I.

.'

ALBRECHT DORER,

NASTEREA DOMNULUI.

lNIo. n~

EXEMPLARUL 20 LEI

-

F A xr L I A

EXEMPLARUL 20 LEI

-

*

*

Apare odata pe luna

sub conducerea unul comitet de redactle Redactor: M. G. SAMARINEANU.

Redactia : Strada Take lonescu No. 42. Oradea.

Pentru recenzii autorii ~i casele de edituril sunt rugati a trimite cate un exemplar pe adresa redacllei Manuscrisele nepublicate se distrug.

1, Omagiu Eo. Roman Ciorogariu de George A.

Petre

2. Con'gresul siudeniesc de George Bota

3. Sonet de Artur Enasescu

4. V dlul de Victor Hugo

5. Inceputul lui Stan-Bran de I. Peltz

6. Femeea de EmU Isac

7. Fiul omului de N. Davidescu

B. Gdndur! asupra dragostei de Paul Geraldy

9. .Duenus monastura fI de Ifrem Tigu

10. Sd plangi, sd pJangi . . . de Ady Endre

11. Cantarea primdverilor de maine de Const. Goran

12. Poveste de G. Talaz

13. Scrisorile de Savin Constant

- 14. Ideia continuitalU daco-romdne in cumoana eoo-, Juliei ~tiintifice de azi de Alex. KereszhiryOlteanu

15. Vantului din rasarit ... de D. Psatta

16. Cantec de aducere aminie de Ion Samarineanu

17. Acul de aur de Ventura Garcia Calderon

lB. Amintiri pentru prieienul dela tard de George

A. Petre

19. Iosif Vulcan de dr, C. Pavel

20. Mai vino iarasi . . . de Constantin Dobos

21. Poeme in prozd de Hafjz

22. Cand ~i-a zdrit pieptul spari Ion Tudor de George Acsinteanu

23. Costa Vlahia de M. G. Samarineanu

Note - CArli - Reviste - CIi,ee, etc.

I

Ii

•

Abonamente :

Pe 1 an: 150 Lei; pe 6 luni 90 Lei. - Pentru institutiuni ,i autoritAti: 400 Lei pe an. In strAln4tate: 400 Lei pe an. - Insertll 'Ii rec1ame Ia Administratla revlstei:

Strada Take lonescu No. 42. Orad ea.

