Focus grupurile

Stâna IRICIUC
Geanina COSMINA
Craciun
Stefan
Roman Nimerincu
Cristi Ionut
 Focus grupul
1. Delimitari conceptuale
2. Analiza focus grupurilor
3. Ghidul de interviu
4. Formularea intrebarilor
5. Etapele focus-grupului
 1. Delimitari conceptuale
I. Ce sunt focus-grupurile?
II. Focus-grupurile ieri si azi
III. Principii metodologice enuntate de Moscovici
 I. Ce sunt focus-grupurile?
Focus-grup este o metoda de cercetare bazata pe discutii colective libere ce
exploreaza o anumita intrebare sau un ansamblu de intrebari.

Totusi,focus-grupurile nu permit discutii spontane,ci schimburi pe care cercetatorul le

invoca in sprijinul obiectivului de cercetare pe care si l-a propus.

Focus-grupurile - comunicari situate in plan social;

- participantii negociaza semnificatii si creeaza altele noi;
- dau nastere diversitatii si divergentei de opinii,precum si
consensului;
-pot permite studierea proceselor cognitive de rezolvare a
problemelor.
 II. Focus-grupurile ieri si azi
Practicarea focus-grupurilor nu este o metoda noua,ea a fost pusa la punct in
timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial.

Cercetatorii Robert Merton si Paul Lazarsfeld foloseau focus grupurile pentru a

comenta si interpreta emisiunile de radio.Aceste dicutii tematice aveau ca scop
studierea efectelor comunicarii de masa in timpul razboiului, cum ar fi propaganda de
razboi, patriotismul,etc.

Dupa razboi, focus-grupul a devenit o metoda de cercetare in voga in domeniul

marketingului,care punea accent pe descoperirea motivatiilor in cazul consumatorilor
si pe sursele inconstiente ale alegerii unui anumit produs.

In decursul ultimelor 2 decenii metoda de cercetare a focus-grupurilor a avut

succes si in alte domenii:organismele oficiale si cele universitare,educatia
sanitara,relatii publice,mass-media,etc.
Trasaturi specifice ale focus-grupului:
• focus-grupurile sunt mai “sociale” decat orice alta metoda a stiintelor sociale;
• ele ne deschid o fereastra asupra formarii si evolutiei reprezentarilor sociale,a
credintelor,a ceea ce stim si a ideologiilor care circula in societati;
• in cadrul focus-grupurilor se elaboreaza si se tematizeaza un obiecat social;
• un focus-grup are ceva “dintr-o societate ganditoare in miniatura”(Farr si Tafoya
-1992).
 III. Principii metodologice enuntate de Moscovici
Moscovici(1984) insista asupra necesitatii de a indruma investigatiile stiintifice sociale in
conformitate cu 4 principii metodologice:

a) Sa studiem conversatiile care au loc in cadrul societatilor pentru a intelege de ce anume

sunt pasionati oamenii,ce ii nelinisteste,cum isi exprima preocuparile,etc.
b) Studierea comunicarii ne permite sa stim in ce fel fenomenele sociale sunt clasate si
denumite de oameni.Numind si categorizand, ne ascundem si ne relevam credintele
religioase,convingerile stiintifice si reprezentarile sociale. (Moscovici,2000).
c) Ideile noastre,imaginile si realitatile sociale sunt mai marcate atunci cand societatea
suporta o criza sau o evolutie,din cauza unei bulversari politice, economice sau de alta
natura.
d) Constatarea legitima conform careia oamenii,aflandu-se la originea opiniilor publice si a
reprezentarilor sociale, poseda caracteristici asemanatoare cu ale eruditilor ”amatori”(Ex:
discutiile in cafenele, intruniri politice etc).

Este important sa insistam asupra faptului ca focus-grupurile sunt constituite in scop de

