OVIDIU PAUN

lHeiSajullui Paganini

/

('

465

OVIDIU PAUN

Mesajul lui Paganini

-

ANA-BARBARA REBEGEA

Pu/sul nostru actual

MAXIMIN TRACUL

SAL VE, LUCRETIUS I

ADRIAN ROGOl-EMANUEL REICHER

Po~betul-'robot aJ Ice lui 'C8I',e I-a inviins pe Fischer --- 200 000 de renipentru un meci

OVIDlU PAUN

S-a nascut 10. 30 ianuarie 19t3, In BuCUre$tl.

Este absolvent al FaculHitii de drept din Capitala. A illdrligit de 10. 0 vtrsta foarte rrageda literatura, iar din 1955 este un consecvent cititor at corccttet S. F. ~i 0.1 tuturor rutr~ilor .de antdcipatle pubficate la noi. Din 1963 eolaboreaza frecvent eu diverse arucote la "Viata studeuteasca=, "Informatia Bucnresnutut=, "Steagul rosu=, "Scinteia tineretului" etc. Actualmente este redactor 10. ztarut "Scinteia tlnerctutul«,

III 1969 ii apar in revista Ieseana "Cronica"

primele tncercart liter are, scnttete "Homer" $i "Scurt circuit". A definitivat recent un voItun de schite $i povestiri pe care I-a predat Edituril "Albatros" sub titlul "Cum am ramas corijent Ja religie". Lucreazii la romanul politist "Uciga~ul cedeazii regina" ~i 10. un etclu de nuvele Ins pirate din vtata muneitorilor de pe santiere, Mai are in pregatire 0 eulegere de povestiri ~tlinj;ifico-fantastice. "Extl'aordinarele aventurt ale lui Petrache Petrescu", una dintre acestea fiind prezentaW. ill numarut de fata al Colectiet,

Cititorii din strainatate pot face abonamente adresindu-ss Intreprtnderil "ROMPRESFILATELlA" - Servlciul Import-export presa -, Bucurestl, Calea Grivi1ei nr. 64-66, P.O,B. 2001.

Colecfja "POVESTIRI 'TIINTIFICO-F ANT ASTICE" editata de revista

~4!'int~ iiehnlCa

.AnU'1 xx

L.

1 aprilie 1974

*

MesajuI lui Paganini

de OVIDIU PAUM

Capitolul I

In care Petrache Petrescu are prilejul sa scape de plictiseati

Robotul-Iotograf zumzala incetisor, trebaluind prin camera crimei. Petrache Petrescu, un barbat malt, adus de spate, purtind eu jena vizibilii 0 barbuta firava sl 0 chelle Mra sperante, privea.

, Era inca. nauc.

In zorii zilei, cind ti-e somnul mai dulce, toate jigodiile de roboti de alarma se pornisera sa tiuie, sa sfiriie, sa clipeasca !'Ii sa-l pipaie eu degetele lor boante ~~ Incarcate de eleetricitat.e. Se trezise !'Ii se Imbracase masinal. Era frint de oboseala, Jucase sah pina dupa miezul noptii cu 0 venusianii dragutii coz, aflata in C3- rantina la marele hotel Interplanetar din Calafat.

Desigur, prin video. Ei, fii dupa ce sehimbl atitea priviri galese, bezele ~i tot tacimul - cum zieeau stramosri - e ~i normal ca nu-ti IPrea vine sa te duel 1a culcare, Asa se face cii Petrache Petrescu, inspectorul regional pentru iapte antisociale, atipise cu greu ~i numai cu sprijinul robotului de adormit, pe care 11 concepuse, il construise si-l programase de unul singur, Asta pentru ca, in calitatea lui de eoboritor dintr-o veche familie de olteni, avea un dispret suveran fata de somnifere =li de orice alte pilule, indiferent de efectul lor.

Dar, Yeti intreba, de ce 0 fi avut nevoie Petrache Petrescu de un robot care sa-l ajute la adormit?

Doar, dupa cite ati inteles, omul era un soi de detectiv, rna rag, un tip care, oricum, ar fi trebuit sa aiba de lucru pina peste cap,

Ei bine, gresiti l Petrache Petrescu murea de plictiseala t Potrache Petrescu soma, pur ~i simplu ! In Z{Jlla imensa de a caret Iiniste era direct raspunzator, in asa-numitul pare natural al 01- teniei, faptele antisociale .erau inca de pe atunci ceva mai rare decit eclipsele de soare. Petrache Petrescu, barb at inca tinar - abia trecuse de optzeci de ani - fost pilot de aeronava !li vestit [ucator de ten is, nu se putea Impaca neam cu sedentarismul.

Mal clocea ella ctte-o lnventie marunta, mai se aduna la cite 0 partida de dublu mixt cu doctorul Girbea ~i cele doua

asistente de la centrul de carantlna, se mal juca uneori de-a scufundatorul in apele de Iacrirna ale marelui fluviu *, dar, in rest, nimic interesant, nimic care sa poata captiva pe un om cane se simtea 'inca in depl inatatea puterilor sale.

De aceea intocmise nenumarate rapoarte ditre Consiliul Fortelor Umane cerind 0 munca mai activa, mal dificl la. De aceea, pentru a scapa de insomniile care-t macinau nervii, nascocise robotelul acela de adorrnit. Si tot de aceea cazuse in extaz in fata gigilicei celeia de venusiene, cu ochii "ca douii guri de ciilimara.". cum spunea nu mai stiu care poet din veacurile trecute.

In ochii imensi ai fetiscanel acesteia venite sa picteze tocmai aici, in Romania, burlacul inrait care era Petrache Petrescu intrezarise posibilitatea aventuril, a evadar il din plictiseala ceIor doua sau trei amenzi de inactivare ** date cine stle carer aerobuzlsti neatenti, amenzi care erau singurele rezultate ale muncii lui de un an intreg.

Gemu incetisor. Sunetul rasuna straniu in inca perea cu peretil de sticla. Petrache Petrescu tresari. Isi dadu seama, ~rprins. ca adorrnise.

- Mhrr! facu el catre robotul-Iotograf, care, terrninindu-st treburrle, se asezase in pozitie de drepti ~i states neclintit, asteptind ordine.

Dar namila nu-i raspunse.

- Sa 'itii ca inactivitatea asta m-a indobitocit de tot, spuse ca pentru sine inspectorul. De-atita plictiseala am ajuns un sornnoros plingaret Oii sentimental. Am si eu un caz mai de doamneajuta Oii tocmai acum m-a lovit somnul l Stau aici, cu victima linga mine, peste 0 ora trebuie sa raportez la centru ce s-a In tirnplat !?i ce mas uri am luat, iar mie-mi arde de vise 'ii de melancolie. Pfui!

Cu gesturi hctarite se dezbraca, scotind la iveala un trup U5- cativ, pe care semnele virstei puteau fi eu greu descoperite. Apasa pe butonul carnerei etanse, intra si dadu drumul Ia apa. Peste un minut urea spre supraf'ata ca 0 naluca. 'fi:;;ni iritr-un guler de stropi, vazu ca afar-a se iveau zorile, trase, salbatic, 0 gura de aer Oii plonja din nou in adinc, Intoareerea fu cu mult mal dlfici la, Curentul il impingea eu putere catre est, lIi luminile camerel subacvatice in care zacea corpul fara viata al Ilenei Dumitru se zareau departe, in strafunduri, Iucordindu-se ca un ·arc, Petrache Petrescu izbuti sa se agate de bara camerei etanse. Intra, inehise usile ~i apasa pe "butonul de evacuare a apei. Simtea ca e pe cale sa lesine. Cind dadu de aer respira adinc, inciudat. Se uitase la ceasul de pe pieptul lui Demostene, robotul si faeuse un calcul rapid: un minut :;;i [umatate in sus. in jos trei minute olus trelzeci de secunde in camera de evacuare.

- Altadata rezistam fara grija cinei minute sub apa, rnormai el. Sau 0 fi de vina insomnia de azi-noante ?

Ideea lParu sa-l surida. .

• Este yorba de Dunal'e, pc care oamenii reustsera s-o salveze de la potuare inca din uttimit ani ai celul de-al dottea' mtleniu,

*"': Pentru oameni! dln. «:poca des pre care vorbim, smgura rattune de a extsta era munca, activttatea crcatoare, In mod fircsc, sancuumte constau tn interdictta de a munc!.

Pentru ca, dupa cum poate v-atl dat deja seama, Petracne Petrescu era un om teribil de orgolios.

Imbracindu-se, inspectorul manevra cu siauranta citeva butoane colorate. aflate sub un mic ecran, in coltul dinspre mal 21 Incaper il.' Se auzi hirIttul unui robot de inregistrare «. Petrache Petrescu urrnari in tacere Imaginile care se perindau pe ecran. Observind ca Iipseste sunetul, cerceta in amanunt circuitele 1'0- botului, apoi dadu din umeri, resemnat :

- De fapt, nu mai e nevoie de sunet. Apoi, intr-un fel edifieat, inspectorul manevra din nou butoanele multicolore. Imaginea se stinse. Un microfon mascat pina atunci se dezlipi de perete ,,9i se aseza, obraznic, sub nasul lui Petrache Petrescu, In difuzor se auzea respiratla metalica a unui robot Indepartat. Desigur, tot un robot de inregistrare.

- E normal, midi cu naduf inspectorul. La ora asta oamenii dorm.

Apoi vorbi catre microfonul minuscul care i se clatina linga buze. Vocea ii rasuna dar !)i neasteptat de ferm:

- Sint inspectorul teritoriului numarul patru, Raportez Centrului national de combatere a faptelor antisociale. In noaptea de saptezeci :;;i doi spre saptezeci ~i trei a trimestrului intermediar**, pe raza localitatii Corabia a fost ucisa tinara balerina Ileana Dumitru. Virsta: 38 de ani. Constitutia : atletica, Starea sanataiii inainte de deces : excelenta. Moartea s-a prod us prin strangulare Ia ora zero patru zero noua, Datorita dificultatii de a se ajunge la locu1 producerii evenimentului, n-a mai fost poslbila interventla in tirnp uti! a roboti lor de reanirnare, Cadavrul se afla in vila subacvatica a familiei Roman, la opt kilometri vest de Corabia, rnalul sting al Dunar li, adincimea douazeci ~i doi de metri fata de nivelul fluviului.

Autorul faptei este Stelian Roman, arhitect sl biolcgs=». Virsta: 49 de ani. Starea sanatatii autorului inainte de ia:pta: excelenta, Dupa comiterea faptei: grava depresiune morala. Pentru a atenua socul si a prevent un aIt act nesabuit i-au fost administrate somnifere. Se afla, supravegheat indeaproape, in vila dol-dol din Complexul de odihna Vtsina.

Alte date: autorul !Ii victima se cunosteau de douazeci ~i patru de ani. De sase ani erau casatoriti****. Copilul minor rezul-

* In a doua jumatate a secolulut XXI oamenii ajunsesera la un tnatt grad de tehnicitate. Dar, cum in constnnta lor existau inca rerninrscente ale vremurilor demult apuse, unele cuceriri ale tehnieii erau utilizate mtr-un mod de-a dreptul absurd. Astfel, poate din orgoltu, poate din suspiciune, exist a pe atunci moda robotilor de tnregtstrare, menm sa irnortalizeze pe benzl video st sonore tot ce se intlmpla intre peretrl unel case.