EXEMPLARUL 20 LEI

-

EXEMPLARUL 20 LEI

-

P. s. S. ROMAN CIOROGARIU (1852-1927).

• 2

FA MIL I A·

GE'l.ITILE '-I}A,-

~~~Rl~~P

NASTEREA LUI lSUS

Omagiu Episcopuuii Roman Ciorogariu

...:_ Cu prilejul anlversaril a trei sferturi de veac, - de GEORGE A. PETRE

Venera bile Parinte, $il pe toate caile, _.

Punator de daruri sfinte! Falnlc ~i vanjos stejar

Duh al duhurllor noastre, Ce sli1. platra de hotar

Ochidin zarlle albastre, Astil.zi,maine, ca ~i ieri,

Llcarlre de carbune Aspre iernl ~i aspre veri.

Din etema 'ntelepclune, *

Tatal. gandurilor bune, Venerab-le Parinte,

Glasdin vremile strabune, Purtator de taine sfinte!

Pllduelnlca icoana De pe toate caile,

Din trecutul de prtgeana, De pe to ate valle,

Frunte vajnica, brazdata De pe toate p.alurlle,

De vleata 'nversunata, De pe to ate dealurile,

Yorba !impede, adanca, Am pornlt cu gand curat

Ca otel izbit in stanca, $i cu sufletinsetat

Ce-a fost bucium peste plaiuri Cum pornesc paraur],

Vltejestllor alai uri ; Se unesc in rauri

Brat intins in sernn de cruce $i albind in soare -

Ca trolta la rascruce, Se revarsa'n mare;

Ca sil fie lumanare Laz! sarace am deschiS

Pribegirilor .amare Ca la ceasuri de dichis

$i s~ tie sernn de lupta $i-am scos straie rornanestl

Robilor eu Iata supta ; Ca la nunte strarnosestl,

Ochi de vultur in rotire $i-am luat strai Cle sarbatcare

Peste ani de prlgontre, Sa venim la ziua mare,

Glas de-apururi vtu: ~i treaz Sa ne facem obiceiul

Peste lanuri de necaz,· Cum s'a pus din most temeiul.

Piept clocotitor de-avanturi Dela toate casele

Pe strabunele pamantun, Ne-am luat rarnasele,

Inlma calita'n para. In blsericl am intrat,

Cea batut in loc de-o tara Inlmele ne-am .plecat,

In rastlmpurl de rastrlste, La trolte ne-am oprit,

In suspin de oprellste ; Icoanele Ie-am cinstit,

Fulger napadlt pe . geam Pe saracl l-am darult,

Prln fereastra unui neam,Pe pribegi l-am indreptat Prevestind in noaptea FiriiPe schilozi i-am ajutat,

Albul ceas al mantulrtl ; Mutllor Ie-am cuvantat,

Falnic ~i vanjos stejar Orbilor le-arn luminat,

In padurea de hotar, $i-am venit cu voie buna,

Ce-ainvins furtunele, Ziua scare, noaptea luna,

Trasnete, nebunele, Ca cei Crai din rasarlt,

Osttle, neroadele, Cautand un Stant vestit

Ce-au trimis iscoadele $i scurtand cararlle

Peste toate valle S'aducem urarlle,

Soarele ne-a fost Calauz eu rost, Luna ne-a 'ndreptat Pe intunecat

$i prin lac uri stelele

. S'au jucat cu ielele, Le-a'necat in ape, Calea sa ne-o scape; Pasarl din campie Ne-au dat dolna vie, Pasarl din colnic Fluer de voinic,

Mica clocarlie

Ne-a dat veselie, Vulturul din. sbor Ochl iscoditor,

Floarea din gradina Ne-a dat- cup a pltna, Floarea din razor Zambet plin de dor, Floarea din carare Semn de 'rnbarbatare. $i-am venit mereu,

$i usor ~i greu,

Sa batem -ca la cetate La portlle lumlnate,

Sa deschidem poarta grea' $i Sa zicem t01i asa.:

* .

Ceasul bun ~L voia bun a Sa va fie 'n veci cununa. $i sa fIi, slavit Parlnte, Cum ai Iost ~i mai'nainte:

Cola cui belsuqu'ul In casa rornanului

$i cuvantul Sfantului Pe 'ntinsul parnantului :

Calauz prlbeagulut

$i toiag mosneaqulul, Brat intins stratnului, Piept deschis hainulu! $i alean suspinulul ; Robului hodlna,

Orbului lumina, Bunului indemn,

La corabll sernn, Han la drum pierdut, Ostenllor scut,

La saracl avut,

La datornici chezasle,

La boga1i chivernisie, Prosttlor intelepclune, Strambilor povete bune, Insetattlor Isvor, Harnici!or spor, Flamanzllor masa, Drumetllor casa, Naforai'n blserica,

Clopot de Dumintca, Strai de lana pentru goi, Sol de pace in razbolu, Mutilor cuvant,

Plugu!ui pam ant,

Soba la saracl,

Frunza la copacl,

Strop de roua 'n zori

In POtiT de flori,

Vant racorttor

In luna Cuptor,

Norule] de ploaie

Cand pe campurl toarna Seceta vapaie,

Graunte roditor

In brazda de ogor, Secere t~iQasa

Pe Ian de rnatasa, Umbra pe campie, Stanc~ 'n vljelle, Trestie pe lacuri, Bucium peste veacuri; Gand de crestln,

Gand lin,

Gand senin ...

Amin!

3

FAMILIA.

Congresul ; siudeniesc

de GEORGE BOT A

Un conures care a trecut deoarie granitele orin renumele siiu. Am:fi dorit sd fi ramas numai in marginile tuimantului nostru::ca un sublim produs al celui mai curat entusiasm, ca 0 expresie a unei iendinie de rasd. Se cede insti cd Tisa din dosul cdreiaranjesc guri, scrtisnesc dinii ~i se strang pumni, aceastd Tisti evocativd a fdcut ca sufLefele tiline de clocofire roman eased tandrd si plirui de incredere sa freacd anumite maraeni, cari azi mai mull ca oricand nu trebuiau lrecuie.

E pdcat de acest conqres caQzi el nu este orioti decai din pariea sa slaba, iniunectuidu-se eel putin pentru moment pariea cea mai lrumoasii a sa. A clocotit oala, a dat spuma in cenusd Si aceasUi cenusd azi ni-i aruncaui in ochi de cei ce aitila au asteptat. Ar fi~i in acest rtiu un bine, dacd cei chemaii si-ar da' seama de ce inseamnd siudenlimea unui neam. Ar fi 0 cruda, rearetabtla si dureroasd exoerienia din care s'er putea scoate elemenie noui de conducere a suflelului siudeniesc, indreouindu-l sd invingd prin superioritate de cul-

. turd, de concetnie, de vointd $i de simiire. Ar fi 0 victorie mai solidd $i care ar durea mai mult pe cei ce nu se impacii cu socotelile incheiate.

Si privind acest conures pe latura sa cea frumoasa - caci e vremea sa 0 facem $i pe aceosia - trebue ca printre lacriimile -reuretului nostru sa ne bucurdm de ceace am putut vedea in acestcongres. S' au pus probleme de care atarna viitorul neamului inireq ; au fost desbdtute cu 0 competinta si seriozitate care iti umplea inima de bucurie, de nadeide ~i de incredere in viitorul acesiui popor. Deasupra capelelor celor ce ciiuiau desleaarea soarlei unui oooor, plana indrtizneala curaui, curaiul cinslil, hotdrirea darza de tnai bine, inieresul neamului, C~roaha $i Dumnezeu. Aceasta este impresia cu care aui plecat balran;; cu ochii plini de lacrtimi de bucurie si cari au urttuirii congresul studentesc in partea lui irumoasii, fiindca aveai 0 sala iticsircalti de floarea neamului nosiru ; sublimd, hindea simieai cd lucra geniul acestui nearn.

Din cinci mii de siudenii s'ou desprins insa cdteva aruouri, din fericire nu prea mari $i nu dinhe cei ce au luat parte actiixi la marile probleme. Ace~tia incadrati de altii $i mai pulini $i singurii purtatori de alte ganduri $j alte aoucatori ; acestia inmultiti aooi de cei ce pandeau la coliuri $i cari a~teptau nerabdatori la raspantii riiiiicirea ; acesiia ~i aceia au fdcuf ca azi sa nu se vorbeasca despre acest conares aceace a fost el in realitate.

Dar nu numai aici trebuesc cautaJi oinooaiii.

Daca recunoasiem pacatele noastre, nu ne puiem

..

GEORGE BOrA

umili pana a nu secunoasie $i oacaiele altora. Cetatenii oradani. chiar $i evrei. fara sa Ii se impurui cum s'c spus de cei inieresaii, cu- primi! Cll loata ospitalitatea. Astfel ca daca nu puiem solidariza inireaaa siudeniime cu acei ce au stricat, nu puiem solidariza nici oopuloiia oriidarui cu acei ce au contribuit $i au iauorizai deoasuirile. Cac! atunci cand noi am otizu! st vedem adeotirul, nici-o consideraiie nu ne opreste sa-I spunem!

Astfel stiu $i eoreii din Oradea ca aid este unul de al lor, care de ani de zile, inchis in cetatea Sel numiui hotel $i ocroiii de leaile tarii, ne insulta $i ne disoreiueste.

S'or puiea aduna insultele lui, ca sa se oadii cii insultarea siudentilor txirui la ran ire, nu era decat 0 parte din dispreiul salol peniru neamul valah!

Stiu de nsernenen eoreii ca din randurile lor azi in Oradea se recruieazii comunistii. cari prin insa$i iiinia lor sunt dusmanit tdrilor in care iriiesc. Si tot dintre evrei sunt aceia cari au sbierat ca Ii se rapeste limbo materna - adica limba maahiara-« mai riiu deed! insusi unuurii adevarati, cari n 'au de ce se plcinge.

Si mai Stiu aceasi evrei ca inireaaa presa dusmana iniereselor noasire este produsul unor capete recrutate tot dintre ai lor.

Astfel ca ~cu ioaia ospitalitatea. demna de toata multumirea $i toata cinsiea a eoreilor, trebue sa tecunoascii $i ei ca atmosfera in Oradea era inflamubila ~i ca ce: ce aLf, facqt-o *i 0 iac alitfel,

4

FAMILIA

Sonet

de Artur Enasescu, A vletei me le, tainica ispita, 0, tu femee, pururea vlsata,

De-un zeu pagan in sufletu-rni sculptata, Pe veci d'e veci c' 0 dalta aurita.

Frumosu-]i chip, e forma dezrnierdata, Cu maini de vis, sf-eble intrezarita,

Si te slavesc, 0, vesnica iublta,

Cad nu te voi cunoaste niciodata l ...

Iar de te-ai cobora candva spie mine In. zborul fau din sferele s~nine Purtata de-a zefirilor aripa,

Mi-a~i Indrepta privirea 'ntr'alta parte, Sa nu te stiu l ~i vesnic de departe, Sa te visez, pierdut, in ori ce clipa

1111111111111111111111111111111111111111111111111111.11111111111111111111111111,11111111111111111111111111111111111111111

sunt unii dinire ai lor. Nu-i solidarizdm, dutxi cum nici ei nu s'ou . solidarizat. Sunt evrei cari mi-au declarat tot atat de sincer ca ;i mine, cd reqreiii cd in 1893 s 'au devastat biserici, s 'au pangdrit aliare romane~ti, dripdcum si noi reureiiim pangarfrea lemoleto: lor. Studentii, venind in Oradea, au prins numai decat aimosiera ei aceasta le-a fost deajuns.

Si cine ca~tigd !;i cine pierde? . Desigur ca~tig !Ji pagubd trecdtoare I

Sunt ungurii. Ungurii cari au aruncat in Tisa cadavre ~i cari la Seghedin riipesc credinia evreilor sorea-i primi In unioersiiaie. Aceia!;i unguri azi sunt cei dintaiu cari plang cu lueocrite lacrdmi pe ruinele sinagogelor ~i cari, relormaii ~i catolici, s'cu grabit sa dea !;i aiuioare materia le.

lar eoreii !;i noi pierdem, unii fiindcd au fost devastati, altii fUnded i-am fi devastat.

Timpul apropiai fnsd va risipi cenusn tmprti!;tiatd de clocot !;i va deschide ochii tuturor. Atunci vorvedea toti cd sufletul curat !;i plit: de hotdrire rorndnecscd al studentimei rtimdne darz in picoare ca un stalp puternic !;i etern, de care se va sfdrdma de!;arta soerania a pescuitorilor de pdcate romiinesti.

Atunci se va vedea cii sufletul Romanie! nu ppate fi cules din vandalisme de strada §i du!;manii se vor fi bucurat zadarnic.

Ace~ti studenti, reprezenianiii adevdratului suflel rorndnesc tolerant, generos, inieleot ~i prea cre~tin, dar !;i prea hotdrat, acesiia reareui cd au dat gurilor raniinde depe malul Tisei, hrana de mestecat. E; inteleg legile sufletului nou al omenirei ~i chiamd pe toti cetiiienii la acest suflet, singura garanJie a zilelor de maine.

VALUL

de Victor Hug6

SORA

Ce gandur! va framanta, lublttlor me! frati"? Banultorl v'arata a voastre frunt] plecate.

In ochii vostr! tulburl prlvirl ingrijorate, Lucind ca lamp! lugubre, v'arata 'nfurtatt, Vi-s rupte, sfaslate a voastre clngatoare.

Pe [urnatate scoase din ale lor cutll,

Sub degetele voastre de trel ori zarii Pumnalele-ascuttte ~i stralucltoare,

FRATELE MAl MARE

Trecand pe strada astazl, n'al ridlcat tu valul P

SORA

Acasa de la bale rna intorceam, ofratt ! Stapanl! mei, spre casa veniam ~I a mea fata Mi-o ascundeam de orice privire indrazneata Ce-o-arunca Albanezii ca ~! Ghla.urii totl. Trecand langa moschee in lecttca, fer.ta

De-a soarelui ar~ita, strnttam totusl ca sint Inabu~ita 'n ealdul amiazel far a vant,

$i atunci, pentru 0 cltpa raman descopertra,

AL DOILEA FRATE

Trecea vr'un om atuncea purtand caftanul verde?

SORA

Da . . . se poate . . . nu stlu . . . insa, in a sa [ndrazneala El n'a putut sa-rnt vada a mele trasaturl ...

Dar vol vorb t! in soapte cu foeul unel uri,

Va tot vorbltt in soapte pline de binulala.

o fratH mei, ah, spunejt : sintetl setosl de sange"? Dar [ur pe-at vostru suflet ca el nu m'a vazut, lertare! Dorijl moartea unei femei ce pJange - Femeie goal a, sci ava, de sub al vostru scut?

AL TRElLEA FRATE

La-apusul zilei de-astazt tot cerul a fost rosu,

SORA

lertare! ah, iertare! Ce am faptult P lertare!

0, Doamne, 'n coaste-ml patru pumnale! Ajutor! ... Ah, pe genunchii vostrl, nu rna lasat! sa mor! ...

0, valul meu, ah, valul cel alb al meu! Tradare l ... De ce fugiti de,a mele main! scat date 'n sange ?

o frajli! mei, sustlnetl slablnzn pasl ai mei!

Vederea mi se stingein oehi, lar peste ei

Se 'ntinde valul morjll, al mortu val m'ajunge!

AL PATRULEA FRATE

E-un val ce niciodata nu-l vei mal rldlca!

Trad. de Tache Papahagi.

~AMILtA

v

5

Inceputul lui Stan-Bran

de I. Peltz

Stan-Bran evadase din legenda ~i intra, obscur, un zambet. Trupului nostru, nici 0 desfatare, De pe atunei

in vtata, svacneau In mine avanturtle liberarll I Eram, e drept, ea

Mie slujbas de minister, adunase din neantun pumn de vorbe ~I cateva imaglni. Avea tarla unul caracter betonat, purta caueiuc la ghete ~i lavallera la gat.

Idea salvatoare l-a venit intr'un amurg de toarnna, prlvlnd, dela statla de tramval, legiunile Insllor gra~i, cum Inti ~i bogatl care se lntorceau, dela Camera deputattler, acasa. Erau bipezii cu numele straluclnd ztlnlc in gazete, - persoanele cu vaza de care Stan Bran se temea evlavlos ~i ~i-I inchipula urcatl pe treptele catrecare urea

alesl! unsl eu harul Domnului. I

Stan-Bran, mie, dcborat ' de rnlclmea milioanelor de stanlbranl pe care Ii purta povara pe umeri ~i in adancurlle subsolulul sufletese, niel n'ar fi ineumetat sborui, de 0 cllpa chlar, al privlrii, spre uretrele rotunjite ~i prevazute eu oehl, mustata ~i guler tare, daca din cerul de lamaie n'ar fi pornit ploaia. Preeaut pentru trupul refractar In'cercarllor, pentru palarloara curnparata dupa caleule ~i frarnantar! ~i pentru pantofii Imaglnatt bijuterli cu slreturi, Stan-Bran a cautat adapostul btnecuvantat. Atunel, sborul privirli a ttntlt melonul insului situat grotese in fundul limuzinei. ~I rnaslna s'a oprit, bruse, ea sub imperiul une! poruncl magiee .. Stan-Bran a rarnas platra eu ochli in ochii [ucartel marl, diforme ~i gretoase din maslna. Slrntea electric. Maini, picioare,oehi, curentatl, Capul

o Irnensa turnatorle de plumb. Insul din llmuzlna l~i intlnse trupul spre Iereastra,

Stan-Bran! _ Eu!

- Tu estt, Stan-Bran!

- Eu sunt, Stan-Bran!

S'au sarutat, Ambil in maslna, _ desparNi de gloata prin geamul de crista!. Stan-Bran avea purlei inspirit ~i ~erpi in minte.

- A ta e IImuzina asta, Stan-Brane P _ A mea!

- E$tI ferlelt?

- Ferlclt.l Am ~I case sl femei ~i eopli! Am ~i

zug~ilveli de pre] pe perejl, - ~i vile da vara ~i vile de [arna. Cand vreau, gust cportle de Italle adusa la vagon, - la vagon-lit Stan-Brane ] Cand rna plietisese, schimb acoperlsurlle palatulul meu ~i Ie dau sclipiri de arama sau de crtstal, sau de aur, - dupa pofta inimii. Precum vezl, - vorbesc ~I astfel!

- Dar cum ai ajuns !

- Simplu I

~I ma$lna. hohotl eu hohotu] burtlt.

Ulte, asa ... DeaItfel itl amlntestl ca la liceu, noi, totl, nebllgatl in seams, oropsltt $1 val de nol, tralam pentru. -unul dol, pentru • a$iI" clasel. De sufJetul nostru. - al ell or mul~1 - cui ce-t pilsa? Ochilor nostrl, niel

voi, ca totl l Darin adancurl elocoteau manli, ~i noi cu oehi,~i nol cu glas molatec sau spart, subtlre sau tunet. . De ee doul-trei zei ~i restul, multi mea, paducht P

Am lesit din liceu ~i am intrat in facuItate. Acelasl zugraveal a. Am vazut pe fratii mei, umili $1 rabdatorl, Numai unul, rasarlse trufas peste toata lumea. Dar nu-I ehema Stan-Bran. Nu stlu de ce. II prlvearn in fiece zt : tot ca noi mergea, tot ea nol vorbta, tot ca n·oir~oea. Atunci?

In barou _ avocat - leslnam de doua orl pe zl : cat! stanbrani, doamne, cu servieta subtloara, galb~ni, tacutl sau sgomotcst, puzderle de frat! de- ai nostri lnqenunchlatl de Jipsuri $i Invtnst de toate nadejdille. Lam vazut in goana dupa codrul de paine, ~i am tacut, Cei rasilritl, tnsa, - frate, - cam din acelasl aluat erau. Cam tot asa se purtau. cam tot asa se tnfatlsau. ~i mi-am spus:

Voiu fi ~i eu eliul, In latur! cu Stan-Bran. (Nu te supara Stan-Brane.)

~i am inceput sa vorbesc pe la to ate intrunirile partidului meu, mai ales la cele din culoare. La adunarile din centru, locul meu era, printre ascultatorl, printre fratii mei stan-brani din gloatacelor care aplauda ~i rad ~i surad dupa cornanda.

Am vorbit in fleeare zi, cu foc sl eu durere. Dintru inceput ml-a fost greu. Mai ales fratli rna impledecau. Ranjeau. Sau, blajln, rna lntampinau :

_. Ce, iar vre] sa ne .omorl- '?

Mai bine $ezi colea sa ascultam l

- Ia'rnal las-o dracului de afacere I Ne-am sa-

turat!

Asta, de flece data, In nadejdea infrangerii mele.

Dar sub halna purtam granate1e volntll. Ardeau in mine Infrangerile fratilor mel din vremi.· ~I chlar mandrla celor de azi. Voiam sa ies din micul Invells al tuturor stanbranilor ~i sa rna vad statule. In cele din urrna, am lzbutlt. Am potoUt cu mare truda necazul stan-branllor ~i intr'o zl, ~eful mangaindu-rpa pe sub barble, mi-a spus familiar:

._ Daca al vre-o lovltura nu rna ocoli I

~i am avut 0 lovltura : 0 Iurnltura de ararna ~i apoi alta de pastrarna. Am ie~it din ele milionar, proprietar, conferentlar, ~i .om de socletate", M'am ales deputat. Sunt, adlca alesul a... trei sute de mii de lei. Sunt purtatorul de cuvant $i de sperante al najlunll, Sunt cineva.

In timp ce vorbea, - Stan-Bran, mlc slujbas de minister, fotografia, eu pupile in feb rat" strada, ploiiia ~i chlpul proprietarului lirnuzinei: chip lett stan-bran, - 0 alta figura a sa, - 0 oglind! 'p?tin defectata de

FAMILIA

imaginl $i de Hmp in care t)li giisea, intim, prlvlrea. nasul, cravata.

- .A ajuns clneva ".

$i 11 pironl imaginativ la stalpul analiz el. Cap de bivo!, un fel de privire mulata 'in zeamade trandaflrl, pantalonl purtatl deopotrlva cu miile, cu sutele de mii ~i cu milioanele de frat! stan.brant de pretutindeni. $i vorba, aceeas.

"A ajuns cineva ",

Uite, - vorbele as tea le-a auzit pana la greata repetate inftnlt, $i constructla trupului e veche, ca pamantul. La fel ca mine, !a fel ca noi, ca voi, tott, fratllor, a fost sl asta,

Atunci 7

Micul slujbas de minister zavorise 0 clipa lacatul stmturllor. Puse pe suflet piatra grea de morrnant sl la gura obIon de ote l, SIan-Bran, proprietar de llmuzlna, deputat ~i cineva, tacea deasemenea, coplestt de emotla tovarasulul .

Intr'un tarzlu rnaslna a intrat In parcul inchipult de o maharadja fantasia 'in realtzart . parcul domniei sale.

La scara palatuJui au crescut doul Jachel, scena de film fastuos ~i american.

Micul slujbas s'a trezit. CataplasmeJe vantului se lipira pe obrajii sai frumos ceruiti ca podeJeJe ~i StanBran Iacu ochii mari.

- Utte, asta e palatul meu de toamna, Iacu StanBran, deputat, proprietar ~i cineva. Micul slujbas de minister privi ea prin ochean,

S'au despartit dupa miezul noptli. Mtcul slujbas de minister a intrebat :

- Frate, in Camera sunt multi de-al nostrl 7

- Multi 7 Ca mine si ca tine, Stan-Brane? Fireste l

Flreste ca sunt multi, sunt cei mal multi!

- Cei mai multi 7 tntreba celalalt cu gura inlemnlta.

- Flreste, frate: Suntem aproape aceiasl din scoala,

din barou ~i din cafenea. Not, Stan-Branii, suntem cei mal multi. No! votam, noi aplaudarn, no! hotararn !

Mlcul slujba'$ avu 0 llcarire 'in ochi.

- Vra sa ztca tot Stan-Brant ~i acolo! $i s'au sarutat,

Acasa, _ in patul schtop, eu patura roasa de molii I sub barble, - in odaia reee - micul slujbas gandea ferlcit ;

- Prostul! $i el crele ca e cineva "Nu vede ca e tOI Stan-Bran! Povestea lui e pentru mine branctu, , Pentruca eu voiu sparge zlduri ~i voi sfarama lanturl. Eu, Iratllor de pretutindeni, voiu cauta trlumful lui StanBran, sch!mbat In c!neva! Cu pumn de otel voiu prabusl legenda. Nu mai ~xlsta Stan-Bran tamplt, ,umil, neghiob care i$i musca vorba ~i i$i inghite visul. S'a sfar~it cu milloanele de desnadejdi, eu patul urat ~i patura roasa de carli! Eu voiu iesl din giloacea stanbranilor idiott ! Castele volu inchipui din nisip $i norolu, palate voiu rldlea din argllil $i praf! $i volu aduna femei in toate orasele, in toate drumurile. Voiu presara calea mea numai

•

Femeea

- Din persand -

de EMIL [SAC.

Femcca ce-e iubit odsui, Nu mai iubesie niciodetii, Nu mai iubeste ni~ioda't;1.

Ca floarea c iemeee bunti, Fere''ite-o aIM, de Eurtunti, Fereste-o aIM, de Eurtunii.

Asemeni florii vestezeste, Fcmeea care ie iubesie, Femeen care te iubestc,

La stnul tiiu femeea moure, Cnci ,'Ii Iemece esie floare, Caci ,~i fcmeca 'este Flonre»

Parfumul ei ell. Floeren. irece f$i inima se face rece,

,';Ji inim« se face recc,

Femeea 1118'0 neiubitii, Atllnei triieete ierioitn, Atllnei trtiest« Iericiiti.

11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111IIIIIIIIUIIIIIlIIIIIIIIIIllIIIil'IIIII11II1~111I1

cu ele. Drumuri neumblate deschlde-vor privellstl de talna oehilor mei blazatt. Farmece inedite vor da ghies sirnturilor vechi.

Eu, Stan.Bran, voiu intamptna soarele din varful balconului turnat anume de aur intruintrecere cu rasuflata culoare a' astrului ramolit.

Eu Stan-Bran, voiu fi: pllda, indreptar, far.

Intru gloria mea munci-vor frati! de pana azi, stan branii eei multi, - stan-branli cei prosti. ~i poate, - cine stie 7 - intru vecinicirea mea murl-vor pacatosll, paduchtosll, _ viermii! ...

$i micuI slujbas amar!t adormi cu dreapta lntlnsa grotesc peste patura patata, - cu piciorul reumatlc Tnchirclt sub barble,

Se scula in rosle prlmavara, negustor de iepuri de casa sl fabricant de sapun domestic. Era bogat, gras, solemn, - varlat in haine ~i capricios la fluctuattlle terrnometrului. Putea purta- dupa vola buricului dlverstnraurtt - palarte de cenuse san de cerneala, - caclula de astrahan sau cascheta-basque, Era bogat, trtumfater, martial, supra-saturat de dlstanjele nobile parcurse pe paturl mls-

catoare. Bulevarde, eabareturi, midinete, dansatoare ~i .femei din LIme" - toate le a cunoscut, Paharul eu miraeole de no apte I'a sorbtt, Insetat, pana la fund. $i celelalte - cunoscutu-le-a deopotrlva. Pentru aurul lui dar: nic svarlit, trei nevsste de 0 blbllca puritate srau para>it carninu', cop iii ~i bucaiarta. Era bogat. Fabrica se marea am etttor ~i arnentntator. Epurii, - la tel. Stan-Bran arun ca asupra gloatei privire de leu - rege al animalelor sau de cal de curse, - vezi denumirea In primul tratat de morala apltcata,

Dar cancereJe indoelil cresteau - imense - pe eplderna sufletului torturat. Cact Stran-Bran lntelegea ca fabricant de sapun ~i negu stor de iepuri, om cu burta, cu aur ~i cu femei, nu inseamna plinirea visului. Cati ca el! Cati Iabricantl de sapun ~i negustori de lepurl ! Cati bogat', qras', solemn', eu neveste, eu copii, cu automobile ~i eu "dobermani" l

Milioane ~i milioane de stan.brani ...

$i • masand durerile intr'un ungher de carne" ataca buba, Stan-Bran renunta la personahzare ~i inedit pe frontul comercialo-industrial ...

. Devenl proprietar de grajduri cu puzderie de ca sortitt cu totti derbyurilor ~i om de lume. Purta, religios, manusl : pe malnl, pe suflet sl pe vorbe. Ca sa Ie prinz trebuia munea de destainulre: lnlaturt coaja de plele, vreau nudul Intelesulul. Cu llrnba] propriu, Stan-Bran se infipse intre .eei btne ".

Poza stramb in' loja urnpluta de arlstocratl stersl ca geamurile prafuite ~i respira chibzult : ca la Paris intre marchizi. Dela inaljmea de doui metri, parnantul I se infati~a musama covarstta de rarne, oamenii. Avea in ochi a bsente slefulte frumos la ogllnda. In gest imprimase racell siberiene. Trebuia Sa traga bariera intreabdomenul sau ~i massa de carne a .eelorlalti". Proprietar de cal de curse, femeile trebuie sa-l prlveasca prln lorgneta eu Iebra. In fine, pe rabojul actualitattl persoana lui e sensa vtzlbil.

Dar eancerele indoellt au napadltt in creer. Draci de argint viu Ii [oaca In cap. Plange de mirarea unei descoperiri nebanulte.

_ Tot Stan-Bran. Stan-Bran sportiv, proprietar de

l grajdurl . sl de atltudlnl, de eai, de vasta fantezie, de piatra dura ~i de suspine confection ate femenin, dar tot. Stan-Bran. Privesc In [urul meu: doamne, cati ea mine, eu blnoclu snuruit in aur, eu oehi lanqurosl sau decoratl eu leglunea de groaza a conjuetivitei, cu pantalonii blesternatl ridicolului sau eu trufase infati~ari de tauri bipezl, dresatl lstet : Doamne, cati ca mine!

$i Stan-Bran i~i infunda capul lntre mainile partumate strident. Tragedia i se urea din ptcloare, ametltor, pana la crestet ~i tipa eu ll!ici glasuri.

- Unde vezi noutatea, - unde, distanjarea, - sarmane Stan-Bran care te amuzai, abundent, pe seama iluziei lui Stan-Bran scoborand din dealul Mitropoliei - deputat ~I proprletar de llmuzlna -:- pe cand tu asteptat tramvaiul? lluzia lui nu e azi ~i a ta ?

~I Stan-Bran intoarse, violent, mantvela exlstentll.

Deveni armator, ternut st nabab. Vasele lui eueereau apele ea marii generali bataliile. De sus, stapanul imprastla priviri de Cesar in mare, peste mare, in vazduh s: dincolo de el.

Vou ft croltorde drumuri de nimeni vlsate, Voiu oferi urnanitat!l, cu simplitate pamanturi, alte eeruri, ,alte rosturi. Din tem elii vo.u rasturna geografia contlnentelor si cu mintea mea voiu desena alt atlas!

Osana, osana, slava in veci exploratorulul miraculos, - dumnezeescului Stan-Bran. aflatorul de lumi noua l

) $i Stan Bran porni la vanatoare de distanje.

