ANALIZĂ FINANCIARĂ

S.C. MATIS S.A.

 Cuprins

Capitolul I
Prezentarea firmei S.C. MATIS S.A.
1.1 Date generale………………………………………….3
1.2 Date specifice activităţii……………………………….4
1.3 Surse de poluare şi protecţia factorilor de mediu……..5
Capitolul II
Bilanţul contabil sursă de informaţii a analizei financiare
2.1 Definirea bilanţului contabil…………………………...6
2.2 Bilanţul financiare……………………………………...8
2.3 Bilanţul funcţional…………………………………….12
Capitolul III
Analiza ratelor de structură ale bilanţului
3.1 Rate de structură ale activului………………………...15
3.2 Rate de structură ale pasivului………………………...18
Capitolul IV
Analiza echilibrului financiar
4.1 Analiza fondului de rulment…………………………..20
4.2 Analiza necesarului de fond de rulment……………….21
4.3 Analiza trezoreriei nete………………………………..22
Capitolul V
Gestiunea resurselor
5.1 Analiza ratelor de gestiune a activului………………..23
5.2 Analiza ratelor de gestiune a resurselor financiare…....25
5.3 Analiza gestiunii stocurilor……………………………26
5.4 Analiza gestiunii creanţelor clienţi şi furnizori………..27
Capitolul VI
Analiza ratelor de rentabilitate
6.1 Analiza rentabilităţii economice………………………29
6.2 Analiza rentabilităţii financiare………………………..30
Capitolul VII
Analiza riscului de faliment
7.1 Analiza lichidităţii……………………………………..31
7.1 Analiza solvabilităţii…………………………………..32
Capitolul VIII
Diagnosticul financiar.................................................................33

2
 Capitolul I
Prezentarea firmei
S.C. MATIS S.A.

1.1. Date generale

1.Denumirea obiectivului
S.C. MATIS S.A.-Caransebes, Str. Lunca Pomostului E2A,
telefon/fax-210028, 214909 – înregistrată la Registrul Comerţului cu nr.
J11/925/1994 având codul fiscal R6624763.
2.Acţionari
Conform statutului S.C. MATIS S.A. are un număr de 6 acţionari
fiecare deţinând un anumit număr de acţiuni după cum urmează:
Vacarescu Ciprian………………………. 120 acţiuni
Potra Cosmin………………………………. 63 acţiuni
Tulac Samuel……………………………... 63 acţiuni
Lazar Loredana………………………….. 2 acţiuni
Bonchis Aurel…………………………… 2 acţiuni
Gimvladim SRL…………………………. 2 acţiuni

3.Amplasament
ATELIER DE PRODUCŢIE- Cartier Moniom nr. 104,
municipiul Caransebes, judeţul Caraş-Severin telefon/fax – 225441, 232979.
4. Profilul de activitate
profil monoindustrial-execuţie elemente de tâmplărie PVC
-sistem KBE
5. Forme de proprietate
-Privată-S.A. (societate pe acţiuni)
6. Regim de lucru
-8 ore/zi, 5 ore/săptămână, 260 zile/an, orar zilnic 800-1600
-personal angajat: 36 persoane ( din care 8 TESA)—aşa cum
rezultă din Anexa- Organigrama S.C. MATIS S.A

3
 1.2 Date specifice activităţii

S.C. Matis S.A. execută elemente de tâmplărie PVC sistem KBE.

Sistemul de tâmplărie din PVC folosit de KBE sunt profile cu mai multe camere
- cu mare rezistenţă, cu o grosime minimă a peretelui garantată. Materialul PVC
este un material complet neutru, nu necesită vopsire sau protecţie împotriva
mucegaiului şi de aceea nu este acoperit cu substanţe care să conţină solvenţi.
Nu este astfel nociv pentru oameni sau pentru natură. Este garantat la decenii de
funcţionare eficientă. PVC-ul este uşor reciclabil.
Compunerea spaţiilor de producţie –magazie de materiale pofile PVC
este organizată pe suprafaţa L=10M, l=7m supraetajată. Aici sunt depozitate
profile PVC-pe articole de materiale şi tot aici se găseşte spaţiul de unde se face
aprovizionarea procesului tehnologic.
Procesul de fabricaţie este conform Anexa—Fluxul Tehnologic. Acest
flux tehnologic constă în prelucrarea profilelor din PVC şi profirelor din OŢEL
zincat care compun elementele de tâmplărie din PVC.
ETAPELE PROCESULUI TEHNOLOGIC sunt următoarele:
1. Prelucrare profile PVC
2. Prelucrare profil OŢEL galvanizat(Debitare)
3. Montaj feronerie
4. Montaj elemente tâmplărie PVC(punere în operă)
Fabrica este dotată cu spaţii pentru birouri, magazii, grup sanitar,
garderobă.
Atelier de producţie –situat în Cartierul Moniom, nr.104 ocupă o
suprafaţă totală de 1439 mp., înscris în CF nr.322 localitatea Moniom cu
numărul top al parcelei 18/b/9
Clădiri –din punct de vedere constructiv obiectivul e realizat pe 2
tronsoane:
-tronsonul A- hala de producţie
-tronsonul B- în care se desfăşoară activităţi administrative aferente
procesului de producţie
Dotare utilaje –fabrica este dotată cu următoarele maşini-unelte:
maşini de debitat PVC şi profile OŢEL, freză specială pentru canale, maşini de
găurit, sudat, de debavurat, mese de montaj, presă pentru vinculat. În dotare mai
există rafturi şi rastele de depozitat
Bilanţul de materiale-materialele utilizate în procesul tehnologic sunt
profile PVC şi profile de OŢEL zincat.
Utilităţi –apa necesară este asigurată de o fântână separată în incinta
fabricii. Această fântână este folosită la grupurile sanitare, încălzire. În procesul
tehnologic NU se foloseşte apa.

