Universitatea Tehnica Gh.

Asachi Iasi
Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

RAPORT DE TRANSMISIE

Indrumator:
Conf. Dr. Ing. Vornicu Liliana

Student:

Dumbrava Viorel
GRUPA: 5304

Cerinte:
Sa se proiecteze un aparat pentru determinarea raportului de transmisie cu
urmatoarele caracteristici :
-

valoarea maxima a raportului este 4.5

numarul de zecimale cu care se face afisarea :4
avertizare optica a intervalului 3.5-4

Prezentare generala:
Aparatul este destinat masurarii raportului de transmisie la cutii de viteze,atat
pentru cazul valorilor fixe (cu trepte) cat si pentru valori variabile (in cazul
sistemelor variatoare).
Schema bloc a aparatului se prezinta in figura urmatoare:

In acest caz este o schema de frecventmetru digital ce determina numarul de

impulsuri de pe canalul A care trec spre numarator in timpul de poarta,obtinut
prin divizarea perioadei semnalului de pe canalul B cu 10^, fiind ales in functie
de numarul de zecimale cu care se face afisarea.Numarul afisat N rezulta din
relatia:

Cu aceste relatii vom calcula parametrii aparatului,conform

datelor proiectare impuse:
-pentru cazul particular cand vrem sa nBA afisam raportul cu 4 zecimale ,alegand
=5 si =4, =4 avem:
N=(/)*10^
afisata)

n BA =(5/4)*10^4=1.25*10^4=12500 (data

Blocuri functionale.Schema de lucru si principii de functionare

Blocul formator:
-Blocul formator este alcatuit dintr-un trigger Schmith cu porti
neinversoare.Circuitul folosit este MMC4050:

Blocul formator are rolul de a adapta semnalul provenit de la un traductor cu

un semnal compatibil cu circuitele numerice si de a reface fronturile abrupte ale
impulsurilor.El se conecteaza la iesirea traductorului de impulsuri, iar impulsurile
formate sunt aplicate portii AND.

Circuitul poarta
Este reprezentat de o poarta AND cu doua intrari.Pe prima intrare sunt
aplicate impulsurile provenite de la formatorul A ,pe a doua intrare sunt aplicate
impulsurile provenite de la divizorul de frecventa , inversate de poarta NOT.
Impulsurile provenite de la formator sunt validate sa treaca spre blocul numarator

numai atunci cand semnalul inversat provenit de la divizorul de frecventa se afla

in 1 logic.

Divizorul de frecventa:
Divizorul de frecventa este alcatuit din doua circuite de divizare: 2x 4040.
Dimensionarea acestui divizor va dicta timpul de poarta in care vor fi validate
impulsurile provenite de la circuitul formator sa treaca la numarator. Deoarece
noi dorim sa obtinem o afisare cu 4 zecimale , avem nevoie de un divizor de
frecventa care sa produca o divizare cu 10000 .Schema divizorului este
prezentata in continuare:

F
onarea :

uncti

Stim ca 10000=2^4 * 5^4, ceea ce inseamna ca vom configura un divizor prin

2^4 si celalalt divizor prin 5^4 . Primul numarator primeste pe intrarea de clock
impulsuri de tact de la formatorul A,dupa care va diviza aceasta frecventa cu 2^4
Cand va ajunge la valoarea binara corespunzatoare valorii 2^4, adica 10000 ,
va produce un impuls de reset pentru divizor si un impuls de clock pentru al
doilea circuit de divizare. Al doilea circuit de divizare , cu ajutorul a doua porti
AND cu 3 intrari , la aparitia la iesire a codului binar 1001110001
,corespunzator valorii 5^4 (depasire divizor) va trimite un impuls care va produce
resetul circuitului si impuls de validare pentru poarta.

