MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI2003 37 ANEXA") NORMATIY PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTAREA $I EXPLOATAREA HIDROIZOLATHLOR LA CLADIRI 1, PREVEDERI GENERALE 1.1,0BIECT PREZENTUL NORMATIV CUPRINDE URMATOARELE PREVEDERI IN CONFORMITATE CU LEGEA nr.10/1995: a. Prevederi exigentiale: + PRINCIPII PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTAREA $I UTILIZAREA HIDROIZOLATIILOR; - PRINCIPIL GENERALE PENTRU EVALUAREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE: - SISTEM PRACTIC DE EVALUARE A STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE: SISTEMUL LP.T. + PRINCIPII DE EVALUARE A MATERIALELOR HIDROIZOLANTE. b. Prevederi informative: = SPECIFICATII DE ZONARE GEOCLIMATICA; - PREZENTAREA MATERIALELOR HIDROIZOLANTE DE UZ CURENT; - ALCATUIREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE. c. Anexe NOTA: _ In cadrul prezentului normativ se fac referiri si exemplificari si la alte elemente ce fac parte din conceptul de hidroizolatie. Elaborat de: ‘Aprobat de: r INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE- | MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, DEZVOLTARE iN CONSTRUCTIL $I] TRANSPORTURILOR $I LOCUINTEL ECONOMIA CONSTRUCTHLOR_-_INCERC | Cu Ordinul nr. *) Anexa este reprodusa in facsimilMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI.2003 1.2.DOMENIUL DE APLICARE 1.2.1. Prevederile prezentului normativ se adreseazi proiectantilor, exeeutantilor si rr (utilizatorilor) de Iuerari de constructii, precum si organelor de avizare, lor tehnici cu execufia din domeniul construcfiilor civile, industriale siagrozootehnice. 1.2.2. Prevederile prezentului normatiy se refera la hidroizolatiile continue si omogene la cladir' supuse actiunii apelor, neagresive chimic, cu sau fara presiune hidrostatica (infiltratii si/sau exfiltrai). 1.2.3, Hidroizolatiile continue si omogene la care se refer prezentul normativ constau din: 1.2.3.1.Materiale hidroizolante bituminoase continue — membrane nearmate sau armate (cu armare, simpla sau dubla, cuprins& in masa, sau cu strat de armare ca suport); 1.2.3.2.Materiale hidroizolante polimerice continue - membrane extruse sau calandrate, nearmate 8. armate (cu armare simpli sau dubla cuprinsd in masa si/sau cu sau fir strat de armare ca suport); 1.2.3.3.Materiale hidroizolante din mase omogene, bituminoase sau polimerice, cu aplicare peliculard ‘in unul sau mai multe straturi, cu sau f%rd strav/straturi de armare, 1.2.4. Prevederile prezentului normativ NU se referd la: - hidroizolatii la construcfii speciale (drumuri si poduri, tuneluri, bataluri, gropi ecologice); = hidroizolatiile cu plici metalice; = impermeabilizari in masi sau de suprafafa a elementelor de constructie (betoane, tencuieli, sape); - _impermeabilizari ale solului; = ecraniri si drenaje de protecetie a partilor de constructie subterane; - invelitori la acoperiguri cu panta general mai mare de 5%; + reabilitiri si reparafi ale hidroizolatiilor. 1.3.REFERINTE PRINCIPALE 1.3.1. Referinte nationale = Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii; = SR-ISO 6240/97 Norme de performan(a in construcfii-continut si prezentare; - Normativ cadru privind detalierea conjinutului cerinfelor stabilite prin Legea 10/95; = SeriaC,107 Normative pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri; = SR 137/95 Materiale hidroizolante bitumate. Reguli si metode de verificare; - P.130/99-Normatiy privind urmarirea comporttirii in timp a constructiilor; + P.100/92-Normatiy pentru proiectarea antiseismica a constructiilor, inclusiv completare simodificare cap.11, 12 (MLPAT 71/N/96); - P.118/99-Normati de siguranfi la foc a constructiilor; = SR 1907/1/97-Caloulul necesarului de c&ldura - Prescripjii de calcul; - STAS 10101/20/90-Actiunea vantului; - STAS 10101/21/92-Incarcari date de zApada;MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI,2003 39 - STAS 2921/76 _ Construcfii civile industriale i agrozootehnice Luerati de hidroizolatii Determinarea impermeabilititii; - STAS 6615/1-74 Adezivi pe baz de elastomeri Determinarea vascozitifii: - STAS 6622/88 Chituri de etansare a rosturilor in constructii Condifii tehnice generale de calitate; - STAS 8622/88 — Chituri de etansare a rosturilor in constructii Condifii tehnice de calitate; - STAS 9199/73 Masticuri bituminoase pentru izolatii la construcfii Metode de analiza si incercari. HG nr.925/1995-Regulament de verificare si expertizare tehnict de calitate a proiectelor, a execufiei lucratilor si constructiilor; - Legea nr.90/1996-Legea protectiei muncii completata cu Legea nr.177/2000; ‘Norme generale de protectia muncii, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in colaborare cu Ministerul Sanatatii-1996; Regulamentul privind protectia si igiena muneii, aprobat cu Ordinul nr.9/N/15.03.1993 al MLPAT; ~ Normativ cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectia muncii, aprobat eu Ordinul nr.225/95; - OG. nr.60/1997 privind apairarea impotriva incendiilor, aprobati prin Legea nr.212/1997; - Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu Ordinul MI r.775/1998; - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executirii lucriilor de construcfii si instalafii aferente acestora, indicativ C 300 aprobat cu Ordinul nr.20/N al MLPAT; - Dispozitii generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor- D.G.P.S.L-001, aprobate cu Ordinul MI nr.1023/1999;, - Dispoziii generale privind instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor- D.G.P.S.1-002, aprobate cu Ordinul MI nr. 1080/2000. 1.3.2. Referinfe straine - Directive Generale UEAte privind etangeitate la construcfii (caiet CSTB nr.1812); ~ Directive tehnice unificate, seria 20 si 43 (CSTB), privind etanseitatea constructiilor; - Directive europene privind produsele pentru construcfii (89/106/CEE); = Ghidul performanjelor in construcfii (elaborate de CSTC si SECO) din 1990. 1.4. TERMINOLOGIE $1 ELEMENTE DEFINITORIL 1.4.1, Terminologie conform STAS 2355/1-85 (Construcfii Civile, Industriale si Agrozootehnice. Lucrari de hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie) 1.4.2. Terminologie (adoptati suplimentar): termen generic ce defineste impermeabilitatea construcfiilor (parti si elemente de ‘impotriva apei si/sau a umiditiii, care cuprinde si domeniul hidroizolatiilor 1a clidiri (ce fac obiectul prezentului normativ);40 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.X1.2003 1.4.2.2.Hidroizolatie - structura etans, continua si omogend de protectie a elementelor sau pértilor de constructie impotriva infiltratiilor si/sau exfiltrajiilor apei si/sau a umiditafii naturale a mediului; 1.4.2.3.Membrane (membrane hidroizolante) - termen generic ce defineste totalitatea materialelor hidroizolante sub forma de foi groase ambalate in suluri; 1,4,2.4.Mase omogene cu aplicare peliculari - termen generic ce defineste totalitatea materialelor hidroizolante sub forma de fluide cu diverse vascozitati; 1.4.2.5.Terase utilitare-termen ce defineste categoria teraselor ce comporti funcjiuni utilitare in exploatare: a) Terase circulabile pietonal - terase de acces si/sau flux pietonal (cu utilizare redusd sau intens&); b) Terase carosabile - terase apte accesului si parcajului auto; ©) Terase cu utilitate multipla (mixte). mn 1.4.2.6.Terase necirculabile cu structurd hidroizolant& autoprotejata - terase pe care nu se circula sau cu circulatie ocazional’, dirijata, care au ca strat superior al structurii hidroizolante 0 membran& hidroizolanta autoprotejat& (pentru acces ocazional se prevad zone special intarite si marcate ce comport o circulajie usoara); 1,4.2.7.Terase necirculabile cu protectie suplimentara grea - terase pe care nu se circula sau cu circulafie ocazionala (peste structura hidroizolanta sunt prevazute cu protectie grea din pietris, dale sau sap); 1.4.2.8.Terase ranversate - terase pe care nu se circuld cu structuri termohidroizolante inversate (termoizolajia lestat este pozati peste structura hidroizolanta aplicati direct pe elementul structural suport); 1.4.2.9.Armare (strat - straturi de armare) - materiale sub forma de impdslituri (voaluri) folii, tes&turi, plase, care se includ in structura interna a membranelor hidroizolante sau care intarese straturile hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculara; 7 1.42.10. Autoprotectie (membrane sau structuri hidroizolante autoprotejate) - protectie cu materiale minerale (granulare sau in paiete), folii sau pelicule aplicate in procesul de fabricatie pe fafa superioaré a membranelor hidroizolante sau materiale hidroizolante (membrane sau pelicule) rezistente la factorii de mediu prin natura compoundului din care sunt fabricate; 1.42.11. Independent sau flotant - mod de aplicare fir aderenp la suport a unei folii, foi, membrane sau structuri hidroizolante; 1.4.2.12. Semiaderent - mod de aplicare a unei folii, foi, membrane sau structuri hidroizolante prin lipire in puncte, benzi (fasii) continue sau discontinue, intr-un procent stabilit; 1.42.13. Aderenfa total (total aderenja) - mod de aplicare a unei membrane sau structuri hidroizolante prin sudura sau lipire continua, omogend pe intreaga suprafafé; 14.2.14, Strat de separare - folie sau foaie aplicata flotant intre diverse substructuri ale structurilor termohidroizolante sau aplicata sub stratul de protectie grea;MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.xI.2003 44 1.42.15. Strat de desolidarizare — strat din foaie, folie, impaslitura, etc. intercalat intre alte straturi ale structurii termohidroizolante en rol de a impiedica aderenfa si/sau de protectie; 1.42.16, Difuziune (strat difuziune) - strat cu rol de repartizare uniform si migrare a vaporilor de apa. 1.43. Explicitare termeni 1.4,3.1.Sistemul IPT - sistem de apreciere calitativa globala pe criterii si niveluri de performanga a structurilor hidroizolante (detaliat in caitolul IV) ce cuprinde: - 1 impermeabilitatea la apa; - P. rezistenja la perforare (Ps-perforare statica si Pd-perforare dinamic&);, - T comportamentul la temperaturi ridicate, 1.4.3.2.Criterii si niveluri de performanfa a materialelor hidroizolante (detaliat in capitolul V) ce cuprinde urmatorii parametri definitorii, principali: ~ R forfa de rupere la tractiune; - A. alungirea la rupere la tractiune; - F flexibilitatea la temperaturi scdzute. 1.4.3.3.Suport - termen ce defineste natura suprafefei pe care se aplict hidroizolatia: a) Suport rigid-beton monolit sau prefabricat, sape (slab armate, din mortar de ciment); constituie suport cu deformatii neglijabile - comporta orice tip de materiale hidroizolante; b) Suport elastic - suport deformabil (panouri profilate metalice, astereald din lemn sau din placi celulozice aglomerate) cu sageat maxim admisibila de 1/150-comporta hidroizolatii cu membrane; ©) Suport semirigid - placi termoizolante, semirigide simplu pozate, lipite in puncte, continuu sau fixate mecanic pe suport rigid, ce pot fi supuse unui efort de compresiune maxim de 8 Wem? pentru o deformatie maxima de 10% (exemplu: plici din polistiren expandat sau extrudat, placi din poliuretan, etc.) - comporté hidroizolatii cu membrane; 4) Suport semielastic - placi termoizolante fixate mecanic, lipite continuu sau in puncte pe suport rigid, elastic sau semirigid, ce pot fi supuse unui efort de 0,2 n/em’, cu o deformatie maxima de 5% la un coeficient de revenire de minim 0,90 (exemplu: placi vat& minerala de minimum 140 kg/m*) - comporta hidroizolatii cu membrane. 1.4.3.4.Structura hidroizolanté - termen ce defineste un sistem structural monostrat, bistrat sau multistrat din materiale hidroizolante: a) Structurile hidroizolante pot fi constituite din membrane hidroizolante (bituminoase sau polimerice) sau din mase omogene cu aplicare peliculara (bituminoase sau polimerice); b) Structurile hidroizolante din membrane se aplica pe suport in urmatoarele variante: - simplu pozate direct pe elementul suport sau cu intercalarea unui strat de separare (cu asigurarea etangeitafii suprapunerilor); - lipite continu, in urmatoarele moduri: © lipire cu adezivi specifici la cald (masticuri bituminoase) sau la rece (bituminosi si/sau polimerici); © sudur& cu flactra sau cu aer cald (sau suduri cu microunde a suprapunerilor unor membrane polimerice); * auioaderenfi (cu film de protectie ce se indeparteaza); suprapunerile se lipesc sau se sudeazi. - lipite discontinuy, in urmatoarele modu42 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.X1.2003 © cuadezivi specifici, la cald sau la rece, in puncte sau benzi; prin topirea superficiala a reliefului (benzi sau ploturi) cu care este prevaizuta membran hidroizolanta (bituminoasa): in puncte sau benzi autoadezive); cu adezivi specifici, la cald sau la rece, prin intercalarea unei folii sau foi perforate. - _ simplu pozate, cu fixare mecanic& (cu asigurarea etanseitifii suprapunerilor); lipite continu sau discontinuu, cu fixare mecanica suplimentara. ~ membranele ce compun structurile hidroizolante multistrat se lipese continua tre ele cu adezivi specifici la cald sau la rece si prin sudura (nu se recomanda prin autoaderenfa); = _structurile hidroizolante din mase omogene, simple sau armate, se aplic& numai pe suport rigid (in straturi succesive) manual sau mecanic (cu sau fird straturi de armare). 1,4.3.5,Structurile hidroizolante din membrane se protejeaz fata de factorii de mediu in unul din urmatoarele moduri: a) Autoprotejate (din fabricatie) cu: - materiale minerale (granule, paiete) - la membrane bituminoase; - folii_metalice (prin dublare) din aluminiu, cupru, inox - la membrane bituminoase; = foi polimerice (prin dublare) - la membrane polimerice; - _pelicule (lacuri, vopsele) - la membrane polimerice; - prin natura compoundului din care este realizat materialul hidroizolant - la membrane bituminoase si polimerice. b) Protejate pe santier cu: = _ pelicule de protectic (reflectante) - la membrane bitumingase si polimerice; = acoperire cu pietris sau dale (protectie grea >40 kg/m’), cu sau fara strat de desolidarizare - la membrane bituminoase gi polimerice; = _acoperire cu elemente prefabricate sau tunate (avand rol construetiv sau rol de protectie si de uzuri in cazul teraselor utilitare) cu sau fara strat de desolidarizare -Ia membrane bituminoase; = acoperire cu plici sau mase termoizolante protejate spre exterior (structuri ranversate) pelicular sau cu protectie grea cu sau fir strat de desolidarizare -la membrane bituminoase si polimerice. 