Professional Documents
Culture Documents
Puericultura - alimentatie
- igiena
- buna dezvoltare psihica
- stabilirea criteriilor de dezvoltare fizica si psihica
- igiena mediului copilului
- profilaxia imbolnavirilor si mentinerea sanatatii.
Fat
(dupa 3 luni de viata intrauterina)
Nou-nascut
Daca factorii nocivi actioneaza in perioada de sarcina de la 3 la 9 luni, pot apare
suferinta la nastere, nastere prematura, moartea fatului.
Factorii teratogeni :
- tulburari utero-placentare si hormonale materne;
- infectii virale : rubeola, gripa, hepatita B, polio-mielita, rujeola, herpes,
citomegalovirus, HIV, TORCH.
- infectii bacteriene : sifilis, TBC.
-infectii parazitare : toxoplasmoza.
- factori endocrini : diabetul zaharat
- factori imuni : izoimunizarea Rh si ABO , boli autoimune.
- factori mecanici
- factori iatrogeni : tetracicline, iod, testosteron, progesteron.
-factori chimici
- radiatii X, U.V.
Durata totala a sarcinii: 280 zile.
Eliminarea produsului de conceptie
inainte de 6 luni = avort
- 28-37 saptamani = nastere prematura
- 37-40 saptamani = nastere la termen
- dupa 280 zile = postmatur
Factori care influenteaza evolutia fatului in viata intrauterina :
Varsta mamei
Starea de boala a mamei ( boli acute sau cronice decompensate )
Eforturi fizice (trepidatiile repetate, ridica-rea de greutati )
Alimentatia (subalimentatia, supraalimen-tatia, dezechilibrul
nutritive );
Iradierea
Unele medicamente : tetraciclina, chinina
Conditiile de igiena ale sarcinii
Factori psihici, stresul familial sau social
Factori de mediu
Ereditatea
Incompatibilitatea feto-materna de Rh.
in
principii
PUERICULTURA NEONATALA
Definitie : Nou-nascutul se numeste copilul in primele 4 saptamani de viata.
In aceasta perioada au loc transformari adaptative :
trecerea de la temperatura intra-uterina, constanta, de aprox. 37,la temperatura
mediului ambiant, mai scazuta si cu variatiuni;
instalarea respiratiei pulmonare;
modificarea circulatiei, cu inchiderea treptata a comunicarilor de la cord
caracteristice circulatiei fetale si cresterea debitului circulatiei pulmonare;
instituirea alimentatiei orale, ca urmare intrarea in functie a aparatului digestiv;
aparitia mictiunilor ( in prima ora dupa nastere )
incetarea functiei cordonului ombilical.
CARACTERE ANTROPOMETRICE:
Greutatea nou-nascutului la termen normoponderal se situeaza intre 3000 si 3500 g.
Intre 3000 si 2500 g. se vorbeste de nou-nascut subponderal.
Peste 4000g. este macrosom sau gigant.
Lungimea este intre 48-52 cm.
Perimetrul cranian are in medie 34 cm., fiind cu 3 cm mai mare decat cel toracic, care
masoara 31 cm.
Raport lungime craniu-talie : 1/4 (la adult 1/8)
Caractere morfologice :
Tegumentele au culoare rosiatica in primele doua, trei zile de viata pana apare
icterul fiziologic neo-natal.(eritrodermie neo-natala).
Vernix caseosa: este o substanta grasa de culoare alb-galbuie ce acopera
tegumentele la nastere.
Milium sebaceu :elemente punctiforme de culoare alb-galbuie situate pe
tegumentele aripilor nazale si fetei.
Lanugo : pilozitate fina, usor detasabila situata pe reg. dorsala, frunte si umeri.
Dispare dupa prima saptamana de viata.
Pata mongoliana : zona de hiperpigmentare a tegumentelor reg. fesiere si sacrolombare. Este prezenta la populatiile hiperpigmentate, in special.
Prezenta bontului ombilical dupa sectionarea si ligaturarea cordonului ombilical
imediat dupa nastere. Ulterior se va forma cicatricea ombilicala.
Tesutul adipos subcutanat este dezvoltat numai pe fata(bula luio Bichat).
La craniu : - craniotabes fiziologic( 10-35% dintre nou-nascuti): oasele calotei
sunt moi si elastice la presiune.
-prezenta fontanelelor( zone neosificate la nastere, situate intre oasele
calotei, pe liniile suturilor) sunt expresie a mineralizarii incomplete a tesutului osos.
Fontanela anterioara( bregmatica) este prezenta la toti nou-nascutii, este larg deschisa si
masoara 4x4 cm.Poate persista pana la maxim 18 luni
1.
Involutia cordonului ombilical consta din uscarea treptata a bontului
ombilical ligaturat care se detaseaza si cade singur dupa 7-10 zile de la nastere.
Bontul va fi pansat cu comprese sterile muiate in alcool 70.
2.
Icterul fiziologic al nou-nascutului apare la 2 3 zile dupa nastere prin
virarea culorii tegumentelor spre icter (coloratia galbena ). Urina si scaunele nu
sunt modificate, nu apar tulburari digestive insotitoare, starea generala se mentine
buna. Durata- 5-14 zile, max. 21 zile.Este un icter ce apare prin imaturitate
hepatica functionala tranzitorie; este cu BI crescuta. Nu necesita tratament.