Numaratorul :
Numaratorul este format din cinci numaratoare BCD sincrone reversibile
,presetabile, de tipul 40192. Aceste numaratoare au setate intrarile de PRESET
ENABLE si CK DOWN la 1 logic,pentru a nu se incarca paralel,respectiv
pentru a numara inainte.Cand numaratorul a atins numarul maxim numarabil in
modul inainte (respectiv 9 pentru zecimal), dupa jumatate din perioada
semnalului de tact (respectiv dupa ce CK UP trece in 0) CY trece la nivel 0 si
va da un impuls de clock pentru urmatorul numarator aflat conectat in cascada.
Astfel, numaratorul ce primeste impuls de clock de la poarta va numara miimile,al
doilea conectat in cascada cu acesta va numara miimile ,al treilea va numara
sutimile , al patrulea va numara zecimile, iar ultimul va numara unitatile.Iesirile de
date din numaratoare sunt aplicate circuitelor de decodare si apoi de afisare .
Schema numaratorului este prezentata in continuare:

Blocul de decodare afisare :

Este format din cinci decodoare de tip 4511 ce contin driverele pentru comanda
celulelor de afisare cu 7 segmente . La intrarile A B C D sunt aplicate semnalele
de la iesirile numaratoarelor , dupa care aceste semnale sunt decodate si afisate
pe celule de afisare. Aceste decodoare contin intrari de testare afisaj
LT,stergere a datelor de pe afisaj BL , precum si intrari pentru validare latch
LE/STROBE .Schema blocului de afisare este prezentata in continuare:

Circuitul de limitare la valoarea de 4.5 :

Valoarea raportului de 4.5 inseamna 4 afisat pe prima celula, 5 afisat pe a
doua celula, si 0 afisat pe a treia a patra si a cincea celula. Vom avea deci
0100 la iesirea primului numarator , valoarea 0101 la iesirea celui de-al doilea
numarator, valoarea 0000 la iesirea numaratoarelor trei,patru si cinci. Aceasta
conditie va fi sesizata cu ajutorul unei porti NOR cu 3 intrari si o poarta AND cu

2 intrari atasate primului numarator , o poarta NOR cu 2 intrari si o poarta AND

cu 3 intrari atasate celui de-al doilea numarator,cate o poarta NOR cu 4 intrari
atasata la al treilea,al patrulea si al cincilea numarator. Iesirea primelor 4 porti
vor intra intr-o poarta AND cu patru intrari , iar iesirea acesteia impreuna cu
iesirea portii atasate numaratorului 5 vor intra intr-o poarta AND cu 2 intrari.
Iesirea portii AND cu 2 intrari va conditiona sincronismul celor 5 stari,dupa care
semnalul de la iesirea acestei din urma porti va fi aplicat unui bistabil de tip JK
pe intrarea de clock. Schema este prezentata in continuare :

Atunci cand inca nu s-a ajuns la valoarea raportului 4.5 , iesirea portii AND este
0 logic, iar iesirea bistabilului este in 1 , nivel logic aplicat pe intrarea LE a
decodorului de la afisor , ceea ce determina functionarea normala a afisorului. In
momentul in care raportul a crescut peste valoarea 4.5 , pe intrarea de clock a
bistabilului va apare o tranzitie 0 - 1 , dupa care 1- 0 , fapt ce determina
bascularea iesirii bistabilului in 0 care are ca efect memorarea in latchurile
decodorului a ultimei valori , adica valoarea de 4.5 . La o scadere a raportului
sub valoarea de 4.5 se va produce acelasi lucru , dar cu deosebirea ca iesirea
bistabilului va bascula in 1 si va comuta afisorul pe functionarea normala.

