1.

FUNCŢII INJECTIVE

Considerăm funcţia şi .
Studiind diferenţa valorilor funcţiei în ,

se observă că:
- dacă atunci ,
- dacă atunci .
Aşadar, funcţia are urmatoarea proprietate: „oricăror argumente diferite le
corespund valori ale funcţiei diferite.“

Figura 1

Această proprietate este specifică unei clase importante de funcţii.

1.1. Definiţie. Funcţia se numeşte funcţie injectivă (sau

injecţie) dacă pentru oricare două elemente cu proprietatea că

rezultă că .

Revenind la funcţia de gradul întâi

putem spune că aceasta este injectivă.

1
 Funcţia de gradul al doilea

nu este injectivă întrucât pentru orice avem .

Definiţia funcţiei injective este echivalentă cu propoziţia următoare.

1.2. Propoziţie. Funcţia este injectivă dacă şi numai dacă

oricare ar fi cu proprietatea că rezultă că .

Demonstraţie. Proprietatea de injectivitate a fost definită ca o implicaţie de
forma în care şi sunt propoziţiile următoare:
şi .
Propoziţia 1.2 rezultă din echivalenţa logică dintre propoziţia şi
contrara ei . ■

O condiţie suficientă ca o funcţie să fie injectivă este dată în propoziţia

următoare.
1.3. Propoziţie. Dacă funcţia este strict monotonă pe atunci

este funcţie injectivă.

Demonstraţie. Fie cu proprietatea că . Presupunem că
. Atunci dacă este strict crescătoare, respectiv
dacă este strict descrescătoare. Aşadar şi deci este
injectivă. ■

În propoziţia următoare este dată o caracterizare geometrică a funcţiilor

numerice injective (obţinută din definiţie).
1.4. Propoziţie. Funcţia cu este injectivă dacă şi

numai dacă orice paralelă la axa dusă prin punctele mulţimii ,

reprezentată pe axa , intersectează graficul lui în cel mult un punct.

În propoziţia următoare este dată o caracterizare a funcţiilor numerice

injective cu ajutorul operaţiei de “simplificare”.

2
 1.5. Teoremă. Funcţia este injectivă dacă şi numai dacă

pentru orice mulţime şi orice funcţii cu rezultă

.
Demonstraţie. Presupunem că este injectivă şi că , adică
pentru orice . Funcţia fiind injectivă rezultă
pentru orice , ceea ce înseamnă că .
Invers, să presupunem că pentru orice mulţime şi orice funcţii
cu avem şi că nu este injectivă. Atunci există
, astfel încât . Pe mulţimea definim
funcţiile astfel , , . Atunci avem
şi
.
Înseamnă că şi , ceea ce vine în contradicţie cu presupunerea de
mai sus. ■

2. FUNCŢII SURJECTIVE

Fie funcţiile şi date cu ajutorul

diagramelor:

Figura 2

3
 Din studiul diagramelor se observă că fiecare element al mulţimii ,
codomeniul funcţiei , este valoare a funcţiei , în timp ce elementul nu este
valoare a funcţiei .
Proprietatea funcţiei ca fiecare element al codomeniului să fie valoare a
funcţiei, este caracteristică unei clase speciale de funcţii.

2.1. Definiţie. Funcţia se numeşte funcţie surjectivă (sau

surjecţie) dacă pentru orice element y B există un element x A cu proprietatea

că .

Revenind la funcţiile f şi g definite prin diagramele din figura 1, rezultă că

funcţia este funcţie surjectivă, iar funcţia nu este funcţie surjectivă.
Funcţia de gradul întâi este funcţie
injectivă.
O funcţie nu este surjectivă dacă există y B cu proprietatea că
pentru orice x A avem .

Având o funcţie şi submulţimile , mulţimea

există astfel încât

se numeşte imaginea mulţimii prin , iar mulţimea

se numeşte preimaginea mulţimii .

Propoziţia următoare oferă caracterizări ale funcţiilor surjective.

2.2. Propoziţie. Următoarele afirmaţii sunt echivalente:
a) Funcţia este surjectivă;
b) ;
c) Pentru orice y B ecuaţia cu necunoscuta are cel puţin o
soluţie în .
d) Pentru orice y B avem .

