UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE CONSTRUCŢII DE MAŞINI

CATEDRA : MAŞINI-UNELTE ŞI ROBOŢI INDUSTRIALI
DISCIPLINA : MAŞINI-UNELTE

PROIECT DE SEMESTRU

Anul universitar
2007-2008
 CUPRINS

TEMA DE PROIECT …………………………………………………………… 3

1. Memoriu tehnic ……………………………………………………………….. 4
1. Consideraţii generale privind proiectarea Maşinilor-Unelte …. …. ……. 4
2. Strunguri.Generalitati.Clasificare ... ... ... ... ... ... ... ... ... ...... ... ... .. 4
3. Proiectarea lanţurilor cinematice ... … … … … … … … … … … 6
3.1.Ecuatia structurala ...... ... ... ... ... ... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .. 6
3.2. Constructia grupurilor de angrenaje .... .... .... ... .... .... .... .... .... .... .... .. 7
3.3. Determinarea salturilor..... ... ... ... .. ... .... ... ... ... ... ... ... .... ... ... . 7
3.4. Schema cinematică şi reţeaua structurală ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 8
3.5. Diagrama turaţiilor ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 8
3.6. Determinarea numerelor de dinţi ale angrenajelor ... ... ... ... ... ... ... ... 8
4. Norme de protecţia a muncii ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 8
2. Memoriu justificativ de calcul ………………………………………………. . 10
1. Schema transmisiei .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 10
2. Reţeaua structuralã .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 11
3. Diagrama de turaţii .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... .... 11
4. Calculul puterii transmise ………………………………………... … … 11
5. Calculul numãrului de dinţi ai roţilor dinţate ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . 11
a). pentru prima serie de cuplaje ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . 11
b). pentru a doua serie de cuplaje ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 12
c). pentru a treia serie de cuplaje ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... 13
6. Calculul abaterilor turaţiilor faţã de turaţiile normalizate... .... ... ... ... ... .. 13
7. Calculul puterii pe cei patru arbori ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . 15
8. Calculul momentelor de torsiune pe cei patru arbori ... ... ... ... ... ... ... ... 16
9. Calculul modulului roţilor dintate ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .. 16
10. Calculul diametrelor efective ale celor patru arbori … … … … … … 16
11. Calculul diamtrelor medii, de picior şi de cap pentru cele zece roţi
dinţate ... ... ... ... ... ... .... ..... ..... ..... .... ...... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... . 17
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………… 20

2
 PROIECT DE SEMESTRU

Sa se proiecteze lanţul cinematic principal de la un STRUNG NORMAL având :

- numărul de trepte de turaţie Z= 12 ;

- turaţia minimă a arborelui principal n min = 1600 rot/min ;
- raţia seriei geometrice de etajare a turaţiei ϕ = 1.25 ;
- puterea transmisă prin lanţul cinematic principal P=7.5 kW .

Proiectul va cuprinde :

I Partea grafică constând în :

1. Desenul de ansamblu în secţiune principală desfăşurată ( scara
1:1) a lanţului cinematic principal ;
2. Desen de execuţie a arborelui principal.

II Partea scrisă :
1. Memoriul tehnic de prezentare pentru masină şi lanţul cinematic
respectiv ;
2. Memoriul justificativ de calcul ( cinematic, dimensional sau
verificare organologică ).

3
 1. Memoriu tehnic

1.1 Consideraţii generale privind proiectarea Maşinilor-Unelte:

Masinile-unelte aschietoare , impreuna cu presele si ciocanele folosite la prelucrarea

