Proiect educational

Creterea performanei colare prin

dezvoltarea creativitii

Curs: Proiectarea programelor educationale

Modul psihopedagogic - Nivelul II

Realizat de :

Universitatea Bucuresti
2014

Cresterea performantei scolare prin

dezvoltarea creativitatii
Fr creativitate nu exist
soluii la probleme, nu exist
o viziune a viitorului, nu
exist gsirea oportunitilor

i fructificarea lor, nu exist alternative, nu exist exprimarea fiinei umane

la ntregul ei potenial.
Pera Novacovici

1.Contextul si necesitatea proiectului

Societatea are o puternica influenta in dezvoltarea spiritiului creativ
intr-un domeniu sau altul, datorita cerintelor sociale.Chiar daca in secolul
nostru,

interesele

societatii

s-au

indreptat

spre

progresul

tehnicii,

creativitatea are un aport semnificativ.

Multa vreme creativitatea a fost specifica unei anumite categorii sociale.
Astazi insa, nu se mai face o separare neta intre omul obisnuit si creator.
Orice om normal poate realza o imbunatatire in munca sa, o mica inovatie
sau inventie. Pentru a se ajunge la o astfel de performanta, e nevoie de
preocupare speciala, de conditii favorabile devoltarii imaginatiei. <Si, intradevar, asistam astazi la deschiderea unor ,,cursuri de creativitate si
chiar ,, scoli de inventica. Ce se poate face deci pentru stimularea
creativitatii? Mai intai, trebuie sa fim constienti, si sa combatem anumite
piedici in calea manifestarii imaginatiei, creativitatii. >
Schimbrile socioeconomice si micsorarea depozitului de resurse
conventionale din prezent, impune dezvoltarea creativitatii ai punerea ei n
slujba progresului uman i al unui confort material ai spiritual. Rolul cel mai
important n depistarea, stimularea si finalizarea creativitatii l ocupa
scoala. Astfel scoala contemporan trebuie s fie centrata pe elev,
oferindu-i

posibilitatea

de

dezvoltare

la

maxim

capaciatilor

aptitudinilor creatoare prin procesul nvatarii.

Cercetarile n domeniul creativitatii au aratat ca exista interactiune ntre
creativitate, inteligenta, randament scolar, continutul nvatamntului si
rezultatele nvrii. Arthur Koestler spunea c Creativitatea este un proces
de nvatare aparte, la care elevul si profesorul sunt una si aceeasi
persoan fapt ce demonstraz c fiecare cadru didactic are azi o mare
responsabilitate n procesul de nvatamnt, n sensul ca e obligat sa le
ofere elevilor posibilitatea dobndirii unei experiene sociale i constructive
noi, bazata pe cooperare si colaborare n rezolvarea problemelor vieii, ca
sa poat sa-si asigure convietuirea ntr-o lume pasnica.

Astfel, putem spune c exista o creativitate cotidiana, obinuita,

manifestata ori de cte ori oamenii rezolva o situaie problematic, si o
creativitate de nivel nalt, asociata cu performanta si inovatia.
Procesul de nvmnt , prin structura lui, poate stimula gndirea
creatoare si invatarea prin descoperire. Din pcate , atunci cand profesorul
se mulumeste cu o reproducere textual si acorda note mari pentru o
atare reproducere textuala, elevii nu se vor stradui s reprezinte materialul
consultat ntr-o form personala, s gndeasca asupra lui, sa caute soluii
originale, sa grupeze si sa ierarhizeze ideile. Un astfel de profesor va
contribui la educarea unei gndiri sablon, la frnarea dezvoltarii spiritului
critic si a gndirii creatoare.
Gndirea creatoare a elevilor se dezvolta n institutia de nvatamnt
prin stimularea independentei i originalitatii gndirii, cutarea activa de
solutii si rspunsuri, experimentarea, chestionarea. In cadrul laboratorului
de creativitate, intr-un mediu placut si atractiv, le oferim copiilor ocazia sa
se exprime liber si creativ.
Creativitatea nu se poate realiza numai prin educarea gndirii. Un rol
important revine factorilor motivationali. Speram ca prin activitatile
propuse in cadrul laboratorului sa crestem satisfactia multor elevi de a
descoperi noutati, fapte si idei noi.
Necesitatea implementarii acestui proiect este data si de faptul ca elevii
trebuie sa isi foloseasc din plin ntregul sau potential, iar diferentele
dintre

un elev cu o capacitate creativa nnascuta si un copil cu

performante creative , pot fi atenuate prin trecerea de la o nvatare

necreativ la o nvatare creativa, prin punerea la dispozitia lor a unui
spatiu care sa stimuleze invatarea. Elevii din grupul tinta isi vor dezvolta
nu numai potentialul creativ, prin dezvoltarea mai multor abilitati artistice
ci si increderea in fortele proprii, urmarind produsele activitatii sale.

