UNIVERSITATEA DE STIINTE

AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

BUCURESTI

Agroturism
intern si
international
STUDENTA:
DULGHERU CRISTINA

Profesor:agatha popescu

TURISMUL DURABIL
 Turism durabil = dezvoltarea tuturor for melor de
turism, mana gementul şi mar ketingul turistic care să
respecte inte g ritatea naturală, socială şi economică a
mediului, cu asigurarea exploatării resur selor naturale şi
culturale şi pentr u generaţiile viitoare.

Impactul turismului asupra mediului = presupune

analiza relaţiei turist - rezer vă turistică - produs turistic.

Dezvoltarea durabilă aşa cum a dovedit, sperăm, capitolul

anterior, nu este doar o modă, ci o necessitate impusă , pe
de o par te, de nivelul înalt de dezvoltare la care au ajuns
unele state, iar pe de altă par te, de rămânerea în ur mă a
economiei multor altor state.

De la apariţia sa, în 1987, conceptual dezvoltării durabile a

pătr uns în toate domeniile vieţii economice şi sociale: de la
a g ricultură durabilă până la transpor t durabil şi turism
durabil.

Prin activitatea conjugată dintre UICN – Uniunea

Inter naţională de Conser vare a Naturii, WWF – Federaţia
Mondială pentr u Ocrotirea Naturii, PNABE – Federaţia
Europeană a Parcurilor Naţionale şi Naturale, încă din
1991, s-a definit conceptual de turism durabil:

” dezvoltarea tuturor for melor de turism, managementul şi

mar ketingul turistic care să respecte inte gritatea naturală,
socială şi economică a mediului, cu asigurarea exploatării
resur selor naturale şi culturale şi pentr u generaţiile
viitoare ”.

Din această definiţie rezultă că orice for mă de turism

trebuie să respecte principiile dezvoltării durabile, plecând
de la ecoturism, turism ver de şi turism r ural, până la
turismul de afaceri sau cel automobilistic.
Turismul şi mediul
Un număr tot mai mare dintre cei implicaţi, sub o for mă sau
alta, în activităţile de turism sunt conştienţi de efectele
provocate de dezvotarea turistică, de impactul acestor
activităţi asupra populaţiei şi ambiantului. În ultimii ani,
deceniile nouă şi zece ale secolului XX, s-a ur mărit ca
expansiunea turismului să se realizeze echilibrat, în
confor mitate cu standar dele care garantează păstrarea
echilibr ului ecologic şi evită suprasolicitarea resur selor,
poluarea şi orice alte impacte ne gative asupra mediului.

Noţiunea de impact presupune analiza relaţiei turist -

resur sa turistică - produs turistic, care se desfăşoară de la
simpla vizitare a unui obiectiv turistic, pana la asigurarea
pachetului de ser vicii şi acţiuni turistice, menite să pună în
valoare obiectivul respectiv.

Impactul asupra unei zonei turistice este dat de:

• cadr ul natural şi varietatea potenţialului turistic;

• existenţa unei infrastr ucturi generale, care asigura

circulaţia, accesul şi infor marea;

• prezenţa unor str ucturi turistice de cazare, alimentaţie

publică, a g rement.

Aceste elemente definitorii ale turismului deter mină mai

multe tipuri de impact, care pot îmbrăca for me po zitive sau
ne gative de manifestare.

Impactul politic

Este deter minat de po ziţia în politica turistică a guver nului

privitoare la industria ospitalităţii, care pentr u cazul
României considerăm că ar trebui să aibă ur mătoarele
direcţii:

• turismul fiind un sector prioritar al economiei ar trebui să

se dezvolte în viitor cu sprijinul statului;
• folosirea în mod optim a resur sele naturale, culturale, ale
teritoriului naţional, cu asigurarea protecţiei acestora;

• ridicarea calităţii amenajărilor turistice şi a ser viciilor

turistice şi prin îmbunătăţirea politicii de resur se umane;

• moder nizarea infrastr ucturii generale şi extinderea ei în

folosul dezvoltării turismului;

• rolul şi dimensiunea sector ului privat în turism trebuie să

fie mărite considerabil.

În cele ce ur mează vom face o analiză a tipurilor de impact.

Existenţa şi evoluţia omului, a societăţii în ansamblul său
sunt deter minate de calitatea mediului.

În acest sens mediul, definit prin totalitatea factorilor

naturali şi a celor creaţi prin activităţile umane aflaţi în
strânsă interacţiune, influenţează echilibr ul ecologic,
deter mină condiţiile de viaţă, de muncă şi per spectivele
dezvoltării societăţii.

Desfăşurarea eficientă a activităţilor turistice presupune

existenţa unui mediu înconjurător adecvat, având calităţi
superioare atât în privinţa condiţiilor naturale, cât şi a
celor create de om.

Printre motivaţiile turistice un loc tot mai însemnat revine

nevoii de destindere, de recreere, de odihna activă într-un
mediu a g reabil, cu o natură nealterată: aer curat, apă,
soare, zăpadă, linişte, peisaje reconfor tante.

Altfel spus, mediul şi calitatea acestuia reprezintă condiţia

fundamentală a desfăşurării activităţilor turistice.

Amenajarea şi valorificarea prin turism a naturii şi a

valorilor culturale, fără discer nământ şi la întâmplare, pot
produce în timp şi spaţiu efecte defavor abile asupra tuturor
componentelor de mediu.

Impactul social

Se manifestă prin influenţa pe care o are turismul asupra

modului de viaţă tradiţional al locuitorilor unei zone,
asupra lăr girii orizontului lor spiritual şi profesional. În
condiţiile în care modul de viaţă socio-economic are tot
mai acute tendinţe de generalizare şi unifor mizare,
păstrarea unor elemente cu specific tradiţional, vor ocupa
un loc impor tant în viitor ul aşezărilor incluse în activităţi
turistice.

Acestea reprezintă căile de păstrare a unei identităţi socio-

culturale, de dobândire a unei per sonalităţi distincte în
cadr ul turistic local, naţional şi chiar mondial.

Această valorificarea prin turism a patrimoniului natural şi

cultural al unei zonei turistice prezintă ,în plan social, atât
un impact po zitiv, cât şi unul ne gativ.

Impactul pozitiv se exemplifica prin:

• creşterea şansei sociale şi profesionale prin realizarea de

noi locuri de munca, în ser vicii turistice şi infrastr uctură
generala;

• crearea de noi locuri de muncă sezoniere, cu precădere

pentr u tineri (elevi, studenţi, etc.) şi femei;

• asigurarea şi dezvoltarea prog resului social, de creştere

a curăţeniei şi igienei publice, a confor tului general în
localităţile turistice;

• scăderea diferenţelor dintre cate goriile socio-

profesionale din punct de vedere al veniturilor realizate;

• dezvoltarea sentimentelor de înţele gere şi toleranţă

deoarece schimburile interculturale între turişti şi
populaţia gazdă facilitează dispariţia barierelor lingvistice,
sociale, rasiale, religioase, culturale

Impactul ne gativ se poate materializa prin:

• per turbarea şi distr ugerea treptată a modului de viaţă

tradiţional, în cadr ul str ucturilor sociale;
• acceptarea de către populaţia locală a unor influenţe
ne gative în plan social.

