USMF N.

TESTEMITANU

Catedra Fiziologia omului i Biofizic

RED.:

01

DATA:

05.05.09

Pag. 1 / 8

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE

"N.TESTEMIANU" DIN REPUBLICA MOLDOVA

"Aprob"
Decan Facultate Medicina ,
conferentiar universitar,
Dr.medicina
____________ Gh.Placinta

NTREBRI PENTRU EXAMEN

LA FIZIOLOGIA OMULUI
(l.romana)
Facultatea -

MEDICINA

Examen de promovare dup semestrul IV

CHIINU 2013

USMF N.TESTEMITANU

Catedra Fiziologia omului i Biofizic

RED.:

01

DATA:

05.05.09

Pag. 2 / 8

Cap. 1 Tesuturile excitabile

1. Masurarea potentialului de repaos. Originea, valoarea metodele de inregistrare.
2. Masurarea potentialui de actiune. Originea, valoarea, metodele de inregistrare, tipurile
(monofazic, bifazic). Refracteritate si fazele ei.
3. Explorarea functionala a excitabilitatii tesutului (cronaximetria). Reobaza (pragul de excitatie),
timp util, cronaxia. Curba intensitate-timp.
4. Exporarea conductibiltatii nervoase. Legile propagarii excitatiei prin fibrele nervoase.
Clasificarea functionala a fibrelor nervoase. Blocarea farmacologica a transmiterii excitatiei prin
fibrele nervoase.
5. Substanele chimice cu rol de transmitori excitatori. Mecanismul ionic al potenialului
postsinaptic de excitaie (PPSE). Generarea potenialului de aciune n segmentul iniial al axonului.
6. Substanele chimice cu rol de transmitori inhibitori. Mecanismul ionic al potenialului
postsinaptic de inhibiie (PPSI). Inhibiia postsinaptic. Inhibiia presinaptic. Inhibiia recurent,
lateral, reciproc.
7. Jonctiunea neuromusculara (JNM). Afectiunile corelate cu dereglarea transmiterii prin jonctiunea
neuromusculara. Medicamentele care amplific sau blocheaz transmisia la nivelul JNM.
8. Dinamometria. Factorii ce determina forta musculara. Rolul functional al proteinelor contractile.
Relatia lungime-tensiune si sarcina-viteza. Hipetrofia si atrofia musculara, cauzele.
9. Electromiografia (directa si indirecta). Importanta clinica. Sumarea de frecventa si de unitati
motorii. Generarea si propagarea potentialului de actiune prin fibra musculara.
10. Particularitatile morfofunctionale ale muschilor netezi. Controlul nervos i hormonal al
contraciei muchiului neted.
Cap. 2 Sistemul endocrin si SNV
1. Hormonii. Controlul secreiei hormonale prin mecanism de Feedback. Transportul hormonilor n
snge. Determinarea concentraiilor hormonale din snge. (Radioimunodozarea. Testul de
imunoabsorbie enzimatic (ELISA)).
2. Hormonii hipofizari. Insuficienta panhipofizara.
3. Hormonul somatotrop, rolul fiziologic. Concentratia plasmatica. Hipo si hipersecretia,
4. Hormonul antidiuretic, rolul fiziologic. Concentratia plasmatica. Diabetul insipid.
5. Hormonii tiroidieni, rolul fiziologic. Concentratia plasmatica. Hipo si hipertireoidismul primar si
secundar.
6. Insulina, rolul fiziologic. Concentratia plasmatica. Diabet zaharat, tipurile.
7. Starile de hipoglicemie. Cauzele, rolul fiziologic al glucagonului.
8. Parathormonul (PTH). Calcitonina. Vitamina D. Efectele vitaminei D. Hiperparatiroidismul
primar. Hiperparatiroidismul secundar.
9. Mineralocorticoizii (aldosteronul). rolul fiziologic. Hipo si hipersecretia (sindromul Cohn).
10. Glucorticoizii, rolul fiziologic. Hipocorticismul primar (boala Addison) si secundar (sindromul
Addison). Hipercorticismul primar (sindromul Cushing) si secundar (boala Cushing).
11. Androgenii, rolul fiziologic. Hipogonadismul si hipergonadismul la brbat, manifestraile clinice.
Sindromul adrenogenital.
12. Ciclul lunar ovarian; efectele hormonilor gonadotropi. Faza "folicular" si faza "luteal" a
ciclului ovarian. Rolurile hormonilor ovarieni estradiolul i progesteronul. Ciclul endometrial
lunar i menstruaia.
13. Diagnosticul precoce a sarcinii. Gonadotropina corionic uman. Secreia placentar de
estrogeni si de progesteron.
14. Sistemul nervos simpatic, neurotransmitatorii si receptorii. Modularea efectelor sistemului
nervos simpatic (ganglioblocantele, adrenomimetice si adrenoblocante).