3.
Scadera fiziologica in greutate datorita aportului redus de lichide si
calorii si a eliminarii de meconiu din primele ore si zile dupa nastere. Se pierde
pana la max. 10% din greutatea de la nastere. Din ziua a 4-5a reincepe sa creasca,
ajungand la greutatea initiala in ziua a 8-10a de la nastere.
4.
Criza genitala aparitia la fetite a unei secretii vulvare sero-sangvinolente
si al baieti-tumefierea testiculelor. La ambele sexe- tumefierea glandelor mamare.
5.
Descuamatia fiziologica a nou-nascutului descuamatie fina, furfuracee
ce are loc in prima saptamana dupa nastere.
6.
Febra tranzitorie a nou-nascutului datorita aportului scazut de lichide
din primele zile de viata. Este o ascensiune termica de 1-3 zile, moderata,
nedepasind 38. Ca tratament: adm. de ceai cu lingurita. Este rar intalnita azi.
Examenul clinic al nou-nascutului
Se vor nota in foaia de observatie:
scorul Apgar in primele minute dupa nastere;
starea generala ulterioara a nou-nascutului;
aspectul cordonului ombilical;
tegumentele: culoare, leziuni, modificari ( cianoza, echimoze, edeme, pete);
craniul : suturile si fontanelele; leziuni posibile( bosa serosangvina,cefalhematomul);
restul sistemului osos cu eventuale malformatii ( polidactilie , sindactilie, picior
stramb congenital).
toracele, respiratiile, ascultatia pulmonului;
exam. cordului;
exam. abdomenului, limitele ficatuluisi ale splinei
eliminarea meconiului;
exam. organelor genitale externe;
exam. sistemului nervos : tipat, reactivitate, unele reflexe arhaice prezente in mod
normal numai in primele luni de viata;
exam. cavitatii bucale :malformatii, ulceratii ale mucoasei bucale;
exam. ochilor si urechilor : malformatii, cataracta congenitala.
PARTICULARITATI FUNCTIONALE ALE NOU-NASCUTULUI
Aparat respirator: n.n are ritm respirator neregulat,tahipnee(60
resp/min.),respiratii superficiale,face tulburari de ventilatie si insuficienta
respiratorie.
5.Reflexul de pasire: n.n se sustine de axile.Va schita miscari alternante de mers cand
plantele ating planul mesei de examinat.Aceste miscari sunt reflexe.
6.Reflexul de sprijin: n.n se sustine de axile; fata dorsala a piciorului vine in contact cu
marginea mesei de examinat. Copilul ridica piciorul, pune in contact fata plantara a
piciorului cu planul mesei si are loc extensia membrului inferior.
Este prezent in primele 2luni de viata.
Absenta lui- leziuni senzitivo-motorii.
7.Reflexul LANDAU: copilul e asezat in decubit ventral, pe mana examinatorului:
capul, trunchiul si picioarele sunt in extensie. Daca se flecteaza capul copilului acesta va
flecta membrele inferioare.
B. Reflexe auditive:
1.Reflexul de clipire: nn clipeste la zgomot.
2. Reflexul de orientare: intoarcerea capului la zgomot.
C. Reflexe optice:
Reflexul tonic optic: iluminarea brusca a ochilor nn determina aruncarea catre inapoi
a capului, cu opistotonus.
D. Reflexe alimentare:
1.Reflexul de suctiune: atingerea buzelor sau obrazului in apropierea gurii e urmata de
declansarea miscarilor de supt.
Este prezent la nastere si pana la 1an. Peste 1an-disfunctie corticala.Este absent la
marii prematuri sau la nn cu suferinta de truchi cerebral.
2.Reflexul de fixare pentru supt: se atinge obrazul nn : acesta va intoarce capul in
directia stimulului si va deschide gura.
Este prezent de la nastere si pana la 7luni.
EVALUAREA NOU-NASCUTULUI LA NASTERE
Cuprinde:
evaluarea starii n.n la nastere;
aprecierea gradului de maturitate in functie de durata gestatiei
identificarea n.n cu risc.
Evaluarea starii n.n la nastere:
1. Scorul APGAR
2. Greutatea la nastere
3. Grad de maturitate (in functie de durata gestatiei)
4. Elemente anamnestice si clinice care incadreaza copilul in categoria de n.n cu
risc.
SCORUL APGAR
Prima evaluare medicala a n.n are loc la 60 de minute dupa expulzie chiar in sala
de nasteri si cuprinde urmatorii parametrii:
-respiratia spontana
-frecventa cardiaca
-culoarea tegumentelor
-excitabilitatea reflexa
-tonusul muscular.
In functie de simptomatologia pe care o prezinta, n.n primeste o nota(scor).
SISTEMUL SCORULUI APGAR:
Ritm cardiac: -absent = 0
-sub 100 b/min.= 1
-peste 100 b/min. = 2
Efort respirator: -absent = 0
-slab (neregulat) = 1
-respira spontan, tipa viguros = 2
Tonus muscular: -hipotonie = 0
-usoara flexie a extremitatilor = 1
-miscari active ale membrelor = 2
Excitabilitate reflexa: -lipsa de raspuns = 0
-grimasa = 1
-tuse, tipat = 2.
