ECRIITORII ROMANI

CONTEMPOR ANI
4NDREI OTETEA

RENASTEREA

SI REFORMA

www.digibuc.ro
ITERATURA $1 ARTA

#UNDATIA- REGALA PENTRU

RENASTEREA SI REFORMA

www.digibuc.ro

S'Ail TRAS DIN ACEASTA CARTE,

PE HARTIE VIDALON, DOUAZECI

SASE DE EXEMPLARE NEPUSE IN

COMERT, NUMEROTATE DELA 1-26

www.digibuc.ro

ANDREI QTETEA
Profegor la Universitatea din la0

PENASTEPEA

SI PEFORMA

BUCURB$TI
FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA
39, Bulevardul Lascar Catargl, 39

1941

www.digibuc.ro

I ARTA

DOMNULUI

ALEXANDR11 LA PEDAT11

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

PROFESOR LA UNIVERS1TATEA DIN CLUJ

www.digibuc.ro

PREFATI
Lucrarea de fat d e rezultatul unor studii indelungate asupra
RenaVerii italiene, incepute la Paris cu o tezd de doctorat asupra
istoricului florentin Francesco Guicciardini, apdrutif in 1926, si
continuate prin cursuri universitare 'i articole de reviste asupra
Reformei, asupra formeirii Statelor nationale, asupra descoperirilor
geografice 'i asupra inceputurilor capitalismului modern. Dela
1921 Incoace, autorul a avut prilejul set facet cercetilri in Italia
aproape din doi in doi ani 1 sei ia contact direct cu monumentele
literare si artistice ale Renasterii. Descrierea operelor de artei,
analizate in acest volum, s'a fcicut dupei original.
Experienta personald, verificatd si completatei cu ceea ce s'a
scris mai de seamd asupra subiectului, explicit incercarea temerard
a autorului de a da o noud interpretare despre epoca RenaVerii.
Autorul ar mai putea invoca o justificare, de ordin particular
romiinesc. Cu exceptia clitorva specialisti, publicul nostru a reimas,
in ceea ce privege originea si caracterul Renagerii, la conceptia

lui Pierre Bayle, care, in Dictionnaire historique et critique,

explica Renagerea prin influenta savanfilor greci, refugiali in
Italia dupei aderea Constantinopolului. Cd un fenomen de importanta si amplitudinea Renageril nu putea fi rezultatul unui simplu
accident, cd deja Voltaire a cdutat originea RenaVerii in bogeifia
si libertatea Republicelor italiene, cei istoricii civilizatiei medievale

www.digibuc.ro

RENA$TEREA $1 REFORMA

au ardtat cd studiul antichittii clasice n'a fost niciodatei intrerupt

in cursul evului mediu ,fi cd la Universitatea din Florenta profesori

greci predau greaca incd din 1397, niciuna din aceste consideratii n'a putut clinti convingerea cd reinvierea antichitdtii clasice
a fost cauza originard ci continutul esential al Renasterii.
Problema Renasterii a format in apus, mai ales in Germania,
obiectul unor discutii aprofundate, al cdror rezultat Il vom da In
primul capitol al acestui studiu. Dacd discutiile n'au adus incd
o solutie definitivd dar cine poate vorbi in istorie de solutii definitive? au ardtat cel putin cd factorii determinanti ai Renaterii
ai Reformei sunt multipli i complecsi. Curente general
europene, vechi de mai multe secole, cum au fost formarea statelor nationale in sdnul Imperiului medieval, desvoltarea rationalismului in filosofia scolasticd, descoperirea naturii si a omului In
artele plastice, mai ales in sculptura goticd, progresul spiritului
laic in literatura vulgard , s'au combinat in secolul al XV-lea
cu fortele proaspete, iesite din mijlocul burgheziei, pentru a produce o noud civilizatie, civilizatia modernd.
Burckhardt a vdzut esenta acestei civilizatii In triumful individualismului, care si-a gsit expresia cea mai desdvdrsitd in literaturd si artd. El a urmdrit manifestdrile acestui individualism in
toate domeniile, in vieata publicd i privatd, In artd ci literaturd,
in domeniul religiei si al moralei. Pretutindeni a descoperit ace-

leasi caractere: incredere In fortele sale, indiferentd in materie

de morald, sete nepotolitd de pldcere, vointd de dominare ci indi-

ferentd totald fatd de mijloacele care duc la scopul, invariabil

acelasi: afirmarea propriei sale personalitdti. Consecinta acestei
conceptii a fost cd adeptii lui Burckhardt au considerat orke manifestare de constiintd personald, de iubire de vieatd i indiferentd
religioasd sau morald ca semn prevestitor al Renasterii. &Ind pe

www.digibuc.ro

PREFAT

rand, Frederic al II-lea, Dante, Francisc dela Assisi, poetii vagabonzi din evul mediu ci sculptorii gotici au fost considerati ca precursori ai Renasterii. In chipul acesta, limitele Renasterii au fost
impinse necontenit, incat intreg evul mediu a devenit un fel de
Prerenastere.
Acelasi lucru s'a intamplat ceind a fost vorba sit se determine
continutul Renasterii. Renasterea a fost definitii: iubire de vieatd,
cultul antichiteitii, spirit anti-crestin. Aceste elemente se inteilnesc,
in adeveir, In timpul Renasterii, dar se pune Intrebarea dacd ele
sunt noui sau o simpld mostenire medievald ,s1 ce rol au jucat in
pregatirea lumii moderne ? Vieata din secolul al XV-lea era mai
veseld decat in secolul al XIV-led? Faptul nu e sigur. Un savant
olandez, Iluizinga, a ardtat cd sfeirsitul evului mediu a fost umbrit de melancolie si de tristete. Imaginea mortii din frescele cimitirelor aruncd o umbra intunecatd asupra peisagiilor vesele din
Flandra si Toscana. Dansul macabru e o temd favoritei a poeziei si a picturii din secolul al XV-lea.
Nici cultul antichitiitii nu poate fi considerat ca un semn distinctiv al Renasterii. Aristotel si Platon au fost venerati in evul mediu
ca ci Pdrintii bisericesti; Virgiliu, Statius si Seneca au fost proclamati crestini, iar Socrate i Pitagora au fost izbdviti de fericitul
leronim si de Dante. Nu cultul, al cdror obiect au fost autorii clasici in secolul al XV-lea, e un fenomen nou, ci spiritul In care au
fost studiati. Studiul antichittii In evul mediu a fost un mijloc de a

dovedi credinta pe cale rationald si de a combate erezia. Pentru umanisti, studiul antichiteitii a fost un scop In sine. Cultura
umanistd era pentru ei un instrument incomparabil de emancipare
intelectuald ci morald. Erasm si Rabelais nu cautd In operele lui
Platon si Cicero probe pentru existenta lui Dwnnezeu, ci norme
de conduitd si de judecatd,

www.digibuc.ro

RENA$TEREA SI REFORMA

Metoda de cercetare de asemenea e alta. Cdlugdrii medievali

se multumeau cu compendii i cu fragmente din operele clasice,
pdstrate in manuscrise defectuoase i, In ceea ce privege autorii
greci, in traduceri. Umanitii se adreseazd textului original, 1,
cand nu-1 au, cautd sd-1 restabileascd dupd regulile criticei filologice. Apoi, ei studiazd autorii clasici cu dorinta de a le pdtrunde
spiritul i de a descoperi elementele originate din ei.
Spiritul critic 1 metoda de cercetare nu sunt nid mostenire
medievaM, nici articole de import bizantine. Ele sunt ca ci Orlando furioso , a Principele , Santa Maria del Fiore, Scoala
din Atena' sau Moise produsul unei societti ajunse la un anumit grad de desvoltare intelectuald i artisticd. A explica Renafterea prin descoperirea antichittii inseamnd a comite un contrasens: nu descoperirea antichitatii clasice a provocat Renagerea,
ci Renagerea a dat vieatd noud antichittii clasice.
Din admiratia umanlytilor pentru antichitate i din rdspandirea
unor forme de cugetare anticd, ca stoicismul, epicurismul i cinismul, s'a tras concluzia cd, mn opozitie cu Reforma, Renagerea a
fost profund areligioasd. Istoricul elvetian Walser a ardtat c ap
zisul paganism al Renagerii a fost un element formal i superficial. Atacurile contra Mcomiei, avaritiei i ignorantei
care se intalnesc in pamiletele, satirele i nuvelele umanigilor,
continua o veche traditie medievald ci exprimd mai mutt o opozitie de clasd dectit o pornire contra Bisericii. Inferioritatea sociald
a talcului se rdzbund contra situatiei privilegiate a clerului, care
ailed principiile ordinului sdu. Nici criticii textelor sacre, care
aveau s fdureascd Reformei armele cele mai redutabile contra
autoriteitii pontificate, nu sunt insufletiti de sentimente antireligioase. Chiar ci Erasm e convins cd, indreptand textele Sfintei
Scripturi, pregdtete o mai bund intelegere a cuvantului lui Cristos

www.digibuc.ro

PREFAU

11

fi astfel contribue la intdrirea credintei. Criticismul umanist nu

s'a indreptat contra credintel, ci contra justificdrii ei scolastice fi,
dacd au fost umanifii indiferenti in materie de creding, numdrul
lor n'a fost mai mare in timpul Renafierii dealt in evul mediu.
Inflorirea literelor # artelor, expansiunea liberd a personalitdffl, rdspndirea culturii umaniste fi desvoltarea simtului critic
sunt incontestabil elemente caracteristice ale Renagerii, dar nu
definesc esenta migdrii 1 nu-i pot delimita continutul in spatiu
Si in timp. Ele sunt fenomene de ordin secundar, efecte, nu cauze
ale Renafierii. Conditille de existentd noui au -creat o noud conftiintd, nu invers. Pentru ca o noud conceptie despre lume ,'i vieatd
sd triumfe a Jost nevoie ca vechea organizatie economicd, sociald

1 politicd, in care a trdit omul medieval, sd dispard. Aceasta a

fost opera capitalismului. Nouile forme de vieatil s'au manifestat
pretutindeni unde legdtura feudald dintre oameni a fost ruptd, fi
forta care, rupnd ingrdirile regimului feudal, a Inlocuit ordinea
staticd a evului mediu cu una esential dinamicd fi a transferat
centrul de vieatd dela tard la ora', unde, dupd un dicton medieval
sufld vnt de libertate , a fost capitalismul. Nu e o simpld intmplare cd primele manifestdri ale Renafierii se produc in Flandra

fi Italia, indeosebi la Florenta, unde apar fi primele simptome

ale capitalismului # se sift/vac cu deplasarea axei comerciale a
lumii in Oceanul Atlantic .51 cu stabilirea stdpnirii spaniole asupra

Peninsulei. Renafierea italiand coincide cu epoca de suprematie

economicd # cu independenta politicei a Italiei. Prefdcnd totul
in marfd produsele pdmntului ,fi ale industriei, ca 1 produsele
spiritului fi ale imaginatiei, capitalismul smulge omul din izolarea regimului feudal fi, silindu-1 sei producd peste indestularea
nevoilor familiare, pentru piatd, transformd repaosul in miscare, inertia in activitate Ord odihnd, neprevederea in geniu calculator ;51 rece.

www.digibuc.ro

12

RENA$TEREA

T REFORMA

Puterea de expansiune a capitalismului supune toate celelalte

manifesteiri de vieatii ritmului i legilor sale. Individul, legat de
sol in economia natural si dependent de grupul seiu, se ernancipeazei si devine liber. In locul schimbului de servicii care lega pe
orn de comunitate, se introduce necrugitoarea plate" in bani. Raportul de muncd ia forma unui contract liber, cel putin in sens juridic, si fiecare parte nu urmeireste declit exploatarea fr crutare
a avantajelor sale. Raporturile dintre oameni, personale si directe
in evul mediu, se materializeazd acum i economia se separd de
gospodeirie.

Activitatea industrial ci comercialei d nastere unei clase noui,

burghezia, care, pretutindeni unde triumfd, surpd suprematia
economicei a nobilirnii feudale si supune intereselor comertului politica comunitiltii. Din mijlocul corporatiilor se ridicd o

categorie de negustori si de industriasi care nu mai lucreazd cu

bratele, ci se meirginesc s organizeze ci s conduc. Corporatiile,

cu spiritul Mr de rutind ci cu politica pretului just, nu mai sunt

pentru ei dect anise, pe care cautd sei le sfrme. Tipic in
aceastei privintei e desvoltarea Florentei. Popolo grasso, format
din bancheri, negustori si fabricanti de stofe, dupd o aprigei luptd
care umple secolul al XIII-lea, doboard superbia nobililor feudali, le drmd castelele si-i sileste sei se aseze in oras, sub supravegherea autorittilor comunale, apoi exclude din vieata publicei pe
toti aceia care nu sunt inscrisi intr'o corporatie. Constitutia din
1293 faimoasele Ordinamenta justitiae
asigurd controlul poporului gras asupra nobililor ci asupra poporului mic (popolo minuto), adic asupra micilor meseriasi si asupra muncitorilor, despoiati de proprietate si de drepturi politice. Nobilimea invinsd e
deposedatd de toate privilegiile care derivii din steipnirea peimeintului si din monopolul rdzboiului. Ea pierde chiar ci atributiile ei

www.digibuc.ro

I'REFATA

18

militare: cavaleria feudald devine la Florenta un simplu titlu

de paradd.
Regimul feudal, anarhic, violent, risipitor i neprevdzdtor e
incompatibil cu interesele industriei i comertului, de aceea e Inkiturat pretutindeni, unde triumfd burghezia. Politica devine o
sau o artd, in care calculul rece ia locul onoarei feudale.
Deciziile politice sunt inspirate de interesele economiei. Administratia, justitia, finantele, sunt reorganizate in sensul intereselor
burgheze. Puterea .yi prestigiul Statului sunt Intrebuintate in acela.yi

scop. Florenta cautii s cucereascd Pisa yi Livorno, pentru a dobeindi ieyire la mare. Venetia conduce cruciata a patra contra
C'onstantinopolului pentru a inldtura concurenta genovezd ci pentru

asigura monopolul comertului in Marea Neagrd yi in Mediterana orientald. Religia pierde orice actiune asupra politicii, care
face din ratiunea de stat legea supremil.
Statul e pus astfel in serviciul nouilor realitf i economice ci
sociale, yi politica lui se exercitei in opozitie directd cu politica medievald inspiratil de nobilime i cler. Administratia disloc vechea
constitutie pe ordine, i justitia respinge notiunea de privilegiu.
Rdzboiul insuyi ia caracterul unei intreprinderi comerciale, in care
prada e impartitei dupci prorata participdrii la capital. Emanciparea individului devine astfel, in republicile comunale, o realitate sanctionatd de lege.
Constituirea unei puteri suverane, deasupra frthn4irii feudale,

a dus, in Franta, Anglia yi Spania, la formarea primelor state

nationale, unificate i centralizate. Desfacerea Imperiului medieval
in state nationale e unul din primele simptwne ale epocii moderne.
In locul corpurilor reprezentative din evul mediu, regele, intru-

chipare vie a Statului, devine adeveiratul reprezentant al vointei

aspiratillor nationale. El serveyte interesul obytesc mentineind

www.digibuc.ro

14

RENAMREA $1 REFORMA

ordinea contra vreijmafllor din afaril ci contra turburatorilor dinlauntru, promoveind economia nationala i favorizand prosperitatea
generald. Creatorii ci conduceitorii statului modern au fost pretutindeni burghezii care aveau nevoie de o autoritate puternicei pentru a infreina instinctele anarhice ale nobililor. Burghezia a pus
la dispozitia monarhiei aptitudinile sale administrative ,s1 resursele
sale financiare, far Statul a sprijinit desvoltarea comertului i industriei inleiuntru prin masuri protectioniste, iar in afarel printr'o
politica de cucerire. Teritoriul regatului tinde sei constitue cadrul
ci baza economiei: din locale'', economia devine nationald. Descoperirile geografice i expansiunea colonialei au geisit in statele moderne o hazel de actiune fi un principiu de organizare metodicd,

Ora' de care n'ar fi putut izbuti.

Transformarea societatii aduce cu sine o radicala schimbare
in idei ci sentimente. Nobilimea cu cultul ei pentru onoarea cavalereascei apare ca un anacronism ci nu mai starne,yte, in societatea
burghezil, deceit compeitimire sau Yds. Noua societate nu cunoage
deceit un mobil, interesul, i o singurd sanctiune, succesul. 0 clod
care nu mai poate invoca, pentru
sustine privilegiile, deceit
traditia, e condamnatei. Orke revendicare ce nu se sprijind pe fortd
e inoperanta i naivd. Machiavelli enuntei maxima, care rezumel
crezul epocii, cif profetii inarmati au triumfat, iar cei desarmati

au fost infrati.
Puterea burgheziei ski in munca oi.ganizatei rational. Sentimentalismul care !met pe teirani de mosie ci violenta rdzboiul
jaful la care recurge nobilul pentru
acoperi nevoile, sunt
streline deopotrivei de mentalitatea capitalistei. Burghezul e meindru

di nu e nevoit sa recurgii la asemenea mijloace. El se bizue pe

spiritul lui de intreprindere, pe activitatea neobositei
metodic
- organizata ci pe calculul rece pentru a-ssi atinge scopul.

www.digibuc.ro

PREFATA

15

Profitnd de luptele sngeroase care au decimat nobilimea feudald, regele transform'!" -monarhia, devenitd ereditard, in monarhie

absolutd. Sprijinit pe burghezie, care are nevoie de ordine si de

pace, el fsi impune autoritatea peste datinele locale. Din local,
dreptul devine teritorial: un roi, une loi.
Frontierele incep sd se precizeze fi, inlduntrul lor, monarhia
tinde se!' substitue administratiei locale o birocratie centralizatd,

dependentd direct de rege. Dreptul roman reinviat pune in circulatie ideea romand a omnipotentei Statului si face din rege personificarea vie a suveranitiltii. Regele nu mai e seful ierarhiei feudale,
ci dominus, stdpiinul. Marii seniori, care in evul mediu erau suverani aproape independenti In ducatele ci comitatele lor, devin simpli
supusi. Autoritatea regald e nivelatoare ci unificatoare. Regele

Frantei nu cunoaste nici Normanzi, nici Burgunzi, nid Flamanzi,

nici Provensali, nici Gasconi, ci numai Francezi.
In statele moderne, limba Curtii fnlocueste treptat limba latind
fi dialectele locale. Ordonanta regald din 1539 declard limba francezei limbd oficiald, si celelalte state imitei exemplul. Reforma
protestantd introduce limba vulgard ci in Biseric. Pentru a fi
intelesi de popor, predicatorii protestant! se folosesc de limba
poporului sci, afirmeind cd crestinul are dreptul de a se adresa lui
Dumnezeu in limba sa, ei nationalizeazd rugaciunea ci conferd
limb!! populare un prestigiu pe care nu-1 avusese deceit limba latind.

Formarea statelor nationale duce in chip fatal la emanciparea

societeitii de sub autoritatea Romei cu sau feirei schismd ci
la constituirea unor biserici nationale. Existenta statului laic e
incompatibil cu sistemul de imunittiti si de privilegii ale bisericii
catolice
cu amestecul papei tn afacerile interne ale statului.
Autoritatea publicd, concentrate!' in meiinile suveranului, cautd sd-si

intindd controlul asupra tuturor supusilor ci sd-i scoatd de sub

www.digibuc.ro

16

RE1A$TEREA SI REFORMA

orke dependentd externii. Statul modern a favorizat apoi desvoltarea unei culturi nationale ci autonome, care a restrns ci in domeniul spiritual actiunea
Dreptul de liberii cercetare, proclamat de umanisti,
in materie de credint, dreptul de liberd interpretare a Bibliei,
inclusiv dreptul de a gresi. Impuneind fiecdrui creytin datoria de
a citi Bib lia si de a-si face o idee personald despre adevdrurile cuprinse intr'insa, reformatorii au fikut din credintd o chestie individuald. Luther si Calvin n'au urmdrit sei desrobeascei constiinta
individuald, i doctrina lor s'a cristalizat in sisteme teologice tot
asa de inexorabile ca ci cel catolic, dar, feicnd din religie o chestiune personate'', au pus, fdrei sa vrea, principiul autonomiei constiintei individuale.

Rdzboaiele religioase din Germania si Franta au relevat importanta practicei a acestui principiu. Protestantii au fost siliti
apere credinta cu spada. Invingatori, ei n'au putut refuza
adversarilor lor avantajele unui principiu pentru apdrarea cdruia
ridicaserd armele; mnvini, ei erau prea numerosi pentru a putea
fi exterminati. Si cei mai fanatici au trebuit .0 se inchine'in fata
adevdrului cd o credintei nu poate fi steirpitei cu forta. Pacea dela
Augsburg si Edictul dela Nantes consacrei aceast experientli ci
proclamd libertatea constiintei si a cultului. Coexistenta a cloud
sau mai multe confesiuni nu mai apare incompatibild cu unitatea
statului. Ideea de tolerantd se impune prin form imprejurdrilor.
Morala de asemenea se laicizeazei si se umanizeazei. Proclamnd cd omul e miisura tuturor lucrurilor ci cd toate problemele
trebue examinate in raport ci in functiun& de om, umanismul a
cobortt notiunea moralei in sfera vietii de toate zilele. Considerand profesiunea, oricare ar fi ea, ca o stare si un fel de trai legitime, iar inactivitatea ca ofensei adusd lui Dumnezeu, care e

www.digibuc.ro

PREF AT A

Drincipiu de activitate, protestantismul a sfintit ci glorificat munca.

el, datoria consist in indeplinirea scrupuloas a functiunii
pentru
care ne-a fost incredintat. Astfel s'a introdus in vieat a modern
un nou ascetism, ascetismul muncii
al vocatiei profesionale,

die Brufsaskese, care pune mai presus, de orice virtute munca

rationala i metodic, munca disciplinata fi fra repaos, munea
svaryit de dragul muncii, care e cea mai puternic afirmare a
valorii personale. In aceast proslvire a muncii a gsit noua socie-

tate justificarea morala a aspiratillor sale la un rol preeminent

in stat.
Pentru evul mediu lumea este creatia lui Dumnezeu, pentru
Renaytere, ea este opera muncii, prevederii ci organizarii omenegi.

Aceasta conceptie atinge, dupa inginer, in primul rand pe artist.

De altfel, in timpul Renayterii, inginerul yi artistul sunt una ci
aceeayi persoana: Leon-Battista Alberti, Leonardo da Vinci, Michelangelo au fost ingineri, arhitecti, sculptori, pictori, scriitori.
Arta devine profan prin destinatia fi temele ei. Pentru a satisface nevoile de confort fi de elegant ale nouei societti, arta
se laicizeaza. Artiytii impodobesc orayele cu monnumente care atesta
boglitia ci puterea nouei clime burgheze i traduc 'in forme plastice

noul ideal de vieat. Monumentele Florentei au fost monumente

ale mandriei burgheze. Ca i umanitii, artivii nu mai considera
lumea in functie de ideea mantuirii, ci ca un camp de activitate
de placere pentru orn. Arta nu mai urmrege scopul de propaganda religioasa, ci de proslvire yi de reprezentare a vietii prezente.
Reprezentarea nudului e un indiciu neindoielnic al progresului
spiritului laic fi democratic. Ideea cd individul e o forta autonorna
care poarta in sine atilt motivele cat i mijloacele de realizare ale

actiunilor sale, a dus la glorificarea fortei yi frumusetii rorporale.

Clerul i nobilimea feudal erau potrivnice reprezentrfir nudului

www.digibuc.ro

18

RENASTEREA I REFORMA

in and. Noua societate burghezd vrea sd vadd corpul omenesc,

frd costum deosebitor, in jocul liber al fortelor sale naturale.
Nudul, ca ci moartea, e democratic .
Cultul artistic al nudului corespunde, in literaturd, ideii de
umanitate, prin care burghezia
justificat aspiratiile ei politice
si sociale. Idealul unei culturi pur umane duce logic la negarea
tuturor privilegiilor care diferentiazd pe oameni dupd nastere si rang.

Dar pentru a combate filosofia supranaturalului, umanistii

au nevoie de sprijinul unei noui autoritilti pe care s'o poatii opune
autorittii bisericesti. Funclia aceasta a indeplinit-o antichitatea
clasicd. Umanismul oferi baza unei culturi laice, in acord cu sta-

diul la care ajunsese burghezia. Antichitatea a dat idealurilor

burgheze girul autorittii ei si a oferit modelul unei culturi laice,
intemeiate pe ratiune. Dar, cu tot respectul ei pentru antichitate,
Renasterea n'a atribuit mostenirii antice o valabilitate canonicii.
Geindirea greco-latind reprezenta maximum din ceea ce se putea
realiza, panel in vremea aceea, cu ajutorul ratiunii. Renasterea
nutrea ambitia de a ajunge, ci chiar de a depiisi, antichitatea.
Astfel, pornind dela transformdrile politice ,yi sociale determinate de aparitia capitalismului se poate ajunge, credem, la o interpretare unitard ci organicd a Renasterii i Reformei.
Spiritul laic, pozitiv si rationalist, care deosebeste omul modern
de omul medieval yi pe care-1 regdsim in toate domeniile vigil
moderne, e produsul nouei societilti burgheze si nu al culturii urnaniste. Literatura clasicd ar fi rdmas Nerd moartd, dacd spiritul
Rena,yterii nu i-ar fi insuflat o noud vieatd. Renasterea si Reforma
sunt expresia nouei societilti pe care a produs-o capitalismul la
inceputurile sale.

Demonstrarea acestei propozitii constitue scopul esential al

acestei arti
explica forma, diviziunile fi limitele. Dupe,' primul

www.digibuc.ro

19

PREFATA

capitol care pune ,s'i defneste problema Renasterii, expunerea propriu zisa Incepe cu Renasterea economica, adica cu aparitia capitalismului, care a conditionat celelalte o Renasteri, politica, so-

ciala, literarastiintifca, artistica ci religioasa. Lucrarea find

conceputa ca un tot, faptele n'au fost expuse cleat In masura In
care ilustrau i dovedeau aceasta conceplie.
Dana o asemenea carte ar comporta o Invatatura pentru vremurile noastre, invatatura ar fi aceasta: pentru a realiza omul
nou pe care tot i Il dorim pentru a ridica societata romeineasca
la inaltimea problemelor care o asteaptd, trebue modifcate conditiile de existenta ale natiunii. Din nouile conditii de existenta,
mai drepte i mai Intelepte, noua constiinta va rasari ca o recoltd
Imbelsugata dintr'un ogor bine lucrat i rasplatit ca toate binefacerile Cerului.
Iasi, 24 Octomvrie 1940.

A. O.

www.digibuc.ro

INTRODUCERE

In momentul in care popoarele din sud-estul Europei cddeau

unul dupd altul sub sapdnirea turceascd i aveau s fie reduse,
pentru patru secole, la o luptd desperatd pentru apdrarea fiintei
lor nationale, popoarele din apus ajungeau in posesiunea unor
noui forte, materiale 0 morale, care aveau sd le schimbe radical
felul de a concepe vieata i natura, societatea 0 politica, arta 0
0iinta.
Dela inceputul secolului al XIV-lea pand la mijlocul secolului
al XVI-lea, un curent de Innoire strdbate lumea occidentald.
Cugetarea rupe cadrele inguste ale filosofiei medievale, se desbard de metodele sterpe ale scolasticei, proclamd suveranitatea
ratiunii impotriva traditiei i ia din nou in cercetare marile probleme ale existentei 0 ale moralei.
Sapdnirea absolutd pe care Biserica o exercitase asupra con0iintelor incepe sd fie contestatd, i vieata intelectual tinde spre
o activitate independentd. Clerul pierde directia miscdrii culturale ;

arta, literatura i 0iinta scuturd tutela Bisericii

propun ca
obiect de studiu omul i natura. Un ideal pur uman, care-0
gdsise expresia cea mai desdvdr0td in arta 0 literatura anticd,
inlocueste misticismul medieval, care vedea idealul perfectiun
omene0i in supunerea alugdrului 0 in contemplarea misticului,

www.digibuc.ro

22

RENASTEREA $1 REFORMA

Societatea laicg respinge ideea trist a coruptiei 0 neputintei

omenesti 0 incepe s organizeze vieata pe baze noui, nu pentru
fericirea de dincolo de mormnt, ci in vederea multumirii pe
pmnt.
Industria 0 comertul infloresc, oamen ies din izolarea in
care ii tinuse feudalitatea, raporturile dintre grupurile sociale se
inmultesc, orizontul se ldrgeste. Burghezia restabileste securitatea
in orasele Italiei si ale Flandrei, in timp ce monarhia pune capt
anarhiei feudale in Franta, Spania 0 Anglia 0, unde domneste
liniste, se desvoltd artele si meseriile, creste bundstarea si, pe masur ce bunstarea creste, se desteapt in oameni gustul de vieat
si increderea in propriile Mr puteri.
Navigatorii, aruncndu-se pe toate drumurile mrii, descopeel India si America si deschid activitatii omenesti posibilitti
nebanuite, iar oamenii de stiint determind forma pdmntului
0 sistemul cosmic, pun bazele stiintelor naturale, intemeiazd filo-

logia 0 istoria modernd, inventeazI tipografia 0 dau un nou

imbold literelor.
Cele cloud institutii universale, Papalitatea si Imperiul, care

au stpnit lumea medievald, 10 pierd puterea Mr de atractie.

Republica cre#in se desface in state nationale. Franta, Spania
0 Anglia, rezolvndu-si problemele Mr interne, 10 indreapt
privirea inafard. Din nationald, politica devine international.
Pretentiile Bisericii de a conduce societatea laicI nu sunt
contestate numai in domeniul temporal, ci si in domeniul spiritual.

Poporul aspir la o vieatd religioasd mai simpl, mai spontand

0 mai adncd, iar umanistii viseaz6 un crestinism rational si
tolerant, care sd respecte principiul liberei cercetdri. Autorittile
laice, principi 0 orase, vor s-si intinda stpnirea 0 A, controleze toat activitatea supusilor Mr. Aceste forte sunt destul de

www.digibuc.ro

INTRODUCERE

23

puternice pentru a clatina prestigiul milenar al Bisericii catolice

si a o reduce la rolul unei institutii de educatie si de moralizare.
Reforma a venit deci s completeze si s lrgeasca opera de emancipare intreprins de Renastere.
In toate domeniile activittii omenesti se constat o adncA

prefacere care anuntd sfrsitul evului mediu si Inceputul erei

moderne. Aceast perioadd de transitie se numeste Renagere.

www.digibuc.ro

CAPITOLUL I

PROBLEMA RENASTERII
Problema trebue pusd intr'o forma

fn care sa poata fi rezolvatd.

H. Abel

Termenul de Renastere , att de sugestiv prin amintirile,

aspiratiile i nddejdile pe care le evoca, a avut, din secolul al

al XVI-lea pang azi, acceptiile cele mai variate. Fiecare epoca

i-a dat un continut deosebit. Istoria notiunii rezuma evolutia
studiilor care au fost consacrate Renasterii.
I. ORIGINEA NOTIUNII DE:a RENATERE

In intelesul actual de epoe istorica, cuvntul Renastere

e de data recenta. Primul care I-a intrebuintat in acest sens a
fost Jules Michelet, in volumul VII, din Istoria Frantei, consacrat
secolulUi al XVI-lea i intitulat La Renaissance (1855).

Caracteristica esentiala a acestei epoci e, pentru Michelet,

descoperirea lumii, descoperirea omului .

Succesul prodigios al termenului si al definitiei lui Michelet

se datoreste insa operei istoricului elvetian Iaeob Burckhardt,
publicat in 1860, sub titlul : Die Cultur der Renaissance in Italien.

Burckhardt adopta textual definitia lui Michelet, dar o precizeaza i o largeste. El identified esenta Renasterii cu indivi-

dualismul, ale crui manifestri le urmareste in toate domeniile

www.digibuc.ro

PROBLEMA R.ENA$TERB

25

social, politic, religios, moral 0 intelectual dar mai

vietii
ales in litere i arte. Umanismul i aila au rdmas dela Burckhardt
elementele fundamentale care caracterizeaza epoca Renasterii.
Expresiile

renaissance, rinascita, reformatio

erau curente

Inca inainte de secolul al XIX-lea, dar se intrebuintau In sens

deosebit
cu totul restrns, aplicate la o disciplina sau la o
forma de vieat particulard.
Beatus Rhenanus vorbe0e de rena0erea evlaviei , iar Zwingli
de ndejdea in rena0erea lui Cristos (spes renascentis Christi),

Lefvre d'Etaples de reforma cre0inismului (reformatio rei

christianae), iar Melanchton exclamd, in lectia sa de deschidere
dela Universitatea din Wittenberg, in 1518 : 0 nos felices, si
recta studia deilm favore renascantur I
Primul biograf al arti0ilor italieni, Giorgio Vasari, el insu0
pictor, 10 propune s scrie istoria artei italiene, dalla rinascita
di questi arti sino al secolo che noi viviamo, dela rena0erea artelor

pana in vremea artistului (1560). Vasari incepe istoria artelor

cu Cimabue i cu Giotto, prin care, la sfar0tu1 secolului al XIII-lea,

maniera bizantin s'a stins 0 a inceput una noua . Giotto redefteaptii i reinvie arta aproape moartd , imitnd natura,
deaceea a meritat sa fie numit discipolul naturii 0 nu al altora
Pasajul acesta, de insemnatate capitala, dovede0e ca Vasari nu
atribuia renaterea artelor influentii antichittii : dup el, Giotto
a reinnoit pictura studiind natura, nu imitnd pe cei vechi.
In Franta, de asemenea, cuvntul la renaissance era rspndit
inainte ca Michelet sa-1 fi aplicat secolului al XVI-lea. Monte'squieu a vorbit de renaterea vechiului drept francez (la renaissance de notre vieux droit franais), iar Voltaire a salutat in epoca

lui Francisc I renaterea literelor pana atunci despretuit

www.digibuc.ro

26

RENASTEREA SI REFORMA

(la renaissance des lettres' jusqu'alors ineprises). Toate aceste

expresii se raporteazd la un gen de activitate particulard
strnsd (religie, arte, litere, stiinte) si inseamnd restaurare, reinfiorire, reinviere, impuls nou de vieatd.
Imaginea care se afid la baza tuturor acestor expresii derivd, cum
a ardtat-o Konrad Burdach,,din fondul mistic-religios, care a sddit

in sufletul omului credinta in revenirea vrstei de aur si a creat

mitul pdsdrii Phoenix, legenda apei tineretii si diversele forme
ale unei renasteri dupd moarte. Noul Testament, prin episodul
invierii lui Iisus din mormnt, prin fdgAduinta unei noui vieti
dupd moarte i prin ideea c moartea e conditia necesara a renasterii ( Numai cine se va naste din nou va intra intru Impdatia
lui Dumnezeu ), a fdcut din renastere o notiune familiard
pentru orice crestin. Aplicarea ei la renasterea antichitatii s'a
fdcut prin simpld extensiune. S'a vorbit de renasterea literelor
si artelor antice, cum s'a vorbit de reinvierea lui Cristos.
Un pas mai departe s'a fdcut cnd Italia a secularizat termenul,
dndu-i o acceptie politicd i nationald. Italienii nu pierduserd
niciodatd amintirea faptelor glorioase ale Romei. Nici chiar in
timpul republicior urbane din secolul al XII-lea si al XIII-lea, cnd
oamenii se deprinseserd sd reducd totul la interesele i prestigiul

orasului lor, nu se stinsese ideea c, in timpul Romanilor, a

existat o alta vieatd, mai largd, mai puternicd si mai glorioasd,
atestatd de ruinele monumentelor si de amintirile scriitorilor.
Aceastd vieatd a fost distrusd de Barbari ; artele, literele i tiintele au fost parasite si Italia a trecut printeo epoca de decadere,

pand cnd descoperirea literelor antice In secolul al XIV-lea

a imprdstiat intunecimile gotice . Flavio Biondo, unul din cei
mai invdtati istorici din secolul al XV4ea, incepe istoria declinului Imperiului roman cu anul 410, cnd Roma a fost ocupat

www.digibuc.ro

PROBLEMA RENABTERII

27

de Goti. Machiavelli, de asemenea, 10 incepe istoria cu invazia

Barbarilor, dar el nu se intereseazd atat de efectele cdder Imperiului roman, cat de insemnatatea nouilor puteri, ca Imperiul
Papalitatea, care se tidied, si de care Italia trebue sa tind seamd.
Notiunea de renastere apare deci in corelatie cu ideea evului

mediu, considerat ca o perioadd de barbarie si de 1ntuneric,

care desparte antichitatea de prezent.
Ideea c gloria trecutului, intunecata de barbaria gotica ,
poate fi adusd din nou la lumina., si credinta cd vechile comori
de frumusete i adevar pot fi reconstituite din manuscrisele vechi,
a dat un nou i puternic imbold studiilor clasice. Dela Petrarca

incoace, invatatii s'au intors cu incredere i cu insufletire spre

scriitorii antici si, din contactul cu literatura antied, inteleasa tot
mai bine din generatie in generatie, a rezultat constiinta deosebit
de pretioas ca timpurile se schimba ca icoana adevratd a
unei epoci poate fi reconstituitd din documentele ei contemporane. Asa s'a nascut conceptia istorica moderna.
Tot ca o urmare a acestei noui experiente, prezentul s'a Infatisat sub forma unei restaurari. Dup perioada de decddere, care
dureaza dela invazia Barbarilor, prezentul trebue sa fie o perioadd
de reinnoire, de reinflorire, de renastere. Desvoltarea sentimen-_
tului national si evolutia intelectuald a Itafienilor intlnesc ideea
biblica de reinnoire si de reinviere.
Nu e de mirare dac umanistii din secolul al XIV-lea i XV-lea
s'au servit de aceast imagine ori de cte ori voiau s exprime

transformarea care se petrecea sub ochii lor. Insufletirea lor in

fata antichittii regasite era atat de mare, inct 0-au inchipuit
c o noud era. Incepe cu ei, c o lume Intreaga rasare din antichitatea regasita. Cu zilele noastre incepe o noud epoca ,
scrie Fichet lui Gaguin in 1472, pentru a se felicita de avantul

www.digibuc.ro

28

RENA5TEREA I REFORMA

pe care l-a luat studiul literelor clasice, iar Nicolas de Bourbon

avea impresia cA, dtpd o epocd de intuneric si de rdtAcire, Cristos

s'a indurat de neamul omenesc si a restaurat universul ruinat .

Monstr ignorantei i nebuniei au fost rdpusi, i pe ci minunate,
adevdrul s'a cobort din nou pe pdmant .
Reinfiorire, restaurare, rennoire, revelatie, reformd, renastere,

iatd termenii de care se servesc de cele mai multe ori martorii

oculari ai revolutiei care se savarseste la sfdrsitul secolului al
XV-lea. Amintiri biblice, legendare i politice se combind pentru
a forma si rdspndi conceptia unei treceri brusce dela o stare
de lucruri la alta cu desdvdrsire noud. Aceastd conceptie a acre&at, pdnd in secolul al XIX-lea, ideea cd evul mediu n'a fost
decdt o epoch' de barbarie din care nimic nu s'a continuat in epoca
modernd i ideea cd. cultura modern nu dateazd decdt dela
Renastere. Conceptia aceasta a fost acceptatd pal:a cAnd A apdrut
studiul lui Burckhardt.
TEORIA LUI BURCKHARDT

Iacob Burckhardt a ldrgit notiunea Renasterii la sfera

insemndtatea unei perioade culturale, i-a Accentuat caracterul
unitar i i-a definit continutul prin cloud elemente principale :
umanismul 1ci arta. Ideea originald a lui Burckhardt e cA Renasterea

s'a produs, In Italia, din unirea geniului italian cu spiritul antic.

Rezultatul cel mai insemnat al acestei uniri e individualismul,
care deosebeste omul modern de tipul medieval. Omul modern
e individualist, fiinded nu se bizue decAt pe propriile sale puteri
pentru
realiza scopul in vieat ; omul medieval nu se poate
afirma cleat in cadrul unei colectivitati, corporatia, biserica sau
statul. In formarea i emanciparea omului niodern, antichitatea

www.digibuc.ro

PROBLEMA RENA$TERE

29

a jucat, dupa Burckhardt, un rol insemnat, deaceea Cultura

Renasterii in Italia acorda o atentie deosebita studiilor clasice.
Dar ceea ce, dupa acelasi autor, constitue adevrata superio-

ritate a culturii Renaster e faptul ca s'a exprimat mai ales in

arta. Burckhardt a studiat Renasterea din punctul de vedere al
istoricului artei, care considera arta ca suprema incoronare
justificare, a oricarei culturi. Dupa criterii artistice s'a facut
delimitarea in timp a epocii: Renasterea lui Buralhardt tine dela
Giotto si Dante pana la Michelangelo, adica dela inceputul
secolului al XIV-lea pang la mijlocul secolului al XVI-lea.
Burckhardt a descris in colorile cele mai vii elementele originale i moderne ale Renasterii i, opunandu-le evului mediu,
le-a scos puternic in relief. Dar, in grija lui de a sublinia ceea ce
e constant si tipic, a ajuns la un tablou static, compus din realii istoria e un proces de acte vesnic noui care nu se
ti
repet niciodata. In conceptia, cu totul antiistorica, a lui Burck-

hardt, o prapastie separa Renasterea de evul mediu si Italia

de restul Europei. Burckhardt a nesocotit aportul evului mediu
in formarea Renasterii i solidaritatea culturald care lega Italia
de celelalte tari occidentale. El n'a vzut ca vieata medievald

continua in Italia Renasterii tot asa de intens ca in Franta

Germania. Cultura Renagerii in Italia nu e rezultatul unor cercetari migaloase; ci produsul unor impresii artistice i proectia
in trecut a valorilor i aspiratiilor autorului. Burckhardt a fost
un diletant de geniu, care n'a cautat in spectacolul pe care Il
oferea Renasterea decat un prilej de desfatare esteticd.
Cu toata ambitia lui de-a infdtisa intreaga civilizatie italiana
din secolul al XV-lea i XVI-Iea, adica de-a tine seamd de toate
elementele care au constituit vieata poporului italian timp de cloud
secole (vieata publica i privata, obiceiurile, religia, stiinta

www.digibuc.ro

80

RENOTEREA I REFORMA

filozofia), Burckhardt n'a fricut deck sd continue vechea conceptie

traditionald care reducea esenta Renasterii la manifestkile ei

literare si artistice. El a rdmas credincios traditiei i atunci cand
mentine Renasterea italian in splendida ei izolare, i fata de
epoca anterioard i fata de celelalte tri europene. Burckhardt
nici n'a atins problema originei. Pentru el, Renasterea rdmane
o floare rdsdrit brusc in desert *.
In felul acesta, e de neinteles cum de s'a rdspandit Renasterea
in celelalte tri europene. Dac miscarea se datora unor cauze
specific italiene, s'ar fi mrginit la Italia. Dar Renasterea a fost

uri fenomen general care, sub forme deosebite, s'a produs In

toate trile Europei occidentale. Tot asa de stranie e teoria lui
Burckhardt dupd care tirania ar fi prima manifestare a individualismului. In realitate, principatul absolut n'a apdrut la Florenta
deck tarziu, cand declinul individualismului si al vietii economice care 1-a produs era deja vizibil.
Cu toate rezervele acestea, putine opere istorice au exercitat

o influent mai puternic decat a lui Burckhardt. Cultura Renagerii in Italia a fost luatd ca baz pentru cercetrile ulterioare.
Istoricii s'au deprins s priveascd epoca Renasterii cu ochii lui
Burckhardt i s considere concluziile lui ca fapte definitiv castigate pentru stiintd.
III. CONSECINTELE TEZEI LUI BURCKHARDT

La un rezultat asemdndtor a ajuns, In acelasi timp si independent de Burckhardt, filologul german Georg Voigt. In cartea sa,
aprutd in 1859, Die Wiederbelebung des klassischen Altertums
(Renasterea antichitkii clasice), al cdrei titlu nu e decat circumscrierea germand a termenului Renaissance, Voigt explica cultura

www.digibuc.ro

PROBLEMA RENASTERII

Renasterii prin descoperirea antichittii clasice. Evenimentele

economice politice nu prezintd pentru el nici un interes. Cartea
sa se intemeiazd exclusiv pe documentele literare, mai ales latine,
ale umanistilor, interpretate dupd regulile criticei filologice, din
punctul de vedere al autenticittii i exactittii textului. Conceptia

lui, desi asemndtoare cu a lui Burckhardt, n'a avut

dect asupra unui cerc restrns de invdtati.
Conceptia lui Burckhardt, care vedea in triumful individualismului esenta Renasterii, postula ca orice semn de vieatd noud
in artd, literaturd i politicA, sti fie considerat ca o manifestare a
spiritului modern. Walter Pater, Emile Gebhart, Henry Thode,

Paul Sabatier, Louis Courajod s'au conformat exact acestui

postulat.

Walter Pater cuprinde in volumul sdu, The Renaissance

analiza nuvelei franceze Aucassin i Nicolette, dela
sfrsitul secolului al XII-lea, in spontaneitatea i gratia cdreia vede
o manifestare a Renasterii.
(1877),

Emile Gebhart, in Les origines de la Renaissance en Italie

(1879), sustine cd artele s'au reinnoit in arhitecturd si in sculpturd

Inca' din secolul al XII-lea si al XIII-lea, iar In Italie mystique

(1892), face din Ioachim de Floris si din Francisc de Assisi punctul
de plecare al intregii miscdri intelectuale moderne.

Henry Thode a studiat miscarea franciscand din punct de

vedere al influentei exercitate asupra artelor. In cartea sa Franz
von Assisi und die Anfnge der Kunst der Renaissance (Francisc
de Assisi si inceputul artei Renasterii, 1885), Henry Thode admite cd aportul esential al Renasterii a fost emanciparea individului, dar o explicd prin transformarea religioasd care s'a produs
in secolul al XIII-lea i pe care o personified Francisc de
Assisi.

www.digibuc.ro

32

RENA$TEREA I REFORMA

Individualismul puternic al Sfntului Francisc de Assisi s'a

manifestt sub forma unei arzdtoare iubiri de Dumnezeu, de oameni si de naturd. Il Poverello , cum Ii spunea poporul italian,
devine centrul de cristalizare a tendintelor care duc la emanciparea individului, la crearea unei noui poezii si la presimtirea liber-

tdtii gndirii. Natura nu mai e socotia ca un obiect de ura, ci

ca revelarea vizibild a divinittii. Sentimentul mistic al naturii
a creat conditia necesard pentru desvoltarea artei noui, in care
noul curent si-a gdsit expresia cea mai inaltd. Sensul intim al fraterniatii universale, misticismul, sentimentul i realismul naiv
libereazd arta de influenta bizantind i o indreapt spre observarea
naturii i a omului. Arta e expresia cea mai Malta a Renaster,
dar literatura i tiina i au, deasemenea, izvorul in miscarea
franciscand. Tendinta misticismului franciscan de a iesi din sfera
pur religioasd, pentru a atinge esenta omului i idealul unei culturi mai libere, a format mentalitatea care singurd permitea oamenilor sd inteleagd spiritul critic.
Emanciparea spiritului laic nu se datoreste deci, cum sustine
Burckhardt, influentei antichitatii clasice, descoperite in timpul
Renasterii, ci desvoltdrii crestinismului. Influenta antichitdtii asu-

pra artei Renaster n'a fost decal exterioar

i s'a redus la o

instructie formald.

Cartea lui Thode n'a depdsit cercul istoricior artei. Vie de

Saint Franois d'Assise (1893) a lui Paul Sabatier a rdspndit
cultul franciscan in pturile largi ale intelectualilor.
Fled s se preocupe de raportul miscdrii franciscane cu Renasterea, Sabatier a descris, cu simplitate i cdldurd, vieata Sfntului
dela Assisi, iubirea lui pentru fdpturile lui Dumnezeu i pentru

frumusetile naturii, independenta lui fat de autorittile laice

si eclesiastice, intensitatea vietii interioare care se revarsd in poerie

www.digibuc.ro

83

PROBLEMA RENWERII

eviavie. Dar calitatile pe care Sabatier le atribue lui San Francesco sunt tocmai acelea pe care istoricii se obisnuisera O. le cu-

prinda in notiunea de Renastere. Sabatier a contribuit astfel,

mai mult deck oricine, s largeasca notiunea Renasterii, accentuand elementul emotiv in dauna celui intelectual si aruncand
pe planul al doilea descoperirea antichitatii.
Un singur pas mai ramanea de facut pentru a disolva notiunea
traditionala a Renasterii: negarea influentei artelor i literelor
clasice. Louis Courajod, in Leons professeres l' creole du Louvre

(1888), sustine ca stilul gotic s'a regenerat dela sine, prin intoar-

cerea la natura, fr sa fi avut nevoie de influenta Italiei si a

antichitatii. Inca din secolul al XIV-lea, formele noui isi fac
aparitia in diferitele tari ale Europei. In Franta, germenii nouei
arte au fost adusi de Flamanzi, al caror realism rezuma tot asa
de bine esenta Renasterii nordice, ca individualismul pe a Renasterii italiene.
K. Neumann i J. Nordstrm merg si mai departe : ei neaga
Italiei orice merit de a fi creat civilizatia Renasterii si atribue
acest merit popoarelor din nordul Alpilor.

Karl Neumann, in Byzantinische Kultur und Renaissance

(Stuttgart, 1903), considera institutiile Barbarlior i cultura crestina din evul mediu ca adevaratele forte creatoare ale Renasterii.
Realismul, care a transformat arta si literile, s'a manifestat, in
hordul i sudul Alpior, independent de influenta antichitatii
a fost rezultatul civilizatiei medievale i crestine.
Pentru suedezul I. Nordstrm (Moyen dge et Renaissance,
Paris, 1933), Renasterea adevarata s'a produs nu In Italia, ci
in Franta, i epoca cea mai fecunda din punct de vedere cultural,
au fost cele doul secole i jumatate (XIIXIV) din istoria Frantei,
in cursul carom s'au format cele mai multe elemente ale civilizatiej

www.digibuc.ro

34

europene

RENWEREA I REFORMA

0 care apoi, prin

mijlocirea Renaqtersii italiene,

s'au rdspandit in toatg. Europa. Nordstrm n'a putut ns convinge pe nimeni. E greu de admis cd,Dante, Petrarca, Laurentiu
Valla 0 Machiavelli, Leonardo, Michelangelo 0 Raffael n'ar fi
fost decat continuatorii unor obscuri eruditi i artiti medievali,
ca Hildebert Lavardin, Gui de Bazoche, Jean de Mireille etc.,
a cgror insemngtate pentru lumea moderng a fost nuld.
Ernest Walser (Studien zur Renaissance, Basef, 1932) se ridicg
impotriva impgrtirii schematice i arbitrare a istoriei in perioade
dintre care fiecare ar poseda o forma mends specialg. El relev

continuarea, in epoca Renqter, a tendintelor spirituale proprii

evului mediu i descopere, in aceastg epocg, sentimente, idei
atitudini caracteristice epocii moderne. Walser a demonstrat mai
ales insuficienta teoriei lui Burckhardt care identificd spiritul Renasterii cu pgganismul, ateismul i scepticismul, mai mult aparent

decat real, al unor uman4ti. Meritul lui Walser e de a fi dovedit

puterea comtiintei religioase la uman4ti ca Petrarca, Boccaccio,
Salutati si chiar la Va lla.

Rezultatul acestor studii a fost, pe de oparte, cd limitele

RenWerii au fost atat de mult largite, in timp i spatiu, Inca
notiunea a pierdut oHce valoare i semnificatie proprie, iar pe
de alta, c evul mediu a devenit un fel de PrerenWere; revendicand mereu, ca germeni ai Rena5terii, toate fenomenele caracteristice ale evului mediu, evul mediu i RenWerea au ajuns a
se contopi.
W. BAZA ECONOMICA A RENASTERII

Nici nu se putea ajunge la un alt rezultat, atata timp cat Renaterea a fost considerata numai din punct de vedere artistic 0
literar. Umanismul 0 arta sunt, fdr indoialg, trsturile cele mai

www.digibuc.ro

35

PROBLEMA RBNASTERII

caracteristice ale Renasterii, dar, In vieatdunui popor, care e adevaratul purtator al oricarei culturi, arta si literatura joaca un rol mai

putin insemnat decat se crede. In al doilea rand, cultura nsi

e produsul anumitor conditii generale si al unei structuri sociale
determinate. Inflorirea artei, rafinarea personalitatii, largirea
culturii umaniste sunt fenomene de ordin secundar, produse
accesorii, rezultate ale unor fapte de alt natura. Conditiile de
ordin natural si material, economic si social au exercitat i aici
o influenta covarsitoare, dela care trebue sd porneasca orice explicatie. Or, in aceasta privinta, cercetarile au ramas la suprafata.
Devi studiile lui Schmoller, Sombart, Davidson, Ehrenberg,

Strieder, Villari, Volpe, Caggese, etc., au aratat insemnatatea

transformarilor economice pentru inceputul epoch moderne
in deosebi, a ivir capitalismului, urmasii lui Burckhardt au
continuat sa vada in indivualism calitatea dominant a Renaster,
motivul unic, a carui manifestare au urmarit-o in toate domenle
de activitate : arta, literatura, filozofie, moral, religie i politica.

Dar ei nu si-au pus intrebarea, daca acest individualism nu e

el insusi produsul unor forte mai adanci si al unor conditii de
existenta deosebite. Pentru ca o noua mentalitate sa.* se afirme,
era nevoie ca piedidile, pe care conditiile medievale de vieata le
opuneau liberei desvoltdri a personalittii, sa fi fost inlaturate.
aceste conditii au fost realizate pentru prima data in orasele
comerciale i industriale ale Italiei, ale Tarilor de Jos si ale Germaniei meridionale, in primul rand la Florenta. Aici se creeaza,
mai nti o vieata economica independent de suzeranitatea feudall, care nu mai urmareste exclusiv indestularea nevoior cormnitatii, ci produce pentru piata, pentru vanzare si are ca stimulent
castigul personal. Din randurile meseriasior i negustorior, care
reprezinta noua forma de productie, se tidied, Incepand cu secolul al
3*

www.digibuc.ro

36

RENA$TEREA $1 REFORMA

XIII-lea, o categorie de capitalisti care organizeazd industria

comertul pe baze noui i formeazd o noua clas de
oameni energici, intreprinzdtori i frd scrupnle. Nu e o

simpld intmplare c Renasterea incepe, in Italia, odatd cu

desvoltarea comunelor si a burgheziei, care pun capt regimului feudal si stdpnirii imperiale, si se sfdrseste cu stabilirea sapnirii spaniole asupra peninsulei. Renasterea italiand
coincide eu epoca de suprematie economicd si de independentd politicd a Italiei. Principatul absolut (Signoria), in care
Burckhardt vedea fenomenul caracteristic al politicii italiene,
n'a fost dect simptomul de desagregare si de decdere a
institutiilor comunale, in cadrul cdrora s'a desvoltat societatea
Renasterii.

Vieata politicd a Renasterii a fost gresit inteleasd de

Burckhardt si de continuatorii si. Ei n'au vdzut in lupta dintre
Ghibelini i Guelfi dect manifestarea temperamentului individualist al Italienilor, pe cnd, in realitate, Guelfii reprezentau,
impotriva nobililor ghibelini, burghezia comerciald i industriald
care ndzuia spre putere si care, pretutindeni unde a cucerit pu-

terea, a sfrmat far/ mila legturile dintre oameni, ordinea

economicd patriarhal, sentimentalismul religios i entuziasmul

cavaleresc, pentru a nu lsa altd legdturd intre oameni cleat

calculul rece i necrutatoarea platd in bani. Burghezia a supus
orasului satele i in locul economiei naturale, in care necesitdtile
populatiei erau limitate la produsele locale, a creat noui necesitdti,
care nu puteau fi indestulate dect cu produsele tarilor celor mai

indepdrtaZe. Rdspunznd acestor nevoi, comertul international

se desvoltd i formeazd o clasd de oameni indrzneti i intreprinzdtori, care inlocuesc nobilimea feudal i iau in mn conducerea
vietii economice i politice.

www.digibuc.ro

PROBLEMA RENA*TERII

37

In Anglia, Franta i Spania, burghezia a centralizat mijloacele de

productie i a fd.cut din teritoriul acestor tdri o unitate economica.
Consecinta fatald a acestor transformdri a fost concentrarea politica
formarea primelor monarhii moderne unificate.

Italia si Germania, din cauza tendintelor divergente ale principalelor centre economice, au rdmas impartite inteo sumedenie de
principate i republici comunale i nu s'au putut constitui ca state

unitare. Tendintele de unificare au fost mai slabe deal cele de

descentralizare.

In fata Germanilor, Francezilor, Englezilor, Spaniolilor

Arabilor pe care-i exploatau, negustorii i. bancherii italieni au putut
sd se simt frati, oricare ar fi fost locul lor de origind. Sentimentul

unittii s'a manifestat, cu toatd diviziunea politicd, in rdspandirea

cuvantului Italia, pe care Inocentiu al III-lea, incl. din 1200, 11
propune tuturor locuitorilor peninsulei ca un simbol de unire impotriva agresorului german. Italia mia a lui Petrarca imbogdtegte rezonanta sentimentald a cuvntului prin toate resursele artei, iar umanigtii, in frunte cu Machiavelli i Guicciardini, precizeazd notiunea
prin referinta la trecut gi la exemplul marilor monarhii vecine.

Dar contiinta nationald a Italiei n'a fost destul de puternicd

pentru a invinge particularismul diferitelor republici i principate
care o compuneau i a le uni in fata ndvdlitorilor strdini.

Florentinii, care dintre toti Italienii au atins cel mai inalt grad
de desvoltare culturald i nationald, preferau sA ajungd gub sta.pnire strdind decdt sA accepte suveranitatea altui stat italian.

Particularismul a fost mai puternic cleat sentimentul

fiindcd, economia italiand era organizatd pe baze particulariste
antagoniste. Interesele esentiale ale Venetiei erau in Orient,
.ale Florentinilor in Franta i in Regatul napolitan, ale Genovezilor in Orient gi in Spania, ale Milanezgor in ElVetia, Germania

www.digibuc.ro

RENA5TEREA SI REFORMA

Spania, ale Papior in toat lumea catolia. Iat dece, in marile

confiicte internationale care incep cu expeditia lui Carol al VIII-lea
(1494), Italia divizatd oferd spectacolul haotic al unui mare
popor care se pierde in intrigi, trdari i crime. Crima ca opera'
de arta" , in care Burckhardt vede alt manifestare caracteristied a individualismului italian, nu e cleat consecinta acestei

srdieri interne, care ia politicii italiene orice claritate i orice

justificare superioar. De ce ar fi mai moral sa lupti alaturi de
Venetia impotriva Imperiului, cleat ablturi de Milano impotriva
Frantei ? De aceea condottierii trec din tabrd in tabrg fr
a avea sentimentul c savaresc un act de tradare de tard.
Particularismul local, care-i are7temelia In particularismul
economic, explica. i slabiciunea Italiei din ;timpul Renater.
Instinctul politic i interesul pasionat al Italienilor pentru problemele de organizare a statului i pentru ceea ce priveter:raporturile dintre oameni se explia nu prin geniul national , ci prin
conditiile de existent ale republicilor comunale, in care toti
cettenii erau chemati s5, se pronunte asupra problemelr de rezol-

virea ca.rora depindea prosperitatea sau ruina fiecdruia dintre

Florentinii puteau spune, cu Machiavelli, a iubesc statul
mai mult deck sufletul Mr , fiindel superioritatea Mr material:a',
intelectuala i artistic nu se datora vechilor institutii medievale,
Imperiul i Papalitatea, ci Republicii florentine.
Spiritul laic, realist O. practic, care deosebete omul modern de
omul medieval, e produsul acestui mediu i nu al culturiCumaniste.
Literatura clasic ar fi ramas i mai departe Met% moart, dac
spiritul pozitivist, care s'a desvoltat in republicile italiene,:exact
ca in republicile grecgti, nu i-ar fi insuilat o nou viea.Jn dorinta
fauri un nou ideal de vieata, mai in armonie cu
Mr de

timpului, Italienii Rena5terii s'au intors spre antichitatea

www.digibuc.ro

PROBLEMA RENAMRII

39

clasicd si au gsit In operele ei programul de gndire i actiune,

modelul de urmat i o noul conceptie de vieatd, tocmai fiindcd
le-au cdutat si le-au simtit nevoia. Antichitatea clasicd fduri-

toare a spiritului modern e un contrasens : nu antichitatea a

format spiritul modern, ci maturitatea spiritului modern a descoperit antichitatea. De asemenea limba populard, care constitue

fard indoiald afirmatia superioard a geniului national si principalul instrument de culturd al fiecrui popor, nu e creatia urna-

nistilor, ci a poporului. Capitalismul care a unificat teritoriul,

a centralizat mijloacele de productie si al concentrat populatia
sub o singurd directie, a creat conditiile indispensabile pentru
desvoltarea i unificarea limbii i pentru trezirea constiintii natio-

nale. Aparitia capitalismului a fost conditia prealabild a oricrei

desvoltdri culturale superioare, i observatia aceasta se poate
verifica in toate tarile, unde a aprut capitalismul. Dacd Renasterea s'a desvoltat mai de vreme si mai strlucit in Italia, ea nu
e un fenomen exclusiv italian. Fenomenele ei caracteristice s'au
produs In toate tdrile occidentale, unde capitalismul a creat o
puternicd societate burghezd.
Punnd la baza expunerii noastre principiul el marile trans-

formri care au pregtit epoca modern se datoresc aparitiei

capitalismului, putem, pentru comoditatea i claritatea expuner,
s vorbim de Renasterea politicd, intelectual, artisticd, moral
religioasd. Nu trebue lush* sd uitm nici o clipd cd acestea sunt
efectele secundare ale fenomenului central, care e nasterea capi-

talismului. Renasterea economicd, datorit aparitiei capitalismului, a produs conditiile materiale si morale pentru emanciparea

spiritului in toate domeniile de activitate, politicA, stiintificd,

literard artisticA i religioasd. Cum a spUs-o Halvan Koht, Rena-

sterea e vieata intelectuall a unei societriti noui

www.digibuc.ro

CAPITOLUL II

RENASTEREA ECONOMICA
Not kennt kein Gebot

Societatea medievald era intemeiat pe o ordine statica, in

care locul fiecArui orn era fixat de natur si de Durnnezeu, i sanetionat de Biserica. Incercarea cuiva de-a se ridica peste conditia
sa constituia un act de revolt contra ordinel instituite de Durnnezeu.

Centrul de greutate al vietii medievale era la lark i principiul intregii activiati economice era indestularea nevoilor locale.
Conditia oamenilor era legat de pmnt, aproape unica avere
a timpului. Cine avea pdmnt era liber puternic, cine n'avea

pamnt era la discretia aceluia care avea. 0 infimd minoritate

de mari proprietari, laici i ecleziastici, posednd aproape totalitatea pmntului arabil, detinea puterea social i autoritatea
public; restul populatiei, plugari si meseriasi, erau redui la
conditia de serbi. Societatea feudald nu cunostea deck dou
ease: nobili i serbi.
In evul mediu, vieata economicd era subordonat principiului
indestuldrii nevoilor elementare de hrand, ImbrAaminte i locuint,
adia de subsistentd. Circulatia averior i schimbul ,de mdtfuri

www.digibuc.ro

RENASTEREA ECONOMICA

41

erau reduse la minimum. Fiecare mosie tindea s produa toate

lucrurile de care aveau nevoie locuitor de pe ea. Seniorul nsui
nu cumpdra din afard cleat cteva articole de lux, ca : stofe
fine, coloniale i aromate, aduse din Orient. Dar id raport cu
totalitatea activittii economice a vremii, comertul reprezenta
o ramurd neinsemnatd. Idealul, foarte aproape de realitate, era
autarchia fiecdrei
In acest regim, productia era riguros subordonatd consumatiei.
Cantitatea produselor se mdsura dupd nevoile fiecdrui grup social,
iar nevoile persoanelor care constituiau grupul, dupd conditia lor
sociald. Seniorii aveau dreptul la o existentd largd, independentd
si frd muncd, i, in adevdr, ei duceau o vieatd de placeri, cheltuiau
fat% socoteald, i n'ajungeau niciodatd sd-si acopere cheltuelile.
Serbii, dimpotrivd, erau siliti sd-si cstige traiul cu sudoarea fruntii
sd-si potriveascd nevoile dupd cantitatea de produse disponibile.
Dar, cu toatd deosebirea de conditie si de trai care-i separa, nobilii

serb se asemdnau prin mentalitatea lor economia : i unii

altii nu urindreau deat indestularea nevoilor bor. Intreaga
organizare economica a evului mediu e subordonatd ideei de
subsistentd.

Din sfera vietii rurale, ideea de subsistent ca scop al activitatii econonomice s'a intins i asupra oraselor medievale. Ca si
plugarii, meseriasii i negustorli nu muncesc deck Wt ct trebue

pentru aji intretine familia, potrivit cu conditia lor sociai.

Industria i comertul nu cunosc Inca puterea de expansiune care

rstoarn toate piedicile din cale, ci se mdrginesc s satisfaa

un anumit nivel de necesitti, determinate de ideea de subsistentd.

Rostul meseriei, in conceptia medievald, era sd asigure traiul

aceluia care o exercita, iar rostul corporatiei era sa vegheze
ca nicio meserie sd nu incalce sfera altei meserii. Meseriasii

www.digibuc.ro

42

RENASTEREA $1 REFORMA

care cdutau sd-si sporeascd necontenit castigul erau o exceptie, i ndzuinta lor era in contradictie cu etica medievald.
Regula generald era ca atat tdranii cat si meseriasii s se multumeascd cu castigul care le asigura traiul.
Urmarea a fost ritmul extrem de lent al vietii economice. Timpul

n'avea nicio valoare Inteo societate astfel organizatd. Munca se

fcea fdrd grabd, fr sfortare, frd inventie, fiindcd niciun motiv
nu indemna la o productie cat mai mare, sdvarsitd in termen cat
mai scurt, pentru un castig cat mai mare. Oamen lucrau incet,
du/A procedee traditionale, asa cum au apucat din bdtrani, considerand orice inovalie ca un act neleal sau primejdios. Traditia
exercita o autoritate suverand asupra societtii medievale. Inertia,
tembelismul i neprevederea, asa de des imputate omului medieval,

sunt produsul conditillor sale de existentd. Cu cat e mai putin

desvoltat omul, cu atat acceptd mai usor forta modelului, traditiei,
autoritdtii, sugestiei Pentru aceleasi motive, omul medieval
cduta sd-si procure inainte de toate rgazuri. Pasiunea i interesul
pentru muncd lipsind, orke prilej de sdrbdtoare era binevenit.
De aceea calendarul medieval cuprindea aproape tot atatea sdrbatori, cate zile de lucru. Idealul medieval era repaosul inteo
vie*. asiguratd.
Forta care a transformat repaosul in neliniste, inertia in activitate, tembelismul in geniu calculator si ambitie nepotolitd,
forta care a inlocuit o ordine staticd cu alta esential dinamicd

si a transportat dela tard la oras centrul de gravitate al vietii

forta care a aruncat in aer toate ingrddirile societatii medievale
a fost capitalismul.
Incepand cu secolul al XI-lea, regimul economic intemeiat
pe proprietatea agricold e Inlocuit treptat de altul intemeiat
pe credit si pe bani. In secolul al XIV-lea, capitalul mobiliar e

www.digibuc.ro

RENASTEREA ECONOMICA

43

destul de insemnat pentru a organiza un nou sistem de productie

care transforma conditia producatorilor i, prin aceasta, intreaga

Secolul al XIV-lea, spunea Michelet intr'una din

formulele lui sintetice, e Inceputul domniei aurului .

De unde vine acest capital care contine In el puterea de a

revolutiona lumea ? Din comertul mare, din comertul bancar
0 din industria mare.
I. COMERTUL MARE

Werner Sombart a explicat formarea marilor averi burgheze

prin acumularea rentei funciare i prin indeletnicirea marilor

proprietari feudali cu comertul. Teoria aceasta n'a fost Insd

acceptata de economi0i.

Fiii mezini ai fandliilor nobile au putut intra In comert,

dar cu singuranta n'au adus capitaluri. Pe de alta parte, cercetarile
particulare fa:cute In centrele cele mai insemnate ale precapitalismului, la Augsburg, Florenta 0 Venetia, au dovedit ca marile
averi burgheze provin din comert i anume din comertul mare,
care s'a desvoltat in unele orae favorizate de imprejurari. Co-

meru1, nu renta funciara, a permis acumularea marilor averi

burgheze care au pus bazele capitalismului.

Un alt izvor al capitalului a fost c4tigul realizat din stallgerea ddrilor 0 din exercitarea unor meserii privilegiate. Argintarii i aurarii se serveau de o materie prima scumpa, care implica
posesiunea unui capital insemnat. Negustorii de pe0e din Tarile

de Jos trebuiau de asemenea sa dispuna de capitaluri pentru

aji procura corabiile de pescuit. La fel stau lucrurile cu negustorii

de coloniale, de aromate 0 de stofe, care opereaza cu marfuri

de valoare. Din mijlocul acestor meseria0 i negustori s'au ridicat,

www.digibuc.ro

44

RENA$TEREA 1 REFORMA

dupa o genera* sau doua, organizato ru i purtAtorii comertului

mare. Negustorii imbogatiti din comert i-au investit apoi capitalul in mine i in afacerile principilor laici i ecleziastici i au realizat beneficii enorme. Aa s'a constituit capitalul, ca izvor de
catig independent de pamant i de munca.
Industria miniera a jucat, in economia germand din secolul
al XV-lea, un rol atat de insemnat, incat s'a pus intrebarea daca
averile mobiliare pe care s'a intemeiat precapitalismul german

n'ar putea fi explicate prin venitul minelor. Iacob Strieder a

aratat ca cine voia sa se ocupe cu exploatarea minelor sau cu
vanzarea produselor miniere trebuia sa fie deja In posesia unor capi-

taluri considerable. Industria miniera a contribuit la marirea

unor capitaluri deja existente, dar nu la formarea acestor capitaluri. i in acest domeniu rairiane valabila propozitia lui Strieder
# La inceput a fost comertul . Naterea capitalismului se confunda
cu renaterea comertului.
Incepand cu secolul al XI-lea, vieata economica se invioreaza
i comertul ia din nou avant. Oraele italiene : Amalfi, Bari,
Venetia, care recunoteau autoritatea Imperiului bizantin, intretineau cu Bizantul un comert activ, pe care Arabii 1-au stanjenit,
dar nu I-au putut impiedeca. Comertul maritim intretine in aceste

orae o populatie de marinari, de meseriai

de negustori,

i desvoltd o clas de negustori bogati i indrazneti, care i intind

operatiile asupra intregului basin oriental al Mediteranei. Vene-

dupa ce au curatat Adriatica de pirati i si-au asigurat

ieirea libera in Mediterana, Intemeiaza baze navale i statiuni
comerciale in toate punctele dominante ale Imperiului bizantin.
In 1082, obtinand scutirea de impozite i de vami In tot cuprinsul
Imperiului, Venetienii ii asigura o situatie privilegiata chiar
i fata de Bizantini.

www.digibuc.ro

RENA$TEREA ECONOMIC&

45

In acelasi timp, Genova si Pisa smulg Arabilor suprematia

Mdrii Tireniene. Insulele, a cdror posesiune le garanteazd aceastd
suprematie, cad una cd.te una in minile crestinilor : Sardinia In
1022, Corsica in 1091 si Sicilia intre 1058 si 1090. In 1052, Pisanii
Genovezii forteazd intrarea portului Palermo si distrug arsenalul arab, apoi vin in Orient sd conteste Venetienilor monopolul
comertului oriental.
Cruciatele au dat un nou i decisiv impuls d.esvoltdr oraselor

italiene. Pisa, Genova si Venetia au finantat, echipat si transportat cetele de cruciati in Siria i Egipt, iar dupd intemeierea
statelor crestine din Asia Micd au continuat sd le aprovizioneze.
Dar cruciatele n'au oferit negustorilor italieni numai noui ocazii
de castig, ci le-au permis s evite piata bizantind i s restabileascd
relatiile directe cu Orientul. Inca. din 1098, Genova primeste,
pentru serviciile flotei sale, dreptul de a intemeia pe coasta Siriei
o statiune comerciald ; in 1104, colonia genovezd din Acca obtine
dela regele Baldovin un cartier intreg i insemnate privilegii
comerciale. Exemplul ei e urmat de celelalte orase maritime itafiene care, incepnd cu secolul al XII-lea, i stabilesc <scalele
lor pe coastele Asiei Mici, ale Palestinei si ale insulelor Egeei.
Dupd luarea Constantinopolului, in 1204, nicio piedicd nu mai
std in calea expansiunii oraselor italiene.
Cererea de mdrfuri orientale creste in raport direct cu desvoltarea culturii i luxului in Franta, Anglia si Germania, si
Italia, care le furnizeazd, ajunge prima natiune comerciald din
lume.

Renasterea comertului maritim provoacd, prin produsele industriale i agricole pe care, In cantitdti tot mai mari, le export

in Orient, reinvierea comertului i industriei continentale. Prosperitatea Pisei, de pildd, se rdsfrnge asupra oraselor Florenta

www.digibuc.ro

46

ItENASTEREA $1 REFORMA

si Lucca, care incep, incd din secolul al XII-lea, s fabrice vestitele

lor stofe de land si de matase. Din Italia, miscarea industriald

comerciald se intinde spre nord i, prin pasurile Alpilor, atinge
valea Rinului si sudul Germaniei. Milanul, asezat la incrucisarea
drumurilor care leagd Venetia cu sudul Frantei, i centrul Italiei cu
sudul Germaniei, ia un puternic avant:prin desvoltarea acestui trafic.

