Analiza cheltuielilor publice pe funcţii ale statului în domeniile: social

cultural, economic, protecţia mediului , apărare şi ordine internă.

1. Cheltuielile publice pentru acţiuni social-culturale

 Structura cheltuielilor publice pentru acţiuni social-culturale în România: a)învăţământ; b)sănătate;

c) cultură, recreere şi religie; d)asigurări şi asistenţă socială

 Sursele de finanţare a cheltuielilor pentru acţiuni social-culturale

- fondurile bugetare (bugetul de stat, al asigurărilor sociale, fondurile speciale, bugetele
locale);
- cotizaţii sau contribuţii suportate de persoanele fizice şi juridice care alimentează fonduri
financiare cu destinaţie specială (bugetul asigurărilor sociale, fondul pentru şomaj);
- veniturile realizate de instituţiile social-culturale;
- veniturile populaţiei din care se suprotă diferite taxe, cotizaţii etc.;
- fondurile organizaţiilor fără scop lucrativ;
- ajutorul financiar extern (credite rambursabile şi ajutoare nerambursabile acordate de
organizaţii precum UNESCO, UNICEF, OMS, Banca Mondială, UE etc.).

Cheltuieli publice pentru învăţământ

 Factorii ce influenţează aceste cheltuieli: demografici, economici, sociali şi politici

La nivel naţional:

 Finanţarea cheltuielilor publice pentru învăţământ: de bază, complementară, suplimentară

Finanţarea de bază
Structură Surse /criterii/fundamentare

a) Cheltuieli de personal didactic, nedidactic şi SURSE

auxiliar aferent desfăşurării în bune condiţii a  Buget de stat
procesului de învăţământ;  Buget local
b) Cheltuieli pentru perfecţionarea personalului  Bugetul consiliului judeţean (fondul de echilibrare al
didactic; bugetelor locale)
c) Cheltuieli pentru procurarea manualelor şcolare  Venituri proprii
acordate în mod gratuit elevilor din învăţământul  Surse externe
preuniversitar obligatoriu;
d) Dotări cu mijloace de învăţământ corespunzător CRITERII
curriculum-ului şcolar;
 Numărul de elevi ai unităţii de învăţământ
e) Cheltuieli materiale şi pnetru servicii curente;
f) Cheltuieli pentru asigurarea unor facilităţi de FUNDAMENTARE
transport pe cale ferată acordate elevilor şi cadrelor Indicatori de bază:
didactice.  Cost standard/elev
 Coeficienţi de diferenţiere pe medii, niveluri, profiluri şi
filiere de învăţământ

FINANŢAREA COMPLEMENTARĂ
Structură Surse / criterii / fundamentare
a) Cheltuieli de capital SURSE
b) Cheltuieli cu cofinanţarea unor programe  Buget de stat
naţionale de reabilitare a infrastructurii şcolare  Buget local
realizate cu finanţare externă;  Bugetul consiliului judeţean (fondul de echilibrare al
c) Cheltuieli cu bursele elevilor; bugetelor locale)
d) Cheltuieli cu subvenţionarea activităţii cantinelor  Venituri proprii
şi internatelor şcolare;
e) Cheltuieli pentru finanţarea unor programe CRITERII
naţionale de sprijin al elevilor – programul  starea, dispersia, mărimea şi dotările unităţii de învăţământ
“Laptele şi cornul”, “Rechizite şcolare”, etc.;
 Necesarul de burse sociale şi alte forme de sprijin social
f) Cheltuieli pentru asigurarea facilităţi acordate
pentru elevi
elevilor şi cadrelor didactice pentru transportul
auto;
FUNDAMENTARE
g) Cheltuieli pentru activităţi cultural-educative.
 - note de fundamentare şi devize de cheltuieli şi/sau
indicatori de consum, pe tipuri de cheltuieli

