Professional Documents
Culture Documents
4/2009
Alcatel-Lucent Timişoara
Abstract:
ALTERNATIVES TO THE ENERGY CRISIS – UNCONVENTIONAL
ENERGY RESOURCES
The perspective of the depletion in the near future of fossile fuels and the
unsolution of depositing radioactive waste has turned humans towards science and
towards the unconventional resources, known as “renewable resources”
Keywords: hidroenergy, geothermal energy, wind energy, solar energy,
biomass energy
1. HIDROENERGIA
59
STUDIA UNIVERSITATIS – Seria Ştiinţe Inginereşti şi Agro-Turism Nr. 4/2009
62
STUDIA UNIVERSITATIS – Seria Ştiinţe Inginereşti şi Agro-Turism Nr. 4/2009
2. ENERGIA SOLARĂ
bază de siliciu pot produce curent electric. Practic, celulele fotovoltaice convertesc
lumina solară în electricitate. Aceste celule sunt foarte scumpe şi pentru realizarea
lor se folosesc substanţe toxice, precum sulfura de cadmiu şi aseniura de galiu,
substanţe care rămân în mediu sute de ani, putându-se astfel constitui într-un
poluant major.
Recent, în Germania s-a descoperit şi experimentat cea mai eficientă şi mai
puţin poluantă combinaţie de substanţe folosite la celulele fotovoltaice, Cd-Te, care
este de 14 ori mai productivă decât cele cunoscute până în prezent. De remarcat
este faptul că România este singura ţară din Europa care deţine telur în Munţii
Metaliferi (Săcărâmb, Baia de Arieş, Faţa Băii) şi în Banat (Oraviţa).
În Franţa, la Targasone, au fost realizate centrale tip turn, alcătuite din
oglinzi heliostate, aranjate astfel încât razele reflectate să fie tot timpul focalizate
pe un colector central, amplasat pe turn. Centrala se numeşte Thermis, este dotată
cu 200 de oglinzi ce totalizează 10.000 m2 şi are o putere de 2,5 MW. În sudul
ţării, la Font-Romeau Odeillo, funcţionează un mic cuptor siderurgic în care se
ating 3000-40000C, iar la Monteans, este utilizată energia solară pentru topirea
substanţelor greu fuzibile. Tot în Franţa, în 1980, la Montpellier, o staţie de
pompare a fost activată cu ajutorul a 192 de panouri solare, debitul pompelor
atingând 180 m3/h, iar curentul dezvoltat a fost de 26 kW.
Experimental, din anul 1981, în Italia funcţionează la Adrano (Sicilia) o
centrală solară. Alte centrale solare au mai fost construite în Spania (Almeria),
Japonia (Nyo şi Saizo), SUA (Harper Lake, Solare One, Barstow 10 MW şi
Eduards 300 MW, ultimele în California).
Multe ţări (Israel, Japonia, Australia, Italia, Franţa) folosesc energia solară
pentru încălzirea locuinţelor şi a apei menajere.
Japonia este liderul mondial în producţia de celule solare în domeniul
locuinţelor instalaţiile depăşeau 1000 MW în 2004, această ţară având un program
ca până în 2010 să producă 4600 MW din energia solară.
Folosirea celulelor solare s-a dovedit rentabilă şi în domeniul spaţial (ma-
joritatea sateliţilor fiind dotaţi cu generatori solari de energie), dar şi în regiunile cu
insolaţie bună în zonele rurale din Spania, Australia, Japonia, Pakistan etc. La
sfârşitul secolului trecut circa un milion de case erau alimentate cu energie produsă
de instalaţiile de celule solare, cele mai multe fiind în satele din lumea a treia
(Kenya, Zimbabwe, India, R. Dominicană, etc.)
China este de departe liderul mondial în montarea de panouri solare (52
milioane de m2) şi are un program de multiplicare de patru ori până în 2025.
Noile clădiri de birouri din Statele Unite, Germania, Spania şi Elveţia au
încorporate în faţadele lor materiale fotoelectrice pentru generarea electricităţii.
Germania are un program numit „100.000 de acoperişuri” (5,4 milioane m2 de
panouri solare) pe care intenţionează să le monteze până în 2006, realizând o putere
de 700 MW din celule solare, iar Italia are un proiect numit „10.000 de acoperişuri
solare”. (L. Brown, 2006)
64
STUDIA UNIVERSITATIS – Seria Ştiinţe Inginereşti şi Agro-Turism Nr. 4/2009
Valorificarea energiei solare începută prin anii 1980, în anul 1998 a atins
peste 1000 MW, iar în 2003 a depăşit 4000 MW la nivel mondial (fig.nr.1).
Sursa: Maycock
65
STUDIA UNIVERSITATIS – Seria Ştiinţe Inginereşti şi Agro-Turism Nr. 4/2009
1. ENERGIA EOLIANĂ
Sunt patru motive pentru care energia vântului merită o atenţie deosebită:
se găseşte din abundenţă, este ieftină, este inepuizabilă şi este curată.
Energia eoliană este utilizată prin intermediul morilor de vânt, care au fost
construite încă din evul mediu în Peninsula Iberică şi în zona litorală a Mării Nor-
dului. În secolul trecut, au fost construite primele „mori de vânt” uriaşe, pentru
producerea energiei electrice; eficienţa lor maximă fiind de aproximativ 60%, dar
media este de 35%. Generatoarele eoliene trebuie amplasate în zonele cu vânturi
puternice (minim 5m/s).