Orasele germane din nord au jucat, in Marea Baffled si in

Marea Nordului, un rol asemndtor cu acela al oraselor italiene
in Marea Mediterand. Negustorii germani importau din Rusia,
din Po Ionia si din Tdri le Scandinave lemn de constructie, gram,
banuri, miere i gudron i exportau In schimb produsele sudului,
stofele Flandrei si spiterle Orientului. Valea Niprului servea
de legdturd Intre Marea Baffled, Constantinopol si Bagdad. and
invazia Pecenegilor si a Tdtarilor a intrerupt aceastd cale comerlegdtura intre nordul i sudul Europei rdsdritene s'a fdcut
pe valea Vistulei, a Siretului si a Nistrului, prin Liov, Chi lia
Cetatea Alba. Dealungul acestei ci comerciale au apdrut primele
orase moldovenesti: Baia, Siretul i Suceava.

Din comertul baltic au profitat mai ales' orasele Flandrei:

Gand (Gent), Ypres, Bruges (Brgge) si Arras. Stofele de land
din Flandra se bucurau de un renume universal si erau atat de
cdutate nct, in secolul al XIII-lea, Flandra a devenit o tad. de
tesdtori. Situatia geografied Ii pemitea sd-si procure mai ieftin
in cantitate mai mare lana englezd, de excelentd calitate, i sd
alimenteze comertul nordului cu un articol fded concurentd.
COMERTUL BANCAR

Desvoltarea comertului s'a izbit in evul mediu de doud piedeci

pe care i le ridicase in cale Biserica : teoria pretului just

interdictia imprumutului cu dobandd. Biserica dorea ca mrfurile

www.digibuc.ro

RENA$TEREA ECONOMIC

41

A. se vndd cu pretul just , adicd la un curs foarte apropiat

de pretul de cost. Beneficiul negustorului trebuia sd se reduca
la att eat era necesar pentru intretinerea onestd a familiei sale.

Ceea ce trecea peste acest necesar , constituia turpe lucrum,

cstigul nepermis. Lsnd insd necesarul la aprecierea negustorului,

Biserica risca s ia restrictiei orice valoare practicd.

Mult mai gravd era prohibirea imprumutului cu dobndd.
Biserica asimila dobnda cu camdta i o condamna pe motiv
cd banii nu fac pui . Evanghelistul Luca a spus : Dati cu imprumut fr ndejdea de a trage folos . Sfintii Prini, sinoadele,'
papii au infierat dobnda ca o nelegiuire, i amdtarul care
nu se pocdia pe patul de moarte i nu restituia mdcar o parte din

averea cstigatd prin cdmdtkie nu putea fi inmormntat crestineste.

Cum oprelistea era in armonie cu interesele i cu spiritul

timpului, atitudinea Bisericii a fost aprobatd si de public si de auto-

rittile laice. and economia dominantd era cea naturald

banul juca un rol neinsemnat in productie, capitalul imprumutat

nu putea fi intrebuintat dect pentru scopuri de consumatie.

Interzicnd imprumutul cu dobndd, Biserica apdra proprietatea
feudald de ruind.
Dar Biserica a voit s mentind oprelistea i atunci cnd creditul
devenise o necesitate i un factor de progres i, cum necesitatea
nu cunoaste lege, rezistenta Bisericii a fost infrntd. Comerciantii
au recurs mai inti la diferite expediente pentru a eluda legea.
Ei treceau in actele lor o sum mai mare deck aceea pe care au
dat-o debitorului. Diferenta reprezenta dobnda. Alteori inscriau

dobnda sub forma de cadou. Marfa nu se plkea de obiceiu

in momentul cumprkii, ci la un termen anumit. Dacd debitorul
nu plkea la termen, i se cerea o despdgubire. Fie cd, din cauza

www.digibuc.ro

RENWEREA $1( REFORMA

48

creditorul a suferit o pagub (de pild n'a putut respecta

un angajament), fie cd a pierdut ocazia -unui cstig (ar fi putut

cumpra o moie sau un stoc de mrfuri ieftine), el avea drept la
o compensatie, care nu e altceva dect dobnda. Alt exemplu :
in comertul maritim, mai multi financiari se asociau pentru a
incrca o corabie. La intoarcere, dacd expeditia a fost norocoas,
asociatii imprteau cfttigul In raport cu contributia fiecruia.
Beneficiul reprezenta compensatia pentru riscul la care s'au
expus.

Cnd dobnda nu se putea ascunde sub aparenta unor operatii comerciale, ca in cazurile de mai sus, se recurgea la imprumutul

pe gaj. Cine dorea s se imprumute incredinta creditorului sdu

un obiect de valoare (arme, bijuterii, blnuri sau stofe de prep
primea drept garantie o sum de bani. Dup un timp, gajul era
retras i garantia restituit, dar depozitarul primea, In afara de
suma imprumutatd, o diferent in plus, care reprezenta cheltue-

lile de pazd. Dobnda se strecura in cazul acesta sub forma

recompensei pentru pazd. Alteori imprumutul se ascundea sub
forma unei vnzari fictive, etc.
Prin aceste procedee, bancherii serveau nevoile economiei
realizau averi enorme. Cele mai insemnate familii florentine,
milaneze, venetiene se indeletniceau cu acest negot. < Florenta
imbogatit prin cstiguri nepermise , spunea cronicarul Dino
Compagni.

Dar lovitura de geniu a bancherilor italieni a fost aceea de a

fi fcut din marii demnitari ai Bisericii, in frunte cu pap, auxiliarii i complicii afacerilor lor.
Biserica dispunea de venituri colosale, la care contribuiau
toate trile catolice. Aceste venituri erau, la inceput, colectate de
oamenii Bisericii, care depuneau sumele incasate spre pastrare In

www.digibuc.ro

RENA$TEREA ECONOMICA

49

Mnastiri. Banii, astfel depusi, nu numai cd nu produceau niciun

venit, dar riscau s fie confiscati de principii laici, totdeauna lipsiti

de bani. De aceea, in secolul al XIII-lea, papii incep s recurga

la serviciile bancherilor italieni, care aveau sucursale in toate trile

catolice si se ofereau s plateasca, prin bancile lor din Roma,

toate sumele pe care Camera apostolical le avea de incasat in
Germania, Anglia, Franta, etc. Bancherii executau pe riscul lor
operatiile de transport si plateau si Q dobanda pentru depozitele
ce le erau incredintate. In afard de aceasta, cnd papii aveau
neoie urgentd de bani, bancherii le ofereau sumele dorite
primeau ca garantie concesiunea unora din veniturile
La rndul lor, bancherii cstigau din fructificarea depozitelor care

le erau incredintate, din schimbul monetei in care era plait

dijma si din transferul ei la Roma. 0 strnsd solidaritate se stabileste astfel intre Bancd si Curie, spre cel mai mare folos al
bancherilor. Papa pune la dispozitia aliatilor si fulgerele ecleziastice pentru
incasa creantele din strdindtate. Primii bancheri ai papei sunt Ricciardi din Lucca, Chiarenti din Pistoia,
Tolomei i Bonsignori din Siena, principalele firme din Genova,
Pavia si Piacenza. La mijlocul secolului al XIII-lea, toti sunt inlocuiti

de bancherii florentini care ajung cei mai bogati si mai puternici

bancheri din Italia. Gratie legdturilor lor cu papii, Florentinii

i intind operatiile financiare asupra Europei- intregi.
Ca aliati ai papei Urban al IV-lea, Florentinii ajutasera pe Carol
de Anjou s cucereascd regatul Neapolului. Drept recunostintd,
regele Ii Inzestreaz cu cele mai largi privilegii. Acciaiuoli, Bardi,
Peruzzi intemeiazd fabrici, deschid magazine, obtin monopolul
de a exporta grul, vinul, untdelemnul i vitele, si de a exploata
salinele i minele de fier ale regatului. Creditori neplatiti, ei i
asigura concesiunea vdmilor interne si externe, baterea monetei

www.digibuc.ro

50

RENA$TEREA $1 REFORMA

controlul finantelor publice. Nicio tard n'a fost stoarsd mai

cumplit dect regatul napolitan de financiarii i negustorii florentini.
Controlul lor asupra vietii economice era ant de desdvrit hick,

cnd Angevinii au fost alungati din Sicilia de Arago4ezi, negustorii florentini au rdmas : Coroana nu se mai putea lipsi de ei.
Dar relatiile cele mai strnse i cele mai trainice le-au incheiat

financiarii florentini cu Franta, unde s'au introdus mai inaiu

ca vizitatori ai blciurilor din Champagne. De aci s'au rdspndit
in toed tara i, in secolul al XIII-lea, Bardi, Peruzzi, Frescobaldi,
Spini, Guadagni sunt mentionati in toate centrele comerciale
mai insemnate. Negustori, creditori pe gaj, cdmdtari, colectori
de ddri in contul papei sau al regelui, oameni de afaceri ai oraelor,
nobililor i ai Coroanei, Florentinii se insinuiazd pretutindeni
inldturd concurenta, Evreilor i Lombarzior propriu zii. Ave-

rile pe care le-au strns, inver0marea cu care-0 urnadreau debitorii i dispretul pentru prescriptiile Bisericii strnesc, contra
cdmdtarilor strdini, revolte de care Coroana profitd pentru
procura venituri. Ei scapd de persecutie prin darurile voluntare care

seamdnd cu imprumuturile fortate. Decretele de expulzare sunt

in general atenuate d rezerva, afard numai dacd pldtesc suma
de... . Orict de mare ar fi fost suma aceasta In 1277 a fost

fixat la 600.000 livre pariziene Lombarzii , preferau s

pldteased dect s pdrdseascd regatul. Cmdta, care la inceput

a fost motiv sincer de persecutie, a devenit apoi un mijloc

obinuit de a procura vistieriei fonduri.
Bancherii italieni pe care i-am intlnit in Franta, apar inch*
din secolul al XIII-lea i in Anglia, de unde exportd lna i uncle
importa stofe fine, mdasuri i aromate. Dar afacerile cele
mai insemnate le fdceau cu Coroana. Intre 1294 0 1302, bancheiii

www.digibuc.ro

ItENA$TEREA EcoNoracA

51

italieni imprumutd regelui 50.000 mdrci, i, cum regele nu

poate plati in bani, pldteste in privilegii: concesionndu-le anumite ramuri ale veniturilor publice, permitndu-le sa exporte
lna fdrd sa achite taxe de iesire, acordndu-le dreptul de a se
aseza in tard si de a dobndi proprietdti. Persecutiile contra lor
(1235, 1248, 1251, 1278) se intetesc pe mdsurd ce cresc creantele
lor si se intdreste clasa mijlocie englezd. La inceputul fzboiului

de o sut de ani, in 1345, regele Angliei refuza sd pldteasca

sumele datorate bancilor Bardi i Peruzzi, provocnd astfel
falimentul acestor bdnci.
Prin activitatea negustorior i bancherilor ei, Florenta ajunge

cel mai insemnat centru financiar si comercial dela sfrsitul

evului mediu, i joacd un rol asemAndtor cu acela pe care il are-

azi Parisul, Londra sau New-York. Puterea ei economic se intinde asupra celor mai mari si mai bogate tari ale Europei, dar
lipsindu-i baza teritoriald i militard, Florenta nu-si poate sustine
creantele cu armele; prosperitatea ei e la discretia debitorilor.
Cnd acestia refuzd sdi pldteascd, Florenta n'are mijloace de constrngere contra bor.
Capitalurile acumulate din comertul maritim si din comertul bancar sunt investite in industrie, unde transforma conditiile
de muncd.
III. CAPITALUL INDUSTRIAL

Capitalul apare ca modest instrument de productie odatd cu

economia urband. Maistrul posedd o mica suma de bani cu care
cumprd. sau Inchiriazd un atelier, i procura uneltele i materia
prima de care are nevoie i i plteste calfele. El produce o canti-

tate aproape constana de obiecte identice pe care le vinde el

www.digibuc.ro

52

RENA$TEREA $1 12EF0RMA

insusi consumatorului. Economia urban nu cunoaste intermediar (negustor) intre meseria i consumator.
In secolul al XIV-lea se ivesc, mai intaiu si sub form sporain industria textild din Flandra si din Italia, in industria
minierd din Tirol 0 din Slovacia, in industria metalurgicd din

Tri le de Jos, din sudul Germaniei (Nrnberg), 0 din Italia

(Milan), forme de organizare in adevr capitaliste. In aceste
industrii apare, pentru prima oard, intre produckor i consumator,
intermediarul capitalist, negustorul fabricant.

Manufacturile de postav din Florenta, de pildd, erau silite

s aducd lana de departe, din Spania, din Portugalia, din Provensa,

si din Anglia, iar materiile colorante din Asia Mica'. Functia

aceasta n'o puteau indeplini deck marii negustori. Numai ei
aveau legraurile i capitalurile necesare pentru un comert asa de
insemnat. La inceput, corporatia marilor negustori din Florenta,
celebra Arte di Calimala, aducea postavul gata tesut din Flandra
si din sudul Frantei si se mrginea sd-1 pieptene, s-1 vopseascd
si s-1 rafineze. Apoi, ei au cdutat s-si mreascd beneficiile luand
asupra lor fabricatia intreagd. Asa s'a desprins din Arte di Calirnala, indi din 1212, Arte della lana, corporatia testorilor de land.
Noua corporatie s'a desvoltat atat de repede hick, la srarsitul
secolului al XIII-lea, a ajuns in fruntea celorlalte corporatii florentine. Cum insd lana indigen era insuficientd si de calitate
mediocrd, iar maistrii testori nu puteau aduce lana direct din strindtate, ei au cdzut sub dependenta negustorilor care le-o procurau.
Negustorii importatori de land ajung astfel s indeplineascd toate
functiile capitalului care dirijeazd productia.
Ei procur tesdtorilor lana, le avanseazd banii care le permit
sA trdiascd pand 10 incaseazd salariul, la nevoie le pun la dispozitie rzboiul, determind calitatea i cantitatea stofelor de tesut

www.digibuc.ro

RENA$TEREA ECONOMICA

63

in sfdrsit, se Insdremeazd cu desfacerea produselor, rezervdndu-si toate riscurile beneficiile operatfflor. Acest sistem de pro-

ductie reduce pe tesdtori, pivari, vopsitori, pieptdtatori, scarmAndtori etc., care pdnd atunci erau meseriasi independenti, la
rangul de simpfi salariati.
Activitatea industriald, impdrtitd sub regimul economiei urbane In mai multe ateliere independente, se concentreazd acum, in
unele ramuri industriale, in minile unui numdr restrdns de capitalisti care dispun de materia primd, de instrumentele si de bratele de muncd. In industria textild se constitue un grup de mari
postdvari care asumd directia productiei. Ei i unesc capitalurile
formeazd societati in nume colectiv i cu rdspundere nelimitatd.
Lana importat apartine exclusiv corporatiei, care nu permite
sd fie vandutd particularilor. Corporatiei Ii apartin i spdltoriile,
uscgtorille i cazanele uiase in care se spald, se usucd, se vopseste ldna. In aceste ramuri de productie, munca se fdcea in mare,
in conditiile manufacturilor moderne. Torsul si tesutul se fdceau
la domicifiu. Muncitorii care cautau de lucru luau fuiorul dela
negustorul-fabricant i i-1 aduceau tors ; firul tors era Impdrtit
altor lucraori, la domiciliu, care-I teseau. Exploatarea muncii la
domiciliu in industria textild rdmne, pnd la inceputul secolului
XIX-lea, forma dominantd de organizare a capitalismului.
Nicderi insd capitalismul n'a pdtruns mai adanc i n'a operat
transformdri mai radicale cleat in industria minierd. Industria
minierd i comertul cu metale pretioase au constituit ramura cea
mai Insemnatd a economiei germane dela sfdrsitul secolului al

XV-lea si prima jumdtatea a secolului al XVI-lea. Productia

de metale (aur, argint, aramd, zinc, plumb, cositor) a Imperiului

german a fost evaluatd, inteun decret din 1525 al lui Carolwww.digibuc.ro

54

RENWEREA I REFORMA

Quintul, la doug milioane fioriM aur. Pana la descoperirea minelor

de argint dela Potosi (1545), productia germana de argint intrecea
productia celorlalte continente. i mai covarsitoare e superio-

ritatea Germaniei in cupru. Orase i provincii intregi datoresc

prosperitatea Mr industriei miniere. Tirolul, Saxa, regiunea mun-

tilor Harz s'au desvoltat prin exploatarea minelor de argint

de cupru. Stiria s'a imbogItit din exportul piritei. Ridicarea
Habsburgilor la rangul de mare putere, la sfarsitul secolului al
XV-lea, se datoreste bogatiilor minieie din provinciile Mr ereditare.

Capitalul german nu s'a marginit s exploateze minele Impeintins activitatea i asupra altor taxi. Fuggerii au
riului, ci
jucat un rol covarsitor in exploatarea minelor de mercur si de

argint din Spania, iar Welserii au participat la valorificarea

minelor din coloniile spaniole. Marii comercianti din sudul Germaniei si-au intins operatifie asupra minelor din Suedia, Anglia,
Polonia, Boemia i Ungaria.

In urma interventiei capitalului german, industria minier

din Slovacia a luat o mare desvoltare la sfarsitul secolului al
XV-lea. Un industrias originar din Cracovia, Joan Thurzo, izbutise, cu ajutorul unor pompe, s pun din nou in lucrare minele
de mult parasite. In 1490, Thurzo s'a asociat cu Fuggerii pentru
exploatarea minelor de cupru si de argint din Neusohl (Bansla
Bistrica), i aiociatia Mr a durat pana in 1525, cand Fuggerii au
obtinut singuri concesiunea exploatarii minelor slovace. Castigul
realizat de Fuggeri intre 1459 si 1525 a fost evaluat la un milion
jumatate de florini.
Insemnatatea industriei miniere pentru inceputul capitalismului german e atat de mare, bleat s'a pus intrebarea daca primele averi capitaliste nu s'au format in industria miniera. Strieder
a dovedit Ca, pentru a pune in valoare o mina, e nevoie de un

www.digibuc.ro

RENA$TEREA ECONOMIC

66

mare capital initial, a cdrui origine e tocmai nevoie sd fie expli-

catd. Industria minierd a mdrit, n'a creat capitalul. In Flandra

in Italia, unde capitalismul s'a desvoltat mai 'Main, n'a existat
industria minierd. Capitalul investit in mine provine din comert,
ca i acela plasat in industrie.
Industria minierd nu e interesantd numai pentru desvoltarea
ei extensivd, ci i pentru formele ei de organizare specific capitaliste. Antreprenorii industriali concentreazd in mine un mare
numdr de muncitori, care trdesc exclusiv din salariu si care nu
posedd nimic in afard de bratele bor. Acesti muncitori prezintd deja
toate caracterele proletariatului modern : nesiguranta existentei
agravatd de crize periodice de somaj ; nomadismul, rezultnd din
nesiguranta existentei, care impinge pe minierii germani s cutreere
provincii i tad in cutarea lucrului, intrebuintarea femeilor
coPiilor in mine ; criza de locuinte ; plata salariilor in naturd,
care permite antreprenorilor sd realizeze beneficii i asupra
hranei muncitorilor i, in sfrsit, grevele prin care muncitorii cautd

sl obtind conditii de muncd mai bune. La revolta muncitorilor,

patronii rdspund .intelegandu-se sd. nu pldteascd niciunul salarii
mai mari dect altul i sd nu dea de lucru agitatorilor concediati.
Astfel, in 1520, principii din Saxa s'au unit cu proprietarii de
mine din Boemia pentru a impiedeca pe muncitori de a trece dela
o mind la alta. E vorba deci de un cartel patronal, incheiat cu scppul
de a controla piata muncii si de a influenta cererea i oferta in sensul

intereselor proprietarilor de mine.

IV. EMANCIPAREA TARANILOR

Desvoltarea comertului i industriei a transformat i conditia

claselor rurale. Dela sfrsitul secolului al XI-lea pn la mijlocul
secolului al XIV-lea, populatia Europei occidentale creste

www.digibuc.ro

66

RENA$TEREA $1 REFORMA

necontenit. Vechea organizare feudald incepe sd nu mai corespundd

nevoilor populatiei sporite. Excedentul populatiei, care nu-si

gdseste rostul In satul natal, e silit s caute alte mijloace de traiu.
Unii emigreazd la oras, altii se inroleazd In cetele cruciatilor sau
In expedipile de cucerire ale Normanzilor, cei mai multi incep
defrisarea pddurilor sau asanarea regiunilor inundabile. Urmarea
acestor miscdri a fost transformarea conditiei economice si juridice a tdrdnimii. In regiunile inculte i in orase, vechii serbi se

bucurd de un regim de libertate asemdndtor cu al burghezilor.

In tot cuprinsul fostului Imperiu carolingian, populatia
devenit mai deasd intemeiazd o multime de centre noui, in care
munca se bucurd de garantii de libertate. In 'raffle de Jos si in
Germania, mari intinderi de mlastini si de terenuri inundabile
furd transformate, prin indiguirea mdrii i iluviilor, In terenuri
roditoare, unde colonistii nu mai erau supusi decat unor redevente in bani sau in naturd, asemndtoare impozitelor din zilele
no astre.

Cresterea i Inmultirea oraselor au produs asupra tdranilor

un efect analog. Populatia oraselor, care trdia din industrie

comert, a fost silit sd-si procure din afard produsele agricole
de care avea nevoie. Tdran au fost deci solicitati s producd
un surplus pentru alimentarea oraselor. Graul a devenit astfel
un articol de comert, si banii au pdtruns in cantitate mai mare
si la sate. Rezultatul a fost cd tdranii au putut sa rdscumpere
cu bani multe corvezi i unele redevente In naTurd, cu atat
mai mult cu cat desvoltarea comertului a sporit nevoile de confort si de lux ale marilor proprietari. Fixarea obligapilor feudale
In bani a restrans arbitrariul seniorial si a imblnzit asprimea regimului feudal. Emanciparea tdranilor s'a fdcut paralel cu dewol-

tarea comertului si a fost mai pronuntatd In Flandra, valea

www.digibuc.ro

RENASTEREA ECONOMICA

67

Rinului, sudul Frantei i nordul Italiei, regiuni eu orase mari si

comert intens.
V. STATUL $1 DESVOLTAREA CAPITALISMULUI

Intre Stat si capitalism s'au stabilit dela inceput legdturi de

strnsd solidaritate. iksa cum s'a constituit in secolul al XV-lea,

monarhia nationald prezintd aspectul paradoxal al unui stat

centralizat si modern care e redus s trdiascd din veniturile unui
stat feudal. Rdzboaiele, necontenite i neVoile unei administratii
tot mai complicate reclamd venituri regulate si insemnate, iar
visteria nu dispune decat de venituri esalonate la epoci i locuri

indepdrtate. Cnd are nevoie de resurse imediate, guvernul e

silit s sconteze disponibilitdtile sale viitoare, adicd s recurgd
la credit. Expeditiile lui Carol al VIII-lea, Ludovic al XII-lea
Francisc I in Italia ar fi fost imposibile fdrd concursul sucursalelor lyoneze ale baincilor italiene. Proverbul pecunia nervus
belli

circula in Italia Ina din secolul al XIII-lea.

Prin nevoile sale permanente i uriase de bani, statul stimuleazd desvoltarea unor forme de organizare specific capitaliste,
cum sunt bdncile, cartelurile, monopolurile. Prime le bdnci

societdti pe actiuni din Italia s'au constituit pentru a acoperi

mai usor imprumuturile publice i pentru a repartiza riscurile
asupra unui numdir mai mare de creditori.
Rdspandirea marilor intreprinderi capitaliste in industria minierd se datoreste de asemenea, i in primul rand, statului, care
realiza beneficii mai mari prin exploatarea intensiv a minelor

de cdtre o mare intreprndere, decat prin vechile procedee ale

corporatiilor miniere.
Dar nicdieri nu se vede mai clar legdtura intre fiscalism si capitalism decat in formarea cartelurilor i monopolurilor, al Carol II-lea,

www.digibuc.ro

58

RENA$TEREA

X REFORMA

regele Neapolului, care poseda salinele din Provensa, i Filip cel

Frumos, regele Frantei, care era proprietarul salinelor din Aiguesmortes, silesc in 1301 pe bancherii i fermierii florentini, care le
luasera cu arenda, sa incheie un cartel pentru a nu provoca, prin
concurenta lor, scderea preturilor. Papa Paul al II-lea incheie
in 1470 cu Ferrante, regele Neapolului, un cartel menit sa ni-

ture concurenta pe care 0-o faceau minele lor de alaun de la

Tolfa 0 din insula Ischia.
Ca 0 cartelurile, cele mai insemnate monopoluri dela sat0tu1 evului mediu 0 din timpul Renater sunt, nu at:at creatii
ale negustorilor, cat mai ales produse ale politicei fiscale a statului.

Suveranii vepic lipsiti de bani, pentru a obtine imprumuturi

cat mai mari, acord negustorilor monopolul vanzarii unor mar-

furi de care dispun in virtutea drepturior lor regale. Aa s'a

format, inca din secolul al XII-lea, monopolul comertului de
sare in regatul Siciliei; monopolul comertului de land in Anglia
secolului al XIV-lea ; monopolul comertului de alaun in Statele
pontificale din secolul al XV-lea, 0, mai ales, monopolul comertului de coloniale i aromate in Portugalia 0 al comertului de metale

in Germania secolului al XVI-lea. Aceasta politicd fiscala e cu

atat mai remarcabila cu cat era mai violent combdtuta de popor.
Dieta dela Colonia-Trier (1512) s'a facut ecoul sentimentului
popular pedepsind cu confiscarea averilor pe acaparatorii care
stocau marfa pentru a o vinde mai scump. Dar cand, in virtutea
acestei hotdriri, procurorul fiscal a pornit actiune contra marilor
comercianti monopolizatori din Augsburg (Fugger, Welser, Rem,
Grander, etc.), acqtia au facut apel la toti principii, care erau
debitorii lor, la electorul de Saxa, la arhiducele Ferdinand 0,
mai ales, la Carol-Quintul. Iacob Fugger, care angajase 850.000

florini in alegerea lui Carol-Quintul, reamintqte acestuia ca

www.digibuc.ro

RENA$TEREA ECONOMICA

69

fdrd mine Maiestatea Voastrd n'ar fi putut obtine Coroana

romata . Rezultatul e c ImpAratul ordon, dela Burgos, procurorului fiscal sd inceteze orice urmdrire (15 Sept. 1523).
Inldturnd primejdia care-i ameninta din partea Dietei, Habsburgii si-au asigurat favoarea marilor financian i comercianti.
Comunitatea intereselor care-i leagd explicd extensiunea miscdrii
de monopolizare. Cartelul cuprului din 1498 s'a format din ordinul
impdratului Maximilian I, pentru a permite negustorilor din Augsburg sd domine piata Venetiei. Mai mult, prin mandatul din 13
Mai 1525, Carol Quintul declard c contractele ncheiate pentru
vinderea metalelor nu trebue considerate ca monopoluri. Negustorii puteau deci vinde aceste metale cupretunile cele mai urcate.

Nevoia constant de bani sileste pe Carol Quintul, ca i pe

ceilalti suverani, sa calce principiile medievale ale pretului just

sd considere capitalismul ca un fenomen natural al evolutiei

vietii economice.
VI. FORMAREA TEHNICEI CONTABILE

Comertul, industria i banca n'ar fi putut functiona si nu

s'ar fi putut desvolta fard un sistem de contabilitate regulatd.

Din aceast necesitate a economiei capitaliste s'au ndscut arta de a
tine In ordine socotelile i spiritul de preciziune.

In economia naturald din epoca feudald, transactiile erau

rare si se lichidau pe loc, de aceea nw era nevoie de acte scrise.
Pe mdswrd ce transactiile se inmultesc, negustorii sunt siliti s
facd insemndri pentru
fixa datele i pentru a se inarma
contra eventualelor contestatii. Primele registre comerciale, datnd dela inceputul secolului al XIII-lea, sunt simple memorande.
Insemndrile se succed In ordine cronologicd, fat% nicio demarcare intre posturile creditoare i debitoare.

www.digibuc.ro

60

RENAMREA 51 REPORMA

Desvoltarea afacerilor determind firmele comerciale sd introducd mai multd ordine In socoteli i sd inlocuiascd memorandul cu registre speciale pentru fiecare gen de operatie. Si
In domeniul tehnicei contabile, Italienii ocupd locul intiu. Inca
din secolul al XIII-lea, bancherii italieni incep sd impartd conturile In debite i credite. Bonsignori din Siena tineau mai multe
registre dintre care cele mai Insemnate erau un registru de cassd
(Libro dell'entrate e dell'uscite) i un registru de conturi curente
(Libro dei creditori e dei debitori). Registrul de cheltueli al comunei din Florenta, pentru anul 1303, aratd c sistemul contabilitdtii simple era desdvrsit In toate amdnuntele.
Venetienii adoptd forma de diptic a conturilor (debit vis--vis
de credit). Contabilitatea in partidd dubld care consistd in transcrierea fiecdrui articol in doud posturi: unul creditor si altul
debitor, a apdrut mai intiu in secolul al XIV-lea. Cel mai vechiu
exemplu cunoscut e un registru genovez din 1340.
Perfectionat la Venetia, sistemul s'a rdspndit in toat Italia
si In factorle italiene din strdindtate, favoriznd desvoltarea
capitalismului i constituirea unor puternice companii mercantile.
Cdlugdrul Luca Pacioli a publicat, in 1494, primul tratat de contabilitate in limba
Pentru formarea negustorilor, Florenta si Venetia au hatemeiat scoli de calcul comercial. In secolul al XIV-lea, Florenta
poseda sase scoli comerciale, frecventate de 1200 elevi. Primul
tratat de aritmeticd a fost publicat la Florenta, in 1202 : e Liber
Abbaci de Leonardo Pisano. Inventia tipografiei a Inmultit numdrul tratatelor de aritmeticd.
In general sumele se exprim in cifre romane. Cifrele
arabe, desi cunoscute bled din 1228, nu se rdspndesc totusi dect

mai trziu, in secolul al XVI-lea, fiindca autoritlile le gseau

www.digibuc.ro

RENA$TEREA ECONOMIC&

61

mai usor de falsificat deal pe cele romane si de aceea interziceau Intrebuintarea lor in registrele comerciale.
Operatiile comerciale au dat nastere i altor inventii care
dovedesc gradul de preciziune, de claritate i independentd la
care, sub presiunea necesiatilor practice, s'a ridicat spiritul laic
in cercurile comerciale ale Italiei.
Pentru judecarea proceselor intre comercianti s 'au creat tribunalele de comert, cu judecdt-ori care aveau cunostinte speciale
judecau dupd o procedura acceleratd i rationald. Regulile
dupd care se conduceau au format inceputul dreptului comercial
modern. Normele observate de cordbieri i negustori in afacerile
maritime, redactate in secolul al XIII-lea, au pus bazele dreptului
maritim. Coloniile de negustori stabilite in tdri strdine erau repre-

zentate pe langd autoriatile locale de consuli, care aveau

insdrcinarea de-a guverna pe connationalii lor. Asa s'au ndscut
consulatele.

Pentru piile la mare distantd, bancherii italieni au inventat

cambia. In schimbul unei sume de bani depus la un bancher,
negustorul primea o scrisoare pe care o prezenta corespondentului din alt oras al bdricii i primea, in schimb (in cambio),
suma depusd. Acest procedeu a primit numele de cambie
sau lettre de change. Intre clientii aceleiasi bnci, pldtile se

fdceau prin viriment, adicd prin transcrierea unei sume din

contul unuia in contul altuia.
Pentru a inlesni operatiile comerciale cu tarile indepdrtate
s'a inventat contractul de comanditii care repartizeazd riscurile
beneficiile 'jute asociati, dupa suma cu care au contribuit.
sfdrsit, negustorii puteau face imprumuturi garantate cu mdrfurile bor. Bancherii care acordau aceste credite fiind italieni, operatia a pdstrat numele de lombardare.

www.digibuc.ro

62

RENA$MRaA I RIPORMA

Aceste inventii s'au rdspndit in toatd Europa si au constituit elemente esentiale ale eamomiei capitaliste. Ele dovedesc
e spiritul de preciziune si de ordine, observatia si calculul
rece, care sunt trdsdturile esentiale ale spiritului modern si care
aveau s creeze stiintele exacte, nu sunt produse ale antichitatii
descoperite, ci ale nouilor conditii de activitate economicd.
VII. NOUA CLASA CAPITALISTA

Prin inmultirea afacerilor i prin desvoltarea mijloacelor de

productie si de schimb s'au constituit averi imense i o clasd noud
de capitalisti, care au exercitat o influentd decisivd asupra desvoltdrii civilizatiei.

Printre marile puteri financiare din timpul Renasterii, Florentinii ocupd un loc de frufite. Pe end puterea economicd a
Genovei si a Venetiei se intemeia pe comertul oriental, bogdtia
Florentei si avea izvorul in afacerile bancare. FAr acces la mare,
Florentinii n'au putut juca un rol international dect prin bdncile
lor, de aceea s'au specializat in comertul de bani i in chestiunile
de credit. Pe la 1470, existau la Florenta 32 lAnci, dintre care
cele mai insemnate erau ale familiilor Medici si Pazzi.

originari din Mugello (valea Arnului), s'au asezat

la Florenta pela 1200 si s'au imbogdtit repede prin comert
prin bailed. La inceputul secolului al XV-lea, Giovanni de' Medici
ajunge bancherul papei Ioan al XXIII-lea i cel mai mare financiar

al Florentei. Fiul sdu Cosimo il Vecchio (cel Bdtrn), i intinde

afacerile asupra Europei intregi i, adevdrat Rothschild al vremii
lui, cheltuieste o avere cu care s'ar fi putut cumpdra o tard pentru
incurajarea literelor i artelor. In 1434, el ajunge stdpnul Florentei

respectnd formele republicane, institue principatul absolut,

frd sd-si neglijeze afacerile (1431-1464). Nepotul sdu, Laurentiu

www.digibuc.ro

ItENA$TEREA ECONOMICA

63

cel Maret (1469-1492), nici nu mai simte nevoia de a respecta

formele republicane. Cei mai mari suverani ai timpului 11 trateazd

ca egalul Mr, iar in Italia e recunoscut ca arbitru al pacii si al

rdzboiului. Poet, orator, mecenat, Laurentiu e unul din cei mai
desvrsiti reprezentanti ai Renasterii. In acelasi timp, el se ocupa

de bncile sale din Bruges si din Lyon, dar pierde In afacerile

cu Carol Temerarul si cu Maximilian, ginerele acestuia, sume
att de mari, Meat e silt s inchidd sucursala dela Bruges. Pe la
1480, Medicii i pierd situatia predominantd pe care o aveau
in finantele internationale.
Locul br il iau FrescobUldi, Gualterrotti, Guadagni i Strozzi.

Girolamo Frescobaldi si Filippo Gualterotti au fost printre cei

dinti financiari care au prevdzut viitorul Anversei. Amndoi se
ocupd cu distribuirea colonialelor la Lisabona si cu afaceri
de bailed. Ei sunt printre cei mai mari creditori ai Curtii burgunde i ai oraselor flamande, Bruges si Anversa. Gualterrotti
participa la finantarea expeditiei lui Almeida in Indii le Orientale,

iar Frescobaldi primeste dela Enric al VIII-lea mari sume de

bani pentru a desvolta comertul extern al Angliei. Pentru motive
care nu se cunosc, dispozitii secrete ale lui Enric al VIII-lea,
intelegerea intre Frescobaldi i Francisc I, sau incapacitate de
plat Frescobaldi n'a putut transfera in 1516 subsidiile pe
care Enric al VIII-lea le acordase lui Maximilian I, i acest fapt a
pricinuit esecul lamentabil al expeditiei imperiale i falimentul
casei Frescobaldi, In anul 1518.
Casa Gualterrotti s'a mentinut pnd la moartea lui Filippo,
in 1523, cnd a fost lichidatd. Cu ea a dispdrut ultima casa fiorentina din Trile de Jos. Soarta bancherilor fiorentini depindea
de pozitia international a Frantei, dupa cum a Fuggerilor si a
Genpvezilor era legata de politica lui Carol Quintul. Rivalitatea

www.digibuc.ro

64

RENA$TEREA $1 REFORMA

dintre cei doi suverani a silit pe cei dinti s prdseasca Anversa,

iar pe cei din urnid Lyonul.

Ultimul mare reprezentant al finantei fiorentine, Filippo
Strozzi, fiind cdstorit cu sora lui Leon al X-lea, a ajuns vistiernic al Camerei apostolice i a exercitat o mare influent:6. asupra
politicii pontificale in timpul celor doi papi mediceeni, Leon al

X-lea si Clemente al VII-lea. Bncile lui din Lyon, Roma si

Florenta treceau drept cele mai sigure case de depuneri. Dar
imprumuturile acordate regelui Frantei i caderea Romei in
1527 1-au dus pe Filippo Strozzi la pragul falimentului.
Anul 1527 inseamnd o cotiturd decisiv in istoria Florentei
si a Renasterii italiene. Ocuparea i jefuirea Romei de &are trupele imperiale au cauzat bancherilor florentini pierderi enorme.

Revolutia din 1527 si intreruperea comertului cu Franta i cu

Neapolul, din cauza razboiului, a desavrsit ruina economiei
finantei florentine.

Genova fusese, pe langa Venetia, cel mai insemnat oras comercial dela sfrsitul evului mediu. In afard de relatiile lor cu Orientul;

unde ocupau o pozitie de mare putere, Genovezii fceau comert

cu Spania, cu Tarile de Jos si cu Anglia. Institutiile lor de credit
si de asigurare, in special celebra Casa di San Giorgio , erau
considerate ca modele de organizare, dar i mrgineau activitatea la finantarea intreprinderilor genoveze.
In secolul al XVI-lea au inceput s exploateze nouile drumuri
de comert spre Indiile orientale i occidentale, dar au fost eliminati de Portughezi i de Spanioli. Atunci s'au asezat la Anversa
si au luat parte la comertul de distributie a colonialelor aduse
de Portughezi, s'au Indeletnicit cu comertul de sclavi i i-au
asigurat partea leului din productia de metale pretioase a Americii.

www.digibuc.ro

RENAUEREA ECONOMICA

65

Cei mai de seamd financiari genovezi au fost Agostino Grimaldi

0 Agostino Vivaldi.
Pd.nd in secolul al XV-lea, cdnd
intins sapdnirea asupra
pdrtii din nord-estul Peninsulei, Venetia abia putea fi consideratd
ca un stat italian. Puterea i bogditia ei s'au intemeiat pe legturile cu Orientul. Flotele ei stdpdnesc Mediterana orientald
comertul de coloniale i aromate din Alexandria. Prin treckorile
Alpilor, Venetia face legdtura intre Orient pe de o parte 0 Germania, Boemia, Po Ionia i Ungaria, pe de alta. Comertul ei extern
a fost evaluat, la inceputul secolului al XV-lea, la 10 milioane
de ducati, dar capitalul ei nu servea decdt la intretinerea comertului venetian.
Dintre bancherii germani, cei mai insemnati au fost Fuggerii.
Strdmoul familiei, Hans, fusese tesdtor inteun sat din Bavaria. In
1367 s'a aezat la Augsburg, unde, pe ldngd tesdtorie, s'a ocupat
cu comertul. La moartea sa a ldsat o avere, considerabild pentru

vremea aceea, de 3.000 fiorini. Urmaii lui au continuat sd se

ocupe cu tesdtoria cu comertul i au ajuns frunta0 ai corporatiilor celor mai insemnate din Augsburg. Ei aveau un magazin
permanent in Fundaco dei Tedeschi, la Venetia, de unde importau
bumbacul necesar pentru fabricarea tesdturilor de barchet. Iacob al
II-lea Fugger pdrdsgte comertul cu aromate, mdtdsuri i lenjuri,
se dedicd operatiilor mult mai bdnoase ale comertului bancar
ale extractiei miniere. In 1488, el imprumutd arhiducelui Sigismund 150.000 florini, i prime0e in schimb concesiunea minelor
de argint din Schwaz (Tirol).
Odatd porniti in aceasta directie, Fuggerii ajung s joace un

rol covdr0tor in industria minierd. din Tirol 0 din Carintia, i

intind operatiile asupra Slovaciei, unde, impreund cu Ioan Thurzo,

www.digibuc.ro

66

RENA$TEREA $1 REFORMA

exploateazd minele de cupru din Neusohl (Bans lcd. Bistrica) si alte

localiati slovace, asupra Poloniei, Angliei, Italiei, Spaniei.

Adevdratul intemeietor al bogdtiei si gloriei familiei e Iacob

Fugger cel Bogat (1459-1525). La sfdrsitul secolului al XV-lea,
el intrd in legdturi de afaceri cu papalitatea, iar la inceputul secolului al XVI-lea, timp de cloud decenii, e cel mai de seam cm de
afaceri al papilor in nordul si estul Europei. Si mai insemnate
sunt afacerile financiare pe care le incheie cu Habsburgii. Rolul

lui Iacob Fugger a fost decisiv in alegerea lui Carol Quintul

sil tot el mobilizeazd resursele care permit lui Maximilian I si
Carol Quintul sd-si tind curtea si armata si sd se ridice pe primul
plan al politicii internationale. Iacob Fugger nu intrece numai pe
financiarii germani, ci si pe cei italieni. Afacerile lui se intind

din Slovacia pnd in Anglia, din Neapol si Andalusia pnd la

Dantzig.
o Numele lui Iacob Fugger si al nepotilor sdi, scrie cronicarul

din Augsburg, Clemens Sender, e cunoscut in toate regatele si

tdrile, chiar si in cele pdgdne. Impdrati, regi, principi si seniori
i-au trimes ambasadori, papa 1-a imbrdtisat si 1-a sarutat ca pe

fiul sdu cel mai scump, iar cardinalii s'au ridicat in picioare
inaintea lui .

Capitalurile acumulate din cornertul cu Venetia indeamnd

si pe alti negustori germani sd caute cdstiguri mai mari in aface-

rile bancare si in industria minierd. Cei mai insemnati, dupd

Fuggeri, sunt Welserii, originari din Augsburg si innobilati in 1532.

Creditori ai Habsburgilor, amestecati in toate afacerile legate

de politica acestora, Welserii n'au renuntat nici la comertul de
mdrfuri. Dimpotrivd, cu un admirabil spirit de adaptare, au tras
toate consecintele descoperirilor geografice care au mutat cdile
comerciale din Mediterana in Oceanul Atlantic. Astfel, In 1503,

www.digibuc.ro

RENASTEREA ECONOMICA

67

Ii vedem la Lisabona, unde agentul lor incheie cu dom Manuel,

un tratat de comert prin care se asigurd comerciantilor germani
privilegii vamale i dreptul de a participa la comertul cu Indii le
orientale. La expeditia lui Francisco Almedia din 1505, organizata de financiarii germani i italieni, Welserii reprezintd contributia cea mai Insemnatd (20.000 fl., Fuggerii 7.000 fl., Genovezii
Florentinii impreund 29.400 fl.). Beneficiul realizat a fost de
1750/e. Descurajati Insd de sicanele pe care Coroana portughezd
le face la plata dividendei, Welserii se specializeazd In comertul
de distributie a aromatelor, pe care Portughezii, din lipsd de vase

si de capital, nu le pot transporta in nordul Europei.

Cu o Indrdsneald care intrece i pe a Fuggerilor, Welserii
calla s asigure capitalului german un loc eat mai insemnat
In coloniile spaniole. Ei dobandese Intinse plantatii de trestie de
zahdr In insulele Canare (1509), iau cu arendd minele de cupru
din San Domingo, obtin pentru patru ani monopolul importului
de sclavi negri i Incep, In 1528, exploatarea Venezuelei, care le-a
fost concesionatd pentru garantarea unor imprumuturi. In trei
generatii, Welserii s'au ridicat la Insemndtatea unei puteri financiare internationale.
A treia casd de comert 0 de bailed germand a fost a Hchstetterilor, originari, ca i Welserii, din Augsburg. Ei au fost printre
primii financiari germani care s'au asezat la Anversa, in centrul
de distributie al comertului portughez. Conducdtorul firmei,
Ambrosie Hchstetter, a participat cu 4.000 fiorini la expeditia
lui Francisco Almeida din 1505. Dar specialitatea lui e specula
asupra mdrfurilor celor mai cdutate. Ambrosie Hchstetter a fost

unul din cei mai urgisiti monopolizatori ai timpului sdu. El a

incercat s acapareze grdul, vinul si lemnul, i s rdpeascd

www.digibuc.ro

68

RENA$TEREA $1 REFORMA

procura
Fuggerilor monopolul cuprului 0 al mercurului. Pentru
fondurile necesare acestor uriae speculatii, a filcut apel la econo-

mfile particulare. El primea depozite orict de mici i servea o

dobnd de 5 %. La Ambrosie Hchstetter, scrie Clemens
Sender, principi, conti, nobili, burghezi, servitori i servitoare
au depus banii pe care-i aveau 0 el le-a pltit cinci la sut. Multi
argati, care n'aveau mai mult de zece florini, i-au depus la banca
depun in mini bune. Se crede c inteo vreme
lui, convin0
a pltit dobnzi la un capital de un milion .
Concurenta mercurului spaniol i-a pricinuit ins pagube att
de mari, inct, in 1528, banca Hchstetter a incetat plile. Falimentul regelui mercurului a provocat prima dintre marile
crize de credit ale epocii moderne.
Pe lngd Fuggeri, Welseri i Hchstetteri, se intlnesc in toate
centrele de afaceri o serie de alti financiari germani, ca Herwart,
Rehlinger, Grossemprot, Paumgartner, Rem, Haug, Imhoff, etc.
Victoria Habsburgilor asupra Frantei i intinderea stpnirii
spaniole asupra Italiei au insemnat sfuitul puterii internationale

a finantei florentine. Bancherii fiorentini au fost alungati de

Genovezi dela Roma 0 dela Neapol, de Germani 0 de Genovezi
din Trile de Jos, de Englezi din Insulele britanice. Cmpul de
actiune al finantei florentine s'a redus aproape exclusiv la Franta.
In schimb, bancherii germani i genovezi au trebuit sa prseasca Lyonul. Victoria Habsburgilor a aruncat capitalul genovez
in tabdra imperiald, iar capitalul fiorentin in tabra francez.
VIII. FORMAREA SPIRITULUI MODERN

Inmultirea i desvoltarea intreprinderior au creat un spirit

nou care, prin opozitie cu cel feudal, s'a numit capitalist. Intreprinderile mari i comertul international au rupt vechile ingrdiri

www.digibuc.ro

RENASTEREA ECONOMEIC

69

morale si religioase si au scos activitatea economica din fdgasul

traditiei si al empirismului, pentru a o aseza pe bze rationale
pentru a o indrepta spre scopuri mai indepdrtate cleat satisfacerea imediatd a unor necesinti locale.
Negustorii i meseriasii care constituesc populatia oraselor s'au
emancipat de orice legdtur de dependentd cu pdmantul. Munca
lor e liberd si a fdcut din ei oameni liberi. Dar ei nu constituesc
Inca o clasd capitalist. In marea lor majoritate sunt mici produchtori i negustori independenti, care-si castiga painea de toate
zilele prin munca lor proprie. Idealul care-i insufleteste e sd-si
asigure un trai modest si sigur, in conformitate cu conditia lor
sociald. Mentalitatea lor e Inca. medievald.
Pentru ca o noud mentalitate economicd s poatd triumfa, a
fost nevoie ca vechile conditii de productie, in primul rand monopolul industrial al oraselor i sistemul corporatist, care se opuneau
desvoltdrii nouilor forte de productie, sd fie suprimate. Industria
rurald la domiciliu, realizand aceastd conditie, prezint forma cea
mai veche a capitalismului liber i in sanul ei se manifest primele simptome ale noului spirit capitalist. Urmeaza apoi industria minierA, i noile industrii ale Renasterii, librdria i industria
de rdzboiu.
0 mare intreprindere, ca cele de Mai sus, nu se poate crea,
odat creatd nu poate trdi, dacd nu e organizatd dupd un plan

rational, bine conceput, care sd tind seam/ de scopul urindrit

si de mijloacele disponibile i s stabileascd un raport avantajos
intre cheltueli i venituri. Acest raport se exprimd prin castig.
Castigul sau beneficiul e conditia esentiald a succesului unei intreprinderi. Fdrd castig nu existd proprietate industriald i comerciald.
In vechiul regim corporatist castigul era limitat la indestularea
nevoilor famihare i individuale ale produatorului. Economia

www.digibuc.ro

70

RENWEREA I REFORMA

capitalist e intemeiatd pe c4tigul nelimitat, fiindcd nu existd

cd0ig, orict de mare, dincolo de care sd nu se poatd concepe
unul i mai mare. De aci rezultd c o intreprindere, odatd porMg, nu se mai poate opri frd a declina. Antreprenorul capitalist
desvolte necontenit intreprinderea, sa c4tige tot mai
e silit
mult, i sd sacrifice acestui scop orice altd consideratie. Interesul
intreprinderii e suprema lege a conduitei lui. Toate lanturile care

stnjenesc libertatea comertului 0 a industriei sunt sfdrimate.

Toate scrupulele morale, sentimentale sau etice cad in fata interesului comercial. Interdictia imprumutului cu dobndd e cdlcatd

din momentul in care devine ddundtoare productiei. Fiinda

fdrmitarea feudald mentinea anarhia, ingreuia intretinerea drumurilor i stnjenea comertul, noua clas capitalistA a combdtut

feudalitatea 0 a sustinut nkuintele de concentrare si de absolutism ale monarhiei.

Conditiile de succes ale antreprenorului capitalist au devenit

virtutile societdtii burgheze. I libri della famiglia de Leon B.

Alberti (1465) dovedesc cd morala negustorilor i industria0lor
florentini dela mijlocul secolului al XV-lea e pdtrunsd de spiritul
de intreprindere.

Principiul fundamental al activiatii burgheze e excedentul

veniturflor asupra cheltuelilor. Burghezul nu se mai multume0e
s nu cheltuiased mai mult dect cd0iga, ci cautd sfac i economii.

Crutarea liber acceptatd, nu impusd, e pentru el o virtute. Orice

cheltuiald de prisos e consideratd ca un act de nebunie, ca o pri-

mejdie de moarte; iar crutarea ca un titlu de glorie. Un ban

crutat iti face mai multd onoare decdt o sutd de bani cheltuiti ,
spunea un proverb florentin citat de istoricul Guicciardini.
Principiul economiei se aplicd nu numai la bani, ci la orice
forma de energie. u Nu md folosesc, spune Alberti, de corpul,

www.digibuc.ro

RENA$TEREA ECONOMIC

71

de sufletul si de timpul meu decat rational; caut s le crut cat

mai mult i s le risipesc cat mai putin .
Omul medieval nu pretuia timpul, ffindcd n'avea ce face cu el.

Omul modern, coplesit de afaceri, a constatat c timpul e scurt

pretios, de aceea cautd sd-1 utilizeze rational. Dupd
ceea ce burghezia condamnd mai sever e inactivitatea, mama
tuturor viciilor . In secolul al XIV-lea, apare in Italia orologiul,
care masoard timpul i reglementeaz activitatea ordsenilor.
Onestitatea burghezd se exprim prin respectul contractelor
conventiilor, fiindcd sustine creditul i e deci avantajoasd.
La inceputul secolului al XVI-lea, noua mentalitate se afirm
biruitoare nu numai in orasele italiene, ci In toate tdrile care participd la comertul international, i urmarea e c toate raporturile
sociale, traditionale i patriarhale, cu cortegiul lor de credinte
si de idei venerate din vechime, se disolvd pentru a fi inlocuite
cu alte idei si credinte care sd fie In conformitate cu nouile-forte
economice i sociale.

www.digibuc.ro

CAPITOLUL III

RENASTEREA POLITICA
FORMAREA STATELOR MODERNE
Un roi, une

Idealul cel mai inalt al evului mediu a fost sd uneascd, peste

deosebirile etnice, sociale i culturale, intreaga lume crestind
inteo monarhie universald ( Ecclesia universalis sau Respublica
christiana), care sd pund economia, politica, stiinta si arta in serviciul Bisericii.

Unul din simptomele principale ale epocii moderne a fost

sabirea sentimentului de solidaritate crestind i formarea monarhiilor nationale, unificate i centralizate. Incepnd cu secolul al
XIV-lea, cele doud institutii universale ale evului mediu, Papalitatea i Imperiul, i pierd prestigiul i puterea de atractie. o Republica crestind se desface in state nationale, care se intdresc
progresiv prin asimilarea formatiilor particulariste i prin constituirea unei puteri suverane deasupra fortelor feudale.
Evolutia aceasta n'a prezentat aceleasi faze si n'a ajuns pre-

tutindeni la aceleasi rezultate. Centralizarea monarhicd a fost

mai completd si mai timpurie in apusul Europei, in Franta,
Anglia si Spania. Popoarele din centrul Europei, Germanii
Italienii, s'au oprit la jumdtate drum. Fata de vointa ddrzd a

www.digibuc.ro

RENASTEREA POLITICA. - FORMAREA STATELOR MODERNI

78

marilor feudatari de a-si transforma feudele in principate independente si absolute, Impdratul nu izbuteste s facd din zecile
de Germanii un Imperiu unitar. La fel, republicile i principatele
italiene nu renuntd nici in fata ndvdlitorului strdin, la particularismul lor ingust. In nordul i estul Europei, feudalitatea rdnidne
stpdrid pe guvern, fiindcd acolo lipseste monarhiei forta centralizatoare care e burghezia.
Modelul cel mai desdvrsit i cel mai precoce al monarhiei
moderne
oferd Franta, de aceea vom insista mai mult asupra
formdrii monarhiei i unittii franceze.
I. FRANTA

Inceputul monarhiei franceze a fost dintre cele mai modeste.

Intemeietorul dinastiei Capetingilor, Hugo Capet, era cel mai
sdrac si mai slab dintre madi seniori. Domeniul regal, cuprins
intre Compigne i Orlans, nu era mai mare cleat cloud departamente (judete) de azi, i in afard de domeniul regal regele nu
exercita nicio autoritate. i totusi, unificarea Frantei s'a fdcut
prin mrirea acestui domeniu i prin intinderea autorittii regale
peste tot cuprinsul regatului.
Cum s'a svarsit acest miracol ? Tocmai din cauza sldbiciunii lor, Capetingii nu s'au putut gdndi, ca impratii germani,
la o politicd universald, care ar fi istovit puterile Frantei i ar fi
abdtut politica francezd dela scopurile ei nationale. Asa se explic
realismul i oportunismul primilor Capetingi. Apoi, tara a fost
feria de efectul luptelor pentru tron si de neajunsurile minoritdtilor, deoarece Capetingii au putut transmite coroana din tat
in fiu pnd in 1328, iar in linie colaterald pdnd in 1848. Nici istoria
Egiptului n'a prezentat asemenea cazuri de stabilitate dinasticd.
Principiul monarhiei ereditare in ordine de primogeniturd, cu

www.digibuc.ro

74

RENA$TEREA 1 REFORMA

excluderea femeilor, care ar fi putut trece coroana unei dinastii

strine, era un fapt cstigat pela 1200 si a dat politicii franceze
o continuitate i o stabifitate pe care nicio tar din Europa n'a
cunoscut-o.

In al doilea rnd, elementele galo-romano-germane s'au contopit usor in natiunea francez, fiindcd nicaeri granitele marilor
feude nu coincideau cu granitele etnice. Elementele componente
ale natiunii franceze, in afard de Celtii din Bretonia, care si-au
pstrat individualitatea pnd in ziva de azi, nu formau niciri
grupuri compacte i distincte, ci erau imprgstiate pe intreg teri-

toriul Galliei. Contopirea acestor elemente s'a fcut usor,

unitatea nationald a inlesnit triumful unitdtii pofitice.
In sfrsit, in lupta lor cu marii feudali, regii Frantei au fost
ajutati de Biserica romano-catolica si de burghezie. Rivalitatea
intre Papa litate i Imperiu a silt Biserica s caute, impotriva
impdratilor germani, dac nu alianta, cel putin neutralitatea binevoitoare a Capetingilor. Clerul francez a devenit astfel, in toate
provinciile, pionerul autoriatii regale.

Dar cei mai credinciosi si mai pretiosi servitori ai regelui

au fost burghezii, fiindc interesele lor erau identice cu ale monarhiei. Institutii stabile si o autoritate puternicd in stare s mentind
ordinea i linistea internd erau conditii indispensabile pentru desvoltarea industriei i comertului. De aceea burghezii au sustinut
dela inceput centralizarea monarhicA, au organizat administratia

si au finantat intreprinderile militare ale regilor. In sfrsit, din

mijlocul lor s'au ridicat inspiratorii politicii monarhice,
Profitnd de aceste imprejurdri favorabile, Capetingii si-au
mrit domeniul si si-au intins necontenit autoritatea.
La inceputul dinastiei Capetingior, regatul Frantei cuprindea
toata Gallia situata la vest de Rh ne, Sacine, Meuse si Escaut,

www.digibuc.ro

RENASTEREA POLITICA. - FORMAREA STATELOR MODERNE

75

sasezeci i trei din cele optzeci i noud de departamente de azi.

Dar autoritatea efectiv a regelui nu se intindea dect asupra

domeniilor sale particulare, asezate Intre Compigne i Orlans
pe o intindere de cloud departamente. Restul regatului se cornpunea din principate ereditare, in care principii, duci sau conti,
erau suverani independenti. Ei nu erau supusii, ci vasalii nominali ai regelui. Ducii de Normandia, de Bretonia, de Burgundia,
de Aquitania, contii de Flandra, de Champagne, de Anjou sau
de Toulouse se intitulau duci i coati din mila lui Dumnezeu
bdteau monet cu efigia lor, strngeau ddri, ridicau trupe si administrau justitia ca niste adevrati suverani.
Ducatul Normandiei era de trei ori, al Aquitaniei de cinci
ori mai mare dect domeniul regal. Marii seniori nu recunosteau
in rege dect pe suzeranul ales, cdruia nu-i datorau dect serviciile

feudale derivnd din omagiu. i totusi, la inceputul secolului

al XIV-lea, cele mai multe dintre feudele independente fceau
parte din domeniul regal si formau o singurd Frant in jurul
regelui. Prin ce inijloace s'a ajuns la acest rezultat ?
Prevalndu-se de calitatea sa de suzeran universal, regele a
lrgit necontenit hotarele domeniului regal i, in acelasi timp,
transformat in, suveranitate efectiva autoritatea de suzeran.
and un vasal murea frd mostenitori naturali, feudul lui revenea
regelui considerat ca proprietar eminent al tuturor feudelor
din cuprinsul regatului. Astfel prin moartea lui Alfons de Poitiers, jumtate din sudul Frantei comitatele de Poitiers, Toulouse, Albigeois, Auvergne
a ajuns sub stpnirea directa a
regelui. and un vasal se fcea vinovat de felonie, feudul lui era
confiscat in favoarea regelui. In urma unei sentinte de condamnare pentru nesupunere, Filip-August a confiscat, in 1206, feudele

franceze ale lui loan-nil-Tara (Normandia, Anjou, Touraine,

www.digibuc.ro

76

RENA$TEREA 51 REFORMA

Maine 0 Poitou). Prin acela0 procedeu, Filip cel Frumos a

dobndit pentru un timp Aquitania.
Unii seniori laici i ecleziastici gdseau avantajos sd-0 asigure
protectia regald fdcnd din rege conseniorul feudelor Mr. Procedeul acesta, numit pariage, permitea functionarior regali sd
pdtrundd inteun mare numdr de feude i sd pregdteascd anexarea
Mr la domeniul regal.
Capetingii 0-au mdrit domeniile i prin cdsdtorii norocoase.
Isabella de Hainaut a adus ca zestre lui Fi lip-August Artois 0
Vermandois (1182). Cdsdtoria lui Fi lip cel Frumos cu fiica contelui de Champagne a mdrit domeniul regal cu acest comitat.

Cdstoria lui Carol al VIII-lea cu Ana de Bretonia a pregdtit

alipirea acestui ducat la domeniile regale.
In sfarsit, Capetingii au cstigat teritorii insemnate prin cumpdrare..Ludovic al VIII-lea a cumpdrat Languedoc 0 a impins

granitele Frantei pnd la Mediterana. Mama lui Ludovic cel

Sfnt, Blanca de Castilia, a cumpdrat Blois.
Astfel, prin cucerire, mo0enire, zestre, cumpdrare, Capetingii
au mdrit necontenit domeniul regal, inct in 1328, cnd s'a stins
ultimul descendent direct al acestei dinastii, domeniul regal atinsese limitele regatului i incepuse chiar sd se intindd dincolo de
granitele politice ale regatului, asupra provinciilor franceze care
depindeau nominal de Imperiu : Lyon, Lyonnais, Dauphine'.
La inceputul rdzboiului de o sun.' de ani, regatul francez era
att de inchegat inct nici cele mai mari dezastre nu 1-au putut
dobori. In lupta contra ndvdlitorului.strdin, energfile nationale
s'au strns in jurul regelui, simbolul i personificarea unitdtii
statului. Teritoriul national a crescut necontenit, chiar i in timpul
rdzboiului ; Aquitaia 0 Bordeaux au fost realipite 0, la sfar0t,
Englezii n'au mai pdstrat in Franta dect Calais. Ludovic al XI-lea

www.digibuc.ro

RENAVEREA POLITICA. -FORMAREA STATELOR MODERNE

'27

(1461-1483) a desdvrsit opera inaintasilor sai doborind rezistenta ultimului mare vasal, ducele de Burgundia, Carol Temerarul (1467-1477) si anexnd la Franta ducatul Burgundiei.
La sfrsitul secolului al XV-lea, Franta forma un teritoriu omogen
si compact, care oferea o bazd sigurd pentru o politicd de expansiune.

Paralel cu intinderea domeniului regal s'au desvoltat institutiile regatului i s'a constituit un sistem de functionari solid
organizati, adicd o birocratie.
Centrul guvernului era Curtea, care insotea, cu birourile
arhivele ei, deplasdrile necontenite ale regelui. Dar pe masurd

ce domeniul regal crestea, s'a simtit tot mai mult nevoia unei
capitale fixe. Dela sfrsitul secolului al XIII-lea, Parisul a ramas
capitala regatului, chiar i atunci cnd regele prefera sd-si aleagd
resedinta aiurea.
Sub primii Capetingi, guvernul era reprezentat de Curia regis,

Curtea regard, care se compunea dinteun mimdr de seniori,

servitori i auxiliari personali ai regelui, cum i indicd numele :
snchal (stolnic), bouteiller (paharnic), conntable (comes stabuli,
comis), chancelier (logofdt) etc. Curia se ocupa deopotrivd de afacerile curtii si de ale ale statului, i proceda fard nici o reguld fixd.

Pe mdsurd ce autoritatea regelui se intinde, afacerile se complica i o diviziune a muncii se impune. In timpul lui Ludovic cel

Sant (1226-1270), Curia regis se imparte in trei sectii, corespunznd principalelor ramuri de activitate publicd : 1. Parlamentul ;

2. Camera conturilor ; 3. Consiliul cel mare.

Parlamentul era un tribunal de apel pentru procesele &rile si
criminale, instanta supremd pentru judecarea marilor feudatari
agentilor administrativi i paznic al unitdtii regatului. Parlamentul

www.digibuc.ro

78

RENAFTEREA $1 REFORMA

tinea registrul legilor pe care avea misiimea sa le aplice

prin dreptul de a le inregistra, a contribuit s mentina unitatea
legislativa. In sfarsit, Parlamentul din Paris a ajuns Curtea capitala i suverana de justitie pentru intreg regatul. Intrepretand ordonantele legale dupa aceeasi doctrinal, Parlamentul a stabilit,
deasupra datinilor locale, o jurisprudenta uniforma. Principiul
unitatii legislative a regatului era asigurat : un roi, une
Dupa exemplul regelui, pfincipalii feudatari au creat i ei
Parlamente in provinciile bor. Cand aceste provincii au intrat

in domeniul regal, Parlamentele lor au ramas si au contribuit

sa usureze sarcina, din ce in ce mai coplesitoare, a Parlamentului
din Paris.
Camera conturilor avea sarcina sa adrninistreze veniturile statului, sA asigure echilibrul bugetului, sa controleze gestiunea serviciilor financiare i sa judece apelurile in materie fiscala.
Consiliul cel mare juca rolul guvernului de azi. Adevarat creer
al Frantei, hotara toate chestiunile insemnate : cifra impozitelor,
efectivele armatei, conducerea administratiei i politicei generate,
redactarea ordonantelor i edictelor, negocierea tratatelor, declararea razboiului, concesionarea beneficiilor etc. Competinta
lui era universala, fiindea reprezenta pe rege deliberand. Hotaririle lui erau expresia vointei regale.
Autoritatea regelui nu era limitata de nici o institutie, de niciun
corp social. Biserica era solidara cu regele, nobilimea despoiata

de puterea ei politica, jar poporul, lipsit de organe prin care ar

fi putut sa-si manifeste vointa.
E adevarat ca in momente critice, cand simtea nevoia de a se
sprijini pe toate fortele natiunii, regele convoca pe fruntasii tarii
in adunare i le cerea sfatul sau ajutorul material. Filip cel Frumos
convoca astfel, in 1302, pe reprezentantii celor trei state nobilime,

www.digibuc.ro

RENASTEREA PoLrricil. FORMAREA STATELOR MODERNE

din domeniul regal, pentru a le cere sprijinul in

lupta cu Bonifaciu al VIII-lea. La fel a procedat, in 1308, cu ocazia

der i burghezie

procesului contra Templierilor. Dar de cele mai multe ori, regii

convocau statele cnd aveau nevoie de bani. Marii feudatari au
imitat exemplul regelui si au convocat i ei statele provinciei lor.
Cnd aceste provincii s'au alipit la domeniul regal, statele provinciale au rmas. Adunarea care cuprindea pe reprezentantii celor
trei state din intregul regat s'a numit Statele generale. Statele
generale s'au intrunit pentru prima oara In 1484, cu prilejul minoCarol al VIII-lea.
ritatii
Competenta Statelor generale se intindea asupra tuturor chestiunilor care priveau Statul i Coroana. Dar cum regele fixa
nu numai data 0 locul adundrii, ci i obiectul deliberarii lor,
Statele generale n'au putut limita puterea regard i in loc s se

transforme, ca in Anglia, inteo Adunare reprezentativd, au

rdmas un simplu instrument fiscal.
Din momentul in care guvernul central s'a fixat la Paris, regele
nu si-a mai putut exercita direct autoritatea asupra domeniului
intreg. El a fost sfiit s delege o parte din puterea sa unor reprezentanti ai si. Asa s'a constituit administratia locala. IncI de pe
timpul lui Filip-August (1180-1223), apar asa numitiiprvts, care,
reprezentanti permanenti ai regelui in provincie, administreaza
domeniile regale, impart dreptatea, supravegheaz orasele
aristocratia locald si se strduesc s intindd necontenit puterea
regard% Paza cetatilor a fost incredintatd unor ofiteri speciafi,
numiti castelani sau guvernatori.
Pentru a 'Mari actiunea administratiei locale, regele a delegat

din snul Curtii sale un numar de comisan i i-a insrcinat s

inspecteze pe prvots i s indrepteze abuzurile. Acesti inspectori

s'au numit bairns in nordul Frantei

www.digibuc.ro

seneschalles

80

11tNA$TEREA $1 REFOliMA

(sinerchaux) in sud. La sfdrsitul secolului al XIII-lea, misiunea lor

din temporard a devenit permanentd si circumscriptiile lor,

flotante la inceput, au devenit fixe. La mijlocul secolului al XV-lea,

Franta era imprtitd in saptezeci si cinci de baillages i snchausses, si. diviziunea aceasta administrativd avea sd se pdstreze
pand la Revolutia francezd.
Competinta lor era foarte largd. Adevdrati yice-regi, ei corn-

pletau prin ordonante locale ordonantele regale, supravegheau

administratia, vieata economicd, lucrdrile publice, asistenta social,

Invdtdmntul, organizarea armatei. Inainte de aparitia intendentilor (sec. XVII), baillis-ii si senesalii sau, mai bine zis, locotenentii
lor, au fost cei mai buni servitori ai centralizdrii si unificdrii monarhice.

Membrii guvernului central si reprezentantii administratiei

provinciale erau nobili care detestau lucrdrile de birou si au trebuit s recurgd la serviciile unor specialisti. Asa s'a ridicat din
sdnul burgheziei o clasd de functionari de profesie care pregteau
procesele si sentintele ca judeatori, procurori si avocati, conduceau administratia ca locotenenti ai baillis-ilor i. senesafilor, si
girau finantele ca vistiernici, colectori de Uri si controlori financiari. Magistratii si avocatii purtau haind lungd (robe),i se numeau

gens de robe sau legisti . Formati la universitati, prin

studiul dreptului roman, legistii au introdus in justitia feudald
procedee si principii care au schimbat dreptul.
In regimul feudal, fiecare orn era judecat dupd conditia sa :

nobilii de curtea seniorilor, burghezii de tribunalu/ municipal,

clericii de justitiile ecleziastice. Fiecare jurisdictie proceda dupa
datini care variau dela un loc la altul.

www.digibuc.ro

RENASTEREA POLITIC. -FORMAREA STATELOR MODERNE

81

FLA sa desfiinteze datinile, legistii au introdus o serie de ncirme

inspirate din dreptul roman, care avea asupra traditiei orale, nesigure i vagi, avantajul de a fi scris, uniform, coerent

i usor

de aplicat. Legistii au supus i procedeele de guvernare la principiile dreptului roman i, in consecinta, au combatut pretutindeni
tendintele particulariste i privilegiile de clasa.
Principiul feudal care fcea din rege judecdtorul suprem a
fost aplicat inteun spirit nou, care a fcut din justitia regala un
puternic mijloc de unificare. Lund sub ocrotirea sa comunitabisericile i persoanele care vroiau s se sustraga jurisdictiei
senioriale, rezervndu-si, sub numele de cazuri regale, un numar,
din an in an mai mare, de cauze care priveau siguranta Coroanei
si a Statului, introducnd in locul judecatii lui Dumnezeu procedura scrisl i cercetarea prin martori, regele a restrns necon-

tenit competinta jurisdictiei senioriale care nu putea intretine

un aparat judecatoresc specializat; atribuind partilor dreptul de
a apela la tribunalele regale a gsit mijlocul de a opri actiunea
justitiei feudale. si de a atrage la sine toate procesele regatului.
Regele devenea astfel judecatorul universal.
La ideea feudala care fcea din rege judecatorul suprem, legi-

stii au adaogat doctrina puterii absolute si de drept divin. Din

axioma imperiald : .quidquid principi placuit legis habet vigorem,

au tras concluzia c legea e opera regelui, iar suveranitatea e

una, inalienabila si absoluta. Formula: si veut le roi, si veut la loi
e din secolul al XIII-lea.
Teoria romand despre puterea absoluta a intarit i completat
conceptia canonica despre dreptul divin al monarhiei. Regele nu
depinde direct dect de Dumnezeu, spune un legist din secolul

al XV-lea; el n'are s dea socoteala de faptele sale dect lui

Dumnezeu; puterea i vointa lui sunt mai presus de legi si de
www.digibuc.ro

82

RENASTEREA I REFORMA

institutii. Lucru 0 mai remarcabil, ei au tras din aceste princl nicio putere de pe lume, temporal sau spiricipil
tual, n'are vreun drept asupra regatului Frantei. Aceasta e declaratia de independent a monarhiei franceze in fata Papa littii 0 a Imperiului.
Sub regimul feudal, fiecare senior era, in principiu, stpan
pe veniturile senioriei lui. Regele, ca orice senior, era deci obligat
s se multumeasca cu veniturile ordinare ale domeniilor lui.
Aceste venituri n'ajungeau, mai ales in timp de rzboiu, sa acopere toate cheltuelile regatului. Necesitatile administratiei i ale apdrrii nationale au ilit monarhia s recurg la diverse expediente.

Filip cel Frumos a fost deopotriv de inventiv 0 de lipsit de

scrupule cnd era vorba sA umple visteria statului. El a pus o
taxd pe vnzdri (poporul a numit-o maltte, luat pe nedrept );

a alterat moneta, adic a fcut inflatie; a dijmuit pe bancherii

evrei i itafieni; a confiscat averea Templierilor; a chemat sub
sileascd sA rscumpere serviciul mifitar
anne pe burghezi ca
cu bani; a stors dela laici 0 dela clerici subsidii 0 a prelevat o
parte din capitalul 0 din venitul particular.
Pe lng aceste expediente, regii au obtinut dreptul de a percepe unele din birurile pe care seniorii le scoteau dela erbii bor.
Cele mai insemnate erau: la taille i les aides.
La taille1) era un bir pe venit plait de persoane i pe avere,
cu caracter militar. Flind strns pentru rzboiu, la taille cruta
2) Cuvntul n'are echivalent In limba romneascd. Dintre diferitele etimologii care s'au propus, niciuna nu e satisfacatoare. Unii filologi explica
cuvantul prin actiunea de a Imparti, de a tiiia Litre mai multi contribuabili
o suma data ; altii, prin crestaturile pe rAboj cu care colectorii ar fi insemnat
sumele incasate (Cf. M. Marion, Dictionnaire des Institutions de la France
aux XVII-e et XVIII-e sicles, Paris, 1923).

www.digibuc.ro

83

RENA$TEREA POLITIa. -FORMAREA VATELOR MODERNE

nobilimea, a carei functie era 0, fad. personal razboiul, i clerul,

care prin menirea sa era scutit de serviciul militar, i atingea
exclusiv masa muncitoare, ca o rascumparare dela conscriptie.
In secolul al XV-lea, cand regele i-a intins autoritatea asupra
seniorilor, la taille a fost stransa in folosul regelui si, devenind
permanenta, a constituit unul din principalele izvoare ale bugetului.