** Aventura ~tlintifica a omenirii acelor ani a fost Jipsita de tmpulsurt gr atuite, de idei neforidate ,;i hotartrt pripite. Centrul mondial al ttrnpulut tmpartise vremea in ctclurt de cite 13 ani, ani! ill trimestre de ctte 91 de ztle $i 1iJ are fieeare. Ulterior s-a constatat eli tot vechtul sistern era mai bun $i s-a revenit Ia el. E ststemul pe care iJ folosim $1 azi (anul 2614 n.n.),

*** Inca de pe atunel, dornici de a-st valorifica pe deplin potentele intelectuale, oamenii aveau doua sau chiar trei profesii pe care Ie practicau alternativ. Faceau exceptie de la asta doar arttstit, care aveau dreptul sa se limiteze la 0 smgur a aetivitate - arta. Dreptul. dar nu !?i obltgatta,

**** In secolul XXI sottl nu mat purtau decit in mod eu totul Intimplator acelasl nume,

tat din aceastii casdtorle este student la Academia Nordului-. Sotii erau in cele mai bune relatii posibile. Consider cft Iapta s-a produs accidental, Intr-un moment nefericit de dereglare psihica a autorului, Continui cercctarile. Nu e necesara 0 alarrna gencrala In acest caz. Am terrntnat,

Petrache Petrescu mai astepta citeva cllpe, p ina cind, cu o voce care scmana cu zornaitul unor lanturi, robotul de mrcgts trare ii raspunse sec :

- Consemnat raportul cu numarul zero doi din anul zero sase ciclul sase sute noua zecl ~i unu. Re;>et recomandarea : nu e necesare! 0 alarm a generala in acest caz. Am terminat confirmarea. Robot de serviciu Richard 0 suta douazeci si unu.

Petrache Petrescu inchise, cu 0 miscare indemlnatlca, toatc circuitele dintr-o data. Irnpreuna eu Demostene se Instals in liftul eu care puteau ajunge uscati la suprafata.

Prin geamul gros, vcrzul, omul mai arunca 0 privire in camera crimei.

Intr-un colt, cam la trei metrt de trupul inert al Iemeii, pe jumatate mascat de 0 tava cu pahare prelungi, aproape pline, se zarea, bon dec :;;i cenusiu, un mic magnetofon stereo; butoanele si c1apele albe, de filde.~, aratau ea fusese produs pe pamtntul Africii.

Magnetofonul Ii ream inti lui Petrache cii. oamcnii care asistasera fara voia lor la actul incredibll al lui Stelian Roman se adunasera, de Iapt, aici. ca sa asculte muzica ...

In care se ia un scurt interogatoriu

Capitolul II

- De cind Ii cunosteai pe so)ii Ileana Dumitru $1 Stelian Roman?

- Pe ea, pe Ileana, 0 stiu din scoala, de cind avea patru ani. Pe Stelian J-am cunoscut cu vreo doua decenii in urma la o c??feri~*l ~e, p.resa,. pe Venus. l-am luat ~i un interviu pe~tru statiile din circuitul Interplanetar, ['ocmai facuse 0 descoperire senzationala - poate iti amintesti de oehii clectrlci .

- L-ai auzit vreodata certrndu-se ?

- Niclodatd. L-am intilnit destul de des dupa 0~ s-au casatorit

iii am petrecut multe c1ipe placute impreuna. Nu numal c;'i nu se certau deloc, dar erau unul cu altul de 0 tandrete cum n-am mal

vazut decit la unele animals inferioare. .

- Cc vrei sa spui ?

- Scuza-ma, poate ea n-am fost prea clar, Tandre~ea asta a

lor .era altceva dedt obisnuita apropiere intre doi oameni. Pro?abll, de ac~a mi-a trecut prin minte comparatn, eu animalele 111fer103re. Pareau, crtecdata, di sint intr~un fel de slrnbiozd, ac-

'" Pe atunct scoal'!_ tncepoa la t_rel ani 51 dura 600zile, Urrna academia. ** Se considera ca societates istortca s-a nascut cu 10328 ani t.e.n.

_,f~nau la unison, uneori aveam senzatia di gindesc $i chiar simt 11\1ul prin celalalt, unul pentru celalalt ... Adesea - vocea martorului sovai 0 clipa - adesea am avut impresia ca pur !?i simnlu se inteleg de la distanta .

. ~ Hm! faeu Petrache Petrescu. N'-ar Ii exclus sa fi exersat vreun sis tern nou de legatura prin undele cerebrate. Din cite-mi amintese, Stelian asta umbla tot timpul la cite-o idee traznita.

Si, in cazul acesta, s-ar putea sa fie yorba de un accident.

Totusl, logic vorbind, cum iti expllcl altfe1 omorul, draga .proresore? Cum iti explici ca, avind aceleasi ginduri si senzatii cu Stelian, Ileana n-a simtit ca e1 vrea -s-o Ioveasca, n-a prins din aer gindul ucigas ? Si, pe urrna, taridretea - fie ea si sirnbiotica, verba ta - nu exclude neintelegertle .•.

- lti repet, nu stiu sa fi avut vreo umbra de neintelegere.

Cit dospre explicatii - n-am, Asta-i treaba ta, facu profesorul Germain Comte, unul dintre cei mai cunoscuti reporter! ai tirnpului. Era, evident, nernultumit de felul in care Petrache Petrescu conducea discutia .• .Paznic sclerozat", n eticheta el de citeva ori 'in gind.

$i se intreba, inciudat : "Oare ce mal vrea? Am Iost de fata Orpt oarneni $i trei roboti cind Stelian a luat visla aceea antediIuviana ~i s-a pornit sa-t piseze capul neveste-si. Omul a spus tot, a recunoscut tot, desi nu vad ce-ar fi putut adauga Ia marturiile noastre, Stiu ea e mai indurerat decit ar fi ':fost pentru propria lui moarte ! In plus, il asteapta opt ani de exil pe planetele arse din centrul Galaxiei. Tar plsalcgul asta chelit de ttnar face pe interesantul eu Interogatoriul lui ca acum a sum de ani !"

"Sc1erozatul" !i1 "pisalogul" paru sa nu ia lJl searna cutele de antipatie care marcau fata virila de pe ecranul video. Un asemenea caz nu picase de cine stie cind vreunui inspector din zonele sud-estice ale Europei, Un asemenea caz avea sa-l dea !Ii lui dreptul de a cere 0 munca mai activa, Bineinteles, daca se va remarca rezolvindu-l, $i asta Inainte ca indivizii aceia lipsiti de romantism din conducerea Centrului sa apeleze la cine stie ce calculator insensibil. In plus, Petrache Petrescu i9i dadu seama ea e curios. Se trezise in el un soi de curlozitate atavica, feIuI acela ciudat de interes lacom pentru nenorocirile altora care ii fa·cea pe oamenil trecutului sa savureze presa de scandal.

"IaUi-ma !Ii cinlc", i~i spuse e1, cam necajit ell poate gindi macar 0 clipa altfel decit un om a1 secolulul sau, ca se poate intoarce catre sentimente care ii repugnau profund.

In ee priveste moartea Ilenei Dumitru, lucrurrle nu erau chlar 39a de simple cum parea a erede profesorul-ziarist Germain Comte.

E adevaratvcrlma a lost comisa de fata cu opt martori, fara , a mai socoti $i robotii. E adevarat, Stelian Roman a recunoscut totul, fro-a fusa a se putea explica,

Asadar, motrvatta ? Ce motive l-au putut indemna pe un om sanatos !Ii perfect echilibrat mintal sa comita un gest care il eoboara eu peste 0 sum de ani pe scara timpului?

Or, daea vreun bacil sau vreo Iezlnne a crelerului a provocat o astfe1 de crizfl, cum arata exact un asemenea bacil, de unde provine leziunea aceea? Nu cumva exlsta primejdia ca ;;i altar oameni sa Ii se lntimple ceva asemanator z

'Z

lata Intrcbarilc-sarcini care defilau ametitor prin mlntea lui Petrache Petrescu, in tirnp ce pe ecranul video figura lui Germain Comte se lungise de nerabdare.

- Mai pot sa-ti fiu de folos cu ceva, P.P.? Intreba el en 0 acre ala pe care nu-si dadu citus! de putin osteneala sa si-o mascheze.

- Un singur lucru, profesore. Iarta-rna ca te-am retinut atita, dar necazul lui Stelian Roman este, de fapt, l?i a1 nostru. As fi vrut sa-mi povestesti cum arata camera .in clipa In care s-a intimplat nenorocirea. Crezi ca poti ?

Fata de pe ecran se Increti, vadind brusc virsta inaintata a profesorului.

Germain Comte ezita. Parea incurcat.

- N-afi putea sa-Ii spun foarte exact, facu el, Ma uitam in alta directie cind am auzit un gen de mirtit furios. M-am intors !Ii l-am vazut pe Stelian napustindu-se cu visla in min a catre Ileana. Pe urma toti a.u sarit de Ia locurile lor ~i s-a iscat 0 invalmaseala ca 1a 1unobuzul 31. Dar era prea tirzt»

- Cine a "miriit"? -

- Probabil ca Stelian.

- Bine, profesore. Daca mat am nevoie de tine, lansez slm-

bolul V.O. t*

Nici nu se stinsesera bine trasaturlle de pe ecran ca Petrache Petrescu se sl rasucise catre alt videofon, de data aceasta un simpJu aparat de reprodus ~i tipizat situatli,

Benzile video cu toate cele opt declaratii ale martorilor, preCUnT $i cele care contineau relatartle descifrate din memoria robotilor prezenti in. camera crimei fura introduse pe rind in selectorul aparatului. Dupa patru minute aparu un semnal verde care indica sfir:'1itul operatiei. Petrache Petrescu apasa pe clapa neagra, subtire. Ecranul se lumina si, dind senzatta puternica de relief palpabil, camera de sticla de sub apa se ivi in fata anchetatorulul,

Dansatoarea subaevatica

Tmaginile se derulau incet sl, excelent programat, robotul-selector puncta fara sa mat fie indemnat momentele critice, fazele neclare ale intlmplartl.

Mai intii se perindara pe obrazul de sticla al aparatulul cutele vesele ale unei Intilrilrl intre prieteni. Un barbat inalt, puternic, a carui figura radia de voie buna, l!)i intimpina oaspetii, Rind pe rind, in camera cu reflexe de jad cobortra Germain Comte ~i Linda Altonen, 0 frumoasa finlandeza care - asa gindea Petrache Petrescu - facuse prostia de a-l lua de barbat pe acel ziarist antlpatlc ; apoi sosi, inve~mintat in straiele lui dinalnte de potop, Miroiu, un astrobiolog de birou, dispretuit de toatajsuflarea sti-

* v. o. - Yiatii ocupata ! - satut - urare a oamenilor de la sfirJ?itul secolulni XXI, ameruntatt de plictiseala.

8

intHidi pentru ca refuza sa parascasca Pamiritul pentru a-st V~ rlfica Ia rata loeului teoriile. Era i;ii el insotit, dar nu de nevaste s<_l (cu ear:_e toa~a lun;ea ~tia ca se afla l!l cele ~1ai proaste relatin», cr de 0 faptura gratloasa, cu 0 superba coama roscata, pe care 0 prezenta simplu, Diana. Diana Moltke - preciza robotul-seleetor, Intrerupind 0 clipa rularea Imagirrilor - este prezentatoare de mod a pe cosmodromul din Sanhai.

Iata-i 9i pe eei mal prestlgiosi invltatl, se vede dupa interesul stirnlt printre eel deja prezentl,

Atena Deleanu, decan la Faeultatea de Astronautlca din Craiova, st Matei Deleanu, Erou al gindirii, autor a peste 0 mie opt sute de inventii.

Sotli Deleanu pareau - desi nu erau - eeva mai in vlrsta dedt cellalti.

Petraehe Petrescu l,?i spuse gindul catre pilnia aparatului de inregistrare.

- A fi luati in evidenta Centrului de recuperate fortata. A Ii se apliea amenzi pentru neglijarea propriilor persoane=s.

Din ascensor coborira :;;i ul tirnii prleteni asteptatl de Roman. o femeie lnalta, eel putin doi metri, se constitui de cum patrunse pe u:;;a in piesa dominanta 'a Intregulut grup, Era, Iamurl selectorul, Venera Dragu, cea mai buna ingtnera de mine din Romania, celebra eu doua-trei decenii in urma pentru succesele ei in eele mai dlferlte ramuri sportive. Printr-unul dintre aeele caprieii ale iubirii, aceasta femeie dominatoare, cu un temperament vulcanic si eu 0 sanatate de fier se legase prin casatorie ell un barbat molatic, efeminat, boluavicios $i Ilpsit de autoritate. Cel putin asa parea Ia prima vedere. Puti nii initiati, prieteni ai familiei, stiau insa ca Pavel Dragu este numele sub care se ascunde eel mai mare- compozitor din zona estica a Europei.