FINANŢAREA SUPLIMENTARĂ
Structură Surse / criterii / fundamentare

a) Cheltuieli generate de şcolarizarea elevilor aparţinând SURSE

minorităţilor naţionale;
b) Cheltuieli determinate de necesitatea atragerii şi
menţinerii în învăţământ a copiilor şi tinerilor de
vârstă şcolară care manifestă tendinţe de abandon
şcolar;
c) Cheltuieli generate de prezenţa în şcoală a unor elevi
cu probleme sociale deosebite;
d) Cheltuieli necesare pentru stimularea elevilor cu
capacităţi creative şi de învăţare deosebite;
e) Cheltuieli determinate de şcolarizarea elevilor cu
dizabilităţi de învăţare.
 Buget de stat
 Buget local
 Bugetul consiliului judeţean (fondul de echilibrare al
bugetelor locale)
 Venituri proprii surse externe
CRITERII
 Numărul de elevi beneficiari de finanţare suplimentară
FUNDAMENTARE
 Programe de finanţare suplimentară aprobat de Direcţia
Învăţământ a CJ cu avizul consiliilor locale
 Coeficienţi de corecţie exprimaţi ca procente aplicate
costului standard/elev
 Cheltuielile publice pentru sănătate
-prezintă o tendinţă de creştere datorită unor factori, precum: creşterea numărului populaţiei, modificarea
structurii demografice, accentuarea factorilor de risc, apariţia unor noi tipuri de îmbolnăviri, creşterea
costului prestaţiilor medicale, creşterea duratei medii de viaţă
-sunt destinate: întreţinerii şi funcţionării instituţiilor sanitare; finanţării unor acţiuni de prevenire a
îmbolnăvirilor, evitare a accidentelor şi de educaţie sanitară; insituţii medicale de stat şi private

Sisteme de finanţare a săntăţii:

 Sistemul german (Bismark): Se bazează pe cotizaţii obligatorii suportate atât de salariaţi, cât
şi de întreprinderi; Cotizaţiile sunt mobilizate de instituţii speciale (case de asigurări);
Pacienţii nu plătesc nimic pentru consultaţii, tratamente etc.; Raportul dintre finanţarea
publică şi ce pe bază de cotizaţii: 25-75%; se aplică în Germania, Belgia, Luxemburg,
Olanda, Franţa, Austria
 Sistemul englez: oferă îngrijiri medicale gratuite pentru toţi indivizii; Sistem bazat pe
resursele financiare provenite din impozite; Pacienţii nu plătesc nimic, dar au obligaţia de a
se înscrie la un medic care primeşte remuneraţia de la Sistemul Naţional de Sănătate;
Finanţarea bugetară: 85%, restul se suportă din ale fonduri sau de către pacienţi
(medicamentele); se aplică în Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia, Grecia, Italia,
Canada, Marea Britanie
 Sistemul american: Asigurarea sănătăţii se realizează într-o mare măsură prin intermediul pieţei, prin
asigurările private de sănătate; aceste sume nu sunt considerate obligatorii; Se caracterizează prin asigurări
individuale pe baze contractuale; Acordarea serviciilor medicale se face prin sistem privat, orientat, în mod
predominant, spre profit; Este un sistem orientat excesiv către intervenţii pentru afecţiuni acute, în
defavoarea celor profilactice; Statul american finanţează două programe în domeniul sănătăţii: MEDICARE
(destinat persoanelor în vârstă de peste 65 de ani şi celor aflaţi în incapaciatte de muncă) şi MEDICAID
(pentru persoane cu venituri sub pragul sărăciei)

Finanţarea cheltuielilor publice pentru sănătate în România

 Cheltuielile publice pentru securitate socială
-cuprind cheltuieli pentru acordarea de ajutoare, alocaţii, pensii, indemnizaţii unor persoane salariate sau
nesalariate (bătrâni, invalizi, handicapaţi, şomeri, femei, copii, tineri)

 Securitatea socială cuprinde un ansamblu de prestaţii care asigură individului şi familiei un venit
minim şi îl protejează în faţa unor evenimente considerate a fi riscuri sociale şi care acţionează
negativ asupra nivelului de trai.
 Riscurile sociale: Riscuri fizice, care afectează parţial sau total capacitatea de muncă; Riscuri
economice, care împiedică o persoană să exercite o activitate producătoare de venit – şomajul;
Riscuri sociale propriu-zise, care afectează în mod substanţial veniturile persoanelor – cheltuielile
medicale
 Mecanismele financiare pentru realizarea securităţii sociale:
- Plata unor cotizaţii pentru constituirea fondurilor securităţii sociale
- Activitatea de asigurare a securităţii sociale are la bază principiul mutualităţii, solidarităţii,
echităţii şi asigurării
- Universalizarea acordării ajutoarelor sau prestaţiilor sociale
- Existenţa unor instituţii si în sectorul privat care furnizează prestaţii sau servicii sociale
- Existenţa sau nu a unui venit minim garantat

Finanţarea cheltuielilor pentru securitate socială

- Asigurările sociale şi ajutorul de şomaj: contribuţii ale salariaţilor, liber-profesioniştilor şi a
patronilor sau subvenţii din fondurile bugetare
- Asistenţa socială: fonduri bugetare, fonduri speciale, donaţii, contribuţii voluntare, resurse de
la organizaţii non-guvernamentale

 Cheltuieli pentru ajutorul de şomaj

- Formă de susţinere materială a persoanelor peste o vârstă stabilită legal, care nu exercită o
muncă retribuită sau nu sunt lucrători independenţi
- Se acordă dintr-un fond financiar constitui din contribuţii obligatorii ale salriaţilor şi
patronilor, din subvenţii alocate din fonduri bugetare

