You are on page 1of 21

Utilizarea modelelor de transport

urban in Municipiul Bucureti in


scopul optimizrii masurilor de
imbunatatire a performantei traficului
si transportului public de cltori
Adrian Vilcan
AV Transport Planning SRL
Aprilie 2014

Performanta traficului si a transportului public de cltori:


joac un rol important in satisfacerea cererii de mobilitate la
nivelul fiecrei localiti
influenteaza:
calitatea vieii prin asigurarea timpilor de deplasare ct mai
redui in condiii ct mai confortabile de trafic si de deplasare
cu transportul public, la un nivel de sigurana ridicat si cu efecte
minime asupra mediului,
gradul de competitivitate economica prin creterea
accesibilitii ctre unitile economice

Modelele de transport urban, dezvoltate si utilizate in


mod curent in rile dezvoltate, simuleaz:
=> modul de generare a deplasrilor
=> modul de efectuare a acestora, deci modul in
care utilizatorul ia o decizie in ceea ce prive te
efectuarea deplasrii, perioada efecturii acesteia,
modul si mijloacele de transport pe care le va folosi,
ruta pe care o urmeaz si locurile de parcare
considerate (in cazul deplasrii cu autoturismul).

In Romania, spre deosebire de alte tari din Uniunea


Europeana si tari dezvoltate de pe alte continente:
nu exista o experien si o cultura a planificrii in
transporturi, a utilizrii bazelor de date si a modelelor
de transport, fapt care constituie, in multe cazuri, o
piedica in stabilirea masurilor pentru optimizarea
sistemelor de transport urbane si metropolitane.

Este important sa menionm c prin dezvoltarea si


utilizarea modelelor de transport urban se permite:
- identificarea si cuantificarea punctelor critice,
- stabilirea msurilor pentru eliminarea sau
reducerea acestora,
- testarea acestor msuri pentru optimizarea
interveniilor si prioritizarea msurilor si proiectelor
considerate.

Astfel, modelul de transport reprezint un instrument


de baza att pentru:
- realizarea prognozelor, dar si
- pentru identificarea problemelor care apar in
sistemul de transport, si
- pentru testarea soluiilor propuse.
De asemenea, modelul de transport poate fi utilizat
si pentru identificarea impactului evenimentelor si
incidentelor care apar in sistemul de transport.

Un asemenea instrument de lucru a fost dezvoltat si


pentru municipiul Bucureti in anul 2008, si anume
Modelul de Transport Urban din cadrul Master
Planului de Transport Urban pentru municipiul
Bucureti.

Modelul de transport pentru municipiul Bucureti:


- Este realizat la nivel de Medie Zilnica Anuala in cadrul
proiectului
- Consider aria administrativa a municipiului Bucureti si a
unitilor administrativ teritoriale nvecinate din judeul Ilfov.
- Reeaua de transport rutier consta in reeaua rutiera a
municipiului si autostrzile, drumurile naionale si judeene
care fac legtura cu teritoriul. Lungimea totala a reelei de
transport rutier este de 23.023,5 km, considernd fiecare sens
de circulaie.
- Reeaua de cale ferat const in liniile de cale ferata si staiile
de cale ferat principale.
- Reeaua de transport public este reprezentat de ctre liniile
de transport public de suprafa si metrou, cu serviciile
aferente.

Modelul de transport simuleaz:


-generarea cererii de transport,
-distribuia intre zonele luate in considerare,
-distribuia intre modurile de transport,
-afectarea pe reea si estimarea impactului traficului prin
relaionarea diferitelor elemente care joaca un rol important
in fiecare din etapele menionate.

Modelul de transport pentru anul de baza este calibrat pe


baza relaionrii dintre caracteristicile sistemului de
transport, a cererii si a parametrilor socio-economici.
Factorii socio-economici considerai ca determinani in
generarea traficului sunt: populaia, locurile de munca,
nivelul de venituri si gradul de motorizare sau
disponibilitatea utilizrii autoturismului pentru deplasri.

