UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI DE MEDICINĂ

VETERINARĂ”ION IONESCU DE LA BRAD”IAŞI

PROIECT
LA
MARKETING

INDRUMATOR: STUDENT:
Sef.lucr. dr.ELENA GÎNDU FACULTATEA: AGRICULTURA
SPECIALIZAREA: I.E.A.
ANUL:IV

2002/2003
 -TEMA PROIECTULUI-

Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare: carne

de pui si preparate din carne de pui din localitatea Bacau, jud. Bacau.
 CUPRINS

1. Necesitatea elaborarii proiectului si consecintele social-economice

2. Scurta prezentare a localitatii Bacau judetul Bacau.
3. Consideratii teoretice privind nevoile de consum pentru principalele produse
alimentare
4. Norme de consum
4.1.Norme minime de consum pentru principalele produse agroalimentare
prevazute in Romania
4.2.Norme medii anuale de consum pentru principalele produse
agroalimentare prevazute in U.E
4 4.3.Normele consumului optim.
5 5. Autoconsumul principalelor produse agroalimentare: carne de pui si preparate
din carne de pui, din localitatea Bacau judetul Bacau
6 6. Populatia localitatii Bacau judetul Bacau si structura populatiei
7. Proiectarea cantitatilor totale anuale de aprovizionat cu principalele
produse agroalimentare a populatiei din localitatea Bacau judetul Bacau si a
cheltuielilor anuale de achizitionare
7.1.Calculul cererii de consum mediu si annual a populatiei din
localitatea Bacau judetul Bacau pentru principalele produse
agroalimentare
7.2.Determinarea cheltuielilor anuale cu achizitionarea principalelor
produse agroalimentare
8. Calculul dimensiunilor pietei efective si a pietei potentiale la principalele
produse agroalimentare; la orizontul anului 2007 in localitatea Bacau judetul
Bacau
9. Variante de aprovizionare cu principale produse agroalimentare
9.1.Furnizorii de marfuri si prestatorii de servicii
9.2.Magazinele si punctele de vanzare en detail din localitatea Bacau judetul
Bacau
9.3.Distanta dintre localitatea de aprovizionare si furnizorii bunurilor si
serviciilor
9.4.Scheme de aprovizionare a principalelor produse a localitatii Bacau
judetul Bacau si eficienta economica
10. Concluzii si propuneri
11. Bibliografie
 1. Necesitatea elaborării proiectului si
consecinţele socio-economice

Elaborarea acestui proiect de marketing pe anul 2003 are ca abordare majoră

obţinerea unei creşteri semnificative la vanzările firmelor şi profiturilor de pe raza
localitatii Bacau, jud. Bacau faţă de anul precedent, dar are în vedere şi satisfacerea
nevoilor de consum într-o mai bună măsura.
Pentru atingerea acestor obective se vor folosi ca surse financiare impozitele şi
taxele de pe piaţa locală, dar şi prim efctuarea unor proiecte cu scopul finanţării de către
programe de dezvoltare.
Programul operaţional al proiectului cuprinde şi strategii de marketing care vor fi
preschimbate în programe de acţiune specifice, răspunzand la următoarele întrebări: ce
trebuie făcut, cand trebuie făcut, care este răspunzător pe aceasta operatiune, cat va costa.
Punerea în practică a acestor obiective va determina o modificare majoră atat asupra
cadrului economic, cat şi asupra mentalităţii populatiei.
În ceea ce priveşte cadrul socio-economic, vor creşte vanzările de produse locale,
prin practicarea turismului, satisfacerea în mai bună măsură a nevoilor de consum,
obţinerea unor venituri şi profituri net superioare celorlante localităţi.
Elaborarea acestui proiect "Studiu de caz privind aprovizionarea cu principalele
produse agroalimentare a localitaţii Bacau, jud. Bacau apare în genere ca o necesitate
pentru cunoaşterea: pieţei şi satisfacerii nevoilor de consum, atât prin autoconsum cât şi
prin intermediul pieţei agroalimentare, dar în special apare ca o etapa de pregatire
profesională având un puternic caracter formativ pentru cei care-l întocmesc, dar şi pentru
cei care-l studiaza în pregatirea lor profesională.
Din punct de vedere socio-economic are menirea să prezinte nivelul la care se află
localitatea Bacau jud. Bacau în piramida socio-economică a localitaţilor româneşti, dar şi
abaterile de la normele optime privind protecţia consumatorilor.
 Acest studiu pune în prim plan cunoaşterea problemelor reale ce se află pe piaţa
produselor agroalimentare având o importanţa deosebită pentru formarea profesională a
noilor specialişti in domeniul agrar şi ingineriei economice din agricultură.
Concluzia rezidă din simplul fapt că, problemele ce apar pe această piaţă sunt direct
legate de producţia agricolă şi indirect de nivelul cultural al zonei.

