You are on page 1of 22

SOCIOLOGIE

Etimologie : Socio ( lat.) Social, logos (grec.) stiinta


Domeniu de studiu : Sociologia se ocupa cu studiul stiintific al vietii sociale a oamenilor
Originiea acestei stiinte este in scrierile filosofice ale lui Platon si Aristotel
Inventatorul cuvantului : AUGUST COMTE (1838) , initial sub forma de fizica
sociala
Initiatori:
1) EMILE DURKHEIM (1858 1917) sociolog
2) HENRY SPENCER ( 1820 1903) sociolog, filosof si biolog
3) GUSTAVE TARDE (1843 -1904) sociolog, antropolog si criminolog

Conditii de aparitie :
- Dezvoltarea societiatii industriale moderne
- Consecinta a problemelor socio-umane

Medicina sociala ramura a medicinii studiata mai ales de medici


Sociologia medicala studiata preponderent de sociologi
Obiectivele Medicinii Sociale:
- Studiul starii de sanatate a populatiei
- Mijloacele de ocrotire a sanatatii populatiei

Scopurile sociologiei:
1) Organizarea pe baze rationale a vietii sociale
2) Solutionarea disfunctionalitatilor sociale
Sinonime : Sociologia medicala , sociologia sanatatii

Ramurile sociologiei:

1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)
8)
9)

Sociologia Medicala
Sociologia Politica
Sociologia Dreptului
Sociologia Educatiei
Sociologia Religiei
Sociologia Comparativa a institutiilor sociale
Sociologia Economica
Sociologia Militara
Sociologia Familiei

10) Sociologia Artei


11) Sociologia Stiintei

Clasificarea sociologiei in functie de tipurile de colectivitati pe care sociologia le


studiaza:

I)
II)
III)
IV)
V)
VI)
VII)
VIII)
IX)
X)
XI)

Sociologia structurii sociale


Sociologia claselor sociale
Sociologia consensului si a conflictului social
Sociologia grupurilor mici
Sociologia urbana
Sociologia rurala
Sociologia profesiilor
Sociologia organizatiilor
Sociologia grupurilor etnice
Sociologia tineretului
Sociologia profesiilor

Segmente ale sociologiei dpdv al fenomenelor si al proceselor sociale:

a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
j)

Sociologia comportamentului demografic


Sociologia diferentierii si stratificarii sociale
Sociologia comportamentului deviant
Sociologia mass-media
Sociologia cunoasterii
Sociologia informatiei
Sociologia timpului liber
Sociologia clinica
Sociologia controlului social
Sociologia revolutiei

Caile de realizare ale obiectivelor Medicinii sociale:


- Evaluarea starii de sanatate a populatiei, prin analiza incidentei bolilor in diferite
teritorii
- Identificarea factorilor de risc, care determina distributia bolilor

Corelarea indicatorilor demografici (densitatea populatiei, ritmul de crestere a


populatiei) cu starea de morbiditate (raport dintre numarul bolnavilor si intreaga
populatie intr-o anumita perioada de timp)

Inceputurile Sociologiei Medicale:

Sociologia medicala s-a format si s-a dezvoltat initial in SUA, unde s-au elaborat primele
teorii, studii si cercetari
Primele afirmari:
- formarea in 1959 a unei Sectii Speciale de Sociologie Medicala in cadrul ASOCIATIEI
AMERICANE DE SOCIOLOGIE
- Editarea unei publicatii speciale Revista Sanatatii si a Comportamentului Social
1975

Sociologia medicala (care este un domeniu al sociologiei aplicate) se ocupa de:


Relatii sociale
Procesele sociale
Fenomenele sociale
Institutiile sociale

Factori favorizanti ai conturarii Sociologiei medicale:


interesul timpuriu al sociologilor pentru problemele de medicina sociala
aparitia surselor private de finantare a cercetarilor sociologice
includerea sociologilor in cadrul facultatilor de medicina
implicarea crescuta a guvernului in domeniul sanatatii
modificarea tablouului morbiditatii, care a determinat in anii postbelici
efectuarea unor studii de epidemiologie sociala foarte ample
dezvoltarea tehnicii medicale
modificarea tendintlor de morbiditate, in raport cu diferite stiluri de viata nesanatoasa
aparitia primelor precupar de psihiatrie
CAUZALITATEAcresterea cererilor pentru asistenta medicala
dezvoltarea ofertei de servicii medicale

Extinderea Medicinii sociale in Europa


Intemeierea celui dintai institut de Medicina Sociala din lume la Oxford, 1943
Infiintarea primelor Catedre de Medicina Sociala la Bucuresti (1942), Edinburgh (1945)

La Bucuresti, Catedra de Medicina Sociala a fost infiintata si condusa de sase ani de


Prof.Dr. Gheorghe Banu (1889-1957) . Dupa cei 6 ani, dupa reforma invatamantului
superior din Romania , catedra a fost desfiintata, iar Gh Banu a fost indepartat din
invatamant pe motive politice.
Domeniile de interes ale Sociologiei Medicale:

Medicina ca institutie sociala:


-

Sociologia invatamantului medical


Sociologia spitalului
Bazele economice ale serviciilor medicale
Influenta factorilor economico-sociali asupra starii de sanatate si raspunsul societiatii la
sanatate si la inbolnavire
Epidemiologia sociala (studiaza incidenta si prevalenta bolilor in societate)
Pshiatria sociala
Politica sociala pentru ocrotirea sanatatii

Sociologia medicala efectueaza cercetari asupra:


Costurilor ingrijirii medicale
Consumului de medicamente
Cheltuielilor individuale si de buget referitoare la sanatate
Sociologia medicala ofera cunistnte asupra comportamentelor sociale care influenteaza
producerea si consumul prestatiei medico-sanitare.

