314

STANISLAW LEM

COLECŢIA POVESTIRI «STIINTIFICO-FANTASTICE»

 ăl ^
S T A N I S L A W LEM

miBis ik 'k
i a ^

Iii — •<

Ctt prUejal
ÎS**
anului nou
•£S •
o • • £

urâm cititorilor
şi colaboratorilor
Colecţiei
succese, prosperitate, fericire

C o t e c l l a „POVESTIRI
STIINTIFICO-FANTASTICE"
editată de revista

• lehnica
Anul Xllf-I5dtcembr!e1967
STANISLAW
LEM

OLARIS
REZUMATUL CAPITOLELOR PRECEDENTE ;
Solaris este o planetă oceanică atlalî sub Influenţa a Aoi sori, şl dalo*
rltă legilor mecanicii cereşti orbita solarlseană ar ri trebuit să fie Instabilii.
iar e x i s t e n t a vieţii pe p l a n e ţ i — Imposibilă. Părointenli au constatat Snsâ
că. orbita lui Solaris este stabilii, ceea ce atrăgesi concluzia că o torţS
inteligentă determinase această încălcare a legilor astrofizicii. După d e ­
cenii de zadarnice eforturi din partea solarlstlclenilor tereştri de a intra..
In contact cu presupusul „ocean ginditor", explorarea acestuia s-a r e d u s , )
deasupra Iul uemoiexlstind decît o staţie cu trei c e r c e t ă t o r i : Gibarlaa, j
conducătorul el, ctbcrneticianut Snaut şi fizicianul Sartorlus. Pe staţia
Solaris este trimis şi pslliologul Krls Kelvin, care, uimit şl I n s p U m î n t a t , )
v e d e că printre el se află „oaspeţi" trimişi pesemne de ocean. Kelvin estei;
vizitat de H a i e y , tublta-1, care, din v i n a lui, se sinucisese cu un d e c e n i u •
In urmlL Singura explicaţie e că oceanul, folosind „firide" tăinuite ala ;
memoriei celor patru pămfntenl, a plăsmuit acele corpuri F <cum le n u - j
mese el tn mod conspirativ) şi le-a introdus pe staţie în scopul sondării
astronautlior. •
(Urmare din numărul trecut)

— într-adevăr, mi-a spus chiar Sartorius şi eu am observat...

! n c e e a c e p r i v e ş t e c a i t z a a p a r i ţ i e i c o r p u r i l o r F . . . p r i m a şi c e a m a i
firească este ipoteza că se efectuează cu noi u n experiment, d e
altfel u n u l destul d e b a n a l . Cînd facem o experienţă, noi î n v ă ţ ă m
din rezultatele obţinute, şi în p r i m u l r î n d d i n erori, astfel încît la
r e p e t a r e a ei i n t r o d u c e m corecturi... D i m p o t r i v ă , în cazul d e faţă,
nici p o m e n e a l ă de aşa ceva. Aceleaşi corpuri F a p a r din nou...
necorectate... neînarniate suplimentar împotriva... încercărilor noas­
t r e d e a s c ă p a d e ele...
— I n t r - u n cuvînt, a m r e m a r c a t eu, circuitul acţiunii lor n a
este dotat cu o r e t r o a c ţ i u n e corectivă, d u p ă c u m s-ar e x p r i m a d o c ­
torul Snaut. Ce rezultă ? •
— D o a r f a p t u l c ă , î n i p o t e z a u n u i e x p e r i m e n t , e.sta v o r b a d e
u n u l c a m superficial, lucru destul de imiirobabil, căci n e - a m con­
v i n s c i t d e p r e c i s l u c r e a z ă o c e a n u l fie c l i i a r d i n m o d u l d u b l u î n
c a r e construieşte obiectele F, P î n ă la o a n u m i t ă limită, c o m p o r ­
t a m e n t u l l o r s e a m ă n ă c u a c e l a a l ufior... r e a l i . . . r e a l e . . .

3
 N<i p u t e u ieşi d i n c o r e u l acestor cuvinte,
,. — Originale, a şoptit repede Snaut.
— Da, originale. Dacă situaţia depăşeşte posibilităţile n o r m a l a
a l e u n u i . . . ăâă... o r i g i n a l o b i ş n u i t , s u r v i n e u n fel d e „ d e c o n e c t a r e
a c o n ş t i i n ţ e i " c o r p u l u i F şi i m e d i a t u r m e a z ă o r e a c ţ i e n e u m a n ă . . .
— E d r e p t , a m s p u s . D o r în felul a c e s t a î n t o c m i m d o a r c a t a -
loKul c o m p o r t a m e n t u l u i acestor... o b i e c t e . . . ţ i n i m i c m a i n u i l t . E o
îndeletnicire cu totul Infructuoasă.
— N u s î n t c l i i a r a t î l d e s i g u r , a p r o l e s t n t ,Sartoriii-S. ( A t u n c i a r n
Snţele.s b r u s c d e c e m ă i r i t n î n t o t d e a u n a : n u v o r b e a , ci c u v î n t a ,
p a r c ă a r fi f o s t m e r e u l a ş e d i n ţ e l e i n s t i t u t u l u i . .Se p a r e c ă a l t f e l
n u -Ştia s ă .se e x p r i m e . ) A i c i i n t r ă î n j o c p r o b l e m a i n d i v i d u a l i t ă ţ i i .
O c e a n u l e s t e t o t a l l i p s i t d e a c e s t a t r i b u t . .^1 e n o r m a l s ă f i e a ş a .
D e a c e e a m i s e p a r e , d r a ^ i c o l e g i , c ă . . . îîi... t o c m a i l a t u r a e x p e r i ­
mentului, care iicntru noi este cea mai iritantă, cea m a i şocantă,
îi s c a p ă t o t a l o c e a n u l u i , d e p ă ş i n d u - i l i m i t e l e î n ţ e l e j ^ e r i i . ,
— C o n s i d e r i că n u a.cţionea/.ă i n t e n ţ i o n a t ? a m ş o p t i t . •
Această întreliare ni-a c a m tulburat, d a r d u p ă o clipă d e gîn-
dire m i - a m d a t s e a m a că n u p u t e a fi c u n i c i u n c h i p e x c l u s ă ,
— D a . N u c r e d c ă p r i u r d e a z ă c u f>erridie, c u r ă u t a t e s a u c u
sadiain... A ş a c u m o c r e d e coieBul .Snaut.
— N i c i e u n u - i a t r i b u i s e n t i m e n t e omeneRtl, a H i a t c u v î n t u l
S n a u t , C u m ai p u t e a însă e x p l i c a t o a t e aceste n e î n c e t a t e r e v e n i r i ?
— l'l p(tsibil s ă î i f o s t p r o t ^ r o m n i ă v r e o i n s t a l a ţ i e c a r e f i m c ţ i o -
n e a z ă c i r c u l a r , c a u n d i s c d e p a t e f o n , a m r e p l i c a t , n u Eârâ i n t e n ţ i a
a s c u n s a d e a-l n e < ă j i p e . S a r t o r i u s .
— DraHi colegi, s â n u d i v a s f l i n . a d e c l a r a t fonfflit doctornl.
N - a m e p u i z a t î n c ă toi t e a v e a m d e s p u s . I n c o n d i ţ i i n o r m a l e a ş fi
c o n s î d e i i i t că e s t e p r e m a t u r s ă p r e z i n t c h i a r numai o comuni­
c a r e provizorie d e s p r e l u c r ă r i l e m e l e ; ţ i n i n d .seama însă d e s i t u a ­
ţia specifică, voi face O e x c e p ţ i e . A m i m p r e s i a , o r e p e t , d e o c a m ­
dată n - a m decît imi)resia, că presupuiiei ea colegului K e l v i n c o n ­
ţ i n e u n s i m b u r e d e a d e v ă r . M ă r e f e r l a i p o t e z a lui p r i v i n d structui'.'i
neutrinică... A s e m e n e a sisteme le cunoaştem doar teoretic, n u ştim
d a c ă e l e p o t fi s t a b i l i z a t e . î n t r e v ă d a i c i p e n t r u n o i o a n u m i t ă ş a n s ă ,
căci pi'in a n i h i l a r e a c î m p u l u i d e forţă, c a r e coiiferă s i s t e m u l u i s t a ­
bilitate...
De cîteva clipe observasem că obiectul neeru ce acoperea
*«:ranu] lui S a r t o r i u s se d ă în l ă t u r i ; în p a r t e a d e s u s s e l u m i n a s e
n d e s c h i z ă t u r ă şi p u t e a fi v ă z u t c e v a t r a n d a f i r i u deplasîndu-se
încet. Deodată camuflajul întunecat a dispărut.
— P l e a c ă ! P l e a c ă ! ! I s-a auzit în microfon strigătul e x a s p e r a t
al lui S a r t o r i u s . P e e c r a n u l d e v e n i t b r u s c l u m i n o s , î n t r e n i î i n i l e
c r i s p a t e a l e d o c t o r u l u i , s~a i v i t u n m a r e o b i e c t a u r i u a s e m ă n ă t o r
u n u i d i s c , a p o i t o t u l s - a s U n s , î n a i n t e d e a fi a v u t t i m p u l s ă - n -
ţ-let; că acel disc aui'iu e r a o p ă l ă r i e d e p a i .
— . S n a u t ! a m î n g ă i m a l c u res]5iraţia t ă i a t ă .
— l?a, K e l v i n , m i - a r ă s p u n s glasul obosit al c î b e r n e t î c l a n u l u î .
Tn a c e a c l i p ă a m . s i m ţ i t c ă - 1 i u b e s c ş i m i - a p i e r i t o r i c e d o r L i ţ ă s ă
aflu cine-1 î n t o v ă r ă ş e ş t e şi p e el. D e o c a m d a t ă ne este destul.
ce zici ? , *
 — C r e d şi e u , a i n r ă s p u n s . A s t n l t â . . . d a c ă p o ţ i , c o b o a r ă a i c i
s a u în c a b i n a mea... vrei V u m a d ă u g a t în g r a b ă , î n a i n t e c a S n a u t
i ă fi î n c l i i s l e g ă t u r a .
— U e a c o r d , a s p u s . D a r n u ş t i u cîhd.
Ş i a s t f e l s-a i n d i e i a t d i s c u ţ i a r e f e r i t o a r e Ia p r o b l e m a noastră.

PLĂSMUIRILE

In toiul nopţii, m - a trezit l u m i n a . M - a m ridicat î n t r - u n cot, i a r

cu m î n a cealaltă m i - a m acoperit ochii. î n f ă ş u r a t ă î n t r - u n cearşaf,
H a r e y ş e d e a Ia c a p ă t u l p a t u l u i , c h i r c i t ă , c u f a ţ a n ă p ă d i t ă d e p ă r u - i
l u n g . U m e r i i ii t r e s ă l t a u ; p l î n g e a f ă r ă g l a s .
— H a r e y ! S - a c h i r c i t şi m a i m u l t . C e - i c u t i n e ?.., H a r e y . . .
î n c ă nedezmeticit bine, m - a m aşezat pe marginea patului des-
c ă t u ş i n d u - m ă t r e p t a t de c o ş m a r u l ce m ă c h i n u i s e d o a r c u o clipă
în u r m ă . F a t a t r e m u r a . A m î m b r ă ţ i ş a t - o . M - a r e s p i n s cu cotul.
l'aţa şi-o ţinea ascunsă.
— Iubito...
— Nu vorbi aşa.
— Dar, H a r e y . ce s e - n t î m p l ă ?
I - a m v ă z u t c l i i p u l z b u c i u m a t , u m e d d e l a c r i m i , IjacrijTii m a r i ,
d e copil i se p r e l i n g e a u p e obraji, s t r ă l u c i n d u n m o m e n t în
p i ţ a b ă r b i e i şi p i c u r î n d a p o i p e c e a r ş a f .
 — Tu rui m ă mai vrei.
— Ce-ţi m a i trece prin cap !
— Am auzit...
— C e - a î a u z i t , a m î n t r e b a t - o , s i m ţ i n d cum î m i a m o r ţ e ş t e o b r a ­
zul. N - a l înţeles, e r a doar...
— B a n u , s p u n e a i c ă nu s î n t e u . S p u n e a i a ă p l e c . A ş p l e c a .
O D o a m n e ! Aş pleca, d a r n u pot. N u ştiu c e - n s e a m n ă asta. V r e a u
şi n u p o t . S î n t a l î t . , . a f i t d e d e c ă z u t ă !
— Copilule ! ! !
A m î m b r ă ţ i ş a t - o , a m s t r î n s - o l a p i e p t u l m e u c u toata p u t e r e a ,
p a r c ă u n i v e r s u l s e p r ă b u ş e a , îi s ă r u t a m m î i n i l e , d e g e t e l e u d e şi
s ă r a t e , r e p e t a m n u ş t i u c e j u r ă m i n t e , Snii c e r e a m i e r t a r e , îi s p u ­
n e a m c ă f u s e s e n u m a i u n v i s p r o s t e s c şi o r i b i l . î n c e t u l c u î n c e t u l
s-a liniştit. A î n c e t a t să m a i p l i n g ă . M ă p r i v e a c u oclii i m e n ş i , l u ­
natici. Lacrimile i se uscaseră. Şi-a întors capul.
— N u , a m u r m u r a t . N u v o r b i a ş a , n u t r e b u i e . N»i m a i e ş t i
pentru mine acelaşL
— N u sînt !
Cuvintele m î s-au s m u l s ca u n eeamăt,
— Da, n u m ă m a i vrei. A m simţit-o mereii. Mă prefăceam că
n u v ă d . G î n d e a r a că m i se p a r e s a u că e a l t c e v a , d a r n u . T e c o m ­
p o r ţ i . . . a l t f e l . Nu m ă i e i î n s e r i o s . E a d e v ă r a t c a a f o s t u n v i a , d a r
p e m i n e m-aL v i s a t . î m i s p u n e a i p e n u m e . Ţ i - e r a scîrbă. De
ce ? De ce ?
A m î n g e n u n c h e a t î n a J n t e a ei, c u p r i n z î n d u - i g e n u h c M î .
— C^opilule.*
— N u v r e a u s ă - m i v o r b e ş t i aşa. Nu v r e a u , a u z i ? Nu s i n l c î t u ş i
de p u ţ i n u n c o p i l . S î n t . . .
A i z b u c n i t î n p l î n s şt a c ă z u t c u f a ţ a p e p a t . M - a m s c u l a t .
D i n s p r e gurile de ventilaţie p ă t r u n d e a , cu u n z u m z e t liniştit, a e r u l
r e c e . M i s-a f ă c u t r ă c o a r e . A m tra,s p e m i n e h a l a t u l d e b a i ^ , A . ş e -
z i n d u - n i â pe pat, a m simţit că-i a t i n g fetei u m ă r u l .
— l i a r e y , a s c u l t ă . îţi voi s p u n e ceva. îţi voi s p u n e a d e v î ^ u l . . .
S-a lăsat lîngă m i n e . s p i i j t n i n d u - s 6 încet în n u i n i . V e d e a m
c u m p u l s u l ii i / b c ş t e p u t e r n i c s u b p i e l e a s u b ţ i r e a g i t u l u i . D i n n o u
n i i - a a m o r ţ i t ( j b r a z u l şi a m î n c e p u t s ă t r e n u i r <'a şi c u m a ş fi s f a t
in g e r . C a p u l î m i e r a g o l i t d e o r i c e HJnd.
— . A d e v ă r u l ? a s p u s . I ţ i d.ii t u v i n t u l ?
N u i - a m r ă s p u n s i m e d i a t ; a li*ebuit s ă î n g l i i t n o d n i z d r a v ă n
( . n e m i s e p u s e s e î n Bît. Flra v e c l i i u t n o s t r u c o n . s o m n ; l a a u z u l
s ă u n i c i u t u d d i n t r e n o i n u n u m a i c ă n u c u t e z a sâ m i n t ă , d a r n i c i
m ă c a r sa a s c u n d ă c e v a . F u s e s e o v r e m e î n c a r e n e c i i i n u i a m , e x a -
g e r î n d .sinceritatea, d i n n a i v a c o n v i n g e r e că aşa n e v o m s a l v a .
— P e c u v î n t d e o n o a r e , a m r o s t i t cu t o a t ă sei-iozitatoa. H a r e y . . .
A.şteaptă. Şi tu te-ai s c h i m b a t . Noi toţi n e s c h i m b ă m . D a r n u a s t a
a m v r u t să-ţi spun... A d e v ă r u l este următorul... Dintr-o c a u z ă p e
caro nici u n u l d i n t r e noi n-o cunoaşte precis... n u m ă p ^ i părăsi.
L u c r u r i l e n u s t a u î n s ă c h i a r atît d e r ă u fiindcă nici e u n u t e pot...
— Kris !
 A m r î d i c a U o în b r a ţ e , a ş a iiifă>urată în cearşaf. U n colţ u m e d
d e l a c r i m i m i s-a lipit d e u m ă r . U m b l a m pnln c a m e r ă şi-o legâ-
,nam. Ea m ă mîngîia pe obraz.
— N u . N u t u l e - a j s c l i i m b a t , ci e u , m i - a ş o p t i t l a u r e c h e . C e v a
se-ntîmplă cu mine. Poate asta ?
P r i v e a la d r e p t u n g h i u l negru, vid, r ă m a s din uşa spartă, ale
cărei r e s t u r i le d u s e s e m a s e a r ă la m a g a z i e . V a t r e b u i sâ m o n t e z
u n a nouă, m - n m gindit.
— T u nu dormi ? a m întrebat-o pe Harey după ce a m pus-o
pe pat.
~ N u ştiu,
— C u m n u ştii ? G î n d e ş t e - t e , dragă.
— Probabil că nu-i un somn adevărat, Poate sini bolnava.
S t a u a ş a , î n t i n s ă şi m ă g î n d e s c . Ş t i i . . .
A tresărit.
— Ce ? a m î n t r e b a t - o î n şoaptă, căci glasul ar ti p u t u t să
mă trădeze.
— S î n t n i ş t e fiînduri f o a r t e c u r i o a s e . N u ş t i u d e u n d e - m i v i n . . .
— De pildă ?
T r e b u i e să fiu c a l m — m - a m g î n d i t — i n d i f e r e n t d e ceea ce
v o i a u z i , şi m ^ i m p r e g ă t i t p e n t r u c u v i n t e l e ei ca p e n t r u u n şoc
puternic.
A dat neputincios din cap r
— Ele... parcă... parcă... d e pretutindeni...
— Nu-nţeleg...
— D e p a r c ă n - a r fi n u m a i î n m i n e , c i a r v e n i d e m a i departe.
I n t r - u n fel... n u ş t i u c u m s ă - ţ i . s p u n . P e n t r u a s t a n u e x i s t ă c u v i n t e . . .
— C u s i g u r a n ţ ă că sînt vise, a m a d ă u g a t , p r e f ă c î n d u - m ă plic­
tisit ; de fapt o piatră îmi căzuse de pe inimă. Iar a c u m v o m stinge
l u m i n a şi p î n ă d i m i n e a ţ ă n u v o m m a i a v e a n i c i u n f e l d e g r i j i ,
iar dimineaţa, dacă vom avea chef, n e v o m s t r ă d u i să n e facem
altele. Bine 7
A întins mîna spre întrerupător ; ne-a învăluit întunericul,
m-am lungât pe a ş t e r n u t u l răcoros şi a m simţit apropiindu-se de
mine căldura răsuflării ei.
Am îmbrăţişat-o.
— M a i t a r e , a ş o p t i t , şi d u p ă o c l i p ă ; K r i s !
— Ce-i ? -
— Te iubesc.
î m i venea să urlu.
Dimineaţa era roşie. Discul tumefiat al soarelui zăcea deasupra
o r i z o n t u l u i . P e p r a g u l uşii se afla o s c r i s o a r e . A m d e s f ă c u t plicul.
H a r e y e r a în b a i e ; a u z e a m cum fredonează. D i n c î n d î n c î n d , îşi
vira în cabină capul, părul ud i se lipise de trup. M - a m apropiat de
fereastră şl a m citit;
„Kelvin, ne-am împotmolit. Sartorius preferă acţiuni energice.
feste c o n v i n s c ă v a r e u ş i s â d e s t a b i l i z e z e s i s t e m e l e n e u t r i n i c e . P e n ­
tru iniţierea experienţelor are nevoie de o mostră din materialul
de construcţie al c o r p u r i l o i - V. îţi propune să pleci î n t r - u n zbor
d e r e c u n o a ş t e r e c a s ă iei i n t r - u n r e c i p i e n t o a n u m i t ă c a n t i t a t e d e
p l a s m ă oceanică. Acţionează d u p ă c u m crezi, d a r înştiinţează-mă
c u p r i v i r e I a ftotărîrea k u r i â K u n - a i n n i c i o p ă r e r e şi d e a l t f e l i n i
s e p a r e c ă în g e n e r e n o m a i a m n i m i c , S u s ţ i n p r o p u n e r e a l u i S .
d o a r c a s ă p r o g r e s ă m c u c e v a , f i e c h i a r şi i l u z o r i u . I n c a z c o n t r a »
n u ! i e - a r m a i r ă m î n e d e c i t s â - l I n v i d i e m pe G.