prin deformare plastica , stau la baza utilajelor de productie in industria constructoare de
masini .
Deoareca industrializarea implica dezvoltarea industriei constructoarede masini , este
evident ca dezvoltarea constructiei masinilor-unelte a avut loc concomitent cu industrializarea ,
avand ritmul si caracterul acesteia
Proiectarea unei maşini-unelte noi impune o bună cunoaştere a caracteristicilor şi performanţelor
utilajelor similare în exploatare, a soluţilor cinematice şi constructive, a realizărilor celor mai
bune şi a tendinţelor pe plan mondial.
Maşina-unealtă proiectată trebuie să răspundă intregal prescripţiilor cerute prin tema de
proiectare. Prin construcţia maşinii se va asigura posibilitatea de alegere a unui regim de găurire
cât mai apropiat de cel optim. Maşina-unealtă trebuie să fie astfel proiectată, încât să permită
utilizarea unor regimuri de găurire intensive.
O atenţie desebită se va acorda automatizării, astfel încât să se reducă timpii auxiliari, să
se elimine subiectivitatea muncitorului şi solicitarea fizică şi psihică a acestuia.
Proiectantul trebuie, de asemenea, să urmarească ca maşina-unealtă să se realizeze cu un
preţ de cost cât mai redus. În cosecinţă, pisele componente şi întreaga maşină se vor proiecta cu
o greutate cât mai redusă, economisindu-se în special materialele scumpe şi cele deficitare.
În proiectarea pieselor trebuie să se ţina seama şi de tehnologia prelucrărilor, evitându-se
construcţiile netehnologice, dificil de realizat sau cele care necesită consum mare de material şi
energie în procesul de prelucare. Montajul subansamblelor şi asamblarea întregii maşini trebuie,
de energie.asemenea, să se realizeze uşor, cu cheltuieli minime de manoperă, timp şi
Utilajul trebuie să-şi păstreze timp îndelungat caracteristicile tehnice şi economice
iniţiale. Proiectul va conţine elemente care să asigure o protecţie eficientă a maşinii la eventuale
suprasolicitări, comenzi greşite etc.
Prin prevederea unei accesibilităţi uşoare în cazul unor intervenţii, se va urmări ca
reparaţiile să se efectueze rapid şi cu cheltuieli minime.
O atenţie deosebită se va acorda esteticii maşinii-unelte, pentru realizarea unui climat de
muncă plăcut şi asigurarea competivităţii şi din acest punct de vedere. Proiectantul trebuie să
ţină seama şi de seria în care urmează să se producă maşina-unealtă proiectată. Astfel, dacă
maşina reprezintă unicat sau urmează să se producă într-un numar mic de bucăţi, pisele
componente vor fi astfel concepute încât să poată fi fabricate cu o dotare tehnică minimă.
Masinile-unelte aschietoare , impreuna cu presele si ciocanele folosite la prelucrarea
prin deformare plastica , stau la baza utilajelor de productie in industria constructoare de
masini .
Deoarece industrializarea implica dezvoltarea industriei constructoarede masini , este
evident ca dezvoltarea constructiei masinilor-unelte a avut loc concomitent cu industrializarea ,
avand ritmul si caracterul acesteia

4
1.2. Strunguri.Generalitati.Clasificare

Strungul se numara printe cele mai vechi masini-unelte si totodata este una dintre cele
mai raspandite in industria constructoare de masini .
Imbunatatirea continua atat a a constructiei , cat si a posibilitatilor de de utilizare a
strungurilor de la formele cele mai simple , care aveau o utilizare extrem de restransa , la
constructiile moderne astazi, cu largi posibilitati de utilizare , au determinat desigur progresele
realizate in toate ramurile industriei matelurgice prelucratoare
Strungul serveste pentru prelucrarea prin aschiere a diferitelor tipuri de piese.Prelucrarea
pe aceste masini se executa prin combinarea a doua miscari si anume:
miscarea de rotatie ( miscarea principala de aschiere ) executata de piesa prinsa si antrenata de
arborele principal; miscarea de avans , care poate fi longitudinala la prelucrarea suprafetelor
cilindrice , transversala la prelucrarea suprafetelor plane si combinatii intre acestea doua la
prelucrarea suprafetelor conice sau profilate ( de revolutie ).
Cu o serie de perfectionari de ordin cinematic si contructiv aduse intr-o lunga perioada de
evolutie a constructiei strungurilor , forma lor actuala permite executatrea unei game largi de
lucrari.
Operatia caracteristica este cea de strunjire dar se pot executa si alte tipuri de operatii ca
de exemplu: gauriri, alezari cu alezorul sau cu cutitul , rectificari , chiar frezari daca freza este
prinsa in arborele principal , iar semifabricatul pe sania transversala sau direct pe carucior .
Clasificarea strungurilor. Strungurile se clasifica dupa diverse criterii. Dupa Calitatea
suprafetei si precizia dimensionala ( strunguri de degrosare, de finisare ) , dupa precizia
( strunguri cu precizie normala , de precizie ), dupa gradul de universalitate ( strunguri universale
, specializate si speciale), dupa gradul de automatizare ( strunguri cu comanda manuala ,
semiautomate si automate) , dupa pozitia arborelui principal ( strunguri orizontale si verticale sau
carusel ) , dupa numarul arborilor principali ( strunguri monoax sau multiaxe).
Strunguri normale
Caracteristic la aceste strunguri este pozitia orizontala a arborelui principal , avansul
longitudinal continuu si universalitatea prelucrarilor pe care le poate executa .
Strungul normal se utilizeaza de preferinta in scularii , ateliere de reparatii si in general in
uzinele cu o productie individuala variata.
Necesitatea prelucrarii unei game foarte variate de lungimi si dimensiuni , de calitati de
materiale , la care se mai dauga calitatea suprafetelor ( rugozitatea ) si precizia de prelucrare , a
condus la fabricarea diferitelor marimi longitudinale , capabile sa satisfaca aceste cerinte. In
esenta insa constructia lor difera foarte putin.
Parametrii caracteristici principali ai strungului universal sunt:
distanta maxima intre varfuri , care indica lungimea maxima a semifabricatului ce se poate
prelucra intre varfuri:
- diametrul maxim ce se poate prelucra deasupra ghidajelor ( Db) , deci cand piesa este prinsa
numai in platou ( mandrin);
- diametrul maxim ce se poate prelucra deasupra saniei transversale ( Ds) , cand piesa este
sprijinita si de varful papusii mobile . In prezent , inaltimea H a varfurilor deasupra planului
orizontal determinat de ghidajele patului a pierdut importanta odata cu introducerea pe scara
larga a ghidajelor prismatice , intrucat aceasta distanta nu determina cu precizie diametrul maxim
de strunjire a piesei .
Raportul celor doua diametre satisface relatia :