Muncind eele patru ore pe zi*** ca mecanic de intretinere Ia un laborator interstelar, Pavel Dragu i~i dedica restul tirnpu lui Imbiuarii de sunete, crearit de noi instrumente !Ii genuri muzicale, Ar tistu care-t interpretau operele nu-l vazusera niciodata la fata. Dar toti, fara exceptie, omagiau arta componistica a lui Peter Dragan - acesta ii era pseudonimul de artist - atribuind unei puternice Incl in atii romantice dorinja sa de a-si pastra eel mai strict anonimat.

Pe ecran se ivira noi imagini. Musafirii pareau nerabdatort, gazda asijderea. Pavel Dragu se rasucea ca un titirez in jurul Venerei, Atena $i Matei Deleanu priveau, instalati in comode foLolii de unde, joeu1 mirifie a1 animalelor subacvatiee atrase de lumina, ceilalti se tot foiau cu sau fara rost, in stinga st-n dreapta,

Petrache Petrescu blesterna eu voce tare circuitul defect care impiediease pe singurul robot capabil de asta sa retina :;;i su-

* Nemtelegertle clintre soti atrageau, pin a la separarea [urtdlca - pronuntata numai de un oonsnru Suprem a1 Familiei - 0 tmediata separare de fapt.

** Atentia eonsecventa pentru stare a fiz!ca, moraia Iii mtelectuala nu rna! era dem ult la bunavointa fiecaruia, ci devenise 0 obligatie fa,a de societate. Neglijenta fata de sine era contraventie.

*** Exista oblfgatia de a munci zilnic patru ore in una din specialltiitile ficciiruia. Des! artist - P. D. facea 0 asemenea munca de placero,

netele: ce sc vorbise, ce se ctntase, rna rog, tot ce rasunase in camera de sticla de sub apele Dunaril. Dar faptul era consumat, sl acum trebula sa se multurneasca cu un film mut ~i cu explicatiile, f~i.ra Indolala subiective, date de martort, cu aminti.rile lor carora era mal mult de cit greu sa le dea coerenta.

Dintr-o data ecranul se lumina. Oamenii aflati in camera de sticla se Intoarsera ca la comanda catre peretele din dreapta. 0 faptura ciudata, jumatate am, jumiitate peste, se zvircolea rttrnic In tesatura de lumini multicolore ale reflectoarelor.

In cei cltlva metri feriti de curentul impetuos al fluvtului dansa 0 sirena. ·"Ileana Dumitru, sotia lui Stelian Roman", explica, meticulos, robotul-selector,

Dansul sirenei continua 0 vremc. Privlndu-si cronometrul, Petrache Petrescu pal! de lnvidie.Femeia se unduia sub apa de aproape zece minute. Calculmd ~i timpul in care parcursese drumul pin a la peretele-ecran, precum si clipele petrecute in camera etansa, ajunsese la un total de aproape 15 minute! Iar el Iuscsc gata sa Iesine dupa cinci minute, dupa numai cinci minute de Inot liniar!

Inspectorul - un am in care inca mal rasunau ginduri de care lui Insusi 11 era rusine -, I).U avu, insa, timp pcntru a trece de la invidie Ia un sentiment mai activo

Pe micul ecran imagtnlle se schimbau neincetat. Ileana Dumltru, asteptata de noua oarneni ce pareau literalmente coplestti de mcintare, se ivi din camera etansa, Era goala. "Ce lips a de pudicltate, ce nerusinare!", ar fi clamat cu siguranta moralistti-aseett sau fetele batrtne din alte vrernuri, Pentru generatia lui Petrache Pe-

. trescu, 0 femeic ca Ileana reprezenta, tnsa, 0 s.tatuie vie. 0 opera de arta in mlscare, 0 alcatuire din marmura insufletiti'i, care of ere a alte ~i alte satisfactl i estetice cu fiecare gest, Cll fiecare pas mcarcat de gratie.

lata de ce musafirii lui Stelian Roman nu numai cft nu se scandallzara, dar in privhi Ii se aduna numai piirere de dIU atunci dud balcrina se drapa in peplumul oferit de sotul ei.

Acecasi parere de riiu si-o surprinse in propria gindire Insusi Petrache Petrescu. Ofta. "Cum poate sa dlstruga cineva 0 asemenea creatie a naturii? Cum e posibil ca a astfel de femeie care merita aplaudata numai pentru felul in care se Irnbraea sa fie aUt de expusa accidcntelor ?" $i hotaI"i Ipe loc sa inventeze un sistem de protectie a balerinelor cosmice.

Intre timp, in camera crimei, cei ce asistasera la dansul subacvatic trecusera de la extaz la 0 forma mal activii de admiratie. Ileana se Incllna ca a trestle. Amfitrionul ~i cei opt oaspeti ai sii.i aplaudau. Deslgur, in felul hazllu al oamenllor acelul sfir~it de veac, adlca declansindu-st tott dintr-o data pulverizatoarele de parium ••

Petrache Petrescu oprl imaginea. Ii venise 0 idee. Formula 0 fntrebare $i 0 introduse in circuitul suplimentar a1 robotului-selector. Dupe. un singur minut, pe ecran chiar la picioarele superb desenate ale artistei disparute, se ln1?irui raspunsul :

• Inca una dintre expertentete de scurta durata ale oamenilor, care inc-a t~i cautau cere mai elocvente modautatt de expresie, Aplauzele sonore, eele Iumtnoase, apoi cele odori;fi.ce au fost etape in drumul catre aetuatete aplauze magnetice,

10

AM ANALIZA'll Il'OATE COMBINA'l'IlLE CHIMICE PO~IBILE INTRE CELE NOUA ESENTE. NICI UNA DlNTRE ELE NU OUCE LA MODIFICARl DE REACTIE ALE CON$TI1NTEL AM IfERMINAT RASPUNSUL. ROBOT ADJUNCT E.F.

_ Bun! f'acu inspectorul. Sa vedem mal departe.

H

Capitolul IV

Despre moartea prin inactivare

Pentru a putea ,intelege mai bine cele ce s-au petrecut in urmatoarele irnagini - derulatc Iugar in Iata lui Petrache Petrescu - cititorul conternporan * trebuie S[l aiba 0 imagine de ansamblu asupra tinutei etice generale a oarnenilor din acele vremuri. Desi nu foarte multi, anii care se scursesera de la disparrtia marilor motive generatoare de comportart antisociale, nivelul atins inca de pe atunci de civilizatia matcrlala a Galaxiei - inclusiv a Terrei, desigur -, operas era mutatli adinci in caractere1e oamenilor, modificaserii in profunzime constilnta Iiecarul individ.

Munca, activitatea creatoare devenisera intr-atita chestiuni vitaie pentru toate ffintele de tip 'uman incit, in unicul caz de condamn are la moarte inregistrat de istoricii acelui tlmp, vinovatul fusese executat prln procedeul straniu !?i de neinteles In aparenta al Inaetivartl.

Omul respectiv - un individ evo1uat spre r au din pricini pe care nu e cazul sa le discutam aici** - incercase sa puna 13 cale distrugerea unui grup de ciudate fiin te cubice soslte de pe 0 planeta indepartata.

Cu tot curajul pe care-l dovedise in atitea rinduri (Iusese medic autoexperimentator), auzind. sentinta Marelui Consiliu. nefericitul se prabusise in genunchi ca orice faptura lasa din vcacurile indepartate. Iar moartea-i, fara indoiala, fusese cumplita.

Chinuitor $i groaznic trebuie Sa fie atunci rind esti obligat sa stai macar 0 singura zi in inactivitate absolute, sa $tii ca toti in [uru-tl creeaza, iar tu esti osindit la vesnica necreatie !***

Dominati de curiozitate $tiintifica, mereu preocupati de inovare, Iipsit! de insatistactit materiale, Iocuitorit Terrei ~i. celelalte fiinte gmditoare din civihzatia Galaxiei noastre intrau rareori in start de conflict.

Cearta, intrigile, contradlctiile de tot Ielul se mai puteau vedea dear in piesele prafui te [ucate la unele teatre clasice, iar 10- vi1'ea mai era mimata numai pe terenurile de sport,

* E yorba, reamintim, de anut 2614. cirid a fost scrisa aceasta relatare - n.a.

** Pentru a arunca macar 0 raza de lumina asupra acelui caz tragic. menttonam ca turbulentul personaj era un consumator abuziv de asa-zisa ,.literatura polittsta", un gen literal' pus 1a arhlva, dar inca agreat pe rurfs de unit fanatic!.

*** Desigtrr, stravechiul sistem al izolar-il in carcere era tot 0 forma de inactivare, Dar pe atunci pedeapsa nu era atit de iniioratoare. intrucit pur $i sirnplu, ratrunea de a fi a oamenilor IlU era .tne;; munca, activitatea creatoare,

Cu cine $i de ce sa te certi ? Pe cine sa Iovestl $i de cine sa Iii lovit ?

Cum sa adresezi cuvinte urHe unei fiinte asemeni tie, pentru ce sa provoci cuiva neplacere loviridu-l ? Ce ratiune, ee efecte pot avea asemenea acte ? Nici unul ! - raspunsese omen irea la aceasta ultima intrebare. Sl oamenii se conforrnasera unei concluzii Iogice - rezultata, dealtfel, dintr-un indelungat $i agitat proces istoric. Descoperind legile naturii $i ale socletatil, invatasera, de-a lungul unui sir de pasionante cautar i sl experiente, 53. le toloseasca in proprtul lor Interes, in consens eu ideea atit de generoasa de evolutie lata cum faptele an tisociale, gesturile indreptate impotrlva obstii iesisera in modul cel mai firesc din viata oamenilor, alunecasera pe tacute in zona cenusle a spectrului Istoriei. Maruntele abateri care mai Increteau fruntea colecttvitatit erau fie de 'natura morala - cele mai grave -, fie de natura dlscipl inara - cele mai freevente. Cit despre "frecventa" lor, se poate usor deduce din spleen-ul de care se simtea atlt de gray atins Petraehe Petrescu.

'I'otusi acti vita tea acestor inspectori pentru fapte an tisociale era necesara in special la indrumarea armatelor de roboti care asigurau ordinea $i disciplina publica.. Fiind 0 munca usoara, neinteresanta, dar de oarecare raspundere, era incredlntata, indeobste, unor oameni a carer intensitate de existenta depasise norrnalul $i care, in ciuda unor aparente infloritoare, ar Ii putut fi puternic uzati in interior, Insellnd chiar $i vlgllenta aparatelor ultras ensibile de care dispuneau medicii.

.Petrache Petrescu, convins in slnea sa ca e capabil inca de cele mai intense eforturi, fusese nevoit, in aceste ccndltil, sa accepte decizia Marelui Consiliu.

Anii petrecutl pe aeronave, multlpllcati de jocul relativitatil, uzura nervoasa presupusa de fosta sa ocupatie erau argumente pe care anevoie le-ar fi putut combate. Oricum, el se considerase pus pe linie moarta, pensionat - cum se zicea in vechime -, iar contrastul intre energia sa ~i banalitatea muncii pe care 0 ave a de tacut ii era din ce in ce mal greu suportabil,

Pus in fata enigmei din camera subacvatica, inca ulult de intimplarl'le pe care le vedea pe ecran, Petrache Petrescu l'eu~ea cu greu sa intre in pielea unui polrtist iscusit. Mai ales ca pe cit priyea $i iar privea filmul faptelor, pe atit ii era tot mai greu sa ie priceapa ~i sa Ie accepte.

Capitolul V

. In care P.P.

nu mai Intelege nimic

Pe ecran pornira sa se perinde a1te imagini ciudate.

Un robotel scund, cu miscart neasteptat de delicate, trecu prln fata fiecarui musafir, oferind bauturl si gustar], Delli, ca arheolog, Stelian Roman dispunea de originale retete descoperite ~i Imprumutate de la parnintenfl altor secole, Invitatil nu se inghesuira la

12

mincare. In schlmb, gus tara cu totii 0 Iicoare roslatlca, spumoasa, pe care, fara a-i mai cere parerea lui E. F., Petrache Petrescu 0 trecu in rtndul amestecurilor de bere, must lii sirop de coarne, atit de mult apreciate in zona Olteniei. 'I'otusi, i~i facu datoria pin a la capat :?i soliclta din nou sprijinul robotului-chimist,

Raspunsul aparu imediat :

AM ANALIZAT COMBINATIA. NU ARE NICI UN EFECT NEGATIV SAU NECUNOSCUT ASUPRA SANATATII OAMENILOR ~I NICI ASUPRA CON~TIINTEI LOR. AM TERMINAT RASPUNSUL. KF.

