Professional Documents
Culture Documents
studenţilor1
1
1
Şi acest capitol îşi propune doar o introducere în teoria problemei, ideile fiind
tratate exhausitiv de către Didactica generală.
În ceea ce priveşte dezbaterile din literatura de specialitate,
reţinem următoarele definiţii date evaluării:
a. Terry Tenbrik consideră evaluarea în învăţământ ca fiind
un proces de obţinere a informaţiilor – asupra elevului,
profesorului însuşi sau asupra programului educativ – şi de
valorificare a acestor informaţii în vederea elaborării unor
aprecieri care, la rândul lor, vor fi utilizate pentru
adoptarea unor decizii (1, p. 17).
b. Ioan Jinga defineşte evaluarea ca un proces complex de
comparare a rezultatelor activităţii instructiv-educative cu
obiectivele planificate (evaluarea calităţii), cu resursele
utilizate (evaluarea eficienţei) sau cu rezultatele anterioare
(evaluarea progresului) (2, p. 139).
c. Ion T. Radu înţelege prin evaluare acea activitate prin care
sunt colectate, prelucrate şi interpretate informaţiile
privind starea şi funcţionarea unui sistem, a rezultatelor pe
care le obţine, activitate ce conduce la aprecierea acestora
pe baza unor criterii şi prin care este influenţată evoluţia
sistemului (3, p. 18).
Reţinem din cele de mai sus, ca fiind esenţiale, următoarele
precizări:
• evaluarea este un proces;
• ea nu se reduce la notarea elevilor;
• evaluarea implică un şir de măsurări, comparaţii, judecăţi
de valoare pe baza cărora se pot adopta decizii menite să
optimizeze activitatea profesorului şi a fiecărui elev;
• evaluarea este parte integrantă a procesului de instruire.
De aceea, profesorul trebuie să posede o strategie a evaluării,
adică să ştie când evaluează, sub ce formă, cu ce metode şi
mijloace, cum valorifică rezultatele obţinute.
La finalul unei evaluări trebuie să se schimbe ceva atât în
activitatea profesorului, a elevului, cât şi în procesul de instruire ca
atare. Aceasta înseamnă că evaluarea poate fi înţeleasă şi ca
reprezentând explicarea rezultatelor obţinute şi predicţia rezultatelor
probabile în acţiunile viitoare.
6.2 Strategii de evaluare
A vorbi despre formele evaluării echivalează cu a vorbi
despre momentele în care este necesar să evaluăm, adică:
a. la începutul unui program de instruire (an şcolar, semestru,
capitol) pentru a cunoaşte capacităţile de învăţare ale
elevilor, nivelul general de pregătire al acestora, motivaţia
pentru învăţare, gradul de dezvoltare a deprinderilor de
muncă intelectuală, volumul şi calitatea vocabularului
economic pe care îl posedă, capacitatea de analiză a
propriei experienţe sociale, a faptului economic (în cazul
nostru). Pe baza rezultatelor obţinute ca urmare a evaluării
iniţiale profesorul poate alege cele mai potrivite modalităţi
de predare şi poate organiza modalităţi de instruire
diferenţiată;
b. pe tot parcursul instruirii – această evaluare fiind numită
continuă sau formativă. Scopul ei este de a stabili unde se
află rezultatele parţiale faţă de cele finale proiectate. Pe
baza feedback-ului oferit atât profesorului, cât şi elevului,
ne poate conduce la modificarea unor elemente ale
predării şi ale învăţării, la organizarea unor programe de
recuperare sau îmbogăţire a cunoştinţelor;
c. la sfârşitul unei etape de instruire (semestru, an şcolar,
ciclu de şcolaritate) evaluarea finală sau sumativă. Acest
tip de evaluare urmăreşte să ofere informaţii relevante
despre nivelul pregătirii elevilor raportat la cerinţele
programei analitice.
Prezentate schematic şi comparativ, iată care sunt notele
definitorii ale evaluării continue şi ale celei sumative: (3, p. 177).
