You are on page 1of 32

Focus grupurile

Stâna Iriciuc
Geanin Cosmina
a Craciun
Stefan
Roman Nimerinc
Cristi u Ionut
Focus grupul
1. Delimitari conceptuale
2. Analiza focus
grupurilor
3. Ghidul de interviu
4. Formularea
intrebarilor
5. Etapele focus-grupului
1. Delimitari conceptuale

I. Ce sunt focus-grupurile?
II. Focus-grupurile ieri si azi
III. Principii metodologice enuntate de
Moscovici
I. Ce sunt focus-grupurile?
Focus-grup este o metoda de cercetare bazata pe discutii colective
libere ce exploreaza o anumita intrebare sau un ansamblu de intrebari.

Totusi,focus-grupurile nu permit discutii spontane,ci schimburi pe


care cercetatorul le invoca in sprijinul obiectivului de cercetare pe care si
l-a propus.

Focus-grupurile - comunicari situate in plan social;


- participantii negociaza semnificatii si creeaza
altele noi;
- dau nastere diversitatii si divergentei de
opinii,precum si
consensului;
-pot permite studierea proceselor cognitive de
rezolvare a
problemelor.
II. Focus-grupurile ieri si azi

Practicarea focus-grupurilor nu este o metoda noua,ea a fost pusa la


punct in timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial.

Cercetatorii Robert Merton si Paul Lazarsfeld foloseau focus grupurile


pentru a comenta si interpreta emisiunile de radio.Aceste dicutii
tematice aveau ca scop studierea efectelor comunicarii de masa in
timpul razboiului, cum ar fi propaganda de razboi, patriotismul,etc.

Dupa razboi, focus-grupul a devenit o metoda de cercetare in voga


in domeniul marketingului,care punea accent pe descoperirea
motivatiilor in cazul consumatorilor si pe sursele inconstiente ale alegerii
unui anumit produs.

In decursul ultimelor 2 decenii metoda de cercetare a focus-


grupurilor a avut succes si in alte domenii:organismele oficiale si cele
universitare,educatia sanitara,relatii publice,mass-media,etc.
Trasaturi specifice ale focus-grupului:
• focus-grupurile sunt mai “sociale” decat orice alta metoda a
stiintelor sociale;
• ele ne deschid o fereastra asupra formarii si evolutiei
reprezentarilor sociale,a credintelor,a ceea ce stim si a
ideologiilor care circula in societati;
• in cadrul focus-grupurilor se elaboreaza si se tematizeaza un
obiecat social;
• un focus-grup are ceva “dintr-o societate ganditoare in
miniatura”(Farr si Tafoya -1992).
III. Principii metodologice enuntate de Moscovici

Moscovici(1984) insista asupra necesitatii de a indruma investigatiile stiintifice sociale in


conformitate cu 4 principii metodologice:

a) Sa studiem conversatiile care au loc in cadrul societatilor pentru a intelege de ce anume


sunt pasionati oamenii,ce ii nelinisteste,cum isi exprima preocuparile,etc.
b) Studierea comunicarii ne permite sa stim in ce fel fenomenele sociale sunt clasate si
denumite de oameni.Numind si categorizand, ne ascundem si ne relevam credintele
religioase,convingerile stiintifice si reprezentarile sociale. (Moscovici,2000).
c) Ideile noastre,imaginile si realitatile sociale sunt mai marcate atunci cand societatea
suporta o criza sau o evolutie,din cauza unei bulversari politice, economice sau de alta
natura.
d) Constatarea legitima conform careia oamenii,aflandu-se la originea opiniilor publice si a
reprezentarilor sociale, poseda caracteristici asemanatoare cu ale eruditilor ”amatori”(Ex:
discutiile in cafenele, intruniri politice etc).

