SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV

Introducere in bolile digestive

• bolile digestive – componenta majora a morbiditatii generale

• SUA – aprox 40 milioane pacienti cu afectiuni digestive
• Anglia – afectiuni digestive – 1/10 decese, 1/6 internari, 2/10 consultatii
• neoplaziile digestive – cea mai frecventa forma de neoplazie
• pandemie – 200 milioane bolnavi cu diaree (zilnic)
 SEMIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV
FOAIA DE OBSERVATIE A UNUI BOLNAV DIGESTIV
Datele de ordin general
Varsta
• nou nascuti, sugari mici
• icterele nou nascutului si sugarului,
• sdr. dispeptic, sdr. de malabsorbtie
• afectiuni congenitale (stenoza hipertrofica de pilor, fibroza chistica a pancreasului,
megadolicocolonul congenial, atrezie cai biliare, glicogenoze)
• copil prescolar si copil mare – boala celiaca, boli inflamatorii (b. Crohn, RUH),
parazitoze intestinale, UG, UD, polipoza intestinala, colestaza familiala, glicogenoze
• adulti tineri – colon iritabil, RUH, b. Crohn, manifestari digestive in AIDS, UD,
dispepsia gastrica neulceroasa
• adulti de varsta medie – BRGE, UG si UD, litiaza biliara, hepatite acute si cronice,
ciroze, sdr. de malabsorbtie, pancreatite ac. si cr., cancer pancreatic
• varstnici – gastrita atrofica, cancer (esofagian, gastric, colonic), sdr. de malabsorbtie,
enterocolopatie cronica nespecifica, diverticulite, volvulus, constipatie, boala hemoroidala,
incontinenta anala, ef. sec. medicamentoase)
Sexul
• afectiuni cu androtropism
• cancer (esofagian, gastric, colonic)
• UD
• hemocromatoza
• pancreatite acute si cronice
• afectiuni cu ginotropism
• UG
• colecistopatie cr. litiazica si alitiazica
• ciroza biliara primitiva
• hepatita cr. autoimuna
• colon iritabil
• constipatie habituala
Rasa
• asiatici – TBC intestinal
• japonezi – cancer gastric
• evrei – boli inflamatorii intestinale
• populatia celtica – boala celiaca
• rase necaucaziene – intoleranta la
lactoza
Profesia
- industria alimentatiei si vinificatiei
- expunerea la policlorura de vinil
- alcol alilic si tetraclorura de carbon
Domiciliul
- mediu urban – patologie digestiva mai
frecventa
- zone cu infectie importanta cum virus B
(Asia de Sud Est, Africa de Vest) –
hepatite virale, ciroze hepatice
Anamneza

Motivele internarii: cel mai frecvent, consecintele dispepsiei; alaturi de ele se

individualizeaza: durerile abdominale, tulburarile de tranzit sau simptomele si semnele
generale

Istoricul bolii
• prezenta simptomelor functionale
• succesiunea simptomelor in nictemer
• legatura cu orarul meselor si natura alimentelor ingerate
• factori de agravare si de ameliorare

Excluderea unor afectiuni extradigestive ce se pot exprima prin simptome digestive:

 embolia pulmonara → durere epigastrica
 pneumonia lobara inferioara → junghiul Meran
 pleurezia → mimeaza afectiuni de colecist, pancreas, duoden, splina
 IMA inferior → durere epigastrica + greata, varsaturi
 ATS mezenterica → dureri abdominale declansate de efort, tulburari de tranzit
 ICdreapta, ICG → simptome dispeptice
 IRA si IRC → greata, varsaturi, dureri abdominale (falsul abdomen acut)
 sarcina extrauterina → dureri hipogastrice + stari scurte de pierdere a cunostintei
 hipertensiunea intracraniana → varsaturi neprecedate de greata
Suferinta unui segment poate mima simptomatologia altui segment digestiv
• diaree foarte abundenta → suferinta esofagiana/gastrica
• sindromul de staza duodenala/gastrica → suferinta bilio-pancreatica/hepatica

Antecedente personale patologice

- hepatite virale sau antecedente transfuzionale
- boli infectioase (dizenterie, febra tifoida, malarie, tuberculoza, lues)
- boli renale cronice
- DZ
- guta, pelagra

Antecedente heredo – colaterale

- boli cu potential familial sau cu transmitere ereditara (UG, UD, polipoza
digestiva, megacolon congenital, diverticuloza, cancer gastric si colonic)
- contaminare intrafamiliala (tbc, unele parazitoze)