Culoarea tegumentelor: -cianotice sau palide = 0
-corp rozat, extremitati cianotice = 1
-roz-generalizat = 2.
Scorul Apgar a fost propus de Virginia Apgar in 1953 ca o modalitate de evaluare
masurabila a starii nn in sala de nastere.
Scorul Apgar se apreciaza imediat dupa expulzie, la 5,10,15 min. dupa nastere daca
este necesar ( pana depaseste nota 6 ).
In functie de valoarea scorului Apgar, nou-nascutii se impart in 4 grupe:
1. Scor Apgar 8-10:
-respira spontan
-ritm cradiac peste 100 b/min.
-tegumentele au curand culoarea roz-generalizat.
Acest scor il au 90% din nn la nastere.
2. Scor Apgar 5-7:
-apnee primara, respiratia se reia doar dupa manevre tactile( frictiuni usoare pe
plante sau regiunea interscapulara)
-ritm cardiac peste 100b/min.
- culoarea tegumentelor ramane cianotica.
4. Scor Apgar 3-4:
-nn nu respira spontan in ciuda stimularii tactile
-ritmul cardiac este sub 100 b/min.
5. Scor Apgar 0-2:
-nn care nu respira
-nu are batai cardiace audibile
-este hipoton
-este cianotic
- termogeneza este slaba datorita regimului sarac in calorii in primele zile de viata si
slabei activitati musculare
- protectia contra frigului este redusa datorita tesutului adipos subcutanat slab dezvoltat,
care, in mod normal, functioneaza ca un manson.
- suprafata cutanata de iradiere este relativ mare.
8. Metabolice:
-hipoproteinemie ce duce la producerea edemelor prin scaderea presiunii coloidosmotice
- hipoglicemie
- hipocalcemie - poate determina tetania neonatala.
9. Imunitare:
- bariere tegumentare si mucoase subtiri si permeabile
- prezenta plagii ombilicale, cu poarta de intrare pentru germeni
- imaturitatea sistemului limfatic, cu rol major in functiile de aparare
- activitate fagocitara slaba a leucocitelor
- deficit al factorilor imunitatii mediate umoral: anticorpi, complement seric, properdina
- tendinta la diseminare a focarelor infectioase
- lipsa febrei in majoritatea infectiilor.
10.Ale sistemului nervos:
- reactivitate foarte scazuta
- tipat slab, urmat uneori de criza de apnee si cianoza
- hipotonie musculara marcata
- reflexe slabe, abia schitate sau absente.
DISMATURUL
Definitie: Este copilul nascut la termen, dar care are greutatea la nastere egala sau mai
mica de 2500 grame. (SGL= small for gestational age).
Dismaturii reprezinta 1/3 dintre nn cu GN mica.
Factorii materni si sindromul insuficientei placentare reprezinta cauzele determinante
ale dismaturitatii.
Dintre factorii fetali:
boli genetice
anomalii cromozomiale
malformatii (SN, schelet)
infectii intrauterine (rubeola, boala incluziilor citomegalice).
Dismaturul se deosebeste de prematur prin:
durata normala a sarcinii la dismatur
lungime peste 47cm. la nastere la dismatur.
nu are caracterele morfologice pregnante ale prematurului.
POSTMATURUL
Este nn care a depasit 287 zile de varsta gestationala.
Are aspect caracteristic:
pielea de pe palme incretita (miini de spalatoreasa)
vernix caseosa redus
lanugo absent
prezenta descuamatiei fiziologice
Daca depasirea varstei sarcinii este peste 300 de zile atunci prognos-ticul devine sever.
Se recomanda ca dupa scurgerea celor 42 saptamani de gestatie sa se efectueze
operatia cezariana.
MACROSOMUL
DEFINITIE: Este nn cu GN peste 4000 grame.Greutatea mare la nastere constitu-ie
factor de risc atat pentru mama cat si pentru fat.
Cauzele macrosomiei:
primitive: transpozitia de vase mari
secundare: - anom.metab.glucozei
(diabet insulino-dependent la mama,diabet gestational)
- mame obeze
- volum mare al placentei in caz de anasarca.
Risc fetal si complicatii:
risc crescut de traumatism obstetrical (hemoragie intracraniana, hematom
cranian,fractura de clavicula, paralizie de plex brahial) creste riscul de
mortalita- te perinatala si neonatala
asfixie severa
hipoglicemie postnatal (acesti copii nu rezista regimului hipocaloric tranzitoriu
care urmeaza pensarii cordonului ombilical).
RESUSCITAREA NOU-NASCUTULUI IN SALA DE NASTERE
Resuscitarea nn este initiata in sala de nastere de catre o echipa de personal medicosanitar antrenat special in acest scop.
Se porneste de la ideea ca, potential, orice nn poate avea nevoie de resuscitare la
nastere.De aceea, pentru orice nastere, trebuie sa fie pregatite atat echipamentul cat si
personalul medical capabil sa intervina eficient. Orice nastere este o expectativa armata.
