Rulmenti

Tabelul I

Regim de Cazul de Elementele Relaţiile de calcul Relaţiile ajutătoare de calcul

funcţionare rezolvare cunoscute
1 C0 , P 0 C0
n<10 f0 = P0 = X 0 Fr + Y0 Fa
P0
2 P0 , f0 C 0 ≥ P0 f 0 X0 şi Y0 – coeficienţi caracteristici
tipului de rulmenţi adoptat
3 C0 , f 0 C0
P0 ≤
f0
4 Fr , Fa  C
p
L n60 L10 6
n>10 n, C L=   = h 6 Lh = ;
 P 10 n60
5 Fr , Fa p
C= P L  F 
c = Φ  a  ;
n, L, Lh  C0 
6 n, C C
P= Fa
L, Lh L
p
a) ≥ e; P = XVFr + YFa ;
Fr
7 Fr , Fa L10 6
n= Fa
C, L, Lh Lh 60 b) < e; P = XVFr X , Y si V dat ;
Fr

Tabelul II

Tipul Rulmentului Numărul de C Co

rulmenţi
Rulmenţi radiali şi radiali-axiali cu 2 C = 1.625 ⋅ C1 C 0 = 2 ⋅ C 01
bile 3 C = 2.20 ⋅ C1 C 0 = 3 ⋅ C 01
Rulmenţi radiali-axiali cu role 2 C = 1.715 ⋅ C1 C 0 = 2 ⋅ C 01
conice 3 C = 2.35 ⋅ C1 C 0 = 3 ⋅ C 01

C01 şi C1 – capacitatea de încărcare statică, respectiv dinamică a unui singur rulment.

 Rulmenti

1. Ce rulmenţi radiali-axiali cu bile – montaţi perechi se pot folosi, pentru a prelua o

sarcină radială Fr= 150 daN şi una axială Fa=600 daN, la o turaţie n=1250 rot/min, timp de
15.000 ore de funcţionare? Temperatura de regim este de 2000C. care tip de montaj este mai
avantajos; tandem, O sau X?
Rezolvare
La rulmenţii radiali axiali montaţi perechi, factorul e este 1,14. Se compară raportul Fa/Fr=4,
cu factorul e rezultând 4>e=1,14.
Fa
Se determină sarcina echivalenta (tab I) pentru > e; ;
Fr
- rulmenţi montaţi în tandem: P=0,35Fr+0,57Fa=394,5 daN,
- rulmenţi montaţi în O şi X: P=0,57Fr+0,93Fa=643,5 daN.
Durabilitatea corespunzătoare unei durate de funcţionare Lh=15 000 ore, la o turaţie
L n60
n=1250 rot/min, este L = h 6 = 1125 milioane de rotaţii.
10
Se determină capacitatea de încărcare dinamică:
p
- rulmenţi montaţi în tandem: C t = P L = 4125 daN,
p
- rulmenţi montaţi în O şi X: C t = P L = 6720 daN.
Deoarece rulmenţii funcţionează la o temperatură mai mare de 1200C, se determină
capacitatea de încărcare necesară în funcţie de factorul de temperatura ft
Ct
- rulmenţi montaţi în tandem: C = = 4850 daN,
ft
Ct
- rulmenţi montaţi în O şi X: C = = 7905 daN .
ft
Corespunzător capacităţii de încărcare necesară se aleg rulmenţii conf tab II
- tandem 7308 B-WT cu C = 5000 daN; C0 = 4400 daN;
- O şi X 7310 B-WT cu C = 9000 daN; C0 = 8500 daN;
Din punct de vedere al dimensiunilor este mai avantajos montajul tandem; aceasta însă poate
prelua sarcina axială numai într-un singur sens.

2. Asupra unui rulment 6305 actioneaza atat forte radiale cat si forte axiale.Stiind ca forta ra –
diala Fr = 200 daN ,sa se determine care este durabilitatea rulmentului (pentru n = 1000
rot/min),in cazul in care actioneaza in acelasi timp o forta axiala Fa = 40 daN . Cu cat se
micsoreaza durabilitatea rulmentului,daca valoarea fortei axiale creste la 125 daN ?
Se da : C = 1760 daN si C0 = 1160 daN ;
Fa
a) = 0,2 < e ; pentru Fa = 40 daN , e = 0,23 ;
Fr
Fa = 125 daN , e = 0,3 ;
Fa
b) = 0,65 > e ; pentru e = 0,23 , Y = 1,85 ;
Fr
e = 0,3 , Y = 1,45 .
Rezolvare
Fa
a) = 0,0384 ;
C0
Fa
b) = 0,12 .
C0
P = Fr = 200 daN ;
P = X ⋅ V ⋅ Fr + Y ⋅ Fa ; X = 0,56 , Y = 1,45 ; P = 291 daN ;
 Se stabileste durabilitatea pentru cele doua cazuri :
3
 1760  L ⋅ 10 6
a) L =   = 619 milioane de rotatii ; Lha = = 10317 ore ;
 200  n ⋅ 60
3
 1160  L ⋅ 10 6
b) L =   = 185 milioane de rotatii ; L hb = = 3083 ore ;
 291  n ⋅ 60
Lha
de unde = 3,4 , deci durabilitatea rulmentului se micsoreaza de 3,4 ori.
Lhb

3. Asupra unui rulment 6305 acţionează atât forţe radiale cât şi axiale. Ştiind ca forţa
radială Fr= 200 daN, să se determine care este durabilitatea rulmentului (pentru n=1000
rot/min), în cazul în care acţionează în acelaşi timp o forţă axială F a=40 daN. Cu cât se
micşorează durabilitatea rulmentului, dacă valoarea forţei axiale creşte la 125 daN?
Rezolvare:
Conform tab I, corespunde cazului 4 de rezolvare. Din catalogul de rulmenţi rezultă:
C=1660 daN şi C0=1040 daN
Se determină:
Fa F
a) = 0,0384 , pentru care e = 0,24 ; b) a = 0,12 , pentru care e = 0,304
C0 C0
se calculează raportul Fa/Fr:
Fa
a) = 0,2 < e = 0,24 ; P = Fr = 200 daN ;
Fr
F
b) = 0,65 > e = 0,304 ; P = XVFr + YFa ; X = 0,56; Y = 1,43; P = 291 daN
Fr
Se stabileşte durabilitatea pentru cele două cazuri:
3
 1660  L ⋅ 10 6
a) L =   = 572 milioane de rotatii ; Lha = = 9533 ore;
 200  n ⋅ 60
3
 1660  L ⋅ 10 6
b) L =   = 186 milioane de rotatii ; Lhb = = 3100 ore;
 291  n ⋅ 60
Lha
de unde: = 3,08 , durabilitatea rulmentului se micşorează de 3,08 ori.
Lhb