1.4.3.6.Structurile hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculara se protejeaz fata de factorii de mediu in unul din urmatoarele moduri: = autoprotejate (din fabricafie) in masa, prin natura compoundului din care sunt realizate; = protejate pe santier cu: ‘* pelicule de protectie (reflectante); ‘© acoperire cu dale sau pietris (protectie grea >20 kg/m’), cu intercalarea unui strat de desolidarizare; # acoperire cu folii,feséturi sau impéslituri. 1.44, Configuratia structurilor termoizolante (nofiuni suplimentare contextului dar definitorii B} caren scandensMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI.2003 = structuri clasice; in care structura termoizolanti este cuprinsi intre structura hidroizolanta si clementul structural suport (se menjioneaza cd stratul de difuzie si bariera contra vaporilor fac parte din structura termoizolanta); - structuri ranversate; in care termoizolajia este aplicati peste structura hidroizolanta (spre exterior). Termoizolajia ranversati poate fi realizata cu materiale aplicate direct (poliuretan spumat) sau prin pozarea pe placi (sticl& spongioasi sau polistiren extrudat), protejate; - _ structuri distincte (separate); hidroizolanta si termoizolanta (in care termoizolatia este prevaizuta in interiorul construcfiei, sub elementul suport al hidroizolatiei). b) Structurile termohidroizolante clasice au urmatoarea configurajie (de la exterior spre interior): ~ structura hidroizolanté autoprotejati sau protejati suplimentar, aplicata in aderen{a totala, semiflotant sau flotant pe structura termoizolanta; (se va prevede strat difuzant sub hidroizolatia aplicaté pe termoizolajia ce implica procedee umede sau pe suport cu umiditate proprie peste nivelul admisibil): = _ structura termoizolanta (monostrat, bistrat sau mixtl): = protectia termoizolatici (fafa de vaporii de apa aflafi la interiorul constructiei) este alc&tuita din bariera contra vaporilor, cu sau fara strat de difuzi. ©) Structurile hidroizolante cu membrane bituminoase se pot aplica pe toate tipurile de suport, conform urmatorului tablou: Tipul ‘Tipul teraselor/mod de aplicare suportului T.N TNA. | TP. fs. eft dof Toned te SUPORT RIGID + beton, sap il sal pal eaeelar, |X laze ‘+ _beton usor tumat sau spumat eee eae ee SUPORT ELASTIC ‘+ _lemmn sau pliici fibrolemnoase* x |x x s/he SUPORT SEMIRIGID © plici potiuretan sau polistiren (cu sau ffird cagerare)** sea: eller Hanh taeaure sfaae kee * plici pluta (cu sau ftird strat de cagerarey | x | x | x | x | x |x| x | x © placi perlit (cu sau fra strat de caserare) | x | x | x | x | x | x | x | x * _placi sticla spongioasa x|x|x|x |x |x| x/x SUPORT SEMIELASTIC + placi rigide vata minerala (cu sau fara strat de cagerare) *** x x x |x x terase necirculabile cu protectie suplimentara, grea; terase necirculabile cu structura hidroizolanta autoprotejata; terase circulabile pietonal. flotant semiaderentat aderenta totala * ‘pe suport din lemn sau placi fibrolemnoase primul strat hidroizolant se va fixa mecanic. ** pe suport din poliuretan sau polistiren se poate aplica in semiaderenta sau aderenja totala in cazul membranelor autoadezive, special concepute; se poate aplica la T.P. cu circulajie redusa. pe suport din vata minerala, primul strat hidroizolat se va fixa mecanic; pe suport din vata minerala caserataé din fabricatie cu membrani hidroizolanta, se aplica in totala aderenta; se poate aplica la T-P. cu circulatie foarte redusi. d) Structurile hidroizolante cu membrane polimerice (de regula structuri monostrat) se aplica de regula pe suport rigid dar se pot aplica si pe suport elastic, semirigid sau semielastic cu respectarea stricta a prevederilor producatorului (de membrane polimerice); Membranele polimerice se aplici de reguli cu fixare mecanicd si sudarea/lipirca suprapunerilor conform prevederilor producatorului.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.X1,2003 2. PRINCIPIT PRIVIND PROIECTAREA, EXECUTAREA SI UTILIZAREA HIDROIZOLATHLOR 2.1.PRINCIPI PRIVIND PROIECTAREA 2.1.1. Prineipii generale 2.1.1.1.Documentatia de executie privind hidroizolarea cladirilor impotriva apei si/sau a umiditay ‘mediului se va intocmi conform prevederilor reglementirilor tehnice specifice in constructii, vigoare si in concordafa cu prevederile producatorilor de materiale hidroizolante. in 2.1.1.2.Documentafia de executie a lucrarilor de hidroizolare a cladirilor se va elabora de caitre firme si/sau persoane specializate, autorizate. 2.1.1.3.Documentatia de executie a lucririlor de hidroizolare va fi elaboratd explicit, pe stadii fizice distincte, cu prezentarea lucrarilor de alt specific si corelarea acestora cu. lucrar hidroizolare propriu-zise (dupa caz). 2.1.1.4.Documentatia de executie a luerdrilor de hi elaborate in baza urmatoareleor date definito a) Definirea si determinarea conditilor si exigenfelor stabilite de beneficiar (utlizator); b) Stabilirea si definirea din punct de vedere structural si functional al tipului de cladire, sau element al cladirii ce se hidroizoleaza; ©) Stabilirea conditiilor geologice (studiu geo, niv zonare geoclimatica, dupa specificul hidroizolafi 4) Stabilirea modurilor, parametrilor si nivelurilor de actionare curenta si maxim-potentieala a apei sau a umiditigii mediului asupra obiectului ce se hidroizoleazai; ©) Definirea tipului de hidroizolatie preconizat. roizolare se va intocmi in baza temei-program mediu si maxim al apelor freatice) si de 2.1.1.5.Documentaia de executie a luerdrilor de hidroizolare a cladirilor impotriva apei si/sau a umiditijii mediului va cuprinde memoriul justificativ-explicativ (justificarea solujiei adoptate in contextul datelor de tema, implicayiile in relayie cu lucrarile conexe, de alt specific), cantitit'- de lucrari pe stadii fizice, necesar de materiale, resurse si utilaje precum si piesele desenate de ansamblu si detaliile caracteristice. 2.1.1.6.Documentafia de executie va cuprinde specificatiile privind reglementirile tehnice de refering’, standardele sau agrementele tehnice ale materialelor, durabilitatea apreciati a structurilor hidroizolante preconizate si condifiile de utilizare. 2.1.1.7.Pentru lucriri de hidroizolare de amploare sau cu condijii de pericol privind incendiile, exploziile sau accidentirile, se vor elabora proiecte tehnologice si caiete de sarcini cu abordarea distinct a mAsurilor P.S.L. si de protectia muncii. 2.1.1.8.Proiectantul si beneficiarul pot opri luerarile de execufie in cazul in care se constata abateri de la prevederile documentatiei de executie, a prescripfiilor si reglementarilor in vigoare. 2.1.2. Prineipii particulare 2.1.2.1.La proiectarea hidroizolatiilor cladirilor se va tine seama de urmatoarele aspecte specifice ansamblului construit:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI2003 45 a). Definirea condifiilor geoclimatice de amplasare a constructiei; b) Categoria de importanta a cladirii; ©) Definirea generaki din punct de vedere volumetric si structural al clidirii, parjilor sau elementelor de constructie ce necesita hidroizolare sau termohidroizolare; d) Definirea functionalititii cladirii, partilor sau elementelor de constrctie pentru stabilirea generali a tipului de hidroizolatie sau de termohidroizolatie; @) Stabilirea precisa a naturii, geometriei si conformafiei elementului suport al structurii hidroizolante sau termohidroizolante; f) Definirea modului de comportare din punct de vedere al deplastrilor, vibratiilor, misearilor elastice si al nivelului de microfisurare-fisurare al elementului suport; g) Aprecierea si stabilitatea modalitijilor si nivelurilor de actionare medii-curente si maxim- potentiale a apei sau a umiditatii mediului asupra hidroizolatiei. 2.1.2.2.Proiectarea propriu-zisé a hidroizolafiilor la cladiri se va face in baza urmatoarelor aspecte: a) Stabilirea cerinfelor de performanfa a nivelurilor de performanfi necesare pentru structura hidroizolanta preconizata a fi utilizaté (conform sistemului LP.T. de apreciere calitativa global); b) Definirea si stabilirea tipului de hidroizolatie preconizata (in foi hidroizolante sau din mase omogene cu aplicare peliculari). in cazul structurilor termohidroizolante, se va face corelarea cu normele in vigoare privind termoizolarea construcjiilor, cu definirea i stabilirea structurii ansamblului termohidroizolant, ©) Stabilirea structurii ansamblului hidroizolant (monostrat, multistrat) a materialului- materialelor componente (bituminoase sau polimerice) si a sistemului de aplicare pe suport pentru suprafejele orizontale, inclinate si verticale, in concordanfl cu specificatiile producatorului si cu cele din agrementele tehnice a materialelor preconizate; 4) Definirea si stabilirea relafiilor privind anexele, accesoriile gi elementele constructive locale (receptoare pluviale, jgheaburi senouri, atice, stripungeri, diferente de nivel, socluri, etc.), in contextul suprafefei generale date si in concordanfa cu modul de utilizare-functionare; e) Determinarea si prezentarea elementelor speciale, particulare, atipice si modurilor de solutionare; £) Determinarea cantitagilor de luerari pe etape de executie, stadii fizice si pe tipuri de structuri; ) Determinarea cantitijilor de materiale necesare; fh) Stabilirea condifiilor privind verificarea calitaqii lucrarilor si urmarirea comportirii in exploatare. 2.2.PRINCIPI PRIVIND EXECUTAREA. 22.1, Prineipii generale 2.2.1.1.Executia hidroizolatiei cladirilor impotriva apei si/sau a umiditijii mediului trebuie s& se desfisoare in condifii facile pentru asigurarea calititii necesare in utilizare, prin respectarea reglementarilor tehnice in vigoare. 2.2.1.2.Lueritrile se vor executa de cditre firme autorizate, cu personal calificat, specializat in domeniu. 2.2.1.3.inaintea inceperii Iuerarilor, executantul va solicita proiectantulni, daca este cazul, prelucrarea documentatiei de executie, precum si elucidarea eventualelor neconcordange fafa de situatia din teren.46 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.X1.2003 2.2.1.4.{naintea inceperii lucririlor, executantul va elabora documentatia tehnologicA de executie (functie de natura si amploarea lucririlor) gi va stabili graficul de esalonare in raport cu lucritile conexe si/sau cu lucrarile de alt specific. 5.Executantul va prelua frontul de lucru in baza procesului verbal, cu indeplinirea tuturor exigenfelor impuse de natura lucririlor, de prevederile documentafiei de executie sia reglementirilor specifice in vigoare. 2.2.1.6.inceperea lucrarilor va fi precedati de organizarea de santier, in special privind asigurarea punctelor si traseelor de acces, a punctelor gi zonelor de depozitare a gospodariei anexe si a misurilor de protectie a muncii si de pazA si prevenire a incendiilor. 2.2.1.7.Luerarile se vor executa strict in conformitate cu conditiile si prevederile documentafiei de executie si a reglementirilor specifice in vigoare; orice neconcordané va fi semnalaté spre rezolyare proiectantului de specialitate cu instiinjarea beneficiarului. 2.2.1,8.Executantul va intocmi procese verbale privind diversele faze de executie, in special pentru Iuerarile ascunse, impreun& cu beneficiarul (si cu proiectantul). In unele cazuri se pot opera sondaje de verificare ce vor fi imediat remediate. 2.2,1.9.La terminarea executiei se vor intocmi formele de recepfie ale lucrarii (cu eventuale observafii ce vor fi insusite si operate de executant) in baza constatirilor si verificdrilor efectuate de 0 comisie format din executant, proiectant i beneficiar. Se vor face, unde este posibil, probari ale etanseitatii prin inundare pe timp limitat (72 ore) si observarea eventualelor infiltrati. 2.2.2. Principii particulare i), Stncturia [idrotanimai ss vor: splice la exemrioralSonmarcailceubifeonit limasiso, normale, adecvate lucririlor de hidroizolare; fra vanturi puternice sau ploaie, la temperaturi pozitive (conform prevederilor tehnologice), in general peste +2°C; b) Structurile hidroizolante se vor aplica in interiorul constructiilor in conditii de temperatura pozitiva si de perfects ventilare a spafiilor in care se lucreazA (in special la lucrul cu produse ce congin solventi organici volatili sau substanfe nocive). 2.2.2.2.Conditii referitoare la suport - conditii de preluare a frontului de lucru: a) Suportul pe care se aplic& structurile hidroizolante va fi uscat, degresat, curat si desprafuit; b) Nivelul admisibil al umiditatii naturale a suportului hidroizolatiei se recomanda sa fie: ‘maxim 12% la beton, elemente prefabricate din beton, sape, tencuieli (din mortar de ciment fiir adaos de var); © maxim 12% la beton celular sau spumat; ‘¢ maxim 20% la astereala din lemn; © maxim 15% la plici perlit, gips carton; maxim 15% la placi aglomerate celulozice. c) Suprafata suportului rigid trebuie sa fie plana, cu denivelari de maxim 5 mm determinate cu dreptarul de 2 m lungime, aplicat pe directia de planeitate; 4) Suprafata suportului rigid mu va prezenta neregularitifi (bavuri sau excrescenfe) mai mari de 2 mm determinate cu o rigleti de 20 em lungime, deplasata in toate sensurile;MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 76 bis/5.XI.2003 47 e) Nu se vor admite denivelati intre elementele suport, prefabricate, mai mari de 10 mm; denivelirile se vor rectifica cu mortar de ciment (fra adaos de var si eventual cu adaos de aditivi plastifiangi), cu o pant de minim 1/5; f) Suportul rigid nu trebuie s& comporte fisuriri in planul suprafefei mai mari de 1,5 mm (determinate prin calcul) sub actiunea tuturor inedrcatrilor previzibile, stabilite; g) Neregularitafile locale negative (scobituri, exfolieri) mai mici de 2 em se vor rectifica cu mortar cu rigini sintetice iar neregularitafile mai mari de 2 em? se vor rectifica cu mortar de ciment cu aditivi specifici (fra adaos de var); 1) Suporturile elastice, semirigide si semiclasice cu pante intre 2% si 3% vor fi plane, ined si nu se formeze (dupa aplicarea hidroizolafiei) stagniri de api mai mari de 1 m* cu grosimea stratului de apa de maxim 1,5 em; i) Muchiile intrande (scafe) sau iesinde vor fi realizate in unghi drept sau cu racord la 45° si nu vor prezenta neregularitati (bavuri) mai mari de 2 mm determinate cu rigleta de 20 em lungime si deniveltiri (longitudinale) mai mari de 5 mm determinate cu dreptarul de 2 m lungime (aceste condifii sunt aplicabile si in cazul slifurilor de ancorare-protectie a terminatiilor verticale a hidroizolafiei); nu se recomanda realizarea scafelor semirotunde. Se pot utiliza scafe prefabricate la hidroizolatiile impotriva apelor fri presiune hidrostatica; i) Se va verifica existena si calitatea montarii tuturor elementelor constructive si anexe la care se racordeaz hidroizolatia precum gi corecta execufie a acestora (receptoare de scurgere, strapungeri, elemente de fixare, elemente auxiliare, base, etc.). 