Aides se numeau toate ajutoarele banqti pe care vasalul le

datora seniorului sAu, In cazurile determinate de datini. Aides
s'au numit i taxele impuse de guvern in 1360, pentru rascumpararea regelui Joan cel Bun, asupra obiectelor de consumatie,
mai ales asupra bauturilor. De atunci cuvantul aides a pastrat
sensul de impozite indirecte, i se aplica in deosebi acciselor.
Dreptul de a strange darile a fost arendat la inceput pe un
un an i separat pentru fiecare taxa. Incepand cu secolul al XIII-lea
a fost arendat in bloc i pe mai multi ani. Acelai procedeu a
fost aplicat monopolului sarii, instituit in 1345, sub numele arab
de gabelle.
Exceptionale la inceput, impozitele au devenit permanente,
Statele generale n'au mai fost convocate pentru a le vota. Regele
impune dari pe toata intinderea regatului, i nobilii pierd treptat
dreptul de a percepe impozite pe moiile lor, pentru a nu ingreuia
perceperea birurior regale.

Sub regimul feudal, armata se compunea din vasalii echipati

pe cheltuiala bor. Aceste militii, suficiente pentru apararea unui
feud, nu ajungeau pentru securitatea regatului. Varietatea contractului de vasalitate i termenul scurt al serviciului zdarniceau orice
incercare de organizare unitara i eficienta. Militfile unor feude
nu puteau fi tinute sub drapel nici patruzeci de zile, altele nu puteau
es,

www.digibuc.ro

RENAMREA SI REFORMA

84

fi intrebuintate decat in anumite fimite. Regele a cautat sa evite

aceste neajunsuri proclamand ridicarea gloatelor (la leve en

masse). In timpul rzboiului de o sutd de ani, ins, militiile

s'au dovedit incapabile de a lupta cu trupele engleze.
Caroi al VII-lea a luat cu simbrie ostasi de meserie pe care-i
tinea sub arme pan la sfarsitul rzboiului. Intre 1445 si 1449 au
fost organizate companiile de ordonangl, compuse din cdlreti angajati voluntar, care primeau o soldd. Cuvantul soldat e sinonim
cu acela de lefegiu, care se intalneste in cronicele noastre. So Ida
a contribuit
rspandeasc ideea eh* armata e a regelui, fiindcd
el o plteste. Incepand cu secolul al XIV-Iea, nobilii pierd dreptul
de a mai ridica trupe : acest drept apartine exclusiv regelui.
Regalitatea francezd a intretinut cele mai bune relatii cu Biserica,

atata timp cat aceasta a sprijinit aspiratfile nationale. Cand

Bonifaciu al VIII-lea a incercat sA opreascd, pe Filip cel Frumos

(1285-1314) de a impune clerul si de a cita pe episcopi in fata

jurisdictiilor regale, conflictul a izbucnit. La vestita bul # Clericis laicos care indsprea interdictia canonicd de a impune clerul,

Filip cel Frumos rspunde interzicand exportul metalelor pretioase si al obiectelor de valoare. Lovind Curia in interesele ei
vitale, Filip cel Frumos
atras fulgerele papei, dar in acelasi
timp a ajuns exponentul nemultumirii populare impotriva exploa-

tdr fiscale a Papalittii. Citat in fata sinodului de la Roma,

Filip cel Frumos a convocat Statele generale care au respins in
termeni

violenti pretentiile papei la suprematia universal

si au interzis prelatilor francezi sd participe la Sinod (1302).

Papa publica Unam sanctam, o bul i mai violent contra lui
Filip. Sfetnicul regelui, Guillaume de Nogaret, organizA atunci,
cu ajutorul dusmanilor italieni ai papei, atentatul dela Anagni

www.digibuc.ro

RENA$TEREA POLITICA. - FORMA REA STATELOR MODERNE

85

(1303). Aceste evenimente au o insemndtate epocald : ele dovedesc cd Statul national era mai puternic dect biserica universald.
Urmasul lui Bonifaciu al VIII-lea, Benedict al XI-lea (1303
1304) 1-a deslegat pe Filip celFrumos de afurisenie, iar la moartea lui

Benedict al XI-lea, conclavul terorizat de Guillaume de Nogaret

alese papd pe arhiepiscopul de Bordeaux, Bertrand de Goth care,
sub numele de Clemente al V-lea (1305-1314), si-a fixat resedinta
la Avignon, unde papii aveau s rdmnd pnd in 1375. Biserica
romand a numit aceastd perioadd. Robia babilonicd .
Victoria fortelor nationale asupra pretentiilor papilor la std-

pdnirea universal a fost desdvarsitd : papa inceta de a mai fi

un adversar al regalitdtii franceze, pentru a deveni servitorul ei.
Papii au fost alesi dintre Francezi, colegiul cardinalilor a fost
umplut cu Francezi, Biserica francezd a fost stoarsd Mt% crutare
de fiscalismul regal. Iar pentru ca umilirea papalitdtii s fie desdvarsitd, Clemente al V-lea a recunoscut ca indrepatit procedeul
lui Filip cel Frumos contra lui Bonifaciu al VIII-lea, a pronuntat
desfiintarea ordinului Templierilor i a permis regelui sa confiste averea ordinuhii. Papalitatea pierdea chiar i prestigiul
moral, care i-ar fi permis sa exercite in fata fortei deslntuite o
actiune de moderare si de pace.

Alungarea Englezilor din Franta a avut ca urmare restabilirea ordinei interne si intdrirea autoriatii regale. Izbnda contra
ndvlitorului strdin n'a fost posibild deal prin unirea tuturor fortelor nationale in jurul regelui. Sentimentul national, rid-scut din ura

contra Englezilor, s'a confundat cu lealismul fatd de Coroand.

Pe lng prestigiul moral, rdzboiul de o sutd ani a sporit

forta materiald a monarhiei. Companiile de ordonantd, create
pentru durata rdzboiului, au fost mentinute i dupd Incheierea

www.digibuc.ro

86

RENA$TEREA $1 REFORMA

pdcii. In afard de cavaleria grea pe care i-o furniza nobilirnea

de armata permanenta, compusd din mercenari germani, scotieni,
elvetieni i francezi, regele dispunea de cea mai bund artilerie
din Europa. Impozitele extraordinar (aides 0 taille) votate
in 1439 pentru nevoile exceptionale ale rdzboiului, au devenit
impozite ordinare , fiindcd Statele generale n'au profitat de
strmtoarea monarhiei pentru a limita puterea regard. Veniturile
regulate 0 armata permanenta au liberat Coroana de orice control
0 au asigurat triumful absolutismului.
Statele generale n'au constituit, in Franta, o primejdie pentru

monarhie, fiinded nu se Intemeiau, ca in Anglia, pe o organizatie de clasd. Nobilimea francezd ie0se din rdzboiul de o sutd
de ani decimatd, srdcit i discreditatd. Indisciplina, neprevederea i vanitatea ei pricinuiserd cele mai mari dezastre ale rAz-

boiului 0 au impins nu o data' monarhia la marginea prdpastiei. Nobilimea francezd era apoi divizatd marii feudatari se
dumdneau, iar nobilii din sudul 0 din nordul tdrii erau izolati. Ea
n'avea nici autoritatea, nici forta necesard pentru a atrage dupd
sine natiunea intreagd In lupta contra absolutismului monarhic.
De aceea, dupd experienta nenorocit a primilor Valois, care au
incercat sA guverneze cu ajutorul nobilimii, Carol al V-lea s'a intors
la vechea colaborare a Capetingilor cu burghezia. Carol al VII-lea
Ludovic al XI-lea, au continuat cu ant mai mult aceast traditie, cu
ct burghezia ddduse, in timpul rdzboiului, dovadd de nezdruncint
Ltd de monarhie, de rezistent eroicd li fata ina

mieului 0 de neclintia statornicie in ninorocire.

Burghezia francezd era solidard cu monarhia contra nobilirnii,
nu cu nobilimea contra monarhiei. Fortele natidnale tindeau spre
monarhia absolutd, nu spre regimul reprezentativ.

www.digibuc.ro

RENASTEREA POLITiCA. -FORMAREA STATELOR MODERNE

87

Restaurarea tarii cadea deci in sarcina monarhiei. Carol al

VII-lea a realizat-o cu ajutorul burgheziei. Elemente burgheze pun
stapanire pe toate serviciile publice, mai ales pe finante i pe justitie,
reduc la un simplu rol de parada pe reprezentantii nobilimii
clerului din consiliul regal. Legistii reorganizeaza administratia,
justitia, finantele i armata. Spiritul in care se savarsesc aceste

reforme e hotarit conservator. Legistii nu cauta atat sa inoveze,

cat sa restaureze vechile institutii i sa le adapteze nouilor necesitali ale timpului. Astfel guvernul central cu cele trei sectii
administratia provinciala, cu ai sai prvots, baillis i snchaux,
a fost mentinut. Reforma financiara n'a creat noui izvoare de
venit, ci sa multumit sA sporeasca prcidusul impozitelor deja
existente. Nobilimea i comunele au fost oprite de a mai percepe
dri pentru a nu scadea venitul impozitelor regale. Reforma a
intarit autoritatea regelui si a sporit veniturile statUlui, dar n'a
izbutit sa realizeze egalitatea tuturor supusilor 1n fata impozitelor. Nobilimea i clerul au fost scutite. Inegalitatea in fata sarcinilor publice avea sa ramana, pana la Revolutia franceza, unul
din viciile fundamentale ale monarhiei.
Opera principala a domniei lui Carol al VII-lea a fost restaurarea

vietii economice, aproape complet ruinata in timpul rdzboiului

de o surd de ani.. Balciurile din Champagne, care jucasera rolul
unor burse internationale, fusesera parasite, comertul maritim
si comertul intern intrerupte, legaturile cu statele straine suspendate. Guvernul reinsuffeti comertul incheind tratate de comert,
construind Sosele, poduri i porturi noui, creand o moneta sand-.
toasa i reducand taxele vamale, intemeind industrii noui. Sufletul
acbstei politici energice a fost un negustor din Bourges, Jacclues
Coeur, care, prin imprumuturile sale, aduse servic insemnatCoroanei i timpul razboiului de o sutA de ani., Dupa incheierea

www.digibuc.ro

88

REN2t$TEREA I REFORMA

pcii, el a restabilit relatiile comerciale cu Levantul si a intemeiat

mai multe fabrici in Franta i in Italia. Averea imensg pe care

o dobndise prin mijloace nu totdeauna cinstite i autoritatea pe
care o exercita la Curte 1-au pierdut. Nobilii 1-au denuntat pentru
malversatii i regele, care rvnea la averea lui, a lgsat sa fie executat.

intins autoritatea i asupra Bisericii. AduCarol al VII-lea

narea clerului francez, convocatd de Carol al VII-lea la Bourges,
a votat in 1438 constitutia bisericeascd cunoscutd sub numele de
Pragmatica Sanctiune. Intemeindu-se pe hotdririle Sinodului dela
Basel (1431), Pragmatica a proclamat c sinoadele sunt superioare

papilor 0 a restabilit regufile canonice pentru alegerea episcopilor de cdtre canonici si a egumenior de Care alugri. Dar
regele era autorizat s recomande aleggtorilor persoanele de merit.
Prin aceste dispozitii s'a luat papei dreptul dea conferi beneficii
s'a impiedecat introducerea strainilor in marile demnitgti

ecleziastice. Papa nu mai putea dispune de resursele materiale

ale Bisericii franceze. Pragmatica sanctiune a intemeiat, in fata
o Biseric nationalg francezg 0 a pus-o sub scutul
regelui. Pragmatica a rmas, pang in secolul al XIX-lea, charta
libertgtilor gaficane (adicg franceze).
Concordatul din 1516, incheiat de Francisc I cu Leon al X-lea
la Bologna, a Inlocuit alegerea canonicg prin numirea demnitarilor
ecleziastici de cdtre rege. Episcopatul, constituit dupg bunul plac

al regelui, a devenit un organ al politicii monarhice, iar averea

Bisericii un mijloc de a rgsplgti serviciile s'au fidelitatea nobilimii

fatg de Coroand.
Prin reforma administratiei, reorganizarea armatei, asanarea
monetei i refacerea vietii economice, guvernul lui Carol al VII-lea
a restabilit ordinea intern si a intgrit autoritatea monarhicg.

www.digibuc.ro

RENA$TEREA POLITICA. - FORMAREA STATELOR MODER NE

89

Absolutismul birocratic al lui Carol al VII-lea continul si sub

Ludovic al XI-lea. El a infrant ultimele revolte feudale si a reunit la
Coroand In afard de ducatul Burgundiei, Bar, Anjou, Maine si
Provensa. La moartea sa, limitele domeniului regal si ale regatului se
confundau. Dar Ludovic al XI-lea a fost un rege burghez, mai ales

prin solicitudinea pe care a ardtat-o industriei i comertului. El

a intemeiat la Lyon un balciu permanent, a introdus in Franta
industrii noui, mai ales tesdtorii, i, intemeind o flotd in Mediterana, a incercat s abatd spre Marsilia comertul oriental. Ludovic al XI-lea e unul din marii precursori ai mercantilismului.
In sfarsit, Ludovic al XI-lea a doborit rezistenta ultimului mare
vasal, Carol Temerarul, ducele Burgundiei (1467-1477). Fiul lui Ioan
cel Bun, Filip cel Indrdsnet, primise ca apanaj, in 1363, Burgundia.

Urmasii sal au addugat la aceasta Tdrile de Jos, Luxemburgul

si Franche-Comt. Carol Temerarul voia s cucereascd Lorena
si Champagne si s facd din posesiunile sale disparate un bloc
compact. El visa apoi s rupd legdtura de vasalitate cu Franta

si s obtind dela impdratul Germaniei titlul de rege. Pentru

aceasta, nu s'a multumit s starneascd cloud* revolte nobiliare contra
lui Ludovic al XI-lea prima s 'a numit la Ligue du Bien Public
dar a incercat s formeze cu Imperiul, Spania si Anglia, o adevdratd
coalitie contra Frantei. Ludovic al XI-lea a invins nu atat prin forta
armelor, cat prin bani i diplomatie. Disolvd liga prin concesii
favoruri, cumpdrd retragerea regelui Angliei, i impinse temperamentul impulsiv al ducelui in expeditii aventuroase contra ducelui
de Lorena si contra Elvetienilor pe care Ludovic al XI-lea, aliatul
formal al ducelui de Burgundia, ii ajutd cu bani. Bdtut de Elvetieni
la Granson si Morat, ducele atac Nancy, dar i gdseste moartea
sub zidurile orasului (1477). Burgundia si parte din Flandra trec
sub stApanirea francezd, iar Tdrile de Jos ajung in maim

www.digibuc.ro

90

RENASTEREA $1 REFORMA

Habsburgilor prin cdsatoria Mariei, ffica unica a lui Carol Teme.

rarul, cu Maximilian, viitorul imparat al Germaniei.
Aproape in acela0 timp cu ducele Burgundiei, au murit ducii
de Bretonia, de Berry 0 Anjou. Posesiunile lor au fost sechestrate.

Burgundia 0 Berry au fost anexate ca feude ale Coroanei, iar

Provensa, Maine 0 Anjou au fost lsate regelui prin testament.
Alipirea Bretoniei a fost pregatita prin casdtoria Delfinului, viitorul Carol al VIII-lea, cu Ana, mqtenitoarea ducatului. Prin aceste
anexiuni s'a dat o lovitura de moarte inaltei aristocratii franceze.

Ludovic al XI-lea nu mai avea de inampinat nicio rezistenta. El

era adevarat imparat in regatul su .
La sfggitul secolului al XV-lea, Franta prezenta deci toate
caracterele unui stat modern organizat, cu ierarhia lui de functionari, cu serviciile lui specializate i riguros centralizate, cu organele lui de control 0 de revizie, cu munca divizata dupa natura.
problemelor de rezolvat, cu generalizarea procedurii scrise. Birocratia, justitia, finantele i armata au permis regeli s despoaie
nobilimea de drepturile ei politice i sli ntind stapnirea In
afara de domeniile sale, peste intreg regatul. Cu suprafata ei de:
450.000 kmp., cu resursele ei variate, care o faceau independenta
de vecini, cu cele 16 milioane de locuitori, Franta era statul cel
mai compact 0 cel mai solid din Europa, cel mai pregatit pentru
o indrazneata politica externa.
II. ANGLIA

La sfdritul secolului al XV-lea, Anglia formeaza o monarhie

solida, contient de avantagiile pozitiei sale insulare i Instil'
fletita de un puternic sentiment national. Dar monarhia engleza
se intemeiaza pe baze eu totul deosebite (IQ ale Frantei, i triumful

ei a fost mult mai anevoios.

www.digibuc.ro

RENA$TEREA POLITICA. -PORMAREA STATELOR MODERNE

91

In Franta, regele a avut de luptat cu principi feudali independenti, pe care i-a doborit sau supus unul Cate unul. In Anglia, regii
nornianzi mentinuser unitatea statului i impiedecaserd formarea
unor principate feudale, ca In Imperiul carolingian. De aceea rega-,
litatea engleza s'a gasit In fata unei nobilimi unitare care, biruind

tendintele particulariste ale feudalittii continentale, a autat s

cucereasca puterea ca clas i sa atrag dup sine restul natiunii.
Desvoltarea politic a Angliei a luat forma unei lupte Intre Coroang

si reprezentantii natiunii constituiti In Par lament.

Nobiimea izbutise, In 1215, s smulga Coroanei dreptul de
a vota ddrile. Magna Charta organiz In fata regelui o nou'd putere, a natiunii, i puse baz constitutiei engleze. Nobilimea nu
s'a multumit cu aceastd cucerire. In unire cu clerul cu burghezia
omelor, a cdutat sA exercite puterea executivg, pentru a limita
0 mai mult puterea regalA i pentru a intemeia regimul parlamentar modern. La rndul lor, regii s'au strdduit sA restabileasa
regimul absolutist. Lupta Intre cele doug puteri a durat pn'd la
1500, cnd absolutismul a biruit.
Incercarea lui Enric al III-lea (1216-1272) de a suprima Magna
Charta a provocat rdscoala baronilor care, sub conducerea lui
Simon de Monfort, au impus regelui Proviziunile dela Oxford
(1258). 0 comisiune de cincisprezece, aleas din snul aristocratiei
avea sA exercite puterea executiv i sA institue un regim
oligarhic din care mica nobilimea, orden i clerul erau exclu0.
Regele a voit sg. anuleze Proviziunlle, dar a fost btut i Ott'

sa admit un consiliu permanent de nou membri desemnati

de Parlament, care sg. exercite impreuna cu el puterea executiv
s largeascd baza reprezentdrii nationale.
In Parlamentul cel mare, convocat in 1264, au hiat parte ate
doi reprezentanti de fiecare ora i de fiecare distriet ette doi

www.digibuc.ro

RENA5TEREA t REFORMA

92

reprezentanti ai cavalerilor de fiecare comitat. Aceasta solidaritate a tuturor claselor sociale dovedeste c Normanzii invingatori i Anglo-Saxonii Invinsi nu mai formau deck o singura
natiune.

Eduard I (1272-1307) a reconciliat dinastia cu natiunea. El

fost primul Plantagenet care se simtea englez, purta un nurne
specific englez i statea de preferinta in Anglia. El a incercat sii
restaureze puterea regard, dar crizele externe 1-au silt si respecte
Magna Charta i Parlamentul. Pentru a putea rezista lui Filip
cel Frumos, care anexase Aquitania i, in unire cu Scotia, se pregatea sa navaleasca in Anglia, Eduard I a avut nevoie de concursul
intregii 114.1.1111

i,

pentru a-1 obtine, i-a ,respectat

Parlamentul exemplar din 1295 cuprinde pe reprezentantii celor

trei sari, (nobilime, der i orase). Dar regele a respins cu hogtire orice incercare de a supune puterea regard controlului Parlamentului. Printr'o politica de reforme, care avu ca efect sa
restranga puterea nobililor, si favorizeze vieata economica i sa
imbunatateasca administratia justitiei, Eduard I a cucerit simpatia

poporului. Burghezia, in deosebi, nu i-a precupetit ajutoarele

banesti, care i-au permis sa recucereasci Aquitania si sa anexeze
Wales. Sub Eduard I, un fericit echilibru s'a stabilit, spre binele
intre prerogativele regelui si drepturile Parlamentului.
Eduard al II-lea (1307-1327) prin desfraul, risipa i incapacitatea
sa, a compromis rezultatele obtinute de tatal siu. Baronii s'au revoltat In 1309 si au impus regelui o adevarata comisie de control. Regele pierdu dreptul de a numi functionari, de a declara razboiu, de a
parasi regatul, i cant sub tutela nobilimii. Rivalitatea dintre con-

ducitorii nobilimii i gelozia comunelor contra baronilor, permisera regelui sa recucereasca puterea, sal abroge ordonantele
s invinga oligarhia. Dar infrangerile pe care le-a suferit din partea

www.digibuc.ro

RENASTEREA POLITICA. -FORMAREA STATELOR MODERNE

93

Scotienilor i Francezilor 1-au pierdut. Depus i internat din ordi-

nul Parlamentului, Eduard al II-lea a murit asasinat in temnitd.

Eduard al III-lea (1327-1377) apk cu succes puterea regald
contra Parlamentului care voia s supund controlului sdu toata
administratia trii, sd controleze numirea principalilor demnitari
ai statului (cancelar, vistiernic i judecdtorul suprem) i s ia jurd.mntul acestora. Parlamentul s'a inclinat in fata vointei regelui.
Astfel, la izbucnirea rdzboiului de o Rita' de ani, constitutia
parlamentard intrase in moravuri, dar monarhia izbutise sd apere
puterea executivd de controlul Parlamentului.

Rdzboiul de o sutd de ani a dovedit soliditatea constitutiei

engleze. Parlamentul a sustinut energic politica imperialistd a
regelui, si Anglia n'a avut sd sufere, ca Franta, de defectiunea
marilor sdi vasali. Sistemul comitatelor a permis Coroanei s
utilizeze rational resursele militare i financiare ale regatului.
Principala bogkie a tarii, lna, care forma materia prima a industriei textile flamande, a fost pusd la dispozitia regelui, care a
obtinut si dela der plata unor decime. Aceste resurse au fost
completate prin imprumuturi obtinute dela bancherii strdini,
cdrora le-a concesionat produsul vdmilor.
Tot atk de superior pregatitd era Anglia din punct de vedere
militar. Drepturile cetkenesti, garantate prin Constitutie, cornportau obligatia serviciului militar. Acest sistem fdcea din Englezi
un popor inarmat. Toti oamenii, dela vksta de 15 pand la 60 de
ani, trebuiau sa presteze serviciul i sd se echipeze pe socoteala
bor. Cei mai bogati serveau in cavalerie, cei mai sdraci in infanterie.
Forta armatei o constituiau vestitii arcasi englezi, ale cdror arcuri

perfectionate trgeau de cinci dri mai repede deck cele franceze

bdteau la o distantd de 500 m. Formati in luptele cu Scotienii

si cu Galii, arcasii au asigurat Angliei celebrele victorii dela

www.digibuc.ro

04

RENAVERA $1 REFORMA

Crcy (1346), Poitiers (1456) 0 Azincourt (1415), care au dovedit

superioritatea infanteriei asupra cavaleriei nobile. Franta n'avea

s c4tige, in cele din urmd, rdzboiul cleat reorganiznduli

armata.
Rezultatul cel mai Insemnat al duelului franco-englez a fost
acela de a fi pus capt himerei unui stat anglo-francez i a

revelat Frantei i Angliei vocatia lor naturald. La captul

luptei, Anglia a descoperit ca e un arhipelag i ea' destinul ei e
pe mare, iar Franta a putut
desavAreasc unitatea terito-

Pentru Anglia, rdzboiul de o sut de ani a fost o perioadd

de putere, de glorie 0 de prosperitate. In toate domeniile, dar
mai ales in domeniul economic 0 cultural, poporul englez a
realizat progrese decisive. Cultura englezd s'a emancipat de sub
tutela Frantei. Prin decretul din 1362, limba englezd a inlocuit
franceza In justitie, iar la sfqitul secolului in coli. Literatura
englezd 10 incepe, in acela0 veac, ciriera glorioas cu Chaucer.
Dar cele mai insemnate cuceriri au fost de ordin economic.
Sub Eduard al III-lea, Anglia a incetat de a mai fi exclusiv o lard
exportatoare de materii brute. Fabricanti din Tri le de Jos au
introdus industria textild in Anglia 0 regele le-a asigurat conditiile favorabile de desvoltare, interzicnd exportul lnii i importul stofelor strdine.
Industria textild a pus o bazd solid comertului englez 0 a
inlesnit formarea unei clase de comercianti Indrasneti care au eliminat pe negustorii straini i s'au fdcut pionerii expansiunii economice engleze. Aceast expansiune a fost sustinutd dela inceput

de o puternicd marina de rzboiu 0 de comert.

Eduard al III-lea a creat o flota de rdzboiu care, prin victorle c4tigate asupra Francezilor i Spaniolilor, a 1ntemeiat

www.digibuc.ro

RENA$TER.EA POLITICA. - FORMAREA STATELOR MODERNE

95

puterea maritima a Angliei. El a favorizat desvoltarea flotei comer-

ciale ordonnd ca vinurile din Franta sI nu fie importate dect

pe vase engleze. Aceast politicd, urmat 0 de succesorii sIi,
a intdrit puterea navald a Angliei. Pierderea posesiunilor sale
continentale a revelat poporului englez avantagiile pozitibi sale
insulare, i-a trezit vocatia maritim i i-a intdrit con0iin1a nationald. Liberatd de provinciile sale franceze, Anglia devenea o
natiune. In acest sens s'a putut spune ea' Ioana d'Arc a creat
dou natiuni : Franta 0 Anglia.
Urmrile binefctoare ale rzboiului de o sut de ani n'aveau
sa se resimta in Anglia, deck mai trziu, in secolul al XVI-lea.
Efectul imediat a fost izbucnirea unui rdzboiu civil care a durat
treizeci i cinci de ani 0 a pus vrf nenorocirilor provocate de
rdzboiu (1451-1485).
Pierderea posesiunilor continentale i cdsItoria regelui cu
Margareta de Anjou au fost considerate in Anglia ca o umilire.
Nemultumirile s'au intors impotriva dinastiei Lancaster, reprezentata prin incapabilul Enric al VI-lea 0 sfetnicul sdu Suffolk. Familia
York, care se cobora din Enric al III-lea, s'a pus in fruntea nemultumitior, cu gandul sa cucereasca. tronul. Soldatii intor0 din Franta
nedeprin0 sI munceasca au intrat in serviciul celor doua familii

rivale : Lancaster, care avea ca emblem/ o rozd ro0e, 0 York

care adoptase roza albd. De aci numele de rdzboiul celor DougRoze, care s'a dat rzboiului civil.
Rivalitatea celor dou familii a creat o atmosferd de url
de bnuiald, care explicI seria nesfa.r0t6 de asasinate, violente
incendii. Nobilimea s'a impartit n cloud tabere care s'au combdtut
cu o furie salbaticI. In cursul luptei, Enric al VI-lea a fost rIsturnat
de pe tron, restabilit i rdsturnat din nou, pentru a fi in cele din
urm aruncat in temnit i sugrumat impreun cu fiul sdu. Seful

www.digibuc.ro

96

RENA$TEREA $1 REFORMA

familiei York, Eduard al IV-lea (1461-1483), care s'a urcat pe tron,

era o personalitate energica i inteligentd. El a intrezdrit forta

reala a burgheziei "Si a Incercat s'o atrag de partea sa. Dar a
comis gresala de a se castori cu fiica unui simplu cavaler,
opinia publicl nu i-a iertat-o. Cei doi fii pe care i-a lsat n'au
putut trezi o miscare de lealism in favoarea lor, cnd unchiul
lor, Richard al III-lea (1483-1485), i-a aruncat in temnit si a
pus sd-i omoare. Dar nici regele uzurpator nu s'a putut mentine

pe tron. Ultimul descendent al dinastiei de Lancaster, Enric

Tudor, unit cu o fractie a partidului yorkist, a pus capt domniei lui Richard al III-lea si intemeiat puternica dinastie a
Tudorilor, care avea s restaureze pacea i s. conducA Anglia,
prin revolutia religioask spre destinul ei glorios.

Rdzboiul celor Doud-Roze a fost mormntul aristocratiei

engleze. Camera Lorzilor fusese aproape desfiintat prin disparitia membrilor ei. La prima intrunire a Parlamentului lui Enric al
VII-lea, in 1485, pe lngd cei treizeci de lorzi ecleziastici, nu mai
figurau deck optsprezece lorzi laici. Camera Lorzilor nu mai conta
ca fortd politick fiinded lorzii ecleziastici, numiti dup indicatiile regelui, constituiau majoritatea. Nici Camera Comunelor
nu mai era primejdioas, fiindcd mica nobilime, care in secolul
al XIV-lea formase centrul opozitiei, fusese i ea decimatd in rAzboiul civil si pierduse gustul de luptd, iar burghezia n'avea nici
un interes sAl combatd un rege care si-a intemeiat politica pe
desvoltarea comertului i industriei.
De altfel Enric al VII-lea a putut usor sd se libereze de tutela
Parlamentului, fiindcd wpoliticA de pace si de economii, i averile
nobiliare confiscate in rdzboiul civil in folosul Coroanei, i-au permis
sa se lipseasa de subsidiile Parlamentului. In felul acesta a putut

sA exercite o autoritate tot asa de absolut ca a regelui Frantei.

www.digibuc.ro

97

RENASTEREA POLITICA. -FORMAREA STATELOR. MODERNE

Mu lt mai anevoioasd a fost restaurarea justitiei. Violenta

jaful intraserd in moravuri. Serifii, intimidati sau corupti, inchideau ochii, cdnd personaliati infiuente erau implicate in afaceri
criminale, iar curtile cu jurati dddeau verdicte inspirate de fried
sau de ldcomie. Primul Par lament al lui Enric al VII-lea disolvd
organizatiile nobililor, interzise apdrarea vinovatilor de inaltd trddare si opri intrunirile nelegale. Apoi, pentru a inspira i celor

mai puternici lorzi respectul legilor, institui in 1487 o Curte

extraordinard de justitie, numitd Camera Instelatd (Star
Chamber) care, find formatd din cei mai inalti demnitari ai statului,
era capabild s aplice legea cu severitate. Camera Instelatd

a fost un puternic instrument de afirmare a autorittii regale.

Enric al VII-lea ajunse stdpdn in regatul sdu, ca i regele Frantei.

Cu toatd asemdnarea desvoltdrii interne, Anglia e departe

de a se putea compara cu Franta, in ceea ce priveste intinderea
teritoriului i nmdrul populatiei ei. Autoritatea lui Enric al
VII-lea nu se intindea decdt asupra Angliei propriu zise i asupra
provinciei Wales. Scotia era independentd, iar Irlanda, legat cu
Anglia prin uniune personald, nu conta in calculul fortelor reale
ale natiunii. Numdrul populatiei era foarte redus : trei milioane
sau trei milioane i jumdtate, fatd de sasesprezece milioane ale
Frantei.

Anglia nu putea deci rivaliza cu marile puteri continentale.

Pozitia ei insulard Ii conferd o excelent pozitie defensivd, dar
o impiedeca s intervind direct in conflictele continentale.
Dacd totusi Anglia joacd in secolul al XVI-lea rolul unei
mari puteri, faptul se datoreste importantei ei economice. Pdnd
in secolul al XV-lea Anglia fusese o tard exportatoare de materii
prime. Enric al VII-lea interzice exportul ldnei si al grdului i dd
un impuls decisiv procesului inceput in secolul al XIV-lea, care
7

www.digibuc.ro

98

RENASTEREA

I REFORMA

tindea s transforme Anglia in exportatoare de produse industriale, mai ales de textile. Desvoltarea industriei textile provoacl
o adevrat revolutie agrard. Proprietarii de pamnt ademeniti
de rentabilitatea productiei de ILA transformarI terenurile
rotunji mosiile incorporard prin
arabile in .p4uni i pentru
toate mijloacele, violent, fraudd sau cumprare, propriettile
tdrnesti din vecinatatea domenfilor bor. Tdranii proprietari furl
transformati in proletari i vagabonzi, i o teribild crizI social
se abdtu asupra Angliei, care se reflecteazA in Utopia lui Thomas
Morus si se resimte in tot cursul secolului al XVI-lea. Enric al
VII-lea incearc sA combat criza, dar procesul care tindea sA
supund agricultura industriei textile se dovedi mai puternic.
Flota comercialk neglijat in timpul razboiului civil, a
fost reconstituit, astfel cd a putut participa la descoperirea Lumii
Noui. Sub conducerea genovezului Giovanni Caboto, Englezii
au descoperit, in 1497, Terra Nova, initiindu-se astfel in activitatea coloniald.
Prin toate initiativele sale, Enric al VII-lea a favorizat desvoltarea
Angliei in sensul intereselor sale adevrate, comert, industrie
i a meritat titlul de < printe al Angliei moderne".
colonizare
III. SPANIA

Spania care, in secolul al XVI-lea, avea sA devina principala

putere milliard a Europei, s'a unificat mai tdrziu deck Franta
i Anglia. La sffirsitul secolului al XV-lea, existau Inca in Pe-

ninsula Iberick in afarg. de Portugalia, cinci regate distincte :

Castilia (cu Leon), Aragonul, Catalonia, Valencia i Navarra.
Dar din acest conglomerat de state, regii catolici sunt pe punctul
de a alatui o singur5. Spanie.

www.digibuc.ro

RBNASTEREA POLITICA. - FORMAREA STATELOR MODERNE

99

In cursul evului mediu, poporul spaniol a dus o vieat deosebit de a celorlalte popoare occidentale. Puterea lui de expansiune a fost absorbit de cruciata contra Maurior stabiliti in
sudul peninsulei. In aceast lupt s'au format insusirile dominante

ale poporului spaniol: curajul militar, orgoliul de rasd, fanatismul religios i dispretul pentru muncd.
La mijlocul secolului al XIV-lea, posesiunile arabe se reduceau

la regatul Grenadei, situat intre Guadiana, Sierra Morena 0

Mediterand. Unificarea desvr0td a trii a fost ins intrziat
de luptele care au izbucnit intre regatele crestine i intre principalele familii nobile, de minorittile anarhice 0 de 'revoltele
de palat.
Starea de anarhie a durat 124 de ani (1350-1474) si urmarea
ei a fost coruperea justitiei i administratiei, asuprirea tdranilor
ordFnilor i dezorganizarea productiei. Pentru a pune capt
acestor desordini, mai multe orae au format asociatii de apdrare,
numite Hermandade (frtii), care, la mijlocul secolului al XV-lea,
cuprindeau oraFle cele mai insemnate i constituiau o fort autonomd, cu Junta (adunarea), bugetul 0 militia lor. Regele Castiliei a fcut din aceste asociatii instrumentul eliberdrii i pacificdrii tar. Unirea Coroanei 0 a burgheziei constitue deci, i in
Spania, factorul esential al evolutiei dela anarbia feudald la unitatea nationald.
Procesul de unificare facu un pas decisiv in 1469, cnd moste-

nitorul Aragonului, Ferdinand, se cdstori cu motenitoarea

Castiliei, Isabella. Unirea Castiliei i Aragonului era pur personal ; fiecare regat i pdstra independenta, suveranul 0 instil utiile lui particulare, dar unitatea de vederi a celor doi suverani
a dat prior lor o directie comund 0 a pregtit unirea desvrOa', care s 'a realizat pe timpul lui Carol I. Lupta comun pentru

www.digibuc.ro

7*

100

RENASTEREA $1 REFORMA

cucerirea ultimului regat arab, al Grenadei, i stabilirea granitei

septentrionale la Pirinei, prin anexarea Navarrei, e urmdritd cu
aceeasi pasiune si de Castilia si de Aragon, flindcd securitatea
arnndurora depindea de succesul acestei politici.
Ferdinand si Isabella au atacat, in 1481, ultimul regat arabi
In fiecare an, Spaniolii crticau teritoriul Grenadei, distrugeau recoltele, ardeau satele si fdpeau vitele. Apoi, profitnd de discordiile

familiei domnitoare arabe, cucerird una cte una toate cetdtile regatului i, in 1490, impresurard Grenada. Orasul cu 200.000
locuitori i o mie de turnuri de apdrare era inexpugnabil. Spaniofii
1-au silit sd capituleze prin foame (1492). Maurii au obtinut insd
promisiunea solemnd cd averea, limba, datinele i religia lor vor
fi respectate. Cdderea Grenadei a incheiat cruciata Spaniolilor

contra Arabilor.
Drept rdsplatd pentru acest succes al catolicismului contra
mohamedanismului, papa Alexandru al VI-lea Borgia a acordat
regilor victoriosi titlul de regi catolici , pe care suveranii Spaniei

aveau sd-1 poarte ptuid la revolutia din 1931.

In 1512, Ferdinand a cucerit partea Navarrei situatd la sud
de Pirinei, desdvrsind astfel unitatea Spaniei.
Paralel cu politica lor de unificare teritoria16, Ferdinand si
Isabella s'au strdduit sd restabileasc ordinea i disciplina internd.
Ei au ldsit tara cufundatd in anarhie. Marii seniori umblau
inconjurati de nobili sdraci pe care ii hrneau i Ii conduceau
la luptd impotriva altor seniori. Poruncile regelui nu erau ascultate, fiindcd regele n'avea nici bani, nici armatd, nici politie.

Castilan care, timp de secole, s'au luptat contra Maurilor

au trait din prada de rdzboiu, se considerau nobili i dispretuiau
munca. In timp de pace preferau sA iasa la drumul mare deck sd

munceascd. In sfrsit, cele trei ordine militare, Sfeintul Jacob,

www.digibuc.ro

RENA$TEREA POLITICA. -FORMAREA STATELOR MODMINE

101

Alcntara i Calatrava, formate pentru a lupta contra Maurilor,

au ajuns prin bogatiile, cetatile i fortele lor militare sa constitue
adevarate state in stat. Numai ordinul Sfntului Jacob dispunea
de 700.000 de vasali.
Ferdinand si Isabella au transformat Santa Hermandad
inteo vasta organizare de justitie i politie, si au indreptat-/o
contra nobiilor pradalnici i rebel Unite contra dusmanului
comun, Coroana i burghezia au izbutit s restabileasca ordinea
siguranta publica. Castelele rebelilor au fost darmate i nurnerosi cavaleri au fost siliti sa paraseasca regatul.
Alianta cu burghezia i permise sa-si recupereze domeniile
drepturile instrainate in timpul anarhiei. Donatiunile facute
nobililor fur revocate, dreptul marilor seniori de a purta sterna

regala pe scutul lor si de a umbla insotiti de escorte fu

abrogat. Nobilimea fu riguros subordonata autoritatii regale.
In consiliul de stat, in adunarile Statelor generale si provinciale,
numite Cortes (Curti), in diferitele servicii, elementul burghez
deveni preponderent. Curtile din Castilia, care erau cele mai insem-

nate, ajunsera un corp reprezentativ aproape exclusiv burghez.

Ferdinand si-a intins autoritatea i asupra clerului. In 1482,
papa Sixt al IV-lea se obliga sa nu numeasca in fruntea manastirilor i episcopatelor spaniole cleat Spanioli i autoriza pe regii
catolici sa intrebuinteze pentru scopurile lor politice obolul
cruciatei. Papa facu apoi monarhiei serviciul extraordinar de a
numi pe Ferdinand mare maestru (comandant suprem) al ordinelor Sfiintul Jacob, Alcntara i Calatrava, conferindu-i prin
aceasta dreptul de a dispune de forta militara si de averea imensa
a acestor ordine cavaleresti.
Mai mult chiar : papa a pus la dispozitia regilor spanioli

armele spirituale ale bisericii. In 1478, Ferdinand si Isabella

www.digibuc.ro

102

RENAFfEREA 1 REFORMA

instituird tribunalul Inchi7itiei i fdcur din el un instrument

de guvernare si de unificare. Inchizitia fu intrebuintatd mai Intaiu

pentru a urmdri pe Marani (Evreii convertiti la crestinism)

pe Morisci (Maurii trecuti la catolicism) care in ascuns practicau
cultul strdmosilor bor. In al doilea rand, regli spanioli s'au servit
de Inchizitie i pentru a supraveghea activitatea intelectuald,
moravurile i credintele tuturor supusilor lor i pentru a sfdrima
rezistenta tuturor adversarilor coroanei. Mii de Marani, Morisci
chiar Spanioli suspectati de erezie au fost arsi pe rug, inchisi
sau exilati.
Sistemul acesta, care subordona statului clerul i nobilimea,
a fost primejduit, dupd moartea lui Ferdinand de o revoltd nobi-

liard, dar Carol I a restabilit absolutismul.

Din statele medievale, sabite de anarhia internd si de luptele
cu Maurii, Ferdinand si Isabella au fdcut o singurd tard, Inca'
imperfect unificatd, dar puternica. Monarhia a exercitat i aici
un rol nivelator fat de nobilime 0 educator fata de popor. Regii
catolici au cdutat s introducd. in Spania industria textild, care
dispunea de mare cantitate de land, au incurajat industria minierd
si au favorizat desvoltarea flotei nationale interzicand comerciantilor sd se serveascd de vase strdine, dacd gseau in porturi cordbii
spaniole. Dar politica lor economicd n'a izbutit s facd din Spania
o tard exportatoare de produse industriale, fiinda imprejurdrile

naturale 01istoria orientaserd Spania in alte directii.

La o suprafatd egald cu a Frantei, Spania avea abia 7 milioane
locuitori. 0 build parte a tarii, mai ales podisul Castiliei, era nepo-

trivia pentru cultura graului, iar fluviile, in afard de Guadalquivir, neffind navigabile, nu permiteau repartizarea cerealelor
aduse pe mare pentru p populatie numeroasd. Productia internd
er insuficientd. Industria i comertul exercitate de necrgdinciosi

www.digibuc.ro

RENASTEREA POLITICX. - FORMAREA STATELOR MODERNE

103

sau de staini, nu strneau decat dispre t. in sufletul adevaratilor

Spanioli, care preferau sl se inroleze pentru o soldd mica sau sa
serveascd, cu mii de necazuri si de umiliri, un mare senior dect
sd se dedice comertului sau unei meseriit
Aceste imprejurdri care au impiedecat pe Spanioli sa devind
o natiune de comercianti si de industriasi au fost foarte prielnice
pentru constituirea unei puternice armate nationale. Sterilitatea
solului, dispretul populatiei pentru muncd i pdstoritul, care ldsa
mai multe brate disponibile, au inlesnit recrutarea armatei. Cu
putini bani, Ferdinand Catolicul a putut constitui o armatd redutabild, mai ales dupd ce transformarea artei militare atribuise
infanteriei rolul decisiv. Soldatii spaniofi erau vestiti pentru drzenia, rezistenta, sobrietatea i cruzimea lor.
Armata a permis regilor catolici sd cucereascd suprematia
Europei pentru o sun cincizeci de ani.

Acelasi proces de unificare si de centralizare II intlnim in

Polonia sub Cazimir cel Mare, in Rusia sub Ivan al III-lea Culegdtorul de tari , in Ungaria sub Matei Corvinul, in Tara Romneascd

sub Mircea cel Bdtrn, in Moldova sub Stefan cel Mare. Preponderenta nobilimii feudale i invazia turceasc impiedicd insd
evolutia normard a acestor tdri spre tipul statului modern.

Germania,- cu toate incercdrile lui Maximilian I d a transforma imperiul electiv in monarhie ereditard i centralizatd,
n'a putut invinge tendintele particulariste. Imperiul german

era prea vast 0 prea eterogen ca s poatd

supus unei
singure autoritdti. Tdrile de Jos, Italia, Cantoanele elvetiene
fi

Boemia nu fdceau parte dect cu numele din Imperiu. Dar chiar

0 in provinciile pur germane nu exista nici o unitate. Coroana
germand n'avea nici armatd, nici venituri regulate, iar dorneniile

www.digibuc.ro

104

RENASTEREA $1 REFORMA

imperiale .furd de mult instrdinate. Impdratul nu dispunea

decdt de veniturile domeniilor sale particulare. El era incapabil
sd impiedice rdzboaiele private i sa pdstreze ordinea. Situatia
normald a Germaniei era anarhia.
In mijlocul acestei anarhii cdteva case princiare Hohenzollern in Brandenburg, Wittelsbach in Bavaria, Wettin in Saxa,
Zhringen in Suabia profitd de sldbiciunea impratului pentru
a crea din statele lor organisme politice mai puternice. Mai
presus de toti,. arhiducele Austriei, care de fapt e ales In mod
ereditar imprat al Germaniei, incercd sd impuna Imperiului
institutiile austriace 0 & realizeze unitatea imperiald. Astfel
chiar 0 in anarhia germand se manifestO tendinte spre unitate i
centralizare.

Concertul italian se compunea din cinci state principale :

Milanul, Florenta, Venetia, Statele pontificale i regatul Neapolului. Pe langd aceste state, mai existau o serie de seniorii, ca du-

de Ferrara, de Urbino, de Savoia, marchizatul de

Mantova 0 Republica genovezd. Mai mult dect oricOnd, la
inceputul secolului al XVI-lea, Italia era o simpld expresie
catele

geograficd .

Pretentiile impOratilor germani de a considera Italia ca parte

integraned a Imperiului a fost o simpld fictiune. Italia n'a fost
niciodatO supusd efectiv autorittii imperiale 0 n'a avut niciodatO un guvern comun cu Germania.
Italia n'a putut forma, din statele care o compuneau, o singur
tard, fiindcd burghezia n'avea aceleasi interese, 0 fiindcd, cum a
remarcat-o Machiavelli, papii au fost Prea slabi pentru a unifica

Italia in folosul lor, dar destul de puternici pentru a impiedeca

pe altii s'o flied.

www.digibuc.ro

RENASTEREA POLITICA.

FORMAREA STATELOR MODERNE

106

Intre statele principale s'a stabilit o stare de echilibru la sfarsitul secollului al XV-lea. Toate statele italiene s'au declarat

de acord sd nu permitd ca vreunul dintre ele s devind prea puternic i s domine Italia. Principiul echilibrului era cunoscut
in Italia inainte de a fi fost aplicat in politica internationald.
CONCLUZIE

La sfrsitul secolului al XV4ea apare in apusul Europei o

noud forma de organizare politicd statul modern care se caracterizeazd prin concentrarea tuturor fortelor nationale in jurul regelui. Monarhia pune capdt anarhiei feudale, desfiinteazd drepturile
politice ale nobilimii, autonomia oraselor i privilegiile clerului.
Controlul Parlamentului asupra politicii fiscale si generale a monarhiei e restrns chiar i in Anglia. In Franta i in Spania, Statele

generale au fost mai mult aliate dect adversare ale monarhiei.

In locul corpurilor reprezentative din evul mediu, regele,

intruchipare vie a statului, devine adevdratul reprezentant al
vointei si aspiratiilor nationale. El serveste interesul obstesc men-

tinnd ordinea contra vrdjmasilor dinduntru si din afard, promovnd economia nationald i favoriznd prosperitatea generald.

Mijloacele de care s'a servit pentru atingerea acestui scop

au fost impozitele regulate, armata permanentd i birocratia
specializatd. Creatorii i conducatorii statului birocratic modern
au fost pretutindeni burghezii, care aveau nevoie de o autoritate
puternicd pentru a infrna instinctele anarhice ale nobililor.
Burghezia a pus la dispozitia statului aptitudinile sale administrative si resursele sale financiare, iar statul s'a fdcut apdatorul intereselor economice: inluntru, prin desvoltarea comertului i industriei; in afard, printr'o politicd de cucerire. Monarhia
burghezia au luptat impreund, fiindcd interesele lor coincideau.

www.digibuc.ro

CAPITOLUL IV

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE SI INCEPUTUL

EXPANSIUNII EUROPENE
Navigare necesse est,
vivere non est necesse.
Deviza Hansei

Dintre evenimentele care au inaugurat epoca modernd niciunul

n'a avut urmdri mai insemnate deck descoperirile geografice.

Cu descoperirea noului continent al Americei 0 a nouilor di
transoceanice incepe expansiunea europeand care avea sd impund

celorlalte continente stdpdnirea rasei albe 0 suprematia civilizatiei europene. Pdnd la Rdzboiul mondial, Europa a stdpnit
lumea cunoscutd 0 a ldrgit necontenit fimitele acestei lumi.
Stiinta, munca, initiativa 0 capitalul Europei au organizat, 'in
folosul exclusiv al popoarelor europene, productia intregei planete 0 au constrdns popoarele extraeuropene sa accepte diviziunea muncii, care fdcea din Europa uzina specializatd a universului 0 reducea celelalte continente la rolul de produatoare
de materii prime 0 de cliente ale industriei europene.
Explordrile geografice, care culmineazd cu descoperirea Ame-

rice, n'at1 fost deck incoronarea unor lungi sfortri care au

www.digibuc.ro

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE $1 INCEPUTUL EXPANSIUNII EUROPENE 107

inceput cu civilizatia mediteraneand i s'au intensificat in secolul

al XVI-lea sub actiunea unor cauze economice, politice, intelectuale i religioase.

I. CAUZELE DESCOPERIRILOR GEOGRAFICE

Renasterea industriald i comercial dela sfrsitul evului

mediu a provocat o mare lipsd de instrumente de schimb, adied
de aur si de argint. Cu toed activitatea intensificatd a minelor

din Germania si din Ungaria, productia eUropeand n'a putut

satisface nevoile comertului. Sfrsitul secolului al XV-lea a fost
o epocd de monet Turd i scump, deci de preturi sckute. Nevoia
de a spori circulatia metalled' a fost un puternic imbold pentru
cutarea tdrilor pe care legenda le considera ca bogate in aur.
Pretul urcat al aromatelor i spiterfilor orientale a fost al
doilea imbold. La srarsitul evului mediu, Europa occidental importa o multime de artic ole pretioase din Orient : stofe de matas'e
covoare orientale, pietre scumpe (turquoise din Persia, lapis
lazuli din regiunea Oxusului, smaragde, safire, diamante din India)
perle din Ceylon, medicamente i materii colorate" din India,
aromate i spiterii din Arabia si din Moluce. Acestea din
urm au jucat un rol considerabil in buctria i farmacopea
medieval.

Singurul mijloc cunoscut in evul mediu de a conserva alimen-

tele era sarea. Alimentul principal in timpul iernei era carnea

sdratd. Inainte de a cunoaste rotatia culturilor i cultura sfeclelor,
agricultorul nu putea ierna deck un mic numr de animale. Restul
era tdiat in Noemvrie, pus la sdrat i apoi consumat In timpul
Regimul acesta sever, pentru a fi suportat, avea cu Mat mai
mare nevoie de condimente, cu ct cartofii i roiile erau necunoscute i zarzavaturile mai putine deal azi, Vinurile bime

www.digibuc.ro

108

RENASTEREA SI REFORMA

rare si accesibile doar celor bogati. Pentru a da gust vinului,

berei i altor bduturi, oamenii de rnd recurgeau la condimente
aromate. Medicii i bolnavii atribuiau acestor spiterii ,
pentru gustul si aroma lor, virtuti curative, care le fdcea foarte
cdutate. In sfrsit, in orasele medievale cu strdzi strmte i murdare, bntuite de epidemii, populatia simtea nevoia parfumurilor
tari, fie pentru a suporta mai usor duhoarea aerului, fie pentru
a preveni infectia. In toatd Europa occidentald se fdcea deci o
enormd consurnatie de piper, cuisoare, scortisoard, ghimber,
nucd tdmioasd, cazie, camfor, tmdie, santal, etc., aduse din
Arabia, India, Ceylon si din Arhipelagul malez.
Aceste articole veneau prin mijlocirea Arabilor prin golful
Persic sau prin Marea Rosie. Dela golful Persic, caravanele

urcau Eufratul 'And la Bagdad, de unde se indreptau peste desert

spre Damasc i Alep, sau, urmnd mai departe cursul Eufratului,
strdbdteau muntii Armeniei i ajungeau la Trebizonda sau la
alte porturi meridionale ale Mdrii Negre. Pe vdile Nistrului

ale Niprului, colonialele atingeau porturile Balticei. In apusul

Europei, distributia se fdcea prin mijlocirea Venetienilor, Genovezilor si, inteo mdsurd mai mica, a Provensalilor i Catalanilor. Venetia indeosebi a jucat, intre secolul al XII-lea si al
XVI-lea, rolul unei piete internationale pentru desfacerea aromatelor si colonialelor.

Al doilea drum trecea prin Marea Rosie. Negustorii arabi

aduceau marfa pra la coasta egipteand, de unde caravanele o
transportau pand la Nil, iar cordbiile pnd la Alexandria.
Inaintarea Turcilor In regiunea Mdrii Negre primejduieste
comertul transasiatic si d o desvoltare covrsitoare comertului
maritim prin Marea Rosie. Porturile Mdrii Negre se inchid dupd
aderea Constantinopolului i in a doua jumdtate a secolului,

www.digibuc.ro

DESCOPERIFULE GEOORAFICE L INCEPUTUL EkPANSIUNII EUROPENE 109

al XV-lea porturile Siriei si ale Asiei Mici au aceeasi soartd.

Alexandria ajunge sd beneficieze de o stare de. monoPol.
Trecand prin mainile atator intermediari, romatele erau de
trei ori mai scumpe la Venetia si de cinci ori In Anglia de cat
la Alexandria. Ce rdsplatd pentru navigatorii care, izbutind
s descopere cdi de comunicatie directe cu tara aromatelor , ar
rdpi Arabilor i Venetienior monopolul acestui comert Milos !
Ispita unui castig atat de mare a sustinut strddania exploratorilor
celor mai Indedzneti.
Cauza principald a descoperirilor geografice trebue deci cutatA In nevoia de produse exotice si de metale pretioase.

Exploatdrile geografice au gdsit In puterea de expansiune a

nouilor state moderne, unificate i centralizate, o solidd bazd
de actiune i un principiu de organizare metodicd. Odatd cu intinderea autoritdtii regale asupra intregului teritoriu national,
economia urban/ face loc economiei nationale. Unitatea economic./ formeazd conditia i baza unitdtii politice. Economie nationald nu inseamnd Ins./ economie Inchisd. Comertul intern
oricat de desvoltat ar fi, nu poate satisface toate nevoile populatiei. Franta i Imperiul otoman puteau, la nevoie, sd se lipseased, In ceea ce priveste articolele alimentare, de ajutorul altor
tari. Dar pentru produsele exotice erau i ele tributare comertului
oriental. Cu atat mai putin se poate vorbi de autarchie In leg&
turd' cu celelalte
Statele nationale cautd sd-si asigure, prin toate mijloacele 'de

care dispun, o cat mai largd independent/ economicd. In locul

concurentii intre negustori apare concurenta intre natiuni. Ludovic

al XI-lea creeazd bursa dela Lyon, nu numai pentru a putea

negocia mai usor Imprumuturile de care are nevoie monarhia,

www.digibuc.ro

110

IttNAMIIEA $1 REVORMA

i pentru a abate pe teritoriul Frantei cdile comerciale care duceau din Italia in Germania occidental i in

ci

Flandra.
Monopolul venetian asupra comertului de coloniale a indemnat
statele moderne s sustin explorrile geografice menite s puni
capat acestui monopol. Pe baza cuno0intelor de atunci, legatura
direct cu Indi ile putea fi cutatd in cloud directii: spre vest 0
spre sud-est. Atentia navigatorilor se fixeaza asupra Atlanticului,

astfel Peninsula iberica, de unde cercetdrile puteau porni in

ambele directii, apare pe primul plan a lactualittii. Exploratorii
italieni, care nu mai gseau intrebuintare in tara lor i ofer serviciile Spaniei i Portugafiei.
Descoperirile Portughezilor au fost pregdfite de marile navigatii medievale in Oceanul Atlantic. Vikingii norvegieni atinserd
pela anul 1000 Groenlanda, Labrador, Terra Nova 0 America
de Nord (Vinland). La sfar0tul secolului al XIII-lea, Genovezii
organizard o expeditie in jurul Africei. Crucea genoveza figureaz

pe o hart catalan din 1339. Dela ei invtar Portughezii

Spaniolii arta de a naviga in largul mAni. Un Genovez de origine francezd, Lancelot de Maloisel, vizit in 1312 insulele Canare

pe care Normandul Jean de Bethencourt avea sa le ocupe in

1402 pentru regele Castiliei. La rndul lor, Arabii explorard,
intre secolul al IX-lea 0 XII-lea, coasta Africei orientale, Madagascar 0 Malesia.
Aceste navigatii au fost InsA intreprinderi izolate, fcute la
inamplare, ad, metod i fAr continuitate. Ele n'au dus la
nicio descoperire real, fiindcd le-au lipsit motivele economice,
care, singure, puteau sustine i rasplti o sfortare Indelungatd.

Meritul lor e de a fi nientinut traditia explorrilor indrznete

credinta in succes.

www.digibuc.ro

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE I INCEPIJTUL EXPANSIUNII EUROPENE

lfl

Descoperirile geografice au fost inlesnite de aspndirea cunotintelor geografice 0 de o seam6 de inventii capitale pentru arta
navigatiei. Geografii arabi cuno0eau, inc6 din secolul al WI-lea,

teoria lui Ptolemeu, care sustinea el pmntul e sferic i c6 o

Terra australis incognita asigua echilibrul lumii cunoscute. In
timpul cruciatelor, geografia araba a ajuns la cuno0inta Italienilor i Gherardo din Cremona a tradus in latingte versiunea
arabi a lui Ptolemeu. Coiiceptia medieval, care-0 inchipuia
pmntul sub forma unui disc Inconjurat de ape, in mijlocul
cruia se OA Ierusalimul, a trebuit s dea inapoi in fata teoriei
sfericittii p6mntului. Mari filosofi scolastici ca Albert cel Mare,

Roger Bacon 0 Vincent de Beauvais au Imbratiat noua teorie

0 au apgrat-o contra doctrinei Printilor biserice0i.

Umanismul a intrit autoritatea cosmografiei antice 0 a

contribult s fspandeasc o seamI de idei care nu erau totdeauna

exacte, dar care au exercitat totu0 o influent fecunda asupra

exploratorilor. Astfel, antichitatea presupunea pmntul mult
mai mic dedt e in realitate. America 0 Oceanul Pacific erau necu-

noscute, iar din descrierile lui Marco Polo se deducea a Asia

se prelunge0e mult mai departe spre fdsrit, indt Europa occidental nu e separatd de Extremul Orient dect prin Oceanul
Atlantic. Pe baza acestor idei, proiectul de a atinge, plutind
mereu spre vest, Kithai (China) i Cipangu (Japonia) a inceput,
la mijlocul secolului al XV-lea, s princla consistent. Conceptia
gre0td cd Europa occidental6 nu e separata de Asia oriental dect

de un mic ocean a dat curaj exploratorilor 0 a inlesnit descoperirea Americei. Sfericitatea p6mntului, subestimarea suprafetei planetei noastre, existenta emisferei australe i inexistenta

Americei 0 a Oceanului Pacific au fost postulatele 0iii4ifice

ale descoperirilor geografice.

www.digibuc.ro

112

ittNASTEkEA $t REFRMA

Explorrile geografice au fost inlesnite de inventii care au

perfectionat arta navigatiei. In antichitate i in evul mediu, navigatia se reducea la cabotaj (plutire dealungul coastei). Numai
in Mediterand si In Oceanul Indian corabiile se indeprtau de
trmuri. Cauza era lipsa instrumentelor de manevr si de orientare.
Din cele mai vechi timpuri i 'And in secolul al XIII-lea, toate
popoarele maritime, Egipteni, Fenicieni, Greci, Romani si
Normanzi, se foloseau pentru crmuirea corbiilor, de aceleasi
instrumente lopeti, prjini sau panze, care serveau si la propulsiune. De cele mai multe ori, lopata-crm era fixat la marginea
bArcii i manevrat de un singur crmaciu. La cordbii, numrul

lopetilor pentru crmit se ridica, dupd mrimea corabiei, la

6-8-10. Mijlocul acesta era putin eficace, fiindcd lopata nu
rezista la biltaia valurilor. Insuficienta crmei explic progresele
neinsemnate pe care le-a fcut arta navigatiei din cea mai 'hideprtat antichitate pnd in secolul al XIII-lea. Corbiile erau mici,
ffinde cele mari n'ar fi putut fi manevrate. Capacitatea de 300
tone era o exceptie chiar i in secolul al XVI-lea; media curent
era de 100 tone.
Corabiile erau construite din lemn i, cu mici variante, s'a
piistrat deosebirea clasic intre vasele de rdzboiu lungi i mnate
de lopeti, i vasele de comert, rotunde i purtate aproape exclusiv

de vnt. Din lips de earma, cordbiile nu puteau utiliza pnza

deck la vnt din spate; din lipsd de instrumente de orientare,
nu puteau pluti cleat ziva i dealungul coastei. Navigatia se mgt.ginea vara la cabotaj, iar iarna inceta cu deal/al-sire.
Inventia crmei inlaturd aceste neajunsuri i navigatia face
in cloud secole (XIIIXV) progrese mai mari dect in trei mii
de ani. arma scufundat in ap nu era expusa valurior, se manipula usor cu ajutorul unei roti i eficacitatea ei putea fi marit

www.digibuc.ro

DESCOPEIURILE GEOGRAFICE I INCEPUTUL EXPANSIUNII EUROPENE 113

in raport cu dimensiunile vasului. In sfArsit, arma permitea cord-

biei s utilizeze vntul din orice directie ar fi bdtut. Volumul,

siguranta i iuteala cordbiilor cresc necontenit. Galerele cu lopep

nu mai circuld cleat in Mediterand, unde vnturile sunt slabe.

In largul oceanului, pnzele inlocuesc lopeile. Cordhierii se deprind sA pluteascd si contra vntului, in loc s se intoarcA in
porturi din cauza vntului defavorabil .
Busola, perfectionat in secolul al XIV-lea, vine tocmai la
timp pentru a permite navigatorior sd se orienteze si sub cerul
acoperit. Proprietatea acului magnetic de a arAta nordul era cunoscut de Chinezi Ina" dela inceputul erei crestine. Marinarii
chinezi care navigau in Oceanul Indian au transmis inventia
Arabilor, care au comunicat-o Italienior, in timpul cruciatelor.
Acul magnetic plutea pe o bucat de plutd inteun vas. Pe la
mijlocul secolului al XIII-lea, un Francez, Pierre Merin de Mariinchidd
cOurt, avu ideea s aseze acul pe un pivot de aramd
inteo cutioard rotund cu capacul de sticld. Busola deveni astfel
un obiect de intrebuintare usoara i practicA.

Arabilor li se datoreste perfectionarea i rdspndirea astrolabiului inventat de Greci. Instrumentul acesta nautic, inlocuit
mai trziu cu sextantul, permitea navigatorilor sA. determine
indltimea astrelor deasupra orizontului. Ei puteau sa noteze
regiunile descoperite i nu se mai expuneau sa. le descopere de
mai multe ori. Inzestrate cu crm, busol i astrolabiu, cordble se puteau avnta in largul oceanelor pentru cucerirea nouilor drumuri de comert.
Printre cauzele care au provocat descoperirile geografice, cro-

nicarii pun in locul intiu prozelitismul religios. In realitate,

motivul acesta ocupd un loc infim in preocupdrile exploratorilor
8

www.digibuc.ro

114

RENASTEREA 5 RFORMA

portughezi i spanioli. Cristofor Columb oferea reginei Isabella

insule bogate In aromate, iar Bisericii cuceriri spirituale. Cortez

10 imbdrbdta soldatii amintindu-le cd sunt campionii crucii, iar

Francisc Pizarro prezentA regelui Incasilor, Inainte de a-I declara prizonier, rechizitia de a se converti la crestinism. Dar
aceste motive n'au Impiedecat despoierea, mutilarea, mdceldrirea, robirea unor populatii pasnice. S'ar putea chiar pretinde
cd le-au Inlesnit. Campioni ai crucii *, conquistador spanioli
i atribuiau un scop care justifica toate mijloacele.

Cum a ardtat-o Sombart, explordrile geografice n'au fost

deck o varietate a pirateriei, care nu urmrea decal jefuirea
-prior de dincolo de mdri. Fictiunea motivelor desinteresate fu
definitiv pd.rdsitd, dupa ce Cristofor Columb adusese din chid.torille sale praf de aur adevdrat i legenda minunata a printului
acoperit cu aur (Eldorado cel Aurit), In tam cdruia aurul se
putea adnna cu lopata. Scopul mArturisit al expeditiilor maritime
devine cdutarea aurului si a aromatelor care valorau greutatea
lor In aur.
CIRCUMNAVIGATIA AFRICEI

Din momentul In care traficul international avea sd se mute

din Mediteran In Oceanul Atlantic, Spania i Portugalia erau
predestinate, prin insdsi pozitia lor geografica, s devind centrul
activiatii coloniale i comerciale. Cu dubla ei fatadd spre Mediterand i spre Oceanul Atlantic, Peninsula iberia forma pe de
o parte scala necesard a tutufor cordbiilor ce treceau prin strdmtoarea Gibraltarului 0 se Indreptau spre coastele Flandrei sau
ale Angliei, iar pe de alta puntea de legAturd Intre Europa occidentald 0 Africa mnsulman. Spania i Portugalia erau Cu atit
mai indicate s ia oraselor italiene directia explordrilor oceanice

www.digibuc.ro

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE I INCEPUTUL EXPANSIUNII EUROPENE 115

sa dea acestora toata amplitudinea cuvenita, cu cat ele ofereau

navigatorilor sprijinul i continuitatea unor state centralizate
unificate.

La sfarsitul secolului al XV-lea, Portugalia devine prima putere maritima din Europa. Teritoriul ei poseda deja limitele pe
care avea sa le pastreze pana in zilele noastre. Coasta, lunga
de 800 km, adaposteste o serie de porturi bune, printre care Lisabona, la gura Tagului, e unul din cele mai frumoase din lume.
In Valle aluvionare i expuse vnturilor umede care bat dinspre
ocean, pamntul Portugaliei e prielnic pentru culturile cele mai
variate, i agricultura a jucat totdeauna un rol primordial in vieata
economica a tarii, dar suprafga
jumatate din suprafata totala era prea mica pentru a hrni un milion de locuitori
cap avea in secolul al XV-lea. Pentru cereale, ca i pentru produsele industriale, Portugalia era tributar strainatatii, In schimb
vinul i untdelemnul Intreceau nevoile locale O. exportul lor,
forma baza relatfilor comerciale Intre Portugalia i rile Nordului.

Locuitorii de pe tarmul marii trdiau din pescuit si din extragerea aril marine. Portugalia mai poseda Insemnate bogatii
miniere (cupru, fier, plumb, cositor si zinc), dar aceste bogatii
nu erau exploatate. Agricultura constituia deci baza economiei
portugheze, dar trebuia Intregita printr'o activitate maritima
comerciald. Portugalia intretinea, Inca dela Inceputul secolului al
XIII-lea, relatii strnse cu tarile Nordului. Negustorii portughezi sunt autorizati, Inca din 1203, sa trafice In Anglia, iar factoria lor dela Bruges se bucura, la mijlocul secolului al XIV-lea,
de cele mai largi privilegii. Ei exportau celebrele lor vinuri,
numite de Porto , dupa portul de Imbarcare, i importau in
schimb articolele industriale (stofe, arme i sticlarii) care le
lipseau.

www.digibuc.ro

8*

116

RENA$TEREA t REFORMA

Imboldul decisiv care a fdeut din Portugalia o putere maritimd

a pornit dela monarhie. Alungarea Maurilor i infdptuirea unitii

politice au permis monarhiei s ia initiativa construirii unei

flote de rdzboiu, menite s ocroteasca i flota comerciald. Regele

Dionisie (1279-1325) puse bazele industriei de constructii navale, si de atunci Portugalia putu s facd un comert din ce in ce
mai activ cu Anglia i cu Flandra. La sfarsitul secoIului al XIV-lea,

Lisabona ajunse unul din principalele orase cornerciale ale Europei.

Prime le expeditii de recunoastere a coastei africane au fost

de asemenea organizate de monarhie. Enric Navigatorul (1394
1460), fiul lui loan I, concentrase in castelul sdu dela Sagres, pe
platoul stncos al capului San-Vincenzo, povestirilp de aldtorie,
hrtile nautice i instrumentele de navigatie si a organizat expeditfile maritime care inteun secol aveau s ducd la cucerirea insulelor Asore, Madera si Canare i la recunoasterea intregei coaste

africane. Italienii au servit i in acest domeniu de precursori.

Genovezii descoperiserd insulele Canare In 1312, Madera in 1320
Asorele in 1331.

Expansiunea coloniald a Portugaliei incepe in 1415 cu ocuparea Ceutei, pe coasta african. Cucerirea aceasta n'a fost
dect un epilog al cruciatei contra Maurilor. Dar fdcnd din
Portughezi campionii crestindt4ii contra Maurilor din Africa
asigurndu-le o posesiune extraeuropeand, expeditia din 1415
a exercitat o puternicd influentd asupra politicii externe a Portugaliei. Flota creatd In secolul al XIV-Iea s'a dovedit capabild
de expeditii transoceanice. Enric Navigatorul a dat acestor expeditii o directie unitard i o continuitate de actiune. La inceput,
el n'a cdutat dect s continue cuceririle incepute cu ocuparea
Ceutei. Pentru a dobndi un punct de sprijin contra Maurilor,

www.digibuc.ro

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE

t INCEPUTUL EXPANSIUNII EUROPENE 117

el a inceput recunoasterea coastei atlantice a Marocului si a

cdutat s intre in raporturi cu Preotul Joan. Asa a incoltit, la
mijlocul secolului al XV-lea, ideea de a atinge India inconjurind Africa.
Explorarea litoralului oceanic al Africei a fost ingreuiatd
de teama stncilor cu care este presdratd coasta si de teama
zonei fierbinti care incepea la sud de tropic 0 unde se credea

c inceteazd orice vieatd. Expeditiile metodic organizate de Enric

Navigatorul i prada : aurul, fildesul, aromatele i sclavii, care
rdspldteau riscurile navigatorilor, Inving toate greutdtile. In 1434,
Portughezii ating capul Bojador, iar in 1446 Capul Verde. Dupd
moartea lui Enric Navigatorul, in 1460, expeditiile se rdresc /And

in 1481, cnd regele Ioan al II-lea le d o noud impulsiune.

In 1485, Diego Cam atinge gurile Congului i ocupd coasta
in numele regelui. In anul urmdtor, Bartolomeo Diaz continua
drumul spre sud pnd cnd, inteo zi, constat cu mirare c avea
uscatul nu la est, ci la vest, dovadd cd trecuse de vrful meridional al Africei. Urcnd mereu spre nord ajunge la actualul
golf San Sebastiano. Echipajul 11 sileste sd se intoarcd in Portugalia, unde debarcd dupd 18 luni de navigatie. Surprins de furtund
la capul sudic al Africei, Diaz II numeste capul Furtunilor, dar
regele Ioan al II-lea nu vrea sd-i lase acest nume de rau augur
si-1 boteazd. Capul Bunei Sperante.
In acelasi timp, Pietro Covilham, Insdrcinat de rege s descopere tara Preotului Joan, strdbate Egiptul, se imbarcd. la Aden
pe o corabie arabd si ajunge in India, la Goa si Calicut, iar de acolo
pe coasta Zanzibarului, In Africa. Raportul pe care-1 trimite regelui
aratd cd din golful Guineei se poate ajunge in Indii. Rdmnea ca

punctul atins de Diaz s fie unit cu drumul descoperit de Covi

lbam. Problema a fost rezolvat de Vasco da Gama.

www.digibuc.ro

RENA.5TEREA $1 REFORMA

118

Vasco da Gama pled. dela Lisabona, la 7 Iunie 1497, cu trei

coed-1)H conduse de pilotul lui Bartolomeo Diaz; in Noemvrie,
trecu de capul Bunei Sperante i. in ziva CrAciunului, ajunse la
Natal. Infruntnd curentele din golful Mozambic i. revoltele echipajului, Gama ajunse, la 15 Aprilie, la Melinda, de unde, cu ajutorul unui pilot arab, atinse coasta Malabarului, lngl Calicut,
apoi la Goa (20 Mai 1498). In Septemvrie 1499, Vasco da Gama
s'a intors la Lisabona cu o incarcdtur care risipi orice indoialA
cu privire la folosul comertului cu Indiile.
In 1502, el a fost insArcinat cu o nou expeditie. In fruntea
unei escadre de 20 vase, care transporta 800 soldati, Vasco da

Gama ajunge la Calicut, bombardeaza orapl, pune mna pe

o flot incarcatA cu orez, o prat% i-i d foc, apoi impune radjahului un tratat de comert, prin care-I obligg O. intrerupA comer-

tul cu Alexandria i sa-i vndd marfa cu pret fix. Aceleag

conditii au fost impuse radjalelor din Cananor, Cochin i
Chiba. Dela inceput, Portughezii se considerd stApnii Oceanului Indian si ii rezerv monopolul comertului cu tara
aromatelor .