4
 1.3 Surse de poluare şi protecţia factorilor de mediu

Cu privire la protecţia calităţii apei nu există surse de poluare. La fel şi

pentru protecţia aerului neexistând poluanţi pentru aer, în atmosferă nu se
evacuează nimic. Nu există surse de zgomot şi vibraţii decât cele emise de
utilajele de producţie. Nu există surse de poluare a solului şi subsolului, nici
surse de radiaţii şi nu este afectat fondul forestier sau ecosistemele terestre şi
acvatice. Încadrarea clădirii în peisaj este armonioasă.
Deşeurile revalorificabile( capete profile PVC, pulberi din PVC, capeţi
profile OŢEL) sunt predate firmelor specializate în vederea valorificării
(S.C. REMAT BISTRIŢA). Foile de protecţie din PVC se folosesc pentru
protejarea elementelor finite la expediţia lor la destinatari. Deşeurile menajere şi
cele asimilate sunt colectate într-un container metalic şi evacuate la haldina
localităţii. Ambalajele ce rezultă în urma activităţii sunt din folie de PVC, lemn
şi carton. Lemnul se livrează la un atelier de tâmplărie din lemn, iar cartonul se
foloseşte ca element de protecţie a tâmplăriei în timpul transportului la clienţi
Încadrarea în planurile de urbanism şi amenajări teritoriu este făcută
conform proiectului de execuţie al clădirii-conform autorizaţiei de construcţii.

5
 Capitolul II
BILANŢUL CONTABIL SURSĂ DE INFORMAŢII A
ANALIZEI FINANCIARE

2.1 Definirea bilanţului contabil

Bilanţul este definit ca un tablou al situaţiei patrimoniului care prezintă

în unităţi monetare mărimea valorică a bunurilor economice, în corelaţie cu
sursele lor de finanţare, precum şi cu rezultatul obţinut.
Bunurile economice constituie activul, iar sursele de finanţare, pasivul
bilanţului. De asemenea, în bilanţ este consemnat rezultatul sub formă de profit
sau de pierdere; pierderea se trece în activul bilanţului, iar profitul în pasivul
bilanţului.
Bilanţul se încheie la sfârşitul perioadei de gestiune, pe elemente de
activ, respectiv elemente de pasiv.
Activul evidenţiază destinaţia şi lichiditatea bunurilor economice
(perioada de transformare în bani). În raport de aceste criterii se disting
următoarele categorii de active: active imobilizate (imobilizări necorporale,
imobilizări corporale şi imobilizări financiare) şi active circulante (cu grad mare
de lichiditate). O asemenea distincţie se regăseşte în plan economic prin
gruparea activelor în capital fix şi capital circulant. Criteriul folosit în acest caz
este cel al rotaţiei, adică modul specific în care se consumă şi se înlocuiesc.
Prima grupă de active, datorită rotaţiei lente a capitalurilor investite se
mai numeşte şi alocări permanente (stabile), iar cea de-a doua grupă se numeşte
alocări ciclice (temporare), deoarece recuperarea capitalurilor investite se face
după încheierea unui ciclu de exploatare.
Pasivul evidenţiază gradul de exigibilitate adică după însuşirea
elementelor de pasiv de a deveni scadente la un anumit termen. În primul rând,
în pasiv sunt înscrise capitalurile proprii (capital social, rezerve, subvenţii şi
provizioane). Aceste resurse, în afara situaţiei de faliment, nu au o scadenţă, deci
nu sunt exigibile, şi de aceea mai sunt numite surse permanente (stabile). În
categoria surselor permanente sunt înscrise şi datoriile financiare (împrumuturi
pe termen lung) pentru că scadenţa lor este îndepărtată.
Cele mai exigibile elemente ale pasivului sunt datorii pe termen
scurt( credite, furnizori, decontări) şi din această cauză ele mai sunt numite şi
surse ciclice temporare.
În teoria şi practica economică se remarcă mai multe abordări
conceptuale ale bilanţului şi anume:
• bilanţ patrimonial
• bilanţ financiar
• bilanţ funcţional

6
 Bilanţul patrimonial
Concepţia originară a bilanţului este concepţia patrimonială după care
bilanţul este un inventar al averii întreprinderii, realizat în vederea măsurării
valorii reale a patrimoniului. În acest caz bilanţul patrimonial prezintă interes, pe
de o parte, pentru acţionarii care doresc să cunoască valoarea patrimoniului lor,
iar pe de altă parte, pentru creditori, deoarece activul întreprinderii constituie
pentru ei garanţia drepturilor lor.
Criteriile de constituire a bilanţului patrimonial sunt:
• pentru activ: gradul de lichiditate a diferitelor elemente
• pentru pasiv: gradul de exigibilitate

2.2 Bilanţ financiar

Bilanţul patrimonial răspunde cerinţelor de ordin juridic, contabil. Şi

fiscal fără a răspunde cu promptitudine obiectivelor financiare care urmăresc
mai ales probleme prezente şi viitoare decât probleme trecute.
Pentru a răspunde acestor obiective se construieşte bilanţul financiar,
plecând de la bilanţul patrimonial, fie prin agregarea anumitor date, fie prin
divizarea altora, astfel încât să se obţină mărimi semnificative pe plan financiar.
Principiile ce stau la baza construirii bilanţului financiar:
- activ ordinea inversă a lichidităţii
- pasiv ordinea inversă a exigibilităţii
Pentru construirea bilanţului financiar se impun unele corecţii ale
informaţiilor din bilanţul contabil (patrimonial).
Asupra activului corecţiile urmăresc obţinerea a două mărimi şi anume
• imobilizări nete
• active circulante
Pentru aceasta se disociază în două grupe respectiv, o grupă cu o
durată mai mare de 1 an şi o a doua grupă, cu o durată mai mică de 1 an,
următoarele elemente de activ:
• imobilizări financiare
• creanţe
• cheltuieli constate în avans.
După ce s-a realizat această grupare, prima grupă, cu o durată mai
mare de 1 an se include la imobilizări nete, iar cea de-a doua grupă la active
circulante.
Activele imobilizate vor cuprinde:

