UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Profesor indrumator: Adriana Scriosteanu

Student: Saceanu Delia

Specializarea: Marketing
Anul III, grupa 2
 CUPRINS

1. Prezentarea PENSIUNII DOINA SRL

3
1.1Misiunea si obiectivele PENSIUNII DOINA S.R.L
4

2. Auditul de marketing
5
2.1 Analiza mediului extern 5
2.1.1 Mediul economic
5
2.1.2 Principalii clienţi
7
2.1.3 Concurenţa
7
2.1.4 Principalii parteneri 8
2.2 Analiza mediului intern 9
2.2.1 Resurse si activitati
9

3. Turismul in Sibiu
10
3.1. Descrierea destinatiei turistice SIBIU
10

2
 3.2. Analiza SWOT a destinatiei turistice SIBIU
14

4. Detaliile ofertei PENSIUNII DOINA

15
4.1. Analiza SWOT a PENSIUNII DOINA 16
4.2. Tarife si pachete oferite
19

5. Calculul eficientei economicea activitatilor turistifce desfasurate

21

6. Concluzii 24

1. Prezentarea Pensiunii DOINA S.R.L.

3
 Numele firmei: S.C. DOINA S.R.L
Pensiune turistica
Demipensiune
Locatie : Salistea, Str. Steaza nr. 16, Jud. Sibiu
Prin realizarea acestui proiect se doreste construirea si dotarea unei pensiuni
turistice care va oferi servicii de cazare in 7 camere, gradul de confort fiind de 4
margarete.
Suprafaţa camerelor, amenajarea, dotările şi serviciile oferite turiştilor vor fi in
conformitate cu standardele acestei încadrări şi a normelor metodologice de aplicare
privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de turism in România.

Fiecare camera va avea grup sanitar propriu. Spatiile construite sunt separate pe
functiuni respectiv: de odihna, bar, servirea mesei/organizare de seminarii.

Spatii de cazare:

– Numar de camere / Paturi : 7 camere X 2 locuri = 14 locuri

4
– Numar de locuinte de vacanta / Paturi: o locuinta de vacanta cu 14 locuri.
SPATIILE PENTRU CAZARE SE VOR AFLA LA ETAJUL PENSIUNII SI VOR CONSTA IN:

Numar Suprafata utila Suprafata utila - Total

(m2) (m2)
Camere 7 14,25 213,75
Hol camera 7 2,50 37,50
Grup sanitar 7 2,75 41,25

In functie de preferinte, clientii vor putea opta pentru urmatoarele pachete:

 Cazare + bonus mic dejun inclus ( oferit din partea gazdelor)
 Cazare + demipensiune;

Fiecare camera va fi dotata cu televizor, frigider, baie cu dus, apa calda permanent.
Incalzire

centrala, dar sunt si sobe teracota cu lemne pentru cine doreste (rustic, romantic).

Pensiunea va dispune de un spatiu special amenajat pentru servire la masa si bar cu 30 de

locuri. Vor fi servite preparate specifice bucatariei romanesti:; sarmalute in foi de varza cu
mamaliguta si ardei iute, placinta( cu branza, mere sau dovleac), ciorba de perisoare, bors
de peste, piftie de porc( doar in perioada Craciunului), saramura de peste, tochitura cu
mamaliguta, cozonac Specialitatea „Doina”, etc.

1.1 Misiunea si obiectivele PENSIUNII DOINA

Misiunea firmei

Pensiunea DOINA isi propune sa pomoveze in Romania turismul de calitate care sa

raspunda necesitatilor si exigentelor clientilor prin servicii la cele mai ridicate standarde.
Orientarea permanenta spre client, calitatea si promptitudinea servirii vor face diferenta.
Pensiunea DOINA se axeaza in special pe segmental de consumatori “ NON-
CORPORATE”.

5
Obiectivele generale ale pensiunii DOINA SRL:

 Atingerea gradului de ocupare de min. 70% din capacitatea pensiunii pe intreg

parcursul anului 2008;
 Fidelizarea clientilor si cresterea numarului de turisti internationali prin oferirea
unor servicii de turism de o calitate superioara, la nivelul standardelor
internationale.

2. Auditul de marketing
2.1 Mediul extern

2.1.1 Mediul economic

    Sibiul a fost un puternic centru economic in aceasta parte a Europei timp de sute de
ani.
Primele bresle mestesugaresti s-au infiintat inca din sec.XIV cand existau 19 bresle in care
se practicau 25 de meserii.
Prima fabrica de tesaturi este documentata inca din 1787 iar in 1842 se deschide
scoala de meserii.
In 1872 se da in folosinta prima linie de cale ferata care lega Sibiul de Copsa Mica,
urmata 20 de ani mai tarziu, in 1892, de Sibiu-Avrig iar in 1897 de Sibiu-Vint si Sibiu-
Turnu Rosu.
Din punct de vedere economic, subliniem faptul ca la 11 aprilie 1875 au fost desfiintate
breslele care în noile conditii capitaliste actionau ca o frâna a dezvoltarii economice, în
locul lor întemeindu-se cooperativele patronilor meseriasi.
În 1878 existau 35 de asemenea cooperative în Sibiu, unele din ele organizând si
expozitii de produse.