2. Scurta prezentare a localitaţii Bacau

judeţul Bacau

Pozitie geograficã: situat în jumãtatea esticã a tãrii, în bazinul mijlociu al Siretului si

Trotusului. Suprafatã: 6.621 km2. Populatie: 748.894 locuitori (la 1iulie 1998). Resedintã
de judet: municipiul Bacãu. Orase: Onesti, Buhusi, Comãnesti, Dãrmãnesti, Moinesti,
Slãnic-Moldova si Târgu-Ocna.
Marturiile arheologice ale Bacaului, situat pe cursul mijlociu al raului Siret, dateaza
din paleolitic. Ele dovedesc nu numai existenta unei populatii active dar si legaturile
stranse stabilite intre locuitorii acestor parti si oamenii din tot cuprinsul Moldovei, estul
Transilvaniei si Tarii Romanesti (Wallachia). Conservarea urmelor paleolitice confirma
existenta omului pe teritoriul judetului Bacau inainte de anul 10.000 i.Hr. Cele mai
fascinante vestigii au fost dezgropate la Bogdanesti-Oituz, Viisoara-Targu-Ocna, Targu-
Trotus, Comanesti, etc.
Mult mai numeroase sunt asezarile care dateaza din timpul Epocii de Bronz. Pana la
aceasta data, au fost descoperite 250 de asemenea asezari, unde s-au gasit numeroase si
semnificative relicve ale triburilor dacice, creatori si mesageri ai culturii bronzului. In
cateva asezari datand din Epoca Fierului s-au descoperit monede, cat si vase ceramice
asemanatoare cu cele descoperite la Tomis si Histria. Au fost aduse la lumina frecvente
vestigii ale civilizatiei romane. Existenta unor asezari bine organizate si intens populate in
zona Bacaului este atestata in documente foarte vechi apartinand cancelariei domnesti a
Moldovei. Un prim asemenea document dateaza din 12 Martie 1399.
Astazi, judetul Bacau, situat la intersectia unor importante mijloace de comunicatie,
ocupa o suprafata de 662.052 hectare, reprezentand 2,8 % din teritoriul tarii. Intinzandu-se
la 302 km departare de Bucuresti, pe drumul european E85, are granita cu judetele
Covasna si Harghita la vest, cu judetul Vaslui la est, judetul Neamt la nord si judetul
Vrancea la sud. Judetul este acoperit in proportie de 48,5% de teren arabil si 39,8% de
paduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variatia reliefului arata distributia egala a muntilor,
dealurilor, platourilor si campiilor, scazand in altitudine de la 1.664 m in vest (Muntii
tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului).
Reteaua hidrografica este alcatuita in principal din apele din bazinul mijlociu al
Siretului si din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita,
Tazlau, Uz si Siret. Daca in secolele XIV-XV Bacau era un important oras manufacturier
si comercial, in aceasta regiune, in prima decada a secolului al XIX-lea s-au pus bazele
exploatarii si prelucrarii petrolului si a lemnului la scara industriala, cat si prima fabrica de
hartie, textile si incaltaminte.
Din punct de vedere al organizarii teritorial-administrative, judetul Bacau este
alcatuit din 87 unitati teritorial-administrative, doua municipii (Bacau si Onesti), sase orase
(Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, and Targu-Ocna) si 79 de
comune. In 31 august 1997,
Municipiul Bacau, resedinta judetului Bacau, avea 208.556 locuitori, fiind al 12-lea
oras din Romania din punct de vedere al numarului de locuitori. Populatia de 745.443
locuitori la 31 august 1997 plaseaza judetul Bacau pe locul sase dupa Municipiul
Bucuresti, judetele Prahova, Iasi, Dolj si Constanta. Densitatea medie a populatiei in
judetul Bacau este de 112,86 locuitori pe km patrat, cu cea mai mare densitate de 230
locuitori pe km patrat in zona industrializata in care locuieste mai mult de 50,54 % din
populatia judetului.
Judetul Bacau este situat in partea estica a Romaniei, si ocupa 2,8% din suprafata
Romaniei. Municipiul Bacau este resedinta administrativa a judetului. Judetul Bacau are
un relief variat si pitoresc avand Carpatii Rasariteni si dealurile stabatute de vaile raurilor
Bistrita, Trotus, Siret, Tazlau, Casin si Slanic si este un important punct de actractie
turistica avand peisaje pitoresti, monumente de arta si istorice, case memoriale. Din
suprafata judetului, 26.700 ha sunt acoperite de paduri. Restul din suprafata judetului o
reprezinta terenurile cultivate.
 La sfarsitul anului 1995 populatia numara 753.479 locuitori. Din punct de vedere
administrativ, judetul are doua municipii (Bacau si Onesti), sase orase (Buhusi, Comanesti,
Darmanesti, Moinesti, Slanic-Moldova, Tg. Ocna) si 79 sate. Lungimea cailor ferate este
de 226 km (din care 191 km sunt electrificati), si unul dintre drumurile care traverseaza
acest judet are o lungime de 2.431 km; din orasul Bacau pornesc cinci drumuri nationale.
De asemenea in Bacau se mai gaseste un aeroport.
Pe teritoriul judetului se mai gasesc 14 hoteluri cu 2.431 de locuri, 21 de cabane
turistice cu 1.292 locuri, 4 hanuri si moteluri cu 114 locuri, 4 locuri de campare cu 634
locuri, 6 tabere scolare si o pensiune turistica cu 28 de locuri. Principalele activitati
turistice sunt legate de tratament si odihna. Pricipalele punctele turistice de interes sunt
Slanic Moldova, Poiana Sarata. Tg. Ocna si Poiana Uzului. Slanic Moldova este bine
cunoscut atat in tara cat si peste hotare pentru tratament si in special pentru elementele