Vasco da Gama arda insa c5. Arab se opun la infiintarea

factoriilor portugheze i. ca principii locali preferd sA facd comert
cu Arabii. Portughezii vor trebui A. cucereascd cu armele comertul
oriental. Regele Emanuel (1495-1521) arm treisprezece cordbii
i le incredinta, impreunl cu 1200 de oameni, lui Alvarez Cabral.
Escadra plea' in Martie 1500, dar pentru a evita calmul din golful
Guineei, Cabral o lug in directia sud-vest i. ajunse pe coasta Bra-

ziliei, pe care o botezA Santa-Cruz. Apoi, dupA ce trimise o

corabie sa duel la Lisabona vestea descoperirii, ii urmA drumul
spre Indii i, in August, ajunse la Calicut, marele debueu al aromatelor din Ceylon i. Moluce. Un conflict izbucnit ntre Maurii

www.digibuc.ro

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE

L INCEPUTUL EXPANSIUNII EUROPENE 119

orasuiui i Portughezi se termind cu victoria acestora : orasul

fu borlabardat si 15 corbii arabe scufundate.

III. IMPERIUL COLONIAL PORTUGHEZ

Portughezii n'au cutat dincolo de mari o patrie nou, nici

prnnt pentru o populatie prea numeroas, nici debusee pentru
produsele unei agriculturi i industr echipate pentru export.
Motivul expeditiilor a fost setea de cstig stimulatd de exemplul
Venetienilor.

Dndu-si seama de enorma disproporpe Intre metropold

teritoriile descoperite, ei nu s'au gndit s intemeieze colonii pe
care n'ar fi putut s le populeze, ci au cautat s-si asigure monopolul comercial. Toatd politica lor in Indii decurge din aceste
conditii primordiale.
Vasco da Gama si Alvarez Cabral izbutird s incheie tratate
de aliant si de protectorat cu principii locali i s smulga Arabilor
monopolul comertului cu aromate. Pentru a apdra si a desvolta
acest comert, Portugezii au fost nevoiti sa trimit an de an cordbii
tot mai numeroase in Oceanul Indian, sa pdstreze suprernatia
maritirn, s taie Arabilor cornunicatiile cuMarea Rosie i cu Golful
Persic, s ocupe punctele strategice mai insemnate, s stabileascA

pe coast un lant de puncte de aprovizionare si de factorii intarite, s -distruga vasele concurente i s pstreze secretul itinerariilor cu un cuvnt s practice politica mdrii inchise . Un
astfel de proiram nu putea fi realizat dect prin concentrarea
tuturor fortelor in minile unui singur orn. Deaceea loan al II-lea
a Insarcinat, cu titlul de vice-rege, pe Francisc Almeida sAl coordoneze operatiile militare, negocierile diplomatice i transactiile
comerciale.

www.digibuc.ro

120

RENA$TEREA I REFORMA

Almeida a plecat in 1505, cu o Rota de doudzeci de cbrdbii

care ducea 1500 de soldati si un mare numdr de ne stori,
printre care genovezi, florentini i germani. Expeditia er finantata de un consortiu italo-german. Almeida era convins ba, atat
timp cdt va fi stdpn pe mare, India va fi la discretia lui. be aceea
voia sd-si concentreze toate fortele pe mare si s pdstreze pe coastd

numai punctele de aprovizionare si de refugiu indispensabile.

Dar evenimentele 1-au impins mai departe deck ar fi dorit el
1-au impus o politicd de cuceriri teritoriale.
Arabii, Venetien, Egiptenii i principii din Malabar, amenintati de inaintarea Portughezilor, cautd sa reziste. Almeida bornbardeazd orasele arabe, ca Mombassa, scufundd vasele concurente,

sileste pe principii din Malabar sa rupd relatiile comerciale cu

Arabii i, in 1509, distruge flota arabo-egipteand. la Diu. Superioritatea de mamma si de armament a flotei lor asigurd Portughezilor suprematia navald in Oceanul Indian. Prin posesiunea
Socotorei i Ormuzului, ei pot tdia Arabilor legdtura cu Marea
Rosie si Golful Persic. In 1509, galerele venetiene se intorc goale
dela Alexandria.
Urmasul lui Almeida, Alfons Albuquerque (1509-1515) nu

se multumeste sa pund capdt monopolului arab si sa asigure

Portugaliei suprematia in Oceanul Indian, ci vrea sa ajunga pn4
la insulele produckoare de coloniale si de aromate, la Malaca,
sa ocupe intrarea Mdr Rosii si a Golfului Persic. Realizarea
acestui plan insemna rdzboiul permanent.
Inca inainte de a fi numit vice-rege, in August 1507, Albuquerque cucerise insula Socotora, in Golful Bab-el-Mandeb, Mascat,
pe coasta sud-est a Arabiei i Perla Orientului , Ormuz, care
comanda intrarea in Golful Persic.. In 1510, el ocupd Goa, din
care face capitala Imperiului portughez. Apoi trimite flotele sale

www.digibuc.ro

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE

I 1NCEPUTUL EXPANSIUNI1 EUROPENE 121

spre insulele Sonde. Portughezii supun Ceylonul i cuceresc, in

1511, Malaca, supranumit cheia Orientului, i piata celebr,
unde toate provinciile mrii celei mari i trimit produsele lor cele
bogate . Dela Malaca, Portughezii incep explorarea insulelor
Sondei i ating in 1512 Molucele, insulele extrem orientale ale Arhipelagului malez. ahul Persiei i regele Siamului Incheie aliant5.

cu Portugalia. Albuquerque muri in 1515, dupd ce Intemeiase

Imperiul colonial portughez. Urmasii lui au mai inregistrat ateva
succese : in 1520 Portughezii au atins Peking, in 1542 s'au sta-

bilit in Japonia, iar in 1557 au intemeiat o factbrie la Macao,

in sudul Chinei.
Aceast cucerire inseamn limita expansiunii portugheze in
Extremul-Orient. Redusi la defensivd, Portughezii nu pot irnpiedeca

pe Spanioli s ating, dinspre vest Filippinele, s intemeieze

Manila si s stabileascd, peste Oceanul Pacific, comunicatii regulate intre Mexic i Indiile orientale.
In secolul al XVI-lea, imperiul colonial portughez cuprindea
Coasta Braziiei, dela fluviul Amazon pti la Rio de la Plata ; coasta

occidental a Africei dela 'Ceuta pan la Capul Verde, apoi

golful Guineei i capul Bunei Sperante ; coasta orientald a Africei

cu Sofala, Mosambic, Chiloa si Melinda ; coasta Malabarului,

insulele Sonde si Molucele in Oceanul Indian si Macao la sud de
Canton, in China. Dar posesiunile portugheze se reduceau la un
lant de factorii si de cetdp asezate pe coastd. Imperiul portughez
era mai mult maritim cleat colonial.
Imperiul era organizat sub forma unei intreprinderi comerciale
de stat. Directia supremd apartinea unui consiliu, Casa da

cu sediul la Lisabona. Casa da India organiza caravanele care,

in fiecare an, plecau spre Indii, inedrca i arma cordbille, recruta

www.digibuc.ro

122

RENA$TEREA

I REFORMA

trupele coloniale, acorda negustorilor licentele de comert, controla

factoriile comerciale i statiunile navale, i, dupd ce defalca partea
cuvenit statului, impdrtea comanditarilor beneficiile expeditiei.

alkoria, dus i intors, dura intre 15 i 18 luni. In fiecare an,

intre Iunile Februarie i Aprilie, o flota de 13-15 cordbii pardsea

Lisabona i se intorcea in lunile Mai 0 Septemvrie ale anului

urmdtor. Flota a doua pornea la drum inainte de intoarcerea
primei, lar a treia stationa in permanentd in apele Indiei. Portugalia trebuia deci s intretind trei flote, ceea ce reprezenta o sarcind grea.
Dintre cele 13-15 unitli ale flotei, numai 4-5 erau incdrcate
cu mdrfuri. Celelalte formau escorta militar. In afard de arme
munitii, cornilie duceau in Indii metale, stofe monete pentru

plata produselor exotice i se intorceau cu 1800-3000 tone de

aromate i coloniale, dintre care trei sferturi sau cloud treimi
piper, iar restul ghimber, scortipard, nucd, de muscatd, etc.
Consortiile particulare erau admise sd participe, cu capitalul
i. cu agentii lor, uneori chiar cu cordb echipate pe cheltuiala
lor, la riscurile i beneficle expeditiei. Dar cdpitanii i echipajul vaselor trebuiau sd fie Portughezi. Cumpdrdturile in India
se fdceau sub supravegherea factorilor regali 0. la preturile
fixate de ei, iar la intoarcere mrfurile erau depozitate in magazle Casei da India, 0 vndute de un inspector regal la pretul
fixat de rege.
Dei cantitatea produselor aduse la Lisabona era relativ micd,
iar transportul lor impreunat cu riscuri mari, beneficiile realizate
erau enorme. Piperul, scortioara i camforul care costau la Cana-

nor 31/2, 3, 2% ducati chintalul, se vindeau la Lisabona cu 22,

25, 100 ducati chintalul. Marfa adusd de Vasco da Gama, In a
doua expeditie, a fost cumpdratd cu 100.000 ducati i vndutd

www.digibuc.ro

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE SI INCEPUTUL EXPANSFUNII EUROPENE 123

cu un milion. Scznd partea regelui, care era de 30 % din totalitatea transportului, si cheltuielile expeditiei, rmnea un beneficiu net de 300 la sutd. Expeditia Almeida, din 1505, s'a soldat
cu un beneficiu net de 175 %.
Pela mijlocul secolului al XVI-lea, cantitatea si varietatea marfurilor importate a crescut. In afar de aromate, cordble portugheze Incep s aducd mtdsuri si portelanuri din China, parfumuri,

pietre scumpe (rubine, diamante) si perle din Indii si covoare

din Persia. Valoarea acestor articole a mdrit si mai mult beneficiile comertului oriental. Pela 1572, numai regele realiza un cstig de 500.000 ducati pe an.
Sistemul monopolului de stat, aplicat la comertul maritim,
impunea cele mai grele sacrificii militare si navale. Pentru menti-

nerea suprematiei maritime si aprarea unei coaste lungi de

20.000 km., Portugalia avea nevoie de o Rota numeroas si puternica, de santiere de constructie navald si de manufacturi de arme.

Intre 1497 si 1504, din 104 vase plecate in Indii, nu s'au intors
dect 72. Celelalte 32 au fost scufundate de Arabi sau de furtuni,
avariate sau rtcite. Santierele navale trebuiau s lucreze intens
pentru a repara pierderile si a desvolta flota in raport cu nevoile
mereu sporite ale comertului. Pe malul Oceanului Indian s'au
construit cetati si s'au infiintat garnizoane, iar in larg o flotd de
rzboiu stationa in permanenta pentru mentinerea suprematiei
maritime. Expansiunea portughez a avut dela Inceput un caracter
militar si comercial. In afar de sacrifiicile extraordinare pe care
le impuneau statului, aceste procedee mentineau o stare de rAz-

boiu permanent cu Arabii si cu principii locali, de care aveau

O. profite rivalii europeni ai Portugaliei.
In afar de aceasta, blocarea Oceanului Indian n'a putut fi
mentinuta si monopolul n'a functionat in conditii absolute.

www.digibuc.ro

124

RENA$TEREA $1 REFORMA

Guvernul central era reprezentat in colonii de un vice-rege

care sttea la Goa si avea sub ordinele sale vase guvernatori.
Primejdia acestui sistem, care concentra administratia si comertul

in aceleasi maid, era coruptia. Cu tot controlul Casei da India,

vice-regii si guvernatorii fac ce vor si se imboggesc fdcand comert pe cont propriu. Dar chiar onesti i desinteresati fiind, ei
nu pot reprima venalitatea i ldcomia subalternilor bor. apitanii
de cordbii se imboggesc din rechizitii, contraband i comert.,
disciplina suferd cu atat mai mult cu cat marinarii nu primeau solda regulat. Lucru si mai grav, cdpitanii insdrcinati cu paza intrrii
in Marea Rosie si in Golful Persic se las mituii, i astfel, dupd o

scurtd perioadd de intrerupere, aromatele apar din nou pe Piga

Alexandriei.

Aceste fapte constitue simptome ingrijordtoare pentru stdpa-

nirea portughezd. Imperiul pane probleme prea grele pentru

resursele metropolei. Portugalia avea prea pgini oameni si o
economic prea inapoiatd pentru a transforma imperiul maritim
inteun adevdrat imperiu colonial. Stapanirea ei teritoriald,
redusd la cateva puncte de sprijin pe coastd, era prea slabd
pentru a rezista redutabilelor rivalitgi la care era expusd.
Numdrul mic al populatiei nu i-a permis s pdtrund inlduntrul teritoriilor descoperite i sa-si consolideze stdpanirea asupra coastelor. Disproportia intre suprafata metropolei i intinderea imperiului nu explicd Insd fragilitatea im-

periului portughez. Olandezii n'aveau o bazd teritoriald mai

mare si totusi au izbutit acolo unde au fost infranti Portughezii.

Cauzele profunde ale decadentei coloniale portugheze trebue

autate in pozitia geografica, in structura economica si in
urmdrile unirii Portugaliei cu Spania (1580-1640).

www.digibuc.ro

DESCOPER1RILE GE0GRAF10E $1 INCEPUTUL EXPANSIUND EUROPENE 125

Atka timp cat Mediterana era Inc centrul principal al comertului mondial, pozitia geografied asigura Portugaliei rolul de initia-

toare in traficul oceanic. Dar cand desvoltarea Angliei, Frantei,

Olandei i Tdrilor Scandinave a mutat centrul activitatil economice
mondiale in Marea Nordului, Portugalia se gdsea intr'o pozitie
excentria fata de marile curente internationale cu atat mai
mult cu cat monarhia n'a izbutit sA facd din Lisabona un centru
economic international.
In al doilea rand, Portugalia nu s'a transformat, nici in perioada
celei mai intense expansiuni coloniale, din tard agricold in lard.
industriald. Si numai o puternicd industrie nationald putea s
sustind o politicd de expansiune colonial i sA consolideze imperiul colonial stabilind o solidaritate de interese intre metropold
si colonii.
Dar, mai presus de orice, decadenta puterii coloniale a Portugaliei se datoreste pierderii independentei sale (1580-1640). Prin
unirea sa cu Spania, Portugalia a fost taritd in rdzboaiele lui Filip
al II-lea cu Olanda, Anglia si Franta. Flota ei a trebuit s ia parte
la expeditiile navale spaniole i sA indure efectele dezastrelor sufe-

rite. Infrangerea flotei invincibile , In 1588, a avut ca urmare

distrugerea flotei de rdzboiu portugheze. Apoi starea de rdzboiu
a permis rivalilor Portugaliei sA intrebuinteze toate mijloacele
pentru a mina comertul portughez i a-i rapi posesiunile coloniale. Cordbiile Portughezilor au fost urmdrite, prddate i scufundate, factoriile lor bombardate, vasalii i aliat lor indigeni

indemnati la revoltd, posesiunile lor contestate. In secolul al

XVII-Iea, Olandezii ocupd coloniile portugheze din Arhipelagul
malez ; In secolul al XVIII-lea Francezii i Englezii se stabilesc
in Indfi. Din imperiul colonial portughez n'a mai rdmas in Oceanul

Indian deck Diu, Damao (nord de Bombay), Goa, Macao si

www.digibuc.ro

126

RENAVERtA % 1ttF0kMA

o parte din insula Timor. Imperiul colonial portughez a trdit

abia un secol.
0 soart deosebit a avut Brazilia care, descoperita la intmplare si multd vreme nesocotitd, avea sd ajunga creatia cea mai
insemnatd si capodopera coloniald a Portugaliei. Spre deosebire
de celelalte posesiuni portugheze, Brazilia a devenit o tar% de
imigratie si de colonizare european. Alfonso de Sonza, trimis
in 1532, ca glivernator, imparte pamntul in feude ereditare si
le ddruieste unor nobili, pe care-i investeste cu drept de jurisdictie asupra locuitorior de pe feudele bor. Pentru a le popula,
Sonza atrage toatd drojdia Lisabonei: ocnasi, faliti, femei pierdute si-i ajutd sd Intemeieze ferme care pregkesc drumul colonilor viitori. Dealungul coastei apar plantatii infloritoare de
zahdr, iar mai trziu de cafea si, pentru a feri populatia indigend
de munca silnicd, guvernul favorizeazd introducerea sclavilor
negri. In opera de ocrotire a Indienilor, guvernul a fost ajutat
de ordinul Iezuitilor, ai cdrui membri au creat inlduntrul
continentului teritorii rezervate, numite <ireductiuni , unde

Indienii au fost crestinati, deprinsi cu vieata sedentard si

feriti de contactul cu colonii si creolii. Desi sistemul nu
si-a atins deck in parte scopul, in regiunile depdrtate
de coastd controlul autoriatilor fiind aproape imposibil,

soarta indigenilor a fost mai putin grea deck in coloniile

spaniole.

Apoi bogtia pdmntului si libertatea de care se bucurau

colonii in aceste tinuturi au atras din ce in ce mai multi coloni
si comercianti. Brazilia s'a ridicat astfel la un grad exceptional
de prosperitate, iar cnd, la inceputul secolului al XIX-lea,
proclamat independentd, fosta colonie s'a despArtit de metropola
www.digibuc.ro

DESCOPERWLE OLOGRAPICE SI DictMTUL EXPANSIUNIt EURONNE 127

ei <0aa cum fructul copt se desprinde de pom, fara violenta, fat%

manie i frd resentiment .
IV. DRUMUL SPRE VEST g DESCOPERIREA AMERICEI

Circumnavigatia Africei a fost rezultatul unei sfortdri hidelungate i metodice. Descoperirea Arnericei se datorete unei

greeli norocoase . Pe baza credintei eh' pmntul e rotund 0

c apusul Europei nu e separat de Extremul Orient cleat prin
Oceanul Atlantic, Cristofor Columb a pornit, in 1492, sd descopere drumul Indiilor spre vest 0 a nimerit, fdrd s-i dea seama,
in America.

Cum rezultd din documentele recent descoperite in arhivele

Genovei, Cristofor Columb s'a nscut intre 26 August 0 31 Octomvrie 1451, dintr'o familie de tesdtori genovezi, care tinea
un debit de vinuri. N'avea deci strrno0 nobili, n'a fcut studiile
universitare strlucite, nu putea avea cultura 0iintificd, nici relatiile
savante, nici experienta maritim de patruzeci de ani , cu care

avea sd se laude mai trziu. Dup ce a urmat un timp meseria

taalui su, a fdcut ca marinar cteva cdltorii in Mediterand
a luat parte la o expeditie in Anglia, apoi s'a stabilit la Lisabona,
unde trdia, impreund cu fratele sau Bartolomeu, din copierea hdrtilor maritime 0 unde s'a cdsdtorit. Descoperirile portugheze, care

fceau necontenite progrese, 1-au atras inteatat Inca s'a dus

0 el pang in Guinea portughezd. Povestirile navigatorilor, care
pretindeau c'au vzut la vest de Asore, plutind pe ocean, sculpturi de lemn, trestii uriaK i lemne necunoscute in Europa, confirmau indicatiile multor hrti care ardtau existenta unor insule aF-

zate in largul oceanului neexplorat. Pe de alta parte, Columb a

cunoscut harta i scrisoarea ceIebrului medic 0 astronom florentin
Toscanelli, trimise unui preot portughez in 1474. Scrisoarea, care

www.digibuc.ro

128

RENA$TEREA SI REFORMA

s'a pdstrat, vorbeste de un drum scurt spre Indii si spre insula

Cipangu (Japonia). Insula aceasta e bogatd In aur, In perle
In pietre pretioase; templele i palatele sunt acoperite cu aur
masiv . Indicatiile lui Toscanelli, care reduceau cu o treime circonferenta pdmntului, Intdrird credinta lui Columb cd, plutind
spre vest, ar descoperi Cipangu i alte insule necunoscute .
In 1483, Columb ceru regelui Joan al II-lea al Portugaliei trei
caravelle aprovizionate pentru un an. La avisul consiliului sdu, Ion
al II-lea declind propunerea. Prin fratele sdu Bartolomeu, Columb
fcu aceeasi cerere regelui Angliei i regelui Frantei, dar fu refuzat
asigurat prosi de acestia. Atunci s'a stabilit In Spania, und
tectia ducelui Medina Cell si a altor demnitari dela Curte. Propunerea lui fu supusd unei comisii, ai cdrei membri in unanimitate
o gdsird imposibild. La interventia confesorului sdu, Isabella primi

totusi pe Columb i, dupd cdderea Grenadei, Ii acceptd conditiile.

Prin conventia dela Santa-F, Columb primea titlul aproape

princiar de amiral, vice-regalitatea tuturor pdmnturilor pe care
le-ar descoperi si a zecea parte din produsul comertului cu aceste
tdri.
La 3 August 1492, Columb pdrdsi portul Palos cu trei caravelle

si 120 de oameni. Dupd ce atinsese insulele Canare, se avntd

in necunoscut. Impinse de un Ant favorabil, cordbille mergeau
att de repede 'Mat, in zorii zilei de 12 Octomvrie, marinarii,
zdrird la marginea orizontului o fsie de pdmnt. Columb credea
cd se afld in fata Cipangului. In realitate, se afla In fata insulelor
Bahama. Peste cteva zile el descoperi insula Cuba pe care o lu
drept Cipangu, apoi insula Haiti pe care, din cauza climei sale
asemndtoare cu a Spaniel, o botezd Hispaniola. Toate aceste
insule erau locuite de oameni bruni, aproape goi, dar impodobiti

www.digibuc.ro

OESCOPERUULE GEOGRAPICE I INCEPUTUL EXPANSIUNII EUROPENE 129

cu biecte de aur. Convins cg a ajuns in Indii, Columb i-a numit

Indieni. Dupl ce din resturile uneia din cordbille sale naufragiate
a construit prima intdriturd spaniold In Haiti, Columb a ordonat
intoarcerea i, la 15 Martie 1493, a sosit in Spania, cu doi Haitieni

cteva mostre de aur, incredintat cd a descoperit tara

aurului.

Columb a mai fcut nc trei cltorii 'in America. In cursul

celei de a doua (Sept. 1493Iunie 1496), a descoperit o serie de
insule din grupul Antilelor mici, locuite de Caraibi slbatici,
dar inteligenti, a ajuns apoi la Hispaniola, unde a gdsit fortul
de lemn distrus i garnizoana mceldritd; iar in drum spre Cuba
a descoperit Jamaica. Convins cg la Cuba a atins continentul
asiatic, s'a intors la Cadix.
Expeditia a treia (Mai 1498Noemvrie 1500) 1-a condus la
gura Orinocului i i-a permis sg. atingg pentru prima oard continentul nou; iar in cursul cgltoriei a patra (Mai 1502Noemvrie 1504), a explorat litoralul Americei centrale si a venit in contact cu civilizatia din Yucatan.

Columb n'a corespuns sperantelor pe care Spania le pusese

in el. Colonist care I-au insotit au descoperit tari roditoare, dar
n'au gsit comorile de aur la care se asteptau. Ei au inceput sa
se certe intre dnsii i s trimitg in Spania plngeri contra lui
Columb. Pentru a pune capat acestor conflicte, amiralul insusi

a cenit reginei Isabella sd trimit un comisar care s verifice

plngerile indreptate contra lui. Comisarul a pus pe Columb
in lanturi si 1-a trimis in Europa. Regina 1-a eliberat, dar nu I-a

mai lasat stdpn pe tarile descoperite. In ultima sa expeditie

pierdut cordbfile pe coasta Americei centrale i s'a
intors bolnav in Spania (1504). Columb a murit, in 1506, sgrac
aproape uitat, Mfg s tie cd a dat Castiliei o Lume Nola.
Columb

www.digibuc.ro

130

RENASTEREA $1 REFORMA

Primul care arm* lumii descoperirea unui nou continent

fu Amerigo Vespucci. Originar din Florenta, Vespucci ajunse
in Spania, pela 1490, ca agent al Bncii Medici. In 1497-1498
0 1499-1500, el intreprinse cloud caltorii, care-1 conduser
pe coasta nord-est a Americei de Sud, numit de el Venezuela ( Venetia Mich' ), din cauza locuintelor construite de
Indini pe ap. In descrierile sale de cAltorie, Vespucci a
sustinut cI pmntul explorat de el aPartine unui continent

nou. Umanistul german Ringmann a propus, si posteritatea

a probat, ca Lumea Noua descris de Vespucci s fie numit
America. Numele acesta s'a generalizat la mijlocul secolului
al XVI-lea.
Descoperirea lui Columb risca s aducd pe Spanioli in conflict
cu Portughezii. In 1473, papa Martin al V-lea atribuise Portugaliei
privilegiul exclusiv al descoperirilor. La cererea Spaniei, Alexandru
al VI-lea Borgia revizui sentinta predecesorului su si imprtil umea

coloniald intre Spania si Portugalia. Prin bula din 4 Mai 1493,

toate teritoriile descoperite la est de meridianul care trece la 100
mile de Asore furl atribuite Portugaliei ; iar Spaniei, teritoriile
descoperite sau de descoperit la vest de aceast linie. La protestul
Portugaliei, linia de demarcare a fost impinsd cu 170 mile spre
vest (Tratatul dela Tordesillas, 7 Iunie 1494). Cum ins traseul
liniei de demarcare nu era cunoscut in emisfera oriental, nu se
stia dacg Molucele sunt in zona spaniol sau portughez. Intemeiat pe informatiile Ca" dincolo de pmntul descoperit de
Columb se ad un ocean imens, care comunicd cu Atlanticul printeo strmtoare, situata de exploatatori in regiunea lui Rio dela
Plata, Portughezul Magellan si-a propus s verifice daca pe acest
drum se poate ajunge la Moluce.

www.digibuc.ro

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE I INCEPUTUL EXPANSIUNII EUROPENE 131

Spaniolii care, venind din Hispaniola, se stabiliser% in regiunea

Panarnei de azi, aflara dela Indieni ea la apus se intinde o aka

mare i un tinut mai bogat in aur decal Spania in fier. Vasco
Nufiez de Balboa porM, in 1513, sa descopere aceasta mare. In
fruntea unei cete de nouazeci de Spanioli, Balboa isi tdie drum
prin padurile seculare i in mijlocul triburilor dugnane i, dup./
cloud zeci i cinci de zile, ajunse in varful unui munte, de unde
yazu un nou ocean. Balboa Il numi Mar del sur, Marea de Sud.
Descoperirea lui Balboa insearnna a doua etapa decisiv, dupa
Columb, in istoria explorarii Lumii Noui.

Gura raului La Plata, descoperita de Portughezi in 1516,

fusese explorata de Diego Solis, care pieri inteo lupta cu indigenii, convins c imensul estuar e stramtoarea care leagd At lanticul cu Mar del sur. Iluzia avea sa fie risipit de Magellan.
Magellan era un orn de tiinta adevarat i expert in chestiunile maritime. In 1504, la varsta de 25 de anis se duse in Indii,
se btu, timp de apte ani, pe toate coastele Oceanului Indian,

contra InAlor, Arabior, Egiptenilor i Malezilor, fu 'Ara de

mai multe ori i dadu dovezi stralucite de curaj, initiativd i ho-

tdrire. Dup expeditia din 1511, care explorase Molucele i

adusese informatii exacte despre pozitia i natura acestor insule,

Magellan se intoarse In Portugalia cu intentia de a descoperi

stramtoarea de mult cutata intre Oceanul Atlantic 0 Mar del
sur 0 de a atinge spre vest Extremul Orient i tam. aromatelor.
Negasind intelegere i sprijin la regele Emanuel, s'a denaturalizat

i i-a oferit serviciile Spaniei, care i le-a primit.

La 20 Septemvrie 1519, Magellan a par-Ash, cu cinci corabii,
portul San Lucar, a coborit dealungul coastei atlantice a Ansericei de Sud i a stabilit ca gura raului La Plata nu e stramtoarea

www.digibuc.ro

9*

132

RENA$TEREA $1 REFORMA

cdutat. Dupd ce a iernat pe coasta Patagoniei si a inbusit rAscoala echipajului de pe trei vase, in Octomvrie 1520, expeditia
inted In strmtoarea care serpuieste.printre munti inalti, acoperiti
de ghetari. Cinci sdptdmni avurd cordbiile de luptat cu furtuna
cu stncile pnd ce ajunseserd la marea deschisd, care le apdru
att de linistit inct o numird El Mar Pacifico, Oceanul Pacific. 0 corabie renuntase la luptd si se intoarse in Portugalia.
Celelalte patru se Indreptard spre nord-vest i, impinse de
vnturi regulate, dupd noudzeci si opt de zile, atinserd arhipelagul

Filipinelor. In ultimele sdpamni echipajul nu mai avea de

mncare dect pesmeti mdcinati de viermi. Mncardm rumegus
de lemn, iar sobolanii erau o mncare att de aleas bleat o pia-

team cu o jumdtate de ducat , spune Pigafetta in jurnalul sdu

de bord. Dar scopul lui Magellan a fost atins. Peste partea noul
a gIobului, el a tras o linie care 1-a,condus, pe drumul de vest,
la meridianul atins de Portughezi dinspre est. Succesul s'a transformat insd repede In tragedie. Magellan a fost omorit intr'o
lupta cu indigenii, doudzeci i apte din ofiterii lui au fost atrasi
inteo cursd i maceldriti; una din cele patru cordbii era att de
avariatd !neat a trebuit sd fie arsd; alta care voia sd se intoarcd
la Panama pieri inteo furtund ; dintre celelalte cloud, una singurd,
Vittoria, izbuti, sub conducerea lui Sebastian del Cano, sd. se intoarcd la Lisabona pe la capul Bunei Sperante. Din cei 250 tovardsi ai lui Magellan n'au mai rdmas in vieatd dect 17, 0 Vittoria
abia se mai tinea la suprafata apei, cnd, la 8 Septemvrie 1522,

intrd in portul Sevillei. Aromatele pe care le aduse din Moluce

pldtird cheltuielile intregii expeditii. Magellan dovedise cd se poate
ajunge la insulele aromatelor frd a atinge tdrile i mdrile Portughezilor i, In 1527, Spaniolii izbutird sd stabileascd legdturi
directe intre coasta occidentald a Mexicului i Arhipelagul malez.

www.digibuc.ro

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE I INCEPUTUL EXPANSIUNII EUROPENE 133

Expeditia lui Magellan e poate cea mai glorioasd si mai mareatd faptd din istoria descoperirilor maritime. Magellan a descoperit drumul de vest pe care in zadar II cdutase Columb si a
condus prima cdTatorie in jurul pdmntului, care a revelat existenta Oceanului Pacific si a revolutionat conceptia geograficd a
lumii.
V. CUCERIREA LUMII NOUI

Dupd prima generatie a descoperitorilor, apare, la inceputul

secolului al XVI-lea, o noud, generatie, a cuceritorilor Conquistadores

care, impinsi de setea de aur, in patruzeci de ani,

aveau sd intindl stdpdnirea Spaniei dela California si Arkansas,

/And la Rio Maule, la sud de Santiago, in Chili. Cei mai vestiti
sunt Hernando (Ferdinand) Cortez si Francisc Pizarro, dar,
in jurul lor sau in opozitie cu ei, se ridicd un mare numr de aventurieri iesiti din clasa mijlocie, pe care lipsa de mijloace a impins-o

s caute cdstig in lupte i aventuri : jurisconsulti ca Quesadas

Enciso, fosti soldati ai rdzboaielor italiene ca Pedro de Valdivia,
marinari ca Alvar Nufiez Cabez de Vaca, copii lepddati ca Diego
de Almagro, boieri mici (hidalgos) ca Hernando de Soto, Pedro de

Alvarado, Sebastian de Belalcazar, etc. Acestia sunt gata s ia

parte la toate expeditiile care oferd perspective de pradd si de
imbogdtire. Spiritul care-i insufleteste a fost rezumat inteo frazd
de Cortez, cdnd a debarcat in insula San Domingo : N'am venit

aici s muncesc pdmntul ca plugarii, ci sa caut aur .

Colonizarea spaniold a inceput cu insulele Haiti (Hispaniola)
0 Cuba. Diego Colon, fiul lui Columb, numit In 1509 guvernator
al Hispaniolei, pregdti colonizarea Cubei. Dupd noudsprezece
ani dela descoperirea lui, in 1511, Diego Velasquez ocupd insula
o transform-a In baza de operatii pentru explorarea continentului.

www.digibuc.ro

134

RENASTEREA $1 REFORMA

Intre 1517 si 1519, Velasquez organizA dou expeditii pentru

recunoasterea Americei centrale. In Februarie 1517, vreo sutd de

aventurieri ambitiosi, In frunte cu Hernandez de Cordoba, debarcar In peninsula Yucatan, unde fur surprinsi s intalneasca
oameni imbrcati in haine de bumbac vopsit, ardturi de porumb
si un oras cu cldiri de piatrd gat de monumentale i de ciudate
inct 1-au numit Cairo cel Mare. Atitudinea rzboinic a indigenior a silit pe Spanioli s se Intoard. In Cuba.
A doua expeditie, condus de Juan de Grijalva a explorat
golful Caraib si a atins coasta Mexicului actual. Pretutindeni
Spaniolii au fost primiti prieteneste de indigeni, care se artau
bucurosi s schimbe podoabe de aur contra perlelor de sticlk ale
oaspetilor lor. Expeditia se intoarse la Cuba cu mostre de aur
cu povestiri minunate despre bogAtiile regelui aztec, Montezuma, care-si avea resedinta intr'un oras de piatrd, zidit In mijlocul unui lac.
Pe baza acestor stiri, Diego de Velasquez Insrcina pe Hernando Cortez cu conducerea unei noui expeditii, care s exploreze interiorul continentului. Hernando Cortez (1485-1547)
s'a nscut dinteo nobila familie castilan, a studiat la universitatea din Salamnca, apoi, urinal-it din cauza unui duel, a plecat
sd-si caute norocul In Ind. Stabilit in Hispaniola s'a semnalat
prin insusirile sale de organizator si de conductor .de oameni.

Numit guvernator al Cubei, Velasquez 1-a luat cu sine ca

secretar si, In 1519, 1-a Insdrcinat cu conducerea expeditiei
in Mexic.

La 21 Aprilie, Cortez debarcd la Tabasco, pe coasta Mexicului cu cinci sute de voluntari, printre care treizeci i doi de
sapte tunuri i asesprezece
arbaletrieri i treisprezece puscasi,
Populatia indigend Ii primi cu o ploai de sageti. Interventia

www.digibuc.ro

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE i INCEPUTUL EXPANSIUNII EUROPENE 135

cavaleriei i superioritatea armamentului asigura Spaniolilor o

victorie decisiva i contribui la raspandirea legendei ca sunt

invulnerabili. Triburile se supun unul dupa altul i aduc invingatorilor aur i sclave. La nord de locul de debarcare, Cortez intemeiaza un oras nou, Villa Rica de Vera Cruz, il organizeaza
dup./ modelul oraselor castilane, cu un consiliu municipal, primar,

etc., si primeste dela noua municipalitate titlul de capitan general. Prin acest ciudat procedeu constitutional, Cortez indica
limpede hotarirea sa de a nu recunoaste, In tarile cucerite de
el, alt stapan afara de regele Spaniei. Situatia aceasta satisface deopotriva lealismul sau de cavaler i ambitia sa de
conquistador.

Inainte de a se indrepta spre capitala MeXicului, Cortez s'a

informat cu grija asupra civilizatiei, organizarii i caracterului
popoarelor cu care avea sa intre In contact.

Podisul inalt al Mexicului era sub stapanirea Aztecilor, un

popor razboinic care supuse toate triburile din jurul podisului
Intinsese influenta dela Colorado pna la Panama. Imperiul mexican era o confederatie de triburi unite prin expeditii
razboinice comune. Regele, ales dintre membrii aceleiasi familii
a lui Montezuma, era asistat de un consiliu format din seffi principalelor familii.

Triburile erau Impartite in dase. Nobilimea ereditara avea

privilegiul de a nu pl./Ai dari, de a locui In palate de piatra si de
a alege din randurile sale pe mani demnitari ai statului. Preotii
formau clasa a doua, puternic ierarhizata, sub conducerea
unui preot suprem, si foarte influenta. Ei Intretineau cultul soarelui,
al astrilor si al strmosilor, indeplineau ritualul prin care asigurau
poponflui protectia divina i stabileau calenciarul,

www.digibuc.ro

136

RENA$TEREA I REFORMA

Massa poporului era format din agricultori, meseriasi

negustori liberi, care intrebuintau pentru luerdrile lor prizonieri
de rdzboiu redusi in stare de robie.
Vieata economica se intemeia pe agriculturd. Aztecii nu cunosteau animalele de munc, nici uneltele de fer, dar practicau
irigarea i ingrdsarea ogoarelor. Pmntul era lucrat cu sape
hrlete de lemn, intdrite uneori cu alamd. Plante le lor speciale
erau porumbul, cartofii, roii1e, tutunul, bumbacul, palmierul,
cacao, etc. In afard de bisonul stepelor, America precolombiand
n'a cunoscut dect patrupede mici. Singurul animal care putea
fi intrebuintat la crdusie era lama, in America de Sud. Indienii
nu cunosteau nici roata, nici carul.
Aztecii faceau un comert destul de activ cu perle, aur, pene,
articole de imbfcminte, arme, vase si produse alimentare.
Meseriasii i negustorii erau organizati in corporatii.
Din punctul de vedere al tehnicei, Aztecii erau in faza intermediard dintre neolitic i epoca metalelor. Uneltele i armele lor
erau din lemn, piatra sau obsidiand. Dintre metale nu cunosteau

cleat aurul i cuprul, din care i fabricau podoabe. Bronzul

fierul le erau necunoscute. Armele lor consistau din : arcuri
sgeti, lnci i sulite, scuturi de lemn i platose de bumbac.
Capitala Aztecilor, Tenochtitlan (Mexic), era zidit in mijlocul
unui lac srat i comunica cu uscatul prin sosele de piatr. Palatele sefilor, localurile publice i templele erau construite din piatra,

iar locuintele oamenilor de rand din carnaidl nears sau din

vltuci i acoperite cu stuf.
Inainte de a porni contra Aztecilor, Cortez a luat o mdsurd
care a contribuit, mai mult dect toate victoriile, la formarea
legendei lui: a distrus toate cordbiile cu care sosise din Cuba.

www.digibuc.ro

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE I INCEPUTUL EXPANSIUNII EUROPENE 137

Tdind ofice putintd de retragere, a silit i pe cei mai sovditori s

meargd inainte i a Incorporat In trupele sale pe cei 100 membri ai
echipajului.

Corpul expeditionar se reduce la 400 fantasMi, 15 adreti

sase tunuri. Dar pe drum se mdreste cu trupele triburilor supuse

de Azteci sau invinse de Cortez. Vdzdndu-si vasalii i aliatii

incorporati in armata spaniold, Montezuma incearcd mai Intdiu
opreascd pe Cortez trimitandu-i daruri bogate, apoi, neizbutind, Il invitd in capitala sa. Spaniolii pdtrund In Tenochtitlan,
primiti cu onoruri particulare i gdzduiti. impdrdteste. Dar
Spaniolii se simt ca Inteo cursd. Soselele care leagd orasul cu
uscatul sunt intretdiate de poduri mobile g purtarea lui Montezuma nu le inspird prea multd incredere. Dupd o sdpamnd
de ingrijorare, Cortez lud o hotdrire extraordinard : il face prizonier pe Montezuma, in propria sa capitald, i guverneazd Mexicul
prin mijlocirea lui. Dar, in timpul unei expeditii contra lui Narvaez, trimis de Velasquez sd-1 aresteze pe Cortez, Aztecii se revoltd i du/ ce omoard pe Montezuma, silesc pe Spanioli s

evacueze 'orasul (30 Iunie 1520).

Cortez construeste 13 cordb pe care le transportd bucat

cu bucatd la Tenochtitlan, impresoard orasul, taie conducta de apd
comunicatiile cu exteriorul, dar nu poate lua orasul cleat dup
ce-1 ddrimd casd cu cash* (12 August 1521). Spaniolii au cuCerit
Mexicul, dar n'au gdsit comorile de aur la care se asteptau.

Carol Quintul a rdspltit succesul lui Cortez numindu-1 guvernator i cdpitan general al Nouei Spanii (Oct. 1522), care se

intindea dela Colorado pdnd la istmul Panama.

Spaniolii au cautat s cucereascd i sudul Statelor-Unite.

Dar In Texas i Florida au inalnit triburi primitive, care n'aveau

www.digibuc.ro

138

aENAsTEREA I REFORMA

rezerve de aur. Panfilo de Narvaez a condus in 1528 o expeditie

in regiunea Mississipi, dar foamea, bolile i atacurile Indienilor
i-au mistuit oamenii. Hernando de Soto, care a reinnoit experienta
in 1539-1542, n'a fost mai norocos.
Dezamdgiti, Spaniolii renuntd la regiunile din nordul Nouei
Spanii. Terenul rmne liber pentru Francezi, Englezi i Olandezi. America centrald i coasta septentrionald a Americei de
Sud furd recunoscute intre 1498 si 1502, dar colonizarea nu incepe

deck in 1508, cnd Alonso de Ojeda si Diego de Nicuesa intemeiazd Castilla del Oro si Nueva Andalusia, pe teritorul cuprins
Intre coast septentrionald a Colombiei si Nicaragua. Cu ajutorul
aventurierior veniti din Antile sd-si caute norocul pe Tierra firrme,
adicd pe continent, ei intemeiard mai multe colonii4. San Sebastian (1510), Santa-Maria la Antigua (1510), Nombre de Dios,
care servird ca baze de operatii exploratorilor Americei de Sud.
Dupd ce Vasco Nuiiez de Balboa descoperise, in 1513, Mar
del sur, Marea de Sud, atentia cduttorilor de aur fu atras de
povestirile Indienilor asupra coastei occidentale a Americei de Sud.

In 1522, Pascal de Andagoya explorase coasta Mkii de Sud

aduse informatii despre bogtiile unei tri, Biru, din care SpaUiolii au fcut Peru. In 1524 si 1526, Francisc Pizarro si Diego

Almagro organizeazd cloud expeditii care ating insula Gallo,

la nord de Equator, descoperd ogoare bine cultivate, orase mari
sosele ingrijite, mrtur ale unei civiliz4ii dezvoltate si ale unei

tdri populate. Intreprinderea pare ant de primejdioas, hick

guvernatorul Panamei d ordin expeditiei sd se intoarcd.
Pizarro trage in jurul lui un cerc i invit pe aceia care vor
sa continue expeditia s intre in cerc. Treisprezece voinici, care
aveau s fie Innobilati de' Carol Quintul, s'au ciclarat gata sa-1.

www.digibuc.ro

DESCOPEIURILE GEOGRAFICE I INCEPUTUL EXPANSIUNU EUROPENE 139

urmeze. Hotdrirea lui avea sd dea Spaniei jumdtate din America

de Sud.
Cu o corabie pe care le-o aduse Almagro, Pizarro 0 cei treisprezece tovard0 se indreptard spre sud, aruncard.ancora la Turnbez, in golful Guayaquil, unde furd bine primiti de eful local.
Pizarro mai vizit cteva orase la sud, care-i confirmd cele auzite
despre puterea i bogdtia regatului Inca0lor 0 se intoarse la
Panama. Expeditia durase optsprezece luni.
Cucerirea regatului Incgilor, care se Intinde dela Quito pang

la Rio Mau le, pe mai mult de 35 grade de latitudine, reclaind

forte insemnate. Guvernatorul Panamei refuznd s i le dea, Pizarro plea in Spania i obtinu dela Carol Quintul o audientd,
in urma cruia fu numit guvernator i cdpitan general al Nouei
Castilii, iar Almagro comandant la Tumbez.
Cu 180 soldati 0 27 cai recrutati in Panama, Pizarro debarcd
la Tumbez, unde prime0e ceata de intdrire a lui Hernando de
Soto 0 0irea despre desbindrile din regatul Inca0lor.

Regatul Inca0lor cuprindea tdrmul Pacificului i podipil

Malt al Anzilor, dela Columbia pnd. la Chili. Regele era considerat ca reprezentant al Soarelui pe pdmnt si, pentru a asigura
puritatea rasei sale, se cdstorea cu sora sa mai mare. Adorat
ca un zeu, regele repartiza pdmntul i cirezile de lame, rezervnd pentru intretinerea statului cloud treimi din toate produsele.
Serviciul obligator ii procura o armatd numeroasd, care i-a servit

ca instrument de cucerire 0 de rdspndire a cultului Soarelui.

Capita la, Cuzco, avea palate, temple 0 monumente de proportii uriae, impodobite cu basoreliefuri i pldci de aur, care
au umplut de uimire pe conquistadori. Legdtura intre capitald
provincii era inlesnit printeo retea de osele, cum nici Carol

www.digibuc.ro

140

RENA$TEREA $1 REFORMA

Quintul, cu toatd puterea lui, n'ar fi putut construi mai bune .

Doud cdi paralele, legate prin altele transversale, strdbteau regatul dela nord la sud, una dealungul mAni, alta peste
Anzior Marginea acestor osele, largi de 3-4-12 m., era intdritd,
contra surpdturilor i inundatiilor, cu ziduri
cu plantatii de
copaci. Poduri de piatrd sau punti suspendate, construite din
liane 0 din lemn, duceau peste ape 0 prdpdstii. Caravanseraiuri
ofereau cdldtorilor addpost i hrand. Aceste cal de comunicatie
sunt cu atat mai uimitoare cu cat Inca 0i nu cunosteau nici carul,
nici animalele de tras. Din punct de, vedere tehnic, Incaii 0iau
sA extragd i sd lucreze aurul, argintul, arama, cositorul i platina,

din care fabricau podoabe i unelte artistice. Ceramica i stofele

lor se distingeau prin varietatea motivelor decorative 0 prin

stralucirea culorior. In agriculturd practicau irigatia i ingedarea
cu guano.

Si totusi, Imperiul acesta aa de impozant ca infdt4are s'a

prdbu0t la simpla atingere cu o mama' de aventurieri. Cauze
interne 0 externe au contribuit deopotrivd la acest rezultat.
Indrzneala i perfidia conquistadorilor au fost ajutate de anarhia

internd. and Pizarro s'a prezentat in numele atotputernicului

impdrat Don Carlos la succesiunea Imperiului Inca, rdzboiul
civil dura de apte ani. Huescar, fiul legitim al ultimului rege,
fusese detronat i arestat de fratele sdu vitreg, Atahualpa, care,
dupd. ce exterminase triburile credincioase lui Huescar i pe
toti membrii familiei regale, 0-a fixat capitala la Cajamarca 0
domnea prin teroare i violentd.
Afiand aceste evenimente, Pizarro pdrsi litoralul, in toamna
anului 1532, cu o sutd kle soldati i asezeci i doi de aldreti,
trecu Cordillera occidentald 0, la 15 Noemvrie, ajunse la Cajamarca.

www.digibuc.ro

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE I INCEPUTUL EXPANSIUNII EUROPENE 141

Orapf era prsit, dar armata lui Atahualpa era concentratd in apropiere. Pizarro ii aeza oamenii in oras si trimise lui
Atahualpa o delegatie s-1 invite la fratele su , in Cajamarca.
A doua zi, 16 Noemvrie, Atahualpa veni insotit de o escortd numeroasa, dar neinarmat si se opri in centrul orasului, in mijlocul

pietii goale. Un dominican, Valverde, iesi atunci Inaintea lui,

cu o carte de rugdciune inteo mn si cu crucea intealta ; prin
mijlocirea unui interpret, ii ardta superioritatea religiei crestine
si Ii ceru s recunoasca suzeranitatea regelui Castiliei, cAruia
vicarul lui Cristos pe pdmnt, papa, i concedase Lumea Nou
pentru a o converti la dreapta credint. Atahualpa trnti la p.a.-

mnt breviarul i rdspunse ea' nu vrea s fie vasalul nimnuia.

Atunci Spaniolii, care stteau ascunsi nvlir in mijlocul

atacar cu pustile si cu sbiile escorta si fcur prizonier
pe Atahualpa. Cum Indienii erau fr arme, au fost nvini fdra
priemjdie pentru vreun crestin , spune Pizarro. Spaniolii evaluiazd
numarul victimelor intre 2.000 si 10.000. A doua zi, tabara Indie-

nilor a fost pradat, vesela de aur si de argint a casei imperiale

confiscat, Indienii si cirezile Mr de lame impartite lute Spanioli.
Atahualpa incerc s-si redobndeasc libertatea promitnd
c va umple cu obiecte de aur, pnd la inaltimea unui om, camera in care era detinut. La ordinul regelui Mr, Indienii veneau
in siruri neintrerupte, aducnd in spate vasele, plcile i obiectele
de aur ale templelor. Cantitatea necesard era aproape strns,
cnd, sub pretextul de a fi attat poporul la revoltd, Atahualpa
fu judecat de un simulacru de tribunal si condamnat la arderea
de viu. Fiindca in ultimul moment a trecut la catolicism, judeatorii i-au fcut fivoarea de a-1 sugruma Inainte de a-1 arde pe
rug (29 August 1533).

www.digibuc.ro

142

RNA.5113REA $1 RtFORMA

Despotismul ieocratic al Incasilor s'a prdbusit odatd cu sta.panul. Regatul s'a destrAmat ; provinciile extreme s'au separat ;
pretutindeni societatea a azut In anarhie. Favorizat de aceste
Imprejurari, Pizarro impinse cucerirea para la Cuzco, unde nu
gdsi insd aurul la care se astepta. Principalele locuinte furl ocupate de conquistadori, templul fu distrus i In locul lui fu construit

o bisericd catolicd. Dupd ce ldsd vechea ca'pitald a Incasilor In

seama fratelui sdu Ferdinand, Pizarro intemeie pe tdrmul mdrii,
inteo vale frumoasd, noua capitald, Lima (18 Ian. 1535).
Acest act constitue punctul culminant al operei si al carierei
lui Pizarro. Epopea cuceririi se termind cu rzboiul civil intre
cuceritori. Aurul a deslntuit patimi i rivalitti, a distrus disciplina si nu bdatd a primejduit cucerirea nsAi. Almagro, care
plecase s exploreze Chili, se into arce In 1537, face prizonier pe
Ferdinand Pizarro, si bate armata lui Alonso d'Alvarado care
venise In ajutorul lui Ferdinand. Francisc Pizarro strange o armatd,

pune mana pe Almagro, il executd i imparte fratilor sal Ferdinand si Gonzalo imense domenii. Acelasi spectacol in regiunea
de nord, la Quito. Comandantul portului San-Miguel, Sebastian
Belalcazar intervenise la cererea unor tribuH indiene, in regiunea
Equatorului, cand afld cA guvernatorul Guatemalei, Pedro de
Alvarado, se pregdtea sd atace cu forte considerabile Quito. Constatand cd nu s'au gdsit aici comorile asteptate, Alvarado cedeazd
terenul lui Belalcazar In schimbul unei mari despdgubiri in bani.
In 1539, Francisc Pizarro cuceri podisul Charcas (Bolivia) si
intemeie mai multe asezdri. Descoperirea minelor de argint dela

Potosi atrase o multim de aventurieri care Intemeiard alte asezdri. In acelasi timp, Pedro Valdivia explord Chili si intemie
Santiago (1541). Numit guvernator, Valdivia i intinse autoritatea spre sud i puse baza oraselor Concepcin si Valdivia.

www.digibuc.ro

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE

I INCEPUTUL EXPANSIIINII EUROPENE 143

Pe coasta orientala a Americei de Sud, regiunea cea mai

bogata e aceea strabatuta de Rio de la Plata, cel mai mare fluviu
al Americei de Sud, dupd Amazon. Juan de Salis incerca s'o strabath' in 1516, dar pieri inteo lupta cu Indienii. Peste zece ani,
Sebastian Caboto si Diego Garcia izbutira sa creeze un comert
infloritor pe malurile fluviului. In 1536, Pedro de Mendoza lutemeie colonia Buenos-Aires. La mijlocul secolului, aparura alte
cetati pe cursul superior al fluviului : Asuncin, Ciudad Reale
si Santa-Cruz, dar patrunderea inlauntrul continentului mergea
greu. Principalul efort al Spaniei se indrepta spre regiunile bogate
in aur.
Regiunea de nord-vest a Americii de Sud, Columbia de azi,
bogata in aur i smaragde, i in ogoare manoase, fu descoperita
colonizata de Gonzalo Ximenes de Quesada care o numi Noua
Grenada. Facandu-si drum cu securile prin padurea tropicala,
luptand unsprezece luni cu animalele salbatice (serpi, crocodili,
jaguari)
cu foamea, cu inundatiile i cu caldura inabusitoare,
Quesada ajunse, cu 170 oameni din 900 cati luase la plecare, in
1537, in tara aurului si a smaragdelor i o cuceri fra sa Intampine
vreo rezistenta. Cantitatea de aur gasit reamintea Cajamarca.
Quesada fu ajuns aici de alte doua expeditii : prima condusa de
Belalcazar, care cucerise Quito si a doua de Federmann care venea
din Venezuela. Cei trei conquistadori se unira i Intemeiara Santa
F, care deveni leaganul viitoarei capitale a Columbiei.
Venezuela
Venetia Mica fu descoperita de Columb.
Carol Quintul ceda, in 1528, Welserilor proprietatea, adnainistratia
jurisdictia acestui tetitoriu, in contul datoriilor contractate cu
prilejul alegerii imperiale. Welserii voiau sa deschid tara colonizarii i sa caute aur in interiorul continentului. Ehinger, agentul
Welserilor din Haiti, fu numit guvernator i, in fruntea unei cete

www.digibuc.ro

144

RtNA$TEIZEA $1 RtF0iiMA

de 300 Spanioli, trimis s cucereascd tara si s asigure dividendul

capitalului plasat in intreprindere. Dar nu gsi nici minele de aur

asteptate, nici regiunile bogate si potrivite pentru colonizare si

muri inteo ciocnire cu Indienii. Locotenentul sdu, Federmann,
atinse, dupd o strdanie de trei ani, Bogota, pentru a constata ed.
Ximenez de Quesada i-o luase inainte. Incercdrile ulterioare se
terminard la fel. Proiectul de colonizare germand n'a izbutit.
In 1546, Welserii vndurd drepturile lor Spaniei.
VI. IMPERIUL COLONIAL SPANIOL

Scopul primelor expeditii maritime spaniole, ca si al celor portugheze, a fost comertul cu aromate. and insd nddejdea de a

descoperi un drum mai scurt spre Indfi s'a spulberat, Spaniolii

au trebuit sd admitd cd numai organiznd exploatarea agricol 0
minierd vor putea trage folos de pe urma descoperirilor bor. Astfel,
dupd perioada cuceririi incepe, pela 1540, perioada colonizdrii.
Spaniolii au gasit in America tinuturi variate prin clima, resursele, locuitorii si civilizatia bor. Ei au descoperit plante folositoare,
legume (patlagele rosii, cartofi, porumb), cacao, tutunul, bumbacul

si palmierul. Fauna le-a oferit posibfiiati mai putine. America

nu cunostea nici unul din animalele a cdror imblnzire 0 utilizare rationald a fost unul din factorii esentiali ai civilizatiilor europene 0 asiatice.
Spaniolii au aclimatizat grul, orzul, orezul, trestia de zahdr,
portocalii, ldmii, mdslinii, vita de vie si au introdus animale
necunoscute in Lumea Nola : calul, asinul, capra si. oaia, care
au reusit gat de bine, incat America a devenit cel mai mare rezervor de materii prime si de articole alimentare din lume.
Populatia Americii, cuprinsd sub numele generic de Indieni

sau Piei-Rosii , era foarte inegal repartizat si prezenta, dela

www.digibuc.ro

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE I INCEPUTUL EXPANSION!' EUROPENE 146

Caraibii antropofagi i slbatici din peninsula Yucatan pn la

Aztecii din Mexic i la Incasii din Peru, o mare varietate de tipuri
umane i de civilizatii.
In perioada cuceririi, Spaniolii au distrus triburi farl apIrare
si au redus popoare intregi la robie, dup ce le-au rpit comorile,
pamntul, vitele i casele. Dar i Englezii cari, in acela0 timp,
intreprinserd cucerirea i colonizarea Irlandei n'au aplicat petode
mai umane, cu toate c ei n'aveau ca Spaniolii, de luptat cu furtuna, naufragiile, foamea, revoltele, caldura, frigul, molimele
lipsa extremd a tuturor lucrurilor necesare , care dispoale pe
om de toate deprinderile civilizatiei si-1 las din ce in ce mai
indiferent fata de distrugerea vietii, fie vorba de vieata animalelor,
adversarilor, tovar4ilor sau de a sa proprie, lsndu-i totui
destoinicia i perspicacitatea de om i facndu-1 crud, indrsnet

lacom ca fiara cea mai sdlbaticd din codru .

In dal-sit, Spaniolii n'au trmarit, ca alte popoare europene,
distrugerea sistematica. a Indienilor, in virtutea superiorittii
rasei si a civilizatiei Mr. Dimpotriv, dintre popoarele colonizatoare, Spaniolii i Portughezii singuri au recunoscut in Indieni
oameni adevdrati , pe care au cautat
crqtineze i cu care
s'au amestecat, Inlesnindu-le asimilarea la civilizatia european.
Nicdiri nu s'au pstrat mai multi Indieni dect in colonfile spaniole.
Solul i subsolul coloniilor au fost declarate proprietatea Co-

roanei. Exploatarea minelor a fost cesionat unor particulari

sau societati, care trebuiau s dea Coroanei jumtate sau o treime
din productie.
Pmntul a fost impartit in latifundii i distribuit conquistadorilor, curtenilor, favoritilor i ordinelor religioase. Aceste concesiuni prezentau toate caracterele feudelor castillane i s'au numit
10

www.digibuc.ro

146

RENA,TEREA I REFORMA

encomiendas. Pentru a le pune in valoare, autoritatile au repartizat

fiecarui Spaniol un numar de Indieni. Acest sistem, sanctionat

prin decretul din 1509, s 'a numit repartimiento. Cu timpul, feudul
(encomienda) i erbii repartizati pentru a-1 munci (repartimiento)

au ajuns sinonime. In schimbul muncii kr, Indienii trebuiau sa

primeasca hrana, imbracaminte, adapost i invatatura. crestina.
Dar aceste obligatii n'au fost respectate i Indienii au foA tratati
ca sclavi.
Impotriva acestor abuzuri, s'au ridicat proteste chiar din sanul

cuceritorilor. Cel mai elocvent a fost al dominicanului Bartolomeo Las Casas care, in 1517, s'a .adresat regelui. Induiosat,
Don Carlos a ordonat ca Indienii sa fie tratati omeneste si convertiti la crestinism. Dispozitiile acestea, reinnoite an de an, n'au
fost observate, de aceea Coroana, prin regulamentul din 1542,

a proclamat emanciparea Indienilor. Dar ceea ce, mai mult

decal dispozitiile legislative, a contribuit la imbunatatirea sortii
Indienilor a fost inlocuirea lor cu sclavii negri adusi din Africa.

Imperiul spaniol se ktindea atunci din California si 'Ana in

Chili, cuprinzand Mexicul, America Centrald, Venezuela, Columbia (Noua Grenada), Peru Chili, Rio de la Plata si Antilele.
Aceste teritorii formau doua vice-regate : Mexico (organizat in
1534) si Peru (in 1542), la care aveau sa s'adauge, in secolul
al XVIII-lea, Noua Grenada (1717) si Rio de la Plata (1776).

Primele rudimente de organizare dateaza din timpul lui

Columb, dar marile institutii au fost create sub Carol Quintul.
La inceput, coloniile s'au organizat spontan, dupa modelul
oraselor castilane, cu ayuntamiento, alcade, regidores (Consiliu
municipal, primar, Consilieri). In colon% aceste municipalitati
s'au numit cabildo. Membrii kr erau alesi de coloni, i i intindeau

www.digibuc.ro

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE I INCEPUTUL EXPANSIUNII EUROPENE 147

autoritatea nu numai asupra orasului, ci i asupra regiunii dimprejur.

Autoritatea municipalintilor a trecut treptat in minele unui

tribunal si consiliu administrativ instituit in 1511 de guvernul
metropolitan i numit audiencia incepdnd cu anul 1526. Prima
audiencia a fost creatd pentru Hispaniola, a doua pentru Mexic.
In cursul secolului al XVI-lea, toate colonfile au fost inzestrate
cu audiencias. Presedintele audientei devine repede un agent executiv, care, in caz de vacantd, tine locul guvernatorului; iar atributiile administrative si guvernative ale audientei intrec pe cele
judeatoresti. In Mexic si Peru, presedintele, care e in acelasi timp
guvernatorul colonial, poartd numele de vice-rege.
Vice-regele, numit direct de rege, era investit cu aceleasi puteri
pe care regele le executa in Spania. El guverna, administra
conducea justitia; in caz de rdzboiu, comanda flota i armata.
Dar, la expirarea mandatului sdu, care era de trei ani, trebuia s
rmnd in colonie ase luni, ca simplu particular, pentru a rdspunde

la eventualele reclamatii ale fostilor si administrati. In colonfile de insemndtate mai mid:, regele era reprezentat de un
guvernator, inzestrat ca i vice-regele cu atributii administrative,
judectoresti, financiare i militare. Provinciile de ordin secundar
erau conduse de intendenti. Vice-regii, guvernatorii i intendentii,

trebuiau sd-si lase familia in Spania, sd nu se ocupe cu afaceri,

s trateze bine pe Indieni i sd depund la intrarea in functie o
cautiune care sd garanteze executarea sentintei in caz cd ar fi
fost condamnati la expirarea mandatului lor.
Institutiile locale, rdsdrite spontan in perioada cuceririi, au
fost deci subordonate autoritdtii metropolitane. Coroana ia conducerea directd a coloniilor, considerate provincii transoceanice.
Organul central e Consiliul Indii lor, creat de Ferdinand Catolicul
10

www.digibuc.ro

148

litNASTEREA 51 REFORMA

in 1511, si definitiv organizat in 1524 de Carol Quintul. Compus

din opt consiliert, unul fiscal si doi secretan i prezidat de marele
cancelar al Indiilor, Consiliul pregtea legile i ordonantele pentru
colonii, propunea candidati pentru toate posturile civile i ecleziastice i supraveghea activitatea functionarilor din colonii.
Sediul Consiliului era la Madrid si nimeni, In afard de rege, nu
putea interveni in deliberdrile membrilor lui.
Organulul executiv al Consiliului a fost Casa de Contratacin,
intemeiat in 1503, dupd modelul Casei da India din Lisabona.

La Inceput Casa de Contratacin a fost o societate particular

de negustori, la care guvernul a fcut apel pentru organizarea
comertului transoceanic. Reorganizatd prin ordonantele din
1534 si 1543, a devenit un adevrat minister al Comertului, care
supraveghea aplicarea legilor relative la comertul cu America,
inregistra iesirea i intrarea cordbiilor i judeca diferendele intre
comercianti. Casa fixa data plecdrii flotelor, navlul, tonajul i destinatia corbiilor. Organizarea i administratia Casei se complicard

astfel incat ajunse s monopolizeze intregul comert colonial.

Pentru inlesnirea controlului, traficul transatlantic a fost con-

centrat la Sevilla. In 1529, Carol Quintul autoriz alte sapte

porturi din Atlantic si dou din Mediterand s trimit cordbii
In America, dar la intoarcere toate trebuiau s tread, pfin Sevilla.
In America, licenta de a imbarca i debarca marfuri a fost rezervan', In afard de Havana, porturflor Vera-Cruz (pentru Mexic),

Nombre de Dios (pentru Columbia si Venezuela), Panama si

Callao (pentru trile de pe malul Pacificului).

Casa de Contratacin organiza cloud flote pe an, compuse

din cel putin 10 vase de comert i un bastiment de rzboiu. Prima
flot pleca in Martie spre Mexic, a doua In Noemvrie pentru Panama. La intoarcere, cele dou flote se uneau In Anti lle si se

www.digibuc.ro

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE SI INCEPUTUL EXPANSIUNU EUROPENE 149

intorceau impreuna pentru a se a/Ara mai uor impotriva piratilor

englezi, francezi 0 olandezi, care le /Andean pentru a le prada

incarcatura de metale pretioase.
Numrul corabiilor care compuneau cele cloud flote a crescut

necontenit pana la sfarsitul secolului al XVI-lea, cand a atins

cifra de 100-120. Tonajul maxim n'a trecut de 9.000 tone.

Fireste, aceste cifre nu reprezinta volumul total al comertului
cu Indii le Occidentale. In afara de corabiile izolate care faceau
comert pe riscul lor, contrabanda a luat proportii atat de considerabile bleat, la sfarsitul secolului al XVI-lea, intrecea comertul
oficial.

Comertul cu coloniile era foarte variat. Spania exporta articole alimentare (vin 0 untdelemn), stofe, metale (arama si mercur),
instrumente si arme de fier, mobile, articole de lux si sclavi negri.
Coloniile exportau metale pretioase, apoi : zahdr, bumbac, cacao,
tutun, lemn de pret, materii colorante. Locul cel mai insemnat

il ocupa insa metalele, mai ales argintul.

In primii sasezeci de ani ai colonizarii, cantitatea de aur i de

argint importata din America a fost evaluat la circa 30.000

kg de argint, fata de 59.000 kg. produse in Europa. Cantitatea de
aur era de 1.500 kg. pe an pentru Europa, 3.260 kg. pentru America

si 2.400 pentru Africa. Productia americana n'a sporit deci in

masura considerabila stocuI de metale pretioase aI Europei.
0 schimbare radicala se produce abia incepand cu anul 1545,
cand se descopera minele de argint dela Potosi, in partea septentrionala a Perului. In timp ce productia europeana se mentine,
in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, in jurul cifrei de 60.000
kg. de argint, media americana atinge intre 1545-1560 cifra de
311.000 kg. pe an pentru a se ridica intre 1581-1620 la 420.000

www.digibuc.ro

160

RENAFTEREA $11 REFORMA

kg. In ace1a0 timp, productia anual de aur se fixeazd in jurul

cifrei de 4.000 kg., pe cnd Europa nu mai da deck 1.000 kg. pe an.
Productia masivd de argint rdstoarnd echilibrul dintre metale.

Aurul, care, in 1545, era de 1Q,75 ori mai scump deck argintul,
ajunge la sfar0tu1 secolului, de 15 ori mai scump. Urmarea a
fost urcarea bruscd a preturior, care incepe s se resimtd la mijlocul secolului.

Aducerea unor mari cantiati de metale pretioase a permis

lui Carol Quintul, mai ales dupd descoperirea minelor dela Potosi,
s acopere deficitul bugetelor sale anuale, s sustina cheltuie-

lile rdzboaielor 0 ale Curtii i s gajeze imprumuturi urgente.

Dar efeaul asupra economiei spaniole a fost dezastruos.
Descoperirile geografice n'au schimbat structura economic
a Spaniei. Incercarea lui Ferdinand Catolicul de a crea o industrie spaniol n'a dat dect rezultate partiale. Industria textil
metalurgica din Sevilla, Toledo i Valencia nu era destul de
desvoltatd pentru a libera Spania de produsele strdine. Spania
a rdmas o tar exportatoare de materii prime, in deosebi de rand
0 de metale. Pentru a alimenta comertul su cu coloniile, a trebuit s fc apel la industriile strdine. Astfel cantitatea considerabild de metale pretioase adusd anual din America a fost risipit
folos pentru economia Spaniei. Partea negustorilor
trecea granita pentru a plti mrfurile pe care industria spaniol
nu era in stare A, le producd; iar a cincea parte el quinto
din productia de metale pretioase, care revenea regelui, era scontatd de mai inainte la bancherii germani i italieni. Adesea transportul de aur nici nu ajungea s atingd pmntul Spaniei i eya
deja expediat in Italia, Germania 0 Flandra.
Ambasadorul venetian Francesco Vandramin a calculat in
1595, cA din 260 milioane de duati ajuni. in Spania, n'au rdmas,

www.digibuc.ro

IDESCOPERIRILE GEOGRAPICE $1 INCEPUTUL EXPANSIUNI1 EUROPENE 151

sub forma de moneta i argintarie, decht 56 milioane. Cum

spunea un proverb spaniol, aurul american a cazut asupra Spaniei ca ploaia pe acoper4, pentru a se scurge repede mai departe.
Exemplul Spaniei dovedete c nu aurul, ci munca e adevaratul
izvor de bogatie al unei Id&
VII. URMARILE DESCOPERIRILOR GEOGRAFICE

Descoperirile geografice, noutatea i abundenta produselor

importate In Europa, afluxul unor mari cantitati de metale pretioase i inceputul expansiunii coloniale, au avut repercusiuni
adnci 0 multiple asupra desvoltarii statelor europene.
Descoperirile geografice au largit considerabil domeniul comercial, limitat pang in secolul al XV-lea, la relatifle Europei
cu Shia i Egiptul. Circumnavigatia Africei permite Europenilor
s se aprovizioneze direct in tara aromatelor i sa pastreze
pentru dan0i tot beneficiul acestui comert. Rezultatul e creterea
volumului afacerflor i scaderea brusca a preturilor. O singura
corabie portugheza de 500-600 tone cuprindea mai multd marf
decal o caravana intreaga i marfa, venind direct, se vinde la
Lisabona de 3-5 ori mai eftin ca la Venetia. Aromatele i colonialele incep s devie articole de consumatie curenta.
Descoperirile geografice au deplasat Cale i centrele comerciale. In locul Mediteranei i Balticei, mari inchise, Atlanticul
devine centrul comercial al lumii. Prile de pe litoralul oceanului,
Portugalia, Spania, Franta, Anglia devin principalele puteri economice i comerciale. Venetia e silita sa se margineasca la comertul cu Imperiul otoman, iar Hansa germana pierde suprematia Balticei 0 se disolvd.
Descoperirile geografice revela Europei posibilitatile economice
ale Americei. Dupa perioada de cueerire, Spaniolii Incep sA puni

www.digibuc.ro

152

RENA5TEREA 1 REFORMA

In valoare solul coloniilor br, aclimatizeazd plantele (graul,

orzul, orezul, trestia de zahdr, portocalii, lmii, vita de vie,
mdslinii) i animalele (calul, asinul, boul, capra i oaia) necuno-

scute In Lumea Noud, i trimit agricultori i muncitori experti

in arta irigatiei. Ei rdspndesc In Europa plantele specifice ale
Americei: tutunul, porumbul i cartofii. Colonizarea spaniold a
fdcut din America centrul de aprovizionare cu alimente i cu
materii prime al lumii i debueul ideal pentru thrile suprapopulate ale Europei. Oceanul Atlantic a devenit axa comerciald a
lumii.

In sfdr0t, descoperirile geografice au risipit iluzia cosmogoniei medievale i, revelnd omenirii mdsura exacta a globului

pdmntesc, i-a permis, ca In limitele spatiului pdmntesc biruit, s recunoascd cu mndrie i curaj propria sa mdrire .

www.digibuc.ro

CAPITOLUL V

LUPTA PENTRU SUPREMATIA ASUPRA ITALIEI

SI FORMAREA SISTEMULUI POLITIC EUROPEAN
(1494-1559)

Cu expeditia lui Carol al VIII-lea incepe o noud perioadd in

istoria politicd a Europei. In cursul acestei perioade, dela 1494 pand
la 1559, se constitue sistemul politic european ; de atunci se poate
vorbi de o Europa'. Intrarea Francezilor in Italia determind interventia Spaniei, Germaniei, Angliei 0 a Turciei i provoacd primul
conflict international. Spania 0 Germania contestd Frantei suprematia asupra Italiei i, in vrtejul luptei, fiecare din puterile anta-

goniste cautd sji asigure concursul altor state. Italia nu devine

numai cmpul de luptd, ci i cmpul de experientd al diplomatiei
europene. Combinatifle diplomatice, procedeele de propaganda 0
mijloacele financiare de luptd, aplicate de mult in Italia, sunt
transpuse acum pe terenul diplomatiei internationale. Ideea echilibrului, care va avea o soartd w de strdlucit in politica europeand, fusese aplicat cu succes in domeniul politicei italiene.
Conffictul pentru suprematia asupra Italiei se va complica
prin lupta intre Habsburgi 0 Valois pentru motenirea lui Carol
Temerarul 0, sub Carol Quintul, va lua proportfile unei lupte
pentru egemonia universall Dar, cu toatd ldrgirea conffictului,

www.digibuc.ro

154

RENATIEREA I REFORMA

obiectivul principal al luptei rAmne cucerirea suprematiei asupra

Italiei. Malik bAtAlii ale timpului sunt Ravenna, Marignan,

Pavia, Roma. De aceea se poate spune &A, pAnd in 1559, rdzboaiele
europene sunt rAzboaie italiene .

In cursul acestei perioade se produc evenimente mai adnci

mai durabile deck rAiboaiele italiene , ca de pildA descopeirile geografice, colonizarea europeanA i deplasarea cAilor comerciale. Dar consecintele acestor fapte nu se vor produce deck'
mai trziu i insemnAtatea lor scapd contemporanilor. Problema
care, timp de sase decenii, preocup cercurile diplomatice i opinia
publicd europeand e problema italianA.
I. EXPEDITIA LUI CAROL AL VIII-LEA

Rzboaiele italiene sunt considerate de istoricii francezi ca

rAzboaie de magnificentd , care au deviat politica francezA

dela scopurile ei nationale 1Argirea granitelor pAni la Rin

si la Alpi
i-au istovit fortele in luptele sterile de dincolo
de Alpi.
Impotriva acestei conceptii s'a ridicat in 1885 ducele de Chaulnes, care a sustinut c expeditia lui Carol al VIII-lea a fost o
necesitate nationald , consecinta inevitabild i de altfel avan-

tajoasd a politicei lui Ludovic al XI-lea, un episod al miscdrii

care, dela Cruciate, impingea Occidentul spre Orient.
Teza ducelui de Chaulnes a determinat o vastd opera de cercetare in arhivele Italiei si ale Frantei, care a lArgit considerabil
cunostintele noastre despre aceastd epoch', dar n'a confirmat
ideile ducelui de Chaulnes. Expeditia lui Carol al VIII-lea a putut fi
pregkit, dar nu determinatA, de politica predecesorilor sAi. E
profund inexact s considerbl invazia lui aT91 a yllmea cp, wit

www.digibuc.ro

LUPTA PENTRU SUPREMATIA ASUPRA ITALTEI

166

rezultat necesar al domniilor anterioare , scrie Joseph Calmette,

cel mai bun cunosator al epocii lui Ludovic al XI-lea. Cu toate

incercdrile de reabilitare, rdzboaiele italiene rdmn o aventurd ,
care a abdtut pentru sasezeci de ani politica francezd dela scopurile
ei firesti.