6
 Prima legatura telefonica din oras s-a dat in folosinta la 29 noiembrie 1885 si facea
legatura intre primarie (situata in cladirea actualului muzeu de istorie) si paznicul din
turnul Bisericii Evanghelice.
Uzina electrica a luat fiinta la 16 decembrie 1896 la Sadu din initiativa lui Carl
Wolff, Sibiul fiind primul oras din Romania iluminat cu curent electric si al 3-lea din
Imperiul Austro-Ungar dupa Viena si Budapesta, tramvaiul electric fiind introdus în
oras în anul 1905 la initiativa aceluiasi Carl Wolff fiind al 2-lea oras cu tramvai electric
dupa Viena.
La 7 noiembrie s-a introdus telefonul in oras.
Cererea de curent electric a dus la construirea unei noi hidrocentrale de 2500 CP. In
1910, in Sibiu erau 78 de electromotoare si la Cisnadie erau 38 de filaturi. Între 1840 si
1918, în Sibiu au functionat 33 de întreprinderi cu caracter industrial, Sibiul fiind cel mai
puternic centru industrial al Transilvaniei.
Dintre acestea de remarcat uzinele Rieger, prima fabrica de masini din Ardeal
(1868), fabrica de arcuri si caroserii Iosif Datky, fabrica de cântare Hess (1897), fabrica de
incaltaminte (1921) si fabrica de salamuri si mezeluri infiintata de Josef Theil in 1922 care
fabrica celebrul 'salam de Sibiu'
In 1948 comunistii incep nationalizarea, fabricile si uzinele sunt trecute in patrimoniu
statului. Fabrica Rieger devine Independenta, Hess devine Balanta, Elastic devine UPAS,
Theil devine Scandia, etc.
Dupa caderea comunismului, dupa o perioada de stagnare economica, incepand cu
2000 se cunoaste o noua crestere economica fapt determinant si de numarul tot mai mare d
intreprinzatori straini care au ales Sibiul ca loc de investitii.
Sibiul a revenit în 2003 - 2004 în competitia oraselor cu o mare dinamica a
dezvoltarii economice. Zona Industriala Vest a devenit un magnet pentru firme interesate
în a
cumpara terenuri în scopul construirii unor unitati de productie, gazduind în aprilie 2004
nu mai putin de 15 dintre numele mari ale industriei europene.
Valoarea totala a investitiilor straine pe care Zona Industriala Vest le va aduce
Sibiului în urmatorii ani va trece de 70 milioane euro.

7
 Firma Continental Temic a cumparat 22,7 hectare de teren pentru o investitie de 20
de milioane de euro. Continental este cel mai mare investitor din România.
În paralel au fost atrase în Zona Industriala Vest firmele Bramac, producator de
sisteme de învelitori pentru acoperis, care planifica o investitie de 6 milioane euro, apoi
Gühring OHG, numarul 2 pe piata europeana a producatorilor de scule aschietoare, cu o
investitie planificata de 5 milioane euro.
Intrucât terenurile din Zona Industriala Vest s-au epuizat, Primaria Sibiu are în
vedere posibilitatea crearii unei noi zone industriale.
  Aceste investitii vor ajuta la dezvoltarea orasului Sibiu; din fondurile stranse,
Primaria si Consiliul Local vor putea face investitii pentru a pune in valoare frumusetile
orasului si pentru a crea circuite atractive pentru turisti.
Atragerea turistilor straini reprezinta un obiectiv din ce in ce mai important.
În perioada 1988-2004 sosirile de turişti la frontieră au oscilat de la 5,5 milioane în
1988, 6,5 milioane în 1990 şi 6,6 milioane în 2004 la 4,9 milioane în 1989 şi 4,8 milioane
în 1998 şi 2002. Aceste oscilaţii nu trebuie văzute ca având legătură directă cu turismul ci
sunt datorate mai degrabă influenţei unor factori de natură politică (un număr mic de
turişti străini în anul 1989 corespunzător relativei izolări a Românei pe scena
internaţională în perioada comunistă, iar în primul an după revoluţie  s-a manifestat un
interes deosebit pentru România care scade treptat în perioada următoare, interes reflectat
în numărul de sosiri de turişti străini la frontieră).
Rămâne de remarcat punctul culminant în numărul de turişti străini reprezentat de
anul 2004 atunci când s-a înregistrat o creştere cu mai mult de 1 milion a turiştilor străini
în România, care în structură s-a datorat aproape exclusiv creşterii similare a sosirilor de
turişti din Ungaria.
Analizând ţările de provenienţă ale  turiştilor străini sosiţi la frontieră remarcăm
faptul că ţările vecine deţin o pondere importantă (71,5% din totalul sosirilor). Ungaria
este de departe cel mai importantă ţară emiţătoare de turişti pentru România (39,4%). O
pondere relativ importantă este deţinută şi de Republica Moldova cu 18,4%. Ponderi mai
mici au Bulgaria (5,7%), Ucraina (4,7%), Germania (4,5%), Italia (3,5%) şi Serbia şi
Muntenegru (3,3%).