terapeutice cat si pentru peisajele pitoresti fiind cunoscut si sub numele de Perla
Moldovei. Apele minerale sunt folosite in tratarea bolilor digestive, de ficat, de plamani,
de nutritie si de metabolism si tratarea reumatismului si a bolilor cardio-vasculare cat si a
bolilor asociate cum ar fi neurastenia si bolile profesionale. Cazarea se poate face in
hoteluri, vile si spitale balneare. La Tg. Ocna exista cel mai mare sanatoriu subteran din
Europa, situat intr-o mina de sare.
Acesta este folosit in tratarea bolilor aparatului respirator (la copii precentul de
recuperare este de 90%). In aceste uriase sali subterane se gasesc paturi, o pista de popice
si terenuri de sport. Tescani aduce aminte de numele lui George Enescu, marele muzician
roman care a compus opera Oedip. Casa Mariei Cantacuzino, marcanta personalitate acelor
vremuri, adaposteste Centrul Cultural "Rosetti Tescanu-George Enescu". In Tescani se
organizeaza anual cateva evenimente Tabara internationala de arta, Gala tinerilor artisti. In
Bacau se mai gaseste centrul cultural international "George Apostu" cat si casa memoriala
a poetului roman George Bacovia.
 3. Consideraţii teoretice privind nevoile de consum
pentru principalele produse agroalimentare
Studiul aprovizionării cu produse alimentare reprezintă o activitate de marketing, ca
orice activitate de marketing şi aprovizionarea cu diferite produse atrage după sine
studierea nevoilor de consum. Prin studierea nevoilor de consum se înţelege cercetarea lor
şi formele de manifestare a acestora pe piaţă. Acestea se regăsesc pe piaţă sub forma
cererii de consum şi/sau cererii de servicii.
Plecând de la anumite criterii, nevoile de consum pot fi clasificate şi ierarhizate
astfel:
 nevoi fiziologice
 nevoi de prim ordin
 nevoi obligaţii şi aspiraţii
 nevoi solvabile
Nevoile fiziologice sunt reprezentate de: foame, sete, odihnă etc., acestea ocupând
primul loc între celelante, după A.H. Maslow.
Nevoile solvabile acestea operează pe piaţă sub forma cererii de consum., iar cele
insolvabile în prezent, dar care, într-un viitor ar putea deveni solvabile.
Prin studierea nevoilor de consum s-a observat că între nevoi se stabilesc anumite
relaţii de ordine diferite în functie de locul pe care-l ocupă nevoile în viaţa socială, aceste
relaţii sunt:
 relaţii de prioritate,
 relaţii de completare,
 relaţii de asociere,
 relaţii rivale sau care se exclud
Relaţiile de prioritate apar pe piaţă o dată cu creşterea încrederii consumatorilor
într-un anumit produs în defavoarea altuia.
Relaţiile de completare sau asociere sunt acele relaţii care se stabilesc atunci când un
produs satisface mai multe nevoi.
 Relaţiile rivale sau cele care se exclud apar atunci când o anumită nevoie poate fi
satisfăcută de un alt produs din aceiaşi gamă (Ex. Satisfacerea nevoii de consum prin
consumul cărnii de porc, poate exclude nevoia de carne de vită.)
Evaluarea şi măsurarea (comensurarea) nevoilor de consum se poate realiza cu
ajutorul normelor de consum, care reprezintă rezultatul unor cercetări ştiinţifice, în
domenii variate, cum ar fi: medicina, biologia, dietetica, psihologia, urbanismul etc.
Problema nevoilor de consum a preocupat o serie de oameni de ştiinţă ,de renume
mondial şi în acelaşi timp, intră în preocupările unor organisme naţionale de stat sau
intrenaţionale.Această problemă s-a multiplicat foarte mult o dată cu evoluţia societăţii şi
îmbunătăţitera nivelului cultural al umanităţii.
Cercetările nutriţioniştilor în domeniul nevoilor energetice şi proteice au evidenţiat
existenţa unui prag critic al cheltuielilor energetice de întreţinere, care constitue limita
minimă pentru o raţie alimentară normală.
Raţia alimentară normală fiind alcătuită din diferite produse cu procentaje
diferenţiate pe sortimente, împrenună alcătuind caloriile necesare pentru un consum optim.
În literatura de specialitate s-a determinat că, nevoia zilnică de hrană a unui om
obişnuit este de 2400-3000 calorii, 70 g de proteină, 70 g. grăsimi,0,6-0,8 g. calciu, 50-100
mg. C. etc.
Cu ajutorul acestui indicator se poate stabili nivelul de dezvoltare a unei localităţi
sau ţări, astfel în anul 2000 s-a înregistrat următoarele valori a acestui indicator:
 Media mondială 2647 cal.
 Ţări în curs de dezvoltare 2420 cal
 Ţări dezvoltate 3502 cal
 America de N 3923 cal
 Europa 3534 cal
 C.S.I. 326 4 cal
 România 2800 cal
 Africa 2326 cal
Din cercetările şi studiile publicate de specialişti în domeniul marketingului rezultă
că, o alimentaţie raţională trebuie să cuprindă:
 1. 25-30% grăsimi alimentare;
2. 11-13% proteine, din care 1/3-1/2 de origine animală;
3.. 55-60% glucide, din care cantităţi mai mici de produse de tipul zaharurilor;
Alţi autori apreciază că un regim alimentar normacologic trebuie să cuprindă:
• carne şi produse din carne 4-8%
• lapte şi derivate din lapte 30-55%
• oua 3-4%
• grăsimi (in afară de cele din carne, lapte şi oua) 12-17%
• cereale şi derivate din cereale 25-45%
• legume şi fructe 14-17%
• zahăr şi produse zaharoase 7-8%
• băuturi nealcoolice 2-3%
În evoluţia stabilirii normelor optime de consum ştiintific au permis elaborarea cum
bugete de consum tip, denumite şi bugete normative.