4. Sa se determine durabilitatea de functionare a rulmentului radial cu bile 6308 care este supus
unei sarcini radiale Fr = 500 daN si unei sarcini axiale Fa = 200 daN , n = 1000 rot / min . Se
roteste inelul interior fata de sarcina (V = 1).Se mai cunoaste e = 0,283 , C = 3200 daN ,
 C 
C 0 = 2200 daN , X = 0,56 , Y = 1,565 , iar la   = 5,32 , corespund 2500 de ore de func −
 Fechiv 
 C 
tionare , iar la   = 5,75 , corespund 3200 de ore de functionare .
 Fechiv 
Rezolvare
Fa Fa 200
- se calculeaza raportul ; = = 0,4 > e = 0,283 ;
Fr Fr 500
- P = X ⋅ V ⋅ Fr + Y ⋅ Fa = 0,56 ⋅ 1 ⋅ 500 + 1,565 ⋅ 200 = 280 + 313 = 593 daN ;
- se stabileste durabilitatea pentru :
L ⋅ n ⋅ 60 2500 ⋅ 1000 ⋅ 60
L= h 6 = = 150 milioane de rotatii
10 10 6
L ⋅ n ⋅ 60 3200 ⋅ 1000 ⋅ 60
L= h 6 = = 192 milioane de rotatii
10 10 6
 TRANSMISII MECANICE

Curele late

1) Un gater este actionat prin intermediul unei curele late.Se cunosc urmatoarele date :
- puterea de actionare 16 kW ;
- viteza unghiulara a saibei motorului ω 1 = 100 rad / s ;
- viteza unghiulara a saibei gaterului ω 2 = 31,4 rad / s ;
- diametrul saibei gaterului D2 = 800 mm .
Sa se calculeze diametrul saibei motorului si parametrii geometrici ai curelei.
Rezolvare
ω 100
D1 = D2 ⋅ 2 = 800 ⋅ = 255 mm - diametrul saibei motorului
ω1 31,4
Vom alege diametrul standardizat D1 = 250 mm
Distanta dintre axe
A > 2( D1 + D2 ) ⇒ A > 2 ⋅ ( 800 − 250 ) ⇒ A > 1100 mm
Alegem A = 3000 mm
Lungimea curelei , L
 ( D − D1 ) 2   ( 800 − 250 ) 2 
L = 2 A + π ⋅ Dm  2  = 2 ⋅ 3000 + 3 ,14 ⋅ 525 +   = 7674 mm
 4 A   4 ⋅ 3000 
Alegem latimea saibei gaterului B1 = B2 =140 mm,se va allege o latime de curea standar-
dizata b = 125 mm.
Grosimea curelei , h :
100 ⋅ p ⋅ e µ ⋅ β D 0,25 m
h= ; v = ω 1 ⋅ 1 = 100 ⋅ = 12,5
(
b ⋅ v ⋅ ( σ at − σ tv ) ⋅ e − 1)
µ ⋅β
2 2 s
;

µ = 0,22 + 0,012 ⋅ v = 0,22 + 0,012 ⋅ 12,5 ⇒ µ = 0,37

γ D − D1 800 − 250
sin = 2 = = 0,092 ; β = 180 0 − γ = 180 0 − 10 0 28′ = 169 0 32′ ;
2 2A 2 ⋅ 3000
π ⋅ 169,32
β rad = = 2,95 ; e µ ⋅ β = 2,718 0,37⋅ 2,95 = 3 ;
180
8 ⋅ v 2 8 ⋅ 12,5 2  daN 
Efortul unitar de tractiune datorita fortelor centrifuge: σ tc = = = 1,56 
10 ⋅ g 10 ⋅ 9,8  cm 
2

100 ⋅ 16 ⋅ 3
Grosimea curelei este : h = = 0,49 [ cm] ;grosimea curelei va fi 5 mm
12,5 ⋅ 12,5 ⋅ ( 32,7 − 1,56 ) ⋅ ( 3 − 1)

2) . Să se stabilească elementele geometrice ale transmisiei prin curele late dacă se cunosc:
P = 10 kW ; n1 = 1000 min − 1 ; i12 = 1,5 .
Rezolvare
Se determină diametrul roţii motoare:
P 10
D1 ≥ ( 900...1100 ) ⋅ 3 c = ( 900...1100 ) ⋅ 3 = 194...237 mm ;
n1 1000
din STAS se alege valoarea D1 = 200 mm
n 1000
D2 = 1 D1 (1 − ξ ) = ⋅ 200 ⋅ 0,98 = 294 mm , din STAS se alege valoarea D2 = 315 mm
n2 667
n n 1000
i12 = 1 ⇒ n2 = 1 = = 667 rot / min
n2 i12 1,5
D + D2 200 + 315
Diametrul mediu al roţilor de curea, Dm: Dm = 1 = = 257,5 mm
2 2
Distanţa dintre axe, A: A ≥ 2 ⋅ ( D2 − D1 ) = 230 mm ; Alegem din STAS valoarea D = 500 mm
π ⋅ D1 ⋅ n1 π ⋅ 200 ⋅ 1000
Viteza curelei,v: v = = = 10,46 m / s
60 ⋅ 1000 60 ⋅ 1000
Lungimea curelei, L:
 ( D − D1 ) 2   ( 315 − 200 ) 2 
L = 2 A + π ⋅ Dm +  2  = 2 ⋅ 500 + 3 ,14 ⋅ 257 ,5 +   = 1815,16 mm
 4 A   4 ⋅ 500 
Din STAS se alege valoarea D = 1800 mm

Curele trapezoidale

1 . Cate curele trapezoidale inguste tip SPA pot inlocui o transmisie prin curele trapezoida
-le clasice tip B la care se cunosc :
z = 4 (curele de tip B) ; n1 = 2800 rot/min ; D p1 = 125 mm ; D p2 = 150 mm ; L p = 1600 mm .
Conditiile de functionare sunt identice.
Rezolvare
D p2 150
Raportul de transmitere : i = = = 1,2 ; - pentru curele tip B se alege P0 = 3,16 kW
D p1 125
- pentru curele tip SPA se alege P0 = 6,99 kW
( din tabele)
c f ⋅ Pc
Numarul de curele preliminar : z 0 = ⇒ z = 2 , unde cf,Pc,cL,cβ,P0 – alesi din tabele
c L ⋅ c β ⋅ P0

Determinari rapoarte de transmitere la diverse mecanisme

1 . Să se determine raportul de transmitere la variatorul de viteză frontal având raza roţii

deplasabile R1 = 100 mm , raza roţii plane R2 = 400 mm , coeficientul de alunecare ξ = 0,98 , în
cazurile:
1. roata 1 conducătoare
2. roata 2 conducătoare

ω 1 R2
Pentru o poziţie oarecare raportul de transmitere va fi: i = = ⋅ξ
ω 2 R1
- pentru R2 x = 0 ; i12 = 0
400
- pentru R2 x = 400 ; i12 = ⋅ 0,98 => i12 = 4,92
100

