AFECTIUNILE

NEUROLOGICE

SINDROMUL CONVULSIV
LA COPIL
 SINDROMUL CONVULSIV
- Este o entitate clinica des intalnita in patologia
copilului.
- Reprezinta o suferinta dramatica pentru bolnav.
- Face o impresie zguduitoare familiei neavizate.
- Poarta numele de “epilepsie” inca din Grecia
antica si inseamna surpriza,referindu-se la
modul brutal de instalare.
DEFINITIE: este un simptom al creierului care
implica o depolarizare haotica si paroxistica a
neuronilor, cu propagarea descarcarilor
neuronale in tesutul nervos si cu implicatii
bruste si severe pe plan motor (contracturi
musculare),senzitivo-senzorial, comportamen-
tal, emotional si bioelectric.
Sdr. convulsiv poate fi intalnit in orice
manifestare epileptica dar si neepileptica.
 Contractiile involuntare ale musculaturii motorii
pot fi :
- Repetitive – clonice;
- Sustinute – tonice.
pot fi:
- generalizate;
- localizate – intereseaza un grup muscular.
Aparitia convulsiilor presupune existenta unei
descarcari electrice bruste,excesive si dezorga-
nizate a neuronilor cerebrali,care pate fi
inregistrata concomitent pe EEG.
 Crizele epileptice se incadreaza in 2 sindroame:
- Epilepsie (boala);
- Convulsii ocazionale ( crize epileptice
ocazionale).

EPILEPSIA
Este o afectiune cronica de diferite etiologii
care se caracterizeaza prin repetabilitatea
crizelor convulsive rezultate dintr-o descarcare
electrica excesiva a neuronilor cerebrali (crize
epileptice).
Caracteristica principala a epilesiei este
recurenta convulsiilor.
 CRIZELE EPILEPTICE MOTORII OCAZIONALE
(CONVULSIILE)
- Sunt determinate de un eveniment fortuit, apar
numai cu aceasta ocazie si nu se repeta decat
daca evenimentul respectiv se reproduce ( dar
recidiva cauzei declansatoare nu declanseaza
obligatoriu si recidiva convulsiilor).
- Evenimentul declansator poate fi :
• Agresiune acuta pe SNC: infectii, traumatisme
• Modificare acuta a homeostaziei : febra,anoxie,
anomalii metabolice – hipoglicemie,
hipocalcemie,hipernatremie.
FIZIOPATOLOGIE:
Crizele epileptice reflecta activitatea electrica
anormala a neuronilor cerebrali. In timpul
convulsiilor , un mare numar de neuroni se
descarca sincron si cu frecventa inalta. Este
rupt echilibrul normal intre influentele excitatorii
si cele inhibitorii ale activitatii celulei nervoase.
Bolnavii cu convulsii generalizate au o crestere
a excitabilitatii intregului cortex cerebral.
Convulsiile partiale isi au originea in arii limitate
( focale) ale cortexului; descarcarile neuronale
pot ramane in focarul initial (localizate) sau pot
sa se generalizeze secundar.
 Pentru a dovedi autenticitatea crizei, manifesta-
rile clinice de tip convulsiv trebuie sa aiba
corespondent sincron pe inregistrarea EEG.
Exista insa convulsii electrice fara corespon-
dent clinic.
ISTORIA NATURALA A EPILEPSIEI:
Epilepsia este cu mult mai frecventa la copil
decat la adult. Creierul sugarului si copilului
este inca imatur d.p.d.v. al dezvoltarii,fiind cu
mult mai vulnerabil.
Frecventa crizelor partiale pare sa fie mult mai
mare decat a crizelor ganeralizate.
 In multe cazuri frecventa crizelor de convulsii
diminua odata cu inaintarea in varsta si apoi
acestea chiar dispar,intr-un interval variabil de
la prima criza.
In 80-85% din cazurile de copii cu convulsii
tonico-clonice remisia este completa.
 TIPURI CLINICE DE CONVULSII:

CONVULSII PARTIALE:
Sunt expresia afectarii partiale sau in totalitate
a unei singure emisfere cerebrale.
Starea de constienta a bolnavului in timpul
atacului convulsiv este pastrata.