2.Obiectivele proiectului
Obiectivul general: Cresterea performantei scolare prin dezvoltarea
creativitatii in randul tinerilor in cadrul unui laborator special
Obiective specifice:
O1:Pregatirea a minim 50 de elevi din fiecare scoala

02:Cooptarea a 30 de studenti cu diferite specializari pentru desfasurarea

activitatilor
03:Dezvoltarea abilitatilor artistice, de comunicare si muzicale ale elevilor
O4: Evaluarea proiectului si cuantificarea rezultatelor prin organizarea
unui concurs la incheierea anului scolar

3.Grup int

Beneficiarii proiectului sunt 250 elevi , din invatamantul gimnazial, din

cadrul a 5 scoli din zone diferite ale orasului Bucuresti.
Beneficiarii programului sunt copii cu performante scolare medii si
scazute.
Acestia se vor inscrie voluntar, selectia facandu-se in ordinea
inscrierii.Vor fi selectati si 5 elevi cu rezultate scolare ridicate, de catre
diriginti , pentru a urmari comparativ evolutia.

4.Parteneriatul pentru proiect

Universitatea din Bucuresti- Facultatea de Jurnalism si Stiintele

Comunicarii
Universitatea Nationala de Arte
Unversitatea de Muzica din Bucuresti
Ministerul Educatiei , Cercetarii si Sportului
Reprezentani ai comunitii locale (asigura spatiul necesar crearii

laboratorului )
CCD Bucuresti (asigura pregatirea pedagogica a studentilor)
Magazinul Diverta si Noriel (asigura necesarul de materiale)

5. Activitatile proiectului
A1: Pregtirea

n vederea lansrii oficiale a noului

proiect,

prezentarea proiectului in scoli si in cadrul facultatilor (O1, O2)

Conceperea invitaiilor la lansarea oficial a laboratorului
- Lansarea oficial se va face n fiecare dintre cele 5 uniti de
nvmnt, avnd ca invitai profesorii, studenii i cte un
reprezentant din partea universitilor ce au furnizat studenii.

Vor putea fi prezeni i elevii cu printii i se vor pune n discuie

obiectivele pe care i le propune laboratorul de creativitate.

A2: Conceperea de activitati specifice laboratorului de creativitate

(O3)
Orar : Laboratorul va functiona o ora de curs pe zi, la finalul orelor
din program. In fiecare din zilele saptamanii se vor desfasura
activitati specifice unui anumit domeniu, de exemplu: luni: stiintele
naturii, marti: activitati musicale, miercuri: desen si arte plastice , joi
:comunicare si teatru, vineri :
Deoarece sedintele sunt saptamanale, durata lor va fi de 3 ore.
Accesul elevilor se va face pe baza de cerere de inscriere, pentru
fiecare laborator in parte (musical, stiintele naturii). Un elev poate
participa la mai multe sedinte, nu doar la un anumit tip de sedinta
(de exemplu desen).
Curriculumul va fi creat de o echipa de lucru , din care vor face
parte :un reprezentant al MEC , un reprezentant al CCD ului, cate un
student pentru fiecare domeniu de activitate
A3: Selectarea si pregatirea studentilor (O2)
Organizarea unui examen pentru selectarea

studenilor

(viitorii ndrumtori ai celor mici):

Examenul pentru ocuparea acestor posturi se va desfura pentru

fiecare specializare necesar

Profesorii universitari i efii de grup/specializare vor fi cei ce vor

informa studenii despre concurs.

nscrierea n concurs se va face n cadrul fiecrei faculti, iar dosarul
de admitere va conine o copie dup actul de identitate, o adeverin

de student/copie dup carnetul de student i o scrisoare de intenie.

