Automatul programabil $7-300 Laborator 1 1. Introducere Automatele programabile (AP, PLC) sunt echipamente electronice destinate realizariiinstalatiilor de comanda secventiale in logica programata. Din punct de vedere al complexitatii automatele programabile sunt situate intre echipamentele clasice cu contacte sau cu comutatie statica, ale instalatilor de comanda si calculatoarelor electronice. Utlizand © Iogica programata, circuite logice integrate si elemente semiconductoare de putere, automatele programabile, in comparatie cu sistemele logice secventiale, bazate pe logica cablata prezinta avantajele: ‘gabarit redus; cconsum redus de energie electrica; facilitati la punerea in functiune: fiablitate ridicata; consum redus de conductoare de conexiuni si de cablajs realizarea facila a unor funetiuni specifice; reducerea ciclului proiectare, executie si punere in functiune prin posibilitatea supravegherii nor faze, Sistemul de automatizare Simatic propus de Siemens ofera solutii complete pentru programarea aplicatilor pentru SIMATIC 87, C7 si WinCC. Primul pas in rezolvarea unei aplicati este definirea acesteia. Ajutandu-se de cateva intrebari, figura urmatoare ofera o imagine de ansamblu asupra procedurii de rezolvare a unui task Ce proces se doveste af contolat ? 1 Ce cotintetrebuie 2a indeplinessce rocezul?| t Ce masur de siawanta vrebuiesc late? | ‘Ge aie mason webuie apicate? 1 oe ce adrese este nevole penta indepliniea tasiull 2. Structura si functionalitatea PLC-ului Componentele automatelor ce necesita o programare sunt: elemente de control logic, functii stocare, numaratoare, ceasuri. Diferentele dintre PL.C-uri rezulta din diferentele dintre urmatoarele: Intrari si iesiri Zone de memorie Numaratoare Ceasuti Funetii de memorare Functii speciale Viteze de operare + Tipuri de limbaje de programare Sistemele de control de dimensiuni mari sunt rezultatul combinatiilor modulare ale unor componente individuale in functie de aplicatie si cerinte. Rezulatul este exprimat printr-o mare flexibilitate cuposibilitate de extensie si conversie. Pentru a acoperi si aplicatii cu cerinte minime se ofera sisteme de control ce sunt echipate cu un numar flexibil de intrari si iesiri Un automat programabil opereaza in interactiune cu: + Senzor (intrerupatoare, bariere de lumina) + Elemente de actionare (motoare de freeventa) Un automat programabil este compus din urmatoarele elemente de baza: Componenta Fanci Figwra Sj Sina Functioneaza ca un = { Ei clement de montare petra $7300 Converteste curental din Sursa de tensiune | 120/240 VAC in 24 VDC (PS power supply) | (tensiunea de operare a lui 87-300) CPU (central prossesing | Executa programe! unit) utilizatorului; eomuniea prin intermediul cablului Optional poate contine sio | MPI Cinterfata multiport) baterie de rezerva, cu alte caleulatoare ori eu disporitivul de programare/PC Tnterfata de Tegatura dinire Cablu MPL ‘modulul de programarc/PC si CPU Configurare, atribuire de Consola de programare | parametri, executie de (PG) cu slot pentru MPI si | programe si testare pe soft STEP 7 preinstalat | automatul programabil 7-300. Calculator eu 0 interfata MPI si cu soft STEP 7 instalat. Configurare, atribuire de parametri, executie de programe si testare pe automatul programabil 7-300,tht veh 3. Modul de operare al PLC-ului In prima etapa se citese toate intrarile inregistrate. In urma acestui proces se realizeuza 0 asa numita “imagine a procesului”. Dupa aceasta procestl se va executa pas cu pas, Dupa ultima instructiune “imaginea procesului” este transferata cate iesiri, urmand ca procesul sa fie executat de la inceput. Acest tip de procesare este numita “procesare cicliea”. 4, Componentele PLC-ului 4.1 Sursa de tensiune Sursa de tensiune converteste voltajul in 24V DC. Unitatea centrala precum sii modulele de intrateliesire vor fi apoi conectate si alimentate de la aceasta sursa de curent continu. Unitatea centrala este conectata direct de sursa de tensiune cu ajutorul unor clesti, Dimensiunea modulului ferent sursei de tensiune depinde de diferitele rate de putere (2A, SA, 10 A la 24V DC fiecare) In mediu industrial module separate de surse de tensiune sunt folosite pentru alimentarea semnalului senzorilor,indicatorilor sau a elementelor de executic.42 Unitatea centrala Unitatea centrala (CPU) reprezinta componenta centrala de control a sistemului, in cadrul caruia programul este executat. Aditional, functii de monitorizare interna sunt integrate. In functie de tipul aplicatiei pot fi selectate, dintr-o gama larga de CPU-uri, unitatea centrala care se potriveste cel mai bine scopului propus. 