Şobolanul

P.,S. Nu intra în cabina postului de radio. Poţi face asta pen­

tru mine. Cel mai bine telefonează-mi".
P a r e u r g î n d a c e s t e r î n d u r i s i m ţ e a m c u m m i .se s t r î n g e i n i m a .
A m recitit cu a t e n ţ i e scrisoarea, apoi a m rupl-o, iar bucăţeleie de
h î r l i e l e - n m a r u n c a t . P e u r m ă m - a m a p u c a t .să c a u t u n s c a f a n d r u
p e n t r u H a r e y . T r e a b a a s t a m i s e p ă r e a l a fet d e o r i b i l ă c a şi a c e e a
d i n a i n t e . D a r H a r e y n u b ă n u i a n i m i c , a l t m i n t e r i n u s - a r fi b u c u r a t
a t î t d e m u i t c î n d i - a m s p u s că t r e b u i e să p l e c i n t r - o a c ţ i u n e d e
r e c u n o a ş t e r e î n a f a r a s t a ţ i e i şi c ă o r o g s ă m ă î n t o v ă r ă ş e a s c ă . A m
l u a t m i c u l d e j u n î n c l i i t i n e t ă (şi d e d a t a a s t a H a r e y a b i a d n c â a
c i u g u l i t d e d o u ă t r e i o r i ) şi n e - a m d u s l a b i b l i o l o i ă . A m v r u t s â r e ­
v ă d l i t e r a t u r a r e f e r i t o a r e l a p r o b l e m e l e c î m p u l u i şi a l e s i s t e m e l o r
n e u t r i n i c e î n a i n t e d e a î n d e p l i n i d o r i n ţ a lui .Sartorius. î n c ă n u ş t i a m
c u m voi p r o c e d a , d a r a m h o t ă r î t s ă c o n s u l t l u c r ă r i l e Iui. M i - a v e n i t
jdeea că anihilatorul neutrinic. d e o c a m d a t ă inexistent, i-ar p u t e a
e l i b e r a p e S n a u t şi S a r t o r i u s ; î n a c e s t t i m p , u n d e v a , i n e x t e r i o r ,
i n t r - t m a v i o n , d e j i i l d ă , a ş fi p u t u t a ş t e p t a î m p r e u n ă c u l l â r e y
sfirşilul „oi^eraţiei". A m r ă m a s o v r e m e în faţa m a r e l u i c a l c u l a t o r
e l e c t r o n i c ; ii p u n e a m î n t r i - l i ă r i , i a r el b a r ă s p u n d e a a r u n c f n d o
fişă c e pui'ta i n s c r i p ţ i a l a c o n i c ă „ l i p s e ş t e d i n b i b l i o g r a f i e " , b a î m i
p r o p u n e a sâ m ă p i e r d î n t r - o a s e m e n e a j u n g l ă d e l u c r ă r i d e f i z i c ă
fcwirle s j i e c i a l e , î n c î t s f a t u l d e v e n e a c u t o t u l i n e f i c a c e . N u - m i v e n e a
să pâră-sesc a c e a s t ă m a r e î n c ă p e r e cu pereţi netezi, tăiaţi d e c h e ­
n a r e l e s e r t a r e l o r , c u n o i a n u l l o r d e m i c r o f i l m e şi d e î n r e g i s t r ă r i
electronice. A ş e z a t ă în c h i a r c e n t r u l staţiei, biblioteca n - a v e a fe­
r e s t r e şi e r a l o c u l c e l m a i b i n e i z o l a t d i n i n t e r i o r u l c l i i u r a s e i
de oţel.
C i n e ş t i e d a c ă n u t o c m a i d e a c e e a m ă s i m ţ e a m în e a a t î t d e
bine, în c i u d a v ă d i t u l u i eşec al c ă u t ă r i l o r m e l e . A m r ă t ă c i t p r i n
v a s t a s a l ă ; în cele d i n u r m ă m - a m oprit în faţa u n o r r a f t u r i u r i a ş e ,
î n ţ e s a t e p î n ă la t a v a n ; a c e s t m u n t e d e c ă r ţ i n u r e p r e z e n t a u n l u x , -
ci î n t r u c l i i p a m e m o r i a l e g a t ă d e p i o n i e r i i s o l a r l s t i c i i : r a f t u r i l e
c a r e n u m ă r a u c i r c a 600 d e v o l u m e p u r t a u î n t r e a g a l i t e r a t u r ă c l a ­
sică a obiectului, începînd cu cele două v o l u m e ale m o n u m e n t a l e i
m o n o g r a f i i (in b u n ă p a r t e d e p ă ş i t ă ) a l u i G i e s e . A m l u a t p e r î n d
acele t o m u r i , fiecare a v e a o g r e u t a t e i m p r e s i o n a n t ă , şi l e - a m răsfoit'
t n t r - o d o a r ă , a ş e z a t p e b r a ţ u l f o t o l i u l u i . H a r e y ş i - a gftsit şi e a o
c a r t e A m c i t i t c î t e v a r î n d u r i p e s t e u m ă r u l e i . E r a „ B u c ă t a r u l si-»
deral", una d i n t r e p u ţ i n e l e cărţi p r o v e n i t e din p a t r i m o n i u l p r i m e i
e x p e d i ţ i i , p a r e - s e cliiar că-i a p a r ţ i n u s e lui Giese. V ă z î n d - o pe H a ­
r e y c u c e a t e n ţ i e s t u d i a pre.s<:ripţiile c u l i n a r e a d a p t a t e c e r i n ţ e l o r
v i t r e g e a l e c o s m o n a u t i c i i , n u i-am m a i s p u s n i m i c şi m - a m î n t o r s
la r e s p e c t a b i l u l v o l u m p e carc-1 a v e a m p e g e n u n c h i : „ Z e c e a n i d e
r e r c e t ă r i a l e l u i S o l a r i s " , a p ă r u i în s e r i a „ S o l a r i s i a n ă " d e la n u m ă ­
r u l 4 p î n ă l a 13, p e c î n d a c t u a l e l e p u b l i c a ţ i i p o a r t ă n i t m e r e c u
p a t r u cifre.
 Gieso nu fusese d ă r u i t cu o prea m a r e inspiraţie, d a r inspiraţia
e s t e o î n s u ş i r e c a r e p o a t e d o a r să-i d ă u n e z e u n u i c e r c e t ă t o r al lui
S o l a r i s . N i c ă i e r i i m a g i n a ţ i a şi c a p a c i t a t e a d e a c r e a r a p i d i p o t e z e
n u se dovedesc atit de păgubitoare. In realitate, pe această p l a ­
netă e posibil orice. Descrierile incredibile ale constelaţiilor p l ă s ­
m u i t e de p l a s m ă sînt m a t m u l t decît p r o b a b i l autentice, deşi, în
g e n e r e , n e v e r i f i c a b i l e , d e o a r e c e d o a r r a r e o r i îşi r e p e t ă o c e a n u l e v o ­
l u ţ i i l e . C e l c a r e le o b s e r v ă p e n t r u p r i m a d a l ă e s t e s p e r i a t î n d e o s e b i
d e c a r a c t e i ' u l lor s t r a n i u , d e p r o p o r ţ i i l e lor u r i a ş e . O b . s e r v a t e la
s c a r ă m i c ă , î n t r - o b ă l t o a c ă , s â s p u n e m , a r fi f o s t d e s i g u r c o n s i ­
d e r a t e ca fiind un s i m p l u „joc al n a t u r i i " , o m a n i f e s t a r e a h a z a r ­
d u l u i . F a p t u l c ă u n o m m e d i o c r u şi u n g e n i u s t a u l a fel d e n e ­
p u t i n c i o ş i în f a ţ a n e s f î r ş i t e i v a r i e t ă ţ i a f o r m e l o r s o l a r i s i e n e n u f a ­
cilitează întru nimic convieţuirea c u fenomenele 'oceanului viu.
Cîiese n u e r a n i c i g e n i a l , n i c i p r o s t ; p u r şt s i m p l u a p a r ţ i n e a t a g m e i
acelor pedanţi clasificatori, a căror a p a r e n t ă linişte exterioară m a s ­
c h e a z ă o n e o b o s i t ă p a s i u n e d e m u n c ă , p a s i u n e c a r e le d e v o r e a z ă
întreaiM existenţă. Cită v r e m e putea, se folosea exclusiv d e l i m b a ­
j u l d e s c r i e r i i , i a r c î n d ii l i p s e a u c u v i n t e l e s e a p u c a s â c r e e z e n o i
expresii, adeseori nereuşite, neudecvate fenomenelor descrise. Dur,
î n f o n t i , nic-i u n fel d e t e r m e n i n u s î n t î n s t a r e să r e d e a c e e a c e s e
î n t i m p l ă jic . S o l a r i s . . . . S u p r a c o p a c i i " , „ i u n g o n i i " . ,,ciupetTâritle-',
„ m i m o i / i i " , , , s i n ) e t r i a d e l e " şi . . a s i m e t r i a d e l e " , . . m ă t ă n i r l e " şi „ a r i -
c i o i z i i " lui ( l i e s e s u n ă e x t r e m d e a r t i f i c i o s ; t o t u ş i a c e s t e i n v e n ţ i i
v e r b a l e o f e r ă <• a i n i n i i t ă r e p r e z e n t a r e a l u i . S o l a r i s c h i a r şi c e l o r c e
n u - l i i i n o s c d e c i t d i n u n e l e folo<ţi-afîi n e c l a i ' e şi f i l m e i m p e r f e i Io,
K v i d e n t , c l n a r si .icest e l a s i f i c a l o r c o n ş l i i t u i o s făcKl n u d o p u ­
ţ i n e oii v i n o v a t de i m p r e c i z i e . O m u l p r o d u r c i p o i i v e Î n t o t d e a u n a ,
a l i t ii! n ţ o d t o n ş t i e n t i il şi a u n i c i c i i u l I w l i a r n - a r e c ă o t a c e .
t î i e s e c o n s i d e r a că „ I u n g o n i i " l o n s l i t u i e o f o r m a ţ i e f u n d a m e n t a l ă
şi i-a a s e m u i t e u v a l u r i l e p r o v o c a l e d e f l u x u l m ă r i i l e r c s l r e , d a r
m u l t m a i m a r i şi m a i i n a l l e . D e a l l f e l , c e l c e a c e r c e t a i p r i m a e d i ­
ţ i e a oix^rei l u i G i e s e ş t i e c ă , i n i ţ i a l i n f l u e n ţ a t d e g e o e e n l t i s m ,
ol l e - a n u m i t „ f l u x u r i " , C o i n p a i a ţ i a p a r e r i d i c o l ă , d a r t r e b u i e s â
ţ i n e m s e a m a d e lipsa d e i m a g i n a ţ i e a a u t o r u l u i ci. D a c ă toi a m
c ă u t a p a r a l e l e t e r e s t r e a r t i c b u i să o b s e r v ă m că a c e s t e f o r m a ţ i i ,
d e p ă ş i n d ea d i m e n s i u n i m a r e l e c a n i o n C o l o r a d o , s i n i m o d e l a t e d i n -
tr-O s u b s t a n ţ ă c a r e , la s u p r a f a ţ ă , a r e o c o n s i s t e n ţ ă gelatinospu-
nujasâ (această spumă se solidifică in festoane uriaşe, itşor
friabile, in d a n i e l e cu o c h i u r i u r i a ş e , b a c h i a r p e n t r u unii r e r c e -
t ă l o r i e a s e p r e z i n t ă c a o , , c o n c r e s c e n ţ ă s c h e l e t i c ă " ) , i a r în a d î n c
d e v i n e tot m a i m l ă d i o a s ă , ca u n m u ş c h i î n c o r d a t , d a r ca u n m u ş c h i
c a r e , p ă s ) r i n d u - ş i e l a s t i c i t a t e a , d o b j n d e ş i e r a p i d , la o a d î n c i m e d e
c i t e v a s u t e d e m e t r i , d u r i l n l e a s t î n i i i . î n t r e p e r e ţ i i t e n s i o n a ţ i eo o
m e m b n i n ă p e s p a t e l e a c e s t e i p l ă s m u i r i v e r t e b i a t e se d e s f ă ş o a r ă
k i l o m e t r i în ş i r „ l u n g o m i ! " p r n p r i u - z i s , o b i e c t a p a r e n t i t i d e p e n d e n t ,
a s e m ă n ă l o r u n u i p i t o n colosal, t a r e d u p ă ce a înghiţit m u n ţ i î n ­
t r e g i îi d i g e r ă î n t ă c e r e ; d i n c î n d în c î n d , ii t r e m u i - â t r u p u l ş i - i
zvicneşte. Dar n u m a i d e sus arată „lungonul" aşa, de pe bordul
u n u i a v i o n . A t u n c i c i n d t e a p r o p i i d e el l a o d i s t a n ţ ă l a c a r e a m b i i
„ p e r e ţ i ai c a n i o n u l u i " s e r i d i c ă l a s u t e d e m e t r i d e a s u p r a a p a r a ­
t u l u i , „ c o i p u l p i t o n u l u i " s e d o v e d e ş t e a fi d o m e n i u l u n e i a t î t •de
vPiligitioase m i . ş c â r i î n t i t d i n p r i t i n a ei rapaii I n f i i l i ş a r e a u n u i
c i l i n d r u gituit d i n loc în loc, ce s e î i U i n d c p i n ă d i n c o l o d e crizoiil.
P r i m a i m p r e s i e ţi-o d ă vîrlejul unei p a s t e vâscoase d e u n verde-sur,
în a l e cărei văluriri se răsirîng razele soarelui, d a r cînd ai ajuns
io zbor d e a s u p r a „lungonului" (iar pereţii „ c a n i o n u l u i " care-1 l ă i -
nuiesc devin atunci a i d o m a u n o r culmi d e munţi), poţi vedea c ă
mişcarea este cu m u l t m a i complicată. In e a se încrucişează ş u ­
voaie m a i î n t u n e c a t e c a r e apoi se răsfiră c o a x i a l ; î n unele clipe,
„ m a n t a u a " s u p e r i o a r ă , d e v e n i n d l u c i e c a o g l i n d a , r e f l e c t ă c e r u l şi
n o r i i şi e s t e s t r ă p u n s ă c u l a r m a u n o r s a l v e d e e r u p ţ i i l e e p i c e n t r e -
lor semilichide. T r e p t a t , d e v i n e e v i d e n t faptul că i m e d i a t s u b tine
se află n u c l e u l d e a c ţ i u n e al forţelor c a r e m e n ţ i n m a s e l e gelati­
n o a s e , r ă s f r î n t e p e f l a n c u r i , şi l e î n a l ţ ă p î n ă la c e r , d a r c e e a c e
este evident p e n t r u ochi, ştiinţa n u acceptă chiar atît d e lesne. D e - a
lungul anilor, cîte discuţii aprinse n - a u a v u t ioc cu p r i v i r e la pro­
cesele desfăşurate în cadrul acestor structuri care brăzdează cu
milioanele nesfîrşitele larguri ale oceanului viu. S e c r e d e a că în
aceste a c ţ i u n i se m a n i f e s t ă u n e l e o r g a n e a l e m o n s t r u l u i , în f u n c ­
ţiile l o r m e t a b o l i c e , r e s p i r a t o r i i , n u t r i t i v e . . . F i e c a r e i p o t e z ă a fost
p î n ă la sfîrşit i n f i r m a t ă d e mii d e e x p e r i e n ţ e , d e cele m a i m u l t e
ori primejdioase. Şi toate acestea se referă doar la „lungoni",
formaţiile, în fond, cele m a i simple, cele m a i persistente, fiindcă
e x i s t e n ţ a l o r n u m ă r ă s ă p t ă m î n i , fapt c a r e aici este c u totul e x ­
cepţional.
O f o r m ă m u l t m a i c o m p l i c a t ă şi m a i c a p r i c i o a s ă ş i c a r e s t î r -
neşte poate cea m a i v e h e m e n t ă împotrivire (evident, u n a reflexă)
o constituie „mimoizii". S e poate spune, fără exagerare, că îndră­
gostit d e aceste plăsmuiri, Giese şi-a consacrat întreaga viaţă ca
sâ l e c e r c e t e z e , să le d e s c r i e şi s ă le d e s c i f r e z e e s e n ţ a . D e n u m i n d u - i
..mimoizi", el a încercat să e x p r i m e t r ă s ă t u r a lor c e a m a i specifică
din punct de vedere u m a n ; o a n u m i t ă înclinaţie d e a imita for­
mele înconjurătoare mai mult sau mai puţin îndepărtate.
I n t r - o b u n ă zi, î n a d î n c u r i l e o c e a n u l u i , i m i m e n s d i s c c u m a r ­
g i n i l e sfîşiate p r i n d e sâ se î n t u n e c e c a o s u p r a f a ţ ă p e c a r e s-a t u r ­
nat smoală. D u p ă cîteva ore, r e s t r u c t u r î n d u - s e în nişte lobi tot
m a i evidenţi,' discul urcă spre suprafaţă. U n observator ar j u r a
c ă asistă la o Kiplă n ă p r a s n i c ă , d e o a r e c e d i n î n t r e a g a r e g i u n e şiruri
nesfîrşite d e v a l u r i sferice s e r e p e d aici c a nişte b u z e c r i s p a t e ,
c a n i ş t e c r a t e r e v i i , m u s c u l o a s e , c e s e î n c h i d şi s e d e s c h i d m e r e u ;
ele converg spre o neagră i n i m ă p e n d u l a r ă , se înalţă ca o c o ­
loană, p e n t r u ca să se p r ă v ă l e a s c ă in abis. Fiecare d i n t r e aceste
prăbuşiri de sute d e mii d e tone stîrneşte un plescăit, ca u n tunet
p r e l u n g , fiindcă totul se d e s f ă ş o a r ă aici în p r o p o r ţ i i m o n s t r u o a s e .
Discul cel s u m b r u este împins spre adîncurt, fiecare lovitură p ă -
r î n d să-1 t u r t e a s c ă t o t m a i m u l t , s â - l f r a g m e n t e z e î n t r - u n fel d e
lobi, căzuţi ca nişte aripi u d e , apoi p r e f ă c u ţ i în ciorchini, la r î n -
dul lor subţiaţi în lungi şiraguri care se contopesc între ele şi
urcă, parcă tîrînd d u p ă sine discul m a t e r n fărimiţat, în timp ce
d e s u s u r m ă t o a r e l e inele a l e valurilor cad neîncetat în golul tot
m a i a d î n c . I a r a c e s t j o c d u r e a z ă u n e o r i o zl, a l t e o r i o l u n ă . C î t e o -
d a t ă totul se slîrşeşte aici. Conştiinciosul Giese a d e n u m i t această
v a r i a n t ă „ m i m o i d a v o r t a t " , c a ş i c u m , n u s e ş t i e d e u n d e , a r fi
a f l a t c u e x a c t i t a t e c ă s c o p u l f i n a l a l c a t a s t r o f e i îl c o n s t i t u i e „ r a i -