2.2.2.3.Condifii de punere in oper’: a) Structurile hidroizolante si termohidroizolante vor fi asigurate la intreruperea lucrului, incét si se evite deteriorarea lucririi executate datorita factorilor naturali previzibili (precipitati, vant) ce pot actiona pe timpul pauzelor de lueru (noaptea, zile libere); b) Aplicarea structurilor hidroizolante se va face pe zone si sensuri determinate, tindndu-se seama in special de pante, de caile de acces, transport $i manipulare a materialelor, fir afectarea zonelor cu lucrari in curs de execufie sau terminate; ©) Dotarile grele de Iucru (butelii eu gaz, containere sau palefi cu material hidroizolant, etc.) Vor fi prevazzute cu postamenti si elemente de transport care si nu deterioreze suprafejele suport gi cele hidroizolante; d) La pante generale mai mici de 2% se admit stagn&ri de apa pe suprafete limitate. 2.2.2.4.Condifii privind protecfia muneii si prevenirea incendiilor a) Se vor lua toate misurile necesare pentru prevenirea accidentelor de munca (asigurarea cailor de acces verticale si orizontale, asigurarea golurilor, dotarea corespunzitoare a mijloacelor de ridicare a materialelor, etc.); b) Se vor lua toate misurile necesare pentru paza si prevenirea incendiilor (mod de lucru cu foc deschis, depozitarea materialelor, etc.): ©) Se vor lua toate masurile necesare pentru a preveni acumularea (in special in spatiile inchise, izolate) de gaze toxice si/sau inflamabile; d) Nu se vor admite utilaje, scule gi unelte improvizate sau defecte care ar putea periclita calitatea lucrarilor de hidroizolare sau protectiea si sinatatea muncitorilor. 2.3.PRINCIPH PRIVIND EXPLOATAREA Nofiunea de exploatare cuprinde aspectele privind durabilitatea, intrefinerea, utilizarea si funcfionarea sistemului hidroizolant. 2.3.1. Principii generale 23. ‘Durabilitatea unui sistem poate fi caracterizata prin dou moduri de evaluare:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.X1.2003 a) Garanfia acordata (durabilitate garantata de catre executant si/sau producator); trebuie si constituie un sistem obligatoriu de evaluare (cu referire la materialele hidroizolante componente structurii sau la structura in ansamblu); b) Durata de utilizare apreciata; constituie un sistem orientativ de evaluare calitativa ce poate fi luati in considerare functie de organismul care face aprecierea sau susfinerea prin exemplificai. Sistemul de garantare trebuie si precizeze masurile de intrejinere preconizate in functie de condifiile de utilizare in conformitate cu prevederile Legii 10/1995, cu garantie de 10 ani. in cazuri particulare, prin conventie intre parti (proiectant, executant, beneficiar) se pot stabili alte termene. 2.3.1.2.Masurile de intretinere preconizate si freevenfa acestora trebuiesc stipulate in Dosarul Tehnic (cartea tehnica a constructiei). 2.3.1.3.Conditiile de utilizare si funcjionare trebuie stabilite prin tema-program si vor fi menfinute pe 2.3.2. intreaga durati normat, Condifiile stipulate in tema program pot fi completate de proiectant ~ functie de criteriile de calitate considerate. Principii particulare: Durabilitatea_hidroizolatiilor cladirilor implicd un sistem functional privind verificarea, cexploatarea si intrefinere acestora: 2.3.2.1.Sistemul de verificare: Controlul calitajii lucrarilor de hidroizolafii se va face pe parcursul desfisuririi lucrarilor, pe faze determinate si la terminarea acestora si vor fi stipulate in procese verbale ce se vor anexa la cartea tehnic’ a construcfiei, astfel: a) Verificari pe parcursul lucrarilor: itea suportului; - calitatea materialelor hidroizolante; = pozifionarea si fixarea in structura suport a pieselor inglobate, de trecere, a elementelor de strapungere, etc.; + calitatea executiei pe etape de lucru a structurii hidroizolante si/sau termohidroizolante. b) Rectificari: = rectificdiri locale, unde este cazul, pe etape de lucru; - in vederea verificdrii finale sau ca urmare a acesteia se vor executa rectificari privind sistemele de asigurare si protectie, a eventualelor defectiuni locale si de finisare a suprafejei hidroizolate, unde este cazul. ©) Verificare finala: - verificarea de suprafaja se va realiza vizual si prin tatonare, urmarind corectitudinea si calitatea modului de aplicare, lipire, racordare, acoperire, asigurare si de protectie a structurii hidroizolante (la cerere, se poate face si verificarea structurald prin sondaje-carotare, cu probe de laborator ale acestora): - verificarea documentelor privind controalele de calitate (procese verbale) efectuate pe parcursul desfisurarii lucrarilor; = verificarea prin proba cu apa (unde este posibil’ realizarea indund&rii cu apa) timp de 72 ore (flird a se depasi capacitatea de stabilitate si rezistenta a cladirii). d) Verificati periodice: - verificarea periodicd se va realiza conform unei metodologii stabilite de catre beneficiar cu proiectantul gi/sau executantul. Aceasté verificare este recomandabil a fi efectuati la intervale de doi ani.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI2003 49 2,3.2.2.intretinerea La verificdrile periodice se va urmari si modul de utilizare a hidroizolatiei, in sensul respectarii conditiilor-cadru de utilizare stabilite prin tem&; orice interventii neprevazute se pot face numai cu acordul proiectantului, La verificdrile periodice se vor avea in vedere: a) Interzicerea oricaror interventii efectuate asupra hidroizolatiei (spargeri, inearcari suplimentare, ancoraje, etc.); b) Interzicerea circulafiei pe suprafefele concepute si realizate ca necirculabile; in acest sens este recomandabil ca in cazul teraselor necirculabile de mari dimensiuni sau care cuprind puncte de vizitare, s se prevada cai de acces ocazional, prin asigurarea unor zone cu protectii adecvate acestui scop. intretinerea Eee este sarcina beneficiarului, conform indicafiilor stipulate in documentatia tehnica. Intretinerea const in masuri privind utilizarea corecta si la lucrari de interventie curente. La lucrarile de intervengie curente (ce se referd la izolajiile aparente sau accesibile, nu la cele ascunse, acoperite de structuri grele) se au in vedere: a) Curdfirea sezonieré periodica a suprafejelor prin inlturarea depunerilor si vegetatilor (minim de 2 ori pe an; primavara si la sffrsitul toamnei) prin maturare, precum si curdifirea cu atenfie pe timpul iemii a aglomerarilor excesive de zipada sau a ghetii din zonele de dirijare si scurgere a apelor pluviale; b) Curatirea trotuarelor perimetrale de protecfie a soclurilor sau subsolurilor clidirilor; ©) Interzicerea efectuarii de sapaturi in zonele hidroizolate subteran, fra asigurarea unor misuri pentru preintimpinarea degradarii izolafiei si acumularilor de api sau de modificare a regimului hidrografic subteran; 4) Interzicerea schimbarii modului de utilizare a spatiilor hidroizolate fara acordul proiectantului; e) Mentinrea in condifii functionale a elementelor de protectie a hidroizolatiei (tencuieli, sape, dalaje, copertine, etc.); la protectiile cu pietrig se recomanda ca la 7-10 ani s& se cearn& si s& se spele stratul de pietrig si anual (primavara) s& se repartizeze uniform pe suprafafd (intindere uniform); f) Repararea sau regenerarea zonelor deteriorate accidental (hidroizolafii si/sau elemente de protectie.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.X1.2003 3. PRINCIPII_ GENERALE PENTRU EVALUAREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE LA CLADIRI ‘Acest capitol cuprinde cerinfele de calitate, condifiile tehnice gi criterlile de performanfa principale la care trebuie sa raspunda urmatoarele categorii de hidroizolare: - hidroizolarea acoperisurilor si a altor elemente ale cladirilor supuse direct acfiunii apelor meteorice: - hidroizolarea elementelor sau partilor de cladiri impotriva exfiltratiilor; - hidroizolarea elementelor sau parfilor de clidiri, amplasate subteran, impotriva infiltratiilor i/sau exfiltratiilor. Principiile generale enunfate in prezentul capitol vor fi precizate, in capitolul 8, prin niveluri de performanjé corespunzitoare criteriilor de performanfi ale diferitelor categorii de structuri hidroizolante. 3..PRINCIPI GENERALE PENTRU EVALUAREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE ALE ACOPERISURILOR SI A ALTOR ELEMENTE ALE CLADIRILOR SUPUSE DIRECT ACTIUNII APELOR METEORICE Se referii la urmatoarele elemente sau parti ale clidirilor supuse direct acfiunii apelor meteorice: = acoperisuri teras plate - cu panta cuprinsa intre 0% (inclusiv) si 1,5% (in climat montan ru sunt admise pante 0%; sunt recomandate pante peste 1,5%); = acoperisuri teras& - cu panta cuprinsi intre 1,5% si 5% (se admit portiuni limitate la maxim 30% din suprafafi cu pante peste 5%); - alte elemente ale cladirilor, Acest paragraf cuprinde cerinfele de calitate, condijiile tehnice si criteriile de performanja principale la care trebuie si rispunda hidroizolatia acoperisurilor si a altor elemente ale cladirilor supuse actiunii apelor meteorice, conform urmitorului tablou: Nr] Cerinfe de ealitate Condifii tehnice Criterii de performangi ert 0 1 2 3 T. | Rezistenja si siabilitaiea | Aptitudinea de exploatare | Evitarea deformafiilor excesive sub sarcini concentrate: = sfgeata limitata sub sarcind; se refera la structura hidroizolanta in raport cu suportul. Evitarea degradarilor produse la deplasarile suportului: ~ alungirea la rupere la tractiune. Capacitatea de rezistenta si | Forta de aderenta la suport (realizati prin lipire sau stabilitatea lestare) in vederea prevenirii efectelor sucti presiunii vantului Durabilitatea structural | Mentinerea proprietatilor initiale: = durata de garantie stabilita, 2, | Siguranta in exploatare | Siguranfa in utilizare Rezistenfa la incarcari concentrate: = rezistenta la perforare statica. Rezistenta la soc cu corpuri dure: = rezistenta la perforare dinamica. Siguranfa_ 1a _circulatie | Prevenirea alunecarii: (ocazionala) ~ coeficientul de frecare la lunecare in planul dat.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI.2003, st 1 2 Siguranja Ta foo Rezistenja la for Clasa de combustibilitate + inmod curent nu se pun conditii; = pentru cazuri cu pericol de foc se vor lua méasuri specifice (includerea hidroizolatiei {ntre elemente sau straturi incombustibile, intreruperea de elemente incombustibile, etc.); la executie, dup caz, se adopti ‘misurile ce se impun privind NPSL. Tgiena, sindtatea oame- nilor, refacerea i protectia mediului Tgiena aerului i apet de substanfe poluant ~ pe durata exploatirii hidroizolatiei mu se admit emisii de substanje toxice sau insalubre; - la executie, dupa caz, se adopt masurile ce se impun, privind NTSM si NPSI. Protectia termica, izolare hidrofugs si economia de energie Protecfia termica Izolarea hidrofuga ‘Comportament la temperaturi ridicate: - — deplasari limi suport. Comportament la temperaturi scdzute: = flexibilitatea hidroizol: Etanseitatea la api = _ impermeabilitatea hidroizolatiei. Protecjia__impotriva zgomotului Teolarea Ta zgomot de impact Tmbundtafirea indicelui de izolare la zgomot de impact: = se determina in cazuri speciale (terase utilitare cu circulatie intens8, spatii interioare ce necesita nivel redus de zgomot. 3.2.PRINCIPI GENERALE PENTRU EVALUAREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE ALE CLADIRILOR $I PARTILOR DE CLADIRI {MPOTRIVA EXFILTRATIILOR Se refera la elemente sau parfi ale cladirilor amplasate subteran sau suprateran, hidroizolate impotriva exfiltratiilor, supuse apelor fara presiune hidrostatica sau cu presiune hidrostatica redus& (spatii, parti si elemente de constructie supuse la umeziri, stropiri, spalari sau siroiri). Acest paragraf cuprinde cerinfele de calitate, conditiile tehnice si criteriile de performanta principale la care trebuie si rispunda hidroizolatia elementelor sau parjilor de cladiri supuse exfiltrafiilor, conform urmatorului tablou: Nr] Cerinfe de e: Condifii tehnice Criterii de performangi ort 0 1 2 3 1, | Rezistenfa si stabilitatea | Aptitudinea de exploatare | Evitarea “deformatiilor excesive sub sarcini Capacitatea de rezistenta si stabilitatea concentrate: - Sfigeata limitaté sub sarcind; se refera la structura hidroizolanta in raport cu suportul. Evitarea degradarilor produse la _deplasirile suportului sau elementului suprapus: ~ alungirea la rupere la tractiune. Forfa de aderenta la suport: ~ nu. constituie conditie prin faptul ct hidroizolatia se afli de regula, intre clementele rigide, grele. Mentinerea proprietafilor initiale: = durata de utilizare a cladirii.