Chestionarul Woodworth Mathews

Chestionarul Woodworth-Mathews a fost tradus i adaptat dup Heuyer, Courthial,

Dublineau i Nron (autorii l denumesc chestionar caracterologic). Iniiatorul este ns,
psihologul Woodworth, iar Mathews a revzut i completat chestionarul. n forma tradus,
adaptat i experimentat, chestionarul este aplicat, astzi n diverse uniti de cercetare i de
aplicaii psihologice. Chestionarul Woodworth-Mathews (W.- M.) nu poate fi considerat dep it,
ntruct el a fost construit prin analiza i trierea acelor simptome care caracterizeaz
psihonevrozele respective, simptome care au rmas valabile pentru neuropsihiatria generala.
Cei patru autori definesc caracterul: o suma de tendine afective, care dirijeaz reac iile
individului in condiiile mediului extern. Criteriul caracterului este pentru ei, aadar, social,
nelegnd prin moral totalitatea sentimentelor care dirijeaz conduita indivizilor.
La acest chestionar nu se poate vorbi de o cota propriu-zisa ca la celelalte teste
obinuite. Aici avem un rezultat care urmeaz sa fie interpretat. Putem vorbi, deci, de o cotare
calitativa. Caracterul este o rezultanta a unor tendine variate si complexe, care se actualizeaz
i se manifesta dup mprejurari si dup determinante diferite si de intensitati diferite; de aceea, o
expresie riguros matematica a caracterului nu este usor posibila. Sau poate fi posibila daca se iau
in considerare toate circumstantele favorabile si toate mobilurile care pot provoca manifestarile
unei insusiri de carcter (Heuyer s.a.). Cotarea este deci, o interpretare calitativa a rezultatelor.
Aceasta intrepretare, daca este bine efectuata, prezinta educatorului date suficient de valabile
pentru trasaturile de caracter avute in vedere.
Intrepretarea se relationeaza cu scopul urmarit prin diagnosticarea caracterului si a
tendinelor psihoneurotice (unii psihologi socotesc ca acest chestionar exploreaza
personalitatea; pentru altii caracter inseamna inseamna personalitate, iar caracterologi
inseam,na de fapt personologie); scopuri scolare, orientare profesionala. Cunoasterea
personalitatii, profil psihologic, asistenta social-psihologica,etc. Contranindicatiile pentru o
profesie sau alta, sau pentru un fel de invatamant sau altul, se bazeaza tocmai pe intrepretarea
calitativa a rezultatelor.
Daca cifra obtinuta depaseste o treime din totalul de 360 sau 364, adica trece de cifra 120,
atunci inseamna ca tendinele indicate in rubrica (sau categoria) respectiva (I, II, III, IV, .) sunt
evidente. Daca insa cifra este maimica de 120, atunci ea va arata ca tendinta respectiva exista, dar
manifestarile ei sunt slabe, nu au insemnatate.
Cand majoritatea cifrelor pentru fiecare rubrica sunt mai mari de 120, atunci aceasta poate
dovedi ca acel subiect/scolar este incarcatcu variate tendine psihoneurotice si ca are neaparate
nevoie de asistenta psihologica sau neuropsihiatrica adecvata. Chestionarul W.- M.
prilejuieste, aadar, interventia psihologului sau a educatorului cu pregatire de psihoteraput.
Pedagogia curativa si aistenta psihologica se desfasoara pe linia acelor tendine sau manifestari
care sunt accentuate.
-Fiecare item (1-76) este semnificativ pentru o anumita trasatura temperamentala(prin indicarea
DA-NU).
-Sublinierea cu NU pentru itemii 14-18-24-31-32-43-45-47-48-55-57-61-61 este senificativa.
-Se noteaza cu+ daca sunt semnificativi si cu - daca sunt nesemnificativi.