Se parcurg 3 etape (in maxim 30 secunde),intotdeauna succesiv in aceasta ordine:
A. Permeabilizarea cailor aeriene superioare;
B. Initierea respiratiei;
C. Mentinerea circulatiei.
Nu in toate cazurile este necesara parcurgerea celor 3 etape, dar succesiunea lor este
obligatorie.
A. Permeabilizarea cailor respiratorii:
pozitionarea nn: imediat dupa expulzie, nn este plasat sub o sursa de caldura
radianta si se va sterge de lichid amniotic cu un scutec cald, steril, pentru
prevenirea pierderilor de caldura. Dupa folosire, scutecul se va schimba cu unul
uscat si cald. Aceasta reprezinta o manevra tactila care poate declansa prima
respiratie. Nou-nascutul se va pozitiona in decubit dorsal si cu capul in usoara
extensie.
Dezobstructia gurii, nasului si chiar a traheei: prin aspiratia CRS.
Introducerea sondei endo-traheale (neobligatoriu).
B. Initierea respiratiei:
Stimulare tactila- cu gesturi blande:
-lovirea usoara a talpilor cu palma sau degetul;
-frecarea blanda a spatelui nn de catre mana examinatorului.
Ventilatie cu presiune pozitiva: se foloseste echipament pregatit dinaintea nasterii:
-balon cu masca;
-balon si sonda endotraheala.
Sursa de oxigen 100% este obligatorie.
Ventilarea nn se va face cu o frecventa de
40 respiratii/minut.
C. Mentinerea circulatiei:
Masaj cardiac extern
Medicamente.
Aplicarea intarziata sau inadecvata a acestor masuri de reanimare le va scadea
eficienta, hipoxia prelungita fiind la originea leziunilor cerebrale.
Indicatiile ventilatiei cu presiune pozitiva:
In orice apnee care nu raspunde la stimulare tactila;
La frecventa cardiaca sub 100/min.
Ventilatia asistata cu presiune pozitiva se intrerupe cand:
Nn respira spontan
Nn are frecventa cardiaca peste 100/min.
Daca in ciuda ventilatiei, frecventa cardiaca se mentine in jurul valorii de 80/min,se
trece si la C.(mentinerea circulatiei).
Masajul cardiac extern se va aplica totdeauna unui nn care este deja ventilat
(de circa 15-30secunde) si nu raspunde adecvat la aceasta manevra.
RITMUL:120 compresii/min.
Daca nn nu raspunde adecvat la ventilatie+masaj cardiac extern, se vor administra
medicamente.
Scopul administrarii de medicamente:
Stimulare cardiaca
Ameliorarea perfuziei tisulare
adrenalina(epinefrina)
Bicarbonat de sodiu la nn cu acidoza metabolica demonstrata ( pH sub 7,3)
Volum expanderiin caz de semne de hipovolemie (paloare, puls slab batut +
frecventa cardiaca inadecvata),raspuns nesatisfacator la manevrele de resuscitare:
- sange integral OI,Rh;
-albumina umana;
-ser fiziologic ;
-sol. Ringer-lactat.
Efectul clinic anticipatcresterea frecventei cardiace la minin 100/min, la 30 secunde
dupa intreruperea administrarii.
CRESTEREA SI DEZVOLTAREA
Elementul esential ce deosebeste copilul de adult este procesul de crestere si dezvoltare.
Copilul nu este un adult in miniatura.
Spre deosebire de adult,copilul
reprezinta un grup biologic complex si in rapida transformare: nn, sugar, prescolar,
scolar, puber, adolescent.Fiecare etapa prezinta particularitati morfo-functionale,
imunologice, patologice.
La sfarsitul adolescentei cresterea este incheiata. Individul este considerat adult.
Studuil cresterii si dezvoltarii se numeste auxologie.
Starea de deplina sanatate a copilului rezulta din suma: organism sanatos + minte
cercetatoare + perso-nalitate stabila.
CRESTEREA cunoaste 3 sigmoide (accelerari de ritm):
intrauterin
postnatal, astfel: - la inceput, o scurta perioada de crestere si dezvoltare
accelerata;
-urmeaza un ritm mai lent dar continuu, de-a lungul intregii
copilarii.
o faza finala de accelerare- la pubertate.
urmeaza apoi o incetinire progresiva pana la oprirea cresterii.
La fel,fiecare organ si sistem isi urmeaza propria rata a cresterii. Exista 4 tipuri de
crestere a organelor si sistemelor.
Cele care urmeaza tipul cresterii staturale: muschi,cord,ficat,rinichi.
Creierul are propria curba de crestere si dezvoltare: creste rapid in primii 2 ani de
viata cand atinge aproape dimensiunile adulte, NU insa si maturitatea.
Tesutul limfatic- atinge apogeul in perioada prepubertara, scade apoi progresiv.
Aparatul reproducator atinge apogeul cresterii la debutul pubertatii.
CRESTEREA este:
carea) celulara;
FA (fontanela mare):
- intre osul frontal si oasele parietale
- prezenta la toti nn.
- la nastere- dimensiuni: 3x4 cm.
- in cond.normale se inchide pana la varsta de 18 luni.
- forma de romb.
FP (fontanela mica):
-intre oasele parietale si occipital
- prezenta la nastere la 1/3 din nn.
- forma triunghiulara
- dimensiuni: 7/8 mm.