Categorii de obiective ale Sociologiei Medicale. Obiectivul medical:


Sociologia medicala informeaza asupra proceselor sociale care interfereaza cu echilibrul
fizic sau mental al indivizilor
Sociologia medicala participa la :
a) Realizarea studiilor de epidemiologie sociala
b) Studiul conceptiilor despre sanatate si al comportamentului sanitar
c) Organizarea activitatii sanitare
d) Elaborarea politicii sanitare
e) Analiza trebuintelor populatiei in legatura cu prestatiile medicale si evaluarea
eficacitatii institutiilor medicale
f) Evaluarea costurilor asistentei medicale in raport cu resursele
g) Fundamentarea unor masuri de politica sanitara pentru ameliorarea starii de sanatate a
unei colectivitati umane.

Dimensiunile analitice de care trebuie sa tina seama sociologii care lucreaza in


sociologia medicala:
1) Bolile nu sunt uniforme si nu apar intamplator
2) Boala este perceputa in mod diferit de bolnavi, care reactioneaza predictibil, in
functie de cultura, credinta , civilizatie
3) Pentru tratamentul sistematic al bolilor sunt create institutii care evalueaza,
diagnostica si trateaza intr-un cadru organizat de societate, de la simpla relatie medicpacient, pana la organizatia spitaliceasca
4) Tratarea bolii implica o actiune sociala ampla. Institutiile medicale sunt controlate si
sustinute de alte insitutii sociale.

In perioada 1920-1921 a existat Sectia de Sociologie a Asociatiei Americane pentru Sanatate


Publica (SSAAS). Scopul acestei sectii a fost dezvoltarea organizarii sociale pentru a sprijini
sanatatea.
Incepand din 1949, in SUA sociologia medicala a devenit o disciplina distincta.

Obiectivul sociologic - Sociologia medicala vizeaza cunoasterea societatii


(comportamentul individual si al grupurilor sociale.
Obiectivele per ansamblu ale Sociologiei Medicale
Studiul distributiei bolilor in societate, in functie de sistemul social, mediul familial ,
religie, sex,clase sociale, profesie
Evaluarea factorilor sociali si culturali care influenteaza reactiile fata de boala,
perceperea simptomeor si acceptarea sau respingerea tratamentului si a preventiei bolii
Reactiile fata de natura si gravitatea bolii
Reactiile fata de tipul de tratament adoptat
Etiologia sociala
Etiologia bolii
Comportamentele sociale ale terapiei readaptata

Termenul de sociologie medicala a fost folosit apoi in 1902 de Elisabeth Blackwell


(1821-1910) , in 1910 de James P. Warbasse ( 1866-1957) etc.

Ca obiective, sociologia medicala interfereaza cu Epidemiologia si cu Sanatatea Publica.


Intre aceste discipline exista diferite importante, referitoare la metodele si tehnicile
utilizate, si directiile cercetarii

Domeniul principal de studiu este urmarirea modului in care bolile afecteaza grupurile
umane si a cailor prin care aceste grupuri reactioneaza la boala.

Obiectivul Economic sociologia medicala studiaza:

Costurile ingrijirii medicale


Consumul de medicamente

Cheltuielile individuale si de la buget pentru sanatate


Astfel, sunt obtinute date despre comportamentele sociale care influenteaza producerea si
utilizarea activitatii medicale.
Termenul de sociologie medicala a fost utilizat, in premiera, in 1895, de Charles
McIntrey in lucrarea ,, Importanta studierii sociologiei medicale. McIntrey a definit
sociologia medicala ca fiind stiinta care investigheaza legile ce reglementeaza relatiile
dintre profesiunea medicala si societatea umana ca intreg.
1) Charles Booth (1840 1916) a efectuat incepand din 1899, un ciclu de
anchete despre conditiile de viata ale populatiei engleze.
2) In 1856 Henry Wyldbore Rumsey (1809-1876) a publicat studiul ,, Essays
on State Medicine ( ,,Studii despre Medicina de stat).

