POPOARE SI SPATII ISTORICE 2 Lupoaica ~ simbolu! descendentei romane (mitul Rome!) Traditia romanitatii Agezati la interferenta unor mari civilizatii — oceidentala si bizantina -, romani gi-au faurit 0 cultura si o civilizatie trainice, puternic ancorate in traditiile, obiceiurile gi felul lor de a gandi. Situati in aria civilizatiei bizantine, orto- doxia a constituituna dintre componentele princi- pale ale constiinei colective romanesti. Mai veche decat aceasta gi mai profunda a fost traditia ori- ginii romane, a descendenjei din Roma (Doc.1) si colonistii ei, idee prin care s-a exprimat indivi- ualitatea poporului roman in contextul Europei risiritene si de sud-est. Constiinta descendentei romane s-a manifestat indeosebi prin numele insusi al poporului roman, provenit din limba latina de la romanus. Izvoarele medievale externe, indeosebi ger- mane si slave, ne-au consemnat sub numele de valah, vlah, voloh, bloch, blach, olah etc., termeni care exprima incontestabil notiunea de romanitate. Definiti coordonatele romanitatii roma- nilor. Primele marturii asupra constiintei romanitatii la romani inceputul ideii romanitatii romanilor cores- punde incheierii procesului de etnogenezi roméi- neasci in spatiul daco-moesian, moment din istoria poporului roman marcat prin stabilirea identitatii sale etnice intre celelalte popoare europene. Cea dintai atestare a elementului romanic la nord de Dunire in izvoarele medievale dateazi din secolul al Vil-lea gi este menfionaté intr-un tratat militar bizantin Strategikon, populatia find desemnata cu termenul de romani Pentru secolul al [X-lea, geografia armeani a lui Moise Chorenati aminteste ,tara necunoscut ce-i zic Balak-Valahia”, iar cronica ture’ Ogiizname scrie despre o fara a viahilor (Ulak-ili) La inceputul secolului al X-lea, imparatul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul infayiseaza in lucrarea Despre administrarea imperiului intrepatrunderea lumii paleoslave cu cea protoroméneasca, desemnand aceasti din urmi populatie cu termenul de romani, speci- ficdnd cA ,acestia se mai numese gi romani pentru céi au venit din Roma $i poarté acest nume pand in ziua de astazi”. in Sfaturile si povestirile lui Kekaumenos (sec. XI) sunt amintiti viahii (roménii) sud-dunareni care traiau in apropierea Dunarii si pe Saos (Sava). Din aceeasi perioada dateaza si tratatul geo- grafului Gardizi, intitulat Podoaba istoriilor. Referindu-se la roméni, Gardizi ii asaza intre slavi (bulgari), rusi si unguri, intr-un spatiu cuprins intre Dunare si un ,munte mare”, probabil Muntii Carpati. Strabatdnd tinuturile roménilor nord-duna- reni (secolul al Xil-lea), loan Kynnamos consemna despre vlahi: ,,se zice ca sunt coloni veniti de demult din Italia”.in corespondenta dintre Ionit& cel Fumos $i Papa Inocentiu al Ill-lea, ideca romanitatii roménilor ocup’ un loc central, surprin- zandu-se atat afirmarea legiturii dintre originea etnicd $i Roma, cat si mandria romanilor de a avea o asemenea descendent. Cronica notarului anonim al regelui Bela al Ungariei (Gesta Hungarorum) furnizeaz’ cea mai bogat& si completa relatare medievala despre starile gasite de unguri la pitrunderea lor in teri- toriile locuite de romani, Relatand venirca ungurilor in Pannonia, Anonymus aminteste faptul c& acestia au dat de 0 populajie nume- roasi, alcituitd din mai multe neamuri (Doe. 2). © Activitate independent Studiati Doe. 2 si rispundeti urmitoarelor cerinte: 1. Identificati in text populatiile gasite in Pannonia Ia venirea ungurilor. 2, Explicati sensul afirmatiilor lui Anonymus: ,si acum romanii pase pe mogiile Ungariei”. La sfirsitul secolului al XIlJ-lea igi scrie cronica Simon de Keza, cel care a trait in mijlocul romanilor, subliniind ca si Anonymus 4 acestia sunt ,,pastorii romanilor”. Despre romanitatea romanilor in secolele XIV-XVI Procesul de cristalizare a constiinfei originii romane a romé- nilor este subliniat prin faptul c& la denumirea dat acestora de citre straini se adauga cea pe care si-o dédeau ei insisi. Aceasti asociere se apropie de cea din cronicile maghiare: ,, Blachi ac pastores Romanorum” Se aduc in sprijinul romanit&fii romanilor argumente istorice ilologice: cucerirea si colonizarea romana a Daciei, limba de origine latin’ vorbit& de rom&ni, dar se intreprind si primele incercari de a explica termenul ,,valachus” (Poggio Bracciolini, Flavio Biondo, Enea Silvio Picolomini, Laonic Chalcocondil, Antonio Bonfini s.2.) (Doc. 3). Secolul al XVi-lea marcheazi europenizarea cunostinjelor despre originea roman a poporului roman, dar si afirmarea limbii romaine scrise. Nicolaus Olahus, umanist de origine romana, a fost primul care a sustinut unitatea de neam, limbi, si religie a romAnilor, argumentindu-le prin originea lor comund, Francesco della Valle (Doe. 4), cat si Anton Veranesics s-au bazat in afirmatiile lor despre romanitatea roménilor pe cunoasterea direct a acestora. Veacul al XVI-lea a adus gi prima afirmare a limbii nationale. Tiparul romAnesc a prilejuit o puternic’ afirmare a constiinjei de neam si de origine in tipariturile bisericesti, Diaconul Coresi justifica, in Psaltirea sa din 1570, tipirirea de cArti romanesti: |, mai toate neamurile au cuvéntul lui Dumnezen in limba lor, rumai noi ruménié n-avem”. Doe. 2 $i se léuda pamantul Pannoniei ca find extraordinar de bun. Caci spue eau 8 acolo curg cele mai renumite iswoare de ape, Dunarea si Tisa $i alte rea vestite ape pline cu peste bun. Ca ‘aceasté jard o lacuiesc slavii, bulgarit $1 blachti, adicé pastorit romanilor. Fiinded, dupa moartea regelui Athila, dimdntul Pannoniei romanii ziceau cd este pdsune, fiinded turmele lor pasteau in Tara Pannontel, $icu drept cuvént se spunea cd paméntul Pannoniei ar fi pitsunile romanilor, Aiinded yi acum romani pase pe mosiile Ungariei. Cronica lui Anonymus Doc. 3 Umanistul italian care a contribuit cel maj mult la rispandirea teorici despre originea romana 2 poporului roman a fost Enea Silvio Piccolomini, devenit Pepa Pius al [I-lea, Dar pe ling argu- mentele sustinute de ceilalfi umanisti, cl prezint& denaturat originea cuvin- telor valachi i Valachia, legand-o de numele generalului roman Flaeeus, probabil cel cantat de Ovidiu, din care au derivat termenii Flaci sau Flaccia, pentru vlahi, Valachia. Accastd inter- pretare a fost preluatd de multi cArturari din secolele urmitoare. Doe. & Francesco della Valle a fost primul clrturar care a reprodus 0 propozitie {n limba romant: ,,Sti Rominest” (,Stii roméneste?”), aflati de la roméni gi infeleasa de italian. Este 0 propozitie simplt, dar deosebit de sugestiva, caci cea reda de fapt numele pe care poporul roman gi-l didea siesi si limbii sale. i y es é ”Doe. $ Inceputul jaritor acestora $i neamului moldovenescu si munieneseu $i cdi sunt si in farile unguresti cu acest ume, romani si pand astéi, de unde sdntu side ce semintie, de cénd $i cum au descdlecat aceste part de piiméntu, a@ serie multdé vreame ia cumpand au stdtut sufletul nostru. Sa inceapa osteneala aceasta, dupa atéita veaci de la discdlecatul jardior cel dintdi de Traian, imparatul Ramului, cu céteva ssute de ani peste mie trecute, sd sparie géindul [..] Biruit-au géndul sa ma apucu de aceasta trudd, sa scot lumit la vedeare felul neamului, din ce tzvor $i semintie sdmtu ldcuitorit pari noastre, Moldovei si Tardi Muntenest? si roménii din farile unguresti, cd toti unneam sio data disedlicati sint[...}. Miron Costin, Predoslovie /a De ‘neamul moldovenilor POPOARE SI SPATII ISTORICE. Doe. 6 Lard noi, ruménii, séntem adevarati romani ialesi romani in credina si in barbajie, den carli Ulpie Traian tau aagezat aici in urma lui Decheval, dypre ce de tot Iau supus $i !-au pierdt, $i 4gpot si alait tot sireagul fmpéirayilor aga i-au finut si au lsat asezari aici 5 dintr-acelora rémasita sé trag pana astdzi rumdnii acestea. Insd, ruméini injeleg me numai cestea de aici, ce siden Ardeal carii incd mai neaagi stint, si moldoveanii, si tofi cdi $i inir-altd parte sé afla si cu aceasté limba mitcaré fie si cevasi mai asebitd inniste cuvinte den amestecarea altor limbi, tot romani i finem ca tof acestea dintr-o fntind au izvordt st curd: C, Cantacuzing, [storia Parti Roménesti Doc. 7 Ce Dimitrie Cantemir (1673 - 1723) 4 Secolul al XVil-lea - epoca de aura culturii medievale romanesti Un foarte bun cunoscdtor al roménilor a fost Martin Opitz, care a gisit o confirmare a originii romane a poporului roman in limba romani, considerati cea mai apropiat de latina dintre limbile romanice gi in obiceiurile populare romanesti. Larandul lor, istoricii sasi Johann Trdster si Laurentius Toppel- tinus au sustinut originea pur romana a poporului romén, combaténdu-1 pe Szamoskézy, care, dupa unirea infiiptuiti de Mihai Viteazul, nega autohtonia si continuitatea rom4nilor in vatra Daciei strabune. Primul reprezentant de seam& al umanismului roménesc in secolul al XVII-lea a fost Grigore Ureche. El a reliefat constiinta romanititii si a unitdtii neamului, contribuind la dezvoltarea constiinfei de neam. Cel care a acordat o atentie deosebita originilor neamului a fost Miron Costin in Letopisefu! Tari Moldovei si De neamul moldovenilor. in opinia cronicarului, istoria romanilor incepe cu cea a dacilor antici, cucerifi si supusi de romani lui Traian, socotit primul ,,descalecator” al rom4nilor (Doe. 5). Stolnicul Constantin Cantacuzino, in Istoria [arii Ro- ‘ménesti, asazis|a originea etnogenezei roménilor elementele de bazii: dacii si romani (Doe. 6). ¢ Activitate pe grupe Studiati Doe. 5 $i Doe. 6 si identificati asemintrile dintre ele, Dimitrie Cantemir (Doc. 7) abordeazi in treacdt in Des- crierea Moldovei romanitatea roménilor, dar in Hronicul romano- moldo-viahilor reia aceasta idee, amplificdnd-o $i tratdnd-o intr-o lucrare de dimensiuni impresionante, Ela sustinut originea pur romana a roménilor, anticipand una dintre ideile de baz& ale ,,Scolii Ardelene” (Doc. 8). Romanitatea romanilor silupta de emancipare politica si nationala Toan Inochentie Micu a fost primul care a elaborat un pro- gram complex de emancipare politica si sociald a nafiunii romane din Transilvania, aducdnd ca argumente romanitatea neamului, vechimea si continuitatea romAnilor, Ca reactie la migcarea lui Inochentie Micu, au apdrut in secolul al XVIII-lea primele teorii tendentioase despre originea neromana a romanilor gi despre prezenfa lor mai recent in Transilvania, ca urmare a unei imigriri tarzii (Doe. 9). Laastéel de reactii, reprezentantii ,,Scolii Ardelene”’ au raspuns prin noi argumente istorice, uneori ajungand la exager&ri (descen- denja pur romandi a romAnilor- ,,scoala latinista”),Supplex Libellus Valachorum din 1791 a reprezentat primul program politic modem al roménilor din Transilvania gi, odati cu 1, ideea romanitétii roménilor s-atransformat intt-o veritabild arma politica. Aceasti evolutie se va mentine si in anii urmatori, cind afirmarea somanititii va deveni o permanenfii politic activa. Daco-romanismul s-a manifestat in momentele cruciale ale intregii natiuni romane: 1848, 859, 1877 si 1918, RETINET © Romanitatea roménilor a fost componenta fundamental a constiintei de sine a romAnilor, factor esential in definirea identititii ca popor, care explicit enigma si miracolul istoric” al supravietuirii poporului roman. ‘> Am rimas romani — spunea Nicolae Iorga— pentru ct nu ne-am putut desparti de amintirea Romei”, Pebaze texelorde maijos, acai un eseu despre romanitatearom&nilr: C8 intslagem prin ideea remantstt roménior? Aceasts este in primul ‘dnd ideea desore descendenta romand a rménior ain cotonsti roma tans- planted in Dacia raland; de aici decurg ogi o sere de toe nates! alacente, a care fac parte din ansamblul cetegorial stance de romanitate a roménior. ‘Aceste ide complementare sunt: ileea starinelelementulroman in Dacia punere gi realizare in practicd a politicii Partidului Comunist este statul socialist, care, conform dis- pozitillor constitutionale, ,,orga- nizeazé, planifica si conduce eco- nomia najionaid, apara $tdezvolta proprietatea socialisté, asigura condijiile si dezvoltarea inva- Kamantului, stiinjel si culturii, sapdra legalitatea societapti st ondinea de drept, organizarea apa- ari fGril si dezvoltarea forfelor armate" (art. 13). Necunoscéind principiul separa} puteriforin stat, actul fundamental din 1965 nua reusit 4 incorporeze nici una dintre traditile constitu- tionale roménesti in materie de legislatie si de aplicare a acesteia {n fnctie de onganele gi institutile Iindrituite si o fact. Activitatea de claborare a legilor va fi preluati de Consiliul de Stat, ,,organ suprem al puterii de stat, cu activitate (permanenta” . : = CONSTITUTIA ROMANIEI 1991 Constitutiile din Romania gPa 3 a a a 3 3 3 a < 5 & G = a 2 & Lista sefilor de stat ai Roméniei Carol I ~ (1866-1914) Ferdinand {- (1914-1927 ) Regent& ~ (1927-1930) Carol I - (1930-1940) Mihai I - (1940-1947) Dr. Constantin Ion Parhon ~ Pre- sedintele Prezidiului Provizoriu, presedintele RPR. (1947-1952) Dr. Petru Groza (1952-1958)- Pre~ sedintele Prezidiului MAN on Gheorghe Maurer (1958-1961) -Presedintele Prezidiulai MAN Gheorghe Gheorghiu-De} (1961- 1965) - Presedintele Consiliului de Stat Chivu Stoica (1965-1967) - Prese~ dintele Consiliului de Stat Nicolae Ceausescu (1967-1974)- Presedintele Consiliului de Stat ~ presedinte RSR (1974-1989) Ton Iliescu (1989-1996) - Pree sedintele Romaniei; Emil Constantinescu (1996-2000) Ton Iliescu (2000-2004) Traian Basescu (ales in 2004) Date referitoare Ia Constitutiile romane: 1866 - promulgarea Constitutici Romaniei 1879 — modificarea Constitujiei pentru arispunde condifilor impuse de Tratatul de la Berlin — 1884 ~ modificarea Constitutiei pentru reglementarea noii situafii a Romiéiniei(regat din 1881) si lirgires dreptului de vot 1917—modificarea Constitutiei prin introducerea principiului votului universal si a reformei agrare 1923 - Constitufia Romaniei intre- site 1938—Constituyia regimului monar- hiei autoritare 23 august 1944 - revenirea la regimul stabilit prin Constitutia din 1923 1948--Constitutia RPR 1952 —Constitutia de inspiratie stali- nist 1965 - Constitujia Republicii Socia- liste Romania 1991—Constitujia democrat 2003 - Constitutia revizuita Dupa aderarea Roméniei la Uniunea Europeand (januarie 2007) va avea loc o noua modificare a Constitutiei, pentru a deveni pe deplin compatibila cu cea a Uniunii Europene, Care sunt schimbarile esenfiale dupa decembrie 1989, in domeniul constitutional? RETINETU ‘S Fiecdrui moment istoric de mare importanta din istoria statului roméin modern fi corespund reforme constitu- tionale. Constitutiile au fost expresiile transformarilor istorice pe care le-a cunoscut societatea romaneasci. % fn monarhie, functia de sef de stat este ereditara. ‘ Republica se caracterizeazi prin alegerea periodic’ a sefului statului, acesta purtind denumirea de presedinte. 1. Realizati un dosar tematic pe cele trei puteri in stat (care s cuprinda elementele fundamentale pentru o comparare a statutului, functor si colaboraril puter legislative, executive si judecatoresti In cele trel perioade analizate: interbelicd, comunista si postdecembrista. 2, Care sunt deosebirile dintre Constitutile adoptate in regimurile democratice si cele comuniste? Argumentati-va raspunsul. 3. Comentalitransformarile actelor constitutionale postdecembriste fata de cele din perioada 1947-1989. 4, Prezentali contextul in care au fost elaborate Constitutile comuniste. 5. Ce principi stau la baza regimutilor democratioe? Sunt ele prevazute in actele fundamentale? EVALUA 1. Elaborali un eseu cu tema Consttutile din Romania. 2. Ce parere aveti despre mara schimbari constitutionele pe parcursul anilor 1866-2007? Aduceti argumente in favoarea punctului vostru de vedere. 3. Cum considerati ca pot fi interpretate desele modificari ale Constitutiei Romériei pe parcursul celor 140 de ani? 4. Care este opinia personala cu privire la articolul 20 din Constitutia din 2008, care prevede: 4(1) Dispozttile consttuionale privind drepturl liberate cetateanuui ‘orf interpreta si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturlor Omului, pactele si celelate tratate la care Romania este parte, (2) Daca exista neconcordante tntre paciele si tratatele prvitoare la reptuilefundamentale ale omului, la care Roménia este parte, silegile interna, au proritate reglementaila internationale, cu exceptia cazului ‘in care Constitutla sau legle interne contin dispoziti mal favorabile” 5. Formulati, in scris,Intrebari pentru un specialist in drept constitutional referitoare la acele probleme care va framénta.Capitotat i ‘STATUL SI POLITICA 15. Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romanesc - secolele al IX-lea - al XVIll-lea Doe. 1 iw Pemiul, Formatiuni poltice roménest - secolele al [X-ea~al XilLiea De la autonomiile locale la centralizarea politica in primu! mileniu al erei crestine, istoria rominilor a evoluat intre Imperiul Noii Rome si populatiile migratoare. La sférsitul acestei perioade, Bizanful a oferit romanilor, ca si altor popoare din aceasté arie geografica, modelul structurilor de stat si de civilizatie. Acest mileniu a fost pentru romanitatea oriental8 o perioada caracterizata prin dezvoltarea si consolidarea obstilor sitesti daco-romane si apoi vechi roménesti, cu o organizare intern’ proprie, deosebitd de a altor popoare. Obstile teritoriale s-au grupat cu timpul in uniuni de obsti numite de N. lorga ,,romanii populare”, din care s-au format cnezatele i voievodatele ca formafiuni politice. O parte dintre aceste autonomii au supraviefuit timp de secole pe temeiul infelegerilor convenite cu puterile care au dominat spafiul est si sud-est-european (slavi, unguri, cumani, pecenegi etc.). Aseziile rurale risipite in cu- prinsul unor ,tiri? erau conduse de enezi sau juzi, cu funetii judecdtoresti sau administrative. Puterea unora dintre cnezi s-a extins cu timpul peste mai multe sate dintr-o arie delimitata geografic si politic. ,Parile” depin- deau de un centru de putere, fie direct, fie prin intermediul unei c&petenii millitare, voievod (termen slav) sau duce (dux-termen latin). # Activitate in perechi Unmirifi pe harta (Doe.1) si localizati principalele formatiuni politice roménesti din spatiul intra- siextracarpatic. Centralizarea politica in a doua jumatate a primului mileniu si la inceputul celui de-al doilea, in Europa s-au constituit statele medivale. $i in spafiul romanese evolutia interna a societitii romanesti a condus spre constituirea statului. Acest proces a fost favo- rizat atat de factorii interni (cresterea demografica, dezvoltarea economiei, ineeputul procesului de feudalizare), cét si externi (prezenta cumanilor gi a titarilor a impiedicat extinderea stipanirii Rega- tului Ungariei peste Carpafi; stingerea dinastiei Arpadienilor ~ 1301 — si luptele pentru ocuparea tronului au impulsionat procesul de centralizare politica in zona extracarpatica), Transilvania s-a constituit ca voievodat in urma cuceririi acestui spatiu istoric de cAtre Regatul Ungariei (secolele al X1-lea—al XIII-lea). ‘Comitatul a fost instalat peste vechile autonomii roménesti, in timp ce episcopatul catolic a incadrat sub raport ecleziastic teritoriile cucerite. Expan- siunea maghiara a fost insofit’ de 0 adevaratlcruciada, regii unguri avand in papalitate un sprijin real in extinderea catolicismului spre ristrit, ei avand calitatea de regi apostolici. Impunerea stipdnirii ungare in centrul si sudul Transilvanici s-a ficut cu concursul sasilor si seeuilor, colonizati de regii Ungariei, incepind cu a doua jumftate a secolului al XIl-lea, pe baza unor largi privilegii. in anul 1211, regele Andrei al II-leaa instalat Ordinul Cavalerilor Teutoni in Tara Barsei pentru stAvilirea invaziei cumanilor si crearea premiselor expansiunii maghiare in tinuturile extracarpatice. Cu toate acestea, voievodatul Transilvania si-a pistrat autonomia in cadrul Regatului Ungariei. Momentul decisiv al constituirii [Arti Romanesti si Mol- dovei — exprimat de tradiia istoricd prin termenii de descalecat gi intemeiere — a fost inlaturarea dominatiei teritoriale a Regatului Ungariei. Acest lucru aveau si-I infiiptuiase’ Basarab I, victorios in lupta de la Posada (9-12 noiembrie 1330) (Doe. 2) 5i Bogdan I, care au reusit sa asigure existenta de sine statdtoare si neatarnarea politic a statelor de la sud gi est de Carpati. Catre mijlocul secolului al XIV-lea, Dobrotici a unificat »firile” dintre Dun&re si Mare, intemeind un nou stat numit Dobrogea. «# Activitate pe grupe Studiati Doe, 2 (imagine gi text) si rispundeti urmatoarelor cerine: 1. Ce moment important din istoria Tarii Roménesti este evocat de cronica? 2. Ce tactica de luptd foloseste domnul Tarii Roménesti? 3. Ce semnificatie are biruinfa domnului valah asupra regelui maghiar? Institutia centrala -domnia- si prerogativele ei Dupi constituirea statelor medievale s-a desfivarsit organizarea intema, prin consolidarea principalelor institutii: domnia si Biserica (Doe. 3, 4). Regimu! lor politic a evoluat spre formula monarhiei feudale, dar cu trisiturile specifice societitii roménesti, Domnia era ereditara, dar domnul era ales, neexistind norme rigide in privinta suecesiunii In documentele de cancelarie, conducatorul statului apirea cu titlul de , el acumuland atit functia politica suprema, cat si pe cea militard (Doc. 5). Calitatea de mare voievod presupunea in primul rind cé era mai-marele celorlalfi voievozi locali, dar si concentrarea in mainile domnitorului a functiei militare (seful ostirii). re voievod si dom Multimea nenumdratd a vlahitor sus pe rdpe a aruncat sdgeti asupra castei regelut, care se gdsea in fundul unei i adiinci, ce nici nu se puted numi cale, ci mai curdnd un fel de corabie stndmta, unde din pricina inghesuielit cei mai sprinteni cai si astasi cdideau din toate partite in luptd. Céci din pricina urcusulté prapastios din acea wale mu se putea sui in contra vlahilor pe nici una din rdpite de pe améndoua (aturile drumului, nici nu putecu merge inainte, rtici nu aveau loc de fg, find Facute acolo prisici, ci erau cu totul prinsi ostasit regelui ca niste pesti in verge ori mreje. Cronies plctate dela Viena DICTIONAR AUTONOMI ROMANESTI = gru- pati de sate gi edtune modelate in ge- neral dupa cadrul geografic in care se alcatuisera: vaile unor uri, depresiuni intramontane, zone protejate de muni sipaduris purtau diferite denumir: tari, codri, edimpuri, ocoale etc. COMETAT = unitate administrativ-te- ritoriala in Evul Mediu, condust de un comite si introdus& de regalitatea maghiari in Transivania dup’ cuce- rirea acesteia de cdtre unguri. DESCALECAT = termen folosit de cronicari spre a descrienaslerea statelor medievale rominesti $i ayezarea sta- tomnica intr-un loc; intemeiere. i ‘Autonom locale i institut centrale in spatiul roménesc — secolele al IX-lea - al XVIli-lea nCapitola In STATUL SI! POLITICA Mircea cel Batran siful sau Mihail. Tablou votiv -Manastirea Cozia Doe. 4 Biserica Curii domnegt din Targoviste (1508-1588) Doe. $ Titulatura lui Mircea cel Bitrin Jo Mircea, mare voievod si domn cu mila ui Dumnezeu stdpanind toata tara Ungro-Viahiei si pértile de peste ‘muni, ined $1 spre partile tatdresti, $i herteg al Amlagului $i Fagerasului si domn al banatuiui Severinulul $1 de améndoud parle peste toata Podw- navia, incé pénd la Marea cea Mare 41 singur stdpdnitor al cetatii Dérstor, Uns de mitropolit, marele voievod adopta odat& cu coroana semnificatia de dominus (singur stipSnitor) atribuit imparatilor romani in epoca dominatului. Organizarea institutional si mai ales ceremonialul de la curte rau de inspiratie bizantina. Insemnele domniei rau coroana, buzdu- ganul si sceptrul. Domnul avea urmatoarele atributii: «© dreptul de preemjiune asupra intregului fond funciar al farii (dominium eminens); ¢ conducea intreaga administrajie a statului, avand un aparat centralizat, in cadrul cdruia sfatul domnese juca rolul principal; « elabora politica interna si extern’ impreund cu sfatul domnesc; e avea dreptul de a bate moneda; # avea dreptul de confiscare a proprietitii boieresti si de aplicare a pedepsei capitale in cazuri de tradare (hiclenie, infidelitate); e percepea birul; e declara rizboi sau incheia pace; # convoca oastea cea mare; # reprezenta instanta suprema de judecata. Prin ungere, domnitorii deveneau conducatori politici ydin mila lui Dumnezeu”, ceea ce le conferea intreaga putere in fata supusilor, pozitie intaritd si de formula ,de sine statator” (auto- crator in bizantina). Introducerea in titulatura domnilor inaintea numelui a cuvan- tului To, prescurtare a lui loannes, cel ales de Dumnezeu, afirmi sursa divind a puterii domnesti. Domnii dobandeau aceasta calitate prin ceremonia religioasd a ungerii cu mir si incoronarii, care le transfera harul divin si confirma protectia divinitatii in exercitarea puterii. Cooperarea dintre puterea centrala si Biserica a avut, in aceast ceremonie de traditie bizantina, expresia ei simbolicd suprema. Un exemplu elocvent al acestei colaborari I-au reprezentat domniile lui Stefan cel Mare, Matei Basarab, Vasile Lupu, Constantin Brancoveanu, in timpul cérora s-au ridicat numeroase lacasuri de cult (Doe. 6, 7, 8). © Activitate independent& Care dintre atribufiile domnului vi se pare mai interesanté? ‘Argumentafi-va alegerea. Biserica -traditie si spiritualitate romaneasca faridacinata in flinfa poporului pe care I-a slujit, Biserica a avut in Evul Mediu un rol important in domeniile vietii sociale, juridice gi culturale a Tarilor Romane. Dezvoltarea si organizarea Bisericii Ortodoxe Romane s-a realizat sub obladuirea Bizanfului, cunoscénd totodati certe influente sud-slave. Rominii s-au nscut ca popor crestin, inregistrand o conti- nuitate in organizarea viefii ecleziastice.intemeierea primelor mitropolii ale Tarii Romanesti la Arges in 1359 (Nicolae Alexandru) si Severin (Vladislav Vlaicu), in 1370, ‘ecunoasterea Mitropoliei Moldovei in 1401 (Alexandru cel Bun), cltre Patriarhia din Constantinopol, au dat legitimitate Bis Ortodoxe Romane, Mitropolitul era intaiul sfetnic al dommului, incorona seful satului gi era socotit al doilea demnitar in stat, loctiitor al domnului in caz de vacanff a tronului, El era subordonat institufiilor centrale, in sensul c& putea fi desemnat sau indepdirtat de domn. El era membru marcant al Sfatului Tarii si asista la Scaunul de judecat& al domnului, | % Statele romAnesti medievale sunt rezultatul unui proces istoric complex, desfasurat in conditiile progreselor inre- gistrate in plan demografic, economic, social si politic. Ca si alte popoare europene — italian, german, spaniol -, romAnii s-au organizat in mai multe state. EVALUARE 14. De ce credeti ca procesul de cucerre a Transilvaniei de catre Regatul Ungariel a durat peste tre secole? 2. Ce semnificatie are victoria obtinuté de Baserab | la Posada? 3. Cum apreciati rol instil domnest in cadruisistemului de ‘conducere a statului? ‘Analizali textul de mai jos si raspundeti urmatoarelor cerinte: nf..] Mitropoliti, episcopii, egumenii si asa de adesea on smeritii célugéri on umili preofi de mir au dat poparutu, ef singurk, aproace toate invatzttura, au inzestrat neamul cu o limba iterara, au caléuzit .caligrafi, scutpton’ in lemnn, argintar, oamen! de stat, ostasi, mucenicl ‘si sfinf” (Istonla Biseriol roménest). 1, Identificati in text doua contributii majore ale Bisericii la dezvoltarea culturl si civiizatiel romanest. 2. Care era raportul dintre domnie si Biserica? 3. Ce rol politic avea mitropoltul in epoca medievala? AUTOEVALUARE Alcatuiti un eseu despre rolul Bisericll in societatea romaneasca medievala, as a ~~ Manastira Putna, torial Stefan ool Mare Manastirea Voronet, cttoria lui Stefan cel Mare Doe. 8 Bisarica Tre lerahi, asi, ctitora lui ‘Vasile Lupy 5 2 cale si institut centrale in spatil roménesc ~ secolele al [X-lea al XVIll-lea AutonorCapitotat it STATUL SI POLITICA 14 16. Statul national roman modern, de la proiect politic la Independenta Doo. 1 Nicolae Baleescu despre unitatea national a romanilor Tinta noastra, domnilor, socotese ci ‘nu poate falta deét unitatea national aroménilor. Unitatea mai intai in idei i sentimente, care sd aducd apoi cu vremea unitatea politica, care sé facds din munteni, din moldovent, din basarabeni, din bucovineni, din ‘eujovlahi, sd facem un trup politic, 0 rnatiune romaneascd, un stat de sapte ‘milioane de roman [...] Roménismul dare steagul nostra, sub dénsul trebuie Si me aduniim tofi romani Discurs rostit la Paris tn fata studentilor romiéni, 31 decembric 1846 Doe. 2 Reprezentanti ai elitei romanesti Transilvania: Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Sineai, Ioan Bud: Deleanu, Simion Bérnujiu, Avram Tancu. ‘Tara Romanessci: Ion C. Britian, Ton Heliade Réiduleseu, fon Ghica, C.A. Rosetti, Nicolae Baleescu. hail Kogilniceenu, Vasile , Alexandru Toan Cuza 5.0. Doe. 3 ‘Teritoril romAnesti instrainate Imperiul Habsburgic, din 1867 Austro-Ungar: ~ Bucovina (1775- 1918) ~ Transilvania (1699-1918) — Banat (1718- 1760) ~ Oltenia (1718- 1739) Imperiul Tarist — Basarabia (1812- 1918) Imperiul Otoman: ~ Dobrogea (1417- 1878) Modernism si emancipare nationala Secolele al XVIII-lea i al XIX-lea s-au caracterizat, pe plan european, prin constituirea si afirmarea natiunilor moderne, in acest cadru inscriindu-se si evolutia poporului roman. Despartiti de granite statale si avand uncle teritorii sub stipAnire striind, roménii au depasit separatismul politico-teritorial si, pe baza continuitit limba, de obiceuri, credinya, cultura, viayd economica, s-au afirmat ca nafiune, Totodatd, s-a cristalizat constiinja national, avand ca optiuni politice fundamentale unitatea si independenja (Doc. 1). RomAinii, la fel ca germanii, italienii 5.a. isi doreau propriul stat national, Implinirea acestei aspiratii s-a facut treptat, pe fondul mutatiilor petrecute in societatea roméneascd (dezvoltarea eco- nomic’, modernizarea institutional’, afirmarea noii elite politice animate de ,,spiritul vremii”, dezvoltarea culturii) si in raport de contextul european (Doc. 2). Au existat mai multe etape: miscarea reformatoare de pana la jumatatea secolului al XIX-lea, Revolutia de la 1848, formarea statului national roman (1859), castigarea independentei de stat (1877-1878), desdvarsirea unirii (1918), Ce legitura vedeji intre Doe.1 si constiinja nafionala? Ideea de unitate statala la romani pana la jumatatea secolului al XIX-lea Statutul politico-juridic al Tarilor Roméne a fost influentat de rivalitatea dintre Marile Puteri (Austria, Turcia, Rusia), care igi disputau dominagia in sud-estul Europei, si de acutizarea ,,chestivunii orientale”. Astfel, teritoriu! romfnesc a fost teatrul unor conflicte militare ruso-austro-turce, cu grave consccinfe asupra situafici economice, sociale, politice i teritoriale (Doc. 3). Ca urmare, Transilvania si Bucovina au fost anexate de habsburgi, Basarabia a revenit Rusiei, iar Moldova si Tara Romaneascdi au rimas in continuare vasale otomanilor. Desi era un context dificil, totusi ideea de unitate statali s-a afirmat treptat, cunoscénd influenta Tluminismului european. Ea a luat forma unei migciri reformatoare, sprijinit’ de clerici, crturar, tineri boieri scolifi in Occident si a cuprins diverse modalitati: memorii ale muntenilor si moldovenilor edtre Marile Puteri in care se solicita unirea principatelor(1772, 1807, 1829), miscarea Supplexului din Transilvania (1744, 1791), care revendica drepturi nationale pentru romani, scrierile reprezentantilor Scolii Ardelene (Samuil Micu,Gheorghe $incai, Petru Maior, loan Budai-Deleanu) si ale crturarilor munteni si moldoveni (Iendichiti VacSrescu, Daniil Philippide, Dionisie Fotino s.a.), care struiau asupra unitafii, vechimii si conti- suitaitii poporului romén. Folositi Doc. 3 si precizati teritoriile roménesti instrdinate. in prima parte a secolului al XIX-lea, pe fundalul amplei miscari sociale gi nationale europene si a revenirii principatelor la mniile pamantene in locul celor fanariote, consecinté a Revolutiei in 1821 conduse de Tudor Vladimirescu, tendintele reformatoare s-au accentuat, Ele s-au concretizat in proiecte care vizau formarea atului roman, cucerirea independen{ei gi modernizarea institu- Astfel, in 1838, in Tara Romaneasca, gruparea liberala ntitulata Partida Nafionala, condusa de Jon Cémpineanu, intr-un act semnificativ denumit Act de unire si independenja, preconiza stegat al Daciei” independent. Obiective asemanatoare erau susfinute de diverse societti secrete din Transilvania (1834- Sibiu) siin Principate (1840- societatea infiintata de Dimitrie Filipescu). Un rol deosebit l-a avut Societatea ,,Frdia” infiinqata la Bucuresti in 1843 de Nicolae Balcescu, Ion Ghica $i Christian Tell, organizatie masonica in care se regasea elita cultural din toate provinciile romanesti (Doe. 4), Aplicarea Reg f in Muntenia 1831) si in Moldova (1832) a avut un rol important in organizarea politica, administrativa si juridica unitard in cele doua principate. in timpul Revolufiei de la 1848-1849, ideea de unitate a fost formulata diferit de la o provincie la alta, in functie de con- textul intern si extern, Ea a aparut cu claritate in gazetele Pruncul romén si Poporul Suveran de la Bucuresti, in documentele re- dactate de revolutionarii moldoveni refugiati la Brasov (mai 1848) sau Cernduti (august 1848), precum si in cadrul Mari Adunari Nationale de la Blaj din 3-5 mai 1848, unde s-a strigat Noi vrem d ne unim cu fara!” (Doc. 5). Pentru a nu irita imperiile vecine, aceast& idee nu a fost inclusa in programele revolutionare adop- la Iasi, Islaz sau Blaj. Argumentafi dorinfa romanilor pentru infiptuirea unirii, folosind Doc. 5-6, Constituirea statului national roman modern Unirea Principatelor Romane — problema europeana. Putemicul curent unionist existent in randul roménilor si interferarea mtereselor Marilor Puteri in sud-estul Europei au facut ca unirea Principatelor Romane si devin o problema european, find discutata la Congresul de pace de la Paris (1856). Aici s-a hotarat alegerea in Principate a cate unei Aduundri ad-hoc care sa exprime atitudinea populatiei privind unirea; Moldova si Tara Roméneasca intrau sub protectia colectivl a celor sapte puteri, iar sudul Basarabiei era cedat Moldovei de catre Rusia. Xi Nicolae Baloescu Doc. 5 Idec de unire Ia 1848 Unii-va cu noi, frati de dincolo de Milcov; peste undele lui va intindem brajele dorind eu tnfocare a vi da Sdrutarea frotiei $a libertatii. Pruncul romén, 1848 Unirea Moldovei si Val singur stat neatérnat roménese Printipiile noastre pentru reformarea patriei, Bragoy, 12 mai 1848 Unirea Moldovei cu Valahia este cheia boltii fara de care s-ar prabusi tot edificiul national. Dorintele partidei nationale din Moldova, Cernduyi, august 1848 Doc. 6 Rezolutia Adunarilor ad-hoc (1857) — respectarea autonomiei Principa- telor: = unirea Principatelor intr-un singur stat, sub numele de Roménia; = pring strain cu mostenirea tronului, ales dintr-o familie domnitoare a Europei $i ai clirui mostenitori sa fle crescuti in religia tart; = neutralitatea paméntului Princi patelor: ~ puterea legiuitoare sa fie incre- dinjatd unei Adunari obstesti in care 0 fie reprezentate toate imeresele nate. Lectia 16 politic la Independent Statul national roman modern, de la project 5Capitolul I Doc. 7 STATUL SI POLITICA 76 Romania inainte de Primul Razbol Moncial Doe. 9 Cuza anunti recunoasterea de citre turcl a Unirii Principatelor O viofd noua se incepe astdzi pentru Roménia. Ea intré, in fine, pe calea care 0 va conduce cétre indeplinirea destinelor sale. Inalta Poarta si marile puteri garante au venit a recunoaste unirea Adun rilor si ministeriilor ambelor Pris elpate. Discurs rostit de Alexandra Toan Cuca, 24 ianuarie/ 5 februarie 1862 Doc. 10 