Imaginile care urmara marlra sl mai mult nedumerirea lui Petrache Petrescu. Pavel Dragu, muztcologul, ii oferi in dar Ilenei Dumitru 0 caseta minuscula. La r indul ei, aceasta 0 trecu lui SteIian Roman, iar el mosmondi ceva la magnetofon, Prlvlnd spectacolul noptii subacvatice ~i schimbind intre ei felurile impresii, musaiirii lui Stelian Roman se relaxau, Toti pareau ca se simt excelent. Muziea nu se auzea, dar Petrache Petrescu vedea pe micul eeran cum creste spre stinga grupul de dire care reprezentau distanta parcursa de banda. In plus, observa cum unul dintre Iermecatoarele picioare ale Ilenei tresalta ritmie, parca alirrtind covorul de aJge. Numai un motiv muzical lent ar putea inspira 0 asemenea miscare mingiietoare.

Dar ce s-a intimplat? Ce a dus la aceasta schimbare brusca in atitudinea tuturor? De unde aceasta crispare, aceasta raceala prevestitoare de rau care si-a pus peeetea pe eele zece figuri ?

Piria ~i piciorul grattoasel balerine Imprumuta eeva din acea incremenire incordata, Petrache Petrescu privea uluit. Vazu cum profesorul Comta Isi studiaza partenera eu co ada ochiulut, il vazu apol aplecindu-se incetisor lii apucind 0 vtsla asezata in Iungul peretelui. Ii vazu pe sotil Atena :?i Matei Deleanu schimbind 0 privire inghejata, rrnjindu-sl, pur :;;isimplu. Apoi, cautind sa nu fie vazut de ceilaltl, fiecare dintre ei i!?i apropie un obiect care ar ii putut fi folosit ca arrna. Linda Altonen apucase 0 alga prelunga pe care 0 Incolacea ca pe un lat, Diana Moltke in!?facase pe aseuns a lama izolatoare, de ebonita, Venera Dragu lua pe nesimtite 0 pozitie Iavorabila aplicar ii uneia dintre aeele cumplite lovituri ale sportului stravechi cunoscut sub numele de karate, iar Atena Deleanu i!?i seotea cu miscarl ineete din eoc un ac ascutit ~i prelung.

Ileana Dumitru, cu 0 privire straluclnd de sentimente greu de definit, 11 tintutse linga unul dintre peretii de sticla chiar pe SteHan Roman.

La rindul lui, acesta 0 privea ca un posed at, eeea ce nu-l oprea sa se apropie legtinindu-se incetisor de sotia sa.

- Pardi sint la 0 Iectie de hipnotism ! exclama Petrache Petrescu.

Felul straniu in care se fixau cei dol soti amintea, intr-adevar, de 0 lectie de hipnotism. Stelian Roman - era evident - faeea eforturi disperate sii se smulga din focarul priviri! balorinei. Un peste imens, de aproape dol metri, se izbi de pereteIe verzui, translucid. Oehii sai fosforescenti staruira doar 0 cl ipa Ia marginea noptii. Suficient pentru ca SteIian Roman sa se rupa din vraia

13

hlpnoticd in care incepusel'a sa-l tensa privirile Ilenei. Aceasta deschise gura cu 0 expresie de groaza.

Stelian Roman plonjase asupra ei ca 0 fiara ~i 0 stringea de git cu toata forta sa de practicant eotidian al canotajul'ui. In cad ere, cei doi rasturnasera magnetofonul, Robotul-selector starui indelung asupra imagirrii.

Era inutil. Petrache Petrescu nu reusca sa priceapa, nimie, Fiecare dintre oamenil prezenti in camera de sticla. Insese surprins intr-o pozitie care nu lasa nici a ihidoialll: dorea s.a-~i lichideze pe loc partenerul sau partenera. Dar Stelian Roman, ern singurul care apucase sa transfnrme intentia in. fapta. en vertebrele cervicale sfarimate, ell tata mutilata de' spaima, Ileana Dumitru zacea ca 0 mare pasare alba la picioarele sotului ei,

Innebunit, Stelian, Roman 111i privea miinile. La fel de coasternati, ceilaltJ priveau fara a se putea smulge din pozitlile in care surprinsesera ~i in care fusesera surprlnsl. de scena, Primm se dezmetici reporterul. Cu un aer vinovat i~i parasi visla intr-un colt, se apropie de dictafon clatirrindu-se, apasji 0 clapa albastrii lIi rosti eu 0 precipitare usor de inteles : "Catre Centrul Mondial de Interventh, Medic.ale, urgent: in zona orasufu! Corahia, parcul natural Oltenia, unei femei tinere t-a fost zdrobit capul cu un corp duro Robotul va transmite ceosdonetele exacte ale Iocului, Urgenta ZCFO. Profe:sor Germain Cemte,"

Nu mai afitepta, confirmarea. Insotit, de iemeia eu care venise, parasi imediat incaperea, Ceilaltt procedara la fcl. Nu mai aveau de ce sa astepte. Oricum, nu 0 puteau ajuta pe Ileana decit lasind echipelcr de Interventle posibilitatea de a-st face datoria in Iiniste.

Ultimul, eu miscari de somnambul, iesi Stelian Roman. Camera ramase asa cum 0 giisise Petrache Petrescu, la doufizeci rle minute dupa fupte.

Capito luI VI

Enigma persists

- Repeta integral emisia ! ordond robetului, inspectorul regional.

Mai privi 0 data, eoncentrat,

Ceru sa fie analizata forta hipnotica sl influenta ochilor pe care, doar 0 elipa, Ii apropiase de peretele verzui pestele acela imens.

OCI-III ACELUI PE$TE NU AU FORTA HIPNOTICA. NU POT INFLUENTA OMUL. AM TERMINA'J1 RASPUNSUL. V_To 16 - ROBOT MEDIC.

Nemultumit de raspuns !ii din ce in ce mal contrariat, Petrache Petrescu asculta iaralli banda eu declaratiile martorilor.

Acestea pre zen tau imensa ciudatenie de a concord a asupra faptului ea Stelian Roman ifii ucisese sotia, dar de a diferi de la nersoana la persoana in ce priveste anna foloslta.

1. A ucis-o izbind-o in cap cu 0 visia - spunea Germain Comte.

2. T-a iniipt in ureche un ac lung, folosit 1a prinderea paru-

lui, afirma Atena De1eanu.

3. I-a aplicat in ceafa 0 lovitura de karate - Ven.era Dragu,

4. A izbit-o eu 0 linie groasa, de ebonita - zieea Diana Moltke,

5. Ileana a fost sugrnmata de sotul ei cu un Ian] confectionat dintr-o alga - dec1ara Linda Altonen.

6. Stelian Roman si-a lzbit sotia eu pumnul in timplii. In pumn tim:ea un obiect greu, cred ca 0 bila de plumb pentru lest - declara Pavel Dragu,

7. A injeetat in ea 0 doza de substanta chimica etravltoare - Matei Deleanu.

8. Arbaleta pentru vinatoare subacvatica avea 0 singura sa4 geata, eea cu care Stelian Roman si-a ucis sotla, strapungmdu-i

pieptul - Daniel Miroiu. .

9. Mi-am ucis sotia stringind-o cu putere de git, cu ambele Iniini - afirma autorul faptei. Ceea oe spuneau, dealtfel, lli robotti,

Prlvind pen'tru a treia carli tot filmul, Petrache Petrescu remaroa coincidenta perfecta .intre obiectele tinu:te in mina sau atitudinile martorilorin clipa erimci 'l?i mi'[Ioeul de savirl?ire a faptei pe care fieeare )] indicase.

CapitoZul VII

Un manuscris din secolul XIX!

- Irrtrebarc : Ce dbieet a oferit compozitorul Pavel Dragu Ilenei Dumitru. Precizeaza continutul ~i dlmensiunile. , ['ermillat irrtrebarea,

- Raspuns: Corrrpozltorul Pavel Dragu a oferit in dar Ilenei Dumitru 0 banda de magnetofon. Nu am clemente pentru a CU~ hoaste contlnutul. Lungimea benzii - 148 metrl, Diametrul 1'0- lei - 19 em. Culoarea roz. Propun legatura cu compozitorul pentru determinarea continutului, Am terminat raspunsul. Robot sef.

- Dispozlrie c Fa-mi legatura video cu compozitorul Pavel Dragu, Imediat. Am terminat dispozifia.

Petrache Petrescu se lansase in treburile rutiniere. eunoscute de cind lumea tuturor detectivilor. Verificase datele existente. Eliminase, cu nepretuitul ajutor al robotilor, aproape toate punctele neclare.

Dnpa parerea lui, enigma se redusese acum la trei intrebari: 1) Ce a provocat acea stare de incordare cumpllta in rmdul celor zece oameni prezenti in vila subacvatica a lui Stelian Roman '! 2) Ce element a putut Indemna .spre agresivitate maxima - !ji inca asupra omului indragit - niste oameni normali, neafeetati vreodata de boala agresiunii ? '$i 3) Ce a faeut ca, Ia un minut dupa ee Ileana se prabusise sugrumata, toti sa-~i stearga din memorie propria atitudine, proprla incordare, retinind doar oblectul

11)

cu care se savrrsrse crima, ~i acela in mod eronat (adicli obiectul cu care ei insis! ar fi ucis) ?

Aceste "ce"-uri nu erau, se dovedise, nici aplauzele cu esente de parfum, nici cornbinatia racoritoare servita de gazda, nici ochii Iosforescenti ai pestelui care privise in incapere.

Sa fi incitat la asemenea atitudini tocmai dan sul subacvattc al Ilenei? Atunci de ce si-a fa cut efectul atit de tirziu? Si, mai ales, de ce nu a fost influentat de acest dans el insusi, Petrache Petrescu, atit de receptiv si de permeabil la tot ce inseamna arta ? Dimpotrrva, privind unduir ile gratioasei sirene, a fost cuprins de 0 adinca Iiniste, de un calm olimplan, cum numai unele, atit de putine pasaje din acel clasic al Terrei, Enescu, mal pot instaura in sufletele sensibile.

Raminea obiectul daruit de compozitor Ilenei Dumitru. 0 banda de magnetofon. :;;i ce poate cuprinde 0 banda. de magnetofon daruita de un compozitor decit muzica ?

Muzica, desigur. Dar din relativ vasta lui cultura muzlcala Petrache Petrescu nu putea desprinde nimic asemanator, Niciodata muzica nu impinsese oamenii la rau, Le rascolea, e adevarat, uneori, sentimentele, n facea Sa fie tristl sau veseli. Le crea ritmuri sau le sustinea pe cele existente. Dar nicicind oamenii nu devenisera agresivi datorita muzicii. Cel putin asa stia el.

- Am obtinut Iegatura video cu Hotelul Pelicanilor din Babadag, La aparat compozitorul Pavel Dragu, Am terminat. Robot sef.

- V.O.!, Pavel Dragu l Sint inspectorul zonal pentru fapte antisociale Petrache Petrescu. Prescurtat P.P. Am citit declaratia dumitale in Iegatura cu Ileana Dumitru ~i Stelian Roman. Am nevoie de arnanunte.

- V.O.!, P.P. Ascult intrebarlle.

- Unu. Ce cuprindea banda pe care i-ai oferit-o Ilenei Du-

mitru?

- Un text de muzica claslca pe care l-am descoperit in fundul .arhlvei, riiscolind muzeul national din Cernavoda.

- Ce fel de muzica ?

- Am spus, Clasica, Este Yorba de 0 fuga, daca stil ce este

aceea, raspunse, rnalitios, cornpozitorul,

- Intimplator, stiu, raspunse Petrache Petrescu fara sii se supere. Astept date asupra manuscrisului respectiv.

- Manuscrisul este original. EI dateaza din 'anul 1824 sl apartine unui cunoscut violonist din acele vremuri, Nicollo Paganini dln Italia. Este scris cu vechea notatle muzicala,

- Ai ascultat muzica ?