5
 Ds=( 0.5 ….0.7)Db
pentru strunguri mici si mijlocii, si
Ds=( 0.7….0.85)Db
pentru strunguri grele si foarte grele .
In afara parametrilor principali , strungurile universala sunt caracterizate si de : greutatea
si dimensiunile de gabarit , numarul treptelor de turatii , limitele seriei de turatii , limitele seriei
de avansuri , limitele seriei de avansuri de lucru si de filetare , diametrul alezajului arborelui
principal , marimea conului Morse la arborele principal si la pinola papusii mobile , puterea
motorului de antrenare , pasul surubului conducator.
Turatia minima a arborelui principal se determina cu ajutorul vitezei de aschiere minime
vmin si diametrul maxim Dmax al piesei de prelucrat cu relatia :

nmin=1000*vmin/Π *Dmax [rot/min];

Turatia minima a arborelui principal se determina cu ajutorul vitezei de aschiere

minimevmax si diametrul maxim Dmin al piesei de prelucrat cu relatia :

nmax=1000*vmax/π *Dmin [rot/min].

Vitezele de aschiere sunt exprimate in m/min , iar diametrele in mm.

Pentru strungurile universale viteza de aschiere minima se alege din conditia operatiilor
de filetare si rezulta intre 5 si 8 m/min.

1.3. Proiectarea lanţurilor cinematice

Proiectarea cinematicii sistemelor de acţionare a mişcării principale se bazează pe

elementele impuse prin tema de proiect.
În temă pot fi indicate următoarele elemente:
- numărul z al treptelor de turaţii;
- turaţiile limită ( minime şi maxime );
- raţia seriei geometrice a turaţiilor ϕ ;
- puterea P transmisă prin lanţul cinematic principal;
Elementele strict necesare pentru proiectarea cinematicii unei maşini - unelte universale,
raţia seriei geometrice, şi numărul Z al turaţiilor cuprinse între cele două limite.

1.3.1. Ecuaţia structurală

Ecuaţia structurală a sistemului de acţionare a mişcării are forma :

Z = a1*a2*a3*...*an;
unde Z este numărul treptelor turaţiilor, iar a1,a2,a3,...,an reprezintă numărul de rapoarte
parţiale de transfer ale grupurilor de angrenaje 1,2,...,n.
În stabilirea corectă a ecuaţiei structurale se va ţine seama de următoarele:
a) Numărul de rapoarte de transfer din cadrul fiecărui grup de angrenaje se alege 2 sau 3.
Utilizarea unui număr mai mare de angrenaje în cadrul unui grup duce la dimensiuni
axiale exagerate, precum şi alte inconveniente. Astfel, manevrarea grupurilor baladoare devine
greoaie, dacă acestea sunt constituite dintr-un număr mai mare de roţi dinţate. În unele cazuri
apare necesitatea descompunerii grupurilor baladoare cu mai multe roţi. Astfel, la grupurile