a Carol Trepte spre unire. Dupi ce Adunirile ad-hoc, cuprinzand reprezentanti alesi din diverse categorii sociale, au exprimat in 1857 voina de unire a principatelor sub un principe strain (Doe. 6), Marile Puteri s-au intrunit la Paris in 1858 si au adoptat o Conventie. Aici se prevedea o unire formal’: statul urma sa se numeasca Principatele Unite ale Moldovei si Valahici, fiecare avand domn si institutii proprii, se infiinfau dova institujii comune precum Comisia Central4, care elabora proiecte de legi de interes comun si inalta Curte de Justitie $i Casatie (ambele cu sediul la Focsani). Se prevedeau de asemenea principii de organizare si modernizare a statului, separatia puterilor in stat, egalitatea in fafa legii g.a. Agadar, Conventia de la Paris nici nu implinea, dar nici nu anula speranta de unire a Principatelor RomAne. Pentru infaptuirea unirii, roménii au iden- tificat 0 solutie originala care respecta Conventia de la Paris si punca puterile europene in fafa faptului implinit. Astfel, Adunarile electorale de la Jasi si Bucuresti au ales domn aceeasi persoand, pe cunoscutul revolufionar pasoptist Alexandru loan Cuza (Doe. 7), la 5 ianuarie in Moldova si la 24 ianuarie 1859 in Tara Romaneasca, fapt primit cu entuziasm de populatic. _ Domnia lui Cuza (1859-1866). in anii 1859-1866, Cuza a desfiigurat o intensd activitate interna si externa prin care a conso- lidat unirea (Doc. 8). Pe plan intern, a unificat administratia tele- grafului, vamile, circulatia monetard, armata, a unificat stemele a stabilit capitala la Bucuresti, a inijiat masuri pentru uniformizarea legislatici, Pe plan extern, a adresat memorii catre puterile euro~ pene, a facut vizite la Istanbul s.a. Ca urmare, in decembrie 1861 a obtinut recunoasterea intemationala a unirii politice a principatelor, dar numai pe timpul domniei sale. in acest context favorabil, in ianuarie 1862 s-a format primul guvern unic $i o singuré Adunare legislativa, iar Principatele Unite si-au luat numele de Romania’ (Doc. 9), Reformele adoptate de Cuza in ani 1863-1865 au contribuit la modernizarea institufionald a statului: secularizarea! averilor manistiresti (1863), Legea rurala, Legea instructiunii publice (1864), reorganizarea armatei, a justitici si a administratiei Pe plan extern, el a urmarit consolidarea autonomiei gi a incurajat aspirafiile nationale ale romanilor din teritoriile ,,instrdinate” si ale popoarelor din Balcani. ‘Ce semnificatie are discursul lui Cuza din 24 ianuarie1 862 (Doe. 9)? Problematica nationala (1866-1878) Dupa abdicarea lui Cuza (11 februarie 1866), unirea era inl pericol. Aducerea si proclamarea ca domn al Romaniei a principelui Carol de Hohenzollern Sigmaringen (mai 1866), originar din Prusia, s-a dovedit o solutie realist (Doe. 10). Acesta, bucurdindu-se) de trecere la cancelariile europene, fiind rud& cu suveranii Prusiei si Franfei, a inldturat tendinfele separatiste ale Turciei si ale altor puteri. Constitutia adoptati in 1866 consfintea numele de Romania— si organizarea sa ca monarhie constitutionala.Capitotut 1 & 5 ‘STATUL $I POL! Doc.7 Romania inainte de Primul Rzbo! Mondial Doc. 9 Cuza anunfd recunoasterea de citre turci a Unirit Principatelor O viagii noud se incepe astizi pentru Roménia. Ea intrd, in fine, pe calea care 0 va conduce cdtre indeplinirea destinelor sale. inalta Poarta si marile puteri garante au venit a recunoaste unirea Adund- rilor si ministeriilor ambelor Prin- cipate. Discurs rostit de Alexandru Toan Cuca, 24 ianuarie! § februarie 1862 Doe. 10 > Carol | ‘Trepte spre unire. Dupa ce Adunirile ad-hoc, cuprinzind reprezentangi alesi din diverse categorii sociale, au exprimat in 1857 voinja de unire a principatelor sub un principe strain (Doc. 6), Marile Puteri s-au intrunit la Paris in 1858 gi au adoptat 0 Convenyie. Aici se prevedea o unire formal: statul urma s& se numeasc& Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei, fiecare avand domn si instituii proprii, se infiintau doug institutii comune precum Comisia Central, care elabora proiecte de legi de interes comun si Inalta Curte ce Justitie si Casatie (ambele cu sediul la Focsani). Se prevedeau de asemenea principii de organizare si modemizare a statului, separatia puterilor in stat, egalitatea in fata legii s.a. Agadar, Conventia de la Paris nici nu implinea, dar nici nu anula speranta de unire a Principatelor Roméne. Pentru infaptuirea unirii, roménii au iden- tificat 0 solufie originala care respecta Convensia de la Paris si punea puterile europene in fata faptului implinit. Astfel, Adunarile electorale de la lagi si Bucuresti au ales domn aceeasi persoand, pe ‘cunoscutul revolutionar pasoptist Alexandru Joan Cuza (Doc. 7), la 5 ianuarie in Moldova gi la 24 ianuarie 1859 in Tara Roméneasci, fapt primit cu entuziasm de populatic. _ Domnia lui Cuza (1859-1866). in anii 1859-1866, Cuza a desfagurat o intensd activitate interna gi externa prin care a conso- lidat unirea (Doe, 8). Pe plan intern, a unificat administrafia tele grafului, vamile, circulatia monetard, armata, a unificat stemele a stabilit capitala la Bucuresti, a inigiat masuri pentru uniformizarea legislatiei. Pe plan extern, a adresat memorii cAtre puterile euro- pene, a facut vizite la Istanbul s.a. Ca urmare, in decembrie 1861 a obtinut recunoasterea internationalti a unirii politice a principatelor, dar numai pe timpul domniei sale. in acest context favorabil, in ianuarie 1862 s-a format primul guvern unic gi o singur’ Adunare legislativa, iar Principatele Unite si-au luat numele de Romania (Doe. 9). Reformele adoptate de Cuza in anii 1863-1865 au contribuit la modernizarea institutional a statului: secularizarca averilor m&nistiresti (1863), Legea rural’, Legea instructiunii publice (1864), reorganizarea armatei, a justifiei gi a administratiei. Pe plan extern, el a urmarit consolidarea autonomiei gia incurajat aspiratiile nationale ale roménilor din teritoriile ,,instrdinate” si ale popoarelor din Balcani. Ce semnificafie are discursul lui Cuza din 24 ianuarie1862 oe. 9)? Problematica nationala (1866-1878) Dupa abdicarea lui Cuza (11 februarie 1866), unirea era in pericol, Aducerea si proclamarea ca domn al Roméniei a principelui Carol de Hohenzollern Sigmaringen (mai 1866), originar din Prusia, s-a dovedit o solufie realist (Doe. 10). Acesta, bucurandu-se de trecere la cancelariile europene, fiind ruda cu suveranii Prusiei si Franfei, a inlaturat tendinfele separatiste ale Turciei si ale altor puter, Constitutia adoptatd in 1866 consfinfea numele de Romania~ 1” si organizarea sa ca monarhie constitutionala, | | |De asemenea, nu se amintea nimic despre raporturile cu Poarta, sicu Puterile garante, fapt ce exprima dorinja de independenja. Dar espiratiile nationale ale roménilor si ale celorlalte popoare din centrul si sud-estul Europei erau impicdicate de imperiile habsburgic, rus siotoman. in anii 1866-1877, nazuinta Romaniei spre independent’ s-a manifestat cu putere, domnu! Carol si cercurile politice trebuind s& sind cont de contextul european. Infrangerea Franjei in rizboiul cu Prusia (1870-1871) a creat o situatie neasteptati care impunea moderatie si o abila activitate diplomatica. in contextul redeschiderii crizei orientale (1875-1876) prin lupta antiotomana dusa de Bul- garia, Bosnia, Herfegovina, Serbia, Muntenegru si a interventici Rusiei de partea acestora, autoritatile romAne au sperat s obtind independenta prin demersuri pe lang’ Puterile garante; aceasti aspirafie nu s-a implinit. Ramanea deschisa varianta razboiului, mai ales ci noua Constitutie otoman (1876) preciza ch Romania =iminea o ,,provineie privilegiatd” a Imperiului Otoman. Cucerirea independentei de stat (1877-1878) Proclamarea independentei (9 mai 1877) Victoria Portii impotriva popoarelor rasculate din Baleani si valitatea ruso-otomana ameninjau transformarea teritoriului romnese intr-un teatru de rizboi. De aceea, o alianfa cu Rusia putea ‘nlatura o asfel de primejdie si deschidea drumul spre cucerirea sadependentei de stat. La 4/ 16 aprilie1877, guvernul liberal condus elon C. Britianu a incheiat Conventia romdno-rusd, care prevedea srecerea armatei ruse prin {ard i respectarea integritiii teritoriale a Roméniei (Doc. 11). A fost mobilizat& armata care insuma 120,000 ée oameni, din care $8,700 reprezentau ,,armata de operatiuni”. In contextul in care, la 12/24 aprilie 1877 Rusia a declarat rzboi Portii, ‘ar intre romani si otomani au inceput bombardamentele peste Dundre, parlamentul a rupt relajiile cu Poarta si a proclamat independenta absolut a RomAniei (9 mai 1877) (Doc. 12-13). Ce prevedea Doe. 11? Comentaji Doc. 12. Razboiul de Independent (1877- 1878). La inceputul sSzboiului, Rusia a refuzat colaborarea cu armata romana, deoarece su dorea si-si faci ,obligatii” fal de o far de la care urmirea si Speasc& sudul Basarabiei. Dar, in urma opririi inaintarii armatei ruse de forjele otomane adapostite in cetatea Plevna, Marele duce Nicolae s-a vazut nevoit si-i ceari ajutor principelui Carol Gelegrama din 19/31 julie 1877), Desi nu exista o conventie militara fore cele dou’ ari, armata romani a trecut in sudul Dunitrii si a Seat parte la atacul asupra Plevnei din 30 august 1877, in care, dup& pierderi grele, a fost cucerita reduta Grivita I. Dupa un lung asediu, Plevna a capitulat pe 28 noiembrie/10 decembrie 1877, in frunte cu generalul Osman Pasa (Doc. 14). Armata romana a cucerit de Xi DICTIONAR HESTIUNEA ORIENTALA = stare de tensiune in sud-estul Europei determinat& de dispute dintre Marile Puteri pentru preluarea mostenirii Imperiului Otoman. REGULAMENT ORGANIC = eule- gere de legi intratl in vigoare in 1831 in ‘Tara Romaneasca iin 1832 in Moldova. ADUNARI AD-HOC =aduniri convo- cate in mod exceptional pentru a se pronunja in legiturd cu o anumita chestiune, Doe. 11 Conventia romano-rusi din 4 aprilie 1877 Art] Toate cheltuielile care ar putea Af ocazionate de trebuinjele armatei ‘ruse. de transportul sii, precum si pentru satisfacerea tuturor trebuinjelor sale cade naturalmente in sarcina guvernalui imperial. Art.2 [.] Guvernul majestafii sale imparatul tuturor Rusiilor se obliga a mentine si a face a se respecta drep- turile politice ale statului ramén cum rezultd din legile interioare si tratatele existente, precum si a mentine $i a apérra integritatea actualis.a Roméniei. Doe. 12 Discursul lui Mihail Kogilniceanu prin care se proclama independenta de stat a Romaniei (9 mai 1877) Axadar, dommnilor deputati, mu am cea mai mica indoiald si fried de a declara In fata Reprezentarget Nationale cdi noi suntem o native liberd si independenta. Doe. 13 Minall Kogalriceanu Doe. 14 Coroane regelé confectionata din ofelul tunurior otomane capturate la 1877-1878 i politic la Independenta Statul national roman modern, de la proiectCapitola it asemenea Rahova sia inaintat in vestul Peninsulei Balcanice pana catre Vidin si Belogradcik. In januarie 1878 otomanii au capitulat. Razboiul din " Balcani a evidentiat spiritul de sacrificiu si eroismul armatei roméne, cizand la datorie peste 10.000 de oameni (intre care maiorul George Sonfu, cApitanul Valter Maracineanu s.2.). Recunoasterea intern: 14 a inde- pendentei. fn ultima parte a razboiului, Rusia a ardtat o atitudine neprietenoas& fata de Romania, afirmandu-si intenfia de 2 anexa sudul Basarabiei. Acest fapt a atras protestul parlamentului de la Bucuresti (ianuarie 1878). Desi contribuise pe plan militar la infrangerea Turciei, Romania nu a fost acceptati la tratativele de pace de la San Stefano (februarie 1878). Jocul de interese al Marilor Puteri a facut ca Tratatul de pace semnat la San Stefano s& fie inlocuit cu cel de la Berlin (1/ 13 iulie 1878), Se recunostea independenta Rominiei in anumite condifii: riscumpararea de cétre guvernul roman actiunilor Societitii Strousberg (care construise drumurile de fier), modificarea articolului 7 din Constitutie, pentru a se acorda cetajenia roman’: locuitorilor de alta religie decdt cea crestind, Tratatul a impus gi ,,rocada” unor teritorii: statul roman primea Dobrogea, Delta Dunirii si Insula Serpilor gi era nevoit si cedeze Rusiei sudul Basarabiei. Cucerirea independentei de stat deschidea perspec- tive noi pentru dezvoltarea si intregirea Romaniei RETINETI! %S in secolele al XVIiI-lea — al XIX-lea, odath cu constituirea natiunii romane, s-a intensificat lupta pentru unitatea teritoriala. Statul national roman modern s-a constituit in anul 1859, in vremea lui Cuza si s-a intregit in 1878 cu Dobrogea, Delta Dundrii si Insula Serpilor. Basarabia, Bucovina si Transilvania se aflau sub dominatie rua, respectiv austriaca. Repere cronologice EVALUARE Merri muntanior snolcoveniar ime 1. Ce etape a cunoscut lupta pentru formarea statului national roman ‘Anexarea Bucovine! de moder in sacolele al XVilliea ~al XIXea? hapsbup ims 2, Ce plerder teitoricle roménegti au avutloc in secolele al XVillen Meri cate Napieon 1807 ral XiXlea? Axel Basaratiel de Pe 3, Ince a constat migcarea reformatoare? aad dot soo 4, Cum 2 fost abordata problema uni in Revolua dela 18487 Gildese Basi 5. Ce argumente aveti pentru a demonstra c@ Unirea ‘Sibiu 1634 ___ Romane era o problema europeana? on Campineanu 1038 6. Atgumentati ca Unirea Principatelor Romane s-a facut pe calea Dimitrie Fiipescu 1840, ig atica. ‘Societatea ..Fratia” 1843. 7. Ce masuria luat Cuza pentru consolidarea uni? Congres! de pace dela 8. Dace se.consideré ct aducerea cadomna princneluiCarolafost «FAS. an —osolutiereaista? oor tg 8, Co,rocada"tritorala a adus Tratatl de pacede la Bern (1878)? Siranaeiu joan Cuza ‘S1si24| é 1859 Prinsptele se numese AUTOEVALUARE ne on Comentati expresia de mal jos, avand in vedere intrebarile formulate: Aversa Carl 1166 Europa ne-a ajutat, ne ajutim not insne. Consttita Rordrit 1886 VasileBoerescu —Procanarsa 4. Co atitudine au avut puterile europene la Paris in 1858 gin 1858 depended stat ever? Drvind Unirea Principatelor Romane? Razbohl Seahina 2. Ce solutie au gasit romani pentru a pune Europa in fata faotului Telit ace del ‘mplint in 18597 ven ‘vi-t878 8IE XI x 17. Statul roman modern, de la Independenta la Marea Unire Modernizarea Romaniei Dupa 1878, Romania a cunoscut profunde transformari economice, sociale si politice (Doe. 1). Interventia statului in eco- nomie a vizat inceperea procesului de modernizare, find adoptate misuri diverse: legi pentru agricultura (infiintarea Creditului agricol -1881, vanzarea proprietifilor statului la fArani-1889, invoielile sericole - 1907 etc.), m&suri in favoarea industriei nagionale (legi de incurajare a industriei, tarife vamale protectioniste) 5.a. S-au dezvoltat transporturile, ajungand la 3.500 km cale ferati gi 26.000 km gosele pietruite. in 1867 s-a instituit noul sistem financiar bazat pe moneda national’ (leul), iar in 1880 s-a infiinjat Banca National 2 Romaniei Cultura a inregistrat progrese in toate domeniile: literatura, stiinja, miscare artistic’. in aceastA perioada s-au afirmat perso- nalititi de talic european’ precum Mihai Eminescu, lon Creangi, Jon Luca Caragiale (literatura), Nicolae lorga (istorie), Traian Vi Aurel Vlaicu, Henri Coanda (stiinfe tehnice), Nicolae Grigorescu pictura), George Enescu (muzica), Constantin Brancusi (sculptural) S-a diversificat presa (peste 2.000 de periodice) si s-au creat societiti si asociatii culturale, in plan institutional, procesul de modernizare inifiat de Cuza a continuat, fundamentandu-se pe Constitutia din 1866. Institufia monarhic& s-a consolidat, Rom4nia devenind regat in anul 1881 (Doe. 2). Identificati in Doc, 1 factorii care au incurajat evolufia Roméniei dup’ 1878. Problematica nationala (1877-1914) Statul roman a sprijinit aspiratiile nationale ale teritoriilor aflate sub dominafie strain& (Basarabia, Bucovina, Transilvania), folosind ,,arme” politice si culturale. in 1890 s-a creat la Bucuresti Liga pentru Unitatea Culturala a tuturor roménilor, aceasta desfi- surind activitati diverse: subventionarea unor gazete si reviste, inflin{area unor scoli romanesti si societati culturale, sprijin banese pentru tiparirea de carti 5.2. (Doc. 3), De asemenea, a editat publicafii in limbi de circulatie intemnationala prin care informa opinia publica in legStur& cu situatia teritoriilor romAnesti si argumenta necesitatea Doe. 1 Modernizarea Roméniei dupa 1878 Romdnia ajunsese ta un grad de evolutie datorit® treptatei moderni- 2 tridicdri culturale, dar mu mica masurd si datoritd celor dowd mari bogatit: cerealele si petrolul - care se afirmé cacel dintai dintre statele zonei céreia ti apartine, cw exceptia marilor imperii, sortite de altfel a pieri ia sfarsitul Primului Rézboi Mondial. Dan Berindei, Premisele istorice ale descévirgiriiunificérii statale a Roméniei Doe. 2 ‘Actul de fundatie a Roménie ca regat Doc. 3 Intelectuali sprijina activitatea Li Culturale Deca hungaa timprlui, din Liga au fcut parte: ¥.A.Urechea, A.D. Xenopol, Dimitrie Onciul, N. Torga, fon Ursu Alexandru Odobesct, Barbu Stefanescu Delavrancea, Al. Viahuté, George Cosbuc, Octavian Goga, Spire Haret, Simion Mehedinti, Victor Babes, LL, Coragiale, Mirtearu Murgoci, Take Ionescu, Nicolae Fiipescu, Nicolae Tituleseu $a Joan Seurtu, Aiba Julia. J decembrie 1918 t Statul roman modern, de la Independenta la Marea UnireCapitola i STATUL SI POLITICA Doc. 4 Regele Ferdinand | Doe: $ Tratatul de Alianji incheiat intre Romania, Rusia, Franta, Marea Britanie si Italia [uJ I. Rusia, Franta, Anglia $i Malia garanteazd integritatea teritoriala a regatului Roméntet in toatd intinderea Srantarillor sale actuale. 1. Romania se obliga sé declare rézboi sisd atace Austro-Ungaria in condijile stabilite prin Conventia militara; Romdnia se obligd, de asemeni, si Inceteze [...] orice legaturi economice si orice schimb comercial cu tof! dusmanti aliatilor 111, Rusia, Frama, Anglia si Halia recunose Roméniel dreptul dea anexa teritoriile monarhie! Austro-Ungariei prevazute s hotdrnicite tn art4. [..) 