- Nu, P.P. Am dat manuscrisul spre restaurare !?i inregistrare

sonora celor doi roboti prlncipali pe care Ii am de "la Uniunea artistilor cosmici. Din pacate, in clipa in care au terminat de interpretat si de inregistrat opusul, s-a prod us un scurtcircuit iSl robotii s-au defectat unul pe celalalt, incalcind programarea. Ma. gi'abeam, asa ca am luat banda, am pus-o in caseta ~i am plecat spre Corabia, unde eram asteptatl. Eu ~i a mea «.

16

* A mea = termcn arhaic, eu sens posesiv, intrebuintat in ell pc atunct in rela~iilc de dragoste dintre oamem, de~i era dcmult desuet,

- Spune-mi, ce senzatii ti-a oferit ascultarea muzicii ?

- Nu stiu sigur daca am ascultat-o, Imi amintese ca, inainte

de uciderea Ilenei, magnetofonul lui Roman incepuse 0 tema clasica, pare-mi-se chiar 0 fuga. S-ar putea 1 inaintea casetet aduse de mine sa fi fost folosita 0 alta.

-- Spune-mi, ce ambalaj avea banda ?:

-- 0 caseta de culoare roz.

- Atunci asta este, Mai ai manuscrlsif ?

- De, Din fericlre a scapat de actiun a distrugatoare a celor

dol roboti reustauratori.

- In cit timp poti veni la Corabia ?

- E neaparata nevoie ?

- Da. Te astept impreuna eu manuserisul lui Paganinl, lmca

ai cumva :;;i istorieul lui, am nevoie si de asta.

- n am. Robotii au apucat sa-i faca un sC111't if,tOT'i!' Voi sosi in 40 de minute. V.O.

-V .. O ....

Capitolul VIII

Din nou sub apa

Petrache Petrescu i~i chema prin radio aerobuzul. Dadu ochi sl cu Irumoasa venusiand Xe 8, care mai avea doua are de carantina. Ii fagadui ca 0 va astepta ea sa bea impreuna un sue de rosil la barajul de linga orasul Rimnic. Ceru Centrului de repartizare a mijloacelor mecanice un robot restaurator mu-

zical ~i un robot interpret. .

- B 14 fli 14 B, a pereche care lucreaza demu1t impreuna !Ii se inteleg la perfecjie, VOl' fi aeolo in opt minute. Robot dispecer K.A.P. -121.

Peste exact opt minute, impreuna eu eei dol roboti care ifli cam dadeau aere de artisti din alte vremuri (unul era exagerat de neingrijtt, sigurantele ii atirnau ca niste late pe umeri). Petraehe Petrescu parasea Caracalul, Din aerobuz :ora!lul se zarea tot mai mic, intii ea 0 grad ina. apoi ea un strat eu flori, apoi ea 0 urlasa

garoafa singerie. . • ,

Cu aceasta imagine. Petraehe Petrescu. aterlza pe' malul Dunarii. Peste un sfert de ora cobora, imprE!la eu Pavel Dragu, in mcaperea suhacvatics

Capitolul IX

Accidentul

Lipsea numai trupu1 mghetat prematur a1 balerinei cosmice. Camera i~i pastrase, in rest, infati~area din noaptea dramei.

- Facem 0 baie1 intreba eompozitoru1priv1nd masa lichida

care ii invaluia in ee1ula lor de cristal.: .~. ~. ~-."

- Dupii Unde e manuscisul?

- Poftim. Aiai e istorieul. L-am citit abia acum, adiiuga,

vinovat, compozitorul. Altfel n-as fi daruit asa ceva color mai bum prieteni ai mei.

- De ce. P.D. ?

- Citeste-l. Intre timp, eu am sa pregatesc 'robotii pentru

interpretare, Probabil ca vrei sa asculti ~i turnuzica, - Desigur. Dar sa citesc mai intii 'istcricul.

Si Petraehe Petrescu instalii banda cu date in robotul video.

Fe ecranu1 ingust se perinda 0 poveste singeroasa.

"Acest opus a [ost creat in 1824 de compozitorul $i violonistul italian Nicollo Paganini. A apartinut lui Giovanni Mosca, viconte de Padua, care a [ost executat pentru. ucide7'ea sotiei sale iubite la _If) mai 1827.'

Apoi lui Andrea Mosca, fiul sau, care a murit in exil, in Grecia, tmde fugise petitru: a scapa de pedeapsa pent7·u asasinarea bestiala a amantei sale, Prtmcesca. In 1880, prin mO$tenire,' menusc7'is1l1 a revenit ducesei Jaoorska din Lublin, Polonia. Pentru cd $i-a ucis cu salbiiticie copilul unic, ducesa a [ost internatii intr-un azil de nebuni uncle a decetlat in 1887. Un nepot 'al ei, boie· rul Cepolschi din Vaslui (Rom~ni.a) a piistmt op1tSttl pina in 1904, dnd a [ost interpret at la 0 sindrofie. Mai multi boieri beti, [oorie buni amici, s-au incaierat $i unsprezece persoane att fost ucise. intre ele $i boierttl Cepolschi. Urmiitorui proprietar - indu8tria$ul roman Ejtatiades L-a [asat - jara a-t fi oferit spre interpref.m'e - jiului sau, care a fost giisit st7'apttns de ttn pttmnal 'intr-o vila de linga Bra$ov ; aUit1t7'i de el se aila 0 vioara $i acest 1nanuscris. Logoclnica sa, Maria Calotescu, biinuita de crima, a clispii1'1tt tara urme. MamtscrislII a [est apoi prelttat de stat, pus La m'hiva $i ttitat pina acum."

Ce zici? Dramatics potcca am str abatut aceste zcoe file. 9i compozitoru1 Ii arata lui Petrache Petrescu 0 mapa in care se zareau foile Ingalbenite, acoperite de note incir-ligate, las ate mostenire 1umii de acel virtues din vcchime numit .Paganini.

- Dar sa-l ascultam, P.P. S-ar putea sa giisim explrcatia.

- Oricum, banda daruita de tine, dupa cum vezi, s-a distrus

eind Stelian Roman s-a repezit la Ileana. Sa folosim serviciile aces tor doi amici. Intrebare : B. 14 ~i 14 B .. sintet! gata sa de sciirati si sa interpretati acest manuscris ?

- Raspuns : Da. Am terminar raspunsul. Roboti.i autonomi, B. 14 si 14 B.

Pavel Dragu aseza manuscrisul pe pupitrul lui B, 14. Cei dOL roboti se pipaira eu antenele lor multico1ore.

Un degct metalic rasuci prima fila a manuscrlsu1ui.

... Petrache Petrescu aseulta, parca fascinat. Mai gasi puterea sa priveasca spre Pavel Dragu, care fusese cuprins de un trernur ciudat. Mai intit, 0 rornantica poveste de iubire se revarsa din instrumentele robotilor. Apoi, dintr-o data ...

Sunetele emise de robotul interpret filfiiau straniu prin incaperea de sticla, se izbeau de obiccte ~i reveneau, ciocnindu-se· de note1e urrnatoare. 0 senzatie de nerrrultumire profunda puse stapin ire pe Petraehe Petrescu.

18

Crispat, compozltorul ascula la rindul lui eaptivanta agresiune sonora. Petsache Petrescu l!ii auzi inima batsnd, asa cum H-O auzise Ia eele mai periculoase ateriziiri pe planetele necunoseute din Cosmos. 0 mare primejdie il inconjurase, i se rasucea, sngrumindu-l, in [urul trupului, ii incetD;;a mintea Jmaginea frumoasei. vennsiene Ii aparu dintr-o data pe retina" Ah, fiara asta de femeie care i-a batjocorit demnitatea si timpul, care s:ua acum lini;;tita acolo, in carantina ei, careia nu-i pasa de viata ~i necazurIle lui niei cit negru sub unghie ! Ce pacat ea pistoletul gama * nu bate pina Ia Corabia, ar invata-o el sa so poarte eu un barbat de pe pamint !

Clac l Pi! ! pfum! Trosc l

Clinchete rieplacute Ii tzbira auzul. Pzivi In Pavel Dragu care era aproape Iesinat, en pumnii strinsl, en buzele incle;;t~te. C_e fel de muzica 0 mai fi si asta? gindi, cantip.d sa se dezmeticeasca, inspectorul teritorlal.

In incapere SQ raspfndl, un fum inecacios.

Petraehe Petrescu, tusind ingrozltor, incerca sa ajunga Ia ventilatorul de rezerva. Izbuti. n trase linga sursa de aer sl pe compozitorul Dragu,

Apoi incerca sa gaseasca sursa fumului.

Ajunse tocmai Ia timp ca sa smulgii dintre eei doi ro\poti, Incrincenatt intr-o distrugatoare imbratisare metaltca, filele Ingalbenite ale munuscrlsului, lui Paganini. $r" fireste, porn i sa 5UfIe din rasputert ca sa destrame flacara ee tncapuse sa. roada unnl dintre colturile hirtiei,

Dar ce mira col, ee taina straveche ascund acesta foi. aproape

distruse ? .

Sus, lingii titlu ~i semnatura, pe galbenul hirtiel se lvira niste scmne eiudate.

"Cerneal:f1 simpatiea I'· i~i amintt P.P. lectiile de istorie a pelitlei iii Infractiunil. Se mtoarse spre compozi:tor sa-i cornunice descoper.irea. Dar lnmma se stinse pe neasteptate ~i un ~uv:oi de apa naval! in incancrc. Istovit, Petrache Petrescu; !~i piardl!!. cunostinta,

EPILOG

Cei doi pacientl se pr ivcau zimbind.

- Am avut noroc, P.P. ! Era gata sa fim ultirnele victime ale acestut rnanuscris blestemat. Mai bine 11 Hisam sa putrezeasea la Cernavcda,

- Ba mal bine cii l-al deseoperit. Cine stie ce drame ar- mal fi provocat, Iti dai seama ce forta are muzica aceasta, daca influenteaza pina ~i simtirea unor forme de organizare Infertoara, cum sint rOIDotii ?

* cosmonautii ~i inspectorii pentru combaterea faptelor antisociate erau Sinl!'UTlj care mai aveau dreptul sa poarte anne, dar numai clnd erau in mistune,

19

_ De fapt, ce scria pe hirtiile acelea care au ars ?

_ N-au ars. Am reusi t sa le sting. Mai greu a fost sa se inlii.ture efectele apei. Dupa ce ne-au sal vat, mi-au seos manuscrlsul din buzunarul in care il virisem cu ultimul gest, aproape mconstient. Cind .. m-am trezit le-arn spus des pre ce e verba. Aoum 0 ora am primit textul descifrat.

- Il ai?

_ Poftim. Eu am de vorbit cu cineva. Si eonectind aparatul video la Centrul de pictura intergalactic din Tusnad, P.P. incepu o discutie intima cu frumoasa lui venusiana. Nu-l mai in teresa nimic altceva,

Ridicindu-se intr-un cot, Pavel Dragu introduse banda ingusta in aparatul de rep rod us. Pe ecranul minuseul aparura citeva rlnduri de litere. Compozitorul citi:

"Eu. Nicollo Paganinl, violonist !Ii compozitor italian, am facut 0 mare, uria~a descoperire. Am aflat ce legatura este Intre sunete !Ii slmtamintele oamcnilor, stiu cum sa imbin notele in asa fel Incit sa provoc cele mai diferite sentlmente,

Boala necrutatoare de care sufar sl slnguratatea pe care 0 datorez blestematllor lezulti, teama ca de aceasta descopertre ar putea profita cei rai care sint, oh !, atit de multi, iml impun sa ma opresc aiel. Sint sigur ca, Incaput pe mina unor oameni de bine, codul sunetelor ar putea aduce in lume Iiniste, pace, fericire. Am aproape certitudlnea ca multe, foarte muIte boli ale trupulul ~i mai ales ale sufletulul pot fi vindeeate prm muzlca,

,Ceea ce Izbuteste lntimplator !Ii doar pentru 0 clipa cite un geniu al artel mele trebuie sa stea Ia indemina oameniIor, sa fie uneaIta de Iucru a medicului sau a profesorulul. lata de ce mii simt indurerat sa constat ca oamenil tlrnpulul meu nu sint capabili sa foloseasca pentru binele lor legiIe muzieii. Ei, care mi-au facut at ita rau, care sint inca dominatl de slmtirl animalice, nu sint demni, nu merlta aceasta descoperire, De aceea 0 inchin ~i 0 las celor ce VOl' veni, acelora care, intr-un viitor pe care iI dol' esc cit mal aproape, vor fi cu adevarat dameni.