Este important sa insistam asupra faptului ca focus-grupurile sunt constituite in scop


de
cercetare.
IV. Chestiuni teoretice fundamentale privind
focus grupurile

a) Rolul moderatorului
Moderatorul este cel care suscita exprimarea opiniilor I dirijeaza ordinea
de zi a discutiei.Moderatorul poate fi cercetatorul insusi sau o persoana special
pregatita pentru a atinge obiectivele cercetarii.
Functii ce revin moderatorului:
v) Sa se asigure ca este respectat programul de cercetare.
v) Moderatorul incurajeaza toti membrii grupului sa partcipe la discutie.
v) Moderatorul trebuie sa fie un comunicator abil.Interventiile sale trebuie sa
sustina dinamica discutiei,el va evita sa isi expuna propriile judecati si
evaluari asupra subiectului discutat,va incuraja participantii sa-si clarifice
punctele de vedere si sa explice afirmatiile formulate ambiguu.
b) Esantionaj si marimea grupurilor
Intrucat reprezentativitatea statistica nu este valabila pentru
majoritatea
focus-grupurilor, cercetatorii vorbesc despre un “estantionaj
calitativ”
(Kuzel,1992).Cu alte cuvinte, ei aleg estatioane stratificate
specifice,fie pe baza de
variabile demografice,fie pe baza de focus-grupuri ce exprima opinii
diverse.

Focus-grupurile cuprind in general intre 4 si 12 persoane.Morgan


sugereaza ca grupurile de marime mica(ce mult 6 persoane) sunt
mai potrivite atunci cand participantii sunt foarte implicati si in
cunostinta de cauza.

c) Numarul de focus-grupuri
Morgan sugereaza ca atunci cand subiectul este de o diversitate
moderata, cercetatorul are nevoie, in principiu, de 3 pana la 5
grupuri,pentru a epuiza diversitatea subiectului si pentru a atinge
saturatia teoretica.

d) Omogenitatea si eterogenitatea in focus-grupuri


Un focus-grup omogen cuprinde participanti comparabili ca
situatie (personala, profesionala,sociala, etc). Omogenitatea mai
poate implica si cunoasterea reciproca a membrilor.
e. Materialul
Materialul se poate prezenta publicului tinta oral,in scris(pe fise),
sau prin intermediul decuparilor din ziare, al prospectelor,al
fotografiilor,al desenelor umoristice etc.

f) Inainte de a incepe
Cand cercetatorul se hotaraste sa foloseasca focus-grupurile ca
metoda de cercetare, el trebuie sa aiba idei clare in privinta
raspunsurilor la urmatoarele intrebari:
Ø) Care este problema supusa cercetarii?Ce vreau sa descopar?
Ø) Care trebuie sa fie proprietatile focus-grupurilor?
Ø) Ce genuri de subiecte trebuie sa ma astept sa fie abordate de
componentii grupului?De ce am nevoie de aceste date?
Ø) Ce gen de analiza voi aplica? Trebuie sa inregistrez sau sa filmez
discutie?
Ø) Ce tipuri de materiale vor duce la discutia necesara pentru a-mi
atinge scopul cercetarii?
Ø) Ce rol trebuie sa joace moderatorul in aceasta discutie?
Ceea ce caracterizeaza discutiile in focus-grupuri este evaluarea,
judecata, tensiunea, confrunatarea de idei si opinii.
2. Analiza focus-grupurilor
I. Analiza continutului
II. Analiza “thematelor”
III. Analiza tipul de progresie tematica
IV. Analiza conversationala
V. Dincolo de fiabilitate si validitate
VI. Chestiunile etice
2.InAnaliza Focus-Grupurilor
ceea ce priveste analiza focus-grupurilor
mijloacele cel mai des utilizate sunt manualele
si ghidurile metodologice, care ofera multe
detalii in privinta formularii intrebarilor, a rolului
moderatorului.Focus-grupurile sunt analizate
dupa tipul de problema pusa in discutie.
Cercetatorii neexperimentati intampina mai
multe dificultati dintre care, cea mai importanta:
 
Incapacitatea de a prevedea timpul necesar
pentru analizarea datelor
I. Analiza continutului

Caracteristici:

Este o metoda clasica pentru analizarea oricarui text/articol de presa, a


oricarei discutii/povestiri.