8
  

2.1.2 Principalii clienţi :

Principalii clienţi ai pensiunii vor fi turiştii români sau străini aflaţi în tranzit, în
interes de serviciu sau în excursii turistice; iubitorii de natura vor avea, astfel,
posibilitatea petrecerii unor zile de odihna si relaxare in mijlocul naturii imbinate cu
traditiile si modul de viata al localnicilor, avand totodata confortul la standardele unui
turism de calitate.
Pensiunea se adreseaza in egala masura consumatorilor romani cat si straini; in
categoria celor straini o pondere importanta se considera a fi piata Ungariei, Austriei si
Germaniei. Pensiunea isi propune sa ofere servicii care vor face obiectul turismului intern
şi internaţional.
Oferta se adresează în principal persoanelor de vârstă medie sau peste medie, cu
familie, cu venituri medii sau mari.

2.1.3 Concurenţa
1. Concurenta directă
Principalii concurenti de pe piata interna sunt :
 Pensiunea Salisteanca
 Pensiunea Fulea
 Pensiunea Miorita

2. Concurenţa indirectă
In ceea ce priveşte cazarea hoteliera :
 S.C Continental SA Sibiu
 S.C. Impăratul Romanilor SA Sibiu

In ceea ce priveste activitatea de restaurant:

 Restaurant Hotel Continental

9
  Restaurant Hotel Impăratul Romanilor
 Restaurant Casa Ioana

2.1.4 Principalii parteneri

Pensiunea Doina a contactat si a inceput discutiile pentru incheierea unor parteneriate cu

urmatoarele societati in vederea atragerii de clienti:
 Gulet (unul dintre cei mai vechi turoperatori pe piata austrica ofera operare si din
Budapesta)
 1-2-Fly (turoperator specializat in vacante pentru familii cu copii- calatorie cu auto
propriu sau cu avionul)
 Discount Travel (turoperatorul ofera doar variante de oferte speciale – last minute)
 Terra Reisen Austria (turoperator specializat in vacantele cu masina proprie, cel mai
mare turoperator mondial pe Croatia)

2.2 Analiza mediului intern

2.2.1 Resurse si activitati

Organizare vacanţe
- Pensiunea DOINA in calitate de promoter al turismului intern românesc oferă vacanţe
de neuitat la preturi competitive.
- Pensiunea DOINA isi propune sa inaugureze un sistem de rezervari on line vacanţe în
România, sistem la care sunt conectate în prezent peste 200 agenţii de turism din România
care vând produsele acestora.
Organizarea de programe turistice în România pentru turişti străini :

10
 Pensiunea are o persoana cu pregatire de specialitate care se va ocupa cu
organizarea de programe turistice pentru turiştii romani si straini. Se pot vizia:
 Muzeul de arta Brukenthal din Sibiu, cel mai vechi muzeu din tara si unul dintre
primele din Europa (1817) ;

 Tot in Sibiu se pot vizita obiectivele turistice din centrul vechi: Turnul Olarilor,
Turnul Pielarilor, Turnul Sfatului, Catedrala Ortodoxa, Biserica Evanghelica.
 Muzeul de icoane pe sticla de la Sibiel (5km) unic in tara. De aici se poate face o
drumetie la cetatea din Sibiel (sec XII).
 Statiunea Paltinis in muntii Cibinului ,cea mai inalta statiune montana din Romania
(1442 m). Aici iarna se practica schiul.
 Manastirea Foltea, pe dealul Cindrelului si la Poiana Soarelui.

11
 3. Turismul in Sibiu

3.1. Descrierea destinatiei turistice SIBIU

Date generale
Sibiul este situat in partea sudica a Transilvaniei, pe raul Cibin si se situeaza la
45°47' latitudine nordica (in linie cu Lyon) si 24°05' longitudine estica (aproximativ in
linie cu Atena), foarte aproape de centrul geografic al Romaniei.Altitudinea fata de
nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.
Populatia orasului este de 170000 locuitori.
Structura etnica a populatiei este urmatoarea: 95% Romani, 2% Maghiari, 1,6%
Germani, 1,4% alte nationalitati
Majoritatea populatiei este de religie ortodoxa. Protestantii si catolicii reprezinta
4% din populatie.
25% din populatie are peste 50 ani iar 18% din populatie are studii superioare.
Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj -
Sibiu - Pitesti - Bucuresti).Sibiul este un important nod de cale ferata si dispune de un
aeroport international cu curse regulare spre Germania si Italia.
Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate
muntilor din vecinatate.
Temperatura medie anuala este de 8,9 ° Celsius. Recordurile de temperatura
inregistrate sunt de 37,6 ° Celsius (la Boita in 1949) si -34,4 ° Celsius (la Sibiu in

12
 1888).Iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt frumoase, verile racuroase si
toamnele tarzii. Media anuala a precipitatiilor este de 662 mm, cu valori minime in
februarie si maxime in iunie. Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii
prielnice pentru o flora si o fauna bogata. Prin pozitia sa, orasul se afla in zona
padurilor de stejari si gorun.
Considerat drept unul dintre cele mai frumoase orase ale Transilvaniei, Sibiul
este un important centru regional in domeniile administartiei, industriei si serviciilor.In
ultimii ani orasul, care are in prezent in jur de 185.000 locuitori, a inregistrat cea mai
importanta crestere economica din intrega regiune.
Desi zona Sibiului a fost locuita sporadic din epoca romana, orasul a fost intemeiat
in secolul XII de colonisti de origine germanica veniti din regiunile vestice ale Rinului si
s-a dezvoltat apoi ca un important centru medieval.Evolutia sa in secolele XVII- XIX a
transformat Sibiul in cel mai important centru economic, social si cultural al regiunii.Desi
distrugerile celor doua razboie mondiale nu au afectat Sibiul, acesta a avut de suferit in
timpul regimului comunist, cand lipsa de investitii in infrastructura a marcat orasul.
Reabilitarea centrului istoric, programele vaste de modernizare urbana si
revitalizarea industriilor si serviciilor din ultimii ani dau Sibiului aspectul unui oras in plin
proces de renastere.