Punctaj
Rezultatele testului
Acordat Realizat
I. Wf(p) = 1250 buc/salariat 1 1
Wf(r) = 1253 buc/salariat 1 1
II. Qv(r) = 195.000.000 mii lei 1 1
Qv(r) = 154.160.000 mii lei 1 1
III. Wv(p) = CA/1000 MF(p) 1 1
Wv(r) = CA/1000 MF(r) 1 1
IV. Wv(p) = 655 lei/1000 lei CA 1 1
Wv(r) = 426 lei/1000 lei CA 1 1
V. W = Q ; CA/1000MF = CA 1000 0,5 0,5
Ns MF 0,5 0,5
OFICIU 1 1
TOTAL 10P 10P
Test nr. 2 „Aplicaţie”
Se dau următoarele date:
Indicatori
2001 CA Q MF Ns. (nr.)
Agenţi (mii lei) (mii lei) (mii lei) mii lei
economici
X1 380.000 450.000 1.100.000 50
X2 530.000 590.000 1.800.000 66
X3 780.000 900.000 1.990.000 75
X4 830.000 1.400.000 2.200.000 110
X5 1.200.000 2.800.000 2.900.000 150
Cerinţe Punctaj
(puncte)
I. Eficienţa utilizării resursei umane şi a mijloacelor fixe / X1 1
II. Eficienţa utilizării resursei umane şi a mijloacelor fixe / X2 1
III. Eficienţa utilizării resursei umane şi a mijloacelor fixe / X3 1
IV. Eficienţa utilizării resursei umane şi a mijloacelor fixe / X4 1
V. Eficienţa utilizării resursei umane şi a mijloacelor fixe / X5 1
VI. Interpretarea d.p.d.v. economic a rezultatelor obţinute 1
VII. Analiza diagnostic a indicatorilor aferenţi agenţilor
economici d.p.d.v. absolut şi relativ 1
VIII. Reprezentarea grafică a indicatorilor 1
Notă: pentru fiecare relaţie de calcul privind utilizarea 1
personalului şi a mijloacelor fixe se acordă ½ p.
Oficiu 1
Total 10 p.
Matricea de specificaţii
Conţinut Nivel cognitiv
Optimizarea proceselor Exprimarea Stabilire Analiză Evaluare
economice
Optimizarea – delimitări X X
conceptuale 0,8 2,3
Tehnici de optimizare X X X
1,2 3,1 2,1
Eficienţa economică şi X X X X
rentabilitatea 2,2 0,4 0,4 3,3
Pentru fiecare dintre celulele matricii marcate cu X, se vor
elabora unul sau mai mulţi itemi, avându-se în vedere clasificarea
şi codificarea acestora, după cum urmează:
Eficienţa Da
economică corect? Stop
şi rentabilitatea
Nu
Se continuă strategia
După gradul de obiectivitate oferit în corectare, itemii sunt de
mai multe tipuri:
A. Itemi obiectivi, care permit o măsurare mai exactă a
rezultatelor. Ei pot avea următoarele forme:
a. itemi cu alegere duală (adevărat/fals; da/nu; corect/incorect;
acord/dezacord). Exemplu: „Funcţiunea unei întreprinderi
reprezintă ansamblul activităţilor omogene şi/sau comple-
mentare desfăşurate de un personal specializat al
întreprinderii, cu scopul realizării obiectivelor derivate de
gradul I”; a) adevărat; b) fals;
b. itemi de tip pereche, care îl pun pe elev/student în situaţia
de a determina corespondenţa corectă între cuvinte, valori
numerice, semnificaţii, simboluri, informaţii etc. Exem-
plu: „Asociaţi corect termenii din coloana A cu
informaţiile din coloana B.
A B
1. mişcarea curbei cererii a. reflectă relaţia generală şi esenţială dintre
cantitatea cerută dintr-un bun şi preţul lui
2. cerere inelastică b. bun pentru care cererea este elastică la preţ
3. legea cererii c. reflectă modificarea cantităţii cerute la
acelaşi preţ
4. bun complementar d. dorinţa care are acoperire bănească
5. bun substituibil e. bun pentru care creşterea preţului conduce
la scăderea cererii altui bun
6. cerere solvabilă f. dacă preţul creşte, cheltuielile
cumpărătorilor cresc
↓
Date suplimentare
↓
Subîntrebări
C. Itemi subiectivi sau cu răspuns deschis, care testează
originalitatea, creativitatea, capacitatea de transfer a
elevului/studentului.
Aceştia se pot exprima în următoarele forme:
a. rezolvarea de probleme sau de situaţii problematice.