Intarnplna soarele pe varfurl de munte ~i stropia f brele trupulul aprtns eu spumele oceanului. Pierdea primaverlle pe inaltimea catargului $1 alerga, apol; zar1!tec, Sa Ie prinda, dupa luni de pribegie, prin rneleaguri colorate divers de mana ascunsa a mesterulut fantast. Cheltuia toamnele de aur din lntinsurlle de bastlna ~i le reqasea, uimit, prin colturl de lume pan a atunei numai visate. A eunoscut femei cu par de taclune, in carnea lor adunase rubine de noapte fara luna, sl femei galbene cu parul snur pentru mone da sau prilej de cravata noua, in sanqele lor musteau amintiri milenare, sau femei rosll cu urechile sl nasul ~i barbia perforate de stigmatele salbateclel simple sl superbe. Cunoscuse flare la panda, precum nemuresc Ilustrattile stranii din anli ttneretil, sl pietre cu vlrtutt omenestl ~idezastredeslantuite sub oehii arnetttt. Stan Bran armator, nabab ~i munctt de demonul creiattel, plimba dealungul sldealatul continentelor 0 ravna fara sat ~i 0 burta rotunjita de strungul fanteziei,'piina la straniu, Dar, distantarea nu se vedea. Stan Bran, - armator - cati tovarasl Stani Brani sl arrnatorl nu inffilnea el pretutindeni? $i ei despicau apele ~i el urmau muzica valurilor, ~[ ei tralau balul departarllor. Dar pamanturlle virgine nu se iveau $i truda rarnanea idee, cAei de cate ori Stan-Bran departa vasul de rutele stiute In dorlnta darza de a ~i boteza spiritul in aventura, de atatea orl slomacul devia dela functille stabilite : Purqatlvulsl inapol, pe rutele vechi ! Stan-Bran se simtea Invtns de pantec, sau de ficat sau de rinichi, cacl tentahve!e· de infrangere a apelor coineideau, comic, eu defectarile noblleler sale organe. Gandl : fireste, fortele coalizate ale tenebrelor se opun tineretll mele sulletestl ~i avantulul meu simplu! $i I$i intarl burta la mare $i riniehii cu apa salcie. "Voiu invinge". $i pornea iar spre loeuri de ~egura pe un de toate sunt ca inainte de face rea lumii. Dar demonii panleeului il opreau, $i Stan-Bran vazu, cu groazl1,odata eu parul carunt, desertaclunea stradaniel. Stan-Bran - armator - cati Stant- Brani armatorl, doarnne, sub ceru] asta batran, pe a;ele astea etei ne l

.... U nde, drum urile nebatute, unde meleagurile croite d'a capo?

Stan- Bran scrise mare pe tabela vtetel, imnul de ~ durere al renuntaril.

/

s

F AMI t.: A

FIUL OMULUI*

de N. DAVIDESCU

Urcusul a fost lung pentru noi ~I greu ca jugul pentru boi. Pe munte,

Oarartle sint tnfrtcosat de 'ngusle ~I de grele,

~i-a trebult sa ne coducem singuri pe ele.

Acolo sus eram copacul Gigantic al vletel,

Cu acul

Radactnllor infipt in izvorul dlmlnetel, Eram al vazduhulul far,

AI muntelui stapin sl-al soarelui ega!.

Fulgerile ti~neau pretutindeni, Ca nlste lacuste

~i, numeroase ca rapalala unei grlndeni, De pretutlndeni

~i'nfotdeauna,

Albastre

~I crunte,

Inainte de-a cadea prln vilcele,

Se 'nodau arzatoare prln pletele noastre. Furtuna,

Rostogolindu-se'n viii,

De pe munte,

Dezgradlna radaclnlle noptel de negura'n clat,

Intreaga bucurie a creatlel cadea Triumfal,

Din ramuri Inmultlte in trunchluri marl de fier ~i 'ncarcate de-a Irunzlsulul perdea,

Noduros ~i secular,

Peste parnint,

Ca un vint

~i ea un cer puternic in spatlu se 'nttndea.

Mirosuri proaspete de fiori,

Cintece de pasarl ~i picuri de lumina, Fragede explozii de-aurori

~i ealde sornnolente de amurg Porneau in departare

Ca 0 maree plina

De seva Iimpede sl sucuri rare,

Orescut-am, tnsa, cunoua masurt Odata staplnl, de sus, de pamint :

Mlntile ncsstre harniee,

Adunind, treptat, bogatille 'ntregei naturl, Au rostit trtumfator

Ultlmul cuvint

Al stnguratate! lor.

Noi priveam eu multumlre Cum gindurile noastre curg In izvor de fericire

~i cum, in tacere,

Aluneca in riurl largi de lapte, mlere ~i de roua.

Bratele noastre 'ncarcate

De frumusetea-aceasta noua A rosturilor implinlte

In ciuda drumului eel greu, Zvirleau nenurnarate

Flori fragede ~i fructe pirguite Lui Dumnezeu.

OboselIle nu ne-au Iost, astfel, zadarniee.

Cuvintul nostru-a devenit izvor Prlntre pasunlle uscate,

~I plug stralucltor

De Izbinzl nenumarate In tarlntle parasite

De milnl deznadajdutte.

1111111111111111111111I1111I11111111111111111111111111111111111I1111I1I"'IIIIUIIIIII"iiliUlIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII1II

Inimile goale

~I gindurlle departate Pe-a deznadejdel cale

Gasltu-~I-au cu timpul, in nol, un trainie frate.

Gandur! asupra draaosiei

Barbatil cred ca pudoarea este un sentiment pe care r au femeile.

Insuratoaree este singura aventura intreaga.

Bratele lasate

Gi1seau incotro si se lntinda

~I 'ncotro Sa se roage macar,

~I 'nvatat-au de ce sa se prlnda ~i 'n cadere

De ce si1-~1 agate durerea.

Femea este aceea care alege barbatul care 0 va alege.

eel mai mare bine pe care ni l-e facut dragostea, e ca ne-a facut sa credem in ea.

Paul Geraldy

* Din volumul de poezli .C~ntecul ornului" care apare in zilele

FAMILIA

D t "

" yenus monas ura

de Ifrem Tigu

Pe Crlsul, alb In apropierea Boroslneulul, exista pe vremuri manasttrea Dionisle, sau .Dyenus monastura" cum face amlntire despre ea 0 diploma dati la 1258 de catre Bela IV. Mal tarztu, la 1318, LeeJ, descendent al familiel Beese ~i Gregor, face [alba regelui Carol Robert, ea un anume lvancu, parcalabul cetatllor rege~tI Pancota ~I Dezna - din fostul [ude] al ~arandului - stapaneste pe nedrept manasttrea Dyenus, irnpreuna cu satele apartlnatoare. Carol Robert ordonase la 15 Mai 1318, sa se retrocedeze urrnasilor familiei Beese sl Gregor manastlrea Dyenus .Cum villis tam Oiachaltbus, quam allis" (cu sate atat romanestl cat ~i aJtele); afari de satele romanesti nu puteau fi altele decat cele cu populatle slava.!

Familia Beese ~j. Gregor, cari se prlvesc ca fundatorii ~i intemeletorii acestei manastlrl, stapaneau most! intinse in judo Zarand, Arad ~i Bihor, despre ei se face amintiri pe la finele sec. XII-lea. Ei au insotlt ~I trait eu regele Bela III. timp mai indelungat - 10 ani - la curtea Imparatulul bizantin Manoel Comnen. Pela mljlocui sec. XII, Imparatul Manoel Comnen din Blzant, din interese politiee, pentru a-~i putea extinde influlnta ~i asupra Ungariel, luase pe Bela III. ~i-I crescuse 1a curtea Imperlala din Blzant, Aeolo sl-a Iacut cresterea ~i educatla in cultura ~i moravurile ce domneau la curtea imparattlor din Blzant, deJa etatea de 12-13 ani pana la suirea sa pe tronul Ungariel, la 1172. Indata ee ajunse la curtea lmparatulul Manoel Comnen i se dase in locul numelui barbar de Bela, numele Alexios ~i fu ridlcat la rangul de .Despot" eea mal nalta demnitate nobllara, ce urma Indata dupa Cesar in ierarhia dela curtea din Bizant.2 Inlulnta blzantlna se reslmtla lncatva ~i inainte de domnia lui Bela III. in urma legiturilor famlllare cu bizantinii; astfel ~tefan IV. era cumnat Imparatulul ManoeI..~tefan IV. cu ajutor din Blzan] cerca sa-s! ocupe tronul; 0 expedltle trlrnlsa de Manoel de 3 parti atacase Ungaria la 1166, dela sud spre Dunare in frunte cu Alexios Bela : din spre rasarlt, del a Marea-neagta sub conducerea lui Leon Batatze, ~i mai in spre nord sub loan Ducas.Expeditia armata condusa de Leon Batatze se spori tot mai mult cu Romani, carl tnrolandu-se sub conducerea lui Batatze spuneau ca sunt urmasl al colonlstllor adus! din Ital.a. S Nu peste mult ~tefan IV. muri. Expeditta se intoarse i!1darat. Dupace moare ~tefan al I1I-la contra caruta pornlse expedltla, Manoel Comnen la 1172 vine in Bulgaria la Sofia, aducand eu sine ~I pe Bela pe care-l casator! mal nainte eu prlncesa Ana de Antiochia! acl primlse solii Ungarlel, . carl cereau, .ca sa permlta lui Bela III. ocuparea tronului.

1 Arad varm .. tart. vol.!. pag. 260-261 Dr. Marki.

I A magy. nemz. tort. Az Arpadhazi kir. alatt, Vol.!. p.388 . Pauler Cy.

B A magy. nemz. tort, v. I. p. 404. Pauler. Ist, Rom. vol. ft. p. 287 .. Rom. din Dacia Traiana, P. 26. Ouclul.

Manoel asculta cererea solilor ~i proclarna pe Bela III, ca rege al Ungariei.

Nalnte de plecare Bela III. face [uramant solemn, ca Intreaga lui vlata va sta In serviciul imperlului blzantin ~i al imp. Manoel; insotlt apol de sofia sa ~i de mal multi nobili, in fruntea carora se afla loan Protosebastos nepotulimpiratului Manoel, plecara spre Ungaria.4 Mai

mult probabil ca intre Insotttorll lui Bela sa fj fost ~i Becse ~i Gregor, cari tot timpul cat a stat Bela la curtea imp. Manoel ~i el au trait in Btzan], Dupa ocupareatronulul Bela III. in toata domnia sa dela 1173-1196, st-a pastrat eu sflntenle [uramantul, stand in servtclul imperiulul din Blzant.

Sub lnflulnta Bizanjului, Bela III, Inloculse pana ~ moneda apusena, puind in clrculatte pe eea ellna. Influlnta bizantlna se reslmjta ~i pe teren bisericesc. Manastirea Dionisie a fost rldlcata numai sub domnia lui Bela Ill; de Beese ~i Gregor ;mani1stirea infiintati nu putea fi decat de rit oriental. Insus! Bunyitai, istoriagraf bisericesc, 0 in~ira intre ordurile monachale necunoscute.s Tot la fel manastlre de rit oriental fusese la inceput ~i manastirea lui Achtun din cetatea Cenadulul." Era un lucru firesc, , ca Influlnta blzantlna Sa se extlnda ~i pe teren' bisericesc, mai ales ca imparatii Blzanjulu! se ingerau ~I luau parte

~i in conducerea blsericel rasarttene : 0 serie de lrrrparatl din dinastla Comnenilor erau adancl cunoscatort al stilnte! teologice. ~i devotatl luptatorl pentru progresul bisericei rasaritene.? In tot tlrnpul cat Ungaria sta. sub inIluenta. Cu moartea lui Manoel Comnen la 1160 ~I soarta imperiului e pecetlulta, lncepe sa decada. Dupa moartea lui Bela III la 1196 urmeaza pe tron regele Emeric, Regele Emeric la 1199 luase dreptul de patronaj asupra manastirel Dyenus dela urmasll familiei Becse ~i Gregor ~I-I transcrise pe fiii comesului Outh. Papa Inocentiu III. scrie

la 1204 eplscopului din Oradea: .Cu diliginta sa cercetatt, ca oare manastlrile s'ar putea reforrna prin in~l~i I calugarii greci, sau ca doar cu consenzul episcopilor diecezant," s'ar putea forma. din acele un episcopat, care sa fie noua imediat supus, cacl ne.a spus regele Ungarlei (Emeric), ca unele bisericl ale cahigirilor greci, carl . se afla In regatul, Ungariel, din neingrijirea eplscopilor dlecesani ~i prln ~n~i~i grecii cari sunt nepasatort se distrug

cu totul, pentru aceea el cere, ca din acele sa se faca un eplscopat." 8

Sub domnia regelui Bela VI, se deslantue un proces pentru dreptul de patronaj asupra manastirel Dyenus, re-

4 A magy. nemzet tort. Az ArpadhAzl klr. alatt, vol. 1. p. 416

Pauler Cyula.

5 A varadi pilspokseg tort., v. II, pag. 412. II Szt, Cellert elete. Dr. Karacsonyl .

7 Patrlarhatele biserlcel ortod. pag. 20. Vas.PoCltau.

Ilulnta blzanttna, era impAnat! cu manastlr! de rit orlen- 8 1st. diecesei rom. gr. cat. a Oradlel-marl p. 39.·Dr.I. ArdeleaR

FA Ntt L i A

- --~------=",-- =====~~===========================================~"""

Literatura maghiarii.

Sa plangi, sa plangl ...

de Ady Endre,

S' astep]i cand miezul nopjii bale Sicriu trecand pnntr'o cetale.

Sa nu intrebi pe cine 'ngroape, Sa-l insolesf pana la groapa,

In cort de-argint la 0 rascruce Sub un linlol s'aglti 0 cruce.

Cernit, sub raze arginlii,

Sa te innece 'n fUITI radii.

Sa lup]i Cll stafii prin tenebre, Sa 'ngani la psalmodii funebre.

S'esculti pierit cum orga urla, Cum tiplt clopotele 'n turla.

Sa treci peste rnorrnin]i deschise, Cu preo]i gravi, eu guri inchise.

Sa stai fricos, hotls, de veghe

La mort strain in casa veche.

S8 rebegesti in nop]i cu luna,

Sa gemi prin fum de malraguna.

Sa-ti negi _ trecutul la 'ntamplare, Sa 'ngenunchezi de remuscare.

Sa te caesti de tot. Si Irant

Sa cazi spovednic pe-un morrnant.

Sa-ti scrii poveslea 'n randuri Iungi, Si-apoi sa plangi, sa plangi, sa piangi ...

Trad, de George A. Petre.

zolvandu-l insus! Bela IV. prin 0 diploma data In anul 1258. Dl I. Martian publicand aceasta diploma, cearca sa stablleasca, ca • Dyenus monastura " s'ar fi afland pe teritorul [udetului Solnoc-Dobaca.v Dar cum familia Beese

-~i Gregor erau stapan! pe mosli intinse in Zarand, Mad sl Bthor, era firese ca ~i manasttrtle Dyenus ~i Petur rnonastura sa fie ridicate In aeeste partr, Familia Apa e descendentul familiei Beese ~i Gregor, care apare dupa dornnia-lui Emetic abea in sec. al XIII lea.

Ca ~i celelalte manastlri ~i manastlrea de pe Crlsulalb asezata 'in apropierea cetatu Ineului, sl-a pierdut ritul oriental, tar sub povara veaeurilor trecute s'a distrus ~i nimlclt.

In loeul: "Cum villis tam Olaehalibus quam aliis II au ramas ruinele manastlrei Dyenus sl a altora imprejumtte de eomune eu populatie rornaneasca, ea sa rnarturlseasca tuturora putereade a slmilare ~i veehimea elernentului rornanesc pe aeeste plalurl,

Femeile sunt artiste innascute. Acelea cari nu traesc pe scene nu si-au implinit destinui. Acelea carl Si l-au implinit insa, nu mai sunt femei.

U Convorbiri literare. iunie. 1924.

CON ST. GORAN

Cantarea primaverilor de maine

de Const. Goran.

Cand vei veni, va fi iar pnmavara Cuflori Si cu isvoare,

Cu-amanti, cu basme si cu arninliri, Caranle vor fi in Hoare ...

Cand vei veni ... vulcanii vor fi slinsi ... Va fierbe inca 'n mint> lava lor,

Vulturii vor cadea din slava 'nvinsi

De fulgerul Iurtunilor ...

Vei fi atunci cu buzele 'nsetate De saruteri. de 'mbrati~ari;

Vei vrea atunci cununile 'nstelate, Luceferii ce ard in departar! ...

Vei vrea atunci ... avantul meu ferbinte, Cuvantul care mangae Si minte ...

Surasul tau atunci imi va svacni In suflet ca 'ntr' 0 camera .pustie, Iar slrugurii de aur vor dorrni Uitajl Si prafui]] in vijelie.,.

Vei vrea povesti ... povesti eu n'am sa stiu, Iar pasul tau irni va parea tarziu ...

Cand primavara 'n inimi va svacni; .

Cand in amurg vor trece 'mbralisati Indragosti]i cu soarele 'n priviri

Prin parcul nostru ce va inflori,

Te voi privi cu ochii 'nspeimantafi,

Si n' am s-a-ti spun nimic ... cand vei veni.

PAMILtA

11

T rei Irati"

de Gh. Tulbure.

Au fost odata trei Iratt, carora le murlsera parlntll, Rarnast saraci, lipi]! I?i fara niei 0 talpa de pam"ant, -a~. plecat totl trei in lume, sa I?i ca~t ge painea eu lucrul rnanllor. Ajungand ei la 0 fantana, de marginea drumului, zise eel mai rnlc :

- Sa stam 0 leaca, fratllor, sa ne mal odihnim i?i sa qustarn eeva.

- Cum stateau asa pe iarba langa fantana, lata,

-::11. se tvesc In fata lor doi e alatorl batran].

- Mai flacal, - zise unul din mcsnegt, - n'avet:

o coaje de paine I?i pentru noi? Suntem ntste drumeti saraci I?i Ilamanz! ...

- N'avem, mosule, - raspunsera eei dol fratt mal In varsta, - N'avem niei noi ee sa mancarn l

- Sa stai puttn, mosule, sa nu plecatl chlar eu mana qoala, Din putinul ce averri, iaca, luati I?i dumneavoastra 0 bucattca de paine uscata. Inrnutatt,o ln iapa i?i o mancatl, cum faeem i?i noi, - zise eel mal mie

Cei doi mosnegt multumira, I?i dupa ce-st stamparar1l. nltel Ioamea sl se racorlra cu apa rece, eei trei frat! plecara ~i ei mai departe la drum, impreuna cu balranii necunoscutl. Mergand ei ~i povestindu-le feeiorii starea care i-a indemnat s'apuce batul prlbeqie', deodata unul din mnsnaql se opri In eale I?i zise:

- Dar ce at- dori vo, I.acallor, sa avetl del a Dumnezeu?

Eu as vrea sa am 0 viie la marginea drumului, Cui 0 trece pela via mea sa i dau struguri i?i must, cat i-o placea - raspunse fratele eel mare.

- Eu as vrea sa am 0 iurtnii de oi. Cui 0 lrece pela turma mea, sa-i dau branza ~i cas de pomaria - zlse eel mijlociu.

- Eu as vrea sa-rnt dea Dumnezeu 0 nev estii euminte. Sa ne facem casa la capa.ul unui pod i?ipe totl calatortt sa-i primim In casa i?i sa-l omenim - raspunse fratele eel mie.

Merg ei cat mal merg, pana cand ajung la un camp plin de maraclnl. Mosneagul eel mai batran dete de trei ori cu batul 'in pamant ~i pe loeul uncie erau maraclni, se Iacu, cat ai bate In palme, 0 viie frumoasa,

. - Ramai aiel i?i 0 stapaneste, balete ! -- zise catre fratele eel mai mare. El multuml ~i rarnase pe loe. Merg ei mai departe i?i ajung intr'un loe eu pietrls mult. Mosneagul se opri laras', dete de trei ori cu batul in pamant ~i se tacu 0 turrna de oi frumoase ~i lanoase.

- Rarna! stapan pe ele, batete l ;_ zise fratelui celut mijlociu. EI multurnl ~i ramase cu turrna,

Merg inalnte la drum; cu fratele eel mai mic, pana cand ajung la casa unul om, care avea 0 Iata euminte '~I hamlca. Aiel s'au oprit, au cerut sala~ peste noapte i?1 ernul le-a dat. In casa chlar se gasea un alt feeior

*) Din volumul de povestiri .C~nd umbla Dumnezeu !ii eu SAn.Petru pe pam~nt· - ce va apare in curand,

din sat, care venise sa peteasca pe taia. Mosneaqul s' a Iacut, ca nu stle nimic. Cand erau la masa, a cerut pe Iata pentru feeiorul sau, Atunci feciorul celalaIt a sarit cat colo, ca fata este a lui, pentruca el a cerut-o mai intal. In urrna - la sfatul mosulul - s'au inteles, ea amandoi feeiorii sa'nplante de eu seara un bat In pam ant i?i al cui bat va inflori pana dlmineaja, acela sa capete fata.

Fe corul, Sg_re venise mai 'intai la petit, infipse· un bat dintr'o creanqa de porn. Fecorul, care venise cu mosul, irnplanta In pamant batul uscat al mOl?ulul.' Dlmlneata, cat ce se sculara se dusera totl trei in gradina sa vada al cui bat a infrunzlt. Batul petltorulul din sat era useat, cum il pusese decuseara. Al feciorului, care venise eu

GH. TULBURE

mosul, era i?i infrunzit i?i inflorit, ea un clres de primavara. Gazda casll ii dete rata de nevasta ~i Iacura ospat eu voie buna, Dupa nunta mosul Iua pe tlrrera pereche, Ii duse pan a la capatul unui pod, batu cu batul de trei ori in pamant i?i se facu in fata lor 0 casa.

- Ramanetl sanatosl in cas a voastra i?i ascultati unul de altul! $i ztcand acestea se Iacu nevazut. '

Au trecut ani la mijloc. Mosneagulul i-a venit dor sa mai treaca pela casa celor trei frati. Schimbat la fetta ~i la halne, irnpreuna cu celalalt batran prieten aI sau, porni la drum. Merg ei cat merg, pan a cand ajung la fratele eel mai mare, 'care statea la vlie.

- Buna vremea nepoate ! N'ai face bine sa ne ornenestl eu nlste struguri, sau eu un strop de vin, eli suntem ostenltl de drum!

•

PAMtLtA

G. TALAZ

111111111111111111111111111111111111111.111111111IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIUlIIIIIUIIIIIII1IIIII11111111111111111111111

- D'apot daca asl da la toata lumea, cue trece pe aici, mie ce mi-ar rarnanea ? - raspunse cela.

- Bine nepoate. Maracln! au Iost, maraclni sa ramana l

$i cat ai bate'n palme, via se prefacu In camp de maraclnt, iar omul se pomeni sarac, in mijlocul lor. Cei doi calator: plecara mai departe. Merg ei cat merg, panil. cand aJung la fratele cel mijlociu. Era in stanil., IAn gil. turrnade oi.

Noroc bun, nepoate;

- Multamesc dumneavoastra l

-. N'ai face blne sil. ne ctnstestt ~I pe no! cu 0

manil. de branzil., cil. suntem ostenltl ~i flil.mAnzi !

- Dacl as daIa toata lumea, as ramanea ca degetul, - raspunse ciobanul.

- Bine nepoate! Nlmlc a fost, nimlc sa rlmana! . $1 cat ai clipi din ochl, toata turma se prefacu in pletrts, cum fusese mai nainte. Omul ramase fluerand a pagubA.

MergAnd ei mai departe, pe drum Ii apuca 0 ploaie ~I muiatip!na la pie Ie, ajung la casa fratelui celul mai mlc. Acesta-i primi cu toata dragostea, Ii pofti langa cuptor$a se 'ncalzeasca, nevasta lui Ie aduse numai decat schl~buri curate sl uscate, tar halnele lor ude ~i pline de noroi s'au dus iute ~i le-a spalat, Apoi ~ezura cu loti! la masa. Dupace se ospatara blne, unul dintre mosegl zise:

Nu tl· e greu, nepoate, sit prirnestl atat la calatorl ? - Nu. Din ce ml-a dat Dumnezeu, dau ~i eu altora.

- Dati, dati, c~ ~i cel de sus vil. va da voua l -

adause mcsneagul.

Apoi luandu-sl rarnas bun, cei doi calatorl plecara in drumul lor. Omul cu. femeia lui I-au petrecut pana la poarta ~i, ultandu-se in urma lor, deodata au vazut cum un nor luminos i- a invalult ~i i-a ridicat pe amandcl in slava cerulul.

Nu mal este nevoie s'o spunem, cA cei dol calatorl erau Dumnezeu ~i cu San-Petru.

Pooesie de C. TALAZ

Troia tnis'o vreme un rege Si regele-acela avea

In legele-i drepte I}i-o lege In care spunea:

.Daior e ori cine din tara S'aduca 'n gradinile mele

o floare - {Ii 'n schimb sa ne ceara

o floare din ele" ...

Cu Flori mii de feluri, veneau, Ca drepiul aveau {Ii la spini - Si-astfel de gradini infloareau Cum azi nu-s gradini . . .

Ce vesel trecea ace I rege Carari unduite prin llori, Ce drag ii era a-{li eulege Buehetele 'n zori

Sa pue 'n iatacul domniiei Prin vase de aur buehete; Sonine 'n suooiul. cosiiei Frumoasei lui fete ...

Grddinc'i. eu mii de rdzonre .. , Si regele ve$nic gdndea

Co. poate fi inca vre-o floare De care 'n gradind n'coec , ,.

Veni un strein cc'ildtor

Si-i zise: - ,,0 rege slavit! Cu floarea de cere-s daior La tine-am venit,

E-o floare cum n'ai in gradina, Bogata 'nflore{lte in salba;

Ca spuma in joe de lumina

E floarea mea alba.

Dar floarea aceasta-i vrc'ijita Sa fie stropitii in zori

De-o fiiea de rege, iubitc'i. - Altfel nu da Flori . . ."

Cu drag primi regele floarea Si luni dupa luni au trecut ... Frumoasa lui fald, cdrcrea De zori I}i·a fdeut ...

Strainul voia dupa lege Sa-ei iee {Ii diineul 0 floare Si dreptul avea a-I}i alege Din mii de rdzoare.

Si 'n zorii vrajili in descaniec Cu floarea pleease in lume ... Ducand ined-o floare ei-un cdntec Pe cdi fara nume.

'1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111ifllm

Scrisorile ...

de Savin Constant.

Si una cate una am reeitit pe rand Scrisorile pe care Ii le-arn trimes candve Si fiecare verba mi-a ebatut in gand Atata bucurie viseta 'n viata mea.

Si soare muIt pe rarnuri §i 'n suflet tot etat, Si falfairi de aripl deschise 'ntaia date,

Si alungari grabile de teama §i urat,

Si nazuinta care nu peale fi 'nselata.

Le-arn recitit pe toate si-eveau aceles ton,

. Starn singuri cu-amintirea tristetii din odae :

Cadeau pe geamuri fulgii esa de moncton Si linlstea prin colluri cadea asa greoae,

Si far 'sa stiu de unde din primavera mea

Cu soare mult pe ram uri §i aripi iarg deschise M' am pomenit de-odata elaturea cu ea Piangandu-ne un prieten ce'n suflet ne murise.

Si nu [l-am spus 0 vorbe sl-am luat in maini zapada Si m'am [ucat atata de muIt ce m'arn jucat

Ca prlnsera iar Iulgii mal tristi §i albi sa cada

Pe geamuri §i pe uliti, pe-un suflet lnoptat.

FAMILIA

13

Ideia continuitatii daco-romane in cumpana evolutiei stilntiflce de azi

de Alex. Kereszh'iry-Olteanu

In anul 1924 s'a desbatut un proces foarte lnteresant inalntea Consiliului de razbot din Cluj Pe banca acuzatllor stateau studentll Academiei de Drept din Oradea. Inca niei porneneala n'a fost de legea ordinel publice ~i studentll din Oradea erau acuzatl de violai ea llnistei publice. Tlnerlmea romans a ridicat 0 acuza grava Impotriva colegilor sai minoritari, relevand ca acestla, plecand del a prelegerea proiesorulul de istoria dreptului romanesc, au aderat la ideia Istorlcllor. Rossler ~i Paul Hunfalvy, tragand la tndoiala ideia, pana in prezent aproape generala, ca Romani! se trag din neamul asimilat 'din Daci ~I eolonlstll Romani, adust in Dacia. Cum am aflat din presa ztlnlca, din netntelegerea regretablla s' a

AL. Kt.t<t::~Z 1 Ut<Y -ULTt::ANU

iscat 0 bataie crancena ~i cele doua grupuri au incercat a, se eonvinge 'reclproc cu argumente egreebile.

Pentru fidelitatea lstorlca, sunt dator a aecentua c a, studenttlminoritarl crestlnt n'au luat parte in aceasta discutte ~tiintiIica neobiclnufta,

Cam acum tretzec: de ani, pela 1900, 0 asemenea dtscujte a mai avut loc pe coridoarele teologiei romanocatoliee din Oradea. De ~i aeeasta a decurs - dernn de preotl - intr'un mod mai bland, dl Episcop dr loan Karacsonyi s'a slmtlt obligat fata de interesele neamului sau sa raspunda teo'ogilor rom ani grecocatolici printr'un studiu lstorlc serios, "dovedind" ca, "mai de timpuriu ca 896 Romani! n'a~t .Iocul pemaiurstfulg"al-Du~irii" ~i~efipsita--ci~--orice baza scllda" aflrrnatla croniearilor Anonym ~i Simeon Kezal, ca $i a celorlaltl Tstorici maghlart din secolul al XIII-lea ca, .l)ngurii ar fi luptat pe

timpul descalacarll Ungariei cu diferfti volvozj $1 cnezi rornanl," (f{aracsonji, Az olahok bevendorles« a Dune belperijer». ErdeJyi Tortenelmi Ertesito An.

I. Nr, 1-2,) .

Aceste teorii contrare sunt despartlte de 0 prapastle foarte adanca, Islorieii unguri, in frunte cu scriitorul german Rossler; sustln ca, poporul roman cu limba sa s'a dezvoltat pe l1J.alul drept al Dunarll, in Peninsula Baleanlca $i Rornanll numal in secolul al XIII-lea au inceput sa se strecoare pe teritoriul Ungariei. Parerea literature! istorice romanestl e cunoscuta, Ea afirrna ca llmba vulgara rornaneasca s'a desvoltat in Dacia, iar poporul roman s'a nascut din amestecul daciloreu eolontstll Romancadu$i din diferitele parti ale Imperiulul Roman In Dacia ocupata. Trebue recunoscut cl, arqumentele literaturei istori ee romanestl sun t puttn cunoscute de istorieii unguri, desl rezolvirea deflnttiva a acestel probleme ar insemna un pas hotarltor in interesul lmpaclulrtl romanomaghlare, pentru care cativa tineri Iuptam eu lndarjtre ~i cu convlngere ehiar ~i'n sltuatla schlmbata de azi.