6
baladoare cu patru roţi se practică descompunerea acestuia în două grupuri baladoare cu două
roţi. Se obţin astfel, dimensiuni axiale mai mici şi o manevrare mai uşoară a două angrenaje.
b) Utilizarea motoarelor electrice cu număr comutabil de poli duce la construcţii mai
economice şi de gabarit mai redus, facând posibilă eliminarea unui arbore şi a unui grup de
angrenaje.
c) Se recomandă să se analizeze diferite variante ale ecuaţiei structurale, întocmind
pentru fiecare variantă schema cinematică a sistemului de acţionare. Schema cinematică permite
să se întrevadă modul de compartimentare a carcasei, de amplasare a arborilor şi a lagărelor lor
de susţinere, precum şi a grupurilor de angrenaje.
d) Pentru reducerea timpilor necesari accelerării şi frânării cutiei de viteze şi pentru a nu se
atinge valori exagerate ale energiei necesare accelerării sau a aceleia transformate în caldură la
frânare, se recomandă ca grupurile de angrenaje cu număr mai mare de angrenaje (3 sau 4) să nu
fie amplasate la capătul de ieşire al lanţului cinematic. Modulul mai mare al roţilor dinţate face
ca dimensiunile şi greutăţile lor să fie mai mari, iar inerţia sistemului este ridicată.

1.3.2. Construcţia grupurilor de angrenaje

Modul în care sunt construite şi amplasate grupurile de angrenaje în ansamblul

variatorului în trepte are o deosebită importanţă. de corecta alegere a soluţiilor de construire şi
plasament depinde în mare masură gabaritul axial al cutiei de viteze, compartimentarea acesteia,
modul de manevrabilitate a grupurilor baladoare, soluţiile de lagăruire a arborilor.
Se recomandă ca schema cinematică iniţial adoptată să se realizeze după determinarea
numărului de dinţi a roţilor dinţate, a modulelor şi a lăţimii danturilor, elaborându-se diferite
variante şi alegând varianta care dă gabarite reduse, soluţii convenabile de execuţie şi montaj.
În afara construcţiilor obişnuite, de variatoare în trepte cu blocuri baladoare, se pot
adopta şi unele soluţii ce utilizează mecanisme specifice, cum sunt cele cu angrenaje în spiră sau
cele cu arbore intermediar.

1.3.3. Determinarea salturilor

Saltul unui grup de angrenaje reprezintă raportul dintre două rapoarte de transmitere
succesive sau, altfel spus, raţia seriei geometrice a rapoartelor parţiale de transfer din cadrul unui
grup de angrenaje.
Dacă saltul coincide cu raţia seriei geometrice a turaţiilor maşinii unelte (S=ϕ ), grupul
de angrenaje respectiv devine grupul de angrenaje de bază al variatorului in trepte.
Celelalte grupuri pentru care S>ϕ , se numesc grupuri de angrenaje de multiplicare.
La o structura normală a cutiei de viteze sau a cutiei de avansuri, există un singur grup de
angrenaje de bază, toate celelalte fiind grupuri de angrenaje de multiplicare.
Teoretic, oricare din grupurile de angrenaje poate fi ales ca grup de angrenaje de bază.
Soluţii constructive avantajoase se obţin, însa, în cazul în care grupul de angrenaje de
bază este unul din grupurile de la intrare, iar ultimul grup de angrenaje are saltul minim.
Se obişnuieşte să se indice în ecuaţia structurală valoarea salturilor sub formă de indici pe
lîngă factorii ce indică numărul de angrenaje din fiecare grup.
Observaţii:
- pentru unele tipuri de maşini-unelte, la care turaţiile finale au valori reduse, raportul de
transmitere în încet poate fi coborât sub limita de 1:4 în cadrul unui angrenaj final unic.

7
 - la grupurile cu trei sau mai multe angrenaje este necesar să se verifice dacă saltul total,
calculat ca raport între cel mai mare şi cel mai mic dintre rapoartele parţiale de transfer, nu
depăşeşte saltul maxim admis.
- se recomandă ca salturile mai mari să se atribuie grupelor de angrenaje cu două
angrenaje, la care saltul total coincide cu cel parţial.