Pentr u populaţia din zonele r urale bunăoară, dezvoltarea în

timp şi spaţiu a activităţilor turistice poate conduce la
renunţarea la modul de viaţă şi la ocupaţiile tradiţionale
(pastorale, silvicultură, ar tizanat şi mică industrie, etc.) în
favoarea unor activităţi şi ser vicii turistice care aduc
venituri mai rapide şi mai impor tante.

Impactul economic

Materializat prin dezvoltarea locală şi re gională a

localităţilor mai puţin favorizate sub aspectul resur selor
economice, impactul economic total se concretizează în
volumul deter minat de cheltuielile turistice.

Din acest punct de vedere măsurarea impactului economic

poate ţine seama de trei elemente:

• impactul direct care evidenţiază efectele primei r unde de

circuit

monetar provenit de la turist;

• impactul indirect măsoară efectele derivate ale r undelor

adiţionale cauzate de recircularea unităţii monetare iniţiale
a turistului;

• impactul indus (stimulat) comensurează efectele derivate

cauzate de angajaţii unei fir me turistice care cheltuiesc o
par te din salariile lor în alte sectoare de afaceri.

În această situaţie impactul economic total este e gal cu

efectele impactului indirect plus impactul indus al
cheltuielilor turistului. În mod logic efectul multiplicator al
turismului (K) este exprimat prin însumarea celor trei
impacturi, rapor tate la impactul direct:

impactul direct
K =impactul _direct+ impactul_ indirect+ impactul_ Indus

impactul _direct

Rezultă că orice cheltuială iniţială a unui turist trece prin

numeroase r unde,asemănător cu impactul provocat de o
piatră ar uncată într-o oglindă liniştită de apă, suma iniţială
a cheltuielilor turistului reverberând, răspândind cercuri
concentrice tot mai lar gi, dar şi din ce în ce mai puţin
sesizabile, în economia unui areal turistic.

Privind din acest unghi, se pune problema dezvoltării unui

sector turistic durabil.

Conceptul de turism durabil este de dată mai recentă, fiind

deter minat de procesul de creştere a populaţiei, de dorinţa
de ridicare a nivelului trai ca şi de cunoaşterea capacităţii
de supor t a mediului.

Dezvoltarea durabilă se bazează pe ur mătoarele principii

esenţiale:

• stabilirea limitelor ecologice, a standar delor şi nor melor

de consum, cu reducerea consumurilor nejustificate;

• redistribuirea activităţii economice şi realocarea

resur selor, satisfacerea nevoilor esenţiale ale vieţii, şi în
acelaşi timp creştere economică;

• menţinerea unui optim de populaţie, creşterea

demog rafica fiind în concor danţă cu potenţialul
ecosistemelor exploatabile;

• conser varea resur selor de bază şi păstrarea arealelor

naturale care susţin patrimoniul genetic al florei şi faunei;

• acces le gal la resur se, creşterea efor tului tehnologic şi

folosirea raţională a acestora;

• stabilirea unei rate minime de exploatare şi de consumare

a resur selor aşa zise “inepuizabile”;
• controlul comunitar, rolul comunităţii locale asupra luării
deciziilor de - dezvoltare locală;

• asigurarea unui mana gement al tuturor resur selor care să

pună accent pe calitate.

Por nind de la punctele cheie ale dezvoltării durabile,

impactul activităţilor turistice presupune ur mătoarele:

• creşterea viabilităţii unor localităţi cu resur se naturale

reduse;

• utilizarea terenurilor slab productive a g ricol, prin

realizarea unor dotări turistice corespunzătoare;

• creşterea veniturilor băneşti ale locuitorilor în condiţiile

reducerii păşunatului şi a exploatărilor silvice;

• creşterea puterii economice a localităţilor, prin obţinere

de noi venituri din noi taxe şi impo zite locale;

• încurajarea activităţilor tradiţionale, mai ales a acelora

cu caracter ar tizanal şi de mică industrie tradiţională ;

• dezvoltarea unui comerţ specific bazat pe produsele

economice locale şi meşteşugăreşti;

• veniturile obţinute din turism şi comerţul specific acestui

cadr u, pot contribui la susţinerea acţiunilor de moder nizare
a obiectivelor culturale, de refacere ecologica a peisajelor
valoroase;

• apor tul de profit şi devize - ca ur mare a activităţilor de

primire, găzduire, transpor t şi alimentaţie publică – vor
reprezenta o contribuţie impor tantă în planul dezvoltării
locale.

Dar dezvoltarea economică are şi repercusiuni ne gative,

mai ales când se depăşesc anumite limite, ur marea fiind
afectarea mediului ambiant.

Prezenţa reliefului variat, cu suprafeţe împădurite sau

ve getaţie apreciabilă reprezintă modalitatea cea mai
simplă de reducere şi răspândire a factorilor poluanţi.
Impor tant este ca exploatarea resur selor naturale (lemn,
piatră, cărbune, petrol, sare, etc.) dintr-o zonă să se facă
raţional, pentr u a păstra şi per manentiza un potenţial
natural atractiv şi valoros, ca şi pentr u: reducerea
efectelor de poluare naturală şi antropică, prevenirea
fenomenelor de deşer tificare ori de de g radare a apelor,
solului şi ve getaţiei, menţinerea unui climat plăcut şi
stabil, în scopul menţinerii şi păstrării atractivităţii
peisajului.

Pădurea are şi ea un rol deosebit în bilanţul căldurii, în

acumularea, curăţarea, re glarea distribuţiei resur selor de
apă, reducerea acţiunii vânturilor puter nice, în for marea
solurilor şi per manentizarea unor nişe ecologice de floră şi
faună.

Impactul ne gativ al activităţilor economice este exprimat

de:

• presiunea asupra exploatării resur selor ;

• distr ugerea treptată a mediului înconjurător ;

• utilizarea tehnologiilor neperfor mante care conduc la

produse slabe calitativ, la consum mare de

materii prime şi ener gie, precum şi la creşterea poluării

prin produse secundare.

Impactul cultural

Este dominat de relaţia dintre turişti şi populaţia locală,

care nu este întotdeauna benefică în plan local.
Aspectele pozitive sunt date de:

• dezvoltarea şi revigorarea tradiţiilor culturale şi

religioase;

• diver sificarea for melor de ar tizanat;

• favorizarea creşterii interesului populaţiei locale pentr u

păstrarea şi conser varea obiectivelor de interes turistic,
naturale şi culturale, care astfel pot fi valorificate;

• iniţierea unor noi acţiuni culturale în plan religios, de

pelerinaj la mănăstiri, cu scopul satisfacerii sentimentului
de sacralitate creştină, de respect faţă de valorile morale.