42.1 Displayul de statusuri ale CPU-ului In zona frontala a CPU-ului sunt Iocalizate mai multe leduri ce indica statusul curent al acestuia ‘Tabelul urmator indica mesajele individuale ale fiecarui led, Afisaj | Culoare | Semnificatie Explicatie SF | Rosw Broare de grup Indica existenta unei erori, Erorile sunt stocate in butferul pentru diagnoza, BF | Rosu Eroate la magistrala de | Hrori asupra magistralei de camp. camp BAF | Rosu Erori asupra bateriei | Hroarea aparuta datorita lipsei bateriei sau a voltajului pesv [Verde | Alimentarea CPU-ului si | Ledul pentru functionare interna cu SVDC a magistralei de camp cu tensiune la SVDC. FRCE | Galben — | Fortare intrarliesii Ledul pentru starea CPU-uluiatunci cand intrarile si iesirle acestuia sunt fortate pentru testa. RUN [Verde | Stare de operare Run | Ledul clipeste atunci cand CPU-ul porneste si este fix alunci cand acesta este in stare de Run. stop |Galben | Stare de operare Stop | Ledul clipeste alunci cand este solicitata © reselare a memoriei, flind statie atunei cand CPU-ul este in starea de Stop, 422 Zoncle de memorie ale automatului Zoncle de memorie al PLC se impart in zone de memorie de incareare, zone de memorie de lueru sizone de memorie de sistem. 42.2.1 Memorie de incarcare Proicctul 87 este transferat din PLC catre memoria de incarcare a acestuia cu ajutorul cardului de memorie (MMC — micro memory card). Programul complet executat de catre user este acum isponibil in zona memorici de incarcare in blocurile de compilarc-executare. Additional, memoria de incarcaree contine fisierul de configurare hard cu informatii despre tipul unitatii centrale si‘componentele folosite. In funetie de tipul PLC, simbolurile, tabetele declarative sau comentariile, sunt de asemeni stocate aici. Cardul de memorie este parte componenta sia memoriei de lucru. Capacitatea ‘memoriei de incarcare depinde astiel de capacitatea cardului de memorie. Lotamamery om memery memory isertowt ot | | “fous” sovonne “ > canton papnocis |] bemanenes reg ‘sya eve sar asta 42.2.2 Memoria delucru Memoria de lucru se bazeaza pe © memorie RAM integrata, In aceasta zona de memorie se executa doar componentele relevante ale programului realizat de catre user (codul de program si datele utilizatorului), Datele sunt copiate de catre unitatea centrala din memoria de incareare in memoria de Tueru. 42.2.3 Memoria sistemului Memoria sistemului reprezinta © zona aditionala de memorie in zona RAM de memorie, Aceasta contine elemente ce sunt disponibile ulilizatorului de catre CPU (intrarile sistemului, imaginea iesirilor sistemului,bitii de memorie, numaratoare, ceasuti, ete:) 42.3 Magistrala de camp interna a sistemului Partea de proces a CPU este formata din memoria folosita de catre utilizator, memoria sistemului si procesorul. Aplicatiile simple ale unitatit centrale (comutarea on/off a executici unui program, accesarea punctelor de intrareliesire, monitorizarea si administrarea executie intregului program) sunt executate de catre processor. Aditional, segmentul de comunicatie administreaza operatile interfetei de programare MPI si transferul de informatie dintre modulele de intrarefiesire ale PL.C-ului 42.3.1 Magistrala intrarifiesiri Magistrala intrarilor/csirilor apartine planului secundar si este responsabila cu traficul de informatic dintre unitatea central si modulele de semnal. Aceasta magistrala este o magistrala mono-master, adica comunicatia nu poate fi initiata decat de catre CPU. Ea este destinata transferului de informatii de dimensiune mica, de cativa bit 42.3.2 Magistrala de comunicatie Magistrala de comunicatic apartine si ea planului secundar, find responsabila pentru traficul de date intre modulele de comunicatic FM (module functii pentru numaratoare rapide, control si