Cultura in SIBIU

13
 Sibiu/Hermannstadt este perceput ca fiind un oras al artei si culturei putand fi
considerat pe buna dreptate ca fiind capitala culturala a Romaniei datorita traditiilor
seculare si patrimoniului cultural artistic pe care Sibiul si zona din marginime il detine.
Operele unor artisti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann, Johann Martin
Stock si Frans Neuhauser, se mai pot vedea si astazi vizitand diferite locuri din oras.
Orasul ofera locuitorilor si celor care il viziteaza o atmosfera unica si atractiva si le ofera
posibilitatea de a experimenta viata culturala a unui oras din Transilvania. Prima societate
muzicala s-a constituit in 1818 iar pe scenele sibiene au concertat nume celebre ale vremii
cum ar fi Franz Liszt sau Johann Strauss.
Sibiu/Hermannstadt are o Filarmonica care sustine concerte saptamanale de muzica
clasica si care organizeaza de asemenea 3 festivaluri importante.
Sibiu/Hermannstadt are o istorie teatrala veche de doua secole care se regaseste in
cele doua teatre din prezent: Teatrul National Radu Stanca si teatrul Gong. Ambele teatre
prezinta spectacole atat in Romana cat si in Germana.

14
 Opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Judetean, Centrul
Cultural Studentesc, Centrul Cultural Frederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei
trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de
poezie si dialog est-vest), Asociatia Scriitorilor, Asociatia Artistilor si multe alte asociatii
sportive si culturale ofera un program bogat in evenimente.

Atractii
Orasul Sibiu este considerat pe buna dreptate ca fiind unul dintre cele mai frumoase
si bine conservate orase istorice din Romania si Europa, cu un patrimoniu arhitectural care
se intinde pe 80 de hectare.Cetatea medievala a Sibiului, ramasa intacta dupa doua
razboaie mondiale si neatinsa de regimul comunist, pastreaza inca spiritul si atmosfera
secolelor de mult apuse.
Imprejurimile Sibiului, dintre care amintim zona de inmasurabila valoare culturala
cunoscuta sub numele de 'Marginimea Sibiului', precum si statiunea Paltinis, muntii
Fagaras de la Transfagarasan pana la Valea Oltului si satele sasesti din jur, contribuie intr-
o si mai mare masura la reputatia Sibiului de cea mai importanta destinatie turistica din
Romania.
'Marginimea Sibiului' sunt de fapt satele din jurul Sibiului, o zona bogata si
renumita pentru numeroasele “ salase oieresti” de unde practicau transhumanta de la
Volga si Crimeea pana in Albania.Turismul rural, spre deosebire de alte forme de turism ,
se bazeaza pe patrimoniul natural, folloric, architectural si gastronomic specific fiecarei
zone.In judetul Sibiu exista experienta in domeniul turismului rural prin practicarea
acestuia in comuna Sibiel, unde se afla si binecunoscuta “Tabara de pictura pe sticla”.
Statiunea climaterica Paltinis, situata in centrul tariiin peisajul pitoresc al M-tilor
Cindrel, la doar 35 km de municipiul Sibiu, la cea mai mare altitudine din tara (1450 m),
este prima statiune montana din Romania.Iarna, Paltinisul este gazda mai multor
concursuri de schi, alaturi de care “Serbarile Zapezii” constituie in fiecare an prilej de
sarbatoare si voie buna.
Statiunea balneara OCNA SIBIULUI este situata la altitudinea de 410 m , pe
valea paraului Visa.Atestata documentar inca din 1263, asezarea este cunoscuta pentru

15
exploatarea zacamintelor de sare inca de pe vremea romanilor.Primile stabilimente
balneare s-au amenajat inca in jurul anului 1845.Pe locul salinelor parasite, s-au format
lacuri sarate ale caror proprietati curative atrag atat turisti romani cat si si starini.Climatul
moderat intercolinar, aerul bogat in aerosoli, temperatura medie anuala 8 C.
Sibiul se prezinta turistilor cu 10 muzee si expozitii permanente, la care se adauga
numeroase expozitii si targuri periodice.
Dintre acestea, Muzeul Brukenthal nu este doar cel mai vechi muzeu din Romania
dar unul din cele mai frumoase din aceasta parte a Europei. Construit intre anii 1778- 1788
pentru a-i servi baronului Samuel von Brukenthal drept resedinta oficiala si a-i adaposti
colectiile, palatal este unul dintre cele mai insemnate monumente in stil baroc din
Romania. Deschis ca muzeu pentru public in anul 1817 are in componenta sa: Palatul
Brukenthal, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul de Istoria Farmaciei,
Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare si Casa Artelor. Muzeul Civilizatiei Transilvane
ASTRA din Dumbrava Sibiului, este cel mai mare muzeu in aer liber din Europa.
In 2005 au avut loc in Sibiu peste 20 de festivaluri si manifestari cultural artistice,
unele dintre acestea avand deja o reputatie internationala, cum ar fi Festivalul
International de Teatru, Festivalul International de Jazz, Festivalul de folclor 'Cantecele
Munctilor', Festivalul Traditiilor Populare, Festivalul Medieval, etc.