Aspectele ne gative sunt mai numeroase, iar apariţia lor se

face simţită după un inter val relative mai lung de timp:

• apariţia de schimbări a mentalităţilor, a valorilor morale

sub influenţa turiştilor, păstrarea unor obiceiuri, datini doar
pentr u că sunt pe gustul turiştilor, apariţia kisch-ului;

• adaptarea şi copierea de către rezidenţi a unor atitudini

şi compor tamente noi, atribuite turiştilor ;

• apariţia unor potenţiale conflicte şi anta gonisme, atunci

când turismul devine fenomen de masă, suprasaturat, şi
conduce la dispariţia sentimentului de mândrie faţă de
propria cultură;

• creşterea costului vieţii, dezvoltare ultrarapidă a

modelului societăţii de consum, distr ugerea treptată a
spontaneităţii sociale, pe plan local.

Impactul turistic

Turismul este o industrie care per mite încasări în moneda

naţională precum şi în valută, şi care contribuie la
dezvoltarea comunităţilor locale creând noi locuri de
munca.

El diferă de alte industrii prin aceea că clientul se

deplasează în ţara sau zona turistică dorită, pentr u un
anume produs turistic.
Der ularea activităţilor turistice necontrolat, aleator, fără
luarea în calcul a standar delor de amenajare şi exploatare
poate conduce la de g radarea mediului şi a resur selor
turistice.

Aceste aspecte sunt influenţate de două mari g r upe de

factori:

� factori care sunt o ur mare directă a dezvoltării

economice(industria, a g ricultura, transpor turile şi alte
domenii de activitate);

� factori care sunt rezultatul utilizării mediului pentr u

turism şi a g rement.

Chiar dacă activităţile turistice nu a g resează mediul,

precum unităţile industriale, nu se poate ascunde faptul că
şi turismul are influenţe ne gative asupra mediului ambiant.

Impactul pozitiv este reprezentat de:

• creşterea număr ului de unităţi de cazare, îndeosebi în

aşezările urbane şi r urale defavorizate;

• sporirea număr ului de unităţi de alimentaţie publică, prin

sprijinirea iniţiativelor locale pentr u valorificarea
bucătăriei tradiţionale şi utilizarea produselor locale
specifice (vinuri, brânzeturi, produse de car ne, le gume şi
fr ucte, etc.);

• crearea condiţiilor de a g rement-diver tisment adecvat şi

diver sificat, care de asemenea poate pune în valoare
resur sele locale (cai, caleşti, sănii, bărci, instalaţii
tradiţionale de a g rement, tarafuri, orchestre şi fanfare,
etc.);

• dezvoltarea unui comerţ specific cu produse de ar tizanat,

albume, pliante, hărţi, ghiduri, diapo zitive, CD-uri, etc.;

• moder nizarea principalelor căi de comunicaţie şi de

acces spre punctele de interes turistic;
• activităţile turistice pot inter veni în asigurarea unor
ser vicii care să se inte g reze ambiental şi situate la preţuri
rezonabile;

• oferă şansa creşterii pre gătirii profesionale, prin

specializarea per sonalului din turism, îndeosebi a ghizilor,
cu ridicat nivel cultural, buni cunoscători de limbi străine;

• crearea condiţiilor ca, prin multitudinea for melor de

turism, acestea să se poată practica pe tot parcur sul
anului, cu evitarea a glomeraţiei din sezonul turistic;

• creşterea veniturilor locale şi generale, prin încurajarea

de noi investiţii în turism.

Impactul ne gativ este deter minat în primul rând de

acţiunea distr uctivă a turiştilor asupra resur selor turistice.
Acţiunile distr uctive – în multe cazuri inconştiente,
datorată în special lipsei de educaţie turistică şi ecologică
- pot fi numeroase, mai ales în zonele sau la obiectivele la
care se conturează o evidentă concentrare turistică şi în
condiţiile în care dotările şi amenajările turistice nu
corespund cerinţelor de protecţie a mediului.

Ele sunt provocate de:

- circulaţia turistică necontrolată mai ales în afara

traseelor marcate, prin distr ugeri asupra solului,
ve getaţiei, per turbării faunei. Alte prejudicii sunt aduse
prin declanşarea de incendii, împiedicarea refacerii
ecologice, practicarea braconajului, ducând până la
dispariţia unor specii.

Circulaţia turistică necontrolată, în g r upuri mari, are

influenţe ne gative şi asupra obiectivelor culturale;

- lipsa unor amenajări specifice , destinate popasurilor,

instalării cor turilor, în zonele şi traseele de mare interes
turistic. Produce fenomenul de de g radare a peisajului, prin
acumulări de deşeuri, gunoaie, etc.;

- distr ugeri cauzate de turismul automobilistic prin

parcarea şi circulaţia în locuri interzise, cu abatere de la
dr umurile principale, cu oprirea în poieni, pe malul apelor,
prin producerea de: gaze de eşapament, zgomot,
distr ugerea de specii floristice. O intensă circulaţie
turistică, a glomerarea parcărilor conduce la alterarea
aer ului în zonele turistice;

- exploatarea intensivă a resur selor naturale cu valenţe

turistice (ape minerale, nămoluri, gaze de mofetă, plaje,
apa lacurilor sărate ş.a.). Se impune limitarea exploatării
acestor resur se în rapor t cu valoarea rezer velor omologate,
cu asigurarea unei exploatări raţionale. Un rol impor tant îl
are respectarea perimetrelor hidrogeologice şi a nor melor
sanitare de protecţie a zidro zăcămintelor cu valoare
balneară;

- str ucturile turistice de primire, alimentaţie publică nu

prezintă dotări de folosire a ener giei alter native, a
reciclării şi epurării apelor utilizate, a depozitării şi
compostării gunoaielor.

În condiţiile dezvoltării activităţilor turistice într-un ritm

rapid, fenomenul de impact ne gative poate fi exprimat şi
prin:

- tendinţa de extindere a str ucturilor şi ser viciilor turistice,

în loc de utilizare complexă a dotărilor existente;

- creşterea g radului de urbanizare a localităţilor ;

- afluxul extins de turişti conduce la suprasaturarea

infrastr ucturilor turistice existente şi diver sificarea
for melor de poluare.

În acest context, în special în zonele turistice care au

statut de rezer vaţii şi parcuri naţionale, se pune problema
dezvoltării unui turism controlat şi dirijat (ecoturism).

Activităţile turistice într-o arie naturală protejată trebuie

să fie în concor danţă cu capacitatea de încărcare
ecologică şi cu par ticularităţile ecosistemelor existente.
Amenajarea şi valorificarea turistică adecvată şi pr udentă,
ca şi gestionarea eficace trebuie să devină punctual for te
pentr u păstrarea inte g rităţii ecologice a unor astfel de
resur se.