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.X1.2003 0 1 2 3 2. | Siguranja in exploatare | Siguranfa in utilizare Rezistenfa la inciretri concentrate: = _rezistenta la perforare static’. ‘Siguranta la foc Rezistenta la foc ‘Clasa de combustibilitate: = in mod curent nu se pun conditii hidroizolatia find cuprinsi de regula intre elemente continue, incombustibile. Tgiena, Stnitatea oame- | Tgiena aerului gi apet de substanfe poluante: nilor, refacerea si - pe durata exploatirii hidroizolatiei nu se protectia mediului admit emisii de substanje toxice sau insaluby - la executie, in special in spatiile limitate si inchise, se impune adoptarea masurilor specifice NTSM si NPSI. Protecfia termicl, izolare | Protectia termic& ‘Comportament la temperaturi ridicate: hidrofuga si economia - fri restrietii pentru hidroizolafii aflate in de energie interiorul cladirilor; - deplastri limitate fati de suport ale hidroizolatiei aflate la exteriorul clidirilor. ‘Comportament la temperaturi seazute: - in mod curent nu se pun conditii (flexibilitatea hidroizolatiei). Tzolarea hidrofuga Etangeitatea la apa: - _ impermeabilitatea hidroizolatiei. Proteojia __impoiriva | Izolarea la zgomot de | Imbundtajirea indicelui de izolare la zgomot de zgomotului impact impact: = _ in mod curent nu se pun condifi 3.3.PRINCIPIL GENERALE PENTRU EVALUAREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE ALE ELEMENTELOR SAU PARTILOR DE CLADIRI, AMPLASATE SUBTERAN, iMPOTRIVA INFILTRATULOR SUSAU EXFILTRATULOR Se referd la urmatoarele elemente sau pirti ale cladirilor amplasate subteran (sub cota +0,00) hidroizolate impotriva infiltratiilor si/sau exfiltrafiilor, supuse actiunii apelor cu sau fir presiune hidrostatica (caz particular: constructii supraterane hidroizolate impotriva exifiltratiilor, supuse apelor cu presiune hidrostaticd: bazine, rezervoare): = subsoluri; - fundafii, socluri de fundayii; = _ spafii tehnice si tehnologice (bazine, rezervoare); = spatii, elemente sau parti de constructii supuse la umeziri, stropiri, spalri sau siroiri. Acest paragraf cuprinde cerinjele de calitate, condifiile tehnice si criteriile de performanti principale la care trebuie si raspunda hidroizolatia elementelor sau parjilor de cladiri, amplasate subteran, impotriva infiltrafilor si/sau exfiltrafiilor, conform urmatorului tablou:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.xI.2003 53 Nr] Cerinfe de calitate Condifii tehnice Criterii de performangi ort 0 1 2 3 1. | Rezistenja i stabilitatea | Aptitudinea de exploatare | Evitarea deformafiilor excesive sub sarcini Capacitatea de rezistenta i stabilitatea Durabilitatea structural concentrate: = sfigeata limitati sub sarcind; se referd la structura hidroizolanta in raport cu suportul. Evitarea degradarilor produse la _deplasarile suportului sau elementului suprapus: = alungirea la rupere la tractiune. Forfa de aderenta la suport: = nu constituie conditie prin faptul ca se afla de regula, intre elementele ride, grele, iranfa in exploatare Siguranfa in utiizare Rezistenfa la incdredri concentrate: = _rezistenta la perforare staticd. 3. | Siguranja la foo Rezistenfa la foe Clasa de combustibilitate: - fn mod curent nu se pun condi hidroizolatia fiind cuprinsi de regula intre ‘elemente continue, incombustibile. @, | Tgiena, sinitaiea oame- nilor, refacerea i Emisia de substanfe poluante: = pe durata exploatirii hidroizolajiei nu se protectia mediului admit emisii de substanfe toxice sau insalubre; = la executie, in special in spatiile limitate si inchise, se impune adoptarea misurilor specifice NTSM si NPSI 3. |Protecfia __termic&, | Protectia termic& ‘Comportament la temperaturi ridicate: izolare hidrofuga i ~ fir restrictii pentru hidroizolatii aflate in economia de energie interiorul cladirilor; = deplaséri limitate fap de suport ale hidroizolatiei aflate la exteriorul cladiri ‘Comportament la temperaturi seazute: - in mod curent nu se pun conditii (flexibilitatea hidroizolatiei). Izolarea hidrofugat Etanseitatea la apa: = impermeabilitatea hidroizolatiei impotriva umiditafii naturale a solului ~ impermeabilitatea hidroizolatiei impotriva apelor cu presiune hidrostatic’, (acoperitor, ‘cu majorarea cu 25% a inalfimii maxime a coloanei de apa estimate); - impermeabilitatea hidroizolagiei impotriva efectului de migratiune capilara, la socluri si fundafii (si fie asigurat nivelul presiunii exercitate de elementele de constructie pe ssuprafata hidroizolatiei ©. | Protecjia__impotriva zgomotului Taolarea Ta agomot de impact Imbundtatirea indicelui de izolare la zgomot de impact: = _ in mod curent nu se pun conditii.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI.2003 SISTEM PRACTIC DE EVALUARE = A_—s STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE; SISTEMUL - LP.T. in prezentul capitol, din criteriile de performanji enunjate (capitolul 3), s-au selectat trei criterii principale care permit evaluarea globala a structurilor hidroizolante monostrat sau multistrat. Aceste criterii de evaluare denumite ,,sistem I.P.T.” sunt urmatoarele: L impermeabilitatea la apa P. _rezistenfa la perforare (static& $i dinamica) T. _ comportamentul la temperaturi ridicate 4.1 1MPERMEABILITATEA LA AP (1) Se clasifiea in sase categorii de niveluri exigentiale, pentru care structura hidroizolanta este impermeabil, conform tabelului: Niveluri de clasificare ‘elul presiunii apel “Timpul menginerii ” (kPa sau m coloani de apa) | presiunii (ore) te 1,5 sau 0.15 72 12. 10 sau 1,0, 72. 13. 60-sau 6,0 _—a La. 700 sau 10,0 as 1S. 200 sau 20,0, ag ~ 16. 400 sau 40,0. 48 17. este 400 sau 40,0 ae Impermeabilitatea la apa se determina conform prevederilor STAS 2921-76. 4.2.REZISTENTA LA PERFORARE (P) Reprezinti rezultatul interpoluarii valorilor (indicilor) de clasificare a rezistentelor la perforare static (Ps) gi perforare dinamica (Pd) conform urmitoarelor tabele: Rezistenta Ia perforare static’ (Ps) Rezistenja la perforare dinamica (Pd) Niveluri de Tncdreare-kg Niveluri de ‘Energie de yoc de 9 J; subelasifieare-Ps_| (bila G10 mm) subelasifieare-Ps_| (poanson sferic, O mm) Ps.1. <= Pd. 25-30 Ps.2. ST Pd. 15-20 Ps.3. SIs, Pa. E10-12 PsA. 325. Pd. 4-6 Pentru hidroizolaiile monostrat la invelitorile acoperisurilor s-a stabilit un parametru intermediar Ps.3.8, ce corespunde unei valori a inceredrii >20 kg. Clasamentul gencral .,P” sc defineste conform urmatoarei grile de interpolare a Ps” si ,Pd”: Niveluri de subclasifieare Perforare statics | Perforare di Ps.1 Pal. Ps.2. Pa.2. P3P 3S) Ps3.(Ps.3.S) Pd3. Pa. Psd. Pd.4. Nivelul general de calificare P corespunde nivelului minim al Ps gi Pd. Rezistenfa la perforare statica se determina conform SR 137-1995. Rezistenja la perforare dinamica se determina conform Directivelor Generale UEA\te. 4.3.COMPORTAMENTUL LA TEMPERATURI RIDICATE - (T) Reprezinta jinuta structurilor hidroizolante la temperaturi ridi stratului suport si a straturilor intre ele, conform tabelului: ate la alunecare (glisare), la nivelul Niveluri de clasificare | Mirimea deplasirii | Temperatura de incereare Te. (mm) co) 1 >2 +60, 72. =, 60. T3. = +80 TA. = 100 Aceasti categorie este semnificativa pentru structurile hidroizolante aflate in contact direct cu factorii mediului ambiant de situare (Insoleiere directa) dar este utila gi pentru perioada de aplicare, inainte de a fi acoperite cu elemente de constructie sau sisteme suplimentare de protectie ‘Comportamentul la temperaturi ridicate se determina conform SR 137-1995.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI,2003 55 5. PRINCIPIL PRINCIPALE DE EVALUARE A MATERILELOR HIDROIZOLANTE in prezentul capitol sunt prezentate criterii de performanfa care permit evaluarea diverselor tipuri de materiale hidroizolante Criteriile de performanfa se clasificd in dows categorii de parametri: - parametri definitorii, principali de evaluare a materialelor hidroizolante dar prin extensie si de apreciere a structurilor hidroizolante monostrat sau multistrat. Pentru aprecierea structurilor hidroizolante multistrat se va lua in considerare in prineipiu, in cadrul unui parametru, materialul cu nivelul de exigenja cel mai defavorabil: - paramatri auxiliari de evaluare suplimentara a materialelor hidroizolante sunt prezentafi in ANEXA NR.1. Paramatri definitorii, principali sunt: 5.1.FORTA DE RUPERE LA TRACTIUNE (R) ‘Acest parametru este relevant pentru materialele hidroizolante dar si pentru structurile hidroizolante (membrane si mase omogene cu aplicare peliculara). Parametrul R se exprima in N/5 cm, conform SR 137/1995. Parametrul R se exprima in valori pentru sensul longitudinal gi transversal al materialelor si/sau structurilor hidroizolante, conform urmatorului tabel: Nivel de exigenti Forja de rupere la tractiune (N/S em) R Jongitudinal RL transversal Rt RI <250 Rel. <150 R2. 250-300 Rt. 150-200 R3. 300-400 Rt. 200-300 RA. 400-500 Rts 300-400 RS. >500 Rt 400 Nivelul general de calificare R corespunde nivelului minim al RI si Rt. 5.2.ALUNGIREA LA RUPERE LA TRACTIUNE (A) Acest parametru este relevant pentru materialele hidroizolante dar si pentru structurile hidroizolante (membrane si mase omogene cu aplicare peliculara), Parametrul A se exprima in procente, conform SR 137/195. Parametrul A se exprima in valori pentru sensul longitudinal gi transversal al membranelor si/sau structurilor hidroizolante, conform urmatorului tabel: Nivel de exigent Alungirea la rupere la tracfiune (%) A longitudinal A.1. transversal A.t. Al. 2 Atl. S P2. ‘Supon rigid 155 P2. termoizolatie ranversat ‘Lemn sau Ts5 | Pa Pa. PS. PS. 3S PS. TS5 | P3. PS. termoizolatie semirigida = BuMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bis/5.X1.2003 Tablou 1” Rezistenta la temperatura (T) Tipul functional al acoperigului Suportul Inaccesibil Utilitar structurit ‘Auto- | Proteetie | Pietonal | Auto | Pietonal | Gradina hidroizolante protectie | suplimentars Protectie | Protectie | Protectie grea suplimentara grea | dale pe | strat m ploturi | drenant 0 i 2 3 4 5 6 7 Toolagie emmiet [0-15 | 1.3. TI io Me TE. semirigida sam [15-5 | _T3. 72 Teta [ata |e 72, rigid >3_| Ta Suport gid 015 | 13. TH go ag oR TH 15-5) 13. 2, eT 72. 33 Ta. 155 TI TLemn sau 55 |_13. Tz Te Ts. panouri 33 Ta fibrolemnoase Placi profilate | 15-3 | 13. 72, din tabla cu termoizolatie semirigida 5 TA. NOTA: pentru pante >30% temperatura va fi de 120°C 4) Condifii privind nivelurile minime de performanfa pentru care este asiguratd etanseitatea: = _rezistenja la rupere la tractiune (R): © pante sub 20%: R.3. (se admite sub 3% - R.2.); * _pante peste 20% (inclusiv suprafefe verticale): © altitudini mai mari de 800 m: R.4. - alungirea la rupere la tracfiune (A): © structuré aplicaté pe suport rigid, cu panta sub 20%: A.2.; © structura aplicati pe suport elastic sau semirigid, cu panta sub 20%: A.4.; est © structura termohidroizolant ranversata: F.2.; 8.1.2.2.Condifi rivind execufia: a). Condifii privind modul de aplicare: zona climatica I si Il (conform SR 10907/1-97: F.3. zona climatica III (conform SR 10907/1-97): F.4. pentru zona climaticd IV (conform SR 10907/1-97): F.5.5 altitudini mai mari de 800 m: F.6. a ctura aplicata pe suport semielastic, cu panta sub 20%: A.5. ~ _ flexibilitatea la temperaturi scizute (F): = aplicarea membranei superioare pe suport orizontal cu panta sub 5% se recomanda a se face in lungul liniei de panta iar pe suport cu pant& peste 5% se recomanda a se face perpendicular pe linia de pant; membrana superioari poate fi aplicata paralel cu membrana inferioard dar decalat la 1/2 din litime; 6768 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.X1.2003 - continuitatea etansi a suprapunerilor se va realiza prin lipire sau sudurd la dimensiunea minima indicata de producaitor; - linia suprapunerilor capetelor membranelor succesive nu va fi colineara ci va fi decalata cu 50 em iar linia suprapunerilor capetelor membranelor stratului superior va fi decalata cu minim 1 m fay de cea a stratului inferior. b) Conditii privind nivelurile de performanfa minimale de etanseitate a suprapunerilor: - Nivelul de asigurare a etanseitaii imbinarilor suprapunerilor (J) va fi de 10 Kpa la pante peste 5% si de 15 Kpa la pante sub 5% (presiune menfinuta timp de minim 30 minute). 8.1.3. Structuri hidroizolante verticale (monostrat sau bistrat) 8.1.3.1.Condifii conceptuale: a) Conditii generale privind domeniul de utilizare: - hidroizolatia verticala din membrane bituminoase se va prevede in structuri minim bistrat, in zonele C, D si E corespunzitoare ,zonarii incarcarilor date de zapada”, conform STAS 10101/21-92 si in zonele ce presupun aglomeriri de zApada; ~ - membranele ce compun hidroizolajia verticala vor fi de aceeasi natura sau compatibile intre ele si cu cele ce compun structura hidroizolanta curenté, de cdimp; suportul hidroizolatiei verticale se recomanda si fie rigid sau elastic. b) Con privind alc&tuirea: se vor prevede structuri monostrat sau bistrat cu membrane bitumate cu bitum aditivat, minim structuri bistrat cu membrane bitumate cu bitum oxidat sau structuri monostrat ‘cu membrane polimerice; = Ia terasele utilitare hidroizolatia vertical va fi minim bistrat (nu se include stratul suplimentar de intdrire); - structura hidroizolant& verticala va fi autoprotejata sau cu protectie suplimentara grea (tencuieli armate sau elemente prefabricate); ~ hidroizolafia verticala se va aplica in totald aderenfa faj& de elementul suport; ~ hidroizolatia verticala se va aplica pe inilfime minima de 30 cm in zonele submontane, montane si depresionar-montane, Pentru inaljimi mai mari de 50 em se recomanda a se prevede fixare mecanici continui a pérfii superioare, terminale, a structurii hidroizolante; = hidroizolafia verticala se va racorda (intoarce) pe capul aticelor sau se va fixa mecanic™ a partea superioara. NOTA: Principiile de alcdtuire a principalelor tipuri de racorduri intre planuri, pe elementele constructive si instalajii precum si datele privind dimensionarea pieselor de colectare si scurgere a apelor meteorice sunt prezentate in ANEXA NR.6. °) conc privind nivelurile minime de performana in sistemul L.P.T.: impermeabilitate (1): I. ~ _rezistenja la perforare (P): * structuri hidroizolante autoprotejate: P.1.; © structuri hidroizolante cu protecfie suplimentara: P.2. comportamentul la temperatura ridicata (T): T.2. 4d Con privind nivelurile minime de performanfa pentru care este asigurata etanseitatea: forja de rupere la tractiune: R.4.; = alungirea la rupere: A.2.; + flexibilitatea la temperaturi sc&zute: FP.’ = rezistenja la sfasiere; se va considera nivelul necesar pentru asigurarea stabili nivelul fixarilor mecanice.