Conditii de viata si munca

- orar neregulat al meselor, stress → UG, UD, RUH, colon iritabil
- alimentatie saraca in fibre → constipatia cronica, cancer de colon
- sedentarism → constipatia cronica
Simptomatologia functionala a aparatului digestiv – clasificare

• TULBURARI DE APETIT: anorexia, polifagia, polidipsia, pervertiri ale gustului

• DISPEPSIA: gastrica, bilioduodenala, intestinala, pancreatica

• DURERI ABDOMINALE: acute/cronice

• METEORISMUL ABDOMINAL

• TULBURARI DE TRANZIT: esofagian, gastric, intestinal

TULBURARI DE APETIT

A. Tulburari de apetit care conduc la scaderea ingestiei de alimente

Anorexia

 Anorexia totala
– scaderea pana la disparitie a apetitului → cauze:
 gastrita etilicului  neoplasme digestive (gastric)/extradigestive
 boli infectioase  DZ decompensat (cetoacidoza)
 IRC decompensata  boli endocrine
 boli psihice – anorexia mentala
 Anorexia mentala (nervoasa)
- forma speciala de anorexie psihica, ce apare aproape exclusiv la sexul feminin, cel mai
frecvent sub 25 ani.
Caracteristici clinice: Examene de laborator:
• scădere în greutate; • anemie şi leucopenie;
• amenoree secundară (revenirea în • hipoalbuminemie;
greutate cu peste 10% duce la reapariţia • hipokaliemie;
menstrelor); • creşterea beta-carotenului şi a azotului
• bradicardie sub 60/minut; ureic;
• episoade bulimice urmate de vărsături • scăderea capacităţii de concentrare
autoprovocate; renală;
• lipsa generalizată a ţesutului adipos, dar • alterarea testului de toleranţă orală la
cu conservarea glandei mamare; glucoza prin scăderea răspun­sului
• hirsutism cu aspect de păr lanugo; muscular;
• piele aspră, de culoare gălbuie • scăderea zincului şi cuprului în plasmă;
(carotenodermie);. • creşterea amilazemiei;
• edeme; • scăderea hormonilor sexuali (estradiol,
• creşterea în volum a glandelor parotide. luteinizant-LH, foliculo-stimu-lant-FSH).

• Diagnosticul se stabileşte, în cazul nedecelării unei alte cauze de slăbire în greu­tate sau a altei
afecţiuni psihice, prin evidenţierea comportamentului alimentar abe­rant (frica de alimentaţie).
• Prezintă un semn caracteristic care o diferenţiază de alte tipuri de anorexii: cedează la izolarea
absolută a bolnavei/bolnavului.
 Evoluţie:
• 50% revin la normal;
• 20% - tulburările se ameliorează dar cu păstrarea unui deficit ponderal;
• 20% menţin anorexia;
• 5% evoluează spre obezitate;
• 5% deces (suicid, aritmii cardiace fatale).

 Anorexia selectivă:
• carne (neoplazii);
• grăsimi, alimente prăjite (afecţiuni pancreatice şi ale căilor biliare);
• alimente solide (sitofobia).

Sitofobia – anorexie conditionata pentru alimentele solide, din teama de a nu produce

durere (bucala, esofagiana, gastrica) → cauze:
 stomatita aftoasa/ulceroasa  diverticuli esofagieni inflamati
 cancer esofagian  cancer gastric

Fagofobia – anorexie impusa, in absenta unei patologii digestive

• la bolnavii care vor sa slabeasca cu orice pret
• insoteste teama de otravire – in ATS, deliruri alcoolice, delir de persecutie
• volitionala - greva foamei
B. Exagerarea ingestiei de alimente

1. Hiperorexia – exagerarea senzatiei de foame

 fiziologica (copii, tineri, convalescenta unor boli infectioase)
 patologica - UD - parazitoze - psihoze senile
- hipertiroidie - DZ - paralizie generalizata progresiva

2. Polifagia (hiperfagia) – hiperorexie si comportament alimentar aberant

 gastropareza diabetica  leziuni hipotalamice  encefalita

3. Bulimia – hiperorexie cu lipsa senzatiei de satietate

- apare periodic in anorexia mentala
- criza bulimica (1-8 ore)
- prognostic evolutiv rezervat, mai ales in bulimia ce insoteste anorexia mentala, prin
aparitia unor complicatii acute (dilatatie gastrica, ruptura de esofag sau stomac,
pancreatita acuta, sdr. de aspiratie)

