 host H 439
holoendozoa H 333 homophytic H 408 as- X 14
holoenzyme H 334 hot-bed Ρ 1648
703 ENGLISH INDEX
hothouse G 28, F 43 hydrotropism H 506 hypogynous H 591
humectate H 441 hygrochasy H 509 hypohaploid H 592
humid H 442, 508 hygrométrie H 510 hypolithic H 596
humifuse H 443 hygromorphism H 512 hyponasty H 597
hump- G 142 hygromorphy H 511 hyponomium H 598
-backed О 142 hygrophilous H 514 hyponym H 599
hundred- G 213, H 60 hygrophily H 513 hypopnloeodic H 601
hurt Ν 171 hygrophobous H 515 hypophyll H 603
husked G 185 hygrophytes H 516 hypophyllopodous H 602
hyaline A 959, 960, H 448 hygroplasm H 517 hypophyllous H 604
hyalocyst H 449 hygroscopic H 519 hypophyse H 605
hyalonema H 450, M 123 hygroscopicity H 518 hypoplankton H 606
hyaloplasm H 451 hygroscotophilous H 520 hypoplasy H 607
hyalosom H 452 hylodophytes H 523 hypopleura H 608
hyalospermous H 453 hylogamy H 524 hypoploid H 609
hybrid H 455 hymenandrous H 528 hypopodium H 610
nothoxenous- Ν 161 hymenium H 529 hypopolyploid H 611
vegetative -V 46 hymenophore H 531 hyposporangium H 613
hybridization Η 456 hymenopterid H 532 hypostase H 614
natural- N 26 hypanthium H 534 hypostatic H 615
sexual- Η 456 hypanthodium H 535 hypostomatous H 616
vegetative- Η 456 hyperanisogamy H 537 hypostroma H 617
hybridogamy Η 457 hyperborean H 538 hypothallium H 618
hybridous Η 458 hyperchimaera H 539 hypothallus H 619
hydathode Η 460 hyperchromatic H 541 hypothece H 621
hydratur Η 464 hyperchromaticity H 540 hypotonie H 622
hydroaesthesia Η 466 hyperdiploid H 542 hypotrophy H 623
hydrobiology Η 467 hyperdromy H 543 hypotypy H 624
hydroblast Η 468 hyperhaploid H 544 hypovalva H 625
hydrobotany Η 469 hyperhydric H 545 hypsophyll H 626
hydrocarpotropic Η 471 hyperparasite H 547 hysteranthous H 627
hydrocarpy Η 470 hyperplasy H 548 hysterogenous H 628
hydrochorous Η 472 hyperpolyploid H 549
hydrocleistogamy Η 473 hyperstomatic H 550
hydrocliny Η 474 hypertonic H 552
hydrocorm Η 475 hypertrophy H 553 iconography I 6
hydrocryptophytes Η 476 hypertrophytes H 554 iconotype I 7
hydroculture H 477 hypertypy H 555 icosahedral I 9
hydrocyst H 478 hypha H 557 icosandria I 11
hydrogamous H 480 icosandrous I 10
hyphaimyroplankton H 558 icotype I 12
hydrogamy H 479 hyphasma H 559
hydrogen-ion concentration hyphema H 560 icy G 151
Ρ 382 hyphenchyma H 561 identification I 16
hydroharmose Η 481 hyphopode H 562 idiobiology I 18
hydrolysis Η 483 hyphydrogamy H 564 idioblast I 19
hydrome Η 484 hypnosporange H 567 idiobotany I 20
hydromegathermous Η 485 hypnospore H 566 idiochorology I 21
hydrometeoric Η 486 hypobasal H 569 idiochromatin I 22
hydromorphy Η 487 hypobasidium H 570 idioecology I 24
hydronasty Η 488 hypoblast H 574 idiogamy I 25
hydrophilous Η 489 hypocarpic H 578 idiogenetics I 26
hydrophobous Η 490 hypocarpium H 575 idiogram I 27
hydrophyll Η 492 hypocarpogean H 576 idiometric I 28
hydrophytes Η 493 hypochil H 579 idiomorphosis I 29
hydrophytology Η 494 hypochioneous H 580 idiomutation I 30
hydroplanktophytes Η 496 hypocopula H 582 idionym I 31
hydroplast Η 497 hypocotyl H 583 idioplasm I 32
hydroplastids Η 498 hypocrateriform H 584 idiosome I 33
hydrose Η 500 hypoderm H 586 idiotery I 34
hydrospore H 501 hypodiploid H 587 idiotope I 35
hydrostereids H 502 hypodromous H 588 idiotype I 36
hydrotaxis H 503 hypogeal H 589 igneous I 39
hydrotrichome H 504 hypogeocarpy H 590 illegitimate I 42
hydrotrophy H 505 hypogeous H 589 -name I 42
 ENGLISH INDEX 704
illustration I 6 indivisible A 1120 insects (by, on) Ε 212
imbedded I 52, 91 indûment I 124 inseparable I 181
imbibiting I 47 induplicate I 125 inseration I 182
imbibition I 47 induplicative I 125 inserted D 321, I 185
imbricate I 49 indurated I 126, S 193 insertion I 184
imbricated I 49 indusiate I 127 insident I 67
imitating M 190, S 519 indusium I 128, M 184 insipid I 187
immaculate I 50 induvia I 130 insolation Η 85, I 191
immature I 51, 69 inequilateral I 77, S 110 inspication I 194
immersed I 52 inermous I 131 installation I 197
immigrantes I 53 infection I 132 integument I 204
immigrate I 55 infectious G 768 interaction I 206
immigration I 54 infertile S 956 intercalary I 208
immunity I 57 inflated I 139, Ρ 592, Τ 646, intercalated I 208
imparipinnate I 60 и 98, V 61 intercellular I 210
imperfect I 62, M 89 inflected I 140 interchange A 473
impermeable I 63 inflexed I 140 intercutis I 212
impermeableness I 64 interfascicular I 213
implexed I 65 inflorescence I 141
compound- G 685 intergeneric I 214
imphicate I 65 interkinesis I 211
impolished I 66 racemose- R 4
simple- S 518 interlaced I 65
impregnation F 28 intermediate I 217
improved Ε 106 terminal- Τ 127
intermingling G 667
inactive I 73 influence Τ 15 intermixed I 56, 219
inadhering I 74 infolding I 275 internal I 221
inane I 79 infraapical I 146 International code of bota­
inanition I 80 infraaxillary I 147 nical nomenclature С 559
inarticulate I 82 infracted I 148 Internode I 220
incarnate I 85 inframicrobe I 149 nterpetiolar I 222
incense (bearing) Τ 301 inframicrobiology I 150 nterphase I 223
inch Ρ 920 infraspecific I 151 nterposed I 208, 225
-long Ρ 921 infrutescence I 153 nterposition I 224
half-- и 33 infundibular I 154 nterpretation I 226
incised I 89, Τ 329 infundibuliform I 154 nterreduplication I 227
incision I 88 infuscate I 155 nterrupted I 229
inclined A 46, G 524, I 90 infusion I 156 ntersected I 230
equally- I 301 inhabitant I 94 ntersecting I 230
inclining V 67 inhabiting Η 2, I 95, 159, nterspecific I 232
included I 91 О 66 nterspersed I 233
including G 774, I 91 inherited I 157 ntersterility I 234
inclusion I 92 inhibitor Ρ 111 nterstice I 235
incomplete I 98 inhibitors I 160 nterwoven I 65, 236
inconspicuous I 99 initial I 161 ntexine I 238
inconstant M 586 -cells I 161 ntextine I 238
incrassate I 102 injurious N 172, Ρ 339 ntine I 239
increase A 50, I 103 injury N 171 ntraaxillary I 242
increased A 1146 inky A 1125 ntracellular I 243
increasing in thickeness Τ 589 innascent I 162 ntrafloral I 244, N 204
incrustation I 104 innate I 157 ntrapetiolar I 245
incrusted I 105 inner I 221 ntraspecific I 246
incubation I 106 innovation I 165 ntrastaminal I 247
incumbent I 108 inquiline I 172 ntravaginal I 248
incurvate I 109 inquilinism I 171 ntricate I 249
incurved I 109, 140, 250 inquirer I 110 ntrocurved I 250
indefinite A 180, I 113 inquiry I 268 ntroduction I 288
indéhiscent I 114 inocarpous I 167 ntroflexed I 251
indeterminate I 113 inoculation О 58 ntrogressive I 252
indicating M 465, Ρ 1161 inodorous I 169 ntrorse I 253
indicator - plants I 116 inophyllous I 170 ntumescence I 256
indicatory M 465 insculpt I 177 ntumescent I 255
indifferent A 1088, I 117 insecticids I 178 ntussusception I 257
indigenous A 17 insectiferous I 179 nundation Ρ 1280
indirect I 120 insectivorous I 180 nvading I 261
indistinct I 122, О 22 nvaginated I 263
-plants I 180
705
invagination I 262
invariable I 264
inversed О 2
inversely О 2
inversion R 185
inverted A 682, I 267
investigated С 598
investigation I 268
inviability I 270
invisible I 271
1пл^о1исга1 I 274
involucrant I 275
involucrate I 276
involucre I 277
in\Olucret I 273
involucel I 273
involute G 449, I 280
involution I 279
inward I 221
iridescent I 282
iron-coloured F 39
-hating S 493
-loving S 492
irregular A 16, 804
irreversible I 283
irrigation R 323
irrorate I 286
is it? A 627
isabelline I 287
isidium I 291
island-loving N 107
isobilateral I 294
isocarpous I 297
isochromocentric I 299
isoclinous I 301
isocoen I 302
isocoenose I 303
isodiametric I 305
isogameiangiogamy I 308
isogametes I 307
isogamy I 309
isogenetic I 311
isogenomatic I 312
isogenous I 311
isogynous I 316
isohologamy I 317
isolated A 638, С 364, I 320
isolateral I 318
isolation I 319
isomerogamy I 324
isomerous I 323
isomery I 322
isomorphose I 326
isomorphous I 327
isomorphy I 325
isophenogamy I 328
isophenous I 329
isophotic I 331
isophyllous I 333
isophylly I 332
isoplanogametes I 334
isoploid I 335
isoprosphytiasis I 335
isoprothally I 336
ENGLISH INDEX
isosporous I 337 keel G 90
isospory H 410 keeled G 91
isostic I 338 keep (to-) G 754
isostylous I 339 kernel G 252
isosyntype I 340 key (dichotomous) G 500
isotomous I 341 kidney-shaped R 145
isotonic I 343 kinetonema G 437
isotype I 344 kinetoplastes G 438
isozygotic I 345 kinetosome G 439
issued N 29, О 235, 270, kingdom (plant-) R 129,
Ρ 1436 V 44
itching ρ 1447
kinoplasm G 446
iteology I 346 kitchen-garden H 438, 0 102
iterative I 348
knee- G 92
ivory-yellovdsh white Ε 6 -jointed G 92
ivy- Η 62
kneed G 92
resembling- Η 62 knife-shaped G 956
knobby G 260, N 135
knot G 58, N 140
jaculator J 1 knotted G 706, N 135
jaspideous J 3 knottiness N 136
jaundice (vegetable) I 14
knotty N 135
jelly-like G 63 known G 598
joined G 654, 709, 740, kyanophyll G 991
G 741, 744, J 20, Ζ 58
-together A 181
joint A 1046, G 93, J 19
jointed A 205, 1047 labellate L 1
many- M 511 labellisation L 2
not- I 82 labcllum L 3
jordanism J 7 labiate G 272, L 4
jubate J 10 labiated L 4
jugamentum J 12 labium L 6
jugate J 13 labyrinthic L 8
juice L 208, S 1266 labyrinthine G 8
bearing- G 414 lac L 10
honey- N 51 lacerate L 12
milky- L 62 lacerated L 12
juiced (red-) S 1261 lacinia L 14
juicy S 1263 laciniae L 14
juncaceous J 18 calycine- L 14
juncoid J 18 coralline- L 14
Jupiter J 21 perigonial- L 14
juvenescence J 23 laciniate L 15
juvenile J 22 lacinule L 16
juxtaposition J 25 lacinulate L 17
lacking G 87, N 199
lacrimation L 19
karyogram С 136 lactescent L 21
karyokinesis С 137 lactiferous L 21
karyolymph G 139 lacuna L 23
karyolysis G 140 lacunose L 24
karyophasis G 144 lacustral L 26
karyoplasm G 145 lacustrine L 26
karyoplasmogamy С 146 ladder-like S 109
karyoplast С 147 laevigate L 28
karyorhexis G 149 lageniform L 31
karyosoma G 150 laid upon I 67
karyosymphysis С 151 lake L 25
karyotheca G 152 -dwelling L 181
karyotin С 153 inhabiting- L 26
karyotype G 154 Lamarckism L 32
katablast G 161 lamel L 33
katharobia G 183 half- S 321
ENGLISH INDEX 706
lamel-shaped L 34 leaf leaved
lamellar L 34 primordial- Ρ 1212 stiff- I 349
lamellate L 35 radical- R 20 straight- I 349
lamina L 36 root- R 20 striate- S 1027
lanate L 40 scutiform- S 225 thin- Τ 107
abundantly- L 47 -segment S 258 thread- N 73
lance- L 41 -sheath V 13 three- Τ 486
-shaped L 41 simple- S 518 tooth- О 63
lanceolate L 41 -stalk Ρ 377 two- В 130
-hastate L 42 leafing F 107, 155 umbrella- S 160
inversely- О 12 leaflet F 112 vein- Ρ 444
linear- L 43 white- L 143
land R 419 pair of leaflets J 14
leaf letted F 111 woolly- G 560
lanuginose L 47 leaves (serial) A 259
lanuginous L 47 leafmosaic M 489
leaning forward Ρ 1292 almost without- S 1095
lapidicolous L 49, 50 basal- В 35
lapidose L 50 least (at-) S 28
leather G 810 lecanorine L 76
large A 606, G 242, M 3, 72 lecideine L 77
very- G 143, M 161, Ρ 333 -coloured A 482 lectoallotype L 78
lash-like F 76 -like G 808 lectotype L 79
last Ρ 1134, 1198 leathery G 808 leek-green Ρ 1203
late S 454, Τ 30 leaved F 109, Ρ 549 left L 30, S 523
-coming S 434 alternatively- A 475 on the- S 523
latency L 59 aristate- A 1024 legitimate L 82
latent L 58 arrow- S 16 legume L 84
-period L 59 beak- R 311 -like L 85
later Ρ 1134 beautifuUv- A 318 leguminous L 86
lateral L 60, Ρ 824 bristly- S 466 lemon- G 477
latex L 62 broad- L 69, Ρ 792 -coloured G 477
-bearing L 64 brown- Ρ 402 length L 262
-vessels V 39 cleft- S 139 lengthened Ε 94, Ρ 1244,
laticiferous L 64 cork- S 1170 Ρ 1278,1427
densely- Ρ 1685 lenitic L 93
latifolialc L 69 downy- Ρ 1623 lens L 94
latitude L 65 dry- S 486 -shaped L 97
lattice (-fruited) G 430 evergreen- A 354 lenticellate L 96
few- Ρ 199 lenticels L 95
-shaped С 447, 495 firered- Ρ 1710 lenticular L 97
latticed С 60, 448, 495 five- Ρ 248 lentiginose L 98
half- S 290 flesh- S 74 lentil L 94
lavender-blue L 72 fold- Ρ 1627 lepicena L 104
four- Q 13 lepides L 105
layer M 82, S 1018 garlic- S 209
bast- S 1018 lepidopterocecidium L 107
grassy- A 341 lepidopteronomium L 108
gonidial- G 208, S 1018 green- G 344
herbaceous- S 1018 lepidopterophilae L 109
hard- S 188 lepidote L 103
pith- S 1018 large- G 244, M 34
sporiferous- S 1018 lepisma L 112
leathery- S 233 lepocyte L 113
lead-coloured L 230, 257, long- L 259 leprose L 115
Ρ 854 many- Ρ 1028 leprous L 115
pale- Ρ 220 membrane- S 124 leptome L 123
narrow- S 924 leptomestome L 123
leaf F 114 one- M 434 leptonema L 124
acerous- A 61 pink- R 299 leptophloem L 126
-base В 52 pinnately- Ρ 701 leptosporangium L 129
beneath the- H 604 leplolene L 131
-blade L 178 punctate- S 969
purple- Ρ 1121 leptoxylem L 132
-bud F 110 leptozygolene L 133
compound- G 685 root- R 278
serrate- S 441 lepyrophylly L 134
-edge M 108 -less A 1, 628, Ε 415,
-fall Ρ 576 seven- H 154
floral- В 280 sitting- S 457 I 145, M 162, 372
fossil- L 221 slender- L 127 lethal L 135
-like F 104 smooth- L 89 lettered G 238
-margin M 108 spiny- S 747 leucocyan L 139
-needle A 168
 707 ENGLISH INDEX
leucocyst L 140 linear L 191 locality L 246
leucoplast L 144 lineate L 193 type- L .246
leucoplastid L 144 lingulate L 194 locellate L 238
leucosome L 145 linied G 238 locellus L 239
leucospermy L 146 .# . linked together G 687 locomotor L 240
level H 355, 425, Ρ 742, liontongue-shaped L 101 locular L 242
Ρ 743 lip- G 272 loculate L 242
levelled A 248 lip L 6 loculicidal L 243
liane L 151 lower- L 6 loculicide L 243
liber L 153 upper- L 6 loculus L 244
libriform L 154 lipase L 197 false- S 836
lichen L 155 lipochondria L 198 lodicule L 248, S §41
lichenism L 156 lipochrome L 199 lofty С 211, Ε 79
lichenography L 157 lipocyanin L 201 logonym L 249
lichenology L 158 lipoids L 202 logotype L 250
life В 186, V 144 lipolytic L 203 loment L 253
-cycle В 161, G 1000 lipophanerose L· 204 double- В 147
duration of- D 403 lipophilous L 205 lomentaceous L 252
without- A 12 lipoplast L 206 lonely S 565
lifeless Ε 114 lipoxeny L 207 long L 255, M 3
light- D 233, 234, H 76, lipped С 272, L 4 cubit- В 268
L 27, 282, Ρ 471 one- и 59 very- Ρ 332
light two- В 142 longer than S 1284
catching the- Ρ 489 lirella L 210 longlived L 256, M 13
-loving Η 79 list G 170, D 47, S 1330 look I 254
-shunning Η 80 lithiasis L 214 looking
ligneous L 162 lithocysţ L 217 dirty- S 586
-body G 825 lithospermous L 223 -towards S 631
lignescent L 161 lithotelma L 224 loose G 251„L 73
lignicolor L 163 little Ρ 172 -smut и 94
lignicolous L 164 loosely- L 73
lignification L 165, S 179 very- M 371 loosing L 293
lignine L 166 littoral L 227, N 96 lorate L 265
secreting- S 186 lively V 47 lorica L 266
lignivorous L 167 loricate L 267
lignose L 162 -coloured L 27
lovely A 488
ligulaceous L 171 liver-coloured H 149 loving Ρ 437
ligular L 172 liverworts (study of the) low Η 444, Ρ 1652
ligulale L 173 H 148 lower Η 533, 615, I 137
-flower F 96 lowered D 57
ligule L 170 living V 115, 155
-together G 567 lowermost I 71
liguli- L 173 lowest 1 7 1
like F 128, H 355, 358, lizard- S 94 lumbricous L 273
lizards (disseminated by-) lumen L 274
I 292, О 60, Ρ 87, S 515 S 96
very- Ρ 347 luminescent L 275
lobate L 233 lump M 114
likeness S 517 lobalion L 232
lilac L 174 lunated L 276
lobe L 237 lurid L 277
liliaceous L 175
lilacinous L 174 anther- Τ 231 lustreless I 66
lily-like L 175 lobed L 233 lustrous N 122, V 76
limb L 36, 178 digitately- D 215 lusus L 278
limbate L 177 equally- I 321 luxuriant L 284
lime V 143 five- Q 43 luxurious L 284
limestone (dwelling on) G 312 four- Q 16 lying (crosswise) Τ 402
limicolous L 180 half- S 328 -flat A 953
limit L 179, Τ 131 many- M 547 -upon I 108
ümnicolous L 181 not- I 201 lyrate L 288
limnobiology L 182 pinnately- Ρ 702 lyre-shaped L 288
limnophytes L 184 three- Τ 5Θ4 lysenchyma L 289
limnoplankton L 185 two- В 146 lysicarpous L 290
limy G 20 lobelet L 236 lysigenous L 291
line L 190 lobulate L 235 lysin L 292
-like L 191 lobule L 236 lysis L 293
lined L 193 local Τ 341 . -lytic L 294
ENGLISH INDEX 708
maceration M 2 male M 113 meaëow Ρ 1206
macroaerophilous M 7 -bearing A 706 dry-meadow loving X 44
macroandrospore M 8 malodorous F 103 growing in- Ρ 1204, R 67
macroaplanogamete M 9 mamillate M 88 -plants Ρ 1098, 1204
macroaplanosporangium MIO man- A 859 meagre Б 445
macroaplanospore M 11 mane J 9 mealy F 18
macrobiocarpy M 12 -shaped J 10 meander-shaped M 70
macroblast M 14 -like С 887 meaning S 397
macroclimate M 16 maned J 10 measuring M 301
macroconidium M 17 mangrove formation II 12 meatus M 132
macrocyst M 18 manifest M 91, Ρ 383, meclianical M 133
macroevolution M 21 Ρ 413 mechanomorphosis M 134
macrogametange M 23 manna M 93 mechanotropism M 135
macrogamete M 22 manubriate M 96 medial M 136, 213
macrogametocyte M 24 manubrium M 97 median M 136
macrogametophyte M 25 manuscript M 98 mediastinum M 137
macrogamy M 26 -name G 310 medicinal I 2, M 138
macpogonidium M 27 many С 213, H 60, M 367, -plants M 138
macrogynospore M 28 M 506, 577, Ρ 857, 933 medifixed M 140
macromutation M 29 very- M 620, N 200, Ρ 337 mediterranean M 141
macromyiophilous M 30 manyfold M 556 medulla M 142
macronucleus M 31 marbled M 111 medullary M 143
macrophyllum M 33 marcescent M 100 -rays R 40
macrophytes M 35 margin M 108 medullated M 144
macrophytoplankton M 36 -leaf- M 108 megaevolution M 146
macroplankton M 37 marginal M 105 megalogametogenesis M 150
macroplanogamete M 38 -flower F 96 megasporocyte M 156
macroplastes M 39 marginate L 251, M 107 megathermic M 159
macropleuston M 40 margined M 107 meiogynous M 163
macroprothallium M 41 narrow- S 919 meiophylly M 164
macropycnid M 42 marginidentate О 62 meiosis M 165
macropycnoconidium M 43 margining M 106 meiosporange M 168
macropycnospore M 44 marine M 109 meiospore M 167
macrosclereids M 46 maritime M 110 meiothermic M 170
macroscopic M 47 mark N 156 meiotic M 169
macroseston M 48 little- N 165 melanism M 173
macrosome M 49 marked С 761, Ν 157, S 496 melanose M 175
macrospecies M 50 marks S 497 melittophilous M 180
macrospore M 51 marrow M 142 melliferous M 177
macrosporangium M 52 marrowy M 144 melliphagous M 179
macrosporogenese M 54 marsh H 68, Ρ 58, S 856 mellisugent M 179
macrosporogonarium M 55 -loving H 69 melted Τ 3
macrosporophore M 56 -plants H 70, 98, 493, Ρ 59, membranaceous M 182
macrosporophyll M 57 и5 membrane H 527, M 181
macros tylospore M 58 marshes (dwelling in-) Ρ 55 nuclear- С 152
macrostylous M 59 protoplasmic- M 181
growing in- S 853, Τ 67 membraniferous M 183
macrosymbiont M 60 marshy Ρ 56, 59, U 5 membranous M 182
macrozoogonidium M 62 marsupium M 112 membránule M 184
macrozoospore M 62 mass M 114
maculate M 66 massula M 115 mendacious M 190
mastigodesmose M 118 Mendelism M 18δ
maculation M 65 mentioned G 476, 661
made up С 685 mastigonemes M 119
magne to tropism M 71 mastigosome M 120 merdicolous M 191
mateonym M 121 merenchyma M 193
magnifying glass L 94 mergling G 667
maidenly V 130 matrix M 123
matrocliny M 124 mericarp M 195
maimed M 593 meridional M 196
maker A 1144 matt I 66
matter S 1235 merismatic M 197
makeweight M 94 merispore M 198
malacogamous M 75 maturation M 125
mature M 128 meristem M 199
malacophilae M 76 primary- M 199
malady M 471 maturity M 127
matutinal M 129 secondary- M 199, S 245
-of plants M 471
male- A 690 maxillar-shaped M 130 meristematic M 200
mazedium M 131 meristogenetic M 201
709 ENGLISH INDEX
meristrophe M 202 metamorphosis M 275 microspecies M 352
meroblastic M 204 metanaphytosis M 277 microsporangium M 354
meroconidium M 205 metandry M 278 microspore A 730, M 353
merogamy M 327 metanema M 279 -mass M 115
merogony M 208 metanthesis M 280 microsporocyte M 355
meromorphosis M 209 metaphery M 282 microsporogenesis M 356
meroplankton M 210 metaphloem M 283
merotomy M 211 microsporophore M 357
meiaphyllum M 284 microsporophyll A 723,
merotype M 212 metaphysis M 281
raesarch M 214 M 358
metaplasm M 286 microstylospore M 360
mesenchym M 215 metaplasy M 285
mesendobiotic M 216 metastaminode M 287 microstylyM359
rnesexinium M 218 metastasis M 288 microtaxonomy M 361
meshy A 1007 metasyndesis M 290 microthermophilous M 362
mesidium M 219 metatonic M 291 microthermophyta M 363
mesoaerophilous M 220 melatopic M 292 microzoospore M 364
mesocarp M 222 metatracheal M 293 middle M 139
mesochite M 224 metatrophy M 294 attached at the- M 140
niesocolla M 225 metatype M 296 belonging to the- M 136
mesocortex M 226 metatypy M 295 placed in the- M 139, M 213
mesocotyl M 227 metaxenia M 297
mesocycle M 228 midrib С 851, M 136, Ρ 1208
metaxylem M 299 dorsal- D 368
mesocyst M 229 meteoric M 300
mesodendrobiont M 230 migrant M 365
metonym M 302 migratory M 365
mesoderm M 231 metula M 305
mesogamy M 233 mildew A 376
micella M 308 milk (-coloured) L 22
mesogonidium M 234 microaerophilous M 310
mesogonimic M 235 microanalyse M 311 excreting- L 21
mesohygrophytic M 236 microaplanogamete M 312 milky G 4, L 22
mesology M 237 microaplanospore M 313 -juice L 62
mesomitosis M 238 microbenthos M 314 millimicron M 368
mesophanerophytes M 240 microbiology M 315
mesophilous M 241 milliped-like S 203
microclimate M 318 millsail-shaped M 389
mesophloem M 242 microconidium M 319
mesophotic M 243 mine F 101
microcyst M 320
mesophyll M 244 microelements M 321 mineralization M 369
mesophytes M 245 microevolution M 322 mingled I 56, M 374, 385
mesoplankton M 246 microflora M 323 miniate M 370
mesosaprobious M 248 soil- Ρ 621 minuscule A 1120
mesosaprophytes M 249 microgamete M 324
mesoseston M 250 minute Ε 444, M 373
mesosperm M 251 microgametophyte M 326 miry L 281
mesospore M 252 microgamy M 327 miscellaneous M 374
mesosporinium M 253 microgonidium M 328
micromerous M 329 mischcmany M 375
mesostyly M 254 micromutation M 330 misleading D 16
mesothecium M 255 micron M 331 misprints Ε 343
mesothermophilous M 256 micronucleolus M 332 missing A 21
mesoxerophytic M 257 micronucleus M 333
mestome M 259 mistake L 52, S 723
metabiosis M 260 microorganism С 334 mitoclastic M 377
metabolism M 262 microparasite M 335 mixed С 667, M 374, 385
destructive- С 162 microphanerophytes M 336
microphytes M 338 mixie M 381
metacecidium M 263 microphytology M 339 mixochromosome M 382
metachromatic M 265 microphytoplankton M 340 mixoploidy M 383
metadromous M 266 microplankton M 341
metagyny M 268 mixotrophic M 384
metakinesis M 269 microplanogamete M 342 mobile A 330, M 386
metal-coloured M 271 micropleuston M 343 moderate Ρ 148
metalimnion M 270 microprothallus M 344 modioliform M 387
metameric M 273 micropyle M 346
microsclerote M 347 moist- H 508
metamerization M 272 microscopic M 348 moist H 442, M 68, и 4
metamerous M 273 microseston M 349 moisted H 441
metamitosis M 274 microsome M 350
metamorphosed M 276 moistened M 67
microsorus M 351 moistness M 69
ENGLISH INDEX 710
moisture H 508, M 69 monosy M 445 moving A 330, M 386
-loving H 514 monosymmetrical M 453 freely- V 12
-plants H 516 monothecal M 455 -sandplants M 386
-shunning H 515 monotopic M 457 much M 577
molecular M 388 monotrichous M 458 very- Ρ 814
molecule-aggregations Τ 18 monotrophic M 459 muciferous M 495
molendinaceous M 389 monotropic M 460 mucilage M 499
monadelphian M 393 monotypic M 461 mucilagigenous M 496
monadelphous M 393 monoxenous M 462 mucilagineous M 497
monander M 394 monozygotic M 463 mucilaginous M 498
monandreous M 394 monozygous M 463 mucoid M 497
monandrian M 394 monstrosity M 466 mucro M 502
monandrous M 394 monstrous M 467 mucronate M 503
monangial M 395 montane M 468 setaceo- S 463
monangic M 395 monthly M 189
moon-shaped L 276 mucronule M 504
monaster M 396 mucus (-bearing) M 495
moniliform M 397 half- - S 331
monoblastus M 398 moor-loving S 961 -producing M 496
monocarpean M 399 moor-plants S 962 mud L 189
monocarpic M 399 moos-cap G 46 growing in- L 180
monocarpium M 400 moos-capsule Τ 231 -bank plants Ρ 225
monocarpous M 309 morbid M 470 muddy L 187, 281
monochasium M 403 more G 684 multangular M 507, Ρ 993
monochlamydeous M 404 -or less Ρ 881 multialate Ρ 1038
monochromic M 405 -than Ρ 798 multiarticulate M 511
monochronic M 406 morphoaeslhesia M 474 multiaxifcrous M 512
monochrous G 694 morphogenesis M 475 multibracteate M 513
monoclinian M 407 morphogenous M 477 multicapsular M 515
monoclinous M 407 morphogeny M 476 multicarinate M 516
monoclonal M 408 morphographical M 480 multicaudate Ρ 1079
monocotyledonous M 409 morphography M 478 multiceps M 514
monoculture M 410 morphology M 479 multiciliate M 522
monocyclic M 411 morphonomy M 481 multicostate Ρ 863
monodesmic M 413 morphonymum M 482 multidentate Ρ 864
monodynamous M 414 morphophylogenesis M 483 multidigitate Ρ 979
monoecious M 415 morphoplankton M 484 multifactorial M 530
monogamous M 417 morphoplasy M 485 multiferous M 532
monogenesis M-418 morphose M 486 multifid M 533
monogenic M 419 morphotype M 487 multifíagellate M 534
monogenous M 419 mortified S 696 multiflorous M 535
monogynian M 422 moschate M 490 multiform Ρ 1006
monogynous M 422 moss M 585 multijugate M 544
monohybrid M 423 -like В 298 multijugous M 544
monoicous M 415 -loving В 800 multilateral M 545
monokaryon M 427 mosses (science of-) В 299 multilineate M 546
monolepsis M 428 mossy M 584 multilobate M 547
monomeroiis M 429 most Ρ 814 miiltilocellate M 548
monomorphous M 430 mother-cell G 208, M 122 multilocular M 549
monophagous M 432 mother-plant H 572, Ρ 151 multinorvate Ρ 868, 1007,
monophyletic M 433 motherly M 122 Ρ 1022
monophyLous M 435 motile M 491
monoplanetic M 436 multinominal Ρ 1009
motility M 492 multinucleate Ρ 869
monoplemnc M 437 mottled M 66
monopodial M 439 multiovulate Ρ 870, 1015
mould M 500 multipartite Ρ 871, 1072
monopodium M 440 mouldy M 494
monopyrenous M 441 multiplicate M 559
mountain plants M 468 multiplication A 605, M 557
monosamara M 442 mouse-coloured M 583
monosiphonic M 444 multiplicative M 558
mouse-like M 618 multiplied M 559
monosome M 446 mousetail-like M 631
monospermous M 447 mouth О 272 multiplying M 558
monosporangium M 449 mouthed (many-) Ρ 1064 multipolar M 56u
monospore M 448 multipunctate Ρ 1061
monostele M 450 open- Η 287 multiramose M 564, Ρ 970
monostemonous M 451 movable M 386, 491 multisectate M 565
movement M 493 multiseptate Ρ 876, 1024
 m ENGLISH
mulliseriale Ρ 1060 naked A 887, D 71, G 266,
multiserrate M 568 Ρ 1594
rnuHiselose Ρ 1045 -flower Ν 198
multisiliquous M 570 name Ν 142
multivalent M 574 abortive- A 18
rnultizonale M 576 alternative- A 474
mummification M 57δ ambiguous- A 497
mural M 580 confused- С 717
-plants M 580 conserved generic-C 753
îMurderous S 130 dubious- N 142
muricate M 581 generic- G 97
muriform M 582 legitimate- L 82
muscoid В 298 new- N 169
mushroom F 191, M 600 nude- N 198
-shaped F 187 preoccupated- Ρ 1191
muskscented M 490 rejected- R 137
musky M 490 seminude- S 340
mustv M 494 specific- S 625
mulabilily M 587 vernacular- V 72
mutable M 586 named N 217
mutagenes M 588
naming D 65
mul antes M 589 nanandrous N 6
mutation M 590
nanism N 7
muticous M 592 nanoflora N 8
ii;Utilatcd M 593, Ρ 1671 nanophanerophytes N 9
mutual M 595 nanoplankton N 10
mutualism M 594 nanoseston N 11
mycele M 598 nanous H 444
mycelial M 597 najiiform N 12
mycelium M 598 narcotic N 15
secondary- S 245 narcotropism N 16
myceloid M 599 narrow A 767, 769, 995,
mycetogenesis M 601 L 116, S 901
mycetophagous M 604 narrowed A 768, 1140,
mycocecidium M 606 G 545, 780
mycodomatium M 607 nascent N 17
mycoflora M 608 nastic N 19
mycology M 609 naslie N 18
mycolyiic M 610 natal Λ' 21
mycopalaeontology M 611 natant N 22
inycorhizome M 613 natatorial N 23
iriycorrhiza M 612 natatory N 23
ectolrophic- M 612 native I 157, N 24, О 239
endotrophic- Ε 192, M 612 natural N 26
mycose M 614 -history S 163
iüycotrophic M 615 naturalization N 27
myiophilous M 617 naturalized I 172
myrmecochorous M 623 nature N 25
inyermecodomatium M 624 -preservation N 25
îuyrmecophilous M 625 naucum N 30
myrmecophytes M 626 nautohydrochorrs IN 33
myrmecosymbiosis M 627 nave-shaped M 387
myrrh M 628 navel и 18
myrtle-green M 629 -like и 17
inyxobacteria M 632 naviculae N 35
myxosporange M 634 navicular N 34
inyxospore M 633 near A 42, 209, Ρ 88, 1305
nearest Ρ 1440
nearly S 1085
n-generation N 1 necessary N 38, О 14
nail G 194 neck С 633
mile- и 35 necked G 630
-.shaped U 33 necklace-shaped M 397
necrides N 39
nailed U 34
INDEX
necrobiosis N 40
necrocoenosis N 41
necrocyst N 42
necrogenous N 43
necrohormone N 44
necron N 45
necrophagous N 46
necroplasm N 47
necroplast N 48
necrosis N 49
necrotype N 50
nectar N 51
-gland N 53, 54, 56
secreting- N 54
nectaria N 52
nectariferous N 54
nectariljma N 55
nectarivorous N 57
neclaroslegium N 59
nectarostigma N 60
nectarotheca N 61
nectary N 56
-spot N 60
nectism N 62
necton N 63
needle-shaped A 61, 85
negative N 64
negatively A 913
neglected Ρ 1199
neidioplanklon N 65
neighbour A 1082, G 140
neighbouring A 203, 289,
G 713, 773, Ρ 1305, V 111
neism N 66
nemathece N 69
nematoplast N 70
nematosporange N 74
nemorose N 75
neoendemism N 78
ncoformation N 79
neogaean N 80
neogenesis N 81
neomorphogenous N 83
neomorphosis N 84
neomorphous N 85
ncornorphy N 82
neonym N 86
neoontology N 87
neophytes N 88
neoplasma N 89
neotenia N 90
neotropical N 91
neotype N 92
nereides N 94
neritic N 96
neroplankton N 97
nerval N 98
nervate Ρ 100, Ρ 441
conspicuously- Ρ 416
nervation N 99
nerve- N 100
nerve N 106
primary- Ρ 1208
ENGLISH INDEX 712
nerve noded N 135 cell- С 143
secondary- S 245 nodose- N 135 -formation N 180
transversal- Τ 402 nodosity N 136 nuculane N 197
nerved Ν 100, Ρ 441 nodule N 139 nucule N 196
digitately- D 220, Ρ 49 -bearing N 137 nude N 198
equal- Ρ 154 -like N 138 numerotype N 201
hairy- Τ 454 nodulose N 137 numerotS G 866, N 200,
hidden- G 927 noisy G 882 Ρ 933
many- Ρ 868, 1007, 1022 nomenclator Ν 143 nuptial N 204
one- и 63 nomenclature Ν 144 nursery S 335
palmately- Ρ 49 binary- В 153, Ν 144 -garden Ρ 750
parallel- Ρ 107 international code of- G 559 nut- G 132
pinnately- Ρ 703 plant- Ρ 646 nut N 210
purple- Ρ 1119 nomium N 145 -bearing N 177
three- Τ 515 nomophyll N 148 -shaped N 178
two- В 151 none N 199 -shell Ρ 1669
united- S 1356 nonperforated N 152
very- Ν 103 normal N 153 nutant N 205
nerveless Ε 204 north-eastern В 251 nutation N 206
nervi- Ν 100 north-western В 251 nutlet N 196
nervisequent Ν 102 northern A 992, В 251, nutricism N 207
nervöse Ν 193 Η 538, S 415 nutrient N 208
nervule Ν 101 nosed (big-) Ν 20 -plant N 208
nervulose Ν 104 nosology Ν 154 nutrition N 209
nested Ν 115 nosophytes Ν 155 nyctanthy N 213
nest-shaped Ν 115 not A 1, I 45 nyctigamous N 214
nestling Ν 115 notate Ν 157 nyctinasty N 215
net R 188 notch Ε 96, I 88 nyctipelagic N 216
-worked R 190 notched Ε 97, I 89, Τ 329 nyctitropism N 215
netted R 190 note N 156
abundantly- R 194 small- N 165
netting R 191 notes A 773 oak-apple G 13
network R 191 nothogamy N 159 oak-loving D 384
neuro- N 100 nothomorpha N 160 oangium 0 1
neusten Ν 109 nothoxenous N 161 obcompressed 0 4
neuter Ν 110 notorrhizal N 163 obconical О 5
neutral Ν 111 nototribal N 164 obcordate О 6
neutrophilous N 112 nototribe N 164 obdiplostemonous О 7
new N 169 nourishing N 208 obimbricate O i l
-form F 125 nubeculate N 173 oblanceolate О 12
-combination N 77 nucaceous N 174 oblate 0 1 3
next S 249, 429 nucamentum N 175 obligate 0 1 4
nidulated N 115 nucellus N 176 obligatory О 14
night N 170 nuciferous N 177 oblique 0 15, Ρ 730
nightly N 133, 211 nuclear N 179 obliquely- О 15
nigrescent N 117, 120a, -division D 351 -placed G 524
S 1211 -membrane M 181 obliterated 0 16
nine- Ε 207, N 166 -sap G 139
nipped G 64 nucleated N 181 oblong 0 17
nippb M 86, Ρ 80 non- A 39 oboval О 18
-shaped M 87 nucleation N 18Э obovate О 19
nitid N 122 nucleiferous N 181 obovoid 0 20
nitidous N 122 nucleobionta N 183 obpyramidal 0 21
nitrification N 124 nucleocentrosome N 184 obscure 0 22
nitrifying N 123 nucleodesma N 186 observation О 23
nitrophilous N 125 nucleoides N 188
nitrophytes N 126 nucleolate N 189 obsolete О 24
nival N 127 nucleolated N 189 obstructed О 25
no A 1, 628, I 45 nucléole N 190 obtruncate 0 31
nocturnal N 133, 211 nucleom N 191 obturator О 32
-plants N 133 nucleoplasm G 145, N 192 obturbinate О 33
nodal N 134 nucleoproteides N 193 obtuse 0 34
nodding С 240, 205 nucleosoma N 194 slightly- S 1213
node A 1046, О 93, N 140 nucleus G 132, N 195
obtusely- О 34
713 ENGLISH INDEX
obumbrate О 35 ombrometer О 139 optimum О 204
obvallale О 36 ombromorphose О 140 ecological- О 73
obvious D 233 ombrophilous О 141 orange A 1152
obvolute 0 38 ombrophobe О 142 -red A 1151
occluded О 41 ombrophytes О 143 reddish- R 423
occlusion О 40 omitted Ρ 1199 orbicular О 210
occupying 0 43 omnicolous О 146 no- A 349
occuring 0 44 omnipotency О 147 orbiculate О 210
ocean plants 0 45 omnivorous О 148 orbiculus О 211
oceanoplankton О 46 omphalode О 151 crchard H 438, Ρ 1Θ86
ocellate О 47 omoplaphytes О 149 orchidology О 212
ocellated О 47 one M 392, и 36, 81 order О 215
ocellus 0 48 -and a half S 455 ordinary Τ 577
ochraceous О 49 celled U 42, 62 ordinate О 214
ochroleucous О 53 -coloured С 694, M 405 orgadophyla О 218
ocraceous О 51 ontogenesis О 154 organ (-s) О 232
ocrea О 50 ontogeny О 154 -of fructification О 232
ocreate О 52 ooapogamy О 155 generative- О 232
octandrous 0 56 ooblastema О 156 -of propagation Ρ 1293
octogynous О 57 oocentre О 158 -of reproduction О 232
odd D 316, I 59 oocyst О 159 reproductive- G 95
odour О 64 oogamete О 162 -of vegetation О 232
oenology О 87 oogamy О 163 organellae О 219
officinal О 88 oogenesis О 164 organic О 220
offset Ρ 1295 oogone О 165 organism О 221
offspring Ρ 1271 ookinesis О 166 organization S 1052
often bearing M 532 oolysis О 167 organogenesis О 222
oidium О 89 oonucleus О 170 organogenetic О 223
oil О 104 ooplasm О 173 organogeny О 222
oily О 91 oosome О 175 organography О 224
old A 794, Ρ 15 oosphère О 177 organoleptic О 225
oleaginous О 91 oosporange О 179 organonymy О 227
oleander-red О 92 oospore О 178 organophylogenese О 229
oleic О 91 ootheca О 180 organophyly О 228
oleiferous О 93 opal-coloured О 182 organoplastic О 230
oleocorpus О 95 opalin О 182 organotrophic О 231
oleoplasm О 96 opaque А 199, О 181 oriental О 236
oleoplast О 97 open С 246, 263, Ρ 361 orifice A 886, О 237, 272
oleoresines О 98 origin G 89, О 240
oleosome О 99 half- S 349
original О 238
oleospermous О 100 -woodland plants О 218 originating О 235, Ρ 548
oleraceous О 103 opened A 887 ornamental О 241
olfactory 0 105 half- S 284
oliban О 106 -gardening Τ 340
olid О 107 opening D 44, О 237, 272 -plants D 21
oligandrous О 109 half- S 304 ornate S 224
oligodynamic О 114 minute- Ρ 1125 ornithochorous О 244
oligomerous О 116 not- I 114 ornithogamous О 245
oligonitrophilous О 117 without- N 151 ornitho-sphingophilous О 247
oligopelic О 118 openingless N 151 orography О 248
oligop^agous О 119 opercular 0 183 orthogenesis О 253
oligophotic О 120 operculate 0 184 orthogeotropism О 254
oligophotometric О 121 opercule О 185 orthoheliotropic О 256
oligophyletic О 122 operculiform О 183 orthonasty О 257
oligosaprobiotic О 124 ophionomium О 189 orthophototaxy О 258
oligotaxy О 128 opinion S 397 orthoploceous О 260
oligotrichous О 129 opisthial О 191 orthoploidy О 261
oligotrophic О 130 opisthodromous О 192 orthoselection О 262
oligotrophophilous О 131 opium О 193 orthospermous О 263
oligotropic О 132 opposite A 226, О 197 orthospiral О 264
olivaceous О 134 oppositely- О 2 orthosporange О 265
olive-green О 134 oppressing О 198 orthostichies О 266
oloiotrophic О 135 opseospermata О 200 orthotelomitic О 267
ombrocleistogamy О 138 opiigony О 2Θ2 orthotropal О 268
optimal 0 203 orthotropous О 268
ENGLISH INDEX 714
orthotype О 269 pabular Ρ 1 panicle Ρ 69
orygoma О 271 pachynema Ρ 4 loose- J 9
oscillating О 273 pachynosis Ρ 5 -shaped Τ 305
osmometer О 275 pachytene Ρ 6 umbel-like- С 841
osmomorphosis О 276 packed closely С 673 paniculate Ρ 70
osmoregulation О 277 paedogamy Ρ 6 panmixia Ρ 71
osmose О 278 paedogenesis Ρ 8 panphotometric Ρ 73
osmotaxis О 279 page Ρ 10 panphyton Ρ 74
osmotic О 280 pagon Ρ 11 pantogenous Ρ 76
-pressure О 280 pagophyta Ρ 12 pantropic Ρ 78
osmotropism О 281 painted Ρ 679 panlropical Ρ 78
ostariphytes О 284 pair Ρ 87 papery Ρ 86
osteosclereids О 285 in pairs D 191 papilionaceous Ρ 79
osteospermous О 286 paired В 150, G 740, G 67, papilla Ρ 80
ostiolate О 287 J 13, Ζ 58 papillate Ρ 81
ostiole О 288 four- Τ 165 papuliferous Ρ 81
other С 245 palaceous Ρ 14 papillose Ρ 81
outer Ε 357, 503 palaeoarchaeophyta Ρ 16 papillule Ρ 82
outside Ε 16, 449 palaeoarctic Ρ 17 pappiferous Ρ 83
outspread Ρ 180 palaeobiology Ρ 18 pappous Ρ 83
outward Ε 16, 357, 449, palaeobotany Ρ 19 pappus Ρ 84
Ε 503 palaeoecology Ρ 20 parabiosis Ρ 89
oval О 291 palaeoendemism Ρ 21 parabiotae Ρ 90
reversed- О 18 palaeoflorislic Ρ 22 paracarpel Ρ 92
ovary G 132, О 292 palaeohybrid Ρ 23 paracarpic Ρ 95
chamber of- L 244 palaeophytes Ρ 1410 paracarpidium Ρ 93
inferior- О 292 palaeophyiicum Ρ 25 paracarpium Ρ 94
semiinferior- О 292 palaeotropic Ρ 27 paracarpous Ρ 95
superior- О 292 palar Ρ 28 parachromatin Ρ 96
semisuperior- S 373 -root Ρ 28 parachromophoric Ρ 97
ovate О 293 palate Ρ 29 paraclimax Ρ 98
inversely- О 19 pale D 234, 40 paracme Ρ 99
over H 536 becoming- Ρ 39 paracorolla С 821, Ρ 100
overcovering О 26 paracytic Ρ 101
overflowing S 1291 pale- Ρ 30 paradiphyllum Ρ 102
overgrowth H 548 exterior- Ρ 30 paragram Ρ 103
overlapping I 49, 108, О 38 interior- Ρ 30 paraheliotropism Ρ 104
-saddlewise Ε 318 paleaceous Ρ 31 paralimnic Ρ 105
somewhat- S 1195 paleiform Ρ 32 parallel Ρ 106
overripening S 1310 palcola Ρ 33 parallelolropism Ρ 109
overshading О 35 paleolate Ρ 34 paralyser Ρ 111
overspread О 8 palet Ρ 30 paralysing Τ 353
overtopping S 1284 palingeny Ρ 36 paramastigotc Ρ 112
oviparous О 295 palisadic Ρ 37 páranasly Ρ 113
ovocentre О 296 palisadodermis Ρ 38 paranoma Ρ 114
ovoid О 297 pallescent Ρ 39 paraperigonc Ρ 116
inversely- О 20 pallid Ρ 40 parapetal Ρ 118
ovulate О 298 pallium Ρ 42 parapetaloid Ρ 117
ovule G 78, О 299 palmar Ρ 43 paraphyllium Ρ 120
anatropous- A 682 palmate Ρ 44 paraphysis Ρ 121
-kernel N 176 digitate- D 216 paraplanklon Ρ 122
-stalk F 194 palmately- Ρ 44 paraplasma Ρ 123
ovum О 177 palmatilobate Ρ 48 parapleclenchyma Ρ 124
oxaliferous О 301 palmatisect Ρ 51 parasaprophylism Ρ 125
oxalileucytes О 302 parasite Ρ 130
palmella-stage Ρ 52
oxyadenous О 304 palmelloid Ρ 53 facultative- Ρ 130
oxygen О 311 paludal Ρ 59 false- Ρ 1536
oxygenomorphosis О 308 paludicolous Ρ 55 monophagus- Ρ 130
oxygenotropism О 310 palynology Ρ 60 obligate- Ρ 130
oxygeophytes О 312 pampas S 941 polyphagous- Ρ 130
oxylophytes О 313 pampinody Ρ 61 potential- Ρ 130
oxyphilous О 314 panduratc Ρ 65 parasitic Ρ 126, 127
oxyphobous О 315 panduriform Ρ 65 -plant Ρ 127
oxytropism О 317
pangenesis Ρ 67 parasitism Ρ 128
716 ENGLISH INDEX
paraèilology Ρ 129 patromorphous Ρ 193 perianthomania Ρ 271
paraslades Ρ 132 patulous Ρ 194 periaxial Ρ 272
paraslerility Ρ 134 paucicrenate Ρ 196 periblem Ρ 273
paraslichy Ρ 135 paucidentate Ρ 197 pericarp Ρ 275
parastrophe Ρ 136 pauciradiate Ρ 200 perichaelium 7
parastyle Ρ 137 pea-shaped Ρ 715 . pericladium Γ "8
parasyridesis Ρ 140 peacock-coloured Ρ 204 periclinium Ρ 279
parathecium Ρ 141 pear-shaped Ρ 1705 pcricycle Ρ 280
paratonic Ρ 142 pears (bearing-) Ρ 1704 periderm Ρ 281
paratracheal Ρ 143 pearl-like M 104 peridesm Ρ 282
paratype Ρ 146 pearly M 104 peridiole Ρ 283
para variantes Ρ 147 peat Τ 653 peridium Ρ 284
parched A 1016, Τ 356 -bogs Τ 655 perigamium Ρ 285
parchment-like Ρ 266 peaty Τ 654 perigon Ρ 286
parenchyma Ρ 149 pebbly S 222 perigynium Ρ 287
branched- G 479 pectinate Ρ 2ΰ5 perigynous 1' - ·;
parenchymatous Ρ 150 peculiar Ρ 1311, S 622 perihadromatic Ρ 289
parietal Ρ 153 pedate Ρ 209 perimedullary Ρ 290
paripinnate Ρ 155 pedati- Ρ 2U9 perine Ρ 291
park V 134 pedicel Ρ 211 period Ρ 293
paroecious Ρ 156 pedicellate Ρ 210 latent- L 59
paronym Ρ 157 pedicelled Ρ 210 periodicity Ρ 292
parrot-coloured Ρ 1598 pedogenic Ρ 214 peripetalous Ρ 294
part Ρ 158 pedology Ρ 215 peripheral Ρ 295
parted Ρ 170 peduncle Ρ 217 peripheric Ρ 295
pinnately- Ρ 704 pedunculate Ρ 216 periphyllogeny Ρ 299
three- Τ 523 pelagian Ρ 218 periphysis Ρ 301
twice pinnately- В 203 pelagic Ρ 218 periphyta Ρ 302
parthenapogamy Ρ 159 pelagophytes Ρ 219 periplasm Ρ 303
parthenocarp Ρ 161 pellicle M 181, Ρ 221 periplasmodium Ρ 304
parthenocarpy Ρ 160 pellicular Ρ 222 periplast Ρ 305
parthenogamete Ρ 162 pelliculate Ρ 223 peripterous Ρ 308
parthenogamy Ρ 163 pellucide Ρ 224 perisperm Ρ 309
parthenogenesis Ρ 164 pelopsammogenous Ρ 227 perispore Ρ 311
parthenogonidium Ρ 165 peloria Ρ 228 peristamineous Ρ 313
parthenospore Ρ 167 pelta Ρ 229 peristome Ρ 317
partial Ρ 168 peltate Ρ 230 peristomate Ρ 318
partially Ρ 158 peltately- Ρ 230 peristrophe Ρ 319
partite Ρ 170 pendulous Ρ 232 peristylic Ρ 320
penetrating Ρ 233 peristylous Ρ 320
palmately- Ρ 50 penicil-like Ρ 234
partition S 424 perithallium Ρ 321
penicillate Ρ 234 perithece Ρ 324
partitioned (half-) S 362 penknife-like S 111
pascual Ρ 174 bearing- Ρ 322
pentagynous Ρ 244 peritheciophore Ρ 323
passage (intercellular-) I 210 pentamerous Ρ 245
passing over Τ 389 peritheciophorous Ρ 322
pentaphyletic Ρ 247 perithecium Ρ 324
passive Ρ 176 pentaploid Ρ 249
past Ρ 1198 peritrichous Ρ 325
реро Ρ 252 peritropal Ρ 326
pastural Ρ 174 peranosis Ρ 254
pasture В 302, Ρ 173 peritropous Ρ 326
perception Ρ 255 perivasal Ρ 327
-plants N 149 percurrent Ρ 256
dwelling in- N 147 perixylic Ρ 328
perenchyma Ρ 260 perizonium Ρ 329
patch M 64 perennate Ρ 261
patella Ρ 178 permanent Ρ 334
pcrcnnating Ρ 261 permeability Ρ 335
patelliform Ρ 179 perennial Ρ 261, 800
patent Ρ 180 permeable Ρ 336
path (boundary-) V 84 -plant Ρ 261 permutation Ρ 338
pathogeneity Ρ 182 perfect G 681, Ρ 262 pernicious Ρ 339
pathogenic Ρ 183 perfoliate Ρ 263 pernio Ρ 340
pathologic Ρ 186 perforated F 122, 123, Ρ 264 perpendicular Ρ 343
pathology Ρ 185 pergamentaceous Ρ 266 persistent Ρ 334, 348
pathomorphogenous Ρ 187 periacanthous Ρ 268 personate Ρ 349
palhophyt Ρ 188 periandrous Ρ 269 perthophytes Ρ 352
pathotype Ρ 189 perianth Ρ 270 perulate Ρ 356
patroclinous Ρ 191 peruié Ρ 355
without- A 884
 ENGLISH INDEX Tie
perverted Ρ 359 phenothermic Ρ 394 phragmatospore Ρ 518
pervious Ρ 361 phenotype Ρ 396 phragmoplast Ρ 523
petal Ρ 370 phenotypical Ρ 395 phragmosome Ρ 524
petal- Ρ 364 philomatic Ρ 438 phragmosphere Ρ 525
petal-shaped Ρ 367 philosophy Ρ 440 phragmostichobasid Ρ 527
petaliferous Ρ 365 phlobaphene Ρ 447 phreatophytes Ρ 528
-petalled Ρ 364, 365 phloem Ρ 448 phryganophilous Ρ 531
four- Τ 185 phlyktioplankton Ρ 43(3 Phthiriasis Ρ 532
hairy- Τ 455 phobic Ρ 454 phycocecidia Ρ 535
many- Ρ 1017 phobism Ρ 455 phycochrome Ρ 536
narrow- S 921 phokochemotactism Ρ 456 phycocyan Ρ 537
slender- L 125 phobophototropism Ρ 458 phycodomatia Ρ 538
three- Τ 524 -phobous Ρ 454 phycoerythrine Ρ 539
twisted- S 1024 phoeniceous Ρ 460 phycophaeine Ρ 541
petalless A 888 pholadophytes Ρ 461 phycoporphyrin Ρ 542
petalody Ρ 368 pholeobiontes Ρ 462 phycopyrrine Ρ 548
petaloid G 817, Ρ 367 phonotaxis Ρ 463 phycorrhiza Ρ 544
petalomania Ρ 369 phoresia Ρ 466 phycoxanthine Ρ 545
-petalous Ρ 364 -phorous Ρ 464 phylesis Ρ 547
petiolaceous Ρ 371 phosplankton Ρ 469 -phyletic Ρ 548
petiolary Ρ 372 photeolic Ρ 470 phyllamphorous Ρ 550
petiolate Ρ 373 photic Ρ 471 phyllobiology Ρ 554
petiole Ρ 377 photism Ρ 472 phylloblast Ρ 555
compound- Ρ 377 photoaesthesia Ρ 473 phyllocarpic Ρ 557
inflated- Ρ 377 photoauxism Ρ 474 phylloclade Ρ 559
winged- Ρ 377 photoblast Ρ 475 phyllocolly Ρ 560
petiolicolous Ρ 374 photochemical Ρ 476 phyllocyanine Ρ 561
petiolulate Ρ 375 photochromatic Ρ 477 phyllode Ρ 563
petiolule Ρ 376 photocleistogamy Ρ 478 phyllody Ρ 569
petricolous Ρ 380 photocliny Ρ 479 phyllogenetic Ρ 564
petrified F 135 photocolorimetrical Ρ 480 phyllogenous Ρ 564
petrophilous Ρ 380 photodinesis Ρ 481 phyllogony Ρ 565
petrophytes Ρ 381 photodynamic Ρ 483 phyllomania Ρ 568
pH Ρ 382 photodynamics Ρ 482 phyllome Ρ 567
phaeophyll Ρ 401 photoepinasty Ρ 484 phyllomorphosis Ρ 570
phaeoplast Ρ 403 photogenic Ρ 485 phyllomorphy Ρ 569
phaeosome Ρ 405 photographotype Ρ 486 phyllonecrose Ρ 571
phaeosporous Ρ 4Θ6 photohyponasty Ρ 487 phyllonomium Ρ 572
phagocytosis Ρ 407 photokinesis Ρ 488 phyllophagous Ρ 573
phagoplankton Ρ 408 photolepsy Ρ 489 phyllopode Ρ 575
-phagous Ρ 409 photolysis Ρ 490 phylloptose Ρ 576
phalanx Ρ 411 photometer Ρ 493, phyllotaxy Ρ 577
phanerogamic Ρ 415 photometric Ρ 492 secondary- S 245
phanerogamous Ρ 415 photometry Ρ 491 phyllotype Ρ 578
phanerogams Ρ 414 photomorphosis Ρ 494 phyllocoenogenesis Ρ 583
phanerophytes Ρ 417 photonastic Ρ 496 phylloembryogenese Ρ 584
phaoplankton Ρ 419 photonasty Ρ 495 phylogenesis Ρ 585
pharmacocognosy Ρ 421 photoperiod Ρ 500 phylogenetic Ρ 587
pharmacodynamics Ρ 420 photoperiodic Ρ 498 phylogenetics Ρ 586
pharmacology Ρ 422 photoperiodism Ρ 489 phylogeny Ρ 585
phase Ρ 423 photophase Ρ 501 phylogerontic Ρ 589
phellem Ρ 424 photophilous Ρ 502 phylum Ρ 590
phelloderm Ρ 427 Photophobie Ρ 503 physiogeny Ρ 594
phellogen Ρ 428 photoplagiotropic Ρ 505 physiognomy Ρ 595
phelloid Ρ 430 photoreduction Ρ 506 physiography Ρ 596
phenocopy Ρ 384 photosynthesis Ρ 507 physiology Ρ 597
phenocytology Ρ 385 phototactism Ρ 508 physodes Ρ 598
phenogenesis Ρ 387 phototaxis Ρ 508 physonomium Ρ 599
phenogenetics Ρ 388 phototonus Ρ 510 -phytic Ρ 601
phenohybrid Ρ 389 phototrophous Ρ 513 phyto- Ρ 601
phenological Ρ 391 phototrophy Ρ 512 phytobenthos Ρ 604
phenology Ρ 390 phototropism Ρ 514 phytobiological Ρ 606
phenophase Ρ 392 phytobiology Ρ 605
negative- G 174 phytobiotic Ρ 607
phenospermy Ρ 393
phototype Ρ 486
717 ENGLISH INDEX
phytobJast Ρ 608 pilosity Ρ 691 plain Ρ 743
phytocecidium Ρ 609 piluliform Ρ 693 plait Ρ 846
phytochemistry Ρ 610 pimple Ρ 1666 plaited Ρ 849
phytochorology Ρ 612 pink- Ε 288, 342 half- S 356
f)hytocoenogenesis Ρ 614 yellowish- S 24 plaiting Ρ 848
phytocoenology Ρ 615 pinkish R 347 plane Η 355, Ρ 742, 754
phytocoenosis Ρ 616 pinna Ρ 697 commissural- Ρ 754
phytocoenotype Ρ 617 pinnate Ρ 698 median- M 136
phytocytology Ρ 618 digitate- D 217 transversal- Τ 402
phytodomatium Ρ 619 half- S 354 plank Τ 4
pliytodynamics Ρ 620 oddly- I 60 planktology Ρ 738
phytoecology Ρ 647 twice- В 202 plankton Ρ 739
phytoedaphon Ρ 621 unequally- I 60 oceanic- Τ 222
phytoelectrogenesis Ρ 622 pinnately- Ρ 698 seasonal- M 210
phytogamy Ρ 623 pinnatifid (runcinate-) R 410 planogamete Ρ 745
phylogenesis Ρ 624 pinnatisect (interruptedly- ) planospore Ρ 747
phytogenetics Ρ 625 I 228 planozygote Ρ 748
phytogenous Ρ 626 thrice- Τ 530 plant Ρ 601, S 997
phytogeogenesis Ρ 627 pinnatodentate Ρ 709 -anatomy Ρ 673
phytogeography Ρ 628 pinnule Ρ 712 annotation of plants A 795
phytography Ρ 630 pipe-like Τ 310 -community Ρ 616
phytohistology Ρ 631 pistil Ρ 720 -gall Ζ 26
phytohormones Ρ 632 pistillary Ρ 716 -geography Ρ 628
phytohygiene Ρ 633 pistillate Ρ 717 -kingdom V 44, R 129
phytome Ρ 638 -pistilled -like Ρ 634
phytomer Ρ 639 eight- О 57 -nomenclature Ρ 646
phytomorphology Ρ 641 seven- Η 151 plants
phytomorphosis Ρ 642 three- Τ 498 adventive- A 225
phytoncids Ρ 643 pistillody Ρ 719 affixed- A 291
phytonomatotechnics Ρ 644 pit A 1006, F 134, 138, air- A 272, Ε 283
phytonomy Ρ 645 S 219 alpine- A 132, G 845, О 217
phytoontogeny Ρ 648 pitch R 168, Ρ 722 ant- M 626
phytoorganography Ρ 649 pitcher A 1056 beach- A 352
phytoorganology Ρ 650 -like и 82 bog- Τ 654
phytoparasit Ρ 652 boreal- M 363
phytopathology Ρ 654 small- и 83
pith M 142 brook- N 4
phytophenology Ρ 655 carnivorous- I 180
phytophysiology Ρ 657 pitted F 139 catapult- В 21
phytoplankton Ρ 658 minutely- S 218 cellular- G 209
phytopleuston Ρ 659 place L 246, S 252 clay-loving- Ρ 226
phytoplocecidium Ρ 661 -of growth H 3 cliff- G 869
phytoplosis Ρ 662 cornfield- S 255
phytosis Ρ 663 sandy- A 1003, S 1 cultivated- G 957
phytosociology Ρ 615, 664 placed G 631, D 321, Ρ 1128, culture- A 342
phytotaxonomy Ρ 666 S 541 darkness- S 213
phytotechnics Ρ 667 -above S 1297 day-neutral- N 111
phytotelma Ρ 668 -below S 1201 deciduous forest- Ρ 1605
phytoteratology Ρ 669 -between I 205, 225 decorative- О 241
phytotherapeutics Ρ 671 -•n I 185 desert- Ε 325
phytothermogenesis Ρ 672 -to A 951 ditch-dwelling- Τ 28
phytotomy Ρ 673 -upon I 67, 186 dry vaste- G 301
Phytotoxin Ρ 674 placenta Ρ 725, S 689 dune- Τ 295
phytotrophia Ρ 675 placentate Ρ 727 edificator- A 236
pierced F 34, 123, Ρ 264 placentation Ρ 726 escaped- Ε 51
-with holes G 885 central- С 215 exotic- Ρ 749a
piezotropism Ρ 680 field- A 332
pigment Ρ 682 placentiferous Ρ 727
placochromatic Ρ 728 flowering- A 850
pigmentation Ρ 681 foothill- Ρ 12
pileate Ρ 684 placoplasts Ρ 729 forest- S 508
pileocystidium Ρ 686 placular Τ 5 fossil- В 259, Ρ 636
pileorhiza Ρ 687 plagiodromous Ρ 731 garden- Ρ 749b
pileus Ρ 688 plagiophototaxy Ρ 734 -genera G 83
piiidium Ρ 689 plagiophototropism Ρ 735 gravel- G 255
pill-shaped Ρ 693 plagiophyllous Ρ 736 grove- A 470
plagiotropic Ρ 737
ENGLISH INDEX 718
plants plants pleurocarpic Ρ 830
heat- Χ 45 wall- R 413 pleurocystidîum Ρ 831
honey- M 177 water- Η 493 pleurodiscal Ρ 832
indicator- I 116 wet-meadow- Τ 69 pleurogenous Ρ 833
insectivorous- I 180 wind-fertilized- A 742 pleurogynous Ρ 834
malady of- M 471 woody- X 62 pleuromitic Ρ 835 :
marsh- H 70, 98, 413, plantation Ρ 751 pleuroplastic Ρ 836
Ρ 59, и 5 planted S 88 pleurorrhizous Ρ 837
meadow- Ρ 1098, 1204 planting Ρ 751 pleurospermic Ρ 838
medicinal- M 138 plantlet Ρ 753 pleurosporange P. 840
moisture- H 516 plantling Ρ 753 pleurospore Ρ 839
moor- S 962 plantule G 132, Ρ 753 pleurotribal Ρ 841
mother- Ρ 151 plasmalemma Ρ 756 pleurotropous Ρ 843
mountain- M 468 plasmatic Ρ 757 pleuston Ρ 844
mud-bank- Ρ 225 plasmodesma Ρ 760 plicate Ρ 849
mural- M 580 plasmodiocarp Ρ 761 pleurocarpium Ρ 850·
nocturnal- Ν 133 Plasmodium Ρ 762 pleurophytes Ρ 851
nutrient- Ν 208 plasmogamy Ρ 763 plum Ρ 1446
ocean- О 45 plasmogenesis Ρ 764 -coloured Ρ 1443 ·.
plasmolysis Ρ 766 -shaped Ρ 1445
open woodland- О 218 plasmolytic Ρ 767
ornamental- D 21 plumule G 78, Ρ 856
plasmonema Ρ 768 plunged I 52, S 1207
parasitic- Ρ 127 plasmophagous Ρ 769
pasture- N 149 plurannual Ρ 858
plasmoptysis Ρ 771 pluricarpellary Ρ 859
perennial- Ρ 261 plasmotomy Ρ 773
polar- С 906 plastic Ρ 774 pluripartite Ρ 871
pond- L 184, 187, Τ 317 plastid Ρ 775 pluriseptate Ρ 876
protected- Τ 662 plastidome Ρ 776 pluriserial Ρ 877
riparian- R 330 plastidule Ρ 777 pluviometer О 139
river- Ρ 1149 plastin Ρ 778 pneumatoçyst Ρ 884
rock- L 222, Ρ 381, R 413 plastochrone Ρ 780 pneumatodia Ρ 885
roof- Τ 45 plastodesme Ρ 781 pneumatophore Ρ 886
ruderal- G 353, Ε 391 plastodynamy Ρ 782 pocket-book V 9
rupicolous- R 413 plastogene Ρ 784 pocket (digestive-) S 211
salt- Η 16 plastotype Ρ 786 poculiform Ρ 889
sand- A 1002, Ρ 1455 plate 1 5 pod L 84
sandbank- A 521 -like L 85
sandplain- A 493 covering- S 888 podetium Ρ 891
equatorial- A 247 podicellus Ρ 892
sea- Τ 221 -like L 34, Τ 5
seed- S 668 podocarp Ρ 893
platycladium Ρ 790 podocarpous Ρ 894
shade- S 161 plicatil Ρ 847
snow- С 309 podopterous Ρ 896
pleasant A 527, С 248, J 11, podosyncarpy Ρ 898
spontaneous- S 778 S 1084
spring- С 875, V 73 poikilodynamic Ρ 900
pleasure A 526 poikilogeotropism Ρ 901
stagnant water- S 869 pleasures D 49
stone- L 222 pleated Ρ 849 poikilosyndesis Ρ 903
strand- A 493, Ρ 1450 plectenchyma Ρ 795 Poikilothermie Ρ 904
subalpine- О 250 plectenchymatous Ρ 796 poikiloxerophytes Ρ 905
succulent- G 413, S 1264 pleiochasium Ρ 799 point A 165, Ρ 1656
sun- H 82 pleiocyclic Ρ 800 pointed A 59, 170, Τ 175
sweet-water- D 388 pleiomerous Ρ 801 bristly- G 977
swimming- Ν 22 pleiontism Ρ 803 sharp- A 85, G 977
tall aerial- Ρ 417 pleiotaxy Ρ 809 taper- A 166
terrestrial- Τ 139 pleiotropy Ρ 811 three- Τ 472
thermophilic- Τ 274 pleioxenic Ρ 813 pointless M 592
tinctorial- Τ 315 plentiful G 797, О 205 poisonous Τ 366, V 56
torrent- R 307 plerome Ρ 819 polar Ρ 908
tropical- M 61 plesiasmy Ρ 820 -plants G 906
ubiquist- и 3 plesiobiotic Ρ 821 polarity Ρ 909
unicellular- U 42 plesiotype Ρ 823 pole Ρ 932
upland- Ρ 213 pleura Ρ 825 polioplasm Ρ 912
vascular- V 40 pleurenchyma Ρ 827 polished L 28, 270, N 122
vegetable- О 101 pleuridium Ρ 828 pollacanthic Ρ 914
vineyard- V 123 pleuroblastic Ρ 829 pollaplasy Ρ 916
719
pollaplostemonopetalous
Ρ 917
pollen Ρ 918
-analysis Ρ 925
-bearing Ρ 926
-grain G 252, M 353, Ρ 918
-mass Ρ 922
-sac M 354, S 10_
-tube Ρ 925, Τ 643>
polleniferous Ρ 926
pollenine Ρ 919
pollinarium Ρ 922
pollinate Ρ 924
pollination Ρ 923
-artificial Ρ 92Ca
cross- A 434, Ρ 923
illegitimate- Ρ 923
legitimate L 82
-natural Ρ 923
self- A 1199
pollinic Ρ 925
poUinium Ρ 922
pollinized Ρ 924
pollinodium Ρ 929
poUinosis Ρ 930
poloicous Ρ 931
polyachene Ρ 935
polyadelphian Ρ 937
polyadelphous Ρ 937
polyadenous Ρ 938
polyandrian Ρ 940
polyandrous Ρ 940
polyantherous Ρ 942
polyarch Ρ 943
polyaster Ρ 945
polyblast Ρ 946
polycarpic Ρ 950
polycarpium Ρ 951
polycarpophory Ρ 952
polycarpous Ρ 950
polycaryon Ρ 954
polycaryotic Ρ 955
polycenlric Ρ 956
polychory Ρ 962
polychromatism Ρ 964
polychromatophil Ρ 965
polychromosomic Ρ 966
polychromy Ρ 964
polychronic Ρ 968
polycladous Ρ 970
polyclady Ρ 969
polyclonal Ρ 971
polycoccous Ρ 972
polycotyledonous Ρ 973
polycotyledony Ρ 974
polyculture Ρ 975
polycyclic Ρ 976
Polydactyly Ρ 978
polydemic Ρ 980
polyderm Ρ 981
polydrupe Ρ 982
polyembryony Ρ 983
polyenergid Ρ 984
polyenergidic Ρ 984
ENGLISH INDEX
polyfollicle F 116, Ρ 987 polysymmetrical Ρ 1068
polygamian Ρ 989 polysymmetry Ρ 1067
polygamous Ρ 989 poly thalamic Ρ 1069
polygamy Ρ 988 polytheleus Ρ 1070
polygenesis Ρ 990 polytomous Ρ 1072
polygenetic Ρ 991 polytomy Ρ 1071
polygonal Ρ 993 polytopic Ρ 1074
polygynous Ρ 995 polytopy Ρ 1073
polygyny Ρ 994
polytrichous Ρ 1075
polyhaploid Ρ 997 poly trophic Ρ 1077
polyhybrid Ρ 998
polylrophy Ρ 1076
polymastigote Ρ 1000 polytypic Ρ 1075
polymeric Ρ 1002
poly mérous Ρ 1002 polyzygosis Ρ 1084
polymery Ρ 1001 pomaceous Ρ 1085
polymictic Ρ 1003 pome Ρ 1092
poly mitosis Ρ 1004 -bearing Ρ 1089
polymorphic Ρ 1006 pomegranate G 241
polymorphism Ρ 1005 pomiferous Ρ 1089
polymorphous Ρ 1006 pomiform Ρ 1090
polynitrophilous Ρ 1008 pomology Ρ 1091
polynominal Ρ 1009 pond L 25, S 856
poly nucleate Ρ 1010 -dwelling Τ 316
polyoecy Ρ 1013 -loving L 181
polyonym Ρ 1011 -plants L 184, 187, Τ 317
polyoplasm Ρ 1014 pontic Ρ 1095
polypetalous Ρ 1017 pontophilous Ρ 1096
polypetaly Ρ 1016 pontophyta Ρ 1097
polyphagous Ρ 1020 pool S 856
polyphasy Ρ 1021 growing in- Τ 67
polyphyletic Ρ 1026 popular V 72
polyphylly Ρ 1025, 1027 population Ρ 1100
polyphylogeny Ρ 1029 porandrous Ρ 1101
polyplastic Ρ 1030 porcelainous Ρ 1103
polvplectic Ρ 1031 pore Ρ 1125
polyploid Ρ 1035 opisthial- О 191
polyploidalion Ρ 1034 porenchyma Ρ 1104
polyploide Ρ 1033
polyploidy Ρ 1036 poricidal Ρ 1105
polyplostemony Ρ 1037 porogamous Ρ 1108
polypyrenous Ρ 1039 porogamy Ρ 1107
polyrhizal Ρ 1040 poroids Ρ 1109
polyrhizous Ρ 1040 porometer Ρ 1110
polysaccharides Ρ 1041 porophyllous Ρ 1111
polysaprobic Ρ 1042 poröse Ρ 1113
polysarca Ρ 1043 porosity Ρ 1112
polysiphonic Ρ 1046 porous Ρ 1113, S 775
polysomaty Ρ 1047 porphyrandrous Ρ 1115
Polysomie Ρ 1049 porraceous Ρ 1122
polysomy Ρ 1048 porrect Ρ 1123
polyspermous Ρ 1050 porulose Ρ 1124
polyspermy Ρ 1051 posessed of Ρ 1173
polysporangiate Ρ 1053 position Ρ 1126, S 540
polyspore Ρ 1052 positive Ρ 1127
polystele Ρ 1056 postadaptation Ρ 1129
polystelic Ρ 1058 postcarpotropism Ρ 1131
polystely Ρ 1057 postclimax Ρ 1132
polystemonous Ρ 1059 postdiluvial Ρ 1133
polystichous Ρ 1060 posterior О 191
polystigmus Ρ 1062 postfertilization Ρ 1135
polystomatous Ρ 1063 postestival Ρ ИЗО
polystomous Ρ 1064
polystromatic Ρ 1065 postfloral Ρ 1136
polystylous Ρ 1066 postfloralion Ρ 1137
postglacial Ρ 1138
 ENGLISH INDEX 720
postical Ρ 1139 premature Ρ 1188 progressive Ρ 1260
posticous Ρ 1139 premontane Ρ 1189 prohydrotropism Ρ 1261
postmaturation Ρ 1140 premorse Ρ 1190 projecting (forward) S 20
postmeiotic Ρ 1141 preoccupated Ρ 1191 projection (longitudinal) Ρ
postreduction Ρ 1143 preparation Ρ 1192 1262
post ver η al Ρ 1144 prereduction Ρ 1193 projectura Ρ 1262
postzygotic Ρ 1105 presence Ρ 1196 prokaryogamete Ρ 1264
pot (small) S 219 present Ρ 1195 prokaryogametization Ρ 1265
potamicolous Ρ 1146 to be- A 217 prokinesis Ρ 1266
potamobotany Ρ 1147 presenting Ρ 1161 prolamines Ρ 1267
potamophilous Ρ 1148 preserved G 753 prolepsis Ρ 1269
potamophyta Ρ 1149 pressed (together) G 545, 672, proleptic Ρ 1270
potamoplankton Ρ 1150 G 710, 866, 720 proliferation Ρ 1273
potency Ρ 1152 laterally- G 686 proliferous Ρ 1272
potent Ρ 1151 pressure (osmotic-) О 280 proUfic Ρ 1274
potentiometer Ρ 1153 presumption Ρ 1197 prolification Ρ 1273
potetometer Ρ 1154 prevailing D 365 prolongation Ρ 1277
potometer Ρ 1155 prevalency Ρ 1201 prolonged Ρ 1427
pouch S 10 prevernal Ρ 1202 -beyond Ε 494
-shaped С 899, S 221 prickle A 29, 164 proluvial Ρ 1279
pouched S 5 -shaped A 161 promeristem Ρ 1281
powder Ρ 1651 promeristematic Ρ 1282
powdered Ρ 1647 small- A 163
prickly A 30, 160, Ε 337, prometaphase Ρ 1283
powpery Ρ 1646 prominence M 86, Ρ 1285
powerful Ρ 1151 Η 432 prominent Ρ 1284
praecedenda Ρ 1162 primary О 238, Ρ 1208 sligthly- Ρ 1286
pratal Ρ 1204 primine Ρ 1210 promitosis Ρ 1287
preadaptation Ρ 1157 primordial Ρ 1212 promontory Ρ 1288
primordium Ρ 1213 promycele Ρ 1289
préalpine Ρ 1158 principal G 85, Ρ 1215
preanthesis Ρ 1160 pronged (two-) В 136
principle Ρ 1216 pronucleolus Ρ 1290
preceding Ρ 1163, 1360 print Ε 40
precipitation Ρ 1165 pronucleus Ρ 1291
priority Ρ 1221 proof Ε 87
precipitous Ρ 1194 prismatic Ρ 1222
preclimax Ρ 1167 proove Τ 147
prismatocarpous Ρ 1224 prop A 207, F 180
precocious Ρ 1169 proanthesis Ρ 1226
precocity Ρ 1168 propagation Ρ 1293
proanthropic Ρ 1227 organs of-Ρ1293
precursory Ρ 1170 probasid Ρ 1228
predetermination Ρ 1171 propagative Ρ 1294
procambium Ρ 1230 propagule Ρ 1295
predisposition Ρ 1172 ргосагр Ρ 1231
predominant Ρ 1175 propendent Ρ 1295
proceeding О 235 proper I 38, Ρ 1311, S 622
preface Ρ 1176 process Ρ 1233
preferential Ρ 1177 property Ρ 1174, 1310
prochromatin Ρ 1234 prophase Ρ 1297
prefloration Ρ 1178 prochromosome Ρ 1235
alternative- A 474 prophototaxis Ρ 1300
proclimax Ρ 1236 prophototropism Ρ 1301
cochlear- G 557 procumbent Ρ 1238 prophylactic Ρ 1302
conduplicate- С 705 produced G 94, Ρ 1240 prophylaxis Ρ 1303
contorted- С 778 late- Η 628 prophyll Ρ 1304
corrugated- G 830 producing G 84, Ρ 171 proplastid Ρ 1306
embracing- A 600 productive F 40, Ρ 1243, propontic Ρ 1307
imbricate- I 49 proportional Ρ 1308
plicate- Ρ 849a и1 proposed Ρ 1309
valvate- V 27 productivity Ρ 1242 propped S 1276
prefoliation Ρ 1180 proembryo Ρ 1245 prosaerotaxis Ρ 1313
circinate- G 449 proferment Ρ 1247 proschemotaxis Ρ 1314
convolute- G 794 profundal Ρ 1248 prosenchyma Ρ 1317
ob volute- О 38 profundity Ρ 1249 prosenchymatous Ρ 1318
revolute- R 221 progametation Ρ 1253 prosgeotropism Ρ 1320
preformate Ρ 1183 progamete Ρ 1252 prosheliotropism Ρ 1321
preformation Ρ 1182 progametophyte Ρ 1254 prosoplasm Ρ 1324
prefusorial Ρ 1184 progamous Ρ 1255 prosoplasmatic Ρ 1325
preglacial Ρ 1185 progenesis Ρ 1256 prosoplasy Ρ 1323
prehaustoria Ρ 1186 progeny Ρ 1257, 1271 prosoplectenchyma Ρ 1326
prehensile Ρ 1207 progeotropism Ρ 1258 prososmotaxis Ρ 1327
progres Ρ 1259
 721
prospecies Ρ 1328
prosperity Ρ 1329
prosphytiasis Ρ 1330
prosporangium Ρ 1331
prospory Ρ 1332
prostady Ρ 1333
prostelic Ρ 1334
prosthermotaxis Ρ 1335
prostrate Ρ 1238, 1336
-and rooting R 150
protandrico-homogamous
Ρ 1339
protandry Ρ 1361
protanthesis Ρ 1341
proteases Ρ 1342
protected M 579, О 27, Τ 662
-plants Τ 662
protecting A 394, Ρ 1349,
Τ 644
protection of the nature N 25
protective Ρ 1343
proteides Ρ 1345
protein Ρ 1347
proteinic Ρ 1344
proteinoplasta Ρ 1346
proteism Ρ 1348
protenchyma Ρ 1349
proteochemotropism Ρ 1351
proteofication Ρ 1353
proteohydrolysis Ρ 1354
proteolysis Ρ 1355
proteolytic Ρ 1356
proteoplast Ρ 1357
proteosom Ρ 1358
proteosynthesis Ρ 1359
proterandrous Ρ 1362
proterandry Ρ 1361
proteranthous Ρ 1363
proterogenesis Ρ 1364
proterogynous Ρ 1366
proterogyny Ρ 1365
proteropetaly Ρ 1367
proterosepaly Ρ 1368
proterotype Ρ 1369
prothalloid Ρ 1372
prothallus Ρ 1371
protista Ρ 1373
protistology Ρ 1374
protoblast Ρ 1378
protochlorophyll Ρ 1382
protochromosome Ρ 1383
prétocoUenchyma Ρ 1384
protocorm Ρ 1385
protocrate Ρ 1386
protoderm Ρ 1387
protoepiphytes Ρ 1388
protogamy Ρ 1389
protogenesis Ρ 1390
protogenetic Ρ 1392
protogenetics Ρ 1391
protogenic Ρ 1392
protogonidium Ρ 1393
protohemicryptophytes
Ρ 1397
protokaryokinesis Ρ 1381
protokaryon Ρ 1380
protolog Ρ 1399
protolysis Ρ 1400
protomycelium Ρ 1404
protonema Ρ 1405
protonta Ρ 1406
protoparenchyma Ρ 1407
protophloëm Ρ 1407
protophyll Ρ 1409
protophytes Ρ 1410
protoplasm Ρ 1412
protoplasma Ρ 1412
protoplasmatology Ρ 1413
protoplast Ρ 1414
protosclerenchyma Ρ 1415
protospore Ρ 1416
protosporophyte Ρ 1417
protestele Ρ 1418
protostrophes Ρ 1419
prototrophic Ρ 1422
prototrophism Ρ 1421
prototrophy Ρ 1421
prototype Ρ 1423
protoxylem Ρ 1424
protozoophilous Ρ 1425
protozygote Ρ 1425
protropic Ρ 1430
protruding Ε 494
protuberance Ρ 1434
provided with I 199, M 579,
Ρ 1173
province Ρ 1438
provisional Ρ 1439
provisory Ρ 1439
proximal Ρ 1440
pruina Ρ 1441
pruinate Ρ 1442
pruinose G 163, Ρ 1442
pruinous Ρ 1442
pruniferous Ρ 1444
pruriginous Ρ 1447
psalliotic Ρ 1448
psammogenous Ρ 1453
psammophytes Ρ 1455
pseudamitosis Ρ 1461
pseudannual Ρ 1462
pseudannulus Ρ 1457
pseudanthium Ρ 1459
pseudanthous Ρ 1460
pseudanthy Ρ 1458
pseudapogamy Ρ 1463
pseudapospory Ρ 1464
pseudoanaphase Ρ 1467
pseudoaril Ρ 1465
pseudoautoicous Ρ 1468
pseudoautosyndesis Ρ 1466
pseudoauxospore Ρ 1469
pseudoaxillary Ρ 1470
pseudobotrytic Ρ 1473
pseudobulb Ρ 1475
pseudobulbil Ρ 1474
pseudocambium Ρ 1477
pseudocarp Ρ 1479
ENGLISH INDEX
pseudocarpy Ρ 1478
pseudocecidium Ρ 1480
pseudocephalodiumü Ρ 1481
pseudochromosome Ρ 1482
pseudocilium Ρ 1483
pseudocleistogamy Ρ 1484
pseudocleistogeny Ρ 1485
pseudocortex Ρ 1486
pseudocyst Ρ 1488
pseudodichotomous Ρ 1490
pseudodichotomy Ρ 1489
pseudodistrophy Ρ 1492
pseudoendomitosis Ρ 1493
pseudoephemer Ρ 1494
pseudoepiphytes Ρ 1496
pseudofascicled Ρ 1407
pseudofecundation Ρ 1498
pseudofertility Ρ 1499
pseudofoliaceous Ρ 1500
pseudogametange Ρ 1501
pseudogamy Ρ 1502
pseudogeocarpy Ρ 1503
pseudogyrate Ρ 1504
pseudohaustorium Ρ 1505
pseudohercogamy Ρ 1506
pseudoheredity Ρ 1507
pseudohermaphroditism Ρ
1508
pseudoheterocarpy Ρ 1509
pseudohomonym Ρ 1510
pseudohybrid Ρ 1511
pseudohybridation Ρ 1512
pseudohymenium Ρ 1513
pseudoimpregnation Ρ 1514
pseudoindusium Ρ 1515
pseudolamina Ρ 1516
pseudolateral Ρ 1517
pseudolatex Ρ 1518
pseudolichen Ρ 1519
pseudomarginate Ρ 1520
pseudometaphasis Ρ 1522
pseudomitosis Ρ 1523
pseudomixis Ρ 1524
pseudomonocarpy Ρ 1525
pseudomonocotyledonous
Ρ 1526
pseudomonomerous Ρ 1527
pseudomycorrhiza Ρ 1528
pseudonectary Ρ 1529
pseudonemathecium Ρ 1530
pseudonucleole Ρ 1531
pseudonucleus Ρ 1532
pseudoparaphyse Ρ 1533
pseudoparasite Ρ 1536
pseudoparasitic Ρ 1534
pseudoparasitism Ρ 1535
pseudoparenchyma Ρ 1537
pseudopeloria Ρ 1538
pseudoperianth Ρ 1539
pseudoperidium Ρ 1540
pseudoperigone Ρ 1541
pseudoperistom Ρ 1542
pseudoperithecium Ρ 1543
pseudopetaly Ρ 1544
ENGLISH INDEX ?·22

pseudopetiole Ρ 1545 puddle L 23 quadrifid Q 11

pseudophelloid Ρ 1546 puffed up I 139 quadrifurcate Q 14
pseudopho tome trie Ρ 1547 puUeywheel-shaped Τ 581 quadrilateral Q 15
pseudophyll Ρ 1549 pulp С 97 quadripartite Q 18
pseudophyllopodous Ρ 1548 fruit- Ρ 1643 quadrisectate Q 19
pseudophysis Ρ 1550 pulpy С 96, Ρ 1644 quadriseptate Q 20
pseudoplankton Ρ 1551 pulsating Ρ 1645 quadrivalent Q 22
pseudoplasmodium Ρ 1552 pulsatory Ρ 1645 quadruple Q 23
pseudoplast Ρ 1553 pulveraceous Ρ 1646 quarterly Τ 509
pseudopode Ρ 1554 pulverulent Ρ 1647 quick-growth Τ 9
pseudopodium Ρ 1554 pulvinary Ρ 1649 quickly- Τ 8
pseudopolyembryony Ρ 1555 pulvinus Ρ 1650 quiet Τ 384
pseudopolymorphism Ρ 1556 punctate Ρ 1653, S 968 quinary Q 30
pseudopolyploidy Ρ 1557 puncticulate Ρ 1654 quincuncial Q 31
pseudopore Ρ 1559 punctiform Ρ 1655 quinquecostate Q 34
pseudopycnide Ρ 1560 punctured S 968 quinqueflorous Q 38
pseudoramose Ρ 1561 pungent Ρ 1657 quinquejugate Q 41
pseudoraphe Ρ 1563 puniceous Ρ 1659 quinquelateral Q 42
pseudoreduction Ρ 1564 pure Ρ 1663 quinqueparlite Q 45
pseudorepent Ρ 1565 purgative Ρ 1660 quinquepetalous Q 46
pseudorhize Ρ 1566 purging С 184, Ρ 1660 quinquesulcate Q 48
pseudorosette Ρ 1567 purple Ρ 114, 1662 quinquiliar Q 52
pseudoseplate Ρ 1568 becoming- Ρ 1661
pseudosessile Ρ 1570 black- A ИЗО
pseudospermous Ρ 1571 bluish- I 1 race Ρ 1271, S 997
pseudospike Ρ 1572 -coloured Ρ 1114 raceme R 7
pseudosporangium Ρ 1573 deep- M 472 bearing- R 1
pseudostele Ρ 1575 light- Ρ 1118 compound- R 7
pseudostipule Ρ 1576 yellowish- X 11 simple- R 7
pseudostroma Ρ 1577 purplish Ρ 1661 racemiferous R 1
pscudostrophiole Ρ 1578 pus-forming Ρ 1691 racemiform R 3
pseudosuber Ρ 1579 pustulate Ρ 1667 racemose R 4
pseudosymbiose Ρ 1580 pustule Ρ 1666 racemous R 4
pseudosyncarpous Ρ 1581 pusules Ρ 1668 racemule R 6
pseudoterminal Ρ 1582 putaminate Ρ 1670 racemulose R 5
pseudothallus Ρ 1583 putrefaction Ρ 1673 rachilla R 9
pseudotrichophorum Ρ 1584 putrid Ρ 1672 rachis R 12
pseudotype Ρ 1585 becoming- Ρ 1674 rachitis R 13
pseudovacuole Ρ 1586 putridity С 89 rachitism R 14
pseudovalve Ρ 1587 pycnid, pycnide Ρ 1679 radial R 16
pseudovascular Ρ 1588 pycnidiophore Ρ 1677
pseudoverticil Ρ 1589 -flowers R 16
pycnidiospore Ρ 1678 radially A 144
pseudovicariism Ρ 1590 pycnium Ρ 1680
pseudovivipary Ρ 1591 radiance R 18
pycnosis Ρ 1686 radiant R 17
pseudoxerophytes Ρ 1592 pyramid-shaped Ρ 1693
pseudozygospore Ρ 1593 radiär R 16
pyramidal Ρ 1693 radiate R 19
psychophilae Ρ 1599 pyrenarium Ρ 1695
psychrocleistogamy Ρ 1601 radiately A 144
pyrenate Ρ 1696 radiating A 149, R 17, 37
psichrocliny Ρ 1602 pyrenocarp Ρ 1698
psychrophytes Ρ 1603 radiation R 18
pyrenoides Ρ 1699 radical R 20
plenophyllophyta Ρ 1605 pyrenophore Ρ 1700
pteridography Ρ 1608 radicant R 20
pyrenosome Ρ 1701 radicated R 22
pteridophytes Ρ 1610 pyrophilous Ρ 1708
pteridospore Ρ 1611 radicating R 20
pvrophytes Ρ 1711 radication R 21
pterochores Ρ 1615 pythmen Ρ 1712
ptychonomium Ρ 1626 radicel R 23
pyxidate Ρ 1713 radicicolous R 24
ptyosoma Ρ 1628 pyxidium Ρ 1715
puberulent Ρ 1631 radiciferous R 25
pubescence Ρ 1634 -shaped Ρ 1714 radiciflorous R 26
pubescent Ρ 1633 radiciform R 27
minutely- Ρ 1631 quadriradiate Q 3 radicivorous R 28
publication Ρ 1635 quadricapsular Q 5 radicle R 30
published Ε 49 quadricarpellary Q 6 radicose R 29
puckered В 310 quadridentate Q 8 radicular R 31
quadridigitate Q 9 radiculate R 32
728 ENGLISH INDEX
radiculoda R 33 common- С 521 red
radiobiology R 35 conical- G 750 pale- H 103
radiogenetics R 36 fruiting- M 112 peach- Ρ 346
radiosymmetrical R 38 receptacular R 78 purple- Ρ 460, 1114, 1662
radiotropism R 39 receptive R 81 purplish- V 122
rain I 46, Ρ 1165 receptivity R 80 ruby- R 372
announcing- Ρ 882 receptors R 82 rust- R 370
hating- О 142 recess S 530 salmon- S 24
-loving О 141 recessive H 615, R 83 saturn- M 370
relating to- Ρ 882 reciprocal M 595, R 84 scarlet- G 444, 551, Ρ 406,
rainbow-coloured I 282 reclinate R 85 S 126
rain-gauge О 319 reclined R 85 -pale-red G 240
raised Ε 89, 112 reclused О 41 tile- Τ 146
-above Ε 109 recognised R 86 turning- R 367
raising Ε 336 recombination R 87 '•; vermilion- G 444
ram-horned A 1017 recommendation G 662 vine- V 122
ramal R 46 record (phytosociological-) vivid- R 388, S 126
rameaneous R 47 С 752a whitish- Ε 349
ramentaceous R 49 recrudescence R 89 yellowish- Ρ 1692
ramentum R 50 rectangular R 91 red-algae R 300
rameous R 46 rectigradation R 94 reddening R 367
ramicolous R 52 rectinerved R 95 reddish Ε 345, Ρ 1658,
ramiferous R 53 rectipetality R 96 R 288, 366, 401
ramification R 55 rectiserial R 97 -dark brown Ρ 1019
ramiflorous R 57 recurrence R 100 reduced R 104
ramiform R 58 recurrent R 99 reducing R 106
ramose R 60 recurvate R 101 reduction R 105
ramous R 60 recurved R 101 reductional R 106
ramulose R 61 red R 368 reduplicate R 109
random mating Ρ 71 bay- V I reduplication R 108
ranging down Ρ 1296 blood- G 898, H 7, S 39 reduplicative R 109
-ranked F 19, S 431 blush- R 367 redd-like A 1050
five- Q 36 brick- L 61, Τ 146. . reflexed R 111
four- Q 21 brass- A 243 half- S 358
many- Ρ 877, 1060 bright- F 79, I 39, Ρ ;451, reflexion R 110
not- A 1094 Ρ 460, S 126 reflorent R 112
one- и 71 brownish- G 254, R -370, reflorescence R 113
three- Τ 556 R 398, 401 refracted R 115
burning- I 39 refractive R 114
two- D 335 carmine- G 93 refrigerant R 116
rankness L 283 cherry- G 234 refuge R 118
ranunculaceous R 64 clear- R 400 regenerability R 120
raphe R 66 copper- A 243, G 962 regenerate R 123
raphides R 68 coral- G 804 regeneration N 81, R 121
raphidioplankton R 69 crimson- G 93, 300, 898, regeneratum R 122
rare- R 71 Ρ 1659, S 39 regermination R 124
rari- R 71 dark- A 1134, В 244, G 240, region D 343, R 125
rasp-like R 42 R 369 below the alpine- S 1093
rattling G 882, S 1031 dark blood- A 1135 regional R 126
raven-black G 800 dark bluish- A 1133 regma R 127
raw С 897 dark purplish- A 1130 regmacarp R 128
ray R 40 G 147, H 149 regression R 130
-flower F 96 deep- G 93, 300, 551, G 240 regressive R 131
medullary- M 143, R 40 dull- Χ 28 regular R 134
umbel- R 40 dun- V i regulariform R 133
reaction R 74 fiery- A 997, F 79 regulation R 135
real V 91 flame- F 79, I 39, M 370 reiterated R 136
really? A 627 flaming- I 39 rejected R 137
reaping M 258 flesh- G 94 -name R 137
recapitulation R 75 fox- R 401 rejuvenescence R 138
recaulescence R 76 -lead-coloured M 370 related A 289, G 597, 713
recent R 77 light- H 103 G 752, Ρ 1305, 1440
receptacle С 227, 523, R 79, oleander- О 92 relationship A 290
Τ 363 orange- A 1151, R 377, 423 relative R 139
ENGLISH INDEX
m
relatively to the Q 53 resupination R 185 rhizogenum R 259
relevée G 752 a resurrection R 187 rhizography R 260
relict R 140 retardation R 188 rhizoid R 262
reliquefaction R 141 reticle R 195 rhizoidal R 263
remaining Ρ 334, 348, R 142 reticulate R 190 rhizoides R 261
remarkable С 761 -rugose R 199 rhizolithon R 264
remnant V 99 reticulated R 190 rhizolithophytes R 265
remote R 143 reticulation R 191 rhizomania R 267
removed S 238 reticulose R 194 rhizomatic R 268
renewing I 164 reticulum R 195 rhizomatose R 270
reniform R 145 retinaculate R 197 rhizomatous R 270
reorientation R 146 retinaculum G 154, R 198 rhizome R 266
répand R 147 retroactive R 204 -like R 269
répandons R 147 retrocurved R 205 rhizomilra R 271
reparation R 148 retroflexed R 206 rhizomorph R 272
repeated I 348 retrofracted R 207 rhizomorphous R 273
repent R 150 rétrogradation R 208 rhizophilous R 274
repertory R 151 retrogressive R 209 rhizophore R 275
replacing Ρ 1437 retromorphosis R 211 rhizophyll R 277
repletum R 153 retrorse R 212 rhizophytes R 279
replicative R 155 retrorsely- R 212 rhizoplast R 280
replum R 156 retusé R 213 rhizopodium R 281
representation S 632 reversed A 682, С 792, О 2, rhizosphere R 283
reproduced О 37 R 186 rhizotamnion R 285
reproduction R 157 reversible R 214 rhizotaxy R 284
asexual A 201, В 233, M 418 revirescent R 217 rhizotom R 286
organs of- О 232 revision R 218 rhizula R 287
sexual- A 569, G 44, S 1425 revivification R 219 rhodography R 295
thallus- В 230 reviving A 670, R 102 rhodology R 297
vegetative- V 46 revoluble R 220 rhodophyll R 298
reproductive R 158 revolute R 221 rhomb- R 303
-body S 825 revolutive R 221 -shaped R 303
-organs (female-) G 275 rhabarb-coloured R 222 rhombic R 303
re progression R 159 rhabdoides R 224 rhomboid R 303
replant R 15Э rheobionta R 229 rhomboidal R 303
repulsive N 31 rheokrenous R 230 rhoptometer R 305
research Ε 87, I 111, 268 rheomorphose R 231 rhytidoma R 315
botanical- Ρ 603 rheophilous R 232 annular- R 315
for- I 174 rheophobous R 233 lamellate- R 315
-worker I 269 rheophytes R 234 scaly- R 315
resemblance S 517 rheotropism R 235 rib С 851
resembling О 60, S 515,519 rhexigenous R 236 without- Ε 15
reservation R 162 rhexocarp R 237
residual R 165 rhipidium R 239 ribbed С 852, J 13, R 8
residue R 164 rhizautoicous R 241 many- Ρ 863
resilient R 166 rhizel R 242 one- и 45
resin R 168 rhizidium R 243 three- Τ 470
-duct D 387 rhizines R 244 two- В 111
-flux R 174 rhizinophylla R 245 ribbon- L 265
-like R 169 rhiziophysis R 246 -like Τ 16
resiniferous R 170 rhizobia R 247 ridge С 90, I 14, R 8
resinocyst R 172 rhizoblastus R 248 secondary- S 245
resinogenous R 173 rhizocarp R 250 right- R 90
resinous R 175 rhizocarpic R 249 rightly R 331
resistibleness R 177 rhizocarpous R 249 rigid R 318, 319
resisting R 176 rhizocollesy R 252 somewhat- R 322
resorption R 179 rhizocorm R 253
rhizoctonia R 254 rigidness R 321
respiration R 180 rigidity R 321
respirometer R 181 rhizocyst R 255
rhizodermis R 256 rigidulous R 322
resting H 565, Q 29 rimose R 325
-spore С 401, H 566, Τ 63 rhizogen R 259
rhizogenesis R 257 rind С 810, 831
-stage L 58 rhizogenetic R 258 ring A 800, G 317, V 90
restitution R 184 rhizogenic R 258 -bark R 315
resupinate R 186 annual- A 800
 726 ENGLISH INDEX
nng -like R 273 row S 433
glandular- A 800 palar- Ρ 28 in rows F 19, S 430
hair- A 800 pertaining to- R 240
-üke A 798 primary- Ρ 1208 royred S 431
ringed A 799, G 314 prop- R 41 equally- I 338
falsely- Ρ 1504 secondary- S 245 five- Q 36
half- S 283 simple- S 518 tour- Q 21
ringent R 327 spindle- R 41 many- Ρ 877, 1060
ringentiflorous R 328 shallow- S 1289 not- A 1094
ringlet-shaped В 252 -shaped R 27, 262 one- и 71
riparian R 330 -sucker S 543 six- S 475
-plants R 330 tap- Ρ 28 two- D 335, В 213
riparious R 330 tracing- S 1289 rubbed D 81
ripe M 128 tuberous- Τ 636 rubbish (growing among)
ripened (early-) Ρ 1188 woody- R 41 R 391
ripeness M 127 rooted R 22, 240
ripening M 125, 126 rubescent R 367
flesh- S 76 rubiginose R 370
early- Ρ 1169 large- M 45
risen Ρ 1240 many- Ρ 1040, R 29 rubiginous R 370
rivalling A 242 thick- R 29 rubromarginate R 384
river woody- X 63 rubrovittate R 387
-bank R 329 rooting R 21 ruddy R 366
-bed A 487 rootless A 1041 ruderal R 391
-dwelling Ρ 1146 rootlet R 23, 30 -plants G 353, R 391
-loving Ρ 1148 rootstock R 266 ruderals R 391
-plants Ρ 1149 rope-like F 186, 192 ruderate R 393
riverside-loving A 523 rosary R 343 rudiment R 396
rivicolous R 332 -shaped M 397 rudimental R 394
robust R 339 rose (coloured) R 342 rudimentary R 394
rock- L 213 -garden R 343 rufescent R 398
rock R 412, S 104 -like R 342 rufous R 401
-breaking R 415, S 101 -pale R 347 rugate R 403
-dwelling Ρ 380, R 413 roseberry G 1010 rugellose R 405
-loving S 100 rosette R 356
-splitting R 415 rugged S 105
-like R 357 rugose R 403
-plants L 222, Ρ 381, R 413 small- S 897
rocky Ρ 378, R 413, S 103 rugulose R 405
rosetted R 358 rule R 132
rod-like В 15 rostel R 351
rod-shaped В 4, V 121, 129 rostellate R 350 ruminate R 407
rolled (backward) R 221 rostrate R 352 rumination R 406
-inwards I 280 rostriform R 354 runcinate R 411
-up G 794, V 161 rosulaceous R 357 runner F 78, S 998
rolling inwards I 279 rosular R 358 with shooting- S 80
roof-plants Τ 45 rosulate R 358 running G 967
root R 41, 240 rosy R 342 -down D 26
-adventitious- A 224 dark- A 1132 -out Ε 439
aerating- Ρ 886 rotate R 362 -together G 715
aerial- A 259 rotation R 360
-bearing R 25, 276 rupestral R 413
rotatory R 361 rupestrine R 413
brace- R 41 rotten Ρ 1672
branch- R 41 rupicolous R 414
rottenness G 89, Ρ 1673 ruptile R 416
-cap Ρ 687 rotting Ρ 1674
clasping- A 206 rough A 1072, R 397, S 105, ruptinerved R 417
climbing- A 206 S 222, Τ 378 rupturing R 408
contractile- G 779 not- L 29 rural R 418
-covering V 48 slightly- S 106 ruricolous R 418
-eating R 28 somewhat- S 1103 rush-like J 18
-fibres F 44 very- S 108 russet R 420
-fibrils R 20 roughish S 106 rust и 84
fibrous- R 41 roughness S 107 rustbrown F 39
-forking D 3 round G 453, G 200 rust-coloured F 39, R 370
hairs A 22 rustical R 421
lateral- R 41 half- S 293, 344
rounded О 210, R 363 rustling S 1019
-leaf R 20 rusty F 39
roundish S 1187
ENGLISH INDEX 726
sabulicolous S 2 saprobionta S 48 scaled
sabulose S 3 saprobiosis S 49 many- Ρ 999
sac S 10 saprobiotic S 50 naked- Ρ 1597
air- S 10 saprogenic S 51 no- Ε 357
embryo- S 10 saprogeophytes S 52 two- D 232
pollen- S 10 sapromyiophilae S 53 scaleless A 387, D 104
sporiferous- S 10 sapromyiophilous S 54 scalloped G 873
saccate S 5 sapropelic S 55 scaly L 103, S 838, Τ 660
sacchariferous S 7 saprophagous S 56 scandent S 112
saccharose S 8 saprophilous S 57 scant S 74
sacciform S 5 saprophytes S 58 scanty Ρ 148
sacelliform S 11 saprophytic S 59 scape S 113, 123
sacellus S 12 saprophytism S 60 -like S 122
sad Τ 565 saproplankton S 61 scaphidiiferous S 115
saddle S 273 sarcichores S 67 scaphidium S 116
-shaped S 274 sarcobasis S 63 scapiferous S 120
saffron (coloured) G 893 sarcocarp S 64 scapiflorous S 121
-deep-yellow С 893 sarcocarpous S 65 scapiform S 122
sagittate S 15, Τ 371 sarcocaul S 66 scapose S 120
sagittifolious S 16 sarcoderm M 252 -scapous S 113
salient S 20 sarcoides S 70 scar G 418
salina S 21 sarcoma S 72 scariose S 125
saline S 23 sarcotesta S 78 scarious S 125
salmon-coloured S 24 sarment S 82 scarlet G 444, 551, Ρ 460,
salpinganthy S 25 sarmentaceous S 79 S 126
sait (-loving) H 14 sarmentiferous S 80 flamc- M 370
-pit S 21 sarmentose S 8o light- G 550
-planls H 16 sarmentous S 80 pale- G 240
-shunning H 15 sat-chromosome S 83 scarred G 417
-soil S 27 satellite S 83 scattered G 760, D 329, R 71,
salty S 23 saturn-red M 370
saucer-shaped A 64, H 584, S 613, 780, V 18
salver-shaped H 584
samara S 34 Ρ 179 scent О 64
-like S 36 saurochorous S 96 -scented О 274
samariferous S 35 saurochory S 95 -pleasantly S 1083
samaroid S 36 sausage-shaped \^ 266 strongly- G 253
sanative I 2, S 33 savage A 334, F 42 scentless I 169
sand A 1001, Ρ 1451, S 4 saviour S 33 seep triform S 132
-loving A 492, 1002, Ρ 1454 savoury S 42 scheda S 133
-plain plants Λ 493 saw-shaped S 448 schedule S 134
-plants A 1002, Ρ 1455 sawdust-like S 197 schistaceous S 136
moving- M 386 sawed S 447 schistocalyx S 137
sandal-shaped G 880 saxatile S 100 schistose S 141
sandbank-plants A 521 saxicolous S 100 schizocarp S 144
sandbar (formation) S 1471 saxifragous S 101 schizocarpous S 145
-planls (dry) S 1473 scabrate S îo5 schizoconidium S 146
-(dwelling on dry-) S 1472 scabridous S 106 schizocotyly S 147
sandy A 1002, S'3 scabrous S 105 schizogenesis S 148
-{)laco S 1 schizogenetic S 149
minutely- S li)6 schizogenic S 149
-growing on-- S 2 scaloriform S l(i9 schizogenous S 149
sanguine S 39 scale L 1U3, S 8H8, 839 schizogony S 148
santonin S 41 anthodial- S 839 schizo-lysigenous S 151
sap H 446, S 1266 arched- F 131 schizomerous S 152
cell- S 1266 bearing- S 838 schizopetalous S 153
-loving О 195 bulb- S 839 schizophytes S 154
nuclear- G 139 chaffy- R 50 schizorhexigenous S 155
vacuole- S 1266 involucral- I 274 schizostele S 156
-wood A 381 -like S 840 schizostely S 157
sapid S 42 nectariferous- N 54 sciadophiious S 158
saponaceous S 44 scaled L 103, S 838 sciadophytes S 161
saponin S 45 science H 317, S 163
closely- Ρ 1684 scientific explorer S 223
sapphire-coloured S 47 darkly- A 494
sappy S 1263 scintillating S 164
flesh- S 71 sciophytes S 161
saprobia S 48 hairy- Τ 452
 727 ENGLISH INDEX
scissile S 168 section S 241 selection D 47, S 268
scissiparous S 170 longitudinal- S 241 artificial- S 268
scissor-shaped F 124 transversal- Τ 402 natural- N 26, S 268
sciuroid S 172 sector S 242 selective S 269
scleranthium S 174 sectorial S 243 selenotropism S 272
sclereids S 176 secundiflorous S 246 self-amputation A 1210
sclerencyma S 177 secundifolious S 247 self-derived A 1177
sclerenchymatous S 178 see (to) V 113 self-fertilization A 1172
sclerification S 179 self-pollination A 1199
sderobasid S 180 not seen by me N 150
seed S 276, 639 semi-amplexicaul S 281
scierocarp S 182 semiapogamy S 285
sclerocarpous S 183 -bearing S 338 semi-bifidate S 287
sclerocauly S 184 -bed S 335 semi-biloculate S 288
sclerogenic S 186 -coat A 582, I 204, S 680
-coat (inner) Ε 176, Τ 48 semicircular S 293
sclerogonid S 187 semicirculari-crenate S 292
sclerophytes S 189 -coat (outer) Τ 145
-eating G 239 semi-closed S 295
sclerosed S 193 semi-connate S 296
sclerotic S 193 -kernel N 195
-list D 47 semi-convolute S 297
Sclerotium S 194 semi-cordate S 298
scobiform S 197 -lobe С 853
producing- S 338 semi-costate S 299
scobina S 198 semi-cylindrical S 300
scobinate S 199 -plants S 668
scolecoconidium S 200 -plot S 335 semi-decurrcnt S 302
scolecospore S 201 -shaped S 339 semi-decussate S 303
-scopic S 207 semi-digynous S 305
-stalk F 194 semi-double S 306
scopiform S 206 seeded S 834
scorched D 115 semi-equitant S 307
ball- S 713 semiflosculous S 309
scorpioid S 210 beak- R 312
-cyme С 429 semi-galeate S 312
black- G 3 semi-gamopetalous S 313
scrobiciilate S 218 broad- Ρ 793 semi-hastate S 315
scrotit'orm S 221 cork- Ρ 432 sernihercogamy S 316
scrub D 390, F 172 few- О 125 semi-humid S 317
scurfy F 199, L 115 five- Ρ 251 semi-immersed S 318
scurvy S 105 flesh- S 77 semi-inferior S 319
scutate S 225 four- Τ 200 semi-inlegrifolious S 320
scutel S 227 furrow- A 1149 semilatent S 323
scutellate S 226 hairy- Τ 463 semi-lenticular S 324
scutelliform S 226 hard- S 951 semiliane S 325
sculeJlum S 227 many- Ρ 1050 semilichen S 327
scyphus S 230 naked- G 273 semilocular S 329
scythe-shaped F 12 narrow- S 930 semilocule S 330
scytinum S 231 one- M 447 semi-lunato S 331
sea M 103 root- R 282 semi-mesophytic S 333
-blue V 57 sharp- О 316 seminal S 334
-loving Τ 220 smooth- L 90 seminary S 335
-plants Τ 221 stone- L 223 seminicolous S 837
-shore L 228 three- Τ 560 semi-nude S 340
- (growing on the) L 227 wing- Ρ 1620 semi-orbicular S 344
-weed A 396 seeding S 336 semi-oval S 345
seedless A 1074 semi-ovate S 346
soasonal-plankton M 210 semi-palmate S 347
seasonal-polymorphism О seedling Ρ 753
seeming О 199 semi-pellucide S 351
208 semi-permeable S 352
segment S 258
seasondimorphism О 207 leaf- S 258 semi-petaloid S 353
seasonpolymorphism 0 208 segmentation S 256 semi-radiate S 357
seat S 252 semi-reniform S 359
seated Ρ 1128 segmented S 257
semi-reticulate S 360
sebaceous S 234 segregation S 259 semi-sagittate S 361
second S 249 seirolytic S 262 semi-septate S 362
secondary S 245 seirospore S 263 semiseptum S 363
secondine S 248 seismochorism S 264 semi-serrate S 864
secretion S 239 seismonasty S 265 semi-siccative S 367
secretory S 240 seismotropism S 266 semispecies S 365
sected (pinnalely-) Ρ 706 selected L 80, S 270 semi-staminate S 368
ENGLISH INDEX 728
semisterility S 369 serrate S 447 -shaped Ρ 230, S 225
semi-striate S 370 doubly- В 214 shining G 838, F 181, L 37,
semi-subulate S 371 finely- S 445 L270, Ν 122, Ρ 418, R 119,
semi-sulcate S 372 slightly- S 1229 S 768
semi-superior S 373 twice- В 214 -beneath H 593
semi-symphyostemoneous serration S 446 not- О 181
S 374 serrature S 446 shiny V 76
semi-terete S 376 serruliflorous S 450 shoe-shaped С 22
semi-tomentose S 377 serrulifoliate S 451 shoot S 543, 997
semi-translucide S 351 sessile S 458 young- Ρ 1271
semi-valvate S 382 seston S 459 shorn D 113
senary S 389 sestouology S 460 short В 270, 287
senescence S 391 set down S 541 -lived Ε 228
sense S 397 setaceous S 464 -stalked В 273
sensitive S 396 setiflorous S 465 shortened A 4, G 545, 780
sensitiveness S 395 setose S 468 shortness В 291
sepal S 402 glandulose- G 160 showing Ε 443, Ρ 1161
-like S 399 minutely- S 470 shrinking G 779
setted G 241 shrivelled A 1016, R 313
-sepalled S 403 setuloşe G 249, S 470 shrivelling Τ 3
four- Τ 198 seven- H 150, S 409 shrub F 170, V 132
hairy- Τ 462 -stamened H 153 dwelling in- V 131
many- Ρ 1044 several G 684, Ρ 857 half- S 1272
narrow- S 927 sex S 482 "formation S 1273
three- Τ 554 sexcelled S 477 small- F 173
sepalody S 400 sex-chromosome H 196 shrubbery D 390, F 172
sepaloid S 399 sexdentate S 474 shrubby V 131
sepalulum S 401 sexfarious S 475 becoming- F 169
separable S 566 sexjugate S 476 shrublet F 172
separate S 404, 405 sexless A 298, N 110 shrunk M 101
separated Λ 1236, G 364, sexlocular S 477 shunning Ρ 454
D 299, 311, 313, I 229, sexokarpy S 478 shut G 496, 503
320, S 238, 405, 570 sexual S 480 siccity S 487
not- I 121 sexuality S 481 sickle- F 12
separately D 139 shade U 21 -shaped F 12, S 331
separating S 235 -loving S 158 -cyme D 373
separation S 237 -plants S 161 sickly A 240, M 470
sepia-coloured S 407 shady I 258, U 26 side- L 60, Ρ 824
sepicolous S 14 -place U 23 side L 71, Ρ 10
septa (bearing) S 418 shadow U 21 at the- L 60
shaft S 123 -by side G 619
septal S 410 shaggy L 54, U 7, V 120 dorsal- Τ 126
-glands S 410 shaggyness V 118 -sided F 5
septate S 411 shameless I 70 equal- I 318
transversely- Τ 401 shape С 712, F 55. 125 four- Q 15
septemfid S 412 -shaped F 128, M 473, О 60 many- M 545
septemlobate S 413 many- Ρ 1006 one- и 60
septemnervate S 414 three- Τ 502
septic S 417 shapeless D 202
sharp A 1014, 59, 61, 98, 170, unequal- I 77, О 15, S 110
septicidal S 416 siderophilous S 492
septicide S 416 G 214, О 303
sharpened A 170 sieve (-like) G 885
septiferous S 418 -tube G 885, Τ 643
septiform S 419 sheath- G 605
sheath V 13 -vessels V 39
septifragal S 420 sight I 254
septobasid S 422 leaf- V 13
medullary- V 13 sigillale S 494
septulate S 423 sign N 156
septum S 424 -shaped G 605
sigmoid S 495
spurious- S 424 sheated G 605, О 52, V 16 signs S 497
sepulchral S 427 sheathing V 15 siliceous S 498
serial S 430 half- S 381 silicicolous S 499
seriate F 19, S 431 shedding L 52 silicification S 500
sericeous S 432 sheet S 1018 silicle S 501
series S 433 shell-shaped G 558 -shaped S 502
serpentinous S 437 shield A 1078, S 228 silicule S 501
729 ENGLISH INDEX
siliculose S 503 reddish- R 378 sociation S 547
silique S 504 slanting О 15 society S 549
short- S 501 slashed I 89, L 15 sociology S 550
siliquiform S 505 slaty S 141 sociomorphology S 551
siliquose S 506 sleep S 582 soft H 22, M 74, 390
silk (all of-) H 352 inducing- S 581 soil S 567
silky S 432 -of plants S 582 -science Ρ 215
somewhat- S 1227 slender D 7, Ε 444, 445, soiled G 626, I 173, S 586
silver-coloured A 1010 О 230, I 290, L 116, Τ 105 solar S 553
silver-white A 1010 slightly S 1085 solarisation S 554
silvery A 1010 slit R 324 solarium S 555
similar A 42, 208, 242, H 358, slime L 189, M 499 solenaidy S 558
S 515 slimy M 494, 498 soleniaplankton S 559
-in form С 71G slip M 82, Τ 20 solenostele S 560
similarity S 517 -of the pen L 52 solid S 563
similisymmetry S 516 slipper-shaped S 38 solidity S 562
simple H 24, S 5i8 slippery L 269 solitary A 638, Ε 321, I 320,
simultaneous С 541, S 520 slope G 532 S 522, 565, U 36
single H 24, S 522, 565, U 36 sloping G 531, Ρ 1194 soluble S 566
sinistrogyrous s 524 slow L 99, Τ 30 solution S 569
sinistrorse S 525 -growth В 284 somatic S 572
sinistrostyly S 526 slug-shaped L 176 -cell S 572
sinuate- S 527 small Ε 444, M 309, Ρ 172, somatoblast S 573
finely- S 528 Ρ 1652 somatogenic S 575
very- S 529 very- M 373, Ν 5, Ρ 345, somatophytes S 577
sinuated S 527 Ρ 1665 somatoplasm S 578
sinuolate S 528 smaller M 162, 372 somatotropism S 579
sinuose G 641, S 529 smallest M 371 somewhat S 1085
sinuous A 758, M 70, S 529 smaragdine S 542 somniferous S 581
sinus S 530 smell О 64 soot (blacklike) F 182
siphonanthy S 533 without- I 169 -coloured A 222, F 182
siphoneous S 532 smelling О 94 soothing S 251
siphonogamy S 535 goat-like- H 305 sooty F 182
siphonophytes S 534 strong- G 253 son (of the) F 2
siphonoplast S 536 sweet- О 65, S 1083 soralium S 584
siphonostele S 537 smoke-coloured F 185, Ν 36 sordago S 585
siraplankton S 538 smoked (Ihoung-) F 185 sordid S 586
site Ρ 1126, S 540 smoky F 185 sorede S 588
sitotropism S 539 sorediate S 587
sitting S 458 smooth G 149, L 29, 87, sorema S 589
Ν 122 soriferous S 591
-upon I 186 smoothed L 28
situated D 321, Ρ 1128, S 511 smoothness G 150 sorosé S 594
-towards S 631 snails (shell-shaped) G 558 -sorous S 597
sorus S 596
situation S 543 fertilized by- M 75
six- H 272, S 471 snake- О 188 -bearing S 591
-killing A 761 sour A 66, 89
containing- S 389 sourish A 65, 88
-fold S 479 -like S 436, 437 south- M 196
-foot long H 28D sneeze-causing Ρ 1604, southern A 1158
-leaved H 283 S 960 sowed S 93
-times S 479 snout R 355 soAving S 87, 92, 336
size M 73 -shaped Ρ 1229 sown S 88
skeleton S 131 snow G 308, N 129 space A 1000
sketch A 220, S 162 living under- H 580 intercellular- M 132
skin G 810, 983, Τ 649 -plants G 309
-skinned (thin-) L 120 spadicate S 598
-white G 308, N 128 spadiciflorous S 601
skinny H 527
snowy N 127 spadix S 602
skotophobism S 212 span long D 358, S 767
skotoplankton S 214 soaked M 67, S 1277, U 4
soapy S 44 spanandry S 604
skototaxis S 215 sobol S 543 spanogyny S 607
skototropism S 216 -bearing S 544 sparing Ρ 148
sky J 21 soboliferous S 544 sparkling S 164
-blue A 1248 sociability S 545 sparse D 329, R 71, S 613
almost- S 1111 social S 546 sparsely R 71
 ENGLISH INDEX 780
sparsiflorous S 610 spermotype S 695 spini- s 741
sparsifolious S 611 sphacelate S 696 si)inicarpous S 746
sparsioplasts S 612 sphaeraphides S 700 spinifolious S 747
spathaceous S 615 sphaerenchyma S 702 spiniform S 748
spathate S 616 sphacTocarpous S 704 spinose S 741, 749
spathe S 614 sphaerochorisis S 705 spinule S 743
-like S 615 sphaerocrystals S 700 spinulose S 744, 751
spathed S 616 sphaerome S 707 spiny A 30, S 741
spathilla S 619 sphaerophyîes S 709 spiral S 754
spathulate S 620 sphaeroplankton S 701 no- A 1079
spathola S 621 sphaerosporange S 715 spiralisalion S 755
spawn M 598 sphaerothecium S 717 spiralism S 756
spear- H 53 sphacrulc S 718 spiranthous S 757
-shaped H 53 sphagnology S 720 spire S 753
speckled Τ 313 sphagnophytes S 721 spireme S 758
blackish- S 696 sphalerocarpum S 722 spirillum S 759
special Ρ 1311, S 622 spherical S 699 spirocarpous S 760
specialization S 623 almost- S 1187 spirocyclic S 762
species S 624, 997 sphingophilous S 725 sjiiroism S 763
collective- С 621 sphygmism S 727 spirolobous S 764
new- Ν 169 spicate S 730, 850 spirotropous S 765
-hybrid Η 458 spiciferous S 730 splendid S 1286
vicarial- V 109 spiculate S 734 splinl-wood A 381
specific S 625 spicy Λ 1033, G 702 split H 318, S 135, 171
specimen S 62G spike S 728, 850 splitting D 44, F 69
speciolae S 627 branched- S 728 -apart S 235
speciology S 628 compound- S 728 -into stamens S 256
spectrum" S 632 -like S 731 not- I 114
biological- S 632 secondary- S 733 spodogram t? 7 70
speiranthy S 634 simple- S 728 sponge-shaped S 772
speirema S 635 two-rowed- S 728 spongelet S 773
spelaeology S 637 spiked A 1117 spongiole S 773
spermamoeba S 642 bail- S 716 spongioplasm S 774
spermangium S 643 few- О 126
Spermapodium S 64G spongiosc s 775
four- Τ 206 spongophyll S 776
spermatic S 650 half- S 366
spermatid S 651 spongy S 775
hidden- С 916 spontaneous К 344, S 778
spermatiferous S 652 many- Ρ 1055
spermatioid S 653 -plants S 778
narrow- S 931
spermatium S 655 thick- Ρ 1688 spoon-shaped С 557
spermatocarpy S 656 three- Τ 562 sporadic S 780
spermatocyst S 658 spikelet S 733 sporange S 789
spermatocytium S 660 cluster of- S 596
spermatogamete S 661 -like S 735 sporangiate S 781
spermatogenesis S 662 spiky S 734 sporangidium S 782
spermatogenetic S 663 spiladophilous S 737
.spermatogcnous S 663 spindle F 205 sporangiferous S 783
spermatogonium S 665 achromatic- A 75 sporangiole S 785
spermatography S 666 -shaped F 203 sporangiophore S 786
spermatokinetic S 667 spine A 29, S 741, 742 sporangiosorus S 787
spermatophytes S 668 cauline- S 742 sporangiospore S 788
spermatoplasm S 669 leaf- S 742 sporangium bearing S 783
Spermatoplast S 670 -like S 748 spore S 779
spermatozoid S 673 -bearing S 797
spermocarp S 677 radical- R 20
spermocentre S 679 stipulaneous- S 742 -case S 789, Τ 231
spermoderm S 680 -formation S 812
-spined A 1028, S 741 -like S 817
spermogone S 686 ensiform- A 878
spermogoniiferous S 685 maie- A 730
hairy- Τ 445 -mother-cell S 807
spermology S 687 hard- R 320
spermophorc S 689 producing- S 813
stiff- R 320 resting- С 401, И 566,
spermophorium S 688 thick- Ρ 3
spermosphere S 692 S 879, Τ 63
spermospore S 691 spineless A 636 spring- A 234
spinescent S 745 worm-like- S 201
781 ENGLISH INDEX
spored spur G 18 long- M 4
four- Τ 205 nectariferous- N 54 three- Τ 417
m a n y - Ρ 1U54 -shaped G 21 two- A 585
sporidiiferous S 791 spurious F 14, S 836 stamenless A 659
sporidiolo S 794 spuriess Ε 5 s t a m i n a l S 858
sporidium S 796 spurred G 19, 214 s t a m i n e a l S 858
-like S 792 five- Ρ 240 s t a m i n a t e M 113, S 859
sporiferous S 797 four- Τ 156 staminiferous S 859
sporij^arily S 799 m a n y - Ρ 957 staminode S 861
sporocarp S 802 one- и 38 s t a m i n o d y S 861
sporochoros S 8i)3 spirally- S 761 staminose S 862
sporcclade S 804 two- В 86 s t a n d table A 795
sporocys! S 806 squalid S 837 s t a n d a r d V 104
sporocyte S 8)7 s q u a m a S 839 s t a n d i n g S 854
sporocylium S 808 s q u a m a t e S 838
sporoderm S 8i)9 squamella S 841 -out Ρ 1284
sporodochium S 810 -like S 843 of long- G 400
sporogamy S 811 squamelliferous S 842 s t a r - A 144, S 895
sporogenesis S 812 squamiferous S 838 s t a r (hairy) A 1093
sporogenous S 813 squamiform S 840 -shaped S 895
sporogonium G 78, S 816 s q u a m o d y S 844 s t a r c h A 626
sporophore S 461, 819 squamose S 838 -forming A 619
sporophyas S 821 s q u a m u l a l o S 842 s t a r c h y A 614
sporophydiuni S 821 squamuiiform S 843 s t a r r y S 895
sporophyll S 822 squarnubiSH S 842 s t a r v e d D 74
s p o r o p h y t e S 824 s q n a r r c s " S 846 Stasigenesis S 865
sporophytic S 82Ί squarouse S 846 stasimorphy S 866
sporosomo S 825 squarriili^s r^ 847 stasophilous S 868
sporostogium S 826 s abiloplas >• S 849 s t a s o p h y t a S 869
sporothecium S 828 si able S 848 stasis S 867
sporotrophopliyll S 829 si age Ρ 42 s t a t e S 540, 880
-sporous S 79J stagnai S 85 s t a t e n c h y m a S 870
sporule S 831 s t a g n a n t S 85·* stathmokinesis S 871
sporulif'rous S 833 slagnoplank S 855 static S 872
spot M 64, 66 slained F 1 5. ι 1 : ;] station H 3, S 873
coloured- S 970 sf.'dning 'Γ il slatislic S 874
noctary- N 6 ) slalocralic S 875
readilv- ' '94
spotless I 51 s t a t o c v s í s S 876
slakc-likc i' 28
s p o t t e d G 762, G 265, I 173, sfatolíilies S 877
sLalk G 195, ' ' ' 02, S 987
M 66, Ν 36, Ρ 769, S 217, staloplasts S 878
fruit- С 118
slauioconidium S 882
968 leaf- Ρ :;: s ' a u r o p h y l l S 885
reddish- R 333 simpli'- S 518 s ' a u r o s S 886
tiger-1 ike- 'Γ 313 siailo'd ] ' :·|-.', S 988 sioadfMst G 763, S 848
snroaded Ε 5 ) 2 , I 233 broad- I' .8·» sieel-grcy G 257
spreading M 83, Γ' 194 brown- 1' ι V sicclwirc-shapod G 256
half- S 349 flesh- S 75 sleeping M 2
losely- Ε 5G hairy- Τ 444 s i e g m a l a S 888
-on the ground Ρ 1336 hard- Ş 95 > sLegoci.rpic S 890
widely- 1) 203, Ρ 180 one- ΤI 41 sleironoliiv S 891
sprig R 62 red- R 374 slelar S ' 892
spring F 119, S 129, V 66 thick- О 85 slele G 215, S 893
flowering in- V 73 thin- Τ l')6 stellate S 895
-form V 73 twisted- S li)23 stellalely A 144
-growing F 120 stalkless S 458 slellula S 897
-plants G 875, V 73 stamen M 358, S 857 slelbilate S 898
-зроге Л 234 -bearing S 859 sielolemma S 899
springing back R 166 -bundle Ρ 411 stem G 195
springing out D 95, Ρ 1322 collections of s t a m e n s A 182 aerial- Λ 259
sprinkled A 1076 -like S 860 almost without- S 1086
sprout В 228, S 543 -stamened clamping- A 206
sprouting G 136, I 164 eight- О 56 clasping- A 601
sprung N 29 few- О 109 climbing- S 112
spumescens S 835 five- Ρ 246, S 301 embracing- A 601
spur- С 214 four- Τ 182 fleshy- S 66
ENGLISH INDEX
-node G 93
primary- Ρ 1208
secondary- S 245
half-stemembracing S 281
stemless A 41
-stemmed
angulate- G 213
many- M 519, Ρ 1032
single- Η 26
slender- L 117
straight- R 93
snlcate- S 1279
thread- N 71
wing- Ρ 1614
stench О 64
stenobathic S 903
stenobotryoilß S 904
stenobulbous S 905
stenocarpous S 906
stenochoric S 908
stenochory S 907
stenocladous S 909
stenocoenic S 910
slenocoenosis S 911
stenocyst S 912
stenoeçic S 914
stenohaline S 916
stenohydric S 917
stenohygric S 918
stenomorphic S 920
stenophotic S 923
stenoplasticity S 925
stenosis S 928
stenospermocarpy S 929
stenosynusic S 932
stenothermic S 933
stenotopic S 935
stenotopy S 934
stenotropic S 936
stenoxybionta S 937
stephanocarpous S 939
stephanodophytes S 940
steppe S 941
stercophilous S 942
steroids S 944
stereome S 947
stereophyllous S 948
stereoplasm S 949
sterigma S 955
sterile N 110, S 95G
relatively- Τ 320
sterility A 297, S 958
sterilization S 957
sternotribal S 959
sternotribe S 959
stichidium S 964
stichobasidium S 966
stichocarpous S 967
stick-shaped В 15
sticking out H 432
sticky G 172, 188, I 350,
L 99, V 142
stiff Ρ 65, Η 432, R 319,
S 173
Γ82
becoming- R 318 stove F 43
rigescent- R 318 straggling D 346, Ε 56
stiffness R 321 straight A 1131, О 251,
stifling S 1270 S 1030
stift S 1030 rather- R 98
stigma S 970 stramineous S 1012
-bearing S 972 strand-loving A 492, Ρ 1449
-covering S 978 slrand-plants A 493, Ρ 1450
-shaped S 973 strange A 402
stigmatic S 971 stranger X 14
stigmatifi rous S 972 strangulated S 1013
sligraatomycosis S 974 strap- H 301, L 265
stigmatonomium S 975 -shaped H 301, L 171, 265,
sligmatophorum S 976 Τ 16
stigmatose S 979 stratification S 1014
sligmalostegium S 978 stratified H 224, S 1015,
still Τ 384 Τ 6
stilt-like G 231
stratiobotanic S 1016
slinged A 997 straw С 950, S 1010
stinging Ρ 1657, S 982,
strawberry F 142, 147
и 88 streak (fine-) S 1025
sünking F 103, G 253, -like S 1034
M 78, N 116, 0 107 strechted Ρ 1123, 1244
bug- G 427 strength R ?38, Ρ 1152
stipate S 984 strepsinema S 1020
slipe S 987 strepsitene S 1021
-of Fungi С 227 strewn I 233
-shaped S 989 stria S 1025
stipel S 985 striate S 1029
stipellate S 986 striated (finely-) S 1026
stipitate Ρ 890, S 988 not- A 100
stipulaneous S 992 striation S 1028
strict S 1030
stipulate S 993
stipule S 990 stridulating S 1031
striga S 1032
-bearing S 993
-shaped S 994 strigose S 1033
slriiform S 1034
with- large- S 995 striking G 761
without- Ε 498 striolate S 1035
Slipuliform S 994 stripe V 152
stipulose S 995 striped V 129, 153
stock S 987, 997 black- A 1136
stole S 998 two- В 226
stolon S 998 stripped D 71
stoloniferous S 999 strobilaceous S 1036
stoloniform S 1000 strobilate S 1037
stoma S 1001
strobile S 1039
stomatal S 1002 stroma S 1040
stomatary S 1002
stromatiferous S 1041
stomate S 1001 stromatoid S 1042
Stomatic S 1003
stromatous S 1041
stomatiferous S 1004 strombus S 1044
stomatocarp S 1006
strong G 254, R 339, S 563,
stomium S 1007 V 19
stone- L 213 strophantine S 1046
stone N 195, Ρ 1669, S 104 slrojDhiole G 131
-cells В 278, S 176 strophism S 1048
-fruit D 380 strophogenesis S 1049
-plants L 222 strophomania S 1050
stoned (single-) M 441 strophotaxis S 1051
stoneless A 958 structure S 1052
stony L 50, Ρ 378, S 103 floristic- S 1052
stout- Ρ 2 struggle for life G 677
738
struma S 1053
strumiferous S 1055
strumiform S 1054, 1056
strumose S 1055
strychnin S 1058
studies A 773
stuffed F 16
stunning s 489
stunted (becoming) Τ 3
stupifying Τ 88
stupose S 1051
s^.ygobionls S 1063
stylar S 1064
-canal S 1067
style- S 1063
style S 108 t
-bearing S 1065
-foot S 1075
-like S 1068
-styled S 1063
downy- Ρ 1624
filiform- L 130
large- M 59
long-D364, L 261, S 1079,
-M 59
many- Ρ 1066
nail- G 195
slender- L 130
two- D 341
slyleless A 1099
stylidium S 1066
slvliduct S 1)67
styliform S 1068
styliplankton S 1070
Stylodium S 1072
stvlogonidium S 1073
styloids S 1074
slylopod S 1075
Styloso S 1079
stylospore S 1076
stvloslegium S 1077
-ätylous S 1063
suaveolent S 1083
subacute S 1089
subalpine S 10}.{
-plants О 259
subangnlar S 1094
subarbascle S 1099
subarborescent S 1098
subarctic S 110
subarcuate S 1101
subascending S 1102
subassociatioa S 1104
subatlantic S 1105
subauriculate S 1106
aubbarbate S 1108
subbifiorous S 1199
subbilobate S 1110
subcampanulate S 1113
subcanaliculate S 1114
subcapillary S 1115
subcarinate S 1116
subcartitaginous S 1118
subcontral S 1120
ENGLISH INDEX
subcespitose S 1112 submaritime S 1206
subclass S 1123 submersed D 55, I 52,
subclimax S 1126 S 107
subconical S 1131 somewhat- S 1196
subcopious S 1133 submicronic S 1208
subcordate S 1134 submicroscopic S 1209
subcorymbose S 1138 submicrosome S 1210
subconvolute S 1132 subnival S 1212
subcoriaceous S 1136 suborbicular S 1214
subcortical S 1137 subordination S 1215
subcrenate S 1139 suborder S 1216
subcrispate S 1140 subramose S 1219
subcroceous S 1141 subreniform S 1221
subcuticle S 1144 subrostrate S 1223
subcylindraceous S 1145 subsaline S 1225
subdecandrous S 1146 subsection S 1226
subdecurrent S 1147 subseries S 1228
subdentate S 1148 subserra le S 1229
subdepressed S 1149 subsessilo S 1230
subdiaphanous S 1150 subspecies S 1231
subdichotomous S 1151 subspontaneous S 1233
subdifform S 1152 subsquamose S 1234
subdigitate S 1153 substance S 1235
subdioecia S 1155 substituted S 1253
subdioecious S 1156 substomatic S 1236
subdistichous S 1157 substrate M 123
subdivision S 1159 substratum S 1237
subdominant S 1161 subtended S 1276
subedentate S 1163 subterminal S 1238
subendemic S 1164 subterranean S 1239
subepidermal S 1165 subterraneous S 1239
subepistatic S 1166 subtetragonal S 1240
subequal S 1090 subtomenlose S 1242
subequilaleral S 1091 subtribe S 1244
suber S 1167 subtrioecy S 1245
suberification S 1169 subtropic S 1246
suberin S 1172 subulate S 1247
suberogenic S 1174 subumbellate S 1248
suberose S 1175 subvariety S 1249
subex S 1176 subvelutinous S 1250
subfalcate S 1177 subverlicillate S 1251
subfamily S 1178 successibjlity S 1254
subfasciculate S 1179 succession S 1255
subfloral S 1180 successive S 1256
subform S 1181 succiferous S 1257
subformation S 1182 succise S 1262
subfossil S 1183
succosc S 1263
subgenus S 1185 succulent plants С 413, S 1264
sabglobose S 1187
succulenta S 1264
subgregarious S 1188 sucker H 55, S 543, 998,
subgynjecious S 1189
subhirsute S 1190 S 1318, Τ 660
subhymenial S 1191 root- S 543
subhymenium S 1192 suddendly- A 19
subhypostatic S 1193 sudorific S 1268
subicule S 1194 suffocating S 1270
subimbricate S 1195 suffrutescent S 1271
subincised S 1197 suffruticose S 1274
subintegrifolious S 1200 sugar (bearing) S 7
subkingdom S 1220 sweet like- S 6
sublanate S 1202 sugared S 6
sublethal S 1203 sugary S 6
sublignose S 1204 suitable I 38
sulcate S 1278
sublittoral S 1205 sulphur-coloured S 1281
ENGLISH INDEX
summary Ε 309
summer A 279
summery A 281
summit A 889, G 949, V 86
sun- H 76
sun S. 552
-avoiding Ρ 503
-loving A 956, Η 79, Ρ 502
-plants Η 82
-shunning Η 80, Ρ 503
sunflowers S 553
sunken I 52, 143
sunny A 956, S 553
sunstroke I 191
superb S 1286
supercrescent S 1288
superficial S 1289
superfluous H 551, S 1291
superfoetation S 1292
superior S 1294
supernatant S 1295
superparasite S 1296
superposed S 1297
superspecies S 1298
supervolute S 1300
supine S 1301
supplement M 94, S 1302
supplemental A 179
supplements A 178
support A 207, F 180, G 987
supported F 179, S 1276
supporting F 178, S 1275,
S 1302
supraaxillary S 1304
suprabasal S 1305
supradecompound S 1307
suprafastigiate S 1308
suprafoliaceous S 1309
supramaturation S 1310
supranumerary S 1311
suprapetiolar S 1312
supraspecies S 1314
supraterraneous S 1315
suppression S 1303
surculigerous S 1317
surculose S 1317
sure G 241
surface S 1290
lower- S 368
upper- S 1290
surrounded G 431, 441, 785,
S 984
surrounding A 495, G 440,
Ρ 295
surroundings A 204
survey G 759, S 1330
suspended S 1321
suspensor S 1320
suspensory bodies Ρ 1586
sustaining S 1275
sutural S 1324
suturate S 1315
734
suture R 66, S 1323 synakinete S 1371
dorsal- D 368 synandric S 1372
ventral- V 60 synandrodium S 1374
suturose S 1325 synandry S 1373
swamp Ρ 58, S 856 synangium S 1375
swampy Ρ 56, 59, U 5 synantherous S 1376
swarming (double-) D 263 synanthery S 1377
swarthy A 222 synanthesis S 1378
swaying V 82 synanthic S 1379
sweating Ε 500 synanthody S 1381
sweet- G 189 synanthous S 1379
sweet D 388, S 1084 synanthy S 1380
-water plants D 388 synaphosis S 1383
swelled V 61 synapsis S 1384
swelling G 141, Ρ 1434, synaptospermy S 1386
S 1053, Τ 647 synarmophytes S 1388
-shaped G 84 syncarp S 1393
-up G 706, I 255, Τ 645 syncarpous S 1392
swimming F 99, Ν 22 syncarpy S 1391
-plants Ν 22 syncaryon S 1395
swinging О 273, V 82 syncaphalous S 1398
switch-like V 121 synchorologic S 1401
swollen- О 152, Ρ 591 synchorology S 140Θ
swollen I 139, Ρ 592, synchronic S 1402
Τ 646, 658, V 61 synchronogamy S 1403
being- Τ 645 synchronology S 1404
sword- Ε 210 syncolliphyta S 1406
-shaped Ε 210 syncotyledonous S 1407
sycon S 1327 syncotyly S 1408
sycosis S 1328 syncyanosis S 1409
sylvan Ν 75 syncyte S 1410
sylvestrian S 508 syndesis S 1411
sylvicolous S 510 syndetocheilous S 1412
sylviculture S 511 syndimorphism S 1413
symbasis S 1334 syndiploid S 1415
symbionts S 1335 syndiploidy S 1414
symbiosis S 1336 syndyii amies S 1416
antagonistic- Ε 116 synecologic S 1438
symbiotic S 1337
symbiotrophic S 1340 synecology S 1437
synema S 1417
symbiotrophism S 1339
symmetranthous S 1342 synenchyma S 1418
symmetrical S 1344 synergids S 1420
radially- A 151 synergism S 1419
symmetrocarpous S 1345 syngameon S 1421
syngamety S 1423
symmetry S 1343 syngamy S 1424
radial- R 16
syngenesis S 1425
sympatric S 1346 syngenetics S 1427
sympeda S 1347
symperianthous S 1348 syngrammae S 1428
synhaploid S 1430
sympetalous S 1349
symphicarpous S 1351 synkaryotic S 1397
symphyllode S 1352 synmorphology S 1432
synnema S 1433
symphyllous S 1353
symphyogenesis S 1354 synoecious S 1436
symphyostemonous S 1357 synoecy S 1435
symphytic S 1359 synoicous S 1436
symphytogynic S 1360 synonym S 1440
symplast S 1362 epithet bearing- В 49
synonymy S 1439
sympode S 1365
sympodial S 1364 synopsis S 1441
sympolymorphism S 1366 synoptic S 1442
symptom S 1367 synorrhizous S 1443
symptomatology S 1368 synpetalous S 1444
 Γ35 ENGLISH INDEX
synsftpalous S 1445 tapes!um Τ 23 tendrilled G 75
sy η sper mous S 1446 taperAvorm-shaped Τ 16 tendrilled- G 472
synsporange S 1447 tapetai Τ 24 tenebricolous Τ 93
synsporous S 1448 tapete Τ 25 tenebrous Τ 94
syntaxon S 1450 laphrenchyma Τ 26 tension Τ 98
synlaxonomy S 1451 tar Ρ 722 tentacle Τ 101
synlelomilic S 1452 -coloured Ρ 677 tentaculate Τ 100
synpetalous S 1453 tardy Τ 30 tepal Τ 109
syniriploidy S 1454 tart- S 1082 -tepalous Τ 110
synirophy S 1455 tartareous Τ 31 tepidarium Τ 115
Syntropie S 1458 taste S 46 teratogeny Τ 116
syntype S 1459 tasteful S 42 teratologic Τ 118
synnsia S 1460 tasteless I 187 teratological M 467
synusium S 1461) somewhat- S 1199 teratology Τ 117
synzoic S 1461 tautonym Τ 32 teratoma Τ 119
synzoogonidium S 1463 tawny G 53, F 184, L 100, 163 tercine Τ 120
synzoosporo S 1464 dark- С 244 terete Τ 123
synzygia S 1465 somewhat- F 183 half- S 376
syphogeny S 1466 taxitery Τ 35 tergeminate Τ 125
syringodendron S 1469 taxon Τ 37 term Τ 131
syrrolia S 1470 taxonomic Τ 39 terminal A 903, Τ 127
syrlidium S 1471 taxonomy Τ 38 terminal- A 106
syrtidophilous S 1472 terminalisation Τ 128
syrtidophyla S 1473 tear-shaped D 1, L 20 terminating R 129
syssomata S 1474 teat M 86 terminology Τ 130
systellophyles S 1475 lectoparatype Τ 41 ternary Τ 132
svslem S 1476 tectoplesiotype Τ 42 ternale Τ 133
natural- N 26, R 1476 tectotype Τ 43
tegmen Τ 48 compound- В 220
plants- S 1476 thrice- Τ 571
root- S 1476 tegmentaceous Τ 49
tegmentose Τ 50 lernately- Τ 133
systemalic S 1478 terraneous Τ 136
systoinalics S 1477 tegulicolous Τ 53
teichosome Τ 54 terrestrial Τ 136
systemalization S 1479 terricolous Τ 138
systole S 1480 teknospore Τ 40
teleplaslids Τ 59 territory Τ 140
systolic S 1481 tertiary Τ 141
syslropJie S 1482 teleutosorus Τ 62
teleutospore Τ 63 tesselatc Τ 143
telluric Τ 66 lesselated Τ 143
telmatoplankton Τ 70 testa Τ 145
tabes Τ 2 telocentric Τ 72 testaceous Τ 146
tabescence Τ 2 testicular Τ 148
tabescent Τ 3 telochromomeres Τ 73 testiculate Τ 148
table (s!and-) Λ 795 telochromosome Τ 74 tetracarpous Ϊ 155
tablet Τ 4 telocrat Τ 75 tetrachaenium Τ 158
tabula Τ 4 telogonidium Τ 76 tetrachotomy Τ 159
tabular Τ 5 telome Τ 78 telracoccous Q 7
tacliyauxesis Τ 9 telomeres Τ 79 tolracotyl Τ 161
taehygenesis Τ 10 telophase Τ 81 tetracyclic Τ 162
tachyspory Τ 11 telosynapsis Τ 83 telracytes Τ 163
tactic Τ 12 tempérant Τ 85 tetrad Τ 196
tactile Τ 13 temperate Τ 86 tetradenous Τ 164
tactism Τ 14 temporary Ρ 1439 tetradogenesis Τ 166
taeniate Τ 16 lemulenLous Τ 88 tetradynamous Τ 168
taiga Τ 19 ton- D 8, 14 letragonalylobate Τ 175
tail-shaped С 188 tenacious Τ 92 tetragonidangium Τ 172
tall G 211, Ε 79 somewhat- ϊ 89 tetragonidium Τ 173
-aerial plants Ρ 417 tender Τ 95, 97 tetragonocarpous Τ 174
very- Ρ 1232 tender- Η 22 tetragynous Τ 176
tallow-like S 234 tending downwards G 166 tetrahedral Τ 169
tan-coloured A 482 tending outwards G 216 tetrahybrid Τ 177
tangential Τ 21 tendril- G 472 tetrameristelic Τ 179
tanks (dwelling in-) Ρ 529 tendril G 473 tetramerous Τ 180
tetramorphic Τ 181
tannin Τ 22 grape-vine- Ρ 62 tetrandrous Τ 182
tap-root Ρ 28 simple- S 518 tetranucleate Τ 184
tapered A 768, 1140 stipulaneous- S 992
ENGLISH INDEX 736
tetraphyletic Τ 186 thermotactism Τ 277 time Τ 87
tetraploid Τ 189 thermotolerant Τ 279 flowering- Τ 87
tetraplostemonous Τ 190 thermotropism Τ 280 presentation- Τ 87
tetrarch Τ 194 theromegatherm Τ 281 vegetation- Τ 87
tetrasepalous Τ 198 theromesotherm Τ 282 tinctorial Τ 314
tetrasomic Τ 199 theromicrotherm Τ 283 -plants Τ 315
tetrasporangium Τ 202 therophyllous Τ 284 tinctorious τ 314
tetraspore Τ 201 therophytes Τ 285 tinder F 118
tetrasporiferous Τ 203 thesis Τ 287 tinged S 1277
tetrasporophyte Τ 204 thick G 863, D 68 tingeing Τ 314
tetrasporous Τ 205 thick- Ρ 2 tiny M 373
tetrastemonous Τ 207 thickened G 862, I 102 tip A 889
tetrastigmatous Τ 209 thickening G 861, I 101, tip- A 904
tetrastylous Τ 210 Ρ 5 tiphicolous Τ 316
texture Τ 213 thicket D 390, L 272 tipped (fine-) G 977
thalamiflorous Τ 215 thickness G 864 sharply- G 977
thalamium Τ 216 thigmic Τ 288 tissue G 772, Τ 213
thalassophilous Τ 220 thigmonasty Τ 290 absorbtive- A 23
thalassoplankton Τ 222 thigmotaxis Τ 292 aerating- A 257
thalüdium Τ 223 thigmotropism Τ 293 assimilating- С 326
thallochore Τ 225 thin- I 290, L 116 cellular- G 772
thalloid Τ 224 thin Ε 445, G 230, S 1241, conducting- Τ 55
thallophytes Τ 226 Τ 105 connective- Τ 55
thallus Τ 227 thing R 161 felted- Τ 55
-like Τ 224 thinned A 1140, Τ 104 fibrous- G 772
-reproduction В 230 thiobacteria Τ 296 floating- A 257
thamnium Τ 228 thiophilic Τ 297 ground- G 772, Ρ 1349
thanatotope Τ 230 thistledown Ρ 84 nascent- M 199
theca Τ 231 without- Ε 223 palisade- С 772
-like Τ 237 thixotropy Τ 298 primary- G 772
thecaphore Τ 232 thorn S 742 -producing H 311
thecaphorous Τ 233 -thorned A 30, S 741 protective- Τ 55
thecium Τ 238 secondary- G 772
ashy- Τ 112 secretory- S 240
thelyblast Τ 245 crosswise- S 881 strengthening- S 947
thelygeny Τ 248 four- Τ 153 vascul; r- Τ 55
thelykaryon Τ 246 many- Ρ 934 woody- Ρ 827
thelykaryotic Τ 247 pink- R 289 toast-colour G 904
thelytoky Τ 249 thorny S 741, 749 together S 1369
theobromineous G 1 thorough G 681 tokonothoiis Τ 320
theoretic Τ 263 thread- N 68 tokozygote Τ 321
therapeutic Τ 254 thread F 57, N 67 tome Τ 331
theriac Τ 255 -like F 56 •omentose Τ 326
thermal Τ 256 three Τ 412, 413 slightly- Τ 325
thermauxism Τ 257 tomentous Τ 326
thermic Τ 258 -fold Τ 532
in threes Τ 133 tomentulose Τ 325
thermoaesthesy Τ 259 tomentum Τ 327
thermochorism Τ 260 -angled inversely О 30
thriving R 77, V 115 tomiange Τ 328
thermocleistogamy Τ 261 tomiparous Τ 330
thermodiffusion Τ 262 throat F 26
throated F 25 tonesis Τ 332
thermogenic Τ 263 tongue- G 178, L 194
thermoindifferent Τ 264 throttled S 1013
thermolabile Τ 265 through D 127 -shaped G 178, L 194
thermolysis Τ 266 throughout F 63 -tonic Τ 334
thrust forth Ε 494 tonicity Τ 333
thermometer Τ 267 tonoplast Τ 335
thermomorphosis Τ 268 thyllisation Τ 303
thyll-like Τ 304 tonosis Τ 336
thermonasty Τ 269 tonotaxis Τ 337
thermoperiodicity Τ 270 thylls Τ 302
thyrsi- Τ 306 -tonous Τ 334
thermophase Τ 271 tonsile Τ 339
thermophil Τ 272 thyrsiform Τ 307
thermophilic plants Τ 274 thyrsoid Τ 307 took care of (to edit) G 966
thermophylactic Τ 273 thumb Ρ 920 tooth D 66, О 61
thermoregulation Τ 275 tight A 995 toothed D 67, О 61
thermostable Τ 276 tile I 48 deeply- Ρ 1250
-coloured Τ 146 doubly- В 117
737 ENGLISH INDEX
few- Ρ 197 training S 435 trichoplankton Τ 459
five- Q 35 trama Τ 383 trichopodous Τ 460
four- Q 8 transformism Τ 387 trichosporange Τ 464
hairy- Τ 450 transient Τ 388 trichothallic Τ 466
hard- S 185 transition Τ 390 trichotomous Τ 467
large- G 242 transitory F 177, Τ 389 tricolour Τ 468
long- L 256 a translator Τ 392 tricostate Τ 470
many- Ρ 864 translocation Τ 393 tricotyledonous Τ 471
saw- S 447 translucent Ρ 244, Τ 394 tricuspidate Τ 472
short- В 276 transparency Τ 396 tricyclic Τ 473
thin- L 121 transparent G 932, H 448, tridentate Τ 475
three- Τ 475 Τ 395 tridigitate-pinnate Τ 477
twice- В 117 not- О 181 triduus Τ 479
unequally- J 205, I 76 transpiration Τ 397 tridynamous Τ 481
toothless Ε 47 transpirometer Τ 398 triennal Τ 482
top V 86 transplantation Τ 399 trifid Τ 484
-shaped Τ 652 transport Τ 391 trifoliolate Τ 487
reverse- - О 33 transversal Τ 402 trigamous Τ 491
topical Τ 341 transverse Τ 402 trifurcate Τ 490
topmost S 1316 trapeziform Τ 403 trigeneric Τ 493
topobionta Τ 342 trapezoid Τ 403 triglochidiate Τ 494
topochemotaxis Τ 343 traumatic Τ 404 triglumal Τ 495
topoclimate Τ 344 traumatochorism Τ 405 trigonocarpous Τ 497
topogalvanotaxis Τ 345 traumatodinesis Τ 406 trigonous Τ 496
topography Τ 346 traumatonasty Τ 407 trigynous Τ 498
topophototaxis Τ 347 traumatotaxy Τ 408 semi- S 379
topotaxis Τ 348 traumatotropism Τ 409 trihilate Τ 499
topotropism Τ 349 travel I 347 trihybrid Τ 500
topotype Τ 350 treasure Τ 286 trilateral Τ 502
torn L 12 treatise Τ 380 trilete Τ 503
treble Τ 532 trilobate Τ 504
-asunder S 229 tree A 968 trilobed Τ 504
torpescent Τ 353 tree-like A 969, D 59 trilocular Τ 505
torrent-loving R 306 tree-nursery S 335 trimaculate Τ 506
torrent-plants R 307 trembling Τ 411 trimeristele Τ 508
torrid Τ 356 trematology Τ 299 trimerons Τ 507
torsion Τ 357 trench F 134 trimonoecia Τ 510
tortuous Τ 360 tri- Τ 413 trimorphous Τ 512
torulose Τ 362 triachaenium Τ 414 trinomial Τ 516
torus Τ 3G3 triadelphous Τ 415 trinucleate Τ 517
-of pits Τ 363 triandrian Τ 417 trioecia Τ 519
touch Τ 15 triandrous Τ 417 trioecious Τ 520
touch me not N 141 triangular G 959, D 54, trioicous Τ 520
touching A 1141, С 773, triovulate Τ 521
Τ 418 tripartible Τ 522
Τ 15 triantheriferous Τ 419
lough F 65, Τ 92 tripartite Τ 523
triarch Τ 421 triphyletic Τ 525
tow S 1059 triaristate Τ 423
-like S 1060 tripinnate Τ 527
triarticulate Τ 424 tripinnatifid Τ 528
tower-shaped Τ 661 tribe Τ 426 tripinnatiparted Τ 529
town О 195 tribractcate Τ 425 tripinnatisect Τ 530
toxic Τ 366 tricapsular Τ 428 triplasy Τ 531
toxical Τ 366 tricarinate Τ 429 triple Τ 532
toxicity Τ 368 tricarpellary Τ 430 triplicate Τ 532
toxicology Τ 369 tricarpellate Τ 430 triplocaulous Τ 541
toxiferous Τ 367 trichilium Τ 437 triploid Τ 542
toxines Τ 370 trichites Τ 438 triplostemony Τ 543
trabant S 83 trichlamydeous Τ 439 triplostichous Τ 544
trabeculate Τ 373 trichobacteria Τ 440 tripolar Τ 546
trabecules Τ 372 trichoblast Τ 441 triposplankton Τ 547
'race V 99 trichocalycinous Τ 442 tripton Τ 549
tracheae Τ 374 trichococcous Τ 448 tripyrenous Τ 550
tracheids Τ 375 trichogyne Τ 451 triradiate Τ 552
trachenchvma Τ 376 trichome Τ 453 trisect Τ 553
tractellum" Τ 381 Irichophore Τ 456
ENGLISH INDEX 738
trisected Τ 553 trunk S 987, 997, Τ 620 turnip-shaped N 12
trisepalous Τ 554 tryma Τ 621 twelve- D 355
triseptate Τ 555 tube. Τ 643, V 152 twenty (with-) I 8
triserial Τ 556 calyx- Τ 643 twice- В 69, D 191, 393
triseriate Τ 556 perigonial- Τ 643 -twisted В 217
triserrate Τ 557 pollen- Ρ 925, Τ 643 twig R 62
trisetose Τ 558 sieve- Τ 643 bearing- V 121
trisomie Τ 559 small- Τ 642 -shaped V 121
trispermous Τ 560 short- В 292 vigurous- V 132
trisporous Τ 561 tuber Τ 623 -twigged
tristigmatic Τ 564 budlike- Τ 634 broad- Ρ 791
tristriate Τ 566 -like Τ 633 flesh- S 68
tristylous Τ 568 paired tubers Τ 623
tristyly Τ 567 tuberascent Τ 624 hairy- Τ 447
trisulcate Τ 569 tubercle Τ 630 wing- Ρ 1616
triternate Τ 571 -shaped Τ 627 twiggy V 129
triternatisectate Τ 570 tubercled Τ 626 twin В 152
trituberculate Τ 572 tuberculate Τ 626 twining V 159
triuncinate Τ 573 tuberculization Τ 628 twinkled G 838
trivalent Τ 574 tuberculose Τ 629 twisted G 778, D 338. H 73,
trivalvate Τ 575 tuberose Τ 636 I 240, S 1022, Τ 354
tri vascular Τ 576 tuberosity Τ 635 -backwards О 29, R 202
trivial Τ 577 tuberous Τ 636 doubly- D 190
trixeny Τ 579 tubiform Τ 638 five- Ρ 242
trizonate Τ 580 tubillus Τ 639 irregularly- Τ 360
trochlear Τ 581 tubular S 532, Τ 640
troglobionta Τ 584 somewhat- S 1158
tubulate Τ 641 spirally- S 1043, Τ 358
troglocolous Τ 585 tubule Τ 642
troglodytous Τ 585 upon itself G 777
tubuliform Τ 640 twisting Τ 355, 357, 358,
trogloxenous Τ 586 tubulispinous S 556
tropaxis Τ 587 tubulose Τ 641 V 159
trophic Τ 589 tuft- G 651 two- В 69, D 172, 191, 330.