Mise pare ca nu va fi 0 nerncdestle din partea mea, daca deelar ca, intr'o masura mal larga sau mai restraus a 0 eunosc Iiteratura problemei $i sunt, convlns ca, ea nu vaajunge intr'un stadtu de stagnare pana ce noi, Romanll, nb vom poseda toate datele amanunttte referitoare la evolutta istorica a llmbel noastre. pin acest punct de vedere contaetul popoarelor nu poate fi luat in consideratie eu 0 Importanta , declstva. Pentru Ilus'rarea afirmatiet mele, sa mi-se perrnlta accentuarea uneia numai dintre pildele mele, de un nurnar foarte mare ~i anume aceea a cuvlntelor "Cioban" ~i "pacurar". E un lucru sttut ca, persoana, care in Moldova ~i Muntenia este mumlta .Cioban," cuvant de origine turceasca, in Ardeal ~i in dialeetul arornan e nurnlta "paeurar". (~enopol, Isiorie Romtiailor din Dacia Treiene, Vol. II. pag. 65.) Hasdau, la 'inceput a fost de parere ca, cuvantul "C!oban" reprezlnta un .element dac" in Iimba noastra(Columna lui Treien. 1874, pag. 103.), pan a ce in ultimul timp s'a dovadlt ca, el este 0 lnfluenta turceasca ~i in limba asurpltorilor nostrl de odlnoara, a fost irrrprumutat din Iimba persana,

Tureii I-au imprumutat aproape tuturor popoarelor din Peninsula Balcanlca Astfel la Grecil noui ~i la Sarbl, il-gasim in forma de "Giobanin, .. iar la Albanezi in aeeia de • Tsoban", La Secuii unguri serveste ca numirea "cainelui de pacurar", [Krize Janos, Vadl'Ozsak.Vol. II. Glosarium.) Numai Romanll din Ardeal ~i Aromantt nu-I eunosc, desl acestla din urrna au trait odata tot a~a sub jugu! otcman, ca ~l Albanezlt. lata un exemplu, ell. con-

14

FAMILIA

tactul tstortc al popoarelor adeseort nu poate servi ca un punct de plecare solid 'in ceaee prtveste studierea IImbei lor. In .cazul actual, bunaoara, stlrn, ca "ciobanii· din prlnclpatele rornanestl lntr'un limp aveau contact direct cu pastorl! din Penlnsula Balcanica ~i daca eventual ar fi importat numlrea de origine turceasca 'in mijlocul lor, azi am fi de parere ca, ea a fost imprurnutata de catre

Arornani din limba turceasca ~i apoi predata Rornanllor de pe malul stang al Dunaril. Asemenea deduceri grestte dau nastere unor serii intreg] de erori, In literatura istortca.

Astfel starn sl cu intruentele albaneze ~i cele grecestl din limba rornana, ~icoala lui Rossler, In aceste In, Iluente vede cele mai flagrante argumente, ca • poporul roman sl limba rornana" s'au dezvoltat pe malul drept al Dunarll ;;i anume 'in Peninsula Balce nica (Rumanische Studien, pag. 127.) Literatura lstcrica rornana n'a negat niclodata exlstenta acestor tnfluentec.Xenopo! tnsa dovedeste In baza unor inscrlptll descoperite In Ardeal, ca, in Dacia Romanii triliull 0 muliime de' colonisti greci t;i iliri, deei inilui niele susnumite It;i trag

! tiesiere din eeest timp fndepartat. Un argument pu, ternic pentru aceasta affrmatie este ca, euv itiiele gl'ecesti au fost [mprumuieie in limbe Romana, dupa I, legile de pronuniere ale dielecielor v ecbi gtecesii, I

I ,deci mult mei [nninie de iimpul, pe cand dl Epis-

• l/ cop Kerecsony i pune Tormeree poporului t;i litnbei J Rcmnne.

Asemenea argument este numirea orasulul Bil ezore; din Macedonia superloara, care este amintit la Poly b (V. 57) ;;i la Tit Liviu. lstoricil slavi din secolul Irecut, cari au desfssurat 0 activitate puternlca pentru a dovedi origina slava a Tracilor si a Dacilor, sustineau ca aceasta numire der.va del a bielezere slava, cu un 'inteles de .zarea alba." Xenopol. tnsa a dovedit, ca .numiri topografiee cornpuse din elemente ceresti nu se gasese pe Intregul pam ani ". Iireeek 0 com para Cll cuvantul albanez Velesure, din care, ,,-ura, _ ur e" inseamna, pod, iar Veles a fost numirea stramoseasca a localltatii. (Gescbichte del' Btilgeren, 1876. pag. 70.) In urma lui istorlcii maghiari amintesc ca, tlmba albaneza 'in cur sui timpului a suferit 0 multtrne de influenje slave. AI' Ii deei de cteriiieet, dece nu cumva ecesie carllcterisiice sunt elemente stremosesti dace si iIirice in limbe elbnneee? La aceasta ne putem gandi eu atat mai mult, incat ele sunt izolate In mijlocul popoarelor slave, lar numarul cuvlntelor ' albaneze este foarte

rnlc In limba romana (Clhao, Dlctionalre d'Etimologie daco-romane. Elernentes slaves, 1789. pag. 17.) Faptul prezentei catorva elemente de slntaxa In acelas timp In limbs rornana sl cea albaneza, nu-l 0 dovada dec.slva, cactabta In anul trecut s'a descoperit ca sl poporul arornan a exercitat 0 multime de lnfluente asupra llmbel

popoarelor slave din jurul lui. (Dacoromania, II. pag, 444.; III. pag. 129.; IV. pag. 329).

Este 0 intrebare foarte ginga;;a: pentru ce numai singur poporul roman nume;;tepecel maghiar "ungur"?

DI Episcop Karacsonyt ne arata intr'o lucrare a sa ca,

, aceasta numire In forma deongre, ongar, unger ;;i wenger se cunoaste ;;i din alte llmbl sl ea vine dela numele "Onuguri "-!or, care intre 453·· 600, 'in tara lor:de langa f1uviul Don, au tlnut sub dornnia lor pe Unguri. In forma ei originala de ungur tnsa nu e cunoscuta decat numai la Romani. Dvsa explica aceasta prin urrnatoarele : • Voca, lui u adeseori dispare In limba turceasca, astlel .Onugur" s'a transform at, pentru a fi mai user pronuntat In .ongur". Bulqaril-uquri. care erau 'in rudenie cu stapanitoru Maghiarilor, au pastrat formula turcizata ;;i In secolul al X-lea au predat-o Romanilor colontzatl In jurul orasulul Philipopolis. Din aceasta cauza Rornanf spun pana azi ungur ;;i ongur". (Karacsonyi janos dr, A magyar nemzet ostorteriete 896-ig. Oredea=-Naqyvarad, 1924. pag. 23-24 )

Sincer sa spun, aceasta explteatle nu rna salisiace Daca rornanil n'au auzit nimic prln Avarl, Gepizi, Sclavini st Anti (venzl) chiar lnalnte de descalecarea Ungariei despre Onugurii, cu cari In acel timp au fost identificate toate popoarele subjugate de cafre ei, atunci Romanli din Balcani pe Bulgarii (uguri) ;;i nu pe stramesil lui Arpad t-ar fi numit Unguri. Sau cum lnteleqe d.sa sa explice ca un popor de pastori, In baza unei Inforrn atf simple, da nume In secolul al X-lea unui alt popor cu care numai cu trei sute de ani mai tarztu, adeca In secolul aIXllI-lea, a ajuns intr'un contact direct ;;1 permanent 7

Intr'un al.t studiu foarte interesant al sau, dl Eplscop Karacsonyl, face tncercare sa dovedeasca, ca Secuii l;;i trag origina dela Gepizi. Parerea lui este ca, Gepizia puternica de alte data n'a dlsparut fara orice urme de pe suprafata pamantulul, Priscus, conducatorul ostlrei grecestl, 'in anul 601, cand face 0 expedltle In contra Avarl, lor locuitori pe langa Dunare sl Tlsa, 'in Banal gasE;;te mai multe sate locuite de Gepizi. (Teophilact, VIII. 3.) Pornind pe aceste urme dl Episcop Karacsonyl constata ca, numirile maghlare de localitatl din Sala] : Zovany sl Ip, mai de parte acele din Oaras-Sevenn : Ajton, Gyalmar, Kudrlz (Kutrez) ;;1 Visad, sunt de orlq'na geplda. (Karacsonyi janos dr, Ujabb szempontok es megjegy~e;ek a szekelyek eredetehez es tortenetehez. Erdelyl Irodalmi Szemle, An. IV. pag. 231-232.) D-sa de clara 0 .naivitate", afirrnatla lui Dlsescu ca, Gepizii ramast In viata sub dorntnatta avara, s'au contopit cu Romani! ~i spune ca ramasitele din poporul gepid s'au conservat In muntil Slovaciei,ln acela ai Bihorulul ;;i ai Cara;;-Severinului. Aici i-au gasit Ungurii la venirea lor sl t-au colonizat in interiorul ArdeaJului. Pun intrebarea : dad. Gepizii au putut trai In rnuntt, tara orice organlzatte de Stat ;;i fara ca sa aiba autorii bizantini stin precise despre ei, pentruce n'ar fi putut tral asa ;;i Romanil ? Oare ar fi fara orlce irnportanja Iaptul ca, Secuii scriau mult timp la fel ca Romanli (Karacson y janos dr; A szekelyek eredete es a szekely magyarok. Szent Bonaventura-nyomda, Cluj =Kolozsvar, 1924) ;;i ca ei, ca ;;i Ungurli din valea Crlsulul Negru, chiar pana azi, poarta Imbracaminte asemanatcare portului nattonal rornanesc?

FAMILIA

15

Nu pot trece ad cu vederea peste 0 contradictie tlagranta, cornlsa de catre literatura istorica maghiara in ceiace priveste starea Ardea'ulul inairite de ventrea Ungurilor. 01 Episcop Karacsonyl trage Ja indolala ex actitatea cronlcarulul Anonyrnus, care, eel dlntalu dintre cronicarii maghiati, vorbeste despre Romani. D-sa spune ca, parte a referitoare la Romani s'a introdus mal tarzlu, abia in secolul al Xlll-le a, in cronica lui Anonymus sl trage la indolala existenta voivozilor Menu Moruth, Ge.u, Glad, Achtum etc. Numele lui Achtum - cum recunoaste $i d sa s'a pastrat in numirea satului Achtum (Ajtum), Ajton

,

(Ajtony) din- Banat, iar voevodul, dela care acesta $i-a

imprumutat numirea, n'ar fi existat? Cum se poate aceasta? Este probabiJ ca, Gepizii .ramasl $i colonlzatl mai tarztu in Munti! Apuseni, nu numai ca au tratt intr' 0 comunitate cu ei, dar cu timpul s'au contopit cu Romanit :;;1 de aici provine, in ceiace prlveste obicieuri'e, portul :;;i vlaja lor,' asernanarea mare observata intre Romani :;;i Secul.

o problema sl mai grea este aceia a numirilor toponimicedin Ardeal. Literatura rornana pana in prezent consldera numirile localltatl'or Cluj (Kolozsvar), Turda (Torda) Deva, De] (Dees), Orastie (Szaszvaros), Balgrad sau Alba- Iulia (Gyulafehervar), pe de 0 parte de origine rornana, iar pe alta parte de orlqine sl.fl:ya, mijlocite prin limba rornana la urmasl, 01 Episcop Karacsonyt crede ca numirea de Clus -Cluj, Kolos- Kolozs a fost data ora~ului astfel numil, de catre Italienii (valoni) colonizatl in secolul Xll-lea in Ardeal. - (Karacsonyi Janos dr, Vallonolaszok Erdelyben, Cluj =-Kolozsvar. Pasztortuz kiadasa.) Gyulafehervar la inceput s'a numit Balqrad sl numal pe timpul humanismului adevenit Alba lulia. Ea in limba rnaghiara tnsearnna »Cetatea Alba a lui Gyula" (Iuliu), cuvantul .Gyula"insa are :;;i un inteles de dregator, care dupa ocuparea Ardealului de catre Unguri~ a fost insarclnat cu guvernarea acestut t.nut. ("Gyula" la Romani a fost numit v oevod, In diplomele latine princeps, iar la Sasl berzog. Karacsony: : A hetvar.) Origlnea acestei numiri dl dr Arpad Bltay 0 exp.Ica astfel: .In limba veche maghlara, datortta tradltiunllor turco-tatare, cuvintele »feher" (alb) $i .fekete" (negru) nu sunt utilizate exluziv In inteles de coloare, ci "feher" tnsernnatn general ,,0 calitate mai fin a,· un lucru mai nobil,para cand • f kete" avea un inteles de »mai mic, mai inferior". Astfel putem explica :;;i numirea Marii Negre: ,,0 mare mica, de clasa doua". Formula daco-rornana a numirei Gyulafehervar este aceia de Balgrad, care are acelas inte.es, (Bitay Arpad dr, Gyulafehervar Erdely mfivelddestorteneteben. Erdelyl Tudomanyos Fiizetek 3. sz, Minerva 28. Cluj=-Kolozsvar 1926.)

Expllcatla d-lui Bltay mi-se pare evldenta ; rarnane Insa 0 lntrebare deschlsa sl mai departe: care dintre acestedoua numiri a Iost prima. DI Prof. Iorga spune ca, • Gyulafehervat este 0 traducere slmpla a numirei Balgrad ", (Iorga, Istor.a poporului romanesc, Bucuresti 1922), iar dl.Eptscop Karacsonyt afirrna ca, el a fost reconstituit intre 1085-1092 de catre Sf. Ladtslau din rulnele ora-

D. PSATTA

Vantului din rasarit ...

de D. PSATTA

Vantule- dece-ai venit Baland dinspre r8sll-r it , Cu rniresrni de rosmarin, Cu obida ~i suspin ? Vantule, te du, napoi Catre mandra din zavoi, Si se-i spui ca s fericit C' am uitat ca ne-am iubit. lar din cand in cand de

plang, E ca-s uneori natang,

Si rna prinde-asa un dor De' casuta cu pridvor, De troija porjilor,

De odthna mortilorl

Ie-on jos pe cararui, Du-te 'n graba ca sa-i spui, Sa nu creede coo astept, Ca de-s nop]i intregi de-

stept, E ca-rni place sa rna pierd Prin desis, ca sa-mi desrnierd :

In al codrului umbrar Gandul meu in veci hoinar,

Indregind isvoarele, Muntii cu ponoarele, Luna ~i eu stelele, Plaiul cu valcelele,

Si strangand roua din fIori S'o fac lecrirnipenan zoril

Ba'rnai bine spune-i drept, Ca .de-un an 0 tot astept, Amari! ~i obidit

Ca frunzsu] vesteiit. Cede dorul ei rna frang, Ca rna doare'n pieplul

, stang.

Si-mi topesc inirna-n foe, Pribegind din loe in loc I Ier' de rnerg in codrul des E ca lainuit sa tes

Din al lacr rnii sirag Valul visului meu drag, Visului neprihanit

Din iubire zarnislit, Povestlndu-lflorilor, Florilor surorilor!

sului roman Apulum. (Karacsonyt Janos dr, A het : var, RevlstajPasztortuz " An. IX. Nr. 21. pag 654.)

Cuvintele "alb" :;;i »negru" se gasesc adeseori in numirile toponimice. Hrisovul eliberat In anul 100, intre numirile raurllor din Histria, arnlnteste si urmatoarele : .Asampaeus, Calabeus". Cel dintalu la Herodot este Asarnpaies, care la Inceput - ea ~i stramosul numirei Asamus :;;i anume acela de Sam us- a fost Sampaios.

Raposatul Vasile Parvan arata, in urrna lui Tomaschek, ca, "~ aios", ,,- eos" e tntradevar 0 terrnlnatlune greceasca, radactna cuvintelor in'sa este de origlne lrana (scltlca). Dupa parerea. lui ~asha,~shavan"in limba zen.

16

FAMILIA

dtca are un tnteles de .alb", iar .pathe" tnsearnna .drum", adeca Asampalos este .drum alb sau curat". Trunchiul cuvantului Ka'ab din Kalabalos cuprinde .dou~1I radaelnl, Kala e tdentlca cu verbul sanscrit qual, care are un tnteles de .a ff negru", iar restul derlva dela cuvantul iranlc • - ab", cu lnteles de • apa>. (Vasile Parvan, Consideratiuni asupra un or nume de rauri dacoscitlce. Acad. Rom. Memoriile Sectlunel Istorice. Sed a III. Tonul I. Mem. I, Bucurestl 1923.)

Tot din aceasta famille de numlri t~onimice fae parte: Cerna Vod!, Cetatea Alb!, Fehert;mpl~~,' Feher ~i Fekete Koros (Cnsul alb ~i negru) etc. Majotltatea aces tor numirl este de 0 origina slava, deci e mai mult ca probabil ca, ~i in cazul nostru, numirea de Balqrad e cea veche. Cum s'ar explica altfel ca Alba lulia este nurntta de catre taranul roman din Transilvania chiar ~i panli azi Balgrad? lata, dece scrie Rudolf Begner in 1892 in coloanele revistei • Das Ausland" urrnatoarele : • Blstrltz klingt ebenso unverkennbar slavisch wie die meisten topographi schen Zeichnen der ganzen von Rumanen bewohnten Gebiete Stebenburgens>, (Cf. ~i Karacsonyl Janos dr, Orosz, szlav lakcsok Erdelyben, Husveth es Hoffer konyvnyorndaja Lugoson, pag. 4.)

DI Episcop Karacsonyl in aceasta opera a sa, spune ca, ·nu~l.rlleJAuriior Tarnava ~i Blstrtta au ~~ost date de catre Slavil colonlzett in Ardeal, in secolul al XII-lea de catre reginele Ungariei, de origine slava. (Orosz-szlav lakosok Erdelyben, pag. 7.) Sine, dar cine le-a numit ~i cine ne-a pastrat numeleurmatoarelor raurt : Tisa, Mures, Cri~ ~i Somes P De unde se g~sesc numiri ca Ternova $i Tirnova in [udetul Arad? lar intre afluentii Orlsulut Alb:

Milcovul, Desna, Barsava ~i Bucsavlta P Carut Iapt se datoreste ca, savantul maghiar loan Mellch, nu poate explica numirea orasului Abrud, decat printr'o anumtta formula stramoseasca maghiar a de, .Obrugy', care ar deveni din dac. Obr-rud-io-n, grec. obrudon, lat. obruzum = .aur curat" ~I care .ne-ar fi fost pastrat printr'un popor bul-

/ garo-turc locultor in secolul al IX·lea in Ardeai" (Melich, Magyar Etimel6giai Szotar, Bpest 1916). Cum ar derlva numele orasulul Zalatna din cuvantul slav .zlatna" (.Ioc unde se gase~te aur", sau .• zlaten II ("de aur"), daca Ardealul petimpul venirei Ungurilor in bazinul Dunarll, intr'adevar ar fi fost .desertum" ~i ar corespunde adevarulul ceiace ne marturlseste de Episcop Karacsonyl ~i anume ca, capltlul diecesan din Ardeal "i-a colonizat pe Rumuni cam pe la 1280 in [urul Abrudului ~i al Zalatnei" (Karacsonyl, Az olahok bevandorlasa a Duna balpartjara, 1912.)

Cand t-arn pus aceste tntrebarl d-lul Episcop Karaesonyi in numarul din 15 Noemvrie 1927 al revistei "A Hlrnok", d.sa mi-a raspuns in numarul vlltor al acelelast reviste prln urrnatoarele cuvinte: "DI Alex. Keresztury imi cere unele Iamurlrt la cateva lntrebart puse in Nr. 22 al revistei A Hirnok; Illndca doreste Sa afle adevarul, Insa, in. caz daca d- sa nu ~tle,' cetitoril maghlari ai acestei revlste ~tiu ca, in Ardeal este censura, lar la Oradea

Cantec de aducere amlnte

de loan Samarineanu.

Imi arnintesc de voi

Pagini uilate 'n suflefu-rni de mull ... De-ase de mult I

Si rad acurn de chinul meu de-atunci

Cand ganduri nesupuse se roslogoleau in roi. Ganduri nebune, ca un stol de fete

Intr'o gradina 'n luna MaL

Va despresor incet, Din praf §i mucigai,

Cu mana mea sovaitoere. E frig ~i'n amintiril

Parfumul vostru a amorlit poate de-atunci Si in van mai caut azi

Nespusa bucurie ce v' am tainuit.

E toamna 'n suflet

Cum eoaru-unel bunici;

Si nu rasar' pe la Jerestre zambete de flori Si nici fetilele vecinului fierer,

Mi-alatur pasii ins pre scrin arar

Si intristat, scriu mull

Prietenului bun §i credincios,

Ce-si paste unde-va pe deal uri

Zambetul iui cald,

Ii 111111111 ~!_~ 11111111 111111I1111.~~!rllllllltl_l_lI_I~flllllIIlllllllllllllllllIll111111111111111111111111111111111111111111 ..

strlcta stare de asedlu, deci daca nu vrem .sa fim tra~i la raspundere de catre Siguran1a ~I Conslliul de razboi, ehiar ~i la probleme .~tlint,fice, cel mai potrlvlt raspuns este - tacerea.':

Stall pe ganduri in Iata acestui raspuns, Este poSibil, ca un savant ca d-sa sa recurga la asemenea mi]- 10E ce? Este postbll ca un autor maghiar, care In revistele maghiare din tara sl din stratnatete de dupa razbolu, trateaza probleme istorice mult mai jignitoare pentru Romant, ca aceia abordata in discutia noastra, ~I care In operile sale a incercat sa trag~ la indoiaU\ teorll istorice, pe cari se raztrna "dreptul istorle" al unul popor, acela al poporului roman asupra Ardealulut, sa fie sincer, cand respinge 0 d.scutie ivi1~ in privlnta ideii conttnuttattt dacoromane, pe motivul ca, nu rnteleqe sa ajunga pe mana Consillului de razbolu, nici pe aceia a Slgurantet de Stat, pentru rostirea "adevarului istorlcv ? Crede oare dl Eptscop Karacsonyl, ca aratand 0 astfel de 1inutl1 In chestiuni stlintllice, face vr'un serviciu literaturei sau nattunel sale? Ori _ corespunde adevarulul aftrmatta acelora, care il 1in de mult pornit ~i preocupat in actlvitatea sa Istortca ? $tiu bine, ca aceste Intrebarl vor ramane fara raspuns. Din cauza acestei tacert ins~, nu se va darama nlcl lumea, nici .Romanla, ~i nici turnul Elffel nu va dansa schimmy cu 'arful in jos.

•

)7

Literlltura spaniolii.

Acul de aur

de Ventura Garcia Calderon.

AnimaluI cazu 'in genunchi, 'in agonie, plin de nadusala ~l de sange, in timp ce calaretul, intr'o cllpa, sari Ia pamant, in fata scare: monumentale din Ticabamba. In balconul rotund din lemn de cedru, aparu capul aspru ~i resplngator al stapanulul, don Timothe Mondaraz, intreband pe noul venit, care tremura.

Vocea de dascal a teribilului batran era batjocorl-

toare;

- Cetl s'a lntamplat, CiupituJe? Itl trernura genunchii. Nu se mananca oameni pe aci... Hal, vorbeste ! ...

_- Ciupiiul, supranumit astfel in tot tlnutul pentru bbrazul sau cluplt de varsat, 'i~i scoase cu 0 mana desperata paiaria de jipij8p8, ~i vru sa explice alate a lucruri de 0 data, - nenorocirea naprasnlca, galopul sau de douazeci de leghe, ordinul de a ajunge in cateva ore, chiar daca animalul ar fj crapat pe drum, in cat, timp de 0 cltpa, arnett.

Apoi, dtntr'odata, fara Sa rasufle, ganguri in mod

naiv:

- Ei b!ne! Ii voi spune stapanulul meu, ea nino 1 Conrad m'a trimis sa-l in~tiinte7.Ca in aceasta noapte nina Grimanesa a cazut bolnava ~i a murit. ,

Daca don Tlmothe n'a scos revolverul ca totdeauna cand era prea miscat, a fost probabil prlntr'c mijlocire deoseblta a Provldentei ; dar stranse cu putere bratul servitorului, cerand mii de arnanunte :

- Cum? In noaptea asta? Ea moarta P Grimanesa > ...

Poate ceva II izbi in lamurlrile incurcate ale Ciupitului, cact, fara a raspunde un cuvant, dupa ce ceru sa n1.1 destepte pe fiica sa Ana Maria, i~i puse singur ~eaua pe cel mai bun .. ,cal de plimbare".

Putln mai tarziu, galopa catre ferma ginerelui sau Conrad Basadre, insurat anul trecut eu Grimanesa, frumoasa ~i paJida arnazoana, cea mai buna partlda din tOt tinutul. Nunta a fost 0 sarbatoare farii seaman, cu Iocurj bengale, eu indieni dansand in carnast negre, - indieni cui mai plang inca moartea lui Incas, legendii biitrana de multe veacuri, dar retralnd in languirile rase! umilite, ca ~i cantanle _ Sionului in lndaratnlcla subllma a Blbliei, Apoi, prin cele jna! bune poteei dintre semanaturl, a ra~i1rlt proceslunea sflntllor batran! carl arborau pe manta' lele lor de catlfea caramlzle, capete uscate de salbatiel ... ~I lata cum sfar~e:;;te aceasta casator.e Ierlclta a frumoasei fete cu mandrul :;;1 simpaticul Conrad Basadre ! La naiba! ...

Lovind calul cu pintenii sal mari, don Timothe se

1 Printr'un ciudat ~i duios obicei, servitorii pernoieni numesc nino sau nina t copii) pe tinerli lor stap~ni.

gandea, doborat, la aceasta ceremonie tragica. Voia sa ajunga la orele patru, la Slncavllca, vechlul domeniu al Basadrilor.

In llntstea serii, se auzl un alt galop care rasuna, grablt, pe pietrele rotunde ale muntelui. Prevazator, batranul trase 'in aer, strlqand:

- Cine-i?

Calaretul, foarte aproape, incetlnl fuga, sl cu un gla:;, ce aseundea riiunelini~tea·i adanca, striga la TCl.ndul sau :

- Prietene, sunt eu. Nu rna recunostt > Intendentul dela Sincavilca Ma due sa caut preotul pentru inrnor- . mantare,

Fermierul era atat de tulburat 'incat nu-l intreba de ce alerga sa cherne preotul cu atata qraba, intru-cat Grimanesa era acum moarta : nici pentru care motiv acesta nu se afla la mosle, Facu doar un semn de salut cu mana, ~i infigandu-~i pintenli in burta 'insangerati1 a calului, porni din nou in galop.

De 'ndata ee treceai portalul enorm care inqradea cur tea fermei, eral stapantt de tacerea ce dornnea. Chlar ~i cainli adulmecau moartea in aero In casa colonlala uslle ttntutte cu argint, erau indoliate cu zabranlc in forma de

•

cruce. Don Timothe trecu prin saloanele mari sl goale,

fara sa-:;;I scoata plntenll, pan a cand ajunse in camera moartei, unde suspina Conrad Basadre. Cu vocea innecata de lacrlml, batranul i:;;i roaga ginerele sa-l lase singur 0 clipit. ~i dupa ce incule cu 'mainil~ sale usa i~1 urla durerea ore intregi, tnjurand sfintil, chern and pe Grlmanesa pe nume, sarutandu-l mana nelnsuflettta, care cadea peste voaluri, printre iasomii sl mlcsunele

Gravii pentru 'ntaia data, Grlmanesa odihnea ca o sfanta, eu parul ascuns sub corneta Carmelitelor, :;;i frumoasa ei talle prizonierii in rasa lor, dupa un obiceiu religios al tlnutulul, pentru a' sflntt pe moartele IrurnoasePe piept pusesera un crucifix de argint care servise odintoara la uciderea rasvratittlor in timpul unei rascoale a indienilor.

Cum el saruta imaginea sfanta, prln haina moartei

ram ;sii mtredeschlsa, don Timothe inmiirmurit, observa ceva ... Lacrimile 'ii secara dintr'odata sl inebunit se departa de cadavru cu 0 repulsie cludata. Apoi, privind in toate partlle, aseunse obiectul sub poncho, ~i fara sa-~i la rarnas bun dela nimeni, se sui pe cal, rein torcandu-se lao Ticabamba pe 'noptate.

*

* *

Timp de sase luni nimeni nu mersese dela 0 ferma

la cealalta, nici nu-si lamureau aceasta tacere, Nlci n'au venit macar la 'nmormantare l Don Timothe vletula .'inchis 'in camera sa cu miresme de tarnate, flra sa vor-

18

FAMILIA

•

"beasca zile intregl, surd la ruqaciunlle Anei-Maria, care, tot asa de frumoasa ea sora sa Grimanesa, trala adorand ~I temlndu se de aeest tata ursuz. Ea n'a stlut nici odata cauza aeestel eiudate izolarl, nici de ce Conrad Basadre nu mal venea pe aeolo.

Dar 'ntr'o lumlnoasa Dumineca de Iunie, don Tlmothe se scula dtsdedlmlneata ~i propuse filcei sale ca dupa liturghle sa mearqa lmpreuna fa Sincavilca. Aceasta hotarare era asa de nesperata, ca tanara fata collnda toata dirnlneata prln casa, incercand nebunateca in Iata oglinzii toate roehiile lungi de amazoana ~i palarla de jupijapa, pe eare 0 prinse de paru-I lueitor eu un ac lung de aur. Clnd tatal sau 0 vazu astfel irnpodoblta paru tulburat, ~i, privind acul, Ii spuse:

tott tacura stlnqherltl, cand batrana doica veni sa tmbrati~eze .. fetita·' qernand :

- Isuse Cristoase! E tot atat de frurnoasa ca ~i mica mea stapana '

De atunei in fieeare Dumlnica, se repeta vizita fa Sineavilca. Conrad ~i Ana- Maria petreeeau ziua privlnduse in och' ~i stranqandu-s! incetlsor matnlle, cand batranul intoreea eapul spre a privi la talatul trestiei de zahar, ~i intr'o Lunl, zi de sarbatoare, dupa Duminiea arzatoare, cand pentru prima data s'au sarutat, Conrad sosi la Tieamba, arborand eleqanta str alucltoare din zile mari, eu poncho violet in esarpa peste pielea de oaie, iar calul sau eu coama pieptanata $i stralucltoare tropala infigandu-st botul spumegand in piept, ca $i arrnasarii Ltbera-

Scoala de menal din Oradea

ATELIERUL DEiTESUT

Infiinlata ebia de un an, Scoale de menaj din Oradea a reusit sa se irnpuna. Printr'o munca asidua IILsliiruitoare,r dna Elena Constantinescu directoarea ei a realize! lucruri demne de subliniet, Obieclele luerate in aces! atelier IIi expuse la expozlfla incheerii

primului an scolar, au_ atras alenjia publicului asupra scolii de menaj.