Dintre toate aventurile care se ofereau nobilimii franceze,

expeditia In Italia era cea mai ispititoare. Perspectiva unei cavalcade dealungul celei mai bogate si mai civilizate tdri de atunci

exercita o puternicd atractie asupra unei nobilimi, care, dupd

domnia burghezd a lui Ludovic al XI-lea, se plictisea de moarte ,
fiindcd rdzboiul ran-lase singura ei indeletnicire. Revolta nobiliard,

la Guerre folle, care a turburat minoritatea lui Carol al VIII-lea

fu un avertisment. Carol al VIII-lea era Instiintat c, dacd vrea sa
domneascd, trebue s dea satisfactie nevoii de aventurd a nobililor
sau, sprijinit de burghezie, s reprime cu asprime neastampdrill
nobililor. Carol al VIII-lea, slab,.desechilibrat, s'a ldsat sedus de
fumurile si de gloriile Italiei .

Politica statelor italiene ar fi inldturat, dacd ar mai fi fost

nevoie, ultimele scrupule ale regelui Frantei. Laurentiu cel Mdret,
care stabilise un echilibru Intre ambitiile statelor italiene, murise
In 1492. Puternicul regent al Milanului, Ludovic Maurul, dorind

sd uzurpe tronul nepotului sdu Giovan-Galeazzo Sforza, cdsdtorit cu Isabella de Aragon, fiica ducelui de Calabria, se uni cu
supusii nemultumiti ai regelui Neapolului, i solicia interventia
Frantei. Bancherii florentini stabiliti la Lyon oferird subsidii
nsemnate pentru rdsturnarea domniei Medicior din Florenta. Adversarii lui Alexandru al VI-lea Borgia cereau convocarea unui conciliu care a depund pe papa simoniac i interventia unei armate
franc= care sa-1 alunge din Roma. Toate nemultumirile ateptau

www.digibuc.ro

156

RENAFTEREA SI REFORMA

mntuire dela regele Frantei. Girolamo Savonarola, superiorul mndstirii San Marco din Florenta, vestea sosirea unor
armate strdine conduse de un nou Cirus ca s izbdveascd Italia

de pdcatele ei.
Aceste solicitdri rdspndird in cercurile franceze credinta cd

expeditia in Italia nu va fi deck un maq triumfal. O singurd

indoiald turbura certitudinea succesului : atitudinea celorlalte
puteri europene. Guvemul francez i dddea seama c interventia
sa va transforma chestiunea italiand inteo chestiune europeand,
asigure libertatea de actiune pldtind
0 de aceea a cdutat
regelui Angliei suma, colosald pentru vremea aceea, de 745.000
scuzi de aur (tratatul dela Etaples, 3 Nov. 1492), renuntnd In

favoarea regilor catolici la Roussillon 0 la Cerdagne (tratatul

de la Barcelona, 19 Ianuarie 1493) 0 cednd lui Maximilian
Artois, Charolais i Franche-Comt (tratatul dela Senlis, 23 Mai
1493).

constituit o bazd solidd de

In sfrsit, guvernul francez
actiune in Italia, incheind, la 5 Mai 1492, un tratat de aliantd cu
Milanul, prin care Franta i asigurd concursul maritim al Genovei, infeudate Milanului in 1490.
Pregatirile militare incepurd In Ianuarie 1494. Primele acte
de du0ndnie fdtie au fost concedierea ambasadorilor napolitani
alungarea bancherilor mediceeni din Lyon. Apoi ducele de
Orlians plecd, in fruntea unui corp de armatd, in Italia, sd ocupe
litoralul Genovei i sd stabileascd comunicatia pe mare bite
Franta i Neapol. Carol al VIII-lea pdrdsi Lyonul, unde se fdcuse
concentrarea trupelor, 0, la 27 Iulie 1494, se indreptd spre Alpi,
In fruntea unei armate. de 30.000 de oameni. Cavaleria grea formatd de nobili francezi, infanteria formatd din 8.000 Elvetieni

www.digibuc.ro

LUiqA PNtRU StJPREMAtiA AUMilt 1TALIII

it/

0 din 20.000 Bretoni i Gasconi, i artileria compusd din 140

tunuri grele i o multime de tunuri moare, constituiau cea mai
bund armatd din vremea aceea.
Scopul expeditiei era cucerirea Neapolului. Dei regele luase
la Lyon titlul de rege al Siciliei 0 al Ierusalimului , in proclamatiile guvernului francez 'nu se vorbete dect de Neapol.
Proiectele de cruciatd ajunserd o temd de propagandd in care
nimeni nu mai credea, iar cucerirea Siciliei era in contradictie
cu tratatul dela Barcelona si ar fi determinat in mod automat
interventia Spaniei, care nu putea trdi fdrd grnele Siciliei.
Pretentiile lui Carol al VIII-lea asupra Neapolului se intemeiau
pe testamentul ultirnului descendent al casei de Anjou, Charles du
Maine, care lsase lui Ludovic al XI-lea drepturile sale asupra Neapolului, cucerit in secolul al XIII-lea de Carol de Anjou. Drepturile

acestea erau mai mult dect contestabile, dar esentialul era cd

se putea da expeditiei o aparentd de legitimitate.
Principala armatd francezd trecu Alpii la inceputul lui Septemvrie

i,

fail s intmpine vreo rezistentd., strAbdtu Italia

dela Alpi pnd la Neapol. Ludovic Maurul a venit la Pavia intru

intmpinarea regelui prea crestin ; Florenta i Roma 0-au deschis larg portile, i. Francezii in marul lor triumfal n'au avut altd
grird dect sd Insemne cu cretA portile caselor in care aveau sA
fie gAzduiti. Piero de' Medici pdrdsi Florenta inainte de sosirea
regelui, iar Alexandru al VI-lea Borgia indepdrtd el insui armata
napolitand, care venise 'And* la Roma sA taie drumul ndvdlitorilor
La 22 Februarie 1495, Carol VIII ii fdcu intrarea solemnd in
Neap ol.

Francezii au fost primiti ca salvatori de Pisani, de Florentini,

de Colonna, de toti adversarii papei i ai Medicilor. Dar in curnd

www.digibuc.ro

iiENA$;IEREA $1 ItttORMA

1'68

Savonarola insusi a trebuit sa se convinga ca o armatd de mercenari, pe care Brantme o descrie ca inspaimntatoare la vedere,

plind de oameni buni de spnzurat, de clienti ai justitiei si de indivizi infierati pe umar cu semnul crinului nu este o ceata de
arhangheli coborita pe pamnt sA curete biserica lui Cristos de
desfrAu, de lacomie si de nedreptati.
Succesul fulgerdtor al expeditiei ardta superioritatea milliard
a Frantei i primejdia egemoniei franceze. Spania amenintaa
in posesiunea Siciliei, Maximilian I nelinistit de soarta TArilor

de Jos, papa, Venetia si Milanul se unit% Inteo Egg semnatd

la Venetia (24 Martie 1495). Liga, incheiata pentru alungarea
Francezilor din Italia, constitne prima coalitie contra Frantei
prima aplicare in domeniul international a principiului echilibrului.

Indignarea de care fu cuprins guvernul francez, la aflarea

acestei vesti, dovedeste naivitatea i nepregAtirea diplomaticA a
conducdtorilor Frantei. In ceea ce priveste diplomatia, Francezii
erau inferiori nu numai Italienior, ci i Habsburgior, care aveau
excelente servicii de informatie. Amenintat sd fie izolat de Franta,
Carol al VIII-lea lu calea intoarcerii inainte ca Liga sa fi mobilizat
forte suficiente. Armata franceza izbuti sa tread. defileurile Ape-

ninilor, en toata artileria sa, dar la Fornovo se izbi de armata

care incerca sA-i taie retragerea. A fost nevoie de toata
furia francese, cum spuneau Italienii, pentruca armata sd-si deschida drum spre Franta (Julie 1495). Ultimele resturi ale armatei
franceze au capitulat in 1496, si Neapolul a fost ocupat de regele
Spaniei. Adevaratul castigator al primei campanii italiene a fost
Ferdinand Catolicul. Carol al
se pregdtea sa reia lupta,

and

muri, pe neasteptate, de urmdrile unui accident (8

Aprilie 1498).

www.digibuc.ro

LUPTA PENTRU SUPRMATIA ASUPRA dALiI

19

Expeditia lui Carol al VIII-lea dovedise c Neapolul nu putea fi

pstrat M.A. Milano. Recucerirea Neapolului, la care nici noul rege

Ludovic al XII-lea (1498-1515) nu voia s renunte, trebuia s

inceapd cu ocuparea Milanului. Franta 0-ar fi asigurat astfel
comunicarea i pe uscat i pe mare, intrucat cine avea Milanul,
avea 0 Genova, cea mai mare putere maritimg din Mediterana
occidentald.

Ludovic al XII-lea lud deci titlul de rege al Frantei si duce al

Milanului. Pretentiile lui se ntemeiau pe faptul c bunica sa, Valentina Visconti, fusese fiiica ducelui de Milano, Giovan-Galeazzo
Visconti. Drepturile lui asupra Milanului nu erau mai sigure cleat
ale lui Carol al VIII-lea asupra Neapolului, dar esentialul era ca
revendicarea Milanului s poatd fi intemeiata pe un titlu de drept.

Campania militar fu precedatd de o campanie diplomaticl

prin care Milanul fu izolat. Guvernul francez obtinu neutralitatea Angliei, Spaniei 0 a papei, i incheie cu Venetia un tratat
de impdrtire a Lombardiei. Cantoanele elvetiene, de0 n'aveau
niciun interes ca stapanirea francez s/ se intind asupra Milanului, jurard Frantei aliantd pe zece ani. Maximilian I rmnea
ostil, dar diplomatia francezd i-a neutralizat actiunea obtinnd

dela Filip cel Frumos neutralitatea 'prior de Jos 0 a Comitatului Liber (Franche Comt).
Astfel iSregAtit, expeditia n'a fost deck o plimbare militar.
Armata francezd trecu Alpii In Iu lie 1499 0, In doudzeci de zile,
cuceri toat Lombardia. Dar Ludovic Maurul, refugiat in Germania, se Intoarse i, cu ajutorul lui Maximilian 0. al Elvetienilor,
recuceri Milanul (Martie 1500). A fost nevoie de o noud campanie,

pentru care guvernul francez mobiliz noui trupe elvetiene i o

artilerie considerabild. Ludovic Maurul nu era In stare sd lupte
cu noua armata, mai ales c5, mercenarii sAi elvetieni refuzard sd

www.digibuc.ro

160

RENMTEREA SI REFORMA

lupte impotriva compatriotilor Mr din tabdra francezd. La Novara

fu fdcut prizonier i dus in Franta, unde muri obscur, in 1508.

Ducatul Milanului fu alipit la Franta, afard de Cremona i.

de Ghiara d'Adda ocupate de Venetieni 0 de Bellinzona cedatd.
EIvetieniIor. tin senat, organizat dupd modelul Parlamentului
din Paris i. compus In majoritate din Francezi, supraveghea administratia, forma o curte superioard de justitie i confirma sau
invalida decretele regale referitoare la Milan. Regele era reprezentat
printeun guvernator militar i printr 'un guvernator civil. Regimul

acesta avea s dureze pnd in 1512.

Staphn pe trecdtorile Alpior, i dispunnd de o baz 'lava%
deoarece Genova cdzuse in minile sale odatd cu Milanul, Ludovic
al XII-lea era' inteo situatie mult mai build dect Carol al VIII-lea
pentru a cuceri Neapolul. Dar experienta din 1495 dovedise c armata
francezd nu poate apra Neapolulimpotriva unei armate spaniole venind din Sicilia. Deaceea, Ludovic al XII-lea propus6 lui Ferdinand

impartirea regatului. Prin tratatul dela Grenada, din 11 Noemvrie 1500, Franta ii rezervd Neapolul, Terra di Lavoro i. Abruzzi,
ls Spaniei partea de sud a regatului, adicd Apulia i Calabria.
Regele Neapolului, Frederic al II-lea, incapabil s opund rezis-

tentd armatelor franco-spaniole, capituld, la 1 August 1501, 0 fu

condus in Franta, unde muri trei ani mai trziu. Fiul Om Ferdinand fu luat ostatec de Spanioli i dus in Spania, unde muri fdrd
motenitori, in 1559. Aa se stinse dinastia bastardd a Aragonezilor.

Cum era uor de prevdzut, cei .d9i aliati se certard pentru

impdrtirea przii. Dupd o serie de bdalii mdrunte, Spaniolii
ocupard Neapolul i silir pe Francezi sd se imbarce pentru
Genova (1504). NeapOlul fu transformat, pentru cloud secole,
in posesiune spaniold, cu titlul de vice-regat, ca i Sicilia.

www.digibuc.ro

LUPTA PENTRU SUPREMATIA ASUPRA ITALIEI

161

Aceste rzboaie trezira in sufletul Italienilor o puternicl ur

contra barbarilor care le cotropiser tam. Papa Iu liu al II-lea
(1503-1513) se facu ecoul acestor resentimente. El visa sa facd
din Statul papal o mare putere i sa-si intind stdpnirea asupra
Italiei, liberat de barbari . In scopul acesta se impacd cu Venetia, impotriva cdreia organizase Liga dela' Cambrai , i called
s grupeze statele italiene contra Frantei. Cu ajutorul Cardinalului de Sion, Matei Schinner, impiedec recrutarea trupelor elvetiene pentru Franta. Apoi, pentru a ctiga alianta Spaniei contra
Frantei, recunoa5te stapanirea spaniol asupra Neapolului (3 Iu lie
1510). La 4 Octomvrie 1511, papa semnd cu Venetia i cu Spania
Liga Sfntd, la care, in Noemvrie, ader i Anglia.

Armata francez, comandatd de Gaston de Foix, un tndr

general de 22 de ani, care avea sd se reveleze strateg de geniu, fu
atacatd dinspre nord de Elvetieni, dinspre est de Venetieni i dinspre
sud de Spanioli. In Ianuarie 1512, armata hispano-papald incepu
asediul Boloniei. Gaston de Foix, p6alsi Milanul i, la 5 Februarie,
eliber Bo Ionia. Apoi, grand ca. Venetienii au patruns in Brescia,

se intoarse spre nord i, dupa ce risipi armata venetian intre

Mincio i Adige, lu. Brescia cu asalt (19 Februarie 1512). Intre

timp, Spaniolii se concentraser in apropiere de Ravenna. Gaston

de Foix Ii atacd, in ziva de Pati (11 Aprilie 1512) i c4tig, cea
mai sngeroas batalie din cte se vdzuserd pan atunci : 10-15.000
oameni au rmas pe cmpul de Halle, printre care i generalul
victorios. Prin rapiditatea manevrelor sale, prin utilizarea ratio-

nald a fortelor, prin aprecierea just a timpului i prin intuitia

precisa a strategiei i a tacticei, Gaston de Foix prevesti rdzboiul
de miKare al epocii moderne.
Urmaii si nu tiur sa exploateze situatia i in a.teva saptmni Lombardia fu pierdut, Genova se revoltd,

www.digibuc.ro

RENAFIEREA $1' REFORMA

162

Medicii se intoarserd la Florenta. Papa fu salutat ca liberator

al Italiei.
Moartea lui Iuliu al II-lea, In Februarie 1513, nu opri ofensiva

contra Frantei. Noul papd Leon al X-lea (1513-1521), un

Medici, rdmase credincios Ligii sfinte, care hotri sd mute
rdzboiul in Franta. Englezii debarcd la Calais, impr4tie, cu ajutorul lui Maximilian, armata francezd la Guinegatte i ocupd
Throuane i Tournais. In acelmi timp, Elvetienii ptrund in
Burgundia i atacd Dijonul. Guvernul francez e silt sd le cumpere retragerea cu bani i s renunte la toate cuceririle sale din
Italia. Ceila lti adversari sunt dezarmati prin negocieri. Primejdia
trecu si Ludovic al XII-lea ldsd urmaplui sdu Francisc I

(1515-1547) regatul impdcat cu toti vecinii

Francisc I recuceri, printr'o singurd loviturd, Milanul. Ocolind

pozitiile Elvetienilor care pdzeau trecdtorile Alpilor, armata i

tie printre stnci un drum considerat ca inaccesibil i cobori
far/ de veste in esul Lombardiei. Elvetienii surprin0 se concentrard la Marignano, intre Lodi 0 Milano, unde, dup o luptd
de cloud zile, Francezii c4tigard o victorie decisiv (13-14 Septemvrie 1515).

Sapdnirea francezd asupra Lombardiei i Genovei fu restabilitd i consolidatd printr'o serie de tratate incheiate cu Papa, cu
Elvetienii i cu Spania. La 16 Decemvrie 1516, Leon al X-lea semnd
cu Francisc I concordatul dela Bo Ionia, care rasa la discretia regelui

numirea inaltilor demnitari ai bisericii franceze. Tratatul dela

Freiburg sau <4Pacea perpetud , Incheiat de reprezentantii
Frantei cu cele treisprezece cantoane, rezerva Frantei i aliatilor
ei dreptul de a recrut mercenari in Elvetia (29 Noemvrie 1516).
In sfdr0t, moartea lui Ferdinand Catolicul (23 Ian. 1516) inlesni

www.digibuc.ro

163

LUPTA PENTRU SUPREMATIA ASUPRA ITALIEI

guvernului francez lichidarea tuturor diferendelor sale cu Spania

(Tratatul dela Noyon, August 1516). Prima fazd a rdzboaielor
italiene se incheie cu victoria Frantei. Alegerea regelui Spaniei
i motenitorului Trilor de Jos la trohul imperial rdsturnd
insd, in ctiva ani, situatia in favoarea Habsburgilor.
II. SUPREMATIA HABSBURGILOR

Cdskoria lui Maximilian cu Maria de Burgundia, motenitoarea lui Carol Temerarul (1477), a fcut din Habsburgi dinastia cea mai bogatd din Europa. Cdsdtoria fiului lor Fi lip cel
Frumos cu Ioana, motenitoarea regilor catolici, a pregdtit unirea

coroanei spaniole cu posesiunile Habsburgior. Cum Flip cel

Frumos a murit in 1506, fiul sdu Carol viitorul Carol Quintul
a mWenit, la moartea lui Ferdinand Cato licul, in 1516, coroana
Spaniei. La moartea bunicului sdu Maximilian I, regele catolic,
Don Carlos avea sd fie ales imprat al Germaniei.
Maximilian I a pregtit alegerea Ina. din 1517. Dar lucrurile
n'au mers ap de uor, cum s'Wepta. Pe lngd nepotul sdu, s'au
ivit alti doi candidati, Francisc I, regele Frantei i Frederic cel
Intelept, electorul Saxei. In fata acestei competitii, electorii i-au pus

votul la licitatie. Izbnda lui Don Carlos se datorete organizdrii

superioare a bAncilor germane. Fuggerii i Welserii nu numai

a au pus la dispozitia Habsburgilor suma colosald de 850.000

fiorini, in hrtii de valoare pldtibile dupci alegerea candidatului
lor, dar, prin legdturile lor financiare cu agentii din Anversa ai
bancherilor florentini i genovezi, au i. tdiat orice credit regelui

Frantei. Astfel, la 28 Iunie 1519, Carol I al Spaniei a devenit

Carol Quintul.
Noul imprat reprezenta el singur # o coalitie . Dela bunicul
su patern, Maximilian, motenise domeniile ereditare ale
I Is

www.digibuc.ro

164

RENAVEREA I REFORMA

Habsburgilor (Austria, Stiria, Carintia i Carniolia); dela bunica

sa, Maria de Burgundia, 'Tad le de Jos si Franche Comt ; dela bunicii si materni, Ferdinand si Isabella, Spania, cu dependentele
ei din Italia (Sardinia, Sicilia, Regatul napolitan) i colordile
din America ; in urma alegerii sale ca imprat, el dobandea Germania si pretentiile la egemonia universala legate de coroana
imperiald ; in sfarsit, prin alegerea fratelui sau Ferdinand ca rege
al Boemiei si al Ungariei, influenta lui Carol Quintul s'a intins
asupra acestor taxi. Puterea noului imparat constituia o primejdie pentru independenta statelor mici i mijlocii i o directa
amenintare pentru situatia politicd a Frantei.

Pentru a restabili echilibrul, puterile amenintate s'au unit.

In toate aceste coalitii, Franta a jucat un rol covarsitor fiind
statul cel mai puternic i, prin pozitia sa, cel mai direct amenintat
de puterea excesivd. a Habsburgilor.
A trebuit ins timp pentru ca puterile amenintate sa inteleaga

ea interesul lor era de a se strange in jurul Frantei. Amenintat

de miscarea lutherand, Leon al X-lea incheie cu impdratul un pact
pentru recucerirea Milanului i Genovei, indispensabile Spaniei
consolida
pentru a comunica direct cu Germania si pentru
stapanirea asupra Italiei. Statul papal avea sa primeasca Parma,

Piacenza si Ferrara. Incercarea lui Francisc I de a castiga, la

intrevederea dela Guines, alianta lui Enric al VIII-lea n'a dat rezultatele dorite. Putin dupd intrevederea sa cu regele Frantei, Enric al

VIII-lea incheie cu imparatul Germaniei un tratat secret contra

Frantei.

Cu tot insuccesul campaniei sale diplomatice, Francisc I n'a

pregetat s deschida ostilitile in Flandra, in Italia si la graniia
Spaniei. Robert de la Marck, duce de Bouillon, vasal imperial
trecut in serviciul Frantei, ataca Luxemburgul (Februarie 1521).

www.digibuc.ro

LUPTA PENTRU SUPREMATIA ASUPRA ITALLEI

166

In acelasi timp, Henri d'Albret, regele Navarrei, In fruntea unei

armate franceze, incercd sd recucereascd partea din Navarra pierdutd in 1512. Amndoud incercdrile, care indicau o ldrgire considerabil a teatrului operatiilor, se terminard cu infrngerea aliatilor Frantei. Carol Quintul ocupa Tournai i o alipi la Tdrile
de jos. Franta pierdea astfel o pozitie care-i permitea s ameninte
deopotrivd Flandra si Hainaut. In Italia, armata hispano-pontifical nimiceste la Bicocca (rang Monza) armata elvetiana
sileste pe Francezi sd. evacueze Milanul (1522). Roadele victoriei
dela Marignano erau pierdute odatd cu reputatia militard a infanteriei elvetiene.

Franta fu din nou redusd, ca in 1513, la apdrarea propriilor

sale granite. In Septemvrie 1523, Spaniolii cucerird Fuenterrabia
amenintard Bayonne. In nord, Anglo-Imperialii inaintard pand
aproape de Compigne. Iar In sud, Imperialii comandati de ducele
Charles de Bourbon, trecut la 'inamic, si de marchizul de Pescara,
invadard Provensa i asediard Marsilia. Dar orasul rezistd

la apropierea armatelor franceze de ajutor, Imperialii ridicard

asediul si se intoarserd In Italia. Franta s'a dovedit ireduc-

Cu trupele concentrate pentru apdrarea Marsiliei, Francisc I

urmdri armata imperiald i reocupd cea mai mare parte a Ducatului milanez. Numai cteva ceati, printre care si Pavia, mai rAmasera In mna Imperialilor. La sfrsitul lui Octomvrie 1524, armata
francezd incepu asediul Paviei, dar cetatea rezistd patru luni

de zile, pnd ce Carol Quintul putu trimite trupe de intdrire.

Prinsd intre cetate i intre armata de ajutor, armata francezd fu
bdtut i regele nsui azu prizonier (24 Februarie 1525). Intr'o
lungd scrisoare adresatd mamei sale, Francisc I descrise bdalia

incheie cu cuvintele: De toutes choses ne m'est rest que

www.digibuc.ro

166

RENA$TEREA I REFORMA

l'honneur et la vie qui est suave , din care legenda a facut :

Tout est perdu, fors l'honneur .
Btalia dela Pavia a consacrat superioritatea infanteriei spaniole. In luptele cu Maurii, Spaniolii formaserd o cSvalerie woard,
inarmat cu suliti, neintrecut in manevre repezi i in actiuni
de recunoa0ere, dar incapabila de a se msura cu cavaleria grea
francezd. Marele cpitan Gonzalo de Cordova constitui din
Spanioli o infanterie nationald, organizat dupa modelul companiilor elvetiene. Unitatea tacticd era batalionul de cinci sute de
oameni, dintre care cloud sute, inarmati cu suliti lungi, erau

arzati in fata ; alti cloud sute erau inarmati cu sbii i cu

suliti de asvrlit ; in sfar0t o sutd de puca0 mobifi aveau
misiunea s umple golurile formate intre rnduri de accidentele
terenului. Fiecare batalion inainta in rnduri strnse, cu sulitele
intinse, ca o cetate mirtoare de otel. Prin aceast organizare,

infanteria spaniold a devenit, pentru o sut cincizeci de ani,

prima din Europa. Dezastrul dela Pavia a asigurat definitiv
Imperialilor stapnirea asupra Milanului 0 a schimbat radical
situatia internationald.

Francisc I fu condus in Spania i internat la Madrid, unde,

dupa un an de captivitate aspra, fu silit s semneze tratatul dela
Madrid (Ian. 1526). Francisc I renunta la toate drepturile sale
asupra Italiei 0 la suzeranitatea sa asupra Flandrei ; ceda imparatului Burgundia i, drept garantie pentru executarea tratatului,
rasa ca ogtatici pe cei doi ffi mai mari ai sai. Pus in libertate, Francisc I a refuzat sa execute un tratat care Ii fusese smuls cu sfia .
Statele Burgundiei, intrunite la indemnul guvernului francez, con-

testar regelui dreptul. de a instrdina o provincie Ma' voia ei

declarar el vor sa rmn sub ascultarea coroanei franceze i

www.digibuc.ro

LUPTA PENTRU SUPREMATIA ASUPRA ITALTEI

167

!iu a imparatului . Aceasta declaratie constitue prima afirmare

principiului de libera determinare a popoarelor.
Consecintele dezastrului dela Pavia alarmara toate popoarele
Oropene. State le italiene se grupara in jurul Venetiei i Papei
la 22 Mai

1526,

incheiara cu Franta Liga dela Cognac, cu scopul

ilyarturisit de a libera pe Francisc I de obligatiile tratatului dela

Madrid, in realitate pentru a cuceri independenta Italiei. Enric
al \VIII-lea, care de asemenea rupsese relatiile cu Imparatul, fu pro-

clrnat protectorul Ligii. Francezii Incercara, inca de atunci,

completeze frontul antihabsburgic printr'o intelegere cu Turcii, dar
incercarea era inca prematura i n'avea s izbuteasca dect zece

ani mai trziu.

Francisc I, devenit prudent dupa experienta dela Pavia, n'a
trimis in Italia decal trupe neinsemnate si a lsat aliatilor sal
tot greul luptei. Armata italian a atacat garnizoanele spaniole
din Lombardia, dar a procedat att de Incet, inct imparatul a
avut timpul sa trimita in Italia, sub comanda lui Georg Frundsberg,

o armata de Lutherani fanatici care au batut armata aliata si au

inaintat pna la Roma. Speriat, Clemente al VII-lea (1523-1534)
semna un armistitiu cu trimisul impdratului, dar armata imperiala
nu tinu seama de el si, la 6 Mai 1n7, ocupa Roma. Timp de cloud
luni, bandele germane, spaniole i italiene macelarira populatia,
jefuira casele i bisericele, necinstira femeile i distrusera o multime de opere de arta. Jaful nu inceta deck cnd izbucni ciuma.
Papa, refugiat In Castel Sant'Angelo, fu silit sa pldteasca o mare
desbagubire de razboiu i s cedeze Imperialilor Parma si Piacenza.
Acest sacco di Roma (jefuirea Romei) umplu de revolta crestinatatea. Francisc I trimise, in 1528, o noua armata in Italia,

care recuceri Lombardia si impresura Neapolul pe mare si pe

usat, Orasul, pe punctul de a capitula in Iu lie, fu salvat de

www.digibuc.ro

168

RENA$TEREA Z REFORMA

defectiunea lui Andrei Doria care, c4tigat de impdrat, a ridicat

blocada din fata Neapolului i s'a intors cu flota la Genova.
Andrei Doria, unul din cei mai remarcabili amirali din secolul
al XVI-lea, servise din 1512 Franta cu credintd, in ciuda dispretului amiralilor i diplomatilor francezi; dar cdnd Francisc I voi
s creeze la Savona o bud navald, rivald Genovei, patriotismf
lui se revoltd. El acceptd oferta lui Carol Quintul care-1 fcr
comandant al tuturor flotelor spaniole i asigura Genovei
legii insemnate. Relatifie directe intre Spania 0 Italia pe de o
parte, iar pe de alta intre Italia 0 Germania erau asigurate.
Flota genovezd era acum in mdsur s aprovizioneze oraml
asediat de Francezi si sd taie acestora comunicatiile cu Franta.
Armata francezd fu silitd s ridice asediul si sd se intoarcd in Franta.

Nu mai rdindnea decdt sd se incheie pacea. Inaintarea Turcilor

pdnd la Viena sili i pe Carol Quintul s trateze.
Prin pacea dela Cambrai, din August 1529, Francisc I renuntd
la toate pretentiile sale asupra Italiei 0 se obligd s evacueze
fortdretele pe care le ocupa bled in Lombardia 0 regatul napolitan. In schimb, Carol Quintul renunta la Burgundia 0 promise
sd libereze pe cei doi fii ai lui Francisc L Stpn pe toatd. Italia,
Carol Quintul apare in adevdr, dupd pacea dela Cambrai, ca ef al

crqtindatii. La 22 Februarie 1530 fu Incoronat de Clemente al

VII-lea, la Bo Ionia, intdiu ca rege al Longobarzilor, apoi ca
impdrat.

III. ALIANTA FRANTEI CU PRINCIPII PROTESTANTI

$1 CU TURCII

Pacea dela Cambrai impunea Frantei renegarea intregii ei

politici dela 1494, prdsirea Milanului, renuntarea la suveranitatea

traditionald asupra Flandrei i anularea sentintelor pronuntate

www.digibuc.ro

169

LUPTA PENTRU SUPREMATLV ASUPRA ITALMI

contra lui Carol de Bourbon. Dupd atatea infrangeri, Franta

iesia cu prestigiul stirbit, dar cu teritoriul intact, de vreme ce
pdstra Burgundia.
In acelasi timp Carol Quintul atinge culmea gloriei si a puterii
atotputernic in Italia, invingtor impotriva Frantei i impotriva
Turcilor, arbitru al partidelor religioase in Germania, protector

al papei, sef al crestinkkii occidentale. Triumful lui e atk de

coplesitor Inca se mir el insusi c regele preacrestin a renuntat

asa de repede la tot ceea ce poseda in Italia ..

In realitate, Francisc I nu renuntd la proiectele sale asupra Italiei, i, pentru a putea interveni, intretinea tot ce ar fi putut provoca
turburki. Prin urmare, antagonismul intre Francisc I, care n'astepta
deck prilejul de a interveni din nou in Italia, si Carol Quintul care
considera Italia ca bazd a puterii sale, rdmanea irductibil.

In aceste conditii pacea dela Cambrai nu putea fi decat un

armistitiu. Timp de sase ani cat a durat pacea, Italia a fost campul
de bdtdlie diplomaticd intre Francisc I si Carol Quintul. Regele

Frantei a cdutat pretutindeni aliati contra impdratului. Astfel

cu
a tratat cu principii protestanti ai Germaniei, cu Suedia
Danemarca, cu Enric al VIII-lea deja schismatic, cu Clemente al
VII-lea i, in deosebi, cu Turcii care, stdpani pe regentele africane, puteau compensa in Mediterana pierderea flotei genoveze.
In Octomvrie 1532, Francisc I avu la Boulogne o intrevedere cu
Enric al VIII-lea cruia Ii promise asistenta sa in privinta divortului.

Apoi, sub pretext de a servi mai bine interesele regelui Angliei,

Francisc I s'a intalnit in Octomvrie 1533, cu Clemente al VII-lea,
la Marsilia. Singurul rezultat durabil al intrevederii a fost cdstoria
viitorului Enric al II-lea cu nepoata papei, Ecaterina de Medici.
Alianta cu papa fu ruptd in anul urmdtor prin moartea neasteptatd
a lui Clemente al VII-lea (25 Sept. 1534),

www.digibuc.ro

170

RENASTEREA SI REFORMA

Moartea papei i neincrederea starnitd in Germania 0 in

Anglia de negocierile dela Marsilia au neut. 0 mai necesard intelegerea cu Turcii. Francisc I era, filed. din 1528, aliatul lui loan
Zpolya i prin acesta in relatii cu Turcii. In 1535, regele Frantei
trimise la Constantinopol un ambasador, La Forest, care incheie,
in Februarie 1536, un tratat de aliantd cu Sultanul. Formal nu

s'a incheiat cleat un tratat de comert; in realitate, se stabilea

intre cele cloud tari o strdnsa colaborare politicd i militard.
Imperiul otoman i Franta i garantau reciproc posesiunile
contra Habsburgilor, dupnanul lor comun. Sprijinul flotei turce0i in Mediterand si diversiunea armatei otomane la frontiera
orientald a Monarhiei Habsburgilor avea s permitd Frantei s
rupd crcul de fier in care Impdratul .voia s'o inchidd ; pe de
alt parte, rivalitatea lui Francisc I 0 Carol Quintul avea sa permita Turcilor s cucereascd toatd Ungaria centrald. Aa s'a constituit intre regele preacre0in i eful necredincio0lor o cooperare care avea sd dureze pd.nd la Revollitia francezd.
Campania diplomatica fu completatd prin intinse pregtiri
militare. Ordonanta din 1534 hotdra ca In fiecare provincie a regatului sd se organizeze o legiune de 6.000 de soldati de infanterie.
Armata nationald avea sa fie completata cu militia feudald i cu
mercenari strdini. Prin aceste dispozitii, regele Frantei j.a asigurat efective pe care le putea ridica la 100.000 de oameni.

Franta era deci bine pregatitd, and moartea lui Francisc

Sforza deschise din nou chestiunea Milanului (1 Noembrie 1536).

Francisc I invadd Savoia i ocupd Piemontul. Carol Quintul

rdspunse cotropind Provensa, Languedoc 0 Picardia. Doud armate, una venind din Spania prin Languedoc, a dua din Italia
peste Alpi, atacard Provensa. Dar armata spaniold fu respinsd
la Narbonne, iar armata imperiald, comandatd. d impdratul

www.digibuc.ro

LUPTA PENTRU SUPREMATIA ASUPRA rrAmm

171

insu0, nu gdsi in Provensa dect pustiul, foametea i bolile care,

armatd. Comandamentul
in cloud' luni, Ii secerard jumdtate
francez arsese satele, distrusese recoltele i concentrase trupele
in cetti. Rezistenta eroicd a oraelor Arles, Tarascon i Marsilia
sili pe impdrat sa se intoarci in Italia, urmat de aproape de armata
francezd, care cuceri toate ceatile Piemontului. Invazia Picardiei
de cdtre contele de Nassau fu oprit la Pronne. Campania militard se termin fag ca vreunul din adversari sd fi putut dobndi
un succes decisiv. Pacea dela Nissa ldsa Frantei Bresse, Bugey
0 cloud treimi din Piemont, iar restul Piemontului i Milanul lui
Carol Quintul (1538).
Carol Quintul a semnat pacea dela Nisa ca sA poata sd-0 consolideze autoritatea In Germania 0 s organizeze contra Ligii dela
Schmalkalden o contra liga catolied. Dar evenimentele din Ungaria
amne aceste proecte i sdli concentreze fortele la
granita de est. Ioan Zpolya muri In 1540 0, in virtutea tratatului
dela Oradea, statele lui ar fi trebuit s treacd sub stdpnirea lui
Ferdinand. Dar, la indemnul lui Francisc 1, Soliman al II-le lu
sub protectia sa pe fiul nou ndscut al lui Zpolya i, pentru a-i
apdra motenirea, navali in Ungaria i ocupd Buda (1541).
0 infrangere 0 mai grava suferi Impdratul in Mediterand. In
1541, el organiza impotriva regentelor africane o expeditie cu
scopul dea smulge lui Haireddin Barbarossa suprematia Mediteranei. Furtuna transforma insd expeditia inteun dezastru (1541).
Francisc I se folosi de aceste Infrngeri pentru a fornia o noud
coalitie contra lui Carol Quintul. Ducele de Clves, de Jlich
i de Berg s'a aliat eu Franta, iar Danemarca i Suedia au aderat
la Liga dela Schmalkalden. Rdzboiul a inceput in Flandra i in
Italia. Carol Quintul a scos fiird greutate din cauzd pe ducele de
Clves, care ndvlise in Tdrile de Jos. In Italia, Francezii obtMurd

www.digibuc.ro

172

RENAFfEREA r REFORMA

victoria strdlucia dela Ceresole, care le asigurd Piemontul, dar

nordul Frantei fu invadat de Imperiali 0 de Englezi. In timl)
ce Englezii asediau Boulogne, Imperialii inaintar pnd la ChteauThierry i amenintard Parisul. Atacul flotei otomane contra Nisei,
care apartinea ducelui de Savoia (aliatul Imptiratului) i ontra
coastei spaniole i istovirea resurselor sale financiare silir pe
Czol Quintul s evacueze Franta i s accepte pacea dela Crpy
(1544). Duce le de Or Mans avea A. se cdskoreascd cu flica impdratului sau cu fiica lui Ferdinand : in primul caz ar fi primit ca zestre
Milanul, in al doilea 'raffle de Jos. In amndoud cazurile, regele

Frantei ar fi renuntat la suzeranitatea sa asupra Flandrei

ar fi evacuat ducatul Savoiei. Moartea ducelui de Orlans a
anulat clauzele pdcii dela Crpy, care n'a fost deal un armistitiu.
Carol Quintul se folosi de pacea cu Franta pentru a restaura

unitatea, pacea i dreptul in imperiu . Intrunirea conciliului

dela Trento, in Decemvrie 1545, i moartea lui Luther in anul
urmdtor, pdreau favorabile planurior sale. Planul luiera sd convoace
un sinod national care sd rezolve chestiunea religioasd. Opozitia
membrilor Ligii dela Schmalkalden a zdarnicit realizared. Acest
insucces 1-a convins cd forta era singurul mijloc de a pune capdt

ereziei. Dupd ce 0-a asigurat concursul lui Moritz de Saxa,

impdratul a proscris pe electorul de Saxa i pe landgravul de Hessa,

0 a recrutat o armatd considerabild. Moritz de Sxa a sdrobit

armata Ligii dela Schmalkalden la Mhlberg (1547). Electorul de
Saxa i landgravul de Hessa furd fcnti prizonieri. Germania

era la picioarele impdratului. Moartea lui Francisc I 0 a lui Enric

al VIII-lea Inltura ultimele piedici din calea lui. Carol Quintul
se simti, insfdr0t, liber s rezolve problema religioasd i s pregdteased unitatea imperiului.

www.digibuc.ro

LUPTA PE14TRU SUPRENIATIftt ASUPRA ITALIEI

173

Prin Interim-ul dela Augsburg (1548), el impuse respectul

statului quo In materie religioas, 'And la terminarea conciliului
dela Trento.
Problema succesiunii la tronul imperial a fost deasemenea
rezolvat printr'un compromis : urmasul lui Carol Quintul avea
sd fie fratele su Ferdinand ; dup acesta ar veni fiul lui Carol
Quintul, Filip, care ar avea ca succesor pe Maximilian, fiul lui
Ferdinand.
Aceste mdsuri, departe de a aduce pacificarea dorit, au stdrnit
noui turburdri. Protestantii uici nu voird s aud de un astfel de
compromis, i Saxa, Brandenburg si Magdeburg se revoltd. CatoHell nu erau mai bine dispusi.
Solutia problemei succesiunii ldsa impresia ea' interesele Imperiului erau sacrificate consideratiilor dinastice. Filip era foarte
impopular i prezenta trupelor spaniole mdrea si mai mult resentimentul poporului german Impotriva Spaniei. Nemultumitii gdsird
In Moritz de Saxa, biruitorul dela Mhlberg, seful de care aveau
nevoie. Moritz ncheie cu landgravul Ioan de Hessa o aliantd,
la care sunt invitate sA praticipe Franta, Anglia si Polonia. Franta
aderd prin tratatul dela Chambord (15 Ian. 1552) i, pentru motive strategice, e autorizat sA ocupe Toul, Metz si Verdun.
La 18 Aprilie 1552, Enric al II-lea i face intrarea In Metz, iar
Moritz de Saxa ptrunde fdrd de veste In Tirol si alungd pe Carol
Quintul dela Innsbruck la Villach, in Carintia. Aceste evenimente
trezird In favoarea lui o miscare de simpatie. Protestantii incheiar
cu impratul armistitiul dela Passau (1552) care punea pe Enric al
II-lea Inteo situatie primejdioas. Amenintat O. fie dtacat din spate
de regenta Trilor de Jos, Enric al II-lea se retrase la Verdun si ar
fi renuntat la cele trei episcopate, a cdror Insemndtate nimeni n'o

bdnuia atunci, dacd Impratul n'ar fi fdcut gresala de a ataca

www.digibuc.ro

114

liENAVREA $1 REERMA

Metz (Nov. 1552). Duce le de Guise avuse insd timpul s organizeze apdrarea, i, in Ianuarie 1553, Impdratul fu silt
s ridice asediul. Cele trei Episcopate (cum aveau sd fie numite
cele trei cetdti imperiale), aveau s rdmnd sub stdpnirea
Frantei.
Enric al II-lea nu vedea In cele trei Episcopate dect o monetd

de schimb pentru Milan. Dovadd cd in acelasi timp a reinceput

activitatea in Italia. Cercul posesiunilor franceze in Piemont fu
maresalul de Termes fu trimis in Corsica sd sustind revolta
la Indemnul Frantei,
izbucnitd Impotriva Genovei (1553)
Siena se revoltd in 1552 si alungd garnizoana spaniold care-i
fusese impusd in 1540. 0 armatd francezd, comandatd de emigratul florentin Piero Strozzi, fu insarcinatd s apere orasul
contra Spaniolilor. Dar Strozzi fu bdtut 0 Siena, impresuratd
de Imperiali, fu redusd s capituleze prin foame (Aprilie 1555).
Singurul rezultat al acestei expeditii a fost c ducatul Florentei
Intins stdpnirea peste intreagd Toscana.
Pacea dela Vaucelles (Februarie 1556), incheiat pe cinci ani,
ldsa Frantei cuceririle sale din Piemont, cele trei Episcopate si
aliantele sale cu Turcii i cu principii italieni.
Umilirea dela Innsbruck, infrngerea dela Metz si insuccesul
politicii sale religioase au distrus ultimele nddejdii ale impdratului.
Bolnav, desamdgit i trist, nu se mai &idea deck sd cedeze altora
sarcina coplesitoarei sale guverndri.
In Julie 1554, Carol Quintul cedd Milanul i Neapolul fiului
sdu Filip, cu prilejul cdsdtoriei sale cu Maria Tudor. In Februarie

1555, el delega fratelui sdu Ferdinand puterile necesare pentru

a semna pacea dela Augsburg (3 Octomvrie 1555), care acorda
protestantilor libertatea. cultului. Pacea dela Augsburg consacra
victoria celor cloud forte de opozitie, care ruinaserd planurile

www.digibuc.ro

LUPTA PENTRU SUPREMATIA ASUkRA rtAtiEf

115

de unificare ale Imperiului : protestantismul i particularismul

principior teritoriali.
La 25 Octomvrie 1555, in fata Statelor generale ale celor aptesprezece provincii, in fata membrilor consiliilor i a ambasadorilor strini, Carol Quintul abdicd, in favoarea fiului sdu, ca suveran al Tarilor de Jos, iar la 16 Ianuarie 1556 renuntd i la coroana Spaniei. Prin scrisoarea din 27 August 1556, el incredint
fratelui sdu Ferdinand, regenta Imperiului, iar la 28 Februarie
1558 Ii ls i titlul de imprat. La 21 Septemvrie 1558, Carol
Quintul muri in mnstirea San Yuste, unde se retrsese in 1556.
Pacea dela Augsburg insemna falimentul planurilor de unificare a Germaniei, dar i sfritul colaborrii principilor protestanti cu Franta. Ruperea acestei colaborki punea capdt unei
situatii echivoce, care durase prea mult. Regele Frantei nu putea
juca indefinit rolul de protector al protestantismului in Germania,
de aliat al Turcilor i de prigonitor al hughenotilor in Franta ; de
protector al libertkilor particulariste in Germania i de suveran
absolut in Franta ; de exponent al unei politici de cucerire in Italia
.1 de aprtor al independentei nationale in Italia.

Ruperea aliantei protestante a permis Frantei o aliantd mai

strns cu papa. Paul al IV-lea Caraffa care, in calitatea sa de
Napolitan, era un dugnan neimpdcat al Spaniei, promise investitura
Milanului pentru fiul al doilea al lui Enric al II-lea i o armat de
ajutor. Bazat pe aceste promisiuni Enric al II-lea comise grepla dea
rupe, fdr nici o provocare din partea Spaniei, pacea dela Vaucelles,

care-i lsa toate cuceririle, i de a porni razboiul fard alti aliati

deck papa.
In Decemvrie 1556, ducele de Guise trecu Alpii

i fAr s

incerce a ocupa Milanul, care i se oferea, se indrepta spre Neapol.

www.digibuc.ro

176

RENASTEREA I REFORMA

Dar oprit de Spanioli chia. r la granita regatului, ducele de Guise

s'ar fi gsit inteo situatie foarte primejdioas, dacd guvernul

nu 1-ar fi chemat in Franta ca s apere frontiera de nord-est
(August 1557).
Filip al II-lea 0 Maria Tudor concentraserd in Pride de Jos, sub
comanda ducelui Emanuel-Filibert de Savoia, o armat de 60.000

de oameni. Dup un atac simultan spre Marienburg, ducele de

Savoia se indrept contra cettii Saint-Quentin care pze0e pe
Somme drumul Parisului. Coligny abia avu vreme sa se arunce
in cetate cu o mama' de oameni. Conestabilul de Montmorency,
care venea In ajutorul cetatii, fu surprins de ducele de Savoia,
baltut i fcut prizonier (10 August 1557). Parisul, descoperit,
fu salvat de ovaelile invingdtorilor 0 de eroismul lui Coligny
care, prin rezistenta sa, permise trupelor s se regrupeze i ducelui
de Guise sal se reintoarcd din Italia. Printr'o campanie hided'sneata, executat, contra regulilor artei militare de atunci, in toiul
ierngi, Guise ocupd Calais (6 Ianuarie 1558), qtergand ultima rama016 a stdpanirei engleze in Franta. Guise relu .campania, in Mai,

i ocup Thionville, in timp ce margalul Termes, de0 batut la

Gravelines, asigurd Frantei Dunquerque. Aceste succese permiteau Frantei s negocieze in conditii favorabile.
Pacea era o necesitate pentru amandoua taberele, din cauza
istovirii financiare. Pentru a face fata nevoilor rzboiului, atat
Franta cat i Spania sporiserd necontenit impozitele, concesionaser pe ani inainte produsul impozitelor, Inmultiser expedientele cele mai deplorabile, ca vanzarea slujbelor, innobildrilor
legitimrilor i imprumuturile fortate. Nu e de mirare dac,

in Spania, datoria public crescu dela 18 milioane maravedis

in 1504 la 99 miioane in 1539. Produsul minelor din America

www.digibuc.ro

LUPTA PENTRU SUPREMATIA AS UPRA

rrAum

177

era consumat cu ani inainte. In 1557, Fi lip al II-lea, suspena

Creditorii statului furl siliti s renunte la concesiunile asupra

veniturfior statului i s primeascd rente de stat de 5 %. Falimentul

ii permise s rdsufle pentru moment i sa sustind campania din

Flandra, dar i tdia orice credit pentru operatii rdzboinice mai mari.

Situatia nu era cu mult mai bund in Franta. In 1555, regele

promise o dobnd de 20 % pentru imprumutul de consolidare,

subscrierile venird din toate partile, nu numai din Franta, ci i

din Elvetia, Germania, ba chiar i din Turcia. Dar dup infrngerea

dela Saint-Quentin, regele nu poate pldti decii o parte a dobnzii, i titlurile scad succesiv la 85, 70, 50, 40 %. In 1559, datoria

publica a Frantei e evaluat intre 39 si 44 milioane de livre.

Franta era tot att de incapabild ca i Spania de a continua rdzboiul. Pacea s'a impus ca o necesitate financiard .
Tratatul definitiv a fost semnat la Cateau-Cambrsis (3 Aprilie
1559). Enric al II-lea renunta la toate drepturile sale asupra Italiei,
dar pstra Calais i cele trei Episcopate (Toul, Metz i Verdun).
Habsburgii au cstigat deci rdzboiul pentru suprematia asupra
Italiei, de vreme ce Milanul i Neapolul rdmneau in minile lor,

dar au trebuit s renunte la oilce vis de monarhie universald*

Franta a rupt cercul de fier in care Habsburgii au voit s'o inchicl
i-a reluat expansiunea spre frontierele sale naturale.
IV. TRIUMFUL ECHILIBRULUI EUROPEAN

Pacea dela Cateau-Cambrsis consacra victoria Habsburgilor

asupra Frantei. Italia, care formase obiectul competitiei, avea s,

ramnd patru secole in minile lor. Lupta pentru cucerirea

Italiei s'a terminat cu triumful suprematiei spaniole.
Franta n'a ieit propriu zis micorat din rdzboiu ; dimpotriva,
dobndind Calais i cele trei Episcopate i-a mrit In proportie

il
www.digibuc.ro

178

RENA1TEREA I REFORMA

considerabild teritoriul i s'a intors la vechea ei politica de cucerire a granitelor naturale. Dar in raport cu situatia rivalelor sale,
Franta a iesit micsoratd din rdzboaiele italiene. La sfdrsitul secolului la XV-lea era puterea cea mai insemnatd din Europa. Tratatul

dela Cateau-Cambrsis a coborit-o la rangul al doilea. Epoca

cuprins intre pacea dela Cateau-Cambrsis i pacea dela Pirinei

va fi a suprematiei spaniole (1559-1659).

Fata de Incercdrile de desmembrare le Habsburgilor, Franta
dovedi insd o invincibild putere de rezistentd. Clasa mijlocie a gdsit

in sine fortele materiale 0 morale care au permis monarhiei s

repare toate dezastrele i s invingd toate greut4ile. Resurselor
multiple ale lui Carol Quintul, diplomatia francezd iesitd din
snul clerului sau al burgheziei mari le-a opus coalitii din ce in ce
mai largi i aliante din ce in ce mai indrdznete. Astfel, in fata

monarhiei universale a lui Carol Quintul, Franta a reprezentat

fortele vii ale Europei moderne i aceasta a salvat-o.
Dacd Franta a trebuit s renunte la Italia, Habsburgii au fost
siliti s pdrseascd visul lor de monarhie universald. Carol Quintul
voia s restabileascd vechiul Imperiu universal si s asigure propdsirea i siguranta lumii crestine din apus. Daca idealul acesta

ar fi fost realizabil, nimeni n'ar fi avut mai multi sorti de izbandd deck Carol Quintul. Dar monarhia universald era o
reminiscenta medievald, in contradictie cu statele moderne care
se constituiserd la sfarsitul evului mediu. In fata lui Francisc I,
care personifica statul modern, Carol Quintul reprezenta o
lume de mult apusd, de aceea a fost condamnat la insucces.
In al doilea rdnd, Carol Quintul a fost pus, prin insdsi compozitia statelor sale, in fata unor probleme prea complexe si diverse
peutru ca s le poatk rezolva. Spania, Tdrile de Jos, Germania,
domeniile ereditare ale Habsburgilor, Boemia i Ungaria aveau

www.digibuc.ro

179

LUPTA PENTRU SUPREMATIA ASUPRA ITALIEI

interese antagoniste, constitutii i aspiratii deosebite. De aceea Impratul n'a putut duce pand la capt nicio intreprindere. Situatia
internd din Germania I-a distras necontenit dela lupta sa cu Franta
invers. Posesiunile sale italiene 1-au adus in conflict cu papa

i-au slbit pozitia de aprtor al catolicismului. Diversitatea

de interese dintre posesiunile lui Carol Quintul a ingreuiat consi-

derabil mobilizarea fortelor imperiale. In limp ce Francisc I

dispunea de totalitatea fortelor trii sale, Carol Quintul nu era
stpn absolut in niciunul din statele sale. Spania a ramas mult
timp refractar visului imperial. Revolta comunelor din 1521 era
sd compromit opera lui Ferdinand 0 a Isabel lei. Iar and Spania
a devenit centrul monarhiei lui Carol Quintul, Imperiul german
a protestat contra hispanizrii politicii i guvernului imperial.
Domeniile ereditare, mai ales dupd alegerea lui Ferdinand ca
rege al Boemiei 0 al Ungariei, au fost mai mult un balast pentru
Imperiu : puterea lor era absorbitd de lupta cu Turcii. Tdrile de
Jos ocupau un Mc insemnat in politica 0 economia imperiala :
ca piat financiar, industriald i comercial. Tdrile de Jos au
contribuit cu mai multi bani la rzboaiele lui Carol Quintul ;
furnizau Spaniei stofele care alimentau comertul cu coloniile
acesteia i consumau productia de ln a Spaniei. Dar tocmai
pentru insemndtatea Mr politicd i economia, imparatul era
obligat sd le respecte traditiile i interesele care nu concordau

totdeauna cu ale Imperiului. Soliditatea Imperiului nu era in

raport cu inftiarea lui impozant. Cum a spus-o Baumgarten,
puterea lui era in acela0 timp sldbiciunea lui .

In afar de lipsa de unitate 0 de coeziune internd, alte doul

cauze au slbit actiunea lui Carol Quintul contra Frantei : atacurile Turcilor i Reforma protestantd.
11*

www.digibuc.ro

180

RENA$TEREA $1 REFORMA

La politica de 1ncercuire a Habsburgilor, Franta a raspuns

aliindu-se cu Turcii i atacand cu ajutorul lor Imperiul din spate.
In 1529, 1532 i 1544, atacurile armatei i flotei turcesti au silit

pe Carol Quintul s trateze cu Franta. Diplomatia franceza a

incercat sg lrgeascal sistemul, ridicand contra Habsburgilor
Danemarca, Suedia, Po Ionia i Transilvania. Asa apare, bled din
secolul al XVI-lea, sistemul de aliante prin care Franta cauth sg

se asigure contra Habsburgilor. Acordul intre Turcia i Franta

a durat pang la Revolutia francezg si a rezistat tuturor incerca-

rilor de a-1 rupe.

Alianta Frantei cu Turcia insemneazd, si din punctul de vedere
al politicei externe, sfarsitul evului mediu. Faptul c Francisc I,
regele preacrestin i urmasul lui Ludovic cel Sfant, s'a putut uni
cu seful Necredinciosilor contra sefului laic al crestingtatii occidentale, dovedeste cg statul modern nu se mai las influentat
de motive religioase i cg ratiunea de stat, adic conservarea
societatii laice, a ajuns motivul determinant in politica extern.
Reforma luterang a exercitat asupra politicii imperiale o
actiune tot asa de dgungtoare ca i primejdia turceasca. Grija
de a pstra unitatea religioasg a Imperiului sail a impiedecat pe
Carol Quintul de a angaja toate fortele sale in lupta contra Frantei
si de a exploata, cum ar fi dorit, victoriile obtinute ; pe de alta
parte, politica sa externd nu
dat rgaz s urmareasca cu toatg
atentia problema religioasg. Protestantii au profitat de aceasta pentru

a se intgri si a se organiza. In lupta sa cu Franta, Carol Quintul a

fost silit sg." cumpere, cu concesii religioase i politice, ajutorul
Imperiului contra Frantei. Aceste concesiuni au favorizat progresul protestantismului, iar progresul protestantismului, ca i ata-

curile Turcflor, au silit pe Carol Quintul sg fie conciliant cu

Franta.

www.digibuc.ro

LUPTA PENTRU SUPREMATIA ASUPR.A ITALIEI

181

Politica universald, reprezentatd mai ales de Spanioli, jignea

sentimentul national al Germanilor 0 impunea Imperiului sarcini intolerabile, iar creiterea puterii imperiale ameninta 4 Riperttile principilor teritoriali. Opozitia religioasd a fost intdritd
deci de particularismul principior teritoriali. Aceste contradictii
interne au zaddrnicit toate planurile impdratului. and a disparut
de pe scena politicei europene, Carol Quintul fusese Infrdnt in
toate intreprinderile sale, afard de Italia. El n'a putut sd smulgd.
Frantei Burgundia, sd rdpeasca Turcilor egemonia Mediteranei,
01 supund pe protestanti, sd restabileascd unitatea religioasd 0
sd realizeze monarhia universald, fiindcg ideile lui erau perimate
0 in contradictie cu dreptul popoarelor 0 al indivizilor. Viitorul

era nu al monarhiei universale, ci al statelor nationale, care au

gdsit In politica de echilibru un mijloc de apdrare eficace contra
Incercdrilor de restaurare a monarhiei universale.

www.digibuc.ro

CAPITOLUL VI

RENASTEREA LITERARA SI STIINTIFICA

UMANISMUL
M'aurais-tu el:ere/a' si tu
ne m'avais pas deja trouv?
Pascal

Evolutia care dinteun popor de tarani a fAlcut un popor

cu orase prospere, cu un comert activ si cu colonii infloritoare,
si a inlocuit un regim intemeiat pe agriculturd printeun regim
Intemeiat pe credit i pe bani (SchmoIler) si-a gAsit expresia
corespunzAtoare in domeniul literelor i artelor. Populatia oraselor care, odat cu renasterea comertului, face progrese necontenite si decisive ia in mAnA, pe Ing conducerea vietii economice,

directia miscdrii intelectuale i artistice si-i impune spiritul

rationalist, pozitiv si laic de care e insuftetitd.
In conformitate cu acest spirit s'a consitituit un nou ideal
de culturA, intemeiat pe glorificarea vietii prezente, pe sentimentul valorii naturii si a omului i pe studiul antichitatii
clasice. Acest ideal, diametral opus ascetismului medieval, a
fost numit umanism.
Cicero intrebuintase termenul de humanitas In sens de educatie . Admiratorii antichitat clasice dela sfaritul woolului al

www.digibuc.ro

RENASTEREA LITERARA SI STIINTIFICA. - UMANISMUL

183

XIV-lea intelegeau prin studia humanitatis Aspiratia Mr spre idealul

culturii greco-romane, cdreia II atribuiau virtutea de a-i face pe

oameni mai buni. Forma humanista, apare mai 1ntiu in texetele
latinesti dela sfarsitul secolului al XV-lea, apoi, pela 1530, si in
cele italienesti. Expresia -umanism dateazd din secolul al XIX-lea.
Cuvntul umanism are clou intelesuri deosebite : pe de o parte
cuprinde ideea unei educatii care-si propune sa realizeze idealul
de om desdvrsit, iar pe de altd parte inseamnd orientarea studifior

Inteo anumit directie, spre antichitatea clasick in care tipul

omului ideal s'a realizat mai complet. Ideea de humanitas, care
st la baza acestei conceptii, se completeazd deci prin credinta
cd idealul de om s'a realizat o singurd data deplin si, min urmare,

antichitatea e singurul izvor din care trebue sd se inspire orice

sistem de educatie rationald. Umanism si clasicism sunt sinonime.
Arta, literatura, stiinta si limbile greco-latine sunt expresia integrald, clasicd (desdvdrsitd), a culturii umane.

In a doua jumdtate a secolului al XV-lea, umanismul a luat

acceptia unei culturi mai mult laice dect teologice si a sfrsit
prin a indica o culturd pur umand, in opozitie, nu cu religia crestink ci cu filosofia scolasticd.
I. UMANISMUL MEDIEVAL

Dacd prin umanism se intelege cultul antichitdtii clasice,

simtul formei artistice si constiinta valorii eminente a omului si

a naturii, umanismul Renasterii n'a fost cleat continuarea si

desdvarsirea umanismului medieval. CoborInd pan la primele
secole ale crestinismului, Walser si Toffanin au ardtat cd niciodat

antichitatea n'a disparut din constiinta crestind. Pentru a putea

lupta contra rationalismului de care era pdtrunsd societatea anticd

si pentru a da o baza solidd doctrinei crqtine, unii Printi

www.digibuc.ro

184

RENAFIEREA I REFORMA

bisericesti, ca fericitul Augustin, Ieronim si Sfntul Clemente din

Alexandria, s'au servit de filosofia si logica pAgan. Chiar si PA-

rintii bisericesti care, ca Tertullian, respinserl orice contact cu

riinta si arta pgAnd, au trebuit sA admit studiul poetilor si
filosofilor, fiindel literaturd si filosofie crestin nu existau inert.
Transmis Bisericii de Sfintii Printi, cultul antichitatii clasice a
devenit parte integranta a culturii crestine. Pentru Lactantiu,
4 cdile credintei sunt identice cu ale culturii , iar fericitul Augustin a vAzut in intelepciunea pgng un sprijin pentru credinta
crestin: Profani si quid bene dixerunt, non est aspernandum.
Reprezentantii cei mai de seamd ai gndirii crestine au rdmas
credinciosi acestei atitudini. Alcuin nu vede intre cretini si filosofii antici alt deosebire deat credinta i botezul . Socrate,
Platon si Aristotel, iluminati de raza intelepciunii divine, sunt
privii aproape ca discipoli ai lui Cristos. Acordul intre adevdrul
revelat i intelepciunea prdfang e desavrit.
Dar, cu toga renasterea carolingian , al cArei protagonist
a fost Alcuin, perioada cupring intre cAderea Imperiului:roman
si inceputul cruciatelor a fost o epocA. de stagnare intelectuald.
Abia in secolul al XI-lea, lumea occidentald se trezeste din amortire. Semnele prevestitoare ale unei reinnoiri apar in toate domeniile
activitatii omeneti. Comertul se invioreazI si, pe msurd ce se
dezvoltd, rupe ingrdirile societtii feudale; cruciatele creeazd
un curent intens si regulat intre Occident si Orient. Apusul Europei, indeosebi Franta, se imbraca in vestmntul alb al catedralelor , sculptura ii face aparitia in porticul bisericior, limbile

nationale i afirmA, fata de limba latin, dreptul la vieatA prin

creatii superioare, cum sunt poemele epice i poezia provensald.
In sfrsit, in secolul al XI-lea, se constitue scolastica, stiinta cretin, la care in zadar aspiraser Printii bisericesti.

www.digibuc.ro

RENAFTEREA LITERARA. 1 FrnN Tincx.

UMANISMUL

185

Scolastica nu se mai multumeste sa accepte intelepciunea

profana ca un adaos subsidiar la adevrul relevat, ci i propune
sa interpreteze rational credinta i s'o dovedeasca cu ajutorul
Aplicand metoda dialecticei la problema raporturilor
dintre credinta i ratiune, Intemeietorul scolasticei, Anselm de
Canterbury (t 1109), ajunge la concluzia cd credinta e conditia
prealabila a stiintei, credo ut intelligam.

Impotriva acestei teorii, parizianul Ablard (t 1142) sustine

ca e ridicol sa explici ceea ce nici tu nu intelegi. Deviza lui e :
intelligo ut credam. In conffictul dintre realisti , care credeau
in realitatea ideilor generale, i nominalisti , care sustineau ca
ideea general nu e decal un nume, Ablard se declard nominalist. El e pentru realitatea lumii sensibile, nu a ideilor. In Sic
et Non, el inaugureaza metoda confruntarii autoritatilor , care
deschide drumul cercetarii critice.
Rationalismul latent in filosofia lui Ablard ia, la sfarsitul
secolului al XH-lea, un puternic avant sub infiuenta averroismului.
Filosofia scolastica nu cunoscuse pe Aristotel decat din Organon

i din tratatele lui Boetius. Arabii tradusera, Inca din secolul al

VII-lea, operele lui Aristotel, i marele br filosof Averroes (t 1198)
compusese un comentar, despre care Dante vorbeste cu admiratie.

In Sicilia si in Spania, crestinii descopera ffiosofia araba

ebraica i, prin mijlocirea acestora, reiau traditia filosofiei

stiintei dine, care nu erau cunoscute In apus deck fragmentar,

prin compilatii de medicina, astronomie, matematici, etc. Filosoffi spanioli, italieni i evrei traduc, in secolul al XII-lea, operele

filosofilor greci si ale comentatorilor Mr arabi In latineste. In

acelasi timp se formeaza elenisti car6 traduc din greceste. Gherard

din Cremona (t 1187), membru al Colegiului din Toledo, traduce Fizica lui Aristotel. Metafizica e tradus, in 1210, dupg.

www.digibuc.ro

186

RENA$TEREA 51 REFORMA

un text grecesc adus dela Constantinopol, iar Politica, In 1260.

de Wilhelm Moerbeke. Marele comentar al lui Averroes e
tradus In latineste.
Aceste traduceri reveleazd existenta unei filosofii pur rationale.

Opera a ratiunii aplicate lucrurilor sensibile, aristotelismul nu

mai putea fi inftisat ca produs al meditatiei asupra credintei.
Discutia trece pe plan rational, unde credinta nu mai intervine
dect din afard pentru a salva ortodoxia.
Izbuti-va Biserica s elimine sau s incorporeze aristotelismul
In sistemul dogmaticei sale ? Aceasta e marea problemd a scolasticei In secolul al XIII-lea. Cei mai mari doctori ai bisericii catolice, Alexandru de Hales, Sfntul Bonaventura, Albert cel Mare,
se consacrd sarcinii de a alege din opeM lui Aristotel ceea ce e
compatibil cu dogma. Pentru a inatura contradictiile dintre aristotelism i Sfnta Scripturd, Albert cel Mare stabileste o distinctie
Intre cunoasterea stiintifica si revelatie.
Teologia, care acceptase serviciile filosofiei pentru a realiza
acordul Intre credintd i tiintd, nu poate admite existenta a cloud

adevdruri, fiindcd aceast conventie ar fi dus la emanciparea

ratiunii. Criza care ameninta teologia scolasticd a fost evitat de
Toma de Aquino.
Pentru Sfntul Toma, adevdrul e unul.Mdevdrul stiintei
adevdrul credintei trebue s coincidd. Divergentele nu pot fi deck
aparente, i ajunge o examinare atentd pentru a le inldtura. Dacd
ratiunea nu gseste acordul, nu Inseamnd cd el nu existd, ci c spiritul omenesc e prea slab pentru a-1 descoperi. Aplicnd aceste

dialectica lui Toma de Aquino a izbutit s hildture

contradictle 1ntre filosofia lui Aristotel si dogma crestind
dea o explicatie despre lume In care spiritul crestin a gdsit, pentru
moment eel putin, satisfactie deplind.

www.digibuc.ro

RENASTEREA LITERARA I TIINTIFLCA. - UMANISMUL

187

Dar, incorpornd filosofia lui Aristotel In sistemul dogmatic

al Bisericii, Toma de Aquino a comunicat gndirii medievale
esenta eternd a umanismului : increderea In valoarea naturii 0 a
omului. Summa theologica contine o justificare a vietii i o glorificare a ratiunii, pe care Rena0erea n'a avut deck s le separe
de scopul supranatural i sd le raporteze la om, In loc de a le
subordona lui Dumnezeu (Gilson).
In sfr0t, indreptdtind ratiunea s distingd adevdrul demon-

strabil pe cale rationald de adevdrul indemonstrabil cuprins in

revelatie, Toma de Aquino a pregkit emanciparea filosofiei. In

sistemul lui, ratiunea nu mai are cu credinta deck un raport

extern. Ratiunea nu mai face parte din substanta vietii cre0ine;
functia ei nu mai e de a se ridica la realitatea divin, ci de a se
indrepta spre cunoaterea lucrurilor sensibile, iar rolul credintei
e de a servi ratiunii drept cdlduzd, fie interzicndu-i concluziile
incompatibile cu dogma, fie revelndu-i adevdrurile pe care nu
poate dect sd le presimtd.
Prin acela0 rationament, Roger Bacon pune bazele empiris-

mului. Si el admite c adevdrul e unul i cd ratiunea va ajunge

la un acord cu credinta. Dar filosoful n'are sji piardd vremea
stabilind concordante subtile, flindcd nici demonstratia cea mai
concludent nu produce certitudine, dacA nu e confirmatd de
experientd. Rationamentul nu ajunge, dar experienta ajunge
Misticii francezi, in frunte cu Bernard de Clairvaux (1091
1153) se tidied impotriva metodelor sterile ale scolasticei i chiamd

lumea Invdtatilor la izvoarele credintei. Solutia problemei religioase std. in unirea credinciosilor cu Dumnezeu, care se afld In
inima tuturor lucrurilor.
San Francesco d'Assisi (1182-1226) a dus acest sentiment
pra la iubirca i fratcraitatca cu toate creaturile. In 1 Cantecul

www.digibuc.ro

188

RENASTEREA 51 REFORMA

soarelui , soarele, luna, focul, apa, pmntul

i chiar moar-

tea sunt socotite fdpturi ale lui Dumnezeu, ca i omul, i, prin

urmare, fratii i surorile noastre. Binecuvntat fie fratele nostru
soarele... Binecuvntatd fie sora noastr luna... Sora noastr
moartea , exclamd poetul. and Sfntul din Assisi predicd, surorile noastre pdsdrile Il ascultd cu atentie, pestii inceteazd de a
se mai mnca intre dns i dau din cap In semn de aprobare, iar
pasdrile se ridicd, la sfrsitul predicii, in vzduh, formnd o cruce.

Lumea nu mai e o vale a plngerii ; pdmntul e frumos, vieata

e plcutd i frumoasd, i inima Sfntului bate plind de recunostint i iubire pentru creatorul nostru.
gsit expresia cea mai sistematicd in
Misticismul acesta
doctrina lui loan Eckhart (f 1327) i, ca i empirismul englez,
contribue la emanciparea gndirii. Misticismul duce la naturalism si panteism, i Biserica 1-a condamnat, dar nu 1-a putut
piedica sd se rdspandeascd In nordul Europei.
Astfel, pe diferite cdi, ffiosofia scolasticd pregteste emanciparea individului. Prin simplul exercitiu al fortelor sale, ratiunea

se orienteazd spre o interpretare naturald a omului si a naturii.

Dar miscarea intelectuald care avea s clued la critica filologicd si la stiintele naturii, nu s'a schitat cleat in cursul secolului
al XIV-lea i n'a triumfat dect impotriva traditiei medievale.
Incercarea scolasticei de a pune stiinta in serviciul credintei
de a dovedi rational adevrul revelatiei, a produs o contradictie
care a ruinat scolastica. Dialectica aplicat aristotelismului a
intrit ratiunea, i-a permis s ia cunostint de natura, de mijloacele si de limitele ei, i, dovedindu-i incapacitatea de a se ridica
pand la notiunea existentei lui Dumnezeu, i-a atribuit menirea
de a cunoate natura i omul.

www.digibuc.ro

RENA$TEREA LITERARA $1 $'111NTIFICX. - UMANISMUL

18

Insuccesul thomismului de-a concilia credinta i ratiunea e

evident in secolul al XIV-lea. Duns Scot, Ockham si Nicolas
Oresme, definind conditiile de existent ale stiintei, orienteazd
gndirea spre o sdint pur matematic i experimental, intemeiat in intregime pe demonstratii riguroase (Gilson). Duns
Scot defineste, in termeni aproape cartesieni, criteriul dovezii:
A dovedi o propozitie inseamn a ardta fie c e imediat evident,
fie cd se deduce in mod necesar dintr'o propozitie imediat evidentb.
La rndul su, Ockham proclamd superioritatea cunoasterii sen-

sibile, cnd e vorba de existente si de fapte, asupra cunoasterii

abstracte, care nu poate dovedi existenta unui lucru. Iar Nicolas
Oresme (t 1386), care a tradus in frantuzeste Politica i Morala
lui Aristotel, anunt, in comentariile sale asupra Fizicel aceluiasi
filosof, legea cdderii corpurior, rotatia pdmntului i principiul geometriei analitice. Le terre se meut, et le soleil non ,
a spus Oresme.
Se pune acum intrebarea : de ce aceste descoperiri n'au dus,
Inca din secolul al XIV-lea, la constituirea stiintei moderne si a
trebuit s asteptm, pnd In secolul al XVI-lea, aparitia lui Copernic si a lui Galileu ?
In primul rnd, fiindc anticipatiile geniale ale filosofiei anglofranceze din secolul al XIV-lea nu se intemeiau pe studiul direct
al naturii, ci pe marturiile antichittii, i aceste marturii nu erau
cunoscute deat indirect si fragmentar, inaiu din ceea ce pstraser. Printii bisericesti, apoi din traduced nesigure, din cornpendii si din comentarii ajunse in apus prin mijlocirea Sirienilor,
Arabilor i Evreilor.
Dar chiar i atunci cnd stiinta greacd a devenit accesibil

prin operele ei capitale, cum a fost Fizica lui Aristotel, ea nu

putea duce spiritul dect inteun impas, fiindcd Fizica lui

www.digibuc.ro

100

IttNAMII.EA I ktPORMA

Aristotel nu e gresitA numai in principle sale de bazd, ci i in

amdnuntele sale.

