METABOLISMUL LIPIDELOR

Lipidele sunt biomolecule ce indeplinesc in

organism rol energetic si structural
Origine – exogena (din alimente)
- endogena:
- lipide sintetizate pe baza
lipidelor exogene
- lipide provenite din alte
lipide endogene
- lipide provenite din
proteine

Digestia lipidelor

- In cavitatea bucala si stomac (pH foarte acid),

nu exista enzime care sa hidrolizeze lipidele.
Numai la sugari exista o lipaza gastrica care
actioneaza la pH acid si hidrolizeaza
preferential lipidele din lapte.
- In intestinul subtire:
o se deverseaza sucul pancreatic care
contine enzime lipolitice:
 lipaze care actioneaza asupra
trigliceridelor,
  colesteridesteraze care actioneaza
asupra esterilor colesterolului,
 fosfolipaze care hidrolizeaza
fosfolipidele (lecitine, cefaline,
serincefaline).
o bila deverseaza sarurile biliare care:
 emulsioneaza lipidele alimentare
transformandu-le in picaturi extrem
de fine; astfel se mareste suprafata
de contact intre lipide si enzime.
 activeaza lipazele facilitand digestia.
 stimuleaza secretia biliara (actiune
coleretica)
 stimuleaza contractia veziculei biliare
si eliminarea bilei in duoden (actiune
colagoga)
Prin actiunea conjugata a diferitelor enzime
lipolitice, lipidele exogene sunt scindate in acizi
grasi, glicerol, mono si digliceride, alcool
superior, aminoalcooli, etc.

Absorbtia lipidelor

Are loc in regiunea proximala a jejunului

Acizii biliari se reintorc in lumenul intestinal
participand la solubilizarea si transportul altor
molecule lipidice; cand ajung in portiunea distala
a ileonului sunt absorbiti, ajung prin sistemul
port in ficat apoi in bila si intestin (circuitul
enterohepatic al acizilor biliari)
In interiorul enterocitelor are loc resinteza
trigliceridelor, colesteridelor si fosfolipidelor.
Astfel:
1.Acizii grasi cu 8-10 atomi de carbon sunt
absorbiti direct prin peretele intestinului
si prin vena porta, ajung la ficat si pe
cale sanguina sunt distribuiti catre
diverse organe si tesuturi.
2.Acizii grasi cu numar mai mare de atomi
de carbon participa in peretele intestinal
la resinteza de lipide sub forma de
trigliceride; mono, di si trigliceridele se
absorb prin peretele intestinului si trec in
limfa
3.Fosfolipidele sufera un proces de
hidroliza cu eliberare de acizi grasi, apoi
in peretele intestinului se produce o
resinteza de fosfolipide care se absorb si
trec in limfa
4.Colesterolul se poate absorbi direct prin
peretele intestinului sub forma libera sau
esterificata.
Lipidele absorbite formeaza chilomicroni si
lipoproteine cu densitate foarte joasa (VLDL)
care de la nivelul intestinului sunt preluate de
limfa, trec in sange prin ductul toracic si sunt
distribuite tesuturilor
Ele pot urma 4 cai:
- depozitare temporara in ficat
- depozitare in tesutul adipos (rezerva)
- degradare metabolica cu generare de
cantitati importante de energie (sub forma de
ATP)
- unele lipide au rol structural, plastic, intrand
in structura membranelor.

Metabolismul lipidelor

CATABOLISMUL LIPIDELOR
CATABOLISMUL TRIGLICERIDELOR (LIPOLIZA)

Sub actiunea lipazelor intracelulare

gliceridele, in special trigliceridele, de origine
exo sau endogena sufera un proces de
hidroliza  glicerol si acizi grasi.

1.CATABOLISMUL GLICEROLULUI
Glicerolul poate urma mai multe cai metabolice:
a.poate intra in ciclul anaerob al glicolizei 
acid lactic
b.poate intra in ciclul Krebs + respiratia
celulara + fosforilarea oxidativa  bioxid
de carbon, apa, energie
c. poate lua calea inversa a glicolizei,
transformandu-se in glucoza si glicogen
(gluco- si glicogeno-neogeneza)
d.poate fi reutilizata pentru resinteza
trigliceridelor

2.CATABOLISMUL ACIZILOR GRASI (-

OXIDAREA ACIZILOR GRASI)

Acizii grasi se catabolizeaza cu generare de

energie, in principal prin procesul de -oxidare
care reprezinta o succesiune de reactii
enzimatice prin care un acid gras este degradat
succesiv prin ruperea a cate 2 atomi de carbon
sub forma de acetil-CoA.
Acetil-CoA intra in ciclul Krebs si se
catabolizeaza la CO2 si apa.
 oxidarea are loc in mitocondrii.
Etape:
 a.Activarea si patrunderea acidului gras in
mitocondrii. Reactia are loc in citoplasma
cu consum de energie, cu actiunea unei
tiokinaze specifice.
b.Reactiile -oxidarii
1.Dehidrogenare sub actiunea unei
dehidrogenaze FAD dependente
2.Hidratare sub actiunea enoil hidratazei
3.Dehidrogenare sub actiunea unei
dehidrogenaze NAD dependente
4.Scindare tiolitica
Molecula de acil gras-CoA rezultata, mai scurt cu
2 atomi C, reintra intr-o noua secventa de -
oxidare, procesul continuandu-se pana la totala
transformare a acidului gras cu numar par de
atomi de carbon in acetil- CoA.
Spira Lynen reprezinta schematizat ciclul
reactiilor -oxidarii. In cursul acestui proces se
elibereaza cantitati mari de energie sub forma
de ATP.
Exemplu - 130 ATP/1 molecula de acid palmitic.