Aceasta lucrare are urmatoarele date importante:


- Precizeaza rolul mediului social in aparitia diverselor boli
- Argumenteaza necesitatea actiunii guvernamentale pentru ameliorarea sanatatii
- Propune intemeierea unui corp de inspectori sanitari, care sa activeze in districe si orase.
Contributii ale Sociologiei Medicinii in SUA
Sociologia in medicina studiaza:
a) Ecologia si etiologia bolii = adica studierea incidentei si a prevalentei bolilor in
colectivitate, in functie de pozitia sociala a indivizilor
b) Variatiile in atitudinile, comportamentele si reactiile populatiei fata de sanatate si
boala
Constantin Caracas (1773-1828) a elaborat prima cercetare concreta, de ansamblu, a
vietii sociale si a starii de sanatate a populatiei din Muntenia.
In lucrarea sa ,, Topografia Tarii Romanesti si observatiuni antropologice privitoare la sanatatea
si bolile locuitorilor sai (tiparita postum, in 1830), Caracas a mentionat:
-

Cauzele care determina cresterea demografica


Nutritia copiilor
Educarea copiilor
Institutiile medicale
Conditiile de clima, de sol
Aspecte ale mediului social

In societatea romaneasca a fost un climat favorabil pentru elaborarea unor masuri de:
-

Protectie sanitara
Igiena rurala
Eradicare a unor boli care afectau locuitorii satelor

Sociologia medicinii studiaza:


a) Procesul de selectie si reinnoire a medicilor
b) Educatia profesionala a medicilor
c) Relatiile medicilor cu alte categorii sociale si profesionale, ex: relatia medic-pacient,
medic-familia pacientului, medic- restul corpului medical (colegi, asistente, surori,
tehnicieni etc.)
d) Organizatiile medicale spitalicesti (evaluarea schimburilor dintre spitale cercetare...)
e) Dezvoltarea sanatatii pentru comunitate ( aprecierea eficientei medicinii comunitare, care
trece dincolo de problema bolnavului individual pentru a trata in mod ,,holistic
sanatatea unei colectivitati)

Aspecte ale medicinii sociale si ale igienii sociale in Romania in secolul al XIX-lea si la
inceputul secolului al XX-lea
-

In Romania, inainte de Primul Razboi Mondial, starea proleteratului nu a fost o problema


prioritara pentru ca evolutia spre o societate capitalista a inceput mai tarziu fata de tarile
occidentale si s-a desfasurat destul de lent.
Problema fundamentala a fost aceea a taranilor

Principalele schimbari sociale din prima jumatate a secolului al XX-lea care au determinat
aparitia sociologiei medicale:
a) Transformarea institutiilor si a mecanismelor medicale traditionale prin trecerea de la
medicina practica individuala la medicina profesata de echipe complexe > ,, medicina
comunitara
b) Modificarea profilului demografic al populatiei in tarile devoltate prin :
- Accentuarea procesului de imbatranire demografica
- Prelungirea duratei vietii
c) Punerea in practica a unor tehnologii medicale foarte costisitoare a condus la necesitatea
analizei calitatii sanatatii si a calitatii vietii, mai ales sub aspect economic (relatia costbeneficiu) si mai putin din punct de vedere umanitar
d) Cresterea gradului de specializare a medicilor in domenii foarte bine delimitate ale
medicinii (ex. Cardiologie)
e) Transformarea mijloacelor de finantare a serviciilor medicale
f) Includerea sociologilor in echipele de cercetare formate in mare majoritate de medici
Mercantilismul:
-

A fost o politica economica ce s-a afirmat in Europa incepand din secolul al XV-lea pana
in veacul al XVIII-lea
S-a bazat pe conceptul ca puterea unei natiuni poate fi marita daca exporturile sunt
superioare importurilor

Termenii mercantilism si sistemul mercantil au fost folositi pentru prima data in 1763
de marchizul de Mirabeau (1715-1789). Acestia au fost popularizati de Adam Smith
(1723-1790) in studiul Avutia natiunilor.

Constantin I. Istrati (1850-1918) Medicul si Chimistul a scris:


-

,,Consideratiuni asupra importantei si necesitatii gimnasticii din punct de vedere igienic


si social (1880)
,, O pagina din istoria contemporana a Romaniei din punct de vedere medical, economic
si national (1880), in care a aratat starea de decadere fizica a taranului roman si a
subliniat rolul acesteia in producerea bolilor, la sate.
O alta realizare in domeniul ameliorarii sanatatii publice din Romania a fost intemeierea
institutului Medico-Sanitar din Bucuresti (1884)

Constantin Popescu Azuga (1866-1917)


-

A scris lucrarea ,, Starea igienica si sanitara a industriei noastre (1909)


A aratat faptul ca fenomenele demografice sunt corelate cu datele despre regimul de viata
al proletariatului

Mercantilismul se refera la schimbul de beneficii dintre stat si cetatean, interesele cetateanului


fiind subordonate statului
Cameralismul prevedea evaluari sistematice ale functionarii diferitelor servicii administrative.

In secolul al XVII-lea , William Petty (1627-1687) a aratat necesitatea ca statul sa se


implice in controlul bolilor transmisibile si in protejarea unor grupe ocupationale >
analiza trebuintelor prioritare pentru sanatate.

*Sir William Petty a fost un economist, inventator, anteprenor si filosof englez. Filosofia lui era
aceea a laissez-faire in seama activitatii guvernului
Nicolae Manolescu oftalmolog (1850-1910)
-

A scris studii reunite sub titlul : ,, Igiena taranului. Locuinta. Iluminatul si incalzirea ei.
Alimentatia taranului in deosebitele epoci ale anului si in deosebitele regiuni ale tarii
(1895)

Iacob Felix (1832-1905) precursor remarcabil al medicinii sociale si al sociologiei medicale


din Romania
A scris studiile:

,, Raport general asupra igienei publice si asupra Serviciului Sanitar al Regatului


Romaniei pe anul 1895
,, Istoria igienei in Romania, in secolul al XIX-lea si starea ei la inceputul secolului al
XX-lea (1901)
A initiat prima legislatie medicala in domeniul industriei din Romania
A demonstra faptul ca: ,, Exista boli sociale si morale, care favorizeaza foarte mult latirea
bolilor fizice, augmenta [n.n. cresc] mortalitatea si ameninta populatia tarii.