SIBIU – capitala europeana in 2007

Sibiul a fost nominalizat drept Capitala Europeana a anului 2007. Votul Consiliului
de Ministri ai Culturii din UE a consfintit in data de 27 mai 2004 decizia 2004/654/CE
CONFORM CAREIA Luxemburgul si Sibiul vor fi, in parteneriat, cele doua capitale
culturale ale anului 2007.
Nominalizarea drept Capitala Europeana a presupus crearea unui program compus
din evenimente culturale care, conform standardelor institutiilor europene, trebuie sa
indeplineasca urmatoarele criterii:
 Calitate artistica deosebita
 Reprezentativitate pentru orasul desemnat cat si pentru tara care il gazduieste

16
  Accesibilitate pentru un public mare european (turisti, vizitatori, consumatori ai
actului cultural)
 Impact la nivel European
In 2007, Sibiul a prezentat un program bazat pe o oferta de exceptie:
 serie de evenimente creative, dinamice, pornind de la jocul multitudinii populatiilor,
culturilor si limbilor
 Experiente unice
 calduroasa primire turistica
 Sarmul unui peisaj unic
 Cultura in zeci de fatete: teatru, muzica , literature, picture, dans, film, arhitectura,
mestesuguri, arta contemporana, fotografie, gastronomie
 Un peisaj natural uimitor

Programul de manifestari din 2007 a reflectat profilul pluricultural al orasului

reflectat in motto-ul Un oras al culturii – un oras al culturilor.
Evenimentele s-au gruptat in sapte sectiuni:
 Un oras al culturii – un oras al culturilor
 Cetatea in sarbatoare
 Vocile Sibiului
 EuROpa
 Oras istoric – oras al artelor
 Provocari pentru ochi si minte
 Dincolo de frontiere
Caracterul specific al proiectului, precum si prioritatile comunitatii pe termen
mediu si lung s-au definit urmatoarele obiective ale Programului Sibiu 2007:
1. Imbunatatirea vizibilitatii internationale a Sibiului
2. Dezvoltarea culturala pe termen lung a orasului
3. Atragerea vizitatorilor de pe plan national si international
4. Imbunatatirea sentimentului de mandrie locala si incredere

17
 5. Cresterea audientei pentru actul cultural
6. Imbunatatirea coeziunii sociale si dezvoltarii comunitare
7. Imbunatatirea infrastucturii culturale si non-culturale
8. Promovarea cooperarii la nivel European

3.2. Analiza SWOT a destinatiei turistice Sibiu

Puncte tari Puncte slabe

- oras istoric cu un peisaj natural uimitor, bogat in - Infrastructura tehnica in orasul vechi, ce
atractii turistice; necesita o modernizare acuta (lipsa
- produs turistic corespunzator cerintelor strazilor pietonale, a elementelor de
ungarilor (plasarea intr-un peisaj unic, iluminare a cladirilor istorice);
posibilitate de practicare a sporturilor de - capacitatea hoteliera in special cea din
iarna, oferta bogata de muzee, spectru larg segmentele de pret mijlociu, nu este
de manifestari culturale); suficient reprezentata in oras pentru
- accesibilitate usoara la muntii Carpati si la necesitatile de cazare, care vor creste
obiectivele si monumentele din regiune; odata cu dezvoltarea economica a
- oferta variata de turism: de la peisajele montane orasului;
ale Paltinisului pina la salba de lacuri saate - lipsa unui concept unitar de dezvoltare a
de la Ocna Sibiului; turismului pentru Sibiu;
- o retea e restaurante cu o vasta oferta - oferta industriei hoteliere este
gastronomica, atit cu specific local, insuficiena cantitativ si calitativ;
regional, cit si international - nu este cunoscut potentialul turistic al
- amplasare in centrul Romaniei, ce facilitaeaza orasului Sibiu si suficient de mediatizat;
accesul turistilor; - lipsa aplicarii marketingului turistic:
- Existenta unui aeroport international, cu ruta punerea in valoare a centrului istoric,
directa spre Ungaria; reintroducerea statiunii Paltinis in
- Conectarea la reteaua soselelor si cailor ferate circuitul pietei locale, regionale,
europene; nationale si internationale.
Oportunitati Amenintari
- posibilitatea atragerii de noi investitori straini in - dezvoltarea unor programe de stimulare
18
 Sibiu; a turismului orientat spre calitate, care ar
- cresterea notorietatii orasului Sibiu-centru putea afecta mediul inconjurator;
cultura European- in rindul turistilor din - dezvoltarea unor programe ecologice,
tarile europene dezvoltate, ca de exemplu care ar putea afecta oferta de anumite
Ungaria; tipuri de produse turistice din regiunea
- realizarea unui proiect de dezvoltare si Sibiului.
modernizare a Sibiului, de catre primaria - slaba imagine a Romaniei pe plan
Municipiului Sibiu, numit “Ghidul de extern;
Dezvoltare” de evolutie a orasului.

