Scoala postliceeala F.E.

G Brasov

LUCRARE DE PRACTICA

Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientilor

cu accident vascular cerebral

Cursant: Boricean (Baila) Elena

Clasa:A.M.G III C
 CUPRINS

-Introducere
-Cap I Anatomia şi fiziologia sistemului nervos central
-anatomia sistemului nervos central
-fiziologia sistemului nervos central

-Cap II Accident vascular cerebral

- definiție
- etiologie
- simptomatologie
- tratament
- evoluţie, complicaţii, prognostic

-Cap III Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientilor cu accident

vascular cerebral
- Rol propriu
- Rol delegat
- descriere tehnici

-Cap IV Studiu de caz

- Culegerea de date
- Grilă de dependenţă
- Investigaţii
- Plan de îngrijire

- Bibliografie

2
 Capitolul 1

Anatomia si fiziologia sistemului nervos central

Functionarea organismului depinde de functiile izolate ale diferitelor organe,

coordonate.
controlate si conduse de sistemul nervos.
Aceasta coordoneaza activitatea tuturor organelor precum si relatiilor organismului ca intreg
cu mediul expern.
Datorita coordonarii si reglarii nervoase mentionate organismul se comporta ca o unitate
functionala.
Proprietatea sistemului nervos de a realize aceasta coordonare se numeste functie
integrative.
Integrarea este o proprietate a tuturor etajelor sistemului nervos , dar organul de integrare
propriu-zisa care subordoneaza si functiile celorlalte etaje este scoarta cerebrala.
Se deosebesc un system nervos vegetative si un system nervos al vietii de relatie, alcatuit din
sistem nervos central si sistem nervos periferic.
Sistemul nervos vegetative nu este cum se credea in trecut un sistem autonom independent,
este o componenta a sistemului nervos care isi poate desfasura activitatea si independent de vointa .
Activitatea sa este reglata de regimentele superioare ale sistemului nervos central si in mod
special de scoarta.
Sistemul nervos vegetative – coordoneaza activitatea organelor interne, bataiile inimii si
presiunea sanguina, distributia sangelui, frecventa miscarilor rspiratorii, secretia, etc.
Cele doua componente ale sistemului nervos vegetative simpaticul si parasimpaticul,
exercita asupra fiecarui organ actiuni antagoniste : unul stimuleaza, celalalt inhiba.
Excitatia simpatica mareste metabolismul , deci creste caldura, glicemia, accelereaza bataiile
inimii, diminueaza circulatia periferica si creste circulatia cerebrala.
Parasimpaticul are actiune antagonista - el creste anabolismul.
Sistemul nervos este constiuit din elemente esentiale:
Neuronul - celula nervoasa propriu – zisa si nevroglia – tesut de sustinere .
Neuronul unitatea anatomo – functionala a sistemului nervos este alcatuita din corpul celular
si prelungirile sale.
Acestea sunt: axonul - prelungire de obicei unica si lunga prin care influxul nervos pleaca de
la celula; si dendritele – prelungiri scurte prin care influzul vine la celula.
Fibra nervoasa – este continuarea axonului si este constituita dintr-un fascicul de
neurofibrite, numite chidrax invelite sau nu de o teaca de mielina
Prin intermediul fibrelor nervoase se realizeaza o legatura intre doi neuroni , legatura care
poarta denumirea de sinapsa.
Circulatia influxului nervos la nivelul sinapsei se face intr-o singura directie, de la cilindrax,
si corpul celular.
Energia care circula de-a lungul fibrei nervoase se numeste impuls nervos.

3
 Dupa sensul impulsului nervos se deosebesc un neuron aferent - care conduce impulsul de la
periferie catre centru ( calea senzitiva ) si un neuron aferent care conduce influzul de la centru la
periferie (calea motorize ).
Excitatiile mediului extern si excitatiile pornite de la muschi, tendoane, articulatii, periost se
transmit prin intermediul sistemului nervos al vietii de relatie; In excitatiile plecate de la viscere se
transmit pe calea sistemului nervos central vegetative.
Aceste senzatii sunt receptionate de organe specializate, numite receptori, care poti fi -
extrareceptori, care culeg excitatiile pornite de la mediul extern ;
- proptoreceptori care culeg informatii de la muschi , tendoane, articulatii ;
- interoceptori care culeg excitatiile viscerale.

Nervii periferici pot fi senzitivi sau senzoriali, motori si vegetativi.

Pe calea lor vin informatii de la periferia corpului, sau din organelle interne care vor merge
prin intermediul neuronului senzitiv spre centru, influzul nervos transmitandu-se spre organele
efectuare pe calea neuronului motor, a nervilor motori.
In general nervii periferici sunt mixti leziunea lor provocand tulburari chimice , motorii si
sensitive.
Din nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de 12 perechi si nervi rahideieni.

SNC – este alcatuit din encefal care este format din doua emisfere centrale.
Formatiunile de la baza craniului, triunchiului cerebral, cerebel si maduva spinarii.
Emisferele cerebrale – prezinta partea cea mai dezvoltata a sistemului nervos
Fiecare dintre ele cuprind cate patru lobi : frontal, parietal temporal si occipital.
Acestia sunt impartiti prin santuri si circumvolutii.
Encefalul este format din substanta cenusie si substanta alba.
Substanta cenusie – prezinta numeroase cellule de diferite forme si dimensiuni , alcatuind la
suprafata scoarta cerebrala , iar in profunzime nuclei cenusii centrali .
In scoarta se regasesc 14 miliarde de celule.
Substanta alba – este formata din fibre nervoase care realizeaza legatura intre diferite zone
corticale ( fibra de asociatii ) , legatura intre cele doua emisfere ( fibre comisurale – corpul calos ) si
legatura intre diferite etaje ale sistemului nervos central ( fibre de protectitie)
Coordonand functionarea sistemului nervos , scoarta cerebrala controleaza intreaga activitate
a organismului .
Ea detine in primul rand functia de reprzentare si selectionare , de elaborare a ideilor –
gandirea ( rationamentul ) , denumita de Pavlov “ activitate nervoasa superioara”
Spre deosebire de reflexele neconditionate , care sunt inascute , reflexele conditionate sunt
dobandite , aparand in cursul existentei individului , determinate de conditii diferite si variate ale
mediului extern.
La nivelul scoartei se realizeaza integrarea superioara, cu alte cuvinte, adaptarea
organismului la schimbarile mediulu extern, inregitrate cu finete si precizie, precum si legatura
dintre parti ale organismului.
Lobul frontal – corespunde circumferintei centrale ascendant, este sediul neuronului motor
central, deci mediul miscarilor voluntare.
Leziunile lobului frontal se insotesc de tulburari motorii ( paralizii), tulburari in articulatia
vorbirii ( disartrie sau anartrie ), tulburari de comprtament.

Lobul parietal – este mediul cortical, analizatorului sensibilitatii generale.

La acest nivel se realizeaza sinteza tuturor tipurilor de sensibilitate.