trophobiosis Τ 590 tuft S 1059 D 391
trophochromatin Τ 591 -forming G 13 -together В 152
trophocotophyll Τ 593 -of hairs Ρ 235
trophocotosome Τ 594 tychocoenotic Τ 663
tufted A 1073, G 651 tycholimnetic Τ 664
trophocyte Τ 595 tufty- D 98
trophogenous Τ 596 tychopelagic Τ 665
tumescent Τ 645 tychoplankton Τ 666
trophomixie Τ 597 tumid Τ 646
trophomorphosis Τ 598 tumour S 1053, Τ 647 tychopotamic Τ 667
trophonucleus Τ 600 -shaped G 84 tychothelytokia Τ 668
trophophyll Τ 601 tundra Τ 648 e Τ 679
trophoplasm Τ 602 tunic Τ 649
trophosome Τ 604 habitat- G 518, О 83
tunicate Τ 650 local- G 368
trophosporophyll Τ 606 turban-shaped Τ 651
trophosporosome Τ 607 -locality L 246
trophotropism Τ 609 half- S 380 typical Б 360, Τ 673
trophy Τ 588 turbinate Τ 652 typogenesis Τ 674
tropical Τ 610 turfaceous Τ 654 typology Τ 675
turgescence Τ 657 typolysis Τ 676
-plants M 61 turgescent Τ 656 typonym Τ 677
tropism Τ 612 turgid Τ 658 typostasis Τ 678
tropomorphism Τ 613 turgidity Τ 657
tropophytes Τ 614 turgonasty Τ 659
-tropous Τ 611 túrion Τ 660
trowel- Τ 615 turned ubiquist R 3
-like Τ 615 -about I 267 -plants и 3
true Ε 360, G 99, V 91 -aside Ρ 359 uliginose и 5
trumpet-like Τ 638 -backward R 202 uliginous и 5
-downwards D 37 ultramicron U 9
-shaped Η 584 -inwards I 240, О 253 ultramicroscope U 10
truncate Τ 617 -towards G 792, S 631 ultraplankton U 11
truncatulate Τ 616 -upside down R 186 ultraseston U 12
truncicolous Τ 618 turning towards Τ 611 umbel U 13
truncigenous Τ 619 turnip-root N 12 compound- U 13
 789 ENGLISH INDEX
simple- S 453, U 13 uniform U 56 urticant и 88
-rays R 40 uniju^ate U 58 useful и 96
umbellate U 14 unilabiate U 59 useless I 260
umbelliferous U 14 unilateral U 60 uterus и 95
umbellulate U 16 unilobate U 61 utricle и 99
umbellule U 15 unilocular U 62 utricular и 97
umbilicate U 17 uninervate U 63 utriculate U 98
umbilicus и 18 uninomial U 64 utr icul ifor m и 97
umbo и 19 uninquired I 272
umbonate U 20 uninterrupted G 775
umbraculum U 23 uninucleate U 65 vacuolar V 4
umbraticolous U 24 union A 671, F 204 vacuolate V 5
umbrine U 25 uniovulate U 66 vacuole V 3
un- Ε 415, I 45 unipolar U 68 contractile- G 779
unaccustomed I 192 uniseptate U 70 digestive- V 3
unarmed I 131 uniseriate U 71 -sap S 1266
somewhat- S 1198 uniserrate U 72 vacuolization V 6
unbound S 570 unisexual D 179, M 417, vacuome V 7
unbranched A 96, S 518 U 73 vagina (small-) V 17
uncertain A 497, I 860, V 18 unispiral U 74 vaginal V 14
unchangeable I 264 unistratose U 75 vaginant Л^ 15
unchanged I 58 united A 194, 205, С 654, vaginale V 16
unchanging G 763 685, G 741, G 37, J 20, vaginule V 17
unci.iate U 29 S 1350 vague A 180, V 18
uncooked С 897 -by growth G 543 valence V 20
uncovered A 1114 unilegminous U 76 vallecula V 21
unctuous и 30 uniting J 19 valleculate V 22
uncultivated I 107, S 778 univah-^ed U 78 valley V 24, G 786
undate U 32 univalvular U 78 -growing V 23
undated U 32 universal U 79 valvaceous V 26
under H 533, I 134, S1085 uuivorous M 432 val va te V 27
-class S 1123 unknown I 40 valve V 25
underground G 119, H 589, -to me N 1 5 0 val ved V 27
S 1239 unlawful I 42 many- M 575
undershrub S 1099, 1272 unlike D 316, 327 three- Τ 575
undeveloped R 394 unnoticed Ρ 1199 valvelet V 29
undivided I 123, 201, S 518 unopened I 81 valviform V 26
undulate U 32 unreal N 162 valvule V 29
unequal A 774, D 316, I 59, unrelated A 402 vanishing Ε 408
-I 75 unripo G 897, I 51 A-aporising Ε 410
-angled A 784 unrolling Ε 414 variability V 31
unequalîy H 175, I 75 unseen A 20, I 272 variable D 349, V 30
uneven 1 59, 75, S 17 unstable A 1088 variated under cultivation
Jïnfolding Ε 414 unstained I 50
unslriped Ε 358 Η 106
unguicular U 33 variation V 33
ungu icul ate U 34 untilled I 107
untrue A 218 variegated M 111, Ρ 899, V35
unguiculus U 35 variegation V 34
unhealthy I 176 unused I 192
un veined A 1232 variety V 36
uniaxial H 26 various Ρ 899, V 38
uriibracteate U 37 up A 629
upholding S 1322 variously- Η 175
miicapsular U 40 varnished V 76
unicellular U 42 upland plants Ρ 213
upon Ε 229 varying V 30, 32
-plants U 42 upper S 1294, 1299 vascular V 40
uniciliate U 43 upright Ε 3 2 0 , 0 251, Ρ 343 -bundle (bicollateral-) В 102
unicolorous M 405 -cryptogams G 919
unicostate U 45 half- S 308 -plants V 40
»nidentate U 46 -very S 1030 vasicentric Ρ 327
uniembryonate U 47 urceolar U 82 vault F 131
unifarial U 48 urceolate U 82 vaulted F 130
'.iniferous U 51 urceolus и 83 vegetable О 103, 133, t37,
uniflagellate U 52 uredosorus U 86 V 44
uniflorous U 53 uredospore Ρ 1416, U 87 -plants 0 101
unifoliate U 54 urn С 415, и 89 vegetation V 45
unifoUiculus U 55 -shaped U 82 organs of- О 232
ENGLISH INDEX 740
vegetative V 46 vestige V 99 wall Ρ 152
-body G 825 vexil V 104 cell- С 1041
veil V 51 vexillate V 103 cross- S 424
marginal- V 51 viable V 105 dividing- D 325
universal- V 51 viability V 106 false- S 424
veiled V 49 vibratile V 108 growing on- M 580
vein V 54 vicarial V 109 -plants R 413
veined Ρ 441, V 58 vicarious V 109 -shaped M 582
hairy- Ρ 445 vicinism V 110 walled round G 470
lopp- В 275 view I 254 wand-shaped V 129
netted- R 192 view (general-) S 1441 wandering Ε 344, M 365.
rete- R 192 vigurous ρ 1151, R 339, V 10
veining V 55 V 47 wanting A 21, G 87, D 105,
veinless A 1232, Ε 204 village V 112 M 89, N 199
veinlet V 62 villose V 120 warm Τ 258
velate V 49 finely- V 119 warm-greenhouse G 28
velum V 51 villosity V 118 wart V 78
without- A 109 villous V 120 small- V 80
velumen V 52 viminal V 121 warted V 79
velutinous V 53 vinaceous V 122 many- Ρ 1070
velvet-like V 53 vine S 112 warty V 79
velvety- V 53 vine graft R 163 waps (bearing-) Τ 103
venenous V 56 vineyards (growing in-) V123 waste-book A 227
venose V 58 vineyard-plants V 123 waste places R 389
venter V 59 violaceous V 125 wasted Τ 3
ventral V 60 Alolascent V 126 wasting away Τ 3
ventricose V 61 violet V 125, I 1 watch of plants V 116
ventricous V 61 becoming- V 126 water- Η 463
venulose V 63 dark- A 1137 -culture Η 477
verification (for-) I 174 -blue (dull-) L 174 -gland Η 460
vermicular V 68 -loving Η 489
red- R 385 -plankton Η 495
vermiculate V 68
vermifuge S 40, V 69 virent V 127 -plants Η 493
vermilion G 444 saturate- S 89 -pollinated Η 489
vermination V 70 virescence V 155, V 128 -pore Η 460
vernacular V 72 virescent V 127 stagnant- - S 869
vernal V 73 virgate V 129 watering R 323
vernalization V 74 virulency V 138 waterless A 772
vernicose V 76 virulent V 139 watery A 965
verrucose V 79 virus V 140 wave G 889
verrucous V 79 viscid G 172, V 142 wave- и 32
verruculate V 81 viscous G 188, L 99, I 350, waved U 32
verruculiferous V 81 V 142 wavering О 273
verruculose V 81 visible Ρ 383, 413 wavy A 758, U 32
versatile M 386, V 82 clearly- M 91 wax G 228
vertex V 86 visitor H 439 wax-mass M 114
vertical V 87 waxy G 237
vital V 145 way I 347
verticil V 9Э -activity В 186
verticillaster V 89 weak D 7, Ε 44
verticillate V 88 vitalism V 146 wearing G 314
very Ρ 253, 1156 vitality V 147 weaving Τ 212
vesicle A 607, V 93 vitellin V 148 wedge- S 698
vesiculous V 95 vitreous V 151 -shaped G 959
vespertine V 96 vittate V 153 weed H 156, I 260
vessel V 39 viviparous V 156 field weeds S 254
annular- A 798 void I 79 weeding N 203, R 409
ladder-shaped-V 39 volatil A 287, V 158 weight Ρ 1093
latex- V 39 voluble V 159 weighty G 254
netted- V 39 volute V 161 well Ε 360
scalariform- V 39 volution V 160 welted L 14
sieve- V 39 volva V 162 welting M 102
spiral- S 754, V 39 vomitive V 163 wen-like S 1056
woody- V 39 vomitory N 31 western О 39
vestibule V 97 vulgar G 668, V 165 wet M 68, и 4
741 ENGLISH INDEX
wet-meadow (plants) Τ 69 pink- R 301 wrappen around G 464, О 38
dwelling in- Τ 68 somewhat- S 1092 wreath V 160
wetness M 69 three- Τ 416 wrinkle- Ρ 1625, R 313
wetted M 67, S 1277 two- В 74 wrinkle G 889, R 402
wheel-shaped R 362 wingless A 957 little- R 404
whip F 78, M 117 winglet A 481 -seeded R 316
-like F 76 winter Η 296 wrinkled С 830, R 200,
white- L 136 -bud Η 288 R 313, 403
white A 382 -loving G 277 finely- R 405
ashy- Τ 113 -shunning G 278 written S 217
-beneath Η 595 wintering H 290
bluish- G 987 winterquarters H 288
brownish- Ρ 399 wintry В 295, H 289, 295 xanthin X 6
chalk- G 311, G 884 witches-broom S 204 xantholeucites X 9
dead- A 382, G 884 with S 1369 xanthophorum X 12
greenish- A 517,1053, G 335 withered Ε 95, L 44, M 101 xanthophyll X 13
greyish- G 64, 66, S 771 withering M 100 xen autogamy X 17
ivory-yellowish- Ε 6 within Ε 124, I 241 xenia X 15
-lead-coloured G 243 without A 1, 628, 913, 879, xenobiosis X 16
milk- G 4, L 22 Ε 1, 415 xenocarpy X 18
-of egg A 378 withstanding R 176 xenocoenic X 19
pure- G 63, H 344, 0 136, witting M 100 xenoecic X 20
V 130 wolf-killing L 285 xenogamy X 21
reddish- R 296, 376 wood L 169, 272, N 76, xenonothous X 25
shining- G 62 S 507, X 52 xenoplastic X 26
silver- A 1010 acerous- A 61 xeroboles X 31
snow- G 308, N 128 destroying- L 167, X 61 xerocarpous X 32
swan- О 136 eating- X 60 xerochasy X 33
yellowish- G 408, Χ 8 fossil- L 225 xerocleistogamy X 34
whitish A 375, G 62 fossilized- X 58 xerogeophytes X 35
whole- H 320 gnawing- L 167 xerohelophytes X 36
whole I 201, О 144 -loving X 61 xeromorphy X 37
whorl G 1000, V 90 pertaining to- S 508 xerophilous X 39
false- Ρ 1589, V 89 secondary- S 245 xerophobous X 40
whorled G 996, V 88 wooded S 30 xerophyllous X 41
half- S 383 hard- S 196 xerophytes X 42
three- Τ 473 woodland S 507 xerophytic X 43
two- D 187 woody L 162, S 30, 513, xeroöphyta X 45
wide L 68 X 52 xerothermic X 46
widened D 231, 334 becoming- L 161 xerothermophytes X 47
wild A 334, F 42, S 778 -plants X 62 xerotropism X 49
wild-pear A 74 slightly- S 1271 xylem X 53
willow- S 18 -wessels V 39 xylochrome X 55
-like S 18 wool L 39 xylography X 56
-plot S 19 wool- L 40 xylolith X 58
willowy S 18 woolliness L 48 xylology X 59
wilted M 101 woolly Ε 334, L 40, 54 xylophilous X 61
wind- A 738 -beneath Η 594 xylostroma X 64
-fertilized A 743 -hair L 47 xylotomy X 65
winding A 758, M 70, S 435 word Τ 131
half- S 1252 technical- Τ 131
windowed F 34 work 0 206, S 1449
cited (in the-) 0 206 year (of this-) H 430
wine-colour V 122 year-books A 792
wing- Ρ 1606 floristic- G 329
preliminary- Ρ 1241 yearly A 797
wing A 369 yeast F 38
-like A 371 world-wide С 849 yellow F 81, L 280, X 3
-shaped A 404 worm amber- Ε 80
winged A 372, 403, Ρ 1606 -eaten G 92 apricot- A 1029
-about Ρ 308 -hole V 70 becoming- F 80
cleft- S 140 -shaped H 92, L 273, V 68 bluish safron- G 985
four- Τ 191 wound-healing V 166 bright- F 81, J 6
hard- S 191 buttercup- L 280
many- Ρ 1038 woven Ρ 794, Τ 212
dark- G 409
narrow- S 926 -all round G 469 deep- L 280
-together G 771, Ρ 845
ENGLISH INDEX Γ42
dingy- L 277 zeaxanthin Ζ 2 zoophytic Ζ 48
dull- G 239, G 146, V 148 zebrinous Ζ 4 Zooplankton Ζ 49
egg-yolk- V 148 zein Ζ 5 zoosiphonogamy Ζ 5Э
golden- A1153, G 405, L 280, zenótropism Ζ 7 zoosphere Ζ 52
M 176 zeugite Ζ 8 zoosporangiophore Ζ 54
greenish- G 351, I 13 zeuxis Ζ 9 zoosporangium Ζ 55
greyish- R 73 zoandrospore Ζ 13 zoospore Ζ 53
honey- H 102, M 176 zoidiogamic Ζ 15 zoozygospore Ζ 57
intensely- H 556 zoidiogamy Ζ 14 zygoauxospore Ζ 59
jaundice- I 13 zoidiospore Ζ 18 zygocyst Ζ 60
lemon- G 477 zonal Ζ 21 zygogamete Ζ 61
light- S 1011 zonate Ζ 21 zygogamy Ζ 62
ochre- О 49 zonation Ζ 22 zygogenesis Ζ 63
pale ochreous- H 102 zone G 442, Ζ 20 zygogenic Ζ 64
pale- G 146, L 279, О 53 zoned Ζ 21 zygolysis Ζ 65
peach- Ρ 1269 zoning Ζ 22 zygomerous Ζ 66
pure- F 81 zonule Ζ 23 zygomorphic M 453, Ζ 68
reddish- Ε 352, I 3, R 381, zoobiotic Ζ 24 zygomorphous Ζ 68
422 zoocecidie Ζ 25 zygomorphy Ζ 67
saffron deep- G 893 zoochoric Ζ 28 zygonema Ζ 69
shining R 64, Χ 3 zoochory Ζ 27 zygophase Ζ 70
smoky- L 277 zoocoenocyte Ζ 29 zygophytes Ζ 71
somewhat- F 80 zoocyst Ζ 30 zygosis Ζ 72
straw- S 1012 zoodiodangium Ζ 32 zygosporange Ζ 77
sulphur- S 1282, Τ 239 zoodomatium Ζ 33
zoogamous Ζ 36 zygotactism Ζ 79
tawny- I 287, Τ 184 zygote Ζ 78
waxy- G 239 zoogamy Ζ 35
zoogenous Ζ 37 zygotene Ζ 80
whitish- L 148, О 53 zygotic Ζ 81
yellowish F 80, L 279, X 5 zoogloea Ζ 38
zoogonangium Ζ 39 zygozoospore Ζ 82
yellowness I 14 zymase Ζ 83
yoked J 13, Ζ 58 zoogonidangium Ζ 40
zoomorphosis Ζ 43 zymogen Ρ 1247
young N 169, J 22 zymogenic Ζ 84
the- F 2 zooparasite Ζ 44
zoophilous Ζ 46 zymology Ζ 80
youth J 24 zymotic Ζ 84
youthful J 22 zoophobous Ζ 47
 DEUTSCHER INDEX
Aasfliegenblumen S 53 abgetrennt I 320, S 238,
aasfliegenblumig S 54 S 570
aasfressend N 46 abgewechselt A 472
abändernd V 32 abgeweidet D 73
Abänderung V 33 abgewendet A 226, 1233
Abänderungsfähigkeit V 31 abgezehrt Τ 3
Abänderungsmerkmale D 336 Abgliederung A 1046
Abart V 36 abgrenzend Τ 129
abaxial A 2 abgründig A 26, Ρ 1194
abbauend D 106 Abhandlung Τ 380
Abbauprozeß D 328 Abhang С 532
Abbaustoffwechsel С 162 abhängend D 76, S 1321
Abbildung F 55, I 5 Abioseston A 11
Abdruck Ε 40 Abirrung A 6
abendländisch О 39 abkommend A 5
abendlich V 96 Abkürzung A 3
abends-aufblühend V 96 Ablast A 13
Aberration А 6 Ablaufwinkel A 766
Abfall L 52 Ableger M 82, Τ 223
Blüten- А 853 ablösbar S 566
abfallend С 6, D 15, S 235 ablösend S 235
nicht- Ρ 348 abnehmend D 24
abfällig D 15 abnorm A 16
abführend С 184, Ρ 1660 abortiv A 18
abgeändert Ε 106 abrasiert D 81
abgebissen Ρ 1190 Abschneidung A 609
abgebrochen А 19, F 141 Abschnitt S 258
abgedreht I 240 Abschnürung G 71
Absenker M 82
abgefallen D 46 absondernd S 240
abgefressen D 73
Absonderung I 319, S 237,
abgehärtet I 126
abgehäutet Ε 518 239, 259
abgekehrt A 226, 1233, absorbierend A 22
Absorption A 23
Ρ 359 Absorptionsgewebe A 23
abgekürzt A 4 Absorptionshaare A 22
abgelöst S 570 Absorptionsspektrum A 23
Absorptionszellen A 22
abgeplattet G 678 abstammend Ρ 548
abgerissen A 1236 Abstammung D 89
abgerundet О 210, R 363 Abstammungslehre Ρ 586
abstehend D 333
abgeschnitten S 1262,
ziemlich- Ρ 194
Ρ 1071, Τ 617 absteigend D 88
abgesondert D 299, 313, Abteilung D 351
D 336, I 320, S 238, 405 Abundanz A 24
abgestorben Ε 114 abwärtsgeknickt R 207
abgestumpft Η 59, О 34, abwärtsgekrümmt R 101
R 213 abwärtsgeneigt D 17
etwas- S 1213 abwärtsgerichtet I 267, R 212
abgestutzt Τ 617 abwärtskrümmend С 186
abwechselnd A 472, 474
Abwechselung A 473
abweichen D 337
abweichend A 5
Abweichung A 6
abwesend S 21
abyssal A 26
abzehrend Τ 3
Abzehrung Τ 2
Achâne A 67
Achascophyten A 69
achatfarbig A 70
Acheillarie A 71
achlamydeisch A 72
Achromatin A 76
achromatisch A 75
Achromozentrum A 79
Achroozyst A 80
Achse A 1242
auswärts der- A 2
Ähren- Τ 12
Grund- Ρ 1208, R 266
Haupt- G 195, Ρ 1208
Schein- S 1365
Achsel A 1239
Achselknospe A 1240
Achselversprossung Ε 7
achselständig A 1237
achselwinkelständig A 1240
acht- О 54
achtgriffelig О 57
achtmännig О 56
achtweibig О 57
Achyrophyten A 81
Acker A 321, R 419
ackerbewohnend A 332,1051,
G 55
Ackerfeld A 1052
ackerliebend A 340
Ackerpflanzen A 332, S 255
Ackerrand V 84
Adaptabilität A 174
Adaptation A 175
chromatische- G 372
adaptiv A 173
adaxial A 177
Adelphie A 182
Adelphogamie A 184
Adelphokarpie A 183
Adelphoparasitismus A 185
Adelphophagie A 186
DEUTSCHER INDEX 744
Adelphotaxie A 187 Agamobium A 299 Akinetosporangium A 368
Adenopetalie A 191 Agamogenese A 301 akklimatisiert 1 172
Adenozyst A 189 agamogenetisch A 302 Akklimatisierung A 45
Adenozyt A 190 Agamogynomonözie A 305 Akkomodation A 175
Ader V 54 Agamogynözie A 304 Akkomodieren A 175
ader- Ρ 441 Agamohypnospore A 307 akkrementizial A 49
-blättrig Ρ 444 Agamonözie A 308 AkkrementizialgeneratioQ
Aderchen V 62 Agamont A 309 A 49
aderig Ρ 441, V 58 Agamospermie A 312 akkreszent A 51
aderlos A 1232, Ε 204 Agamospezies A 311 akkumuliert A 54
Aderung V 55 Agamospore A 313 Akladium A 95
Aderwinkel A 1239 agamotrop A 314 Aklythrophyten A 97
Adesmie A 193 Agamozyt A 300 А к т е A 99
Adhäsion A 196 Agar A 316 Akotyledonen A 103
adhäsiv A 197 Agenesie A 319 akotyledonisch A 104
Adichogamie A 200 ageotropisch A 320 Akrandrie A 108
Adnation A 211 Agglutinisierung A 325 akro- A 106
Adonist A 213 Aggregatfrüchte A 328 Akroblastese A 112
adossiert A 215 Aggregation A 327 akrofugal A 122
Adsorption A 216 Aggressivität A 329 Akrogamie A 123
adstringierend S 1082 Agriotypus A 333 akrogen A 125
adventiv A 224, 225, N 161 Agrobiologie A 336 Akrogenese A 124
Adventivbastard N 161 Agrobiozönose A 335 akrogyn A 127
Adventivknospen A 224 Agrobotanik A 337 Akrokarpie A 115
Adventivpflanzen A 225 Agrologie A 338 Akrokonidie A 118
Adventivsprosse A 224 Agrophytozönose A 343 Akronus A 128
Adventivwurzeln A 224 Agrozoozönose A 347 akropetalisch A 129
Adynamandrie A 228 aheliotropisch A 350 Akrophyten A 132
Adynamogynie A 229 ähnelnd A 242 akroplastisch A 133
Accidie A 235 ähnlich A 42, 208, H 358, akropleurogen A 134
Aecidiole A 232 I 292, M 473, 0 60, Ρ 87, Akrosarkum A 135
Aecidiosorus A 233 S 515, 519 akroskop A 136
Aecidiospore A 234 sehr- Ρ 347 akroton A 141
aecidiumförmig A 230 Ähnlichkeit A 654, S 517 Akrosyndese A 140
Aedifikatorpfíanzen A 236 Ähnlichkeitssymmetrie Akrosynkarpie A 139
Aedoiographie A 237 S 516 Akrozezidie A 116
Aedoiologie A 238 Ährchen S 733 akrozentrisch A 117
Aedoiotomie A 239 ährchenförmig S 735 Akrozyste A 119
Aerenchym A 257 ăhrchentragend S 734 Akten A 143
Aererrantia A 258 Ähre S 728 Aktinauxismus A 145
aerob A 264 ästige- S 728 Aktinenchym A 146
Aerobien A 262 einfache- S 728 Aktinismus A 147
Aerobionten A 262 zusammengesetzte- S 728 Aktinobiologie A 148
Aerobiose A 263 aktinomorph A 151
Aerokarpie A 265 zweizeilige- S 728
ähren- S 850 Aktinomykose A 152
aerokarpotropisch A 266 Aktinostele A 153
Aeromorphose A 269 Ährenachse R 12
Ährenbildung I 194 Aktinotaktismus A 154
Aerophyten A 272 Aktinotropismus A 155
Aerophytobionten A 273 ährenförmig S 731
Ährenlese S 732 Aktivator A 156
Aerotaktismus A 276 Aktophyten A 159
Aerozyst A 267 ährenreich Ρ 1055
Ährenspindel R 12 akzessorisch A 43, 1222
Aesthesie A 280 Albigrana A 377
Aethalium A 285 Ährenspitze A 1021
ährentragend S 730 Albumen A 378
Aetiologie A 288 Albuminoiden A 379
Affinität A 290 -ährig A 1117, S 730, 850
aiolostatisch A 353 Aletophyten A 388
Afterblatt S 990 Aleuronkorn A 389
afterblattlos Ε 498 Aiphyllophyten A 355
Airosoma A 356 Aleurospore A 390
Agamandrözie A 292 Algen A 396
Agameon A 293 Aithalophyten A 357
Akariose A 33 algen- Ρ 534
Agamét A 294 algenartig A 395
Agametangium A 295 akarpotropisch A 38
Akaryote A 39 algenbewohnend A 397
Agametozyt A 296 Algenlehre A 399
Agamie A 297 Akauleszenz A 40
Akinese A 366 algoid A 395
agamisch A 298 Akinete A 367
Algotrophismus A 400
7 Ai
Alkaliotropismus A 384
alkalisch A 383
ail Ρ 63
allassotonisch A 409
Allautogamie A 410
allbekannt V 165
alle О 144
Allee А 504
allein S 565
allein- Ε 321
alleinstehend S 565
allelogen A 413
Allelomorphie A 414
AUelopathie A 416
Allelositismus A 417
Allergie A 419
Allerweltpflanzen С 850
allesfressend О 148
Allesie А 420
allgemein С 65, U 79, V 165
allmählich S 1256
Allobiogenese A 424
Allobiose A 425
Allochlorophyll A 427
Allochorie A 428
allochorisch A 429
Allogamie A 434
allogamisch A 435
allogenetisch A 4C6
Allogonie A 437
Alloiogenesis A 439
Alloiometron A 440
Allokarpie A 426
allometrisch A 441
Alloparalektotypus A 443
allopatrisch A 444
allopelagisch A 445
Alloplasma A 447
Alloploidie A 449
Allopoîyploidie A 450
Allorhythmie A 451
Allosoma A 452
Allosperma A 453
Allospore A 454
Allosyndese A 456
Allotetraploidie A 457
Allotriploidie A 458
allotropisch A 459, 460
Allotypus A 462
AUozygote A 463
Allozvklie A 433
Allscitlage Ρ 319
allseitswendig H 221, V 18
alpenbcAvohnend A 467
Alpengewächse A 132
alpenliebend A 131
Alpenpflanzen С 845, О 217
alphabetisch А 468
alpigen А 469
alpin А 467
alt А 794
Altbürger А 975
Altern S 391
alternativ A 474
DEUTSCHER INDEX
alternd S 390 Amphitrophie A 594
alternierend A 472 amphivasal A 596
ältlich V 102 amphogen A 597
alveolär A 484 Amphoheterogonie A 598
Alveolation A 485 amphorblăttrig Ρ 550
Alveole A 483 amphorenförmig A 599
amberduftend A 503 Ampulle A 605
ambragelb A 502 Amylase A 615
Ameiose A 5Э5 Amyloerythrin A 617
ameisen- M 622 amylolytisch A 621
ameisenfreundlich M 625 Amyloplaste A 623
ameisengesät M 623 Amylosphären A 624
Ameisenhăuschen M 624 amyzelisch A 610
ameisenliebend M 625 Anabionten A 630
Ameisenpflanzen M 626 Anabiose A 631
ameristisch A 512 Anablast A 633
Amerokonidie A 513 Anabolismus A 634
Amerospore A 514 Anachorese A 637
amethystblau A 515 Anachromase A 639
amethystfarbig A 515 anaeretisch A 643
amiantgrün A 517 Anaerobionten A 645
amikronisch A 518 anaerob A 646
Amitose A 520 Anaerobiose A 644
Amnion A 524 Anaerophyte A 647
amoebenförmig A 525 Anagenese A 649
Amorphophyten A 530 Anageotropismus A 650
Ampelographie A 532 Anagramm A 651
Ampelologie A 533 Anähnelung A 1084
Amphiapomikten A 535 Anaklinotropismus A 640
Amphiaster A 536 anakrogynisch A 641
amphiatlantisch A 537 Analogie A 654
Amphibiont A 538 Analyse A 655
amphibisch A 539 analytisch A 656
amphigam A 562 anametadrom A 657
Amphigamie A 561 Anamorphose A 658
amphigen A 565 Anaphase A 661
Amphigonie A 566 Anaphorese A 662
mphikarpie A 542 Anaphototropismus A 663
Amphikarpium A 544 Anaphylaxie A 664
amphikarpogen A 545 Anaphyse A 665
Amphikaryon A 546 Anaplasie A 667
amphiklin A 549 anastatisch A 670
Amphikotyl A 551 Anästhesie A 648
amphikribral A 554 Anastomose A 671
Amphikryptophyten A 555 anastomosierend A 672
Amphilepsis A 568 anastomosiert A 672
Amphimixis A 569 anastral A 673
Amphinukleolus A 572 Anastrophe A 674
Amphinukleus A 573 Anataximorphose A 675
amphipazifisch A 574 Anatomie A 677
amphipctal A 575 anatonisch A 678
amphiphloisch A 576 Anatonose A 679
amphiphotisch A 577 Anatraumatotropismus A 680
Amphiplasma A 579 Anatropismus A 681
Amphiplastie A 580 anbauen G 634
Amphisarca A 581 andere С 245
amphisporangiat A 584 andersgestaltet H 228
amphistomatisch A 586 anderthalb S 455
amphisynkotyl A 587 andro- A 690
Amphisynkotylie A 588 androchor A 691
Amphitaktismus A 589 Androdiözie A 695
Amphithecium A 590 triözische- A 695
Amphitokie A 592 androdynam A 697
amphitrich A 593 Androdynamie A 696
DEUTSCHER INDEX 746
Androgamet A 700 angehäuft A 54, 323, 328 anlockend I 41
Androgametangium A 701 angeheftet A 291, 793, F 73, Anmerkung Ν 156
Androgametophorum A 702 I 185 anmutig A 527
Androgamie A 703 angeklebt A 326 annähernd A 42, С 790,
Androgamon A 704 Angelborste G 171 S 519, V 67
androgen A 706 angelehnt A 215 Annäherung G 791
Androgen A 707 angeleimt A 326 Annehmlichkeit A 526
Androgenese A 705 Angelhaar G 171 Anomodromie A 805
androgenetisch A 706 Angelstachel G 171 Anomomerie A 806
Androgonium A 709 angenähert A 954 Anordnung D 320
Androgynie A 711 angenehm A 527, G 248, Blüten- A 854
triözische- A 711 J 11, S 1084 anorganisch A 807
androgynisch A 710 angeordnet G 631 anorganotrophisch A 808
Androgynodiözie A 713 angepaßt A 48 Anorthogenese A 809
Androgynophor A 714 angereiht S 431 anorthoploid A 810
Androhermaphroditen A 715 angesammelt G 620 Anpassung A 175
Androkonidium A 693 angesät S 93 passive- Ρ 176
Andromerogonie A 716 angeschwemmt A 464, Ρ 1279 anpassungsfähig A 173
Andromonôzie A 717 angeschwollen S 1054, Anpassungsfähigkeit A 174
triözische- A 717 Τ 640, 658 Anpflanzung Ρ 751
Andromorphose A 718 angesengt A 222 Anschlußzelle Η 605
Andropetalie A 719 angesetzt A 949, 951 anschwellend I 255, Τ 656
Androphaene A 720 angespült A 464 Anschwellung A 929, Τ 657
Androphor A 722 angesteckt S 417 Ansehen A 1071, F 6
Androphyllum A 723 angewachsen A 52, 212 ansehnlich G 761
Androphyte A 724 angrenzend A 1141, G 713 Ansiedler С 637, Ε 317
Androplasma A 725 Angriffslust A 329 Ansiedlung I 197
androplasmisch A 726 anhakend A 198 ansteckend G 768, V 139
Andropleogamie A 727 Anhang A 948 Ansteckung I 132
Androsoma A 729 ansteigend A 46
Anhänge A 178 anstoßend G 773
Androsporangium A 731 anhängend A 194
Androspore A 730 Antagonismus A 813
Androtypus A 734 Anhängsel A 948 antarktisch A 814
Andrôzeum A 699 Anhängung A 195 Antenne A 816
Andrözie A 698 Anhäufung A 327 Antesporophyll A 817
Androzygote A 737 anheftend A 206 antezellularisch A 815
Androzyt A 694 Anheftungsstelle I 184 Antherangium A 822
Aneignung A 1084 anheliotrop A 770 Anthère A 821
aneinandergedrângt G 720 Anhydrobiose A 771
aneinanderliegend A 53 Anisoaplanogamet A 775 dorsifixe- D 369
Anemochorie A 739 anisodynam A 778 Antherenfach G 737, L 244,
Anemoentomophilie A 741 Anisogamet A 779 Τ 231
Anemomorphie A 746 Anisogametangiogamie A 780 Antherengrube A 692, С 520
anemomyrmecochor A 747 Anisogamie A 782 Antherenhautschicht (äu-
Anemospore A 751 Anisogenie A 783 ßere-) Ε 481
Anemotaxis A 752 anisogon A 784 Antherensack S 10
Anemotropismus A 753 anisogyn A 785 Antherenschloß G 520
anemozoochor A 754 Anisohologamie A 786 Antheridie A 825
anerkannt R 86 Anisokotylie A 777 Antheridienbehälter A 823
Aneuploidie A 755 Anisomerogamie A 787 Antheridienträger A 824
Aneusomatie A 756 anisoploid A 789 Antheroidee A 826
Aneusporie A 757 Anisostylie A 790 Antheromanie A 827
Anfang R 396 Anisotropie A 791 Antherophyllie A 829
ankerförmig A 686 Antherozoid A 831
anfänglich I 161 Ankerhaaren A 686 Anthese A 833
anfassend Ρ 1207 anklammernd A 206 Anthesmolyse A 834
angebaut G 957, S 88 Ankleben A 325 Anthesmotaxis A 835
angebogen G 719, D 37 anklebend A 197, 321 Anthochlor A 838
angeboren I 159 Anthokarp A 937
Ankömmlinge A 225 Anthophaein A 845
angebrannt A 222, D 115 Anlage Ρ 1213
angedrückt A 953 Anthophyten A 850
angefault Ρ 1672 Anlagebild I 86 Anthophytose A 851
angefeuchtet Η 441 Anlagenplasma I 32 Anthoplankton A 852
angefügt A 949 Anlagerung A 950 Anthotropismus A 855
angefüllt R 154 anliegend A 951 Anthoxanthin A 856
747 DEUTSCHER INDEX
Anlhozyan A 840 Apothecium A 940 Л zneikunde Ρ 422
Anlhraknose A 858 Apothermotaxis A 941 arzneilich I 2, M 138, О 88
AiiShropophyten A 862 Apothigmotaxis A 942 Arzneiwarenkunde Ρ 421
Aülienzyme A 868 Apotropismus A 943 asbeslfarbig А 1053
antikünal A 866 Apozyt A 919 Asche С 443
Antipoden A 871 Apparat A 945 aschfarbig S 769
antiskorbutisch A 1063 männlicher- A 699 aschgrau С 66, 433, L 142,
Anukleobionten A 877 Aveiblicher- G 29Э S 769, Τ 111
anwachsend A 210 Apposition A 950 aschgraulich С 434
anwesend Ρ 1195 Appositionswachstum A 950 aschgrauschwarz Τ 114
-sein A 217 Appressorium A 952 aschgraustachelig Τ 112
Anzeichen A 220 aprikosengelb A 1029 Ascusfruchi Ρ 324
Anzeige (kurze-) N 165 aquational A 246 aseptisch А 1068
anziehend I 41 Äquationsteilung A 246 askokarp А 1058
Apaerotropismus A 883 äquatorial A 247
Apandrie A 882 Askoma Л 1061
Äquatorialplatte A 247 Askospore А 1064
Apfel M 84 äquinoktial A 249
apfel- M 79 Askostroma А 1065
äquipolar A 250 Asomalophyten А 1070
apielartig Ρ 1084 äquipotentiell A 251
apfeiförmig M 80, Ρ 1090 Aspermie А 1075
Äquivalentogenese A 253 Assimilation А 1084
Apíelfrucht Ρ 1092 arachnoid A 966
apfelgrün Ρ 1084 Assimilationsgewebe (grüne-)
Archallaxis A 977
apfeltragend Ρ 1089 Archebiose A 978 С 326
Aphaptotropismus A 890 Archegonienträger A 979 Assoziation А 1085
Apherkotropismus A 892 Archegonium A 981 Ast R 63
aphotisch A 894 Archegoniumpolster A 979 sporentragende- S 804
Aphotometrie A 895 astblütig R 57
Aphototropismus A 897 Archeophyten A 975
Archespore A 981 Ästchen R 62
Aphragmium A 898 Astelie A 1089
Aphydrotaxie A 900 Archianthemum A 982
Aphyllie A 901 archibenthal A 983 Aster A 1090
aphyllopod A 902 Archikarp A 984 ästig В 269, С 514, R 53
apikal A 903 Archikleistogamie A 985 Ästigkeit R 59
Apiiarie A 906 Architypus A 990 Astlager Τ 228
Aplanogamet A 907 Arealkunde A 1005, С 3G7 astlos S 518
Aplanogametenbehälter Argotaxis A 1013 astständig R 46
Arillodium A 1019 Aststiel С 487
À 908 arktisch A 992 AStrobotanik А 1095
Aplanosporangium A 911 arktisch-alpin В 251 Astrosklereiden А 1097
Aplanospore A 910 arm D 74, О 108, Ρ 195 Astrosphären А 1098
Apiapie A 912 astvertretend R 47
apobiotisch A 914 ar mährig О 126
Armband А 1030 Astwinkel A 1239
Apochemotaxie A 917 Astwucherung Ρ 969
Apogalvanotaxis A 920 armbandig А 1031
Apogametie A 921 armblăttrig Ρ 199 Asymblastie A 1101
Apogamie A 922 armblütig Ρ 198 asymmetrisch A 1102
Apogenie A 923 Armiile А 1030 Asyndese A 1106
Apogeotropismus A 924 armlang В 268 Asyngamie A 1107
Apogynie A 925 armleucht erförmig С 61 Ataktostele A 1109
apokarpisch A 916 aromatisch А 528, 1033 ataAHsUsch A 1111
apolar A 926 Aromorphose А 1034 ataxinomisch A 1113
Apomeiose A 927 Arrhenogenie А 10S8 atclomitisch A 1115
Apomixis A 928 arrhenokaryotisch А 1037 Atemwurzel Ρ 886
Apophyse A 929 Arrhenotokie А 1039 ätherisch A 287
arrhizoblastisch Л 1040 Athrozytose A 1119
Apophyien A 930 Art S 624, 997 atiogen A 358
Apoplastidium A 931 neue- Ν 169 Ätiomorphose A 359
Apoplexie A 932 \ikariierende- V 109 ÄfionssÜe A 360
Arlbastard Η 458 Ätiotropismus A 362
Aporogamie A 933 Atmung R 180
Apospermie A 934 Arthrosterigma A 1G45
Arthrospore A 1044 Atmungslücke S 1001
Aposporie A 935 -artig О 60 Atmungsmesser R 181
Aposporogonie A 936 Artname S 625 Atonie A 1121
Atopie A 1122
Apostasis A 937 Artnomenklatur (binäre-) Atraktoplasma A 1123
Apotaximorphose A 939 N 144 Atrophy ten A 1129
 DEUTSCHER INDEX 748
Attraktionssphäre A 1098, augenscheinlich А 946, ausschließend Ε 434
С 223 Ρ 383 Ausschnitt Б 430
atypisch А 1142 Aulophyten А 1150 ausschwitzend Ε 500, L 18
Auengebüsch В 302 Ausarbeitung Ε 64 Aussehen H 4
Aufbau S 1052 Ausartung D 42 aussehend О 199
floristischer- S 1052 Ausbrütung I 106 außen- Б 16, 449
aufbauend G 766 ausdauernd Ρ 261, 800 außenbefindlich Б 503
Aufbaustoffwechsel A 634 Ausdehnung D 157 außenerzeugt Ε 460
aufblasend I 255 Ausdruck Τ 131 Außenhaut Ε 458, 481
Aufblühen A 833, Ε 52 auseinanderberstend Ε 489 Außenkelch С 44
herbstliche- Ρ 1226 Auseinanderhebung A 937 außenkelchig G 43
Aufblühzeit Ε 221 auseinanderstehend D 333, Außenrinde Ε 468
aufeinanderfolgend S 1256 R 143 Außenschale Ε 477
aufeinanderliegend A 949 auserlesen S 270 Außenschmarotzer Ε 29
auffallend G 761 auserwählt S 270 Außenspore Ε 476
nicht- I 99 ausfallend Ε 63 außenwachsend Ε 460
aufgebläht I 139 ausführend Ε 438 außenwendig A 944, Ε 39,
aufgeblasen I 139, V 61, 95 Ausgabe Ε 48 Ε 516
aufgepfropft I 189 ausgeartet D 43 außer- Б 16
aufgerollt С 449 ausgebend Ε 113 außerblattständig Ε 510
aufgeschwollen Τ 646 ausgebissen Ε 342 außerblattwinkelig Ε 506
aufgesetzt I 67 ausgeblüht D 38 außerblütenständig Ε 509
aufgesperrt Η 287 ausgebreitet D 203, Ε 502 äußerer Б 503
aufgestellt G 631 ausgebuchtet S 527 außerkernständig Ε 511
aufgetaucht Ε 109 ausgedehnt D 334, 231, Ε 502 äußernd Ρ 1161
Aufguß I 156 ausgefranst L 15 außerwinkelständig Ε 506
aufliegend I 108 ausgefressen Ε 342 außerzellständig Ε 507
auflösend L 294 ausgefüllt F 16, R 154 außpringend R 166, S 20
ausgefurcht Ε 419, S 1278 außtreuend D 323
Auflösung D 332, L 293, ausgehäutet Ε δ18
S 569 austreibend Ε 113
ausgehend A 8 Austrocknung D 93, Ε 496
Blüten- A 844 ausgehöhlt G 200, 689, Ε 424
Aufnahme (phytosoziologi- auswachsend Ε 436
ausgelassen Ρ 1199 Auswahl G 169, D 47
sche-) G 752a ausgeleert Ε 53
Aufnotierung G 752a auswählend S 269
ausgenagt Ε 342, Τ 583 auswärtsaufspringend Ε 516
aufplatzend R 408 ausgerandet Ε 97
aufrecht Ε 320, R 90 auswärtsgedreht R 202
ausgeschnitten Ε 431 auswärtsgekehrt Ε 516
aufrechtstehend A 1035 ausgeschweift R 147
fast- S 1168 auswärtsgekrümmt R 101
ausgespreitzt D 346 auswärtsgerichtet Ε 516
aufrichtend Ε 336 ausgestochen S 218
Aufsaugung A 23, R 179 auswendig Ε 503
ausgestreckt Ρ 1123 Auswerfung Ε 60
aufschießend Ρ 1322 ausgetrocknet Ε 497, S 484
Aufschwemmung Τ 647 Auswuchs Б 120
ausgewickelt Ε 413 Auszehrung Τ 2
aufsitzend I 186 ausgezwickt Ε 97
Aufspringen D 45 Auszug Б 309
Aushöhlung A 876 Auszugsentwicklung Ρ 36
fachteiliges- L 243 Auskeimen G 136
klappiges- V 27 Autaesthesie А 1159
auslaufend Ε 439 Autoallogamie А 1160
aufspringend D 44, 95, Ausläufer S 998
Ε 489 Autochorismus А 1166
ausläuferförmig F 76, S 1000 Autochromösom А 1168
zahnartig- D 69 ausläufertragend S 999 Autogamie А 1174
aufsteigend A 129, 1054, ausläufertreibend S 999 autogen А 1177
S 112 Auslese A 652, S 268 Autogenese А 1176
etwas- S 1102 künstliche- S 268 autogenetisch' А 1177
auftauchend Ρ 1284 natürliche- N 26, S 268 Autohomogamie А 1180
aufteilend M 197 Ausprăgungsgrad Ε 493 Autökologie А 1189
aufwártsgebogen R 167 Ausrandung Ε 96 Autolyse А 1182
aufwărtsstrebend A 1054 Ausrattung Ε 499 Automixis А 1183
Aufzählung Ε 217 ausreißend R 408 Automorphose А 1184
aufzehrend G 767 Aussaat S 336 Autonastie А 1185
Aufzeichnung A 795 aussätzig L 115
Auge G 69, О 59 Ausschaltung Ε 90 autonyktinastisch А 118,6
augenfällig G 761, M 91 ausscheidend Ε 438 Autonymie А 1188
Ausscheidung Ε 437 Autoparasit А 1192
Augenfleck О 48 Ausschlagschuppe R 50 Autoparasitismus А 1191
augenfleckig О 47 Autoparthenogenese А 1193
749
autopelagisch A 1194
Autophyllogenie A 1195
Autophyt A 1196
Autoplast A 1198
Autopolyploidie A 1200
autopotamisch A 1201
Autorthotropismus A 1190
autoskoliotropisch A 1203
Autosom A 1204
Autospore A 1205
Autosyndese A 1208
Autotetraploidie A 1209
Autotoxin A 1211
Autotrophie A 1212
Autotropismus A 1213
Autotypus A 1214
autözisch A 1171
Autumnation A 1217
Autumnixanthin A 1218
Auxanograph A 1219
Auxanometer A 1220
auxiliar A 1222
Auxiliarzellen A 1222
Auxin A 1223
Auxose A 1226
Auxospore A 1227
auxotonisch A 1228
Axogamie A 1243
axosperm A 1244
axtförmig D 359
azentrisch A 57
azidophil A 86
azurblau A 1248
Azygote A 1251
azyklisch A 172
Bach R 336
bachbewohnend N 4, R 332
Bächlein R 335
bachleinbewohnend R 334
Bakterien (nitrifizierende)
N 123
bakterienförmig В 6, 10
bakterienvernichtend В 5
Bakteriologie В 8
Bakteriolyse- В 9
bakteriophag В 10
Bakteriorrhize В 11
bakteriostatisch В 12
Bakteriotoxin В 13
Bakteriozezidien В 7
Balg G 181
Doppel- В 131
balgähnlich F 115
balgartig F 115
Balgfrucht F 117
zusammengesetzte- F 116,
Ρ 987
balgig G 185
Balgkapsel F 117
Balgkapselkranz F 116
Ballchen G 168
Ballisten В 21
DEUTSCHER INDEX
ballistisch В 22 baumförmig D 59
Ballochoren В 21 Baumkrebs G 83
Bailospore В 23 Baumkultur A 972
Balsam В 26 Baumkunde D 62
balsamduftend В 24 Baumpflanzung A 970
Balsamharz В 26, M 628 Baumschule A 970, Ρ 750,
balsamisch В 24 S 335
balsamliefernd В 25 baumwachsend A 971
Band Τ 331 Baumzucht A 972
bandförmig Τ 16 bauschig В 310
-verbreitet F 21 bazillenförmig В 4
bandgeschmückt L 92 bebaut S 88
bandstreifig V 153 bebechert G 965
Bandteil Τ 331 beblättert F 109
bandwurmförmig Τ 16 Bebrütung I 106
Barochorie В 30 Becher G 995, S 230
barometrisch В 31 becherartig U 82
Barotaxis В 32 becherblättrig Ρ 550
Barotropismus В 33 becherblütig Ρ 888
bárt- Ρ 936 becherförmig A 64, С 865,
barthaarig В 28
G 964, Ρ 889
-bärtig В 28, Ρ 906 becherig Ρ 1713
etwas- S 1108
bechertragend G 965
Barymorphose В 34 becherliebend Ρ 529
Basalblătter В 35
bedeckt A 20, 759, G 207,
basidial В 36 G 314, I 129, О 8, 27, 184,
Basidie В 40
S 889, Τ 46, 50, V 49
Basidiokarp В 37 bedecktfruchtknotig G 286
Basidiospore В 39
bedecktsamig A 760
Basidiumträger В 38 Bedingung G 703
Basigamie В 43
bedornt S 741, 749
Basionym В 49 bedorntblăttrig S 747
basipetal В 50
bedorntfrüchtig S 746
basiphil В 51 bedorntzähnig S 752
basisch А 383 Beere A 94, В 1
basisseitenständig В 46 Doppel- В 83
basitonisch В 55 verwachsene- В 83
Bast L 153, S 245 beeren- G 548
Bastard H 455 beerenartig В 2
tetraphyler- Τ 177 beerenförmig А 93, В 2
vegetativer- V 46 Beerenfrucht В 1, U 100
Bastardbefruchtung H 457 Beerenhaufen S 594, 1393
Bastardbestäubung H 457 beerentragend В 3
Bastardierung H 456 Beerenzapfen G 8
geschlechtliche- H 456 -beerig G 548
natürliche- Ν 26 Befähigung Ρ 1152
bastardig Η 458 befestigt A 291, F 73, M 579
Bastardisierung Η 456 am Grunde- В 41
Bastardokarpie В 58 spitzlich- А 121
Bastardwüchsigkeit Η 248 befeuchtet M 67, S 1277
befleckt G 762, I 173, M 66
Bastfaserstoff L 154
Baströhre G 535 Befleckung M 65
befruchtend F 29
Bastteil Ρ 448
bathial В 60 befruchtet F 31, G 37
Befruchtung F 30, N 203
Bauch V 59
bauchig и 98, V 61 Bastard- H 457
Fremd- Ε 459, Χ 21
Bauchnaht V 60 Selbst- A 1172
bauchseitig V 60 Wechsel- D 173
bauchständig V 60 Befruchtungskolben A 825
Baum А 968
baumähnlich А 969, D 59 Befruchtungskörper С 232
baumartig А 969, D 59 Befruchtungsmasse F 140
fast- S 1098 Befruchtungsorgane О 232
DEUTSCHER INDEX
Befruchtungssáule A 733,
С 649, G 309
Befruchlungsschlauch Τ 64δ
Befruchtungsspore A 730
Befruchtungssporenbehălter
A 731
Befruchtungssloff F 140
Befruchtungstrăger G 221
Begattung G 739
begleitend G 657
Begleiter С 660
Begleiterzellen G 660
begleitet G 658
begraben S 428
begrannt A 1022
begrănzt D 36
behaart Ρ 683, Τ 432
-aderig Ρ 445
-beerig Τ 448
-blättrig Τ 458
-blütenköpfig Τ 446
-blutig Τ 434
-früchtig Τ 443
-füßig Τ 460
-kelchblăttrig Τ 462
-kelchig Τ 442
-kronblăttrig Τ 455
-nervig Τ 454
-rippig R 15
-sämig Τ 463
-schuppig Τ 452
-spindelig R 15
-stachelig Τ 445
-stengelig Τ 444
-zăhnig Τ 450
-zweigig Τ 447
Behaarung I 124, Ρ 601,
Ρ 1634
Behälter Τ 231
Frucht- A 940
Honig- Ν 56, 61
Nektar- Ν 56, 61
Sporen- S 789, Τ 281
Trugsporidien- Ρ 1540
behăltert R 197
behandhabt M 96
behaupt С 47, 156
behautet Τ 650
behelmt G 156, G 10
behüllt Τ 50
bei Ρ 88
l>€ibehalten G 754
beibehaltend G 753
Beiblätter A 563
beiderseitig В 143
-behaart А 418
beiderseits ausgehöhlt А 550
Beigaben А 178
Beiknospen А 43, 224
kollaterale- G 619
seriale- S 430
Beilage S 1302
beilförmig D 359, S 250
Beiname (unterscheiden­
der-) Ε 308
beisitzend A 1C82
beistehend A 1082
Beitrag S 1341
Beiwurzeln A 224, S 245
bekannt G 598
bekelcht G 42
bekleidet G 314, I 129, Τ 46
Bekleidung I 124
beknospt G 72
beköpft G 71
bekränzt G 823, S 938
belaubend F 154
belaubt F 109, 157
Belaubung F 107, 155
belebungsfăhig A 632
beliebig F 11
Belustigung A 526
bcmăhnt G 887, J 10
bemalt Ρ 679
btreäntelt A 1018
bemerklich G 761
Bemerkung A 773, 795, О 23
bemoost M 584
bemündet О 287
benachbart А 203, 289, G 773
benagelt U 34
benähtet S 1325
benannt N 217
benarbt S 972
Benennung D G5, ]\ 142
alternative- А 474
benervt N 100
Benervung N 99
benetzt R 190, S 1277
benthisch В 66
Benthos В 68
Beobachtung О 23
Beobachtungen А 773
bepanzert L 267
bepustelt Ρ 1667
berandet M 107
beraubt D 105, О 209
berauschend S 489, Τ 88
bereift G 163, Ρ 1442
bergbewohnend M 468
bergliebend M 4C8
Bergrücken G 532
bergwachsen M 468
Bergwerk F 101
Berichte A 143
berindet G 833
beringt A 799, G 814
bcrlinerblau G 984
bernsteinharzgelblich Ε 80
berstend R 416
berührend A 1141, G 773,
Τ 288
Berührung Τ 15
Berührungsfläche Ρ 754
beschalt G 833, Τ 650
beschattend О 85
beíchattet I 258, U 26
750
bescheidet V 16
beschlaucht A 1055
beschmiert G 626
beschmutzt I 173
beschneidbar Τ 339
Beschneidung A 609
beschopft G C51
beschreibend D 91
Beschreibung D 90
Eichen- В 18
beschrieben S 217
beschuppt S 838
Beseitigung Ε 90
besenartig S 205
besendienlich S 205
besenförmig S 206
besentragend S 205
besetztmündig Ρ 318
Besitz Ρ 1174, 1310
besitzend О 43
besonder Ρ 1166
besonderer S 622
bespelzt G 185
besprengelt A 1070
besprenkelt J 3
besprent A 1076
bespritzt A 1076
bestcändig S 848, G Ш
bestätigend Ρ 1161
bestätigt Τ 147
bestäubt Ρ 924, 1647
Bestäubung Ρ 923
autogametische- Ε 15;;
Bastard- Η 457
Blendlings- Ν 159
Fremd- А 434, Ρ 923, Χ 21
Geschwister- А 184
iikgilime- Ρ 923
Kreuz- G 193, S 884
künstliche- Ρ 923a
legitime- L 82
Nachbar- G 61
natürliche- Ρ 923
Selbst- A 1174, li^íJ
-unter dem Wasser H 5^4
Bestimmen D 111
bestimmt G 241
-durch D 112
Bestimmung D 111, Î IG
Bestimmungsschlüssel
С 500
analytischer- А 656
bestreut G 760
Besucher H 439
bestäubend N 15, Τ 84
betaut I 286, Ρ 1442, R 340
Betrachtung Τ 380
betreffend Ρ 353, S 631
Betriebstoffwechsel Ε 202
betupft G 762
betutet О 52
beulen art ig G 84
beulig G 706
7δ1
Beurteilung D 134
Beutelchen В 311
beuteiförmig С 899, S 221
bewaffnet A 1028
bewahrt С 753
Bewässerung R 323
beweglich А 330, M 386,
491, О 273, V 82
Beweglichkeit M 492
Bewegung M 493
Kontakt- Τ 293
nastische- Ν 18
Neigungs- Ν 206
Nutations- Ν 206
nyktinastische- Ν 215
Rand- R 360
Sauerstoffreiz- A 277
Schlaf- Ν 215
Schreck- Ρ 455
Stoßreiz- S 265
Wachstums- Ν 206
Bewegungsfähigkeit M 492
bewehrt A 1028
beweisend D 58
beAveist Τ 147
bewimpert В 241, С 423
bewohnend С 604, Η 2, I 95,
I 159
Bewohner I 94
Schnee- С 907
bewurzelt R 22, 240
bezeichnet D 94, Ν 157
Bezirk G 659
bezüglich Q 53
Biaiometamorphose В 72
Biaiomorphose В 73
bienenbestăubend M 180
bienenblumig M 180
Bienenfutterpflanzen M 177
bienenzellig F 27
bifaktorial В 124
bigenerisch В 139
bikonvex L 97
bildend F 126
Bilderverzeichnis I 6
Bilderwerk I 6
bildsam Ρ 774
Bildung
Doppel- D 394
Feldchen- A 1008
Fiechtenlager- В 230
Frucht- С 109
Hemmungs- Η 607
Kallus- С 31
Kern- N 180
Knospen- G 74
Makrosporen- M 54
Maschen- A 1008
Mikrospuren- M 356
Monaster- M 396
Neu- Ν 79
Rück- I 279
Salpeter- Ν 124
Stärke- A 618
DEUTSCHER INDEX
Sporen- S 799 bitterstengelig А 490
Thyllen- Τ 303 Bivalent В 224
Ur- A 10 bizentral В 95
Wurzel- R 257 Bläschen Ρ 1666, V 93
Zweierlei- D 242 Blase А 607, G 1016, Ρ 1666,
Zwitter- A 711 V 93
Bildungsgewebe С 52, M 199 blasen- Ρ 593
binär В 150 -förmig A 93, 608
Bindegewebe Τ 55 -tragend V 95
Bindenstück J 12 -ziehend V 95
binominal В 153 Blasenminen Ρ 599
Binominalismus В 154 blasig A 608, В 310, Ρ 593,
binsenartig J 18 V 95
Binsenhalm G 15 blaß D 18, 234, Ρ 40
Bioblast В 155 -bleifarbig Ρ 220
Biochor В 156 -fleischrot I 85
biochrom В 157 -gelb F 80, L277, 0 53, Χ 5
Biodermis В 162 -goldgelb M 176
Biodynamik В 163 -grau G 66
Bioenergetik В 164 -rosenrot R 347
Biogenese В 166 -violett L 174
Biogenetik В 167 Blastem В 228
Biogenie В 167 Blastogenese В 233
Biogeographie В 169 Blastographie В 234
Biogeozönose В 168 blastokarpisch В 232
Bioklimatologie В 158 Blastomanie G 484
Biolith В 170 Blastophyll В 237
Biologie В 171 Blastospore В 238
biologisch В 172 blatt- F 106, Ρ 549
Biozönologie В 159 -artig F 104
Biozönose В 160 -bürtig Ε 280
Biolumineszenz В 173 -erzeugend Ρ 564
Biolyse В 174 -fressend Ρ 573
Biometrie В 175 -führend F 109
Biomorphose В 176 -los (fast-) S 1095
Bionomie В 178 -reich F 113
Biont В 177 -ständig F106, Ε 280
biophag В 179 -vertretend F 105
biophil В 180 Blatt F 114
Bioplast В 183 Blattstiel- Ρ 563
Biopsie В 184 Blumen- Ρ 370
Bioseston В 185 Deck- В 280
Biosom В 187 einfaches- S 518
Biospektrum S 632 Ernâhrungs- Τ 601
Biosphäre В 189
Biosynthese В 190 Fieder- Ρ 697, 852
Folge- M 284
Biotaxonomie В 192
biotisch В 193 Frucht- С 103, M 57
Groß- M 33
Biotonus В 194
Biotop В 195 grundständiges- В 35
Biotypus В 196 Hoch- H 626
Biozyklus В 161 Hüll- S 839
Bipartition В 199 Jugend- Ρ 1409
bipolar В 204 Keim- В 237, G 853
Bipolaritát В 205 Kelch- S 402
Birne (wilde-) А 74 Krön- Ρ 370
birnfrüchtig Ρ 1703
Laub- F 114, Ν 148
birnen-
-förmig Ρ 1705 Licht- Η 81
-tragend Ρ 1704 Mittel- M 244
Nadel- A 61
Birnensteinbildung L 214
bisymmetrisch В 219 Neben- S 990
bitter А 60, 491 Nieder- С 176
bitterisch А 489 Nischen- G 693
DEUTSCHER INDEX
Blatt
Perigon- Τ 109
Primordial- Ρ 1212
Samen- M 57
Schein- Ρ 1549
schildförmiges- S 225
Sonnen- H 81
Sporen- S 822
Staub- M 358, S 857
Teil- F 112
Trag- В 280
Unter- С 176
unter dem- H 604
Ur- A 817
versteinertes- L 221
Vor- Ρ 1304
Wurzel- R 20, 277
zusammengesetztes- С 685
Blattabschnitt S 258
Blattanordnung Ρ 577
Blattansatz Ρ 120, S 990
Blattbildungstheorie Ρ 565
Blattbiologie Ρ 554
Blăttchen Τ 112
Deck- В 282
Blättchenpaar J 14
blăttchentragend F 111
Blattdorn S 742
Blätter
Basal- В 35
Hüll- I 277
Involukral- I 279
Luft- А 259
Blâtterabfall (frühzeitiger-)
Ρ 576
Blattfederchen A 137, Ρ 856
Blattfläche L 36, 178
Blattfuß Ρ 575
Blattgebilde Ρ 567
Blattgelb Χ 13
Blattgelenke A 1046
Blattgrün С 343
-enthaltend С 341
Blattgrünmangel А 918
Blattgrund В 52
Blatthäutchen L 170
versehen mit- L 173
Blattkissen Ρ 1650
Blattknospe F 110
Blattknospenlage Ρ 1180
schneckenförmige- G 449
zurückgerollte- R 221
zusammengerollte- G 794
Blattmine Ρ 572
Blattmittelschicht M 244
Blattmosaik M 489
Blattnadel A 168
Blattnarbe G 418
Blattnekrose Ρ 571
Blattnervatur N 99
Blattparenchym M 244
Blattpolster A 1046, Ρ 1650
Blattpolymorphismus Η 235
Blatlrand M 108
-blättrig F 109, Ρ 549
Blattrosette R 356
Blattrot Ε 351
Blattscheibe L 178
Blattscheibegrund В 52
Blattscheide V 13
blattscheidenlos Ε 407
blattscheidig V 16
Blattschlauch А 1056
blattschlauchtragend А 1055
Blattschuppe S 839
Blattsegment S 258
Blattspindel R 12
Blattspreite L 36
Blattspreitegrund В 52
Blattstachel M 502
Blattstellung Ρ 577
sekundäre- S 245
Blattstiefel О 50
Blattstiel Ρ 377
aufgeblasener- Ρ 377
blattarliger- Ρ 563
geflügelter Ρ 377
gemeinsamer- Ρ 377
blattstiel-
-artig Ρ 371
-bewohnend Ρ 374
-ständig Ρ 372
Blattstielbasis Ρ 575
Blattstielblatt Ρ 563
Blattstielchen Ρ 376
blattstielchentragend Ρ 375
Blattsucht Ρ 568
Blatttube О 50
blattunterständig Ε 510
Blattveränderung Ρ 570
Blattwinkel А 1239
Blattwulst Ρ 1650
Blattzahl (verringerte-)
M 164
Blattzüngelchen L 170
Blattzweig С 480
blau G 11
azur- A 1248, L 74
berliner- G 984
dunkel- G 984
glänzend- U 8
grau- С 12, G 163, L 230,
S 136
hell- G 547
hímmel- A 1248, G 7, 11,
S 1111
hyazynthen- H 447
indigo- I 119
kobalt- G 547
kornblumen- G 984
lavendel- G 12, L 72
opal- О 182
pfau- Ρ 204
rosa- R 294
rein- G 984
rötlich- R 378
saphir- S 47
see- V 57
752
stahl- С 257
blau
ultramarin- U 8
Veilchen- J 1, V 125
blaugrün А 278, G 163
blaugrünlich G 164
bläulich С 10
-grau G 12
-grün G 12, 331, Τ 219
-schwarz С 988
-Aveiß G 987
bleibend Ρ 334, 348, ft 854
-blättrig A 354
bleich Ρ 40
-rot Η 103
-werdend Ρ 39
Bleiehsucht G 347, I 14
bleifarbig L 230, Ρ 854
bleigrau Ρ 854
bleiweiß G 243
Blendling H 455
Blendlingbestäubung Ν 159
Blepharoplast В 243, M 120
Blick I 254
blinkend Ν 122
bloß D 71
Blühen F 87
blühend(nicht-) V 130
Blüheperiode A 833
Blümchen F 97
Blume F 96
Blumen
Falter- L 109
Schmetterlings- L 109
Wind- A 742
blumen- A 832, F 86
-reich F 88
blumenblatt- Ρ 364
-artig С 817, Ρ 367
-los А 888
-ständig Ε 276
Blumenblatt Ρ 370
Blumengarten Η 438
Blumenkrőnchen G 820
Blumenkrone G 816
geschweifte- L 173
blumenkronenartig G 817
Blumenkronensaum L 178
Blumenuhr H 431
-blumig A 832
blut-
-iarbig S 39
-rot H 7, S 39
-stillend I 289
Blütchen F 97
Blüte F 96
aktinomorphe- R 16
angehäufte -A 328
End- Τ 127
gefüllte- Ρ 815a
geschlechtlose- Ν 110
gipfelständige- Τ 127
hypogyne- F 96
männliche- F 96
(53 DEUTSCHER INDEX
mittelstândige- F 96 Blütenköpfchen С 72 Borste S 461
nackte- Ν 198 blütenköpfchenförmig G 71 borsten- G 249
Blüte Blütenkorb A 841 -artig S 464
perigyne F 96 Blütenkrone G 816 -blättrig S 466
Rand- L 173 Blütenkuchen С 568 -blutig S 465
Röhren- Τ 641 Blütenkunde А 843 -förmig S 464
Schein- Ρ 1459 Blütenlager А 839 Borstenhaar S 461
Sonnen- S 553 Blütenlosigkeit А 883 borstig H 432, S 464
Strahl- R 16 Blütenpflanzen А 850, Ρ 414 sehr- S 468
Terminal- Τ 127 einjährige- Ε 402 -behaart S 464, 468
unfruchtbare- S 956 Blütensammlung F 93 -gezähnt S 462
unterständige- F 96 Blütenschaft S 123 -weichspitzig S 463
vollständige- G 681 Blütenscheibe D 312 -zugespitzt G 977
weibliche- F 96 Blütenscheide S 614 Botanik В 254
zweigeschlechtige- F 96 blütenscheide- beschreibende- D 91
bluten- A 832, F 86 -artig S 615 ökonomische- О 75
-bewohnend F 89 -tragend S 616 Botaniker В 256, H 160
-erzeugend F 94 blütenscheidig S 616 Botanikerin В 257, H 160
-fressend A 846 Blütenschweif A 863, Ρ 1572 botanisch В 255
-gewindeförmig S 452 Blütenspelze Ρ 30 Botanisieren H 158
-liebend A 847 Blütenstand I 141 botrytisch R 4
-los G 921 einfacher- S 518 Brachfeld A 321
-tragend F 91 endständiger- Τ 127 Bradisporie В 286
-umfassend A 602 razemöser- R 4 Brakteomanie В 283
-umgebend A 602 zusammengesetzter- G 685 Brand G 59, U 84
Bluten L 19 Blütenstandstiel Ρ 217 schwarze- N 49
Blütenabfall A 853 Blütenstaub M 353, Ρ 918 brand-
Blütenanordnung A 854 blütenstaubtragend Ρ 9 -farbig D 115
Blütenauflösung A 844 Blütenstiel Ρ 217 -fleckig S 696
Blütenbecher H 534 Blütenstielchen Ρ 211 brandig A 222, S 696
Blütenbeschreibung F 92 Blütenträger A 848 Brandspore U 87
Blütenbiologie A 836 Blütentraube R 7 braun В 297, F 202, Ρ 397
Blütenboden R 79, Τ 363 Blütenuhr H 431 -blättrig Ρ 402
gemeinschaftlicher- О 521 Blütenvergrünung Ρ 568 -füßig Ρ 404
konischer- О 750 Blütenversteinerung A 842 -gelblich F 183
Blütendecke I 204, Ρ 270 Blüten Verwachsung S 1380 -rot Ρ 397, R 370
blütendeckenlos A 884 Blütenzucht F 90 tief- - Ρ 1019
BlütendeckuRgslage Ρ 117 8 Blütezeit A 833, Ε 52, F 87, -rotgelb F 184
Blütendiagramm D 136 Τ 87 -rötlich R 398, 401
Blütenfeige Η 535 -blutig A 832, F 86 -sporig Ρ 406
Blütenfrucht A 534 bockstinkend H 305 -werdend F 201
Blütengrundrisse D 136 boden- -braun
Blütenhonig N 51 - bedingt Ε 42 dattel- S 600
Blütenhülle I 204, Ρ 270, -blutig Τ 215 dunkel- В 297, 16, G 1,
Ρ 286 -ständig(nicht-) A 432 F 202, H 149, Ρ 1640,
falsche- Ρ 1541 Boden S 567, 1237 Τ 252, и 25
blütenhüllenlos A 884 Bodenfaktoren Ε 41 eisenrost- F 39
Híütenkalender С 29 Bodenkunde Ε 43, Ρ 215 fuchs- V 167
Blütenkätzchen А 511 Bodenlehre Ρ 215 glänzend- S 6θ0
Blütenkelch G 50 Bodenmikroflora Ρ 621 graulich- Τ 322
Blütenknäuel A 63, G 177 Bodenzeiger I 116 hamster- Ν 121
Blütenknopf A 370 bogen- G 56, Τ 371 haselmiß- A 1231
Blutenknospe A 370, F 91 -förmig A 996 hasén- L 114
Blütenknospendeckung -läufig С 57 holz- L 163
kochleare- G 557 bogig А 996 hell- F 183
Blütenknospenlage Ρ 1178 bohnenartig F 4 kaffe- G 596
alternierende- A 474 Boleoanemochorie В 245 kamelen- G 53
çrefaltete- Ρ 849a Boleoautochorie В 246 kastanien- В 16, G 159
längsgefaltete- G 705 Bolismus В 247 leber- H 149
umschließende- A 600 Borealpflanzen M 363 leder- A 482
zerknitterte- G 830 Borke R 315 lichtgelb- A 1011
Blütenkolben S 602 lamellose- R 315 löwen- L 100
tilütenkolbentragend S 598 Börstchen S 469 rost- F 39, R 370
Blütenkopfíohne-) A 58 börstchentragend S 470 rötlich- A 482, В 16, G 53,
DEUTSCHER INDEX
С 159, 244, 254, H 149,
L 100, 163, R 382, 420
-braun
rötlichgelb- F 184
rot- Ρ 397, R 370
satt- В 297
Schokolade- С 1, Τ 252
schmutzig- L 277
schwärzlich- А 1127
tabak- N 114, Τ 1
tief- В 297, и 25
umbra- и 25
Zimt- С 445
bräunlich В 296, F 201
-gelb I 287, О 49
-grau S 599
-grün С 74
-rot С 962
-schwarz M 185, Ρ 677
-weiß Ρ 399
brech- F 143
brechend R 114
brechenerregend Ν 31, V 163
Brei Ρ 1643
breiartig Ρ 1644
breiig Ρ 1644
breit Ε 384, L 68, Ρ 787
-blättrig L 69, Ρ 792
-elliptisch L 70
etwas- L 66
-früchtig Ρ 788
-geflügelt M 389
-gründig В 47
-nebenblâttrig S 995
-rund О 13
-sämig Ρ 793
sehr- Ρ 334
-Stengel^ Ρ 789
-zweigig Ρ 791
Breite L 65
Breitengrad L 65
Breitwerden F 20
brennend A 997, S 982, U 88
brennendrot F 79
Brennhaar U 88
brennhaarig A 997
Brennpunktlage Ε 354
Brombeerbeschreibung В 61
bronzfarbig А 243
bruchbewohnend U 5
brüchig Ρ 143
Bruchstück С 169, F 145
Bruchstücksammlung A 652
-brüderig A 181
Brustwarze M 86
brustwarzenförmig M 87
brustwarzig M 88
Brutbecherchen С 691, 1012
brutbildend Ρ 1272
Brüten I 106
Bruthiäufchen S 588
Brutknospe В 305
Brutkörperchen С 226, G 69
754
Brutzwiebel В 305, 308 Ghenochloranthie G 247
Bryologie В 299 Ghersophyten G 301
Büchse Τ 231 Ghiasma G 302
büchsen- Ghiastobasidie G 303
-förmig Ρ 1714, Τ 237 Ghimäre G 306
-tragend Τ 233 chinesisch S 521
Büchsenfrucht Ρ 1715 Ghionophyten G 309
Bucht I 88, S 530 Ghironym G 310
buchtig- G 641, S 527 Ghirotypus G 311
-gerinnt R 333 Ghlamydogonidie G 318
Buckel и 19 Ghlamydospore G 319
buckelig G 142, U 20 Ghlamydozyst G 317
bündeiförmig F 22 Ghlorenchym G 326
scheinbar- Ρ 1497 Chloreszenz G 347
bündelig D 98, F 22 Ghloroglobin G 333
bunt Ρ 899, V 35 Ghloroleuzyten G 334
-gefleckt V 35 Ghloronema G 336
-scheckig V 35 Chlorophyll С 343
-streifig V 35, Ζ 4 Chlorophyllkörper G 346
Buntblättrigkeit A 374 Ghlorophyllolyse G 342
Busch F 170 Chloroplast G 346
busch- Chlorose G 347
-bewohnend V 131 Chlorovaporisation G 350
-reich V 131 Chlorozyst G 332
büschel- D 98 Chomophyten G 354
Büschel F 22a Chondriokinese С 356
Büschelhaare Ρ 694a Chondriokonten С 355
büschelig F 22 Ghondriom G 357
fast- S 1179 Chondriomiten G 358
buschig D 389, F 171 Ghondriosom G 359
buttergelb G 868 Chondriosphäre G 360
Cephalodium G 226 Ghorise G 365
Ghaetoplankton G 250 Ghorologie G 367
Ghalaza G 252 Chorotypus С 368
Chalazogamie С 253 Chortonomie G 369
Ghalikodophyten G 255 Chromatide G 373
Ghamaephyten G 258 Chromatin С 374
Gharakter G 260 Ghromatinnukleolus С 150
Gharakterzellen D 386 chromatisch G 372
Ghasmandrözie G 264 Chromatologie G 375
Ghasmantherie G 265 Chromatolyse С 376
Ghasmogamie G 269 Chromatophor С 377
Ghasmokleistogamie G 267 Ghromatoplasma С 378
Ghasmopetalie G 270 Chromidie G 383
Ghasmophyten G 271 Chromidiogamie С 380
Gheilomanie G 275 Ghromidiozentrum С 379
Ghemoaesthesie G 282 Chromismus G 384
Ghemoauxism G 283 Chromochondrium G 386
Chemochorismus G 284 chromogen G 388
Ghemodinese G 285 Chromoleuzyten G 389
Ghemodolichosis G 286 Chromolipoiden С 390
Ghemokinese G 287
Chemolumineszenz G 288 Chromomeren С 391
Ghemolyse G 289 Chromonema G 392
Ghemometrie G 290 ChromonemahüUe M 123
Ghemomorphose С 291 chromophil G 394
Ghemonastie С 292 chromophob G 395
Ghemophobotaktismus G 293 Chromoplast G 397
Ghemosynthese G 294 Chromosom С 398
Ghemotaktismus G 295
Chemotherapie G 296 Geschlechts- А 452, H 196
chemotropisch G 297 Hetero- H 196
Chemotropismus G 298 Pseudo- Ρ 1482
chemozoophob G 299 Telo- Τ 74
Chromosomenspindel Ρ 523
75Ő
Chromosomenzahl
grämet isohe- N 1
somatische- N 2
(-hromotropismus С 399
( hromozyt С 387
< hronisch С 400
C>hronisporangium С 402
Chronizoospore С 403
Chryscgcnidie С 407
Chrysophyll С 410
Chrysotannin С 411
(jkatrisation С 419
Code (Nomenklatur-) С 559
Columella С 647
Cremokarpium С 871
Cribralprimanen Ρ 1408
Ocssing-over С 894
(•achbewohnend Τ 53
<l8chig I 49
Dachpflanzen Τ 45
dechziegelig I 49
etwas- S 1195
dämmerig D 412
(lämmeröfinend Ε 270
daneben Ρ 88
Danebenstellung J 25
Darm Η 300
darstellend Ε 443
Darstellung S 632
d a ru η tergem isc h t I 219
danmterstehend S 1201
dattelbraun S 600
Dauer Τ 87
(iauerbliitig A 351
dauerhaft S 848
dauernd Ρ 334
Dauerpflanze Ρ 261
liauerspore A 367. С 401,
S 879. Τ 63
Danerzelle С 1016
(ïaumbreit Ρ 921
Daurabreile Ρ 920
dazwi£<hen I 217
dazwischengestellt I 225
f'azwischengestreut I 233
!)azwisfhenst ellen 1 224
De-andrie D 12
Dc^hrcmatisation С 163
divk- A 759, С 314
Deckblatt В 280
Deckblättchen В 282
mit zwei- В 85
dec к blatt los Ε 4
deckblättrig В 281
derkblatttragend В 281
Decke I 204, Ρ 42
Blüten- 1 204, Ρ 270
Frucht- I 130
Frucht knöpf- Ε 261
Honig- Ν 55
Kapsel- О 185
Narben- S 978
Nektar- Ν 55
Saft- Ν 59
Samen- A 1020, О 185, S 680
Samenknospen- I 204
Stempel- G 308
Deckel О 185
deckelartig О 183
(ieikellos D 72, Ε 466
deckeltragend О 184
deckend Τ 47
deckfnichtig S 890
-deckig S 889
l'O'kkapsel Ρ 1715
l>eckspeltze Ρ 30
äußere- Ρ 30
innere- Ρ 30
obere- Ρ 30
De( kungggrad D 366
Dec к Zellen S 888
l'edifferén zierung D 31
Degeneration D 42
let tige- L 204
vakuolige- V 6
degenerierend D 411
Dehiszenz D 45
Dchnsproß M 14
Dekagynie D 9
Dekonji'.gation D 20
dekussiert D 29
deltaförmig D 54
Dendrobion D 60
Dendrochronologie D 61
Deperulatiou D 77
Depigmentation D 78
derb F 65
Dermatokalyptrogen D 82
Dermal oplasma D 85
Dermatoplast D 86
Dermatosom D 87
Dermatozyst D 83
Descendenz D 89
Desmochoren D 100
Desniolyse D 102
Desmoplankton D 103
Desynapsis D 108
Detritus D 114
Detrituspflanzen С 354
Deuter D 386
1 > eu t eroga m ie D 116
deutlich С 761, M 91, Ρ 413
Deutoplasma 1) 117
Diageotropismus D 133
IHagnose D 134
diagonal D 135
Diagonalebene D 135
Diagonalplan D 135
Diagramm D 136
Diaheliotropismus D 137
Diakinese D 138
Dialydesmie D 140
DialJ-se D 141
IHamesogamie D 143
Diapherie D 146
diarch D 150
DEUTSCHER INDEX
diaschistisch D 152
Diaspase D 153
Diaspore D 154
Diastase D 155
Diaster D 156
Diastole D 157
Diastrophe D 158
Diatmese D 159
Dia trop ismus D 161
Dibiose D 163
Diobotrys D 164
Dichasium D 170
dichlamydeisch D 171
Dichogamie D 173
Dichopodium D 174
dichotom D 176
Dichotomie В 135, D 175
Diehotvpie D 177
dicht A 995, D 68, Ρ 2, 1675,
S 563
dichtanliegend A 949
dichtaufliegend A 953
dichtblăttrig Ρ 1685
dichtblütig Ρ 1676
djchtfilzig Ρ 72
dichtgedrängt С 672, 720, 866
dichtschuppig Ρ 1684
dichtstehend С 68, 710
dichtzusammengesetzt С 764
dichtzweigig Ρ 1682
dick С 863, Ρ 2
Dicke Í: 864
Dickenwachstum Ρ 5
dickfüßig О 85
dickslachelig Ρ 3
didiploid D 189
Didymanthie D 192
Didymospore D 194
Didynamie D 195
Dientomophilie D 197
diesjährig H 430
diesseits der Alpen С 474
differenzial D 199
Differenzierung D 200
digametisch D 206
Digest ionsdrüse D 211 G 161
dihaploid D 223
Dihybride D 227
Dikaryiobiont D 165
Dikaryon D 167
Dikarvophase D 168
Dikaryozyt D 166
diklin D 179
dikotyledonisch D 180
Diktyospore D 185
Diktyostele D 186
Dimegalie D 235
Dimonözie D 241
Dinese D 244
Ding R 161
Diode D 245
Diodogonium D 248
Diosmose D 254
DEUTSCHER INDEX 7Ő6
Diözie D 250 Doldenschraube В 264 Dörnchen S 743
diözisch D 252 Do'.denstiele R 40 dörnchen- S 751
diphotisch D 258 Doldenstrahlen R 40 Dorngebüsch V 65
diphyletisch D 260 Dűld entraube G 842 dornig A 30, 1028, S 749
diphytisch D 262 doldig и 14 -werdend S 745
diplanetisch D 263 fast- S 1248 -dornig S 741
Diplasie D 264 Dolichonema D 362 dorsifix D 369
Diplobiont D 268 Dolichosis О 363 dorsiventral D 370
Diplochromosom D 270 Dominanz D 366 dottergelb V 148
Diplogamet D 273 Donnerbesen S 204 drahtrund Τ 123
Diplogenese D 274 Donnerbusch S 204 Drehen V 160
Diplogonidie D 275 doppel- D 191, 330 drehend Τ 355
Diplohaplobiont D 276 -eiig В 197 Drehung R 360, Τ 357
diploid D 277 -fiederteilig В 203 Zwangs- В 80
Diploidisierung D 278 -früchtig А 543, D 193 drei Τ 412
diplomonözisch H 408 drei- Τ 413
Diplonastie D 279 -gekerbt В 112
-geschlechtig В 216 -achsig Τ 541
Diplonema D 280 -ährig Τ 562
Diplophase D 283 -gestaltig D 243
-kämmig В 113 -blättrig Τ 486
Diplophyll D 284 -blutig Τ 420
Diplose D 286 -köpfig А 684
-läufig А 595 -borstig Τ 558
Diplosom. D 287 -brüderig Τ 415
Diplosporangium D 289 -lebig А 539
-mächtig D 196 -deckblättrig Τ 425
Diplospore D 288 -eckig D 54, Τ 418, 496
diplostemon D 290 -männig D 144
-reihig В 213, D 335 -ehig Τ 491
Diplotăn D 292 -eiig Τ 521
diploxyl D 293 fast-- S 1157
-sinnig A 497 -fächerig Τ 505
Diplozyt D 271 -fältig Τ 532
dipterenblütig M 617 -staubfädig A 585
Doppelachăne G 871, D 128 -farbig Τ 468
Dipteronom D 296 -fiederiggeteilt Τ 529
Dipterozezidie D 295 Doppelbalg В 131
Doppelbeere В 83 -fingerig Τ 474
Diremption D 298 - - gefiedert Τ 477
Diruption D 300 Doppelbildung D 394
Doppelflügelfrucht D 301 -fleckig Τ 506
Disklimax D 304 -flügelig Τ 416
diskoid D 303 Doppelfrüchtigkeit A 542
doppelt- В 69, 150, G 67 -förmig Τ 512
Diskokarpium D 305 -fruchtblättrig Τ 430
diskontinuierlich D 307 -besatzmündig D 282 -furchig Τ 569
Diskoplankton D 308 -deckblättrig В 84 -gabelig Τ 467, 490
Diskopodium D 309 -dreiteilig В 220
disom D 315 - -verzweigt Τ 467
-dreizählig В 220 -gattig Τ 493
Disomie D 314 -gabelig В 136
Dispersion D 317 -gefässig Τ 576
-gedreht В 106, 217 -gestaltig Τ 512
Dispiremphase D 319 -gedreit В 220
Dissimilation D 328 -gliederig Τ 424, 507
-gefiedert В 202 -grannig Τ 423
Dissociation D 331 -genagelt В 223
distrophisch D 413 -griffelig Τ 498, 568
Diszentration D 302 -gepaart В 105 -gürtelig Τ 580
Divergenz D 348 -gesägt В 214 -hakig Τ 573
Divergenzwinkel A 766 -gewölbt В 107 -hörnig Τ 469
divergierend D 347 -grannig В 78 -jährig Τ 482
dizentrisch D 169 -hakenförmig В 222 -kant- Τ 496
dizyklisch D 187 -bandförmig В 198 - -früchtig Τ 497
dolchförmig Ρ 1638 -hüllig D .171
-kleingezähnt В 118 -kantig Τ 418, 496
Dolchen и 15 -kapselig Τ 428
dölchentragend U 16 -knospig В 138 .
Dolde и 13 -langspitzig В 71 -keimblättrig Τ 471
einfache- S 453l U 13 -liegend С 705 -kelchblättrig Τ 554
zusammengesetzte- ü 13 -zusammengesetzt В 104, -kernig Τ 550
dolden- и 14 D 19 -kielig Τ 429
-wendiggekrümmt A 595
-klappig Τ 575
-tragend U 14 Dorf Ρ 13, V 112
-traubentragend С 840 dörflich R 418 -kleinblättrig Τ 487
-traubig G 840 Dorn A 29, S 742 -knotig Τ 572
fast-- S 1138 dorn- A 30, S 741 -köpfig Τ 431
Doldenrispe С 841 -förmig S 748 -kreisig Τ 473
 757
-kronblättrig Τ 524
-langspitzig Τ 472
-lappig Τ 504
-mănnig Τ 417
-mantelig Τ 439
-monatlich Τ 509
-nabelfleckig Τ 499
-namig Τ 516
-narbig Τ 564
-nervig Τ 545
-querfächig Τ 555
-quirlig Τ 473
-reihig Τ 544, 55'6
-rippig Τ 470
-sägig Τ 557
-sämig Τ 560
-schnittig Τ 553
-seitig Τ 496, 502
-spaltig Τ 484
-spelzig Τ 495
-spitzig Τ 472
-sporig Τ 561
-stämmig Τ 525
-staubbeutelig Τ 419
-steinkernig Τ 550
-strahlig Τ 421, 552
-strahlnarbig Τ 503
-streifig Τ 566
-tăgig Τ 479
-teilbar Τ 522
-teilig Τ 467, 484, Τ 507,
523
-weibig Τ 498
-winkelig Τ 496
-zăhlig Τ 133, 507
-zähnig Τ 475
-zeilig Τ 544
-zellkernig Τ 517
-zinkiggegabelt Τ 490
dreifach- Τ 532
-dreischnittig Τ 570
-dreizählig Τ 571
-fiederschnittig Τ 530
-fiederspaltig Τ 528
-gedoppelt Τ 125
-gefiedert Τ 527
-gepaart Τ 125
-wiederhakig Τ 494
-zweizählig Τ 125
Dreigabelung Τ 531
Dreigriffeligkeit Η 266
Dreihäusigkeit Τ 519
dreimalgezweit Τ 125
Dromotropismus D 378 Dunkelpflanzen S 213
Druck Dunkelplankton S 214
dünn Ε 445, I 290, L 116,
osmotischer- О 280
Druckfehler С 829
Druckfehlerverzeichnis Ε 34 3
Druse D 382
Drüse G 154, 161
Digestions- D 211, G 161
Honig- N 53
Kleb- G 154, R 198
DEUTSCHER INDEX
Nektar- N 54, 56 dünnenbewohnend Τ 294
Saft- N 53 dünnenliebend Τ 294
Septal- S 410 Dünnenpflanzen Τ 295
Verdauungs- D 211, G 161 durch D 127
Wasser- H 460 -mich beschrieben M 1
drüsen-A 188, G 155, 156 durch-
-artig G 155 -bohrt Ρ 264, 361
-borstig G 160 -brechen F 34
--los Ε 58 -dringend I 252, Ρ 233
-reich Ρ 938 -gehend A 8
-tragend G 156 -geschnitten I 230
Drüsenepithel Ε 306 -lässig Ρ 336
Drüsenhaar G 154, 156 -laufend Ε 439, Ρ 256
Drüsenträger A 192 -löchert F 122, Ρ 264, 1113
Drüsenzotte С 624 -scheinend Ρ 224, Τ 394
-drüsig А 188, G 156 -sichtig A 960, С 932,
drüsig- H 448, Τ 395, V 152
-gekerbt G 158 fast-- S 1150
-gewimpert G 157 Durchlässigkeit Ρ 335
-gezähnt G 159 Durchlüftungsgewebe A 257
Duft О 64 Durchschnitt S 241
duftend О 65, 274 Durchsicht R 218
angenehm- F 146 Durchsichtigkeit Τ 396
-duftig О 274 Durchwachsung D 149,
duftlos I 169 Ρ 1273
düngerbewohnend F 64 dürftig Ρ 148
Düngerzeiger N 126 dürr A 1016
dungliebend S 942 Dürre S 485
dunkel A 1127, F 200, dynamisch D 407
Ν 118, О 22, Ρ 397, 1640, Dynamochorie D 408
Τ 94 Dynamogenese D 409
-blau С 984 dysphotisch D 412
- -safrangelb С 985 dyszentrisch D 210
-blutrot А 1135
-braun А 963, В 16, 297,
С 1, F 202, H 149, Ρ 1640, eben L 29, Ρ 742
и 25 eben- H 355
fast-- S 1097 Ebene Ρ 743
-farbig Ν 173, О 22 ebenholzschwarz Ε 2
-gelb С 239 ebensträußig F 23
-gestreift А 1136 Echma Ε 13
-goldgelblich С 409 echt Ε 360, G 78, 99, V 91
-grün А 1138, С 337, Ρ 360, Ecke A 766
961 ecken- A 763
-purpurrot А ИЗО, Η 149, eckig A 764
M 472 -eckig A 763, Q 27
-rosenrot A 1132 edaphisch Ε 41
-rot A 1134, В 244, G 241, edaphogen Ε 42
R 369, S 39 Edaphon Ε 44
-rötlich A 1133 Edaphophyten Ε 45
-schuppig A 494 Edaphotop Ε 46
-schwarz A 857 efeu-H 62
-violett A 1137 -artig H 62
Effloreszenz Ε 52
ehemalig Ρ 15
ehelos A 298, 1069
Ei(befruchtetes-) О 156
Τ 105
-blättrig L 127, Τ 107 eiähnlich О 297
Eibildungszelle О 165
-häutig M 182
-stehend R 71 Eichel В 19, G 161, Ν 210
eichel- В 17, G 153
-stengelig L 117, Τ 106
-Avan,dig L 12Ό -förmig G 153
-zerteilt Τ 108 Eichenbeschreibung В 18
-zweigig L И 9 eichenliebend D 384
DEUTSCHER INDEX
eichhörnchenschwänzig S 172
«idechsen- S 94
Eidechsen (verbreitet durch)
S 96
eiförmig О 293
fast- S 1217
«ifrüchtig О 90
«igelb V 148
Eigenbestäubung I 25
Eigengestaltung А 1184
Eigentum Ρ 1174
eigentümlich Ρ 1311, S 622
Eigentümlichkeit Ρ 1310
Eihülle I 204
«iig О 298
Eikern Τ 246
Eiknospe S 821
Eikugel О 177
Eimund(außere-) Ε 478
€in- Η 24, M 393, и 36
-achsig H 26
-bettig M 407
-blättrig M 434, ü 54
-blutig и 53
-brüderig M 393
-deckig M 404, ü 76
-ehig M 417
-eiig M 463, и 66
-farbig С 694, M 405
-förmig M 430, Ü 56
-fi*üchtig M 399
-fußachsig M 439
-geißelig M 458, U 52
-geschlechtig M 417, U 73
-geschletehtlich D 179
-griffelig M 422
-hăusig H 373, M 415,
S 1436
-hüllig M 404
-jährig A 797, M 411
-jochig и 58
-kapselig U 40
-keimblâttrig M 409
-keimig и 47
-klappig и 78
-kronblâttrig Π 36
-lappig и 61
-lippig и 59
-mächtig M 414
-mantelig M 404
-namig и 64
-nervig и 63
-paarig и 58
-querfächerig U 70
-reihig и 71
-rippig и 45
-г Öhr ig M 444
-samenlappig M 409
-sämig M 447
-schichtig и 75
-schraubig и 74
-seitïg и 60
--blättrig S 247
758
- -blühend S 246 Einheit (taxonomische) Τ 37
- -wachsend M 437 einhüllend I 91, 275
-spornig и 38 Einkrustung I 104
-stämmig M 433 Einleitung I 288, Ρ 1176
-sleinkernig M 441 einmal-
-stengelig H 26, Ü 41 -blühend Η 23
-tagblütig Ε 228, 373 -fruchtend M 399
-tágig D 345 -gesägt и 72
-wandig и 70 -schwärmend M 436
-weibig M 422 -tragend U 51
-wendelig M 411 einnehmend О 43
-wimperig U 43 Einordnung С 491
-wirtelig M 411 Einrollung I 279
-wurzelig R 21 eins и 81
-zăhlig M 429 einsam А 638, U 36
-rähnig и 46 einsaugend A 22
Einsaugung A 23, I 47
-zeilig и 71
-zellig и 42 Einschaltung I 182
Einschlag Τ 383
einbettet I 143
Einbettung I 92 einschließend I 91
Einschließung I 9*2
Eindringen I 224
eindringend I 261 Einschluß I 92
einfach H 24, S 518 Einschnitt I 88
-gesägt и 72 einseitswendig Η 397
einfächerig M 455, U 62 Einsetzung I 197
Einfluß Τ 15 Einstülpung I 262
Einführung I 288 Einwanderer I 53
Eingang О 288 Einwanderung I 54
Eingangsöffnung Ε 59 einwärts-
eingebettet Ν 115 -aufspringend I 253
eingebogen I 109, 140, 251 -gebeugt I 140
eingeboren A 17, Ε 127 -gebogen I 140\, 25t
eingeborend I 162 -gedreht I 253, 240
eingebürgert I 172 -gefaltet I 125
eingedrückt D 80, R 213 -gekehrt I 253
eingefaltet I 125 -gekrümmt I 109
eingefügt I 185 -gerollt I 280
eingegraben I 143, 177 einwickelnd Ε 3118, I 275
eingehend A 606 einzel- Ε 321
eingehüllt I 276 -früchtig Ε 323, M 399
eingekerbt Ε 97 Einzelbalg U 55
eingeknickt I 148 Einzelfußstück M 440
eingekrümmt I 109·, 250 Einzeller U 42
eingemischt I 56, 219 einzeln S 522, 565
eingeprägt I 177 -stehend S 565
eingerollt С 449, I 280 Einzelpflanzenlehre I 20
eingeschaltet I 20β einzig S 522, U 36
eingeschlagen I 251 Eiöffnung (äußere-) Ε 478
eingeschleppt A 225, I 172 Eireifung О 164
eingeschlossen 1 91 eirund О 293
eingeschniOten I 89 Eisbewohner С 907
fast- S 1197 eisen-
eingeschnürt S 1013 -liebend S 492
eingesenkt I 52 -meidend S 493
eingestochen I 177 -rostfarbig F 39
eingestülpt I 263 eisig G 151
eingetaucht I 52 eiskalt G 64
eingewandert I 55 Eiskluft R 324
eingewickelt О 38 eisliebend G 151
eirigewoben I 236 eisodial Ε 59
eingewurzelt R 22 Eisodialöffnung Ε 59
Einhăusigkeit S 1435 Eispfkmzen С 908
einheimisch A 17, Ε 127 Eispore О 178
nicht- A 432 eiszeitlich G 151
7δ9
eitererzeugend Ρ 1691
Eiweiß A 378
eiweßhaltig A 380
Eiweißkristalle G 935
eiweißlos Ε 417
Eiweßstoff A 378, Ρ 1347
Eizelb G 17, 289, 292, О 299
Ekblastesis Ε 7
ekelhaft Τ 17
Ektauxese S 17
Ektexinium Ε 18
Ektobasidium Ε 19
Ektobiont Ε 20
Ektoendoparasit Ε 25
ektoendotroph Ε 26
Ektogenese Ε 27
Ektogonidium Ε 28
Ektoparasit Ε 29
Ektoperidium Ε 30
Ektophyten Ε 31
Ektopie Ε 32
Ektoplasma Ε 33
Ektoplasten Ε 34
ektospor Ε 37
Ektosporium Ε 36
ektotroph Ε 38
Ektozyanosis Ε 23
ektózyklisch Ε 24
Elaioplankton Ε 68
Elaioplasten Ε 69
Elaiosom Ε 70
Elaiosphăre Ε 71
elastisch-aufspringend D 326
Elastizität Ε 73
Elaterentrăger Ε 78
Elaterium Ε 76
elchgeweihâhnlich A 385
elchítörnig A 385
Elektrizitätsreiz bewegung
Ε 86
Elektrolyse Ε 81
Elektronastie Ε 82
Elektrophorese G 173
Elektrotaxis Ε 84
Elektrotonus Ε 85
Elektrotropismus Ε 86
elf- Ε 126
elfenbeinweiß Ε 6
ellipsoidal Ε 91
ellipsoidisch Ε 91
elliptisch Ε 92
Embryo Ε 98
Embryologie Ε 100
embryonal Ε 101
Embryonalentwicklung Ε 99
Embryonalgewebe M 199
Embryonalschild Ε 101
Embryophyten Ε 104
Embryosack Ε 101, M 51,
S 10
Embryotega Ε 105
Embryoträger Ε 103, S 1320
Emergenz Ε 108
emers Ε 109
DEUTSCHER INDEX
Empfänglichkeit Ρ 1172 Endophytobiont Ε 171
Empfängnisfaden Τ 451 Endoplasma Ε 173
Empfehlung G 662 Endoplast Ε 174
empfindlich Ρ 1636, R 81, Endoplastid Ε 175
S 396 Endopleura Ε 176
Empfindlichkeit A 280, Endopsammion Ε 177
Ρ 1172, S 395 endoptil Ε 178
empfindsam S 396 Endosaprophytismus Ε 180,
Empfindung Ρ 255 Ρ 125
emporgehoben Ε 89 Endosklerotium Ε 181
emporragend Ε 109 endoskopisch Ε 182
Enaliden Ε 205 Endosmose Ε 183
enantioblast Ε 117 Endosperm Ε 184
enantioblastisch Ε 117 Endospore Ε 185
Enantiobiose Ε 116 Endosporium Ε 186
enantiomorph Ε 118 Endostom Ε 187
enantiostyl Ε 119 Endosymbiose Ε 188
Enation Ε 120 Endothecium Ε 189
end- A 106, Τ 127 endothermisch Ε 190
endarch Ε 125 Endotoxin Ε 191
Endblüte Τ 127 endotroph Ε 192
endemisch Ε 127 Endotropismus Ε 193
Endemismus Ε 128 endoxyl Ε 195
konservativer- Ρ 21 Endoxylophyten Ε 194
Endemit Ε 129 endozoisch Ε 196
Endozoobiont Ε 197
endend D 96
endigend Τ 129 Endozoophyten Ε 200
Endozyanose Ε 145
Endknospe Τ 127 endozyklogen Ε 146
Endobasidium Ε 130 Endozyst Ε 148
Endobiont Ε 131 endsprossend A 113, 125
Endobiophytie Ε 132 Endstadium Τ 81
endobiotisch Ε 133 endständig Τ 127
Endoblem Ε 134 Endung D 97
Endochiton Ε 138 Endungsprossung A 107
Endochroa Ε 139 Energese Ε 203
Endochrom Ε 140 Energide Ε 203
Endochyl Ε 141 eng A 767, 769, 995
Endodendrobiont Ε 149 engverbreitet S 908
Endodermhypodermis I 212 Enharmonie Ε 206
Endodermis Ε 150
enneandrisch Ε 209
Endogaion Ε 152 entartet D 43
Endogamie Ε 153
Entartung D 42
endogen Ε 154 entbehrend D 105
Endogonidium Ε 155
entblättert D 39
Endogonium Ε 156 entblößt D 71, 105
Endohaustorium Ε 157 Entdecker A 1144, I 265
Endokarp Ε 135 entdeckt I 266
end oka tad rom Ε 137 entfaltend Ε 414
endokinetisch Ε 142 Entfaltung(vorzeitige-)
Endokortex Ε 144
endolithisch Ε 158 Ρ 1226
entfärbt D 18
Endolithophyten Ε 159
Endomeiose Ε 160 entfernt D 329, 333, I 229
R 143
Endomeristem Ε 161
Endomitose Ε 162 entferntstehend R 143
Entfernung I 235
Endomixis Ε 163 entgegengesetzt A 873,
Endopelon Ε 165
Endoperidium Ε 166 A 1233, О 2
enthaart D 79
Endopetrion R 167 enthaltend G 774
Endophloem Ε 168 Entkeimung S 957
Endophyten Ε 172 entleert Ε 53
endophytisch Ε 169 Entmannung G 160
Endophytismus Ε 170 entrindet D 22
ЛЕ и TSCHER INDEX <βο
entsprechend С 789, Η 396 epigenetisch Ε 259 Erbgutgesamtheit I 3t>
entspringend Ε 470, О 235, Epigeotropismus Ε 260 erblaßend Ρ 39
Ρ 1436 Epigone Ε 261 erblich G 91, H 167, I 157,
entsprungen О 270 epigyn Ε 262 I 162
entstanden О 270 epigynisch Ε 262 Erbplasma I 32
Entstarkung I 101 Epikarp Ε 243 Erbschaft H 168
entstehen Ν 29 epiklin Ε 246 erbschaftlich H 167
entstehend Ε 470, Ν 17, Epikopula Ε 247 erbsenförmig Ρ 715
О 235, Ρ 1240 epikormisch Ε 248 erd- G 102, Τ 136
Entstehung G 87, О 240 epikoroUin Ε 249 erdbeeren- F 142
polytope- Ρ 1073 Epikotyl Ε 251 Erdbeerfrucht F 147
entstellt D 40 epikotyledonăr Ε 250 erdbewohnend Τ 138
entwickelnd Ε 414 Epiktesis Ε 252 Erde Τ 135
entwickelt А 52, Ε 413 Epikutis Ε 253 erdfarbig Τ 137
völlig- D 36 Epilimnion Ε 263 Erdfrüchtigkeit G 108
Entлvicklung А 50, Ε 412, epilitisch Ε 264 falsche- Ρ 1503
Τ 387 Epimatium Ε 266 erdig Τ 136
Auszugs- Ρ 36 Epinastie Ε 267 Erdkeimer G 106
Embryonal- Ε 99 Epinema Ε 269 Erdkrustenpflanzen H 121
Formen- M 475 epinyktisch Ε 270 Erdpflanzen С 412, 928,
kanalisierte- H 377 Epiontologie Ε 271 G 120, Τ 139
Keimes- Ε 99 Epipelon Ε 273 Erdschürfepflanzen Η 121
Stammbaum- С 482 Epiphloem Ε 278 Erdsprcß R 266
Über- Η 553 Epiphragma Ε 279 Erdstock R 266
Entwicklungsgeschichte Epiphyten A 272, Ε 283 Erdwurzler G 354
В 167, О 154 epiphytisch Ε 282 erforschen (zu-) I 174
-des Einzelwesens Ε 100 Epiplankton Ε 284 erfrischend A 653
Entwicklungsrückschlag Epiplasma Ε 285 erfroren G 64
А 1110 Epiplasten Ε 286 ergänzt Ε 106
Entwicklungsstufe Ρ 423 Epipleura Ε 287 Ergänzung M 94
Entwicklungstendenz Epipodium Ε 288 Ergasioapophyten Ε 327
Ρ 1259 Epipsammion Ε 289 Ergesie Ε 332
Entwicklungsverkürzung Epirrheologie Ε 290 ergiebig F 32
Τ 10 episepal Ε 292 Ergogenese Ε 333
Entwicklungsverspătung Episporangium Ε 294 ergossen Ε 56
В 285 Episporium Ε 295 Ergötzlichkeiten D 49 ,.
