Modelare si Simulare

— an3 s2 2010—
verner
Cererea unu produs este o variabila aleatoare desemnata prin
 5 6 7 8 9 10 
 
0.15 0.21 0.18 0.16 0.13 0.17 
1. 
In cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 35 u.m iar
in cazul deficitului de stoc intervn cheltuieli suplimentare de aprovizonare
in valoare de 65 u.m.Atunci stocul optim este

a)6 b)9 c)7 d)8

Cererea unu produs este o variabila aleatoare desemnata prin

 7 12 14 18 25 31 
 
 0.15 0.21 0.18 0.16 0.13 0.17 
2. In cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 35 u.m iar
in cazul defictului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de aprovizonare
in valoare de 165 u.m.Atunci cheltuielile totale de stocare sunt de

a)466.85 b)168.30 c)233.43 d)298.55

Cererea unui produs este o variabila aleatoare continua cu densitatea de

repartitie:
 0 x ∈ [05)
1

f ( x) =  ( x − 5) x ∈ [5,15]
 50
3.  0 x > 15
În cazul surplusului de stoc se va percepe o penalizare unitara de 73 u.m
iar in cazul deicitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
aprovizionare in valoare de 127 u.m.Atunci stocul optim este:

a)13 b)14 c)11 d)12

Cererea unui produs este o variabila aleatoare continua cu densitatea de

repetitie:
1
 x ∈ [0,10]
f ( x) = 10
 0 x > 10
4.
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 35 u.m iar
in cazul deicitului de stoc intervin cheltuieli de aprovizionare in valoare
de 165 u.m.Atunci stocul optim ca parte intreaga din valoarea calculate
este:

a)6 b)7 c)8 d)9

 Cererea unui produs este o variabila aleatoare continua cu densitatea de
repartitie:
x
 x ∈ [0,10]
f ( x) =  50
 0 x > 10
5.
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 75 u.m. iar
in cazul defictului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
aprovizionare in valoare de 325 u.m. Atunci stocul optim exprimat ca
parte intreaga superioara din valoarea calculata este:

a)6 b)7 c)8 d)9

Cererea unui produs este o variabila aleatoare continua cu densitatea de

repartitie:
 0 x ∈ [0,3)
2

f ( x) =  ( x − 3) x ∈ [3,8]
 55
6.  0 x >8
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 75 u.m. iar
in cazul defictului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
aprovizionare in valoare de 325 u.m. Atunci stocul optim exprimat ca
parte intreaga superioara din valoarea calculata este:

a)8 b)10 c)9 d)1

Cererea unui produs este o variabila aleatoare continua cu densitatea de

repartitie

 0 x ∈ [0,3)
2

f ( x) =  ( x − 3) x ∈ [3,8]
 55
7.  0 x >8

În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 45 u.m. iar

in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
aprovizionare in valoare de 355 u.m. Atunci stocul optim, exprimat ca
parte intreaga superioara din valoarea calculate este

a)8 b)10 c)9 d)11

 Cererea unui produs studiata pe mai multe segmente de unitati de timp
este data prin tabelul:

Cant
1 2 3 4 5 6 7 8
solicitata
Frecventa de
4 3 5 3 6 4 5 2
8. aparitie

În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 63 u.m., iar

in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
aprovizionare in valoare de 147 u.m. Atunci cheltuielile totale de stocare
exprimate ca parte intreaga din valoarea finala calculata sunt de:

a)157 b)78 c)41 d)116

Cererea unui produs studiata pe mai multe segmente de unitati de timp

este data prin tabelul:
Cant
5 8 11 17 25 31 44 47
solicitata
Frecventa
de 3 8 5 9 4 7 7 5
aparitie
9.
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 205 u.m.,
iar in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
aprovizionare in valoare de 311 u.m. Atunci cheltuielile totale de stocare
exprimate ca parte intreaga din valoarea finala calculata sunt de:

a)1846 b)3290 c)1645 d)1443

Cererea unui produs studiata pe mai multe segmente de unitati de timp

este data prin tabelul

Cant
1 2 3 4 5 6 7 8
solicitata
10. Frecv 4 3 5 3 6 4 5 2

În cazul surplusului se percepe o penalizare unitara de 63 um in cazul

deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare in val de 147 u.m
Stocul optim este

a)7 b)4 c)6 d)5

 Cererea unui produs studiata pe mai multe segmente de unitati de timp
este data prin tabelul