INSTRUCTIUNI
In acest caiet se gasesc 76 de intrebari simple, usoare. Intrebarile n-au nici o legatura cu
ce ivatati voi la scoala, ci se refera la ce simtiti si ginditi voi. Dup fiecare intrebare veti vedea, in
dreapta o linie punctata, iar la capatul acestei linii, sint tiparite cuvintele: DA, NU. Sa vedem un
exemplu pe tabla. ( experimentatorul scrie pe tabla):
Cnd stai la masa ai obiceiul sa vorbesti? .. DA NU.
La fel de simple sint si intrebarile din caietul vostru. ( pauza)
Cnd am sa va dau eu comanda de incepere, veti deschide caietul si veti incepe sa cititi, pe rnd,
fiecare intrebare, incepnd cu numarul 1 (pauza).
Daca ai inteles despre ce este vorba, despre ce anume esti intrebat, te gndesti bine la firea ta, la
felul tau de a fi in legatura cu acea intrebare. Si daca crezi ca raspunsul e DA, atunci,la intrebarea
respectiva, vei sublinia cuvintul DA. Daca vei crede ca raspunsul e NU, subliniezi pe NU.
(Pauza)
Sa ne intoarcem la exemplul de pe tabla. Aceia dintre voi care, in timpul mesei, au
obiceiul sa vorbeasca (cu parintii, cu fratii etc.) vor sublinia pe DA; daca nu prea vorbesti la
masa, atunci subliniezi pe NU. Asa procedati la fiecare intrebare. Daca dup ce ai citit intrebarea
crezi ca trebuie sa ceri lamuriri, ridici mina, eu vin la tine si stam de vorba in soapta.
Bineinteles ca la fiecare intrebare trebuie sa raspunzi cinstit, drept, adevarat. Veti spune
despre voi numai si numai adevarul. Ceea ce facem noi acum nu este un extemporal sau o teza,
nu exista raspunsuri corecte si raspunsuri incorecte. Incercam doar sa va cunoastem mai bine,
pentru a va ajuta in treburile voastre scolare.
Fiecare va lucra doar pentru el; nu este nevoie sa te sfatuiesti cu vecinul. Eu sunt aici ca sa
va lamuresc ori de cite ori este nevoie. De asemenea, nu lasati colegul de banca sau alt coleg sa se
uite in caietul tau pentru ca acestea sunt chestiuni personale pe care le vom discuta cu numai
separat cu fiecare in parte.
Timp aveti destul. Eu astept pna terminati. Cine a terminat imi aduce caietelul la catedra
si paraseste sala..
Aveti intrebari?
Daca experimentatorul crede ca tema, in ansamblul ei a fost inteleasa bine de toata lumea, da
comanda de incepere:
Atentie! Scoateti caietele din pupitru. Intoarceti pagina si indoiti caietul ca sa aveti o singura
pagina in fata ochilor. INcepeti cu intrebarea numarul 1 si mergeti pina la sfirsitul caietului..

Numele.

Fisa

Varsta
Profesia.
(1)1. Ti-e frica de intuneric? ..Da Nu
(2)2. Ti-e frica de furtuna? .Da Nu
(2) 3. Ti-e frica de apa?

.Da Nu

(2) 4. Ti-e frica sa treci printr-un tunel? . Da Nu

(2) 5. Ti-e frica sa treci un pod peste apa? .Da Nu
(2) 6. N-ai dorinta de a sari atunci cind te afli pe pod?..Da Nu
(1) 7 Te consideri fricos? .Da Nu
(1.6) 8. Te sperii in mijlocul noptii? Da Nu
(1.6) 9. Auzi noaptea zgomote care iti pricinuiesc frica? .Da Nu
(1) 10. Esti totdeauna pornit pe cearta?..Da Nu
(1)11. Visezi cateodata persoane care sunt moarte?..Da Nu
(1) 12. Iti rozi cateodata unghiile asa de tare incat sa te doara?.. .Da Nu
(1) 13. II se intampla sa te balbai din cauza emotiei?.Da Nu
(7) 14. Poti sa stai multa vreme fara sa spui vreun cuvant?..Da Nu
(7) 15. Ai avut de a misca gatul, capul, umerii?..Da Nu
(7) 16. Iti place sa-ti schimbi des ocupatia, activitatea? Da Nu
(7) 17. Ti se face des observatia ca esti distrat?.Da Nu
(7)18. Iti place sa stai multa vreme in acelasi loc?..Da Nu
(1.5) 19. Plangi uneori din pricina piedicilor care ti se pun? ..Da Nu
(1.8) 20. Cand te doare ceva te plangi mai mult ca celelalte
persoane?..Da Nu
(1) 21. ItI face rau cind vezi singe?Da Nu
(5) 22. Ai des dureri (de orice fel)?..Da Nu
(5) 23. Simti deseori ca n-ai mai putea respira?. Da Nu
(5) 24. De obicei te simti bine, puternic, sanatos?..Da Nu

