eMart Seligman eu pet de ph ‘aga yl amereane de poe opi oe deAsren ecg Aer Deol ae pei ‘esses pelo po, ere ab, ‘deinen psi eer pt topline Pani ping a ic rotamer pote ance pest Jee {edhe Anat Anonane Pl Pe oe tsi lla enolase an npr en ie rae ‘Nice de cra 20 vet ‘ela trl coum artcledeye ‘ee enone Ali Je ewred Oo (99019, ee a ame ey se a Seen St Wa i a Change and Wha i Can 993, The Opn Cia (1999, Hees (9751999, Abo! Pe (182 18% 1985 cobra {iD Rs phon Hap ID) Ev le eto bene ‘in aces hme lors (ace x tein) toate ae eecmminge stags © un ce ‘Nv mers(935) Dr Martin EP. Seligman Optimismul se invata Stiinta controlului personal Tradwoere din englené i adaptare de ‘lina Cire Bh rvmaniras Partea nt Cautarea oe Doua feluri de a privi viata “atl sit a ica now sets ast de apace arene Co sine hie tn aap anal cin prc se 3 fas ede eet. ‘opi dsctie ch resin “te tgp ame, gcd we seu loc Oo el an mie nue o jc po tit ears oe tsi ime ca ie fc ae ope toch ep min eric Pattee sot Se ce dps nv dr mite i pve ce el Ka men scone BONE HP esl. Coico nara “a iy sa rude neva, f- Godoy pou inne han ca SENS er setae Sr acne Demented i EaOrie at sect Le pone errno ari ome fic pve pe ven abet. carta ras ana Momrresealonetcaueaaete Semen mente ert ee sateen pioneers Scene Exunaieraasoeeas namie en iscas nip eters ca hm ta era Si a eee oretae Sifecaceetonaces sen daagins eee Sane 9 81 mio ert niciodt. Scaca “iene cen wot ei ee aoe eee Ree iesotn sale cae eas ieeoeeeeme ete rear cceaeentane meee Sepecaeenieommecee eee soreness es = mace Malas en espero lfc pedis, xn aie primi fannie pte fia ‘sip fein exerci ie, tind ner ‘Sed calmece sf Task pedal sit curse, dr moral Bit tes eset, Abia ap spam, hd fee ‘esa py penn ort sual tae ui aie, ‘heap sve laine sie barre dn mo deca Acs ti acest nich ou fer ite de ei mes Ci se ila ceva replicate un {i nrg ot cn neva, ef eran (linac eas iment ino ‘endvon conse Ete redial depres ae lung ‘ovine de aot isnt se esse neha, ‘aura vo evenmene mpl ex a pati i Shure, Pec ete sen ama epee {Tome ce pot sumone. Dap ne re inte revpind-enrgin. Are sine excel ‘Opi pint de 25 ean stud. Cra endear pesmi tid serene renmenile elute or dra mul np or obs fot einen apr cn ina x, Opinii ae se ‘ona ev asks eesti pe lames a 5 pds Janeane lar tro manera gps. hp fingers ete wu pe fap pore, eazle fess asia respect Opi ced ini {ean edn vina lor etcurstane, gino su ale eae genes Pe asf de omen eee mo rosa, Paint site pros, © prep 8 @ prover ag ma ra i “Aes oud moda pce de a iI enre 8, ‘este, enseckfe, Soe de studi rac pesmi r= an a gor ln deen dein. Expres‘mai aati 8 optimise descurcd msi bine fa col gi 4s facut, a mined pe tere de spor. a mod obi. Ii dere rile estore pli Atul end nee petr un pst, opis sint ml era leg ‘deanpator cect pesinigi. Sonstas lor ese netignit a seek fenomen lt stn lat de psenism: depen xpresa ere a pesimisml Ne gsi in ia nei pier de presi cu consecinfe care, din eau sic ‘Cir, cla toc ates pied de vic gepiemin de SIDA, cre sea eraepndis: Depeesia gra este | Somer etna eh aces en ea Se ne a et apr eu Ba a fed sui eam usc ai al oeme deca Ser dst epee ce "pint nu demul nu exist det out modur de sbor- dares dyes pasa bomen Pespectta ‘sale neers peo bored Sigman Fed ha ae pape eo peu Prd se Seesue cant min de overs peiuace Sebefare mina pein Sree6 nino on 18 ria ntors supe inl, Depresivul se dessorside- gi dret ts sinaids.Depresivul, spun Freud in- ‘a 8 se ural inc de cn est de-o gions. Cindva, rice Darv pte pote de deprese; oat 8 vi mi reas nivel doreail; pote sv spressd bunistaes fie; ete de depare o stare mental mut msi plicutt eck pesimisinol, Pesimsmu, pe de alta pari te sel ‘ol i gi pe pacursal let vei afta ma mule despre spectele care fic suportab ‘Dac eel arataca sie} psi sta ma rseam ‘ft lean frase sii. Spe deosebie de mate cl pesonale psimismul facia net cova imal sau de reschimbat. Pte depine osuna de bisnune care v8 2Py ‘vor elibera de iraniaposimismuti gv vor permite svi fates de optimism atunci cind wei. Acestedeprindei ust foarte simpla de inva, dar po tos dabindit. Primal pas const ina descopercavintlacuns din sft irk iio coincident, aces primal pas spre o nou fnfeleger a mini omenesti cea pins contr in ultimul sfert de secol~ inelegere privnd fea n care ne poate eterna sora sentiment eontouli supra proprii peroane @ Cum inveti sd fii neajutorat ea 13 ani deja ma prinsesem de ceva: de ete op sini trite 8 sta peste noate la cel mai bun rie ten med, efiey, insemna ch cast era probleme Cind inmpla ast ulti oars, am alt ma ru c8 mama Sufi ohisterestmie AIA dath am observa ata avea necarri, Se purse cua in ultima timp. De oboe era calm chirp cum credeam eu cl ebuiesie n tat, Acu se emofina de gi era cin furs, cind ist. ‘Dcindu-md sear a Jeffey pe strive cain re- iden Alhany din New York ese ntunecau de, tat ‘teas dodat curt arn pit gia opit mana pe deap- "a. Am mas amindoi cut un timp, dup care mica sps ‘pent un minut sau dous nu ga mai simgit deloepar- ten drept compl, Perepind team in wooe i spucat goaza Avea49 dean, aera in deplinitatafortlor Cop al Man Deyresiuni*obnase rezltateremareabiln a+ ‘alates de dep, ndeepindse apo spre o shh sig= Fis la Sta no itn sperana un slaria mai mae, ‘Trebuia #8 candideze pent un post inalt in statu New ‘York, ceea oe mi fice nespus de mind de el ‘Sie trseam prio era, prima dn fag mea viae ti: Inacea tmnt tata a as de a soala publi, unde {imi plicea, miseries nto seoala militar particu- lar singur din Albany are teiitea pe tineri promis teria ole bane, Curnd mi-am dat seaa cst sing fiat in clas de mic in goal aceca fecvetatl de co- pil de bopisagi, majctatea provenind din fami avind © ‘recheitori in Albany de peste 250 de ani, MA sia at lao pate ising. ‘Tata opeit masina in fs easi Iu Jefey i mi-am tat rime-ban de ecu un oT tA doa 2 am ch rebule 8 mere ‘cas, iam ceil ceva. An sm alert ele save sit pind acast, Am aj exact nd o argh ‘ert caborith pe tepele din fai, Pe e tte tins tata Pv inspetele uni eopac am veut einer 8 park curajos, dar Fam auzt respiring grew si zicind cd mu se poste mig, Nu ra vazat gira sit am asitat La feel moment compli, Au uma el atari vasculare ce ebrale care Fa ist complet pralizat, pad unor pe Fioade de triste alterind, n mod ciudat, eu momente fe euforie, ‘Nu am fost us sl viitex Ia pital gi un imp, ni la azlal Guided, cele dn um soit iva ind 7 Mars Depesioe, ri economic pia de bt activate eps SUA gn en ure bus p= {ede afin in cto 1929, relnpindes nai "30. a 256 om inva in camera ig mia dt seama ee teen st vad in staea ace de nexjutorare, Mama i vrbea despre Dumneze despre vga do ss irene, - gop Nu cred in Durmezeu, Nu ced ct exit covn dup. Nu eed dec in te cop gnu reat reazanesjtores Imagine li meu in aceasta, care ‘+ prelungit pin lamoare i peste mai mj ai mia fiat erentarea. Disperarea ui ma impulsions. [aunan dupa ace, indemnat de sora mes mai are, care adoea meou dea colepit pet fate pre coce, Lam ett pe Sigmund Freud, Steam int-un hams si ctean Prelegerieinroductiv. Cind am ans acolo lund vorbea despre oameni care visean desea ce cad Ging am sump ea ma reeunos, yeu avusesem asl ce vise! Am ims fnmarmurit de interpeetarea li. Penra Frou, viele despeederea dino imbolizsaz caste rea i expima sentiment de vind indus de masturbar. (Cet se vised se temeca als 0-4 podepseasca pent cal mst exstrnduel Mem reat cum dem ‘unas aga de bine, Haba -aveam e& pen a gener, ‘sevuth deniears fn itor Freud ee prevala de coinci- ‘ena dnt feevena relat marea vselor despre dig din sdolesenf 9 ned mat fesventlfenomen de mas turbre. fs expliatiu se amestcay suficienteelemenie plausible faseinanc inde sitoare despre alte reve- lai ceaveau sh umeze In clip aceea mam htt simi pre vata punind inter ca ale ui Freud Pestecitv ai cin am mers a Princeton hott devin pibog su sian, am vizut es departamental de puthologie doa mu se disinga prin nimi, invreme ‘ce acela de flat aven un enum mondial Filozotia ning fils ne prea smears bine impr ‘i Cindmi-am termine stale de flozfie modems, ot ‘ma era onthe Fred sin crete. In chi, ‘spunsurile Iino mise ma peau plauzbile, iat meto- (da generalzind exces dour teva cazuri~mi se prea {atone Cader tne tuna rin experiment poo- ie alla ging cauzee g efetle problemelr emofonale Ge tip neajorai— penta vaya uo sh le waz. ‘Am ttn coatinarepsibalogin experimental. In ‘oar i 1954 ca a entziast de 21 dean co proas- lit pom sub bra am sos I Iaboratr Ii Richart , Solan da Universitatea din Pennsyvania, Doe enor de ml pt sti sub ndrurarea i. Nu mast ‘Sera ul tec ri ar teortcen a Tumi da gs into mune po eae dream sof ie fer ‘asi infeleagh elemtele de baz ale maladies metale jpn extapotitesreularelor wr expen bine ene trate, feute pe aime Laborato! ui Solomons gsea nce Hare, cea sma vce sicea mai sumbel din campus iar end am des- hs us gubred mia pa co sash cin in. L-am ‘vat pe Solomon nak stb, aproape complet chel,ev- anal n eee ce preaa fi ropia aura de neni ite- eeu Dat Solomoa era abso, in shimb of cel din aboratr prea extrem de dezoint. Cel mai vsti student un tip pitenos mab pe ‘une Brace Ovemnier,mi-a dat imetiat o expat. "Evora despre ini, aspus Broce Cini mama re acioneaz in nc wn el. S- inpe ceva cu ci. At ‘meni ni a poate fice weun experiment, ‘contin sind cn ultimele spin ni de abort fost ceca cee nea, cam nein {eligi petra mine, experene ade anor —fussera ‘conditonafipavovin. Zi dup 2iisupusesert Ia ousFy rina tipurde stimuli: note sonore inate goes sete. Aces- tea lise aplicasra cir in pereche ~ init © no, a0} tus ge. Socue ner drerase ~ gel de wesiie pe care oa aun cnd ating o clan rio seins dei i es er faci cin asocieze nota ne cu soc neplcut~ se eeupleze>— aa init mai zi, end a zea nol, si reacfoneze cag ind ari fost un goe: cu teamd Asia ea ot ‘Dupi ace aincopt principal parte a experisntl Cin a os dunt aver ex dos compartment», adic cute mare cu (evident) doud compartment sepa. ‘ate pintrun pereesubjie.Ceretitoridoreaus8 vada aca scum cin care se gisea in navel vor reafona la ‘note fe eum Tvaastt sh reactioneze la oe sirind peste pete. Dac da, se demonstra cf nvr emo- tional se pot wansfera a stati expe de diet Taeeput ci aunts sar pesteobtacl pena «scp de gous. Dupa ce au inva asta putea feta penta se vede dae notle singure le produceau ace- ea reac. AP i webu fie fare ugor Pent a scp de soc tot ceaveau de fcut ea si sara pest obtaco scue care impiriea in dua anavetan De chico cin in- ‘schliliind. Nici maar n-au incerat st seape de set ‘Ceea.ce nsrna desig experimental m pte cot ‘int ‘Acultin pe Ove, m-am uta acini cae scin- cen. Mi-am dat seama ose petecuse cova mult mth important deci a putt produce vreun experiment de ‘sans. In mod accidental in impulpimei pt aexpe- men cin ivaasea peserne nesjuoraren. De acca enunasea. Notcle nu aveaunimie de- fice cu asta In ‘impo condijioniripaloviene, sire socurle vin om ea au plead indiferet dacs late sau das mu fc bsolat nimi. Ajunsesert dela concluzi, sau wiia- Serko, c8 once at face — nimie mi conteazs, Ax cd de c= Sima incere? Iipliaile m-au lisa fk gral, Dach act clini fu seer in ste s nvee cova att de complex precum in- iltates aioe lor, aveam oanalogie cu nejutrae ‘umn, care putea fi stadia sada, fn laborator. Sim ‘exist nie! un studi nie ssapraneajtor. Ma gin- ‘eam dacicoea ce se ptroea eu clini mu era curva un ‘model de lahorator al eajutoii omenest un model ui laa pent a inelege cum survine, cum trebuie ttt, ‘cum soft deen, cemedicamenteacioneazh asp Siig este ma vulneabil in faa esi erprima oar cid observa in lborator neaj- torere ivi orecunanewer Gali 0 abearvacerh aro percepea ca pe oneplicere, nu ea pe un nomen dem de tdi, Inteun vs i experienja mea — poate fet pe eae praia ate» avuseseasypra mea ~ mi ‘proptsra-0 vad Avea sini tebuiase un eee en- {mus doved comunitii sini e8ceea ce afeetase ‘pe ace cin en nesjtoravea, ee se puta invita sin ‘onsen, se puten devia Pecitdeemoioat erm deposits une ast de scope pe atteram de nec din alt cau. Studer ti administaser gocur ino oaecare misurh dureroase celoe animale total nevinovae- Pteam slur inteun astfel de lborstor? Misa picut nttdeauna animale, ‘fii ndsoeei, iar perspectiva de le face #80 ~ chiar ack rere ea mick ma feta profund, Mi-am hat i ‘bora sig de sping gi mam ds en exprim n= oil inf uni dre roesori me de filaaaie. Desi ‘nama civ si ma mare dct mine, eosideram un devi inet. 230 init te Am virco in abostor care arpa fi incept {njlegeri neautorii am spus. Ninn -a suit asta ‘in acum, dar sintsigur voi fin stares fac deoa- ce nu cre ede eoret si supun clini la ocur.Chiar daca nese ges Imirepupd, am deseris obsewatile re une creda pot dice mm ale ce melt ‘Profcorul meu sua etc i istora fin aga ch in- teal li eu pornit de sc. Many, alt met dea rezolva problema neaj- tori? Ce zit de stud decaz pivnd camenineaju- tora? ra cla penn aindoi ct stile deca sit nite fund din pun de vedee sii: td de cz este ‘oanecdot despre visi une singurepersoane, puting pe- ‘xa sbietvidii nant. Numai experiment bine sentation ~ Exist eo justficare na face veo erat su- fire? am insist on Profsorl mia amiatit ed majorite insor ome esi ca ga arimalelor de cast ese ast pentru ck ‘sau leu expeimente pe animal. Fi ele, polionieita face fet ravgi ir varicel af fou raping ede ala pars, a contin eli ed storia inst ‘et pln de prmisiu’nndsplinit, de tein ces pre- spunea vor usurasfeinele omnes ar nau rei ‘Ste nb tl ceva: exist sane interment sh elimin, x timpul, mai mul suring deck proveci scum peo ptoad seur? nal dla rnd, pot savant generale 2220 doa animale la oameni? ‘Am rspunsafirmati la amble frei. In primal snd, eam un model apa, pera, sreolve mitral ‘eajutorrii omenegt, Dac se realiza acest er, atunct alinareasuerafei aves fe considerabl In al doilea ind iam cing oyinuse dejo serie de test clare, merit demonsteze cad anume generalize dani ‘male I om ae si reueasa gi cind ura probabil si cpuee, Am deci le acre Profisoul ma avertzat cb adesea oameni desig cad rads proprilor ambi i uit foarte ujor earl de car pom M-augat sin out hot: nua ‘ind imi va i clare am descopert principle de baz a ‘ost cevoiam ssi smu mai luerezeu clin, iar ind ‘oi Split rispunsvil a problemele ese a cro re= _olvae necesita experinte pe animale s8 nu mai lure lioatl cu ania ‘Meam intr in labora pin de speranta c wo rea tun model «animal» de reajutorre. Numa un singur alt stent, Steven Mair, codes ul meue relist. Acest ind tii, studios, venit din Bron, a fst epee ats de provect Crescusem sract se emarese i ecu Jig din Bronx. $a ce nearns si fi neajulor pe mea ‘sta ice inseam spi. $f mai crea el descopei ‘an model deneajtorareurand er un fe cruia merits ‘sided carer. Am paslapunet un experiment pentru ‘demonstra et aimalele po inva neajutorarea. am ‘amit tiadio»deoarece implica tel gupun deci Primula grup i aplcam gocur de cae ptea sepa. “nmpngind un carn cu boul, cinele dn respectival grup ‘putea 4 opreast cure. Avea ate conta, dena ‘ce vnul dite rispunsule sae conta, “Apartl ce pres gocur pent grapaal dele do fie eupat cu el peru pi. Cini primeau exact ‘clea gocuri ex primi, darorce fl de rea a fvut— nu conta, Socal sufrit de un eine di acest grup fnceta numa cndeinele din primal grup impinges ear- tomil. ‘Cel deal tries grup ma primes nil un fel de soc. a2 ‘Dupe fini ternina experimental conf grap Ii din care fceau parte era dus in naveti. Au in ‘ijt epee srk pte otc pent a scp de ow ‘Am presupus tou c dac8aceia din eral al doilea at fi invat ci nimie din cea ce ficeau ni cont, aves 88 sage pe joss st rina pasiv Pofesrul Solomon decart scopic fn ted p= hologice la mod nu exit loe pena ides animale ‘sau oameni ar putes inva nesjutorra, ~Onganismele, a spas Solomon ane cnd am mers ‘i scatim proiectl exe, inva raspunsir mai end acestea due fie a spa, fe Ia pdeaps, fn experimen- tele peeae le propane spunsurile nu sin legate rc de padepse, nc de rsp, Acesteasuvin indierent de cova ‘ee face animal efi conte cares product inv- mins inne o wore aint ~Cum i invel animallec imi in con ce fae ma conteari?aintervenit Bruce Overmiee, Animale mi at © via mental de orn superior. Probable nas nich tn fl de copnti- Deyiscept, amind ne-au sprint Neu ma suit “sa mune ppim st wager veo concliie, Se putea foarte bine es animales mu scape deg in alt oti pon {nul descoperiser ore reacties nui. Era posi ainsi stresu,oculu fc pe ci par 8 rena ‘Steve si cu mine eradeam e& experimental adic va studi aceste posta doarece gpa ce primes socur de ear puteau sau scape unav si sufere ce: ets doz de tes ii, Daca aveam dep neajutora- ‘eertelemenal primordial, sue’ aveat si renne mira fini care prima focur de ear efectv mu putea saa. La tneepuul ui amare 1965, am supus primal fine 1a gocuri de cae puta sea gun al dole ce la sour ‘deme, de care inst nu puta sepa, Celi de-altrilea ‘mui. fcutnimic, iva urmitoere am dus csi in nave- 1 i lea aplicat your de are putea scp cu rng ‘ind peste mica bare ce desplrea cele dou compar- ‘iment ale et. Tn citeva secunde, ince care inva c pate con- ‘wolagocurile a deseopert cd poate sii peste aries st ‘scp, Cline are ma primis nei un fel de ge nan a ‘or sa pe oe, picid nejutorai~ din cause ambele ‘pu primer nite ecompense, inl suite de sour ‘tune cin staeau nemigate, Comparat,spuncau be- Tangy iia gral cies vor maps pent furesert compensa fn mod constant peat remigcare in tmp ee cia dn wgrupulcupat fiseserd -ecompensafj numa cin cin. Ma sustineay, de aseme- nea ef grupul nepocat ro s fie deloe afta. ‘Ni, copntviti, eam de acord Susinam cl acia in wgupal nemigat, care nse can contol aun ‘ind gcd nceeaz,n-or devin neajtora.Cind vor ‘rinde ocazia si sar pestebarera din nave 0 vor fee ‘eqrabi Am mai resis e& majocitatea calor dn grpal ‘aplatvor deveni naj i desigur,c grupulnesoeat ru va fi festa iva Spa cu agitate de ocur ‘Am opus cin prime’ pi aexpesimeru, apo am ds Ia nave. Tata ces intimplt: “Majoriateacelor in grupul uplat ues, pr ssn pl, acum provazasentambeletaber. Cin in grup esocatnua fost fea, Cit despee ci in ceaalt ‘rap, ind au ajuns Ia pavetd au rimas nemigcat citeva ‘secunde,agtptnd ea socal se opeeasd. Vazind cfm ‘ncctear, sa fifi un pe, latnd alt metod piv de s anula soca, Font repede au ajuns la coneluzia c mu vist ii un ia sit imedit pest Brin, CCind pier se cioeness, ga cum se intimpase eu ‘ele ale betaviorgilor ale copnitvigilor eu priv lx eshtracest forte revs realizez un experiment care si las paren sverst fir relied. Steve Mair, la cet 24 ‘de ai ai si, reuse. “Acrbafl bebavioigilormi-auamintt de problema pila: Astron din Renasere aris eo gus ‘lsat aflnd de observailefaute de Tycho Brabe: Din ‘ind in cin, planetele areas se Intoare pe serie» pecare ocr spas Astonomi cae credestc8 Sox fee se mig in jr Pirin su explicat acest eager fsjtoralpiielurilor: cere mic nt-unal mare, dea tnt errs compile cerest se rotesc periodic. Pe mi ‘ur cose face ral mate observa, astronomi taiio- ‘alia ost nev postuleze tot ai multe cpiceir Incele din ura, cei care credeaue& Piminul se invite {in cern jul Soareui (de fpt mea o traitor elip- tice) au avet tig cde caurAasupra geocetriilor pur ‘mpl penta perspectiva lor necesita mai putineepi= ‘lm consecin ea ma plauzibi. Expresi rai [adzup un epicichn a ajuns sie folosi i lepiura cu force fl de savant care, gisindu-se in dffeutatea de a ‘sine o poteza gubreds, postleaz cu disperare alte si ate subleze i sperania de spin deca, ‘Descoperile noaste, impreui cu cele ale nor gin- ‘ior precam Noam Chomsky, Jean Piaget si psibologit proces informatica extins cimpol de investiga @ ‘mini itu pus pe behavirst la respect. Dea in 1975 ‘Stal tin al proceselormenae ale amen ani ‘malelor a deéonateomportamental sbolanilr ca subice predilet al ucarilor de doctors. 38int ‘Steve Maier ica mine am descopst cum 5 prod- ‘em neajutorare nv. Dr dacio generasem, team 5 ¢ vindecan?| ‘Am Int un grp de cin pe ere nase fle ne- strat am tas de ieee animale inant y-mapo in ‘ave, peste arr aos, pina cind au ajunss se mist din prop initia siden seama people acti ‘daurezalite,Cnd ungem nace punt, vedscarea ea sa sigs bi. "Nes ocupat de prevenie gam dscopeit un fen0- men pe eae -am nuit munizares. Dac vei dain ‘retin ae cuadevtovaloare, atone! previ nes forace, Am zit cum cin care aval omic acest ra riminwrmnin penta toa vss. Impisie penta ‘amen es uitoare. Pasesem astelbazcleune toi aga cum hose ‘nau aoe Pnceon ei prosesorat feu mine as casero despre eta expereflor parma, Steve Mi ier cu mine am opt experimente pe cin. Vulnerabilitate si invulnerabilitate Artcolee oasre apireau acum eu egulaitat. Teo- reticeni invari au reactionat aga cum era de resus ‘ou nencreder, frie cil aise. Acca contavers, ‘am tehnica gi plctiooas, a éurt 20 deans pe et pure noi am nvns. Chir ge maiinresigen behav ‘tan nceput Framers st predeastudenplr neajulo~ rare nvaaa 0 sudieze. ‘Cele mai consrctive eat au vent de It amen de sting interes de aplicare nex ivan proble- ‘me legate de suferinja umand. Una dine cele mai subtle Veni de a Donald Hirt, un japonez de 30 de ani de Ta Oregon State Universi. Heo clu tema de doctot 8 dort tafe detali despre ce ficuserim ai Via sf dct deseoperirn most se aplic g oamenilor de cee a apa exprimentle facut de noi pectin. iio a ut un up devolanar, Lads ir mers, dat dru a mic fore tare gi lea dat camenilor a5 descoperecumse pret. Subic a reeeat combina posible pe panoul de butoane, dar 50- pur isinp ns inota.Nimicnuamers Una gp reo 8 opreasczgomotul apisind pe nxt butoane ates dap panouhi. Una tele grup ma fest, actu fl de 2pomoe "Apo io a ds gripe nto camer unde se ‘onaveta, Pune na peo ltr a ei zbuenea um tei, panes nape cea aus zgom0- mucicé de ere nu aveau cum sepa pur gi simply pas in nave rfc nimi! Miam dat ct Hiroto eratae emotion dence si pis- A fot ca gic at naa it nejutrain cab st opreascd 2gomorul sa e8 ne n-ne “et des 1,5 locus morsen, fasese modifi. Pe ‘ot prcursl experimental au echivaltzgomotal eu == serra In schimb cei cael cept sau con fax cu un zgomot de cares putea sepa suc nisi un de rgomct, a iva opens foarte sor © ‘Kam sini asia reprezetancunnare tutor ani= Jor not de sans g de sti. Dac cameni tea n- ‘yas fe nejtorsi in af unui neajuns minor cum ete “zap stuni pote cin supust nor experi de ‘Ya din career inert inti, nd spas2 penn st nor soc serioass, inva de asemenea sf nestor oate cd reactia oli ao perder in general ~respin- ‘grea de ctr cei pe care iubit,insuocese a servic ‘moarteasouli/sotet~ poate finjeleast prin model negjutorii invtate* ‘Conform stodilor lui Hirt, pene eameni pe care ‘incercat hi fc8neajutoraunul din ei musa lsat ~ ‘ape deocsbit de imporaat. Un animal din re nu devenes ciel neajutrat in uma socurilor inevitable. Experiente ‘terior, care s-a fost discurie ui Bill Cosby care cinta gis opreu iniferent de ce ficeau oamenit, sa rmonede ce eideau din automate peneasepat, sprint ‘descoperinie hi Hiroto. ‘Tests a av alt real Fascinant: din zce oa- meni nesupi nici unui oe, unl in mee a at de a ‘xput a navel nomigeat i psi In agomotl euparitor, (Cova similar se ntmplase fn experience eu animale: wo animal dn 2ece mines nemigcat de ance Sais ‘tiie nea fst epedeinlocit de curiozitat inten ‘4 Cine reaun uso icine mu reauna? Cine upraviet= ese anc ind ma junge la it un rez in munca st ‘or este respi de cineva pe care a iubitintens, mult ‘reme? $i dec2? ln mod eet, niin eugese. Caf iit ‘eajutora clachexzi. Ai inst reusese. Precum aceisu- cot enerpci inexperience noasre, au dea Hepat sis fn cid ocr eg, reagese 3 meargt mai departe shi reconstuiasca vig Sentimental mumese as ‘ciumfil voingei omenegti» san ecurajal deaf — ca gi ind atl de tichete a exlica cova. * Mi geist spnc omni din expres d ej torre nu prs abo - Sae de depres La sii teri spec goat era maiplt su problem septs resi. Inconecings smpromcedispiean (Va) pi sapte ni de experimentiri ne era larch ace str remarcabil in fata cfecului nu tebuieneaprat mind ceva misteros, Neste otassturd Innascut, fi dobindts, Explorareaimplicailoreolosale ale descoperi a reprezentat munca mea din ulimit Explicatia nenorocului Universitatea Oxford nest un loc unde ste sig egal ta dad rebuie 88 soi «conten ‘Mea lansat ns, in aca 2 din aprile 1975, in ds ‘ere despre neajutorare sam respira uurat vind ct ‘dei mele sit bine primi de audiena. Cu excepfa unui persona) din primal in, cae s- dove fi John Teas dale, conferenjarla seca de piste, proaspt soit de Ja pital Madsey dn Londra, Nar webu lisa amsg deo semenea poveste ecmecitoare, 2 adresat el audiene dupa ce fn ermi- © ser confrna gi primizem tadiionalle incur din > pares profesor car ii era referent Teoria nue dsloc ‘onvingioare, conint Testa. Verba ecu pes- te feptal cdo ime dire subieci mani mu au devenit eajtorai. De ce? $i dine cei care au deveni, uni at ‘event norma, afi nu. Uni -au aria nejutorat = ‘malin ace situa in eae fnvajaser s fie neajutorati ‘rai mai incereat 8 scape de 2gomot. In timp ce alti a rent fn situa comple ni Sane irebim farsi de Unis pierdut tina de sine gi -au aiolnvinovaitmmm se vate ‘entra en-au eugt scape de 2gomot, in timp ce ait Thaw acuzat pe ext care fea experimental ct Te diduse ‘probleme imposiil de solujonst. De ce? Zece ani de cercetii ale citorrezultate mi se pareau de neacruncinatcnd inoepusem vorbes se isipeaupar- ‘sind lo unordubiseriase, Am murmurat ceva de- spre modal in care progeseaz sina am ntebat pe ‘Teasdale dace era in stares rezolve paradonul pe are isl dezvalise ~ Cred ci a, a spus el, dar nu este nici lol gi nici timp potrivit DDeceamda na vi voi ofr sola fi Teasdale iv voi raga s& parcurpti un sour test care vi va permite si ‘ve nejutrare pe operioad lang in vitor, iar eauzele _penealemolpsese de nesjutorare toate seule civ. Dis- perarea are oboe! de a descoper peru neferiiecaure ‘Pemanente i generale "Nici un lt cornu est at de important precum cel a speran. ‘Peruonalizarea:[nternalizare contra extermalizare, un ultim aspect al stil expiativ personalizarea. ‘Am eit cin cu o femeie ere dda via pe mine orice: mesle proaste de a restaurant, avioanele nia, pin i pire imperfect caleat ale pants- ua dela eure. «Draga mea, am spus in 2 exasperat, dup eps la mine pen ck setorl function, dn tot mea pe care ocunoee, et cate exteralisaz cel ma fare evenimentle ne ~ Da, a srigat, oul e din via tal ind se inp ura neplcute,potem sine auto- DISPERAT (CUSPERANTA nteraizare) sa 8 din Vina pe al caren Sit un iit Ce a epg» (extemalizre). Oamenil cae se autoinv- Bich sit ii» “Selmer pods ind snt conf eu un eye a,c ura, 0 ese foarte deficit. I nchipuic 8 sit isi valor, de talent nema de ub Cei care dau pe evenimenteextrioare nu pierdstima de sine Fi seinvimpl err neplicte. In genera, se pret mai mul dct persoanele cre se autoinvinoviese. De obicei, stim de sine sez deriva dni stil in- ‘nce prveste evenimenele negative. “Eno protaline de SO% Ex o probate de ‘coll Stas Beeancr SO eh nals Probable cel mal important sor dn tet et el refritor la sera. Adiuzat totaal ¢PeN> la totaal ‘Pra ivf avea somal sprane pentru evenimente seatve, SN (50). ‘Dacd ave sau 2 puncte a sine exraorinar le NTERNALIZARE EXTERNALIZARE de plin de sperand 3.4.5 sau 6 exte wn scor moderat: eae LNT 7 sau este medi: 9,10sau 11 este scorl uel persoane wea putin sperane: iar 12,13, 1,18 sau 16~al ne per Pteheins amr heier soane toa liste de sperant swans ‘Oaren care da explicati pennant generale ne- si ak van (enous azul tnd si clacheze sub presiune, ait pe operioada oe negatva), refer lainrebile 3, 9, 19,25, 30, Junga cit in situa puncte. 41 sia 6a ini vat ‘esac ri ete pesini (terion sou personal). Face total i sniet-in depal PSN din te corespunzitoate sit 1,4 11,12, 23,27, 36945. ‘abel de ser de la pagina 50 ck ais se ati peas. inser Pde Boe ed osha de se are mene ntncs0 tet sean i,t lost de stn ose Vet ae en Tame dae a oi trent a aE ro sedzutd; iar 7 saw 8 0 stimd de sine foarte sodzuta. Un CT Da dine sll eh er. Me ert opt 3 a? nebenmaaeeel iaisies Eeiela om ‘ie primele Iucruri pe care un copil le invafé este si spun’ pareve eae "eden nscds Penola cues aimee NE Ac sll or ‘cea mai usor de supraevalua. Ea controleazéinsi numa ni ackinagi cei tei N (Pm, PrN, PSN) objinind to ‘ceva ce simi fata de tine, pe cind puterea de rispindire N (evenimente negative). sind Ses pence ee al npc nen: MRE Apo i x (P,P PP) bind Ser eral cen ct tmp ese AMP rine pole) fiat cooutoomagl Sig nV bo soa fal. fa Cond en meer ‘ersonalizre este singura dimensiuneugor de fls- ‘eat. Doct sp cvs vores despre poblemele sale WME Dacd puncigiul N este cuprins ire 3g 6, ste ex- ‘de optimist n-0 sd ave nevoe de capitlele ‘no maniera extermaliza, acest hua poste fi realizat ‘chiar daca peroans exe croc internalizats.Poate vorbi ore fs schimbare dacd N exe Ene 6g 9. inet de opis ws purty N egal ew 10 sau II este lanes, retinzind cd via pe ali. Tous, dae per- 1N iure 1231 14 inseannd moderat de pesimst: ‘soa ee posimis io voi rugas-q deserienecazarile peste 14 indi ncestatea svingentd une schimbar. ‘cavind cose temporare i specifice, 1 va in ste s-0 fk (dei ack deprns ene din area. aweia a cr ti eDe la pesimism a optimise), ‘Sto ulti informatie fnaine dea purcede lato. t- lal optimist dea expicaevenimentele postive favorabile ‘este opasal clu flosit pentru evenimente negate. Este Internals! mai degra det exomalzant Oumeni care red ini genereas Iara bune tind 8 se considere ‘ai bun dest aceia are rec uerrile bun se datorea- i celorat sau citeumstnelor. Dace punta dunneavoastré P este 19 sau peste, ded indi foarte optinist despre evenimentele ines dacd Pest ne 17119, gira dumneavoas- ete moderat optimist; un puncta| Piure 14 si 16 med; Pine I $13 alle o gindire dest de pe- i ar wn puncte 10 sau mai putin indi um mare [EXTERNALIZARE (pesimis) INTERNALIZARE (ptinis) sk at ore» {St 8 prof de pore Dato coleplormei..» «Dato ie» Finalmente, dact punctajul PAN este peste 8, aunci optimist a toate categorie; ine 318 sine mo deat optimist: intr 3s Save un seor med; I sau 2 8pti ea xl nsruat Inseam wa scor moderat pesimist iar 0 saw sub zero (cor nega) inseam ca sie foarte pesimst. ips dealt, wienio— nave actona spre ate seit in bine. Dat insti inchipuic& motivatia este tem — proast dispozitie, prea puyinefoet, surplus de 5 ~ pot aejiona pentru a modifica unele hier. drim ca oamenii fe responsabil de cea e fa, i intadevar,rebuie a ei $8 abun ti explicaiv zat. Dare mai important a oareni 8 sibs un ‘explicaiv semporar pentru evenimentele negative — reac ndifeent cae ecauza evenimentuli nefe- scesta poate fi schimbat. Atentie la responsabilitate! Des exis bineface clare le fv optimism, sine peso. Tempore? Loca! In regu. Vea ea preset fede seu dai imate. Vea sn Tein imei Dar extemal? comet sida ina pe ‘Gi peau eyecare mele? ‘ Desir, dori ca oameni 8 recunoase prose pe «ore le fe, 3 fe responcabil pent aun lr. Une ovine psologice au prejudices princes ‘ea dea diva esponsabltnea personals Rl sespu- ‘enebie, prowstele manire we rept nero, Pacing ‘erty ca see se sustrag dol datora faa defi tor deosrece aceasta mule adc implies personal. In- tran ete daca schimbind reine despre ees din ‘interme in exter (nt est vna mes, e dar ghinion») responsabltatea na va fi submina. ‘Nu ores sh sstn eo strategie ear eoda gi mai mult responsabiliatca Nu eed cd oameai tebuie sg schinbe cu tuleedinee in tere tn extere, Tosi, ist un can care modificarea aceasta tebuie fut prs Von veda incepta uma oanen dep mii asumd adesea mai malt responsaliate penta evenimenele negative doc e neces ‘Ave d borat problems ma profi ici: sechui sg eeunoase oameni eerie, n fond? Ras- unl xt cre pets em ca camenis se schimbe Sistimed vor face dict mg aut responsable, ‘act vem a ume se schinbe,ntemaliarea mie st crc precur imensiunen perme. Dac inaginesca mata uni caret permanent Pros Ce se intimpla daca esti pesimist? Contec foarte mul dad stil dumneavonst expli- vet pesmi. Daf obfatun punch ext omen in are vet da de nec (con x probabil nxt dj) Io primal nd cum os vedem in cap uma est foe pobbsdoveni depres oc sor nal doa rin, probable oie msi pun la de mune dec a permite epi. nal en inate fits facia imonitar mo sit e-arte- fi, putnduse inrtuti pe masura ce avansa fn Init vig éumneavoasea mi este at de plc pe citar ebuStiul expen psinisteteun das aed purctjldurmeaveast pesinist ese mei exist problene in prioadeie obit, Darin cele tic In omeniee gee ca care vi cn rn nv ‘ef Plt un petit Ati’ cindsurvin asemenes i sine respins de cincva po care ibii,cind nu obfi- lj la care asprai? Asa cum voi arta mal depart, even foarte tit. Via ii va pede stlcirea, Co ‘vet mai putea fnweprinde ceva important. Vitorl 6s‘viva pre sumbra gi vet avea acest sentiment imp de ‘tpdmin, chia lun, Probab ed deja aj treet prin asta ‘emai multe or. Majritatea oamenilor au Feuto ‘inp att de freovent, init manualee o mumesereactie standard. apne. fi drmat de nocazur repent ceva obi it sean tunica exe acoeptabil sa cass = bie fe vig Dac ols lt til expiai,vet fi mal rept fice fa peroadcor dificil ile vet impiesi- a SVB impingh spre depres. ‘Sintom depare deaf epuzat benefice unui nou sil ‘xplcty Daca sie de un psinism med, v8 perecett ‘a la ua ve cova mai set dec v-ar permite de fap ‘alte daraneavoastr. Dup cam vel vedes In caito= ‘ele 6 8, chiar un gad medi de pesimism vi afectes- _zaperformantele dela serviin, del coal sau din spor. ‘afl se itp cu snitatea fic. Capitol 9a cum, chiar acd nu sit ect un pesimist obit, sina “dumnesvoastse va esi Probab cv ster de bo- llecronce ale imbstrnin ma evreme gimaiseros dit ar formal, Sister imnitar se pate sma vi functio- ‘ze apa cum ebuie Vet ua mat des bol infesioase 