4. Acoria ­– bolnavul mananca incontinuu

 ATS cerebrala  dementa senila
 lues cerebral  tumori cerebrale
C. Pervertirea apetitului (parorexia) – dorinta de a consuma substante/alimente
neobisnuite
 malacia – foame de alimente acide si excitante
 pica – dorinta de substante nealimentare (var, nisip)
 geofagie - pamant
 pagofagie – gheata
 alotriofagie – substante dezgustatoare

Cauzele parorexiei
 afectiuni psihice  deficiente mintale  deficit vitaminic/microelemente
D. Setea – senzatie de uscaciune a mucoaselor, legata de perceptia constienta a nevoii de
a ingera lichide (↑ osmolaritatea mediului intern)

Modificari cantitative
• polidipsia - ↑ exagerata a nevoii de a ingera lichide
• episodica: alimente sarate, alcool, DZ (↑ osmolaritatea), tensiune nervoasa
• permanenta:
- primitiva: centrala, stari nevrotice, potomanie
- secundara: boli cu pierderi ↑ de lichide (renale/extrarenale)
• oligodipsia – consum redus de lichide
- fiziologica (rinichi cu functie foarte buna)
- patologica: hiperhidropexie, hiperhidratare extracelulara, excedent de
functionare a retrohipofizei (secretie ↑ de ADH ), producere de subst. ADH –like (sdr.
paraneoplazice)

Modificari calitative
• dipsomania – impulsul de a ingera bauturi cu o anumita savoare (alcool)
• dipsofobia – repulsia fata de lichide (apa → aquafobie/hidrofobie)
DISPEPSIA

Definitie: descrierea si asociereamajoritatii tulburarilor de digestie

• senzatia de plenitudine gastrica
• durere situata in jumatatea dreapta a epigastrului sau in hipocondrul drept, asociata
uneori cu balonari importante si zgomote hidroaerice

- functie de originea spt. dominante, dispepsia poate fi: gastroduodenala, biliara,

intestinala, pancreatica)

SENZATIA DE GREATA – repulsie fata de alimente + disconfort faringian si/sau

epigastric
• simptome de insotire: hipersalivatie, paloare, transpiratii, hTA, lipotimie
• mecanism:
• excitarea directa a centrilor bulbari (apare si in kinetoze)
• pur cortical (dependent de experienta anterioara a subiectului)
• manifestare reflexa (in colici)
• simptom de insotire in unele afectiuni extradigestive (migrena, sarcina,
nefropatii cronice, boli de colagen, boli neurologice, intoxicatii exogene)
VARSATURA - evacuarea brusca a continutului gastric sau intestinal, pe cale bucala,
datorita contractiei simultane a musculaturii peretelui abdominal, diafragmului,
pilorului, musculaturii stomacului, inchiderea epiglotei si deschiderea concomitenta a
cardiei

Mecanism: arc reflex

stimuli centrali sau periferici centrul vomei (aripa cenusie din bulb)
cai aferente (nv. V, IX, cai corticobulbare) cai eferente (nv. X, frenic, rahidieni)

Clasificarea varsaturilor (dupa originea stimulilor)

 centrale:
 periferice:
• nu sunt precedate de greaţă;
• sunt precedate de greaţă;
• apar spontan, fără efort;
• se însoţesc de efort de vărsătură;
• au un caracter exploziv (expulzia
• cauze:
conţinutului gastric este brusca şi la
• extradigestive – sdr. vestibulare,
distanţă);
varsaturi reflexe din colici
• apar în afecţiuni ce evoluează cu
• digestive
hipertensiune intracraniană, după
administrare de substanţe sau
medicamente (apomorfina, nicotină,
ipeca, inhalaţie de eter, supradozare
digitalică);
Varsaturile cu punct de plecare digestiv

 esofagian
• falsa “varsatura”, fara greata, fara efort (= regurgitatie)
• contine lichid (mucus, saliva, alimente putin modificate)
• cauze esofagiene (stenoze cardiospasm, diverticuli)
• incompetenta sfincterului esofagian inferior (UG, HH) → regurgitatii gastrice

 gastric
• precedata de greata, cu efort
• calmeaza/diminueaza durerea epigastrica
cauze: UG, UD, gastrite, uremie, dupa administrarea de medicamente