Principiul director al dezvoltării turismului într-o astfel de

zonă protejată trebuie să fie acela de exploatare
echilibrată a tuturor resur selor naturale, umane şi
culturale, într-un mod care să asigure satisfacţii deosebite
turiştilor şi posibilităţi de dezvoltare echilibrată şi durabilă
a aşezărilor turistice aferente. Deşi la prima vedere
activităţile turistice sunt poate cel mai puţin poluante,
totuşi în timp ele conduc treptat şi la poluarea mediului
înconjurător.

Pe primul loc se situează dezvoltarea excesivă pe

orizontală sub influenţa directă a creşterii populaţiei şi a
creşterii mediului urban, cu dispariţia terenurilor naturale
şi a pădurilor, şi nu în ultimul rând a terenurilor a g ricole
prin extinderea infrastr ucturii. În al doilea rând, circulaţia
turistică intensă, cu vehicule par ticulare, în exces de
viteză, generează mai multe for me de poluare (a aer ului,
sonoră, tasarea solului, ş.a.). Evaluarea impactului
turismului asupra cadr ului natural se traduce prin
prezentarea principalelor efecte nedorite care se pot
produce şi care influenţează echilibr ul ecologic, al
ecosistemelor componente.

De asemenea, nu trebuie uitat că turismul este le gat în

dezvoltarea sa – în vir tutea efectului multiplicator al
activităţilor turistice - de industrie şi a g ricultură, care
practicate în/sau apropierea ariilor protejate conduce la
modificări irever sibile asupra mediului inconjurător.

Încercările de reducere a impactului ne gativ, respectarea

cerinţelor de protecţie a mediului, acor darea unui sprijin
real unor astfel de activităţi, realizarea unor colaborări
multidisciplinare pot deschide calea dezvoltării durabile a
oricărei for me de turism.

2.2. For me ale turismului durabil

Dezvoltarea turistică durabilă nu este doar un concept

dezbătut, completat sau refor mulat în cadr ul conferinţelor
pur tate pe aceasta temă. Necesitatea protejării bogăţiilor
naturale, sociale şi culturale care constituie patrimoniul
comun al umanităţii şi a satisfacerii nevoilor turiştilor şi
populaţiei locale a generat apariţia în practică a unor
for me de turism durabil. Obiectivele, principiile, cerinţele
dezvoltării turistice durabile se re găsesc în for me ale
turismului cum ar fi : ecoturism, turism r ural sau turism
cultural. Aceste for me sunt expresia dorinţei ca turismul să
reprezinte nu numai în prezent un factor po zitiv şi dinamic
de dezvoltare şi o soluţie practică de păstrare nealterată a
mediului.

Din definiţia dată însă la începutul acestui capitol

turismului durabil rezultă că toate for mele de turism (nu
numai cele enunţate anterior) ar trebui să respecte
principiile dezvoltării durabile şi deci, implicit, principiile
turismului durabil:

♦ activitatea turistică trebuie iniţiată cu mijloace proprii

ale comunităţii locale, iar aceasta trebuie să-şi menţînă
controlul asupra dezvoltării turistice;

♦ turismul trebuie să ofere rezidenţilor locuri de muncă

care să ducă la îmbunătăţirea calităţii vieţii comunităţilor
locale şi trebuie realizat un echilibr u între activităţile
economice deja existente în zonă şi activitatea turistică;

♦ trebuie stabilit un cod de practici pentr u turism la toate

nivelurile: naţional, re gional şi local, bazat pe standar de
inter naţionale deja acceptate. Pot fi stabilite, de
asemenea, liniile directoare pentr u operatorii din turism,
monitorizarea impactului diferitelor activităţi turistice, cât
şi limitele de acceptabilitate pentr u diferite zone;

♦ trebuie realizate prog rame educaţionale şi training pentr u

imbunătăţirea mana gementului în domeniul protecţiei
resur selor naturale şi culturale.

Dezvoltarea turistică durabilă, prin for mele sale practice,

conciliază interese şi obiective anta goniste, favorizează
par teneriatul şi cooperarea între decidenţi, operatori şi
consumatori şi promovează interesul general pe ter men
lung, dincolo de cel par ticular, imediat.
For mele de acum "clasice" ale turismului durabil, cu care
acesta este încă confundat sunt prezentate pe lar g în
capitolele ce vor ur ma. Ceea ce trebuie reţinut însă este
faptul că, plecând de la oricare din criteriile de clasificare,
definirea tuturor for melor de turism trebuie să conţînă
ideea de durabilitate. Ecoturismul, turismul r ural, turismul
ştiinţific, turismul cultural sunt doar "avangar da" for melor
de turism durabil.

Deşi industria turistică acor dă mai mare impor tanţă

problemelor le gate de mediu şi tot mai multă atenţie
turismului durabil, diferenţele dintre bunele intenţii
exprimate de oameni atunci când sunt supuşi cercetărilor
şi ceea ce ei vor face efectiv în vacanţe, nu ar trebui
subestimate.

Nu există nici un dubiu că turismul, dacă este bine

planificat şi condus, poate ajuta la generarea veniturilor
pentr u populaţia locală şi poate accelera dezvoltarea
re giunii. A devenit o sur să majoră pentr u multe arii şi
numeroase ţări din lume. Patrimoniul mondial, cultural şi
natural de exemplu atra ge acum vizitatori din toată lumea
şi poate deveni motor ul dezvoltării locale. Dar mai multă
atenţie trebuie acor dată impactului fizic şi cultural al
turismului de masă inclusiv pier derile indirecte ce apar
acolo unde se manifestă supraa glomerarea. Un exemplu în
acest sens îl reprezintă studiul de caz prezentat mai jos.

Relaţia dintre industria turismului şi patrimoniul mondial

este de aceea delicată pentr u că turismul este totodată un
ar gument puter nic pentr u stabilirea bunurilor patrimoniului
mondial. Dacă lumea nu mai poate supor ta consecinţele
sociale şi ecologice ale număr ului de vizitatori aduşi în
zone ce intră în patrimoniul mondial, atunci mult mai multă
atenţie va trebui acor dată aducerii patrimoniului mondial,
cultural şi natural la oameni.

O primă alter nativă sugerată de UNESCO (pentr u turismul

de masă) este dezvoltarea parcurilor tematice. Acestea se
bucură deja de succes, notabil fiind cel al Cor poraţiei Walt
Disney.
Deşi datele despre provenienţa şi profilul vizitatorilor
parcurilor Disney sunt considerate aproape secrete
comerciale, se pare că aceste parcuri au ţinut milioane de
oameni depar te de alte destinaţii unde probabil ar fi
provocat mult mai multe pa gube. Expansiunea acestor
centre de la originalul Disneyland din Los Angeles,
Califor nia (1955) în Florida şi alte colţuri ale SUA (1971), la
Tok yo (1983) şi recent la Paris (1992) garantează
detur narea unor fluxuri turistice.

