Adjectiv

n gramatic, adjectivul este o parte de vorbire care indic nsuirile unui concept (obiect, fiin,
idee abstract) exprimat de obicei printr-unsubstantiv. n limbile n care substantivele
au gen i numr (precum limba romn) adjectivele sunt de obicei cuvinte flexionare.

Clasificare[
Dup structur[simple: ru, alb, negru, bun, btrn, slab;

compuse: binevoitor, dulce-amrui;

locuiuni: dus cu pluta; fug pn-n nori, cu scaun la cap, de treab;

Dup forme flexionare

invariabile: aidoma, eficace, feroce, kaki, grena, lila, gri, bleumarin, crem, bej;

cu dou forme flexionare: dulce, mare, repede;

cu trei forme flexionare: mic, rou, larg, silitor, muncitor, binevoitor;

cu patru forme flexionare: frumos, drgu, tnr etc.

variabile: cu dou terminaii la singular feminin (bun) masculin (bun)

Dup origine]

propriu-zise: mare, roz, rotund, bun, onest;

participiale: nvat, crezut, ales, cules, scris, citit;

gerunziale: aripi fluturnde; mn tremurnd; steaguri fluturnde;

pronominale:
1. posesive: copilul meu
2. demonstrative: acel biat
3. nehotrte: toi copii
4. negative: niciun biat
5. interogative: care biat?

6. relative: tiu care biat

7. de ntrire: fata nsi

Categorii gramaticale

numr

gen

caz

grad de comparaie

n alte limbi adjectivele pot avea i alte categorii gramaticale. De exemplu, n limba japonez unul
din cele trei tipuri de adjective se modific dup timp, avnd forme distincte la trecut i la prezent.
Astfel, aoi sora cer albastru este la timpul prezent, iar aokatta sora cer care
a fost albastru este la timpul trecut. De asemenea, n japonez forma negativ se ob ine prin
adugarea unui sufix: aokunai sora cer care nu este albastru, respectiv
aokunakatta sora cer care nu a fost albastru.

Gradul de comparaie[Pozitiv sau gradul 0: Ea este nalt.

1. Comparativ

de inferioritate: E mai puin nalt

de egalitate: E la fel de nalt.

de superioritate: E mai nalt.

2. Superlativ relativ:

de inferioritate: cel mai puin nalt;

de superioritate: cel mai nalt;

absolut: -gramatical: foarte nalt

stilistic: grozav, teribil etc. de nalt.

Observaii
1. Superlativul absolut stilistic se poate exprima n mai multe moduri:

prin repetiie: E frumoas, frumoas/ frumoas, frumoaselor;

prin locuiuni (construcii fixe): gol puc, beat turt, ngheat bocn, sntos tun.

prin lungirea unei vocale: buuuuun

prin figuri de stil: roul ca focul, alb ca varul, negru ca abanosul/ pana corbului,
iute ca fierul, mic ct un smbure de mac.

2. Nu toate adjectivele realizeaz categoria gradului de comparaie

cele care prin sensul lor exprim superlativul: maxim, minim, superior, inferior,
principal, secundar, esenial, fundamental, capital, optim, perfect, desvr it, enorm,
imens, nesfrit .a.m.d.

cele care exprim caliti absolute: corect, greit, muritor, nemuritor, mort, viu,
nscut, nenscut.

Cazurile[modificare | modificare surs]

Nominativ:

Nume predicativ: Crile sunt frumoase.

Atribut adjectival: Crile frumoase sunt pe mas.

Acuzativ:

Atribut adjectival: L-am vzut pe biatul frumos.

Complement circumstanial de timp: De mic era talentat la desen.

Complement indirect: Din palid s-a fcut deodat rou ca focul.

Complement circumstanial relativ: De frumoas, e frumoas, n-ai ce zice.

Complement circumstanial de cauz: i plngeam de suprat c tu nu te-ai

priceput.
Genitiv:

Atribut adjectival: n ciuda spuselor false el a mers mai departe.

Dativ:

Atribut adjectival: Am jucat, asemenea unui copil detept.

Vocativ:- Nu are functie sintactica si se desparte de restul propozitiei prin virgula

Copile obraznic, te arunc pe fereastr!

Observaii
1. La cazul nominativ adjectivul poate ndeplini alte dou func ii sintatice:

atribut circumstanial: Ei i rezolv singuri problemele.

element predicativ suplimentar: l tiu lene i morocnos (tiu c e lene i
morocnos).

2. n clasa adjectivului se integreaz mai multe tipuri:

adjectivele propriu-zise: gras, scund, frumos

participiu adjectival: spus, auzit, citit, scris

gerunziu adjectival: aburind, fumegnd etc

numerale cu valoare adjectival

adjective provenite din pronume: adjectivele pronominale demonstrativ, nehotrt,

posesiv, relativ, interogativ, de ntrire, negativ
adjective provenite din adverbe: aa, astfel, bine, repede;
adjective provenite din prepoziii: asemenea, aidoma, potrivit, mulumit, contrar,
conform.