1.3.4. Schema cinematică şi reţeaua structurală

Schema cinematică prezintă într-o forma simplificată structura sistemului de acţionare a

mişcării.
Reţeaua structurală constituie o reprezentare grafică a structurii variatorului în trepte.
Ea dă informaţii privind:
- numărul arborilor variatorului în trepte;
- numărul angrenajelor din cadrul fiecărui grup ( numărul rapoartelor de transfer);
- numărul treptelor turaţiilor pentru fiecare arbore, inclusiv cele finale.
- valorile salturilor parţiale şi totale.
Reţeaua structurală nu da informaţii privind valorile efective ale turaţiilor şi ale
rapoartelor parţiale de transfer.

1.3.5. Diagrama turaţiilor

Diagrama turaţiilor conţine informaţiile date prin ecuatia şi reţeaua structurală,

evidenţiind în plus valorile efective ale turaţiilor finale şi ale celor de pe arborii intermediari.
Pentru aceeiaşi ecuaţie şi reţea structurală se pot construi mai multe variante de diagrame
ale turaţiilor. Se pune deci problema alegerii unei variante optime, deoarece de corecta alegere a
diagramei turaţiilor depinde în mare masură dimensiunea organelor de transmitere a mişcării,
buna funcţionare a variatorului în trepte, forma şi gabaritul întregii construcţii.
Elementele iniţiale de la care se porneşte construcţia diagramei turaţiilor , sunt cele date
prin reţeaua structurală şi schema cinematică, adică numărul arborilor, numărul grupurilor de
angrenaje şi cel al angrenajelor din fiecare grup, precum şi valorile salturilor.
Se mai cunosc, de asemenea, valorile turaţiilor finale şi evident, valoarea raţiei.
Trasarea diagramei începe cu firul ei superior, ale cărui capete sunt determinate de turaţia
motorului electric de acţionare şi de turaţia maximă a arborelui principal. În continuare diagrama
se trasează pe baza reţelei structurale.

1.3.6. Determinarea numerelor de dinţi ale angrenajelor

Dimensiunile unei cutii de viteze depinde în mare masură de dimensiunile angrenajelor

pe care le conţine. Din acest motiv se va prefera utilizarea unor angrenaje cu suma numerelor de
dinţi ale roţilor dinţate cât mai mică.
Experimental, s-a stabilit limita: ∑z≤ 120 dinţi
Pe de altă parte , realizarea exactă a rapoartelor de transmitere teoretice este rareori
posibilă, ceea ce impune determinarea unei sume a numerelor de dinţi care, pe lângă gabarite
reduse, să permită obţinerea unor turaţii finale cu abateri minime faţă de cele normalizate.

1.5. Norme de protecţia a muncii.

1. Înainte de începerea lucrului se controlează amănunţit starea tehnică a maşini.

8
2. Se fixează bine piesa pe masa maşini de frezat.
3. Hainele să fie bine încheiate şi strânse pe corp iar părul să fie acoperit.
4. Se foloseşte în timpul lucrului ochelari de protecţie sau ecranul de protecţie.
5. Se verifică legătura la pământ a utilajului.
6. Se opreşte maşina când se fixează sau se scoate piesa din dispozitiv.
7. Nu se curăţă şpanul cu mâna.
8. Se opreşte maşina când se măsoară piesa
9. Nu se întreţin convorbiri în timpul lucrului.
10. Nu se schimbă cureaua în timpul mersului.
Protecţia operatorului uman are în vedere atît, reducerea efortului fizic depus cît şi protecţia
contra accidentelor, fiind reglementată prin legi si normative. Aşchiile, particulele abrazive,
desprinderea unei piese în mişcare de rotaţie, electrocutarea, sunt principalele surse de
accidentare a operatoriilor pe strunguri normale .

9
 2. Memoriu justificativ de calcul

2.1. Schema transmisiei

2.2. Reţeaua structuralã

2.3. Diagrama de turaţii

10
2.4. Calculul puterii transmise

1250 d
ic = = 1 ;
1660 d2

2.5. Calculul numãrului de dinţi ai roţilor dinţate

a). pentru prima serie de cuplaje

a1 =2 ;
z1 1 a1
i11 = = = ; a1 +b1 =2 ;
z 2 1 b1
z 1 1 4 a
i12 = 3 = = = = 2 ; a 2 +b2 =9 ;
z 4 ϕ 1.25 5 b2
k = 18 ;
a1 1
z1 =q ∗ k ∗ =q ∗18 ∗ =9 ∗q
a1 +b1 2 ;

b1 1
z2 =q ∗ k ∗ = q ∗18 ∗ =9 ∗ q
a1 + b1 2 ;
`
a2 4
z3 =q ∗ k ∗ = q ∗18 ∗ = 8 ∗ q
a 2 +b2 9 ;