7
 • imobilizări necorporale. În cazul imobilizărilor necorporale
trebuie să ţinem seama de faptul că, cheltuielile de constituire
sunt considerate elemente de activ fictiv.
Activul fictiv cuprinde acele elemente care nu participă la
calcului activului net. Tocmai din această cauză pentru
determinarea bilanţului financiar ele se scad din activele
imobilizate necorporale şi cu aceeaşi sumă din capitalul propriu.
• Imobilizările corporale
• Imobilizările financiare mai mari de 1 an
• Creanţe mai mari de 1 an
• Cheltuieli constatate în avans pe o perioadă mai mare de 1 an
• Prime de rambursare a obligaţiunilor
Asupra pasivului corecţiile urmăresc obţinerea a trei mărimi:
• Capitaluri proprii
• Datorii pe termen mediu şi lung
• Datorii pe termen scurt
Şi în acest caz, se împart în două grupe, în funcţie de durată,
următoarele elemente de pasiv:
• Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
• Datorii
• Conturi de regularizare şi asimilate

Bilanţul financiar al S.C. MATIS S.A. se prezintă sub următoarea

formă:

8
 BILANŢ FINANCIAR (LICHIDITATE – EXIGIBILITATE)
2006 - 2007

lei
Nr.
crt. DENUMIRE INDICATORI 2006 2007
1. imobilizări necorporale lichidabile 29.346 67.811
+ Imobilizări necorporale la valoarea netă 29.346 67.811
- Cheltuieli de constituire 0 0
- Cheltuieli de dezvoltare 0 0
2. Imobilizări corporale lichidabile 1.782.794 2.373.740
+ Imobilizări corporale la valoarea netă 1.782.794 2.373.740
3. Imobilizări financiare lichidabile 24.505 102.545
+ Imobilizări financiare total 24.505 102.545
- titluri imobilizate, lichidate într-o perioadă mai scurtă de un an 0 0
Creanţe legate de imobilizări financiare cu termen de lichiditate sub
- un 1 an 0 0
4. Alte elemente cu termeni de realizare sau lichidare de peste un an 0 0
+ Stocuri greu vandabile (lente sau fără mişcare) 0 0
Creanţe curente cu termen de încasare sau realizare mai mare de
+ un an 0 0
+ Investiţii financiare greu lichidabile 0 0
+ Trezorerie cu lichiditate redusă 0 0
I. ACTIVE CU TERMEN DE LICHIDITATE DE PESTE UN AN 3.673.290 5.088.192
1. Stocuri lichidabile 2.904.512 2.319.485
+ Stocuri (la valoarea înregistrată în bilanţul contabil) 2.904.512 2.319.485
- Stocuri greu vandabile 0 0
2. Creanţe curente lichidabile 82.256 235.081
+ Creanţe (la valoarea înregistrată în bilanţul contabil) 82.256 235.081
- Decontări din operaţii în curs de clarificare 0 0
- Decontări cu asociaţii privind capitalul 0 0
Creanţe curente cu termen de încasare sau realizare mai mare de
- un an 0 0
3. Investiţii financiare pe termen scurt ce pot fi lichidate 0 0
Investiţii financiare ce nu sunt legate de creanţe (valoare din bilanţul
+ contabil) 0 0
- Investiţii financiare greu lichidabile 0 0
4. Casa şi conturi la bănci 297.402 24.267
+ Casa şi conturi la bănci (valoarea din bilanţul contabil) 297.402 24.267
- Trezorerie cu lichiditate redusă 0 0
5. Alte elemente cu termeni de realizare sau lichidare sub un an 0 0
+ titluri imobilizate, lichidate într-o perioadă mai scurtă de un an 0 0
Creanţe legate de imobilizări financiare cu termen de lichiditate sub
+ un 1 an 0 0
II. ACTIVE CU TERMEN DE LICHIDITATE SUB UN AN 3.284.170 2.578.833
III. TOTAL ACTIVE LICHIDABILE 6.957.460 7.667.025
Nr.
crt. DENUMIRE INDICATORI 2006 2007
1. Capital propriu (valoarea din bilanţul contabil) 929.503 929.503
2. Deduceri totale din capitalurile proprii 0 0
- Cheltuieli de constituire 0 0

9
- Cheltuieli de dezvoltare 0 0
- Decontări din operaţii în curs de clarificare 0 0
- Decontări cu asociaţii privind capitalul 0 0
- Cheltuieli înregistrate în avans 0 0
3. Adăugări la capitalurile proprii 0 0
+ provizioane pentru riscuri şi cheltuieli neconsumate 0 0
+ Subvenţii pentru investiţii 0 0
+ Venituri înregistrate în avans 0 0
I. TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI ASIMILATE 929.503 929.503
1. Datorii financiare pe termen mediu şi lung 0 0
Datorii financiare pe termen mediu şi lung (la valoarea din bilanţul
+ contabil) 0 0
Datorii financiare pe termen mediu şi lung ce urmează a fi
- rambursate în exerciţiul următor 0 0
Datorii financiare pe termen scurt convertite în datorii pe termen
+ mediu lung 0 0
2. Datorii în cadrul grupului 0 0
3. Datorii din operaţiuni de participare 0 0
4. Alte datorii cu exigibilitate mai mare de un an 0 0
Alte datorii cu exigibilitate mai mare de un an (la valoarea din bilanţul
+ contabil) 0 0
+ Datorii comerciale cu termen de lichiditate mai mare de un an 0 0
Alte datorii pe termen scurt rambursate într-o perioadă mai lungă de
+ un an 0 0
II. DATORII CU EXIGIBILITATE DE PESTE UN AN 0 0
1. Datorii comerciale 5.721.646 5.721.646
+ Datorii comerciale (la valoarea din bilanţul contabil) 5.721.646 5.721.646
- Datorii comerciale cu termen de exigibilitate mai mare de un an 0 0
2. Datorii financiare pe termen scurt 0 0
+ Datorii financiare pe termen scurt (la valoarea din bilanţul contabil) 0 0
Datorii financiare pe termen scurt convertite în datorii pe termen
- mediu lung 0 0
Datorii financiare pe termen mediu şi lung ce urmează a fi
+ rambursate în exerciţiul următor 0 0
3. Alte datorii cu exigibilitate mai mică de un an 306.311 1.015.876
Alte datorii cu exigibilitate mai mică de un an (la valoarea din bilanţul
+ contabil) 306.311 1.015.876
+ Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli consumate 0 0
Alte datorii pe termen mediu şi lung rambursate într-o perioadă mai
+ scurtă de un an 0 0
III. DATORII CU EXIGIBILITATE DE SUB UN AN 6.027.957 6.737.522
IV. TOTAL EXIGIBILITĂŢI 6.957.460 7.667.025