Dosarele de concurs vor fi trimise n cadrul unitii de nvmnd

care va coordona procesul de examinare i de instruire a studenilor

n cadrul aceleiai uniti de nvmnt se va desfura i examenul,

care va fi pe baza de interviu.

Pregatirea studentilor (criterii, metode, sesiuni de training):
n urma interviurilor vor fi alei studenii care se vor ocupa de
instruirea elevilor, n funcie de motivarea acestora i de dorina

acestora de a efectua un stagiu de voluntariat;

Studenii alei, din cadrul fiecrei faculti, vor participa la 5 sesiuni
de instruire, organizate de profesori ai unitilor de nvmnt vizate;

Instruirea studenilor va avea la baz modul de comunicare al

acestora cu viitorii elevi, modul n care creativitatea elevilor va fi
stimulat i dezvoltat prin activitile din cadrul laboratorului de
creativitate.

A4: Implementarea programului (O3)

Alegerea i nchirierea slii n vederea formrii laboratorului

se va alege o sal de curs cu o suprafata cat mai mare si mobilier cat
mai redus ca intindere. Este de preferat ca sala s aiba cel putin un
perete intreg neacoperit de tablouri sau mobilier pentru a putea

amplasa posterele, hatrile i celelalte materiale imprimate.

Sala va fi in apropierea cancelariei, la parter, pentru a fi sub stricta
supraveghere a profesorilor i a paznicilor scolii
Tiprirea materialelor dup care se va lucra i pregtirea

aparaturii necesare
In funcie de specializarea studentului care va tine orele n cadrul
laboratorului, se vor tipari o serie de materiale in colaborare cu

profesorii scolii
n sal se va instala un calculator, videoproiector si sistem de

sonorizare
Pentru activitile muzicale vor fi pregite o serie de instrumente

precum o org electronic, o chitar

Pentru activitile de desen se va amenaja intr-un col al clasei un
panou pentru pictura, se var asigura toate instrumentele necesare

desenului.
Pentru stiinele naturii (biologie, geografie, fizic, chimie) se va lucra
cu manualele colare i n limita posibilitilor se vor face
experimente de laborator. De asemenea, se vor proiecta filme
documentare.

A5: Monitorizarea programului (O4)

La finalul fiecarei saptamani, dupa desfasurarea tuturor activitatilor

(desen, muzica, stiintele naturii), se va intocmi un raport de
activitate in care se va consemna numarul de ore, material
predate/discutata/aplicata si ceea ce au invatat elevii dupa prezenta
la orele de laborator.
Va fi realizata o fisa de observare a copiilor pe parcursul
intalnirilor:cum interactioneaza, implicare, interes pentru continutul
activitatilor

A6: Organizarea concursului in vederea evaluarii proiectului (O4)

La finalul semestrului, pentru fiecare dintre specializarile
laboratorului se vor premia cei mai activi si implicati 3 elevi, in
functie de activitatea lor in timpul semestrului si de rezultatele
obtinute.

6. Rezultate anticipate
Indicatori :
Nr de studenti implicati :30
Nr. de elevi :250
Nr. de scoli care beneficiaza de proiect :5
Pliante de promovare :1000
5 workshop-uri de lansare
1 pagina de facebook
Baza de date si prezenta a elevilor
Spatii : 5 laboratoare
Materiale: materiale necesare fiecrui elev n parte n funcie de
inteligenta predominanta a acestora ( muzicala, kinestezic, logicomatematica, vizual, lingvistic, naturalist, intrapersonal).
Evaluare
Modaliti de evaluare:
Feedback permanent;
Fie de monitorizare;
Analiza periodic a activitilor i raportri semestriale;
Evaluare final a proiectului:
Evaluarea intern
Indicatori cantitativi:
- materiale colectate, prelucrate, realizate, publicate, expuse.

Indicatori calitativi:
- abiliti de realizare a unor produse specifice;
- schimbarea atitudinii elevilor fa de nvare;
- diminuarea numrului de elevi care abandoneaz coala;
- prerile prinilor, elevilor, investitorilor, membrilor comunitilor
locale implicai n proiect;
Evaluarea extern
Raportare intermediar , la sfritul fiecarui semestru .
Raportare final , la sfarsitul anului scolar.