4. Detaliile ofertei PENSIUNII DOINA

Oaspetii pensiunii DOINA vor beneficia de : cazare, masa, receptie non stop, room
– service, spalatorie, Internet, fax, ghid.

Gradul de confort al pensiunii realizate va fi de 4 margarete, prin urmare suprafaţa

camerelor, amenajarea, dotările si serviciile oferite turiştilor vor fi in conformitate cu
standardele acestei încadrări si a normelor metodologice de aplicare privind organizarea si
desfăşurarea activităţilor de turism in România.

Servicii de cazare. Cazarea se va face in camere cu doua paturi.,dotate cu televizor,

aer conditionat, radio, frigider, telefon, grup sanitar propriu (apa calda si rece).
Servicii de servire. Pensiunea va dispune de un spatiu special amenajat pentru
servire la masa si bar cu 30 de locuri.
Organizare de evenimente: Se vor putea organiza seminarii de pregatire, intalniri
profesionale si reuniuni de afaceri, partide de vanatoare si pescuit.
Servicii speciale: Pensiunea va dispune de o mini spalatorie - calcatorie, Internet,
telefon, fax, televiziune prin cablu.
Pensiunea isi va promova oferta de servicii prin intermediul partenerilor mentionati
anterior dar si cu ajutorul persoanei ce are pregatire de specialitate, responsabilul de
Vanzari. Se vor pregati astfel:
 pagina de INTERNET: www.pensiuneadoina.ro;
19
  prin intermediul agentiilor partenere;
 pliante de informare;
 un panou ce va fi amplasat la intrarea in pensiune;
 participarea la targuri de turism si prezenta in cataloage de profil.

In prima faza pagina de Internet, in care se va prezenta pensiunea, oferta de servicii

turistice oferite si la care se vor putea face rezervari on line, sunt considerate ca fiind
principalele mijloace de promovare imediate. De asemenea, oferta de servicii turistice va
fi transmisa si site-urilor care promoveaza acest tip de activitati.
Odata cu inscrierea pensiunii in circuitul turistic de profil si incheierea de contracte
cu agentii de turism, se va trece la un tip de promovare clasic in domeniul turismului si
anume inscrierea in cataloage si ghiduri de turism, editarea de brosuri si pliante de
prezentare, participari la targuri nationale si internationale de turism, articole de prezentare
in presa specializata in turism si afaceri.

Particularitatile prin care DOINA se deosebeste de ceilalti ofertanti sunt:

4.1. Analiza S.W.O.T a PENSIUNII DOINA

Puncte forte Puncte slabe
Reputatia Managerului pensiunii DOINA Birocratie
Pensiunea cu dotarile tehnice si specifice
prevazute prin proiect va asigura un confort Costuri ridicate de pastrare a standardelor
pe care multe din hotelurile din Sibiu nu-l propuse
ofera in prezent
Calitatea serviciior aliniate la standardele
Pret mai mare decit al concurentei
internationale
Gama de servicii oferite Sezonalitate
Personal calificat
Eficienta activitatii departamentului de
Lipsa unui program de fidelizare a clientelei
marketing
Fidelitatea clientilor pensiunii

20
 Amenintari

Oportunitati
Intrarea altor pensiuni concurente pe piata
Intrarea pe piete externe produsului turistic Sibiu
Posibilitatea scaderii interesului
consumatorilor fata de produsele turistice
Revitalizarea unui produs turistic Sibiu traditionale
Intrarea unui concurent puternic pe piata
Investitii masive in Sibiu Ungariei
Dezvoltarea slaba a infrastructurii tehnice si
Posibilitate de intrare pe segmente noi a economiei regiunii Sibiu
Dezvoltarea programului de promovare a
Romaniei si a zonelor sale turistice
Tendinte de crestere a produsului turistic
Sibiu Slaba imagine a Romaniei pe plan extern
Interesul turistilor din Ungaria cu privire la
regiunea turistica Sibiu
Perspectivele intrarii Romaniei in UE

Pentru a surprinde atmosfera rurala a locului, spatiul va fi amenajat special.

 In curtea interioara a pensiunii va fi amenajat un mic magazin de produse artizanale
realizate de mestesugari din imprejurimi, care vor fi oferite spre cumparare, ca
marturii a petrecerii unei vacante in zona.
 masa se va axa in special pe preparate traditionale in zona. La cerere se pot pregati
si produse „speciale”. Toate legumele vor fi din productia proprie a pensiunii
tocmai din dorinta e a evita produsele tratate chimic.

Intrucat zona Sibiului si in special cea in care este amplasata pensiunea, desi nu
presupune o activitate de tip sezonier, are si perioade mai putin solicitate managerul Doina
a conturat un pachet de servicii de tratament adresat cu preponderenta persoanelor de
varsta a III a, la de un nivel de tarif mai scazut si accesibil acestui segment de
consumatori.
21
 4.2. Tarife si pachete oferite.