cercetare.
 IV. Chestiuni teoretice fundamentale privind focus
grupurile
a) Rolul moderatorului
Moderatorul este cel care suscita exprimarea opiniilor I dirijeaza ordinea
de zi a discutiei.Moderatorul poate fi cercetatorul insusi sau o persoana special
pregatita pentru a atinge obiectivele cercetarii.
Functii ce revin moderatorului:
 Sa se asigure ca este respectat programul de cercetare.
 Moderatorul incurajeaza toti membrii grupului sa partcipe la discutie.
 Moderatorul trebuie sa fie un comunicator abil.Interventiile sale trebuie sa
sustina dinamica discutiei,el va evita sa isi expuna propriile judecati si
evaluari asupra subiectului discutat,va incuraja participantii sa-si clarifice
punctele de vedere si sa explice afirmatiile formulate ambiguu.
b) Esantionaj si marimea grupurilor
Intrucat reprezentativitatea statistica nu este valabila pentru majoritatea
focus-grupurilor, cercetatorii vorbesc despre un “estantionaj calitativ”
(Kuzel,1992).Cu alte cuvinte, ei aleg estatioane stratificate specifice,fie pe baza de
variabile demografice,fie pe baza de focus-grupuri ce exprima opinii diverse.

Focus-grupurile cuprind in general intre 4 si 12 persoane.Morgan sugereaza

ca grupurile de marime mica(ce mult 6 persoane) sunt mai potrivite atunci cand
participantii sunt foarte implicati si in cunostinta de cauza.

c) Numarul de focus-grupuri
Morgan sugereaza ca atunci cand subiectul este de o diversitate moderata,
cercetatorul are nevoie, in principiu, de 3 pana la 5 grupuri,pentru a epuiza
diversitatea subiectului si pentru a atinge saturatia teoretica.

d) Omogenitatea si eterogenitatea in focus-grupuri

Un focus-grup omogen cuprinde participanti comparabili ca situatie
(personala, profesionala,sociala, etc). Omogenitatea mai poate implica si
cunoasterea reciproca a membrilor.
In cadrul grupurilor eterogene, participantii difera in privinta trasaturilor pe
care le adopta pentru chestiunile ce urmeaza a fi cercetate.Eterogenitatea este
necesara pentru cresterea dinmicii discutiei, pentru suscitarea perspectivelor
diferite si pentru a determina confruntarea acestora.
e. Materialul
Materialul se poate prezenta publicului tinta oral,in scris(pe fise), sau prin
intermediul decuparilor din ziare, al prospectelor,al fotografiilor,al desenelor
umoristice etc.

f) Inainte de a incepe
Cand cercetatorul se hotaraste sa foloseasca focus-grupurile ca metoda de
cercetare, el trebuie sa aiba idei clare in privinta raspunsurilor la urmatoarele
intrebari:
Care este problema supusa cercetarii?Ce vreau sa descopar?
Care trebuie sa fie proprietatile focus-grupurilor?
Ce genuri de subiecte trebuie sa ma astept sa fie abordate de componentii
grupului?De ce am nevoie de aceste date?
Ce gen de analiza voi aplica? Trebuie sa inregistrez sau sa filmez discutie?
Ce tipuri de materiale vor duce la discutia necesara pentru a-mi atinge scopul
cercetarii?
Ce rol trebuie sa joace moderatorul in aceasta discutie?
Ceea ce caracterizeaza discutiile in focus-grupuri este evaluarea, judecata,
tensiunea, confrunatarea de idei si opinii.
2. Analiza focus-grupurilor
I. Analiza continutului
II. Analiza “thematelor”
III. Analiza tipul de progresie tematica
IV. Analiza conversationala
V. Dincolo de fiabilitate si validitate
VI. Chestiunile etice
 2. Analiza Focus-Grupurilor

In ceea ce priveste analiza focus-grupurilor mijloacele cel mai des utilizate sunt manualele
si ghidurile metodologice, care ofera multe detalii in privinta formularii intrebarilor, a rolului
moderatorului.Focus-grupurile sunt analizate dupa tipul de problema pusa in discutie.
Cercetatorii neexperimentati intampina mai multe dificultati dintre care, cea mai importanta:
 
Incapacitatea de a prevedea timpul necesar pentru analizarea datelor
 
 
Modalitati de transcriere a datelor
 
In ceea ce priveste analiza conversationala—cunoasterile specifice pot fi effectuate doar de specialisti.