(2.5) 25. Cand te scoli dimineata te simti obosit?..Da Nu

(2.5) 26. Te simti aproape intotdeauna obosit?.Da Nu
(3.5) 27. Te plictisesti in cea mai mare parte a timpului?.Da Nu
(5) 28. Ai deseori dureri de cap?.Da Nu
(5) 29. Sunt mancaruri care iti fac rau?.Da Nu
(5) 30. Sunt mancaruri care te scarbesc atat incat nu le poti manca?.Da Nu
(5.6) 31. De obicei dormi bine?Da Nu
(2) 32. Stii totdeauna bine ceea ce vrei sa faci?.Da Nu
(2) 33. ItI este greu sa te hotarasti atunci cand vrei sa faci ceva?Da Nu
(1) 34. Ai superstitii?.Da Nu
(3.4.7) 35. Ai vrut vreodata pana acum sa fugi de acasa?.Da Nu
(2.7) 36. Ai simtit vreodata impulsul sa fugi de acasa?..Da Nu
(6) 37. Ai fugit pana acum de acasa?.Da Nu
(2) 38. Iti e frica uneori sa traversezi o piata sau o strada larga?Da Nu
(2) 39. Iti e frica sa stai singur intr-o camera?Da Nu
(1. 2) 40. Iti-e frica de foc?.Da Nu
(2) 41. Ai avut vreodata dorinta sa dai foc?Da Nu
(2) 42. Obisnuiesti sa te uiti sub pat inainte de a te culca?Da Nu
(3.4) 43. Iti place sa stai de vorba cu prietenii tai?.Da Nu
(3.4) 44. Iti place mai mult sa stai singur decat cu ceilalti?..Da Nu
(4) 45. Te chema ceilalti prieteni sa stati de vorba?.Da Nu
(3.5) 46. Te manii des?Da Nu
(4) 47. De obicei iti place sa comanzi la locul de munca?Da Nu
(3) 48. In general esti fericit, multumit?..Da Nu
(3) 49. Ai uneori credinta ca tu nu esti la fel cu ceilalti?Da Nu
(3) 50. Uneori te gandesti ca nimeni nu te nelege?Da Nu
(3) 51. Iti inchipui adesea ca tu ai o alta viata pe langa cea de toate zilele?.Da Nu
(3) 52. Iti inchipui ca ai fost un copil adoptat si iti este greu sa scapi de acest gand?.Da Nu

(2) 53. Ai ganduri de care nu poti sa scapi?Da Nu

(3.5) 54. Esti adesea intaratat, plictisit si suparat de gandul ca lucrurile din jurul tau nu exista in
relitate?.Da Nu
(4) 55. Te imprietenesti repede?..Da Nu
(4.5) 56. Ai crezut uneori ca ai savarsit fapte vinovate?Da Nu
(4) 57. Crezi ca familia te iubeste asa cum ii iubesti si tu pe ceilalti din familie?Da Nu
(4) 58. Te gandesti uneori ca nimeni nu te iubeste?Da Nu
(4) 59. ItI este greu sa te obisnuiesti cu locul tau de munca? Da Nu
(4) 60. Iti este greu sa traiesti in liniste acasa la tine?.Da Nu
(4) 61. Familia se poarta bine cu tine, corect, fara nedreptati?..Da Nu
(4) 62. Sefii tai se poarta bine cu tine?Da Nu
(4) 63. Te supara uneori gandul ca cineva vrea sa te urmareasca?.Da Nu
(4) 64. Crezi uneori ca cineva vrea sa-ti faca vreun rau?..Da Nu
(6.4) 65. Te superi cand cineva se impotriveste vointei tale?.Da Nu
(6) 66. Ti se intampla sa spargi lucruri atunci cand te infurii?Da Nu
(6) 67. Te infurii uneori pentru pricini care nu au insemnatate?.Da Nu
(6) 68. Ai lesinat vreodata?Da Nu
(6) 69. Lesini deseori?..Da Nu
(6) 70. Simti uneori ca vederea ti se tulbura?.Da Nu
(8) 71. Ti-ar placea o meserie in care ar trebui sa ucizi animale?..Da Nu
(8) 71. Ai dorit vreodata pana acum sa faci rau cuiva?.Da Nu
(8) 73. II necajesti pe ceilalti in gluma pana cand ii faci sa planga?Da Nu
(8) 74. Simti cateodata placerea sa faci rau unei persoane?.Da Nu
(8) 75. Simti uneori o anumita placere sa faci rau unui animal? ..Da Nu
(8) 76. Ai avut pana acum dorinta sa furi?..Da Nu