USMF N.TESTEMITANU

Catedra Fiziologia omului i Biofizic

RED.:

01

DATA:

05.05.09

Pag. 3 / 8

15. Sistemul nervos parasimpatic, neurotransmitatorii si receptorii. Modularea efectelor sistemului

nervos parasimpatic (ganglioblocantele, colinomimetice si colinolitice.
16. Testele utilizate pentru aprecierea starii functionale ale sistemului nervos vegetativ (proba
Valsalva, proba ortostatica, testul Dagnini-Aschner). Sincopa vasovagala.
17. Manifestarile clinice a stresului. Fazele, eustres si distres. Rolul sistemului nervos vegetativ si a
suprarenalelor in evolutia stresului.
Capitolul 3. FIZIOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR
1. Reprezentarea grafic a potenialului de aciune a cardiomiocitului contractil ventricular
mpreun cu curba de contracie, cu specificarea modificrilor de excitabilitate. Canale ionice.
2. Cardiograma, fazele ciclului cardiac, durata lor. Reprezentarea grafic i explicarea variaiilor de
presiune i volum in fazele ciclulului cardiac. Volumele sistolic, telesistolic, telediastolic i minutvolumul cardiac. Ecocardiografia.
3. Experiena lui Stannius. Sistemul specializat excitoconductor al inimii Reprezentarea grafic a
potenialului de aciune a celulelor pacemaker. Gradientul automatismului cardiac.
4. Reprezentarea grafic a parametrilor hemodinamici: relatia presiune-suprafata-viteza si presiuneflux-suprafata (legea lui Ohm) n diferite compartimente vasculare i explicarea interrelaiilor dintre
aceti parametri.
5. Reprezentarea i explicarea curbelor volum-presiune ale circulaiilor arterial i venoas. Puls
arterial (sfigmograma). Distensibilitatea vasculara. Compliana vasculara (sau capacitana
vascular). Presiunile venoase presiunea atrial dreapt (presiunea venoas central) i presiunile
venoase periferice (flebograma).
6. Reprezentarea schematic a forelor implicate n procesele de filtraie i reabsorbie (echilibrul lui
Starling). Microcirculatia si sistemul limfatic. Structura microcirculaiei si a sistemului capilar.
Fluxul sangvin prin capilare.
7. Reprezentarea schematic a microcirculaiei cu explicarea controlului local si umoral (pe termen
scurt si pe termen lung) al fluxului sangvin tisular. Ageni vasoconstrictori, vasodilatori.
8. Reprezentarea grafic a variaiilor de presiune arteriale nregistrate prin metoda direct cu
explicarea provenienei lor (unde cardiace, respiratorii i vasomotorii). Evaluarea presiunii arteriale
sistolice i diastolice prin metoda indirect auscultatorie i calcularea presiunilor pulsatile i celei
medii. Valorile normale i modificrile de vrst a presiunii arteriale.
9. Reprezentarea schematic a reflexelor presoare si depresoare de la baro- si chemoreceptori i
explicarea mechanismului feed back de control al presiunii de ctre acesta. Rolul sistemului nervos
in controlul rapid al presiunii arteriale. Rspunsul sistemului nervos central la ischemie.
10. Reprezentarea schematic i explicarea mechanismului feed-back de control al presiunii
arterial prin sistemul renina-angiotensina-aldosteron. Rolul dominant al rinichiului in reglarea pe
termen lung a tensiunii arteriale. Diureza presionala.
11. Metodele de determinare a debitului cardiac (metoda Fick i de diluie a indicatorilor), valorile
normale ale debitului cardiac in repaus si in perioada de activitate. Mechanismele heterometric
(Frank-Starling) i homeometric de control al debitului cardiac, relaia dintre debitul cardiac i
intoarcerea venoasa si reglarea acestora. Hipertrofia cardiaca.
12. Fonocardiografia. Zgomotele cardiace, provenienta, caracteristica i punctele de auscultaie ale
lor. Proveniena suflurilor cardiace, relaiile cu tipul i localizarea defectelor valvulare i cu vicii
cardiace congenitale.
13. Electrocardigrafia. Metodele de inregistrare a electrocardiogramei, derivatiile
electrocardiografice i importana lor. Reprezentarea grafic a electrocardiogramei normale.
Caracteristica undelor, segmentelor i intervalelor. Detreminarea frecventei contractiilor cardiace.