9 ‘8 ve insndtog mai ince. ‘Dac fos teniile din capitlul 1, vef putea si ‘ria nivel obigmit de opimis. Vey rections la ‘ecazunle banal ale vii ma bine ivi vel reve dup ‘infingsre mai repde dct isin. Vet objne mai malt Tashuba a cola Saupe ternal de spor sin timp chiar si uupul viva sli mal bine. raf Supremul pesimism Cid ne pisim into stare pesimist, melancolies, tre de fap print forma ujars a nei tlburi pice ‘epresa. Asta inseamad pesimism cu liter mare, entra ifelege pesimismul un fenomen subi, este in viaja nous catidiana. nese din ee mah inde ci ale sal, ne arab cum merge un ceas de folosindu-se de mecanismele unui orlogiu (mat, -eu component imense, uor de ditins) si plimbindu-ne meron stu, Tot stl un studi al depres rune supra pesimismulu. Depresia ments fie stu- independent, dar ae multe de dezvalit cer care preocupa rum de eee ce nui pesimism. Aproape tof am recut prin momente de deprese gi cum ne crivesc ele viaja de cu 2. Pentru uni este experenf rar, abatindu-se asupra-le numa cnd mi ine cole mai drag sperane s-a pabusit dood, mul dine noi esto stare fair care necupin: de fecare data cindsuerim un eee, Pentru alli este tovaris fide Iipsind de Bucur in cea mai mare par- a timpuui i ntnesindule complet perspetiva asupra Pint nu emul, depresia eran mister. Cine emai pre- de unde vine, cum site descotoroset de a, oa- se ses inter epezetau tot atteaenigme. Az, gragie for 25 de ani deimtens stain singe depus deste de oOrtni o Sipe psinin Depresia poate f de itp, Primal este mami depre- sie normald ete gal pe eae care il canongte des {uldetine Drv in sates pire inert spit Hom sapiens, esata ct gins a vitor Nuob- tino sijbee pe cr le drm. Acie noaste a bust i ea, dar, Find nse tn ceag timp reso se pebugesc inte respngi de cei pe care iim ne cet pirin, comprare lore eli de geen ‘moe patience vit Tine confi pons si ut Separim ce estima de ceca ce ete mogtenit ‘init. Imbtrnim. Ate ind aloe ase de i.) Deprsia bipolar ispunde fare bine laun me- ere unneaz cv obits previbil Ne ini it ‘Sineautora.Devenim psi ltr Cede per- {pesvelenoaste sn sumbre gi cfm avem capitan ‘deae fice ms luminous. Nu ne indepinim treba cum trebui si uneor lips event de a sub. Se dace tot crmuraaml pein civil ce bis ne Tcinte Sine pierem interes pentu incre, compania oame- nil sex. Nu puter dorm Dar dp i, gra un mister spe snesingim mai bine. Depesia normal este fore com- ‘ie gure banal maladlor mentale. Am Jessops rit noice momen aproxinatv 25% dine amen tee rin episod de depesie nol, cel atin int for wor mogteni.Dact unl dnt do geen wiv sufers dere bipolar, exist 72% ganseca cella hab maladie. (Ceea ce este valabil num penta 14% gemeni ive. Aceta mu sint mai similar det aril de depres bipolar itl vafndepita mania mare misur, ar depress nto masur' mal mid, Spre de depresia normals cea unipolar, depresia esto boal,perceputca otulburare 2 funcio- trupul ear se trateaza medica Sensseintrebareadic8depresn unipolar ca cons- © boul sie, i depresia normal sint innate. ere ch sint acelagi ue, diferent consind numa Ta 1 simpromelor si severtatea lor © person’ poate diagnosticat cu depesic unipolar gi etichetats drept en, intimp ce alt, suferinddesimptome ate de de- normal, oat inf considera pacent.Dsine foarte mic, putnd conan ct de repode aang caren terapeut sa cit de bin sesimt cu spacotes de pacient. ‘ireca mea diferd de pina medial dominant care inc depresia unipolar exe o boa, iar depresia no doar o demoralizare treetoare fra interes clic. pireea maori pshiatitorn cin psi to a probeor conform ctor depresiaunpoli a repre= eva mai mult deci depres normals sever. Ni ua stablito distinc ne ele aga cum sa stabil, exemplu, ine pte i camenii marunj ~ 0 distintie iva. Determinant ese, ced, pul dpresia normal g a unipolar se reeunase in acelasi mod. Ambele Celeste dout tpur de dpresie, amie tufburr d= presive unipolar i bipotare, eda de lucrupshologlor ‘i pstiailor.Diferena dine ele reid in exsena sa absenja mal. Aceasthafectune psc ecaractrizatt print set de simpome cae par opus depres: eufo- ‘ie nefondat, grandoare,vrbire sain entice, stim sine exagerath. _Deprsia bipolar cuprinde itotdeauna cisoade ma inal; se mai numeste si depresie maniacal (rani la unpols depresi a coal, Depresilenipolare nu eu- nose niciodat episoade maniaeale, alti diferent tre ‘cele doute fap ck depresi bipolar se poate destl de70 nana set implies acta patra tip de moda negative: gla- scinc apt-miava, Sear ste con mis pin depts dre, dispozie, comportament rea fice Unul ne cole pate critri ale depress ese, agar, ga irtabltatea sini eleadeseaprezete. Dar tune ‘oschimbarenegatvamedlide a gin Cin depi- | depresia devine fart inns, anxietatasioslitaten ‘at inde afl dit ind ma ea o perspective suc ia el ce ster devine indiferent ‘supa propre peroane supa luis viol. Obst ‘Celde-al eilea citer a depresiei priveste compora- cole neinsemnate iti par de ntrecut i cez cf pe orice ui mina se preface in pulbere. Ai orezeri nest de motive pentru care fecare succes este pereeput, deft, aun exe. [a Baza acest mod de gine depresiv se af sil expliativpesimist. concepi negative vitor de- pe sne, despre kame driv din percep cazsoreveni- mente negative ca ind permanent, generale pena, fn vreme ce caurele evenimentclor pote int percepute a mod opus. ‘A doles criteria dup care recuoastem att depresin ‘unipolar, ct pe cea normal este schimbareanegativl ‘adispoct, Cind eg deprimat tsi goazie: ts des ‘ural cud in cto cu melancoie. Pol ‘ul sau poi fl dincolo de arm Viaja ma mai are hz. ‘Activ cindva annsante devin nite prostiare fir ses Giumele nu mai sat nostine, i insuporabil de ironic isporiia depresva nu este, in general, continua. Se schmbal dea lungu ili De obce el mai ru este chi ‘int teeq inde avec niger ila piel pe care leva aduce noua zie pot coplsi cd inca mat ‘fp act ram coo, aeasti spots vaipt (eset ca un carga ued, Dad te da jos din at i Incepi activate, zhu se mai lamineaz pe parcus, desi ‘evant din nu in momenta de minim al ag mtu acc de ond gi de activate, in general tre ndcizes sctivitate suid, Adesea persoanele deprimate nase pot ocupa nici de ma ogni lrg ren oarte urate ind obstacole. Un seritor, de exerplu, nu poate st pe computer primal vin. lr cid in sft eagete 1 dup 5 secande de ticereinchidetlefonl. Mali ides sau chiar cease sina In general a8 sau chiar dou motive. Primal este ea perspoctiva de ie, comportanent si eet fizice ~ conduc la un ede depesi, fie unipolar, fe nrmala. Ca st consideatdeprimat nu tebuie sa prezig toate patra nsmptomele; nei micar nue nevoie ea vreunl in cle pt fie prezent. Tous cu eta mai multe simptome {at sn mai accentuate, eu ait este mai sigur cd pro- blema pe care oa este depres, Testati-va gradul de depresie (it de deprimat int in momentul de fa ‘Ag wrea i pacurget acum un test de depesie foarte folosit creat de Lenore Rado dea Ceneu de tui Ep- . (Rr sau nod (mai putin de 02). 1 Ghcdst sau de pine ot (1-2 le) 2 Geto eu de ti odera de or (2-4). 3 In coa mol mare parte din ip sau tot tpl (Tale uncial e ur de fic. Adunatinumerele pe care i incereit. Dad va putt decide ga ncereuit_ ‘numer per scoeasifnebare, lat in onside cel mai mare. Vet avea un puncte Os 60. ‘nan de interpreta tebe tif hun cor mare ete echivalent cu un diagnostic de depresi. Acestade- de mai mul facta, de exemple timp au durat Je durmneavoas,s pete tabilt numa dup tecnica iseatje cu un pia su un psiolog. Testu ofr nso indcaieu prvi a nivellsimptomelor ve din momenta de fi. ‘Dac ave un sco fate 0519, usin n zona depre- 4. Un punct ine 1015 vi situea in categoria ce- Jor uo deprimati cw pica dea 16 la 24, va ala "zona moderatdeprimata Dacha bint peste 24 € posi st sues deo depres grav, ‘acd intra in categoria calor grav dprimat sau in ovicare alti categorie i plus ered ed wa siucide dai a aea oi, wl some sw dace ied aw special in probleme de sintate mental. Dac Vine ‘ada in eeporia color moderat deprimai sn plus ai ors va sinuidoi,rebuie st consulta ct mai epee tn specialist. Dae ae un punts modera, ma facet at stl peste dus spain. Daca va pista aca punct, propramafj-vio consulta I pists, icin stu, probabil eva dat cama e& dumnes- ‘vost sau cineva la cre tneisuer de aceast boa 6ini oa recurenth extem de spins. Nu e dele surprinetr faptl ed aproapeorcne, char dace personal mae de- prima, caoayte pe cneva care este. Dr Gerald Klerman, fost diesor al agent americae ce Se ocapt de alco. ‘li, depended drogur si bona psi, vorbin de- ‘spre wremuril pe eae Te tim, a nitcocit denies de ‘poca melancoied, [asi anilor "70, Klerman a nveprins dou stir nt cultird caren le spreiz flu denevast ‘5am Dacdo femei lege si Te activa in socetate, Teil sit mal pf Iodate dei xe ae arbi Te. indi ctv no aduare, est ntimpina de mai ‘mule mite plist det daca ar barb Dan cinda ‘toate, eagee tous ts fie gs fe promovat i {pore nal, ete priv ca gi ci nar a locul iu ‘este tot numa neajutorave fava. Dac feel tnd sun sil enplicati mai pesimist det bib, orice fl ‘deexperendeneajutorae leva euza mai mul depre= ‘ie oct birbaior Exist, Ina-adevs, date car arate ‘fice factor destes produce mai mult depresiefemeilor ect baba. ‘Si acenta tori ete pmb, dar mu fk oarcare ‘naj dect eee. Tate ata se ot schimba la pubertate si Int-adevir, se pare propria de do nuns sparen ‘aolesen. Poste cs intimpl ceva la pubetat, ceva ae trimte fete spre depresie i ear eliberezi pe bi igi de gindurienegre. Vom vor despre sta mai incoo, ind vom aboracomporamentl ft de copi side col, Incspitlle 7918. Olt problema a ic ime a art- tut vreodati 8 femil, in apor cu barat, if percep ‘ala a find mai putin eontroabil Uli di cole te tori we eer uate, Pot- ‘itacestei ter cind se nimpla un nea, feel ines, ier barboti actionea, Cindofemeseiypierde seca, Inceae sl neleyg de oe Ears eevede» de ste de ‘or evenimentele. Un birt dat afi dea servic cio nea Se iat bute pe cineva st cut dsc are ‘5 ingindl de lace sa ininpat.Pote chiar si pomeas- ‘¥ inciutarea um alt servici, fr ss faca probleme _teferior a motivelecancdiari Dac depres exe otul- ‘buare agin, pesimismal i ruminatiao aft. Tend {3 dea analiza ohrineste, iar cea dea actiona 0 rispest. De apt, depesia in sine poate antena mai mulher ‘mega I femei deci Ia btbai. Ce facem cin sem eprimat? Femi inccure sf den sear de az B= tatise du a joazebaschee aus ure la ir ca ‘stag tej. Sint aloo in propor mai mare dct femelle S-ar putea ca diferena si fe sufcient de mare ‘enim a ne determina si spunem ei bicbai bea, iar f- ‘mele suf de depres. pla ca bihai sea pen- teu problemele, jar eels nose luruie pe toate fee. Femeia, anand cauzele depres va fice ect st co amplifc, in timp ce barhatal,acionind, 0 poate elimina. ‘Teoria ruminajei pate explice epidemia de depresit ‘sin general epi inezala pe sexe. De reme ce wma 1 ins-o epoca contin de sine, Sind incurs ne ordi probleme le analizin la esi oe sion, se prea poate ca fecvena depress crease, ‘Au apart i dover in spinal faputi cd ruminaia se nro In diferena dine sex pivnd depresia. Susan Nolen-Hocksema dela Universitatea Stanford, sutocen ‘core ruminal testa. Vobind despre ceeacefac (ou dsp ceea ce ar rebui fac) cd sit deprimste, ‘ele mai multe femel spun: «Am incecat imi analizez spon» sau wm icerat af de em sin ato ‘Majorca barhalog,imschim, spun «Am fet =a ‘corm plnce» ~aupractiat un sport au au cnt la un 2instrument musical; «Am hoist sb au ma mai preocupe ispozijarespetvi. Teun sti supra confictelor cup, fecare soant aft inrgistat povestind cea fleut atune in ‘Sau vk probleme marie a-o ropartieeovytoare, female se concentra asupraemotilr,iar ib cutat fo disracti sau muse gindeau la respectiva problem l= ‘en stad delaboratr, i s-a dat dout stein fell tishjir tue in era trig: Pate sage nea pane ete cuvinele car lise pea ef expr cel ma bine ‘isparta in ca se af (0 sarcing ce se conceatreaziast- ‘ra depresi «a fico list stator in ordina boedtie foe (sarin cre dsvage ate) 70% dinve feel a ales srcna concentra asupa emily, ntoemig sth ‘uviteloreare desriau dspoijiaincarese af, Labic- bat propa fost inves ‘Azada, analiza yi complacere nemo atu cin sintem ate pare explicaje fart probabil a fpt- uid femeile int mai depresve det hbai, Reza de aici ch ferme biti sur de depres acces pro oti, dr a femei, cae se adineae in cease, ‘deprsia auras accetuca. Bika, nsctimb, one trlizeaza istragindi tena, scinind sa bid. ‘Numa avem det dua versa pari, Una ete ‘feel inva na mare mur nesjutorarea sips ‘misma ar doa e reac cea mat probabil a necazrt 1 femeilr este si ecumege> i itoaretproblemele pe toate fee crea ce duce diet In depres. Depresia poate fi vindecata ‘Acar su de ani, xa mil mod expliis ctis- nilor omeneti mai ales» celornepatvs ere crater ‘Cavite recum meschin, pos criminal, use coi od i sufcinte pentru aexplica un comportament rezati Ne- ‘hun imino aad mental. Acct teen deo teatro nu pot fschinbate cu urn, presopnind ‘ear puta schinbate weodat. Cai profile, se auto- ‘ueplinest. Oameni care se ced prog nu ners, aia mass pentru a imbuniai funciona ment 1. O socicute care porcpe pe criminal dept mafic, ‘arpeceibonav mental ea nen na spn cu ade instil de resi, cp cele menite 8 pedepsescs sasez ne omenet Indep dn fia ehilor og Se fit socoll a XTX-ea, ichetl exncep- tele a inept ss shim Iter polities erscndh ‘simenc rede mine a ener probabil SUA, acess ‘0 warsfomare.Apoi au venit val éupa val de iran ‘auzopeni asi care au raft In med vain ma jin de o genera. Expiaile eeculi oamenilorinte- ‘meni de caace nezhutit ay ist loeidei de reat cres- ‘ere sau de medi ntavorbil. gnoranaaTeput st fe peteput ca lips de educa, in ca post ar erima ‘anieindus dn sirice, ru din tate. Chis i siren { inceput se prvi ca un ghinion, nu ca ivornd din lene, ar nebuni a o neadaptare de carte poi dee -Aceastt nou ieologie, cae panea acentl pe media, reprezeniat pia de tema behaviors ea dori- ‘at psibologia american (si sovietcs) cn 1930 pn in 1965, de a Lain la Lyndon Baines Jobson, ‘Una behaviors pshologiacopntv, aps ‘rt rings optimists in schimbare sia bina. per spective extn asupa inclu devolnd tem cl acest ena insuccesuli din ume aceasta putau piv dincolo edifeatileschimbri condiilr de edveaj gd me- i, Putea adopts perspeatva conform crea individul100 piv poate alee 8 actoneze asupra lu insu. De exemp, ‘indceare maladilor mentale mi er doar apa ‘erage ert socal gaz Fa ces aay tal oscar celrce sera, Aces credit t a taza mig de atopertecionar, find sun ature ace Joe cir despre regia amentare, exer fice saude- spre cum si ne schimbm personalitatea(personlittea ‘av de tip A cu iss de boa de ini), fobia moat eavion, depres. Remareabil ese. unt pate din o> te aces et dese cum tne prim sit «gi fro, Osocicte care pane at pe pe sine caw nosed Froduce oeniate care mv edloe hired. Ea ate {iol hire prfcionazh, Pointe sabes s-iredci nivel de colesterls fi mai putric mai ert fii, mai pin obseda de inp, nai pi sti Sima putin pesmi. Credina in atoperfecionre este o profi care se sutondeplinest af ge bine ca en vest, despre care {erul ce ma poate fi schimbat. Oameni ear cred ca ar {ecu ie sedentari sa ost vor ince sha msi, cm ar fs fe jogging seus se gindeasc de dou or Inninte de areteton ind sin weep coun. ei care mace tansformarea et posi vor imine n-- devi napa de schimbare. O cultura sped ina ‘operectionare va spin chbusile de sinaiate, Asciia ‘Aleooilor Anon i pshoterapia O cultura care cede ‘hace native eves dinteancaracer neat sit pemarene nit micar ma va fer ‘Oareni dein ewe vores despre un sine aps ‘efionene pv nt cin setae ema cent ‘incre metafres, Computer ofr mada oie pena atl dedi, Un eomputer, char sun PC, poate ‘compara rezuliatle sale cu situa idea, poate detect neptrivne gi coreta imperfect. ups aces poate din no x compare cos cea et i ceea cea rebut {ack i daha slvinito reel, -0 crecteze, Cid ot ve ete perfect se va opr. Dac un computer pate st dct aja ceva la bun sit, tun peru mult mai com plevul computer ear exe rie omens probe 3u0- perfecfoniri ar teba si fie flare la wreche. ‘Dimoweana caren au fest deena de cou, de) poate mins propriate mare ca ai. nani 80 8 put ei cogritns, care incerc i moe fll in ‘are oameni se gndes a jeeurillor: Mexinele asst erp nas donc prea mul deinslepcianes hic sat peojilor de aida, Numa c fncioneach Ce face teria copniti gi de ce fincfioneazi? Terapia cognitiva si depresia le aii 70 Aaron Bock 9 Abert Elis a ssn in {aa un pb to mai names ea ce gindi in mod ont erin mae parte cea ce singim Dinaceas- 1 ez sa lsc o terapie care incre schimbe mo- dali care pin cu depres se gndese in mod eongicn. In eee, Iningre, pierre 4 neajuorre Terapia cogmitv flosee cnc tet, in primal in ves ecunogt adie cre ee Jn od automat pin mine aun cad esi ce maida plein. Gini uote sat faze su proprio ide, exerste lt debe net te irda fui in seam fk af pase