2.3 Bilanţul funcţional

10
 Concepţia funcţională a bilanţului consideră bilanţul ca pe un
ansamblu de stocuri, de utilizări şi resurse, ceea ce permite analiza activităţii pe
cicluri de operaţiuni, luând în considerare rolul fiecăruia în funcţionarea
întreprinderii.
Analiza bilanţului funcţional nu are ca scop să inventarieze averea şi
angajamente întreprinderii, ci să înţeleagă nevoile acesteia şi modul de finanţare,
să dea imaginea derulării diferitelor cicluri.
În practica financiară, bilanţul funcţional constituie suportul analizei
trezoreriei.
Construirea bilanţului funcţional şi clasificarea elementelor de activ şi
pasiv se face după apartenenţa la un ciclu sau altul, astfel:
• Ciclul de investiţii, căruia îi corespunde activul aciclic stabil şi
respectiv resursele stabile
• Ciclul de exploatare, căruia îi corespunde activul aciclic de
exploatare şi finanţarea scurtă de exploatare
• Ciclul de finanţare, căruia îi corespunde ansamblul resurselor.
Imobilizările care formează activul aciclic stabil sunt luate în calcul la
valoarea brută pentru a pune în evidenţă decizia iniţială. În acest caz în pasiv
vom întâlni amortizarea ca sursă proprie de origine internă.
De data aceasta nu se mai ia în considerare noţiunea de activ fictiv.
Activul ciclic este format din :
• Activul ciclic din exploatare
• Activul ciclic din afara exploatării
• Trezoreria de activ
Activul ciclic din exploatare cuprinde elemente legate direct de
activitatea curentă a întreprinderii:
• Stocuri
• Avansuri şi aconturi plătite
• Creanţe clienţi
• Alte creanţe din exploatare
• Abateri de conversie a activului
Activul ciclic din afara exploatării cuprinde creanţe din afara
exploatării (legate de plata unor impozite, capital subscris şi nevărsat ).
Trezoreria de activ este constituită din disponibilităţi şi valori
mobiliare de plasament.
Resursele aciclice stabile sunt formate din :
• Surse proprii de origine internă care cuprind: rezervele,
amortismente, provizioanele şi rezultatul exerciţiului
• Surse proprii de origine externă: capital social şi subvenţii
pentru investiţii
• Datoriile stabile care cuprind împrumuturile pe termen mediu şi
lung contractate de întreprindere

11
 Resursele ciclice sau finanţarea pe termen scurt sunt formate din :
• Sursele ciclice aferente exploatării cuprind obligaţiile legate de
activitatea curentă a întreprinderii:
- furnizori
- avansuri şi aconturi primite
- obligaţii fiscale şi sociale legate de exploatare
- abateri de conversie a pasivului
• Sursele ciclice din afara exploatării cuprind obligaţiile fiscale şi
sociale din afara exploatării.
Trezoreria de pasiv cuprinde creditele pe termen scurt inclusiv soldul
creditor al contului de disponibil la bancă.

Bilanţul funcţional al S.C. MEIDERT PLEŞA & PARTENERII

S.A. se prezintă sub următoarea formă:

mii lei
Nr.
Crt. DENUMIRE INDICATORI 2006 2007
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE LA VALOARE BRUTĂ 29.346. 67.811
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE LA VALOARE BRUTĂ 2.138.655 2.819.065
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE LA VALOARE BRUTĂ 24.505 102.545
A UTILIZĂRI STABILE - TOTAL 2.163.160 2.989.421
I. STOCURI LA VALOARE BRUTĂ 2.904.512 2.319.485
II. CREANŢE LEGATE DE ACTIVITATEA DE EXPLOATARE 2.143.570 2.143.570
B UTILIZĂRI CICILICE ÎN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE 5.048.082 4.463.055
C. UTILIZĂRI CICILICE ÎN AFARA ACTIVITĂŢII DE EXPLOATARE 0 0
D. UTILIZĂRI CICILICE TOTAL 5.048.082 4.463.055
E. TOTAL TREZORERIE DE ACTIV 297.402 24.267
F. TOTAL UTILIZĂRI 7.508.644 7.476.743

mii lei
Nr.
Crt. DENUMIRE INDICATORI 2006 2007
I. Capitaluri proprii 929.503 929.503
II. Ajustări ale capitalurilor proprii 355.861 445.325
A RESURSE STABILE PROPRII 1.285.364 1.374.828
B DATORII STABILE 2.598.978 2.598.978
C. TOTAL RESURSE STABILE 3.884.342 3.973.806
D. RESURSE CICLICE DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE 3.624.302 3.502.937
E. RESURSE CICLICE DIN AFARA ACTIVITĂŢII DE EXPLOATARE 0 0
F. RESURSE CICLICE 3.624.302 3.502.937
G. TREZORERIE DE PASIV 0 0
H. TOTAL RESURSE 7.508.644 7.476.743

Capitolul III

12
 ANALIZA RATELOR DE STRUCTURĂ ALE
BILANŢULUI

Analiza structurii patrimoniale are ca obiective:

• Stabilirea şi evaluarea raporturilor dintre diferite elemente
patrimoniale
• Evidenţierea principalelor mutaţii calitative în situaţia
mijloacelor şi a surselor generate de schimbări interne şi de
interacţiunea cu mediul economico – social
• Aprecierea stării patrimoniale şi financiare
• Fundamentarea politicii şi strategiei financiare
Ratele de structură ale bilanţului se stabilesc ca raport între un post
sau grupă de posturi din activ sau pasiv şi totalul bilanţului precum şi ca raport
între diferitele componente de activ, respectiv de pasiv.
Cele mai frecvent utilizate rate în analiza situaţiei financiare sunt:
• Rata imobilizărilor
• Rata activelor circulante detaliată prin :
- rata stocurilor
- rata creanţelor
- rata disponibilităţilor

3.1 Rate de structură ale activului

13
 Analiza structurii activului urmăreşte să reflecte modul de construire a
patrimoniului concret, modul de grupare pe termene a utilizărilor de resurse
financiare şi gradul de lichiditate al acestor elemente.

RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de calcul
crt.
1. Imobilizări la mil. 1.836.645 2.544.096 Aim
valoare netă lei
2. Activ total mil. 6.957.460 7.667.025 At
lei
3. Rata activelor % 26,39% 33,18% Rai=(Aim/At)*100
imobilizate

Rata activelor imobilizate reprezintă ponderea elementelor

patrimoniale utilizate permanent reflectând şi gradul de investire al capitalului în
firmă. De asemenea, reflectă gradul de imobilizare a activului.
Valoarea ei în ultimul an a crescut cu 6,79% faţă de valoarea din 2006,
semnificând creşterea gradului de imobilizare a activului.

RATA IMOBILIZĂRILOR NECORPORALE

Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de calcul
crt.
1. Imobilizări mil. 29.346 67.811 Inc
necorporale la lei
valoare netă
2. Active imobilizate mil. 1.836.645 2.544.096 Aim
nete lei
3. Rata imobilizărilor % 1,59% 2,66% Rai=(Inc/Aim)*100
necorporale

Rata imobilizărilor necorporale arată ponderea valorii activelor

intangibile în total imobilizări. Valoarea ratei în anul 2007 a crescut cu 1,07%
faţă de anul anterior.

RATA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

14
Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de calcul
crt.
1. Imobilizări corporale mil. 1.782.794 2.373.740 Ic
la valoare netă lei
2. Active imobilizate mil. 1.836.645 2.544.096 Aim
nete lei
3. Rata imobilizărilor % 97,06% 93,30% Rai=(Ic/Aim)*100
corporale

Rata imobilizărilor corporale arată ponderea valorii activelor corporale

în total imobilizări. Indicatorul reflectă ponderea investiţiilor materiale în totalul
investiţiilor. Valoarea ratei pe parcursul întregii perioade analizate este foarte
mare (peste 90%). Situaţia poate fi considerată normală.

RATA IMOBILIZĂRILOR FINANCIARE

Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de calcul
crt.
1. Imobilizări mil. 24.505 102.545 If
financiare lei
2. Active imobilizate mil. 1.836.645 2.544.096 Aim
nete lei
3. Rata imobilizărilor % 1,33% 4,03% Rai=(If/Aim)*100
financiare

Rata imobilizărilor financiare reflectă politica de investiţii financiare a

firmei. Valoarea ratei în ultimul an de analiză a crescut semnificativ ajungând la
4,03%.

RATA ACTIVELOR CIRCULANTE

Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de calcul
crt.
1. Active circulante mil. 3.284.170 2.578.833 Ac
lei
2. Activ total mil. 6.957.460 7.667.025 At
lei
3. Rata activelor % 47,20% 33,63% Rac=(Ac/At)*100
circulante

Rata activelor circulante arată ponderea pe care o deţin utilizările cu

caracter ciclic în total patrimoniu. Măsoară indirect şi gradul de lichiditate al
patrimoniului. Se observă o scădere de 13,57% faţă de anul 2006.

RATA STOCURILOR

15
Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de
crt. calcul
1. Stocuri mil. 2.904.512 2.319.485 St
lei
2. Active circulante mil. 3.284.170 2.578.833 Ac
lei
3. Rata stocurilor % 88,44% 111,18% Rs=(St/Ac)*100

Rata stocurilor reflectă ponderea activelor circulante cel mai puţin

lichide în total active circulante şi depinde de sectorul de activitate, durata
ciclului de exploatare şi factori conjuncturali.

RATA CREANŢELOR
Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de calcul
crt.
1. Creanţe mil. 82.256 235.081 Cr
lei
2. Active circulante mil. 3.284.170 2.578.833 Ac
lei
3. Rata creanţelor % 2,5% 9,11% Rs=(Cr/Ac)*100

Rata creanţelor arată ponderea creanţelor pe care le are firma în total

active circulante. în anul 2007 a crescut faţă de 2006 la 9,11%.

RATA DISPONIBILITĂŢILOR
Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de calcul
crt.
1. Disponibilităţi mil. 297.402 24.267 Db
lei
2. Active circulante mil. 3.284.170 2.578.833 Ac
lei
3. Rata % 9,05% 0,94% Rdb=(Db/Ac)*100
disponibilităţilor

Rata disponibilităţilor arată ponderea activelor celor mai lichide în

totalul activelor circulante încadrându-se în nivelul minim acceptat de 5% şi
nivelul maxim de 25%, în anul 2007 reducându-se la 0,94%.
3.2 Rate de structură ale pasivului

Analiza structurii pasivului urmăreşte aprecierea principalelor strategii

şi politici financiare ale firmei, privind modul de formare a resurselor financiare

16
pe categorii de surse (proprii, împrumutate şi atrase) şi pe termene de
exigibilitate (scurt, mediu şi lung).

RATA STABILITĂŢII FINANCIARE

Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de calcul
crt.
1. Capital permanent mil. 929.503 929.503 Cpm=Cp+Dtml
lei
2. Pasiv total mil. 6.957.460 7.667.025 Pt
lei
3. Rata stabilităţii % 13,36% 12,12% Rsf=(Cpm/Pt)*100
financiare

Rata stabilităţii financiare reflectă măsura în care firma dispune de

resurse financiare cu caracter permanent faţă de total resurse. În anul 2007 firma
îşi finanţa aproximativ 12% din activitate pe seama capitalurilor permanente.