povitionare) si modulele CP {module de comunicatie pentru sisteme de camp). Accasta magistrala este ulilizata pentru transterul unor informatii de dimeniuni mai mari 424 Conceptul de protectie al memoriei Fiecare unitate de comanda are un mod ce comutare intre diferitele moduri de operate. In cazul unor CPU-uri acest mod de comutare este implementat sub forma unui swich ce poate fi pozitionat in ‘modul de operare ales.Urmatoarele moduri de operare sunt posibile: + RUN-P: programul este in modul de rulare; este permis accesul la toate functiile de programate. ‘+ RUN: programul este in modul de rulare; este permis accesul doar asupra functilor de citire + STOP: programul este in modul stop: este permis accesul la toate functile de programare. ‘+ MRES: pozitie ce corespunde modului de reset Acest concept de protectie al automatului programabil $7-300 face posibila protejarea anumitor segmente din sistemul de automatizare impotriva accesului neautorizat. Unitatea de comanda, modulele de programare precum si toate obiectele (blocurile) pot fi protejate. In plus fata de protectia hardware existenta este disponibila si varianta de protectie software ce permite limitarea parametrizarii cu ajutorul functiei S7-Configuration (password protection). Cat timp tuser-ul nu detine parola, se pot folosi doar functii de monitorizare si informare. 425 Resetarea Uli Resetarea CPU-ului are loc urmand pasii descrisi in tabelul urmator Pas | Execute Rezultat 1 | Sctarca switch-ului in pozitia Stop Aprinderea ledului de Stop 2 | Setarea switch-ului in pozitia Mres si mentinerea lui in | Ledul aferent pozitiei Stop va aceasta pozitie pentru un interval de aproximativ 3 | fi stins, urmand a se reaprinde secunde pana cand ledul aferent povitiei Stop se | dupa aproximativ 3 secunde, aprinde din nov. Setarea switch-ului in pozitia Stop, apoi in pozitia | Ledul aferent pozitiei Stop va Mres intr-un interval de 2 secunde, fi stins pentu aproximativ 3 secunde dupa care se va reaprinde, In acest moment s- a efectuat resetarea memoriei CPU-ulul 43 Modulele de extensie Mont inte Motte agiie Mott petra Module automatizare controlat de catre PLC, Pentru acest scop sunt folosite module de intrare si iesire analogice si digitale (module folosite sub abrevierea SM — signal module — abreviere pentru module de semnal). Automatul programabil poate fi extins aditional cu diferite procesoare (CP — ‘Communication Processor) si module functii (FM — Funetion Module) e de extensie sunt elemente foarte folosite in momentul in care se configureaza un sistem de Exemple de module de extensic: + 8M 321 ~ Modul de intrare digital ~ contine 16 intrari digitale pentru 24VDC. Display-ul se realizeaza cu ajutorul ledurilor iar semnalul de iesire | este de aproximativ 9 mA.+ 8M 322 - Modul de iesire digital ~ contine 16 iesiri digitale. Display-ul se realizeaza cu ajutorul ledutilor iar semnalul de iesite 1 este de aproximativ 500 mA. + SM 334 - Modul combinat pentru semnale analogice de intrare si iesire. Contine 4 intrari analogice si 2 iesiri analogice cu un rang de 0 ~ 10V + FM 353 - Modulul functie de pozitionare. Modul de pozitionare pentru motoare pas-cu-pas cu freevente de ceas mari + €P 343-2 — Procesor de comunicatie pentru interfata AS-1 (Actuator-Sensor Interface) — interfata master la care pot fi conectati pana la 64 de slaves, 44 Adaptor MPI (Dispozitiv de progeamare/conexiune CPU) Un adaptor MPI este necesar pentru stabilirea unci conexiuni intre dispozitiviul de programare si PLC. MPI reprezinta un acronim “Multi Point Interface”. Doar dupa cc adaptorul este setat este posibil transferul programelor catre PLC pentru efectuarea de teste si diagnoza de sistem cu ajutorul functilor. Interfewele MPI sunt disponibile in variante multiple, In trecut era folosita interfata COM, astazi este folosita o jnterfata USB sau PCMCIA pentru laptop-uri. Viteza de transfer poate fi setata pentru anumite interfete MPI, in functie de modelul fotosit, Intefata MPI dispune de un led ce indica statusul curent al adaptorului Dispozitive necesare comunicatiei dintre dispozitivul de programare si PLC: ‘+ Adaptor MPI conectat la interfata MPI a PLC-ului ‘+ Adaptor MPI conectat la dispozitivul