sub semnal iter, De exemp, 0 ‘mand eu te copifp unr lei indi imi ago 1, smtnde-se apo foarte deprima Ca ajutorl apie ogntve va inva imei dpi cei cert ig zc tn sineae: «Sito mama ingrzioare, chiar mai rea det ‘propria mes marin Asti devine cone de gnduile 10102 pina it moat inva lei de fp explcile pe cre filed — permanent, grea personae al ola inves inf indie zoe {eosin der conta, Manse ju i anines cf gis enter fig tn cin cop vin Jn evel nea mings cu vere tenella poetic si dsc probleme lr pint de nelegere Ese conen tren asp acest dove icons i contra go> ire sutomath cum mam groan. inal wie nave sepia iit, umite rab, ose petra pe land g arias Mana respect prt inva sspai ‘cs pot bie cv copii mel dup-amiaz soz die ‘at Ponte sin gel de persona cae ein apele Ci dimine» Ceeacererezind expla anenozi- {nf copie malt ma pun permanent gi generale tore levels irr nl expcapilrmpatve 4e geal: «Sino mara groanic, msn ban serie cops ns mest ster evo expiant cree Tal rea en ive te strand dee sve Mara etic gad acs acu nega ‘acu et cova de nevi. «urmegarer, ma ales ‘tun ner in spt se comport i= nei bin, grove sia. Adesexe prefer st te ‘i gindegh pent a puta a ieljime. Po ives contolesins mama indi dar shir cind id Jn al cnc ind, invest eeu pesypunerte seneratoae de deresi, cae dominates din eranle peer le fict “iu pot fi dragon bach otc fe mest perf tue sito ean oa eke st ‘Dacl nu mi place tat umes, nseamnd sit ‘ttn ta Exist soe absolut corel pnt fecareproble- smd, Trebuie 50 ges» Premisele de genlacesta va tansforms fun bun candidat a depresie: Dac sleet sti conform lor — mul ine noi fac asta ~ lee dumnenvoasr vor fi Sumbre§ melancoice. Da afl cum cineva fi poste Schimba sill expicatv din psimist optimist a ote algun nou st de premise, mai omenest confor, ‘iron ia «Dragostea este pres, dar efntineste rat Suceeslinseamnd fac tote pot eu ma ine» ete Bocarepersoand eae te place exist una cae ute place» «Ving inseamna ste ocupldecele ma grave proble- sme, mu de toate De ce functioneazi terapia cognitiva? Exist dud tipuri de rispunsur. Le nivel mecanie, terapia cogntiva funetioneuzt decaroceschimbs sis ‘explicativ din psimis in optimist, ar shimbares este permanent Ij ofera.un st de apt cognitive penta Aastice sii spl near de eg Polit le fost petra «pure eapitdepresici cae te euprinde dupa un eye. [Lanivelflczofi, teapiacogniva funcioneaza de- carece se foloseyte de puter nou leptimate ale sine Iino er end cede ca snele se pate chia, sinter omic st incereim 58 modifi obimsinte de gine ce pre fl de inevitable ca seal soar. Terapin 103cn ti ogni fnetoneaz In epoca nowse pent cof Sinoli un set de ebnict penn ase schimba. lar single lege le olseas din interes, ent cl ats 32 sim mai bine. Portes « de Domeniile vietii hare tinp Regi de Ghead remure pe trait lor ‘ar a de rig scr a om icin us de tot ‘Marea Cups Cm ce tering nadia ocean ‘Simin oe oe Spt Mar prin props sands victor migcnd Mia Lami masurind ‘Sip ne ae, vega ot de nor: curd un inp om linus ciar cu Moartea ini pop pcx pos, groin ca une ‘avid Wagoner, eMuncie i Tore Succesul la locul de munca Ihtr.o2i de marti a anulu 1982, aurind dela San Francisco la Philadelphia, Lam cunoscut pe Jn Les, ‘cafe ma sagt tm redeeejone tema de lpsimis laoptimism, de la ee a succes. Ceea ce am sfc. De rue ori dp seeean-am gin oa treba ssi ‘scisoare. Dad fi feat af povesit despre cer ‘eri aera opimisli pe cal ineeprin de atc ‘De fap, rest ci acest ar pte considera dept serinarea pe cae 0 date 105minima eat Late sipin dps eam cunosst pe Jn Les- lic, amintat alegre Jon Creeden,dectorl com nici de asgurani Metropolitan (Met) Life ria vam pus putea gsi ometods de a descoper vit aga de succes. Lam es tenia neji invite ile mel despre sil explcaty, mecionindu cestionarle ‘pe cae inom, ‘Am dei mgreu’ 4 fncepem cu un stu sep, ‘penta veda dae agent de sigur dea aaj, care ‘bynes rezaate bane eau sun opimi Dad ry, aveam si coninaim teat, seep nostra principal id dea crea o nou metodi de selectiea frei de mae. Am falas altchestonr, mu ce din apt 3, nunit ASQ® “Agent care an obit pimele zece puncte la ASQ neat cu 88% mai mult det pri ce pesimi,Ceea 6c, a inerare nas de ave cit de oostor ap- ten test pent lume afer, fem un icept Ineurjator Testarea aptitudinilor esa lngultimpul indus de asiguaintoemit nest avnd ex sop descopeie cel mai prvi pe- soane enru carer de aget de sigur. «Proll de ‘arr este publica de social de eroeare ranage- ‘entlasiguiior de vis din SUA, Toei ce vor st se majez la Met Life tebuie bjt In acest est cel puis 12 puncte Tn general in rie domeniu de ativitte exit os ‘pc de cestionare capable indice poesia de c- * De li Atituonal Spe Questonnae, cesta te "tor sil de tec acs eter to ‘el de optinisn pes espns (1) ces: empiric i bzate pe o wav. Ua test emp plea de Iact cae, in fp, au est acea cari ide fa ei cae, in apa eat Pune 9 sumedenie de intebart tol, cam ar: a place muzica casi, «Viet ‘iin mj bis. Maratea inci mf 6eo- ‘sebexe po ego de wn dar cteva ste detest ‘vor fice. (Pur gsi determin inteiile care se ni- tnerese a fanconeze ie folosets est implies nist tne deere) Asst ceva sue dence devin pune tein esl de identicare a alr co vor aven sure in Imesrn respect, Candi pout va tucbui sab ‘cel poilb~ acca vist, provenent atitdine — arm desuccestipic, ej angst. Tete empirice a ‘nitude la insepat ek mot pent carecinevaare succes ‘Ste complet mister gi se inteza la apicare n= bier car pot desir pe «piv de ein Thchinb, esl barat pe ere cum ar fi ese cae ‘valuetz Coeficientl de intetigenta (1) sa Test de Sptinine solr (SAT), pn nei ce deur dicta toi, in cor acest tera apni, De excmplu, SAT ‘sinc intligenta» cost inaptin verte iste ta un text citi, eapacatea de asesiza analog et) ‘i aptiudin memati anaiice (algebra, poometre te) Detaresescesteapitain preci succes la cell ded testelecorespunzitoare it tect cu bie rsearnt ¢ {goal va mere a el. Cees cx sei atimpls nto pro- pone conriderabil Dar ambel tpur de teste—empirc ibazate pe teo- rie ~svigeseo serie del de mae de err, des in an ‘Simbl fie poi corte din punt de vedere satis. Mule persone cx cor sl la SAT vor face weab bunt in fctategi mal cnt exieu sor un vores Acca problem ea gimai evident in cazal Met Life 0 mule "Tense, Sela pate Test.)Onion deoameni cu rezutate bue Ia «Profil de caver» aveas vin sabe. "ASQ esi un est bazat pe eri, dar una foarte dif sith de cea traditional pivind sucesul. Concept tad tional susie ed exit dua ingredient ale sucess ‘ai nevoie de ambele pentru a eas rimul este abiita- ‘ea sau apitudinea, po cate testele de 1Q 31 SAT 2 pre- ‘supune co masoar. Al dilea este dria sau motivaia, Indiferent de ce api a aves, spn tora trai a, daca iti pst dovina vei gu, O darn suet oat ins compeass un tent mai modest. Creed aceast concept estincomplet. Un compo- tr poate sab talent ui Mozar io don eb ‘si reujease, dar daca mu cred oe fn stares compu ruzicd ava face mare Inera. Nu se a std suficent \Varenuni prea devreme, Succes cee perseveren c- prctatea dea nu sucomba in fia insucesul, $i red 3 stil explicatv optimist este cheia persevere. ‘Teoria succes baa pe sil explicatv spune ch, entra desoper oumeni sisceptibil si aibs sues i ‘eo shy, aoa webu se selectionai upd ur toarele enti: 1. aptitadii 2 motivate 3. optimism “Tate tre a un ro htirtor in obinerea sucesu. Testarea stilului explicativ la Met Life Exist dou modalitii dea explica doe in primal nostra studi agen de vn bun au aut punctaje ASQ ‘mai optimist doc agent slab. Una dine ee confi 108 ‘worn ed optmismaladucesuces, Optimise fe vizier pesmi vin mai pros. Cela explicate este ci vinzind bine devi optimist, iar vinznd post devi pesimist. ‘a Incepotul nut 1985, 15000 de candid penta un post la MetLife din iwcaga jr au Fst supusi ait ‘estului ASQ, ct i «Proll de erieri, . ‘Aveam acum dou sop. Primera 8 angi mie de agent prin procedeulabignut,supunindi «Pro- ‘Muli de cairn. Pentru ace o mie punctajul ASQ mu intra in deciia de angajae. Voiam doar 8 vedem dsc ‘optim din aceasta grup normal vor ave Vina mai ‘une det pesmi Al dole seop era mult mai scant pentru Met Lite, [Neam hots formim o grup special de agen op- timist ei care cizusert de puin ln Profil de caer» (avind 9 pint 1 puncte), dar cae se passer, ca sor, {in prima jumitate a istet ASQ, Pesto ut de ae, pe ‘care nimeni na arf angaat pent picaser esta, fos primi la Mt Life- Dacascos ripe lament Dil, Met Life putea pcre cole ei milioane de dolar plt- tite pena cus de clifcare, (O mie ince 15 000 de candida au fost ang, for ‘mind «gra big. Juma era optima ‘te pesmi. In primal an optimist din aceasts grup a nda nai mult eu 8% det pesimigi. In al doilea an, eu3l%, Cit despre cei din rapa special, 129 de oameni, ‘a descureat de minune. Au vind mai mul dct pesi- mgt din grup obigouits cu 21% in primal a cu 5796 ‘nal oie. Au vndut ai mult chiar i dcit media gre obignitein primi dian eu 274). De ft, au avut cel jin accea realizar ea opimiti in grup obi, 109tama tag ‘mul dct pesmi. Conform teri noasve, optimism ‘oneaz pein ed produce persevere. Ne septa ea Is foept talent mata de a vind x Be cl putin 1a de importante capeseveren. Dar pe mas c= e- ‘os tinpul i mda de ejcur ert, persevere at Seb joace rol tron. Evo ere contr “Teal de optimise pevedea relate vine cel Din af de crete Profil de carir, Noua politics de angajari de la Met Life Jn anit °50 Met Lite ea gigaa industri asics tor in SUA, avid mai ml de 20000 de ngs nw mito 30d ani, Meta es fora de mane, sevindse ‘de alte mete petra vind aire csleaepro= ‘use fn 1987, ind tema erminam studi refrtorla tre speci, MetLife peruse sinremati, ced l- ‘a de der companciPrdentalia fora de nese ‘iminuse cu peste 8000 de agen. Era nevoie de oon ‘cere nou deparamentl devine Acasa deci ‘sh supuns é-ecun incoo pe tf candidat a angie testul ASQ, ex clement principal al soi cujoasei ‘sate de ecru oamen in fante de grad lo d= ‘optimism. ‘Compania incepts- anajezepecei car obyneau ScoraASQ paste inp juste step pica doar ‘cupufa a wrod caer, Cu aeast strategie Met Lifes depsitscopul dei mii considera de munca angaat msi bine de 12 000 de age con sa pe pinta de assur crescndael cu nproape 0% Con pani re scum munis mai mi age, dar gp ee ‘ma bun eign loa de lider in domenin Folosind ASO, Met Life rest in mai putin de doi ani is rezolve problema frei de munca ‘Transformarea pesimi in optimisti [nts in noun birt ui Joka Cresdon, deve de curd presente Met Life, tein in evs soeescle ‘inate, Descoperserim impreun et optimism poae ‘irmasurt i, fa.cum sperasem ca poate eeice sccesl une pesca in meseia de gent easigurr. Nu mumai ‘ck modifcaerim srategia de angajre a aces iene ‘campani, dar ins poliica de sleionare a personal ‘apicat in inveaga indus dea semne de chimbare, = Ceva inca nu-mi d pace mia sus John. In orice ‘rang aficerilor exis pesmi. De unm poi sc- ‘apes ci se propie de pesi, ai ht pista pena ce fac tea und, Pe misu ce imtrinse, pesimisti mi deranjenz tot mai ae Intotdeauna Hn spun ce me ot fc Im spn doar ce ou en repute vor sa, dar ncaa ans, imaging initvs, Cred ‘iceormai mall -cas nu mal spun companied —loar pri un pie de optimism Uite coy wea sk i, Ai pte teansform un om cu 30 su chi 50 dean eves de gate psi un opti Tam raspuns da Inst Creedon naa vores acum espe agen de vin despre bircrata conservate- ‘re, cuatacontel practi supe care insu, lar e0 ‘niprea iam cum se refornesno biroese.Schiar dah 5 i, ea nelep sb inv pe repreaeniani ei opt- nism | istilor mExist nol pcre pesmi poate sb jonce nao ‘compari ire coaduni? Are youn fl psinioml it i bine dina? De ce exist pesimismul? ‘esimisml ar putea spi reaisul de care avem evo att de des. trade, In multe setoare aleve, ‘optmismal mu est bine vet. Posie pesimismul persoanelor in concern com- nie Met Life realza ceva important, Poste ed cineva tree st domoleass plana prea exuras. ‘De cel umn une, a permis eveluia a depresia -sipesimisml st existe? Desa epimismal pares ib Turon evolu. Incanea a ptrunzitoare Opis — ‘ilo sperantl(Opimisn: The Biology of Hope), Lio- el Tiger susie eh spciacmeneac a fost select in Proce de eve datos hur epee despre rea Tite. Ce ali speci rf plantt serie nail, es tind de sot de feame pind in octombrie, eat specie ar fi ameninat mastodogit cu nite bite pret su ar fi ncepur st constiasca temple i catedrale care putea Fitenminat peste mai multe vei? in sptele acest om ortmentecurjease sau nebunesi st caaciates dea ‘sina fn sperana 8 realiatea va even a bunt > scot doco tia dine ei sit vs? Cepactatea dea ‘ne ignoracrodinete negative profunderoprezints, poste, ‘za mai mara forms de apsrarea nowt mp Spe arate cae et lu pesinismuui? Sa corecteze, poate, cen oe ma facem prea grozav atu end sntem ‘pti nedepresiv, amume evalua cu acura te reali, eea ea caren prima peep coret reais, In uinp ce nedprimatio ditorsienetza cum le convine te pune pe ind Ca teraput, cream c& meseria mea ‘eat psi dorsi se sn mi vss gt ‘vad fumes mai lar. Se presupune cit a ate lei locese i fericies, adevirl, Dar poate ci adevral si feces exc recipe. Poste eos cena consid ‘am fo teraie bun penta unpaientdepeesiv cea sects limenteze nigel beige, detemninind ‘scrend lames mal bund dct ete Exit dove clare caren depimai, dq ma i, Slat mai inlets ‘Studie ete ukimi zoe ai au ans a conehiin ‘depesivi~majoritteadovedindase pesmi apre- ‘az exrem de coret cit contol au snopa cron Ce ‘depina ~opimi,cei mai mul ~ red ca au mh ‘mult cot dei in relate, mails cn sit nesjtora Simzaudefpt ic un fl de conto. Ceva smile sf {Unpi in xz deprinerbor sociale: depres i judees rte corect bite pe cnd optimise supraeva- Tosa ‘Oalt categorie de dover prveste memaria In gene- ‘a subi depesiv amine mai multe evenment ‘egative dest ponte, cei neds fi inves. Dar cine are dept? Ei hie, poate demonstra prin tte elaborate ek depresivi pi amintese core; nodes visit cei cae dstesioneard cut 114 ‘Oubina eazpoide dover in iar ie enon ole depeinate sn mai tite, da manele, fine de stlul expat fdecnd dap expat neers, ces cede succes exe un aiden, pe cin uc suleo constant depesvi in schmbevaucaa cu sce eng mts esc i suceesal- sa nsprato. ‘Una pest aa, spate demonstra ci persoanele care uf de depres denature ealitsten into mares ‘convent pen el in inp ce personel depres © ‘percep erect Cum se leaga acesie dover, eerie fa opese de opting psi? Stats vor Joists clo eprint au until expt esis ar ‘majorite celor caren sint depriay a una optimist. ‘Ceca ce inseam cl, in medic, pti vor dena ‘ealita, iar pesmi, conform defini Ii Ambrose Bierce, «or vee himen asa cum e». Pesimisl pare a {la nna elit ntimp ce optimist posed oaph- ‘resol impo reali pists znbetl fa ‘ni anivers mere iniferents nestor. Tons acess ‘ei ste statistic aie pesmi dein monopoln ‘eal. Uni reali o minora, st optimist i wit dine cei cae denatreaza relates, o mince se, slo pes. SS fe ose acurateen depresvd muna o urea de Iabortr? Nu cred. Mai degba en ne conde chiar Jn inns psimisnsi. Cu acest prim indi enn, seam epopiatde spurs since ps iit ‘ede cea sams evoli ce psimisma x depresias re Zs gt se propage apa de mul? Daa pesimismal se fl a baza depres a sinveieri, dct diminuaz oe alae un eft nega supra fan muita sSnitii, dapa cum ven veda, de cea dsp eu i= Jeni aura? Ce fue de ehiliare insu specie coment ae tous psinisenl? Benefiil pesinismutaueitpesemne aves des lungu stor eceme aero nase Sistem arieale ‘dn pleisocen, epoca gi. Sttaranoastaeroyeala ‘aluatoaster in ste de mide castro climate: ‘alr dei gd lr, ace pot, blr fos ‘mete Acei Seimei da plostocen cate au supraviu se owe sh fi avteapcitea de asi face mere probleme ‘tive a vio, vzind ile eu scare cape un sipla reludaal emir gre, Am mogtnt de laei eer ‘apetatea de a veda mal degra ul dct bine ‘Uneoriaamumitedomeni al vii moderns acest pesimism ain impinat fareonez cu flo eae ‘ate. O compan, de pi, ae neve de pesmi, de ‘caren opal de ocunsatere exact» rei Treao- Fir conubii, administer, esponsailicx prteia nunc —ty tebe st aio peep clark ape ce it erie compania, supe primer Roll loreste st fie prude, 5 dca sera de alma. Views st ebli- rie uc in rua ui compra webu ss ses ‘fopersoan sufcent de nee de Nexis pera ecb vzineaopimist a celor de le plaiieare ex pling colar de a consti lant: optimism contra pesimism Probab et ni va eu, n-o companie, ‘este neve optimism ct i, ozone pesimism. oat cio vst euits ae evoie deo acandcere ed dvads de optim fsb ‘Dupe am pezenit pre bane le pesimisui, um a i silva corectaapreciere, oi senate Inevidena pce sale negtve pent apten 3 oan purin aang deraantl *Pesimismul auc a depres Hs16 pinion += Poss genres ine, noe Indemne l ‘setune ati ind te conan cu neler. ‘= Pesimisml induce ostaresuleteasa neplicu is- tee, anxitate, iii de sperans. ‘ Pesimismul se autoatevereste. Pes ma reais ‘in fsa sus dificil i deacon cya mal