Transcrierile se pot clasifica astfel:

 
Transcrieri pentru analiza tematica --modul in care continuturile au fost exprimate(in mod ezitant, pe
ton de gluma sau serios)
Transcrieri lingvistice—sintaxa,elementele gramaticale, aspectele fonologice ale discursului
 I. Analiza continutului

Caracteristici:
 Este o metoda clasica pentru analizarea oricarui text/articol de presa, a oricarei
discutii/povestiri.
 Ignora trasatura cea mai importanta a focus-grupului … natura comunicationala
 Materialele transcrise sunt analizate conform unei grile de codare…[Astazi au parut
diferite programe TEXT-BASE, ALPHA, NUDIST/ETNOGRAPH,care pot sa aleaga
unitatile de text pertinente, le pot clasa,pot combina unitatile de text in modul dorit
de cercetator]
 Nu studiaza dezvoltarea argumentelor, nu analizeaza secventele discursului, nici
tematizarea unor probleme diverse, ea este purtatoare a mai multor semnificatii
exprimate simultan.
 II. Analiza “thematelor”

Analiza unei “teme”(la singular) si a “temelor”(la plural), trimite la identificarea si la creearea de legaturi, la
asocierea si compararea unor unitati de text semnificative.
Thema este o unitate semantica de baza in gandirea comuna, ce exprima o opozitie(bine/rau, barbat/femeie,
comestibil/necomestibil)
Themata este inradacinata in cultura si este transmisa prin viu grai.
 
Exemplu:
 
{Praticipantilor la un focus-grup, li se cere sa discute despre thema, “secret medical”, care mai este cunoscut si
drept juramantul lui Hippocrate.Acest juramant avea la baza promisiunea unui medic de a nu divulga nimanui ce boala
avea pacientul.In perioada epidemiei de SIDA/HIV, din anii’80 ,”secretul medical “ a fost discutat si problematizat,
deoarece exista riscul transmiterii virusului si altor personae.}
Pe baza acestui studiu, cercetatorul are voie sa abordeze urmatoarele chestiuni:
a) Cum este reformulata “thema”unui secret medical de catre grup?
b) Este un lucru pe care participantii il iau drept o problema?
c) Ce alte chestiuni sunt strans legate de “thema”secretului medical?
d) Cum tematizeaza, membrii problema in cauza?
 
In cazul ,”secretului medical”, avem trei posibilitati de tematizare:
1. Secretul medical nu este negociabil—participantii ar trebui sa-si puna problema de a sti cine trebuie sa fie
educat(opinia publica,medical, bolnavul sau partenerul)
2. Secretul medical nu este negociabil,dar ar putea devein altfel---putem discuta in acest caz despre drepturi si
responsabilitati, drepturile revenindu-I pacientului ,iar responsabilitatile ,medicului.
3. Secretul medical este negociabil—daca pacientul nu e responsabil,medical e indreptatit sa rupa contractul cu el.
 III. Analiza tipul de progresie tematica

Progresia tematica este structurata atat conform celor ce se spun, cat si despre
modul in care acest lucru este spus si tematizat.
Daca participantii nu se intereaseaza cu adevarat de subiectul in discutie, daca nu
au despre el decat o slaba reprezantare sociala sau chiar niciuna, nu exista o baza
pentru a discutare sau problematizare.

1. Exemplu: Viata lui Jan Horak

 
Participantii faceau scurte declaratii si evalauari ale actiunilor lui Jan Horak, iar
aceste minime contributii erau urmate de altele, la fel de minime din partea altora:
(exaclamatiile feminine: “E ingrozitor!”, “Este dezgustator!”, “E un gunoi!”; iar cele ale
barbatilor: “La parnaie pe viata!”; “La ghilotina!”; “La moarte!”)
 
Astfel,cercetatorul nu poate sa decida daca aceasta lipsa de tematizare se
datoreaza unei slabe reperzentari sociale a totalitarismului sau a ambiantei in care s-a
desfasurat conversatia.
 IV. Analiza conversationala

Caracteristici:
 Are la baza, presupunerea ca discursul vorbit este organizat intr-un mod secvential,
de la un moment la altul.
 Pentru a efectua o analiza conversationala e nevoie de pricepere si de o pregatire
aparte.
 Introducerea in fraze a ipotezelor :
 Poate fi eficienta in combinatie cu cea tematica
 Ilustreaza inradacinarea comunicationala a continutului tematizat
 Atrage atentia asupra subiectelor sensibile si a modului in care sunt
gestionate in interactiune.
 V. Dincolo de fiabilitate si validitate