4/17 august 1914 Doe, 6 Spiritul de sacrificlu tn Primul Riizbot Mondi MA gdndesc foarte putin la moarte 1 nw ma tem deloc de ea. Sunt pregatit sd 0 Mnfrunt, Nu md sperie nici multimea pacatelor pe care le-am comis, ede! asa de afin si de dreapea inaintea tui Dumnezeu este cauza pentru care atdta tineret s-a imbrdcat cu edmasa morfll, tncdt pe tof! ne asteaptd viata de veck De asta sunt sigur Razboiul nastru este sft. Fragment din ultima scrisoare a elevului plutonier fon Grimada unirii acestora cu Romania. Un rol important l-au avut aniversatile istorice, comemoritile (1901-300 de ani de la moartea lui Mihai Viteazul, 1904400 de ani de la moartea lui Stefan cel Mare), presa, publicarea unor mari colectii de izvoare istorice prin grija lui D.A. Sturdza, Nicolae lorga 5.a. Regele Carol I a intervenit pe langa Franz losef, imparatul Austro-Ungariei si a obfinut in 1895 graierea liderilor memorandisti. in politica externa, Romania a urmarit consolidarea independentei de stat si integritatea teritoriala. Teama de tendintele expansioniste ale Rusiei in Balcani, evidente dupa Congresul de pace de la Berlin (1878), l-au determinat pe regele Carol I sa se orienteze spre o alianfd secret cu Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria) in 1883. in anul 1913, dorind sé limiteze tendinjele expansioniste ale Bulgarici, Romania a intrat in al doilea razboi balcanic. La incheierea razboiului, prin pacea de la Bucuresti (1913), Romania a incorporat Cadrilaterul (sudul Dobrogei). Ce semnificatie are prezenta personalitiilor mentionate in Doe. 3? Razboiul pentru intregire nationala (1916-1918) Neutralitate si speranf (1914- 1916). Izbucnirea Primului Razboi Mondial la 15/ 28 iulie 1914 a pus Romania in faya unei intrebari fundamental: cu care dintre cele doua tabere politico- militare s& se alieze pentru a-si realiza unitatea statala, cu Antanta (Rusia, Anglia, Franta) sau cu Puterile Centrale (Germania, Austro- Ungaria)? O hotirfre era greu de luat deoarece Rusia detinea Basarabia, iar Austro-Ungaria stipanea Transilvania si Bucovina. La 21 iulie / 3 august 1914, Consiliul de Coroana intrunit la Sinaia ahot&rat adoptarea unei politici de neutralitate armata, acceptata de regele Carol I si de urmagul su la tron, Ferdinand I (din septembrie 1914) (Doe. 4). Guvernul liberal condus de Ion [.C. Bratianu argumenta: fara trebuia bine pregatita pentru razboi, actiunea militara urma s& fie dusd in functie de evolutia evenimentelor, trebuia obtinut sprijinul Marilor Puteri pentru intregirea teritorial’. Opinia publica sustinca intrarea in razboi aldturi de Antanta, in fruntea acestui curent afléndu-se Nicolae orga, Octavian Goga, Nicolae Filipescu, Exista un curent germanofil ,,prezidat” de Petre Carp, Tits Maiorescu, care, invocdnd pericolul rusesc gi tratatul din 1883, solicita allturarea la Puterile Centrale. Dupi lungi tratative, guvernul Britianu a semnat cu Antanta, la 4/ 17 august 1916, Tratatul de Alianta (Doe. §) si Conventie Militara prin care Antanta promitea ajutor militar, recunostea legitimitatea unirii cu Romania a Transilvaniei si Bucovinei, iar statul roman urma sf declare rizboi Austro-Ungariei (Doe. 6).Aualizati Doc. 5. Ce teritoriu roménese nu era inclus in art. III side ee? Jertfe pentru Unire (1916- 1918). La 14/ 27 august 1916, armata romdnd a trecut Ia eliberarea Transilvaniei sub deviza ,,acum ori niciodaid”. Dar, la scurt timp, inaintarea militara in Transilvania a fost oprit& deoarece in sud, la Turtucaia, germanii si bulgarii au stripuns linia de aparare, Situafia s-a agravat in octombrie- noiembrie 1916 cfnd, ca urmare a atacurilor violente duse de germani pe Jiu si pe Olt, armata romani a fost infrdnta gi 2/3 din teritoriul {arii, inclusiv Bucuresti, au intrat sub ocupatie strand. La sfarsitul lunii noiembrie 1916, regele, guvernul si trupele s-au retras in Moldova. Cu sprijinul Antantei, armata roména s-a refficut, 0 contributie important la sporirea capacitatii de lupti avand-o misiunea militara francezi condusi de generalul Berthelot. Luptele s-au reluat in julie-august 1917 la Marasti, Marasesti, Oituz, unde trupele germane au fost infrante, Dar, in urma iesirii Rusiei sovietice din rizboi (pacea de la Brest-Litovsk din februarie 1918), Roménia s-a vazut nevoitA si incheie pacea de la Bucuresti (aprilie/ mai 1918) cu Puterile Centrale, care prevedea cedarea Dobrogei, 2 Munfilor Carpati si concesionarea principalelor bogatii Pe fondul victoriilor Antantei, Romania a reintrat in rizboi (octombrie 1918), finalul rAzboiului gasind-o in tabara invingatoare. Marile pierderi materiale si umane (circa 800,000 prizonieri, ranifi, morti) au ardtat spiritul de jert® in numele intregirii teritoriale. Marea Unire din 1918 Contextul european. Roménia si-a desivarsit unitatea teritoriala in 1918, cand au aparut conditiile favorabile desfisurarii acestui proces: afirmarea ideii de autodeterminare a popoarelor ca urmare a Revolutiei din Rusia (octombrie 1917) si publicarii celor «14 puncte”, redactate de presedintele american Wilson (ianuarie 1918); declangarea proceselor revolutionare la Viena si Budapesta in toamna anului 1918; respingerea de c&tre popoarele oprimate a incerc&rii imparatului Carol I de federalizare a Imperiului Austro- Ungar intr-o formula confederativa. Eforturile diplomatice si militare ale RomAniei s-au impletit cu acfiunile populatiei din Basarabia, Bucovina gi Transilvania, realizdindu-se Marea Unire din 1918, Unirea Basarabiei. Lupta de emancipare national a roma- nilor din Basarabia s-a amplificat in 1917, pe fondul prabusirii taris- mului gi al afirmarii ideii de autodeterminare. Ea s-a coagulat in jurul Partidului National Moldovenese (creat in aprilie 1917), al ‘c&rui program milita pentru autonomia Basarabiei. In septembrie 1917 a avut loc Congresul soldatilor moldoveni, care a proclamat autonomia Basarabiei gi a hotirat alegerea unui parlament, numit Sfatul Tarii. Intrunit sub presedintia lui Ion Inculet (Doc. 7), acesta a adoptat la 2 decembric 1917 0 declaratie prin care se proclama Republica Democratic’ Moldoveneasca, in Doc. 7 lon inculet Doe: 8 Dectaratia de unire a Basarabiei cu Romania In mumele poporului Basarabiei, Sfatul Tariideclara: Republica Democratica Moldoveneascé (Basarabia), i hotarele ei intre Prut, Nistru, Dundre, Marea Neagré si veckile granije cu Austria, rupta de Rusia acum o suté si ‘mai bine de ani din trupul vechii Moldove, in puterea dreptului istorie sia dreptului de neam, pe baza princi- Piulué cd noroadele singure sd-si hhotdrasca soarta lor, de azi inainte si pentru totdeauna se uneste cu mama ‘sa, Roménia. 27 martie/9 aprilie 1918 Doc. 9 Bucuria unirii la Chisiniu Deputati, publicul se imbréjiseaca, se sGruté. Ochi tuturor sunt plini de lacrimi, de bucurie [...}. Toate clopo- tele din Chisinau au inceput sd sune, diind de stire despre triumful neamului romdnese. Bubuiturile tunurilor care salut marele act au inceput sé despice vaizduhul. [...] Publicul, zguduit de entuziasm, strigd ,,Tréiascd Roménia, rdiasca Marta Sa, regele Ferdinand”. Sfatul Tari, 30 martie 1918 Doc. 10 Declaratia-program Pretindem cé fmpreuni cu frapi nostri din Transilvania si Ungaria, cu care ne gdsim in aceeasi situajie, si ne plamadim viitorul, care ne convine nnowd, in cadrul roménismului 11/24 octombrie 1918 Glasul Bucovinei g Ly Statul roman modern, de la Independenta la Marea Unire a1Capitol tt Doc. 11 Hotirrea de unire a Bucovinel cu Rominia Noi, Congresul General al Bucovinei Iintrupand suprema putere a fart fiind investit singur cu putere legiuitoare, in mumele Suveranitayii Nationale, hotdr’im: Unirea necondi- fionatd si pentru vesnicie a Bucovinei in veckile ei hotare pand la Ceremus, Colacin si Nistru cu Regatul Roméniet. 15/28 noiembire 1918 STATUL SI POLITICA Doc. 12 Rezolutia privind unirea Transil- vaniei cu Romania I Adunarea national a tuturor romé- niilor din Transilvania, Banat si Tara Ungureasci, acini prin reprezentanyit Jor indrepttiti la Alba Fulia in ziva de 1 decembrie 1918, decreteazd wnirea acelor romani si a tuturor teritoriilor ocuite de dansii cu Romania...) 18 noiembrie/I decembrie 1918 Doe: 13 = Vasie Golds Doc. 14 Entuziasmul populatiei la Alba Iulia Era o roire de necrezut. Pe camp se indljau ici-colo tribunele de unde oratorii vorbeaw nafiei. Pe vremea aceea nu erau microfoane, incét oratorii, cu glas prea mic pentru atdta lume, treceau, pentru multiplicarea ‘ecoului, de la 0 trib la alta, in zina aceea am cunoscut ce inseamnd ‘entuziasmul nagional,sincer, spontan, irezistibil, organic, masiv. Lucian Blaga, | decembrie 1918 DICTIONAR AUTODETERMINARE = dreptul uunei nafiuni de a-si alege statutul poli- tic si calea de dezvoltare. FEDERALIZARE = constituirea unei uniuni de mai multe state autonome in cadrul unui stat unitar, ‘cu guvern central componenta Republicii Federative Democratice Ruse; s-a constituit Consilul Director, ca organ al puterii executive, in frunte cu Petre Ethan. Dezordinea provocati de soldatii rugi a determinat autoritajile de la Chisinau s& ceara sprijinul guvernului de la lasi, care a trimis doud divizii de infanterie pentru restabilirea ordinii. La 24 ianuarie 1918, intr-un cadru plebiscitar, parlamentul a proclamat independenta Republicii Democratice Moldovenesti fata de Rusia, in ziua de 27 martie 1918, Sfatul Tarii a adoptat Declaratia de unire a Basarabiei cu Romania (Doc. 8), salutati de populatie (Doc. 9). Unirea Bucovinei. in toamna anului 1918, in contextul in care Ucraina gi habsburgii tevendicau, separat, Bucovina, fruntasii misc&rii nationale a romAnilor din acest finut au trecut la actiuni energice. Sextil Puscariu a editat ziarul Glasu! Bucovinei, care a influentat puternic constiinta colectiv’ (Doc. 10). La 14/27 octombrie 1918, s-au pus bazele Adunarii Constituante, prezidati de Iancu Flondor, $-a inflintat un Consiliu National in frunte cu Ion Nistor, care urma s& coordoneze actiunea pentru unirea Bucovinei cu Romania. Ultranationalistii ucraineni urmareau s& realizeze Ucraina Mare, care sa inglobeze si Bucovina, recurgénd la numeroase acte de violent impotriva romanilor. In aceste conditii, Consiliul National Romén a cerut sprijinul militar al guvernului roman, care atrimis in zond o divizie. La 15/28 noiembrie 1918 s-au desfagurat lucrarile Congresului General al Bucovinei, care a votat in unanimitate ,,unirea neconditionatd si pentru vecie” a Bucovinei cu Roménia (Doe. 11). Unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramu- regului. in cursul anului 1918, pe fondul infrangerilor de pe front suferite de Imperiul Austro-Ungar, s-a intensificat lupta popoarelor pentru autodeterminare nafionala. In acest context, miscarea nafional& a roménilor din Transilvania s-a radicalizat. Astfel, la 29 septembrie/12 octombrie 1918, Partidul National Roman a adoptat Declaratia de a Oradea, prin care se afirma cd natiunea romani este hotdraté si-si asigure ,, ayezarea ei printre nafiunile libere” Acest document a fost prezentat in parlamentul de la Budapesta, la 5/18 octombrie 1918 de c&tre deputatul Alexandru Vaida-Voevod. Contextul extern era favorabil, cici revolutiile izbucnite in 1918 la Budapesta si la Viena au gr&bit destrimarea Austro-Ungariei. La 30 octombrie/12 noiembrie 1918, s-a constituit Consiliul National Romén Central (din sase reprezentanti ai Partidului National Romiin si sase ai Partidului Social-Democrat) cu sediul la Arad, care a devenit reprezentantul aspiratiilor nationale ale roménilor. in toate localitatile au luat fiinté Consilii si Garzi nationale. La jumftatea lunii noiembrie 1918, o delegatie guverna- mentald maghiard a sosit la Arad sia purtat discutii cu reprezentantii Consiliului National Roman Central, propunand mentinerea Transilvanici (cAreia i se acorda autonomia administrativa) in cadrul Ungariei. Propunerea a fost respins4, Iuliu Maniu declarind cate- goric c& dorinta roménilor era ,despartirea totala” de Ungaria. Luptanationala a fost sustinuta de importante organe de pres&, ca: Romdmul, Drapelul, Glasul Ardealului, Adevarul, Gazeta poporului, Tele- graful roman, Unirea etc. Consiliul National Roman Central a trecut la pregatirea adunérii care si confirme pe calea plebiscitara vointa romanilor din Transilvania, Banat, Crigana si Maramures. Manifestul Catre popoarele lumii, adresat la 5/18 noiembrie lumii civilizate reliefa ca unirea Transil- vaniei cu Romania era dorinfa intregii natiuni romine. La 18 noiembrie/1 decembrie 1918, Marea Adunare Nationala, intrunita la Alba Iulia, formata RETINETI! STORIE Xil din 1.228 de delegati, a votat Rezolufia privind unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Romania, prezentatd de Vasile Goldis (Doc. 12, 13). Evenimentul a fost salutat de cei peste 100,000 de cetiteni venifi la Alba Iulia, precum si de intregul neam romanese (Doc. 14). Anul 1918 s-a inscris in istoria romanilor ca un moment de referint’, intrucdt s-a constituit statul national unitar, care avea s& fie recunoscut si pe plan international prin tratatele de pace din cadrul Sistemului de la Versailles din 1919-1920. Identificati in Doe. 11-12 argumente unire. ‘S Dupa 1878, statul national roman a cunoscut un proces de consolidare si modernizare. Luptand cu eroism in Primul Rizboi Mondial (1916-1918) si beneficiind de un context european favorabil, romanii si au desavargit unificarea teritoriala in anul 1918, prin vointa exprimata plebiscitar Ia Chisindu, Cernduti si Alba Iulia. Aceasta intregire teritoriald s-a inscrisin procesul care a cuprins o intinsa regiune a Europei, de la Marea Baltica la Marea Egee. EVALUARE 1. Studia harta de mai jos si raspundeticerintelor formulate: a) Identificati pe harta teritorille care s-au unit cu Romania in perioada 1878-1918. ») Evidentialf Imprejurarile in care aceste teritori s-au unit cu Romania. ©) Localizati pe harta orasele unde s-a votat unirea Basarabiei, a Bucovinei si a Transilvaniei cu Romania, gd) Belek cosa compe. ecietat at Med Le arn Repere cronologice oméria se procema regat 181 ‘Tratatsemnat cu Puteri Centrale 1889 ‘Se formeaza Liga Culturala 1890 oménia Incorporeaza Cadilatend 1913 omni ii decara neuraltatea 21 vil 1914 oméria intr in Primal FRazbol Mondial 14 Vil 1916 Luptele dela Maras, Marazest, Otuz Mik Vin 1917 Se croeaza StatulTard x 1917 asaraba se proclama epublica Autonoma Molcoveneasca 2xilist7 Se procama independenta Basarabiel 411818 Besaraba se unesia cu Foménia 27H 1818 ‘Bucovina se unesta cu Romania 2x1 1918 ‘Transivania se uneste cu Romania 1111918 Statul roman modem, dela & Independent la Marea UnireSTATUL $I POLITICA 96 total Ht “— 21. Romania posthelica. Stalinism, national-comunism si disidenta Doe. 1 Acordul de procenta { | Recrramaatban? 0 | fame g0% i th FEW | Heeginy fae ‘Keordul de procentaj propus de Chur- chill si ,bifat” de Stalin in octombrie 1944, Or. Petru Groza anticomunista Contextul international Spre sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, soarta Rominiei, ca si a lumii intregi, a fost hotarata de Coalitia Natiunilor Unite (SUA, URSS, Marea Britanie) care, prin acorduri secrete, si-a impartit sferele de influenta. Jocul de interese al conducatorilor acestor state a fost evident in cadrul intalnirii de la Moscova dintre Stalin si Churchill, din octombrie 1944, cfnd s-a convenit asa-zisul acord de procentaj, care prevedea intrarea Roméniei in sfera de interese sovietice (Doe. 1), si in Conferintele de la Yalta (februarie 1945) si Potsdam (julie-august 1945). Ca urmare, URSS si-a impus propriul regim politic in Romania, Bul- garia, Cehoslovacia, Ungaria, Germania de Est. Un regim similar a fost instaurat in Iugoslavia si Albania. In aceste tari au urmat patru decenii de socialism totalitar, earacterizat prin detinerea puterii de c&tre comunisti, lichidarea propriettii private, planificarea si centralizarea economiei, formarea ,,omului nou”, cultul personalitatii conduc&torului s.a. Astfel, Europa s-a imparfit in doua sisteme politice diferite (Occidentul democratic si partea central-risariteand ,,socialista”), despartite pnd in 1989 printr-o aga-zis& , Cortina de fier”. Analizati ,,destinul” Europei folosind Doe. 1. Exprimafi-va opinia in legatur’ cu situatia Romaniei. Ascensiunea Partidului Comunist Roman spre putere (1945-1947) Dupa inlaturarea la 23 august 1944 a regimului antonescian, regele Mihai I a apelat la guverne formate din militari gi tehnicieni, conduse succesiv de generalii C. Sinatescu si N, R&descu (1944-1945), Cursul firesc de revenire a farii la democratic a fost schimbat de Stalin care, profitind de prezenta armatelor sale in Roménia, a impus la 6 martie 1945 un guvern prosovietic condus de Petru Groza (Doe. 2), format in majoritate din comunisti. Cu sprijinul Moscovei, s-au adoptat masuri menite s8 consolideze noul regim: restabilirea administratiei romanesti in N-V Transilvanieirapit de Ungaria prin Dictatul de la Viena, legiferarea reformei agrare (martie 1945), reluarea relagiilor diplomatice dintre Roménia si URSS (august 1945). Eforturile ficute de regele Mihai I si de partidele din opozitic (PNT, PNL) pentru salvarea democratiei (apeluri e&tre puterile occidentale, .,greva din 1945-1946, $a.) au esuat din cauza atitudinii evazive a SUA si Marii Britanii. Ca urmare, in anii 1946-1947, PCR gi-a consolidat pozitia: a falsificat alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946, a actionat pentru eliminarea din viata politic a PNT si PNL, l-a silit pe rege si abdice la 30 decembrie 1947, a trecut la masuri dure in plan economic (etatizarea BNR-1946, stabilizarea monetar-1947). in plan extern, Tratatul de la Paris din 10 februarie 1947 plasa Romfnia sub ,,umbrela” Moscovei si nu-i recunostea statutul de cobeligerantd (Doe. 3), cea ce va marca destinul yArii noastre peniru aproape o jumitate de secol. Analizati ,,destinul” Rominiei folosind Doc.3. Regimul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej Dupa 30 decembrie 1947, odati cu proclamarea Republicii Populare Roméne, s-a dat ,,unda verde” unui regim de tip totalitar, condus de partidul unic. Acest regim, ,,patronat” de Gheorghe Gheorghiu-Dej pnd in 1965, a adoptat masuri dure, de sorginte stalinist’ (Doc. 4). in plan politic s-a trecut la crearea partidului unic, numit Partidul Muncitoresc Roman, rezultat in urma fuziunii dintre PCR si PSD (februarie 1948) si a fost adoptata Constituia RPR (13 aprilie 1948), inspirats dupa cea sovietica. Constitutia desfiinta principiul democratic al separatiei puterilor in stat si consfingea rolul condueator al PMR, celelalte partide find desfiintate. S-au creat institutii de represiune (Securitatea-1948, Militia-1949), s-a instituit cenzura si s-au luat masuri impotriva opozantilor politici, acestia fiind trimisi in lagare de munca, in inchisori sau la Canalul Dundire-Marea Neagra. Sovietizarea s-a realizat in conditiile prezenfei in Romania a Armatei Rosii si a unui numar mare de comisari sovietici care controlau intreaga activitate in stat. Dup& modelul lui Stalin, Gheorghiu-Dej i-a indepartat pe posibilii rivali de la putere (Doe. 5). Pe plan economic, in urma nationalizarii principalelor mijloace de productie (1948) si a cooperativizarii forfate a agri- culturii (1949-1962), s-a trecut la 0 economie centralizatd si planificata. S-a pus accent pe industrializare si s-au stabilit ritmuri inalte de dezvoltare, necorelate insa cu resursele férii, S-au infiinfat sovromurile. Pe plan cultural, s-a adoptat modelul sovietic — proletcultismul. O mare parte a literaturii a fost interzisi, numerosi oameni de cultura ,,neinregimentafi” au fost marginalizafi, s-a Doe. 3 ‘»Destinul” Romanici dupi al Doilen Réizboi Mondial Art| Frontiera roméno-sovieticaeste $B astfl fata in conformitate cu Acordul sovleto-roman din 28 tunie 1940. Art.2 Hotdrérile sentinjei de a Viena din 30 august 1940 sunt declarate mule sineavenite [..]