Ignora trasatura cea mai importanta a focus-grupului … natura


comunicationala

Materialele transcrise sunt analizate conform unei grile de codare…


[Astazi au parut diferite programe TEXT-BASE, ALPHA,
NUDIST/ETNOGRAPH,care pot sa aleaga unitatile de text pertinente, le
pot clasa,pot combina unitatile de text in modul dorit de cercetator]

Nu studiaza dezvoltarea argumentelor, nu analizeaza secventele


discursului, nici tematizarea unor probleme diverse, ea este purtatoare a
mai multor semnificatii exprimate simultan.
II. Analiza “thematelor”

Analiza unei “teme”(la singular) si a


“temelor”(la plural), trimite la identificarea si la
creearea de legaturi, la
asocierea si compararea unor unitati de text
semnificative.
Thema este o unitate semantica de baza in
gandirea comuna, ce exprima o
opozitie(bine/rau, barbat/femeie,
comestibil/necomestibil)
Themata este inradacinata in cultura si este
transmisa prin viu grai.
 
III. Analiza tipul de
progresie tematica

Progresia tematica este


structurata atat conform celor ce
se spun, cat si despre
modul in care acest lucru este
spus si tematizat.
Daca participantii nu se
intereaseaza cu adevarat de
IV. Analiza conversationala

Caracteristici:

Are la baza, presupunerea ca discursul vorbit este organizat intr-un mod


secvential, de la un moment la altul.

Pentru a efectua o analiza conversationala e nevoie de pricepere si de o


pregatire aparte.

Introducerea in fraze a ipotezelor :


● Poate fi eficienta in combinatie cu cea tematica
● Ilustreaza inradacinarea comunicationala a continutului tematizat
● Atrage atentia asupra subiectelor sensibile si a modului in care
sunt gestionate in interactiune.
V. Dincolo de fiabilitate si
validitate

Fiabilitatea este data de


accordul dintre doua eforturi ce
masoara aceeasi
trasatura prin metode cat mai
asemanatoare osibil.
VI.Chestiunile etice

Caracteristici:

Au un rol important in cadrul focus-grupurilor

In cercetare trebuie sa se aiba in vedere mai multe puncte etice:


– Daca intreaga cercetare presupune confidentialitate intre
cercetator si participant,in cadrul focus-grupurilor,trebuie sa
ne ocupam si mai mult de domenii sensibile, care implica
protejarea vietii private.
– Discutiile pot provica stress, astfel moderatorul trebuie sa fie
pregatit sa fac fata stresului si conflictelor c ear putea surveni
in timpul discutiei din cadrul focus-grupului.
– Materialele cercetarii (transcrierile,benzile video si
elementele informatizate), trebuie sa se afle sub protectie
absoluta.Materialele trebuiez distruse, o data cu terminarea
cercetarii, iar in cazul pastrarii acestora, participantii
trebuiesc sa fie anuntati.
– Participantii ar putea sa dezinformeze,dand de
exemplu,informatii false despre SIDA/HIV , a vindecarii unei
boli etc.In acest caz,cercetatorul sau moderatorul, daca sunt
3. Ghidul de interviu

I. Constructia ghidului (grilei) de interviu


II. Utilizarea ghidului si a altor instrumente
III. Principiile metodologice de constructie a
ghidului de interviu
3. Ghidul de interviu
Ghidul de interviu - este un ansamblu organizat de
teme/intrebari care structureaza activitatea de ascultare si de
interventie a intervievatorului.
 
Scopul : - de a dirija in directiile dorite;
- de a obtine informatii de calitate;
 

I.Constructia ghidului
(grilei) de interviu
Este una din activitatile extrem
de complexe pe care le
II. Utilizarea ghidului si a altor instrumente
 
Ghidul se organizeaza,de regula,dupa principiul unui scenariu,care urmareste o

succesiune data de teme si de probleme,de intrebari si de situatii propuse

participantilor.