Pot fi afectate temporar unele functii cognitive si
vorbirea.
A. Convulsii partiale simple:
1. Convulsii partiale cu semne motorii: activitatea
convulsiva , sub forma de clonii , debuteaza
la un singur grup de muschi ( adesea flexorii
degetelor), de unde se extinde la grupe
musculare vecine (evolutie jacksoniana),pana
cand o intreaga parte a corpului este
interesata. Bolnavul ramane constient daca
activitatea convulsiva nu se extinde si la
cealalta emisfera cerebrala,situatie in care
atacul convulsiv se transforma in convulsii
tonico-clonice generalizate.
Leziunile focale sunt localiz. in cortexul motor.
2. Convulsiile partiale cu simptome senzoriale :
- o senzatie tranzitorie de furnicaturi,intepaturi,
amorteala de o parte a corpului. Reflecta
descarcare epileptica in cortexul parietal.
- convulsii vizuale: senzatie luminoasa de flash.
Se datoreaza afectarii lobului occipital.
- convulsii olfactive: incep ca un miros neplacut
perceput de bolnav pentru ca apoi sa se
generalizeze,devenind convulsii tonico-clonice.
Reprezinta adesea o manifestare precoce a
tumorii de lob temporal.
- convulsii cu vertij – greu de difer.de alte cauze
de vertij.
3. Convulsii partiale cu simptome vegetative:
includ simptome si semne cum sunt: paloarea,
crize de roseata a pielii,cefalee,tahicardie,
dilatare pupilara,dureri abdominale,pierderea
controlului sfincterian.
De obicei se asociaza in alte tipuri de convulsii.
 B. Convulsii partiale complexe
- Se datoreaza descarcarilor convulsive in lobii
temporali;
- Au un spectru f. larg de manif. clinice.
- In timpul atacului,bolnavii au o stare
confuzionala fara pierderea completa a starii de
constienta: bolnavul isi aminteste adesea de
partea initiala a atacului,care este relatata ca o
stare de visare,de trecere in revista in succesi-
uni rapide (flashuri) a unor trairi anterioare
(deja-vu) sau ceva care ar trebui sa-i fie
cunoscut pare cu totul strain sau nou.(jamais-
vu).
- Acest tip de convulsii se insoteste ,de obicei,de
stereotipii si de activitati motorii involuntare
(automatisme motorii).

CONVULSII GENERALIZATE
- sunt expresia suferintei creierului in totalitate;
- Pot fi generalizate de la inceput sau au debut
focal cu generalizare ulterioara.
- Debutul poate fi precedat de semne sau
simptome care anunta atacul –aura.
- In timpul crizei starea de constienta este
abolita.
 A. CONVULSIILE SUB FORMA DE ABSENTE
1.Absente tipice (petit mal) – o forma de crize
neconvulsive ,primitiv generalizate,care
constau in oprirea brusca si de scurta durata a
activitatii motorii, cu privire “in gol” si pierderea
constientei.
Tonusul postural nu este afectat, bolnavul nu
cade in timpul atacului.
Exista amnezia atacului.
2. Absente atipice – atacul poate fi asociat cu
automatisme motorii,tulburari vegetative.
B. CONVULSII MIOCLONICE: contractii
musculare bruste si de scurta durata ( frecvent
intereseaza musculatura flexoare,bilateral)
La sugar, aceste miscari bruste ale membrelor
si trunchiului sunt numite SPASME INFANTILE.
C. CONVULSII ATONE:
- pierderea brusca a tonusului postural si a starii
de constienta. Bolnavul cade , ramane hipoton
si nu raspunde la stimuli mai multe secunde
sau minute.
D. CONVULSII TONICO-CLONICE:
- Sunt cele mai severe tipuri de convulsii,
potential amenintatoare de viata;
- Debut brusc;poate fi precedat de tipat sau de
aura; bolnavul isi pierde constienta si cade.
- Faza initiala – contractie musculara sustinuta –
faza tonica; respiratia este stertoroasa,bolnavul
devine cianotic; maxilarele sunt puternic
stranse, adesea isi musca limba;salivatia este
excesiva,pot apare varsaturi;pierderea
controlului vezical si intestinal.
- Faza clonica – contractii musculare intermiten-
te. Globii oculari deviati in sus.