RATA ÎNDATORĂRII GLOBALE

Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de calcul
crt.
1. Datorii totale mil. 6.027.957 6.737.522 Dt=Dtml+Dts
lei
2. Total pasiv mil. 6.957.460 7.667.025 Pt
lei
3. Rata îndatorării % 86,64% 87,87% Rîgl=(Dt/Pt)*100
globale

Rata îndatorării globale măsoară ponderea datoriilor totale în

patrimoniul firmei. Arată în ce măsură sursele împrumutate şi atrase participă la
finanţarea activităţii.

RATA ÎNDATORĂRII LA TERMEN

Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de calcul
crt.
1. Datorii pe termen mil. 0 0 Dtml

17
 mediu şi lung lei
2. Capital permanent mil. 929.503 929.503 Cpm=Cp+Dtml
lei
3. Rata îndatorării la % 0% 0% Rît=(Dtml/Cpm)*100
termen

În anii 2006 – 2007 firma a beneficiat de un grad nul de îndatorare la

termen datorită faptului că nu avea datorii pe termen mediu şi lung, ceea ce
reflectă o situaţie lejeră din punctul de vedere al solvabilităţii.

Capitolul IV
Analiza echilibrului financiar

18
 Analiza echilibrului financiar al firmei urmăreşte reflectarea
raporturilor dintre sursele de finanţare şi utilizările resurselor financiare, dintre
veniturile şi cheltuielile aferente desfăşurării activităţii firmei pe termen lung,
mediu şi scurt.

4.1 Analiza fondului de rulment

Fondul de rulment reprezintă excedentul de resurse financiare care se

degajă în urma acoperirii activelor permanente din resursele permanente şi care
poate fi folosit pentru finanţarea nevoilor curente. Fondul de rulment este partea
din capitalul permanent care depăşeşte valoarea imobilizărilor nete şi este
destinat finanţării activelor circulante.

Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de

crt. calcul
1. Capital permanent mil. 929.503 929.503 Cpm
lei
2. Active imobilizate nete mil. 1.836.645 2.544.096 Aim
lei
3. Fond de rulment net mil. -907.142 -1.614.593 FRN=Cpm -
lei Aim

În perioada de analiză se înregistrează un fond de rulment negativ ceea

ce înseamnă că sursele permanente nu reuşesc să finanţeze integral alocările
permanente situaţia care rezultă şi din analiza ratei stabilităţii financiare.

4.2 Analiza necesarului de fond de rulment

19
 Necesarul de fond de rulment reprezintă excedentul de nevoi ciclice de
finanţare rămase după acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente
şi care vor trebui să fie acoperite din resurse permanente. Practic reprezintă
partea din activele ciclice ce trebuie finanţate din resurse stabile.

Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de

crt. calcul
1. Stocuri mil. 2.904.512 2.319.485 St
lei
2. Creanţe mil. 82.256 235.081 Cr
lei
3. Datorii pe termen scurt 6.027.957 6.737.522 Dts
4. Necesar de fond de mil. -3.041.189 -4.182.956 NFR=St+Cr-
rulment lei Dts

Necesarul de fond de rulment în cei doi ani 2006 – 2007 a înregistrat

valori negative ceea ce marchează un surplus de surse temporare în raport cu
activele ciclice.

4.3 Analiza trezoreriei nete

20
 Trezoreria netă reprezintă disponibilităţile băneşti rămase la dispoziţia
firmei rezultate din activitatea desfăşurată pe parcursul unui exerciţiu financiar.
Reprezintă excedentul de lichidităţi rămase după acoperirea excedentului de
nevoi ciclice de către excedentul de resurse permanente.

Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de

crt. calcul
1. Fond de rulment net mil. -907.142 -1.614.593 FRN
lei
2. Necesar de fond de mil. -3.041.189 -4.182.956 NFR
rulment lei
3. Trezorerie netă mil. 2.134.047 2.568.363 Tn=FRN-NFR
lei

Trezoreria pozitivă este generată de faptul că fondul de rulment este

superiro necesarului de fond de rulment asigurând posibilitatea efectuării de
plasamente şi a deţinerii de disponibilităţi băneşti. Întreprinderea se găseşte într-
o situaţie favorabilă.

Capitolul V
Gestiunea resurselor

21
 Ratele de gestiune se folosesc pentru a aprecia nivelul de utilizare a
resurselor aflate la dispoziţia întreprinderii respectiv viteza cu care aceste
resurse parcurg circuitul economic productiv şi ajung să devină venituri pentru
unitate.

5.1 Analiza ratelor de gestiune a activului

VITEZA DE ROTAŢIE A ACTIVULUI TOTAL

Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de calcul
crt.
1. Venituri totale mil. 11.736.941 14.884.751 Vt
lei
2. Active totale mil. 8.011.917 9.412.879 At
lei
3. Număr de rotaţii Rot 1,5 1,6 Nrot=Vt / At
4. Durata unei rotaţii Zile 246 228 Dz=(At/Vt)*360

În ultimul an de analiză activele se roteau prin veniturile totale de 1,6

ori, recuperându-se sub forma iniţială bănească prin veniturile totale ale firmei
într-un termen mediu de 228 de zile. Nivelul indicatorului este redus reflectând
o organizare de acelaşi nivel, dar faţă de anul precedent numărul de rotaţii a
crescut, ceea ce înseamnă sporirea eficienţei utilizării activelor.

VITEZA DE ROTAŢIE A ACTIVELOR IMOBILIZATE

Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de calcul
crt.
1. Venituri totale mil. 11.736.941 14.884.751 Vt
lei
2. Active imobilizate mil. 1.836.645 2.544.096 Aim
nete lei
3. Număr de rotaţii Rot 6,4 5,9 Nrot=Vt / Aim
4. Durata unei rotaţii Zile 56 62 Dz=(Aim/Vt)*360

În ultimul an de analiză activele imobilizate se roteau prin veniturile

totale de 5,9 ori, recuperându-se sub forma iniţială bănească prin veniturile
totale într-un termen mediu de 62 zile. Faţă de anul precedent numărul de rotaţii
a scăzut, iar durata medie în zile a unei rotaţii a crescut cu 8 zile.