66
STUDIA UNIVERSITATIS – Seria Ştiinţe Inginereşti şi Agro-Turism Nr. 4/2009
67
STUDIA UNIVERSITATIS – Seria Ştiinţe Inginereşti şi Agro-Turism Nr. 4/2009
2. ENERGIA GEOTERMALĂ
68
STUDIA UNIVERSITATIS – Seria Ştiinţe Inginereşti şi Agro-Turism Nr. 4/2009
individuale sunt încălzite direct cu apă geotermală, iar apele reziduale tratate de la
Santa Rosa sunt transportate către The Geysers (60 km), pentru a fi reinjectate în
subteran şi a reface volumul rezervorului geotermal.
Alte ţări care realizează energie electrică din energia geotermală în pondere
semnificativă din totalul producţiei de energie electrică mai sunt: Filipine, Mexic,
Indonezia şi Italia.
Filipine, este al doilea producător mondial de energie electrică pe baza
resurselor geotermale (după SUA) principalele câmpuri geotermale din această ţară
sunt Mak-Ban (70 km sud de Manila), Tiwi (în sudul insulei Luzon unde este
montată cea mai mare centrală din ţară, Tangonan I, II, III (în insula Leyte),
Palinpinon I, II în insula Negros, Bac-Man I, II în peninsula Bicol (insula Luzon) şi
Mindanao I, II în munţii Apo (provincia Cotabatao). În această ţară centralele
geotermale vor produce peste 500 MW, până în anul 2008.
Mexicul, dispune de 3 sisteme geotermale productive: Cerro Prieto cu 9
unităţi operaţionale care produc 800 MW; Los Azufres cu 8 unităţi de 5 MW
fiecare şi una de 50 MW şi Los Humeros cu 5 unităţi de 6 MW fiecare. Câmpul
geotermal La Primavera (lângă Guadalajara) are o capacitate de instalare de 75
KW.
Indonezia, are 6 câmpuri geotermale mari prin care asigură 5% din energia
electrică a ţării. În insula Jawa, temperaturile sunt de peste 240°C, aici fiind
construite centralele Komojang (140 MW), Salak (330 MW), Darajat (55 MW), şi
Dieng (60 MW). În insula Sumatra s-a construit centrala Sybaiak, iar în insula
Sulawesi centrala Hendong. Rezervele geotermale ale Indoneziei sunt de 20.000
MW iar cele economice de 10.000 MW.
În Italia câmpul geotermic Larderello are o suprafaţă de 250 km2, aici fiind
instalate 27 de unităţi care produc 550 MW. Tot în Toscana se mai găsesc şi ariile
geotermale Travale-Radicondoli (50 km2 cu 5 unităţi care produc 90 MW). Şi
Monte-Amiata cu 5 unităţi care produc 100 MW. În Munţii Volsimi, din Laţium,
este un câm geotermal cu temperaturi de 190-240°C, capacitatea de producţie fiind
de 40 MW.
În Hawai cea mai mare parte a energiei electrice folosite în industria
hotelieră este obţinută din centrale geotermale. În Franţa sunt exploatate pentru
încălzirea locuinţelor, geotermalele de la Nogaro care au temperatura de 490C şi
cele de la Bordeaux, iar în perspectivă şi cele din Bazinul Parizian. Franţa a
construit 70 de centrale geotermale prin care asigură încălzirea şi apa caldă pentru
aproximativ 200.000 de locuinţe. În Japonia apa geotermală fierbinte este folosită
pentru încălzirea a 15.600 de hoteluri, 5.500 de băi publice, şi 2.800 de unităţi de
tratament. Ungaria încălzeşte 1.200 de piscine iar Islanda 100 de piscine publice şi
93% din locuinţe (L. Brown 2005). În România energia apei geotermale este
utilizată pentru furnizarea apei calde menajere şi pentru încălzirea locuinţelor în
unele cartiere din Oradea, Beiuş şi Satu Mare.
71
STUDIA UNIVERSITATIS – Seria Ştiinţe Inginereşti şi Agro-Turism Nr. 4/2009
Panouri
Bioenergie fotovoltaice
Fermă
eoliană
Motoare Stirling
Transmisie şi
Celule solare
pe acoperiş
distribuţie
Pile de
combustie
Industrie
Microturbine
Motoare Pile de combustie
cu piston
Locuinţe Comerţ
Motoare cu piston
Microturbine
73
STUDIA UNIVERSITATIS – Seria Ştiinţe Inginereşti şi Agro-Turism Nr. 4/2009
BIBLIOGRAFIE
AHLHEIM, K., (colab.) (1975), Die Unwet des Menschen Meyer Lexikon- verlog,
Mannheim
BROWN R.L. (2001), World Economy Expands, in Worldwatch Institute, Vital
Signs, 2001 (N.Y. W.W. Norton&Company, 2001)
BROWN R.L., (2006), Planul B 2.0 Salvarea unei planete sub presiune şi a unei
civilizaţii în impas, Editura Tehnică, Bucureşti
DUMA, S., (2007), Resursele crustale mondiale, Edit. Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca
DUNN S., (2000), The Hydrogen Experiment, World Watch, nov/dec 2000
DUNN S., (2001), Hydrogens Futures: Toward a Sustainable Energy System,
Worldwatch Paper 157, (Washington D.C.: Worldwatch Institute, Aug 2001)
IANNUCCI, (1999), Distributed and Meeting of boar don Energy and
Environmental Systems, Nationa research Council, Washington DC
NIAC G., NAŞCU H, (1999), Hidrogenul, vector de energie. Pro şi contra,
Revista Energetica nr.47, Cluj Napoca
74