 intestinal
• precedate de greata, cu efort, continut sugestiv pentru localizare (bilios, fecaloid)
• varsatura permite evacuarea continutului esogastroduodenal pana la unghiul
duodenojejunal al lui Treitz; prin miscari antiperistaltice se poate evacua si continutul
intestinal din jejun
Caractere semiologice ale varsaturilor

 frecventa
• sporadice: digestive (indigestii) si extradigestive (IMA, morfina, digitala)
• frecvente: digestive (UGD, stenoza pilorica, colecistopatii cronice) si extradigestive
(sarcina, IRC)
• incoercibile: pancreatita acuta (varsatura nu usureaza durerea, isi schimba treptat culoarea
si continutul), criza gastrica tabetica, holera, gastroenterite acute, ocluzii intestinale,
toxiinfectii alimentare

 orarul
• matinala: alcoolici, IRC, stenoza pilorica, la gravide
• precoce dupa ingestie: gastrite acute, nevropatii
• la 1-4 ore postprandial: gastrite hiperacide, UG, cancer gastric
• tardiv postprandial (4-6 ore): UD, staza duodenala, ptoza/dilatatie gastrica
• la 12-14 ore postprandial: stenoza pilorica
 cantitatea
• abundente: stenoza pilorica, criza gastrica tabetica, stenoze/volvulus intestinal, uremie,
sarcina toxica
• regurgitatii importante: megaesofag congenital/dobandit

 mirosul
▪ fad (hipoaciditate, achilia gastrica)
▪ acru (UG/UD cu hipersecretie acida)
▪ ranced (stenoza pilorica, atonia gastrica)
▪ fecaloid (ocluzia intestinala depasita, fistula gastro-colica)
▪ acetona (patognomonic pentru DZ decompensat)

 compozitia (depinde de timpul scurs de la ingestie si de tipul suferintei gastro-

duodenale)
• particule fine cu miros acru (varsaturi gastrice)
• varsaturi abundente + resturi alimentare vechi (stenoza pilorica, staza gastrica)
• bilioase, galben-verzui (staza duodenala)
• mucus (staza gastrica, proces proliferativ)
• striuri sangvinolente (prin efort de varsatura)
• sange rosu/negricios (hematemeza)
Tipuri particulare de varsatura

 Hematemeza

origine: sangerare din tubul digestiv pana la unghiul duodenojejunal Treitz

diagnostic diferential: sange inghitit si apoi varsat (tonsilectomie, epistaxis),
hemosialhemeza/stomatoragie, varice sangerande ale limbii, ulceratii bucale
aspect: “zat de cafea” (in hemoragii mici), sange rosu (hemoragii masive)

simptome si semne asociate hematemezei:

• 400-500 ml sange  bine suportata
• 500ml sange  astenie, semne de hipoxie incipienta, soc compensat
• 1000ml sange  soc hemoragic, sete, anxietate
• hemoragii abundente  soc hemoragic rapid instalat, IRA, pensarea TA, puls filiform,
pierderea cunostintei
etiologie:

• esofagiana: varice, esofagite, ulcer esofagian, tumori, diverticuli, sdr.Mallory-Weiss

(generat de varsaturi repetate ce provoaca leziuni in mucoasa esogastrica; apare frecvent
la alcoolici; diagnostic endoscopic)

• gastroduodenala:
• UG, UD (80% din HDS sunt date de UG si UD si se exteriorizeaza prin
hematemeza si melena; hemoragia se produce prin erodarea arterei micii curburi
gastrice in UG sau a arterei gastroduodenale in UD)
• cancer gastric, gastrite, diverticuli, polipoza gastrica

• tulburari de hemostaza:
• afectiuni hematologice (sdr. purpurice, hemofilii, hipoprotrombinemii,
fibrinogenopenii)
• afectari ale structurii vaselor: telangiectazia hemoragica ereditara (b. Rendu-
Ossler), hemangiom gigant (boala Thieberge-Weissenbach), sarcomul Kaposi
• boli sistemice: PAN, sarcoidoza cu localizare gastrica, amiloidoza
• cauze iatrogene: AINS, rezerpina, anticoagulante, agenti fibrinolitici, ACTH,
corticosteroizi
varsatura purulenta
cauze: perforatia in stomac a unui abces al peretelui gastric sau al organelor de vecinatate
diagnostic diferential: puroi inghitit si eliminat prin varsatura

 varsatura cu paraziti: ascarizi, strongiloides, proglote de tenie; mai frecventa la copii

 varsatura cu calculi biliari: fistule intre coledoc-duoden, vezicula biliara-duoden/stomac

 varsatura din sdr.ocluziv: alimentara → suc gastric → bilioasa → poracee (verde) →

fecaloida
MERICISMUL (ruminatia) – regurgitatia voluntara a alimentelor consumate
- apare la nevropati si psihopati