USMF N.TESTEMITANU

Catedra Fiziologia omului i Biofizic

RED.:

01

DATA:

05.05.09

Pag. 4 / 8

14. Analiza vectoriala a electrocardiogramei normale. Determinarea axei electrice a

electrocardiogramei, semnificaiile acestea n norma i patologie. Interpretarea electrocardiografica
a afectiunilor muschiului cardiac (hipertrofia atriilor i ventriculelor) i a anomaliilor fluxului
coronar (Ischemia i infarctul miocardului).
15. Reprezentarea electrocardiografic i explicarea particularitilor aritmiilor: Contraciile
premature (extrasistole atriale i ventriculare), tahicardia paroxistica, fibrilatiile ventricular i
atriala, fluterul atrial, stopul cardiac, tulburarile de conducere (bloc atrioventricular complet i
incomplet).
Cap 4. Digestia si metabolism
1. Explorarea functiei glandelor salivare. Cantitatea, propritetatile fizice, actiunea enzimatica a
salivei. Mecanismul de secretie. Reglarea secretiei salivare.
2. Explorarea secretiei gastrice. Cantitatea, proprietatile fizice, actiunea enzimatica a sucului gastric.
Mecanismul de secretiei a HCl. Reglarea secretiei gastrice.
3. Explorarea secretiei pancreatice. Cantitatea, proprietatile fizice, actiunea enzimatica a sucului
pancreatic. Mecanismul de secretiei a bicarbonatilor. Reglarea secretiei pancreatice.
4. Explorarea functiei biliare. Cantitatea, proprietatile fizice, functia acizilor biliari. Mecanismul de
secretie si de eliminare a bilei. Reglarea secretiei biliare.
5. Explorarea motilitatii gastrointestinale (radiografia cu contrast). Masticatia si masticatiografia.
Deglutitia. Functia de stocare, propulsare si evacuare a stomacului. Tipurile de miscari in intestinal
subtire si gros. Defecatia.
6. Principiile fundamentale ale absorbiei gastrointestinale. Absorbia la nivelul intestinului subire.
Absorbia apei. Absorbia ionilor. Absorbia substanelor nutritive. Absorbia la nivelul intestinului
gros: formarea materiilor fecale.
7. Metode pentru determinarea utilizrii metabolice a proteinelor(bilantul azotat), carbohidrailor
(glicemia) i lipidelor (colesterolul, HDL, LDL). Energia util din substanele nutritive. Reglarea
nervosa si umorala a aportului nutritiv. Obezitatea. Inaniia, anorexia i caexia.
8. Metabolismul bazal si metodele de msurare ale ratei metabolismului bazal (metodele
calorimetriei directe i analiza gazoas). Factorii care afecteaz rata metabolismului.
9. Termometria, valorile normale ale temperaturii corporale. Termogeneza. Termoliza. Mecanismele
neuroendocrine de reglare a temperaturii corporale. Hipertermie. Febra. Hipotermie.
Capitolul 5. FIZIOLOGIA RESPIRAIEI
1. Explixarea biomecanicii respiraiei. Originea i importana presiunei intrapleurale, modificrile ei
n diferite tipuri de pneumotorax.
2Compliana complexului plmn-torace. Rolul tensiunei de suprafa i a surfactantului i efectele
reducerii cantitii de surfactant.
3. Evaluarea prin spirometrie si spirografie a volumelor i capacitilor pulmonare, valorile normale
i factorii fiziologici i patologici care le afecteaz. Determinarea volumului spaiului mort, a minut
volumului ventilaiei pulmonare i celei alveolare. "Spatiul mort" anatomic si cel fiziologic, valorile
normale i factorii care le pot afecta.
4. Evaluarea fluxului expirator maxim, capacitii vitale expiratorii forate i volumului expirator
forat n prima secund, valorile normale i importana clinic. Rezistena la fluxul de aer n
arborele bronic. Controlul nervos i umoral a tonusului bronic.
5. Evalurea presiunilor pariale ale O2 i CO2 n snge i importana clinic. Compozitia aerului
atmosferic i celui alveolar. Presiunilor pariale ale O2 i CO2 n esuturi, alveole, n sngele
arterial i cel venos, importana lor pentru schimbul de gaze n esuturi i plmni.