2. Să se determine raportul de transmitere la mecanismul:

 Aplicaţie numerică: z1 = 20; z 2 = 30; z 2' = 20; z3 = 90; z 4 = 40; z 4' = 30; z5 = 100; z6 = 90
ω − ω h z 4 z6
i5h− 6 = 5 = ⋅
ω 6 − ω h z5 z 4'
ω5= 0
−ωh z z
= 4 ⋅ 6' ⇒ − ω h ⋅ z 5 ⋅ z 4' = ω 6 ⋅ z 4 ⋅ z 6 − ω h ⋅ z 4 ⋅ z 6 ⇒ ω h z 4 ⋅ z6 − z5 ⋅ z 4' = ω 6 ⋅ z 4 ⋅ z6 ;
ω 6 − ω h z5 z 4
( )
ω z 4 ⋅ z6
ih5− 6 = h =
ω 6 z 4 ⋅ z6 − z5 ⋅ z4'
z z z 4 ⋅ z6 30 90 40 ⋅ 90
i1− 6 = − 2 ⋅ 3' ⋅ = − ⋅ ⋅ = 40,5
z1 z 2 z4 ⋅ z6 − z5 ⋅ z 4 '
20 20 40 ⋅ 90 − 100 ⋅ 30

3 . Să se determine raportul de transmitere la mecanismul:

ω 3 − ω S1 z 4 z5
i3S−15 = = − ⋅ ; ω5= 0
ω5− ω S1
z3 z 4'
− ω S1 z 4 z5
= − ⋅
ω 6 − ω S1 z3 z 4'
ω S1 ⋅ z 4 ⋅ z 5 = ω 3 ⋅ z 3 ⋅ z 4' − ω S1 ( )
⋅ z 3 ⋅ z 4' ⇒ ω S1 z3 ⋅ z 4' − z 4 ⋅ z5 = ω 3 ⋅ z3 ⋅ z4'
ω3 z ⋅ z' + z ⋅ z z ⋅z
i35− S1 = = 3 4 ' 4 5 = 1 + 4 5'
ω S1 z3 ⋅ z 4 z3 ⋅ z 4
ω6−ω S2 z 7 z 5' z 5'
i S2
6 − 5'
= '
= − ⋅ = −
ω5 −ω S2
z6 z7 z6
ω = 0
5'
ω6−ω
−ω
S2
= −
z 5'
z6
⇒ −ω S2 ( )
⋅ − z 5' = ω 6 ⋅ z 6 − ω S2 ( )
⋅ z 6 ⇒ ω S 2 z6 + z5' = ω 6 ⋅ z6
S2
 ' ω6 z + z5' z'
i65− S 2 = = 6 = 1+ 5
ω S2 z6 z6
z2  z ⋅z   z'   z   z 
i1− 11 = − ⋅  1 + 4 5'  ⋅  1 + 5  ⋅  − 9  ⋅  − 11 
z1  z3 ⋅ z 4   z6   z8   z10 

4 . Să se determine raportul de transmitere la mecanismul:

ω 1 − ω S1 z 2 z 4' ω 1 − ω S1 z 2 z 4'
i S1 ' = = − ⋅ ; ω 4' = 0 ; = − ⋅ ;
1− 4 ω −ω z1 z 2' − ω S1 z1 z 2'
4' S1

ω S1 ⋅ z 2 ⋅ z 4' = ω 1 ⋅ z1 ⋅ z 2' − ω S1 ( )
⋅ z1 ⋅ z 2' ⇒ ω S1 z1 ⋅ z 2' + z 2 ⋅ z 4' = ω 1 ⋅ z1 ⋅ z 2'
' ω1 z ⋅ z' + z ⋅ z' z ⋅ z'
i14− S1 = = 1 2 ' 2 4 = 1 + 2 '4
ω S1 z1 ⋅ z 2 z1 ⋅ z 2
ω 3 − ω S2 z5 z 4 z
i3S−24 = = − ⋅ = − 4
ω4− ω S2
z3 z 5 z3
ω4= 0
ω3−ω z4
⋅ z 3 ⇒ ω S 2 ( z 3 + z 4 ) = ω 3 ⋅ z3
S2
= − ⇒ ω ⋅ z 4 = ω 3 ⋅ z3 − ω
−ω S2 z3 S2 S2

ω3 z + z4 z
i34− S 2 = = 3 = 1+ 4 ;
ω S2 z3 z3
z2  z ⋅ z'   z 
i1− 5 = − ⋅  1 + 2 '4  ⋅  1 + 4 
z1  z1 ⋅ z 2   z3 

5 . Să se determine raportul de transmitere al reductorului planetar din figură cunoscându-se:

z1 = 43; z 2 = 47; (modulul roţilor: m = 7 mm ) z3 = 32; z 4 = 36;
 ω2− ωS z z
i2S− 4 = = 1⋅ 4
ω4− ω S z 2 z3
ω2= 0
−ωS z1 z 4
= ⋅ ⇒ − ω S ⋅ z 2 ⋅ z 4 = ω 4 ⋅ z1 ⋅ z 4 − ω S ⋅ z1 ⋅ z 4 ⇒ ω S ( z1 ⋅ z 4 − z 2 ⋅ z3 ) = ω 4 ⋅ z1 ⋅ z 4
ω4−ω S z 2 z3
ω z1 ⋅ z4 43 ⋅ 36 1548
iS2 − 4 = S = = = = 35,18
ω 4 z1 ⋅ z 4 − z 2 ⋅ z3 43 ⋅ 36 − 47 ⋅ 32 1548 − 1504

. 6.Să se determine raportul de transmitere i13 al mecanismului diferenţial închis din figura:
ω 3 = ω 3' = ω T

ω1− ω S z z z
i1S− 3 = = − 2⋅ 3 = − 3
ω3− ω S z1 z 2 z1
ωS z z' z'
i = = − 5⋅ 3 = − 3
4 − 3' ω3 z 4 z5 z4
ω 3 ⋅ z3'
ωS = −
z4
ω 3 ⋅ z3'
ω1+
z4 z3 ω 1 ⋅ z 4 + ω 3 ⋅ z3' z
'
= − ; '
= − 3
ω ⋅z z1 ω 3 ⋅ z 4 + ω 3 ⋅ z3 z1
ω3+ 3 3
z4
(
ω 1 ⋅ z1 ⋅ z 4 + ω 3 ⋅ z1 ⋅ z3' = − ω 3 ⋅ z3 ⋅ z 4 + z3 ⋅ z3' )
(
ω 1 ⋅ z1 ⋅ z 4 = − ω 3 ⋅ z1 ⋅ z3' + z3 ⋅ z 4 + z3 ⋅ z3' )
ω1 z ⋅ z ' + z ⋅ z + z3 ⋅ z3'
i1− 3 = = − 1 3 3 4
ω3 z1 ⋅ z 4
7. Să se afle ω 10 în funcţie de ω 1
 ω 5 − ω S  z 6   z8  z 6 z 8
i5S− 8 = = −  ⋅− = ⋅
ω 8 − ω S  z5   z7  z5 z7
ω5= 0
−ωS z z
= 6⋅ 8
ω 8 − ω S z5 z 7
− ω S ⋅ z 5 ⋅ z 7 = ω 8 ⋅ z 6 ⋅ z8 − ω S ⋅ z 6 ⋅ z8
ω S ( z 6 ⋅ z8 − z 5 ⋅ z 7 ) = ω 8 ⋅ z 6 ⋅ z8
ω z 6 ⋅ z8
iS5 − 8 = S =
ω 8 z 6 ⋅ z8 − z 5 ⋅ z 7