HALENA – modificarea mirosului aerului expirat

 cauze digestive
• - igiena deficitara a cavitatii bucale - carii dentare
- amigdalita cronica criptica - faringite
- stomatite infectioase - toxice (Bi, Pb, Hg)
- scorbut - gingivite

• diverticul esofagian, stenoza esofagiana, staza gastrica cu relaxarea cardiei, staza

duodenala, stenoze proximale ale intestinului subtire

 cauze extradigestive: DZ, afectiuni renale, hepatice, respiratorii, metabolice

MODIFICAREA GUSTULUI

• ageuzie – pierderea gustului pentru alimente; apare in tumori cerebrale sau

nevroze
• hipergeuzie – exagerarea senzatiilor gustative: fiziologic (degustatori, bucatari,
etc); patologic (nevropati, graviditate)
• gust amar – afectiuni hepatobiliare, nevrotici
• gust acru (acid) – gastrita hiperacida, UD
• gust dulce – DZ, intoxicatia cu Pb
• gust metalic – nevrotici, anemia Biermer, dantura protezata cu aliaje metalice
• gust metalic + iute – debutul bolii neoplazice
DUREREA LINGUALA (glosodinie/glosalgie) – arsura/durere
- traumatisme ale limbii - cancer lingual - anemia Biermer
- febra aftoasa - tbc linguala - intoxicatii
- nevroze - sdr. Plummer-Vinson, Paterson-Kelly

ERUCTATIILE – eliminarea, pe cale bucala, a gazelor din stomac

precedate de tensiune epigastrica, aparitie postprandial
diagnostic diferential cu criza anginoasa
miros fad/neplacut
cauze: staza gastrica/duodenala, atonie gastrica, pilorica

SUGHITUL – zgomot inspirator dat de vibratia glotei consecutiv contractiilor clonice

spasmodice ale diafragmului
mecanism: reflex (centru bulbar, cale aferenta – nv.X, cale eferenta – nv.frenic)
cauze fiziologice: ingestie de alcool, bauturi gazoase, mese copioase
cauze patologice: neurologice, digestive (UG, UD, neoplasm gastyric, parazitoze)
valoare deosebita:
- pleurezia diafragmatica - abces subfrenic - peritonita
- tumori esofagiene - pericardita exsudativa - mediastinita
- anevrism de aorta - uremie
METEORISMUL ABDOMINAL

Definitie: prezenta excesiva de gaze la nivel gastric si intestinal (N: 150ml gaz in tot
tubul digestiv: 50 ml in camera cu aer a stomacului si 100ml in intestin)

Rolul gazului intestinal

- atenuarea contractiilor spastice
- favorizarea progresiei bolului alimentar

 Simptome secundare
 distensia unghiului hepatic al colonului → tensiune in hipocondrul drept →
mimeaza afectiune colecistica sau hepatica
 distensia unghiului splenic → tensiune in hipocondrul stang →dureri precordiale si
palpitatii
 sdr. de hiperinflatie gazoasa intestinala in megadolicocolon, ileus, ocluzie
intestinala
flatulenta (colopatia de fermentatie)
DUREREA ABDOMINALA

A. Semiologia durerii abdominale acute

Debut – brusc, ajunge rapid la paroxism, cu potential socogen

Cauze: - perforarea unui organ abdominal - debutul pancreatitei acute

- ruptura unui abces visceral - strangularea unui organ abdominal
- infarct mezenteric

Caracterele durerii
durere lancinanta + hiperestezie abdominala + contractura (UG/UD perforat)
durere intensa in fosa iliaca dreapta/epigastru (apendicita acuta)
fond dureros continuu, cu paroxisme (colica biliara, renala)
perioade de liniste alternand cu dureri colicative, cu intensitate crescanda (ocluzie)
durere pulsatila (anevrism de aorta abdominala perforat)
Iradierea durerii abdominale
spate, umar drept (colica biliara, colecistita acuta)
hipocondru si lomba stanga (pancreatita acuta)
coloana dorsala (T6-T10), umar drept (UD perforat)
regiunea sacrata (dureri de la rect, uter)
dureri iradiate spre organele genitale externe (colica renala)