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI.2003 69 8.1.3.2.Condifii privind executia: 8) Condit privind modu de aplicare: intersecfia intre planul vertical si orizontal se va realiza in vinclu sau cu racord (scaffi) Ia 45° (cu lungimea ipotenuzei de minim 5 cm); scafa poate fi realizati din sapa din mortar de ciment sau cu piese profilate, speciale (din membran& bituminoasa, lemn, etc.); terminafia superioara a structurii hidroizolante se recomanda a fi asigurati prin fixare mecanic&, prin introducere in slit orizontal sau prin acoperire cu lacrimar; stratul suplimentar de intarire va fi acoperit pe orizontala de hidroizolajia orizontala monostrat sau va fi interpus intre straturile hidroizolatiei orizontale multistrat. Stratul hidroizolant vertical, exterior, se va suprapune peste ultimul strat (superior) hidroizolant al structurii de camp (orizontale); hidroizolatia vertical’ va putea fi constituit din prelungirea hidroizolatiei orizontale numai in sensul derularii membranei hidroizolante; nu se admite racordarea pe vertical transversal sensului derularii membranei hidroizolante. b) Conditii privind nivelurile de performant minimale de etanseitate a suprapunerilor: nivelul de asigurare a etanseititii imbindrii suprapunerilor la structurile monostrat al imbinarilor verticale va fi de 15 Kpa si cel al imbinarilor cu suprafefele orizontale de 20 Kpa iar la structurile bistrat de 10 Kpa, respectiv 15 Kpa. 8.2.ALCATUIREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE IMPOTRIVA EXFILTRATULOR 8.2.1. Condifii nceptuale: a) Condifii generale privind domeniul de utilizare: hidroizolarea elementelor si parfilor de cladire amplasate suprateran sau subteran impotriva exfiltrajiilor se referi la etansarea spatiilor umede, cu spailari si stropiri ‘ocazionale, periodice sau continue; hidroizolarea acestor spafii se poate concepe cu membrane hidroizolante sau cu mase omogene cu aplicare peliculara si se concretizeaz& prin hidroizolarea pardoselilor, plintelor si dupa necesitati a perefilor; acest tip de etansare este impotriva apelor flird presiune hidrostatica, astfel: © cu solicitare moderati in cazul spafiilor umede si/sau cu. spalari si stropiri ocazionale; * cu solicitare intens& in cazul spafiilor cu spalari si stropiri (siroiri) periodice si/sau continue. suportul hidroizolatiei va fi rigid; hidroizolajia orizontala si verticala va fi protejata suplimentar cu gape sau tencuieli. 0), Consitiprivind alcdtuirea,funcfe de intensitatea solicit: b.1 Solicitiri moderate se vor prevede hidroizolafii monostrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosimea minima de 2,5 mm sau cu membrane polimerice cu grosimea minimi de 0.8 mm, structuri monostrat sau bistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea total de 3 mm sau structuri cu minim doua straturi din mase omogene cu aplicare peliculara, armate; flexiunea intre planuri va fi intarita, in lungul liniei de intersectie, cu un strat hidroizolant suplimentar (membrana sau mase omogene cu aplicare peliculari, armate) cu latimea desfasurata de minim 25 cm (minim 10 em pe verticala); hidroizolarea suprafefelor verticale (fiind mai putin solicitate) poate s& nu fie prevazuta cu materiale hidroizolante ci din tencuieli si/sau finisaje impermeabile (vopsitori, placaje).70 8.2.2, MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.X1.2003 b.2.Solicitari intense: se vor prevede hidroizolatii monostrat cu membrane bituminoase cu bitum aditivat cu grosime minima de 3 mm sau cu membrane polimerice cu grosimea minima de 1,0 mm, recomandabil 1,2 mm, structuri bistrat cu membrane bituminoase cu bitum oxidat cu grosimea totald minima de 4 mm sau structuri cu minim trei straturi din mase omogene cu aplicare peliculara, cu doua straturi de armare; flexiunea intre planuri va fi intarité, in lungul liniei de intersectie, cu un strat hidroizolant suplimentar (membrana sau mase omogene cu aplicare peliculara, armate) cu lijimea desfasurata de minim 30 cm (minim 15 cm pe vertical); hidroizolajia suprafefelor verticale (fiind mai putin solicitata) poate fi previzuta conform prevederilor de la pet.8.2.1.b.1. (suprafeje orizontale): NOTA: Principiile de hidroizolare a elementelor si pirfilor de cladire impotriva exfiltrafiilor sunt prezentate in ANEXA NR.7. ¢) Conditii privind nivelurile minime de performanja in sistemul L.P.T., functie de intensitatea solicit&rii: ¢.1.Solicitari moderate: impermeabilitate (1): I. rezistenfa la perforare (P): * P.2. pentru suprafete verticale; * P23, pentru suprafete orizontale; comportament la temperatura ridicata (I): T.2. ©2.! Solicita i intense: impermeabilitate (1): .2.; rezistenfa la poansonare (P): © P.2. pentru suprafefe verticale; © P.4. pentru suprafee orizontale. comportament la temperatura ridicaté (T): T.2. 4) conditii privind nivelurile minime de performanja ale materialelor hidroizolante: forja de rupere la tractiune: ¢ R22. pentru suprafete orizonatele; + R.3, pentru suprafefe verticale. alungirea la rupere: A2s flexibilitatea la temperaturi sedzute: —F.1. 8) Condi prvind modul de apicare: intersectia dintre planuri se recomanda a se realiza in vinelu; hidroizolatia vertical cu indltimea mai mare de 50 cm necesitd fixare mecanicd a marginii superioare; stratul suplimentar de intirire si hidroizolatia verticala vor fi suprapuse minim 10 em peste hidroizolatia orizontala in cazul structurilor monostrat. b) Conditii privind nivelurile de performanja minimale de etangeitate a suprapunerilor: nivelul de asigurare a etanseitifii imbinarilor (J) va fi de 20 Kpa pe suprafefele orizontale si 15 Kpa pe suprafefele verticale.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 76 bis/5.XI.2003 a 8.3.ALCATUIREA STRUCTURILOR HIDROIZOLANTE A ELEMENTELOR SI PARTILOR DE CLADIRE AMPLASATE SUBTERAN (SOCLURI, FUNDATI, SUBSOLURI) IMPOTRIVA INFILTRATHLOR SUSAU EXFILTRATILOR 8.3.1. Tipuri de prezenfi a apei pentru care este necesard hidroizolarea elementelor si pirtilor de clidire amplasate subteran: 83.1.1. Ape ftird presiune hidrostaticd umiditatea natural a teremului: provine din apele de precipitajie care nu stagneaza in sol si care nu exercitd o presiune hidrostatica (terenuri permeabile avand k>0,01 m/s); = apa de scurgere: este apa in migcare, sub efectul gravitafiei, in drum spre panza freatica (terenuri permeabile avand k>0,01 m/s), care nu exerciti presiune hidrostatica sau exercitii o presiune nesemnificativa, temporar. 8.3.1.2.Ape cu presiune hidrostatica: a) Ape de infiltratie: apa de acumulare: este apa de scurgere care se acumuleazi prin intdlnirea straturilor greu permeabile gi exercité o presiune hidrostatica; - apa de stratificatie: este apa de scurgere care patrunde in straturi greu permeabile stribitute de straturi permeabile si prin care se acumuleazA gi exerciti o presiune hidrostatica; ~ apa freatica: este apa care formeazii un strat compact intre granulele de sol si exercita 0 presiune hidrostatic’. b) Ape de exfiltratie: = apa de stocare: este apa confinutd in bazine sau rezervoare. ©) Actiuni combinate; infiltratie si exfiltrafie. 8.3.1.3.Situafii de prezenfé a apelor cu presiune hidrostatica pentru care este necesara hidroizolarea subterand a construcfiilor Doul constrvefi-alsturate, fundete la edéncimi diferit, una Hind deasupra gi ceolalts sub nivel panzei freatice. Daca constructia fundata sub nivelul pénzei freatice se afla in amonte fata de sensul de scurgere al apei, construcfia fuundata peste nivelul panzei freatice nu necesité hidroizolatie iar daca se afla in aval se va hidroizola deoarece se ridica nivelul panzei freatice. Hidroizolatiile vor fi prevazute impotriva apelor cu presiune hidrostatica. Construcfiile aflate deasupra nivelului maxim al painzei freatice se vor hidroizola impotriva apelor fir presiune hidrostatica.72 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI.2003 Construcfia se afl in zona de scurgere natural a apelor de infiltragie prin stratul permeabil (nisip) aflat intre doud straturi putin permeabile (argila) Construcfia se afl in zona de scurgere naturala a apelor de infiltrafie prin stratul permeabil (nisip) situat sub stratul de pamint vegetal, permeabil Constructia se afl intr-un teren putin permeabil iar umplutura sipaturii este permeabila, ceea ce conduce la acumulaii de ape ce exercita presiune hidrostatics Construefia se afl intr-un teren pufin permeabil dar care are fracturi de teren permeabil ce converg spre constructie si zona de umplutura a stipaituriiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI.2003 73 8.3.2. Condifii conceptuale: 8.3.2.1.Conditii generale privind domeniul de utilizare: a) b) °) d) e) Hidroizolatiile se vor prevede in urmatoarele situafii: - in cazul terenurilor in care nu exist pericol de infiltrare cu produse petroliere sau a altor solufii care pot afecta caracteristicile calitative ale materialelor hidroizolante; - in cazul cAnd sunt avantajoase tehnic sau economic decat alte procedee ca: ridicarea nivelului inferior al constructiei, utilizarea de betoane sau mortare impermeabile, impermeabilizarea terenului, prevederea de sisteme drenante, etc. Proiectarea constructiilor subterane se va face astfel incat si se asigure posibilitatea executarii hidroizolatiei finandu-se seama de urmatoarele: - forma constructiei in plan gi in sectiune vor fi cét mai simple pentru asigurarea unei manopere simple si sigure; = constructia se va amplasa de reguli la o distanti de minim 1,20 m fafa de alte construcfii sau elemente de constructie existente sau in curs de proiectare-executic, pentru a avea spafiul necesar executiei hidroizolatiei; in caz contrar se va proceda astfel: © se va prevede un perete suport al hidroizolatiei distantat si separat fafi de construcfia existent printr-un strat de desolidarizare si alunecare (plici deseuri cauciue, plici polistiren expandat, placi sau foi din materiale polimerice, etc.); © se va retrage partea subterana a construcfiei la distanjé de minim 1,20 m iar partea supraterand va iesi in consol la limita necesara. + la baza sipiturii, perimetral constructiei, vor fi prevazute rigole si pufuri pentru dirijarea, colectarea gi evacuarea apelor din precipitafii; suplimentar, daca este cazul, se poate prevede un sistem permanent de epuisment pentru coborarea panzei freatice la minim 30 cm sub nivelul betonului de egalizare, pentru a se asigura un suport uscat pentru executarea hidroizolatiei (orizontale); - in cazul hidroizolafiei in sistem ,.cuva exterioara” betonul de egalizare de sub radierul constructiei (subradier) trebuie prevazut cu o supralargire de minim 30 cm pe tot conturul radierului (cu ingrosare si armare suplimentara perimetrali pentru a se impiedica fisurarea) pentru crearea spafiului necesar de racordare a hidroizolatiei verticale; - in cazul radierelor situate la cote diferite, subradierul ca suport al hidroizolatiei va fi racordat la 45° cu o diferenj& de nivel de maxim 1 m, intr-o singura treapta, sau in trepte multiple pentra diferente de nivel mai mari; ~ elementele de strapungere vor fi inglobate si fixate in suportul hidroizolatiei gi la faja | acestuia, in cazul cénd la nivelul hidroizolatiei presiunea depaseste S daN/em?, temperatura este mai mare de 40°C, exist vibrajii sau eforturi tangentiale, etansarea se va realiza cu membrane hidroizolante bituminoase cu bitum aditivat sau polimerice; La alegerea structurii hidroizolante se va fine seama de nivelul de etansare admisibil coneretizat prin starea fefei interioare a peretilor sau pardoselii = uscat — nu se admit pete izolate de umezeal’; constituie condijia curenti de exigenfi corespunzatoare prevederilor prezentului normativ; = _umed - se admit porfiuni izolate de umezeala pe suprafefe de maxim 20%, fra aparitia stagnarilor sau picdturilor de apa; nu se vor admite la spafiile cu utilizare umand sau animali ci eventual numai la spaii tehnice in care nu exist activitate umand permanenta sau temporara; Categoriile de fisurare previzibile a constructiei dupa valoarea limita de calcul a deschiderii fisurilor (criterii ce implicd nivelul de rezistenfi la alungire la rupere a materialelor hidroizolante preconizate): e.1. cu deschiderea fisurilor pénd la 0,1 mm;74 8.3.2.2.Condi MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.X1.2003 €.2, cu deschiderea fisurilor pana la 0,2 mm; e.3. cu deschiderea fisurilor de la-0,2-1a-0,5 mm. ) Hidroizolajia perejilor subsolurilor sau a cuvelor se va aplica pe structura de rezistenta din beton armat sau zidarie; 2) Execujia se recomanda a se efectua dinspre exteriorul construcfiei, in spatiul rezultat din sipitura (sistem cuva exterioara); in cazul in care nu se poate asigura hidroizolarea pe exterior se poate adopta sistemul de execufie a hidroizolafiei din interior (cuva interioara) pe peretele de protectie cu rol de suport; h) La construcfiile ce deservese instalatiile electrice sau confin aparatura electricé sau electronic’, ete., hidroizolatia va fi intirits suplimentar fafa de prevederile prezentului normatiy; i) Hidroizolatiile subterane se aplica in aderenfa totala pe intreaga suprafafa (pe suport si intre membrane); in cazul in care elementul suport orizontal este umed (nu se poate obfine totala aderenfa) se poate prevede un prim strat pozat flotant, constituind astfel un suport uscat de aderenj a membranelor hidroizolante ce compun structura. privind hidroizolarea impotriva apelor fir presiune hidrostatica a fenomenului de capilaritate; se referd in general la hidroizolarea fundatiilor si soclurilor: a) Condifii generale privind alcituirea: - hidroizolatia orizontali va fi de reguli monostrat si se va realiza cu membrane hidroizolante bituminoase sau polimerice, la nivelul dintre fundatie si soclu sau zidarie, ccu sau fiir’ racordare la hidroizolatia verticala (a soclului sau fundatiei); - hidroizolarea orizontala a elementelor de fundare poate fi prevaizuta si la nivelul talpii fundafiei pe betonul slab armat de egalizare de minim 10 cm grosime; recomandabil, de fiecare parte, se va asigura o latime util’ pentru a se putea face racordarea la suprafefele verticale ale fundatiei sau soclului si peretilor pe ambele fefe (exterior si interior); = hidroizolajia verticala va fi aplicat& pe un suport din tencuiala cu mortar de ciment fara adaos de var, din driscuit; + hidroizolatia verticald, exterioard, a fundatiilor, soclurilor si perefilor subterani va fi ridicata pana la cota finita a trotuarului, in condifiile unor stropiri normale; = hidroizolatia verticala, exterioara, a fundatiilor peste cota finité a trotuarului cu minim 30 em, in cazurile amplasarii constructiilor in zone montane si submontane, in care se prevd aglomerari de zipada si in cazul stropirilor freevente si intense (constructii cu acoperisuri cu scurgere la picatura, cu streasina ingust’, etc.); ~ hidroizolatia verticala poate fi aleatuita dintr-o membrana hidroizolanta bituminoasa sau polimerica lipita continuu pe suport, fixati mecanic la partea superioara sau din minim doua straturi din mase omogene cu aplicare peliculard eventual armate, protejate subteran cu plici, panouri sau foi semirigide (simple, amprentate sau celulare), zidirie sau ecran de argil’ compactat in straturi suecesive i suprateran cu tencuieli armate din mortar de ciment fra adaos de var sau zidarie. NOTA: Principiile de hidroizolare la clidiri cu sau fir subsol si principiile de hidroizolare a rosturilor contra apelor fara presiune hidrostaticd sunt prezentate in ANEXA NR.8 si ANEXA NR.9. b) Condifii privind nivelurile minime de performanfa in sistemul LP.T.: b.1.Hidroizolafia orizontala impotriva fenomenului de capilaritate: - impermeabilitatea (1): * trebuie s4 corespunda la presiunea de calcul a elementelor de constructie exercitata pe suprafafa materialului hidroizolant; recomandabil minim 1.3. - rezistenga la poansonare (P): - P. = comportament la temperatura ridicat& (T): -T.2.