Fiabilitatea este data de accordul dintre doua eforturi ce masoara aceeasi

trasatura prin metode cat mai asemanatoare osibil.
Validitatea este data de accordul dintre doua tentative ce masoara aceeasi
trasatura prin metode cat mai diferite metode posibil.
Pentru ca o conluzie sa fie fiabila, ea trebuie sad ea acelasi rezultat, cu
diferite metode de masurare.
Comunicarea, in general si focus-grupurile,in particular privesc intelegerea
si construirea de catre participanti a realitatii lor sociale prin negociere si
argumente contradictorii.Astfel trebuiesc indeplinite urmatoarele conditii de validare:
Cercetatorul trebuie sa fie atent la problemele de esantionaj, de numarul de grupuri,de contextual
in care se desfoasoara cercetarea, de rolul moderatorului si definirea sarcinii pentru focus-grup.
Comunicarea,inseamna a presupune ca partenerii se accepta ca atare ,reciproc.Daca aceste
conditii nu sunt indeplinite, nu exista comunicare.
Analizele cercetarii(codarea,tematizarea, analiza stilurilor de discurs si analiza conversationala),
cat si interpretarilor sale trebuie validate de alti cercetatori.
 VI.Chestiunile etice

Caracteristici:
 Au un rol important in cadrul focus-grupurilor
 In cercetare trebuie sa se aiba in vedere mai multe puncte etice:
 Daca intreaga cercetare presupune confidentialitate intre cercetator si
participant,in cadrul focus-grupurilor,trebuie sa ne ocupam si mai mult
de domenii sensibile, care implica protejarea vietii private.
 Discutiile pot provica stress, astfel moderatorul trebuie sa fie pregatit sa
fac fata stresului si conflictelor c ear putea surveni in timpul discutiei din
cadrul focus-grupului.
 Materialele cercetarii (transcrierile,benzile video si elementele
informatizate), trebuie sa se afle sub protectie absoluta.Materialele
trebuiez distruse, o data cu terminarea cercetarii, iar in cazul pastrarii
acestora, participantii trebuiesc sa fie anuntati.
 Participantii ar putea sa dezinformeze,dand de exemplu,informatii false
despre SIDA/HIV , a vindecarii unei boli etc.In acest caz,cercetatorul sau
moderatorul, daca sunt competenti in materie,trebuia sad ea grupului
informatia exacta.
 3. Ghidul de interviu
I. Constructia ghidului (grilei) de interviu
II. Utilizarea ghidului si a altor instrumente
III. Principiile metodologice de constructie a ghidului
de interviu
 3. Ghidul de interviu
Ghidul de interviu - este un ansamblu organizat de teme/intrebari care structureaza activitatea de ascultare si de
interventie a intervievatorului.
 
Scopul : - de a dirija in directiile dorite;
- de a obtine informatii de calitate;
 

I.Constructia ghidului (grilei) de interviu

Este una din activitatile extrem de complexe pe care le desfasoara cercetatorul care realizeaza o ancheta de tip focus-
grup,in afara constructiei esantionului,este aceea a elaborarii ghidului (grilei) dupa care se realizeaza moderarea.
In acest demers sunt importante cateva aspecte:
a) >Definirea orizontului tematic;
b) >Stabilirea itemilor utilizati;
c) >Formarea pachetului principal si a celui auxiliar.

Focus-grupul se distinge si de alte tipuri de interviuri si datorita faptului ca el se concentreaza asupra unei game
problematice extrem de precis delimitata,care permite obtinerea unor informatii relevante si cvasicomplete.
Dincolo de aceste aspecte,focalizarea ajuta extrem de mult si participantii la discutii,care isi pot preciza reciproc mult
mai bine pozitiile si opiniile.
In cazul prezentei mai multor subteme este obligatorie utilizarea unor formule tranzitionalea la trecerea dintre acestea
(deVito, 1988). Aceste formule au menirea sa precizeze legatura presupusa intre subtemele respective.
Cele mai simple formule sunt de genul:"Pana in acest moment am discutat despre....si s-au formulat mai multe
pareri,printre care...As dori insa acum sa mergem mai departe si sa va pun o alta intrebare,legata de...".
 II. Utilizarea ghidului si a altor instrumente
 
Ghidul se organizeaza,de regula,dupa principiul unui scenariu,care urmareste o
succesiune data de teme si de probleme,de intrebari si de situatii propuse
participantilor.
Moderatorul mai poate folosi si alte tipuri de materiale in afara ghidului,de fapt
este vorba de utilizarea unor materiale ajutatoare. Se pot utiliza astfel teste,fotografii,planse dar si
produse sau bunuri de consum.
*Asa cum am precizat deja,chiar de la inceputurile invesigatiilor de acest tip,in studiile lui
Lazarsfeld sau Merton, materialele auxiliare au fost larg utilizate. 