11
 b2 5
z 4 =q ∗ k ∗ =q ∗18 ∗ =10 ∗ q
a 2 +b2 9 ;

⇒ q = 4⇒ z1 =36 ;
z 2 =36 ;
z 3 =32
;
z 4 =40 ;
b). pentru a doua serie de cuplaje
a 2 =3 ;
z 5 1 a1
i 21 = = = ; a1 +b1 =2 ;
z 6 1 b1

z7 1 1 1 5 a
i22 = = 2 = = = = 2 ; a 2 +b2 =13 ;
z8 ϕ (1.25 ) 2
1.6 8 b2
z 1 1 1 2 a
i 23 = 9 = 4 = = = = 3 ; a 3 +b3 =7 ;
z10 ϕ (1.25 ) 4
2.5 5 b3

k = 182;
a1 1
z 5 =q ∗ k ∗ =q ∗182 ∗ = 91 ∗ q
a1 +b1 2 ;

b1 1
z 6 =q ∗ k ∗ =q ∗182 ∗ = 91 ∗ q
a1 +b1 2 ;

a2 5
z 7 =q ∗ k ∗ = q ∗182 ∗ =70 ∗ q
a 2 +b2 13 ;

b2 8
z8 =q ∗ k ∗ = q ∗182 ∗ =112 ∗ q
a 2 +b2 13 ;

b3 2
z 9 =q ∗ k ∗ = q ∗182 ∗ =52 ∗ q
a 3 +b3 7 ;

b3 5
z10 = q ∗ k ∗ = q ∗182 ∗ =130 ∗ q
a 3 +b3 7 ;

⇒ q = 0.5 ⇒ z 5 =45 ;
z 6 =46 ;
z 7 =35 ;
z 8 =56 ;
z 9 =26 ;
z10 = 65 ;

12
c). pentru a treia serie de cuplaje
a 3 =2 ;
z ϕ 1.25 5 a1
i31 = 11 = = = = ; a1 +b1 = 9 ;
z12 1 1 4 b1
z 1 1 1 a
i32 = 13 = 5 = = = 2 ; a 2 +b2 = 4 ;
z14 ϕ (1.25 ) 5
3 b2
k = 36 ;
a1 5
z11 =q ∗ k ∗ =q ∗36 ∗ =20 ∗ q
a1 +b1 9 ;

b1 4
z12 =q ∗ k ∗ =q ∗36 ∗ =16 ∗ q
a1 +b1 9 ;

a2 1
z13 =q ∗ k ∗ = q ∗ 36 ∗ =9 ∗ q
a 2 +b2 4 ;

b2 3
z14 = q ∗ k ∗ = q ∗ 36 ∗ = 27 ∗ q
a 2 + b2 4 ;

⇒q = 2 ⇒ z11 =40 ;
z12 =32 ;
z13 =18 ;
z14 =54 ;

2.6 Calculul abaterilor turaţiilor faţã de turaţiile normalizate

z
11
z z i :=
1 5 31 z
i := i := 12
11 z 21 z
2 6
z
z z 13
3 7 i :=
i := i := 32 z
12 z 22 z 14
4 8 nM := 1660
z n := 315 n := 800
9 n := 125 5 9
i := 1
23 z n := 400 n := 1000
10 n := 160 6 10
2
n := 500 n := 1250
n := 200 7 11
3
n := 630 n := 1600
n := 250 8 12
4
n1ef := nM ⋅ ic⋅ i ⋅ i ⋅ i n1ef := 126.12
12 23 32

n1ef − n
1
∆n 1 := ⋅ 100 ∆n 1 = 0.896
n
1

n2ef := nM ⋅ ic⋅ i ⋅ i ⋅ i
11 23 32 n2ef := 160.89

n2ef − n 13
2
∆n 2 := ⋅ 100 ∆n 2 = 0.556
n
2
 n3ef := nM ⋅ ic⋅ i ⋅ i ⋅ i
12 22 32 n3ef := 200.14