de programare cu ajutorul unui USB + Sursa de tensiune a PLC-ului 5. Procedura de programare Proiectele de automatizare create eu Step 7 pot fi realizate prin doua seevente diferite, In alternativa 1 configurarea hardware este realizata inaintea configurarii software, a programului propiu-zis, iar in cazul altemativei 2 intai se realizeaza programul apoi configurarea hardware. Alternativa 1 este recomandata in special in training intrucat, programele create pot fi estate imediat dupa realizarea lor. +Urmatorii pasi vor fi irmati pentru realizarea si testarea unei aplicati: Setarea si testarea interfetei de programare rearea proiectului in Simatic Manager Configurarea si parametrizarea hardware Realizarea programului ‘Transterul programului in PLC Testarea programului Pentru implementarea programului sunt necesare urmatoarele dispozitive: + Unautomat programabil ce trebuie sa contina o sursa de tensiune, o unitate centrala si module de extensie, Toate acestea se vor monta pe o sina, + Unadaptor MPI pentru conectarea PLC cu dispozitivul de programare +O versiune cu licenta instalata a programului Step 7 5.1,Setarea interfetei de programare © conexiune MPI este necesara astfel incat un automat programabil sa poata fi programat de la un ispozitiv de programare sau un PC. O interfata MPI poate opera pana la 32 de noduri, flind folosita pentru programare, operare, monitorizare si transfer de date intre unitatea centrala dispozitivul de programare. Fiecare unitate centrala a fiecarui PLC Simatic este cchipata cu o interfata MPL Exista mai multe metode de conectare a unui dispozitiv de programare/PC la interfata MPI a unitatii central a unui PLC: Cu jutorul unui adaptor USB sau interfata serial (PC/laptop) Procesor de comunicatie PCMCIA (laptop) Procesor de comunicatie PCI (laptop) Procesor de comunicatic ISA (laptop) Un procesor de comunicatic ISA integrat in dispozitivul de programare Pasi ce trebuiese urmariti in vederea setaritinterfete: a. Din met Start, in cadrul fisierului Step 7, se deschide programul “Set Programming Device!PC Interface” [@ vont (ED LeenseManagenert > © Prodictinneie > PER © Unnatat fe hs? i Ee ss SOATICMerwpr fl £0, AV, FLP-57Bastne propannen . [Bh encry-cardparanetieren fq revane BB nso -Nestntigzren BP cont owaneteren Dh Getic , BB Some icovactinn Bi 7 shin emaningn panier $& 2 FOIA: trorerdoger riven Q ownd cpa @ 57 rcs tougpensmeeren Ef 20-2212 onntete puponnine BB smartest hdres (By ran irae aneccecen [il 150557 rosa anerteren a b, Daca nu a fost setata o interfata in timpul instalarii software-lui, intrarea “none” va fi isata sub “Used interface configuration’ c. Seva face click se butonul de “Select” pentru adaugarea unei noi interfete 4d. Seva selecta modulul “PC adaptor” din feteastra “Install/Remove interfaces£. Se va confirma avertismentul prin apasarca butonului “Yes”. Prin acestea, se va permite sctarea automata a cai de acces la noua interfata selectata, g. Dupa ce noua interfata a fost instalata cu success, mesajul “PC Adapter MPI" este afisat sub mesajul “Used interface configuration”, Mesajul "PC Adapter (Profibus)” indica faptul ca adaptorul instalat poate fi folosit pentru conectare cu o interfata Profibus, a nee tan ===Alegeti “PC Adapter (MPI)” si faceti click pe butonul “Properties” Intrarea de sub “MPI” nu poate fi modifieata Selectati de sub mesajul “Local connection” portul folosit de catre adaptor, Poate fi nevoie setarea vitezei de transfer. Me | tae at Suirtaenen 1 Pu anopa Mae ae Adee Contirmati operatia prin apasarea butonului OK. Instalarea adaptorului de comunicatie dintre dispozitivul de programare si CPU este inchetata, 5.2, Testarea interfetei de programare B-s-I Programming device PC Met acater Conectati adaptorul MPI la dispozitivul de programare/PC. Flos inainte pentru acest scop (USB, COMI, etc). Conectati adaptorul MPT direct la unitatea centrala cu ajutorul slotului pentru conexiunea smarcata MPI Porniti automatul programabil. In timp ce PLC este pornit, oate ledurile unitatii centrale vor fi aprinse in urma efectuari unui test. PLLC va comuta in modul de operare Stop sau Run (in functie de pozitia switeh- ului. Porniti programul principal Step 7, printr-un dublu