Exemplu: „Proprietatea privată a fost asociată de unii
gânditori cu egoismul şi tirania. Explicaţi legătura dintre
cele trei concepte”.
b. itemi de tip eseu, care îl pun pe elev/student în situaţia de
a construi un răspuns liber în conformitate cu un set de
cerinţe. Eseurile sunt de mai multe tipuri, în funcţie de
următoarele criterii:
• după dimensiunea răspunsului: minieseu; eseu cu
răspuns extins;
• după tipul de răspuns: eseu cu răspuns structurat sau
semistructurat; eseu liber.
Observaţii:
1. Formularea itemilor trebuie să solicite cât mai exact
comportamentul ce urmează să fie evaluat. Un sistem de
cerinţe în acest sens a fost enunţat de Ed. Thorndike
(3, p. 218):
- precizaţi procesul intelectual pe care doriţi să-l
folosească elevul/studentul pentru a răspunde;
- folosiţi elemente noi sau o prezentare nouă a
întrebărilor;
- începeţi întrebările cu: comparaţi, expuneţi, explicaţi de
ce, enumeraţi şi evitaţi formulări de timpul „ce”, „când”,
„unde”;
- daţi o formulare clară şi precisă solicitărilor;
- asupra unui subiect controversat să se ceară argumente
şi nu atitudini;
- să atragă un comportament pe care îl doriţi manifestat;
- adaptarea lungimii şi complexităţii la maturitatea
elevilor.
2. Stabilirea cu multă exactitate a obiectivului care se
urmăreşte a fi realizat. Exemplu:
Disciplina: Economie
Clasa a XI-a
Unitatea de conţinut: Forme ale pieţei
Obiectivul: Elevul va fi capabil să recunoască forme ale
pieţei constituite în raport cu diferite criterii şi
caracteristici esenţiale ale lor.
Pentru verificarea priceperilor şi deprinderilor, sunt utilizate
şi probele practice care, în studiul disciplinelor economice, pot
îmbrăca forma fişelor cu aplicaţii.
Fişă cu aplicaţii
Nr.
Conţinutul aplicaţiilor
crt.
S.C. „H” înregistrează următoarea situaţie: mii lei
Venituri Suma Cheltuieli Suma
Venituri din vânzarea 610000 Cheltuieli cu 460000
mărfurilor materiile prime ş.a.
Venituri din vânzarea 220000 Cheltuieli cu 100000
produselor finite salariile
Venituri din prestări servicii 40000 Alte cheltuieli din 50000
1
exploatare
Venituri din dobânzi 36000 Cheltuieli din 45000
dobânzi
Venituri din amenzi 14000 Cheltuieli cu 36000
donaţiile
Venituri din donaţii 20000 - -
2 Cerinţe: să se determine:
- rezultatul curent al exploatării;
- rezultatul din activitatea financiară;
- rezultatul din activităţile excepţionale;
- rezultatul financiar final;
- rata rentabilităţii;
Să se interpreteze din punct de vedere economic rezultatele obţinute.
Se dau următoarele date: S.C. „ZZ”:
Indicatori U.M. 2000 2001
Volumul producţiei (Q) mii lei 735000 610000
Valoarea mijloacelor fixe (MF) mii lei 1300000 155000
Numărul de salariaţi (Ns) număr 110 180
Cifra de afaceri (CA) mii lei 622000 490000
Costuri totale (CT) mii lei 590000 495000
Cerinţe: să se calculeze:
- productivitatea muncii (W);
- rezultatul financiar final (Rff);
- CA1000MF;
- rata rentabilităţii.
Să se interpreteze din punct de vedere economic rezultatele
obţinute.
După expirarea timpului afectat, se dă fişa cu răspunsuri.
Se fac corecturile şi se stabileşte punctajul.
Nr. Răspunsul corect Punctaj
crt.
Indicatori Valoare
mii lei
a) rezultatul curent al exploatării + 251000
b) rezultatul activităţii financiare - 39000
c) rezultatul activităţii excepţionale - 2000
d) rezultatul financiar final + 189000
e)rata rentabilităţii 21,72%
Notă: pentru calculul indicatorilor (a…b), este necesar ca
elevii să determine (realizeze) o grupare a veniturilor şi 6p
I cheltuielilor pe tipuri de activităţi.
Rezultatele obţinute:
- venituri din exploatare – 870000 mii lei;
- cheltuieli din exploatare – 610000 mii lei;
- venituri financiare – 36000 mii lei;
- cheltuieli financiare – 45000 mii lei;
- venituri excepţionale – 34000 mii lei;
- cheltuieli excepţionale – 36000 mii lei.