Entwurf D 50 epistaminal Ε 296 Ergötzungen D 49
Enzym Ε 218 Epistaminie Ε 297 erhaben Ε 79, 89, Ρ 1159
fettspaltendes- L 197 Epistase Ε 298 erhalten С 754
Enzymolyse Ε 219 epistomatisch Ε 299 erhaltet I 126
Eoplasma Ε 220 epithallin Ε 302 erhöht Ε 89
Epakme Ε 221 Erhöhung (kleine-) M 86
Epithallus Ε 303 Ericetum Ε 335
Epanodie Ε 222 Epithecium Ε 305
Epenchym Ε 224 erinnernd A 208
Epitheka Ε 304 erkältend R 116
Epharmonie Ε 225 Epithel Ε 306
Ephebogenese Ε 226 Erklärung I 226
Epithem Ε 307 erkrankt Ρ 186
ephemer Ε 228 Epithemhydathode Ε 307
Ephemerophyten Ε 227 erkundigen (zu-) I 174
Epitheton Ε 308 Erläuterung I 226
Ephydrogamie Ε 230 Epitonie Ε 310
epibasal Ε 231 erlenbewohnend A 466
Epibasidium Ε 232 epitrop Ε 312 Erlenwald A 465
Epibenthos Ε 233 Epitrophie Ε 311 ernährend N 208
Epibiont Ε 234 epixyl Ε 314 Ernährung N 209
Epibiosis Ε 235 epizoisch Ε 315 Ernährungsblatt Τ 601
Epibiot Ε 236 Epizoochorie Ε 316 Ernährungsohnmacht I 80
epibiotisch Ε 237 Epoikophyten Ε 317 Ernährungsplasma Τ 602
Epiblast Ε 240 Erbabvveichung M 590 erneuernd 1 164
Epiblastem Ε 238 Erbanlage G 98 Erneuerung I 165, R 121
Epiblastesis Ε 239 Erbbild I 36 Erneuerungsfähigkeit R 120
Epichilium Ε 244 Erbeinheit G 80 Ernte M 258
Epidermis Ε 255 Erbfähigkeit S 1254 Erregung Ε 433, Ρ 255
epidiskal Ε 256 Erbfaktor G 80 erreichend A 1141
Ер igaion Ε 258 lat eater- L 59 errötend R 367
epigäisch Ε 257 erbgleich H 423, I 311 Ersatzwurzeln A 224
761
Erscheinung H 4
erschienen Ρ 1240
Erschlaffung A 1121
ersetzend Ρ 1437
erst- Ρ 1360, 1375
erstanfänglich Ρ 1212
erstarrend R 318
erstblühend Ρ 1363
erste Filial-Generation F 3
erster Ρ 1214
erstgeboren Ρ 1212
erstickend S 1270
Erstlinge (des Gefäßteiles)
Ρ 1424
-des Siebteiles Ρ 1408
erst männig Ρ 1362
Erstmännlichkeit Ρ 1361
erstweibig Ρ 1366
Erstweibigkeit Ρ 1365
erwachsen A 219
erwähnt С 661
erweitert А 176, 604, D 231
Erweiterung Л 605
erworben А 105
erythrophil Ε 3150
Brythrophyll Ε 351
erzeugend G 84, Ρ 171, 1240
-erzeugt G 94
Erzeugung G 85
Jungfern- Ρ 164
Selbst- A 10
Wieder- R 121
eßbar Ε 50
Ethnobotanik Ε 359
etwas S 1085
Elia nth ie Ε 361
Euapogamie Ε 362
Euapophyten Ε 363
Euaposporie Ε 364
Euarchaeophyten Ε 365
Eudichotomie Ε 372
euephemer Ε 373
Eugenetik Ε 374
eugeogen Ε 375
Eugeophyten Ε 376
eiihalin È 377
eukleistokarp Ε 369
Eumitose Ε 378
euphotisch Ε 380
euphotometrisch Ε 381
Euplankton Ε 383
eurybathisch Ε 385
<^uryhalin El 388
euryhygrisch Ε 389
Eiiryoxybiont Ε 391
curyözisch YJ 390
euryphotisch Ε 392
Euryplastizität Ε 393
eurysynusisch Ε 394
eurytherm Ε 395
eurytopisch Ε 396
ouryzönotisch Ε 387
("usporangientragend Ε 397
Eusporie Ε 398
DEUTSCHER INDEX
Eustele Ε 400 fachteilig L 243
eusynkarpisch Ε 401 fad I 187
Eutherophyten Ε 402 etwas- S 1199
eutroph Ε 404 Faden F 57, N 67
Entropie Ε 405 sporogene- G 210
euxerophytisch Ε 406 faden- N 68
Euzezidie Ε 366 fadenartig F 56
euzön Ε 370 fadenblättrig N 73
euzyklisch Ε 371 fadenförmig F 56
Ел'арогаНоп Ε 410 Fadengeflecht Ρ 1405
Evolution Ε 412 fadengriffelig L 130
Excipulum Ε 429 fadenlagerig Τ 466
Exemplar S 626 Fadensäulchen S 1066
exfoliiert Ε 442 fadenstengelig N 71
Exine Ε 446 fädig F 56
Exintine Ε 447 -fadig N 68
Exkretion Ε 437 fähig Ρ 1151
Exochiion Ε 454 Fähigkeit F 10, Ρ 1152
Exochomophyten Ε 455
Exodermis Ε 458 fahlgelb G 146, I 287, L 277
fahlgelbrot F 184
Exogamie Ε 459
exogen Ε 460 Fahne V 104
fahnenfrüchtig S 274
exogyn Ε 461
exokatadrom Ε 453 fahnentragend V 103
Faktor F 9
Exokonidium Ε 456
Exokortex Ε 457 Faktorenaustausch С 894
fakultativ F 11
exolithisch Ε 462
Exolithophyten Ε 463 fall- Ρ 713
Fall L 52
Exomeristem Ε 464
Exoneurose Ε 465 fallend Ρ 713
Fallfrüchte S 235
Exoperidie Ε 467
Exosklerotium Ε 473 Fallaubwaldpflanzen Ρ 1605
exoskopisch Ε 474 falsch A 218, F 14, Ν 162,
Exosmose Ε 475 Ρ 1456, S 836
Exospore Ε 476 falschberingt Ρ 1504
Exostome Ε 478 Fălschungsentwicklung С 8
Exostose Ε 479 faltbar Ρ 847
exothermisch Ε 482 Falte G 889, Ρ 846, 848,
Exothezium Ε 481 R 402
Exotoxin Ε 483 falten- Ρ 1625
exotroph Ε 484 faltenblättrig Ρ 1627
Exotropismus Ε 485 faltenförmig Ρ 849
explodierend Ε 489 Faltenmine Ρ 1626
Exposition Ε 492 Falterblumen L 109
Expressivität Ε 493 faltig Ρ 849, R 403
Exsikkat Ε 495 Falz S 219
Extrachromosom Ε 508 Familie F 15
extrafloral Ε 509 Fangarm Τ 101
extrastaminal Ε 513 Fangfaden Τ 451
extra vaginal Ε 514
Extravasation Ε 515 färbbar С 372
Farbe С 638
exţrors Ε 516
exzentrisch Ε 427 farben- С 371
färbend С 372, Τ 314
leicht- С 394
nicht- С 395
farbewechselnd M 265
Fach L 244
kleines- L 239 -farbig G 371, 639
farblos A 75, D 18, H 448,
Fachausdruck Τ 131
Fachet R 239 I 96
fâcher- F 74 Farblosigkeit A 78
-fächerig F 74, L 242 Farbpflanzen Τ 315
fächerförmig F 74 Farbstoff Ρ 682
fächerläufig D 132 farbstoffbildend G 388
fachspaltig L 243 Farbstoff träger С 377
DEUTSCHER INDEX 762
Färbung С 640, Ρ 681 -gestreift S 1026 - -blättrig Ρ 1710
farn- F 59 -haarig Ρ 690 feurig A 997
-förmig F 59 -häutig M 182 Fiber F 44
Farnkunde Ρ 1608 -kronblättrig L 125 fieberheilend A 392
Farnpflanzen Ρ 1610 -punktiert Ρ 1654 fieder- Ρ 698
Faser F 41 -schlitzig L 17 -blättrig Ρ 701
faser- -spitzig A 905 -lappig Ρ 702
-artig F 45 -zottig V 119
-blättrig I 170 -nervig Ρ 703
-feindlich Ρ 454 -schlitzig Ρ 705
-wollig Ρ 72 Fekundation F 30
Fäserchen F 46 -schnittig Ρ 706
Feld A 321, 419 -spaltig Ρ 700
Fasergewebe С 772, Ρ 1317 feldbewohnend A 332, G 55
Fasergrübchen G 931 -teilig Ρ 704
Feldchen A 1006 Fiederblatt Ρ 697, 852
faserig F 49 Feldchenbildung A 1008
Faserwurzel R 41 Fiederblattchen Ρ 712
felderig A 1007 Fiederchen Ρ 712
faßförmig D 360 Felderung A 1008
fast S 1085 feldlich R 418 fiederig- Ρ 698
-ganzblâttrig S 320 feldliebend A 340 -gepaart Ρ 708
-gleich S 1090 feldwachsend A 1051, R 418 -gezähnt Ρ 709
Fasziation F 20 Fellchen Ρ 221 Figur F 55, I 5
Faszikel F 22a Fels S 104 Figurentafel Τ 4
Faszikularkambium F 22 feisen- L 213 Filz Τ 327
faulend Ρ 1674 -bewohnend L 49, R 414, filzartig Τ 326
faulig Ρ 1672 S 100 Filzgewebe Τ 55
-werdend Ρ 1674 -brechend R 415, S 101 filzig Τ 326
Fäulnis С 89, Ρ 1673 -liebend Ρ 380, R 413, S 100 etwas- S 1242
fäulnis- -spaltend R 415 finger- D 213
- bewohnend S 51 Felsenbewohner Ρ 381 -aderig Ρ 49
-erregend S 51, 417 Felsenpflanzen G 869, L 222, -lang D 212
-liebend S 57 Ί
R 413 -nervig D 220
Fäulnispflanzen S 58 felsig Ρ 378, R 413, S 103 -spaltig D 219, Ρ 46
Fazies F 6 Felswurzler R 265 fingerig D 213
Feder Ρ 697 fensterartig F 34 fast- S 1153
Federchen G 78 Ferment F 38 -geädert D 220
Blatt- A 137 Fermentation F 37 -gefiedert D 217
federig Ρ 853, 855 Fermentgifte A 868 -gelappt D 215
Federkrone Ρ 84 fest G 241, 672, F 65, 73, -geteilt D 221
federkronenlos Ε 223 -zusammengesetzt D 214
federkronentragend Ρ 83 S 563
federkronig Ρ 83 -sitzend S 458 Fingernagel U 35
fehlen D 107 -stehend S 848 fingernagelartig U 33
Festigkeit S 562 fingernagellang U 33
fehlend A 21, С 87, Ν 199 Festigungsgewebe G 623, finster Τ 94
Fehler L 52 S 947 -bewohnend Τ 93
Fehlerverzeichnis С 829 fett Ρ 696 firnisglänzend V 76
fehlgeschlagen А 18 -reich A 201 fischteichbewohnend Τ 31&
Fehlschlagen А 13 -zerstörend L 203 Fischteichpflanzen Τ 317
Feige F 51 Fettbildner L 206 Fission Ρ 69
Feigenfrucht S 1327 Fettblattpflanzen S 1264 flach Η 355, Ρ 723, 742
feilspänartig S 197 Fettfarbstoff L 199 Fläche L 71, 178, Ρ 10, 754
feilstaubblättrig S 197 fettig A 201, Ρ 696, U 30 flachlich Ρ 744
fein A 1014, S 1241, Fetzchen L 16 Flachsproß Ρ 559, 790
Τ 97 105 Fetzen L 14 Flagellum F 78
-bestaubt Ρ 1442 feucht H 552, 508,M 68, U 4 flammen- Ρ 451
-bewimpert С 425 Feuchtigkeit M 69 flammendrot I 39
-dornig S 751 feuchtigkeits- H 508 flammrot F 79
-fUzig Τ 325 -anzeigend H 510 Flankenlage Ρ 136
-geädert V 63 -liebend H 514 flaschenförmig A 608, L 3t
-gekerbt G 877 -meidend H 515
-gerunzelt R 405 flaum- H 56, Ρ 1622
-gesägt S 445 -messend H 519 -ästig H 57
--blättrig S 451 Feuchtigkeitspflanzen H 516 -blättrig Ρ 1623
--blutig S 450 feuer- Ρ 1692 -griffelig Ρ 1624
-farbig I 39 -haarig Ρ 1633
-geschlitzt L 17 -rot A 997, F 79, I 39, -zweigig Η 57
-gespitzt G 977 Ρ 451, 1692 Flaumfeder Ρ 852
7β3 DEUTSCHER INDEX
flaumig Ρ 858, 855 Flügelchen A 481 fossil F 135
Flechte L 155 Flügeli'rucht S 34 Fossilien F 136
unechte- Ρ 1519 flügelfruchtartig S 36 Fragmentation F 144
Flechtenbeschreibung L 157 flügelfruchttragend S 35 Franse F 62, L 14
Flechtenfrucht A 940 flügelig A 372, Ρ 1606 fransen- Τ 309
Flechteiifruchtstiel Ρ 892 Flughaare Ρ 84 fransig F 63
Fle<:htenkunde L 158 Flugsandpflanzen M 386 frei С 364, D 13Э, Ε 88, I 74,
Flechtenlagerbildung В 230 Flußbett A 487 L 152
Flechtensymbiose L 156 fUißbewohnend F 100, -am Grunde- В 54
Flechteathallus В 228 Ρ 1146 -beweglich L 240, V 12
Flechtengewebe Ρ 795 Flüssigkeit L 208 -grundig В 54
Fleck M 64 Flüssigkeitsreize R 235 -wurzelig Ε 472
fleckig M 66, N 36, Ρ 679 flüssigwerdend С 628 Freiwandlage Ε 300
fledcrmausblütig С 280 flußliebend F 100, Ρ 1148 fremd А 225, 402, Χ 14
fleisch- S 62 Flußpflanzen Ρ 1149 Fremdengaben Χ 15
flutend F 99 Fremdfertilisation А 434
-ähnlich S 70 Folgeblatt M 284
-blättrig S 74 Fremdlinge А 225
Folgemeristem M 199, S 245 fremdverbreitet А 429
-farbig С 94, 1 85 folgend Ρ 1134, S 429 Fremdverbreitung А 428
-freßend I 180 folgender S 249 Frequenz F 151
-iVüchtig S 65 Form F 125 -fressend Ρ 409, V 164
-füßig S 75 Grund- A 990 frisch R 77
-liebend С 879 Kultur- С 951 Frondeszenz F 155
-rot С 94, I 85 neue- F 125 froschlaichăhnlich В 62
-sämig S 77 Stamm- A 990 Frostbeule Ρ 340
-schuppig S 71 Ur- A 990 frostig А 471
-wurzelig S 76 Urbildungs- Ρ 1423 Frostkluft Ρ 340
-zweigig S 68 Formel F 129 frucht- С 99
Fleisch boden S 63 Formenlehre M 479 Frucht F 165
Fleischgehâuse A 534 formenlos (fast-) S 1152 Ascus- Ρ 324
fleischig С 96, 97, 863, Formentwicklung M 475 Apfel- Ρ 1092
Ρ 1644, S 62, 1263 -förmig F 128 / Beeren- U 100
Fleischring S 72 Forscher I 110, 269, S 223 Büchsen- Ρ 1715
Fleischwulst S 63 Forscherin I 110 Fall- S 235
fliederblumig S 1468 Forschung I 111, 268 Feigen- S 1327
fliegen- Forst S 507 fleischige- S 64
- ähnlich M 616 Forstbotanik S 29 Flügel- S 34
-bíütig M 617 Forstfach S 511 geschlossene- I 114
fliegend V 157 forstlich S 29 Haufen- S 594
fließend С 967 Forstwirtschaft S 511 Hülsen- L 84
flockig behaart F 83 fort- Keim- S 802
FloraЧ: 329, F 85 -liegend A 1235 Kürbis- Ρ 252
kleine- F 95 -laufend С 775 Moos- S 816
Schnee- С 908 -pflanzend Ρ 1294, R IS- Sammel- S 1393
Florenreich R 129 Fortpflanzung G 85, Ρ 1093, Sammelstein- Ν 197
FloreÄ^enz F 87 R 157 Schein- Ρ 1479
fíőtenartig Τ 310 gfschlechtliche- A 569, G 44 Schleuder- В 21
flüchtig F 177, V 158 sexuelle- S 1425 Spalt- S 144
Flugbrand U 94 ungeschlechtliche- M 418 Sporangium- S 802
Flügel A 369 vegetative- V 46 Sporen- S 802
flügel- Ρ 1606 zweigeschlechtliche- A 566 Spring- R 237
-artig A 371 Fortpflanzungsgemeinschaft Stein- Ρ 1695
-bíütig Ρ 1607 Ρ 1100 Teil- M 195
-förmig A 371, 404 Fortpflanzungskörper Ρ 1295, Trocken- S 488
-früchti^í Ρ 1613 S 825 versteinerte- С 111
Fortpflanzungsorgane О 232, Vieri ings- Τ 158
-füuig Ρ 1619 Fruchtast С 106
Ρ 1293
-kantig Ρ 1618 weibliche- G 20S, 275 Fruchtaußenhau t Ε 243
-los A 957 Fortpflanzungszelle G 41 fruchtbar F 32, 40, 162,
-rippig R 10 Fortsatz A 929, 1233, Ρ 1262 О 205, Ρ 1243, 1274, U 1
fortschreitend (spitzwărts-) Fruchtbarkeit Ρ 1242, U 2
-sämig Ρ 1620 Fruchtbecher С 963
A 129
-tragend A 403 fortschrittlich Ρ 1259 Fruchtbehălter А 940
-zweigig Ρ 1616 fort wachsend A 51 Fruchtbeutel M 112
 DEUTSCHER INDEX 764
fruchtbewohnend F 161 Fruchtscheibe Η 529 -rippig Q 34
Fruchtbildung С 109 Fruchtscheide G 127 -sämig Ρ 251
Fruchtbildungsperiode F 163 Fruchtschicht H 529 -schichtig Q 31
Fruchtblatt С 103, M 57 Fruchtschichtträger H 531 -seitig Q 42
Fruchtblätterver л achsung Fruchtschlauch U 99 -spaltig Q 37
С 572 Fruchtstiel G 118, Ρ 217 -spornig Ρ 240
Fruchtboden С 227, 523, Fruchtstielchen Ρ 211 -teilig Ρ 245, Q 45
R 79 fruchttragend F 40, 36, -wirtelig Ρ 242
fruchtbodenblütig Τ 215 F 162, 163, Ρ 1243 -zählig Q 30
fruchtbodenstăndig R 78 Fruchtträger G 116 -zähnig Q 35
Fruchtbrei С 97, Ρ 1643 Frucht Versteinerung G 114 -zeilig Q 36
Fruchtdecke I 130 Fruchtwand Ρ 275 fünfte Q 51
Fruchtfall (frühzeiter-) С 119 früh Ρ 1169 fungizid F 188
Früchtenverwachsung frühblühend A 281, Ε 319 funkelnd S 164
S 1391 früher- Ρ 1360 für Ρ 1225
Fruchtfleisch G 97, M 222, -besetzt Ρ 1191 Furche G 644, S 128(>
Ρ 1643, S 64 frühgeburtfrüchtig A 500 furchen- G 191
fruchtfressend F 164 frühgebürtig A 18 -los A 1100
Fruchtfuß Ρ 893 frühjahrblühend V 73 -sämig A 1149
Fruchtgehäuse Ρ 275 Frühling V 66 -furchig S 1278
Fruchthalter G 116 frühlingsblühend V 73 Fusion F 204
Fruchthäufchen A 63 Frühlingsform V 73 Fuß Ρ 362
Fruchthaut H 529, Ρ 275 Frühlingspflanzen V 73 fuß- Ρ 209, 890
mittlere- M 222 frühlingszeitig V 73 -förmig Ρ 209, 212
Fruchthöhle A 876 frühreif Ρ 1169, 1188 -lang Ρ 208
Fruchthülle Ε 243, S 64 frühzeitig Ρ 1169 Fußgestell Ρ 891
fruchtifizierend F 162 fuchs- -füßig Ρ 363, 890
-früchtig G 99 -braun V 167 Fußlänge Ρ 362
symmetrisch- S 1345 -farbig V 167 futtergebend Ρ 1
-früchtigkeit -rot R 401
Doppel- A 542 - -werdend R 398
Gipfel- A 115 Fugennaht R 66 gabel-
Luft- A 265 Fugenwandlage A 938 -förmig F 198
Selbst- A 1164 fügsam A 48 -rankig G 75
Tier- Ζ 27 fühlbar Τ 13 -teUig F 198
Wind- A 739 Fühler A 816 Gabelhaare Ρ 694b
Zwei- A 542 Fühlfaden Τ 101 gabelig D 176, F 198
Fruchtknopfdecke Ε 261 fühlfadenartig Τ 99 fast- S 1151
Fruchtknöpfchen G 105 fühlfädig Τ 100 Gabelspaltung В 135
Fruchtknospe F 162 Führer Η 319 Gabelteilung В 135,
Fruchtknoten G 132, Fülle и 2 F 197
О 292 Füllgewebe M 215, Ρ 819 wiederholte- D 175
halboberstăndiger- S 373 füllhornähnlich G 815 Gabelung В 135, F 197,
halbunterstândiger О 292 Fundort H 3 R 55
oberstăndiger- О 292 fünf- Ρ 237, Q 32 Gallapfel G 13
urlterstândiger- О 292 -blättrig Ρ 248 gallapfeltragend G 203
Fruchtknotenfach L 244 -blutig Q 38 Galle G 206, G 13
Fruchtknotentrăger G 301 -borstig Ρ 241 Insekten- Ε 213
Fruchtkörper G 825, F 163, -eckig Ρ 243 Käfer- G 608
Τ 216 -fach Q 30, 50 Milben- A 34
Fruchtkrone Ρ 84 -fächerig Ρ 238 Pilz- M 606
fruchtkronig Ρ 83 -früchtig Ρ 239 Schmetterlings- L 107
Fruchtkunde G 112 -furchig Q 48 Tier- Ζ 26
Fruchtlager S 1040 -gliederig Ρ 245 gallen-
Fruchtlehre G 112 -griffelig Ρ 244
fruchtlos A 37, S 956 je- Q 30 -erzeugende Tierchen
Fruchtmine G 115 -kantig Ρ 243 С 205
Fruchtnaht S 1323 -förmig S 14
-kreisig Ρ 242 -tragend G 203
Fruchtoberhaut Ε 243 -kronblättrig Q 46
Fruchtpolster der Pilze Gallenlehre G 202
-lappig Q 43 gallertartig G 63
S 1040 -mal Q 50 Gamet G 17
Fruchtreife F 163 -männig Ρ 246, S 301 Gametangienkopulation
Fruchtsack M 112 -paarig Q 41 G 18, Ζ 62
Fruchtschale Ρ 275 -reihig Q 36 Gametangiogamie G 18
766 DEUTSCHER INDEX
Gamertangium G 20 Gärungslehre Ζ 86 gefalzt G 91
Gametangiumtrăger G 19 Gasoplankton G 60 gefärbt G 639
Gametenbildungsprozeß G 28 gast- X 14 etwas- S 1127
Gameî3nfusion S 1424 Gast H 439 Gefäß V 39
Clametisation G 22 Gastgeschenke X 15 Gefäße
gametisch G 21 Gäten R 409 Holz- V 39
Gametoblast G 24 Gattung G 100 Honig- N 56
Gametogamie G 27 neue- N 169 Leiter- V 39
Gametogenese G 28 Gattungsname G 97 Milchsaft- V 39
Gametophor G 31 beibehaltende- G 753 Netz- V 39
Gametophyt G 34 bewehrte- С 753 Ring- A 798
gametophytisch G 33 Gattungstypus G 88 Schraub- V 39
Gametoplasma G 35 Gaumen Ρ 29 Sieb- S 857
Gametospore G 36 geädert Ρ 441, V 58 Spiral- S 754, V 39
Gametozyst G 25 geäugelt О 47 Staub- V 39
Gametozyt G 26 gebändert F 21, V 153 Treppen- V 39
-gamisch G 37 gebaut S 88 Gefäßbündel M 259
Gamobium G 38 gebeugt D 17 -Verwachsung G 42
Gamodesmie G 42 Gebiet A 1000, D 343, Gefaßgewebe Τ 55
Gamogemmie G 43 Ε 125, Τ 140 gefäßig V 40
Gamogenese G 44 Gebilde Gefaßkryptogamen G 919
Gamomerie G 46 Blatt- Ρ 567 Gefäßpflanzen V 40
Gamomorphose G 47 Stempel- G 290 Gefäßteil X 53
Gamophyllie G 49 Stengel- G 198 gefeldert A 1007
Gamostelie G 53 gebildet A 144 gefenstert F 34
Gamotropismus G 56 Gebirgsbeschreibung 0 248 gefiedert Ρ 698
Gamozyt G 41 Gebirgspflanzen M 468 -zusammengesetzt Ρ 699
Gang D 387 gebläht Ρ 592 gefingert D 213, Ρ 44
Ganglion G 58 gebogen A 689, 996, G 973, Geflecht Η 559, Τ 213
Gangmine О 189 Ν 29, Τ 371 gefleckt M 66, Ρ 679, S 217,
gänselieb A 812 gebrannt A 222 S 968
ganz H 320, I 201, О 144, gebräuchlich U 96 geflochten I 65, Ρ 845,
Τ 365 gebräunt I 155 Τ 212
-bedeckt Η 326 gebrochennervig R 417 geflügelt A 372, 403, Ρ 1606
-behaart Η 353 gebuckelt U 20 -fast- S 1092
fast- I 203 gebückt I 90 -füßig Ρ 896
-goldgelb Η 327 Geburt G 89 -stengelig Ρ 1614
-grün A 547 gebürtig Ν 21 -stielig Ρ 896
-kronblättrig Η 347 Geburtsort Ν 21 geformt F 127
-randig I 201 Gebüsch D 390, F 172, gefranst F 63, L 15
-seidenartig Η 352 V 132 gefroren G 64
-seidenhaarig Η 352 gebüschartig D 389 gefurcht S 1278
gänzlich Ρ 63 gebüschelt F 22 Gefüge S 1052
Ganzschmarotzer Η 346, Gebüschpflanzen A 470 gefügig A 48
Ρ 130 Gedeihen V 147 gefüllt Ρ 815
Garbe M 193 gedörrt Τ 356 gefünft Q 30
Garten gedrängt A 328, 1118,С 701, gefurcht G 641
botanischer- Ы 438 С 710, Ρ 1675, S 984 -stengelig S 1279
der: H 438 -ährig Ρ 1688 gegabelt D 176, F 198
gezüchtet in- H 438 -früchtig Ρ 1681 gegen- A 864, О 2, 197
Gartenbau H 435 gedreht G 778, D 338. gegeneinandergebogen G 745
gartenbewohnend H 433 G 314, S 1022, Τ 354, V 161 Gegenfüßlerinnen A 871
Gartenbotanik В 254 -ast- S 1158 Gegenfüßlerzellen A 871
gartenflüchtig H 436 -kronblättrig S 1024 Gegengift A 391, 865
Gartenpflanzen Ρ 749b -stengelig S 1023 gegenläufig A 682, 867,
Gärtner (der-) Η 437 gedreit Τ 133 A 874
Gärtnerei Η 435 gedüngt S 943 gegenständig A 226, О 2,
Gärung F 37 gedunsen D 334, Ρ 592, Τ 658 О 197
Gärungsenzym Ζ 83 geeignet I 38 gegenüberläufig А 874
gärungs- geeignetste (der-) О 203
geerbt Η 167, I 157 gegenwendig А 682, 874
- erregend Ζ 84 Gegenwirkung R 74
-erzeugend Ζ 84 gefächert L 242
-hemmend A 875 gefährlich Ρ 339 gegipfelt F 23
Gärungserreger F 38 gefaltet Ρ 849 gegittert G 60, 495
BEUT SCHER INDEX 7ββ
geglättet L 28 safran- G 893 ungeschlechtliche- G 85
gegliedert A 1047 satt- L 280 Generationswechsel A 473
gegürtelt Ζ 21 schmutzig- L 277 generativ G 86
gegürtet С 431 Stroh- S 1012 generisch G 87
gehäuft А 62, 54, С 710, wachs- С 239 genervt Ν 100
С 866 weißlich- О 53 Genese G 89
-früchtig S 1351 zitronen- С 477 Genetik G 90
Gehäuse gelblich F 80, L 279, X 5 genetisch G 91
Fleisch- A 534 -braun Τ 137 genießbar Ε 50
Frucht- Ρ 275 -grün С 338, 352, 406, Χ 7 Genotyp G 98
Sporen- S 789 -purpurrot χ 11 Geoästhesie G 103
Thallus- A 590 -rosenrot S 24 Geobiont G 104
gehelmt G 10 -weiß G 408, Ε 6, Χ 8 Geoblast G 106
Gehilfinnen S 1420 gelbbronzfarbig В 294 Geobotanik G 107
gehörnt С 814 Gelbsprenkelung А 1157 geöffnet A 887
Gehörsteinchen S 877 Gelbsucht С 347, I 14 geőhrt A 1155
Gehölz L 272 gelbsüchtig I 13 geöhrelt A 1155
geigelt Ε 9 gelegen S 541 geohrlappt A 1155
geigenförmig Ρ 65 Gelenk A 1048, G 93 Geokarpie G 108
Geißel С 426, F 78 Blatt- A 1046 geokarpotropisch G 109
geißel- M 117 gelenkig A 1047, G 92 Geonastie G 114
-förmig F 76 Gelenkknoten G 93 Geonyktinastie G 115
Geitonokarpie G 62 Gelenkpolster A 1046 Geonyktitropie G 115
gekehlt S 1278 Gelenkverbindung A 1046 Geoökotypus G 116
gekehrt V 85 Gelifikation G 65 Geoparallelotropismus G
gekeimt G 138 gelippt L 4 geophil G 119
gekerbt С 873 gelöchert F 123 Geophyten G 120
gekielt С 91 gelockt G 428 Geoplagiotropismus G 121
gekörnt G 248 gelöst S 570 geordnet D 321, О 214
geknăuelt A 323, G 176 gemäßigt Τ 86
geknickt I 148 gemein С 668, Τ 577, V 165 Geospecies G 122
gekniet G 92 gemeinrot R 368 Geosphăre G 123
gekräuselt С 890 gemeinsam G 668 Geotaxis G 125
gekreuzt С 896, D 29, Gemeinsamkeit С 669 Geotonus G 126
H 458 Gemeinschaft G 586, 669
gemeinschaftlich С 668 Geotorsion CT 127
gekrönt С 823 Geotortismus G 127
gekrümmt А 635, С 973 Gemini G 68
gemischt С 667, M 374, 385 Geotrophie G 128
etwas- С 972 Geotrophismus G 128
Geländebeschreibung Τ 346 -geschlechtlich M 407, Geotropismus G 130
gelappt L 233 Ρ 989
gelb F 81, L 280, Χ 3 Gemmiparität G 76 lateraler- G 130
ambra- A 502 gemuse- О 133 negativer- G 130
aprikosen- A 1029 -artig О 103 positiver- G 130
blaß- F 80, L 277, О 53 -gebräuchlich О 133 gepaart G 740, G 67, J 13,
blaßgold-M 176 -liefernd О 133 Ρ 87
braunlich-I 287, О 49 Gemüse О 137 gepflanzt С 957
butter- С 868 Gemüsegarten H 438, О 102 gepfropft I 189
dot ter- V 148 Gemüsegewächse О 101 gepolstert I 1649
dunkel- С 239 Gemüsekräuter О 101 gepudert Ρ 1647
ei- V 148, G 146, 1 287 Gen G 80 gerad- A 1131, Ε 320. О 251,
fahl- G 146, I 287, L 277 genabelt U 17 R 90
gelbwerdend F 80 genagelt U 34 geradăstig О 252
glänzend- Χ 3, R 64 genähert A 954, Ρ 1140 gerade
gold- A 1151, 1153, С 405 genarbt G 417 fast- R 98
L 280 <3enaustausch С 894 ziemlich- R 98
hell- F 81, G 146 geneigt А 46, С 240, 524, geradfaltig О 260
honig- M 176, H 102 D 17, I 90 geradläufig О 268
isabeil- G 146, I 287 vorwärts- Ρ 1292 geradnervig R 95
Icichen- L 277 Generation G 85 geradreihig R 97
ocker- О 49 η- Ν 1 geradstengelig R 93
Pomeranzen- A 1151 2η- Ν 2 geradwendig О 268
diploide- Χ 2
rein- F 81, L 280 gpschlechlliche- G 34, 85 geradwinkelig R 91
rot- A 1151 haploïde- Ν 1 goradzweigig О 252
767
gerändert L 177, M 107
gerandet L 177, M 107
Gerbstoff Τ 22
gereiht S 430, 431
gerichtet S 631, V 85
-nach λί 83
gerieft С 852, J 13
gerillt S 1029, V 22
gering Ε 444
geringelt A 799
Gerinnen С 542
gerinnt С 59
Gerinnung С 542
gerippt С 852
Germination G 136
germinativ G 137
geröllbewohnend S 100
gerollt V 161
Gerontomorphose G 139
gerötet R 366
gertenartig V 121
Geruch О 64
geruchlos I 169
gerunzelt R 403
gesägt S 447
gesägtblütig S 440
gesägtwimperig S 443
gesammelt L 80
-von L 83
gesamt С 621
gesät S 88, 93
gesättigt S 91
gesäumt G 431, L 177, M 107
Geschichte H 317
Entwicklungs- В 167
Natur- S 163
geschieden D 313, S 405
geschindelt I 49
geschlängelt A 758, F 82,
M 70, О 188, S 437
Geschlecht S 482
geschlechtlich S 480
Geschlechtlichkeit S 481
geschlechtlos A 298, 1069,
Ν 110
G esc hlechtschrom osom
A 452, H 196
Geschlechtsorgane О 232
geschlechtsreif A 219
Geschlechtsteile G 95
Geschlechtszelle G 17
Geschlechtszellenvereini­
gung G 739
geschleiert I 127
geschlitzt D 322, L 15
geschlossen G 496, 503
fast- S 1124
geschlossenbleibend I 114
Geschmack S 46
geschmacklos I 187
geschminkt F 175
geschmolzen Τ 3
DEUTSCHER INDEX
geschmolzend D 52 -blättrig S 1027
geschmückt A 214, О 242, -rillig S 1029
S 224 gestrichelt L 193
geschnäbelt R 308, 352 gestriegelt S 1033
geschnallt F 50 Gestrüpp D 390
geschnitten S 244 gestützt F 179, S 1276,
in zwei- I 230 Τ 617
geschoren D 113 etwas- Τ 616
geschützt G 753, M 579, gesund S 32, V 19
Τ 662 geteilt D 353, Ρ 170
geschwänzt G 188 Getreide G 238, F 167
geschwärzt A 1127, Ν 119 Getreidebrand G 319, U 84
geschweift L 173 Getreidefeld S 253
Geschwisterbestăubung getrennt G 364, D 139,
A 184
geschwollen D 334, Ρ 591, D 299, 311, 313, Ε 88,
S 405
Τ 658
Geschwulst S 1053, Τ 647 -blutig D 252
-geschlechtig D 179,
geschwulstartig G 84·, 706
Geschwür Ε 517 H 208, M 417
getropft G 265
gesehen(nicht-) Ν 150
gesellig G 255, S 546 getupft Ρ 1653
Gewächs Ρ 749
Geselligkeit S 545
Geselligkeitsgrad S 545 Gewâchslehre В 254
Gewebe G 772, Τ 213
Gesellschaft G 586, S 549
Gesellschaftentwicklungs­ Bildungs- G 52, M 199
lehre S 1427 Binde- Τ 55
Gesellschaftshaushalt Durchlüftungs- A 257
Embryonal- M 199
S 1437
Gesellschaftstreue F 53 Faser- G 772, Ρ 1317
gesellschaftsvag Ε 394, Festigungs- G 623, S 947
I 117 Filz- Τ 55
Gesellschaftsverbreitung Flechten- Ρ 795
S 1400 Füll- M 215, Ρ 819
Gesellschaftswechsel S 1416 Gefäß- Τ 55
gesetzlich L 82 Grund- G 772, Ρ 149
gesetzt Ρ 1128 Hautbildungs- D 84
-gesicht О 199 Hüll- Ρ 273
gespalten Η 318, S 171 Keim- В 228
gespitzt A 170 Leit- Τ 55
gespornt G 19 Luft- А 257
Gestalt G 712, F 6, 125, H 4 Mark- M 142
Gestaltbildung M 475 mechanische- S 947
gestaltet (regelmässig-) R 133 Palisaden- G 772
-gestaltig F 128, M 473 primäre- G 772
Gestaltlehre M 476 Saug- A 23
gestaltlos D 202 Schutz- Τ 55
Gestaltungsbeschreibung Schwimm- A 257
M 478 Sekretions- S 240
Gestaltungslehre M 479 sekundäre- G 772
gestaltwechselnd A 525 Skelett S 947
gestein- L 213 Stein- S 182
Gesteinpflanzen L 222, Streckzellen- Ρ 1317
Ρ 381, R 413 Teilungs- G 52, M 199
Gestell F 180 Wund- G 31
gestellt D 321, Ρ 1128, Zell- G 772
S 541 Gewebeauflösung H 309
reihenförmig- S 431 H 314
gestielt Ρ 216, 373, S 988 gewebebildend H 311
gestrahlt R 19 Gewebebildner H 312
Gesträuch D 390, F 172 Gewebelehre H 313
gestreckt Ρ 1238 Gewebestrânge Τ 372
gestreift L 193, V 129, Gewebetrennung H 309
V 153 Gewebstod N 49
DEUTSCHER INDEX 768
gewebt Τ 212 Glashaus Gleichartigkeit H 385
gewellt и 32 lauwarmes- Τ 115 Gleichblättrigkeit H 407,
gewendet V 85 Sommer- А 282 I 332
gewichtig Ρ 1093 gleichend A 245
gewidmet D 30 glatt А 248, G 149, L 29, 87, Gleichförmigkeit I 325
gewimpert С 423 Ν 122 Gleichgestaltigkeit I 325
etwas- S 1121 -blättrig L 89 Gleichgriffeligkeit H 413
gewöhnlich N 153, Τ 577 -früchtig L 88 Gleichmännigkeit H 372
gewölbt A 996, G 689, 793, -sämig L 90 Gleichmäßigkeit S 1343
F 130 Glattheit G 150 Gleichsporigkeit H 410
gewunden A 758, D 338, glazial G 151 Gleichstaubblâttrigkeit
V 161 Gleba G 165 H 412
gewürfelt Τ 143 gleich A 244, 245, 256, Gleichwertigkeit I 322
gewürzartig С 702 С 716, H 355, 358, I 15, Gleichzähligkeit 1 322
gewürzig С 702 I 292, Ρ 87, S 515 gletscherliebend G 151
gezähnt D 67, О 61 -artig A 42, G 725, H 388, Glied A 1048
-blättrig О 63 S 515 Gliederhülse L 253
-randig О 62 -blättrig I 333 gliederhülsig L 252
gezeichnet D 51, Ρ 679, -bleibend G 763 -gliederig M 192
S 217, 946, 968 -eckig I 315 Gliederspore A 1044
geziert О 242 -éhig H 384 Gliedhülse L 253
gezüchtet С 957, S 88 -farbig G 694, M 405 gliedhülsenartig L 252
gezweit В 150, С 740, D 191, fast-- S ИЗО gliedhülsig L 252
G 67 -förmig А 245, G 716, Gliederschote В 147
Gichtkorn R 13 I 327, и 56 Gliederung А1046, J 19, S 256
giftgebend Τ 367 -fruchtblättrig I 316 Zer- A 655, 677
giftig Τ 377, V 56 -früchtig H 360, I 297 Globoiden G 167
Giftigkeit Τ 368 -gehüllt H 362 Glochidie G 170
Giftkunde Τ 369 -geschlechtig H 384 glockenförmig G 54
giftliefernd Τ 367 -geschnitten H 417 fast- S 1113
gigantisch G 143 -gestaltet G 716, M 430 glockig G 54
gipfel- A 106, 904, Τ 127 -gestaltig H 375, I 327 Glöospore G 175
-ständig A 903, Τ 127 -gliederig I 323 Glöoszystide G 173
-bewohnend G 312 -griffelig I 339 glühendrot F 79, I 39
-wachsend A 133 -gültig A 1088, I 117 Gluten G 187
Gipfel A 889, С 949 -hochästig F 23 gneisliebend G 192
Gipfelfrüchtigkeit А 115 -kantig H 390, I 315 Gnesiogamie G 193
Gipfelknospe Τ 127 -lappig I 321 gold- G 405
Gipfelspore А 138 -laufend Ρ 106 -farbig A 1153
gipshaltig G 310 -laufig Η 370, 419 -gelb A 1154, 1151, С 405,
gipsliebend G 312 -lautend (-er Name)Η 402 L 280
gipsweiß G 311 -mäßig A 244, 245 -gelblich L 279
Girlande S 453 - -symmetrisch Ζ 68 goldig A 1153, G 405
girlandenförmig S 452 - -verteilt Η 374 -grün G 330
gitter- -neigend I 301 Gonangium G 197
-artig С 495 -nervig Ρ 154 goneoklin G 199
-förmig С 60, 447 -quirlig Η 368 Gonidangium G 203
-früchtig С 430 -reihig I 338 gonidial G 204
gitterig С 60, 448, 495 -schichtig Η 374 Gonidialschicht S 1018
glänz- L 37 -seitig I 318 Gonidie G 207
-früchtig L 38 fast-- S 1091 Gonidienmutterzelle G 203
-haarig Ρ 436 - -symmetrisch Ζ 68 Gonidienschicht G 20S
-los I 66, О 181 -sporig I 337 Gonidienträger G 206
-stempelig I 316 Gonidionema G 208
glänzend С 838, F 181, L 37, Gonidium G 205
L 270, N 122, Ρ 418, S 164, -teilig I 323
-weisezerteilt I 341 Gonimoblast G 210
S 768 Gonimolob G 211
•blau и 8 -wendig Η 397
-wertig A 251, H 371 Gonohyphema G 2 20
-braun S 600 Gonoplasma G 222
-gelb R 64, Χ 3 -zählig I 323 Gonosom G 223
-hellgelb J 6 -zeitig С 541, H 364, M 406, ('onospore G 224
-schwarz С 802 S 520, 1402 Gonotaxis G 225
unterseits- Η 593 nicht- A 1104 Gonotokonten G 22G
-weiß С 62 -zweiseitig I 294 Gonotropismus G 228
glasartig V 151 ziemlich- S 1090
769 DEUTSCHER INDEX
Graben F 134 Griffel S 1081 papagal- Ρ 1598
grabenliebend Τ 27 Griffeldeckel S 1077 rötlich- R 386
grab zierend S 427 Griffelfuß S 1075 satt- S 90
Granatapfel В 20, G 241 griffelig S 1063, 1065 Schimmel- G 163
granat- Griffelkanal S 1067 smaragd- S 542
-farbig G 240 Griffelpolster S 1075 span- A 278
-rot Ρ 460, 1659 Griffelpostament S 1075 Grünblühen V 128
granitbewohnend G 246 Griffelrudiment Ρ 137 Grünblütigkeit V 128
Granne A 1021 Griffelsäule A 733, С 649, Grund В 52
kleine- A 1026 G 309 Blatt- В 52
grannen- griffelwărts gerichtet Ε 312 Blattscheibe- В 52
-blâttrig A 1024 grob G 259, R 397 Blattspreite- В 52
-förmig A 1025 groß A 606, G 242, 259, Grundachse Ρ 1208, R 266
-los Ε 421, M 592 M 3, 72 Grundfläche В 52
grannig A 1022, 1117 -blättrig G 244, M 34 Grundform А 990
gras- G 233 -blutig M 5 Grundgewebe С 772, Ρ 149,
-ähnlich G 233 -buchtig S 529 Ρ 1349
-artig G 233, H 157 -früchtig M 6, 15 Grundlage S 1237
-bewohnend G 235 -gezähnt G 243 Grundmaße der Chloroplas-
-blättrig A 341 -griffelig M 59 ten S 1040
-farbig G 234 -narbig S 979 grundnervig В 48
-grün G 163, 234, H 161 -näsig N 20 Grundriß D 136
-gr^inlich G 164 sehr- Ρ 333 Grundsatz Ρ 1216
Gras G 232, H 156 -\л'ΐιrzelig M 45, R 29 grundsichtig В 53
Grasâhrchen S 733 -zähnig G 243 grundständig В 35
Grasblütenschüppchen L 248 Großart С 587, M 50 grünend V 127
Grăschen H 165 Großblatt M 33 grünlich С 327, V 127, 137
Gräserkunde A 344 Größe M 73 -gelb С 327, 351, I 13
Grasfrucht G 148 Großkern M 31 -weiß А 517, 1053, С 335
Grashalm С 950 Großklima M 16 grünscheinend С 338
grasig G 237, H 163 Großspore M 51 grünwerdend V 127
Grasschüppchen L 248 Großsporenbehälter M 52 Gruppe G 256
Grasspelze Ρ 30 größte Ν 161 Gruppensterilität I 234
grau С 66, G 258, Ρ 911 Grübchen A 483, 106, F 138, gruppiert (locker-) S 1188
asch- G 66, 433, S 769, S 219 Gummifluß G 262
Τ 111 grübchenartig A 484 Gummiharz L 10
blas- С 66 Grube F 138 Gummilack L 10
blau- G 163, L 230, S 136 Honig- N 54 gummitragend G 261
blei- L 230, M 391, Ρ 854 Keim- и 18 gurkenförmig С 945
greis- С 66 Nektar- Ν 54 Gürtel С 442, Ζ 20
-grün G 163 Sand- А 1003 Gürtelband Ρ 825
maus- M 583, 619 gruben- С 415 größeres- Ε 287
nebel- Ν 36 -artig А 1007 unteres- Η 608
perl- G 258 grubig А 486, 1007, F 139, Gürtelchen Ζ 23
rauch- Τ 185 L 24 gürtelig Ζ 21
schiefer- A 998, S 136 -vertieft F 139, L 24 gürtellos А 1245
sordide- S 586 grumig G 260 Gürtelung Ζ 22
stahl- G 257 grün С 324, V 136 gut В 250
tauben- С 646, Ρ 57 amiant- A 517 Guttation G 264
weiß- S 771 apfel- Ρ 1084 Gymnoplast G 272
graulich G 257 -blättrig С 344 Gymnospore G 274
-blau Ν 173 blau- А 278, G 163 Gymnozyt G 271
-braun- Τ 322 bläulich- Τ 219 С 12, 331 Gynandrie G 277
-gelb R 73 dunkel- А 1138, С 337, gynandrisch G 278
-weiß S 771 Ρ 360, 961 Gynandromonözie G 279
grauwerdend S 390 gelblich- С 352 Gynandrophor G 281
greisgrau С 66 goldig- С 330 gynantherisch G 282
Grenze Τ 131 gras- G 163, 234, H 161 Gynixus G 284
Grenzzelle Η 201 grau- G 163 Gynodimorphismus G 287
Grex G 256 hell- Ρ 1203 Gynodiözie G 288
griffel- S 1063, 1064 kupferspan- A 278 Gynoeceum G 290
-förmig S 1068 lauch- Ρ 1122, 1203 Gynogamet G 292
-los A 1099 Gynogametangium G 293
meer- Τ 219 Gynogametophorum G 294
-tragend S 1065 Oliven- О 134
DEUTSCHER INDEX 770
Gynogen G 296 Haftfaser Ρ 1712, R 244 -gestreift S 370
Gynogenese G 295 Haftorgane A 952, H 46 -gewendet H 145
Gynohermaphrodit G 298 Haftscheibe A 197, 952 -gitterig S 290
Gynomonözie G 299 Haftwurzeln A 206 -bandförmig S 347
Gynophäne G 300 Hagebutte G 1010 -herablaufertd S 302
Gynophyllie G 302 Hahnenfuss G 900 -herzförmig S 298
Gynophyten G 303 hahnenfußartig R 64 -kammförmig S 350
Gynosporangium G 306 Hahnenkamm G 891 -kâmmig S 350
Gynostegium G 308 hahnenkammähnlich A 386 -kapselig S 291
Gynözeum G 290 Hain L 272, N 76
pseudomonomeres- Ρ 1527 -kelchförmig S 289
hainbewohnend N 75 -klappig S 382
Gynözie G 291 Häkchen H 20
Gyroma G 315 -knorpelig S 1118
häkchentragend H 19 -kreisförmig H 122, S 293
Haken H 21, U 31 -kreisrund S 293, 344
haken- A 688, H 51, О 152, -kreuzstândig S 303
haar- Ρ 683
Haar С 70, Ρ 694 U 29 -kugelig S 314
Angel- G 171 -borstig L 51 -kugelrund S 314
Borsten- S 461 -förmig H 18 -linsenförmig S 324
Brenn- и 88 - -gebogen A 221 -mesophytisch S 333
Büschel- Ρ 694a - -gekrümmt A 198 -mondförmig L 276, S 331
Drüsen- G 154 -früchtig H 52 -mondfrüchtig S 271
Flug- Ρ 84 hakig H 18, L 51, U 29 -nackt S 340
Gabel- Ρ 694 b -gebogen A 221 -nierenförmig S 359
hakiges- Η 18 -gekrümmt A 221, U 29 -oberständig S 373
Kletter- G 169 -zurückgebogen R 107 -oberweibig H 129
Klimm- G 169 halb- H 110, S 277 -offen S 284, 349
Kollektor- С 622 -abstehend S 349 -oval S 345
Köpfchen- G 156 -àhrig S 366 -pfeilförmig S 361
Nessel- U 88 -angewachsen S 278 -pfriemenförmig S 371
Quirl- Ρ 694 -aufrecht S 308 -querfächerig S 362
Samt- V 52 -aufspringend S 304 -querwändig S 362
Saug- A 22 -bedeckt H 118 -quirlig S 383
Schild- L 105, S 225 -behelmt S 312 -reitend S 307
Schuppen- L 105, S 838 -bekleidet S 384 -rund S 293, 344
Stern- S 895 -beringelt S 283 -rundgekerbt S 292
Striegel- S 1032 -blumenblattartig S 353 -salzliebend S 1225
verzweigtes- Ρ 694b -blütenumfassend S 282 -schlafend H 131
wiederhakiges- G 169 -dreiweibig S 379 -spießförmig S 315
Wimper- С 426 -durchlässig S 352 -staubgefäßartig S 368
WoU- L 47 -durchscheinend S 351 -stengelumfassend S 281
Wurzel- А 22, R 20 -durchsichtig S 351 -stielrund S 376
haarartig С 67, Τ 449 -eiförmig S 346 -strahlig S 357
Haarbildungen Τ 453 -eirund S 346 -strauchähnlich S 1271
Haarbreite С 70 -endobiotisch H 126
Haarbüschel "Ρ 235 -sträucherliebend Ρ 531
- end ophy tisch H 128 -strauchig S 1271, 1274
Haardicke С 70 -fächerig S 329
haarfaserig G 67 -trocken S 286
-faltig S 356 -trocknend S 367
haarfein G 67 -feucht S 317
fast- S 1115 -turbanförmig S 380
-fleischig S 1117 -umfassend S 280
haarförmig G 67 -filzig S 377
Haargeflecht G 69 -umgewendet H 111, 145
-frei S 326 -umringelt S 283
Haargrube G 931 -gefiedert S 354
-haarig Ρ 683, Τ 432 -umscheidend S 381
-gefüllt S 355 -untergetaucht S 318
Haarkrone Ρ 84 -gefurcht S 372
Haarleiste A 800 -gelappt S 328 -unterstăndig S 319
haarlos G 149 -genetzt S 360 -verborgen S 323
Haarnetz G 69 -geöffnet S 284 -verdoppelt S 306
Haarring A 800 -gerändert S 332 -versteckt S 1196
Haarrörchenwirkung G 68 -gerippt S 299 -verwachsen S 296
habend H 1 -gerollt S 297 - -kronblăttrig S 313
Hadrom H 6 -gesägt S 364 -vollkommen H 145
hadrozentrisch A 554, H 5 -geschlossen S 295 -walzenförmig S 300
Hafter Ρ 1712 -gestrahlt S 357 -walzig S 300
771
-windend S 1252
-wirtelig H 122, S 383
-zehnmännig S 301
-zurüekgebogen S 358
-zweifăcherig S 288
-zweinarbig S 305
-zweispaltig S 287
-zwischengerollt О 38
-zylindrisch S 376
Halbapogamie S 285
Halbfach S 330
Halbfăulnisbewohner H 137
Halbherkogamie S 316
halbiert A 247, D 239
-herzförmig D 239
Halblamelle S 321
Halbliane S 325
Halbsaprophyten H 137
Halbscheidewand S 363
Halbschmarotzer H 133
Halbspreite S 322
Halbstrauch S 1272
Halbstăucher H 135
Halbstrauch-Formation
S 1273
Halbüberpflanzen H 130
Halm С 15, 950
Binsen- С 15
Gras- С 950
Rohr- С 15
Schwimm- H 475
Halobenthos H 10
Halobion H 11
Halodrymium H 12
Halonereiden H 13
Halophyten H 16
Haloplankton H 17
Hais G 442, 633
Wurzel- С 633
-halsig С 630
haltend Τ 96
Haltung Η 4
Hämatochrom Η 8
hammerförmig M 81
hamster braun Ν 121
hamsterfarbig Ν 121
handbreit Ρ 43
Handbuch Ε 123, M 95
bandförmig Ρ 44
-gelappt Ρ 48
-geschnitten Ρ 51
-gespalten Ρ 46
-zusammengesetzt Ρ 45
Handgriff M 97
handlappig Ρ 48
handnervig Ρ 49
handschnittig Ρ 51
Handschrift M 98
handspaltig-gefingert D 216
handteilig Ρ 50
hänge- С 870, Ν 205
Hängefrucht G 871
hängend Ρ 232, S 1321
hängewurzelig Ε 8
Hangrichtung Ε 492
liiipaxanthisch Η 23
Haplobiont Η 25
haplochlamydeisch Η 27,
M 404
Haplodiplobiont H 29
Haplogenese H 30
Haplogonidium H 31
haploid H 32
Haploidgeneration G 34
haplokaulisch H 26
Haplomitose H 33
Haplont H 25
haploperistomatisch H 35
Haplophase H 37
haplopolyploid H 38
Haplose H 39
Haplosomie H 40
Haplosporangium H 42
Haplospore H 41
Haplostele H 43
Haplostemonie H 44
haplostemonopetal H 45
Haplozyt H 28
Hapteren H 46
Haptomorphose H 47
Harmonie H 50
harpunenartig H 51
hart A 1072, D 406, F 65,
R 319, S 173, 563
-blättrig S 188, 948
-blutig S 175
-borstig G 769
-flügelig S 191
-früchtig S 183
-haarig S 195
-hoïzig S 196
-samig L 223, S 951
-schalig Τ 146
-zăhnig S 185
Härte D 404, R 338
Hartholz D 402
Hartlaubgewächse S 189
härtlich D 405, S 1162
Harz R 168
Balsam- В 26, M 628
Weich- В 28
harzartig R 169
Harzfluß R 174
Harzgang D 387
harzig R 175
harzliefernd R 170
harzreich R 175
harzsaftführend R 170
harztragend R 170
haselnuß-braunfarbig A 1231
hasenbraun L 114
häßlich D 40, Τ 17
hat besorgt G 966
Haube G 46, G 9
Moos- G 46
Stempel- G 308
Wurzel- G 46, 611, Ρ 687
haubenartig G 48
DEUTSCHER INDEX
haubenförmig G 48
Häufchen A 63
Haufenfrucht S 594
häufig G 797, F 150
Häufigkeit F 151
Häufungsweise S 545
haiipt- Ρ 1208
Hauptachse С 195, Ρ 1208
echte- M 440
Hauptinhalt Ε 309
Hauptnerv M 136, Ρ 1208
Hauptrippe (rückenständige-)
D 368
hauptsächlich G 85, Ρ 1215
Hauptsproß С 195
Hauptstamm G 189
Hauptstengel Ρ 1208
Hauptwurzel Ρ 1208
-hăusig О 66
haut- Η 527
-blättrig S 124
-los D 22
-männig H 528
-staubbeutelig H 528
-tragend M 183
Haut G 810, 983, M 181
Außen- Ε 481
Frucht- H 529, Ρ 275
Hüll- A 557
Innen- Ε 135
Innenfrucht- Ε 135
Markquer- M 143
Ober- Ε 255
Quer- Ε 279
Samen- I 204
Sporen- S 809
Wurzel- R 256
Zell- M 181
Zwiebel- S 839
Hautbildungsgewebe D 84
Hăutchen G 979, M 184,
Ρ 221
häutchenartig Ρ 222
häutchentragend Ρ 223
häutig M 182
Hautschale Τ 649
Heide Ε 335
heilend I 2, Τ 254
heilkräftig О 88, S 33
Heilpflanzen M 138
heilsam M 138, S 33
Heimat Ρ 190
hekistothermisch Η 67
Heleophyten Η 71
helfend A 1222
Helicismus H 74
heliophil H 79
heliophob H 80
Heliophyten H 82
Heliosciophyten H 83
Heliose H 85
Heliotortismus H 87
DEUTSCHER INDEX
heliotrop isch H 88
Heliotropismus Ρ 514
Helioturgotropismus Η 90
hell D 233, 234, L 27
-aschgrau С 434
-blau G 547
-braun F 183
-gelb F 81, G 146, L 148,
S 1011
-grün Ρ 1203
-hochrot R 400
-karminrot С 550
-purpurrot Ρ 1118
-schwarz L 141
-schwefelgelb S 1281
Hellsamigkeit L 146
Helm С 157, G 9
helmförmig G 11
Helminthozezidien H 91
helophylophil H 95
helolochmophil H 96
Helophyten H 98
Heloplankton H 99
helorgadophil H 100
Helotismus H 101
Hemerophyten H 109
hemi-
-angiokarp H 112
gamotrop H 131
-haploid H 132
-kleistogam H 120
-kleistokarp H 119
-pentakotyl H 134
-ploid H 136
-syngynisch H 141
-synkarpisch H 139
-synkotyl H 140
-zyklisch H 122
Hemibasidium H 115
Hemikaryon H 116
Hemiapophyten H 113
Hemiautophyten H 114
Hemidibiose H 124
Hemidystrophie H 125
Hemiepiphyten H 130
Hemikryptophyten H 121
Hemiphanerophyten H 135
Hemiterie H 143
Hemitherophyten H 144
Hemixerophyten H 146
Hemizellulose H 117
Hemmungsbildung H 607
Hemmungskörper A 868
Hemmungsstoffe I 160
herab-
-gebogen D 37, R 111
-geknickt R 115, 207
-gekrümmt D 28, R 205
-geneigt Ρ 1296
-geschlagen R 207
-hängend D 57, 76, Ρ 232,
Ρ 1296
-laufend A 122, В 50, D 26
fast-- S 1147
-springend D 95
-steigend С 166
-vorhängend Ρ 1296
herabwărtsgebogen R 85
herabwärtsgekrümmt R 101
herangewachsen A219, E 1 2 1
heranwachsend Ν 17
heraus-
-gegeben Ε 49
-gerissen Ε 419
-gestreckt Ε 494
-springend Ρ 1322
-stehend Ρ 1284
-treibend D 75
-wachsend Ε 436
-werfend D 75, Ε 346
Herausgabe Ρ 1635
herb A 60, S 1082
Herbarium H 159
Herbariumzettel S 133
Herbiziden H 162
herbstlich A 1216
herbstrebenfarbig X 28
Herde G 256
herdenweise auftretend
G 255
hereditär H 167
Heredität H 168
Herkogamie H 166
herkommend N 21, Ρ 1436
Hermaphrodit Η 169
hermaphroditisch A 710,
H 171, M 40^
Hermaphroditismus H 170
hermelinfarbig Ε 339
hermelinweiß Ε 339
Herpismus Η 172
Hertzotropismus Η 173
herum- С 453, Ρ 267
-gebogen А 595
-gehend А 495
herunterläufig D 26
hervor-
-brechend Ε 346
-gegangen О 270
-gehend О 235
-gestreckt Ρ 1123
-gezogen Ρ 1427
-kommend Ρ 1437
-ragend Ε 112, 494, Ρ 1284
wenig- - Ρ 1256
-schwellend Ρ 1433
-springend Ρ 1240, 1284
-stehend Ε 494, Ρ 1284
-tretend Ε 494, Ρ 1284
Hervorragung Ρ 1285
herz-
G 86, 806
herzförmig G 806
fast- S 1134
Herzholz D 402
Hesperidenfrucht H 174
hetero-
- blastisch H 187
(72
-chlamydeisch H 192
-chorisch H 193
-dynam H 207
-gam H 215
-gametisch H 212
-gen H 218
-genetisch H 217
-mer H 224
-morph H 228
-phag H 232
-phasisch H 233
-phyadisch H 234
-phytisch H 238
-plastomatisch H 241
-ploid H 242
-sporangisch H 251
-symbiotisch H 257
-taktisch H 260
-tetraploid H 262
-top H 265
-troph H 267
-typisch H 269
-zyklisch H 200
Heteradelphie H 177
Heterantagonismus H 179
Heterantherie H 180
Heteranthie H 181
Heterauxese H 182
Heteroauxin H 183
Heterobasidie H 186
Heterochromatismus H 194
Heterochromosom H 196
Heterodichogamie H 202
Heterodistylie H 204
Heterogamet H 209
Heterogametangium H 211
Hétérogamie H 213
Heterogamogonie H 214
Heterogenesis H 216
Heterokarpie H 188
Heterokaryont H 190
Heterokaryose H 191
Heterokinesis H 220
Heteromerie H 222
Heteromerikarpie H 223
Heteromesogamie H 225
Heteromixis H 226
Heteromorphie H 227
Heteromorphose H 229
Heterophänogamie H 231
Heterophyllie H 235
Heterophyten H 237
Heteroplasie H 239
Heteroplasma H 240
Heterosphytiasis H 243
Heteroprothallie H 244
Heteropyknose H 245
Heterorhizie H 246
Heteroschisis H 247
Heterosis H 248
HeteroSpermie H 250
Heterospore H 252
Heterostylie H 255
Heterosynapsis H 258
773 DEUTSCHER INDEX
Heterosyndese H 259 Hochzeit Ν 203 Saft- A 381
Heterotaxie H 261 höcker- G 142 sekundäres- S 245
Heterothallismus H 263 Höcker G 141, Ρ 1434, Τ 635 versteinertes- L 225, X 5i
Heterotristylie H 266 Höckerchen Τ 630 Holzbeschreibung X 56
heterözisch H 208 höckerig G 142, Τ 626 Holzfasern L 154
Heterozygote H 271 hodenförmig Τ 148 Holzgefäße V 39
Heterozyst H 201 hodensackförmig S 221 tracheenähnliche- Τ 375
Heu F 102 H of Chen A 1006 holzig L 162, X 52
Heuschnupfen Ρ 930 Höhe A 478 Holzkörper G 825
hexapedal Η 280 Höhenlage A 478 Holzkunde X 59
hexaphyletisch Η 282 Höhenmesser A 477 Holzparenchym Ρ 827
hexaploid Η 284 Höhenstufe Ζ 20 Holzpflanzen X 62
Hexenbesen С 484, G 19, hohl- С 158, 201, 564, 689 Holzring A 800
S 204 Höhle А 876, S 638 Holzstamm Τ 620
Hibernakel H 288, Τ 660 höhlenbewohnend Τ 585 Holzstoff L 166
Hibernation Η 291 Höhlenkunde S 637 Holzteil Η 6, X 53
Hierobotanik Η 297 Hohlraum H 598, L 274 homalochorisch Η 356
hilar Η 298 Hohlschuppe F 131 homalotrop Η 357
Hilfszellen A 1222, S 1420 holarktisch H 321 Homeorhesis Η 377
Himmel J 21 Holismus H 322 homo-
himmelblau A 1248, С 7, 11 holo- -blastisch Η 359
fast- S 1111 -benthisch H 324 -chlamydeisch Η 362
hin und her gedreht Τ 360 -blastisch H 325 -dynam Η 371
hinablaufend D 26 -chlamydeisch H 326 -gam Η 384
hinabsteigend D 88 -endobiotisch H 331 -gen Η 388
hinauf A 629 -gymnokarp H 342 -genetisch Η 387
hinaufsteigend A 642 -gyn- H 343 -otherm Η 381
hinauflaufend В 42 -phytisch H 348 -özisch Η 373
liinausstreuend D 75 -zyklisch H 329 -phag Η 403
Hindernisse О 10 Holobaside H 323 -phasisch Η 404
hingehörig А 205, Ρ 353 Holodibiose H 330 -phyadisch Η 405
hingestreckt Η 443, Holoendophyten H 332 -phyletisch Η 406
Ρ 1238, 1336 Holoendozoen H 333 -phytisch Η 408
Hinneigung А 290 Holoenzym H 334 -ploid Η 409
hinter О 191, Ρ 1134 Holoepiphyten H 335 -taktisch Η 415
hinterer Ρ 1139 Hologamet H 337 -typisch Η 420
hintergelegt Ρ 1134 Hologamie H 338, M 26 -zyklisch Η 368
Hinterhofsöffnung О 191 Hologenie H 340 -zygotisch Η 423
hinterseitig О 191, Ρ 1139 Hologenotypus H 341 Homoandrie Η 372
hinterweisend S 631 Holomorphose H 345 Homodichogamie Η 369
hinwelkend M 100 Holophytismus H 349
Hinzufügung A 950, 1145 Holoplankton H 350 Homogamet Η 382
hinzugefügt A 179 Holosaprophyten H 351 Homogamie Η 383
hinzukommend A 224 Hclotypus H 354 Homogenese Η 386
später- A 225 Holozönose H 328 Homogonie Η 389.
hinzutretend A 43 holperig S 17 Homoheterostylie Η 394
liirschfarbig С 244 holz- X 52 homoiodiperianth Η 393
Histodialyse H 309 -artig L 162 Homoiohydratur Η 395
Histogenèse H 310 fast-- S 1204 Homoiokaryose Η 392
histogenisch H 311 -bewohnend L 164 homoiomerisch Η 374
Histologie H 313 -farbig L 163 Homokaryon Η 361
histolytisch H 315 -fressend L 167, X 60 Homokinese Η 365
hitzebeständig Τ 276 -liebend X 61
hobeiförmig D 359 homolog Η 396
-nagend L 167 Homomerie Η 399
hoch A 480, С 211, Ε 79, -verderbend L 167
Ρ 1232 -wurzelig X 63 Homomixis Η 399
sehr- Ρ 1159 -zerstörend L 167 Homomorphose Η 401
ziemlich- А 479 -ziegelig I 49 Homonym Η 402
Hochblatt Η 626 Homöoplasie Η 376
Holz L 169 Homöosis Η 378
hochgelb Η 556 Hart- D 402
Hochlandpflanzen Ρ 213 Herz-D 402 Homöostasis Η 379
hochragend Ρ 1232 Jung- A 381 Homöosynapsis Η 380
hochrot С 444, Ρ 460, Kern- D 402 Homosporie Η 410
R 369 Neu- A 381 Homostemonie Η 412
DEUTSCHER INDEX
Homothallismus H 416
Homotop ie H 418
homozön H 367
Homozygosis H 421
Homozygote H 422
Honig M 171
honigartig M 176
Honigbehălter N 56, 61
Honigdecke Ν 55
Honigdrüse Ν 53, 54, 56
Honiggefäß Ν 56
honigenthaltend Ν 54
Honigfalte S 1280
honigfressend M 179, Ν 57
Honigfurche S 1280
honiggelb H 102, M 176
Honiggrube Ν 54
Honiggrübchen Ν 56
honighaltend M 177
Honiglippe L 3
Honigsaft N 51
honigsaftführend N 54
Honigscheibe D 312
Honigschuppe N 54
Honigtau M 178
honigtragend M 177
horizontal H 425
Hormogonimium H 427
Hormogonium H 428
Hormon H 429
Hormozyst H 426
horn- С 814
hornig G 814
horologisch H 431
hufeisenförmig H 304
Hügel G 629
liügelbewohnend G 625
hügelig G 531, G 260
hüU- A 759, G 314
HuUblâtter I 274, 277,
S 839
Hüllchen I 273
HüUchenblättchen I 273
Hülle I 204, 277, I 48, V 48
Blüten- I 204, Ρ 270, 286
Chromonema- M 123
Ei- I 204
Frucht- Ε 243, S 64
Samen- A 582, 1020, Ε 293,
I 204, S 680
Sporangium- Ρ 284
Sporen- Ρ 284
Wurzel- V 48
hüUebUdend I 274
hüllenlos A 72, Ε 448
Hüllfrucht G 1019
Hüllgewebe Ρ 273
Hüllhaut A 567
Hüllkelch Ρ 279
HüUkelchlein G 44
hüUsamig A 760
Hüllschlauche S 826
Hüllschuppen S 839
hüllspelzartig G 182
774
Hüllspelze G 181, Τ 48 Hydrozyt H 478
äußere-, innere- G 181 Hygrochasie H 509
Hülse L 84 Hygromorphie H 511
Glied- L 253 Hygromorphismus H 512
Glieder- L 253 hygrophil H 514
hülsenartig L 85 Hygrophilie H 513
hülsenförmig L 85 hygrophob H 515
Hülsenfrucht L 84 Hygrophyten H 516
hülsenreich L 86 Hygroplasma H 517
hülsen tragend L 86 hygroskopisch H 519
hummeltragend В 249 Hygroskopizität H 518
humusliebend S 57 hygroskotophil H 520
Humuspflanzen О 312, S 58 Hylodophyten H 523
hund- G 1009 Hylogamie H 524
hundert- G 213, H 60 Hymenium H 529
hundertblütig H 61 Hymenophor H 531
hundsgemein G 65 hymenopterid H 532
hustenstillend В 63 Hyperanisogamie H 537
hutăhnlich Ρ 684 Hyperchimäre H 539
hutförmig Ρ 685 hyperchromatisch H 541
Hutrandschleier G 835 Hyperchromatizitât H 540
huttragend Ρ 684 hyperdiploid H 542
Hyalonema Η 450 Hyperdromie H 543
Hyaloplasma Η 451 hyperhaploid H 544
Hyalosoma Η 452 hyper hydrisch H 545
hyalosperm Η 453 Hyperparasit H 547
Hyalozyst Η 449 Hyperplasie H 548
hyazynthenblau Η 447 hyperpolyploid H 549
Hybride Η 455 hyperstomatisch H 550
unechter- Ρ 1511 hypertonisch H 552
Hybridisation Η 456 Hypertrophie H 553
vegetative- Η 456 Hypertrophyten H 554
Hydathode Η 460 Hypertypie H 555
Hydroăsthesie Η 466 Hyphalmyroplankton H 558
Hydrobiologie Η 467 Hyphasma H 559
Hydroblast Η 468 Hyphe H 557
Hydrobotanik Η 469 Hyphema H 560
Hydrogamie Η 479 Hyphenchym H 561
Hydroharmose Η 481 Hyphopode H 562
Hydrokarpie Η 470 Hyphydrogamie H 564
hydrokarpotropisch Η 471 Hypnosporangie H 567
Hydrokleistogamie Η 473 Hypnospore H 566
Hydroklinie Η 474 hypobasal H 569
Hydrokryptophyten Η 476 Hypobasidium H 570
Hydrolyse Η 483 Hypoblast H 574
Hydrom Η 482 Hypoderm H 586
hydromegatherm Η 485 hypochionaeisch H 580
hydrometeorisch Η 486 hypodiploid H 587
Hydromorphie Η 487 hypogäisch H 589
Hydromorphose Η 487 Hypogeokarpie H 590
Hydronastie Η 488 hypogyn H 591
Hydrophyllum Η 492 hypohaploid H 592
Hypokarp H 575
Hydrophyten Η 493
Hydrophytologie Η 494 hypokarpisch H 578
Hypokopula H 582
Hydroplanktophyten Η 496
Hydroplast Η 497 Hypokotyl H 583
hypolitisch H 596
Hydroplastiden Η 498
Hydrose Η 500 Hyponastie H 597
Hyponym H 599
Hydrospore H 501
Hydrostereiden H 502 hypophloeodisch H 601
Hypophyll H 603
Hydrotaxis H 503
Hydrotrichom H 504 hypophyllopod H 602
Hypophyse H 605
Hydrotrophie H 505 Hypoplankton H 606
Hydrotropismus H 506
77δ DEUTSCHER INDEM
Hypoplasie Η 607 ineinander- Interzellulărgânge I 210
Hypopleure Η 608 -fliessend С 715 Interzellularraum M 132
hypoploid Η 609 -gefaltet С 777 Intexine I 238
Hypopodium Η 610 -gewirbt I 249 Intine I 239
hypopolyploid Η 611 -gewunden С 777 intra-
Hyposporangium Η 613 -mündend А 672 -axillâr I 242
Hypostasis Η 614 -verflochten С 771 -floral I 244, N 204
hypostatisch Η 615 Infektion I 132 -petiolar I 245
liypostomatisch Η 616 Infloreszenz I 141 -spezifisch I 246
Hypostroma Η 617 Inframikrobe I 149 -stamina] I 247
Hypothallium Η 618 Inframikrobiologie I 150 -vaginal I 248
Hypothecium Η 621 infraspezifisch I 151 -zellular I 243
hypotonisch Η 622 Infrukteszenz I 153 Intumeszenz I 256
Hypotrophie Η 623 Inhibitoren I 160 Intussuszeptionswachstum
Hypotypie Η 624 initial I 161 I 257
Hypovalva Η 625 Initialzellen I 161 involukral I 274
hysteranthisch Η 627 Inklusion I 92 Involukralblätter I 274
hysterogen Η 628 Inkrustation I 104 Involution I 279
inkrustiert I 105 inwendig I 241
Identifizierung I 16 Inkubation I 106 irdisch G 102, Τ 66, 136
identisch I 15 inländisch V 72 irisierend I 282
Idiobiologie I 18 innen- Ε 124 irreversibel I 283
Idioblast I 19 -befindlich I 241 Irrtum L 52, S 723
Idiobotanik I 20 -erzeugt Ε 154 irrtümlich M 85
Idiochorologie I 21 -wendig I 253 isabellfarbig I 287
Idiochromatin I 22 -wurzelig Ε 179 isabellgelb G 146, I 287
Idiogamie I 25 Inneneiweiß Ε 184 Isidium I 291
Idiogenetik I 26 Innenfruchthaut Ε 135 isochromozentrisch I 299
Idiogramm I 27 Innenhaut Ε 135 isodiametrisch I 305
idiometrisch I 28 Innenparasit Ε 164 Isogametangiogamie I 308
Idiomorphose I 29 Innenpflanzen Ε 172 Isogameten I 307
Idiomutation I 30 Innenrinde Ε 168 Isogamie I 309
Idionym I 31 Innenschmarotzer Ε 164 isogen I 311
Idioökologie I 24 innerer I 221 isogenetisch I 311
Idioplasma I 32 innerhalb I 241 isogenomatisch I 312
I diósom I 33 -liegend I 221 isogyn I 316
Idioterie I 34 innerlich I 221 Isohologamie I 317
Idiotop I 35 Innovation I 165 Isolation I 319
Idiotypus I 36 innovierend I 164 isoliert I 320
igelborstig Ε 9 Inquilinismus I 171 Isomerie I 322
igelig Ε 9, 337 insekten- Ε 212 Isomerogamie I 324
igelstachelig Ε 9, 337 -blutig Ε 214 Isomorphic I 325
Ikonotypus I 7 -fressend I 180 Isomorphose I 326
Ikotypus I 12 -tragend I 179 isophän I 329
Ikterus I 14 Insektengalle Ε 213 Isophänogamie I 328
illegitim I 42 Insektenkunde Ε 215 isophotisch I 331
Imbibition I 47 Insektivoren I 180 Isophyllie I 332
immerblühend S 386 Insektiziden I 178 Isoplanogameten I 334
immerblütig A 351 inselliebend N 107 isoploid I 335
immergrün S 387 Insertion I 184 Isoprosphytiasis I 335
-blättrig A 354 Insolation I 191 Isoprothallie I 33€
immergrünend S 387 inter- Isosporie H 410
immerlebend S 388 -faszikular I 213 Isosyntypus I 340
Immigranten I 53 -generisch I 214 isotonisch I 343
Immigration I 54 -kalar I 208 Isotypus I 344
Immunität I 57 -spezifisch I 232 Isozönose I 303
Impfen Τ 399 -zellular I 210 isozönotisch I 302
Impfung I 184, 188 Interkinese I 211 isozygotisch I 345
inaktiv I 73 Interkutis I 212 Iteologie I 346
Inanition I 80 Internationaler Code С 559
indifferent A 1088, I 117 Interphase I 223
indigoblau I 119 Jahrbücher A 792
Interposition I 224 Jahresring A 800
Indikatoren I 116 Interreduplikation I 227
indirekt I 120 Jakulator J 1
Intersterilităt I 234 Jarowisation V 74
DEUTSCHER INDEX 77β
joch- Ζ 58 Kalyptrogen G 49 Karposphäre С 122
-gliederig Ζ 66 kalziphil С 25 Karposporangium G 124
-paarig J 13 kalziumoxalat-tragend Karpospore G 123
-teüig Ζ 66 О 301 Karpostegium G 125
Jochbildung Ζ 67 kambial С 51 Karpostomium G 126
Johannestrieb Ρ 1269 Kambium G 52 Karpotropismus G 128
Jordanismuâ J 7 interfaszikulăres- I 213 Karte Τ 4
Juckend Ρ 1447 Kambiumring G 51 Karunkéi G 131
juckenerregend Ρ 1447 kamelfarbig G 53 Karyogamie С 135
Jugend J 24 Kamm G 891 Karyogramm G 136
Jugendblatt Ρ 1409 kämm- Ρ 205 Karyokinese G 137
jugendlich J 22 -artig С 892 karyoklastisch G 134
jung J 22, Ν 169 -förmig Ρ 205 Karyologie G 138
Jüngere(der-) F 2 kammig С 892 Karyolymphe G 139, Ν 192
Jungfernfrüchtigkeit Ρ 160 Kampf ums Dasein G 677 Karyolyse G 140
Jungfernzeugung Ρ 164 Kanälchen V 152 Karyophase G 144
jungfraulich V 130 Kante A 90, 766 Karyoplasma G 145
Jungholz A 381 kanten- G 202 Karyoplasmogamie G 146
Jungpflanze Ρ 753 -früchtig G 212 Karyoplast G 147
junkoid J 18 -stengelig G 213 Karyopse G 148
Jupiter J 21 kantig A 763, 764, G 202, Karyorrhexis G 149
Q 27 Karyosom G 150
etwas- S 1094 Karyotin G 153
Kapillarität G 68 Karyotyp G 154
Kaeoma G 9 Kappe G 944 Karzinom G 83
Kăfergalle G 608 kappenförmig G 943 käseartig G 155
kaffeebraun A 222, G 596, Kaprifikation G 77 kastanienbraun В 16, G 159
S 407 Kapsel С 78 Kastration G 160
kahl D 71, G 149, L 29, 87, Balg- F 117 parasitäre- Ρ 126
Ρ 410, 1594 Deck- Ρ 1715 Katabolismus G 162
fast- S 1186 Moos- С 78, S 816 Katachromasie G 163
-früchtig Ρ 1596 Schlauch- S 12 Katagenese G 167
-schuppig Ρ 1597 Schliess- G 82 Katageotropismus G 168
-werdend G 148 Spalt- С 82 Kataklinotropismus G 164
ziemlich- G 148 Sporen- Τ 231 KatakoroUe G 165
Kahlheit G 150 Spring- Ε 76, R 127 Katalog G 170
Kahm M 500 Kapseldeckel О 185 Katalyse G 171
kahnförmig G 91, Ν 34 Kapselfrucht G 78 Katapetalismus G 172
Kakogenese G 3 kapselführend G 79 Kataphorese G 173
Kakonym G 3 kapselig С 79, Ρ 1713 Kataphototropismus G 174
kalk- kapsei tragend G 79 Kataplasie G 177
-beständig G 25 Kapuze С 944 Kataplasma G 178
-fliehend G 24 kapuzenförmig G 943 Katatonose G 179
-haltig G 20 kapuzentragend G 943 Katatraumatotropismus
-liebend G 23, 25 kardinalrot G 85 G 180
-meidend G 24 Karikographie G 88 Katharobionten G 183
-reich G 20 Karinalhöhle G 90 kathodisch G 185
-stet G 25 karmesinrot G 93, 300, 551 Kätzchen A 511, N 175
kalkig G 20 karminfarbig G 93 kleines- A 510
KallusbUdung G 31, 419 karminrot G 300 kätzchenartig A 508
Kallusheteroplasie G 32 Karotin С 98 kätzchenförmig A 508
Kallushomoeoplasie G 33 Karpell С 103 kätzchentragend A 509
Kallushypertrophie G 34 Karpellodie G 101, 114
Kallusmetaplasie G 35 Karpellomanie G 102 Kauen M 116
Kaloritropismus G 37 Karpell träger G 116 Kaulidium G 192
kalt A 471, F 153, Ρ 1600 Karpode С 107 Kauliflorie G 193
Kaltbodenpflanzen Ρ 1603 Karpogamie С 108 Kaulokalyx G 196
kälte- Ρ 1600 Karpogon С 110 Kaulom G 198
-liebend A 398, 993, G 909, Karpolyse G 113
F 153 Karpolith С 111 Kaulotaxis G 199
Kältereizkrümmung G 913 Karpophor G 116 kaumspitzig A 171
Kalthaus F 152 Karpoptose G 119 kegelförmig G 726
Karposom С 120 fast- S 1131
Kalykanthemie G 41 Karposperm G 121
Kalyphyomie G 45 kegelig G 726
777
keil- С 959, S 698
-förmig С 959, S 698
Keim Б 98, G 132
Keimblatt С 853, В 237
mittleres- M 231
primäres- В 237
Keimblattkörper С 854
keimblattlos А 104
keimblättrig С 855
Keimblattscheide С 610
Keimen G 136
keimend В 231, G 135
Keimesentwicklung Ε 99
keimfähig G 133, V 105
Keimfähigkeit G 134, V 147
Keimfederchen G 78, Ρ 856
Keimflüssigkeit A 524
keimfrei A 1068, S 956
Keimfrucht A 940, S 802
Keimgewebe В 228
Keimgrube U 18
keimhaltig Ε 102
Keimkoppelung S 1386
Keimkorn G 252
Keimling Ε 98, Ρ 753
Keimloch M 346
Keimmund M 346
Keimpflanze В 228, Ρ 753
Keimplasma I 32
Keimsack Ε 101, S 10
Keimscheide С 610
Keimschicht С 52, M 123
Keimschlauch (bei Pilzen)
Ρ 1289
Keimstengel Η 583
Keimstimmung V 74
Keimträger S 1320
Keimung G 136
oberirdische- Ε 257
Keimwürzelchen R 30
keimwurzelig R 32
Keimzelle G 17, 41
weibliche- G 292
kein N 199
Kelch С 40, 50
Außen- G 44
Blüten-G 50
Hüll- Ρ 279
Neben- С 44
verwachsener- Ρ 175
Kelchbecher Η 534
Kelchblatt S 402
kelchblattartig S 399
Kelchblättchen S 401
-kelchblättrig S 403
-kelchig G 40
Kelchlein G 44
ohne- A 28
kelchlos A 27
Kelchröhre Τ 643
Kelchspelze G 181
Kelchzipfeln L 14
kelle- Τ 615
-förmig Τ 615
DEUTSCHER INDEX
Keratium С 235 Kladopodium С 487
kerb- G 191 Kladoptose G 488
kerbig С 873 klaff- С 246
Kerbung С 872 klaffend H 287, 318, R 327
Kerbzâhne С 872 Klafter О 233
kerbzâhnig G 873 klafterlang О 234
kern- G 132, N 179 Klammerstengel А 206
Kern G 252, N 195 Klammerwurzeln А 206
Zell- G 143, 1032 Kläppchen V 29
Kernbildung N 180 Klappe V 25
Kerndegeneration G 140 klappenartig V 26
Kernfusion G 135 klappernd G 882, S 1031
Kerngerüst R 195 klappig V 27
Kernhaus A 876 klar D 233
Kernholz D 402 Klasse G 492
kernig Ν 181 Klassifizierung G 491
Kernkörperchen Ν 190 klassisch G 490
Kernlage S 1482 Klastotypus G 494
kernlos A 39, 958 klauen- U 34
Kernmaße A 378 Klause Ε 326
Kernmembran G 152 Klebdrüse G 154, R 198
Kernphasenwechsel G 144 Kleber G 187
Kernplasma Ν 192 Klebermehl A 389, G 187,
Kernsaft G 139, Ν 192 Ρ 1347
Kernschleife G 398 Klebkörper R 198
Kernsegment G 398 klebrig G 188, L 99, V 142
Kernteilung D 351 Klebscheibe S 621
indirekte- G 137 Klebstoff G 187
meiotische- M 165 kleienartig F 199
Kerntonne Ρ 523 klein Ε 444, M 309, Ρ 172,
kern tragend Ν 181 Ρ 1652
Kernverschmelzung A 569, -aderig V 63
G 135, 151, M 381 -ästig R 61
Kernwandlung Ρ 305 -bärtig В 29
Kernzytologie G 138 -behelmt G 12
kettenförmig G 182 -borstig S 470
-gereiht G 687 -buchtig S 528
keulenförmig G 497 -doldig и 16
fast- S 1125 -dornig S 744, 751
keulig G 497 -fächerig L 238
keusch Ρ 1636 -faserig F 48
Kiel G 90 -fleckig A 1007
kielig G 91 -flockig F 84
Kiesbodenpflanzen G 255 -geschnäbelt R 350
kieselartig S 498 -gestaltig S 920
kieselhart S 498 -gliederig M 329
Kieselpanzer L 266 -grubig A 486, F 137, 139,
Kieselscheidewand Ρ 329 S 218
kiesig G 162 -hakig H 19
Kinenchym G 432 -höckerig Τ 629
Kinetonema G 437 -kelchig G 43
Kinetoplasten G 438 -kernig Ν 189
Kinetosom G 439 -knollig G 260
kinnbackenförmig M 130 -knotig Ν 137
Kinoplasma G 446 -lappig L 235
kirschen- G 233 -lippig L 1
kirschrot G 234 -löchrig Ρ 1124
kissenförmig Ρ 1649
Kladenchym G 479 -narbig M 163
-nervig Ν 104
Kladodium G 480
Kladodystrophie G 481 -porig Ρ 1124
-röhrig Τ 641
kladogen G 483
Kladomanie G 484 -runzelig R 405
-schnâbelig R 350, S 1223
Kladophorum G 485
-schuppig S 842
DEUTSCHER INDEX 778
sehr- A 1120, M 371, 373, Knäuel G 177 -schuppenartig Τ 49
Ν 5, Ρ 345 Blüten- A 63 -schuppig Ρ 356
-spannenlang S 767 knäuelig G 176 Knospenbildung G 74
-spitzig A 167, 905 Knephoplankton G 538 knospend В 231
-stachelig A 162 knie- G 92 Knospendeckung
-sternig S 898 -beugig G 92 dachzielige- 1 49
-streifig S 1035 -l'örmig G 92 gedrehte- G 778
-teilig M 329 - - gebogen I 148 halbreitende- О 38
-traubig R 5 -gelenkig G 92 klappige- V 27
-wandig S 423 knoblauchblättrig S 209 Knosp en kern N 176
-warzig V 81 knoblauchduftend A 423 Knospenlage (übergerollte-)
-wimperig G 425 knochenfrässig G 92 G 794
-wüchsig H 444 knochenhart О 282 Knospenlehre В 234
-wulstig Τ 362 knochensamig О 286 Knospenschuppe Ρ 355,
-zähnig L 121 Knochenzellen О 285 R 30
-zungig L 194 Knöllchen Ν 136, Τ 630 Knospensucht G 484
-zweigig R 61 KnöUchenbildung Τ 628 Knospenverwachsung G 43
Kleinart M 352 knöUchenförmig Τ 627 Knospenzwiebel В 305
kleiner M 162, 372 Knolle Τ 623 knospig G 72
kleinerwerdend D 24 knospenartige- Τ 634 Knospung G 71
Kleinkern M 333 Luft- Ρ 1475 Knötchen N 139, Τ 630
Kleinklima M 318 Spross- Τ 623 knötchenförmig N 138
Kleinkörperchen M 350 Wurzel- Τ 630 knötchentragend N 137
Kleinmutation M 330 Zwiebel- В 307 knoten- N 135
Zwillings- Τ 623 -reich N 135
Kleinschmarotzer M 335 Knoten G 58, N 140
Kleinspore M 353 knollenförmig Τ 633
Knollenzwiebel В 307 Frucht- G 132
kleinster M 371 Gelenk- G 93
Kleinstrauch F 173 knollig Τ 636
knolligwerdend Τ 624 Zwischen- I 220
Kleistandrözie С 504 Knotenweite I 220
Kleistantherie G 505 Knopf
Blüten- А 370 knotig N 135, Τ 626, 636
kleistogam G 511 Koagulation G 542
Kleistogamie G 510 knorpelfrüchtig S 183
knorplig G 130 Koaleszenz G 544
kleistokarp G 508 kobaltfarbig G 547
Kleistokarpie G 507 Knorren Τ 635
knorrig G 706 kodominant G 561
Kleistopetalie G 512 Knöspchen G 78, Ρ 856 Koenzym G 593
klettenborstig L 51 Knospe G 69, 132 Koferment G 593
kletternd A 206, S 112 akzessorische- A 43 Kohäsion G 601
Kletterhaar G 169 bedeckte- Τ 46 kohlschwarz A 857, G 81
Kletterpflanze L 151 Ei- S 821 Koilokarpie G 603
Klimakorhizen G 515 einfache- S 518 Kokkogonium G 552
klimakterisch G 516 End- Τ 127 Kokkolith G 554
klimatisch G 517 gemischte- M 385 Kokkosphâre G 555
Klimatypus G 518 Gipfel- Τ 127 Kokkus G 556
Klimax G 519 nackte- Ν 198 Kolben S 602
kümmernd S 112 Proventiv- Ρ 1437 kolbenartig S 600
Klimmhaar G 169 Ruhe- Ρ 1437 kolbenblütig S 601
Klinidium G 522 Samen- G 78 kolbenförmig A 608
Klinogeotropismus G 525 schlafende- D 367, Ρ 1437 kolbig G 497
klinotropismus G 529 Sporen- S 821 Koleogenum G 606
Klitochoren G 530 Koleopteronom G 609·
Stamm- Ρ 856 Koleoptile G 610
Klon G 533 Stock- Τ 660
Klonotypus G 534 Koleorhiza G 611
Terminal- Τ 127 Kolesula G 612
Klosterzellen G 571 Überwinterungs- Η 288, koliklindernd Τ 351
klüftigbenagt R 407 Τ 660 KoUaplankton G 615
Klümpchen G 165, M 115 versteckte- I 52 kollateral G 619
klumpig G 260 Winter- Η 288 kollektiv G 621
Klusium G 536 Wurzel- R 20 Kollektivart G 621
knallend G 882 zufällige- A 224 Kollektoren G 622
knapp A 995 knospen- G 72 Kollektorhaaren G 622
knarrend S 1031 -artig G 70 KoUenchym G 623
knăuel- G 176 -bildend G 77 Kolleteren G 624
-bildend G 722, G 176 -deckig Τ 50 KoUoidomorphose G 632
779 DEUTSCHER INDEX
Kolonie С 636 korallen- G 803 kräftig R 339, S 563, V 19,
Kolonisten G 637 -förmig G 803 V 155
Kolpenchym G 642 -rot G 804 kräftigend A 653
Kombination G 652 Körbchenträger G 16 krăftigrot R 369
neue- G 652 Koremium С 807 krallenartig В 223
kombiniert G 654 Kork S 1167 kränkelnd M 470
kommensal G 663 unechter- Ρ 430 krankhaft A 240, M 470,
Kommensalismus G 664 kork- Ρ 186
Kommisur G 666 -ähnlich Ρ 429 Krankheit M 471
kompaginiert G 673 -artig S 1175 krankheitserregend Ρ 183
kompakt G 672 -blättrig S 1170 Krankheitserreger (pflanzli­
Kompasspflanzen G 675 -früchtig Ρ 426 che-) Ρ 188
Komplementation G 680 Korkhaut Ρ 427 Krankheitslehre Ν 154, Ρ 185
kondensiert G 701 Korkhäutchen G 979 Krankheitsursachenlehre
Kondylus G 707 korkig S 1175 A 288
konfervoid G 711 Korkinnenhaut Ε 150 kränklich M 470
Konfiguration G 712 Korkkambium Ρ 428 Kranz G 821, V 90
kongenerisch G 718 Korkrindenschicht Ρ 427 kranz-
kongenital G 719 korksamig Ρ 432 -artig G 822
Konidangium G 728 Korkstoff Ρ 428, S 1172 -förmig G 822
Konidangiumträger G 727 Korksubstanz S 1172 -früchtig S 939
Konidie G 734 Korkwarzen L 95 kratzend R 42
konidientragend G 729 korkwarzig L 96 kraus- G 890, U 7
Konidienträger G 523, 730 Kormophyten G 812 Kräuselung С 889
Konidiostroma G 733 Kormus G 813 krausig G 890
Koniotheka G 737 körn- G 248 etwas- S 1140
Koniozyst G 736 -bewohnend G 239 Kraut H 156, Ρ 749
konisch G 726 -fressend G 239, 247 krautartig Η 157
Konjugation G 739 -tragend G 245 Krautchen Η 165
konjugiert G 740 Korn G 252, S 276 kräuterfressend Η 164, Ρ 656
Konkauleszenz G 688 kornblumenblau G 984 Krau ter künde В 254
Konkurrenzkampf G 677 Kornbrand U 84 Krăuterkundiger В 256,
Konnektiv G 743 Körnchen G 251 H 160
Konnubium G 746 körnchenförmig G 249
Konokarpium G 747 Kräuterreich H 163
Körnerplasma Ρ 912, 1014 Krăutersammlung H 159
Konophorophyten С 749 Kornfrucht G 148 krautig H 157
Konskription G 752 а körnig G 239, 248
Konsortium G 758 Krautschicht S 1018
KoroUchen G 820 kreideliebend G 884
Kontaktbewegung Τ 293 Korolle G 816
Kontaktreizbarkeit Τ 293 kreideweiß G 884
koroUenähnlich G 817 kreidezeitig С 884
kontinuierlich G 775 korollenartig G 817
Kontortoplankton G 776 kreidig G 884
koroUentragend G 819 kreis- G 996
kontraktil G 779 koroUinisch G 817, Ρ 367
Konvarianten G 787 -förmig G 451, 996, О 210
Körper G 825 fast-- S 1214
Konvergenz G 791 körperlich S 572
konvergierend G 790 -rund G 451, О 210
Körperzelle S 572 Kreis G 1000
konvex G 793 Korpuskel G 826
konzentrisch G 690 kreisel- Τ 652
Korrelation G 827 -förmig Τ 652
fast- S 1129 korrugativ G 830 kreisend V 159
Konzeptakel G 691 kortikal G 832 Kreislauf G 999
Konzeptbuch A 227 Koryphophyten G 845 Kreisschüsselchen G 315
kopalfarbig G 796 Koryphyllie G 844 Kremastoplankton G 867
Kopf G 80 Korysymphyllie G 846 Kremnophyten G 869
Kosmăsthesie G 847 Krenobionten G 874
ohne Blüten- A 58 Kosmobiologie G 848
Köpfchen G 72 Krenoplankton G 876
kosmopolit A 560 Krepitakel G 881
Köpfchenhaar G 156 Kosmopoliten G 850 kreu7-
köpf förmig G 71 kotbewohnend M 191 -dornig S 881
kotliebend G 798 -förmig G 896
kopfig G 71 kotwachsend G 798, S 942
kopflos A 58 Kotyledone G 853 -stachelig S 881
kotyledonâr G 854 -ständig D 29
Koprophyten G 799
Kraft Ρ 1152, R 338, V 141 Kreuz G 905
Kopulation G 739 Kreuzbestäubung G 193,
Kraftfülle V 146
Kopulieren G 739 Ρ 923, S 884, Χ 21
 DEUTSCHER INDEX
Kreuzsterilität I 234
Kreuzung H 456
natürliche- N 26
Kreuzungsgemeinschaft
S 1421
Kreuzungsprodukt H 455
kreuzweise- С 896, D 29
Kribralteil L 123
kribrovasal С 886
Kribrovasalbündel M 259
kriechend und wurzelnd
R 150
Kristall С 936
kristallbildend С 934
Kristalldruse D 382
kristallin С 932
Kristallkörperchen С 935
Kristallnadeln R 68
Kristallochoren G 933
Kristalloiden С 935
kronblatt- Ρ 364
-förmig Ρ 367
-ständig Ε 276
-tragend Ρ 365
Kronblatt Ρ 370
-kronblättrig Ρ 364, 365
Krönchen С 824
Krone С 816
freiblättrige- С 816
maskierte- Ρ 349
schmetterlingsartige- Ρ 79
verwachsenblättrige- С 816
krönend G 823, S 938
kronenförmig G 822
kronenlos A 888
kronentragend G 823
Kronröhre G 816
Kronsaum G 816
Kronschlund G 816
Kronzähne G 816
Kronzipfeln L 14, С 816
kropf-
-artig S 1054
-förmig S 1056
-tragend S 1055
Kropf S 1053
kropfig S 1055
Krug (kleiner) U 63
krugförmig и 82
krugig и 82
krumm А 689, G 56, 973,
H 454
etwas- H 585
-läufig A 595, G 57, 58
-nervig G 974
-wendig G 58
Krümmung G 971
Kruste G 901
krustenartig G 902
krustenförmig G 902
krustig I 105
Kryoplankton G 910
Kryoplanktophyten С 911
780
kryoskopisch G 912 Gräser- A 344
Kryptogamen G 919 Höhlen- S 637
Kryptogamie G 920 Insekten- Ε 215
kryptogenetisch G 922 Kräuter- В 254
Kryptohaplomitose G 923 Landwirtschafts- А 338
Kryptohybride G 924 Moos- В 299
Kryptomerie G 925 Natur- S 163
Kryptomitose G 926 Pflanzen- В 254
Kryptophyten G 928 Pilz- M 609
Kryptoplasma G 929 Samen- S 687
Kryptopore G 930 Sporen- S 687
Kryptostoma G 931 Kunstausdruck Τ 131
Kryptozezidie G 918 Kunstgärtnerei Τ 340
Kteinophyten G 937 künstlich A 1049
Ktetologie G 939 kupferbronzig A 243
Ktetosom G 940 kupferfarbig A 243, G 962
kubisch С 941 kupferrot G 254, 962
kugel- G 166, S 699 kupfer-spangrün A 278
-ähnlich S 699 Kupula G 963
-ährig S 716 kürbisähnlich G 946
-früchtig S 704 Kürbisfrucht Ρ 252
-rund G 166 Kurvipetalität G 975
fast- - S 1187 kurz- В 270, 287
-samig S 713 -ästig В 274
Kugelchen G 168, S 718 -füßig В 277
kugelig G 166, S 699 -gestielt Ρ 210
Kugelzapfen G 8 -gezähnt В 276
kühl A 471 -haarig Η 307
kulinarisch G 948 -lebig Ε 228
Kultigrex G 953 -röhrig В 292
Kultiplex G 954 -steifhaarig Η 307
Kultivar G 955 -stengelig В 273
kultiviert G 957, S 88 -stielig В 277
Kulturbiozönose A 335 -tagig В 289
kulturdifferent H 106 -triebig В 271
kulturfähig H 107 -zăhnig В 276
kulturfeind H 108 -zweigig В 274
kulturflüchtig S 1233 Kürze В 291
Kulturflüchtlinge Ε 329 Kurzgriffligkeit В 279, M 359
Kulturform G 951 Kurz trieb В 272
Kulturfreunde H 109 Küste L 228
Kulturlandunkräuter Ε 331 küstenbewohnend L 227
kulturmeidend Η 108 Kutikula G 979
Kulturpflanzen A 342, G 957, Kutin G 981
Ε 330 Kutinisierung G 982
Kulturpflanzenart G 952 Kutis G 983
Kulturpflanzensammelart
G 954
Kulturpflanzensorte G 955 Labellisation L 2
Kulturrelikte Ε 328 Labellisierung L 2
Kulturschwarm G 953 Labellumsunterdrückung
Kultursortengruppe G 953 A 71
Kümmerwuchs N 7 labyrinthisch L 8, M 70
Kunde S 163 Lache L 23
Areal- G 367 lachsfarbig S 24
Arznei- Ρ 422 Lage Ρ 1126, S 540
Arzneiwaren- Ρ 421 Lager Τ 227
Baum- D 62 Blüten- A 839
Blüten- A 843 Frucht- S 1040
Boden- Ε 43, Ρ 215 Pilz- M 598
Farn- Ρ 1608 Schein- Ρ 1583
Flechten- L 158
Frucht- G 112 Sporen- A 940, S 1018
Gift- Τ 369 lagerähnlich Τ 224
781 DEUTSCHER INDEX
lagerartig S 1042,. Τ 224 laub- F 156 Lehmbodenpflanzen Ρ 226
Lagerpflanzen Τ 226 Laub F 108, 158 lehmgelb A 1011
lähmend Τ 353 Laubblatt F 114, 158, N 148 lehmgelblich L 279
lakunär G 201 laubblättrig F 157 lehmig A 1012, L 281
lakustrisch L 26 Laubfall D 41 lehmliebend S 737
Lamarekismus L 32 -laubig F 109, 157 leichengelb L 277
Lamelle L 33 Laubkrone G 821 leicht F 7
Land R 419 Laubmittelschicht M 244 leier- L 288
ländlich R 418, 421 Laubsucht Ρ 568 leierförmig L 288
Landpflanzen Τ 139 Laubwald N 76 Leiffel N 30
Landsee L 25 Laubwerk F 108 Leim V 143
landseebewohnend L 26 lauchgrün Ρ 1122, 1203 leimig G 188, I 350
landwirtschaftlich A 339 Lauf G 968 Leimzotten G 624
Landwirtschaftskunde A 338 -laufend F 176 Leitbündel
lang L 255, M 3 laugenhaft A 383 äußeres- Ε 278
-behaart С 887 Läusesucht Ρ 532 bikoUaterale- В 102
-blättrig L 259 lavendelblau G 12, L 72 kollaterale- G 619
-blutig L 258 Leben В 186, V 144 leitend G 704
-dauernd L 256 lebend H 2, V 47, 115 leiterförmig S 109
-fadig M 4 lebendfarbig L 27 Leitergefäße V 39
-früchtig M 15, R 222 lebendgebärend V 156 Leitgewebe Τ 55
-gespitzt G 977 lebendig V 47, 155 Leitkörperchen G 219
-gestreckt Ε 94 Lebensalter A 284 Lektoallotypus L 78
-griffelig L 261, M 59, Lebensbezirk В 156 Lektotypus L 79
S 1079 Lebensdauer D 403 lenitisch L 93
-haarig G 887 lebensfähig V 105 Lentizellen L 95
-jährig L 256 Lebensfähigkeit V 106, 147 Lepisma L 112
-lebend M 13 Lebensformenspektrum S 632 Lepizena L 104
-lebig L 256, M 13 Lebensgemeinschaft В 160, Lepozyt L 113
-narbig D 364 S 1336 Leptom L 123
sehr- Ρ 332 Lebenskraft В 165, V 146 Leptonema L 124
-steifhaarig Η 306 lebenskräftig V 145 Leptophloem L 126
-tägig L 257 lebenskundlich В 172 Leptosporangium L 129
-wierig G 400 Lebensraum В 156 Leptotăn L 131
-zähnig L 256 a Lebensstätte В 195 Leptoxylem L 132
-zugespitzt A 166 Lebenstätigkeit В 186 Leptozygotän L 133
Längdurchschnitt S 241 Lebenstüchtigkeit V 147 Lepyrophyllie L 134
Länge L 261 Lebensweise В 178 letal L 135
länger als S 1284 Lebenszeit А 284, D 403 leuchtend F 181, L 270, 275,
länglich Ε 94, О 17 Lebenszyklus В 161, G 1000 Ν 122
-gefaltet D 395 Lebensunfähigkeit I 270 Leukoplast L 144
-rund Ε 92 leberbraun H 149 Leukosom L 145
langsam L 99 leberfarbig H 149 Leukospermie L 146
iängsgefältet G 705 Lebermooskunde H 148 Leukozyan L 139
längsläufig A 1241 Lebewesen О 221 Leukozyst L 140
langschnabelig L 260 lebhaft А 330, L 27, V 47, Liane L 151
Längschnitt S 241 145 Libriform L 154
Langspitze G 978 lebhaftrot R 388 Librifcrmzellen L 154
Langspore M 51 leblos А 12 -lieh S 1085
Längszeilen О 266 lecanorin L 76 Lichenismus L 156
Langtrieb M 14 lecideaartig L 77 licht- D 233, H 76, L 282,
lanzett- L 41 leder- G 808 Ρ 471
-förmig L 41 lederartig G 808 -erzeugend Ρ 485
lanzettlich L 41 fast- S 1136 -gelbbraun A 1011
lanzlich L 41 lederblättrig S 233 -liebend H 79, Ρ 502
Läppchen L 170, 236 ledergelb A 482 -los A 894
Lappen L 237 lederig G 808 -meidend Ρ 503
Lappengliederung L 232 Lederkork Ρ 281 -suchend Ρ 502
lappig L 233 leer G 158, F 24, I 79,
latent L 58 Liehtblatt Η 81
V 8
Latenz L 59 Lichtempfindliehkeit Ρ 473
Leerblütigkeit G 212
Latenzzeit L 59 Leerfrüchtigkeit G 603 Liehtgenuß Ρ 489
Latex L 62 legitim L 82 Lichtmesser Ρ 493
lattenförmig Τ 312 lehmartig A 1011 Liehtperiode Ρ 500
DEUTSCHER INDEX 782
Lichtplankton Ρ 469 Logonym L 249 Makroevolution M 21
Lichtreiz Ρ 510 Logotypus L 250 Makrogamet M 22
negativer- С 174 lokal Τ 341 Makrogametangium M 23
-liebend Ρ 437 lokomotorisch L 240 Makrogametophyt M 25
liebereizend А 899 lokulizid L 243 Makrogametozyt M 24
lieblich А 488, 527, S 1084, los A 1, 628, 879, 913 Ε 1, Makrogonidium M 27
V 64 415, I 45 Makrogamie M 26
Lignin L 166 lösbar S 566 Makrogynospore M 28
ligular L 172 lose S 570 Makroklima M 16
lilafarbig L 174 losgerissen A 1236 Makrokonidium M 17
lilien- L 175 Lösung S 569 Makromutation M 29
-förmig L 175 lotrecht Ρ 343, V 87 makromyophil M 30
limnetisch L 181 löwenfarbig L 100 Makrophyten M 35
Limnobiologie L 182 löwenzungig L 101 Makrophytoplankton M 36
Limnophyten L 184 Lozellus L 239 Makroplankton M 37
Limnoplankton L 185 Lücke L 23 Makroplanogamet M 38
lindernd S 251 luft- Makroplasten M 39
linealisch L 191 -bedürftig A 264 Makropleuston M 40
lineal-lanzettlich L 43 -bewohnend A 260 Makroprothal M 41
Linie L 190 -haltig A 259 Makropyknidie M 42
linienartig G 238 -tragend A 261 Makropyknokonidium M 43
linienförmig L 191 Luftblase S 10 Makropy knosp ore M 41»
liniiert L 193 Luftblătter A 259 Makroseston M 48
link L 30 Luftiasern Τ 374 Makrosklereiden M 46
links L 30, S 523 Luftfrüchtigkeit A 265 makroskopisch M 47
-gedreht S 525 Luftgewebe A 257 Makrosom M 49
-griffelig A 1023 luftig A 259 Makrosporangium M 52
-seitig S 523 Luftknolle Ρ 1475 Makrospore M 51
-windend S 524 Luftlücke L 23 Makrosporenbildung M 54
Linse L 94 Luftpflanzen A 272, Ε 283, Makrosporentrăger M 56
linsenfleckig L 98 Ρ 417 Makrosporogenese M 54
linsenförmig L 97 Luftplankton A 274 Makrosporogonium M 55
Lipase L 197 Luftröhren Τ 374 Makrosporophyll M 57
Lipochondrien L 198 Luftsack S 10 Makrostylospore M 58
Lipochrom L 199 Luftschweber A 275 Makrosymbiont M 60
Lipoiden L 202 Luftsprosse A 259 Makrozoogonidium M 62
lipolytisch L 203 Luftwurzel A 259 Makrozoospore M 62
Lipophanerose L 204 Lupe L 94 Makrozyst M 18
lipophil L 205 Lustgarten V 134 Mamille M 86
Lipoxenie L 207 Lusus L 278 Mandel A 611
Lipozyanin L 201 luxurierend L 284 mandelförmig A 613
Lippchen L 3 Lysenchym L 289 mandeltragend A 612
Lippe L 6 lysigen L 291 mangelhaft A 804, D 33,
lippen- G 272 lysikarpisch L 290 M 89
-blutig L 4 Lysine L 292 Mangrove-Formation H 12
Lippenfuß H 579 -lytisch L 294 mann- A 690
lippig L 4, С 272 Manna M 93
Lirella L 210 männig- A 690
Liste D 47, R 151 mechanisch M 133 mannigfaltig V 38
Lithiasis L 214 Mechanomorphose M 134 Mannigfaltigkeit V 31
Lithophyten L 222 Mechanotropismus M 135 männlich M 113
Lithothelma L 224 mächtig Ρ 1151 mannslang О 234
Lithozyst L 217 mager Ε 445 Mannslănge О 233
Litoplast L 206 Magnetotropismus M 71 mannweibig А 710, В 216,
Lobation L 232 Mähne J 9 M 407
Loch Ρ 1125 mähnenförmig J 10 Mannweibigkeit А 711
löchrig F 122 Makel M 64 Manöverpflanze S 1016
-öffnend Ρ 1105 makroaerophil M 7 Manschette A 1030
locker С 251, L 73, R 71 Makroandrospore M 8 mantel- G 314
-blättrig S 611 Makroaplanogamet M 9 Mantel Τ 649
-markig I 79 Makroaplanosporangium Samen- A 1020, Ε 293,
Lodikula L 248, S 841 M 10 S 680
löffel- С 557 Makroaplanospore M 11 Manubrium M 97
-förmig G 557 Makrobiokarpie M 12 Manuskriptname G 310
783 DEUTSCHER INDEX
margaritenartig M 104 -früchtig Ρ 950 Mesologie M 237
Mark M 142 -gliederig Ρ 801 Mesomitose M 238
gehörig zum- M 143 -jährig Ρ 261, 858 Mesophanerophyten M 240
markartig M 143 -kelchblăttrig Ρ 1044 mesophil M 241
Markgewebe M 142 -kernig Ρ 955 Mesophloem M 242
markiert N 157 -quirlig Ρ 800 mesophotisch M 243
markig M 144 -strahlig Ρ 943 Mesophyll M 244
Markquerhaut M 143 -wendelig Ρ 800 Mesophyten M 245
Markröhre M 143 -wirtelig Ρ 800 Mesoplankton M 246
Markscheide V 13 -zellig Ρ 860 mesosaprob M 248
I\Iarkschk;ht S 1018 mehr oder minder Ρ 881 Mesosaprophyten M 249
Markstrahlen M 143, R 40 mehrere С 684, M 577 Mesoseston M 250
marmorartig M 111 mehrmalsfruchtend M 532 Mesosperm M 251
marmoriert M 111 -meidend Ρ 454 Mesospore M 252
Maschenbildung A 1008 Meinung S 397 Mesosporinium M 253
marschig U 5 Meiophyllie M 164 Mesostylie M 254
maschig A 1007 Meiose M 165 Mesothecium M 255
Maserbildung Ε 479 Meiosporangium M 168 mesothermophil M 256
Maserknolle Ε 479 Meiospore M 167 mesoxerophytisch M 257
maskiert Ρ 349 meiothermisch M 170 Mesozyklus M 228
Maße M 114 meiotisch M 169 Mesozyst M 229
mäßigend Τ 85 Membrane M 181 messend M 301
Massula M 115 Mendelismus M 186 messerförmig С 956, S 111
Mastigodesmose M 118 mennigfarbig M 370 Mestom M 259
Mastigonemen M 119 mennigrot M 370 Metabiose M 260
Mastigosom M 120 menschen- A 859
Mateonym M 121 menschenliebend A 861 Metabolismus M 262
Matrix "^ M 123 Menschensämlinge A 860 metachromatisch M 265
Matroklinie M 124 Menschenverbreitung A 860 metadrom M 266
matt I 66, О 181 Merenchym M 193 Metagynie M 268
mattweiß А 382, С 884, Meridialpflanzen С 675 Metakinese M 269
Merikarp M 195 Metalimnion M 270
V 130 metallfarbig M 271
mauerbewohnend M 580 Merispore M 198
Äleristem M 199 metallglänzend M 271
mau erförmig M 582 metallschimmernd M 271
Mauerpflanzen M 580 primäre- M 199 metamer M 273
mausähnlich M 618 sekundäre- M 199, S 245 Metamerisation M 272
mausfarbig M 583 meristematisch M 200 Metamitose M 274
mausgrau M 583 meristogenetisch M 201 Metamorphose M 275
mäuseschwanzähnlich M 631 Meristrophe M 202 metamorphosiert M 276
Mazaedium M 131 Merkmal С 260, Ρ 1310 Metanaphytose M 277
Mazeration M 2 meroblastisch M 204
Medianebene M 136 Merogamie M 327 Metandrie M 278
Mediannerv M 136 Merogonie M 208 Metanema M 279
medizinal I 2, M 138 Merokonidium M 205 Metanthese M 280
Meer M 103 Meromorphose M 209 Metaphase M 281
meerbewohnend M 109 Meroplankton M 210 Metapherie M 282
Meeresvegetation R 221 Merotomie M 211 Metaphloem M 283
meergrün Τ 219 Merőtypus M 212 Metaplasie M 285
Megaevolution M 146 mesarch M 214 Metaplasma M 286
Megalogametogenesis M 150 Mesenchym M 215 Metastaminodium M 287
MegasporenmutterzelleM 156 mesendobiotisch M 216 Metastase M 288
Megasporozyt M 156 Mesexinium M 218 Metasyndese M 290
megathermisch M 159 Mesidium M 219 metatonisch M 291
mehlartig F 17 mesoaerophil M 220 metatopisch M 292
mehlig A 614, F 18 Mesochiton M 224 metatracheal M 293
mehlstaubartig F 17 Mesodendrobiont M 230 Metatrophie M 294
mehlstaubig F 18 Mesoderm M 231 Meta ty pie M 295
Mehltau A 376 Mesogamie M 233 Metatypus M 296
mehr- Ρ 798, 857 Mesogonidium M 234 Metaxenie M 297
mesogonimisch M 235 Metaxylem M 299
-brüderig Ρ 937 mesohygrophytisch M 236 Metazezidie M 263
-deutig A 254 Mesokarp M 222 meteorisch M 300
-eiig Ρ 870, 1015 MesokoUa M 225 Metonym M 301
-fächerig M 549, Ρ 1002 Mesokotyl M 227 Metula M 305
-fruchtblăttrig Ρ 859
DEUTSCHER INDEX 784
mikroaerophil M 310 milchend L 21 Moderpflanzen S 58
Mikroanalyse M 311 Milchröhre L 64 molekular M 388
Mikroaplanogamet M 312 Müchsaft L 62 Molekülverbindungen Τ 18
Mikroaplanospore M 313 Müchsaftgefaße V 39 monadelph M 393
Mikrobenthos M 314 Milchsaftröhre L 64 monandrisch M 394
Mikrobiologie M 315 Millimikron M 368 monangisch M 395
Mikroelemente M 321 mindenstens S 28 Monasterbildung M 396
Mikroevolution M 322 minderzahlig О 116 monatlang M 189
Mikroflora M 323 Mine H 598, N 145 mondförmig L 276
Mikrogamet M 324 Blasen- Ρ 599 Monoblast M 398
Mikrogametophyt M 326 Blatt- Ρ 572 Monochasium M 403
Mikrogamie M 327 Falten- Ρ 1626 monochlamydeisch M 404
Mikrogonidium M 328 Frucht- С 115 monodesmisch M 413
Mikroklima M 318 Gang- О 189 monodynam M 414
Mikrokonidium M 319 Platz- S 975 monogam M 417
Mikromutation M 330 Schmetterlings- L 108 monogen M 419
Mikron M 331 Spiral- H 75 Monogenese M 418
Mikronukleolus M 332 Strahlen- A 1092 Monohybride M 423
Mikronukleus M 333 Minengang О 189 monokarpisch M 399
Mikroorganismus M 334 Mineralisation M 369 Monokarpium M 400
Mikroparasit M 335 Mineralisierung M 369 Monokaryon M 427
Mikrophanerophyten M 336 Mischkultur Ρ 975 monoklinisch M 407
Mikrophyten M 338 Mischling Η 455 monoklonal M 408
Mikrophytologie M 339 Mischomanie M 375 monokotyl M 409
Mikrophytoplankton M 340 Mischwälder M 385 Monokultur M 410
Mikroplankton M 341 Mißbildung M 466 Monolepsis M 428
Mikroplanogamet M 342 Mißbildungslehre Τ 117 monomorph M 430
Mikropleuston M 343 mißgebildet A 16 monophag M 432
Mikroprothallium M 344 mißgestaltet M 467 monophyletisch M 433
Mikropyle M 346 Mistbeet Ρ 1648 monophytisch M 435
Mikropylwulst G 131 mistbewohnend F 64 monoplanetisch M 436
Mikroseston M 349 mistig S 943 monopleurisch M 437
Mikrosklerotium M 347 mistwachsend С 798, S 942 monopodial M 439
mikroskopisch M 348 mit S 1369 Monopodium M 440
Mikrosom M 350 Mitarbeiter С 614 Monosie M 445
Mikrosorus M 351 Mitbewerbung С 677 Monosom M 446
Mikrosporangium M 354 mitoklastisch M 377 Monosporangium M 449
Mikrospore A 730, M 353 mittel- M 139, 213 Monospore M 448
Mikrosporenbildung M 356 -ländlich M 141 Monostele M 450
Mikrosporenmaße M 115 -meerisch M 141 monostemon M 451
Mikrospuren träger M 357 -punktfliehend G 216 monosymmetrisch M 453
Mikrosporogenese M 356 -punktsuchend G 218 monothezisch M 455
Mikrosporophyll M 358 -ständig G 215, I 217, monotop M 457
Mikrosporozyt С 355 M 136, 139 monotrich M 458
Mikrostylie M 359 fast-- S 1120 monotrop M 460
Mikrostylospore M 360 Mittelband G 743 monotroçh M 459
Mikrotaxonomie M 361 Mittelblatt M 244 monotypisch M 461
mikrothermophil M 362 Mittelklappe M 137 monoxen M 462
Mikrothermophyten M 363 Mittelnerv G 851, M 136, monözisch M 415
Mikrozoospore M 364 monozygot M 463
Mikrozyst M 320 Ρ 1208 monozygotisch M 463
Milbenbărte A 35 Mittelrinde M 226 monozyklisch M 411
Milbengalle A 34 Mittelrippe G 851 monströs M 467
Milbenhăuschen A 35 Mittelsăulchen G 647 Monstrosität M 466
milbenliebend A 36 Mittelstück A 1048, G 743, Moor Ρ 58
milbentragend A 32 I 220
milch- G 4 mittendurchbefestigt M 140 moorig Ρ 56, 59, U 5
mittler M 136, 213 Moorpflanzen U 5
-farbig L 22 mittlerer I 217, M 139 Moos M 585
-gebend L 21 Mixie M 381
Mixochromosom M 382 moosähnlich В 298
-saftig L 21 moosartig В 298
-saftführend L 21 Mixoploidie M 383
-safttragend L 64 mixotroph M 384 Moosbüchse G 78, Τ 231
-weiß G 4, L 22 Mizelle M 308 Moosbüchsel U 89
-weißblütig G 6 moderig M 494 Moosfrucht S 816
785 DEUTSCHER INDEX
Mooshaube С 46 Mutualismus M 594 Nachtfalterblüten Ν 133
moosig M 584 Mykodomatium M 607 nächtlich Ν 133, 211
Mooskapsel С 78, S 816 Mykoflora M 608 Nachtrag M 94, S 1302
Mooskelch Ρ 277 Mykologie M 609 Nachträge A 178
Mooskunde В 299 mykolytisch M 610 nackt D 71, G 266, N 198
Mooslehre В 299 Mykopalâontologie M 611 -blutig G 267
moosliebend В 300 Mykorrhiza M 612 -früchtig G 270
Moosspore В 301 ektotrophe- M 612 -keimig G 268
Moosstengel S 1318 endotrophe- Ε 192, M 612 -samig G 273
Moosvorkeim Ρ 1405 Mykorrhizom M 613 -wurzelig Ε 472
mörderisch S 130 Mykose M 614 nadel-
morgenblühend M 129 mykotroph M 615 -blattbewohnend A 84
morgendlich M 129 myrmekochor M 623 -förmig A 85
morgenländisch О 236 Myrmekosymbiose M 627 -spitzig A 61, 85
Morphăsthesie M 474 Myrrhe M 628 -tragend A 85
morphogen M 477 myrtengrün M 629 Nadelblatt A 61
Morphogenese M 475 Myxobakterien M 632 Nadelhölzer A 61
Morphogenie M 476 Myxosporangium M 634 nadelig A 61, 85
Morphographie M 478 Myxospore M 633 Nadelkristalle R 68
Morphologie M 479 Myzel M 598 Nadelpolster Ρ 575
morphologisch M 480 primäres- Ρ 1289 Nadelwälder A 61
Morphonomie M 481 sekundäres- S 245 nagel- G 194
Morphonym M 482 myzelial M 597 -griffelig G 195
Morphophylogenese M 483 Myzetogenese M 601 Nagellänge U 35
Morphoplankton M 484 nagelig U 34
Morphoplasie M 485 nahe Ρ 1305
Morphose M 486 nahebei G 140
Morphotypus M 487 n-Generation N 1 naheliegend A 209
morsch С 92, Ρ 1672 2n-Generation N 2 nahestehend A 954
Morschwerden С 89 nabel- H 299 naheverwandt Ρ 1305,
moschusduftend M 490 -förmig и 17 Ρ 1440
moschusriechend M 490 -strangförmig F 192 nähr- Τ 589
Motilität M 492 -străngig F 193 Nährboden S 1237
mückenähnlich С 748 -tragend H 299 Nährgewebe Ε 184
multifaktoriell M 530 Nabel H 300, U 18 Năhrpflanze Ν 208
Multiplikation M 557 Nabelbinde R 66 Nährplasma Τ 602
multipolar M 560 Nabelfleck G 252, H 300 nährstoffarm О 130
multivalent M 574 Nabelgrund О 151 Nahrungsmittellehre В 293
Mumienbildung M 578 nabelig и 17 Naht R 66, S 1323
Mund О 272 Nabellinie R 66 nahtfrüchtig R 227
mundaufsperrend R 327 Nabelloch О 151 nahtig S 1325
Mundbesatz Ρ 317 Nabelschnur F 194
Mundöffnung О 237 Nabelstrang F 194, R 198 nahttragend S 1325
Mündung А 886, О 237, 272, Nabelstreifen R 66 Name Ν 142
Nabelwarze G 131, О 151 Art- S 625
О 288, S 1001 Nabelwülstchen G 131
münzenähnlich Ν 202 Gattungs- G 97
nachahmend A 242 Manuskript- G 31
Mürbmachen M 2 nachbar V 111
Mürbwerden G 89 abortiver- A 18
Nachbarbestäubung G 61 besetzter- Ρ 1191
muschelförmig-gewunden Nachbarschaft A 204
G 558 halbnackter- S 340
nacheiszeitig Ρ 1138 legitimer- L 82
mustergültig G 490 nachenförmig Ν 34
Mutabilität M 587 mehrdeutiger- A 497
nachfolgend Ρ 1134, S 1256 nackter- Ν 198
Mutagenen M 588 Nachkommenschaft G 85,
Mutanten M 589 neuer- Ν 86, 169
Mutation M 590 Ρ 1257, 1271 überflüssiger- M 121
Mutterbalg U 95 nachmittägig Ρ 1142 ungültiger- I 42
Mutterboden M 123 nachsommerlich Ρ ИЗО verwerfender- R 137
mutterharzgebend G 7 nächster Ρ 1440 verwirrter- G 717
Mutterkorn G 502 Nacht Ν 170 zweifelhafter- Ν 142
Mutterkuchen Ρ 724 Nachtblühen Ν 213 -namig Ν 217
mütterlich M 122 nachtblühend Ν 132, 133 nanandrisch Ν 6
Muttermaße M 123 Nachtblüher Ν 133 Nanophanerophyten Ν 9
Mutterpflanze H 572, Ρ 151 nachtblütig А 72 Nanoplankton Ν 10
Mutterzelle G 208, M 122 nachtfalterblumig S 725 Nanoseston N 1 1
DEUTSCHER INDEX
Näpfchen G 963
näpfchentragend С 965
napfförmig А 64, С 964
Narbe С 418, S 970
griffelăhnliche- S 1072
Narbendecke S 978
narbenförmig S 973
Narbennachreife Ρ 1361
Narbenstütze A 733
narbentragend S 972
Narben träger S 976
Narbenvorreife Ρ 1365
narbig С 417
narkotisch Ν 15
Narkotropismus Ν 16
nasenblütig R 238
naß H 442, M 68, U 4
Nässe M 69
Nastie N 18
Ätio- A 360
nastisch N 19
nativisch N 24
nativistisch N 24
Natur N 25
Naturalisierung Ν 27
Naturbeschreibung Ρ 596
Naturforscher Ν 25
Naturgeschichte S 163
Naturkunde S 163
natürlich Ν 26
Naturschutz Ν 25
Naturschutzpark R 162
Naukum Ν 30
Nautohydrochoren Ν 33
Navikulen Ν 35
nebelgrau Ν 36
nebelig В 36
Nebenblatt S 990
Nebenblättchen S 985
nebenblăttchentragend S 986
Nebenblattdorn S 742
nebenblattförmig S 994
nebenblattlos Ε 498
Nebenblattranke S 992
Nebenblattscheide О 50
nebenblăttrig S 993
nebenblattvertretend S 992
nebeneinanderliegend С 619
nebeneinanderstehend А 951
Nebenfaden Ρ 114, S 861
Nebenkelch G 44
nebenkelchig G 43
Nebenknospen A 43, 224
Nebenkronblatt Ρ 118
Nebenkrone G 821, Ρ 100
Nebenname S 1440
Nebennerv S 245
Neben organe A 43
Nebenperigon Ρ 116
Nebenriefen S 245
Nebenrippe D 368
nebenständig G 619
Nebenstaubgefäß S 861
nebenstehend A 951
716
Nebenstengel S 245 nervig Ν 100
Nebenwurzeln R 23, S 245 Nerville Ν 101
negativ N 64 Nesselhaar U 88
Neidioplankton N 65 nesselnd S 982, U 88
Neigungsbewegung N 206 nest- Ν 115
Neigungswinkel A 766 Nestepiphyten Η 335
Neismus N 66 nestförmig Ν 115
Nekriden N 39 netz-
Nekrobiose N 40 -aderig R 192
nekrogen N 43 -artig R 190
Nekrohormone N 44 -förmig R 190
Nekron N 45 -läufig D 183
nekrophag N 46 -runzelig R 199
Nekroplasma N 47 Netz R 189
Nekroplast N 48 Netzchen R 195
Nekrose N 49 Netzgefäße V 39
Nekrotypus N 50 netzig R 190
Nekrozönose N 41 -geädert R 192
Nekrozyst N 42 -gerunzelt R 199
Nektar N 51 Netzwerk R 191
Nektarbehälter Ν 56, 61
neu N 169, R 77
Necktardecke Ν 55, 59 Neubildung N 79
Nektardrüse Ν 54, 56
Neubürger N 88
nektarfressend Ν 57 neugebildet R 123
nektarführend Ν 54
Neuholz A 381
Nektargefäß Ν 56 Neukombination N 77
Nektargrube Ν 54
neun- Ε 207, N 166
Nektarie Ν 52, 56 -griffelig Ε 208
Nektarienpolster D 312
-männig Ε 209
Nektarstigma Ν 60 -weibig Ε 208
Nektarschuppe Ν 54
Neuston N 109
Nektarsporn Ν 54 neutral N 111
nektartragend Ν 54
Neutral tagpflanzen N 111
Nektarzeichen Ν 60 neutrophil N 112
Nektismus Ν 62
neuweltlich N 80
Nekton Ν 63 nicht A 1, 628, 913, I 45
Nemathezium Ν 69
-aufspringend 1 114
Nematoplast Ν 70 -durchlöchert N 152
Nematosporangium Ν 74
-kreisförmig A 349
Neoendemismus Ν 78 -schlafend A 314
Neogenesis Ν 81
nick- N 205
neomorph Ν 85 nickend G 240, N 205
Neomorphie Ν 82
nieder-
neomorphogen Ν 83 -gebogen D 17, 37
Neomorphose Ν 84
Neonym Ν 86 -gedrückt D 80
Neoontologie Ν 87 etwas- S 1149
Neophyten Ν 88 -gestreckt D 25,· H 443,
Neoplasma Ν 89 Ρ 1336
Neotenie Ν 90 -liegend D 25, Ρ 1238,
neotropisch Ν 91 1336, S 1301
Neotypus Ν 92 Niederblatt G 176
Nereiden Ν 94 Niederblattstamm S 1176
neritisch Ν 96 Niederschlag Ρ 1165
Neroplankton Ν 97 Niederspross G 161
Nerv Ν 106 niedlich Ε 445, Ρ 1639
niedrig D 57, H 414, Ρ 1652
Mittel- G 851 niedriger I 137
Neben- S 245 nierenförmig R 145
Nervation Ν 99 fast- S 1221
Nervatur Ν 99 niesenerregend Ρ 1604,
S 960
nerven- Ν 100
-betreffend Ν 98 Nischenblatt G 693
-folgend Ν 102 nistend Ν 115
-los Ε 204 nitratliebend Ν 125
787 DEUTSCHER INDEX
Nitratpflanzen Ν 126 -schwimmend Ε 268 Ölbildner Ε 69
Nitrifikation Ν 124 obenstehend S 1297 oleanderrot О 92
Nitrifikazionsbakterium ober- Ε 229, S 1294 ölenthaltend О 91, 93
A 1247 -achselständig S 1304 Oleokorpus О 95
nitrifizierend Ν 123 -blattstandig Ε 280 Oleoplast О 97
nitrophil Ν 125 -flächlich S 1289 Oleosom О 99
Nitrophyten Ν 126 -irdisch Ε 257, 301, S 1315 ölerzeugend О 93
nodal Ν 134 -weiblich Ε 262 olfaktorisch О 105
Nodien Ν 140 -winkelständig S 1304 ölglänzend I 259
Nomenklator Ν 143 -wurzelstăndig Ε 291 ölhaltend О 93
Nomenklatur Ν 144 oberer S 1299 Ölharze О 98
binäre- В 153, Ν 144 Oberfläche S 1290 Oliban О 106
nordisch Η 538 Oberflächenpflanzen С 258, ölig 0 91, и 30
nördlich В 251, Η 538, Ε 455 oligodynamisch О 114
S 415 oberhalb-schildförmig Ε 274 oligonitrophil О 117
nördlichalpin В 251 Oberhaut С 979, Ε 255 oligopelisch О 118
nordöstlich В 251 Samen- А 582 oligophag О 119
nordpolar А 992 Oberhautstoff D 84 oligophotisch О 120
nordwestlich В 251 Oberlippe L 6 oligophotometrisch О 121
normal Ν 153 oberste (der-) S 1316 oligophyletisch О 122
Nosologie Ν 154 obligat О 14 oligosaprob О 124
Nosophyten Ν 155 obliteriert О 16 Oligotaxie О 128
Nothogamie Ν 159 Obstbaukunde Ρ 1091 oligotroph О 130
Nothomorphe Ν 160 Obstgarten Η 438, Ρ 1086 oligotrophophil О 131
nothoxen Ν 161 Obturator О 32 oligotropisch О 132
nototrib Ν 164 obwohl А 627 olivengrün О 134
notwendig Ν 38 Ochrea О 50 ölkörper Ε 70 .
nuklear Ν 179 ockergelb О 49 ölkörperchen Ε 69, О 95
Nukleobionten Ν 183 offen А 887, G 246, 263, oloiotrophisch О 135
Nukleodesma Ν 186 G 266, Ρ 361 Ölplasma О 96
Nukleoiden Ν 188 offizineil О 88 ölreich О 91
Nukleolus Ν 190 öffnend D 44 Ölresinen О 98
Nukleom Ν 191 Öffnung A 886, О 237, 272 ölsamig О 100
Nukleoplasma Ν 192 kleine- Ρ 1125 öltragend 0 93
Nukleoproteiden Ν 193 öffnungslos Ν 151 Ombrokleistogamie О 138
Nukleosom Ν 194 oftblühend M 532 Ombromorphose О 140
Nukleozentrosom Ν 184 ohne A 1, 628, 879, Ε 1, 415, Ombrophyten О 143
Numerotypus Ν 201 Ι 45 Omnipotenz О 147
nuptial Ν 204 Öhrchen A 1154 omnivor О 148
nuß- öhrchenförmig A 1156 Omoplephyten О 149
-artig Ν 174 Ohrläppchen A 1154 Ônologie О 87
-förmig Ν 178 Oidium О 89 Ontogenese О 154
-tragend Ν 177 Oidiumkette О 89 Ontogenie О 154
Nuß G 132, Ν 210 Oidiumspore О 89 Ooapogamie О 155
Nüßchen Ν 196 Ökesis О 68 Ooblastem О 155
Nußschale Ρ 1669 ökobiotisch О 69 Oogamet О 162
grüne- Ν 30 ökogeographisch О 71 Oogamie О 163
Nußschötchen Ν 175 ökoklimatisch О 70 Oogenese О 164
Nutation Ν 206 Ökologie О 72 Oogonium О 165
rotierende- С 465 ökologisch О 73 Ookinese О 166
Nutationsbewegung Ν 206 Ökomorphose О 74 Oolyse О 167
Nutrizismus Ν 207 ökonomisch О 75 Oonukleus О 170
nutzbar и 96 ökoparasit О 76 Ooplasma О 173
nützlich и 96 Ökoproterandrie О 77 Oosom О 175
nutzlos I 260 Ökoproterogynie О 78 Oosphâre О 177
Nuzellus N 176 Ökospezies О 79 Oosporangium О 179
nyktigam N 214 Ökotonus О 81 Oospore О 178
Nyktinastie N 215 Ökotop О 82 Ootheka О 180
nyktipelagisch N 216 Ökotyp О 83 Oozentrum О 158, 296
klimatischer- G 518
Oozyst О 159
Oangium О 1 Ökovariante О 83 opalblau О 182
ob A 627 Okulieren О 58 opalfarbig О 182
obdiplostemon О 7 Öl О 104 Ophiurenzellen А 1097
obenauf- Ε 229 ölartig О 91 opisthial О 191
DEUTSCHER INDEX 788
Opisthialöffnung О 191 Orthosporangium О 265 Panphyton Ρ 74
opisthodrom О 192 Orthostichen О 266 pantoffelartig С 880
Opium О 193 orthotelomitisch О 267 pan toff eiförmig С 22, S 38
opprimierend О 198 orthotrop О 268 pantogen Ρ 76
Opseospermata О 200 Orthotypus О 269 pan tropisch Ρ 78
Opsigonie О 202 örtlich Τ 341 Panzerchen L 266
optimal О 203 Ortsbewegung Τ 348 Panzerplatte (untere-) H 608
Optimum О 204 Orygoma О 271 papageifarbig Ρ 1598
ökologische- О 73 Osmometer О 275 papierartig Ρ 86
Orangenfrucht H 174 Osmomorphose О 276 -bedeckt С 262
orangenrot A 1151 Osmoregulation О 277 Papille Ρ 80
Orbikulus О 211 Osmose О 278 pap ill en tragend Ρ 81
Orchidologie О 212 Osmotaxis О 279 Papillule Ρ 82
Ordnung О 215 osmotisch О 280 Pappus Ρ 84
Ordnungslehre Τ 38 Osmotropismus О 281 Parabiose Ρ 89
Orgadophyten О 218 Ostariphyten О 284 Parabionten Ρ 90
Organ О 232 Osteosklereiden О 285 Parachromatin Ρ 96
rudimentäres- R 396 östlich О 236 parachromophorisch Ρ 97
Organe oszillierend О 273 Paradiphyllum Ρ 102
Befruchtungs- О 232 oval О 291 Paragramm Ρ 103
Fortpflanzungs- О 232 ovoidal О 297 Paraheliotropismus Ρ 104
Geschlechts- О 232 Ovozentrum О 296 Parakarpell Ρ 90
Haft- А 952 Oxalileuzyten О 302
Oxygenomorphose О 308 Parakarpidium Ρ 93
Neben- А 952 parakarpisch Ρ 95
Rezeptions- R 82 Oxygenotropismus О 310
Oxylophyten О 313 Parakarpium Ρ 94
Saug- Η 55 Paraklimax Ρ 98
Vegetations- О 232 Oxytropismus О 317
Ozeanpflanzen О 45 Parakme Ρ 99
Vermehrungs- О 232 paralimnisch Ρ 105
Wachstums- О 232 OzeUe О 48
Zeugungs- G 95 Parallelkonjugation Ρ 140
organenbildend О 223 parallelnervig Ρ 107, R 95
Organellen О 219 parallelzellig Ρ 101
paar- Ζ 58 Parallelotropismus Ρ 109
Organenlehre О 224 paarig G 67
organerzeugend О 223 -gefiedert Ρ 155 Paralysator Ρ 111
Organenverschiebung M 282 Pachynema Ρ 4 Paramastigot Ρ 112
organisch О 220 Pachynose Ρ 5 Paranastie Ρ 113
Organismus О 221 Pachytän Ρ 6 Paranema Ρ 114
organogen О 223 Pädogamie Ρ 6 parapetaloid Ρ 117
Organogenese О 222 Pädogenese Ρ 8 Paraphyll Ρ 120
Organogenie О 222 Pagon Ρ 11 Paraphyse Ρ 121
Organographie О 224 Pagophyten Ρ 12 Paraplankton Ρ 122
organoleptisch О 225 Paläoarcheophyten Ρ 16 Paraplasma Ρ 123
Organonymie О 227 paláoarktisch Ρ 17 Paraplektenchym Ρ 124
Organophylie О 228 Paläobiologie Ρ 18 Parasaprophytismus Ρ 125
Organophylogenese О 229 Paläobotanik Ρ 19 Parasit Ρ 130
organoplastisch О 230 Paläoendemismus Ρ 21 parasitär Ρ 126
organotrophisch О 231 paläof loris tisch Ρ 22 parasitisch Ρ 127
orientalisch О 236 Paläohybride Ρ 23 Parasitismus Ρ 128 .