- Vei seoate numai decat blesternatta aeeea! . , . Ana-Marla se supuse suspinand, resemnandu-se ca 'ntotdeauna Sa nu prlceapa taina acestui tata tenbil.

Clnd ajunsera la Sineavilca, Conrad se silea sa ImblAnzeasea un manz taoar, $i cu eapul gol in lumina soarelul, aparu frumos $i mandru pe seaua neagra cu tlnte ~i nlturi de argint. Dlntr'o sarltura fu la pam ant, ~i zartnd pe Ana-Maria, atat de asemanatoare surorei sale in gingiiila sa, 0 privi lung, fermeeat.

Nlmeni nu vorbl despre nenoroeirea Intamplata, niei n u facu aluzle ~ Grimanesa; dar Conrad tale din iasomille sale, splendlde $i voluptuoase, darulndu-le Anel, Maria, Nlei nu se dusera sa vadii monumentul moartei .. ~i

tori tor. Cu solemnitatea orelor memorabile, el se adresa fermierului, dar nu'l cherna cu respeetul obicnuit: don Timothe: ci i! murrnura ea odinioara cand era logodnieul Grimanesei :

Vreau sa-t: vorbese tala.

Se Inchlsera in salonul colonial, unde era inca portretul fiieei moarte.

Batranul astepta tacut ea Basadre,' foarte mlscat sa-t expJice eu 0 voce neslgura ~i [ucata, dorinta sa de a se casatort cu Ana Maria. Urrna 0 tacere atat de lunga, ca don Timothe, eu oehii tnchlst, parea adormit. Deodata tnsa, cu 0 sprintenie nebanuita, de parca anii ce s'au seurs, n'au avut nici 0 putere asupra constitutiel de

FAMILIA

19

- Grimanesa! sarrnana mea. Grimanesa! ..

Dar batranul ll aminti eu un gest violent ca nu esle timp de plans. Ascunzandu-sl printr'o sfortare supraomeneasca tulburarea crescanda, murrnura cu un glas alai de slab, incat de abia se auzea:

- Da ... I l'am scos din 'ptept Tu i-ai infipt acul in lnirna, nu? . indoiala ?

cand era moarta ... Te inselase, fara

otel a fermierului pernoian, desehise un cufaras de fier, de forma veche, eu tncuetoare cornpllcata, care, spre a se deschide trebuia indernnata cu mii de siretllcurl ~i cu 0 10- zinca scrlsa pe lacat, Tacand mereu, scoase din el un ac de aur, Era un ac in felul acelora de care se servesc indienele ~i care se termina la un capat intr'o frunza de coca; dar, mai lung, foarte a scutlt, ~i patat de sange negru.

Zarindu I, Conrad cazu in genunchi, gem and ca un vinovat care marturlseste :

- Da, tata,

- S'a calt in clipa mortei P

Da, tata,

Nlmeni nu stte > Nu, tata.

Cu in!endentul? Da, tata,

De ce nu l'ai om ora! ~i pe el? A fugit ca un las.

Juri ca'l vei omori daca se 'ntoarce? Da, tata.

Constantin Dobos

1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111Ilill

Batranul tus: sgomotos, stranse mana lui Conrad sl-I zise pe nerasuflate :

---' Daca '~i aceasta te va lnsela, fa la fel ... Tine! $i-i lnapole 10 mod solemn acul de aur, dupa cum stramostl sai incredintau sabia noului cavaler. Apoi cu o tresarlre brusca, lnabuslndu sl inima sfa~iata, facu semn ginerelui sau, sa p ece numai decat, cact nu se cuvenea ca cineva sa vada planqand pe teribilul [udecator, don

Timothe Mondaraz. trad. de Eugenia Biciolla.

1IIIIIIIIIiIIIi-l-ilmm·lmll~_~!.!!!.!.!..!I!~II.IIIIIII!!IIIIIIIIIII,III"!1111"1111'1111111111111111111111111111111111111111"11111111111111111111111111111111111111111IIII,llIfllll"IIIIIIIIIIIIIIIIII1IH1IIII1I1IIIII1I11IIII1I11I1II1I11III11-1I1I1

Scoala de menaj din Oradea

ATELIERUL DE GATIT

,20

FAMILIA

Amintiri pentru prietenul dela tara

de George A. Petre.

Albeezapeda 'ntinsa ca varul pe pareti,

Se 'ngramadeau cat gardul pe ulita nameti Si cand bate a amursul din aripi peste sat Ne adunam lovara~ii vecini cu-un fluerat. Pititi de geruiela 'n sumane largi de lima, Infipf in cisme 'rralte ~i cu ciomege 'n mana, lesiam din curli albite, cu traista la sold,

Impinsl in frig ~i 'n noapte de-uri stramosese imbold. Ne socoteam ca oaslea in prag de batalie

Si Intindeam poteca pe drum ca 0 fa~ie.

Sareau la garduri cainii ca haitele la orads

Mirati ca ies atatea ganganii din zapada.

Ardeau lumini la geamuri ascunse in lroieni,

Ca lumanari de ceara aprinse la pomeni -

Si satu 'ntreg parea 0 mase de 'mparat

Pe care 0 domnita a 'ntins stergar curat.

"Buna seara la Aiun,

Ca ~i maine la Creciun ... " Ne 'ntalneam cu cele marl, Ne Iuptam cu bate tari

Si prin valuri de zapada Inotarn la col gramada,

Ca 0 mana de haiduci

Ce pandeste la rascruci. Portile Ie deschidearn, Oehii ni-i [inteam la geam Si cu glasul inghetat lsbucneam pe inoptai:

Buna seara la Aiun,

Ca ~i maine la Craciun ... 5i iesiau in pdspa fete

Cu sclipiri de Iulgi in plete Si din calduroase tinde Ne-aduceau in brat colinde, Dulei ca chipul lor frumos, Bune ca Isus Cristos.

Am fost §i noi odale, prietene, copii

Si cantaref cu steaua in nop]i de San-Vesii, Ne cumparase tala 0 sorcova cu flori Frurnoasa ca 0 creanga ce-a inflorit in zori,

Si seara, cand flacaii pocneau prin sat din bici, Porneam din casa 'n casa, ca do(tarcovnici mici, Sa povesam in cantec, cu glasuri rebegite,

Cum s' a nascut Copilul In staulul cu vile.

Si ne credearn noi in§i§i ca magii cei din carte Ce-au . mers pe urrna stelei care i-a dus:departf'. In collul inimelor duceam urari de bine,

In glas slrangearn doinire §i zumzet de albine, In sorcova - gradina cu trandafiri in Iloare, In ramuri albe - rodul padurii viitoare,

Si revarsam belsugul in pocnete de bici,

Din inimele noaslre ca din ciubere mici.

"Steaua sus rasare,

Ca 0 taina mare ... " Steaua rasar,oa,

Calea ne-o tinea

51 ne-o lumina

Si ne-o desire

Ca pe-un hr din ghern Pana 'n Betleem.

Si vedeam, mare,rvedeam Prunc nascut din mare neam In paluc saraclde paie,

Spart la viscol §i la ploaie. Crai vesti]i il~cautau,

Vitele iliinealzeau

Si clobanii-Elaudau.

Si plecarn, mare, plecam

Sa cantamidinIgeam '~in geam Vestea ca 'ntr'un 10c, deparle, S'a nascut, cum scrie 'n carle, Dornnul eel fara de moarte.

GEORGE A. PETRE

Iesiam vioi din curte, intram in alta curte, Croind spre orice poaita batatorita parte,

V uia de glasuri satul ca la 0 nunta mare, Salcamil luau pe umeri suman de sarbatoare, Pe ulili strambe vantul aluneca hoinar,

Aci parea un chiot, ad un lauter.

Cam pela miezul nopjii, cu traisla 'ndoldorata, Ne intorceam agale ca 0 sdrobita gloate.

Abia tineam in mana ciomege de artari

Ce ne-atarnau greoaie ca niste [urjuri mari. Ne estepte acasa lumina la feresti

Si langa soba patul ~i vorbe parintest]. Sub zambetul bleiinei Marii din Ruselim Strangeam in minte ganduri ca firul in chilim

Si adormeam in tihna, visand cum ies din tinde In loc de fete, ingeri ce ne tntind colinde.

Departe sunt acuma, prieten dela tara.

Stau singur in odaie §i gandu-mi Iuge-afare. Iar amintiri marunte atarna ~i m' apasa,

Ca turlurij deZghiala la straslna de case. Si-aud in departare un glas nedeslusit :

'[i-ai amintit de mine §i poate te-al gandi! Ca-aveai un bun tovara§ in ceata de copii

Si sorcova frumoasa in seri de San-Vasil.

Si gandul tau strabate carnpii Inzapezile Si-mi falffle in preaima din aripl ostenite, Precum al meu alearga acum pe-acele uliti Amestecat In ceteei 'mpuns de ger cu sulili. Departe sunt acuma, prietene, - 0 slea

S'a aratet pe vrernuri ~i m'a luat cu ea,

Si ralaeesc de-atuncea mereu pe urrna ei,

·Si steaua 'n hau alearga ~i pasii mei sunt grei,

" ,

FAMILIA

21

Iosif Vulcan

de dr. C. Pavel

$i nime n'a contribuit cu mal mult material la epocala scriere de proportli fantastice alul Hasdeu : Magnum Etymologicum Romaniae, ca folklorlstll lui Vulcan ~i tntre acestia un vechiu ~i harnic dascal azi preot subt eele poale de codru bihorean. cum ne marturlsesc scrisorile de trnbarbatare ~irecuno~tinta primite din partea acestui geniu fragmentar al neamulul nostru care a fost Hasdeu, Revista lui Vulcan cu vremea devine ~I un loc de intalrrlre al tuturor scriitorilor nostrl din toate partile 10- cuite de Romani. In chipul acesta redactorul Famillel maugureaza un contact necunoscut pan'atunci tntre mtscarea cultural a din Ardeal ~i vechtul Regal, trezeste un interes reciproc :;;1 prin ajutorul moral ce-i venia de peste muntl desteapta in Ardeleni un fel de pietate, adrnlratla :;;i nadejdea rudei sarace ~I obijdulte in fratele eel liber :;;i mai bine Instant, dela care astepta zile mai bune. Dela aparltta pana la apunerea Familiel atat generatia veche a poetllor :;;i scriitorilor de din colo in frunte cu Bolintineanu, Eliade Radulescu, Alexandrl, cat ~i cel mai noua se perlnda aproape in flecare numar eu ardelenil lncepand cu Gh. Barlttu, A. Densuslanu, I. A. Lapadat, At. Marinescu pana la generatla otelltllor dela Luceafarul,

II.

In acelas vreme Vulcan aduce un aport real s nepretult ~i culturil generale romanesti prin faptul ca appropie ireptat scrisul romanesc din Ardeal de limba noului crez literar al [unlrnlstllor dela last, Anii dtntat revista sta l<1cli subt inftuenta ciparienilor ~i 0 rupere brusca cu scrisul scoalel ardelene era prea rlscant, Dela 1870 insa revlsta tncepe 0 inovatle nervoasa : desehide 0 pagma statorn'ca pentru folclor :;;i rubrica din popor, an de an de 'line tot mal bogata ~i lnstructtva.

lndernnul pentru aprecierea literaturii poporane, dlrectorul Familiel nu-l prlmeste numai dela reactta din last, cl :;;i din aUa parte. Vulcan cunoaste bine literatura maghlara. Curentul poporan la Unqur+, de pe urma poetilor Petdf', Arany :;;i Jokai indeosebi, stapanea to ate pro, dusele Iiteraturii maghlare. Om de 0 cultura selecta, Vulcan era mult aprec\at de fruntastl scrlsului unquresc, de Gyulai Pal :;;i Greguss. In literatura rnaghlara ch-ar prin anii saptezecl, cercetarlle :;;i studiile folkloristice se taceau conform celor mai noui metode relevate de Lazarus ~i Steindhal Hegmann introduse ~i la noi, mai tarziu, de Hasdeu 'in Cuvinte din Batran).

losif Vulcan este tnsarclnat din parte a literatllor

maghiarl eu colecttonarea sl studiarea poeziei noastre poporane. Traduce in ungureste din colectla lui Alexandri Miorita $1 douasprezece dolne sl cantece batranestl din

\.tBihor culese de Miron Pompiliu.

\" In ziua de 31 Mal 1871 tine 0 conterlnta In fat a

t lterattlor din capital a U ngariei as upra marelui poet al tarii Ungurestl care este poporul rornanesc. Lunea aceasta stralnli $i tnacrtta ramane adanc mlscata de frumusettle $1 bogatia poezlei noastre del a sate $i Vulcan e ales membru de soc. lit. Kisfaludy,

Presa maghlara sl cea gerrnana din Budapesta, in frunte eu Pestl Napl6, Hon, :;;i Reform apoi Pester Lloyd apreclaza eu multa adrnlratle geniul ~i credlntele noastre poporane dand expresiune convingerii ca "aceasta schimbare de tesauri culturali naste 0 stlma reclproca. *)

Inca din vremea aceasta incepand Familia devine

un adevarat muzeu al folklorului rornanesc. Banatul, Bl, horul, Mararnuresul, Ardealul, Bucovlna, Basa!abia ~i Dobrogea, tot acest pamant sfant care azi se chlama Romania, i:;;i desface stnul ~i lsl trimite prin 0 searna de harnici colecttonarl poezia, tradltlile, obiceiurile la revista dela Oradea.

$i daca conslderarn marele magazin de materie

Iolk'orlsttca ingramadlt pe paginile nesfarsite ale celor 42 de volume ale Familiel; Vulcan :;;1 azt aste 0 actuallitate daneasamulta trnportanta prin contrlbutllle acestei revlste la ~tiinta moderna a etnopsihologiei ~i etnografeiromanestt.

Vulcan: Familia 1871 no. 22 p. 260.

Familia a fost culbul de unde a zburat spre culmile de glorie M. Eminescu.

Nelipsit dela sesiunile generale ale Academlei, Vulcan se reintoarcea incarcat de impresii :;;i lnformatlun i literare, soclale ~i pclttlce din tara sl Familia cu paginile: • Din Bucurestl " era un fel de monitor oftclal pentru fratt! din Ardeal. $i azi cu ochii tnl!cramati cltlm cu cata pieptate :;;i ernotie vorbia de progresul tinarulul Regat, cu fiecare cuvant ne intarla In credlnta ca totl rornanll ori pe unde ar fi azi el resftratt, sunt membrele unuta st aceluiasl trup ~I odata cand va sun a ceasul, fie care va gril.bi la lncheletura lui.

Granitele 'in urgia vremurilor ne-au apasat carnea dar nu ne-au tarat in suflete, de aceea toata Iiteratura Familiei asa cum a fost, este 0 munca da propaganda a constlntei unltatll natlonale.

Pentru aceasta ldele ~i-a rlslplt Ioslf Vulcan eomoara entuziasmului sau tineresc ~i vigoarea unei vlett 'intregi. De acea eel 41 de ani din fruntea Familiei, acea, sta munca uria~a a lui Vulcan are un sens mal superior decat toate scrierile lui.

Nici vreme nici ltniste n'am avut ea sa facem I'art pour I'art. Scriitorii ~i poetli nostrl au fost educatorii ~i indrurnatorll acestul neam. Au plans cu eel ce plingeau ~I s'au bucurat cu cel ce se bucurau:

Sunt suflet din sufletul neamului $i Ii cant bucurlile st amarul.

~I daca ideia nationaUi a fost - cum se zlce - religiunea veacului al XIX, la nol aceasta Idele prlmlse

22

FAMILIA

un conttnut ~! mal larg; Ia noi alat ideia national a cat $1 cea a conttnuttatu in Dacia sunt numai cei doi componentl ai ideii unltatll neamului, a Romanismulul : visul nostru de veacuri stropit de alate a lacrimi.

Pentru aceasta ideie care a ispltit mai inlai pe PetruRates, cade Mihai la Turda; pentru aceasta ideie s'a: martirlzat slavltul cersttor Gheorghe $incai; aceasra ideie a. muiat in lacrimi toate condeele noastre din veacul al XIX; aceasta ideie a trecut MilcovuI, aceasta ideie a di1r~mat Carpatii ~i

$a tie protivnicii minte

Ca-s vii, cand e Yorba de ea $i rnortit in morminte.

Un drum intre vis sl realitate.

Pentru lupta lnterna alui Zimbrai Pista, Vulcan ga-

Dr. CONST. PAVEL

seste pslholoqla care misca ~i lermina conform retorismului romantic cu urrnatoarele cuvite : • Natlunile mici trebute sa-se Iereasca sl de urma Cosmopolitismului, cact

. .

ele numai prin timbrul national specific potsa existe".

Dar nu mai putln ne prlveste de aproape cortegiul celorlalte tlpurl : invalizii vletll noastre natlonale, pacateIe politice, lntrlqantll profeslontstl, baurul, intrudittl varatl In sus, cozile de topor, catelusii flspanilor, instrumentele solgabirailor, 0 galerie nesfarsita din toate esantilioanele vremll.

Iataranele natlunll l Multi fii de ai nemului nostruobserva Vulcan - 0 patira ca Zimbrei Plsta. Pentrumicf nelnteiegeri si mari visurl deserte au sacrificat eternele interese ale neamului. Tradatorli de neam Insa nu se certau nici In cer ntct pe parnant, Caracterul fiilor sai? Spune de inchelere Vulcan, - face mare ~i terlctta 0 natiune.

Asttelne vorbeau batranl].

Cuvlnre vechi pe care insa 0 trisla realitale nici odara nu le.a actualizat mai mult ca astazt,

Un amestec de .comedie hurnaine" din romanele lui Balzac cu cateva figuri candide sl ideale 10 felul marei romanclere Georges Sand, cum e Aurora, familia Aldinescu, advocatul Aurel Pompilescu, acest 'roman ~ - ori mai bin ~ - aceasta revlsta a vremii cu iocrte fnsuficientele Ia data ca'1d In acest gen la noi, afara de Flll-non, - nfme nu incercase, poate figura cu cinste In prima etapa a evolutiel noastre literare.

Daca romanul analtzeaza, teatrul sintetlzeaza vlata in culminanttile ei cele mai vii. $i Vulcan, propagand stul, nlcairl nu ni se reliefeaza mai mult ca In lupta pentru 0 scena rornaneasca In Ardeal. Ceace a Iacut Alexandri pentru vechiul regat, continu i Vulcan pentru Ardeal.

La 11 Februarie 1870 suleva, sprijinit de Alexandru Mocioni, V. Babes ~i Ioslf Hodes, idea unei societatt de teatru nat'onal In Transilvania.

La ape!ul lui Vulcan insotit de cuvintele lui Emlnescu ~i Alex. 1. Lapedat dela Brasov, s'a costituit la data menttonata Societatea pentru ere area unui fond de teatru roman, avand In frunte pe losif Hodos, de secretar pe los.f Vulcan, easier V. Bvbes, iar de membrii in comitet pe Alex. Mocioni ~i Alex. Roman

Omul care dela inceputul actlvitattl sale facuse din scris apostolat, I~i dete din vreme seama de marele rol cultural al teatrului care poale fi lucru bun, chiar :;;1 azi daca e in mani bune.

Prin anii saptezect trupele lui Millo, Pascaly cu doamna Matilda Pascaly, descalecara sl In sala cea mare dela VuIturul Negru din Oradea. Lurnea rornaneasca ramane Iasclnata, chiar sl rresa maghtara din loc e vlu suprinsa de jocul sl arta artist.lor rornanl. Ce cutremur sufletesc, ce mandrle nattonala, ce unda de umor sanatos mlsca sala 10 fata l\,l! Jorgu dela Sadagura. Vorbele luminau mlnttle ~i deschideau inirnile.

Rarnaneau franturi de cuvinte I~telepte, proverbe glume, povestl sl nazulntt spre 0 rornaneasca curata sl dulce asa cum aceia pleura din gura marilor preott ai Taliei Rornane. Acesta era vlsul lui Ioslf Vulcan. Un sfert de veac sl mai bine scrie, alearga , cuvantand ~i insufletlnd pan a ce intr'o zi din modestele adunari generale de alta data ale socletatti, face adevarate praznice culturale.

In acttunea aceasta este secundat ~i incurajat de Doamna Aurelia Vulcan, adevarat tovaras de munca, care 11 Insoteste pretutindenea. Prezenta dsale la aceste adunan simboliza partea de [ertfa ce cer doamnele romane In marea opera de infiripare $i raspandlre a culturel natlonale,

Discursurile'ocazionale erau tlnute totdeauna de Vulcan. Era omul solemnitatilor culturale. Inalt, svelt, robust cu mustata argintie si insplcata, schlta 0 statura de mare senior negrabtt $i de 0 rara prestanta personala, Spirit viol dar totdeauna cumpanlt ~i rnasurat, el era »Ie point de mire" al adunarli.

In fie care discurs dela aceste serbarl, Vulcan cu un

F A M I Ll'Q"t A

23

incontestabil talent oratoric, suleva cate 0 chestiune de cultura, llrnba ~i arta rornaneasca, grefata pe un fond de idealism despre care sustlnea ca trebute sa fie incheieturile cred'ntel mttonale, singura noastra -avere In vremuri de restrlste. Retlparlrea acestor documente ale vremii ni se impune.

Dela 1895 societatea sa este 0 biblloteca teatrala, Creaza burse ~i la 1907 cand pleaca Vulcan ave rea Iondului atinge suma de 384816 cor. aur, cam 15 miloane lei. $i de atunci? ...

ldealul lui Vulcan era:

Sa facem un teatru, 0 casa mlnunata

$i sa adunarn intrt'nsa tot ce am avut odata

$i tot ee-l azi al nostru: grai, datini, port ~i cant Si tot ce are neamul mai pretios isl sfant,

(Prolog: Seara cu ploia)

$i ori cat comedille, farsele ~i scenetele: Mireasa penlru Mlreasa; Alb ~i Ro~u, Cui cu Cui, Chlrlasul fugit, Doamna care pleaca la Mi, Gargauniidmgostei, Inainte de bal, Prima rochle Iunga, ne spun ca Vulcan avea ochi ~i pentru mica burghezie rornaneasca ce abia prinde a se inflrlpa pe un fond cam mixt de cultura, totusl el se indrepa cu mult slrnt ~i tragere de lnlma spre vlata del a tara, Poezia satelor, umbrele sl lumina acestora, incurca-

. turile micilor interese personate, alegerile de preot, invatatori, primar, notar, cercurile din Banat, slnoadele parochiale, dascalita, ctitorul, crasnicul, plalesul, apoi luxul, dtvoitul, alcoolul, vrajba, yorba rnulta, paraslrea portulul national, IataJumea noastra speclftca adusa de Vulcan pe scena.

Nicl technica, nici'inventiunea, nici intriga ~i nici vlata tipuri!or ~i a sceneJor nu 0 vom masura cu ultimele dorlnte ale dramaturgiei moderne. Noi admlrarn creatlunlle occidentului ~i dramele marllor probleme lstorice, ftlozoflce, romantice, soctale, muncltorestt, familiare ~i ale multlrnli psihologice, dar In acelas vreme adoram tot ce e al nostru. $i daca pentru Mihalache Kogalnlceanu, oamenii, luptele ~i locurile patriei noastre sunt mai scumpe st mai frumoase de cat cele mai mari evenimente ~i glorii ~i mai c1asice aspecte din lume: Atunci sl noua nt-s mai dragi decat toate creattunile lui Ibsen, Suderman, Gerhardt Hauptman, Strindberg, Shaw, H. BatailleBernstein, Gorki pan a la Maurice Dekobra, nl-s mai dragi corlstf din Chisel au, ori perlpetttle alegerii de dascal alui llisie a Bandulul, apoi ~i Stefan alui Clmpotas, ~i Crasnlcul Plntenas, $i Jancu Surdului ~i Iota Carausul ~i Ulca Sivu lernila ~i Vaselina lui lernila si Tralta Lilida ~i ctitorul Chirila ~i Pelegia ~i Efta Marcu ~i totl primarii, chinezii, turtelarli, covrigarii $i plaestl lui Vulcan. Toti acestla sunt tipuri dintr'o lume care stngura era a noastra.

Teatrul lui Vulcan din popor ~i pentru popor cum sunt: Saracle lucie, Ruga dela Ohlsateu, Mata cu e1opot, Soare cu ploale, in Ardealul altor vremuri ne-a venit ca o ploaie blnefacatoare dupa 0 seceta lndelungara. $i ni-l reamintim ~I azl cu dulosla cu care ne gandim in cllpele

unei prornotli universitare la ziua In care am fost dust intala data la scoala,

Traditionalist ~i ardelean, Ioslf Vulcan cunostea blne trecutul neamu!ui romanesc, In discursul de receptlune la Academia Rornana, reinvie figurile vajnlcllcr luptatorl ai Banatului: D. Tlchlndeal, C. Diaconoviciu Loga, fratl! Iorgoviciu $i Samuil Vulcan,

In drama istoric!: $tefan Voda cel tanir, [ucata la 1892 pe scena Teatrului National din Bucurestl, se Insplra din cronicarii Moldovei, evoca, inainte de Delavrancea, zllele pline de urgie ~i starea trista a Moldovei sub $tef!nita Voda. Drama are scene zguduitoare $i cuvinte ce prind ~i ne face sa- auzlm parca pe Miket din Vlalcu Veda alui Davila. Vulcan ne reltefeaza rnarea dragoste de tar! a vechei boerimi, care viizand cum Sanghlnosul domn duce tara de rapii prin mana _doamnei Ma-gda, 11 otraveste ~i II trimite pe ceia lume.

Arbore hatmanuJ, intrebat de Vodii ce fac boerli

raspunde :

. . . Plang tott boerii sl popor

$i cati simt moldoveneste in sufletele lor. Vlastarlt vechi ai tarH n'au zl de sarbatoare,

, Batraneobltceturt calcate in picioare.

Ai Intrunlt In mana-tt puterea taril intregi, Ea are numai sarcini $i nici un scut in legi

(act. II. scena I.) Pai nu tl-! neam pagan ill ~I daca te lsbeste Nu simti asa durerea ca dela Irate-tau,

Cand Stefan ne-asupreste ne doare mult mal rau, Iar Doamna Magda avertlseaza pe boierl :

Nu-l timpul ca boierii sa duca 0 viata in cearta Acuma dusmanla-l pacatce nu se larta.

(act. II. scena VII.)

Sunt versuri ce ne spun odata mai mult, ceeace ne-ar fi pulut da Ioslf Vulcan, daca nu se f~rimlta in diferite dlrectluni.

Dar ce a Iacut Asachi pentru Moldova $1 Alexandrl psntru Muntenia, lui Vulcan Ii revine sii Inf~ptulas.f:ii singur - f~ra Millo, Negruzzi, ~i Cogalnlceanu -In Ardealul nacazurllor noastre.

Prin tot ceeace a scris: poezte Itrlca, nuvele, romane; teatru $i traduceri, din romancierli francezl, cum sunt Cavalerii Noptll din Ponson du Terail, Vulcan are marele rner.t de a placea vremii ~i prln aceasta el ~ira imp fin it mlsiunea tstorlca ~i culturala. Destinul lui a fost sa trezeasca ~i sa lnvete ~I In chipul acesta s~ preg!teasca terenul unei noui mlscart literarein Ardeal, acelela del a revlsta Luceafarul, lnaugurata de generatla dela lnceputul veaculul nostru,

Aceasta uria~ii munca de precursor 0 siivir~este Vulcan in partea publtclsta prin revlsta Familia, infilntat! ~i redtgtata de dansul 0 via1ii tntreagii.

In numarul cel dlntalu, aparut la 13 Mall! 1864, cu chipul filantropului oradan N. Jiga, cu poezll de Aron Densuslanu ~i proza de Barltlu, Codru Dr!gu~ean ,r J.

24

t:'AMtLiA

Grozescu, tanarul bihorean cu cei 24 de ani, c~ti avea la data aceasta, se ''intreaba ce rol social va avea la noi, la Romlnii ardeleni, 0 revtsta soclala, cand-n'avem viatit romaneasca.

In iarna anului 1865 tlnerlrnea rornana universltara din Ardeal aranjand un bal, fu silitit a tipar! lnvltarlle ~i 'in I. maghlara. Se mai intreaba, de ce aceasta publicatie se numeste Familia ~i tot, eJ, Vulcan, raspunde : de aceea Iilndca ea lntereseaza pe tott membrii unei famiIii, tar desvoltarea spiritului patronal i~i are baza 'in cerculfamiliar.*)

In procesul de evoluare a spiritului familiilor roma, nestt cari in Ardeal erau ademenite de literatura germana~i de avantul din ultlmele decenii al celei ungurestl, aceasta revlsta sensa pentru to]! ~i pe Intelesul tuturora, are rol decisiv. $i Iosif Vulcan prin faptul acesta, intra definitiv 'in istoria culturala integrala a neamului romanesc,

Dela 1865 Foaia pentru Mtnte, lnlma ~i Literatura alui Iacob Muresanu ~i Gh. Barltlu deja Brasov nu mai

apare.

Cum se putea, ca subt absolutismul austriac, vreme de tresarlri ~i de atatea nadejdl in ziua de maine, rornanli sit n'alba 0' publlcatle ltterara P Ca ~i 0 continuare a foaei dela Brasov scoate Vulcan acuma la B.-Pesta revista Familia.

Suntem inainte de saizeci ~i sapte ~i ni se impunea un organ social-cultural, acolo, unde subt provizoriul lui Schmerling ferbea cazanul frarnantartlor noastre politice. Dela 1861 aici iese Concordia lui Sig. Pop, plecaj dela 0 catedra din Belus : iar dela 1866 tot aici, in RPesta apare Federatiunea lui AI. Roman, alt profesor dela Belus ~i Albina lui V. Babes.

In jurul acestora se grupara, dupa vederi, protagonlstll politici ~i oameni de condei ai vremii, intre cari conduceau bihorenii: A I. Roman. I. Pop, losif Vulcan Partenie Cos.na, ~i Gh, Popa, pedagogul.

Dupa luni in urrna dela aparltla Familiei, la 27 lulie1865; Scilmerling in noua sltuatle extern a, cu planurile, sale de federalizare a Monarchiei, cade.

Zarea zilelor noastre de maine se intuneca. Organelepolitice romanestl in noua constelattune abia mai pot rasbi :;;1 cativa ani in urrna dispar, - Incepe povestea trlsta a: gazetarilor ardeleni cu 'multe dureri ~i putlne placerl.

Resista insa Familia lui Vulcan, pe care 0 conduce cu multa rabdare sl chlbzulala, cum conduci 0 nava printre talazurl, - -vreme de patruzecl ~i doi de ani.