4
 Leziunile lobului parietal se vor insoti deci, de tulurari privind aprecirea volumului si a
formei obiectului ( stereagnezie ), a greturilor ( barestezie ), privind discriminarea tactila
( aprecierea distantei dintre doua atingeri ale pielii ).
Distrugerea totala duce la agnezie tactila , adica la nerecunoasterea prin pipait a obiectivului
respectiv.
Lobul temporal - cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv.
Surditatea verbala ( bolnavul aude , dar nu intelege ), halucinatii auditive, tulburari de
echilibru, imposibilitatea de a intelege scrisul ( cecitate verbala ) incapacitatea de utilizare a
obiectlor si de efectuare a gesturilor obisnuite ( apraxie ), uneori este pierduta intelegerea
semnificatiei cuvantului vorbit sau scris ( afazie senzoriala ).
Lobul occipital – este sediul capatului cortical al analizatorului visual.
Leziunea sa duce la tulburari de orientare in spatiu, tulburari de vedere ( halucinatii vizuale )
Formatiunile de la baza creierului sunt diencefalul si corpii striate.
Diencefalul – este alcatuit in principal din : talamus, statia cea mai importanta de releu pentru
toate fibrele sensitive, care merg dspre scoarta cerebrala ( leziunile talamusului provocand grave
tulburari de sensibilitate ) si hipotalamus – coordonatorului sistemului vegetativ si al sistemului
endocrine.
Corpii striate – formati dintr - un numar de nuclei de substanta cenusie, au un rol deosebit in
realizarea miscarilor autonome. Si a tonusului muscular fiind segmental cel mai important al
sistemului extrapiramidal .
Leziunile acestora duc la aparitia unor tulburari incadrate in notiunea generica de sindrom
extrapiramidal.
Triunchiul cerebral – este prima portiune cuprinsa in cutia craniana , in prelungirea maduvei
spinarii.
Tinand seama de importanta centrilor nervosi ( respiratorii, circulatori, de deglutitie,) a
cailor si a conexiunilor de la nivelul trunchiului cerebral , leziunile acestora produc manifestari
complexe, grave si adesea mortale.
De la acest nivel pornesc cele 12 perechi de nervi cranieni care indeplinesc importante
functii motorii si sensitive.
In sfera muschilor nervilor cranieni si ai centrilor reflexelor vegetative , in trunchiul cerebral
se gasesc se gasesc o serie de muschi nespecifici care alcatuiesc formatiune reticulara care are loc in
transmiterea spre scoarta cerebrala a diferitelor stimulari extero si interoceptive contribuind la
edificarea starii de veghe. ( de constiinta )
Cerebelul - asezat in fosa superioara a cutiei craniene , este alcatuit din doua emisfere
laterale cu rol in coordonarea motorize si o regiune mediana , care contribuie in mod deosebit la
mentinerea echilibului , numit vermis
El este legat de neurax prin pediculii cerebelosi.
Functia sa principala consta in reglarea tonusului muscular si coordonarea miscarilor.
Maduva Spinarii – ultima portiune a sistemului nervos se prezinta sub forma unui cilindru de
substanta nervoasa care incepe de la bulb si se termina la L2 .
Este impartita in doua jmatati simetrice , fiind formata din substanta cenusie .
Substanta cenusie este situate central si imbraca aspectul literei “H “.
Coarnele anterioare ale substantei cenusii sunt motorii, cele posterioare sensitive , iar cele
laterale au functii vegetative.
Substanta alba este alcatuita din cai motorii descnendente si cai sensitive ascendente.
In fiecare jumatate de maduva se disting trei coordonate de substanta alba , separate de
emergentele radacinilor anteriore ( motorii ) si posterioare 9 senzitive )
Cordonul anterior contine fascicolul piramidal direct.
Cordonul posterior contine fascicolele Goll si Burdanch , care condc spre centrii superiori
sensibilitatea tactila si profunda constienta .
5
 Cordonul lateral contine o serie de fascicle ascendente care conduc spre centri superiori
informatii legate de sensibiliatea termica , dureroasa si peofunda inconstienta.
Tot la nivelul cordonului lateral coboara fascicolul piramidal incricisat, si caile
extrapiramidale spre celula neuronului periferic , aflata in cordoanele anterioare , de unde porneste
calea motorize finala.
Leziunile maduvei provoaca grave leziuni sensitive , motorii si vegetative.
La nivelul dintre cele doua radacini – anterioara ( motorie) si posterioara ( senzitiva ) - se
formeaza nervii rahidieni.
Pe traiectul radacinii posterioare exista o umflatura , ganglinul spinal, care contine corpul
celular al primului neuron senzitiv periferic.
Nervii rahidieni dau nastere nervilor periferici.
Sistemul nervos central ( encefalul si maduva spinarii ) este acoperit si protejat de cele trei
foite meningiene: DURAMATER –o membrane fibroasa in contact cu osul , ARAHNOIDA - o
foita subtire care captuseste fata interna a duramaterului si PIAMATER - un tesut celular bogat
vascularizat care acopera tesutul nervos.
Spatiul sudarahnoidian cuprins intre piamater si arahnida contine lichidul cefalorahidian.
Acesta este secretat in ventriculi de catre plexuri coroide si patrunde in spatiile subarahnoide prin
orifiuciul lui Magendie si Laschka.
In interiorul encefalului se afla un sistem de cavitati SISTEM VENTRICULAR , in care se
formeaza si circula LC .In emisfera se fala ventriculii laterali I si II , si ventriculul III. intre
protuberanta si cerebel se afla ventricolul IV.Ventricolul III este legat de ventricolul IV prin
aspectul Sylvion . Ventricolul Iv comunica cu spatiul arahnoidian prin orificiul Lusckha si
Magendie .
LCR se resoarbe din spatiul subarahnoidin , prin vilozitatile arahnoidiene.

CAILE MOTORII, SENZITIVE SI A REFLEXELOR

A ) Caile motorii
Sistemul motor cuprinde 3 elemente:
- neuronal central
- neuronal extrapiramidal
- neuronal periferic
Neuronul motor si neuronal extrapiramidal , reprezinta cele doua cai motorii , care merg de
la encefal la maduva.
La nivelul acestuia, calea motorize este unica , fiind reprezentata de neuronal periferic numit
de aceea si calea motorie finala comuna.
Prin intermediul acestuia se transmit atat impulsuri venite pe calea neuronului central ( calea
piramidala) cat si cele venite pe caile extrapiramidale.

Neuronul motor central – formeaza calea piramidala

Fascicolul piramidal are somele celulare situate pe scoarta circumvolutiei frontale

ascendente. Axonii lor alcatuiesc calea pirmidala si se termina in coarnele anterioare ale maduvei ,
unde fac sinapsa cu neuronal motor periferic , cu exceptia unor fibre scurte ( fascicolul genicular )
care se termina in nuclei de origine ai nervilor cranieni, la nivelul trunchiului cerebral .
Fascicolul pyramidal incrucisat care reprezinta cea mai mare parte a fascicolului pyramidal
si ale carui fibre se incruciseaza in partea superioara a bulbului
(decusatie) pentru a ajunge apoi in coordonatele medulare laterale si coarnele anterioare

6
 Datorita incrucisarii laterale a acestor fibre , se intelege de ce o leziune encefalica antreneaza
paralizie pe partea superioara a corpului.
Fascicolul piramidaldirect - este fascicolul subtire , constituit din cateva fibre care nu se
incruciseaza la nivelul bulbului , ci cu mult mai jos , la nivelul maduvei spinarii , cu cateva
segmente inainte de a se termina , tot in coarnele anterioare ale maduvei .
Fascicolul pyramidal este de origine filogenetica mai noua.
Prin intermediul lui se transmit impulsuri notorii active ( pentru miscarile voluntare ) si
impulsuri modelatoare ale scoartei pentru activitatea autamatorefleza a maduvei.

Neuronii extrapiramidali - formeaza calea extrapiramidala care este o cale motorize indirecta
Corpurile celulare isi au originea in nuclei centrali ( reticular si caudat ), nucleul rosu , locus
neger .Toti acesti nuclei sunt legati prin fascicole scurte.
Caile descendente se termina in coarnele anterioare ale maduvei prin diferite fascicole.
Subo - spinal
Olivo – spinal
Tecto – spinal
Vestibule – spinal

De retinut ca scoarta cerebrala la nivelul lobului frontal are neuroni cu functie

extrapiramidala.
Sistemul extrapiramidal , de origine filogenetica mai veche , joaca un rol in miscarile
automate si in coordonarea si reglarea tomusului muscular.

Neuronul motor periferic - este portiunea terminala a caii motorii

Corpurile celulare se gassc in coarnele anterioare ale maduvei , iar, axonii trec radacina
anterioara in nervii perifeici , terminandu-se in muschi.
Legatura intre nerv si muschi se face la nivelul unei formatiuni de tip sinaptic , numita
PLACA MOTORIE.
Transmiterea influxului la acest nivel , se face cu ajutourul unui mediator chimic numit
acetilocolina.
Nervul periferic primeste excitatii atat pe calea neuronului motorcentral , cat si a neuronului
extrapiramidal si a aecului reflex medular , de aceea se mai numeste si calea finala comuna.
In leziunile neuronului motor sunt pierdute toate categoriile de miscari.

B.) Caile sensibilitatii.

Informarea sistemului nervosa supra variatiilor mediului extern si intern se realizeaza prin
existenta la periferie a unor receptori specializiti pentru toate tipurile de sensibilitate
Se disting doua forme de sensibilitate:
- elementara
- sistemica

Sensibilitatea elementara cuprinde:

- sensibilitatea superficiala sau cutanata pentru pipait , caldura si durere ( termica, tactila si
dureroasa)
- sensibilitatea profunda sau proprioreceptiva , care provine din muschi , tendoane
ligamente, oase si articulatii
- sensibilitatea viscerala ( interoceptiva) , sub controlul sistemului nervos vegetative.

Sensibilitatea sistemica cuprinde:

- senzatii complete rezultate din diferentierea si combinarea senzatiilor elemntare.
7
 Caile sensibilitatii, printr-o inlantuire de trei neuroni , alcatuiesc calea sensibilitatii tumo –
algice , a sensibilitatii tactile – profunda constienta . prfunda inconstienta.
Caile senzitive cuprind trei neuroni:

Primul neuron se gaseste pe traiectul radacinii posterioare a nervului rahidian , in ganglionii

spinali si in ganglionii anexati nervilor cranieni.
El este o prelungire cu rol de dendrite , care alcatuieste fibra senzitiva a nervului periferic si
o prelungire cu rol de axon care patrunde in maduva.
Aceasta prelungire poate fi scurta , pentru sensibilitatea superficiala ( care se termina 2-3
segmente medulare mai sus) si lunga pentru sensibilitatea profunda constienta ( care se termina in
nucleul Gool si Burdach din bulb)
Al doilea neuron transmite excitatia senzitiva pentru sensibilitatea superficiala prin fascicul
spino – thalamic posterior si pentru sensibiliatatea tumo – algica , iar pentru sensibilitattea profunda
fibrele care pornesc din nuclei Goll si Burdach se invecineaza in bulb , pe liania mediana si se
termina in talamus
Al treilea neuron este portiunea cailor sensitive intre talamus si circumvolutia parietala.