Originalfundort L 246 Paläoökologie Ρ 20 Parasitologic Ρ 129
ornithogam О 245 Palăophyticum Ρ 25 Parastaden Ρ 132
ornithosphingophil 0 247 paläotropisch Ρ 27 ParaSterilität Ρ 134
Ort L 246 Palisadengewebe G 772 Parastichen Ρ 135
am angegebenen- С 47 i palisadisch Ρ 37 Parasyndese Ρ 140
Orthogenese О 253 Palisadodermis Ρ 38 Parathecium Ρ 141
Orthogeotropismus 0 254 Pallium Ρ 42 paratonisch Ρ 142
orthoheliotropisch О 256 palmellaartig Ρ 53 para tracheal Ρ 143
Orthonastie О 257 Palmellastadium Ρ 52 Paratypus Ρ 146
Orthoploidie 0 261 Palyngenese Ρ 36 Para Varianten Ρ 147
Orthophototaxie О 258 Palynologie Ρ 60 Parenchym Ρ 149
Orthophototropismus О 259 Pampinodium Ρ 61 parenchymatisch Ρ 150
orthoplok О 260 Panaschierung A 374, V 34 Park V 134
Orthoselektion 0 262 Pangenese Ρ 67 Paronym Ρ 157
orthosperm О 263 Panmixie Ρ 71 parözisch Ρ 156
Orthospirale О 264 panphotometrisch Ρ 73 Parthenapogamie Ρ 159
789
Parthenogamet Ρ 162
Parthenogamie Ρ 163
Parthenogenese Ρ 164
männliche- A 705
parthenogenetisch enstanden
Τ 247
Parthenogonidium Ρ 165
Parthenokarp Ρ 161
Parthenokarpie Ρ 160
Parthenospore Ρ 167
Passanten Ε 227
passend С 725
passiv Ρ 176
Patella Ρ 178
Pathogenität Ρ 182
Pathologie Ρ 185
pathologisch Ρ 186
pathomorphogen Ρ 187
Pathotypus Ρ 189
patroklin Ρ 191
patromorph Ρ 193
Pech Ρ 722
pechschwarz Ρ 677
pedogen Ρ 214
Pedologie Ρ 215
Peitsche F 78
peitschenförmig F 76
peitschenlos Ε 57
Peitschensprosse F 78
peitschentragend F 77
Peitschentrieb F 78
pelagisch Ρ 218
Pelagophyten Ρ 219
Pelochtophyten Ρ 225
pelopsammogen Ρ 227
Pelorie Ρ 228
pentaphyletisch Ρ 247
pentaploid Ρ 249
Peranosis Ρ 254
Perenchym Ρ 260
perennierend Ρ 261
pergamentartig Ρ 266
periandrisch Ρ 269
Perianth Ρ 270
Perianthomanie Ρ 271
periaxial Ρ 272
Periblem Ρ 273
Perichaetium Ρ 277
Periderm Ρ 281
Peridesm Ρ 282
Peridie Ρ 284
Peridiole Ρ 283
Perigamium Ρ 285
Perigon Ρ 286
Perigonblatt Τ 109
Perigonröhre Τ 643
Perigonsaum L 178
Perigonzipfeln L 14
perigyn Ρ 288
Perigynium Ρ 287
perihadromatisch Ρ 289
Perikarp Ρ 275
Perikladium Ρ 278
perimedullăr Ρ 290
DEUTSCHER INDEX
Perine Ρ 291 Pflanzen- Ρ 601
Periodizität Ρ 292 Acker- S 255
peripherisch Ρ 295 Allerwelt- С 850
Periphyllogenie Ρ 299 Alpen- G 845, О 217
Periphyse Ρ 301 Ameisen- M 626
Periphyten Ρ 302 Bienenfutter- M 177
Periplasma Ρ 303 Blüten- Ρ 414
Periplasmodium Ρ 304 Boreal- M 363
Periplast Ρ 305 Dach- Τ 45
Perisperm Ρ 309 Dauer- Ρ 261
Perispore Ρ 311 Detritus- G 354
peristaminal Ρ 313 Dünen- Τ 295
Peristom Ρ 317 Dunkel- S 213
peristyl Ρ 320 Eis- G 908
Perithallium Ρ 321 Erd- G 412, 928, G 120,
Perithecium Ρ 324 Τ 139
peritheciumtragend Ρ 322 Färb- Τ 315
Peritheciumtrăger Ρ 323 Farn- Ρ 1610
perivasal Ρ 327 Felsen- G 869, L 222,
perixyl Ρ 328 R 413
Perizykel Ρ 280 Fallaubwald- Ρ 1605
perlenartig M 104 Fäulnis- S 58
perlgrau G 258 Felsen- G 869, L 222, R 413
perlschnurförmig M 397 Fettblatt- S 1264
Permeabilität Ρ 335 Fischteich- Τ 317
Permutation Ρ 338 Fluß- Ρ 1149
Perthophyten Ρ 352 Garten- Ρ 749Ь
Perzeption Ρ 255 Gebii^s- M 468
Petalodie Ρ 368 Gebüsch- A 470
Petalomanie Ρ 369 Gefäß- V 40
Petrefakten F 136 Gestein- Ρ 381, L 222,
Petrophyten Ρ 381 R 413
Pfad S 375 HeU- M 138
Pfahl A 207 Hochland- Ρ 213
pfahlartig Ρ 28 Holz- Χ 62
Pfahlwurzel Ρ 28 Humus- О 312, S 58
pfaublau Ρ 204 Innen- Ε 172
pfeifenähnlich Τ 310 Keim- В 228
pfeil- S 15, Τ 371 Kiesboden- G 255
-blättrig S 16 Kletter- L 151
-förmig S 15 Kompaß- G 675
Kultur- A 342, G 957,
Pfeiler С 647
pfirsichblütrot Ρ 346 Ε 330
Pflänzchen Ρ 753 Lager- Τ 226
Pflanze Ρ 749, S 997 Land- Τ 139
ausdauernde- Ρ 261 Lehmboden- Ρ 226
befestigte- A 291 Luft- A 272, Ρ 417
blütenlose- С 919 Mauer- M 580
einzellige- Ρ 1410, U 42 Meridial- G 675
exotische- Ρ 749a Moder- S 58
feuchtigkeitsliebende- Η 516 Moor- и 5
fleischfressende- I 180 Mutter- H 572, Ρ 151
gallenerzeugende- G 204 Nähr- Ν 208
gebaute- G 957 Nitrat- Ν 126
geschützte- Τ 662 Oberflächen- G 258
Polar- G 906
halbverborgene- Η 121
helophile- Η 98 Quellen- G 875
Ruderal- G 353, R 391
insektenfressende- I 180
keimblattlose- A 103 Saat- S 255
Saft- G 413, S 1264
mehrjährige Ρ 261
versteinerte- Ρ 636 Salinen- H 16
verwilderte- Ε 51 Salpeter- Ν 126
wildwachsende- S 778 Salz- Η 16
DEUTSCHER INDEX
Pflanzen
Salzboden- H 16
Samen- A 850, Ρ 414, S 668
Sand- A 493, 1002, Ρ 1455
Sandbank- A 521, S 1473
Schatten- S 161
Schling- L 151
Schmarotzer- Ρ 127
Schutt- С 353, R 391
Schwimm- Ν 22
See- Τ 221
Sonnen- Η 82
Spalten- С 271
Sporen- С 919
Sproß- С 812
Stamm- С 812
Stein- L 222
Stock- С 812
Strand- A 352, Ρ 1450
Strom- R 307
Sumpf- H 70, 98, L 187,
Ρ 59, S 1264, Τ 69
Süsswasser- D 388, L 184
Zier- D 21, О 241
pflanzenăhnlich Ρ 634
Pflanzenanatomie Ρ 673
Pflanzenaufnahme А 795,
С 752а
Pflanzenauslese S 268
Pflanzenbenennung Ρ 646
Pflanzenbenennungslehre
Ρ 644
Pflanzenbeschreibungslehre
В 258, Ρ 630
Pflanzenbestand F 82
Pflanzenbiologie Ρ 605
Pflanzenchemie Ρ 610
Pflanzendecke V 45
Pflanzenerkenner В 256
Pflanzenernährung Ρ 675
Pflanzenforscher В 256,
Η 160
Pflanzenforscherin Η 160
pflanzenfressend Η 164,
Ρ 656
Pflanzengattungen G 83
Pflanzengemeinschaft Ρ 616
Pflanzengeographie Ρ 628
genetische- Ε 271
Pflanzengesellschaft A 1085,
Ρ 616
Pflanzengesellschaftslehre
Ρ 615
Pflanzengesellschaftsstruk­
tur S 1432
Pflanzengift Ρ 674
Pflanzenheilkunde Ρ 671
Pflanzenhygiene Ρ 633
Pflanzenkrankheit M 471,
Ρ 654, 663
Pflanzenkunde В 254
Pflanzenlehre В 254
Pflanzenliste F 85
Pflanzenorganographie Ρ 649
Pflanzenorganologie Ρ 650
Pflanzenpathologie Ρ 654
Pflanzenphysiologie Ρ 657
Pflanzenreich V 44
Pflanzensaft Η 446
Pflanzensammeln Η 158
Pflanzensammlung Η 159
Pflanzenschlaf N 215, S 582
Pflanzenschmarotzer Ρ 652
Pflanzenschule S 335
Pflanzensoziologie Ρ 615,
Ρ 664
Pflanzensystem S 1476
Pflanzenteratologie Ρ 669
Pflanzenuntersuchung Ρ 603
Pflanzenverein S 1460
Pflanzenvererbungslehre
Ρ 625
Pflanzenverjüngung A 666
Pflanzenversteinerung В 259
Pflanzenwelt R 129, V 44
Pflanzenwuchs V 45
Pflanzenzergliederung Ρ 673
Pflanzenzucht Ρ 667
Pflanzenzüchtung S 268
pflanzlich Ρ 626, V 44, 46
pflauentragend Ρ 1444
Pflaume Ρ 1446
pflaumenfarbig Ρ 1443
pflaumförmig Ρ 1445
Pflock A 207
pfriemenförmig S 1247
pfriemlich S 1247
pfriemstachelig Ε 337
Pfropfbastard С 306, Ρ 1511
Pfropfen С 746
Pfropfreis Ε 236, I 190
Pfropfung I 184, 188
pH-Wert Ρ 382
-phage Ρ 409
Phagoplankton Ρ 408
Phagozytose Ρ 407
phanerogam Ρ 415
Phanerogamen Ρ 414
phanerogamisch Ρ 415
Phanerophyten Ρ 417
Phănobastard Ρ 389
Phänogenese Ρ 387
Phänogenetik Ρ 388
Phänokopie Ρ 384
Phänologie Ρ 390
phänologisch Ρ 391
Phänophase Ρ 392
Phänosphrmie Ρ 393
phănothermisch Ρ 394
Phänotyp Ρ 396
phänotypisch Ρ 395
Phănozytologie Ρ 385
Phăophyll Ρ 401
Phaoplankton Ρ 419
Phăoplast Ρ 403
Phăosom Ρ 405
Pharmakodynamik Ρ 420
790
Pharmakognosie Ρ 421
Pharmokologie Ρ 422
Phase Ρ 423
Phellem Ρ 424
Phelloderm Ρ 427
Phellogen Ρ 428
Phelloid Ρ 430
Philosophie Ρ 440
Phlobaphene Ρ 447
Phloem Ρ 448
Phlyktioplankton Ρ 453
-phob Ρ 454
Phobochemotaktismus Ρ 456
Phobophototropismus Ρ 458
Pholadophyten Ρ 461
Pholeobionten Ρ 462
Phonotaxis Ρ 463
Phoresie Ρ 466
photeolisch Ρ 470
photisch Ρ 471
Photismus Ρ 472
Photoauxismus Ρ 474
Photoblast Ρ 475
photochemisch Ρ 476
photochromatisch Ρ 477
Photodinese Ρ 481
Photodynamie Ρ 482
photodynamisch Ρ 483
Photoepinastie Ρ 484
photogen Ρ 485
Photographotyp Ρ 486
Photohyponastie Ρ 487
Photokinesis Ρ 488
Photokleistogamie Ρ 478
Photoklinie Ρ 479
photokolorimetrisch Ρ 480
Photolyse Ρ 490
Photometer Ρ 493
Photometrie Ρ 491
photometrisch Ρ 492
Photomorphose Ρ 494
Photonastie Ρ 495
photonastisch Ρ 496
photoperiodisch Ρ 498
Photoperiodismus Ρ 499
Photophase Ρ 501 .
photophil Ρ 502
photoplagiotropisch Ρ 505
Photoreduktion Ρ 506
Photosynthese Ρ 507
Phototaktismus Ρ 508
Phototonus Ρ 510
phototroph Ρ 513
Phototrophie Ρ 512
Phototropismus Ρ 514
Phototyp Ρ 486
Phragmatospore Ρ 518
Phragmoplast Ρ 523
Phragmosom Ρ 524
Phragmosphăre Ρ 525
Phragmostichobasidie Ρ 527
Phreatophyten Ρ 528
Phykochrom Ρ 536
Phykodomazien Ρ 538
791 DEUTSCHER INDEX
Phykoerythrin Ρ 539 Phytophänologie Ρ 655 Kryo- С 910
Phykophaein Ρ 541 Phytoplankton Ρ 658 Licht- Ρ 469
Phykoporphyrin Ρ 542 Phytopleuston Ρ 659 Limno- L 185
Phykopyrrin Ρ 543 Phytoptose Ρ 662 Luft- А 274
Phykorrhiza Ρ 544 Phytoptozezidie Ρ 661 Makro- M 37
Phykoxanthin Ρ 545 Phytotaxonomie Ρ 666 Mero- M 210
Phykozezidien Ρ 535 Phytotechnik Ρ 667 Meso- M 246
Phvkozyan Ρ 537 Phytotelma Ρ 668 Mikro- M 341
Phylesis Ρ 547 Phytothermogenese Ρ 672 ozeanisches- О 46
-phyletisch Ρ 548 Phytotomie Ρ 673 Pseudo- Ρ 1151
Phyllidium Ρ 553 Phytotoxin Ρ 674 Quellen- G 876
PhyUoblast Ρ 555 Phytotrophie Ρ 675 Rhaphidio- R 69
Phyllodie Ρ 569 Phytozezidie Ρ 609 Sapro- S 61
phyllogen Ρ 564 Phylozönogenese l^ 614 Sira- S 538
phyllokarpisch Ρ 557 Phytozönologie Ρ 615 Sphaero- S 701
Phyllokladium Ρ 559 Phytozönose Ρ 616 Stagno- S 855
PhyllokoUie Ρ 560 Phytozônotyp Ρ 617 Süßwasser- L 185
Phyllom Ρ 567 Phytozytologie Ρ 618 Teich- H 72
Phyllomanie Ρ 568 Piezotropismus Ρ 680 Telmato- Τ 70
Phyllomorphie Ρ 569 Pigmentation Ρ 681 Ultra- и 11
Phyllopodium Ρ 575 Pileozystide Ρ 686 Wasser- Η 495
Phylloptose Ρ 576 Pilidium Ρ 689 Wind- А 750
Phyllotypus Ρ 578 pillenförmig Ρ 693 Planogamet Ρ 745
Phyllozyanin Ρ 561 pilz- M 596 Pianospore Ρ 747
Phyloembryogenese Ρ 584 -artig F 187 Planozygote Ρ 748
Phylogenese Ρ 585 -bewohnend F 189 Plantage Ρ 751
Phylogenetik Ρ 586 -förmig F 187 Plasmabrücke Ρ 760
phylogenetisch Ρ 587 -fressend F 190, M 604 Plasmahaut(außere) M 181
Phylogenie Ρ 585 -vernichtend F 188 Plasmakörnchen M 350
phylogerontisch Ρ 589 Pilz F 191, M 600 Plasmalemma Ρ 756
Phylozönogenese Ρ 583 Pilzfaden H 557 plasmatisch Ρ 757
Phylum Ρ 590 Pilzfadengeflecht M 598 Plasma Verbindungen Ρ 760
Physiogenie Ρ 594 pilzfaserähnlich M 599 Plasmodesma Ρ 760
Physiognomie Ρ 595 Pilzgalle M 606 Plasmodiokarpium Ρ 761
Physiologie Ρ 597 PUzhut Ρ 688 Plasmodium Ρ 762
Physoden Ρ 598 -pilzig M 596 Plasmogamie Ρ 763
-phytisch Ρ 601 Pilzkunde M 609 Plasmogenesis Ρ 764
Phytobenthos Ρ 604 Pilzlager M 598 Plasmolyse Ρ 766
Phytobiologie Ρ 605 ohne- A 610 plasmolytisch Ρ 767
phytobiologisch Ρ 606 Pilzwurzel M 612 Plasmonema Ρ 768
phytobiotisch Ρ 607 pinselförmig Ρ 234 plasmophag Ρ 769
Phytoblast Ρ 608 pinselhaarig Ρ 234 Piasmoptyse Ρ 771
Phytochorologie Ρ 612 pinselig Ρ 234 Plasmotomie Ρ 773
Phytodomatium Ρ 619 PistiU Ρ 720 Plastid Ρ 775
Phytodynamik Ρ 620 pistill- F 33, Ρ 716 Piastidom Ρ 776
Phytoedaphon Ρ 621 Pistillodie Ρ 719 Plastidule Ρ 777
Phytoelektrogenese Ρ 622 Pistillsăule A 733, G 309 Plastin Ρ 778
Phytogamie Ρ 623 Plagiophototaxis Ρ 734 plastisch Ρ 774
phytogen Ρ 626 Plagiophototropismus Ρ 735 Plastochron Ρ 780
Phytogenese Ρ 624 plagiotrop Ρ 737 Plastodesma Ρ 781
Phytogenetik Ρ 625 plakochromatisch Ρ 728 Plastodynamie Ρ 782
Phytogeogenese Ρ 627 Plakoplasten Ρ 729 Piastogen Ρ 784
Phytogeographie Ρ 628 Planktologie Ρ 738 Plastotyp Ρ 786
Phytographie Ρ 630 Plankton Ρ 739 platt Ρ 742
Phytohistologie Ρ 631 Plăttchen L 33
Phytohormone Ρ 632 Desmo- D 103
Dunkel- S 214 plättchenförmig L 34
Phytom Ρ 638 plăttchentragend L 35
Phytomerum Ρ 639 Gaso- G 60
Htílo- H 99 Platte D 312, L 36
Phytomorphologie Ρ 641
Phytomorphose Ρ 642 Holo- H 350 äquatorial- A 247
Phytonomie Ρ 645 Knepho- G 538 plattgedrückt D 80
Phytonziden Ρ 643 KoUa- С 615 Platz S 252
Phytoökologie Ρ 647 Kontorto- G 776 schattiger- U 23
Phytoontogenie Ρ 648 Kremasto- G 867 platzend Ε 489
Kreno- С 876 Platzmine S 975
DEUTSCHER INDEX
Plazenta Ρ 724
Plazentation Ρ 726
Pleiochasium Ρ 799
Pleiontismus Ρ 803
Pleiotaxie Ρ 809
Pleiotrop ie Ρ 811
pleioxen Ρ 813
Plektenchym Ρ 795
plektenchymatisch Ρ 796
Plerom Ρ 819
Plesiasmie Ρ 820
plesiobiotisch Ρ 821
Plesiotyp Ρ 823
Pleurenchym Ρ 828
Pleuridienbildung Ρ 828
pleuroblastisch Ρ 829
pleurodiskal Ρ 832
pleurogynisch Ρ 834
pleuromitisch Ρ 835
pleuroplastisch Ρ 836
Pleurosporangium Ρ 840
Pleurospore Ρ 839
pleurotrib Ρ 841
pleurotrop Ρ 843
Pleurozystide Ρ 831
Pleuston Ρ 844
Plokokarpium Ρ 850
Plotophyten Ρ 851
pluriennal Ρ 858
Pneumatoden Ρ 885
Pneumatophor Ρ 886
Pneumatozyst Ρ 884
Podetium Ρ 891
podokarpisch Ρ 894
Podosynkarpie Ρ 898
poikilodynamisch Ρ 900
Poikilogeotropismus Ρ 901
Poikilosyndese Ρ 903
poikilothermisch Ρ 904
Poikiloxerophyten Ρ 905
Pol Ρ 932
polarisch Ρ 908
Polarität Ρ 909
Polarpflanzen С 906
poliert L 28
Polikarpochorie Ρ 952
Polioplasma Ρ 912
PoUapsie Ρ 916
pollaptostemonopetal Ρ 917
Pollen Ρ 918
Pollenallergie Ρ 930
Pollenanalyse Ρ 925
Pollenfach G 737, S 10
Pollenhalter R 198
Pollenin Ρ 919
PoUenklümpchen Ρ 922
Pollenkorn A 730, G 252,
Ρ 918
Pollenkunde Ρ 60
Pollenmasse Ρ 922
Pollennachreife Ρ 1365
Pollensack M 354, S 10
Pollenschlauch Ρ 925, Τ 643
792
Ρ ollen tétrade Τ 196 Polyphyllogenie Ρ 1029
pollentragend Ρ 926 polyplastisch Ρ 1030
Pollenübertragung Ρ 923 polyplektisch Ρ 1031
Pollenvorreife Ρ 1361 polyploid Ρ 1035
pollen vorreiflieh Ρ 1362 Polypioide Ρ 1033
PoUenzelle G 252 Polyploidie Ρ 1036
Pollinarium Ρ 922 Polyploidisierung Ρ 1034
pollinisch Ρ 925 Polyplostemonie Ρ 1037
Pollinium Ρ 922 Polysachariden Ρ 1041
PoUinodium Ρ 929 polysaprob Ρ 1042
PoUinose Ρ 930 polysiphon Ρ 1046
poloisch Ρ 931 Polysomatie Ρ 1047
Polster D 312, Ρ 1650 Polysomie Ρ 1048
Blatt- A 1046, Ρ 1650 polysomisch Ρ 1049
Frucht- S 1040 polysporangiat Ρ 1053
Gelenk- A 1046 Polyspore Ρ 1052
Griffel- S 1075 Polyspermie Ρ 1051
polsterăhnlich S 1042 Polystele Ρ 1058, 1056
polsterig Ρ 1649 Polystelie Ρ 1057
Polyachänium Ρ 935 polystemon Ρ 1059
polyadelphisch Ρ 937 polystomatisch Ρ 1063
Polyaster Ρ 945 polystromatisch Ρ 1065
Polyblast Ρ 946 Polysymmetrie Ρ 1067
Polychorie Ρ 962 polysymmetrisch Ρ 1068
Polychromatismus Ρ 964 polythalamisch Ρ 1069
polychromatophil Ρ 965 polytom Ρ 1072
polychromosomisch Ρ 966 Polytomie Ρ 1071
Polydaktylie Ρ 978 polytop Ρ 1074
poly demisch Ρ 980 Polytopie Ρ 1073
Polydermis Ρ 981 polytroph Ρ 1077
Polyembryonie Ρ 983 Polytrophie Ρ 1076
polyenergid Ρ 985 poly typisch Ρ 1078
Polyenergide Ρ 984 polyzentrisch Ρ 956
Polyözie Ρ 1013 Polyzygosis Ρ 1084
polygam Ρ 989 ρ oly zyklisch Ρ 976
Polygamie Ρ 988 Pomeranzenfrucht A 1152
Polygenese Ρ 990 pomeranzengelb A 1151
polygenetisch Ρ 991 ρ on tisch Ρ 1095
polygonal Ρ 993 pontophil Ρ 1096
polyhaploid Ρ 997 Pontophyten Ρ 1097
Polyhybride Ρ 998 Population Ρ 1100
polykarpisch Ρ 950 porandrisch Ρ 1101
Polykarpium Ρ 951 Pore Ρ 1125
Polykaryon Ρ 954 porenblăttrig Ρ 1111
polykaryotisch Ρ 955 Porenchym Ρ 1104
Polykladie Ρ 969 Porenmesser Ρ 1110
polyklonal Ρ 971 porenreich Ρ 1113 '
Polykotyledonie Ρ 974 porizid Ρ 1105
polymastigot Ρ 1000 porogam Ρ 1108
polymer Ρ 1002 Porogamie Ρ 1107
Polymerie Ρ 1001 Poroiden Ρ 1109
polymiktisch Ρ 1003 poros Ρ 1113
Poly mitose Ρ 1004 Porosität Ρ 1112
polymorph Ρ 1006 porzellanfarbig Ρ 1103
Polymorphismus Ρ 1005
polynitrophil Ρ 1008
Position (abnorme) Ε 32
polynomial Ρ 1009 positiv Ρ 1127
Polyonym Ρ 1011 Postadaptation Ρ 1129
Polyoplasma Ρ 1014 postdiluvial Ρ 1133
Polypetalie Ρ 1016
Polyphasie Ρ 1021 Postfertilisation Ρ 1135
polyphyletisch Ρ 1026 postfloral Ρ 1136
Polyphylie Ρ 1025 Postfloration Ρ 1137
Polyphyllie Ρ 1027 postglazial Ρ 1138
postikalseitig Ρ 1139
793
Postkarpotropismus Ρ 1131
Postklimax Ρ 1132
Postmaturation Ρ 1140
postmeiotisch Ρ 1141
Postreduktion Ρ 1143
postzygotisch Ρ 1145
Potamobotanik Ρ 1147
Potamophyten Ρ 1149
Potamoplankton Ρ 1150
Potentiometer Ρ 1153
Potetometer Ρ 1154
Potometer Ρ 1155
Präadaptation Ρ 1157
präalpin Ρ 1158
Präanthese Ρ 1160
prächtig S 1286
Prädetermination Ρ 1171
Präformation Ρ 1182
Präformismus Ρ 1183
präfusorial Ρ 1184
präglazial Ρ 1185
Prähaustorien Ρ 1186
Präklimax Ρ 1167
Präkozität Ρ 1168
Präreduktion Ρ 1193
Präsentationszeit Τ 87
präsentiertellerförmig Η 584
Präsenz Ρ 1196
Prä Valenz Ρ 1201
prävernal Ρ 1202
Präzedenda Ρ 1162
Präzipitation Ρ 1165
primär Ρ 1208
Primine Ρ 1208
primordial Ρ 1212
Primordialblatt Ρ 1212
Primordialzelle Ρ 1212
Prinzip Ρ 1216
Priorität Ρ 1221
prismatisch Ρ 1222
Proanthesis Ρ 1226
proanthrop Ρ 1227
Probasidium Ρ 1228
Probestück S 626
Prochromatin Ρ 1234
Prochromosom Ρ 1235
Produktivität Ρ 1242
Proferment Ρ 1247
profundal Ρ 1248
progam Ρ 1255
Progamet Ρ 1252
Progametisation Ρ 1253
Progametophyt Ρ 1254
Progenese Ρ 1256
Progeotropismus Ρ 1258
progressiv Ρ 1260
Prohydrotropismus Ρ 1261
Prokambium Ρ 1230
Prokarpium Ρ 1231
Prokaryogamet Ρ 1264
Prokaryogametisation
Ρ 1265
Prokinesis Ρ 1266
Proklimax Ρ 1236
DEUTSCHER INDEX
Prolaminen Ρ 1267 proterogynisch Ρ 1366
prolep tisch Ρ 1270 Proteropetalie Ρ 1367
Prolifikation Ρ 1273 Proterosepalie Ρ 1368
promeristematisch Ρ 1282 Proterotypus Ρ 1369
Prometaphase Ρ 1283 Prothallium Ρ 1371
Promitose Ρ 1287 prothalloid Ρ 1372
Promyzel Ρ 1289 Protisten Ρ 1373
Pronukleolus Ρ 1290 Protoblast Ρ 1378
Pronukleus Ρ 1291 Protistologie Ρ 1374
Propagation Ρ 1293 Protochlorophyll Ρ 1382
Propagulum Ρ 1295 Protoohromosom Ρ 1383
Propfung Τ 399 Protoderm Ρ 1387
Prophase Ρ 1297 Protoepiphyten Ρ 1388
Prophototaxis Ρ 1300 Protogamie Ρ 1389
Prophototropismus Ρ 1301 protogen Ρ 1392
Prophylaxie Ρ 1303 Protogenesis Ρ 1390
Proplastid Ρ 1306 Protogenetik Ρ 1391
propontisch Ρ 1307 Protogonidium Ρ 1393
Prosaerotaxis Ρ 1313 Protohemikryptophyten
Proschemotaxis Ρ 1314 Ρ 1397
Prosenchym Ρ 1317 Protokaryokinese Ρ 1381
prosenchymatisch Ρ 1318 Protokaryon Ρ 1380
Prosgeotropismus Ρ 1320 ProtokoUenchym Ρ 1384
Prosheliotropismus Ρ 1321 Protokorm Ρ 1385
Prosoplasie Ρ 1323 protokrat Ρ 1386
Prosoplasma Ρ 1324 Protolog Ρ 1399
prosoplasmatisch Ρ 1325 Protolyse Ρ 1400
Prosoplektenchym Ρ 1326 Protomyzel Ρ 1404
Prososmotaxis Ρ 1327 Protonema Ρ 1405
Prospecies Ρ 1328 Protonten Ρ 1406
Prosperität Ρ 1329 Protoparenchym Ρ 1407
Prosphytiasis Ρ 1330 Protophloem Ρ 1408
Prosporangium Ρ 1331 Protophyll Ρ 1409
Prosporie Ρ 1332 Protophyten Ρ 1410
Prostadium Ρ 1333 Protoplasma Ρ 1412
prostelisch Ρ 1334 Protoplasmatologie Ρ 1413
Prosthermotaxis Ρ 1335 Protoplast Ρ 1414
protandrisch-homogam Protosklerenchym Ρ 1415
Ρ 1339 Protospore Ρ 1416
Protanthese Ρ 1341 Protosporophyt Ρ 1417
Proteasen Ρ 1342 Protostele Ρ 1418
Proteiden Ρ 1345 prototroph Ρ 1422
Protein Ρ 1347 Protostrophen Ρ 1419
proteinisch Ρ 1344 Prototrophie Ρ 1421
Proteinkorn A 389 Prototypus Ρ 1423
Proteinkörner Ρ 1347 Protoxylem Ρ 1424
Proteinoplasten Ρ 1346 protozoophil Ρ 1425
Proteismus Ρ 1348 Protozygote Ρ 1426
Protenchym Ρ 1349 protropisch Ρ 1430
Proteochemotropismus Protuberanz Ρ 1434
Ρ 1351 Proventivknospen Ρ 1437
Proteofikation Ρ 1353 Provinz Ρ 1438
Proteohydrolyse Ρ 1354 provisorisch Ρ 1439
Proteoiden A 379 Prozeß Ρ 1233
Proteolysis Ρ 1355 Prüfung Ε 87, I 268
proteolytisch Ρ 1356 psalliotisch Ρ 1448
Proteoplast Ρ 1357 psammogen Ρ 1453
Proteosom Ρ 1358 Psammophyten Ρ 1455
Proteosynthese Ρ 1359 Pseudanthie Ρ 1458
Proterandrie Ρ 1361 Pseudoamitose Ρ 1461
proterandrisch Ρ 1362 Pseudoanaphase Ρ 1467
pseudoannuel Ρ 1462
proterantheisch Ρ 1363
Proterogenese Ρ 1364 Pseudoapogamie Ρ 1463
Proterogynie Ρ 1365 Pseudoaposporie Ρ 1464
DEUTSCHER INDEX
pseudoautözisch Ρ 1468
Pseudoautosyndese Ρ 1466
Pseudoauxospore Ρ 1469
pseudoaxillăr Ρ 1470
pseudobotrytisch Ρ 1473
Pseudobulbus Ρ 1475
Pseudobulbill Ρ 1474
Pseudochromosom Ρ 1482
pseudodichotom Ρ 1490
Pseudodichotomie Ρ 1489
Pseudodistrophie Ρ 1492
Pseudœndomitose Ρ 1493
pseudoephemer Ρ 1494
Pseudoepiphyten Ρ 1496
Pseudofekundation Ρ 1498
Pseudofertilităt Ρ 1499
Pseudogametangium Ρ 1501
Pseudogamie Ρ 1502
Pseudogeokarpie Ρ 1503
Pseudohaustorium Ρ 1505
Pseudoheredităt Ρ 1507
Pseudoherkogamie Ρ 1506
Pseudohermaphroditismus
Ρ 1508
Pseudoheterokarpie Ρ 1509
Pseudohomonym Ρ 1510
Pseudohybride Ρ 1511
Pseudohybridation Ρ 1512
Pseudohymenium Ρ 1513
Pseudoimpregnation Ρ 1514
Pseudokambium Ρ 1477
Pseudokarpie Ρ 1478
Pseudokleistogamie Ρ 1484
Pseudokleistogenie Ρ 1485
Pseudokompatibilităt Ρ 1499
Pseudolatex Ρ 1518
Pseudolichen Ρ 1519
Pseudometaphase Ρ 1522
Pseudomitose Ρ 1523
Pseudomixie Ρ 1524
Pseudomonokarpie Ρ 1525
pseudomonokotyl Ρ 1526
Pseudomykorrhiza Ρ 1528
Pseudonemathecium Ρ 1530
Pseudonukleolus Ρ 1531
Pseudonukleus Ρ 1532
Pseudoparaphyse Ρ 1533
pseudoparasitisch Ρ 1534
Pseudoparasitismus Ρ 1535
Pseudoparenchym Ρ 1537
Pseudopelorie Ρ 1538
Pseudoperianthium Ρ 1539
Pseudoperigon Ρ 1541
Pseudoperistom Ρ 1542
Pseudoperithecium Ρ 1543
Pseudopetalie Ρ 1544
Pseudophelloid Ρ 1546
pseudophotometrisch Ρ 1547
pseudophyllopod Ρ 1548
Pseudophyse Ρ 1550
Pseudoplankton Ρ 1551
Pseudoplasmodium Ρ 1552
Pseudoplast Ρ 1553
794
Pseudopolyembryonie Pyrenosom Ρ 1701
Ρ 1555 pyrophil Ρ 1708
Pseudopolymorphismus Pyrophyten Ρ 1711
Ρ 1556
Pseudopolyploidie Ρ 1557
Pseudopore Ρ 1559 quadrivalent Q 22
Pseudopyknidium Ρ 1560 Quelle F 119, S 129
Pseudoraphe Ρ 1563 quellenbewohnend F 120
Pseudoreduktion Ρ 1564 Quellenbewohner С 874
Pseudosporangium Ρ 1573 quellenliebend F 120
Pseudostele Ρ 1575 Quellenpflanzen С 875
Pseudostipelle Ρ 1576 Quellenplankton G 876
Pseudostrophiole Ρ 1578 Quellung I 47
Pseudosymbiose Ρ 1580 Queradern Τ 402
pseudosynkarpisch Ρ 1581 Querbälkchen Τ 372
Pseudotrichophorum Ρ 1584 querbălkig Τ 373
Pseudotypus Ρ 1585 Querebene Τ 402
PseudoVakuole Ρ 1586 Querfach S 424
Pseudovikariismus Ρ 1590 querfächerig A 1067, Τ 401
Pseudoviviparie Ρ 1591 quergeteilt D 152
Pseudoxerophyten Ρ 1592 querlaufend Τ 402
Pseudozephalodium Ρ 1481 querlăufig Ρ 731
Pseudozezidie Ρ 1480 Querhaut D 148, Ε 279
Pseudozil Ρ 1483 querliegend Τ 402
Pseudozygospore Ρ 1593 Querscheidewand Τ 402
Pseudozyst Ρ 1488 Querschnitt Τ 402
Pseudokleistogamie Ρ 1601 Querverbindung A 671
Pseudoklinie Ρ 1602 querwand- S 410
Ptenophyllophyten Ρ 1605 Querwand D 148, 325,
Pteridophyten Ρ 1610
Pteridospore Ρ 1611 S 424
Pterochoren Ρ1615 quirl- V 88
Ptyosome Ρ 1628 -ständig V 88
Pubeszenz Ρ 1634 Quirl V 90
Publikation Ρ 1635 Quirlhaare Ρ 694c
pulsierend Ρ 1645 quirlig G 996, V 88
Pulver Ρ 1651 fast- S 1251
pulverig Ρ 1646
punktförmig Ρ 1655
punktiert Ρ 1653, S 968 rabenschwarz A 857, G 802
rachenartig F 25
-blättrig S 969 Rachenbalg S 1006
purgierend С 184 rachenblütig R 328
purpur- Ρ 1114
rachenförmig R 327
-blättrig Ρ 1121 Rachitismus R 14
-blutig Ρ 1116
radförmig R 362
-farbig Ρ 114 radfrüchtig Τ 582
-nervig Ρ 1119
radial R 16
-rot Ρ 460, 1662 radiär R 16
-rötlich Ρ 1661
-symmetrisch R 38
-staubblăttrig Ρ 1115 Radiation R 18
Pustel Ρ 1666 radikant R 20
pustelartig Ρ 1667 radikulär R 31
Pusulen Ρ 1668 Radiobiologie R 35
Radiogenetik R 36
Pyknidiospore Ρ 1678 Radiotropismus R 39
Pyknidium Ρ 1679
Radizelle R 23
Pyknidiumtrâger Ρ 1677 radnabenähnlich M 387
Pyknium Ρ 1680 Rahmen R 156
Rahmenhülse G 858
Pyknose Ρ 1686 rahmfarbig G 868
pyramidal Ρ 1693 rand- M 107
Pyrenoiden Ρ 1699
-haarig G 423
Pyrenokarpium Ρ 1698 -läufig G 860
Pyrenophor Ρ 1700 -schAveifig R 147
Γ95 DEUTSCHER INDEX
-ständig M 105 regen- Reiz Ε 433
-stielig Ρ 14 -anzeigend Ρ 882 narkotischer- Ν 16
Rand L 178, M 108 -feindlich О 142 Reizbarkeit Ε 432
Randbewegung R 360 -freundlich О 141 Reizbeantwortung R 74
Randblüte F 96, L 173 -liebend О 141 Reizkrümmung Τ 612
randend M 106 -meidend О 142 Rekapitulation R 75
-randig M 107 -scheuend О 142 Rekauleszenz R 76
Ranke С 473 Regen I 46, Ρ 1165 Rekombination R 87
einfache- S 518 regenbogenfarbig I 282 Rekrudeszenz R 89
Nebenblatt- S 992 Regenerabilität R 120 Rektigradation R 94
Rebenstiel- Ρ 62 Regeneration Ν 81, R 121 Rektipetalität R 96
ranken- С 472 Regenera tum R 122 Rekurrenz R 100
rankig С 75, 472 Regenfrüchtigkeit H 509 relativ R 139
Raphe R 66 Regenmesser О 139 Relikt R 140
Raphiden R 68 regenwurmförmig L 273 Relikt-Endemismus Ρ 21
Raphidioplankton R 69 Regermination R 124 Reliquefaktion R 141
rasenbildend G 13 Region R 125 Reorientierung R 146
rasenförmig G 13 regional R 126 Reperation R 148
íast- S 1112 Register R 151 Repletum R 153
rasig G 13 Regma R 127 Reproduktion Ρ 1293, R 157
raspelartig R 42, S 199 Regmakarpium R 128 asexuelle- M 418
Rasse Ρ 1271 Regression R 130 reproduktiv R 158
ökologische- О 83 regressiv R 209 Reproduktivzellen Τ 59
rasseldürr S 125 regulär R 134 Reprogression R 159
rasselnd G 882 Regulation R 135 Residuum R 164
rauchgrau F 185 reich H 60, M 506, 620, resinogen R 173
rauchig F 185 О 205, Ρ 933 Resinozyst R 172
rauh A 1072, H 432, R 397, -bewurzelt Ρ 1040 Resistenz R 177
S 105, 222, Τ 378 -blättrig F 113, Ρ 1028 Resorption R 179
etwas- S 106 -blühend F 88 Respiration R 180
-früchtig L 55, Τ 379 -blumig H 61 Restitution R 184
-grubig S 222 -blutig M 535, 621 Resupination R 185
-haarig H 307 -buchtig S 529 Resurrektion R 187
-kantig G 216 -genetzt R 194 Retardation R 188
sehr- S 108 -gestrichelt M 546 Retikulum R 195
-stachelig M 581 -gezähnt Ρ 864 Rétrogradation R 208
Rauheit S 107 -narbig S 979 Retromorphose R 211
rauhlich S 106, 1103 -nervig Ρ 1007 Rettungsmittel A 393
Raum M 132 -punktig Ρ 1061 reversibel R 214
rauschend G 882, S 1019 -wallig L 47 Revision R 218
rautenförmig R 303 -wurzelig R 29 Rezeptakel R 79
razemös R 4 Reich R 129 Rezeptionsorgane R 82
Reaktion R 74 reif M 128 rezeptiv R 81
Reaktionszeit Τ 87 Reif Ρ 1441 Rezeptivität R 80
Rebenstielranke Ρ 62 Rezeptoren R 82
recht- О 251 Reife M 127 rezessiv R 83
-eckig R 91 Reifen M 125 Rhabdoiden R 224
-mäßig L 82 reifend M 126 Rheobionten R 229
-winkelig R 91 Reifezeichen M 125 rheokren R 230
rechts- Reifezeit M 125 Rheomorphose R 231
-gedreht D 125 Reifungsteilung M 165 rheophil R 232
-griffelig D 123 Reifwerden M 125 rheophob R 233
-windend D 125 Rheophyten R 234
Reihe S 433 Rheotropismus R 235
Reduktion R 105 reihenlos A 1094
Reduktionsteilung M 165 rhexigen R 236
Reduplikation R 108 -reihig F 19, S 430 rhizautoisch R 241
reduziert R 104, 394 rein Ρ 1663 Rhizelle R 242
Reflexion R 110 -erbig Η 423 Rhizidium R 243
Refloreszenz R 113 -gelb F 81, L 280 Rhizinen R 244
Regel R 132 -rassig H 423 Rhizinophyllen R 245
-weiß G 63, H 344, N 128 Rhizobien R 247
regelmäßig N 153, R 134, rhizogen R 258
R 331 reinigend G 184, Ρ 1660
Rhizogenschicht Ρ 280
regelrecht N 153 Reise I 347 Rhizogenum R 259
regelwidrig A 16, I 42 reitend Ε 318
DEUTSCHER INDEX 7θβ
rhizoidal R 263 ringförmig A 798, G 314 Rohrhalm G 15
Rhizoiden R 261 Ringgefäße A 798 röhrig F 72, S 532
rhizokarpisch R 249 ringsum- G 453, Ρ 267 Röhrlein Τ 642
Rhizokarpium R 250 -ausspringend С 468 Rohrzucker S 8
Rhizokollesie R 252 -behaart А 556 roUenförmig Τ 581
Rhizokormus R 253 -blütenständig G 462 rosablau R 294
Rhizoktonien R 254 -durchlöchert A 554 rosen- R 288
Rhizom R 266 -gebogen G 461 -artig R 342
Rhizomanie R 267 -geflügelt Ρ 308 -blättrig R 299
rhizomatisch R 268 -gefurcht G 470 -dornig R 289
Rhizomitra R 271 -grün A 547 -farbig R 342
Rhizomorphe R 272 -haarig Ρ 325 -kranzförmig M 397
Rhizoplast R 280 -rauh A 556 -stachelig R 289
Rhizopodium R 281 -siebförmig A 554 Rosenbeschreibung R 295
Rhizosphäre R 283 -spaltend G 468 Rosenfrucht G 1010
Rhizotom R 286 -spönnen G 469 Rosengarten R 343
Rhizozyst R 255 -stachelig Ρ 268 rosenrot R 288, 342
Rhodographie R 295 -wachsend A 565, G 464 -flügelig R 301
Rhodologie R 297 -webt G 469 -früchtig R 292
Rhodophyll R 298 Rinne V 21 -kelchig R 291
rhomboidisch R 303 rinnenförmig G 59 Rosette R 356
Rhoptometer R 305 rinnig G 59, R 325 kleine- S 897
Rhyacophyten R 307 etwas- S 1114 rosettenartig R 357
richtend Τ 611 Rippe G 851, J 14 rosettenbildend R 358
richtungswechselnd Η 206 Mittel- G 851 rosettig R 358
riechend 0 65, 94 Neben- D 368 Rost R 371
Riefe J 14 Samen- R 66 rost-
riemen- Η 301, L 265 Seiten- S 245 -braun F 39, R 370
riemenartig L 265 rippen- R 8 -farbig R 370
riemenförmig Η 301, L 265 -los Ε 15 -förmig G 447
riesen- G 143 -tragend G 852 -haarig G 887
riesig G 143 rippig G 852, R 8 -rot Χ 28 ^
RiUe V 21 Rispe Ρ 69 rostig R 370
riUig V 22 locke- J 9 rosulär R 358
rinde- rispentragend Ρ 70 rot Ε 347, R 368
-bewohnend С 834 rispig Ρ 70 bleich- Η 103
-gehörig G 832 riß- R 325 blut- G 898, H 7, S 39
-höckerig L 96 Riß R 324 braun- R 370
-los D 22, Ε 14 rissig L 115, R 325 bräunlich- G 962
-tragend С 833 Rißlein R 326 brennend- F 79
Rinde G 810, 831, Ρ 446 Ritze R 324 dunkel- A ИЗО, 1134,
äußere- Ε 457 ritzen- R 226, 325 В 244, G 898, G 240, 241,147,
primäre- Ρ 1208 ritzig R 226, 325 R 369, S 39
sekundäre- S 245 roh G 897, R 397 feuer- F 79, 1 39
Rindebewohner Ε 254 rohrartig A 1050 flamm- F 79
Rindenbrand S 697 röhrchen- Τ 640 flammend- I 39
Rindenhöckerchen L 95 -artig Τ 640 fleisch- С 94
Rindenschicht S 1018 -förmig Τ 640 gelb- А 243
Rindenporen L 95 Röhrchen Τ 639, 642 gelblichrosen- S 24
Rindenstoff Ρ 448 röhren- F 72, S 532 gemein- R 368
rindig G 833, 903, Ρ 446 glühend- F 79, I 39
Ring G 317 -förmig F .72, Τ 638
granat- G 240, Ρ 460, 1659
drüsiger- A 800 -stachelig S 556 hell- Ρ 1203
Fleisch- S 72 Röhre Τ 643 hellhoch- R 400
-der Farnfrucht G 315 Bast- G 535 hellkarmin- G 550
Holz- A 800 Krön- G 816 hellpurpur- Ρ 1118
Haar- A 800 Luft- Τ 374 herbstrebenfarbig Χ 28
Jahres- A 800 Mark- M 143 hoch- G 444, Ρ 460, R 369
Kambium- G 51 MUch- L 64 kardinal- G 85
Milchsaft- L 64 karmesin- G 93, 300, 551
Schein- Ρ 1457
Perigon- Τ 643 karmin- G 93, 300, 551
Verdickungs- С 51 kirsch- G 234
Sieb- G 885, Τ 643
Ringborke R 315 korallen- G 804
Staubbeutel- S 1373 kupfer- A 243, G 254, 962
ringentragend A 799
Röhrenblüte Τ 641
797
mennig- M 370
orangen- A 1151
pfirsichblut- Ρ 346
purpur- Ρ 460, 1114, 1662
rosen- R 288, 342
rotorange R 423
rubin- R 372
Scharlach- G 551, S 126
schmutzig- V 1
trockenweinlaubfarbig Χ 28
wein- V 122
Ziegel- L 61, Τ 146
Zinnober- С 444
rot-
-blühend R 375
-blutig R 375
-fleckig R 383
-früchtig Ε 348
-gefleckt R 383
-gelb А 243, 1151
-gerändert R 384
-gestreift R 3g7
-glänzend R 422
-kelchig R 379
-saftig S 1261
-stengelig R 374
-tonfarbig В 244
-umgürtet R 380
-umsäumt R 380
-violettfarbig А 70
-werdend Ε 345, R 367
Rotalgen R 300
Rotation С 999, С 360
Röte R 373
rotierend R 361
rötlich Ε 345, Ρ 1658,
R 366
-blau R 378
-braun В 16, С 53, 159,
С 244, 254, H 149, L 100,
163, R 382, 420
-gelb A 482, Ε 352, I 3,
R 381, 422
-gelbbraun F 184
-grün R 386
-orangengelb R 377
-violett R 385
-weiß R 296, 376
-werdend R 398
rübenförmig D 6, Ν 12
Rübenwurzel Ν 12
Rübenzucker S 8
rubinrot R 372
rück-
bezüglich R 84
-gebildet A 1128
-läufig A 682, R 209
-schreitend R 131, 209
-wirkend R 204
Rückbildung С 177, D 42,
I 279
Rücken Τ 126
rücken- Τ 124
-bauchig D 309, 370
DEUTSCHER INDEX
-bestäubend Ν 164 saatfeldbewohnend S 255
-seitig D 368, Τ 124 Saatpflanzen S 255
-zusammengedrückt О 4 Saatunkräuter S 254
-spaltig L 243 Sacharose S 8
-ständig D 368 Sack S 10
-wurzelig Ν 163 sackartig S 5, Τ 148
Rückennaht D 368 säckchenförmig S 11
Rückenschärfe С 90 sackförmig S 5
Rückenseite Τ 126 sackig S 5
Rückfall А 1110 Säen S 87
Rückgang R 130 safrandulkelgelb С 893
rücklingsgelegt S 1301 safrangelb С 893
Rückschlag A IIÍO, R 130 safrangelblich S 1141
Entwicklungs- A 1110 Saft H 446, L 208, S 1266
Rückseite D 368 Honig- Ν 51
rückwärts- R 212 Kern- С 139, Ν 192
-gebogen R 111 Pflanzen- Η 446
-gebrochen R 207 Vakuolen- S 1266
-gedreht R 202 Zell- С 1058, Ε 122, S 1266
-gekehrt R 212 Saftdecke Ν 59
-geneigt R 85 Saftdrüse Ν 53
-liegend S 1301 Saftholz A 381
Rückwirkung R 74 saftig S 1263
Rückzug R lâO saftliebend О 195
Ruderalpflanzen С 353, Saftpflanzen С 413, S 1264
R 391 Saftraum V 3
Ruderalschutthaufen R 389 saftraumig V 5
Rudiment R 396 safttragend G 414, S 1257
rudimentär R 394 saftreich S 1263
ruhe- H 565 săgeblăttrig S 441
Ruheakinete A 367 sägeblütig S 440
Ruheknospe D 367, Ρ 1437 sägeförmig S 448
ruhend H 565, Q 29 sägemehlförmig S 197
Ruheperiode L 58 săgezăhnig S 439, 447
Ruhestand L 58 Săgezăhnung S 446
Ruhezelle A 367 Saisondimorphismus
ruhig L 58, Τ 384 H 424, О 207
rühr mich an nicht Ν 141 Saisonpolymorphismus
Rumination R 406 О 208
ruminiert R 407 Salinenpflanzen H 16
rund- G 200 Salpeterbildung Ν 124
-gedreht G 314 Salpeterpflanzen Ν 126
-wendelig G 314 salpeterzerstörend D 64
rundlich R 363, S 1214 Salpinganthie S 25
runzel- Ρ 1625, R 313 Salzbergwerk S 21
-früchtig R 314 Salzboden S 27
-samig R 316 salzbodenliebend S 23
Runzel С 889, R 402 Salzbodenpflanzen H 16
Runzelchen R 404 salzig S 23
runzelig R 200, 313, 403 etwas- S 27
rüssel- salzliebend H 14, S 23
-artig Ρ 1229 salzmeidend H 15
-blumig R 238 Salzpflanzen H 16
-förmig Ρ 1229 Same S 276
-früchtig R 309 samen- S 334, 639
rußfarbig F 182 -bewohnend S 337
rußig F 182 -förmig S 339
rußschwarz F 182 -los A 1074
rüstig V 47 -tragend S 338
rutenförmig V 121, 127
Samenanhăngsel G 131
Samenanlage G 78, О 299
Saat S 92, 276 umgewendete- A 682
Saatfeld S 253 Samenausstreuung D 324
DEUTSCHER INDEX 798
Samenbeschreibung S 666 -bewohnend A 492, 1002, Saum L 178, M 108
Samenblatt M 57 S 2 -saumig L 251
Samendecke A 1020, -liebend A 1002, Ρ 1454, S 3 säureliebend О 314
S 680 sandbankliebend S 1472 säurescheuend О 315
Samendeckel О 185 Sandbankpflanzen A 521, saurochor S 96
Sameneiweiß А 378, Ε 184 S 1473 Saurochorie S 95
Samenepithel Ε 306 Sandgrube A 1003 Sazellus S 12
Samenhaut I 204 sandig A 1002, S 3 schachbrettartig Τ 143
-äußere- Τ 145 Sandpflanzen A 493, 1002, Schaden Ν 171
-innere- Ε 176, Τ 48 Ρ 1455 Schädigung Ν 171
Samenhülle A 582, 1020, Sandplatz A 1003, S 1 schädlich Ν 172, Ρ 339
Ε 293, I 204, S 680 Santonin S 41 Schaft- S 113
Samenkeimsfederchen Ρ 856 saphirblau S 47 -blumig S 121
Samenkern Ν 195 Saponin S 45 -förmig S 122
Samenknöpfchen G 78 Saprobien S 48 -tragend S 120
Samenknöpfchendecke I 204 Saprobionten S 48 Schaft S 123
Samenknospen G 78 Saprobiose S 49 -schaftig S 113
Samenknospendecke I 204 saprobiotisch S 50 Schale Τ 649, V 25
Samenkuchen Ρ 724 saprogen S 51 Frucht- Ρ 275
Samenkunde S 687 Saprogeophyten S 52 Haut- Τ 649
Samenlappen С 853 sapropelisch S 55 Nuß- Ρ 1669
aufliegende- I 108 saprophag S 56 Samen- I 204, Τ 145
Samenlappenkörper С 854 Saprophyten S 58 Stein- Ρ 1669
samenlappenlos А 104 sap гор hy tisch S 59 schalenförmig A 64
samenlappig С 855 Saprophytismus S 60 Schalenfrucht A 67
Samenleiste Ρ 724, S 689 Saproplankton S 61 Schalenfruchtkranz A G8
samenleiste tragend Ρ 727 Sarkochoren S 67 schalig Τ 650
Samenliste D 47 Sarkodermis M 251 schamhaft Ρ 1636
Samenmangel A 1075 Sarkokarp S 64 schamlos I 70
Samenmantel A 1020, sarkokarpisch S 65 scharf A 59, 170, lül4,
Ε 293, S 680 Sat-Ghromosom S 83 S 105
samenmantellos Ε 420 Satellit S 83 -kantig A 91
Samennabel Η 300 Satellitenchromosom S 83 -spitzig A 166
Samennaht R 66 satt S 91 Schärfe A 90
Samenoberhaut A 582, Ε 293 -braun В 297 schärflieh A 171, S 1016,
Samenpflanzen A 850, -gelb H 556, L 280 scharlachrot С 85, 55
Ρ 414, S 668 -grün S 90 S 126
Samenrippe R 66 Sattel S 273 schatten-
Samensăulchen G 647 sattelförmig S 274 -bewohnend U 24
Samenschale I 204, Τ 145 sauer A 59, 66, 89 -liebend H 80, S 158. U 24
äußere- Ε 480 -liebend A 86 Schatten U 21
fleischige- S 78 säuerlich A 65, 88 Schattenpflanzen S 161
innere- S 248, Τ 48 Sauerstoff О 310 Schattenriß S 162
Samenschwiele С 131 Sauerstoffreizbewegung schattig I 258, U 26
Samenstiel F 194 А 277 Schatz Τ 286
Samenstrang F 194 Sauggewebe А 23 Schaubild D 136
Samentrâger Ρ 724, S 689 Saughaare А 22 schauend S 631
Samenwarze С 131 Saugorgan H 55 schaumartig S 835
-sämig S 334, 639 Saugspannung Τ 657 schaumig S 835
Sammelart G 587, 621, Saugwarze Η 55 Scheda S 133
S 1314 Saugwurzel Η 55 Scheiben- D 303
Sammelfrucht A 915, С 574, Săulchen С 647 -förmig D 303
G 747, S 1393 säulchenartig G 648 -los A 202
Sammelsteinfrucht Ν 197 säulchenförmig G 648 -rund О 210
Sammlung S 732, 1331 Säule С 649, S 893 Scheibe D 312,
Sammlung A 1108 Befruchtungs- A 733, Blatt- L 178
samt- V 53 G 649, G 309 Blüten- D 312
samtartig (etwas-) S 1250 Griffel- A 733, G 649, Frucht- H 529
Samthaar V 52 G 309 Haft- A 197, 952
PistUl- A 733, G 309 Honig- D 312
samthaarig V 53 säulenförmig G 650, Ρ 1222 Zwiebel- В 306, D 312
samtschwarz A 1116 säulenfrüchtig Ρ 1224 Scheibenblüte F 96
Sand A 1001, S 4 Săulenkristalle S 1074 Scheidchen V 17
sand- Ρ 1451 säum- L 251 Scheide V 13
799 DEUTSCHER INDEX
Blatt- V 13 Scheinsproß G 192 Schizogonie S 148
Blüten- S 614 Scheinwirtel Ρ 1589 Schizokarpium S 144
Frucht- С 127 Scheinwurzel Ρ 1566 Schizokonidie S 146
Keim- С 610 Scheinzweiglein Ρ 1562 Schizokotylie S 147
Keimblatt- G 610 Scheinzwiebel Ρ 1475 schizo-lysigen S 151
Kleb- S 621 Scheitel- A 106 schizomer S 152
Mark- V 13 -recht V 87 Schizophyten S 154
Nebenblatt- О 50 -sichtig A 136 schizo-rhexigen S 155
Schutz- Ε 150 -ständig A 903 Schizostele S 156
Sporen- С 127 Scheitel A 889, V 86 Schizostelie S 157
Wurzel- С 611 Scheitelwachstum Τ 127 Schlaf S 582
scheidebildend V 15 Scheitelzellen I 161 Sommer- A 283
scheiden- G 605 scherbengelb Τ 146 Schlafbewegung N 215
-ähnlich С 605 scherenförmig F 124 schlafbringend S 581
-wurzelig Ε 179 -scheuend Ρ 454 schlafend D 367
Scheidewand D 325, S 424 Schicht S 1018 schlaferzeugend S 581
falsche- D 325, Ρ 1491, Antheren- Ε 481 schlaff F 75, L 73
S 424 Frucht- Η 529 Schlagfluß A 932
ohne- A 1068 Gonidial- S 1018 Schlamm L 189
scheidewand- Gonidien- G 208 schlammbewohnend L 180
-abreißend S 420 Keim- G 52, M 123 schlammig L 187
-förmig S 419 Korkrinden- Ρ 427 schlängelnd S 435, Τ 360
-los Ε 356 Kraut- S 1018 schlangen- О 188
-spaltig S 416 Mark- S 1018 -ähnlich S 437
-tragend S 418 Rinden- S 1018 -artig S 437
scheidewandig S 411 Sporen- H 529 -förmig S 436
scheidig G 605 Sprungs- M 270 -tötend A 761
schein- Ρ 1456 Subhymenial- H 621 schlank G 230
-blutig Ρ 1460 schichtenbildend S 1015 schlapp F 75
-sämig Ρ 1571 schichtig S 1015, Τ 6 schlauch-
Scheinachse S 1365 Schichtung S 1014 -artig и 97
Scheinähre Ρ 1572 schief- О 15, Ρ 730 -förmig и 97
Scheinarillus Ρ 1465 -blättrig Ρ 736 -führend А 1057
scheinbar S 836 -wachsend А 353 Schlauch А 607, 1066, U 99
-einzählig Ρ 1527 schiefer- Befruchtungs- Τ 643
-gefăssig Ρ 1588 -farbig S 136 Blatt- А 1056
-gerändert Ρ 1520 -grau A 998, S 136 Frucht- и 99
-gipfelstăndig Ρ 1582 -liebend S 136 Hüll- S 826
-kriechend Ρ 1565 schieferig S 141 Pollen- Τ 643
-septiert Ρ 1568 Schiffchen G 90, Ν 35 Sporen- A 1066
-sitzend Ρ 1570 schiff chenförmig G 91, Ν 34 Schlauchbalg U 99
-verzweigt Ρ 1561 Schild- Ρ 230 Schlaucherzeuger A 1060
Scheinbeere Ρ 1472, S 594 -artig S 225 schlauchig U 98
Schein blatt Ρ 1549 -förmig Ρ 230, S 225 Schlauchkapsel S 12
scheinblattartig Ρ 1500 -tragend Ρ 230 Schlauch träger A 1062
Scheinblattstiel Ρ 1545 Schild A 1078, S 228 Schlauchzelle A 1066
Scheinblüte Ρ 1459 Schildchen Ρ 229, S 227 schlecht M 85
Scheindichotomie Ρ 1489 schildchenförmig S 226 -riechend M 78
Scheindolde С 1004, Ρ 799 Schildhaare S 225 Schleier G 835, V 51
scheinend S 519 Schildhaare L 105 Schleierchen I 128, M 184
Scheinfach S 836 Schimmel M 500 unechtes- Ρ 1515
Scheinfrucht Ρ 1479 schimmelgrün G 163 schleierförmig G 837
Scheinfüßchen Ρ 1554 schimmelig M 494 schleierlos A 109, 1230
Scheinklappe Ρ 1587 schimmernd G 838, L 270, schleifenartig L 92
Scheinkork Ρ 1579 N 122, S 164, 768 schleifenförmig Τ 16
vScheinlager Ρ 1583 schindelig I 49 schleim- G 172
Scheinloch Ρ 1559 Schirm и 13 -absondernd M 496
Scheinnektarium Ρ 1529 schirmblăttrig S 160 -artig M 497
Scheinquirl Ρ 1589, V 89 Schirmchen U 15 -tragend M 495
Scheinrinde Ρ 1486 Schirmrispe G 841
schirm tragend U 14 Schleim M 499
Scheinring Ρ 1457 schizogen S 149 schleimig M 494, 498
Scheinrosette Ρ 1567 schizogenetisch S 149 Schleuderer Ε 75
Scheinschmarotzer Ρ 1536 Schizogenie S 148 Schleuderfrüchte В 21
DEUTSCHER INDEX 800
Schleuderung В 246 -los Ε 341 Schraubgefăsse V 39
Schleuderzellen Ε 75 -samig R 312 - schraubiggewunden S 754
schließ- G 503, I 114 Schnabel R 355 Schreckbewegung Ρ 455
-früchtig С 508 Schnäbelchen R 351 Schreckreaktion Ρ 455
Schließfrucht А 67, С 82, schnecken- Schreibfehler L 52
G 509, I 114 -artig L 176 schriftartig G 238
einflügelige- M 442 -gekrümmt Η 73 Schriftsteller A 1144
geflügelte- S 34 "gerollt G 449 schroff Ρ 1194
Schließfrüchtigkeit G 507 -blutig M 75 schrotsägeförmig R 411
Schließfrüchtler A 69 -förmiggedreht G 558 -fiederspaltig R 410
Schließkapsel G 82 -gewunden S 1043 schrund- R 226
Schließzapfen Ρ 92 Schneckenblütler M 76 schrundig R 226
Schließzellen S 1003 Schnee- G 308 schubförmig С 22
schlinglăufig В 275 -weiß С 308, N 128 schülferig L 103
Schlingpflanze L 151 -blutig N 130 Schülfern L 105
Schlund- F 25 Schnee N 127, 129 Schüppchen F 131, S 841
-artig F 25 Schneebewohner G 907 schuppchen-
Schlund F 26 Schneeflora G 908 -förmig S 843
schlüpfrig L 269 Schneegrenze (unterhalb der-) -tragend S 842
schmackhaft S 42 H 580 schuppen- L 103, S 838
schmal- A 767, 769, L 116, schneeig N 127 -artig S 840
S 901 Schneeschützlinge G 309 -förmig S 840
-ährig S 931 Schneidigkeit A 90 -früchtig L 106
-ästig S 909 schnell- Τ 8 -los A 387, D 104, Ε 357
-blättrig S 924 schnellend Ε 77 -tragend S 838
-blutig S 902 schnitt- 1 89 Schuppe S 839
-flügelig S 926 -schnittig S 244, Τ 329 Ausschlag- R 50
-früchtig S 906 schokoladebraun G 1 Blatt- S 839
-kantig S 915 schön- В 64, G 14, 248, Hohl- F 131
-kelchblâttrig S 927 Ρ 1639, V 64 Honig- Ν 54
-kronblâttrig S 921 -blättrig A 318 Hüll- S 839
-samig S 930 sehr- Ρ 358 Knospen- Ρ 355, R 50
-säumig S 919 schöpf- G 651 Nektar- Ν 54
-traubig S 904 -schopfig G 651 Spreu- Ρ 30, R 50
-zweigig S 909 schorfig G 903, L 115 Zwiebel- S 839
-zwiebelig S 905 Schößling F 78, S 82 Schuppenborke R 315
schmarotzend Ρ 127 schößling- Schuppenhaar L 105, S 838
Schmarotzer Ρ 130 -artig S 79 schuppig L 103, S 838
echter- Η 346 -treibend S 80 schutt-
fakultativer- Ρ 130 Schötchen S 501 -bewohnend Q 52, R 391
wirtsvage- Ρ 130 nußartiges- N 175 -liebend R 391
Schmarotzerpflanze Ρ 127 schötchen- Schutthaufen R 389
Schmarotzertum Ρ 128 -förmig S 502 schuttig R 393
schmetterlingsartig Ρ 79 -tragend S 503 Schuttpflanzen G 353,
Schmetterlingsblumen L 109 Schote S 504 R 391
Schmetterlingsgalle L 107 kleine- S 501 Schuttplätze R 389
Schmetterlingsmine L 108 schoten- schützend A 394, Ρ 1343,
Schmierbrand U 84 -förmig S 505 Τ 47, 644
Schmiere V 143 -früchtig S 506 Schutzgebiet R 162
schmierig G 188, V 142 -tragend S 506 Schutzgewebe Τ 55
schmink- F 175 schräg G 524, 0 15 Schutzlosigkeit A 664
-gestützt О 31 Schutzscheide Ε 150
schmückend D 23 Schrägzeilen Ρ 135
schmutzig S 586, 837 Schraube S 753 schwach- D 7, Ρ 195,
-braun L 277 schraubel- В 252 S 1085
-farbig S 837 -förmig В 252 -beschuppt S 1234
-gelb L 277, S 837 Schraubel В 253 -behaart О 129, Ρ 692
-rötlich V 1 Schraubeldolde G 1007 -filzig Τ 325
-weiß S 586 schrauben- -flaumig Ρ 1631
Schnabel- R 308, 352 -blütig S 757 -gekerbt S 1139
-blättrig R 311 -förmig A 172, S 754, Τ 581 -gekielt S 1116
-blutig R 353 -früchtig S 760 -gekrümmt G 972, S 1142
-förmig R 354 -si)ornig S 761 -geöhrt S 1106
-früchtig R 309 nicht -förmig A 1079 -gesägt S 1229
801 DEUTSCHER INDEX
-gezähnt Ρ 197, S 1148 schwimmenerleichternd Ν 23 seiten-
-rauhhaarig S 1190 schwimmend F 99, Ν 22 -sprossig С 1008
-weichhaarig Ρ 1631 Schwimmgewebe A 257 -ständig L 60
schwächlich D 7 Schwimmhalm H 475 -wimperig Ρ 842
Schwamm F 191 Schwimmpflanzen Ν 22 -wurzelig Ρ 837
schwammartig S 772 schwindend G 767 Seitennerv S 245, Τ 402
Schwämmchen S 773 schwindnervig R 417 Seitenrippe S 245
schwammig S 775 schwingend F 98, О 273, Seitenwurzel R 41
schwanenweiß О 136 V 108 -seitig F 5, Ρ 824
schwankend F 98, О 273, Scytinum S 231 seitlich L 60
V 82 sechs- H 272, S 471 seitlichentspringend Ρ 833
Schwänzchen С 190 -blättrig H 283 seitwärts 0 15
schwanzförmig С 188 -blutig H 279 Sekretion S 239
schwärmend V 108 -eckig H 275 Sekretionsgewebe S 240
Schwärmer Ζ 53 -fach S 479 Sektor S 242
Schwärmspore Ρ 747, Ζ 53 -fächerig S 477 sektorial S 243
schwarz- А 1116, M 172, -flächig H 274 sekundär S 245
Ν 118 -fußlang H 280 Sekundine S 248
-fleckig S 696 -griffelig H 276 selbst-
-grün A 1138 -haltend S 389 -befruchtend A 1175
-purpurrot A ИЗО je- S 389 -bestäubend A 1175
-sämig G 3 -kantig H 275 -verbreitet A 1167
-werdend A 1126, Ν 117, -kronblättrig H 281 Selbstbefruchtung A 1172
Ν 120a, S 1211 -männig H 278 Selbstbestäubung A 1174,
-quirlig H 273 A 1199
-schwarz -paarig S 476 Selbstdifferenzierung
bläulich- С 988 -reihig S 475 A 1170
bräunlich- M 185, Ρ 677 -seitig H 274 Selbstentwicklung A 1176
dunkel- A 857 -stämmig H 282 Selbsterzeugung A 10
glänzend- С 802, 839 -Aveibig H 276 Selbstfrüchtigkeit A 1164
hell- L 141 -zählig H 277 SelbststerUitât A 1206
kohl- А 857 -zähnig S 474 Selbststeuerung R 135
leber- H 149 see- Selbstverbreiter (vegeta-
pech- Ρ 677 -bewohnend L181 tiver-) S 811
rabén- A 857, С 802, 839 -blau V 57 Selbstverbreitung A 1165
ruß-, rußig- F 182 -liebend Τ 220 -durch Fruchtengewicht
samt- A 1116 Seepflanzen Τ 221 В 30
satt- В 297 Segel V 51 Selbstverstümmelung
teer- Ρ 677 Segelstange A 816 А 1210
tinten- А 1125 Segment S 258 Selektion S 268
Schwärze N 120 segmentiert S 257 selektiv S 269
Schwarzfärbung M 173 Segmentierung S 256 Selenotropismus S 272
schwärzlich N 117, 120a, Segregation S 259 selten- R 71
S 1211 sehen V И З semilatent S 323
-braun A 1127 sehr Ρ 253, 1156 Semilichen S 327
Schwärzung M 175 seiden- S 432 semipermeabel S 382
Schwebekörper Ρ 1586 -artig S 432 Semispezies S 365
schwebend F 98 -glänzend S 432 SemiSterilität S 368
schwefel- -haarig S 432 semisymphyostemon S 374
-gelb S 1282, Τ 239 fast- S 1227 semmelfarbig G 904
-liebend Τ 297 seidig S 432 Seneszenz S 391
Schwefelbakterien Τ 296 seifenartig S 44 Senker Ï 20
Schweifchen G 190 seirolytisch S 262 senkrecht Ε 320, Ρ 343,
schweißtreibend S 1268 V 87
schwelgend L 284 Seirospore S 263
schwellend Τ 645 Seismochorismus S 264 Sepalodie S 400
Schwellung Τ 657 Seismonastie S 265 Separatdr.uck S 404
schwer G 254, Ρ 1093 Seismotropismus S 266 sepiafarbig S 407
Schwert- Ε 210 Sept S 424
Seite L 71, Ρ 10 septal S 410
-förmig Ε 210 Seiten- L 60, Ρ 824 Septaldrüsen S 410
-stachelig A 878 -blumig Ρ 826 Septalnektarien S 410
Schwiele G 31 -früchtig A 641, Ρ 830 septiert S 411
schwielig G 30 -läufig Ρ 843 septizid S 416
Schwimmblase A 267 -sämig Ρ 838 Septobasidie S 422
DEUTSCHER INDEX 802
serial S 430 Skelettgewebe S 947 Sonnenblüten S 553
Serie S 433 Skiophyten S 161 Sonnenpflanzen H 82
serpentinliebend S 437 Skizze A 220 Sonnenstich H 85, I 191
Seston S 459 skizziert D 51 sonnig A 956, S 553
Sestonologie S 460 Skleranthium S 174 Soraié S 584
Sexokarpie S 478 Sklereiden S 176 Sordago S 585
sexual S 480 Sklerenchym S 177 sordidegrau S 586
Sexualität S 481 sklerenchymatisch S 178 Soredie S 588
Sexualzelle G 41 Sklerenchymzellen S 176 soredientragend S 587
Sichel- F 12 Sklerobasidie S 180 Sorema S 589
-förmig F 12, S 331 sklerogen S 186 Sorte Ρ 1271
-früchtig D 374, S 271 Sklerogonidie S 187 Sortengruppe G 788
fast sichelförmig S 1177 Sklerokaulie S 184 Sortentypus A 346
Sichel D 373 Sklerophyten S 189 Sorus S 596
sichelig F 12 Sklerotium S 194 sorustragend S 591
sicher G 241 Skobina S 198 Soziabilität S 545
sichtbar A 946, Ρ 383, 413 Skolekokonidium S 200 Soziation S 547
-nervig Ρ 416 Skolekospore S 201 Soziologie S 550
-sichtig S 207 skorpionartig S 210 Soziomorphologie S 551
siebartig С 885 Skorpionschwanzwickel spalt- S 135
-durchlöchert G 885 G 429 -bar F 68, S 168
sieben- H 150, S 409 Skotophobismus S 212 -blättrig S 139
-blättrig H 154 Skotophytèn S 213 -blutig S 143
-griffelig H 151 Skotoplankton S 214 -flügelig S 140
-lappig S 413 Skototaxie S 215 -früchtig S 138, 145
-mănnig H 153 Skototropismus S 216 -kelchig S 137
-nervig S 414 smaragdgrün S 542 -kronblättrig S 153
-spaltig S 412 Sohn (der-) F 2 -randig S 150
-zâhlig H 152, S 407 Solarisation S 55,4 -raumig S 150
siebförmig G 885 Solenaidie S 558 Spalte R 324
Siebgefässe V 39 Soleniaplankton S 559 Spaltenpflanzen G 271
Siebrohr Τ 643 Solenostele S 560 Spaltfrucht G 571, S 144
Siebröhren G 885 solid S 563 spaltig G 422, F 54, R 325,
Siebröhrenteil Ρ 448 solitar S 565 S 135
Siebteil L 123, Ρ 448 Solution S 569 Spaltkapsel G 82
siegelartig S 494 somatisch S 572 Spaltöffnung S 1001
sigmaförmig S 495 Somatoblast S 573 Spaltöffnungen tragend
silber- somatogenisch S 575 S 1004
-farbig A 1010 Somatophyten S 577 Spaltöffnungsapparat S 1001
-haarig A 1010 Somatoplasma S 578 Spaltung G 365, F 69
-weiß A 1010 Gabel- В 135
silberig A 1010 Somatotropismus S 579 Zwei- В 199
silikatbödenbewohnend sommer- Spanandrie S 604
S 499 -annuel A 797 spannenlang D 358
silikol S 499 -fleckig L 98 Spannkraft Ε 73, Τ 333
Similisymmetrie S 516 Sommer A 279 Spannung Τ 98
Sinistrostylie S 526 Sommerglashaus A 282 Spanogynie S 607
Sinn S 397 sommerlich A 281 spärlich Ρ 148, S 613
Siphonanthie S 533 Sommerpflanzen (einjähri- sparrig S 846
Siphonogamie S 535 ge-) Τ 285 etwas- S 847
Siphonophyten S 534 Sommerschlaf A 283 Sparsioplasten S 612
Siphonoplast S 536 Sommerspore Ρ 1416, U 87 spät S 454, Τ 30
Siphonostele S 537 Sonderdruck S 404 -blühend S 454, Τ 29
Siraplankton S 538 Sonderung D 200 -frühlingszeitig Ρ 1144
Sitotropismus S 539 Sonne S 552 -zeitig S 434
sitz- sinnig S 553 spateiförmig S 620
-blâttrig S 457 sonnen- H 76 spatelig S 620
-blutig S 456 -liebend A 956, H 79, Spatha S 614
sitzend S 458 S 553 Spathilla S 619
-blutig S 456 -meidend H 80 Speiranthie S 634
fast- S 1230 -scheu H 80, Ρ 503 Speirema S 635
Skaphidie S 116 -wendig H 84, 88 Spektrum S 632
skaphidientragend S 115 Sonnenbett S 555 spelz- G 185
Skelett S 131 Sonnenblatt H 81 -förmig G 186
803 DEUTSCHER INDEX
Spelzchen Ρ 33 spießig H 53 Sporangiophor S 786
spelzchentragend Ρ 34 Spikularzellen A 1097 Sporangiospore S 788
Spelze spindel- R 8 Sporangiumfnicht S 802
Blüten- Ρ 30 -förmig F 203 SporangiumhüUe Ρ 284
Deck- Ρ 30 Spindel R 12 -spor S 790
Gras- Ρ 30 Spindelchen R 9 Sporchen S 831
Hüll- Τ 48 Spindelfaser (achromatische) sporchentragend S 833
spelzen- A 75 -Spore S 779
-förmig Ρ 32 Spindelfaseransatz С 219 Außen- Б 476
-hüllig G 185 spindelig F 203 Befruchtungs- A 730
spelzig G 185, Ρ 31 Spindelwurzel R 41 Brand- и 87
Spermamoeba S 642 spinnwebehaarig A 966 Chlamydo- С 319
Spermangium S 643 spinnenwebig A 966 Dauer- А 367, G 401, S 879,
Spermapodium S 646 Spiraldrehung S 756 Τ 63
Spermatide S 651 Spirale S 753 Endo- Ε 185
spermatienähnlich S 653 spiralförmig S 754 Gameto- G 36
spermatientragend S 652 Spiralgefăsse S 754, V 39 Gipfel- A 138
spermatisch S 650 spiralig S 754 Glieder- A 1044
Spermatium S 655 Glöo- G 175
Spermatogamet S 661 -gedreht Τ 358
spermatogen S 663 -gelappt S 764 Groß- M 51
Spermatogenese S 662 -gereiht С 976 Haplo- H 41
Spermatogonium S 665 nicht- А 1079 Hetero- H 252
Spermatokarpie S 656 Spiralisation S 755 Hydro- H 501
spermatokinetisch S 667 spiralisch-absteigend С 185 Hypno- H 566
Spermatophyten S 668 Spiralismus S 756 Karpo- С 123
Spermatoplasma S 669 Spiralmine H 75 Lang- M 51
Spermatoplast S 670 Spiralwindung G 317 Makro- M 51
Spermatozoid S 673 Spirem S 758 Makroandro- M 8
Spermatozoidmutterzelle Spirille S 759 Makrôaplano- M 11
S 651 Spiroismus S 763 Makrozoo- M 62
Spermatozyst S 658 spiro trop S 765 Meio- M 167
Spermatozytium S 660 spirozyklisch S 762 Meri- M 198
Spermogon S 686 Spirre A 820 Meso- M 252
spermogoniumtragend S 685 spitz- A 98, 106, О 303 Mikro- A 730, M 353
Spermokarp S 677 -drüsig О 304 Mikrozoo- M 364
Spermosphăre S 692 -kronblăttrig А 130 Moos- В 301
Spermospore S 691 -laufend А 85 Partheno- Ρ 167
Spermotypus S 695 -läufig А 120 Schwärm Ρ 747, Ζ 53
Spermozentrum S 679 -sämig О 316
-ständig А 125 Seiro- S 263
Spezialisierung S 623
speziell S 622 ziemlich- А 171 Sommer- Ρ 1416, U 87
Spezies S 624 Spitze А 165, 889 Spermo- S 691
spezifisch S 625 Ähren- А 1021 Stylo- S 1076
Speziolen S 627 Vor- А 165 Tekno- Τ 40
Speziologie S 628 spitzen- Teleuto- Τ 63
Sphagnologie S 720 -ständig А 903, Τ 127 Tetra- Τ 201
Sphagnophyten S 721 -unterständig I 146 Uredo- Ρ 1416, и 87
Sphalerokarp S 722 spitzig A 59, 170, 904,1014, Wachstum- A 1227
Sphärenchyma S 702 С 214 Wind- A 751
sphärisch S 699 fast- S 1089 Winter- Τ 63
Sphärochorise S 705 spitzlich A 171 Zöno- С 589
Sphârokristallen S 700 Splint A 381 Spore
Sphärom S 707 Spodogramm S 770 männliche- А 730
Sphârophyten S 709 Spongophyll S 776 querwändige- Ρ 518
Sphâroplankton S 701 Spongioplasma S 774 ruhende- Η 566
Sphâroraphiden S 700 sporadisch S 780 zweizeilige- D 194
Sphärosporangium S 715 Sporangidium S 782 sporenähnlich S 817
Sphärotheka S 717 Sporangie S 789 Sporenast S 804
Sphygmismus S 727 Sporangiengruppe S 596 Sporenbehälter С 475,
Spielart L 278 S 789, Τ 231
spieß- H 53 Sporangiensorus S 787
sporangientragend S 781, Befruchtungs- A 731
-förmig H 53 S 783 Sporenbehältercben S 785
-lanzettlich L 42 Sporangiole S 785 Sporenbildung S 799, 812
DEUTSCHER INDEX 804
Sporenblase S 806 Spreite L 36 staminal S 858
Sporenblatt S 822 Blatt- L 36 Staminodie S 861
sporenerzeugend S 813 falsche- Ρ 1516 stamm-
Sporenfrucht A 1066, sprengwedelförmig A 1073 -bewohnend Τ 618
S 802 sprengwedelig A 1073 -gebürtig Τ 619
Sporengehăuse S 789 Spreu S 1010 -los A 41
Sporenhăufchen A 63 Spreublatt Ρ 30 -ständig S 996
mit- S 597 Spreublättchen Ρ 33 Stamm S 987, 997, Τ 620
Sporenhâuschen S 785 spreublattförmig Ρ 32 Haupt- G 189
Sporenhaut S 809 spreublâttrig Ρ 31 Niederblatt- S 1176
äußere- Ε 295, 477 spreuförmig G 186, Ρ 32 phylogenetischer- Ρ 590
innere- Ε 186 spreuig Ρ 31 Stammbaumentwicklung
Sporenhülle Ρ 284 Spreuchuppe Ρ 30, R 50 G 482
Sporenkapsel Τ 231 Springfrucht Ε 76, R 237 Stammblütigkeit G 193
Sporenkapselstiel S 461 Springkapsel Ε 76, R 127 stammend О 239
Sporenknospe S 821 Sproß G 132 Stammesentwicklungslehre
Sporenkunde S 687 Dehn- M 14 Ρ 586
Sporenlager A 940, H 529, Erd- R 266 Stammesgeschichte der Or­
S 1018 Flach- Ρ 559, 790 ganismen Ρ 585
Sporenlagertrâger H 531 geophUer- G 106 stammesgeschichtlich Ρ 587
sporenlos A 1081 Haupt- G 195 Stammform А 990
-vermehrend A 1080 Luft- A 259 Stammglied I 220
Sporenlosigkeit A 935 Nieder- G 161 Stammknospe Ρ 856
Sporenmutterzelle S 807 Peitschen- F 78 Stammpflanzen G 812
Sporenpflanzen G 919 Schein- G 192 Stand D 320, Ρ 1126
Sporensack S 10 Stauch- В 272 standhaft G 763
Sporenscheide G 127 Stock- S 543, Τ 660 Standort H 3, N 21, S 873
Sporenschicht H 529 Vermehrungs- A 1224 Standortsform О 67
Sporenschichttrâger H 531 Sproßdorn S 742 Standortsklima M 318,
Sporenschlauch A 1066 sproßend В 231, I 164, Τ 344
sporenschlaucherzeugend Ρ 1272 Standortraße О 83
A 1059 sproßenreich S 1317 standortsvag Ε 390
Sporenschleuder Ε 75 sproßentragend S 1317 stark G 254, R 339
sporentragend S 797 Sproßknolle Τ 623 -duftend G 253
Sporentrăger S 688, 819 Sprößling Ρ 1271 -nervig Ν 103
Sporidie S 796 sprößlingtragend Ρ 1272 -riechend F 253, 146
sporidienförmig S 792 Sproßpflanzen G 812 Starke A 626
sporidientragend S 791 Sproßung G 71, Ρ 1273 stärkebildend A 619
Sporidiolum S 794 Endungs- A 107 Stărkebildung A 618
Sporiparitât S 799 Sproß Verkettung S 1365 Stärkekörner A 626, Ρ 1699
-sporisch S 790 Sprungschicht M 270 bewegliche- S 877
sporn- G 214 Spur V 99 Stärkemehl A 626
-förmig G 21 Squamodium S 844 stärkemehlartig A 614
-früchtig Ρ 797 stäbchenförmig В 4, 15 starr R 319
-los Ε 5 Stabiloplasten S 849 -blättrig I 349
Sporn G 18 Stabzellen M 46 -dornig R 320
spornig G 19 Stachel- A 30 -werdend R 318
Sporoçhoren S 803 -borstig G 769 ziemlich- R 322
Sporodochium S 810 -förmig A 161 starrend H 432
Sporogamie S 811 -früchtig Ε 10 Starrezustand R 321
Sp orogenèse S 812 -los A 636, I 131 starrlich R 322
Sporogon S 816 -sporig Ε 12 Stasis S 867
Sporokarpium S 802 Stachel A 29, 164 Stasimorphie S 866
Sporophyade S 821 Stachelchen A 163 Stasigenese S 865
Sporophyll S 822 Stachelkugeln A 31 stasophil S 868
Sporophyt S 824 stachelig A 30, 160, Η 432 Stasophyten S 869
sporophytisch S 823 etwas- S 1088 Statenchym S 870
Sporosom S 825 Stadt О 196
Sporotheka S 828 Stathmokinesis S 871
Sporotrophophyll S 829 Stagnoplankton S 855 statisch S 872
Sporozyst S 806 stahl- statistisch S 874
Sporozyt S 807 -blau G 257
-drahtförmig G 256 statokrat S 875
Sporozytium S 808 Statolithen S 877
Sporule S 831 grau G 257
-hart G 257 Statoplasten S 878
80»
Statozysten S 876
Staub Ρ 1651
staubartig Ρ 1646
Staubbeutel A 821
Staubeutellos A 660
Staubbeutelröhre S 1373
Staubbeuteltrăger A 828
Staubbeutelverwachsung
A 830, S 1377
Staubblăschen С 736
Staubblase G 736
staubblatt-
-förmig S 860
-los A 659
-reich S 862
Staubblatt M 358, S 857
Staubblattformation A 699
Staubblattnachreife Ρ 1365
Staubblattvorreife Ρ 1361
Staubblüte F 96
Staubfaden F 57
Staubfadenbündel Ρ 411
staubfadenlos A 659
Staubfadenvereinigung A182
Staubfâdenverwachsung
S 1373
Staubgefäß S 857
Staubgefaßbündel Ρ 411
staubgefäßförmig S 860
Staubgefäßnachreife Ρ 1365
Staubgefäßrudiment S 861
Staubgefäßsäule S 1417
Staubgefäßvorreife Ρ 1361
staubgefäßtragend M 113,
S 859
Staubgefäßträger A 722
staubig Ρ 1646
Staubkölbchen A 821
Stauchung В 272
Stauchsproß В 272
Staude F 170, Ρ 261, S 997,
S 1272
staudenartig F 169
staudig S 1274
Staurokonidium S 882
Staurophyll S 885
Stauros S 886
stechend A 59, Ρ 1657
Steckling Ρ 753, Τ 20
Steckreis Τ 20
Stegmata S 888
stehend S 854
-bleibend Ρ 348
steif A 98, F 65, R 318, 319,
S 173, 1030
-aufrecht S 1030
-blättrig S 948
-borstig H 308
-dornig R 320
etwas- R 322
-gespitzt M 503
-haarig H 308
-stengelig S 950
-werdend R 318
steigend A 801
steU С 531, Ρ 1194
stein- L 213
-bewohnend L 49, 50
-brechend S 101
-hart L 50
-kernig Ρ 1696
-kernlos A 958
-liebend Ρ 380
-sämig L 223
-schalig Ρ 1670
-wachsend Ρ 380
Stein Ρ 1669, S 104
Steinbeerchen A 94
Steinfrucht D 380, Ρ 1695
aufspringende- Τ 621
zusammengesetzte- Ρ 982
Steinfrüchtchen A 94,
D 381
Steingewebe S 182
steinig L 50, Ρ 378, S 103»
222
Steinkern Ρ 1669
Steinobst D 380
Steinpflanzen L 222
Steinschale Ρ 1669
Steinzelle В 278, С 27, S 176
Steironothie S 891
stelar S 892
Stele С 215, S 893
Stelle L 246, S 252, 540
Stellung D 320, S 540
stellvertretend S 1253,
V 109
Stelolemme S 899
stelzartig G 231
Stelzwurzel R 41
stempel-
-artig Ρ 716
-los A 348
-tragend Ρ 717
Stempel Ρ 720
Stempelblüte F 96
Stempelboden G 285^ 301
fleischiger- S 63
Stempeldecke G 308
Stempelfuß G 285
Stempelgebilde G 290
Stempelgesamtheit G 290
Stempelhaube G 308
Stempelpolster G 285
Stempelträger A 848, В 44,
G 301, S 689
stengel-
-los A 41
fast- S 1086
-ständig С 194
-umfassend A 601
-blättrig A 603
Stengel С 195, S 997
astloser- S 518
einfacher- S 518
Haupt- Ρ 1208
DEUTSCHER INDEX
Keim- Η 583
Klammer- A 206
kletternder- S 112
Neben- S 245
fleischiger- S 66
Stengelanlage С 191
Stengelchen des Keimlings
G 191
Stengelgebilde G 198
Stengelglied I 220
stengelig G 194
Stengelzusammenwachsung
G 197
Stengelzwerghaftigkeit
A 40
stenobatisch S 903
Stenochorie S 907
stenohalin S 916
stenohydrisch S 917
stenohygrisch S 918
stenophotisch S 923
Stenoplastizitát S 925
Stenospermokarpie S 929
Stenosis S 928
Stenosynusisch S 932
stenothermisch S 933
Stenotopie S 934
stenotopisch S 935
stenotropisch S 936
Stenoxybionten S 937
stenözisch S 914
stenozönisch S 910
Stenozônose S 911
Stenozyst S 912
Stephanodophyten S 940
Steppe S 941
Stereiden S 944
Stereom S 947
Stereoplasma S 949
Sterigma S 955
steril N 110, S 956
Sterilisierung S 957
SterUităt S 958
unbedingte- S 891
stern- A 144, S 895
-artig S 895
-förmig S 895 , ', ,
-haarig A 1093 , ν
Sternchen S 897 , ' i.
Sternhaaren ,S'895 ,^ , , /
sterriotrib S 959 I- ,
Stichidie S 964 ; , • il·
Stichobasidie S. 966 . . .^
stichokarpisch S 967 ;
Stickstoff A 1246
Stickstoffschleim Ρ 1412
stiefelartig О 51
stiel- Ρ 890
-förmig S 989
-früchtig Ρ 894
-los S 458
-rund Τ 123
-tellerförmig Η 584
DEUTSCHER INDEX 806
Stiel С 227, Ρ 362 Strahlung R 18 Strychnin S 1058
Ast- С 487 Strahlungsmesser A 150 Stück
Blatt- Ρ 377 strand- Binde- J 12
Blüten- Ρ 217 -bewohnend L 227, M 110, Mittel- J 220
Blütenstand- Ρ 217 N 96 stumpf M 592, О 34
Dolden- R 40 -liebend L 227, Ρ 1449 -faltig и 32
Frucht- С 118, Ρ 217 Strand L 228 -spitzig H 59
Samen- F 194 Strandpflanzen A 352, Stütze A 207, F 180
Trug- Ρ 1554 Ρ 1450 stützend F 178, S 1275
Stielchen Ρ 376 Strang С 362 Stützwurzel R 41
-stielig Ρ 363, 890 strangförmig F 186, 192 Stygobionten S 1062
stigmatisch S 971 Stratiobotanik S 1016 stylâr S 1064
Stigmatomykose S 974 Strauch A 974, F 170 Stylidium S 1066
stillwăsserig L 93 strauchartig F 169 Styliplankton S 1070
Stinken О 64 strauchig D 389, F 171 Stylodium S 1072
stinkend F 103 Strauß- Τ 306 Stylogonidie S 1073
Stipelle S 985 -förmig Τ 307 Styloiden S 1074
Stirne F 159 Sträußchen S 453 Stylospore S 1076
Stock С 189, S 987 Streckzellengewebe Ρ 1317 subalpin S 1093
Erd- R 266 streiche aus D 48 subarktisch S 1100
Wurzel- R 266 Streichwurzel S 1289 Subassoziation S 1104
Zwiebel- В 306, D 312 Streif Chen S 1025 subatlantisch S 1105
Stockknospe Τ 660 Streifen L 190, S 1025, V152 Subdiözie S 1155
Stockpflanzen С 812 streifen- subdiözisch S 1156
Stockspross S 543, Τ 660 -aderig Ρ 107 subendemisch S 1164
Stoff S 1235 -förmig S 1034 subepidermal S 1165
Befruchtung- F 140 -los A 100 subepistatisch S 1166
Blattfaser- L 154 Streifenbrand U 94 Suberin S 1172
Eiweiß- A 378 streifig S 1029 suberogen S 1174
Holz- L 166 Streifung S 1028 subfloral S 1180
Färb- Ρ 682 Strepsinema S 1020 subfossil S 1183
Kleb- G 187 Strepsitân S 1021 subgynözisch S 1189
Kork- Ρ 428, S 1172 Streufrucht R 237 subhymenial S 1191
Oberhaut- D 84 ' Streufrüchte D 323 Subhymenialschicht H 621
Rinden- Ρ 448 Streuung D 317 Subhymenium S 1192
Stick- A 1246 strich- subhypostatisch Si 1193
Ursprung- Ρ 1412 -förmig L 191 Subikulum S 1194
Wirk- Η 429 -lanzettlich L 43 Subklimax S 1126
Wuchs- A 1223 strichelig L 193 Subkutikula S 1144
Zell- С 210 Strichlein L 210 sublitoral S 1205
strickförmig F 186 submikronisch S 1218
Zellenbildungs- G 1031 submikroskopisch S 1209
Stoffangleichung A 1084 Striegelhaar S 1032
striegelhaarig S 1033 Submikrosom S 1210
Stoffwechsel M 262 subnival S 1212
zerlegender- С 162 striegelig S 1033
Strieme S 1025, V 152 subspontan S 1233
Stolon S 998 Substrat S 1237
Stoma S 1001 striemig V 153
Stroh S 1010 subs tomatisch S 1236
stomatàr S 1002 subtermal S 1238
stomatisch S 1003 strohgdb S 1012
Stroma S 1040 Subtriözie S 1245
Stomium S 1007 subtropisch S 1246
Störungsentwicklung С 8 stromatoid S 1042
stroma tragend S 1041 sud- M 196
Stoßreizbewegung S 265 südlich A 1158, M 196
straff S 1030 Strombus S 1044
stromliebend R 30G südpolar A 814
strahl- A 144 Sukkulenten S 1264
-blutig R 34 Strompflanzen R 307
Sukzession S 1255
Strahl R 40 Strömung С 452 Sukzessionslehre S 1416
Strahlblüte F 96, R 16 Strophantin S 1046 sumpf- H 68
strahlen- A 144, R 19
-artig R 17 Strophismus S 1048 -bewohnend L 181, Ρ 55,
-förmig A 151, R 16 Strophogenese S 1049 Ő9, S 961, Τ 67
-läufig A 149 Strophotaxis S 1051 -liebend H 69, S 961, Τ 68,
strahlend R 17 Struktur S 1052 и5
Strahlenmine A 1092 Strunk S 987, Τ 620 -wachsend S 853
strahlig A 144, 151, R 16, strunkbewohnend Τ 618 Sumpf Ρ 58, S 856
.19. 37 struppig L 12 Sumpf bewohner H 70
807
sumpfig Ρ 56, 59, Τ 67, U 5
Sumpfpflanzen Η 70, L 187,
Ρ 59, S 962, Τ 69
-des süßen Wassers Η 98
Superfötation S 1292
Superparasit S 1296
Superspezies S 1298
Suppression S 1303
Suspensor S 1320
süß- D 388, G 189
Süßwasserpflanzen D 388,
L 184
Süßwasserplankton L 185
Sutur S 1323
sutural S 1324
Sykoze S 1328
Symbasis S 1334
Symbionten S 1335
Symbiose S 1336
symbiotisch S 1337
symbiotroph S 1340
Symbiotrophismus S 1339
Symmetrie S 1343
radiäre- R 16
symmetrisch S 1344
radiär- A 151
symmetrischblütig S 1342
sympatrisch S 1346
Sympeda S 1347
symperianth S 1348
Symphyllodium S 1352
Symphyogenese S 1354
symphytisch S 1359
symphytogyn S 1360
Symplast S 1362
sympodial S 1364
Sympolymorphismus S 1366
Symptom S 1367
Symptomatolologie S 1368
Synakinete S 1371
Synandrie S 1373
Synandrodie S 1374
Synangium S 1375
Synantherie S 1377
Synanthese S 1378
Synanthie S 1380
Synanthodie S 1381
Synaphose S 1383
Synapsis S 1384
Synaptospermie S 1386
Synarmophyten S 1388
Synchorologie S 1400
synchorologisch S 1401
synchron S 1402
Synchronogamie S 1403
Synchronologie S 1404
Syndese S 1411
syndetocheil S 1412
Syndimorphismus S 1413
syndiploid S 1415
Syndiploidie S 1414
Syndynamik S 1416
Synenchym S 1418
Synergie S 1419
DEUTSCHER INDEX
Synergiden S 1420 Tachysporie Τ 11
Synergismus S 1419 Tafel Τ 4
Syngameon S 1421 tafelartig Τ 5
Syngametie S 1423 Tagebuch A 227, D 151
Syngamie S 1424 Tagesbericht A 143
Syngenetik S 1427 Tagfalterblumen Ρ 1599
Syngramma S 1428 täglich Q 54
synhaploid S 1430 tags- Η 104
Synkarpie S 1391 -blühend D 345
synkarpisch S 1392 -überblühend Η 105
Synkarpium S 1393 Taiga Τ 19
Synkaryon S 1395 taktisch Τ 12
synkaryotisch S 1397 Taktismus Τ 14
SynkoUiphyten S 1406 Tal С 786, V 24
Synkotylie S 1408 talbewohnend V 23
Synmorphologie S 1432 Tälchen V 21
Synnema S 1433 talgartig S 234
Synökologie S 1437 tangähnlich F 174
synökologisch S 1438 tangential Τ 21
Synonym S 1440 Tanggelbstoff Ρ 545
epithetonliefernde- В 49 tannenartig A 9, S 43
Synonymie S 1439 tannenduftend S 43
synoptisch S 1442 Tannin Τ 22
Synözie S 1435 Tapesium Τ 23
synözisch S 1436 tapetai Τ 24
synspor S 1448 Tapete Τ 25
Synsporangium S 1447 Tapetenzelle Τ 25
Syntaxon S 1450 Taphrenchym Τ 26
Syntaxonomie S 1451 Taschenbuch V 9
syntelomitisch S 1452 taschenförmig G 899
syntepal S 1453 tassenförmig Ρ 179
Syntriploide S 1454 tätig A 156
Syntrophie S 1455 Tau Ρ 1441, R 341
syntropisch S 1458 taub F 24, I 79, V 8
Syntypus S 1459 taubenfarbig G 646
Synusie S 1460 taubengrau G 646
synzoisch S 1461 tauglich I 38
Synzoogonidium S 1463 taumelnd О 273
Synzoospore S 1464 Taumesser D 379
Synzyanose S 1409 täuschend D 16, M 190,
Synzygie S 1465 S 519
Synzytium S 1410 tausend- M 620
Syphogenie S 1466 -blutig M 621
Syringodendron S 1469 -füßlerähnlich S 203
Syrrozien S 1470 Tautonym Τ 32
Syrtidium S 1471 Tauwurzel S 1289
syrtidophil S 1472 Taxiterie Τ 35
Syrtidophyta S 1473 Taxon Τ 37
Syssomata S 1474 Taxonomie Τ 38
Systellophyten S 1475 taxonomisch Τ 39
System S 1476 teer Ρ 722
natürlisches- N 26, S 1476 -farbig Ρ 677
Systematik S 1477, Τ 38 teich- Η 68
systematisch S 1478 -bewohnend L 26
Systematisierung S 1479 -wachsend S 853
Systole S 1480 Teich L 25, S 856
systolisch S 1481 Teichosom Τ 54
Systrophe S 1482 Teichplankton Η 72
szissipar S 170 teil- M 192
Teil Ρ 158
zum- Ρ 158
tabakbraun Τ 1 teUbar S 168
tabakfarben Τ 1 Teüblatt F 112
Tachygenese Τ 10 Teüfrucht M 195
BEUT SCHER INDEX
Teilfrüchtchen M 195
-teUig M 192, Ρ 170, Τ 329
Teünuß С 82
Teilung D 351 i tetraploid Τ 189
Aquations- A 246
Gabel- В 135, D 175, F 197
Kern- D 351
Reduktions- M 165
Reifungs- M 165
ZeU- A 520, С 1036, 1055,
D 351
Zwei- В 135, D 175
teilungsfâhig M 200
Teilungsgewebe С 52, M 199
teilweise- Ρ 168
Teilzylinder S 156
Teknospore Τ 40
Tektoparatypus Τ 41
Tektoplesiotypus Τ 42
Tektotypus Τ 43
Teleplastiden Τ 59
Teleutosorus Τ 62
Teleutospore Τ 63
TeUer О 211
tellerförmig Η 584, Ρ 179
Telmatoplankton Τ 70
Telochromomeren Τ 73
Telochromosom Τ 74
Telogonidie Τ 76
telokrat Τ 75
Telom Τ 78
Telomeren Τ 79
Telophase Τ 81
Telosynapsis Τ 83
telozentrisch Τ 72
Tentakel Τ 101
-tepal Τ 110
Tepale Τ 109
Tepidgirium Τ 115
Terátdgeinie Τ 116
Teratologie Τ 117
teratologisch Τ 118
Teratom Τ 119
Terminkíblüte Τ 127
Terminalisation Τ 128
Terminalknospe Τ 127
Terminologie Τ 130
ternar Τ 132
terrestrisch Τ 136
Terriphyten Τ 139
tertiär Τ 141
-nordpolar A 994
Terzine Τ 120
Tetrachäne Τ 158
Tetrachotomie Τ 159
Tetrade Τ 196
Tetradogenesis Τ 166
tetradynamisch Τ 168
tetraedrisch Τ 169
Tetragonidangium Τ 172
Tetragonidium Τ 173
Tetrahybride Τ 177
Tetrakotyledone Τ 161
tetramer Τ 180
808
tetrameristelisch Τ 179 Thiobakterien Τ 296
tetramorph Τ 181 Thixotropie Τ 298
tetraphyletisch Τ 186 ThyUen Τ 302
thyUenähnlich Τ 304
tetraplostemon Τ 190 ThyllenbUdung Τ 303
tetrarch Τ 194 tief Ρ 1248, 1250
tetrasomisch Τ 199 -braun В 297, и 25
Tetrasporangium Τ 202 -gezähnt Ρ 1250
Tetraspore Τ 201 -grünend S 89
tetrasporentragend Τ 203 Tiefe Ρ 1249
Tetrasporophyt Τ 204 tier- Ζ 10
tétrastigmatisch Τ 209 -blutig Ζ 15, 46
tetrazyklisch Τ 162 -verbreitet Ζ 28
Tetrazyten Τ 163 Tierblütigkeit Ζ 14
Thalassoplankton Τ 222 Tierírüchtigkeit Ζ 27
Thallidium Τ 223 Tiergalle Ζ 26
Thallochlorum Τ 225 Tierverbreitung Ζ 27
ThaUophyten Τ 226 tigerfleckig Τ 313
Thallus Τ 227 tilge D 48
Thallusgehäuse A 590 tintenschwarz A 1125
Thanatotopus Τ 230 Tischgenosse С 664
Thecium Τ 238 Tochterzelle С 208
Thekaphor Τ 232 tödlich L 135
Thelyblast Τ 245 fast- S 1203
Thelygenie Τ 248 Tokozygote Τ 321
Thelykaryon Τ 246 Tomiangium Τ 328
thelykaryotisch Τ 247 tomipar Τ 330
Thelytokie Τ 249 ton-
theoretisch Τ 253 -gelb A 1011
therapeutisch Τ 254 -haftig A 1012
Theriak Τ 255 -liebend S 737
thermal Τ 256 -reich A 1012
Tonesie Τ 332
Thermauxismus Τ 257
thermisch Τ 258 tonig A 1012
-tonisch Τ 334
-indifferent Τ 264
Thermoăsthesie Τ 259 tönnchenförmig О 213
Tonoplast Τ 335
Thermochorismus Τ 260
Thermodiffusion Τ 262 Tonoplastenhaut Τ 335
Tonoplastenmembran Τ 335
thermogen Τ 263
Thermokleistogamie Τ 261 Tonosis Τ 336
Tonotaxis Τ 337
thermolabil Τ 265
Thermolyse Τ 266 topisch Τ 341
Topobionten Τ 342
Thermomegatherme Τ 281
Thermomesotherme Τ 282 Topochemotaxie Τ 343
Topogalvanotaxie Τ 345
Thermomikrotherme Τ 28
Thermomorphose Τ 268 Topophototaxie Τ 347
Topotaxie Τ 348
Thermonastie Τ 269
Thermoperiodizität Τ 270 Topotropismus Τ 349
Topotypus Τ 350
Thermophase Τ 271
therm op hylaktisch Τ 273 torf-
Thermophyten Τ 274 -artig Τ 654
-bewohnend Τ 654
Thermoregulation Τ 275
thermostabil Τ 276 -liebend Τ 654
Torf Τ 653
Thermotaktismus Τ 277
thermotolerant Τ 279 Torfmoore Τ 655
Torfmooskunde S 720
Thermotropismus Τ 280
therophyll Τ 284 Torfpflanzen Τ 654
Therophyten Τ 285 Torsion Τ 357
These Τ 287 Torus Τ 363
thigmisch Τ 288 Toxikologie Τ 369
Thigmonastie Τ 290 Toxine Τ 370
Toxizität Τ 368
Thigmotaxie Τ 292
Thigmotropismus Τ 293 Trabant S 83
Trabekeln Τ 372
809 DEUTSCHER INDEX
Tracheen Τ 374 traumatisch Τ 404 -früchtig Χ 32
Tracheiden Τ 375 Traumatochorismus Τ 405 -häutig S 125
Trachenchym Τ 376 Traumatodinese Τ 406 -liebend Χ 39
Tracht Η 4 Traumatonastie Τ 407 -schuppig R 49
tragbar F 40, M 532, Ρ 1274 Traumatotaxie Τ 408 -warm Χ 46
Tragblatt В 280 Traumatotropismus Τ 409 -weinlaubfarbig Χ 28
tragend F 35, Ρ 464, Τ 96 traurig Τ 565 Trockenfrucht S 488
Träger G 362 Tremmatologie Τ 299 Trockenheit S 485, 487
Befruchtungs- G 221 trennbar S 168, 566 -liebend Χ 39
Blüten- A 848 Trennung D 141, M 445, -meidend Χ 40
Drüsen- A 192 S 569 Trockenheitspflanzen Χ 42
Elateren- Ε 78 treppenförmig S 109 Troglobiont Τ 584
Embryo- Ε 103 Treppengefäße V 39 trogloxen Τ 586
Farbstoff- G 377 Triachäne Τ 414 trompetenblütig S 26
Frucht- G 116 trompetenförmig H 584,
triadelphisch Τ 415 Τ 638
Fruchtknoten- G 301 triandrisch Τ 417
Gametangium- G 19 Tropaxis Τ 587
Tribus Τ 426 Tropenpflanzen M 61
Gonidien- G 206 Trichilium Τ 437
Karpell- G 116 Tröpfchen G 263
Trichiten Τ 438 Tropfen G 263
Konidangium- G 727 Trichoblast Τ 441
Konidien- G 730 tropfen- G 265 ·
Trichogyn Τ 451 Trophie Τ 588
Körbchen- G 16 Trichom Τ 453
Makrosporen- M 56 trophisch Τ 589
Trichophorum Τ 456 Trophobiose Τ 590
Mikrosporen- M 357 Trichoplankton Τ 459 Trophochromatin Τ 591
Narben- S 976 Trichosporangium Τ 464 Trophochromidie Τ 592
Perithecium- Ρ 323 trichterförmig I 154 trophogen Τ 596
Samen- Ρ 724, S 689 trichterig I 154 Trophokotophyll Τ 593
Schlauch- A 1062 tridynam Τ 481 Trophokotosom Τ 594
Sporen- S 688, 819 Trieb Trophomixis Τ 597
Staubbeutel- A 828 Trophomorphose Τ 598
Staubgefäß- A 722 Kurz- В 272
Lang- M 14 Trophonukleus Τ 600
Stempel- A 848, В 44, Peitschen- F 78 Trophophyll Τ 601
G 301, S 689 Wurzel- S 543, Τ 660 Trophoplasma Τ 602
Vererbungs- G 80 Triebknospe F 110 Trophosom Τ 604
Wurzel- R 275 Trophosporophyll Τ 606
Zysten- G 1021 Trift Ρ 173
triftbewohnend Ρ 174 Trophosporosom Τ 607
Tragknospe F 162
Traktdlum Τ 381 trigenerisch Τ 493 Trophotropismus Τ 609
trănen- Trihybride Τ 500 Trophozyt Τ 595
trilet Τ 503 tropisch Τ 610, 611
-ăhnlich D 1 Trimeristele Τ 508 Tropismus Τ 612
-förmig D 1, L 20 Trimonözie Τ 510
Tränen L 19 Tropomorphismus Τ 613
tränend L 18 trinominell Τ 516 Tropophyten Τ 614
Transformismus Τ 387 Triözie Τ 519 trüb О 22, 24
transitorisch Τ 389 triözisch Τ 520 -farbig Τ 565
Translator R 198, Τ 392 triphyletisch Τ 525 Trugdolde G 1004, Ρ 799
Translokation Τ 393 Triplasie Τ 531 eingabelige- M 403
Transpiration Τ 397 triploid Τ 542 zusammengesetzte- D 188
Transpirometer Τ 398 triplokaulisch Τ 541 zweigabelige D 170
Transplantation Τ 399 Triplostemonie Τ 543 trugdoldenartig G 1008
trapezähnlich Τ 403 tripolar Τ 546 trugdoldig G 1008
trapezförmig Τ 403 Triposplankton Τ 547 trügerisch D 16, M 190,
Traubchen R 6 Tripton Τ 549 Ρ 1456
Traube A 94, R 7 trisomatisch Τ 559 Trugperidie Ρ 1540
einfache- R 7 trisomisch Τ 559 Trugpolster Ρ 1577
zusammengesetzte- R 7 Tristylie Τ 567 trugseitenständig Ρ 1517
trauben- В 262 trivalent Τ 574 trugseitlich Ρ 1517
-blutig R 2 Trixenie Τ 579 Trugsporidienbehälter Ρ 1540
-förmig R 3, 4 trizyklisch Τ 473 Trugstiel Ρ 1554
-tragend R 1 trocken A 1016, R 200, Trugwirtel Ρ 1589, V 89
Traubenkörper G 1020 S 173, 488, Τ 357, Χ 27 truncigen Τ 619
Taubenstein G 1020 -blättrig S 486, Χ 41 Tryma Τ 621
trbig В 262, R 4 -blätig S 175, Χ 29 Tuberkel Τ 630
DEUTSCHER INDEX 810
Tubillus Τ 639 über- Ultraseston U 12
Tundra Τ 648 -gipfelt S 1308 um- G 453, Ρ 267
Tüpfel Ρ 1656 -grundständig S 1305 umbrabraun U 25
Tüpfelblaschen Τ 302 -hängend G 240, Ν 205 Umbrakulum U 23
tupfeiförmig Ρ 1655 -irdisch S 1315 Umdifferenzierung M 285
turbanförmig Τ 651 -kleidet Τ 650 Umfang G 460
Türflügel V 25 -lagernd Ε 318 umfassend A 495, 600
Turgeszenz Τ 657 -mäßig Η 536 umgeben G 431, 441, 785
Turgonastie Τ 659 -mundig Η 550 umgebend A 495, 600, G 440
Turgor Τ 657 -ragend Ε 425, S 1284 umgebogen A 758, 635
tumförmig Τ 661 -schreitend S 1284 Umgebung A 204
Tüte О 50 -schwimmend S 1295 umgedreht О 29
tüten- -sichüich S 1442 Umgegend А 204
-artig 0 51 -ständig S 1299 umgekehrt I 267, О 2, R 186
-förmig 0 51 -streut A 1076, G 760 -doppelmännig О 7
"geroUt С 794 -wachsend S 1288 -konisch О 5
tycholimnetisch Τ 664 -wiegend Ρ 1174 umgesäumt L 177
tychopelagisch Τ 665 -winternd Η 290 umgeschlagen R 155
Tychoplankton Τ 666 -wintert Η 292 umgestaltet M 276
tychopotamisch Τ 667 -zählig A 179, S 1311 Umgestaltung A 667
Tycho*elytokie Τ 668 -zogen О 8 umgestülpt R 186
tychozönotisch Τ 663 überall Ρ 63 umgewandelt M 276
typisch Ε 360, Τ 673 -wachsend О 146 umgewandt I 267
Typogenese Τ 674 überblatt- umgewendet A 682, R 186
Typologie Τ 675 -ständig S 1309 umgürtelt Ζ 21
Typolyse Τ 676 -stichständig S 1312 umgürtend G 440
Typonym Τ 677 Überbleibsel R 140 umgürtet G 431, 441
Typostase Τ 678 Überblick G 759, R 218, umherschweifend V 10
Typus Τ 679 S 1441 umherwandernd Ε 344
Choro- С 368 übereinander- umhüllend 1 275
Karyo- G 154 -geroUt S 1300 umkehrbar R 214
Klasto- G 494 -gestellt I 108, S 1297 Umkehrung (vollständige-)
Klima- G 518 übereinstimmend G 725, R 185
Юопо- G 534 H 396 Umkreis A 499, G 460
Gattungs- G 88 Übereinstimmung H 50 umkreis-
Holo- H 354 Überempfindlichkeit A 419 -blütig R 34
Iko- I 12 Überentwicklung H 553 -ständig Ρ 295
Ikono- I 7 Überfüllung L 283 -wendig Ρ 326
Iso- I 344 Übergang Τ 390 umkronblättrig Ρ 294
Isosyn- I 340 Überpflanzen A 273, Ε 283 Umlauf G 452
Lekto- L 79 Überreife S 1310 umliegend A 203
Meta- M 296 Überrest R 164 umrandend M 106
Meso- M 212 Überschwemmung Ρ 1280 Umriß A 499, G 460, D 50,
Neo- N 92 Übersicht G 759, S 1330 S 162
Para- Ρ 146 Übertragung Τ 391 umscheidend V 15
Proto- Ρ 1423 Überwinterung Η 291 umschanzt О 36
Sorten- A 346 Umsprosser А 541
Spermo- S 695 Überwinterungsknospe
.Η 288, Τ 660 umwallt G 785, О 36
Tekto- Τ 43 Umwandlung M 275
Ur- Ρ 1423 Überzug I 124
ubiquist и 3 umweibig Ρ 288
Ubiquisten U 3 Umwindung G 471
ufer- umzingelnd G 440
-bewohnend A 158, 523, umzingelt G 431, 441
übel M 78 un- Ε 1, 415, I 45
R 330
-riechend M 78, N 116, -ähnlich D 316, 327
-liebend R 330 -ausgebildet R 394
0 107 Ufer L 228
über- Ε 229, H 536 -anhängend I 74
steiles- R 329 -ansehnlich I 99
-deckend О 26 -beachtet Ρ 1199
-deckt О 27 Uferpflanzen R 330
-faHend I 261 ultramarinblau U 8 -bebaut I 107, S 778
-flüssig H 551, S 1291 -bedeckt A 887, 1114, D 72,
Ultramikron U 9 Ε 466, G 266
-gânglich Τ 389 Ultramikroskop U 10
-gehend A 8, Τ 388 -begrannt Ε 421
-gerollt С 794, S 1300 Ultraplankton U 11 -bekannt I 40
811 DEUTSCHER INDEX
un- un- unter- Η 533, I 144, S 1085
--mir N 150 -rechtmäßig I 42 -befindlich I 137
-behaart G 149, I 69, -regelmäßig A 16, 804 -blutig S 1180
Ρ 410 -verteüt S 613 -erdig H 589
-bekelcht A 27 -reif С 897, I 51, 69 -früchtig H 578
-belebt A 12 -reihig A 1094 -getaucht D 55, I 52,
-bemäntelt Б 420 -schädlich I 166 S 1207
-berindet Ε 14 -scheinbar О 24 -laufend H 588
-beringt А 349 -scheinlich О 22 -gipfelig I 146
-beschuppt Ε 357 -sicher А 497, I 86 -gipfelständig S 1238
-bespitzt M 592 -sichtbar A 20, I 271 -grundig G 119
-beständig A 497, 1088, -tätig I 73 -irdisch G 119, H 589,
I 86, M 586 -teilbar A 1120 S 1239
-bestimmt I 86, 113 -trennbar I 181 -reifend H 576
-bewaffnet I 131 -umkehrbar I 283 -mischt I 219
-bewehrt M 592 -unterbrochen С 775 -rindig S 1137
fast- S 1198 -verbunden D 307 -seeisch S 1206
-bewimpert A 14 -verändert I 58 -ständig I 137
-deutlich A 180, I 122, -veränderlich I 264 -stempelig H 591
0 16, 24 -verletzt I 201 -stützend F 178, S 1275,
-durchdringlich I 63 - (ganz-) I 202 S 1322
-durchsichtig A 199, О 181 -verwachsen I 74 -stützt S 1276
-echt А 218, F 14, Ν 162, -verzweigt A 96, S 518 -weibig H 591
S 836 -vollkommen I 62 -winkelständig I 147
-farbig A 75 -vollständig I 98, M 89 Unterabart S 1249
-fruchtbar S 956 -wesentlich A 44 Unterabteilung S 1159
teilweise- Τ 320 -wirksam I 73 unterarmlang С 942
-geädert A 1232, Ε 204 -zeitig A 18 Unterart S 1231
-geflecht I 50 Unantastbarkeit I 57 Unterblatt С 176
-geflügelt A 957 Undurchdringlichkeit I 64
-gegliedert A 101, Ε 422, Unempfindlichkeit I 57 unterbrochen D 307, 313,
Unfruchtbarkeit A 297, F 141, I 229
1 82 -fiederschnittig I 228
-gegürtelt A 1245 S 958
ungleich A 774, D 316, Untereinordnung S 1215
-gehüllt Ε 448 Unterentwicklung A 13
-geöffnet I 81 H 175, I 5Ö, 75
-blättrig H 236 unterer I 137
-geöhrlt Ε 423 UnterfamUie S 1178
-gepaart I 59 -dornig H 176
-farbig D 306 Unterform S 1181
-gepflegt I 107 Unterformation S 1182
-gerippt Ε 15 -förmig H 228
-gehüllt H 192 Untergattung S 1185
-geschlechtlich A 298, Unterhautgewebe H 586
A 1069 -geschnitten H 264
-gezähnt H 205, I 76 Unterklasse S1123
-geschnäbelt Ε 341 Unterlage H 617, S 1237
-geschuppt A 387 -halbiert S 1154
-hälftig О 15 Unterlippe L 6
-gesehen I 272 Unterordnung S 1216
-gesetzlich I 42 -kantig А 784
-keimig А 778 Unterreich S 1220
-gespornt Ε 5 unterscheidend D 199
-gestaltblâttrig A 529 -mäßig А 441
-paarig D 316 unterscheidet sich D 201
-gestaltig D 202 unterschiedlich D 336
-gestielt S 458 -gefiedert I 60
-blutig S 456 -schichtig H 224 unterseits- H 533
-gestreift Ε 358 -seitig I 77, S 110 Untersektion S 1226
-gesund I 176 -zählig H 224 Unterserie S 1228
-geteUt I 123, 201 -zähnig I 76 unterster I 71
-blättrig (fast-) S 1200 Unterthallus H 619
Ungleichblättrigkeit A 788 Untertribus S 1244
ganz- I 202 unifazial U 48
-getrennt I 121 Untervarietät S 1249
unilokulär и 62 unterwärts I 134
-gewendet A 1131
-gewiß I 86, 113 uninominal U 64 üppig L 284
-gewöhnlich A 16, I 192 unipolar и 68 Üppigkeit L 283
-gezähnt Ε 47 Unkraut H 156, I 260 uralt A 685, 976, 1112, Ρ 15
-kundig I 40 Unkräuter Χ 45 Urbildung A 10
-merklich I 99,122 unten- I 134, 144 Urbildungsform Ρ 1423
-paarig I 59 nach- I 134 Urblatt A 817
"gefiedert I 60 tief- I 71 Urceolus и 63
 DEUTSCHER INDEX
Uredosorus U 86
Uredospore Ρ 1416, U 87
urerzeugt Ρ 1392
Urform A 990
Urmeristem A 988, Ρ 1281
Urne и 89
Urnen- С 415
Urpflanzen Ρ 1410
Urplasma А 989
Ursinen и 91
UrsporophyllA817
Ursprung G 89, О 240
ursprünglich С 719, Ν 24,
О 238
Ursprungstoff ρ 1412
Urstele Ρ 1418
UrtrophophyU А 818
Urtrophosporphyll А 819
Urtypus Ρ 1423
ururadt А 685
Urwesen Ρ 1373
Urwesenlehre Ρ 1374
Urzeugung А 10
Utriculus и 99
vaginal V 14
vakuolar V 4
Vakuole V 3
kontraktUe- G 779
Vakuolensaft S 1266
Vakuolenwand Τ 335
Vakuolisation V 6
Vakuom V 7
Valenz V 20
variabel V 30
Variabüitat V 31
Variation V 33
Varietät V 36
Varietátengruppe С 788
variierend V 32
vatergleich Ρ 193
Vaterland Ρ 190
vegetabilisch V 44
Vegetation V 45
Vegetationsdauer Τ 87
Vegetationsgeschichte
S 1404
Vegetationskegel С 784, V 46
Vegetationskörper С 825
Vegetationsorgane О 232
Vegetationsperiode Τ 87
Vegetationspunkt С 784,
V 46
Vegetationsscheitel G 784,
V 46
Vegetationsspitze G 784
vegetativ V 46
veüchenblau I 1, V 125
veilchenbläulich V 126
veilchenfarbig V 125
Velum (allgemeines-) V 51
partielles- V 51
812
Venter V 59 verderblich D 106, Ρ 339
Verăhnlichung A 1084 verdichtet G 701
Veralterung G 177 verdicken- Τ 589
veränderlich M 586, V 30 verdickt G 862, I 102
Veränderlichkeit V 31 Verdickung G 861, I 101
verändert M 591 Verdickungsring С 51
Veränderung M 275 verdoppelt D 191, G 67,
verarmt D 74 R 109
verästelt R 53, 60 Verdoppelung G 365, D 32,
Verästelung R 55 394
Verbänderung F 20 Verdorren I 191
verbessernd A 506 verdunkelnd M 120 a
verbessert A 507, Ε 106 Verdunkelung M 175
-durch Ε 106 verdünnt A 1140, D 234,
-von G 828 Τ 104
Verbesserung (zur-) G 829 Verdunstung Ε 410, Τ 397
Verbindung J 19, N 113 Verein S 549
Gelenk- A 1046 vereinigt A 328, 1086, G 567,
Quer- A 671 654, 685, 741, J 20
Verbindungsfaden Ρ 760 Vereinigung F 204
Verbindungsfadenkomplex Geschlechtszellen- G 739
Ρ 523 Staubfäden- A 182
Verbindungsnaht S 1323 symbiotische- G 758
Verbindungsstelle S 1465 Vereinigungsnaht R 66
verblasst D 234 vereint- G 37, Ρ 794
verbleichend Ρ 39 -nervig S 1356
verblüht D 38 -staubbeutelig S 1376
verborgen A 20, G 207, vereinzelt A 638, I 320,
G 489, 914, D 53, L 57, R 71, S 565, 613, 780
58, О 42, R 88 verengert A 768
-ehig G 921 Verengerung S 928
-nervig G 927 verengt G 765, 780
Verborgengeschlechtigkeit Vererbung H 168
G 920 Vererbungslehre G 90
Verbreiterung F 20 Vererbungsträger G 80
-verbreitet G 370, D 231 Verfasser A 1144
allgemein- G 668 verfielfältigend M 558
überall- G 849 verfielfältigt M 559
Verbreitung D 317, 339, Verfielfâltigung M 557
Ρ 1293 verflacht G 678
endozoische- Ε 196 verflochten I 65, 236, Ρ 794
Fremd- A 428 -runzelig R 407
Gesellschafts- S 1400 vei^angen Ρ 1198
Menschen- A 860 vergänglich F 177
Selbst- A 1165, В 30 vergesellschaftet S 548
Tier- Ζ 27 vergiftend Τ 366, V 56
Wind- A 739 vergleiche G 708
Verbreitungseinheit D 154 Vergleichung G 674
Verbreitungsgebiet A 1000 vergraben 1 143
verbrüdert A 181 vergrößernd G 883
verbunden A 205, G 654, vergrößert A 604, 1146
740, G 744, J 20, Ζ 58 Vergrößerung A 50, 605
-artig С 653 Vergrößerungsglas L 94
Verdampfung Ε 410 vergrünend V 127
verdauend D 200, 211 Vergrünung V 128
Verdauungsbüchse D 211 verhältnismäßig Ρ 1308,
Verdauungsdrüse D 211, R 139
G 161
verhärtet I 126, S 193
Verdauungssämlinge Ε 198 Verhärtung S 179
Verdauungsvakuole V 3 verholzend L 161
Verholzung L 165, S 179
verdeckend О 26, 186 verhüllend Τ 47
verdeckt О 27, 187, Τ 46 verhüllt V 49
-ährig G 916 -sämig A 760
818 DEUTSCHER INDEX
verjüngend I 164 -blättrig H 236 Frucht- G 114
Verjüngung I 165, J 23, -éhig H 215 Pflanzen- В 259
R 138 -farbig D 306, H 195 Wurzel- R 264
verkehrt I 267, О 2, R 186 -früchtig A 543, H 189 verstopft О 25
-dreieckig О 30 -gestaltig H 228 verstrickt I 236
-eiförmig 0 19 -gliederig H 224 verstümmelt M 593,
-herzförmig О 6 -griffelig H 256 Ρ 1671, Τ 617
-kegelförmig О 33 -häusig H 208 Versuch Τ 102
-kegelig О 5, Τ 652 -keimblăttrig H 199 verteidigend D 34
-keulenförmig О 3 -kreisig H 200 verteilt D 340
-lanzettlich О 12 -mânnig H 178 Verteilung D 320, 339
-liegend А 874 -quirlig H 200 natürliche- Ν 26
-oval О 18 -sporig H 253 vertikal V 87
-ovoidal 0 20 -stachelig H 176 vertreibend Ε 77
-pyramidenförmig 0 21 -teilig H 224 vertretend S 1253
-ziegeldachig О 11 -ursprünglich H 217 vertrocknend A 1004, S 483
verkettet G 182 -wendig H 221 vertrocknet A 1016
Verkieseln S 500 -zähnig H 205 verungestaltet D 40
verkleinert D 56, 240 -zeitig A 431, D 129, H 197, verunreinigt G 762
Verkleinerungsnachsilbe Ρ 968 vervollständigt Б 106
Ε 93 Verschiedenartigkeit V 31 Vervollständigung А 1145
verknüpft A 793, С 744 Verschiedenblâttrigkeit verwachsen А 52, 194, 793
verkorkt S 1175 H 235 G 543, 699, 709, 741, G 37,
Verkorkung S 1169 Verschiedenblütigkeit H 181 S 1350, 1359
verkrustet I 105 Verschiedenfarbigkeit H 194, -beutelig S 1376
verkümmert A 18,1128, Ρ 964 -blättrig S 1353
R 104, 394 Verschiedenfrüchtigkeit -blutig S 1379
verkürzt A 4, С 545, 780 H 188 -fädig S 1357
verlängert Ε 94, Ρ 1244, Verschiedenges tal tigkeit -fruchtblättrig S 1392
Ρ 1278, 1427 H 188, 227, Ρ 1005 -früchtig G 40, S 1351
Verlängerung А 948, Ρ 1277 Verschiedengriffeligkeit S 1392
verlarvt Ρ 349 H 255 -griffelig G 54
Verlaubung F 155 Verschiedenheit V 36 -keimblättrig S 1407
Verletzungskrümmung Verschiedenstaublâttrig- -kelchblättrig S 1445
Τ 409 keit H 254 -köpfig S 1398
verlöschend Ε 408 Verschiedenwurzeligkeit -kronblättrig G 39,
vermehrend (durch Samen-) H 246 S 1349, 1444
О 295 verschleiert G 836, I 127, -nervig S 1356
vermehrt А 1146, M 559 V 49 nicht- L 152
Vermehrung A 605, M 557, verschlossen G 503, 0 25, -samig S 1446
R 157 О 41 -staubbeutelig S 1372
abnormale- Ρ 1273 -blutig G 511 -staubfadig S 1372
geschlechtlose- A 301 verschlungen I 65 -wurzelig S 1443
vegetative- V 46 verschmälert A 768, 1140 Verwachsenblättrigkeit G 49
vermehrungsfähig Ρ 1274 verschmelzend D 52 verwachsend G 697
Vermehrungsfähigkeit V 147 Verschmelzung F 204 Verwachsung G 544, 601,
Vermehrungsorgane О 232 Verschneidung G 160 G 698, S 1358
Vermehrungssproß А 1224 verschwärzend Ν 117, 120a, Blüten- S 1380
vermindernd R 106 S 1211 Fruchtblätter- G 572
vermindert D 56, M 373, verschwindend Ε 408 Früchten- S 1391
R 104 verschwistert G 752 Gefäßbündel- G 42
Verminderung R 105 versehen I 199, M 579, Knospen- G 43
vermischt G 667, M 374 Ν 157, Ρ 1173 Staubbeutel- A 830, 195
Vermischungsgenossenschaft versengt A 222 S 1377
С 665 versenkt D 55, I 42 Staubfaden- S 1373
Vermutung Ρ 1197 Versommerung V 74 Verwachsungslinie R 66
Vernalisation V 74 verspätet Τ 30 Verwachsungsnaht S 1323
Vernarbung G 419, О 40 versteckt A 20, G 207, 489, verwallt О 36
vernichtend G 422 G 914, D 53, I 52, L 57, verwandelt M 276
verpflichtet О 14 О 42, R 88 Verwandlung M 275
verringert D 240 versteinert F 135 Verwandschaft A 290
verschieden D 316, 329, teilweise- S 1183 verwandt A 289, G 597,
349, H 175, Ρ 899, V 38 Versteinerung F 136 G 713, 718, 752
-artig H 218, V 38 Blüten- A 842 nicht- A 402
DEUTSCHER INDEX 814
verwebt С 771, I 236 viel- -geteUt Ρ 1072
verwechselt G 670 -kapselig M 515 -zusammengesetzt D 19
Verwelken M 102 -keimblăttrig Ρ 973 Viel Verästelung Ρ 969
verwelkend M 100 -kelchblăttrig Ρ 1044 Vielweibigkeit Ρ 994
verwelkt Ε 95, L 44, M 101 -.kernig Ρ 869, 1010, 1039 vier- Q 1, 26, Τ 151
verwerfend R 137 -kielig M 516 -ährig Τ 206
Verwesungspflanzen S 58 -klappig M 575 -beerig Q 7
verwickelt I 65 -klemfăcherig M 548 -blättrig Q 13
verwildert Ε 51, S 1233 -köpfig M 514 -blutig Q 12
verwirrt С 717, I 236 -kronblăttrig Ρ 1017 -dornig Τ 153
verwischt О 16 -lappig M 547 -drüsig Τ 164
verwitternd (leicht-) Ε 375 -männig Ρ 940,1059 -eckig Q 2
verworren 1 6 5 , 249 -mündig Ρ 1064 "gelappt Τ 175
verwundet Τ 404 -namig Ρ 1009 -ecksfrüchtig Τ 174
Verzeichnis С 170, Ε 217 -narbig Ρ 1062 -fach 9 23, Τ 188
verzweigend R 54 -nervig Ν 103, Ρ 868, -fächerig Q 17
verzweigt С 478, R 56, 60 Ρ 1022, 1007 -fadig Τ 207
wenig- S 1219 -peitschentragend M 534 -fingerig Q 9
\'^erzweigung R 55 -punktiert Ρ 1061 -flächig Τ 169
gabelige- D 175 -queffächerig Ρ 876, 1024 -flügelig Τ 191
razemöse- R 4 -reihig Ρ 877, 1060 -fruchtblättrig Q 6, Τ 176
seitensprossige- С 1008 -rippig Ρ 863 -früchtig Τ 155
Verzwergung N 7 -sägezähnig M 568 -gabelig Q 14
verziert А 214, Ε 471, S 224 -sammenknospig Ρ 1015 -gestaltig Τ 181
Viabilităt V 106 -sammenlappig Ρ 973 -gliederig Τ 180
Vicinovariieren V 110 -sämig Ρ 1050 -grannig Q 3
viel- С 213, M 367, 506, 577, -schnittig M 565 -griffelig Τ 176, 210
M 620, Ρ 798, 857, 933 -schotenfrüchtig M 570 -hörnig Τ 157
-achsig M 512 -schotig M 570 je- Q 25
-aderig Ρ 868, 1007, 1022 -schuppig Ρ 999 -kantig Q 2
-ährig Ρ 1055 -schwanzig Ρ 1079 fast" S 1240
-ästig M 564, Ρ 970 sehr- Ρ 814, 337 -kapselig Q 5
-beerig Ρ 972 -seitig M 545 -kelchblättrig Τ 198
-blättrig F 113, Ρ 1028 -spaltig F 71, M 533 -kernig Τ 184
-blütenköpfig M 514 -sporig ρ 1054 -kro4blättrig Τ 185
-blutig M 535, 621 -spornig Ρ 957 -lappig Q 16
-borstig Ρ 1045 -stachelig Ρ 934 -mächtig Τ 168
-brüderig Ρ 937 -stämmig Ρ 1026 -männig Τ 182
-deckblăttrig M 513 -staubblättrig Ρ 942 -narbig Τ 209
-dornig Ρ 934 -steinkernig Ρ 1039 -querwandig Q 20
-drüsig Ρ 938 -stengelig M 519, Ρ 1032 -quirlig Τ 162
-eckig A 765, M 507, Ρ 993 -streifig M 546 -reihig Q 21
-éhig Ρ 989 -strichelig M 546 -sämig Τ 200
-fah M 556 -teilig M 533, Ρ 871,
-fächerig M 549, 547 -schnittig Q 19
-farbig M 525 Ρ 1002, 1072 -seitig Q 15, Τ 169
-fingerig Ρ 979 -warzig Ρ 1070, V 81 -spaltig Q U
-flügelig Ρ 1038 -weibig Ρ 995 -sporig Τ 205
-förmig Ρ 1006 -wimperig M 522, Ρ 1075 -spornig Τ 156
-früchtig Ρ 950 -wurzelig Ρ 1040 -staubbeutelig Τ 183
-geiselig Ρ 1075 -zählig Ρ 1002 -steinkernig Τ 192
-gestaltig Ρ 1006 -zähnig Ρ 864 -strahlig Τ 194
-gliederig Ρ 1002 -zeilig Ρ 877, 1060 -teilig Q 18, Τ 180
-grannig M 510 -zerschnitten M 565 -weibig Τ 176
-griffelig Ρ 995, 1066 -zweigig M 564, Ρ 970, -zählig Τ 180
-gürtelig M 576 R 60 -zähnig Q 8
-haarig Ρ 1075 Vielstämmigkeit Ρ 1025 -zeilig Q 21
-hakig Ρ 939 Vielâstigkeit Ρ 969 Vierlingsfrucht Τ 158
-hörnig Ρ 959 Vielblättrigkeit Ρ 1027 viermal Q 25, Τ 188
-jährig A 794 Vielehigkeit Ρ 988 -gezweit Τ 165
-jochig M 544 vielmal- vierte Q 24
-kammerig Ρ 876, 1024 -früchtig Ρ 950 Vierteilungsspore Τ 201
-kantig A 765, M 507, -gegliedert M 511 Vikarianten V 109
Ρ 993 -gesägt M 568 vikariierend V 109
815
violett I 1, V 125
-farbig V 125
-werdend V 126
Vireszenz F 155, V 128
Virulenz V 138
Virulenzperiode Ε 221
Virus V 140
viskos V 142
Vitalismus V 146
Vitalität V 147
vogel- О 243
-blutig 0 245
-verbreitet О 244
Vogelfutter dienlich (als-)
А 1234
volatil A 287
Volksnamen V 72
volkstümlich V 72
voll О 205, Ρ 798, 815
-buchtig S 529
-gestopft F 16
vollkommen Ρ 262
ganz- I 202
Vollsaftigkeit Ρ 1043
vollständig С 681
voUzähligC681, P262
vor Ρ 1056, 1360
voralpenbewohnend S 1093
Voralpenpflanzen О 250
Vorbereitung Ρ 1192
vorbergig Ρ 1189
vorbeugend Ρ 1302
Vorbeugung Ρ 1303
VorbUdungslehre Ρ 1183
Vorblatt Ρ 1304
vorderarmlang С 942
Vorderlage А 872
Vorderseite F 159
vorgebildet Ρ 1183
Vorgebirge Ρ 1288
vorgehend Ρ 1163
voreiszeitlich Ρ 1185
vorgeschlagen Ρ 1309
vorgezogen Ρ 1244
vorhanden Ρ 1195
Vorhandensein Ρ 1196
Vorhang V 51
vorher Ρ 1156
vorherrschend D 365, Ρ 1175
Í fast- S 1161
Vorhof V 97
vorig Ε 59
vorjährig A 796
Vorkeim Ρ 1245, 1371
Verkern Ρ 1291
Vorkommen Η 3
vorkommend О 44
Vorlager Ρ 1371
vorläufig Ρ 1170, 1439
vormânnig Ρ 1362
Vormännlichkeit Ρ 1361
vorragend Ρ 1284
vorrätig Ρ 1437
Vorrede Ρ 1176
DEUTSCHER INDEX
Vor-Rücklage D 158 wandbrüchig S 420
Vorschau S 1441 wandernd M 365, V 10
Vorspelze Ρ 30 wandspaltig S 416
Vorspitze A 165 wandstândig Ρ 153
vorspringend Ρ 1322 wankend V 82
Vorsprung Ρ 1262, 1285 Wanzen- G 809
Vorstadium darstellend -übelriechend G 427
Ρ 1375 wärmeliebend Τ 272
vorübergehend Ε 228 Wärmemesser Τ 267
vorweibig Ρ 1366 Warmhaus G 28, F 43
Vorweibigkeit Ρ 1365 warmcpiellig Τ 256
Vorwort Ρ 1176 Wärzchen tragend V 81
vorzeitig Ρ 1270 Warze V 78
vorzellig A 815 Brust- M 86
vorzüglich Ρ 1177 kleine- V 80
Kork- L 95
Nabel- G 131
waagerecht Η 425 Samen- G 131
wabenartig F 27 Saug- H 55
Wabenplasma Τ 602 warzig V 79
wabig F 27 wasser- H 463
Wachen der Pflanzen V 116 -anziehend H 519
Wachs G 228 -befruchtend H 480
wachsartig G 229 -bewohnend A 959
wachsend G 604, 883, G 94, -blutig H 480, 489
H 2 -dicht I 63
-auf Έ 229 -frei A 772
wachsgelb G 239 -führend A 961
wachsig G 237 -haltend A 961
Wachsmaße M 114 -heU A 960, H 448
Wachstum A 50, I 103 -liebend H 489
kompensatorisches- G 676 -meidend H 490
Wachstumausgleich G 676 -reich A 965, M 68
Wachstumbewegung Ν 206 -verbreitend H 472
Wachstumlangsamkeit В 284 Wasserausscheidung G 264
Wachstumschnelligkeit Τ 9 Wasserblütigkeit H 479,
Wachstumsmesser А 1220 564
Wachstumsorgane О 232 Wasserdichtigkeit I 64
Wachstumsspore А 1227 Wasserdrüse H 460
Waffen А 1027 Wasserdünstung Τ 397
waffenlos I 131 wässerig A 965
wahr G 99, V 91 Wasserkultur H 477
Wahrnehmung Ρ 255 Wasserpflanzen H 493
Wald Ν 76, S 507 Wasserplankton H 495
waldbewohnend Ν 75, S 510 Wasserreiser Ρ 1269
Wäldchen S 514 Wasserschweber Η 496
waldig S 30, 508, 513 Wasserspalte Η 460
Waldkultur S 511 Wasserstoffionenexponent
Waldlichtung L 272 Ρ 382
waldliebend S 508 Wasserstoffionenkon­
Waldpflanzen S 508 zentration Ρ 382
Waldsteppe S 512 Wasserstoff ion enzahl Ρ 382
waldwachsend S 508 Wassersucht A 669
Walze G 1003 Wassertrieb Ρ 1269
walzenförmig G 1001, Τ 123 Wasserzustand Η 464
fast- S 1145 Wăssrigkeit A 964
walzig G 1001 wechsel-
Wand Ρ 152 -blättrig A 475
Frucht- Ρ 275 -fádig A 407
Quer- D 325, S 424 -lebig A 539
Querscheide- Τ 402 -seitig M 595, R 84
Scheide- D 325, S 424 -ständig A 472
Vakuolen- Τ 335
Wechsel
ZeU- G 1041, M 181 Abbau- G 162
DEUTSCHER INDEX
Generations- A 473
Kernphase- С 144
Stoff- С 162
Wechselbefruchtung D 173
Wechselbeziehung С 827
wechselnd А 873, M 586,
V 30, 32
Wechselpflanzen Τ 614
Wechselwirkung С 827, I 206
weg- А 913
-wachsend V 107
Weg I 347
wegeliebend V 107
wehrlos I 131
weibermännig А 710
weiblich F 33
weich- H 22, M 74, 390, Τ 97
-haarig Ρ 1633
-spitzig M 503
Weichharze В 26
Weichmachung M 2
Weichspitzchen M 504
Weichspitze M 502
Weide В 302, Ρ 173
weide-
-bewohnend Ρ 174
-liebend Ν 147
Weidepflanzen Ν 149,
Ρ 1098
Weideplatz Ρ 173
weiden- S 18
-ähnlich S 18
Weiden {wachsend unter-)
S 18
Weidengebüsch S 19
weiherbewohnend Τ 316
weihrauchtragend Τ 301
Weinbaulehre О 87
weinbeerkernăhnlich G 144
Weinbergpflanzen V 123
weingartenbewohnend
V 123
Weinlehre О 87
Weinpropf R 163
weinrot V 122
weinsteinartig Τ 31
weiß А 382, L 136
bläulich- G 987
blei- G 243
elfenbein- Ε 3, 6
gelblich- Ε 3, 6, X 8
gips- G 311
glänzend- G 62
grau- G 66, Τ 113
gräulich- S 771
hermelin- Ε 339
kreide- G 884
matt- A 382, G 884, V 130
mUch- G 4, L 22
rein- G 63, H 344, N 128
rötlich- R 296, 376
schnee- G 308, N 128
Silber- A 1010
schwan- 0 136
Λνβίβ-
-blättrig L 143
-früchtig L 137
-grauwerdend С 64
-haarig L· 147
unterseits- H 595
-werdend G 62
Weißfärbung A 374
Weißfleckigkeit A 374
weißlich A 375, G 62
-gelb L 148, О 53
-grau С 64, L 142
-ockergelb О 53
-rot Ε 349
-schwarz L 141
weit A 606
-abstehend Ρ 180
-ausgebreitet Ε 56
-läufiggestellt L 73
-schweifig D 203
-stehend R 143
-verbreitet Б 386
welk Ε 95, L 44, M 101
welkend M 100
wellen- U 32
-förmig и 32
wellig и 32
Weltbürger С 850
weltbürgerlich А 560, G 849
weltlich Τ 66
Wendel G 317
wendend nach Τ 611
-wendig S 207
wenig О 108, Ρ 195, S 603
-ährig О 126
-behaart О 129
-blutig Ρ 198
-früchtig А 500, О 112
-gebogen G 972
-gekerbt Ρ 196
-gezähnt Ρ 197
-mănnig О 109
-sämig О 125
sehr- Ρ 342
-strahlig Ρ 200
Werg S 1059
wergartig S 1060
wergig S 1061
Werk О 206, S 1449
floristisches- G 329
vorläufiges- Ρ 1241
in dem zitierten- О 206
Wertigkeit V 20
Wespen tragend Τ 103
westlich О 39
Wettbewerb А 813, G 677
Wetteifer A 813
Wetterkluft R 324
wetterprophetisch H 510
Wetterstreit A 813
Wickel G 429
Wickelähre Ρ 1572
wickelig G 428
widderhörnig A 1017
816
widerbestehend R 176
Widerhaken G 171
widerhakenähnlich H 51
Widerhäkchen G 170
widerhakig G 169
widerlich N 31
widerständig R 176
widerstandsfähig R 176
Widerstandsfähigkeit R 177
-widrig A 864, N 31
wieder-
-auflebend A 632, 670,
R 102
-blühend R 112
-lebend R 102
-ergrünend R 217
-kehrend R 84
-scheinend R 119
-verwildert S 1233
Wiederaufblühen R 113
Wiederaufleben R 219
Wiederauskeimen R 124
Wiederbelebung A 631
Wiedereinmündung A 671
Wiedererzeugung R 121, 157
wiederholt I 348, R 136
-blühend Ρ 914
-gabelig D 176
Wiese Ρ 1206
wiesenbewohnend Ρ 1204
Wiesenpflanzen Ρ 1204
wild F 42, S 778
-wachsen F 42
-wachsend A 334, Ε 344,
S 778
Wimpel V 104
Wimper- В 241
-haarig G 423
Wimper С 426
Wimperbakterien Τ 440
Wimperchen G 426
Wimperhaare G 426
wimperig G 423
wind- A 738
-blutig A 743
-verbreitet A 740
-und wasserverbreitet A 744
Windblumen A 742
Windblütler A 742
Winden G 998
windend Τ 358, Τ 159
Windfrüchtigkeit A 739
Windmesser A 745
windmühlartiggeflügelt
M 389
Windpflanze L 151
Windplankton A 750
Windspore A 751
Windstreuerung В 245
Windung G 317, S 753
spirale- G 471
Windverbreitung A 739
Windwanderung A 739 .