- se inchide inaintea varstei de 4 luni.
DENTITIA: Calcificarea dentitiei primare incepe din a 7-a luna de sarcina. Primii dinti
erup, de regula, la 6-8 luni de viata (incisivii mediani inferiori).
Apoi - in medie, cate un dinte/luna(cei mandibulari ii preced pe cei maxilari).
La 1 an cca. 8 dinti.
La 12-18 luni apare primul premolar
La 18-24 luni - caninii.
La 2ani si 6 luni-3 ani:- al 2-lea premolar; se completeaza cei 20 dinti ai dentitiei
primare ( de lapte).
DENTITIA DEFINITIVA: incepe cu molarul de 6 ani, fundatie a intregii dentitii. Cel
de-al 2-lea molar apare la aprox.12 ani. Intre aceste 2 etape se schimba progresiv dintii
de lapte. Molarul al 3-lea (de minte) apare dupa pubertate, la orice varsta, uneori
niciodata.
ERUPTIA DENTARA este fenomen normal.Este precedata de hipersalivatie, prurit
local,indispozitie.
Rar - eruptii dificile, cu agitatie, inapeten-ta, ascensiuni febrile, scaune diareice.
LUNGIMEA: se masoara cu pediometrul pana la 6-8 luni, apoi in pozitie verticala.
Lungimea - la nastere: 50 cm.(47-55cm)
apoi adauga 4 cm. in prima luna
- cate 3 cm. in lunile II-III.
- 2 cm. in luna a IV-a.
- apoi 1 cm./luna, a.i. la 1 an copilul masoara 70-75cm.
In al 2-lea an- creste cca.12 cm( 1cm/luna)
Talia adulta va fi reprezentata de 2xlung.de la 2 ani.
Formule pt. estimarea lungimii la diferite varste:
Form. Geldrich ( pt. copii peste 2 ani):
L= 80+5XV(varsta in ani).
Cresterea staturala scade rapid in intensitate dupa varsta de 13 ani la fete si 15 ani la
baieti si inceteaza la 17-19 la fete, iar la baieti poate continua f. lent, chiar dupa 20 de
ani.
Capul reprezinta din lung. Nn,1/3 la copil de 2 ani,1/8 la copil de 8 ani.
GREUTATEA: - reflecta cresterea tuturor dimensiunilor;
- este un indicator valoros al cresterii.
GN-2,5-3,5 kg.
Scaderea fiziologica in greutate dupa nastere 5-10% din GN.
Cresterea in greutate:
- -- -750 g./luna in primele 4 luni
- 500 g./luna in urmatoarele 4 luni
- 250 g./ luna in ultimele 4 luni din 1-ul an.
In al 2-lea an spor mediu lunar de 200-250 g.
Dupa varsta de 2 ani, sporul ponderal este de aprox. 2-2,5kg/an.
Debutul exploziei cresterii ponderale pubertare coincide cu cel al cresterii in lungime.
Formule de evaluare a cresterii in greutate: form. Herman( pt. copilul peste 1 an):
G=9+2XV (varsta in ani).
Perimetrul cranian(PC) reflecta, in primii 2-3 ani, cresterea encefalului.
PC la nastere = 34-37 cm
Se adauga 10-12 cm in primul an, si 10 cm in urmatorii 17 ani.
Perimetrul toracic(PT)
- este cu 1-4 cm. mai mic decat PC la nastere.( 31-34 cm.)
- egaleaza PC la 1 an(47 cm.)
- apoi creste mai rapid decat PC.
Perimetrul abdominal(PA)
- 38 cm la nastere
- 44 cm la 1 an
- 46 cm la 2 ani.
Suprafata corporala(SC)- este importanta pt. posologia medicamentelor.
Alte date somato(antropo)metrice:
- plica cutanata
- circumferinta gambei si ma bratului
- grosimea tricepsului brahial
- diam. pelvin.
- diam. biacromial.
PUBERTATEA: - este perioada dezvoltarii caracterelor sexuale secundare si a
maturizarii biologice a organelor sexuale. Sfarsitul ei marcheaza debutul in adolescenta
(aici cresterea in lungime inceteaza).
- incepe la 11 la fete si la 12-13 ani la baieti.
- debutul e influentat de factori genetici( modelul parintilor), de fact.
climatici( latitudine), de nutritie.
Debutul pubertatii este marcat de aparitia menarhei la fete si a pilozitatii pubiene la
baieti.
Apoi apar succesiv:
- la fete: se dezvolta sanii, pilozitatea pubiana, apoi axilara,apar menstrele,se modifica
morfologic coapsele si trunchiul.
- la baieti: se dezvolta pilozitatea pubiana, axilara, faciala; se dezvolta testicolele; se
pigmenteaza scrotul, se schimba vocea, se dezvolta musculatura.
Fenomenele complexe neuro-endocrine din timpul pubertatii sunt determinate de axul
hipotalamo-hipofizo-gonadal care va determina acea sexualizare psihica, proces care
va determina intregul comportament sexual al individului.
La 4 ani: numara corect 4-5 obiecte; executa miscari cu dificultate crescanda(sarit, catarat); se adapteaza la programul zilnic fixat de adulti.
catre 6 ani: functiile motorii sunt sta-panite fara dificultate; apare gandirea logica.