În ciuda criticilor aduse parcurilor tematice pentr u

caracter ul lor total ar tificial, nu există nici un dubiu că ele
fur nizează un tip de turism pe care milioane de oameni îl
practică. Aceste parcuri sunt foar te atent proiectate şi
datorită izolării lor de comunităţile din împrejurimi,
asemenea parcuri contribuie foar te puţin la contaminarea
culturală a populaţiei locale care adesea se plânge că
singur ul dezavantaj îl reprezintă slujbele slab plătite din
sector ul terţiar.

A doua alter nativă la turismul de masă sugerată de

specialiştii UNESCO nu este chiar complet diferită de prima
şi se bazează pe continua dezvoltare a tehnologiei
computerelor care va face posibilă “vizitarea vir tuală” a
zonelor cuprinse în patrimoniul mondial. Aceasta înseamnă
că tehnicile remarcabile folosite până acum doar de piloţii
militari şi astronauţi vor deveni accesibile pentr u milioane
de căutători de aventuri. Ei vor putea să “zboare” în jur ul
lumii prin simpla vizitare a siteului “Reality Par k”, pur tarea
unui coif şi a unor mănuşi cu sofisticate fibre optice,
stimulatori audio şi olfactivi. Sistemele realităţii vir tuale
fac astăzi din filmele tridimensionale un mare hit în
parcurile tematice.

Viitor ul dezvoltării durabile depinde de restr ucturarea

economiei globale şi necesită schimbări majore în
compor tamentul uman, în sistemul de valori şi stilul de
viaţă. “Nu mai putem pretinde că turismul este unul dintre
cele mai bune moduri de a realiza dezvoltarea durabilă
locală, când el este mai de g r abă antidotul dulce-amar al
dezvoltării durabile de oriunde”. Patrimoniul mondial,
cultural şi natural trebuie folosit cât mai bine pentr u a
sensibiliza oamenii în ceea ce priveşte impor tanţa
constr uirii de le gături între natură şi cultură, între culturi
diferite.

Ecoturism – Turism durabil

Turismul durabil înseamnă abilitatea destinaţiei turistice

de a rămâne competitivă împotriva tuturor problemelor
apăr ute, de a atra ge vizitatorii pentr u prima oară şi să-i
fidelizeze ulterior, de a rămâne unică din punct de vedere
cultural şi a fi într-un per manent echilibr u cu mediul
ambiant.

Or ganizaţia Mondială a
Turismului,Asociaţia
de TurismASIA-
PACIFIC ,Wor ld Travel and Tourism
Council(WTTC) se numără printre
or ganizaţiile inter naţionale şi
re gionale care dezvoltă politici şi
linii directoare cu privire la
conser varea şi protejarea resur selor naturale.Chiar
industria hotelieră a iniţiat o mişcare a g resivă pentr u
combaterea pier derilor în utilizarea apei şi
ener giei,reducând utilizarea chimicalelor în spălătorii şi
sporind folsirea de materiale reciclabile ca hâr tie
igienică,săpun etc.

În publicaţia Or ganizaţiei Mondiale A Turismului “Turismul

în anul 2010″ se constată că secolul XXI-lea se confr untă
cu două mari probleme:

-1. o mare responsabilitate şi un respect profund pentr u

populaţiile destinaţiei gazdă şi pentr u cultura lor.

-2. o mare responsabilitate a celor care călătoresc

reflectând noi modalităţi de consum,o atenţie în creştere
acor dată de către turişti educaţiei.

De aceea, turismul durabil reflectă 3 aspecte impor tante:

a.calitate – turismul durabil prevede o experienţă valoroasă
pentr u vizitatori,îmbunătăţind în acelaşi timp calitatea
vieţii comunităţii gazdă şi protejând mediul;

b.continuitate – turismul durabil asigură continuitate

resur selor naturale pe care se bazează şi o continuitate a
culturii comunităţii gazdă cu experienţe satisfăcătoare
pentr u vizitatori

c.echilibr u – turismul durabil asigură un echilibr u între

nevoile industriei turistice,ale par tizanilor mediului şi
comunităţii locale.

Scopurile turismului durabil sunt:

-să îmbunătăţească calitatea vieţii comunităţii gazdă

-să prevadă echitate intra şi între generaţii

-să protejeze calitatea mediului prin menţinerea diver sităţii

biologice şi a sistemelor ecologice

-să asigure inte g ritatea culturală şi coeziunea socială a

comunităţii

-să prevadă experienţe de o înaltă calitate pentr u vizitatori.

Turism ecologic

Inima Padisului, vanduta pe bucati

Ecologiştii au descoperit că terenul viitoarei staţiuni de

schi a fost deja parcelat şi înstrăinat.
Războiul de uzură dintre Compania de Hoteluri şi
Restaurante (CHR) Padis şi Centr ul Re gional de
Suprave ghere Ecologică (CRSE) „Munţii Apuseni” a ajuns
într-un punct critic.
Aceasta după ce ecologiştii au obţinut de la Oficiul de
Cadastr u Beiuş indicii că proiectul staţiunii de schi din
Padiş ar fi doar un paravan pentr u un „tun imobiliar”, după
cum l-a apreciat Mihai Togor, membr u al CRSE.

Astfel, terenul de 85,7 hectare a fost deja făcut bucăţi şi

vândut la o sută de per soane fizice şi la încă zece per soane
juridice, dintre care Poiana Padiş este deţinută de un of f-
shore din Cipr u.

Delta Dunării, mai ocupată în pra g de iar nă decât vara

În primele două luni de vară, g radul de ocupare a bazelor

turistice din Deltă a fost de 15-20 la sută, mai ales din
cauza inun daţiilor. În aceste zile însă, în pra g de iar nă,
vremea fr umoasă a favorizat continuarea turismului în Delta
Dunării. Silviu Gheor ghe, preşedintele ANTREC Tulcea, a
declarat că peste 40 sută din capacitatea de cazare a
pensiunilor turistice din Deltă este ocupată.
“Turiştii care au ales să petrecă, în noiembrie, câteva zile
de vacanţă în Deltă sunt cei care iubesc pescuitul, dar şi
peisajul fascinant din ţinutul dintre ape din timpul
toamnei”, a declarat acesta.

S-au pre gătit din timp

Patronii bazelor de turism din Deltă spun că au pre gătit din

timp acţiunea de prelungire a sezonului turistic pe timpul
toamnei. Pensiunile turistice din zonă au fost dotate cu
centrale ter mice pentr u a asigura confor tul corespunzător
în zilele friguroase. S-au făcut ofer te la a genţiile
de turism pentr u extrasezonul de toamnă din timpul verii,
iar turiştii care sunt pescari sau vânători înrăiţi au fost
anunţaţi, de asemenea, din vreme că pot veni în vacanţă nu
doar la hotelurile la care trăgeau în anii precedenţi, ci şi la
pensiunile din majoritatea localităţilor din Deltă.
Reduceri de preţuri

Operatorii de turism au făcut de asemenea reduceri cu cel

puţin 25 la sută la preţurile practicate pentr u cazare.
Astfel, în noiembrie costul unei vacanţe de weekend în
respectivele pensiuni se ridică la cel mult 200 de lei.
Reducerea a făcut ca, în aceste zile, g radul de ocupare a
pensiunilor din Murighiol, Dunavăţul de Jos, Mahmudia şi
Crişan este de 90 la sută. Şi hotelurile plutitoare din Deltă
sunt pline cu turişti. Patronii hotelurilor plutitoare percep
între 120 şi 150 de euro pe o zi petrecută la bor d, preţ în
care sunt cuprinse cazarea şi masa. Ei susţin că turiştii
care au urcat în această toamnă la bor dul acestor
ambarcaţiuni turistice sunt, cu precădere, vânători şi
pescari de ştiucă. Preşedintele ANTREC Tulcea mai spune
că prelungirea sezonului turistic în Deltă pe parcur sul
tuturor lunilor de toamnă i-a salvat de la faliment pe
operatorii din zonă.