C ) Caile reflexelor:
Se intelege prin reflex un raspuns secretor sau vasomotor, obisnuit prin intermediul
sistemului nervos.
Pentru ca sa se produca un reflex este necesara continuitatea arcului reflex intre nervul
afectat si cel eferent, cu alte cuvinte o suprafata receptoare ( pile , music, tendoane ) si un nerv
senzitiv care constituie fibrbra aferenta , o celula intermediara aferenta situate in ganglionul spinal
posterior , o celula motorize ( in cornul anterior al maduvei ) si o terminatie motorize in muschi.
Se recunosc mai multe tipuri de reflexe.
Reflexele osteotendionoase sunt reflexe spinale , formate din doi neuroni : unul senzitiv care
receptioneaza ectitatia de la nivelul tendonului ecitat prin intindere si unul motor ( neuronul motor
periferic) care executa raspunsul motor.
Impulsurile corticale prin calea piramidala au actiuni inhibitoare asupra acestor reflexe.
Reflexele superficiale ( cutanate si mucoase ) sunt formate din inlantuirea mai multor
neuroni.
Excitatia unor zone prin exagerarea lor , care apare in leziunea fascicolului pyramidal.
Reflexele de postura au tot un arc reflex alcatuit din doi neuron , dar sunt reglate in special
de sistemul extrapiramidal care exercita asupra lor o influenta moderatoare.
Lasubiectul normal , modificarea pasiva a pozitiei unei ariculatii determina o stare de
contracie a muschilor interesati.
La leziunile extrapiramidale aceste contractii sunt exaggerate.
In afara acestor reflexe pot aparea si alte reflexe patologice care se ivesc numai in leziunile
neuronului motor central ( calea piramidala )
In afara reflexelor somatice maduva este si sediul unor reflexe vegetative
Nervii cranieni
Sunt in numar de 12 perechi cu exceptia nervului olfactiv 1 si optic II care apartine
trunchiului cerebral .
La nivelul acestuia se afla originea renala ( pentru fibrele motorii din nervi micsti si motorii)
nuclei terminali (pentru fibre sensitive ) si originea aparenta ( la locu intrarii si iesrii nervilor din
neurax)
Nervii cranieni sunt : motori , senzitivi, si micsti
Nervii olfactivi - senzitivi – conduc impulsuri de miros la scoarta cerebrala
Nervii optici – conduc impulsurile declansate de stimuli luminosi la scoarta cerebrala
8
 Nervii oculomotori –pun in actiune prin ramura somatica o parte din muschii globilor
oculari ( dreptul superior , dreptul inerior , oblicul inferior ) si ridica pleoapa superioara.
Prin ramura vegetatica inerveza muscii circulatori ai irusului si muschii circulari ai corpului
ciliar.
Nervii trohleari sunt nervii motori ai muschiului oblic superior.
Nervii trigemeni sunt nervi micsti , sunt formati din trei ramuri , oftalmica, maxilara, si
mandibulara.
Primele doua sunt sensitive iar cea de-a treiea este mixta.
Prin fibrele sensitive inerveaza tegumentl si musculature fetei iar prin fibrele motoare
inerveaa muschii masticatori
Nervii abduces sunt nervii motori ai muschiului drept extern al globului celular
Nervii faciali nervi micsti asigura sensibilitatea gustative , interventia musculaturii mimicii,
secretia glandelor salivare , submaxilare si secretia glandelor lacrimare.
Nervii vestibule cohleari – sunt nervi senzitivi , formati din doua componente : cohleara
( acustica) conduce impulsuri pentru auz de la urechea interna , impulsuri in legatura cu echilibru.
Nervii glosofaringieni sunt nervi micsti asigura sensibilitatea gustative
Nervii vagi sunt nervi micsti , formati din fibre fibre sensitive si motorii.
Ei concentreaza activitatea muschilor faringelui ,laringelui si a majoritatii organelor interne
(inima , plamani, organelle abdominale)
Nervii accesori – sunt nervi motori , inerveaza muschii sternomastoidianai si trapeze.
Nervii hipoglosi sunt nervi motori si inerveaza musculature limbii.

9
 Capitolul II

Accidentul vascular cerebral

1.Definitia

Definitie= o afectiune tratabila,un deficit neurologic focal aparut brusc,de origine vasculara,
mai degraba un sindrom clinic decat o singura boala, ce are la baza leziuni ischemice, hemoragice
sau mixte ale parenchimului cerebral determinate de afectarea primara sau secundara a unei artere
cu destinatie cerebrala.

2.Date anatomice de vascularizatie cerebrala

Irigarea creierului se realizeaza prin doua teritorii arteriale:
Teritoriul anterior(carotidian)
Teritoriul posterior(vertebro- bazilar)

Teritoriul arterial carotidian

Din artera carotida comuna( ACC) rezulta artera carotida externa( ACE) si
interna(ACI).ACE vascularizeaza regiunea cervicala si fata.ACI patrunde in interiorul craniului si
da ramuri:artera oftalmica,artera cerebrala anterioara(ACA),artera cerebrala
mijlocie(sylviana,ACM),artera comunicanta posterioara.

Teritoriul vertebro-bazilar
Din fiecare artera subclavie ia nastere cate o artera vertebrala.
Cele doua artere vertebrale(dreapta si stanga)se unesc in interiorul craniului si vor forma
artera bazilara.
Din arterele vertebrale se desprind ramuri pentru regiunea superioara a maduvei spinarii si
bulbul rahidian.
Artera bazilara da ramuri pentru trunchiul cerebral(punte si mezencefal) si cerebel.Ea se
bifurca in cele doua artere cerebrale posterioare.

Arterele cerebrale posterioare dau ramuri:

Superficiale pentru fata interna a lobului temporal,lobul occipital.
Profunde pentru trunchiul cerebral( mezencefal) si talamus.
Intre cele doua sisteme exista anastomoze care permit trecerea sangelui dintr-un teritoriul in
altul.Aceste anastomoze devin importante in momentul aparitiei unei obstructii la nivelul unei artere
dintr-unul din teritorii.

3.Epidemiologia

10
 AVC constituie, prin incidenta si gravitate, o problema deosebita de sanatate si reprezinta
peste 3O% din cauzele de deces. Din totalul bolnavilor care au suferit un AVC,se apreciaza ca:
47% mor in prima luna;
53% supravietuiesc,din care:1O% imoibilizati la pat,4O-5O% dependenti total,3O-4O% cu
deficiente moderate,10% internati in spitale de bolnavi cronici.

4.Clasificarea AVC

Exista doua tipuri de AVC:

AVC ischemice(infarctele cerebrale)
AVC hemoragice in care se incadreaza hemoragiile intracerebrale si cele subarahnoidiene.

A.Hemoragia cerebrala

I.Definitie:reprezinta un revarsat sangvin intraparenchimatos ca urmare a

rupturii unei artere sau arteriole.
II.Etiologie:
Factori favorizanti:
-varsta(mai mare de 6O ani)
-fumatul
-obezitatea
-DZ
-alcool
-contraceptive orale
Factori determinanti:
-arteriolopatia din HTA
-malformatii arterio-venoase
-angiopatia amiloida
-medicamente(anticoagulante,antiagregante)
-vasculite inflamatorii
Factori declansanti:
-efortul fizic
-puseul de HTA
-stress-ul
III.Simptomatologie
Pentru a se produce o hemoragie cerebrala trebuie sa coexiste cel putin doi factori
determinanti:presiunea arteriala crescuta si leziuni ale peretelui vascular.De cele mai multe ori HTA
si ATS coexista si impreuna constituie cauza principala a hemoragiei cerebrale.(4)
Debutul este brusc(ictus apoplectic),cu cefalee intensa si stare de coma,in jurul varstei de 5O
de ani,mai frecventa la barbati.Uneori exista semne premonitorii care preced cu cateva ore sau zile
instalarea ictusului:cefalee,urmata de varsaturi,rareori convulsii,ameteli,acufene,
Parestezii localizate intr-un hemicorp,tulburari de limbaj tranzitorii.In marea majoritate a
cazurilor,ictusul survine in plina zi,putand fi declansat de eforturi
fizice,tuse,stranut,defecatie,coitus,excese alimentare,cresteri ale tensiunii arteriale.
In hemoragia cerebrala pot surveni 3 faze evolutive:coma,hemi-
-plegia flasca si hemiplegia spastica.
1.Faza comatoasa:
Aspectul general al bolnavului in coma se caracterizeaza prin urmatoarele semne:
11
 Fata este adeseori congestionata.
In timpul expiratiei,obrazul de partea paralizata,se”umfla”,constituind”semnul panzei de
corabie”,denumit astfel deoarece acest fenomen al fetei a fost comparat cu panzele unei corabii
atunci cant sunt suflate de vant.Tot in timpul expiratiei,aerul este eliminat prin comisura bucala
homolaterala paraliziei:”bolnavul fumeaza pipaCapul si globii oculari sunt deviati spre partea
hemiplegica,daca focarul cerebral este iritativ,sau spre partea opusa hemiplegiei,dacafocarul
cerebral este distructiv.Aceste semne se intalnesc in leziunile situate deasupra centrilor oculo-
cefalogiri din trunchiul cerebral.Leziunile situate sub acesti centri,genereaza o simptomatologie
inversa.
La unii bolnavi se constata anizocorie,pupila midriatica fiind de partea hemoragiei.
Respiratia este zgomotoasa,datorita hipotoniei valului palatin si mucozitatilor din faringe si
laringe.Uneori se constata respiratie de tip Cheyne-Stockes.
Examenul neurologic evidentiazain coma, pe langa pierderea constientei si urmatoarele
semne:
Sensibilitatea este alterata in comele profunde si bolnavul nu reactioneaza nici la excitantii
durerosi.In comele superficiale durerea provocata este urmata de mobilizarea membrelor
sanatoase.Compresiunea pe globii oculari sau pe unghiul mandibulei determina contractia muschilor
fetei de partea sanatoasa.
Motilitatea si tonusul muscular sunt disparute.Pentru a evidentia tulburarile de motilitate,se
ridica membrele bolnavului pe rand si se lasa sa cada pe planul ptului.Se constata ca membrele
paralizate cad cu o inertie mai mare.
Reflexele in general sunt abolite.O valoare deosebita are abolirea reflexului corneean,care
arata ca este vorba de o coma profunda,in care procesele de inhibitie supraliminara,intereseaza
emisferele si trunchiul cerebral pana la protuberanta.Abolirea reflexului de deglutitie denota
cointeresarea bulbului.Dintre reflexele piramidale patologice semnul Babinski este prezent de partea
hemiplegica.
Alte semne clinice:
Frecvent se constata incontinenta sau retentie de urina si constipatie,mai rar incontinenta de
fecale.
Temperatura uneori creste progresiv,ajungand la 39-40 C
Pulsul este tahicardic.
Tensiunea arteriala poate fi marita

2.Faza de hemiplegie flasca

Simptomatologia clinica descrisa mai sus este caracteristica pentru comele profunde din
hemoragia cerebrala.Frecvent
(cca.7O%),in cateva ore sau 1-2 zile,simptomatologia se agraveaza si bolnavul
decezeaza.Mai rar(cca.3O%),tabloul se amelioreaza treptat,bolnavul iese din coma si ramane cu o
hemiplegie flasca cu semne piramidale patologice,hipotonie,diminuarea ROT.
3.Faza de hemiplegie spastica.
Dupa 1-2 luni de la debut,hemiplegia flasca se transforma treptat intr-o hemiplegie spastica
cu contractura de tip piramidal si apar reflexele patologice.