Repartizarea bugetelor pe cheltuieli

Tab.1.
Ani
Specificare
1991 1996
Cheltuieli totale de consum,
100 100
Din care.
Consum alimentare şi băuturi 51.4 57.8
Îmbrăcăminte şi încălţăminte 16.8 10.1
Locuinţe şi înzestrarea cu bunuri 12.3 14.9
Medicamente şi îngrijire medicală 1.0 1.5
Transport şi telecomunicaţii 6.7 7.4
Cultură, învăţămant şi educaţie 7.1 3.7
Alte cheltuieli pentru uz personal 4.7 4.6
Asemenea bugete se referă la o familia obişnuită, de mărime medie, (două persoane
adulte şi doi copii) şi cuprind principalele posturi de consum:produse alimentare, produse
nealimentare şi servicii. Aceste bugete se refetă la repartizarea procentuală a veniturilor net
lunare pe cheltuieli (tab.1).
 După ponderea cheltuielilor pentru alimentaţie, Romania se află în zona sărăciei
(depăşind pragul de 50%), iar în prezent o familie de salariaţi alocă pentru asigurarea
hranei 65-70%, în timp ce o familie de pensionari 70-80%, exprimand un nivel de viaţă
foarte scăzut.
După părerea subectivă a diverşilor autori întalnim o varietate de bugete normative:
• buget minim de consum
• buget moderat
• buget al belşugului
• buget etalon (presupune satisfacerea completă a nevoilor de consum).
• Buget raţional.