Modelul de transport ia in considerare:


evoluia numrului si structurii populaiei
evoluia locurilor de munca pe sectoare economice
evoluia nivelului de venituri si al gradului de motorizare
pentru fiecare categorie a populaiei
pachete de proiecte / masuri considerate pentru creterea
performantei sistemului de transport

Cu ajutorul modelului de transport se estimeaz impactul:


msurilor pentru creterea capacitii de circulaie a reelei
rutiere
implementarea proiectelor de infrastructura ca de exemplu
pasaje sub- si supra-terane, strpungeri, etc.
mbuntirea/optimizarea transportului public, att prin
introducerea de noi rute/linii cat si prin mbuntirea
performantei pe rutele/liniile actuale
Dezvoltarea si optimizarea rutelor de biciclete si utilizarea
acestui mod de transport
implementarea sistemelor inteligente de management de trafic
implementarea masurilor de politica fiscal, cum ar fi accesul
pe baz de taxa in zona central si stabilirea tarifelor pentru
transportul public

Impactul interveniilor mai sus menionate este cuantificat


prin:
Impactul asupra cererii de transport
Impactul asupra nivelului de serviciu / performantei sistemului
de transport, dat de ctre viteza de circulaie si implicit de ctre
timpul de transport pentru fiecare mod de transport
Impactul asupra accesibilitii pentru fiecare mod de transport
Impactul asupra distribuiei modale, in principal intre
autoturism si transportul public
Impactul asupra mediului

Studiu de caz: impactul asupra traficului al dezvoltrilor


preconizate si optimizare sistem de transport in zona Pipera
Scenariul 1:
toate dezvoltrile prevzute in PUZ la capacitate maxima in
aria de studiu (se estimeaz un minim de 22.000 locuri in total
in aria de studiu);
dezvoltarea reelei stradale interne corespunztor
dezvoltrilor de perspectiva;
optimizarea reelei stradale pe Barbu Vcrescu intre
Fabrica de Glucoza si Pipera;
fara autostrada A3 si fara inel median.
Scenariul 2: Scenariul 1 plus autostrada A3.
Scenariul 3: Scenariul 2 plus realizarea inelului median

Figura 1

Detalierea reelei stradale si a zonificrii in aria de


studiu Scenariul 3

Figura 2

Fluxurile de circulaie in vehicule etalon pe ora, la


ora de vrf de dup amiaza Scenariul 3

Figura 3

Raportul Volum/Capacitate si Nivelul de Serviciu in


intersecii Scenariul 3

Soluii:
1) Optimizarea si prioritizarea transportului public pentru
preluarea deplasrilor in special la orele de vrf
2) Configuraia reelei stradale si capacitatea fiecrui segment
rutier in parte (numr de benzi)
3) Configuraia interseciilor si a controlului acestora cicluri de
semaforizare optimizate

In urma optimizrilor din cadrul fiecrui scenariu se constata ca:


Rezerva de capacitate este optimizata si ajunge la minim 5-10%,
ceea ce reprezint o imbunatatire substaniala fata de situaia actuala
Nivelul de Serviciu in interseciile analizate ajunge la minim E
(ntrzieri de pana la 80 sec / vehicul) in Scenariul 3 pentru
intersecia Pipera cu Barbu Vcrescu, iar pentru celelalte intersecii
analizate si optimizate acesta este intre A si D, ceea ce este de
asemenea satisfctor
In scenariile 1 si 2, Nivelul de Serviciu in intersecia Pipera cu Barbu
Vcrescu este F nsa timpul mediu de ateptare este substanial
redus fata de situaia actuala, iar pentru celelalte intersecii analizate
si optimizate acesta este intre A si D, ceea ce este satisfctor

Va mulumesc pentru atenie!


Adrian Vlcan, M.Sc.
AV TRANSPORT PLANNING S.R.L.
www.avtp.eu
adrian@vilcan.com