IV. Clasificarea hemoragiei cerebrale dupa modalitatea de debut

a.Hemoragie supraacuta (hemoragia cerebrala masiva).

Survine brusc,in general in situatii tensonate,cu cefalee violenta;bolnavul cade si intra in
coma,care se agraveaza progresiv.Bolnavul devine areactiv;in unele cazuri,pupila de partea

12
hemoragiei este midriatica(in caz de edem cu hipertensiune intracraniana are loc angajarea
hipocampului la nivelul tentoriului cu compresia segmentului mezencefalic)
Ceea ce caracterizeaza acest tip de coma apoplectica este prezenta
unor tulburari vegetative importante:hipertensiune,edem pulmonar acut,hemoragii
digestive,tulburari respiratorii.Deseori,hemoragiile supraacute sfarsesc prin inundatie ventriculara
cu tulburari vegetative mari.Desfasurarea evenimentellor clinice este deosebit de rapida,in cateva
ore tabloul clinic evoluand spre exitus(uneori,moartea este subita).

b.Hemoragie acuta--in care debutul este tot brusc,dar nu imbraca dramatismul

formei supraacute.Bolnavul acuza cefalee in cateva minute intra in coma,starea de coma
fiind mai putin profunda.Semnele vegetative au o mai mica amploare,iar examenul obiectiv arata
semne de focar.Evolutia se face progresiv,cu agravare si exitus ori cu o disparitie a starii de coma,cu
redobandirea starii de vigilitate.Bolnavul supravietuieste cu sau fara sechele de obicei, mari.

c.Hemoragie subacuta -in care debutul este fie brusc,fie progresiv-cu sau fara
cefalee,vertij,parestezii sau deficite motorii.Examenul clinic arata semne de focar.Evolutia poate fi
progresiva,cu agravarea starii generale,aparitia comei si exitus sau cu ameliorarea simptomatologiei.
Aceasta forma trebuie diferentiata de infarctul cerebral.LCR-ul poate fi clar.CT-cerebral,in aceste
cazuri,pune diagnosticul cert de AVC hemoragic.

Clasificarea hemoragiei cerebrale in functie de localizare:

1.Hemoragia putaminala: prototip de HC datorata HTA,atingerii globului palid si capsula
interna
-hemiplegie+hemisindrom senzitiv
-+/- afazie
-sindrom Foville
-HHL,in colectii sanguine mari
Prognostic peste 50cm3-letal
2.Hemoragia caudata-fara deficit motor,mimeaza HSA: cefalee, voma, somnolenta, redoare
de ceafa
3.Hemoragia talamica
Posterolateral(artera talamogeniculata)cel mai fregvent 55-75%
-hemipareza severa
-hemiataxie,hipoextezie
-sindrom Parinaud
Medial,dorsal-hemipareza tranzitorie sau deloc,dezorientare,confuzie,sindrom Parinaud
Cheia diagnosticului
-sindrom Parinaud
-skew deviation
-sindrom varful nasului
-pseudopareza III
Prognostic:peste 30cm3-letal
4.Hemoragia lobara-predomina la raspantia TPO cu predilectie in substanta alba 6% din HC
Forme:a)clasica in 2 timpi
b)progresiva
c)pseudotumorala
Etiologie:malformatiile vasculare 50% ; HTA 25%
Simptomatologie:-hemiplegie in localizarea fronto-parietala
-hemisindrom senzitiv in localizarea fronto-parietala
-afazie in localizarea temporo-parietala emisfer dominant
13
 -HHL in localizarea occipitala
Prognostic: peste 60 cm3-letala
5.Hemoragia cerebeloasa:fara deficit motor,senzitiv,tulburari de vorbire,modificari ale
campului vizual,miscari conjugate globi oculari;semne de nervi cranieni V,VI,VII,sindrom CBH
Prognostic:peste 30cm3-letal
6.Hemoragia pontina
-8-10% din HC
-deficit motor bilateral,pupile punctiforme,bobing ocular,rigiditate decerebrare-1/4 din
Hemoragia pontina
Forme:a)paramediana unilaterala asemanatoare infarctului lacunar,dar apare
cefalee,hemipareza,ataxie.
b)laterala-CBH,tulburari de sensibilitate(disociate)
Prognostic:peste 5cm3-letal
7.Mezencefal-superior-Parinaud;inferior-pareza IV bilateral sau III +/- hemipareza,
hemiataxie, halucinatii pedunculare.
8.Intraventricular primara-asemanatoare HSA-cefale,edem papilar,instabilitate posturala,
confuzie, somnolenta, Babinski
Prognostic:peste 20cm3-letal

V.Evolutie si prognostic

Rata de mortalitate si morbiditate este mai mare decat in infarctul cerebral: -1OO% in
hemoragiile supraacute
-5O% in hemoragiile acute.
Agravarea se datoreaza:
-inundatiei ventriculare(existenta de sange in ventriculi)
-hemoragiilor secundare in trunchiul cerebral.

B. Hemoragia subarahnoidiana(HSA)

I.Definitie:revarsat sangvin in spatiul subarahnoidian aparut spontan.

Reprezinta 7-1O% dintre bolnavii cu stroke.Apare frecvent la varstele tinere(pana la 55 ani)
II.Etiologie:
Factori determinanti:
-6O%anevrisme
-6%malformatii arteriovenoase
-15%HTA
-alte cauze:boli hematologice,tratamente cu anticoagulante
Factori declansatori:
-puseu de HTA,efort fizic,stress.
III.Simptomatologie

Clinic hemoragia subarahnoidiana se manifesta:prin triada simptomatica ce domina tabloul

clinic cu:cefalee,semne meningeale,LCR hemoragic.
Debutul bolii poate fi supraacut,acut sau subacut.
Debutul supraacut este cu cefalee intensa(bolnavul o descrie ca pe o lovitura de
cutit,topor,etc.),varsaturi,vertij,crize convulsive,stare comatoasa(aproximativ 5%);cu rigiditate prin
decerebrare,tulburari respiratorii;la acesti bolnavi exitusul este foarte frecvent.

14
 Debutul acut este cu cefalee intensa(8O% dintre bolnavi) varsaturi,tulburari ale starii de
constienta,de la usoara stare confuzionala la coma superficiala,care dureaza aproximativ 3 zile.
Debutul subacut se traduce prin cefalee sau crize de pierderea constientei.

Tabloul clinic este dominat de sindromul meningean,modificari ale starii de

constienta,semne neurlogice ,fenomene vegetative.
Sindromul meningean consta in cefalee care este continua cu exacerbari paroxistice sau in
timpul mobilizarii corpului,tusei,stranu-tului,actului defecatiei;fregvent apare fotofobie si
fonofobie.Cefaleea este insotita de varsaturi care au caracter exploziv.Bolnavul mai prezinta
rahialgii difuze,cu iradiere pe trunchiu si pe membre.Hiperestezia cutanata este un fenomen frecvent
si foarte neplacut.Atitudinea bolnavului este in „cocos de pusca”.Bolnavul prezinta contractura
musculara pe musculatura paravertebrala,cu rigiditatea cefei,a trunchiului,a musculaturii
lombare.Manevrele meningeale sunt pozitive.
Sindromul meningeal apare in primele zile de la debut si se explica prin actiunea iritativa a
p[rodusilor de descompunere a hemoglobinei pe radacinile nervoase.
Modificarile starii de constienta constau in obnubilare,somnolenta,coma.
Semnele neurologice sunt nespecifice si constau in semne piramidale,semn Babinski
bilateral,abolirea reflexelor osteotendinoase la membrele inferioare(data de interesarea radacinilor
cozii de cal in procesul meningeal);paralizii de nervi cranieni(pot apare prin procese de
arahnoidita,fie prin compresie directa a nervilor de catre malformatia vasculara sau cresterea
presiunii intracraniene).Mai frecvent,sunt interesati oculomotorii si nervul facial.Se mai pot observa
exoftalmie unilaterala cu ambliopie(prin infiltrarea sangelui in teaca nervului optic).Tulburarile de
sensibilitate cu parestezii si dureri de-a lungul fetelor posterioare ale membrelor inferioare se
datoreaza irigarii deficitare a radacinilor posterioare.Crizele convulsive pot fi generalizate sau
localizate,si apar la aproximativ 3O%;repetarea lor poate sugera resangerarea.
Fenomenele vegetative sunt reprezentate de hipertermie(prin dereglarea centrilor
termoreglatori diencefalici sau resorbtia sangelui extravazat),HTA cu bradicardie(explicate prin
dereglarea centrilor hipotalamici si prin hipertensiune intracraniana),aritmii cardiace,edem
pulmonar,transpi-ratii profuze,insuficienta respiratorie.
Tulburarile psihice sunt frecvente si se manifesta prin stare confuzionala,dezorientare
temporo-spatiala,halucinatii,delir,stari de agitatie psiho-motorie.

VI.Examene paraclinice
A.Examene specifice
a)CT cerebral
b)arterio grafia cerebrala permite un diagnostic de localizare corect al anevrismelor si
angioamelor
B.Examene de laborator
a.L.C.R.hemoragic in accidentele acute si xantocrome in cele mai vechi de o saptamana;
b.leucocitoza moderata;
c.V.S.H.usor crescuta.