In per.scolara: odata cu detasarea de familie copilul incepe sa-si petreaca mai mult
timp in afara acesteia, la scoala sau la joaca; apar situatii conflictuale intre parinti
si copii.
La pubertate si adolescenta: insidios, apar modificari comportamentale, ce vor
defini comportamentul tanarului; efect.actiuni independente, creste spiritul de
initiativa, se dezvolta capacitatea de sinteza si abstractizare;apare interesul
pt.sexul opus
Este per. de efort educational maxim, cu imprimarea unei discipline in munca si
gandire.
NUTRITIE SI ALIMENTATIE PEDIATRICA
NUTRITIA = totalitatea proceselor fizico-chimice de asimilare si dez-asimilare a
alimentelor in orgs. prin care se asigura nevoile de crestere si dezvoltare corespunzatoare varstei, o activitate fizica si intelectuala adecvata, promovand o buna stare de
sanatate.
NECESITATILE ENERGETICE (CALORICE):
Valoarea energetica a alimente-lor se exprima in kilojouli(kj) sau kilocalorii(kcal).
O kilocal.reprez.cant de caldura necesara pt.a creste temp. unui litru de apa de la
14,5C la 15,5C
1 kcal = 4,184 kj.
Surse de energie principale pt. orgs. sunt: glucidele si lipidele.
1g.proteine furniz. aprox. 4 kcal.
1g.lipide furniz. aprox. 9 kcal.
1g.glucide furniz. aprox. 4 kcal.
Necesitatile energetice la copil treb. sa acopere cheltuielile zilnice necesare pt.:
metab. de intretinere+pt. proc. de termoreglare+pt. activitatile fizice +pt.nevoile de
crestere.
METAB. DE INTRETINERE= METAB. BAZAL+ NEVOI DE FUNCTIONARE
NECESITATI ENERGETICE GLOBALE
- nn. - 80 kcal/kg/zi
- 1-3 luni - 120 kcal/kg/zi
- 3-6 luni 110 kcal/kg/zi
- 6-12 luni 100 kcal/kg/zi
- copil mic 90 kcal/kg/zi
- prescolar 80 kcal/kg/zi
- scolar 50-60 kcal/kg/zi
APORTUL ENERGETIC GLOBAL:
- 1-3 ani 1300 kcal/zi
rol antitoxic.
Minimum de lipide in ratia alimentara: 1,5 g/kg/zi.Lipidele acopera 35% din ratia
calorica.
Nu se suprima colesterolul alimentar in perioada de sugar pt. ca este nece-sar pt.
dezvoltarea SN.
Carenta de lipide in alimentatie determina: oprirea cresterii;lez.trofice ale
pielii,fanerelor si mucoaselor,lez. oculare; creste adezivit. plachetara.
Excesul de lipide in alimentatie determina: obezitate; steatoza hepatica; diaree.
Excesul de AG nesaturati carenta de vitamina E si hemoliza.
Excesul de AG esentiali formare de calculi biliari.
NECESARUL DE GLUCIDE
Glucidele trebuie sa asigure 25-55% din aportul caloric total.
Glucidele sunt reprez. de:
- monozaharide( glucoza, fructoza, galactoza)
- polimeri ai glucozei, dizaharide (mal-toza,lactoza, zaharoza)
- polizaharide(amidon, glicogen, fibre alimentare).
Lactoza este principalul glucid din lapte.
Fibrele alimentare sunt reprezentate de celuloza, hemiceluloza, pectine, lignina. Ele intra
in alimentatia sugarului de la varsta de 4-5 luni.
Aportul scazut de fibre alimentare favorizeaza o serie de boli ca: ateroscleroza,
dislipidemii, litiaza biliara, diabet, obezitate,cardiopatie ischemica,apendicita,
diverticulita, cc. de colon.
ROLUL glucidelor in orgs.:
principala sursa de energie;
rol plastic: intra in structura glicoprot., glicolip.,participa la procesul de
mielinizare si dezvoltare a creierului;
sursa de caldura pt. organism;
sustinerea activitatii musculare.
Excesul de glucide determina: obezi-tate, diabet zaharat, carii dentare.
NECESARUL DE SUBSTANTE MINERALE:
Este mai mare in perioadele de crestere ale organismului,efort fizic, stari febrile.
SODIU:-principal cation extracelular
- nevoi pt.sugar:1-2mEq/kg/zi.
-surse:lapte de vaca,lapte matern,legume, fructe, carne ,peste.
-rol:in mentinerea echilibrului acido-bazic,a pres. coloid-osmotice.
CLOR:-este anion extracelular;
-necesar: 0,3-0,5 g/zi.
POTASIU:- principalul cation intrace-lular;
- nevoi: 2,5 mmol/100cal.
- surse:carne,lapte,cartofi, fructe.
- rol: - in mentin. echilibrului acido-bazic,a pres. coloid-osmotice.
- intervine in contractia musculara
CALCIU:- principal constituent al osului;
-rol: - reglarea excitabilitatii neuro-musc.;
ALIMENTATIA
COPILULUI
ALIMENTATIA SUGARULUI
In primele 4 luni de viataalimentatia este exclusiv lactata.