7. Resursele alocate pentru implementarea proiectului

Resurse umane
Echipa proiectului
xxxx - coordonator proiect
- iniiator proiect
- responsabil de pregtirea i participarea
elevilor;
- organizarea activitilor ;
- recrutarea altor participani la program;
Director, prof. xxxx manager proiect
Director adj., prof. xxxx manager proiect
Membri:
xxxxx iniiator proiect responsabil de materialul didactic, de

organizarea ntlnirilor , de medierea partilor implicate

Prof .xxxx iniiator proiect psiholog,
consultant
specialitate,

de

prezentarea proiectului, evaluarea rezultatelor

activitatii
Prof. xxxx iniiator proiect - profesor geografie , responsabil de

gestionarea bazei de date si colaborarea cu scoala

xxxx iniiator proiect responsabil de legtura
instituii

colaboratoare, de recrutarea altor

cu

celelalte

participani

la

program
xxxx colaborator CCD, consultan de specialitate in instruirea

studentilor, materiale ilustrative;

xxxx colaborator cutare de sponsori i surse de finanare;
Studentii voluntari aplicarea activitatilor creative

Resurse materiale si financiare

BUGETUL TOTAL AL PROIECTULUI N LEI: 14 708
BUGETUL DETALIAT AL PROIECTULUI N LEI:

Nr.
Crt.
1.

Categorie de buget

3.

Nr. de
uniti

Cost
unitar
lei

Total
lei

Pe lun
Pe lun
Pe lun
Pe lun

6
37
37
1

15
2
4
250

90
74
148
250

Pe lun
Pe lun
Pe lun
Pe lun
Pe lun
Pe lun
Pe lun
Pe lun
Pe lun
Pe lun
Pe lun
Pe lun
Pe lun

2
2
4
2
10
37
37
1
2
5
10
10
150

20
35
18
20
7
5
2
250
40
25
15
7
1

40
70
72
40
70
185
74
250
80
125
150
75
150

60

1943
300

227

3
2

30
100

90
200

Consumabile:
Top hrtie A4
Pix
Mape
Toner Samsung SCX4521 F
Set Foi flip-chart
Set markere
Set carton colorat
Set plicuri
Creioane colorate
Foarfece
Lipici
Toner color
Hrtie desen A3
Tempera
Set Pensoane
Blocuri de desen
CD

2.

Unitate

TOTAL
Materiale didactice: pe lun
softuri educaionale
Mijloace didactice:
Flip-chart
pe lun
Albume muzicale
Panouri pliabile
pentru expoziie

pe lun
pe lun

517
TOTAL
4.

Echipamente
Camer foto

Pe
articol

Camer video
Webcam
TOTAL
5.

Mas

Pe
articol

2399

2399

3999

3999

450

450
6848

10

910

Pe
articol
Pe
91
persoan

6.

Transport

7.
8.
9.

Publicaii
Cheltuieli potale
Alte cheltuieli
- Caiete de
lucru

10.

- developare
Onorariu
coordonator proiect
Total buget proiect

Pe
91
persoan
Pe lun 5
Pe lun 8

15

1365

4
5

20
40

Pe
455
persoan
Pe
200
articol
Pe
1
persoan

1365

200

12000

1200
14708

8. Metodologia de implementare
Planul de comunicare
Deoarece ne dorim ca proiectul nostru s aib succes, trebuie s
investim i n partea de promovare a lui. Ne dorim s asigurm vizibilitatea
de care are nevoie acest proiect pentru ca oamenii s se implice alturi de
noi.
Obiectivele acestei campanii de promovare sunt:
strnirea interesului studenilor i elevilor de a participa la activitile
propuse de noi;
vizibilizarea proiectului i acceptarea sa de ctre opinia public.
Publicurile int pe care dorim s le ctigm sunt:
studenii, poteniali moderatori ai cursurilor;
elevii, viitorii participani la ateliere i profesorii lor;
publicul larg pentru c ne dorim ca n viitor acest
proiect s se extind
Canalalele de comunicare pe care le vom utiliza sunt diverse, n funcie de
publicul int pe care urmeaz s l fidelizm.
Pentru studeni ar trebui s fie realizate urmtoarele:
20 de afie pe care s le lipim n facultile de profil pentru fiecare
atelier n parte
1000 de pliante care ar trebui mprite studenilor
Pentru elevi i profesori:
50 mape de prezentare a proiectului pentru a-i face pe profesori s
neleag mai bine ce dorim s realizm prin aceste ateliere
2000 de pliante prin care s i informm pe elevi care sunt ateliere i
cnd i unde pot participa la ele