des chiar ick succes a putes f bint + Psimisl exe asociat cu sintat ii pratt (ci capitol). = esti pin stun cid canideaza pein un post, Ina vee capitol 10). + Chiara psimigtian dette burl ies post ‘itasesinttte pote de bu Stl lorena tras oma ncaa pert int-an dezasir,dezata into easton ‘Cel main cr cae se poste spa despre un pes nist est tener sale fost fonda. lanl pre afi clar in favoazea opin es ‘xi momen gious in care aver nevoie depsimism, ‘Capt 11 sears indice cine aa webu se fal seas de optimism gin esa eine ins I iva pesioisms. Toa ues ~ pesmi opimigtdeopoiva—trece prinambele faze. Potabil citia expiat are oamume ‘liste, Ritu creadiene renerezi aon stiri ‘moderat depresive.Depresia are o anuit evolu de-a Tngol une ile, scam anumitor fee, in impal ‘ue a De obce sistem mai depts ind ne ez, ‘arse sear even mai opimit. Pest acest se Prapune cil ota findamentl de oda acivite ‘pa ca am ai sus, lp ating minimul eam pe Ia pats dupa amiaza ga patra dminea, Maximeles ‘iminena tau gseara deve, dg! tol depinde de penoar. In peroate de maxim stem mai optimist dat de ‘bi, Forni pana aventarase despre o vitor cu- cxtireamoroasi, despre o magi sport nou gama: In petioaele de minim sem intima spre depesi i pe- ‘Simi mul dit de bice. Veer crac elite = ‘apo planulor nase can va intrest de un kta ivr ca tre opi: un Jaguar cost molt mai mult deit ‘gi neu an. Incusul acesor rie zlice de psimism, i patem consaaroll consti via noas In foe mode- rate, pesimismulsevet ln dmolires exagerioe opt- ‘misma ndemnnd-e spe ree mpiedindrne ‘Sacjonin nsibuit Moment optimist ale vei comin plan mee, vse spre. Reales este disorsons- tin mod benign pentru a face loc viselor si infloreas- ‘ol. Flr acest momenten-am eli niciodat cov ie ‘sitam Incr nici macaree ee posi. Murtele Berest ‘nae fi fost ever, recor ale miei in patra mieute ‘arf fost tins; avionul cu reac computa sa ‘Genin evolu ead in ensiunea dinamiea inte ‘opis si pesimisn, cares corectaza recip inp ‘maneai.Pemasiriceucim fcoboim o dat eu ial ‘ireadian,fensiunewaoeasta ne permite st ne aventurm si stnereragem ~ fara pericl, pena ca atunc ind ne Indio spe eens tensnea ne wage impos rn ‘foes acast tsi ere pei informe ej sh realize aja de mu Evoluia a duit tous creierstrimogilor nog din peistocen, Aste au apirt si neplcerie psimismalu: ‘succes exe tesor, prima ne pindest dupa cl op- ‘iis fyi. Crea area ies erect rea sumbrealecre hares al a in ua elo cova "7inn roi pin sumbre ale vei meme, Desig, vga m0- ‘dem abund sie in ameninti tragedirime, SIDA, “dvorun,prcala armelr miter, catstofe elie Dar ural o manipulae voit negaivaa satis a pu tea comida vata modera din Occdent de ch p= pata denivsul dezasrelor cae au Paice una falar Sie ast ccunoasem c8vooes inssem {a psimismuls este 0 rama a oclor wre ‘at iiearin siterip fim mai op mig dect re imginn od noma Aver ales in =a ‘x piveyte optimism? Puen insu apie ‘oplimise is lesopapanem pes reer os din ples- tooen pena profits de vane, pstrind oteda cova ‘simi pent cazue end aver voi de ‘Cred ef da, petri evolu penis si punem fo teal crane Ave a indent sea ce se names Infelopeione ~entaten crea eaesaza pata ese tila din acest care Tnleynd valarea pesimismuli, ‘ir comsevinjl sale valiant, puter vaja cum sb Fern, ori de bie enplaiat in rier a fsa ict ‘dobignitiam fe. Patam is legen reponde- ‘ent optimism sh din cezre pesmi end ere ani, ‘Cums invatin ptsnlsisfarpentrasumarea i finale a iti, ot og ie pnt SFr Copii si parinti originile optimismului Sl explicate un impact covington asap vii _adulilor. Pote produce deresie ca reac la necazaile ‘ince au pote generar chiar i faa une aged Te poate face insensibil In plcerie vii sau it permite ‘Sie vga din pln Te pat impiedicasii alia, [sun ote jute epg Vom veden ei ‘expla al cutva poate infin moduli care eli i peep ex inv doermininda sa acioneze pens Inpetriva Iu. Aca! stl afta gsintaten Fick ‘Sila explisativ x ate copie. sins a simi are se forme ame este fae Es file sau vcore sin fsate pan psn i, devenid 0 ‘bigninimtinsec de indie. In aces capt ne vom Tnzea cree sursa sl expatica sit consexn {ee sale pene copii cum poate fSchimbat acest st Testa optimismul Copia cumneavoastrs ‘Dac ave un coi de pest apteani probabil a feemat dejan stil expat, acum pe eae de ase erst za, Pe testa acest sti eu ajuoral nul test mum Ches ‘ioral sti de ature a copl (CASO) I are at ‘eat deja sup nit de copit america. CASQ seaman fears bine ca etl pe are a fcutin capt 3. Uns "Abr de Chott Se Quai ave 19120 opine opt 13 an iin 20 de minute 584 parca Dac ave un coi mai mare, dates din capitol 3. Penta copii sub ope ani mu exist nt un est perfect ia ‘bl cae atte remlve cu cron hie, dar est oak tod de ae evan sil expiai pe care o oi pre ‘esta mai ical ‘Pana supune pe copies erat 20 demi ‘ey ajeza-v lnm cul spun-iceva de ginal acest: ‘Feat copil gndeste i fell su, Am ett 0 care espe asta Ine cum gins tu despre une Ia ru ear ar putea se inp, . ule la etl dst E char intrest if pune © sumodenie de inebict dese cir gndeyt Fecre i trebare este 0 mic post ia feare eit dou mo ut in care po ispande.Trebuie alg ce ez te a ing ac ar itinpa ara espeot Inaginea fed fccare dns aertepovetoare se Inui, chiar dc me ag. $i fe aspunsul A fe B. (Cel mai formidabil lors inept eu test ste mu evista rasansun green ncazlcopior care u shat foarte fiz cule ‘ur, putes i eu vo tae tn acl inp cu (Chestionare capi CASO) 1. Fe 10a ol une. 1A Sin deep 2B. Sef mata at. 2 Join jo cupcen esi ‘8 Cate cara aca ran po ba B soc bine oad acest 3. Patios au price ste disealhine, PP {A Protea mou on fre dra ih sera ace. Boat fami prin me ea fare dregs 4 Toda inva 2 un ep ge dis, pe 1A. Bram bine dopa. coc car am ft es ine dp « To tei ries da ‘A ein timp am ost sans 1 Soro poaant santas 6 Asimaa tn de compisie ete let Seo magna. AN 1A Ream dev oi de animale mele 1 1 Sf mu sin cles de ate 17. Nige coi pe eae spa moe ps [Geodata sin ri ex mine By. Gieoaut sir cu celal S.Ainot foarte Bor bya Mince ml por goal Te ala cu rst gf apne ri bie 1A Ia ia aca pico me re pup compli 8, man face de oie compet a teat ame. 10. Un priten tn speed mt pote si [A Prltoral me er prt dps na oe. BL esion ace mu man pra frames icon mee 1H piu ane ie ‘A Ma pon baer B. Banal e apa de cma ed nie ma mat ‘fe ba de 12. Profera prdo ete ee 1A Nam fs at lo mins ia aren 2. Mam fate cin orbs prefer ee ee ee ee ee)vad 13 Alctatlaunexsmen Pas ‘A. Profsond meu di tte de camo re 7 Bane pin pesca mew de rele 14 Tea nga cat ev Pav |. Mico pe cao primers rah ° Bn pla miacrrcre nr 1 15.Cineva i far nite a AE mio B.Oament sn 1 16. Pr alt pnr sea st ne ‘A Face eerie 1 B.Parnglr me plac wee bret pe car lef 17 Join joi a rer | Sie wre 1 B Am nove cd jour ° 18. gg ncn ta oI A Msi opersaan oa prosu Uhr mst pcan o-] 19. Epi ivi a ee pcr A fauna re mul one pari fate ra ‘cumin ° 'Inalina ee am ore dig cu ma tine. 1 z 20. Ue au ip ae. ma ‘AA tpat la prima pans cei iitincale "0 1 gpora ml ie ce tin cles ace. 21, Fal am poet npr cx rp pi siiese pst es |. Nam eat bie cu opt dn grap aa ° 3B. Mod mu oe bien ep. 1 2 lyf unm pts RP A. Snr porn inp. 1. amen oo om fico in spac 2. Te pas ine fii. [A Egor ingame cin nfo B. Che ars tein incu mie cid sintn fame 24 loser vil dr nines weap. ‘A Inala me at cop ind dere her aa aan mu mal vor cpr nim dl cop 3B. Oameni mu ord camper nie dea cp 25. Jec un joe dt. 1 Uneort cdo: ma rise pot nde te 1B. Uns sre pe de ae 26 Io not mk asl Bat dtc 27_Dai x cpa lo ut cue Sige, ‘A vd aan pe nde merger. Baan yom am fot meet 28. Per mings ecg mii tse, ‘A desna acca ra mo Stilo Be obit mn daw lilo. 29. stg lela ord spo. ‘A elimel sdpitmin ocue de l ora de sport xo percoase 1B Ine stn am com peti a creed spre. [30 Pini td nj pe sl. ‘A Ita ace pl ta fost gree. Brome a ply. fs grovd in Sa ace aySi. niu ten ae age at de ei ies mf eine A Teint sie ol aa ol np. 1. Temrie avin ope od a ip. 32 Mana Wi pepe esi pete 1X Mama face cea ra campo. 1. Mane or mi fa pico 438i din care i pane pe joa (A Noob eit ma aa bine igre 1 estan acca membri ecipel ro jet bine 4p temad emery ‘A Iams ome fam fia pe tote pate 1 fe lima me ma fed ence ma pee. 235. Profesor is evn ipa resi 1 Sit enfoa cd ai ied lo re. B festa aca mam onion cn a a5 ‘apn eco. 36, Tea ian abuse cet 1 lesa cone am fot ten ae, bec! a stat a es poe 17. Tec nea pr de irc dtr tne 1A De bce made bie pce de drach Be cies md dt ine 58. Un coi mai mare plete ‘eam spat pe fle at 1 rate ma Fee Lam apa 39, Capt de ua a te ie pce 1 tl ae pins nado cl der 4. scant oud ile art be, PP 4 a ja oor frome 1 Be pod a fot famous 41 eit iit in 1A neo oamel ht dg amen at rut 42, Pofeoral sito pac. 1X Mea ptt ie aoe ia ace dp notdana mi porn soe bd 48, ns pei 1X Saco preand ect drei Une det cu mine ws ne “4. Pine un comet de aa pe rts BP Nam pra dra x veto de ingests iar acten 1 Tina de ight a wuts fl dri isu cen. ° 45: Laz un pricen lel eng Lj AP daert mre re ale . 2. Prom rte nae de ce pete 1 6 ocr sci wn copies a cine uti, dr me. Pex ‘Ins ce a ache demic . Bln sa aces a at oe de cna, ° 47 Pingi dives Pe 18 Oamenlr lee pre seinen cind tt imton 8 Paingor met ee gens senegal, 9 48-Aitoincrt sin In cb ale PEN (A Nm leg Bn ca comes 7 Aung Bie cu mame de lab ° 2Opin ‘Fcc cum punta Puts spun coil ce sora obj, dar explcindi ce inseam. Incepey ex Pa permanent pepsi) Aunt name- ree alse de copia dumeavoass Ia inrebiie 13,18, 24,28, 31,38, 3541 36, Nout eta ena depict ean dep i Pra, ‘Adunaj namercle PmP (pemsrent poi) ~ ine- bale 5,9, 23,29, 40,41, 42 9 43 ~ 9 tee som pe lini corespunzitoure cup api de col eit la puteea dere ‘indie, Ines PN slat 12, 15, 20,21, 27,46, 47 gi 48. reba Pe sn 1, 3, 17,25, 30, 32,3431, {sua purcjle Pra gi PN pens a ohine c0- ‘al refritor la sperana (SN), Not pie. ‘Acumcalela sor pent personal nee PAN sat 6,7, 10, Ly 1, 26,2938 later PsP sink 24,8, 16,19, 22449 45. Fit toll pent evenimente ngative (Pint SN) nota pe nia Total N. Cale poi Teal P (PnP PrP“ PSP) si nota, In fine, soci sera t, P-N, sling Toul N din “otal Seif sor taba, Tat ce inscanna seoruie wi cum poste fi comparat ‘pill damneavoasu eu ake mi de cop care a fet ‘es ‘npr sind, webu stick feces ate puncte cit ii etl, cel putin pl labora, int abi ‘nai optimist dec bein medi, ita de now pind 4a 12 ani are un panctajP-N de 7,0 In mode, un ait eo pin Ia 12 ani are un pues de 30. acd fea dumneavossta are un ser mai mie de 4S, ete em pe simist Dat bail dumncavoasr are wn Scor mai mic e 2,5, eae cam pest ipa de I ete foarte simi ae rs de dorsi. ‘Ch privet scorul Teal N, el este de 7,0 im mde ptr fete inte ous 12a de 8 a medi penta ii de sceesi vst Sora mai mari cu rei pancte dest media indict un psiism marct "Teta P pet ite pens ba tae no 2a st, in medi, de 13.5. Scorur mai mic ce pace in- cd un pesinism consider. Valo indvidualep- Sve (PrP, PaP yi Pe) sit in edie do 4, scone de 2 gmt mi ind forte psiints. Cele negative PrN, PEN, PSN) sit in medie de 2,5 pent fete 2.8 peers ‘ie, scone de sau mi malt inicnd posl de- ese De ce copii nu pot fi lipsiti de speranta Post i pene sei acti mt sles compara cu cele ae sori dumneavons in seven, de puberate copii sin ear opimisi, cu ‘capaci dea rut sperane go imitate a lips de sperani cu earenu se vor inn dup acest peroa- indi vor pire mult dn opts ‘Cind Davi, fal meu ven cic ani, maa ui eu sin am ivr. Explicaieeufemisice pe care ile da- eam prea ai fet, Me meen care weekend, dact mam Ii i cu mine ne vo cso dinema sees nou. Vise remeas orb pe leu Lam spas pe nde> Jetee oars sjung sm se a ibeasca gicuasta bas ‘a, Castel ma bine, am fea “Tu nai avut eum price pe ere lice! foarte tare dup aa mu La mai pleat ai? Ba a puns dps oer, sermonind i amin tite, ~ Pi age cu mam gt Nano mai ii gi 0 ne mai abi coda ‘Swit amine, dat din esp sprobto, dp are a sp, inched dieu: “Ba sar peal Sila exe a opitorese poz de ns ‘nits ml ail una adult Evenimeneleportive vor dura permanent, vor f de ols in tote pivnee st “Sntopes copii. Evenimertl neat sin dca tin- liza dispar isin din vin aciva, Att de necchi- Tibrate sit, 4 medi, pantajele unui cop, ara ca le unui agent de asgura de mare suoes de a Met Lie ‘Scorldeeciirat a un copi deprimat sean cu sco- ‘a mel un adlt edeprimat Nines nape ait capitate de speranl a copitlor de vist id ceca ce face ca depresia sever a actstora si feo problem tragic. "Sl copi sur depres ld sven gd peo- fun a adi dar depres lor der de xan aoe: cen sau duller nt-un pan esepal Copii mg it pean puncte, In cara ‘eid Inte 20 000g 30000 de adui america, proape toca ume a depres. Exist o amare component a acest, psa de sperant, care prezce cu cea ma mare ‘curate suicidal Potnfali sincigngi cred cu tre cd oercra pean va dra permanent gcd eva extin- ‘Seana inrep lr extent, mama most ptr le ‘cum suerte. Sincere scp este tragic gare ‘scam un end crestor, dar numa de 200 de suck anvale din SUA cu greu poate considera o epidemic. Cop sub gape ani vu 3 sind nico, dei exis _asasinatecomise de cop de cia an. Copii de aeast it ineleg ce sean martes, inl crater = al ot dors uci pe cinova, da sin nepal ins lps de sprant prea maa rene. ‘Crd el acest es fst opera evel. Cop poar- ine! vital, si priciall interes a naturist ca el. ‘jung la pubertte cu bine 8 produc8wemitaeen aeterjie de coi. Natura prota pe copii rama Si, dari pibologic, zest eu speangt~an- eo iron (Catt aceastprotctie,un opi sn mai pris sla pesimism si depesie deck ali. CASO este un bun ‘neato alco vunerilsal eer rote. Copii care su un punt optimist ~ hei peste 55, a ftele peste 718~vor deveni nist adolescent i adult optimig. ‘medi, vor fi mi pn depesv, vor reali mai mult $i ‘vor mai sino! det copie sara mai mii. ‘tll expicav se formeac deve, Iputem obser adj rsa acpi dopa Poste cv te tat de unde provine aceasta perspectvs pesimis sau ‘optimist a @ vist att de ape. Exit potez principle despre origina stil x- liaise refed la maa cop 1 St expiaia mamel. Antec copillor sit n- totdenuna score pe eevenor moduli care pine {i,m sles mame, vorbese despre eauoeevenimeticor ‘ncireitr emojional. Nu implitr una dite pi ele gcele mai fecvest inch le copie mic ete ‘Dece?>. Obineea de expla despre hea incon. x9120 tar, male en sci, este pincipalaprescupare i feecualan pena de reer acpi. Dac pani nvm dre ines 8 rn spun a mest file de cou, copii paces formate na par (Co mai adesca eeu oar stent tue cindexpiciTn ‘mod sponian de ee np un ver sa altel <= {er facem,o dtl pe mint or de ctor vorbim. Copii Sor ecre cuit in explore, mi les clad ‘cova ein egal No mumal asa eal, dri rofind interest de carats evenimentli ocd vorba deo eazs persanent sau tempor, specifie8 San gener, dc via ex durneavoosta sau aati Fell in care ara va writ despe fame tn ind ea copia vat invent prnunaasa stu dir ‘nervous expliatv, Am descopert acest her apicind ‘hestonaclepivind stil explicaty pe un lt de 100 de “opi pirn Nivel de opis al mame’ gal co- pil sau dovedt foarte apopiate, ler alban aval ier cal etl Am const cx suri ‘et ni stil copii nis al mai mu przenta nico Sieminare eu etal wl. Asta ne arate tne ind Sin ick cop aca. ce spune despre enuzepintle ‘ate ate gra de el mai mult (Ge obicei mama), knznd ‘inspec stil shu expliet. Daca mama cop ‘mis ese formidabl pentru cop inves des noma pesmi asta pou un dezasu peri cop Aces descperngenerei2oinirebare. Est rest Iulexplcatv genetic? I moteim dea prin ga cum se pare ch mogerim o mare arte din nteige ci con vingnleplie fi eigioae? (Diverse sud inreprnse ‘sip ur pene idem ceca separa ee ambi ‘res avindconvinger polite, eligioase, precum sun chat ce serine. Spe deoscbire de aes s+ ‘ur pile, paral sill expctvp care desc i Tani sugereaz cd aces sti use mogenete Celal mame| exe siaar atc a fir, cit cual cel ‘Cela tat se seamos cunt una est gen de reat nu se posriese cu movelul genetic obieuit 2.Crkien alr: profesor psn Cin cop dumeavoasa face ceva race spun? Cee spun po- fer copie? Dp cum am mai metionat, epi sit feat ate mu nui cont, dar lfm, a cum le espn aul, dar ga cule spun. Lucra cu att ‘mai vail ind e vrba decries Copii ered toate ropurile care ise akeseaza sn just eine fn ail lr expla Carol Dweck, ul ite ce msi importani erect (ori af dezvoluiemogionale, a sua Indelung cum se ome optimism. gsi oa adic evi a 2c ce nips in copii caftl, eine mat Arzu, mult mai susceptible sufere de deprese det ei (Cele spune in mod normal profesor copier aren se dscurc bine latest? Ce fel de ris capa bei st feel def profes lor atunecnd aurea roast? Pena sit ml mai ata sare depot, b= tlorise pune deobice: ai fest ateat, «nu teal st Sutsuion, cei nada tue inde pred fret. Toate acest explicai int temporare i spesi- fice, na genralizatoare. Temporae deoatece, dacs Vii, ish dep mi mut fort, po i tent ge ms ma fac ili Bile ise fumieacl case spesifice gi tempore pent aise expla proasta perforata. Tesch, sul Deck wat fe secon ‘scam altip de cara. Cam ele int poe pat 4 fatene la re, ru pot i erteate pe acest mative. De ‘sccea prose ale rimine det ke pn 1312 nino prea gozav a mata, urs tal sit inode ‘ua neglienten ens conto vciodata ems. Majo- rita eauzcorteporare cum af eaten, ipsa de Strsdani rosa purtare sin eliminate, tle Bind blo- fate eu ere! generalizatoare despre egecri lor. Asta Toe ain ttl oot de Dueck ele sep inc- czsele pe haze permanent, generale i personae Bali pe dealt pare, ofr In aceleas test explicn- Ai mut mai lin de pean —temporare, specie, mo- ‘fea, Toate cesta se refer ln impactl pe cae are ‘a dua inc supe sill expt al epli cim- neavoasa- etic adest de itr aul copie cae fax ree Copal ascult tet gi dct ceea aude este per- ‘manent i generalzator, cade exempla we posts sa «ufc do tanin explicate cesta fa tn viimen lui espe sie. nschimb, daa prinest observai tempo sat apelin, posi los sti ce ewe ital sae pet opi mai marin, va seat problemele ‘ezalabile locale. 