click pe iconita “Simatic Manager” aflata pe Desktop. Alternativ puteti intra in butonul de Start, in fisierul Step 7 deschizand de acolo Simatic Manager. i click pe “Display available users” din bara de meniu a programului Simatic Manager. Daca “PC Adapter (MPI)" a fost instalat corepunzator, 0 lista de statii conectate la dispovitivul de programare este afisata in fereastra “Available users”. Daca nu se afla nici un user in cadrul interfetei MPI, pe ecran va aparea un mesaj de In cazul in care campul cu useri disponibil ramane gol in continuare, interfata MPI nu a fost instalata corespunzator si trebuiese reluati pasii anterior erat specificata 105.3, Stuctura proiectului STEP 7 reprezinta softul de programare pentru SIMATIC $7, deci si pentru $7-300. Step 7 ofera intregul suport pentru configurare, programare, alribuirea parametrilor pentru 7-300, Acest soft ‘ofera un sprijin efectiv in rezolvarea unei probleme date Softul se porneste foarte usor printr-un dublu clic pe iconita de Simatic Manager. Resultat: Se va deschide fereastra pentru un nou project al lui Simatic Manager. PROS hee Bsr per eee) ‘Simatic Manager este interfata de programare cu STEP 7. Acesta ne ofera o reprezentare ierarhi tuturor obiectelor dintr-un proiect, facand astfel posibil accesul la toate funetiile necesare rezolv unui task in automatizare. Pornind de la Simatic Manager pute: + Configura si atribui parametritor lui S7-300. + Programa automatul $7-300. Pentru a putea oferii solutii de automatizare trebuiese stablite urmatoarele informatii de baza: + Ce obiecte ne sunt necesare pentru a lucra cu Step 7? ‘Cum se poate lucra cu aceste obiecte? In tabelul de mai jos sunt prezentate obiectele cu care lucreaza Step 7. uSimbor Obiect Descriere Subardonat Ee Tnirareatuturor—daielor st Se paseste in varful Proiect programelor a uneisoluti | ierarhiei de obiecte. automate Static 300 Simatic | O instalatie hard cu unul sau mai | Proiect ‘multe module programabile ‘Modul programabil sau Program $7 | Contine blocuri si fisiere sursa. | proiect Blocuri Contine programele folosite de | Programe $7 utilizator. Bloc (offline) | Pot fii_spre_exemplu blocuri | Blocuri Bloc (online) | logice (OB si FC) Crearea de obiecte: Puteti crea obiecte precum proiecte urmand comanda File > New. Aceste obic cte pot contine la randul lor altele precum programe sau blocuri. Ele se pot atribui proiectului prin comanda Insert din meniu. Blocurile nu mai pot contine alte obiccte. Primul lucru cerut la deschiderea unui bloc este atribuirea unui limbaj pentru editarea continutului blocului respect. Un project contine intreaga baza de date pentru solutia de automatizare a unui task. Crearea unui proiect sau a structurii proiectului este un lucru esential in folosirea Tui Step 7. Figura urmatoare indica structura unui proiect: State Modul Programabil Program Blocur secur Depostate couaiac TST 5.4,Crearea unui nou proiect Deschideti Simatic Manager apasand dublu click pe iconita de pe Desktop. Din meniu programului dati clic pe comanda FILE > New -> Project in Simatic Manager sau pe iconita reprezentativa din bara de unelte. In urmatoarea casuta de dialog introduceti numele proiectului, in cazul nostru “Proiect TEST” si dati elie pe OK pentru createa unui nou proiect. Nu uitati sa salvati noul proiect in folderul Student de pe Desktop. 24. Adaugarea unei stati Ia un proiect existent, deschis, se realizeaza din meniu, prin comanda Insert Hardware-> Simatic 300 Station, fie printr-un clic pe semaul “+” din fata proiectului daca statia nu este afisata, 5.5.Configurarea hardware Contigurarea reprezinta aranjarea modulelor intr-un tabel. Modulele se aranjeaza pe un stativ folosind STEP 7, exact ca in sistemul real. Modulele se selecteaza dintr-un catalog electronic si apoi se introduc in pozitia corespunzatoare din tabelul de configurare. Stativul din tabelul de configurare tuebuie sa corespunda celui real. Step 7 atribuie adrese fiecarui modul din tabelul de configurare. Atribuirca presupune stabilirea caracteriticilor si comportamentului modulelor. Tnainte de a introduce o noua configurare sau atribuire de parametrii trebuic indeplinite dova cerinte: crearca unui nou proiect apoi