Factorii asociati care influenteaza durerea si orienteaza asupra diagnosticului

efortul (durerea vasculara) modificarea pozitiei corpului (iritatia peritoneala)
orto- si clinostatismul (H.H) trepidatii (diverticuloze colice, litiaza)

Alte simptome si semne de insotire

varsaturi, tranzit incetinit (ocluzia intestinala) febra (peritonita, infectii biliare)
scaune sangvinolente (tromboza mezenterica, pancreatita hemoragica)
facies palid+ tegumente transpirate + anxietate + abdomen imobil (peritonita acuta)
cresterea rapida a volumului abdominal + abdomen asimetric + oprirea tranzitului
+durere (volvulus intestinal)
disparitia matitatii hepatice + durere abdominala (perforarea unui organ cavitar)

Examenul radiologic abdominal pe gol

calculi radioopaci imagini hidroaerice
pneumoperitoneu aerobilia calcificari in pancreas
B. Durerea abdominala cronica

 Dureri abdominale difuze se întâlnesc în: enterocolopatia cronică nespecifică,

enterocolonul iritabil, neuropatia diabetică, porfiria acută, parazitoze intestinale.
 Durerile localizate aparţin zonelor topografice ale abdomenului. Aceste zone
topografice, în număr de 9 (hipocondru drept, epigastru, hipocondru stâng, flancul drept,
mezogastru, flancul stâng, fosa iliacă dreaptă, hipogastru, fosa iliacă stângă), se
delimitează prin intersecţia a două orizontale duse prin rebordul costal şi creasta iliacă, cu
două verticale prin mijlocul arcadelor crurale.

Durerea epigastrică:
• cauză abdominală: ulcerul gastric şi duodenal, gastrita
acută sau cronică, cancerul gastric, volvulusul gastric,
ptoza şi atonia gastrică, nevroze cu tulburări funcţionale
gastrice, neoplasm de lob stâng hepatic, decompensare
cardiacă acută (mai ales cord pulmonar acut), afecţiuni ale
căilor şi veziculei biliare (colecistita, litiaza), boli
pancreatice, hernia diafragmatică, perforaţia apendiculară,
afecţiuni vasculare (aortită abdominală, ateromatoză de
trunchi celiac, anevrism de aortă abdominală);
• cauză extra-abdominală: infarct miocardic acut, tabes,
migrenă.
Durere în hipocondrul drept:
• afecţiuni ale veziculei biliare, căilor biliare
• ficatul de stază venoasă din insuficienţa cardiacă dreaptă şi globală
• hepatite acute şi cronice, chistul hidatic hepatic
• abcesul subfrenic drept şi abcesul subhepatic
• ulcerul duodenal (mai ales penetrant)
• aerocolia unghiului colic hepatic
• afecţiuni ale bazinetului şi rinichiului drept.

Durere în hipocondrul stâng:

• aerocolia flexurii stângi a colonului
• ulcerul gastric penetrant în pancreas
• procese de perisplenită
• tromboflebită a venelor splenice sau anevrism disecant al arterei splenice
• abces splenic, abces subfrenic stâng, infarct splenic
• afecţiuni ale cozii pancreasului (mai ales neoplasm)
• pielita şi litiaza renală stângă.
Durere în fosa iliacă dreaptă:
• apendicita acută şi cronică
• inflamaţia cecului (tiflita) şi a ţesuturilor din jur (peritiflita)
• diverticuloza colonică dreaptă şi cecală, invaginaţia ceco-colică, tuberculoza cecală,
actinomicoza cecală, ileita terminală (boala Crohn);
• afecţiuni ale aparatului genital (la femei: salpingita, chistul ovarian, anexita, tumorile
ovariene, sarcina extrauterină; la bărbaţi: orhite, deferentite);
• afecţiuni ale aparatului urinar: calcul ureteral inferior, stenoză de ureter inferior, ptoză
renală, hidronefroză, inflamaţia bazinetului

Durere în fosa iliacă stângă: enterocolon spastic sau iritabil (mai ales rectosigmoid),
perisigmoidite, diverticuloze de colon stâng, cauze urogenitale.

Durere în flancuri: afecţiuni ale colonului ascendent (pe dreapta), descendent (pe
stânga), ale ureterelor, muşchiului psoas iliac, ţesutului retroperitoneal.