USMF N.TESTEMITANU

Catedra Fiziologia omului i Biofizic

RED.:

01

DATA:

05.05.09

Pag. 5 / 8

6. Evaluarea capacitii de difuzie pentru O2 si CO2 ale membranei respiratorii i factorii ce

afecteaz rata difuziei.. Spaiul mort fiziologic.
7. Reprezentarea grafic i explicarea a variaiilor presiunii sngelui n sistemul vascular pulmonar.
Controlul nervos i umoral al circulaiei pulmonare. Schimbul de lichide dintre capilarele
pulmonare i interstiiu.
8. Reprezentarea grafic i explicarea caracteristicilor curbei de disociere a oxihemoglobinei i
factorilor care le pot influiena. Formele de transport a oxigenului n snge. Coninutul de oxigen n
sngele arterial i cel venos.
9. Reprezentarea curbei de disociere a bioxidului de carbon. Transportul de bioxidului de carbon n
snge - formele i importana anhidrazei carbonice. Coninutul de bioxid de carbon n sangele
arterial i cel venos.
10. Explicarea tulburrilor respiratorii la afectarea diferitor nivele de control respirator i a
importanei centrilor respiratori bulbo-pontin, spinal i structurilor nervoase suprapontine
(hipotalamus, sistemul limbic, cortexul).
11. Stimularea chemoreceptorii respiratori centrali i periferici. Controlul respiraiei n hipoxemie,
hipercapnie i hipocapnie i la modificrile pH-ului sanguin. Sindromul congenital de hipoventilatie
central (blestemul Ondinei).
12. Descrierea experimentului lui Hering-Breuer, reprezentarea arcului reflex i explicarea rolului la
om. Specificarea rolului i localizrii receptorilor cilor respiratorii i plamnilor (de ntindere,
iritani, i J-receptorii). Reflexele respiratorii de protecie.
13. Efecte acute i cronice ale hipoxiei hipobare i mecanismele de aclimatizare la altitudine mare.
Efectele hiperbariei i importana decompresiei.
Cap 6. Fluidele corpului i rinichii. Celulele sangvine, imunitatea i coagularea sngelui
1. Determinarea ratei filtrarii glomerulare si ratei fluxului sangvin renal (clearance). Factorii
determinani ai RFG. Fluxul sangvin renal. Controlul fiziologic al filtrrii glomerulare i al fluxului
sangvin renal.
2. Substantele ce influenteaza diureza, mecanismele lor de actiune (osmotice, de ans, tiazidice,
inhibitorii anhidrazei carbonice si ai aldosteronului). Reabsorbia i secreia tubular. Mecanismele.
Reglarea reabsorbiei tubulare.
3. Evaluarea mecanismelor fiziologie de reabsorbtie si secretie tubulara prin analiza generala a
urinei Tratamentul insuficientei renale prin dializ cu rinichi artificial.
4. Determinarea volumului apei extracelulare, intracelulare si corporale totale. Functiile apei.
Echilibru intre aportul si eliminarea apei din organism in conditii normale. Formula 4:2:1.
Compartimentele lichidiene ale organismului.
5. Determinarea volumului spatiul interstitial, volumul plasmatic si sangvin. Singele, functiile,
volum, compozitia si constantele plasmei, proteinele plasmatice si rolul lor. Hematocritul.
6. Preziceti schimbrile n volum a eritrocitelor prin introducerea lor n soluii de NaCl 200 mOsm,
400 mOsm. Reglarea schimburilor lichidiene si a echilibrului osmotic ntre lichidele intracelular si
extracellular. Principiile de baza ale osmozei si presiunea osmotica.
7. Preziceti schimbrile n volum a eritrocitelor prin introducerea lor n soluii de NaCl 150 mmol,
300 mmol. Volumul si osmolaritatea lichidelor extracellular si intracelular n stari patologice.
Edemul. Lichidele din spatiile potentiale ale organismului.
8. Determinarea concentraiei extracelulare a sodiului. Controlul osmolaritatii lichidului
extracelular si al concentratiei extracelulare a sodiului. Mecanismul de feedback osmoreceptori hormon antidiuretic. Setea. Apetitul pentru sare.
9. Determinarea concentratiei extracelulare a ionilor de potasiu si calciu. Controlul excretiei renale
si al concentratiei extracelulare a ionilor de calciu, ionilor fosfat si magneziu