Cant.
1 2 3 4 5 6 7 8
sol.
11. Frecv 4 3 5 3 6 4 5 2

Cheltuielile toatale de stocare exprimate ca parte intreaga din valoarea

finala calculate sunt

a)157 b)78 c)41 d)116

Identica cu 8 doar ca lipsesc unele date. Ori a fost copiata gresit.

Cererea unui produs studiata pe mai multe segmente de unitati de timp

este data prin tabelul

Cantitate
5 8 11 17 25 31 44 47
solicitata
12. Frecv 3 8 5 9 4 7 7 5

În cazul surplusului se percepe o penalizare unitara de 205 um in cazul

deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare in val de 311 u.m
Stocul optim este

a)17 b)31 c)24 d)25

Cererea unui produs studiata pe unitatea de timp este data prin tabelul:

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cant.
11 10 12 11 13 10 11 12 13 12
Solicitata
13.

În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 114 u.m.,

iar in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
aprovizionare in valoare de 206 u.m. Atunci stocul optim este:
a)10 b)11 c)12 d)13
 Cererea unui produs studiata pe unitatea de timp este data prin tabelul:

Nr
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
crt
Cant 11 10 12 11 13 10 11 12 13 12
14.
În cazul surplusului de stoc se percepe o enalizarea unitara de 114 u.m.,
iar in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
aprovizionare in valoare de 206 u.m. Atunci cheltuielile totale de stocare
sunt de:
a)121 b)79,80 c)60,50 d)41,20

Cererea unui produs studiata pe unitatea de timp este data prin tabelul
Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Cantitatea
5 7 4 6 3 8 5 7 8 5
solicitata
15. In cazul surplusului de stoc se percepe o penalzare unitara de 47 u.m iar
in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
aprovizionare de 133 u.m.Atunci cheltuielile totale de stocare sunt de
a)46,20 b)26,60 c)65,80 d)92,40
Cererea unui produs studiata pe unitatea de timp este data prin tabelul
Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
16. Cantitatea
5 7 4 6 3 8 5 7 8 5
solicitata
În cazul surplusului de stoc se percepe o penalizare unitara de 47 u.m iar
in cazul deficitului de stoc intervin cheltuieli suplimentare de
aprovizionare in valoare de 133 u.m. Atunci stocul optim este:
a)5 b)7 c)6 d)8

Intr-un model de asteptare (M/M/1) (FIFO/inf/inf) sosirile sunt variabile aleatoare

Poisson de parametru 2, iar servirea variabila aleatoare repartizata Poisson
de parametru 5. Atunci:
17.
2
a) n = 1 b) n = 3 c) n =
3 2 3
In modelul de asteptare (M/M/1):(FIFO/ ∞ / ∞ ) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parametru 10,iar servirea este variabila
aleatoare raportizata Poisson de parametru 15.Atunci
18.
2 1 1
a) p0 = b) p0 = c) p0 =
3 5 3
In modelul de asteptare (M/M/1):(FIFO/ ∞ / ∞ ) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parametru 4,iar servirea este variabila
aleatoare raportizata Poisson de parametru 12.Atunci
19.
1 2 1
a) p0 = b) p0 = c) p0 =
3 3 48
 Intrun model de asteptare (M/M/1): (FIFO/ ∞/ ∞) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parmetru 2, iar servirea este varibila
aleatoare repartizata Poisson de prametru 5
20. Atunci:
162 162 81
a) p4 = b) p4 = c) p4 =
625 3125 3125
Intrun model de asteptare (M/M/1): (FIFO/4/ ∞) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parmetru 10, iar servirea este varibila
21. aleatoare repartizata Poisson de prametru 15
Atunci:
6 24 24
a) p3 = b) p3 = c) p3 =
211 311 211

Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/ ∝ / ∝ ) sosirile sunt

variabile aleatoare repartizate Poisson de parametrul 2,iar servirea este
variabila aleatoare repartizata Poisson de parametrul 5.Atunci:
22.
3 2 1
a) p0 = b) p0 = c) p0 =
5 5 5
Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/ ∝ / ∝ ) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parametru 10, iar servirea este variabila
23. aleatoare repartizata Poisson de parametru 15. Atunci p0
2 1 1
a) p0 = b) p0 = c) p0 =
3 5 3
Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/ ∝ / ∝ ) sosirile sunt variabile
aleatoare rrepartizate Poisson de parametrul 4,iar servirea este variabila
24 aleatoare repartizata Poisson de parametrul 12 .Atunci:
1 1 9
a) n = b) n = c) n =
2 3 2

Intr-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/ ∝ / ∝ ) sosirile sunt variabile

aleatoare raportizate Poisson de parametru 10,iar servirea este variabila
aleatoare raportizata Poisson de parametru 15.Atunci
25
2 3 4
a) nf = b) nf = c) nf =
3 4 3
Intr-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/ ∞ / ∞ ) sosirile sunt variabile
aleatoare raportizate Poisson de parametru 4,iar servirea este variabila
26 aleatoare raportizata Poisson de parametru 12.Atunci
2 1 2
a) p3 = b) p3 = c) p3 =
243 81 81
 Intr-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/ ∞ / ∞ ) sosirile sunt variabile
aleatoare raportizate Poisson de parametru 4,iar servirea este variabila
27 aleatoare raportizata Poisson de parametru 12.Atunci
1 5
a) nf =6 b) nf = c) nf =
6 6
Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/4/ ∝ ) sosirile sunt variabile
aleatoare rrepartizate Poisson de parametrul 4,iar servirea este variabila
28 aleatoare repartizata Poisson de parametrul 12 .Atunci:
9 27 9
a) p2 = b) p2 = c) p2 =
121 121 242

Intr-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/4/ ∞ ) sosirile sunt variabile

aleatoare raportizate Poisson de parametru 2,iar servirea este variabila
aleatoare raportizata Poisson de parametru 5.Atunci
29 20 40 40
a) p1 = b) p1 = c) p1 =
1031 1031 3093

Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/4/INFINIT) sosirile sunt

variabile aleatoare repartizate Poisson de parametru 2, iar servirea aste
30 variabila aleatoate repoartizata Poisson de parametru 5. Atunci
625 625 125
a) p0 = b) p0 = c) p0 =
1031 3093 1031

Intrun model de asteptare (M/M/2): (FIFO/ ∞/ ∞) sosirile sunt variabile

aleatoare repartizate Poisson de parmetru 2, iar servirea este varibila
aleatoare repartizata Poisson de prametru 5
31 Atunci:
2 2 1
a) p0 = b) p0 = c) p0 =
3 5 3
Într-un model de asteptare (M/M/3):(FIFO/ ∝ / ∝ ) sosirile sunt
variabile aleatoare rrepartizate Poisson de parametrul 2,iar servirea este
32 variabila aleatoare repartizata Poisson de parametrul 5.Atunci:
15 75 15
a) p0 = b) p0 = c) p0 =
28 112 112
 Într-un model de asteptare(M/M/1):(FIFO/∞/∞) sosirile sunt variabile
aleatoare repartizate Poisson de parametru 10, iar servirea este variabila
aleatoare repartizata Poisson de parametru 15. Atunci:
33 1
a) n = 4 b) n = 2 c) n =
2

Într-un model de asteptare(M/M/1):(FIFO/∞/∞) sosirile sunt variabile

aleatoare repartizate Poisson de parametru 10, iar servirea este variavila
34 aleatoare repartizata Poisson de parametru 15. Atunci:

16 8 16
a) p4 = b) p4 = c) p4 =
243 243 729

Într-un model de asteptare(M/M/2):(FIFO/∞/∞) sosirile sunt variabile

aleatoare repartizate Poisson de parametru 2, iar servirea este variabila
aleatoare repartizata Poisson de parametru 5. Atunci:
35
3 4 2
a) p2 = b) p4 = c) p4 =
10 15 15
Într-un model de asteptare (M/M/1):(FIFO/ ∝ / ∝ ) sosirile sunt
variabile aleatoare repartizate Poisson de parametrul 2,iar servirea este
variabila aleatoare repartizata Poisson de parametrul 5.Atunci:
36
4 4 2
a) nf = b) nf = c) nf =
15 25 15