 
III. Principiile metodologice de constructie a
ghidului de interviu
 
In primul rand,intrebarile trebuie sa fie: scurte,clare,fara constructii incidentale,care sa
sporeasca efortul de decodare a semnificatiilor.
In general intrebarile trebuie sa satisfaca cateva conditii esentiale:>in primul rand,sa nu induca
un anume raspuns,>sa nu declanseze efecte de moralitate;>sa nu apara ca demersuri de
evaluare a subiectilor;>si sa nu creeze stari psihice negative subiectilor,fiind prea personale sau
intime.
 O tipologie particulara a intrebarilor utilizate in focus-grup o ofera K.Wheatley si
W.Flexner (1988).Pornind de laclasificarea invocata de respectivii autori,sintetizam aceste
tipuri de intrebari in urmatoarele categorii:
 Intrebari directe de cercetare - sunt intrebari care privesc direct subiectele dezbatute
si sunt derivate direct din obiectivele cercetarii.
 Intrebari de profunzime sau directionate pe problem - sunt intrebari de tipul "de
ce",care urmaresc cunoasterea de profunzime a atitudinilor si opiniilor exprimate.
 Intrebari test - sunt intrebari care urmaresc testarea limitelor conceptelor utilizate.
 Intrebari pregatitoare si de redirectionare - sunt intrebari care pregatesc o anumita
tema,sau readuc subiectii la problemele centrale ale investigatiei.
 Intrebari"depersonalizate" - sunt intrebari care cauta sa depersonalizeze opiniile
exprimate,atunci cand grupul ajunge in situatii critice,in care exprimarea propriilor opinii
se face dificil.
 Intrebari factuale - sunt intrebari care privesc direct anumite aspecte ale realitatii si
care presupun raspunsuri de tip factual.
 Intrebari "afective" - sunt intrebari care urmaresc sa reliefieze starile
afective,sentimentele pe care le exprima subiectii in raport cu o tema data.
 Intrebari "anonime" - sunt intrebari ce se pot utiliza in acele cazuri in care se
considera ca subiectii nu pot formulaverbal,direct,opiniile pe care le au fata de un anumit
subiect delicat.
 4. Formularea intrebarilor

I. Calitatile intrebarilor bune

II. Categorii de intrebari
III. Strategii folosite pentru formularea intrebarilor
 4. Formularea intrebarilor
I. Calitatile intrebarilor bune
a) Intrebarile bune pentru focus grupuri au urmatoarele calitati:

 Suna natural in conversatie

 Sunt formulate in limbajul folosit de participanti

 Sunt usor de pronuntat

 Sunt clare

 Sunt,de obicei,scurte

 Sunt,de obicei,deschise

 Sunt,de obcei,unidimensionale

 Contin indicatii clare

 II. Categorii de intrebari

In timpul interviurilor de tip focus grup se folosesc diferite tipuri de intrebari:

a) Intrebari de deschidere:
 Rolul inrebarilor de deschidere nu este acela de-a obtine informatii de detaliu,ci de a-I determina pe
oameni sa inceapa sa vorbeasca si de-ai ajuta sa se simta mai in largul lor

b) Intrebari introductive:
 Intrebarile introductive au rolul de a prezenta tema de discutie si de a-I determina pe oameni sa
inceapa sa se gandeasca la legatura pe care o au cu tema respectiva

c) Intrebari de tranzitie:
 Intrebarile de tranzitie indreapta discutia catre intrebarile-cheie dupa care se ghideaza studiul.In
timpul acestor intrebari participantii incep sa inteleaga cum anume vad ceilalti tema in discutie

d) Intrebarile-cheie:
 Intrebarile-cheie sunt cele care conduc de fapt studiul.In mod normal,sunt primele intrebari
formulate de catre echipa de cercetare si cele care presupun cea mai mare atentie atunci cand sunt
analizate

e) Intrebari de incheiere:
 Intrebarile de incheiere incheie discutia intr-un mod natural si le permit participantilor sa reflecteze
asupra comentariilor facute anterior si au o importanta deosebita pentru analiza
 III. Strategii folosite pentru formularea intrebarilor

a) Folositi intrebari deschise

 Avantajul major al intrebarilor deschise este acela ca arata ce gandeste persoana intervievata de
fapt si nu ce crede intervievatorul ca gandeste ea

Exemplu:
 “Ce parere aveti despre program?”
 “Ce credeti despre conferinta?”
 “De unde obtineti noi informatii?”
 “Ce va place cel mai mult la programul propus?”
 “Ce va place cel mai putin la programul propus?”

b) Rugati-i pe participanti sa se gandeasca la experienta lor

 Acest tip de intrebare le cere participantilor sa reflecteze asupra experientelor pe care le-au avut
si sa raspunda la o intrebare precisa.