22
 VITEZA DE ROTAŢIE A ACTIVELOR CIRCULANTE
Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de calcul
crt.
1. Venituri totale mil. 11.736.941 14.884.751 Vt
lei
2. Active circulante mil. 3.284.170 2.578.833 Ac
lei
3. Număr de rotaţii Rot 3,6 5,8 Nrot=Vt / Ac
4. Durata unei rotaţii Zile 101 62 Dz=(Ac/Vt)*360

În anul 2007 activele circulante se roteau prin veniturile totale de 5,8

ori, recuperându-se sub formă iniţială bănească prin veniturile totale într-un
termen mediu de 62 zile. Faţă de anul 2006 număr de rotaţii a crescut, iar durata
medie în zile a unei rotaţii a scăzut cu 39 zile.

5.2 Analiza ratelor de gestiune a resurselor financiare

23
 Analiza gestiunii capitalului urmăreşte să aprecieze nivelul general de
utilizare a resurselor financiare, respectiv viteza cu care aceste resurse ajung să
revină din nou sub formă bănească pentru firmă.

VITEZA DE ROTAŢIE A CAPITALURILOR PERMANENTE

Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de calcul
crt.
1. Venituri totale mil. 11.736.941 14.884.751 Vt
lei
2. Capital permanent mil. 929.503 929.503 Cpm
lei
3. Număr de rotaţii Rot 12,7 16,2 Nrot=Vt / Cpm
4. Durata unei rotaţii Zile 29 23 Dz=(Cpm/Vt)*360

În ultimul an de analiză capitalurile permanente se roteau prin

veniturile totale de 16,2 ori recuperându-se sub forma iniţială bănească într-un
termen mediu de 23 zile. Faţă de anul precedent numărul de rotaţii a crescut, iar
durata medie în zile a unei rotaţii s-a redus cu 6 zile, ceea ce înseamnă sporirea
fructificării capitalurilor permanente.

5.3 Analiza gestiunii stocurilor

24
 Rotaţia stocurilor arată rapiditatea cu care stocurile trec prin toate
stadiile activităţii până se reîntorc în forma bănească iniţială.

VITEZA DE ROTAŢIE A STOCURILOR TOTALE

Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de
crt. calcul
1. Cifra de afaceri mil. 11.277.275 14.327.036 Ca
lei
2. Stocuri totale mil. 2.904.512 2.319.485 St
lei
3. Număr de rotaţii Rot 6 6,2 Nrot=Ca / St
4. Durata unei rotaţii Zile 93 58 Dz=(St/Ca)*360

În anul 2007 stocurile se roteau prin cifra de afaceri de 6,2 ori,

parcurgând ciclul economic şi recuperându-se sub forma iniţială bănească prin
cifra de afaceri într-un termen mediu de 58 zile. Faţă de anul 2006 numărul de
rotaţii a crescut iar durata medie în zile a unei rotaţii a scăzut cu 35 zile.

5.4 Analiza gestiunii creanţelor clienţi şi furnizori

Ratele de gestiune a creanţelor exprimă durata medie în zile de

încasare a contravalorii creanţelor pe termen scurt. Practic indică decalajul
mediu în zilele între data facturării şi data încasării contravalorii.

25
 VITEZA DE ROTAŢIE A CREDITULUI CLIENT
Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de calcul
crt.
1. Cifra de afaceri mil. 11.277.275 14.327.036 Ca
lei
2. Clienţi mil. 2.127.170 2.127.170 Cl
lei
3. Număr de rotaţii Rot 5,3 6,7 Nrot=Ca / Cl
4. Durata unei rotaţii Zile 68 53 Dz=(Cl/Ca)*360

În ultimul an de analiză creanţele clienţi se roteau prin cifra de afaceri

de 6,7 ori, recuperându-se într-un termen mediu de 53 de zile. Durata medie de
încasare a creanţelor de la clienţi s-a redus cu 15 zile ceea ce a generat efecte
pozitive asupra trezoreriei datorită sporirii cifra de afaceri.

Rata de gestiune a furnizorilor exprimă creditul furnizor primit de

firmă, adică durata medie în zile de plată a contravalorii mărfurilor achiziţionate
de la furnizori. Practic indică decalajul mediu în zilele între data facturării şi
data plăţii contravalorii mărfurilor cumpărate.

VITEZA DE ROTAŢIE A CREDITULUI FURNIZOR

Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de calcul
crt.
1. Cheltuieli legate de mil. 9.446.289 12.108.942 Cfz
furnizori lei
2. Furnizori mil. 5.721.646 5.721.646 Fz
lei
3. Număr de rotaţii Rot 1,6 2,1 Nrot=Cfz / Fz
4. Durata unei rotaţii Zile 218 170 Dz=(Fz/Cfz)*360

În ultimul an de analiză datoriile faţă de furnizori se rotesc prin

cheltuielile aferente de 2,1 ori, achitându-se într-un termen mediu. Faţă de anul
precedent numărul de rotaţii a crescut, iar durata medie în zile a scăzut cu 48 de
zile. Totuşi valoarea este ridicată şi se impune o revizuire a relaţiilor cu
furnizorii

26
 Capitolul VI
Analiza ratelor de rentabilitate

6.1 Analiza rentabilităţii economice

Rentabilitatea economică reprezintă remunerarea brută a capitalurilor

investite, atât proprii cât şi împrumutate. Arată cât profit brut din exploatare
revine unei unităţi de capital investit. Rentabilitatea economică trebuie să fie

27
peste nivelul ratei minime de randament din economie şi al riscului economic şi
financiar pe care şi l-au asumat furnizorii de capital.

RATA RENTABILITĂŢII ECONOMICE

Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de calcul
crt.
1. Capitaluri investite mil. 929.503 929.503 Cinv=Cpm+Cbts
lei
2. Rezultatul brut al mil. 962.777 487.756 Rbe
exploatării lei
3. Rata rentabilităţii % 103 52 Rre=(Rbe/Cinv)*100
economice

Nivelul din ultimul an de analiză al ratei rentabilităţii economice arată

că la 100 lei capitaluri investite au revenit 52 lei de profit brut, semnificând o
scădere a rentabilităţii capitalurilor investite în exploatare faţă de anul anterior.

