AFGANISTAN

Afganistanul este o ţară din Asia centrală. Se învecinează cu Iranul la

vest, Pakistanul la sud şi la est, Turkmenistanul, Uzbekistanul şi
Tadjikistanul la nord, şi cu China în estul extrem. Aici sunt cea mai mare
parte din Munţii Hindukush. Este una dintre cele mai sărace ţări ale lumii.

Limbi oficiale: Limba persană (Dari), Paştună

Capitala : Kabul

Sistem politic: Preşedinte - Hamid Karzai

Independenţă : 1919, faţă de Marea Britanie

Suprafaţă: Total 647,500 km² km² (locul Locul 40)

Apă (%) 0%

Populaţie : Estimare 28.717.213 (locul Locul 38)

Densitate 43/km² loc/km²

Geografie:
Afganistanul este o ţară fără ieşire la mare şi este situată în Asia
Centrală. 75% din suprafaţă este acoperită cu munţi colţuroşi, care se
centralizează în Munţii Hindu Kush, al doilea lanţ muntos ca mărime din
lume. Multe vârfuri depăşesc 6100 m înălţime. Cea mai mare parte a
restului ţării conţine câmpii aride, care flanchează miezul muntos în nord,
vest şi sud. Podişul sud-vestic este în mare parte pustiu, nelocuit,
majoritatea populaţiei concentrându-se în văile fertile din jurul oraşelor
Kabul, Bamian şi Jalalabad.

Clima:
Afganistan are o climă continentală, secetoasă, cu patru anotimpuri
distincte. Temperaturile variază puternic în funcţie de anotimp şi de
regiune. Iernile aduc zăpadă, iar verile sunt calde şi secetoase. Toamna este
moderată.

Industria :
21% din forţa de muncă figurează în industrie. Industriile din
bumbac, covoare ţesute de mână, ţesături de lână, încălţăminte, mobilă,
rafinarea zahărului, conservarea fructelor şi industria artizanală.
Exploatarea gazelor naturale, a cărbunilor şi a altor minereuri este în
creştere, alături de fabricile de construcţii, printre care şi o fabrică de
asamblare a autovehiculelor. Produsele chimice se obţin din gaze naturale
şi există mai multe fabrici de ciment.

Scurtă istorie afgană:

Afganistanul este o ţară cu un trecut cosmopolit remarcabil. Teritoriul
afgan a fost stăpânit pe rând de perşi, greco-macedonenii lui Alexandru cel
Mare, kuşani, parţi, sasanizi şi heftaliţi, reprezentând un culoar de tranzit
între Asia Centrală şi India.

În anul 652, Afganistanul a fost cucerit de arabi, care au impus o nouă

cultură şi religie. În secolele XIII-XIV, Afganistanul a fost pustiit de
hoardele mongole conduse de Genghiz Han şi Tamerlan. Începând cu
secolul al XVI-lea, Afganistanul a fost împărţit între Persia şi Imperiul
Marilor Moguli. Oraşul Kabul a devenit "un excelent centru comercial",
după cum îl descria regele Baber în "Memoriile" sale. În secolul al XVIII-
lea, în vremea domniei lui Ahmad Şah, afganii au cucerit Kashmirul,
Punjabul, Belucistanul, şi părţi din Uzbekistan şi Tadjikistan.

Consideraţi "prizonieri ai istoriei", afganii reprezintă un conglomerat

de popoare şi limbi. Alături de pashtuni (consideraţi afgani veritabili),
trăiesc tadjici, hazarahi, uzbeci, turkmeni, baloch şi chacar aimas. Limbile
oficiale sunt afgana şi persana, dar se folosesc şi alte aproximativ 20 de
limbi şi dialecte.

Marea Britanie şi-a instaurat protectoratul asupra Afganistanului în

1880, transformându-l într-un stat-tampon între Imperiul Ţarist şi India
britanică, un fel de "no man's land" geostrategic.

Până în 1919, an în care afganii şi-au proclamat independenţa,

principala armă împotriva stăpânirii britanice a fost reprezentată de femeile
afgane. \"Ofiţerii Majestăţii Sale nu au putut rezista tentaţiilor necontrolate.
Farmecul femeilor din Kabul era irezistibil. Aproximativ 9.000 de soldaţi
englezi au murit din cauza bolilor venerice\", scria William Kaye, un istoric
din secolul al XIX-lea.