Solutiile ei la unele probleme de insegmdtate capitald, ca de

exemplu explicatia aparentei boltii ceresti i teoria elementelor
sunt nu numai false, dar paralizante i frd viitor. Ca si Ptolemeu,
Aristotel reduce miscdrile corpurilor ceresti la rotatii de sfere in
jurul pdmantului imobil. In privinta elementelor, el acceptd conceptiile superficiale ale predecesorilor sdi care distingeau, intocmai
ca omul primitiv, trei sari principale ale materiei (solid, lichid
gazos), reprezentate prin trei elemente : pdmantul, apa i aerul,
la care se adaogd al patrulea element, inexplicabil, focul. Timp

de secole, cele mai bune minti, obsedate de aceste pseudoexplicatii, s'au trudit s deslege pseudoproblemele pe care le puneau,
au fost impiedicate astfel sd se ocupe de probleme reale (Langlois).

Enciclopedia aristotelia s'a impus cu atat mai mult cu cat

prin structura ei sistematic i prin virtuozitatea dialecticd a
autorului, a dat impresia unui corp de adevdruri, care explicA
ratiunea tuturor lucrurilor existente. Invtatii si-au exercitat
mintea asupra acestui tezaur de cunostinti, constituit odatd
pentru totdeauna, cu aceeasi subtilitate cu care inainte comentaserd Biblia. Ei n'au fdcut deci decat sA inlocuiascd autoritatea
Bibliei cu autoritatea antichittii clasice.
In programul sdu de invdtdmant, Rabelais recomandd cunoasterea faptelor naturii . SA nu fie mare, rau, zvor ale cdror

forte sd nu le cunosti; toate pdsdrile vdzduhului; top copacii,

arbustii i fructele pddurilor, toate ierburile pdmantului, toate
metalele ascunse in adancul prdpdstiilor, pietrele Orientului
sudului, nimic sA. nu-ti rdmand necunoscut . Apoi prin
disectii frecvente cautd s dobandesti cunoasterea celeilalte lumi,
care e omul

www.digibuc.ro

RENA$TERtA LITEI1ARA SI VIIINTIVICA.-UMANISMUL

191

Iatk yeti spune, un program modern. Simpl iluzie. Rabelais

nu recomand studiul fenomenelor naturii cleat pentru a le

compara cu ceea ce au spus despre ele autorii clasici. Cnd elevul
lui, plimbndu-se la tard, cerceteazg arborii i plantele, o face
pentru a compara observatiile sale cu ceea ce au scris despre aceste

lucruri Pliniu, Atheneu, Dioscoride, Iulius Pollus, etc. Chiar

si la un autor modern ca Rabelais, care a trait in secolul al XVI-lea,

.stiinta direct./ a naturii e subordonatd . eruditiei clasice. Intre

spirit 0 realitate se interpune textul clasic. Spiritul stiintific nu
va putea triumfa dect atunci cnd suPerstitia antichitktii va fi
fost invinsd adicd in secolul al XVI-lea.
POEZIA PROVENSALA

Cu toatd opozitia pe care o intnapin dela o vreme chiar in

snul colii, logica scolasticd rmne singurul instrument de cerce-

tare si de descoperire a adevdrului. Problema e mereu aceeasi,

anume raportul dintre credintd i ratiune, i principiul autoritdtii
e recunoscut chiar si de filosofii cei mai independenti, ca Ablard,

Bacon si Oresme. Filosofia modernd incepe abia in secolul al

XVI-lea, cu Pomponazzi.

Daca totusi spiritul modern se libereaza cu un secol mai de

vreme de tutela Bisericii, faptul se datoreste unui dublu curent,
poetic si erudit, care introduce un fel de a vedea, de a simti
de a gndi mai larg si mai liber. In locul raportului dintre credinta i ratiune, poqii i eruditii iau in discutie probleme noui,
in adevr moderne : raportul intre om i .naturd, individ i societate, MI-bat i femeie, iubirea platonica i iubirea corporald,
problema astoriei si a fericirii. Aceste probleme s'au pus mai
intaiu in Franta i s'au exprimat in forme literare, care s'au fdspndit In toatd Europa. Pn in secolul al XIV-lea, Franta

www.digibuc.ro

IttNASTARA $1 REPOtt.MA

exercit asupra intregei Europe o necontestat egemonie literard

artisticd. Odatd cu Dante directia miscdrii literare i artistice
trece asupra Italiei, care, prin poetii, artistii i eruditii ei asigurd
triumful definitiv al spiritului modern, caracterizat prin libertatea
de cercetare, spiritul istoric si critic si metoda experimentald.
Poemele epice care au inflorit in secolul al XI-lea, la apogeul
feudalismului, au fost expresia cea mai inaltd a societatii feudale,
intemeiate pe rdzboiu. La Chanson de Roland sau Raoul de Cambrai sunt glorificarea idealului cavaleresc de vitejie, de credintd
si de fidelitate feudald. In epopei, nu e loc pentru femei
La sfarsitul secolului al XII-lea, poemele epice se transformd
in romane de iubire si de aventurd. Inspiratia lor se indepdrteazd
de idealul eroic i religios, fiindcd imprejurdrile de vieatd ale nobilimii s'au schimbat. Progresul monarhiei i influenta morald a
Bisericii infrneazd pornirile rdzboinice ale nobilimii i pacea

internd favorizeazd prosperitatea generald. Gustul pentru lux

confort potoleste pasiunea pentru rdzboiu. Cavalerul petrece
mai mult in casa i, sub influenta .femeii, caracterul i se imblnzeste i manierele se civilizeazd. El invatd sa se stapaneased, sd
stea la masa, sd se imbrace la modd
se spele pe
observe fata de femeile strdine anume reguli de curtenie. Literareoglindeste transformdrile.
tura insoteste evolutia societatii
Actiunea vechilor epopei eroice se lungeste si se complied prin
introducerea unor episoade imprumutate din legendele strdine,
celtice sau greco-romane. Asa s'au nascut romanele epice, cum
sunt legenda Gralului sau a regelui Arthur si romanul lui Tristan
ci Isolda, In care femeia i iubirea joacd rolul de cdpetenie. Astfel
a intrat femeia in literatura.

In acelasi timp, 1h sudul Frantei, unde nobilimea era mai

bogatd si mai civilizatd, a apdrut o poezie, pe care Italienii,

www.digibuc.ro

iiElsIASttREA LItERAkA I TI1NTI1iCA.

193

UMAN1SMUL

confundnd pe tosi Francezii de sud cu Provensalii, au numit-o

provensahl.

Caracterul acestei poezii, cntat de trubaduri pela curtile

nobililor, e exaltarea pdnd la divinizare a femeii si a
Domna (stapna) trubadurilor e intruchiparea idealului feminin,
de esent religioasd i hied neindividualizat, care inspira sufletelor
nobile cele mai inalte virtuti. Ideea de perfectiune inaccesibild a
femeii iubite impune cavalerului o atitudine de smerenie si de devo-

tament. Serviciul de otean se transforina n serviciu de curtean.

Termenul evolutiei a fost atins, can& sufletul femeii iubite

a fost identificat nu numai cu idealul platonician al frumusetii pure, ci cu virtutile cardinale nsei, cu harul divin si
cu fericirea de veci. Sublimandu-se prin aspiratia la perfectie,
iubirea umana se confunda cu iubirea divin. Nostra-Domna
(Maica Domnului) devine Domna prin excelentd. Cultul Fecioarei

Maria, care in secolul al XV-lea ia o desvoltare extraordinard,

corespunde cu triumful femeii i iubirii in literaturd.
Poezia provensald s'a cristalizat repede in forme fixe, care
determinau motivele inspiratiei, modul expresiei, ritmul i versul.
Canonul acesta poetic rezerva i naturii un loc. Domna e reprezentatd cu predilectie impletind o cunund inteo lunch' verde, la
margined unui izvor, care erpuieste printre flori i in preajma
unei paduri, unde cantd pdsdrile. Nicio comunitate intre poet
naturd; peisagiul e un simplu cadru care, reprodus la infinit,
devine conventional i banal. Poezia provensald s'a rdspdndit in
toatd Europa : in Italia la curtea lui Frederic al II-lea, in Castilia
la curtea lui Alfons cel Invtat i in Germania, unde constituie
punatul de plecare al Minnesang-ului.
In secolul al XIII-lea, feudalitatea ineepe s decadd in apusul
Europei. Monarhia francezd o despoaie treptat de privilegiile ei

www.digibuc.ro

13

RENASTEREA 51 REFORMA

194

politice, iar in orasele Flandrei si ale Italiei, comertul i industria creeazA o societate burgheza, independenta de orice obligatie

feudala, care se ridica peste nobilime i der, i pune stapnire

chiar i pe pamnt. Inca din secolul al XIII-lea, burghezia cucereste puterea politica la Florenta i in orasele Lombardiei.
Triumful burgheziei aduce in locul spiritului feudal un nou
ideal de vieata. Principiile prin care se justified suprematia politica
morala a nobilimii se corup. Idealul cavaleresc devine eroism

de paradd, pompos i gol; pactul feudal care leaga pe senior si

pe vasal se reduce la un cod de ceremonii; sentimentul onoarei,
sub pretextul de a se despoia de orice calcul utilitar, pierde orice
valoare sociala si se rezolva in punctul de onoare , iar serviciul
militar, considerat ca un prilej de prada si de afirmare personala,
duce la dezastrele dela Crcy, Poitiers si Nicopole, care arata ca
nobilimea n'a ajuns numai nefolositoare, ci deadreptul ddiunatoare.

Decadenta spiritului feudal se manifest in literatura prin

aparitia unor forme fiterare 'de inspiratie complet deosebita
prin deplasarea centrului de .activitate literarA. Poezia i romanul
courtois nu se mai continua dect prin imitarea operelor anterioare. Jocurile florale dela Toulouse, care organizeaza concur-

suri de poezie, nu mai sunt dect prilejuri de petrecere.

La sfrsitul secolului al XIII-lea apare o literatura burgheza
cu totul deosebia de literatura nobilA. Desvoltarea industriei
comertului, rolul crescnd al legistior si al universitatilor, alianta
burgheziei i a regalitatii creeazd un spirit nou, care se manifesta
printr'un gust pronuntat pentru literatura didacticd, satiricd
moralizatoare.

Poetii, urmnd pilda negustorior i meseriasilor, se organizeaza in asociatii literare, care consacra meseria de poet si iau
directia miscarii literare.

www.digibuc.ro

196

RENA$TEREA LITERAR 1 STIINTIFICA. - UMANISMUL

Le roman de Renard 0 Les fabliaux se adreseazd unui public

burghez. La Arras, marele centru industrial din nord, teatrul

comic in limba popular apare in secolul al XIII-lea. Chiar
misterele reprezintd, in cadrul fictiunii religioase, moravurile,
sentimentele, indeletnicirile i costumele societdtii burgheze. Le

roman de la Rose, care incepe ca o alegorie poeticd, inchinata

iubirii cavalere0i, se termind, in a doua jumdtate a secolului al
XIV-lea, cu o enciclopedie de vulgarizare 0iintified. Spiritul
burghez triumfd in literaturd, cum a triumfat i in vieata economica.

Strnsa conexiune intre literatura noud i elasa burghezd

apare i din deplasarea centrului de activitate literard. Literatura
se deplaseazd cu industria. Dela Arras, bogat in poeti in secolul
al XIII-lea, centrul activiatii literare se mutd la nord, in Hainault i Flandra, de unde vin, in secolul al XIV-lea, poeii, cronicarii i muzicienii: Chatelain, Molinet, Froissart i Commines.
Tonul Inc didactic in secolul al XIV-lea devine mai personal
in veacul urmdtor, i acest element individual anunta deja Rena0erea. Sinceritatea mrturisirilor lui Villon, ca i aptitudinea de a
reda realitatea sunt o dovadd.
Realitatea aceasta e fundamental deosebit de a lumii feudale.
Femeia e coboritd de pe piedestalul ei, i banul joacd un rol
mai insemnat decdt sentimentul.
Dar pentru ea spiritul nou s se poatd exprima In opere durabile, a fost nevoie ca verva satiricd i imaginatia sd fie disciplinate. Functia aceasta a indeplinit-o Rena0erea introducnd
In literatura modernd ideCa formei artistice.
ORIGINEA UMANISMULUI ITALIAN

Para in secolul al XIV-lea, Franta exercitase asupra Europei

o necontestat egemonie literal% 0 artisticl. Odat cu aparitia

www.digibuc.ro

13*

196

RENASTEREA SI REFORMA

lui Dante, directia miscrii literare i artistice treee asupra Italiei, care, prin poetii, artistii i eruditii ei asigurl triumful decisiv al spiritului modern, caracterizat prin libertatea de cercetare, prin spiritul istoric si critic si prin metoda experimental'.
Literatura italian si-a flout ucenicia la scoala poeziei provensale. Trubadurii imprstiati de cruciata contra Albigensilor
gAsesc refugiu la curtea lui Frederic al II-lea si impreun cu poetii
autohtoni intemeiaa. prima Foal de poezie italian. Canzonele
sonetele, cu exigentele Mr tehnice, se impun poetilor volgari

deprind cu aspra disciplind a artei, fard de care nu exista

opera durabild. La sfarsitul secolului al XHI-lea, se constitue
la Bo Ionia i Florenta, in jurul lui Guinizelli, Cavalcanti si Gino

da Pistoia, o nou swan: poeticd, il dolce stil nuovo, in care

traditia provensall se combina cu poezia populara. La aceast scoal

au invtat Dante si Petrarca arta de a spiritualiza iubirea, de a

o transforma inteo filosofie subtil si de a cAuta inspiratia nu
in modele strine, ci in propriul Mr suflet.
Intemeietorul poeziei italiene, Dante Alighieri (1265-1321)
este sinteza cea mai inalt a evului mediu. Prin entuziasmul &au
religios i prin intreaga sa conceptie despre lume, Dante apartine
civilizatiei medievale. Sonetele i Canzonele, care formeazd sub-

stanta primei lui cdrti: Vita Nuova; sunt o apoteoz, de cea mai

autentiel traditie provensald, a feme iubite, care devine un

simbol de perfectiune i un exemplu al tuturor virtutilor.
Medieval a fost Dante si prin conceppile sale politice. Partizan convins al supremapei imperiale, socotea monarhia Cape-

tingilor ca o uzurpare a drepturilor conferite de Dumnezeu

imparatilor, iar republicile italiene i se pdreau simple cuiburi
de rebel Idealul lui era monarhia universal a Ottonilor si a
Hohenstaufilor.

www.digibuc.ro

RENASTEREA L1TERAR

i sniNTIFia.

umAmsrAuL

197

Dante se aruncase cu pasiune in luptele politice care sfasiau

Florenta i, surghiunit in 1302, i pusese toatg ngdejdea de reintoarcere in expeditia lui Enric al VII-lea, demnul urmas al Ceza-

rilor care venise sg-si afirme drepturile asupra Italiei (1311).

Sfarsitul lamentabil al expeditiei i-a spulberat ngdejdile. In 1321,
a murit in exil, dupg ce a rtkit dougzeci de ani pe la curtile
seniorilor din nordul Italiei. Experienta care i-a ardtat cat de
sgratd-i painea altuia i cat e de greu sa urci i s cobori pe scari
strine, i-a inspirat cele mai puternice accente din Infern i cele
mai moderne elemente din Divina Comedie.

Sub conducerea lui Virgiliu, considerat in evul mediu ca

profet, Dante strabate infernul, unde osanditii de veci i ispdsesc
pacatele si urea muntele purgatoriului unde, prin purificri

dureroase, sufletele celor pocaiti ajung treptat la starea de nevinovgtie a primilor oameni.
In varful purgatoriului, Beatrice se aratd lui Dante in strglucirea vie a lumii eterne i, prin puterea privirii sale, 11 ridic
din planetg in planeta pang in fata tronului lui Dumnezeu. Vederea devenindu-i mai purd si mai patrunzatoare, Dante distinge
in stralucirea empireului spatiu infinit i imobil, care nu cunoaste nid timp, nici miscare noug cercuri luminoase, care
se invart vertiginos in jurul punctului divin : sunt cele noug cete
ingeresti (serafimii, heruvimii, tronurile, etc.). Condus in mijlocul
Rosei ceresti, poetul vede pe aleii vechii i nouei aliante asezati, ca
inteun amfiteatru, pe scarile Rosei ceresti, apoi, la interventia
Maicii Domnului, i este ingaduit s fixeze punctul luminos In care
distinge dubla naturg a lui Cristos i unitatea celor trei persoane

divine. In timp ce mediteaza asupra acestor revelatii, un fulger

de lumina Ii strdbate mintea
reveleazg cele mai Inalte mistere
cresting, Cu acat4 viziune mistia se terming Divina Comedie.

www.digibuc.ro

198

RENMTEREA st REFORMA

Calatoria in cele trei imprdtii ale mortilor e istoria izbdvirii

lui Dante, care, prin pocaintd si ispdsire, se ridicO treptat dela
starea de pdcat pnd la intelegerea celor mai nepdtrunse taine,
si, in acelasi timp, drumul pe care umanitatea trebue sa-1 strdbat

pentru a ajunge la mntuire.

In aceast istorie a izbdvirii, Dante a intercalat episoade care
expun destinul unui mare numr de persoane istorice sau contemporane si ideile sale asupra tuturor problemelor timpului.
Divina Comedie constitue primul tablou epic aI vietii comunale,

in care se pldmddeste societatea modernd. Pasiunea luptelor

politice vibreaz in cuvintele cu care poetul isi intmpind prietenii
si dusmanii inalniti in lumea cealaltd.

Italienii din secolul al XIV-Iea au vzut in Divina Comedie

o enciclopedie a tuturor stiintelor ; abia in secolul al XIX-lea
si-au dat seama cd Dante a creat limba literard italiand si una
din cele mai geniale opere a tuturor literaturilor.
Dar Divina Comedie n'a concentrat numai ideile si pasiunile
timpului in care a apdrut. Personalitatea lui Dante se manifestO
in toate episoadele, mai ales cnd se intretine cu Florentinii sai
despre problemele politice, religioase, artistice si literare care-1
intereseaza. Orgoliul lui de Florentin, constiinta superiorittii lui
si admiratia lui pentru antichitate fac din Dante un precursor
al Renasterii.
Evul mediu e plin de amintiri antice, dar aceste amintiri sunt
mai mult materie de enciclopedie. Dante reinvie insusi sentimentul vietii antice. El a asezat in vestibulul infernului suftetele
inteleptilor si eroilor antici, care, desi n'au pAcAtuit, n'au putut
fi salvati, fiindc nu primiserd botezul. Intr'o grddin verde se
plimbd gray, vorbind in soaptd, Hector, Enea, Cezar, mai la o

parte Saladin, apoi ceva mai departe Aristotel inconjurat de

www.digibuc.ro

RENASTEREA LITER.ARA

I STIINTIFTCA.

UMANISMUL

199

familia filosofica , compusd din Socrate, Platon, Democrit,

Anaxagoras, Thales i Averroes care scrise Comentarul cel
mare . Scena e o anticipatie a Academiilor din secolul al XV-lea.

Pe lngd aceasta, Dante aduce un nou sentiment al naturii '

o noud conceptie despre orn. Comparatiile lui au' un caracter
de simplitate si de familiaritate ornerica. Un osndit care, prin
intuneric, incearcd sA distingd trdsdturile celor doi vizitatori
neasteptati, evocd imaginea bdtrnului croitor care, clipind puternic din ochi, incearcd sA tragd firul prin urechile acului. Peripetifle cdldtoriei pe lumea cealaltd au toate aparentele unei cdltorii adevdrate. Centaurii din infern i dau seama c tovardsul
lui Virgiliu e viu, din faptul cA greutatea corpului lui rostogoleste
pietrele povrnisului pe care coboard, iar sufletele din purgatoriu

trag aceiasi concluzie din faptul cA corpul lui Dante aruncd

umbra. In sfdrsit Dante exceleazd in arta de a crea atmosfera.
Descrierea pddurii intunecoase i sentimentul de groazd pe care-1

inspird coborirea iminentd in bezna intunericului dau, dela primele versuri, tonul Infernului. Tot asa, murmurul infinit al mdrii,
care strdluceste i freamdtd la primele sclipiri ale zorilor, suspinul de ustirare la vederea cerului instelat i aspiratia nest&
pnitd spre lumin, ca si forma purgatoriului care, din mijlocul
valurilor, se ridicd spre cerul lunar, exprima avntul sufletului
spre cer i dau nota fundamentald a Purgatoriului. Divina Comedie ne-a dat primele exemple de glorificare poeticd a naturii,
in care std secretul artei Renasterii.
In mijlocul natur glorificate, omul apare inconjurat de o
aureola eroicd. Epopeea francezd a creat tipul eroului rdzboinic,
credincibs seniorului i vasalului i sie nsui. Pentru a nu fi
bdnuit de lipsd de curaj, Roland intrzie s sune din corn dupd
ajutor i astfel pricinueste moartea intregii sale ostiri, Eroismul

www.digibuc.ro

200

RENAsTEREA SI REFORMA

tragic al lui Roland, care purcede din conffictul intre datorie

onoare, legatura de fraternitate, care uneste pe vasal i pe senior,
sentimentul de datorie feudald care-I obligg pe Bernier s-si indeplineascd toate obligatiile fatd de Raoul de Cambrai, inainte
de a-i cere socoteald de moartea mamei sale sunt lucruri
neintelese pentru Dante, fiinda in Italia desvoltarea precoce a
oraselor a impiedicat feudalismul s prind fdcini adnci.
Poemele epice n'au fost cunoscute in Italia dect prin traduceri
adaptdri.
Vieata comunald, in care prin energie i inteligent oricine se

furit alt ideal de orn, pe care

putea ridica la rangul intiu,
Ii gsim deja schitat in Divina Comedie. Nobleta adevrat nu
st, pentru Dante, in nume, rasa i avere, ci in superioritatea inteligentii si a vointei. Francesca da Rimini preferd s indure pe
vecii vecilor chinurile iadului dect s fie desprtit de iubitul
ei. Contele Ugolino, inchis de arhiepiscopul Pisei inteun turn,
vdzut cei doi
moare in chinurile cele mai grozave, dupd ce
ffi i cei doi nepoti pierind de foame. Dante 1-a reprezentat in
Infern roznd ceafa dusmanului su de moarte i tergndu-si

gura de pdrul lui. Pentru toat- fericirea raiului nu si-ar lsa

victima din mini. Farinata degIi. Uberti, osndit pentru eresie,
st drept in cosciugul de fier inrosit de foc sfidnd puterile iadului i divinitatea care, cu toate torturile, nu-I poate frnge.

Acesta e deja idealul de brhtie (virtzi) al Renasterii.

Dante avea mai mult nostalgia deck intelegerea antichitatii.
Petrarca a trit in atmosfera intelectuald a vechii Rome. Pentru
el, Romanii erau strmosii directi ai Italienior, una din dorintele lui cele mai vii a fost sd vad reinviind gloria Romei antice.

De dota ori s'a adresat papei Benedict al XII-lea implorndu-1

www.digibuc.ro

RENWEREA LITERARX 61 STIINTIFICA. - UMANISMTX

201

s pgraseasc Avignonul i s se Intoard. la Roma. Iar cnd

Cola di Rienzo a proclamat, In 1347, republica la Roma, Petrarca 1-a salutat ca pe tribunul trimis de Dumnezeu sa libereze
Italia de tiranii strini .
Insuccesul incerckii lui Rienzo 1-a desgustat i mai mult de

vremea sa si 1-a facut s caute consolare In trecutul maret al

Romei. In aceste dispoilii a compus Africa, epopee al cdrui erou
e Scipio Africanul, si De viris illustribus, cuprinznd doudzeci
patru de biografii de barbati celebri, toti romani afard de trei.
Dispretul fall de prezent nu e una din cele mai prielnice stri de
spirit pentru a scrie istorie, fiindcd noi nu putem lntelege trecutul
deck prin experienta prezentului. Cel putin dacd. Petrarca ar fi
ales personagii contemplative inrudite cu temperamentul
dar el a zugrvit mai ales oameni de actiune, generali i bkbati
de stat, ca Scipio, Cato Censorul i Cezar cu care n'avea nicio
afinitate sulleteascd. De aceea caracterizrile lui se reduc la parafrazarea lui Titu Liviu.
Cu toate acestea, pentru a pastra purd ideia Imperiului roman,
intemeiat
Petrarca a lsat la o parte fabulele medievale
expunerea exclusiv pe documente clasice, examinate la lumina
ratiunii. Coborndu-se la sursele originale i proclamnd, mai
presus de Cicero si de Aristotel, suveranitatea ratiunii, Petrarca
defineste spiritul critic si pune baza istoriografiei umaniste. Ad
fontes ! devine strigatul de lupt al umanistilor i principiul fecund al criticei filologice.
Insufletirea pentru antichitate explicg i pasiunea lui de colectionar de monete, inscriptii i manuscrise vechi. Petrarca a
cutreerat Italia, Elvetia, Franta si Germania si a descoperit mai

multe discursuri ale lui Cicero ( Pro Archia, Pro Milone, Pro
Marcello etc.) si scrisorlle lui catre Atticus, Brutus i Quintus,

www.digibuc.ro

202

RENA$TEREA $1 REFORMA

Petrarca nu s'a multumit sa le strngd pentru placerea de a

avea piese rare, ci le-a studiat de aproape cu dorinta de a le pdtrunde spiritul si de a descoperi In fiecare autor quiddam suum ac
proprium, ceea ce e original 0 personal. Petrarca e primul scriitor
care nu cautd in operele antice lectii morale si alegorii, ca in evul
mediu, ci e in stare sd guste frumusetea stilului si sd aprecieze
originalitatea gdndirii. De aceea a fost numit primul orn modern .

Modern a fost si prin patrunderea cu care si-a analizat propriile sale sentimente si idei. In Rimele sale italienesti descrie
chinurile iubirii sale neimparasite pentru Laura, dupa cazuistica amoroasd a poeziei provensale, dar cu un puternic accent
personal 0 cu o mare originalitate de simtire. Laura nu mai e
nici simbol, nici inger. E o femeie in carne si oase, a cdrei atractie

invinge orice putere de rezistentd, si poetul mdrturiseste cd,

dacd iubirea sa a rdmas pur platonicd, meritul revine in intregime Laurei. Cu Petrarca, iubirea se coboard din nou pe pdmnt.
Deceptiile sentimentale 1-au silit sd se coboare in sine insusi,
sd se analizeze, sd-si disece bucurle, durerile, dorintele 0 amdrdciunile, si sd se judece. Rezultatul acestei analize n'a fost, cum

ne-am fi asteptat dela un crestin intrat pe jumdtate in ordinul

monahal, un sentiment de smerenie 0 de renuntare, ci dimpotrivd un sentiment de vanitate. Petarca e convins cd ceea ce a
descoperit in sufletul sdu intereseazd umanitatea. De aceea,
considerdnd 61 Rimele italienesti nu-1 pot face cunoscut deck
in orasele Italiei, si-a rdspdndit confesiunile in tratate latinesti,
ca De vera sapientia, De sui ipsius et multorum ignorantia 0 De
contemptu mundi. Nimeni n'a stint mai bine dect Petrarca sd-si
procure satisfactiile de amor propriu la care aspira. Casa lui din
Arezzo era pdzitd ca un monument istoric ; Florenta i-a propus
o catedrd si restituirea tuturor bunurilor confiscate tatdlui sdn,

www.digibuc.ro

RENA$TEREA LITERARA

UMANISMUL

203

impdratul Carol al IV-lea l-a numit conte palatin, papa i-a oferit
postul de secretar apostolic, iar universitatea din Paris i Senatul

din Roma i-au oferit In acela0 timp coroana de lauri. Optnd

pentru aceasta din urma, In ziva de Pa$i, 1341, a fost incoronat
solemn pe Capitoliu.
Contrar insI unei opinii foarte rspndite, studiul antichittii
setea de glorie n'au slbit sentimentul religios al lui Petrarca.
Adevrata intelepciune pentru el rdmne cuvntul lui Cristos.
El nu admite filosofia anticd dect In masura In care nu contra-

zice invttura erqtind. Umanismul lui Petrarca n'are Mmic

comun cu pgnismul unui Machiavelli. Studiul antichittii a
fost pentru el mijlocul unei vieti sufleteti mai largi i un incom-

parabil exercitiu al faculatior intelectuale. Dar ,stiinta rdmne

sub controlul credintei, i, dacd noptile de meditatie nu I-au
fcut s imbratiFze idealul monastic, pe care sing& II gsea
conform invtturii cretine, e ea' tinea prea mult la vieat i la
plcerile ei. Petrarca reprezintd idealul umanismului laic, care
nu consider invttura cretind incompatibild cu bueuriile vietii
i cu studiul

Sub infiuenta lui Petrarca, idealul de culturd umand, bazat

pe studiul antichitatii, tinde s devidd elementul fundamental al
educatiei. Aceast tendint se manifesa nu In contradictie, ci In
armonie cu doctrina crestind. Fortele de innoire se desvoltd, pan'd
la inceputul secolului al XVI-lea, in cadrul vechilor ornduiri,
fdr s caute i fr sd doreascd o rupturd cu trecutul. Exemplu
caracteristic In aceast privint e Giovanni Boccaccio (1313-1375).

Autorul Decameronului e considerat, In general, ca reprezentant tipic al pdgnismului Renaterii. N'a infat4at el, in
triumful instinctelor naturale, superioritatea drepturilor naturii

www.digibuc.ro

204

RENA$TEREA $1 REFORMA

contra ascetismului medieval ? Aceasta opinie se intemeiaza pe

satirele indreptate contra clerului, cum e istoria Evreului Abra-

ham, care, indemnat de un prieten crestin sa se boteze, nu se

hotaraste decat dupa ce a vazut Roma ; el n'a gasit nici urma de
sfitatenie si de evlavie In vieata papilor, cardinalilor si a ceIorlalti
preoti, dar tocmai acest lucru 1-a convins de superioritatea crestinismului, caci o religie pe care pastorii ei se straduesc din toate
puterile s'o distruga si care, cu toate acestea, straluceste tot mai
puternie i mai pur, nu poate fi deck opera duhului sfant.
Satira moravurflor clerului, departe de a constitui indiciul spiritului modern, e de cea mai autentica traditie medievala i populard. Exercitandu-si verva satirica pe socoteala clerului, Boccaccio stie ea cititorii si nu vor confunda persoana i functia
preoplor, i ca purtarea acestora nu va pune n discutie legitimitatea dogmei. De altfel o conceptie Mica i tiintifica despre
lume, care sa permita o atitudine independenta fata de religie
nu era cu putinta atunci, si de aceea acuzatia de ateism adusa
chiar i umanistflor din secolul al XV-lea trebue totdeauna primid cu rezerva. Boccaccio a mers atat de departe cu scrupulul religios, bleat, in 1361, a renuntat la preocuparile sale profane si s'a
dedicat studiilor de eruditie i interpretarii Divinel Comedii.
Studiul antichittii clasice n'a avut deci ca urmare slabirea
sentimentului religios, i ideia unui umanism fundamental areligios e de domeniul legendelor. Influenta antichitatii, la Boccaccio, ca i la Petrarca, se manifestd prin desteptarea simtului
arti5tic.

In opera lui Boccaccio apar pentru prima data zeii pagani,

nu ca elemente religioase, ci ca simboluri ale frumusetii i feri-

cirii. In romanul sau din tinerete, Fikicolo, Venus, cu trupul

transparent prin val i strOlucitor de parca ar A fost stropit cu roa,

www.digibuc.ro

RENASTEREA LITEIZAILI $1 $TIINTIFICA. - UMANISMUL

206

alearga In ajutorul celor doi tineri eroi care se iubesc, Florio

Biancofiore. Admiratia pentru capodoperele antice Il Indeamna
sa studieze i s imite procedeele artistice ale autorilor lor, pentru
a produce opere asemanatoar, dar originale. Aa a izbutit Boc-

caccio sa dea forma artistica unei serii de nuvele, de origine

diversa, care circulau In toate trile, i sa exprime prin ele vieata

societat laice din timpul sau. Pe vechiul fond medieval, care

constitue materia Decameronului, cu povestiri de dragoste
romane de aventura, cu vepicele glume pe socoteala barbatului
inselat, a clericilor desfranati, a medicilor arlatani 0 a magistratior venal'', Boccaccio zugraveste, din punctul de vedere
laic, moravurile din timpul sau i proclama idealul unei societati
naturale i libere, In care femeile triumfa prin istetimea lor, iar
barbatii prin vointa i energia
Elementul nou, revolutionar, In opera lui Boccaccio e constiinta sa de laic, care nu e de origine carturareasca, ci sociala.
Nu modelul antichitatii, ci triumful burgheziei fiorentine asupra
clerului i nobilimii se exprima In laicismul lui Boccaccio. Politica florentina, care de un secol tinde la independenta fail de
Imparat si de papa gasete In Boccaccio un ecou care ne permite

sA masuram tot progresul realizat de societatea florentina In

cursul secolului al XIV-lea. Pe can& Dante viseaza Inca la monarhia universala a . Imparatilor germani, Boccaccio contesta
limparatului dreptul de a domni peste alte natiuni decat a Teutonilor sdi i prefera sa moara deck sa arunce crinii florentini
la picioarele corbilor septentrionali . Fortele care se ridica
Impotriva universalismului medieval purced din nduile conditii
sociale i politice create prin renasteriea comertului i induStriei.
Florenta, cea mai desvoltata din dcest punct de vedere, a devenit centrul nouei culturi umaniste.

www.digibuc.ro

206

RENASTEREA 51 REFORMA

Coluccio Salutati (1331-1406), numit in 1375 cancelar al

Republicei florentine, a liberat stilul oficial de formele scolastice
si a introdus latina: clasicd in corespondenta oficiald. Pentru a nu

fi puse in situatie de inferioritate, cancelariile celorlalte state

italiene au imitat exemplul Florentei i astfel o seama de umanisti

au dobndit situatii 'Mahe i sigure, de care numai clericii se

bucuraser pnd atunci. Cu Salutati, laicii incep s cucereascl
marile dregdtorii ale statului.
Ideile lui politice, religioase i literare sunt nc medievale,
pe cnd actiunea lui reflecteaza sentimentele socieatii laice moderne. In teorie, Salutati admite e papa si impratul,
cele
doug lumini ale lumii detin puterea universald, i ca monarhia e cea mai bun form de guverndmnt. In practick el
apreciazd evenimentele din punctul de vedere al unui Italian
credincios, dar patriot. In timpul rdzboiului dintre papalitate
Republica florentind (1375-1378), a combaut att de violent
politica lui Urban al V-lea, incat acesta 1-a cuprins in mod explicit
in interdictul care a lovit Florenta. Fara
conteste calitatea

de vicar al lui Cristos, cancelarul Florentei nu iarta papei c a

pardsit Roma i duce dela Avignon o politica anti-italiana. Ca
toti contemporan sai, Salutati facea distinctie intre suveranul tem-

poral i vicarul lui Cristos. Atacurile sale contra Curiei pontificale corupte, simoniace i efeminate nu ating &cat pe cel
dintaiu.
Impotriva ducelui de Milano, care reprezenta fata de Repu-

blica florentind principiul monarhic, Coluccio a sustinut atat

de energic cauza acesteia, hack Giovan-Galeazzo Visconti spunea
ca se teme mai mult de o scrisoare a lui Salutati decat de o mie
de calareti fiorentini. .Contiinta lui de cetatehn liber i-a inspirat
cele mai frumoase cuvinte din

corespondenta sa politica :

www.digibuc.ro

RENMTEREA LITERARA 0 miNTiFiCA.

ummasivjui,

207

Comuna din Florenta nu face niciodat rdzboiu deck pentru

apdrarea libertkii 0 combaterea nedreptkii .
In ceea ce prive0e credinta, aceea0 discordantd intre teorie
0 practicd. Ascetismul rdmne pentru Salutati idealul viepi
cre0ine. Dar increderea in valoarea educativd a 0iintei 0 aspiratia spre o vieatd ceateneascd libel% dau acestui ideal o acceptie
mai largd 0 mai umand. Docti plus hominis habent quam indocti,
exprimd convingerea umanistului in valoarea educativd a stiintei,

0 credinta cd adevdrul poate fi descoperit pe cdi multiple 0 diverse. Fie cd 1-ai gdsit in Bibfie sau la pagni, fie cd 1-au spus
profetii sau poetii, adevdrul e dela Dumnezeu. Ori unde 1-am
descoperi, nu trebue sd-1 dispretuim .

Activ pnd la adnci batrnete, Salutati a murit, in 1406,

la vrsta de 76 ani. Corpul lui a fost expus In piata Peruzzi 0,
dupd ce a fost incoronat cu cununa de lauri, a fost inmormntat
in catedrala orapilui. Onorurile acestea, care nu se acordau
dect sfintilor, sunt un semn al vremii.

Principalul merit al lui Salutati constd in faptul c a continuat colectionarea i studierea operelor clasice, a introdus la
Florenta studiul limbii dine 0 a pregdtit generatia de umani0i,
care a deschis o noud perioadd in istoria umanismului.
IV. UMANISMUL ERUDIT

Aceastd perioadd se caracterizeazd prin negarea plind de

dispret a evului mediu, prin preferinta acordatd limbii latine
fatd de cea vulgard, prin rdspndirea elenismului, prin laicizarea

progresivd a gndirii 0 prin intrirea spiritului critic. Studiul

antichitkii devine scop in sine.
Petrarca a regretat totdeauna cd n'a avut norocul s cunoascd
limba greacd. El a incercat s'o invete cu Barlaam, un Calabrez,

www.digibuc.ro

208

kNA$Tffid,A EttriAMA

care stdtuse timp naai indelungat la Constantinopol i, in 1339, vonise

in Italia cu o misiune din partea impdratului Andronic al III-a.

Petrarca 1-a cunoscut probabil in 1342 i s'a pus cu rdvnd pe

invdtkurd, dar greutatea limbii

plecarea prematurd a lui

Barlaam i-au zdddrnicit planul.

Un alt Calabrez care invatase la Constantinopol, Leontius

Pilatus, a fost profesorul lui Boccaccio i a predat timp de trei
ani greaca la Florenta. Dar Leontius era lipsit de pregdtire tiin-

tificd si nu cunqtea cleat greaca modernd. Rezultatul invdtdmntului lui a fost neinsemnat.
Greutatea de a invdta limba greacd era in adevdr mare pentru
Italieni. Limba latind nu era de niciun ajutor, gramatici i dictionare nu existau, iar Greci care sd cunoasc elifia i antichitatea clasicd erau rari, chiar i la Constantinopol, i nu puteau fi
atrai in Italia cleat prin promisiunea, unor considerabile avantagii materiale i morale. Greci sau Italieni vorbind greaca modernd se intdlneau in toate centrele comerciale ale Italiei; in Calabria i in Sicilia existau Inca sate greceti, dar toate acestea nu
serveau la nimic. Deosebirea intre elina modernd i elina clasicd
era aproape tot aa de mare ca intre latina clasicd i limba italiand,
iar intelegerea invdtatilor bizantini pentru geniul i stilul literaturii clasice tot aa de insuficiente ca i aceea a filosofilor scolastici
pentru latina clasicd.
In aceste imprejurdri nu le rdmnea Italienilor dornici de a in-

vdta greaca decal O. se ducd, la Constantinopol sau s aducd

de acolo invdtati greci care cunoteau elina i erau dispui s
accepte catedre de greacd la Florenta sau aiurea.
Primul profesor de greacd. in Italia a fost Manuel Chrysoloras care a tinut curstri de greacd la Florenta din Ianuarie 1397
pnd in 1400. Chrysoloras fusese trimis de impdratul Manuel II

www.digibuc.ro

209

RENA$TEREA LITERARI $1 $T1INTIFICA. - tIMANISMUL

Paleologul, in Italia sa ceara ajutor contra Turcilor. Florentinii

i-au oferit o catedra si el a acceptat. Chrysoloras avea toate insusirile si pregatirea necesara pentru a raspunde nadejdilor puse
in el. Deja profesor la Constantinopol, erudit si elocvent, el a
strnit un entuziasm durabil printre numerosii auditori care se
ingrmadeau la lectille lui. Leonardo Bruni a urmat cu atta
insufletire lectiile lui Chrysoloras bleat noaptea visa ceea ce
auzise dela el ziva . Astfel, dupa opt-nou secole de intrerupere, studiul limbii grecesti a fost restaurat si se poate spune,

cu Bruni, ca o noua era a inceput in istoria literelor europene.

Chrysoloras a scris, sub forma de intrebari si raspunsuri,

prima gramaticl a limbii dine pentru uzul popoarelor moderne
(Erotemata). Succesul lui Chrysoloras si atentia pe care Florenta a
acordat-o studiilor grecesti, ca si celor latine, au fcut din acest ora

centrul intelectual al Italiei In secolul al XV-lea. Studiul limbii

grecesti a facut necontenite progrese, la care au contribuit mereu
noi savanti veniti dela Constantinopol. George Trapezuntius,
care a venit in Italia pe la 1420, a profesat la Venetia, Florenta

si Roma ; Theodor Gaza, sosit in Italia pe la 1430, a ocupat

noua ani (1441-1450) catedra de greaca dela Universitatea din
Ferrara, a tradus din Aristotel si a compus o gramatica greaca
devenita clasic.

Sinodul care s'a intrunit, in 1439, la Florenta pentru a uni

bisericile ortodoxa si catolied, a grupat un mare numar de savanti
greci si latini, care au aratat mai mult interes pentru problemele
filosofice dect pentru cele teologice.

Imparatul bizantin a venit insotit de cei mai alesi reprezentanti ai teologiei si stiintei grecesti. Printre ei se afla tnarul
episcop dela Nicea, Bessarion, partizan infocat al unirii celor

www.digibuc.ro

14

RENA.STEREA I REFORMA

210

douA biserici. Convertit la catolicism, fu numit cardinal si jucd

un rol insemnat In istoria umanismului ca filosof, mecenat
colectionar de manuscrise. Colectia lui constitue fondul cel mai
insemnat al Bibliotecii Marciane din Venetia.
0 influentA mult mai puternia a exercitat asupra umanistilor
florentini Gemistos Plethon (t 1445). Originar din Sparta, acest

bAtrn de 83 ani pru Florentinilor intruchiparea vie a intelepciunii antice. El sustinea c, pentru cunoasterea lucrurilor
materiale, trebue urmat Aristotel; pentru tot ce priveste sufletul,
divinul Platon e superior. Asa s'a deschis, Intre partizanii
celor doi filosofi greci, o discutie care avea sA dureze treizeci de
ani i sub care se ascundea de fapt o miscare de opozitie contra
scolasticei.

Leonardo Bruni (1370-1440) e primul din seria nouilor uma-

nisti. El cunostea greaca i latina. Traducerile lui din Platon

constitue primul contact al umanismului italian cu textele originale ale filosofiei grecesti.

Opera cea mai de seam a lui Bruni e Historia florentina,

scris in latina clasicA, cu scop de propaganda*, pentru a
asigura Florentei simpatia umanistilor. Cu istoria lui Bruni,
punctul de vedere laic si interesul profan inlocuiesc preocuparea

religioasa a cronicarior medievali. El nu scrie istorie pentru a

dovedi Influenta Providentei asupra.mersului evenimentelor istorice. Bruni considerA istoria ca un gen al retoricei. El nu cautl
sA explice desvoltarea economicd, social si politic/ a republicei
florentine si sA scoat In evident/. evenimentele cu efecte durabile, ci sg. producA emotii, ca o tragedie de Seneca. Faptele lip-

site de efect teatral, cum sunt transactiile economice, desvoltarea institutiior, problemele administrative, etc., sunt omise sau
inlocuite cu expresii stereotipe. Apoi, pentru a mentine puritatea

www.digibuc.ro

RENMTEREA LITERARA i

mNrIncA.

211

UMANISMUL

limbii latine, Bruni transpune termenii medievali In cuvinte clasice, chiar cand nu au echivalent. Cardinalii devin patres;
companiile medievale legiones, cavalerii milites, etc.
Cu toate acestea, Historia florentina are o importanta capitala pentru desvoltarea istoriografiei moderne. Bruni e primul

istoric modern care a fcut opera critick s'a coborat la documerttele originale, a eliminat legendele i minunile si a cautat
sa dea o explicatie rational/ evenimentelor. In sfarsit materia
este ordonata artistic. Pe cand cronicarii medievali ingrarnadeau
materia far./ nicio alegere i o expuneau fara plan, Bruni nu expune decat faptele care au legatura cu obiectul. Forma artistica

patrunde 0 in istoriografie.
Istoriografia umanist ar fi dus cu timpul la un formalism
gol, prin imitarea prea servila a modelelor antice, daca oamenii

politici n'ar fi luat in maini acest gen pentru

expune

apara politica. Du/A. navalirea Francezior in Italia

(1494), Florenta a fost teatrul mai multor revolutii..In 1494,
Medicii au fost alungati i, in locul principatului, s'a introdus
republica democratica; in 1512, Medicii s'au reintors, dar in
1527 au fost din nou alungati, pentruca in 1530 stpanirea lor
A. fie restaurata in mod definitiv. De fiecare data, invingatorul
a modificat constitutia si a schimbat person alul politic.
Cei mai deseama oameni ai Florentei s'au strdnit, scrutand
istoria, sa &eased o forma de guvernamant care sa garanteze
pentru

Florentei un regim de stabilitate. Simplu gen retoric pentru uniaistoria devine pentru oamenii de stat o problerna politica
constitutionald. Aceasta origine determind continutul si forma

istoriei. Autorli care au studiat istoria inteun scop utilitar nu

s'au ocupat decat de evenimentele politice i militare, fiindca, dupa

parerea lor, numai acestea au provocat revolutiile,fiorentine.

www.digibuc.ro

14*

212

RENA$TEREA

REFORMA

In al doilea rand, ei s'au strdduit s desprind din intampldrile trecutului elementele cu valoare permanentd i cu aplicatie
la toate Imprejurdrile asemdndtoare. Aceastd conceptie, unilaterald i partiald, a produs totui primele capodopere ale istoriografiei moderne: Istoriile florentine ale lui Machiavelli i Istoria

Italiei a lui Guicciardini.

Niccol Machiavelli (1469-1527) Ii incepe Istoriile cu cdderea Imperiului roman, dar pe el nu-1 intereseazd atat efectele
prdbuOrii puterii romane, cat insemndtatea nouilor puteri care
se ridied, Imperiul i Papalitatea, i infiuenta lor asupra destinului Italiei. Problema care-1 preocupd e aceea de a stabili elementele pe care se Intemeiazd vieata statelor i mijloacele prin
care s'ar putea realiza unitatea Italiei. and faptele sunt de
acord cu teoriile lui, Machiavelli dovedqte o putere de a In Iantui evenimentele i o privire largd pe care niciun istoric nu
le-a Intrecut. El e primul istoric care a recunoscut legdtura Intre
politica internal i politica externd, i primul care a Intrezdrit
adevdrul cd marile transformdri sociale sunt independente de
activitatea constient a individului. Toate aceste consideratii au
fost exprimate Inteo limbd plasticd i coloratd, care au fdcut
din opera lui Machiavelli modelul poeziei italiene.
Leonardo Bruni i Machiavelli n'au tratat, ca i cronicarii
medievali, decat istoria oraplui lor. Primul care rupe cu istoria
locald i atacd un subiect de istorie universald a fost Francesco
Guicciardini (1484-1540). Ambasador al Republicii florentine In
Spania, guvernator al statelor pontificale, ministru de externe
locotenent general al papei Clemente al VII-lea, Guicciardini a
fost amestecat In toate evenimentele mari ale Italiei din prima
jumdtate a secolului ai XVI-lea. Istoria Italiei nu e decat desvoltarea unui memoriu pe care 1-a conceput pentru a-vi justifica

www.digibuc.ro

RENASTEREA LITERARA I Frm4TIFICA.

UMANISMUL

213

activitatea ca locotenent general al papei in razboiul Ligii de

la Cognac care s'a terminat cu celebrul sacco di Roma, din 1527,
memoriu pe care disgratia i-a permis sa-1 desvolte inteo istorie
generala a luptei pentru suprematia asupra Italiei. Spre deosebire

de Machiavelli, Guicciardini nu s'a ocupat dect de fapte, n'a

pierdut niciodata contactul cu realitatea i n'a deformat-o pentru
a o pune de acord cu teorii preconcepute. Interdependenta statelor europene i-a aparut cIar, de aceea a expus evenimentele
italiene in functie de politica internationala. Astfel a fost, cu
drept cuvnt, numit parintele istoriografiei moderne
Progresul spiritului critic se manifesta 0 in alte domenii,
in cautatea i descoperirea operelor antice necunoscute, in desvoltarea criticei filologice, in trezirea simtului estetic i in for-

marea unui nou ideal de cultural 0 de educatie.

de, Poggio Bracciolini (1380-1459) a fost cel mai norocos colectionar de codice. In calitate de secretar apostolic, a insotit, In 1414,

pe papa Ioan al XXIII-lea la sinodul dela Constanta. Dar cum

discutiile dogmatice nu-I interesau, a cutreerat Elvetia i Suabia
in cautarea manuscriselor vechi. La manastirea San Gallo a
descoperit un manuscris complet al Institutiilor lui Quintillian,
Argonautii lui Valerius Flaccus 0 opt discursuri necunoscute ale
lui Cicero. In alte biblioteci italiene a gasit Silvae-le lui Statius,
Punicae-le lui Silvius Italicus 0 De rerum natura a lui Lucretiu;
cu totul, 20 opere necunoscute in evul mediu.

Poggio a fost cel mai stralucit scriitor de epistole latine. In

timpul unei excursii, a vizitat Baden 0 a descris zilele vesele petrecute acolo. Scrisoarea aceasta permite s masuram tot progresul realizat de umanismul italian in ultima jumatate de veac.
Nicio urma de pedanterie i morala, ca in scrisorile lui Salutati.
Locurile i oamenii, grupul de fete care se scalda, sunt descrise

www.digibuc.ro

214

RENMTEREA I REFORMA

Cu o gratie i o naturalete care dovedesc c Bracciolini si-a asimilat nu numai forma, ci nsui spiritul limbii latine. Antichitatea
care pta aici fusese o imitatie mai mult sau mai putin independent devine poezie i feumusete.
Cu descoperirile lui Poggio, umanistii ajung in posesiunea
tuturor operelor literaturii latine pe care le cunoastem azi.
In acelasi timp, Guarino da Verona, Aurispa, Ciriaco d'Ancona i Filelfo, emuli ai lui Poggio, redau cultur occidentale

toat literatura elin, complet ignorat in evul mediu. Inainte

de 1430, toti clasicii greci erau in minile umanistilor itafieni,
care n'au asteptat
trimit Turcii cuceritori ai Constantinopolului, ci s'au dus ei
aducA din Imperiul bizantin, unde
nu fuseserd niciodat uitati.
Entuziasmul strnit de aceste descoperiri fu ata de puternic,

inct umanist avurd impresia c din imprdtia mortilor un

zvon de recunostint se tidied spre ei. Poggio a povestit cum a
descoperit pe Quintillian in pivnita intunecoas a unui turn.
Quintillian prea ea intinde minile dup ajutor si se roagd :
o O voi, bArbatilor, care iubiti limba latin, scdpati-ne din
temnita intunecoas i colbuit in care ne-au inchis barbar .

Realitatea e mai putin romanticd. Manuscrisele vechi se

afiau in bibliotecile mnstirilor, catalogate, inct umanistii
n'aveau dect s consulte cataloagele pentru a descoperi ceea ce
clutau. Multe descoperiri s'au fcut in Germania si Elvetia fard
ca mdcar descoperitorul s se fi deplasat din Italia. Vorba adncd a
lui Pascal : # M'aurais-tu cherch si tu ne m'avais pas dja trouv ?

se aplicl i descoperir antichittii: A fost nevoie de un anumit

grad de maturitate pentru ca spiritta modern a inteleag i sa
canto operele antichiatii clasice,

www.digibuc.ro

RENASTEREA LITERARX i STUNTIIZXcA.

UMANISMUL

215

V. UMANISMUL CRITIC

Dupa era descoperirilor incepe era cercetrii critice. Ignoranta

neglijenta copistilor schimbaserd textul unor opere Inca

ajunse de nerecunoscut. Cum ins/ unele opere s'au pdstrat in

cloud sau mai multe copii, umanistii au cautat, prin comparatie
conjecturk s restabileascd forma originard. Ma s'a nascut
critica filologicd.

Textul original nu se putea totdeauna reconstitui pe cale filo-

Umanist au fost mpini s ptrund in fondul operei,

desprinda spiritul i s caute in imprejurdrile externe, politice
sociale, solutia problemei. Asa s'a desvoltat spiritul istoric.

Cercetarea critic a operei de arta n'a revelat umanistilor

numai adevdrul, ci i frumusetea literatur clasice. Ei au cdutat

s stabilasca legile compozitiei artistice. Ma s'a introdus in

cultura Renaster ideea formei artistice, adicI grija de a exprima
ideile i sentimentele inteo ordine eked

Reprezentantul cel mai de seamd al directiei critice a fost

Laurentiu Val la (1405-1457J. Criticismul lui a atins un grad-de
desvoltare pe care umanismul italian nu-1 va putea depdsi. Cu
De elegantiis linguae latinae a intemeiat lexicografia modernd.
Prin exemple luate din cei mai buni autori clasici, Val la determing
sensul cuvintelor rare si olcure, i fixeaza nuanta locutiunilor
particulare. Lexicul acesta rspundea att de bine nevoior 111\4tmntului, bleat, intre 1471 si 1536, a fost tipdrit in saizeci de
editii. Din el a invtat Erasm s serie latineste corect si elegant.
Va lla a fcut asupra textului grecesc al Vulgatei observatii care
au servit lui Erasm ca punct de plecare pentru traducerea Noului

Testament. In 1440, la curtea regelui Neapolului, Alfons de

Aragan, Yana publia ; De also credita et ementita Constantini
www.digibuc.ro

216

RENWEREA i REFORMA

donattone, In care, cu argumente istorice i filologice, dovedi el

pretinsa donatiune fdcutd de Constantin cel Mare papei Silvestru
e o legenda. De atunci nimeni n'a mai Indeknit s invoce acest
document pentru a justifica pretentiile temporale ale papilor.
In urma activitdtii critice a lui Va lla conceptia despre antichitate se schimbd. Umanistii nu mai cdutau In studiul clasicilor

placere esteticd sau motive de mandrie nationald. Umanismul

devine erudit i critic. Latina atinge o puritate ireprosabild, dar
rece : din limbd vie ajunge limbd moartd.
Odat cu Valla se schimbd i caracterul filosofic al umanismului. Numdrul acelora care se Indeparteazd de crestinism,
se apropie de diferitele doctrine filosofice antice, creste. Evolutia

aceasta nu e totdeauna usor de precizat, fiindcd opinille religioase ale umanistilor se ascund uneori sub aparentd de respect
pentru Bisericd, alteori se exprimd sub forma de dialog in care
diverse personagii sustin teorii contrare frd ca autorul sd indice clar pe acela care-i exprima convingerile. Astfel, In De

voluptate et vero bono, Valla pune fat In fata pe Leonardo

Bruni, Panormita i Niccol Niccoli. Partizan al stoicismului,
Bruni se plange c oamenii se dedau mai mult la rele cleat la fapte

bune si, considerdnd prea anevoioasd practica virtutii, se lasa

impinsi de natura spre pldceri. La cuvintele acestea, se ridicd
Panormita care sustine atdt de elocvent epicurismul, 'Mat cei
mai multi critici sunt de parere c el exprimd convingerile autorului. Supremul bine, spune Panormita, e placerea, spre care
tind toate actiunile noastre. Sdndtatea, frumusetea, muzica, parfumul florior sunt lucruri bune, fiinde ne procurd pldcere.
Cine vrea sa fie fericit, sd se bucure de toate darurile naturii. Vir-

tutea Inssi e un efect al placerii. Cine o practica o face n de

dragul moralei, ci pentru a evita un ru mai mare sau pentru a

www.digibuc.ro

RENA$TEREA LITERARX I $TI1NTIFICA. - UMANISMUL

dobndi glorie

217

deci tot pentru pldcere. Adevrata intelepciune

std In arta de a alege bite diferite placeri pe cea mai mare si

intre diferite neplceri pe cea mai mica. Panormita nu face deosebir intre plcerile trupului si ale sufletului : In armonia lor std
supremul bine.
Invitat sd aplaneze conflictul, Niccoli obiecteazd celor doi
interlocuiori c amndoi au vorbit ca pgni, nu ca crestini.
Si el gseste ea' morala stoicd e desartd i frivold , fiindcd n'are
un scop In afard de sine, pe and epicureii, subordonnd pldcerile

mici celor mari, s'apropie mai mult de morala crestind. Solutia

lui e un fel de epicurism crestin, care acceptd plcerea ca

ultim scop al actiunilor umane, dar o identified' cu fericirea de
dincolo de mormnt. Walser sustine c aceasta e i pdrerea
lui Valla.

In orice caz, curentul epicurist creste In a doua jumatate a

secolului al XV-lea. Umanistii nu neagd fdtis dogmele fundamen-

tale ale crestinismului, nemurirea sufletului i crearea lumii,

dar le ignoreazd. In locul religiei transcendentale, ei predica o
religie pur rational. Scopul suprem al vietii nu mai e fericirea de
veci, ci fericirea pmnteascd. Omul devine din nou msura tuturor
lucrurilor i cel mai demn obiect de studiu pentru oameni. Desvoltarea tuturbr insusirilor sale corporale i spirituale, pentru ca
a se poatd bucura depfin de vieatd, apare ca singurul scop legitim
al educatiei. Antichitatea clasicd, cu filosofia ei pozitivd, cu stiinta
ei indreptatd spre studiul naturii i cu arta ei inchinatd glorifickii
omului, reprezintA idealul de vieatd al umanistilor dela sfrsitul
secolului al XV-lea. In locul evangheliei resemndrii i sMereniei,
evanghefia frurnusetii si a gloriei pdmntesti.

In Stanze per la Giostra ale lui Poliziano (1454-1494) si in

Orlando furioso al lui Ariosto (1474-1533) natura nu mai e

www.digibuc.ro

RENA$TEREA $1( REFORMA

21/5

teatrul ispitelor, ca in evul mediu, sau un cadru decorativ ca in

poezia petrarchista, ci mama ocrotitoare care imbrtiseaza
consoleaza pe toti cei ce stiu sa se apropie de ea. Acest sentiment de contopire a omului cu natura e deosebit de puternic
in Aminta lui Tasso. Ar fi insa gresit sa se atribue antichitatii
clasice sentimentul de fraternitate a omului cu natura, deoarece
1-am gasit exprimat tot asa de puternic in poezia lui San Francesco.

Exemplele antice I-au ajutat numai sa se exprime in forma poetied. Izvorul lui e in sensibilitatea artistica a societatii italiene,
care atinsese, la sfarsitul secolului ai XV-lea, punctul culminant
al desvoltarii sale.
VI. ESENTA UMANISMULUI

In mijlocul naturii proslvite i omul apare inteo lumina

nou. Dela Dante la Ariosto, idealul de om pe care si I-a faurit
Renasterea italiana e antifeudal, pozitivist si democrat, ca
societatea burgheza constituita in Republicile comunale. Cavalerul medieval, cu conceptia lui despre onoare care comandi
sacrificiul desinteresat al vietii pentru suzeran i Dumnezeu, nu
mai starneste deCat zambete ironice. Eroii celor doua mari epopei
italiene, Morgante de Pulci i Orlando furioso de Ariosto, sunt sau

brute care nu se lasa conduse deck de pasiuni si de instincte

nu viseaza deck munti de carne si de unt, sau nebuni care se tin
ca umbra de pasii unei cochete i savarsesc de dragul ei cele mai
nelnchipuite ispravi, pentru ca, la urma, sa se vada prdsiti pentru

un simplu soldat. Un ras ironic acopere toate virtutile cavaleresti.

In opozitie cu idealul feudal, Poggio descopera in inima

omului adevarata noblte, care nu se poate dbandi prin diploma
de innobilare, ci prin virtute i intelepcipne. Vnaani0ii, fiind In

www.digibuc.ro

RENA$TEREA LITERARA SI STUNTIFICA. - TJMANISMUL

219

cea mai mare parte oamenii operelor lor, au fdcut din valoarea
personald supremul titlu de noblete.
Baldassare Castiglione ne-a dat in It' Cortegiana (Curteanul),
scris in 1528, portretul omului desdvdrsit, adicd al personagiului
propuneau ca model. In mdretul
pe care contemporanii
palat al ducelui de Urbino, unul din cele mai frumoase din Italia,
decorat cu tapete de aur si de argint, cu vase de argint, cu statui
busturi antice, cu tablouri moderne, cu carti latinesti, grecesti
ebraice, imbrdcate in scoarte impodobite cu aur i argint, se
intrunea o societate veseld pentru aji petrece vremea in serbdri
elegante si In conversatii spirituale.
La cererea ducesei, oaspetii cautd sA defineascd insusirile necesare omului de lume i femeii desdvdrsite, i educatia cea mai

potrivit pentru a le desvolta. Vigoarea i dexteritatea fizicd,

finetea, tactul i varietatea cunostintelor care i se cer exprimd
idealul de universalitate i perfectiune al Renasterii. Curteanul lui
Castiglione va cunoaste toate artele cavaleresti, caldritul, scrima

dansul, va sti sl citeasca o partiturd, sA cnte dintr'un instrurisipi grijile i pentru a face pldcere doamnelor,
ment pentru
va invdta sA danseze i cunoascd pictura, care e una din podoabele vietii superioare, va studia literele, att cele latinesti, ct i
cele grecesti, va citi poetii, oratorii i istoricii i va sti sd rimeze
un sonet. Dar toate acestea nu sunt scop in sine, ci conditii prealabile pentru desvoltarea culturii inimii i a spiritului. Castiglione
reeking pentru femei aceeasi educatie i aceleasi drepturi.
Aceste conversatii sunt foarte caracteristice pentru desvoltarea culturii sociale in Italia. Dela mijlocul secolului al XV-lea,
educatia femeii a fdcut progrese insemnate. La scoala lui Guarino
da Verona, la Ferrara, fetele i bieii erau supusi aceluiasi sistem
de educatie: toti tuvAtau greaca i latiba, toti practicau acelegi

www.digibuc.ro

220

RENASTEREA 51 REFORMA

sporturi. Unele femei, ca Francesca Scala 0 surorile Nogarola

0-au c4tigat renume prin eruditia lor In filologia clasicd. Altele, ca Vittoria Colonna, Veronica Gambara, Costanza D'Amalfi,
ducesa de Ferrara i Tullia Aragon s'au distins prin talentul lor

superior 0 prin instructia lor aleasd. Pietro Aretino, in celebrii

sal Ragionamenti, recomandd curtizanelor venetiene sd aibd totdeauna la Indemnd Canzoniere-le lui Petrarca.

De0 conditia legald a femeii nu s'a schimbat, Influenta i

insemndtatea ei sociald au crescut. Ea n'are inch' dreptul sd se mdrite dupd inclinarea ei, dar educatia pe care o prime0e Ii permite
sd domneascd In societate, 0 arta reoglinde0e fidel aceast transformare.
Noua pozitie pe care femeia
cucerit-o In societate avu ca

urmare secularizarea iubirii. In literatura medievald, notiunea

iubirii oscila intre reprezentarea grosoland sau cinicd a functiei
de reproducere i apoteoza ideal, filosoficd sat religioasd a
femeii.. Femeia era femeld sau Inger. Rena0erea tidied femeia
coboard ingerul la rangul de tovard egal Indrepatit al bdrbatului. Castiglione care reprezintd termenul final al evolutiei
ideii pe care Rena0erea
fdcut-o despre iubire i cdsdtorie,
sustine necesitatea de a intemeia cdstoria pe baze de egalitate,
dreptate i iubire. Avand acelea0 aptitudini ca i bdrbatul, femeia
are acela0 drept la educatie, vieatd i fericire ca i bdrbatul. Ea
are dreptul
aleagd bdrbatul dupd plac, i, dacd s'a inelat
In alegerea ei, Castiglione 'hi recunoa0e dreptul sd-1 schimbe.
Vechea problemd a raportului dintre bdrbat i femeie, pe care

puseserd, dela trubaduri pnd la Castiglione, toti marii

literati, 0-a gdsit solutia rationald i sndtoasd. Dogma pdcatului
original 0 conceptia inferioriatii femeii a fost inldturatd. Natura
e frumoasd, vieata e demnd sd fie trditd i iubirea sincerd e nobill

www.digibuc.ro

R2NA$TERtA trrERARA SI SinNTIFICA.UMANisMuL

221

i. binefacatoare. and doi soti i-au Intemeiat casnicia pe aceste

baze, vor cunoate fericirea pe pamant i vor dobandi vieata

de veci.
Bine lute les, idealul lui Castiglione nu putea fi realizat cleat
de o minoritate de privilegiati, destul de bogati pentru a dobandi
educatia alma pe" care se Intemeiaza conceptia Curteanului.

Mu lt mai profunda a fost schimbarea pe care Rengterea a

adus-o In conceptia politica. Statul modern, cu tendinta lui de
a concentra In mainile guvernului toate fortele vii ale natiunii
si de a Inlocui vechiul sistem bilateral de drepturi i de datorii
feudale prin ideea romana a omnipotentei statului, ruinase Inca
din secolul al XIV-lea pretentiile la egemonia universala a
papilor i a imparatilor. Politica nu se mai inspira decal din ratiunea de stat, adica din interesele temporale ale societatii laice.
Cu toate acestea, gandirea politica ramasese la vechile teorii
medievale. Ace la care eel dintalu a supus problemele politice
liberei cercetari a ratiunii i a liberat politica de religiune a fost
Machiavelli.

Niccol Machiavelli (1469-1527) a fost, timp de 14 ani,

secretarul guvernului florentin, Insarcinat cu redactarea instructfilor catre ambasadorii republicii. El Insu0 a ndeplinit diverse
misiuni pe langd Ludovic al XII-lea, Cezar Borgia, Iu liu al II-lea
i Maximilian I. La Intoarcerea Medicilor la Florenta, In 1512,
Machiavelli a fost destituit, torturat ca suspect i. surghiunit In
targuprul San Casciano, unde a putut confrunta lunga experienta a lucrurilor moderne cu Invatamintele autorilor antici.

Principalul rezultat al meditatiior lui au fost : Principele,

Discursurile asupra primei Decade a lui Titu Liviu i Istoriile
florentine. Problema centrala e formarea i conservarea statelor.

www.digibuc.ro

2g2

RtsustEREA

REFORMA

Machiavelli imparte statele in republici i principate; principatele in ereditare i nou intemeiate. Teritoriul poate fi nou in

intregime sau in parte. Pentru fiecare categorie, Machiavelli

recomandd o politicd deosebitd.
Republica prin excelentd e Republica romand care a realizat
intelepciunea pe pdmant i spre care se indreaptd toatd simpatia

lui Machiavelli. Republica, fiind bunul comun al tuturor cetdtenilor, a putut cere fidor ei toate sacrificiile i cuceri toatd lumea
civilizatd de atunci, pe cdnd Imperiul, cu sldbiciunea i despo-

tismul lui, a distrus patriotismul 0 a permis Barbarilor sl cucereascd Italia.

Pap au continuat s exercite asupra Italiei actiunea nefast
pe care o avuse Imperiul roman. Sapdnirea pontificald a demoralizat Italia si-a impiedicat-o sd se uneascI dupd modelul marilor
monarhii vecine. Sfantul Scaun, dupl ce
intemeiat autoritatea temporald in Italia, n'a avut nici destuld putere, miei destul

geniu pentru a ocupa i supune restul tdrii ; dar n'a fost nici
destul de slab pentru a nu putea cherna in ajutorul sdu strin
impotriva aceluia care-i pdrea prea puternic .
Remediul ? Un om indrdsnet i puternic Principele care
s unifice i sd reorganizeze Italia. Mijloacele prin care se poate

ajunge la acest rezultat constitue substanta crtii cu acelasi

nume. Machiavelli exarnineazd cum se dobandeste, cum se
pstreazd i cum se pierde un stat . Cdnd se cucereste o tard sau
o provincie, o parte a populatiei pierde din avantagiile ei, de aceea
se simte asupritd. Altii vor fi desamdgiti, fiinda au pus nddejdi

prea mari in noul regim. Mai ward e intinderea stdpnirii

asupra unor populatii de limbd i obiceiuri comune, mai grea
asupra unor populatii stedine. Pentru a invinge aceste greutati, sunt
trei mijloace : mutarea capitalei in nouile provincii, cum au fdcut

www.digibuc.ro

RENASTEREA LITERARI I STIINTIFICA. - UMANISMUL

223

Turcii dupd ocuparea Constantinopolului; colonizarea nouilor

provincii, cum au fcut Romanii; combaterea vecinilor puternici
sprijinirea celor slabi, cum de asemenea au procedat Rornanii.
Ludovic al XII-lea a pierdut i Neapolul i Milanul, fiindcd s'a
puternicul sdu vecin, Ferdinand Catolicul.
aliat
Intemeierea unui stat nou e lucru anevoios, fiindcd toti parregim vor fi contra lui, iar pentru numai aceia
tizanii
care asteapt vreun folos. Doud calitti sunt necesare pentru a
izbuti: siretenie i fortd. Principele care vrea s intemeieze un
stat va trebui sd fie vulpe pentru a evita cursele, i leu pentru a
bdga groaza In lupi. Cel ce dispretuieste rolul vulpii nu-si cunoaste
meseria, iar cel ce uit cd pentru a fi ascultat e nevoie s fie tare
va sfdrsi rdu, cci totdeautna profetii inarmati au invins, iar cei

desarmati s'au prdbusit . Astfel poporul a aclamat pe Savonarola i apoi l-a ars pe rug.
Cu totul altfel a procedat Cezar Borgia. Insrcinat de tatl
sdu, Alexandru al VI-lea Borgia, cu guvernul Romagnei, Cezar
consolida stpdnirea. Seniorii
n'a scdpat niciun mijloc pentru
care i s'ar fi putut opune au fost atrasi inteo curs i mdcelriti.
Apoi, pentru a reprima desordinile dela inceputul domniei lui,
numi guvernator pe Ramiro D'Orco, orn crud, dar energic,

lsd mnd liber. and gsi rnomentul potrivit sd inlocuiascd

regimul exceptional printr'unul legal, Cezar Borgia trimise un
sbir sd-1 injunghie

expun corpul in piata orasului Cesena.

Astfel s'a splat de orice invinuire In ochii poporului si a pus

baze solide puterii lui. Dup ce a nsirat toate frdelegile ducelui,

Machiavelli nu numai nu-i gdseste nicio vind, dar Il propime

ca model tuturor acelora care o printeo intdmplare sau cu ajutorul armelor altora au ajuns la suveranitate . Un singur lucru
n'a prevdzut Cezar : c va fi bolnav la moartea taalui sdu si nu

www.digibuc.ro

RENASTEREA S IttPOttMA

224

putea impiedeca 'alegerea ca pap/ celui mai mare dusman

al familiei sale, Iuliu al II-lea.
Principe le care vrea sd se mentind pe tron trebue s cunoasca
arta rdzboiului i sd-si creeze o armatd nationald. Armatele de
mercenari au pierdut in antichitate Cartagina, cum au pierdut
In evul mediu Italia. Numai cu ajutorul poporului inarmat, Principele va putea scdpa Italia de Barbari si de anarhie ; numai asa
va putea realiza unitatea i independenta trii. Cine are arme
bune are totdeauna aliati
In urmdrirea acestui scop, Madhiavelli nu tine seamd decdt de

ratiunea de stat. Dreptate, onoare, jurdmnt, morald nu sunt

apreciate dect din punctul de vedere al utilifkii. Dacd interesul
politic o cere, le respectd ; dac nu, nu. Religia inssi nu-i pentru
el deck un mijloc de guvernare o acceptd i o ocroteste, chiar

cnd o crede falsd, fiinda un popor religios e mai usor de

carmuit .

Indiferenta totald fatd de morald a fost numitd machiavelism,

ca i cnd Machiavelli ar fi inventat perfidia i trdarea. In realitate el n'a fdcut deck sd expund in cdrtile sale ceea ce i-au sugerat
experienta i studiul istoricilor clasici. In izolarea lui dela San
Casciano, Machiavelii citeste istoriile lui Titu Liviu i Tacitus
aduce aminte de propriile sale intmpldri.
La lumina experientei sale, faptele Romanilor se lumineazd, se
insufletesc i vin s'adauge invdtdmintele lor la experienta umanistului. Pe de altd parte, din scrierile clasicilor, Machiavelli invata

exprime gndurile In formd artisticd. Descriind procesul

creatiei sale istorice i politice, Machiavelli a definit esenta urnanismului.

www.digibuc.ro

CAPITOLUL VII

RASPANDIREA UMANISMULUI
I. MDLOACELE DE PROPAGARE
Vivez joyeux!
Rabelais

Umanismul s'a desvoltat in afard de universitti i impotriva

rdspndi ideile, umanitii au creat coli noui, au
lor. Pentru
intemeiat biblioteci i societti literare (Academii) i s'au servit
de tiparul nou descoperit.
Italia a dat un mare numr de profesori de seam, care au
format clasa conducatoare in spiritul umanismului. Unul dintre
cei mai celebri a fost Filelfo.