selectarea obicctului pentru care se doreste contigurarca. Anterior descarcarii noii configuratii, trebuie mai intai efectuata o resetare a CPU-ului, pentru a ne asiguara ca nu exista alte blocuri vechi in memoria acestuia, Procedura de baza pentru configurarea si atribuirea parametrilor este prezentata in figura de mai jos: estarea memati PU vi ——— a : ; DesercareaconfgurarinS7-300 13In continuare se vor indica pasii ce urmeaza sa fie parcursi pentru a configura hardware a automatul programabil a, Pe statia SIMATIC 300 se executa dublu click pe simbolul “Hardware” pentru a deschide programul de configurare HW. Folositi meniul “View/Catalog” pentru a deschide catalogul hardware. ‘Meniul “Profil” poate fi folosit pentru a seta catalogul hardware individuale. In structura arborescenta se_pot selecta _componentele pentru configurarea pparametrizarca lui Step 7. Componentele de acelasi fel sunt combinate in accleasi fisiere pentru a obtine o structura bine definita ierarhica in aceasta sectiune: Componentele sunt indicate printr-un acronim (ex: CPU). Modulul corect se alege folosind numarul versiunii 4, Deschideti fisierul “Simatic 300” aflat in partea dreapta a ecranului in catalogul hardware. €. Deschideti subfisierul “Rack” si faceti dublu click pe intrarea “Mounting rail” Aceasta componenta se poate adauga si prin operatiunea drag-and-drop in aria de lueru a HW Config, I. Din catalogul hardware selectati modulele folosite cu Simatic 300, ‘Sursa de tensiune (PS 307 2A) CPU BI3C) Rezulatul aceste operatii va fi apariatia modulelor selectate in liniile corespunzatoare tabelului de configurare, Obs: Tabelul de configurare trebuie se fie completat in conformitate cu configurarea hardware a lui 87-300. Pozitia corespunzatoare in tabelul de configurare este data de numerotarea modulelor pe sina. In figura urmatoare este prezentat un exemplu de tabel de configurare: 5.6.Crearea programului Programarca automatului se realizeaza foarte usor prin crearea unui program care se descarca in CPU- ul lui $7-300, Programul creat de utilizator este format din mai multe blocuri care ofera posibilitate de structurare a acestuia OB ~ blocuri organizationale — reprezinta o interfata intre sistemul de operare al CPU-ului si programul utilizatorului, Ordinea in care este executat un program este specificata in OB, 4FC — bloc funetie — este un bloc logic fara memorie, Acest bloc este folosit in special pentru crearea de funetii folosite uzual in program. Procedura de baza pentru programarea blocurilor este urmatoarea: (reares bocuroe crear FCs atrbuirea un may ae eatare (S11, LAL, FAL) es Programarea blocuror(n ST, VAD, FD) declarareavalableor sl inttoducerna programului a Salvarea si descarcrea blocuilor: In continuare se vor indica pasii ce urmeaza sa fie parcursi pentru erearea unui program: ‘a. Deschideti proiectul de test din Simatic Manager cu comanda File-> Open Project ume. Rezultat: va aparea fereastra pentru proiectul de test care va fi deschis offline. b. Deschideti continutul programului de test pana la ultimul nivel prin apasarea pe “#” si selectati “Blocks”, Rezultat: OBI stocat in blocul principal va fi afisat offline ce. Inserati o funetie FC1 cu ajutorul comenzii Insert> S7 Block-> FC (Funetion) (din meniu). In casuta de dialog care va aparea selectati limbajul de programare (STL, LAD, FBD) apoi apasati OK, Rezultat; FCL si OBI sunt afisate offline in fereastra project, 5.7.Limbaje de programare STL = Statement list = este un limbaj de programare textual in Step 7. Sintaxa acestui limbaj este apropiata de limbajul cod masina. Instructiunile si operatile sunt urmate de adresele corespunzatoare. LAD = Ladder Logie = este un limbaj de programare grafic in Step 7. Sintaxa acestui limbaj este asemanatoare unei diagrame, permitand astfel o urmarire mai usoara a fluxului de curent FBD = Function Block Diagram = este de asemeni un limbaj grafie de programare in Step Sintaxa este reprezentata de blocuri logice similare eu cele din algebra booleana, STL, LAD, FBD sunt integrate in softul standard al lui Step 7. Astfel, dupa instalarea lui Step 7, toate itoarele, compilatoarele si functiile de test pentru STL, LAD, FBD sunt disponibile. 15