53. Chiee existential se copilr Glen Eder, nal ine ‘we cei ma mar socilog ai familia susint in 1981 0 confer in fa ui rap decercetto interes demo ‘ele din prima categorie, ear reais, pre deosbire de a ous, igreving economic msi tia, visser ptimis- ul Cra rin ae weve deanna ee iat nase sill dea expiea evenimenele negative, arasta, Fe juts totrestal vii inclusive «Sint speev- la bien, ncheiat Olen. Neji dest expat ‘era necunoscuth acu 50 de ai, aga col fot miss- rat. Piat crave o mina tipuli. Am elitr cu ‘in. 1930 am veden dak mn sa mu spon Si tot, Chris Person, un socio psiholog extrem de reativ care ura eu mine la Universite din Pensyl- ‘ania, invettemafna impala dpa care tnjea Glen ldsr Cu ajutorul ee pasbil se determine stil expi- atv al oameniloreirora ma = pute apica,dinun ‘mot sau al, chestonaral ost: sporti, preyed de state, stride cinema gama Astel, Chri ite oabo- sityagnle de sport da pres onde ce or giseaoafit- aie cauzal flew, si zcem, de un fait, o trata ca po un punet dina poi chestonr spice! ace, De pil, ac spunea awit ma dezavantaj, Chris ‘evalua cit de permanent, genenizatoare persona este afirmata peo sare spe tepe Proceda af cuton- te afimapile cauzale ale ftbalistlu,fcea medias ‘determina stil explicatv fil si afb nevoie de vreun ‘estore ‘Am au chica cesta CAVE, dea Conon Anais of Verba Esplaatons (aia de conn expiailoe 1scuvint-cu-cavin), CAVE tering nueva, 0 ma ‘ds tinpoli Ewin rama in cazal eonterporni- lor imposii echestionat, arn cau eo eset — ‘conf sh avem aces Ino canine suet doa teria etal a ers confer de pres, ree tat al ence epitope, seis de pe ot, testament Patan aeldermina stl expat alco. pill rea ii petra testl CAS@ Goa nesting ce ‘tex, pea descoper itd ops fesse pee ‘ig SUA pleat ce mult de cei vi, pteamafa dc veal de optimism rescue on scams in Ameria dea gu store ss dich arumite cul rei sit mai pesimit dec ale Aplin stud despre are vorbeam deve (pe tenogrameeinternlo hte 930), CAVE fit ‘saat prima dovad a optimism ose ml deci- {stale rin cater copii, anim in el ‘inp specail hi Glen Elder Agar, acesten ne mar- ‘hera cu un oj amen care, test vi exp alice. "Acoas Hora a fst dems ide alt up de er- ‘Staind depesia emer cance dn zoel de it- -sisexea le Lode, poteson brane Gere Brows ‘zoe fost protector eee wap erable parame fre. Dacs wl dere acest actor ‘Ste prezet, depress msopare ein cazal no pit ‘kei peentiani mporame, Primal Tactr prota est ‘rele nim rouge un ot sa un i Ln ast de ‘Sai, ons panes mcces dep. Al dla este ‘src. aru. are in sei sau ml ‘opi sub 1 ai Pe ing fc de nerbilitate, Brown ios ol facto major dere de depres: disguaia ect 8 uo sa fu, males moan propri mame nate le inna nadoescont a feel “Moar mame ne ft eto pierre permanent sigenerala voluja ue ft depinde eno de mamas, ‘na als faite de puerta, adi inane ca fete (2 tei st eiseasea flout para prngie i n- ul coord ace vi, Dash tvs print acme ‘rea inly, simu vane ce nous pire in ving exact aT: hep permanent general. ‘Am evident deci we tps de ato ce pot infs- cesta expat al coi dumneavoase, Priel este mania in eae pic, mai ales mama, analizeaza acl evrimentlo in vn de doch sl ‘pit, gv gel Al dole et til deena pe ‘eso ade ste cnd are un ieusces, Dich acest © ‘Permanent peneralzatoar,pceren despe sine va de ‘ven pesmi. Altres factor ese mt perder ‘Caumalesale emp, Dack aes se exten, cpt Tal va fa pierea€@ everimentle negative por fh schimbate vn, Dar dacs natu ler se doves a ‘iperminetpeea auc sinurde lei de sper sev mpana ane in suet copl & Scoala ‘Cam afcteas til epiaia scopil eae sale ena? ‘Sto relatoarcem a ori de hack. Cin vet oe eat, to deve next derma cept pe 15puma momen Opti ij evn edit din acest exuto= ‘are tempor: fort cri dup ce a ea, se adunt, sic nur neni Eyl ee pss pro ‘ocae, un simp neajans pe drum! pre vitor inevi- ‘sh Peru psig shindig nt bili Insearnas pier rzboil. Nu mai inceart nimi timp ein sa uni dco fe, wn alee, ic de ric, i poate readce in starea de neajutonre “Teeria nein, acum vor vedea, ek succes scoala revine neaparatclor mai talent. Prem va ‘btm de cei eter nce care sin ins, oda, tim. Miasurati gradul de depresie al copilului dumneavoastra Atunci ind un cop merge pros cu coal, profes si gi chirping jung a conliia als est ip ‘st de apaiudinsau cia prot, Cea ce poate dace I 0 ‘epi copiulu car-limpiedica si ma incee, fe etsoveret,s-asume isc ce ar pete sl ct ‘oe poe Mairi, dacs print june i concuzin ‘et prs sau ipsa de talent exe cauza neste copi- ‘hi aca pv da seama va intoduce respect ele- met inteoriasa despre ill explicate aia ‘ij geal cola sabe vor deve o obiguins. In ce condi puoi atema ex un ope deprima Fir oconsutaie penta cinerea uni diagrostc de la polo sau phat, au exist ito cal leva lee ede |. Mea dean sa care be oie ma era ‘Netam ple Pain Cure —— lh —— 2. Nam nut daa msn; press Bt ae ‘tum ple —— Pain ——-Oorecum —_— Milt —_ 2. am ei mt rc ite mia sa prt te erent te ‘Net um pl Patin_ Osc alr 4. Ma sing pn ba dec cea cop ‘eta ple—— Pugin Oarecum——— Malt 5 Am it pot tent ‘wm plo Pain ——-Oarecum alr 6m nt iat a prin ‘Met um plo—— Putin Oarecum Mar 7. Mean sn pe st fe cvs ons. ‘Net wn plo Pugn—— Oars —— Mae {Am sii oo tingle ceva. ‘eum ple Pain Onrecum al. 9. Amis ase pe eeu i ee ra ‘tw ple—— Pain —— Oarecum—— al —— 10.Amsingt ef wie ena, ‘et un ple —— Pain Onrecum —— Mu 1. am doit ag oe a doe ‘Mean ple—— Pain Ores —— Ma12. Mam sn fic Mik pe ———Ptn—_Oarecun —— Stu 12m fn nl ods obi Mew ple —— Pain —— Oar — Milt 14. Mam Sn sng cad as ave ce Met legac ar 15 Mi prt ek ptr clea eu au pata dap cs Niet wale Pain Osco ul __ 16 Nesean da Mit pe Pain Osrecum —— ur 17 Meat pling Mel wpe — Pain. 18 An fie Maw ple —— Pain Ovrecum —— Malt 19, Am set amen a pla ‘Mica pc Pain ——_Osrecim —— Mut 20 Mea fo pews pus de rn re ‘Neon pe Pain —— areca —— alt erecn —— Niit — te mpl de Sct puncte wn pi insear- ‘10,

rma nl doa rind, ni cop dine cel cupuncaje ‘mat pot avea ale probleme devit depres, susceptible si genereze un ate de pune ‘Dac il au fea durienvonst gear 10 sa smile puncte gma prea se descr Ia coal, dere sia ese cea care pote explice eat prose, nu i> ever. descopent a cop ia clas a patra e ot) real cu ait mal slabe a anagrame geste 10 gmte eaailtmaiproaste ext gral or de depresie este mai mre. Lucr valabil chin i pent copii foarte talent fi oar inligo ‘Asay, n cal care coil dunmteavoast ins ‘mena peste 15 puncte in-an interval de dua spt, ar tebal st cere ajuor de specie, a de ae pest 9s vorbeste despre siucdeetebuie de asemenea sh ce- ‘iar Un trapeataeogit-corpartamenias pen ts coi ar ea, a nies, areata napa cr gun de psiolog ‘Studiul longitudinal Princeton-Penn A putea un til exlicatvpesimist ste la baa de preset realtor prose ale coplor,aa cum epe- trce ot ai? orir a rspunde ls acess intra tsa i 1985 am prsitapo-muitul Sau loritatinal Prineton- enn. atu ste de copi de clas tei, prescrip igo et pagina program ce ve hdres Pint cind primi termina casa a apts, acd aproape "Am emis potezae exist do factor major dese ce redispun la depresie reali insfcente in cazal cpio:Onin + Sill epicas pesinie Copii care pcepeveninen- ‘clenegative ca pemanent, peer i parole vor de ‘ven nip depiat vor ea reraatesle laos. + Evenmentsle negative dn vat Copia econ- frum cu asemenes evnimente~ despre pile, doesn aii, oman Fale —vor ts cl ma prot. ‘Ave djs a dsp dtle pena peimil pata ant sin. acest tdi de enc an. In od doe surpinaiter, ‘elma mae factor de ie de dpeesi'l erento cries de dpresi impure. Copii ete a suri cindva 0 do- resi tnd st edevint depres, iar ce care -au sufet ‘depresi In clasaa wei td mal fie ating de a5 eval inclasa pa sa cince, Da, isola das, am observa ait sil expliet ct sevenimene n= tive dn vin consti ctr de ese pon. tn depres. In prima vind, sta expat. Copii ca un il exi- ‘i pesmi sit pron dezavantaa. Dac in casa a ‘ia cop! dameavoaselasumeaes wn punta ps mist a CASQ, lars ie de depres: Am mp eopit ‘Im doun grpe: ei a arr puncaje de deresie sa i= "uit Gin sce’ aor depres sa amelirt in tim. fe inci desi lor expire umiourle sendin: Dac ncepi clas reac unt pesimis gm eh eps evi ders cu treceea timp * Daca incepi find pesims toa depress 18 li dorsi. = Dae inept optimist ood depres revi. + Dac optimist gma cy depres rl nedepesiv Ceapare ma ini pesisn sa depres? Se prea paca paisa oi condocd In depres, dar 3 porte semis [af deine ca posi stings ver lamen ban ‘nod pesimist.Ambel legit cazale par af adevirate. pl ket depresi in elas tei faces devi mai pesimistinclasaa pata, iar ful det pesimistinclas striate fice st devi mai depesiv in clas a pra. Cee oud ean oe vie. ‘A reunoate cind a nceput acest ce vicos in xl copii dumeavoas sia inva cums pune capt «itun opl tee prt si multe nero cv att dee sia sav fim grav. Cp opis res la evermen- ‘elongate mabe dite pesmi a cop popular ‘maibine dec cel nepopular. stan pied te ve- rimentele negative abun eft presi aspen tut ror copilot ‘ov ensmera cra eveniment I car teu fim cai Cin le svi, copia re nevoi de tt tpl s+ sjuorl pe cae e pute cond. = Un ate sao Sora prs casa penta merge la Sacha sau fe serve nal feat + Moareu animal de companie~ sec poate prea ‘baal ete, de fat un evenimeatrubuctor. Un nie de care copie fare apeopat mosre, Copia se mu aa youl — perder priser poste prodace un deze. “Vi ceria in permanent cu sonlsotia + Divo sav esp de opi, cca ce fe= ‘rina lit de cen dire so, problems man ral una, “wae ivortul si neintelegerile parintilor Deoaree dame carl senose dine pi Slot in ester, eprezeatnd yi cauzele ee mai even sleds copier near Stud longisina Prin {etn Fen no-am aat pe copii cae a vat asemenes fexperieye La nceputl sc, proximaty 15% dn ‘recap nea gus. au piri ivr sa eae iese separa In limi rei aia observa cu ate cet ‘opis am comparat cu cel. Consul noaste au implies imprtan peer socetate a general pens ‘modal care webu ne pti cop te ind ‘inp ivi, {in primal ing ce al important, copii parinor ivr se deseure de bie mai rst a geal. Testa 4 duce pe an ace sau dove muta depres ect copii hn fai imacte, Am spr ca ifn Se segrzein inp dara fot ag Dap tect pial diver nc sat adores deci pi Doseoporrs nase se aplc atoate simptomele eyes copii ms trig se par marin clas, fu ma puja eosiaen 0 sin deine msi see, ‘mute probleme loge de sates Rc de somone, Sot a nig Este impotat de rj acstn sat ate esi, Uni dint epi na au event depres, iar ui dine x depesii shay eyesitia tmp. Divert a cond ‘coil nani intel de depres, dour fce esa malt ‘ai probabil inal dea in, copii din aii diverts cons sss confunte cu mul mai mt evenmenteneztve vin Aces dezcilira panes pote cea ce en tine epesi in cindl copie respetv, Evenntle se par rei eteor. tin ele aaa de vr sive sau de depre= sina care conde acetate is nimple wa ‘ese copor di fami dvr: Mania nepe 8 meag I © nol hb 1 Cole dens int mai pin prietenoi + Pile eres, Pst se converte aa rig + Pit ee spitz “Copia tine cvigent ao mati Cop cuplrilordvote conan gi euoal ca tepoie deevenimerte, crear purutcauza ele isle d- vera * Bsns eats nal ml ‘Tai peach ma es cata de tices Unul ite pin i pied servi ist sic, nimi srpintr Cene-a mara fost ast ie eategorie de venimeneneptve din caza cera ‘ep uplrilor vor feck mai mult doc elt co- ‘i nck gm cum etrpreta este ape dee * Cop copie vote aun eaten pital otro propor dee rset mare dct opi din fl inc *Probablite cs un cop al uni cup dvs fhe pti exe dete ot junta mai mae 1 Protas can pin l copii simmer ete 6 oa rt ai mare. : = Probblitte aun banc l copia sd moar este ‘de semen de dou ai mite. ‘Unt cne aes everimere pt cae sou conse- ij al vor. Dap pls, fil car dvreaa Sint bitte de mai mle flu de necazui ce para mu ‘rea nimi do face in chip de caus Sa consi ‘hv sine, Nune puto iagin cum ar pute 18pt eet ‘moaren unui priten buna copii saa unui bunie 0 ‘consecingl sau o cauz a diverlui. $i totus sta aratt sisi, Sespune a mal bite pena copia prin lor ne fii divorcee deci ines nth inde, Da {cle nosstre sched inst un tbloy samba pein acest ‘opt depresieprelmgia care cedar ur, ra ma mare de eveimente cuenta; 9, nmol, lt ‘nai mite necauraperent ft nico lepitur ine ele. ‘Acfiesponsiil din area mes sna vi sfiues hai acest date in eros dac vl gin advo Dar epost ca problema s nu fe diver Se poste «la dcina probleme ti cartrile dnt pin (Co- pil in cuplurte care se ceart, am constatt in stud os, preznt cam aceltablow ea i cet proven in ‘expla verte) Exist dow modur in cae cert dint pring a putea s+ afeteze peopl ait de profund, Prim este cali cara dvent foarte nefect mpreun se ‘ates apoi st divortez, Certurle vel afeteaza ‘coplul in mod det, progacinddepese pe terme hing. Al dilea mot se apropie de ifelepeiunes traditional rn ares ear ie despr devin foarte neers. (Carta g separarea in sine na afctesnt prea mult copia Iinmod diet, da lid sara de etre ponds ® prnior, cea cei produce pe temmen lng depres. Datel nase nu sat ear dine cele dou potee este comet ‘Numero oumea! au ean gubrede, pine de disc tilaprine si confce. Mai pun dramatic de mult mat ‘epini este urmstoaes sae: dp eva aa de cd- sori, mull au mai ageeaz partner ceea ce con- sui un teen propie ceruri aaely inp iam rin sint extrem de preocup de bunistreaeopilo Eat clr, el pin in punct de vdere statistic ef he ‘esprie, fe err ca reas a essere ere afecraz cpl deo manera arb, Daca se dovedete lnefericrapirnior este eau, smu certrle, ag - 2m galing de onsiliee maria cuscopal de a lariica Inbele csitorie respective. Dar dc cerurle s desp- fea se dovedesc responsable de depres op, atc $e mpne unc ttl al sft, presupuning interes co pill sn satis roprie~ ee mai important pen- nu dumaeavoas, Sie dsp run despre? Salcea, mai dei sinteidispuyi svi abet de la xr? [Nusint at de mav int va sftuies st v8 mai ‘tai niciodats. Uneor eats aut: problema dispae, ‘ar situa se imbunatieyte. Dar multe cera dine par ‘ener sit neprodoctiv. Nu po sv spun.cum s8vcer- tain mod prodetiv penny cast speinitata ea. Singur stig seros despre cum ste crise refer lt ‘deznodunlat. Cop puis pivease filme cu adi eae ‘cer sint mult mai pin bur cnd dspta se er- ‘mind cuo hou lara. Dei cnd va corti, fce as Inet confit 8s finalizeze fini el de ambigi- tae, chiar In faa epiula Pe fing asa, e important ca anc ind vi cera ‘i constieni ca pete una copiluu. Nave dect rede cd drepal dumneavoast Ia cea esas in fond, tim ietroepocd in care se consider cate dsctea de teat emoilenegaive este sinitos indepai. Se soco- eye chest in reg dace nerves ste cers iar st ‘cet —un eal alder fedien pind contcin- {ele negative se repr ure Ce senting ins dc ‘ior cell obra? Pe de-o pares, fria neepematsca- ‘zai cel putin err de moment se tensinit arteiale ‘poate conde, asad, pe teen lung la probleme pibo- us6 sarmatice, Pe de al pat, cind te descr lati da eit pot haseul defini. ‘Gone abner de I corti afstou2 st pe ‘ces police mai joaca wen lineal un pat ‘ental cru cane ins int atic fra ‘terminal, Pe de alts part, cad tumors e mie, cod tol st inept apts poate mca difeni i- we mane vi. ‘itera imate: Material percep sister m= ritar dept cove spat de psiologiepesoanel in cauzt Ev ith ch sister ners ela ese, astfl stir- Jord spr, cum ari speran, ke corespund ves i ceils ce reflec polopspeaane respective. Ace fen feteza apres copul Aga ci mu exist nic un demise sa de spitintiom evn rol nee eo fi gindl afta bal (Cee stl imnitar si intereonctt prin evi prinbonon iar ace meas chic zavighe- ‘iin singe i tant stare emotional dno parte a ‘compl intra S-xdovedit ate indo person ‘ete deprimath,crieul ufo schinbre Newer {iri care sin harmonic oar messjele de laun nev Inala pot se mpineze Uni dive acest, eatcola- nie, se eyuizeaza complet in xz de depres. ‘Golan de fenomene fice ar puts senna istems- Iaimantare aa en extepesimis, dpi a nd rea? Se prec atin cil eatelamitele se epuzeaza, alte substan chime, ruiteendrine— propria