Crezind in ei sl in Inteleaerea lor, iatli, notez mal jos coduI sonor al Iinlstel, al iubirii, al prteteniel, al neagreslunii, grupele de sunete care pot potoli foamea, care pot mad sau mlcsora numarul de batai ale inimii, care pot stirni risul sau pot provoca somnul,

In ce priveste notele scrise 'cu Iitere vizibile pentru toatli Iumea, ele con tin coduI muzical al furtei sau, mal bine zis, un ,.spectru" al lui.

Aiei, in aceste note sint ascunse sunetele care ne fac sa ne pierdem mirrtile !1i sa-] urim cu disperare pe oamenii care ne sint mai dragi, pe cei pe care pina atunel i-am iubit. Jnterpretind singur, fara martorl, acest opus, am leslnat de furie !1i de ura.

Daruiesc aceasta partitura until om care, cu zimbetul pe buze, mi-a facut cele mai mari rele, m-a umilit !1i m-a Iovit, aducindu-me numai nenorocire. Fie ca el, urmasil !Ii urmasii urmasilor sM sa sufere la fel ascultind muzlca pe care le-a oferlt-e nedreptatltuj !1i nefericitul maestru a] viorii, signor Nicolle Paganinl ... "

ANTI-EPILOG

Rachetoplanul blzfia abia auzrt, survolind deseriul a1bastru al Mar.ii Caspice. Petrache Petrescu, avansat de curind sef a1 Centrului national pentru probleme de discipl ina, se lafaia in Iotoliul sau din unde, acordin d 0 atentie minima peisajului pe care 11 cunostea inca din excursiile facute la gradiniia. Princlpala lui preocupare era privirea dragastoasa a pictoritei de pe Venus, care i!?i prelungise sederea pe Terra doar ca sa-l a~tepte pin a cind medicii li VOl' da mult rivnitul "bun de viata" *.

Poate de aceea, cu gindurile la gradin ile de meri de 1a poa- 1ele Altaiului, unde se stabilise pentru 0 vreme venusiana, P.P. nu observa perechea sobra !Ii distinsa de pe canapeaua alaturata, Abia la aterizare una dintre figurile vecin ilor i se paru cunoscuta !Ii detectivul tresari violent. Nu cumva ...

- Ba da, eu sint, chiar eu! rise barbatul cel inalt ~i suplu, tinind tandru pe dupa umeri femeia aceea superba,

- Stelian Roman! facu uluit detectivul.

- Da, eu insumi. Iti prezint pe sotia mea, ..J:>alerina Ileana

Dumitru. ,

- Bine, dar ...

- Nici un dar, hohoti vesel arheologul. Estc chiar ea si nu

o plasmuire de pe enigmatica Solaris**. Stimulat de durere, dornic sa inlatur efectele groaznice ale clipei mele de nebunie, am pus pe roate 0 idee mai veche, de 'pe cind buchiseam in Academia din 'I'omis, M-a ajutat mult sl Matei Deleanu. Este verba de un reanimator de mare putere, pe baza de curenti cerebrali, dar care poate fi pus in miscare numai si numai de omul care a tinut eel mai rnult la vremelnicul disparut. Dar sa nu intram acum in detalii tehnice ...

Petrache Petrescu uitase pur !Ii simplu ca politetea il ob1iga sa spuna ceva, acolo, citeva vorbe. Privea uluit 1a frumoasa balerina, al caret cadavru, rastignlt in camera de sticla de sub Dunare, ii staruia inca pe retina.

Intelegindu-l, cei doi Ii facura un semn amical de despartire sl, parca plutind fer'icitt, se indreptara spre rachetoplanul de' Jawa.

"E vie! E vie! Hm.mhrr, nici sa mori nu mai poti in ziua de azi !" repeta inca in nestire detectivul atunci cind Xe-8, pasind desculta prin iarba, n intimpina la liziera codrului de pin.

$i, uitindbrusc de toate ciudateniile ultimelor luni, seful Centrului national pentru problems de dlsctplina sociala privi in vale, spre merii care infloreau pentru a patra oar a in anul acela.

Se 1ntreba, nu tara emotii, cum naiba se saruta 0 venusiana ...

-~-.---

* Bun de viatll - formula rnedicala prm care se certifica deplina msanatosire a unut pacient.

** 'Solaris - planeta 'imaginara despre care se vorbeste mtr-o carte dOl anttcipatie ce racuse vilvii In secoJeJe XL'>:-XXn.

21

Pulsul nostru actual

Science-fiction-ul

- compromis intre fantastic

~si stiin ta ?

, " ,

de ANA~BARBARA REBEGEA

Science-fiction ~i fantastic -, variants ale acelelasi ecnceptf artistice

Ultimul volum al cunoscutului scriltor clujean Leonida Neamtu «Blondul impotriva umbrei sale» 1 - este 0 culegere de nuvele ~i schite eu prom divers, de 1a povestirea politistii 13 meditatia filozoficii ~i la textul de umor absurd, Fantastlcul strabate aceste ipostaze literare, uneori asociat, alteori nediferentiat de lItiintifico-fantastic, cam in maniera in care proceda Vladimir Colin in «Un peste invizibil- sau «Viltorul al doilea» ori, ca sa recurg ~i la autorl straini, in maniera in care erau alcatuite volurpele «Moartea si busola- de Jorge Luis Borges, «Monstrul Celombre- de Dino Buzeatti, «Planeta cu sapte masti» de Gerard Klein etc. Relev acest fapt, intrucit el mi se pare semnificativ pentru modul cum privesc relatia intre fantastic l1i science-fiction autorti i~19i~i sl, de asemenea, intrucit socot eii e un merit a1 Editurii ,.Albairo-s" de a fi promovat si la noi acest tip de editii.

Povestirile se pot hnparti, tematic, in mal multe grupe distincte.

Astf'el, paradoxurlle temper-ale apar an «Fotografil, stampe, diliitor ii», unde este lansata ipoteza posibilitatli ca la intoarcerea dintr-un voiaj cosmic astronautil sii ajunga intr-un timp anterior plecarii lor in cursa, De asemenea in povestirea «Miraje pe Mar ile Sudului», unde apare 0 contaminate cu 0 idee a lui Lovecraf't I ,.Lov€craft i£ii imagineaza timpul ca 0 pura iJuzie. Nimic nu se succede, totul eAistii dinainte, numai planul existentei noastre opereaza, intr-o simultaneitate de forme irnpietrlte, sectiunl diferite, ca prIn pinzele unui con, obtlnind curbe variablle." 2 Capitanul de marina Inglesias descopera cii nava lui, dcspre care se credea di disparuse, a patruns, de fapt, mtr-un sector a carui existenta se desfasoara in alt timp : "In largul golfuluL. (este) .o zona, Nu e fixa. Are un feI de miscare de giratie, insa pentru acel tirnp miscarea de giratie e cu totul altceva decit pentru t impul nostru. Pre-

, E..;!itura Atbat1'os,1973,

'Ovld Crohrnalruceanu, op. cit.

22

zentul acelei zone e eu ceva mai mult de 0 secunda in Iata prezentului nostru ... "

.. 0 ipoteza absurd a», «Raport final» ~i «Rlseur-ile meser ici» ""01:"besc despre imposibtlitatea descoperirii sl Intelegerti dlntra lumile cosmice, din priclna orizontu1ui ingust a1 cunostintelor lor, lntolerantei manifestate de ~tiinta iata de ipotezele ce contravin datelor unanim acceptate. Ceea ce Stanislaw Lem dezbatea, in tonalitate trag idi , in «Solaris», Leonida Nearntu preface in obiect de ironic amara, prizonier in fond, al aceluiasi sentiment de neputinta, dar si revoltat in fata prejudecatilor care ne plafoneaza.

Pe de alta parte, povestir ile fantastice «Ultima aventura ~i visul etern» si «TurnurIle- sint 0 imagine, dupa mine, a nevoij de absolut a omului, ca !?i a zadarniciei incercarilor lui de a-I atinge. Abso, Iutul, privit ca un mira] inaccesibil, se refuza eroilor nu pentru cii stradaniile acestora n-ar fi pe masura telului propus (in cea dintii schita, eroul ilii sacrifica cei mai frumosi ani ai vietii pentru a descifra harta care il va duce la tezaurul scufundat, tar in a doua mai multe generatii ale unei familii scotocesc dupa un vestit zacamint diamantifer), ci pentru di forte obscure, neomenesti, vegheaza Ia integritatea comorilor. Este, cred, !Ii un avertisment implicit adresat celor care se irosesc in cautarea unor impliniri desarte, Iil ndca in «Turnurile» eroul descopera diamantele mult rivnite, dar, din intimplare, cade prada muscaturii viperelor, in vreme ce alerga spre siluetele unor turnuri iluzorii, a enrol' gasire devenise tot sensul existentei lui.

Din nefericire, filnd nevoita sa rezum cit mai concis posibil ideile acestor povestiri, le grupez dupa criterii nu prea stride sl Ie saracesc de continut, ceea ce duce In 0 nemerltata expediere a vaIentelor lor ideatice ~i literare. Cu un sentiment de stinghereala rezerv doar ctteva cuvinte meditatlllor filoz-ofice «Marmura si nlsipul- sl «Zapezile de Ia eapatul flrului», doua sinteze poeticc asupra nasterh sl pieirii civiltzatli lor intr-o continua miscare de maree, dincolo de care ramine insa, ca ultima esenta, omul - ncintrerupt creator al valorilor.

Povestirile stnt mai numeroase !ii nu am Ia dlspozltle spatiu pentru analiza tuturora. 'Prlntre altele, pentru cele de facturii polltista, nelipsite niel ele de elemente fantastice, mai cu seams scurtele istorioare «Un western aproape claslc» si "Roman detectiv (cla sic) in doua volume», care pun, intr-un mod inedit, vechea problema a identitiitii intre structura de gindire a crlrninalului $i cea a detecti vuI ui.

Important, consider in final, este ca talentatu! autor al povestirilor aduce, programatic sau nu, 0 noua dovada ca daca, asa cum intr-un mal vechi artieol sublinia Sanda Radian 3; ,,«veridicilatea», plauzibilitatea tn prezentarea fantasticului, extraordinarulul sint caracteristici esentiale" in science-fiction, prin acest fapt fantasticul nu se anuleaza de Ia sine, cl din contra, poate deveni cu aUt mal tulburator. Daea aptitudinile autorului 0 permit, fireste,

Aptitudinile lui Leonida Neamtu 0 permit.

---e---

• "Demonul, drama $I fericirea' cunoasterti'', Viata RomaneasclJ,; nr. 7/l966.

Fantezii de centaur

Salve, Lucretius!

de MAXIMIN TRACUL

/

Pe maestrul Cants, cunoscut mai degraba prui prenumele pe care l-a facut celebru, n iniilnesti daci: dai ocol bustului inuerzii de vreme al lui Epicur. 117. umbra racoroasii a aceluia, tuliipostindu-se astfel de canicula mediteraneeanii, latinul i# transcrie versurile cu 0 pana tinuta oricitui la indeminii, in dosul urechii, sub CUnU1;1a de laur. ,,$tii - zice Lucretius, Q1'atind bustui - sint [ericit sa-l copiez, nu cutez a-I. depiisi, e prea mare 1" Iar recunocsterea aceasta exprimii nu atii modestie, cit un real complex de inferioritate Jata de acela pe care il numise cin4Va, cam reioric : "a Greciei podoaba", prornitindu-$i sa nu se abandoneze tihnei $i odihnei pina ce n-avea sii-i trtulucii sistemul de Jizica intr-o ampla poemii.