USMF N.TESTEMITANU

Catedra Fiziologia omului i Biofizic

RED.:

01

DATA:

05.05.09

Pag. 6 / 8

10. Determinati dereglarile EAB (pH=7.3, pC02=30 mm Hg, p02=95 mm Hg, HC03=14 mEq/L).
Concentratia normala a ionilor de hidrogen, pH-ul lichidelor organismului. Importanta.Variatiile
produse in starile de acidoza si alcaloza.
11. Determinati dereglarile EAB (pH=7.6, pC02=20 mm Hg, p02=95 mm Hg, HC03=18 mEq/L).
Sistemul tampon acid carbonic bicarbonat, al fosfailor si al proteinelor. Reglarea respiratorie a
echilibrului acido-bazic.
12. Determinati dereglarile EAB (pH=7.2, pC02=80 mm Hg, p02=70 mm Hg, HC03=30mEq/L).
Controlul renal al echilibrulu iacido-bazic. Corecia renal a acidozei si alcalozei.
13. Determinati dereglarile EAB (pH=7.1, pC02=55 mm Hg, HC03=20mEq/L). Dereglari primare a
EAB. Raspunsuri de compensare. Cauzele clinice ale tulburrilor acido-bazice. Tratamentul
14. Numararea eritrocitelor. Valorile normale. Eritropoieza, reglarea ei. Durata de via i
distrugerea eritrocitelor. Hemoliza. Anemiile. Policitemia.
15. Dozarea hemoglobinei (metoda Sahli). Sinteza hemoglobinei. Compusii hemoglobinei.
Metabolismul fierului. Anemia feripriva.
16. Determinarea grupelor sangvine. Grupele sangvine ABO. Antigeniiaglutinogenii A i B.
Aglutininele. Grupele sangvine Rh. Rspunsul imun indus de sistemul Rh. Reaciile transfuzionale.
Eritroblasroza fetala.
17. Numararea leucocitelor. Formula leucocitara. Rolul lor in inflamatie. Chemotactism. Fagocitoza.
Sistemul monocito-macrofagic. Leucopenia. Leucemiile. Efectele leucemiei asupra organismului
18. Imunitatea. Tipurile. Imunitatea nnscut. Imunitatea dobndit (adaptiv). Transplantul de
tesuturi si organe
19. Sistemul anticoagulant. Substanele anticoagulante preexistente si aparute in timpul coagularii.
Fibrinoliza. Afeciuni care determin sngerri excesive. Afeciunile trombembolice.
20. Explorarea hemostazei primare (testul Duke, numarul de trombocite). Succesiunea
evenimentelor n hemostaz primara. Trombocitopenia. Trombocitopatia.
21. Explorarea hemostazei secundare (testul Lee-White, testul protrombinic). Mecanismul general al
coagulrii sangvine. Calea extrinseca si intrinseca de initierea coagularii. Rolul calciului.
22. Utilizind Diagramma Darrow-Yannet determinati modificarile volumului si osmolaritatii
compartimentelor lichidiene, asociate cu urmatoarele situatii - pierderea solutiei izotonice
(hemoragie), pierderea solutiei hipotonice (diabetes insipidus), ingestia NaCl in cantitati mari
23. Utilizind Diagramma Darrow-Yannet determinati modificarile volumului si osmolaritatii
compartimentelor lichidiene, asociate cu urmatoarele situatii - ingestia apei distilate sau perfuzia
solutiei hipotonice, perfuzia solutiei izotonice, perfuzia solutiei hipertonice, insuficienta adrenala
primara
Cap 7. Analizatorii
1. Explorarea sensibilitatii tactile superficiale, termice si dureroase. Senzaia de gdilat i pruritul.
Ci somatosenzoriale de conducere a sensibilitii somatice la nivelul sistemului nervos central.
Sistemul coloan dorsal - lemnisc medial. Sistemul anterolateral.
3. Cortexul somatosenzorial. Arii somatosenzoriale de asociaie. Explorarea sensibilitatii de tip
cortical (integrative): discriminarea tactila, dermolexia, stereognozia, somatognozia. Ariile cutanate
segmentare ale sensibilitii dermatoamele. Sindromul Brown-Sequard.
4. Tipuri de durere i caracteristicile acesteia durerea rapid i durerea lent. Nociceptorii i
stimularea acestora. Cile de conducere a semnalelor dureroase la nivelul sistemului nervos central.
Tractul neospinotalamic i paleospinotalamic.
5. Sistemul de suprimare a durerii ("sistemul analgezic") de la nivelul creierului i mduvei spinrii.
Sistemul opioid cerebral endorfinele i encefalinele. Inhibiia transmiterii durerii realizat de
semnale tactile simultane.

USMF N.TESTEMITANU

Catedra Fiziologia omului i Biofizic

RED.:

01

DATA:

05.05.09

Pag. 7 / 8

6. Durerea iradiat. Durerea visceral. Cauze ale durerii viscerale reale. Unele anomalii clinice ale
durerii. Hiperalgezia Cefaleea.
8. Acuitatea vizuala.Determinarea acuitatii vizuale la vederea de aproape si la distanta. Punctul
proxim si remotum al vederii clare. Erori de refracie si corectia lor. Determinarea distanei unui
obiect fa de ochi "percepia profunzimii".
9. Controlul autonom al acomodrii i al diametrului pupilar. Exploararea reflexelor pupilare: reflex
fotomotor direct si consensual; reflex de acomodare si convergenta; reflex ciliospinal
10. Tabloul fundului ochiului.. Formarea umorii apoase la nivelul corpului ciliar. Circulaia
intraocular a umorii apoase. Presiunea intraocular. Glaucomul.Cataracta.
11. Cecitatea nocturna (hemeralopia), patogeneza. Ciclul vizual retinian al rodopsinei i excitaia
bastonaelor. Reglarea automat a sensibilitii retinei adaptarea la lumin i la ntuneric.
12. Explorarea vederii fotopice. Teoria tricrom a vederii colorate. Anomaliile vederii cromatice.
13. Explorarea campurilor vizuale perimetria. Cile vizuale. Tulburari de perceptie ale campului
vizual (scotoame, hemianopsii heteronime sau omonime, hemianopsii n cadran sau sector i
ngustri ale cmpului vizual).
14. Explorarea acuitatii auditive acumetria fonica. Conducerea vibraiilor sonore prin sistemul
osicular (de la membrana timpanic la cohlee). Conducerea osoas a vibraiilor sonore.
Transmiterea undelor sonore prin cohlee propagarea undei. Funcia organului Corti.
Determinarea frecvenei sunetului principiul "localizrii". Determinarea intensitii sonore.
15. Explorarea acuitatii auditive acumetria instrumentala: audiograma, proba Schwabach, proba
Weber i proba Rinne. Hipoacuziile de transmisie si neuro-senzoriale. Mecanismele centrale ale
auzului. Cile nervoase auditive. Funcia auditiv a cortexului cerebral. Determinarea direciei
sunetului.
16. Explorarea pragurilor sensibilitatii gustative. Senzaiile gustative primare. Mugurii gustativi i
funcia acestora. Adaptarea gustativa. Calea gustativa. Cortexul gustativ.
17. Explorarea pragurilor sensibilitatii olfactive (olfactometria). Senzatiile olfactivie primare.
Stimularea celulelor olfactive - mecanism. Caile de conducere. Functiile sensibilitatii olfactive.
Hiposmii, anosmii, hiperosmii.
Cap. 8 Sistemul nervos: Neurofiziologie motorie i integrativa.