Promovarea turistică a zonelor uitate din Tulcea

Mai multe zone turistice din judeţul Tulcea, printre

careParcul Naţional Munţii Măcin,Rezer vaţia Naturală
Pădurea Babada g, zona Sărături – Murighiol, Pădurea Letea
şidunele de nisip de la Caraor man, vor face subiectul unui
proiect de promovare turistică ce va fi dezbătut astăzi în
cadr ul şedinţei de Consiliu Judeţean.
Astfel, pe perioada a doi ani, ur mează să se realizeze un
album foto-documentar al judeţului Tulcea, un por tal web
care va conţine baza de date realizată în cadr ul proiectului,
str ucturată pe fiecare produs turistic identificat şi
promovat şi un DVD de promovare care va prezenta toate
infor maţiile prezentate pe por talul web. De asemenea, tot
în cadr ul proiectului de promovare va fi realizată o har tă cu
obiectivele turistice ale judeţului Tulcea, un atlas
ihtiologic care să prezinte cele mai reprezentative specii
de pesti din zona nor d-dobrogeană şi o broşură care va
prezenta produsele tradiţionale din peşte specifice
spaţiului Nor d – dobrogean, inclusiv trasee
turistice definitorii pentr u acest tip de produs turistic.
Valoarea totală a proiectului „FISH NATURA ECO TOUR –
Promovarea turis mului de a g rement în spaţiul nor d-do
brogean’’ a fost estimată la circa 920 de mii Ron, fondurile
ur mând să fie asigurate, în mare proporţie, de Uniunea
Europeană, prin Prog ramul Operaţional Re gional 2007-2013.

România Sălbatică-mar mote la Căldarea Iezer ului

Patr u parcuri naţionale în două luni şi sute de fotog rafii –

acesta este bilanţul primei etape a proiectului România
Sălbatică, proiect iniţiat în august 2010 de fotog raful Dan
Dinu, în par teneriat cu WWF. Primul obiectiv a fost Parcul
Naţional Munţii Rodnei. Prima etapă s-a concentrat pe zona
rezer vaţiei Bila-Lala unde, în afară de lacurile glaciare Lala
Mică şi Lala Mare, fotog raful s-a aflat în căutarea unei
plante rare, opaiţul Munţilor Rodnei. A doua zonă în care s-
a deplasat a fost zona vârfului Pietrosu, cel mai înalt masiv
din Car paţii Orientali. Aici, obiectivul a fost fotog rafierea
vârfului şi a tronsonului de creastă din jur ul lui, dar şi
fotog rafierea coloniei de mar mote de la Căldarea Iezer ului.

A ur mat, între 25 şi 28 august, Parcul Naţional Semenic-

Cheile Caraşului, unde zona vizată de la început au fost
golul alpin al Semenicului, cu mlaştinile de altitudine şi
pădurea de fa gi seculari de la Izvoarele Nerei. Pădurea are
nu mai puţin de 5000 de hectare şi se numără printre cele
mai mari păduri vir gine ale Europei, fa gii de aici atingând
vâr ste de peste 350 de ani, au explicat repreyentanţii WWF.
A doua etapă a turei s-a desfăşurat în zona Cheilor
Caraşului, una dintre cele mai spectaculoase atracţii ale
Parcului, datorită celor peste 500 de peşteri şi avene, dar
şi abundenţei ve getaţiei.

Ziua de 15 septembrie a marcat începutul expediţiei în

Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, unde obiectivul a
sur prins locuri emblematice precum Lacul Roşu, Cheile
Bicazului sau Piatra Singuratică, dar şi zone mai puţin
cunoscute, cum ar fi Cheile Bicăjelului sau Poiana
Ghilcoşului.

Între 22 şi 26 septembrie, fotog raul a străbătut Parcul

Naţional Domogled-Valea Cer nei în căutarea unor locuri
deosebite, cum ar fi Izbucul Cer nei sau stâncăriile
împădurite ale Ciucevelor. În a doua par te a turei fotog raful
s-a axat pe fotog rafierea unei specii emblematice şi
endemice din această zonă, pinul ne g r u de Banat, pe care l-
a găsit în Cheile Ţăşnei. Au mai fost vizitate şi fotog rafiate
Cheile Corcoaiei, Vârful Domogled şi Muntele Ar jana.

ONG-ul şi fotog raful Dinu va fotog rafia, timp de aproape doi

ani, cele mai spectaculoase zone din parcurile naţionale şi
naturale vor fi sur prinse în ima gini menite să constituie o
colecţie publică de fotog rafii de calitate din ariile protejate
din România. Ur mătoarele destinaţii ale expediţiei sunt
Parcul Naţional Retezat şi Parcul Naşional Defileul Jiului.
Colţ de rai: Scărişoara, o excur sie în Epoca de Gheaţă

Peştera Gheţar ului de la Scărişoara reprezintă unul dintre

principalele puncte de atracţie pentr u turiştii care ale g să
viziteze Parcul Naţional Apuseni, atraşi de zona Padiş, de
Cheile Galbenei, Cetăţile Ponor ului, Cheile Or dâncuşii şi de
Cascada Vârciog. Dacă în lunile trecute, 200 de turişti
coborau zilnic în g rotă, în august număr ul vizitatorilor a
crescut până la 500 pe zi, spun administratorii peşterii.
Localnicii, conştienţi de potenţialul turistic al zonei, sunt
nemulţumiţi însă şi spun că ar veni mai mulţi vizitatori dacă
principala cale de acces, un dr um forestier de şapte
kilometri, ar fi asfaltată.

Fără semnal, fără ştiri, doar peisaj

După ieşirea din Câmpeni simţi că pătr unzi în altă lume.

Semnalul posturilor de radio dispare şi te trezeşti că rămâi
fără ştirile despre criza economică. Rămâi doar cu peisajul,
dar nici n-ai nevoie de altceva. La fiecare curbă vezi alte
fr umuseţi, munţii tot cresc, la fel şi făloşii brazi de
Apuseni, Arieşul Mare cur ge tot mai limpede, iar casele
moţilor, tare îng rijite, te fac să te gândeşti dacă nu ar fi
mai bine să te muţi la ţară.
Captivat de liniştea şi de pitorescul locului, nici nu obser vi
când îţi apare în faţă indicator ul r utier de intrare în Gâr da
de Sus şi, imediat după el, direcţia pentr u Gheţar ul
Scărişoara.