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI.2003 7 NOTA: ‘* Pentru constructii parter, din categoria de important C si D, hidroizolafia orizontala impotriva fenomenului de capilaritate poate fi prevazuti cu mase omogene cu aplicare peliculara, in minim dou& straturi, recomandabil cu strat de armare. Nivelurile de performanfa pot fi 12. si P.3.; * Rezistenja la compresiune (strivire) a materialului hidroizolant si nu-si schimbe aparent proprietitile fizice la o presiune de 5 daN/em® (si permit’ o tasare stabili de maxim 15% cu alungire lateral corespunzitoare); * Se mentioneazi ci membranele hidroizolante bituminoase cu bitum aditivat, cu simpla armare, de 4 mm grosime pot asigura impermeabilitatea la presiuni peste 5 daN/em? (500 Kpa). b.2.Hidroizolatia orizontala impotriva apelor Mira presiune hidrostatica (la subsoluri): ~ impermeabilitate (1): 1.2. - _rezsitenfa la perforare (P): P.3.; = _ comportament la temperatura ridicati (T): T.2. b.3.Hidroizolafia verticala impotriva apelor fara presiune hidrostatica: + impermeabilitate (1): 1.2.5 = rezistenta la perforare (P): P.3.; = comportament la temperatura ridicata (T): T.2. rivind hidroizolarea impotriva apelor cu presiune hidrostatica: - hidroizolarea se va realiza in structuri monostrat sau multistrat cu membrane bituminoase si/sau polimerice: a) Hidroizolarea impotriva apelor cu presiune hidrostaticd se poate concepe, functie de sensul de actionare a presiunii corelat cu sistemul constructiv, in unul din urmiitoarele sisteme: a.1 Sistemul ,cuva interioara” (cuva in cuva): - sistemul poate fi adoptat in principal impotriva exfiltrajiilor; structura suport (cea exterioar®) va fi de rezistent cu radier din beton armat si perefi din beton armat sau zidarie de carimida (armatdi cu simburi si centuri din beton armat), pe aceasta se aplici hidroizolatia si protectia interioara (cuva interioara); = sistemul se poate adopta si in urmatoarele cazuri: ‘© impotriva infiltrajiilor sau actiumilor combinate ale apei (din interior i din exterior); © cfind nu se poate adopta sistemul ,cuva exterioara” din motive constructive sau din imposibilitatea asigurarii spafiului necesar de lucru pe exterior; ‘© cfnd construcjia necesita rosturi de dilatare sau tasare (astfel se poate asigura continuitatea si calitatea optima a hidroizolafiei in zona rosturilor): - _sistemmul prezinta urmatoarele avantaje: © siguranta calitafii executiei hidroizolafiei (asigurarea etanseit&tii) in zonele de racord dintre suprafefele orizontale si cele verticale precum si la rosturi; posibilitatea realizarii constructiei ldnga alte construcfii existente; ‘© posibilitatea verificdrii, etangeitaii (la exfiltrajii) dupa realizarea hidroizolatiei prin proba cu apa, in cazul bazinelor supraterane. = _ sistemul prezinti urmatoarele dezavantaje: © posibilitatea degradarii hidroizolafiei la executia structurii cuvei interioare (la montarea armaturilor si la turanarea betonului); © imposibilitatea verificarii etanseititii (la exfiltrafi) in cazul constructiilor subterane. a.2.Sistemul ,cuva exterioari”: ~ sistemul poate fi adoptat in principal impotriva infiltrafilor; structura suport orizontala va fi subradierul iar cea vertical va fi peretele de rezistenfA interior (diafragma), pe acestea se aplica hidroizolatia si protectia interioara (radier) $i cea exterioara (perete);76 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.X1.2003 - _ sistemul se poate adopta si impotriva exfiltrajiilor sau acfiunilor combinate ale apei (din interior gi din exterior), cu condifia ca protectia vertical, exterioara si indeplineasca ceringele de rezistenfa si stabilitate ce se impun; - sistemul prezinti avantajul combinarii cu sistemul ,cuva interioara” in cazul unor situatii si conditii diferite de lucru (vecinatati, zone cu rosturi, canale, diferente de cote ale planurilor etc.); - _ sistemul prezint& urmatoarele dezavantaje: * necesita spaiu de lucru perimetral, exterior constructiei; ‘* fragmenteazi lucrarea de etanseitate in faze prin intercalarea lucririlor de construcfie aferente sistemului; * necesita o manopera de inalta calitate la racordul dintre suprafefele orizontale si cele verticale. a.3.Sistemul ,,semicuva”: b) 9) ~ _ sistemul este 0 combinare a sistemului ,,cuva interioara” cu cel ,cuvi exterioar’”; acest sistem implica dificultafi in executie, ce conduc la o calitate necontrolabila, fapt pentru care nu este recomandat. Conditii generale privind alcatuirea hidroizolatiei impotriva apelor cu presiune hidrostatica: - hidroizolatia se va aplica pe suport rigid si plan, rectificat; - hidroizolafia verticala, aplicatd pe inaljimi mari, se va executa pe tronsoane de maxim 2 m inalsime, cu decalarea intre ele a suprapunerilor (si nu existe colinearitate a suprapunerilor); in conditiile in care se estimeaza pericol de alunecare a membranelor hidroizolante, se va executa fixarea mecanic& a pairtii superioare; - pentru indlfimi ale coloanei de apa mai mari de 2 m se recomand& utilizarea hidroizolatiei verticale multistrat; - racordurile dintre planuri diferite vor fi asigurate suplimentar prin aplicarea unui strat hidroizolant de intarire de 50 em litime desfigurata (25 cm + 25 cm); - elementele de stripungere si rosturile vor fi atent executate conform detaliilor previizute de proiectant, respectindu-se cu strictee condifiile impuse dimensionarii si calitatii pieselor de etansare. NOTA: Principiile de hidroizolare a rosturilor si strapungerilor contra apelor cu presiune hidrostaticé sunt prezentate in ANEXA NR.9. Conditii privind nivelurile minime de performanga in sistemul I.P.T. Nivelurile de performanffi se vor calcula funcfie de solicitarile la care este supusi hidroizolafia, privind nivelul maxim al presiunii hidrostatice si nivelul presiunii exercitate de elementele de constructie, recomandabil conform urmatoarelor date: = impermeabilitatea (I): * nivel minim: 1.3.; nivel calculat corespunzitor presiunii hidrostatice maxime multiplicati cu un coeficient de minim: © 1,2x pentru presiuni maxime de 10 KPa; © 1,5x pentru presiuni maxime de 50 Kpa; ‘© 1,8x pentru presiuni maxime de 80 Kpa; © 2,0x pentru presiuni maxime de 100 Kpa. + rezistenga la perforare (P): © rezistenta la perforare statica (Ps): minim 1,2 x presiunea exercitata de elementele de constructie; ‘¢ rezistenta la perforare dinamica (P.d.) minim P.4.3. - comportament la temperatura ridicata (T); © in general nu se pun condiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI.2003 7 9. CONDITIL _PRIVIND VERIFICAREA CALITATIL $I URMARIREA COMPORTARII IN TIMP A HIDROIZOLATIILOR 9.1.CONDITH PRIVIND VERIFICAREA CALITATIL Verificarea calittii se realizeazi in conformitate cu prevederile prezentei reglementari, a documentafiei de execufie si a fiselor tehnice ale materialelor utilizate, atét pentru fazele intermediare cat si pentru intregul sistem. in cazul in care unitatea executanta are un sistem propriu de conducere si asigurare a calitatii, lucratile de hidroizolatie se vor verifica in cadrul respectivului sistem (proceduri de executie, plan de control al calitatii etc.) Pentru asigurarea calitifii lucrarilor se impun urmatoarele etape: ‘© recepfia materialelor de hidroizolatie si accesorii; © pistrarea si depozitarea materialelor; © controlul calitafi la punerea in opera; * recepfia lucrarilor. 9.1.1. Recepfia materialelor Receptia materialelor se bazeazi pe verificarea certificatelor de calitate (conformitate), termenelor de valabilitate (unde este cazul) si de garantie emise de producator pentru fiecare lot de materiale, conform reglementatilor specifice. {in unele cazuri se pot solicita analize de laborator (de conformitate) care s& certifice caracteri specifice in raport cu datele tehnice stipulate in normele de produs sau in agrementele tehnice, in acest context, controlul de calitate pentru materiale se executd pe santier de catre personal si/sau in institute/laboratoare specializate, atestate. Controlul de calitate cuprinde urmatoarele verificari minimale pentru membranele hidroizolante: ‘© caracteristici geometrice (Iungime, latime, grosime); verificarea comportarii la temperaturi ridicate; verificarea flexibilitatii la temperaturi scazute; verificarea fortei de rupere la tractiune; verificarea alungirii la rupere la tracjiune. ile 9.1.2, Pistrarea gi depozitarea materialelor Conditiile de pastrare si depozitare a materialelor sunt precizate de producdtorii acestora in figele tehnice de produs: in depozite, in general, trebuiesc respectate urmtoarele cond © membranele hidroizolante in foi se depoziteaz sub forma de suluri (in pozitie verticala) pe platforme sau palefi, in spafii acoperite; © materialele hidroizolante fluide se depoziteaza in bidoane sau butoaie, eventual paletizat, in spatii inchise, acoperite si ventilate. ~ lapunctul de lucru depozitarea se va face pe timp limitat, recomandabil in spafii acoperite. 9.1.3. Controlul calitafii la punerea in opera = controlul calititii materialclor la punerea in oper se efectueazA de catre seful punctului de lueru sau de catre responsabilul cu calitatea, in conformitate cu prevederile documentatiei de execultie si a figelor tehnice de produs; = controlul si asigurarea: © utilajelor, sculelor si dispozitivelor si a calor de acces la frontul de lucru, necesare pentru protectia muncii; spatilor si conditiilor de microclimat necesare pregati calitafii suportului care trebuie s& corespunda condi specifice. materialelor (unde este cazul); lor geometrice si fizico-mecaniceMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.X!.2003 - Controlul: ‘© _respectirii stricte a cerinjelor privind tehnologia de aplicare a materialelor hidroizolante si a accesoriilor. 9.1.4, Receptia luerarilor Recepfia final a lucrarilor se va face in comun, de citre beneficiar, proiectant si executant, in conformitate cu prevederile reglementatilor tehnice in vigoare, avindu-se in vedere cerintele de calitate, procesele verbale de lucriri executate in diverse etape si aspectul general al suprafefelor executate, 9.2,.URMARIREA COMPORTARII iN EXPLOATARE, 921. 9.2.2, Urmirirea comportirii in exploatare a invelitorilor la cladiri urmiirirea comportiii in exploatare se va face in conformitate cu prevederile reglementatilor tehnice in vigoare; asigurarea urméririi comportarii in timp, in condifii normale de utilizare a hidroizolatiilor, se va face prin grija beneficiarului, o data pe an. ~ Intervalul de mai sus poate fi modificat in functie de conditiile concrete pentru fiecare caz in parte, astfel: ¢ intervalul poate fi marit dacd la doua verificari succesive nu se constatA degradari, dar nu la lucrairi cu vechime mai mare de 10 ani; © iintervalul poate fi micsorat pentru hidroizolafiile Ia care degradarile ar conduce la deteriorarea unor echipamente speciale (camere comandi, stafii electrice, camere de calcul ete); ‘© intervalul poate fi micsorat pentru hidroizolafiile ce au fost supuse la sarcini, socuri sau miscari (deplasdri) neprevazute (seism, accidente mecanice etc.). Luerari de interventie Generalitati Lucrarile de interventie pentru remedierea/refacerea hidroizolafiilor se efectuaza in urmitoarele situatii: * laconstatarea unor defecte sau degradari (dislocari alunecari, fisurari etc.); ‘© in cazul unor accidente naturale sau tehnologice (seism, explozii ete.). Lucrarile de interventie pot rezulta in urma verificarilor programate. Lucrarile de interventie se vor efectua dupa elaborarea documentatiilor tehnice si a detaliilor de executie specifice fiecirui caz in parte. _ Documentatiile tehnice de interventie vor fi elaborate de proiectant. in cazul in care interventia este necesara ca urmare a unei expertize, documentafia tehnic& de interventie va fi verificati de verificator si vizata de expertul tehnic atestat conform HG nr.925/1995. Proiectantul va stabili, prin documentafia tehnicd de intervenfie, masurile de asigurare si control, privind calitatea lucrarilor. Lucrarile de intervenfie vor fi executate obligatoriu de catre unititi specializate, atestate, conform prevederilor legale pentru categoria de luerari pe care le executa. Faze de executie Fazele de executie a lucritilor de intervengie pentru remedierea/refacerea hidroizolatiilor sunt: © inlaturarea cauzelor ce au condus la deteriorarea invelitorii; _pregitirea suportului; © pregitirea materialelor hidroizolante preconizate; ¢ aplicarea hidroizolatiei; © verificarea calitaii lucrailor de interventie.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 776 bis/5.XI.2003 79 10.MASURI PRIVIND PROTECTIA SI IGIENA MUNCIL Masutile privind protectia si igiena muncii vor fi cuprinse, in mod obligatoriu in documentatia de executie intocmita de proiectant, in conformitate cu natura si tipul constructiei si/sau elementului de constructie ce se hidroizoleaza si cu natura materialelor preconizate. Aceste masuri vor fi bazate pe prevederile indicate de producitorii materialelor hidroizolante (privind materialul propriu-zis si tehnologia de aplicare) precum si de urmatoarele reglementii tehnice in vigoare: * Legea nr. 90/1996-Legea protectiei muncii-modificata si completati cu Legea nr. 17/2000; * Norme generale de protectia muncii, elaborate de Ministerul Muneii si Protectiei Sociale in colaborare cu Ministerul Sanatatii-1996; * Regulamentul privind protectia si igiena muneii, aprobat cu Ordinul nr.9/N/15.03.1993 al MLPAT; * Normativul cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectia muncii, aprobat cu Ordinul nr.225/1995. Fata de reglementirile menfionate, pentru fiecare luerare in parte, functie de particularititi, responsabilul cu protectia muneii si responsabilul de lucrare vor lua masuri specifice, suplimentare privind protectia gi igiena muneii. 