VII.Complicatiile hemoragiei subarahnoidiene:

a.vasospasmul care genereaza leziuni ischemice cu infarct cerebral chiar in primele zile de
evolutie,tabloul clinic ffind foarte greu de diferentiat de o noua sangerare sau datorata unui
hematom;
b.hidrocefalia este o complicatie cunoscuta si poate aparea imediat sau
tardiv.Simptomatologia clinica sugestiva este sindromul Hakim-Adams(tulburari de
mers,incontinenta urinara,dementa).
15
 c.resangerarea

VIII.Evolutie si prognostic
Pot apare complicatii acute ca:
-resangerarea(mai frecventa in primele 24 de ore)
-vasospasmul(tradus prin aparitia unui deficit motor in teritoriul arterei afectate)
-hidrocefalia(cu abulie,somnolenta,incontinenta sfincteriana)(2)

Dintre supravietuitori

-1O%au o vindecare completa cu reluarea activitatii profesionale,

-4O% sechele moderate cu reinsertie profesionala doar in 1/3 din cazuri,
-4O% sechele severe cu invaliditate si ingrijire partiala,
-1O% sunt total dependenti=imobilizati la pat

5.Diagnostic diferenţial

Diagnosticul diferential al hemoragiei cerebrale se poate face cu AVC ischemic sau cu HSA
dupa cum e prezentat in tabelele de mai jos

Diagnosticul diferenţial între AVC hemoragic şi AVC ischemic

IC HC
Debut: de regulă în somn După efort fizic sau stress
TA crescută 220 mmHg TA  230 mmHg
Simptome vegetative Importante
(transpiraţii, cefalee,
vărsături): de intensitate mică
Redoare de ceafă : nu există Prezentă de obicei
Puncţie lombară: LCR clar LCR hemoragic
CT: hipodensitate Hiperdensitate

Diagnosticul diferenţial între Hemoragia cerebrala şi Hemoragia Subarahnoidiana

HC HSA HTA HTA

APP – migrene unilaterale
Cefalee la debut Prezentă foarte violentă “cea mai
puternică din viaţă”,
“lovitură de tun”
Redoare de ceafă Prezentă prezentă
Semne de focar (deficit Prezente Nu apar
motor)
Puncţie lombară  LCR hemoragic LCR hemoragic totdeauna
CT cerebral Hiperdensitate Hiperdensitate la nivelul
intraparenchimatos şanţurilor,cisterne bazale

16
 6. TRATAMENTUL HEMORAGIEI CEREBRALE

I.PROFILACTIC consta in:

1.Prevenirea aparitiei factorilor de risc prin educarea populatiei pentru:
-modificarea stilului de viata,
-scaderea consumului de sare si grasimi animale,
-scaderea in greutate,
-scaderea consumului de alcool si renuntarea la fumat,
-cresterea activitatii fizice.
2.Tratarea pacientilor care prezinta factori de risc pentru AVC:
-fibrilatia atriala,
-HTA,
-DZ,
-dislipidemii.

II.CURATIV consta in:

A.Tratament prespitalicesc
Pozitionarea
-decubit lateral(de securitate)sau
-decubit dorsal cu capul la 3O(faciliteaza respiratia,usureaza eliminarea secretiilor naso-
faringiene,previne aspiratia varsaturilor,diminua tensiunea intracraniana).
ECG
- monitorizarea:temperatura,puls,TA.
-glicemia pe glucotester.
-perfuzie endovenoasa(Ringer lactat-nu glucoza).
-scorul Glasgow.
-O2 pe masca.
-IOT(intubatie oro-traheala)si ventilatie mecanica in caz de detresa respiratorie,la scorul
Glasgow sub 5).

2.Tratamentul etiologic

a.Hemoragia cerebrala
Tratamentul simptomatic al AVC-cefalee-algocalmin,tramadol
-varsaturi-metoclopramid
cu masuri generale si masuri specifice.
In plus tratamentul hemostatic se face in cazul existentei unor tulburari de coagulare cu
vit.K.In primele 12 ore se urmareste pacientul din ora in ora(este perioada cu risc maxim de
resangerare).
Tratamentul chirurgical
In hemoragiile cu volum mai mare de 6O-8O cm ,cu agravarea progresiva a
simptomatologiei este indicata evacuarea hematomului.

b.Hemoragia subarahnoidiana
Tratament lichidian 2-3 l solutie NaCl O,9% si tratamentul HTA daca sunt valori ridicate.
Tratamentul hemostatic.
Tratamentul depletiv cu dexametazona.

17
 Administrarea de Nimodipin 60 mg per os la 4-6 ore sau Nimotop-flacoane de 5Omg pe
injectomat 14 zile pentru prevenirea vasospasmului cerebral.
Tratamentul chirurgical consta in cliparea anevrismului pe cale chirurgicala sau terapie
endovasuclara

Capitolul III

Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacientilor cu accident vascular

cerebral

ROLUL PROPRIU
Masuri de urgenta :
Inlaturarea imbracamintei incomode,
Scoaterea eventualelor proteze mobile si permeabilizarea cailor respiratorii,
La nevoie,oxigenoterapie,
Asezarea in pozitie decubit lateral,de partea sanatoasa sau decubit dorsal cu capul la 3O ,
Indepartarea curiosilor si solicitarea ambulantei-in functie de locul accidentului.
Monitorizarea :
Respiratiei,TA,pulsului,culorii tegumentelor si mucoaselor,colesterolului,
Temperaturii corporale,
Supravegherea diurezei si scaunului.
Identificarea factorilor de risc
Aport hidro-alimentar corespunzator :
Regim hipolipidic,alimentatie pasiva si hidratare per os sau prin sonda endo-nazala(la
nevoie),
Efectuarea bilantului ingesta-excreta :limitarea ingerarii in exces a lichidelor,supravegherea
eliminarii,
Prevenirea edemelor.
Pentru deficitul motor :
Schimbarea pozitiei cu sustinerea necesara,
Mobilizare prin exercitii pasive apoi miscari active ;masaj al regiunilor expuse,
Asigurarea pozitiei fiziologice :sustinerea segmentelor afectate cu suluri,perne,etc.,
Prevenirea escarelor,
Plasarea alimentelor,apei pentru a putea fi accesibile cu partea sanatoasa.
Pentru deficitul senzitiv
Daca exista deficit vizual compensarea lui(apropiere,ochelari),
Protejarea pacientului de a veni in contact cu focul,apa fierbinte sau alte surse de
traumatism,
Educarea pacientului sa poata aprecia caracteristicile obiectelor nu numai prin atingere,
Educarea pacientului sa verifice vizual pozitia partilor corpului,
Pentru deficitul de comunicare
Incurajarea pacientului sa comunice folosind si alte mijloace decat vocea,
Asistenta medicala va ruga pacientul sa repete diferite sunete ale alfabetului,
18
 Asistenta medicala va vorbi clar,folosind cuvinte simple,
Asistenta medicala va incuraja pacientul sa foloseasca cuvinte pe care si le aduce aminte.
Pentru deficitul intelectual
I se ofera pacientului toate informatiile care sunt necesare,
Se impart activitatile pe pasi/trepte,
Pacientul va fi protejat,
Anturajul va fi educat sa nu astepte lucruri nerealiste de la pacient,
Anturajul va fi educat sa nu reproseze pacientului incapacitatea de a calcula,de a gandi
abstract.
Pentru deficitul emotional :
Asistenta medicala va explica pacientului ca labilitatea emotionala este datorata bolii,
Asistenta medicala va proteja pacientul astfel incat sa-i fie respectata demnitatea,
Asistenta medicala va reduce factorii de stres,
Asistenta medicala va sprijinii in permanenta pacientul,
Pentru mentinerea igienei :
Asigurarea igienei personale(toaleta partiala la pat),
Asigurarea lenjeriei curate(de pat si de corp) de cate ori este necesar,
Evaluarea gradului de invaliditate :
Gradul I :independent,
Gradul II :deficit usor(poate efectua majoritatea activitatilor,merge),
Gradul III :deficit mediu(poate efectua cu dificultate majoritatea activitatilor,are nevoie de
suport,merge cu dificultate),
Gradul IV :deficit sever :dependent,imobilizat la pat.
Linistirea,calmarea pacientului si a familiei ;explicarea necesitatii colaborarii cu echipa
medicala pentru recuperarea cat mai rapida a pacientului(fizioterapie,kineziterapie).
Educarea persoanelor sanatoase :
Sa-si modifice stilul de viata,sa reduca consumul de sare si grasimi animale,
Sa scada in greutate,sa renunte la fumat,
Sa reduca consumul de alcool,
Evitarea pilulelor contraceptive dupa 35 ani.
Explicarea necesitatii administrarii tratamentului pentru o perioada lunga de timp :4-6 luni
Comprese reci la nevoie.

ROLUL DELEGAT
Recoltari sanguine(HLG,VSH,timp de protrombina,ionograma.R.A.,
Fibrinogen).
Se pregateste pacientul pentru alte investigatii paraclinice :P.L examen fund de ochi, E.E.G.,
tomografie computerizata.
Administrarea sedativelor la cei cu agitatie psihomotorie,
Administrarea i.v.de furosemid la valori foarte mari ale TA
Tratamentul in H.C. :
-administrare de hemostatice si combaterea edemului cerebral,
-tratament chirurgical-hematoame,
-combaterea cefaleei :algocalmin,tramadol,
-combaterea varsaturilor :metoclopramid.
Montarea p.i.v.cu Ringer lactat(nu glucoza-mai ales la glicemii peste 12O-15Omg%.)
Administrarea de electroliti(conform ionogramei si R.A.)
Reducerea edemului cerebral :
Manitol 2O%(O,5-1 g/kgc/zi,in p.i.v.),
Cortizonice :Dexametazon-1-4 fiole/zi.
19
 Administrarea antibioticelor la instalarea febrei,
Recuperare prin terapie si reabilitare :fizioterapie,terapie ocupationala,terapie corectoare a
modului de a vorbi.