Într-un model de asteptare(M/M/1):(FIFO/4/∞) sosirile sunt variabile

aleatoare repartizate Poisson de parametru 10, iar servirea este variabila
aleatoare repartizata Poisson de parametru 15. Atunci:
37 81 81 28
a) p0 = b) p0 = c) p0 =
322 211 211

Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 1500 relativa la o perioada de 182 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 220 u.m. iar lansarea unei comenzi de
reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 700 u.m. atunci
38
numarul de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara din
valoarea calculata este:

a)182 b)179 c)180 d)181

 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 700 relativa la o perioada de 90 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 7 u.m. iar lansarea unei comenzi de
reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 250 u.m. atunci
39
stocul optim exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculata
este:

a)23 b)25 c)24 d)26

Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 5000 relativa la o perioada de 365 zile.Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de
40 reaprovizionare si penalizarea pt lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci
numarul de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara este:

a) 27 b) 28 c) 29 d) 30

Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 5000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de
41 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci
numarul de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara din
valoarea calculata este:
a)177 b)180 c)178 d)179
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 5000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de
42 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci
timpul intre doua aprovizionari exprimat ca parte intreaga din valoarea
calculata este:
a)1 b)2 c)3 d)4

Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 1500 relativa la o perioada de 182 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 220 u.m. iar lansarea unei comenzi de
reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 700 u.m. atunci
43
timpul intre doua aprovizionari exprimat ca parte intreaga din valoarea
calculata este:
a)1 b)2 c)3 d)4
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 5000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de
44 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci
costul total de stocare exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea
calculata este:
a)8180 b)8281 c)8181 d)8081
 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 1500 relativa la o perioada de 182 de zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 220 u.m. iar lansarea unei comenzi de
45 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 700 u.m., atunci
costul total de stocare exprimata ca parte intreaga din valoarea calculata
este:
a)9561 b)95601 c)9560 d)956.
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 1500 relativa la o perioada de 182 zile .Pentru stocarea unui produs se
46 percepe o taxa de 220 u.m iar la lansarea unei comenzi de reaprovizionare
si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 700 u.m atunci stocul optim
exprimat ca parte imtreaga superioara din valoarea calculate este:
a)9 b)10 c)7 d)8

Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 500 relativa la o perioada de 182 zile .Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 10 u.m iar la lansarea unei comenzi de
reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 900 u.m atunci
47 numarul de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara din
valoarea calculate este:

a)22 b)21 c)23 d)20

Intr-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala este de 1500
relativa la o perioada de 90 zile.Pentru stocarea unui singur produs se
percepe o taxa de 15 u.m iar lansarea unei comenzi costa 400 u.m atunci
48 timpul intre doua aprovizonari exprimat ca parte intreaga superioara
din valoarea calculata este:

a) 3 b) 1 c) 2 d) 4

Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 5000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 19 u.m. iar lansarea unei comenzi de
49 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 525 u.m. atunci
stocul optim exprimat ca parte intreaga din valoarea calculata este

a)27 b)28 c)29 d)30

Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 700 relativa la o perioada de 90 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 7 u.m. iar lansarea unei comenzi de
50 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 250 u.m. atunci
stocul optim exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea calculata
este
a)23 b)25 c)24 d)26
 Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 700 relativa la o perioada de 90 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 7 u.m. iar lansarea unei comenzi de
51 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 250 u.m. atunci
numarul de reaprovizionari exprimat ca parte intreaga superioara din
valoarea calculata este
a)28 b)29 c)27 d)30
Într-un model de stocare cu lipsa de stoc cererea totala a unui produs este
de 700 relativa la o perioada de 90 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 7 u.m. iar lansarea unei comenzi de
52 reaprovizionare si penalizarea pentru lipsa de stoc costa 250 u.m. atunci
costul total de stocare exprimat ca parte intreaga superioara din valoarea
calculata este:
a) 9262 b) 926 c) 927 d) 9263