6.2 Analiza rentabilităţii financiare

Rentabilitatea financiară reprezintă remunerarea netă a capitalurilor

proprii adică cât profit net revine capitalurilor proprii. Rata rentabilităţii
financiare trebuie să fie superioară ratei medii a dobânzii directoare (de
randament mediu) pentru a fi atractivă investitorilor. Rentabilitatea financiară
trebuie de asemenea să fie mai mare decât rata medie a inflaţiei pentru a asigura
o capitalizare în termeni reali.

28
 RATA RENTABILITĂŢII FINANCIARE
Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de calcul
crt.
1. Profit net mil. 118.091 119.952 Pn
lei
2. Capital propriu mil. 929.503 929.503 Cp
lei
3. Rata rentabilităţii % 13 13 Rrf=(Pn/Cp)*100
financiare

Nivelul din anul 2007 al ratei rentabilităţii financiare arată că la 100 lei
capitaluri proprii au revenit 13 lei de profit net, un nivel redus. Pentru anul 2007
nivelul rentabilităţii economice rămâne constant faţă de anul 2006.

Capitolul VII
Analiza riscului de faliment

Aprecierea riscului de faliment poate fi făcută prin mai multe metode.

Principalele metode sunt:
• pe baza ratelor de bonitate
• pe baza funcţiilor de tip scor

29
 Analiza bonităţii financiare urmăreşte reflectarea capacităţii de plată a
datoriilor firmei.

7.1 Analiza lichidităţii

Analiza lichidităţii firmei urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita

obligaţiile curente din resurse curente. Pe baza acestui indicator se face
evaluarea riscului incapacităţii de plată pe termen scurt.

LICHIDITATE CURENTĂ
Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de calcul
crt.
1. Active circulante mil. 3.284.170 2.578.833 Ac
lei
2. Datorii pe termen mil. 6.027.957 6.737.522 Dts
scurt lei
3. Lichiditate curentă - 0,54 0,38 Lc=Ac/Dts

Lichiditatea curentă arată măsura în care datoriile curente pot fi

acoperite pe seama activelor curente. În ultimul an valoarea indicatorului a
scăzut şi se încadrează sub limita normală de 1.

7.2 Analiza solvabilităţii

Analiza solvabilităţii firmei urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi

achita obligaţiile totale din resurse totale. Pe baza acestui indicator se face
evaluarea riscului incapacităţii totale de plată pe termen lung.

SOLVABILITATE GENERALĂ

30
Nr. Specificaţie U.M 2006 2007 Relaţie de calcul
crt.
1. Activ total mil. 8.011.917 9.412.879 At
lei
2. Datorii totale mil. 6.027.957 6.737.522 Dt
lei
3. Indice general de - 1,32 1,39 Isg=At/Dt
solvabilitate

Indice general de solvabilitate arată măsura în care activele totale ale

firmei pot să acopere datoriile totale ale firmei. Practic arată măsura în care
datoriile pot fi acoperite pe seama activelor.
În perioada de analiză valoarea indicatorului se încadrează sub nivelul
minim de 1,66. În ultimul an activele totale acopereau de 1,39 ori datoriile
totale, nivel care faţă de anul precedent are tendinţă de creştere.

Capitolul VIII
Diagnosticul financiar

Concluzii

Structura financiară a patrimoniului

31
 Din punct de vedere a ratelor de structură ale activului, care reflectă
utilizarea, termenele şi gradul de lichiditate al elementelor patrimoniale concrete
putem spune că firma se află într-o situaţie satisfăcătoare caracterizată printr-un
grad mediu de lichiditate şi un nivel relativ normal de alocare pe termene a
resurselor financiare.
Din punct de vedere al ratelor de structură ale pasivului, care reflectă
formarea, sursele şi termenele de exigibilitate ale resurselor financiare, putem
spune că firma se află într-o situaţie satisfăcătoare caracterizată printr-un grad
redus de autonomie financiară şi grad ridicat de îndatorare (87%).

Gestiunea resurselor
Per ansamblu creanţele curente, respectiv creanţele clienţi au o
tendinţă de reducere a duratei medii de încasare a lor (15 zile). Per ansamblu
datoriile faţă de furnizori au o tendinţă de scădere a duratei medii de achitare
(48 zile).

Randament financiar
Eficienţa comercializării produselor firmei este relativ bună.
Remunerarea brută a capitalurilor investite privită prin prisma rentabilităţii
economice înregistrează o scădere. Remunerarea netă a capitalurilor proprii
privită prin prisma rentabilităţii financiare are o tendinţă de menţinere faţă de
anul 2006.

Riscul de faliment
Bonitatea financiară a firmei este sub nivelul minim acceptat,
manifestând o depreciere la nivelul anului 2007. Solvabilitatea firmei este
mediocră, dar cu tendinţă de creştere în 2007.

evoluţia stabilităţii financiare

8.000.000

6.000.000
Cpm
4.000.000
Pt
2.000.000 Rsf

0
2001 2002

32
 evoluţia îndatorării globale

8.000.000

6.000.000
Dt
4.000.000
Pt
2.000.000 Rîgl

0
2006 2007

Rata îndatorării la termen

1000000

800000

600000 Dtml
400000 Cpm
Rît
200000

0
2006 2007

Evoluţia fondului de rulment

3.000.000

2.000.000

1.000.000 Cpm
Aim
0
FRN
2001 2001
-1.000.000

-2.000.000

33
 Evoluţia necesarului de fond de rulment

8.000.000
6.000.000
4.000.000 St
2.000.000 Cr
0 Dts
-2.000.000 2001 2002 NFR
-4.000.000
-6.000.000

Evoluţia trezoreriei nete

4.000.000

2.000.000

0 FRN
2001 2002 NFR
-2.000.000
Tn
-4.000.000

-6.000.000

ANEXE

34
35