n3ef − n
3
∆n 3 := ⋅ 100 ∆n 3 = 0.07
n
3

n4ef := nM ⋅ ic⋅ i ⋅ i ⋅ i
11 22 32 n4ef := 249.87

n4ef − n
4
∆n 4 := ⋅ 100 ∆n 4 = −0.052
n
4

n5ef := nM ⋅ ic⋅ i ⋅ i ⋅ i
12 21 32 n5ef := 316.65

n5ef − n
5
∆n 5 := ⋅ 100 ∆n 5 = 0.524
n
5

n6ef := nM ⋅ ic⋅ i ⋅ i ⋅ i
11 21 32 n6ef := 400.45

n6ef − n
6
∆n 6 := ⋅ 100 ∆n 6 = 0.112
n
6

n7ef := nM ⋅ ic⋅ i ⋅ i ⋅ i
12 23 31 n7ef = 500

n7ef − n
7
∆n 7 := ⋅ 100 ∆n 7 = 0
n
7
n8ef := nM ⋅ ic⋅ i ⋅ i ⋅ i
11 23 31 n8ef := 628.76

n8ef − n
8
∆n 8 := ⋅ 100 ∆n 8 = −0.197
n
8

n9ef := nM ⋅ ic⋅ i ⋅ i ⋅ i
12 22 31 n9ef := 801.23

n9ef − n
9
∆n 9 := ⋅ 100 ∆n 9 = 0.154
n
9

n10ef := nM ⋅ ic⋅ i ⋅ i ⋅ i
11 22 31 n10ef := 1000.2

n10ef − n
10
∆n 10 := ⋅ 100 ∆n 10 = 0.02
n
10 14
n11ef− −n n
n12ef
1211
∆n∆n := nM ⋅ ic⋅ i ⋅ i⋅ 100
:=:=
n11ef
1211 ⋅i
⋅ 100
n12ef := nM ⋅nicn⋅ i ⋅ i 21
12 ⋅ i 31 n11ef := 1250
1211
11 21 31 ∆n∆n
n12ef :==1599
1211 =−0.063
0
2.7. Calculul puterii pe cei patru arbori

PM := 7.5
ηc := 0.96

ηl := 0.99
2
P := PM⋅ ηc ⋅ ηl P = 7.057
1 1

2
P := P ⋅ ηc⋅ ηl P = 6.64
2 1 2

2
P := P ⋅ ηc⋅ ηl P = 6.247
3 2 3

P := P ⋅ ηc⋅ ηl
2
P = 5.878
2.8. Calculul momentelor de torsiune pe cei
4 3 4 patru arbori

n1min := 1250 n3min := 400

n2min := 1000 n4min := 125

30⋅ P ⋅ 1000
1
Mt1 := Mt1 = 53.909
π⋅ n1min

30⋅ P ⋅ 1000
2
Mt2 := Mt2 = 63.404
π⋅ n2min
15
30⋅ P ⋅ 1000
3
Mt3 := 30⋅ P4⋅ 1000 Mt3 = 149.141
Mt4 := π⋅ n3min
π⋅ n4min Mt4 = 449.044
2.9. Calculul modulului roţilor dintate

ψm := 8
kc := 1.77
kv := 1.15
km := 87
kHB := 1.15
kS := 1.45
CF := kS⋅ kc⋅ kv

CF = 2.951
σHA := 630

3
2 2 i + 1
Mt1⋅ CF⋅ kc ⋅ km 12
m := ⋅ m = 0.127
( 1) 2 2 i
z ⋅ ψm⋅ σHA 12

mSTAS := 2
2.10. Calculul diametrelor efective ale celor patru arbori

16⋅ Mt
d :=
π⋅ τat

τat := 175

16⋅ Mt1⋅ 10
d := d = 3.961
1 π⋅ τat 1

16⋅ Mt2⋅ 10
d := d = 4.296
2 π⋅ τat 2

16⋅ Mt3⋅ 10
d := d = 6.588
3 π⋅ τat 3

16
16⋅ Mt4⋅ 10
d := d = 11.432
4 π⋅ τat 4
2.11. Calculul diametrelor medii, de picior şi de cap pentru cele paisprezece roţi
dinţate