Intr-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unu produs este
de 7000 relativa la o perioada de 365 zile.Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 25 u.m iar lansarea unei comenzi de
53 reaprovizonare costa 250 u.m atunci timpul intre doua aprovizonari
exprmat ca parte intreaga din valoarea calculate este
a)1 b)2 c)3 d)4
Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs
este de 500 relativa la o perioada de 182 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 10 u.m. iar lansarea unei comenzi de
54 reaprovizionare costa 900 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte
intreaga superioara din valoarea calculata este:

a)23 b) 22 c)24 d)21

Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs
este de 1500 relativa la o perioada de 90 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 15 u.m. iar lansarea unei comenzi de
55 reaprovizionare costa 400 u.m. atunci costul total de stocare exprimat ca
parte intreaga din valoarea calculata este

a) 40348 b) 40250 c) 40249 d) 40349

Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs
este de 1500 relativa la o perioada de 90 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 15 u.m. iar lansarea unei comenzi de
56 reaprovizionare costa 400 u.m. atunci numarul de reaprovizionari
exprimat ca partea intreaga din valoarea calculata este:

a)28 b)29 c)30 d)31

 Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs
este de 500 relativa la o perioada de 182 zile. Pentru stocarea unui singur
57 produs se percepe o taxa de 10 u.m. iar lansarea unei comenzi de
reaprovizionare costa 900 u.m. atunci timpul intre doua aprovizionari
exprimat ca parte intreaga din valoarea calculata este:
a)9 b)10 c)7 d)8
Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs
este de 7000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 25 u.m. iar lansarea unei comenzi de
58 reaprovizionare costa 250 u.m. atunci timpul intre doua aprovizionari
exprimat ca parte intreaga din valoarea calculata este:

a)1 b)2 c)3 d)4

Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs
este de 7000 relativa la o perioada de 365 zile. Pentru stocarea unui singur
produs se percepe o taxa de 25 u.m. iar lansarea unei comenzi de
59 reaprovizionare costa 250 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte
intreaga superioara din valoarea calculata este

a)19 b)20 c)15 d)25

Într-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala a unui produs
este de 500 relativa la o perioada de 182 zile.Pentru stocarea unui singur
60 produs se percepe o taxa de 10 um iar la lansarea unei comenzi de
reaprovizionare costa 900 um atunci numarul de reaprovizionari exprimat
ca parte intreaga superioara din valoarea calculate este:
a)22 b)21 c)23 d)20

Intr-un model de stocare fara lipsa de stoc cererea totala este de 1500
relativa la o perioada de 90 zile.Pentru stocarea unui singur produs se
percepe o taxa de 15 u.m iar lansarea unei comenzi costa 400 u.m atunci
61
numarul de reaprovizonari parte intreaga superioara din valoarea calculate
este
a)50 b)51 c)52 d)53
Intr-un model de stocare fara lipsa de stoc unde cererea totala este 500
relativ la o perioada de 182 de zile. Pentru stocarea unui singur produs se
62 percepe o taxa de 10 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare
costa 900 u.m. atunci costul total de stocare exprimat ca parte intreaga din
valoarea calculate este
a)40502 b)41432 c)40472 d)41572
 Intr-un model de stocare fara lipsa de stoc unde cererea totala este 1500
relativ la o perioada de 90 de zile. Pentru stocarea unui singur produs se
percepe o taxa de 15 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizionare
63 costa 400 u.m. atunci stocul optim exprimat ca parte integral superioara
din valoarea calculata este:

a) 31 b) 28 c) 30 d) 29

Într-un model de stocare fara lipsa de stoc, cererea totala a unui produs es-
te de 7000 relativa la o perioada de 365 zile. Pt. stocarea unui singur pro-
dus se percepe o taxa de 25 u.m. iar lansarea unei comenzi de reaprovizio-
64 nare costa 250 u.m. atunci nr de reaprovizionari exprimat ca parte intrea-
ga superioara din valoarea calculata este:

a)365 b)357 c)358 d)367