Johann Peter Frank (1745-1821) a fost unul dintre cei mai importanti initiatori ai medicinii
sociale din secolele al XVIII-lea si al XIX-lea (medic si igienist german)
In conceptia sa:
-

Sanatatea era obiectiv principal al politicii publice


Statul trebuie sa se implice activ in :
a) Apararea sanatatii
b) Protejarea casatoriei
c) Protejarea bunatarii mamelor si a copiilor
d) Instruirea scolara a copiilor, bazata pe educatie fizica si igiena mentala

PER ANSAMBLU, IN ROMANIA, PANA LA INCEPUTUL PRIMUL RAZBOI


MONDIAL , ACTIVITATEA MEDICILOR PENTRU TRATAMENTUL SI PREVENTIA
SOCIALA A BOLILOR A FOST DIFICILA.
De la medicina sociala si igiena sociala la Sociologia Medicinii
Tendinte sociale ale medicinii moderne
(secolele al XVIII-lea si al XIX-lea)

In Anglia secolului al XVIII-lea s-a format notiunea de mercantilism


In Germania aceluiasi secol s-a faurit notiunea de cameralism
Din ideile lui J. P. Frank a supravietuit, in timp , relatia dintre sanatate- boala si factori
sociali. Aceasta corelatie a stat apoi la baza sociologiei medicale.
Dupa revolutia franceza, statul nu a trebuit sa ocroteasca scanatatea in sensul unui act de
binefacere, ci sanatatea a devenit un drept fundamental al oricarui cetatean.
In Germania s-a format ideea unei politii medicale pentru a inregistra sistematic bolile
importante si decesele, ca si pentru a lua masurile adecvate de prevenire a lor.
Ideea contractului social dintre stat si cetatean statul ii garanteaza cetateanului cea mai
mare bunastare si securitate, in schimbul renuntarii de catre cetatean la propria sa
libertate de actiune.
J P Frank

1.In perioada 1910-1921 a existat sectia de sociologie a asociatiei americane pt sanatate


publica.Scopul acestei secti a fost dez organizarii sociale pt a sprijini sanatatea.
Incepand din 1949 in SUA sociologia Americana a devenit o disciplina distincta .
2.Medicul Alfred Grotjahn in trecerea de la medicina sociala la sociologia medicinii
Grotjahn a propus investigarea sistematica a problemelor medicale din perspectiva stiintelors
sociale,pt a se ajunge la o teorie a patologiei sociale si a igienei sociale.
Pt prima data in lume el a aplicat cunostiintele sociologice in medicina, in studiul Patologie
sociala(1911).Cele mai importante principii din lucrare sunt:
1.Semnificatia fiecarei boli este determinant,dpdv social ,mai ales de frecventa cu care
aceasta apare
2.Trebuie de cunoscut:forma si frecventa cu care o boala apare fata de alta
3.Relatia etiologica dintre conditiile sociale si aparitia unei boli poate fi exprimata prin
diferite cai,aceastea pot:
-cauza in mod direct o anumita maladie
-crea sau contribui la o predispozitie pt anumita boala
-transmite cauzele bolii
-influenta evolutia bolii
4.Unele boli produc influente asupra conditiilor sociale(prin efectele acestor boli)
5.Pt o boala importanta sub aspect social,trebuie stabilit daca:
-tratamentul medical poate influenta adecvat prevalenta bolii
-succesul therapeutic este important dpdv social
6.Medicul social si economic al pacientului influenteaza :
-evolutia bolii
-prevenirea imbolnavirii
*El a facut deosebire intre igiena sociala necesara prevenirii bolilor si medicina sociala focalizata
pe tratarea bolilor

*In acceptiunea sa , igiena sociala trebuia sa fie cea mai importanta parte din pregatirea
personalului medical
*Grotjahn a subliniat rolul igienei ca mijloc principal de rezolvare a degenerarii fizice si sociale
3.Semnificatii socio-culturale ale sanatatii si ale bolilor
*Caratcterul relative al notiunilor de sanatate si boala in raport cu criteriile de apreciere a
profanilor
*Profanii considera boala o incapacitate ce impiedica individual sa:
-sa functioneze normal sau adecvat in viata sociala
-sa se adapteze corespunzator la schimbarile din mediul social
-evaluarea pe care profanii o au despre boala nu se bazeaza pe criteria biologice sau psihice,ci
este facuta cu ajutorul unor elemnte socio culturale,cu caracte de norme sociale
4.Starea de sanatate are conotatii diferite in functie de profesie diferite,de varsta (ex:myopia
corectata eficienta nu permite o cariera de aviator dar nu impedica exercitarea profesiei de
farmacist, dirijor etc)
*Referitor la durere,aceasta are un character cultural,care se manifesta diferit in functie de norma
si valori collective , in diverse context sociale
*Durerea este clasificata in 2 categorii:
-naturala-adica senzatia de boala cauzata de boli organice si traumatisme
-aplicata-acceptata de indivizi in cursul unor activitati culturale, sportive etc
5.In prima etapa boala e considerate ca o experienta sociala , care se invata in procesul de
socializare
*Adultul invata :
-initial numele bolilor frecvente
-apoi diverse prescriptii medicale
-intalnirea cu institutii medicale
Etapa a 2-a este reprezentata de asumarea rolului de bolnav.uneori membri grupului din care face
parte bolnavul nu-I accepta rolul de bolnav,considerand ca starea sa nu este asa de grava.
Etapa a 3-a bolnavul se adreseaza sistemului medical pentru a I se :