10
 mordu! niaiui" (adică acea colonie pctlipoidată, de oloicoi mai marc
decît un oraş terestru), a cărui menire este sâ maimuţărească for­
mele exterioare... Evident, n-a lipsit un alt solaristician, pe nume
l.Iyvens, care, dimiJOtrJvâ, a socotit această fază ca fiind „degene­
rativă", agonică, iar pădurea de forme himerice a considerat-o
drept o evidentă eliberare a structurilor derivate de sub domi­
naţia maternă.
Totu.şi Giese, care, îjn descrierile tuturor plăsmuirilor solari­
siene, se comportă ca o furnică hoinărind pe o cascadă îngheţată,
nu s-a lăsat cîtuşi de puţin abătut din cadenţa frazei lui uscate şi,
cu o certitudine Hl>solutâ, a clasificat diferitele faze ale desfă­
şurării mimoiduUii în ordinea unei perfecţiuni ascendente.
Privit de sus, un mimoid pare asemănător unui oraş. E nuniai
o iluzie, produsă de căutarea unei analogii cu lucrurile pe care le
cunoaştem. Cînd cerul este senin, toate acele excrescenţe multî-
etajate şi palisadele de pe creasta lor sînt învăluite de un strat de
aer încins, care tulbură şi tremură formele distinse şl altminteri
cu destulă greutate. Primul nor ce trece pe fondul albastru (o
spun din obişnuinţă, fiindcă acest „albastru" este brun în timpul
zilei roşii şi extrem de alb în timpul celei albastre) prilejuieşte a
replică imediată. î n c e p e o înmugurire impetuoasă, învelişul ce se
înfoiază ca o conoj.ndă este aruncat spre slăvi — desprinzîndu-se
de temelia lui care păleşte tot mai mult —, şi, după cîteva mi­
nute, reproduce ţiinâ la iluzie norul cumulus. Uriaşul obiect pro­
iectează o tunbră ro.^iatiea pe care culmile mimoiduîui parcă şi-o
trec uncie altora ; această mişcare se desfăşoară întotdeauna
în sens contrar deplasării norului adevărat. Cred că Giese ar fi
primit să i se taie mîna, numai să afle explicaţia fenomenului.
Dar asemenea plăsmuiri ..izolate'' ale mimoiduîui nu sînt nimic
în comparaţie cu creaţia spontană „excitată" de prezenţa obiecte­
l o r şi a formelor ivite deasupra lui, odată cu sosirea pămîntenilor.
Sint reproduse formele a tot ce se află la o distanţă de m a x i ­
m u m opt-nouă mile. Cel mai adesea maşinile terestre sînt copiate
de mimoid la o scară tnârită ; ele sint în mod frecvent deformate,
redate cu siniplificări caricaturale, gi-otc.şti. Desijţur, materia alcă­
tuitoare este întotdeauna aceeaşi masă ce-şi pierde iute culoarea
şi care, zvîrlită in t'uzduh, în loc să rccadă, rămîne, prin cordoane
ombilicale uşor friabile, legată de substratul ei, deasupra căruia
se deplasează, tîrîndu-se. contractîndu-se, îndoindu-se şi alungin-
du-se şi astfel ia cu uşurinţă cele mai complexe plăsnmiri. Un
avion, o anienă sau o ]>Uitformă satelizată sînt reproduse cu aceeaşi
iscusinţă ; niitnoidiil nu reacţionează direct la apariţia oamenilor
şi, vorbind mai exact, la apariţia nici unei plante sau animal adus
pe Solaris în scoijuri experiînenl.alo de neobo.slţîi cercetători. în
schimb, im raanecliiri, o păjiuşă umană, statuia unui cîine sau un
lei7in sculptat, indiferent din ce tuaterial, sînt copiate imediat.
Aici trel^uie să adăugăm în paranteză că, din păcate, această
_pentru
şi _ cel
. _—.
pulsează
coperirea
„docilitate"
îinîlnită ,la
mai IIeiperfect
ocliî,
foarte
alte
aao mimoiduîui
necesitat
singură
plăsmuiri
rar.mimoid
De bătaie
altminteri
filmări
solarisiene,
faţă
area zilele
ei
de
speciale.
durează
această
experimentatori,
lui
este „leneşe",
uneori
pulsaţie
peste două
suspendată.
înnuniît
cursul
ore,
estedeiar
vizibilă
cărora
Chiar
puţin
des­
 tn aceste îiiiprejarări, formnlia cea mai lesne de yi/ilat este
mimoidul, îndeosebi cel bătrîn, fiindcă atit p l a t f o r m a scufundată
în o c e a n , cît şi s u p r a s t r u c t u r a . c o n s t i t u i e u n s p r i j i n d e s t u l d e s i g u r
pentru tălpile noastre.
F i r e ş t e c ă î n z o n a u n u ! m i m o i d p u t e m a j u n g e şi î n z i l e l e l u i
„ a c t i v e " , a t u n c i î n s ă v i z i b i l i t a t e a d e v i n e e g a l ă c u zero, d i n p r i c i n a
căderii unei suspensii coloidale albe ca omătul, revărsate continuu
d i n r a m i f i c a ţ i i l e n o d u l o a s e a l e t o r s u l u i ce c o p i a z ă f o r m e l e . D e
a l t f e l , a c e s t e f o r m e n u p o t fi s e s i z a t e d i n a p r o p i e r e , d e o a r e c e p r o ­
porţiile lor sînt uriaşe ca nişte m u n ţ i . In plus, substratul unui m i ­
m o i d „ a c t i v " e î n n ă m o l i t d e o p l o a i e cEirnoasă c a r e p ă t r u n d e d u p ă
c i t e v a o r e î n c o a j a l u i m u l t m a i u'^oară d e c î t tuful. I n sfirşit,
trecînd fără un echipament adecvat prin labirintul coloanelor care
se turtesc ca nişte gheizere vîscoase, te poţi rătăci clilar cînd soa­
rele este puternic, deoarece razele acestuia n u pot străbate n e ­
încetat învelişul „exploziilor imitative" a r u n c a t e în atmosferă.
O b s e r v a r e a m i m o i d u l u i î n zilele lui fericite (la d r e p t v o r b i n d ,
zilele fericite sint ale cercetătorului aflat deasupra) poate constitui
i z v o r u l u n o r i m p r e s i i de n e u i t a t . M i m o i d u l a r e „ a s c e n s i u n i l e l u i
creatoare", cînd începe o extraordinară liiperproducţie. Plăsmu­
i e ş t e a t u n c i v a r i a n t e , c o r c i p l i c a ţ i i sau c h i a r „ c o n t i n u ă r i f o r m a l e "
a l e f o r m e l o r e x t e r i o a r e şi a s t f e l s e p o a t e d i s t r a o r e î n ş i r , s p r e
b u c u r i a u n u i a r t i s t a b s t r a c ţ i o n i s t şi s p r e e x a s p e r a r e a s a v a n t u l u i
c a r e s e s t r ă d u i e ş t e în z a d a r s ă î n ţ e l e a g ă cît d e cît p r o c e s e l e c a r e
a u loc. U n e o r i , î n a c t i v i t a t e a lui,' m i m o i d u l , m a n i f e s t ă t r ă s ă t u r i l e
unei simplificări d e - a d r e p t u l infantile, adesea c a d e în „abateri
baroce", iar tot ce creează atunci poartă pecetea unei opulenţe d e ­
suete, îndeosebi mimoizii bâtrini p r o d u c f o r m e capabile să-ţi pro­
v o a c e u n r t s h o m e r i c . Tn c e m â p r i v e ş t e n - a m p u t u t n i c i o d a t ă s ă
i'îd d e e l e ; p r e a t a r e m ă t u l b u r a t a i n a a c e s t u i s p e c t a c o l .
S e înţelege că în primii ani exploratorii a u năvălit literalmente
a s u p r a mimoÎ!;ilor, c o n s i d e r a ţ i p e a t u n c i c e n t r e l e o c e a n u l u i s o -
larisian, prin intermediul cărora avea să se stabilească mult r î v -
n i t u l contact al celor două civilizaţii. S-a dovedit însă foarte c u -
TÎnd c ă n u p u t e a fi v o r b a d e n i c i u n c o n t a c t , d e o a r e c e t o t u l î n c e p e a
şi s e s f î r ş e a c u o i m i t a r e a f o r m e l o r , c e e a c e n u d u c e a n i c ă i e r i .
Obsedaţi d e viziunea lor antropo- sau zoomorfică, savanţii se
s t r ă d u i a u c u d i s p e r a r e s â d e s c o p e r e în p r o d u s e l e m e r e u a l t e l e a l e
oceanului viu organe „senzoriale" sau chiar „membre", pe care o
a n u m i t ă v r e m e s a v a n ţ i ca M a a r i e n s şi E k k o n a t le-au socotit c o -
r e s p u n z î n d „ m ă t ă n i i l o r " şi „ a r i c î o i z i l o r " l u i G i e s e . D a r a c e s t e p r o ­
t u b e r a n t e , c e e r u p e a u u n e o r i l a î n ă l ţ i m e d e d o u ă m i l e , p i i t e a u fi
socotite „ m e m b r e " a l e oceanului d o a r in felul î n c a r e a m consi­
dera cutremurele de p ă m î n t drept „gimnastica" scoarţei terestre.
C a t a l o g u l a c e s t o r f o r m a ţ i i , r e p e t a t e c u o c o n s t a n ţ ă r e l a t i v ă şi
p e c a r e o c e a n u l l e n a ş t e a t î t d e f r e c v e n t î n c î t p o t fi d e s c o p e r i t e p e
s u p r a f a ţ a l u i cel p u ţ i n d e c i t e v a zeci s a u s u t e d e o r i p e zi, c u ­
p r i n d e a p r o x i m a t i v 300 d e poziţii. C e l e m a i i n u m a n e , î n s e n s u l
u n e i absolute lipse d e a s e m ă n a r e c u orice ţine d e e x p e r i e n ţ a unui
p ă n i î n t e a n , sînt, c o n f o r m şcolii lui Giese, s i m e t r i a d e l e .
T o t î n a c e a v r e m e s-a c o n s t a t a t a p r o a p e c u c e r t i t u d i n e c ă
'oceanul n u se c o m p o r t ă a g r e s i v şi c ă î n f r ă m i n t ă r i l e tui p l a s m a -
tice p o a t e p i e r i d o a r cel c e o v r e a c u tot d i n a d i n s u l ( n u v o r b e s c