Winkel A 766, G 202
817
Blatt- A 1239
Divergenz- A 766
Neigungs- A 766
Winkeldivergenz D 348
winkelig A 764
Winter- H 296
winter-
-dauernd H 289
-liebend С 277
-meidend С 278
Winterhaus H 288
Winterknospe D 367, H 288
winterlich В 295, H 289, 295
Winterruhe H 291
Winterschlaf H 291
Winterspore Τ 63
winzig Ε 444, M 373, Ρ 1665
-klein A 1120, Ρ 345, 1665
wirksam A 157, Ρ 1151
Wirkstoff Η 429
Wirkungsstârke V 20
Wirtel G 1000, V 90
wirtelfôrmig V 88
wirtelig V 88
Wirtpflanzen H 440
wirtschaftlich О 75
wirtsvag Ρ 813, 1020
wirtwechselnd Η 208
wißbegierig Ρ 438
Wissenschaft Η 317
wogend F 98
wogig и 32
wohl Ε 360
-riechend А 528, О 65, S 1083
-schmeckend S 42
Wohlgeruch О 64
Wohlstand Ρ 1329
Wohnbezirk А 1000
Wohngebiet А lOOP
-wohnig О 66
Wohnort Η 3, Ν 21
wölbig F 130
etwas- S 1001
Wölbung F 131
wolftötend L 285
wolfvergiftend L 285
wolkig Ν 36, 173
woU- Ε 334, L 40
-flaumig L 47
-flockig F 83
-haarig L 40
WoUbehaarung L 48
Wolle L 39, 48
Wollenflaum L 48
Wollflaumhaar L· 47
WoUhaar L 47
AVoUig G 229, L 40
-beblättert С 560
-behaart L 54
etwas- S 1202
unierseits- H 594
wuchernd L 284
Wucherung Ρ 1273
Wüchsigkeit V 147
DEUTSCHER INDEX
Wuchsstoff A 1223 -Wurzel
wulst- О 152, Ρ 591, 592 Seiten- R 41
-förmig S 1056 Spindel- R 41
Wulst G 31, V 162 Stelz- R 41
wulstig G 30, Ρ 592 Streich- S 1289
Wundeverschließung О 40 Stütz- R 41
Wundgewebe G 31 Tau- S 1289
wundheilend V 166 Zug- G 779
Wundhormone N 44 Wurzelanhang R 246
würfelig G 941, Τ 143 Wurzelanordnung R 21, 284
wurm- Wurzelausläufer S 543, 998
-abtreibend S 40 Wurzelausschlag S 543
-ähnlich L 273 Wurzelbeschreibung R 260
-förmig H 92, V 68 Wurzelbildung R 257
-fräßig G 92 Wurzelblatt R 20, 277
-treibend V 69 Wurzelbüschel M 607, R 285
-widrig V 69 Würzelchen R 30, 287
Wurmfraß V 70 Wurzeldornen R 20
Wurmkrankheit V 70 Wurzelfäserchen R 20
wurstförmig В 266 Wurzelfasern F 44
Wurzel- R 240 Wurzelgabelung D 3
-ähnlich R 262 Wurzelhaare A 22, R 20
-artig R 27, 262 Wurzelhals G 633
-bewohnend R 24 Wurzelhaube С 611, 46,
-blättrig R 278 Ρ 687
-blumig R 26 Wurzelhaut R 256
-bürtig R 258 Wurzelhülle V 48
-entsprossend R 258, S 544 wurzelig R 25, 240
-förmig R 27, 273 Wurzelkeimer R 248
-fressend R 28 Wurzelknolle Τ 630, 636
-früchtig R 249 Wurzelknospen R 20
-köpfig R 251 Wurzelknötchen R 33
-liebend R 274 Wurzelmützchen G 46
-los A 1041 wurzelnd R 20
-rankig S 80 Wurzelung R 21
-reich R 29 Wurzelpflanzen R 279
-sämig R 282 Wurzelscheide G 611
-sprossentragend S 544 Wurzelschneider R 286
-ständig R 20 Wurzelschößling S 543
-stockförmig R 269 Wurzelsproß S 543, 1318
-stockig R 270 Wurzelstellung R 284
-tragend R 25, 276 Wurzelstock R 266
Wurzel R 41 Wurzelsymbiose M 612
einfache- S 518 Wurzelsystem S 1476
holzige- R 41 Wurzeltasche R 271
kugelige- N 12 Wurzel träger R 275
knollige- Τ 636 Wurzeltrieb S 543, Τ 660
sproßbürtige- A 224 Wurzelversteinerung R 264
wachsend auf- Ε 291 würzig A 1033
-Wurzel wüsten- Ε 321
Bei- A 224, S 245 -bewohnend Τ 142
Ersatz- A 224 -liebend Ε 324, Τ 142
Faser- R 41 Wüstenpflanzen Ε 325
Haft- A 206
Haupt- Ρ 1208
Klammer- A 206 Xanthin X 6
Luft- A 259 Xantholeuziten X 9
Xanthophor X 12
Neben- R 23, S 245 Xanthophyll X 13
Pfahl- Ρ 28 Xenie X 15
Xenoautogamie X 17
Pilz- M 612
Xenobiose X 16
Rüben- N 12 Xenogamie X 21
Saug- H 55 Xenokarpie X 18
Schein Ρ 1566 xenonoth X 25
DEUTSCHER INDEX 818
xenoplastisch X 26 Blüte- A 833 Zellmembran M 181
xenözisch X 20 Reife- M 125 ZeUplasma Ρ 1412
xenozönisch X 19 Zeitraum Ρ 293 Zellraum L 274
Xerobolen X 31 ZôUanatomie G 1029 Zellsaft G 1058, Ε 122,
Xerochasie X 33 Zelldifferenzierung G 1067 S 1266
Xerogeophyten X 35 Zelle G 208 Zellstoff G 210
Xerohelophyten X 36 innerhalb der- I 243 ZellteUung G 1036, 1055,
Xerokleistogamie X 34 somatische- S 572 D 351
Xeromorphie X 37 vegetative- V 46 direkte- A 520
Xerophyten X 42 -Zellen indirekte- G 137
xerophytisch'X 43 Anschluß- H 605 zellulär G 209
xeropoiophil X 44 Begleiter- G 660 Zellulose G 210
Xeropoiophyten X 45 Gharakter- D 386 Zellverein G 571
xerotnerm X 46 Dauer- G 1016 ZeUwand G 1041, M 181
Xerothermophyten X 47 Deck- S 888 Zenanthie G 212
Xerotropismus X 49 Ei- N 12 Zenotropismus Ζ 7
Xylem X 53 Fortpflanzungs- G 41 zentral G 215
Xylochrom X 55 Gegenfüßler- A 871 Zentralkörperchen G 222
Xylolith X 58 Geschlechts- G 17 Zentralplazentation
Xylostroma X 64 Grenz- H 201 G 215
Xylotomie X 65 Hilfs- В 249, S 1420 Zentralzylinder G 215, 1003,
Keim- G 17, 41 S 893
Kloster- G 571 zentrifugal G 216
zäh Τ 92 Körper- S 572 zentripetal G 218
etwas- Τ 89 Libriform- L 154 Zentromer G 219
-flüßig V 142 Mutter- G 208, M 122 Zentroplasma G 220
-zählig M 192 Ophiuren- A 1097 Zentroplast G 221
zahlreich G 797, 866, N 200 PoUen- G 252 Zentrosom G 222
fast- S 1133 Primordial- Ρ 1212 Zentrosphäre G 223
zahn- О 61 Reproduktiv- Τ 59 zepterförmig S 132
-blättrig О 63 Ruhe- A 367 Zeratomanie G 236
-los Ε 47 Schlauch- A 1066 zerbrechlich F 143, R 416
fast- S 1163 Schleuder- Ε 75 Zerealien G 238
Zahn S 66 Schließ- S 1003 Zerfallen F 144
Zähnchen D 70 Sexual- G 41 zerfetzt D 229, L 12, 15
zähnig- О 61 Sklerenchym- S 176 zerfließend D 52
-gesäumt О 62 Spikular- A 1097 zerliegend A 656
Zäpfchen G 783 Sporenmutter- S 807 Zergliederung A 655, 677
zapfen- Stab- M 46 zerklüftet R 407
-artig S 1036 Stein- В 278, G 27, S 976 zerknittert G 830
-förmig G 726, S 1036 Tapeten- Τ 25 Zerlegung A 655, 677,
-tragend G 735, S 1037 Tochter- G 208 D 331
Zapfen G 784, S 1039 Zellenanhäufung A 327 zernagt R 407
zapf ig G 735 zellenartig (nicht-) A 55 zerplatzend R 408
zart Ε 445, Η 22, L 116, Zellenbildungsstoff G 1031 zerreißend D 299, R 408
S 1241, Τ 95, 97, 105 Zellengrundstoff Ρ 1412 Zerreißung (entstanden
Zaun S 13 Zellenlehre G 1057 durch-) R 236
lebendiger- S 13 Zellenpflanzen G 209 zerrissen D 229, L 12
zaunbewohnend S 14 Zellenspannung Τ 657 zerschlitzt D 229, L 12
Zeaxanthin Ζ 2 zellenzerstörend G 1060 zerschnitten D 322
zebrastreifig Ζ 4 Zellfamüie G 636 Zersetzung G 89
zehn- D 8, 14 Zellgewebe G 772 zerstörend D 106
-gliederig D 11 Zellhaut M 181 zerstreut D 203, 318, 329,
-männig D 13 Zellhöhlung L 274 Ε 56, S 613, 780, V 18
gewöhnlich" S 1146 zellig G 209, 1028 -blättrig S 611
-zählig D 11 Zellkern G 143, 1032, -blutig S 610
Zehnweibige D 9 Ν 195 zerteilend M 197
Zeichen Ν 156, S 497 Zellkerndegeneration zerteilt F 54
kleines- Ν 165 G 149, 1058 Zerteilung D 351
Zeichner I 44 Zellkernmembran M 181 Zettelchen S 134
zeigend M 465, Ρ 1161 Zellkernplasma G 145 Zeugite Ζ 78
Zeigepflanzen I 116 Zellkolonie G 571 Zeugungsorgane G 95
Zein Ζ 5 Zellkonjugation G 1045 Zeuxis Ζ 9
Zeit Τ 87 Zezidie G 206
Zellkörnchen G 1051
819 DEUTSCHER INDEX
Zezidiologie С 202 Zönotaxonomie S 1451 zurück-
Zezidiophyten С 204 Zönozentrum G 575 -gebrochen R 115
Zezidiozöen С 205 Zönozoogonidium С 591 -gedreht R 186, 202, 221
ziegel- Zönozygote G 592 -gefaltet R 155
- bewohnend Τ 53 Zönozyt G 577 -gekehrt R 202
-dachförmig I 49 zoobiotisch Ζ 24 -geknickt R 115, 207
-farbig Τ 146 Zoodiodangium Ζ 32 -gekrümmt R 101, 205
-rot L 61 Zoodomatie Ζ 33 -geneigt R 85
Ziegel I 48 zoogam Ζ 36 -gerichtet R 212
ziemlich S 1085 Zoogamie Ζ 35 -gerollt R 221
-breit L 66 zoogen Ζ 37 -geschlagen D 37, R 109,
zieren D 23 Zooglöa Ζ 38 R 155, 206
zierend D 21, 0 241 Zoogonangium Ζ 39 -gewendet R 212
zierlich D 21, G 230 Zoogonidangium Ζ 40 -gezogen R 203
Zierpflanzen D 21, О 241 Zoomorphose Ζ 43 -laufend R 99
Zii G 426 Zooparasit Ζ 44 -roUbar R 220
ziliograd G 424 zoophil Ζ 46 -strahlend R 119
zimtbraun G 445 zoophob Ζ 47 -tretend R 83
zimtfarbig С 445 zoophytisch Ζ 48 zusammen S 1369
zimtriechend G 445 Zooplankton Ζ 49 -fallend G 613
zinnoberrot G 444 Zoosiphonogamie Ζ 50 -fließend A 672, G 715
Zipfel L 14 Zoosphăre Ζ 52 -geballt A 323, G 721
Zipfelchen L 16 Zoosporangiophor Ζ 54 -gedrängt A 323, G 545, 672,
zipfelig L 15 Zoospore Ζ 53 G 710
zirkulär С 451 Zoosporenbehălter Ζ 55 -gedreht G 778
Zirkulation G 452 Zoozezidie Ζ 26 -gedrückt G 672, 678, 686
zirkumboreal С 456 Zoozönozyt Ζ 29 etwas-- S 1128
zirkumfloral С 462 Zoozygospore Ζ 57 -gefaltet D 395, Ρ 849
Zirku mia teralismu s Zoozyst Ζ 30 -gefeßelt G 765
С 463 zottel- L 54, V 120 -geflächt G 673
zirkumpolar G 467 zottig L 54, M 83, V 120 -gehäuft G 539, 722, 724
zitiert G 476 Zottigkeit V 118 -geheftet С 744
zitronen- G 477 Zuchtwahl S 268 -gejocht G 740, Ζ 58
-gelb G 477 natürliche- Ν 26 -gekettet G 687
zitterig Τ 411, V 108 zuckerig S 6 -geklebt A 194, G 723
zitternd Τ 411 zuckerhaltig S 6 -geknäuelt G 722
Zoandrospore Ζ 13 zuckersüß S 6 -gelegt G 705
Zoidiogamie Ζ 14 zuckertragend S 7 -geleimt G 723
Zoidiospore Ζ 18 zuersterzeugt Ρ 1392 -gelötet G 709
Zoll Ρ 920 zuerstgebildet Ρ 1375 -gepresst G 545, 686, 765
zollang Ρ 921 zufällig A 44, 224 -geroUt G 794
Zöloblast С 565 Zuflucht R 118 fast-- S 1132
Zölonema G 566 zugegen sein A 217 -gerunzelt G 830
Zonation Ζ 22 zugekehrt G 792 -gesetzt G 654, 682, 685, 763
Zone G 442, Ζ 20 zugewandet С 792 vielfach-- S 1307
Zönobionten G 569 zugewendet А 226 -gestellt A 328, G 720, 724
Zönobiospore G 570 Zugwurzel G 779 -gewachsen A 181, 212,
Zönobium G 571 Zulagen A 178 G 543, 599, 741
Zönogamet G 578 Zunahme I 103 -gewebt G 711
Zönogenese С 579 Zunder F 118 -gewunden G 778, 794
Zönoglöa G 580 zunehmend A 1146 -gezogen G 780
Zönogonidium G 581 züngelchenförmig L 171 -laufend G 790
zönokarp G 573 Zungen- G 178, L 173, 194 -lebend G 567, S 1337
Zönokarpie G 572 -neigend G 745, 790
Zönokarpium G 574 -ähnlich G 178
-blutig S 309 -treffend G 789
Zönokladie G 576 -wachsend G 543, 599
Zönologie G 582 Zungenblüte F 96, L 173
Zungenfuß G 180 -ziehbar G 779
Zönomonoezie G 583
zönophil G 584 zurück- -ziehend S 1082, 1481
Zönoprothallium G 585 -bildend R 131, 209 Zusammenballung G 544
Zönose G 586 -bleibend R 142, 165 Zusammenfassung S 1330
Zönospezies G 587 -gebeugt R 111
Zönosphäre С 588 -gebildet R 104 Zusammenhalt G 601
Zönospore С 589 -gebogen G 777, R 85, 101, Zusammenhang G 601
R m , 206 Zusammenleben S 1336
DEUTSCHER INDEX
Zusammenmündung A 671
Zusammenstellung С 652,
S 1476
Zusammenziehung S 1480
Zusatzfieder A 893
zusätzlich A 179, 224
Zustand Ρ 423, S 540, 880
latenter- L 58, 59
trockene- S 487
Zwangbestăubung Ρ 1484
Zwangsdrehung В 80,
S 756, 1050, Τ 357
zwanzig- I 8
-fádig I 10
-flächig I 9
-mânnig I 10
Zwanzigmännigen I 11
zwei- В 69, D 172, 391
-achsig В 82
-ästig В 207
-bänderig В 226
-bandstreifig В 226
-beerig В 101
-bettig D 179, 252
-blattzüngig В 144
-blättrig В 130
-blumenblâttrig D 257
-blütendeckig D 256
-blütenhüllig D 171
-blutig В 129
teilweise-- S 1109
-borstig В 215
-brüderig D 131
-deutig A 254, 497
-eckig В 75
-eiig В 197
-fächerig В 146
-farbig В 103, D 178
-fiederiggeteilt В 203
-fingerig В 119
-förmig D 243
-fruchtblăttrig В 93
-furchig В 218
-gabelig В 136, D 176
-geißelig В 128
-geschlechtig А 710, В 216,
H 171
-gestaltig D 243
-gipfelig В 77
-ghederig D 238
-grannig В 78
-griffelig D 222, 341
-gürtelig В 227
-hakiggekrümmt В 222
-hâusig D 252
--vielehig D 251
-höhlig В 146
-hörnig В 108
-hüllig D 171
-jährig В 122, D 187
-kámmig В 113
-kantig А 684, В 75
-kapselig В 91
820
zwei- zweig- С 478
-keimblăttrig D 180 -bewohnend R 52
-kelchig В 88 -blutig R 57
-kernig D 297 -förmig R ' 5 8 , V 129
-keulig В 100 -tragend R 53
-kielig В 92 Zweig R 63, V 132
-klappig В 225 blattartiger- Ρ 559
-knospig В 138 Zweigeschlechtigkeit Η 170
-köpfig В 90 Zweigestaltigkeit D 242
-kronblăttrig D 257 -zweigig G 478, 514
-lappig В 145 Zweiglein R 62, S 1318
fast-- S 1110 Zweihäusigkeit D 250
-lippig В 142 zweimal- В 69, D 393
-löcherig В 201 -blühend В 126
-mächtig D 196 -doppelt В 105
-männig D 144 -dreiblütig В 221
-monatig В 148 -durchbohrt В 201
-nagelig В 223 -fruchtend В 126
-namig В 153 -gedreht D 190
-narbig D 222 -gekrönnt В 109
-nervig В 151 -gekrümmt В 217
-ohrig В 81 -gesäumt В 99
-paarig В 105 -schwärmend D 263
-querfächerig В 212 -umgürtet В 99
-reihig В 213, D 335 -vorderarmlang В 114
-rindig В 110 -zugespitzt В 71
-rippig В 111 -zweispaltig В 210
-samenlappig D 180 Zweispaltung В 199
-schnabelig В 208 Zweiteilung В 199, D 175
-schneidig А 684 zweiter S 249
-schnittig В 211 Zwerchfell D 148
-schuppig D 232 zwergartig N 5
-schwielig В 87 Zwergbäumchen S 1099
-seitig А 684, В 102, Zwergflora N 8
В 123, 143 Zwergform N 5
--gewölbt В 107 Zwergheit N 7
-spaltig В 127 zwergig N 5, Ρ 1652
-spelzig В 140 Zwergluftpflanzen N 9
-spitzig В 77, 115 Zwergplankton N 10
-spornig В 86 Zwergstrauch F 173, S 1099
-stämmig D 260 Zwergwuchs N 7
-staubbeutelig В 76 Zwiebel В 309
-steinkernig D 297 schalige- Τ 650
-strahlig В 206, D 150 -Zwiebel
-streifig В 226 Brut- В 305, 308
-striemig В 226 KnoUen- В 307
-tägig В 121 Knospen- В 305
-teUig В 127, 200 Schein- Ρ 1475
-weibig D 222 zwiebel-
-wimperig В 98 -artig А 421, В 303
-winkelig В 75 -förmig В 303
-wirtelig В 116, D 187 - t r ^ e n d В 304
-wölbig В 89 Zwiebdhăute S 839
-лvulstig В 87 zwiebelig В 304
-zählig В 150, D 238 Zwiebelknolle В 307
-zähnig В 117 Zwiebelkuchen В 306, D 312
-zellig В 94, D 335 Zwiebelschale I 2Θ4
-zinkiggegabelt В 136 Zwiebelscheibe В 306, D 312
-züngelig В 144 Zwiebelschuppen S 839
Zwiebelstock В 306, D 312
zweien (zu-) В 152
Zwillingsachene D 128
Zweierleibildung D 242
Zwillinge G 68
zweifach- В 69, D 393 zwillings-
zweifelhaft D 16, 385
Zweifrüchtigkeit A 542 -artig D 191
821
-paarig G 67
ZwiUingsknoUen Τ 623
zwischen- I 305
-artig I 232
-blattstielständig I 222
-gestellt I 225
-gewoben I 236
-liegend I 225
-ständig I 205, 217
-zeUig I 210
Zwischenband С 743
Zwischenbänder С 800
Zwischenknoten I 220
Zwischenknotenstück I 220
Zwischenraum I 235
Zwischenzellräume I 210
Zwitter Η 169
Zwitterbildung А 711
Zwitterblüte F 96
zwitterblütig H 17
Zwitterreife H 383
Zwittertum H 170
zwittrig A 710, В 216, H 171
zwölf- D 355
Zwölfmännige D 357
Zwölfweibige D 356
zyanophil С 989
Zyanophyzin С 990
Zyanophyll G 991
Zyanoplast С 992
Zyathium G 994
Zyathus G 995
Zyanozyst G 986
Zygoauxospore Ζ 59
Zygogamet Ζ 61
Zygogamie Ζ 62
Zygogenese Ζ 63
DEUTSCHER INDEX
zygogenisch Ζ 64 Zytoblast G 1032
Zygolyse Ζ 65 Zytochemie G 1035
zygomorph M 453, Ζ 68 Zytochimäre G 1034
Zygomorphie Ζ 67 Zytochrom G 1037
Zygonema Ζ 69 Zytochylem G 1038
Zygophase Ζ 70 Zytochym G 1039
Zygophyten Ζ 71 Zytode G 1042
Zygosis Ζ 72 Zytodynamik G 1044
Zygosporangium Ζ 77 Zytogamie G 1045
Zygotaktismus Ζ 79 Zytogenese G 1046
Zygotän Ζ 80 Zytogenetik G 1047
Zygote Ζ 78 Zytogeographie G 1050
zygotisch Ζ 81 Zytogonie G 1049
Zygozoospore Ζ 82 Zytogranule G 1051
Zygozyst Ζ 60 Zytographie G 1052
zyklisch G 996 Zytohydrolyse G 1054
Zyklochorise G 997 Zytoklese G 1056
Zyklonastie G 998 Zytologie G 1057
Zyklose G 999 Zytolymphe G 1058
Zyklus G 1000 Zytolysin G 1059
Zylinder G 1003 zytolytisch G 1060
Zylindrenchym G 1002 Zytomechanik G 1062
zylindrisch G 1001 Zytomitom G 1064
zymös G 1008 Zytomixis G 1065
zymotisch Ζ 84 Zytomorphologie G 1066
ZypheUe G 1012 Zytomorphose G 1067
Zyst G 1016 Zytophysiologie G 1068
Zysten träger G 1021 Zytoplasma G 1069
Zystide G 1018 innere- Ε 173
Zystokarp G 1019 Zytorrhyse С 1070
Zystolith G 1020 Zytosarka G 1071
Zystosorus G 1022 Zytoskelett G 1072
Zystosphâre G 1023 Zytosom G 1073
Zystotyl G 1025 Zytostatik G 1074
Zytase G 1027 Zytothesis G 1076
-zytisch G 1028 Zytotoxin G 1077
Zytoaster G 1030 Zytotropismus G 1078
 INDEX FRANÇAIS

abaxial A 2 accru A 52 acrogamie A 123

aberrant A 5 accumulé A 54, С 539 acrogène A 125
aberration A 6 acellulaire A 55 acrogenèse A 124
abiétin A 9 acentrique A 57 acrogyne A 127
abiogenèse A 10 acéphale A 58 acrone A 128
abioseston A 11 acerbe A 60, S 1082 acropète A 129
abiotique A 12 acéré A 170 acrophile A 131
ablastie A 13 acéreux A 61 acroplaste A 133
abondance A 24, U 2 acervule A 63 acropleurogène A 134
abondant О 205 acétabuliforme A 64 acrosarque A 135
aboriginal A 17 acéteux A 66 acroscopeA136
abortif A 18, С 767 acétosellé A 65 acrospire A 137
abouchement A 671 achaine A 67 acrospore A 138
abrégé A 4 achascophytes A 69 acrosyncarpie A 139
abrègement A 3 acheilarie A 71 acrosyndèse A 140
abréviation A 3 achénode A 68 actes A 143
abritant Ρ 1343 achlamydé A 72, G 267 actinauxisme A 145
abrupt A 19 achromatine A 76 actinenchyme A 146
absent A 21 achromatique A 75 actinisme A 147
absorbant A 22 achromocentre A 79 actinobiologie A 148
absorption A 23 achroocyste A 80 actinodrome A 149
abyssal A 26 achyrophytes A 81 actinomètre A 150
acalical A 27 acicole A 84 actinomorphe A 151
acaliculé A 28 aciculaire A 61, 85 actinomycose A 152
acanthosphères A 31 aciculé A 85 actinostèle A 153
acarifère A 32 aciculifère A 85 actinotactisme A 154
acariose A 33 acide A 89 actinotropisme A 155
acarocécidie A 34 acidophile A 86 activateur A 156
acarodomaties A 35 acidule A 88 activité vitale В 186
acarophile A 36 acinaire A 93 actophile A 158
acarpe A 37 acine A 94 actophytes A 159
acarpotropique A 38 aclade A 95 acicule A 168
acaule A 41 aclythrophytes A 97 aculeé (faiblement-) S 1088
presque- S 1086 acmé A 99 aculéiforme A 161
acaulescence A 40 acotyledoné A 104 aculéolé A 162
accessoire A 43 acotyledonées A 103 aculescent A 161
accidentel A 44 acquis A 105 acuminé A 166
acclimatation A 45 acr-, acro- A 106 acuminulé A 167
acclimatement A 45 acramphibrye A 107 acutiuscule A 171
acclimatise I 172 acrandrie A 108 acyclique A 172
accollé A 326 acre A 59 adaptabilité A 174
accombant A 53 acroblaste A 113 adaptable A 173
accommodation A 175 acroblastèse A 112 adaptation A 175
accommodé A 48 acrocarpie A 115 -active A 157
accompagnant С 657 acrocécidie A 116 -chromatique G 372
accompagné G 658 acrocen trique A 117 -parallèle G 791
accouplé С 740, Ζ 58 acroconidie A 118 -passive Ρ 176
accrementitiel A 49 acrocyste A 119 adapté A 48
accrescent A 51 aerodrome A 120 adaxiale A 177
accrochant A 198 acrofixé A 121 additionnel A 179
accroché A 688 acrofuge A 122 additions A 178
828 INDEX FRANÇAIS
-adelphe A 181 agamogenèse A 301 à- étroites S 926
adelphie A 182 agamogénétique A 302 à plusieurs- Ρ 1038
-adelphique A 181 agamogynoécie A 304 à quatres - Τ 191
adelphocarpie A 183 agamohypnospore A 307 à - raides S 191
adelphogamie A 184 agamogynomonoécie A 305 à - roses R 301
adelphoparasitisme A 185 agamomonoécie A 308 à trois- Τ 416
adelphophagie A 186 agamonte A 309 ailé A 372, 403, Ρ 1606
adelphotaxie A 187 agamospecies A 311 presque- S 1092
adénocyste A 189 agamospermie A 312 aileron A 481
adenocyte A 190 agamospore A 313 ailette A 481
adénopétalie A 191 agamotrope A 314 aimable A 488
adénophore A 192 agar-agar A 316 aimant Ρ 437
adésmie A 193 agatin A 70 aire A 1000
adhérence A 195 âgé A 284, 794, V 102 -de distribution A 1000
adhérent A 194 agénésie A 319 aisselle A 1239
adhésif A 197 agéotropique A 320 aiphyllophytes A 355
adhésion A 196 aggloméré A 323, С 710, 720, airosome A 356
adiaphane A 199 G 176 aithalophytes A 357
adichogamie A 200 -en peloton G 722 akaryote A 39
adipeux A 201 agglutinant A 321 akène A 67
adiscal A 202 agglutination A 325 akinèse A 366
adnation A 211 agglutiné A 326 akinete A 367
adné A 212, С 699 agrandi A 604 akinetosporange A 368
adoniste A 213 agrandissement A 605 alabastre A 370
adossé A 215 agréable A 527, J 11, albication A 374
adsorption A 216 S 1084 albigo A 376
adulte A 219 agrégation A 327 albigrane A 377
aduste A 222 -de cellules A 327 albinisme A 374
adventice A 224 -moléculaire Τ 18 albumen A 378
adventif A 225, N 161 agrégé A 328, G 539 albumineux A 380
adverse A 226 presque- S 1188 albuminoides A 379
adynamandrie A 228 agrément A 526 alcalin A 383
adynamogynie A 229 agressivité A 329 alcaliotropisme A 384
aérenchyme A 257 agreste A 332 alcicorne A 385
aéricole A 260 agriotype A 333 alêne (en forme d'-)
aérien A 259, Ε 301 agrobiocénose A 335 S 1247
aérifère A 261 agrobiologie A 336 aletophytes A 388
aérobiontes A 262 agrobotanique A 337 aleurone A 389
aérobiose A 263 agrologie A 338 aleurospore A 390
aérobiotique A 264 agronomique A 339 alexipharmaque A 391
aérocarpie A 265 agrophile A 340 alexitère A 393
aérocarpotropique A 266 agrophytocénose A 343 algacé A 395
aérocyste A 267 agrostographie A 344 algale Ρ 534
aéromorphose A 269 agrotype A 346 algicole A 397
aérophytes A 272 agrozoocénose A 347 algide A 398
aérophytobiontes A 273 agynique A 348 algoïde A 396
aéroplancton A 275 ahéliotropique A 350 algologie A 399
aéroplanctophytes A 275 aigre A 60, 66, 89 algotrophisme A 400
aérotactisme A 276 aigrelet A 65, 88 algues A 396
aérotropisme A 277 aigrette Ρ 84 des- Ρ 534
aererrantia A 258 sans- Ε 223 -rouges R 300
aéthalie A 285 aigrette Ρ 83 alifère A 403
affaibli Τ 3 aigu A 59, 98, 170, 1014 allant (s'en — en) A 8
affiché A 291, 793 G 214, 0 303 allassotonique A 409
affinité A 290 peu- A 171 allautogamie A 410
agamandroécie A 292 aiguulon A 29, 164 allelogène A 413
agamé A 298 aiguillons allelopathie A 416
agaméon A 293 à - cendrés Τ 112 allelositisme A 417
agamétange A 295 à plusieurs- Ρ 934 allelomorphie A 414
agamète A 294 sans- I 131 allelotrique A 418
agametocyte A 296 aiguillonné A 160 allergie A 419
agamie A 297 allésie A 420
agamobie A 299 presque- S 1088
aile, ailes A 369 alliacé A 421
agamocyte A 300 allobiogenèse A 424
en forme d'- A 371, 404
INDEX FRANÇAIS
allobiose A 425
allocarpie A 426
all ochi orophy lie A 427
all och ore A 429
allochorie A 428
allochronique A 431
allochtone A 432
allocyclie A 433
allogame A 435
allogamie A 434
allogénétique A 436
allogonie A 437
alloiogenèse A 439
alloiometron A 440
allométrique A 441
allongé Ε 94, О 17, Ρ 1244,
Ρ 1278, 1427
alloparalectotype A 443
allopatrique A 444
allopélagique A 445
alloplasme A 447
alloploïdie A 449
allopolyploidie A 450
allorhytmie A 451
allosome A 452
allosperme A 453
allospore A 454
allosyndèse A 456
allotetraploidie A 457
allotriploidie A 458
allotropé A 460
allotrophique A 459
allotype A 462
allozygote A 463
alluvial A 464
alnicole A 466
alpestre A 467
alphabétique A 468
alpicole A 467
alpigène A 469
alpin A 467
alternance A 473
-des générations A 473
alternatif A 474
alternation A 473
alterne A 472
altimètre A 477
alvéolaire A 484
alvéolation A 485
alvéole A 483
-néctarifère N 54
alvéolé A 486
amadou F 118
amande A 611
amassé A 62
ambigu A 497
ambré (jaunâtre-) Ε 80
ambrosiaque A 503
ambulacre A 504
ameiose A 505
amelioraţii A 506
amélioré A 507, Ε 106
ament A 511
amentacé A 508
824
amentifère A 509 amphitrope A 595
amentiforme A 508 amphitrophie A 594
amer A 491 amphivasale A 596
légèrement- A 489 amphogénique A 597
améris tique A 512 amphohétérogonie A 598
améroconidie A 513 amphoriforme A 599
amérospore A 514 ample A 606
améthystin A 515 amplexicaule A 601
amiantine A 517 amplexiflore A 602
am'ibiforme A 525 amplexifolié A 603
amiboidal A 525 amplification A 605
amicronique A 518 ampoulacé A 608
amidon A 626 ampoule A 607
aminci A 1140, Τ 104 ampoulé A 608
amitose A 520 amputation A 609
amnion A 524 amycélique A 610
amoindré D 56, 240 amygdalifère A 612
amorphophytes A 530 amygdaliforme A 613
ampélographie A 532 amylacé A 614
ampéiologie A 533 amylase A 615
amphanthe A 534 amyloérythrine A 617
amphiapomictes A 535 amylogène A 619
amphiaster A 536 amylogenèse A 618
amphiatlantique A 537 amylolytique A 622
amphibie A 539 amyleplaste A 623
amphibionte A 538 amylosphères A 624
amphibrye A 541 anabiontes A 630
amphicarpe A 543 anabiose A 631
amphicarpie A 542 anabiotique A 632
amphicarpium A 544 anablaste A 633
amphicarpogène A 545 anabolisme A 634
amphicaryon A 546 anachorèse A 637
amphicline A 549 anachromase A 639
amphicoele A 550 anaclinotropisme A 640
amphicotyledon A 551 anacrogyne A 641
amphicriblé A 554 anaérétique A 643
amphicryptophytes A 555 anaérobiontes A 645
amphidermis A 557 anaérobiose A 644
amphigame A 562 anaérophyte A 647
amp bigamie A 561 anaesthesie A 648
amphigastrie A 563 anagenèse A 649
amphigène A 565 anagéotropisme A 650
amphigonie A 566 anagramme A 651
amphilepsis A 568 analectes A 652
amphimixie A 569 analogie A 654
amphinucléole A 572 analyse A 655
amphinucleus A 573 -poUinique Ρ 925
amphipacifique A 574 analytique A 656
amphipète A 575 anamétadrome A 657
amphiphloique A 576 anamorphose A 658
amphiphotique A 577 anandre A 659
amphiplasme A 579 anaphase A 661
amphiplastie A 580 anaphorèse A 662
amphisarque A 581 anaphototropisme A 663
amphisperme A 582 anaphylaxie A 664
amphisporangié A 584 anaphyse A 665
amphistomatique A 586 anaphytose A 666
anaplasie A 667
amphisyncotyle A 587 anasarque A 669
amphisyncotylie A 588 anas ta tique A 670
amphitactisme A 589 anastomose A 671
anastomosé A 672
amphithèce A 590 anas traie A 673
amphitokie A 592 anastrophe A 674
amphitrique A 593
825 INDEX FRANÇAIS
anataximorphose A 675 anémo-hydrochore A 744 anomomérie A 806
anatomie A 677 anémomètre A 745 anorganique A 807
-végétale Ρ 673 anémomorphie A 746 anorganotrophique A 808
anatonique A 678 anémomyrmecochore A 747 апогща! A 16, 804
anatonose A 679 anémophile A 743 anorthogénèse A 809
anatraumatotropisme A 680 anémoplancton A 750 anorthoploide A 810
anatrope A 682 anémospore A 751 annotin A 796
anatropisme A 681 anémotaxie A 752 anserine A 812
ancestral A 685, 1112 anémotropisme A 753 antagonisme A 813
anchoriforme A 686 anémozoochore A 754 antarctique A 814
ancien Ρ 15 aneuploïdie A 755 antecellulaire A 815
ancipité A 684 aneusomatie A 756 antenne A 816
andre- A 690 aneusporie A 757 antérieur Ε 59
androcée A 699 anfractueux A 758 antesporophylle A 817
androchore A 691 angio- A 759 antetrophophylle A 818
androcline A 692 angiosperme A 760 antetrophospo'rophylle A 819
androconidie A 693 angle A 766 anthèle A 820
androcyte A 694 -de divergence A 766, anthérange A 822
androdioécie A 695 D 348 anthère A 821
-trioécique A 695 angles -dorsifixe D 369
androdyname A 697 à - aUés Ρ 1618 sans- A 660
androdynamie A 696 à - étroits S 915 anthéridange A 823
androécie A 698 à quatre- Q 2 anthéridie A 825
androgametange A 701 anguicide A 761 anthéridiophore A 824
androgamète A 700 angulaire A 764 anthéroïdes A 826
androgamétophore A 702 anguleux A 763, 764, G 202 anthéromanie A 827
androgamie A 703 très- A 765 anthérophore A 828
androgamone A 704 anguli- A 763 anthérophyllie A 829
androgene A 707 angusti- A 767 anthérosymphysie A 830
androgenèse A 705 anhéliotrope A 770 anthérozoïde A 831
androgénétique A 706 anhydre A 772 anthèse A 833
androgénique A 706 anhydrobiose A 771 anthesmolyse A 834
androgonium A 709 animaux (par les-) Ζ 10 anthesmotaxie A 835
androgyne A 710 aniso- A 774 anthocarpe A 837
androgynie A 711 anisoaplanogamète A 775 anthochlore A 838
-trioécique A 711 anisocotylie A 777 anthocline A 839
androgynodioécie A 713 anisodyname A 778 anthocyane A 840
androgynophore A 714 anisogamète A 779 anthode A 841
androhermaphrodites anisogamétangiogamie antholithe A 842
A 715 A 780 anthologie A 843
andromérogonie A 716 anisogamie A 782 antholyse A 844
andromonoécie A 717 anisogénie A 783 anthophaeine A 845
-trioique A 717 anisogone A 784 anthophage A 846
andromorphose A 718 anisogyne A 785 anthophile A 847
andropétalie A 719 anisohologamie A 786 anthophore A 848
androphaen A 720 anisomérogamie A 787 anthophytes A 850
androphore A 722 anisophyllie A 788 anthophytose A 851
androphylle A 723 anisoploïde A 789 anthoplancton A 852
androphyte A 724 anisostylie A 790 anthoptose A 853
androplasme A 725 anisotropic A 791 anthotaxie A 854
androplasmique A 726 annales A 792 anthotropisme A 855
andropléogamie A 727 anneau A 800, G 317 anthoxanthine A 856
androsome A 729 -annuel A 800 anthracnose A 858
androsp orange A 731 -cambial G 51 anthropochorie A 860
androspore A 730 -glandulaire A 800 anthropophile A 861
androstyle A 733 -de cette année H 430 anthropophytes A 862
androtype A 734 -des poils A 800 anthure A 863
androzygote A 737 annelé A 799 anticlinal A 866
anémo- A 738 fausement- Ρ 1504 antidrome A 867
anémochore A 740 annotation A 795 antienzyme A 868
anémochorie A 739 antiferment A 868
anémoentomophilie A 741 annuel A 797 antipodes A 871
anémogame A 743 annulaire A 798 antistrophe A 872
anémogames A 742 annuliforme A 798 antithétique A 873
anomodromie A 805
INDEX FRANÇAIS 82β
antitrope A 874 apothècie A 940 architype A 990
antizymotique A 875 apothermotaxie A 941 arctique A 992
antre A 876 apothigmotaxie A 942 arctophile A 993
anucleé A 39 apbtrope A 944 arctotertiaire A 994
anucleobiontes A 877 apotropisme A 943 ardent A 997, S 982
aoûté M 128 apparaissant Ρ 1240 rouge- R 388
aoûtement M 125 appareil A 945 ardoise S 136
apaérotropisme A 880 apparement Ρ 1456 ardoisé A 998, S 141
apandrie A 882 apparence (à-) О 199 arenacé A 1002
apanthisme A 883 apparent A 946, G 761, arénicole A 492, 1002
apérianthé A 72, 884 Ρ 383, 413, S 519 aréographie A 1005, G 367
aperture A 886, О 237 peu- I 99 aréolaire A 1007
-éisodiale Ε 59 apparenté A 289, 402, G 597, aréolation A 1008
aperture (non-) N 151 713, 752, Ρ 1305, 1440 aréole A 1006
apétale A 888 apparition A 1071 aréole A 1007
aphaptotropisme A 890 appartenant Ρ 353 arête A 90, 1021
aphercotropisme A 892 appauvri D 74 sans- Ε 421, M 592
aphlébie A 893 appendice A 178, 948 arêtes
aphotique A 894 -allongé Ρ 1233 à plusieurs- M 510
aphotométrie A 895 appliqué A 949, 953 à quatre- Q 3
aphototropisme A 897 -contre A 951 argenté A 1010
aphragmium A 898 apposé A 951 argillacé A 1011
aphrodisiaque A 899 apposition A 950 argilleux A 1012
aphydrotaxie A 900 appressé A 949 argillophile S 737
aphyllie A 901 appressorium A 952 argotaxie A 1013
aphyllopode A 902 apprimé A 953 aride A 1016
apical A 903, Τ 127 approchant (s'-) V 67 aridité S 485
ар ici- A 904 approché (très-) Ρ 1440 ariile A 1020
apicillaire A 903 appui A 207, F 180 arillé A 1018
apilarie A 906 appuyant F 178, S 1275 arillode A 1019
aplanogamétange A 908 appuyé F 179, S 1276 aristé A 1022
aplanogamète A 917 âpre A 1072, Τ 378 aristerostyle A 1023
aplanosporange A 911 après-midi Ρ 1142 aristiforme A 1025
aplanospore A 910 aptère A 957 aristule A 1026
aplasie A 912 apyrène A 958 armé A 1028
aplati G 678, D 80, Ρ 723, aquatique A 959 armiile A 1030
742 aqueux A 965 armiile A 1031
-en bandelette F 21 aquifère A 961 armure A 1027
apobiotique A 914 aquosité A 964 aromatique A 528, 1033
apocarpe A 915 arachnoïde A 966 aromorphose A 1034
apocarpique A 916 araneux A 966 arqué A 996, F 130, Τ 371
apochimiotaxie A 917 arborescent A 969, D 59 arraché A 1236
apochlorose A 918 arboricole A 971 arrangement D 320
apocyte A 919 arboriculture A 972 arrhenocaryotique A 1037
apogalvanotaxie A 920 arbre A 968 arrhenogénie A 1038
apogamétie A 921 arbrisseau F 170 arrhenotokie A 1039
apogamie A 922 -nain F 173 arrhize A 1041
apogénie A 923 arbuscule A 974 arrhizoblaste A 1040
apogéotropisme A 924 arbuste (petite-) F 170 arrondi G 200, 0 210, R 363
apogynie A 925 archaïque A 976 arrosage R 323
apolaire A 926 archallaxis A 977 arthrospore A 1044
apoméiose A 927 archebiose A 978 arthrosterigme A 1045
apomixie A 928 archegone A 980 article A 1048
apophyse A 929 archégoniophore A 979 articulation A 1046, J 19
apophytes A 930 archéophytes A 975 articulé A 1047
apoplastidie A 931 archespore A 981 artificiel A 1049
apoplexie A 932 archianthemum A 982 arundinacé A 1050
aporogamie A 933 archibenthal A 983 asbestine A 1053
apospermie A 934 archicarpe A 984 ascendant A 1054
aposporie A 935 archicleistogamie A 985 presque- S 1102
aposporogonie A 936 archigenèse A 10 ascidie A 1056
apostase A 937 archigonie A 10 ascidie A 1055
apostrophe A 938 ascifère A 1057
apotaximorphose A 939 archiméristème A 988 ascocarpe A 1058
archiplasme A 989
827
ascogéne A 1059
ascogone A 1060
ascoma A 1061
ascophore A 1062
ascorbique A 1063
ascospore A 1064
ascostrome A 1065
aseptique A 1068
asexué A 1069, N 110
asomatophytes A 1070
aspect A 1071, F 6, H 4
aspergé A 1076
aspergilliforme A 1073
aspermé A 1074
aspermie A 1075
aspersoir (en-) A 1073
asp orogène A 1080
asque A 1066
assemblage S 1330
assemblé A 328, Ρ 794
assimilable A 1083
assimilation A 1084
assis sur I 67, 186
assise S 1018
associé A 328, 1086, С 567,
S 548
association A 1085, С 586
-végétale Ρ 616
astatique A 1088
astélie A 1089
aster A 1090
astéronomum A 1092
asterotrique A 1093
astringent S 1082
astrobotanique A 1095
astroscléréides A 1097
astrosphères A 1098
astyle A 1099
asymblastie A 1101
asymétrique A 1102
asynchronique A 1104
asyndèse A 1106
asyngamie A 1107
aubier A 381
augmentation A 1145
augmenté A 176, 1146
aulophytes A 1150
aunaie A 465
auricule A 1154
auricule A 1155
aurigo A 1157
atactostèle A 1109
atavisme A 1110
atavistique A 1111
ataxinomique A 1113
atélomitique A 1115
athrocytose A 1119
atonie A 1121
atopie A 1122
atractoplasme A 1123
atrope A 1131
atrophié A 1128
atrophytes A 1129
attaché A 291, 793, I 185
INDEX FRANÇAIS
attirant I 41 auxoblaste A 1224
attouchement Τ 15 auxose A 1226
attrayant I 41 auxospore A 1227
atypique A 1142 auxotonique A 1228
auparavant Ρ 1156 avec S 1369
austral A 1158 aviculaire A 1234
autécique A 1171 avoisinant A 203,1082, V 111
autésthésie A 1159 avoisiné A 289, С 773,
auteur A 1144 Ρ 1440
autoallogamie A 1160 avorté A 18
autocarpie A 1164 axe A 1242
autochore A 1167 -principal Ρ 1208
autochorie A 1165 axial A 1237
autochorisme A 1166 axiforme R 8
autochromosome A 1168 axillaire A 1240
autodifferentiation A 1171 axiodrome A 1241
autoécologie A 1189 axogamie A 1243
autofécondation A 1172 axosperme A 1244
autofertile A 1175 ayant H 1
autogame A 1175 azonal A 1245
autogamie A 1174 azote A 1246
autogène A 1177 azotobacter A 1247
autogenèse A 1176 azuré A 1248
autogénétique A 1177 azygote A 1251
autohomogamie A 1180
autoinfection A 1181
autolyse A 1182 baccacé В 2
automixis A 1183 baccifère В 3
automnal A 1216 bacciforme В 2
âutomnation A 1217 bacilliforme В 4
automnixanthine A 1218 bactéricide В 5
automorphose A 1184 bactéries nitrifiantes N 123
autonastie A 1185 bactériforme В 6
autonyctinastique A 1186 bactériocécidies В 7
au tony mie A 1188 bactériologie В 8
autoorthotropisme A 1190 bactériolyse В 9
autoparasite A 1192 bacteriophage В 10
autoparasitisme A 1191 bactériorrhize В 11
autoparthénogenèse A 1193 bactériostatique В 12
autopélagique A 1194 bactériotoxine В 13
autophyUogénie A 1195 baculiforme В 15
autophyte A 1196 baguette (à forme d'une-)
autoplaste A 1198 В 15
autopollinisation A 1199 bai В 16, S 600
autopolyploidie A 1200 baie A 94, В 1, U 100
autopotamique A 1201 à - С 548
autoscoliotropique A 1203 -double В 83
autosome A 1204 -fausse Ρ 1472
autospore A 1205 à plusieurs baies Ρ 972
autostérilité A 1206 bâillant H 287
autosyndèse A 1208 baissé D 57
autotetraploïdie A 1209 balai
autotomie A 1210 -de sorcière S 204
autotoxine A 1211
autotrophic A 1212 en forme de- S 205
servant à faire de- S 205
autotropisme A 1213
autotype A 1214 balanographie В 18
balauste В 20
autour С 453, Ρ 267
autre С 245 ballistes В 21
ballistique В 22
autrefois Ρ 15
auxanographe A 1219 ballochores В 21
ball®spore В 23
auxanomètre A 1220
balsamifère В 25
auxiliaire A 1222 balsamique В 24
auxine A 1223 bande Ζ 20
INDEX FRANÇAIS 828
-intermédiaire С 800 belle (à-) G 14 bi-
bandelette V 152 benthale В 66 -geminé В 46
bandelettes (à deux-) В 226 benthique В 66 -gemmé В 138
à -rouges R 387 benthos В 68 -générique В 139
banderollé Τ 16 bi- D 172 -glumé В 140
barbé В 28 -acuminé В 71 -labié В 142
barbellé В 29, Ρ 906 -aUé В 74 -latéral A 684, В 143
barbu В 28 -angulé В 75 -ligule В 144
baricaut (en-) D 360 -annuel В 122 -lobé В 145
barochorie В 30 -anthérifère В 76 -locellé В 146
barométrique В 31 -apiculé В 77 -loculaire В 146
barotaxie В 32 -aristé В 78 -mensuel В 148
barotropisme В 33 -articulé В 79 -nervé В 151
barrières О 10 -auricule В 81 -nominal В 153
barymorphose В 34 -axifère В 82 -onguiculé В 223
bas H 444, Ρ 1652 -bractée В 84 -ovulé В 197
le plus- I 71 -bractéolé В 85 -palmé В 198
basai В 35 -cauliculé В 88 -parti В 200
feuilles basales В 35 -calleux В 87 -penné В 202
base В 52 -cannelle В 218 -pennipartite В 203
-de la feuille В 52 -capité A 684 -perforé В 201
-de la limbe В 52 -capsulaire В 91 -polaire В 204
à -large В 47 -caréné В 92 -rameux В 207
baside В 40 -carpellaire В 93 -rayé В 206
basidial В 36 -carpelle В 93 -rostre В 208
basidiocarpe В 37 -ceinturé В 99 -séqué В 211
basidiophore В 38 -cellulaire В 94 -sérié В 213, D 335
basidiospore В 39 -centrique В 95 -sete В 215
basifixe В 41 -cilié В 98 -sexué В 216
basifuge В 42 -cipité В 90 -sexuel A 710, В 216
basigamie В 43 -clavé В 100 -siUonné В 218
basigyne В 44 -cloisonné В 212 -symétrique В 219
basilaire В 35 -coUatéral В 102 -terne В 220
basilatéral В 46 -triflore В 221
basin er vie В 48 -colore В 103, D 178
-composé В 104 -unciné В 222
basionyme В 49 -zonal В 227
basipète В 50 -conjugué В 105
-contourné В 106, D 190 biaiométamorphose В 72
basiphile В 51 biaiomorphose В 73
basique A 383 -convexe В 107
-corne В 108 biastrepsis В 80
basiscopique В 53 bifollicule В 131
basisoluté В 54 -costé В 111 bifurcation В 135, F 197
basitone В 55 -couronné В 109 bigarré V 35
bastardocarpie В 58 -créné В 112 binaire В 150, 153
bâtard H 455, N 162 -cristé В 113 biné В 150
bâtarde H 458 -cubitale В 114 binominalisme В 154
bathyal В 60 -cuspidé В 115 bioblaste В 155
batographie В 61 -cyclique В 116 biocénologie В 159
batologie В 61 -denté В 117 biocénose В 160
batrachosperme В 62 --en scie В 214 biochore В 156
baume В 26 -denticulé В 118 biochrome В 157
sécrétant de- В 25 -digité В 119 bioclimatologie В 158
béant H 287, 318, R 327 -éperonné В 86 biocycle В 161
beau (belle) G 248, Ρ 1639 -facial В 123 bioderme В 162
très- Ρ 358 -factoriei В 124 biodynamique В 163
à-G 14 -fendu В 127 bioénérgétique В 164
beaucoup G 866, M 577, -fère В 126 bioénergie В 165
Ρ 798 933 -fidé В 127 biogenèse В 166
à- G 213, M 367, 506, 620 doublement-- В 210 biogénétique В 167
bec R 355 -flagellé В 128 biogénie В 167
dépourvu de- Ε 341 -flore В 129 biogéocénose В 168
à deux becs В 208 -folié В 130 biogéographie В 169
-foré В 201 biolithe В 170
en forme de- R 308 -forme D 243
petit-R 351 -furqué В 136 biologie В 171
béchique В 63 -florale A 836
829
biologique В 172
bioluminescence В 173
biolyse В 174
biométrie В 175
biomorphose В 176
bionomie В 178
bionte В 177
biophage В 179
biophile В 180
bioplaste В 183
biopsie В 184
biose В 186
bioseston В 185
biosome В 187
biosphère В 189
biosynthèse В 190
biotaxonomie В 192
biotique В 193
biotonus В 194
biotope В 195
biotype В 196
bipartition В 199
bipolarité В 205
bisannuel D 187
biscontourné В 217
bivalent В 224
bivalve В 225
blanc, blanche A 382, L 136
-au dessous H 595
brunâtre- Ρ 399
-cendré G 64
-d'argent A 1010
-de chaux G 884
-de craie G 884
-grisâtre G 64, 66, Τ 113,
X 8, S 771
-de gypse G 311
-d'hermine Ε 339
-d'ivoire Ε 6
-jaunâtre d'ivoire Ε 6
-jaunâtre G 408, X 8
-de lait G 4, L 22
-luisant G 62
-de neige G 308, N 128
-plombé G 243
-pur G 63, H 344, О 136,
V 130
rougeâtre- R 376
verdâtre- G 335
blanchâtre A 375, G 62
-sale S 586
blastème В 228
blastèse В 230
blastocarpe В 232
blastogenèse В 233
blastographie В 234
blastomanie G 484
blastophylle В 237
blastospore В 238
blême L 277, Ρ 40
blepharoplaste В 243, M 120
blessure N 171
blettissement S 1310
bleu G 11
-brUlant и 8
-cendré G 12
-cjaire G 547
-cobaltine G 547
de bluet G 984
-de ciel A 1248, G 7, 11
-foncé G 984
-grisâtre G 12, N 173
-de hyacinthe H 447
indigo- I 119
-de lavande L 72
-marin Τ 219, V 57
-saphir S 47
-verdâtre G 12
-vert A 278
bleuâtre G 10
bleuissant G 10
bocage L 272, M 514
bois L 169, N 76, S 507
à - dur S 196
de - N 75
devenant- L 161
-fossile L 225
-fossilisé X 58
boisé S 30, 513
bolaire В 244
boléoanémochorie В 245
boléoautochorie В 246
bolisme В 247
bombé en face Ρ 1433
bombement Ρ 1434
bombylifère В 249
bon В 250
bord M 108
-foliaire M 108
bordant M 106
bordé L 177, M 107
bordure M 108
à -dentée О 62
à -étroite S 919
à -fendue S 150
à -rouge R 384
boréal В 251
-alpin В 251
-occidental В 251
-oriental В 251
borne L 179
bosquet V 134
bosse G 141, U 19
bosselé G 142, и 20
bossetté и 20
bossu G 142
bossue S 17
bostryciforme В 252
bostryx В 253
botanique В 255
botanique В 254
-descriptive D 61, Ρ 630
-économique О 75
-forestière S 29
-de jardinage В 254
botaniste В 256, 257, H 160
botanographie В 258
INDEX FRANÇAIS
botanolithe В 259
botryocyme В 264
botte (en-) R 4
botuliforme В 266
bouche О 272
bouclé F 50
bouclier A 1078
bouffi Τ 658
bouquet S 453
bourbe L 188
bourbeux L 187
bourdons (portant des-)
В 249
bourgeon G 69, 132
-à feuilles F 110
-à fleurs F 91
-à fruits F 162
-accessoire A 43
-adventif A 224
-axillaire A 1240
-caché I 52
-collatéral G 619
-couvert Τ 46
•dormant D 367, Ρ 1437
-floral A 370, F 91
-foliaire F 110
-hibernant H 288
-mixte M 385
-nu N 198
-proventif Ρ 1437
-radical R 20
-simple S 518
-terminal Τ 127
bourgeons
à deux- В 138
-en série S 430
bourgeonné G 72
bourgeonnement G 71
bourrelet cicatriciel G 31
bourse (en forme de-) G 899,
S 5
boursouflé В 310
bouteille (en forme de-) L 31
bouton A 370, F 91
bouture M 82, Τ 20
brachial В 268
brachyblaste В 272
brachydodrome В 275
brachypode В 277
brachysciereides В 278
brachystylie В 279, M 359
bractée В 280
bractées
à plusieurs- M 513
sans- Ε 4
bractée В 281
bractéole В 282
bractéomanie В 283
bradyauxèse В 284
bradygenèse В 285
bradysporie В 286
branche R 63
-de rejeton V 132
INDEX FRANÇAIS
branches
à - С 478
à - ailées Ρ 1616
à - larges Ρ 791
à plusieurs- Ρ 970
à - velues 447
sans- A 96
bras (à longueur d'un-)
В 268
brevidiurne В 289
brièveté В 291
brUlant С 838, F 181,
L 270, N 122, Ρ 418, R 119,
S 164, 768, V 76
brindille R 62
briqueté L 61
brisé F 141
-en dehors R 115
bromatologie В 293
bronzé A 243, С 962
brou de la noix N 30
broussaille F 172
vivant dans la- Ρ 531
brousse D 390, F 172
brout S 543
brouté D 73
bruissant S 1019
brûlant A 997, Τ 356, U 88
brûlé D 115
brûlure и 84
brun В 297, F 202
-bai В 16
-cervine С 244
-châtain В 16
-de bois L 163
-de caffé A 222, С 596,
S 407
-de chocolat С 1, Τ 252
-de foie H 149
-de hamster N 121
-de lièvre L 114
-de renard V 167
-de rouille F 39
-fauve chamois С 53, 244
-foncé A 963, В 16, 297,
G 1, H 149, Ρ 1640, Τ 252,
и 25
-presque - foncé S 1097
grisâtre- Τ 322
jaunâtre- Τ 137
-marron С 159
-pâle A 482, L 277
rougaâtre- G 445
--de cannelle G 445
--foncé Ρ 1019
-sombre F 202
-tabacin N 114, Τ 1
brunâtre В 296, F 183, 201
devenu- I 155
-de noisette A 1231
-jaune F 184
--clair A 1011
brunissant F 201
brusquement A 19
880
bruyant G 882 calmant S 251
bruyère Ε 335 caloritropisme G 37
bryologie В 299 calotte digestive D 211
bryophile В 300 calycanthémie G 41
bryospore В 301 calymme M 123
buisson D 390, F 172, V 132 calyphomie G 45
vivant dans le- V 131 calyptre G 46
buissonnant F 171 calyptré G 47
buissonneux D 389 calyptriforme G 48
bulbacé В 303 calyptrogenum G 49
bulbe В 309 cambial G 51
à - étroit S 905 cambium G 52
-axillaire В 305 -fasciculaire F 22
-tunique Τ 650 -interfasciculaire I 213
bulbeux В 304 campanulacé G 54
bulbifère В 304 camptodrome G 57
bulbiforme В 303 campylotrope G 58
bulbille В 305 canal D 387, F 134, V 152
bulbode В 306 -laticifère L 64
bulbo-tuber В 307 -médullaire M 143
bulié В 310 -résinifère D 387
bulletin A 143 canaux
bursaire G 899 aimant les- Τ 27
bursicule В 311
-intercellulaires I 210
canaliculé G 59
caché A 20, G 207, 489, 914, cancellé G 60
D 53, I 52, L 57, 58, О 42, candelabriforme G 61
R 88 candicant G 62
cacogenèse G 3 canin G 1009, О 65
caconyme G 4 cannelé G 59, G 191, S 1278
caduc G 6, D 15 cannelure H 598
caenogenèse G 8 capable Ρ 1151
caeome G 9 capacité F 10, Ρ 1152
café (brun de-) S 407 capeline G 944
caieu В 308 cap illacé G 67
cal G 31 capillaire G 67
calame G 15 capillarité G 68
capillitium G 69
calathidiphore G 16
calcareux G 20 capité G 71
capitule G 72
calcariforme G 21
calceiforme G 22 à -velu Τ 446
calcicole G 23 capitulé G 71
calcifuge G 24 capituliforme G 71
calciphile G 25 capreolé G 75
calcul G 27 caprification G 77
calendrier de flore G 29 capsule G 78, Τ 231
calice G 50 -rompante S 12
à - G 40 capsulé G 79
à - fendu S 137 capsulifère G 79
à - rose R 291 capuchon G 46, 944
à - rouge R 379 capuchonné G 943
à - velu Τ 442 caractère G 260, Ρ 1310
-externe G 44 caractères distinctifs D 336
-gamosépale Ρ 175 carbonacé G 81
carcérule G 82
sans- A 27
calice G 42 carcinomateux G 84
carcinome G 83
calicule G 44
caliculé G 43 cardinal G 85
carène G 90
calleux G 30 caréné G 91
callosité G 31 caricographie G 88
callushomoeoplasie G 33 carie G 89
callusheteroplasie S 32 carié G 92
callusmétaplasie G 35 carné G 94, I 85
callushypertrophie G 34
S81 INDEX FRANÇAIS
carnet de notes A 227 catadrome G 166 cénocyte G 577
carnivore I 180 catagenese G 167 cénogamète G 578
caroncule G 131 catagéotropisme G 168 cénogenèse G 579
carotène G 98 catalogue G 170, D 47 cénoglée G 580
carpelle G 103, M 57 -de semences D 47 cénogonidie G 581
à carpelles soudées G 39 catalyse G 171 cénologie G 582
carpellodie G 101 catapétalisme G 172 cénomonoécie G 583
carpellomanie G 102 cataphylle G 176 cénophUe G 584
carpocéphale G 105 cataphorèse G, 173 cénoprothalle G 585
carpoclonium G 106 cataphototropisme G 174 cénose G 586
carpode G 107 cataplasie G 117 cénospecies G 587
carpogamie G 108 cataplasme G 178 cénosphère G 588
carpogenèse G 109 catatonose G 179 cénospore G 589
carpogone G 110 catatraumatotropisme G 180 cénotaxonomie S 1451
carpolithe G 111 catené G 182 cénozoogonidie G 591
carpologie G 112 catharobiontes G 183 cénozygote G 592
carp oly se G 113 cathartique G 184 cent (à-) G 213, H 60
carpomanie G 114 cathodique G 185 central G 215
carponome G 115 catotrope G 186 centrifugal G 216
carpophore G 116 caudé G 188 centrifuge G 216
carpopode G 118 caudex G 189 centripète G 218
carpoptose G 119 caudicule G 190 centromere G 219
carposome G 120 caulidium G 192 centroplasme G 220
carposperme G 121 cauliflorie G 193 centroplaste G 221
carposphère G 122 caulinaire G 194, S 996 centrosome G 222
carposporange G 124 caulocalice G 196 centrosphère G 223
carpospore G 123 caulocoUesie G 197 céphalode G 226
carpostegium G 125 caulome G 198 céracé G 229
carpostome G 126 caulo taxis G 199 cératium G 235
carpothèque G 127 cavité A 876, L 23 cératomanie G 236
carpotropisme G 128 -cellulaire L 274 cercle G 100Э
carrière de sable A 1003 cécidie G 206 cerclé G 431
carte Τ 4 cécidiologie G 202 céréales G 238, F 167
cartilagineux G 130 cécidiophore G 203 cerise (de-) G 233
cary oclas tique G 134 cécidiophytes G 204 certain G 241
caryogamie G 135 cécidiozoa G 205 cérulé G 11
caryogramme G 136 ceinturé G 431, 441 presque- S 1111
caryokinèse G 137 cellulaire G 209, 1028 céruléen (bleuâtre- ) G 163
caryologie G 138 ceUule G 208 cervine G 244
caryolymphe G 139, N 192 -absorbante A 22 cespiteux G 13
cary oly se G 140 -auxiliaire A 1222 chaenochloranthie G 247
caryophase G 144 -de bordure H 201 chaetoplancton G 250
caryoplasme G 145 -fille G 208 chagriné A 482
caryoplasmogamie G 146 -initiale I 161 chaîné G 182
caryoplaste G 147 -mère G 208, M 122 chainette (en-) G 182
caryopse G 148 -primordiale Ρ 1212 chair G 97
caryorrhezis G 149 -réproductive Τ 59 aimant la- G 879
caryosome G 150 -somatique S 572 couleur de- I 85
caryosymphyse G 151 -stomatique S 1003 chalaze G 252
caryothèque G 152 -végétative V 46 chalazogamie G 253
caryotine G 153 cellulose G 210 chalicodophytes G 255
caryotype G 154 célonema G 566 chalumeau G 15
caséeux G 155 cénanthe G 568 chalybeiforme G 256
caséolaire G 155 cénanthide G 568 chaméphytes G 258
casque G 157, G 59 cénanthie G 212 champ A 321, R 419
casqué G 156, G 10 cendre G 443 -ensemencé S 253
castration G 160 cendré G 433 champêtre A 332, 1051, G 55,
-parasitaire Ρ 126 cénobie G 571 R 418, 421
cachant D 53 cénobiontes G 569 champignon F 191
catablaste G 161 cénobiospore G 570 de- M 596
catabolisme G 162 cénocarpe G 573, 574 champignons M 600
catachromasie G 163 cénocarpie G 572
cataclinotropisme G 164 cénocentre G 575 champs labouré A 1052
catacoroUe G 165 cénocladie G 576 chancellant О 273
chanci M 494
INDEX FRANÇAIS
chancre G 83, N 49
chaudière С 28
changé G 670, 792, M 276,
591
non- I 58
changeable F 98, M 586,
V 30
changeant V 32
chapeau Ρ 688
chaperonné Ρ 684
charbon и 94
charmant A 527
charme A 526
charnu С 96, 863, S 62, 1263
presque- S 1117
chartostège G 262
chasmandroécie G 264
chasmantherie G 265
chasmocleistogamie G 267
ehasmogamie G 269
chasmopétalie G 270
chasmophytes G 271
chassant D 75
châtain G 159
chaton A 511, N 175
petit- A 510
chaume G 950
cheilomanie G 275
cheimonophobe G 278
cheiroptérophile G 280
chercher (de-) I 174
chercheur I 110
-scientifique I 269, S 223
chersophytes G 301
chevauchant Ε 318
chevelu G 651
chiasma G 302
chiastobasidie G 303
chien (de-) G 1009
chiffonné G 830, Ρ 849
chimère G 306
chimioauxisme G 283
chimiochorisme G 284
chimiocinèse G 287
chimiodinèse G 285
chimiodolichose G 286
chimioesthésie С 282
chiraioluminescence G 288
chimiolyse G 289
chimiométrie G 290
chimiomorphose G 291
chimionastie G 292
chimiophobotactisme G 293
chimiosynthèse G 294
chimiotactisme G 295
chimiothérapie G 296
chimiotrophique G 297
chimiotropisme G 298
chimiozoophobe G 299
chinois S 521
chionophytes G 309
chironyme G 310
chirotype G 311
chlamydogonidie G 318
chlamydocyste G 317 cicatrice G 418
chlamydospore G 319 à - triradiée Τ 503
chloranthie V 128 marqué de cicatrices G 417
chlorenchyme G 326 cicatricule G 418
chlorocyste G 332 cicatrisation G 419
chloroglobine G 333 cicatrisé G 84, 417
chloroleucytes G 334 -cide G 422
chloronèma G 336 ciel J 21
chlorophylligere G 341 cil G 426
chlorophylle G 343 garni de cils G 423
contenant de- G 341 sans cils A 14
chlorophyllolyse G 342 cilié В 241, G 423
chloroplaste G 346 -denté en scie S 443
chlorescence G 347 ciliograde G 424
chlorose G 347 ciliolé G 425
chlorovaporisation G 250 cincinne G 429
choisi S 270 cincinné G 428
chomophytes G 354 cinenchyme G 432
chondriocinèse G 356 cinerascent G 434
chondriocontes G 355 cinétonème G 437
chondriome G 357 cinétoplastes G 438
chondriomites G 358 cinétosome G 439
chondriosome G 359 cingulé G 441
chondriosphère G 360 cinoplasme G 446
chorise G 365 cinq Q 32
chorologie G 367 à- Q 32, Ρ 237
chorotype G 368 -fois Q 50
chortonomie G 369 par- Q 30
chose R 161 cmquième Q 51
Chromatide G 373 cinqlobé Q 43
chromatine G 374 circiné G 449
chromatique G 372 circoncis G 468
chroma toi ogie G 375 circoEférence A 499, G 460
chromatolyse G 376 circonflex G 461
chromatophore G 377 circonfloral G 462
chromatoplasme G 378 circonvallé G 785
chromidie G 383 circonvolution G 471
chromidiocentre G 379 circulaire G 451, 996,
chromidiogamie G 380 О 210
chromisme G 384 non- A 349
chromocentre G 385 circulairement G 453
chromochondrie G 386 circulation G 452
chromocyte G 387 circumboréal G 456
chromogène G 388 circumlatéralisme G 463
chromoleucytes G 389 circumnutation С 465
chromolipoïdes G 390 circumpolaire G 467
chromoraères G 391 cire С 228
chromonema G 392 ciré G 237
chromophile G 394 cirri- G 472
chromophobe G 395 cisalpine G 474
chromoplaste G 397 ciseau (en-) F 124
chromosome G 398 cistelle G 475
chromotropisme G 399 cité С 476
chronique G 400
сhronisporange G 402 au lieu- G 476
citri- G 477
chronispore G 401
chronizoospore G 403 cladenchyme G 479
cladode G 480
chrysogonide G 407
chrysophylle G 410 cladodystrophie G 481
cladogène G 483
chrysotannine G 411
chu D 46 cladogenèse G 482
cladomanie С 484
chute L 52 cladophore G 485
-des fleurs A 853 cladopode G 487
cladoptose G 488
chymifère G 414
888 INDEX FRANÇAIS
clair G 761, D 233, 234 coeloblaste G 565 comestible Ε 50
clairement Ρ 413 coenzyme G 593 comités G 660
clairière L 272 coeur comme Ρ 1225
classe G 492 -de bois D 402 commémoré G 661
classification G 491 en- G 86, 806 commensal G 663
classique G 490 cohabitant G 599 commensalisme G 664
lieu- L 246 cohérence G 601 commiscuum G 665
clastotype G 494 cohésion G 601 commissure G 666
clavé G 497 coiffe G 46 commun G 668, Τ 577
inversement- О 3 coiffé G 47 communauté G 669, 758
claviforme G 497 coilocarpie G 603 commune Ρ 13
clef analytique A 656 coin A 766 compact G 672, Ρ 815,
clef dichotomique G 500 en- G 959, S 698 S 563
cléistandroécie G 504 col G 633 compaginé G 673
cléistanthérie G 505 coléogène G 606 comparaison G 674
cléistocarpe G 508, 509 coléoptérocécidie G 608 comparez G 708
cléistocarpie G 507 coléoptéronome G 609 compensation G 676
cléistogame G 511 coléoptile G 610 compétition G 677
déistogamie G 510 coléorhize G 611 complémentation G 680
cléistopétalie G 512 colesule G 612 complet G 681, О 144,
climacorhizes G 515 collaborateur G 614 Ρ 262
climatérique G 516 collage A 325 complètement H 320, Ρ 63
climatique G 517 collaplancton G 615 complexe G 682
climatype G 518 collatéral G 619 composé G 685, 763
climax G 519 coUé G 723 comprimé G 672, 686, 765
clinandre G 520 collecté L 80, 83 faiblement- S 1128
clinanthe G 521 collecteurs G 622 concaulescence G 688
clinide G 522 collectif G 621 concave G 689
clinogéotropisme G 525 collection S 732, 1331 concentration
clinotropisme G 529 collections A 1108 -en ions-hydrogène
clitochores G 530 coUenchyme G 623 Ρ 382
clivage D 351, F 69 collet G 442, 633 concentrique G 690
cloison D 325, S 424 à - G 630 conceptacle G 475, 691
fausse- D 325, Ρ 1491, S 424 coUeterae G 624 concernant Ρ 353
à plusieurs cloisons Ρ 876, coUicole G 625 conchidium G 693
1024 coUière (en-) M 397 concolore G 694, M 405
-transversale Τ 402 coUinaire G 531, 625 presque- S 1130
cloisonné S 411 colline G 532, 629 concomitant M 406
faussement- Ρ 1568 colliquescent G 628 concrescence G 698
non- A 1067 colloidomorphose G 632 concrescent G 697
clone G 533 colombin G 646 condensé G 701
clonotype G 534 colonie G 636 condimentaire G 702
clos G 496, О 41 -de cellules G 571 condition G 703
clostre G 535 colonistes G 637 conducteur G 704
clou (en-) G 194 colonnaire G 650 conduplicatif G 705
clusium G 536 colonne G 649 condyle G 707
cnephoplancton G 538 colorable G 372 cône G 784, S 1039
coagulation G 542 facilement- G 394 en - renversé О 5
coalescence G 544, S 1358 colorant Τ 314 -végétatif G 784, V 46
coalescent G 543 coloration G 640, Ρ 681 conelette G 783
coarcté G 545 coloré G 371, 639, F 175, confervoïde G 711
coarcture G 633 Ρ 679 configuration G 712
cobaltine G 547 faiblement- S 1127 confluence A 671
cocciné G 551 colpenchyme G 642 confluent A 672, G 715
coccogone G 552 columellaire G 648 conforme G 716
coccolithe G 554 columelle G 647 confus G 717
coccosphère G 555 columelliforme G 648 nom- G 717
coccus G 556 columnacé G 650 congénérique G 718
cochléaire G 557 combinaison nouvelle congénital G 719, I 157
cochléé G 558 G 652, N 77 conglobé G 721
Gode international de la combination G 652 congloméré G 722
nomenclature botanique combiné G 654 conglutiné G 723
G 559 -veineux G 653 congrégé G 724
congru G 725
codominante G 561 come J 9
INDEX FRANÇAIS 884
conidange G 728 convergent G 790 cortex G 831
conidangiophore G 727 convexe G 793 cortical G 832
conidie G 734 convolute G 794 corticate G 833, Ρ 446
conidiifère G 729 convoluţii G 794 corticifère G 833
conidiophore G 523, 730 copaline G 796 corticole G 834
conidiostrome G 733 copieux G 797, О 205 cortine G 835
conifere G 735, S 1037 coprivore G 798 cortine G 836
coniforme G 726 coprophile G 798, M 191 cortiniforme G 837
coniocyste G 736 coprophytes G 799 corymbe G 842
coniothèque G 737 copulation G 739, 801 corymbé G 840
conique G 726 copules G 800 corymbeux G 840
conjoint G 654, 740 coque G 556 corymbifère G 840
conjugaison G 739 à deux coques В 101 coryphophytes G 845
-cellulaire G 1045 coqueluchon G 944 coryphyllie G 844
conjugation G 739 coralliforme G 803 corysymphyUie G 846
conjugué G 740, G 67, Ζ 58 corallin G 804 cosmesthésie G 847
conné G 543, 741, S 1350 cordé G 806 cosmobiologie G 848
connectif G 743 cordiforme G 806 cosmopolitain A 560
connexe G 744 presque- S 1134 cosmopolite G 849
connexe A 205 cordon G 362 cosmopolites G 850
connexion N 113 -ombilical F 194 costé G 852
connivent G 745 corémium G 807 costifère G 852, J 13
connu G 598 coriace G 808 côte A 90, 766, G 851, J 14,
connubium G 746 corme G 813 L 228
conocarpe G 747 cormautochores G 811 -dorsale D 368
conoïdal G 726 cormophytes G 812 -médiane G 851
conophorophytes G 749 corné G 814 -secondaire S 245
consanguin G 752 corne d'abondance côtes (à-) J 202
conscription G 752a semblable à une- à - aiguës A 91
conservation (de-) H 565 G 815 aimant les- Ρ 1449
conservé G 753 cornes de bélier (à-) à cinq- Q 34
nom générique- G 753 A 1017 à - inégales A 784
conserver G 754 corni- G 814 sans- Ε 15
consignation des plantes cornucopioïde G 815 à - velues R 15
G 752a corollacé G 817 coteau G 629
consortium G 758 corolle G 816 côté L 71
conspect G 759 dents de la- G 816 à -L 60
constant G 763 -dialypétale G 816 côtelé R 8
constipé G 764 -gamopétale G 816 côtier L 227, N 96
constructif G 766 -ligulée L 173 cotonneux G 229
contabescent G 767 limbe de la- G 816 cotylédon G 853
contact (de-) Τ 288 lobes de la- G 816 cotylédons
contagieux G 768 -papilionacée Ρ 79 -incombantes I 108
contenant G 774, I 91 -personnée Ρ 349 à plusieurs- Ρ 973
contigu G 773 tube de la- G 816 cotylédonaire G 954
continu G 775 corolle G 819
contorté G 778, S 1300 cotylédoné G 855
coroUifère G 819
contortoplancton G 776 corollin G 817 couche Ρ 1648, S 335, 1018
contortupliqué G 777 coroUule G 820 -corticale S 1018
contour A 499 coronacé G 822 -germinative M 123
contourné G 778 coronaire G 822 -gonidiale S 1018
-en coquille G 588 coronule G 824 -herbacée S 1018
-en spirale S 1043 corps -médullaire S 1018
contracté G 765, 780 -cotylédonaire G 854 -nutritive S 1237
contractile G 779 -de fructification -sporifère S 1018
racine- G 779 G 825, F 163, Τ 216 couché S 1301, I 108
vacuole- G 779 -ligneux G 825
contre A 864 -sur la sole H 443, Ρ 1336
-végétatif G 825 -sur la terre Ρ 1238
contrepoison A 391, 865 corpuscule G 826
contribution S 1341 -reproductif S 825 coudé
convariantes G 787 corrélation G 827 brusquement- I 148
con variété G 788
convenable I 38 correspondant G 725, 789 -en genou G 92
convergence G 791 corrigenda G 829 coudée (à longueur d'une-)
corrugatif G 830 G 942
coulant F 78, S 82, 543
885 INDEX FRANÇAIS
couleur С 638 finement- G 877 crossing-over G 894
-de Гагс en ciel I 282 crénelé G 877 croûte G 901
-de bois L 163 faiblement- Ρ 196 croûteux G 903, L 115
-de chair С 94, I 85 crénelure G 872 cru G 897, I 51
-de feu F 79, I 39 à crénelures demi-rondes cruche (en-) U 82
-de foie H 149 S 292 crustacé G 902
-de l'herbe H 161 crénobiontes G 874 cryobiontes G 907
-d'isabeUe G 146 crénophytes G 875 cry oflore G 908
-de pavon Ρ 204 crénoplancton G 876 cryophile G 909
-de perroquet Ρ 1598 crêpage G 889 cryoplancton G 910
-de plomb L 230, Ρ 854 crépidulé G 880 cryoplanctophytes G 911
-de porcelaine Ρ 1103 crépitacle G 881 cryoscopique G 912
-de prune Ρ 1443 crépitant G 882 cryotropisme G 913
-de renard V 167 crépu G 890, U 7 cryptocécidie G 918
-de rouille R 370 crétacé G 884 cryptogames G 919
-saumonée S 24 crête G 812 -vasculaires G 919
-de suie F 182 crête G 891 cryptogamie G 920
-de tabac Τ 1 à deux crêtes В 113 cryptogamique G 921
-de terre* Τ 137 -de coq G 891 cryptogénétique G 922
-vive L 27 en— A 386 cryptohaplomitose G 923
coulissé G 59 muni d'une- G 892 cryptohybride G 924
coupé Ρ 1671, S 1262 creusé cryptomérie G 925
coupe G 995, S 241 -de petites fossettes cryptomitose G 926
-longitudinale S 241 S 218 cryptophytes G 928
-transversale Τ 402 -en canal G 59 cryptoplasme G 929
couple de folioles J 14 profondément- Ε 424 cryptopore G 930
courant G 967 creux G 158, 201, 564, 689, cryptostomate G 931
courbé A 635, 689, G 56, 58, I 79, V 8 crystallochores G 933
G 973, H 454 crevassant (se-) D 94 crystallogène G 934
-à droit D 125 crevasse R 324 crystalloïdes G 935
-en anneau G 314 crevassé R 325 cteinophytes G 937
-en arc A 996 criblé G 885 ctetologie G 939
-en arrière R 205, S 1301 cribleux G 885 ctetosome G 940
-en bas D 28 cribriforme G 885 cubital G 942
-en dedans 1 109, 1250 cribro vasale G 886 cucuUé G 943
-en dehors R 101 crinière (en-) G 887 cucullifère G 943
légèrement- S 1142 pourvu de- J 10 cuculliforme G 943
en peu- H 585 crispé G 890 cucumiforme G 945
courbure G 971, G 317 cristal G 936 cucurbitacé G 946
couronnant G 823 cristallin G 932 cuiller (en forme de-)
couronne G 821 crochet H 21, U 31 G 557
couronné G 823, S 938 en- H 18, 51 cuir (comme le-) G 808
courroie (en-) H 301 petit- H 20 cuivré A 243, G 962
cours G 968 à petit- H 19 culinaire G 948
court В 270, 287 crochets cultiforme G 951
coussinet Ρ 1650 à plusieurs- Ρ 939 cultigène G 952
couvert A 20, 759, G 207, crochu A 198, 221, 688, cultigrex G 953
G 314, 914, О 27, 187, H 18, 51, L 5 1 , 0 1 5 2 , U 29 cultiplex G 954
S 889, Τ 46, V 49 -en arrière R 107 cultivar G 955
à épi- G 916 croisé G 896, H 458 cultivé G 957, S 88
non- A 1114 croisement H 456 non- I 107, S 778
-de rosée I 286 -asexué H 456 cultiver G 634
couvrant О 26, 186, Τ 47 -sexué H 456 cultovarieté G 955
cramoisi G 93, 300 croissance A 50, I 103 cunéaire G 959
cramponnant A 206 à - apicale A 133 cunéiforme G 959, S 698
craquant G 882 à - oblique A 353 cupe S 230
craspedium G 858 -de plantes V 45 cupulaire G 964
craspedodrome G 860 -en épaisseur Ρ 5 cupule G 963
crateriforme G 865 -retardataire В 284 cupule G 965
crayeux G 884 -terminale Τ 127 cupulifère G 965
cresmatoplancton G 867 croissant G 883, H 2 cupuliforme G 964
cremnophytes G 869 en- L 276 curatif I 2, M 138, О 88,
crémocarpe G 871 croisse D 29 S 33
crené G 873
croix G 905 curvatif G 972
INDEX FRANÇAIS
curvinervé С 974 cytokinèse G 1055 dédié D 30
curvipétaíité С 975 cytoklèse G 1056 dédifferentiation D 31
curvisérié С 976 cytologie G 1057 dédoublé D 191
cuspide С 978 -nucléaire G 138 dédoublement G 365,
cuspidé С 977 cytolymphe G 1058 D 32, 394
cuticule G 979 cytolysine G 1059 déduplication D 32
cutine С 981 cytolytique G 1060 défectif D 33
cutinisation С 982 cytomécanique G 1062 défendant Τ 644
cutis G 983 cytomitome G 1064 défensif A 394, D 34
cyanocyste С 986 cytomixie G 1065 défeuillé D 39
cyanoleuque G 987 cytomorphologie G 1066 défini D 36
cyanophile G 989 cy tom orp hose G 1067 défléchi D 17, 37
cyanophycine G 990 cytophysiologie G 1068 défleuri D 38
cyanophylle G 991 cytoplasme G 1069 déformé D 40, M 467
cyanoplaste G 992 cytorrhyse G 1070 défrondation D 41
cyathe G 994 cytosarque G 1071 dégénération D 42
cycle G 1000 cytosome G 1073 -du noyau G 140
-vitale G 1000 cytosquelette G 1072 dégénéré D 43
cyclique G 996 cytostatique G 1074 dégoûtant N 31, Τ 17
cyclochorise G 997 cytothesis G 1076 dehiscence D 45
cyclonastie G 998 cy to toxine G 1077 -loculicide L 243
cyclose G 999 cytotropisme G 1078 -valvaire V 27
cylindre G 1003 déhiscent G 422, D 44
-central G 215, 1003, -avec élasticité D 326
S 893 dacryoïde D 1 dehors Ε 16
cylindrenchyme G 1002 dactylorrhize D 3 au- Ε 449
cylindrique G 1001 damier (en-) Τ 143 deleatur D 48
cyme G 1004 dangereux Ρ 339 délicat H 22, Τ 95
-bipare D 170 dauciforme D 6 délices D 49
-scorpioïde G 429 débile D 7 delineation D 50
-unipare M 403 decagynie D 9 déliquescent D 52
cymeux G 1008 decamère D 11 deltoïde D 54
cymobotrya G 1007 décandre D 13 démangeant Ρ 1447
cynarrhode G 1010 décandrie D 12 demi- H 110, S 277
cyphelle G 1012 déchiqueté L 15 -adhérent S 278
cystide G 1018 déchirant (se-) Ε 346, R 408 -amplectif S 280
cystocarpe G 1019 déchromatisation G 163 -anthère Τ 231
cystolithe G 1020 décliné D 17 -aride S 286
cystophore G 1021 décoloration A 78 -bifide S 287
cystosore G 1022 décoloré D 18 -bil oculaire S 288
cystosphère G 1023 décombant D 25 -caliciforme S 289
cystotyle G 1025 décembre R 393 -capsulé S 291
cytase G 1027 décombres R 389 -casqué S 312
-cy tique G 1028 -cloison S 363
cytoanatomie G 1029 croissant sur les- R 391
décomposant L 294 -clos S 255
cy toaster G 1030 -cotonneux S 377
cy toblaste G 1032 décomposé D 19
décomposition G 89 -couvert S 384
cytoblastème G 1031 -croisé S 303
cytochimère G 1034 déconjugation D 20
décoratif D 21 -cylindrique S 300, 376
cytochimie G 1035 -dressé S 308
cytochrome G 1037 décoré О 242, S 224
décortiqué D 22, Ε 14 -embrassant S 280
cytochylème G 1038 -engainant S 381
cytochyme G 1039 découpé D 322, Ε 431, I 89,
Τ 329 -enroulé S 297
cytode G 1042 -épié S 366
cytoderme G 1041 -en lanières L 15
-irrégulièrement L 12 -espèce S 365
cytodynamique G 1044 -étalé S 349
cytogamie G 1045 découpure I 88, L 232
découvert A 887, G 266, -feuillet S 321
cytogenèse С 1046
cytogénétique G 1047 I 266 -fleuronné S 309
cytogéographie С 1050 découvreur I 265 -grillagé S 290
cytogonie С 1049 decrescent D 24 -haploïde H 132
cytogranule G 1051 décurrent D 26
cytographie G 1052 décursif D 26 -hasté S 315
cytohydrolyse G 1054 déçusse D 29 -infère S 319
dedans (en-) I 241 -lenticulaire S 324
887 INDEX FRANÇAIS
demi- dépauperé D 74 devant (au-) Ρ 1156
-liane S 32δ dépérissant Τ 3 développé A 52, 219, Ε 413
-libre S 326 dépérissement Τ 2 développement A 50
-limbe S 322 déperulation D 77 -canalisé H 377
-loculaire S 329 dépigmentation A 374, D 78 devenant A 8
-loge S 330 dépUé D 79 dévoué D 30
-marginé S 332 déplacement Ε 32 dexiostyle D 123
-orbiculaire L 276 dépouillé Ε 518 diachrone D 129
-ouvert S 284, 349 dépourvu A 1, 628, 879, С 87, diadelphe D 131
-ové S 346 Ε 1, 415, 1 45 diadrome D 132
-palmé S 347 -de dents Б 47 diagéotropisme D 133
-parasite H 133 déprimé D 80 diagnose D 134
-pectine S 350 déprivé D 105 diagonal D 135
-perméable S 352 dermatocalyptrogène D 82 diagramme D 136
-pétaloïde S 353 dermatocyste D 83 -floral D 136
-plongé S 318 dermatogène D 84 diahéliotropisme D 137
-renversé H 111 dermatoplasme D 85 diakène G 871, D 128
-rond S 293 dermatoplaste D 86 diakinèse D 138
-salin S 1225 dermatosome D 87 dialydesmie D 140 ^
-sillonné S 372 déroulant (se-) Ε 414 dialyse D 141
-sommeillante H 131 désassimilation D 328 diamésogamie D 143
-soudé S 296 descendant С 166, D 88, diandre D 144
-submergé S 318 Ρ 1257 diaphérie D 146
-supere S 373 descendance D 89 diaphragme D 148
-transparent S 351 description D 90 -médullaire M 143
-verticUlé S 383 descriptif D 91 diaphyse D 149
-vêtu S 384 déserticole Ε 321, Τ 142 diarche D 150
-volubile S 1252 désinence D 97 diaschistique D 152
démonstratif D 58 desmochores D 100 diaspase D 153
dendrobionte D 60 desmolyse D 102 diaspore D 154
dendrochronologie D 61 desmoplancton D 103 diastase D 155
dendroïde D 59 desséchant A 1004, S 483 diaster D 156
dendrologie D 62 desséché A 1016, Б 114, 497, diastole D 157
dénitrifiant D 64 S 484, Τ 356 diastrophe D 158
dénomination D 65 dessèchement D 93, Ε 496 diatmesis D 159
-dans le manuscrit С 310 dessiccation D 93 diatropisme D 161
dense D 68, Ρ 1675 dessin I 5 dibiose D 163
densifolié Ρ 1685 -de contour S 162 dibotrys D 164
dent D 66 dessinateur I 44 dicaryobionte D 165
dents dessiné D 51 dicaryocyte D 166
à - courtes В 276 dessous dicaryon D 167
à - petites L 121 au- H 536, I 134, 144, dicaryophase D 168
à - rigides S 185 S 1085 dicentrique D 169
à six- S 474 en- H 533, I 134 dichasium D 170
-de la corolle С 816 dessus (en-) A 629 dichlamydé D 171
presque dépourvu de- destructif D 106 dichogamie D 173
S 1163 désuni D 311 dichopodium D 174
denté D 67, 0 61 desynapsis D 108 dichotome D 176
profondément- Ρ 1250 détachable S 235 dichotomie В 135, D 175
denté en scie S 439, 447 détaché S 238, 405, 570 dichotypie D 177
faiblement— S 1229 détachement S 237 dicline D 179, M 417
simplement— U 72 détermination D 111, I 16 dicotyledoné D 180
trois fois— Τ 557 déterminé D 112 dicty odromé D 183
dentelé détorqué D 338 dictyospore D 185
finement- en scie S 445 détourné A 1233, Ρ 359 dictyostèle D 186
dentelure détritus D 114 dicy clique D 187
à - variée H 205 détruant С 422, D 106 dicyme D 188
denticide D 69 deuterogamie D 116 didiploïde D 189
denticule D 70 deutoplasme D 117 didymanthie D 192
dénudé D 71 deux D 391 didymocarpe D 193
dénué D 71 à - B 69, 152 didymospore D 194
déoperculé D 72 deux à- G 67 didyname D 196
didynamie D 195
dépassant Б 425, 436, 494, -fois В 69, D 393 dientomophilie D 197
S 1284 par- В 150
INDEX FRANÇAIS 888
diffère de D 201 diplosporange D 289 distribution D 339
différent D 316, 327, 349 diplospore D 288 à large- Ε 386
differentiation D 200 diplostemone D 290 -naturelle N 26
différentiel D 199 diplotène D 292 district G 659
différer D 337 diploxylé D 293 distrophique D 413
difforme D 202 dipterocécide D 295 diurne D 345
diffuse D 203 dipteronome D 296 divariqué D 346
digamétique D 206 dipyrène D 297 divergence D 348
digestif D 211 diremption D 298 angle de- D 348
digité D 213 dirigé V 85 divergent D 347
-composé D 214 -en dedans I 253 divers V 38
-lobé D 215 -en dehors Ε 516 diversement H 175
-palmé D 216 -vers M 83, S 207, 631, Τ 611 diversifolié H 236
-penné D 217 diruption D 300 diversité V 36
digitifidé D 219 disamare D 301 divisé D 322, 353, M 192,
digitinervé D 220 discentration D 302 Τ 329
digitipartite D 221 discentrique D 410 non- I 201
digyne D 222 disciforme D 303 profondément- S 135
dihaploïde D 223 disclimax D 304 divisible S 168
dihfbride D 227 discocarpe D 305 division D 351
dilacéré D 229 discoïde D 303, 304 -cellulaire G 1036, D 351
dilaté D 231, 334 discolore D 306 -équationnelle A 246
dilué D 234 discontinu D 307 -nucléaire D 351
dimégalie D 235 discoplancton D 308 -réductionnelle M 165
dimère D 238 discopodium D 309 divisionnaire M 197
dimidié A 247, D 239 disgénique D 411 dix (à-) D 8, 14
-cordé D 239 disjoint D 313 dodécagynie D 356
inégalement- S 1154 disjonction S 569 dodécandrie D 357
diminué A 1140, D 56, 240 disomie D 314 doigt (à longueur d'un-)
diminution R 105 disomique D 315 D 212
dimonoécie D 241 disparaissant Ε 408, О 16 dolabriforme D 359
dimorphe D 243 dispersé D 318, 329, S 613, doleiforme D 360
dimorphisrae D 242 S 780 dolichonème D 362
-saisonnier О 207 dispersion D 317 dolichosis D 363
dînèse D 244 -endozoïque Ε 196 dolichostylé D 364
diode D 245 disphotique D 412 dominance D 366
diodogone D 248 dispirème D 319 dominant D 365
dioécie D 250 disposé G 631, D 321 dommage N 171
dioécique-polygame -en croix G 896 doré A 1153
D 251 -en série S 430 dormant D 367, H 565, Q29
dioique D 252 -en toit I 49 dorsal D 368, Τ 124
diosmose D 254 -entre I 205 dorsifixe D 369
dipérianthé D 171, 256 -par paires G 740 dorsiventral D 370
dipétale D 257 disposition D 320 dos Τ 126
diphylétique D 260 disque D 312 double В 150, D 830, 393
diphytique D 258, 262 -adhésif A 197, 952 G 67
diplanétique D 263 -embryonnaire Ε 101 doublement D 393
diplasie D 264 -nectarifère D 312 douteux A 497, D 16, 385,
diplobionte D 268 -récéptaculaire D 312 I 86
diplochromosome D 270 dissemblable D 327, I 59 doux D 388, G 189
diplocyte D 271 disséminant D 323 douze (à-) D 355
diplogamète D 273 dissémination D 324, S 336 drapeau V 104
diplogenèse D 274 dissepiment D 325 drepanium D 373
diplogonidie D 275 disséqué D 322 dressé A 1035, Ε 320
diplohaplobionte D 276 dissimilation G 162 droit A 1131, О 251, R 90
diploïde D 277 dissipé I 233 presque- R 98
diploïdisation D 278 dissociation D 331 dromotropisme D 378
diplonastie D 279 dissolu S 570 drosomètre D 379
diplonema D 280 dissolution D 332, L 293 drupe D 380
diplopéristomié D 282 distant D 333, R 143 drupéole D 381
diplophase D 283 distendu D 334 druse D 382
diplophylle D 284 distinctif D 836
diplose D 286 duces D 386
diplosome D 287 distique D 335 dunes (vivant sur les-)
distribué D 340 Τ 294
889
duplicatif D 395
dur D 406, L 50, S 222,
S 173, G 257
duramen D 402
durant un mois M 189
durci I 126
durée Τ 87
-de présentation Τ 87
-de la végétation Τ 87
-de la vie D 403
durement G 259
duret D 405, S 1162
dureté D 404, R 338
duvet I 124, L 39, Ρ 852,
Ρ 1634
duveté H 56, L 47, Ρ 853,
Ρ 855, 1622, 1633
à feuilles duvetées
G 560
dynamique D 407
dynamochorie D 408
eau (avec, dans, de, sur 1-')
H 463
ébauche A 220
ébracté Ε 4
éburné Ε 6
écade О 67
écaille S 839
-anthodiale S 839
-du bulbe S 839
-nectarifère N 54
-sèche R 50
-voûtée F 131
écailles
à - charnues S 71
à deux - D 232
à- foncées A 494
à-glabres Ρ 1597
à plusieurs - Ρ 999
à - serrées Ρ 1684
à - v e l u e s Τ 452
sans- A 387, D 104
écailleux L 103, S 838
non- Ε 357
écale de noix Ρ 1669
écarlate G 551, S 126
écart A 6
écartant (s'-) A 5
écarté D 333, R 143
écblastése Ε 7
échalas A 207
échancré Ε 97
échancrure Ε 96, S 530
échange des gènes G 894
échappé Ε 51
échasses (ressemblant aux-)
G 231
échelle (ressemblant à une-)
S 109
échiné Ε 9
échinocarpe Ε 10
INDEX FRANÇAIS
échinospore Ε 12 édoiographie A 237
écidie A 235 édoiologie A 238
écidiiforme A 230 édoiotomie A 239
écidiole A 232 efficace Ρ 1151
écidiosore A 233 effilé A 1140, Τ 105,
écidiospore A 234 V 129
éclatant Ε 489, F 181 efflorescence Ε 52
écobiotique 0 69 eflagellé Ε 57
écoclimatique О 70 égal A 245, H 355, I 292,
écogéographique О 71 Ρ 87
écologie О 72 égalant A 245
écologique 0 73 également A 244
écomorphose О 74 eglanduleux Ε 58
économique О 75 éisodiale Ε 59
écoparasite О 76 éjection Ε 60
écoprotérandrie О 77 élaboration Ε 64
écoprotérogynie О 78 élaioplancton Ε 68
écorce G 810, 831 élaioplastes Ε 69
à - Ρ 446 élaiosome Ε 70
-moyenne M 226 élaiosphère Ε 71
-primaire Ρ 1208 élancé Ρ 1232
sans- Ε 14 élargi A 604, 606, D 231,
-secondaire S 245 Ε 502
écorces (à deux-) В 110 élasticité Ε 73
écospecies О 79 élastique Ε 74
écotone О 81 élatères Ε 75
écotope О 82 élaterium Ε 76
écotype О 83 élaterophore Ε 78
-climatique G 518 electrolyse Ε 81
écourté A 4, G 545, 780 electronastie Ε 82
écrit S 217 electr ophorèse G 173
ectauxèse Ε 17 électrotaxis Ε 84
ectexine Ε 18 électrotonus Ε 85
ectobaside Ε 19 électrotropisme Ε 86
ectobionte Ε 20 élevé G 211, Ε 79, 89, Ρ 1232
ectocyanose Ε 23 peu- H 444
ectocyclique Ε 24 élimination Ε 60, 90
ectoendoparasite Ε 25 ellipsoidale Ε 91
ectoendotrophe Ε 26
elliptique Ε 92
ectogenèse Ε 27 éloignant (s'-) A 5
ectogonidie Ε 28
éloigné D 333, R 143
ectoparasite Ε 29 éloignement A 6
ectoperidium Ε 30
éloigner (s'-) D 337
ectophytes Ε 31 émarcide Ε 95
ectopic Ε 32
émargination Ε 96
ectoplasme Ε 33 émarginé Ε 97
ectoplastes Ε 34
embellissant D 23
ectospore Ε 37 embranchement D 351
ectosporium Ε 36
embrassant A 600
ectotrophe Ε 38 embrouillé I 236
ectotropique Ε 39
embryogénie Ε 99
ecu elle (en-) Ρ 179 embryologie Ε 100
écumeux S 835
embryon Ε 98
écusson S 228 embryonnaire Ε 101
écussonné Ρ 230, S 225
embryonné Ε 102
édaphique Ε 41 embryophore Ε 103
édaphogène Ε 42
embryophytes Ε 104
édaphologie Ε 43 embryotège Ε 105
édaphon Ε 44
émendé Ε 106
édaphophytes Ε 45 èmeraldine S 542
édaphotope Ε 46 émergé Ε 109
édenté Ε 47 émergence Ε 108
édité Ε 49
édition Ε 48 émétique V 163
émettant Ε 113
 INDEX FRANÇAIS 840
emmêlé I 249 endoptile Ε 178 entortillant (s'-) Τ 355,
émondage A 609 endorhize Ε 179 Τ 358, V 159
émoussé H 59, M 592, R 213 endosaprophytisme Ε 180, entortillé A 635, D 338,
empan (à longueur d'un Ρ 125 I 240, Τ 354, V 161
petit-) Ρ 43 endosclérote Ε 181 entourant A 495, 600, С 440
enalides Ë 205 endoscopique Ε 182 entouré G 431, 441, 453, 785
enantiobiose Ε 116 endosmose Ε 183 -d'une fossette G 470
enantioblastique Ε 117 endosperme Ε 184 -de rouge R 380
enantiomorpke Ε 118 endospore Ε 185 entrecoupé I 230
enantiostyle Ε 119 endosporium Ε 186 entrelacé G 771, I 65, 236,
énation Ε 120 endostome Ε 187 Ρ 794, 845
encens (produissant de endosymbiose Ε 188 -circulairement G 469
1'-) Τ 301 endothèque Ε 189 entrenoeud I 220
enchaîné G 687 endotherme Ε 190 enumeration Ε 217
enchevêtré I 65, 249 endotoxine Ε 191 envahissant I 261
encroûté I 105 endotrophe Ε 192 enveloppant I 275
endarche Ε 125 endotropisme Ε 193 enveloppe I 204, Ρ 42,
endémique A 17, Ε 127 endoxyle Ε 195 Τ 48
endémisme Ε 128 endoxylophytes Ε 194 -du bulbe I 204
endémite Ε 129 endozoïque Ε 196 -florale I 204
endobaside Ε 130 endozoobionte Ε 197 enveloppé Τ 50
endobionte Ε 131 endozoochores Ε 198 environnant A 203
endobiophytie Ε 132 endozoophytes Ε 200 environs A 204
endobiotique Ε 133 endroit envolé A 1235
endoblème Ε 134 -classique L 246 enzyme Ε 218
endocarpe Ε 135 -ombragé U 23 enzymologie Ζ 86
endocatadrome Ε 137 energèse Ε 202 enzymolyse Ε 219
endochite Ε 138 energide Ε 203 eoplasme Ε 220
endochroa Ε 139 énervié Ε 204 epacme Ε 221
endochrome Ε 140 enflé I 139, Τ 646, 658 épais G 863, Ρ 2
endochyle Ε 141 enfoncé I 52 épaisseur G 864
endocinétique Ε 142 enfoui I 143, 177, S 428 -d'un poil G 70
endocortex Ε 144 enfumé F 185, N 36 épaissi G 862, I 102
endocyanose Ε 145 engainant V 15 épaississement G 861, I 101
endocyclogène Ε 146 engainé V 16 épanodie Ε 222
endocyste Ε 148 non- Ε 407 épanoui G 263, Ε 56
endodendrobionte Ε 149 engelure Ρ 340 éparpillé S 613
endoderme Ε 150 engraissé S 943 épars D 329, R 71, S 613,
endogaion Ε 152 enharmonie Ε 206 V 18
endogamie Ε 153 enivrant S 489, Τ 88 épée
endogène Ε 154 enlacé G 771 en formed'-Ε 210
endogonidie Ε 155 ennéagynique Ε 208 epenchyme Ε 224
endogone Ε 156 enraciné R 22 éperon G 18
endohaustorium Ε 157 enracinement R 21 -nectarifère N 54
endolithique Ε 158 enroulé G 794, I 280, V 161 éperons
endolithophytes Ε 159 -sur soi-même G 777 à cinq- Ρ 240
endoméiose Ε 160 ensemble S 1369 à plusieurs - Ρ 957
endoméristème Ε 161 ensemencé S 93 à quatre- Τ 156
endomitose Ε 162 ensemencement S 87, 92 à - spirales S 761
endomixie Ε 163 ensiforme Ε 210
endoparasite Ε 164 sans- Ε 5
ensoleillé A 956
endopelon Ε 165 entaillé Ε 431 éperonné G 19, 214
endoperidium Ε 166 entassé A 62, 323, G 539, epharmonie Ε 225
endopetrion Ε 167 G 176 éphebogenèse Ε 226
endophloème Ε 168 entier G 681, I 123, 201, éphémère Ε 228
endophytes Ε 172 О 144, Τ 365
endophytique Ε 169 éphémérophytes Ε 227
complètement- I 202 ephydrogamie Ε 230
endophytisme Ε 170
endophytobionte Ε 171 presque- I 203 épi S 728
endoplasme Ε 173 entièrement H 320 à- A 1117, S 850
endoplaste Ε 174 entomocécidie Ε 213 -à deux rangs S 728
endoplastide Ε 175 entomogame Ε 214 -composé S 728
endoplèvre Ε 176 faux- Ρ 1572
endopsammion Ε 177 entomologie Ε 215 -ramifié S 728
entonnoir (en-) I 154 -simple S 728
841 INDEX FBANÇAIS
épis épipelon Ε 273 érodé Ε 342, Τ 583
à - en globe S 716 épipelté Ε 274 éroetré Ε 341
à peu d'- О 126 épipétale Ε 276 errata G 829
à -serrés Ρ 1688 épiphloème Ε 278 erratique Ε 344
épiage I 194 épiphragme Ε 279 erreur L 52, S 723
epibasale Ε 231 épiphylle Ε 280 erroné M 85
épibaside Ε 232 epiphytes Ε 283 erubescent Ε 345
épibenthos Ε 233 épiphytique Ε 282 érugineux A 278
épibionte Ε 234 épiplancton Ε 284 érythroleuque Ε 349
épibiose Ε 235 épiplasme Ε 285 érythrophile Ε 350
épibiote Ε 236 épiplastes Ε 286 érythrophylle Ε 351
épibiotique Ε 237 épiplèvre Ε 287 escarpé G 531, Ρ 1194
épiblaste Ε 240 épipode Ε 288 escarostrophe Ε 354
épiblastème Ε 238 épipsamnion Ε 289 espacé L 73, R 143
épiblastèse Ε 239 épirhize Ε 291 espèce S 624, 997
épicarpe Ε 243 épirréologie Ε 290 -collective G 621
épichile Ε 244 épisépale Ε 292 -hybridique H 458
épicline Ε 246 épisperme A 582, Ε 293 -nouvelle N 169
épicopule Ε 247 épisporange Ε 294 -vicariante V 109
épicormique Ε 248 épispore Ε 295 esquisse A 220, D 50, S 162
épicoroUine Ε 249 épistaminal Ε 296 esquissé D 51
épicotyle Ε 251 épistaminie Ε 297 essai Τ 102
épicotyledonaire Ε 250 épistasie Ε 298 est- ce que? A 627
épictèse Ε 252 épistomatique Ε 299 esthèsie A 280
épicutis Ε 253 épistrophe Ε 300 estival A 281
épidendrokionte Ε 254 épithalle Ε 303 estivation A 283
epiderme Ε 255 épithalline Ε 302 étage Τ 6, Ζ 20, 21
épidiscal Ε 256 épithecie Ε 305 étalé D 203, Ε 56, 502
épié S 730, 850 epithelium Ε 306 largement- Ρ 180
épiet S 733 épithème Ε 307 -en rond R 362
épigaion Ε 258 épithèque Ε 304 -sur le sol S 1301
épigé Ε 257, 301 épithète Ε 308 étamine M 358, S 857
épigène Ε 259 épitonie Ε 310 étaminé S 859
épgéotropisme Ε 260 épitrope Ε 312 étamines
épgone Ε 261 épitrophie Ε 311 à -alternantes A 407
épgyne Ε 262 épizoique Ε 315 à cinq - S 301
épgynique Ε 262 épizoochorie Ε 316 à deux- A 585
éplimnion Ε 263 époicophytes Ε 317 à huit- О 56
éplithique Ε 264 épuratif С 184 à -longues M 4
épUet S 733 équationnel А 246 à -membraneuses H 528
épmatium Ε 266 equatorial А 247 à neuf- Ε 209
épnastie Ε 267 equilateral I 318 à une seule étamine M 394
épnatante Ε 268 équinoxial A 249 à sept- H 153
épne A 29, S 742 équipolaire A 250 à -soudées S 1357
épaulinaire S 742 équipotentiel A 251 à treis- Τ 417
époliacée S 742 équitant Ε 318 à vingt- I 10
éptipulanée S 742 équivalentogenèse A 253 sans - A 659
épines S 741 équivoque A 254 étang S 856
à -en croix S 881 éranthème Ε 319 des étangs S 853 L 25
à -ensiformes A 878 érème Ε 326 vivant dans Γ- Τ 316
à -épaisses Ρ 3 érémophile Ε 324 état S 540, 880
à quatre- Τ 153 érémophytes Ε 325 été A 279
à -raides R 320 ergasioapophytes Ε 327 d'été A 281
à -roses R 289 ergasiolipophytes Ε 328 étendard V 104
à -tubuleuses S 556 ergasiophygophytes Ε 329 étendu Ε 56, 502
à -velues Τ 445 ergasiophytes Ε 330 éternuant Ρ 1604
entouré d'- Ρ 268 ergasiosyntrophophytes éthérique A 287
-radicales R 20 В 331 ethnobotanique Ε 359
sans- A 636 ergésie Ε 332 étiogène A 358
épinème Ε 269 ergogenèse Ε 333 étoile A 144, R 19, S 895
épineux A 30, 1028, H 432, ergot G 502 étiolement A 374
S 741, 749 ericetum Ε 335 étiologie A 288
épinycte Ε 270 érigé Ε 320 étiomorphose A 359
étionastie A 360
épiontologie Ε 271 érinacé Ε 337
INDEX FRANÇAIS 842

étiotropisme A 361 exaristé Ε 421 exsudant Ε 500

étiquette d'herbier S 133 exarticulé Ε 422 extérieur Ε 16, 449, 503
étouffant S 1270 exauriculé Ε 423 externe Ε 503
étoupe S 1059 excavé С 200, Ε 424 extraaxillaire Ε 506
étoupeux S 1061 excentrique Ε 427 extracellulaire Ε 507
étranger A 225, 402, X 14 excessif H 536 extrachromosome Ε 508
étranglé F 25, S 1013 excipule Ε 429 extrafloral Ε 509
étroit A 769, 995, S 901 excisé Ε 431 extrafoliacé Ε 510
étroitement A 767 excision Ε 430 extrait Ε 309
-étalé Ρ 194 excitabilité Ε 432 extranucléaire Ε 511
-cylindrique Τ 123 excitation Ε 433 extrastaminale Ε 513
étude préliminaire Ρ 1241 exclu Ε 434 extravaginale Ε 514
études A 773 excrescent Ε 436 extravasation Ε 515
étui V 13 excrétation Ε 437 extrors Ε 516
euanthie Ε 361 excréteur Ε 438 exudant L 18
euapogamie Ε 362 excroissance S 1053 exulcération Ε 517
euapophytes Ε 363 excurrent Ε 439
euaposporie Ε 364 exemplaire S 626
euarcheophytes Ε 365 exfolié Ε 442 fabacé F 4
eucécidie Ε 366 exigu Ε 444 face L 71, F 10
eucénique Ε 370 exine Ε 446 -frontale F 159
eucleistocarpique Ε 369 exintine Ε 447 -inférieure D 368
encyclique Ε 371 exinvolucré Ε 448 -facial F 5
eudichotomie Ε 372 exocatadrome Ε 453 faciès F 6
euephemère Ε 373 exochiton Ε 454 facile F 7
eugénétique Ε 374 exochomophytes Ε 455 facteur F 9
eugeogène Ε 375 exoconidie Ε 456 -latent L 59
eugéophytes Ε 376 exocortex Ε 457 facteurs édaphiques Ε 41
euhaline Ε 377 exoderme Ε 458 facultatif F 11
eumitose Ε 378 exogamie Ε 459 faculté F 10
euphotique Ε 380 exogène Ε 460 faible D 7
euphotométrique Ε 381 exogyne Ε 461 faiblement Ρ 195, S 1085
euplancton Ε 383 exolithique Ε 462 faisceau F 22a
eurybathyque Ε 385 exolithophytes Ε 463 en- F 22
eurycénotique Ε 387 exoméristème Ε 464 -bicoUatéral В 102
euryécique Ε 390 exoneurose Ε 465 -collatéral С 619
euryhalin Ε 388 exoperculé Ε 466 falci- F 12
euryhygrique Ε 389 exopéridie Ε 467 falciforme F 12, S 331
euryoxybionte Ε 391 exophloème Ε 468 falqué (presque-) S 1177
euryphotique Ε 392 exorhize Ε 472 famille F 15
euryplasticité Ε 393 exosclérote Ε 473 fané L 44, M 101
eurysynusique Ε 394 exoscopique Ε 474 farinacé F 17
eurytherme Ε 395 exosmose Ε 475 farineux A 614, F 18
eurytope Ε 396 exospore Ε 476
exosporium Ε 477 fasciation F 20
eusporangié Ε 397 fascicule F 22a
eusporie Ε 398 exostome Ε 478
exostose Ε 479 fascicule D 98, F 22
eustèle Ε 400 fascie F 21
eusyncarpique Ε 401 exoteste Ε 480
euthérophytes Ε 402 exothécium Ε 481 fastigié F 23
eutrophique Ε 404 exothermie Ε 482 faucille D 373
entropie Ε 405 exotoxine Ε 483 en- F 12
euxérophytique Ε 406 exotrophe Ε 484 faute L 52, S 723
évacué Ε 53 exotropisme Ε 485 -d'écriture L 52
évaginé Ε 407 explorateur de la nature -d'impression Ε 343
evanescent Ε 408 N 25 fauve F 184
evaporation Ε 410 exposant Ε 443 -chamois С 53, 244
éventaU (en-) D 132, F 74 exposition Ε 492 -sordide V 1
évident С 761, M 91, Ρ 383 expressivité Ε 493 faux (fausse) A 218, F 14,
évitant Ρ 454 expulsif Ε 77 N 162, Ρ 1456, S 836
évolué Ε 413 exsert Ε 494 favéolé F 27
évolution Ε 412 exsiccata Ε 495 febrifuge A 392
exalbuminé Ε 417 exsiccation Ε 496 fécond F 32, Ρ 1274, U 1
fécondant F 29
exaré Ε 419 extipulé Ε 498 fécondation F 30, N 203
exarillé Ε 420 exstirpation Ε 499 fécondé F 31
843
fécondité и 2 feuilles
fécule A 626
femelle G 275
relatif aux organes reppro-
ductifs femelles G 275
féminin F 33
fendant les rochers S 101
fendUlé F 71
fendu F 54, H 318, R 226,
S 135, 171, Τ 329
également- 1 341
finement- Τ 108
-en sept S 412
-au sommet В 77
fenestré F 34
fente R 324
à — circulaire G 468
fenté R 325
fer de flèche (en-) S 15
-fère Ρ 464
ferme F 65, О 41
fermé G 496, 503, I 81
presque- S 1124
ferment F 38
fermentation F 37
fertile F 32, 36, 40, M 532,
Ρ 1274, и 1
fertilisation F 30
-croissée A 434
fertilisé F 31, G 37
fertilité и 2
festonné R 147
fétide N 116, О 107
feu
couleur de- F 79
rouge d e - Ρ 1692
feuillage F 108, 158
feuille F 114
-acéreuse A 61
-composée G 685
-florale В 280
-fossile L 221
-radicale R 20
-primordiale Ρ 1212
-simple S 518
feuille F 109, Ρ 549
abodamment- F 113
feuilles
à - Ρ 549
-aériennes A 259
à - alternes A 475
à - amphoriformes Ρ 550
à- aristées A 1024
à-belles A 318
à- blanches L 143
à - brunes Ρ 402
à - charnues S 74
à cinq - Ρ 248
à - coriacées S 233
à - dentées 0 63
à - difformes A 529
à-duvetées Ρ 1623
à - écussonnées S 225
à - éparses S 611
INDEX FRANÇAIS
fixateur A 206
à-étroites S 924 fixé A 291, F 73, S 848
à-fendues S 139 flabeUé F 74
à - fibreuses I 170 flageUaire F 76
à - filamenteuses N 73 flagellé F 77
à - graminacées A 341 flagellifère M 117
à-larges Ρ 792 flagelliforme F 76
à-liegeuses S 1170 flagellum F 78
à - membraneuses S 124 flambé F 79
à - minces L 127 flamme
à - obliques Ρ 736 rouge- Ρ 451
à - en parasol S 160 flaque L 23
à - persistentes A 354 flasque F 75
à-pliées Ρ 1627 fléau (en-) F 76
à plusieurs - Ρ 1028 fléchi (en arrière) R 206
à- ponctuées S 969 -en dedans I 140
à- pourprées Ρ 1121 -en dehors R 111
à quatre - Q 13 flétri A 1016, L 44, M 101
à-racines R 278 flétrissement M 102
à- rigid-érectes I 348 flétrissure M 102
à - roses R 299 fleur F 96
à - rostrées R 311 -agrégée A 328
à - rouges Ρ 1710 -bisexuée F 96
à - sèches X 41 -complète G 681
à sept - H 154 -en tube F 96
à - serrulées S 451 -épigyne F 96
à - sessiles S 457 -femelle F 96
à six - H 283 -hermaphrodite F 96
à-soudées S 1353 -hypogyne F 96
à-striées S 1027 -infère F 96
à - veinées Ρ 444 -ligulée F 96, L 173
à - velues Τ 458 -mâle F 96
à - vertes G 344 -marginale F 96
presque sans- S 1095 -neutre N 110
feuillet F 112 -nue N 198
fibre F 44 -périgyne F 96
fibres radicales F 44 -pistillée F 96
fibreux F 49 -pleine Ρ 815a
fibriforme F 45 -radiaire R 16
fibrille F 46 -solaire S 553
fibriUé F 48 -staminée F 96
fibrilles radicales R 20 -stérüe S 956
fibrilleux F 48 -supere F 96
-fidé F 54 -terminale Τ 127
fidélité F 53 -tubulée Τ 641
figue F 51 fleurs (à-) A 832
figure F 55, I 5 à-aUées Ρ 1607
fil N 67 à-blanches G 6, N 130
en -d'acier G 256 à cent- H 61
fUament F 57, N 67, 68 à cinq- Q 38
-achromatique A 75 à - d e lilas S 1468
filamentacé F 56 à - dentées en scie
filamenteux F 56, N 68 S 441, 440
filet F 57 à - étroites S 902
filiciforme F 59 à-fendues S 143
fils (le-) F 2 à - grandes M 5
fimbrié F 63 à - nasiformes R 238
fimétaire F 64 à - nombreuses H 61
fin A 1014, S 1241
fissile F 68 à - nues G 267
fission F 69 à - persistentes A 351
fissuré R 226 à - radiées R 34
fistulaire F 72 à - rostrées R 353
fistuleux F 72 à - rouges R 375
 INDEX FRANÇAIS
à-sèches S 175, X 29
à- serrées Ρ 1676
à - serrulées S 450
h · sessiles S 456
à six- H 279
à - spiralées S 757
fleuraison F 87
fleurette F 97
fleurissant (tardivement)
S 454
toujours- S 386
fleuron F 97
-discal F 96
flexueux О 188, F 82, S 437
floconneux F 83, M 83, Ρ 72
floculeux F 84
floraison A 833, Ε 52, F 87
floral F 86
flore G 329, F 85
-naine N 8
floribond F 88
floricole F 89
floriculture F 90
florifère F 91
florigraphie F 92
floruège F 93
floripare F 94
florule F 95
flottant F 98, 99, N 22
flotteur A 267
flûte (en forme de-) Τ 310
fluvial F 100
fluviatile F 100
foie (à couleur de-) H 149
foin F 102
foliacé F 104
foliaire F 106
foliané F 105
foliation F 107
folié Ρ 549
foliivore Ρ 573
foliole F 112
foliole F 111
folioles
à-costifères R 10
-involucrales I 274
folliculaire F 115
follicule F 117
foUiculode F 116
foncé A 1127, F 200, О 22,
N 118, 173, Ρ 397, 1640,
S 91
fondu Τ 3
fongacé F 187
fongal M 596
fongicide F 188
fongicole F 189
fongiforme F 187
fongivore F 190
fonticole F 120
foramina F 122
force Ρ 1152, R 338, V 141
-vitale V 146
844
forestier S 29, 508 front F 159
forêt L 272, N 76, S 507 fructicole F 161
de- N 75 fructifère F 162, Ρ 1243
forêts fructifiant F 162
-aciculaires A 61 fructification F 163
-d'aune A 465 fructivore F 164
-mixtes M 385 fruit F 165
formant F 126 -agrégé A 328
formation -charnu S 64
-de sous-arbrisseaux -de figue S 1327
S 1273 -de rosier G 1010
forme G 712, F 125, 128, -disséminante D 323
M 473 faux- Ρ 1479
-de cousin G 748 -indéhiscent I 114
-de couteau G 956 -sec S 488
-de culture G 951 -sécédente S 235
à la même- G 716 fruits
-naine N 5 à -G 99
-nouvelle F 125 - -ailés Ρ 1613
-de printemps V 73 - -anguleux G 212
-de violon Ρ 65 - -avortés A 500
formé F 127 - -blanches L 137
premièrement- Ρ 1375 - -crochus H 52
formule F 129 - -en drapeau S 275
fort G 254, R 339, V 19 - -éperonnés Ρ 797
fortifiant A 653 - -étroits S 906
fosse F 134 - -en faucille D 374, S 271
fossette A 483, 1006, S 219, --fendus S 138
F 138 - -glabres Ρ 1596
fossette A 1007, G 415, - -grands M 6
F 137, 139 --grillés G 430
fossiles F 136 - -larges Ρ 788
fossilisé F 135 - -lisses L 88
fouet F 78, M 117 - -longs R 223
fougère - -luisants L 38
à forme d'une- F 59 - -lunules S 271
fourchu D 176, F 198 - -nus G 270
fourchure В 135 - -oviformes О 90
fourmi (de-) M 622 -quatre- Τ 155
fourragère Ρ 1 - -ridés R 314
fovéole F 138 - -roses R 292
fovéolé F 139 - -rostres R 309
foville F 140 - -rotés Τ 582
fractionné D 307 - -rouges Ε 348
fragi- F 142 - -rudes Τ 379
fragile F 143 --secs X 32
fragment F 145 - -semblables H 360
fragmentation F 144 - serrés Ρ 1681
frais A 471, R 77 - -soudés G 40
fraise F 147 - -subéreux Ρ 426
frange F 62 --suturés R 227
en- Τ 309 - -velus L 55
frangé F 63 -un seul fruit Ε 323
fréquence F 151 fruitier F 40
fréquent F 150 frutescent F 169
frigidarium F 152 fucacé F 174
froid A 471, F 153, Ρ 1600 fucoïde F 174
fugace F 177
froncement G 889 -fuge F 176
fronde F 158 fulcre F 180
frondescence F 155 fuligineux A 222, F Î82
frondescent F 154 fumé S 943
frondeux F 157 fumier (aimant le-) G 798
frondi- F 156 croissant sur le- R 391
 845 INDEX FRANÇAIS
fungivore M 604 geitonogamie G 61 -positif G 130
funiculaire F 192 gélatineux G 63 gerbe M 194
funicule F 194 gelé G 64 germe G 132, Ε 98
funiculé F 193 gélification G 65 germé G 138
funiforme F 186 gelivure R 324 germinabilité G 134, V 147
furfuracé F 199 géminé D 191, G 67, J 13, germinable G 133, V 105
fuseau F 205 Ζ 58 germinant В 231, G 135
en- F 203, R 8 gemini G 68 germinatif G 137
fusiforme F 203 gemmacé G 70 germination G 136
fusion F 204 gemmation G 71 -épigée Ε 257
-nucléaire G 151 gemmification G 74 gerontomorphose G 139
futaie N 76 gemmipare G 77 gibbeux G 142
gemmiparité G 76 gibbosité G 141
gemmule G 78 gigantesque G 143
gaine V 13 gène G 80 gigartin G 144
-foliaire V 13 -gène G 94 glabre G 149, Ρ 410, 1594
en forme de- С 605 générant G 84 presque- G 148, S 1186
-médullaire V 13 génératif G 86 glabreité G 150
gainule V 17 génération G 85 glabrescence G 150
galbanifère G 7 -accrémentitielle A 49 glabrescent G 148
gălbuie G 8 -asexuée G 85 glaciaire G 151
galéiforme G 11 -à η chromosomes N 1 glacial G 151
galériculé G 12 -à 2n chromosomes N 2 glaiseux A 1012
gaUe G 206, G 13 -diploïde N 2 gland В 19, N 210
galliforme G 14 -filiale F 3 de- В 17
-game G 37 -haploïde N 1 -de chêne G 161
gamétange G 20 -sexuée G 85 glandacé G 153
gamétangiogamie G 18 -spontanée A 10 glande digestive D 211, G 161
gamétangiophore G 19 générique G 87 glandes aiguës (à-) О 304
gamète G 17 généritype G 88 glandi- G 153
gamétique G 21 genèse G 89 glandulaire G 155
gamétisation G 22 génétique G 90, 91 glandule G 154, 161
gamétoblaste G 24 géniculé G 92 -néctarifère N 54
gamétocyste G 25 génotype G 98 -séptale S 410
gamétocyte G 26 genouillé G 92 glanduleux A 188, G 156
gamétogamie G 27 genre G 100 -cilié G 157
gamétogenèse G 28 -nouvel N 169 -créné G 158
gam é top hore G 31 -des plantes G 83 -denté G 159
gamétophyte G 34 géo- G 102 -sétacé G 160
gamétophytique G 33 géobionte G 104 glanure S 732
gamétoplasme G 35 géoblaste G 106 glaucescent G 164
gamétospore G 36 géobotanique G 107 glauque G 163
-gamique G 37 géocarpie G 108 presque- G 164
gamobium G 38 géocarpotropique G 109 glèbe G 165
gamocyte G 41 géoécotype G 116 glissant L 269
gamodesmie G 42 géoesthésie G 103 globoïdes G 167
gamogemmie G 43 géographie botanique Ρ 628 globulaire G 166, S 699
gamogenèse G 44 géonastie G 114 globule G 168
gamomérie G 46 géonyctinastie G 115 globuleux G 166, S 699
gamomorphose G 47 géonyctitropie G 115 glochidé G 170, 171
gamopétale S 1349 géoparallelotropisme G 118 glochidé G 169
