Professional Documents
Culture Documents
1) procesul prin care laboratorul isi stabileste caracteristicile de performanta, limitele metodei si,
prin care, se identifica factorii care influenteaza aceste caracteristici precum si gradul de
influenta al acestor factori;
2) procesul prin care laboratorul verifica daca metoda este adecvata scopului in care va fi
utilizata.
De ce?
Validarea metodei analitice este o cerinta esentiala in practica analizei chimice.
Cand?
- atunci cand laboratorul introduce in lucru o metoda pe care nu a mai utilizat-o in trecut;
- atunci cand trebuie implementate imbunatatiri ale metodei ca urmare a introducerii unui tip de
reactiv imbunatatit de catre producator, schimbarii echipamentului, schimbarii producatorului
reactivilor;
- atunci cand metoda este extinsa pentru a fi utilizata si pentru alt scop decat cel pana in prezent;
- atunci cand rezultatele controlului de calitate indica o modificare a performantelor metodei;
- pentru a demonstra echivalenta a doua metode utilizate in laborator (ex. o metoda noua
introdusa fata de metoda utilizata pana in prezent, sau fata de o metoda standardizata);
- pentru a demonstra echivalenta metodei cand sunt utilizate instrumente diferite;
- cand se introduce o metoda validate.
Cine?
Laboratorul care utilizeaza metoda analitica este responsabil pentru a se asigura ca metoda este
corect validata.
Daca o metoda analitica este dezvoltata cu un domeniu larg de utilizare (ex. procedura standard
publicata), atunci se realizeaza studii in care sunt implicate mai multe laboratoare. Nu este cazul
pentru laboratoare industriale. Validarea intr-un singur laborator impune sa aleaga, in functie de
cerintele clientului, caracteristicile potrivite: selectivitate, exactitate, precizie, domeniu de lucru,
limita de cuantificare, robustete etc.
Parametri de performanta
1. Selectivitate si specificitate
Atat selectivitatea cat si specificitatea sunt parametri de performanta ai unei metode analitice care ofera
o idée la soliditatea metodei analitice.
Selectivitatea este cercetata prin studierea capacitatii metodei de a masura analitul de interes din probe
in care interferentele specifice au fost introduse in mod intentionat (!!! interferentii introdusi sunt acei
care pot exista in probele reale). Interferentele pot aduce modificari asupra concentratiei analitului
(cresteri sau scaderi a concentratiei) sau pot modifica panta curbei de etalonare.
Exemplu:
O metoda analitica este selectiva atunci cand se pot determina, in proba de analizat, in prezenta
diferitelor substante interferente introduse in mod intentionat, compusi fenolici (fluor-fenol, nitro-fenol
etc).
O metoda analitica este specifica atunci cand se poate determina, in proba de analizat, in prezenta
diferitelor substante interferente introduse in mod intentionat, un singur compus din clasa fenolilor
(fluor-fenol).
In domeniul de concentratii de lucru raspunsul analitic poate fi liniar si, pentru a demonstra acest lucru
este necesara o etalonare in mai multe puncte (minim 6 concentratii diferite; de preferabil 10-11).
y = a + bx
unde:
a – intersectia cu ordonata in origine,
b – panta dreptei de etalonare.
0.700
y = 0,6356x+0,0016 1.000, 0.637
0.600
R2 = 0,9995
0.400
0.600, 0.373
0.300
0.400, 0.258
0.200
0.200, 0.125
0.100
0.100, 0.069
0.000
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2
concentratie analit [mg/L]
3. Precizie
precizia = potrivirea intre o serie de masurari obtinute de la mai multe probe. Probele provin de la
aceeasi proba (proba-mama).
Precizie intermediara
Sunt analizate probe identice prin aceeasi metoda, in acelasi laborator, cu 2 sau mai multe instrumente, de
catre operatori diferiti, intr-un interval mai lung de timp.
Prin precizie intermediara se verifica daca, in cadrul aceluasi laborator utilizand aceeasi metoda,
rezultatele sunt precise.
x
n 2
i x
s
s i 1
RSD 100
n 1 x
unde:
s
sx
n unde:
- sx – abaterea standard;
unde: - t – factor Student (pentru n-1 grade de
- s – abaterea standard; libertate si nivel de incredere 95%).
4. Exactitatea (acuratetea)
Exactitatea unei metode analitice se poate determina prin metoda imbogatirii probelor. Relatia de
calcul este:
CF CU
R% 100 ,
CA
unde:
CF – concentratia/ cantitatea analitului masurata in proba imbogatita;
CU – concentratia/ cantitatea analitului masurata in proba neimbogatita;
CA – concentratia/ cantitatea analitului adaugata.
Rezultatele obtinute in urma recuperarii trebuie sa fie cuprinse in domeniul 85% ≤ R ≤ 105%.
limita de detectie = cea mai mica cantitate sau concentratie care poate fi detectata fata de blanc si care
poate fi distinsa de zero.
limita de cuantificare = cea mai mica cantitate sau concentratie care poate fi determinate cu un nivel
acceptabil al repetabilitatii si exactitatii.
Limita de detectie se determina astfel: se masoara 10 probe blanc, fiecare o singura data, fata de blanc.
Din seria de 10 masurari se determina media x blanc si abaterea standard experimentala s:
Limita de cuantificare se determina astfel: se masoara 10 probe blanc, fiecare o singura data, fata de
blanc. Din seria de 10 masurari se determina media x blanc si abaterea standard experimentala s:
x LOQ x blanc 10 sblanc
3, respectiv, 10 reprezinta parametri de incredere (k, 2-3 pentru LOD, respectiv, m, 5-10 pentru LOQ).
Cu cat k este mai mare, cu atat intervalul de incredere este mai larg.
Valoarea limitei de cuantificare trebuie sa fie mai mica decat cea mai mica valoare din domeniul
concentratiilor de lucru.
6. Robustetea
robustetea = o masura a capacitatii unei metode analitice de a ramane neafectata de variatii mici,
introduse in mod intentionat, a parametrilor metodei.
Daca metoda se dovedeste a fi robusta fata de variatia unui paramtru se poate determina ecuatia
dreptei de regresie, abatarea standard si coeficientul de determinare R2. Se verifica astfel liniaritatea
metodei.
Nr.
Concentratie analit
Volum reactiv [mL] Absorbanta
[mg/L]
crt.
1 0 -0.034 0
2 2 0.262 0.102
3 4 0.252 0.097
4 6 0.200 0.078
5 8 0.139 0.055
6 10 0.081 0.034
Concentratie
Nr.
Volum reactiv [mL] pH analit Absorbanta
crt..
[mg/L]
1 0 10 0,200 0,125
2 2 10 0,220 0,140
3 4 10,5 0,216 0,137
4 6 11 0,176 0,112
5 10 11 0,180 0,114
6 20 11 0,200 0,126
1. prezentarea conditiilor in care a fost facuta validarea (metoda, responsabil, conditii de mediu,
echipamente, reactivi etc.);
2. prezentarea parametrilor de performanta a metodei (1-6);
3. anexe care sa cuprinda documente doveditoare (curba de calibrare etc);
4. concluzii cu privire la satisfacerea cerintelor;
5. declaratie de validitate a metodei.