Clasa a X-a

Nr. 1

LUCRARE SCRISĂ
LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

UNITATEA 1: BASMUL

1. Precizează semnificaţia coborârii în fântână (minimum 10 rânduri). – 20 puncte

■ Conţinut: 12 puncte → 2 puncte - pentru referirea la întâlnirile succesive cu spânul, 2 puncte -

pentru raportarea la trăsătura de caracter de care dă dovadă eroul atunci când crede în spusele spânului, 4
puncte - pentru identificarea unor mituri universale, echivalente coborârii în fântână, 4 puncte – pentru
raportarea scenei la numele personajului;
■ Redactare: 8 puncte → 2 puncte - pentru încadrarea în numărul minim de rânduri, 2 puncte -
pentru organizarea şi exprimarea coerentă a ideilor, 4 puncte - pentru punctuaţie şi ortografie)

2. Explică rolul primei probe iniţiatice: aducerea salatei din grădina cerbului ursului
(minimum 25 de rânduri). – 40 puncte

■ Conţinut: 28 puncte → 8 puncte - pentru povestirea probei, 8 puncte - pentru raportarea la

trăsăturile de caracter de care dă dovadă eroul, 8 puncte - pentru identificarea unor mituri universale, 4
puncte – pentru raportarea scenei la numele personajului
■ Redactare: 12 puncte → 2 puncte - pentru încadrarea în numărul minim de rânduri, 4 puncte -
pentru organizarea şi exprimarea coerentă a ideilor, 6 puncte - pentru punctuaţie şi ortografie)

3. Se dă textul: - 30 puncte

„Este evident, aşadar, că, deşi sunt strâns legate între ele, limba şi gândirea sunt realităţi
diferite, iar deosebirile dintre ele pot fi constatate şi în planul corectitudinii. Nu întotdeauna
corectitudinea de exprimare şi cea de gândire coincid, pentru că fiecare limbă are
particularităţile ei şi chiar o „logică” proprie, ceea ce explică existenţa deosebirilor de ordin
semantic şi sintactic dintre limbile lumii. Celebra formulă a lui Boileau, Ce que l'on conçoit bien
s'énonce clairement (Ceea ce este bine conceput se enunţă clar), parafrazată în Cine gândeşte
bine vorbeşte bine, are o variabilitate generală, dar comportă anumite excepţii şi nuanţări.”
(Mioara Avram, Limbă şi literatură română)
■ Se cere:
a. Precizează elementele situaţiei de comunicare. – 12 p.
b. Prezintă două particularităţi ale stilului ştiinţific, identificabile în textul dat. – 10 p.
c. Menţionează două motive pentru care ai dori să citeşti / nu ai dori să citeşti întreaga
lucrare. – 8 p.

! NOTĂ: Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUCCES!
Clasa a X-a
Nr. 2

LUCRARE SCRISĂ
LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

UNITATEA 1: BASMUL

1. Precizează semnificaţia numelui: Harap-Alb (minimum 10 rânduri). – 20 puncte

■ Conţinut: 12 puncte → 5 puncte – pentru referirea la primul termen, 5 puncte - pentru

raportarea la al doilea termen, 2 puncte – pentru explicarea relaţiei dintre cei doi termeni şi identificarea unei
figuri de stil existente în numele personajului principal
■ Redactare: 8 puncte → 2 puncte - pentru încadrarea în numărul minim de rânduri, 2 puncte -
pentru organizarea şi exprimarea coerentă a ideilor, 4 puncte - pentru punctuaţie şi ortografie)

2. Explică rolul celei de-a doua probe iniţiatice: omorârea cerbului „solomonit” şi aducerea
capului său împodobit cu pietre preţioase (minimum 25 de rânduri). – 40 puncte

■ Conţinut: 28 puncte → 8 puncte - pentru povestirea probei, 8 puncte - pentru raportarea la

trăsăturile de caracter de care dă dovadă eroul, 8 puncte - pentru identificarea unor mituri universale, 4
puncte – pentru raportarea scenei la numele personajului
■ Redactare: 12 puncte → 2 puncte - pentru încadrarea în numărul minim de rânduri, 4 puncte -
pentru organizarea şi exprimarea coerentă a ideilor, 6 puncte - pentru punctuaţie şi ortografie)

3. Se dă textul: - 30 puncte

„Contactul activ al geto-dacilor din nordul Dunării cu lumea greacă şi sud-tracică de la

sud de fluviu, în care sunt incluşi şi geţii din Dobrogea, precum şi cu grecii din coloniile de pe
litoralul dobrogean al Mării Negre, şi într-o mai mică măsură cu ilirii şi romanii, aflaţi pe o
treaptă superioară de dezvoltare social-economică şi culturală, a contribuit la progresul tehnic şi
cultural al societăţii geto-dacice, accentuându-se, în acelaşi timp, prin intensificarea
schimburilor, nu numai în natură, ci şi pe bază de monedă metalică, contradicţiile interne care
frământau această societate.”
(coord. M.Petrescu-Dîmboviţa, Istoria României de la începuturi până în secolul al VIII-lea)
■ Se cere:
a. Precizează elementele situaţiei de comunicare. – 12 p.
b. Prezintă două particularităţi ale stilului ştiinţific, identificabile în textul dat. – 10 p.
c. Exprimă-ţi opinia despre importanţa legăturilor dintre popoarele vecine, în lumea antică
sau în lumea contemporană. – 8 p.

! NOTĂ: Se acordă 10 puncte din oficiu.

SUCCES!