Acuma se descifreaza rolul ~i rostul adevarat a lui losif Vulcan in istorla culturii romane ~i se tese in jurul lui ace a aoreola spectala care e numal a lui ~i de care nicf un carturar roman al vremii nu s'a invrednicit. Patruzeci ~i doua de volume ale revistei Familia, - lata - scurt, blcgrafla, viata ~i opera lui Iosif Vulcan!

*) Vulcan: Familia, Bpesta 1865 No. 1 p. 14.

Geniile in fulger!toarea lor trecere lumlneaza pe 0 cllpa drumurile; munca starultoare a minerilor pregate~te propaslrea unui popor. $i subt raportul acesta cine se poate com para dintre contlmporani cu Ioslf Vulcan '?

Insemnatatea acestei reviste, - cu chipuri de oameni mari, cu llteratura usoara, cu lucrarl de propaganda culturala, cu 'inregistrarea tuturor evenimentelor sociale, polltice, scolare, Iiterare de dincoace ~i de din colo, cu stir! de tot felul din toata lumea mare :;;i ce i romaneasca - zic - aceasta revtsta se remarca indeosebi prln faptul ca, dupa paraslrea la ) 880 a Budapestel, a eslt un sfert de veac sl mai b'ne, aei 'in Oradea.. - in orasul acesta, noi Rornantt, eram odinlcara un element ce impunea. Enorlasli celor doua Blserlci nattonale din loc, tot veaeul XVIII, incepand din 1714 pan a bine catre slarstt, erau, - cum ne spun registrele - cei mai mari sl mai numerest eontribuabili, 'in eapitala Bihorului.

Aceasta ne-e mat lnvedereaza ~i Iocurile celor dou! biserici rornanestt, mari :;;i straluclte, pe cari locuri, de bunasearna nu le-au imbiat nlmeni, in fruntea orasulul, unul nurnar disparent de fniiogi.

Vremurile tnsa, Incepand cu ani! saptezeei din veaeul trecut, se tnaspresc $1 noi perdem terenul zi eu zi. Prin anil optzeci $i vechea societate llterara e desftlntata, Familiei 'ii revine meritul de a mal toarce subt noul regim, firul vechilor tradlttl eulturale romanesti in Oradea

nollor vremuri. (Sfar:;;it)

11111111111111111 111111111111111111111111111111111111111111111111 ~ III_II_~ II ~_~ I ~!~tl"llllI ~"~ III i IIIIIIIIIIII_I_III_! 1II1III

Mai vi no iarilfji ...

de Constantin Dobos.

Mal vlno iaril~i in poi ana, cu-atatea mli de rornanlte, Tesute in covor de larba, ca fluturii de pe altlte ;

Sa-tl lasl ~i parul tau ~i fruntea, sa Ie 'ncunun eu albastrele, Cu 'n zimbet sa m'aduci tu iara~i, pe tarmul visurilor mele;

Sa faci cercarisa-mi zici pe nume, s'aud cum glasul tau rna [cheama ...

Iar de sunt trist atuncea, drag a, Sa nu rna 'ntrebi, cacl nu-rnl [dau se arna

Mai vino iara~i in dumbrava, in haina verde tmbracata,

Sa ascultam concert de paseri, cum ea.nta toate dintr'odalli; Sa te cuprind cu 'n brat de mljloc, sa 'ntorcl spre mine fata, oehii, ~i 'nfiorat s'ascult in urrna, la fo,netul prin frunze-al roehii;

Sa te sarut, eopil eumlnte, sa slmti ~I dragosle ~I teama ... Iar de sus pin atuncea, draga, sa nu rna 'ntrebi cac] nu.mi dau seama,

Mai vlno lara~i In padurea, cu-atata tainjca-armonle, Ocrotitoare in iublre ~i sfant isvor de poesie;

Sa ne surprlnda lar amurgul, imbrati~ati ca 'ntotdeauna, Privind un cer spuzlt de stele, ori asteptand sa las a luna;

In brate sa te-adorrn ea 'n leagan. caci nu)tIi Oragostea de [mama ...

Iar de-am sa plang, atunel iublto, sa nu rna 'ntrebl, eilei nu-rni [dau sama,

FAMILIA

25

Literatura persanii

Poeme

Si a plecat ...

Un singur sarut pe buzele ei, n'am putut rapi .. ~i a plecat.

Fata ei neprihanita abia am zarit-o ... ~i a plecatUnirea noastra care n'a fost de cal bucurie, nurnai este de cat amareciune. N'arn putul s'o opresc ... ~i a plecat,

Caleva cuvinte de mangaiere soptise : .. Niciodata nu voi evade, spunea, din cercul bine cuvanlat al bralelor tale. izvor al dorintelor mele".

Cate desmlerdarl I •.. ~i a plecat.

Imi spunea : .. Cme doreste bucuria prezentei. mele, trebuie sa renunte la el insusi." Am renunjal la toate .•. ~i a plecat

Cat de mandre era departandu-se I Cum pa~ia ca 0 regina pe iarba mangaieloare ~i pe flori. Dar nu i-arn pulut culege trandafirul gurfi... si-a plecat. O. Hafiz, in fiecare seare lasa-te prada'regretelor ~i

lacrimilor. '

Vai l Vai I Nici n' am putut sa-i spun a dlo ... ~i a plecal,

De ce sa plang ?

Doamne, fa ca iubita sa revie! Nurnai ea ar f in stare sa rna scape din capcana trislejii.

Da-mi ce un balsam pulberea drumului, in care pasii sai au laset urrne, Vai I Cum sa scap de suferinla ? Toate drumurile rna indrepteaza spre frumusejea sa. Fiindca astezi, Doamne, sunt in puterea Ia ai mila de mine.

Maine cand nu voi f decat 0 mana de lut, unde voi gasi pentru a te lnduiosa lacrimile pocainjii ? Dar de ce sa rna tanguiesc ? Aceea care rn-a ranlt poate sa-mi plateesce insutit raul ce mi-a £acut. Pazeasca-ma Dumnezeu, iubito, de-a-li reprosa ingratitudinea ~i chinurile cu cari m'ai coplesit, Frumuselea, chiar cand e uedreapta, e nurnai mila ~i mangaiere.

Hafiz. niciodeta nu va pulea scrie un can lee scurt pentru parul lau.

11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111IIIIII U!_l_~!1 ~IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII J IIII

A aoaru: in editura .. Familia" prima bro~urd:

Rom a n, Rum u n, 0 l d h s a u V I a h" de AI. Keresztury-Olteanu. Doritorii ei-o pot procura dela administratia reoistei. Pretul 10'- Lei

A

In

...

proza

de HAFIZ

Absenta

Pulberea drumului prin care se strecoara pasii iubilei. este un parfurn. Adu-ml-o, adiere a zefirului I Ris'peste-mi chi nul inimii I

Repeta-mi un cuvant de veselie spus de gura ei. Adu-mi solia bunelor vesti, venile din lumea tainelor. Prieten], va irnplor in numele credintii, aduceji-ml cat de pujin din aceasla pulbere calcala de ea, nu din aceea in care s'au irnprimat pasii stralni.

Foarle lungi zrle au trecut fara ca ochii mei s'o vada. O. Saki, da-mi cupa, oglinda prin care se evoca cei absenli.

N'ai nevoie de lentur: ca sa fereci 0 100ma pierduta din iubire. E de ajuns un fIT din parul tau. o inima naiva ~i simple nu-i facula pentru aventuri. Da-rni vesfi dela vrajitoarea care mea rapit.

Pasere frumoasa din gradina. iti multumesc pentru bucuria tao

Canta trandafirii ~i parfumul lor viu pentru surorile tale ce slau inchise 'n colivie.

La ee-l buna aceasta zdreanla in care este imbracat Hafiz?

Pentru ca SaO roseasca cu Yin ~i sa faca din poet un beliv, prapadit bun de dus let targ cu sclavii.

In zori voi visa

0, tu, care pleci departe de ochii mei, Dumnezeu sa te aibe in paza I Sufletul rna parase~te, dar te pastrez in inirna.

Pana 'n zlua 'n care giulgiul va acoperi pulberea mea. nu crede nlciodata c' a~i putea sa te uit. Lase-rna sa flu patruns de Ilacara ochilor tai. In zori voi visa ca mainile mele rugatoare se incruci~eaza in Iurul gatului tau

Daca a~i gasi un Mag din Babilon i-asi cere farmece ca sa te cuceresc.

Ai mila I lasa sa rna apropii de tine. ase fel in cat. din inima mea in flecari sa cade la picioarele tale o ploaie de perle.

Plang, sperand ca acest suvoi de lacrimi va face sa tncoljeasca in inima ta flo area iubirii.

Singura-mi dorinta inainte de a muri, este ca tu sa intrebi :

Ce-i cu iubitul tau.

O. Hafiz I Vinul, femeile, cantecele. sunt nevrednice de tine I

Leepeda-te de acesti idoli, daca vrei iertarea.

Trad. de FJori .. Sam

26

F A MIL IA

Cand si-a zarit pieptul spart Ion Tudor'

de George Acsinteanu

•.. Ion Tudor, lnvatatorul satului, statea ineremenit, ca 0 statue de piatra in fat a mesei de lucru. Par'c'ar fi [ost un executat pe scaunul electric ~i acum astepta nepasator Inhumarea. Privirea sl gandul Ie avea tlntulte intr'un colt al casei, tocmai ea pe niste piroane ruqlnlte,' Nu stla ce se lntampfa cu el. Incercase sa clteasca dar literele fugisera pe dinaintea ochior, ca niste furnici negre. Indraznlse sa la tocul din cali mara :;;i sa scrie povestea fetei de preot, pe care 0 ornorase 'in ziua aceia tat' sau ~i care acum sedea intlnsa nuda, pe masa de piatra neaqra a spitalului din sat, dar mana 'ii tremura ~i linlstea din jurul lui 11 apasa pe umeri :;;i pe p.iept greu. Focul din soba se stinsese ~i in el deasemenea se stinsese orice ltcarire de gand.

Daca nu l'ar mai fi trezlt, din cand In cand, vantul care continua sa inqaue gros, pe la Ierestt, lilaniile iernii, cu glasul sau ragu:;;it de Crlvat batran st vagabond, ai fi crezut ca Ion Tudor se sfarsise. Stau asa mult timp. Lumina lampei obosita se micsora incet, incet. Se transforrna apoi intr'un mue galben :;;i in cele din urrna se stinse :;;i ea. Atunci, de dupa soba, un motan se scutura, Topai pe langa Ion Tudor ca un puisor de perna fantomatic sl II atinse cu laba pe picior Iacandu i semn. Ion Tudor tresarl, Se scula depe scaun.

- "Haide e~i"! Motanul se strecura repede pe u:;;a cact il-astepta, supt gard, pisica vecinei, cu nerabdare. Printre intredeschlzatura usel, patrunse 'in incaperea plina de intunertc, un sunet sftos de muzlca. Atunci Ion Tudor plpa! pe masa, lua ehibriturile st 'i:;;i aprinse 0 tigara. Se tndrepta apoi spre Iereastra, Afara era lumina ca ziua. Luna parea rastignita lntre doua gramezi de argint. Ion Tudor 0 vazu ca pe a do nnila stralucltoare, cu z arnbetul impietrit in coltul gurii :;;i cu un vaal sub] re lasat pe sanll goi. Ochtl lui sfredeli, dupa aeeia, prin ger :;;i noapte, pan!! la uslle boerului Badea. Acolo, inauntru se sarbatorea cu- yin nou, cu lautari adust anume del a oras sl cu femei frumoase, nunta... Nunta Florichii, fat a cioeoiului. $i aeest fapt 1\ deterrnina pe Ion Tudor, sa cad a iar pe ganduri. In el incepu sa se loveasca arnlntirile cap in cap, ca niste cremene cari scoteau scanter trecand acum, una dupa alta, prin Iata lui,

*

* *

Copil de doisprezece ani.

Mie, pipernicit, blond; sarrnan :;;i tara tata, Sfars'se d'abia patru c1ase primare :;;i necazul prematur incepuse de-abinelea sa se joace eu ghiarele prin sufletui plapand, Mama-sa bolnava :;;i el copiJ de roata la gradintle sarbe:;;tl de langa padurile de plopi ale "Casariei·. - Aici

• Din volumul .Omul putted".

Lui Tenii, eopilul eu oehii micl dar ruptl din soarele thibetan. Aceasta pentru ea neeontenit inteapa 0 inima cu acul inroslt la flacara nestlnsa.

noaptea mana caii la roata de udat, ziua sapa la tarlale, iar cateodata Ivanoff, unul dintre gradinari, ii mai umfla Ialctle eu pumni sccrojitt de soare.

Intr' a dimtneata tcu Iarba cruda pe sanul brazdelor, eslse cu toti la sapat, El din gre:;;eaJa tate u n fir de ardeiu. Un copiJ il reclarna. Ivanoff, ochiu de dusman, inima de caine ~i starv de buJgar, se repezi la el :;;1 II dadu doi pumni grei dupa ceafa. EI cazu in tarana San-

G. AXINTEANU.

gele il podtdl pe gura :;;1 nas. Parnantul incepu sa se invarteasca in Iata lui, ca 0 roata neaqra, Arnetise. Florica, fata boerului, care se jucase, pana atunci, cu mingia printre tarlale, se aprople incet.

- • Scoala I Am sa' ( spun lui tata".

Copilul susplnand 0 privi cu recunostinta de caine credincios.

- • Cum te chiama", Iacu din nou Ietlta eu scanteh i in ochii ei umezi.

• Ion Tudor".

• $i pe mine Florica". "Daaa ?"

.r».

o llcarlre de soare, un murmur de izvor, un triJ de privighetoare se strecurara In pieptul copilei de zece ani. Pe crenguta sufletului ei Inmugurise un slmtamant nou, care i~i intindea Irunzulitele pana in inlma. De aeeia Iettta cu parul negru, se apropie de copilul ros de mizerii. II sterse la gura de sanqe cu batista ei. Il privi adiinc In ochi. Copilul tacea,

PAM ILiA

27

Se rldlca din tarana doar $i voi sa multumeasca.

Dar fetita, fa' a sa stle ce face, Ii lua capul intre maini $i n saruta pe buzele care Ie stersese cu batlsta alba.' Cand copilul deschise ochii fericit, fata fugia cu parul In . vant, fara sa se mal uite In apoi. Par'c'ar fl fost un Inger alb, care sbura spre euibul lui, de langa Dumnezeu.

De atunci s'au vazut mai des.

*

* *

Acum de curand.

De cand venise lnvatatorul satului.

Intr'o seara cu halna cernlta. cu lumanarl reel, aprinse in templul nernarglntt al lui Isus. Flo-lea Ii est inalnte la fantana de platra din coltul armanului, de langa $Uvita dealului.

.Suna seara Ioane". • Buna seara".

"Tot del a cimitir? .D1" .

"Iar ai fost, frate? Ce coptl e stl. Ai inceput sa traestl numai cu moittt.

- • Ce vrei Florlca, ml-era dor de . tata... inteleqt tu? Mi-era tare dor de el".

Floriea nu mai vorbi. Ea puse arnandoua mainele pe urnar $i cu ochii ei de intunerlc Ii strapunse ferestrele gandului. Lui Ion Tudor i se parea .ca 0 vraja grea eade peste el. Ramasese cu ochii tintiti In pieptul fetei. Cat au stat asa nimeni n'ar putea spune, cact linistea sl noaptea II inva'ulse intr'un zabrantc cald, ca pe nlsre " copii intaralatl.

.:» ... Ioane l", tresari fata cu un gand nou. .rx-.

• Tt-aduci aminte, Ioane ("

• CeP"

• E mult de atunei. Vre'o zece ani. Tu erai mie. Nu plecasesi la eras, la scoala. Munceai la gladina. Te batuse Ivanoff. Te trantise jos bulqarul $i te umplusese de sanqe. Eu am venit, tl-arn sters sanqele depe buze $i lacrarnlle din ochi. Atunci ne-am cunoscut ... De atunci te port mereu tn gand, Ioane . .. de atunct."

-- • $i eu, Florica".

Ion Tudor nu mai putu sa mai continue. Era fermecat de zan a alba din Iata lui. Vrea ceva, dar nu stia ee. Fata tnsa mal indrazneata, Ii eulese nedumerirea depe pleoapele calde, eu buzele el. EI se turbura, Cal dura din sanii de platra, aprinse puternie In pieptul lui facliile eelor douazecl de prlrnaverl. 0 stranse 1a plept $i i$i apropie ineet gura de buzele subtlri cari asteptau intredesehise, pline de vraja, insetate .. , Aeeea a fost ultima seara cand a mai intalnit-o ...

*

* *

La trei luni Floriea se logodise eu un popa, Astaseara avea nunta.

Dar sA fie ea oare indemnata de vointa proprie 7 ...

Sau ...

Tatal ei era un om rau st tot ceiace vrea el trebuia sa se infaptuiasca.

Altfel clocolul Iacea prapad.

Ar fi· piitit poate $i ea ceiaee a piitit fata preotului criminal.

*

* *

Ion Tudor stla foarte bine ca de acuma se slarstse

totul, orice nadejde,

Se gandise el, de cu seara, sa se duca asa tam ni sam la nunta $i sa-t spuna boerului ca Florica este a lui sl numai a lui, dar in urrna i$i lua seama.

Orice demers ar fi fost zadarnic.

Acum privea drumul acoperit de zapada sl se lasa iaras purtat, de gand, dar de un 'gand de alt ordin. Pana acum ereerul ii purtase, prin tata, amintiri sentimentale, treeutul eelor zece ani, fragmentat in miei, foarte miei eapltole.

De data asta insii ii fabrica 0 inchipuire presupunatoare. A$a Ion Tudor se vazu imbracat cu paltonul, eu manuslle de piele in malnl. sarlnd peste un parleaq putred. Un caine il latra. EI fuge ~i se lndrepta printre troen', spre casa alba, unde Floriea purta halna de rnatasa, iar pe frunte flori de portocali. La poarta de Iter, Ion Tudor inlalni pe Ivanoff, care din qradtnar ajunsese paznie de noaptea.

Desigur bulgarul $i acum nutrea ura pe el. Po ate ca 0 fj ehiar imbu.bat de aur de boer, pentru ca sa nu'l lase sa lntre sau ...

Trei lovituri surde in poarta mare.

"Cine-i acolo ". se auzi voce a bulgarului. • Eu, invatatorul Ion Tudor".

.A, ha, matale esti bre? VinA 'ncoaee. Ce te-am asteptat l La mine dai voe sa duci tu unde vrei" .

- "Sine, iti multumesc" .

Ivanoff deschise poarta. Ion Tudor intra, dar auzt cum usa se incue pe dlnauntru, Nu lua in searna. EI se indrepta in fuga, pe langa uluei, spre baleon. Ajunse. Din salon eseau afara rasete de femei arnetlte de vin. La 0 Iereastra zari pe Floriea Ea sedea sprijlnita de cadrul geamului cu capul intre matnt. Era trtsra, Lumina lampilor 0 rnanjea pe fata cu 0 paloare rece de mort. Ion Tudor voi sa strige: • Florica ! . . Floriea mea". Dar 0 umbra se propti in Iata lui. Pana sa intrebe el cine este. sirntl deodata 0 lovltura puternlca in plept $i in acelas timp 0 caldura de jeralec, de mangal in cap, in tot corpul. Intinse malnlle spre qearn, vru sa tipe, dar nu mai putu.

Caldura de mangal din el 11 inabust, ii tale puterile $i tanarul se prabus' in zapada ...

Dupa aceta zorile ventra la el ca nlste craese nude, cu carnea vanata de otel, eu sanl! rosll de meredomnestt $i cu aurul parulul resfirat in eele patru puncte cardinale.

Ion Tudor I$i zar! atunci pieptul spart de 0 lovltura de topor $i inima asvarllta pe treapta scartl, care dueea in odaia de dormit a miresei.

28

f:'AMIL1A

Costa Vlahia

- Drama-

de M. G. Samarineanu

Actul II. - Scena VI, loana

Pe aici, asa ... stai, nu! ..

Tl~ ascunde 'n tufa-aceea ...

Costa VLahia

Si 0 sa vie? loana

Poate

Costa VLahia

Ioane, e mai TaU ca 'n luple, loana

De-aia ai venit arrnal, Cu ghitara prillsii n panglici

Costa VLahia

E~ti un drac impielitat.

loana Pentru Ion al meu sunt inger

Costa Vlahia

Steaua ce-a caliiuzit Cei trei magi': Ghitara, Costa si-un amor nenorocit latii ce esf pentru mine.

loana

Un barbat indriigostit Ori ca moara-i merge gura, ori e mut ca un tampi t. Costa- Vlahia e din primii ~i in dragoste-i viteaz

Ca pe campul biitaliei.

Costa Vlahia

Am sarit peste parleaz,

Si-asta e a vitejie I

11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111'11111111111111111111IIII

Zorile inganand eeva nelnteles se prlnsera de mana ~i facur1io hera mare, invarttndu-se incet, incet, apo repede, repede. . i

Cu cat se invarteau mai iute eu atat glasurile lor murrnurau mai gros. In eele din urrna, cand nu ramase din hora lor de cat un varte] verUgnios, se desprlnsera cuvintele:

- »Ion Tudor, inirna lui... pe scart de platra.; spre cuibul domnitel . .. Pieptu-i este spart . . . iar el e mort" !.

~i asa, tot invartindu-se, vartejul zorllor se rldlcara in sus, luand eu ele sl eorpul tapan din zapada ...

. . .Pe cand In realitate, pe Ion Tudor H mlsca din inehlpulrea urata un sarut de raza de soare reee, fugit din pragul zarii.

~i tanaru! pleca trlst dela gearn.

Tu.

M. G. SAMARIEANNU

loana

La razboi ca la riizboi ... (serloase) Ai de dat 0 batalie mult mai crunta pentru voi,

Costa Vlahia

Cat mi-e de usor in lupta unde pie lea pot sa-rni las, . Pe alat de greu imi vine 'n dragoste sa fac un pas. ° iubesc, 0 ~tii Ioane, 0 iubesc cum n'a iubit

Nici un orb lumina zilei.

loana

Amandoi v'ati potrivit, Dar domneste-aci, la curte, un mister sau un blestem. Nu cumva sa vi se 'ntample vre un rau,

Costa VLahia

Eu nu rna tern.

Munti sa mi se arunce 'n cale, mari in groaznice furtuni, Pesteri pana 'n cer sa 'nalte.ori 0 polca de nebuni, Voi invinge penlru danse, daca dansa va voi.

loana

"Daca dansa" ... Costa Vlahia pare-mi-se ca 0 ~ti Doar [i-a dat cand-va cuvantul ...

Costa Vlahia

Da, cuvantul mi l-a dat,

Dar in ce imprejurare I loana

Din sclavie ne-ai scapat,

Costa Vlahia

0, cunosc ... recunostinta ... dar nu po]i cladi pe ea Eu . pe dragoste, Ioena, vreau sa'nal] iubirea mea Nu, poveslea eu scaparea vreau odata s'o sfarsim, Nu rasplala vreau, Ioana ! ...

FAMILIA

.. '. .; ~ ~ ~::.~ .. ::~:, \\~./ ~<' .. :.::: :'.

• •• ••• ••••• i ••••• ••• •••• •• ••• ••••••.• ~

V · •••• ,..._.-.

P S. Roman Ciorogariu. La 6 decembrie Oradea a sarbatorit pe batrAnul pastor sufletesc al bisericei ortodoxe: Roman

• Clorogariu. Era ziua cand "Unchia~ul· Incrusta pe rabojul vietii al 75-lea an. Trei sferturi de veac, de zbucium, de lupta ~i de framantare pentru lege ~i neam. Preotimeaardeleana, in trecutul nostru, era purtatoarea cuvantulul Domnului ~i in acelasi timp aparatoarea patriomoniului stramosesc. Cuvantul de mangaere cresuneasca deci era dedublat de imboldul capetaniel la lupta Si nu s'a Iimitat in totdeauna la cuvant. Fapta venea sa stimuleze, ~i sa exemplifice. In muite mlscari ~i actiuni lntalnlm .preoti cu crucea 'n frunte" .

Roman Ciorogariu, • Unchiasul", e 0 pilda straluclta. Preot ~i animator. profesor ~i gazetar, la 30 de ani ca sl la 60, nu se da In laturt dela nici 0 fapta rornaneasca. Trecutul sau, 0 pilda vie de patriotism luminat ~i de Iupta darza, i-a ridicat piedestalul stimei ~i dragostei pe care l-a plasat recunostlnta romanlsmului. lata straluclrea sarbatoriri', dela 6 Decembrie.

Am participat sutleteste cu totii la aceasta frumoasa aniversarea a figurii desprinse din biblie ~i din istorie in acelasi timp. Prima de i.a asezat pe frunte aoreola mar tirulul, a doua i-a imprimat ranlle tutulor luptelor eroismului

$i n'a fost de loc intune cata aniversarea • Unchiasului " prin evenimentele studentesu Unui erou nu-t sta de loc bine sa se bucure sau sa moar a de cat in atmosfera Inaltatoare a luptei. $i Oradea, in ziua a niversarli • Unchiasului", a yea aceasta atmosfera. Cli 0 aprobam sau ba e alta chestie.

Luptelor sale din trecut, victoriei de azl, cacl prin sta-

ruinta sa a reusit sa reinvieze episc op atul Oraz ii care de 225 ani era apus, slimei ~i dragostei de care se bucura, pe drept cuvant, inchlnam acest numar al revistei • F a milia". Misa.

+

Kossuth Laios !ili Nicolaie Balcescu, La Budapesta a fost sarbatorita comemorarea • Marelui revolutionar national":

Kossuth Lajos. S'a lntrunlt din nou la cotitura Dunarii ~i In cadrele un or serbart pompoase, langa sunetul buciumulut haiducilor de altadata, sovinlsrnul maghiar, .a facut Inca odata cunoscut lumei Intregi" ca, nu intelege sa sc Inultumeasea cu situeii« creiata de riizboiul mondial Iii va face tot posibilul de .a 0 schimba in favorul poporului maghiar". Conjll, baronii ~i fostll .solgabirai", asurprttorii poporului maghiar de eri, s'au adunat ~i I 'au sarbatortt pe .revolutionarul Kossuth Lajos, eliberatorul iobagiIor maghlari".

lnteresanta poveste,

Presa rornana a trecut far a sa dea vr'o atenjie acestor serbart, cari in acelas timp prezlnta un interes sl 0 invatatura pentru nol, Romanll, Kossuth a fost primul mare barbat de slat In randul figurilor istorice maghlare, care la orizontul istorie intunecat ~i la razele pustel dintre Tisa ~I Dunare, a observat semnele cataslrofei viitoare a Ungariei, care nu s'a putut evita. Ca incepator In arena polilica.;a luptat pentru consolldarea • varrneqyei", instltutul cel mai reactlcnar in vlata de stat a Ungariei de eri, iar cand a observat el poporul roman din Ardeal lncepe sa devina periculos pentru centralismul maghlar oprimator, cerea unirea perfecta a Ardealului

cu Ungaria. lata, ce scrie despre chestia acestei uniri tn articolul sau de fond, aparut In anul 1844, in paginele ziarului .Pcsti Hirlap'" fondat de el 'insu$i: "Ideia unitatil nationale a devenlt 0 i deie conducatoare a epocii noastre ~i poporul, care nu se conform a aceste idei conducatcare, in viitor este asteptat de sclavle sl de subjugare. Noi, cei din Ungaria, am observat acest pericol care ne amenlnta ~i dezvoliiim 0 activitate puiernicii pentru a scoate le iveelii, nationalitatea noestrii. Cu totul allfel procedeaza Ardealul, In interiorul carula maghiarimea este un element dezvoltat In cadrele arlstoeratismului ... Sa aruncam 0 privire imprejur... Ce suntem noi Ungurii? Aruncatl lntre doua popoare puternice, nu ne putem dezvolta liber. Deci ce datorie avem, fata 11e noi inslne P A respinge atacul, cand aceste doua elemente etnice se vor cloeni, adeca a ne uni eu acela, care are interese comune cu nol ~i eu Regele nostru ~i anume, a ne uni In contra celuilall, care ne conturba in fieeare moment, amenlntand in fond independenta noastra... Ardealul nu numai prin sentimenle nationale e legat de noi, dar ~i prin interesele lui politice .• , Deii-i unitatea nccesara Iii poporul maghiar va priv i cu speranta inainte... Daca Ardealul se va uni cu noi, poate sa vina orice pericol, nu ni-e learn a ...

$i unire a Ardealului cu Ungaria s'a facut, Poporul maghiar a ajuns lntr'o stramtoare, Pe de 0 parle era amenintat de Austria, iar pe de alta parte i se cerea dreptul ace lor popoare ccnvletuitoare cu el care prin autonomia parttlor alipite la ordinul unui politician maghiar genial, dar In acelas timp ~i naiv, sl-au pierdut cea mai buna garantle a drepturilor lor limb ice ~i natlonale. Ungaria .intre· gila· cu Ardealul, s'a trezit odata intre ghiarele vulturului .schwartzgalben" eu doua capete. Politica .kaizerista" dela Viena, a carei lozinca a fost chiar dela inceput: .divide et impera". s'a pregatit pentru lupta decisiva ~i se stia ca, moscovitismul ~i spiritul palatului dela Schonbrunn se vor tntelege, daca tirania va fi peri clitata de trezirea la razele libertatil popoarelor. Intr'o zi frumoasa, tinerimea del a Budapesta a proclamat revolutia, iar adunarea nationala intrunita la Debretin dupa detronarea Habsburgilor - independenta Ungarlei •• Ungaria lndependenta" Insa a ajuns intr'o prapastie ~i mai adanca : elementul etnic maghiar, cu un nurnar foarte restrans, a devenit incapabil de a domina rnarlle mase ale nationalitatllor. Conceptla lui Kossuth ~i a confratllor sai revolutionarl a dat faliment. S'a dovedit ca liberalismul maghiar e egoist. EI injelege numai sa alerge d u pa 0 ideie flxa, dar nu este in stare sa acorde drepturile necesare unei adevarate libertatl a natlonalltatllor." Reforma fundarnentala a revolutlel maghiare din 1848, aceia a eliberarii iobagilor, la so sit tarzlu de tot ~i a fost rezolvlta numai pe [umatate, Feud 1- ismul protestant maghi ar din Ardeal a dat un ajutor lui Kossuth In ceiace prlvea lepta deschlsa In contra Habsburgllor ceiolici, dar cand era yorba de libertatea nationala a Rornanilor din Ardeal, vazand ca aceasta ar Insernna eliberarea iobagi~ei, s'a opus.