mor fink a comps ig spores: activin, Unele celle dn sistem muna au eseptr care sesizaa nivel deen ortine.Cindcatecolaminele a un nivel ez eam se Inti in depres nivel ndoriosor ree Sistem muna detcteaa ast ler is auto-nhde. vere experiment au dovedie in perioadle desu- {ern piologe, cum es doi cellele Tus ul tilt I fl drape de bie. Cutimpal in, sistema init eine. Depesia pare a feta sea rispunsi= tile sister aitxl nt ‘ack depesa dail mach ompora sien im ita suse’ pesimismal tare crm a tbs afc ‘oz petemnun ng activism. Ags im spans sa deveme, penoanlepesine devin depraae mat ‘jx gmt fceven Coa ce pote insemna ct esis ‘a stems imuniare mal pin active. Impreunt cu Leslie Kamen dela Universite din ‘Peansyvania cu July Ronde a Yale, an supavepeat sinktsea unui ot mportant de persaane de peste 70 de lund singe o dst pe an chestnind le in deta Tix con eenet permis edetemingnsivell de ot sign. Aja cum ne agent, optimist sven o ative Junie rai bust det pesmi “Mears euvaspropit, depres, pesinismul toate potredace ein sistem muita. ar dash acsta ‘in um est atest de esis, pe logic ea pe teen Tung sa fe moa sara de sink Optimismul si o viata mai sanatoasa Est care posi ca optimist was mai mal de- pesmi? Dac a un stil explicay optimist cin et ty, care ve 6 mai ino tot este? ‘Ns inrebii a eare se pot uniza spans tin tifce cu suring. Degesta i dim ca exemple camer fore avis, desl demi demons ci ajr- ‘ates sat opine Pate st opi pent ck tit smu a fost sas, 4 inves Innit de a rispunde laste de inch, ¢necesar ‘te dm ara de eapt fn prim rnd, webule st gm ic tll expcav ee sb de nga vii. Impes- ‘leu Melanie Bums, o student in ulimal an am dat un nun iar etn pesoane cre pstrez inc rae ‘inte din epi Ne-au spun 30 de amen. Send uml cu metoda CAVE aol estindi pe auto lor In prezent, am suns I ceva coe Sill expat penta evenimentle positive se mo- tick drain inp. In schimb sil explicati penta cverimentle negative sa dovedt abl eo priad de mai bin de $0 dani Modlin care privin evenimentle eguve~ ters nostra despre raged amine mse ba de- lngul inzopi vie Dep, fel care, cd adolescents, srseser in jamal cn interesau pe be ie penta ch eran anederne de af ibis, sevau peste Odeani cl ule viztessnepot pen sn neem re dea f ibe, Aus n-am net dat still expicatival une pescune tnt fear acesea santa ma tia _De ce anume ma aveun nevoie inne dea pune aceas- ‘8 Invebare? Grupa studi Grane. Avear revo de un grup mae de persone cu anumite carci |. Membr rupli rebuin 8 fet a are - verse afrmai cre prea na ise 9 ete cu me- to CAVE. 2 Trebuia ne asiguri eden snitog caveat succes ats ind fcaserarespetvele decir, Dact ‘nue sino su dae eater ej, a putt ven simi gma puta sao! maitre ar dae erie af stats, opimismul din Uneree sar corel cu 0 ‘iat malig ston ar peserne numa pen ‘rca bonla sau insuccesu timp conduc ceo Vit esinstoas. Nimic deoebit a 3. Avenm nevoie de subiecti cares fetustcon- tronle medial pla, petr le pesoorsta starea desiestte des lngul ve 1614 instig, aveum seie debi ein vis acum, fl iit fer pee entra ovine ‘Am benefit de sublet! studi Grant ince pe lac anlr30, sabe care indplinca toate ele tra condi Seopa std init de finda Wiliam 7. Grants determin factor cae sigur sucess _sinkstea in vai. Gropl ee ura sie monitor fi ese alii din 200 de tude Ia Harvard, oi avin ‘Ines intlests lapis excepiorale, revum to foarte bun forms fies Act omen are 5 apopiay acum de 70 dean, coopeasera perfect cu ‘rca veme de $0 ée an ind a devenitet ing prea atin itor sai Ini Gangs gst un sacs fs perscaa ui Gorse ‘Vaillant, un psa penn eae nares © mare ain ie, George accept eu generat hee eu Chis Peter yea mine Am dist folsi tenia plea ‘seen Ma it, aplcnd oda CAVE, am detains ‘il expla de fig eretia ica jumitate din ‘ube stil ales nimple eum am dschis lic siglas ca vedem cum vole n vis cei oameni. Stam vazut eh inate Joel de ani erin sas corel eu optimism de 125, Pesimgi incase sucumbe bolo vit de smile mal deve gm grav dct pti Pe In 45 ean, dese in privny sini devise consid ‘able, Pies a acest vise vat i pastas starea estate dela28 de alas 48 dean cop barb ‘lori inepe det ar itera graviaten aces pro ‘cent in mod prepndret determinate depesimismal (ares carci fh md 25 des Prevenire si terapie psihologica Sprint de Funda MacArtr,Fudy Rodin, Sanda Levy (0 tna specialist a oneologiepsibologid din Pitsburg) sco min am tatat 40 de pacer cu mca nom i cance de colon dou fone de cance est de ‘gave. Prcieni coving dechimio- rit ‘apc Inpho dat pe spun, tip de 12 ipa, flea o forma modicatt de erapiecogitivs. Le adap taser tapi nt le vince dope, ‘narmeze eu oi moda dea gid dese perder rou ogee gndur atoms sapere ater: spo ‘ae enna psi capil 1). Complesin ‘aap egg een de esa impotiv res, ‘Aveamtotodats un grup de control ~pacin cu cancer ‘core fea acy tatameni fice, dr fra epi c= rita tenis de rele. ‘StnteDumezalel Ar tees veri ciel seas Na detctaseo icioat atta eof in glasel See ‘uns cind mia dt leon nace denne de noe, Indo‘ ani dps ceincepaerin experimental «Aves lull NK este exe de dias pcienfi cae ‘ut teapie copntina Sra deaclagupul de con- trl Stir Darpezele'» “Terpia cogs amplicaeptemicstvinen ims ‘il-evat cam spersem, Reread pra Fundaia MacArthur, cae accepts’ spine wn poet sim, ins cu tae ms fangs. Vom neres mu mua Sf simula ses imuniat, dar 988 preverim Bal. ‘om aplia exeritile din capital IT eer ow rise rscu debs oamen dior st espe sen rer mits din zon retire it exe de ‘redspu a mala. chiara stil lor expat pe ‘Sis leva imbuntii care apzarea muna iva pre ‘Veni bal? Speraele mote st fate mar. 18# Politica, religie si cultura: © noua psihoistorie Cin pe Sigmund Freud in adolescent am fst ptm nus de anus cestin ara ceniist bm capvere pn a. Ma sci! polo iee- ‘inte —motvat, emf, ball mena asl mar ea dtd indent ap depilogawecee— per ‘fie resize informa, 9 vz. Ur at stor popula copia ma, in gaeral i putin stint dest Freud m-a mareat mai profund: sane Asimoy, autor ro deeiene-tion, romancir zion. ‘logis imposible asst din min, Funda, 1 sre pe Ha Seton dept cru. Fv savant care rez ‘sloray pena prevede vitor Selon ce ‘nda sit predict, dar co mas de indivi, In {cana de a, devine extrem de predict. Nua eval det de ecailestatstice i de prin ortmentle sls Ha Seldon ASsnov nat ledivalgh itn) po peves mera itor, ba charge at eel (Ca thie profesor la incepta "70, am afta x moi kext ineadevr us doments suit psiosto- ‘he Am int lun seminar pe acest sie, atria cain fm exami eu lege versiuneaacaderi avin Asin: Ce decile! Arm aft de pid, despre tetas Tui Eni rion de api fa Matin Lute penile hale euiine.Atdinea reel fa deca 1 Lute, spunea Esso, era onscin pervade! in fare fsese ees sf faa pe oli Proesora Erikson ‘Sjnsee a ast uit pte tind pie are ee despre copia Luther Gel acta deexar lar dus pin In pine abe nave mie d-fe ‘bleu Ha Seldon, mer pentru mu presi ic, Duns ce am dezolattehniea nui CAVE, aveam Inwadevit a dispocie un f de maya a pul Me ‘oa poate fale no mama I contepora di ‘amen xe m mai sin, cu condi tse esas chats ‘eacte dn seein Patean ane ccun acum de pasistorc pein sispuneam de eel ei princi esemale cent de Hanh Seldon. In pri in psedam wn princpiu plop sexo tl expat opimist prev bites deacon tate depesia, peice tcc nia conseevent In lea rind isneam de chica Valais de ma saa stil explica al eamenior visu mort lal tei lean avea a dpe muni de siete sua Tndzajuns de mare ext pen fae previrun snitice. 41983, discutiad toute asca ev un dint cei mal efervescrn sen, Harolé Zllow,acestuia a venit ‘deen topic meta CAVE in plitica Coa realizat In urmateri cnc ana fost ne, Cau pie dete in tea me, Harold fst primal polo caress ‘velista major antec cesta acne ze ania algerie preside din America, in ‘sul 198K, va intr elem me vt, (Ce fl de psd wea eet smercan? Co tear one optimismal pent acest electra ~ a Fst Invebavile a care Harold si cu mine ne-am props $3 spd, ‘St ne god cesta cau eat a pre ‘sina! cra stl exlietvcomine mal mul pesimism {fai mul ruins» dest sil opozat su ‘in, rex te consi, ote negate. ‘Mi iti, acs andi ar fps or merge fn ‘ai purine loc tn cumpania electoral a rape mai pun prompt la provocrle pozantul su,166 Ina dies tnd, a ai putin spat lester Inexperimestelecontola,depresivisint ai patn sn pti doit nodes tind sie evita. Nu vest ‘i spun cl unit nda ls peje a 8 dpresivi— de obser sin i cl alegtoi sin supersensbil ln ‘imensanen aceasta 2 opimismu gi sesizeaz pa $i ieonele infime dire do ean Inari rnd, candidat ma pesimistarinsfla al jn sperant nnd sleyatoroe finale pear ent i generalzatoue despre evnimentcle negative pe ‘care lee pesmi sennaleaa lps de pean, Ou elt ‘candi wrumep ma mul, eat ipsa de pera peat o tans emai exist. Dad vor un presedite ‘Care sft cea ch va rezola probleme BP, vo tan il vor alge pe optimist. aol cele tei conscing pric entre oi cndi- ‘dap apes celcarein iscurn se va eumep> ‘ai psi va pero alegre. Am verifiat cu mtd (CAVE aceasta ited In cal tutur candi amer- ‘can la pregdini intr 1948 anal neare discus or ‘incepta grat televiiuninesce alegto- tile) 3 198K, Siew osngur excep, vitor i Nixon ‘supra Humphrey n 1968, expla conjunc a ‘emanate alegre au fost gate de candidat ai ‘optimist. octombrie 988m eis ca Bush 2 invinge, pains sconracendatl cu 9.2%. ln noiembie Bush fut node po Dukakis co 8.2% Stilul explicativ fard frontiere In 1983 am fost ls Moncen lan cones Societii interaonle peer stil dervlri comporamental, nde am canoscu pe peinesa Gabriele 2 Otinge-Oc ting nd Oetingen Speer ual dine cei na prmi- tier nr amon de iat din Bayern, Ascuindwn ‘experea despre metoda CAVE, cea care se prezenta ct sSipliatedrept Be ma inebst da, dap pizeea mes, Pericles pesmi, eajurai i past ref: ‘8 nie leg univesaleomenest su sin vali rales peru soietea occidental. Tnseadevr, depesia me pares ft atte eat in culurile neoceidenale, care nu sint obsedate ano, > ‘realize perional. Dar observa Sat ata ania Ielor nu tebuie neal. Nu nama fem iti din tile cesdenalizatesint aingi de deprese i de ips de Spent nara i borate, ema rispand la neajutorae cu simptome absolut analogeesor pre tate de fnele unane woecientalizate>, Cinpanzei resenexz fling se confina cu arta ator i= panzei:sobolanieatonena asl ind int sup nor ‘soour electric de care m-au eum cap: peti cin, chi ‘gnc de bucre se eompora foaneaseminitor cu ‘oj tue’ ind gut Presupn, im spe El, eb tinct ‘indo eatrt nu rispunde la perder eajurae prin depres, sta se ftimpl pete c& pdeypen sie §h a suterinelraesfiite aniilatin ace culties spurs aru ‘ar dct afrm odoin dea avea contol precam 4 distupitoareareaci la neajutrare int nau, mu ‘eau si spun cl optimism fnctioneazdpretunden Optimise ficient in caza genie cre vind ait evan Ameria San cava andi presen ‘SUA. Darn pot magn un tans introvert eacio- tind pozitvInagenul deasiguri care med nico btu. Sau un alepitor suedez rigid voting pe Eisen bower, Sou un japonez aratnds-ebinevitor fi de un individ eae innovates mere pe ell pene po pril reel» 167lea arta intrest studize dsc exist coca ce sa putea num stl explcatv naional sa vei x 0 les perfec o emparai are gemma dn Est i cei ‘in Ves «Do cl oats: aces localiare 20g, sous clin, aceas limba gies ibs onverl aceite pint in 1948. De atu! incoace itera dos in priv se pie Site dt gement ‘nivel spr in lima 0 de ani icrese, care, Alf espa modl ideal dea ala daca cspraea i ‘in fini de sister politic cin toate celelatevari- bie ia constants, pus Ele ‘Si pete nu peste mult tn urma stad Oli ina earn ngslavia, ave cant in pest dec ‘i alate geqporsilor gate de vetoing, enim a ved care dine clr ene mst pesmi A ‘ini 381 de itt in zie, Spe uprindees Ele de lara cute de gern dit Es stan ma esis ect ee ale german din Ves, dei primi iss 24 de medal, ar limi doa pata. ‘ned nconvin, «deci st meng in Betinal de Est, sacolinde true, si ascule conversa gis e compare poi cuelscpi supine incafenele vest gemae. In ar- nul 19RS ait in 31 de bara din zone industria 14 in Berlina de Vest 17 n Berlina de Est. fn aceste arur— sau mai degnbs cium ~ merge ea mu ‘toric iegem dea er. Eras aproape uncle de cele Inte, separate doar de Zul Berlinlu. Bea feu toate serail in eco cinc ail ale aceligi spt. Pe Ting disci austin consider toto elemente pe care literatura de peat le asociaz cu depres: ost mig le rio, ibe susan, est me fete cma rol ung "Tet bernei cin Est ot pst maiden 6% linge vest beau, fi de mura 23% dre et, et, i ato nn penne Si0% dine ernest etc sites eu spate dep, 8 de ua 495 () ine einen et AO dite mass ‘ton Devin de Vestavenu posts deschise ale corp Tater fori un peeclall in comparaie eat M4 (0) dn exepermani. Ves leas do 25 o mai bs deci enc De vremecs,pnsin 1945, ele dout cut rau ua, acest gescoper sun eva despre cantatea de speraia ‘generat de un rim politic in apr ex celal. Dar au Indi ce aspect face responsibil desperana sports sau minut. Pate ci este diferes de nivel de teal sau ‘ere in berate de exprimare eri de deplsae Sau chiar fren dine iy, muzit sau mineare” Tnorce az, acest descopetirdemonsteazi cl exist ‘ometods de ams nivell de spera idsperae din ‘dives ul. Merde aceasta a permis Gabriele Oct tinge compare cea > ata pre de necompast Religia si optimismul ‘Se ume cig ce spe pemite aren lee mei enc mal sor rin suerigele eesti ai. Relig organiath ofr crea via este ai bun ‘dec pare, Eyecare indivinlo sin etompate de convn- res clef pate dint-an tot mal imporant Esomp- fea aceasta ar oe cd vorbn deo sera conte, ‘ex aceos io minut vii iter, spears este are acu ae 190) a ems 9 chant slong lex gem apa heres Zid Brin lah Se opin chine desl enpta n Gem a deE, Ctra Ramis, Poni, Ungar Sain Sorat de ein umn eter ee an evi mena crewit e)170 strat ~ fii parte din plana vin saw pri simpa sin continitten evo, George Bron, un scilog lon one, a efectat studi supra casiclor din Hebride gi demonstrat acelea care merg epi Ia ised suf ‘imi putin de depresie dec el crema more. (Ofer ore unele eligi ena mul pean dest alle? 0 tins inimoas,socolg sori, Eva Moras, prea st aio pate din spun, Am invita in un ‘seminar despre neajutorre evrelr ni a savior gi in seco al XIXlea Evaa demonstrat exe se dove- dea mai optimist ect slavi, dai amele popula era nl de oprimate.Poat ea reigedifee le imal n- ‘ver diferite de optimism S8 fe ortodoin rst mai es mists dei dismal? Gabriele Octingen a nceputs colseree ca Ev, me ‘in sate dn Rusia louie de ambele national. Cu aja wor prep oredoei au ict ros de material i is lic, eprezentativ pentru ambele caltur itu, ovestieioue cntcefollorise gi povebe— pe ere Tau supus tebe CAVE. Matrlul secular nu difeen fincele dou cult dar cel eligi, da. Material eve lor mig er consideabil mai optimist dct ce al muir ‘ortdocsi, ni ales in cea e privet dimensiune per- ‘maneni In miterill eveieseelementlepoitve era Droicetate fare depart timp, sta isemnind 8 hcni- rile bune vor dara mai mult n vreme ce evenimentele negative aveau baa sus © alta perspectiva asupra psihoistoriei Pink nu demu, psioistria era dapat de coe ce at Sprit Har Seldon. Nu prices aposticea Recon strive individual, nu acini ale nor grup de o2- meni Flosea princpipsbologce disutbie i ma te= ‘curga I i wn instrument statistic Dar gti cercetile noastehcruile au shim: nol inceredm si prevedem luerrle importa inane ea le se intimple, Incercim s prezicem afin ale unor _rupur mari cum arf youl electoral, nigra ame ilo. Ne zim pe princpipiholgice solide uci insrument statistice considerate valid. ‘Acesta numa ncepurul El sugerez et psihologi villorli nu vor webu sc imitez a cere de Labora- {orindoienice sau a studi de grup coststoare pent proba toile. Deumentl istorce se ot dove un een < experimentare fructus, ir prezicere vitorual a p+ tea fl wn test incd mai convingitor pent teri, (Cree Har Seldon arf mind den,Partea a treia De la pesimism la optimism Un bairinel iueru groceni, zi 0 hain petcia-n bat. Doar dactt Din suflet va cinta si ipa ra Pontr orice pec muritorce-mbracd. WB, Yeats sNavigind spre Biz» Tuas (1928) ‘ unsfrizece Viata optimista Viafailarunea pe optimist in acta virtej de necazar sitragedi casi pe pesmi, nama cd optimist navigheaza ‘mai bine prin ele. Aga cum am vzut, dupa infringere ‘optimist serepune pe picioare si, desi vata a fost afee- {ats ia de la capa, Pesimistul remunfi si cade in depre- sie, Grate perseverentel sale, opimistl realize mai moult 1a shuba, la geoul si pe terenul de sport. Optimistul se ‘bucurd de o snitatefizicd mai bund si, foarte probabil, ‘eicte mai mult, Chiari nd lururle merg bine pent pesimist, el ramine obsedat de spectral catastrofe 17374 Aceasta af vests proast penta pesmi Vestn buna seca didn ptt se pot ia cals vat se poate muna permanent. Chine g optimist pot benefcia de pe ena une schimb. Apropo ti op- ‘mit au petoade de pesimism usr, ir thee ere sj pe esi pot flo do optique cid ‘esi Ia pint. up cum