11.MASURI PRIVIND PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR Masurile privind prevenirea si stingerea incendiilor vor fi cuprinse in mod obligatoriu in documentatia de executie intocmita de proiectant. Aceste misuri vor fi bazate pe prevederile indicate de producatorii materialelor hidroizolante precum si pe urmiitoarele reglementiiri tehnice in vigoare: * 0.G. nr.60/1997 privind apararea impotriva incendiilor, aprobata prin Legea nr.212/1997; ‘Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu ordinul M.I. nt.775/1998; ‘Normatiy de siguranfi la foc a construcfiilor-indicativ P.118-99; Normatiy de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executirii lucririlor de constructii si instalatii aferente acestora, indicativ C.300 aprobat cu Ordinul nr.20/ N/94 al MLPAT: ‘* Dispozitii generale de ordine interioaré pentru prevenirea si stingerea incendiilor-D.G.P.S.L- 001, aprobate cu Ordinul M.I. nr.1023/1999; ‘* Dispozitii generale privind instruirea in domeniul prevenirii $i stingerii incendiilor-D.G.P.S. 002, aprobate cu ordinul M.L. nr.1080/2000. Fai de reglementirile menfionate, pentru fiecare Iucrare in parte, functie de particularitati, i special la lucririle de hidroizolare cu materiale inflamabile sau combustibile, responsabilul PSI si responsabilul de lucrare vor lua misuri specifice, suplimentare de prevenirea si stingerea incendiilor.80 1. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.Xl.2003 ANEXA NRL PARAMETRI AUXILIARI DE EVALUARE A MATERIALELOR HIDROIZOLANTE Se prezinta criteriile de performanj& cu parametri auxiliari, de evaluare suplimentari a materialelor hidroizolante. Rezistenta la sfiigiere (S); releva forfa necesard pentru sfasierea unei epruvete din material hidroizolant care suporta in zona de maxima solicitare © distribufie neuniforma a solicitarii la tracfiune, conform SR 137/1995, Valoarea forfei se exprima in N. Acest parametru este util pentru calcularea si verificarea sistemului de asigurare a unei membrane fixate mecanic, in special in cazul suprafejelor verticale sau cu panti accentuati. Stabilitatea dimensional (D); releva variatia dimensionala a membranelor dar gi a materialelor si structurilor din mase omogene cu aplicare peliculari, expuse la temperaturi inalte, conform SR 137/1995. Stabilitatea dimensional se enunfa pentru sensul longitudinal si sensul transversal. Stabilitatea dimensionala este relevanta in special pentru membranele polimerice. Delaminarea (L), conform SR 137/195, se caracterizeazi prin prezenga sau absenta fenomenului de desprindere a masei hidroizolante de acoperire in raport cu armitura, in condifii date de temperatura si umiditate. ‘Aderenja autoprotectiei (Aa); acest parametru releva nivelul aderenjei materialului granular de protectie depus din fabricafie pe membranele bituminoase in urma acfiunii mecanice de abraziune, conform SR 137/195. Nu se vor admite sorturile ce comport’ pierderi ale materialului granular de autoprotectie mai mari de 30% in stare uscati $i mai mari de 50% in stare umeda. Etangeitatea imbinirilor (J); acest parametru elev’ nivelul de ctangeitate al imbindrilor (suprapunerilor) dintre dou’ membrane conform Directivelor Generale UEAtc. Imbinirile trebuie si asigure etanseitatea la o presiune (de aer) de minim 10 Kpa timp de 30 minut Rezistenfa la tracfiune a imbinarilor (Jt); acest parametru releva nivelul de rezistenp’ la-forte de tracfiune aplicate transversal imbindrii dintre dou’ membrane conform Directivelor Generale UEAte. Nivelul de rezistenfa la tractiune a imbindrilor se identified prin forja la care apare ruptura in zona de aderenja sau in afara acesteia. Forfa de aderenja la suport (Fad.); acest parametra releva nivelul de aderenta al membranelor intre ele si fat de suport in vederea prevederii efectelor secfiunii i presiunii vantului; se exprimé in Nim?: © forfa de aderenja la suport trebuie si indeplineascd urmatoarea conditie: Fad.23 Pe unde: Pc = presiune de calcul rezultati in functie de zona si gradul de expunere la vant © forfa de aderenfi la suport se determina cu relafia (aderenfa total, semiflotant sau flotant): Fad=ax Patal xG unde: a = suprafata de lipire (aderenta) efectiva (aderenta total sau semiflotant/semiaderent); in m* Pa = presiunea de aderenfa in zona/zonele de lipire efectiva; in N/m? al = suprafata lestata (sistem flotant); in m? G = presiunea de lestare; in N/mpMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.X1.2003 81 8. Adezivitatea (Az); acest parametru releva nivelul de aderenfa (lipire) pe care il comporta straturile hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculard, intre ele, pe suport si fata de straturile de armare, conform STAS 9199-1975. 9. Uscare (U); acest parametru releva timpul de uscare (reticulare) a straturilor hidroizolante din mase ‘omogene cu aplicare peliculari, conform STAS 2875-1975. In general acest timp trebuie sA fie uzual de 24 ore si maxim de 48 ore. 10. Vascozitatea (V); acest parametru relevd nivelul de lucrabilitate (fluiditate) al maselor omogene cu aplicare peliculard, conform STAS 6615/1-1974, clasificata astfe * vascozitate redusi (amorse pelicule hidroizolante subjiri), cu nivel de vascozitate de 100 centipoise — permite aplicarea prin stropire sau pensulare; * vascozitate medie (pelicule hidroizolante, mase de lipire); cu nivel maxim de vascozitate de 200 centipoise — permite aplicarea la cosoroabs, prin pensulare si periere; * vascozitate mare (mase hidroizolante si de lipire); cu nivel de vascozitate mai mare de 200 centipoise — permite aplicarea la cosoroabii, prin periere si spacluire. NOTA: 1 centipoise = 1 mPa/s 11. Omogeneitate si stabilitate 1a depozitare (segregare); conform STAS 8622-1988. Nu se admit segregari sau aglomerari in materialul depozitat minim 7 zile. 12. Stabilitate la cald la 70°C pe panta de 45° (100%) timp de 2 ore, conform STAS 9199-1973, pentru ‘masele omogene cu aplicare peliculard, nearmate, nu se admit scurgeri. 13. Confinut de substanja uscati din masa materialului hidroizolant cu aplicare peliculard, conform STAS 6615/2-1974, 14, Combustibilitatea; acest parametru se relevi prin nivelul de combustibilitate, cu specificarea noxelor sau a topiturilor ce se produc in timpul arderii. Acest parametru se refera la membranele hidroizolante si la cele din mase omogene cu aplicare peliculara si va fi avut in vedere in contextul NPSI in vigoare. 15. Inflamabilitatea; acest parametru se releva prin temperatura la care se poate produce aprinderea. Acest parametru se referi in special la materialele hidroizolante din mase omogene cu aplicare peliculard ce contin solventi organici si va fi avut in vedere in contextul NPSI in vigoare.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 776 bis/5.X1.2003 ANEXA NR.2 CONDITIH DE MEDIU Condifiile mediului exterior, la care sunt expuse invelitorile sunt in general complexe si compuse dintr-un numar de factori de mediu cu agenfii corespunzatori, definifi prin niveluri de severitate ce trebuiesc considerafi functie de zona de situare a construcfiei (invelitorii) si de nivelul exigential preconizat. ‘A. CONDITII GENERALE in tabel sunt indicati factorii si agentii de mediu cu urmatoarele niveluri de severitate: Tabel 1 ‘a. CLIMA: temperatura: temperaturi scAzute °C; -35; -25; -20; -15; -105 -5; temperaturi ridicate -°C; +20; +40; +60; +85; +100; +120; variatie de temperatura -°C/minut, Dep leaios umiditatea relativa a aerului - %; 20; 50; 75; 85; 100; presiune vant - Kpa; 0,3; 0,55; 1;2; 3; precipitatii: intensitatea (debitul) ploii- /m*/minut; viteza de siroiere a apei - m/s; z&padi transportaté (intensitate) — kg/m’/s; grinding-energ de impact — J; 1; 10; 40; 150, (250); radiatie solar (efecte termice) intensitate | 300; 500; 700; 1000; (1120); = Wim? . SUBSTANTE CHIMICE ACTIVE mg/m’: aeninik 300; 1000; 30000; 40000; dloxid de ait 1; 3; 5; 10; 20; 30; 40; 100; 300; a oe 0,01; 0,1; 0,3; 0,53 1; 3; 10; 15; 30; 50; 100; ae 0,01; 0,1; 0,3; 0,53 1; 3, 10; 20; 30; 100; ‘i 0,3; 1; 3, 10; 35; 175; ears 0,01; 0,1; 0,3; 0,6, 1; 3; a 0,01; 0,1; 0,5, 1; 5, acid clorhidric 0,003; 0,01; 0,03; 0,1; 1, acid fluorhidric SUBSTANTE MECANIC ACTIVE: 1; 3, 10, 20; 30; 40, 80; sedimentare pulberi, _viteza— de sedimentare ~ mg/m*/h; 0,15 0,5, 13 25 35 5, 10; incarcare statica (aglomerare) ~ Kpa.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI.2003 B. CONDITI PARTICULARE Se indica aspectele particulare de caracterizare si exemplificare a factorilor si agenfilor de mediu: - Ploaie: se caracterizeazA prin urmatorii parametri fizici: © intensitatea ploii; © distributia diametrului © distributia vitezei de cadere; © temperatura picéturilor. Caracteristicile ploii (de la medie pand la lunga duratf): Tabel 2 Tipul de ploaie Intensitatea limit Diametral Viteza de cidere-m/s superioari-V/h caracteristic al piciturii-mm Ploaie usoard 10 01-05 025-1 Ploaie moderati 4.0 0,5-1 12 Ploaie intensa 15 12 24 Ploaie puternica 40 25 47 Aversi 100. 3 6 - Grindina: se caracterizeazA prin urmatorii parametri fizici ai boabelor de gheafé: © diametrul; © densitatea; © viteza de c&dere; © energia de impact. Se iau in considerare boabele de grindind cu dimensiuni mari ce au efect distrugator. Densitatea boabelor este de circa 900 kg/m’. Viteza de caidere se determina cu formula: V=5,16d unde V = viteza de cdere, in m/s d= diametrul boabelor, in mm Energia de impact este calculata funcie de masa si viteza de cAdere. Caracteristicile boabelor de grindina (pentru diametre peste 20mm): __Tabel 3 Diametru | Masa | Vitezadecadere | Energia de impact mm £ m/s a 20 4 23 1 50, 39 36 39) 60. 102 40 81 70. 162 B 151 80 241 46 257, 90. 344) 49 41 100 an 52 627, - Zapada: Densitatea zApezii cizute pe suprafete prezinta mari variafii. Z&pada proaspit c&zutA are o densitate variind intre 70 kg/m’ si 150 kg/m’, iar densitatea unei zApezi vechi, tasate, atinge de la 200 kg/m’ la 400 kg/m’. - Zapada transparent: este 0 combinatie de vant cu zipada, in aceste conditii particulele fine pot patrunde prin fante sau prin imbinari.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.X1.2003 Fluxul orizontal de zipada functie de inilfime Tabel 4 Tnalfimea deasupra Fluxul orizontal de zipad’i solului g/m’sec m 10 310 1 560 0,5 800 01 3000 Praf-nisip: Principalul constituent @ nisipurilor si prafurilor prezente in natura este cuarful. Eroziunea materialelor se produce in conditia in care praful si nisipul sunt combinate la curenti de aer cu vitezi mare si/sau durate mari de acfionare. ‘© Dimensiunea particulelor-Caracterizare: - praf fin: pand la 75 um; + prafgrosier: de la 75 um pana la 150 um; - nisip: de la 150 wm pana la 1000 um. Concentrafii caracteristice de praf si nisip Tabel 5 Zonare Concentrafie g/m? Ruralé si suburband 40-110 Urbana 100-450 Industrial 500-2000 Sedimentare de praf si nisiy Tabel 6 Zonare Sedimentare de praf si ni mg/m? x ori Rurala gi suburban 04-15 Urbana 15-40 Industriala 40-80 Sedimentarea prafului si nisipului se poate produce: prin sedimentarea in aer stagnant (stafie); prin sedimentare pe suprafeje acoperite; prin atractie electrostatic’; prin captare in deschideri inguste; Patrunderea prafului si nisipului poate s apardi astfel: transport in interior prin cireulatie forjata a aerului; transport in interior prin agitafie termic& a aerului; pompare la interior prin dilatare si compresie termicd a aerului sau prin variafia presiunii atmosferice.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 76 bis/5.XI2003 85 ANEXA NR3 PRINCIPI DE AMPLASARE A ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE CE DEPASESC PLANUL INVELITORM ACOPERISURILOR Realizarea si intrejinerea hidroizolatiei impune unele distanje minimale intre elementele ce depasese planul invelitorii (intre suprafeje verticale, atic, pazie, streasind si domuri de acces sau tehnologice, ventilafii, coguri, luminatoare ete.): - distanjele 1, L si d trebuie si se conformeze datelor din urmatorul tablou: oo ey O —— =P. | 1.(m) dm) <0,40 0,25 0.40 0.50 31.20 1,00 - se va evita prevederea elementelor ce depaigese planul invelitorii cu lungimea perpendicular pe linia de panta, in cAmpul acoperisului, ci max. la distanfa d fafa de coama cu conditia ca 124;MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI.2003 ANEXA NR.4 ELEMENTE PRIVIND DIMENSIONAREA PIESELOR DE EVACUARE $I COLECTARE A. APELOR METEORICE LA ACOPERISURI ANEXA 4A EVACUAREA APELOR PLUVIALE ANEXA 4B DIMENSIONAREA SENOURILOR ANEXA 4C DIMENSIONAREA ELEMENTELOR LATERALE DE SCURGERE ANEXA NR.4A EVACUAREA APELOR PLUVIALE Evacuarea apelor pluviale (cu scurgere exterioara sau interioari) se poate prevede prin receptoare cilindrice sau tronconice, dimensionate functie de suprafaja de acoperis deservita (proicctic orizontala), pentru un debit maxim al precipitajiilor de 3 litri/minut/m?, conform urmatorului tablou: Receptoare pluviale cilindrice Receptoare pluviaile tronconice ‘suprafata diametru d suprafata diametru d ~ (n’) (mm) (m*) (mm) 28 60 38 70 30 80 64 90 79 100 35 10 20 60. 3 120 35. 70. 133 130, 7 80 154 140 1 90. 177 150 113 100 201 160 136 110 227 170. 161 120 254 180 190 130 284 190, 220 140 314 200 253 150 346 210 287 160 380 220 324 170 a5 230 363 180 452 240 406 190 490 250 449 200 530 260 494 210 570 270 343 220 615 280 646 240 (660 290 "700 250 700 300 *Diametrul (4) reprezinta cota interioara a *Diametrul (4) reprezinta cota interioara a receptorului pluvial receptorului pluvial *1 em? de sectiune a receptoarelor corespunde, +0,7 em? de sectiune a receptoarelor cores- evacuarii apelor de pe o suprafaja de 1m punde evacuarii apelor de pe o suprafaja de (suprafaja invelitorii proiectata in plan) 1 m’ (suprafaja invelitorii proiectata in plan) - distanja maxima intre doua receptoare pluviale va fi de 30 m; = receptoarele pluviale vor fi astfel repartizate si amplasate incat apa de ploaie si nu parcurga mai mult de 30 m de la cel mai indepartat punct pani la colectare si evacuare; - in cazul teraselor previzute cu un singur receptor de scurgere pluviald se va prevede o evacuare a apelor si prin prea plin; se recomanda prevederea a minim doua reepetoare de seurgere pluviala; - in locul receptoarelor de scurgere pluviala se pot prevede garguic.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 776 bis/5.XI.2003 87 ANEXA NR.AB DIMENSIONAREA SENOURILOR DE STREASINA $I DE DOLIE (sectiuni dreptunghiulare sau trapezoidale) 10 em