Au sosit tArz(u chiar sl emigrantii din Moldova, In frunte cu Nicolaie Balcescu, care, dupa prima intrevedere cu Kossuth, la 29 Mai 1849, scrie din Debretln urrnatoarele prietenului sau Ion Ghlca: .Pre~edintele imi zicea: eu nu pricep pe Romani! din Transil van ia. Ei cari, 0 mlirturisesc, au suferit atata in trecut dela nobUimea unqara din Transilvania, el carl au suferit ~i dela Nem]l ~i au tlieu!, acum, cand le-arn dat libertate se rasccala inpotriva ncastra, se

30

FAMILIA

aliaza cu Nernt.t ~i Rusli, vrajrnaell d-voastre, Eu lIfji fi inieles sa se riiscoele pentru indepandenie lor fji unirea ell Tara RomAneasca, dar asta nu se lIraiii a fi scopul lor. Asta ar mai ti 0 idcie pe care 0 inieleg, deei nu 0 pot aeorda, neiiindu-mi ieriet a desmembra statui."

Apol incep tratativele cu conducatorii rascoalel rornane din Ardeal. Nebllimea maghiara, care s'a saturat repede de ideile ultraliberale ale .pseudo-guvernatorului" Kossuth, intervine ca Intelegerea sa fie impledtcata. Sarmanul Dregos Ion, deputatul Beiusulul in Adunarea Nationala din Debrit'n, cade ~i el victilJ1a intrigeior feudatiste. Iar contele [(liZ mer Bntty eny, ministrul afacerilor straine care a fost Insarcinat de guvern, sa faca un proiect pentru acordarea drepturilor cer ute de ca.re nationalitati, I-a facut pe Balcescu redactorul unui mernoriu in aceasta materle, ca in ziua de 25 lunie 1849, la Budapesta, sa-i numeasca pe ungurii .porci de caine" :?i sli scrie urmarcare Ie: • Dupa 0 aste ptare de douazecl de zile, 'astaz! am prim it dela Battyany alaturata nota despre concesii Ie ce vor face najlonalltatilor. Cum ti-am scris deunazl, era yorba ca sa discutam lmpreuna, lii maine rna voiu duce la dansul pentru aceasta. Cum poti sitiqur vedea, oompursrul-o cu ceeace am cerut, nu rna poate muliumi, cuci tara indoislti cil eu aceasta nu se vor impiic« Romnaii ; caci nu Ji se dil decat ceeace au avut totdeauna Romdnii, edics limbe [a biserici ,~i in scoelele lor. Ceeace li se da mai mult, este Iimba lor in comune. Dar nu se vorbeste nimic : 1, de scoalele superioare, ceeace au avut pana acum: 2, 'de organizarea najionala a comitatelor, unde majoritatea sunt Romani; 3, de garda nattonala romaneasca : 4, despartlrea Romanllor In treburile religiei de Sarbi lii de mitropolia de Strigon; 5, de limba rornaneasca ;n juriu lii 6, de natlonalttate nu pomenese nicl un cuvant, Apoi acestea erau cererlle cele principale. Cum Sit iuci pe Romsn, care are armele in Ill')na, ca sa le depunti 9i su tinu cu Ungurii.

Unguril nici chiar pana azl nu s'au desteptat din trufia lor egoista. Ce poate face deci cronicarul roman, culegatorul istoriei evenimentelor sanqeroase in povestiri duioase, altceva, decat sa de puna ~i el 0 iotrebare la picioarele statuei lui Kossuth Lajos, rldicata recent la Budapesta ~i anume aceia a lui Balcescu, transcrlsa intr'o lirnba de azi: .Cum sa faci pe Roman, care are arma in mana, ca 5a-o depuna ~i sase uneasca cu Ungurii jiM

Soarta a vrut, ca in acelas tlrnp, cand la Budapesta s'acelebrat serbarea lui Kossuth lii fanfarele sovinlsmulul maghiar tipau alarm a in fata opiniei pubJice mondiaie, in Romania intregita gan· durile porneau spre cimltirul din Palermo, unde un modest reprezentant al geniului rornanesc.tst doarme somnul lin pe vecie, intr'un mormant flira orice semn. Acesta este Nicolae Balcescu. Ne-a tre, cut oare prin minte, ca sa raspundem lii noi la serbarile pompoase

ii galagioase dela Budapesta jI Ai. K. O.

..

/-A-~ ·~Y Endre: In acest nurnarul publicam 0 traducere ~ poeziei lui Ady Endre, eel mai mare poet maghiar al secolului al XX-lea, Zilele trecute s'a celebrat serbarea de cincizeci de ani dela nasterea lui, serbare la care a luat parte intreaga lurne maghjara flira deosebire de parere politica,

Ady Endre, contrar lui Petofi, este cea mai caracterlstica incarnatie a geniului maghiar. Inzestrat cu toate defectele pesimiste ale poporului maghiar, cu solida convingere ca, poporullui Arpa~ trebuie sa plarli in mijlocul popoarelor slave sl latine, el a fost proorocuI evenimenteIor dela Trianon. Lupta cu 0 indarjlre nemai pemeniia In contra spiritului militarist prusac, cu care, in cursu I ultlmelor secole opinia publica maghlara a fest hrlinita ~i sub influenta mentalitatli burgheze a lIberalismului francez, visa 0 Ungarie dernocrata, eli berata de sub teroarea contilor ~i baronilor, sustinuti ~i facuti din caz in caz, dupa cum cereau interesele habsburgice, de catre .camarlla neagrli" dela Vlena.

Pe cand Pellifi, probabil inclinatde catre originea sa slava, este reprezentantul nationallsmului romantic, Ady Endre se intati~eaza

ca spiritul cosmopclitc-hurnanlst; infiltrat in vinele salbatectet rnaghiare, lnsuslte inca re campiile Imense ale plaiurilor de langa Don ~i Volga. Petofl desl lupta pentru .sfanta libertate" , el este prototlpul Iiteratului sovlnlst maghiar, iar Ady acela al in'electualului ungur, care, cand vizlteaza Parisul, orasul civilizatiel ~I al placerllor, nu se simte bine din cauza prejudecatilor poporului sau, care, fiind izo'at in concernul celorlalte popoare, nu numai Ica sta lara orice rude etnice in bazinul Carpatilor, dar primeste eu un fior de ura st neintelegere toate pornielle civilizatoat e din Occident. Petlifi este excluzivist, uraste orice popor ale caru! interese nu cadreaza cu tendintele polltice ale natiunei maghiare; natlonallsmul lui Ady lnsa se coboara in adanclmea btblica a consttlntei de rasa, ceiace il face iubitor nu numai de orice om, dar ~i de orice f!inta. lar cand vede ca din cauza feudalismului, poporul maghiar nu poate scapa de sfar~itul care se apropie ~i nu se poate evila, planqe, blastema, lupta ~I cade ca un adevarat erou al spiritului, zdruncinat de sfortarle imense, in fat a baricadelor ideei.

EI a scris foarte muIt chiar si despre noi . Romani! ii cu ocazia serbatorlrll lui, suntem datori a accentua ca ne-a fost un bun

~i sincer prieten. K.

.. -,

Jalea maghlara". Sforjarlle maghiare nu mai au marglnb Le-arn amintit intotdeauna in coloanele acestei reviste ~i de " multe ori ajungem sa Ie admiram Intr' adevar, \ ecinii nostri depun 0 munca urtasa pentru propaganda cauzei lor, atat in tara cat ~i in stralnatate. Cred orbeste ca vor reusi sa convinga ~i sa lnduio~.~ze intreaga lume. lata un caz interesant pe care il citim in zia rele dela Budapesta.

Din [nc-edintare a lordului Rothemere, bocitorul cauzei maghiare sculptorul francez Emile Guilleaume s'a stabilit de mai multe luni la Buda pesta unde traeste pe socoteala guvernului maghiar. I s'a dat lnsarclnarea sa studieze trecutul ~i prezentul poporului maghlar, din care £a extraqa .jalea maqhiara" ,magyar banat) pe care 5'0 eternizeze intr'un monument mare].

Presa maghiara se arata incantata de sllinta pe care d. Emile GuiIJeaume 0 depune pentru a patrunde in sufletul natlunli maghiare A ~i facut diferite scblte pe cari le-a trimls lordului Rothermere. Monumentul acesta va fi considerat ca un doliu al Ungariei • cluntite " , Inaugurarea lui, de buna seama, va fi 0 noua ocazie de serbart gran· dioase sl de bocete rasunatoare. Nu vor lipsi indispensabilii Iorzii, pe carl, in ultimul tl mp i-a napadit 0 mlsterlcasa manie de cornpatimire ~i de a se etala in poze inqamfate de salvatori provtdenjlali ai stranepotilor lui Atilla. S'a produs 0 schimbare "jalnica" in temperamentuI rece al englezilor. 0, nu de mila Ungariei .ciuntite"! Sunt alte lucruri la mijloc, carl intereseaza intreaga Europa $i pe carl Ie vorn spune clar intr'un artico!. E politica engleza de dominare, care simte sub picioare un teren nisipos ~i care incepe sa·~i arate coar ,

nele, cum a facut intotdeauna in decursul istoriei. P

..

Demi8ia d-I Victor Eftimiu. Nu fara surprize om prirnit zile1e Irecule $lirea prirnirei dernisiei d-Iui Eflimiu, direclorul general al Operei Rornane $i Tealrului Nejional din Cluj. Stiam ca $i-a i neintal-o, dar credearn ca-i va Ii respnsa,

D-I Victor Eflimiu eleborase un vas! plan de propaganda artistica in Ardeal, pe care l-a $i pus in pracIca Satlsfacee intrucetva cerinjele de aria ale populejiei romanesti din orasele lipstte de teatru rornanesc.lln paglnlle'revistei noaslre am inlam· pinal cu bucurie $i satisfaclie aceestd act'une, fiindca ea reprezinta in parte realizarea acelui lealru de Vesl, pe care noi l-ern susjinut in lotdeauna. 5i nu numai noi, ci to]] rom€mii dela granite de Vest. Inaugurarea reprezentatiilor din Oradea s'a ridical la inal!imea unei serbari neobisnuit de entuztaste. Cu acea ocazie s'au facul promisiuni salulare §i au rasunal urari sincere. Speram ca viilorul ne va proleja §i va consolida incepulul frumos.

Demisia dlui Eftimiu ne c1alina inlru calva speran!ele.

Nalural nu cunoa$lem in!enlia urma§i1or sai, der ne cuprinde

FAMI LIA

31

teerna ca planul fostului direclor general va ramane eb..ndonet. Dupa cal avem cunoatlnta, molivul demisiei d-lul Eftimiu ar fi Iost chiar lipsa de sprijin a £01 urilor Inalte. Trebuiau fond uri ~i n u s'au dat, De acea ne lemem de parasirea acliunii incepute.

Totusi, mai nadajduim. Nadfljduim ca nu se va Irece alia de usor peste nevoile de tealru ale romanilor dele granila de Vest a larii ~i nu vor fi forlali sa frecvenleze spectacole sub mediocre ale teatrelor maghiere. Detoria urmasilor d-lui Eftimiu, le direcjia Ope rei ~i Tealrului National din Cluj, e sa continue chiar cu sacrificii opera Incepula de d-se, AItminleri Incercam amare senzajie a unei infrangeri. 5i faja de populajia rninori'ard care a umplut saltle reprezentetiilor de opera, nu pulem sa lasam aceasla impresie ienenta, Din con Ira, palca era vorba sa

dovedim superioritetea noastre. P,

Zaharia Stancu: Poeme simple. Un poet talentat, de-c senslbilttate adanca ~i 0 delicatete suava, Unul dintre poetli nostri tineri buni, Departe de diferite curente literare, cari desfigureaza pe multi din Ire scriilori, i~i tese gandurile ~i sentimentele in versuri de-c ginga~ie rara, Manue~te cu bun sim] 0 Iirnba curatata de asperitaji. In pleiada generatiei tinere sl-a cucerit, tara sgomot, un loc insemnat. II merita, caci ne releva un temperament poetic original.

o parte din versurile publicate pana acum prin reviste, i-au aparut de curand intr'un volum din .Cartea Vremii" editat de fundatia culturala Principele Carol. Un volum selectionat ~i darult cu parfumul unei slmjlrt glngase, ca un maunchi de flori inrourate, culese In zori din crang. Poarta modestul titlu de .Poeme simple" Cuprinde bucatl scurte, ca nlste destalniri intrerupte. Le cttesc ~i le recitesc. Incerc bucuria unui calator, care, pe un drum. prafult ~i lung, da peste un isvor limpede ~i racoritor. Si rna gandisc cu trlstete la altll multi, carl se arata atat de strain! de bo£atiile cuvintelor neaose romanesti ~i de sanatatea curnpatatei noastre tradijii de gandire ~i simjlre,

Poezia lui Zaharia Stancu e tesuta pe urzeala trist etli. 0 tristete potolita, 'care curge user fii lina, ca 0 apa de ses, Uneori rasuna accente de bucurie . sfloasa, dar ele se cufunda incet in lantana unei inirni 'pe cat de framantata pe at at de buna, Rareori 11 cuprind avanturi neobisnuite, pe cari Ie currna insa un misterios sentiment de resemnare calma, Poetul i~1 da seama de aceasta ascunsa inIranare, ca in n Tristeje" (pag. 106) pe care 0 incheie astfel:

Dar nu 'nteleq, dece eu frunza 'n vant, Nelinlstea mi-o freamat ca un plop

$i rodul nu pot sa mi-l scutur, snop, Fapturllor flamande pe pam ant.

Aceeas constatare 0 face in poezia • Viaja" (pag. 1'J3). Aude sgomolul luptel, 0 simte aproape, 0 descrie cu svacntrl de inima, dar inchele trist;

:;;i eu sunt far a za, n'am coif pe plete, De laurli izbanzii nu mi-e sete,

Nu-s dornlc de omor, de jaf, d,e prada,

$i-un vechiu blestem ceresc rna mana 'n lupta Spre carnpul alb de oasele 'n gramada,

Cu scutul ciuruit, cu lancea rupta,

Exista insa in poezia lui Zaharia Stancu un sentiment de bunatate fara margini, ca 0 floare care- ~i darueste zambetul tuturor vietatflor. Probabil ca chiar acesta sa fie cauza resernnarll de care pomenesc mal sus. P .ietul i~i iubeste muza, tot atatlcal Iubeste lumea, pamantul, soarele, lanurile, iarba, fIorile, etc. Se darue tuturora, CU sirntul adanc ca e sorti! sa coaca din inima sa paine saracilor ~i din tristetea sa sa to arne alinare in eupa celor lntrtstati. Se simte 0 vietate infrajita cu natura intreaga, in care i~i gase~te tntotdeauna obiectul iubirii. Ea e, in definitiv, isvorul slmjlril sale ~i in mijlocul ei Inchlaga poeme de 0 realizare desavarfiita, tum e, printre multele, .. Scrisoare din camp" (pag. 69) pe care 0 citez in lntregime:

Pe-alcea soarele rna afla treaz

Strans in chimir, proptit intr'un balta.g, :;;i cand lumina-ml [oaca pe obraz " Imi murmur ruga'n fluer vechi de fag.

Sant !impede ~i liber, cum e vantul. Pe un de vreau lmi pot eroi carare. M'a infraji! viaja eu p amantul,

Cu eerul nalt, belsugul cald de so are.

Si lainicesc pr in ierburi verzi din zori, Cu serpl, cu prep elite, eu soparle,

Leg mieilor lang a cornite, flori,

5i turma alba ml-o adap in garle.

$i doar atunci imi acluez popas,

Cand pasari cad in cuiburi pe aproape $i-amurgul ingenunche, fara glas,

Si-~i pleaca chipul galben peste ape.

Cu tcata trlstetea care il framanta tainic, poezia lui Zaharia Stancu e" strabatuta de 6 sburdalnlcte copllareasca. Un copil al campului ~i al luneilor, care' alearga toata ziua ~i se bucura de zarnbetul florilor, de cresterea'[tanurtlor. de svonul padurii, pe carl nl Ie descrie !impede, simplu, cu 0 bucurie de copll, dar care in adancul inimei sale pcarta, ca pe-e amintire veche, fantoma unei tristetl de care se teme involuntar, ca de-o mama severa, dar buna,

Poetul e tanar insa Poate prea tanar pentru povara unui talent mare. Nu putem sa enuntarn judeca]! definitive. Cine stie daca un alt drum nu-l va fura mai tarziu. 0 schimbare de mediu i-ar fi declslva Po ate va rupe zagazul care astaz! Ii stavlleste apele avantului spre lupte crancene. Poate mai tarziu va porni la drum inarmat, cu pasi apasati. Ultima poerna "Soarta· din volumul de faja il aseaza pe linia de hotar. Un pas Ii trebue·.E posibil sa-l faca. Originalitatea poeziei sale lnsa e pecetlui.a de acest. volum. Zaharia Stanru va rarnane poetul "Miniaturilor" si-al .Scrisorilor din camp", flori ce vor pastra orlcand frligezimea fii mlreasma de azi.

Emin Asan.

.,Prin Fumul Calumetului", romanul dnei Ana Lucu, artistii :a Tceirul National din Bucurasti. Ed. "Tipografia Oltcnia" Bucurcsti. lmpreuna eu dna Hortensia Papadat Bengeseu, dna Ana Luca reprezinta, in scrisul rornanesc, arta femeninli, in sensul unei specific sl adevarate cunoasteri a sufletului femeese. Analiza sufleteasca a personagiilor, fii mai ales a eroinelor sale, are toata pregnanja ~i toata dellcatetea unei superioare [ntelegert ~I hotaritoare clas ari a materialului lor sufletesc ~i cerebral.

VoIumul acesta reprezlnta, astfel, 0 etapa in cunoasterea vietel sufletesti a femeei. Cu aeest prilej deflleaza prin fata noastra [ntreg razboiul de intregire al neamuIui, dar pastrat in cadrul strict obiectlv al unei cugetari artistiee, evenimentul acesta apare reflectat multiplu ~i profund in constilntele dlferentiate ale decsebltilcr eroi ai romanului.

Cartea aceasta, alcatuita sa redea un fragment de suflet romanesc, este, in acelasl tlmp, ~i un himn adresat vletel ; personagiile din cuprinsul cartel, fie care in felul sau, nu fac de cat sa~i framinte sufletul ~i mintea in cautarea unei supreme reallaar! de

32

FAMILIA

sine. ConfJictul, ftreste, reese tocmai din diversitatea c aracterelor In fata unei aceleasl probleme ~i preocupari

Matertialul de v'ata al cartel are, In sensul selectlonarei lui, acelasl caracter de care am amintit, de femeninitate. Nu opunem lucrul acesta cu intenjia de a diferentia, cu un termen poate impropriu, un fel de a privi ~i intelege vleaja,

Dna Ana Luca are darul de a surprinde amanuntul mic, pregnant, taios, al orl-carui aspect de vlata, de a-l diferentia ~i de a-l ridica, apoi, prin generalizare, p~na la simbol. Lucrul acesta, flreste, ca ~i orl ce alt mijloc Iiterar, nu este nou. Noutatea azi, principial, nu mai poate fj gasita de cit in [ocul asocierei ~i disocierei unor aceleasl idei ~i simtaminte, unor aceleasl observatit, cu material brut, ~i apoi, in dozarea lor. Or, aceasta asociere ii disociere de idei, ~i apol, dozarea elementelor primeeste lmpinsa de dna Ana Luca pana la noutatea surprinzatoare ~i totusi conturat tn 'claslca sobrle,

tate a romanului sau actual. N.

..

Ciuleandra roman de Liviu Rebreanu, editura Cartea Romaneascc'i, Bucuresii. Preiul 96 lei. Cu .Ion·, Liviu Rebreanu s'a afirmat ca cel mai mare romancier al nostru. Lucrarile de proportll erau neglijate, p~na la razbciu. De aceea inflorise poezia :;;1 luase 0 dezvoitare destul de mare. Acelasi lucru se petrecea :;;i cu novela. Foarte putinl se avantasera pe drumul .Ciocoilor vechi ~i noi' ai lui Filimon. Cele cate-va lncerca-l., nu prezinta valoare. Doar .Dan" al lui Vlahuta face 0 exceptie pil:na la un punct. Roman propiu zis tnsa nu reusise sa inchege nimeni p~na dupa razbolu.

In .Golanii" Liviu Rebreanu ne dadea tip uri sl caraciere cari trebuiau sa se miste in cadre mai iargi. $i nu ne-a surprins de loc cand l-am vazut abordand romanul. .Ion" rarnane dec! 0 prima victorie tn acest domeniu. $i era natural succesul. Au urmat .Padurea spanzuratllor> ~i • Adam ~i Eva'. Aceeasi vjgurozitate, aceeasl siguranta, Romancierul i,i gasise drumul. Azi ne da al patrulea roman in .Ciuleandra·. Mai con cis, mai pupn vast, cu tipuri mult mai viguros fixate insa. Policarp Faranga, Tanti Matilda, doctorul Ursu ~I chlar gardianul Andrei Leahu sunt personagi! cari traesc prin sine [nsusl, Subiectul?

Intr'un moment de nebunie, Puiu Faranga i~i sugruma, fara nici un motiv, sotla. Pentru a-l scapa de urmarlle legii, Policarp Faranga, fost minlstru de justitie, 11 interneaza lntr'un sanatoriu, declarandu-l iresponsabil. Era singura-i odrasla care trebuia sa continue tradltia unei vechi familii boerestl. Trebuia scapat deci ~i pe cat posibil fara pata, Batr~nul, slmtlnd ca sangele boeresc se ingrosase, a lncercat 0 regenerare prin insurarea :ui Puiu cu Nadallna, 0 fat a din popor. Cunestlnta tinerllor se face In satul Varzart la hera, pe c~nd se danseaz a .Ciuleandra· Descrierea acestui dans formeaza una din paginile cele mal reusite ale rornanulul. Peate rivaliza cu dansui din .Nunta Zamfirei" a lui Cosbuc, In sanatorlul unde este internat, Puiu da de doctorul Ursu, un fiu de taran din Varzari care iubise pe Nadallna ~i al caret mariti~ cu Puiu Faranga ii zdrobise vlatarConfllctul intre doctor ~i om izbucneste. Are in ma~a-i pe acela care i-a smuls ferlcirea. Se va razbuna P Doctorul invlnge pe om. Puiu Faranga lnsa, din presupus nebun, lnebuneste de-a blnelea. Purta acest germene in sange.

Carte a e scrisa intr'un stiI viol si captiveaza. Fara lovituri de teatru, actlunea se desfa~oara lin, putin cam pe loc, data fiind teza mal mult din domeniul psihic. Si acest roman deci se alatura de celelalte Irei ale lui Livlu Rebreanu, marindu· i succesul ~i a~a unic in literatura rom~na.

Doar Ionel Teodoreanu ii poate discuta intAetatea, cu romanul sau in trei volume intitulat • La Medeleni". De acesta fnsa, in

numarul vlltor. M.

..

"Povestea unei fete" roman de Ion Pas, editura 8, Branitlteanu, Bucurer;ti 96 pagini 40 Lei. Lucrarea d-Iui Ion Pas, de,1 poarta subtitIul de roman, este mai muIt 0 novela bine scrisa. Un stil sacadat, vioiu. Abordeaza vlata muncitoreasca E de un realism balzacian descrierea curti! coanei Frosa, unde locuie~te functio-

narul del a primarle Popescu, cu dur dulia lu] de nevasta, Ale x mdrina, un cismar cu nevasta ~i trei copii .om posac ~i cam betiv din fire", un vanzator de ztare, 0 negustoreasa • cu 0 ghereta in marginea Oborului" ~i sacagiul Gheorghe Ciungu, .cu un cucui pe frunte,. cu nas Invlnetlt" cu 0 nevasta natAnga ~I 0 fata cu chipul galbejit ~i privirea speriata. Aceasta copila flrava e eroina. Pentru a scapa de vlata de acasa trece ca Iucratoare intr'o fabrlca de ace. Acl da de d-l Costica, vataful lucratorilor, care inv~rtindu·se cu chiorul de secretar, protejeaza sau persecuta pe lucratoare, dupa cum se las a amaglte de el sau il refuza, Nevoita sa paraseasca fabrica, intra ca ucentca la atelierul de croitorie al d-rel Petrescu. Aci lncepe sa cunoasca alte Iaturl ale viejil, caci d-na Petrescu e vaduva tanara ii1i e lncurcata cu un sublocotenent de ata. Salonul ,au are ceva din ca, sele de lntalnlre unde Alexandrina ~I cu d-na Pericli i~i fac anumite rosturi. Trece apolTn atelierul frantuzoaicei M-me Berry. E In pllna pubertate si d-na Berry are 0 odrasla cu mainl albe care la varsta de 20 ani are doua victime pe constlinta din randul lucratoarelor. Locueste la Lenuta, 0 prietena ~i colega de croitorie. Nu lntarzie Insa sa cade prada, ambele, aceluiasi Victor, odrasla patroanel, Un tip blne redat, din cate-va trasaturl: Stefan, fratele Lenutel care lubeste pe fata sacagiului ~i se spanzura cand afla ca a fugit eu Victor,

tara sa fi indrazntt macar sa-i marturlseasca iubirea. M.

..

"Ritmul Vremtt], anul 111, nr. 11 D-I Mlhail Dragomirescu publica discursul tinut la comemorarea lui l. I. C. Bratlanu la Facultatea de litere ~i interesante • Amintiri din propaganda in Rusia." Versuri corecte sernneaza d.nii: George Dumitrescu ~i Ion Gane. Novela d-lui G. Acsinteanu se rernarca prin subiectul original. Totusl unele pasogii puteau sa llpseasca, in folosul lucrarit. Sunt lucruri cari par obositoare ~i sunt sigur ca mai tarziu chiar autorul va face cuvenita cbservatle. Dansul poseda un sill curat ~i cunoaste adanc subiectele Poetul AI. T. Stamatiad publica cuqetar! d n Iiteratura persana, iar d-ra Cora Valescu scrie un [udir ios articol asupra poeticei lui Aristoteles. Predomina poezia .Doina" ad-lui Radu Gyr. G. Marinescu scrie randuri valoroase despre Balcescu, iar D. AI. Nanu un adanc fragment dintr'o lucrare asupra poeziel lui Eminescu. Ion Gane cauta sa fie obiectiv in articolul despre poezia d-lul Tudor Arghezi.

+

"Rasaritul", anul X, nr. 3. D-I Gh. D Mugur semneaza un articol plin de observatil juste referitoare la alcoolism in tara noastra. D·I Lascarov-Moldovanu in cepe publicarea unei frumoase povestiri, iar d-l N. Pora publica 0 schita presarata O;:U humor sanatos. Versuri sernneaza d-nii : C. Teodorescu, Cridim, C. Niculescu, ConstCi isan, A. Costea, G. Bobei. Rernarcam fragedele catrene ale d-lui Zaharia Stancu .• Ecourlle" aduc cunostinte interesante, iar .Recenzille" sunt scrise cu obiectlvitate.

..

.,Viala Literara", anul II, no. 65. Revista saptamanala vioaie ~i bogata. Articole scurte, cuprlnzatcare ~i scrise cu nerv. Dvnli : G. Calinescu, Mircea Elade, M. Grlndea, N. N. $erbanescu, Pompiliu Constantinescu, etc. scriu articole ~i cronici pline de actualitate. Poezii alese sernneaz a d-nii : I. Valerian, AI. Claudian ~i A. Sava Cronica ·saptam!nala multlpla ~i interesanta.

..

Korunk. (An. II. Nr. 12 din Decemvrie 1927). Aceasta revista maghiara din Cluj este un produs foarte interesant si caracteristic al sufletului ~i cugetului maghiar del a nol, Sub dlrectiunea dlui dr Ladislsu Dienes, fost prieten ~i devotat al lui Oscar jasz], teoreticianul problemei nattonalltattlor din fosta Ungarie, ea lntelege sa faca CUDOSCUt cetitorilor maghiari din Ardeal toate evenimentele ~i curentele culturale, sociale ~i spirituale din lume, cu 0 iDfati~are placuta, pe hartie velina : este un organ foarte serios ~i apreclat chiar ~i l a Budapesta. Pacat, ca tnclina putin spre dogmatismul socialist.

Colaboratorii acestui numar sunt Ludovic Kassak, fondatorul ~i aparatoruJ cel mai info cat al activismului maghiar, losif Nyir6, renumitul prozator sacui din Ardeal, Gheorghe GerO, I. Babel, Ladislau Balint, Paul Forg6 ~i germanul Frank Leonhardt. Autorii cronlcelor sunt: Alex. Krizsan, Louis Fischer, Gabriel Kemeny, Ludovic Gr6, loan Anial, Bela Szekely ~i Zoltan Mezey, scrlitori din Romania, Ungaria, Ceho-Slovacia, Jugoslavia, Austria, etc. Buna dovada ca, censura - des pre care se vorbe~te ai?a mult In str.ain!l.tate - nu prezinta nici un pericol pentru presa ~i literatura de la nol.

Tipografia .ATHENAEUM" Oradea, B-dul Regele Ferdinand No. 36.

Coloniale, in callta]! din timp de pace se pot procura dela magazinul

"La F etita T orcatoare"

Str." N. Iorga 10. Magazin fondat de mult, TELEFON 48.

Strada Prlntul Carol 1-3

Mere magazin de textile, vii recomandii marele siiu sloe de store &i postavuri pentru confectiunl pentru doamne $i domni. 000 Unicul depozit de piin2'e de Szepes.

Preturi avantaioase I bw~~.~~~.t1ft"~~~~!'W. ~~

o ~ ~_~_~_~~ __ •

I' Foerte ieftin! I I Foarle ieftin! 'I I Covoare, cuverturi pentru chaise-lonq, draperii II I ~i articole de tapiterie gasiti la magazinul

• :BERN A'I':B: BACK i

I PiBlaRegina Marie No. 1. ORADEA. I

I Foarte ieftin! I I_~oarte jeinn I I

.~-----------------.