 - La sfarsitul unei convulsii bolnavul se
relaxeaza si respiratia revine la normal;
- Urmeaza perioada de depresie postcritica- cu
somn profund,cu durata variabila.
- La trezire bolnavul acuza adesea cefalee si
dureri musculare.
- Convulsiile tonico-clonice prelungite determina
tulburari metabolice majore:hipoxemie,
hipercapnie,acidoza respiratorie,acidemie
lactica.
- Amnezia crizei este caracteristica.
 E. STATUSUL EPILEPTIC: convulsii tonico-
clonice care survin repetat,fara perioada de
relaxare si revenirea constientei.
- Reprezinta o mare urgenta medicala
deoarece,in lipsa tartamentului adecvat,poate
avea sfarsit letal sau poate determina sechele
neurologice permanente,datorita afectarii
hipoxice a creierului.
- Durata crizei- cateva ore;
- Se datoreaza unei activitati epileptice continue
sau unor crize repetate de convulsii,aparute la
interval scurt,care nu permit reluarea starii de
constienta intre crize.
 In afara de epilepsie, starea de rau convulsiv
poate surveni in :
- Infectii ale SNC – meningo-encefalita,abces
cerebral;
- Traumatism cranian;
- Accident vascular cerebral – ruptura de
anevrism;
- Intoxicatii grave – antidepresive triciclice,toxice
organo-fosforice;
- Hipertensiune maligna- f.rar la copil.
 EPILEPSIA IDIOPATICA
Este un grup de situatii clinice caracterizat prin
crize recurente de convulsii in afebrilitate,
aparent fara o cauza definita.
Se remarca predispozitie genetica.
Intercritic copilul este normal neurologic si are o
dezvoltare psihomotorie si cognitiva
corespunzatoare varstei.
Incidenta – 2-6% dintre copii.
 Forme de epilepsie idiopatica:
- Epilepsia cu crize tonico-clonice generalizate
( tip grand-mal):
 Este cea mai frecventa forma clinica de
epilepsie;
 Debut - la orice varsta;
 Situatii care pot precipita criza de convulsii:
oboseala,citit indelungat,privitul la TV sau la
calculator,emotii,medicamente,stari
premenstruale.
 EEG – modificari caracteristice daca a fost
inregistrata in timpul crizei.
- Forma de epilepsie cu absente atipice (petit –
mal):
 Sunt absente tipice simple;
 numai in copilarie
 Reprez. 2-12% din epilepsiile copilului;
 Factori declansatori: stres,hiperventilatie,
stimulare fonica;
 Evolutia este favorabila in 2-3ani,cu remisiune
in 85% din cazuri.
- Epilepsia fotosensibila :
 este o forma de epilepsie idiopatica in care
crizele sunt declansate de lumina scanteietoare
( stimulare luminoasa intermitenta din
discoteci,pe ecranele TV sau pe computerele
pe care se deruleaza jocuri);
 Poate avea aspect de absente sau de crize
mioclonice;
 Nu se recomanda trat. specific ci interzicerea
jocurilor pe calculator si a privitului indelungat la
TV.
 EPILEPSIA SIMPTOMATCA
(SECUNDARA SAU ORGANICA)
DEFINITIE: este un grup de afectiuni cerebrale
cunoscute, in care convulsiile reprezinta
manifestarea clinica majora.
CAUZELE cele mai frecvente ale afectarii
cerebrale:
- sechelele anoxiei la nastere,
- Traumatisme si tumori cerebrale;
- Malformatii cerebrale;
 Epilepsia poate aparea imediat dupa aceste
evenimente sau dupa un anumit interval
(luni,ani).
Debutul tardiv al convulsiilor pare a se datora
dezvoltarii progresive a cicatricilor gliale in
creierul afectat.
Bolnavii cu epilepsie simptomatica prezinta
anomalii neurologice si deficit intelectual
important , spre deosebire de cei cu epilepsie
idiopatica.
 Examinarea creierului prin CT evidentiaza:
- atrofie cerebrala focala sau generalizata,
- procese patologice inlocuitoare de spatiu,
- hidrocefalie,
- microcefalie,
- calcificari intracraniene,
- tulburari de migratie neuronala.