12 ,
f i r e ş t e d c a c c i d e n t e l e i v i l e p r i n d e f e c t a r e a a p a r a t u r i i ) , s-a s f a b i î i t
c ă a t i t r i v i r i l e c i l i n d r i c e a l e l u n g o n i l o r , c i t şi u r i a ş e l e t r i m b e a l e
m ă t ă n i i l o r p o t fi s t r ă b â t t i L e c u u n a v i o n f â r ă c e l m a i m i c p e r i c o l .
P l a s m a lasă d r u m liber corpului străin, retrâgindu-se cu viteza
s u n e t u l u i î n a t m o s f e r a s o l a r i s i a n ă şi d e s e h i z î n d , l a s o l i c i t ă r i l e o a ­
menilor, tunele adîncl chiar sub suprafaţa oceanului (energia
e n o r m ă pe c a r e o declanşează în acest scop a fost calculată d e
S c r i a b i n c a f i i n d d e 1 0 " e r g i î n c a z u r i l e e x t r e m e !!!).
C e r c e t a r e a s i m e t r i a d e l o r a fost î n l r e p r i n s ă c u o f o a r t e m a r e p r e ­
cauţie, iar n u m e l e celor c e a u p ă t r u n s p e n t r u p r i m a o a r ă în tnis-
terioasele a d î n c u r i sînt c u n o s c u t e astăzi d e orice copil d e p e P ă m î n t .
G r o a z a p e c a r e o i n s p i r ă «ceşti coloşi n u e s t e p r i c i n u i t ă d e
a s p e c t u l lor (deşi ei însuşi în s t a r e să-ţi p r o v o a c e cele m a i sitsistre
c o ş m a r u r i ) , ci m a i c u r î n d d e f a j j t u l c ă în s f e r a s i m e t r i a d e l o r n u
e x i s t ă n i m i c c o n s t a n t sau sigur, d e o a r e c e aici sint s u s p e n d a t e p i n ă
şi „legile fizicii". T o c m a i c e r t ' e l ă t o r i i a c e s t o r f o r m a l i i sâsţincau
cel m a i f r e c v e n t teza p o t r i v i t c ă r e i a o c e a n u l e s t e d o t a t c u r a ţ i u n e .
S i m e t r i a d e l e a p a r b r u s c , n a ş t e r e a lor fiind c e v a in g e n u l u n e i
e r u p ţ i i . C a m cu o oră î n a i n t e d e i v i r e a lor, o c e a n u l î n c e p e s â s t r ă ­
lucească intens, d e p a r c ă a r deveni sticlos, pe o s u p r a f a ţ ă de cî­
t e v a zeci d e k i l o m e t r i p ă t r a ţ i ; d a r a t i t f l u i d i t a t e a , c i t ţi r i t m u l
tălăzuirii sule r ă m t n neseliimbate. Cîteodulă simetriada irumpe
î n c r a t e r u l eă.scat p r i n a b s o r b ţ i a u n u i aricioid, d a r f e n o m e n u l n u
reprezintă o regulă. D u p ă circa o oră, îlivelişul vitros zboară în
s u s , a i d o m a u n e i u r i a ş e b ă ş i c i în p a r e s e r ă s f r î n g e c e r u l , s o a r e l e ,
n o r i i , t o a t e |iK'isajele, s c i i i m i j î n d u - ş i c u l o r i l e şi r e f r a c t î n d u - s e . J o c u l
f u l g u r a n t al l u m i n i i e s t e f ă r ă e g a l .
Kfpcte h m i i n o a s e e x t r e m d e p u t e r n i c e p r o d u c simetriadele
i v i t e în t i m p u l z i l e i a l b a s t i ' e s a i i i m e d i a t î n a i n t e d e c r e t ) u s c u ! . ^Aî
a t u n c i i m p r e s i a c ă p l a n e t a n a ş t e o a l t a , c a r e în f i e c e c l i p ă îşi
dublează volumul. Globul orbitor de radios, abia născut din
a d î n c u r i , s e d e s p i c ă la v î r f în s e c t o a r e v e r t i c a l e . ' A c e s t s t a d i u ,
d e n u m i t p r i n t r - o e x p r e s i e nu tocmai fericită „faza ptstirului flo­
ral", d u r e a z ă cîteva secimde. N e r v u r i t n e m b r a n o a s e se arcuiesc
s p r e c e r , f o r m î n d f u l g e r ă t o r c e v a în g e n u l u n u i t o r s , î n ă u n t r u l
c ă r u i a se d e s f ă ş o a r ă s i m u l t a n s u t e d e f e n o m e n e , In c ^ n t r u f f o r m a ­
ţ i e i , c e r c e t a t p e n t r u p r i m a o a r ă de e c h i p a t u i H a m a i e i , s e r i d i c ă
p r i n t r - o hiijcrpolicristaliznre un [lilastru ca o axă, d e n u m i t ă t m e -
o r i „ c o l o a n ă v e r t e b r a l ă " , d a r c u tiu f a c p a r t e d i n t r e a d e p ţ i i a c e s t u i
t e r m e n . N e b u n e a s c a a r h i t e c t u r ă a o s i e i c e n t r a l e e s t e s p r i j i n i t ă iu
staiiL nasvendi d e stilpi ce ţişnesc n e î n c e t a t din n d î n c i m i l e de k i ­
lometri ale unei m a s e gelatinotde, a p r o a p e apoase. în c u r s u l a c e s ­
t u i p r o c e s , c o l c s u l e m i t e u n z g o m o t s u r d , c o n t i n u u şi e s t e Î m p r e j ­
m u i t d e u n zid d e s p u m ă c l o c o t i t o a r e , a l b ă ca n e a u a . P e tirmă,
d i n s p r e centru c ă t r e m a r g i n i , pornesc mişcăfile e x t r e m de coniiili-
c a l e a l e u n o r s t r a t u r i p e cai-e s e d e p u n e s u b s t a n ţ a z v i c n i t ă d i n
s t r ă f u n d u r i . In acelaşi t i m p , g h e i z e r e l e a b i s a l e , a m i n t i t e antei'ior,
s e t r a n s f o r m ă , î n g r o ş i n d u - s e , în c o l o a n e c i l i f o r m e şi m o b i l e , A c e ş t i
„t'ili" tind' s p r e l o c u r i l e d e t e r m i n a t e d e d i n a m i c a g e n e r a l ă a c o n ­
strucţiei, a m i n t i n d de bronhiile unui e m b r i o n ce ar creşte de o
m i e d e ori m a i r e p e d e d e c î t în n j o d o b i ş n u i t şi a r a t i n g e c e r u l .
P r i n ei c i r c u l ă ş u v o a i e l e u n e i s e v e t r a n d a f i r i i ţ i a l e u n u i l i c h i d
d e un v e r d e atît d e s u m b r u încît p a r e negru. Din acea clipă, s i m e -

, 13
 t r i a d a î a c e p e sâ-şi m a n i f e s t e p r o p r i e t a t e a ei c e a niai n e o b i ş n u i t ă !
m o d e l a r e a s a u c h i a r a b o l i r e a a n u m i t o r legi fizice. S ă p r e c i z ă m că
nil e x i s t ă d o u ă s i m e t r i a d e a s e m ă n ă t o a r e , g e o m e t r i a fiecăreia p ă -
r î n d a fi o n o u ă „ i n v e n ţ i e " a o c e a n u l u i v i u şi c ă s i m e t r i a d a p l ă s ­
m u i e ş t e în i n t e r i o r u l ei a ş a - n u m i t e l e „ m a ş i n i m o m e n t a n e " , p r o ­
duse c a r e n u amintesc prin nimic maşinile construite de oameni,
deoarece în cazul lor finalitatea „mecanică" a acţiunii este foarte
relativă.
C î n d g h e i z e r i i ce b a t d i n a d î n c u r i se î n t ă r e s c s a u se u m f l ă ,
d î n d n a ş t e r e u n o r g a l e r i i şi c o r i d o a r e l a b i r i n t i c e , i a r „ m e m b r a n e l e "
c r e e a z ă u n s i s t e m d e p l a n u r i c e s e î n t r e t a i e , d e b o l ţ i şi d e p e r e ţ i
î n c l i n a ţ i , s i m e t r i a d a îşi justifică n u m e l e p r i n a c e e a că fiecărei for­
m a ţ i i a l c ă t u i t e l a u n p o l îi c o r e s p u n d e u n s i s t e m f i d e l p î n ă l a
a m ă n u n t e , la polul opus.
D u p ă v r e o 20—30 d e m i n u t e , g i g a n t u l î n c e p e să se a f u n d e
î n c e t , c î t e o d a t ă î n c l i n î n d u - ş i m a i întîi a x a v e r t i c a l ă c u 8—12°.
E x i s t ă s i m e t r i a d e m a i m a r i şi a l t e l e m a i m i c i , d a r c h i a r şi c e l e
pitice, d u p ă ce a u r e v e n i t la s u p r a f a ţ ă , se î n a l ţ ă cu m a i b i n e de
o p t s u t e d e m e t r i d e a s u p r a o r i z o n t u l u i şi s î n t v i z i b i l e d e l a d e ­
p ă r t ă r i d e m u l t e m i l e . I n t e r i o r u l l o r p o a t e fi s t r ă b ă t u t î n c o n d i ­
ţiile celei m a i perfecte .securităţi, i m e d i a t d u p ă stabilirea echili­
b r u l u i , cînd s i m e t r i a d a încetează să se m a i a d î n c e a s c ă în o c e a n u l
v i u şi î n a c e l a ş i t i m p s u r v i n e r e v e n i r e a la p o z i ţ i a p e r f e c t v e r ­
ticală. Locul cel m a i a d e c v a t p e n t r u p e n e t r a r e este r e g i u n e a si­
tuată imediat în vecinătatea vîrfului. „Calota polară", relativ
netedă, este împrejmuită de o zonă plină d ş tunele, care conduc
s p r e i n c i n t e l e şi c u l o a r e l e i n t e r i o a r e . A c e a s t ă s t r u c t u r ă l u a t ă î n
ansamblu reprezintă desfăşurarea tridimensională a unei ecuaţii
de grad înalt.
D u p ă cîte se ştie, orice ecuaţie, fiind e x p r i m a b i l ă în l i m b a j u l
figurativ al geometriei superioare, poate genera u n corp cores­
punzător. In această accepţie, simetriada este o r u d ă a conurilor
l u i L o b a c e v s k i şi a c u r b u r i l o r n e g a t i v e a l e l u i R i e m a n n , d a r o
r u d ă f o a r t e î n d e p ă r t a t ă , d i n c a u z a c o m p l e x i t ă ţ i i ei i n i m a g i n a b i l e .
Ea constituie desfăşurarea unui întreg sistem matematic pe spa­
ţiul cîtorva mile cubice. D a r această desfăşurare este cvadridi-
m e n s i o n a l ă , d e o a r e c e coeficienţii r e a l i ai e c u a ţ i i l o r se e x p r i m ă
şi t e m p o r a l , p r i n t r a n s f o r m ă r i l e c e s u r v i n o d a t ă c u s c u r g e r e a
timpului.
E v i d e n t , c e a m a i s i m p l ă a r fi i d e e a c ă n e g ă s i m p u r şi s i m p l u
în p r e z e n ţ a unei „maşini m a t e m a t i c e " a oceanului viu, a u n u i gi­
gant model de calculare, care-i sînt necesare într-un scop necunos­
c u t n o u ă ; astăzi î n s ă a c e a s t ă ipoteză a lui F e r m o n t n u m a i este
împărtăşită de nimeni. într-adevăr, ideea că prin intermediul unor
a s t f e l d e e r u p ţ i i t i t a n i c e (în c a r e f i e c a r e p a r t i c u l ă e s t e s u p u s ă
unor tot mai complicate formule de analiză superioară) oceanul
ar r e e x a m i n a problemele materiei, ale Cosmosului, ale existenţei
n - a r e u ş i t s ă s e m e n ţ i n ă , o r i c î t d e a t r ă g ă t o a r e a r fi f o s t . î n a d î n -
cul uriaşului acţionează m u l t p r e a m u l t e fenomene incompatibile
cu această imagine, în fond p r e a simplă (copilăros d e simplistă,
d u p ă c u m au r e m a r c a t unii).
N - a u lipsit încercări d e a inventa un model accesibil simetria­
de!, d e a o r e p r e z e n t a c u m v a ; a c ă p ă t a t o suficientă p o p u l a r i t a t e

14 i
e x e m p l u l lui A v e i i a n , c a r e şi-a f o r m u l a t i p o t e z a în felul u r m ă - |
tor : să n e i m a g i n ă m o c o n s t r u c ţ i e t e r e s t r ă din t r e c u t u l î n d e p ă r t a t , j
d e p i l d ă d i n t i m p u r i l e d e î n f l o r i r e a B a b i l o n u l u i . S ă î n c e r c ă m s-o i
r e a l i z ă m d i n t r - o s u b s t a n ţ ă v i e , e x c i t a b i l ă şi c a p a b i l ă d e e v o l u ţ i e ; j
a r h i t e c t u r a ei a r p a r c u r g e o s e r i e d e f a z e i n t e r m e d i a r e , c ă p ă t î n d '
s u b ochii noştri formele arliitecturii greceşti, r o m a n e , apoi coloa- \
nele s-ar subţia ca lujerele, bolta a r p i e r d e din greutate, s-ar nilâ- ţ
d i a , s - a r a s c u ţ i , a r c u r i l e s - a r p r e s c h i m b a în p a r a b o l e a l u n g i t e şi, în i
f i n e , s - a r f r î n g e a v î n i a t . G o t i c u l a s t f e l a p ă r u t s - a r m a t u r i z a şi a r i.
î m b ă t r î n i , trecînd în formele tîrzii ; severitatea ascensiunii în- |
d r ă z n e ţ e d e p î n ă a t u n c i a r fi î n l o c u i t ă d e e r u p ţ i i l e u n e i e f l o r e s c e n t e - ^
orgiastice, s u b ochii noştri s-ar dezvolta f e c u n d i t a t e a p r o l i x ă a
b a r o c u l u i , iar d a c ă a m c o n t i n u a acest şir, c o n s i d e r î n d o b i e c t u l n o s - !
Iru m e t a m o r f o z a t d r e p t stadiile d e z v o l t ă r i i imei fiinţe vii, a m ]
a j u n g e , în s f î r ş i t , l a a r h i t e c t u r a e p o c i i c o s m o d r o m u r i l o r , t o t o d a t ă î
a p r o p i i n d u - n e , poate, de înţelegerea a ceea ce este s i m e t r i a d a . \
D a r a c e a s t ă c o m p a r a ţ i e , o r i c î t a r fi e a d e m u l t î m b o g ă ţ i t ă ( a u
existat, d e altfel, î n c e r c ă r i de a o vizualiza cu a j u t o r u l u n o r m o - 1
d e l e s p e c i a l e şi a l f i l m u l u i ) , r ă m î n e , î n c e l m a i b u n c a z , i n o p e - . |
r a n t ă , i a r în c a z u l cel m a i r ă u , o falsificare, d e o a r e c e s i m e t r i a d a n u i
se a s e a m ă n ă cu n i m i c pămîntesc...
O m u l poate cuprinde simultan extrem de puţine lucruri ; vede ;
r i u r a a i c e s e p e t r e c e s u b n a s u l s ă u , a i c i şi a c u m ; r e p r e z e n t a r e a ,i
c o n c o m i t e n t ă a u n e i m u l ţ i m i d e p r o c e s e i n t e r d e p e n d e n t e îi d e p ă - ^
şeşte posibilităţile. C o n s t a t ă m aceasta chiar înaintea unor feno- {
n i e n e r e l a t i v s i m p l e . D e s j s r e s o a r t a u n u i o m p u t e m s p u n e m u l t e , ;j
s o a r t a a c î t o r v a s u t e e s t e g r e u s-o m a i c u p r i n d e m , i a r d e s f ă ş u ­
rarea vieţii a mii, milioane nu m a i î n s e a m n ă de fapt nimic din :
cauza uriaşei complexităţi. Simetriada reprezintă un milion, ba nu, |
u n m i l i a r d ridicat la puteri, este i m a g i n a b i l u l în sine ; ce i m p o r - i
t a n ţ ă a r e că n e g ă s i m în i n t e r i o r u l v r e u n e i a d i n t r e n a v e l e ei (care ;
reconstituie un spaţiu K r o n e c k e r la p u t e r e a a zecea), agăţaţi ca j
n i ş t e fui-niii, că v e d e m r e s p i r a ţ i a p l a n u r i l o r gigantice, c a r e i r i - )
z e a z ă s u b l u m i n a t o r ţ e l o r n o a s t r e , că a s i s t ă m la i n t e r p ă t r u n d e r e a !
l o r , c ă n i s e d e z v ă l u i e f l u i d i t a t e a şi p e r f e c ţ i u n e a f ă r ă g r e ş a s o - l
l u ţ i e i , c a r e , în f o n d , e s t e d o a r u n m o m e n t , î n t r u c î t a i c i t o t u l ;
curge, iar c o n ţ i n u t u l acestei arhitectonici este m i ş c a r e a precisă şi*
c o n c e n t r a t ă s p r e un a n u m i t ţel. O b s e r v ă m d o a r o f ă r î m ă d i n t r - u i i j
i m e n s proces, v i b r a ţ i a unei corzi din orcliestra simi'onică a u n o r i
h i p e r g i g a n i i , tolvişi c h i a r şi a c e s t e a n u î n s e a m n ă n i m i c , c ă c i i n - |
t u i m — d a r o i n t u i m f ă r ă să Î n ţ e l e g e m — c ă în a c e l a ş i t i m p d e a - i
s u p r a şi d e d e s u b t u l n o . s t r u , î n h ă u r i d e c a t e d r a l ă , d i n c o l o d e l i m i - j
t e l e o c h i u l u i şi a l e i i 7 i a g i n a ţ i e i , a u l o c n e n i i m ă r a t e m i l i o a n e d e ^
transformări simultane, întreţesute aidoma unor note muzicale^
l e g a t e p r i n l r - u n i m e n s c o n t r a p v m c t m a t e m a t i c , l a t ă d e c e a\i fo.sţ
a s e m u i t e cu o simfonie g e o m e t r i c ă ; noi s î n t e m d o a r ascultătorii;:
ei s u r z i . ;i
A i c i , c a s ă p o ţ i v e d e a î n t r - a d e v ă r c e v a , a r t r e b u i s ă ti' d a i i
î n a p o i la o d i s t a n ţ ă u r i a ş ă , d a r î n s i m e t r i a d a t o t u l se p e t r e c e în •
i n t e r i o r , t o t u l e s t e o î n m u l ţ i r e c e e r u p e î n a v a l a n ş a d e n a ş t o i - i , o.
neîncetată plăsmuire, ea însăşi sincronă cu factorii formatori şii
nici o m i m o z ă n u vădeşte sensibilitatea acestor p u n c t e plasmatice !
c a r e r ă s p u n d l a c e l e m a i i n f i m e t r a n s f o r m ă r i s u f e r i t e d e sime->:

: .5 \
t r i a d e l e pflate la d i s t a n ţ e d e mile. Aici fiecare c o n s t r u c ţ i e e f e m e r ă ,
de o frumuseţe a cărei realizare depăşeşte limitele privirii noas­
tre, e s t e în acelaşi t i m p c o n s t r u c t o r u l t u t u r o r celorlalte c a r e se
e d i f i c ă s i m u l t a n . S i m f o n i e , d a , î n s ă u n a c a r e s e a u t o c r e e a z ă şi s e
autoanihilează.
S f î r ş i t u l s i m e t r i a d e i e s t e î n s p ă i m î n t ă t o r . N i m e n i d i n t r e cei
c a r e l - a u v ă z u t n-a: fost î n s t a r e s ă se î m p o t r i v e a s c ă i m p r e s i e i c ă
este m a r t o r u l unei tragedii, d a c ă n u c h i a r al unui a s a s i n a t . D u p ă
d o u ă - t r e i o r e ( a c e a s t ă c r e ş t e r e e x p l o z i v ă , a c e a s t ă a u t o g e n e z ă şi
autocopiere nu durează niciodată mai mult), oceanul viu trece la
atac. Iată ce se î n t î m p l ă : s u p r a f a ţ a n e t e d ă se ridează, î m p r e j u r i ­
m i l e s i m e t r i a d e i , liniştite p î n ă atunci, se a c o p e r ă d e s p u m e uscate
şi î n c e p s ă f i a r b ă , d i n s p r e o r i z o n t p o r n e s c ş i r u r i d e u n d e c e n t r i ­
p e t e , c r a t e r e c ă r n o a s e , a s e m ă n ă t o a i e celor p r e z e n t e la n a ş t e r e a
mimoidului, dar de dimensiuni incomparabile mai mari. Domeniul
s u b m a r i n al s i m e t r i a d e i este s t r a n g u l a t , colosul se r i d i c ă încet,
d e p a r c ă u r m e a z ă să fie e x p u l z a t în a f a r a p l a n e t e i . P ă t u r i l e s u p e r ­
ficiale ale o c e a n u l u i se activează, se c a ţ ă r ă tot m a i s u s d e - a l u n g u l
p e r e ţ i l o r , îi a c o p e r ă , s o l i d i f i c î n d u - s e , z i d i n d d e s c h i d e r i l e , d a r t o a t e
a c e s t e a n u p o t fi c o m p a r a t e c u c e e a c e s e î n t î m p l ă î n a d î n c u r i .
Mai întîi procesele morfocreatoare — a u t o g e n e r a r e a succesivelor
a r h i t e c t u r i — î n g h e a ţ ă o clipă, p e n t r u ca b r u s c să sufere o a c c e ­
lerare violentă ; mişcările care erau line penetrări, văluriri, des­
f ă ş u r ă r i d e f u n d a m e n t e şi b o l t i r i , p î n ă a t u n c i a t î t d e r i t m i c e ş i a t i t
d e s i g u r e , d e p a r c ă a r fi d u r a t d e v e a c u r i , t o a t e a c e s t e a î n c e p s ă
se p r e c i p i t e . S e n t i m e n t u l că t i t a n u l se î n c o r d e a z ă din r ă s p u t e r i în
f a ţ a p e r i c o l u l u i ce-1 a m e n i n ţ ă e t o t m a i c o p l e ş i t o r . D a r c u cît se
a c c e l e r e a z ă v i t e z a p r e f a c e r i l o r , c u a t î t d e v i n e m a i e v i d e n t ă şi m e ­
t a m o r f o z a . m a t e r i a l u l u i d e c o n s t r u c ţ i e şi a d i n a m i c i i l u i . T o a t e
boltirile s u p r a f e ţ e l o r atît de mirific a r c u i t e se m o a i e , d e v i n flasce,
atîrnă, apar discontinuităţi, forme imperfecte, masacrate, infirme ;
din adincurile nevăzute creşte un ţipăt strident, un răget. Aerul,
a r u n c a t ca î n t r - u n h o r c ă i t agonic, se freacă p r i n c a n a l e l e tot m a i
î n g u s t e , s f o r ă i n d şi b u b u i n d î n o r i f i c i i , f a c e c a n e r v u r i l e s t r i m t e
ale bolţilor să vibreze, a s e m e n e a u n o r uriaşe laringe n e c h e z ă t o a r e ,
izbind în corzi v o c a l e m o a r t e , n ă p ă d i t e d e stalactite m u c o i d a l e ,
i a r în c i u d a d e z l ă n ţ u i r i i celei m a i n ă p r a s n i c e m i ş c ă r i — a mişcării
distrugerii — s p e c t a t o r u l se s i m t e n e p u t i n c i o s , paralizat. D o a r
o r g i a f u r t u n i i ce v u i e ş t e în a d î n c u r i p r i n m i i d e g a l e r i i m a i m e n ­
ţ i n e cu suflul ei edificiul ce a t i n g e a f i r m a m e n t u l , i a r a c u m p r i n d e
să se p r e l i n g ă , t o p i n d u - s e şi t u r t i n d u - s e , a i d o m a u n u i f a g u r e c u ­
p r i n s d e v ă p ă i , d a r p e a l o c u r i s e şi v ă d u l t i m e l e z v î c n i r i r u p t e d e
r e s t u l mi.şcării o a r b e , d i n c e în ce m a i sleite, p î n ă c î n d u r i a ş u l
n e c o n t e n i t a t a c a t din a f a r ă se p r ă b u ş e ş t e cu î n c e t i n e a l a u n u i m u n t e
şi d i s p a r e î n v i i t o a r e a a c e l o r a ş i s p u m e c a r e i - a u î n s o ţ i t t i t a n i c a
apariţie.
Şi ce î n s e a m n ă t o a t e a s t e a ? Da, ce î n s e a m n ă . . . ?
îmi amintesc de o excursie şcolară care vizitase Institutul
de-solaristică din A d e n , p e cînd e r a m asistentul lui G i b a r i a n ; d u p ă
ce t r e c u s e r ă p r i n t r - o a r i p ă a b i b l i o t e c i i , elevii a u fost c o n d u ş i în
s a l a p r i n c i p a l ă , c a r e c o n ţ i n e a în m a j o r i t a t e a ei c a s e t e c u m i c r o ­
filme. P e unele dintre ele e r a u înregistrate mici detalii ale inte-

16 .,
f i o r u l u i s i i n e t r i a d e l o r , e v i d e n t , de m u l t d i s p ă r u t e , d a r s e a f l a u
a c Q l o r\u f o t o g r a f i i , ci p e s t e 90 000 d e f i l m e c o m p l e t e . Ş i a t u n c i ,
o f e t i t ă d e v r e o 15 a n i , g r ă s u ţ â , c u o c h e l a r i , m - a p r i v i t p ă t r u a -
z ă t o r şi m - a î n t r e b a t b r u s c i
— Şi la c e s e r v e s c a s t e a ? '
S - a l ă s a t o t ă c e r e s t î n j e n i t o a r e . P r o f e s o a r a ş i - a p r i v i t seveF
temerara-,i elevă ; dintre solaristicienii prezenţi atunci nimeni n-a
găsit u n r ă s p u n s ; s i m e t r i a d e l e s î n t n e r e p e t a b i l e şi, în g e n e r e , nici
u n u l d i n t r e f e n o m e n e l e c a r e a u l o c î n ă u n t r u l l o r n u p o a t e fi r e ­
produs. Cîteodată, aerul încetează să conducă sunetele, cîteodată
C l e ş t e sau scade indicele d e refracţie, a p a r loca] modificări ritmice,
p u l s a t o r i i a l e g r a v i t a ţ i e i , c a şi c î n d s i m e t r i a d e i i - a r p a l p i t a o i n i m ă
gravitaţională. Cîteodată girobusolele cercetătorilor parcă înnebu­
n e s c , a l t e o r i a p a r şi d i s p a r s t r a t u r i d e i o n i z a r e m ă r i t ă . E n u m e r a r e a
t u t u r o r a c e s t o r a n o m a l i i a r p u t e a c o n t i n u a la nesfirşit. De, altfel,
c l i i a r d a c ă v a fi d e z l e g a t ă t a i n a s i m e t r i a d e l o r , t o t v o r m a i r ă m î n e
asimetriadele...
A c e s t e a a p a r î n m o d a s e m ă n ă t o r , d o a r a l t u l l e este s f î r ş i t u l . I n
ele n u poţi vedea decît vibraţii, pîlpîiri, sclipiri ; ştim n u m a i că
sînt sediul unor procese ameţitoare situate la limitele vitezelor
fizice. S î n t d e n u m i t e şi „ m e g a f e n o m e n e " c u a n t i c e . A n a l o g i a lor m a ­
tematică cu anumite modele ale atomului este însă atît de super­
ficială,, î n c î t unii o c o n s i d e r ă c a fiind c u totul a l e a t o r i e . A s i m e t r i a ­
dele au o existenţă incomparabil mai scurtă decît a celorlalte
f o r m a ţ i i , d o a r d e c î t e v a m i n u t e , i a r s f î r ş i t u l l e e s t e , p a r e - s e , şi m a i
î n g r o z i t o r , f i i n d c ă , d u p ă . u r a g a n u l ce le i n v a d e a z ă şi le d e z a g r e g ă
c u aet-ul s ă u solid î n e l e p ă t r u n d e c u o i u ţ e a l ă i n i m a g i n a b i l ă u n
lichid clocotitor care îneacă totul ; atunci izbucneşte o explozie ca
dintr-un vulcan noroios ; erupe o uriaşă trîmbă de rămăşiţe care
c a d apoi î n d e l u n g s u b f o r m a u n e i ploi d e ţ e s u t u r i m a c e r a t e p e
suprafaţa calmă a oceanului. Unele dintre aceste resturi, purtate
d e v î n t , z b î r c i t e , c a n i ş t e e p i d e r m e u s c a t e , g ă l b u i , şi s e m ă n î n d
u n e o r i c u o a s e l e l a t e , p o t fi v ă z u t e p l u t i n d î n d e r i v ă l a d i s t a n ţ e
d e m u l t e zeci d e k i l o m e t r i d e e p i c e n t r u l exploziei.
O g r u p ă d i s t i n c t ă o f o r m e a z ă a c e l e p l ă s m u i r i c e s e r u p de
o c e a n u l v i u , p e n t r u o p e r i o a d ă m a i l u n g ă s a u m a i s c u r t ă ; e l e p o t fi
o b s e r v a t e m u l t m a i r a r şi m a i dificil d e c î t c e l e l a l t e . F r a g m e n t e l e l o r
a u fost c o n s i d e r a t e la î n c e p u t d r e p t c o m p o n e n t e a l e u n o r fiinţe
ce a r trăi în adincurile oceanului, ipoteză cu totul eronată, d u p ă
c u m s-a d o v e d i t m a i tîrziu.
U n e o r i , p a r să z b o a r e ca n i ş t e p ă s ă r i c i u d a t e , cu m u l t e a r i p i ,
d a r şi a c e s t e n o ţ i u n i l u a t e d i n d i c ţ i o n a r u l t e r e s t r u s e p r e s c h i m b ă
î n t r - u n z i d i m p e n e t r a b i l . A l t e o r i , d a r a s t a e x t r e m d e r a r , p o t fi
observate pe ţ ă r m u l insulelor stîncoase nişte turme, a s e m ă n ă t o a r e
c î r d u r i l o r d e foce, c a r e se o d i h n e s c la s o a r e s a u c a r e r e i n t r ă , t î r î n -
d u - s e leneş, în m a r e p e n t r u a se contopi cu ea.
Ş i a s t f e l n u s - a p u t u t ieşi d i n c e r c u l n o ţ i u n i l o r p ă m î n t e ş t i şi
u m a n e , iar primul contact...
Expediţiile a u s t r ă b ă t u t sute de kilometri în adincurile sime­
triadelor, au montat aparate de înregistrare, camere de filmat auto­
m a t e ; ochii sateliţilor artificiali d o t a ţ i cu i n s t a l a ţ i i d e t e l e v i z i u n e
î n r e g i s t r a u î n m u g u r i r e a m i m o i z i l o r ş i a l u n g o n i l o r , m a t u r i z a r e a şi
m o a r t e a a c e s t o r a . B i b l i o t e c i l e se u m p l e a u , c r e ş t e a u a r h i v e l e ; p r e ţ u l

— 17
c a r e t r e b u i a p l ă t i t d e v e n e a tot m a i m a r e . 718 o a m e n i c a r e î n l î r / i a -
s e r ă să p ă r ă s e a s c ă la t i m p coloşii în a g o n i e şi-au p i e r d u t v i a ţ a ;
d i n t r e a c e s t e v i c t i m e , 106 a u p i e r i t î n a c e a c a t a s t r o f ă m e m o r a b i l ă î n
c a r e ş i - a g ă s i t m o a r t e a î n s u ş i G i e s e , p e a t u n c i î n v î r s t ă d e 70 d e
ani ; cauza dezastrului trebuie c ă u t a t ă în faptul că o p l ă s m u i r e
evident de tipul simetriadei a pierit în m o d imprevizibil ca o asi-
m e l r i a d ă . I n c î t e v a s e c u n d o , 79 d e o a m e n i î m p r e u n ă c u m a ş i n i l e
lor d e z b o r a u fost nimiciţi d e e x p l o z i a m a g m e i noroioase, iar
s u f l u l e i a d o b o r î t p e a l ţ i 27 c a r e p i l o t a u a v i o a n e l e ş i e l i c o p t e r e l e
aflate în l a i d d e c e r c e t a r e d e a s u p r a falsei s i m e t r i a d e . L o c u l acesta,
l a î n c r u c i ş a r e a p a r a l e l e i 42 c u m e r i d i a n u l 8 9 , e s t e î n s e m n a t p e h ă r ţ i
prin „I'ierirea celor o sută şase". Dar acest p u n c t există d o a r pe
hărţi, deoarece s u p r a f a ţ a oceanului n u se deosebeşte cu nimic,
acolo, d e alte zone ale lui.
Atunci, pentru p r i m a dată în istoria cercetărilor solarisiene,
s-au f ă c u t a u z i t e glasuri c a r e a u c e r u t să se t r e a c ă la o r i p o s t ă
t e r m o n u c l e a r ă . A r fi f o s t î n t r - a d e v ă r m a i î n g r o z i t o i ' d e c î t r ă z b u ­
n a r e a să d i s t r u g i c e v a ce n u se p u t e a î n ţ e l e g e . T s a n k e n , a d j u n c t u l
g r u p e i d e r e z e r v ă a e x p e d i ţ i e i lui Giese, s-a s a l v a t g r a ţ i e d o a r u n e i
eroi'i : a u t o m a t u l i n d i c a s e î n m o d g r e ş i t p o z i ţ i a s i m e t r i a d e i , a s t f e l
încît T s a n k e n a rătăcit cu a p a r a t u l său d e a s u p r a oceanului, a j u n -
gînd la locul sinistrului a b i a d u p ă explozie. Z b u r î n d , m a i v e d e a
c i u p e r c a n e a g r ă . I n clipa în c a r e u r m a să fie l u a t ă decizia p r i v i ­
t o a r e la r i p o s t a n u c l e a r ă , T s a n k e n a a m e n i n ţ a t că v a a r u n c a în
a e r s t a ţ i a î m p r e u n ă c u el î n s u ş i ş i c u c e i l a l ţ i 18 d i n e a ş i , d e ş i
n u s-a r e c u n o s c u t n i c i o d a t ă oficial, se p o a t e b ă n u i că a c e s t u l t i m a ­
t u m sinucigaş a influenţat rezultatul nefavorabil al votării.
D a r timpurile în care expediţii atît de n u m e r o a s e vizitau pla­
n e t a s î n t d e d o m e n i u l t r e c u t u l u i . I n c e p r i v e ş t e s t a ţ i a , e a a r fi
p u t u t p r i n a m p l o a r e a şi p e r f e c ţ i u n e a e i t e h n i c ă s ă u m p l e P ă m î n t u l
d e m î n d r i e d a c ă n - a r fi e x i s t a t e d i f i c i i l e d e m i l i o a n e d e o r i m a i
m a r i , p e c a r e oceanul le p l ă s m u i a în cîteva s e c u n d e din a d i n c u r i l e
l u i . C o n s t r u i t ă s u b f o r m a u n u i d i s c c u u n d i a m e t r u d e 200 d e metri_,
s t a ţ i a a r e p a t r u e t a j e î n c e n t r u şi d o u ă l a t e r a l . P l u t i n d l a î n ă l ţ i m i
î n t i e 500 şi 1 500 m d e a s u p r a o c e a n u l u i g r a ţ i e g r a v i t o a r e l o r p r o ­
p u l s a t e c u e n e r g i e d o a n i l i i l a r e , e a a f o s t î n z e s t r a t ă (în a f a r a i n s t a ­
l a ţ i i l o r d e c a r e d i s p u n s t a ţ i i l e o b i ş n u i t e şi m a r i i s a t e l o i z i a i a l t o r
t)!anete) c u o r e ţ e a .specială d e r a d a r , c a p a b i l a să d i r i j e z e m o ­
toarele coresp'.mzălor cu modificările oceanului, astfel încît discul
d e oţel să se î n a l ţ e în s t r a t o s f e r a la p r i m e l e m a n i f e s t ă r i d e n a ş t e r e
a unei noi plăsjiiuiri.
A c u m însă, staţia a ajuns aproiipc pustie. De cînd — din
n^otive r ă m a s e p e n t r u m i n e incu n e c u n o s c u t e — a u t o m a t e l e a u fost
î n c h i s e în m a g a z i i l e a m p l a s a t e la m a r i a d î n c i m i , p u t e a i să c i r c u l i
cu uşurinţă pe nosfîrşilcle coridoare fără să-ntîliieşti pe n i m e n i ,
d u p ă c u m Hi' î n t î m p l ă u n e o i - i p e o e p a v ă c e l u n e c ă o r b e ş t e ş i a l e
căi'ei m a ş i n i a u s u p r a v i e ţ u i t pieirii echipajului.
C î n d a m l ă s a t d e o p a r t e cel d e - a l n o u ă l e a v o l u m al m o n o g r a f i e i
lui Giese, m i s-a p ă r u t c ă o ţ e l u l d e s u b s t r a t u l d e b u r e t e p l a s t i e
al podelei a î n c e p u t s ă t r e m u r e . A m înmăi-murit. T r e p i d a ţ i a n u s-a
m a i repetat. Biblioteca fiind perfect izolată d e restul construcţiei,
v î b r a ţ i i l e p u t e a u a v e a o s i n g u r ă c a u z ă i v r e o r a c h e t ă îşi l u a s e
startul din staţie. Acest gînd m - a a d u s la realitate. N u e r a m încă