Circutul de avertizare optica a intervalului 3.5 4

Raportul de 3.5 inseamna 3 afisat pe prima celula, 5 afisat pe a doua
celula, si 0 afisat pe a treia a patra si a cincea celula. Vom avea deci 0011 la
iesirea primului numarator , valoarea 0101 la iesirea celui de-al doilea
numarator, valoarea 0000 la iesirea numaratoarelor trei,patru si cinci. Aceasta
conditie va fi sesizata cu ajutorul unei porti NOR cu 2 intrari si o poarta AND cu
3 intrari atasate primului numarator , o poarta NOR cu 2 intrari si o poarta AND
cu 3 intrari atasate celui de-al doilea numarator, cate o poarta NOR cu 4 intrari
atasata la al treilea,al patrulea si al cincilea numarator. Iesirea primelor 4 porti
vor intra intr-o poarta AND cu patru intrari , iar iesirea acesteia impreuna cu
iesirea portii atasate numaratorului 5 vor intra intr-o poarta AND cu 2 intrari.
Iesirea poartii AND cu 2 intrari va conditiona sincronismul celor 5 stari.
De asemenea avem nevoie de un circuit care sa sesizeze raportul de 4.
Raportul de 4 inseamna 4 afisat pe prima celula si 0 afisat pe a doua , a treia ,
a patra si a cincea celula. Vom avea deci 0100 la iesirea primului numarator si
valoarea 0000 la iesirea numaratoarelor doi, trei,patru si cinci. Aceasta conditie
va fi sesizata cu ajutorul unei porti NOR cu 3 intrari si o poarta AND cu 2 intrari
atasate primului numarator si cate o poarta NOR cu 4 intrari atasata la al
doilea , al treilea,al patrulea si al cincilea numarator. Iesirea primelor 4 porti vor
intra intr-o poarta AND cu patru intrari , iar iesirea acesteia impreuna cu iesirea
portii atasate numaratorului 5 vor intra intr-o poarta NAND cu 2 intrari. Iesirea
portii AND care va sesiza raportul 3.5 si iesirea portii NAND care va sesiza
raportul 4 vor intra intr-o poarta AND cu 2 intrari , dupa care semnalul de la
iesirea acestei din urma porti va fi aplicat unui bistabil JK pe intrarea de clock.
Atunci cand valoarea raportului nu a atins valoarea 3.5 , iesirea portii AND
este in 0 logic , iar iesirea bistabilului este in 0 , nivel logic aplicat in baza unui
tranzistor NPN , avand in colector un LED. Acest nivel 0 produce blocarea
tranzistorului . In momentul in care intrarea valoarea raportului a crescut peste
valoarea 3.5 , vom avea pe ambele intrari ale portii AND nivelul 1 fapt ce va
determina la iesirea portii valoarea 1 logic .Acesta valoarea aplicata pe intrarea
de clock a bistabilului duce la aparitia unei tranzitii 0 1 dupa care 1 0 ,
fapt ce va determina bascularea iesirii bistabilului in 1 care are ca efect
saturarea tranzistorului care produce avertizarea optica dorita . O urcare a
raportului peste valoarea 4 sau o scadere sub valoarea 3.5 va produce acelasi
lucru, dar cu deosebirea ca iesirea bistabilului va bascula in 0 s va bloca
tranzistorul. Schema e prezentata in continuare:

Alte specificatii cu privire la functionarea schemei de ansamplu:

Cand divizorul de frecvenata numara spre depasire , la iesirea lui avem un 0
logic .Atunci cand ajunge la depasire si obtinem impulsul de reset , la iesirea

divizorului avem un 1 logic. Acest nivel 1 logic de scurta durata are urmatoarele
efecte:
-reseteaza divizorul
-da inpuls de memorare a datei in decodoare ,pe intrarea LE ;
-impulsul inversat produce blocarea impulsurilor provenite de la formator;
-impulsul; inversat a doua oara produce resetarea numaratoarelor.
Al doilea inversor a fost introdus pentru a produce o intarziere intre momentul de
memorare a datei in decodoare si momentul de reset pentru numaratoare. Pe tot
parcursul numararii , decodoarele trimit la afisare ultima data memorata.

Instructiuni de punere in functiune:

La punerea in functiune a aparatului trebuie avute in vedere anumite conditii
legate de locul unde acesta va functiona.
Vor trebui ecranate toate firele de legatura intre blocuri pentru ca semnalele
parazite sa nu se suprapuna peste semnalul util , mai ales in partea de intrare
unde semnalul perturbator nu trebuie sa depaseasca 1V .Triggerul lucreaza la un
semnal mare incat perturbatiile admisibile nu trebuie sa depaseasca 2V altfel va
si compromisa masurarea. Daca ne vom pune problema functionarii cu anumite
precizii in schema vor mai aparea niste inversoare sau unele buffere care vor
face schema sa functioneze daca in anumite puncte vom avea nevoie de un
semnal inversat .Ar trebui ca traseele sa fie cat mai scurte pentru a avea
capacitati parazite cat mai mici la intrarea circuitelor logice.