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN EFECTUAREA

EXPLORARILOR PARACLINICE

Desi explorarea clinica ramine in continuare primordiala, explorarea paraclinica reprezinta o

partea importanta a examinarii bolnavului, fara aportul ei neputindu-se realiza un diagnostic de
certitudine absolut necesar executarii unei interventii chirurgicale in conditii optime.Din acest
motiv, explorarea paraclinica trebuie temeinic cunoscuta atat de medic, cat mai ales de asistenta
medicala.P e parcursul explorarii paraclinice intre cadrele medicale particiante trebuie sa existe o
colaborare profesionala permanenta care sa se desfasoare intr- o atmosfera de stima se respect.
Rolul propriu si delegat al asistente medicale se evidentiaza prin participarea acesteia la
urmatoarele explorari :- punctia rahidiana,
- efectuarea electroencefalogramei.

Rolul asistentei medicale in efectuarea punctiei rahidiene.

Punctia rahidiana reprezinta tehnica de patrundere printre vertebre in spatiul

subarahnoidian cu ajutorul unui ac cu mandren.
Scop :
- explorator pentru masurarea lichidului cefalorahidian,pentru recoltare de lichid
cefalorahidian si pentru injectare de substante radioopace in spatiul subarahnoidian pentru examene
radiologice,
- terapeutic pentru introducerea de substante medicamentoase ca :antibiotice,semiimune ;
-anestezic pentru rahianestezii.
Contraindicati : infectii ale tegumentelor,cand se face tratament cu anticoagulante si exista
hipertensiune intracraniana,de aceea inainte se face obligatoriu oftalmoscopie care evidentiaza
edemul papilar ce indica hipertensiune intracraniana.
Pregatirea materialelor si instrumentelor necesare :
- ace pentru punctia rahidiana sterile(8-1O cm.)cu mandren ;
- seringi de 2-5-1O cm.sterile ;
- materiale pentru dezinfectia regiunii :tampoane si solutii dezinfectante ;
- tavita renala,pense sterile,manusi sterile de cauciuc ;
- 2 eprubete sterile,manometru Claude pentru masurarea tensiunii lichidului cefalorahidian ;
- substante analeptice si tonicardiace in cazul unor accidente punctionale ;
Pregatirea bolnavului :
Asistenta medicala va explica bolnavului necesitatea efectuarii tehnicii si importanta
mentinerii pozitiei corecte care va fi aleasa de medic.Ea va incuraja si sustine moral
pacientul.Punctia se executa in sala de tratament,dar in cazurile mai grave se face in salon la patul
bolnavului care trebuie izolat cu un parvan.Se vor asigura conditiile de mediu : luminozitate,
aerisire,temperatura optima.

20
 In pozitia sezand bolnavul este adus la marginea patului,cu spatele catre asistenta si
picioarele pe pat,mainile vor fi incrucisate pe piet,iar capul aplecat inainte si spatele incovoiat in
forma de arc(pozitia’’spate de pisica’’)
In pozitia culcat bolnavul este asezat in decubit lateral pe marginea patului cu coapsele
flectate pe abdomen si cu capul aplecat inainte,pentru a incovoia spatele sub forma de arc.
Locul punctiei va fi ales de catre medic :punctia lombara se executa intre vertebrele D12-L1
sau L4-L5.

Rolul asistentei in timpul tehnicii :

Punctia se efectueaza de catre medic ajutat de doua asistente.Prima asistenta va efectua
asepsia mainilor si va imbraca manusi sterile de cauciuc pentru a servi medicul cu manusi si
instrumente medicale,a doua asistenta va mentine pozitia bolnavului si va supraveghea starea lui
generala.
Initial i se serveste medicului(cu ajutorul unei pense sterile) acul de punctie.Dupa
introducerea acului i se va inmana manometru Claude pentru a masura tensiunea lichidului
cefalorahidian,a carui valoare normala este de 2O-3Ocmm apa in pozitia sezand,in regiunea
lombara scazand treptat spre regiunea craniana.Dupa masurarea tensiunii se recolteaza lichid
cefalorahi-
-dian pentru examinarile de laborator in eprubete sterile.Dupa ce medicul scoate
acul,asistenta medicala badijoneaza locul punctiei cu iod si aplica un pansament steril pe care il
fixeaza.Ingrijirea pacientului dupa punctie.

Pregatirea lichidului cefalorahidian pentru examinarile de laborator :

Asistenta medicala eticheteaza recipientele cu lichid recoltat,completeaza biletele de
trimitere si le duce la laborator.Se noteaza data punctiei si cantitatea de lichid extrasa in foaia de
observatie.
Lichidul cefalorahidian recoltat pentru examinari bacteriologice pe medii de cultura se
plaseaza imediat in termostat sau la temperatura corporala(37 C) si se transporta la laborator.

Rolul asistentei medicale in efectuarea electroencefalogramei

EEG este o metoda de explorare a activitatii bioelectrice a creierului.

Scop:diagnostic.
Pregatirea pacientului:
Psihica:- se inlatura factorii emotionali;
- se lamureste asupra inofensivitatii tehnicii(nu e dureros,dureaza aproximativ o ora);
- se asigura odihna necesara si linistea(inclusiv in timpul examinarii).
Fizica:- cu 3 zile inainte se intrerupe medicatia;
- pozitie decubit dorsal pe pat sau intr-un fotoliu prevazut cu rezematoare pentru cap,
- parul sa fie spalat proaspat sau se degreseaza cu un amestec de alcool-eter-acetona,
- in timpul tehinicii va sta cu ochii inchisi,nemiscat,pentru evitarea inregistrarii biocurentilor
din timpul contractiilor musculare si al interpretarii eronate a E.E.G.
- copii mici vor fi adormiti si apoi se va efectua inregistrarea,
- parul capului trebuie sa fie curat,fara uleiuri,creme,fixativ.
Efectuarea tehnicii:
- se efectueaza cu ajutorul electroencefalografului,care culege,filtreaza,amplifica si
inregistreaza biocurentii rezultati in urma proceselor metabolice cerebrale, se aplica pasta de
contact, se repartizeaza electrozii pe toata suprafata craniului si se fixeaza cu o banda de cauciuc, se

21
evita orice miscare in timpul inregistrarii biocurentilor. Inregistrarea se face cu o viteza de 15
cm./min.
- se pot inregistra in paralel si T.A.,pulsul,respiratia si fonocardiografia,
- se pot face inregistrari si in hiperpnee voluntara(2O-25 respiratii/min.)-3 min.,in timpul
somnului,cu ajutorul stimularii luminoase(stroboscop-2O-3O stimuli/min.)sau dupa activare
medicamentoasa.
Ingrijirea pacientului dupa tehnica:
- se indeparteaza electrozii si se sterge parul cu prosop curat,
- este asezat intr-o pozitie confortabila.
Reorganizarea locului de munca:
-curelele se spala la fel si electrozii care apoi se aseaza in solutia salina.

Capitolul IV
Studiu de caz
CAZUL I
Nume: B
Prenume:Y
Sex: feminin
Nationalitatea : romana
Data internarii: 02.02.2011
Data externarii: 20.02.2011
Diagnosticul de internare: Atac ischemic cerebral in teritoriul carotidian drept
Motivul internarii; bolnava se interneaza pentru paralizie faciala stanga de tip central ,
deficit motor al memebrelor stangi, tulburari de vorbire, si stare confuzionala.

Examen obiectiv:
Stare generala: satisfacatoare
Stare de constienta: constienta
Tegumente: normal colorate
Aparat respirator:murmur vezical normal
Aparat cardio vascular :TA= 130/80mm/hg
AV=64/min
Ficat: cai biliare in limite normale
Nervul trigemen: normal
Nervul optic:confuz visual in limite normale
Nervul facial: pareza faciala centrala stanga
Mobiliatatea: - mers posibil sprijinit
-hemipareza stanga predominant crurala
Psihic – orientate temporospatial
-labilitate emotionala

Bolnava se interneaza la urgenta la spitalul judetean Brasov, pe data de 02.02.2011 ora

22:12
Este insotita de catre fiu.

22
 Este pensionara. Pacienta de o saptamana prezinta deficit motor la nivelul memrului inferior
stang, apoi treptat prezinta deficit membrului superior stang, acesta din urma instalandu-se brusc.
In camera de garda pacienta este putin confuza
Bolnava ne pvesteste ca nu se poate alimenta singura de aproximativ doua zile ceea ce a
speriat-o si a detrminat-o sa se interneze.
Fiind singura acasa pacienta la un moment dat nu se mai putea misca si se sprijinea de
obiecte din jur, membrul inferior stang nu il putea mobiliza.