-explica simptomele
-prescrie un tratament
-recunoaste official rolul de bolnav
Etapa a 4-a:este aceea a pacientului dependent
6. Boala ca disfunctie sic a forma deviate legitima.Conceptia sociologului Talcott Parson
T.Parson a considerat:
-boala ca o conduita deviant
-sanatatea ca un tip de conduit conformist-a
-institutiile medicale ca un system de control social,care monotorizeaza orice tendinta
perturbatoare ce altereaza integritatea organismului social
Criteriul de referinta este sanatatea perfecta,ceea ce constituie un ideal(si nu o realitate)
Parson a reluat o veche teorie,conform careia organismul social functioneaza analog cu
organismul uman.
In orice societate,cultura determina valoarea care este acordata sanatatii,ca un fenomen social.
Societatea Americana are ca valori culturale:
-activismul
-lumescul
-instrumentalismul-adica importanta realizarii scopurilor,utilizand cele mai eficiente mijloace.
7.Boala ca eveniment social: Teoria lui David Mechening despre negocierea rolului de bolnav.
Sociologul D.avid a considerat ca rolul si conduita este rezultatul unui process de negociere intre
bolnavi si cei cu care interactioneaza(medic,adidtent medical,etc)
Suferinta-initial este un eveniment personal,apoi devine un eveniment social,cand este perceputa
de cei din jurul pacientului.
Trecerea suferintei de la nivel personal la cel social,este determinate de :
-lipsa eficientei indeplinirii rolurilor sociale normale de catre persoana aflata in suferinta.
-redistribuirea acestor roluri in cadrul familei suferindului sau in grupul sau professional
-schimbarile din tinuta pbisnuita a persoanei in suferinta si modificarea unor conduit cotidiene.

-legitimarea rolului de bolnav,cand individual suferind este utit sa-si indeplineasca indatoririle
sale normale.
-atribuirea unor dreptui sociale pentru bolnav
-supunerea bolnavului la diferite obligatii,care tin de rolul bolnavului
Preluarea rolului de bolnav impune un process de evaluare si de negociere intre persoana care s-a
imbolnavit si grupul din care face parte.Acest process are urmatoarele aspecte:
-perceperea si recunoasterea gravitatii simptomelor
-efectul simptomelor asupra activitatii familiale,profesionale si/sau social
-frecventa simptomelor
-recurenta simptomelor
-persistenta simptomelor
-gradul de toleranta a celor ce evalueaza semnele bolii
-nivelul de informative si de cunoastere a celor ce evalueaza boala
-gradul de intelegere culturala a celor ce evalueaza boala
-interpretarile alternative care sunt atribuite simptomelor(ex:bolnav ipohondru)
-manifestarile unor trebuinte specific ale bolnavului
-disponibilitatea resurselor de tratament
-proximitatea fizica a resurselor de tratament
-costuri financiare sau psihologice pt efectuarea unor activitati adecvate
8.Curs de sociologie medicale :interpretarea sociologica si epidemiologica a bolilor
1.Perspectiva(paradicma ) functionalista
In aceasta abordare,idea central este urm:
*sanatatea este esentiala pt :
-perpetuarea specie umane
-viata sociala organizata

Pentru asistenta medicala curative(tratament) trebuie allocate resurse financiare


suficente,obtinute inclusive prin realocarea resurselor destinate altor activitati sociale(din
agricultura,industrie).Conform acestei perspective serviciile medicale sunt egal accesibile tuturor
membrilor societatii(indifferent de clasa,rasa,sex,convingeri fiziologice sau religioase).
Din perspectiva functionalista,rolurile institutiior medicale sunt:
*Diagnostic si tratament
*Asistenta medicala primara
*Cercetare stiintifica
*Control social,prin distinctia facuta intre diferite comportamente umane , cu specificarea
caracterului de:
-normal
-anormal
9.Perspectiva conflictuala
Inechitatile provenite din stratificarea sociala determinate ca persoanele din clasele sociale
superioare sa aiba o sanatate mai buna, o calitate a vietii mai buna si o durata mai mare de viata
fata de persoanele din clasele sociale inferioareNumerosi frunizori de asistenta medicala si
servicii de sanatate (medici, spitale, camine de batrani , firme farmaceutice) au un interes crescut
fata de profit, comparative cu interesul pt aa asiguta asistenta medicala de calitate pt toti
cetatenii.
Din aceasta persectiva spitalele particuare sunt criticate ca neglijeaza acutul de invatamant si
cercetare .
In spitalele universitare 30% din bugetul care le este alocat este utilizat pt activitatea didactica .
10.Obiective si indicatori ai epidemiologiei sociale
Epidemiologia sociala este studiul factorilor sociali care determina :
Incidenta si prevalenta bolior:incidenta este numarul de cazuri noi de boala ,care apar intr-o
anumita populatie,intr-o perioada de timp=proportia de cazuri noi aparute.Incidenta analizeaza
modul de declansare a unei boli .Prevalenta este nr total de cazuri de boala (noi si precedente)
care apar intr o perioada specifia de timp =proportia tuturor cazurilor existente.Deci, prevalenta
arata gradul de raspandire globala a unei anumite boli .
Patter-ului (tipul de maladie)-sub aspect istoric:primle preocupari sistematice de epidemiologie
sociala au fost in Angllia .Chirurgul Sir Percival Pott a identificat etiologia sociala a cancerului