RUBRICI

NUMARUL
CHESTIUNII

COEFICIENT

28

II

24

III

30

IV

20

26

VI

36

VII

52

VIII

52

TOTAL
PENTRU
FIECARE
RUBRICA

x28

x24

x30

x20

x26

x36

x52

x52

28

24

30

20

26

36

52

52

56

48

60

40

52

72

104

104

84

72

90

60

78

108

144

156

112

96

120

80

104

144

208

208

140

120

150

100

130

180

260

260

168

144

180

120

156

216

312

312

196

168

210

140

182

252

364

364

224

192

240

160

208

288

416

416

252

216

270

180

234

324

468

468

10

280

240

300

200

260

360

520

520

11

308

264

330

220

286

396

572

572

12

336

288

360

240

312

432

624

624

13

364

312

390

260

338

468

676

676

14

392

336

420

280

364

504

728

728

15

420

360

450

300

390

540

780

780

16

448

384

480

320

416

576

832

832

17

476

408

510

340

442

612

884

884

18

504

432

540

360

478

648

936

936

COTE: .100 = nu se coteaz

101- 120= tendine uoare
121- 150= tendine prezente
151- 200= tendine accentuate
201.. = tendine patologice

Semnificatiile scalelor
I. Emotivitate simpl - brusc schimbare maladiv i nemotivat a dispoziei; accentuat
excitare afectiv, deseori fr motiv ; vibrare anormal la solicitrile afective, chiar la cele
minime.
II. Obsesie i psihastenie
a) Psihastenia - absena energiei psihice (nehotrre, depresie, pesimism, ndoial), n
psihopatii i nevroze legat de reprezentri de team i de constrngere, cu sentimente de
nesiguran. Psihastenia se structureaza pe un fond de hiperemotivitate.
b) Obsesia - tulburare ideo-afectiv care apare n timpul strilor de psihastenie, o reprezentare
parazitar care se impune constringator.
III. Tendine schizoide . Predispoziie pentru schizofrenie (schizein , gr. a despri, a
diviza; phren, gr.- spirit). Simptome care anun pierderea, pulverizarea personalitii,
disociere intrapsihic. (Exemplu: descompunerea structurilor mintale anterior nchegate;
schimbarea rapid a direciei gndirii , lips de unitate n activitati, autism (refugiul n sine,
ntr-o existen cu totul subiectiv), disfunctii in sfera afectiva i comportamentala ; procesele
cognitive (memorie si inteligenta) nu sunt afectate.
IV. Tendine paranoice - predispoziie pentru paranoia (para - lng, nus - raiune). Paranoia complex psihomorbid, o psihoz funcional cronic. Se caracterizeaz prin idei delirante,
primare, sistematizate i de nenlturat (iluzii, deliruri si halucinatii, gelozie fr rost, idei de
persecutie, etc.)
V. Tendine depresive i ipohondrice .
a) Tendine depresive - dispoziie trist, deprimare + ncordare psihic, agresivitate.
Melancolia este o stare depresiv accentuat. Endogen depresia are cauze care rezid n

constituia individual si are o evolutie in sfera psihozelor. Exogen - depresia este o reacie la
anumite evenimente si situatii caracterizata triri i afecte negative (tristee, ingrijorare,
amrciune, etc., reacie care paralizeaz energia psihic i voina) si are o evolutie in sfera
nevrozelor.
b) Tendine ipohondrice bolnavul i imagineaz, se autosugestioneaz c are tulburri grave
(n realitate nensemnate) i se considera grav bolnav. Ca urmare se declanseaza o stare de
depresie profunda. Tendina ipohondric este un simptom al maladiei numite dementia
praecox, o form de obsesie orientat ctre preocupri n legtur cu sntatea.
VI. Tendine impulsive i epileptice .
a) Tendine impulsive - aciuni instinctive, pulsionale, n care predomin afectul. Aciuni
voluntare care nu sunt inhibate de raiune. Este vorba aici de un antrenament morbid
irezistibil, lipsit de controlul inhibitor.
b) Tendine epileptice - tendine ctre migren, halucinaii, deliruri, impulsiuni instinctive
ctre aciuni brutale i criminale, dipsomanie (impuls ctre butur).
VII. Tendine ctre instabilitate - tendina de a nu fi statornic.
VIII. Tendine antisociale - nu este de acord cu ordinea social si nu respect regulile sociale.