În 1923, Afganistanul a fost proclamat regat. După 50 de ani,

Muhammad Zahir Şah a fost înlăturat, monarhia abolită şi a fost proclamată
republica. Vărul fostului suveran, Muhammad Daud, a devenit preşedinte al
statului, instituind un regim autoritar. Printr-o lovitură de stat, în 1978,
puterea a fost preluată de Consiliul Democratic Republican de orientare
comunistă, condus de Nur Muhammad Taraki.

Încercările de reformă radicală a societăţii afgane a întâmpinat

rezistenţa populaţiei islamice conservatoare, care a degenerat într-o
îndârjită rezistenţă armată.

Religie:
Afganii sunt in proportie de 99% musulmani. Este cunoscut faptul ca
acestia sunt fanatici religiosi.
 O sarbatoare existentiala o reprezinta Ramadan-ul. Asa cum
dezvaluie si traducerea „canicula verii“, ea include si o perioada de post
extrem de aspra. Ramadan este luna a noua a calendarului islamic. Fiind și
luna postului, ea este sărbătoarea musulmană cea mai importantă. Luna
precedentă este numită șaban, iar luna următoare ramadanului este numita
șaval. Sărbătoarea încheierii postului este sfârșitul ramadanului. A noua
lună din calendarului islamic, luna pocăinței și sacrificiului în care se
celebrează perioada în care profetul Muhammad a primit revelația
coranică. Timp de aproximativ 30 de zile, musulmanii adulți trebuie să
postească din zori până după apusul soarelui. Aceasta înseamnă abstinența
de la mâncare, băutură, fumat și relatii sexuale, în intervalul menționat.
Călătorii, femeile gravide, femeile care alăptează și bolnavii pot amâna
postul, urmând să-l țină ulterior. În acesată lună, considerată a iertării și a
milei, musulmanii nu trebuie să mintă, să jignească, să blesteme. Religia
islamică stabilește postul ca un mijloc de purificare, un exercițiu de
autocontrol și o dovadă de credință.

Militarii romani relateaza o intamplare petrecuta intr-o misiune de

escorta desfasurata intre baza militara si orasul Kandahar. Romanii au oprit
la un moment dat coloana, pentru a le asigura afganilor ragazul necesar
pentru rugaciunea de pranz: "Au apreciat foarte mult gestul nostru!". Chiar
daca in parteneriatul romano-afgan mai apar incidente, ele se rezolva pe
cale amiabila. Intr-o seara s-a auzit un foc de arma. Militarii romani au
intrat imediat in dispozitiv si au pregatit transportoarele pentru interventie,
dar un soldat afgan a venit sa-i anunte ca nu e nici un pericol - fusese o
greseala a unui coleg de-al lui, care "a exagerat cu sarbatorirea
Ramadanului", uitand ca sunt in zona si militari straini, care nu cunosc
obiceiurile locale. "A doua zi, vinovatul a venit din cort in cort atat la noi,
cat si la americani sa-si ceara scuze. Cred ca i-a luat cel putin patru ore!".

Conditia femeii afgane sub regimul taliban:

 Cruzimea talibanilor fata de femei este cunoscuta tuturor. Femeia
aproape ca nu exista pentru acestia. Secole de-a randul, femeii afgane i-au
fost negate drepturile de catre guvern sau sot, frati si tati.

Din 1996, când au ajuns la conducerea Afganistanului, şi până în

2001, când au fost răsturnaţi, talibanii au tratat femeile mai rău decât orice
altă societate din lume. Femeile afgane şi-au pierdut dreptul la vot, la
muncă, la educaţie, la alegerea viitorului soţ. Nu aveau voie să iasă din casă
decât însoţite de un bărbat şi numai purtând burqua, acel veşmânt care le
acoperea din cap până în picioare, nelăsând la vedere nici măcar ochii.

Şi, cel mai grav, nu aveau voie să meargă la un medic bărbat, în timp
ce medici femei nu mai existau pentru că sexul frumos nu mai avea voie să
lucreze. Femeile văduve care fuseseră până atunci doctori, profesori sau
avocaţi erau nevoite să cerşească sau să-şi vândă trupul pentru a-şi întreţine
copiii. Ajutoarele în hrană pe care le oferea guvernul taliban nu puteau fi
ridicate decât de bărbaţi, aşa că văduvele nu puteau beneficia de ele.