vet veda in continare, anv i op ‘mist fess devent ma egos sma insists, 52 impunep ino mae agesiv, pur isi st ‘isi nig deride prin cae sv vorbit dunes asa inginade peo posite mai ncurjacare snc cin ‘hej wm eg. Pout vs eb des, depinvind optimism cum ave serfs realism, pstea bun a pesmi? Cpitolleumstoare ni infigeaa ut pists ab ‘lt, neconlonat, pe care sil apc crbes in toste ‘ual, e un opinion fle copa ee svt sport ‘sll asypra modal n ea pare nse, Dack vf unl expicativ pesimist, mama cau ai sub tirana pesimismuli, Cind senting evenimente ness ive, a rebulest epi cape ceva permanent, acter somal, eu emlaeledetatlizants pe care sul expe ‘ay pesimist eatrage dpa sine. Ace capitol i ofer ‘altematvi la mod ncareabarda nenrocnle~0a- tematnacare uv va fice st devent sla una opt msm cebordn, Repere pentru folosirea ‘optimismului ‘Scerul a tesul dn esto 3 et principal indica ‘or dupa care putei decide daca ave nevoie de aeste pind. Daca punctjl dmneavossirsP-N (orl o- tal) ete mai mic 6 8, seste capitol v vor prin bine Cacite mi ic punotaj, tat vey avea mai mule be fic, Cine dac orl fost 8 sau mai mare, a tebui ‘i v4 pune nebirle de ma jos. Dact veunul dine ‘ispunsur ese ama, atuncl acest cptole vi wr fi Fok. * Ma deseurje cu using? * Cad in depeesie mai des det ay dort? {Eyer mst mt dei ebui? Ince stair webu st tlizaitehniile de schimka- reas expen fanizate de aces capitol In p= ‘nd, ste eae v8 ese fell + Dac sine nto situa de realizar (obinre une romovid vinderea unui produ, ntcmizea ni raport ‘ell, lgigarea unui joe), os opine + Dac int ingirat de ca a simi (a upta x depresi, inerai si vimentin moral us), las ‘optimism + Dac sina presse prelungenc gina dam eaveast fie este opreblems, los opimisml = Daed dois conduet oumen, dca dor set ne sia peoamen, dct re ca oareni sv vote, fo Jes opin. ede prt, exit suai tn are acest ten ou treble flit. * Dacd vi fei plnuri legate de un vitor scant st sesgar, fos optimism = Daca fell dumnesvoast este de ai consi pe ce ‘ovum vitor sumbra, n folsit optimism = Dacd dois v8 manifest! simpatia fa de neca- ile altor, nt ocepe ct optimism, de lose at ta es ind insta ncederea 6 empai, oat fi tenis 15ret tot Casi afi dct mu tebuie flo optimism, pin- ial reguld este st vi inreba care e cost esecuhiin ace situate, Doc e iia, tunel optimisnal repens ‘strategie greit Plotl care decide dade cal i dji- ‘ree aviomul into dat, vital cae alge si conic smu magna spre cas dupa cea at leoo, soi rus teatl ce se inteab dacs inceapo rela car, o dat descoprith de so, oar dstruge lariat acest oa- ‘meni tebe si flosese opis, In acest eazir, cost jeu est, respect moat un accent dem sn divorulFolsie hncilar cae minimalizcaza cas {ul mu este prvi aii, ‘Dar daca acest cost est scat, atu flat opimis- ‘mul Agentl de Vinzricare decide 8 mai fc inc un peelfonc i perde nama tinal daca eyucnz. Tin ul cae se Tnteab dacs dosed sau mu converatia ‘sc cel mult fi respins. Adolescent eae gindeste at fvefe un sport nou ris doar fstraca. Ta eb ‘¥floseasea optimism -Acest capitol vi vai principle de baz ev jun co i put ansorma din psimist in opens in via ‘de tote ele Spredeosbie dealt tii de sell, acest aft sros este, mi deal flosind le p- ‘nu ei modifica defini sia expeav, Cele tre coptlereferiteae I teansformarea pesinis- ‘mui in optimism ao anit autonome, Primal pies te toate doenile vii adue, ex excepia servic AL oie privet copii, weiea este pen lca de mcs, Fear foloeyteacelesitebnic de optimism invita in- ‘wun cad dferit af int ar putes svi se pari se peti, Daci vi intereseazd numa unl dnt subjeste, ‘i este absolut necesar si parcrgei si celle do capitle ABCul* ind dim piept eu o adverstae,rectonam gina une I ea. Foarte rapid gindrlenoasve Se wansforma In creing. Acestea se pot ransforma in obinuine, as fa nc ic ms eli c le ave ata timp et nu ne ‘concent asupra lr far ele nu stau a, degeabs, cia eae ‘Ceili cazee rete aseea ce simi sau f- emi continue. Ele marches deren nr tsi eprinat sie reauma, pe de-o par, ga sm bine # a purede [ao aefumeconstctiv, pe de alt parte. Am ‘init pe parcursul acest ci ch anumite puri deere ine genereaao reas de renunare. VA vo aria cum SS inreipeiaext er visio Prime pas ete sb dep ta legtura dine adverstae, credni gi consecing. Al allen estes observa cum opereazi ABCeul in ig de toate ile. Acct ele fc pre dntacurs desi ‘uate a sili expictv penta oameni noma realizat edi dite cot mai fimo special in erapiacogni- tiva din ume~ dr Steven Hollen, profesor de psalogie 1a Universiaten Vanderbilt i eitor al principal revite din domeniu, dr Arr Freeman, profesor de patric In Universitatea de Medicnd din New Jersey ~mpreuni ‘Vreuu acum s identifica ctv ABC-ari ca vedo «um finejonesa. Eu vi voi friza adversity impre ‘und cu serena or wconsenfn, Dumneavoast veh completa elemental ish. Ar pst soil din pes: A~ eho ads In text adverse, B= bel mds aren gi C= om soquncs, tas eons. (Ve) Modell ABC aft demi de Albert Eun poner a polgeeogtve. Wa) cdv8 pl in Monica ABCarior 1A: Cncva se pede cain In cu epee p care och (Viti dei amas elo 2. A. Vie cop umneaonst pyc msi 1 Vi gin Sint 0 ma deploy» Sint (x fe. 4. A. Galata pte ma gp a eon B agin, Sint im oo i, 4 A. Cal bn rites pune teeoe Vi ge Ne derjoua gv comin tebure dn ae 5. A. Va cna cus £8 Vi gin ods me cova clue» Sit eee. 6A. Vicon cn soi Bie eles et pot put). Sen au es. 7A. Vice soo 8. Vi ind «Sa deni or tues Inlegsien Si a fc, Acum s stdiem acest gape situa ist observa ums ineracionenzs clement |-Tnpenul exempls, girl retrtoare lapses re uni rept al dumeaveasr vi infiie. «Safe st ‘mia frat locus, «A fut ceva grosolan si egos es. tai 2. Cind vi expla comporamentl fade coil prin ‘into mami deplorabiln, urmeaza steea rfl dea fncera si facet 3-9 reolve temele, Cindex- plleim evenimentce negative ca rerlla al unor sth permanente, generale pesomale, se ve nfotdeauna ‘eprimarea i renuaren, Ci tritra pare mai pr manent ev alt eprinarea va dua msi mt 3914. Dac pritenl mu vi rspunde la telefon, pu ‘ed fe o explicate permanents§ generals (ont de ‘mir, sa un epost pst considera) are va t= ‘mat dedeprimare, eo explicate tempor i extrioert ‘riba e face or suplimentaresipemina asta, are ‘het cat in bil cu melaeolien et). 5,6 17. Cese petece cnd vi cera cx sop? Doct venicu expla permanent, general peso- allan exemple sit opine ga ve Ince sv imp, Dar dich veda oexplicae tempo ra i exer, ein exemplal 6, ve smi mama un Pic de frie, un pc de sapiare gio pasate weitoare, ‘Cid prosstsdspozie se vars, ey nceresprobatil ‘Si dregeilucrue. Va etl ipca gv we smi cand inna i pling) de energie ABC.ulepersonale Penta a voden cum opeeazt sceste ABC-rl in via coviian, ny un jamal allo timp deo 2 sau dou, ait ct este neces pent acon sem ene! ABCeut prope Tnacest sop este suicient st deveni stent a dish ‘ul continua ce ae le fa mintea dumneavoast log ‘de ce, n mod normal nici nu site conget rebut ‘i detctilpitura dine o aname adverse, hie 53 rior, s sentimental ce wean ‘or exist rubric in conser dmneavoastea in juma180 pin ott ‘Prima, vadversitate», poate contineaproape aie li- cru neplcu, dea un robinet care curge pn la un pri ten cate einer. Fob. Deseret fp, fra evalia ‘Cea de doua rubra ee a areinjlo. Cred te repent modal in eae interpreta adverse, Nu le ‘confindaicasemtimentele, cae in de deonsecnfey. «AM fu de aie cu regimal de libs gw st incom- pent snt rene Acuratetea lor se poate evalu. Pe ‘ind asin ist expr un semiment. N-are sens 8 ve= iii exact a sit ri: dacd aga sf ft 9 ea. ‘A tea rubric este a wonsecnfloe. Alc nota ce ati sine sce af fat Va simi ves lini, vno- ‘at aac? Ase sinin mai mit ira, Nota it ‘mai mute sentiments acini de cae i fst congtint Traine de a ncepe, it doul exemple ear vi pot f de ols ‘A Adverstat: Sol me tebuia se fac bie cpi- itor gs ule, dar cind m-am ftorsacas de a sdin- tira cut Ui de tevin. 'B. Credint: De e poate fad ce rog?E ebiar sade gre | imbtieze ss wiih la eulare? Aco ‘ffi pesonajl neatv eae le sti distract (C Contecin: M-am supra pe spl meu gam In- copa tp It el inate de ai da psibilitata smi ex- plc, Am natn camer sam fchis telvizrul ia 2 ic car ebun,Parea eam bau-bau ‘A. Adverstae: Am outs fac gimnastic a sl, ‘dar cind ar juts acolo n-am vizut dct corpar spl. B. Credin Ce fa aici? Art cao baled pewseat fn compare cs tpele asta! Ar webu si dispar de-aii ack mai am pin demi Vi tine ©. Conscinge: Am deveithiperconstient de corp ‘meu gam pct cam ineansfert de or. ‘Acum erindul dumneavoast, file rma, no- tai cin! seevente ABC din propria iat pi cela seri ie cu seni. Cau egtura ine cri gi consent Vj veda ci explicaile pesi- ‘mist arg sine psiviat, nin ex explicate op mist va umpla de energs ‘Ummatoarea miscare:dac va schiba creinele care ‘se manifesta in mod obignt ncaa dumneavoast cid ‘ntimpinatioaversiat, eat la adversitat se va schim- ‘bs imodiat ea Exist ei foaesigure de scimbare Disputarea listragerea atentiei Exist dou moduri generale dea face fi redinetor asi o di ce al devenit contin de ce, Primul este ‘tue dat steno moment cindsurvin~ 8 incre ‘hv gindi In alceva, AT doilen estes le dspua. Pe termen lung, disputarea este mai ficient deoarece cre= ‘dele combs cu succes vo eapazea mal aia ead Siu se rept ‘Oatneni sit programms se gindesc Is acl ‘ri bune sau rel, ee Jaap ate ile ica faci. ‘Ceea ee, dn punt de vedere evolu, este foarte logic. [Nem ti grea mult acd am recunoase imedat per aloes nevol dad am f pregame frist ‘um le vom salons. Gini psimite obit dc, din peat, ses proces flsitor un pe prea depare. Nu ‘maj ava stent dar ecru neinoetat pin in te Prin ns natura lor, Wor permite se iat. Sint ome de rememorare primitive, boogie ae nevoioe ‘ariolelor. atin ce voli pares fi feu din copii readolescent nite optim formidable asiguratadult car ficeau gi planuriau mai male snse {e- De exemph: Pe ce va bai cind cred cel Ya ‘vi sever dn cara rar? Sie un aunt ers ‘nue fn elu rporl sce ter arf pata dsl- ‘cea Aint contin port dt eter obit? Ee ‘create lope inge cone premise? Oaegfil uneaveate la tit a raportl ace acum pe Bro secret? (Cel mai ase vi vei sen cf fu din ar mis, jung la cea mai ea conlzie pe haa usr simple spc ‘Alternate. are nu exist al mo de abort adverse respestivt? De exempl Ce expt alt. tive exis penta privie sever efi Probie tu a vor ven mpd in mit, cle expe pesnit ‘tomate ecombtne n an, pot fare ae It ‘cite Trobe cha! in mad eonpiento explicate ier plac Nu cua apes spt «Pas ‘ec stat oat neapen si pregitensc dos penis sail aoc.» «Dac ev am fost az oae nae Impenie, Dar daca expan cca sumbra eae- et? E fia ni? Sa presepanem ch rpor a suparat pe efi dumpeavoast,iseamna chs ¥en esse? Laura ure e primal pas greg ar aed ‘cep il foemez mpresie presi despre compe rte pte tena dumaeavoasr, ce pute face es imbunitii? Mert din nou a pina tp; ex pre snt cho stv ea afi chiar presupanind eu pica rapt? Simpl pte ossuaesteefivoabil a sean ‘cde repirto cass. Deine 58 deca. za ste tdi iplilcele rapture ‘ute. Ass cum am mal gus neo ms exact sex exci este cea care contra ca aera Ci dacs ‘este de wean flo sta gn acum la problema, Desig ck duct meseria cmpenvoaets et mer sejlpesima nar fo ide bunt ca, aft amare alin, 5404 imaging cerning dc aiden. serve ‘erealmenie lace sume cele mal gromice cons ‘neal pei sever pe car ¥- are gefl? At, arbi stv drag tenia el credifl negative "Ex tei mod spur de areal acest er, sim pl iefcen “Apes ceva care vt dite Si, plsind vt deexempl cum els peste nee sou stop efi cx pee In inp oe pune ince. + Programa o aru ora petra vain aor sie indimple. Os de sine po cal ocd ctl ruminaic,opri i spune-vic vet oeurs desta nora respetva.Chimzorl proces dea pice snd eee este ments ne fad fru tim om ‘celsaeva npr Dac esi oanith spe il peo problema respect au mal ae rs i= ‘acon, dein nu ma este neces ia pat fe vedere pshologic + Not gine negative hie nip in care suri, uti ap Sv entaret a ele in od dlierat, ma eajtrat amon piv. Ca gcc de-edoun ha edisragee a ati, aceasta aileaz insu! mot- ‘ul pac gndunioe aOnn In oe de incheere Optimismul flexibil Sern exe ea ace pe (Ceca i fe ‘cit mca rd eve — ‘Simrseopmte iad nly Dien 2561861) Sct nae tim privet el. iting ‘ehnoogn epi nose au clint nn eu care ale crs plier dare, care dete actin cae ‘pimizeaa eae posta chiar ere abe ech ‘ima, ecem need conto. Un eu ere td nist pierre, Names eu aceta no almarinal, set dosed eal minimal bie on prompt de date ect sentient Si ‘em, ad cult de er minal, Ale it dit ‘60 bog d buna servic, seem dincala dele ‘ah pe magi liber sta te O da eu ber ‘ie, maximal adic perce. primal id dpe- ‘Cred epdanin de drs ee gover deo racial. ‘Vint deca excasi eli ete mar, Ou lore ete rece un came de ern Ss, repe- ent ecrecin nine, in Duta, isa ira ce wancende wt Ta lini 30 dean, pete venient ce a lit taamental ost fh de enti superoar, Sinden dear in as asta vii ete nisura Tn cae eile seiner a eaeez.ee- ul peso ne apa co extast |i diagnostic mex: epdomia de dep ee umn re amplifies marete anism defi ‘erent fs de bie cole, Exit dus posi {ub de spare sci propria dine indi sioolctivise 5 expla poten el maxi ‘Conia neers pentnca vas ape un Ses, cod cte ne alae no enti speroae nou (Caciaccasta ste sin cv it etl pe caren {ste nce Cel nest unas pre il se sesh (lt pointe ete net 8 fn een Parada oth de bund ae xia ‘ete cere import por ca ume ard ch ‘eps ip el derva dinar prea mare aplecare spe sine "Sine gid o clip logging poem acai ctv ade erage pisico perrucspe ‘esti unl pov ass si neat vate Dap atin eb pomeyed-0 preceparacenth fade eu dna dezaueres pent inl cet: AF fide dort st pce dei un wong mora, Pate ‘ace cates de cre aver reve. ah cv suger: Dir un proce in tile damnenoas a or cet carta, unr persone Face pablid ‘dona chesnut pe dro, scl neil Vegbo ca aug bats fe bine os Rena lao state pecare fice in moe la pet pices personal dai ocel intel de timp en activi spre lol ara sau al smu In general: Uti bai ecare ai coon at pen a romova cau respect Cn pesca revo vere bank, oti Fo Sct da flo ai in copa medistuctve. Dac24 pi er 4, da bani. Freevenatzae nde sit ere, Yor: bi cued fa adapost ofr ban ela eae wc ade- ‘iat nevoi- Dede tei or pe pink aes crs * Cin i dsp oft recs sau ava serie scrisor amit, espe erence Sere po- litienifr ceo ae pot acon, Programa te ore pe sipimina pear a face ast pe inde. Comune, ‘srs fl de tent ca pe rapa de a oul dun- envosste de mune. Invi copia dria, Endornais dex 0 pte din bani lor de buna une pescareneveing pe creo descopert cia “owe aesea mu tebe ewe decisteresat Nuc mic i dct vgn of asemenes env fac bine 5 me tino contd nel genral. ‘Contact eu sufi emenesc, dei nro, prima Dormant ste v8 ichiptprizonsrl nel lum pline de mong ~ ery dena, seri de SIDA in a temas gam, ac vi agai nto aetvte pet Bnee pubic ‘ang saint de lung, e vada un sens vie dumnea oss Viet sin ma eprint, vet fib ra ‘ar gv ma mult dst dit vi efi itr svat pleut individual. ce mal mgt, at ol dindurmeavossta, aes ip de ens rit de indie ‘ial ees sesonges Daige hash lume a opie, algerea V8 apart. (0 alt ele dea explowa fra ili maximal ese acces dea iva st fi optimise. Inbunuiea eu ‘seo hiner ‘Nucredf optiniamal ovat va stil de unl sigur van de depres Optimism este doar un agjuvant 21 epuni, am instrament care jut pe ind st Ming sopune, Sesul~sau lips resin legeren pina ea scopui fsui. Anus ind optimal va fi second de lire it de tne publi, probable epidemia de de- prese vance ‘Namur ptnismal eto mai bun pet noi, dar esse gi ma arpuzant Desig ma repeznth un panaeeu, tre Unite sale -Acum exist posibiata acpi Pute even opt mist ac inva ence neces Este, fod as mpl peer putt lege flo optimism ane ind considera ch ete azul A eva optimist ma ‘altereaz simul eli nit vlore jude. Ci ‘a deprab dain bed flost un rstumentcu (real vain soparie. VA permite s profit ma multe iepeians pe care aj cga-o no vii Ae inoerean ar eptimstl dn mate? El are acu pobiiaten savad cum functional epimismal yi va fois ase jinlesta gv nlegecind te Moments ni combath ‘inde negative enact Dents optimism ‘Set etrmarte i pesimismal are de jaca at Scicut isin tie noaste,gtebaie save curl {inde ates ind reps prspectiva vali ‘Ce dri ot est un otis ec ual lib ~ ‘optimiza cocci Ig descig Ce avanajele aces ‘ip de opin sin, dps prea ea, elimiCuprins 5 Nota Editurit Paria inti. Chutarea 7 1, Dous feluri de a privi viata 24 2. Cum invefi si fii neajutorat 43. 3, Explicatia nenorocului 67 4, Suprernul pesimism 82 5, Cum gindesti ce simi Partea a doua, Domenie viet 10S 6, Suecesul Ia locul de munca 119 7. Copii si parinj: originile optimismului 135 & Scoala 150 9. Sanitatea 164 10. Politica, religie si cultur: o nou psihoistorie Partea a tia. De la pesimism la optimism 173 LL Viate optimist 193 12. Ajutafi-va copilul si scape de pesimism 201.13, Organizajia optimista 212 fin loc de incheiere. Optimismul flexibil