ω1 z z z 6 ⋅ z8  z  z z z 6 ⋅ z8 z
i1− 10 = = − 2⋅ 4⋅ ⋅  − 10  = 2 ⋅ 4 ⋅ ⋅ 10
ω 10 z1 z3 z6 ⋅ z8 − z5 ⋅ z7  z9  z1 z3 z6 ⋅ z8 − z5 ⋅ z7 z9

ω 1 ⋅ z1 ⋅ z3 ⋅ ( z6 ⋅ z8 − z5 ⋅ z7 ) ⋅ z9
ω 10 =
z2 ⋅ z 4 ⋅ z6 ⋅ z8 ⋅ z10

Mecanism diferential – cinematica,raport de transmitere

1. Să se realizeze cinematica mecanismului diferenţial din figura alăturată:

n3 − n h z z
Se scrie formula lui Willis: i34 =
h
= − 5 ⋅ 3 = − 1; ( z 3 = z 4 ) (1)
n4 − nh z3 z5
Din relaţia (1) rezultă: n3 + n4 = 2 n h (2)
n1 z 2 n n
Deoarece i12 = = = a şi n1 = n 2 rezultă că n h = 1 deci: n3 + n 4 = 2 1 (3)
n 2 z1 a a
adică suma turaţiilor celor două roţi motoare A şi B şi depinde de n1
n
Analizând relaţia (3) se consideră că la mersul în linie dreaptă: n3 = n4 = n2 = 1 (4)
a
adică sateliţii joacă rol de pană, ei nerotindu-se în jurul axului propriu.
Dacă maşina virează brusc la dreapta ( n 4 = 0) sau la stânga ( n3 = 0 ) , atunci:
n n
n3 = 2 1 respectiv n 4 = 2 1 (5)
a a
adică roata din stânga respectiv roata din dreapta va avea o turaţie dublă faţă de cea la mersul în
linei dreaptă.
Dacă motorul nu funcţionează ( n1 = 0) şi maşina este pe butuci, se observă că:
n3 + n 4 = 0; n3 = − n4 (6)
deci dând o mişcare de rotaţie unei roţi, cealaltă roată motoare se va roti în sens contrar cu aceeaşi
turaţie ca prima.
Elemente geometrice roata dintata cu dinti inclinati

1 . Ce diametru exterior va avea o roată cu 24 de dinţi, înclinaţi cu 150, dacă sunt executaţi
cu modulul 3 mm? Să se calculeze apoi toate celelalte elemente geometrice.
Rezolvare
m⋅ z 24 ⋅ 3
Diametrul de divizare al roţii conducătoare: Dd = = = 74,23 mm
cos β cos15 0
Diametrul exterior al roţii: De = Dd + 2m = 74,23 + 2 ⋅ 3 = 80,23 mm
Înălţimea dintelui: h = a + b = 3 + 3,5 = 6,5 mm
Înălţimea capului dintelui: a = m = 3 mm
Înălţimea piciorului dintelui: b = a + c = 3 + 0,5 = 3,5 mm
1
Jocul la fund: c = ⋅ m = 0,5 mm
6
2 . Să se determine modulul şi deplasarea specifică a unei roţi dinţate, ştiind că
z = 60 dinţi, L7 = 40,658 mm şi L8 = 46,562 mm iar α 0 = 20 0 .

pb = π ⋅ m ⋅ cos α 0 = L8 − L7 = 5,904 mm,

pb 5,904
de unde: m = = = 1,999 ≈ 2 mm
π ⋅ cos α 0 3,14159 ⋅ 093969
Deplasarea specifică a profilului este:
1
ξ = ⋅ { Ln ⋅ m ⋅ cos α 0 [ ( n − 0,5)π + z ⋅ invα 0 ]} =
2 ⋅ m ⋅ sin α 0

=
1
2 ⋅ 2 ⋅ sin 20 0
{ [
⋅ 40,658 ⋅ 2 ⋅ cos 20 0 ( 7 − 0,5)π + 60 ⋅ inv 20 0 = 0,438 ]}
Elemente geometrice angrenaje

1 . z1 = 18
z 2 = 60
a = 97,5 mm
Să se afle elementele geometrice ale angrenajului,modul dacă deplasarea de profil x1 = + 0,5 ,
x 2 = − 0,5 si β = 15 0
Rezolvare :
z 2 60
Raportul de transmitere , i , : i = = = 3,33
z1 18
Distanţa dintre axe de referinţă , a :
1 mn 2 ⋅ a ⋅ cos β 2 ⋅ 97,5 ⋅ 0,97
a= ⋅ ⋅ ( z1 + z 2 ) ⇒ m n = = = 2,425 mm
2 cos β ( z1 + z 2 ) (18 + 60)
din stas alegem un modul m = 2,5 mm
 tg α n   tg 20 0 
Unghiul de presiune în plan frontal α = arctg   = arctg   = 20,646 0
0 
 cos β   cos 15 
Involuta unghiului α : inv α = tgα − α = 0,38 − 0,36 = 0,02
Coeficientul deplasării totale (sumă) de profil, xs în plan normal
x sn = x2 + x1 = − 0,5 + 0,5 = 0
1 1
Modulul frontal : m f = mn = 2,5 = 2,58 mm
cos β 0,97
 Diametrele de divizare
Dd 1 = m f ⋅ z1 = 2,58 ⋅ 18 = 46,44 mm

Dd 2 = m f ⋅ z 2 = 2,58 ⋅ 60 = 154,8 mm

Diametrele de cap
De1 = Dd 1 + 2a0 = Dd 1 + 2mn = 46,44 + 5 = 51,44 mm

De 2 = Dd 2 + 2a0 = Dd 2 + 2mn = 154,8 + 5 = 159,8 mm

Diametrele de picior
D p1 = Dd 1 − 2( a 0 + c 0 ) = Dd 1 − 2,5 mn = 46,44 − 6,25 = 40,19 mm

D p 2 = Dd 2 − 2( a 0 + c0 ) = Dd 2 − 2,5 mn = 154,8 − 6,25 = 148,55 mm

2. O roată uzată, care trebuie executată din nou, are 48 de dinţi, iar diametrul exterior de
150 mm. Se cer toate dimensiunile şi modulul acestei roţi, dacă x = 0 şi ∆ sc = 0 ; β = 15 0 .
Rezolvare :
m⋅ z
Diametrul de divizare al roţii: Dd =
cos β
Diametrul exterior al roţii:
m⋅ z De ⋅ cos β 150 ⋅ 0,97
De = + 2m ⇒ m = = = 2,91mm
cos β ( z + 2 ⋅ cos β ) ( 48 + 2 ⋅ 0,97 )
alegem modulul standardizat m = 3 mm
Înălţimea dintelui: h = a + b = 3 + 3,5 = 6,5 mm
Înălţimea capului dintelui: a = m = 3 mm
Înălţimea piciorului dintelui: b = a + c = 3 + 0,5 = 3,5 mm
1
Jocul la fund: c = ⋅ m = 0,5 mm
6

