Ideea ce st la baza teoriei ataamentului este c fiinele umane au un sistem

comportamental conceput i adaptat, prin procesele de evoluie i selecie natural, n aa fel

nct s asigure proximitatea sugarilor fa de ngrijitorii lor, mai ales n situa ii de risc.
Proximitatea fa de un adult este necesar din cauza strii inerente de vulnerabilitate a
copiilor n primii ani de via. Acest sistem include un set de comportamente, precum plnsul
i agarea de nsoitor, care au evoluat ca rspunsuri ale copiilor n situa ii de pericol
iminent. Conform lui Bowlby (1969, 1980), atunci cnd pericolul pare improbabil aceste
comportamente se diminueaz puternic, iar copilul poate explora n mod independent mediul
nconjurtor, dobndind noi cunotine. Totui, dac disponibilitatea ngrijitorului este pus la
ndoial de ctre copil, se vor activa sistemul de ataament i comportamentele asociate lui,
iar activitile sntoase de explorare a mediului nconjurtor vor scdea.
Ca urmare a repetrii a unui anumit tip de experiene de ataament, copilul va
dezvolta un model internalizat de reprezentare, constnd din cunotinele acumulate despre
sine, despre figurile de ataament i despre relaiile de ataament. Modelul de lucru este
gandit pentru a functiona in mare parte in afara de contientizare i pentru a oferi persoanei
cu un model pentru anticiparea i interpretarea inteniile i comportamentele altora, mai ales
altele semnificative.
In timpul copilariei si copilarie, modele de lucru sunt considerate a fi oarecum flexibil
i receptiv la schimbrile din mediul nconjurtor. Cu toate acestea, pe msur ce copilul
crete, modele de lucru devin mai stabilit i copilul este mult mai probabil de a asimila noi
experiene n modelul existent. Astfel, dup cum experienele de ataare acumulate devin mai
organizate i complexe, ele devin mai rezistente la schimbare (Bowlby, 1980).