SC „H” deşi a înregistrat o situaţie economică negativă, în
activitatea financiară şi excepţională; pe total activitate a
înregistrat o situaţie economică favorabilă, pozitivă, respectiv
un profit = 189000 mii lei, situaţie determinată de activitatea
din exploatare (baza) în cadrul căreia s-a obţinut un profit
corespunzător.
Rata rentabilităţii = 21,7%, redusă de situaţia negativă
înregistrată în cele două activităţi.
Perioadă
Indicatori U.M.
2000 2001
W mii lei 6681 3388
CA/1000 MF mii lei 478 316
II 4p
Profit sau pierdere mii lei +32000 -5000
Rata rentabilităţii mii lei 5,14% -
SC „ZZ” înregistrează în anul 2001 o pierdere în valoare
absolută = 5000 mii lei.
Test de evaluare
1. Cererea de muncă reprezintă ________________________ care se
formează la un moment dat într-o economie de piaţă ___________ 0,25p
A: a + c C: d
B: a + b + c D: b + c
18. Salariul este o plată pentru închirierea forţei de muncă (A/F). 0,25p
12. Plata TVA-ului în sumă de 1.000.000 lei este evidenţiată prin formula:
a. 4427 = % 1.000.000 b. % = 4426 1.000.000
4423 850.000 4424 850.000
4426 1.000.000 4427 150.000
c. 4423 = 4427 150.000 c. 4423 = 5121 1.000.000
21. Plata unui bilet la ordin în sumă de 9.000.000 lei subscris pentru
achiziţionarea unui calculator se înregistrează prin următoarea formulă
contabilă:
a. 404 = 5121 9.000.000 b. 401 = 5121 9.000.000
c. 405 = 5121 9.000.000 d. 403 = 5121 9.000.000
28. Acceptarea unei file CEC în valoare de 6.000.000 lei în contul creanţei
asupra clienţilor se reflectă prin formula:
a. 5112 = 411 6.000.000 b. 411 = 5112 6.000.000
c. 5112 = 419 6.000.000 d. 5112 = 418 6.000.000
29. Se vând la bursa de valori acţiuni în numerar, preţul de vânzare fiind
mai mare decât cel de cumpărare: PV = 100.000.000 lei;
PC = 98.000.000 lei. Formula contabilă aferentă înregistrării corecte
este:
a. 5311 = 503 100.000.000 b. % = 502 100.000.000
5311 98.000.000
664 2.000.000
36. Valoarea capitalurilor proprii ale unei Societăţi Comerciale pentru care
se cunosc datele de mai jos este:
- capital social = 50.000.000 lei;
- furnizori de imobilizări = 15.000.000 lei;
- conturi la bănci în lei = 40.000.000 lei;
- rezerve legale = 5.000.000 lei
a. 110.000.000 lei b. 55.000.000 lei c. 90.000.000 lei
d. 65.000.000 lei
37. Completaţi formula contabilă cu conturile lipsă pentru achiziţia de
mărfuri în valoare de 5.000.000 lei, TVA 19%, conform avizului de
însoţire a mărfii:
% = A 5.950.000
371 5.000.000
B 950.000
a. A = 401 b. A = 408 c. A = 408 d. A = 401
B = 4428 B = 4428 B = 4426 B = 4426
41. O creanţă pe seama unui client extern de 1000 dolari a fost luată în
evidenţă la cursul de 18.900 lei/dolari. Ulterior, creanţa este încasată la
cursul de 19.600 lei/dolari. Completaţi formula contabilă aferentă cu
conturile lipsă:
A = % 19.600.000
411 18.900.000
B 700.000
a. A = 5124 b. A = 5121 c. A = 5124 d. A = 5121
B = 477 B = 477 B = 765 B = 765
42. Registrul inventar se întocmeşte:
a. pe baza listelor de inventariere de la sfârşitul exerciţiului financiar;
b. pe baza listelor de inventariere, dar numai în situaţia în care s-au
constatat diferenţe cantitative şi valorice;
c. pe baza listelor de inventariere – indiferent când se face;
d. în urma inventarierii inopinate făcute de organele de control.