Moderatorul mai poate folosi si alte tipuri de materiale in afara ghidului,de fapt

este vorba de utilizarea unor materiale ajutatoare. Se pot utiliza astfel teste,fotografii,planse dar si
produse sau bunuri de consum.

*Asa cum am precizat deja,chiar de la inceputurile invesigatiilor de acest tip,in studiile lui Lazarsfeld
sau Merton, materialele auxiliare au fost larg utilizate. 

III. Principiile metodologice de constructie a ghidului


de interviu
 
In primul rand,intrebarile trebuie sa fie: scurte,clare,fara constructii incidentale,care sa sporeasca
efortul de decodare a semnificatiilor.

In general intrebarile trebuie sa satisfaca cateva conditii esentiale:>in primul rand,sa nu induca
un anume raspuns,>sa nu declanseze efecte de moralitate;>sa nu apara ca demersuri de evaluare
a subiectilor;>si sa nu creeze stari psihice negative subiectilor,fiind prea personale sau intime.
O tipologie particulara a intrebarilor utilizate in focus-grup o ofera K.Wheatley si

W.Flexner (1988).Pornind de laclasificarea invocata de respectivii autori,sintetizam aceste

tipuri de intrebari in urmatoarele categorii:


§ Intrebari directe de cercetare - sunt intrebari care privesc direct subiectele dezbatute si
sunt derivate direct din obiectivele cercetarii.
§ Intrebari de profunzime sau directionate pe problem - sunt intrebari de tipul "de
ce",care urmaresc cunoasterea de profunzime a atitudinilor si opiniilor exprimate.
§ Intrebari test - sunt intrebari care urmaresc testarea limitelor conceptelor utilizate.
§ Intrebari pregatitoare si de redirectionare - sunt intrebari care pregatesc o anumita
tema,sau readuc subiectii la problemele centrale ale investigatiei.
§ Intrebari"depersonalizate" - sunt intrebari care cauta sa depersonalizeze opiniile
exprimate,atunci cand grupul ajunge in situatii critice,in care exprimarea propriilor opinii se
face dificil.
§ Intrebari factuale - sunt intrebari care privesc direct anumite aspecte ale realitatii si
care presupun raspunsuri de tip factual.
§ Intrebari "afective" - sunt intrebari care urmaresc sa reliefieze starile
afective,sentimentele pe care le exprima subiectii in raport cu o tema data.
§ Intrebari "anonime" - sunt intrebari ce se pot utiliza in acele cazuri in care se considera
ca subiectii nu pot formulaverbal,direct,opiniile pe care le au fata de un anumit subiect
delicat.
4. Formularea intrebarilor

I. Calitatile intrebarilor bune


II. Categorii de intrebari
III. Strategii folosite pentru formularea
intrebarilor
4. Formularea intrebarilor
I. Calitatile intrebarilor bune

a) Intrebarile bune pentru focus grupuri au urmatoarele calitati:

a) Suna natural in conversatie

a) Sunt formulate in limbajul folosit de participanti

a) Sunt usor de pronuntat

a) Sunt clare

a) Sunt,de obicei,scurte

a) Sunt,de obicei,deschise
II. Categorii de intrebari

In timpul interviurilor de tip focus grup se folosesc diferite tipuri de intrebari:

● Intrebari de deschidere:
a) Rolul inrebarilor de deschidere nu este acela de-a obtine informatii de detaliu,ci de a-I determina pe
oameni sa inceapa sa vorbeasca si de-ai ajuta sa se simta mai in largul lor
b)

● Intrebari introductive:
a) Intrebarile introductive au rolul de a prezenta tema de discutie si de a-I determina pe oameni sa
inceapa sa se gandeasca la legatura pe care o au cu tema respectiva

● Intrebari de tranzitie:
a) Intrebarile de tranzitie indreapta discutia catre intrebarile-cheie dupa care se ghideaza studiul.In
timpul acestor intrebari participantii incep sa inteleaga cum anume vad ceilalti tema in discutie