. Art.21 Toate fojeie alate vor firetrase $8 din Romania in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a Tratatului 5 de fd, URSS rezervandu-sidreptul de a pastra pe teritoriul roménesc fortele armate care i-ar putea fi necesare pentru mentinerea liniilor de comunicare ale Armatei Sovietice cu zona sovieticd de ocupoyie din Austria. ‘Art. 22 Romania va despigubi Uni- tunea Sovietcd [...] pentru o valoare de 300 milioane dolari SUA, platibili jn 8 ani de la 12 septembrie 1944, in Buu Tratatul de pace de la Paris (februarie 1947) Doc. 4 e » | Gheorghe Ghaorghiv-Daj Doc. 5 Rivali indepirtati de Gheorghe Gheorghiu-Dej = 1946- Stefan Foris ~ 1948- Lucretiu Patriscanu — 1952- Grupul Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgeseu 1957 Miron Constantinescu Doc. 6 Regimul Dej respinge planul Valev Labirintul de formuldri obscure ascunde tendinja de desprindere din ansamblul economiilor nationale a uunor fig de tertoriu [..]. Este vorba de 0 incercare de teoretizare a unui proces de decmembrare a economitlor nationale sia teritariilar nationale ale unor state socialiste. Viaa economicd, 12 iunie 1964 7 Leet & 2 i : : i = national-comunism siE {Capitol = Doc.7 Nicolae Ceausescu Doe. 8 _——- Constitufia din 21 august 1965 7 Art. Roménia este Republicé So- cialista. Republica Socialistd Roménia ‘este un stat al oamentlor muncit de la orase $i sate, swreran, independent si unitar. Teritoriul sau este inalienabil sf indivizibil [...). Art. 3 In Republica Socialista Ro ménia, forta politied conducitoare a intregii societafi este Partidul Co- ‘munist Roman. Produsul intern brut pe locuitor in anul 1989 — comparatii internatio- nale (dolari SUA) —Elvefia Germania (RFG) —Franja ~Italia —Spania ~Grecia —Cehoslovacia ~Portugalia 30.270 Niveiul dezvoltarii economico-sociale a Romaniei in context european-1989 “a reorganizat invajaméntul (1948), s-a impus unirea Bisericii greco- catolice cu cea ortodoxa (1948). Pe plan extern, Roménia s-a aliniat politicii Moscovei, devenind membru in Consiliul de Ajutor Eco- nomic Reciproc (1949) si in Tratatul de la Varsovia (1955). in 1958, Gheorghiu-Dej a obfinut retragerea din fara a trupelor sovietice, indepartindu-se treptat de URSS. Astfel, in aprilie 1964 a fost difuzati Declaratia Partidului Muncitorese Romdn in care era criticati tendinta de hegemonie sovieticd. De asemenea, a fost respins planul Valev, care preconiza formarea unei regiuni agricole comune cu teritorii din URSS, Romania si Bulgaria (Doc. 6). Exprimati-va pirerea in legituri cu Doe. 6. Regimul national-comunist (1965-1989) Dup& Gheorghiu-Dej (decedat in martie 1965), a urmat Nicolae Ceausescu (Doc. 7), care a imprimat regimului comunist o evidenta Latur nationalista. S-a adoptat 0 nou’ Constitutie in au- gust 1965, care schimba denumirea f4rii in Republica Socialists Roménia si accentua rolul conducdtor al PCR (noua denumire a partidului unic) (Doc. 8). Destinderea (1965-1974). in primul deceniu au fost initiate misuri de relativa destindere si deschidere spre Occident. Astfel, a continuat procesul de destalinizare inceput de Dej, s-a ,,imblanzit” sistemul politienese, s-a reorganizat invapiméntul, s-au adoptat misuri de incurajare a culturii si de desc&tusare a forjelor inte- lectuale, au fost reabilitate victimele din perioada lui Gheorghiu-Dej. Pe plan economic, s-au construit importante obiective industriale, s-au infiintat societti mixte cu capital strain, s-au amplificat schim- burile cu alte tri. Exista sentimentul c& se realiza o imbunatiire a condifiilor de viata si un climat de toleranga sociala. In politica externa, Ceausescu a continuat ,,desprinderea” de Moscova, céstig’nd simpatia Occidentului, El a restabilit relatiile diplomatice cu RFG (1967), a menfimut relafiile cu Israelul dupa Razboiul de sase zile cu statele arabe din 1967, a condamnat interventia militara in Cehoslovacia a farilor membre in Tratatul de la Vargovia (august 1968). Roménia a fost vizitati de inalti demnitari occidentali precum presedintele francez Charles de Gaulle (1968), presedintele SUA, Richard Nixon (1969) 5.a. Socialismul dinastic (1974-1989). Inspirat de vizita facut’ in China gi in Coreea de Nord (1971), Ceausescu a trecut la aga-zisul socialism dinastic, caracterizat prin concentrarea puterii politice in mina familiei sale, restrngerea drepturilor cetifenilor, 0 vast campanie propagandistica, opresiune, cultul person in 1974el a devenit presedintele RSR, iar sotia sa, in urma Congresului al Xi-lea al PCR (noiembrie 1974) a ajuns al doilea om politic in stat. Paralel cu aceasti ascensiune, a fost inliturati ,,vechea garda” din ‘vremea lui Gheorghiu-Dej gi s-a trecut la metoda ,,rotirii” cadrelor si la fuziunea dintre responsabilititile administrative si de partid, Astfel, regimul ceausist a putut controla i anihila orice rival sau nemultumire, Economia s-a dezvoltat, dar era neperformant& (Doe. 9), iar datoria extern a fArii a crescut continuy, ajungénd in 1983 la 11 miliarde de dolari. Populatia a fost supusd la mari privagiuni (.rationalizarea” caildurii, a alimentelor, a curentului electric), s-au restréins libertatile cetdtenesti, s-a trecut la demolarea/,,sistematizarea” satelor etc. Ca urmare, a crescut tot mai mult nemultumirea si au apirut forme de revolt. Pe plan extem, Roménia a rimas izolati, Ceausescu pierziind simpatia Occidentului si respingand reformele preconizate de noul lider de la Moscova, Mihail Gorbaciov. Comparafi nivelul de dezvoltare a Roméniei cu alte state, folosind Doe. 9. Care este opinia voastra? Disidenta anticomunista Forme de rezistenfa impotriva sovietizarii farii au aparut din anii "40. Astfel, mai bine de un deceniu, grupuri inarmate din di- verse zone ale farii s-au opus noului regim, in speranfa c& vin americanii”; mii de tarani au refuzat colectivizarea agriculturii, 80.000 find arestafi, iar 30.000 dintre acestia au fost judecati in procese publice. Un rol important I-a avut emigratia, care a folosit forme variate: articole in presa straina, demersuri pe léng& puterile occidentale pentru implementarea Planului Marshall in sud-estul Europei, constituirea in SUA a Comitetului National Roman (1949-1975) considerat ca un guvern in emigratie 5.a. Dupi trec&torul ,,dezghet” din anii ’60 (in 1964 Dej a eliberat ultimii detinuti politici), opozitia fati de regimul comunist s-a amplificat in anii "70, odaté cu constrangerile impuse de Ceausescu. S-a format odisidentii care a imbracat forme diverse: critici aluzive sau deschise la adresa regimului ceausist (Paul Goma, Doina Cornea, Mihai Botez, Vlad Georgescu 5.2.), actiuni greviste de proportii precum cele din Valea Jiului (1977) si Brasov (1987), ,,disecarea” realitiilor din Romdnia la posturile de radio Europa Liberd (Munchen) si Vocea Americii (Washington) $.2. (Doe. 10). Pe fondul nemultumirii generale a populatiei si intr-un context european favorabil, in decembrie 1989 a izbucnit revolutia prin care s-a pus capt regimului comunist, iar Romania a revenit la un regim democratic. Exprimati-va opinia in legatura cu disidenfa anticomunista. DICTIONAR REGIM SOCIALIST TOTALITAR = regim politic bazat pe incilcarea separafiei puterilor in stat si a drep- turilor omului, puterea fiind exercitata de partidul comunist/ muncitorese, in numele ,celor ce muncesc”. GREVA REGALA” = regele Mihai a refizat st semneze decretele elabo- rate de guvernul Petru Groza (august 1945 —ianuarie 1946), considerdndu- nereprezentatiy SOVROM = societate mixti roméno- sovieticd creat in principalele sectoare economice ale ,&rii, prin care URSS controla economia nafionala si jefuis bogitiile solului si subsolului Ro- maniei. PROLETCULTISM =eurent cultural ale c&rui principi estetice erau reduse la ideea formarii unei culturi proletare, cu respingerea mostenirii culturale a trecutului. CULTUL PERSONALITATIL divinizarea conducttorului unui stat, aspect specific regimurilor totalitare, cla ise atribuie calititi exceptionale. DISIDENT = persoani cu opinii iferite fajh de colectivitatea din care face pare. i 2 national-comunism si disidenta anticomunista 99Capitotut i RETI Acest regim, ,prezidat” intai de Gheorghiu-Dej si apoi de Ceausescu, s-a pribusit in urma | Revolutiet din decembrie 1989. in perioada 1945-1989, Romania a cunoscut un regim socialist totalitar, impus de URSS in Repere cronologice Ilaturarea Wi lon Antonescu 23 Vl 1944 ‘Acordul de procenta| i944 Conterinja dela Yalta W945 Formarea guvemuiui Groza 6 1945 Legiterareareformel agrare 231 1945 Conternta dela Potsdam viv 1945 Reluarea rltiorciplomatice cu URSS 5 VI 1945 Greve regela” 1945-1946 ‘Aeger partamentare 191 1946 Etaizarea BNA wal 1846 Tralatl dela Paris 1011947 Abicarearegell Mita | siprodiamarea RPR 30 xIL1947 Consttuta RPR 131V 1948 Nationazarsa 11¥1 1948 Colectvizarea 1949-982 Declarata PMA 1964 ‘Consttufa RSA Vu 1965, ‘Abgerea iui Nicolae ‘Ceausescu presecinte 2a 1974 Marie greve muncitoresti —1977,1987, é 3 & | tarile din centrul si sud-estul Europei, ca urmare a jocului de interese dintre Marile Puteri. 2 & B EVALUARE 1. Cum au influentat Marile Puteri destinul Romdniei dupa a! Doilea Razboi Mondial? 2, Cemasur au fost adoptate n aii 1945-1847, cu spiinul Moscovei, menite 88 consoideze infuenta si poziia PCR? . Care a fost poltica interna promovata de Gheorghiu-Dej? Ce aspecte relevante cunoastet privnd poltica externa din vremea lui Gheorghiu-Dej? 5. Prin ce se caracterizeaza cele dova etape din timpul cat N. Ceausescu 5-2 afat la putere? 8. Cum explicali c, pe plan exter, Ceausescu a avut la Iceput un capital de simpatie din partea Occidentuli iar apoia ramasizolat? . Ce forme de rezisterta’ disidenta putefi mentiona? . Ce impact a avut socialsmul dinastic asupra economic! si asupra populate’? ae AUTOEVALUARE Analizati si comparati textele de mai jos si raspundet la intrebarile formulate A. Miscarea de rezistenta din Romania este 0 actune subversiva, ‘mbrtcata in aspectul unor grupun de dezerto care au ca oblect ccontracararea acilunior PCR sub toate aspectele. Faportul Siourante’ Statului, 19 mai 1945 B. Sounets, vd r99, oamenilor din ard cd mai exista un colt ain Regatul Foméniei care nu sia plecat caput inaintea comunistlor. fon Gavrité Ogoreanu, seful partizanilor din Muntii Fagaras (1948- 1957) 2. Ce contradict constatatintre continuturile calor doud texte? . Ceriscur s-au asumat ,dezertoni” de care se vorbeste in textul A? ¢. Ce semnificatie au cuvintele lui Ogoreanu? 4. In.ce zona a tarll a actionat miscarea de rezistenta? e. Comentali expresia ,,ma/exista un colt ain Ragatul Roménlet care nu si-a plecat caput inaintea comunistior’RELATIILE INTERNATIONALE 106 K A. Tarile Romane in secolele al XIV-lea - al XV-lea Doe. 1 Neam parésit la rascrucea furtunilor care bat aici din veae in veae $i vor bate totdeauna in aceste locuri de ispititor belsug si de trecere a ostilor. Copit al Romei pierdut in pustiul vegnie Innoit, al barbarilor. Aga de putin intre ‘aga de mult Cu frat la celalalt capat al Europet $i cu straini de not in toate parle. Api pentru cea mai inalta civilizatie isilifi de a trai de la o bejenie la alta. Oricare alti s-ar ft risipit in ume. Penaru mai Putin se’pardsesc si cele mai dulci patrii, Noi am rdmas. Cu sabia in mand de straja la toate zarile, tar cand s-a frant 0 clipa, ca sa se lege din now, tainic ofelul, am intins brualitafié arma subfire a inteligentei noastre. $i iaté suntem tot acasai...J. Nicolae Forga, Ultimele DICTIONAR: UTONOMIE= drept al unui stat, al ‘unei regiuni, al unei nationalititi etc, dea se administra in cadrul unei entititi politice conduse de 0 putere centrala. ZERANETATE = dreptul unui stat supra altui stat care are guvern pro- priu, dar nu are independenta complet. ADA = expeditie cu caracter militar intreprinsa la indemnul Bisericii catolice de citre feudalii din Europa apuseani, sub pretextul eliberirii mor- mintului lui Cristos de Ia Terusalim de sub ocupatia musulmanilor; expeditie militar’ impotriva turcilor cu scopul alungirii lor din Europa (cruciadele tari). RIBUT = obligatie (in bani sau bunuri) pe care o impunea o putere ccuceritoare unui popor invins gi care se pltea la date fixe; haraci; bir. Trasaturi generale Coordonata fundamentala a istoriei romanilor in Evul Mediu a fost continuitatea vietii statale, proiectatd pe fundalul evolutiei situatiei internationale majore in aceasti perioada si care a avut ca rezultat disparitia mai multor state (Bulgaria, Imperiul Bizantin, Serbia Muntenegru, Albania). Tarile Romane au devenit obiect de disputa intre Marile Puteri sau finta expansiunii acestora. De aceea ele au fost nevoite sa lupte pentru a-si pastra fiinta statala si Explicatia acestei evolufii const’ intr-o justi imbinare intre spiritul politico-diplomatic si cel militar (Doc. 1). « Activitate pe grupe Studiafi cu atentie Doc. 1 si rispundeti urmitoarelor cerinte: 1. Care este ideea fundamentala care se desprinde din text? 2. Explicati motivul pentru care Tarile Romane au stat mai tot timpul in calea rautatilor. 3. Identificafi in text mijloacele la care au recurs romani pentru a-si pstra fiinta statala. Evolutia lor spre o politicd de sine stitatoare s-a lovit perma- nent de tendinfele hegemonice manifestate de regatele crestine vecine, Ungaria si Polonia, care incercau si-si impunii suzera asupra lor, Cel mai mare pericol venea ins din partea otomanilor, dupa ce acestia ocupaseri cea mai mare parte a Peninsulei Balcanice, atingdnd linia Dundrii Domnii tirilor romAne au respins incercdirile Regatului Ungar sau ale Poloniei de limitare a autoritati lor si de subordonare politic’. in schimb, au raspuns solicitarilor Papei sau ale puterilor crestine de participare la politica de cruciad din secolele al XIV-lea — al XV-lea. Acest lucru se impunea intrucét pericolul otoman devenise cel mai amenintator pentru lumea crestina si, evident, pentru Tarile Romane. Roménii si-au dat seama de forta remarcabila militara gi politica pe care a reprezentat-o Imperiul Otoman, cea mai mare putere din S-E Europei si, in consecin(, au stiut s& combine rezistenfa armata cu supletea tratativelor diplomatice.Turcii, la réndul lor, au apreciat la justa valoare forta de lupta aroménilor, precum $i spiritul lor realist i au stabilit relat speciale cu Tarile Romane, permitandu-le si-si menjin& fiinta statala in schimbul platii unui tri in fata expansiunii otomane, Tarile Romane au acceptat statutul de vasalitate faji de Poart8, reflectat in asa-numitele capitulatii (Doe.2). © Muncd independent Studiati Doe. 2 si raspundeti urmatoarelor cerinte: 1. Identificagi obligatiile celor dowd parti contractuale. 2. Transcriefi ideea referitoare la recunoasterea autonomiei Tarilor Romine. 