~~~~~w~~~~w~~~~~~~~~w ~ Vizitati fabrica de palarii de dame ~i de barba]! ~

~ lOAN SZANT AI ~

~ Str. Rirnanocai No. 5. ~

~ unde veli giisi cele mai frumoase lIi ieftine modele de ~ ~ piiliirii. Curiile~le, vopseste, caleii Ii Iransformii piiliirii ~ ~ vechi. lncercetl numai 0 singura dala ~i vii ve]! convinge. ~

if,fm.1ZZm.m:rn'fZI'lV:rnrnl;;';Z:lZl'lZl'Tn:rn:ZZ:17I1.Z't"17n.1n*

~TENTIUNEi

ATENTIUNE!

Zilnic va puteti procura cele mal proaspete ~i leftlne carnurl

Carne de vita calitatea I.

Carne de pore proaspata Carne de vilel sugaciu

Carnatarii, rnezelurl, slanina sarata, untura topita in ori cat de mare eantitate dela

ORAS VASILE

Str. Tache Ionescu 48.

Sin guru! comerelant $1 Industria$ roman, eare eumplra vite $1 porei ingra$a11 in orlee eantitlp

.'''''1111111111111111111111111111111 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 11111111111 II II II II II l:'

A III TIPOGRAFIA a

THENAEUM

II INSTALATIUNI MODERNE Proprielar: ALEXANDRU FEKETE

ORADEA

BUL·DUL REGELE FERDINAND No. 36,

?'IIIIIIIIIIJ.llll.IIIIIIIIIJIIIIIIIIIII'IIIIIIIUIIIIII111111111111111'1111111111111'111111111111111111111111111111111r.

F U L G E R" Fa,br:.ca d~ la~a-

" tuserie ,1 mar-

furi de tabla S. A.

Fabrlca sobe, fierarie pentru constructii ~i dlfente articole de bucatarle calitatt ca ~i in cornert ~i Telefon 524.

superioare. .---.

Cele mai eftine palarii se gasesc

, ,

• •

, ,

• •

la fa~riea ~e ~alarii

Heller §i Deutsch ' Strada Nicolae lorga No. 21.