Fetele peste 8 ani nu aveau dreptul la educaţie, pe când cele mai mici
puteau studia doar Coranul. Multe tinere mergeau la şcoli clandestine,
riscând să fie executate dacă erau prinse. Loviturile de bici şi moartea erau
singurele pedepse prevăzute pentru cele care încălcau legile talibane.

Aceste legi impuneau şi alte reguli, care mai de care mai ciudate:
femeile nu puteau vorbi în public, pentru ca vocea lor să nu-i excite pe
bărbaţii din jur, nu puteau apărea în poze, filmări, la radio sau TV şi nici
măcar nu avea voie să iasă la balconul sau în curtea casei.

Guvernul taliban a fost de neclintit în ciuda intervenţiilor din partea

ONU şi a multor ONG-uri care cereau drepturi egale pentru femei.

Ce nu aveau voie femeile afgane:

- li s-a interzis sa munceasca;

- nu aveau voie sa stea in casa fara un insotitor de sex masculin;

- nu aveau voie sa vorbeasca tare in public, ci doar in soapta;

- nu aveau voie sa se imbolnaveasca;

- nu primeau ajutor medical din partea unui barbat doctor, insa puteau
merge la anumite spitale fara apa, electricitate, chirurgi, unde aveau voie
doar sa moara.

- erau fortate sa se imbrace din cap pana in picioare, inclusiv trebuie sa-si
acopere ochii;

- femeile care au avut meserii ca cea de profesor sau doctor, au fost

obligate sa cerseasca si sa se prostitueze pentru a-si hrani familia;

Odată cu căderea regimului taliban, în 2001, femeile afgane şi-au

recâştigat drepturile, noua Constituţie spunând clar că bărbaţii şi femeile
sunt egali în faţa legii. Femeile nu mai sunt obligate să poarte burqua, pot
să lucreze şi chiar au ajuns în guvern.

Din păcate, nu toate sunt atât de norocoase. În zonele rurale, femeile

rămân cei mai neajutoraţi membri ai societăţii pentru că propriile lor familii
le impun reguli de nesuportat. Barbatii continua sa isi trateze femeile dupa
vechile obiceiuri. Le este interzisa scoala si educatia, si sunt fortate sa se
marite. Multe scoli au ars din temelii si multe fete au fost otravite pentru ca
au incercat sa mearga la scoala.

Stiati ca:

- la fiecare 30 de minute, o femeie afgana moare in timp ce naste;

- 87% dintre femeile afgane sunt analfabete;

- 30% dintre fete au acces la educatie, in Afghanistan;

- 1 din 3 femei afgane au trecut prin abuzuri violente psihice, psihologice

sau sexuale;

- 44 de ani este speranta de viata a unei femei afgane;

- 70%-80% dintre femei sunt fortate sa se marite;

- cand o femeie este insarcinata afganii zic ca este bolnava;

- 97% dintre femeile afgane dau nastere in propriile case pentru ca le este
interzis accesul la medicii barbati;

- maternitatea Mlalai este incercuita de un zid de ciment construit de

talibani cu doar 2 orificii minuscule. De cealalta parte campeaza barbatii
care isi asteapta femeile. Vorbesc cu ele prin gaurelele astea;

- adulterul este pedepsit prin lapidare (execuţie la moarte prin care

osânditul este ucis prin aruncare de pietre). Femeia este ingropata pana la
piept. Barbatii arunca pietre pana o omoara. Pietrele nu pot fi nici prea mari
pentru a nu cauza o moarte rapida, nici prea mici pentru a nu putea fi
considerate "pietre";

- geamurile locuintei sunt vopsite sau acoperite cu perdele, astfel incat sa

nu se vada nimic de afara;

- nu au voie sa se afiseze la balcoane sau geamuri;

- nu este permisa fotografierea sau filmarea femeilor afgane, aparitia lor in

reviste, carti, ziare;

- nu au voie sa apara la radio, tv sau in alte maifestari publice.