4. Norne de consum

Normele de consum apar ca o necesitate în procesul evaluării şi comensurării

nevoilor de consum, care reprezintă rezultatul unei lungi perioade de cercetare ştiinţifică în
domenii variate, cum ar fi: medicina, biologie, dietetică, pshiologie, urbanismul etc.
În general normele de consum presupun existenţa unor limite între care este posibil
să se cuprindă toate nevoile de consum. Uneori, acestea vizează numai nevoile esenţiale
(normele minime de existenţă), alteori, îmbracă forma unor proiecţii de viitor ale
consumatorului, cand toate nevoile de consum urmează să fie satisfăcute, situaţia cand
vorbim de norme ideale de consum sau norme ale consumului optim.
4.1. Norme minime de consum pentru principalele produse agroalimentare
prevăzute în Romania. Normele de consum prezintă numeroase diferenţieri în funcţie de
nivelul de dezvoltare economică, condiţile zonale, dar şi de tradiţia de consum a populaţiei
din teritoriile respective, astfel putem vorbi de norme de consum diferite de la ţară la ţară,
de la localitate la localitate, de la individ la individ. Luand în atenţie aceşti indicatori
putem aprecia modul de satisfacere a nevoilor de consum în Romania.
Datorită faptului că Romania se află în zona sărăciei (depăşind pragul de 50%), iar
în prezent o familie de salariaţi alocă pentru asigurarea hranei 65-70% din venitul lor
lunar, ea se află la stadiul de satisfacere a nevoilor esenţiale, putand vorbi de norme
minime de comsum.
În Romania s-a înregistrat în anul 2000 următoarele norme de consum:
• Paine 11,4 kg/lună*pers.
• Paste făinoase 0,250 kg/lună*pers.
• Cartof 4,7 kg/lună*pers
• Carne de bovine 0,250 kg/lună*pers
• Carne de porc 0,900 kg/lună*pers.
• Carne de pasăre 1,0 kg*lună*pers
• Carne de oaie 0,150 kg/lună*pers
• Preparate din carne 0,900 kg/lună*pers.
• Peste proaspăt şi preparat 0,900 kg/lună*pers.
• 000Lapte bătut + iaurt 0,250 kg/lună*pers.
• Telemea de oaie şi vacă 0,650 kg/lună*pers.
• Branză proaspătă şi smântână 0,350 kg/lună*pers.
• Ouă 15 buc./lună*pers.
• Ulei 1 litru/lună*pers.
• Zahăr 1 kg./lună*pers.
• Ciocolată, bomboane 0,05 kg/lună*pers.
• Orez 0,5 kg/lună*pers.
• Caşcaval 0,4 kg/lună*pers.
4.1 Norme medii anuale de consum pentru principalele produse agroalimentare
prevăzute în U.E. Datorită faptului, că nevoile de consum sunt satisfăcute în funcţie de
gradul de dezvoltare, nivelul cultural şi preferinţele de zonă, putem vorbi de norme de
consum medii anuale, acestea se prezintă astfel.
• Cereale total în echivalent făină 70 kg/an*pers.
• Zahăr şi produse zaharoase 34 kg./an*pers.
• Cartof 71 kg/an*pers
• Legume 82 kg/an*pers
 • Fructe 91 kg/an*pers
• Carne şi preparate din carne 75 kg/an*pers.
• Peste proaspăt şi preparat 20 kg/an*pers.
• Lapte bătut + iaurt 104 litri/an*pers.
• Unt 6 kg/an*pers.
• Branzeturi 11 kg/an*pers.
4.3 Norme optime de consum. Asigurarea unor norme optime de consum alimentar
constituie o problemă deosebit de dificilă, ca urmare a influenţelor diferiţilor factori, între
care diversitatea şi mobilitatea nevoilor de consum, cat şi marea varietate de satisfacere a
acestora joacă un rol esenţial.
Pentru prodesele alimentare, nevoile optime de consum sunt reprezentate de normele
fiziologice, core îmbracă forma unor raţii alimentare, acestea sunt influenţate de varstă ,
sex, ocupaţie, mediu, tradiţie. etc. şi se pot exprima în calorii sau în unităţi de protide,
lipide, glucide, etc. necesare organismului uman. Astfel nutriţioniştii au făcut numeroase
studii şi cercetări in domeniul marketingului, cercetări care privesc consumul alimentar,
elaborand anumite norme de consum considerate ideale sau optime.
Aceste norme cuprind:
• Cereale total în echivalent făină 130 kg/an*pers.
• Zahăr şi produse zaharoase 35 kg./an*pers.
• Cartof 80 kg/an*pers
• Legume 165 kg/an*pers
• Carne şi preparate din carne 75 kg/an*pers.
• Peste proaspăt şi preparat 20 kg/an*pers.
• Lapte bătut + iaurt 180 litri/an*pers.
• Ouă 250 kg/an*pers.
5. Autoconsumul principalelor produse agroalimentare (carne de pui si preparate din
carne de pui din localitatea Bacau, judeţul Bacau.

Cosumul de produse agricole şi agroalimentare al populatiei reprezintă modalitatea

concretă de satisfacere a nevoilor de consum, însă nu a tuturor, între nevoi şi consum
existand permanent un decalaj.
Consumul de prodese agricole şi agroalimentare poate avea drept sursă de
aprovizionare piaţa (consum de mărfuri), gospodăria personală (autoconsum sau consum
direct de produse) sau alte surse.
Autoconsumul sau consumul direct de produse în general şi de produse
agroalimentare în special este o formă de matrializare a nevoilor de consum. În ţare noastră
după anul 1989 mărimea autoconsumului a crescut semnificativ, aceasta s-a datorat:
• ponderii ridicate a populaţiei rurale
• promulgării legii fondului funciar (legea 18/1991)
Populaţia rurală a crescut în ultimii ani, ajungand la 45,5% din totalul populaţiei pe
ţară şi la 44,7% din totalul populaţiei judeţului Bacau. Această diversificare a populaţiei
rurale s-a datorat închiderii unui număr mare de fabrici şi întreprinderi după 1989,
rezultand astfel o creştere a ratei şomajului şi în acelaşi timp o migrare a populaţiei urbane
spre zonele rurale.
Un alt indicator major, care a determinat creşterea autoconsumului îl reprezintă
promulgarea legii fondului funciar, legea 18/1991, făcand posibilă împroprietărirea unui
număr mare de familii din zonele urbane cu teren agricol.
Astfel în 1994 în structura cheltuielilor de consum alimentere şi băuturi alcolice,
autoconsumul repreyintă 33,5% pentru familiile de salariaţi, 81,4% pentru familiile de
ţărani şi 33,9% pentru familiile de pensionari.
Autoconsumul este influienţat de o serie de factor, cum ar fi:
• zona (rurală sau urbană);
• venituri extrasalariale (cele legate de terenul agricol şi creşterea
animalelor);
• nivelul veniturilor, forma de încasare a lor (bani sau natură);
 • puterea de compărare;
• condiţiile socio-economice a zonei;
• volumul, structura şi calitatea produelor; etc.
Aceşti indicatori după anul 1990 au înregistrat o creştere masivă, determinand astfel
o scădere a cantităţilor de alimente cumpărate, ajungand în 1994 comparativ cu 1990 la
26,6% la ceriale şi produse din ceriale, 35,9% la carne şi preparate din carne, 40,8% la
fasole şi alte leguminoase, 30,4% la cartof, 41,1% la legume, 27,2 la ouă, 26,6% lapte şi
produse din lapte, iar la caşcaval autoconsumul nu a înregistrat modificări semnificative.
Pentru a se putea înţelege situaţia reală de pe piaţa arealului studiat, trebuie
perzentată ponderea autoconsumului din volumul total al consumului sau ponderea
produselor cumpărate din consumul total.
Astfel în localitatea Bacau, jud. Bacau ponderea produselor cumpărate destinate
consumului alimentar este prezentată în tabelul următor:

Situatia produselor cumpărate în Romania comparativ cu localitatea Bacau

Tabelul 2
Nr. 1991 1992 1993 1994
Specificare
Crt. Romania Bacau Romania Bacau Romania Bacau Romania Bacau
1 Carna de pui 67,1 85.4 62,8 84.5 68,9 85.3 62,4 79.5
Pastrama 100 99.1 86,4 97.3 81,3 86.4 72,8 93.2
90,6 98.5 79,5 97.2 64,9 94.3 64,0 75.9
2 Parizer
100 100 100 100 100 100 100 100
Pui afumat

Din datele prezentate anterior se observă ,că aprovizionarea cu principalele produse

agroalimentare carne de pui si preparate din carne de pui în Romania au cunoscut o
fluctuaţie continuă, în timp ce în localitatea Bacau aceasta a avut o fluctuatie
asemanatoare, cu abateri relativ mici. Datorita faptului ca preparatele din carne de pui nu
se pot face acasa, procurarea acestora se face in mare parte de pe piata agroalimentara, in
timp ce carnea de pui se poate obtine si din propria gospodarie ( pentru faniile care au rude
la tara sau cei care au proprietati in zone rurale).
 6.Populaţia localităţii Bacau şi structura acesteia

Populaţia şi structura populaţiei pentru orice activitate de marketing reprezintă

elementul esenţial, asupra ei se reflectă toate strategiile statului modern, astfel sau înfiinţat
diferite organizaţii la nivel national şi internaţional privind protecţia consumatorului şi
protecţia omului.
Populaţia Romaniei la 1 ianuarie 2000 a fost, conform estimărilor, de 22456 mii
persoane, în scadere cu 33 mii comparativ cu 1 ianuarie 1999, ca urmare a valorilor
negative ale sporului natural al populaţiei (-30,4 mii) şi soldului migratiei externe (-2,5
mii).
Datele estimate pentru anul 1999 reflectă o ameliorare a mişcării naturale a
populaţiei materializată în scaderea numărului de decese cu 4,2 mii; în aceste condiţii rata
mortalităţii generale s-a redus de la 12,0 decedaţi la 1000 locuitori în 1998 la 11,8‰.
Numărul de nascuţi-vii în anul 1999 a scăzut cu 2,6 mii, dar rata natalitaţii s-a menţinut la
10,5 nascuţi-vii la 1000 locuitori.
Sporul natural al populaţiei, deşi a continuat să fie negativ, a scăzut de la -32 mii în
anul 1998 la -30 mii în anul 1999, în special pe seama reducerii numarului de decese. Rata
mortalitaţii infantile şi-a continuat tendinţa de scadere manifestată în ultimii 3 ani,
ajungand în anul 1999 la 18,7 decedaţi sub 1 an la 1000 nascuţi-vii comparativ cu 20,5‰
în anul 1998.
În anul 1999 numărul casatoriilor a scăzut cu 5,3 mii; rata nupţialităţii a fost de 6,2
casatorii la 1000 locuitori faţă de 6,5‰ în anul 1998.
O influenţa favorabila asupra stării civile a populaţiei a avut o scadere a numărului
de divorţuri cu aproape 7 mii; rata divorţialităţii a fost în anul 1999 de 1,47 divorţuri la
1000 locuitori, comparativ cu 1,78 în anul 1998.
Municipiul Bacau, resedinta judetului Bacau, avea 208.556 locuitori, fiind al 12-lea
oras din Romania din punct de vedere al numarului de locuitori. Populatia de 745.443
locuitori la 31 august 1997 plaseaza judetul Bacau pe locul sase dupa Municipiul
Bucuresti, judetele Prahova, Iasi, Dolj si Constanta. Densitatea medie a populatiei in
judetul Bacau este de 112,86 locuitori pe km patrat, cu cea mai mare densitate de 230
locuitori pe km patrat in zona industrializata in care locuieste mai mult de 50,54 % din
populatia judetului.
Structura populaţiei depinde de:
După sex întalnim:
• masculin (bărbaţi) - 98022
• +feminin (femei) - 110544
După grupa de varstă:
• 0-14 ani - 45885
• 15-59 ani - 135568
• 60 şi peste - 27113
Structura populaţiei după nivelul de instruire:
• Institutii de invatamant superior - 56313
• Scoli postliceale si tehnice de maistri - 14599
• Licee - 47968
• Scoli profesionale, complementare sau de ucenici - 33689
• Gimnazii, scoli generale si treapta 1 liceu - 22941
• Scoli primare - 16684
• Fara scoala absolvita - 16663
• Nedeclararti - 21
Dupa datele de la recensamantul populatiei din 1992 privind nivelul de instruire al
populatiei, dupa nivelul scolii absolvite s-a determinat un nivel mediu de 11,4 ani de
scoala pe un locuitor din comuna Slatina (barbati 11,6 ani scoala 11,2 femei ani scoala)