- Asigurarea de şomaj: protejează indivizii împotriva pierderii unui anumit nivel al veniturilor
şi asigură o anumită rată de înlocuire a salariului anterior; se finanţează din cotizaţii plătite de
salariaţi şi patroni; se acordă în raport de nivelul salariului avut anterior, de perioada lucrată
şi de cea de contribuţie

 Cheltuielile pentru asistenţă socială

- Cuprind acţiunile întreprinse de societate pentru ocrotirea şi susţinerea materială a familiilor
şi persoanelor în vârstă şi fără venituri, a săracilor, a persoanelor handicapate, invalizilor,
foştilor combatanţi, a emigranţilor, refugiaţilor, vagabonzilor
- alocaţii pentru copii, pentru soţia (soţul) care este singur(ă) şi creşte un copil, bătrâni,
persoane defavorizate (invalizi de război, văduve, orfani etc.)
Exemplu, în România distingem următoarele forme:
- Alocaţia de stat pentru copii
- Alocaţie suplimentară acordată familiilor care au în întreţinere doi sau mai muţi copii
- Ajutor socia lunar pentru soţiile de militari în termen acer nu au venituri şi au copii sau sunt
invalide
- Alocaţie pentru copii nou-născuţi
- Alocaţii lunare pentru copii minori daţi în plasament familial
- Venitul minim garantat: orientat direct către persoanele aflate în situaţie de sărăcie sau sub
ameninţarea de a deveni sărace şi presupune acordarea lunară a unor ajutoare sociale
 - Ajutorarea persoanelor handicapate
2. Cheltuielile publice pentru obiective şi acţiuni economice

 Finanţarea regiilor autonome sau a societăţilor comerciale cu capital

de stat, privat sau mixt, fermierilor şi a altor mici întreprinzători
 Sunt îndreptate în principal către întreprinderile de stat
 Sunt finanţate şi întreprinderi private în caz de dificultăţi financiare

Acţiunile economice cuprind: Acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă; Combustibili şi energie;
Industria extractivă, prelucrătoare şi construcţii; Agricultura si silvicultura, Transporturi; Comunicaţii;
Cercetare şi dezvoltare în domeniul economic; Ale acţiuni economice

 Forme ale ajutoarelor financiare ale statului

 Ajutoare financiare directe: presupun intervenţie bănească directă din partea statului
(subvenţii, investiţii, împrumuturi cu dobândă subvenţionată, ajutoare financiare de la buget
acordate pentru difuzarea de informaţii, studii de marketing, organizarea de expoziţii,
avansuri rambursabile)
 Ajutoare financiare indirecte (avantajele fiscale (cheltuieli fiscale, tax expenditures),
împrumuturile garantate de stat)

 Ajutoarele financiare directe

Subvenţiile
 Forma cea mai importantă a ajutorului financiar direct al statului
 Ajutor nerambursabil, acordat unilateral şi fără contraprestaţie, dar condiţionat şi are
afectaţie specială
 au un caracter discreţionar şi reprezintă o manifestare a “puterii de a cheltui” a
autorităţilor publice, bazată pe existenţa unei comunităţi de interese
 Subvenţi interne (de funcţionare de exploatare): acordate pentru a acoperi
pirederile întreprinderilor cauzate de diferenţa dintre preţul (tarifele) de
vânzare impuse de stat şi costurile de producţie. Se acordă, în special,
companiilor din transportul urban, agricultură, energie şi gaz pentru consumul
casnic etc.
 Subvenţii externe (prime de export): se acordă de către stat exportatorilor
pentru acoperirea diferenţei între preţul cel mai mare pe piaţa internă pentru
produsul care se exportă şi preţul cel mai scăzut de pe piaţa externă
(beneficiază, în principal, agricultorii pentru produsele de natură agricolă
exprotate)
 Investiţiile:
 resurse financiare pe care statul le alocă pentru dezvoltarea sectorului public şi a altor
sectoare
 Se realizează având ca obiectiv principal satisfacerea intereseului general şi nu numai
criteriul obţinerii de profit
 Împrumuturi cu dobândă subvenţionată: dobândă redusă şi termene de rambursare avantajoase
 Ajutoare financiare de la buget acordate pentru difuzarea de informaţii, studii de marketing,
organizarea de expoziţii etc.
 Avansurile rambursabile: formă de ajutor financiar public prin care se acordă între 20%-50% din
valoarea necesară realizării unor acţiuni de prospectare şi prezentare în străinătate a unor produse
noi.
3.Cheltuielile pentru servicii publice generale
4.Cheltuielile pentru apărare naţională