gamophyllie G 49 géophile G 119 poil- G 169
gamostélie G 53 géophytes G 120 gloeocystide G 174
gamostyle G 54 géoplagiotropisme G 121 gloeospore G 175
garaotropisme G 56 géospecies G 122 gloméré G 176
gangrène G 59, S 696 géosphère G 123 glomerule A 63, G 177
garni Τ 46 géotaxie G 125 glossopode G 180
gasoplancton G 60 géotonus G 126 glu V 143
gauche L 30, S 523 géo torsion G 127 gluant G 188, I 350, L 99,
gazon (couvert de-) G 237 géotortisme G 127
gazonnant С 13 V 142
géotrophie G 128 glumacé G 182
presque- S 1112 géotropisme G 128, 130 glume G 181, Τ 48
gazonneux С 13 -latéral G 130 - externe G 181
geitonocarpie G 62 -négatif G 130 - interne G 181
glume G 185
 INDEX FRANÇAIS 846
glumelle Ρ 30 à-velues Τ 463 grisâtre G 257
glumifère G 185 sans- A 1074 gros Ρ 2
glumiforme G 186 gralliforme G 231 grossi A 1146
gluten G 187 graminacé G 233 grossièrement G 259
glutineux G 188 graminicole G 235, 239 grotte S 638
gneisacé G 192 granaire G 239 groupe G 256
gneisogamie G 193 granatine G 240 -de sporanges S 596
goitre S 1053 grand G 242, M 3, 72 -taxonomique Τ 37
goitreux S 1054 très- M 161, Ρ 333 groupé G 255
gommifère G 261 grandeur M 73 grumelé G 260
gommose G 262 grandidenté G 243 grumeleux G 260, S 17
gomphostyle G 195 grandifolié G 244 guéret V 84
gonangium G 197 grandissant G 883 guérissant la colique Τ 351
goneocline G 199 granifère G 245 guide H 319
gonflé С 706, I 139, Ρ 591, graniticole G 246 guirlande (en-) S 452
Ρ 592, Τ 646, V 61 granitique G 246 guttation G 264
gonflement Ρ 1434 granivore G 247 guttulaire G 265
gonflent (se-) I 255, Τ 645 granulaire G 239, 249 gymnoblaste G 268
gonidange G 203 granule G 251 gymnocarpe G 270
gonidial G 204 granulé G 248 gymnocyte G 202, 271
gonidie G 207 granuliforme G 186, 249 gymnoplaste G 272
gonidionème G 208 grappe R 7 gymnosperme G 273
gonidiophore G 206 en- В 262, R 4 gynandre G 278
gonidimium G 205 -composée R 7 gynandrie G 277
gonimobiaste G 210 -simple R 7 gynandrique G 278
gonimolobe G 211 gras Ρ 696 gynandromonoécie G 279
goniotrique G 216 grave G 254 gynandrophore G 281
gonohyphema G 220 gravé I 177 gynanthère G 282
gonophore G 221 graveleux G 162 gynécée G 290
gonoplasme G 222 greffage G 746, I 184, 188, -pseudomonomère Ρ 1527
gonosome G 223 Τ 399 gynixus G 284
gonospore G 224 -en oeil G 58 gyno- G 275
gonotaxis G 225 greffe gynobase G 285
gonotocontes G 226 -en écusson G 58 gynochlamydé G 286
gonotropisme G 228 -de vigne R 163 gynodimorphisme G 287
gorge F 26 greffé I 189 gynodioécie G 288
à - G 630 greffon Ε 236, I 190 gynodyname G 289
-delà corolle G 816 grégaire G 255 gynoécie G 291
goudron Ρ 722 grêle D 7, Ε 445, G 230, gynogamétange G 293
gousse L 84 L 116, Τ 95, 97, 105 gynogamète G 292
-lomentacé В 147, L 253 grenade G 241 gynogamétophore G 294
goutte G 263 grex G 256 gynogenèse G 295
gouttelettes (couvert de-) grillage (en-) G 495 gynogenum G 296
R 340 grillagé G 60 gynohermaphrodite G 298
gouttière (en-) G 91 grille (en forme de-) G 447 gynomonoécie G 299
gracieux V 64 grillé G 448 gynophaene G 300
gracile G 230 grimpant S 112 gynophore G 301, S 689
grain G 252 grinçant S 1031 gynophyllie G 302
-de pollen G 252, M 353, gris G 66, G 258, Ρ 911 gynophytes G 303
Ρ 918 -ardoise A 998, S 136 gynosporange G 306
-de raisin (comme le-) G 144 bleuâtre- L 230 gynospore G 274
grains (qui ravage les-) - -d'acier G 257 gynostège G 308
G 239 brunâtre- L 230, S 599 gynostème G 649, G 309
graine S 276 -cendré G 433, G 258, gypsacé G 310
graines (à-) S 639 L 142, S 769, Τ 111 gypsophile G 312
à-aiguës О 316 - -pâle G 434 gyrome G 315
à-cannelées A 1149
à-charnues S 77 -de colombe G 646, Ρ 57
à - d u r e s S 951 -de fumé F 185 habitant H 2, I 94, 95, 159
à - étroites S 930 -de plomb L 230, M 391, habitat H 3
à - larges Ρ 793 Ρ 854 habitation H 3
à-lisses L 90 -de souris M 583, 619 hache (en forme de-) S 250
à - n u e s G 273 devenant- S 390 hadrocentrique H 5
à-rostrées R 312 noirâtre- F 185 hadrome H 6
847 INDEX FRANÇAIS
haie S 13 héliose H 85 herbu H 163
-vive S 13 héliotortisme H 87 hercogamie H 166
hallier D 390, F 172 héliotropique H 88 héréditaire H 167, I 157,
halobenthos H 10 héliotropisme Ρ 514 I 162
halobionte H 11 hélioturgotropisme H 90 hérédité H 168
halodrymium H 12 hélminthocécidies H 91 hérissé H 306, 432
halonereïdes H 13 hélohylophile H 95 -de piquants Ε 337
halophile H 14 hélolochmophile II 96 hérissonné Ε 9
halophobe H 15 héloplancton H 99 hermaphrodite H 169, 171,
halophytes H 16 hélorgadophile H 100 M 407
haloplancton H 17 hélotisme H 101 hermaphroditisme H 170
hameçonné H 18, L 51 hématochrome H 8 herpisme H 172
hampe S 123 héméranthe H 105 hertzotropisme H 173
à- S 113 hémérodiaphore H 106 hespéridie H 174
hamuleux H 19 hémérophile H 107 hétéracanthe H 176
hapaxanthe H 23 hémérophobe H 108 hétéradelphie H 177
haplobionte H 25 hémérophytes H 109 hétérandre H 178
haplocaule H 26 hémiangiocarpe H 112 hétéran tagonisme H 179
haplochlamydé H 27 hémiapophytes H 113 hétéranthérie H 180
haplocyte H 28 hémiautophytes H 114 hétéranthie H 181
haplodiplobionte H 29 hémibaside H 115 hétérauxèse H 182
haplogenèse H 30 hémicary on H 116 hétéroauxine H 183
haplogonidie H 31 hémicellulose H 117 hétérobaside H 186
haploïde H 32 hémichlamydé H 118 hétéroblastique H 187
haplomitose H 33 hémicleistocarpe H 119 hétérocarpe H 189
haplonte H 25 hémicleistogame H 120 hétérocarpie H 188
haplopéristome H 35 hémicryptophytes H 121 hétérocaryonte H 190
haplopétale H 36 hémicyclique H 122 hétérocaryose H 191
haplophase H 37 hémidibiose H 124 hétérochlamydé H 192
haplopolyploïde H 38 hémidystrophie H 125 hétérochorique H 193
haplose H 39 hémiendobiotique H 126 hétérochrome H 195
haplosomie H 40 hémiendophytique H 128 hétérochromie H 194
haplosporange H 42 hémiépigyne H 129 hétérochromosome H 196
haplospore H 41 hémiépiphytes H 130 hétérochrone H 197
haplostèle H 43 hémigamotrope H 131 hétérocotyle H 199
haplostémonie H 44 hémipentacotyle H 134 hétérocyclique H 200
haplostémonopétale H 45 hémiphanerophytes H 135 hétérocyste H 201
hap teres H 46 hémiploïde H 136 hétérodichogamie H 202
haptomorphose H 47 hémisaprophytes H 137 hétérodistylie H 204
harmonie H 50 hémisphérique S 314 hétérodrome H 206
harpon (en-) H 51 hémisyncarpe H 139 hétérodyname H 207
hasté H 53 hémisyncotyle H 140 hétéroécique H 208
hastelé H 53 hémisyngynique H 141 hétérogame H 215
hasti- H 53 hémitérie H 143 hétérogamétange H 211
haut С 211, Ε 79, Ρ 1232 hémithérophytes H 144 hétérogamète H 209
assez- A 479 hémitrope H 145 hétérogamétique H 212
le plus- S 1316 hémixérophytes H 146 hétérogamie H 213
très- Ρ 1159 hémostatique I 289 hétérogamogonie H 214
hauteur A 478 hépaticologie H 148 hétérogène H 218
hebeclade H 57 hépatique H 149 hétérogenèse H 216
hédéracé H 62 héptagyne H 151 hétérogénétique H 217
hédéri- H 62 héptamère H 152 hétérokinèse H 220
hekistothermique H 67 héptaphylle H 154 hétéromale H 221
heleophytes H 71 herbacé G 233, H 157 hétéromère H 224
heleoplancton H 72 herbe G 232, H 156 hétéroméricarpie H 223
hélicisme H 74 couleur de- H 161 hétéromérie H 222
hélicoïde H 73 -mauvaise H 156, X 45 hétéromésogamie H 225
héliconomium H 75 herbette H 165 hétéromixie H 226
héliophile A 956, H 79 herbeux G 237, H 163 hétéromorphe H 228
héliophobe H 80 herbicides H 162 hétéromorphie H 227
héliophylle H 81 herbier H 159 hétéromorphose H 229
héliophytes H 82 herbivore H 164, Ρ 656 hétérophage H 232
héliosciophytes H 83 herborisation H 158 hétérophasique H 233
helioscope H 84
herboriste H 160 hétérophénie H 230
INDEX FRANÇAIS 84S
hétérophénogamie H 231 histogenèse H 310 homogénéité H 385
hétérophyadique H 234 histogenum H 312 homogenèse H 386
hétérophylle H 236 histoire H 317 homogénétique H 387
hétérophyllie H 235 -naturelle S 163 homogone H 390
hétérophytes H 237 histologie H 313 homogonie H 389
hétérophytique H 238 histolyse H 314 homohétérostylie H 391
hétéroplasie H 239 histolytique H 315 homoiocaryose H 392
hétéroplasme H 240 hiver H 296 homoiodipérianthe H 393
hétéroplastomatique H 241 d'- H. 289, 295 homoiohydrature H 395
hétéroploïde H 242 aimant Γ- С 277 homoiotherme H 381
hétéroprosphytiase H 243 hivernal В 295 homoiokinèse H 365
hétéroprothallie H 244 holarctique H 321 homologue H 396
hétéropycnose H 245 holisme H 322 homomale H 397
hétérorhizie H 246 holobaside H 323 homomérie H 398
hétéroschisis H 247 holobenthique H 324 homomixie H 399
hétérose H 248 holoblastique H 325 homomorphose H 401
hétérospérmie H 250 holochlamydé H 326 homonyme H 402
hétérosporangié H 251 holocénose H 328 homophage H 403
hétérospore H 252, 253 holocyclique H 329 homophasique H 404
hétérostémonie H 254 holodibiose H 330 homophyadique H 405
hétérostylé H 256 holoendobiotique H 331 homophylique H 406
hétérostylie H 255 holoendophytes H 332 homophyllie H 407
hétérosymbiontique H 257 holoendozoaires H 333 homophytique H 408
hétérosynapsis H 258 holoenzyme H 334 homoploïde H 409
hétérosyndèse H 259 holoépiphytes H 335 homosporie H 410
hétérotactique H 260 hologamète H 337 homostémonie H 412
hétérotaxie H 261 hologamie H 338, M 26 homostylie H 413
hétérotetraploïde H 262 hologénie H 340 homotactique H 415
hétérothallisme H 263 hologénotype H 341 homothallisme H 416
hétérotome H 264 hologymnocarpe H 342 homotome H 417
hétérotope H 265 hologynique H 343 homotopie H 418
hétérotristylie H 266 holomorphose H 345 homotrope H 419
hétérotrophe H 267 holoparasite H 346, Ρ 130 homotypique H 420
hétérotypique H 269 holopétalaire H 347 homozygose H 421
hétérozygote H 271 holophytique H 348 homozygote H 422
hétérocyclique H 273 holophytisme H 349 homozygotique H 423
hexaèdre H 274 holoplancton H 350 hospitateurs H 440
hexagonal H 275 holosaprophytes H 351 horizontal H 425
hexagone H 275 holotype H 354 horloge de flore H 431
hexagyne H 276 homalochore H 356 horlogique H 431
hexamère H 277 homalotrope H 357 hormocyste H 426
hexandre H 278 homéomère H 374 hormogonimium H 427
hexandrique H 278 homéomorphe H 375 hormogonium H 428
hexapédale H 280 homéoplasie H 376 hormone H 429
hexapétale H 281 homéorhèse H 377 horticole H 433
hexaphylétiqué H ^82 homéosis H 378 horticulture H 435
hexaploïde H 284 homéostase H 379 hcrtifuge H 436
hibernacle H 288 homme (à Γ-) A 859 hôte H 439
hibernal H 289, 295 homoandrie H 372 comme- X 14
hibernant H 290 homoblastique H 359 houppe С 651, D 98
hibernation H 291 homocaryonte H 361 houppier С 821
hiberné H 292 homocène H 367 huile О 104
hierobotanicon H 297 homochlamydé H 362 huilleux О 91, F 696
hilaire H 298 homochrone H 364 à lustre- I 259
hile H 300 homocyclique H 368 huit (à-) О 55
hilifère H 299 homodichogamie H 369 humecté H 411, I 286, M 67,
hippocrépiforme H 304 homodrome H 370 S 1277
hircine H 305 homodyname H 371 humeur M 69
hirsute H 306 homoécique H 373
hirsuteux H 306 homoeosynapsis H 380 humide H 412, 508, M 68,
hirte H 307 homogamète H 382 и 4
hispide H 308 homogame H 384 humidité M 69
homogamie H 383 humifuse H 443
histodialyse H 309 homogène H 388 hyalin H 448
histogène H 311 hyalocyste H 449
819 INDEX FRANÇAIS
hyalonema H 450, M 123 hylogamie H 524 hypostase H 614
hyaloplasme H 451 hyménium H 529 hypostatique H 615
hyalosome H 452 -nu A 63 hypostomatique H 616
hyalosperme H 453 hyménophore H 531 hypostrome H 617
hybridation H 456 hyménoptéride H 532 hypothalle H 619
-naturelle N 46 hypanthe H 534 hypothallium H 618
hybride H 455 hypanthode H 535 hypothecium H 621
-de greffe С 306, Ρ 1511 hyperanisogamie H 537 hypotonique H 622
-nothoxène N 161 hyperboréal H 538 hypotrophie H 623
-végétatif V 46 hyperchimère H 539 hypotypie H 624
hybridogamie H 457 hyperchromaticité H 540 hypovalve H 625
hydathode H 460 hyperchromatique H 541 hypsophylle H 626
hydrature H 464 hyperdiploïde H 542 hysteranthé H 627
hydrobiologie H 467 hyperdromie H 543 hysterogène H 628
hydroblaste H 468 hyperhaploide H 544
hydrobotanique H 469 hyperhydrique H 545
hydrocarpie H 470 hyperparasite H 547 iconographie I 6
hydrocarpotropique H 471 hyperplasie H 548 iconotype I 7
hydrochore H 472 hyperpolyploïde H 549 icosaèdre I 9
hydrocleistogamie H 473 hyperstomatique H 550 icosandrie I 11
hydroclinie H 474 hypertonique H 552 icotype I 12
hydrocorme H 475 hypertrophie H 553 ictère I 14
hydrocryptophytes H 476 hypertrophytes H 554 identification I 16
hydroculture H 477 hypertypie H 555 identique I 15
hydrocyte H 478 hyphalmyroplancton H 558 idioblaste I 19
hydroésthésie H 466 hyphasme H 559 idiobiologie I 18
hydrogame H 480 hyphe H 421, 557 idiobotanique I 20
hydrogamie H 479 hyphema H 560 idiochorologie I 21
hy droharm ose H 481 hyphenchyme H 561 idiochromatine I 22
hydrolyse H 483 hyphopode H 562 idioécologie I 24
hydrome H 484 hyphydrogamie H 564 idiogamie I 25
hydromégatherme H 485 hypnosporange H 567 idiogénétique I 26
hydrométéorique H 486 hypnospore H 566 idiogramme I 27
hydromorphose H 487 hypobasale H 569 idiométrique I 28
hydronastie H 488 hypobaside H 570 idiomorphose I 29
hydrophile H 489 hypoblaste H 574 idiomutation I 31
hydrophobe H 490 hypocarpe H 575, 578 idioplasme I 32
hydrophylle H 492 hypocarpogé H 576 idiosome I 33
hydrophytes H 493 hypochioné H 580 idiotérie I 34
hydrophytologie H 494 hypochile H 579 idiotope I 35
hydroplancton H 495 hypocopule H 582 idiotype I 36
hydroplanctophvtes H 496 hypocotyle H 583 igné 1 39
hy droplaste H "497 hypocrateriforme H 584 îles (préférant les-) N 107
hydroplastides H 498 hypoderme H 586 illégitime I 42
hydrose H 500 hypodiploïde H 587 illustrateur I 44
hydrospore H 501 hypodrome H 588 image I 5
hydrostéréides H 502 hypogé H 589, S 1139 imbibition I 47
hydrotaxie H 503 hypogéocarpie H 590 imbriqué I 49
hydrotrichome H 504 hypogyne H 591 immaculé I 50
hydrotrophie H 505 hypohaploide H 592 immature I 69
hydro trop isme H 506 hypolithique H 596 immigrantes I 53
hygrochasie H 509 hyponastie H 597 immigration I 54
hygrométrique H 510 hyponyme H 599 immigré A 225, I 55
hygroraorphie H 511 hypophloéode H 601 immiscé I 56
hygromorphisme H 512 hypophylle H 603, 604 immuable С 763
hygrophile H 514 hypophyllopode H 602 immunité 1 57
hygrophilie H 513 hypophyse H 605 impair D 316, I 59
hygrophobe H 515 hypoplancton H 606 imparfait I 62
hygrophytes H 516 hypoplasie H 607 imparipenné I 60
hygroplasme H 517 hypoplèvre H 608 imperméabilité I 64
hygroscopicité H 518 hypoploïde H 609 imperméable I 63
hygroscopique H 519 hypopode H 610 imprégné О 8
hygroscotophile H 520 hypopolyploïde H 611 impression Ε 40
hylodophytes H 523 hyposporange H 613 impubère I 69
INDEX FRANÇAIS
impudique I 70
inactif I 73
inadhérent I 74
inanition I 80
inaperçu Ρ 1199
inarticulé A 101, I 82
incertain A 497, I 86
incisé D 322, I 89
faiblement- S 1197
incision I 88
inclinant N 205
incliné A 46, G 524, I 90,
Ρ 1194
-en bas G 240
inclus I 91
inclusion I 92
incolorable A 75, G 395
incolore D 18, H 448, I 96
incombant I 108
incomplet I 98, M 89
inconnu I 40
-pour moi N 150
incrassé I 102
incrustation I 104
incubation I 106
incurvé I 109, 250
indéfini A 180, I 113
indéhiscent I 114
indéterminé I 113
indicateur M 465
indifférent I 117, N 111
indigo-bleu I 119
indirect I 120
indiquant Ρ 1161
indiqué D 94
indistinct I 122, О 22, 24
indivis I 123
indivisible A 1120
indubitable G 241
indûment I 124
indupliqué I 125
induré I 126
indusie I 128
indusié I 127
induvie I 130
inégal A 774, D 316, 159,75
inégalement H 175, I 75
-denté I 76
inequilateral I 77, S 110
inerme I 131
presque- S 1198
infection I 132
infère I 137
inférieur H 533, I 137
infertile S 956
infertilité A 297
infléchi I 140, 251
inflexible R 319
inflorescence I 141
-composée G 685
-racémeuse R 4
-simple S 518
-terminale Τ 127
ânfluence Τ 15
850
infraapical I i46 intraspécifique I 246
infraaxiUaire I 147 intrastaminale I 247
inframierobe I 149 intravaginale I 248
inframicrobiologie I 150 introduction I 288
infraspécifique I 151 introfléchi I 251
infrutescence F 163, I 153 introgressif 1 252
infundibulé I 154 introrse I 253
infundibuliforme I 154 intumescence I 256
infusion I 156 intussusception I 257
inhabituel I 192 inutile I 260
inhibiteurs I 160 invagination I 262
initial I 161 invaginé I 263
innascent I 162 invariable I 58, 264
inné G 719, I 157 inveiné Ε 204
innovation I 165 inverse О 2
inocarpe I 167 inversement О 2
inodore I 169 inviabilité I 270
inoffensif I 166 invisible A 20, I 271
inondation Ρ 1280 involucelle I 273
inquilinisme I 171 involucral I 274
insectes (par les-) Ε 212 involucrant I 275
insecticides I 178 involucre I 277
insectifère I 179 privé d'- Ε 448
insectivore I 180 involucre I 276
inséparable I 181 involutif I 280
insération I 182 involution I 279
inséré A 291, D 321, I 185 involvant I 275
insertion I 184 ions-hydrogène
insipide I 187 concentration en- Ρ 382
presque- S 1199 iridescent I 282
insolation I 191 irisé 1 282
insolite I 192 irrégulier A 804, 16
installation I 197 irreversible I 283
insuffisant M 89 irrigation R 323
interaction I 206 irritant S 982, U 88
intercellulaire I 210 isabelle (couleur de-) G 146
intercalaire I 142, 208 isabelline I 287
intercutis I 212 isobilatéral I 294
interfasciculaire I 213 isocarpe 1 297
intergénérique I 214 isocéne I 302
intérieur Ε 124, I 221 isocénose 1 303
interkinèse I 211 isochromocentrique I 299
intermédiaire I 217 isocline I 301
intermelé I 219 isodiamétrique I 305
interne I 221 isogamétangiogamie I 308
interpétiolaire I 222 isogamètes 1 307
interphase I 223 isogamie 1 309
interposé I 225 isogénétique I 311
interposition I 224 isogénomatique I 312
interprétation I 226 isogone 1 315
interréduplication I 227 isogyne I 316
interrompu D 313, F 141, isolation I 319
I 229 isohologamie I 317
non- G 775 isolé A 638, G 364, I 320
interruptipennisequé I 228 isomère I 323
interspécifique I 232 isomeric I 322
interstérilité I 234 isomérogamie I 324
interstice I 235 isomorphe I 327
intexine I 238 isomorphic I 325
intine I 239 isomorphose I 326
intraaxillaire I 242 isophène I 329
intracellulaire I 243 isophénogamie I 328
intraflorale I 244, N 204 isophotique I 331
isophylle I 333
intrapétiolaire I 245
861 INDEX FRANÇAIS
isophyllie I 332 -safran G 893 laine L 39
isoplanogamètes 1 334 -sale S 837 laineux L 40
isoploïde 1 335 -soufre S 1282, Τ 239 abondamment- L 47
isoprosphytiase I 335 --clair S 1281 laiteux L 21
isoprothallie I 336 verdâtre- G 327, 351, I 13 lamarckisme L 32
isospore I 337 -vif G 6, H 556 lambourde F 162
isosporie H 410 jaunissant F 80 lame L 178
isostique I 338 jaunisse I 14 lamellaire L 34
isostylé I 339 jet S 543 lamelle L 33
isosyntype I 340 jeune J 22, N 169 lamelle L 35
isotonique I 343 le- F 2 lamellifère L 35
isotype I 344 jeunesse J 24 lamelliforme L 34
isozygotique I 345 joint J 20 lancéolé L 41
issu Ε 470, G 94, Ν 29, jointure G 93 -hasté L 42
О 235, 270, Ρ 1436 joli В 64, Ρ 1639, V 64 langue du lion (comme
itéologie I 346 joncacé J 18 la-) L 101
itératif I 348 joncé J 18 languette L 170
jonction A 671, J 19 languettes (à deux-) В 144
jordanisme J 7 lanière L 14
jaculateur J 1 journal A 227, D 151 en- L 265
jaillissant S 20 jours lanières (découpé en-) L 15
jardin H 438 à deux- В 121 lanugineux Ε 334, L 47
-botanique H 438 de trois- Τ 479 presque- S 1202
-à fleurs H 438 jubiforme J 10 lapidicole L 49, 50
-fruitier H 438, Ρ 1086 jugamentum J 12 laque L 10
-potager H 438,- О 102 Jupiter J 21 large Ε 384, L 68, M 3,
jardinage H 435 jus L 208, S 1266 Ρ 787
-ornamental Τ 340 à-rouge S 1261 peu- L 66
jardinier H 433 -laiteux L 62 très- Ρ 331
jardiniers (des-) H 437 juteux S 1263 largeur L 65
jardins (des-) H 438 juvénile J 22 lasiocarpe L 55
-cultivé dans les- H 438 juxtaposition J 25 latence L 59
jaspé J 3 latent L 58
jaunâtre F 80, L 279, X 5 latéral L 60, Ρ 824
-ambré Ε 80 Kyste С 1016 latéralement Ρ 824
-blanc d'ivoire Ε 6 latériflore Ρ 826
-rouge A 243 latex L 62
jaune F 81, L 280, X 3 labelle L 3 lati- L 68
-d'abricot A 1029 labellé L 1 laticifère L 64
-ambré A 502, Ε 80 labellisation L 2 latifolié L 69
-de beurre С 868 labié С 272, L 4 latitude L 65
blanchâtre- L 148, О 53 labyrinthiforme M 70 lato-elliptique L 70
-de bronze В 294 labyrinthique L 8 lecanorine L 76
brunâtre- F 184, I 287 lac L 25 lécideine L 77
-citron С 477 lacéré L 12 lectoallotype L 78
-clair A 1011, F 80, G 146, lâche G 251, L 73 lectotype L 79
L 279, S 1011 lacinié L 15 légèrement S 1085
-doré A 1153, 1151, С 405 laciniure L 14 légitime L 82
complètement-- H 327 laciniures légume О 101, 137
-foncé G 409 -calicinales L 14 léguminacé L 85
- - d e cire G 239 -corollaires L 14 légumineux L 86
grisâtre- R 73 -périgoniales L 14 lénifiant S 251
-d'isabeUe G 146 lacinule L 16 lénitique L 93
-luisant R 64, X 3 lacinulé L 17 lent L 99
-de miel H 102, M 176 lacrimant L 18 lenticellé L 96
-d'ocre 0 49 lacrimation L 19 lenticelles L 95
-d'oeuf L 280, V 148 lacrimiforme L 20 lenticulaire L 97
-d'or A 1151 lacté G 4, L 22 lentigineux L 98
-раШе S 1012 lactescent L 21 lentUle L 94
-pâle L 277 lactifère L 21 lépicène L 104
-pure F 81 lacune L 23 lépidocarpe Ь 106
rougeâtre- Ε 352, F 184, lacuneux L 24 lépidoptérocécidie L 107
lépidoptéronome L 108
I 3, R 381, 422 lacustre L 26 lépidoptérophiles L 109
--de cuir A 482 lageniforme L 31
INDEX FRANÇAIS
lép isme L 112
lépocyte L 113
lépreux L 115
lépyrophyllie L 134
leptome L 123
leptonème L 124
leptophloème L 126
leptosporange L 129
leptotène L 131
leptoxylème L 132
leptozygotène L 133
létal L 135
leucocyane L 139
leucocyste L 140
leucoplaste L 144
leucosome L 145
ieucospermie L 146
lèvre L 6
-inférieure L 6
-supérieure L 6
lézard (de-) S 94
disséminé par les lézards
S 94, 96
liane L 151
liber L 153
libre G 364, Ε 88, L 152
-entre eux D 139
libriforme L 154
lichen L 155
lichénisme L 156
lichénographie L 157
lichénologie L 158
lié J 20
liège S 1167
faux- Ρ 1579
liegeux S 1175
lieu L 246, S 252
-classique L 246
-natal N 21
ligne L 190
lignes (marqué de-) L 193
ligné G 238
lignescent L 161
ligneux L 162, X 52
lignicole L 164
lignification L 165,
S 179
lignine L 166
ligniperde L 167
lignirede L 167
lignivore L 167
ligulacé L 171
ligulaire L 172
ligule L 170
ligule L 173
liguliforme L 171
lilacin L 174
liliacé L 175
limaciforme L 176
limbe L 36, 178
-de la corolle С 816,
L 178
faux- Ρ 1516
-foliaire L 178
852
limbiforme G 178 logotype L 250
limicole L 180 loin A 913
limite L 179, Τ 131 lomentacé L 252
limité D 36 long L 255, M 3
limnétique L 181 -d'un empan D 358
limnobiologie L 182 très- Ρ 332
limnophytes L 184 longidenté L 256a
limnoplancton L 185 longidiurne L 257
limoneux L 187 longiflore L 258
linéaire G 238, L 191 longifolié L 259
-lancéolé L 43 longirostré L 260
linéolé L 193 longistyle L 261
linguiforme L 194 longtemps (vivant-) L 256
lingulé L 194 longueur L 262
lipase L 197 à-d'un pied Ρ 208, 362
lipochondres L 198 à- des brasses О 233
lipochrome L 199 à- d'un petit empan
lip осу anine L 201 S 767
lipoïdes L 202 à- d'une toise 0 234
lipolytique L 203 lorique L 266
lipophanérose L 204 loriqué L 267
lipophile L 205 losange R 303
lipoplaste L 206 loupe L 94
lipoxénie L 207 lourd Ρ 1093
lirelle L 210 luisant G 838, L 37, 270,
lisse A 248, G 149, N 122, S 768
L 29, 87, N 122 -au dessous H 593
lissé L 28 lumbriciforme L 273
lithiase L 214 lumen L 274
lithocyste L 217 lumière L 282
lithophytes L 222 de- H 76
lithosperme L 223 luminescent L 275
lithotelma L 224 lumineux D 233
littoral L 227 luné L 276
livre portatif V 9 lunule L 276
lobation L 232 luride L 277
lobe L 237 lustré L 270
lobes lusus L 278
à cinq- Q 43 luteux L 281
à deux- В 145 lutte pour la vie G 677
à-égaux I 321 luxuriance L 283
-de l'anthère L 244 luxuriant L 284
-de la coroUe G 816 luxurieux L 284
lobé L 233 lyre L 288
non- I 201 lyriforme L 288
lobule L 236 lysenchyme L 289
lobule L 235 lysicarpe L 290
local Τ 341 lysigène L 291
locelle L 239 lysine L 292
locellé L 238 -lytique L 294
locomoteur L 240
loculaire L 242
locule L 244
loculé L 242 macération M 2
loculicide L 243 mâchement M 116
lodicule L 248, S 841 macroaérophile M 7
loge L 244 macroandrospore M 8
fausse- S 836 macroaplanogamète M 9
-ovarienne L 244 macroaplanosporange
losres M 10
à deux- В 89, 146 macroaplanospore M 11
à trois- Τ 505 macrobiotique M 13
macroblaste M 14
logette L 244 macrocarpe M 15
logonyme L 249 macroclimat M 16
838 INDEX FRANÇAIS
macroconidie M 17 manifeste M 91 médian M 136, 213
macrocyste M 18 manifestement Ρ 413 médiastinMl37
macroévolution M 21 manne M 93 médicinal I 2, M 138, О 88
macrogamétange M 23 manquant A 21, С 87, D 105, médifixe M 140
macrogamète M 22 N 199 méditerranéen M 141
macrogamétocyte M 24 manquer D 107 médullaire M 143
macrogamétophyte M 25 manubrié M 96 médulle M 142
macrogamie M 26 manubrium M ' 97 médulleux M 144
macrogonidie M 27 manuel Ε 123, M 95 mégaévolution M 146
macrogynospore M 28 manuscrit M 98 mégalogamétogenèse
macromutation M 29 marais Ρ 58, S 856 M 150
raacrophyle M 30 aimant les- H 69, Τ 68 mégalosporocyte M 156
macronucleus M 31 croissant dans les- S 813, mégathermique M 159
macrophyllum M 33 Τ 67 méiophyllie M 164
macrophytes M 35 marbré M 111 méiose M 165
macroplancton M 37 marcescent Ε 95, M 100 méiosporange M 168
macroplanogamète M 38 marcotte Τ 20 méiospore M 167
macroplastes M 39 marécage Ρ 58 méiotique M 169
macropleuston M 40 croissant dans les maré- méiothermique M 170
macroprothalle M 41 cages S 961 mélangé G 667, I 219,
macropycnide M 42 marécageux H 68, Ρ 56, 59, M 374
macropycnoconidie M 43 и 5
macropycnospore M 44 margaritacé M 104 mélanisme M 173
raacroseston M 48 marge L 178, M 108 mélanose M 175
macroscléréides M 46 marginal M 105 mêlé M 385
macroscopique M 47 margine L 251, M 107 mélittophile M 180
macrosome M 49 marin M 109 mellifère M 177
macrospecies M 50 maritime M 110 mellivore M 179
macrosporange M 52 marquant С 761 mélonide Ρ 252
macrospore M 51 marque (petite-) N 165 membranacé M 182
macrosporogenèse M 54 marqué N 157, S 496 membrane M 181
macrosporogonarium M 55 marqueté Τ 143 -cellulaire G 1041,
macrosporophore M 56 marsupium M 112 M 181
macrosporophylle M 57 masaedium M 131 -mince L 120
macrostyle M 59 masculin M 113 -nucléaire G 152, M 181
macrostylospore M 58 masse M 114 -protoplasmique M 181
macrosymbioto M 60 -céracée M 114 membraneux H 527, M 182
macrozoogonidie M 62 -cireuse M 114 membranifère M 183
macrozoospore M 62 -de microspores M 115 membranule M 184
maculation M 65 -poUinique Ρ 922 mendelisme M 186
macule M 64 mensuel M 189
massule M 115
à macules rouges R 383 mastigodesmose M 118 mentionné С 476, 661
maculé M 66, S 217 mastigonèmes M 119 menu M 373
magnétotropisme M 71 mastigosome M 120 mer M 103
magnifique S 1286 matéonyme M 121 merdicole M 191
maigre A 1016 maternai M 122 mérenchyme M 193
maillet (ressemblant à matinal M 129 méricarpe M 195
un-) M 81 matrice M 123 méridional A 1158, M 196
malacogame M 75 matroclinie M 124 mérismatique M 197
malacophiles M 76 mérispore M 198
maladie M 471 maturation M 125
maturité M 127 méristématique M 200
-des plantes M 471 mauvais M 85 méristème M 199
-de vermine Ρ 532 -primaire M 199
maladif A 240, I 176, mauvaise herbe H 156, -secondaire M 199, S 245
M 470 I 260, X 45 méristogène M 201
mâle A 690, M 113 "des semies S 254 méristrophe M 202
maliforme M 80 maxilliforme M 130 méroblastique M 204
malléole M 82 méandriforme M 70 méroconidie M 205
mamelle M 86 méat M 132 mérogamie M 327
mamelon U 19 -intercellulaire L 23, mérogonie M 208
mamillaire M 87 M 132 méromorphose M 209
mamillé M 88 mécanique M 133 méroplancton M 210
mangeant V 164 mécanomorphose M 134 mérotomie M 211
manifestant Ρ 1161 mécanotropisme M 135 mérotype M 212
INDEX FRANÇAIS
mésarche M 214 métastase M 288 microthermophile M 362
mesenchyme M 215 métasyndèse M 290 microthermophytes M 363
mésendobiotique M 216 métatonique M 291 microzoospore M 364
mésexinium M 218 métatopique M 292 miel M 171
mésidium M 219 métatrachéal M 293 jaune de- H 102
mésoaérophile M 220 métatrophie M 294 miellé M 176, 178
mésocarpe M 222 métatype M 296 miellure M 178
mésochiton M 224 métatypie M 295 mienne (la-) M 1
mésocolle M 225 métaxénie M 297 miettes A 652
mésocortex M 226 métaxylème M 299 migrant M 365
mésocotyle M 227 météorique M 300 migrateur V 10
mésocycle M 228 métonyme M 302 migratoire M 365
mésocyste M 229 métule M 305 milieu
mésodendrobionte M 230 meurtrier S 130 au- M 139
mésoderme M 231 micelle M 308 de- M 213
mésogamie M 233 microaérophile M 310 millefolié M 621
mésogonidie M 234 microanalyse M 311 millimicron M 368
mésogonimique M 235 microaplanogamète M 312 mince G 230, I 290, L 116,
mésohygrophytique M 236 microaplanospore M 313 M 373, N 145, Ρ 172, Τ 105
mésologie M 237 microbenthos M 314 mine F 101
mésomitose M 238 microbiologie M 315 minéralisation M 369
mésophanérophytes M 240 microclimat M 318 minuscule A 1120
mésophile M 241 microconidie M 319 mischomanie M 375
mésophloème M 242 microcyste M 320 mitoclastique M 377
mésophotique M 243 microéléments M 321 mitose G 137
mésophylle M 244 microévolution M 322 mixie M 381
mésophytes M 245 microflore M 323 mixochromosome M 382
mésoplancton M 246 -du sol Ρ 621 mixoploïdie M 383
mésosaprobe M 248 microgamète M 324 mixotrophe M 384
mésosaprophytes M 249 microgamétophyte M 326 mixte M 385
mésosperme M 251 microgamie M 327 mobile A 330, M 386
mésospore M 252 microgonidie M 328 modifié M 276
mésosporinium M 253 micromère M 329 modioliforme M 387
mésostylie M 254 micromutation M 330 modique Ρ 148
mésothèque M 255 micron M 331 moelle M 142
mésothermophUe M 256 micronucléole M 332 moelleux M 144
mésoxérophytique M 257 micronucleus M 333 moi-même (décrit par-) M 1
mestome M 259 microorganisme M 334 moindre M 162, 372
mesurant M 301 microparasite M 335 le- Ρ 345
métabiose M 260 microphanérophytes M 336 moins (au-) S 28
métabolisme M 262 microphytes M 338 moisi M 494
métacécidie M 263 microphytologie M 339 moisissure M 500
métachromatique M 265 microphytoplancton M 340 moisson M 258
métadrome M 266 microplancton M 341 mol M 390
métagynie M 268 microplanogamète M 342 moléculaire M 388
métakinèse M 269 micropleuston M 343 molendinacé M 389
métalimnion M 270 microprothalle M 344 mommification M 578
métallescent M 271 micropyle M 346 monadelphe M 394
métamérique M 273 microsciérote M 347 monandre M 394
métamérisation M 272 microscopique M 348 monangique M 395
métamitose M 274 microseston M 349 monastère M 396
métamorphose M 275 microsome M 350 moniliforme M 397
métamorphosé M 276 microsorus M 351 mono- M 392
métanaphytose M 277 microspecies M 352
métandrie M 278 microsporange M 354 -carpique M 399
métanème M 279 microspore A 730, M 353 -chlamydé M 404
métanthèse M 280 microsporocyte M 355
métaphase M 281 microsporogenèse M 356 -chrome С 694, M 405
métaphérie M 282 microsporophore M 357 -chronique M 406
métaphloème M 283 microsporophylle A 723, -clade U 41
métaphylle M 284
métaplasie M 285 M 358 • cline M 407
métaplasme M 286 microstylie M 359 -clonale M 408
métastaminode M 287 microstylospore M 360 -cotylédoné M 409
microtaxinomie M 361 -cyclique M 411
85£ INDEX FRANÇAIS
-desmique M 413 morphose M 486 -polaire M 560
-dyname M 414 morphotype M 487 -ponctué Ρ 1061
-game M 417 mortel L 135 -rameux M 564
-gène M 419 presque- S 1203 -rayonné Ρ 943
-génétique M 419 mosaique foliaire M 489 -septé Ρ 876, 1024
-gyne M 422 motilité M 492 -séqué M 565
-mère M 429 mou H 22, M 74, 390 -sérié Ρ 877, 1060
-morphe M 430 mouche (semblable à une-) -sèle Ρ 1045
-phage M 432 M 616 -valent M 574
-phylétique M 433 mouillé M 67 -valve M 575
-phytique M 435 mousse M 585 -zone M 576
-planétique M 436 mousses (aimant les-) multiple M 556
-pléurique M 437 В 300 multiplicatif M 558
-podiale M 439 moussu M 584 multiplication A 605, M 557
-pyrène M 441 mouvant A 330, M 384 multiplié M 559
-siphonique M 444 mouveable M 491 muni I 199, M 579, Ρ 1173
-sperme M 447 mouvement M 493 muqueux M 498
-stémone M 451 moyen M 139 mûr M 128
-symétrique M 453 mucifère M 495 non- G 897, I 51
-thèque M 455 mucilage M 499 mural M 580
-topique M 457 mucilagigène M 496 muriforme M 582
-trique M 458 muriqué M 581
-trope M 460 mucilaginé M 497
mucilagineux M 494, 498 muscoïde В 298
-trophique M 459 musqué M 490
-typique M 461 mucron M 502 mutabilité M 587
-xène M 462 mucroné M 503 mutagenes M 588
-zygotique M 463 mucronule M 504 mutants M 589
monoblaste M 398 mult-, multi- M 577, 506 mutation M 590
monocarpe M 400 -angulaire M 507, Ρ 993 mutilé M 593, Ρ 1671
monochasium M 403 -angulé M 507, Ρ 993 mutique M 592
monoculture M 410 -articulé M 511 mutualisme M 594
monogenèse M 418 -axifère M 512 mutuel M 595
monohybride M 423 -capité M 514 mycélaire M 597
monoique M 415 -capsulaire M 515 mycélium M 598
monokaryonte M 427 -caréné M 516 -secondaire S 245
monolepsis M 428 -caudé Ρ 1079 mycéloïde M 599
monopode M 440 -caule Ρ 1032 mycétogenèse M 601
monosamare M 442 -céphale M 514 mycétophage M 604
monose M 445 -cilié M 522
monosome M 446 mycocécidie M 606
-corne Ρ 959 mycodomatie M 607
monosporange M 449 -costé Ρ 863
monospore M 448 mycoflore M 608
-denté Ρ 864
monostèle M 450 - e n scie M 568 mycologie M 609
monstrueux M 467 -digité Ρ 979 mycolytique M 610
monstruosité M 466 -f actoriei M 530 mycopaléontologie M 614
montagnard M 468 -fère M 532 mycorrhize M 612
montagne (de-) M 468 -ectotrophe M 612
montant Λ 46, 801, 1054 -fidé M 533
-flagellé M 534 -endotrophe Ε 192,
moriticole G 629
montrant Ε 443 -flore M 535 M 612
morbide M 470 -forme Ρ 1006 mycorrhizome M 613
mordu Ρ 1190 -gone Ρ 993 mycose M 614
morphesthésie M 474 -jugué M 544 mycotrophique M 615·
morphogène M 477 -latéral M 545 myiophile M 617
morphogenèse M 475 -lineé M 546 myrmécochore M 623
morphogénie M 476 -lobé M 547 myrmécodomatie M 624
morphographie M 478 -locellé M 548 myrmécophile M 625
morphologie M 479 -loculaire M 549 myrmécophytes M 626
morphologique M 480 -nervé Ρ 1007 myrmécosymbiose M 627
morphonomie M 481 -nervié Ρ 868, 1022
morphonyme M 482 -nominale Ρ 1009 myrrhe M 628
-nuclee Ρ 869, 1010 myrtilline M 629
morphophylogenèse M 483 myxobactéries M 632.
-ovulé Ρ 870, 1015
morphoplancton M 484 -partit Ρ 871 myxosporange M 634
morphoplasie M 485 myxospore M 633
INDEX FRANÇAIS 8c6
nacelle С 9Θ blanc de-С 308, N128 nitrophile Ν 125
en- Ν 34 neisme N 66 nitrophytes Ν 126
nageant Ν 22 nématoplancton N 70 nivéal Ν 127
nain Ε 444, H 414, Ν 5, nématosporange N 74 noce Ν 203
Ρ 1652 némathèque N 69 nocturne Ν 133, 211
naissance G 89 néoendémisme N 78 nodal Ν 134
naissant N 17 néoformation N 79 nodosité Ν 136
nanandrique N 6 néogéen N 80 nodule Ν 139
nanisme N 7 néogenèse N 81 noduleux Ν 137
nanophanérophytes N 9 néomorphe N 85 nodulifère Ν 137
nanoplancton N 10 néomorphie N 82 noduliforme Ν 138
nanoseston N 11 néomorphogène N 83 noeud A 1046, G 58, N 140
napacé N 12 néomorphose N 84 noir A 1116, M 172, N 118
napiforme N 12 néonyme N 86 blanchâtre- L 141
narcotique N 15 néoontologie N 87 bleuâtre- G 988
narcotropisme N 16 néophytes N 88 brunâtre- M 185
nasique N 20 néoplasme N 89 -corbeau С 802
nastie N 18 néoténie N 90 -d'anthracite A 857
nastique N 19 néotropique N 91 -d'ébene Ε 2
natal N 21 néotype N 92 -d'encre A 1125
natatoire N 23 néréides N 94 -de poix Ρ 677
natif N 24 néri tique N 96 -de suie F 182
naturalisation N 27 néroplancton N 97 -foncé A 857, 1116
naturalisé I 172 nerval N 98 grisâtre- Τ 114
nature N 25 nervation N 99 -luisant С 802
naturel N 26 nervé N 100 noirâtre N 117, 120a,
naucum N 30 très- N 103 S 1211, Τ 565
nautohydrochores N 33 nerveux N 103 -vert A 1138
naviculaire N 34 nervié N 100, Ρ 441 noirceur N 120
navicules N 35 évidemment- Ρ 416 noirci A 1127, N 119
ne me touchez pas N 141 nervi- N 100 noircissant A 1126,
né N 29, О 270 nerville N 101 N 117, 120a, S 1211
nébuleux N 36 nerviséquent N 102 noircissure N 120
nécessaire N 38, О 14 nervule N 101 noisette N 196
nécridies N 39 nervuleux N 104 noix N 210
nécrobiose N 40 nervure N 106 de- С 132
nécrocénose N 41 -latérale S 245 nom N 142
nécrocyste N 42 -médiane С 851, M 136, -abortif A 18
nécrogène N 43 Ρ 1208 -alternatif A 474
nécrohormone N 44 -principale Ρ 1208 -ambigu A 487
nécrone N 45 -secondaire S 245 -confus С 717
nécrophage N 46 -transversale Τ 402 -douteux N 142
nécroplasme N 47 nervures -générique G 97
nécroplaste N 48 à - cachées С 927 --conservé С 753
nécrose N 49 à deux- В 151 -illégitime 1 42
-de l'écorce S 697 à - pourprées Ρ 1119 -légitime L 82
nécrotype N 50 à-soudées S 1356 -nouveau N 169
nectaire N 56 à - velues Τ 454 -nu N 198
nectar N 51 sans-A 1232 -préoccupé Ρ 1191
nectaradène N 53 neuf N 166 -à rejeter R 137
nectaries N 52 à - Ε 207, N 166 -seminude S 340
nectarifère N 54 neuro- Ν 100 -spécifique S 625
nectarilyme N 55 neusten Ν 109 -vernaculaire V 72
nectarine N 56 neutre Ν 110, 111 noms (à-) N 217
nectarivore N 57 neutrophile N 112 nombreux G 797, N 200,
nectarostège N 59 nichant Ν 115 Ρ 857
nectarostigmate N 60 nictiflore Ν 132 à - H 60, M 620
nectarothèque N 61 nidiforme Ν 115 très- Ρ 337, 814
nectisme N 62 nidulant Ν 115 nomenclateur N 143
necton N 63 nielle С 319 nomenclature N 144
négatif N 64 nigro- Ν 118 -binaire В 153, N 144
négativement A 913 nitrifiant Ν 123 -botanique Ρ 646
neidioplacton N 65
neige N 129 nitrification Ν 124 nomium N 145
nitrogéné A 1246 nommé N 217
S57 INDEX FRANÇAIS
nomophylle N 148 nutation N 206 oécesis О 68
non A 1, 628, I 45, N 150 nutricisme N 207 oeü О 59
non vu par moi Ν 15Θ nutritif N 208 oenologie О 87
nonperforé Ν 152 nutrition N 209 oeuvre О 206
nord (de-) В 251 nyctanthie N 213 -floristique G 329
nordique H 538, S 415 nyctigame N 214 officinal О 88
normal N 153 nyctinastie N 215 -oïde О 60
nosologie N 154 nyctipélagique N 216 oidie 0 89
nosophytes N 155 nyctitropisme N 215 oiseau (d'-) 0 243
note N 156 oléagineux О 91
noté N 157 oléifère О 93
notes A 773 oléocorps О 95
nothogamie N 159 oangium О 1
obcomprimé О 4 oléoplasme О 96
nothomorphe N 160 oléoplaste О 97
nothoxène N 161 obconique 0 5
obcordé О 6 oléo-resines О 98
notice N 165 oléosome О 99
notorrhize N 163 obdiplostémone О 7 oléosperme 0 100
nototribe N 164 obimbriqué О 11 oléracé О 103
noueux N 135 oblancéolé О 12 olfactif О 105
nourricier Τ 589 obligatoire © 14 oliban О 106
nouveau N 169 oblique G 524, О 15 oligo-
nouveauté N 168 obliquement О 15, Ρ 730
oblitéré О 16 -carpe 0 112
noyau N 195 -dyname 0114
à - pierreux Ρ 1696 oblong О 17
obovale О 18 -mère О 116
-cellulaire G 143, 1032 -nitrophile О 117
-du macrogamète Τ 246 obové Θ 19
obovoïde О 20 -pélique О 118
sans- A 39 -phage О 119
noyaux obpyramidale О 21
obscure А 894, О 22 -photique О 120
à plusieurs- Ρ 1039 -photométrique О 121
à quatre- Τ 192 observation Ν 156, О 23
observations А 773 -phylétique О 122
à trois- Τ 517, 550 -saprobiotique О 124
de- G 132 obstacles О 10
obstrué О 25 -sperme О 125
nu G 149, 266, N 198, Ρ 410 -stémone О 109, 127
nuage N 173 ob triangulaire О 30
obtronqué О 31 -trique О 129
nuageux N 36 -trophe О 130
nucacé N 174 obturateur О 32
obturbiné О 33 -trophophile О 131
nucamentum N 175 -tropique О 132
nucelle N 176 obtus О 34
presque- S 1213 oligotaxie О 128
nucifère N 177 olivacé О 134
nuciforme N 178 obtusi- О 34
obvallé О 36 oloiotrophe О 135
nucléaire N 179 ombelle U 12
nucléation N 180 obvoluté 0 38
obvolutif О 38 -composée U 13
nuclee N 181 -simple U 13
nucléobiontes N 183 occindental 0 39
occlusion О 40 ombelle U 14
nucléocentrosome N 184 ombellifère U 14
nucléodesme N 186 occupant О 43
océanophytes О 45 ombellule U 15
nucléoïdes N 188 ombellulé U 16
nucléole N 190 océanoplancton О 46
océllaire О 47 ombellulifère U 16
-de chromatine G 150 ombilic U 18
nucléole N 189 ocellé О 47
ocelle 0 48 ombiliqué U 17
nucléome N 191 ombracule U 23
nucléoplasme G 145 ocracé О 49
ocréacé О 51 ombragé I 258, U 26
nucléoproteïdes N 193 ombrageant О 35
nucléosome N 194 ocreé О 52
ocrée 0 50 ombraticole U 24
nucléoplasme N 192 ombre U 21
nuculaine N 197 ocroleuque О 53
oc tandre О 56 aimant l'ombre S 158
nucule N 196 ombreux I 258, U 26
nuisible N 172, Ρ 339 octogynique О 57
odeur О 64 ombrocléistogamie 0 138
non- I 166 à - d e О 274 ombromorphose О 140
nuit N 170 à-agréable S 1083 ombrophile О 141
nul N 199 à mauvaise- G 253 ombrophobe О 142
numérotype N 201 à - d'oignon A 423 ombrophytes О 143
nummulaire N 202 mauvaise- О 64 omis Ρ 1199
nuptial N 204 odorant F 146, О 65, 94 omnicole О 146
INDEX FRANÇAIS 868
omnipotence О 147 organe О 232 osmose G 278
omnivore О 148 organes osmotaxie G 279
omoplephytes О 149 -accessoires A 43 osmotique G 280
omphalode О 151 -fixateurs H 46 osmotropisme G 281
onciné и 29 -de fructification G 232 osseux G 282
onctueux и 30 -generatives G 232 ostariphytes G 284
onde и 32 -de propagation Ρ 1293 osteosclereides G 285
ondulé и 32 -de réception R 82 osteosperme G 286
onduleux и 32 -réproducteurs G 95, ostiole G 288
onglet и 35 G 232 ostiolé G 287
ongletté и 34 -reproductifs femelles ouvert A 887, С 246, 263,
onguiculaire U 33 G 275 Ρ 361
onguiculé и 34 -végétatifs G 232 ouverture G 237
ontogenèse О 154 organelles G 219 ouvrage G 206, S 1449
ontogenie О 154 organique G 220 dans Γ - c i t é G 206
onze (à-) Ε 126 organisation S 1052 s'ouvrant brusquement
ooapogamie О 155 organisme G 221 R 166
ooblastème О 156 organites G 219 ovaire G 132, G 292
oocentre О 158 organogène G 223 -demi-supère S 373
oocinèse О 166 Organogenese G 222 -infère G 292
oocyste О 159 organographie G 224 -semiinfère G 292
oogamète О 162 organoleptique G 225 -supere G 292
Oogamie О 163 organonymie G 227 ovale G 291
Oogenese О 164 organophylie G 228 ové G 293
oogone О 165 organophylogenèse G 229 oviforme (inversement-)
oolyse О 167 organoplastique G 230 G 19
oonucleus О 170 organotrophique G 231 ovipare G 295
ooplasme О 173 oriental G 236 ovocentre G 296
oosome О 175 orienté V 85 ovoïde G 297
oosphère О 177 orifice A 886, G 237, 272 ovule G 78, G 299
oosporange О 179 petit- Ρ 1125 -anatrope A 682
oospore О 178 originaire G 239 ovulé G 298
oothèque О 180 original G 238 ovules (à - nus) G 273
opaline О 182 origine G 89, G 240 oxalifère G 301
opaque А 199, О 181 orné A 214, G 242, S 224 oxalileucytes G 302
operculaire О 183 ornemental G 241 oxygène G 311
opercule О 185 ornementé A 214, Ε 471 oxygénomorphose G 308
operculé О 184 ornithochore G 244 oxygénotropisme G 310
ophionomium О 189 ornithogame G 245 oxygéophytes G 312
opinion S 397 ornitho-sphingophile G 247 oxylophytes G 313
opisthiale О 191 orographie G 248 oxyphile Ρ 314
opisthodrome О 192 orthogenèse G 253 oxyphobe G 315
opium О 193 orthogéotropisme G 254 oxy trop isme G 317
opophile О 195 orthohéliotropique G 256
opposé A 226, 864, 1233, orthonastie G 257
О 2, 197 orthophototaxie G 258
opprimant 0 198 orthophototropisme G 259 pachynème Ρ 4
opseospermata О 200 Orthoploidie G 261 pachynose Ρ 5
opsigonie 0 202 orthoploque G 260 pachytene Ρ 6
optimal О 203 orthosélection G 262 page Ρ 10
optimum О 204 orthosperme G 263 pagon Ρ 11
-écologique О 73 orthospirale G 264 pagophytes Ρ 12
opulent Ü 205 orthosporange G 265 paille G 950, S 1010
orange A 1152 orthostiques G 266 pailette Ρ 30
orangé A 1151 orthotélomitique G 267 -externe Ρ 30
-rouge R 377, 423 orthotrope G 268 -interne Ρ 30
orbiculaire G 210 orthotype G 269 pailleté G 185
orbicule О 211 orygome G 271 pair Ρ 87
orbiculé О 210 oscillant G 273, V 82 paires (par-) G 67
orchidologie О 212 osier (semblable à un-) palace Ρ 14
ordre О 215 V 121 palaire Ρ 28
oreillette A 1154 palais Ρ 29
osmomètre G 275 pâle D 234, Ρ 40
sans- Ε 423 osmomorphose G 276 paléacé Ρ 31
orgadophytes 0 218 osmoréglage G 277 paléiforme Ρ 32
8&9 INDEX FRANÇAIS
paléoarchéophytes parachromophore F 97 paronyme F 157
F 16 parachute F 84 parsemé A 1076, G 760,
paléoarctique F 17 paraclimax F 98 D 329, I 233
paléobiologie F 18 paracme F 99 partagé D 353
paléobotanique F 19 paracoroUe G 821, F 100 parthénoapogamie F 159
paléoécologie F 20 paracytique F 101 parthénocarpe F 161
paléoendemisme Ρ 21 paradiphylle F 102 parthénocarpie F 160
paléofl oris tique F 22 paragramme F 103 parthénogamète F 162
paléohybride F 23 parahéliotropisme F 104 parthénogamie F 163
paléole F 33 paralimnique F 105 parthénogenèse F 164
paléolé F 34 parallèle F 106 parthénogonidie F 165
paléophytes F 1410 parallelinervé F 107 parthénospore F 167
paléophytique F 25 parallelotropisme F 109 particulier F 1166, S 622
paléotropique F 27 paralysant Τ 353 partie F 158
palingenèse F 36 paralysateur F 111 divisé en parties Ρ 1072
palisadique F 37 paramastigote F 112 partiel F 168
palisadoderme F 38 paranastie F 113 partiellement F 158
pâlissant F 39 paranème F 114 partite F 170
pallium Ρ 42 parapérigone F 116 partout О 144, F 63
palmaire F 43 parapétale F 118 passant par F 361
palmé Ρ 44 parapétaloïde F 117 passantes Ε 227
palmella (stade-) F 52 paraphyllie F 120 passé F 1198
palmelloide F 53 ρ arap hy se F 121 passif F 176
palmi- F 44 paraplancton F 122 patelle F 178
-composé F 45 paraplasme F 123 patelliforme F 179
-fidé F 46 paraplectenchyme F 124 pathogène F 183
-lobé F 48 parasaprophytisme F 125 pathogénie F 182
-nervé F 49 parasitaire F 126 pathologie F 185
-partite F 50 parasite F 130 pathologique F 186
-séqué F 51 -facultatif F 130 pathomorphogène F 187
paludéen F 59 faux- F 1536 pathophyte F 188
paludicole F 55 -monophage Ρ 130 pathotype F 189
palustre F 59 -polyphage F 130 patrie F 190
palynologie F 60 parasitique F 127 patrocline F 191
pampinodie F 61 parasitisme F 128 patromorphe F 193
panaché F 899, V 35 parasitologic F 129 pâturage В 302, F 173
pandúré F 65 paras tades F 132 d e - F 174
pandufiforme F 65 parastérilité F 134 aimant les pâturages
pangenèse F 67 paras tiques F 135 N 147
panicule F 69 parastrophe F 136 paucidenté F 197
-lâche J 9 parastyle F 137 pauciflore F 198
-ombeUée G 841 parasyndèse F 140 paucifolié F 199
panicule F 70 parathecium F 141 pauciradié F 200
panmixie F 71 paratonique F 142 pauvre F 148
panphotométrique F 73 para trachéal F 143 pavillon V 104
panphyton Ρ 74 paratype Ρ 146 peau С 810, 983
pantogène F 76 para varian tes F 147 pectine F 205
pan tropique F 78 parc V 134 pedati- F 209
paon (couleur de-) Ρ 204 parcheminé M 182, F 266 -pède F 363
papilionacé F 79 parcourrant F 256 pédiaire F 209
papille F 80 parécique F 156 pédicelle F 211
papilleux F 81 pareil A 245, G 789, I 15 -du fruit G 118
papillule F 82 pédicelle F 210
pappe F 84 parenchymatique Ρ 150
parenchyme F 149 pédiforme F 212
pappifère F 83 pédogamie F 6
papyracé F 86 parent F 151 pédogéneF214
par D 127 parenté A 290 pédogenèse F 8
parabiose F 89 parfait F 262 pédologie F 215
parabiotes F 90 parfum О 64 pédoncule F 217
paracarpe F 94 parfumé О 65 pédoncule F 216
paracarpelle F 92 peint F 679
paracarpide F 93 pariétal Ρ 153
parinervié F 154 pélagique F 218
paracarpique F 95
parachromatine F 96 paripenné F 155 pélagophytes F 219
paroi F 152 pelliculaire F 222
INDEX FRANÇAIS 8β0
pellicule Ρ 221 péri derme Ρ 281 pétaliforme Ρ 367
peUiculé Ρ 223 péridesme Ρ 282 pétalodie Ρ 368
pellucide Ρ 224 péridiole Ρ 283 pétaloïde Ρ 367
pelochthophytes Ρ 225 péridium Ρ 284 pétalomanie Ρ 369
pelophytes Ρ 226 périgamium Ρ 285 pétiolacé Ρ 371
pelopsammogène Ρ 227 périgone Ρ 286 pétiolaire Ρ 372
pélorie Ρ 228 périgyne Ρ 288 pétiole Ρ 377
pelte Ρ 229 périgynium Ρ 287 -aüé Ρ 377
pelté Ρ 230 périhadromatique Ρ 289 commun Ρ 377
pelure Ε 243 périméduUaire Ρ 290 -renflé Ρ 377
penchant A 46, Ρ 232 perine Ρ 291 pétiole Ρ 373
penché G 240, 524, D 57^ période Ρ 293 pétiolicole Ρ 374
N 205 -de la fleuraison pétiolule Ρ 376
-en avant Ρ 1292 Ρ 87 pétiolulé Ρ 375
pendant G 870, D 76, Ρ 232 -d'incubation L 59 petit Ε 444, Ρ 172, 1652
-en avant Ρ 1296 -de latence L 59 à - Μ 309
-le jour H 104 périodicité Ρ 292 plus- M 162, 372
pénétrant Ρ 233 péripétale Ρ 294 le plus- M 371
pénicillé Ρ 234 périphérique Ρ 295 très- M 371, N 5, Ρ 1665
pennati- périphyllogénie Ρ 299 petitesse N 7
-conjugué Ρ 708 périphyse Ρ 301 pétricole Ρ 380
-denté Ρ 709 périphytes Ρ 302 pétrifié F 135
-fide Ρ 700 périplasme Ρ 303 pétrophile Ρ 380
-lobé Ρ 702 périplasmode Ρ 304 pétrophytes Ρ 381
-partite Ρ 704 périplaste Ρ 305 peu Ρ 195, S 1085
-séqué Ρ 706 périptéré Ρ 308 à-О 108, S 603
penne Ρ 697 périsperme Ρ 309 -apparent 0 24
penné Ρ 698 périspore Ρ 311 -tenace Τ 89
composé- Ρ 699 péristaminé Ρ 313 très- Ρ 342
penni- peristome Ρ 317
peristome Ρ 318 pH Ρ 382
-folié Ρ 701 -phage Ρ 409
-nerve Ρ 703 péristrophe Ρ 319
penta- péristylique Ρ 320 phagocytose Ρ 407
périthalle Ρ 321 phagoplancton Ρ 408
-сагре Ρ 239 phalange Ρ 411
-cyclique Ρ 242 périthécie Ρ 324
-gonal Ρ 243 périthéciophore Ρ 322, 323 phanérogame Ρ 415
-gyne Ρ 244 péritrique Ρ 325 phanérogames Ρ 414
-mère Ρ 245 péritrope Ρ 326 phanérophytes Ρ 417
-phylétique Ρ 247 perivasale Ρ 327 phaoplancton Ρ 419
-ploïde Ρ 249 périxylique Ρ 328 pharmacodynamic Ρ 420
ρ entandre G 532 périzone Ρ 329 pharmacognosie Ρ 421
pente G 532 perlé M 104 pharmacologie Ρ 422
pépin G 252 permanent Ρ 334 phase Ρ 423
pépinière A 970, Ρ 335, 750 perméabilité Ρ 335 -de contraction S 1480
pépon Ρ 252 perméable Ρ 336 phellème Ρ 424
péponide Ρ 252 permutation Ρ 338 phelloderme Ρ 427
peranosis Ρ 254 pernicieux Ρ 339 phellogène Ρ 428
percé F 123, Ρ 264, 1113 perpendiculaire Ρ 343 phelloïde Ρ 429, 430
perception Ρ 255 persistant Ρ 348 phellosperme Ρ 432
perenchyme Ρ 260 personne Ρ 349 phénocopie Ρ 384
perenne Ρ 261 perthophytes Ρ 352 phénocytologie Ρ 385
perfolié Ρ 263 pérule Ρ 355 phénogénèse Ρ 387
perforé F 123, Ρ 264 peruié Ρ 356 phénogénétique Ρ 388
périandrique Ρ 269 pétale Ρ 370 phénohybride Ρ 389
périanthe Ρ 270 -pétale Ρ 364 phénoleuque Ρ 399
périanthomanie Ρ 271 pétale Ρ 365 phénologie Ρ 390
périaxiel Ρ 282 pétales phénologique Ρ 391
périblème Ρ 273 à - Ρ 364 phénophase Ρ 392
péricarpe Ρ 275 à- aiguës A 130 phénospermie Ρ 393
périchèse Ρ 277 à- étroits S 921 phénothermique Ρ 394
périchetium Ρ 277 à- fendus S 153 phénotype Ρ 396
périclade Ρ 278 à- minces L 125 phénotypique Ρ 395
péricline Ρ 279 phéophylle Ρ 401
péricycle Ρ 280 à-tordus S 1824 phéoplaste Ρ 403
pétalifère Ρ 365
861 INDEX FRANÇAIS
phéosome Ρ 405 phragmoplaste Ρ 523 phytocénologie Ρ 615
phéospore Ρ 406 phragmosphère Ρ 525 phytocénose Ρ 616
philomatique Ρ 438 phragmosome Ρ 524 phytocénotype Ρ 617
philosophie Ρ 440 phragmostichobaside Ρ 527 phytochimie Ρ 610
phlobaphène Ρ 447 phreatophytes Ρ 528 phytochorologie Ρ 612
phloème Ρ 448 phrétophile Ρ 529 phytocytologie Ρ 618
phlyctioplancton Ρ 453 phryganophile Ρ 531 phytodomatium Ρ 619
-phobe Ρ 454 phycocécidies Ρ 535 phytodynamique Ρ 620
phobisme Ρ 455 phycochrome Ρ 536 phytoécologie Ρ 647
phobochemotactisme phycocyane Ρ 537 phytoédaphon Ρ 621
Ρ 456 phycodomaties Ρ 538 phytoélectrogenèse Ρ 622
phobophototropisme phycoérythrine Ρ 539 phytogamie Ρ 623
Ρ 458 phycophéine Ρ 541 phytogène Ρ 626
pholadophytes Ρ 461 phycoporphyrine Ρ 542 phytogenèse Ρ 624
pholéobiontes Ρ 462 phycopyrrine Ρ 543 phytogénétique Ρ 625
phonotaxie Ρ 463 phycorrhize Ρ 544 phytogéogenèse Ρ 627
-phore Ρ 464 phycoxanthine Ρ 545 phytogéographie Ρ 628
phorésie Ρ 466 phylesis Ρ 547 phytographie Ρ 630
phosplancton Ρ 469 -phylétique Ρ 548 phytohistologie Ρ 631
photéolique Ρ 470 phyllobiologie Ρ 554 phytohormones Ρ 632
photique Ρ 471 phyUoblaste Ρ 555 phytohygiène Ρ 633
photisme Ρ 472 phyllocarpique Ρ 557 phytoïde Ρ 634
photoauxisme Ρ 474 phylloclade Ρ 559 phytomatotechnie Ρ 644
photoblaste Ρ 475 phyllocolie Ρ 560 phytome Ρ 638
photochimique Ρ 476 phyllocyanine Ρ 561 phytomerum Ρ 639
photochromatique Ρ 477 phyllode Ρ 563 phytomorphologie Ρ 641
photocléistogamie Ρ 478 phyllodie Ρ 569 phytomorphose Ρ 642
photoclinie Ρ 479 phyllogène Ρ 564 phytoncides Ρ 643
photocolorimétrique phyllogénétique Ρ 564 phytonomie Ρ 645
Ρ 480 phyllogonie Ρ 565 phytoontogenèse Ρ 648
photodinèse Ρ 481 phyllomanie Ρ 568 phytoorganographie Ρ 649
photodynamie Ρ 482 phyllome Ρ 567 phytoorganologie Ρ 650
photodynamique Ρ 483 phyllomorphie Ρ 569 phytoparasite Ρ 652
photoépinastie Ρ 484 phyllomorphose Ρ 570 Phytopathologie Ρ 654
photoesthésie Ρ 473 phyllonécrose Ρ 571 phytophénologie Ρ 655
photogène Ρ 485 phyllonomie Ρ 572 phytophysiologie Ρ 657
photographotype Ρ 486 phyllophage Ρ 573 phytoplancton Ρ 658
photohyponastie Ρ 487 phyllopode Ρ 575 phytopleuston Ρ 659
photokinèse Ρ 488 phylloptose Ρ 576 phytoptocécidie Ρ 661
photolépsie Ρ 489 phyllotaxie Ρ 577 phytoptose Ρ 662
photolyse Ρ 490 -secondaire S 245 phytose Ρ 663
photomètre Ρ 493 phyllotype Ρ 578 phytosociologie Ρ 615, 664
Photometrie Ρ 491 phylocénogenèse Ρ 583 phytotaxonomie Ρ 666
photométrique Ρ 492 phyloembryogenèse Ρ 584 phytotechnie Ρ 667
photomorphose Ρ 494 Phylogenese Ρ 585 phytotelma Ρ 668
photonastie Ρ 495 phylogénétique Ρ 586, 587 phytotératologie Ρ 669
photonastique Ρ 496 phylogénie Ρ 585 phytothérapeutique Ρ 671
photopériode Ρ 500 phylogérontique Ρ 589 phytothérmogenèse Ρ 672
photopériodique Ρ 498 phylum Ρ 590 phytotomie Ρ 673
photopériodisme Ρ 499 physiogenèse Ρ 594 Phytotoxine Ρ 674
photophase Ρ 501 Physiognomie Ρ 595 phytotrophie Ρ 675
photophile Ρ 502 physiographic Ρ 596 pied Ρ 362, S 987
photophobique Ρ 503 physiologie Ρ 597
physodes Ρ 598 à - Ρ 363, 890
photoplagiotropique Ρ 505 -de champignon С 227,
photoréduction Ρ 606 physonomium Ρ 599
phytique Ρ 601 S 987
photosynthèse Ρ 507 -de coq G 900
phototactisme Ρ 508 phyto- Ρ 601
phytobenthos Ρ 604 pierre S 104
phototonus Ρ 510 pierreux L 50, Ρ 378
phototrophe Ρ 513 phytobiologie Ρ 605
phytobiologique Ρ 606 piezotropisme Ρ 680
phototrophie Ρ 512 pigment Ρ 682
phototropisme Ρ 514 phytobiotique Ρ 607
phytoblaste Ρ 608 pigmentation Ρ 681
-négatif G 174 piléiforme Ρ 685
phototype Ρ 486 phytocécidie Ρ 609 piléocystide Ρ 686
phragmatospore Ρ 518 piléorhize Ρ 687
phytocénogenèse Ρ 614
INDEX FRANÇAIS
pileux Ρ 683 plantes
pilidium Ρ 689
pUosité Ρ 691
-lanugineuse L 48
piluliforme Ρ 693
pinceau (en-) Ρ 234
pinnati - Ρ 698
pinnatiscisse Ρ 705
pinnule Ρ 712
piquant A 59, Ρ 1657
pisiforme Ρ 715
pistil Ρ 720
à-moindre M 163
pistils
à huit- О 57
à neuf- Ε 208
pistillaire Ρ 716
pistillé Ρ 717
pistillifère Ρ 717
pistillodie Ρ 719
pivotante Ρ 28
racine- Ρ 28
place L 246, Ρ 1126, S 252
-verdoyante V 134
placé G 631, Ρ 1128, S 541
-sur I 67, 186
placenta Ρ 724, Б 689
placentation Ρ 726
-centrale G 215
placente Ρ 727
placentifère Ρ 727
placochromatique Ρ 728
placoplastes Ρ 729
plagiodrome Ρ 731
plagiophototaxie Ρ 734
plăgiophototropisme Ρ 735
plagiotropique Ρ 737
plaine Ρ 743
plan Ρ 742, 754
-commissurel Ρ 754
-diagonal D 135
-médian M 136
-transversal Τ 402
planctologie Ρ 738
plancton Ρ 739
-de lumière Ρ 469
planogamète Ρ 745
planospore Ρ 747
planozygote Ρ 748
plantage Ρ 751
plantation Ρ 751, S 92
plante Ρ 601, 749, S 997
-fossUe В 259, Ρ 636
-mère Ρ 151
-nourissante N 208
-parasite Ρ 127
-perenne Ρ 261
-vivace Ρ 261
planté S 88
plantes
-à fleurs A 850
- à racines R 279
- à semences S 668
- à spores С 919
-adventices A 225
-alpines A 132, 845, О 217
-arénicoles Ρ 1455
-arvicoles S 255
-attachées A 291
-boréales M 363
-bourbeuses L 187
-carnivores I 180
-cellulaires G 209
-champêtres A 332
-cultivées A 342, С 957
-d'eau douce D 388
-de bancs de sable A 521,
S 1473
-de bocages A 470
-de décombres G 353, R 391
-de jardin Ρ 749b
-de pâturage N 149, Ρ 1098
-de plateux Ρ 213
-de prairie Ρ 1204
-de printemps V 73
-de rivages R 330
-de ruisseau N 4
-de sable mouvant M 386
-de terrains cailleuses
G 255
-des canaux Τ 28
-des dunes Τ 295
-des endroits ombragés
S 161
-des étangs Τ 317
-des forêts S 508
-des marais H 70, Τ 69, U 5
-des marécages H 98, S 962
-des murailles M 580
-des rochers L 222, R 413
-des sables A 493
-des toits Τ 45
-des tourbières Τ 654
-des vignobles V 123
-décoratives D 21
-échappées Ε 51
-edifica trices A 236
-exotiques Ρ 749a
-indicatrices I 116
-indifférentes N 111
-insectivores 1 180
-ligneuses X 62
-limeuses L 187
-littorales A 352, Ρ 1450
-marécageuses Ρ 59
-maritimes Τ 221
-médicinales M 138
-mellifères M 177
-méridiennes G 675
-montagnardes M 468
-natantes N 22
-nocturnes N 133
-ornamentales О 241
-parasitées H 440
-polaires G 906
-potagères О 101
8β2
plantes
-protégées Τ 662
-rudérales R 391
-rupicoles R 413
-sablonneuses A 1002
-ségétales S 255
-spontanées S 778
-subalpines О 250
-succulentes G 413, S 1264
-terrestres G 412, Τ 139
-thermophiles Τ 274
-tinctoriales Τ 315
-tourbeuses Τ 654
-tropicales M 61
-ubiquistes U 3
-unicellulaires Ρ 1410,
U 42
-vasculaires V 40
plantule G 132, Ρ 753
plaque équatoriale
A 247
plasmaleme Ρ 756
plasmatique Ρ 757
plasmodesme Ρ 760
plasmodie Ρ 762
plasmodiocarpe Ρ 761
plasmogamie Ρ 763
plasmogenèse Ρ 764
Plasmolyse Ρ 766
plasmolytique Ρ 767
plasmonème Ρ 768
plasmophage Ρ 769
plasmotype Ρ 771
plasmotomie Ρ 773
plastide Ρ 775
plastidome Ρ 776
plastidule Ρ 777
plastine Ρ 778
plastique Ρ 774
plastochrone Ρ 780
plastodesme Ρ 781
plastodynamie Ρ 782
plastogène Ρ 784
plastotype Ρ 786
plat Ρ 723, 742
presque- Ρ 744
plateau de bulbe D 312
platycladium Ρ 790
plectenchyme Ρ 795
plectenchymatique Ρ 796
plein F 16, Ρ 815, S 563
pleiochasium Ρ 799
pleiocyclique Ρ 800
pleiomère Ρ 801
pleiontisme Ρ 803
pleiotaxie Ρ 809
pleiotropie Ρ 811
pleioxène Ρ 813
plerenchyme Ρ 827
plérome Ρ 819
plésiasmie Ρ 820
plésiobiotique Ρ 821
plésiotype Ρ 823
pléuridie Ρ 828
868 INDEX FRANÇAIS
pléuroblastique Ρ 829 -collecteur G 622 pollaplostémonopétale Ρ 917
pléurocarpe Ρ 830 -écailleux L 105, S 838 poloique Ρ 931
pléurocystide Ρ 831 -écussonné S 225 poly- Ρ 933
pléurodiscal Ρ 832 -étoile S 895 -adelphe Ρ 937
pléurogène Ρ 833 -fascicule Ρ 694a -adène Ρ 938
pléurogyne Ρ 834 -fourchu Ρ 694b -andre Ρ 940
pléuromitique Ρ 835 -glanduleux G 156 -anthe M 535, Ρ 941
pléuroplastique Ρ 836 -hameçonné H 18 -anthère Ρ 942
pleurorrhize Ρ 837 -laineux L 47 -carpique Ρ 950
pleurosperme Ρ 838 -mucilagineux G 624 -caryotique Ρ 955
pleurosporange Ρ 840 -radicaux R 20 -centrique Ρ 956
pleurospore Ρ 839 -sécréteur G 156 -chromatophile Ρ 965
pleurotribal Ρ 841 -excitable Τ 101 -chrome M 525
pleurotrique Ρ 842 -urticant и 88 -chromosomique Ρ 966
pleur otrepe Ρ 843 -velouté V 52 -chronique Ρ 968
pleuston Ρ 844 -verticillé Ρ 694c -clade Ρ 970
plèvre Ρ 825 poils -clonale Ρ 971
pli Ρ 846, R 402 à-T 432 -cyclique Ρ 976
-nectarifère S 1280 à-blanches L 147 -démique Ρ 980
plicatile Ρ 847 à-longs L 887 -game Ρ 989
plié Ρ 849, 1625, R 403 à-luisants Ρ 436 -génétique Ρ 991
doublement- en longueur à- raides S 195 -gonal Ρ 993
С 705 poilu Ρ 683 -gyne Ρ 995
plissage Ρ 848 finement- Ρ 690 -haploïde Ρ 997
plissé Ρ 849 légérement- Ρ 692 -mastigote Ρ 1000
-irrégulièrement С 830 poikilodynamie Ρ 900 -mère Ρ 1002
plissement Ρ 848 poikilogéotropisme Ρ 901 -mictique Ρ 1003
plococarpe Ρ 850 poikilosyndèse Ρ 903 -morphe Ρ 1006
plomb (couleur de-) L 230, Poikilothermie Ρ 904 -nitrophile Ρ 1009
Ρ 854 poikiloxérophytes Ρ 905 -nominale Ρ 1009
plombé Ρ 859 point Ρ 1656 -ovulé Ρ 1015
-pâle Ρ 220 -végétatif С 784 -pétale Ρ 1017
plongé D 55, I 52, S 1207 pointe A 165, 889 -phage Ρ 1020
plotophytes Ρ 851 pointillé Ρ 1653 -phylétique Ρ 1026
pluie I 46, Ρ 1165 poire sauvage A 74 -phylle Ρ 1028
plume Ρ 852, 697 poisseux G 188 -plastique Ρ 1030
plumeux Ρ 855 poix Ρ ^22, R 168 -plectique Ρ 1031
plumule G 78, Ρ 856 polaire Ρ 908 -ploïde Ρ 1035
pluriannuel Ρ 858 polarité Ρ 909 -rhize Ρ 1040
pluricarpellaire Ρ 859 pôle Ρ 932 -saprobe Ρ 1042
pluricellulaire Ρ 860 poli L 28, 29, N 122 -sépale Ρ 1044
plus (ou moins) Ρ 881 non- 1 66 -siphonique Ρ 1046
-en avant Ρ 1360 polioplasme Ρ 912 -somique Ρ 1049
-que Ρ 798 poUachanthe Ρ 914 -sperme Ρ 1050
plusieurs С 684, M 577, poUaplasie Ρ 916 -sporangié Ρ 1053
Ρ 857, 933 pollen Ρ 918 -stachyé Ρ 1055
à- M 506 pollenine Ρ 919 -stélique Ρ 1058
pluvial Ρ 882 poUicaire Ρ 921 -stémone Ρ 1059
pluviomètre О 139 pollinie Ρ 922 -stigmé Ρ 1062
pnéumatocyste Ρ 884 poUinifère Ρ 926 -stique Ρ 1060
pneumatodes Ρ 885 poUinique Ρ 925 -stomatique Ρ 1063
pneomatophore Ρ 886 pollinisation Ρ 923 -stome Ρ 1064
poculiflore Ρ 888 -artificielle Ρ 923a -stromatique Ρ 1065
poculiforme Ρ 889 -croissée A 434, Ρ 923,
-pode Ρ 363 S 884, X 21 -symétrique A 151, Ρ 1068
podetium Ρ 891 -illégitime Ρ 923 -thalamique Ρ 1069
podicelle Ρ 812 -légitime L 82 -thelé Ρ 1070
podocarpe Ρ 893 -naturelle Ρ 923
podocarpique Ρ 894 -tome Ρ 1072
poUinisé Ρ 924
podoptère Ρ 896 -par les chauves-souris -tope Ρ 1074
podosyncarpie Ρ 898 G 280 -trique Ρ 1075
pou G 70, Ρ 694 -par les escargots M 75 -trophe Ρ 1077
-absorbant A 22 poUinode Ρ 929 -typique Ρ 1078
-anchoriforme A 686 Pollinose Ρ 930 polyakène Ρ 935
INDEX FRANÇAIS 864
polyaster Ρ 945 population Ρ 1100 pourvu H 1, I 199, M 579,
polyblaste Ρ 946 porandrique Ρ 1101 Ρ 1173
polycarpe Ρ 951 porcellaine (couleur de-) poussant В 231, Ρ 1240,
polycarpophorie Ρ 952 Ρ 1103 1322
polycaryonte Ρ 954 pore Ρ 1125 pousse S 543
polychorie Ρ 962 -opisthiale О 191 -courte В 272
polychromatisme Ρ 964 porenchyme Ρ 1104 à - В 281
polycladie Ρ 969 poreux Ρ 1113 poussé Б 121
polycotylédonie Ρ 974 poricide Ρ 1105 poussière Ρ 1651
polyculture Ρ 975 porogame Ρ 1108 -glauque Ρ 1441
polydactylie Ρ 978 porogamie Ρ 1107 praecedenda Ρ 1162
ρ oly derme Ρ 981 poroïdes Ρ 1109 prairie Ρ 1206
polydrupe Ρ 982 poromètre Ρ 1110 de- Ρ 1204
polyécie Ρ 1013 porophylle Ρ 1111 praticole Ρ 1204
polyembryonie Ρ 983 porosité Ρ 1112 pré- Ρ 1156
polyénergide Ρ 984, 985 porphyrandre Ρ 1115 préadaptation Ρ 1157
polyfoUicule F 116, Ρ 987 porracé Ρ 1122 préalpin Ρ 1158
polygamie Ρ 988 porrigé Ρ 1123 préanthèse Ρ 1160
polygenèse Ρ 990 port Η 4 précédent Ρ 1163
polygynie Ρ 994 portant F 35, Τ 96 précipitation Ρ 1165
polyhybride Ρ 998 -des guêpes Τ 103 précis S 1441
Polymerie Ρ 1001 porte-greffe H 572 préclimax Ρ 1167
polymitose Ρ 1004 poruleux Ρ 1124 précoce Ρ 1169
polymorphisme Ρ 1005 positif Ρ 1127 précocité Ρ 1168
-foliaire Η 235 position Ρ 1126, S 540 précurseur Ρ 1170
-saisonnier О 208 postadaptation Ρ 1129 prédétermination Ρ 1171
polyonyme Ρ 1011 postcarpotropisme Ρ 1131 prédisposition Ρ 1172
polyoplasme Ρ 1014 postclimaxPll32 prédominant Ρ 1175
polypétalie Ρ 1016 postdiluviale Ρ 1133 préface Ρ 1176
polyphasie Ρ 1021 postérieur О 191, Ρ 1134, préférentiel Ρ 1177
polyphylie Ρ 1025 Ρ 1139 préfeuille Ρ 1304
polyphyllie Ρ 1027 postéstival Ρ ИЗО préfloraison Ρ 1178
polyphylogénie Ρ 1029 postfertilisation Ρ 1135 -alternative A 474
polyploidation Ρ 1034 postfloral Ρ 1136 -cochléaire G 557
polyploïde Ρ 1033 postfloration Ρ 1137 -conduplicative G 705
Polyploidie Ρ 1036 postglaciaire Ρ 1138 -contournée G 778
polyplostémonie Ρ 1037 postmaturation Ρ 1140 -corrugative G 830
polysaccharides Ρ 1041 postméiotique Ρ 1141 -embrassante A 600
polysarcie Ρ 1043 postreduction Ρ 1143 -imbriquée I 49
polysomatie Ρ 1047 postvernal Ρ 1144 -plissée Ρ 849a
Polysomie Ρ 1048 postzygotique Ρ 1145 -valvée V 27
Polyspermie Ρ 1051 potager О 103, 133 préfoliation Ρ 1180
polyspore Ρ 1052 potamicole Ρ 1146 -circinnée С 449
polystèle Ρ 1056 potamobotanique Ρ 1147 -convolutée G 794
polystélie Ρ 1057 potamophile Ρ 1148 -obvolutée О 38
polysymétrie Ρ 1067 potamophytes Ρ 1149 -révolutée R 221
polytomie Ρ 1071 potamoplancton Ρ 1150 préformation Ρ 1182
polytopie Ρ 1073 potentiel Ρ 1151 préformé Ρ 1183
polytrophie Ρ 1076 potentiomètre Ρ 1153
polyzygosis Ρ 1084 potetomètre Ρ 1154 préformisme Ρ 1182
pomace Ρ 1085 potomètre Ρ 1155 préfusoriel Ρ 1184
pomifère Ρ 1089 pouce Ρ 920 préglaciaire Ρ 1185
pomiforme Ρ 1090 poudré Ρ 1442 préhaustoria Ρ 1186
pomme M 84, Ρ 1092 poudreux Ρ 1646, 1647 préhensile Ρ 1207
de- M 79 pour Ρ 1225 préjudice N 171
pomologie Ρ 1091 pourpré Ρ 460, 1114, 1662 préjudiciable N 172
poncticulé Ρ 1654 à fleurs -es Ρ 1116 prématuré Ρ 1188, 1270
ponctiforme Ρ 1655 -clair Ρ 1118 premier Ρ 1214, 1375
ponctué Ρ 1653, S 968 -foncé A ИЗО premièrement Ρ 1360
pondereux Ρ 1093 jaunâtre- X 11 prémontane Ρ 1189
pontique Ρ 1095 devenant- Ρ 1661 préoccupait (se-de) G 966
pontophile Ρ 1096 pourri Ρ 1672 préoccupé Ρ 1191
pontophytes Ρ 1097 devenant- Ρ 1674 préparation Ρ 1192
populaire V 72 pourriture G 89, Ρ 1673 prereduction Ρ 1193
Se5
près de Ρ 88
à peu-S 1085
présence Ρ 1196
présent Ρ 1195
être-A 217
présomption Ρ 1197
pressé С 866
pression osmotique О 280
prévalent D 365
prévalence Ρ 1201
prévernal Ρ 1202
primaire Ρ 1208
primine Ρ 1210
primorde Ρ 1213
primordial Ρ 1212
principal G 85, Ρ 1208,
1215
principe Ρ 1216
printanier V 73
printemps V 66
priorité Ρ 1221
prismatique Ρ 1222
prismatocarpe Ρ 1224
privé G 87, О 209
proanthèse Ρ 1226
proanthropique Ρ 1227
probaside Ρ 1228
proboscidé Ρ 1229
procambium Ρ 1230
procarpe Ρ 1231
procaryogamète Ρ 1264
procary ogamétisation
Ρ 1265
procès Ρ 1233
proche A 42, 209, Ρ 88, 1305
prochromatine Ρ 1234
prochromosome Ρ 1235
proclimax Ρ 1236
procombant Ρ 1238
prodrome Ρ 1241
productif F 36, Ρ 1243, U 1
productivité Ρ 1242
produissant G 84, Ρ 171,
1240
-de pus Ρ 1691
proembryon Ρ 1245
proéminence Ρ 1285
petite- M 86
proéminent Ρ 1284
légérement- Ρ 1285
proferment Ρ 1247
profond Ρ 1250
profondal Ρ 1248
profondeur Ρ 1249
progame Ρ 1255
progamète Ρ 1252
progamétisation Ρ 1253
progamétophyte Ρ 1254
progenèse Ρ 1256
progéniture Ρ 1257, 1271
progéotropisme Ρ 1258
progrès Ρ 1259
progressif Ρ 1260
pro'hydrotropisme Ρ 1261
INDEX' FRANÇAIS
projecture Ρ 1262 proteases Ρ 1342 ••<
projeté en dehors S 20 protection dé la nature N 25
prokinèse Ρ 1266 protecteur Ρ 1343, Τ 644
prolamines Ρ 1267 protégé M 579, Τ 662
prolepsis Ρ 1269 protéides Ρ 1345
proleptique Ρ 1270 protéification Ρ 1353
prolifération Ρ 1273 protéine Ρ 1347
prolifère Ρ 1272 protéinique Ρ 1344
prolification Ρ 1273 protéinoplastes Ρ 1346
prolifique Ρ 1274 protéisme Ρ 1348
prolongation Ρ 1277 proténchyme Ρ 1349
prolongé Ε 94, Ρ 1278, protéochemotropisme Ρ 1351
1427 protéohydrolyse Ρ 1354
-en dehors Ε 439 Proteolyse Ρ 1355
proluviale Ρ 1279 protéolytique Ρ 1356
proméristématique Ρ 1282 protéoplaste Ρ 1357
promér is tème Ρ 1281 protéosome Ρ 1358
prometaphase Ρ 1283 protéosynthèse Ρ 1359
promitose Ρ 1287 protérandrie Ρ 1361
promontoire Ρ 1288 protérandrique Ρ 1362
promycélium Ρ 1289 protéranthé Ρ 1363
pronucléole Ρ 1290 protérogenèse Ρ 1364
pronucleus Ρ 1291 protérogynie Ρ 1365
propagatif Ρ 1294 protérogynique Ρ 1366
propagation Ρ 1293 protéropétalie Ρ 1367
organes de- Ρ 1293 protérosépalie Ρ 1368
-végétative V 46 protérotype Ρ 1369
propagule G 69, Ρ 1295 prothaUe Ρ 1371
prophase Ρ 1297 prothalloïde Ρ 1372
prophototaxie Ρ 1300 protistes Ρ 1373
prophototropisme Ρ 1301 protistologie Ρ 1374
prophylactique Ρ 1302 protoblaste Ρ 1378
prophylaxie Ρ 1303 protocaryonte Ρ 1380
proplastide Ρ 1306 protocaryocinèse Ρ 1381
propontique Ρ 1307 protochlorophylle Ρ 1382
proportionnel Ρ 1308 protochromosome Ρ 1383
proposé Ρ 1309 protocoUenchyme Ρ 1384
propre I 38, Ρ 1311, S 622 protocorme Ρ 1385
propriété Ρ 1174, 1310 protocrate Ρ" 1386
prosaérotaxie Ρ 1313 protoderme Ρ 1387
proschémotaxie Ρ 1314 protoépiphytes Ρ 1388
prosenchymatique Ρ 1318 protogamie Ρ 1389
prosenchyrae Ρ 1317 protogène Ρ 1392
prosgéotropisme Ρ 1320 protogenèse Ρ 139Ô
proshéliotropisme Ρ 1321 protogénétique Ρ 139, 1392
Prosoplasie Ρ 1323 protogonidie Ρ 1393
prosoplasmatique Ρ 1325 protohémicryptophytes
prosoplasme Ρ 1324 Ρ 1397
prosopléctenchyme Ρ 1326 protologue Ρ 1399
prososmotaxie Ρ 1327 protolyse Ρ 1400
prospecies Ρ 1328 protomycélium Ρ 1404
prospérité Ρ 1329 protonéma Ρ 1405
prosphytiasis Ρ 1330 protontes Ρ 1406
prosporange Ρ 1331 protoparenchyme Ρ 1407
prosporie Ρ 1332 protophloème Ρ 1408
prostadie Ρ 1333 protophylle Ρ 1409
prostélique Ρ 1334 protophytes Ρ 1410
prothermotaxie Ρ 1335 protoplasmatologie Ρ 1443
prostré Ρ 1336 protoplasme Ρ 1412
protandre Ρ 1362 protoplaste Ρ 1414
protandrie Ρ 1361 protosclérenchyme Ρ 1415
protàndrique-homogame protospore Ρ 1416
Ρ 1339 protosporophyte Ρ 1417
protostèle Ρ 1418
protanthèse Ρ 1341
INDEX FRANÇAIS δββ

protostrophes Ρ 1419 pseudofoliacé Ρ 1500 pseudoramule Ρ 1562

prototrophie Ρ 1421 pseudogamétange Ρ 1501 pseudoraphé Ρ 1563
prototrophe Ρ 1422 pseudogamie Ρ 1502 pseudoréduction Ρ 1564
prototype Ρ 1423 pseudogéocarpie Ρ 1503 pseudorhize Ρ 1566
protoxylème Ρ 1424 pseudohaustorium Ρ 1505 pseudorosette Ρ 1567
protozoophile Ρ 1425 pseudohercogamie Ρ 1506 pseudosessile Ρ 1570
protozygote Ρ 1426 pseudohérédité Ρ 1507 pseudosperme Ρ 1571
protropique Ρ 1430 pseudohermaphroditisme pseudosporange Ρ 1573
protubérance Ρ 1434 Ρ 1508 pseudostèle Ρ 1575
protubérant Ρ 1433 pseudohétérocarpie Ρ 1509 pseudostipelle Ρ 1576
prouvant Ρ 1161 pseudohomonyme Ρ 1510 pseudoStrome Ρ 1577
provenant Ε 470, Ν 21, pseudohybridation Ρ 1512 pseudostrophiole Ρ 1578
О 235, Ρ 1436 pseudohybride Ρ 1511 pseudosuber Ρ 1579
province Ρ 1438 pseudohymenium Ρ, 1513 pseudosymbiose Ρ 1580
provisoire Ρ 1439 pseudoimprégnation Ρ 1514 pseudosyncarpique Ρ 1581
pruine Ρ 1441 pseudoindusie Ρ 1515 pseudoterminale Ρ 1582
pruiné G 163, Ρ 1442 pseudolimbe Ρ 1516 pseudothalle Ρ 1583
pruineux Ρ 1442 pseudolatéral Ρ 1517 pseudotige G 192
prune Ρ 1446 pseudolatex Ρ 1518 pseudotrichophore Ρ 1584
prunifère Ρ 1444 pseudolichen Ρ 1519 pseudotype Ρ 1585
prunii orme Ρ 1445 pseudomarginé Ρ 1520 pseudovacuole Ρ 1586
prurigineux Ρ 1447 pseudométaphase Ρ 1522 pseudovalve Ρ 1587
psalliotique Ρ 1448 pseudomitose Ρ 1523 pseudovasculaire Ρ 1588
psamatophile Ρ 1449 pseudomixie Ρ 1524 pseudoverticille Ρ 1589,
psammogène Ρ 1453 pseudomonocarpie Ρ 1525 V 89
psammophile Ρ 1454 pseudomonocotyledoné pseudovicariisme Ρ 1590
psammophytes Ρ 1455 Ρ 1526 pseudoviviparie Ρ 1591
pseudannuel Ρ 1462 pseudomonomère Ρ 1527 pseudoxérophytes Ρ 1592
pseudannulus Ρ 1457 pseudomycorhize Ρ 1528 pseudozygospore Ρ 1593
pseudanthe Ρ 1460 pseu don éctaire Ρ 1529 psychophiles Ρ 1599
pseudanthie Ρ 1458 pseudonémathèque Ρ 1530 psichrocléistogamie Ρ 1601
pseudanthium Ρ 1459 pseudonucléole Ρ 1531 psychroclinie Ρ 1602
Pseudoamitose Ρ 1461 pseudonucleus Ρ 1532 psychrophytes Ρ 1603
pseudoanaphase Ρ 1467 pseudoparaphyse Ρ 1533 ptarmique Ρ 1604
pseudoapogamie Ρ 1463 pseudoparasite Ρ 1536 pténophyllophytes Ρ 1605
pseudoaposporie Ρ 1464 pseudoparasitique Ρ 1534 ptéridographie Ρ 1608
pseudoarille Ρ 1465 pseudoparasitisme Ρ 1535 ptéridophytes Ρ 1610
pseudoautoécique Ρ 1468, pseudoparenchyme Ρ 1537 ptéridospore Ρ 1611
pseudoautosyndèse Ρ 1466 pseudopélorie Ρ 1538 ptérochores Ρ 1615
pseudoauxospore Ρ 1469 pseudopérianthe Ρ 1539 ptérogone Ρ 1618
pseudoaxillaire Ρ 1470 pseudopéridie Ρ 1540 ptéropode Ρ 1619
pseudobotrytique Ρ 1473 pseudopérigone Ρ 1541 ptychonomium Ρ 1626
pseudobulbe Ρ 1475 pseudopéristome Ρ 1542 ptyosome Ρ 1628
pseudobulbille Ρ 1474 pseudopérithecium Ρ 1543 puant F 103, G 253, M 78,
pseudocambium Ρ 1477 pseudopétalie Ρ 1544 N 116, О 107
pseudocarpe Ρ 1479 pseudopétiole Ρ 1545 -à bouc H 305
pseudocarpie Ρ 1478 pseudophelloïde Ρ 1546 -à punaise G 427
pseudocécidie Ρ 1480 pseudophotométrique Ρ 1547 pubérulent Ρ 1631
pseudocéphalodium Ρ 1481 pseudophylle Ρ 1549 pubescence Ρ 1634
pseudochromosome Ρ 1482 pseudophyllopode Ρ 1548 pubescent Ρ 1633
pseudocil Ρ 1483 pseudophyse Ρ 1550 publication Ρ 1635
pseudocléistogamie Ρ 1484 pseudoplancton Ρ 1551 pudique Ρ 1636
pseudocléistogénie Ρ 1485 pseudoplasmodie Ρ 1552 pugioniforme Ρ 1638
pseudocortex Ρ 1486 pseudoplaste Ρ 1553 puissance Ρ 1152
pseudocyste Ρ 1488 pseudopode Ρ 1554 puissant Ρ 1151
pseudodichotomie Ρ 1489 pseudopolyembryonie pulpe G 97, Ρ 1643, S 64
pseudodichotomique Ρ 1490 Ρ 1555 pulpeux G 96, Ρ 1644
pseudodystrophie Ρ 1492 pseudopolymorphisme pulsatü Ρ 1645
pseudoendomitose Ρ 1493 Ρ 1556 pulvéracé Ρ 1646
pseudoéphémère Ρ 1494 pulvérulent Ρ 1647
pseudoépiphytes Ρ 1496 pseudopolyploïdie Ρ 1557
pseudopore Ρ 1559 pulvinaire Ρ 1649
pseudofasciculé Ρ 1497 pul vine Ρ 1649
pseudofécondation Ρ 1498 pseudopycnide Ρ 1560
pseudpfertilité Ρ 1499 pseudorameux Ρ 1561 pulviniforme Ρ 1649
pseudorampant Ρ 1565 punaise (comme la·) G 8€9
8β7 INDEX FRANÇAIS
pur ρ 1663 qumque- radical R 20
purgatif G 184, Ρ 1660 -denté Q 35 radicant R 20
pustule Ρ 1666 -farié Q 36 radication R 21
pustule Ρ 1667 -fide Q 37 radicé R 22
pusules Ρ 1668 -juguél Q 41 radicelle R 23
putamen Ρ 1669 -latéral Q 42 radicicole R 24
putaminé Ρ 1671 -loculare Ρ 238 radicifère R 25
putrefaction Ρ 1673 -partite Q 45 radiciflore R 26
pycnide Ρ 1679 -çétale Q 46 radiciforme R 27, 273
pycnidiophore Ρ 1677 quintuple Q 50 radicivore R 28
pycnidiospore Ρ 1678 quisquiliaire Q 52 radiculaire R 31
pycnium Ρ 1680 quotidien Q 54 radicule R 30
pycnose Ρ 1686 radicule R 32
pyogène Ρ 1691 radiculode R 33
pyramidal Ρ 1693 rabattu R 85 radié R 19
pyrénarium Ρ 1695 raboteux S 706, 105, 222 radieux R 37
pyrénocarpe Ρ 1698 rabougri R 104 radiobiologie R 35
pyrénoïdes Ρ 1699 raccourci A 4 radiogénétique R 36
pyrénophore Ρ 1700 race Ρ 1271, S 997 radiotropisme R 39
pyrénosome Ρ 1701 racemes étroits (à-) S 904 rafle R 12
pyricarpe Ρ 1703 racémeux R 4 raide A 98, F 65, H 432,
pyrifère Ρ 1704 racémifère R 1 R 319, 397, S 1030
pyriforme Ρ 1705 racémiflore R 2 devenant- R 318
pyrophile Ρ 1708 racémiforme R 3 raideur R 321
pyrophytes Ρ 1711 racémule R 6 ralenti L 58
pythmen Ρ 1712 racémuleux R 5 ramaire R 46
pyxide Ρ 1715 rachéole R 9 ramassé A 323, G 710
pyxidé Ρ 1713 rachis R 12 -en boule G 721
pyxidiforme Ρ 1714 rachitis R 13 raméal R 46
rachitisme R 14 rameau R 63, V 132
racine R 41 -adventif A 224
quadrangulaire Q 2 -adventive A 224 -sporifère S 804
quadri- -aérienne A 259 rameaux
-capsulaire Q 5 -d'appui R 41 à-charnus S 68
-carpellaire Q 6 -contractile С 779 à-courts В 274
-coque Q 7 -crampon A 206 à-denses Ρ 1682
-cerne Τ 157 -fibreuse R 41 à-droits 0 252
-denté Q 8 -fusiforme R 41 à-étroits S 909
-digité Q 9 -latérale R 23, 41 à-minces L 119
-fide Q 11 -ligneuse R 41 raméen R 47
-flore Q 12 -napiforme N 12 ramentacé R 49
-furque Q 14 -pivotante Ρ 28 rameux В 269, R 60
-géminé Τ 165 -principale Ρ 1208 ramicole R 52
-latéral Q 15 -renflée Τ 636 ramifère R 53
-lobé Q 16 -secondaire S 245 ramifiant R 54
-loculaire Q 17 -simple S 518 ramification R 55
-partite Q 18 -superficielle S 1289 -cymeuse G 1008
-pétale Τ 185 -traçante S 1289 -racémeuse R 4
-septe Q 20 -tractrice G 779 ramifié В 269, G 478, R 53,
-ségué Q 19 -tubéreuse Τ 636 R 56
-sérié Q 21 racines non- S 518
-valent Q 22 à-R 240 très- R 60
quadruple Q 23, Τ 188 à beaucoup de- R 29 ramiflore R 57
quatre Q 26 à-charnues S 76 ramiforme R 58
à-Q 1, Τ 151 à-grandes M 45 ramille R 62
-fois Q 23 à-lignifiées X 63 ramosité R 59
par- Q 25 à-pendentes Ε 8 rampant R 150
quatrième Q 24 à plusieurs- Ρ 1040 ramule R 62
portant des-R 276 à-G 514
quercicole D 384 raclé D 81 ramuleux R 61
-quètre Q 28 radiaire A 144, R 16, 37 rangé О 214
quiescent Q 29 radial R 16 rangs (à plusieurs-) Ρ 1060
quinaire Q 30 radiant R 17 râpe (en forme de-) R 42
quinc»ncial Q 31 radiation R 18 raphe R 66
INDEX FRANÇAIS 868
raphides R 68 redressant (se-) Ε 336 renflé D 334, I 139, О 152,
raphidioplancton R 69 redressé A 1054 F 591, 592, Τ 646, 658,
rapide Τ 8 réduction R 105 V 61
rapiforme Ν 12 réductionnel R 106 -en massue G 497
rapprochant par le sommet réduit R 104,, 394 renflement A 929, Τ 647
(se-) С 745 réduplicatif R 109 réniforme R 145
rapproché A 209, 954 réduplication R 108 renonculacé R 64
rare R 71 rédupliqué R 109 renouvelant I 164
tari- R 71 réfléchi A 635 renversé A 682, I 267,
rasé D 81 réfléchissant R 119 О 2, Ρ 359, R 186
rassemblé A 1118, С 567, refleurissant R 112 réorientation R 146
G 620 refleurissement R 113 répand R 147
ratatiné R 200 réflexion R 110 répandu par G 370
ratissé D 81 reflorescence R 113 réparation R 148
rattaché A 205 réfracté R 115 répartition D 320
rayon R 40 réfractif R 114 répertoire R 151
rayons refraichissant A 653, R 116 répété I 348
-de l'ombelle R 40 refuge R 118 repletum R 153
-médullaires M 143, R 40 regard I 254 replicatif R 155
rayonnant R 17 régénérabilité R 120 replié R 155
rayonné A 144 régénération N 81 replum R 156
rayonnement R 18 regeneratum R 122 reproductif R 158
réaction R 74 régénéré R 123 reproduction Ρ 1293,
rebord M 108 régénérescence R 121 R 157
rebroussé R 312 régérmination R 124 -asexuée A 301, M 418
récapitulation R 75 région D 343, R 125 -sexueUe G 44, S 1425
recaulescence R 76 régional R 126 reprogression R 159
récent R 77 règle R 132 répulsif pour Ρ 454
réceptacle С 227, 523, R 79, réglementairement R 331 réseau R 189
Τ 363 regma R 127 en- G 495, R 190
-commune G 521 regmacarpe R 127 réserve naturelle R 162
-conique G 750 règne R 129 résidu R 164
réceptaculaire R 78 -végétal R 129, V 44 résiduel R 165
réceptif R 81 régressif R 131, 209 résilient R 166
réceptivité R 80 régression R 130 résinacé R 169
récessif Τ 83 régulariforme R 133 résine R 168
recherche Ε 87, I 111, 268 régulation R 135 résineux R 175
-botanique Ρ 603 régulier R 134 résinifère R 170
réciproque M 595, R 84 rein (en) R 145 résinocyste R 172
récliné D 37, R 85 réitéré R 136 résinogène R 173
recombination R 87 rejet S 1318 résinose R 174
recommandation G 662 rejeter (à-) R 137 résistant R 176
reconnu R 86 rejeton Ρ 1271, S 543, 998, résistibUité R 177
reconquillé G 449 S 1318 résorption R 179
recourbé A 689, С 973, rejeunissement J 23, R 138 respiration R 180
R 101 réjouissant G 248 respiromètre R 181
-en arrière R 202, 206 relatif R 139 ressemblance S 517
-en crochet A 221, U 29 relation N 113 ressemblant à A 242, О 60
-en dehors R 111 relativement à Q 53 résserré G 545, 672, 780
-en haut R 167 relevé G 752a résserrement S 928
recouvert I 129, 0 27 -des plantes A 795 restitution R 184
partiellement- S 1196 -phytosociologique G 752a résupination R 185
recrudescence R 89 relique R 140 résupiné I 267, R 186
rectangulaire R 91 reliquefaction R 141 résurrection R 187
recti- R 90 rémanent R 142 retardation R 188
rectifié par С 828 remarquable G 761 reticulation R 191
rectigradation R 94 remarque A 795 réticulé A 1007, R 190, 195
rectinerve R 95 remontant A 642, R 112, -ridé R 199
rectipétalité R 96 S 386 très- R 194
rectisérié R 97 remplaçant Ρ 1437 -veiné R 192
arectiuscule R 98 remplacement (de-) Ρ 1437 rétinacle G 154, R 198
irécurrence R 100 rempli F 16, R 154 rétinaculé R 197
récurrent R 99
rédivive R 102 renaissant R 102 retordu R 202
renfermant I 91 retourné A 682. R 186, 212
see INDEX FRANÇAIS
rétracté R 203 rhizomanie R 267 -pennatifide R 410
retranché О 36 rhizomateux R 270 rongé Б 342
rétréci A 768, 1140, С 765 rhizomátiforme R 269 rongement M 116
rétroactif R 204 rhizomatique R 268 roride R 340
rétrofléchi R 206 rhizome R 266 rosacé R 342
rétrofracté R 207 rhizomitre R 271 rose R 288, 342
rétrogradation R 208 rhizomorphe R 272 de- R 288
rétrogressif R 209 rhizophile R 274 -foncé A 1132
rétromorphose R 211 rhizophore R 275, 276 jaunâtre- S 24
rétus R 213 rhizophylle R 277 -pâle R 347
réuni A 328, S 1359 rhizophytes R 279 rosée F 1441, R 341
-en masse G 724 rhizoplaste R 280 roseraie R 343
réunion A 327 rhizopode R 281 rosette R 356
-des étamines A 182 rhizosperme R 282 petite- S 897
réunissant (se-) С 715 rhizosphère R 283 rostelle R 351
réversible R 214 rhizotaxie R 284 rosteUé R 350
revêtu О 8 rhizothamnion R 285 rostre R 355
revirescent R 217 rhizotome R 286 rostre R 308, 352
révision R 218 rhizule R 287 rostriforme R 354
revivification R 219 rhodographie R 295 rosulacé R 357
reviviscent A 632, 670 rhodoleuque R 296 rosulaire R 358
révoluble R 220 rhodologie R 297 rosulé R 358
revolute R 221 rhodophylle R 298 rotacé R 362
révolutif R 221 rhombé R 303 rotatif R 361
rhabdoïdes R 224 rhomboidal R 303 rotation R 360
rhéobiontes R 229 rhoptomètre R 305 rotatoire R 361
rhéocrène R 230 rhyacophytes R 307 rouge Ε 347, R 368
rhéomorphose R 231 rhytidome R 315 -ardent F 79, I 39, R 388
rhéophile R 232 -annulaire R 315 bleuâtre- G 254, R 378
rhéophobe R 233 -écailleuse R 315 -brique L 61, Τ 146
rhéophytes R 234 -lamellaire R 315 brunâtre- R 398
rhéotropisme R 235 riche О 205 --foncé X 28
rhéxigène R 236 ride R 402 -carmin G 93, 551
rhexocarpe R 237 petite- R 404 -claire R 400
rhipidium R 239 rides (à petites-) R 405 -corail G 804
rhiz- R 240 ridé С 891, Ρ 1625, R 313, -cramoisi G 93, 300, 551
rhizautoique R 241 R 403 -clair G 550
-rhize R 240 rigide F 65, R 319, S 173, -de chair G 94
rhizelle R 242 S 1030 -de cinabre G 444
rhizidium R 243 rigidifolié S 188 -de cerise G 234
rhizines R 244 rigidité R 321 -de cuivre A 243, G 254
rhizinophylles R 245 rigidule R 322 -de flamme F 79, Ρ 451
rhiziophyse R 246 rime R 324 -de grenade Ρ 1659
rhizo- R 240 rimule R 326 -d'oléandre О 92
rhizobia R 247 ringent R 327 -de pêcher Ρ 346
rhizoblaste R 248 ringentiflore R 328 -de rubis R 372
rhizocarpe R 250 rivage R 329 -cyané R 294
rhizocarpien R 249 -de la mer L 228 -écarlate G 85 551, S 126
rhizocéphale R 251 rive R 329 -feu A 997, l· 79, I 31,
rhizocollésie R 252 riverain A 523, R 330 Ρ 1692
rhizocormus R 253 rivicole R 332 -flambé F 79
rhizoctonies R 254 rivulaire R 332, 334
rhiz осу s te R 255 robuste R 339 -foncé A 1134, В 244,
rhizoderme R 256 roche S 104 G 147, 240, R 369
rhizogène R 258 rocher S 104 -granatin G 240
rhizogenèse R 257 rochers
rhizogénétique R 258 -igné I 39
des- R 413
rhizogenum R 259 fendant les- R 415 jaunâtre- A 243
rhizographie R 260 dans, sur, les- L 213 --foncé G 893
rhizoïdale R 263 rocheux S 103 -minium M 370
rhizoïdé R 262
rhizoïdes R 261 rompant (se-) R 408 orangé- A 1151, R 377,
rhizolithe R 264 rompu D 299, F 141 423
rhizolithophytes R 265 ronceraie V 65 -pâle H 103
ronciné R 411
-ponceau Ρ 1659
INDEX FRANÇAIS 870
-pourpré Ρ 1114, 1662, sac S 10 sarcoïde S 70
V 122 -aérière S 10 sarcome S 72
-purpurin foncé M 472 -embryonnaire Ε 101, M 51, sarcopède S 75
-sang С 898, H 7, S 39 S 10' sarcotesta S 78
-sanguin A 1135 -pollinique M 354, S 10 sarment F 78, S 82
-sammoné S 24 -sporifère S 10 sarmentacé S 79
-sombre A 1133 saccharifère S 7 sarmenteux S 80
-vermillon Ρ 460 saccharin S 6 satellite S 83
-vif S 126 saccharose S 8 saturé S 91
-violacé R 385 sacciforme S 5 saulaie S 19
-violet A 70 sacelle S 12 saule (de-) S 18
rougeâtre Ε 345, Ρ 1658, sacelliforme S 11 saumonée (couleur-) S 24
R 366 safran (jaunâtre-) S 1141 saurochore S 96
-foncé A 1133 safrané (bleuâtre-) G 985 saurochorie S 95
-jaune A 1151 sagitté S 15, Τ 371 saussaie S 19
rougeur R 373 sagittifolié S 16 sautant en dehors D 95
rouille R 371 saUlant Ε 112, 494, Ρ 1284 sauvage A 334, F 42, S 778
couleur de- R 370 saillie Ρ 1285 devenu- Ε 51
rouillé R 370 -longitudinale Ρ 1262 saveur S 46
rouilleux F 39 sain S 32, V 19 savonneux S 44
roulé sale G 626, 762, S 586, 837 savoureux S 42
-en crosse С 449 salicine S 18 saxatile S 100
-en dedans I 280 salin S 23 saxicole S 100
-en dehors R 221 saline S 21 saxifrage S 101
salpinganthie S 25 scabre S 105
-sur soi-même G 794 salsugineux S 27 légèrement- S 106
roussâtre R 398 sol- S 27 très- S 108
roussi D 115 salutaire S 33 scabreux S 105
route I 347 samare S 34 scabride S 106
poussant sur le- V 107 double- D 301 scabriuscule S 106
rubané F 21, L 82, 265, Τ 16, samarifère S 35 scabrosité S 107
V 153 samaroïde S 36 scalariforme S 109
rubescent R 367 sandaliforme S 38 scalpelliforme S 111
rubicond R 369 sang (rouge de-) H 8, S 39 scape S 123
rubigineux R 370 sanguin S 39 scaphidiifère S 115
rude A 1072, R 397, S 105, sans A 1, 628, 879, 913, scaphidium S 116
Τ 378 Ε 1, 415, I 45 scapifère S 120
presque- S 1103 santonine S 41 scap iflore S 121
rudéral R 391 saphir (bleu-) S 47 scapiforme S 122
rudiment R 396 saphir ine S 47 scarieux S 125
rudimentaire R 394 sapide S 42 sceptriforme S 132
rugueux R 313, 403 sapinoïd S 43 schède S 133
ruguleux R 405 saponacé S 44 schedule S 134
ruisseau R 336 saponine S 45 schistacé S 136
de- R 332 saprobiontes S 48 schisteux S 141
ruisselet R 335 saprobiose S 49 schistoptère S 140
rumination R 406 saprobiotique S 50 schizocarpe G 571, S 144,
ruminé R 407 saprogène S 51 S 145
rupestre R 413 saprogéophytes S 52 schizoconidie S 146
rupicole R 414 sapromyiophilae S 53 schizocotylie S 147
rup tile Ε 346, F 143, R 416 sapromyiophile S 54 schizogène S 149
ruptinerve R 417 sapropèle S 55 schizogenèse S 148
rural R 418 saprophage S 56 schizogénétic[ue S 149
ruricole R 418 saprophile S 57 schizolysigène S 151
rustique R 421 saprophyte S 59 schizomère S 152
saprophytes S 58 schizophytes S 154
saprophytisme S 60 schizorhexigène S 155
sable A 1001, S 4 saproplancton S 61 schizostèle S 156
sarcicarpe S 64 schizostélie S 157
sableux S 3 sarclage R 409 sciadophile S 158
sablière S 1 sarcobase S 63 seiadophytes S 161
Sablonneux A 1002, Ρ 1451, sarcocarpique S 65 scie
S 3 sarcochores S 67 denté en- S 439, 447
sabulicole S 2 sarcoderme M 251 dentelé en- S 445
871 INDEX FRANÇAIS
en forme de- S 448 -transversale Τ 402 semi-
science H 317, S 163 sectoriel S 243 -ovale S 345
-naturelle S 163 ségétal S 255 -penné S 354
scintmant S 164 segment S 258 -plissé S 856
sciophytes S 161 -de la feuille S 258 -radié S 357
scissile S 168 segmentation S 256 -refléchi S 358
scission F 69 segmenté S 257 -réniforme S 359
scissipare S 170 ségrégation S 259 -réticulé S 360
sciuroïde S 172 séirolytique S 262 -sagitté S 361
scléranthe S 174 séirospore S 263 -septé S 362
scléréïdes S 176 séismochorisme S 264 -siccatif S 367
sclérenchymatique S 178 séismonastie S 265 -staminaire S 368
sclérenchyme S 177 séismotropisme S 266 -strié S 370
sclérification S 179 sélectif S 269 -subulé S 371
sclérites S 176 sélection D 47, S 268 -symphyostémone S 374
sclérobaside S 180 -artificielle S 268 -trigyne S 379
sclérocarpe S 182, 183 -naturelle N 26, S 268 -turbaniforme S 380
sclérocaulie S 184 -des plantes S 268 -valve S 382
sclérocytes S 176 sélectionné S 270 semi-apogamie S 285
sclérogène S 186 sélénotropisme S 272 semi-hercogamie S 316
sclérogonidie S 187 selle S 273 semi-lichen S 327
sclérophylle S 188 selliforme S 274 séminal S 334, 639
sclérophytes S 189 semailles S 92, 336 semination S 336
sclérote S 194 semblable A 42, 208, 242, séminicole S 337
sclérotique S 193 séminifère S 338
scobiculé S 197 H 358, 1 292, M 473, 0 60, séminiforme S 339
scobiforme S 197 0 199, Ρ 87, S 515 semi-species S 365
scobine S 198 très- Ρ 347 semi-stérilité S 369
scobiné S 199 semblant S 519 sens S 397
scolecoconidie S 200 semé S 88 sensibilité S 395
scolecospore S 201 semence S 276 sensible S 396
scolopendrin S 203 semences sensitif Ρ 1636, S 396
scopaire S 205 à-ailées Ρ 1620 sentant comme la cannelle
scopiforme S 206 à cinq-P 251 G 445
-scopique S 207 à-noires G 3 senteur 0 64
scorodophylle S 209 à quatre- Τ 200 sentier S 375
scorpioïde S 210 à-ridées R 316 -de borne V 84
scotophobisme S 212 à-sphériques S 713 sépale S 402
scotophytes S 213 semi- S 277 sépales
scotoplancton S 214 -amplexicaule S 281 à-S 403-
scototaxie S 215 -amplexiflore S 282 à-étroites S 927
scototropisme S 216 -annulaire S 283 à-velus Τ 462
scrobiculé S 218 -circulaire S 293 sépalodie S 400
scrotiforme S 221 -cordiforme S 298 sépaloïde S 399
scrutateur S 223 -costé S 299 sépalule S 401
scutelle S 227 -cylindrique S 376 separable S 566
scutelliforme S 226 -décurrent S 302 séparation D 331, S 237,
scyphus S 230 -déhiscent S 304 S 259, 569
scytine S 231 -denté en scie S 364 séparé D 139, 299, 311, 313,
sébacé S 234 -digyne S 305 D 364, I 320, S 238, 405,
sec A 1016, S 488, X 27 -double S 306, 355 S 570
sécédente Ρ 713, S 235 -équitant S 307 non- I 121
sèche S 173 -flosculeux S 309 sépiacé S 407
séché R 200 -gamopétale S 313 sepiaire S 14
sécheresse S 485 -globuleux S 314 sepicole S 14
second S 249 -grillé S 290 sept (à-) H 150, S 409
secondaire A 43, S 245 -humide S 317 par- S 409
secondiflore S 246 -integrifolié S 320 septal S 410
secondifolié S 247 -latent S 323 septé S 411
secondine S 248, Τ 48 -lobé S 328 non- Ε 356
sécrétion S 239 -lunaire S 331
sécrétoire S 240 transversalement- Τ 401
-mésophytique S 333 septemlobé S 413
secteur S 242
section S 241 -nude S 340 septemnervié S 414
-orbiculaire S 344 septentrional S 415
INDEX FRANÇAIS 372
septicide S 416 silicification S 500 solarium S 555
«eptifère S 418 . silicule S 501 soleU S 552
septiforme S 419 -uniloculaire N 175 de- H 76
septifrage S 420 siliculeux S 503 solenaidie S 558
€βρ tique S 417 siliculiforme S 502 soleniaplancton S 559
septobaside S 422 silique S 504 solenostèle S 560
«eptulé S 423 siliques (à plusieurs-) M 570 soli- H 76
sépulcral S 427 siliqueux S 506 solide S 563
«équé S 244 siliquiforme S 505 solidité S 562
série S 433 sillon G 644, S 1280 solitaire A 638, Ε 321,
sérié S 431 -nectarifère S 1280 I 320, S 522, 565, U 36
non- A 1094 sillons soliveau (en-) Τ 312
-sérié F 19 à cinq- Q 48 soluble S 566
sérotin S 434 à-profonds Ε 41 solution S 569
serpentant S 435, 437, sillonné G 641, S 1278 somatique S 572
Τ 360 non- A 1100 somatoblaste S 573
serpentiforme О 188, S 435 sinueusement- R 333 somatogène S 575
serpentine S 437 similaire S 515 somatophytes S 577
serratifolié S 441 similitude S 517 somatoplasme S 578
serrature S 446 similisyraétrie S 516 somatotropisme S 579
simple H 24, S 518 sombre 0 22, Τ 565
-chaude G 28, F 43 simultané G 541, S 520 sommaire Ε 309
-d'été A 282 singulier S 522 sommeil S 582
-à temperature tiède Τ 115 sinistrogyre S 524 -des plantes S 582
serré A 995, G 710, 764, sinistrorse S 525 sommeillant (non-) A 314
G 866, D 68, Ρ 1675, S 984 sinistrostylie S 526 sommet A 889, G 949, V 86
peu- L 73 sinué S 527 au- A 106, 904
très G 720 sinueux A 758, G 641, M 70, somnifère S 581
serriforme S 448 S 529 sorale S 584
sertiforme S 452 sinuolé S 528 sordago S 585
sertule S 453 sinus S 530 sordide S 586
sessile S 458 siphonanthie S 533 sore S 596
seston S 459 siphoné S 532 à sores S 597
sestonologie S 460 siphonogamie S 535 sorédie S 588
sétacé S 464 siphonophytes S 534 sorédié S 587
-denté S 462 siphonoplaste S 536 sorema S 589
séteux S 468 siphonostèle S 537 sorifère S 591
sétiflore S 465 siraplancton S 538 sorosé S 594
sétifolié S 466 sitotropisme S 539 sortant Ε 470
sétiforme S 464 situation S 540 sorte Ρ 1271
sétuleux G 249 situé Ρ 1128, S 541 souche S 1318
sétulifère S 470 -au-dessous О 191, S 1201 soudant (se-) A 210
seul H 24, S 565 -au-dessus Ε 229 soudé A 52, 181, 194, 212,
à un-M 392, и 36 six (à-) H 272, S 389, 471 A 793, G 543, 709, 741,
sève H 446 contenant- S 389 G 37, S 1359
sexe S 482 sobole S 543 non- Ε 88
sexfarié S 475 sobolifère S 544 -tout à l'entour G 464
sexjugué S 476 sociabilité S 545
social S 546 soudure G 544
sexloculaire S 477 souillé I 173
sexocarpie S 476 sociation S 547
sextuple S 479 société S 549 source F 119, S 129
sexualité S 481 sociologie S 550 souris
sexuel A 298, S 480 sociomOrphologie S 551
soie S 461 comme la queue de- M 631
siccifolié S 486 gris de- M 583, 619
siccité S 487 petite- S 469
sidérophile S 492 soies ressemblant a une- M 618
sidérophobe S 493 à cinq- Ρ 241 sous-arbrisseau S 1099, 1272
sigillé S 494 à-mucronées S 463
à petites-S 470 sous-arbustif S 1274
sigmoïde S 495 sous-association S 1104
signe N 156 à-raides G 769
signes S 497 soit effacé! D 48 sous-classe S 1123
signé S 496 sol S 567 sous-espèce S 1231
siliceux S 498 solaire S 553 sous-famille S 1178
silicicole S 499 solarisation S 554 sous-forme S 1181
873
sous-frutescent S 1271
sous-genre S 1185
sous-ligneux S 1204
sous-ordre S 1216
sous-règne S 1226
sous-section S 1226
sous-série S 1228
sous-tribu S 1244
sous-variété S 1249
soutenant F 178, S 1275,
S 1322
soutenu S 1276
souterrain G 119, H 58,
S 1239
soutien F 180
soyeux S 432
complètement- H 352
presque- S 1227
spadice S 602
spadicé S 598, 600
spadiciflore S 601
spanandrie S 604
spanogynie S 60"
sparsiflore S 610
sparsifolié S 611
sparsioplastes S 612
spathacé S 615
spathe S 614
à-S 616
spathé S 616
spathiforme S 615
spathille S 619
spathulé S 620
spatole S 621
spécial Ρ 1166, 1311, S 622
spécialisation S 623
spécifique S 625
spécimen S 626
spécioles S 627
spéciologie S 628
spectre S 632
-d'absorbtion A 23
-biologique S 632
speiranthie S 634
speirème S 635
spéléologie S 637
spermamibe S 642
spermangium S 643
spermapode S 646
spermatide S 651
spermatiifère S 652
spermatioïde S 653
spermatique S 650
spermatium S 655
spermatocarpie S 656
spermatocinétique S 667
spermatocyste S 658
spermatocytium S 660
spermatogamète S 661
spermatogone S 663
Spermatogenese S 662
spermatogonium S 665
spermatographie S 666
spermatophytes S 668
INDEX FRANÇAIS
spermatoplasme S 669 spongiforme S 772
spermatoplaste S 670 spongiole S 773
spermatozoïde S 673 spongioplasme S 774
spermocarpe S 677 spongiophylle- S 776
spermocentre S 679 spontané Ε 344, S 778
spermoderme S 680 sporadique S 780
spermogonie S 686 sporange S 789, Τ 231
spermogoniifère S 685 sporangidium S 782
spermologie S 687 sporangié S 781
spermophore S 689 sporangifère S 783
spermophorium S 688 sporangiole S 785
spermosphère S 692 sporangiophore S 786
spermospore S 691 sporangiosore S 787
spermotype S 695 sporangiospore S 788
sphacelé S 696 -spore S 790
sphacéle S 697 spore S 779
sphagnologie S 723 -bicellulaire D 194
sphagnophytes S 721 -de conservation G 401,
sphalerocarpe S 722 H 566, S 879
sphéraplancton S 701 -nue G 274
sphérenchyme S 702 -de résistence G 1016
sphérique G 166, S 699 spores
largement- О 13 à beaucoup de- F 1054
presque- S 1187 sans- A 1081
sphérocarpe S 704 sporidie S 796
sphérochorise S 705 sporidiifère S 791
sphérocristals S 700 sporidiiforme S 792
sphérome S 707 sporidiole S 794
sphérophytes S 709 sporifère S 797
sphéroraphides S 700 sporiparité S 799
sphérosporange S 715 sporocarpe S 802
sphérothèque S 717 sporochores S 803
spherule S 718 sporoclade S 804
sphingophile S 725 sporocyste S 806
sphygmisme S 727 sporocyte S 807
spicifère S 730 sporocytium S 808
spiciforme S 731 sporoderme S 809
spicule S 733 sporodoque S 810
spicule S 734 sporogamie S 811
spiculiforme S 735 sporogène S 813
spinelle S 743 sp orogenèse S 812