4
 Demonstraţie. Presupunem că este surjectivă. Atunci oricare ar fi y B
există un element x A cu proprietatea că , ceea ce înseamnă că
şi deci . Cum rezultă că şi am demonstrat implicaţia a)
b) .
Dacă atunci orice element din aparţine mullţimii şi deci
există x A încât . Astfel are loc implicaţia b) c) .
Din existenţa soluţiei ecuaţiei pentru orice y B rezultă că

şi deci c) d).
Mai trebuie demonstrat că d) a). Pentru aceasta considerăm un element y
B . Cum rezultă că există astfel încât ceea ce înseamnă
că este surjectivă. ■

O caracterizare geometrică a funcţiilor numerice surjective (obţinută din

definiţie) este dată în propoziţia următoare.
2.3. Propoziţie. Funcţia cu este surjectivă dacă şi

numai dacă orice paralelă la axa dusă prin punctele mulţimii ,

reprezentată pe axa , intersectează graficul lui în cel puţin un punct.

În propoziţia următoare este dată o caracterizare a funcţiilor numerice

surjective cu ajutorul operaţiei de “simplificare”.
2.4. Teoremă. Funcţia este surjectivă dacă şi numai dacă

pentru orice mulţime şi orice funcţii cu rezultă

.
Demonstraţie. Presupunem că este surjectivă. Atunci oricare ar fi y B
există un element x A cu proprietatea că . Atunci din
rezultă că pentru orice pentru orice y B avem , ceea ce înseamnă că
.
Invers, să presupunem că pentru orice mulţime şi orice funcţii
cu avem şi că nu este surjectivă. Atunci
există astfel încât . Presupunem că . Definim funcţiile

5
 astfel şi . Atunci pentru

orice x A avem . Deci

şi , ceea ce constituie o contradicţie. Considerăm acum cazul
. Fie . Din rzultă că există două aplicaţii diferite
. Din avem , ceea ce reprezintă iarăşi o
contradicţie.
■

3. FUNCŢII BIJECTIVE

2.1. Definiţie. Funcţia se numeşte funcţie bijectivă (sau

bijecţie) dacă este injectivă şi surjectivă.

Un exemplu de funcţie bijectivă este funcţia de gradul întâi

.

Caracterizarea geometrică a funcţiilor numerice bijective este dată în

propoziţia următoare.
3.2. Propoziţie. Funcţia cu este bijectivă dacă şi

numai dacă orice paralelă la axa dusă prin punctele mulţimii ,

reprezentată pe axa , intersectează graficul lui exact într-un punct.

Alte caracterizări ale funcţiilor injective, surjective, bijective sunt date în

teoremele următoare.
3.3. Teoremă. Funcţia este injectivă dacă şi numai dacă

există o funcţie astfel încât , unde este funcţia identică

a mulţimii .
Demonstraţie. Presupunem că există o funcţie astfel încât
. Fie două funcţii pentru care avem . Atunci

6
 , adică . Rezultă că şi conform teoremei
1.5, este funcţie injectivă.
Invers, presupunem că este funcţie injectivă şi fie . Dfinim funcţia

astfel , pentru care

obţinem , adică . ■

Funcţia cu proprietate din teorema 3.3 se numeşte retractă (inversă la

stânga) a funcţiei .

3.4. Teoremă. Funcţia este surjectivă dacă şi numai dacă

există o funcţie astfel încât , unde este funcţia identică a

mulţimii .
Demonstraţie. Presupunem că există o funcţie astfel încât
. Fie două funcţii pentru care avem . Atunci
, adică . Rezultă că şi conform teoremei
2.4, este funcţie surjectivă.
Invers, presupunem că este funcţie surjectivă. Pentru fiecare y B alegem
un astfel încât şi definim funcţia , . Pentru această
funcţie obţinem , adică . ■

Funcţia cu proprietate din teorema 3.4 se numeşte secţiune (inversă la

dreapta) a funcţiei .

3.5. Corolar. O funcţie este bijectivă dacă şi numai dacă are o

retractă şi o secţiune.

3.6. Corolar. a) O retractă a unei funcţii este surjectivă, iar o secţiune este
injectivă.

7
 b) Dacă este funcţie bijectivă, este inversa lui ,

este retractă a lui şi este scţiune a lui , atunci .

3.7. Exemplu. Să se arate că funcţia , este

bijectivă.
Rezolvare. Considerăm cu . Atunci

şi mai departe deducem , ceea ce înseamnă că este

injectivă.
Fie acum . Determinăm încât . Deci trebuie să

avem . Rezolvând această ecuaţie în necunoscuta găsim .

Arătăm că , adică . În adevăr presupunând că am ajunge la

contradicţia . Înseamnă că este surjectivă.
În consecinţă este bijectivă. □

3.8. Exemplu de funcţie care este injectivă şi nu este surjectivă.

.
3.9. Exemplu de funcţie care este surjectivă şi nu este injectivă.
.