Dupa modul de alimentare a sugaru-lui se descriu 4 tipuri de alimentatie:
ALIMENTATIE NATURALA: alim. cu lapte exclusiv matern in primele 4-6 luni de
viata.
ALIMENTATIA ARTIFICIALA: alim. in primele 4 luni de viata cu laptele altei specii,
de obicei un lapte adaptat, avand ca sursa laptele de vaca.
ALIMENTATIA MIXTA: alim. in primele 4 luni de viata cu lapte de mama+ un
preparat de lapte adaptat, atunci cand secretia lactata a mamei este insuficienta.
ALIMENTATIA DIVERSIFICATA: trecerea terptata de la o alim. exclusiv lactata la o
alim. variata. Sugarul primeste si alim. nelactate, de consistenta semisolida, ca o etapa
de trecere spre o alim. completa.
ALIMENTATIA NATURALA
Calitatile superioare ale laptelui de mama:
1. Furnizeaza o ratie alim. echilibrata. Cuprinde toate principiile nutritive necesare
dezvoltarii somatice si cerebrale a copilului.
2. Asigura protectia antiinfectioasa si antialergica.
3. Permite adaptarea automata la nevoile nutritionale ale copilului.
Creaza o legatura afectiva fundamentala(mama-copil).
5 Are implicatii economice foarte importante.
6 Asigura prevenirea malnutritiei protein-calorice.
Compozitia laptelui de mama:
Laptele de mama se prezinta in 3 variante: colostru,lapte de tranzitie si lapte matur.
COLOSTRUL: - este un lichid galbui;
- este secretat din ultimul trim. de sarcina si cateva zile dupa nastere
- este produs in cantitate de 10-100ml/zi. Secretia creste in fiecare zi progresiv.
Compozitia se modifica treptat spre laptele de tranzitie si apoi matur.
Caracteristici(colostrul):
- are densitate crescuta;
- este bogat in proteine;
- are continut scazut in lactoza,grasimi si vitamine hidrosolubile;
- are vitamine liposolubile si Ig in cant. mai mare decat laptele matur; Ig.asig. aparare
antiinfectioasa;
- este laptele cel mai bine suportat in perioada neonatala de catre rinichiul imatur.
LAPTE DE TRANZITIE:
- dureaza de la ziua 4-6-a pana la ziua 10-30-a de viata;
- creste concentratia de lactoza, fosfor,vitamine din complexul B;
- scade concentratia de proteine si saruri minerale.
LAPTE MATUR:
- se formeaza intre a 10-30-a zi dupa nastere;
- compozitia lui nu este constanta pe parcursul aceleiasi lactatii,in cadrul aceluiasi supt
si intre cei doi sani ai mamei. Laptele de mama este mai apos la inceputul
Glucidele (hidratii de carbon) din laptele uman:
- in cant. de 70 g/l 60 g/l lactoza
- 10 g/l oligozaharide
Lactoza este un dizaharid (glucoza+galactoza). Reprezinta principalul constituent
osmotic al laptelui.
Oligozaharidele au rol in apararea antiinfectioasa. Reprez. factor de crestere pt.
Lactobacilul bifidus.
- Prot. ce nu se absorb din l.v. determina dezv. la nivelul colonului a unei flore de
putrefactie bogata in E.coli.
GLUCIDELE din l.v. - sunt in cant. mai redusa decat in l.m. l.v. se va zahara 5%
inainte de a fi administrat.
LIPIDELE din l.v.- sunt reprez. de o cant. mai mare de AG saturati(74%), fata de AG
nesaturati(26%).
SARURILE MINERALE
in cant. de 2 ori mai mare in l.v. determinand osmolaritatea crescuta a l.v.
- raport Ca/P inadecvat ceea ce det. absorbtie intestinala redusa de Ca.
L.v. se va adm. sugarilor dupa fierbe-re-are un continut microbian crescut.
Toate aceste deosebiri fata de l.m. fac din l.v. un aliment nerecoman-dabil sugarilor pana
la 6 luni.
Prematurul sau sugarul de prim trimestru,daca nu poate fi alimentat natural,va fi
alimentat cu o formula de lapte adaptata pt. sugari (lapte dietetic pt. sugari).
FORMULE DE LAPTE:
Se administreaza in urmatoarele situatii:
- hipogalactia materna;
- mame cu activ. socio-profesionala care nu-si pot permite o alaptare prelungita;
- sugari din leagane.
Desi sunt apropiate calitativ de compozitia l.m.(prin interventia com-plexa a
producatorului),form. de lapte nu vor fi niciodata identice ca rezulta-te cu cele ale l.m.
Form. de lapte se prepara din l.v. care sufera importante transformari.
Laptele
adaptat se prezinta sub forma de pulbere (granule),se prepara instant (fara preparare
termica),nu necesita nici un fel de adaos.
Valoarea calorica e apropiata de a l.m.
Prin indepartarea unei cant. de saruri minerale, are osmolaritatea mai mica decat a
l.v.,protejand functia renala redusa a sugarului mic.
Glicidele sunt reprez. de lactoza.
Lipidele animale sunt inlocuite cu lipide vegetale (floarea soarelui,soia,
cocos,germeni de griu).