scrotului in randul populatiei urbane defavorizate (1775).Medicul anestezist si epidemiolog Jhon


Snow a evidentian cauza holerei in Londra=consumul de apa infestata(1855).Jhon Snow a pus
bazele stiintifice ale epidemiologei sociale, demonstrand ca in orice boala se manifesta o
succesiune de evenimente cauzale, de natura atat fizica cat si sociala .In present sunt foarte
dezvoltate studii de epidemiologie sociala (ex:cancer, fumat, infarctul miocardic,stresul
professional,boala ,moralitate,sida)

Ratele de distributie a bolilor:ratele de distributie a unei boli inseamna proportiile care arata
rasppandirea unei anumite boli in cadrul unor anumite populatii.Calcul:nr de cazuri de boala ori
1000 sau (10.000) supra nr total de populatii.
Ratele de mortalitate si morbiditate:sunt cele mai folosite rate in epidemiologia sociala(ex:rata
mortaliatii infantile=nr total de decese ale copiilor cu varsta mai mica de un an, dintr-o anumita
zona geografica.Calcul:nr total de decese ale copiilor cu varsta de sub un an dintr-o anumita
perioada ori 1000 supra nr total de nasteri din perioada respective.Indicator complementar:rata
sperantei de viata.
11.Utilitatea analizei epidemiologie pt studiul sociologic al bolilor al morbiditatii
Evaluarile facute de depidemiologia sociala evidentiaza:
-tendintele de evoluti pe termen scurt,mediu sau lung a starii de sanatate a unei populatii
-modul de distributie a bolilor in diferite perioade istorice
Din perspectiva sociologiei sanatatii bolile ofera numeroase ocazi pt studiul conduitelor si
reactiilor sociale fata de boala a indivizilor,grupurilor si populatiilor.
Boala este un fenomen universal,dar modul in care reactioneaza oamenii fata de boala si de
gradul de raspandire a bolii in diverse categorii de populatie sunt foarte variate.
12.Statistica demografica arata:nr de varstnici creste in randul populatiei generale, in
concordanta cu tendintele procesului de imbatranire demografica,in special in tarile sarace.Acest
process , determinat de procesele medicii si de crestere a sperantei de viata , are influente directe
asupra morbiditatii(in sensul ca majoritatea batranilor au numeroase boli degenerative cornice, a
caror tratare creste costurile sanatatii adica sporeste povara suportata de contribuitorilor active la
bugetul de stat . .
De asemenea statistica demografica arata ca speranta de viata este mai ridicata pt femeie decat pt
barbati(datorita unor factori biologici si psihosociali)astfel, in timp ce barbatii au rata de
mortalitate mai ridicata , femeile au o rata de morbiditate mai crescuta .
13.Etiologia specifica si etiologia multifactoriala a bolilor

Patologia umana este legata de particularitatile:


-biologie ale bolnavului
-factorilor sociali,specifici convietuirii omului in societate
Intrebare:in ce masura activitatea sociologica se deosebeste de practica sociala desfasurata in
cadrul altor ramuri medicale?(sanatate publica,organizarea sanatatii,igiena,medicina sociala,care
se ocupa si ele de respectele sociale ale sanatatii si bolii)?
Raspuns:deosebirea se face prin metodologia sa specifica de studio,sociologia sanatatii se
diferentiaza de celelalte modalitati de analiza sociala.
O
14.Rolul sresului in etiologia multifactoriala a bolilor
Notiunea stress (dar nu termenul propriu-zis)a fost folosita pt prima data in context social in sec
19 pt a desemna relatia dintre o munca obositoare si incordare,dintre un eveniment neplacut si
ingrijorare
Fiziologul Walter Bradford Cannon a folosit termenul de stress in contextual experientelor de
laborator pe care le facea(cobaii tinuti in conditii grele,de supravietuire cum ar fi:frig,lipsa de
o2,exanghinare gradual)se aflau intr-o stare de stress,care putea fi masurata
Hans Selye a facut legatura intre reactille de stress ale unor animale de lab expuse la stimuli
nocivi si rolul corticalei glandei suprarenale la aceste reactii .Ca rezultat al experientelor sale,el a
descries un sindrom general de adaptare produs de un stress nespecific si ulterior stresul ca o
stare provocata de un sindrom specific.
Neurologul Harold Wolff a introdus termenul stress in medicina descriind influent ape care
stresul o are in aparitia unor boli.A descries:stimuli neconditionaati si stimuli neconditionati care
provoaca stresul.
15.Stresul:
-este o stare psihofiziologica produsa de acei stimuli care determina o incapacitate de a raspunde
adecvat unor schimbari (care produc teama)
-cel mai frecvent stresul apare in ineractiunile dintre oameni
-in anumite situatii stresul poate provoca:imbolnavire,moarte,tentative de suicide
Schimbari legate de persoana:
-divortul