EXAMENE DE LABORATOR
Analize Valorile pacientei
RBV negative
TQ 15
T HOWEL 420
Coeficient proteic 80%
Uree 71mg%
Creatinina 1.20mg%
Glicemie 70mg%
Colesterol 167mg%
Hb 12.89%
Tr 12.000
Leucocite 12.900
VSH 1h=9mm
2h= 15mm
Analiza LCr Aspect clar
Celule 1
Albumine 0.289%
Hematii rare
Citologie limfocite

Tratament:
- Regim vascular( fara sare)
- redergin fiole
- Aspirina tb
- Digoxin cp

23
 GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENTA

NEVOIA MANIFESTARI SURSE PROBLEME GRAD DE

FUNDAMENTALA DE DE DE DEPENDENTA
DEPENDENTA DIFICULTATE DEPENDENTA
1. A RESPIRA SI A AVEA - - - Independenta
O BUNA CIRCULATIE
2.A MANCA SI A BEA tulburari de afectiunea alimentatie Dependenta
masticatie si neurologica inadecvata
degluitie
3.A ELIMINA - - - Independenta
4. A SE MISCA SI A diminuarea fortei deficit motor si alterarea Dependenta
AVEA O BUNA musculare sensorial mobilitatii fizice
POSTURA
5. A DORMI SI A SE - - - Independenta
ODIHNI
6. A SE IMBRACA SI - - - Independenta
DEZBRACA
7. A MENTINE - - - Independenta
TEMPERATURA
CORPULUI IN LIMITE
NORMALE
8. A FI CURAT, INGRIJIT - - Independenta
SI A PROTEJA
TEGUMENTELE SI
MUCOASELE
9. A EVITA PERICOLELE - - - Independenta
10.A COMUNICA tulburari de dificultatea de a comunicare Dependenta
vorbire de tip vorbi ineficace
afazic
11. A ACTIONA - - - Independenta
COMFORM PROPRIILOR
CONVINGERI SI
VALORI, DE A
PRACTICA RELIGIA
12. A FI PREOCUPAT IN - - - Independenta
24
VEDEREA REALIZARII
13. A SE RECREEA - - - Independenta
14. A INVATA CUM SA- - - - Independenta
SI PASTREZE
SANATATEA

25
 PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA INGRIJIRILOR

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

PROPRII DELEGATE
Comunicare Bolnava sa comunice -Asistenta medicala evalueaza Asistenta medicala - bolnava se face inteleasa
ineficace din cauza cu echipa de ingrijire capacitatea bolnavei de a vorbi, citi administreaza medicatia non-verbal si foarte greu
dificultatii de a si cu familia pentru si scrie, recomndata de medic verbal
vorbii, manifestatata a-si exprima nevoile -Asistenta medicala vorbeste lent cu Asistenta medicala va - bolnava se simte mai putin
prin afazie , surditate esentiale. pacienta pregati bolnava pentru frustata, si- a recaptat
si tulburari - Asistenta medicala familiarizeaza diverse examinari increderea
confuzionale. pacienta cu mediul sau ambiant, si radiologice , de
asigura un mediu de securitate laborator ,CT

Dificultate in a se Pacienta sa - Asistenta medicala evalueaza - Asistenta medicala va - bolnava a reusit sa se

alimenta din cauza primeasca alimente capacitatea de deglutitie inainte de a alimenta bonava prin hidrateze natural
afectiunii care sa corespunda incepe alimentatia peros perfuzii in functie de - bolnava a reusit sa se
neurologice din punct de vedere - Asistenta medicala ridica capul prescriptii medicale alimenteze cu lichide si paste
manifestata prin calitativ si cantitati pacientei si asigura rotatia de partea - Asistenta medicala va da
tulburari de sanatoasa in timp ce acesta incearca bolnavului un surplus
masticatie si sa inghita fractionat cu lingurita bogat in calorii, proteine
deglutitie numai lichide. si vitamine , la indicatia
- Asistenta medicala stabileste medicului
timpul necesar pentru mese.
- Asistenta medicala va masura cu
atentie lichidele ingerate si cele
eliminate
- Asistenta medicala observa
aparitia edemului periferic
- Asistenta medicala stabileste
cantitatile de lichide pe 24h

Alterarea mobilitatii Pacienta sa atinga o -Asistenta medicala aseaza - Asistenta medicala va - se evalueaza reluarea
fizice din cauza anatomie maximala membrele pacientei in pozitie mobiliza pasiv pacienta progresiva a mobilitatii cu
dificultatii motorice in functie de functionala. numai la indicatia sprijn si continuarea
26
si senzoriala gravitatea de - Asistenta mobilizeaza pasiv medicului si daca starea exercitiilor de recuperare.
manifestata prin hemiplegie. pacienta de “ n” ori pe zi acesteia ii permite
incapacitatea de a se - Asistenta incurajeaza pacienta sa
deplasa. se mobilizeze la pat
- Asistenta invata pacienta cum sa
se aseze la marginea patului.
- Asistenta va schimba zilnic
lenjeria de corp si de pat a pacientei
- Asistenta invata pacienta care este
pozitia adecvata si cum sa efectueze
exercitiile musculare active
- Asistenta invata pacienta cum sa
tuseasca si sa indeparteze secretiile
- Asistenta suplineste pacienta in
satisfacerea nevoilor sale , o
serveste la pat cu cele necesare.

27
 EVALUARE

Bolnava B . Y se prezinta la spitalul judetean Brasov, pe data de 01.02.2011 ora 20:26

prezentand hemiplegie pe partea stanga.
Pacienta de o saptamana prezinta deficit motor la nivelul memrului inferior stang, apoi
treptat prezinta deficit membrului superior stang, acesta din urma instalandu-se brusc.
In camera de garda pacienta este putin confuza.
Bolnava ne pvesteste ca nu se poate alimenta singura de aproximativ doua zile ceea ce a
speriat-o si a detrminat-o sa se interneze.
Fiind singura acasa pacienta la un moment dat nu se mai putea misca si se sprijinea de
obiecte din jur, membrul inferior stang nu il putea mobiliza.
Este insotita de catre fiu.
Este vaduva si locuieste intr-un apartament in Brasov.
Este pensionara.
Pe perioada spitalizarii am evaluat capacitatea bolnavei de a vorbi, citi si scrie, am vorbit pe un ton
calm cu pacienta am familiarizat-o cu mediul sau ambiant, si am asigurta un mediu de securitate
Am evaluat capacitatea de deglutitie inainte de a incepe alimentatia peros.
Am ajutat pacienta sa ridica capul si am ajutat-o sa se roteasca de partea sanatoasa in timp ce acesta
incearca sa inghita fractionat cu lingurita numai lichide.
Asistenta medicala a stabilit timpul necesar pentru mese.
Am aseazat membrele pacientei in pozitie functionala, am mobilizat pasiv pacienta de “ n” ori pe zi
Am incurajata pacienta sa se mobilizeze la pat, am invatat pacienta cum sa se aseze la marginea
patului. Am schimbat zilnic lenjeria de corp si de pat a pacientei, am invatat pacienta care este
pozitia adecvata si cum sa efectueze exercitiile musculare active, am invata pacienta cum sa
tuseasca si sa indeparteze secretiile si am ajutat pacienta pacienta in satisfacerea nevoilor sale ,am
servit-o la pat cu cele necesare.
Pacienta a fost sustinuta de copii, iar nepoata a fost in permanenta alaturi de ea ajutandu-o
sa treaca peste si sa se recupereze mai usor.
Urmeaza tratament fizical ( masaj,US,CDD) si KT insistandu-se pe antrenarea activitatilor
de autoingrijire,a echilibrului si coordonarii in mers.
Se externeaza in stare ameliorata cu urmatoarele recomandari:
-regim hiposodat;
- tratament medicamentos cu: Nootropyl 1.2g.1 + 1 + 0,Sermion 30mg.1+ 0 + 0.
-continua KT la domiciliu
-revine la control peste 3 luni

28
 CAZUL II
Nume : T
Prenume :G
Varsta :68
Sex: feminin
Religie: ortodoxa
Nationalitate: romana
Data internarii: 26.01.2011
Dta externarii: 16.02.2011
Diagnostic la internare: Atac ischemic in teritoriul carotidian drept .
Moticul internarii: cu aproximativ o saptamana pacienta prezinta asimetria fetei si parestezii,
paralizie la nivelul membrelor stangi pentru care se interneaza la Spitalul Judetean Brasov
Examen obiectiv
Facies: discret asimetric
Aparat respirator :torace normal conformat
Aparat cardio vascular -TA=111/60mm/hg
AV= 70/min
Aparat digestive: - abdomen suplu, mobil, nedureros la palpare
- ficat normal
- splina nepalpabila
Aparat urogenital: - urina normala
- Mictiuni fiziologice
Nervul facial - asimetric pe parte paralizata
- OD<OS
Nervul glasofaringian: posibiliatatea deglutitiei pentru solide
Mobilitatea: hemipareza dreapta

Pacienta T.G. in varsta de 68 de ani , se interneaza pe sectia de neurologie a spitalului

judetean Brasov. Este insotita de catre fiul ei.
Locuieste impreuna cu sotul si fiul la casa in Ghimbav, jud Brasov.
Pacienta ne povesteste ca in urma cu aproximativ 7 zile , a observat ca devine mai
neputincioasa iar deficitul motor se agraveaza fapt ce a determinat-o sa vina la spital.
Pacienta se misca foarte incet si nu merge decat sprijinindu-se de cineva.
Din cauza aceasta a devenit dezintereseata fata de masurile stricte de igiena.
Ea nu se poate spala singura , nu se poate imbraca, dezbraca si nu se poate alimenta.
Ea este foarte trista si agitata ca nu are cine sa se ocupe de treburile gospodaresti pentru ca
fiul lucreaza si sotul are probleme de sanatate.