1. Explorarea reflexelor medulare proprioceptive. Receptorii senzoriali musculari (fusurile
musculare i organele tendinoase Golgi) i rolurile acestora n controlul muscular.
2. Explorarea reflexelor medulare polisinaptice. Reflexe somatice (nociceptive, cutanate,
intersegmentare). Reflexe spinale care produc spasme musculare. Reflexe medulare autonome.
ocul spinal.
3. Rigiditatea de decerebrare. Rolul trunchiului cerebral n controlul funciilor motorii. Rolul
aparatului vestibular in meninerea echilibrului stato-dinamic.
4. Manifestrile clinice ale afectrii cerebelului: ortostatismul si mersul (proba Romberg);
coordonarea miscarilor (ataxia cerebeloasa).Cerebelul i funciile motorii ale acestuia.
5. Manifestrile clinice ale afectrii ganglionilor bazali: sindromul hiperton-hipokinetic i hipotonhiperkinetic. Funciile motorii ale ganglionilor bazali. Circuitelor cortico-subcorticale: circuitul
putamenului i circuitul caudat. Rolurile unor neurotransmitori specifici din ganglionii bazali.
6. Controlul motor cortical. Ariile corticale implicate in programarea, desfasurarea si controlul
actului motor. Caile descendente motorii: calea piramidal si extrapiramidal. Controlul integrat al
tonusului muscular i locomotiei.
7. Explorarea cortexului cerebral (EEG, potentiale evocate, metode de imagistica functionala).
Funciile ariilor corticale specifice. Funciile ariilor de asociaie. Funcia de interpretare
comprehensiv a ariei lui Wernicke.

USMF N.TESTEMITANU

Catedra Fiziologia omului i Biofizic

RED.:

01

DATA:

05.05.09

Pag. 8 / 8

8. Rolul creierului n comunicare centrii limbajului. Dereglari ale limbajului (afazia motorie
Broca, senzoriala Wernicke, globala). Dislexia. Disgrafia.
9. Metode de studiere a memoriei. Concepte moderne despre mecanismele memoriei. Clasificarea
memoriei (memoria de scurt durat, memoria intermediar, memoria de lung durat). Dereglari
de memorie. Boala Alzheimer.
10. Sistemul limbic. Funciile comportamentale ale hipotalamusului i ale structurilor limbice
asociate. Funcia de "recompens" i "pedeaps" a sistemului limbic. Funciile hipocampului.
Funciile amigdalei. Funcia cortexului limbic.
11. Metode contemporane de studiere a somnului (polisomnografia). Somnul cu unde lente. Somnul
REM. Teorii fundamentale despre somn. Dereglari ale somnului. Apneea in somn.