18 ,
pe d e p l i n decis d a c ă voi z b u r a , d u p ă c u m d o r i s e S a i l o i i u s . Coni-
p o r l i n d u - n i ă c a şi c u m i - a ş fi a c c e p t a t p l a n u r i l e , a ş fi p u f u t c e l
m u l t să a m i n c r i z a ; a v e a m a p r o a p e c e r t i t u d i n e a că v o m a j u n g e la
Q c i o c n i r e , c ă c i e r a m h o t ă r î t s ă f a c o r i c e c a s-o s a l v e z p e H a r e y .
T o t u l d e p i n d e a d e r e z u l t a t u l î n c e r c ă r i l o r lui S a r t o r i u s . S u p e r i o r i ­
tatea lui a s u p r a m e a e r a u r i a ş ă — ca fizician cunoştea p r o b l e m a
d e z e c e o r i m a i b i n e d e c î t m i n e şi d o a r î n m o d p a r a d o x a l m ă
p u t e a m bizui pe trăinicia creaţiilor oceanice. I n cursul orei u r m ă ­
toare m - a m adîncit în s t u d i e r e a microfilmelor, c ă u t î n d să descifrez
i n f e r n a l a g e n u n e m a t e m a t i c ă , în al c ă r e i l i m b a j se e x p r i m ă fizica
p r o c e s e l o r n e u t r i n i c e . L a î n c e p u t m i s-a p ă r u t o t r e a b ă c u t o t u l
lipsită d e speranl,ă. C u atît m a i m u l t cu cît e x i s t a u cinci a s e m e n e a
î n d r ă c i t e teorii ale c î m p u l u i neutrinic, s e m n e v i d e n t că nici u n a
d i n t r e e l e n u e r a p e r f e c t ă . Şi t o t u ş i , p î n ă la sfîrşit, a m r e u ş i t să
g ă s e s c c e v a p r o m i ţ ă t o r . î m i c o p i a s e m t o c m a i f o r m u l e l e , c î n d s-a
a u z i t u n c i o c ă n i t . M - a m r e p e z i t la u ş ă şi a m î n t r e d e s c h i s - o , a s t u -
pînd golul cu propriul m e u t r u p . L - a m văzut pe S n a u t cu faţa
lucind de sudoare. în spatele său coridorul era pustiu.
— A h , tu eşti, a m rostit, deschizînd larg uşa. I n t r ă I
— D a , e u s î n t , a r ă s p u n s . G l a s u l îi e r a r ă g u ş i t , s u b o c h i i r o ş i i
îi a t î r n a u p u n g i ; p u r t a u n ş o r ţ l u c i o s d i n c a u c i u c a n t i a c t i n i c ,
agăţat de bretele elastice. De sub şorţ i se v e d e a u aceiaşi pantaloni
mînjiţi. Şi-a întors privirile în jurul rotondei egal luminate;
z ă r i n d - o p e H a r e y , care stătea lîngă fotoliu, S n a u t a î n c r e m e n i t .
N e - a m î n ţ e l e s d i n t r - o c l i p i r e , el s-a î n c l i n a t u ş o r , i a r eu, t r e c î n d
la u n t o n m o n d e n , a m f ă c u t p r e z e n t ă r i l e :
— Dînsul e doctorul Snaut, Harey. Snaut, ea este soţia mea.
— Sînt... u n m e m b r u al e x p e d i ţ i e i p r e a p u ţ i n vizibil. I a t ă
d e ce... — p a u z a s-a p r e l u n g i t p r i m e j d i o s d e m u l t — n - a m a v u t
prilejul să v ă cunosc...
H a r e y a z î m b i t ş i i - a î n t i n s m î n a ; e l i-a s t r î n s - o , d u p ă c î t e
m i s-a p ă r u t , a p r o a p e f a s c i n a t , c l i p i n d d e c î t e v a o r i şi r ă m î n î n d
cu p r i v i r e a a ţ i n t i t ă p e ea, p î n ă c î n d l-am l u a t d e braţ.
— M ă iertaţi, şi-a regăsit glasul S n a u t . A ş v r e a să vorbesc
cu tine, Kelvin...
— Cu plăcere, a m r ă s p u n s cu o uşurinţă de o m u m b l a t prin
l u m e ; totul, îmi s u n a ca într-o comedie ieftină, d a r altă ieşire n u
exista. H a r e y dragă, n u te deranja. T r e b u i e să discut cu doctorul
despre plicticoasele noastre probleme.
L - a m a p u c a t î n d a t ă d e c o t şi l - a m c o n d u s s p r e m i c i l e fotolii d i n
c e a l a l t ă p a r t e a sălii. H a r e y s-a l ă s a t î n fotoliul î n c a r e s t ă t u s e m
m a i î n a i n t e e u , d a r , î n p r e a l a b i l , ş i 1-a a ş e z a t î n a ş a f e l î n c î t , r i d i -
cîndu-şi d e p e c a r t e capul, să n e p o a t ă v e d e a .
— C e se a u d e ? a m î n t r e b a t cu glas scăzut.
— A m d i v o r ţ a t , m i - a r e p l i c a t el tot î n ş o a p t ă . P r o b a b i l că aş
fi i z b u c n i t î n r î s d a c ă p ă ţ a n i a n o a s t r ă m i - a r fi f o s t c î n d v a r e l a t a t ă ,
d a r p e s t a ţ i e s i m ţ u l u m o r u l u i î m i e r a c a şi s u s p e n d a t . D e i e r i p î n ă
azi a m t r ă i t c î ţ i v a a n i , Kelvdn, a a d ă u g a t . C î ţ i v a a n i b u n i s o r i .
Dar tu ?
— Nimic... a m r ă s p u n s d u p ă o clipă, fiindcă n u ş t i a m ce să
s p u n . Ţ i n e a m la d î n s u l , d a r a c u m s i m ţ e a m că t r e b u i e să fiu p r u d e n t
f a ţ ă d e ol s a u m a i c u r î n d f a ţ ă d e c e l e c e a v e a s ă - m i s p u n ă .
— N i m i c ? m - a î n g î n a t . Ia te uită... e c h i a r atît d e bine... ?
19
 — L a c e t e r e f e r i ? a m s p u s , d e p a r c ă n - a ş fi | ) r i c e p u t . Ş i - a
î n c h i s o c h i i c o n g e s t i o n a ţ i şi, a p l e c î n d u - s e a t î t d e m u l t î n c î t i - a m
•imţit pe obraz căldura respiraţiei, mi-a şoptit :
— E ş u ă m , K e l v i n . C u S a r t o r i u s n u m a i p o t stabili nici o legă­
t u r ă . Ştiu d o a r ceea ce ţ i - a m scris, ce m i - a s p u s d u p ă m i c a n o a s ­
tră consfătuire... ^
— A deconectat videofonul ? am întrebat. >
— N u . U n s c u r t c i r c u i t l a a p a r a t u l s ă u . . . S e p o a t e s ă fi f ă c u t - o
J n t e h ţ i o n a t s a u . . . şi S n a u t îşi z v î c n i p u m n u l d e p a r c ă a r fi v r u t
să s p a r g ă c e v a . II p r i v e a m f ă r ă să r o s t e s c n i c i u n c u v î n t . C o l ţ u l
s t î n g al gurii i s-a l ă s a t î n t r - u n z î m b e t n e p l ă c u t . K e l v i n , a m v e ­
n i t c a să... S - a î n t r e r u p t o c l i p ă . C e i n t e n ţ i o n e z i s ă f a c i ? ş i - a
t e r m i n a t apoi gîndul.
— T e r e f e r i l a s c r i s o a r e a a i a . . . ? a m s p u s î n c e t . P o t s-o f a c ,
n u v ă d 'de ce aş refuza. T o c m a i d e a c e e a m ă aflu aici, v o i a m să
m ă oriehtez...
— Nu, m - a î n t r e r u p t N u p e n t r u asta a m venit...
— Nu... ? m-am prefăcut surprins. Atunci te a.scult.
— L u i S a r t o r i u s , a m u r m u r a t d u p ă o clipă, i se p a r e că a
găsit calea...
N u m ă slăbea din ochi. Ş e d e a m liniştit, s t r ă d u i n d u - m ă să
afişez o m i m i c ă i n d i f e r e n t ă .
IMai î n t î i e s t e i s t o r i a a c e e a c u r a z e l e R o e n t g e n . Ţ i i m i n t e
ce-a făcut cu ele G i b a r i a n . Este posibilă o a n u m i t ă modificare...
— ' î n c e fel ?
— P î n ă a c u m f a s c i c u l u l n i do r a z e p r o i e c t a t în o c e a n i se mo­
dula d o a r i n t e n s i t a t e a [xjti-ivit l u i o r a n u m i t e l ' o r i i i u l e . ,
— Ş t i u a s t a . A f ă c u t - o şi N i l i n şi m u l ţ i a l ţ i i . '
— Da. D a r a u a p l i c a t r a d i a ţ i i f)uţin p e n e t r a n t e . D e d a t a a s t a
a fost o r a d i a ţ i e d u r ă . A u t r i m i s - o în o c e a n c u m a x i m a i n t e n s i t a t e
de care dispuneau.
— "Ar p u t e a s ă a i b ă c o n s e c i n ţ e n e p l ă c u t e , a m r e m a r c a t . E O
î n c ă l c a r e a C o n v e n ţ i e i c e l o r p a t r u şi a O . N . U .
— K e l v i n . . . N u fă p e n a i v u l . A c u m n u m a i a r e n i c i u n fel de
însemnătate. Gibarian nu mai trăieşte.
— A h , a m p r i c e p u t . . . S a r t o r i u s v r e a .să a r u n c e î n t r e a g a v i n ă
a s u p r a lui... ;
— H a b a r n - a m . N u m i - a s p u s n i m i c . E o chestiei d e r i z o r i e , '
S a r t o r i u s c r e d e că d e vrei^ie ce „ o a s p e t e l e " a p a r e î n t o t d e a u n a n u ­
m a i c î n d n e t r e z i m , e p r o b a b i l că t o c m a i în t i m p u l s o m n u l u i
e x t r a g e din noi o c e a n u l f o r m u l a d e r e p r o d u c e r e , socotind c ă s t a ­
r e a n o a s t r ă e s e n ţ i a l ă e s t e c e a o n i r i c ă ; d e a c e e a şi p r o c e d e a z ă d u p ă
c u m a m văzut. în consecinţă, S a r t o r i u s v r e a să-i c o m i m i c e ocea­
n u l u i s t a r e a n o a s t r ă d e v e g h e , g î n d u r i l e p e c a r e le a v e m c î n d
s î n t e m treji. înţelegi ?
— î n c e fel ? P r i n p o ş t ă ?
— G l u m e l e p o ţ i s ă ţi t e î n r ă m e z i . s e p a r a t . A c e s t f a s c i c u l d e
r a z e v a fi m o d u l a t c u b i o c u r e n ţ i i c e r e b r a l i a i v r e u n u i a d i n t r e n o i .
M i n t e a m i s-a l u m i n a t b r u s c .
— A h a , a m spus. Şi acel c i n e v a sînt eu, nu-i aşa?
— Da, s-a g î n d i t la t i n e .
23 .
—~ M u l ţ u m i r i c o r d i a l e .
— Dar t u ce zici ?
 Tăceam. Fără să spun nimic, mj-am întors încet privirile
spre Harey, care era cufundată în lectură. Şi-a ridicat ochii spre
mine. Am simţit cum îmi piere sîngele din obraz. Mi-am dat
seama că-mi pierd stăpînirea de sine.
— Aşadar, cum rămîne... ? m-a întrebat Snaut.
A m dat din umeri.
— Aceste predici Roentgen despre măreţia omului le consider
drept o treabă de bufon. Tu nu? Te pomeneşti că nu.
— Asa gîndeşti ?
— D4.,
— Atunci e foarte bine, a s|)ii^ ,i mi-a z î m b i t c a şi c u m i-aş
fi î n d e p l i n i t d o r i n ţ a . V a s ă z i c ă t e o p u i a c e s t e i i d e i a l u i S a r t o r i u s ?
Nu pricepeam încă bine cura de reuşise, dar în privirea lui
S n a u t a m citit că m - a d u s într-acolo u n d e a vrut. T ă c e a m . C e mai
puteam spune.
— Perfect! a continuat. Fiindcă mai există şi un al doilea
p r o i e c t : să fie t r a n s f o r m a t aparatul lui Roche.
— Anihilatorul... ?
— D a . S a r t o r i u s a şi e f e c t u a t c a l c u l e l e p r e a l a b i l e . Posibilitatea
e s t e r e a l ă . N i c i n u v a fi n e v o i e d e o p u t e r e p r e a m a r e . Aparatul
va funcţiona contitniu, t i m p nelimitat, producînd anticîmpuri.
— Stai... c u m v i n e a s t a ?
— Foarte simplu. Vor fi nişte anticîmpuri neutrinice. Sub­
stanţa obişnuită nu va suferi modificări. Anihilate vor fi doar...
sistemele neutrinice. înţelegi ?
A zîmbit satisfăcut. S t ă t e a m cu gura căscată. Treptat a înce­
tat să m a i zîmbească. M ă p r i v e a î n c r u n t a t , în aşteptare.
— Aşadar respingem proiectul denumit „Gîndirea", ce zici ?
Cît despre al doilea... Sartorius a şi î n c e p u t să se ocupe de el.
îl vom numi „Libertatea".
Mi-am încliis o clipă ochii. D e o d a t ă m-am hotărît. Snaut nu
e r a fizician... S a r t o r i u s d e c o n e c t a s e ori p o a t e d i s t r u s e s e videofonul.
Prea bine...
— Eu l-aş denumi mai curînd „Abatorul"..., am spus încet.
— Şi tu ai fost măcelar. Sau nu ? Dar acum va fi c u totul
altceva. Nu v o m mai avea „oaspeţi", nici c o r p u r i F , n i m i c . Chiar
în momentul materializării lor vor fi anihilaţi.
— E o neînţelegere, am răspuns zîmbind şi clătinîndu-mi
c a p u l î n t r - u n fel p e c a r e l - a m d o r i t c i t m a i f i r e s c . R e a c ţ i a m e a nu
ţ i n e d e n i ş t e s c r u p u l e m o r a l e , ci d o a r d e i n s t i n c t u l autoconservării.
N - a m chef să m o r , Snaut.
— C e zici... ?
Era consternat. Mă privea bănuitor. Am scos din buzunar o
notă acoperită de formule.
— Şi e u m - a m gîndit la asta. T e m i r ă ? D o a r eu a m emis cel
d i n t î i i p o t e z a n e u t r i n i c ă , s a u n u ? P r i v e ş t e ! A n t i c î m p u r i l e p o t fi
21
îE
nD
cenxoecacăcm
A hcruiieptnvpauîtatpnrnleîeuen. nl,dmtErueosuclstm
dătaereţ eiunueupenntinltu.ei lbi sckeăi rindm
lageoptiusgectrnsriaautbm
roiîuplbnilizcudem
ăsecrrautictlimăe, F
traduisce:arăîineo5...
dndbdeeireşsgnir7isueX
eutipe1rtam
aăa0ulnu*snil.fuuoa-rŞnirţ teciluniaotir1rce0ci n'edaiu-eecrnnrsglesiepa,egxem
ăprotinlducboăeorţdsăila?­..
 — C e s p u i ! D a r . . . d a r S a r t o r i u s t r e b u i e s ă fi ţ i n u t s e a m a
de asta...
— Nu-i obligatoriu, a m negat cu u n zîmbet răutăcios. Vezi,
e s t e v o r b a d e f a p u l c ă S a r t o r i u s p r o v i n e d i n ş c o a l a l u i F r a z e r şi
C^ajolla. C o n f o r m a c e s t o r a , î n t r e a g a e n e r g i e d e l e g ă t u r ă e s t e e l i b e ­
r a t ă î n c l i p a e x p l o z i e i s u l ) f o r m a u n e i r a d i a ţ i i l u m i n o a s e . A r fi o
simplă străfulgerare intensă poate nu chiar inofensivă, dar nu ne­
d i s t r u g ă t o a r e . E x i s t ă î n s ă şi a l t e i p o t e z e , ş i a l t e t e o r i i a l e c î m p u l u i
neutrinic. După Cayatta, după Avalov, după Siona, spectrul de
emisie este m u l t m a i larg, iar m a x i m u l se află în b a n d a radiaţiei
g a m a d u r e . E f r u m o s că S a r t o r i u s crede î n m a e ş t r i i săi, d a r m a i
e x i s t ă şi a l t e teorii, S n a u t . Şi m a i este c e v a , a m s p u s , s i m ţ i n d că
v o r b e l e m e l e l - a u i m p r e s i o n a t . T r e b u i e l u a t î n c o n s i d e r a r e şi o c e a ­
nul. Dacă a făcut ceea ce a făcut, atunci cu siguranţă că a aplicat o
m e t o d ă o p t i m ă . C u a l t e c u v i n t e , a c ţ i u n e a l u i m i s e p a r e a fi u n
a r g u m e n t î n f a v o a r e a c e l e i d e - a d o u a ş c o l i şi î m p o t r i v a lui
Sartorius.
, — Dă-mi notiţa asta, Kelvin...
I-ara întins-o. Şi-a plecat capul, încercîiid yA-ini âc'^vih-e/.e
niîzgăliturile.
— Ce este asta V a a r ă t a t cu degetul.
I-am luat notiţa.
— Asta? E tensorul transmutaţiei cîrnpului.
- - Dă-mi-o, te rog...
— De ce ai n e v o i e ?.,. l-am întrebat.
Ştiam ce va răspunde.
— Trebuie să i-o arăt lui Sartorius.
— D a c ă vrei, ţi-o p o t da, a m r ă s p u n s n e p ă s ă t o r . N u m a i că,
w/i, nimeni încă n-a cercetat problema expei-imental. Pînă a c u m
)i~am c u n o s c u t a s e m e n e a s i s t e m e . E l c r e d e î n F r a z e r , i a r e u a m c a l -
"•ulat d u p ă S i o n a . I ţ i v a r ă s p u n d e c ă n i c i e u , n i c i S i o n a n u s î n t e m
f i z i c i e n i ; c e l p u ţ i n î n a c c e p ţ i a l u i . E în.să o c h e s t i e d i s c u t a b i l ă .
N u - m i d o r e s c o d i s p u t ă d i n a c ă r e i c o n c l u z i e să fiu v o l a t i l i z a t , s p r e
s l a v a lui S a r t o r i u s . P e t i n e te pot c o n v i n g e , p e el n u . Şi nici n u - m i
voi d a o s t e n e a l a .
— D e c i c e v r e i să faci... ? O i ' i c u n i . el l u c r e a z ă l a a s t a , a b î i g u i t
S n a u t . S e î n c o v o i a s c şi t o a t ă î n s u f l e ţ i r e a îi d i s p u i u s e . N u ş t i a m
«lat.ă-mi d ă c r e z a r e , d a r î m i e r a i n d i f e r e n t . ' ,
— C e e a ce face un onr a m e n i n ţ a t cu s u p r i i u a i o a , a m ră.spuiis
încet. . (
— V o i c ă u t a s ă i a u legă1ui-a c u e l , a m u r m u r a t S n a u t . P o a t e - î
v o i s u g e r a c î t e v a idei p r i v i t o a r e la u n e l e m ă s u r i d e .secui-itate. Ş i - a
r i d i c a t p r i v i r e a s p r e m i n e . . . A s c u l u i . (i;ir d a c ă lotu.şi... ? P r o i e c t u l
a c e l a d i n t î i . . . C e z i c i ? S a r t o r i u s v a fi ele a c o r d . C u s i g u r a n ţ ă . E s t e . . , :
î n o r i c e caz... o a n u m i t ă şansă..,
— T u crezi în ea ?
— Nu, mi-a răspuns imediat. Dar ce strică ! ?
N - a m v r u t să fiu d e acord p r e a repede, întrucît u r m ă r e a m ace-.
laşi ţel, i a r el d e v e n e a a l i a t u l m e u î n j o c u l a m î n ă r i i .
— M ă voi gîndi, a m replicat.
— A t u n c i m ă duc, a şoptit. P e cînd se scula din fotoliu, oasele
5-au tosnit. Ai să laşi deci să ţi se faeâ o e n c e f a l o g r a m ă ? m - a

n.
întrebat, trecîndu-şi degetele peste şorţ ca şi c u m ar fi vrut să
şteargă o pată nevăzută.
— Da, a m spus.
F ă r ă s-o ia î n s e a m ă p e H a r e y ( c a r e n e p r i v e a t ă c î n d , cu
c a r t e a pe g e n u n c h i ) , s-a a p r o p i a t d e u ş ă ; cînd a m v ă z u t - o î n c h i -
z î n d u - s e d u p ă el, m - a m sculat. A m d e s f ă c u t coala ţ i n u t ă în m i n ă .