Programe speciale pentru min 7 zile: acestea se vor oferi in special prin
intermediul Partenerilor DOINA dar nu numai. Se accepta de asemnea si solicitarile
directe ale turistilor. Prezenta in cataloagele de specialitate va facilita promovarea acestui
tip de pachet.
La cerere, se pot organiza, microcircuite personalizate pe durata unui week-end, a
cinci zile, a unei saptamini, etc. Aceste circuite vor include cele mai pitoresti locuri din
jurul satului si vor avea ca obiective cadrul natural al zonei si observarea a culturii si
traditiilor locului. Pretul tuturor acestor activitatii este negociabil, in functie de marimea
grupului, durata deplasarii, mijlocul de transport ales. Pentru toate aceste activitati se ofera
optional serviciul specializat de ghid.
Programe speciale de sfarsit de saptamana care se adreseaza in special clientilor
ce vor sa evadeze din agitatia orasului si sa uite de problemele din timpul saptamanii. Este
de asteptat ca la aceasta program sa apeleze in special clientii traditionali.
Programe personalizate: pensiunea va pune la dispozitia companiilor posibilitatea
de a organiza seminarii, sedinte de teambuilding sau programe de training pentru angajati.
Astfel, se vor crea conditii pentru a desfasura diverse activitati in natura: ex: partide de
vanatoare in special pentru grupurile organizate de turisti straini, focuri de tabara, gratare
in aer liber,etc..
 Camera dubla: 160 Ron/Zi

 Tarife pentru servirea mesei: -mic dejun 30 Ron/persoana

-pranz 45 Ron/persoana

-cina 35 Ron/persoana

Tarifele vor fi negociate in functie de numarul de persoane si numarul de zile de

cazare. Se vor acorda discount-uri la rezervări pentru perioadele din cursul saptamanii. De
asemenea, contractele incheiate prin intermediul Partenerilor vor fi negociate separat in
functie de raportul cerere oferta al pietei din momentul respectiv, acordandu-se reduceri pe
baza numarului de turisti si a numarului de zile de ocupare.
22
 Totodata, se vor diferentia tarifele in functie de pachetul turistic solicitat, seviciile
complementare (serviciile de bar, serile rustice, mini excursiile in zona, organizarea de
seminarii, serviciile de spalatorie) si vor fi tarifate separat in functie de cheltuielile pe care
le implica acestea.
Preturile se incadreaza in marjele orientative de tarife recomandate de ANTREC
(www.pensiunituristice.com, www.antrec.ro si www.ministerulturismului.ro).

5. Calculul eficientei economicea activitatilor turistifce desfasurate

Investitii necesare pentru amenajarea camerei de oaspeti cu posibilitatea serviirii mesei

(7 camere)
Investitii – amenajari, dotari

Natura investitiei Anul Cost Amortismente Amortismente

durata(ani) valoare

* constructii 2004 73.500 20 3675

* amenajari 2005 42.000 10 4200

* finisari 2006 21.000 5 4200

* mobilier 2007 35.000 10 3500

* echipament 2008 38.500 5 7700

TOTAL 210.000 23.275

Investitie pe camera:
4****: 30.000 Ron x 7 camere

23
Valoarea totala a investitiei=7 x 30.000=210.000 Ron

35% din valoarea totala a investitiei reprezinta valoarea constructiei: 35/100 x

210.000=73.500 Ron a costat constructia

Amenajari: 6000 Ron/camera => 7 x 6000=42.000 Ron

Finisari: 3000 Ron/camera => 7 x 3000=21.000 Ron

Mobilier: 5000 Ron/ camera => 7 x 50.000=35.000 Ron

Echipament: 5500 Ron/ camera => 7 x 5500=38.500 Ron

Amortismente:

Constructii –73.500/20=3675 Mobilier – 35.000/10=3500

Amenajari – 42.000/10=4200 Echipament – 38.500/5= 7700

Finisari – 21.000/5=4200

Finantari

Autofinantare 68.000
Subventii 42.000
Imprumuturi 100.000
Total 210.000

Subventiile reprezinta 20% din valoarea totala a investitiei => 20/100 x 210.000=42.000

Rambursari anuale

Rata 20.000
Dobanda 24.000
Total 44.000

Perioada de rambursare: 5 ani

100.000/5=20.000/an
20.000/12=1666,6/luna reprezinta rata.
Dobanda este de 20%/luna => 0,20 x 1666,6=333,32
1666,6+333,32=1999,92 aprox. 2000 Ron/luna
2000 x 12=24.000 Ron/an
Venituri
24
Inchiriere camere 104.160
Servirea mesei 45.080
Total 149.240

Inchiriere camere
Camera dubla: 160 Ron/zi
7 camere duble => 14 persoane/zi
Inchiriere in lunile iulie(31 zile), august(31 zile) si decembrie(31 zile) => 93 zile/an
93 zile x 160 Ron x 7 camere=104.160 Ron/an

Servirea mesei
Fiind demipensiune micul dejun este inclus in pret si consideram ca jumatate din oaspeti
doresc sa serveasca pranzul si cealalta jumatate cina.
Mic dejun: 14 persx 93 zile x 30 Ron=39.060 inclus in pret
Pranz: 7 pers x 93 zile x 45 Ron=29.295
Cina: 7 perx x 93 zile x 35 Ron=22.785
Total: 45.080