Exemplu:
 “Ganditi-va la momentul in care ati inceput sa lucrati in domeniul serviciilor de sanatate
publica. Ce v-a determinat sa alegeti aceasta meserie?”
c) Evitati sa intrebati de ce
 Intrebarile de tip “de ce” sunt directe si taioase,astfel incat pot da impresia unui
interogatoriu. Persoana care raspunde tinde sa se simta confruntata si adopta o
atitudine defensiva

d) Folositi intrebari simple

 Cercetatorii incepatori au tendinta de a complica prea mult intrebarile pentru
focus grup. Intrebarile simple si clare sunt esentiale.

De exemplu,nu intrebati: “Care sunt elementele asociate unui stil de viata sanatos?”.
Le puteti cere in schimb: “Descrieti un stil de viata sanatos”.

e) Fiti atent atunci cind dati exemple

 Exemplele pot fi asemanate cu niste poteci ale mintii. Desi ofera idei despre tipul
de raspuns necesar,au si tendinta de a limita gandirea celor care raspund

 Daca dati exemple,dati-le in asa fel incat sa scoata la iveala noi informatii,dupa ce
participantii si-au exprimat deja parerea
 5. Etapele focus-grupului
I. Planificare(planul scris)
II. Elaborarea demersului interogativ
III. Desfasurarea focus-grupului propriu zis
IV. Analiza datelor obtinute
 I. Planificarea (planul scris)

a) Stabilirea scopului (se discuta cu clientul amanuntit ce informatii doreste din cercetare)
b) Determinarea numarului de focus grupuri (se recomanda, in general, 3-4 focus grupuri iar
dupa acestea se hotaraste daca s-a ajuns la saturatie)
c) Ascultarea publicului tinta(cercetatorul/i viziteaza persoane care poseda caracteristicile
publicului tinta si le cere parerea in legatura cu modul in care sa se desfasoare studiul,
pentru a creste eficienta focus grupurilor)*
d) Informatiile de baza (datele stabilite de cercetatori si client/i inainte de a incepe cercetarea)
e) Tipurile de informatii necesare (sunt stabilite odata cu scopul si sunt bine definite)
f) Programarea in timp(cum se va desfasura focus grupul propiu zis):
Datele cercetarii
Etapele cercetarii
Persoane responsabile
Personal auxiliar
Comentarii ulterioare
g) Programarea bugetului studiului
 II. Elaborarea demersului interogativ

a) Brainstorming
b) Formularea intrebarilor
c) Ordonarea intrebarilor
d) Estimarea timpului acordat intrebarilor
e) Optinerea de feedback din partea altor persoane
f) Testarea intrebarilor
 III. Desfasurarea focus grupului propriu zis

a) Moderator (trebuie sa detina niste aptitudini pe 3 planuri esentiale) :

i. profesional :
 tehnicile de intervievare
 metodele calitative de cercetare
 abilitatea de a lucra si conduce activitatile in cadrul grupurilor mici
 sa fie informat
ii. comunicational
 practicarea eficienta a ascultarii active;
 competente de analiza a comunicarii nonverbale;
 competente de negociere;
 capacitate mare de autodezvaluire;
 practicarea unui bun management al impresiei;
 expresivitate a sentimentele si a emotiilor;
 capacitati de comunicare empatica;
 capacitati deosebite in manevrarea tehnicilor de regularizare a comunicarii;
 cunostinte in domeniul probleticii retelelor de comunicare
 cunostinte in domeniul tehnicilor de management al conflictului
iii. natura personala
 tipul de personalitate (extrovertit, dinamic, actic, puternic)
 simtul umorului
 calitati narative
 spontanietate
 etc.
b) Subiectii (publicul tinta)
c) Materiale necesare:
 imagini (desene, poze)
 inregistrari video (no porn, valabil si pentru imagini si audio)
 produsele pe care se bazeaza cercetarea*
 inregistrari audio

IV. Analiza datelor obtinute

FIN