Se adauga vitamine si oligoelemente in cant. egale cu necesarul zilnic al
sugarului.
TIPURI DE FORMULE DIETETICE
FORMULE DE START(de inceput):
- pt. sugari 0-4 luni
- pot fi adaptate: Humana1,Nutrilon, NAN1.
- partial adaptate:difera de prep. adaptate prin compozitia in glucidese adauga
polizaharide la lactoza(amidon sau dextrinmaltoza): Milumil1, Similac.
FORMULE DE CONTINUARE:
- pt. sugari cu varsta peste 4 luni;
- se adm. in paralel cu diversificarea alimentatiei pana la varsta de 1 an:
Aptamil2,Bebelac2, Milumil2,NAN2.
FORMULE SPECIALE(adevarate preparate medicament-se folosesc in diferite
afectiuni):
- preparate din soia(lipsesc lactoza si prot. din l.v.):Alsoy, Nutricare-Soia.
!!! Faina de griu, orz, secara contine gluten - o proteina alergizanta pt. mucoasa
intestinala a sugarului (putand produce un sdr.celiachiform).De aceea se va introduce in
alim. sugarului dupa varsta de 8 luni!!!
Carnea: - are continut crescut in aminoacizi esentiali, saruri minerale, vitamine.
- carnea de pui sau vita se adm de la 5 luni, in supa de zarzavat sau piureul de
legume, de 3-4 ori pe saptamana (sub forma de carne fiarta si fin tocata sau mixata).
- dupa 6 luni ficat de pasare;
- dupa 8-9 luni perisoare de carne, ciorba acrita cu bors sau lamiie.
- dupa 10 luni peste alb: salau, pastrav,stiuca.
- dupa 1 an chiftelute de carne preparate in ulei.
- dupa 3 ani carne de porc sau oaie.
- dupa 6 luni galbenus de ou fiert tare ( de 2 - 3 ori/saptamana).
- dupa 1 an albusul de ou (este alrgizant).
- dupa 5 luni branza de vaci ( in piureul de legume sau OP+BV).
- dupa 8-9 luni mamaliguta cu branza de vaci.
- dupa 5 luni iaurt preparat in casa si zaharat 5%.
- dupa 8 luni se adauga si biscuiti.
Diversificarea este ablactarea in trepte.
PROBLEME ALE ALIMENTATIEI SUGARULUI IN PRIMUL AN DE VIATA
INCIDENTE IN ALIMENTATIA NATURALA:
INCIDENTE DATORATE MAMEI:
1. Engorjarea sanilor : apare in primele zile dupa nastere cand se produce furia
laptelui.
Sanii se maresc mult de volum,devin grei si durerosi,subfebrilitate. Sugarul nu mai
poate apuca mamelonul in gura; se form. un cerc vicios.
Se recomanda golirea manuala a sanilor;
- comprese calde pe san;
- adm. de ocitocina.
2. Mastita: este produsa de stafilococul auriu.
Se recomanda trat. cu antibiotice.
3. Mamelonul ombilicat sau scurt:
- poate determina abandonarea alaptarii;
- se datoreaza faptului ca sanul nu a fost pregatit in timpul sarcinii.
4. Hipogalactia se verifica daca e reala prin proba suptului. Se va accepta ca fiind
reala numai daca se coreleaza cu o curba ponderala nesatisfacatoare.
Incidente din partea sugarului:
1. Malformatii ale cavitatii bucale a copilului: vor determina supt imposibil. Se va
adm. lapte de mama cu biberonul sau cu lingurita.
2. Prematurii care nu au reflex de supt sau de deglutitie vor fi hraniti prin gavaj sau
cu biberonul cu lapte de mama ( este cel mai bun lapte pt.prematuri, fiind f. bogat
in proteine).
3. Regurgitatiile sunt eliminari in cantitati mici de lapte nemodificat( aprox. 10 ml)
in timpul eructatiilor. Apare la sugarii lacomi, care inghit aer in timpul suptului.
4. Varsaturile apar tot la sugarii lacomi cu reflux gastro-esofagian;
- apar intr-o ora dupa alaptare;
5.
Constipatia: se datoreaza digestiei defectuoase a cazeinei din laptele de
vaca.
6.
Scaune de fermentatie: datorita excesului de fainoase.
7.
Diareea acuta infectioasa: apare prin suprainfectia laptelui.
8. Alergia la proteinele laptelui de vaca.
ALIMENTATIA COPILULUI 1-3 ANI
Nevoile energetice in aceasta perioada sunt: 90 kcal/kg/zi + nevoile necesare activitatii
fizice.
Nevoile de lichide: 90-100ml/kg/zi.
Ratia de proteine: 2g/kg/zi.
Surse de proteine: lapte(500ml/zi); 1 ou la 2-3 zile; 50 g carne de pasare,vita,peste;
ficat,creier; proteine vegetale.
Lipide: 4-5 g/kg/zi. Surse: unt, ulei vegetal,smantana,frisca, margarina.
Glucide: 12 g/kg/zi. Surse: paste fainoase, gris,piine,mamaliga,orez,biscuiti,fructe,
legume, produse zaharoase.
Legume: cartofi,fasole verde,dovlecei, mazare,radacinoase,spanac,conopida,rosii.