3. Explicati afirmatia: principele trebuia sé fie ,,prietenul prietenilor si dusmanul dusmanilor padisabului”. in apararea tarii sia crestinatatii Mircea cel Batran si Alexandru cel Bun La sfarsitul secolului al XIV-lea si inceputul secolului al XV-lea, Tara Romaneasca si Moldova si-au consolidat structurile statale in timpul domniilor lui Mircea cel Batrn (1386-1418) - (Doc. 3) si Alexandru cel Bun (1400-1432). in vremea lui Mircea cel Batrin, Tara RomdneascA a cunoscut cea mai mare intindere teritoriala, Mircea cel Batran a promovat politica ,blocului romanesc”, ce viza 0 colaborare cu dommnii moldoveni Petru Musat si Alexandra cel Bun, Astfel, prin intermediul lui Petru Musat, domanul Tari Roménesti a incheiat in condifii de deplina egalitate cu regele Poloniei, Vladislav lagello, un tratat la Radom (10 decembrie 1389) si ratificat la Lublin (20 ianuarie 1390) - (Doe. 4), © Munci independent Studiafi Doe. 4 si precizati scopul incheierii tratatului de la Radom de catre Mircea cel Batran. Efectele in plan politic ale acestui tratat si cresterea ameninjarii otomane au avut menirea de a schimba atitudinea regelui maghiar fata de Tara Roméneasca. Astfel, la 7 martie 1395, la Brasov, s-a incheiat un tratat intre Mircea cel Batran si Sigismund de Luxem- burg, care a reprezentat prima alian{i antiotomand din istoria sud-estului european (Doe. §). Politica de alianfe promovaté de Mircea I-a determinat pe sultanul Baiazid s& organizeze o expeditie la nord de Dundre pentru eliminarea principalului sau adversar. Batdlia s-a dat la Rovine (17 mai 1395). Victoria obfinutd de Mircea cel Batran consolida neatar- narea Tari Roménesti, Prezenja turcilor la Dundre a revigorat idealul cruciadei initiate de Sigismund de Luxemburg cu sprijinul lui Mircea cel B&trén $i al cavalerilor occidentali, dar, la Nicopole (26 septembrie 1396), aliatii ccrestini au suferit un egec sever. Doe. 2 Principalele prevederi ale capitula- tilor: + pistrarea unui principe (domnitor) ccrestin; sultanul fi confirma alegerea iil Investea cu insemnele puterii; « pastrarea tuturor,drepturilor si pri- vilegiilor” Sri, a ,Legilor si credin- tei", ,conform vechilor obiceiuri”; © plata unui tribut si a unor daruri oficiale edtre sultan si demnitarii acestuia; « principele trebuia si fie prietenul pricteailor si dusmanul dusmanilor padisahului; # Poarta se angaja si ,apere” si si »protejeze” principatele in faja oricdrui agresor. Doe. 3 Mircea cel Baran (1386-1418) Doe. 4 Tratatul de la Radom $i acelasi domn Viadislay, regele, la Cererea noastrd, trebuie si va fi dator 8 ne ajute impotriva hui Sigismund, regele Ungariel, sta supustlor lui prin toaté puterea si mijloacele lui, iar impotriva altor dusmani de-ai nostri nne va ajuta ca prieten Documenta Romaniae Historica, D, vol. I Doe. 5 Tratatul dela Brasov Noi, Mircea, voievodul Tarii Roma- nesti, duce al Faigdrasului si ban al Severinului facem cunascut cd dommul Sigismund, rege al Ungartei, a arétat Saja de noi osebita bundvoinjé a ‘Majestatii Sale de cénd ne-a cunoscut cu prielnicul si prietenosul sdu sprijin i mesa dat noud de la sine $i cu toata ‘milostivirea dragostea sa sine-aajutat ‘mai ales impotriva acelor cumpliti $i neimpéicart dusmani ai nostri, treii [..]. Atunci cand si de céte ori de-acum inainte domnul (nostru) ft Spatiul romanese intr diplomatie si conflict in Evul Mediu i 107RELATIILE INTERNATIONALE 108 regele, va merge cu ostirea sa, elnsugi impotriva tureilor pomeniti sau im- potriva oricdror aitora ce jin cu ei, atunci sa fim jinusi si datori a merge cu dénsul; de asemenea, no! insine impotriva acelora cu toaté ostirea, cu oamenii si cx toaté puterea noastrd Bragov, 7 mattie 1395 lancu de Hunedoara (1441-1456) Doc. 7 Tre zile dupa cucerire, sultamul a dat drumul flotei, fiecare vas sa plece in imutul $4 orasul sé, Incdrcat de mai ‘sd se scufinde. lar incdredtura ce era? Vesminte de mult pref. vase de aur, argint, arama si cositar, cary fara de numér; robi $i preoti si laici [..]. Cargile de-a valma, intrecénd orice numiér, inedreate in cdrute, le-au imprastiat pretutindeni in apus $i in rasdrit, Pentru un galben erau vandute zece cért, scrieri de Aristotel, Platon [-J. leoanele, toate le puneau pe foc $i. fierbandu-si carnurile la flacara ‘aprinsd, mancauf... J Dueas, /storia turco-t izantind Doc. 8 ‘iad Tepes - domn al Tari Roménest (1448; 1456-1482; 1476) Apogeul politicii exteme a lui Mircea cel Batran l-a reprezentat amestecul direct in lupta pentru mostenirea tronului imperial dup’ moartea lui Baiazid. Domnul Térii Romanesti i-a susfinut pe rind pe Musa si Mustafa, fara succes, intrucat, victorios a iesit Mehmed, devenit sultan din 1413 Lunga domnie de 32 ani a lui Alexandru cel Bun a corespuns unei perioade de liniste si stabilitate, grafie abilei politici de echilibru intre Polonia si Ungaria. Prin recunoasterea suzeranitatii Poloniei (12 martie 1402), Alexandru cel Bun s-a pus la adapost de intentiile lui Sigismund de Luxemburg de a revigora suzeranitatea ungari asupra Moldovei si, mai ales, de a controla Chilia. Pericolul ce plana asupra Moldovei din partea celor doud regate gi-a gisit expresia in tratatul de la Lublau (15 martie 1412) care prevedea, in cazul neparticiparii domnului moldovean la lupta antiotomana, imp’rtirea statului su, Cu ocazia expeditiei otomane din anii 1418-1420, a avut loc prima implicare a Moldovei in frontul antiotoman. Atacata pe mare, la 1420, Cetatea Alba a fost apSratf cu forte proprii de Alexandru cel Bun. Voievozi si cavaleri in apararea tarii sia Europei ara (Doe. 6), voievod al Transilvaniei, a fost implicat in ultimele mari cruciade impotriva expansiunii otomane. Prin actiunile sale militare cu un pronunfat caracter ofensiy, dar si prin diplomatie, el a reusit s& intarzie p&itrunderea turcilor in Europa Central, dovedindu-se un ap&rator al crestinatatii, fapt ce |-a determinat pe Papa Calixt al Ill-lea si-1 caracterizeze drept atletul cel mai puternic ~ singurul ~ al lui Hristos La chemarea Papei Eugeniu al IV-lea a fost reluata ideea de cruciada, dar puterile occidentale au ezitat s& rispunda. in aceste condifii, regele Ungariei si lancu de Hunedoara si-au asumat riscul, inigiind cu forte proprii ,campania cea lungi” (1443-1444), incheiata cu victoria crestinilor, consfintita prin pacea de la Seghedin (iulie 1444). La scurta vreme, regele Ungariei a denunjat pacea, pregitind o nou’ cruciada cu participare romaneascd: Iancu de Hunedoara si Vlad Dracul, domnul Tarii Romanesti. Cruciada de la Varna (10 noiembrie 1444) s-a incheiat cu un dezastru pentru aliati, insugi regele Ungariei pierind pe cdmpul de lupta. Din 1446 Iancu a devenit guvernator al Ungarici, ceca ce a insemnat apogeul carierei sale politice. Ciderea Constantinopolului (1453) a constituit o grea lovitura data crestinatatii (Dee. 7). Victoria de la Belgrad (4-21 iulic 1456), objinut& in fata cuceritorului Constantinopolului, a fost primita cu mare bucurie de lumea cresting, insusi Papa Calixt al Ill-lea considerand-o ,,eveni mentul cel mai fericit al viefii sale”.(Doc. 8) a preluat stindardul luptei antiotomane dupa moartea neasteptat8 a lui fancu de Hunedoara in iamna anilor 1461~1462 a declansat campania de la Dundre, atacdnd orasele si cetdfile turcesti fortificate. Aceastii acfiune temerard a atras expeditia sultanului din pri- mavara-vara anuluil462. Adoptind tactica pustirii teritoriului si hirfuirii inamicului, Vlad Tepes a declansat in apropiere de Targo- vigte celebrul atac nocturn din 16-17 iunie1462 asupra taberei sulta- nului, provocdnd panici fn rindul turcilor. Victoria repurtat de Vlad Tepes confirma statutul de independensa pentru Tara Romineasca. (Doc. 9) a schimbat fundamental pozitia Moldovei, transforménd statul sau, din obiect de disput dintre puterile vremii, in subiect al relatiilor internationale. Moldova gi modelat politica externa in functie de pozitia Ungariei, Poloniei si Imperiului Otoman. Stefan cel Mare a cdutat sf contracareze tendinfele hegemonice ale Ungariei prin apropierea de Polonia, recunoscandu-l ca suzeran pe regele Cazimir al IV-lea, prin tratatul de la Overchelduti (4 aprilie 1459), Deteriorarea relatiilor moldo-ungare a fost provocati de pretentiile de suzeranitate manifestate de Matia Corvin asupra Tri Moldovei si mai ales de faprul c& Ungaria stapénea Chilia. Expeditia regelui Matia Corvin in Moldova s-a incheiat cu un ,,urias dezastru”, dupa spusele cronicarului polonez Jan Dlugosz. Victoria repurtata de Stefan la Baia (15 decembrie 1467) a insemnat emanciparea Moldovei de sub suzeranitatea Ungariei (Doc. 10). Atitudinea ostilé fafa de Poarté manifestaté de Stefan l-a determinat pe sultan s& pregiteasc’ expeditia de inlaturare a dom- nului moldovean, dar la 10 ianuarie 1475 acesta a obfinut o impor- tanta victorie la Podul fnalt (Vaslui - Doc. 11). Vestea marii izbanzi a facut inconjurul Europei. Papa, principii si monarhii vremii se intreceau in laude la adresa principelui crestin, dar Stefan li s-a adresat direct prin scrisoarea din 25 ianuarie 1475, soliciténdu-le sprijinul (Doe 12). # Activitate pe grupe Studiafi Doc. 12 si rispundeti urmatoarelor cerinfe: 1, Cum era socotit’ Moldova in viziunea domnitorului 2. Care este apelul adresat in finalul scrisorii, principilor cresti Politica ponticd a Imperiului Otoman viza Chilia si Cetatea Alba. [n 1475 tureii au cucerit Caffa si Mangopul. in aceste impre- juriri critice, Stefan a incheiat cu Matia Corvin un tratat in deplina egalitate (12 iulie 1475). Regele Ungariei promitea ajutor militar si refuzul de a acorda azil politic dusmanilor domnitorului. La rindul séu, Moldova promitea libertatea comer{ului pentru negus tori unguri. in vara anului 1476 sultanul insugi a pornit intr-o expeditie contra Moldovei. Stefan a incereat si-i opreasc& pe invadatori angajandu-se in batalia de la Valea Alba (Rizboieni) la Stefan cel Mare (1457~15C4) Doc. 10 $i rimitand mat tnainte oameni, care 5a dea foc orasulul din cateva part dupa ¢e izbucniserd fldcarile, se ‘aruned asupra ungurifor in seara de 15 decembrie. $a finut lupta schimbé- toare pénd la résritul zorlior, cdzéind amulfi din unguri ucisi, multi parjoliti de fldcari, Matia, ca s@ nu cada viu in mana moldovenitor fu scos din focul luptei pe targe, rin in tret locurt dar ru de moarte Jan Diugosz despre lupta de la Baia Doc. 11 Cronicarul Kemal-pasa despre batilia de la Vash {...JOastea ghiaurilor cet rat din fire s-a pus in migcare ca un uragan $1 ca un vant puternic, aducdior de neno- rociri [..]. Siileiman pasa nu a putut sai strange intr-alt loc pe ostasit aceia care se Imprdstiau. Oricdt de mult s-a straduit si oricét de multe sfortir @ depus, el ‘mu a putut rotusi ssi inchege st si-gi randuiascé alatul Cronict turcesti privind Tarile Romane, vol.1 Doe. 12 Scrisoarea lui $tefan cel Mare citre principii crestin $ auzind no! aceasta, ne-am trarmat Gu tof $iam mers fmpotriva lor $i -am invins $1 l-am cateat In picloare si pe toi -am trecut prin ascutisul sabe ‘$i dupa aceasta, auzind necredinciosul ture Iucrul acesta, si-a pus th cap sion génd ca-n luna lu mai sa se razbune asupra noastré.Voieste a-si supune aceasta poartd a erestinarayli care e Jara noastrds ‘$idacd aceastd poarta ar fi plerdutd, va fl in primefdie toatd crestindtatea. Dé aceea ne rugdm de prietenia woastrd, ca si de topi regil, s8 vi in- dreptaji asupra dusmanului cres- ind1ajti cét mat este vreme. 25 ianvarie 1475 108RELATIILE INTERNATIONALE 110 26 iulie 1476. Mica ostire moldoveand a fost infrdnt’, dar Moldova nu a putut fi supusa pentra c& cetdtile sale au rezistat. Pierderea Chiliei (14 iulie 1484) i Cet Albe (5 august 1484) reprezenta 0 mare primejdie pentru sistemul defensiv al Moldovei si constituia © grea lovitura pentru comertul acestei ari. in aceste imprejurari nefaste, domnul Moldovei a depus omagiul de vasalitate regelui polon, Cazi- mir, la Colomeea (15 septembrie 1485). Dupi ultimele confruntiiri cu tureii la Catli- buga (16 noiembrie1485) si Seheia (6 martie 1486), Stefan a incheiat pace cu turcii. RETINETI! Spre sfixsitul domniei, relafiile cu Polonia s-au deteriorat dup moartea regelui Cazimir al IV-lea. Neinjelegerile cu loan Albert au reprezentat cauza expedifiei intreprinse de regele polon in Moldova, dar in batalia de la Codrii Cosminului (26 octombrie 1497) oastea polona a suferit o grea infrangere. Seria conflictelor a continuat pana in anul 1499 cénd cele dou’ parti au semnat tratatul de la Harlau (12 iulie 1499), Prin acest tratat Stefan cel Mare si Ioan Albert isi fgaduiau sprijin reciproc in caz de razboi. Era climinati orice pretentie de suzcranitate din partea Polonici, tratatul find incheiat in condifii de deplind egalitate. Cele doud parti igi promiteau sprijin reciproc impotriva tuturor dusmanilor. TArile Romine constituiau in secolele al XIV-lea — al XV-lea un factor insemnat in istoria politic’ a Europei Centrale si de Sud-Est. Faptele de arme ale marilor nostri voievozi au transformat Trile Romine in cel mai puternic bastion al rezistenfei europene in calea uceririi otomane. Astfel, Mircea cel Batrén, Alexandru cel Bun, lancu de Hunedoara, a 1d Tepes si Stefan cel Mare au intrat in constiinta european ca aparatori curajosi ai lumii crestine. 1, Ince consta politica ,blocului romanesc” conceputa de Mircea cel Batran? 2. Definti nou! statut al Moldovei in vremea lui Stefan ce! Mare. 3. Caracterizati relatiile moldo-polone si moido-ungare prin prisma tratatului de la Hariau. Faceti analiza comparativa a textelor de mai jos si, pe baza informatillor, realizati un portret al lui Stefan cel Mare. Fost-au acest Stefan-Voda om nu ‘mare de stat, manios side grab varsd- tontu de sénge nevinovat: de mutte or! la ospete omora fad judet. Amintriea era om Intreg la fire, nelenes $/fucru! sdu it stia a-l acoperi s/ unde nu gandiai, acolo ii ata. La Wucruri de razboale mester, unde era nevoie Insusi se véra, c8, vazénowlalséisd nu $6 Indeparteze si pentru acela rar ‘razbol de nu binuia, ‘$1 unde-| binsia aljiinu plerdea nédejdea ca stindu-sA cazut jos, sé radica deasupra bituitonior. ‘Motoover = 1959-1595) Grigore Ureche (Poretul ul Stefan cel Mare) O, barbat minunat, cu nimic mai ‘prejos decdt comandantieroici ce cari atétine mirdm! h zitele noastre céstiga 1, cal dintai dintre principil lumei, 0 stralucita birinta supra turelor. Dupa 4 mea parere, sé | se Incredinteze conducerea $i stépdnirea lumel si mal ales cinstea de comandant impotriva tureitor, cu statul, infelegerea si hotérérea tuturor crestinilor, de vreme ce cellat’ regi s/ princjol catolel Is! peirec timpul aumal In trandévil sau in razboate civile, Cronicarul Jan Dlugosz despre marele volevod al Moldovel Barbat glories si victorios care @ irvitpe tol regi vecini(..). Om fertot cérula soarta iva harazit cu dernicie toate darunile, Cacipe cénd altora lea dat numai unele insusini si anume unora prudenté Impreunaté ou | siretenle, atora viru ervice $/ spit Ge creptate, altora birvinfé contra Gusmanutu, numal Ye ti lea harézit /a un loc pe toate. Tu est! rept prevazétor, ister, birultor contra tuturor dusmanitor. Nu in zadar est socotit printee eroli sacolulul nostru. Cronicarul polon Miechowski despre Stefan cel MareB. Tarile Romane de la Mihai Viteazul la Tratatul de la Adrianopol ros Confruntare sidiplomatie in secolul al XVi-lea. Mihai Viteazul Expansiunea teritorial a Imperiului Otoman, dupa cuc rirea Belgradului (1521) si frangerea Ungariei (Mohacs- 1526), a produs schimbari poli- tice importante in centrul si sud-estul Europei. Prezenja austriecilor in vecinitatea statelor roménesti a determinat o apropiere treptati a acestora de Imperiul Habsburgic, cea mai important putere antiotomand din regiune. intr-o conjunctura internayionala extrem de complex, Mihai Viteazul (Doc. 1) a urcat pe tron in 1593, manifestind un extra- ordinar spirit de inventivitate in strategia aliantelor apte si conduc& Ja consolidarea statului sdu in interior si pe plan extern, Lupta antiotomana Domnia lui Mihai Viteazul a coincis cu initiativa Papei Clement al Vill-lea de infiinjare a unei alianfe sub numele de Liga Sfanta, la care au aderat Statul Papal, Spania, Austria, Toscana, Mantova, Ferrara, La aceastd alianfé au aderat si Tarile Romane, fiind angrenate in ,,RAzboiul cel lung” (1593-1606). Integrarea Tarilor Romane in alianta crestind a declansat seria conflictelor cu Imperiul Otoman (rascoala antiotoman’ de Ja Bucuresti din 13 noiembrie 1594), Apoi, domnul valah a ‘Tarlle Romane tn secolul al XViea Doe. 1 Minal Viteazul (1593 ~ 1601) Lectiaz4 Spatiul romanesc inte ciplomati si conflict ntRELATIILE INTERNATIONALE. 12 Doe. 2 [in] Lacul pe unde trebuia sa treacd oastea islamica era un loc foarte aduros, miastinos si ingust, De aceea afurisiti ghiauri, tragénd foarte mult cupugtile, avangarda ostit islamice s-a ingrdimédit spre spate. Asifel, ea a trecut prin foarte multe greutafi si necazuri, $i, in cele din urmd, sa imprastiat. Langa serdarul Sinan-pasa au ramas foarte putini oameni. Sangeacdarul ostitislamice a trecut in réindul martirilor{..], dar, eu toate acestea, steagul a fost salvat cu mit de greutiji. Maria sa serdarul s-a impotmolit in mlasting si a scdpat cu ‘mare greutate. Mustafa Selaniki, in Cronici nurcesti privind Tarile Romane, vol. { Doe. 3 Oastea islamicd, luptindu-se cu ghiaurii cet nenorociti, a avut foarte ‘multe pierderi, tar cetatea Giurgiului care de peste un veae era finut must ‘man, find bétutd timp de dou zile de afurisitiinecredincioyi,a fost iuata prin lupta si lovituri in vazul serdarulut. Mustafa Selaniki ix Cronici turcesth privind Tarile Romane, vol. | Doc. 4 mdi, Maiesiatea Sa imperiald, céta ‘yreme va fine razbolul acesta cu turcit, care e de acum in al gaselea an, ne va da $i se va ingriji 58 ni se rumere de catre oamenti si vistiernicii sai, pentru 4 apara fara, gi dacis soarta ne va fi favorabild pentru a ataca pe duyman, lata a 5.000 de ostasi $1 in ban! gata [..J. Tar eu aceastd oaste, noi ne vom sili din toate puterile ea in orice prilej sd indepartam pe turei si pe alfi dusmani din Transilvania, Tara Romédneasca si din partile Ungariei. Tratatul de la Mandstirea Dealu 30 mai/9 iunie 1598 pomit o ofensiva general impotriva otomanilor, pe linia Dun&tii, atacdnd cetitile Giurgiu, Hargova, Silistra etc. Exemplul domnului muntean a fost urmat si de Moldova. Aceasti unitate de actiune a fost primejduiti de ambitiile hegemonice ale principelui transilvancan, Sigismund Bathory. Tratatul de la Alba Iulia (20 mai 1595) cu Sigismund Bathory a fost incheiat in condifii dezavantajoase pentru Mihai Viteazul. Confruntarea cu trupele otomane s-a petrecut la Calugireni (13/23 august 1595) ~ (Doc. 2), Mihai obtinand o victorie insufi- cient pentru a face fati invaziei otomane. Cu ajutor transilvanean, el a reusit s& elibereze pe rand orasele Targoviste (5-8 octombrie 1595), Bucuresti (12 octom- brie 1595), obfinand apoi la Giurgiu o str&lucita victorie (15-20 octombrie 1595) — (Doc. 3). Dupa alte confruntiri pe linia Dunarii, Mihai Viteazul a incheiat pacea cu tureii (1597-1598), obfindnd recunoasterea domniei pe viaj& din partea sultanului Domnul muntean s-a orientat spre habsburgi, incheind cu imparatul Rudolf al I-lea, tratatul de la ManAstirea Dealu (30 mai/9iunie 1598) - (Doc. 4). «© Activitate pe grupe Studiafi Doc. 2, 3 si 4 si raspundefi urmatoarelor cerinje: 1, Ce tactica a folosit Mihai Viteazul in lupta de la Calugareni? 