3 . Într-un aparat, un angrenaj este format din două roţi cu z1 = 24 , z 2 = 32 , cu un modul

mn = 2 mm . Fiind nevoiţi a înlocui aceste roţi prin altele două, egale între ele. Se va putea face acest
lucru? Să se calculeze elementele geometrice ale roţii, dacă β = 12 0 .
Rezolvare
Nu vom putea înlocui roţile cu unele egale pentru ca raportul de transmitere ar fi i = 1 iar în
z 2 32
cazul nostru raportul de transmitere este i = = = 1,33 .
z1 24
1 mn
Distanţa dintre axe de referinţă a, mm : a = ( z1 + z 2 ) = 1 2 0 ( 24 + 32) = 57,25 mm
2 cos β 2 cos12
Unghiul de presiune în plan frontal α, grade :
( )
α = arctg( tg α n cos β ) = arctg tg 20 0 / cos12 0 = 20,410 ;
Involuta unghiului α : inv α = tgα − α = 0,37 − 0,36 = 0,01
1 1
Modulul frontal : m f = mn = 2 = 2,06 mm
cos β 0,97
Diametrele de divizare : Dd 1 = m f ⋅ z1 = 2,06 ⋅ 24 = 49,44 mm

Dd 2 = m f ⋅ z 2 = 2,06 ⋅ 32 = 65,92 mm

Diametrele de cap : De1 = Dd 1 + 2a0 = Dd 1 + 2mn = 49,44 + 4 = 53,44 mm

De 2 = Dd 2 + 2a0 = Dd 2 + 2mn = 65,92 + 4 = 69,92 mm

Diametrele de picior : D p1 = Dd 1 − 2( a 0 + c 0 ) = Dd 1 − 2,5 mn = 49,44 − 5 = 45,44 mm

 D p 2 = Dd 2 − 2( a 0 + c 0 ) = Dd 2 − 2,5 mn = 65,92 − 5 = 60,92 mm

Lant de transmisie

1 Să se determine viteza unui lanţ de transmisie şi numărul de zale ştiind că lungimea

lanţului este L = 2749 mm , pasul p = 19,05 mm iar roata conducătoare are diametrul primitiv
D1 = 115 mm şi se roteşte cu o viteză unghiulară ω = 30 rad / s .

Rezolvare:
D1
Viteza unui lanţ este: v = R1 ⋅ ω = ⋅ ω = 115 ⋅ 30 = 3,450 m / s
2
L 2749
numărul de zale : L = W ⋅ p ⇒ W = = ≈ 144
p 19,05

Angrenaje cilindrice cu dinţi drepţi

1. La un angrenaj cilindric cu dinţi drepţi a rezultat (din calculul de dimensionare la

contact) A=100 mm pentru iz=3, ki=kc=1,4. Ştiind că m=2 mm, B=30 mm, iar materialul
pinionului este OLC 45, se cere să se verifice dintele la solicitarea de încovoiere.
Rezolvare :
Se determină elementele componente din relaţia efortului unitar de încovoiere
2A
z1 = = 25 dinţi
m( i z + 1)
Momentul de torsiune, capabil a fi transmis, din condiţia de rezistenţă la contact
3 3
 A  ψ A  10  0,3
M t1 =   ⋅ ⋅ iz ⋅ σ 2
=   ⋅ ⋅ 3 ⋅ 5200 2 = 228 daNcm,
 106 ⋅ ( i z + 1)  k c
ac
 106 ⋅ 4  1, 4

B
unde : k c = 1,4 ;ψ A = 0,3 ; σ ac1 = σ ac 01 = 26 HB = 26 ⋅ 200 = 5200 daN/cm2
A
Se calculează efortul unitar, efectiv de încovoiere
M t ki 228 ⋅ 1,4
σ i = 0,64 = 0,64 = 502,55 daN / cm 2 < σ ai = 900 daN / cm 2
2
zBm c f 25 ⋅ 3 ⋅ 0,2 ⋅ 0,1355
2

k1' ⋅ σ − 1 1 ⋅ 2700
unde : σ ai = = = 900 daN / cm 2
k1 ⋅ c i 1,5 ⋅ 2

unde σ −1 = 2700 daN / cm 2 ; kσ = 1,5 ; ci = 2 ; k1' = 1,0 (se aleg din tabele)

2. La un angrenaj cilindric cu dinţi drepţi se cunosc A = 140 mm, De1=96mm

De2=200 mm. Stiind că este vorba de un angrenaj zero, cu înălţimea normală a dinţilor
(h=2,25 m). Să se determine: modulul de angrenare, numerele de dinţi, raportul de
transmitere.
Rezolvare :
 Din datele problemei rezultă un sistem de trei ecuaţii cu trei necunoscute :
 m ( z1 + z 2 ) = 2 A  m( z1 + z 2 ) = 280 mm
 
 m( z1 + 2 ) = De1  m( z1 + 2 ) = 96 mm
 m( z + 2 ) = D  m( z + 2 ) = 200 mm
 2 e2  2

 m( z1 + z 2 + 4 ) = 296 mm
Din acest sistem se obţine 
 m( z1 + 2 ) = 280 mm
de unde : 4m = 296 − 280 ⇒ m = 4 mm
De1 96 D 200
z1 = − 2= − 2 = 22 dinţi ; z1 = e 2 − 2 = − 2 = 48 dinţi
m 4 m 4
z 2 48
iar raportul de transmitere : i = = = 2,1818
z1 22

3. Să se proiecteze un angrenaj cilindric cu dinţi drepţi având z1 = 12, z 2 = 39, m = 4

la care să se evite interferenţa la limită pentru roata 1, iar distanţa dintre axe sa fie conform
standardelor.
14 − z1 14 − 12 m 4
Rezolvare : ξ 1 ≥ ξ min = = 0,117647 ; A0 = ( z1 + z 2 ) ; A0 = ⋅ (12 + 39) = 102 mm ;
17 17 2 2
cea mai apropiată distanţă standardizată fiind A = 100 mm . Se obţine :
A0 102
cos α r = ⋅ cos α 0 = ⋅ 0,93969; α r = 16 0 34 '
A 100
se calculează deplasările specifice de profil:
( invα r − invα 0 ) ⋅ ( z1 + z2 ) ( 0,008337 − 0,014904 )(12 + 39 )
ξ1 + ξ 2 = = = − 0,460082
2 tgα 0 2 ⋅ 0,36397

unde : invα r = 0,008337 , rezultă ξ 2 = ( ξ 1 + ξ 2 ) − ξ 1 ; ξ 2 = − 0,460082 − 0,117647 = − 0,577729

Se verifică daca la roata 2 nu apare interferenţa :
14 − z 2 14 − 39
ξ 2 ≥ ξ 2 min = ; ξ 2 min = = − 1,470588 ; ξ 2 = − 0,577729 > ξ 2 min = − 1,470588 ;
17 17