Prsm (k DUDA VOIVOZEANU

23
F o i - i i i u l e l o c t a u c o r e c t e : nii l e f a l s i f i c a s e m . H a b a r n - a t i i î n s ă d a c ă
S i o n a a r fi a c c e p t a t d e / . v o i l ă r i l e m e l e . P r o b a b i l că m i . A m t r e s ă r i t .
H a r e y se a p r o p i a s e d e m i n e , v e n i n d d i n spate, şi-mi a t i n s e s e bial.ul.
— Kris !
— Ce-i, iubito ?
— Cine a fost ăsta ?
— Ti'-am spus. ' Dortorul Snaut.
— Ce fel de OITI e.Ste ?
— 'II c u n o s c prea puţin. Vc ce întrebi ?
•—'Mă ptivea (iudal...
— Probabil că ' i-ai plăcut.
— N u , a d a t e a d i n c a p . N u ei-n o a s t ' n K i K ' a p r i v i r e . M ă p r i v e a
c a şi c u m . . . c a şi cum...-S^^a î n f i o r a t , s i - a i u l i c a l o c h i i s p r e m i n e ,
d a r ş i i'-a ciSboril î n g r a b ă . ' S ă ' p l V c ă t n d e a i c i . . . o r i i n i d e . . .
O X I G E N U L LICHIDJ

Z i u c a n i T u l i a t în l)oznă. H m r i r l i t , c u p r i v i r e a pir-onilă p e c a ­
d r a n u l h i m l n e . s c e n l a l cca'^lrlui l l i e u d e m i n ă . N u .ştiu c î t t i m p a m
sivîl a ş a . . . ' • A s c u l t a m pritlpria^^riii'f-espir-aţie s i m ă i n t r i g a c e v a , d a r şi
g î n d u r i l e . ' ş i p r i v i r - e a a ţ i n t i t ă p e ş i r a g u l v e r z u i a l cifr-elor, şi m i r a r e a
e r a u C u f i m d a l e i n i i - o s t a t e d e a p a t i e , p e car-e o a t r i b u i a m o b o s e l i i .
M'-ani î ' U o r s p e o ^ p a r l f . p a l u l p ă r - e a r u r i o s d e l a r g , "Ceva î m i
l i p s e a . ' M i - a r n o p r i t r e s p i r i r ţ i a . .S-a a ş t e r n u t o ' H n t s t e ' T l < > p l ( n ă . A m
încrerrieiiit. H a r e y ! ?-Nir se nttzea n i t i c e a mai'vrşoîilA "foşnire. D e
ce nu-i • a u z e a m respiraţia ? ' A m început să-mi 'plirlib mîinile p e
aşternut : eram sirrgur.
— ' H a r e y ! a m vr'ut s ă sln-îg, d a r a m auzit p;rşi. .Se a p r - o p i a
c i n e v a m a r e şi g r e u , c a . . .
— ţJibarian ? am spus lihfştit.
—'Da.'Ku sînt. Nu'aprinde lumina.
— ^ u ?
— ' ^ U - i nevesar. A ş a * a ' f i ' m a î ' b i w e pentrvr amîndoi.
— 'Tu însă nu eşti în Vliaţă...
— N-are importanţă.' IJoar îmi recimoşli glasul.
— 1>a. D e ce-ai făcut<-o ?
— ' A m f o s t n e v o i t . A i ' Î H t î r x i B t c u p a t r r r V i l e . D a t ă a i fi v e n i t
m a i d e v r e m e , p o a t e n - a r m a i fi f o s t n e v o i e , - D a r ' n u - ţ i f ă i-ep*"oşur-i.
N u m ă s i m t r-ău.
— Eşti a i e v e a ?...
— W h , crezi c ă m ă visezi,... a ş a c u m a i gîridit atunti... despre'
Harey...
— tJnde este ea ?
— Do rrnde ştii c ă 'ştirr •?
— Dedrrc.
— Dacă ştii, ţine-o-pentru tine. Să siMiucrn că .sînt-flici în
locul ei.
— D a r err v r e a u s ă fie ş i e a aici.
24
— K inrposibil.
 — D e ce ? A s c u l t ă . . . I n r e a l i t a t e n u e ş t i t u , c i e u . . .
— N u . S î n t e u , r e a l m e n t e . D a c ă a i v r e a s ă fii p e d a n t , a i putea
s p u n e că sînt e u î n c ă o d a t ă . D a r să n u irosim cuvintele.
— Vei pleca 7
— Da.
— Şi se va întoarce atunci ea ?
— Ţii n e a p ă r a t ? Ce" î n s e a m n ă ea pentru tine ?
— Mă priveşte.
— Dar ţi-e teamă de ca.
— Nu.
— Şi scîrbă...
— Ce vrei de la mine f "!
— D e t i n e a r t r e b u i să ai m i l ă , n u d e ea. E a v a avea întot-»
d e a u n a d o u ă / e c i d e a n i . N u t e ppefă c ă n - o ştii ! ;
D e o d a l ă , f ă r ă s ă - m i d a u d e loc s e a m a d e ce, m - a m l i n i ş t i t p e
d e p l i n . II a . s c u l t a m c u u n c a l m d e s ă v î r ş i t . M i s e p ă r e a c ă s e a p r o -
pia.se, c ă s t ă t e a p r o p t i l î ' d e - p B t , d a r n u v e d e a m n i m i c î n b e z n a c e
donuiea.
— C e doreş-ti ? a m întrebat încet.
T o n u l m e u p a r c ă l - a r fi s u i p i i n s . A ' t ă c u t o t l i p ă .
— S a r t o r i u s 1-a c o n v i n s p e S n a u t c ă l-ai in.şolat A c u m t e î n -
ş a l ă ei. P r e f ă c î n d u ' - s e că m o n t e a z ă o a p a r a t u r ă K o e n t g e n , c o n ­
struiesc de fapt un anihilator de cimp.
— Unde es'te ea ? am întrebat.
— N-ai auzit ce ţi-aiu spus ? 'le-am pr-ovenit !
— Unde se află ea ?
— H a b a r n - a m . Fii atent : vei avea nevoie de arme. Nu te
poţi bizui pe n i m e n i .
— Mă bizui pe Harey, am spus.
Imediat am auzit ceva ca un ecou al vorbelor mele. Rîdea.
— F i r e ş t e că poţi, d a r n u m a i p î n ă la o a n u m i t ă limită. La
u r m a u r m e i vei p u t e a î n t o t d e a u n a să faci ceea c e a m făcut eu.
— Tu nu eşti Gibarian.
— Nu m a i s p u n e ? Dnr cine sînt ? P o a t e visul tău ?
— Nu. Eşti păpuşa lor. Tu însă nu eşti conştient de asta.
— Dar tu eşti conştient cine eşti ?
î n t r e b a r e a m i - a d a t d e g î n d i t . V o i a m să m ă scol, d a r n u
p u t e a m . G i b a r i a n c o n t i n u a să v o r b e a s c ă ; n u î n ţ e l e g e a m c u v i n t e l e ,
îi a u z e a m d o a r g l a s u l . L u p t a m d i s p e r a t î m p o t r i v a s l ă b i c i u n i i t r u p u ­
lui m e u . C u u n s u p r e m efort, a m î n c e r c a t încă o d a t ă să m ă
s c o l . . . şi m - a m t r e z i t . R ă s u f l ă m d i n g r e u c a u n p e ş t e î n a g o n i e .
E r a î n t u n e r i c beznă. Fusese u n vis. U n c o ş m a r . D a r stai dilema
p e c a r e n-o p u t e m rezolva. N e p e r s e c u t ă m pe noi î n ş i n e . P o l i t h e r i i l e
au aplicat doar un gen de amplificare selectivă a propriilor noastre
gînduri.
A căuta o motivare a fenomenului constituie un demers antro-
pomoi'fic. U n d e n u există o a m e n i , acolo nu există nici m o t i v e
accesibile o m u l u i . P e n t r u a n e c o n t i n u a e x p l o r a r e a , t r e b u i e să a n i h i ­
l ă m fie p r o p r i i l e n o a s t r e g î n d u r i , fie î n t r u c h i p a r e a l o r m a t e r i a l ă .
P r i m a cale n u stă în puterile noastre. A d o u a prea se a s e a m ă n ă
cu o crimă".
, . 25 ,
 A s c u l t a m î n î n t u n e r i c c a d e n ţ a a c e s t u i g l a s al c ă r u i t i m b r u l - a m
recunoscut i m e d i a t : vorbea Gibarian. A m întins mîinile în jurul
m e u . P a t u l e r a gol.
„ M - a m trezit p e n t r u u n al doilea vis" — m i - a trecut p r i n minte.