You might also like

• Solutii de Fundare Si Tipuri de Infrastructuri

  

  Document5 pages

  Solutii de Fundare Si Tipuri de Infrastructuri

  Daniel Afteni

  No ratings yet
• Procedeul Soil Cons

  

  Document13 pages

  Procedeul Soil Cons

  Mircea Tomus

  No ratings yet
• Stas Otel Beton 009-2011

  

  Document38 pages

  Stas Otel Beton 009-2011

  daidadi9

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Grinda Zabrele

  

  Document63 pages

  Grinda Zabrele

  Vaida Cosmin-Ionut

  No ratings yet
• Anexa CR 0 2012

  

  Document41 pages

  Anexa CR 0 2012

  Marius Hirtopanu

  No ratings yet
• SR en 1536 Normativ - Piloti

  

  Document57 pages

  SR en 1536 Normativ - Piloti

  Tiberiu Breazu

  No ratings yet
• Calculul Debitelor de Ape Meteorice

  

  Document16 pages

  Calculul Debitelor de Ape Meteorice

  Cailean Adrian

  No ratings yet
• Design of Structural Steel Joints and Connections 007

  

  Document16 pages

  Design of Structural Steel Joints and Connections 007

  henreng

  100% (5)
• Elemente Din Oțel Pentru Construcții

  

  Document226 pages

  Elemente Din Oțel Pentru Construcții

  sabiutayo

  88% (16)
• Calcul Metal Eurocod 3

  

  Document227 pages

  Calcul Metal Eurocod 3

  AntoniuDragnea

  83% (6)
• Pliant BMSAWC PDF

  

  Document12 pages

  Pliant BMSAWC PDF

  emildrag

  No ratings yet
• AxisVM 10 Manual

  

  Document334 pages

  AxisVM 10 Manual

  Chioveanu George

  No ratings yet
• NP 040-2002 Hidroiz

  

  Document81 pages

  NP 040-2002 Hidroiz

  Irina Ivan-Turean

  No ratings yet
• CR 1-1-3-2012 Zapada

  

  Document66 pages

  CR 1-1-3-2012 Zapada

  Marius Dumitru

  No ratings yet
• CR 1-1-3-2012 Zapada

  

  Document66 pages

  CR 1-1-3-2012 Zapada

  Marius Dumitru

  No ratings yet
• Normativ C56 2002

  

  Document194 pages

  Normativ C56 2002

  Andi Mir

  No ratings yet
• Ral Chart PDF

  

  Document3 pages

  Ral Chart PDF

  Eruner

  No ratings yet
• Ghid Proiectare Executare Instalatii Ape Meteorice

  

  Document96 pages

  Ghid Proiectare Executare Instalatii Ape Meteorice

  Ştefania Gş

  100% (2)
• SR en 1536 Normativ - Piloti

  

  Document57 pages

  SR en 1536 Normativ - Piloti

  Tiberiu Breazu

  No ratings yet
• Deseuri Constructii

  

  Document27 pages

  Deseuri Constructii

  Petronela

  No ratings yet
• Aikido - Beginners Handbook

  

  Document47 pages

  Aikido - Beginners Handbook

  keldhar

  100% (33)
• 69 Lectie Demo Manager de Proiect

  

  Document22 pages

  69 Lectie Demo Manager de Proiect

  Razvan Marcu

  No ratings yet
• APLICATII FUNDATII-Anatolie Marcu

  

  Document71 pages

  APLICATII FUNDATII-Anatolie Marcu

  Monkeytz

  No ratings yet
• Free Deer Stand Plans

  

  Document10 pages

  Free Deer Stand Plans

  loktakwah

  No ratings yet
• Reabilitarea Constructiilor

  

  Document112 pages

  Reabilitarea Constructiilor

  emildrag

  100% (6)
• Microsoft Project

  

  Document44 pages

  Microsoft Project

  daniel_apreotesei278

  No ratings yet
• Manualul Dirigintelui de Santier

  

  Document52 pages

  Manualul Dirigintelui de Santier

  Adrian Ghita

  No ratings yet
• Manual de Alpinism Si Escalada Sportiva

  

  Document29 pages

  Manual de Alpinism Si Escalada Sportiva

  mihaitza91

  100% (1)
• Indrumar Proiectare Constructii Metalice - Hala Industriala

  

  Document131 pages

  Indrumar Proiectare Constructii Metalice - Hala Industriala

  wolfresidence

  83% (18)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (838)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5782)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (587)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (890)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (72)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1888)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (399)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (265)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (344)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2219)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1090)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1015)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1711)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1800)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2322)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1937)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (119)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4609)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (791)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2099)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4193)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1103)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)