CONTABILITATE
Grila de corectare varianta A
1. b 23. c
2. d 24. c
3. b 25. d
4. c 26. c
5. a 27. c
6. c 28. a
7. b 29. d
8. c 30. c
9. c 31. c
10. a 32. d
11. b 33. a
12. d 34. c
13. b 35. d
14. d 36. b
15. a 37. b
16. a 38. a
17. a 39. b
18. b 40. d
19. a 41. c
20. d 42. a
21. c 43. b
22. a 44. a
45. a
Total15p
IV A – 1 punct pentru fiecare situaţie enumerată 4p
B – în situaţia în care candidatul nu construieşte exemplul, 4p
dar scrie formulele productivităţii muncii, se acordă 2
p. pentru fiecare din cele 2 formule,
– 4 puncte pentru evidenţierea legăturii dintre 4p
productivitatea muncii şi dinamica salariului;
C – câte 2 puncte pentru menţionarea importanţei
productivităţii muncii în:
a) nivelul şi dinamica salariului; 2p
b) eficienţa şi competitivitatea firmei. 2p
Total 16p
Total text: 90 p;
Din oficiu 10 p.
Barem de corectare
ECONOMIE
1. - formularea problemei economice „creşterea economică – un efect al 5P
cererii, costului ofertei şi preţurilor”;
- precizarea conceptelor economice esenţiale pentru abordarea 2p
problemei;
- enumerarea indicatorilor economici; 3p
- prezentarea indicatorilor macroeconomici; 5p
- caracterizarea conceptului de „creştere economică de tip 5p
intermediar”;
- descrierea factorilor ce influenţează creşterea economică; 5p
- caracterizarea mecanismului de influenţare a creşterii economice 5p
prin intermediul indicatorilor economici.
Total 30p
2. - precizarea conţinutului legii creşterii costurilor relative; 1p
- precizarea conţinutului legii randamentelor neproporţionale; 1p
- descrierea ecuaţiei de echilibru a producătorului; 3p
- demonstrarea relaţiei dintre curba posibilităţilor de producţie, 1p
evoluţia productivităţii marginale şi a costului marginal;
- caracterul adecvat şi explicit al situaţiei descrise. 10p
Total 30p
3. a) V1 = 2500 mil. $
V1 ) 125 V0
100 × 2500 5p
V0 = = 200 mil.$
125
b) ∆V1 = V1 – V0 = 2500 – 2000 = 500 mil. $ 5p
c) ∆C = C’× ∆V = 0,8 × 500 = 400 mil. $ 5p
∆C
C=
∆V
d) s’ = 1 – c’ = 1 – 0,8 = 0,2; s’ = 0,2 5p
∆S
e) s’ = ⇒ ∆S = s’ × ∆V = 0,2 × 500 mil. $ = 100 mil. $ 5p
∆V
Total 25p
Concluzii:
1. Evaluarea este un proces complex, care nu se reduce la
notarea elevilor/studenţilor.
2. Evaluarea este o componentă esenţială a instruirii – parte a
strategiei didactice. Proiectarea activităţii de evaluare se
realizează concomitent cu proiectarea procesului de
predare-învăţare şi în concordanţă cu acesta.
3. Perfecţiunea oricărei evaluări decurge din adecvarea ei la
obiectivele pentru care este făcută: „De aceea, prima
întrebare care se impune nu este ce evaluăm, nici cum
evaluăm, ci de ce evaluăm. Iar de răspunsul la ea depind
răspunsurile la întrebările: ce?, când?, cum?, prin ce
mijloace?, pe ce bază? etc. (6, p. 12).
4. Fiecare activitate de evaluare trebuie însoţită, în mod
sistematic, de o autoevaluare a procesului pe care
profesorul l-a desfăşurat cu toţi elevii şi cu fiecare în parte.
Aplicaţii
1. Tenbrik, T., apud Jinga, I., Petrescu, A., Gavotă, M., Ştefănescu, V.,
Evaluarea performanţelor şcolare, ediţia a II-a revizuită şi
adăugită, Bucureşti, Editura Aldin, 1999
2. Jinga, I., Conducerea învăţământului. Manual de management
instrucţional, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1993
3. Radu, I., T., Evaluarea în procesul didactic, Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică, 2000
4. Lefter, V., Chivu, I., Economia întreprinderii, clasa a X-a,
Bucureşti, Editura Economică, 2000
5. Audubel, D.P., Robinson, F.G., Învăţarea în şcoală,
O introducere în psihologia pedagogică, Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică,1981
6. Meyer, G., De ce şi cum evaluăm, Iaşi, Editura Polirom, 2000