29
 EXAMENE DE LABORATOR

Analize Valorile pacientei

RBV negative
Colesterol 100mg
Eozinofile 0
Uree 27
Ht 36.2%
Hb 12.2 gr%
Tr 171.000
Leucocite 11.200
VSH 1h = 58 mm
Analiza LCr clar
Celule 0.2
Albumine 0.24gr%
Neutrofile -nesegmentate = 6
- segmentate= 82
Citologie limfocite

Tratament
-regim alimentar
- electrovit tb
-extraveral tb
-aspirina
- ampicilina inj – 3gr – 5 zile

30
 GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENTA

NEVOIA MANIFESTARI SURSE PROBLEME GRAD DE

FUNDAMENTALA DE DE DE DEPENDENTA
DEPENDENTA DIFICULTATE DEPENDENTA
1. A RESPIRA SI A AVEA - - - Independenta
O BUNA CIRCULATIE
2.A MANCA SI A BEA tulburari de afectiunea alimentatie Dependenta
masticatie si neurologica inadecvata
degluitie
3.A ELIMINA - - - Independenta
4. A SE MISCA SI A paralizia diminuarea fortei dificultatea Dependenta
AVEA O BUNA membrelor stangi musculare mobilitatii fizice
POSTURA
5. A DORMI SI A SE - - - Independenta
ODIHNI
6. A SE IMBRACA SI - - - Independenta
DEZBRACA
7. A MENTINE - - - Independenta
TEMPERATURA
CORPULUI IN LIMITE
NORMALE
8. A FI CURAT, INGRIJIT deficit de lipsa de incapacitatea de Dependenta
SI A PROTEJA autoingrijire coordonare a a se spala partial
TEGUMENTELE SI miscarilor
MUCOASELE
9. A EVITA PERICOLELE - - - Independenta
10.A COMUNICA - - - Independenta
11. A ACTIONA - - - Independenta
COMFORM PROPRIILOR
CONVINGERI SI
VALORI, DE A
PRACTICA RELIGIA
12. A FI PREOCUPAT IN - - - Independenta
VEDEREA REALIZARII
13. A SE RECREEA - - - Independenta
14. A INVATA CUM SA- - - - Independenta
SI PASTREZE
SANATATEA

31
 PLANIFICAREA, APLICAREA, EVALUAREA INGRIJIRILOR

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

PROPRII DELEGATE
Deficit de Pacienta sa se poata - Asistenta va efectua mobilizarea Pacienta preia o serie din
mobilitate fizica mobilize partial sis a pasiva si active programul mobilizarii si
legata de isi efectueze singura - mobilizarea pasiva : masam poseda capacitatea de
imposibilitatea toaleta extremitatile pentru prevenirea mobilizare.
functionala complicatiilor tromboembolice
manifestata prin - efectuam miscari ale segmentelor
paralizia membrelor paralizate in ambele sensuri
stangi. - evitam manevrele energice sau
brutale pentru a nu provoca
intinderi si rupturi ale muschilor ,
ligamentelor, fracturi
- mentinem supletea articulara
- evitam pozitiile antalgice

Incapacitatea de a se Pacienta sa isi - asistenta va imbaia zilnic pacienta Am insoteste pacienta la - pacienta arata interes crescut
spala legata de lipsa dezvolte capacitatea asigurand astfel toaleta acesteia WC sau la baie numai pentru ingrijirile personale
de coordonare a de a se spala singura - asistenta va favoriza circulatia daca starea acesteia o - pacienta este optimista chiar
miscarilor intre zonele comprimate prin permite si numai la avizul daca obtine rzultate limitate
manofestate prin mobilizarea active sau pasiva, sau medicului - pacienta accepta sa ceara
deficit de masaj , frectionare ajutor cuiva pentru a o
autoingrijire - asistenta manifesta multa conduce la toaleta.
intelegere si rabdare cu pacienta
asigurandu-I intimitatae pentru
toaleta
- asistenta incurajeaza si felicita
pacienta pentru ceea ce a indeplinit

Dificultate in a se Pacienta sa - Asitenta medicala evalueaza - Asistenta medicala va - bolnava a reusit sa se

alimenta din cauza primeasca alimente capacitatea de deglutitie inainte de a alimenta bonava prin hidrateze natural
afectiunii care sa corespunda incepe alimentatia peros perfuzii in functie de - bolnava a reusit sa se
neurologice din punct de vedere - Asistenta medicala ridica capul prescriptii medicale alimenteze cu lichide si paste
32
manifestata prin calitativ si cantitati pacientei si asigura rotatia de partea - Asistenta medicala va da
tulburari de sanatoasa in timp ce acesta incearca bolnavului un surplus
masticatie si sa inghita fractionat cu lingurita bogat in calorii, proteine
deglutitie numai lichide. si vitamine , la indicatia
- Asistenta medicala stabileste medicului
timpul necesar pentru mese.
- Asistenta medicala va masura cu
atentie lichidele ingerate si cele
eliminate
- Asistenta medicala observa
aparitia edemului periferic
- Asistenta medicala stabileste
cantitatile de lichide pe 24h

33
 Evaluare

Pacienta T.G in varsta de 68 de ani , se interneaza pe sectia de neurologie a spitalului judetean

Brasov. Era insotita de catre fiul ei.
Pacienta ne povesteste ca in urma cu aproximativ 7 zile , a observat ca devine mai neputincioasa
iar deficitul motor se agraveaza fapt ce a determinat-o sa vina la spital.
Pacienta se misca foarte incet si nu merge decat sprijinindu-se de cineva.
Din cauza aceasta a devenit dezintereseata fata de masurile stricte de igiena.
Ea nu se poate spala singura , nu se poate imbraca, dezbraca si nu se poate alimenta.
Am masat extremitatile pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice am efectuat miscari ale
segmentelor paralizate in ambele sensurisi evitam manevrele energice sau brutale pentru a nu provoca
intinderi si rupturi ale muschilor , ligamentelor, fracturi am mentinut supletea articulara si evitam pozitiile
antalgice
Am vorbit pe un ton calm si am manifestat intelegere si rabdare cu pacienta asigurandu-i intimitate pentru
toaleta
Am incurajat-o si felicitat-o pentru ceea ce a indeplinit
Am evaluat capacitatea de deglutitie inainte de a incepe alimentatia peros.
Am ajutat pacienta sa ridica capul si am ajutat-o sa se roteasca de partea sanatoasa in timp ce acesta
incearca sa inghita fractionat cu lingurita numai lichide.
Urmeaza tratament fizical ( masaj,US,CDD) si KT insistandu-se pe antrenarea activitatilor de
autoingrijire,a echilibrului si coordonarii in mers.
Se externeaza in stare ameliorata cu urmatoarele recomandari:
-regim hiposodat;
- tratament medicamentos cu: Nootropyl 1.2g.1 + 1 + 0,Sermion 30mg.1+ 0 + 0.
-continua KT la domiciliu
-revine la control peste 3 luni

38
 CONCLUZII

Sanatatea, acest echilibru de bunastare bio-psiho-sociala, poate fi oricind conturbata de anumiti

factori negative,care-l aduc pe individ intr-o stare critic ace trebuie rezolvata de personalul medical cu
promtitudine si competenta.
Accidentul vascular cerebral constituie, prin incidenta si gravitate, o problema deosebita de
sanatate si reprezinta peste 30% din cauzele de deces.
Avind in vedere faptul ca dupa accidental vascular cerebral ramin o serie de pacienti cu sechele
neurologice importante, partial sau total dependenti, la fel de importanta ca si profilaxia primara este si
cea secundara, ce conta in tratamentul corect dupa producerea accidentului vascular cerebral, prevenirea
recidivelor, tratamentul de recuperare motorie in vederea reintegrarii sociale a acestor pacienti. .
Evaluarea pacientului cu accident vascular cerebral, indiferent de optiunea terapeutica,se face din
puct de vedere: - neurologic;
- medical, in special cardiologic;
- radiologic,imagistic,neuro-fiziologic.

In urma cazurilor studiate, apreciem ca: accidentul vascular cerebral reprezinta un capitol
important si permanent in pregatirea asistentei medicale, iar prin implicatiile si dificultatie diagnosticului
si tratamentului o grava problema de sanatate.

39
 BIBLIOGRAFIE

1. Constantin Popa-„Neurologie”,Editura National 1997

2. Emil Campeanu,Mircea Serban,Eugenia Dumitru-„Neurologie Clinica”,volumul II, Editura Dacia Cluj-Napoca
1980
3. Lacramioara Perju-Dumbrava –„Strategii Terapeutice Moderne In AVC”,Editura Medicala Universitara „Iuliu
Hatieganu”,Cluj-Napoca 1998
4. Liliana Rogozea,Tatiana Oglinda-„Ingrijirea pacientilor II”,Editura Romprint,Brasov ,2004
5. Liliana Rogozea,Tatiana Oglinda-„Tehnici si manopere pentru asistentii medicali”,Editura Romprint,Brasov ,2005.
6. Liliana Rogozea si colaboratori-„Tehnica ingrijirii omului sanatos si bolnav”,Editura Romprint,Brasov, 2002
7. Lucretia Titirca-„Ghid de Nursing”,Editura „Viata Medicala Romaneasca” 1995
8. Lucretia Titirca-„Urgente medico-chirurgicale”,Editura Medicala”,Bucuresti, 1996
9. Minea Dan,Ioana Varga,Falup Pecurariu Cristian-„Neurologie.Curs pentru studenti”,Editura Universitatii
„Transilvania” Brasov ,2003
10. Minea Dan, Ioana Varga, Falup-Pecurariu Cristian-„Neurologie.Manual pentru colegiu” Editura Universitatii
„Transilvania” Brasov 2002
11. Virginia Ion si colab.-„Neurologie Clinica”-Editura All 1999
12. Neurologie - Ghid Practc – Chiru Florian; Ed. Cison 1998
13. Ingrijirea omului bolnav si sanatos – Chiru Florian;Letitia Moraru , Chiru Gabriela; Ed. Cison 2001
14. Urgentele Medicale, vol. 1- Chiru Florian, Sorin Simion, Crin Marcian., Elena Iancu
15. Biologia –anatomia si fiziologia omului – prog. Univ. Dr. I. Teodorescu Exarcu, Editura didactica si pedagocica R-
A, Bucuresti 1995
16. Manual de medicina interna pentru cadre didactice, Corneliu borundel

40