4. Să se calculeze deplasările specifice de profil ale roţilor 1 şi 2 ale unui angrenaj

deplasat, la care se cunosc z1 = 13, z 2 = 25, m = 2,5 , impunându-se realizarea unei distanţe
dintre axe de 48,25 mm.
m
Rezolvare : A0 = ( z1 + z 2 ); A0 = 2,5 ⋅ (13 + 25) = 47,5 mm
2 2
A0 47,5
cos α r = ⋅ cos α 0 = ⋅ 0,93969 = 0,92508; α r ≈ 22 0 20 '
A 48,25
Se determină deplasările specifice de profil:
 ( invα r − invα 0 ) ⋅ ( z1 + z2 ) ( 0,021019 − 0,014904 )(13 + 25)
ξ1 + ξ 2 = = = 0,319221
2 tgα 0 2 ⋅ 0,36397

unde : invα r = 0,021019

Se aleg valorile lui ξ 1 şi ξ 2 invers proporţionale cu numerele de dinţi:

ξs 0,319221
ξ 1 z1 = ξ 2 z 2 ; ξ 1 = = = 0,2100138
z1 13
1+ 1+
z2 25

ξs 0,319221
ξ2 = = = 0,1092072
z2 25
1+ 1+
z1 13

Se verifică dacă cu deplasarea specifică calculată, nu se produce interferenţa la roata 1:

14 − z1 14 − 13
ξ 1 ≥ ξ 1 min = ; ξ 1 min = = 0,05882
17 17
0,21017 = ξ 2 > ξ 2 min = 0,5882
5. Să se determine cota peste n dinţi ai roţii dinţate cilindrice cu dinţi drepţi, cu
z = 75, m = 3 şi ξ = − 0,2212 .

α0 20
Rezolvare: n = z ⋅ + 0,5 = 75 ⋅ + 0,5 = 8,83 ≈ 9 dinţi
180 180

rezultând L9 = m ⋅ cos α 0 [ ( n − 0,5)π + z ⋅ invα 0 ]+ 2m ⋅ ξ ⋅ sin α 0 =

= 3 ⋅ cos α 0 [( 9 − 0,5)π ]
+ 75 ⋅ inv 20 0 + 2 ⋅ 3 ⋅ 0,2212 ⋅ sin 20 0 = 77,1749

6 . La un angrenaj cu roţi dinţate cu dinţi drepţi se cunosc:

- puterea transmisă: P = 10 kW ;
- modulul: m = 3 mm ;
- numerele de dinţi: z1 = 30 , z 2 = 60 ;
- turaţia roţii conducătoare: n1 = 974 rot / min
Să se determine sistemul de forţe şi parametrii geometrici şi cinematici ai roţii z 2 .
Rezolvare :
P[ kW ] 10
Se calculează momentul de torsiune: M t = 95500 ⋅ = 95500 ⋅ = 980 daN ⋅ cm
n[ rot / min ] 974
Sistemul de forţe:
2 ⋅ M t 2 ⋅ 980
Forţele tangenţiale : Ft1 = = = 217,77 daN
Dd 1 9
2 ⋅ M t 2 ⋅ 980
Ft 2 = = = 108,88 daN
Dd 2 18
Forţele radiale: Fr1 = Ft1 ⋅ tgα 0 = 217,77 ⋅ 0,36 = 78,40 daN
Fr 2 = Ft 2 ⋅ tgα 0 = 108,88 ⋅ 0,36 = 39,20 daN
Ft1 217,77
Forţele normale: FN 1 = = = 231,67 daN
cos α 0,94
Ft 2 108.88
FN 2 = = = 115,83 daN
cosα 0,94
 Diametrele de divizare: Dd 1 = m ⋅ z1 = 3 ⋅ 30 = 90 mm
Dd 2 = m ⋅ z 2 = 3 ⋅ 60 = 180 mm
m ⋅ z2 3 ⋅ 60
Diametrul exterior al roţii z2: De 2 = + 2m = + 2 ⋅ 3 = 197,49 mm
cos β 0,94
Înălţimea dintelui: h = a + b = 3 + 3,5 = 6,5 mm
Înălţimea capului dintelui: a = m = 3 mm
Înălţimea piciorului dintelui: b = a + c = 3 + 0,5 = 3,5 mm
1
Jocul la fund: c = ⋅ m = 0,5 mm
6

7. La un angrenaj cilindric cu dinţi drepţi a rezultat (din calculul de dimensionare la

contact) A = 100 mm pentru iz = 3, ki = kc = 1,4. Ştiind că m = 2 mm, B = 30 mm, iar
materialul pinionului este OLC 45, se cere să se verifice dintele la solicitarea de încovoiere.
Rezolvare :
Se determină elementele componente din relaţia efortului unitar de încovoiere
2A
z1 = = 25 dinţi
m( i z + 1)
Momentul de torsiune, capabil a fi transmis, din condiţia de rezistenţă la contact
3 3
 A  ψ A  10  0,3
M t1 =   ⋅ ⋅ iz ⋅ σ 2
=   ⋅ ⋅ 3 ⋅ 5200 2 = 228 daNcm,
 106 ⋅ ( i z + 1)  k c
ac
 106 ⋅ 4  1,4
B
unde : k c = 1,4 ;ψ A = 0,3 ; σ ac1 = σ ac 01 = 26 HB = 26 ⋅ 200 = 5200 daN/cm2
A
Se calculează efortul unitar, efectiv de încovoiere
M t ki 228 ⋅ 1,4
σ i = 0,64 = 0,64 = 502,55 daN / cm 2 < σ ai = 900 daN / cm 2
2
zBm c f 25 ⋅ 3 ⋅ 0,2 ⋅ 0,1355
2

k1' ⋅ σ − 1 1 ⋅ 2700
unde : σ ai = = = 900 daN / cm 2
k1 ⋅ c i 1,5 ⋅ 2

unde σ −1 = 2700 daN / cm 2 ; kσ = 1,5 ; ci = 2 ; k1' = 1,0 (se aleg din tabele)

8. Să se determine – din condiţiile de rezistenţă la contact – distanţa dintre axe la

angrenajul cilindric cu dinţi drepţi, capabil să transmită o putere P = 3 kW la o turaţie
n = 1250 rot / min ştiind că: materialul pinionului este 40 C 10 ( HB = 270 ) şi al roţii OLC 60 (

HB = 230 ); raportul de transmitere i z = 3,8 ; coeficientul de corecţie al sarcinii k c = 1,3 ;

durata de funcţionare a angrenajului Lh = 2000 ore .ψ A = 0,3

Rezolvare:
P[ kW ] 3
Se calculează momentul de torsiune: M t = 95500 ⋅ = 95500 ⋅ = 229,2 daN ⋅ cm
n[ rot / min ] 1250

rezistenţa admisibilă la contact: σ ac1 = σ ac 01 ⋅ k11 ; σ ac 2 = σ ac 02 ⋅ k12 , se adoptă σ ac 0 = 27 HB