— G i b a r i a n ? a m s p u s . V o c e a s-a î n t r e r u p t i m e d i a t la j u m ă ­
t a t e a c u v î n t u l u i . S-a auzit u n declic a b i a perceptibil, iar p e faţă
a m simţit o vagă adiere.
— Ei, tu, G i b a r i a n , a m m u r m u r a t c ă s c î n d . C e t e ţii scai d e m i n e
d i n t r - u n vis într-altul...
Ceva a foşnit lîngă m i n e .
— Gibarian ! am repetat mai tare.
Arcurile patului au vibrat.
— Kris... S î n t eu, s-a a u z i t o ş o a p t ă î n i m e d i a t a m e a apropiere.
— Tu eşti, Harey... dar Gibarian ?
— K r i s . . . K r i s . . . d o a r n u p o a t e fi e l . . . t u î n s u ţ i z i c e a i c ă n u
este în viaţă.
— I n vis poate trăi, a m r ă s p u n s fără convingere. N u e r a m
d e Ioc s i g u r că fusese u n vis. A v o r b i i . A fost aici, a m a d ă u g a t .
E r a m foarte somnoros. Sînt somnoros, deci d o r m , m - a m gîndit
p r o s t e ş t e , a t i n g î n d c u b u z e l e u m ă r u l r e c e al lui H a r e y , şi m - a m
întins m a i comod. E a mi-a r ă s p u n s ceva, d a r eu m - a m adîncit în
apele de uitare ale somnului.
D i m i n e a ţ a , în c a m e r a l u m i n a t ă în roşu, m i - a m a d u s a m i n t e
d e î n t î m p l ă r i l e nopţii. Discuţia cu G i b a r i a n a m visat-o, d a r ce s-a
26
 î n t â m p l a t m a i t î r z i u ? î i r e c u n o s c u s e m g l a s u l , a ş ti p u t u t j u r a , n u m a i j
că n u - m i a d u c e a m p r e a bine a m i n t e ce spunea. N u s u n a a dialog, i
suna sentenţios... Sentinţă 1? 1
H a r e y se spăla. Ilăsuna p î n ă la m i n e plescăitul apei în baie.
M-am uitat sub pat, unde cu c î t e v a zile m a i înainte aruncasem
magnetofonul. Nu mai era acolo. j
— Harey ! am strigat. Faţa ei, d e p e c a r e picurau stropi de |
apă, a apărut de d u p ă dulap. N-ai văzut c u m v a m a g n e t o f o n u l ? am!
î n t r e b a t . E r a sul) pat... u n u l m i c d e b u z u n a r . . . i
— D a . a u fost n i ş t e l u c r u r i . . . P e t o a t e l e - a m p u s a c o l o . . . ş i , a r ă - j
tînd raftul din apropierea dulăpiorului cu m e d i c a m e n t e , Harey a ]
dispărut în baie. ]
A m sărit din pat, d a r nici în raftul acela n - a m găsit aparatul.
— T r e b u i a s ă - I fi v ă z u t , i - a m s p u s l u i H a r e y c î n d s - a î n t o r s î n
cameiă. Dar ea se pieptăna în faţa o g l i n z i i şi n u mi-a răspuns.
Abia acum mi-am dat seama c î t e s t e d e p a l i d ă şi c ă î n o c h i i e i , :
cînd privirile ni se-ntîlneau în oglindă, licărea ceva iscoditor. |
lln-py, a m reluat cu încăpăţânare, magnetofonul n u .se a f l ă î n raft.?
— N-ai nimic mai important să-mi spui... ?
— lartă-mă, a m m u r m u r a t . Ai dreptate, e o prostie.
Asta mai lipsea: să ne certăm!
Pe unnă n e - a m d u s să l u ă m micul dejun. Harey făcea astăzi j
totul altfel decît de obicei, dar nu reuşeam să definesc această|
deosebii-e. P r i v e a î n j u r u l ei, d e c î t e v a ori n - a a u z i t ce i - a m s p u s , <
c a şi c u m a r fi c ă z u t b r u s c p e g î n d u r i . O d a l ă , c î n d s i - a înălţat:
capul, i-am văzut ochii în lacrimi, j
— C e ai ? a m c o b o r î t v o c e a p î n ă l a ş o a p t ă . P l î n g i ? i
~ Oh, lasă-mă ! a seîncit. N u - s l a c r i m i adevărate.
P o a t e a r fi t r e b u i t s ă - i s p u n mai multe, dar de nimic nu-mi,
era atît de t e a m ă ca d e „discuţiile sincere". D e altfel, altceva a v e a m Ş
în cap.
* D e ş i ş t i a m c ă m a ş i n a ţ i i l e l u i S n a u t şl a l e l u i S a r t o r i u s m i - a u ;
fost r e v e l a t e d o a r în vis, a m î n c e p u t s ă m ă î n t r e b d a c ă î n t r - a d e v ă r
e x i s t ă a r m e în s t a ţ i e . N u m ă g î n d e a m l a c e e a c e v o i f a c e c u e l e ; ş
v o i a m p u r şi s i m p l u s ă le a m . I - a m s p u s l u i H a r e y c ă t r e b u i e s ă d a u j
o raită prin magazii. A mers după mine, tăcînd. A m cotrobăit prin |
lăzi, a m cercetat în conteinere, iar la coborîre nu mi-am putut i
stăpîni d o r i n ţ a d e a zvîrli o p r i v i r e în sala frigorifică. Nu voiam ;
totu.şi c a H a r e y să intre acolo ; de aceea am crăpat doar u ş a şi J
a m cuprins dintr-o uitătură întreaga încăpere. Linţoliul cel n e g r u |
acoperea silueta prelungă, dar din unghiul uşii nu reuşeam să j
văd dacă ncCTosa mai stă culcată acolo unde fuses<' înainte. Mi \
s e p ă r e a că locul e r a gol. <
N-am găsit nimic din ceea c e a ş fi avut n e v o i i - şi r ă t ă c e a m ?
aşa, î n t r - o dispoziţie d i n ce î n ce m a i pi-oastă, cînd, d e o d a t ă , am;
remai-cat lipsa fetei. A venit însă curînd ; rămăsese pe coridor. •
d a r f a p t u l că a î n c e r c a t să se d e p ă r t e z e d e m i n e (ceea ce-i v e n e a
,N
vacg27 eunînt1
itîm ede,ridadtăes.essasă
tcM
uugorărm
pm
neeauepart,riuegarcfdtm
iudea igmnjrcnoahisnîbciunoaăluirceîcornîpainetsnuiusuntansrluuaanîarnădneotetrăiecrcnogaălepuiuvpelu.rărnaa)cîlţnogioacniim
r.ecţ ipR
nfiasşuausi rtepterdăoaesirrlbnăai utf,im
aptrrfăim
iăscisaădiă-cn-oaim
aaesîirăn.ăntdşîeN
tcem ldpaoleit,r \ji,
riauvpp-ilum
să fiu scos d i n s ă r i l e î n a ş a hal. H a r e y t r e c e a c a o u m b r ă p r i n
c a b i n ă , u n e o r i d i s p ă r e a p e n t r u cîteva clipe. D u p ă m a s ă (de fapt
H a r e y n u se atinsese d e m î n c a r e , iar eu, lipsit d e poftă d i n c a u z a
m i g r e n e i ce f ă c e a s ă - m i c r a p e c a p u l , nici m ă c a r n u î n c e r c a s e m s-o
î n d e m n s ă m ă n î n c e ) s-a a ş e z a t b r u s c l î n g ă m i n e şi a î n c e p u t s ă m ă
ciupească de mîneca bluzei.
— Ei, ce vrei ? a m m u r m u r a t m a ş i n a l . A v e a m d e g î n d să
d a u o r a i t ă p e sus, d e o a r e c e m i se p ă r e a că în ţevi r ă s u n a u n ecou
slab d e ciocănituri, s e m n că S a r t o r i u s lucrează la a p a r a t u r a d e
î n a l t ă t e n s i u n e , d a r d e o d a t ă c h e f u l m i s-a e v a p o r a t la g î n d u l că voi
fi o b l i g a t s ă m ă d u c c u H a r e y , a c ă r e i p r e z e n ţ ă î n b i b l i o t e c ă m a i
e r a e x p l i c a b i l ă , d a r a c o l o , p r i n t r e m a ş i n i , a r fi p u t u t s ă - i d e a l u i
S n a u t pnlejul unei atenţii premature.
— K r i s , a ş o p t i t . C e s e - n t î m p l ă c u noi... ?
A m oftat fără voie. N u pot susţine că aceasta era ziua mea
fericită.
— Nimic rău. Dar la ce te referi ?
— Aş vrea să vorbesc cu tine.
— Poftim, te ascult.
— Dar nu aşa.
— D a r c u m ? ţi-ain spus doar că mă doare capul, că am o
m u l ţ i m e d e griji...
— Puţină bunăvoinţă, Kris !
M-am silit să schiţez un zîmbet ; desigur că nu mi-a reuşit.
— Da, iubito, zi...
— Dar îmi vei spune adevărul ?
Am ridicat sprîncenele ; nu-mi plăcea acest început.
— De ce te-aş minţi ?
— I^oţi a v e a motive... importante. Dar, dacă v r e i c a să... hai,
nu mă minţi!
Tăceam.
— E u î t i v o i s p u n e c e v a şi t u - m i v e i s p u n e c e v a . B i n e ? D a r
n u m a i a d e v ă r u l . O r i c e - a r fi. N - o p r i v e a m î n o c h i , d e ş i î m i c ă u t a
privirea ; m ă p r e f ă c e a m că n u observ. Ţ i - a m m a i spus că n u ştiu de
u n d e a m v e n i t aici. D a r p o a t e că o ştii tu. A ş t e a p t ă , î n c ă n - a m . . .
E posibil să n u ştii. D a c ă totuşi ştii, d a r n u m i - o poţi s p u n e a c u m ,
o v e i f a c e p o a t e m a i t î r z i u , c î n d v a I N u v a fi l u c r u l c e l m a i r ă u .
î n orice caz îmi vei da o şansă,
A v e a m i m p r e s i a că u n c u r e n t rece ca g h e a ţ a îmi s t r ă b a t e î n ­
tregul trup.
— C'opilule, b î i g u i i , c e t o t î n d r u g i ? C e fel d e ş a n s ă . . . ?
— K r i s , o r i c i n e a ş fi, c e r t e c ă n u s î n t c o p i l . M i - a i p r o m i s î
răspunde-mi I
A c e s t „ o r i c i n e a ş f i " p a r c ă m - a r fi s t r a n g u l a t ; n - a m r e u ş i t
d e c î t s-o p r i v e s c p e H a r e y , n e g a m p r o s t e ş t e d i n c a p , c a ş i c î n d
m - a ş fi a p ă r a t d e c e e a c e a v e a m s ă m a i a u d .
— D o a r ţ i - a m zis că n u t r e b u i e s ă - m i s p u i . E d e s t u l d a c ă - m i
vei da de-nţeles că nu poţi.
CONTINUARE tN NUMĂRUL VIITOR
In româneşte 28
de. ^ADBI.^N ROGOZ şi TEOFIL ROLI>
în pragul
MILENIULUI III
CUM VOM LOCUI?
O r i t î t <le t r e p i c i a n t v a fi r i l n u i l v i e ţ i i c o t i d i e n e şi o r i c î t «le
v a r i a t e v o r fi . s o l i c i t ă r i l e c ă r o r a Ic v a fi s u p u s o m u l , l o c u i n ţ a v a
c o n t i n u a să j o a c e u n rol m a j o r . D i n t o t a l i t a t e a m e d i u l u i încun.jură-
tor construit, locuinţa reprezintă prima treaptă pe care o m u l o
u t i l i z e a / ă n e c o n t e n i t şi f ă r ă d e care v i u ţ a m o d e r n ă e s t e d e n e -
eonceput.
U n s t u d i u p u b l i c a t r e c e n t d e C o m i t e t u l p e n t r u s i s t e m a t i z a r e şî
l o c u i n ţ e ul O r f i a n i z u ţ i c i N a ţ i u n i l o r U n i t e a t r a g e a t e n ţ i a c ă , p î n ă
i n t r - u i i v i i t o r r e l a t i v a p r o p i a l , p u i a lii si'ir.şitul s e c o l u l u i , şi i n s p e ­
c i a l în m e d i u l u r b i i n , c e a m a i m a i e p a r l o u f o n d u l u i l o c u i b i l e x i s ­
t e n t l u i i u ' a / . ă a fi r c c o n s i r u i l .
VuriaiiUi mijlocie a prognozei de c r c ş l c r c u p o p u l a ţ i e i globului,
p î n ă î n a n u l 2000, i n d i c ă o d u l i l u r e a o m e n i r i i ( d e l a miliarde
l a fi—6,5 m i l i a r d e ) . N u m ă r u l «Ic l o c u i t o r i a i o r a ş e l o r v a s p o r i , î n
c i f r e u b s o l i i l e , d e Iu c i r c a o J u m ă t u t e <lc n i i l i i i r d l a a p r o a p e 4 m i ­
l i a r d e . ( o n v e r l i l în u p i M l a n u - n t c c o u v e n ţ i o n a l c d e ;tO m-' s u p r a f a ţ ă
«Ic l o c u i t , a<'eii<«lu a r r e p r c / c n t a n e c e s i t a t e a a a p r o x i m a t i v 2 m i ­
l i a r d e d e u p a r l a n u - n i c , c u r e a r t r e b u i , în p r o p o r ţ i e d e 90"/», c o n ­
s t r u i t e d e ucuin îniiiiUe : n u m u i o m i c ă p u r i c ilin a c t u a l u l f o n d
c o n s t r u i t v a n u i i fi u t i l i / . u b i l şi î n v i i l o r , d e o a r e c e u z u r a m a t e r i a l ă
şi m o r a l ă a c o n s t r u c ţ i i l o r i m p u n e o î n n o i r e la f i e c a r e g e n e r a ţ i e
(40—45 ani).
A m făcut uceusiă i n c u r s i u n e în viitorul c o n s t r u c ţ i i l o r d e locu­
i n ţ e p e p l a n m o n d i a l .spre a s u b l i n i a g i g a n t i s m u l a c e s t u i p r o g r a m
legat nemijlocit de o necesilate f u n d a m e n t a l ă a o m u l u i civilizat:
n e v o i a d e a se a d ă p o s t i , d e a a v e a a d u n a t e l a o l a l t ă , el şi f a m i l i a
s a , t o a t e a c e l e o b i e c t e şi a m e n a j ă r i c a r e , u ş u r i n d u - i ş i î n f r u m u s e -
ţ i n d u - i v i a ţ a , î i p r o c u r ă c e e a c e c u u n t e r m e n a t o t c u p r i n z ă t o r se
n u m e ş t e confort.
Cultul c ă m i n u l u i reprezintă u n a dintre cele m a i vechi practici
a l e u m a n i t ă ţ i i . I n e p o s u l a n t i c , la n u m e r o a s e p o p o a r e , l o c u i n ţ a e s t e
V e n e r a t ă , şi zeii „ V e t r e i " o c u p ă u n loc i m p o r t a n t î n i e r a r h i a d i v i n ă .
R e s p e c t u l şi d r a g o s t e a p e n t r u l o c u i n ţ ă a e v o l u a t o d a t ă c u i s t o r i a
c i v i l i z a ţ i e i şi a p a r e i n t e r e s a n t ă s o n d a r e a m o d u l u i în c a r e s e p o a t e
prevedea reacţia omului modern.
P e n t r u viitor este e v i d e n t ă r ă s p î n d i r c a u n o r noi m a t e r i a l e d e
c o n s t r u c ţ i i , a c c e n t u l p u n î u d u - s e î n s p e c i a l pe cele d e r e z i s t e n ţ ă şi
p e c e l e d e f i n i s a j , c a r e v o r p e r m i t e s t r u c t u r i şi f o r m e v a r i a t e ;

, , 29
necesităţile tlivcrsificalc se exprimă şi în planul locuinţei prîn apa­
riţia sau dispariţia, prin menţinerea sau modificarea uneia sau
alteia dintre utilizările actuale.
La Gland, în Elveţia, arhitectul Robert Frei a executat proto­
tipul unei astfel de locuinţe a viitorului denumită „villa a rojada"*.
Pe o suprafaţă totală construită de circa 550 m^, utilizînd cadrul
natural al unei pajişti mărginite de-o pădure, noua clădire, deşi
clasificată de unii ca un exemplu de arhitectură fantastică, poate
fi totuşi analizată sub aspectul trăsăturilor caracteristice locuinţelor
mileniului următor.
In afară de dotarea modernă sub raport tehnic, construcţia are
ca specific un dispozitiv de rotire la nivelul fundaţiei, ceea ce per­
mite o dozare a însoririi pe tot timpul zilei. Costul relativ ridicat
al instalaţiei de forţă care asigură mişcarea edificiului in jurul
unei axe apare ca o dificultate temporară în răspîndirea acestui
tip de locuinţă. Energia şi dispozitivele aferente vor înceta să cons­
tituie piedici pe măsură ce vor fi date in folosinţă noi rezerve
potenţiale de energie.
Locuinţele amplasate in zonele temperate ale globului sînt
expuse vinturilor şi radiaţiei solare, care variază, ca intensitate
şi durată, in cursul anului, trimestrelor, ba chiar zilnic. A putea
reglementa după plac expunerea la soare şi la vînt, reprezintă un
confort pe care oamenii şi-1 vor putea oferi cîndva, aşa cum astăzi
ei îşi dozează intensitatea iluminării artificiale sau a căldurii. Noua
construcţie se poate roti după mai multe programe, cu viteză
foarte mică, aproape imperceptibilă, sau repede, în cîteva minute,
în funcţie de comanda dată.
Instalaţiile de căldură şi de iluminat sînt comandate electric,
pe baza unor celule optice compensatoare care sporesc intensitatea
temperaturii şi a fluxului luminos in funcţie de starea locuinţei.
Astfel, atît lumina cît şi temperatura sînt menţinute constante,
fără fluctuaţii de la un anotimp la altul sau de la noapte la zi.
Arhitectul francez Pascal Hauserman a realizat la Gully (Franţa)
o locuinţă experimentală, cu un preţ de cost relativ redus, utili­
zînd pînze subţiri de beton armat de 5 cm grosime. Construcţia
utilizează larg suprafeţele curbe atît la pereţi cît şi la acoperire,
fiind preferate formele paraboloizilor hiperbolici şî a hiperboloizi-
lor de rotaţie. Esenţialul îl constituie prefabricarea completă, mon­
tajul realizîndu-se Integral, inclusiv racordurile la reţelele edili­
tare (apă, canal) în maximum 8—10 ore, aproximativ două ore
pentru o cameră de locuit.
Casa de la Gully are drept caracteristică inovatoare pereţii fii-
teriori .mobili, ceea ce conferă posibilitatea utilizării apartamentu­
lui în cinci sisteme, în funcţie de necesităţi: structura normală,
primire de prieteni,
* In limba primire
portugheză, „vilâ oficială, separare parţială între cele
transformabilă".
două generaţii care locuiesc în aceeaşi casă şi amenajare de
vacanţă. 30
O altă tendinţă se referă la creşterea importantă a consumului
de metale şi sticlă folosite pentru amenajările interioare. Vor fi
larg folosite masele plastice viu colorate şi de diverse durităţi, pre­
cum şi aluminiul ce se pretează la prelucrări multiple.
 Disi'u|iu ilcsprc ulililaloa bucătăriei in cadrul aparinineiitului
pare a fi depăşită. Construcţia de serie mare a apartamentelor cu
comutare posibilă a atribuţiilor unor spaţii permite transformarea
bucătăriei într-o cameră de baie, fiind generalizată tendinţa de a
avea două băi la un apartament de 4—5 camere. In felul acesta,
indiferent dacă o familie recurge la servirea mesei prin alimentaţia
publică sau preferă propria bucătărie, racordurile de apă şi de
canalizare existente la băi şi bucătării pot fi utilizate după nevoie
şi în funcţie de programul săptămînal şi sezonier.
Sistemul imaginat de portughezul Amancio Guedes pare să se
bazeze pe estimarea evoluţiei psihologice a mentalităţii umane şi
este executat în mai multe oraşe din lume. Un cartier cu aproxima­
tiv două sute de locuinţe de acest tip se află în execuţie la Bio
<le .Tunoiro (liruzillu), unde se «onstulu i> primire deosebit de bună
ideilor Icgultt de „lucuiu|u psihologica".
Tendinţele de vieţuire coleclivu In apropierea rudelor foarte
apropiate şi a prietenilor fourle buni, cu posibilitatea Izolării fie
iiullviduule, fie in cadrul runiiliel restrînse (soţ şi soţie), au deter­
minat upuriţiu lodiinţclor gi-nu-nc, doua, patru sau opt, in funcţie
de nu'iriincu grupului cure consliluie nucleul de legături.
AsenuMH'u locuinţe sînt complet sepurale, uvind întreaga dotare
modernii pentru apnrluincntc de doiiu, trei şi patru camere, tnge-
niuiiareu lor, reali/iilu prin rampe de Icguluru, cure folosesc pla­
nuri liicliiiale, pcniiile relaţii int<Tioure îiilre toute apartamentele,
crcind intliiiilalru ncccsuru, tura insa a fuce o contopire, decit
atunci cind ea esle dorita.
1/U Olilulioiiiu (S.U.,\.), arhltcilul Hriicc Goff a construit o „casă
in spirala", in lornui de melc, cu un coridor în ml.iloc şi cu o dis­
poziţie u camerelor vuriulă, cu ferestre orientate diferit, realizînd,
fără roliii'u clădirii, condiţii diferite, în fiecuie încăpere în parte.
Deşi, Iu priiiui vedere, vilele experimentuli- realizate par a fi
soluţii do uvungurdu, ele sini sludlute peniru a li aplicate în con­
strucţia de nuire serie, prin prclubricure. IXislu posibilitatea de a
reali/.u astfel dcnsiluţi mari şi [(«urle mari, pentru asigurarea efi­
cienţei economice a unor oraşe cure să găzduiască de şase ori mai
multa populaţie ihcil cea actiiulu.
( e l e niui specluciilousc şi mai interesante sînt poate perfecţio­
nările lelinicc care vor transforma viaţa interioară a locuinţei.
l i U Expoziţia mondiulă de la IVlontreat, la o masă rotundă a
unor specialişti iu aiuena.iarea interioară au reieşit o scrie de con­
cluzii care au fost formulate de E. Finley t arter, unul dintre direc­
torii tehnici ai Institutului de cercetări ştiinţifice de pe lîngă Uni­
versitatea Stanford din California (S.U.A.):
— un perete (2X3 m) al camerei de zi va fi utilizat pentru
ecranul panoramic al televizorului în culori, stereofonic şi curbat
pentru a da senzaţia de participare directă a spectatorului la acţiu­
,nea
. . 31vizionată (stereoscopie) ;
— o combină-robot, cu dispozitive electronice pentru executarea
treburilor casnice, care şterge praful, mătură, spală geamuri, în­
treţine, pe baza unui progiain imprimat pe bantlă metalică, şl
care se dcplasca/ă autonom ;
terii— proporţiei
scările interioare se desfiinţează
do colesterol iu singo; concluzia
afirmă cămedicală
acesta nua creş­
s-ar
 datora numai unei alimentafii prea abundente, cî şî suirii şi cobo-
rîrîi treptelor. Înlocuirea acestora prin planuri înclinate rezolvă
în bună parte problema. S-a constatat că existenţa unei scări inte­
rioare în locuinţă conduce la parcurgerea a 100—120 de etaje pe zi,
de persoană (50—60 de suiri şi coborîri);
— climatizarea generală a locuinţei (introducerea de aer rece
şJ cald), după nevoie, necesită o umiditate sporită a atmosferei.
Din aceste motive şi din considerente estetice se preconizează
oglinzi de apă în camerele de locuit (mici bazine, fintîni, acva­
rii etc.);
— aparatajul tehnic de lungă folosinţă va deveni preponderent
în dotarea locuinţei, iar mijloace electronice (radio, picup, mag­
netofon, televizor) vor fi miniaturizate astfel încît să ocupe spa­
ţii minime ;
', — biblioteca optică, bazată pe microfilme care se proiectează,
ipermite păstrarea igienică şi comodă a echivalentului citorva sute
de mii de cârti si reviste, într-o cutie ermetic închisă de
3 0 X 3 0 X 40 cm.
Specialiştii sînt cu toţii de acord să condiţioneze progresul lo­
cuinţelor de doi factori esenţiali : de surse energetice, care să per­
mită o sporire de 20—30 de ori a consumului mediu de energie
UMOR
existent în prezent pe un locuitor al Pămîntului, si direcţionarea
Către scopuri paşnice
de CONSTANTIN a cheltuielilor militare de toate tipurile.
MIHAI
VIBGIL lOANID

— Şi doar {i-am spus să nu mai dansezi tivişi!/

Tiparul executat la Combinatul Poligrafic Casa Scînteii

 C E D A R « M A s L I N E « EB
* K Ol

DECEMBRIE 1967
>KETUL 1 lEU { 41007 |

(O # C E O a R * M â S L