La acestea se adauga venituri din vanzarea suvenirurilor la magazin: 4000/an

TOTAL: 149.240 + 4000=153.240 Ron

INDICATORII CAPACITATII DE CAZARE

Numar de nopti
-total (3 luni/an) 93 de nopti
-pe camera 7 camere x 93 nopti=651

Pret de comercializare/noapte 160 Ron x 7 camere= 1120 Ron

CHELTUIELI DE FUNCTIONARE

a) Cheltuieli fixe – total

Cotizatii,promovare,publicitate 300 Ron
Cheltuieli de gestiune 600Ron
(telefon,curierat)
Transport, deplasari 800 Ron
Impozite pamant, cladiri 1800 Ron
Taxe 1000 Ron
Asigurari 1500 Ron
b) Cheltuieli variabile
Alimentatie

25
 -mic dejun 930 Ron
-pranz 1860 Ron
-cina 930 Ron
Costuri cu personalul 26.100 Ron
Consum utilitati (apa, gaz, 2000 Ron
energie electrica si
termica) 2000 Ron
Costuri de intretinere
TOTAL CHELTUIELI ( a + b) = 6000+33.820=39.820 Ron
Cheltuieli variabile
Alimentatie
Mic dejun: 10 Ron x 93 zile=930 Ron
Pranz: 20 Ron x 93 zile=1860 Ron
Cina: 10 Ron x 93 zile=930Ron
Costuri cu personalul
Personal calificat-salarii oferite: un manager ( 2000 Ron), 1 contabil (1000 Ron), 1 ghid
turistic (1000 Ron), 1 bucatar (900 Ron), 2 chelneri (700 Ron x 2=1400 Ron), 2 cameriste
(600 Ron x 2=1200Ron),1 spalator haine (600 Ron),1 vanzator magazin suveniruri (600
Ron)
Total anual: 3luni x (2000+1000+1000+900+1400+1200+600+600)=3 x 8700=26.100
Ron

REZULTATE

Venituri 153.240
Cheltuieli 39.820
Profit brut:
-din activitate 153.240-39.820=113.420
-pe camera 113.420/7 camere=16202,85
Profit net 90.045
Venit net disponibil 61.735

Profitul net=Profitul brut - Amortismente= 113.420-23.375=90.045

Venit net disponibil=Profit net-(rambursari/an+taxe+impozite+asigurari)=90.045-
(24.000+1000+1800+1500)=90.045-28.300=61.735

INDICATORI DE EFICIENTA

26
Pragul de rentabilitate
-nr. nopti 0,413%
Rentabilitatea economica 145,85%
Termenul de recuperare a 2
investiei ( ani)

Prag rentabilitate=Cheltuieli fixe/Pret variabil-Cheltuieli variabile

Pret variabil=93 x 160=14.880
Chelt. variabile=33.820/93=363,65
Prag rentabilitate=6000/14.880-363,65=0,413%
Rentabilitate ec=Profit net x 100/Venit net=9.004.500/61.735=145,85%
Termen de recuperare a investitiei=Investitia totala/Profit brut=1,85 aprox 2 ani

6. Concluzii

Avand in vedere faptul ca destinatia turistica Sibiu a fost declarata “Sibiu-

Capitală Culturală Europeană 2007”, acest fapt presupune o atentie deosebita asupra
viitorului cultural, economic, tehnologic, demografic, social, politic al orasului si a
regiunilor sale.
Este evident faptul ca, in urma implementarii acestui program, va creste
semnificativ gradul de interes al turistilor nationali, si nu in ultimul rind, interesul turistilor
internationali fata de aceasta minunata destinatie turistica. Programul este gândit astfel
încât să promoveze cooperarea culturală al oraşului Sibiu printr-un program cultural cu
dimensiuni şi semnificaţie europeană si să ofere oportunităţi pentru probleme de
incluziune şi coeziune socială, educaţie, turism patrimoniu şi regenerare urbană la toate
nivelurile. Programul pune cultura în centrul vieţii oraşului şi caută în ea inspiraţie pentru
a conduce comunitatea spre viitor.
Prin realizarea acestui plan strategic de promovare a destinatiei turistice-Sibiu,
pensiunea MIRA si-a propus sa relanseze produsul turistic enumerat mai sus, si sa
conceapa un pachet de servicii speciale.
Pensiunea DOINA spera sa isi atinga obiectivele de marketing, prin
implementarea programului de promovare a produsului turistic Sibiu, pentru aceasta se
vor antrena fortele profesioniste de control si evaluare a programului, si anume echipa
manageriala a pensiunii.

27
 “Ne propunem ca, prin oferirea de servicii de calitate si fidelizarea clientilor, sa se
imbunatateasca gradul de vizibilitate a pensiunii, a Sibiulu si sa putem afirma ca am
contribuit si noi la perfectionarea imaginii Romaniei pe plan extern.” Echipa manageriala,
Pensiunea DOINA.
Reclama
Pentru un concediu relaxant unde aveti ocazia sa va reincarcati bateriile va asteptam
cu drag la Pensiunea Doina ****din zona Sibiu unde calitatea este la ea acasa. Pensiunea
dispune de camere duble dotate cu televizor, aer conditionat, radio, frigider, telefon, grup
sanitar propriu (apa calda si rece) care va asigura tot confortul necesar. Pret 160
Ron/noapte. Detalii pe pagina de internet www.pensiuneadoina.ro sau persoana de
contact manager Ion Popescu – 0727360363. Va dorim un sejur placut!

28