2. Cum sunt catalogati ostenii romani de cronicarul ture? 3. Ce caracter a avut tratatul de la Manistirea Dealu? 4. Ce obligatie isi asuma Rudolf al II-lea prin tratat? Unirea politica a Tarilor Romane Frontul antiotoman al Tarilor Roméne era serios amenintat. Instalarea lui leremia Movil4, atasat politicii poloneze, scosese practic Moldova din coalitie. Pe de alt8 parte, ezitarile lui Sigismund Bathory care s-au concretizat in renunfarea la tron in favoarea lui Andrei Bathory gi el interpus polonez, au agravat situafia. Intentia lui Ieremia Movild si a marelui hatman Zamoyski de a-l instala pe Simion Movild pe tronul Tari RomAnesti, I-au facut pe Mihai Viteazul si adopte ,planul dacic”. A patruns in Transilvania i I-a invins pe Andrei Bathory la Selimbar (18/28 octombrie 1599) si a intrat triumfStor in Alba Tulia la I noiembrie 1599.Mihai Viteazul I-a alungat pe Ieremia Movild de pe tronul Moldovei, realizand astfel unirea celor trei Tari Romane. Opera politica a lui Mihai Viteazul s-a realizat in imprejurari externe deosebit de complexe. infrdnt la Mirdisliu (18/28 septem- brie 1600) si pierzdnd tronul Tarii Roménesti in favoarea lui Simion Movil, Mihai a luat drumul pribegiei in speranta obtinerii sprijinului impiratului Rudolf al Il-Lea. Ostile reunite ale lui Mihai Viteazul si ale generalului Basta au obtinut victoria de la Gurusliu (3 august 1601) asupra lui Sigismund Bathory. Generalul Basta a ordonat uciderea lui Mihai la 9/19august 1601, pe cdmpia de lang’ Turda (Doc. 5, 6). Romanii in sfera de interese a Marilor Puteri infrangerea turcilor sub zidurile Vienei a marcat inceputul decaderii Imperiului Otoman gi deschiderea ,.crizei orientale”. Cu prilejul pacii de la Karlowitz (1699) s-a pus problema mostenirii Imperiului Otoman, fapt cunoscut in istoria diplomatiei sub numele de , problema orientala”, Politica hegemonici a Rusiei si Austriei, intentia clari a Angliei sia Frangei de a mengine integritatea Imperiului Otoman au transformat criza orientald intr-o chestiune politica si strategic a echilibrului european, in cadrul caruia Principatele Romane au ocupat un loc important, Slabirea puterii otomane i-a determinat pe domnii Moldovei si Tarii Roméinesti s& promoveze o politicé abilé, vizénd eman- ciparea de sub suzeranitatea Portii in secolul fanariot, Principatele au devenit ,,teatrul opera- tiunilor militare” in confruntirile dintre cele trei imperii rivale, otoman, tarist si habsburgic. Aceste rizboaie au avut drept consecin{d ocupatii militare indelungete, importante pierderi teritoriale (Banatul si Oltenia— pacea de la Passarowitz 1718, Bucovina, dup’ pacea de la Kuciuk-Kainargi 1774, Basarabia ~ pacea de la Bucuresti ~ 1812) si umane, care au frénat progresul societifii romanesti (Doe. 7). Sub presiunea Marilor Puteri, Imperiul Otoman a renuntat la domnii fanarioti, din 1822 revenindu-se la domniile pamintene, Aceast noua situatie a fost reglementata prin Conventia otomano- rus de la Akkerman (1826), care a mareat inceputul protec toratulul farist (Doe, 8) si prin Tratatul de la Adrianopol (Doc. 9). » Activitate pe grupe Analizati Doc. 8 si Doc. 9 si stabiliti asemntrile gi deosebirile dintre ele, Doe. $ «] lar cénd fu intr-o dimineoja, wazu fihai Voda oastea nempeasca viind edtrd cortul tui, unii cdlari, alfii pedestri, $i socoti Mihai Vodé ca acestea sunt ajutor Iui $i nimica de diinsit nu se temea. lar ei procleti (lestematit-n.n.), mu au fost ajutor, ci wrijmasi. $i dacd vazu c@ sosesc, esi Mihai Voda din cortu-sau inaincea lor vesel sie ise: Bine afi venit winicilor, Vitejilor lar et sa repezind asupra iui ca niste dihinti salbatice, cu sabiile scoase. Ci nul dete cu sulifa gil lovi rept in inimé, iar altul degrab ii taie capul, $1 edu trupul lui cel frumos ca tun eopaci, pentru cdi mu stiuse, nici sé Impritejise sabia lui cea tute tn mana lui cea viteazé. $i rdmase trupul gol in pulbere aruncat, ci aga au lucrat inceprtud lumii. Letopiseful Camtacuzinese Doe. 6 Unul dintre cépitanii fui Mia Viteazul areusit si ja capal voievodului, pe care Radu Buzescu 1-2 inmorméntat la Ministirea Dealu, unde se afi gi astizi. Pe lespedea de piatra pusi pe mormant, stau inscrise cuvintele: ..Aici zace cinstitul sé rdpasatul capul crestinulul Mihail, Marele Voievod, cea fost domn al Tartt Romanesti $i Ardeatului gi Moldovei.” Doc.7 Memoriile boterilor Cu prilejul tratativelor de pace de la Focsani si Bucuresti (1772-1773), boierii munteni si moldoveni au cerut respectarea ,vechilortratate”Incheiate cu Inalta Poart gi intrarea Principatelor sub protectia colectiva a Austriei, Rusiei si Prusiei. in timpul tratativelor de pace de la Sistov (1791), boierii munteni au {naintat un memoriu Rusiei si Austriei prin care revendicau: autonomia gi neutralitatea tir sub garantia Austrici si Rusiei, desfiintarea obligatiilor principatelor fats de Poartt, cu exceptia tributului, alegerea unui domn pimantean, desflinjarea raialelor, libertatea comerjului. intre diplomatie si conflict ‘in Evul Meciu si la inceputurile modernitatii vanese i Spatil rom 113RELATIILE INTERNATIONALE 114 Doe. 8 Alegerea domnilor dintre boierit pa- ‘manteni pe o durata de sapte ani, liber tatea comertului cups achitarea obliga- flilor faga de Poarta,tributul si cuantu- ‘mul celorlalte obligatii réméneau cele fixate anterior, incetarea exilului boterilor pamdament participanti la Revolutia din 1821, instituirea unor comisii care sd propund masuri pentru imbundtafirea situatiel Principatelor Conventia de la Akkerman (1826) Doc. 9 Restituirea cétre Tara Foméneasca a cetitilor turcesti de pe malul sting al Dunerii (Turmu, Giugi si Bria), auto- nomia administrativas a Principatelon stabilirea granitei pe talvegul Dundrit, ‘numirea domnilor pe viata, libertatea comertului si scutirea Principatelor de obligatia de a aproviziona Istaninulul, dreptul de navigatie pe Lunde cu vase proprit, ingrédirea dreptului de inter ventie a Turciei in prineipate, menti- nerea ocupofiei rasesti si obligaria Porgi de a recunoaste vittoarele regulamente administrative ale Principetelor. Tratatul dela Adrianopol (4cni/asabie pentru Principanurile Moldova si Tara Roméneascé) Una dintre marile personalititi ale neamului romanesc, Mihai Viteazul, a intrat in istorie ca primul unificator de tard. El a devenit simbolul unititii romanesti. | in secolul al XVIII-lea, situatia Tarilor Romane a fost | puternic influentati de schimbarea echilibrului de forte | 1 intre Marile Puteri europene. in acest context, ele au suferit grave pierderi teritoriale si o presiune tot mai mare din artea Turciei si Rusiei. 1. Caracterizai raporturile romano-otomane tn secolul al XVea 2. Care sunt principalele momente in evolutiarelatilo internationale In secolu al XVlea? 3. Ince condi sa infaptuit unirea poltica a Tailor Romane tn anul 1600? 4. Explicai de ce opera infaptuita de Mihai Viteazul in 1600 nu s-2 ppulut mentine, 5, Ce deosebiri exista intre suzeranitate si protectorat? 6. Defint statutul poltico juridical Prinipatalor Romane tn secoll al XVillfea sila ineeputul secolului al XIX-ea. |. Citifi cu atentie textul de mai jos: .»Dupa ce carainalul Andrel Bathory @ pus stipénire pe Transivania sta Ingéauit sé tacd o alent cu turcul sia proous ca sé alunge din tara sa Valahia] (pe voievodul Minail (care depindea de malasistea sa imperial, Rudoital I-lea ‘/ care se oferise sé-/readuce la syounere pe acel tansiveneni). Din fercir, supusl trinisi de cardinal Bathory s# negocieze cu turci au ajuns in ména volavodulul (Mina) care a ordonat numaidecst pedepsives lo. Si pentru a preven! asifel de practic! rele ale cardinalul, vorevodul Maia adunat citca 30.000 de soldat cu care a plecet din Valahia, la 18 octombrie 1699, sosind la Brasov, pe care +a cucerita dove zi”. (H. Ortelius, Cronica) Pornind de la acest text, rdspundeti urmatoarelorcerinfe: 1. Mentonafi pe baza textulu, propunerea lui Andrei Bathory releritoare Ja Mihai Viteazul. 2. Mentionat, pe baza textulul, 0 actlune militara destasurata de Mihai Viteazul. 3. Mentionafi, pe baza textulu, propunerea adresaté de Mihai Viteazul imparatuiui Rudol al i-ea. 4, Precizati anu! uniri celor tel tari romana. Il, Pebaza cunostinfelor dobéndite realizat un eseu despre fundamentale tuniti de la 1600, Repere cronologice Pazboiu cel ung? 1980-1606 Batala dala Calygareni ©1323 Vil 1585 atalia do fa Giurgiu 1520 1595 Trettu de la Mandsirea 309 VI Dealu dire Mina Viteazut 1588 + Rudol a ea Lupta de a Sefinbar 188x 1598 Ietapurea prima uni a V 1600 Tarlor Romina Batalia dea Miasiau 18728 x 1600 Bataiadela Gunstéu 3 Vi 1601 Uciderea ui MinalVieazu 9119 Vl pe Cémpia Turi 1601 sedi Venel 1688 CConvenfa de a Akkerman 1826 Tratatl dela Acianopol 1829 DICTIONAR ONVENTIE = ingelegere, acord {ntre dowd sau mai multe state, insttutii sau persoane cu privire la anumite probleme sau obiective; denumire dat unor documente internajionale. PROTECTORAT= forma de depen- deni politicd a unui stat fari de altul in virtutea unei conventii conf ‘careia statul protector conduce politica externa a statului protejat, acesta pis- trindu-i autonomis intend.Congresul de la Viena si noul concert european Evenimentele politico-militare desfagurate in Europa la sfarsitul secolului al XVIl-lea au generat fenomenul redimensionarii statelor con- tinentului. in aceast perioada au avut loc impor- tante modificari ale raportului de forje intre Marile Puteri, Insecolul al XVII1-lea, Principatele Romane au evoluat intre suzeranitatea otomana si incercarea Rusici de a-si impune protectoratul. data cu prabusirea Imperiului napoleonian se impunea reconstructia Europei (Doc.1). Pentru stabilirea ,,noii ordini” a fost convocat Congresul dela Viena (1815), care a impus restaurarea ,,regi- murilor conservatoare™ si ,echilibrul euro- pean” pe baza principiilor legitimismului si con- servatorismului. Evolutia ,,crizei orientale” a adancit contra- dictiile dintre Marile Puteri, pundnd in pericol echilibrul european, iar Principatele Romane au ‘ocupat, de cele mai multe ori, un loc central, Anglia si Franta actionau pentru mentinerea integritatii Imperiului Otoman. « Activitate in perechi Urmiiriti pe hart& principalele modificari survenite in Europa dupa prabusirea Imperiului napoleonian, Congresul de la Paris. Problema romaneasca -— problema europeana Idealul unitajii nagionale pentru care a luptat generatia pasoptisti deschidea largi perspective evolutiei societatii romanesti, intrand in atentia iplomatiei europene. Europa dupa | congresul dela Viena Sub paravanul protejarii crestinilor orto- docsi, Rusia a vizat expansiunea in Balcani, De aceleasi interese expansioniste era animati si Aus- tria. Tensiunile diplomatice s-au amplificat in cadrul Razboiului Crimeei (1853-1856), moment de crizé in evolutia ,problemei orientale”. Sprijinit de Anglia si Franta, Imperiul Otoman a objinut victoria asupra Rus Congresul de pace de la Paris (1856), care a instaurat o noua ordine european, a reprezentat momentul prielnic pentru Principate de a fi inla- turat protectoratul farist. Garanfia colectiva a Marilor Puteri impus& prin Tratatul de la Paris (18/30 martic 1856) a reprezentat protectia diplomatic sub care Princi- patele Romane s-au putut exprima in sensul real al dorinfelor lor. Decretarea libert&tii de navigatie pe Dunire, retrocedarea judefelor din sudul Basarabiei, Moldovei si neutralitatea Mari Negre constituiau alte prevederi ale tratatului cu privire la Principate. i la marile al XX. Romania si concertul european. De la ,criza oriental 115RELATIILE INTERNATIONALE 116 Doc. 2 Vreau sd precizez aici chestiuni rémase de mulfi ani incoace nehotarite si a ccdror solutie imediatd imereseacit in gradul cel mai inalt Romania. Aceste chestiuni sunt: 1. Recunoasterea individuality sta- tului romén si a denumirti sale istorice. 2, Admiterea reprezentantului Romé- niei n corpul diplomatic. 3. Regularizarea situatiei supusilor roméni asezaji in Turcia, dupa ‘modelul situatiet celorlalti strain si recunoasterea dreptului de judecataé al Agentilor Romaniei asupra conationalilor lor. 4. Inviolabilitatea teritoriului romén si delimitarea insulelor Dundri 5. Incheierea cu Imperiul a unor conventii comerciale, de extradare @ raufacdtorilor, postale $i tele- grafice. 6. Recuncasterea pasaportului romén $i abjinerea consulilor turci de a se amesteca in afacerile privind pe omni in straindtate 7. Fixarea granitei inte Romania si Turcia ta Gurile Dundrii, lund ca bazé calea navigabilé (talveg) a brapului principal al acestui fluviu. Documente din Istoria Romanilor Doc. 3 Art. 43 inaltele parti contractame recunose independenja Roméniei, legdnd-o de conditiunile expuse in urmatoarele dowé articole Art. 44 In Roménia, deosebirea credingetor religioase sia confesiunitor nu va putea fi opusé nimanui ca un ‘motiv de excludere sau de incapacitate in ceea ce priveste bucurarea de drepturi civile si politice [...]. Ari, 45 Principatul Roméniei retro- cedeaza M.S. Imparatulut Ruste, portiunea teritoriului Basarabici, despartitd de Rusia in urma tratatului de la Paris din 1856. Art. 46 Insulele formand Delta Dundrii, precum si Insula Serpilor, sandgiacul Tulcei cuprinzand dis- trictele Kilia, Sulina, Mahmudia, Isaecea, Tulcea, Macin, Babadag. Harsova, Kiustenge, Medgidia sunt Intrupate cu Romania. Documente din Istoria Romanitor Unirea Principatelor Romine in 1859 si recunoasterea de catre Marile Puteri a dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza ofereau tandrului stat creat noi posibilititi de manifestare in relatiile cu Imperiul Otoman gi cu celelalte puteri in directia obtinerii independentei depline. Reliefati importanfa Congresului de la Paris (1856) pentru Prineipatele Romane Diplomatia romaneasca in slujba independentei in anul 1875 se redeschidea ,.problema oriental” prin rascoala Bosniei si Herfegovinei, urmate in 1876 de Bulgaria, Serbia si Muntenegru, Adeptd a politicii panslaviste, Rusia sprijinea revolta popoarelor balcanice si se pregatea de un mare rizboi cu Imperiul Otoman. Fafa de evenimentele din Balcani, Romania si-a declarat neu: tralitatea, dar si-a intensificat eforturile diplomatice pentru obti. nerea independentei, Prin nota diplomaticd din 4/16 ianuarie 1876 adresata de primul-ministru, Lascar Catargiu, agentilor diplomatici ai Romaniei acreditati in strfintate se sublinia cf statul roman nu face ,,in nici un fel parte integranti din Imperiul Otoman”, In condifiile in care criza balcanici lua amploare, Mihail Kogialniceanu a adresat 0 not’ diplomatic& agentilor diplomatici romani, la 16/28 iunie 1876, prin care se revendica, practic, independenta Romaniei (Doc. 2). Muned independent& Care dintre cele sapte puncte ale notei diplomatice (Doc.2) vi se pare mai relevant pentru recunoasterea independentei? Argumentafi-va optiunea. Egecul demersurilor diplomatice |-au determinat pe Ion C. Bratiany, in calitate de prim-ministru, s4 se orienteze spre tratative directe cu Rusia, concretizate in conventia din 4/16 aprilic 1877, prin care se asigura libera trecere a armatei ruse prin teritoriul roménesc si obligatia Rusiei de a respecta si mentine integritatea Rominiei. Prin Tratatul de la Berlin (1878), Rominici i se recunoastea independenta (Doc. 3). Se punea astfel capat regimului juridic al puterilor garante si suzeran, instituit prin Tratatul de la Paris (1856). Romania intre Tripla Alianta si Tripla intelegere Cucerirea independengei a conferit statului roman posibilitati sporite de afirmare in politica externa. Aceasta a fost pusd in slujba a trei mari obiective ale perioadei de dup’ 1878: consolidareaindependentei, asigurarea climatului international favorabil pentru dezvoltarea interna si lupta pentru desivargirea statului national unitar. Pentru realizarea acestor deziderate, diplomatia romana a trebuit sa aiba in vedere intregul context al relatiilor international adincirea contradictiilor dintre Marile Puteri si izbucnirea Primul Razboi Mondial. Elementul esenfial |-a constituit formarea celor oud aliante politico-militare, Tripla Alianfai si Tripla infelegere (Antanta). Proclamarea Roméniei ca Regat in 1881 a sporit si mai mult prestigiul international al statului romén, care a devenit un factor de echilibru gi stabilitate in sud-estul Europei. Expansionismul teritorial manifestat de Rusia in Peninsula Baleanic& sub forma panslavismului reprezenta un pericol pentru integritatea teritorialé a Roméniei, in acest context singura solutie viabild era apropierea de Puterile Centrale, dar nu lipsita de dificultai, generate de stipanirea unor teritorii romanesti de cdtre Austro-Ungaria. Dupa indelungi tratative, Romania a semnat Tratatul de Alianfi cu Austro-Ungaria la 18/30 octombrie 1883, la care, in aceeasi zi, a aderat si Germania (Doc. 4). intre anii 1900-1914, politica extend a Romaniei a cunoscut © ,deplasare” dinspre Puterile Centrale spre Antanta, statul roman fiind animat de speranja realizirii Mari Unirii. Aceasté nou’ orientare s-a confirmat cu prilejul rizboaielor balcanice (1912-1913), cand, prin pacea de la Bucuresti (1913), Cadrilaterul a intrat in componenta Roméniei. Izbucnirea primei conflagraii mondiale ridica in fafa diplo- mafiei romaine noi probleme, Dupii doi ani de neutralitate, Romania a intrat in razboi de partea Antantei (4/17 august 1916) - (Doe. 5). © Activitate pe grape Studiati Doc. 4 si Doc. 5 si raspundeti urmatoarelor cerinte: 1. In ce imprejurari au fost ratificate cele dou’ tratate? 2. Ce obligatii reveneau Romaniei in cele dowd documente? Dar aliailor? 3. Identificati asemanarile dintre cele dou’ documente. 