b := ψm⋅ mSTAS b = 16

Dd := mSTASz
⋅ Dd = 72
1 1 1

1 (1 )
De := mSTAS⋅ z + 2 De = 76
1

Df := mSTAS⋅ ( z − 2.25) Df = 67.5

1 1 1

Dd := mSTASz
⋅ Dd = 72
2 2 2

2 (2 )
De := mSTAS⋅ z + 2 De = 76
2

Df := mSTAS⋅ ( z − 2.25) Df = 67.5

2 2 2

Dd := mSTASz
⋅ Dd = 64
3 3 3

3 (3 )
De := mSTAS⋅ z + 2 De = 68
3

Df := mSTAS⋅ ( z − 2.25) Df = 59.5

3 3 3

Dd := mSTASz
⋅ Dd = 80
4 4 4

4 (4 )
De := mSTAS⋅ z + 2 De = 84
4

Df := mSTAS⋅ ( z − 2.25) Df = 75.5

4 4 4
Dd := mSTASz
⋅ Dd = 90
5 5 5

5 (5 )
De := mSTAS⋅ z + 2 De = 94
5

Df := mSTAS⋅ ( z − 2.25) Df = 85.5

5 5 5

Dd := mSTASz
⋅ Dd = 92
6 6 6

6 (6 )
De := mSTAS⋅ z + 2 De = 96
6

Df := mSTAS⋅ ( z − 2.25) Df = 87.5

6 6 6

Dd := mSTASz
⋅ Dd = 70
7 7 7
17
De := mSTAS⋅ z + 2
7 ( 7 ) De7 = 74
Df := mSTAS⋅ ( z − 2.25) Df = 65.5
⋅⋅⋅((zz −+−+2.25
2) )Df
)De)Df
7 7 7
Dd :=
Dd
De
Df
De
Df :=
:=mSTAS
mSTASz
mSTAS
mSTASz 22.25 Df
DdDd
De De===125.5
Dd =47.5
907.5
916
134
912
130
52
56
10
10
9898 10
9810
98 10810989
Dd := mSTASz
⋅ Dd = 80
11 11 11

De
11 ( 11 + 2)
:= mSTAS⋅ z De
11
= 84

Df := mSTAS⋅ ( z − 2.25) Df = 75.5

11 11 11

Dd := mSTASz
⋅ Dd = 64
12 12 12

De
12 ( 12 + 2)
:= mSTAS⋅ z De
12
= 68

Df := mSTAS⋅ ( z − 2.25) Df = 59.5

12 12 12

Dd := mSTASz
⋅ Dd = 36
13 13 13

De
13 ( 13 + 2)
:= mSTAS⋅ z De
13
= 40

Df := mSTAS⋅ ( z − 2.25) Df = 31.5

13 13 13

Dd := mSTASz
⋅ Dd = 108
14 14 14

De
14 ( 14 + 2)
:= mSTAS⋅ z De
14
= 112

Df := mSTAS⋅ ( z − 2.25) Df = 103.5

14 14 14

18
 BIBILIOGRAFIE

1. Adalbert, A., ş.a.- Elemente Privind Proiectarea Angrenajelor, Cluj-Napoca, Editura

ICPIAFSA, 1998 ;
2. Adalbert, A., ş.a. - Reductoare, Cluj-Napoca, Atelierul de multiplicare al Universităţii
Tehnice din Cluj-N., 1994 ;

19
3. Albu, A., Morar, L., ş.a. - Exploatarea Maşinilor-Unelte, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1983 ;
4. Albu, A., ş.a. - Proiectare Maşinilor-Unelte, Cluj-Napoca, Lito I.P., 1986 ;
5. Andrei, A., Mircea, C., ş.a. - Proiectare Maşinilor-Unelte, Cluj-Napoca, Litografia
I.P., 1986 ;
6. Boangiu, Gh., ş.a. - Maşini-Unelte şi Angregate, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1978 ;
7. Botez, E., ş.a. - Maşini-Unelte, vol.I., Bucureşti, Editura Tehnică, 1977.
8. Botez, E., ş.a. - Maşini-Unelte, vol.II., Bucureşti, Editura Tehnică, 1977.
9. Chisiu, A., ş.a. - Organe de maşini, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogica, 1976.
10. Furnica, M., ş.a. - Îndrumator pentru Construcţia Lagărelor cu Rulmenţi, Bucureşti,
M.I.C.M., 1980.
11. Vaida, A., ş.a. - Proiectarea Maşinilor-Unelte, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică, 1980.
12. Sandu, I., ş.a. - Ghidajele Maşinilor-Unelte, Bucureşti, Editura Tehnică, 1967.
13. Creţu, A. – Rezistenţa Materialelor, Cluj-Napoca, Editura Mediamira, 2005 ;
14. * * * - Catalog de Rulmenţi, Bucureşti, M.I.C.M., 1976.
15. * * * - Organe de Maşini, Colecţia STAS, Editura Tehnică, 1983.

20