σ ac 01 = 27 HB1 = 27 ⋅ 270 = 7290 daN / cm 2 ; σ ac 02 = 27 HB2 = 27 ⋅ 230 = 6210 daN / cm 2

 1250 
N C1 = 60n ⋅ Lh = 60 ⋅ 1250 ⋅ 2000 = 15 ⋅ 10 7 cicluri ; N C 2 = 60 ⋅   ⋅ 2000 = 3,95 ⋅ 10 7 cicluri
 3,8 

Deoarece N C1 > N C 2 = 10 7 cicluri şi N C 2 > N CB rezultă că k11 = k12 = 1 şi atunci

σ ac1 = σ ac 01 ;σ ac = σ ac 02 se adoptă σ ac = σ ac 02 = 6210 daN / cm 2 deoarece σ ac 2 < σ ac1

M t1 ⋅ k c 229,2 ⋅ 1,3
A = 106( i z + 1) ⋅ 3 = 106( 3,8 + 1) 3 = 9,62 cm
ψ A ⋅ i z ⋅σ ac2 0,3 ⋅ 3,8 ⋅ 6210 2

Se adoptă din standarde A = 100 mm

Elemente geometrice reductor
1. Pentru prima treaptă a unui reductor, să se determine principalele elemente geometrice şi

gradul de acoperire. Se dau A = 160 mm; i I = 6; β d1 = 15 0 ; ψ A = 0,25; mn = 2,5 mm.

Rezolvare:
Se determină numărul de dinţi pentru pinion şi pentru roată
2A 2 ⋅ 160
z1 = = = 17,66 se adoptă z1 = 18 ;
m f ( i I + 1) 2,588 ⋅ 7

2 A ⋅ iI 2 ⋅ 160 ⋅ 6
z2 = = = 105,983 se adoptă z 2 = 106 ;
m f ( i I + 1) 2,588 ⋅ 7

1 1
unde: m f = mn = 2,5 = 2,588 mm
cos β d1 0,966

z 2 106
Raportul real de angrenare este i r = = = 5,89 , se calculează diametrele angrenajului:
z1 18

Diametrele de divizare : Dd 1 = m f ⋅ z1 = 2,588 ⋅ 18 = 46,584 mm

Dd 2 = m f ⋅ z 2 = 2,588 ⋅ 106 = 274,328 mm

Diametrele de cap : De1 = Dd 1 + 2a 0 = Dd 1 + 2mn = 46,584 + 5 = 51,584 mm

De 2 = Dd 2 + 2a 0 = Dd 2 + 2mn = 274,328 + 5 = 279,328 mm

Diametrele de picior : De1 = Dd 1 − 2( a 0 + c 0 ) = Dd 1 − 2,5 mn = 46,584 − 6,25 = 40,334 mm

De 2 = Dd 2 − 2( a 0 + c0 ) = Dd 2 − 2,5 mn = 274,328 − 6,25 = 268,078 mm

mf 2,588
În acest caz, distanţa dintre axe este: Arec = ( z1 + z2 ) = (18 + 106) = 160,456 mm
2 2
Se observă că Arec > A . Pentru a aduce distanţa dintre axe la valoarea Arec = A se calculează

Arec 160,456
unghiul β : cos β = cos β = 0,966 = 0,968, β = 14 0 23'
' ' '
d1 d1 d1 d1
A 160
Gradul de acoperire se calculează cu relaţiile :
 Re21 − Rb21 + Re22 − Rb22 − A sin α 0f 25,78 2 − 21,8 2 + 139,66 2 − 128,399 2 − 160 ⋅ 0,35173
ε f = = =
π ⋅ m ⋅ cos α of 3,14 ⋅ 2,5 ⋅ 0,9361

ε f = 1,6927

B sin β d' 1 40 ⋅ 0,2483

εs = = = 1,26467
π ⋅ mn 3,14 ⋅ 2,5
în care:
D D 46,584 tgα 0 n tg 20 0 0,364
Rb1 = b1 = d 1 cos α 0f = ⋅ 0,9361 = 21,8 mm; tgα 0f = = = = 0,3757
2 2 2 cos β d 1 cos14 23 0,968
' 0 '

Db 2 D d 2 274,328
α 0f = 20 0 36 ' ; Rb 2 = = cos α 0f = ⋅ 0,9361 = 128,3633 mm
2 2 2
sin α 0f = sin 20 0 36 ' = 0,35173

B=ψ A ⋅ A = 40 mm

Gradul de acoperire total: ε = ε f + ε s = 1,6927 + 1,26467 = 2,957

2. Să se întocmească schema cinematică a reductorului a cărui simbolizare a

poziţiei relative a axelor angrenajelor este:
3 CK711N
Indicaţie Axele pinionului şi roţii dinţate conice (K) sunt în plan orizontal.

Rezolvare:

Roti dintate
1. Să se dimensioneze geometric angrenajul şi roţile lui cunoscând: z1 = 24 , z 2 = 32 ,
mn = 3 mm , β = 15 0 .
z2
Raportul de transmitere : i = = 1,33
z1
1 mn
Distanţa dintre axe de referinţă a, mm : a = ( z1 + z 2 ) = 1 3 0 ( 24 + 32 ) = 86,597 mm
2 cos β 2 cos15

Unghiul de presiune în plan frontal α,grade: α = arctg( tg α n cos β ) = arctg tg 20 / cos15 = 20,646
0 0 0
( )
Involuta unghiului α : inv α = tgα − α = 0,38 − 0,36 = 0,02
1 1
Modulul frontal : m f = mn = 3 = 3,09 mm
cos β 0,97
Diametrele de divizare : Dd 1 = m f ⋅ z1 = 3,09 ⋅ 24 = 74,16 mm ; Dd 2 = m f ⋅ z 2 = 3,09 ⋅ 32 = 98,88 mm ;

Diametrele de cap : De1 = Dd 1 + 2a0 = Dd 1 + 2mn = 74,16 + 6 = 80,16 mm

 De 2 = Dd 2 + 2a0 = Dd 2 + 2mn = 98,88 + 6 = 104,88 mm

Diametrele de picior: De1 = Dd 1 − 2( a0 + c0 ) = Dd 1 − 2,5 mn = 74,16 − 7,5 = 66,66 mm

De 2 = Dd 2 − 2( a0 + c0 ) = Dd 2 − 2,5 mn = 98,88 − 7,5 = 91,38 mm

2. Să se dimensioneze geometric angrenajul şi roţile lui cunoscând: z1 = 24 , z 2 = 32 ,

mn = 3 mm , β = 15 0 .
Rezolvare:
z2
Raportul de transmitere: i = = 1,33
z1
Distanţa dintre axe de referinţă a, mm
1 mn
a= ( z1 + z 2 ) = 1 3 0 ( 24 + 32 ) = 86,597 mm
2 cos β 2 cos15
Unghiul de presiune în plan frontal α, grade
( )
α = arctg( tg α n cos β ) = arctg tg 20 0 / cos15 0 = 20,646 0
Involuta unghiului α : inv α = tgα − α = 0,38 − 0,36 = 0,02
1 1
Modulul frontal : m f = mn = 3 = 3,09 mm
cos β 0,97
Diametrele de divizare : Dd 1 = m f ⋅ z1 = 3,09 ⋅ 24 = 74,16 mm