 CONVULSIILE OCAZIONALE
CONVULSIILE FEBRILE
Sunt cele mai frecvente convulsii ocazionale
intalnite in practica pediatrica.
Se manifesta prin convulsii tonico-clonice
generalizate.
Sunt caracteristice sugarului si copilului mic.
Febra,prin ea insasi,este cauza convulsiilor.
Incidenta: 4-5% din copii pana la 5 ani.
Apar in prima zi a unei afectiuni acute febrile,la
primul croset hipertermic.
 Criterii obligatorii pentru incadrarea in
convulsii febrile:
- Apar in context febril; febra peste 38 grade.
- Apar la sugar si copil mic,intre 6 luni si 5 ani;
- Febra nu se datoreaza unei infectii a SNC;
- Au durata scurta,de obicei sub 15 minute;
- Absenta anomaliilor neurologice si EEG in
perioadele intercritice.
Aparitia convulsiilor febrile pare a necesita o
susceptibilitate genetica: in aprox.25% din
cazuri, in antecedentele familiale sunt regasite
convulsii febrile.
 MANIFESTARI CLINICE:
2 categorii de crize convulsive febrile:
1. Crize simple,benigne:
- Sunt cele mai frecvente;
- Brusc,copilul prezinta o criza motorie generali-
zata,in general clonica,mai rar tonico-clonica
sau atona;criza este de scurta durata,lipsita
de manifestari respiratorii si copilul isi
recapata rapid starea de constienta.
2. Crize complexe:
- 20% din crizele febrile;
- Mai frecvent inaintea varstei de 18 luni,la copiii
cu suferinta neonatala sau dismaturitate;
- Manifestari: -unilateralitatea manifestarilor
motorii de tip clonic;
- durata prelungita a crizei – peste
30 minute =stare de rau convulsiv;
- deficit hemiplegic postcritic;
- repetarea crizelor in 24 ore.
- Prezinta risc crescut de sechele neurologice.
 DIAGNOSTIC POZITIV:
- Criterile clinice prezentate;
- Excluderea infectiei SNC : examinarea LCR;
- EEG nu are indicatie in prima saptamana dupa
episodul convulsiv febril;
- Radiografie de craniu;
- Ionograma sangvina;
- Examen FO.
 EVOLUTIE SI PROGNOSTIC:
- In marea majoritate a cazurilor de convulsii
febrile ,chiar recidivante, evolutia este
favorabila;
- Frecvent ,in evolutie,apar recidive; ele survin la
aprox 30% din cazuri, cel mai frecvent in anul
imediat urmator primei crize. Recidivele dispar
dupa varsta de 5 ani.
- Convulsiile febrile pot fi prima manifestare a
unei epilepsii gneralizate. ( 0,5% din cazuri)
- Dezvoltarea psihica si cognitiva a copiilor cu
istoric de convulsii febrile nu este influentata
de aceste episoade de convulsii.
 TRATAMENTUL CONVULSIILOR FEBRILE:
Durata f. scurta a majoritatii convulsiilor febrile
nu permite obiectivarea acestora de catre
medic,episodul consumandu-se la domiciliu.
Familia este invariabil agitata,anxioasa si aduce
copilul la UPU.
Cand copilul ajunge in convulsii la spital:
- Sa adm benzodiazepine: diazepam iv – prima
optiune terapeutica; se adm. f.lent, 0,3-0,5
mg/kg/doza.
Desitin (diazepam cu adm i-rectal).
- Concomitent – masuri antitermice:
Paracetamol –supoz, i-rect.
Eferalgan supoz,i-rect
algocalmin supoz pt copii
Propifenazona supoz.
Mijloace fizice antitermice: impachetari reci,baie
calda prelungita,progresiv racita.
+/- fenobarbital 5-8 mg/kg/zi, acid valproic.
Tratamentul profilactic al recidivelor crizelor
convulsive:
NU – tratament medicamentos continuu;
- educarea famiilor care trebuie se impiedice
ascensiunile termice in afectiunile febrile.
In perioadele febrile,timp de cateva zile :
Diazepam oral 0,5-1 mg/kg/zi, in 3-4 prize
zilnice sau desitin pt.adm.intrarectala,la nevoie.