Dacii ai riibdare sa-l asculii, 'maestrul iti mai face uitate complexele, »orbindu-ti cn insujletire despre JeluZ cum vede el na$terea luminilor in cosmogonia poetizaiii la care trudeste. "La tuiiba cu miiurile 1" izbucnesie unead, strimbindu-si Jata intr-o expresie acrii. $i inir-tuieoiir, sub priuirile inciiuiate ale lui Joe # ale clanului scm olimpian, teoretizeczii, in ritmul leqana; ol spuiiorului de versuri, despre niste corpusculi indivizibili $i irulestructibili,

24

proveniti din uniuersuri de gradate $i prediepus; la compunerea altora, intr-o inspiraui dialecticii a transjornuirii. Atomii acestia ar parcurge vidul prin ciiderea cau.zaiii de propria lor greutate, pe 0 direciie u$or deviaUi. de la verticalii. Eireste, ciulerea ii conduce spre aglomeriiri, sustine Lucretius, iuiscituiu-se astfel materia coruiensatii, Cll corpurile ei insufletite $i neinsuileiiie. Parcii recunosti ceva din Democrit, dar ctuieniele larqi, indelung repetate, te fac sa uiti de japtul cii ti se explica riguros un sistem de fizica $i te c7'ezi intrat intr-un spatiu. primordial, unde materia incearcii un colosal efort de reolcatuire. Fierberea haoticii ? Nu, mai dregaba 0 disciplinare severa a substantei, fara ca prin aceasta spectacolul imaginat sa-$i piartlii din proporiii, nici din puierea de seduciie exercitatii asupra aceluia care-t urmiiresie pe fundul mintii.

Maestrul e conuins ca formarea planetei trebuie sa urmeze 0 anumita ordine, prioritate avind atomii grei, din care se incheagii piiminiul, Apa, focul, eterui uor avea la

•

basii, ca in mai toate bunele teorii ale timpului, atomi din

ce in ce mai usori si mai netezi. Ajun$i in nucleui imens, inca nedijereniiai, acestia vor fi eliminati prin presume, ca dintr-un burete care se contractii, tisnind aim'a in ortlinea inuersii a greutatii lor. 0 implozie $i 0 explozie stelarii, »tizute cu ochiul U$or $i rniop al AntichitCiJii, care tuiurui sub aceeasi retina intuitii surprinziitoaTe $i reprezentiiri naio-mecaniciste ale fenomenelor originare.

Epopeea cosmoqonicii va continua cu expulzarea corpsrilor astrale (soare, luna), despre care maestrui stie $i e gata sa jure cii sini: niste sfere relativ dense, miscate prin spaiiul. aerian intre cer si piimint, A$a ca nu-,ti mai riimine altceva de fiicut de cit sa meditezi cu ingaduinta la neajutorata $tiinta a epocii, stapina abia pe citeva metotie de cercetare, si acelea inoperante in cazul -unor [enomene mai greu de descilcit. Sprijinindu-se de soclul lui Epicur (in partea cu umbra), Lucretius zimbeste superior atunci

25

cind, cu gindul Jugit La n,i.;te inemici biinuit.i, neag,ii, fiira drept: de apel existenio gravif;at.iei unhiersale, $i.utte cit aiunci, intrind in joc'!.Ll maesirului, iei $i tu in deridere teoria antipozilor, care tot de la inamicii contestati pleaca. II aprobi pe Lucretius, ca sa nu-l strict discursui, de$i obseroi cum, de la 0 V7'eme, cununa de lour i-a cam olunecat pe ceafa $i sta strimbii. Dar de ce sa nu te p'l'efaci uimit, fie $i nurnai pentru citeoa clipe, de neru$inarea eu care unii afirma cii la antipozi ("Ce antipezi, de urvde pina uncle tmtipozi: ?" exclemi intr-un bine regizat acces de reooiui) ar exista Jiinte care merg cu capul in jos, fara sa se priibuseascii in qenunea cereasca de sub ei. Chiar a$a: cum so, nu se priibuseascd, din moment ce maestrut nu adrnite atraciia unioersasa ? Ascuitindu-i, incepi sa te intrebi daca nu cumva catastroia aceea, in eventualitatea ca inca nU s-a produs, se va produce de acum tnainte. Dar n-ai 1'agaz sa' dud cuqetareo: pi1'bli La: capat, cil maestrul insistii sii-ti citeascii rol.ul »ersiiicat al unei surprinzatoare $i projetice meditafii despre ciuierea corpurilor in vid. $i tlacii nu mai apuca s-o faca, asta e din pridna faptului cii, in timp ce-$i potrioesie rasuflarea pe dimensiunile cadentate ale nersului clasic, dispare treptat intr-us» sul de papiJ'tLS cu literele priifuite. de TJt.ilenii., frttmos :- De rerum natura.

---.---

26

Cronica f antastica a

sahului

,

de ADRIAN ROGOZ-fMANUEl REICHER

Portrctul-robot al celui eare I-a 1)1\"111:-; 1'0 Fischer (1)

Stabitirca unci ierarhil objective a eroilor co au dominat in decursul istoriei scena esichierului va deveni 0 problema solubila doar atunci cind vorn putea sii Iurnizam unui computer toate criteriile necosare detcrmtnaru prtoritatllor Dlficultatilc scad vertigines daca ne propunem sii desemnam pe acela care a stirnit cea mai mare vilva. Numelc acestuia este incontestabil Robert James Fischer. Faima de scandal p1anetar a unui jucator altminteri cu exception ale insusiri a suscitat 0 nemaipomenita r-islpa de calificative, multe dintre ole frizind naiv absolutul.

De fapt, sensul !Ii dijnensiun ile celui de a1 unsprczecelca campion al lumii ne ramin tainuite in valurile viitorului care, clarificind unele problems majore, ridicate in fata Iiecarui Iidcr 81 sahului, va fixa coordonatele parabolei lui R.J.F.

Unde se aila punetul maxim al carierei sale? Momentul cueeririi titlului coincide cu apogeul curbei lui evolutive sau abia dupa implmirea visului sau Ii vom cunoaste in toata amploarea geniul? Nu cumva a atins el un v'irf in timpul memorabilelor meciuri ale candidatilor ~i era in declin inca de pe atunci cind I-a invins pe Spas ski ? Peate ca nu va nrai [uca deloe (sa ne amintim de ciudateniile unor stele ale firmamentului american:

Morphy, Fine) sau, dimpotriva, asemenea lui Tal, 1;;;i va ului adversarii prin reveniri spectaculoase dupa ce-si va pier-de COroana ...

Deocamdata sirrtem door 'in domeniul supozrtiilor, iar viitorul are foria de a introduce acel parametru in stare sa faca viabila oricare dintre ele. 'I'otusi exista !Ii anumite conditii obiective, datorita carora unele linii de dezvoltare se vor realiza cu 0 mai mare probabilitate decit altele, Or, tocmai in aceasta privinta tabloul periodic al stilurilor ¥ ne poate fi de folos. Si, reciproc, trebuie sa declaram deschis: socotim ea acest ultirn episod (. fantastic") al cronicii sahului are, de fapt, rolul unui test a1 val iditatl! tabloului periodic. Atunci cind adevaratul invingator a1 lui Fischer va fi cunoscut de toti, se va putea stabUi in ce rnaSura trasaturile lui stilistice esentiale coincid ell acelea induse de noi, pe baza unor legitati pe care le-arn prcsupus cii ar exista in dezvoltarea sahului.

* Vezl Colectia numarul 464.

27

'I'entatla anticipar il, existonta de-a lungul mtreg ii aventuri umane, ne incearca ~i pe noi sa desl usim in semnele trecutului ~i in ale unui prezent tulbure chipul inca de negurii al lnvingatorului lui Fischer. Chiar daca 1'1 figureazii de pe acum in diagramele oficiale ~i i se cunoaste structura sahista, numele lui este mai putin important deoarece precumpanitoare vor fi acele laturi ce s-au dezvoltat dupa instaurarea domniei lui ,R.J.F. Asirnilarea creatiei fischeriene, incorporarea acesteia in tezaurul de cunostinte ale esichierului VOl' produce mutatli nu numai in generati ile ce vor urma, ci 9i in viziunea contemporanilor, astfel incit daca, de exemplu, va aparea un spectaculos "Spasski redivivus", realizatorul perforrnaritei se va deosebi structural de eel ce a fost infrint in 1972, dupa cum insusi Fischer, pastrindu-si titlul, va fi 0 varianta net imbunatattta fata de cel de astazi,

Acum, dupa incheierca pasionatei calatorii (doar en passant fantastice) pe oceanul furtunos al sahului, angajin du-ne impreuna cu Fischer intr-un ametitor periplu in spati ile viitorului, vom invoca spiritul de lupta, de ar ta si 9tiinta al celui ce va fi campionul deceniului urmator, Prin mijlocirea unor eroi fietivi, vom reliefa, in paginile urmatoare, trasaturile plauzibile ale unor mar i potrivnici, alesi dupa criteriile impuse de insust tabloul stilurilor, din care nici chiar R.J.F. nu poate evada, urmind ca, dupa un notoriu procedeu de identificare, sa alcatuim un portretrobot al aceluia care va face din actualul "moment Fischer" ramp a de lansare spre 0 noua culme a esichierulul, culme desigur uimitoare, dar, din fericire, nucea din urma,

200 000 de reni pentru un meci

lJe!li salonul cerebrulul hotel specializat "Caissa" din Los Angeles era plin piria la refuz, larma produsa de eel aproape doua mii de "fani" ai sahului nu depasea numarul de decibcli impus de normele Internationale. Temindu-se de reactiile bizare ale campionului, cei mai multi comunicau doar prin interrnediul radiourilor portative,

Pe masura ce se apropia ora inceperii celor mal ciudate tratative din istoria esichterului, dlscutrile deveneau mai rare, zgomotul de fond al sall i se diminua treptat, marcind tensiunea celor ee asteptau cu sufletul la gura desfasurarea evenimentului.

Un ropot puternic de aplauze exploda pe neasteptate, anuntind intrarea lui Robert James Fischer. Imediat ce acesta lua lac in mijlocul avocatilor si al consil ier ilor sai, purtatorul de cuvint al ilustrului mare maestru se rtdica ~i se adresa auditoriului:

- Doamnelor si domnilor, de cite va luni ziarele din intreaga lume comenteaza hotarjrea camplon ului lumii de a-si pune titlul 1).1 joe inaintea termenului fixat de Federatia internationala. S-au lansat nenumarate supozltii, nascocindu-se eele mai fanteziste variante. Tocmai pentru a clarifica definitiv situatia a fast convocata aceasta intrunire, in care oricine doreste sa devina challenger va putea anunta in fata tuturora ofertele sale, conditiile intiln!_rii si, mai ales, onorariul pus la dispozitia noastra, Celor

28

ce ar considers aceasta licitatie sui gencrts drept 0 lezare adusa sistemului oficial, le oferim urmatoarea explicatie : din moment ce R.J.F. consider-a ca va invinge pe oricine Ii va sta In fata, indiierent ce coeticient Elo ar ave a - singurele criteril interesante Ie constitute asigurarea succesului publicitar si dobin direa unei burse cit mai mar-i. In consecinta, asteptam sa auzim parer ile dumneavoastra,

Cei care se asteptau Ia proteste vehemente din partea unor for uri oficiale au fost dezamagiti, Ici-colo se creara imediat grupuri in jurul unora dintre asi] epocii, difer-iti ban chert intreprmzatori oferind capitalurile necesare avansarti unor propuneri.

Un timp se scurse far a sa se intimple nimic. Apoi, din rnijlocul asistentei, se ridica un ins cu totul necunoscut speciahstilor si care rosti intr-o englezeasca Impecabila : ' ,

- Domnule Fischer, rna numesc Knut Bo~g sl asigur un fond de un milion de dolari in urmatoarele conditii : 700/0 invinzatorului, restul invinsului. In cazul unei egalitat], intrucit dv, ramineti in posesia titlului pe care i1 puteti exploata mai departe, Iml VOl' reveni mie cele 70%. Incasartle ~i drepturile pentru televiziune Ie vom imparti, bineinteles In mod egal, Drept garantie a contractului, va prezint acceptarea de catre "Meat and Horn Corporation" a unei Iivrari de 20Q 000 de reni, a carer valoare depaseste cu mult suma in discutie. Sint gata Sa incep meciul oricind ~i oriunde, Permiteti-mi, va ros, sa ma retrag pentru a va da posibilitatea sa studiati cu atentia cuven ita clauzele anuntate. Locuiesc in acest hotel si voi astepta 24 de Ore raspunsul dv. Va multumesc, La revedere!