Francesco Filelfo (1398-1481) s'a nscut rang Ancona,

dintr'o familie toscank a studiat la Padova i, in 1420, s'a wzat
la Constantinopol Ca secretar al bailului venetian. Aci a studiat
greaca cu Ioan Chrysoloras, care i-a dat pe fiica sa de sotie. Impdratul Ioan al VIII-lea Paleologul 1-a insrcinat cu misiuni diplomatice in Polonia i Ungaria. In 1427, Filelfo s'a intors la Venetia cu
o colectie pretioas de manuscrise greceti (cuprinznd operele
principalilor poeti ; ale istoricior, dela Herodot la Polybios ; ale
oratcgior Demosthene, Eschine i Lysias, i aproape toate scrie-

rile insemnate ale lui Aristotel, etc.), a predat elocventa la BoIonia, iar din 1429 greaca i latina la Florenta. Amestecndu-se
15

www.digibuc.ro

226

RENA$TEREA $1 REFORMA

in lupta partidelor, dupd, victoria lui Cosimo de' Medici a trebuit

s prseascd oraul. In 1440, s'a stabilit la Milano, a profesat

la Pavia 0 s'a mentinut in favoarea ducilor, chiar i dupd ce

familia Visconti a fost inlocuitd de Francesco Sforza. File lfo
n'a ldsat dect o singurd opera' de eruditie : Convivia mediolanensia, care, inteun cadru inspirat de Banchetul lui Platon,
expune cunopintele autorului din domeniile. cele mai diverse :
astronomie, metafizia, morald, arheologie i istorie. Inzestrat
cu un rar talent profesional, Filelfo a format un mare numdr
de elevi care au continuat traditia clasicd.
Filelfo e tipul umanistului ambulant, care predomind in prima

jumdtate a secolului al XV-lea. Auditorul lui se compunea din

persoane de vrstd 0 de pregdtire deosebite. UneIe asistau la cursuri

pentru pldcerea de a au.zi un discurs elocvent, altele voiau s

se instruiascd. 0 luau note. Textele fiind rare, Filelfo dicta
cteva pasagii din autorul explicat, de pildd din Cicero, 0, dupd
ce studentii le copiau, el le explica din punct de vedere gramatical, lexical, literar, estetic, etc. Cnd 0-a terminat opera adnotatd, iar studentii au transcris-o, profesorulThe muta in alt ora,
unde 10 repeta cursul in fata unui nou auditoriu. Metoda de invdtdmnt i necontenitele deplasdri ale primilor umani0i se explied deci prin conditiile particulare ale auditoriului 0 ale materialului didactic:

Angelo Ambrogini, numit Poliziano (1454-1494), reprezintd un tip de umanist mai evoluat. Preceptor al copiilor lui
Laurentiu de Medici 0 profesor de greacd 0 de latind la Florenta, Poliziano
ocupat catedra pnd la moarte. Reputatia
lui 0iintificd se Intemeia pe editia Pandectelor, in care vdelgte
un spirit critic superior i o desdvx0td stdpnire a limbii
latine.

www.digibuc.ro

227

RSPANDIREA UMANISMULU/

In versiunile i poeziile sale latine, Poliziano rivalizeazd cu

Ovidiu i cu Tibul in puritatea limbii i in descrierea plasticd a

naturii 0 a omului.
Invdpmntul prin lectii publice a creat o serie de profesori si de pedagogi care, Incepdnd cu a doua jumdtate a secolului al XV-lea, au infiintat in toate centrele mai insemnate
ale Italiei scoli permanente. Asa s'a ndscut invdtdmntul liberal intemeiat pe ideile umanismului, care a inlocuit vechiul invdtdmnt scolastic. Nicio institutie a Renasterii n'a exercitat o
influentd mai addna asupra desvoltdrii culturii europene decdt
aceasta.

Intemeietorii noului sistem de educatie au fost Vittorino da

Feltre (1378-1446) 0 Guido da Verona. Dupd ce a urmat

universitatea din Padova, Vittorino a predat retorica in acest
oras 0 la Venetia, apoi a fost angajat de Francesco Gonzaga,
marchiz de Mantova, ca preceptor al copiilor sdi i instalat
inteo via' din Mantova, unde a trdit pdnd la moarte.
Vittorino 10 propusese s desvolte insusirile intelectuale,
morale 0 fizice ale elevilor sdi pentru a forma din ei cetateni
buni si membri folositori ai societdtii. Pentru desvoltarea
intelectuale si morale, el se servea de clasicii latini pe
care nu-i explica dupd metoda formald i pedantA a scolasticei,
ci in spiritul larg al Renasterii.
Poezia, retorica, istoria, etica erau studiate in textele celor
mai buni autori latini, la care se addugau treptat autorii greci.
Studiile literare erau completate prin elemente de matematici,
astronomie, stiinte naturale i muzica. Pentru desdvdrsirea educatiei morale, Vittorino se strdduia sA deprindd pe elevii sdi
cu politetea i chiar cu manierele elegante.
15*

www.digibuc.ro

228

RENA$TEREA $1 REFORMA

Educatia &kg' consista din exercitii de innot, calgrit i din

orice activitatea sangtoasg In aer liber. Exercitiile fizice faceau
parte din educatia fiflor nobili, i Vittorino le-a pstrat, fiindcg,
unii dintre elevii sdi erau fii de nobili care se destinau carierei

militare sau vietii de curte. Dar spiritul in care le-a conceput

Vittorino era cu totul altul. Sistemul lui se ihspira din idealul
grec de educatie, care tindea sa desvolte armonios mintea, sufletul
corpul; el nu voia sg facg. din coala un privilegiu de clasg, ci
s'o deschidd tuturor elevilor capabili.

Guarino da Verona invtase latina la Padova, iar greaca la

Constantinopol, unde a stat cinci ani (1403-1408). In 1414 a
deschis o coal la Venetia, apoi, invitat de ducele de Ferrara,

Niccol d'Este, s'a stabilit la Ferrara, unde a rdmas pang la

moartea sa, in 1460.
Spiritul umanismului a devenit un factor de educatie publica
i a contribuit s formeze tineretul.

Pentru a inlesni munca eruditior, dintre care multi erau

sgraci, s'au constituit biblioteci i, pentru a le imbogati, s'au
creat primele librdr. Vespasiano da Bisticci (1421-1498) e
una din cele mai interesante figuri de negustor de manuscrise.
El procura bibliotecilor i amatorilor manuscrise originale sau
cpii pe care o ceata de scribi le pregatea sub supravegherea
lui. Vespasiano da Bisticci a lasat o colectie de portrete ale
clientilor

Printre cei mai buni clienti ai lui Bisticci a fost Niccol Niccoli (t 1437), amator de antichitati i de manuscrise rare, care a
strns 800 codice. La moartea lui Niccoli, Cosimo de' Medici a
cumparat aproape toatg colectia. Patru sute de volume au fost
druite mndstir San Marco, unde s'a deschis prima biblioteca

www.digibuc.ro

RASPANDIREA UMANISMULUI

229

publica din Europa, iar restul a fost pstrat pentru biblioteca

familiei Medici. Aceste doua colectii formeaz acum fondul
primitiv al celebrei biblioteci Medici-Laurentiana din Florenta.
A doua biblioteca mare infiintata in secolul al XV-lea a fost
a Vaticanului. Sfntul Scaun poseda din cele mai vechi timpuri o
bibliotec pe care papa Zaharia (741-752) o imbogatise cu manuscrise grecesti i o asezase in Lateran. Nicolae al V-lea (1447-1455)

aduga mai multe mii de manuscrise i voi s construiasca o

cldire special pentru bibliotecd, dar moartea Il impiedeca
execute planul. Sixt al 1V-lea (1471-1484) o aseza in actualul palat
al Vaticanului i numi bibliotecar pe Platina, care intocmi un
catalog i amenaj sli de lectura frumos decorate. Pe langa ace-

stea trebue amintite bibliotecile lui Frederic da Montefeltre,

duce de Urbino, care a strns o colectie de clasici pentru cornpletarea careia a lucrat, timp de patrusprezece ani, o ceata intreaga de copisti, i Biblioteca Marciana din Venetia, inceputa
cu fondul manuscriselor lui Bessarion.
Cu toate acestea, actiunea umanistilor ramnea individuala
restrnsa. La mijloctfi secolului al XV-lea s'a simtit nevoia de a
organiza initiativele individuale i de a apropia spiritele cu preocupri comune. Acestor necesitti le-au raspuns Academiile. Prima
institutie de acest fel a aparut la Florenta. Sub influenta cursurilor

lui Gemistos Plethon despre Platon, Cosimo de' Medici Insar

cina pe filosoful Marsilio Ficino sa restaureze vechea Academie
pentru adncirea i raspndirea ideilor lui Platon.
Academia platonica din Florenta nu era dect o asociatie
libera de prieteni i discipoli ai lui Ficino, care se intruneau din
cnd in cnd in vila Medicilor dela Careggi sau la Florenta,
pentru a discuta despre filosofia lui Platon. Desi infiintat de

www.digibuc.ro

.230

RENA$TEREA I REFORMA

Cosimo, Academia n'a atins .punctul culminant al strdlucirii

influentei sale deck sub Laurentiu cel Mret (1469-1492). Membrii cei mai' de seam ai Academiei au fost Pico della Mirandola,
spirit universal care voia s concilieze filosofia lui Platon cu crestinismul, Leon-Battista Alberti, arhitect, muzician, pictor
scriitor eminent, Michelangelo cunoscut pe atunci mai mult
ca poet dect ca sculptor, Angelo Poliziano i Cristoforo
Landini.

In fiecare an, ziva nasterii lui Pfaton era celebratd printr'un

banchet, dupd care se citeau i comentau pasagii din opera lui.
In sedintele ordinare se discuta despre temele obisnuite ale
filosofiei umaniste : despre avantajele vietii active si contemplative,

despre supremul bine, despre fericire, prietenie, 'glorie, etc.

Fard primejdia de a trece limitele ortodoxiei, umanistii italieni nu puteau discuta dogma crestind. De aceea argumentele
lor se reduceau la citate latine si la locuri comune. Numai Pico
della Mirandola indrznise, in cele 900 de propozitii In care cuprinse toate problemele filosofiei i teologiei, s interpreteze liber
dogmele. Pico nu vedea in Biblie deca simboluri i legende, iar
in spectacolul naturii dovada eternittii lumii. El se indoia de transsubstantiere si nu admitea ca pentru pacatele svrsite pe pmnt

s fim osnditi pe veci. Pico reflecta rationalismul publicului

ftorentin, pe care Savonarola Il acuza c nu crede n transsubstantiere. Academia din Florenta n'a contribuit la progresul
dar, revelnd poezia filosofiei platonice, a exercitat o
actiune profuncla asupra poetilor i artistilor. Ficino sustinea
cl toate fdpturile sunt luminate i infrumusetate de proiectia unei
lumini divine. In toate lucrurile i fapturile trebuie s recunoastem
pe Dumnezeu. Ffinta ibit fiind si ea un reflex al lui Dumnezeu,
iubirea are ca termen natural sentimentul de adoratie,

www.digibuc.ro

RASPANDIREA UMANISMULUI

Toate orasele mai Insemnate din Italia

281

i aveau Aca-

demia lor. Cea din Roma, Intemeiatd de Pomponius Laetus,

In 1460, s'a specializat In studiile arheologice. Membrii ei,
printre care cei mai Insemnati au fost cardinalii Bembo si Canisio, i scriitorii Giovio si Castiglione, au c'dutat sd. reinvie
obiceiurile, ocupatiile, manierele, chiar i divertismentele Romanilor. Academia a Inflorit mai ales pe timpul lui Leon al X-lea
(1513-1521).

Umanismul a pdtruns la Neapol In 1442, odatd cu Alfons

de Aragon, care a stiut s atraga la curtea sa pe Laurentiu Valla
pe Gioviano Pontano. Acesta a intemeiat Academia Pontaniank
din care a fdcut parte, pe lngd Pontano, poetul Sannazzaro
Spaniolul Casetti.
Jacopo Sannazzaro evocd, In Arcadia, viata pastorilor arcadieni, In mijlocul cdrora se refugie pentru a uita amdrdciunea
unui amor neImpdrtsit, dar i acolo 11 urindreste tristetea. Pe
aceastd temd autorul brodeazd reminiscente din autorii antici,
aluzii la persoane i fapte reale si descrieri ale naturii. Acest
roman pastoral avu un succes imens : oamenii Renasterii apreciau
eruditia autorului i atmosfera idiic ce se potrivea cu visul lor
de reculegere si de liniste.
Venetia n'a intervenit In miscarea umanistd decdt pentru a
comercializa inventia capitald a Renasterii, tiparul. Un elev al
lui Guarino, Aldo Manuzio, a intemeiat la Venetia o Academie
(Neacademia), din care a fdcut parte, catva timp, i Erasm.
Scopul acestei Academii era s pregdteasca textele critice pe care
tipografia lui Manuzio avea sd le editeze.

Critica filologicd n'a dat toate roadele cleat din momentul

In care tipografia a permis rnultiplicarea la lanit a editiilor cri-

www.digibuc.ro

232

RENA$TEREA SI REFORMA

tice stabilite de umani0i. Tehnica tiparului a fost mai intiu

pe o scard mai mare pus in serviciul literilor de Ctre Italieni.
Doi tipografi germani au tiprit, in 1465, la mnstirea Santa
Scolastica din Subiaco (1ng Roma), prima editie a lui Lactantiu. In 1469, ei au scos de sub tipar, la Roma, operele lui Cezar,
Titu Liviu, Virgiliu i Lucan. In acela0 timp se infiinteaza tipografii la Venetia, Florenta 0 la Milano, unde se tipdreste, in 1476,

gramatica greaca a lui Constantin Lascaris, dupd care urmeazI

Theocrit, Hesiod i Isocrate.
Cele mai multe 0 mai frumoase editii ale autorilor greci se
datoresc lush lui Aldo Manuzio, care era un umanist de seamd,
intemeiase la Venetia prima cas de editurd organizata tiintific.
Desenatorul matricelor de turnat literele era Grec din Creta, dupa
cum Greci erau cei mai multi dintre culegAtori.

Seria editiilor grece0i ale lui Aldo a inceput in 1493 cu

Hero fi Leandru de Musaeus, 0 a continuat pand. in 1515,
data mortii lui Aldo, cu Hesiod, Theocrit, Aristotel, Aristofan, Tucidide, Sofocle, Herodot, Xenofon, Euripide, Platon
Pindar.
Editfile lui Aldo erau intocmite cu o grij scrupuloasd, colationate dupd manuscrisele cele mai bune, tiprite cu litere de
o frumusete neintrecut, pe hrtia fabricata de excelentele mori
dela Fabrino 0 legate in format de buzunar. Pretul unui volum
varia lute 40 100 lei (valoarea actual). Cartea a devenit un
instrument de culturd accesibil unui numar dirt ce in ce mai mare
de cititori i lectura, care era un privilegiu al clericilor, s'a eds.
pandit 0 printre laici.
Ocupatia strin culminnd in sacco di Roma din 1527
inseamn sfr0tu1 umanismului italian. Pela 1540, Giovio scrie
c umanismul s'a mutat din Italia in Germania.

www.digibuc.ro

RASPANDIREA UMANISMULUI

233

In secolele XIV 0. XV, umanismul italian a purificat limba

latin, a studiat dupd metode critice literatura latina i a restaurat
literele grecqti. Motenirea lsat de Greci i de Romani, dup
secole de neintelegere, a devenit din nou un element viu al culturii

occidentale. Umanismul italian a restaurat nu numai gandirea

anticd, ci 0 ideea de arta 0 astfel a folosit qi literaturilor moderne ;
a creat critica filologic i. istoricd, a Intemeiat sistemul de edu-

catie de tip liberal, a studiat antichitatea clasicd ca un intreg si

a format un spirit nou, laic, liber 0. indrznet. Studiile clasice
au devenit principalul instrument de educatie laid...
II. IJMANISMUL IN FRANTA

Initierea Frantei in umanism s'a fAcut prin carti i invdtati

veniti din Italia. Influenta italiand s'a manifestat In toate domeniile, in industrie, comert, arta militark imbracAminte, modA,
mobilier, vieata social, in artd, literaturd i tiintA. # Numai
bucatria a rdmas pur francezdfr. Nobilimea care trecuse Alpii

cu Carol al VIII-lea, Ludovic al XII-lea i Francisc I adopta

manierele vietii elegante i le rAspAndi In Franta.

Inovatiile acestea corespund evolutiei societatii franceze i

desvoltdrii vietii dela Curte. Sub Francisc I, o transformare adAnc

se produce in organizarea Curtii. Vechiul personal de origine

feudala nu mai izbutete sd rezolve problemele pe care le pune
monarhia. Functiile se inmultesc 0. se specializeaz, administratia
se complicA, nobilii se strng in jurul regelui, care le, oferA perspectiva unei vieti largi 0. stralucite. Artele sunt solicitate sa dea

lustru serbArior i reprezentdrilor dela Curte ; dreptul roman

gsqte in elaborarea ordonantelor regale un domeniu de activitate atat de prielnic inat umanismul franeez va lua un caracter

www.digibuc.ro

234

RENA$TEREA I REFORMA

esentialmente juridic ; cugetarea se emancipeaz1 de sub tutela

Bisericii j ia pozitie contra credintei i moralei traditionale.
Influenta Italiei n'a fcut decat s stimuleze energiile nationale
s inlesneascd desvoltarea germenilor care au gsit, in conditiile
sociale i politice ale Frantei, terenul pregtit. Astfel, savantii
veniti din Italia introduc In Franta limba greacd, aproape complet

necunoscut pani atunci, dar umani0ii francezi nu cauta atat

lectii de retorica In filosofia elin, cat cuno0inte noui.
Odat cu armata lui Carol al Yin-lea sosi din Italia Grecul Ioan

Lascaris care predase greaca la Milano 0 care, numit profesor

la Paris, avu ca elev pe Guillaume Bud. Un Italian de origine
greacd, Grigore Tifernas, fu Insrcinat in 1548 s predea greaca
la Paris. De renume 0 mai mare s'a bucurat Ieronim Aleander,
care a predat greaca, latina i ebraica 0 a ajuns rector al universittii din Paris. Invtmantul limbii grecesti se organizeazd in
mai multe colegii i, in 1507, se public la Paris primele opere
grece0i gramatica lui Chrysoloras, operele lui Hesiod, Theocrit
Musaeus. In anul urmAtor ies de sub tipar Moralia lui Plutarh.
Apoi, dupd o lung pauz, datorit probabil desinteresdrii publicului, apar In 1528 un text al lui Aristofan i altul al lui Sofocle.
Dup aceast perioad de initiere, Francezii se disting prin

opere de eruditie originale. Robert Estienne (1503-1559) public un Thesaurus linguae latinae (1532), iar fiul sdu Henri Estienne

(1528-1598) un Thesaurus linguae grecae (1572), care avea s

serveascA pan in secolul al XIX-lea ca izvor de referinte 0 de
citatii.

Cel mai vestit dintre umani0ii francezi a fost Guillaume

Bud (1468-1540). Secretar i consilier al lui Francisc I, Bud,
dup ce a invtat greaca cu Aleander, a publicat un tratat despre

monetele antice (De Asse)

cloud volume de Adnotdri la

www.digibuc.ro

RASPANDIREA UMANISMULUI

236

Pandecte, prin care a intemeiat mumismatica i critica stntificd a

textelor juridice. Usdnd la o parte glosele comentatorilor medievali care mai mult intunecau dreptul roman, Bud aplia metoda,
intemeiat pe cunoasterea limbii, arheologiei i istoriei antice,
a umanistilor italieni, i izbuteste s dea o nou interpretare a
Pandectelor.

Sub influenta lui Bud, legitii, magistratii, consilier parlamentelor i, in general, marii demnitari ai statului, obligati. prin

profesia lor s se serveasca de limba latin, au Outat s dea

acestei limbi puritatea i eleganta pe care i le restituiser urnanistii i s1 aplice la interpretarea codului civil regulfie criticei
filologice um aniste.

Asa s'a ridicat In Franta o pleiad de juristi eminenti care au

deschis drumuri noui In critica i interpretarea dreptului roman.
Jacques Cujas (1522-1590) a inaugurat critica izvoarelor drep-

tului roman, Hugues Doneau (1527-1591) a introdus o nou

clasificare sistematicd a dreptului in Comentarii furls civilis, iar
Denys Godefroy (1549-1621) a dat o editie valabil i azi din
Corpus juris civilis. Umanismul francez a gsit in studiul dreptului
cel mai." prielnic teren pentru afirmarea calittilor sale de analiza,
finete, claritate i logia
Bud n'a fost numai un critic erudit : Commentarii linguae

grecae, pubficat in 1529, 1-a asezat in fruntea elenistilor din

Europa. Grija cu care autorul a explicat termenii juridici ai limbii
grecesti a facut din comentarle lui o carte indispensabild pentru
interpretarea oratorilor greci.

La scoala lui Bud s'a format un numr de elenisti distinsi

si a pus bazele educatiei clasice care avea s constituie una
din notele caracteristice ale culturii franceze Vand in zilele noastre.

www.digibuc.ro

236.

RENASTEREA 51 REFORMA

Printre acestia au fost Adrien Turnbe (1512-1565), care a publicat opera lui Sofocle i despre care Montaigne spunea cd
stie mai mult i ceea ce stie, stie mai bine cleat orice alt orn
din timpul sdu si din trecut , si Henri Estienne (1528-1598)
care a revelat contemporanilor sdi colectia de ode bachice atribuite

lui Anacreon de Teos si a publicat un Thesuarus linguae grecae

(1572), prin care voia s dovedeasca asemnarea limbii franceze

cu efina. Concluzia lui e ea' nici un popor nu e mai apt dect

Francezii s inteleagd cultura elind i nicio limb-a nu poate reda
mai exact nuantele limbii grecesti dect cea francez.
Etienne Do let (1509-1546), elev al universittilor din Paris,
Padova si Toulouse, si-a dovedit stiinta publicnd Commentarii
linguae latinae, care fac din -el un demn, desi inegal, continuator
al Elegantelor lui Val la, si
afirmat curajul intelectual tiprind
rspndind operele lui Erasm, Lefvre i Melanchton din care
reformatii au scos principalele arme contra dogmei catolice.

La acestea a adugat traduceri ca Hipparchos it Axiochos de

Platon, in care Sorbona a descoperit propozitii contra nernuririi
sufletului. Urmrit pentru erezie, Do let a fost ars pe rug, la 3
August 1546.

Pentru promovarea studiilor clasice, Francisc I a creat in

1530, la propunerea lui Bud, Colegiul lectorilor regali, care,
dup Revolutia francezd, a luat numle de Co llge de France.
Colegiu1 era o corporatie liberi de profesori pltiti din caseta
particular a regelui i insdrcinati s predea greaca, latina
ebraica. Privilegiile i drepturile cu care au fost inzestrati permiteau lectorilor regali s studieze literele clasice pentru valoarea
lor intrinsecd
scoteau de sub controlul Sorbonei. Colegiul
lectorilor regali a fost un triumf pentru umanisti, care procla.
mar u entuziasm suveranitatea literelor ,

www.digibuc.ro

RSPANDIREA UMANISMULUI

237

La propunerea lui Bud, Francisc I ii instald biblioteca la

Fontainebleau, si pentru a o Imbogti trimise emisari In Italia,
Grecia i Asia Mica s cumpere manuscrise grecesti i porunci
ca din toate operele tipdrite in Franta sa se trimitd un exemplar
pentru biblioteca regald : asa a luat fiint institutia depozitului legal , introdusd in toate tdrile din lume. Biblioteca
care constitue baza actualei Biblioteci Nationale din Paris, cea
mai bogatd si mai insemnatd din lume, a fost deschis tuturor

savantilor. Pentru instruirea nobilimii sale, Francisc I a dat

dispozitia ca istoricii greci sd fie tradusi in frantUzeste. Traducerea lui Amyot din Vieille beirbatilor ilugri a lui Phitarh deschide
epocd in istoria limbii franceze.
Sub influenta umanismului s'a reinnoit i literatura. Franois

Rabelais (1494-1553), in Pantagruel i Gargantua, cu o verv

urias, care nu dispretuieste grosoldnia, i bate joc de abuzurile
timpului su i preconizeai un nou sistem de educatie, Intemeiat
pe naturd, pe 'ratiune i pe individualitatea copilului. Ideea fundamentald a lui Rabelais e cd natura e bund; prin urmare, toate
reglementdrile care stnjenesc libera expansiune a omului sunt
rele. Abatia Thlme, in care Rabelais a asezat societatea sa ideal,

are un singur principiu : Fais ce que voudras ! Viata membrior

ei, era organizatd nu dupd legi, statute sau reguli, ci dupa voia
judecata lor . Poetul Pierre Ronsard (1525-1585), studiind
literaturile clasice, a introdus In literatura francezd teme, expresii
si ritmuri noui.
Dar reprezentantul cel mai de seamd al umanismului francez
a fost filosoful Michel de Montaigne (1533-1592). Essais-urile
lui rezum i exprim in mod superior toed cultura umanistd

din secolul al XVI-lea. Dar zugravind omul din timpul su,

Montaigne s'a zugravit pe sine insusi i omul din toate timpurile.

www.digibuc.ro

238

RENA$MREA I REPORMA

Forta, gratia i eleganta expresiei, impreunate cu libertatea absolutd a gandirii, au fdcut din opera lui Montaigne unul din monumentele cele mai insemnate ale umanismului.

.Sub influenta umanismului, raportul omului cu natura

cu sine insusi s'a schimbat i in Franta. Natura a devenit din nou
educatoarea cea mare si bunk izvorul puterii, intelepciunii
al bucuriei. AntiChitatea a descperit poetilor secretul formei
artistice care le permite s exprime experienta lor sufleteasca
in opere de semnificatie universald. Contactul cu scriitorii antici
le desteapt sentimentul fraternitdtii umane i ideea de toleranta
care ne permite s suportdm mai usor deosebirile de vederi ale
semenilor nostri.
UMANISMUL IN GERMANIA

Umanismul n'a intlnit in Germania conditii att de prielnice

ca in Italia. Cultura generald se reducea la o pdturd social foarte

subtire. Idealul antic nu putea gdsi rsunet decdt in orasele cu

o burghezie infloritoare, ca Augsburg, Niirnberg i orasele din
valea Rinului. Restul populatiei trdia inch' in conditii feudale.
Umanismul german a luat, dela inceput, o forma pedagogica
incercnd s transforme invdtdmntul traditional in sensul intereselor burgheziei, care simtea nevoia unei educatii mai simple,
mai rationale 0 mai practice.
Germania avea mai multe scoli inalte, unele intemeiate inainte
de secolul al XIV-lea, de orase sau de principi, dar supuse controlului Bisericii. Ele predau, ca i universitatile, ramurile diverse

ale teologiei, dar nu puteau conferi grade superioare. Acest

privilegiu era rezervat vechilor universitti din Franta, Italia,
Spania si Anglia. Situatia se schimb in 1348, cdnd Carol al IV-lea

inflinteazd universitatea din Praga, cdreia Ii urmeazd cele din

www.digibuc.ro

IUSPANDIREA tiMANISMULUI

239

Viena (1365), Heidelberg (1386), Co Ionia (1388), Erfurt (1393) vi

Leipzig (1409).

Devi invdtdmntul se reducea la comentarea unor texte scolastice i urmdrea in primul rnd s pregteascd preoti, universitdtile au format, din elemente ridicate de jos, o clasd mijlocie

cultd, care avea sl smulgd

i clerului din Germania directia

miscdrii intelectuale.

Umanismul german incepe cu Johann Willer, numit Regiomontanus, dupd locul sdu de navtere, Knigsberg. Continund
opera astronomului Georg Peuerbach, dela Viena, el a intemeiat
astronomia modernd.

Dupd o aldtorie in Italia, care i-a permis sd invete greaca,

Regiomontanus s'a stabilit la Nrnberg, unde un burghez bogat
i-a pus la dispozitie un observator astronomic, un atelier mecanic
o tipografie pentru texte de matematicd. Devi a murit in 1476,
la vrsta de patruzeci de ani, Regiomontanus a fdcut mai multe
descoperiri in astronomie i trigonometrie, vi a inmultit instrumentele de cercetare vtiintifica prin inventii noui. Efeme;idele
lui au permis navigatorilor spanioli i portughezi sd se orienteze
pe mdrile necunoscute.
Johann Reuchlin (1455-1522) a studiat dreptul la Paris vi
greaca la Roma, vi a devenit cel mai mare elenist al Germaniei.

Pentru a putea reconstitui textul original al Bibliei, a invdtat

ebraica dela Evreii din Germania vi din Italia, i a intocmit gramatica vtiintificd i dictionarul limbii ebraice. In De verbo mirifico (1496) vi in De arte cabalistica (1517), Reuchlin a acordat

o atentie deosebit Cabalei, in care spera sA &eased cheia reconcilierii crevtinismului cu filosofia anticd.

Zelul lui pentru studiile ebraice a provocat un conflict care

avea sd decidd de insdvi soarta umanismului german. In 1509,

www.digibuc.ro

240

RENAUEREA I REFORMA

Johann Pfefferkorn, un Evreu convertit, cere imparatului s. distrug toate car-tile evreesti, afar de Bib lie, ca injurioase pentru
crestinism. Impratul Maximilian a cerut avizul lui Reuchlin,
care a combdtut opinia lui Pfefferkorn cu argumente stiintifice
juridice. Pfefferkorn a declarat pe Reuchlin trdtor i a obtinut
concursul Dominicanilor din Co Ionia, al caror decan era inchi-

zitorul Hochstraten. Citat in fata curtii dela Mainz, Reuchlin

a fost achitat si papa a confirmat sentinta (1516). In toiul controversei, umanistii si-au insusit cauza lui Reuchlin si au publicat
contra adversarilor pamfietul intitulat Epistolae obscurorum virorum (1515-1517). Principalii autori au fost Protus Rubianus
Ulrich von Hutten. Viri obscuri sunt, in opozitie cu cei celebri
care tin cu Reuchlin, ignorantii i bigotii care 10 trdeazd, prin
jargonul latino-german, propria lor ignorant i ineptie.
Rudolf Agricola-Huysmann (1443-1485), care studiase greaca
la Ferrara, sub directia lui Theodor Gaza, adoptase programul
de studii al umanistilor italieni i voi sa-1 pun la baza invldmntului universitar german. El a predat greaca i latina la universitatea din Heidelberg i a sustinut c restaurarea literelor clasice constitue preludiul innoirii gndirii filosofice 0 a vietii religioase. Programul acesta avea s fie realizat de Philip SchwartzerdMelanchton (1497-1560).
Umanismul a introdus in Germania studiul literelor clasice,
dar spiritul german a ramas refractar sensului artistic al culturii
vietii antice. Germanii au vzut in umanism un mijloc de reforma
scolard, care le permitea sa inlocuiasc metodele invechite ale
scolasticei, cu acelea mai simple, mai clare 0 mai substantiale
ale umanismului.

Adevratul mosteifitor al filosofiei medievale si al stiintei

umaniste a fost Nicolae Cusanus, ndscut la Cues, pe Moselle,

www.digibuc.ro

241

RASPANDIREA UMANISMULU1

in 1401 0 mort in Italia in 1464. Jurist, elenist, matematician, filosof 0 astronom, Cusanus a fost cel mai puternic spirit al secolului
al XV-lea. In cartile sale de filosofie : De docta ignorantia i De
quaerendo Deum, el a cdutat sd conciieze teoria .tiintific despre
lume cu teologia misticd 0 sd consolideze pentru totdeauna dogma

cretind, dar sfortarea lui n'a dus dect la concluzii nesigure.

Participarea Tarilor de Jos la desvoltarea umanismului se

rezumd inteun singur nume, Erasm, dar acesta a fost cel mai
ilustru din cdte a cunoscut Europa dela Sfantul Bonaventura
sau dela Francisc de Assisi. Operele niciunui scriitor nu s'au
tras in atdtea exemplare 0 n'au cunoscut atdtea editii ca ale lui
Erasm. Cdnd s'a rdspdndit svonul cd Sorbona are de gdnd sd
ardd Coloquille lui ca eretice, un editor parisian a gdsit de bine
A. tragd 24.000 exemplare. Scrisorile lui treceau dela om la ona.
Toti puternicii zilei II copleKsc cu daruri 0 cautd sd-i obtind favoarea. Carol Quintul, Enric al VIII-lea 0 Francisc I, papii, arhiducii
se intrec sd-1 atragd 0 sd-1 retina la curtile sau universitdtile bor.

Impdratul Germaniei ii oferd un loc in consiliul sdu. Pentru

contemporanii sdi, Erasrn e intruchiparea intelepciunii 0 a tiintei,
# pdrintele studiilor 0 # lumina lumii .

Erasm n'a avut nici familie, nici patrie. Fiu nelegitim al

unui preot, care-1 lasd orfan de mic, Erasra (1467-1536) a crescut
la coala capitulard din Deventer. In 1487, a intrat in mandstirea
Augustinilor din Steyn, care poseda cea mai bogatd bibliotecd
din tard. Episcopul dela Cambrai 11 scoate din nidndstire ludndu-1
ca secretar, papa Iuliu al II-lea Il scutete de obligatia de a purta
rasa, iar un certificat medical 11 scapd de nepldcerile postului.
Erasm nu retine deck avantagiile conditiei sale de cdlugdr.
16

www.digibuc.ro

242

RENASTEREA 51 REFORMA

Cu o bursa a protectorului sau, Erasm se aeaza 'la Paris,

dar scolastica cu subtilitatile ei formale nu-i inspira decat desgust.
Dupd cativa ani de lipsuri, prsqte Sorbona i 1i Incepe cariera
de cosmopofit. In 1498 viziteaz Oxford i, In intimitatea celor

mai de searnd uman4ti englezi, ca John Co let, Thomas Morus

si John Fisher, ii largete cunotintele i Inv*" sA aplice metoda
criticei filologice la textele bibfice.
Intre 1500 i 1505, Erasm e la Paris, unde tiparete o culegere
de locutiuni proverbiale, intitulata Adagia, care cruta pe snobii,
dornici de
presra scrisorile i discursurile cu citate latine, de
osteneala de a le cauta in texteIe originale. In putin timp Adagia
a ieit in doudsprezece editii. Nisard a vazut in ea prima revelatie a faptului cA spiritul uman e unul i acelai i ca fiteraturile
nu-s decat mrturia Intelepciunii umane )).
In 1506, Erasm 1i realizeaza visul de a cunogte Italia, unde
ramane pang In 1509. Favoarea lui Enric al VIII-lea i a lui

Thomas Morus 11 aduc din nou in Anglia, apoi se stabilqte

la Basel, unde moare in 1536.
Cavi umanitii italieni, Erasm a luptat pentru o noua conceptie
a tiintei i pentru lrgirea domeniului inteligentei i al imagi-

i pentru el, literatura greco-latina era un instrument

i morala. Dar pe cand umanit
italieni, In frunte cu Petrarca, nu vedeau In studiul literaturii
natiei.

de emancipare intelectuala

clasice decat mijlocul de a forma individul, pentru Erasm umanismul era o forta de Innoire sociala, arm cea mai eficace peiitru a
combate ignoranta, izvorul tuturor relelor. Abuzurile
coruptia clerului, pedanteria filosofilor, egoismul i nedrepttile
conducatorilor, mizeria poporului, toate relele sociale pureed
din ignornt. Inspanairea luminii poate singura indrepta aceste

rele. Erasm a exagerat rapiditatea cu care se poate raspandi

www.digibuc.ro

RkSPANDIREA UMANISMULUI

243

stiinta, dar a fost consecvent si a fdcut tot ce i-a stat In putere

s'o rdspndeascd.

In 1509, el publicd Lauda Nebuniei. Sub masca nebuniei

care, imbrdcat In togd, se urea' pe catedrd si face propriul sdu
elogiu, Erasm i bate joc de ignoranta augdrilor, de coruptia
preotilor i de,pedanteria savantilor. Nebunia se laudd c ea conduce lumea impreund cu cele cloud instrumente ale sale, lingusirea i vanitatea. Popoarele nu si-ar tolera stdpnitorii, brbatul

femeia, profesorul elevii, prietenul prietenii, inteun cuvnt oamenii nu s'ar Ingddui unii pe altii, soldatii nu si-ar risca vieata
in rdzboiu, negustorii nu si-ar sacrifica linistea pentru bani, dad
in capul tuturor n'ar incolti un germene de nebunie. Fdrd o dozd
de nebunie, nu existd fericire. Onestitatea, sinceritatea, perspicacitatea, prevederea ne-ar otrdvi viata, dacd nebunia n'ar arunca
peste toate mirajul iluziei.
Erasm nu s'a multumit sd critice abuzurile Bisericii catolice.
In Enchiridion rnilitis christiani (Manualul crestinului militant),
publicat In 1504, exprimd idealul unei religii interiorizate i urnanizate, intemeiate exclusiv pe Sfnta Scripturd. Chintesenta

acestei religii nu std. nici In practicile externe, nici in teologia

scolasticd, ci In spiritul si In exemplul Mntuitorului. Erasm
incearcd s libereze crestinismul de frmalismul judaic si de
elementele lui dogmatice, i sd-1 reducd la esenta lui pur umand.
Astfel inteles, crestinismul nu mai e in contrazicere cu intelepciunea anticd. El se Imbogteste, dimpotrivd, cu adevdrurile celorlalte religii. Adevdrul e crestin ori unde 1-ai intlni
Pentru a permite tuturor crestinilor sd atingd izvorul adevdratei credinte, Erasm s'a gndit, irked din 1505, s publice. Noul

Testament In greceste, s pregdteascd o traducere latind mai

exacta cleat a Vulgatei i s insoteased textul cu comentarii
10*

www.digibuc.ro

244

RENA$TEREA $1 REFORMA

critice. 0 lungd calatorie in Italia g in Anglia nu i-a permis sd-si

realizeze planul decdt in 1516.
Noul Testament al lui Erasm inlturd interpretarile scolastice
traditia istoricd, si reduce Sfnta Scripturd la cuvintele Mantuitorului care, adresndu-se lumii intregi i find pe intelesul
tuturor credinciosilor, trebue traduse in toate fimbile.

In locul fragmentelor izolate de care se servea scolastica,

Erasm oferi umanismului textul integral al Sfintei Scripturi, sta-

bilit dupd regulile criticei filologice. Pe acest text, liberat de

toate adausurile i schimbdrile, Erasm a intemeiat religia pur
spirituald, care nu mai era incompatibild cu intelepciunea anticd.
Frd sa discute instituOile catolice, Erasm a fdurit armele cele

mai redutabile cu care protestantii aveau s combatd catolicismul.

Ideea care domina toate scrierile lui Erasm e puterea educativa a culturii. Pe aceastd idee se intemeiazd pedagogia lui care
tine un loc de frunte in preocupdrile sale. Numai cultura poate
desvolta sentimentele umane ale omului. Umanismul formeazd
din toti invdtatii o comunitate liberd, deschisd oricdrui orn care
aspird la culturd fdrd consideratie de rasa, de clasd, de natiune
si de limbd. Latina de care se servesc umanistii, departe de-a fi
o barierd, constitue o trdsurd de unire intre umanistii din diferitele ri. Idealul patriotic trebue s fad; loc unui ideal european,
international. Lumea intreagd e patria noastrd a tuturora .
Neintelegerile intre fiii diferitelor natiuni europene rezultd dintr'o
culturd insuficientd. Visul lui Erasm e de a intemeia comunitatea europeand pe baza unitdtii spirituale. Credinta in aceastd
comunitate european constitue o religie pentru umanisti.
Umanismul a rdspdndit interesul pentru cultura si a sporit
numdrul acelora care se puteau impdrasi dela ea ; a intro dus
,

www.digibuc.ro

RASPANDIREA UMANISMULUI

si in Germania metodele cercetkii stiintifice si ale criticei filologice si a stabilit principiul c crestinismul nu trebue predicat deck
pe baza textului Bibliei, fard niciun adaus uman.
IV. UMANISMUL IN SPANIA SI ANGLIA

Umanismul a fost introdus in Spania de studentii care si-au

fdcut studiile in Italia. Arias Barbosa, fost elev al lui Poliziano,
e considerat ca primul elenist spaniol. Prin eruditia si sensibilitatea lui poetica a atras un mare numr de auditori la universitatea
din Salamanca, unde a profesat timp de douzeci de ani.
Contimporanul lui Barbosa, Antonio Lebrixa, dupd ce a studiat zece ani in Italia, a profesat la Sevilla, Salamanca si Alcald.
Era mai putin tare in greac deck Barbosa, dar cunostea ebraica
si avea cunostinte mai multilaterale. El a format mai multi elevi,
printre care cel mai vestit a fost Fernando de Guzman Nufiez.
Acesta a profesat la Alma si la Salamanca si a scos o editie a
lui Seneca.

Din indemnurile cardinalului Ximenes, intemeietorul colegiului din Alcalk s'a terminat in 1514 textul grecesc al Noului
Testament. Dar de teama protestantismului o reactiune s'a produs
1530 impotriva studiilor literare, si Inchizitia a, curmat in-

pela

florirea plind de cele mai frumoase ndejdi a umanismului

spaniol.

Spania a ingbusit miscarea umanist si in Tki le de Jos. Universitatea din Leyda devenise centrul miscdrii umaniste, care lu
un puternic 'avant. Fall sd amintim de Erasm, a cdrui opera n'are

legkurd cu tara lui natalk Trile de Jos au produs umanisti

de seam, care s'au desvoltat insd dincolo de limitele perioadei
care ne intereseazd. Astfel Justus Lipsius (1547-1606) s'a distins

www.digibuc.ro

246

RENMTEREA I REFORMA

prin cunoasterea istoriei i antichitatii romane i prin editia lui

Tacitus (1575). Vossius (1577-1649) a adus servicii eminente
studiilor istorice introducnd punctul de vedere istoric in studiul

religiilor vechi. Hugo Grotius (1583-1645) s'a fcut celebru

prin tratatul sail De Jure Belli ac Pacis (1625), prin care a
intemeiat dreptul international modern.

Umanismul olandez s'a distins prin tendinta de a ordona,

i prin eleganta expunerii.

clasifica i critica materialul strns

Umanismul englez s'a manifestat mai trziu decal cel francez

i cu mai putin simpatie. Erasm a gdsit la Oxford un grup de
elenisti format din : William Crocyn, care ascultase pe Poliziano
la Florenta, Thomas Linacre care fusese membru al Neacademiei lui Aldo i William Lilly care studiase greaca la Rhodos i
la Roma.
La Cambridge, studiile eleniste i au originea in cursurile
tinute acolo de Erasm (1510-1513). In 1519, un fost elev al lui
Crocyn, Richard Croke fu numit profesor ordinar de greacd la
Cambridge. Studiile eleniste au fost continuate apoi de Sir Thomas
Smith (1512-1577) i de John Cheke (1514-1557).

In prima jumtate a secolului al XVI-lea, studiile clasice au

fost introduse In Folile engleze. Prima Foal umanistd englez
a fost aceea dela catedrala St. Paul, intemeiat de John Colet,
in 1512. Primul profesor de limbi clasice a fost William Lilly.
Urmeaza scolile dela Harrow (1590), Christ's Hospital, Westminister, etc., In care invdtmntul era umanistic.
In secolul al XVI-lea
n'a produs nici un umani;t de
primuI rang, i din tiparnitele Angliei n'a ieit nici o carte care sd
constitue un progres In eruditia clasicd. Abia in secolul al XVII-lea

a produs cu Richard Bentley un nume ilustru.

www.digibuc.ro

RASPANDIREA UMANISMULUI

247

V. RENA$TEREA STIINTIFICA

Efortul de emancipare intelectuall s'a manifestat 0 mai puternic in domeniul 0fintei. Cu secoluI al XVI-lea, ins0 ideea
de 0iint se schimbd: ea nu mai inseamn, ca in evul mediu, o
sumd de notiuni, data* odatd pentru totdeauna i transmisd invariabil din generatie in generatie, ci cuno0inte dobndite prin
observatia direct a fenomenelor. naturii. Experienia Inlocue,ste
autoritatea. Medicul francez Ambroise Part a exprimat in modul

cel mai caracteristic tendintele noului spirit 0iintific, cnd a

spus: # Prefer s am dreptate sngur, dect s m inel, nu numai
cu toti inteleptii, dar i cu tot restul lumii *.
Bazat exelusiv pe experientd, Leonardo da Vinci intrezdre0e
evolutia geologicd, intemeiazd anatomia comparatd i stabile0e
c toate fiintele sunt constituite pe acela0 plan; explica sunetul,
lumina 0 micarea prin teoria undelor, presimte teoria gravittii
afirmd superioritatea avionului asupra baloanelor; aseamand
ochiul cu o camerd obscurd i vede in creer organul senatiilor
0 al ideilor. Dela observarea faptelor particulare, el se ridicd prin
inductiune la legi generale 0 din acestea deduce adevdruri care

frd s fie cuprinse in ele, se pot totu0 deduce . In sfr0t,

Leonardo se strddue0e s dea constatdrilor sale preciziunea
demonstratfilor matematice. # Universul ascunde, sub aparentele sale, un fel de matematicd reald *.
Italienii Tartaglia i Cardano au desvoltat algebra, dar prorealizat astronomia. Polonezul
gresele cele mai insemnate
Nicolae Copernic (1473-1534) a descoperit micarea corpurilor

cergti 0 a stabilit cd nu pdmntul, ci soarele se alld in centrul

universului. Germanul Ioan Keppler (1571-1630) a ardtat c
curba pe care o descrie fiecare planeta e o elips1 si a calculat

www.digibuc.ro

248

RENA$TEREA I REFORMA

timpul acestor revolutii planetare. Italianul Galileo Galilei,

(1564-1642) a dovedit prin experiente stiintifice intuitiile lui Co-

pernic, a inventat termometrul si a stabilit legile gravitkii uniuniversale.

Metoda experimentald a reinnoit i tiintele naturale. Elvetianul Paracelsus (.1. 1541) a intrezrit natura bolilor, Vsal din

Bruxelles a publicat primul tratat stiintific de anatomie: De

humani corporis fabrica, (Despre constitutia corpului omenesc).
Spaniolul Mihail Servet a descoperit circulatia sangelui, iar
francezul Pare' a practicat ligatura contra emoragiilor si a combatut cauterizarea la rnile provocate de armele de foc.
Dar aceste descoperiri n'au zdruncinat inch' gandirea medievald, care se preocupa nu Mk de legtura cauzald a fenomenelor,
cat de insemntatea lor in ordinea divin. Formalismul i antropomorfismul, ca forme de gandire, nu vor disprea deck treptat,
in secolele XVII si XVIII. Chiar i un spirit pozitivist ca Machiavelli se las condus de rationamente pur formale. Renasterea
cu toat descoperirea lui
aseaz omul in centrul universului
Copernic, Kepler si Galileu. conceptia ea* lumea a fost creat
organizat in folosul exclusiv al omului nu dispare cu desvarsire deck in secolul al XIX-lea.

Sub forme deosebite de manifestare, umanismul a avut pretutindeni acelasi efect : recuperarea unei mosteniri pierdute in
evul mediu. Aceast mostenire a dovedit, pretutindeni. Unde a
fost pus in vedere, o putere de stimulare si de educare incomparabil. Spiritul creator al Grecilor vechi s'a dovedit cel mai
bun instrument de civilizatie din eke a vazut lumea. El a lsat
modele desavarsite in poezie, art i filosofie. Ideile provocate de
cultura greacl au fost folositoare in toate domeniile cunostintelor.

www.digibuc.ro

RASPANDIREA UMANISMULUI

249

spiritul vechilor latini, care primiserd lectiile Grecilor MI

sdli piardd individualitatea, a produs capodopere ce poartd
pecetea geniului latin. Amndoud contin o mare bogdtie de observatii i experientd.

Importanta RenaSerii literare std in mdrirea capaciatii generale de culturd hberald, care deveni, sub forme diverse, insuirea
cea mai pretioasd a natiunilor moderne de care depinde viitorul
civilizatiei. Nu numai in artd, ci in toate domeniile activiatii,
Rena4terea a deschis o noud erd.

www.digibuc.ro

CAPITOLUL VIII

RENASTEREA ARTISTICA
ARHITECTURA 51 SCULPTURA
Nudo nasci, nudo muori *

Papa Inocentiu al III-lea.

Tendintele noui pe care le-am surprins In filozofie, 0iint

literaturd s'au manifestat i In domeniul artelor plastice. Arta
devine profana prin destinatia i temele ei.
Biserica se servise de artele plastice pentru a comunica mai
upr cu credincio0i i pentru a le influenta sentimentele religioase. Basoreliefurile, sculpturile, icoanele

i vitraliile,

care

impodobeau bisericile, formau o ade.vdrat enciclopedie In imagini pentru ne0iutorii de carte, care gseau, exprimate In figuri
0 in culori, lucrrile diverse ale cmpului 0 ale meseriilor, episoade biblice i istorice, invataturi morale 0 alegorice. Arta, ca
filosofia, era in servidul teologiei.
Incepnd cu secolul al XIV-lea, arta se pune tot mai hotdrit
in slujba persoanelor i colectivittilor laice. Arhitectura civil
ia un avnt necunoscut Ong atunci i, prettitindeni unde elemntul laic c4tiga In bogtie i putere, ca la curtea principflor

0 in mijlocul burgheziei oraelor, se transform pentru a da

www.digibuc.ro

RENASTEREA ARTISTICA. ARHITECTURA $1 SCULPTURA

261

satisfactie nevoilor de confort si de eleganta ale nouei societati.

Mari! feudatari, satui de tristetea castelelor lor militare, cer locuinte care s impace exigentele apararii cu nevoia de confort
si de fast. Inventia geamurilor transparente, a hornurilor care
permit incalzirea apartamentelor cu sobe si descoperirea lumanrilor de seu si de cear care, asezate in sfesnice si in candelabre,

dadeau o lumina mai uniforma si mai puternica decat focul

din vatr, candela de undelemn sau tortele de rasina, au permis
construirea unor locuinte mai sanatoase si mai frumoase decat in
antichitate. La Paris si in imprejurimi se inmultesc palatele care,
cu toata aparenta exterioara a vechilor castele feudale, poseda
vaste sari luminate prin ferestre mari si impodobite cu tapiterii,
caminuri monumentale si mobile sculptate. Castelul ducelui de
Or Mans dela Pierrefonds, casa financiarului Jacques Coeur dela

Bourges si palatul abatilor de Cluny dela Paris sunt locuinte

pasnice si luxoase.
Aceeasi evolutie in centrele industriale si cOmerciale ale Ita-

liei si ale Flandrei. Intr'o jumatate de secol, dela mijlocul la

sfarsitul secolului al XIII-lea, societatea florentina se transforma

asa de mult 'Meat btranii n'o mai recunosc. Dinteun oras cu

o populatie sobra si modesta, Florenta a devenit un ora
bogat, luxos si elegant. Epoca aceasta decisiva coincide cu
triumful burgheziei asupra nobilimii feudale.
Arta se pune in serviciul nouei societati, se ingrijeste de toate
accesoriile unei existente confortabile i elegante, de locuinta,
de mobila si de Imbrackninte, si traduce in forme plastice noul

ideal de viata. Dar, adapandu-se acestor imprejurari, arta se

laicizeaza : artistii, ca si umanistii, nu mai considera lumea in
functie de ideea mantuirii, ci ca un camp de interes si de pIacere
pentru oameni.

www.digibuc.ro

252

RENASTEREA 51 REFORMA

Arta nu devine profand numai prin destinatie, ci i prin temele

ei. Ea nu mai urmdreste scopuri de invdtdttir religioasd, ci de

prosldvire a vietii prezente. Credinta n'a slbit, dar s'a umanizat.
Elementele umane din vieata Mntuitorului si a Sfintilor atrag
mai mult deck cele mistice i supranaturale. Vechile scene si
episoade biblice, strdbdtute de un spirit nou, se transfigureazd
devin expresia unui nou ideal de vieatd, laic si pdmntesc. Vieata

contemporand pdtrunde mai intiu in subiectele religioase, apoi

alege subiecte care nu mai sunt religioase. Lumea externd consideratd nu ca simbol, ci ca realitate sensibild; atrage toatd atentia

artistului. Realismul e scopul final al artei profane, 0 arta se

indreaptd spre general, spre idei, spre simboluri. In Mc de tipuri si de idei generale, arta Renasterii infdtiseazd persoane,
scene si evenimente reale. Artistul devine constient de raportul
sdu cu lumea inconjurkoare i ndzueste sd-1 exprime din ce
ce mai clar 0 mai fidel.
Evul mediu n'a ignorat frumusetile naturii i placerile
dar le-a considerat din punct de vedere etic. Frumusetea corporald era reprezentatd ca s i se scoatd la iveald aparenta inseldtoare i valoarea efemerd. Atitudinea artistului era impusd de
acelasi contemptus mundi de care se conducea i teologul.
In timpul Renasterii, natura, lume i vieata cu frumusetile
pldcerile Mr, considerate de ascetismul medieval ca piedici
in calea mntuirii, devin supremele valori spre care tinde omul
artistul. In acest sens s'a putut spune c Renasterea inseamnd
descoperirea lumii si a omului .
Preferinta pentru concret 0 personal duce la triumful individualismului. Arta medievald avea un caracter anonim i colectiv.
Catedralele erau zidite si decorate ad majorem Dei gloriam. In

evul mediu, omul n'avea valoare deck ca membru al unei

www.digibuc.ro

RENASTEREA ARTISTICA. ARHITECTURA 51 SCULPTURA

263

familii, al unui popor, al unui partid, al unei corporatii. In timpul

Renasterii, artistul scuturd jugul Bisericii, se libereazd de leg.turile corporatiei 0 se afirmd ca individualitate. Artistii isi semneazd operele si dela succesul lor asteapt avere 0 glorie. Operele

anonime devin din ce in ce mai rare. Apoteoza, care in evul

mediu era rezervatd lui Dumnezeu, ajunge o forma de consacrare a oamenilor mari 0 se exprim prin statuia publicd, prin
portret, bust si medalie.
Pentru a servi mai bine cultul gloriei, sculptura 0 pictura
se desprind de arhitecturd 0 devin forme independente de artd.
Sculptura monumentald a portalurior face loc sculpturii funerare si statuetelor portative, iar in picturd tabloul inlocueste
tot mai mult fresca 0 catapeteazma colectivd. Portretul, manifestare caracteristicd a individualismului in artd, a fost un triumf
al Renasterii.
In acelasi timp, din empiricd, cum a fost in evul mediu, arta
tinde sd devind rationald si stiintificA. Arhitectii cautd metodic
proportiile clddirilor, cauta sd le exprime in formule matematice,

jar pictorii, studiind anatomia 0 perspectiva, tind s fad.' din

picturd cosa mentale, o problema rationald, 0 a reducd arta
la un fel de geometrie concret 0 vie. Florentinii, in deosebi,
au fdcut din picturd o stiintd intemeiatd pe studiul anatomiei,
proportiilor si perspectivei. SpiOtul, care s'a cristalizat in snul
nouei societti laice, pozitive si rationaliste, 10 gdseste astfel
suprema incoronare in artd.
I. CONDITIILE DE DEZVOLTARE

Renasterea artisticd s'a produs in Italia mai de vreme, dect

In tdrile nordice, fiindcd acolo s'a constituit mai inti o clasd
de oameni bogati si culti, care doreau sd-si impodobeascd

www.digibuc.ro

254

RENAMREA SI REFOIMIA

existenta cu toate creatiile artelor si care aveau mijloacele s'o facA.

Activitatea comerciald i industriald a desvoltat In orase ca Florenta, Milano, Venetia, Genova si Roma o intensd vieatA sociala

intelectuald. Marea burghezie, Imbogtit din comert si industrie, se ia la intrecere cu nobilimea i clerul in lux si culturk

Astfel se constitue um mediu social care nu se mai conduce

dui:4 un ideal transcedental, ci dup principii rationale i estetice. In mediul acesta, manierele elegante, cultura intelectualk
gustul artistic, locuintele luxoase i costumele elegante sunt
elemente de superioritate si de succes. Papii, cardinalii i episcopii,
principii i bancherii, municipalitile, corporatiile i mnsti-

rile construesc biserici, palate si vile mrete, pentru infrumusetarea arora nu crutA nicio jertfd. Artistii primesc comenzi ce
le permit sA se afirme i s dobndeascd, prin operele lor, glorie
bogAlie. Orasul care a realizat mai desvrsit aceste conditii,
a fost Florenta. Gratie generozitAtii patricienilor si bogati, spiritului subtil al locuitorilor i concurentei aprige dintre artisti,
Florenta a devenit centrul artistic al Italiei i orasul care, dupA
Atena, a contribuit mai mult la dezvoltarea civilizatiei umane
(Renan).

Roma a devenit din nou un centru artistic si intelectual abia

dup sfrsitul marei schisme, sub pontificatul lui Nicolae al V-lea
(1447-1455). El insusi umanist de seamk Nicolae al V-Iea a conceput planul grandios de a restaura complet Roma, dar numai o
parte neinsemnatA a acestui program a putut fi realizat : lrgirea
Vaticanului, repararea unor biserici i intocmirea planului bisericii
Sfntului Petru. Urmasii si au continuat opera Inceputd ; in deosebi
Alexandru al VI-lea iorgia (1492-1503), Iuliu al II-lea della Rovere (1503-1513) i cei doi papi mediceeni, Leon al X-lea (1513

www.digibuc.ro

RENA$TEREA ARTISTICA. ARHITECTURA $1 SCULPTURA

255

1521) i Clemente al VII-lea (1522-1534) au fost mari protectori ai

artelor. Ei au pus in serviciul artelor imensele resurse ale Biseric

la apogeul Renasterii, au fdcut din Roma capitala intelectuald i artistica a lumii.

In nordul Italiei, cele mai insemnate centre artistice au fost

Milano si Venetia. Mare centru bancar si industrial, Milanul
era un oras populat i bogat, cu strdzi mdrginite de palate somptuoase, porti monumentale i cea mai vasta catedrald gotic
din Italia. Cele cloud familii ducale, Visconti si Sforza, au atras
la curtea lor si la universitatea din Pavia pe cei mai de seamd
eruditi i artisti ai Italiei.
Venetia s'a trezit cu o sutd ani mai trziu dect Florenta, dar
in secolul al XV-lea a devenit un mare centru artistic, iar in secolul urindtor a rivalizat cu Roma pentru suprematia artistica.
Patricienii venetieni, mari amatori de lux si de serbri, si-au
construit palate admirabile, le-au iinpodobit cu opere de artd
si au strns nepretuite colectii de manuscrise, opere de arta,
monete i medalii. Prin legdturile lor cu Orientul, au procurat
artei motive de inspiratie orientale care, imbinndu-se cu influentele nordice, au dat un caracter cu totul original artei venetiene.

Pe lngd aceste focare principale, diferite alte orase italiene,

ca Mantova, Urbino, Ferrara, Perugia, Bo Ionia i Neapolul,
gratie unui mare artist sau unor mecenati generosi, au jucat
un rol adesea important in miscarea artisticd. Marchizul Francisc Gonzaga din Mantova i sotia sa Isabella d'Este au comandat tablouri celor mai de seamd artisti ai timpului. Frederic
de Montefeltre, duce de Urbino, a cheltuit pe constructii i opere

de artd toatd averea astigatd in calitate de condottier. Ducatul

www.digibuc.ro

256

RENASTEREA:I REFORMA

Ferrarei, cel mai bine administrat dintre statele italiene, a oferit

mai multor artisti i literati un refugiu generos i sigur.

Diversitatea politicd a favorizat constituirea mai multor

Foli artistice originale, dar a impiedicg Italia s creeze o artd
nationald, expresie a unitdtii poporului italian.
II. ARHITECTURA

In timp ce arta goticd stdpneste nordul Europei pand la

sfritul secolului al XVI-lea, arhitectii italieni rup cu traditia
francezd i, in cursul secolului al XV-lea, creeazd o arhitecturd
noud. Dei toate orasele mai insemnate din Italia 10L aveau biserica lor goticd, stilul gotic a rAmas stain de poporul italian
n'a prins rdddcini adnci. Introdus de Angevini la Neapol,
de Visconti la Milano, iar in restul peninsulei de..ordinele cd1ugdrqti franceze, in deosebi de cistercensi, a fost transformat
de mai multe ori in sensul traditiei locale. Acest efort de adaptare se vede clar la catedrala din Florenta, a cdrei constructie
a durat mai mult de un secol.
Arnolfo di Cambio care, dela 1296 pand la 1301, conduce
lucrdrile, Giotto care pune bazele clopotnitei (1334-1336) i
urma0i care le continud, adopta planul in forma de cruce
nava tripld a bisericilor gotice, dar resping uzul arc-butantilor,
introduc motive antice in decorarea ferestrelor i uilor, obtin
prin placajul de marmord multicolord efecte misterioase de lumind' si inlocuesc arcul frnt cu semicercul. 0 schimbare decisivd
se produce cnd, intre 1420 i 1446, Filippo Brunelleschi (1377
1446) ridied deasupra transeptului gotic, la o sutd de metri nltime, cupola octogonald care n'a fost intrecutd dect de a Sfntului Petru, desenatd de Michelangelo.

www.digibuc.ro

RENASTEREA ARTIsTicA. ARHITEcTuitA si SCULPTIJRA

261

Cupola catedralei din Florenta nu e numai o indrzneat

reafizare tehnicd, ci si aplicarea unei noui conceptii arhitectonice.

Brunelleschi petrecuse mai multe luni la Roma studiind proportiile muzicale ale monumentelor antice si. se intoarse la
Florenta cu un stil nou care s'a exprimat in porticul Azilului
copiilor gsiti , in bisericile San Lorenzo i Santo Spirito i in
Capella Pazzi dela biserica Santa Croce.

La propunerea lui Leonardo Bruni, primria Florentei hotdri in 1421 s. intemeieze un azil pentru copiii gsiti. Asa lu
fiintd Ospedale degli Innocehti. Ideea era revolutionar : autoritatea laicd lua asupra sa una din sarcinile asistentei publice
care apartinea Bisericii si prin care aceasta isi justifica imensele
ei bogltii.

In fata acestui asezdmnt modern, Brunelleschi a zidit, pentru

a decora piata Santa Maria Annunziata, un portic care este prima
constructie caracteristicd a Renasterii. Pe un postament inalt
se intinde o galerie deschis, ward si. veseld, care constitue un
loc de asteptare umbrit si. primitor. Deasupra arcurilor sustinute de coloane svelte, pe un bru care se intinde dealungul addirii, se insir ferestrele impodobite cu frontoane triunghiulare.
Lungimea galeriei, lrgimea arcurilor si inaltimea redus., accentuiazd sistemul orizontal al constructiei si las o impresie generald de gratie primitoare. Rolul pur decorativ al acestei galerii
e de asemenea un element nou. In evul mediu fatada avea menirea s indice destinatia practicd si. caracterul constructiilor ;

numai bisericile si palatele princiare aveau fatade decorative.

Prin inlturarea sistematica a elementelor gotice, prin ritmul
orizontal al compozitiei, prin utilizarea arcadelor si coloanelor
antice ca mijloace de expresie, Brunelleschi anunt o nou conceptie arhitectonicd.
17

www.digibuc.ro

268

RENA$TEREA I REFORMA

Aceasta conceptie se definqte 0 mai limpede in bisericile

San Lorenzo i Sant Spirito. Situat in imediata apropiere a palatului Medici, San Lorenzo a devenit un fel de sanctuar al familiei i s'a bucurat de solicitudinea tuturor membrilor ei, dela
Giovanni de' Medici, pana la Clemente al VII-lea. In 1425 Giovanni

de' Medici a insarcinat pe Brunelleschi cu reconstruirea bisericii

vechi, in care fusese inmormantat primul episcop al Florentei

0 care ajunsese in kare de darapanare. Rupand complet cu

traditia gotica, Brunelleschi a adoptat tipul bisericilor primitive
crestine, cu colonade, plafon orizontal, bolti i arcuri combinate. Baza compozitiei o constitue insa cupola ridicata deasukra
unui cub.

Catedrala gotica e o compozitie dinamica care tinde, prin

ritmul formelor ei, sa indrepteze privirea i gandul credincio01or intai spre altar, apoi spre cer. Peretii strapun0 de ferestre
imense, departe de a delimita volumul constructiei, accentuiazd
miKarea pilaTtrilor care, prin manunchiul lor de nervuri, se pierd

In spatiul nelimitat. Catedrala gotica da o impresie de maretie

imateriala : pare in adevar construita din aer 0 din lumina .
Dimpotriva, totul in opera lui Bunelleschi e echilibru, calm,
repaos. In locul spatiului liber din catedralele gotice, massa
monumentala e riguros delimitatd. Articularea zidurilor subli-

niaza 0 mai mult acest fapt. Pilatrii murali formeaza soclul

pe care se sprijina arhivoltele care conduc la cercul cupolei :
intreaga substructura contribue astfel la sustinerea cupolei.
Capella Pazzi dela Santa Croce e realizarea desavar0ta a acestei conceptii.

La Santo Spirito; replica mareata a capelei Pazzi, bratul

lung al crucii a fost redus, ca i inaltimea, iar bolta cu ogive a

www.digibuc.ro

RENASTEREA ARTISTICA. iunmcruit

r SCULPTURA

269

fost inlocuita cu un plafon orizontal care comprima energic

elanul vertical al formelor. Cununa de capele care se insira de
jur imprejurul intregii constructii, intareste si mai mult impresia
de spatiu nchis. Apoi fiecare capela avnd un altar, atentia credinciosilor nu mai e indreptata spre un singur pullet, ci in toate
directiile. In locul unittii subiective, care rezulta din concen-

trarea tuturor privirilor spre altar, s'a introdus un principiu

de unitate obiectiv: cupola ridicata pe un soclu cubic. Centrul
bisericii nu mai e liturgic, ci artistic. Evolutia arhitecturii se
confunda astfel cu procesul general de rationalizare si de laicizare a intregii culturi. Aceast coincidenta nu e intmplatoare.
Brunelleschi n'a procedat empiric, ca arhiectii medievali, ci

metodic, dupa principii intemeiate pe observarea naturii, pe

studiul monumentelor romane i pe lectiile cuprinse in De Architectura a lui Vitruviu.

Leon Battista Alberti (1405 1472), literat, muzician,

arhitect, a dus i mai departe spiritul speculativ. Pentru el
arhitectura adevarata e matematica: a percepe armonia
unei fatade, proportia justa a unei statui sau coloane, inseamn a verifica inconstient rezultatul unei operatii mate-

In ceea ce priveste rolul ei, arhitectura e adevrata arta sociala, care uneste pe oameni si-i deprinde cu vieata
malice .

in comun .

De aceea arhitectul va tine seama de configuratia solului, de

aer i ap. Alberti si-a realizat teoriile In cteva monumente

celebre: fatada, 'in forma de arc de triumf, a bisericii San Francesco din Rimini, fatada bisericii Santa Maria Novella din Florenta i palatul Rucellai, construit dup planul sau de Bernardo
Rossellino.

www.digibuc.ro

17*

260

RENA$TEREA I REFORMA

Cel mai insemnat monument religios al Rena0erii e biserica

Sfantului Petru din Roma. Bramante (1444-1514), care intocmise planul initial, voia 0 inalte cupola Pantheonului lui
Agrippa pe boltile basilicei lui Constantin cel Mare. Planul
acesta a suferit mai multe schimbdri. Michelangelo a dat mai
mult avnt cupolei, ceeace 1-a silit s intreascd stlpii de suport.

Maderna a inlocuit crucea greceascd din planul lui Bramante

cu crucea, latind, adicd a prelungit nava centrald, conform traditiei catolice, 0 a construit, dintr'un singur rand de coloane,
o fatadd monumentald, care stricd perspectiva cupolei. In
sfagit, Bernini a accentuat efectul fatadei inconjurnd piata
cu o dubld colonadd. Cei mai mari arhitecti ai RenaTterii au
lucrat timp de un secol la acest monument, care a servit
ca model intregii arhitecturi catolice *din secolele XVII 0
XVIII.
Arhitectura civild de asemenea se transformd. i, semn caracteristic al vremii, intrece insemndtatea arhitecturii religioase.

Expresia arhitecturald a societdtii feudale fusese castelul, o cettuie destinatd. s apere un punct strategic important. In secolele XIV 0 XV, pe land nevoia de apdrare, incepe 0 se afirme
preocuparea de confort. Aparatul militar, turnurile, crenelurile,
zidurile groase rdmn, dar locuinta se face mai luminoask mai
incdpdtoare 0 mai comodd. In secolul al XV-lea, din ceatuie,
castelul se transformA in locuintd confortabild.
Mai complet s'a sdvAr0t evolutia aceasta la Fiore*. Palatele construite de principalele famil florentine in secolele XIII

0 XIV (cnd nobilimea feudald fusese silit sd.-0 pardseasca

cettile ei din Toscana 0 sd: se awe inluntrul orgului, sub
supravegherea corportiilor), au fost cetti masive, intdrite
contra micdrilor de stradd i capabile sA addposteascd tot neamul

www.digibuc.ro

RENA$TEREA ARTISTICA. - ARIIITECTURA st SCULPTURA

261

proprietarului cu clientela lui cu tot. Construit din ziduri groase

si pline, cu deschizaturi rare si mid, palatul era Incununat cu

creneluri si cu o galerie proeminent care forma un fel de cornis

(machicoulis). Intr'un colt se ridica turnul, simbol al mndriei

si puterii feudale.
Palatul florentin din timpul Renasterii pdstreazd planul patrat si aspectul sever al castelului feudal, dar renuntg la turn si
transforma crenelurile si machicoulis in cornise. Palatul Strozzi,

care poate fi considerat ca tipul desdvrsit al genului, combing

In chipul cel mai fericit forta cu eleganta.
Fatadele se compun din suprafete drepte si pline, construite
pang la etajd prim din blocuri mari de piatrd, care formeazg
cocoase . Peretii celor cloud etaje superioare sunt mai netezi
si. strabatuti de ferestre largi. Sub strasing, o cornisg, desenatg

dupa un model antic. Curtea interioarg e fmprejmuit de un

portic, Impodobit cu ghirlande si medalioane de inspiratie antied. Palatul Riccardi (fost Medici), construit de Michelozzo intre

1440 si 1460, aplica fatadelor ordinele clasice, la ficare etaj o

serie de coloane si de pilastri 1ncadrnd ferestrele si dnd suprafetelor un ritm antic .

Arhitectura florenting s'a rdspndit In toatg Italia. Palatul

venetian e construit pe acelasi plan, dar Mfg aspectul unei
fortgrete care nu se deschide dect inluntru. La Venetia, unde

linistea si siguranta n'au fost turburate de lupte civile, totul se

desfsoard inafar. Fatadele palatelor care mdrginesc canalul
cel mare calea cea mai triumfald din lume , nu-s dect
dantele de marmarg. Pretutindeni balcoane 0 ferestre, semne
caracteristice ale unei vieti vesele, bogate si sigure. Poficromia
0 arabescurilel de provenient orientald, se combing cu

www.digibuc.ro

262

RENASTEREA SI REFORMA

infloriturile stilului gotic pentru a da arhitecturii venetiene o flzionomie particulard.

La chemarea paPilor, arhitectii florentini au introdus 0 la Roma
stilul florentin, dar sub influenta monumentelor clasice 0 a univer-

salismului catolic, arta lor a pierdut gratia i sobrietatea pentru

a exprima majestatea roman . Pe suprafata nudd a palatului
Farnese nu se desprind dect liniile severe ale ferestrelor incununate cu frontoane 0 ale corniei desenate de Michelangelo.

Castelul francez se transform deasemenea In casd de pldcere, cnd nobilimea feudald fu despoiat de puterea .ei politicA. Dar formele arhiteciurii clasice n'au pdtruns in Franta
dect In cursul secolului al XVI-lea i n'au izbutit s schimbe
radical caracterul francez al arhitecturii. Castelele dela Chambord 0 Blois adoptd planul dreptunghiular, frontonul ferestrelor,
balustrada i decoratia palatelor italiene, dar pdstreazd acoperipl, turnurile, scara In forma de spirald i antul cu al: al castelelor feudale. Clasicismul nu va triumfa complet In arhitectura francez dect in a doua jumdtate a secolului al
XVI-lea cu Pierre Lescot (1515-1578).
Arhitectura s'a transformat .deci, nu sub influenta antichici a fortelor sociale, 0 a luat pretudindeni forme corespunztoare cu caracterul societtii. Ceea ce ,arti0ii par a fi primit
dela antichitate n'a fost dect reflexul propriului lor spirit,

ajuns prin evolutia societtii la un grad de maturitate care i-a

fcut capabili s inteleagd lumea 0 arta antic.
M. SCULPTURA

Teza traditional care explica arta Renalterii prin influenta

antichiatii a fost contestata mai inti de L. Courajod, care a
incercat sa stabileasa o filiatie directa intre arta Rena0erii

www.digibuc.ro

RENASTEREA ARTISTICA. - ARNITECTURA

I SCULPTURA

263

arta goticd. Adevdrata origine a Renasterii , spune el, a fost

intoarcerea la naturd, i tendinta aceasta se manifestd, Ina' din

secolul al XIV-lea, in toad Europa occidentald. Stilul gotic

n'avea deci nevoie sd fie regenerat prin infiuenta antichittii,
fiindcd se regenerase singur prin intoarcerea la naturd.