7. Proiectarea cantităţilor totale de aprovizionat cu principalele produse

agroalimentare a populaţiei din localitatea Bacau, judeţul Bacau şi a cheltuielilor
anuale de aprovizionare
 Proiectarea cantitatilor totale de aprovizionat se refera la stabilirea volumului de
alimente (agricole, industriale) necesare unui anumit esantian; termenul de aliment se
refera la totalitatea bunurilor care compun ratia alimentara a unui individ. Referitor la
obiectivul, scopul acestui proiect, adica la aprovizionarea cu principalele produse
agroalimentare (carne de pui si preparate din carne de pui), acestea se manifesta diferit in
procesul aprovizionarii, astfel:
Pentru pastrama de pui si pui afumat, aprovizionarea se face prin intermediul pietei
locale deoarece acestea au metode complexe de preparare, metode care nu se pot
improviza in gospodaria personala, pe cand carnea de pui se poate aproviziona atat prin
intermediul petei locale cat si prin autoconsum sau prin caonsum direct.
Cheltuielile pentru aprovizionarea principalelor produse agroalimentare (carne de
pui si preparate din carne de pui) au valori insemnate deoarece acestea se procura in cea
mai mare parte prin intermediul pietei agroalimentare.
In ceea ce priveste aprovizionarea acestor produse pe viitor putem afirma ca, va fi in
crestere deoarece in timp mentalitatea populatiei in general este in crestere, iar produsul
mentionat este dietetic.

7.1. Calculul cererii de consum mediu şi anual a populaţiei din localitatea Bacau
pentru principalele produse agroalimentare

Cererea de consum reprezinta cantitatea de produse alimentare si industriale pe care

consumatorii le achizitioneaza prin intermediul pietei, ea se manifesta diferit de la sezon la
sezon. In procesul manifestarii ei pe piata cererea este influientata de o multitudine de
factori.
Asupra cererii de consum actioneaza o multitudine de factori dar cel mai important
este nivelul marimii venitului consumatorilor.
Pe baza datelor prezentate se vor calcula valorile medii, cat si pe grupe de familii,
ale urmatorilor indicatori :
• Coeficientul mediu al elasticitatii totale a cererii de consum in functie
de venit ;
 • Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru cantitate in
functie de venit ;
• Coeficientul mediu al elasticitatii cererii de consum pentru calitate in
functie de venit ;
• Cantitatea medie lunara cumparata de o persoana ;
• Pretul mediu unitar al produsului cumparat.
Acesti indicatori sunt calculati pentru fiecare produs in parte, care face obiectul
acestui studiu de caz si se gasesc in anexa 1.

7.2. Determinarea cheltuielilor anuale cu achiziţionarea principalelor

produse agroalimentare

Cererea de consum pentru produsele agroalimentare este influientata atat de nivelul

veniturilor cat si de marimea familiei.
Din studiile efectuate rezulta ca intre marimea medie anuala a cheltuielilor pe o
persoana pentru un produs sau o gama de produse(Y), venitul mediu anual pentru un
membru de familie (X1) si marimea familiei (X2) exista o legatura de tip liniar.
Pentru fundamentarea cererii de consum pentru cei doi factori ( X1 X2) se vor folosi
observatiile privind evolutia cererii de consum, a venitului mediu anual pe o persoana si a
marimii familiie din arealul prezentat, dintr-o perioada anterioara, cuprinzand mai multi
ani consecutivi.
Rezultatele referitoare la influienta acestor 2 factori asupra cererii de consum sunt
calculati si prezentati in anexa 2.

8.Calculul dimensiunilor pieţei efective şi potentiale la principalele produse

agroalimentare la orizontul anului 2007 în localitatea Bacau judeţul Bacau

Piata unui produs in general indiferent de natura sa si in special de natura

agroalimentara isi modifica dimensiunile in timp sub influienta diferitilor factori, astfel
dimensiunile pietei produsului pot fi stabilite rlativ usor, pe baza unei relatii simple de
calcul : D = N*X, unde :
• N – reprezinta numarul consumatorilor produsului respectiv ;
• X – reprezinta consumul mediu pe o persoana pentru perioada de referinta
data.
Cunoscand dimensiunile efective si potentiale si elementele de calcul ale acestora se
poate determina largirea pietei si proportia extinderii acesteia pe cele doua cai:
• Intensive;
• Extensive.
Calcule efectuate referitor la aceasta problema se gasesc in anexele 3.