Efectul discursului fu asemanator celui al uraganului ,,1nnocenza". Ziaristii disparura intr-o cl ipa si luara cu asalt cabine1e de transmisie pentru a lansa noutatea, Socul era cu atit mai mare cu cit noul pretendent era un anonim al Iurnii eslchier-ului.

Aparuta dupa numai 50 de minute, editia speciala se epuiza rapid si isca in rlndul majorttatii cititorilor zimbete intelegatoare pentru extravagantu1 multimillonar dornic sa plateasca oricit evadarea din anonimat.

In aceeasi zi, 0 noua editie publica declaratia lui Fischer:

"De!li ar Ii trebuit sa astept si alte oferte, am acceptat. Acor dul meu se datoreaza numai intcrrtiei de a descuraja alte exhibitti ale celor dornici de publicitate prin mijlocirea nobilului nostru sport. Fara n ici 0 pauza, vom juca 0 zi runda, 0 zi partida intrerupta, F'iindu-mi necesare sase victorii, sfatuiesc spectator ii sa nu-si re-

zerve biletc pentru runda a saptea". A

Cota pariurilor se stabili de 'Ia inceput 1a 100 : 1, dar puttni

erau aceia care se incumetau sa arunce un cent pe sansa necunoscutului, desi mesiul ega! era dat in favoarea sa.

Cu nu mai putin de cinci mii de dolari a fost platitii. 0 stire adusa 1a cunostinta publicului in seara zilei respective; John Babbler, radiotelcgrafistul unei expeditii arctice internationale, comunicase urmatoarele date despre Knut Borg: acesta era fiul unui $ef lapon de pastori, proprietari ai unor imense turme de reni, Imbogati ti in urma boom-ului produselor naturale; vorbea curent opt limbi moderne; absolvlse facultatile de maternatlca

21)

din Upsala si Gi:iteborg; era autorul unei controversate lucrar! de doctorat: "RelatE numerice intre infiniturile de grade dlfedte".

A doua zi dimincata, bookmakerli inregistrara eiteva pari uri pe numele lui Knut Borg sl scazura com Ia 80 : l.

Ziarul "Big Racket" a platit zece rnii de dolari lui George Beard - reprezentantul pentru Arctica al unei fi:rme austrakiene de aparate clectrice de barbierit -, care patrunsese in easa noului challenger, descoperind acolo sase incuperi tixite eli publicatii sahiste ;;1 un computer din generatia a patra,

Pina seara cota pariur-ilor scazu ver-tigirros la 15 : 1, ¢ se fixii acolo. In editia deseara, jurnalele publ.icara articole ale unor mart sornitati care dovedeau negru pe alb ca studierea exclusive a li:teraturii sahrste, fi'lra practica martlor turnee 91 a luptei eu coi mai puterriici adversari, nu poate asigura depasirea unui anumit plafon, total insuiicient pentru a face iata unui jucator de

talia campionului lurnik -

Prezenta spe'"ciatoI'ilfJr la prima runda Intrecu asteptarile 01'ganizator-ilor, care, eu aprobarea lui Fischer, instalara fotolii pina la 47 ern de scaunul san. Opt puternice reflectoare serveau tot atitor camere de televiziune gata sa surprindd cele mad subtile reaetii ale combatarrtilor.

Sosit eu douazeci de minute inaintea startulul, Bobby imparii eu bunavointa surisur i, stringed de mina !)i autografe, las5:ndu-se cu 0 Ingereasca rabdare fotografiat ~i fHmat de orice amator san profesionist, Xliii primi partenerul eu bunavointa bunicuhri ee asista indulgent la naedravaniile nepejelului, 9i curind parttda incepu.

Jucind cu piesele negre, Fischer alese apararea Nimzovici, varianta din partida a5-a a meciului san en Spasskr, Spre surprinderea tuturora, Knut Borg executa rrmtanile rapid, eu iata impasibfia ~i' relaxata, Curirrd, se vazu ca el l?i-a ales eea mal limna Iinie de joe, recomandata -chiar de' R..r.F~ in best-seller-til sau cu titlu amagltor ,,9ahul fara lacrfmi''. Campionul incepu sa gfndeasca din ce in ce mai mult, fara sa reuseasea to;tu*l ruperea ritmului de metronom ai adversarului, care dfldea irriipFes'ia ea nu este surprtns de niei: una dintre magistnalele rip0s.te.

Pentru a evita pericolele surptil1!zataarel dominari teritoriale pe care 0 exercita Borg, Fischer bloea poaitia, elabo .. i:nd periculoase contraatacur-i in eventualitatea mIOI' strapunzer! temerare ale rivalului. Dar, pe masura ee partida avansa, devenea tot ma:i dar ca challengerul nu va risen nhI'lic, (i)1'ga'llizin:du-~ l?i' el in vederea combater ii oricarei agresiuni, Duelul manevrelor fu lung !?i avu drept rezultat a bloeare eompleta a pozitiei, Remiza era inevitabfla, !?1, la propunerea astrului american, a ~i fost eonsemnata Ia mutarea a 50-a.

Senzationala stire facu intr-oclipa oeolul lumii. Aehizitorii biletelor pentru runda a sasea, anticipata zi a triumfului fischerian, suferira 0 grea deceptie, pierzind posibilitatea vinzarii lor eu suprapret, Societatile de televiziune, care i!?i asiguraserj; transmisille numai pentru prima jumatate a intilnirfl, plateau acurn inzecit pentru prelungirea contractului,

30

Numarul zlarrstilor acreditati deveni de trei ori mai mare, dar eel al spectator ilor admisi in sala se recluse: fur.a desfiintate, 1a cererea lui R.J.F., primele trei rinduri de fotolii. De asemenea, au fost inUiturate !?i doua camere de televizinne cu reflectoarele respective.

Runda a doua a confirrnat excelenta pregatire teoretica ::J Iaponului,care a jucat eu piesele negre 0 varianta, favcrita a lui Fischer, din apararea siciliana,

Obligat sa lupte impotriva propr iilor lui \Sisteme si prevenit asupra cunostintelor lui Borg, campionul pregati indelung atacul. dar fu nevoit sa amine mereu declansarea lui din pricina aparari! exacte ~i a posilrilitajilor de contralovituripe care Ie intrevedea. Ceea ce il uimea era eonstatarea ca i se opuneau idei de joe preconizate de el dupa nenumarate ore de analize !)i pe care Ie stia cu totul necunoscute altora, Parea ca, avind un mecan ism asemanator de gindire !?i pornind de la aceleasi structuri, Borg ajunsese 1a concluzii identice, Situatia se stabiltza, st, din inclestarea strategiea ce a urrnat, a reiesit limpede ca eel care calcula mai rapid era reprezentantul Europei septentrionale.

o Incercare temerara a campion u11.1i de a compliea cu or-ice pret partida opri rasuflarea milioanelor de telespeetatori; comcntatorii pronosticau un duel pe viata fii pe moarte, ell un oarecare avantaj insa pentru challenger. Dar, spre uimirea tuturora, acesta nu exploata ocazia ivitiil, ci gasi 0 cale de slmphficari Ior~ate, dupa care remiza deveni inevitabila,

Urmatoarele partide se desfa9urarii dupa aeetasi tipic : Knut Borg obtinca '0 pontie slgurii din orice deschidere, uriliza un fantastic bagaj de cunostinte pentru a elabora structuri impenetrabile, evita printr-un calcul exact orice cursa, n u se lasa tentat de nici una dintre posibrlitatile de a obtlne avantaj pe cai pericuIease 9i dovedea 0 tehnica Impecabila a finalurHor. Nici cei mai patrunzatori analistt nu gasira fisuri in rigoareaconstruciiilor sale,de pe inal~imeac.1:irora 'parea ca astoapta ocazia unei lovitur! sigure, decisive.

Ritmul rapid al rundelor, impus chiar de Fischer prin regu- ./

lament, si imposibilitatea de. a intrerupe strul [ocurilor au instau-

rat 0 stare de tensiune insuportabila, Dupa zece remize consecu-

tive, carnpionul r iscii necugetat, fu sanctiorrat prompt, dar reusi

sa obtina 0 [umatatc de punct dupa 0 Iunga aparare, usurata

rnult de mani.era tehnicista III care juca Borg. Sub semnul unei delasart, dona runde se incheiara apol prin egalitatl dupa numai

l5 mutari.

Cota par-iurilor scazu vertlglnos Ia 3: 1, iar laponul primi 314 scrisori de' amenintare. Grupuri riva1e clanului bookmakerilor angajar a lupte de strada soldate cu 27 de gray raniti 9i in oras se instaura 0 adevarata stare de asediu,

Constrinsi de pariori, avocatii lui R.J.F. cerur a un mlnutios examen medical 9i un control tehnic al mobilierului din [urul mesei de joc, pentru a des co peri eventualele instalatii electronice ascunse, dar nu se gasi nimic.

La runda a 14-a, se produse un veritabil seism : Fischer nu se prezenta fii fu declarat invins, A clacat nervos ? Voia sa aban-

31

doneze? Era 0 manevrg pentru dezechil ibrarea adversarul ui ? Intreaga omen ire astepta Cll nerabdare urrnar-ilo acestui act extravagant.

Contralovitura fu neasteptata : Borg nu se prezenta la [ocul

urmator st scorul redeveni egal. •

Lupta rcincepu cu ~i mai multi). inversunare intr-o incapere fara spectatori ~i fara cam ere de te1eviziune, singurul admis in preajma [ucatorilor fiind arbitrul, Nimic nu-l scoase din echilibrul sistemu1ui sau defensiv pe matematicianul-sahist constructor al un or teribile metereze, care ii creau 0 nestramutata Incredere, dar ~i 0 infailibila constiirrta a propriilor limite.

Ultimele partide se desfasurara sub sernnul unei tota1e indiferente din partea lui Fischer, care dadea semne vadite ca a renuntat la ideea de a cist iga, Scorul final (12-12) nu schimba detinatorul titlului, dar prcducea comutari sensibile in optica generala asupra sahului,

Despre Knut Borg s-a aflat apoi cii 'limp de 15 ani studiase aproape intreaga Iiteratura de specialitate, sistematizata cibernetic. Pe aceasta temelie a elaborat programe de analiza sl de perfectionare a variante1or, pe care sl le-a insu~it treptat, foloslndu-se de cea mai moderna tehnica pentru antrenarea puterii de calcul lIi a memoriei.

Problema ridicata de senzationala perforrnanta a dat multe durer i de cap teoretlcien ilor, incapabil i isa explice coerent acest fapt singular: chiar fara experienta marilor- competitii, dar insusindu-si tezaurul sahist prin metode cibernetice, 0 exceptlonala inteligenta matematica a putut tine 0 cliPa in curnpana geniul lui R.J.F.

Bineinteles, Knut Borg determina aparttia unor exegeti care, printr-o avalansa de studii, Ii dovedira ea poseda si alte calitati ascunse sub mantia tehnicista !I,i scorn ira chiar legende despre mistuitoarele-i pasiuni din copilarie, legate de sportul mintii. In ciuda nenumaratelor pronosticurl asupra viitoarei activitati a lui Borg, acesta, satisfacut de splendida-i reusita, era ocupat acum pina peste cap cu documentarea sa in dlrectia calculului numeric

al proceselor pslhologice, .

_ Curind insa, incepu sa fie uitat, in centrul preocuparilor ziartstilor din intreaga lume aflindu-se pregatlr ile pentru apropiata "licitatie" de 1a Los Angeles, care urma sa desemneze un a1 doilea adversar pentru Robert James Fischer, pin a 1a proxima intil~ nire oficiala din programul F.I.D.E.

(In numarul vii tor : .CHALLENGER FARA VOlE")

~ Tiparul executat la Combinatul poligrafic "Cas a Scinteii"

465

~
'10
LLI
U
-
....
'"
-=t
....
Z
-=t
u..
•
0
U
-
u..
-
.... "
Z
-
-
....
~"
-
a.:::
-
....
~
LLI
>
0
A.
"
"
-=t
-
.......
• APRILIE 1974 U
PRETUL 1 LEU LLI
.....
41007 0
\J