-,decesul unei rude apropiate,


-pensonaria
Ocupatii profesionale stresante:piloti de aviate si chirug
Factorii de stress care pot provoca diferite boli schimbari petrecute in mediul social:perioada de
traznzitie din tarile de curs de dezv cu schimbarea caracteristicilor traditionale ale mdiului social
produce incidenta crescuta a bolilor psihice
-recensiunea economica(somajul)deterina boli cardiovasculare,boli psihice,blocaje renale
-mobilitatea geografica(mutarea de la sat la oras sau mutarea in alta tara)
-mobilitatea sociala
Bolile contagioase au scazut mult in cele mai multe tari,prin urmatorii factori:
a)cresterea veniturilor care a permis populatiei:sa cumpere mai multa hrana,sa ocupe spatii de
locuit mai bune,sa aiba ingrijire medicala mai adecvata
b)progresul tehnilogiilor medicale,cresterea nivelului de scolarizare si de cultura a populatiei
c)masuri de sanatate publica(sanitatia mediului,purificarea apei,reglementarea hranei)
Factori responsabili de neparticipare la campaniile de vaccinare:
a)factori sociali(venituri scazute,nivel redus de instructive si statusul social)
b)reactii caracteristice fata de boala(atitutidini ,conduit si decizii determinate cultural)
c)lipsa de informative
Consesintele bolilor cornice d.p.d.v. social :
-devalorizarea sociala a bolnavilor cronici,cu discriminarea lor
-tulburarea vietii familiare,la care exista un bolnav cronic,incapabil de munca
-inadaptarea si insecuritatea psihica pe care o resimt pacientii cronici,care se considera o povara
pt families i societate
-segregarea fata de interactiunile sociale normale,care determina la bolnavii cronici pierderea
experientei vitale,in consescinta aparitia unor diferente semnificative intre perceptiile lor si
perceptiile pers sanatoase
Diferenta dintre incapacitatea fizica si handicapul fizic:

Incapacitatea fizica:stare obiectiva,in care pers si-a pierdut functia unui organ
Infirmitatea poate fi conpensata(ex:un orb poate citi cu ajutorul alfabetului braille)
Handicapul fizic:stare subiectiva,rezultat cumulate al obstacolelor interpose intre individ si o
adaptare satisfacatoare de ex:pierderea unui membru devine handicap,numai daca pactientul
refuza sa poarte proteza.
Cresterea morbiditatii prin bolile netransmisibile care det 2 categorii de transit:
-cresterea duratei medii de viata datorita scaderii mortalitatii prin bolile contagioase si prin
raportare la numarul mai redus de locuitori,si scaderea fertilitatii
-regimul alimentar modificat:hipercaloric,cu cresterea lipidelor si al produselor hiperclorurate in
hrana(ceea ce det obezitate,hipertensiune,nerfoscleroza)
-procesul de urbanizare:cu viata trepidatna,solicitarile emotionale,sedentarism
-progresele medicale realizate prin tratamentul bolilor acute care det regresia fenomenului acut si
cronicizare(tbc,bronsiectazii,dupa bronsite repetate,hepatite cornice)
Factorul social care poate influenta pozitiv reducerea bolilor cornice si imbunatatire sanatatii pop
este preventia.aceasta se face prin:
-programe prioritare de prevenire propriu-zisa a anumitor boli prin:
-masuri de prevenire secundara,fie prin examene medicale persiodice,teste de verificare,fie prin
control sanitar de masa(screening=test de prventie,care are ca scop diagnosticare bolii in stadia in
care aceasta poate fi curabila)
-masuri de prevenire tertiala(reabilitarea bolnavului prin redarea inrederii bolnavului)
-programe de difuzare a unor informatii cu character de masa in domeniul culturii si ed sanitare
16.Boli psihice sau tullburarile mentale si de comportament
ASa cum sunt denumite in Romania,in accord cu cllasificare international a maladiilor(1974):
-majoritatea sunt considerate tulburari functionale,desi unel epot avea cause organice:goma din
sifilisul tertial,atrofia cerebrala din dementa senile,meningita
-se pot manifesta prin anumite simptone fizice:in bolile psihosomatice
Bolile psihice:
-se pot manifesta prin anumite simptone fizice