Durere în mezogastru: afecţiuni ale intestinului subţire de la unghiul duodeno-

jejunal până la valvula ileo-cecală, jejun, ileonul proximal şi distal, colonul transvers.

Durere hipogastrică: afecţiuni ale rectosigmoidului, vezicii urinare, organelor

genitale (inflamaţii, tumori).
 CARACTERISTICI ALE PRINCIPALELE TIPURI DE DURERE IN
AFECTIUNILE DIGESTIVE

Odinofagia – dificultate la deglutitie insotita de spasm esofagian, localizata la baza

gatului, retrosternal, epigastric superior
• cauze: spasm idiopatic esofagian, stenoza esofagiana, megaesofag, cancer
esofagian
• tipuri de disfagie asociata (incompleta, completa, paradoxala)
• topografie (inalta - orofaringiana, mijlocie – de parcurs, joasa)

Pirozisul – durere cu caracter de arsura in regiunea epigastrica superioara si

retrosternal
• cauze multiple – gastrita hipersecretorie, ingestia de alimente puternic
condimentate, bauturi alcoolice, medicamente iritante ale mucoasei gastrice,
aerogastrie, ulcer al cardiei, hernie hiatala
Durerea ulceroasa – durere cu caracter de crampa, distensie, torsiune, apasare (hipertonia
musculaturii gastrice si spasm piloric) sau cu caracter de arsura, cu greata (gastrite
antropilorice si bulbite asociate ulcerului)

 intensitatea durerii - depinde de sediul leziunii, dimensiuni, penetratia in peretele

digestiv, reactia inflamatorie periulceroasa, interesarea peritoneului

 sediul durerii - epigastric - hipocondrul drept - vertebrele T6-T10 (Boas)

- retrosternal - hipocondrul stang - paraombilical

 iradiere - subcostal si paravertebral stang (UG) - in hipocondrul drept (UD)

- precordial (ulcerul micii curburi, din treimea superioara)

 ritmicitatea – mica ritmicitate (variatia cu orarul meselor)

• UG – alimentatia calmeaza durerea pentru 30 – 90 minute, apoi aceasta reapare si
tine cateva ore pana la golirea completa a stomacului
• UD - alimentatia calmeaza durerea pentru 1,5 – 4 ore si aceasta reapare
postprandial tardiv (intre orele 1-4), sub forma de foame dureroasa.
- pierderea ritmicitatii, cu durere continua = complicatie (penetratie in organele invecinate)

 episodicitatea - repetarea durerii cu acelasi orar timp de 2 – 6 saptamani

 periodicitatea – marea periodicitate (legata de anotimp: primavara si toamna exista
perioade dureroase de 2-3 saptamani, care se remit complet, cu sau fara tratament)

 simptome de insotire a durerii:

- greata, varsaturi - modificarea apetitului
- pierdere ponderala - constipatie - pirozis, eructatii (prin RGE)

 factori de calmare a durerii – lapte si alcaline, specatculos prin inhibitori H 2 sau

inhibitori ai pompei de protoni
Colica biliara

 debut: in prima jumatate a noptii

 circumstante de aparitie: pranzuri copioase, alcool, efort, stres psihic

 caracter: permanent, cu paroxisme (apasare, strivire, sfasiere)

 sediu si iradiere: hipocondrul drept → la baza hemitoracelui drept,

interscapulovertebral drept, umar drept
 durerea este accentuata in inspirul profund
 tablou clinic:
- respiratie superficiala - anxietate
- flexie anterioara a trunchiului - greata, varsaturi
- meteorism - febra, frisoane
- manevra Murphy+ - hidrops vezicular

 semne si simptome de insotire:

- subicter scleral - urini hipercrome
- tulburari de ritm - crize anginoase

 durata colicii: 6-12 ore

 cauze: litiaza veziculara/coledociana, diskinezie bilioveziculara, colecistita acuta

Durerea pancreatica – semnul major al pancreatitei acute (apare in 95% din cazurile de
pancreatita acuta)
• caracter: continua, violenta, senzatie de torsiune, arsura, compresiune
• sediu si iradiere: epigastric/paraombilical → iradiere “in bara”(tipic), in semicentura
la baza hemitoracelui stang sau iradiere atipica
• fenomene de insotire: varsaturi incoercibile(alimentare →bilioase→poracee→zat de
cafea); hTA, dispnee, tahicardie (D.D cu IMA!)