FORMAREA CORPILOR CETONICI

(CETOGENEZA)
Cetogeneza este procesul biochimic de formare
a 3 compusi rezultati din condensarea a doua
molecule de acetil-CoA:
1.acidul acetilacetic
2.acidul -hidroxibutiric
3.acetona
Acidul acetil acetic – este metabolitul care
rezulta din catabolizarea -oxidativa a tuturor
acizilor grasi. Din acesta se formeaza ceilalti doi.
In conditii normale, ficatul produce 200-300 mg
corpi cetonici/zi.
Ei sunt degradati rapid mai ales in tesutul
hepatic dar si extrahepatic (miocard, muschi
scheletici, rinichi, creier) pana la CO2 si apa cu
generare de energie.
Cresterea concentratiei corpilor cetonici in sange
(normal 1mg/dl) determina starea de cetoza.
Prezenta lor in urina (cetonurie=200mg/1500
ml/zi)
Cauze:
- insuficienta aportului alimentar de glucide
- diabet zaharat
- stari febrile
- varsaturile din sarcina
- perioada de alaptare.
 CATABOLISMUL STERIDELOR
Are loc indeosebi in ficat.
Colesterolul esterificat (steridele) este hidrolizat
sub actiunea colesterolesterazelor generandu-se
colesterol si acid gras
Catabolismul colesterolului constituie punctul de
plecare pentru obtinerea unor serii de compusi
deosebit de utili pentru organism:
1.colecalciferolul sau vit D3
2.acizi biliari (rol in digestie)
3.hormoni corticosuprarenali
4.hormoni sexuali

CATABOLISMUL GLICEROFOSFOLIPIDELOR

In celule si tesuturi au loc pe de o parte procese

de degradare iar pe de alta parte procese de
biosinteza a glicerofosfolipidelor (GPL)
Hidroliza GPL are loc sub actiunea fosfolipazelor
Componentele rezultate pot fi:
 folosite in procesul de reinnoire a
glicerofosfolipidelor sau
 sunt degradate (ex: colina)
 ANABOLISMUL LIPIDELOR

1.BIOSINTEZA ACIZILOR GRASI

Acest proces se realizeaza cu mare intensitate,

pornind de la acizii grasi inferiori sau de la acidul
acetic sau alti acizi organici existenti in circuitul
metabolic (ex: acidul propionic, butiric).
Sediul biosintezelor il constituie ficatul, tesutul
adipos, glanda mamara, intestinul, plamanul.
Exista 2 cai de sinteza:
- calea citoplasmatica (calea malonil-
CoA)
- calea mitocondriala (calea β-
elongatiei)
Precursorul este acetil-CoA.
Cand necesarul energetic al organismului este
acoperit, surplusul de acetil-CoA nu se mai
degradeaza in ciclul Krebs ci este utilizat in
biosinteza acizilor grasi.

2.BIOSINTEZA GLICERIDELOR
(LIPOGENEZA)

Are loc in ficat, tesut adipos, rinichi, intestin,

plamani.
Cand sinteza are loc in ficat, trigliceridele trec
treptat in sange si sub forma de lipoproteine
sunt transportate in diferite tesuturi.
Lipogeneza din tesutul adipos este stimulata de
o concentratie marita de glucoza in sange
(hiperglicemie)

3.BIOSINTEZA STERIDELOR

In tesuturile organismelor superioare,

colesterolul exista mai ales esterificat.
Esterificarea are loc in ficat sub actiunea acil-
CoA-colesteroltransferazei.
Alte organe de sinteza: intestine, pancreas,
cortex suprarenal.

4.BIOSINTEZA COLESTEROLULUI
Cea mai mare parte din colesterolul existent in
organismul uman provine din biosinteza
endogena si nu din steridele exogene.
Sediul biosintezei: ficat, perete intestinal, cortex
suprarenal, testicole, ovare.
Biosinteza are loc in citoplasma
extramitocondriala sub actiunea unor enzime
localizate in reticolul endoplasmatic.
Precursorul este acil-CoA.
 REGLAREA METABOLISMULUI LIPIDIC
Se realizeaza la nivelul ficatului.
Un sistem de reglare il constituie ciclul glucoza-
acizi grasi, care asigura mecanismul de control
homeostatic al concentratiei acestor substante in
plasma.
Pentru reglarea metabolismului lipidic sunt
utilizate diferite biomolecule: colina, metionina,
vit B12, mezoinozitolul, denumite substante
lipotrope care protejeaza ficatul impotriva
steatozei (infiltratia grasa a ficatului).
Steatoza apare atunci cand exista:
- eliberare intensa de lipide din tesutul adipos
(cure de slabire rapide)
- deficitul de proteine
- reglarea procesului de formare a
lipoproteinelor
1.hiperlipidemia - este o stare patologica
caracterizata prin cresterea anormala a
lipidelor in sange.
2.sfingomielinoza sau boala Niemann-Pick
- se caracterizeaza prin acumularea
sfingomielinei in sistemul reticulo-
endotelial in creier, nervi, ficat, rinichi,
splina.
3.cerebrozidozele sau boala Gaucher -
constau in formarea de cerebrozide
anormale (contin glucoza in loc de
galactoza) care se depoziteaza in
celulele ficatului, splinei si maduvei
4.cetoza (cetonemie + cetonurie) –
productia intensa de corpi cetonici nu
este echilibrata de utilizarea lor