9.Variante de aprovizionare cu principalele produse agroalimentare

Aprovizionarea in acceptiunea sa clasica se refera la materializarea nevoilor de

consum, iar termenul de varianta se refera la modul cum se efectuiaza satisfacerea nevoilor
de consum, acest proces a atras dupa sine necesitatea elaborarii unor variante cunoscute in
toata lumea, cu denumire individualizata ; en gros si en detail, acestea au ca punct de
sprijin efectiv modul cum are loc schimbul de proprietate a bunului care face obiectul
marfii.
Aprovizionarea cu principalele produse agroalimentare se face prin intermediul
pietei. Carnea de pui si preparatele din carne de pui, se aprovizioneaza en gros sau en
detail de la S.C. Agricola International S.A., si din orasele de profil (S.C. Kosarom. S.A
Pascani, S.C. Avicola S.A.- Suceava). Aprovizionarea din orasele invecinate se face cu
un cost de transport ridicat din simplul motiv ca distanta este foarte mare.
Referitor la carnea de pui aceasta se poate face si prin autoconsum sau consum
direct (15%) sau prin intermediul pietei de la societatile mentionate mai sus.

9.1. Furnizorii de mărfuri şi prestatorii de servicii

 Furnizori de marfuri si prestatorii de servicii din arealul prezentat sunt reprezentati
atat de persoane fizice cat si de persoane juridice :
• S.C.Agricola International S.A.
• S.C.Kosarom S. A.
• S.C. Avicola S.A. Suceava
9.2. Magazinele şi punctele de vanzare en detail din localitatea Bacau
Magazinele si punctele de vanzare en detail sunt repartizate pe intreg teritoriul
localitatii. Vanzarea produselor care fac obiectul de studiu in aceat proiect se face prin
intermediul magazinelor specializate, prin intermediul pietei agroalimentare din localitate.
Magazinele si punctele de vanzare existente in spatiul acestei localitati pot satisface
in cele mai bune condtii necesarul de aprovizionare a locuitorilor cu bunuri alimentare si
nealimentare.

9.3. Distanţa dintre localităţile de aprovizionare şi

furnizorii de bunuri şi servicii

Distanta dintre localitatile de aprovizionare si furnizori de bunuri si servicii

pentru produsele prevazute in acest studiu de caz este aproximativ inexistenta deoarece
acestea se procura de la societatile de profil din localitatea Bacau.
Distantele dintre localitatile de aprovizionare si furnizorii de bunuri si servicii se
prezinta astfel :
• Bacau - Pascani 90 km.
• Bacau - Suceava 140 km.

9.4. Scheme de aprovizionare cu principalele produse a

localităţii Bacau şi eficientă economică
Deciziile de marketing privind alegerea unei piete pentru valorificarea unui produs
in functie de conjunctura pietei fac parte din categoria deciziilor luate in cnditii de
incertitudine. In procesul de schimb, alegerea unei piete se poate face potrivit starii de
spirit a decidentului cat si a starii conjuncturale a pietei . Se pot utiliza mai multe criterii
sau modele ;
Criteriul « maximin »(Wald)
• Criteriul « rationalitatii sau ratiunii insuficiente »(Bayes- Laplace)
• Criteriul « minimax »
• Criteriul « probabilitatilor de realizare date » (Hurwicz)

Referitor la carne de pui si preparate din carne de pui in procesul de

aprovizionare, cele doua variante ( autoconsum si piata) se confrunta intre ele ocupand
locuri diferite, astfel :

Scheme de aprovizionare

93.2 100 100

79.5 72.8 75.9
100 62.2 64.2

50

0
Carne de pui Pastrama Parizer Pui afumat
Romania Bacau

Concluzii şi propuneri

Din studiile efectuate privind nivelul de dezvoltare al acestei zone se poate

aprecia ca localitatea se incadreaza intre localitatile de varf ale tarii din mai multe motive,
acestea se refera la pozitia geografica a localitatii, care ofera posibilitati reale de desfacere
a marfii si in acelasi tinp de crestere a veniturilor in zona.
Pentru viitor dezvoltarea acestei localitati va fi posibila prin largirea pietei
efective de desfacere a produselor de natura agroalimentara a producatorilor existenti,
diversificarea produselor, imbunatatirea caltatii si pe cat posibil mentinerea unor preturi
acceptabile. si nu in ultimul rand prin cresterea pretentiilor legate de bunuri.
 Bibliografie

1. Chiran A., Aurel Banu, Gandu Elena, Ciubotaru Elena-Adina, 2002 – Marketing
agroalimentar teorie si practica ;
2. Chiran Aurel si colaboratorii, 1999 – Agromarketing ;
3. Chiran A., Gandu Elena, Stefan Gavril, 1999 – Piata produselor agricole si
agroalimentare ;
4. Chiran A., Elena Gandu, 1997 – Marketing agrar ;
5. Gheorghe Macovei- 1999, -Fundamentele gandirii economice ;