Dureri colicative din suferinte intestinale (colici intestinale)

• caracter: crampe periombilicale, la intervale scurte, calmate de apasare, caldura
• fenomene de insotire: greata, varsaturi, emisie de gaze, fecale lichide/semisolide
• cauze: toxiinfectii alimentare, ocluzia intestinala, enterocolopatia cr.nespecifica
• forma particulara: sdr. Kőnig – ocluzie incompleta manifestata prin meteorism
abdominal localizat intr-un hemiabdomen si hiperperistaltica vizibila la inspectie, cu
punct de plecare fix
• se insoteste de borborisme, constipatie alternand cu diaree, uneori deformare
permanenta a peretelui abdominal data de ansa intestinala dilatata inaintea
obstacolului
Durerea din ocluzia intestinala
• caracter: intensa, progresiva, caracter periodic
• sediu si iradiere: sediul obstructiei → difuzeaza in tot abdomenul
• fenomene de insotire: meteorism, suprimarea tranzitului, varsaturi caracteristice

Colica apendiculara
• caracter: durere brusc instalata in fosa iliaca dreapta, iradiata epigastric
• fenomene de insotire: hiperestezie cutanata, contractura musculara reflexa, greata,
varsaturi, febra

Durerea din diverticulita colonica

- durere continua sau cu caracter de crampa
- 70% din cazuri peste varsta de 60 de ani
- se insoteste de aparare abdominala sau impastare locala, rectoragie

Colica salpingoovariana
• sediu si iradiere: fosa iliaca → iradiere in reg. crurala
• cauze: salpingita, salpingoovarita, sarcina tubara rupta
Durerea din afectiunile vaselor mezenterice (origine vasculara)

 cauze: tromboembolii ale v. mezenterice, stenoze ale art. mezenterice si colice

 procese acute: - durere brutala, foarte intensa, paraombilicala
- varsaturi, melena, semne de iritatie peritoneala
- DD: pancreatita acuta
 procese cronice: - intensitate mai mica, debut la efort, dupa mese
- caracter de crampa, iradiere dorsala
- constipatie cronica, ↓ ponderala, melena/hemoragii oculte

Colica saturnina
• apare in intoxicatia cu Pb
• caracter: dureri intense periombilicale, semne clinice ca in ocluzie + contractura
abdominala difuza, TA crescuta
• semne de intoxicatie cu Pb: plumbemie ↑ (>30mg‰), plumburie↑ (>100mg‰),
granulatii toxice in eritrocite
Colica din porfirie
• tablou clinic:
- dureri colicative abdominale - astenie generala
- urina bordo, ce se inchide la culoare in contact cu aerul (oxidarea coproporfirinelor)
- fotodermatoza - pilozitate malara

Tenesmele rectale – senzatie de tensiune si constrictie in regiunea anala, cu necesitatea

imperioasa de defecatie, fara realizarea acesteia/eliminare de mucus
• cauze: rectita, rectosigmoidita, fisuri anale, boli prostatice si de uretra posterioara

Rectalgia (proctalgia)
• caracter: accese de arsura, in afara defecatiei, iradiata in coccis,fese, radacina coapsei
• cauze: neoplasm rectal, tromboflebita hemoroidala, fisura anala

Durerea abdominala prin suferinte extradigestive

- pneumonii de lob inferior - IMA
- Zona zoster (la debut) - patologie vertebrala
- afectiuni renale
- suferinte ale organelor genitale
MELENA

• Definitie: eliminarea de sange digerat, cu aspect de “pacura”, semiconsistent

• Cauza: sangerare intre orofaringe si hemicadrul colic drept (min.80ml, min.8 ore):
• efractia varicelor esofagiene si gastrice
• UG/UD
• diverticuli cu eroziuni sangerande
• polipi ulcerati
• cancer
• Diagnostic diferential: consumul anumitor alimente, medicamente cu Fe, Bi
• Hematochezis - eliminarea de sange prin scaun (rosu/rosu-maroniu)
- sangerare sub unghiul Treitz/sangerare masiva
• Rectoragia - sangele coafeaza scaunul
- sangerare rectosigmoidiana, hemoragii oculte

DIAREEA SI CONSTIPATIA

• Diareea – eliminarea frecventa de scaune neformate, cu resturi alimentare, produse

patologice, puroi, mucus, sange
• Constipatia cronica – evacuare insuficienta/intarziata a continutului intestinal