● Intrebarile-cheie:
a) Intrebarile-cheie sunt cele care conduc de fapt studiul.In mod normal,sunt primele intrebari formulate
de catre echipa de cercetare si cele care presupun cea mai mare atentie atunci cand sunt analizate

● Intrebari de incheiere:
a) Intrebarile de incheiere incheie discutia intr-un mod natural si le permit participantilor sa reflecteze
asupra comentariilor facute anterior si au o importanta deosebita pentru analiza
III. Strategii folosite pentru formularea
intrebarilor

a) Folositi intrebari deschise

Avantajul major al intrebarilor deschise este acela ca arata ce gandeste persoana


intervievata de fapt si nu ce crede intervievatorul ca gandeste ea

Exemplu:

“Ce parere aveti despre program?”

“Ce credeti despre conferinta?”

“De unde obtineti noi informatii?”

“Ce va place cel mai mult la programul propus?”

“Ce va place cel mai putin la programul propus?”

b) Rugati-i pe participanti sa se gandeasca la experienta lor


c) Evitati sa intrebati de ce

 Intrebarile de tip “de ce” sunt directe si taioase,astfel incat pot da impresia unui interogatoriu.
Persoana care raspunde tinde sa se simta confruntata si adopta o atitudine defensiva

d) Folositi intrebari simple

 Cercetatorii incepatori au tendinta de a complica prea mult intrebarile pentru focus grup.
Intrebarile simple si clare sunt esentiale.

De exemplu,nu intrebati: “Care sunt elementele asociate unui stil de viata sanatos?”.

Le puteti cere in schimb: “Descrieti un stil de viata sanatos”.

e) Fiti atent atunci cind dati exemple

 Exemplele pot fi asemanate cu niste poteci ale mintii. Desi ofera idei despre tipul de raspuns
necesar,au si tendinta de a limita gandirea celor care raspund

 Daca dati exemple,dati-le in asa fel incat sa scoata la iveala noi informatii,dupa ce participantii si-
au exprimat deja parerea
5. Etapele focus-grupului

I. Planificare(planul scris)
II. Elaborarea demersului interogativ
III. Desfasurarea focus-grupului propriu zis
IV. Analiza datelor obtinute
I. Planificarea (planul scris)

a) Stabilirea scopului (se discuta cu


clientul amanuntit ce informatii
doreste din cercetare)
b) Determinarea numarului de
focus grupuri (se recomanda, in
general, 3-4 focus grupuri iar
dupa acestea se hotaraste daca
s-a ajuns la saturatie)
II. Elaborarea demersului interogativ

a) Brainstorming
b) Formularea intrebarilor
c) Ordonarea intrebarilor
d) Estimarea timpului acordat intrebarilor
e) Optinerea de feedback din partea altor persoane
f) Testarea intrebarilor
III. Desfasurarea focus grupului propriu zis

a) Moderator (trebuie sa detina niste aptitudini pe 3 planuri esentiale) :

i. profesional :
ii. tehnicile de intervievare
iii. metodele calitative de cercetare
iv. abilitatea de a lucra si conduce activitatile in cadrul grupurilor mici
v. sa fie informat
vi. comunicational
vii. practicarea eficienta a ascultarii active;
viii. competente de analiza a comunicarii nonverbale;
ix. competente de negociere;
x. capacitate mare de autodezvaluire;
xi. practicarea unui bun management al impresiei;
xii. expresivitate a sentimentele si a emotiilor;
xiii. capacitati de comunicare empatica;
xiv. capacitati deosebite in manevrarea tehnicilor de regularizare a
b) Subiectii (publicul tinta)

c) Materiale necesare:
Ø imagini (desene, poze)
Ø inregistrari video (no porn, valabil si pentru imagini si audio)
Ø produsele pe care se bazeaza cercetarea*
Ø inregistrari audio

IV. Analiza datelor obtinute

FIN