Dr umul asfaltat continuă prin pădure şi pe lângă Arieş până

la o inter secţie unde eşti întâmpinat de cei care practică
un fel de „taximetrie”. Contra-cost, la înţele gere, turiştii
sunt urcaţi cu un ARO până la destinaţie. „Mai sunt şapte
kilometri până la gheţar. Eu nu vă sfătuiesc să mer geţi cu
maşina pentr u că, să vă dau un exemplu, chiar zilele
trecute unul cu Loganul şi-a spar t baia de ulei”, spune
şofer ul, în încercarea de a-i descuraja pe temerari şi de a
câştiga noi clienţi. Câţiva renunţă, însă mulţi continuă cu
maşina.Pe o distanţă de aproape un kilometr u ur mează un
dr um de ţară presărat cu g ropi supor tabile, după care vine
par tea cea mai g rea par te a traseului. Localnicii spun că,
pe jos, ajungi în vârf cam în trei ore, iar cu maşina faci 45-
60 de minute.Pe măsură ce urci spre peşteră, parcă se
deschid pa gini dintr-un album foto cu peisaje din Alpii
austrieci.

Nuanţele de ver de care se contopesc cu albastr ul cer ului,

crestele de Apuseni, chele sau acoperite cu brazi, dar şi
poieniţele încântătoare te uimesc la fiecare pas. Dr umul
continuă, iar până sus vezi alte privelişti. Din când în când,
pe traseu, câte un pui de moţ îţi oferă o plăcintă cu brânză
sau cu dulceaţă cu afine ca la mama acasă, pentr u doi lei.
Puţin sleit de puteri, dar animat de dorinţa de a vedea
gheţar ul, ajungi la destinaţie.

Respiraţia rece a peşterii

Biletul pentr u intrarea în g rotă costă şapte lei şi poate fi

cumpărat chiar de la intrare. După for marea g r upului de
vizitatori, ghidul le explică acestora că ur mează o
schimbare br uscă de temperatură şi vor avea de înfr untat
trecerea de la peste 30 de g rade Celsius la doar +1 g rad.
„Peştera se află la o altitudine de 1.165 de metri.

Coborâm 50 de metri pe scări, după care ajungem în

rezer vaţia mare. Gheţar ul a fost descoperit în anul 1863 de
speo-logul austriac Adolf Schmidl, iar ulterior de el s-a
ocupat şi Emil Racoviţă. Este cel mai mare gheţar subteran
din lume măsurând 100.000 de metri cubi şi are o vechime
de 3.800 de ani. Grosimea gheţar ului este de 27 de metri”,
spune ghidul la intrarea în g rotă. Pe măsură ce cobori
treptele, începi să simţi tot mai mult respiraţia rece a
peşterii şi vezi primele sloiuri de gheaţă depuse pe rocă.

Ur mează „rezer vaţia mare”, numită astfel din cauza

dimensiunii mai mari a camerei. În jur, dar şi jos, e doar
gheaţă din care se scur g picături de apă. „Gheţar ul se
topeşte, însă nesemnificativ, pentr u că la iar nă îngheaţă
din nou. Ne aflăm la +1 g rad Celsius. În mijloc avem
„fântâna ar teziană”, numită aşa din cauza for mei
asemănătoare. Mai vedeţi stalactitele şi stala gmitele”,
adaugă ghidul.

„Altar ul” din g rotă

Ur mătoarea sală este cunoscută drept „rezer vaţia mică” şi

„altar ul”. „Dacă vă uitaţi cu atenţie, veţi vedea că
stala gmitele au for ma celor 12 sfinţi, o înfăţişează şi pe
Maica Domnului cu Isus şi de aceea îi spunem «altar ul». La
dreapta mai vedeţi şi «elefantul». Gheţar ul s-a for mat
datorită trecerii unei ape. Şi iar na şi vara, temperatura în
g rotă este cuprinsă între -2 g rade şi 1 g rad”, mai arată
ghidul.

Pe lângă cele două rezer vaţii, peştera dispune de încă două

săli, în care pot pătr unde doar speologii echipaţi
corespunzător. Intrarea se face coborând încă 22, respectiv
25 de metri, iar ieşirea din g rotă se face pe aceleaşi scări.
Afară, alte câteva zeci de turişti aşteaptă să vadă locul în
care gheaţa nu dispare niciodată.

Laşi în ur mă Scărişoara, însă suflul rece al gheţar ului încă

per sistă. Coborârea pe dr umul forestier de şapte kilometri
pare ceva mai rapidă – durează în jur de 30 de minute – iar
odată ajuns pe şosea ai impresia că pluteşti. Pleci şi te
gândeşti că tocmai ai văzut un colţ de Rai.

„Sperăm să mai ţină 100 de ani”

Ghidul le prezintă vizitatorilor „Altar ul Gheţar ului“

Vasile Paşca este angajat ca paznic şi ghid la gheţar. El

spune că, în ultimii ani, speo-logii au ajuns la concluzia că
gheţar ul a început să se topească. „E din cauza încălzirii
globale. A rezistat 3.800 de ani, iar acum se prevede că mai
ţine 100 de ani. Sperăm ca măcar generaţia viitoare să-l
mai poată vedea. În august, avem zilnic cam 400-500 de
per soane, dar număr ul ar fi şi mai mare dacă s-ar face
dr umul”, explică el.

La întoarcere, în faţa unei case într utotul similară celor de

acum câteva sute ani, un bătrân cântă la fluier. Este Ilisie
Paşca, cel care şi-a dedicat jumătate din viaţă muncii de
îng rijitor al Peşterii Gheţar ului de la Scărişoara, iar acum,
ajuns la pensie, le cântă turiştilor pentr u a-i îmbia să
viziteze muzeul locului.

Poveste cu elveţieni

Miniautobuzele îi transpor tă pe turişti până în vârful

muntelui

Localnicul spune că îi creşte inima atunci când vede

g r upuri de turişti care iau dr umul peşterii: „Să vă spun un
secret. Am lucrat toată viaţa în turism. Am fost ghid la
gheţar 40 de ani. Înainte, tatăl meu a fost ghid şi îng rijitor,
iar de la pensionare, în ’98, le cânt turiştilor pentr u a-i
chema în muzeu. Acum e lux faţă de ce era înainte, când
coboram cu turiştii în peşteră pe scări de lemn şi
aprindeam lămpi de carbid pentr u a lumina locul.”

Pâr tii de schi în acest an

Localizare. Peştera Gheţar ului de la Scărişoara se află pe

raza comunei Gâr da de Sus, judeţul Alba, localitate situată
la aproximativ 35 de kilometri de Câmpeni, chiar în centr ul
Apusenilor.