Dd 2 = m f ⋅ z 2 = 3,09 ⋅ 106 = 327,54 mm

Diametrele de cap
De1 = Dd 1 + 2a0 = Dd 1 + 2mn = 74,16 + 6 = 80,16 mm

De 2 = Dd 2 + 2a0 = Dd 2 + 2mn = 327,54 + 6 = 333,54 mm

Diametrele de picior
De1 = Dd 1 − 2( a0 + c0 ) = Dd 1 − 2,5 mn = 74,16 − 7,5 = 66,66 mm

De 2 = Dd 2 − 2( a0 + c0 ) = Dd 2 − 2,5 mn = 327,54 − 7,5 = 320,04 mm

Angrenaj melc – roata melcata

\
1. Să se stabilească sistemul de forţe la angrenajul melc-roată melcată pentru:
- poziţia melcului: jos;
- sensul de înclinare al spirei: stânga;
- sensul de rotaţie: trigonometric.
Să se repartizeze forţele în planul H şi V pentru arborele melc şi cel al roţii melcate.
Rezolvare:

2. La angrenajul melc-roată melcată se cunosc m x = 10 mm; x = + 0,5; q = 12 mm;

u12 = 12; z1 = 3 . Să se afle elementele geometrice principale ale melcului, roţii melcate şi
angrenajului.
Rezolvare:
diametrul de referinţă al melcului d 01 : d 01 = d 0 = m x ⋅ q = 10 ⋅ 12 = 120 mm
diametrul de referinţă al roţii melcate d 02 : d 02 = m x ⋅ z 2 = 10 ⋅ 36 = 360 mm
z2
raportul de transmitere: u12 = ⇒ z 2 = u12 ⋅ z1 = 12 ⋅ 3 = 36
z1
diametrul de divizare al melcului: d1 = d 01 + 2 ⋅ mx ⋅ x = 120 + 2 ⋅ 10 ⋅ 0,5 = 130 mm
diametrul de divizare al roţii melcate: d 2 = d 02 + 2 ⋅ mx ⋅ z 2 = 360 + 2 ⋅ 10 ⋅ 0,5 = 370 mm
(
coeficientul de lungime al melcului: q L = 2 ⋅ 1 + ) (
z2 = 2 ⋅ 1 + )
36 = 14
coeficientul de lăţime al roţii melcate: qb = 2 ⋅ q + 1 = 2 ⋅ 12 + 1 = 7,2
lungimea melcului: L1 = q L ⋅ m x = 14 ⋅ 10 = 140 mm
lăţimea roţii melcate: b = qb ⋅ m x = 7,2 ⋅ 10 = 72 mm
m 10
distanţa dintre axe: A = x ⋅ ( q + z 2 ) = ⋅ (12 + 36) = 240 mm
2 2

Cuplaj manson cu pene longitudinale la 2 arbori

1. Legătura dintre cei doi arbori de 60 mm diametru se face prin intermediul unui cuplaj
manşon cu pene longitudinale. Arborele transmite o putere de 12 kW la o viteză ω = 15 rad / s . Să
se calculeze manşonul ştiind că este din fontă Fc = 27 , iar p a = 500 daN / cm (pentru solicitări
2

alternante), τ at = 60 daN / cm şi β = 0,75 .

2

Rezolvare:

Se aleg dimensiunile penei din STAS în funcţie de diametrul arborelui:

b = 18 mm - lăţimea penei
h = 11mm - înălţimea penei
Lungimea penei pe porţiunea de contact a manşonului
Mt 8000
l= = = 9,7 cm
h d 1,1 6 alegem l = 100 [mm]
⋅ ⋅ pa ⋅ ⋅ 500
2 2 2 2
P 12000
Mt = = = 800 [ N ⋅ m] = 8000 [daN ⋅ cm]
ω 15
Diametrul manşonului:
d1
= (1,45 − 1,70)
d
d1 = (1,45...1,70)60 = 87...102 mm alegem d1 = 100 mm
Verificarea manşonului
Mt 8000
τm= = = 47 [ daN / cm 2 ]
π d1 − d
4 4
π 10 − 6
4 4
⋅ ⋅
16 d1 16 2
M 8000
τa= t = = 189 [daN / cm 2 ]
Wp 3 ,14
⋅ 63
16
τ m < τ at cuplajul e bine dimensionat.
 Cuplaj elastic cu bolturi

1. Forţa periferică pe diametrul de aşezare al bolţurilor unui cuplaj elastic este

F = 1023 daN . Cuplajul are 6 bolţuri. Să se determine presiunea de contact dintre inelele de piele şi
bolţ cunoscând lungimea bolţului în inele l = 45 mm iar diametrul bolţurilor d1 = 18 mm . Care este
efortul de încovoiere din bolţ?
Rezolvare:

F 1023
Forţa ce revine pe un bolţ: F1 = = = 170,5 [daN ]
z 6
F1 ⋅ l 170,5 ⋅ 4,5
σi = = = 673 [daN / cm 2 ]
Efortul la încovoiere: π ⋅d 3
3,14 ⋅ 1,8 3
2⋅ 2⋅
32 32
Probleme propuse (Angrenaje)

1. La angrenajul melc-roată melcată se cunosc mx = 10 mm ; x = + 0,5 ; q = 12 mm ; u12 = 12 ;

z1 = 3 . Să se afle elementele geometrice principale ale melcului, roţii melcate şi ale angrenajului.

2. Să se stabilească sistemul de forţe la angrenajul melc-roată melcată pentru:

- poziţia melcului: jos;
- sensul de înclinare al spirei: stânga;
- sensul de rotaţie: trigonometric.
Să se repartizeze forţele în planul H şi V pentru arborele melc şi cel al roţii melcate.

3. Să se determine raportul de transmitere la mecanismul:

Aplicaţie numerică: z1 = 20; z 2 = 30; z 2' = 20; z3 = 90; z 4 = 40; z 4' = 30; z5 = 100; z6 = 90

4. Să se determine raportul de transmitere la mecanismul:

5. Să se determine raportul de transmitere la mecanismul:

6. Să se determine raportul de transmitere al reductorului planetar din figură cunoscându-se:

z1 = 43; z 2 = 47; (modulul roţilor: m = 7 mm ) z3 = 32; z 4 = 36;
 7. Să se determine raportul de transmitere i13 al mecanismului diferenţial închis din figura:
ω 3 = ω 3' = ω T

8. Să se afle ω 10 în funcţie de ω 1

9. Să se întocmească schema cinematică a reductorului a cărui simbolizare a poziţiei relative

a axelor angrenajelor este:
3 CK711N
Indicaţie Axele pinionului şi roţii dinţate conice (K) sunt în plan orizontal.

10. Să se scrie semnificaţia simbolurilor

X-619/5-2RSLP638EL

11. Să se scrie semnificaţia simbolurilor

X-619/5-2RSLP638EL