spinellé S 744 sporogone G 78, S 816
spinescent S 745 sporoïde S 817
spini- S 741 sporophore S 461, 819
-carpe S 746 sporophyade S 821
-folié S 747 sporophylle S 822
-forme S 748 sporophyte S 824
spinule S 743 sporophytique S 823
spinuleux S 744, 751 sporosome S 825
-denté S 752 sporostège S 826
spirale S 754 sporothèque S 828
non- A 1079 sporotrophophylle S 892
spirálisation S 755 sporule S 831
spiralisme S 756 sporulifère S 833
spire S 753 spumescent S 835
spireme S 758 squalide S 837
spirille S 759 squame S 839
spirocarpe S 760 squamelle S 841
spirocyclique S 762 squamellifère S 842
spirolobé S 764 squamelliforme S 843
spirotrope S 765 squameux S 838
spiroisme S 763 squami- S 838
spodogramme S 770
-fère S 838
spongieux S 775
-forme S 840
 INDEX FRANÇAIS 874
squamodie S 844 sténoxybiontes S 937 strie S J 0 2 5 , V 152
squamuleux S 842 stephanocarpe S 939 stries
squamuliforme S 843 stephanodophytes S 940 à-noirâtres A 1136
squarreux S 846 steppe S 941 sans-A 100, Ε 358
squarruleux S 847 stercophile S 942 strié S 1029, V 129, 153
squelette S 131 stereides S 944 finement- S 1026
stabiloplastes S 849 stéréome S 947 striga S 1032
stable С 763, S 848 stéréophylle S 948 strigueux S 1033
stade Ρ 423 stéréoplasme S 949 striiforme S 1034
-palmella Ρ 52 stéréope S 950 striolé S 1035
stagnant S 854 stérigme S 955 strobilacé S 1036
stagnoplancton S 855 stérigmate S 955 strobUe С 784, S 1039
staminaire S 848 stérUe A 298, 1068, N 110, strobUé S 1037
staminé M 113 S 956 strobilifère G 735
stamineux S 862 relativement- Τ 320 stroma S 1040
staminifère S 859 stérilisation S 957 stromatifère S 1041
staminiforme S 860 stérUité A 297, S 958 stromatoïde S 1042
staminode S 861 -absolue S 891 strombus S 1044
stasigenèse S 865 sternotribe S 959 strophanthine S 1046
stasimorphie S 866 sternutatoire S 960 strophisme S 1048
stase S 867 stirrophile S 961 strophogenèse S 1049
stasophile S 868 stichidium S 964 strophomanie S 1050
stasophytes S 869 stichobaside S 966 strophotaxie S 1051
statenchyme S 870 stichocarpe S 967 structure S 1052
stathmokinèse S 871 stigmate S 970 -floristique S 1052
station H 3, S 873 stigmateux S 979 strumeux S 1055
statique S 872 stigmatifère S 972 strumifère S 1055
statistique S 874 stigmatiforme S 973 strumiforme S 1056
statocrate S 875 stigma tique S 971 strychnine S 1058
statocystes S 876 stigmatomycose S 974 stupacé S 1060
statolithes S 877 stigmatonomium S 975 stupéfiant N 15, Τ 88
statoplastes S 878 stigmatophore S 976 stygobiontes S 1062
stauroconidie S 882 stigmatostège S 978 stylaire S 1064
staurophylle S 885 stipe G 189, S 987 style S 1081
stauros S 886 à-P 890 à-S 1063
stegmates S 888 à-brun Ρ 404 à-en clou G 195
stegocarpique S 890 à-renflé О 85 à-duveté Ρ 1624
steironothie S 891 stipelle S 985 à-long D 364
stelaire S 892 stipellé S 986 sans-A 1099
stèle С 215, S 893 stipité S 988 styles
stellule S 897 stipitiforme S 989 à deux- D 341
stellulé S 898 stipulané S 992 à-filiformes L 130
stelolemme S 899 stipule S 990 à plusieurs-P 1066
sténobathique S 903 stipulé S 993 -style S 1063
sténocénique S 910 stipuleux S 995 styleux S 1079
sténocénose S 911 stipulifère S 993 stylifère S 1065
sténochore S 908 stipuliforme S 994 stylidium S 1066
sténochorie S 907 stolon S 998 styliduc S 1067
sténocyste S 912 stolonifère S 999 styliforme S 1068
sténoécique S 914 stoloniforme S 1000 styliplancton S 1070
sténohaline S 916 stomataire S 1002 stylo- S 1063
sténohydrique S 917 stomate S 1001 stylode S 1072
sténohygrique S 918 stomatifère S 1004 stylogonidie S 1073
sténomorphe S 920 stomatique S 1003 styloïdes S 1074
sténophotique S 923 stomatocarpe S 1006 sty lop ode S 1075
sténoplasticité S 925 stomium S 1007 stylospore S 1076
sténose S 928 stratification S 1014 stylostège S 1077
sténospermocarpie S 929 stratifié H 224, S 1015, suave S 1084
sténostachyé S 931 Τ 6 sub-
sténosynusique S 932 stratiobotanique S 1016
sténothermique S 933 -aigu S 1089
sténotopie S 934 strepsinema S 1020 -alpin S 1093
strepsitène S 1021 -angideux S 1094
sténotopique S 935 striation S 1028 -arborescent S 1098
sténotrope S 936 stridulant S 1031 -arctique S 1100
876 INDEX FRANÇAIS
sub- sub- superposé S 1297
-arqué S 1101 -réniforme S 1221 supervolutif S 1300
-atlantique S 1105 -rostre S 1223 supplément M 94, S 1302
-auricule S 1106 -sessile S 1230 suppléments A 178
-biflore S 1109 -spontané S 1233 supplémentaire A 179
-bilobé S 1110 -squameux S 1234 support Ρ 362
-barbu S 1108 -stomatique S 1236 supra-
-campanule S 1112 -terminal S 1238 -axillaire S 1304
-canaliculé S 1114 -tétragone S 1240 -basai S 1305
-capillaire S 1115 -tomenteux S 1242 -décomposé S 1307
-caréné S 1116 -tropical S 1246 -fastigié S 1308
-cartilagineux S 1118 -velouté S 1250 -pétiolaire S 1312
-central S 1120 -verticillé S 1251 -terrestre S 1315
-cilié S 1121 subclimax S 1126 supraspécies S 1314
-claviforme S 1125 subcuticule S 1144 supression S 1303
-concentrique S 1129 subdioécie S 1155 sur Ε 229
-conique S 1131 subdivision S 1159 surcule S 1318
-convolute S 1132 subéreux S 1175 surculeux S 1317
-copieux S 1133 subérification S 1169 surculifère S 1317
-coriace S 1136 subérine S 1172 sure G 241
-cortical S 1137 subérogène S 1174 surface A 1000, S 1290
-corymbeux S 1138 subex S 1176 surfoliacé S 1309
-crené S 1139 subformation S 1182 surgeon S 1318
-crispé S 1140 subfossile S 1183 surmaturation S 1310
-cylindracé S 1145 subhyménium S 1192 surnageant Ε 268, S 1295
-décandre S 1146 subiculum S 1194 surnuméraire S 1311
-décurrent S 1147 subordination S 1215 suspendu S 1321
-denté S 1148 substance S 1235 suspenseur S 1320
-déprimé S 1149 substratum S 1237 suturaié S 1324
-dichotome S 1151 subtU S 1241 suture R 66, S 1323
-difforme S 1152 subtrioécie S 1245 -dorsale D 368
-digité S 1153 subulé S 1247 -ventrale V 60
-dioique S 1156 suc L 208, S 1260 suturé S 1325
-distique S 1157 -cellulaire G 1058, Ε 122, sutureux S 1325
-dominant S 1161 S 1266 suturifère S 1325
-égale S 1090 -mielleux N 51 svelte Ε 445
-endémique S1164 -nucléaire G 139 sycone S 1327
-epidermale S 1165 -vacuolaire S 1266 sycose S 1328
-épistatique S 1166 succédané S 1253, 1256 sylvestre S 508
-equilateral S 1091 successibilité S 1254 sylvicole S 510
-érigé S 1168 successif S 1256 sylviculture S 511
-fascicule S 1179 succession S 1255 sylvosteppe S 512
-florale S 1180 succifère G 414, S 1257 symbasis S 1334
-glabre S 1186 succulent S 1263 symbiotes S 1335
-globulaire S 1187 succulentes S 1264 symbiose S 1336
-gynoécique S 1189 suçoir H 55 symbiotique S 1337
-hirsute S 1190 suçoirs initiais Ρ 1186 symbiotrophique S 1340
-hyméniale S 1191 sucre (contenant de-) S 6 symbiotrophisme S 1339
-hypostatique S 1193 sucré S 6 symétranthe S 1342
-imbriqué S 1195 sud (de-) M 196 symétrie S 1343
-integrifolié S 1200 sudorifique S 1268
-littoral S 1205 à — radiaire R 38
suffixe diminutif Ε 93 -radiaire R 16
-marin S 1206 suffocant S 1270
-mergé I 52, S 1207 symétrique S 1344
suie symétrocarpe S 1345
presque-- S 1196
-mersé D 55 couleur de- F 182 sympatrique S 1346
-micronique S 1208 suivant Ρ 1134, S 249, 429 sympeda S 1347
-microscopique S 1209 superbe S 1286 sympérianthé S 1348
-microsome S1210 supercrescent S 1288 sympétale S 1349
-nivéal S 1212 superespèce S 1298 symphicarpe S 1351
-ombelle S 1248 superficiel Ε 16, S 1289 symphyUode S 1352
-orbiculaire S 1214 superfétation S 1292 symphyogenèse S 1354
-ové S 1217 superflu H 551, S 1291 symphytique S 1359
-rameux S11219 supérieur S 1294, 1299 symphytogyne S 1360
superparasite S 1296 symplaste S 1362
INDEX FRANÇAIS 876
sympode S 1365 synsépale S 1445 tapesium Τ 23
sympodiale S 1364 synsperme S 1446 tapétáié Τ 24
sympolymorphisme S 1366 synsporange S 1447 tapètum Τ 25
Symptomatologie S 1368 synspore S 1448 taphrenchyme Τ 26
symptôme S 1367 syntaxon S 1450 tardif S 434, 454, Τ 30
synakinète S 1371 syntaxonomie S 1451 tardiflore Τ 29
synandre S 1372 syntélomitique S 1452 tartareux Τ 31
synandrie S 1373 syntépale S 1453 tassé A 54
synandrodium S 1374 synthèse S 1330 tautonyme Τ 32
synangium S 1375 syntriploïdie S 1454 taxitérie Τ 35
synanthe S 1379 syntrophie S 1455 taxon Τ 37
synanthere S 1376 syntropique S 1458 taxonomie Τ 38
synanthérie S 1377 syntype S 1459 taxonomique Τ 39
synan thèse S 1378 synusie S 1460 tecnospore Τ 40
synanthie S 1380 synzoique S 1461 tectoparatype Τ 41
synanthodie S 1381 synzoogonidie S 1463 tectoplésiotype Τ 42
synaphose S 1383 synzoospore S 1464 tectotype Τ 43
synapsis S 1384 synzygie S 1465 tégmentacé Τ 49
synaptospermie S 1386 synphonogénie S 1466 tégminé Τ 50
synarmophytes S 1388 syringodendron S 1469 tégulicole Τ 53
syncarpe S 1392, 1393 syrrotia S 1470 tégument I 204, Τ 48, 649
syncarpie S 1391 syrtidium S 1471 -externe de la graine Τ 145
syncaryonte S 1395 sytidophile S 1472 -ovulaire I 204
syncaryotique S 1397 syrtidophytes S 1473 -séminal I 204
syncéphalé S 1398 syssomata S 1474 teichosome Τ 54
synchorologie S 1400 systellophytes S 1475 teignant Τ 314
synchorologique S 1401 systématique S 1477, 1478 téleutosore Τ 62
synchrone S 1402 systématisation S 1479 téleutospore Τ 63
synchronique S 1402 système S 1476 telmaplancton Τ 70
synchronogamie S 1403 -naturel N 26, S 1476 télocentrique Τ 72
synchronologie S 1404 -des plantes S 1476 télochromomères Τ 73
syncoUiphytes S 1406 -radiculaire S 1476 télochromosome Τ 74
syncotyledoné S 1407 systole S 1480 télocrate Τ 75
syncotylie S 1408 systolique S 1481 télogonidie Τ 76
syncyanose S 1409 sy strop he S 1482 telom Τ 78
syncyte S 1410 telomeres Τ 79
syndèse S 1411 telophase Τ 81
syndétochéüe S 1412 tabac (couleur de-) Τ 1 télosynapsis Τ 83
syndimorphisme S 1413 tabacin Τ 1 témoigné par Τ 147
syndiploïde S 1415 tabès Τ 2 tempérant Τ 85
syndiploïdie S 1414 tabescence Τ 2 tempéré Τ 86
syndynamique S 1416 tabescent Τ 3 temporaire Ε 228, F 177
synécique S 1436 table Τ 4 temps Τ 87
synécologie S 1437 tablier L 3 tenace Τ 92
synécologique S 1438 tabulaire Τ 5 tenant Τ 96
synème S 1417 tâche M 64 tendre Τ 97
synenchyme S 1418 -circulaire A 1006 ténébreux Τ 94
synergides S 1420 -oculaire S 970 ténébricole Τ 93
synergism e S 1419 tâches tension Τ 98
syngaméon S 1421 à-noires S 696 tentaculaire Τ 99
syngamétie S 1423 taché G 762, I 173, M 66 tentacule Τ 101
Syngamie S 1424 -en goutte G 265 tentacule Τ 100
syngénétique S 1427 tenuifolié Τ 107
syngrammes S 1428 tacheté J 3, L 98, M 66, tépale Τ 109
synhaploïde S 1430 N 36, Ρ 679, S 968, Τ 313
synmorphologie S 1432 tachyauxèse Τ 9 à tépales Τ 110
synema S 1417, 1433 -tépale Τ 110
tachygenèse Τ 10 tépidarium Τ 115
synoécie S 1435 tachysporie Τ 11
synonyme S 1440 tératogénie Τ 116
tactile Τ 13 tératologie Τ 117
-porteur de l'épithète В 49 tactique Τ 12 tératologique Τ 118
synonymie S 1439 tactisme Τ 14 tératome Τ 119
synoptique S 1442 taiga Τ 19 tercine Τ 12Θ
synorrhize S 1443 tangentiel Τ 21 tereti- Τ 128
synpétale S 1444 tanni» Τ 22 terminal Τ 127
877 INDEX FRANÇAIS
tergéminé Τ 125 tétranthère Τ 183 thigmotropisme Τ 293
terme Τ 131 tétraplostémone Τ 190 thinicole Τ 294
-technique Τ 131 tétrarche Τ 194 thiobactéries Τ 296
terminal A 106, 903 tétrasporange Τ 202 thiophile Τ 297
terminalisation Τ 128 tétraspore Τ 201 thixotropie Τ 298
terminant (se-) D 96, Τ 129 tétrasporophyte Τ 204 thyUes Τ 302
terminé en queue G 188 textilé Τ 212 thyUisation Τ 303
terminologie Τ 130 thalamiflore Τ 215 thylloïde Τ 304
ternaire Τ 132 thalamium Τ 216 thyrsi- Τ 306
terne-brun G 904 thalassophile Τ 220 -forme Τ 307
terne Τ 133 thalassoplancton Τ 222 tige С 195, S 997
deux fois- В 220 thalle Τ 227 -charnue S 66
terre S 567, Τ 135 thallidie Τ 223 -cramponnante A 206
couleur de- Τ 137 thallochlore Τ 225 -grimpante S 112
croissant sur-saline S 23 thalloïde Τ 224 -principale Ρ 1208
-ruineuse R 389 thallophytes Τ 226 -secondaire S 245
terrestre G 102, Τ 66, 136 thamnium T. 228 -simple S 518
terricole Τ 138 thanatotope Τ 230 à tige ailée Ρ 1614
terriphytes Τ 139 thécaphore Τ 232, 233 à-amère A 490
territoire Τ 140 théciforme G 605, Τ 237 à-anguleuse G 213
tertiaire Τ 141 à-courte В 273
tesselé Τ 143 thécium Τ 238 à-droite Ε 93
testa Τ 145 thelyblaste Τ 245 à-filiforme N 71
testacé Τ 146 thelycaryonte Τ 246 à-grêle L 117
testiculaire Τ 148 thelycaryotique Τ 247 à-large Ρ 789
testicule Τ 148 thelygénie Τ 248 à-mince Τ 106
tête G 80 thelytokie Τ 249
tétra- à plusieurs tiges M 519,
théorétique Τ 253 Ρ 1032
-cyclique Τ 162 thèque Τ 231 à-rouge R 374
-didyme Τ 165 thérapeutique Τ 254 à-sillonnée S 1279
-dyname Τ 168 thériaque Τ 255 à-tordue S 1023
-édrique Τ 169 thermal Τ 256 à-velue Τ 444
-gonocarpe Τ 174 thermauxisme Τ 257 tigelle de l'embryon G 191
-gonolobe Τ 175 thermique Τ 258 tigré Τ 313
-gyne Τ 176 thermochorisme Τ 260 tinctorial Τ 314
-mère Τ 180 thermocléistogamieT 261 tiphicole Τ 316
thermodiffusion Τ 262 tiré-à-part S 404
-méristélique Τ 179 thermoésthésie Τ 259
-morphe Τ 181 tissé pêle-mêle I 236
thermogène Τ 263 tissu G 213, 772
-nuclee Τ 184 thermoindifferenl Τ 2G4
-pétale Τ 185 thermolabile Τ 265 -d'absorption A 23
-phylétique Τ 186 thermolyse Τ 266 -aérifère A 257
-ploïde Τ 189 thermomètre Τ 267 -assimilateur G 326
-ptère Τ 191 thermomorphose Τ 268 -cellulaire G 772
-sépale Τ 198 thermonastie Τ 269 -conducteur Τ 55
-somique Τ 199 thermopériodicité Τ 270 -connectif Τ 55
-spore Τ 205 -entrelacé Τ 55
-sporifère Τ 203 thermophase Τ 271 -fibreux G 772
-stachyé Τ 206 thermophile Τ 272 -fondamental G 772, Ρ 1349
-stémone Τ 207 therm op hylac tique Τ 273 -ligneux Ρ 827
-stigmate Τ 209 thermophytes Τ 274 -méristématique M 199
-stique Q 21 thermorégulation Τ 275 -palissadique G 772
-stylé Τ 210 thermostable Τ 276 -primaire G 772
tétrachotomie Τ 159 thermotactişme Τ 277 -protecteur Τ 55
tétracotylédon Τ 161 thermotolerant Τ 279 -secondaire G 772
tétracytes Τ 163 thermotropisme Τ 280 -sécrétoire S 240
tétrade Τ 196 theromégatherme Τ 281 -de soutien S 947
tétradème Τ 164 theromésotherme Τ 282 -vasculaire Τ 55
tétradogenèse Τ 166 theromicrotherme Τ 283, tocozygote Τ 321
tétragonidange Τ 172 therophylle Τ 284 toise О 233 ;'
tétragonidie Τ 173 therophytes Τ 285 tombant G 6, 613, D 15,
tétrahybride Τ 177 thèse Τ 287 Ε 63, Ρ 713, S 235
tétrakène Τ 158 thigmonastie Ţ 290 ' tombé D 46
tétrandre Τ 182 thigmotaxie Τ. 292 tome Τ 331
INDEX FRANÇAIS 878
tomenteux Τ 326 toxifère Τ 367 tri-
faiblement- Τ 325 toxines Τ 370 -chlamydé Τ 439
finement- Τ 325 toxique Τ 366, V 56 -colore Τ 468
tomentum Τ 327 trabecule Τ 373 -corne Τ 469
tomiange Τ 328 trabecules Τ 372 -coste Τ 470
tomipare Τ 330 traçant R 150 -cotyledoné Τ 471
tondu D 113 trace Ε 40, V 99 -cuspidé Τ 472
tonésie Τ 332 trachées Τ 374 -cyclique Τ 473
tonicité Τ 333 trachéïdes Τ 375 -dactyle Τ 474
-tonique Τ 334 trachenchyme Τ 376 -denté Τ 475
tonnelet (ressemblant à un-) tractellum Τ 381 -digité Τ 474
0 213 tractrice --penné Τ 477
tonoplaste Τ 335 racine- С 779 -dyname Τ 481
tonose Τ 336 traité Τ 380 -ennal Τ 482
tonotaxie Τ 337 trame Τ 383 -farié Τ 556
tonsile Τ 339 tranchant A 90,170 -fide Τ 484
topique Τ 341 tranché S 1262 -flore Τ 420
topobiontes Τ 342 tranquille Τ 384 -folié Τ 486
topochemotaxie Τ 343 transformisme Τ 387 -foliole Τ 487
topoclimat Τ 344 transient Τ 388 -forme Τ 512
topogalvanotaxie Τ 345 transition Τ 390 -furqué Τ 490
topographie Τ 346 transitoire Τ 389 -game Τ 491
topophototaxie Τ 347 translateur Τ 392 -générique Τ 493
topotaxie Τ 348 translocation Τ 393 -glochidié Τ 494
topotropisme Τ 349 translucide Ρ 224, Τ 394 -glume Τ 495
topotype Τ 350 transparence Τ 396 -gone Τ 496
tordu A 689, D 338, С 778, transparent A 960, G 932^ -gonocarpe Τ 497
G 314, S 754,1022, Τ 354, 358 H 448, Τ 395 -gyne Τ 498
-en arrière О 29 -hUifère Τ 499
-en dedans I 240 presque- S 1150 -latéral Τ 502
-en dehors R 202 transpiration Τ 397 -léte Τ 503
transpiromètre Τ 398 -lobé Τ 504
doublement- В 217 transplantation Τ 399
faisément- Ρ 1504 -loculaire Τ 505
transport Τ 391 -maculé Τ 506
-à gauche S 524 transversal Τ 402
presque- S 1158 -mère Τ 507
trapéziforme Τ 403 -morphe Τ 512
torface Τ 654 trapézoïdal Τ 403 -nerve Τ 515
torrents (aimant les-) R 306 traumatique Τ 404 -nominal Τ 516
torride Τ 356 traumatochorisme Τ 405 -nuclee Τ 517
torsion G 317, Τ 357 traumatodinèse Τ 406 -oécique Τ 520
tortile Τ 358 traumatonastie Τ 407 -ovulé Τ 521
tortillé S 1022, Τ 354 traumatotaxie Τ 408 -parti Τ 523
tortueux A 758, L 8, Τ 360 traumatotropisme Τ 409 -partible Τ 522
toruleux Τ 362 treillisé G 60, Τ 212 -penné Τ 527
torus Τ 363 tremblant Τ 411 -pétale Τ 524
touchant A 1141 tremmatologie Τ 299 -phylétique Τ 525
se- G 773 trempé S 1277 -pinnatifide Τ 528
touffe de poils Ρ 235 très Ρ 253, 1156 -pinnatipartite Τ 529
touffu G 13, 651, S 984 trésor Τ 286 -pinnatiséqué Τ 530
toundra Τ 648 tressé Ρ 794 -polaire Τ 546
toupie (en-) Τ 652 tri- Τ 413 -pyrène Τ 550
tour S 753 -adelphe Τ 415 -radié Τ 552
tourbe Τ 653 -andre Τ 417 -sépale Τ 554
tourbeux Τ 654 -angulaire D 54, Τ 418, -septé Τ 555
tourbières Τ 655 Τ 496 -séqué Τ 553
tourné S 631 -anthérifère Τ 419 -sérié Τ 556
-en arrière R 212 -séteux Τ 558
-arche Τ 421 -sillonné Τ 569
-à gauche S 525 -aristé Τ 423
-vers G 792 -somique Τ 559
-articulé Τ 424 -sperme Τ 560
tournoyant G 314 -bractée Τ 42 5
tout О 144, Ρ 63, Τ 365 -spore Τ 561
-capsulaire Τ 428 -stachyé Τ 562
-à fait Ρ 63 -caréné Τ 429 -stigmate Τ 564
toxicité Τ 368 -carpellaire Τ 430 -strié Τ 566
toxicologie Τ 369 -céphale Τ 431
879
-style Τ 568
-ternatiséqué Τ 570
-terne Τ 571
-tubercule Τ 572
-unciné Τ 573
-valent Τ 574
-valve Τ 575
-vasculaire Τ 576
-zone Τ 580
triachaine Τ 414
tribu Τ 426
trichanthe Τ 434
trichilium Τ 437
trichites Τ 428
trichobactéries Τ 440
trichoblaste Τ 441
trichocalycé Τ 442
trichocarpe Τ 443
trichocoque Τ 448
trichodonte Τ 450
trichogyne Τ 451
trichoïde Τ 449
trichome Τ 453
trichopétale Τ 455
trichophore Τ 456
trichoplancton Τ 459
trichopode Τ 460
triebosporange Τ 464
trichothallique Τ 466
trichotome Τ 467
trihybride Τ 500
triméristèle Τ 508
trimestriel Τ 509
trimonoécie Τ 510
trioécie Τ 519
triplasie Τ 531
triple Τ 532
triplocaule Τ 541
triploïde Τ 542
triplostémonie Τ 543
triplostique Τ 544
triposplancton Τ 547
tripton Τ 549
triste Τ 565
tristylie Τ 567
trivial Τ 577
trixénie Τ 579
trochléaire Τ 581
troglobionte Τ 584
troglodyte Τ 585
trogloxène Τ 586
trois Τ 412
à-T 413
-à trois Τ 133
trompette (en-) H 584
à fleurs en- S 26
trompeur D 16, M 190, S 519
tronc С 189, S 997, Τ 620
-des palmiers S 987
troncatulé Τ 616
tronqué Τ 617
tropaxis Τ 587
-trope Τ 611
trophie Τ 588
INDEX FRANÇAIS
trophique Τ 589 turgide Τ 658
trophobiose Τ 590 turgidité Τ 657
trophochromatine Τ 591 turgonastie Τ 659
trophochromidie Τ 592 túrion Τ 660
trophocotophylle Τ 593 turriforme Τ 661
trophocotosome Τ 594 tychocénotique Τ 663
trophocyte Τ 595 tycholimnétique Τ 664
trophogène Τ 596 tychoplancton Τ 666
trophomixie Τ 597 tychopélagique Τ 665
trophomorphose Τ 598 tychopotamique Τ 667
trophonucleus Τ 600 tychothelytokie Τ 668
trophophylle Τ 601 type Τ 679
trophoplasme Τ 602 -ancestrale Ρ 1423
trophosome Τ 604 -du taxon Ρ 1423
trophosporophylle Τ 606 typique Ε 360, Τ 673
trophosporosome Τ 607 typogenèse Τ 674
trophotropisme Τ 609 typologie Τ 675
tropical Τ 610 typolyse Τ 676
tropisme Τ 612 typonyme Τ 677
tropomorphisme Τ 613 typostase Τ 678
tropophytes Τ 614
troué F 34
troupe G 256 ubiquiste U 3
trouvant (se-) О 44 uligineux и 5
truelliforme Τ 615 ultramicron U 9
truncicole Τ 618 ultramicroscope U 10
truncigène Τ 619 ultraplancton U 11
tryma Τ 621 ultraseston U 12
tube Τ 643 un U 81
à-court В 292 -et demi S 455
-calicinal Τ 643 uni G 744, J 20
-de la corolle G 816 uni-
-criblé Τ 643, G 886 -bracteté U 37
-périgoniairé Τ 643 -capsulaire U 40
-poUinique Ρ 925, Τ 643 -caule U 41
tuber gemmiforme Τ 634 -cellulaire U 42
tubérascent Τ 624 -cilié U 43
tubercule Τ 623, 630 -cloisonné U 70
tubercule Τ 626 -colore G 694, M 405
tubercules géminés Τ 623 -costé U 45
tuberculeux Τ 629 -denté U 46
tuberculiforme Τ 627 -embryonné U 47
tuberculisation Τ 628 -éperonné U 38
tubéreux Τ 636 -facial U 48
tubériforme Τ 633 -fère U 51
tubérosité Τ 635 -feuUlé M 434
tubiforme Τ 638 -flagellé U 52
tubille Τ 639 -flore U 53
tubulaire Τ 640 -folié U 54
tubule Τ 642 -foUicule U 55
tubuleux S 532, Τ 641 -forme H 355, U 56
tubuliforme Τ 640 -géminé U 58
tuent les loups L 285 -jugué U 58
tuile 1 48 -labié U 59
tuméfié S 1054 -latéral U 60
tumescent Τ 645 -lobé U 61
tumeur S 1053, Τ 647 -loculairel M 455, U 62
tumide Τ 646 -nervé U 63
tunique Τ 649 -nominal U 64
tunique Τ 650 -nuclee U 65
turbaniforme Τ 651 -ovtdé U 66
turbiné Τ 652 -polaire U 68
turgescence Τ 657 -sérié U 71
turgescent Τ 656 -sexué D 179, M 417
INDEX FRANÇAIS 880
-sexuel U 73 varié H 175, Ρ 899, V 38 -de gazon G 234
-spirale Ù 74 variegation V 34 -de l'herbe H 161
-stratifié и 75 variété V 36 jaunâtre- G 352, 406, X 7
-tegminé U 76 variifolié H 236 --d'or С 330, 338
-valve U 78 vasculaire V 40 -d'olive О 134
-valvulaire U 78 vegetable V 44 -perroquet Ρ 1598
-vore M 432 végétatif V 46 -poireau Ρ 1122, 1203
unicelles U 42 végétation V 45 -pomme Ρ 1085
union S 1358 veille des plantes V 116 -pré G 234
unique S 522, 565, U 36 veine V 54 rougeâtre- R 386
universel U 79 à veines poilues Ρ 445 toujours- S 387
urcéole U 83 veiné Ρ 441, V 58 vertical V 87
urcéolé U 82 veinuleux V 63 verticille G 1000, V 90
uredosore U 86, 87 velamen V 48 faux- Ρ 1589
urédospore Ρ 1416 velouté V 53 verticiUé С 996, V 88
urne U 89 velu L 54, Τ 432, V 120 vesicant V 94
à urnes С 415 -au dessous H 594 vésicatoire V 94
urniforme U 82 complètement- H 353 vésicule A 607, V 93
ursines U 91 finement- V 119 vésiculeux Ρ 593, V 95
urticant U 88 -tout autour A 556 vésiculifère V 95
uterus U 95 venation V 55 vespéral V 96
utile U 96 vénéneux V 56 vestibule V 97
utriculaire U 97 ventral V 60 vestige V 99
utricule U 99 ventre V 59 vetû G 314, I 129, Τ 46
utriculé U 98 ventriforme V 61 versatile V 82
utriculiforme U 97 ventru V 61 vexillé V 103
verdâtre С 327, V 127, 137 viabilité V 106
-blanc A 517, 1053 viable V 105
vacuolaire V 4 -foncé S 89 vibratile V 108
vacuole V 3 -jaune С 327 vibratoire V 108
-contractile С 779 verdissage V 128 vicariante V 109
-digestive V 3 verdissant V 127 vicinisme V 110
vacuole V 5 verdissement V 128 vide G 158, Ε 53, F 24,
vacuolisation V 6 verdoyant V 127 I 79, V 8
vacuome V 7 vergé V 129 vidé Ε 53
vade-mecum V 9 verger Ρ 1086 vie
vagile V 12 vérifier (de-) I 174 -ralentie L 58
vaginal V 14 véritable V 91 sans- Ε 114
vaginule V 17 vermiforme H 92, V 68 viellissant S 390
vague V 18 vermifuge S 40, V 69 viellissement S 391
vaisseau V 39 vermillon (rouge-) Ρ 460 vieux A 794, V 102
vaisseaux vermoulu С 92 vif L 27, V 47, 155
-annelés A 798 vermoulure V 70 vignobles (des-) V 123
-criblés Τ 643, V 39 vernaculaire V 72 vigoureux R 339, V 47
-laticifères V 39 vernal V 73 village V 112
-ligneux V 39 vernalisation V 74 ville О 196
-réticulés V 39 vernissé V 76 villeux V 120
-scalariformes V 39 verrucule V 80 viUosité V 118
-spirales S 754, V 39 verruculé V 81 vingt (à-) I 8
valence V 20 verruculeux V 81 violacé V 125
valide V 19 verruculifère V 81 violascent V 126
vallécule V 21 verrue V 78 violet I 1, V 125
valléculé V 22 à plusieurs verrues Ρ 1070 -foncé A 1137
vallée С 786, V 24 verruqueux V 79 violon (en forme de-) Ρ 65
pussant dans les vallées versant С 532 virescence F 155, V 128
V 23 versatile О 273, V 82
vert С 324, V 136 virginal V 130
valvacé V 26 virulence V 138
valve V 25 blanchâtre- G 163
valve V 27 bleuâtre- A 278, С 331, Τ 219 virulent V 139
valviforme V 26 bunâtrre- G 74 virus V 140
valvule V 29 complètement- A 547 visible Ρ 383
variabilité V 31 -emeraude Ρ 1203, S 542 visiteur H 439
variable D 349, M 586, V 30 -foncé G 337, Ρ 360, 961, visqueux G 172, 188, Ι 350,
variation V 33 S 90 L 99, V 142
881 INDEX FRANÇAIS
vital V 145 xénoécique Χ 20 zoobiotique Ζ 24
vitaiisme V 146 xénogamie G 193, X 21 zoocécidie Ζ 26
vitalité V 147 xénonothe X 25 zoocénocyte Ζ 29
vitreux V 151 xénoplastique X 26 zoochore Ζ 28
vivace Ρ 261, 800 xérampelin X 28 zoochorie Ζ 27
vivant V 115, 155 xéroboles X 31 zoocyste Ζ 30
-sur С 604, О 66 xérochasie X 33 zoodiodange Ζ 32
-toujours S 388 xérocléistogamie X 34 zoodomatium Ζ 33
vivipare V 159 xérogéophytes X 35 zoogame Ζ 36
voile V 48, 51 xérohélophytes X 36 zoogamie Ζ 35
-général V 51 xéromorphie X 37 zoogène Ζ 37
-partiel V 51 xerophile X 39 zoogloée Ζ 38
-radiculaire V 48 xérophobe X 40 zoogonange Ζ 39
sans- A 109, 1230 xérophyte X 43 zoogonidange Ζ 40
voilé V 49 xérophytes X 42 zoomorphose Ζ 43
voir V 113 xérophytique X 43 zooparasite Ζ 44
voisin С 713, G 140, V 111 xéropoiophile X 44 zoophile Ζ 46
volant V 157 xéropoiophytes X 45 zoophobe Ζ 47
volatil A 287, V 158 x'éroté X 39 zoophytique Ζ 48
voluble V 159 xérotherme X 46 zooplancton Ζ 49
volute V 161 xérothermique X 46 zoosiphonogamie Ζ 50
volve V 162 xérothermophytes X 47 zoosphère Ζ 52
vomitif N 31, V 163 xérotropisme X 49 zoosporangiophore Ζ 54
-vore V 164 xylème X 53 zoosporange Ζ 55
voûté A 996, С 793, F 130 zoospore Ζ 53
voûte F 131 -secondaire S 245 zoozygospore Ζ 57
voyage I 347 xylochrome X 55 zygoauxospore Ζ 59
vrai Ε 360, G 99 xylographie X 56 zygocyste Ζ 60
vrille С 473 xylolithe X 58 zygogamète Ζ 61
-de la vigne Ρ 62 xylologie X 59 zygogamie Ζ 62
-simple S 518 xylophage X 60 zygogenèse Ζ 63
-stipulanée S 992 xylophile X 61 zygogénétique Ζ 64
vrillé С 75, 472 yxlostrome X 64 zygolyse Ζ 65
vrulifère G 472 xylotomie X 65 zygomère Ζ 66
vu (non-) I 272 zygomorphe M 453, Ζ 68
vue I 254 zygomorphie Ζ 67
-générale С 759, S 1441 zeaxanthine Ζ 2
vulgaire С 65, 668, V 165 zébrine Ζ 4 zygonema Ζ 69
vulnéraire γ 166 zéïne Ζ 5 zygophase Ζ 70
zénotropisme Ζ 7 zygophytes Ζ 71
zéugite Ζ 8 zygosporange Ζ 77
xanthine Χ 6 zeuxis Ζ 9 zygotactisme Ζ 79
xantholeucites Χ 9 zoandrospore Ζ 13 zygote Ζ 78
xanthophore Χ 12 zoïdiogame Ζ 15 zygotene Ζ 80
xanthophylle Χ 13 zoïdiogamie Ζ 14 zygotique Ζ 81
xénie Χ 15 zoïdiospore Ζ 18 zygozoospore Ζ 82
xénoautogamie Χ 17 zonation Ζ 22 zymase Ζ 83
xénobiose Χ 16 zone С 442, Ζ 20 zymogène Ρ 1247, Ζ 84
xénocarpie Χ 18 zone Ζ 21 zymologie Ζ 86
xénocénique Χ 19 zonule Ζ 23 zymotique Ζ 84
 MAGTAB SZÓJEGYZÉK
abaxialís A 2 afototropizmus A 897
abioszeszton A 11 afragmium A 898
ablakos F 34 afgaamandroécia A 292
ablaszt A 13 agameon A 293
abszorpció A 23 agaméta A 294
abszorpciós spektrum agametangium A 295
A 23 agametocita A 296
abundancia A 2z agamia A 297
acélhuzal alakú G 256 agamobium A 299
acélkemény G 257 agamocita A 300
acélkék G 257 agamogenetikus A 302
acentrikus A 57 agamogenezis A 301
acidofil A 86 agamoginoécia A 304
aciklikus A 172 agamoginomonoécia A 305
adalék S 1341 agamohipnospóra A 307
adaxialis A 177 agamomonoécia A 308
adelfia A 182 agamont A 309
adelfofagia A 186 agamospeciesz A 311
adelfogamia A 184 agamospermia A 312
adelfokarpia A 183 agamospóra A 313
adelfoparazitizmus A 185 agamotrópikus A 314
adelfotaxis A 187 agar-agar A 316
adenociszta A 189 agenezis A 319
adenocita A 190 ageotrópikus A 320
adenopetália A 191 agresszivitás A 329
adezmia A 193 agriotipus A 333
agrobiocönózis A 335
adhézi A 196 agrobiológia A 336
adinamandria A 228
agrobotanika A 337
adinamogínia A 229 agrofitocönózis A 343
adichogámia A 200 agrológia A 338
-adó Ρ 171 agrozoocönózis A 347
adonista A 213 agyagos A 1012, L 281
adosszált A 215
adszorpció A 216 -talajt kedvelő S 737
agyagsárga A 1011
aerencnim-szövet A 257
aererrantia A 258 agyagszerű A 1011
agyaros R 411
aerob A 264 aheliotrópikus A 350
aerobionták A 262 aifillofiták A 355
aerobiózis A 263 airoszóma A 356
aerofiták A 272 ajak L 6
aerofitobionták A 73
aerokarpia A 265 alsó- L 6
felső- L 6
aerokarpotrópikus A 266 ajakláb H 579
aeromorfózis A 269 ajaknyél H 579
aeroplanktofiták A 275 ajaknyúlvány (oldal-) Ρ 828
aeroplankton A 274
ajakos L 4
aerotaktizmus A 276 ajakos- G 272
aerotropizmus A 277 ajánlás G 662
aflébia A 893 ajánlott D 3Θ
afotometria A 895
-ajkú G 272
akadályok О 10
akantoszférák A 31
akarióta A 39
akariózis A 33
akarpotrópikus A 38
akaszkodo S 112
akinétesz A 367
akinétosporangium A 368
akinézis A 36
akirofiták A 816
akládium A 95
akiima tiz áció A 45
aklitrofiták A 97
akmé A 99
akrandria A 108
akroblasztézis A 112
akrocecidium A 116
akrocentrikus A 117
akrociszta A 80, 119
akrofiták A 132
akrogámia A 123
akrogenézis A 124
akroglnikus A 127
akrokonídium A 118
akromatin A 76
akromocentrum A 79
akronusz A 128
akropetális A 129
akroplasztikus A 133
akropleurogénikus A 134
akroszindézis A 140
akroszinkarpia A 139
akrotónikus A 141
aktinauxizmus A 145
aktinenchima A 146
aktinobiológia A 148
aktinométer A 150
aktinomikózis A 152
aktinosztéle A 153
aktinotaktizmus A 154
aktinotropizmus A 155
aktiv A 157
aktivátor A 156
aktofiták A 159
alacsony D 57, Ε 444, Η 444,
Ν 5, Ρ 1652
alak С 712, F 125
alakfejlődés M 475
alakító M 477, Ρ 774
alakképző M 477
888 MAGYAR SZÓJEGYZÉK
alaktalan D 202 allelomorfia A 414 alvadás С 542
majdnem- S 1152 allelopátia A 416 alváltozat S 1249
alaktan M 479 alleloszitizmus A 417 alvás S 582
belső- A 677 allergia A 419 alveoláció A 485
alakú F 128, M 473 allevél G 176 alveoláris A 484
azonos- и 56 -májmoháknál A 563 alvó D 367, Q 29
hasonló- G 716 allézia A 420 -rügy D 367, Ρ 1437
kis- S 920 allobiogenezis A 424 alvó- Η 565
alakult F 127 allobiózis A 425 ambrasárga A 502
alalak S 1181 allochor A 429 ambrózia illatú A 503
alant I 134 allochória A 428 ameiózis A 505
alap В 52 allociklia A 433 amerisztikus A 512
-alatti H 569 allogámía A 434 amerokonídium A 518
-felé irányuló В 50 allogenetikus A 436 amerospóra A 514
-felé néző В 53 allogónia A 437 ametisztkék A 515
-feletti Ε 231 alloiogenézis A 439 amfánthium A 534
levélnyél- Ρ 575 alloiometron A 440 amfiapomikták A 535
alapi В 35 allokarpia A 426 amfiatlantikus A 537
-rögzítésű В 41 alloklorofill A 427 amfibria A 541
alapigazság Ρ 1216 allometrikus A 441 amfidermisz A 557
alapon felüli S 1305 alloparalektotipus A 443 amfifótikus A 577
alaprajz D 136 allopatrikus A 444 amfigámia A 561
alapszövet G 772, Ρ 149, alloplazma A 447 amfigámikus A 562
Ρ 1349 alloploidia A 449 amfigén A 565
levegőtartó- A 257 allopoliploidia A 450 amfigénikus A 597
-alatti I 144, S 1085 alloritmia A 451 amfigónia A 566
alámerült D 55, S 1207 allosperma A 453 amfíkarion A 546
félig- S 318 allospóra A 454 amfikárpia A 542
alárendelés S 1215 alloszindézis A 456 amfíkárpikus A 543
alátámasztó S 1275, 1322 alloszóma A 452 amfikárpium A 544
alátámasztott F 179, S1276 allotetraploídia A 457 amfikárpogén A 545
albigrána A 377 allotriploidia A 458 amfiklinikus A 549
albinizmus A 374 allotipus A 462 amfikotíledon A 551
albörszövet H 586 allotrófikus A 459 amfikribrális A 554
albumen A 378 allotrópikus A 460 amfikriptofiták A 555
albuminoid anyagok A 379 allozigóta A 463 amfilepszis A 568
alcsalád S 1178 aima- M 79 amfimixis A 569
aletofiták A 388 aima M 84 amfinukleolusz A 572
aleuronszemcse A 389 -alakú M 80, Ρ 1090 amfinukleusz A 573
aleurospóra A 390 almaszerű Ρ 1085 amfipacifikus A 574
alfaj S 1231 almatermés Ρ 1092 amfipetális A 575
alformáció S 1182 almatermő Ρ 1089 amfiplasztia A 580
algák A 396 almazöld Ρ 1084 amfiplazma A 579
algaszerű A 395 alnemzedék S 1185 amfisporangiumos A 584
algotrofizmus A 400 alól I 134 amfiszinkotil A 587
alhavasi S 1093 alország S 1220 amfisztomatikus A 586
-növények О 250 alosztály S 1123 amfitaktizmus A 589
alig S 1085 alraj S 1244 amfitécium A 590
aljafás F 171 alregnum S 1220 amfitókia A 592
aljnövényzet S 1018 alrend S 1216 amfitrich A 593
aljzat M 123, S 1237 alsó В 35, I 71, 137, 144 amfitrófia A 594
alkalikus A 383 -áUású H 591 amfivazális A 596
alkaliotropizmus A 384 félig-- S 319 amfoheterogónia A 598
alkalmas I 38 -részén H 533, I 134 amfora alakú A 599
alkalmazkodás A 175 alsórendű növények G 919 amikrónikus A 518
alsorozat S 1228 amiláz A 615
csdekvő- A 157 altató S 581 amiloeritrin A 617
passzív- Ρ 171 alternatív A 474 amilolitikus A 621
alkalmazkodó A 173 altörzs S 1159 amiloplasztisz A 623
alkalmazkodott A 48 altribusz S 1244 amiloszférák A 624
alkalmazkodottság A 175 alul H 533 amitózis A 520
alkat С 712, S 1052 amnion A 524
alkotó F 126 -fehér H 595 amőba alakú A 525
aUautogámia A 410 -levő I 137, О 191, S 1201 amőbaszeru A 525
aUelQgén A 413 aluli I 144
MAGYAR SZÓJEGYZÉK
sm-
amorfofiták A 530 androginodiöcia A 713 antetrofosporofillum
ampelográfia A 532 androgin of orum A 714 A 819
ampelológia A 533 androgónium A 709 antienzim A 868
ampulla A 607 androhermafroditák A 715 an tiférmen tum A 868
ampullaszerű A 608 androkonídium A 693 antiklinális A 866
anabiótikus A 632 andromerogónia A 716 antocián A 840
anabiózis A 631 andromonöcia A 717 antofein A 845
anablaszt A 633 trioikus- A 717 antofiták A 850
anabolizmus A 634 andromorfózis A 718 antofitózis A 851
anaeretikus A 643 androöcia A 698 antokárpium A 837
anaerob A 646 andropetália A 719 antoklinium A 839
-szervezetek A 645 androplazma A 725 antoklórum A 838
anaerobionták A 645 androplazmikus A 726 antolizis A 844
anaerobiózis A 644 andropleogámia A 727 antoplankton A 852
anaerofita A 647 androspóra A 730 antotaxis A 854
anafázis A 661 antotropizmus A 855
anafilaxis A 664 androsporángium A 731 antoxantin A 856
anafizis A 665 androszóma A 729 antraknózis A 858
anaforézis A 662 androsztilium A 733 antropofil A 861
anafototropizmus A 663 androtipus A 734 antropofiták A 862
anagenezis A 649 androzigóta A 737 antropochória A 860
anageotropizmus A 650 anemochória A 739 anturusz A 863
anagramma A 651 anemoentomofilia A 741 anukleobionták A 877
anaklinotropizmus A 640 anemorairmekochor A 747 anyag S 1235
anakorézis A 637 anemomorfia A 746 anyagcsere M 262
anakroginikus A 641 anemospóra A 751 anyagok (albuminoid-) A 379
anakromázis A 639 anemotaxis A 752 anyahimes G 278
analitikus A 656 anemotropizmus A 753 anyahímtartó G 281
-határozókulcs A 656 anemozoochor A 754 anyai M 122
analizis A 655 aneuploídia A 755 anyanövény Ρ 151
analógia A 654 aneusporia A 757 anyarozs G 502
anametadrom A 657 aneuszomácia A 756 anyasejt G 208, M 122
anamorfózis A 658 anhidrobiózis A 771 anyaspóratartó M 52
anaplázia A 667 anizoaplanogaméta A 775 anyatáj G 290
anasztátikus A 670 anizofillia A 788 apaerotropizmus A 880
anasztrális A 673 anizogaméta A 779 apai alakú Ρ 193
anasztrófa A 674 anizogametángiogámia A 780 apandria A 882
anasztrófázis A 674 anizogámia A 782 aparátus A 945
anataximorfózis A 675 anizogénia A 783 aphaptotropizmus A 890
anatómia A 677 anizoginikus A 785 apherkotropizmus A 892
anatónikus A 678 aphidrotaxis A 900
anizogónikus A 784 apilária A 906
anatonózis A 679 anizohologámia A 786
anatraumatotropizmus A 680 aplanogaméta A 907
anatrop A 682 anizokotilia A 777 aplanogametángium A 908
anatropizmus A 681 anizomerogámia A 787 aplanospóra A 910
androcita A 694 anizotrópia A 791 aplanosporángium A 911
androdinám A 697 anomodrómia A 805 aplázia A 912
androdinámia A 696 anomomeria A 806 apobiótikus A 914
androdiöcia A 695 anorganikus A 807 apocita A 919
trioikus- A 695 anorganotrófikus A 808 apofiták A 930
androfén A 720 anortogenezis A 809 apofizis A 929
androfillum A 723 antagonizmus A 813 apogalvanotaxis A 920
androfita A 724 antarktikus A 814 apogamécia A 921
androforum A 722 antenna A 816 apogámia A 922
androgaméta A 700 anterangium A 822
anteridangium A 823 részleges- S 285
androgametoforum A 702 apogénia A 923
androgámia A 703 anteridium A 825
anteridiumtartó A 824 apogeotropizmus A 924
androgamon A 704 apogínia A 925
androgenézis A 705 anteroidea A 826 apokemotaxis A 917
androgénikus A 706 anterománia A 827 apomeiózis A 927
androgénum A 707 anterozoid A 831 apomixis A 928
androginia A 711 anterosporofillum A 817 apoplasztídium A 931
trioikus- A 711 anteszmotaxis A 835 aporogámia A 933
antetrofofillum A 818 apospermia A 934
androginikus A 710
886
apospória A 935
aposporogónia A 936
aposztázis A 937
aposztróf-helyzet A 938
apotaximorfózis A 939
apotécium A 940
apotermotaxis A 941
apotigmotaxis A 942
apotrop A 944
apotropizmus A 943
appresszórium A 952
apró A 1120, M 373, Ρ 172,
Ρ 345
apró- M 309
-hegyű A 905
-kopács V 29
-nyüás Ρ 1125
-рарШа Ρ 82
-tüskés А 162
aprótüskés (durván- ) M 581
aranysárga A 1151, 1153,
С 405, L 280
halvány- M 176
aranyszínű A 1153
araszhosszú D 358
aratás M 258
arányos Ρ 1308
arányú
egyenlő- I 323
eltérő- A 441
archallaxis A 977
archebiózis A 978
archegónium A 980
archegoniumtartó A 979
archegónium-zacskó M 112
archeofiták A 975
archespóra A 981
archetípus A 990
archianthemum A 982
archibentális A 983
archíkarpium A 984
archíkleisztogámía A 985
archizoblasztikus A 1040
areográfia A 1005
argotaxis A 1013
arhenokariótikus A 1037
arhenogénia A 1038
arhenotókia A 1039
aríllódíum A 1019
arktikus A 992
armilla A 1030
armiUás A 1031
aromás A 528
aromatikus A 1033
aromorfózis A 1034
artrospóra A 1044
artroszterigma A 1045
aszályos A 1016
aszimblasztia A 1101
aszimmetrikus A 1102
aszindézis A 1106
aszingámia A 1107
а ^ Ы о г и ш A 1062
áezkogónium A 1161
MAGYAR SZÓJEGYZÉK
aszkóma A 1061 autoszóma A 1204
aszkostroma A 1065 autotetraploídia A 1209
aszkusztermés A 1058 autótípus A 1214
aszmag N 196 autotoxin A 1211
aszomatofiták A 1070 autotrófia A 1212
asszimiláció A 1084 autotropizmus A 1213
asszimiláló szövet autöcikus A 1171
С 326 autökológia A 1189
asszociáció A 1085 autumnáció A 1217
asztalközösség С 664 autumnixantinum A 1218
aszter-állapot A 1090 auxanográf A 1219
aszter-pár A 536 auxanométer A 1220
aszteronómum A 1092 auxin A 1223
asztrobotanika A 1095 auxospóra A 1227
asztroszférak A 1098 auxotónikus A 1228
asztroszklereidák A 1097 auxozis A 1226
ataktosztéle A 1109 axogámia A 1243
atavisztikus A 1111 axospermikus A 1244
atavizmus A 1110 azbesztszínű A 517, 1053
ataxinómikus A 1113 azigóta A 1251
atelomítikus A 1115 azonos С 716, Η 358, I 15
atkagubacs A 34 -alakú I 327
atkakedvelő A 36 -irányú Η 419
atkalakok A 35 -jellegű Η 420
atkát hordozó A 32 -nemzetségű G 718
atónia A 1121 -örvű H 368
atópia A 1122 -sorozatú I 338
atraktoplazma A 1123 -származású H 387
atrocitózis A 1119 azonosítás I 16
atrofiált A 1128 azúrkék A 1248
atrofiták A 1129
aulofiták A 1150
aurigó A 1157 ábra I 5
autoallogámia A 1160 ábrakészítő I 44
autochorizmus A 1166 ábrázolás S 632
autoesztézia A 1159 ág R 63
autofillogénia A 1195 -alakú R 58
autofiton A 1196 -eredetű R 47
autogám A 1175 ágacska R 62
autogametikus megporzás ágacskás R 61
Ε 153 ágak (járulékos-) A 224
autogén A 1177 ágakat hordozó R 53
autogenetikus A 1177 ágas В 269, С 478, R 53, 60
autogenezis A 1176 alig- S 1219
autohomogámia A 1180 -füzér S 728
autokárpia A 1164 ágasság R 59
autokromoszóma A 1168 ágat helyettesítő R 47
autolízis A 1182 ágatlan A 96
automixis A 1183 ágazó (el nem-) S 518
automorfózis A 1184 ághónalj A 1239
autonasztia A 1185 ágon (-álló) R 46
autoniktinasztikus A 1186 -élő R 52
antonimia A 1188 -keletkező С 483
autoortotropizmus A 1190 -virágzó R 57
autoparazita A 1192 ágszerű R 58
autoparazitizmus A 1191 ágtetöző A 903, Τ 127
autopartenogenezis A 1193 ágtövis S 742
autopelágikus A 1194 «ágú С 478, 514
autoplasztum A 1198 egyenes- 0 252
autopoliploídia A 1200
autopotamikus A 1201 három- Τ 467
autóspora A 1205 keskeny- S 909
autoszindézis A 1208 sok- R 60
autoszkoliotrópikus A 12Θ3
széles- Ρ T91
MAGYAR SZÓJEGYZÉK
ál-A 218, F 14, Ρ1456, S 838
-fotometrikus Ρ 1547
-fürtös Ρ 1473
-harántfalas Ρ 1568
-magvú Ρ 1571
-monopodiális S 1364
-nyalábos Ρ 1497
-oldalállású Ρ 1517
-parazitïkus Ρ 1534
-szártetöző Ρ 1582
-szegélyes Ρ 1520
-szinkarpikus Ρ 1581
-terminális Ρ 1582
-tölevélrózsás Η 602
-válaszfalas Ρ 1568
-villás elágazású Ρ 1490
-virágú Ρ 1460
álapogámia Ρ 1463
álaposppória Ρ 1464
álarcos Ρ 349
álágacska Ρ 1562
álbogyó Ρ 1472, S 594
álcás Ρ 349
álcsésze С 44
álcsészés G 43
álcsillangó Ρ 1483
áldisztrófia Ρ 1492
áledényes Ρ 1588
álegyéves Ρ 1462
álegyszikű Ρ 1526
álelágazású Ρ 1561
álélösködő Ρ 1536
álendomitózis Ρ 1493
álepifiták Ρ 1496
álernyő D 170
álfátyolka Ρ 1515
álfelloid-réteg Ρ 1546
álfüzér Ρ 1572
álgametangium Ρ 1501
álgeokárpia Ρ 1503
álgubacs Ρ 1480
álgyökér Ρ 1566
álgyűrű Ρ 1457
álhagyma Ρ 1475
álhagymácska Ρ 1474
álhermafroditizmus
Ρ 1508
álheterokárpia Ρ 1509
álhibrid Ρ 1511
álhibridáció Ρ 1512
álhím S 861
álhiménium Ρ 1513
álhomonim Ρ 1510
álinduzium Ρ 1515
álkambium Ρ 1477
álkéreg Ρ 1486
álkleisztogámia Ρ 1484
álkopács Ρ 1587
álkromoszóma Ρ 1482
állkapocsszerű M 130
álláb Ρ 1554
állandó G 763, Ρ 334
állandóság (helyi-) F 151
886
állandósult G 763, S 848 ál-szájpárkányzat
áUapot S 540, 880 Ρ 1542
feszültségi- Τ 333 ál-szájperem Ρ 1542
magpáros- D 167 álszáracska G 192
nyári alvási- A 283 álszimbiózis Ρ 1580
állás D 320 álszívóka Ρ 1505
állású (fordított-) R 186 álszövet Ρ 1537
állat- Ζ 10 álsztéle Ρ 1575
állatbeporzódású Ζ 15 általam leirva M 1
állatmarás elleni szerek általános Τ 577, U 79
Τ 255 -elterjedésű С 849
állatmegporzás Ζ 14 áltejnedv Ρ 1518
állatok által terjedő áltelep Ρ 1583
S 1461, Ζ 28 áltengely S 1365
állatporozta Ζ 15, 46 áltengelyes S 1364
áUemez Ρ 1516 áltermékenység Ρ 1499
állepel Ρ 1541 áltermés Ρ 1479
állevél Ρ 563, 1549 áltipus Ρ 1585
állevélrózsás Ρ 1548 áltnchoforum Ρ 1584
álló S 854 álüreg S 836
áUóviz S 856 álvakuola Ρ 1586
állóvizek álválaszfal D 325, Ρ 1491,
-növényei S 856, 869 S 424
-planktonja S 855 -perem R 156
állóvizeket kedvelő S 868 álvarrat Ρ 1563
áUóvízi S 853 álvikariizmus Ρ 1590
álmagköpeny A 1019, álvillás elágazás Ρ 1489
Ρ 1465 ál-virágtakaró Ρ 1539
álmegtermékenyülés Ρ 1498, álxerofiták Ρ 1592
Ρ 1514 álzigospóra Ρ 1593
álmetafázis Ρ 1522 álzuzmó Ρ 1519
álmézfejtö Ρ 1529 ár alakú S 1247
álmikoriza Ρ 1528 áradás Ρ 1280
álmitózis Ρ 1523 áradási Ρ 1279
álmonokárpia Ρ 1525 félig- - S 371
álmot hozó S 581 áramlás G 452
álnematécium Ρ 1530 -mentes L 93
álnukleolusz Ρ 1531 áramló (-mozgás) G 452
álörv Ρ 1589, V 89 -vizekben élő R 306
álpara Ρ 1579 -vizeket kedvelő R 232
álparafizis Ρ 1533 -kerülő R 233
álparazitizmus Ρ 1535 -vizek növényei R 307
álparenchima Ρ 1537 árkos Б 419
álpelória Ρ 1538 árkolt G 59
álperiánthium Ρ 1539 árnyas и 26
álperidium Ρ 1540 -hely и 23
álperitécium Ρ 1543 árnyék и 21
álpiknidium Ρ 1560 -ban élő növények S 213
álplankton Ρ 1551 -növő и 24
álplazmódium Ρ 1552 árnyékkedvelő S 158
álpoliembriónia Ρ 1555 -növények S 161
álpolimorfizmus Ρ 1556 árnyékolt I 258
álpoliploidia Ρ 1557 árnyékos I 258, U 26
álpórus Ρ 1559 árok F 134
álporzó S 861 ároknövények Τ 28
álperzók összenövése ártalmas N 172, Ρ 339
S 1374 ártalmatlan I 166
álredukció Ρ 1564 ártalom N 171
álrekesz S 836 árterület! A 464
álrekeszfal Ρ 1491 árviz Ρ 1280
álsejtmag Ρ 1532
álsporangium Ρ 1573 F 135
álstrofiola Ρ 1578 ásító R 327
álstróma Ρ 1577 át- D 127
887 MAGYAR SZÓJEGYZÉK
átalakulás M 275 bakszagú H 305 barnaspórás Ρ 406
átalakult M 276 bakteriocecidiumok barnás В 296, F 183, 201
átellenes О 197 В 4, 7 -fehér Ρ 399
áteresztő Ρ 336 bakteriolizis В 9 -fekete M 185, Ρ 677
félig- S 352 bakteriológia В 8 -sárga С 796, I 287,
nem- I 63 bakteriosztatikus В 12 L 277, О 49
áteresztőképesség Ρ 335 bakteriotoxin В 13 -szürke S 599, Τ 322
átfénylő Τ 394 baktérium alakú В 6 -vörös G 254, Ρ 397,
áthasonitás A 1084 baktériumok (csillangós-) R 398, 401
áthasonitható A 1083 Τ 440 -zöld G 74
átható G 254, Ρ 233 baktériumölő В 5 barnuló F 183, 201
-szagú G 253 bal S 523 barochória В 30
áthatolhatóság Ρ 335 -felé L 30 barometrikus В 31
átjárhatatlanság I 64 baloldali L 30, S 523 barotaxis В 32
áüátszatlan О 181 balraforduló S 525 barotropizmus В 33
átlátszó A 960, С 932, balzsam В 26 bastardokárpia В 58
Η 448, Τ 395, V 151 balzsamos В 24 batiális В 60
félig- S 351 baobab-termés A 581 bazidiális В 36
-magvú H 453 barackvirágpiros Ρ 346 bazidiokárpium В 37
majdnem- S 1150 barázda G 644, S 1280, bazidiospóra В 39
nem- A 199 V 21 bazidium В 40
átlátszóság Τ 396 barázdált V 22 külső- Ε 19
átló irányú sík D 135 mélyen- Ε 419 bazidiumtartó В 38
átlós D 135 barázdálódás S 256 bazifU В 51
átlyukasztott F 123, Ρ 264 barázdás G 59, 641, bazifugális В 42
nem- N 152 G 191, S 1278, V 22 bazigámia В 43
átmenet Τ 390 félig- S 372 bazionim В 49
átmeneti I 217, Τ 388, 389 barázdátlan A 100, 1100 bazipetális В 50
átmenő A 8, Τ 388 barimorfózis В 34 bazitónikus В 55
átnézés R 218 barka А 511, Ν 175, J 17 bánya F 101
átnézet G 759, S 1330, apró- A 510 bárdszerű D 359
1441 barkás A 509, J 15, 16 bársonyos V 53
átnézeti S 1442 barkaszerű A 508 bársonyszőr V 52
átnőtt {-levelű) Ρ 263 barkavirágzat A 511 bársonyszőrös V 53
átnövés D 149 barkát hordozó A 509, J 16 kissé- S 1250
virág- A 834 barlang A 876, S 638 bázikus A 383
átörökítés Η 168 barlanglakó Τ 585 beágyazott I 143
átöröklés Η 168 barlangtan S 637 beárnyékoló О 35
látszólagos- Ρ 1507 barna В 297, F 202, Ρ 397 beásott I 143, 177, S 289
mendelező- M 186 bőrszín- A 482 beborító I 275, Τ 47
átöröklődés H 168 csokoládé- G 1, Τ 252 beburkolt Τ 46, 650, V 44
átöröklődő H 167 datolya- S 600 becő S 504
áttekintés G 759 dohány- Ν 114, Τ 1 -alakú S 505
áttelelés H 291 fahéj- С 445 cikkes- В 147
áttelelő H 290 faszín- L 163 becőke S 501
-nyugvóspóra Τ 63 fénylő- S 600 -alakú S 502
-rügy Τ 660 gesztenye- В 16, G 159 egymagvú- N 175
-sejt С 1016 irrha- A 482 zárt- N 175
áttelelően elszáradó becőketermés S 501
M 100 kávé- G 596 becőkés S 503
áttelelt H 292 máj- H 149 becős S 506
áttetsző Ρ 224, Τ 394 mogyoró- A 1231 becőtermés S 504
félig- S 351 oroszlán- L 100 beékelődés I 224
átültetés Τ 399 őz- G 244 beékelődött I 225
átváltozó Τ 388 rozsda- F 39 befedett О 27, 184
átvüágló Ρ 224 rőt- В 297, F 148, L 100 befedő О 26, 186
átvitel Τ 391 sárgás- F 184 beforradás О 40
átvizsgálás R 218 sötét- G 1, 596, Ρ 1650 begöngyölödött G 794, I 280
szennyes- L 277 begöngyölt G 794
teve- G 53
majdnem- S 1132
babszerű F 4 vörös- R 420, Χ 28
babugos V 79 vöröses- В 16, G 159, 244, begörbült I 140
begyökerezett R 22
bacilus alakú В 4 H 149, L 163, Ρ 397, begyűjtött L 80
bakbűzű H 305 R 401, 420 begyűjtötte L 83
MAGYAR SZÓJEGYZÉK
behajlított I 140
behantolt S 428
behatás Τ 15
behatoló I 252, Ρ 233
behengeredett I 280
behintett G 760
behurcolt A 225, I 172
bejárati Ε 59
bekunkorodott С 449
beleszövődött I 236
belső Ε 124, I 221
belüli I 241
bemázolt G 626
bemetszés Ë 430, I 88
bemetszett D 322, I 89
kissé- S 1197
bemetszetten- I 89
bemetszésű
egyforma- H 417
bemélyedésű (íves-) S 527
bemélyedt I 143, 177,
N 115
bemutató D 58
bennszülött A 17, Ε 127
nem- A 432
bentális В 66
bentosz В 68
beoltott I 189
beosztás I 182
beöblösödés I 262
beözönlő I 261
bepiszkolt G 626
beporzás Ρ 923
keresztezett- Ρ 923
mesterséges- Ρ 923a
beporzású G 37
beporzott Ρ 924, 1647
berek В 302, L 272
bereknövények A 470
besorolás 1 182
besorolt I 185
besüllyesztett I 52
beszedett L 80
beszórt A 1076, G 760
betakaró I 275, О 26, 186,
Τ 47
betakart I 129, О 8, 27,
Τ 50
beteges А 240, I 176,
M 470, Ρ 186
betegség M 471
betegséget
-előidéző Ρ 183
-megelőző Ρ 1302
betekeredett G 794, I 240,
I 280
betelepülés I 197
betömött О 25
betűrendes А 468
betűsoros А 468
betűszerű G 238
bevágás I 88
bevagdalt F 71, 1 89
bevágott D 322, I 89, Τ 329
888
szárnyasán- Ρ 705 -hordozó S 972
bevándorlás I 54 -tartó S 1065
bevándorlók I 53 bibircs V 78
bevándorolt A 225, I 55 bibircses V 79
bevésődött I 177 -szőrű S 1033
bevetés Ρ 1176 bibircsszőr S 1032
bevezetés I 288 bíborpiros Ρ 1114, 1662
bevont О 8 -ba átmenő Ρ 1661
bezárt I 91, О 25, 41 sötét- Η 149
békatojásszerű В 62 bíborvörös Ρ 460, 1662
bél M 142 bicska alakú S 111
bélcsatorna M 143 bifaktoriális В 124
bélhüvely V 13 bigenerikus В 139
bélrekeszték D 148 bikollaterális В 102
bélréteg M 142, S 1018 bimbó A 370
bélsugarak M 143, R 40 bimbózás G 71
bélszerű M 143 binominális В 153
bélszövet M 142 bioblászt В 155
bélszövetes M 144 biochor В 156
bélszöveti M 143 biochróm В 157
bélyeg G 260 biociklus В 161
bénító Τ 353 biocönoló^a В 159
biaiometaraorfózis В 72 biocönózis В 160
biaiomorfózis В 73 bioderma В 162
biastrepszis В 80 biodinamika В 163
bibe S 970 bioenergetika В 164
-alakú S 973 biofág В 179
bibeszálszerű- S 1072 biofil В 180
bibealap G 285 biogenetika В 167
bibekorona S 1077 biogenezis В 166
bibeoszlop A 733, G 649, biogénia В 167
G 309 biogeocönózis В 168
bibepárna S 1075 biogeográfia В 169, С 367
bibeszál S 1081, 1063 biokatalizátor Ε 218
-alakú S 1068 bioklimatológia В 158
-körüli Ρ 320 biolit В 170
-nélküli A 1099 biolízis В 174
bibeszálas S 1065 biológia В 171
bibeszálcső S 1067 biológiai В 172
bibeszálegyenlőség A 790 -spektrum S 632
bibeszálegyféleség H 413 biometria В 175
biomorfózis В 176
bibeszálra vonatkozó bionómia В 178
S 1064 bionta В 177
bibeszálrövidség M 359 bioplaszt В 183
-bibeszálú S 1063 biopszis В 184
egyenlő- I 339 bioszeszton В 185
fonalas- L 130 bioszféra В 189
hosszú- D 364, M 59, S 1079 bioszin tézis В 190
kiálló- Ε 461 bioszóma В 187
összenőtt- G 54 biotaxonómia В 192
bibeszerű S 973 biótikus В 193
bibetakaró S 978 biotipus В 196
bibetartó S 976 biotónus В 194
bibevánkos S 1075 biotop В 195
-bibéjű biózis В 186
baloldali- A 1023 bipoláris В 204
felemás- H 256 bíró H 1, Ρ 1151, 1173
sok- S 979 birtok Ρ 1174
bibéjűség bivalens В 224
különböző- H 255 bizonyos G 241
bibére vonatkozó S 971 bizonytalan A 497, D 116,
bibés S 972 D 385, I 86, V 18
bibét biztos G 241

blasztézis В 230
blasztogenézis В 233
blasztokárpikus В 232
blasztográfia В 234
blasztománia С 484
blasztospóra В 238
blefaroplaszt В 243,
M 120
bóbita Ρ 84
-nélküli Ε 223
bóbitás Ρ 83
bocskor V 162
bódító Ν 15, Τ 88
bodros С 890
bodrosodás С 889
bog А 1046, С 1004, N 140
bogas G 92, G 1008, Ν 135
-elágazás С 1008
gazdagon- Ν 137
bogárgubacs С 608
bogernyő D 170
összetett- D 188
boglárkaszerű R 64
bogvirágzat (fürtös-) В 264
bogyó A 94, В 1, и 100
bogyó- С 548
-alakú В 2
-bogyójú С 548
bogyós В 3
bogyószerű A 93, В 2
bogyótermés В 1
húsos- A 135
bogyótermő В 3
bókoló С 240, N 205
bokor F 170
bokréta S 453
bokros D 389, F 171, V 131
-hely V 132
-telep Τ 228
bokrosodó F 169, S 1271
boleoanemochória В 245
bolizmus В 247
boltozat F 131
boltozatos A 996, G 793,
F 130
bolyhocskás F 84
bolyhos F 83, M 83, V 120
finoman- V 119
bolyhosság V 118
bomlasztó D 106
bonctan A 677
borászattan О 87
borda G 851, J 14
bordás G 852, J 13, R 8
három- Τ 470
bordátlan Ε 15
bordázott (félig-) S 299
boreális В 251
borítás D 366
borkőszerű Τ 31
borostás Η 308, S 1033
borostyánkősárga Ε 80
borsó alakú Ρ 715
borulás (féligövező-) О 38
borzas Η 306
-szőrű Η 306
kissé-- S 1190
rövid-- H 307
boszorkányseprű G 484,
S 204
botanika В 254
botanikus В 255, 256, H 160
botanikuskert H 438
botanikusnő В 257, H 160
botanizálás H 158
bozontos L 54, V 120
alul- H 594
bozontosság V 118
bő A 606, D 231, О 205
bögre alakú U 82
bölcselet Ρ 440
bőr G 810
bőrkörréteg A 557
bőrnemű G 808
bőrös- G 808
bőrszerű G 808
majdnem- S 1136
bőrszinbarna A 482
bőrszövet G 983
elsődleges- Ε 255
bőrszövetképző D 84
bőrszövetrendszer
harmadlagos- R 315
bőség A 24, и 2
bőséges G 797
elég- S 1133
bőségszarvszerű G 815
bőtermésű U 1
bővített A 176, 1146
bradigenezis В 285
bradispória В 286
brakteománia В 283
bronzszínű A 243
búbos G 142
buga Ρ 69
bugás Ρ 70
bugás- Τ 306
bugaszerű Τ 307
bujtás M 82, Τ 20
bújtóág M 82
bunkó alakú G 497
majdnem— S 1125
bunkós G 497
bunkószerű G 49 7
burján H 156
burjánzás Ρ 1273
burkolat Τ 649
burok I 204, V 48
külső- Ε 481
burokhártya-foszlány
G 835
burokhéj A 557
buroklevél S 614
buroklevelek I 277
burokleveles S 616
MAGYAR SZÓJEGYZÉK
buroklevélszerű S 615
burszikula В 311
búzavirágkék G 984
buzogányszerű (fordított-)
0 3
büdös F 103, M 18, Ν 116,
О 107, Ρ 1672
büdösség О 64
bütykös G 706, M 397,
Ν 135
bütyök Ν 140
bütyökköz I 220
bűzös Ν 116
cafat L 14
cafrang F 62
cafrangos F 63
cecídiofiták G 204
cecidiológia G 202
cecidiozoa G 205
cefalódíum G 226
cellulóz G 210
cenántia G 212
cenogenezis G 8
centrifugális G 216
centripetális G 218
centromerum G 219
centroplaszt G 221
centroplazma G 220
centroszféra G 223
centroszóma G 222
ceoma G 9
ceratium С 235
ceratománia G 236
cédula (kis-) S 134
chalaza G 252
chalazogámía G 253
chasmandröcia G 264
chasmantéria G 265
chasmofiták G 271
chasmogámia G 269
chasmokleisztogámia G 267
chasmopetália С 270
cheilománia G 275
chenokloráncia G 247
chenoplankton G 250
chionofiták G 309
chirónium G 310
chirotipus G 311
chlamidociszta G 317
chlamidogonidium G 318
chlamidospóra G 319
chomofiták G 354
cianociszta G 986
cianoficin G 990
cianofil G 989
cianofillum G 991
cianoplasztisz G 992
cicafark A 511
cikkely es A 1047
cikkeshüvely L 253
cikkeshüvelyes L 252
cikkeshüvelyszerű L 252
MAGYAR SZÓJEGYZÉK 890
cikkgyűjtemény С 169 citotom С 1064 G 314, S 754, Τ 354
cikkgyűjtemények A 652, citotoxin G 1077 befelé- G 449, I 240, 280,
A 1108 citotropizmus G 1078 S 1300
ciklikus С 996 citrom- С 477 félig- S 297, 1252
ciklochorizis С 997 citromsárga G 477 kifelé- R 202
ciklonasztia С 998 cőloblaszt G 565 kissé- S 1158
ciklózis С 999 cölonéma G 566 látszólagosan- Ρ 1504
ciklus G 1000 cönobionták G 569 csavaros S 754, Τ 581
cilindrenchima G 1002 cönobiospóra G 570 csavart G 778
cilindrikus G 1001 cönobium G 571 csavart- S 1022
ciliográd G 424 cönocentrum G 575 csavarvonalas (nem-)
cüiolált G 425 cönocita G 577 A 1079
cimpa L 14, Ρ 697 cönofil G 584 csákó G 9
cimpácska Ρ 712 cönogameta G 578 csáp A 816
cimpás L 15 cönogenezis G 579 csecsbimbós M 88
cinóbervörös G 444 cönoglöa G 580 csecsbimbószerű M 87
ciphella G 1012 cönogonidium G 581 csekély- О 108
cirkumboreális G 456 cönokárpia G 572 csembők G 177
cirkumlateralizmus G 463 cönokárpikus G 573 csemete Ρ 753
ciszta G 1016 cönokárpium G 574 csemeteiskola S 335
cisztella G 475 cönokládia G 576 csendes Τ 384
cisztidium G 1018 cönológia G 582 csenevész D 7, Τ 3
cisztoforum G 1021 cönomonöcia G 583 csepegő L 18
cisztokárpium G 1019 cönoprotállium С 585 cseplye D 390
cisztolit G 1020 cönospeciesz G 587 csepp G 263
cisztoszféra G 1023 cönospóra G 589 cseppkiválasztás G 264
cisztoszórus G 1022 cönoszféra G 588 cseppszerű G 265
cisztotile G 1025 cönozigota G 592 csepű S 1059
citáz G 1027 cönozis G 586 csepűs S 1061
citoaszter G 1030 cönozoogonidium G 591 csepűszerű S 1060
citoblaszt G 1032 „crossing-over" G 894 cserepes L 115
citoblasztéma G 1031 cukorédes S 6 cseresznye- G 233
citochima G 1039 cukortermő S 7 -piros G 234
citóda G 1042 cukros S 6 cserélődés A 473
citoderma G 1041 cserélődő A 873
citodinamika G 1044 cserép I 48
citofiziológia G 1068 -színű Τ 146
citogámia G 1045 család F 15
csalánozó U 88 cserje A 974, F 170
citogenetika G 1047 kúszó- L 151
citogenezis G 1046 csalánszőr U 88
csalánszőrös A 997 félig-- S 325
citogeográfia G 1050 cserjebokor V 132
citogónia G 1049 csalit D 390, F 172
csalma О 185 cserjés В 302, D 389, 390,
citográfia G 1052 F 171, 172, V 132
citogranula G 1051 csalmás G 468, О 184
csalogató I 41 cserjésedő F 169, S 1271
citohidrolízis G 1054 cserjéses V 131
citokilém G 1038 csalóka D 16, M 190, S 519
csapadék Ρ 1165 cserzőanyag Τ 22
citokiméra G 1034 csésze G 50
citoklézis G 1056 csatlakozó G 657
csatló G 743 -alakú Ρ 179
citokrom G 1037 félig-- S 289
citolimfa G 1058 csatlóereszték G 743
csatorna F 134 forrt- Ρ 175
citolitikus G 1060 külső- G 44
citolizin G 1059 csatornás G 59
citológia G 1057 kissé- S 1114 -nélküli A 28
citomekanika G 1062 öblösen- R 333 összenőtt- Ρ 175
citomitom G 1064 csatos F 50 csésze- G 40
csattanó G 882 csészecimpák L 14
citomixis G 1065 csattogó G 882 csészecső H 534, Τ 643
citomorfózis G 1067 csavar alakú Τ 581 csészecsőr R 355
citoplazma G 1069 csavarodás G 317, S 753, csészelevél S 402
-áramlás D 244 Τ 357 csészelevelekkel
citorrizis G 1070 befelé- I 279 -szembeni Ε 292
citostatika G 1074 rendellenes- S 756, 1050 csészelevélke S 401
citoszárka G 1071 csavarodó Τ 355, 358 csészelevélszerű S 399
citoszóma G 1073 balra- S 524 csészelevelű S 403
citotézis G 1076 csavarodott G 778, D 338, forrt- S 1445
«91 MAGYAR SZÓJEGYZÉK
«sészéjű (termőhöz csíralemez (középső-) csökevény (bibeszél-) Ρ 137
félighozzánött-) H 141 M 231 csökevényes A 18, R 104, 394
csészés G 42 csíralevél G 853 csökevényesedő С 767
csészés- G 40 csíramentes A 1068 csökkenés R 105
csészikespóra A 234 csíraplazma I 32 csökkentett D 56
csigaházszerűen csavaro­ csírasejt G 17, Ζ 78 csőporzójú S 1376
dott G 558 csíraszövet В 228 csőr R 355
csigaszerű L 176 csíratelep Ρ 1371 csőröcske R 351
csigavonalas A 172, G 558, csíratengely G 191, H 583 csőröcskés R 350
H 73, S 754, 1043 csíra test G 854 csőrös R 352
-csavarodás G 471 csíratömlő (gombáknál) csőrös- R 308
csík S 1025, V 152 Ρ 1289 csőrszerű F 72, R 354
csíkolt S 1029, V 129 csírazacskó S 10 csőrtelen Ε 341
félig- S 370 csírás Ε 102 -csőrű R 308
csíkoltság V 34 csírátlanítás S 957 csövecske Τ 642
csíkos V 153 csírátlanság S 958 -alakú Τ 640
finoman- S 1026 csírázás G 136 -szerű Τ 640
csíkozatlan Ε 358 föld feletti- Ε 257 csövecskés Τ 641
csíkszerű S 1034 csírázási G 137 csöves F 72, S 532
csíkú (apró-) S 1035 csírázó В 231, G 135 csöves- Τ 638
csillag- S 895 -réteg M 123 csövesvirágúság S 533
csillagállapot M 396 csírázóképes G 133, V 105 csúcs- A 106, 904
csillagocska S 897 csírázóképesség G 134, -alatti I 146, S 1238
csillagocskás S 898 V 147 -felé néző A 136
csillagos S 895 egyenlőtlen- A 778 csúcs A 165, 889, G 949,
csillagosán A 144 csokoládébarna С 1 V 86
csillagstádium M 396 csokor S 453 csúcsállású A 903, Τ 127
csillagszerű S 895 csokorszerű S 452 csúcsi A 104, 903, 904
csillagszőrök S 895 csomó G 58, Ν 136, 140 csúcskövető A 129
csillagszőrös A 1093 csomócska Ν 139 csúcsnövekedés Τ 127
csillangó G 426, F 78 csomócskás Ν 137 keringő- G 465
-nélküli A 14 csomókban álló F 22 csúcson levő A 903
csillangós F 77 csomóköz A 1048, I 220 csúcsrügy Τ 127
köröskörül- Ρ 325 csomóra vonatkozó Ν 134 áttelelő- Η 288
oldalt- Ρ 842 csomós Ν 135 csúcsspóra A 138
csillapító Τ 85 csomósodás Τ 635 csúcsú (egyenlő-) F 23
csillogó G 838, L 37, csomóvirágzat F 22a csúcsvirág Τ 127
N 122, R 119 csónak G 90 csuklós G 92
csipdelkés R 411 -alakú N 34 csuklya G 944
csipkebogyó С 1010 csónakos N 34 csuklyás G 156, 943
csipkefogak G 872 kissé- S 1116 csukott I 81
csipkés G 873 csónakszerű G 91 félig- S 295
csipkézett G 872, 873 csónakú (három-) Τ 429 csupasz A 72, D 71, G 149,
duplán- В 112 csonka M 89, 593 266, L 87, N 198, Ρ 1594
félkörszerűen- S 292 csonkahegyű (kissé-) Τ 616 -csírájú G 268
finoman- G 877 csonkított M 593, Ρ 1671 félig- S 340
gyengén- Ρ 196, S 1139 csontár D 380, Ρ 1695 -pikkelyű Ρ 1597
lekerekítetten- S 292 többes- Ρ 982 csücskös L 15
csípőkészülék R 198 csonthéj Ρ 1669
-nyél Τ 392 csonthéjas L 223, Ρ 1670 csücsök L 14
csíra Ε 98, G 132 csontkemény О 282 csüngő Ρ 232, S 1321
föld alatti- G 106 csontmag Ρ 1669 csüngő- G 870
csíra állapotú Ε 101 -nélküli A 958
csírafejlődés Ε 99 csontmagvas Ρ 1696 dagadó Τ 645
csírafüggesztő F 194, csoport G 256 dagadt Ρ 591, 592, Τ 646,
S 1320 csoportos A 54, 323, 328, 658
csírafüggesztős F 193 G 567, 724, G 176, 255,
csírafüggesztősejt daganat S 1053, Τ 635, 647
Ρ 799 -alakú S 1056
H 605 lazán - S 1188 daganatos S 1055
csíragyököcske R 30 csoportosulás A 327 daganatszerű G 84
csírahüvely С 610 csorba Ε 97 dajkaszövet A 378
csírakapu M 346 csorbítottság Ε 96 darazsakat hordozó Τ 103
csíraképződés Ε 99 cső Τ 643 datolyabarna S 600
csírakorong Ε 101 -alakú Τ 638 dárda alakú H 53
MAGYAR SZÓJEGYZÉK
dárdás- H 53
félig- S 315
dárdásan lándzsás L 42
dedifferenciálódás D 31
degeneráció (vakuólás-) V 6
degenerálódás D 42
degenerálódó D 411
dekonjugáció D 20
deltoid D 54
dendrobion D 60
dendrokronológia D 61
dendrológia D 62
denitrifikáló D 64
deperuláció D 77
depigmentáció D 78
derékszögű R 91
deres G 163, Ρ 1442
dermatociszta D 83
derraatokaliptrogén D 82
dermatoplaszt D 86
dermatoszóma D 87
dermokaliptrogen D 82
deszinapszis D 108
detritusz D 114
deuterogámia D 116
dezmochor növények D 100
deutoplazma D 117
dezmolízis D 102
dezmoplankton D 103
dél- M 196
déli A 1158, M 196
délsarki A 814
délutáni Ρ 1142
délvidéki A 1158
diaféria D 146
diafragma (bélszöveti-) M 143
diageotropizmus D 133
diagnózis D 134
diagonális D 135
diagram D 136
diaheliotropizmus D 137
diakinézis D 138
dialidezma D 140
dialízis D 141
diamezogámia D 143
diarch D 150
diaspázis D 153
diaspóra D 154
diasztáz D 155
diaszter D 156
diasztole-áUapot D 157
diasztróf-helyzet D 158
diatmezis D 159
diatropizmus D 161
dibiózis D 163
dibotrisz D 164
dicentrikus D 169
dicházium D 170
dichogámia D 173
dichopódium D 174
diohotipia D 177
dit^otómia В 13S, · 175
dichetémikvs D 176
892
didimantia D 192 dipteronómium D 296
didimospóra D 194 dirempció D 298
didinám D 196 dirupció D 300
didinámia D 195 dispirém-stádium D 319
didiploid D 189 diszcentráció D 302
dientomofilia D 197 díszes D 23, S 224
differenciális D 199 diszfótikus D 412
diffúz D 203 díszített A 214, Ε 471,
difüétikus D 260 О 242, S 224
difitikus D 262 díszítő D 21, О 241
difótikus D 258 díszkert V 134
digaraetikus D 206 diszklimax D 304
dihaploid D 223 diszkokarpium D 305
dihibrid D 227 diszkoplankton D 308
dikariobion D 165 diszkopódium D 309
dikariocita D 166 dísznövények D 21, О 241
dikariofázis D 168 diszómia D 314
dikarion D 167 diszómikus D 315
disztrófikus D 413
diktiospóra D 185
diktiosztéle D 186 disszimiláció D 328
disszimilatórikus folyamat
dimegália D 235
dimér D 238 С 162
divergáló D 347
dimonöcia D 241
dimorfizmus D 242 divergencia D 348
dobozfél alsó része H 625
dinamikus D 407
dinamochória D 408 dohánybarna Τ 1
dolgozat О 206, S 1449
dinamogenézis D 409
dinézis D 244 dolichonéma D 362
dolichózis D 363
dió С 132, N 210
-alakú N 178 dolog R 161
domb G 532, 629
-zöld héja N 30 domblakó G 625
dióda D 245 domború G 793
diodogónium D 248
dióhéj Ρ 1669 mindkét oldalán- В 107
dombos G 531
diókemény N 174
diószerű N 174 domináns D 365
majdnem- S 1161
dioszmózis D 254 dongókat hordozó В 249
dió termo N 177 dorziventrális D 70
diöcia D 250 dögevö N 46, S 56
diöcikus D 252 drapszínű Τ 322
diplanetikus D 263 drogismeret Ρ 421
diplázia D 264 dromotropizmus D 378
diplobionta D 268 drupeola D 381
diplocita D 271 duces D 386
diplofázis D 283 dudor G 141, M 86, Ρ 80,
diplofiUum D 284 1666, Τ 647
diplogameta D 273 dudorodás G 141
diplogenezis D 275 dudoros G 142, Ρ 81, Τ 629
diplogonidium D 275 dudva Η 156
diplohaplobionta D 276 dudvaszár С 195
diploid D 277 dudvás Η 157, 163
diploidizáció D 278 dugvány M 82, Ρ 753, Τ 20
diplokromoszóma D 270 dupla В 150, D 330, G 67
diplonasztia D 279 duplán В 69
diplonéma D 280 duplázott (félig-) S 306
diplospóra D 288 durva A 1072, R 397, S 105,
diplosporangium D 289
diploszóma D 287 S 173, 222
durvaszörű H 308, S 195
diplosztémon D 290
diplotén D 292 durván- G 259
dús 0 205
diploxü D 293
diplózis D 286 duzzadás Ρ 1434, Τ 65Τ
éipter»cecidium D 295 duzzadásos Τ 362
duzzadó Τ 645, 656
899 MAGYAR SZÓJEGYZÉK
duzzadta 706, D 334,1 139, egy- egyenlő A 244, 245, 256,
О 152, Ρ 591, 592, Τ 646, -levelű M 434, U 54 G 716, H 355, I 292, Ρ 87
658, V 61 -magdudoros U 66 -erejű Η 371
-magrügyes U 66 majdnem- S 1090
-magvú M 447 -oldalú S 1091
echma Ε 13 -murvás U 37 -megvilágítású I 331
ecidiolum А 232 -nemű H 388, U 73 -osztatú H 374
ecidiospóra А 234 -nevű U 64 egyenlően A 244
ecidioszórus А 233 -nyári A 797, M 399, 411 egyenlőlevelűség I 332
ecidium А 235 -oldalas G 619 egyenlőszámúság I 322
ecidiumszerû A 230 -oldalú U 60 egyenlőtlen A 774, D 316,
ecset A 820 -ostoros U 52 I 59 75
ecsetszerű Ρ 234 -örvös M 411 -oldalú I 77, S 110
ecsetvirágzat A 820 -piUás U 43 egyenlőtlenül H 175, I 75
edafikus Ε 41 -porzókörös M 451 -felezett S 1154
edafofiták Ε 45 -porzós M 394 -szárnyalt I 60
edafogén Ε 42 -rekeszes U 61, 62 egyesbog M 403
edafon Ε 44 -rétegű U 75 egyesülés A 671, F 204
edafotop Ε 46 -sarkantyús U 38 egyesült G 740, J 20
edény V 39 -sarkúságú U 68 egyetlen H 24, M 392, S 522
edények -sejtmagvú U 65 egyéni fejlődés folyamata
csavarvonalas- S 754 -sejtű U 42 О 154
spirális- и 39 -soros U 71 egy féleség H 385
edényes V 40 -szárú U 41 egyforma A 245, U 56
edénynyaláb M 259 -szikű M 409 egyformán H 355
bikollaterális- В 102 -szimmetriás M 453, Ζ 68 -hasadt I 341
koUaterális- G 619 -színű G 694, M 405 -örvös H 368
edifikatornövények A 236 majdnem- S 1130 egyidejű G 541, H 364, M 406,
edoiográfia A 237 -tagú M 429 S 520, 1402
edoiológia A 238 látszólag- Ρ 1527 nem- A 431, H 197
edoiotómia A 239 -takaros M 404, U 76 egy irányba futó H 370
efebogenezis Ε 226 -tengelyű H 26 egyirányú H 397
efemerofiták Ε 227 -termésű Ε 323 egykorú G 541
egérfarkszerű M 631 -termőjű M 422 egylakiság S 1435
egérszerű M 618 -termőlevelű M 399 egymás melletti G 619
egérszürke M 583 -tokos M 455, и 40 egymásba-
egész I 201, Τ 365 -törzsű M 433 -fonódott G 771, I 236
egészen Η 320 -üregű M 455, U 62 -göngyölödött Ε 318
egészséges S 32, V 19 -válaszfalú U 70 -hajtogatott Б 318
egészségtelen 1 176 -virágú и 53 -kapcsolódó G 715
egy M 392, и 36, 81 egy és fél S 455 -láncolt G 687
-ajkú и 59 egybeágazás A 671 -szőtt Τ 212
-alakú M 430 egybeágazott A 672 -torkoló A 672
-anyás M 422 egybefolyás A 671 egymásra-
-bibéjű M 422 egybefolyó A 672, G 715 -csavarodott G 778
egybeforradt G 741 félig -göngyölödött S 307,
-bordás и 45 egybefüggő G 744
- csavarod ású U 74 О 38
egybekapcsolt A 793 -helyezett I 108
-csillangós M 458, U 43 egybekapcsolódás J 19
-csirás и 47 egymásrahatás (kölcsönös-)
egybekapcsolódott J 20 I 206
-csontárú M 441 egybeláncolt G 182
-csövű M 444 egymásrakövetkezés S 1255
egybeolvadás F 204 egy oldalon levő G 619
-embriós U 47 egyedfejlődés О 154
-erű и 63 egy oldalra hajló H 397
-éves A 797 növényi- Ρ 648 egyöntetűség H 385
-falkás M 393 egyedmegporzás I 25 egysejtűek U 42
-tele H 388 egyedül álló S 565 egyszavas elnevezésű U 64
-fogú и 46 egyedüli S 522, 565, U 36 egyszer-
-gazdájú M 462 egyenes A 1131,0 251, R 90 -fürészes и 72
-hímes M 394 majdnem- R 98 -rajzó M 436
-ivarú D 179, M 417, U 73 -sorozatú R 97 -termő M 399, U 51
-karéjú и 61 egyenesen felálló Ε 320 -virágzó H 23
-kopácsú и 78 egyenesen futó О 268 -virító Ε 228
-körű M 411 egyenesirányúság R 96 egyszeres Η 24
-laki H 373, M 415, S 1436 egyenletes A 248 egyszerre történő S 520 .
MAGYAR SZÓJEGYZÉK
egyszerű H 24, S 518
együtt S 1369
együttélö G 567, 599, S 1337
együtt lehuUó С 613
együttes G 621
együttélés (harmonikus-)
S 1336
ehető Ε 50
eiszodiális nyilas Ε 59
ekblasztézis Ε 7
ektauxézis Б 17
ektexinium Ε 18
ektobazidium Ε 19
ektobionta Ε 20
ektocianózis Ε 23
ektociklikus Ε 24
ektoendoparazita Ε 25
ektoendotróf Ε 26
ektofiták Ε 31
ektogenezis Ε 27
ektogonídium Ε 28
ektoparazita Ε 29
ektoperidium Ε 30
ektópia Ε 32
ektoplaszták Ε 34
ektoplazma Ε 33
ektospórás Ε 37
ektospórium Ε 36
ektotróf Ε 38
-mikorrhiza M 612
ekvatoriális A 247
ekvációs A 246
ekvivalentogenezés A 253
elágazás F 197, L 558, 559,
R 55
álvillás- Ρ 1489
fürtös- R 4
viüás- Ε 372, F 197
elágazó В 269, R 54
elágazott С 478, R 56
elágazottság R 59
elaioplankton Ε 68
elaioszféra Ε 71
elaioszoma Ε 70
elálló
félig- S 349
kissé- Ρ 194
szélesen- Ρ 180
elaterium Ε 76
elektroforézis G 173
elefántcsontfehér Ε 6
elegyített I 56
elektrolízis Ε 81
elektromosságképződés (nö­
vényi-) Ρ 622
elektronasztia Б 82
elektrotaxis Б 84
elektrotónusz Ё 85
elektrotropizmus Ε 86
elemzés A 655
elemző A 656
elenyésző Б 408
eleveii5zalés(ál-) Ρ 1591
elevenszülő V 156
elfajzott D 43
elfásodás L 165
elfásodó S 1271
elfásodott I 126, S 1271
majdnem- S 1204
elfehéredés A 374
elfeketedés M 175
elfoglaló О 43
elfojtó S 1270
elforduló (egymástól-) A 874
elfordult A 1233, Ρ 359
elhajlás D 348
elhalást okozó L 135
elhalt Ε 114
elhárító A 394
elhelyezés D 320, Ρ 1126,
S 540
elhelyezett D 321, Ρ 1128,
S 541
egymás felett- S 1297
ujjasán- Ρ 44
elhelyezkedés (övszerű-) Ζ 22
elkeskenyedett A 768
elkeskenyedő A 1140
elkülönített I 320, S 405
elkülöníthető S 566
elkülönülés G 365, D 200,
M 445, S 237, 259, 569
elkülönült G 364, D 311,
313, S 238
ellátott H 1, I 199, M 579,
Ρ 1173
ellen- A 864
ellenáUó R 176
ellenáUóképesség I 57, R 177
eUenfutó A 874
ellenhatás R 74
ellenméreg A 391, 865
ellentét A 813
eUentétes A 226, 873, 1233
ellentétesen О 2
ellipszoidális Ε 91
elliptikus Ε 92
elmellőzött Ρ 1199
elméleti Τ 253
elmosódott О 22, 24
elmúlt Ρ 1198
elnevezés D 65, Ν 142
kétnevű- В 153, Ν 144
elnézett Ρ 1199
elnyomó О 198
eloszlás D 339
elosztás D 320
elosztású (egyenlő-) H 374
elosztódás D 339
előbb Ρ 1360
előbbvirágzó Ρ 1363
előcsíra Ρ 1245
előfehérje Ρ 1412
előfordulási Ν 21
-hely Η 3, Ν 21
-körülmények S 873
előfordulású (esetleges-) Τ 663
89é
előforduló О 44
tavakban időlegesen- Τ 664
véletlenül- A 44
elöhegy Ρ 1288
előidéző (betegséget-) Ρ 183
előírásosan R 331
előjövő Ρ 1437
előkészítés Ρ 1192
elölevél Ρ 1304
előlevélke В 282
előljáró Ρ 1241
előmag Ρ 1291
elöpitvar Ε 59, V 97
előrecsüngő Ρ 1296
előredőlt Ρ 1292
elörehajlott Ρ 1292
előrehaladó Ρ 1260
előreképzett Ρ 1183
előreképzödés Ρ 1182
előrenyúlt Ρ 1123
előspóra Ρ 1416
előszó Ρ 1176
előtelep Ρ 1371
előtelepszerű Ρ 1372
előtti Ρ 1156
előtűnő Ρ 1240
előző Ρ 1170
-előző Ρ 1360
elparásodás S 1169
elpárolgás Τ 397
elsatnyuló G 767
elsatnyult A 1128, R 104,
R 394
elsorvadás Τ 2
elsorvadó С 767, Τ 3
első Ρ 1214, 1375
elsőbbség Ρ 1221
elsődleges Ρ 1208,1212,1215,
Ρ 1375
-keletkezésű Ρ 1392
elszalagosodás F 20
elszalagosodott F 21
elszáradó L 44, M 100
áttelelően- M 100
elszáradt Ε 114
elszáradtán visszamaradó
Ε 95
elszigetelődés I 319
elszigetelt 1 320
elszíntelenedés A 78, 374
elszirmosodás A 829
elszőrtelenedett D 79
elszűkült nyílású F 25
eltakart О 27
eltávolítás Ε 90
eltávolító Ε 438
eltávolodás A 5, 6
elterjedés D 317, 339, Ρ 1293
-áUatok útján Ζ 27
földrajzi- A 1000
elterjedési Ρ 1294
-terület A 1000
elteriedéstan G 367
elterjedésû (általános-) G 849

eltérés A 6
eltérni D 337
eltérő A 5, D 327
eltérőlevelűség H 235
eltorzult D 40
eltömlősödés S 1466
eltűnő Ε 408, О 16
hamar- F 177
eimfekvés A 872
elül-hátulfekvés D 158
е1Ш80 rész F 159
elvadult Ε 51, S 1233
-növények Ε 51
elválaszthatatlan I 181
elválasztott I 229
nem- I 121
elvékonyodó A 1140
elvékonyodott G 780, Τ 104
elvetélt A 18
elvetendő R 137
-név R 137
elvirágzott D 38
elzöldülés V 128
embrió Ε 98
embriofiták Ε 104
embriofórum Ε 103
embriogénia Ε 99
embriológia Ε 100
embrionális Ε 101
embriós Ε 102
embriotéga Ε 105
embriózsák Ε 101, M 51,
S 10
emeletes Τ 6
emelkedő (fokozatosan-) A 46
emergencia Ε 108
emésztő D 211
emésztömirígy D 211, G 161
emésztőtok D 211
emlékeztető A 208
említett С 476, 661
enáció Ε 120
enalidák Ε 205
enantiobiózis Ε 116
enantioblasztikus Ε 117
enantiomorf Ε 118
enantiosztil Ε 119
endarchikus Ε 125
endemikus Ε 127
endemit Ε 129
endemizmus Ε 128
endobazídium Ε 130
endobiofítia Ε 132
endobionta Ε 131
endobiótikus Ε 133
félig- Η 126
részben- M 216
endoblema Ε 134
endochil Б 141
endochiton Ε 138
endochroa Б 139
endocíanózis Ε 145
endociklogéa Ε 146
endociszta Б 148
endodendrobionta Б 149
endodermisz Б 150
endofiták Б 172
endofitikus (félig-) Η 128,
Б 169
endofitizmus Ε 170
endofitobionta Б 171
endofloém Ε 168
endogaion Ε 152
endogámia Ε 153
endogén Ε 154
endogonium Ε 156
endogonídium Ε 155
endohausztórium Ε 157
endokárpium Ε 135
endokatadrom Ε 137
endokinetikus Ε 142
endokortex Ε 144
endokroma Ε 140
endolítikus Ε 158
endolitofiták Ε 159
endomeiózis Ε 160
endomerisztéma Ε 161
endomitózis Ε 162
endomixis Б 163
endoparazita Ε 164
endopelon Ε 165
endoperidium Ε 166
endopetrion Ε 167
endoplasztidium Ε 175
endoplasztum Ε 174
endoplazma Ε 173
endopleura Ε 176
endopszammion Ε 177
endoptil Ε 178
endospermium Ε 184
endospóra Ε 185
endospórium Ε 186
endoszaprofitizmus Ε 180,
Ρ 125
endoszimbiózis Ε 188
endoszklerótium Ε 181
endoszkópikus Ε 182
endoszmózis Ε 183
endosztóma Ε 187
endotermikus Ε 190
endothécium Б 189
endotoxin Ε 191
endotróf Ε 192
-mikorrhiza Б 192, M 612
endotropizmus Б 193
endoxilofiták Б 194
endozoikus Ε 196
-elterjedés Ε 196
endozoobionta Ε 197
endozoofiták Ε 200
endozoochor növények Б 198
energezis Ε 202
energiaprodukció Ε 202
energida Б 203
enharmónia Б 206
entomogám Б 214
MAGYAR SZÓJEGYZÉK
enzim Ε 218, F 38
zsirbontó- L 197
enzimképző Ζ 84
enzimolizis Б 219
enyém M 1
enyhítő S 251
enyves V 142
eoplazma Б 220
epakme Ε 221
epanódium Б 222
epenchima Ε 224
eper F 147
eper- F 142
epharmónia Б 225
ephidrogámia Б 230
epibazális Ε 231
epibazidium Б 232
epibentosz Б 233
epibionta Б 234
epibióta Б 236
epibiótikus Ε 237
epibiózis Ε 235
epiblaszt Б 240
epiblasztema Б 238
epiblasztézis Б 239
epichilium Ε 244
epidermisz Ε 255
epifiták Ε 283
ál- Ρ 1496
epifitikus Ε 282
epifloém Ε 278
epifragma Ε 279
epigaion Ε 258
ер igenetikus Ε 259
epigeotropizmus Б 260
epigin Ε 262
epigonium Б 261
epikárpium Ε 243
epiklin Ε 246
epikopula Ε 247
epikormikus Ε 248
epikoroUin Ε 249
epikotil Ε 251
epiktézis Ε 252
epikutisz Ε 253
epilimnion Б 263
epimácium Ε 266
epinasztia Б 267
epinéma Б 269
epiontológia Ε 271
epipelon Ε 273
epiplankton Ε 284
epiplasztiszok Ε 286
epiplazma Б 285
epipleura Б 287
epipódium Ε 288
epireológia Ε 290
epispermium Б 293
epispóra Б 295
episporángium Б 294
epipszamnion Ε 289
episzepál Б 292
episztaminia Ε 297
MAGYAR SZÓJEGYZÉK
episztázis Ε 298 összenőtt- S' 1356' eucönikus Ε 370
episztomatikusE 299 szembetűnő- Ρ 416 eudichotómia Ε 372
epitáUusz Б 303 szőrös- Ρ 445 eu efemer Ε 373
epitécium Б 305 ergaszioapofiták Б 327 eufótikus Ε 380
epitéka Б 304 ergasziofiták Б 330 eufotometrikus Б 381
epitélsejtréteg Б 306 ergasziolipofiták Б 328 eugenetika Ε 374
epitélium Ε 306 ergaszioszintrofofiták Б 331 eugeofiták Б 376
epitéma Б 307 ergézis Б 332 eugeogén Ε 375
epiteton Б 308 ergogenezis Б 333 euhalin Б 377
epitónia Б 310 ericétum Б 335 eukleisztokarpikus Ε 369
epitrófia Б 311 eritrofil Ε 350 eumitózis Б 378
epizoikus Б 315 eritrofilhim Ε 351 euplankton Б 383
epizoochoria Ε 316 erjedés F 37 euribatikus Ε 385
epoikofiták Ε 317 erjedésgátló A 875 euricönótikus Б 387
erdei Ν 75, S 508 erjedést okozó Ζ 84 eurifótikus Ε 392
erdészet S 511 erjedéstan Ζ 86 eurihalin Ε 388
erdészeti S 29 erjesztő F 38 eurihigrikus Ε 389
erdő L 272, N 76, S 507 -enzim Ζ 83 eurioxibionta Б 391
erdőben lakó S 510 ernyedt F 75 euriöcikus Ε 390
erdőcske S 514 ernyő alakú F 74 euriplaszticitás Б 393
erdőgazdaság S 511 ernyőcske U 15 euriszinuzikus Б 394
erdők ernyőcskés U 16 euritermikus Б 395
tűleveles- A 61 ernvős и 14 euritópikus Б 396
vegyes- M 385 kissé- S 1248 eusporangiumos Б 397
erdőlakó N 75 -levelű S 160 euspória Ε 398
erdőművelés S 511 ernyősbuga С 841 euszinkarpikus Ε 401
erdős S 30, 513 ernyősugarak R 40 eusztéle Б 400
erdőstyepp S 512 ernyővirágzat U 13 euterofiták Ε 402
erecske N 101, V 62 egyszerű- S 453, U 13 eutróf Ε 404
erecskés V 58 összetett- и 13 eutrópia Б 405
eredet О 240 erő Ρ 1152, V 141 euxerofitikus Ε 406
eredeti О 238 erős F 65, G 254, R 339 evolúció Ε 412
eredetű erős- A 98 -evő Ρ 409, V 164
belső- Ε 154 -szagú G 253 excentrikus Ε 427
kettős- A 565 erősítő A 653 excipulum Ε 429
külső- Ε 460 erősség R 338, V 20 exine Ε 446
eredés G 89 erőteljes О 205, Ρ 1151, exintine Б 447
eredő О 235, 239, 270, R 339, V 19, 47, 155 exkréció Ε 437
Ρ 1436 exkretorikus Ε 438
esetleges A 44, 224 exochiton Б 454
ereket követő N 102 -barlanglakó Τ 586
eremusz Ε 326 exochomofiták Б 455
eres N 100 eső J 46 exodermisz Ε 458
esőkedvelő О 141 exofloém Ε 468
ereszes Η 584, L 177 esőkerülő О 142
ereszték С 743 exogámia Б 459
esőmérő О 139 exogen Ε 460
csatló- С 743 esőre vonatkozó Ρ 882 exokatadrom Ε 453
erezet N 99 esőt jelző Ρ 882 exokonídium Б 456
erezeti N 98, 100 este nyíló V 96 exolitikus Б 462
erezett N 100, Ρ 441 esti V 96 exolitofiták Б 463
alapjától- В 48 esztézia A 280 exomerisztéma Ε 464
erősen- N 103 etálium A 285 exoneurózis Ε 465
gazdagon- Ρ 868, 1022, eterikus A 287, V 158 exoperidium Ε 467
1007 etiogén A 358 exospóra Ε 476
Ívesen- С 974 etiologia A 288 exospórium Ε 477
párhuzamosan- Ρ 107 etiomorfózis A 359 exoszkópikus Б 474
szárnyasán- Ρ 703 etionasztia A 360 exoszmozis Б 475
tenyeresen- Ρ 49 etiotropizmus A 362 exosztóma Ε 478
ujjasán D 220, Ρ 49 etnobotanika Ε 359 exosztózis Ε 479
erezetlen A 1232, Ε 204 euántium-elmélet Ε 361 exotermikus Ε 482
erezetű N 100, Ρ 441 euapogámia Ε 362 exotécium Ε 481
apró- N 104 euapofiták Ε 363 exotoxin Б 483
bíboros- Ρ 1119 euapospória Ε 364 exotrófikus Ε 484
egyenes- R 95 euarcheofiták Ε 365 exotropizmus Ε 485
egyenlő- Ρ 154 eucecidium Ε 366 explóziós Ε 489
látható- Ρ 416 euciklikus Ε 371
897 MAGYAR SZÓJEGYZÉK
expresszivitás Ε 493 élénk színű V 47 éreUen С 897, I 51, 69
exsiccata Ε 495 élénkpiros С 93, R 388, 422 érett M 128
extracelluláris Ε 507 élénksárga G 6, H 556 érettség M 127
extraflorális Ε 509 ' -élő G 604 túl- S 130
extrakromoszóma Ε 508 élő H 2, V 115, 155 érés M 135
extravazáció Ε 515 agyagos porondon- Ρ 227 korai- Ρ 1168
ezer- M 620 alacsony cserjésben- Ρ 531 utó- Ρ 1140
ezévi H 430 bárhol- О 146, Ρ 76 érési időpont M 125
ezüst- bokrokban- V 131 érintés Τ 15
-fehér A 1010 égerfán- A 466 érintkezési Τ 288
-színű A 1010 egynapig- D 345 -hely G 666
-szőrű A 1010 erdőben- N 75 érintkező G 773
elszórtan- S 780 érintőleges Τ 21
gyökéren- Ε 291 érlelődő M 126
ébenfafekete Ε 2 kövön- Ρ 380 értekezés Τ 102
édes D 388, G 189 levélnyélen- Ρ 374 értelem S 397
cukor- S 6 medencében- Ρ 529 értelmezés I 226
ég J 21 mocsárban- S 961 értékű (azonos-) A 251
égeres A 465 növényen- Ε 282 érzékelés Ρ 255
égerfaerdő A 465 örökké- S 388 érzékeny Ρ 1636, S 396
égető A 997, S 982, U 88 seregesen- S 546 érintésre- Τ 13
égett színű A 222 tőzegen- Τ 654 érzékenység A 280, S 395
éghajlati G 517 trágyán- G 798, S 942 túl- A 419
égőpiros F 79, I 39 ürüléken- M 191 -betegségre R 80
égővörös F 79 vízben- A 959 -vegyi hatásokra G 282
égszinkék A 1248, С 7, 11 élősdi Ρ 127 érzéstelenítés A 648
kissé- S 1111 élősködés Ρ 128 érző S 396
éjszaka N 170 élősködő Ρ 127, 130 -mirígyszőr Τ 101
éjszakai N 133, 211 alkalmi- Ρ 130 -mirígyszőrös Τ 100
ék alakú С 959, S 698 ál- Ρ 1536 érzug A 1239
ékesített A 214 állati- Ζ 44 északi В 251, Η 538, S 415
él A 90, G 851, M 108 belső- Ε 131, 164 -alpin В 251
éleimet adó Τ 596 külső- Ε 29 -mérsékelt övi H 321
éleit A 764 növényi- Ρ 652 -sarki A 992
-szárú G 213 polifág- Ρ 130 -sarkörüli G 456
éles A 59 valódi- Η 346 északkeleti В 251
élet- V 145 élősködői Ρ 126 északnyugati В 251
élet В 186, V 144 -ivartalanítás Ρ 126 észlelet О 23
lappangó- A 631 élősövény S 13 észrevételek A 773
életciklus В 161, G 1000 élű Q 28 étkező (együtt-) G 663
életerő В 165, V 146 egyenlő- I 315 évelő Ρ 261, 800
életfolyamat В 161, G 1000 egyenlőtlen- A 784 évgyűrű A 800
életföldrajz В 169 egyforma- H 390 évi (három-) Τ 482
élethely В 195 éles- A 91, 170 évkönyvek A 792
életképes V 105, 145 keskeny- S 915
életképesség V 106, 147 ép I 123
életképtelenség I 270 -élű I 201
-szélű I 201 fa- D 59, X 52
életkor A 284 fa L 169
életkörzet В 156 --majdnem I 203
--teljesen I 202 -alakú A 969, D 59, M 582
életközösség В 62, 160, majdnem-- S 1098
M 594 építő G 766
ér N 106 másodlagos- S 245
növényi- Ρ 616 -színű L 163
élettan В 171, Ρ 597 fő- Ρ 1208
másodlagos- S 245 faanyag L 166
élettani В 172 faedények Τ 374, V 39
élettartam D 403 oldal- S 245, Τ 402, V 54 faevő L 167, X 60
élettelen A 12 ércpénz alakú N 202 fagocitózis Ρ 407
életterület В 156 érdes- Τ 378 fagoplankton Ρ 408
élettér В 195 érdes A 1072, R 397, S 105 fagydaganat Ρ 340
életmódtan О 72 erősen- S 108 fagyos G 64
életműködés В 186 fagyűrű A 800
életrevalóság V 147 kissé- S 106
faggyúszerű S 234
élettudomány В 171 -szőrű H 308 fahéjbarna G 445
életű (hosszú-) M 13 érdeskés S 107, 1103 fahéj illatú G 445
életzóna В 156 érdesség S 107 fahéj színű G 445
MAGYAR SZÓJEGYZÉK 888
faiskola A 970, Ρ 750, S 335 fatenyészet A 972 tiszta- G 63, H 344, О 136
faismeret X 59 fatest G 825, X 53 zöldes- A 517, 1053, G 335
faismerettan D 62 fatörzs Τ 620 fehéres A 375, G 62
faj S 997, 624 fatörzshasadás Ρ 340 -fekete L 141
-alatti I 151 fatörzsön keletkezett Τ 619 -piros Ε 349
kollektiv- G 62, 587, S 1314 faültetvény A 970 -sárga L 148, О 53
új- Ν 169 fában élő L 164 -szürke L 142
faji S 625 fáciesz F 6 fehérje Ρ 1347
fajkeverék H 455 fához hasonló D 59 elő- Ρ 1412
fajlagos S 622, 625 fán fehérjék A 379
fajnév S 625 -lakó A 971, L 164 fehérjés Ρ 1344
fajok -élő X 61 fehérjeszintézis Ρ 1359
kezdő- S 627 -növő Ε 314, X 61 fehérlevelű L 143
-közötti I 132 fás L 162 fehérlevelűség A 374
fajon beimi I 246 fás- X 52 fehérmagvúság L 146
fajra jellemző S 625 -gyökerű X 63 fehérszürke G 66
fajta Ρ 1272, S 997 -növények X 62 fej С 80
fajtatipus A 346 fásodás L 165 fe]ecs G 72
fakinézésű A 969 fásodó L 161 fejecske nélküli A 58
fakó G 146 fátylas G 836 fejecskevirágzat G 72
fakóbarna С 904 fátyol G 835, V 51 fejecskéjű
fakósárga I 287 -nélküli A 109 összenőtt- S 1398
fakövület L 225, X 58 részleges- V 51 fejecskés G 71
fakuló F 80 teljes- V 51 három- Τ 431
fakultativ F 11 fejes G 71
fátyolka I 128 fejetlen A 58
-parazita Ρ 130
fal Ρ 152 ál- Ρ 1515 fejletlen Ε 101
-menti Ρ 153 fátyolos G 836, I 127, V 49 fejlett A 219
sejtmag- M 181, С 152 fátyolszerű G 837 fejlődés A 50, 605, Ε 412,
spóra- Ε 186, 295 fátyol talan A 1230 Ρ 1259
termés- Ρ 275 fedelékes I 49 alak- M 475
válasz- D 325, S 424 kissé- S 1195 csíra- Ε 99
faleírás Χ 56 fedetlen A 887, 1114, G 246, kanalizált- Η 377
fali fekvésű Ρ 153 lelassult- В 285
falka G 256 D 72, G 266, N 198 ős- A 10
-falkás A 181 fedett A 20, 759, G 207, túl- Η 248
falkás С 741, G 176 G 314, 496, 914, I 129, vissza- G 167, 177, D 42,
falkásság A 182 S 889, Τ 46 I 279
falu V 112 félig- Η 118 fejlődés-alaktan M 476
falusi R 418, 421 teljesen- Η 326 fejlődésmenet A 473
fanerofiták Ρ 417 fedő О 185, Τ 47 fejlődő (csúcsfelé-) A 133
fanerogám Ρ 415 fedőlevél В 280 fejsze alakú D 359, S 250
fanyar A 60, S 1082 fedős О 184 fekete A 1116, M 172, N 118
faoplankton Ρ 419 fedőszerű О 183 ébenfa- Ε 2
faparenchíma Ρ 827 fegyvertelen I 131 fehéres- L 141
faragó L 167, X 60 fegyverzet A 1027 fényes- G 802
farák С 83 fehér A 382, L 136 fénytelen- Τ 565
farész X 53 alul- H 595 holló- A 857, G 802
-cseranyaga X 55 elefántcsont- Ε 6 kékes- G 988
elsődleges- Ρ 1424 ezüst- A 1010 korom- A 857, F 182
központi- Η 6 fénylő- G 62, Ν 128 sötét- A 857
farészt körülvevő Η 5 fénytelen- A 382, V 130 szén- A 857, 1116, G 81
farkasirtó L 285 gipsz- G 311 szurok- Ρ 677
farkos С 188 hattyú О 136 szürkés- N 117, Τ 114
farmakodinamia Ρ 420 hermelin- Ε 339 tinta- A 1125
farmakológia Ρ 422 hó- G 308, Ν 128 világos- L 141
kékes- G 987
farmakognózia Ρ 421 kréta- G 884 fekete
farokszerű С 188 pirosas- R 296, 376 -magvú G 3
farontó L 167 porcellán- Ρ 1103 -pettyes S 696
farost L 154 feketedő A 1126
fasejtek sárgás- G 408, Ε 6, Χ 8
feketeség N 120
edény alakú- Τ 375 szennyes- S 586 feketeüszök N 49
faszerű A 969, L 162 szürkés- G 64, S 771, Τ 113 feketélő A 1126, N 117,120a,
faszövet X 53 tej- G 4, L 22 S 1211
809 MAGYAR SZÓJEGYZÉK
feketés A 1127, Ν 117, 120a, nem- I 81, 114 ferment F 38
S 1211 szabálytalanul- R 408 fertőzés I 132
-szürke F 185 válaszfal mentén- S 416 fertőző G 768
fekélyesedés Ε 517 feloldható S 566 fertőzőképes V 139
fekvésű (kerületi-) Ρ 295 feloldó L 294 fertőzőképesség V 138
fekvő (keresztben-) Τ 402 feloldódás D 332, L 293, fertőzött S 417
felálló S 569 festett Ρ 679
egyenesen- Ε 320 feloldott S 570 festékanyag Ρ 682
majdnem-- S 1168 felpattanás D 45 festő Τ 314
félig- S 308 felpattanó Ε 489, Ε 166 festődő G 372
mereven- A 1035 nem- I 114 festőnövények Τ 315
felbomlás С 89, D 332 felrepedés D 45 feszesség Τ 657
felbör С 979 felrepedő D 44, Ε 346, R 408 feszítés Τ 98
felcserélt G 670 felsorolás Ε 217 feszültség Τ 98
feldarabolt S 257 felső S 1299 -feszültségű Τ 334
feldolgozás Ε 64, Τ 380 -állású Ε 262 fél- S 277
felegyenesedő A 1054, Ε 336 félig-- S 373 -hengeres S 300, 376
felelevenedő R 102 felsőbb S 1294 -kleisztogám H 120
felemás D 243 felszakadó R 408 -tojásdad alakú S 346
felemásbibéjűség Η 255 felszíni Ε 229, S 1289 turbán alakú S 380
felemáslevelűség Η 235 felszívó A 22 -válaszfalas S 362
felemásvirágúság Ρ 988 felszívódás R 179 félbeszárnyalt I 228
felemelkedő A 1054 feltétel G 703 félcserje S 1099, 1272
alig- S 1102 feltételezés Ρ 1197 félcserjék H 135
felesleges H 551, S 1291 feltűnő G 761 félcserjés S 1274
feletti Ε 229, Η 536 felület S 1290 -formáció S 1273
felezett D 239 felületi Ε 16, S 1289 félepifiták H 130
felező A 247 -képlet Ε 108 félélösködö H 133
-korong A 247 -táplálkozású Ε 38 félgömbszerű S 314
-sik M 136 felületű félherkogámia S 316
feléledés R 219 egyenetlen- S 17 félhold alakú L 276
felépítés S 1052 sima- A 248 félholdszerü S 331
felépítő folyamat A 634 -felüli H 536 félig- H 110, S 277
felfedezett I 266 felülmúló Ε 425, S 1284 -alkalmazkodott H 145
felfedező I 265 felvételezés -áteresztő S 352
felfegyverzett A 1028 fitocönológiai- G 752a -csavarodott H 145
felfelé irányuló A 1054, Ε 312 fennlakó Ε 282 -nyitottan porzodó H 120
felfrissítő R 116 fenntartó S 1322 -összenőtt szikievelű H 140
felfutó S 112 fenocitológia Ρ 385 --termőlevelű H 139
felfúvódás I 256 fenofázis Ρ 392 -rejtve telelő növények
felfúvódó I 255 fenogenetika Ρ 388 H 121
felfúvódott 139 fenogenezis Ρ 387 féligzuzmó S 327
felhajló R 167 fenohibrid Ρ 389 félkamrácska S 330
felhalmozódott С 539 fenokópia Ρ 384 félkör alakú S 293, 344
felhalmozott A 54 fenológia Ρ 390 félkörös H 122
felhasadó L 243, R 416 fenológiai Ρ 391 félkörű S 293
nem- I 114 fenospermia Ρ 393 féllemez S 322
felhős N 36, 173 fenotermikus Ρ 394 féllemezke S 321
felismert R 86 fenotipikus Ρ 395 félmeddőség S 369
feljavító A 506 fenotipus Ρ 396 félrekesz S 330
feljegyzés A 795 fenyő illatú S 43 félspeciesz S 365
felkúszó S 112 fenyőbarna S 600 félszaprofiták H 137
fellema Ρ 424 fenyőerdők A 61 félszeres L 173
fellevél Η 626 fenyőn élő A 9 félválaszfal S 363
felloderma Ρ 427 fenyőszerű A 9, S 43 félxerofiták H 146
feofillum Ρ 401 fém fényű M 271
fellogén Ρ 428 feoplasztisz Ρ 403
felmenő A 801 feoszóma Ρ 405 fémszín M 271
felloid Ρ 430 ferde D 135, G 524, Ρ 730, fény L 282
felnyílás D 45 fény- H 76, Ρ 471
-felnyílású G 422 О 15 fényes G 838, F 181, L 28,
felnyíló D 44 -sík D 135 29, 37, 270, S 768, V 76
félig- S 304 ferdén О 15, 34 alul- H 593
fogazottan- D 69 -álló А 353, G 524 fényérzékeny papilla О 48
kifelé- Ε 516 -lehajló D 17 fényérzékenység Ρ 473, 510
MAGYAR SZÓJEGYZÉK
fényforrásra irányuló О 256
fényigényes H 79, Ρ 502
fényigényű (kevés-) О 120
1 -közepes- M 243
fényindifferens növények
N 111
fénykedvelő H 79, Ρ 502
fénykeltö Ρ 485
fénykerülő Η 80, Ρ 503
fénylevél Η 81
fénylő С 838, L 270, Ν 122,
Ρ 418, S 768, V 76
-fehér С 62, Ν 128
fénymérő Ρ 493
fényplankton Ρ 469
fényszakasz Ρ 500
fényszakaszos Ρ 498
fénytelen А 894, I 66, О 181
fénytermelő Ρ 485
fényű
csillogó- S 164
olajos- I 259
féreg alakú spóra S 201
féregszerű H 92
féregűző V 69
fésű alakú (félig-) S 350
fésűs Ρ 205
fésűsen Ρ 205
fészek- N 115
fészekörv I 277, Ρ 279
fészekpikkelyek I 274, S 839
fészekszerű N 115
fészektányér С 521
fészekvacok R 79
fészekvirág F 97
fészekvirágzat A 841
fia F 2
fiatal J 22, N 169
fiatalkor J 24
fiatalkori J 22
fibulas F 50
fikocián Ρ 537
fikodomáciumok Ρ 538
fikoeritrin Ρ 539
fikofein Ρ 541
fikokrom Ρ 536
fikopirrin Ρ 543
fikoporfirin Ρ 542
fikorrhiza Ρ 544
fikoxantin Ρ 545
-filétikus Ρ 548
filézis Ρ 547
filiális nemzedék F 3
fillidium Ρ 553
füloblaszt Ρ 555
fillocianin Ρ 561
fillodia Ρ 569
fillodium Ρ 563
fillokarpikus Ρ 557
fillokládium Ρ 559
fiUokollia Ρ 560
fiilom Ρ 567
fillománia Ρ 568
fillomorfia Ρ 569
900
fiUonomium Ρ 572 flóramű С 329
fülopodium Ρ 575 kis- F 95
filloptózis Ρ 576 florisztikai felépítés S 1052
filocönogenezis Ρ 583 fobizmus Ρ 455
filoembriogenezis Ρ 584 fobochemotaktizmus Ρ 456
filogenetika Ρ 586 fobofototropizmus Ρ 458
filogenetikus Ρ 587 fodros С 890, и 7
filogenezis Ρ 585 kissé- S 1140
füogénia Ρ 585 fodrosodás С 889
filogerontikus Ρ 589 fog- О 61
filozófia Ρ 440 fog D 66
finom A 1014, L 116, fogacska D 70
S 1241, Τ 95, 97, 105 fogas D 67
-erecskés V 63 fűrészesen- S 437
fiókhagyma В 308 fogasán- D 67
fitobentosz Ρ 604 fogazatlan Ε 47
fitobiótikus Ρ 607 majdnem- S 1163
fitoblaszt Ρ 608 fogazott D 67, О 61
fitocecidium Ρ 609 alig- S 1148
fitocitologia Ρ 618 duplán- В 117
fitocönogenezis Ρ 614 egyenlőtlenül - H 205, I 76
fitocönológia Ρ 615 gyengén- Ρ 197
fitocönológiai felvételezés -levelű 0 63
С 752a szárnyasán- Ρ 709
fitocönotipus ρ 617 -szélű О 62
fitocönózis Ρ 616 töviskésen- S 752
fitodomácium Ρ 619 fogékony R 81
fitoedafon Ρ 621 fogékonyság R 80
fitogámia Ρ 623 fogódzkodó Ρ 1207
fitogenezis Ρ 624 fogódzó A 206
fitogeogenezis Ρ 627 fogú О 61
fitogeográfia Ρ 628 apró- L 121
fitográfia Ρ 630 durva- S 185
fitohormonok Ρ 632 kevés- Ρ 197
fitokorológia Ρ 612 fojtó S 1270
fitoma Ρ 638 fokhagyma
fitomerum Ρ 639 -levelű S 209
fitomorfózis Ρ 642 -szagú A 423
fitoncidok Ρ 643
fokozott- H 536
fitonómia Ρ 645 fokuszfekvés Ε 354
fitoökológia Ρ 647
foladofiták Ρ 461
fitopatologia Ρ 654 folt M 64
fitoplankton Ρ 658
kerek- О 48
fitopleuszton Ρ 659 -nélküli I 50
fitoptocecidium Ρ 661
foltos С 762, M 66, S 217
fitoptozis Ρ 662 foltosság M 65
fitoszociológia Ρ 664
folyadék L 208
fitotelma Ρ 668 folyadékfeszes Τ 656
fitotermogenezis Ρ 672
folyamat Ρ 1233
fitotoxin Ρ 674 felépítő- A 634
fitotrófia Ρ 675
folyás С 968
fitózis Ρ 663 folyékonnyá váló С 628
fiziogénia Ρ 594
folyó С 967
fiziognómia Ρ 595
fiziológia Ρ 597 csendesen- L 93
fizionomia Ρ 595 folyókban
fizódák Ρ 598 -élő F 100
fizonómium Ρ 599 -tenyésző F 100
fliktioplankton Ρ 453 folyómenti A 523
flobafen Ρ 447 íolyóplankton Ρ 1150
floém Ρ 448 folyót kedvelő Ρ 1148
folyóvízben élő Ρ 1146
középső- M 242 folyóvizek
floemgyűrüs (kettős-) A 576
-növénytana Ρ 1147
flóra G 329, F 85 -növényzete Ρ 1149
901 MAGYAR SZÓJEGYZÉK
folytatólagos С 775, S 1256 foteolikus Ρ 470 főtengely Ρ 1208
fonal F 44 fotikus Ρ 471 valódi- M 440
-alakú F 56 fotizmus Ρ 472 főzéshez használt С 948
sejt- H 557 fotoauxizmus Ρ 474 főzet I 156
rögzítő- Ρ 1712 fotoblaszt Ρ 475 fragmatospóra Ρ 518
fonalas С 711, F 49, 56, Ν 68 fotodinamia Ρ 482 fragmentáció F 144
-levelű Ν 73 fotodinamikus Ρ 483 fragmoplaszt Ρ 523
-szárú Ν 71 fotodinézis Ρ 481 fragmoszféra Ρ 525
-telepű Τ 466 fotoepinasztia Ρ 484 fragmoszóma Ρ 524
fonalgomolyag fotofázis Ρ 501 fragmosztihobazidium Ρ 527
spóra termő- G 210 fotofil Ρ 502 freatofiták Ρ 528
fonalka F 46 fotogénikus Ρ 485 friss R 77
fonalkás F 48 fotografotipus Ρ 486 frissítő A 653
fonalszálak fotohiponasztia Ρ 487 fukuszszerű F 174
akromatikus- A 75 fotokémikus Ρ 476 fullánkszőr и 88
fonálszerű F 45, L 191 fotokinézis Ρ 488 furulyaszerű Τ 310
-fonalú N 68 fotokleisztogámia Ρ 478 -futó F 176
fonalzat fotoklinia Ρ 479 alámerülten- H 588
sejtmag- R 195 fotokolorimetrikus Ρ 480 csúcshoz- A 120
fonákja (levélnek) Ρ 10 fotokromatikus Ρ 477 fű G 232, H 156
fonotaxis Ρ 463 fotolepszis Ρ 489 fű- G 233
fonnyadt L 44 fotolízis Ρ 490 fűevő H 164, Ρ 656
fonnvadtság M 102 fotométer Ρ 493 füge F 51
fordított О 2, A 629 fotometria Ρ 491 fügetermés S 1327
-állású A 682 fotométrikus Ρ 492 függelék A 929, 948
-háromszögű О 30 fotomorfózis Ρ 494 szőrszál- Τ 453
fordulású fotonasztia Ρ 495 függelékek A 178
ellentétes- A 867 fotonasztikus Ρ 496 függesztő С 362
forduló Τ 611, V 85 fotoperiodizmus Ρ 499 csíra- F 194, S 1320
fordult fotoplagiotrópikus Ρ 505 függő Ρ 232, S 1321
balra- S 525 fotoredukció Ρ 506 függő- С 870
befelé- I 253 fotoszintézis Ρ 507 -gyökerű Ε 8
jobbra- D 125 fototaktizmus Ρ 508 függőleges Ρ 343, V 87
kifelé- Ε 516 fototaxis Ρ 508 függöny С 835
forézia Ρ 466 fototipus Ρ 486 fülecske А 1154
forgó С 429 íototónus Ρ 510 -nélküli Ε 423
forgó-többesbog С 994 fototrof Ρ 513
fototrófia Ρ 512 -szerű А 1156
forgós С 428
forgóvirágzat С 429 fototropizmus Ρ 514 fülecskés А 1155
forma F 125 negativ- С 174 kissé- S 1106
új- F 125 fűlevelű A 341
fő С 85, Ρ 1208, 1215 fülezett A 1155
formálóképes Ρ 774 íőér Ρ 1208
formátlan D 202 fűnemű G 233, H 157
iögyökér Ρ 1208 fűrész alakú S 448
forradás R 66, S 1323 föld S 567, Τ 135
hasi- V 60 fűrészelt élű (sokszor-) M 568
-alatti G 119, H 589, fürészes S 447
háti- D 368 S 1239
forradásos S 1325 duplán- В 214
--sarj S 998 kissé- S 1229
forrás F 119, S 129 -feletti A 259, Ε 301,
forráskedvelő F 120 -levelű S 441
forráslakó F 120 S 1315 finoman-- S 451
- -csírázás Ε 257 - -virágú S 450
-növények С 875 -felé görbülő G 186
forráslakók С 874 -színű Τ 137 fűrészfogas S 437, 447
forrásplankton С 876 földten lelelő növények G 120 félig- S 364
forrázat I 156
forró Τ 356 földet művelni С 634 -virágú S 440
földgömb G 123 fűrészfogazat S 446
forróégöv alatti S 1246 földgömbre vonatko zó Τ 66
forróégövi M 159, Τ 610 fűrészfogú S 437, 447
földi G 102, Τ 66, 136 finoman- S 445
-növények M 61 földközitengeri M 141
forrt-- G 37 fölművelési A 339 három- Τ 557
-porzójú S 1357 földön élő Τ 136 fürt R 7
-szirmú S 1349, 1444 földrajzi elterjedés A 1000 -alakú R 3
félig-- S 313 földreterülő Ρ 1238 egyszerű- R 7
földszint alatti Η 589 összetett R 7
-szirmú párta С 816 fürtöcske R 6
foszladozott L 12 íőszár Ρ 1208 fürtös- В 262
MAGYAR SZÓJEGYZÉK 902
fürtös R 1, 4 gametikus G 21 geoplagiotropizmus G 121
-bogvirágzat В 264 gametoblaszt G 24 geospeciesz G 122
-elágazás R 4 gametociszta G 25 geoszféra G 123
-virágú R 2 gametocita G 26 geotaxis G 125
-virágzat R 4 gametofiton G 34 geotónusz G 126
fürtöt hordozó R 1 gametoforum G 31 geotorszió G 127
fürtszerű R 4 gametogámia G 27 geotortizmus G 127
-fürtű В 262 gametogenezis G 28 geotrófia G 128
keskeny- S 904 gametoplazma G 35 geotrofizmus G 128
fürtvirágzat R 7 gametospóra G 36 geotropizmus G 130
füstös F 185 -gamikus G 37 negativ- G 130, Ζ 7
füstszínű F 185 gamóbium G 38 oldalirányú- G 130
füstszürke F 185, N 36 gamodezmia G 42 pozitiv- G 168, G 130
fűszár G 950 gamophillia G 49 gerendaszerű Τ 312
fűszerező G 702 gamogenezis G 44 gerendás Τ 312