4. Cum explicati atitudinea Roméniei de parasire a Puterilor Centrale si de aderare la Tripla intelegere? Romania in relatiile internationale (1919-1940) Dupa Primul Razboi Mondial, problemele esentiale ale politicii externe roménesti au fost recunoasterea internationala a Marii Unirii, aprarea pacii si a statu-quoului teritorial, stabilirea de raporturi de bund vecinditate cu statele limitrofe, democratizarea relatiilor internationale etc. Doe. 4 Art. 1 Inaltele parti contractante isi fllgadulese pace si prietente $1 ci mu vor intra in nici un fel de alianta sau luptatindreptata impotriva vreunwia ain tatele lor. Ele se angajeaza s&ctuce o politica de prietenie si sd-si acorde sprijin reciproe in limita intereselor lor Ant, 2 Dacd Roménia va fi atacaté fara ca din partea ei sa fi existat vreo rovocare, Austro-Ungaria va trebui 0-1 acorde in timp uti si asistenja ‘impotriva agresorului. Art.3 Dacé una din tnaltele parti contractante ar fi amenintata de 0 agresiune in conditile sus-mentionate, guvernele respective se vor pune de ‘acord asupra méisurilor care vor trebuil Juate in vederea unei cooperari a armatelor lor [...J. Art. 4 Dacd, contrar dorintei $i spe- rane lor, inaltele parti contractante vor finevoite sa duca un razboi comun In inprejurdrile prevézute de articolele precedente, ele se angajeazé si mu inegocieze sau sd incheie pace in mod separat. ‘Tratatul de aderare a Romniet la Tripla Alian(8, in Documente din Istoria Romanilor Doe. 5 Art, I Franja, Marea Britanie, Italia $i Rusia garanteazd integritatea teri- toriald a Regatului Romaniel pe toata intinderea frontierelor sale. Art Il Roménia se angajeazd si de- clare rizboi sisi atace Austro-Ungaria in conditiile prevézute de Conventia militard, Romania se angajeaza totodatd sé inceteze, din momentul declararit rizboiulut, toate relariile ‘economice si schimburile comerciale cu tofi inamicii Aliatilor. Art. II] Franta, Marea Britanie, Italia ssi Rusia recunosc Roméniei dreptul de a anexa teritoriile Monarhiei austro-ungare stipulate $i delimitate a Articolul IV [...]. Art, V Franja, Marea Britanie, Talia si Rusia pe de o parte, si Romdnia pe de alta parte, se angajeazd sd nu fn- cheie pace separatd sau pace generalit decat impreuna si fn acelagi timp. Conventia polities dintre Romania si Antanta, in Jstoria Roméniei Intexte E & Romania si concertul european. 7 De la ,criza orientala” la marile aliante ale secolului al XX-leaRELATIILE INTERNATIONALE Intrucdt situafia postbelica stabilita prin »Sistemul de la Versailles” nu oferea suficiente garanfii pentru menfinerea statt-quoului teritorial ameninjat de revizionismul german, maghiar gi bulgar, Romania a fost initiatoarea unor aliante regionale: Mica intelegere, in anul 1921, si intelegerea Baleanica, in 1934 In contextul agravarii situatiei interna- tionale, determinata de crearea Axei Berlin-Tokyo- Roma (1936-1937), Romania a mizat pe sprijinul Franfei sial Marii Britanii, dar acestea au promovat o politicd de ,conciliere”, ficdnd repetate concesii Germaniei si Italiei La23 august 1939, la Moscova, a fost semnat Pactul Ribbentrop-Molotoy, care deschidea drumul spre cel de-al Doilea Rizboi Mondial. Adincirea izolarii internationale a Roméniei si capitularea Franjei in iunie 1940 au determinat reorientarea politicii externe roménesti. Renunfarea la neutralitate si la garantiile anglo-franceze au fost pasii care au dus la aderarea Roméniei la Pactul Tripartit, la 23 noiembric 1940 (Germania, Italia, Japonia), in baza c&ruia a intrat in rizboi. Rent = cronologice Politica externa a Romaniei dupa al Doilea Razboi Mondial Dupa 1945, URSS si-a impus hegemonia in {rile din centrul si sud-estul Europei prin instaurarea regimurilor socialist-totalitare. In acest context, politica externa romaneasca a trebuit si se ,linieze” Moscovei si s& intre in structurile create de aceasta: CAER (1949) si Tratatul de la Vargovia (1955). Desi aflat& sub ,,.umbrela sovietic’”, Romania s-a preocupat de promovarea relafiilor gi cualte state | din afara ,lagdruui” socialist, devenind in 1955 membri a Organizafiei Nafiunilor Unite. Dupa Revoluia din decembrie 1989 realizat un consens privind politica extem’ a Romé. niei, de apropiere gi integrare in structurile euroatlantice. in aprilie 2004 Romania a devenit membru NATO, iar la | ianuarie 2007 a aderat la Uniunea Europeana. Diplomatia romAneascd a fost intotdeauna pus in Congresu dela Viena 1814-1815 slujba intereselor nationale, Romania find un factor actiy Razboil Crimes 1850-1856 al viefii internationale. ‘Tratetl de la Paris 18/90 in secolul al XX-lea, Romania a militat pentru pace si 1858 | securitate in lume. De la tribuna Societatii Natiunilor sia Tra dee Bein 18 | Organizatiei Natiunilor Unite s-a pronunjat pentru rezol- Proclamarea Romaniei ca 18e1 itigiilor dintre state pe cale politico-diplom: Regat ere ——n = 4 ‘Aderarea Roméniai la 18/80X Tripla Alianta 1883 Conventia poltica si miltara = 4/17 Vill prempdiecrncy ie 1. Definii conoeptul de ,criza orientala”. sattetectea. Sala 2. Ceimportanta a avut Unirea Principatelor pentru romani? ‘ncitaagaaginans. aA 3. Reliofatlimportanta Tratatului de la Berlin pentru Romania. o 1639 4. Caracterizati evolutia relafilor romano-ruse dupa Razboiul de Aderrea Romérietla 2811940 Independent Pact Tipartt 5. Explicali motvele aderarli Romane la Pactul Tipartt. Romtnia cere memore 1365 a Tratatului de la Varsovie ia ONU ‘Romania @ devenit membru 25 IV 2004 tND, Alcatuiti un eseu Tn care sa realizati coorconatale politicl externe fda arta Univ 112007 roménesti in secolul al XX-lea. -uropeand 118Sub tutela sovietica (1945-1964) Dupa al Doilea Razboi Mondial s-a stabilit 0 now’ ordine international gi s-au pus bazele ONU (1945). Europa de sud-est a {ntrat sub autoritatea sovietic&, situatie care s-a accentuat fn timpul Razboiului Rece, inceput in 1946 (Doe. 1). Riizboiul Rece a reprezentat o perioada de maxims incordare, disputi si adversitate intre SUA si lumea occidentald, pe de o parte, si URSS si blocul farilor socialiste, pe de alt& parte. Prin Tratatul de la Paris s-a stabilit si statutul Roméniei (Doc. 2). Marile puteri occidentale (SUA si Marea Britanie) au confirmat Pactul Ribbentrop-Molotoy, stabilind ca teritoriile roménesti anexate de Uniunea Sovieticd si riménd fn componenta acesteia. Trupele sovietice au ramas in Romania pana in 1958. in acest context, politica externa a statului roman a fost coordonat& nemijlocit de Moscova, Roménia integrndu-se in structurile create de aceasta: CAER (1949) si Tratatul de la Varsovia (1955). Dup& moartea lui Stalin, in Roménia, au apdrut semnele unei relative independene. La mijlocul deceniului al saselea al secolului al XX-lea s-a semnalat o prima desprindere de sub tutela sovietica, mareat’ printr-un conflict latent intre Hrusciov (Doe. 3) si Gheorghe Gheorghiu-Dej (Doe. 4), liderul sovietic manifestindu-si nemulfu- mirea fa de tendinga de afirmare national a Romaniei in relatiile externe, Urmand aceastd evolutie, relatiile cu URSS au cunoscut dou’ momente care s-au dovedit a fi benefice Roméniei: desfiinjarea sovromurilor (1956) i retragerea trupelor sovietice (1958). Rominia a dezvoltat relatii atat cu farile socialiste, cat gi cu statele din afara sistemului. in anul 1955 a devenit membra a ONU, iarin 1959 is-a incredinjat vicepresedintia celei de-a XIV-a sesiuni a Adundrii Generale. In 1958-1960 a incheiat diverse acorduri economice cu statele occidentale, fapt care a incurajat schimburile comerciale si achizitionarea de tehnologie modem’. in 1961, legatiile Franjei si Marii Britanii au fost ridicate la nivel de ambasada, iar in 1964 votul Roméniei in cadrul ONU a fost diferit de cel al celorlalte fri frajesti”, Numiti doua elemente care s& confirme gradul de dependent a Roméniei fai de Moscova in politica extern’, Delegalia Roménicila Conferinta de pace de a Paris (1947) AN B Hrusciov (sténga) in vizita in SUA 123RELATIILE INTERNATIONALE 124 Doc. 4 ‘Gheorghe Gheorghiu-Dej (1901-1965) Doe. $ Respectarea stricté a principiului potrivit cdruia toate partidele ‘marsist-leniniste sunt egale.in drepturi, al neamestecului in treburile interne ale altor partide, a dreptului exclusiv al fieedrui partid de a-si rezolva problemele politice si organizatorice, de a-si orienta membrii asupra problemelor politicii interne si internationale, reprezintd conditia esentiald pentru solutionarea justé a problemelor divergente, ca si a oricdrar probleme pe care le ridicé Jupta lor comund. Nu exista sinu poate exista un partid-parinte si un artid-fu, partide superioare si partide subordonate. Toan Scurtu, Isioria contemporand a Roméniei (1918-2007) if Viaita pregedintelui Charles de Gaulle la Bucuresti (1968) Implicarea Romaniei in marile probleme ale lumii (1964-1974) Dupa 1960 s-a afirmat tot mai mult tendinta de promovare a unei politici independente fat’ de Moscova si de stabilire a unor relafii cét mai stranse cu statele occidentale. In aprilie 1964 a fost criticat planul Valev, care dezvolta conceptul de ,,specializare” 2 {arilor in cadrul CAER si lansa formula constituirii unor complexe economice interstatale”. Un moment esenfial s-a inregistrat in aprilie 1964, cand s-a ficcut public noua orientare a guvernantilor de la Bucuresti. in Declaratia din aprilie 1964 cu privire la pozitia PMR in problemele migcdrii comuniste si muncitoresti internationale s-a afirmat cd Roménia promoveazA principiile suveranitatii si independenfei nationale, ale neamestecului in afacerile interne, avantajului gi respectului reciproc (Doc. 5). ¢ Activitate independenta Studiati Doe. 5 si identificati prineipiile care ar fi trebuit s& guvemeze relatiile dintre partidele comuniste. Dupa 1964, Romania a promovat o politica de extindere a relafiilor de cooperare cu lumea occidentala. Independenfa Roménici in politica externd s-a materializat in multiple forme: vizita marilor lideti occidentali (Charles de Gaulle, presedintele Franfei - 1968 — (Doc. 6), vizitele presedintilor americani Richard Nixon - 1969 —(Doc.7), Gerald Ford — 1975); mentinerea unor relatii cordiale cu Iugoslavia; stabilirea de relatii diplomatice cu Republica Federala Germania (1967); mentinerea relafiilor diplomatice cu Israelul dupa Razboiul de sase zile (1967); aderarea Romaniei la Fondul Monetar International si Banca Mondiala (1972); semnarea de acorduri de colaborare cu Comunitatea Economics European’, care reunea statele capitaliste ete. Ca o recunoastere a politicii internationale promovate de Romania, in 1967, ministrul séu de externe, Corneliu Manescu, a fost ales presedintele Adunfrii Generale a ONU, fiind cel dintai diplomat dintr-o fara socialist care a ocupat aceast inalté functie oe. 8). Atitudinea ferma, de condamnare energici a interventiei URSS 51 aaltor state membre ale Tratatului de la Vargovia impotriva Cehoslovaciei in august 1968, declaratia Iui Nicolae Ceausescu, potrivit c&reia Romania avea si-si apere cu orice pret independenta si integritatea teritoriala, au creat un puternic sentiment de solidaritate national. Prin politica promovata si implicarea sa in rezolvarea unor probleme complexe ale contemporaneititii (conflictele din Orientul Apropiat gi Mijlociu), Nicolae Ceausescu a dobandit un autentic prestigiu internafional. Se creau astfel premisele afirmarii cultului personalitatii.Schimbarea raportului de forte pe plan international (1974-1989) Dup& 1974, Romania a continuat si se manifeste ca un factor activ pe plan international, in 1975, Romania a objinut din partea SUA clauza natiunii celei mai favorizate, iar in 1980 a incheiat noi acorduri de colaborare cu Comunitatea Economica European’. Bucurestiul a fost, efectiv, un centru al diplomatiei mondiale. Roménia a adus o contributie deosebitd la negocierea si definitivarea Actului Final al Conferintei pentru Securitate si Cooperare in Europa (Helsinki, 1975), la incheierea acordului de pace dintre Israel si Egipt (Camp David - SUA, in 1978), la stabilirea relafiilor diplomatice dintre China si SUA (1979) La inceputul anilor *80 s-a produs o schimbere a raportului de forte pe plan international, Consecinfele s-au resimfit si asupra Roméniei. Marile puteri s-au folosit de ,canalul Bucuresti” atat timp cat comunicarea direct intre ele era blocati, iar Razboiul Rece continua si domine viafa internationala. Atunci cdnd raportul de forfe s-2 schimbat, ,,serviciile” Bucurestiului nu au mai prezentat un interes deosebit, astfel c& si situatia Roméniei a cunoscut un rapid proces de deteriorare pe arena mondial, Presedintele american, Jimmy Carter, a lansat o vast cam- panie pentru respectarea drepturilor omului in farile socialiste. Roménia a devenit obiectul a numeroase critici, Acordarea clauzei nafiunii celei mai favorizate era conditionat’ de Administratia nord-americana, in cazul Roméniei, de respectarea drepturilor omului. Nicolae Ceausescu a interpretat aceast& atitudine ca pe o ingerinta in treburile interne, drept care, in 1988, a renunjat la clauza natiunii celei mai favorizate in relatiile comerciale cu SUA. Dupa anii '80 sistemul socialist a cunoscut o criz& fra prece- dent, Sub lozinca de glasnost (deschidere) si perestroika restructurarea economiei), liderul sovietic, Mihail Gorbaciov (Doe. 9), @ initiat in 1985 o directie de reformare a societitii sovietice, prin care urmarea depasirea crizei sistemului, prin abandonarea dogmelor si a eficienfei in plan economic gi politic, iar in viaja internafionala prin realizarea unei reale destinderi. Presedintele american George Bush a obfinut de la Gorbaciov promisiunea cA, in eventualitatea unor actiuni reformatoare desfisurate in farile socialiste europene, URSS nu avea sd intervind cu forfa armata, asa cum procedase in 1968 impotriva Cehoslovaciei (Doe, 10). Sub influenfa lui Gorbacioy, intre 1987 si 1989, vechii lideri din unele tari socialiste (Ungaria, Cehoslovacia, Republica Democrata Germand, Bulgaria) au fost inlocuifi cu alfii mai tineri, din ,,egalonul al doilea”, Acestia au inceput dialogul cu societatea civil8, fapt ce a pregitit trecerea spre un regim democratic, Doc. 7 Richard Nixon la Bucuresti (1968) Doc. 8 A ef Comeliu Manescu, presedintele Adunati Generale a ONU Doe. 9 Minall Gorbaciov, secretar general al PC al URSS (1985 -1991) Doe. 10 geo George Bush si Mihail Gorbaciov Ingroapa securea Razboiuui Rece § in perioada Razboiului Rece Romar 128RELATIILE ee 126 Doc. 11 ie _] Suntem ingrijorafi profund co internaionaldi a Romdniei $1 Pasa sacs repatcione. Did cum $tit, aceasta este demonstrata in ‘mod curent de deciziile unui numar de Kari de a inchide ambasadele lor la Bu- ‘curesti. Cel mai alarmant este cd am- basade ca cele ale Danemarcei, Nor- vegiei si Portugaliei au fost deja in- chise si altele ar putea sd urmeze [...]. Am pierdut statutul de nafiune favorizata in comertul cu SUA si, ca urmare, o serie de fabrict textile nu mat ‘au comenzi. Comunitatea Economica Ewropeand nu mai vrea sa extindé acordul ei comercial cu Roménia, ceea ce va afecta tn mod negativ alte sectoare ale economiei. Dumnea- voastrd afi susfinut intodeauna ca intalnivile la nivel inalt sunt decisive in imbundtajirea relayiilor intre state. Dar cum sé imbundidjesti relagiile externe ale Romniei cénd top liderii {drilor necomunisie din Europa refed 8d se intdineasca cu dumneavoastra? Istoria Roméniei in texte Renere cronologice Tnceputul Razboiuiui Rece Romania a devenit memora a ONU Declaratia cu privire la pozita PMR in probe. hale miscari comuristo i munctores internationale Ministrl da exter al omni, Coralia Manescu fst ales presedinte al Adundti Generale ONU Viela presedinteul Franti Charles de Gaul, in Rominia Viaa progedintoul SUA, 1369 Fichard Nixon, in Romfnia . Veta presedintlul SUA, 1975 Gerald Ford, la Bucuragt Rominia« obfinu dn pertea ‘SUA clauza naturil celal rai everizate Atala Coveted pentru Seourtate gl Coope- rare in Europ, Helsinki rabugrea regimurior comunist cn Europa 1948 1955 1 1984 1967 1975 Actiunile liderului de la Kremlin au fost primite cu ostilitate de Nicolae Ceausescu. El a respins orice incercare de reformare sistemului. Abia in martie 1989, sase personalititi comuniste, care ‘ocupaseri in anii °50-’60 functii importante in partid, au adresat sefului statului o scrisoare (Serisoarea celor ase) — (Doe. 11). Documentul era un rechizitoriu la adresa politicii dezastruoase a lui Ceausescu si preconiza ,perestroika” in Roménia. Imediat dup’ difuzarea ei la BBC World Service si Europa Liber, semnatarii scrisorii au fost anchetafi si li s-a fixat domiciliu fortat. fn timp ce socialismul de tip totalitar intrase intr-o criza profunda, Nicolac Ceausescu continua si creadi in ,,idealul comunist”. Dar ,,principiul dominoului” se declangase, astfel c& anul 1989 a marcat prabusirea ,.regimurilor comuniste” din Europa si trecerea spre democratic. C&derea Zidului Berlinului si reunificarea Germaniei, auto- dizolvarea Tratatului de la Varsovia si dezagregarea URSS in 1991 au insemnat sffirsitul Razboiului Rece si inceputul unei noi ordini intemafionale. Dupi 1945 RomAnia a intrat sub hegemonia sovietica. Dupi 1964 si-a afirmat tendinta de independenfii si s-a | implicat in rezolvarea marilor probleme mondiale. Contextul international de dup 1985 $i politica interna promovati de Nicolae Ceausescu au dus la deteriorarea | pozitiel Romaniet in lume. Ce este Razbolul Reve? Ce impact a avut Tratatul de la Paris (1947) pentru Romania? Deni coordonatele politic externe romanest pana in anul 1964. Explcai de oe Declaratia din apie 1964 a marcat un moment de coltura in poltica externa a Roméniei? Ce efecte a avut pentru Roménia deschiderea spre Occident? Precizat! doua suocese ale diplomatiel romanesti in perioada Razbolulu Rece. Pepe on Alcatuitiun eseu in care s@ realizati evoluta politic externe romanest dupa 1974,loan Scurtu Niculae Cristea Marian Curculescu Constantin Dinca Aurel Constantin Soare 3 i 8 i 3 i