-rep un stigmat pt bolnav,sau pt familia acestuia,provocand dificultati de integrare sociala a


acestora
-etiologie multifactoriala,partial necunoscuta
Croterii de diagnostic(conform studiilor lui Florin Radulescu):
1.Rationalitatea si realismul gandirii=gradul in care pacientul ofera un raspuns semnificativ si
corespunzator unei situatii date
2.Atitudinea individuala fata de altii si fata de sine=acceptare eului cu limitele sale,perceperea
proprii personalitati,capacitatea de comunicare cu ceilalti
3.Gradul de integrare si de consistenta a personalitatii=relatia cu indeiile culturale ale contextului
socialistului
4.Capacitatea de a vedea lumea asa cum este ea=simtul relatiei si al empatiei
5.Capacitatea de adaptare la mediu=posibilitatea de a solutionala pb aparute
6.Constientizarea identitatii personale
7.Capacitatea de autonimie in raport cu alte pers
8.Proiectarea unui scop de viata sau a unui ideal care ofera un sens existenatei
9.Aptitudinea de a face fata dificultatilor si evenimentelor pers,familiale,sociale
Anormalitatea se refera la cei cae au 2 pcte:
-resurse intelectuale importante
-echilibrul psihic
-comportament care scpa masurii si regulilor commune
Clasificare bolilor psihice :
1.schizofrenia=conduit aberanta a bolnavului
2.psihozele affective=psioza maniac-depresiva sau ps polara sip s bipolara
3.nevrozele=senzatii de panica,anxietate sau fobie
4.tulburarile de personalitate=reprezentate in special in special de comportamentele anisociale,abuzul de alcool sau de droguri
Definitie:Metoda este ansablul de procese si tehnici folosite in activitatea de cercetare stiintifica

Perspectiva metodologice complementare din sociologie.Inclusiv din sociologia medicala:


1.Perspectiva pozitivista:ea cerceteaza cauzele fenomenelor sioco-medicale
2.persp. fenomenologica sau interpretativa.aceasta arata sensul actelor socio-medicale
3.Persp.critica ea studiaaza:structurile sociale opresive si inegalitatile sociale si rolul lor in
dinamica vietii socio-medicale.
Principalele etape ale planificarii:
A)Fixarea obiectivelor
In aceasta etapa sunt necare :
-identificare prioritatilor de actine
-stabilirea scopurilor
-stabilirea intentiilor finale
-delimitare populaitiilor tinta,care vor beneficica de aplicarea obiectivelor progrmaului care
urmeaza sa fie derulat
A)fixarea obiectivelor
B)stabilirea optiunilor resurselor
c)implementarea programelor
d)evaluare rezultatelor
Etapele principale ale planificarii in sanatate:
Rolul planiicarii este de acorela obiectivele neceare de realizat in domeniul sanatatii cu resursele
disponibile,tinand cont de coturile necesare
Planificare ingrijirii sanatatii:
1.principiile economice sunt numai instrumente,nu scopuri in sine
2.Modificarea pietei medicale traditionale neceita masuri economice si de politica sociala
3.sanatatea este o pb de valorizare sociala si o optiune politica
4.estimarea corecta a necesarearului de medici si personal medical
5.riscul cresterii numarului de medici specialisti in defavoare numarului de medici generalist

6.planificare este necesara deoarece costurile asistentei medicare au crescut extreme de mult,iar
benieficile pt imbunatatirea starii de sanatate a populatiei nu au crescut tot atat de mult
Etapele cercetarii sociologie:
1.alegerea problemei,a temei de cercetare in functie de teoriile sociologie relevante,de experienta
de cercetare in domeniu
2.studiul bibliografiei pt a afla ce alte cercetari s-au mai intreprins in domeniul temei
alese,delimitarea clara a obiectivelor cercetarii
3.definirea conceptelor dpdv theoretic
4.elaborarea indicatoriile fiecare dimesiuni(etape)
5.selectarea unuia sau mai multor indicatori pt fiecare dimensiune
6.elaborarea de intrebari adecvante pt a culege informatii necesare pt fiecare indicator
7.stabilirea ipoteszelor de lucru
8.alegerea metodelor si tehnicilor de investigatie cele mai adecvate
9.observatia propriu zisa care paote fi exterioara sau coparticipanta,daca cercetorul se implica in
viata grupului cercetat
10.interviul realizat direct sau prin telefon.in acest scop se utilizeaza un ghid de interviu
11.ancheta:
-se fol chestionarul ca instrument de cercetare
-cercetarea poate fi directa sau indirecta cu autocompletare
12.analiza documentelor=analiza secundata a datelor inregistrate in biografii,documente scrice
personale sau institutionale,statistici oficiale
13.experimentul social-presupune analiza relatiilor dintre variabila independent si cea dependent
in grupul experimental comparat cu grupul de control
-este des intalnit in psihologie si psih sociala
14.analiza de continut pt a evidentia continutul thematic dominant prezent in material scrise
Constructia instrumentelor de cercetare-chestionarul si interviul trebuie sa indeplineasca dif
cerinte:ca si cerinta majora este fidelitatea

Fidelitatea rep capacitatea de a reproduce in mod consistent anumite insusiri constante ale
mediului studiat.instrumentul de masurare aplicat in mod repetat la acelasi obiect trebuie sa dea
aceleasi rezultate de fiecare data.
Etapele care formeaza metoda de c ercetare sociologica:
a)enunturi teoretice fundamentale admise ca referinte pt structura unei teorii ce se transforma in
principia metodologice de redare a realitatii sociale
b)culegerea datelor empirice:
-observatia
-ancheta
-studiul de caz
-experimentul clinic
-trialurile clinice
c)preluclarea datelor empirice,ordinare,sistematizare si colerarea acestora pt descifrarea
semnificatiilor lor teoretice
d)analiza interpretarea,constructia(sau recontructia)teoretica,pt a elabora diverse
descrieeri,tipologii,explicatii si predictii

You might also like