Pentru a atrage atenia publicului larg ne vom folosi de beneficiile aduse

de noile tehnologii (transmiterea informaiei la un numr ct mai mare de
persoane, cu costuri minime). Prin urmare, vom realiza:
Un site oficial al proiectului;
Pagin Fan de Facebook;
Filmulee cu prezentri ale atelierelor pe care le vom ncrca pe You
Tube i le vom redistribui mai ales pe Facebook, dar i pe site-ul
oficial.
Vom apela i la mediile tradiionale, mai exact la presa scris i la
radio pentru a ctiga atenia opiniei publice.

9. Planul de risc
La realizarea oricrui proiect trebuie s ne ateptm ca lucrurile s nu
decurg exact aa cum ne ateptm. Se poate ntmpla s intervin
anumite probleme grave care s compormit proiectul sau altele mai puin
grave care doar s pun n dificultate managerul de proiect.
Exist dou mari categorii de riscuri:
1.

Riscuri interne
Riscuri n gestionarea resurselor umane:
Absena motivaiei studenilor de a se implica n proiect ca voluntari,
participarea redus;
Absena motivaiei elevilor de a participa la ateliere, participare
redus;
Incapacitatea studenilor de a asimila corect informaiile pe care
trebuie s le transmit elevilor i nelegerea greit a metodelor de
lucru cu ei;
Lipsa de educaie a elevilor, lucru care poate duce la comportamente
inadecvate din partea lor. Prin urmare, studenii ar putea renuna s
mai lucreze cu elevii.
Riscuri n gestionarea

resurselor

materiale,

aprovizionare

si

desfacere:
Stricarea echipamentelor din dotarea atelierelor de ctre elevi sau
studenii voluntari.
2.Riscuri externe
Riscuri de mediu conditii climatice grave:

 canicula, valuri de frig, furtuni care pot provoca absene n rndul

elevilor, dar i n rndul studenilor voluntari
cutremure materialele i slile de lucru pot fi devastate.

10. Sustenabilitatea proiectului

Sustenabilitatea proiectului a fost abordata din mai multe perspective:
Transferabilitatea
Abordarea integrata
Sustenabilitatea financiara
Sustenabilitate din punct de vedere al resurselor umane implicate
Transferabilitatea - proiectul vizeaza promovarea extinsa a rezultatelor
obtinute, prin sustinerea dezvoltarii ulterioare a proceselor educationale la
nivelul institutiilor implicate, ct si prin replicarea la nivelul altor institutii,
prin

activitati

de

promovare

directa,

prin

materiale

de

informare/diseminare, prin studii si sesiuni de diseminare a bunelor

practici, n final modelul propus putnd fi preluat, mbunatatit si dezvoltat.
Abordare integrat - proiectul vizeaza si un impact la nivel de politici si
strategii educationale, avnd n vedere ca la final va propune un model
validat,

inovativ

de

interventii

functionale

pentru

dezvoltarea

si

mbunatatirea proceselor educationale desfasurate la clasa, bazat pe

procesul de predare - nvatare evaluare, model care sa fie preluat i
extins i la alte segmente ale sistemului educational.
Sustenabilitatea financiar
Resursele financiare necesare ntretinerii si exploatarii sistemului vor
proveni de la Bugetul de Stat, urmnd sa fie incluse n bugetul M.E.C.T. din
anii urmatori.
Sustenabilitatea din punct de vedere al resurselor umane implicate
Pentru continuarea proiectului este necesar atragerea ct mai multor
resurse umane din domenii diferite. Studenii trebuie s provin din
domenii ct mai diferite tocmai pentru a acoperi toate ariile de studiu
propuse.
Bibliografie:
Slvstru,D.,Psihologia educaiei,Editura Polirom, Iai,2004
Amabile,T., Creativitatea ca mod de via, Ghid pentru prini i profesori,
Editura tiin i Tehnic, Bucureti,1997

Jiga,I.,Negru, I., nvarea eficient, Editura Editis, Bucureti,1999

Roca, A., Creativitatea general i specific, Editura Academiei, Bucureti,
1981