Acces. Din Câmpeni se continuă dr umul pe DN 75, spre

Oradea. La aproximativ 35 de kilometri, în comuna Gâr da de
Sus ur mează un dr um la dreapta, după care o inter secţie, în
care este indicat dr umul spre gheţar. Acesta are o lungime
de 7 kilometri şi e considerat dr um forestier.

Cazare. În comuna Gâr da de Sus sunt opt pensiuni turistice

aflate la numai şapte kilometri de gheţar. Preţurile pentr u o
cameră pe noapte sunt cuprinse între 35 de lei (Pensiunea
Mama Uta) şi 100 de lei (Pensiunea Felyviss).

Ag rement. Anul acesta vor fi finalizate lucrările de

amenajare a două pâr tii de schi în Gâr da de Sus, la
altitudinea de 900 de metri şi 700 de metri. Pâr tiile vor
avea lungimi de 1.100, 1.600 şi 2.000 de metri. Accesul se
va realiza cu telescaunul. Vara, turiştii pot ale ge traseul
turistic spre Padiş şi Cetăţile Ponor ului situate la nouă ore
de mer s.

Hotelul de gheaţă de la Bâlea Lac, pre gătit de oaspeţi!

Constr uctorii Hotelului de gheaţă de la Bâlea Lac, proiect

devenit deja tradiţional, au finalizat lucrările la hotel, tema
din acest an fiind ” Ice Hotel Cold T hink “.

“Constr ucţia unicului Hotel de gheaţă din Europa de Sud-

Est a fost finalizată în data de 24 decembrie şi este deschis
pentr u vizitatori. Proiectul de Mar keting Turistic Ice Hotel
Bâlea Lac are ca principal scop promovarea potenţialului
turistic din Masivul Făgăraş, precum şi crearea şi
dezvoltarea unui brand turistic pentr u Bâlea Lac. Tema
Proiectului deMar keting Turistic «Ice Hotel 2010», este
«Ice Hotel Cold T hink»”, se arată într-un comunicat de
presă al constr uctorilor Hotelului de gheaţă.

Suprafaţa totală de constr ucţie a hotelului este de

aproximativ 650 de metri pătraţi. Hotelul dispune de zece
camere duble, un Ice Bar, un Ice Restaurant şi o esplanadă
cu expo ziţie de statui din gheaţă.

“Fiecare cameră poar tă numele unui filo zof cunoscut,

român sau străin, iar în fiecare cameră va fi expusă o
scur tă prezentare a filo zofului al căr ui nume îl poar tă
camera. Pentr u Ice Restaurant am pre gătit un
nou meniu compus din patr u feluri de mâncare, gustarea şi
deser tul vor fi ser vite pe farfurii din gheaţă, iar cei care
doresc să ser vească masa în Ice Restaurant vor beneficia
de un welcome cocktail”, se mai arată în comunicat.
Primii turişti care vor fi cazaţi în Hotelul de gheaţă sunt 20
de englezi care îşi vor petrece noaptea de Revelion la Bâlea
Lac. Aceştia vor plăti 198 de lei pe noapte pentr u fiecare
cameră dublă.

Potrivit or ganizatorilor, din componenţa Complexului “Ice

Hotel 2010″, nu va lipsi Biserica de Gheaţă.

“Acest obiectiv a fost constr uit pentr u prima dată în ur mă

cu trei sezoane şi şi-a câştigat o binemeritată notorietate,
constituind un reper obişnuit pentr u această locaţie.
Imediat după ce vor fi finalizate lucrările la Ice Hotel, toate
efor turile vor fi îndreptate spre Biserica de Gheaţă, astfel
încât să reuşim recuperarea întârzierilor cauzate de
condiţiile meteorologice, ce au fost, la începutul ier nii,
total nefavorabile şi să putem finaliza totul la timp. Dacă
nu vor apărea situaţii neprevăzute, Biserica de Gheaţă va fi
inaugurată, aşa cum s-a întâmplat şi anii trecuţi, în ziua
sărbătorii Bobotezei”, se mai arată în comunicat.

Biserica de gheaţă de la Bâlea Lac va avea caracter

ecumenic şi va fi deschisă g ratuit tuturor vizitatorilor,
indiferent de religie.

În sezoanele trecute, Biserica de gheaţă a găzduit mai

multe evenimente religioase, aici fiind oficiate trei botezuri
şi o cununie religioasă.

Hotelul Ve ga, primul ECO HOTEL cer tificat de către TUV

Rheinland

Hotelul Ve ga***** din Mamaia este primul hotel din

România aliniat standar dului european Eco Hotel
Mana gement System. Acor darea cer tificatului Eco Hotel
prezintă o garanţie a faptului că principiul Eco guver nează
toate procesele desfăşurate în cadr ul hotelului Ve ga*****

Hotelul Ve ga***** a primit cer tificarea Eco Hotel

Mana gement System în ur ma unui aprofundat şi exigent
audit desfăşurat de TUV Rheinland Por tugalia în colaborare
cu TUV Rheinland Romania.

Hotelul Ve ga***** a obţinut, în ur ma auditului un punctaj

foar te bun, îndeplinind pe lângă cerinţele obligatorii, 90%
din cerinţele suplimentare. Condiţiile minime de cer tificare
Eco Hotel constau în îndeplinirea 100% cerinţelor
obligatorii şi a minim 50% din criteriile suplimentare.

Nuno Mor ganheira, auditor ul şef al TUV Por tugalia, a

declarat la încheierea auditului: “Punctajul obţinut de
hotelul Ve ga***** este foar te bun. Acesta plasează unitatea
hotelieră de pe litoralul românesc în clasamentul celor mai
bune unităţi hoteliere europene.”

TUV Rheinland Group optimizează, verifică şi documentează

în întrea ga lume siguranţa şi calitatea produselor şi
sistemelor, ser viciilor şi per soanelor.

Eco Hotel este un standar d exclusivist care aduce un plus

de valoare hotelului, fiind o garanţie suplimentară a
calităţii ser viciilor hoteliere la nivel european. Noul sistem
de mana gement cer tificat de TUV RHEINLAND la hotelul
Ve ga***** se adresează unităţilor hoteliere, fiind conceput
în scopul reducerii impactului acestora asupra mediului
înconjurător.

Infor maţii generale:

Hotelul Ve ga***** a fost deschis pe 8 august 2008, la

încheierea unor ample lucrări de consolidare şi
moder nizare desfăşurate timp de doi ani, valoarea
investiţiei atingând suma de 13 milioane de euro. Hotelul
Ve ga***** face par te din Upetrom Group.

Companiile din cadr ul Upetrom Group desfăşoară activităţi

de foraj onshore şi of fshore, producţie de echipament
petrolier, proiectare, turism. Gr upul Upetrom are astăzi
peste 6000 de salariaţi şi operează în întrea ga lume, având
reprezentanţe în numeroase ţări.

VA
MULTUMESC!