Costitutia afgana, recent adoptata, sustine ca "cetatenii

Afganistanului, barbati sau femei, au drepturi si indatoriri egale, conform
legii". Insa dovezile ca acest lucru nu se intampla, vorbesc de la sine.

Traditii si Interferenta dintre soldatii aflati in misiune in

Afganistan si soldatii afgani:
 Soldaţii s-au arătat contrariaţi şi revoltaţi totodată de comportamentul
camarazilor afgani, după ce i-au văzut pe aceştia în ipostaze neobişnuite
pentru ei. Fie se mângâiau reciproc, fie se machiau, pentru ca apoi le facă
avansuri.

Bărbaţii afgani mai în vârstă, cu statut, îşi arată puterea socială

beneficiind de serviciile sexuale ale băieţilor, foarte apreciaţi pentru
frumuseţea corpului lor. Aceştia sunt iniţiaţi de bărbaţi mai în vârstă, iar
practica se numeşte "bache bazi" sau "joaca cu un băiat", cunoscută în
Afganistan, în mod special în oraşul Kandahar.

Sexul homosexual este larg răspândit în sudul Afganistanului, printre

etnicii paştuni. Explicaţia constă în separarea strictă dintre bărbaţi şi femei,
cuplată cu sărăcia şi cheltuielile foarte mari pentru însuratoare, ceea ce-i
determină pe tinerii afgani să-şi ţină între ei companie sexuală.

Afganii considera strangerea mainii o insulta. Insulta este cu atat mai

mare daca se intinde mana stanga care, conform musulmanilor, este folosita
doar pentru igiena corporala. De asemenea, mana dreapta e folosita pentru
mancat. Ei prefera sarutul sau imbratisatul ca salut, spunand ca asa se
transmit mai putini microbi de la un om la altul decat strangerea mainii.

La fel ca strangerea mainii ca salut, anumite gesturi occidentale,

pentru afgani sunt gesturi jignitoare. In zonele rurale, degetul mare ridicat
este vazut ca o insulta la adresa femeilor, iar batutul cu pumnul in piept este
tradus ca " Te voi injunghia drept in inima".

Ce sa faci cand te afli in Afganistan :

- Incearca orice fel de mancare iti este oferita pentru a nu jigni ospitalitatea
gazdei;
- Daca ai un pachet de tigari, ofera tigari tuturor celor din grup;

- Apreciaza ospitalitatea afganilor ;

- Acorda ceva timp pentru socializare inainte de a discuta afaceri ;

- Foloseste titlurile profesionale sau academice cand te adresezi cuiva:

inginer, profesor, doctor ;

- Asteapta-te ca afganii sa priveasca din alt punct de vedere timpul si

punctualitatea ;

- Daca primesti un cadou, ofera altul in schimb ;

- Cand te asezi, stai cu picioarele sub tine, sau cuibarit ;

- Descalta-te cand intri in casa cuiva ;

- Daca esti invitat la masa, asteapta sa iti spuna gazda sa iei loc ;

Ce sa nu faci cand te afli in Afganistan :

- Nu folosi mana stanga pentru a-i atinge pe ceilalti, pentru a gesticula sau
pentru a manca ;

- Nu vorbi primul daca sunt persoane mai in varsta de fata ;

- Nu sta cu talpile picioarelor indreptate spre cineva ;

- Nu pleca de langa cineva care vorbeste cu tine ;

- Nu-i acorda unei femei atentie adresandu-te, atingand-o sa uitandu-te la

ea ;

- Nu intreba barbatii despre rudele lor de sex feminin ;

- Nu-i spune unui afgan ca greseste daca iti da o informatie gresita ;

- Nu-ti exprima sentimentele in public ;

- Nu te astepta ca afganii sa stie sa citeasca, mai ales in mediul rural ;

- Nu arata cu degetul ;

- Nu purta ochelari de soare in spatii inchise ;

- Nu oferi unui afgan mancare sau bautura in timpul Ramadan-ului si nu

consuma nici tu in fata acestuia;

- Nu ridica degetul mare in sus ;

- Nu te contrazice cu un afgan pe teme religioase;

- Nu pastra contact vizual indelungat cu un barbat afgan ;

- Nu grabi un afgan ;

- Nu fa de ras un afgan in public.

- Nu aduce un caine in casa unui afgan.