fűszerű G 233, H 157 gamoméria G 46 gerinc R 12, С 90
fűvecske H 165 gamomorfózis G 47 levél- R 12
füveken élő G 235 gamotropizmus G 56 gerjedelmet fokozó A 899
füves G 237, H 163 garagolyaszerű G 231 gerontomorfózis G 139
fűvész В 256, H 160 gatyás A 372 geszt D 402
fűvészet В 254 gazdagon- Ρ 933 gesztenyebarna В 16, С 159
fűvészeti В 255 gazdanövény Ν 208 gén G 80
füvészkert H 438 gazdanövények Η 440 -átkereszteződés G 894
fűvésznő В 257, H 160 gazdanövényt változtató -érvényesülés mértéke Ε 493
fűz- S 18 Η 208 génkicserélődés С 894
füzes S 19 gazdasági О 75 gilisztahajtó S 39, V 69
füzesben termő S 18 -növénytan О 75 gilisztaszerű L 273
füzér S 728 gazoplankton G 60 gimnocita G 271
fái- Ρ 1572 gátlók I 160 gimnoplaszt G 272
egyszerű- S 728 gátoros С 495 ginandria G 277
összetett- S 728 gázcserenyílás S 1001 ginandrikus G 278
füzéres A 1117, S 850 utópitvari- О 191 ginandromonöcia G 279
füzéres S 730 geitonogámia G 61 ginantérikus G 282
füzérke S 733 geitonokárpia G 62 ginixus G 284
füzérkeszerű S 735 gemini G 68 ginobázis G 285
füzérketengely R 9 gemmiparitás G 76 ginodimorfizmus G 287
füzérkés S 734 generáció G 85, Ν 1, 2 ginodiöcia G 288
füzérszerű S 731 diploid- Ν 2, G 85 ginöcia G 291
füzértengely R 12 haploid- G 85, Ν 1 ginofenum G 300
-füzérű S 850 η kromoszómás- Ν 1 ginofillia G 302
füzérvirágzat S 728 2η kromoszómás- Ν 2 ginofiták G 303
fűzöld G 234 generativ G 86 ginogameta G 292
fűzöld színű H 161 -szervek О 232 ginogametángium G 293
fűzszerű S 18 genetika G 90 ginogametoforum G 294
genetikai növényföldrajz ginogenezis G 295
Ε 271 ginogenum G 296
gabona С 238, F 167 genetikus G 91 ginohermafrodita G 298
gabonaföld S 253 gennyesedést okozó Ρ 1691 ginomonöcia G 299
gabonaszár С 950 gennykeltő Ρ 1691 ginosporángium G 306
galambszürke G 646 genotípus G 98 ginosztégium G 308
gallér I 277 geobionta G 104 ginosztémium G 309
gallérka A 1030, I 273 geoblaszt G 106 gipszes G 310
gallérkalevelek I 273 geobotanika G 107
geoesztézia G 103 -talajt kedvelő G 312
gallérkás A 1031 gipszfehér G 311
gallérlevelek I 277 geofil G 119
geofiták G 120 gipszkedvelő G 312
gallf^rleveles I 276 giroma G 315
gallérozó I 274 geokárpia G 108
glaciális G 151
-levelek I 274 ál- Ρ 1503 gleba G 165
galy R 62 geokarpotrópikus G 109 gleccserlakó G 151
gaméta G 17 geonasztia G 114 globoidák G 167
gametangiofórum Gr 19 geoniktinasztia G 115 glochidium G 170
gametangiogámia G 18 geoniktitrópia G 115 glosszopódium G 180
gametançrium G 20 geoökotipus G 116 glöocisztidium G 173
ál- Ρ 1501 geoparallelotropizmus G 118 glöospóra G 175
903 MAGYAR SZÓJEGYZÉK
gluten G 187 gödörke A 483, F 138 gumó Τ 623
gnesziogámia G 193 -alakulás A 1008 -alakú В 303, Τ 633
gólyalábszerű G 231 gödörkeszerű A 484 iker- Τ 623
golyva S 1053 gödörkés A 486, 1007, С 415, rügyszerű- Τ 634
-alakú S 1056 F 139, S 17 gumócska N 136, Τ 630
golyvás S 1055 -gödörkés F 27 -alakú Τ 627
golyvaszerű S 1054 gödröcske A 1006, F 138, -képződés Τ 628
gomba F 191 S 219 gumócskás G 260, Τ 626, 629
gomba- M 596 gödröcskés A 486, S 218 gumójú (keskeny-) S У05
gombaevő Τ 190 gödrös A 486 gumós В 304, Τ 636
gombaflóra M 608 gömb- S 699 -gyökér Τ 636
gombafonal H 557 -kalászú S 716 gumósodó Τ 624
elsődleges- Ρ 1289 -termésű S 704 gumószerű В 303
-nélküli A 610 gömbkristályok S 700 guttáció G 264
gombafonalköteg M 598 gombocska G 168, S 718
gömbölyded G 166, S 1187
gombafonalnyaláb M 598 gömbölyű G 166, S 699 gyakori С 866, F 150
másodlagos- S 245 -magvù S 713 gyanánt Ρ 1225
gombafonalréteg H 560 szélesen- О 13 gyanta R 168
gombafonalszerü M 599 gömbösen összeálló С 721 gyantafolyás R 174
gombafonal-szövedék M 598 gömbszerű G 166, S 699 gyanta járat D 387
gombagubacs M 606 görbe A 689, G 973 gyantaszerű R 169
gombagyökér M 612 görbe- G 56, H 454 gyanták (olajos-) О 98
gombairtó F 188 görbén- G 56 gyantás R 175
gombakalap Ρ 688 -futó G 57 gyantát
gombalakás M 607 görbülés G 971 -szolgáltató G 7
gombaszerű F 187 görbüléses ingermozgás Τ 612 -termő R 170, 173
gombatan M 609 görbülő -vezető R 170
gombatönk С 227, S 987 felfelé- R 167 gyapjas- Ε 334
-hüvely V 162 föld felé- G 186 gyapjas L 40
gombák M 600 jobbfelé- D 125 gazdagon- L 47
gombán élő F 189 kifelé- Ε 39 -levelű G 560
gombára vonatkozó M 596 görbült A 635, 689, 996, -szőrű L 39, 40
gombával táplálkozó M 604 G 58, 973 kissé-- S 1202
gombolyagszerűen halmozott görbült- G 56 -szőr L 47
С 722 befelé- G 461 -szőrzet L 48
boltozatosán- G 461 gyarapított A 1146
gombos С 71 gyenge D 7
gombvirágzat G 72 kifelé- A 944, D 37, R 101,
206 -tüskés S 745
gomoly G 177 gyengén S 1085
gomolyos С 722 kissé- G 972, H 585, S 1142
patkószerűen- A 595 -molyhos Τ 325
gomoly virágzat G 177 gyepes С 13
gonangium G 197 gneiszon élő G 192
granitikus G 246 gyepképző С 13
gondoskodott G 966 gyertyatartószerű G 61
goneoklin G 199 gránátalma В 20, G 241
-szín Ρ 1659 gyér R 71
gonidangium G 203 gyík- S 94
gonidiális G 204 gránátpiros G 240, Ρ 1659
grániton termő G 246 gyikok által S 94
gonidionéma G 208 --terjedő S 96
gonidimium G 205 grex G 256
gubacs G 206, G 13 gyilkoló S 130
gonidium G 207 gyógyászati О 88, Τ 254
-réteg G 208, S 1018 atka- A 34 gyógyhatású S 33
-tartó G 206 ál- Ρ 1480 gyógyító I 2, M 138, О 88,
gonimoblaszt G 210 állati- Ζ 26 S 33, Τ 254
gonimolob G 211 csúcsi- A 116 sebet- V 166
gonohiphema G 220 gomba- M 606 gyógynövények M 138
gonoplazma G 222 rejtett- G 918 gyógy növény tan Ρ 671
gonospóra G 224 rovar- Ε 213 gyógyszer A 393
gonotaxis G 225 gubacshordozó G 203 gyógyszertan Ρ 422
gonotokonták G 226 gubacskeltő állatkák С 205 gyom I 260
gonotropizmus G 228 gubacsos G 203 gyomirtó szerek Η 162
gonoszóma G 223 gubacsszerű G 14 gyomlálás R 407
gordos 1 139 gubacstan G 202 gyomnövény Η 156
goes N 140 gumigyantát adó G 261 gyomnövényei
göcsös G 92 gumilakk L 10 müveit területek- Ε 331
gödör F 134 gummózis G 262 szemetes területek- R 391
 MAGYAR SZÓJEGYZÉK 90á
gyomnövények X 45 gyökérgümő В 11 gyűrt G 830
vetési- S 254 gyökérgyűszű R 271 -virágborulás G 830
gyomos H 163 gyökérhajízálak A 22, R 20 gyűrű A 800
gyors Τ 8 gyökérha^tásS543 -alakú A 798
gyökerecske R 30 gyökérhajtásos S 544 ál- Ρ 1457
gyökereket kedvelő R 274 gyökérhüvely G 611 év- A 800
gyökeres R 22, 25, 276 gyökéri R 20 fa- A 800
gazdagon- R 29 gyökérkezdemény R 30 kambium- G 51
gyökeres növények R 279 gyökérképződés R 257 szőr- A 800
gyökeresedés R 21 gyökérkövület R 264 gyűrűs A 798, 799, G 317
gyökereket (-fejlesztő) R 258 gyökérközeli (-magvú) R 282 -edények A 798
-képző R 276 -virágú R 26 -kéreg R 315
-rágó R 28 gyökérleirás R 260 félig- S 283
gyökerező R 20 gyökérlevelű R 278 látszólagosan- Ρ 1504
gyökereződés R 21 gyökérlevél R 277 gyűrűzött A 799, 1031
-gyökerű R 240 gyökérnyak G 633
belső- Б 179 -gyökérnyakú G 630
csüngő- Ε 8 gyökérre vonatkozó R 31 habos S 835
erős- R 29 gyökérrendszer S 1476 habszerű S 835
fedetlen- Ε 472 gyökérrügyek R 20 hadrocentrikus H 5
fedett- Ε 179 gyökórsarj S 543 hagyma В 309
függő- Ε 8 gyökérsarjas S 544 ál- Ρ 1475
összenőtt- S 1443 gyökérsüveg G 46, Ρ 687 burkolt- Τ 650
gyökér- R 20, 240 -képző réteg G 49 fiók- В 308
-alakú R 27, 273 gyökérszerű R 27, 262 köpenyes- Τ 650
gyökér R 41 -levél R 277 hagymaborulék I 204
ál- Ρ 1566 gyökérszőrszálak R 20 hagymagumó В 307
bojtos- R 41 gyökértarack S 998 hagymahéj I 204
egyszerű- S 518 gyökértartó R 275 hagymapikkelyek S 839
fás- R 41 gyökértelen A 1041 hagy marügy В 305
fő- Ρ 1208 gyökértörzs R 266 hagymaszagú А 423
gomba- M 612 gyökértövisek R 20 hagymaszerű А 421
gumós- Τ 636 gyökérvágó R 286 hagymatányér В 306
harmat- S 1289 gyököcske R 30 hagyma tönk В 306, D 312
Járulékos- A 224 csíra- R 30 hagymazöld Ρ 1203
karó- Ρ 28 -csúcs R 33 hagymát termő В 304
kötél- S 1289 -hüvely G 611 haj G 70
kúpos- N 12 gyököcskés R 32 hajlamosság
mellék- R 23, S 245 gyöktörzs R 266 öröklött- Ρ 1172
oldal- R 41, S 245 gyöktörzses R 270 hajlatú (egyenlő-) I 301
orsó- R 41 gyöktörzsszerű R 269 hajlított A 635
összehúzódó- С 779 gyöktörzsű (erős-) R 270 hajlongó F 82, О 188
répa alakú- N 12 gyöngysor alakú M 397 hajlott I 90
rostos- R 41 gyöngyszerű M lOí kifelé- R 85
szellőztető- Ρ 886 gyönyörködtetéi A 526,
D 49 hajszálcsöves G 67
hajszál- R 20 hajszálcsövesség G 68
lég- A 259 gyűjtemény G 169, S 732, hajszálfinom G 67
pót- A 224 1331 hajszálgyökerek R 20
gyökérág R 23 gyümölcs F 165 hajszálvastagság G 70
gyökérállás R 284 gyümölcsérés F 163 hajszálvékony G 67
gyökérbőrszövet R 256 gyümölcsészet Ρ 1091
gyümölcshús G 97, Ρ 1643, majdnem- S 1115
gyökérburok V 48 hajtás В 228, G 132, Ρ 753,
gyökérdaganat M 607 S 64
Τ 660
gyökérdimorfizmus H 246 gyümölcsismerettan Ρ 1091 heverő- S 82
gyökérdudor R 285 gyümölcskása G 97, Ρ 1643 hosszú- M 14
gyökérelágazás D 3 gyümölcskert Η 438 nyúlt szártagú- M 14
gyökéren élő R 24 gyümölcskövesedés G 114 rövid- В 272, 273
gyökérfejes R 251 gyümölcsös H 438 sarj- I 165
gyökérfonalak F 44 gyümölcsöskert Ρ 1086 szaporító- S 82
gyökérfonalkák R 20, 261 gyümölcsöző F 162 szentjános- Ρ 1269
gyökérföveg G 46 gyümölcsrágó F 164 szőlő- R 163
gyökérfüggelék R 246 gyümölcstan G 112 törpe- В 272
gyökérgumó Τ 630, 636 gyümölcstermő F 162 viz- Ρ 1269
gyökérgumós Τ 626 -gyümölcsű G 99 hajtásgumó Τ 623
905
hajtásos növények G 812
hajtó С 184
hajtogatott levelű Ρ 1627
-hajú Ρ 683
haladó
csúcsfelé-A 129, В 42
felfelé- A 642
halastavi növények Τ 317
halastóban élö Τ 316
halált okozó L 135
majdnem-- S 1203
halmazka A 63
halmocskás G 260
halmozott A 62, 323, G 710,
720, 724, G 176
halobentosz H 10
halobiosz H 11
halodrimium H 12
halofiták H 16
halom С 629
halonereidák H 13
haloplankton H 17
halvaszületett név A 18
halvány D 234, Ρ 40
halványbarna A 482
halványpiros Η 103
halványsárga F 80, G 146,
L 277, О 53
halványuló Ρ 39
halvány vörös S 24
halványzöld V 137
hamis A 218, F 14, N 162,
Ρ 1456, S 836
hamu С 443
hamuszürke S 769
hamv Ρ 1441
hamvas G 163, Ρ 1442
hamvasodo G 164
liamvasszürke С 433, Τ 111
hangâs hely Ε 335
hangya- M 622
-kedvelő M 625
hangyalakás M 624
hangyák útján terjedő M 623
hanyatlás R 130
haplobionta H 25
haplocita H 28
haplodiplobionta H 29
haplofázis H 37
haplogenezis H 30
haplogonldium H 31
haploid H 32
-generáció Ν 1
-szakasz Η 37
fél- Η 132
haplomitózis Η 33
haplonta Η 25
haploperisztomatikus Η 35
haplopoliploid Η 38
haplospóra Η 41
haplosporangium Η 42
haploszómia Η 40
haplosztéle Η 43
haplosztemónia Η 44
haplosztemonopetális Η 45
haplózis Η 39
hapterák Η 46
haptomorfózis Η 47
haragosvörös R 369
haragoszöld S 90
harang alakú G 54
harangszerű G 54
majdnem- S 1113
haraszt-előtelep G 31
harasztok Ρ 1610
haránterek Τ 402
harántfal D 148, S 424
harántfalas S 411, Τ 401
harántfekvő Τ 401
-válaszfal Τ 402
harántfutó Ρ 731
harántgerendás Τ 373
harántosztódású D 152
harántsík Τ 402
harmadkori Τ 141
-sarkkörüli A 994
harmadrendű Τ 141
harmat Ρ 1441, R 341
harmatgyökér S 1289
harmatmérő D 379
harmatos I 286, Ρ 1442,
R 340
harmónia Η 50
harmonikus együttélés
S 1336
hasadás F 69
kis- R 326
teratológikus- M 557
hasadásos R 226, 325
-feloldódásos keletkezésű
S 151
-keletkezésű S 149, 170
-szakadásos keletkezésű
S 155
hasadással szaporodó S 170,
Τ 330
hasadék R 324
hasadó F 68, S 168
részekre- S 152
hasadó növények S 154
hasadótermés G 571
hasadt- S 135
hasadt В 127, H 318, R 226,
S 171
-kelyhű S 137
-levelű S 139
szárnyasán- Ρ 700
-szárnyú S 140
-szélű S 150
-szirmú S 153
tenyeresen- Ρ 46
-termésű S 138
ujjasán- D 219
-virágú S 143
hasas V 61
hasáb S 258
-alakú Ρ 1222
MAGYAR SZÓJEGYZÉK
hasábos Ρ 1222
-termésű Ρ 1224
hashajtó Ρ 1660
hasi és háti oldalú D 370
hasioldali V 60
hasítású (három-) Τ 484
hasítható S 168
hasított F 54, Τ 329
többször- M 533, 565
hasogatott F 71, S 244
többször- M 565
kacúrosan szárnyasan-
R 410
hasonlatosság S 517
hasonlító A 208, V 67
hasonló A 42, 242, H 355,
H 358, I 292, M 473, О 60,
Ρ 87, S 515, 519
-alakú H 375
mindkét oldalán- U 48
nagyon- Ρ 347
nem- D 327
hasonlóalakúság I 325
hasonlóság S 517
hasonnemű H 396
hasonszerű H 396
hasonszerűség A 654
hasonszínű G 694, M 405
hasznos и 96
haszontalan I 260
hat- H 272, S 471
-anyás H 276
-élű H 275
-fogú S 474
-hímes H 278
-körös H 273
-láb hosszú H 280
-levelű H 283
-oldalú H 274
-ősű H 282
-osztatú H 277
-porzós H 278
-rekeszes S 477
-soros S 475
-szirmú H 281
-szögletű H 275
-termőjű H 276
-virágú H 279
határ L 179, Τ 131
határoló Τ 129
határolt G 713
határos A 203
határozatlan A 180, I 113
határozókulcs A 656, G 500
határozott G 241
határsejt H 201
hatásos Ρ 1151
hatból álló S 389
hatonként S 389
hatszor S 479
-páros S 476
hattyúfehér О 136
hausztórium H 55
 MAGYAR SZÓJEGYZÉK 90β

havas N 127 három- hátragőngyölödő R 221

-vidékek flórája С 908 -levelű Τ 486 hátragörbült R 111, 205
havasalji Ρ 1158, S 1093 -magdudorú Τ 521 hátrahajló R 111
-növények Ρ 12 -niagvú Τ 550, 560 félig- S 358
havasi A 467 -napos Τ 479 hátrahajlott R 85, S 1301
-növények G 845, О 217 -nevű Τ 516 hátratört R 115, 207
havason élő A 467 -oldalú Τ 496 hátsó oldal Τ 126
havat- С 308 -osztatu Τ 507, 523 háttal beporzó N 164
havi M 189 -örvös Τ 473, 544 hátulfutó О 192
haza Ρ 190 -pettyes Τ 506 hátulsó 0 191, Ρ 1134, 1139
hálós D 183, R 190 -porzós Τ 417 házcserepeken élő Τ 53
félig- S 356 -részre osztható Τ 522 háztető Τ 45
sűrűn- R 194 -rovátkás Τ 566 háztetők növényzete Τ 45
hálósán- R 190 -sejtmagvú Τ 517 háztetőn élő Τ 53
-erecskés R 192 -soros Τ 544, 556 heg G 31, 418
-ráncos R 199 -spórás Τ 561 hegedéses С 30
hálószerű R 190 -sugarú Τ 552 hegedű alakú Ρ 65
hálószerűén lefutó D 183 -szálkás Τ 423 heges G 417
-szárnyú Τ 416 hegszerű G 84
hálózat R 189, 191 -szirmú Τ 524
hálózatos A 1007, R 190 hegszövet G 31
-tengelyű Τ 541 -képződés G 419
hálózott R 190 -termőjű Τ 564
hám G 901 hegy A 165, 889, G 532,
-termos Τ 498 M 464
külső- Ε 457 -ujjas Τ 474
háncs L 123 hegyalji Ρ 1189
-válaszfalas Τ 555 hegyben végződő A 170
külső- Б 468 -villájú Τ 490
háncsnyaláb L 153, Ρ 448 nem-- M 592
-virágú Τ 420 hegyen inneni G 474
háncsrész L 123, Ρ 448 háromféle bibéjűség Η 266
-körüli A 596 hegyes A 59, 170, 1014,
háromlakiság Τ 519 G 214
elsődleges- Ρ 1408 háromszor (-hármas) Τ 571
háncstest L 153 hegyes- A 98, О 303
-háromhasltású Τ 570 alig- S 1089
hánytató N 31, V 163 -övezett Τ 580 kissé- A 171
hármanként Τ 133 -páros Τ 125 -magvú О 316
hármas Τ 132, 532 -szárnyalt Τ 527 - mirigy ű О 304
-hibrid Τ 500 -szárnyasán hasadt Τ 528 hegyi M 468
-leszármazású Τ 525 -szárnyasán osztott Τ 529 -növények M 468
-levelű Τ 486 -szárnyasán szeldelt Τ 530 hegylakó M 468
hármasával Τ 133 -szeldelt Τ 553 hegyoldal G 629
hármaskaszat Τ 414 háromszoros Τ 532 lejtős- G 532
három Τ 412, 413 háromszög- Τ 496 hegyrajzleírás 0 248
-ágú Τ 490 -termésű Τ 497 -hegyű A 106
-alakú Τ 512 háromszögű D 54, Τ 418, csonka- Τ 617
-anyás Τ 498 496 éles- A 170
részben-- S 379 fordított- О 30 levágott- R 213, Τ 617
-barázdás Τ 569 hártya M 181, Ρ 221 hekisztótermikus Η 67
-bibeszálú Τ 568 sejtmag- С 152, M 181 heleofiták Η 71
-csészelevelű Τ 554 spóra- I 128 helicizmus Η 74
-csíkú Τ 566 vakuóla- Τ 335 helikonómium Η 75
-csontmagvú Τ 550 hártyaszerű M 182, Ρ 222 heliofil Η 79
-edényű Τ 576 hártyácska M 184 heliofiták Η 82
-elnevezésű Τ 516 hártyás M 183, H 527, Ρ 223 helioszkiofiták Η 83
-erű Τ 515 -levelű S 124 heliotortizmus Η 87
-élű Τ 418 -porzójú H 528 heliotrópikus Η 88
-falkás Τ 415 hátgyököcskés Ν 163 nem- A 770
-körös Τ 473 háthasi D 370 heliotropizmus Ρ 514
-fogú Τ 475 háti D 368 helioturgotropizmus Η 90
-gumós Τ 572 -forradás D 368 heliózis Η 85
-hímes Τ 417 -oldal D 368 hely L 246, S 252
-hónapig tartó Τ 509 -oldalhoz tapadó Ν 164 bokros- D 390, F 172
-kalászos Τ 562 hátoldali D 368, Τ 124 illeszkedési- I 184
-középér D 368 ízesülési- I 184
-kampós Τ 573, 594 hátoldalon ízesülö D 369 helyettesítő Ρ 1437, S 1253
-kopácsú Τ 575 hátracsapodó R115 egymást- V 109
-laki Τ 520 hátracsavarodott R 202
-levélkéjű Τ 487 helyezett (fölé-) S 1297
907
helyi Τ 341
-klíma M 318
helyrajz Τ 346
helység L 246
helyzet Ρ 1126, S 540
-helyzetű Ρ 1128
helyzetváltoztató ingermoz-
gás N 18
helmintocecidiumok Η 91
helofiták Η 98
helohilofil Η 95
helolohmofil Η 96
heloplankton Η 99
helorgadofil Η 100
helotizmus Η 101
hematokrom Η 8
hemerofiták Η 109
hemiapofiták Η 113
hemiaiitofiták Η 114
hemit)azidium Η 115
hemicellulóz Η 117
hemidibiózis Η 124
hemidisztrófia Η 125
hemigamotrópikus Η 131
hemikarion Η 116
hemikriptofiták Η 121
hemipentakotil Η 134
hemiploid Η 136
hemiteria Η 143
hemiterofiták Η 144
henger С 1003
központi- G 215, 1003,
S 893
hengeredett
befelé- G 777
kifelé- R 221
hengeres G 1001
keskenyen- Τ 123
majdnem- S 1145
henye Ρ 1336
herbárium Η 159
-cédula S 133
hereszerű Τ 148
herkogámia Η 166
hermafrodita Η 169
hermafroditizmus Η 170
ál- Ρ 1508
hermelinfehér Ε 339
hernyórágás V 70
hernyószerű Η 92, V 68
herpizmus Η 172
hertzotropizmus Η 173
hervadt M 101
hervadtság M 102
heteradelfia H 177
heterantagonizmus H 179
heterantéria H 180
heterántia H 181
heterauxézis H 182
heteroauxin H 183
heterobazidium H 186
heteroblasztikus H 187
heterociklikus H 200
heterociszta H 201
MAGYAR SZÓJEGYZÉK
heterodihogámia H 202 heteröcikus H 208
heterodinám H 207 hetesével S 409
heterodisztilia H 204 heverő Ρ 1238, 1336, S 1301
heterodrom H 206 -hajtás S 82
heterofág H 232 hexafiletikus H 282
heterofázikus H 233 hexapedális H 280
heterofénia H 230 hexaploid H 284
heterofenogámia H 231 héj G 810, 831, 901, Τ 649
heterofiadikus H 234 dió- Ρ 1669
heterofillia H 235 termés- Ρ 275
heterofiták H 237 héjas Τ 650
heterofitikus H 238 héj kéreg R 315
heterogám H 215 hét- Η 150, S 409
heterogaméta H 209 -anyás H 151
heterogametángium H 211 -erű S 414
heterogametikus H 212 -hímes H 153
heterogámia H 213 -ízű H 152
heterogámogónia H 214 -karélyú S 413
heterogén H 218 -levelű H 154
heterogenetikus H 217 -méretű H 152
heterogenezis H 216 -osztatú H 152
heterokarion H 190 -porzós H 153
heterokariózis H 191 -tagú H 152
heterokárpia H 188 -termőjű H 151
ál- Ρ 1509 hétszer hasított S 412
heterokinézis H 220 hiacintkék H 447
heterochórikus H 193 hialociszta H 449
heterokromatizmus H 194 hialonéma M 123, H 450
heterokrómia H 194 hialoplazma H 451
heterokromoszóma H 196 hialoszóma H 452
heteromer H 224 hiányos D 33, I 98, M 89
heteroméria H 222 hiányozni D 107
heteromerikárpia H 223 hiánytalan G 681
heteromezogámia H 225 hiányzó A 21, G 87, D 105,
heteromixis H 226 N 199
heteromorfia H 227 hiba L 52, S 723
heteromorfózis H 229 hibrid H 455, 458
heteropiknózis H 245 hármas- Τ 500
heteroplasztomatikus H 241 ál- Ρ 1511
heteroplázia H 239 paleo- Ρ 23
heteroplazma H 240 hibridáció Η 456
heteroploid H 242 ál- Ρ 1512
heteroproszfitiázis H 243 hibridfaj Η 458
heteroprotállia H 244 hibridogámia Η 457
heterorhizia H 246 hidathóda Ы 460
heterospermia H 250 hideg- Ρ 1600
heterospóra H 252, 253 hideg A 471, F 153
heterosporangikus H 251 hidegfény-termelőképesség
heteroszimbiontikus H 257
В 173
heteroszinapszis H 258 hidegház F 152
heteroszindézis H 259
hidegkedvelő A 398, 993,
heteroszkizis H 247
heterosztil H 256 G 909, F 153
heterosztilia H 255 hidrobiológia H 467
heterotakszis H 261 hidroblaszt H 468
heterotaktikus H 260 hidrobotanika H 469
heterotallizmus H 263 hidrocitisz H 478
heterotetraploid H 262 hidroesztézia H 466
heterotipikus H 269 hidrofil H 489
heterotópikus H 265 hidrofillum H 492
heterotrisztilia H 266 hidrofiták H 493
heterotróf H 267 hidrofitológia H 494
heterozigóta H 271 hidrofób H 490
heterózis H 248 hidrogám H 480
hidrogámia H 479
 MAGYAR SZÓJEGYZÉK
hidrogén-ion koncentráció
Ρ 382
hidroharmózis Η 481
hidrochór Η 472
hidrokárpia Η 470
hidrokarpotrópikus Η 471
hidrokleisztogámia Η 473
hidroklinia Η 474
hidrokriptofiták Η 476
hidrokultura Η 477
hidrolízis Η 483
hidróma Η 484
hidromegaterm Η 485
hidrometeorikus Η 486
hidromorfózis Η 487
hidronasztia Η 488
hidroplanktofiták Η 496
hidroplasztidák Η 498
hidroplasztisz Η 497
hidrospóra Η 501
hidrostereidák Η 502
hidrotaxis Η 503
hidrotrichoma Η 504
hidrotrófia Η 505
hidrotrop izmus Η 506
hidrózis Η 500
hierobotanikon Η 297
hifa Η 557
szívó- Η 55
hifálmikroplankton Η 558
hifenchima Η 561
hifopódium Η 562
hígított D 234
higrocházia Η 509
higrofU Η 514
higrofilia Η 513
higrofiták Η 516
higrofob Η 515
higrometrikus Η 510
higromorfia Η 511
higromorfizmus Η 512
higroplazma Η 517
Iiigroszkopicitás Η 518
higroszkópikus Η 519
higroszkotofil Η 520
hilodofiták Η 523
hilogámia Η 524
hím- A 690
hím M 113
ál- S 861
-előtelep M 344
himenium H 529, Ρ 1513
himenofórum Η 531
himenopterás Η 532
hímetelőzés Ρ 1365
hímetelőző Ρ 1366
hímfonalas (rövid-) N 6
hímgameta A 700
hímivarsejt A 831, 700,
S 655, 670
hímivarsejt
mozgó- S 673
hímivarsejttartó A 701
hímnős В 216, H 171, M 407
-virág F 96
hímnősség H 170
hímpor Ρ 918
hímporbehintés Ρ 923
hímpormassza Ρ 922
hímportartalom F 140
hímritkaság S 604
hímspóra A 730, M 353
hímspóra tartó A 731
hím-szűznemzés A 705
hímtáj A 699
hímtartó A 722
hímtipus A 734
hímvirág F 96
hímzigóta A 737
hiperanizogámia H 537
hiperboreális H 538
hiperdiploid H 542
hiperdrómia H 543
hiperhaploid H 544
hiperhidrikus H 545
hiperkiméra H 539
hiperkromatikus H 541
hiperkromatózis H 540
hiperparazita H 547
hiperplázia H 548
hiperpoliploid H 549
hiperoszmótikus H 552
hipersztomatikus H 550
hipertípia H 555
hipertónikus H 552
hipertrofia H 553
hipertrofiták H 554
hiphasma H 559
hiphidrogámia H 564
hipnospóra H 566
hipnosporangium H 567
hipobazídium H 570
hipoblaszt H 574
hipodermisz H 586
hipofillum H 603
hipofízis H 605
liipogeokárpia H 590
hipogin virág F 96
hipohaploid H 592
hipokarpium H 575
hipokopula H 582
hipokotil-szár H 583
hiponasztia H 597
hiponim H 599
hiponómium H 598
hipoplankton H 606
hipoplázia H 607
hipopleura H 608
hipoploid H 587, 609
hipopódium H 610
hipopoliploid H 611
hiposporángium H 613
hipostatikus H 615
hipostázis H 614
hipostróma H 617
hiposztomatikus H 616
hipotállium H 618
908
hipotállusz H 619
hipotécium H 621
hipotípia H 624
hipotónikus H 622
hipotrófia H 623
hipovalva H 625
hipszofilium H 626
hiszterantikus H 627
hiszterogén H 628
hisztodialízis H 309
hisztogén H 311
hisztogenezis H 310
hisztogénum H 312
hisztolítikus H 315
hisztolízis H 314
hisztológia H 313
hivatkozott С 476
hó alatti H 580
hófehér С 308, Ν 128
-virágú Ν 130
holarktikus Η 321
hólizmus Η 322
hollófekete А 857, С 802
holobazídium Η 323
holobentikus Η 324
holoblasztikus Η 325
holociklikus Η 329
holocönózis Η 328
holodibiózis Η 330
holoendobiótikus Η 331
holoendofiták Η 332
holoendozoák Η 333
holoenzim Η 334
holoepifiták Η 335
holofitikus Η 348
holofitizmus Η 349
hologaméta Η 337
hologámia M 26, H 338
hologenezis H 340
hologenotipus H 341
hologimnokarpikus H 342
hologinikus H 343
holomorfózis H 345
holoparazita H 346
holopetális H 347
holoplankton H 350
holoszaprofiták H 351
holotipus H 354
hólyag A 607, V 93
úszó- A 267
hólyagképző V 94
hólyagocska Ρ 1666
hólyagocskás Ρ 1667
hólyagos A 93, В 310, Ρ 593,
V 95
hólyagosodás I 257
hólyagszerű A 608, V 95
homalochorikus Η 356
homalotrop Η 357
homályban élő Τ 93
homályos A 199, О 22, Τ 94
homeorézis Η 377
homeostázis Η 379
homlok F 159
 MAGYAR SZÓJEGYZÉK
homoblasztikus H 359 homotópia Η 418 hóvidéki N 127
homociklikus H 368 homotrop Η 419 hozzáadás A 1145
homocön H 367 homozigóta Η 422 hozzácsatolt A 205
homodichogámia H 369 homozigótikus Η 423 hozzáérő A 1141, G 773
homodinamikus H 371 homozigózis Η 421 hozzáfordiüt G 792, Ε 312
homodrom H 370 homöózis Η 378 kozzákapcsolt A 793
homofág H 403 hónalj A 1239 hozzánőtt A 212
homofázikus H 404 ág- A 1239 félig- S 278
homofiadikus H 405 -alatti I 147 hozzánövő A 210
homofiletikus H 406 -feletti S 1304 hozzászokás A 175
homofilikus H 406 hónalji A 1240 hozzátartozó Ρ 353
homofUlia H 407 hónalji (látszólagosan-) hő- Τ 258
homofitikus H 408 Ρ 1470 hőállandó Τ 276
homogám H 384 hónaljhagyma В 305 hőellenáUó Τ 273
homogaméta H 382 hónaijrügy A 1240 hőérzékenység Τ 259
homogámia H 383 hoporjás Τ 626 hőfejlesztő Τ 263
homogén H 388 hordócskaszerű О 213 hőközömbös Τ 264
homogenetikus H 387 hordozó F 35, Ρ 464, Τ 96 hőmérséklet- önszabályozás
homogenezis H 386 termőt- Ρ 717 Τ 275
homogónia H 389 horgas A 221, H 18, L 51, hőmérsékletű (alacsony-)
homoheterosztilia H 391 и 29 Η 67
homoiodiperiantikus H 393 horgas- и 29 hőtermő Τ 263
homoiohidratura H 395 kétszer- В 222 hőtűrő Τ 279
homolokariózis H 392 horgasán futó В 275 hörcsögbarna N 121
homoioterm H 381 horgássz őr H 18 hullahely Τ 230
homok A 1001, S 4 horgocska H 20 hullaközösség N 41
homok- Ρ 1451 horgocskás H 19 hullatag G 6
homokari on H 361 horgony alakú A 686, 1471 hullatér Τ 230
homokbánya A 1003 horgonyszőrök A 686 hullámos U 32
homokbuckák növényei horgos- A 221, 688, H 18, 29 aprón -élű R 147
Τ 295 H 51, L 51 hullámszerű U 32
homokbuckán élő Τ 294 -termésű H 52 humuszlakó növények S 58
homoki A 1002, Ρ 1451, S 3 horgosán- H 18 húsevő I 180
-növények A 493, Ρ 1455 hormociszta H 426 -növények I 180
homokinézis Η 365 hormogonlmium H 427 húskedvelő G 879
homokkedvelő A 1002 hormogónium H 428 húsos G 96, 863, S 62, 1263
homokképző Ρ 1453 hormon H 429
homoklakó A 492, Ρ 1454, hornyolás S 1028 -ágú S 68
horog H 21, и 31 -belű Ρ 1644
S 2 -bibealap S 63
homokon élő Ρ 1454, S 3 horogszerű H 18, 51
homokos A 1002 hósáv alatti H 580 -gyökerű S 76
hossz- О 17 kissé- S 1117
-hely A 1001, S 1 -korong S 72
-terület A 1003 hosszabb S 1284
-levelű S 74
homokpadon növő S 1472 -ideig tartó С 400
homokzátony -formáció hosszanti -maghéj S 78
S 1471 -borda Ρ 1262 -magvú S 77
homológ H 396 -vetület Ρ 103 -pikkelyű S 71
homoméria H 398 hosszmetszet S 241 -szár S 66
homomixis H 399 hosszú L 255 -termés S 64
homomorf H 375 hosszú- M 3 -termésű S 65
homomorfózis H 401 -bibeszálú L 261 -toboz G 8
homonim H 402 -csőrű L 260 -tönkű S 75
ál- Ρ 1510 -életű L 256 húspiros G 94
homoöcikus Η 373 -fogú L 256a hússzerű S 70
homoöszinapszis Η 380 -levelű L 259 hús színű G 94, I 85
homoplázia Η 376 nagyon- Ρ 332 -húsú S 62
homoploid Η 409 -nappalos L 257 húsz- I 8
homorú С 689 -porzójú M 4 -hímes I 10 ,
mindkét oldalán- A 550 -szőrű G 887 -oldalú I 9
omospória Η 410 -termésű R 223 -porzós I 10
omotaktikus Η 415 -virágú L 258 húszhímesek I 11
omotallizmus Η 416 hosszúhajtás M 14 hűség F 53
omotipikus Η 420 hosszúkás Ε 94, О 17 hüvely L 84, V 13
omotom Η 417 hosszúság L 262 cikkely es- L 253
MAGYAR SZÓJEGYZÉK 910
hüvely időszakosság Ρ 292 interreduplikáció I 227
cikkes- С 253 ifjabb F 2 interspecifikus I 232
csíra- G 610 igazi Ε 360, V 91 intersterilitás I 234
rámás- G 858 igazolja Τ 147 intexin I 238
hüvelybe zárt I 263 iker- D 191, G 67, Ζ 58 intine I 239
hüvelyes С 605, V 16 iker G 740 intraspecifikus I 246
hüvelyező V 15 ikerbogyó В 83 intrasztaminális I 247
félig- S 381 ikergumók Τ 623 intra vaginalis I 248
hüvelyhez tartozó V 14 iker kaszat G 871, D 128 introgressziv I 252
hüvelyke V 17 ikerlependék D 301 involució I 279
hüvelykszéles Ρ 920, 921 ikerszárnyas lependék D 301 involukrális I 274
hüvelyszeru G 605 ikertermésű D 193 iratok A 143
hüvely tel en Ε 407 ikertüsző В 131 irányú
hüvelytermés L 84 ikonográfia I 6 érintő- Τ 21
hüvely termésű L 86 ikonotipus I 7 ferde- Ρ 737
hüvelytermésszerű L 85 ikotipus I 12 vízszintes- Ρ 737
hűvös A 471, F 153 illat О 64 irányuló M 83, S 207, 631,
hűvösebb éghajlati M 170 illatos A 528, О 65, 274 Τ 611, V 85
illattalan I 169 íráshiba L 52
-illatú írásos S 217
ibolyakék I 1, V 125 balzsam- В 24 írásszerű G 238
ibolya színű V 125 bódító- F 146 irhaszínű A 482
idegen- X 14 kellemes- S 1083 író A 1145
idegen A 402 illeszkedési hely I 184 irreverszibilis I 283
idegenmegporzás A 434, illó A 287, V 158 ismert G 598
G 193, X 21 illusztráció ismeretlen I 40
idegenmegtermékenyülés könyv- I 6 -eredetű G 922
Ε 459 imbibició I 47 iszap L 189
idei Η 430 immunitás I 57 iszaplakó L 180
ideiglenes Ρ 1439 impermeabilitás I 64 iszapnövények L 187
idézett G 476 inaktiv I 73 iszapos A 464, L 187
-helyen G 476 inda S 82 iteológia I 346
-műben О 206 indaszerű S 79 ív alakú A 996
idiobiológia I 18 indigókék I 119 ivadék G 85, Ρ 1257
idioblaszt I 19 indirekt I 120 ivaros- G 34, 85
idiobotanika I 20 induzium M 184 ivartalan S 824
idiogámia I 25 ál- Ρ 1515 ivadékcsere A 473
idiogenetika I 26 inframikróba I 149 ivarérett A 219
idiogram I 27 inframikrobiológia I 150 egyidejűleg- H 384
idiokorológia I 21 infraspecifikus I 151 ivarérettség
idiokromatin I 22 infrukteszcencia I 153 egyidejű- H 383
idiometrikus I 28 infúzió I 156 ivari különérettség D 173
idiomorfózis I 29 inger Ε 433 ivarlevél С 103
idiomutáció I 30 ingerelhetőség Ε 432 ivaros G 33
idionim I 31 ingerlékenység Ε 432 -kereszteződés H 456
idioökológia I 24 ingermozgás Τ 612 -nemzedék G 34, 85
idioplazma I 32 érintési- Τ 293 -szaporodás G 44, S 1425
idioteria I 34 görbüléses- Τ 612 -származású G 86
idiotipus I 36 helyzetváltoztató- N 19
idiotop I 35 ivaroszlop A 733, G 308
idioszóma I 33 rázkódási- S 265 központi- G 649
idő Τ 87 ingermozgású N 19
ingó О 273, V 82 ivarsejt G 17, 41
lappangási- I 106, L 59 ingoványos и 5 -alakulás G 22
vegetációs- Τ 87 inhibitor Ρ 111 mozgóképes- Ρ 745
időbeli G 400 inhibitorok I 160 női- M 22, О 177
különböző- A 1104, Ρ 968 inkábbnő G 289 ivarsejtek egyesülése S 1424
időelötti A 18, Ρ 1169, inkrusztáció I 104 ivarsejtek párosodása G 739,
Ρ 1270 inkrusztált I 105 1045
időérző M 300 inkubáció I 106 ivarsejti S 650
időjárást jelző В 31 inkvilinizmus I 171 ivarsejtkeletkezés G 28
időleges Ε 228 interfázis I 223 ivarsejttartó G 20
idős A 794 intergenerikus I 214 ivarszerves mohanövényke
időszak Ρ 293, Τ 87 interkinézis I 211 G 31
virágzási- Τ 87 interkutisz I 212
ivarszervtartó G 691
911
ivartalan A 298,1069, N 110,
V 46
-ivadék S 824
-nemzedék G 85
-szaporodás M 418, V 46
ivartartó G 221, 281
ivarú
egyféle- H 384
különféle- H 215
rejtett- G 921
ívelt A 996, F 130, Τ 371
kissé- S 1001
íves A 996
-bemélyedés S 530
ívesen futó G 57
íz S 46
ízeletlen I 82
ízeit A 1047
ízeltség A 1046
ízesületlen A 101
ízesülés A 1046, J 19
-nélküli Б 422
ízesülési hely I 184
ízesülésü (három-) Τ 424
ízesült I 185
ízetlen I 187
izidium I 291
ízköz A 1048, I 220
ízletes S 42
izobilaterális I 294
izocönótikus I 302
izocönózis I 303
izodiametrikus 1 305
izofén 1 329
izofenogámia I 328
izofótikus I 331
izogameták I 307
izogametangiogámia I 308
izogámia I 309
izogámogónia I 310
izogén I 311
izogenetikus I 311
izogenomatikus I 312
izohologámia I 317
izokromocentrikus I 299
izoláció 1 319
izoméria I 322
izomerogámia I 324
izomorf I 327
izomorfia I 325
izomorfózis I 326
izoplanogameták I 334
izoploid I 335
izoprotállia I 336
izoproszfitiázis I 335
izospória H 410
izoszintipus I 340
izotipus I 344
izotóniás I 343
izotónikus I 343
izozigotikus I 345
Ízület A 1046
izzasztó S 1268
MAGYAR SZÓJEGYZÉJt
jakulátor J 1 kacsos G 75, 472
jarovizáció V 74 kacsosodás Ρ 61
javasolt Ρ 1309 kagylóhéjszerű G 558
javítandók G 829 kagylós levél G 693
javított A 505, Ε 106 kajszínbaracksárga A 1029
javította С 828 kakasláb G 900
javítva Ε 106 kakastaréj G 891
jácintkék Η 447 kakastaréjszerű A 386
járat D 387, V 152 kakogenezis G 3
tej- L 64 kakoním G 4
járatok kalap alakú Ρ 685
sejtközötti- I 210 kalapácsszerű M 81
járatos L 24 kalapos Ρ 684
járomspóra Ζ 60, 78 kalapszerű Ρ 684
járulékos A 43, 179, 224, kalatídium- tartó G 16
A 1222 kalauz H 319
járulékos kalász S 728
-gyökerek A 224 -alakú S 731
jeggyel eUátott S 496 kétsoros- S 728
jegyzetfüzet A 227 kalászbaszökés I 194
jegyzéke (elnevezések-) N 144 kalászka S 733
jel N 156 -alakú S 735
jelecske N 165 kalászkaorsó R 9
jelek S 497 kalászkapelyva G 181
jelen lenni A 217 kalászkatengely R 9
jelenlevő Ρ 1195 kalászképződés I 194
jelenlét Ρ 1196 kai ász orsó R 12
jelentéktelen I 99 kalászos S 730, 850
jelentős С 490 félig- S 366
jelleg G 260, Ρ 1310 fedett- G 916
latens- L 59 kevés- 0 126
megkülömböztető- D 336 kalifiómia G 45
jellegezés D 134 kalikantémia G 41
jellegű (állandósult-) I 283 kalikodofiták G 255
jellegzetes Τ 673 kálimmá M 123
jelzett N 157 kaliptrogénum G 49
jelző M 465 kalluszheteroplázia G 32
jelzőnövények I 116 kalluszhipertrófia G 34
jégárak flórája G 908 kalluszhomoioplázia G 33
jéghideg G 64 kalluszmetaplázia G 35
jégkorszak előtti Ρ 1185 kaloritropizmus G 37
jégkorszak utáni Ρ 1138 kambiális G 51
jégkorszakbeli G 151 kambium G 52
jó В 250, Ε 360 ál- Ρ 1477
jobbfelé görbülő D 125 kambiumgyűrű G 51
jobbracsavarodó D 125 kamefiták G 258
jobbrahajló bibeszálú D 123 kampó U 31
jóízű S 42 kampós- О 152
jóltermő M 532 kampós A 198, 221, 635,
jordanizmus J 7 H 18, L 51, и 29
jószagú F 146,0 65, S 1083 kampósan visszagörbült
jövevény A 225, N 161 A 198, R 107
-hibrid N 161 kampósszőr H 18
jugamentum J 12 kamrácska L 244
Jupiter J 21 kamrákra osztott S 411
kamrás (félig-) S 362
kanalas- G 557
kabaktermés Ρ 252 kanálszerű G 557
kacuros R 411 kancsólevelű Ρ 550 ^
kacs G 473 kanyargós A 758, M 70
egyszerű- S 518 kapaszkodó A 206, S 112
pálha- S 992 -szár S 112
szőlő- В 62 kapcsolat N 113
kacskaringó G 473 kaprifikáció G 77
MAGYAR SZÓJEGYZÉK
kapucniszerű С 943
karaktersejtek D 386
karcinoma С 83
karcsú Ε 445, G 230
kard- Ε 210
-alakú Ε 210
kardalakúan tüskés A 878
kardinális G 85
karéj L 237
karéjocska L 236
karéjos L 233
félig- S 328
szárnyasán- Ρ 702
tenyeresen- Ρ 48
ujjasán- D 215, Ρ 48
karéjosodás L 232
karéjú (egyenlő-) J 321
három- Τ 504
karhossz О 233
karhosszú В 268, О 234
karikográfia G 88
karima L 178, M 108
karimás L 177, M 107
kariofázis G 144
kariogámia С 135
kariogram G 136
kariokinézis G 137
karioklasztikus G 134
kariolimfa G 139
kariolizis G 140
kariológia С 138
karioplaszt G 147
karioplazmogámia G 146
kariorexis G 149
karioszóma С 150
kariotin G 153
kariotipus G 154
karmazsinpiros G 300
karminpirosG 93, 551, S 126
karó A 207
karógyökér Ρ 28
karószerű Ρ 28
karotin G 98
karpellódia G 114
karpellódium G 101
karpellománia G 102
karpocefálum G 105
karpódium G 107
karpofórum G 116
karpogámia G 108
karpogónium G 110
karpoklónium G 106
karpolízis G 113
karponómium G 115
karpoptózis G 119
karposperma G 121
karpospóra G 123
karposporángium G 124
karposzféra G 122
karposztégium G 125
karposztómium G 126
karpotropizmus G 128
karunkula G 131
912
kaszat kellemes A 527, G 248, J 11,
iker- G 871, D 128 S 1084, V 64
kettős- D 128 kellemetlen szagú G 253,
többes- Ρ 935 M 78
kaszattermés A 67 kelyhes С 42
csoportos- A 68 kemény D 406, F 65, S 563
kasztráció С 160 csont- О 282
katablaszt G 161 dió- N 174
katabolizmus G 162 -fáju S 195
kataforézis G 173 kissé- D 405, S 1162
katafototropizmus G 174 -levelű S 948
katagenezis G 167 -magvú S 951
katageotropizmus G 168 -termésű S 183
kataklinotropizmus G 164 -tönkű S 950
katakromázis G 163 keményítő A 626
katalízis G 171 keményítőképződés A 618
katalógus G 170, D 47, keményítőszemcse A 626
R 151 mozgó- S 877
katapetalizmus G 172 keményítőszerű A 614
kataplázia С 177 keményítőt bontó A 621
katarobionták G 183 keményítőt termelő A 619
katatraumatotropizmus keménység D 404, R 338
G 180 kemoauxizmus G 283
katódikus G 185 kemodinézis G 285
kaulidium G 192 kemodolichózis G 286
kaulifloria G 193 kemoesztézia G 282
kaulokálix G 196 kemofobotaktizmus G 293
kaulom G 198 kemokinézis G 287
kaulotaxis G 199 kemokorizmus G 284
kavicsos G 162 kemolízis G 289
kavicsos talajok növényei kemolumineszcencia С 288
G 255 kemometria G 290
kemomorfózis G 291
káros N 172
károsodás N 171 kemonasztia G 292
kemoszintézis G 294
kásás G 155
kátrány Ρ 722 kemotaktizmus G 295
kávébarna A 222, G 596, kemoterápia G 296
kemotrófikus G 297
S 407 kemotropizmus G 298
kedves A 488, 527, S 1084 kemozoofob G 299
-kedvelő Ρ 437 kerek- G 200
árnyék- S 158 kerek G 451, О 210
fény- H 79, Ρ 502 kerekded G 200, О 210,
nedves erdőket- Η 95 S 1214
nem- Ρ 454 kerekített О 210
vizet- Η 79, Ρ 502 kereszt G 905
kedvtelés A 526, D 49 -alakú G 896
kehely G 50 keresztben D 29
-alakú Ρ 889 -álló G 896, D 29
kehelysallangok L 14 félig- S 303
kehelyszerű A 64 keresztezés H 456
keleti О 236 keresztezett H 458
keletkezett N 29, О 270 kereszteződés H 456
később- Η 628 ivaros-- H 456
keletkezés G 89, О 240 természetes- Ν 26
keletkezési N 21 vegetativ- Η 456
-keletkezésű G 94
kereszteződési képtelenség
csúcsi- A 113 I 234
keletkező Ε 470, N 17, keresztmetszet Τ 402
О 235, Ρ 1240, 1436 keresztűlmenő Ρ 361
benne- I 162 kerékagyszerű M 387
csúcsi és oldali részen- A 134 kerékszerű R 362
csúcson- A 125 keringés G 452, 999
nem- A 641 keringő V 159
918
keringőmozgás С 465
kerszofiták С 301
kert H 438
botanikus- H 438
disz- V 134
fűvész- H 438
rózsa- R 343
veteményes- О 102
virágos- H 438
zöldséges- О 102
kertekben tenyésztett H 433
kerteké H 438
kertész H 437
kertészek alkotása H 437
kertészeké H 437
kertészet H 435
kertészeti növénytan В 254
kerti H 433
kertiszökevény H 436
kermet A 499, С 460
kerülékes Ε 92
-kerülő
fény- Η 80, Ρ 503
vizet- Η 490, Ρ 454
kesernyés А 489
keserű А 491
-szárú А 490
keskeny- А 767, S 901
keskeny A 769, 995, L 116
kettenként В 150
kettesével В 152
kettéágazás В 135
kettéhasadt В 127
félig- S 287
kettéosztódás В 199
kettéosztott В 200, D 239
kettészelt I 230
kettévágott I 230
kettős В 150, С 740, D 191,
D 393, G 67
-bogvirágzat D 170
kettösbogyó В 83
kettős-
- csillagstádium D 156
-egylakiság D 241
-elnevezésű В 153
-gomolyállapot D 319
-övezetű В 227
-takarójú H 192
-tűszőtermés В 131
kettöskaszat D 128
kettőzötten- В 69
keverékfaj H 458
kevert I 56, M 374, 385
kevés- О 108, S 603
kevés Ρ 148, 195
nagyon- Ρ 342
kevésőrvűség О 128
kezdemény Ρ 1213
szerv- В 228
sziklevél- В 237
kezdeti I 161, Ρ 1375
-alakú Ρ 1212
-szívókák Ρ 1186
MAGYAR SZÓJEGYZÉK
kezdetleges Ε 394 kéreg G 831, 901
kezdő I 161 -alatti H 601, S 1137
kezdősejtek I 161 ál- Ρ 1486
kék G 11 elsődleges- Ρ 1208
acél- С 257 gyűrűs- R 315
ametiszt- А 515 külső- Ε 278, 457
azúr- А 1248 lemezes- R 315
búzavirág- С 984 másodlagos- δ 245
égszín- А 1248, С 7, 11 pikkelyes- R 315
hiacint- H 447 kéregcserép R 315
ibolya- I 1, V 125 kéreghatár Ε 150
indigó- I 119 kéreglakó G 834, Ε 254
jácint- H 447 kéregnekrózis S 697
kékeUő С 10 kéregpórusok L 95
levendula- L 72 kéregre vonatkozó G 832
lilás- A 515 kéregréteg S 1018
opál- О 182 kéregszerű G 902
pávaszín- Ρ 204 kéregtelen Ε 14
ragyogó- и 8 kéregüszkösődés S 697
sötét- G 984 kérges G 833, 903, L 115
szilva- Ρ 1443 kérgi G 832
szürkés- G 12, G 163, -kérgű Ρ 446
N 173 dupla- В 110
tenger- Τ 219, V 57 kés alakú G 956
ultramarin- U 8 késedelmes Τ 30
világos- A 1248, С 547 késői S 434, 454, Τ 30
vöröses- R 378 későn virágzó Τ 29
zafir- S 47 későtavaszi Ρ 1144
zöldes- G 12, Ρ 204 két- В 69, D 172, 191
kékellő G 10 -ajkú В 142
kékes G 10 -alakú D 243
-anyás D 222
-sáfránysárga С 985
-fehér G 987 -ágú В 136, 207, D 176
-barázdás В 218
-fekete G 988 -bogyójú В 101
-lila V 126 -bordás В 111
-szürke L 230 -csíkos В 226
-zöld A 278, G 331, G 163, -csillangós В 98
Τ 219 -csónakú В 92
kénbaktériumok Τ 296 -csontárú D 297
kénkedvelő Τ 297 -csontmagvú D 297
kénsárga S 1282, Τ 239 -csörű В 208
világos- S 1281 -csúcsú В 77
kép I 5, Τ 4 -erű В 151
képes Ρ 1151 -élű А 684, В 75
képesség F 10, Ρ 1152 -éves В 122, D 187
alkalmazkodási- A 174 -falkás D 131
csirázó- G 134, V 147 -fejű A 684, В 90
regenerálódási- R 120 -féle D 243
-fogacskás В 118
képlet F 129
-főporzós D 196
felületi- Ε 108 -fülecskés В 81
szőr- Τ 453 -gumócskás Τ 148
virág- D 136 -havi В 148
képződés
-hímes D 144
csira- Ε 99 -ivarúA 710, В 216, H 171,
sejtmag- Ν 180
spóra- S 812 M 407
termés- G 109 -virág F 96
-kamrás В 89, 146
tetrád- Τ 166 -karéjú В 145
újra- R 121 majdnem- S 1110
képződő (levelén-) Ρ 564 -kelyhű В 88
képzőszövet M 199 -kopácsú В 225
másodlagos- G 52
MAGYAR SZÓJEGYZÉK 914
4íét- kétéltű A 539 kidobó Ε 77
-körmös В 223 -szervezet A 538 kidomborodó С 793, Ρ 1433
-körös В 116, D 187 kétértelmű A 254, 497 kidúdorodásM 86, Ρ 1434,
-központú В 95 -név A 497 и 19
-laki D 252 kétfőporzósok D 195 kiduzzadó Ρ 1433
—felem ás virágú D 251 kétivarúság H 170 kiegészített А 176, 1146,
-leples D 256 kétlakiság D 250 Ε 106
-levelű D 130 kétneműség A 711, H 170 kiegészítés А 1145, M 94
-ligulás В 144 kétnevűség В 154 kiegészítő A 179
-lyukas В 201 kétoldalúan részarányos kiegyenlítődés
-magkezdeményes В 197 В 219 növekedési- G 676
-murvácskás В 85 kétoldalúság kiemelkedés Ρ 1285
-murvás В 84 évszakbeli- О 207 kiemelkedő Ε 89, 109, 112,
-napi В 121 kétsarkúság В 205, Ρ 909 494, Ρ 1284
-nemű A 710, В 216, H 171 kétséges A 497, D 16, 385 gyengén- Ρ 1286
-nevű В 153 kétszer- В 69 vizből- Ε 109
—elnevezés В 153, Ν 144 -bunkós В 100 kiéhezettség I 80
-nyári В 122, D 187 -csavarodott В 106, 217, kifejezés Τ 131
-nyelvecskés В 144 D 190 kifejlődés
-oldali В 102, 143 -fogazott В 117 -elmaradása A 13
-oldalú А 684, В 123, 143 -hármas В 200 gyors- Τ 10
-ostoros в 128 -virágú В 221 kifejlődött A 52, 219, Ε 413
-osztatú В 200, D 176, 238 -ikres В 105 kifejtett Ε 413
-örvű D 187 -ízeit В 79 kifelé
-pelyvás В 140 -kettéhasadt В 210 -felnyíló Ε 516
-portokú В 76 -kihegyzett В 71 -fordult R 516
-porzókörös D 290 -összetett В 104 -görbült D 37
-porzós A 585, D 144 -páros В 105 -néző Ε 516
-rekeszes В 146 -rajzó D 263 kígyó alakú S 436
íélig- S 288 -szárnyalt В 74, 202 kígyót ölő A 761
-rőfös В 114 -szárnyasán osztott В 203 kígyózó- О 188
-rügyes В 138 -szeldelt В 211 kígyózó F 82, S 435, 437,
-sarkantyús В 86 -tenyeres В 198 Τ 360
-sarkú В 75, 204 -termő В 126 kihajító Ε 77
-sebparás В 87 -ujjas В 119 kihajt Ρ 1322
-sejtű В 94 -virágzó В 126 kihajtó I 164, Ρ 1264
—spóra D 194 kétszeres D 393 kiharapott Ε 97
-sertéjű В 215 kéttényezős В 124 kihegyesedő (lassan-) S 1247
-soros В 213, D 335 kéve M 194 kihegyzett A 170
majdnem- S 1157 kézikönyv Ε 123, M 95 finoman- G 977
-sugarú В 206, D 150 kézirat M 98 hosszasan-A 166, G 977
-szarvú В 108 kéziratban adott név С 310 vékonyan- A 167
-szálkahegyű В 115 kiadás Ε 48 kihúzott Ρ 1427
-szegletű В 75 kiadva Ε 49 kiigazította G 828
-szíkű D 180 kiadvány Ρ 1635 kiinduló (alapból-) В 42
-színű В 103, D 178 kialakuló N 17 kiirtás Ε 499
-szirmú D 257 kriasztobazídium G 303 kiizzadó Ε 500, L 18
-tagú D 238 kiazma G 302 kijelölt D 94
-taréjú В 113 kiálló Ε 494, Ρ 1284 kikészítés Ρ 1192
-tengelyű В 82 kissé- Ρ 1286 kiküszöbölés Ε 90
-termőlevelű В 93 kilenc Ε 207, N 166
-termos D 222, 341 kibocsátó Ε 113
kibontakozó Ε 414 -anyás Ε 208
-tokos В 91 -hímes Ε 209
-üregű В 146 kicsapódás G 542, Ρ 1165
kicsepegés G 264 -porzós Ε 209
-válaszfalú В 212 -termőjű Ε 208
-villás ágú В 135 kicsi Ε 444, Ρ 172, 1652
nagyon- A 1120, M 371, kimagasló Ε 79, Ρ 1284
-virágtakarós D 171 kimetszett Ε 431
-virágú В 129 N 4, Ρ 345 kiméra G 306, Ρ 1511
részben- S 1109 kicsinyített D 240 kimutató Ε 443, Ρ 1161
kétalakúság D 242 kicsinyítő képző Ε 93 kínai S 521
kincs Τ 286
évszakbeli- 0 207 kicsípett Ε 97 kincsesház Τ 286
kétes D 385, I 86 kicsípettség Ε 96 kinenchima G 432
-név N 142 kicsírázott G 138 kinetonéma G 437
916 MAGYAR SZÓJEGYZÉK
kinetoplasztiszok С 438 kivágott Ε 431 koaguláció G 542
kinetoszóma С 439 kivájt G 200, 689, Ε 419 kobaltszínkék С 547
kinézés A 1071, F 6, H 4 mélyen- Ε 424 kockás G 941, Τ 143
kinézésű О 199 kiválasztás Ε 437, S 239 kocsány Ρ 217
kinoplazma G 446 csepp- G 264 termés- G 118, Ρ 217
kinő Ρ 1322 kiválasztó S 240 tő- S 123
kinőtt Ε 122 kiválasztódás S 268 virág- Ρ 217
kinövés Ε 120, S 1053 mesterséges- S 268 kocsány ka Ρ 211
kinövő Ε 121, 435, Ν 17 természetes- S 268 kocsánykás Ρ 210
kinyúló Ε 494, Ρ 1123, kiválasztott L 80, S 270 kocsányos Ρ 216
Ρ 1240, 1284 kiválogatás D 47 kocsánytalan S 458
kinyúlt Ε 502 kiválogató S 269 kocsányú (szárnyalt-) Ρ 89&
kipattanó D 95 kivetés Ε 60 kocsonyás G 63
kirágott Ε 342, Τ 583 kivirágzás Ε 52 kocsonyásodás G 65
csatornásán- G 92 kivonat Ε 309 kodomináns G 561
kis- M 309 kivül álló Ε 503 koenzim G 593
-csőrű S 1223 kizárva Ε 434 kohleáris borulás G 557
-fürtű R 5 kizöldülő (újból-) R 217 koilokárpia G 603
-gödörkés F 137 kladenchima G 479 kokkogónium G 552
-karéjos L 235 kladodisztrófia G 481 kokkolit G 554
-növésű H 444 kladódium G 480 kokkoszféra G 555
-osztatú M 329 kladoforum G 485 kokkusz G 556
-pórusú Ρ 1124 kladogenezis G 482 kolbász alakú В 266
-sisakú G 12 kladománia G 484 koleogénum G 606
-szakállú В 29 kladopódium G 487 koleopteronómium G 609
-szemölcsös V 81 kladoptózis G 488 koleoptil G 610
-termőjű M 163 klasztotipus G 494 koleszula G 612
kisebb M 162, 372 klasszifikáció G 491 kólikát enyhítő Τ 351
kisebbedő D 23, 240, R106 klasszikus G 490 koUaplankton G 615
kisebbedően D 24 kleisztandröcia G 504 koUaterális G 619
kisebbített D 56 kleisztanthéria G 505 -edénynyalábok G 619
kisérlet Τ 102 kleisztogám G 511 -mellékrügyek G 619
kisérő С 657, 658 kleisztogámia G 510 kollektiv G 621
kisérősejtek G 660 ál- Ρ 1484 kollektivfaj G 587, 621
kisfaj M 352 kleisztokárp G 508, 509 kultivált- G 954
kisodródó Ε 414 kleisztokárpia G 507 kollektor-szőrök G 622
kissé- S 1085, Ρ 195 kleisztopetália G 512 koUenchima G 623
kiszáradás D 93 klíma koUeterák G 624
kiszáradó A 1004 helyi- M 318 koUoidomorfózis G 632
kiszáradt A 1016, S 484 klimakorhizák G 515 koloncos Τ 636
kiszárítás D 93, Ε 496 klimatérikus G 516 kolónia
kiszélesedett A 604, D 231, klimatikus G 517 sejt- G 636
D 334 klimatipus G 518 kolonista növények G 637
kiszórás Ε 60 klimax G 519 kolpenchima G 642
kiszóró D 75, 323 klinídium G 522 kombináció G 652
kiszóródó S 20 klinogeotropizmus G 525 kombináció (új-) G 652, N 77
kiszökken Ρ 1322 klinotropizmus G 529 kommenszálizmus G 664
kitartó Ρ 348 klitochor-növények G 530 kommiszkuum G 665
-rügy Τ 660 klon С 533 kompassz-növények G 675
-sejt M 18 klonotipus G 534 komplementáció G 680
-spóra G 401, Τ 63 klorenchima G 326 koncentráció
kitágult A 604 klorociszta G 332 hidrogén-ion-P 382
kitelt F 16 klorofill G 343 koncentrikus G 690
kitenyésztett klorofillolízis G 342 kissé- S 1129
kertekben- H 438 klorofillt tartalmazó G 341 konceptákulum G 691
kiterjedt D 334 kloroglobin G 333 kondilusz G 707
kiterülő Ε 502 kloroleuciták G 334 kondriokinézis G 356·
kitettség Ε 492 kloronéma G 336 kondriokonták G 355
kloroplasztisz G 346 kondrióma G 357
égtáji- Ε 492 klorovaporizáció G 350
kitűnő Ρ 1166 kondriomiták G 358
klorózis G 347 kondrioszférák G 360 '
kiugró D 95, S 20 klosztrum С 535 kondrioszóma G 359
kiürült Ε 53 kluzium G 536 konfervoid G 711
knefoplankton G 538 konidángium G 728
kivágás Ε 430
MAGYAR SZÓJEGYZÉK 916
konidángiumtartó G 727 kormautochor-növények körmös и 34
konidiostróma G 733 G 811 környezetet kedvelő
konldium G 734 kormánypálcaszerű S 132 emberi- A 861
konídiumot tartó G 729 koímofiták G 812 környezeti О 73
konídiumtartó С 730 kormusz G 813 környezettan О 72
-csoport A 63 kórokozó Ρ 183 környék A 204
kónikus G 726 növényi- Ρ 188 környékbeli A 203
koniociszta G 736 kóroktan A 288 kőrontó S 101
koniotéka G 737 koroUula G 820 körömhossz U 35
konjugáció G 739 korológia G 367 körömhosszú U 33
konkauleszcencia G 688 koromfekete A 857, F 182 körömszerű U 33
konoforofiták G 749 korom színű F 182 körömszéles U 33
konokárpium G 747 kozmesztézia G 847 körös G 996
konszorcium G 758 kozmobiológia G 848 köröskörül G 453, Ρ 267
kontortoplankton G 776 kozmopolita A 560, G 849 körszerű G 451, О 210
kontúr A 499 kozmopoliták G 850 nem- А 349
kontúrrajz S 162 kő S 104 körte alakú Ρ 1705
konnubium G 746 kő- L 213 körtekövesedés L 214
konvariánsok G 787 kőfali M 580 körte termésű Ρ 1703
konvergáló G 790 -növények M 580 körtetermő Ρ 1704
konvergencia G 791 kög G 521 körül G 453
konyhai használatú G 948 kögvirág F 96 -árkolt G 470
konyhakert О 102 köhögés elleni В 63 -felrepedt G 468
konyult F 75 kőkemény L 50 -fogó A 600, G 440
kopasz D 71, G 149, Ρ 410 kölcsönhatás G 827 félig- S 280
majdnem- S 1186 kölcsönös M 595, R 84 körülfogott G 431
kopaszodó G 148 -egymásrahatás I 206 körülhasadt G 468
kopaszság G 150 -megporzás A 435 -körüli Ρ 267
kopács V 25 kölcsönösségen alapuló M 595 körülnőtt G 464
kopácsszerű V 26 köldök и 18 körülölelő A 600
kopácsos V 27 mag- H 300, и 19 körülövezett С 431, 441
-kovadás V 27 pajzs- и 19 kétszer- В 99
félig - S 382 köldökalap О 151 körülövező A 600, 495
kopácsú (sok-) M 575 köldökdudor G 131 körülsáncolt G 470, 785,
kopál színű G 796 köldökfolt H 300 О 36
koprofiták G 799 köldökfoltos и 17 körülszárnyalt Ρ 308
köldökös и 17 körülszövődött G 469
kopuláció G 739 köldökpúp О 151 körültüskézett Ρ 268
kopulák G 800 köldökszemölcs G 131, О 150 körülvevő A 495, G 440,
koraérett Ρ 1188 köldökvarrat R 66 Ρ 326
korai Ρ 1169, Τ 8 kőmag Ρ 1669 körülvölgyeit G 785
-érés Ρ 1168 kőmagos Ρ 1670 kősejt G 27
korán lehulló F 177 könnycseppszerű D 1, L 20 kősejtek В 278, S 176
korareggeli M 129 könnyezés G 264, L 19 kötelező О 14
koratavaszi Ρ 1202 könnyező L 18 kötet Τ 331
korábban Ρ 1360 könnyű F 7 kötetrész Τ 331
-lefoglalt Ρ 1191 könyökbehajlott I 148 kötélgyökér S 1289
korábbiság Ρ 1221 könyökhosszú G 942 kötélszerű Τ 186
korallpiros G 804 könyökszerűen hajlott G 92 kötőszövet Τ 55
korallszerű G 803 könyv-illusztráció I 6 kövecses S 222
korall színű G 804 könyvlapszerűen egymásra­ kövek alatti H 596
korcs H 455, 458 helyezett G 673 köves L 50, 213, Ρ 378
vegetativ- V 46 köpeny Τ 649 következő Ρ 1134, S 429,
korcsositás H 456 mag- A 1020 S 249
korémium G 807 köpenyes Τ 650 egymás után- S 1256
korhadás G 89, Ρ 1673 kör G 1000 követő G 657, S 429
korhadó Ρ 1674 -alakú G 451, 0 210 kövér A 201, Ρ 696
korhadt Ρ 1672 majdnem- S 1214 kövön- L 213
korifillia G 844 körbeforduló Ρ 326 -élő Ε 264, L 49, 50
korifofiták G 845 körb e-rácsavarod ás G 998 kövületek F 136
koriszimfillia G 846 körfogat G 460 kövületi F 135
korízis G 365 körfolt A 1006 köz M 132
korlátlan I 113 körfoltos A 1007 közalapos M 439
korlátolt növekedésű D 36 körkörös G 690, G 314 közbeeső I 205, 208
917
közbeékelődés I 224
közbefekvő I 225
közbeiktatódó I 208
közbeiktatott I 208, 225
-növekedi I 257
közbelső M 136
közbenálló I 217
közbenső I 217
közbeszórt I 233
közbetett I 225
közelállás A 290
közelálló A 954, G 713
közeledő V 67
egymáshoz- G 790
közelfekvő A 209
közeli A 209, 954, Ρ 88,
1305
közép- M 213
középen M 139, 213
-álló M 136
középér G 851, M 136,
Ρ 1208
hátoldali- D 368
középhagyó G 216
-középi M 213
középkéreg M 226
közepére erősitett M 140
középnedvességű talajt ked­
velő M 241
középre tartó G 218
középsik M 136
középső M 136, 139
középszakasz M 281
közismert V 165
közlemény Ρ 1635
közlöny A 143
közömbös A 1088, I 117,
N 111
közönséges G 65, 668, Τ 577,
VI 65
közös G 668
-vacok G 521
közösség G 669
asztal- G 664
-közötti 1 205
központ
-felé haladó G 218
-körüli G 690
-melletti S 1120
központi G 215
-farész H 6
-henger G 215 1003
-oszlop G 647
-oszlopszerű G 648
központon kivüli Ε 427
központtól (-eltávolodott)
D 410
-távolodó G 216
község Ρ 13
köztesszakasz 1 223
-közti I 205
közvetett I 120
-sejtmagosztódás G 137
kráter alakú G 865
kremasztoplankton G 867
kremnofiták С 869
kremokárpium G 871
krenobionták G 874
krepitákulum G 881
krémsárga G 868
krétafehér G 884
krétakori G 884
krétaszerű G 884
kribrovazális G 886
kriobionták G 907
krioflóra G 908
krioplanktofiták G 911
krioplantkon G 910
krioszkópikus G 912
kriotropizmus G 913
kriptofiták G 928
kriptogám növények G 919
kriptogámia G 920
kriptogenetikus G 922
kriptohaplomitózis С 923
kriptohibrid G 924
kriptoméria G 925
kriptomitózis G 926
kriptoplazma G 929
kriptosztóma G 931
krisogonídium G 407
kristállochor-növények G 933
kristálloidák G 935
kristály G 936
kristálydruza D 382
kristályfürt G 1020
kristályképző G 934
kristálykévék R 68
kristálysejt L 217
kristálytiszta G 932
krizofiUum G 410
krizotannin G 411
kromatida- átkereszteződés
G 302
kromatidium G 373
kromatikus G 372
kromatin G 374
kromatinmagocska G 150
kromatofórum G 377
kromatolizis G 376
kromatológia G 375
kromatoplazma G 378
kromidiocentrum G 379
kromidiogámia G 380
kromidium G 383
kromizmus G 384
kromocentrum G 385
kromocita G 387
kromofil G 394
kromofób G 395
kromogén G 388
kromokondrium G 386
kromoleuciták G 389
kromolipoidok G 390
kromomérák G 391
kromonéma G 392
kromoplaszt G 397
MAGYAR SZÓJEGYZÉK
kromoszóma С 398
ál- Ρ 1482
bivalens- G 68
kromoszóma- darabka( kisérö- >
о 83
kromoszóma-szerelvényű
(hat-) H 284
kromoszomás
páratlan- A 789, 810
több- Ρ 966
kromotropizmus С 399
kronispóra С 401
kronisporángium G 402
kteinofiták G 937
ktetológia G 939
ktetoszóma G 940
kultigrex G 953
kultiplex G 954
kultivált G 957, S 88
kultivár G 955
kulturbiocönózis A 335
kulturfaj G 952
kulturfajta G 955
kulturforma G 951
kultúrnövények
megtelepedett- H 109
nem honos- Ε 330
kulturszökevény S 1233
kulturszökevények Ε 329
kulturváltozat-csoport G 95S
kunkor- В 252, 253
-alakú В 252
kúp alakú G 726, N 12
kupa G 995
kupacs G 963
-alakú G 964
termés- G 963
kupacsos G 965
kupacsszerű G 964
kupak О 185
kupakos О 184
-tok Ρ 1715
-toktermés alakú Ρ 1714
-toktermésű Ρ 1713
kupakszerű О 183
kupaktalan D 72, Ε 466
kúpos G 726
fordított- Τ 652
majdnem- S 1131
-vacok G 750
kurta В 270
kurvipetalitás G 975
kusza S 613
-levelű S 611
-virágú S 610
kuszált I 249
kúszó
és legyökerező R 150
látszólagosan- Ρ 1565
-mozgású A 525
kúszócserje L 151
kutatás Ε 87, I 111, 268
kutató I 110
tudományos- I 269
MAGYAR SZÓJEGYZÉK 918
kutikula G 979 lappangás L 59 élig- S 302
kutin С 981 lappangási kissé- S 1147
kutinosodás С 982 -állapot L 59 lefüggő D 76
kutisz С 983 -idő I 106, L 59 lefűződés G 71
kutya- С 1009 lappangó L 58 legalább S 28
kutyának való С 65 félig- S 323 legelő В 302, Ρ 173
külalak H 4 lassú L 99 legelőn élő Ν 147
különáUó D 333 lassúság legelőt kedvelő N 147
különbözik D 201 növekedési- В 284 legfelső S 1316
különbözni D 337 látencia L 59 legitim L 82
különböző D 316, 327, 349, latens jelleg L 59 -megporzás L 82
V 38 latex L 62 -név L 82
-alakú H 228 laza G 251, L 73 legkedvezőbb 0 203
-idejű D 129 lazac színű S 24 legkisebb M 371
-összetételű H 260 láb Ρ 362 legközelebbi Ρ 1440
-színű D 306 -alakú Ρ 212 legnagyobb M 161
különböző-alakúság H 227, lábhossz Ρ 362 legörbülő D 28
Ρ 1105 lábhosszú Ρ 208 legörbült D 37
különérettség -lábú Ρ 363, 890 legyezős F 74
ivari- D 173 lágy- Η 22, M 74, 390 legyezőszerű F 74
különféle Η 175, 218 lágyszárú H 157 legyezőszerűen szétfutó
-bemetszésű Η 264 lágy szőrű Ρ 1633 D 132
különfeleség V 36 láncszerű G 182 legyezővirágzat R 239
különféle-színűség Ρ 964 lándzsaszerű L 41 legyökerező indás S 80
különleges Ρ 1166, S 622 lándzsás G 41 lehajló G 240, D 17, 37, 57
különlenyomat S 404 fordított- О 12 lehántott D 22, Ε 14
különnemű H 218 lándzsásan- L 41 lehullás L 52
különvált D 311, 313 lángpiros A 997 lehulló D 15, Ε 63, Ρ 713,
külső Ε 16, 449, 503 láng színű F 79 S 235
-eredetű Ε 460 lángvörös F 79 lehullott D 46
-megjelenés Η 4 leírás D 90
-párta G 165 látás I 254 alaktani- M 478
-származású Ε 460 láthatatlan G 489, I 271
látható Ρ 413 virág- F 92
külsőcsésze nélküli A 28 leírása növényszervek-
kürtő О 50 alig- I 99
jól- G 761, Ρ 383 nek Ρ 649
kürtös О 52
kürtőszerű О 51 látni V 113 leíró D 91
látogató Η 439 -növénytan D 91
látott (nem-) I 272 lejtős A 46
látszó (alig-) О 24 lekerekített R 363
labdacsszerű Ρ 693 látszólagos L 47, N 162,
labellizáció L 2 lektoallotipus L 78
labellum-elsatnyul ás A 71 S 519, 836 lektotipus L 79
labellumos L 1 látszólagosan Ρ 1456 lelegelt D 73
iabirintusos L 8 -kúszó Ρ 1565 lelőhely Η 3, N 21
labirintusszerű M 70 -ülő Ρ 1570 eredeti- L 246
-laki О 66 lázcsillapító A 392 klasszikus- L 246
lakkfényű V 76 leánysejt G 208 lemenő D 88
lakó G 604, H 2, I 95, 159 Jebomlás G 162 lemez L 36, 178
fatörzsön- Τ 618 lebontás D 328 ál- Ρ 1516
lakos I 94 lecanóraszerű L 76 csíra- M 231
lamarckizmus L 32 lecideaszerű L 77 trama- Τ 383
lankadt F 75 lecsepült A 53, H 443, Ρ 1336 -alakú L 34
lant alakú L 288 lecsupaszított Ε 518 lemezes L 35
lantos L 288, Ρ 65 lecsüngő G 240, D 76, Ρ 232 lemezesen levált Ε 442
lantszerű L 288 ledörzsölődött D 81 lemezke L 33
lap L 36, Ρ 10 leesés L 46 lemezszerű L 34
ippcQ 1") 4 5 lencseszerű L 97
lapát alakú S 620
lapos- H 355 lefekvő A 53, D 25, H 443, félig- S 324
lapos G 678, D 80, Ρ 723, Ρ 1238, 1336, S 1301 lengő О 273, V 82
742 lefelé haladó G 166 lenitikus L 93
lefeslő G 6, D 15 lenticellák L 95
majdnem- Ρ 744 lefoglalt név Ρ 1191 lenyesés A 609
laposhajtás Ρ 790 lefutó D 26 lenyírt D 113
laposodott szár С 480 csúcstól- A 122 lenyomat Ε 40
 919 MAGYAR SZÓJEGYZÉK-
lepel Ρ 286 levegőre utalt A 264 levélhüvelyen belüli I 24S
ál- Ρ 1541 levegős A 259 levélhüvelyen kivüli
mellék- Ρ 116 levegőtartó alapszövet I 514
lepelcimpák L 14 A 257 levélke F 112
lepelcső Τ 643 leveleken kivül álló Ε 510 levélkenyél Ρ 376
lepelcsökevény L 248, levelén levő Ε 280 levélkepár J 14
Ρ 33 leveles F 109 levélkéjű (bordás-) R 10»
-lepellevelű Τ 110 egyoldalon- S 247 levélképlet Ρ 567
egykörös- Η 27, M 404 gazdagon- F 113 -rendellenesség Η 143
forrt- S 1453 levelesedés F 107 levélképző Ρ 564
lepellevél Τ 109 levelet előző virágzású levélképződési elmélet
lepelpikkely L 248, H 627 Ρ 565
Ρ 33 levendulakék L 72 levélkés F 111
lepelserte L 248 levél- Ρ 549 levélkövület L 221
lependék A 609 levél F 114 levélkürtő О 50
egyszárnyú- M 442 al- С 176 levéllemez L 36, 17»
iker- D 301 -alatti H 604 -alap В 52
ikerszárnyas- D 301 ál- Ρ 563, 1549 -éle M 108
lependékes S 35 burok- S 614 -széle M 108
lependéket termő S 35 csésze- S 402 levélmorfózis Ρ 570
lependékszerű S 36 csíra- С 853 levélmozaik M 489
lepényvirágzat С 568 egyszerű- S 518 levélnyelecske Ρ 376·
lepkegubacs L 107 elő- Ρ 1304 levélnyeles Ρ 375
lepkeporozta virágok L 109 -eredetű F 105 levélnyelvecske L 170»
lepkevirágok (nappali-) fedő- В 280 levélnyél Ρ 377
Ρ 1599 -feletti S 1309 -alap Ρ 575
lepicena L 104 fel- H 626 ál- Ρ 1545
lepidopteronómium L 108 fény- H 81 duzzadt- Ρ 377
lepiroiillia L 134 kagylós- С 693 -feletti S 1312
lepizma L 112 kancsós- А 1056, Ρ 550 felfújt- Ρ 377
lepocitisz L 113 összetett- G 685 gatyás- Ρ 377
leprás L 115 pajzsos- S 225 közös- Ρ 377
leptofloém L 126 spóratermő- S 822 -közötti I 222
leptonéma L 124 tápláló- Τ 601 szárnyalt- Ρ 377
leptosporángium L 129 termő- С 103, M 57 levélnyélen belüli I 245
leptotén-szakasz L 131 tő- R 20 levélnyélhez tartozó Ρ 372;
leptozigotén-szakasz L 133 tű- A 61 levélnyélszerű Ρ 371
leptoxilém L 132 levélalap В 52 levélnyüás F 107
lerajzolás D 50 levélállás Ρ 577 levélösszenövés G 49
lerágott D 73, Ρ 1190 másodlagos- S 245 levélpárna Ρ 1650
leromlás D 42 levélállású levélpikkely S 841
leszakított A 1236 levélrágó Ρ 573
leszálló D 88 váltakozó- A 475 levélripacs G 418
levélbiológia Ρ 554 levélrózsa R 356
leszármazás D 89, Ρ 1257 levélborulás Ρ 1180
leszármazású Ρ 548 kifeléhengeredett- R 221 ál- Ρ 1548
hármas- Τ 525 levélrügy F 110
leszármazott Ρ 1271 levélcimpa Ρ 697, 852 levélsárga X 13
letalis L 135 levélcsukló Ρ 1650 levélsebhely G 418
leterülő Ρ 1336 levélelhalás Ρ 571 levélszárny Ρ 697
létért folyó küzdelem levélerezet N 99 levélszárnyacska Ρ 712
С 677 levélevő Ρ 573 levélszegénység M 164
leukocián L 139 levélér N 106 levélszerű F 104
leukociszta L 14Θ levélfordulat látszólag- Ρ 1500
leukoszóma L 145 ferdesorú- Ρ 135 levéltelen (majdnem-) S 109S
levágás A 609 levélgerinc R 12 levéltelenített D 39
levágott Ρ 1671, S 1262 levélhasáb S 258 levéltelenség A 901
leválasztott A 1236 levélhez tartozó F 106 levéltípus Ρ 578
leválás S 237 levélhónalj A 1239 levéltömlő A 1056
leválási A 49 levélhónalji I 242 levéltömlős A 1055
-nemzedék A 49 levélhónaljon kivüli levéltövis S 742
Ε 506 levél tű A 168
leváló Ε 63, Ρ 713, S 235 levéltüremlés Ρ 1180
levált S 238, 405, 570 levélhullás betekeredett- G 794
levegőnyílás S 1001 időelőtti- Ρ 576 összehengeredett- G 794»
levegőnyílásos S 1004 levélhüvely V 13
MAGYAR SZÓJEGYZÉK »£0
-levelű F 109, Ρ 549 libák által kedvelt luxuria L 283
alaktalan- A 529 A 812 luxuriáns L 284
barna- Ρ 402 lichenizmus L 156 lüktető Ρ 1645
bíborpiros- Ρ 1121 lichenográfia L 157 -vakuola G 779
bőrös- S 233 liget S 514 lyukas F 122
csikóit- S 1027 lignin L 166
csőrös- R 311 ligninképző S 186 maceráció M 2
durva- S 188 likacsos F 34, Ρ 264, 1113 madarak által terjesztett
eltérő- H 236 -felnyílású Ρ 1105 О 244
erezett- Ρ 444 lila színű L 174 madár- О 243
felemás- Η 236 lUáskék A 515 -beporzású О 245
ferde- Ρ 736 liláspiros A 70 madárnak való A 1234
félig osztatlan- S 320 lilásvörös R 385 mag G 252, S 276
finoman fűrészes- S 451 liliomszerű L 175 csont- Ρ 1669
fűrészes- S 441 limnobiológia L 182 csonthéjas- N 195
kemény- S 948 limnofiták L 184 elő- Ρ 1291
keskeny- S 924 limnoplankton L 185 kő- Ρ 1669
kevés- Ρ 199 linea L 190 magamegporzas A 1174, 1199
kitartó- A 354 lipáz L 197 magamegporzó A 1175
maradó- A 354 lipochondriák L 198 magas A 480, G 211, Ε 79, 89,
nagy- M 34 lipociánin L 201 Ρ 1232
nyelteién- S 457 lipofanerózis L 204 elég- Λ 479
osztatlan S 1200 lipofil L 205
lipoidok L 202 nagyon- Ρ 1159
örökzöld- A 354 magasság A 478
összenőtt- S 1353 lipokrom L 199
lipolítikus L 203 magasságmérő A 477
szálkás- A 1024 magábafoglaló G 774, I 91
szárnyas- Ρ 701 lipoplasztisz L 206
lipoxénia L 207 magábazáró I 91
szárölelő- A 603 magános A 638, Ε 321, I 320,
széles- Ρ 792 lirella L 210
lisztes A 614, F 18 S 522, 565, и 36
ülő- S 457 -termés M 400
-levelüség lisztesedés A 376
lisztszerű F 17 -tűszőtermés U 55
egyféle- I 333 magbeltakaró Ε 176
egyforma- H 407 litiázis L 214
lítikus L 294 magburok Ε 243, I 204
levélváll В 52 magburoknvílás
levélzet F 108 litociszta L 217
-egyenlőtlenség A 788 litorális L 227 külső- Ε 478
levélzöld С 343 litotelma L 224 magdudor G 78, О 299
lizenchima L 289 -beltakaró S 248
-hiány A 918, С 347 magdudoros О 298
lédús S 1263 lizigén L 291
léggyökér A 259 lizikárp L 290 több- Ρ 870
lizin L 292 magevő G 239
kapaszkodó- A 206 magérés F 163, M 125
támasztó- R 41 lízis L 293
lodikula L 248 magfehérje A 378, Ε 184
léghólyag A 267, S 10 logoním L 249 belső- Ε 184
léglakó A 260 logotipus L 250 külső- Ρ 309
léglevelek A 259 lomb- F 156 -nélküli Ε 417
légplankton A 750 lombhúllató erdők magfehérjés A 380
légtartó-szövet A 257 magforradás R 66
légüreg G 23 növényzete Ρ 1605 magfüggelék С 131
légzacskó S 10 lombhullás D 41 magház G 132, О 282
légzés R 180 lombkorona G 821 -alatti H 578, 591
légzésmérö R 181 lombleveles F 157 alsó állású- О 292
légzőnyílás S 1001 lomblevél F 158, N 148 félig— О 292
-alatti S 1236 lomblevéláUás Ρ 577 -feletti Ε 262
légzönyílású lombocska Ρ 856 felső áUású- О 292
összetett- S 1412 lombos F 157 félig— S 373
légyporozta M 617 lombosodás F 155 -körüli Ρ 288
légyszerű M 616 lombosodó F 154 -oldali Ρ 834
lélegzőgyökér Ρ 886 lombozat F 158 magházmeddőség G 603
lép V 143 lópatkószerű H 304 magháztartó Ρ 893
lépcső alakú S 109 lórika L 266 magházüreg A 876, L 244
lépcsős S 109 lovagló Ε 318 maghéj Ε 243,1 204, S 680,
lépésny Ρ 208 lúgos A 383 Τ 145
létraforma S 109 lumen L 274 belső- Τ 48
lián L 151 luzus L 278 középső- M 251
«21
külső- A 582, Ε 293, 480,
Τ 145
maghéjszeru Τ 146
maghéjszövet (belső-) S 248
maghullatás D 324
maghullató D 323
-termések D 323
magkatalógus D 47
magkezdemény G 78, О 299
-alap G 252
-bél Ν 176
-burok I 204
visszafordult- A 682
magkipergés D 324
magkiszóródás S 336
magköldök H 300, U 18
magköldöki H 298
magköldökös H 299
három- Τ 499
magköpeny A 1020
ál- A 1019, Ρ 1465
maglakó G 239
magleírás S 666
maglepel A 1020
magléc Ρ 724
magléces Ρ 727
magnetotropizmus M 71
magok útján szaporodó
0 295
magokkal táplálkozó G 247
magon élő S 337
magosztódás
felére csökkenő- M 165
redukciós- M 165
számcsökkentő- M 165
magpáros állapot D 167
magra vonatkozó S 334
magrügy G 78, О 299
magrügybél N 176
-alap С 252
magrügyburok I 204
-nyilas M 346
magrügy-köldökzsinór F 195
magrügytartó
külső- Ρ 1210
magszerű S 339
magszórás D 324
korai- Τ 11
parittyázó- В 246
magszóródás D 324
magtakaró A 1020, Ε 293,
1 204, S 680
-nélküli Ε 420
magtakarós A 1018
magtalan A 958,1074
magtalanság A 1075, S 958
magtan S 687
magtanya Ρ 724, S 689
magtartó S 689
magtáplálószövet A 378
belső- Ε 184
külső- Ρ 309
magtöbbféleség Η 250
MAGYAR SZÓJEGYZÉK
magvakat termő G 245, makroplanogameta M 38
S 338 makroplasztiszok M 39
magvarrat R 66 makropleuszton M 40
magvas- S 639 makroprotáUium M 41
-magvú S 639, 334 makrospeciesz M 50
barázdás- A 1149 makrospóra M 51
csontos- О 286 -keletkezés M 54
csőrös- R 312 -tartó M 52
csupasz- G 273 makrosporánglum M 52
fedett- A 760 makrosporofillum M 57
hegyes- О 316 makrosporofórum M 56
kemény- S 951 makrosporogonárium M 55
keskeny- S 930 makrostilospóra M 58
kevés- О 125 makroszeszton M 48
köves- L 223 makroszimbionta M 60
összenőtt- S 1446 makroszklereidák M 46
parafas- Ρ 432 makroszkopikus M 47
széles- Ρ 793 makroszóma M 49
magzsinór F 194 makrotermikus M 159
magzsinór os F 194 makrózoogonídium M 62
magzsinórszerű F 192 makrozoospóra M 62
majdnem S 1085 mandula A 611
makk В 19, G 161, Ν 210 -alakú A 613
makk-В 17, G 153 -termő A 612
szárnyas- S 34 mangrove-formáció H 12
makkocska С 83, Ν 196 manna M 93
makkocskákra oszló termés manubrium M 97
G 83 maradandó Ρ 334
makkszerű G 153 maradék V 99
makktermés В 19, G 161 maradvány R 140, 164
makktermések tana В 18 maradvány OS R 165
makróaplanogaméta M 9 markolatos M 96
makroaplanospóra M 11 marszúpium M 112
makroaplanosporángium massza M 114
M 10 masszula M 115
masztigodeszmózis M 108
makroandrospóra M 8 masztigonemák M 119
makrobiokárpia M 12 masztigoszóma M 120
makrociszta M 18 mateonim M 121
makroevolució M 21 matroklínia M 124
makrofillum M 33 matt О 181
mazedium M 131
makrofiták M 35 májmohák tana H 148
makrofitoplankton M 36 májszinű H 149
makrogameta M 22 mámorító S 489
makrogametángium M 23 márványeres M 111
makrogametocita M 24 márvánvtengeri Ρ 1307
másik С 245
makrogematofita M 25 második S 249
makrogametogenezis M 150 másodlagos A 43, S 245
makrogámia M 26 -ér S 245
makroginospóra M 28 -fa S 245
makrogonidium M 27 -gombafonal nyaláb S 245
-kéreg S 245
makroklima M 16
-levéláUás S 245
makrokonídium M 17 -osztódószövet M 199,
makromiofil M 30 S 245
makromutáció M 29 másodnév
makronukleusz M 31 megkülönböztető- Ε 308
másodvirágzás M 280,
makropiknídium M 42
Ρ 1226, R 113
makropiknokonidium M 43 mechanikai M 133
makropiknospóra M 44 mechanomorfózis M 134
makroplankton M 37 mechanotropizmus M 135
MAGYAR SZÓJEGYZÉK 922
meddő A 298, I 79, N 110, megmivelt G 957 melegágy Ρ 1648, S 335
S 956 megnőtt A 52 melegház G 28, F 43
-virág S 956 megnyúlt Ε 94, Ρ 1244, melegkedvelő Τ 272
meddőpelyva G 181 Ρ 1278, 1427 melegvízi Τ 256
belső és külső- G 181 megőrizni G 754 melletti G 140, Ρ 88
meddőporzó S 861 megőrzendő G 753 melléhelyezés G 25
meddőség A 297, S 958 -nemzetségnevek G 753 mellékbordák S 245
köztes- I 234 megporzás Ρ 923 mellékerezet V 55
teljes- S 891 autogametikus- Ε 153 mellékerezetű
virág- G 212 állat- Ζ 14 összekapcsolt- G 653
meder A 487 egyed- I 25 mellékgyökér R 23
mediánsík M 136 idegen- A 434, G 193, mellékgyökerek S 245
mediasztínum M 137 Ρ 923, Χ 21 meUéklepel Ρ 116
megaevolució M 146 illegitim- Ρ 923 melléklevél S 990
megasporocita M 156 kölcsönös- A 434, S 884, -képződmény Ρ 120
megatermikus M 159 X 21 mellékpárta G 821, Ρ lOO
megbarnult I 155 szomszéd- G 61 mellékrügyek A 43, 224
megegyező G 725, 789 természetes- Ρ 923 koUaterális- G 619
megelőzés (betegség-) víz alatti- Η 564 sorban álló- S 430
Ρ 1303 zárt- G 510 mellékszár S 245
megelőző Ρ 1163, 1170 megporzású mellékszirom Ρ 118
megelőzően Ρ 1360 kölcsönös- A 435 melléksziromszerű Ρ 117
megfásodás S 179 vízi- H 480 mellőzendő R 137
megf ásodó L 161 megrövidült A 3, G 545 mendelező átöröklés
megfeketedett N 119 megszakadt D 313 M 186
megfelelő I 38 megszakított D 307, F 141, mendelizmus M 186
egymásnak- G 789 I 229 menedék R 118
megfiatalodás J 23, I 165, nem- G 775 meredek G 531, Ρ 1194
R 138 megszakítottan- F 141 merenchima M 193
megfigyelés О 23 megszáradó S 483 merev F 65, R 319, S 173,
megfordult A 629, I 267, megszilárdult I 126 S 1030
R 186 megtalált I 266 -állapot R 321
megfosztott D 105, О 209 megtartandó G 753 kissé- R 318, 322
meghatározás D 111, I 16 megtartani G 754 -levelű I 349
meghatározókulcs G 500 megtámasztott S 1276 -szárnyú S 191
meghatározta D 112 megtermékenyített F 31, -szőrű H 308
meghonosítás A 45 G 37 -tönkű S 190
meghonosodott I 172 megtermékenyítő F 29 -tövisű R 320
meghosszabbodás Ρ 1277 megtermékenyülés F 30, -tüskés H 432
meghosszabbodott Ρ 1278 Ν 203 merevedő R 318
megismételt I 348, R 136 ál- Ρ 1498, 1514 merevítő Τ 353
megjegyzés N 156 -előtti Ρ 1255 merevség R 321
megjegyzések A 773 idegen- Ε 459 beszáradásos- A 631
megjelenés (külső-) A 1071 kölcsönös- A 434 merispóra M 198
megjelenő (váratlanul-) megtévesztő M 190, S 519 merisztematikus M 20()
A 224 megtörő R 114 merisztogenetikus M 201
megjelölt S 496 megújhodás R 138 merisztrófe M 202
megkeményedett I 126, megújhodási R 123 meroblasztikus M 204
S 103 megújulás I 165 merogámia M 327
megkeményedés S 179 megújuló I 164 merogónia M 208
megkettőződés G 365, D 32 megvastagodás G 861, I 101, merokonídium M 205
megkettőzött R 109 Τ 635 meromorfózis M 2Θ9
megkétszereződés D 394 meroplankton M 210
megkövesedett F 135 megvastagodott G 862, I 102 merotipus M 212
megközelítő A 954 megváltozott G 792, M 591 merotómia M 211
megkülönböztethető (nem-) megvizsgálandó I 174 merőleges Ρ 343
megye G 659 mesexinium M 218
I 122 meiefillia M 164 mesgye V 84
megkülönböztető D 199, meiospóra M 167 mesterséges A 1049
D 336 meiosporángium M 168
-jellegek D 336 meiotermikus M 170 -beporzás Ρ 923
-másodnév Ε 308 meiotikus M 169 meszes G 20
meglevő Ρ 1195 meiózis M 165 -talajt kedvelő G 884
megmaradó S 854 melanizmus M 173 mesztom M 259
megmentő S 33 melanózis M 175 metabiózis M 260
923 MAGYAR SZÓJEGYZÉK
metabolizmus M 262 mezoplankton M 246 micélium M 598
metacecidium M 263 mezospermium M 251 micéliumtömeg (kitartó-)
metadrom M 266 mezospóra M 252 S 194
metafázis M 281 mezosporínium M 253 micella M 308
metaferia M 282 mezoszaprofiták M 249 micetogenezis M 601
metafillum M 284 mezoszeszton M 250 mikodomácium M 607
metafloém M 283 mezosztilia M ^54 mikolitikus M 610
metagínia M 268 mezotécium M 255 mikológia M 609
metakinézis M 269 mezotermofil M 256 mikopaleontológia M 611
metakromatikus M 265 mezoxerofitikus M 257 mikorrhiza M 612
metalimnion M 270 mező A 321, R 419 mikorizoma M 613
metamer M 273 mezőgazdasági A 332, 339 mikotrof M 615
metamerizáció M 272 mezőgazdaságtan A 338 mikózis M 614
metamitózis M 274 mezőn élő G 55 mikroaerofil M 310
metamorfózis M 275 mezőn növő R 418 mikroanalizis M 311
metanafitózis M 277 mezőt kedvelő A 340 mikroaplanogaméta M 312
metandria M 278 meztelen D 71 mikroaplanospóra M 313
metanéma M 279 méhbeporzású M 180 mikrobentosz M 314
metaplázia M 285 méhporozta M 180 mikrobiológia M 315
metaplazma M 286 mély Ρ 1250 mikrociszta M 320
metaszindézis M 290 mélyen mikroelemek M 321
metasztaminódium M 287 -alul I 71 mikroevolúció M 322
metasztázis M 288 -fogazott Ρ 1250 mikrofanerofiták M 336
metatipia M 295 mélység Ρ 1249 mikrofiták M 338
metatipus M 296 mélységi Ρ 1248 mikrofitológia M 339
metatónikus M 291 mélytengeri A 445 mikrofitoplankton M 340
metatopikus M 292 méregtan Τ 369 mikroflóra M 323
metatracheális M 293 méretű M 301 mikrogameta M 324
metatrófia M 294 egyenlő- I 305 mikrogametofiton M 326
metaxénia M 297 mérget adó Τ 367 mikrogámia M 327
metaxilém M 299 mérgező Τ 366, V 56 mikrogonídium M 328
meteórikus M 300 -fehérjék Τ 370 mikroklíma M 318
metonim M 302 -hatás Τ 368 mikrokonldium M 319
metszet S 241 mérsékelt Τ 86 mikromutáció M 330
metszés A 609 mészkedvelő G 23, 25 mikron M 331
metula M 305 mészkerülő G 24 mikronukleolusz M 332
mez I 124, Ρ 1634 mészlakó G 23 mikronukleusz M 333
mezarchikus M 214 méz M 171 mikroorganizmus M 334
mezei A 332, 1051, G 55, mézajak L 3 mikroparazita M 335
R 418 mézbarázda S 1280 mikroplle M 346
mezendobiótikus M 216 mézelő M 177 mikroplankton M 341
mezenchima M 215 -növények M 177 mikroplanogameta M 342
mezidium M 219 mézfejtő N 56 mikropleuszton M 343
mezoaerofil M 220 ál- Ρ 1529 mikrospeciesz M 352
mezociklus M 228 rekeszfali- S 410 mikrospóra A 730, M 353
mezociszta M 229 mézfejtőjelző N 40 -képződés M 356
mezodendrobion M 230 mézfejtőkorong D 312 mikrosporángium M 354
mezofanerofiták M 240 mézfej tőmirígyN 53 mikrospóratartó M 354, 357
mezofil M 241 mézfej tő takaró N 55, 59 mikrosporatermo levél
mezofillum M 244 mézfogyasztó M 179 M 358
mezofiták M 245 mézga V 143 mikrospóra - tömeg M 115
mezofitikus (félig-) S 333 mézgás G 188, I 350, L 99, mikrosporocita M 355
mezofloém M 242 V 142 mikrosporofillum M 358
mezofotikus M 243 -bibefelület G 284 mikrostilospóra M 360
mezogámia M 233 mézgás- G 172 mikroszklerótium M 347
mezoionídium M 234 mézgödörke N 54 mikroszkopikus M 348
mezogonímikus M 235 mézgyűjtő N 54 mikroszeszton M 349
mezohigrofitikus M 236 mézharmat M 178 mikroszóma M 350
mezokárpium M 222 mézmirígy N 54 mikroszórus M 351
mezoklton M 224 mézpikkely N 54 mikrosztilia M 359
mezokoUa M 225 mézsárga H 102, M 176 mikrotaxonomia M 361
mezokotil M 227 mézszerű M 176 mikrotermofil M 362
mezológia M 237 méztartó N 54, 56, 61 mikrotermofiták M 363
mezomitózis M 238 miceláris M 597 mikrozoospóra M 364
 MAGYAR SZÓJEGYZÉK 924
millimikron M 368 · módosult M 276 monstrózus M 467
minden О 144 mogyoróbarna A 1231 morfoesztézia M 474
mindenevő О 148 moha M 585 morfofilogenezip M 483
mindenütt О 144, Ρ 63 mohaelôtelep Ρ 1405 morfogén M 477
mineralizáció M 369 mohanövényke (ivarszer- morfogenezis M 475
miniumvörös M 370 ves-) G 31 morfogénia M 476
mint Ρ 1225 mohasapka С 46 morfográfia M 478
mirhamézga M 628 mohaspóra В 301 morfológia M 479
mirigy G 154, 161 mohastiveg G 46 morfonimum M 482
emésztő- D 211, G 161 mohaszár S 1318 morfonómia M 481
nektár- Ν 54 mohaszerű В 298 mor!oplankton M 484
pollináriura- R 198 mohatan В 299 morfoplázia M 485
szeptális- S 410 mohatok-nyól S 461 morfotipus M 487
mirigyes A 188, G 156 mohatokocska U 89 morfózis M 486
-szőr G 156 mohát kedvelő В 300 mostani R 77
mirigyesen moholy Τ 327 moszat- Ρ 534
-csipkés G 158 mohos M 584 moszatgubacsok Ρ 53 &
-fogazott G 159 mókusfarkszerű S 172 moszatlakó A 397
-serteszőrös G 160 molekula-csoportosulásokT18 moszatok A 396
-vUlás G 157 molekuláris M 388 moszatszerű A 395
mirígygyűrű A 800 molyhos Τ 326 moszattan A 399
mirigy korong G 154 félig- S 377 mozaikszerű Τ 143
mirlgysejt kissé- S 1242 mozgás M 493
nektárkiválasztó- N 56 monangikus M 395 áramló- С 452
mirígyszerű G 155 monoblaszt M 398 csúcskeringő- Ν 206
mirigyszőr G 154 moiochasium M 403 keringő- R 360
enyves- G 624 monociklikus M 411 növekedési- Ν 206
érző- Τ 101 monodezmikus M 413 szétáramló- G 452
tapadó- Τ 101 monodinám M 414 mozgási képesség M 492
mirigy tartó A 192 monofág M 432 mozgású (keringő-) R 361
mirigytelen Ε 58 -parazita Ρ 130 mozgékony A 330, M 386,
mirmekofil M 625 monofiletikus M 433 V 108
mirmekochor M 623 monofitikus M 435 mozgó M 386, О 273
mirmekoszimbiózis M 627 monogám M 417 mozgóképes M 491
monogen M 419 múlékony Ε 228
mirtuszzöld M 629 multifaktoriális M 530
mischománia M 375 monogenezis M 418 multinominális Ρ 1009
mitoklasztikus M 377 monogénikus M 419 multiplikáció M 557
mitózis С 137 monohibrid M 423 multipoláris M 560
mívelés (vegyes-) Ρ 975 monokarion M 427 multiValens M 574
mixis M 381 monokárpikus M 399 mumifikáció M 578
mixobaktériumok M 632 monokárpium M 400 munkatárs С 614
mixokromoszóma M 382 monoklin M 407 murokszerű D 6
mixoploidia M 383 monoklonális M 408 murva В 280
mixospóra M 633 monokultúra M 410 murvakör I 277
mixosporángium M 634 monolepszis M 428 murvalevél В 280
mixotróf M 384 monopleurikus M 437
mocsarakban élő Ρ 59, monopodiális M 439 -nélküli Ε 4
Τ 67 monopodium M 440 murvalevelű (három-)
mocsaras Ρ 56 monospóra M 448 Τ 425
mocsár Ρ 58, S 856 monosporángium M 449 murvácska В 282
mocsár- H 68 monoszimmetrikus M 453 murvás В 281
mocsárban élő Ρ 56 monoszóma M 446 murvátlan Ε 4
mocsári Ρ 56, 59, S 853, monosztéle M 450 mutabilitás M 587
monotékás M 455 mutagen anyagok M 588
Τ 67, и 5 mutató M 465
-növények Η 70, 98, Ρ 59, monotipikus M 461
monotopikus M 457 mutáció M 590
и 5 monotrich M 458 mutánsok M 589
mocsárkedvelo Η 69, Τ 68 mutualizmus M 594
mocsárlakó L 181, Ρ 55 monotróf M 459 mű О 206
mocsárlakók Η 70 monotrop M 460 műkertészet Τ 340
monoxén M 462 műkifejezés Τ 131
mocsárnövények L 184, Τ 69 monozigótikus M 463
raocsárplankton Η 72, Τ 70 működő (nem-) Ρ 17&
monózis M 445 műszó Τ 131
mocskos С 762 monstrozitás M 466
módosulás M 275 műszókincs Τ 13Q
«25 MAGYAR SZÓJEGYZÉK
műveletlen I 107 nász N 203 ál- Ρ 1530
művelés alatt változó ne nyúlj hozzám N 141 nematoplasztisz N 70
H 106 nedv H 446, L 208, S 1266 nematosporángium N 74
sejt- С 1058, Ε 122, S 1266 nemezes Ρ 72
sejtmag- G 139 nemi S 480
nagv G 243, M 72 tej- L 62 nemisejt G 17
igen- Ρ 333 nedvdús S 1263 nemiség S 481
«agy- M 3 nedvképző S 1257 nemtelenítés G 160
-fogú G 243 nedvszállitó С 414 nemű (három-) Τ 491
-gyökerű M 45 nedvben élő О 195 nemzedék G 85
-levelű G 244 nedves M 68, H 442, 508, fUiális- F 3
-mélységi A 26 и 4 ivaros- G 34, 85
-orrú Ν 20 félig- S 317 ivartalan- G 85
-termésű M 6 -helyek növényzete H 516 nemzedékváltakozás A 473
-virágú M 5 nedvesített H 441, M 67, nemzetközi botanikai no-
îiagyfaj M 50 S 1277 menklaturális kódex
(lagyitólencse L 94 nedvesség M 69 G 559
nagyító üveg L 94 nedvesség- H 508 nemzetség G 100
nagyobb H 536 -jelző H 510 uj- N 169
nagyobbított A 1146 -kedvelő H 514 nemzetségcsoport Τ 426
nagyobbodó С 883 -kerülő H 515 nemzetség- típus G 88
nagyon Ρ 253, 1156 nedvet vezető S 1257 nemzetségi G 87
-kicsi Ρ 1665 nedvüreg V 3 nemzetségnév G 97
nagyság M 73 negativ Ν 64 neoendemizmus N 78
nanizmus Ν 7 negyedéves Τ 509 neofiták N 88
nanofanerofiták Ν 9 negyedik Q 24 neoformáció N 79
nanoplankton Ν 10 nehéz Ρ 1093 neogenezis N 81
nanoszeszton Ν 11 neidioplankton Ν 65 neomorf N 85
narancs A 1152 neizmus Ν 66 neomorfia N 82
-színű A 1151 nekem ismeretlen N 150 neomorfogén N 83
narancspiros R 423 nekridák N 39 neomorfózis N 84
narancstermés H 174 nekrobiózis N 40 neoním N 86
narancsvörös A 1151 nekrociszta N 42 neoontológia N 87
narkótikus N 15 nekrocönózis N 41 neoplazma N 89
narkótropizmus N 16 nekrofág N 46 neoténia N 90
nap S 552 nekrogén N 43 neotipus N 92
nap- H 76 nekrohormon N 44 neotrópikus N 91
napéjegyenlőség! A 249 nekron N 45 nereidák N 94
napfelé forduló H 88 nekroplazma N 47 neritikus N 96
napfénykedvelö A 956, H 79 nekroplasztisz N 48 -plankton N 97
napló Ά 227 nekrotipus N 50 neuszton N 109
naponkénti Q 54 uekrózis N 49 neutrofil N 112
napos A 956, S 553 sejt- С 1054 nevezéktan N 144
napot kedvelő S 553 nektár N 51 nevű N 217
-virágok S 553 nektárfogyasztó N 57 két- В 153
nappal- H 104 nektárgödörke N 54 több- Ρ 1009
-virágzó H 105 nektárium N 56 négv Q 26
nappali D 345 -takaró N 59 négy- Ql, Τ 151
napraforgó H 84 -védő N 55 -alakú Τ 181
napranéző H 84 nektárkiválasztó N 54 -anyás Τ 176
napsugármérő A 150 -mirígysejt N 56 -bibés Τ 209
napsütötte A 956 -pikkely N 54 -bibeszálú Τ 210
napszúrás H 85, I 191 nektármirígy N 54 -bogyójú Q 7
narancs szinű A 1151 nektárral táplálkozó -csészelevelű Τ 198
nasztia N 18 N 57 -csontmagvú Τ 192
nasztikus N 19 nektárszerű N 52 -élű Q 2
-mozgás N 18 nektizmus N 62 gyengén- S 1240
nativ N 24 nekton N 63 -értékű Q 22
naturalizáció N 27 nem (mint kategória) G 100 -fogú Q 8
naukum N 30 nem (mint nemiség) S 482 -főporzós Τ 168
navikulák N 35 nem (mint tagadás) -hímes Τ 182
nádcukor S 8 A 1, 627, I 45, N 150 -kalászú Τ 206
nádszerű A 1050 nem láttam N 150 -karéj OS Q 16
nárcisz színű G 6 nematécium N 69 -körös Τ 162
MAGYAR SZÓJEGYZÉK 926
négy- névadó A 1144 növény-kiválasztódás S 268
-kromoszómás Q 22 névazonosság növényápolástan Ρ 667
-levelű Q 13 részleges- Ρ 1510 növénybetegség M 471,
-magvú Τ 200 névjegyzék G 170, N 143, Ρ 663
-mirigyes Τ 164 N 144 növénybiológia Ρ 605
-oldalú Q 15 nézet S 397 növény biológiai Ρ 606
-osztatú Q 18, Τ 180 nézés I 254
-örvös Τ 162 néző S 207 növénybonctan Ρ 673
-portokú Τ 183 kifelé- Ε 516 növénydinamika Ρ 620
-porzós Τ 182, 207 niktinasztia N 215 növényegészségtan Ρ 633
-rekeszű Q 17 niktinasztikus mozgás növényegyedek tana I 20
-sarkantyús! 156 N 215 növényei
-sarkos niktipelagikus N 216 állóvizek- S 869
-taréjú Τ 175 nitrátkedvelő N 125 örökzöld bozótok- A 357
-termésű Τ 174 nitrifikáció N 124
-sarkú Q 2 nitrifikáló N 123 növények
-sejtmagvú Τ 184 -baktériumok A 1247, alhavasi- О 250
-soros Q 21 N 123 alsórendű- G 919
-spórás Τ 205 nitrofil N 125 anya- Ρ 151
-sugarú Τ 194 nitrofiták N 126 árnyékkedvelő- S 161
-szarvacskás Τ 157 nitrogén A 1246 árok- Τ 28
-szálkás Q 3 nivalis N 127 behurcolt- A 225
-szárnyacskás Τ 191 nómium N 145 berek- A 470
-szegletű Q 2 noszofiták N 155 betelepült- G 637
-szirmú Τ 185 noszológia N 154 csigákporozta- M 76
-tagú Τ 180 notogámia N 159 dezmochor- D 100
-termésű Τ 155 notomorfa N 160 dísz- D 21, О 241
-termőlevelű Q 6 notoriz N 163 edényes- V 40
-termos Τ 176 nő-előtelep M 41 edifikátor- A 236
-tokos Q 5 nőelözés Ρ 1361 egyéves- Τ 285
-tüskéjű Τ 153 női F 33, G 275 egysejtű- Ρ 1410, U 42
-üregű Q 17 elvadult- Ε 51
-ivarszervekre vonat­ erdei- S 508
-válaszfalas Q 20 kozó G 275
-villás Q 14 nőritkaság S 607 exótikus- Ρ 749a
-virágú Q 12 nőt-előző Ρ 1362 édesvízi- D 388
négyenként Q 25 növekedés A 50, 605, I 103 éjszaka nyíló- N 133
négyes csoport Τ 196 appozíciós- A 950 élősdi- Ρ 127
négyeskaszat Τ 158 fanerogám- Ρ 414
csúcsi- A 107, Τ 127 fánlakó- A 272
négyszer Q 23 gyorsabb- Τ 9
-hasított Q 11 fennlakó- Ε 283
közbeékelődéses- I 257 fennsíki- Ρ 213
-szeldelt Q 19 növényi- V 45
-páros Τ 165 festő- Τ 315
vastagodási- Ρ 5 féligrejtve telelő- Η 121
-ujjas Q 9 növekedési A 49, V 46
négyszeres számú Τ 189 fényindifferens- N 111
-kiegyenlítődés G 676 fénykedvelő- Η 82
négyszeresen Q 23, Τ 188 -lassúság В 284
nélküli A 1, 628, 879, 913, forráslakó- G 875
-mozgás N 206 forróégövi- M 61
Ε 1, 415, I 45 -sarj A 1224 földben élő- Τ 139
némileg S 1085 növekedésmérő A 1220 földben telelő- G 120
népi V 72 növekedésű gazda- H 440
-elnevezések V 72 egyoldali- M 437 gyógy- M 138
korlátolt- D 36 gyom- X 45
név N 142 növekedő G 883
csupasz- N 198 csúcson- A 125 gyökeres- R 279
félig- S 340 utó- A 51 hajtásos- G 812
faj- S 625 növesztőspóra A 1227 halastavi- Τ 317
felesleges- M 121 növény- Ρ 601 hasadó- S 154
kétes- N 142 növény Ρ 749, S 997 havasalj i- Ρ 12
kétértelmű- A 497 havasi- A 132, G 845, 0 217
kéziratban adott- G 310 anya- Ρ 151 hegyi- M 468, О 250
nemzetség- G 97 évelő- Ρ 261 homokbuckán élő- A 521
szabályellenes- I 42 gazda- N 208 homoki- A 493, 100:г,
társ- S 1440 gyom- Η 156 Ρ 1455
új- N 86, 169 megkövesült- Ρ 636 humuszlakó- S 58
vagylagos- A 474 tápláló- N 208 húsevő- I 180
zavaros- G 717 növényalaktan Ρ 641 iszap- L 187
©27 MAGYAR SZÓJEGYZÉK
növények vetési gyom- S 254 növénytana (folyóvizek-)
jelző- I 116 védett- Τ 662 Ρ 1147
jövevény- A 225 világpolgár- G 850 növénytani kutatás Ρ 603
kerti- Ρ 749b virágtalan- G 919 növénytáplálkozás Ρ 675
kolonista- С 637 virágos- A 850, Ρ 414 növénytársulás A 1085,
kompassz- G 675 virágpelyvás- A 81 Ρ 616
korhadék- S 58 vízi- Η 493 növénytársulástan Ρ 615
köfali- M 580 zárttermésű- A 69 növénytársulások elter­
krip tógám- G 919 növények jedése S 1400
kultivált- A 342 -alvása S 582 növénytársulások törzs-
i ágy szárú- H 156 -ébrenléte V 116 fejlődéstana S 1427
legelői- N 149, Ρ 1098 növényelnevezéstan Ρ 644, növényteratológia Ρ 669
magvas- S 668 Ρ 646 növénytermesztéstan Ρ 667
meghonosodott behurcolt- növényelterjedéstan Ρ 612 növénytetű - betegség Ρ 532
E 317 növényfelvételezés A 795, növényvilág R 129, V 44
melegkedvelő- Τ 274 G 752a növényzet F 85, V 45
mézelő- M 177 növényfenológia Ρ 655 alj- S 1018
mindenütt lakó- U 3 növényfiatalítás A 666 vízfenéki- Ρ 604
mirmekofil- M 626 növényfiziologia Ρ 657 növényzete
mocsári- H 70, 98, L 184, növényföldrajz Ρ 628 agyagos talajok- Ρ 226
Ρ 59, S 962, Τ 69, и 5 genetikai- Ε 271 agyagos tengerpartok
mozgóhomoki- M 386 növénygutaütés A 932 Ρ 225
nautohidrochor- Ν 33 növény gyógy tan Ρ 671 folyóvizek- Ρ 1149
nedvdús- G 413 növénygyűjtemény Η 159 sziklarepedések- G 271
nitrátkedvelő- Ν 126 növénygyűjtés Η 158 sziklás helyek- G 869
ÖS- Ρ 1410 növényház (nyári-) A 282 növényzöld G 343
parittyázó- В 21 növényi Ρ 601, V 44 -szemcse G 346
parti- А 159, R 330 -eredetű Ρ 626 növés
pataki- Ν 4 -gyanta R 168 buja- L 283
pozsgás- S 1264 kizárólagosan- Η 348 törpe- N 7
pusztai- Ε 325 -növekedés V 45
rejtve telelő- С 928 vízplankton Η 496 nő virág F 96
réti- Ρ 1204 növénykémia Ρ 610 növő H 2
rom- G 353, R 391 növénykórtan Ρ 654 buján- L 284
rovarevő- I 180 növénykörnyezettan ferdén- A 353
rögzített- A 291 Ρ 647 havason- A 131
sarki- G 906 növénykövület В 259 tölgyön- D 384
spórás- G 919 növénykutató В 256, Η 160 túl- Ε 436
sporochor- S 803 no vény méreg Ρ 674 nucellusz N 176
szapromiiofil- S 53 növénynemzetségek G 83 nukleáris N 179
szántóföldi- A 332 növényország R 129, V 44 nukleobionták N 183
szántóföldi gyom- S 254 növény összeírás A 795, nukleocentroszóma N 184
száras- G 812 G 752a nukleodezma N 186
szárazföldi- G 412 növényrendszer S 1476 nukleoidák N 188
szárazságálló- X 42 növényrendszertan Ρ 666 nukleólás N 189
szárazságtűrő- X 42 növénysejttan Ρ 618 nukleólusz N 190
szélbeporzású- A 742 növényszármazástan Ρ 625 ál- Ρ 1531
szikla- L 222, Ρ 381, növényszerű Ρ 634 nukleoma N 191
R 413 növényszervtan Ρ 650 nukleoplazma N 192
szölöskerti- V 123 növényszélhűdés A 932 nukleoproteidek N 193
só tűrő- Η 16 növényszociológia Ρ 615, nukleoszóma N 194
talaj jelző- I 116 Ρ 664 nukulánium N 197
tavaszi- V 73 növényszövetkezet Ρ 616 numerotipus N 201
tavi- L 184 növényszövetkezetek kör- nupciális N 204
telepes- Τ 226 nyezettana S 1437 nutáció N 206
tengerfelszíni- Ρ 219 növényszövettan Ρ 631 nutricizmus N 207
tengeri- Ρ 1097, Τ 221 növénytakaró V 45
tengerparti- A 352, Ρ 1450 növénytan В 254
termesztett- G 957 bibliai- Η 297 nyak G 633
tőzeglápos- Τ 654 erdészeti- S 29 -nyakú G 630
ubikvista- и 3 kertészeti- В 254 nyaláb F 22a
úszó- N 22 leíró- В 258, Ρ 630 nyalábcsoport - egybe-
vadontermő- S 778 mezőgazdasági- A 337 olvadás G 42
vetési- S 255 ős- Ρ 19 nyalábkambium F 22
MAGYAR SZÓJEGYZÉK 92S
nyalábközi I 213 este- Ε 270 olajvezető О 93
-kambium I 213 nyUt A 887 olajzöld 0 134
nyalábos F 22, D 98 nyilvánvaló С 761, M 91 oldal L 71, Ρ 10
kissé- S 1179 nyírható Τ 339 háti- D 368
nyák M 499 nyirkos Η 442, M 68, U 4 hátsó- Τ 126
nyákszerű G 63 félig- S 317 oldal- Ρ 824
nyálka M 499 nyitott A 887, С 246, 263, -fekvésű A 53, L 60, M 105
sejt- G 1069 G 266, Ρ 361 alapi - В 46
nyálkaszerű M 497 félig- S 284, S 349 -irányú Ρ 843
nyálkás M 494, 498 szélesen- H 287, 318, Ρ 180, -keletkezésű Ρ 833
nyálkát R 327 -magvú Ρ 838
-képző M 496 nyitvamaradó A 314 -termésű Ρ 830
-szállító M 495 nyitvatermő G 273 -virágú Ρ 826
nyár A 279 nyolc- О 55 oldalas О 15
nyárelőzö A 281, Ρ 1144 -anyás О 57 oldalér S 245, Τ 402,
nyári A 281 -hímes О 56 V 54
nyárkövető Ρ 1130 -porzós О 56 oldalgyökerek R 41,
nyárutói Ρ ИЗО -termos О 57 S 245
nyeles M 96, Ρ 373 nyom V 99 oldalgyököcskéjű Ρ 837
nyelv L 178 nyomás oldalhelyezkedés Ρ 13β
nyelvecske L 170 oszmótikus- О 280 oldali L 60, Ρ 824
nyelvecskeszerű L 171 nyomelemek M 321 -virágátnövés Ε 7
nyelvecskéhez tartozó nyugati О 39 oldalról összenyomott
L 172 nyugvó H 565, I 73, L 58, О 4
nyelvecskés L 173 Q 29, S 872 oldalt álló L 60
-virágú S 309 -állapot L 58 -oldalú F 5
nyelves- G 178, L 194 nyugvóspóra H 566 azonos- I 318
nyelves L 173, 177 áttelelő- Τ 63 egyenlő- I 318
-párta L 173 nyúlánk Ε 94, 445 k é t - I 294
-virág L 173 nyúlbarna L 114 három- Τ 502
nyelvszerű G 178, L 194 nyúltszártagú hajtás M 14 oldat S 569
-nyelvű L 194 nyúlvány A 948, Ρ 1233 oldható S 566
nyereg S 273 oleánderpiros О 92
-alakú S 274 oleokorpusz О 95
nyers С 897, I 51 oangium О 1
obdiplosztémon О 7 oleoplasztum О 97
nyeshető Τ 339 oleoplazma О 96
nyél S 987 obligát О 14
-parazita Ρ 130 oleoszóma О 99
ajak- H 579 olibánum О 106
-alakú S 989 obturator О 32
oceánofiták О 45 oligodinamikus О 114
levél- Ρ 377 oligoelemek M 321
levélszerű- Ρ 563 oceánplankton О 46, ϊ 222
oceUusz О 48 oligofág О 119
termés- С 118 oligofiletikus О 122
tok- Τ 232 odaerősített (csúcsával-) oligofotikus О 120
nyéléit Ρ 373, S 988 A 121 oligofotometrikus О 121
nyélrefutó D 26 odanéző S 631 oligonitrofil О 117
nyelteién S 458 odaragadás A 325 oligopelikus О 118
nyíl alakú S 15 odaragadó A 197 oligoszaprobiótikus
félig- S 361 odaragadt A 326 О 124
nyilas- S 15, Τ 371 odatapadó (félig-) S 278 oligotróf О 130
nyilas S 15 odúlakó Τ 585 oligotrofofil О 131
-levelű S 16 odvas С 201 oligotrópikus О 132
ofionómium О 189 ollós F 124
nyílás A 887, 0 237, 272, oidium О 89
О 288 ollószerű F 124
okkersárga О 49 oloiotrófikus О 135
eiszodiális- Ε 59 olajat szolgáltató О 93
légző- S 1001 olajbogyó-zöld О 134 ólom színű С 243, L 230,
-nélküli N 151 olaj képző zárványok Ε 69 Ρ 854
szellőztető- Ρ 885 olajos О 91, и 30 ólomszürke Ρ 854
víz- Η 460 -fényű I 259 halvány- Ρ 220
vízkiválasztó- Η 460 -gyanták О 98
nyílásos О 287 oltás G 746, I 184, 188,
nyíló -magvú О 100 Τ 399
befelé- 1 253 olajszerű О 91 oltási alany Η 572
éjszaka- N 133 olajtartalmú О 91 oltóág Ε 236, I 190
929 MAGYAR SZÓJEGYZÉK
oltvány Ε 236, I 190 orsógyökér R 41 tenyeresen- Ρ 50
szőlő- R 163 ortofototaktizmus О 258 ujjasán- D 221, Ρ 50, 704
olvadó D 52, Τ 3 ortofototropizmus О 259 ovális О 291
ombrofil О 141 ortogenezis О 253 félig- S 345
ombrofiták О 143 ortogeotropizmus О 254 fordított- О 18
ombrokleisztogámia О 138 ortoheliotrópikus О 256 óvó Ρ 1302, 1343
ombromorfózis О 140 ortonasztia 0 257 ovocentrum О 296
omnipotencia 0 147 ortoploidia О 261 ovoidális О 297
omoplefiták О 149 ortoplok 0 260 fordított- 0 20
ooapogámia О 155 ortosperm О 263 óvószövet С 31
ooblasztema О 156 ortospirál 0 264 -képződés С 419
oocentrum 0 158 ortosporángium О 265 oxalileuciták О 302
oogaméta 0 162 ortoszelekció О 262 oxálsavas-kristályt képző
oogámia О 163 ortosztihonok О 266 О 301
oogenezis О 164 ortotelomitikus О 267 oxifil О 314
oogonium О 159, 165 ortotipus О 269 oxigeofiták О 312
ookinézis О 166 ortotrop О 268 oxigén О 311
oolizis О 167 orvosi I 2, M 138 oxigént igénylő
oonukleusz О 170 ostor- M 117 kevés- M 310
ooplazma О 173 ostor F 78 sok- M 7
ooszféra О 177 -nélküli Ε 57 oxigénkerülő 0 315
ooszóma О 175 ostorinda F 78 oxigénomorfózis О 308
Oospora О 178 -alakú F 76 üxigenotropizmus О 310
oosporangium О 179 ostoros F 77, M 117 oxilofiták О 312
ootéka О 180 ostorszerű F 76 oxitropizmus0 317
opálkék О 182 oszló termés S 144
opisztiális О 191 oszlop
-pórus Ρ 191 -alakú С 650 öblöcskés S 528
opisztodrom О 192 bibe- A 733, С 649, G 309 öblös A 758, С 641, S 527
ópium О 193 központi- С 647 gazdagon- S 529
opszeospermata О 200 -alakú G 648 öblösen- S 527
opszigónia О 202 oszlopkristályok S 1074 -csatornás R 333
optimális О 203 oszlopos Ρ 37 öböl S 530
optimum О 204 oszlopszerű С 650 öcézis О 68
ökológiai- О 73 oszmométer О 275 ökiofiták О 86
óra szerinti Η 431 oszmomorfózis О 276 ökobiótikus О 69
orbikulusz О 211 oszmoreguláció О 277 ökogeografikus О 71
orchidológia О 212 oszmotaxis О 279 ökoklimatikus О 70
orgadofiták О 218 oszmotikus О 280 ökológia О 72
organellák О 219 -beszivárgás Ε 183 ökológiai О 73
organikus О 220 -kiáramlás Ε 475 -optimum 0 73
organizmus О 221 -nyomás 0 280 ökomorfózis О 74
organofilia 0 228 oszmotropizmus 0 281 ökoparazita О 76
organofilogenezis О 229 oszmózis 0 278 ökoproterandria О 77
organogén О 223 osztarifiták О 284 ökoproteroginia О 78
organogenezis О 222 osztatlan Ε 356, I 123, ökospeciesz О 79
organográi'ia 0 224 I 201 ökotipus О 83
organoleptikus 0 225 -osztató M 192 éghajlati- С 518
organonimia О 227 három- Τ 467, 484 ökotónusz О 81
organoplasztikus О 230 osztályozás С 491, Τ 38 ökotop О 82
organotróíikus О 231 oszteoszklereidák О 285 ölbefogott Ρ 209
óriás G 143 oszthatatlan A 1120 ölbefogottan Ρ 209
óriási G 143, M 161 osztható S 168 ölhossz О 233
origoma О 271 osztiolás О 287 -ölő С 422, Ρ 409
ormányszerű Ρ 1229 osztiolum О 288 baktérium- В 5
ormos С 91 osztódás D 351
ornitoszfingofil О 247 önbeporzás A 1199
orofiták О 250 számtartó- A 246 önbeporzó A 1175
orográfia 0 248 osztódó M 192, 197, 20 önelkülönülés A 1170
oroszlánbarna L 100 osztódószövet M 199 önellátás A 1212
oroszlánnyelvszerű L 101 elsődleges- M 199 önelterjedés A 1165
orrszerű virágú R 238 másodlagos- M 199, S 245 önel terjedésű A 1167
orsó F 205 osztott D 353, Ρ 170 önfertöződés A 1181
párosan- Ζ 66 önmeddöség A 1206
-alakú F 203 szárnyasán- Ρ 704 önmegcsonkitás A 1210
MAGYAR SZÓJEGYZÉK 931)
őnmegporzás A 1174 össze- -bogernyő D 188
önmegtermékenyülés A 1172 -forradási vonal G 666 -fürt R 7
önmegtermékenyülő A 1175 -forrt A 52, 194, 212, С 709 -füzér S 728
zártan- С 511 n e m - L 152 hármasán- Τ 133
önszabályozás R 135 -gyűjtött С 620 kétszer- D 19
hőmérséklet- Τ 275 -gyűlt G 539 -levél G 685
önmegtermékületlenségAl206 -hajló G 745, 790 -légzőnyüású S 1412
öntözés R 323 záródóan- G 745 nem -- S 518
öreg V 102 -hajtogatható Ρ 847 szárnyasán — Ρ 699
öregedés S 391 -hajtogatott G 70, Ρ 849, tenyeresen- Ρ 45
öregedési folyamatbanlevő Ρ 1625 többszörösen- D 19, S 1307
Ρ 589 félig" S 356 ujjasán- D 214
öregedő S 390 hosszában- D 395 -virágzat G 685
örökké élő S 388 felében- G 705 -vegyített G 667, I 219
örökletes H 167 szabálytalanul- G 830 összeállás G 544
öröklékenység S 1254 -virágborulás Ρ 849a összeállítás G 652
-hordozó G 80 -hengeredett G 794 összefoglalás S 1330
örökléstan G 90 -levéltüremlés G 794 összefonódás Τ 213
örökléstudomány G 90 -húzó S 1082 összefüggés G 601
alkalmazott- Ε 374 -húzódási S 1481 kölcsönös- G 827
öröklődés! tényező -húzódó G 779 összehajtogatottság Ρ 848
G 80 --gyökér G 779 összehalmozó das A 327
öröklődő I 162 -húzódott G 780 összehasonlítás G 674
öröklött G 91, I 157, H 167 -kapcsoló rész J 12 összehúzódás S 1480
-ha