Este incontestabil cd, in secolul al XIV-lea, se produce o

schimbare care prevesteste triumful unei noui conceptii artistice.
Sculptura i pictura incep sd se emancipeze de sub tutela Bisericii

sd reprezinte din ce in ce mai fidel omul i natura. Arte de

imitatie, prin excelentd, ele se apropie de naturd tratand mai
liber temele religioase si mai exact realitatea care le servea de
model. In secolul al XIII-lea, sculptura i pictura nu reprezentau
decal tipuri generale; in secolul urmtor, figurile reprezentate
incep s devind portrete, iar subiectele traditionale ale Evangheliei dobandesc o semnificatie din ce in ce mai umand. Ridicarea elementului laic favorizeazd aceast tendintd. Artistii lucreazd tot mai mult pentru regi, principi i burghezii imboggiti,
si arta lor se adapteazd in mod necesar gustului nouei clientele.
Faptul se poate verifica mai ales in arta funerard. Capelele intemeiate de laici se umplu cu statuile donatorilor i cu scene
reprezentand actele memorabile din viata bor. Sentimentul de
pietate al donatorului se combind cu dorinta de a lsa urmasilor
chipul sdu. Defunctul este infdtisat cu trasturile sale caracteristice i familiare, in atitudini din ce in ce mai putin conventionale.
Statuile funerare ale lui Filip al VI-lea, Ioan cel Bun si Carol
al V-lea dela Saint Denis (rang Paris) prezintd un aer de autenticitate si de adevdr care le distinge de simbolurile medievale.
Aceeasi tendintd naturalistd se observd in sculptura din Ger-

mania, Trile de Jos si Anglia. Figurile nude ale lui Adam si

Eva, dela catedrala dela Bamberg, fecioarele nebune dela

www.digibuc.ro

264

RENAgEREA 0 REFORMA

Erfurt, statuile apostolilor dela Co Ionia (1342-1361) vadesc o

nkuintd remarcabild de a combina expresia sentimentelor cu
realismul atitudinior si al gesturilor.
Influenta artei gotice asupra artei Renasterii e incontestabird'. Cei mai originali sculptori si pictori, ca Donate llo si Masaccio, poartd semnele influentei gotice. Dar arta Renasterii s'a
definit si s'a desvoltat In opozitie cu arta gotic, si acesta e
punctul esential.
Cu tot progresul realismului, plastica gotica rdmne subordonatd arhitecturii 0 regulilor stilului monumental. Statuile fac
parte integrantd din massa constructiei si aceastd conditie le determind proportiile, massa si modelajul. Sculptate sd fie asezate
pe un postament, uneori la 30 m. Indltime dela pdmnt, statuile
gotice renunt la proportiile normale 0 recurg chiar la deformdri
pentru a obtine efecte puternice si juste : gdtul lung, picioarele
scurte, ochii indepdrtati de rddcina nasului si sprincenele puternic arcuite, pentruca, privite de jos, nici trupul sd nu pard
indesat, nici capul Infundat In umeri. Al doilea element care
defineste caracterul monumental e massa. Massa statuilor se desvoltd. In sensul vertical al masselor arhitectonice. Legea constitutiei
lor e stabilitatea si repauul ; de aceea gesturile sunt greoaie, stdngace si abia schitate. In sfdrsit, capul e modelat sumar, fded relief.

Admirabild pentru a exprima majestatea sacerdotall sau

regald, pacea eternd si reculegerea crestind, arta aceasta era nepotrivitd pentru a reda particularittile vietii si emotiile individuale,
si tocmai In aceasta std originalitatea artei Renasterii.

In Italia, cu rare .exceptii, cum sunt catedralele din Milano

si din Florenta, sculptura nu gdseste cadrul monumental care

www.digibuc.ro

RENASTEREA ARTISTICA. - ARHITECTURA I SCULPTURA

265

s'o subordoneze arhitecturii. Disocierea sculptUrii de arhitectura

se savarseste mai usor si mai curand decat in nordul Frantei,

liberatd de orice constringere straina, sculptura se desvolt

potrivit legilor stilului sau propriu. Traditia greco-latina care
niciodata n'a fost intrerupta in Italia, intervine ca o indrumatoare in acest efort de emancipare. Niccol Pisano se afirma,
Inca din 1260, ca initiator genial al unei directii care pune arta
antica In serviciul ideii crestine. Amvonul catedralei dela Pisa,
terminat in 1260, se compune dintr'un exagon sustinut de noua
coloane de porfir sau de granit oriental, dintre care unele asezate
pe spinari de lei. Basoreliefurile sculptate in compartimentele
exagonului reprezinta scene din vieata Mantuitorului care se
disting prin nobletea i ordonanta lor clasicd. Giovanni Pisano,
care a decorat Minna dela Perugia si amvonul bisericii Sant'
Andrea din Pistoia, continua lectiile tatalui sau, dar, inzestrat
cu o mare putere .dramatic, preferd s reprezinte, in violente
invalmseli de figuri si de actiuni, furtuna patimilor deslantilite.
Gravitatea stilului pierde; pierderea e insa compensata de adevrul expresiei.
Discipoli credinciosi raspandesc formulele pisane in toata
Italia, la Florenta, Roma, Neapol, Milano, Verona, etc. Astfel
Andrei Pisano termina, in 1330, decorarea portii meridionale a
Baptisterului din Florenta cu scene din xieata lui Ion Botezatorul,
in timp ce Orcagna sculpta pe tabernacolul dela Or San Michele
istoria Fecioarei Maria. Asa se constitue in se.colul al XIV-lea
un stil toscan, care se defineste printr'un amestec de gratie si de

simt tragic, prin compozitie dark gesturi largi i atitudine

ideala.

O noua directie se afirma cu prilejul concursului pentru decorarea portilor Baptisteriului din Florenta. In 1401, breasla

www.digibuc.ro

266

RENAFTEREA $1 REFORMA

lanarilor publica un concurs pentru decorarea uii bisericei Sfantului Ion Botezatorul, asupra careia avea un drept de patronaj.
Tema concursului a fost sacrificiul lui Avraam. Din lucrarile prezentate, juriul a retinut pe a lui Brunelleschi, care atunci
ezita Inca intre sculptura i arhitectura, i pe a lui Lorenzo Ghiberti. Dupd lungi desbateri, premiul i comanda au fost atribuite
acestuia din urma, pentru perfectiunea tehnica a lucrarii lui,
cum sustine Vasari. Examinarea machetelor, care ni s'au pastrat, reveleaza insa alte motive de preferinta, mai adanci. Pe and
Ghiberti se mentine in traditia sculpturii din secolul al XIV-lea,

Brunelleschi rupe cu stilul traditional i propune o formula

artistica noua. Amandoi artistii au aratat ca stiu sa trateze nudul,

dar pe cand la Ghiberti tot interesul compozitiei e concentrat

asupra actului jerfei, ceea ce ia nudului in sine caracterul de necesitate, la Brunelleschi fiecare personagiu, chiar i cei doi servitori, sunt tratati ca individualitati de sine statatoare i li se
-atribue un rang disproportionat cu rolul lor din povestire. Aceasta

dovedeste ca pentru artist o problema particulara i concreta e

mai importanta deck continutul religios si moral : forma considerata ca scop ultim al creatiei artistice e principiul fundamental
al artei moderne i negarea 1110.'0 a artei medievale. Gustul public nu era hag destul de format pentru noua formula i deaceea

a fost preferat proiectul iui Ghiberti. Dar viitorul era al ideilor

lui Brunelleschi, i cel mai tandr dintre concurentii din 1401,
Donatello, avea sa le faca sa triumfe.
Lorenzo Ghiberti (1378-1455) a facut din decorarea portilor
Baptisteriului opera intregii sale vieti. Pe poarta septentrionala,
la care a lucrat douazeci i unu de ani, Ghiberti a reprezentat in
douazeci si opt de basbreliefuri, istoria Noului Testament. Stilul
lui nu se indeparteaza Inca de schema gotica : fiprile sunt putine

www.digibuc.ro

RENASTEREA ARTISTICL - ARMTECTURA SI SCULPTURA

267

la numr, aezate pe acela0 plan 0 Incadrate intr'un desen quadri-

lobat. Pe wa a doua, la care a lucrat doudzeci 0 apte de ani

(1425-1452) 0 despre care Michelangelo a spus cb: ar fi demn

de intrarea paradisului, Ghiberti a dat drum liber imaginatiei

pitoreti 0 uimitoarei sale mdestrii. In doudzeci de cadre dreptunghiulare, a inserat tot attea tablouri de bronz, In care o multime de personagii se agit pe planuri deosebite: primele, adevrate statui, iar urmtoarele In relief din ce In ce mai atenuate;
0, pentru ca iluzia de tablou s fie 0 mai desvr0t, constructii
monumentale 0 peisagii prelungesc la infinit perspectiva. Ghirlande de flori 0 fructe, o friz cu pdsdri 0 cu animale domestice
0 slbatice, statuete 0 figurine dovedesc cd Ghiberti nu era nu-

mai un mare admirator al antichittii, ci 0 un cunoscator al

artei gotice 0 un fin observator al naturii.

Pe cnd Ghiberti continu traditia artei trecentiste cu o virtuozitate, un pitoresc 0 o delicatet care prevestesc manierismul
barocului, Donatello apucd drumul naturalismului.

Donatello (1386-1466), ca 0 Brunelleschi 0 Ghiberti, 10

fcuse ucenicia Intr'un atelier de argintdrie. Sculptorii florentini
au pstrat, In urma acestei experiente, predilectia pentru tehnica
bronzului 0 pentru amnuntul cizelat, 0 gustul pentru desenul
precis 0 sec.
Ca i Brunelleschi, Donatello e initiatorul unei noui conceptii
artistice. Primele lui statui au fost destinate s Impodobeasc,
dupa traditia goticd, biserica Santa Maria del Fiore; dar, Inainte
de a fi fost terminate, proectul a fost prsit, fiindc Intre timp
publicul a Incetat de a mai considera sculptura ca o podoabl a
arhitecturii. In aceast schimbare a gustului public, rolul lui
Donatello a fost decisiv.

www.digibuc.ro

268

RENA$TEREA $1 REFORMA

Statuile profetior care trebuiau s decoreze catedrala sunt

tratate dup regulile stilului gotic : miscare verticala accentuat
prin faldurile drepte ale hainei, atitudine teapana, costum conventional, greutatea corpului anulatd de ritmul Imbrdcamintei.
totusi, statuile acestea inseamn un pas urias in desvoltarea sculpturii haina alunecatd de pe umr descoperd corpul superior.
Corpul, indicat sumar sub Invelisul lui vestimentar, se emancipeazd i devine obiectul suprem al artei statuare, iar haina se
transformd Inteo draperie care Insoteste i subliniazd particularittile corpului. Consecintele revolutionare ale acestei inovatii
se simt In toate operele urmtoare ale lui Donatello. Sfeintul
Gheorghe deschide noui perspective sculpturii. Cu picioarele
infipte In pmnt, intr'o atitudine de ostentativ incredere in sine,
Sfntul Gheorghe ofer icoana tndrului erou care sfideazd destinul

prin toatd fptura, exprim forta biruitoare. Desi haina care-i

atarnd de pe umr i scutul care-i acoper corpul dela talie In jos
pot fi considerate ca resturi de invelis gotic, corpul se desface
In toat strlucirea tineretii. Fapt si mai remarcabil, curajul tn-

rului erou nu e Infdtisat ca o virtute morald, ci ca un atribut

al snttii si al fortei Lice.
In statuia de bronz a lui David, Donatello reprezina nudul
direct si frd reticente. Proscris o mie de ani, nudul reapare triumfdtor, i Inca Inteo figurd biblic. In nici una din operele sale,

Donatello n'a aprut mai aproape de idealul artistic al antichiCorpul efeb al profetului e svelt, gratios si robust ca al
unui zeu grec.
Stpn pe toate mijloacele artei sale, Donatello a compus
Buna-Vestire pentru Santa Croce, a sculptat Cantoria (foisorul
corului) dela Santa Maria del Fiore, a decorat Sacristia lui Brunel-

lcschi dela San Lorenzo si a asezat altarul bisericii pe un soclu

www.digibuc.ro

RENASTEREA ARTISTICA. - ARHITECTURA SI sanyrtnu

269

In forma de arc de triumf, a ridicat uriaa statue ecvestr a

condottierului Erasmo di Narni, numit Guattamelata (mata mie-

roasa). Condottierul e infatiat in costum de general roman,

cu bastonul de comandant In mand, pe un cal modelat dupd quadriga lui Lysip. Cal, caldret 0 soclu las o impresie de mdretie
monumentala. Dar fruntea pleuva, privirea bnuitoare, buzele

strnse ale cavalerului sunt de un realism crud, pe care nu-1

intrece decal loy, supranumit de Florentini Lo Zuccone (dovleaculY din cauza craniului plepv.

Arta lui Donatello a fost continuata la Florenta de Andrea

Verrocchio (1435-1488) care a sculptat, pentru Sfatul Negustoresc (un fel de Tribunal de Comert), pe Toma Necredinciosul
ales ca patron al Sfatului, tocmai pentru necredinta lui, considerata de judecatori ca o datorie profesional. Apostolul, ru0nat
de necredinta sa, se apropie de Iisus, care 10 desface haina pentru
ca Toma s poat pune degetul pe rana 0 sa se convinga ea In
adevr Iisus a fost mort 0 a inviat. Naturalismul atitudinii nu e
intrecut cleat de patetismul expresiei.
Statuia lui Bartolomeo Colleone, sculptata din ordinul Republicii venetiene, constitue un nou progres al naturalismului. Vointa

condottierului e gat de dominatoare, incat cdlret 0 cal fac una.

Jocul muchilor calului e atat de fidel redat, back contemporanii
spuneau ca Verrocchio a jupuit pielea calului ca s-i arate mai
bine muFhii. Tinuta condottierului e numai sfidare, iar ochii 0
gura numai dispret 0 urd. Colleone e cea mai frumoasa statue
ecvestr a Renater 0, dupa unii critici, a lumii.

Lucca della Robbia (1399-1482) a popularizat, cu o gratie

0 emotie delicate, geniul sculptural al Florentei In nenumarate

www.digibuc.ro

270

RENAVEREA SI REFORMA

teracote smltuite. Urmaii sai, Andrea 5i, Giovani della Robbia, au continuat arta aceasta pnd la sfarsitul secolului al XVI-lea.

Pe lngd ei, o multime de alti sculptori au ldsat opere de un

gust elegant sau de un farmec poetic. Antonio Rosselino a sculptat
mormntul gratios al Cardinalului de Portugalia, la San Miniato,
iar Desiderio da Settignano, mormntul cancelarului Carlo Marsupini, la Santa Croce (Florenta). In sfr5it, Benedetto da Majano
Mino da Fiesole au lOsat portrete, basoreliefuri, altare i morminte invlute inteo atmosferd de duio5ie discretd.
Sculptorii florentini se bucur de un prestigiu suveran in toatd
Italia. Venetia, Roma, Ferrara cautd s-i atragd. Numai Milanul,

expus influentei septentrionale, rezistd infiuentei lor. La Pavia

se constitue o 5coald de sculpturd care continua traditia gotica.
Sculptura florentind nu s'a liberat de infiuenta lui Donatello
dect sub Michelangelo (1475-1564). Poet, pictor, sculptor 5i
arhitect, Michelangelo a excelat In toate artele, dar s'a simtit
inainte de toate sculptor. Chiar 5i in tablourile sale a rdmas
sculptural 5i plastic. Primele sale opere Amor adormit 0 Bacchus
imbatat sunt de inspiratie pagand. Pieta din catedrala Sfntului
Petru (1501) apartine bled artei din secolul al XV-lea, prin draperia larg i expresia Madonei, dar modelarea puternicd a lui
Cristos anunta deja originalitatea autorului. In 1504, apare statuia
uriag a lui David, care reprezinta tipul ideal al frumusetii virile,

mai presus de timp 5i de loc. In aparentd, atitudinea tnOrului

erou e stpnitd i calma ; dar fiecare mu5chiu e incordat,
corpul intreg e gata de luptd.
In 1505, Iuliu al II-lea l-a insdrcinat
construiascd mormntul
in biserica Sfntul Petiu, al cdrei plan nici nu fusese Inca intocmit.

Michelangelo voia s ridice pe un postament uria5 o capell care

www.digibuc.ro

RENASTEREA ARTISTICA. - ARIIITECTURA

I SCULPTURA

271

s primeased statuia si mormntul papei. Monumentul avea

s fie impodobit cu attea statui, bleat executarea lor ar fi tinut
toatd vieata artistului. Dar cuprins de teama, intretinutd si de adversarii lifi Michelangelo, ca monumentul s nu-i aducd nenorocire, papa si-a schimbat pdrerea si 1-a insdrcinat pe Michelangelo cu decorarea Capelei Sixtine (1508-1512). Dupd moartea
lui Iuliu al II-lea, Michelangelo a reluat, in proportii reduse, planul

monumentului funerar, dar n'a putut executa dect doi sclavi,

prizonieri ai mortii , i statuia colosald a lui Moise. Conducdtorul poporului evreu e reprezentat pe tron inteo atitudine imodar clocotind de manie. Coborit de pe muntele Sinai, unde
a comunicat cu Atotputernicul, el priveste cu indignare abia stdpanitd cetele de Evrei idolatri. Fulgerele din privire, barba stufoasd
agitatd, muschii incordati i vinele umflate pe brate, piciorul

gang aruncat inapoi, dau impresia unei forte fizice si morale

supranaturale.
In 1520, Leon al X-lea, 1-a insdrcinat sa construiascd, in San

Lorenzo, capela funerard a familiei Medici. In 1531, pe timpul

altui papa medicean, Clement al VII-lea, Michelangelo terminal
statuile funerare ale lui Iulian si Laurentiu al II-lea Medici,
reprezentati sub forme ideale i asezati in cloud firide. Deasupra
sarcofagelor lor, cte cloud figuri alegorice, reprezentnd Amurgul si Aurora, Ziva i Noaptea, statuile desnddejdii lui .
Dupd moartea lui Clement al VII-lea (1534), Michelangelo s'a
stabilit la Roma si a pictat pe peretele din fund al Capelei Sixtine

Judecata din urind , in care Cristos e infdtisat ca un teribil

rzbundtor, aruncnd pe cei osnditi in iad.
Michelangelo a reprezentat forta atleticd sub toate formele ei,
cnd linitit i stdpand pe sine ( David), cand clocotitoare i gata
de a izbucni ( Moise), cnd tristd i meditativd ( Laurentiu al .11-lea

www.digibuc.ro

2/2

RENA$TEREA $1 REFO/tMA

de Medici), cnd contractad pentru efort, cnd coplesid de oboseall (Sc lavii), cnd desnddajduit ( Noaptea), cnd fulgerdtoare (lisus). El a ridicat la apogeu geniul sculptural al Florentinilor, si a contopit inteo formd neIntrecutd cele cloud tendinte
fundamentale ale Renasterii: cultul frumusetii corporale si pateticul religiei crestine care divinizeazd suferinta.
Pentru el, nudul era mijlocul superior de a exprima semnificatia materiald a lucrurilor. C11111 noi nu realizdin lumea
exterioard deck in mdsura in care o exprimdm in termenii std.rilor noastre de constiind, omul oferd cele mai multe
artistice, fiindcd dintre toate subiectele din lume e singurul care n'are nevoie sd fie antropornorfizat. Dar sfortarea muschilor i vibratia pielei, care sugereazd miscarea i exaltd sim-

tul vital, nu se realizeazd complet deck in figurile nude. De

aceea reprezentarea nudului apare ca idealul suprem al artei Renasterii, iar Michelangelo ca artistul ei cel mai desdvrsit.

Pe de aid parte, cultul artistic al nudului corespunde ideii

de umanitate, prin care burghezia
justificat idealul ei de

vie*. Clerul i nobiimea feudald erau potrivnice reprezentdrii

nudului, deoarece costumul era un mijloc de diferentiere sociald.
Noua societate burghezd, dimpotrivd, vrea s vadd corpul ornenesc, fard costum deosebitor, in jocul liber al fortelor sale.
Nudul, ca siimoartea, e democratic .

Cu toad superioritatea ei necontestad, arta italian n'a fost

prirnid fad rezerve de popoarele occidentale. Faza mai inapoiatd
a civilizatiei lor i rezistenta traditiilor nationale reduc inftuenta
italiand la motive ornamentale care nu transformd fondul stilului
traditional. In Portugalia, arabescurile se combind cu ornamentatia goticd aleasa din fauna si flora marina, iar Spania, cu toate

www.digibuc.ro

273

RENA$TEREA ARTISTICA. - ARHITECTURA $1 SCULPTURA

posesiunile ei italiene, ramane credincioasa traditiei medievale.

Cele mai de seama opere ale sculpturii germane, tabernacolul

Sfantului Laurentiu de Adam Kraft si Mormantul Srantului

Sebald de Peter Vischer, sunt de inspiratie gotica, fAr legatura
cu arta italiana.

In Franta, mai ales in regiunea Loirei, influenta italiana e

mai pronuntata, dar i aici se reduce la elemente accesorii. Guido
Mazzoni, din Modena, a excutat mormantul lui Ludovic al XII-lea
dela Saint-Denis, care inaugureazd in Franta mausoleul monumental deslipit de perete cu etaj, reprezentand pe defunct in cloud
atitudini : jos culcat,- iar sus In genunchi. In colturile monumentului patru statui de femei, simbolizand virtutile cardinale.
Michel Colombe, un Breton stabilit in Touraine, aplica aceleasi principii la mormantul ducelui Francisc de Bretonia.' Ducele
ducesa alaturi pe o lespede ; la capataiul lor vegheaza ingerii,
iar la picioarele lor stau culcati un leu i un chine, simboluri ale

barbatiei si fidelitAtii. Toate aceste elemente sunt de cea mai

autentica traditie franceza. Influenta italiana nu se manifesta
decat in cele patru virtuti alegorice (al caror tip si costum sunt
de altfel franceze), in stilul firidelor i in costumul antic al apostolilor. Nudul devine sensibil abia la cele doul nimfe ale lui
Jean Goujon dela Fantana Inocentilor . Draperiile fluide care
evoaca apa curgatoare, proportiile i modelajul corpului indica
un pro gres notabil in asimilarea formulelor italiene. Insfarsit,
Germain Pilon a dat in Cele trei gratii , care sustin inima lui Enric

al II-lea si a Ecaterinei de Medici, o opera' pur decorativd, lipsita

de orice semnificatie religioasa. Dar astfel de opere sunt o exceptie :
arta franceza rdmane in ansamblul ei fideld traditiilor nationale.

www.digibuc.ro

18

CAPITOLUL IX

RENASTEREA ARTISTICA
PICTURA
La pittura i cosa mentale.
Leonardo da Vinci.

Dintre toate artele Renaterii, piciura e cea mai specific

moderna, fiindca artitii s'au exprimat in ea mai direct i mai
complet i. fiindca influenta antichitatii a fost i. mai redusa dedt
in domeniul arhitecturii i sculpturii.
I. KOALA FLORENTINA

Origina florentina a picturii moderne, acceptata ca o dogma

dela Vasari pand la Burckhardt, e azi viu contestata. La Roma,
pictura atinsese in secolul al XIII-lea un inalt grad de perfectiune
i, MI captivitatea babilonica a papilor, e probabil cd. ar fi
izbutit sa se libereze complet de traditia bizantina. Pietro Cavallini (nascut pela 1250) a zugravit in bisericile San Paolo-fuoriMura i Santa Cecilia scene din istoria Vechiului i a Noului
Testament peste care figura lui Cristos se ridica majestuos ca a
unui adevarat 4 Jupiter cretin . Prin plenitudinea volumelor, arta

www.digibuc.ro

IttNASTEREA ARTISTICA. - PICTURA

276

draperiilor, ritmul dramatic al miFarilor i amestecul de realism

si de idealism, arta lui Cavallini apare ca o tripla sintez: a traditiei antice, pastrata In arta crestin, a influentei bizantine

reprezentata prin renasterea din secolele IX si X si a artei

populare reimprospdtate de evlavia franciscana. Cimabue la
Florenta i Ducio di .Buoninsegna la Siena reprezinta aceleasi

tendinte. La scoala lor s'a format, primul mare pictor modern,

Giotto di Bondone (1267-1337) care, in frescele dela Assisi,
a povestit vieata sfntului Francisc, iar pela 1305, a zugravit In

capela Santa Maria dell'Arena din Padova istoria Fecioarei

Maria si a lui Cristos in trei zeci i apte de fresce.
Vasari atribue lui Giotto meritul de a fl rupt cu stilul bizantin

si de a fi creat o art nourt, intemeiata pe observarea naturii.

Naturalismul , care va constitui nota dominanta a picturii
sculpturii In scolul al XV-lea, nu ajunge Ina s defineasca
stilul lui Giotto nici In raport cu arta bizantin, nici in raport
cu arta gotica. In Nunta dela Cana , cdrciumarul, masa, farfurifle, vasele cu vin au o inftisare de autencitate neIndoielnid ;
in Intlnirea dela Poarta de Aur , cetatea Ierusalimului e un
castel florentin, cu zidurile i crenelurile lui caracteristice; in fres-

cele dela Santa Croce, rasa, crucea, steagul calugrior evoca

imaginea fidel a unui interior de mnastire medievald. Astfel
de elemente realiste se gasesc In numar mult mai mare In arta
gotica, i e destul s aruncam o privire asupra frescelor din Capella dell'Arena, pentru a ne convinge ca redarea fideld a realitall n'a fost scopul artei lui Giotto. Cand natura subiectului
sau a compozitiei nu reclama astfel de elemente, Giotto nu se
sinchiseste de exigentele naturalismului. De pilda, sala In care
se tine nunta e prea ingusta pentru numarul personagiilor ; colibele sunt imposibil de locuit, copacii i muntii se reduc la indicatii

www.digibuc.ro

18*

276

RENASTEREA Et REFORMA

prea sumare ; figurile sunt Ina prea regulate 0 prea tipice

pentru a da impresia de portrete; corpul prea inarticulat, atitudinile prea tepene i imbrgedmintea prea largd.
Aceste calitgti i defecte se regdsesc la toti pictorii din timpul
sdu. Nu prin ele se distinge Giotto: Naturalismul pictorului
florentin e de esent mai subtild i mai complex. Giotto a dat
sensatia de real 0 a deschis noui perspective picturii moderne
printr'un nou principiu de compozitie, prin reprezentarea profunzimii si a masselor i prin intoducerea valorflor plastice.
Artistii medievali compuneau prin juxtapunerea diferitelor
momente ale actiunii, frd s tind seamd de convenienta figurilor
in spatiu. Principiul compozitiei lor era aditional. In acela0 basorelief, Giovanni Pisano reprezintd pe Cristos in trei roluti deose-

bite, iar personagiile celelalte inteo dezordine care ia compozitiei orice claritate. Artistul se Multumete sA evoce momentul
biblic al pdtimirii lui Iisus fdrd sA caute a distribui personagiile
inteo ordine inteligibil pentru spectator.
Giotto infdtieazd un singur moment al actiunii
expune
cu simplitatea i claritatea unei tragedii antice. Normele corn-

pozitiilor lui nu se intemeiazd pe o conceptie teologick ci pe

relatiile naturale dintre lucruri i pe legile obiective care rezultd
din observatie i experientd. Figurile sunt distribuite in functie,
nu de o idee transcendentald, ci de rolul pe care-1 joacd. Scena se
compune dupg un ideal de adevdr dramatic, volumele lutninoase
i intunecate formeazd arabescuri armonioase, iar liniile sunt

reduse la esential, beat ochiul s prindg imediat semnificatia

drarnei.

Grupurile sunt constituite astfel, hick s confere figurilor insemnate maximum de plasticitate. In evul rnediu, figurile erau pro-

iectate pe o suprafatd pland i dddeau impresia unor umbre ce

www.digibuc.ro

RENA$TEREA ARTISTICA. -PICTURA

277

plutesc In aer. Giotto redd figurilor volum i greutate. Figurile lui

sunt Inca primitive, distribuite pe o rdsie ingusa de pdmnt,

dar fiecare constitue un corp autonom si material, care nu mai
e nici umbra' plutitoare, nici massa inertd, ci organism viu.
Pentru a da iluzia volumului, Giotto a trebuit s organizeze
spatiul cu trei dimensiuni care sa cuprinda volumul personagiilor.
Prin gradatii de lumina si de culoare, el a izbutit s dea iluzia
profunzimii si a reliefului. 0 fresca a lui Giotto e o constructie
intelectuall in sensul c ne apare ca rezultat al analizei raporturilor noastre cu lumea externd.
La aceste calitti formale, Giotto adaugd o profundd intuitie
a miscdrilor sufletesti. Inventia lui porneste totdeauna dela un
moment sufletesc, care determind distributia, forma, atitudinea
expresia personagiilor. In Cina cea de Taind elementul
istoric reprezentativ (vestirea trdddrii lui Iuda) e exclus i scena
se reduce la o masd de camarazi, printre care Iisus se evidentiazd
Dar scena e invdluit inteo atmosferd de bldndete divind. Giotto

reprezina sari sufletesti impresionante prin simplitatea si intensitatea bor. Personagiile lui Giotto nu urmresc s ilustreze
momentele revelatiei i invdtdturile Bisericii; gdndurile i vointa
lor sunt indreptate spre pdmant, i faptele lor se justified nu
prin interventia Providentei, ci prin ceea ce se petrece in sufletul lor.

In momentul in care limba vulgard triumfd in literaturd.

Dante pune bazele unei culturi specific italiene, Giotto secularizeazd pictura atribuindu-i ca scop reprezentarea omului in existenta lui pdmnteascd.

Printre directiile care au pornit dela Giotto, cloud sunt mai

insemnate si au avut ca centru Siena si Verona. Scoala senezd

www.digibuc.ro

278

RENA$TEREA I REFORMA

a pdstrat conceptia mai mult decorativa deck dramaticd a picturii bizantine 0 a cultivat cu predilectie gustul oriental pentru
costumele fastuoase, simtul armoniilor subtile i nclinarea
pentru scenele patetice. Madonele lui Simone Martini (t 1344)
Lippo Memmi au gravitatea monumentald a madonelor florentine, la care s'adaugd intensitatea vietii sufletesti i strdlucirea
culorilor. Fratii Pietro si Ambrogio Lorenzetti combind formele
elegante ale artei seneze cu realisnaul clasic al lui Giotto si dau
o importantd deosebitd povestirii. Pietro a Infdtisat patimile lui
Cristos pe peretii bisericii din Assisi, iar Ambrogio a expus In
palatul comunal. din Siena efectele Guvernului bun i ale Guyernului rdu. Chiar i la Siena, unde traditia s'a dovedit mai refrac-

tard inovatiilor, arta se indepdrteazd de temele biblice si se

apropie de realitatea de toate zilele. Dar pierderea independentei

politice si a puterii economice Impiedicd arta senezd de a se

reinnoi i, la sfarsitul secolului al XIV-lea, arta senezd Incepe
s decadd.
Verona, In relatii stranse cu apusul i cu nordul Europei, a
creat un stil original combindnd naturalismul nordic cu formu-

lele seneze. Reprezentantul cel mai de seamd al acestei scoli a

fost Pisanello (1377-1455), care a ldsat un carnet Intreg cu schite
de oameni, animale i plante, desenate dupd naturd pentru a
imbogti tablourile sale. Procedeul lui Pisanello dovedeste cd
raportul artistic cu natura s'a schimbat: materia artei n'o mai
formeazd adevdrul universal, ci observarea personald i directd
a naturii, cu aceiasi contradictie internd ca a giottistilor, care urind-

pan sd redea imaginea realittii nu prin observarea directd

natur, ci prin abstractii artistice In care introduceau elemente
naturaliste. Rezultatul 'a fost o serie de opere In care observatiile
=Rae serveai s produca nu imprega realitAii3 ci efecte teatrale,

www.digibuc.ro

RENASTEREA ARTISTICA. -PICTIJRA

279

Contradictia a fost rezolvat de fratii Van Eyck 0 de Masaccio

care au pus studiul naturii la baza inventiei picturale.

Trile de Jos au gsit in opera fratilor Hubert 0 loan van

Eyck expresia desvqit a credintelor, a obiceiurilor, a bogdtiilor exterioare 0 prima imagine a cerului, a aerului, a pmntului, a corpurilor In formele i culorile lor adevrate. Dac ei

n'au inventat pictura in uleiu, cunoscutd Inca din secolul al

XII-lea, au perfectionat tehnica 0 au dat culorilor mai mult
strlucire i intensitate. Ei au creat o art noud, au fixat un stil
0 au produs opere nepieritoare.
In Mielul pascal, inceput de Hubert in 1420 i terminat de
loan in 1432, arta flamandd a atins dinteodat perfectiunea. In
jurul Mielului Pascal, simbol al izbdvirii, a5ezat pe un altar, In
mijlocul unei cmpii inflorite, se grupeazd ingerii imbrdcati in
alb, apoi la stnga profetii care au anuntat pe Cristos, invdtatii
inteleptii care au presimtit adevrul revelatiei; iar la dreapta
apostolii i multimea servitorilor lui Cristos, preoti, episcopi,
papi, in oddjdii bogate, In fine 0rul nesfarsit al crqtinilor. Criticii
n'au izbutit sd determine partea fiecdruia dintre cei doi frati.
E probabil CI Hubert a conceptit planul general 0 a executat
figurile principale, pe Dumnezeu Tateil, pe Fecioara Maria, pe
Adam i Eva, care au faat tipul femenin i masculin desvoltat

mai tarziu de fratele au loan in nenumrate portrete, ca al

Soli lor Arnolfini, al Canonicului Van der Paele, al Omului cu
garoafe i In Portretul unui necunoscut dela muzeul Brukenthal
din Sibiu. Para nicio preocupare de ideal, loan Van Eyck reprezint In aceste portrete tipuri umane, mai ales tipuri virile apartinand tuturor claselor societdtii. El a pus mai mult adevr in
expresia fetei, mai multa umanitate In faionomie, mai Inuit lux,

www.digibuc.ro

280

RENA5TEREA SI REFORMA

mai mult realitate in redarea locuintelor, stofelor i aurdriilor.

Dar mai ales el a introdus aerul liber, privelistea campiilor inflorite, a orizontului albastru i a coborit visurile i aspiratifle
transcendentale la realittile pmntesti. Cu toate acestea, sinceritatea desvrsit, intensitatea sensatiilor primite dela lumea
extern i executia ingrijit dau operelor lui Van Eyck o poezie,.
o idealitate i o transparent extraordinard. In acelasi timp, el
redd lucrurilor ceea ce au mai de pret. Testuri bogate, perle i
aur, catifea i mdtase, marmord i metale cizelate tot ceea ce
prezint valoare in ochii burgheziei flamande sunt redate
cu lux i rafinament. Pictura rivalizeaza cu arta argintarilor,
gravorflor i smltuitorilor.

0 revolutie de aceeai insemndtate a realizat la Florenta

Masaccio (1401-1429). Opera lui se reduce la cteva fresce
zugravite in capela Brancacci din biserica Santa Maria del Carmine, dar frescele lui au servit ca model intregii picturii florentine din secolul al XV-lea. In Adam i Eva alungati din rai i in
istoria Sfntului Petru, Masaccio nu s'a dovedit numai stpn
pe toate mijloacele de expresie ale artei din timpul sdu, ci a dat
o nou solutie problemei spatiului. Figurile lui, modulate sculptural, precis delimitate i solid asezate pe pmnt, nu .mai fac
impresia de siluete sau de umbre proiectate pe panzd, Sci de volume care trezesc in noi sensatii tactile i in jurul carora circul
aerul. Corpul i imbrcdniintea nu mai constituesc o singurd mass,
ci dobndesc o existentd aparte i independentd. Imbracdmintea

apas efectiv asupra umerilor i rostul ei nu mai e de a ascunde,

ci de a sublinia functia fiecdrui organ; iar corpul nu mai e un

element a crui valoare rezult din rolul ce-1 joacd in compozitie,
ci un sistem autonom de forte care dominl materia. Sentimentul

www.digibuc.ro

RENASTEREA ARTISTICA. -PICTURA

281

acesta a inspirat o noua forma de interpretare a figurii omenesti

un nou principiu de compozitie. Compozitia i gaseste principiul de unitate In vointa libera a personagiilor, nu In evenimentul istoric, sau inteo idee abstracta. Giotto disolvase grupul
din tablourile medievale in elemente individuale. Masaccio a
regrupat elementele individuale In grupuri care se comporta ca
unitati obiective. Un exemplu va ilustra mai bine acest procedeu.
Una din frescele lui Masaccio reprezinta pe Iisus poruncind s
se plteasca tributul publicanilor. Scena e impartita In trei parti,
formnd un fel de triptic: In centru, Iisus, inconjurat de apostoli,

ordona Sfntului Petru sa plateasca tributul cerut; la stnga,

Sfntul Petru scoate galbenul din gura unui peste, iar In scena
din dreapta II intinde publicanului. Compozitia cuprinde greseli
care bat la ochi. De pildd Sfntul Petru e reprezentat, ca in tablourile medievale, de trei ori, in trei roluri deosebite. Cu toate
acestea, unitatea compozitiei se impune irezistibil prin actul de
vointa al Mntuitorului, care Stapneste sivatia i determinA
toate momentele
Spatiul in care evoluiaza personagiile e construit dupd norme
obiective. Peisagiul e mai natural i mai in acord cu experienta,
iar perspectiva mai adnca. Dar legatura Intre persoanele reprezentate i mediul imprejmuitor a slabit. Peisagiul, strict subordonat la Giotto ideei generale, a dobndit la Masaccio o existenta autonoma, care se opune grupului de personagii. Spatiul
omul sunt tratate ca probleme estetice independente, cu precadere \di:lid In favoarea omului. Restabilirea armoniei dintre
aceste douA elemente va fi opera lui Leonardo da Vinci.

Urmasii imediati ai lui Masaccio s'au preocupat Indeosebi

de problema perspectivei si de reprezentarea nudului: Paolo

www.digibuc.ro

82

RENA$TEREA $1 REFORMA

Uccello stabileste regulile perspectivei geometrice i le apnea in

pictura, urmarind nenumaratele schimbari produse in forma si

dimensiunile figurii de cea mai mica variatie de distanta. Antonio
Pollajuolo si Andrea Verrocchio urmaresc pe cadavre structura

muschilor, forma oaselor i directia manunchiurilor de tendoane.

Traditia pretinde ca Luca Signore lli, pierzand un fiu prea iubit,
i-a disecat corpul i i-a desenat muschii pentru a-i pastra cat mai
exact memoria. Benvenuto Cellini spune ca vertebrele sunt
minunat de frumoase , i simtea mare placere desenandu-le.

Punctul insemnat, in arta desenului, aduga el, e de a reda

exact corpul nud al unui barbat sau al unei femei . In Martiriul
Sfantului Sebastian de Antonio Pollajuolo, interesul nu sta In

suferintele martiriului, ci in atitudinile diverse ale celor sase

arcasi care-I strpung cu sagetile. Ideea religioasd a disprut :
artistul n'a cautat deck prilejul de a reprezenta o serie de figuri
nude 0 vanjoase. Aceeasi impresie se desprinde din Botezul lui
lisus de Andrea Verrocchio. Iisus e bateau i uscat, Ioan Botezatorul scheletic i colturos, copacii metalici, stancile arse,
dar desenul e de o preciziune matematica. Personagii i peisa-

giu par turnate in bronz, i in adevar Verrocchio a ramas argintar si sculptor chiar i in tablourile lui.
Fra Filippo Lippi i Ghirlandajo continua explorarea minutioasa a realului i cauta s redea cu preciziune amnuntele observa-

tiei Mr. Madonele lui Fra Filippo sunt fete de tara santoase
marginite, iar ingerii lui scolari bine hrniti i vigurosi. Personagfile biblice din tablourile lui Ghirlandajo sunt portrete copiate
dupd naturd, cu particularitatile i costumele Mr caracteristice.
Toate sforldrile acestor pictori de rangul al doilea au fost

absorbite de opera lui Saudro Botticelli (1444-1510), eare a

www.digibuc.ro

RENASTEREA ARTISTICA. - PICTURA

283

unit grapa delicat a lui Fra Filippo Lippi, desenul aspru al lui
Verrocchio i mkcarea lui Pollajuolo, i le-a transfigurat prin
putrerea unui sentiment adanc 0 intim.
Botticelli a fost contemporanul i prietenul lui Poliziano, de
care il lega Intelegerea i admiratia comund pentru civilizatia
anticd. Din pasiunea i energia cu care s'a strdduit s redea Nagerea Venerei, care formeazd mitul central al civilizatiei i 'religiei eline, intelegem toatd vraja pe care aceastd civilizape a exercitat-o asupra spiritului contemporanilor sdi. In lumina rece
centkie a zorilor, Zeita, albd ca un crin, alunecd pe valuri, in
picioare pe o scoicd de perle tdiatd gratios. Pdrul greu 0 blond
erpue0e dealungul trupului acoperindu-i nuditatea. Corpul
superb respird ispita pdcatului, iar buzele nevinovate i privirea
de copil expriml o tristetd de nedescris. Madonele, ca i Venera,
sunt pdtrunse de melancolia aspiratiilor neimplinite. tiind bine
c fiul pe care-1 va na0e nu-i va aparpne, Maica Domnului acceptd
maternitatea ca pe un decret ineluctabil al soartei, cu resemnare
melancolie.

Botticelli a fcut parte din generatia de artkti 0 de umankti

care s'a .apropiat de pdgnism fr s fi rupt cu cre0inismul,
care a evitat sdi se compromit in luptele partidelor 0 a ideilor,
pe care Dante i gsea deopotrivd de nedemni 0 de rai 0 de iad.
Dar simpatia pentru lumea aceasta minord umple de poezie 0 de
adevdr opera lui Botticelli 0 face din el unul din interpretfi cei mai
veridici ai societatii florentine dela sfdr0tul secolului al XV-lea.

Problema reliefului, mkarii 0 a peisagiului care, dela Giotto

pdnd la Botticelli, a constituit principalul obiect de cercetare
al pictorilor florentini, a gdsit solut noui 0 definitive it opera lui
Leonardo da Vinci (1432-1519).

www.digibuc.ro

284

RENA$TEREA I REFORMA

Pictor, sculptor, arhitect, inginer, fizician, chimist, muzician,

Leonardo a incercat toate formele de activitate, teoretica

practica, si a dus atdt de departe spiritul de investigatie al Florentinifor, Meat cercetdrile lui stiintifice au ddunat operei sale
artistice. In adevd4 considernd pictura ca o simpla ramurd
a activitatii sale stiintifice, Leonardo nu s'a multumit cu procedeele consacrate ale predecesorilor sai, ci a cautat mereu sa
experimenteze noui procedee. Astfel Cina cea de Taina n'a
fost pictata ca fresca, ci cu uleiu, pentru ca, dupd obiceiul sau,
s'o poata corecta necontenit. Rezultatul a fost c dupd cincizeci
de ani peretele a Inceput s cadd i, din restaurare in restaurare,
n'a mai famas aproape nimic din opera originald. Pentru acelasi
motiv, Leonardo a ldsat att de putine opere terminate.
Dar fiindca Leonardo a cautat in attea directii misterul, operele

lui sunt pline de semnificatie.si de farmec. Cine a exprimat mai

bine dect el mndria de mama', bucuria copilului de a trai,

sfiala i delicateta virginitii, farmecul sigur de sine al femeii
la apogeul frumusetii, nobletea batrnetii ? Leonardo n'a atins
niciun subiect far sa faca din el frumusete vesnica.
Expresia vietii sufletesti a personagiilor se combin cu o noud
norma de compozitie, in forma de piramida, care permite concentrarea efectului artistic si o noua organizare a spatiului. In
secolul al XV-lea, figurile erau zugravite sculptural, indepen-

dent de spatiul construit in perspectivd. Cele cloud elemente

constitutive ale tabloului, personagii i spatiu, i aveau existenta
Mr deosebita, raportul dintre ele variind dela pictor la pictor.
Unii insistau de preferintd asupra figurilor, alt asupra peisagiului. i inteun caz i intealtul solutia era o simpla juxtapunere.
.Fecioara In grotd (Madona delle rocce) uneste personagiile
peisagiul. In Mc de a inscrie cele patru figuri ale tabloului inteun

www.digibuc.ro

RENASISREA ARTISTICA. prcruRA

286

triunghiu, adicd in locul unei figuri geometrice, Leonardo le-a

grupat inteo piramidd, adicd inteo constructie spatial, care

produce acela0 efect de perspectivd ca peisagiul
Efectul acesta e accentuat prin clar-obscur, a cdrui inventie
i se atribue, pe nedrept de altfel, de cdtre Vasari. Clar-obscurul
sau lo sfumato Inldturd disonanta intre colori sau forme 0 inlocue0e desenul sec 0 metalic cu modulatii vaporoase care topesc
conturul lucrurior 0 le unesc cu mediul. Pictorii neerlandezi
venetieni cuno0eau secretul acestui procedeu. Leonardo a

scos din clar-obscur efecte care i-au permis s ating o intensitate de vieatd mai mare, obtinnd, prin misterul pe care-1
produce, o emotie pateticd. In Fecioara in grotei, jocul de
lumina' 0 de umbra* conduce privirea spectatorului dela Mil-

tul Ioan la pruncul Iisus, dela acesta la Fecioara Maria 0 In

sfdr0t la ingerul care priveste in afard i leagd intreaga scend
cu spectatorul.
In Gioconda, glorioas inscenare a misterului feminin ,

Leonardo a creat o noud forma de portret. Simplitatea costumului, mdinile fdrd inele, mdrimea aproape naturald i stransa
corelatie intre costum, personaj i peisagiu fac din acest portret
un model de neintrecut. Convins c <4frumusetea e proportie armo-

nica , Leonardo s'a strdiduit s stabileascd regulile proportiilor

frumoase ale corpului omenesc i astfel sd se ridice dela naturd
Valid la tipul ideal. Gioconda, oricine i-ar fi servit de model, e
un portret idealizat, fiindcd sursul misterios care-i ridicd coltul

buzelor se regdse0e la Madona in grotei, la Sfnta Maria, la

Bacchus 0 la Sfeintul loan Botezeitorul. Acest surds stereotipat,

peisagiul de munti crestati care se pierd inteun halo albastru,

expresia duioasd a figurilor au devenit semnele dustinctive ale
picturii moderne.

www.digibuc.ro

286

RENASTEREA SI REFOIMA

II. $COALA VENETIANA

In primele decen ale secolului al XVI-lea, Florenta, istovit

de rdzboaiele civile, pierde conducererea miscar artistice, pe
care o pdstrase dela sfdrsitul evului mediu i cedeaza locul Romei
Venetiei. Leonardo 10 petrecuse anii cei Mai frumosi ai vietfi
la Milano, unde crease o insemnata Foal' de picturd, iar Michelangelo 0 Raffael (devenit fiorentin prin adoptiune) s'au mutat
la Roma, care sub Iu liu al II-lea devenise din nou centrul viet
politice i artistice a Italiei. Dupd plecarea lor, pictura florentind
reprezentatd de Andrea del Sarto, de Pontormo 0 de Bronzino,

pictori de find sensibilitate 0 de mare virtuozitate, a creat Ina

opere de valoare, dar pierde puterea de inoire. Clar-obscurul lui
Leonardo operase ca un disolvant al calitatilor celor mai caracteristice ale picturii fiorentine: desenul i modularea. Prin linii
modulatie, Florentinii exprimasera corpul fdrd sh. tind seamd de
infdtisarea lui picturald. Andrea del Sarto combind relieful figurilor cu clar-obscurul. In acelasi timp,'expresia impersonald a personagiilor se accentueazd.
Venetienii au creat o pictura plind de voluptate 0 de poezie
in care culoarea joacil rolul principal. Pentru Florentini, desenul
era totul, iar culoarea constituia un adaos ulterior 0 secundar.
Venetien au falcut din colorit o armonie de conceptie 0 de executie, in care gseau satisfactie desdvArsia. Aceast partictilaritate se datoreste unor conditii speciale, geografice i istorice.
Asezarea i cfima Venetiei se aseamAnd cu a -prior de Jos :
aceeasi e lume acuatica * in care conturul e sters, lumina variatA,

cu infinite gradatii de ton, planuri miscatoare, iar formele lucrurior invluite Inteo ceata transparena i usoark care suprimd
limitele fixe i contoPeste toate obiectele. Pe cand in Toscana,
unde ceml e limpede i .aerul uscat, ceea ce bate la ochiu e finia

www.digibuc.ro

RENAVEREA ARTISTICk -PICTURA

28/

precisa i dark la Venetia predomina jocul de umbrd i de lumina

armoniile coloritului, pe care variatiile de desime ale vaporilor

le multiplied la infinit. Astfel ochiul Venetienilor a devenit 'colorist. Predilectia Venetienilor pentru colorit s'a manifestat In decoratia bisericilor i a palatelor cu marmor policromd, In mozaicurile sclipitoare i in operele primilor pictori venetieni, Vivarini,

Crivelli, Carpaccio, Bellini, care s'au folosit exclusiv de culorile In uleiu, socotind fresca prea tearsd.
In acelai sens s'a exercitat i influenta statului. Regimul auto-

ritar, care controla toat activitatea cettenilor n'a incurajat

spiritul de liber cercetare, de aceea, umanismul i tiinta n'au
prins rddOcini in Venetia. In schimb, a favorizat pictura i a cdutat

s'o pun In slujba statului. Peretii palatului ducal au fost acoperiti cu picturi prosldvind faptele mari ale Republicei. Exemplul
a fost imitat de Biseria i de corporatii, care au decorat peretii
clddirflor cu scene din vieata patronilor lor. Acesie scene se
combina adeseori cu procesiunile religioase i cu serbdrile publice, la care participa toga populatia oraplui. Pictura venetiand
a avut dela inceput un pronuntat caracter decorativ.
Pe de alt parte, pacea interna, aproape neturburat in curs
de: mai multe secole, i bogOtiile acumulate din comertul maritim
au desvoltat In lurnea patricienilor dorinta de confort, de lux
i de elegantd, din care pictura a tiut s tragI foloase. Ei construesc palate elegante i cauta sd le impodobeascd cu lucruri de artd.
Pictura rdspunde acestor aspiratii reprezentand, In scene biblice
sau familiare, o lume sntoasd i dornicd de plOcere, care gsete
cA vieata In sine e destul de pretioasd, pentru ca sd mai aibd nevoie
de o justificare transcendentall.
Problemele speciale ale picturii : forma, culoarea, volumul,

perspectiva au fost rezolvate in chip superior de Venetieni. Ei

www.digibuc.ro

288

RENA$TEREA SI REFORMA

au izbutit s dea gpatiului mai multd adncime, sd confere obiectelor efecte sonde de volum si. s creeze o atmosferd adevdrat
reprezentnd obiectele cu att mai mici si mai indistincte cu ct
erau mai indepdrtate.
Pictura venetiand, ca formd independentd de arta bizantind,
a luat fiint in secolul al XV-lea, sub influenta lui Antonello di
Messina, care a introdus tehnica flamandd, si a lui Andrea Mantegna,

(1431-1506), maestrul necontestat al perspectivei 0 reprezentantul cel mai de seam al scoalei dela Padova, care cultiva stilul
sculptural si compozitia savantd a Florentinilor. Profitnd de
lectiile amndurora, Giovanni Be llini (1430-1516) introduce in
pictura venetiand lumina caldd gi perspectiva aerian, 0 anunt
pe marii pictori venetieni Giorgione, Tiziano si Tintoretto.
Giorgione (1476-1510), a crui reputatie se lntemeia pe atribuirea gresitd a Concertului cmpenese restituit azi lui Ti-

ziano, a zugrdvit peisagii si figuri inteo atmosfer de vis 0 a

inaugurat realismul Eric.

Tiziano Vecellio (1477-1576), considerat de impresionisti

ca cel mai mare pictor din toate timpurile , a imbogdtit mijloacele de expresie pictural prin varietatea, bogtia si. intensitatea

culorilor, prin gradarea tonurilor, prin reducerile Indrdsnete

0. prin felul larg si indrznet de a compune. Desi mare admirator al pictorilor naturaligti din nordul Europei, Tiziano nu
tinde spre reproducerea fideld a realiatii. Peisagiile lui, cnd repro-

duc o impresie reald, sunt ideale, iar figurile lui tind spre un tip
ideal de frumusete. Elementul concret si particular nu-I intereseazd dect in msura in care e susceptibil sd exprime o valoare

universal sau sensul potentat al vietii. In Inltarea Maicii

Domnului , Fecioara Maria se ridic spre cer nu sustinutd de
www.digibuc.ro

289

RENA$TEREA ARTISTICA. -PICTURA

ingeri, ci in virtutea unui irezistibil elan vital. Aceeasi putere de

vieat se exprimg in Bacchus Ariana i In Fecioara familiei
Pesaro . Asezarea in mormnt uneste coloritul armonios
puternic cu pateticul emotiei.
Tizian a fost i un mare portretist. Pe lngg tipurile familiare
ale Venetiei, el a zugravit portretele celor mai vestite personagii
din timpul sau. Portretele lui Carol Quintul i Francisc I sunt
in acelasi timp pagini de profunda psihologie i documente istorice
de primul ordin. Dar mai presus de toate, Tizian a ilustrat vieata
venetiang. Venetia
recunoscut in opera lui gustul pentru
viatg, lux si veselie 0 de aceea i-a consacrat un cult aproape religios.

Contemporanul i urmasul lui Tiziano, Paolo Cagliari, numit

Veronese (1528-1588), a proslavit, cu un fast aproape oriental,
biruinta i gloria Venetiei. Marile compozitii decorative in care
se agit lumea eleganta a Venetiei sunt lipsite de emotie 0 de profunzime, dar o lumina cu strluciri argint face totul sA vibreze.
Opera lui Lorenzo Lotto indicd, in evolutia picturii, o schim-

bare care se explica prin situatia generald a Italiei. Dupa pacea

dela Cambrai, Italia cade sub stpnirea exclusiva a Spaniei,
domeniul ei comercial i financiar se restrnge, efectele deplasarii
axei comerciale a lumii incep sg se resimtg. Independenta Italiei

se prabuseste odatg cu pierderea suprematiei economice, fara

ca Italienii, cu tot geniul lor, sa fi putut preveni catastrofa. Dimpotrivg, evenimentele dovedira neputinta individului in fata
puterii colective organizate in fata necesittilor materiale. Individualismul mndru al Renasterii a rmas in vnt, de indat
ce baza economicd i social care-i &Muse nastere s'a nruit.
Aceast schimbare se traduce In arta prin sfarsitul inventiei
prin triumful manierismului.

www.digibuc.ro

19

290

RENA$TEREA $1 REFORMA

La Venetia, care avea s pdstreze inc timp de trei secole o

umbra de independentd economicd i politicd, decadenta a fost mai
putin bruscd i mai putin vizibil. Umilitd de Turci, deposedatd

de Spanioli, sdrdcit prin reducerea domeniului ei comercial,

Venetia a ieit din crizd considerabil micoratd, dar nu strivia
ca celelalte state italiene. Vieata a devenit mai grea, dar tot merita
sd fie teditd, bineinteles cu mai putine iluzii i mai multd circurnspectiune.

Lorenzo Lotto' e interpretul acestei lumi, care nu se mai

bizue exclusiv pe puterile sale, ci cautd din nou sprijinul i ajutorul fortelor colective sau supranaturale pe care le reprezintd
Biserica, asociatia sau statul.
Aceastd stare de spirit a gdsit o expresie i mai deplind in opera
lui Tintoretto.

Jacopo Robusti, numit Tintoretto (1518-1594), introduce in

pictura venetian drama i pasiunea. Ambitia lui era s combine
energia lui Michelangelo cu farmecul clasic al lui Tizian

devine totO unul din cei mai originali pictori ai Renaterii.

Manifestarea fortelor e temperatd la el de sentimentul ea' lucrurile n'au valoare deck in functie de orn. Acest umanism confeed tuturor operelor sale un accent de noblete i de mdretie.
Tintoretto a lsat o operd imensd. Aproape nu e bisericd sau
palat in Venetia care O.' nu pdstreze mdrturia prodigioasei lui
activiali. In primele sale opere, influenta li Tizian se .mani-

festd prin tonul culorilor, atmosfera de duioie i prin stilul

compozitiei. Cu Minunea Stntului Marcu (care scapd dela moarte
un selav), totul se schimbd (1548). In locul figurilor calme, orn-

duite pe o suprafatd ingust, ca la Tizian, Tintoretto adopta

o compozitie noud In care totul e miKare i incordare. Sfntul
www.digibuc.ro

51

ItENMTEkEA AitTISTICA. --ineruRA

Marcu se repede din inaltul cerului, cu capul In jos a

salveze

un sclav Intins la pdmant pentru a fi executat. CdIdul arat cu

uimire judecdtorului securea ruptd In cloud; o femeic cu un copil
In brate se intoarce brusc, s vadd ce s'a intamplat; judecdtorul
deconcertat intinde mainile dupd ajutor. Sub efectul de surprizd al minunii, figurile se dau Inapoi din fata sclavului formand
dela un capdt al scenei la altul, o curbd ondulatoare care acceiituiazd relieful corpurfior i adancimea spatiului. Interventia
apostolului, far s rupd unitatea spirituald a scenei, imparte actiunea in trei momente i mdre0e efectul dramatic.

Figurile care umplu tablourile lui Tintoretto reproduc tipurile venetiene din pdturile cele mai diferite ale societatii. Tintoretto n'a lucrat, ca Tiziano, pentru papi, Imparati, regi i principi, ci pentru confraternitati (asociatii religioase) numite la Ve-

netia Scuole. Astfel pentru Scuola San Marco a pictat ciclul

minunilor din care face parte 0 salvarea sclavului, jar pentru
Scuola San Rocco, vieata lui Iisus. Cina cea de taind din San

Travaso reprezina o tavernd srdcdcioasd, In care un grup de

muncitori s'a strans In jurul unei mese. Cu toatd discutia care-i
separd, ei ar forma o obipuitd Inttunire colegiald, dacd lumina
cereascd din jurul lui Iisus i. vieata sufieteascd a personagi-ior n'ar conferi scenei valoarea i semnificatia unui eveniment
universal.

Astfel, printr'o noud utilizare a clar-obscurului i prin rolul

covar0tor acordat elementelor spirituale, Tintoretto a reinnoit
vechile teme biblice. In Nunta dela Cana, constructia perspectivei,
compozitia figurilor se unesc pentru a conduce privirea in fundul

de unde Iisus asista ganditor la efectul minunii sdvarite...

Toate micdrile toate gesturile sunt determinate de impresia-

pe care lisus o exercit asupra asistentei.

www.digibuc.ro

91*

22

RENASTEREA $1 REFORMA

Miscarea devenit o expresie independentd a continutului

spiritual. Acest fenomen indica trecerea dela arta clasicd a Renasterii la arta barocului, adicd dela predominarea naturii la predominarea spiritului.
Correggio (1494-1534) reprezintd scoala dela Parma, in care

se imbind influenta lui Leonardo, Raffael, Michelangelo si a

Venetienilor. Correggio a contopit aceste influente inteo creatie
originald, care consista in reducerea 'temelor biblice traditionale
la o situatie liricd. In Maria si Pruncul Iisus , jocul de umbre
si de lumina suprimd conturul lucrurilor i concentreazd toga

atentia asupra sentimentului de adoratie al Madonei; restul e

cufundat in umbrd. In Logodna Sfintei Ecaterina , toate mijloacele de expresie: formele delicate, culorile armonioase, liniile
melodice, contribuie, prin impresia de gratie pe care o lasd, sd
scoatd in evidentd continutul sentimental al tabloului.
Acest continut, fie adoratia in fata lui Iisus, fie mndria ma ternit4ii, fie bucuria de a trdi nu e infdtisat ca rezultat al unei
situatii determinate sau ca un mijloc de individualizare al unui
personagiu, ci ca un procedeu de idealizare, la care Michelangelo izbutise prin gradarea formelor, iar Raffael prin armonia
compozitiei. Caracteristic in aceast privintd e tabloul Madona
Sfntul Sebastian . Orice dependentd de materie e, dacd nu
suprimatd, dar redusd la minimum. Peisagiul e estompat, atingerea sfintilor cu pdmntul e voalatd, ingerii ingenunchiazd pe
nori, iar Madona sade pe un tron care nu se vede i nu se stie
dacd existd. Figurile sunt emancipate de sub stdpnirea gravitatii.

Toate miscdrile sunt sugerate prin clar-obscur. Lumii reale,

Correggio, ca i Michelangelo, Ii opune o lume ideald, nu lumea
transcendentald, ci o viziune picturald, dupd cum Ariosto i-a opus
o lume poeticA. Pictura a atins ultima fazd a Renasterii, dupd care

www.digibuc.ro

RENAFTEREA ARTISTICA. -PICTURA

293

incepe manierismul barocului. Evolutia picturii concorda cu aceea

a literaturii, fiindcd amndoug sunt determinate de evolutia

societtii.
III. KOALA DIN ROMA

Scoala romang e reprezentatg de Raffael si de Michelangelo,

care, la curtea papilor, au rezumat cultura unui secol si au adus
arta Renasterii la apogeul desvoltgrii ei insuflndu-i spiritul de
universalitate al catolicismului.

Intr'un timp relativ scurt, Raffael (1483-1520) a creat o

opera' considerabil in care a rezumat toat stiinta predecesorilor
contemporanilor sdi si a desvoltat toate consecintele premiselor

puse de ei. El a inceput ucenicia la Urbino, in atelierul tatglui

sdu care de asemenea era pictor, a continuat-o la Perugia, unde
si-a asimilat maniera suavg a lui Perugino, apoi s'a stabilit pentru
mai multi ani la Florenta, unde a invdtat perspectiva, anatomia
desenul nuantat al lui Leonardo. In sfrsit, in 1508, a primit dela
Iuliu al II-lea insgrcin area de a picta camerele Vaticanului. Daca
addoggm influenta Venetianului Sebastiano del Piombo, cu care

a lucrat la Roma, se poate spune cg. Raffael a cunoscut toate

curentele
insusit toate cuceririle Renasterii. Dar opera lui
n'a fost numai o sintezd, ci i un program din care s'au inspirat
generatii de pictori.
Pentru marele public, Raffael e In primul rnd pictorul Madonelor. Expresia : Frumoas6 ca o Madong de Raffael a
devenit proverbialg si trece i astdzi drept elogiul suprem al frumusetii i gratiei feminine.
Tipul acesta de frumusete se compune din elemente umbriene,
florentine i romane

prezint un echilibru intre instinctele

www.digibuc.ro

294

RENAFIEREA g REFORMA

naturale ale vietii g exigentele simtului estetic. Madona lui Raffael

intruneste formele ideale, frumusetea liniei, farmecul peisagiului
g gratia sentimentelor cu fericirea de mama. Compoz4ia pune In
valoare, cu deosebit artd, aceste elemente. In Madonna di Fog lino,

personagiile formeazd un triunghiu regulat, impartit in cloud :

sus Maria g Iisus, jos donatorul, sfntul Francisc g alti doi sfiinti.
Deg cele cloud grupuri sunt desprtite de peisagii g de nori, ele
se unesc printr'o serie de legdturi spirituale: privirea plind de
har a Mariei spre donator, a lui Iisus spre San Francesco, care
o primeste inteo atitudine de extaz.
Elementul spiritual care constituie fondul acestui tablou e
g mai accentuat In Madona Sixtind. Madona cu Iisus, Sfntul

Sixt si Santa Barbara sunt asezati inteun cadru ideal. Doud

perdele se dau In lturi g In spatiul liber ce se vede ca printr'o
fereastra apare Madona cu picioarele pe globul pdmntului,
iar cei doi sfinti ingenunchiati pe nori. Cu toatd soliditatea bazei
de sustinere, figurile plutesc, ffindcd artistul. a suprimat tot ce.putea

evoca gravitatea. Santa Barbara priveste in jos spre multimea

imaginard, cdreia Madona Ii prezintd pe Esus. Numai Sfntul
Sixt, reprezentnd multimea, are privirea atintitd In sus, asupra
lui Iisus: 0 scend vizionard, obtinutd prin mijloace reafiste
accentuatd prin raportul cu spectatorul.
Conexiunea spirituald in acest tablou nu se mdrgineste la
personagiile reprezentate, ci cuprinde g multimea cdreia Madona Ii prezind pe Mntuitorul. Astfel orientarea obiectivd g
subiectivd a intentiei artistice formeazd un .echilibru armonic.
Madona Marelui Duce e cea mai frumoasd dintre operele din
perioada florentind : chipul Madonei e de o puritate si o gratie
neintrecutd. Frumoasa grdirnlreas i Madona in luncd adaogi
farmeoul peisagiului 'la gratia Madonei.

www.digibuc.ro

RENASTEREA ARTISTICA. -PICTURA

295

La Vatican, in Camera della Segnatura, care trebuia sa seryeascd de bibliotecd, Raffael a zugavit patru fresce reprezentnd
Justitia, Poezia, Stiinta i Teologia. Disputa del sacramento reuneste pe reprezentantii cei mai de seamd ai teologiei din toate
timpurile In jurul altarului pe care se afld euharistia. Deasupra
acestui grup e reprezentat cerul, Sfnta Treirne, profetii
apostolii.
Toate liniile compozitiei converg spre euharistie, care formeazd legdtura intre cer i pdmnt, intre Dumnezeu i om.
A doua frescd, ,5'coala din Atena, a fost inchinatd Filosofiei

Stiintei. Sub niste arcade mdrete, Platon i Aristotel, care

reprezintd cele cloud forme principale ale gdndirii, discutd gray,
iar discipolii Ii ascultd. Cadrul arhitectural delimiteazd scena frd
s'o copleseasa i accentueazd caracterul solemn al discutiei.
Stilul lui RafFael se desprinde clar din aceste cloud' compo-

zitii. La idealul de frumusete, care nu e o sintezd a unor elemente naturale, ci o realitate poetic/ i artisticd superioard.
opusd naturii, se adaogd maniera largii, care nu se defineste numai

prin formele concepute in mare, ci i prin sentimente inalte.

Prin toat infdtisarea kr, personagiile apar ca reprezentanti ai
unui destin mare. Asa se explica gravitatea solemnd a atitudinii,
expresivitatea teatrald a gesturilor i grija de a elimina tot ce-i
comun. Ajunsd in posesiunea tuturor mijloacelor sale, arta lui
Raffael se apropie de manierism.
Michelangelo se considerd inainte de toate sculptor si in adevr
figurile lui, chiar cand sunt zugrvite, rdman sculpturale. Aerul,
atmosfera, peisagiul sunt pentru el lucruri secundare. Ceea ce-1
intereseazd mai presus de toate e plastica figurii omenesti. Sentime,ntul insu0 nu se exprimd att prin jocul fizionomiei, ct prim

www.digibuc.ro

296

RENAVTEREA I REFORMA

atitudinea i miscarea corpului. Michelangelo a unit sentimentul

pagan al frumusetii fizice cu pateticul religiei crestine care divinizeaza suferinta.
Esentialul operei lui e in Cape la Sixtina, zugrav.ita din ordinul
lui Iu liu al II-lea. Pe plafonul capelei, impartit in compartimente,
se deg:award scenele Genezei, dela crearea omului 'Ana la potop ;

triungitiurile care leagd plafonul cu peretii incadreaza figuri

uriase de profeti si de sibile ; iar pe balustrade sunt asezate figuri
nude ; in sfarsit, pe peretele din fund se Intinde fresca Judecatii
de apoi. Aceste scene imbina viziunea Genezei i poezia psalmilor cu iubirea de oameni a crestinismului inteo poema care, ca
Divina Comedie, rezuma sfortarea artistica a unei epoci intregi.
Sibilele i profetii nu mai sunt nici portrete, nici simboluri

religioase, ci exemple ale unui nou ideal de umanitate mai presus

de timp si de loc. Din multimea impresiilor sale personale, Michelangelo alegea pe acelea care aveau o semnificatie mai universala
confereau omenirii mai multa noblete i maretie. Cu drept

cuvant s'a spus ca arta lui constitue un monument sub specie

aeternitatis in onoarea omenirii.
In afara de Italia, centrele artistice coincid cu centrele economice si cu curtile suveranior mecenati. Cele cloud nume mari

ale picturii germane, Albert Drer si Hans Holbein Junior,

sunt din Nrnberg si Augsburg. colile dela Nord, care inflorisera
la sfarsitul evului mediu decad i, in locul lor, se ridica, cele dela
Sud, care se imbogatisera prin relatiile lor cu Italia.
Albert Drer (1471-1528) a fost fiul unui argintar din Nrn-

berg. Doug. calatorii in Italia si una in Pride de Jos 1-au pus in

legatura cu cei mai mpii artisti ai timpului i i-au largit orizontul.
El a lsat portretele unor umanisti germani, mai multe tablouri

www.digibuc.ro

RENASTEREA ARTISTICA. - PICTURA

297

religioase, printre care 4 Cei patru evanghelivi e considerat ca

supremul efort al picturii germane spre simplitate i mdretie ,
iar Inchinarea Magilor ca una dintre cele mai frumoase opere
religioase. Stampele lui grdvate pe lemn sau pe aramd, care sunt

printre cele mai desdvrsite din toate timpurile, au rdspndit

arta, MIA s'o vulgarizeze, in cele mai modeste case si au jucat
un rol asemndtor cu al tipografiei pentru operele literare. Drer
s'a ocupat cu atta pasiune de problema compozitiei, spatiului
si a figurilor dupd regulile proportiilor matematice si a combinat

att de fericit stilul larg cu expresia vietii interioare, inct Italienii spuneau despre el c ar fi fost cel mai mare pictor al lor,
dacd s'ar fi nscut la Roma sau la Florenta.
Hans Holbehl Junior (1497-1543) s'a nscut la Augsburg,
din care mecenatul Fuggerilor fcuse centrul artistic cel mai
infloritor din Germania. A cdrtorit mult, in Elvetia, Franta
Anglia. La curtea lui Enric al VIII-lea a fcut portretul membrilor
familiei regale si al aristocratiei engleze. Prin siguranta desenului,
prin stpnirea formei i caracterizarea personagiilor care i-au
servit ca model, Holbein a ajuns unul din cei mai mari portretisti
ai Renasterii.

In celelalte tdri, pictura nu se poate compara nici cu Koala

nici cu cea german. Fianta a fost silit sd recurgd la
artisti italieni pentru zugrvirea palatului dela Fontainebleau,
iar Trile de Jos n'au produs in secolul al XVI-lea dect un singur
pictor de geniu, pe Peter Bruegel (1525-1569).
IV. SFARSITUL RENASTERII ARTISTICE

Partea a doua a operei lui Michelangelo nu mai -apartine

Renasterii. Violenta cu care trata corpurile, teribila sericgitate
care-1 facea inaccesibil bucuriei i lipsa de echifibru intre forta
www.digibuc.ro

298

RENASIEREA I REFORMA

Supraomeneascd a unor membre i inertia altora au fAcut din

Michelangelo printele barocului .

Stilul baroc e expresia Contrareformei. Reactiunea catolicA

impotriva protestantismului s'a manifestat i In domeniul artei
prin restaurarea traditiei medievale. Papalitatea se strdueste
s elimine din iconografia religioas toate elementele de inspiratie pagn sau eretick iar Conciliul dela Trento opreste s
se arze in biserici icoane care ar ilustra o dogma gresitl sau ar
duce in rAtacire pe oamenii simpli . Clerul, i In primul rnd
Iezuitii, cautA sA punA din nou arta in slujba Bisericii. Pe de o
parte se restabileste in iconografia religioasd cultul, asa de atacat
de protestanti, al sfintilor, al moastelor 0 al sfintelor taine, iar
pe de alta se favorizeazd reprezentarea scenelor de extaz
de martiriu care strnesc imaginatia i sensibilitatea credinciosilor. Arta aceasta s'a numit barocci. Ea se caracterizeazI prin
exagerarea efectelor de massk de lumina si de miscare. Rena-sterea se disolvA In baroc. Procesul se caracteriteazd prin trecerea
dela puritatea liniilor la exagerarea efectelor de massk dela formele severe la formele deslegate i pitoresti , dela conturul
precis la arabescul nedeterminat i vag, dela simetria i echilibrul formelor la miscarea ce rupe i mutd liniile. Barocul se
defineste printr'o reactiune contra tuturor elementelor constitutive ale Renasterii.
Aceast reactiun'e incepe in Italia pe la 1530 0 este expresia
conditillor noui, create prin pierderea independentei, declinul
economic si prin trecerea bisericii catplice la ofensiva contra
protestantismului.,

www.digibuc.ro

CAPITOLUL X

REFORMA
Christum ex fontibus praedicare
Erasm.

Raportul dintre Renastere i Reforma formeazd hied din

secolul al XVI-lea obiectul Celor mai vii controverse. Unii apropie
cele cloud miscdri pnd a le confunda, altii le consider contrare
prin esent . Unii sustin cA amndoud, proclamand principiul
reintoarcerii la surse , au contribuit la emanciparea individillui

si la triumful elementului laic. Altii, dimpotrivd, obiecteazd cd

acolo unde Renasterea s'a desvoltat in toatd plenitudinea ei,

ca in Italia, Reforma n'a putut prinde rdddcini, iar acolo unde
Reforma a triumfat, ca in Germania, Renasterea a fost indbusitd
brusc i idealul ei de culturd compromis pentru cloud secole
jumdtate.

Protestantii au inclinat spre prima pdrere, catolicii spre a

doua. Nimeni insd n'a eiprimat mai puternic contrastul intre
aceste cloud miscdri decdt Nietzsche : Renasterea italiand con-

tinea virtual toate fortele pozitive cdrora se datoreste civilizatia

Reforma germand a venit ca o proteintelectuald modernd
stare energicd & unos spirite inapoiate, nestule Ina, de ideile

www.digibuc.ro

300

RENASTEREA I REFORMA

evului mediu si care, in loc sa se bucure, cum s'ar fi cuvenit, de

indiciile descompunerii sale si ale unei vieti religioase din ce in
ce mai superficiale si mai externe, a resimtit o mare nemultumire.
Cu energia i cu Incapatanarea lor septentrionala, ei au aruncat
omenirea inapoi, au adus cu forta Contrareforma, adica un crestinism catolic de aparare legitim, insotit de toate violentele
unei stari de asediu. Ei au intarziat cu cloud sau trei secole desteptarea i domnia stfintelor. Ei au facut poate pentru totdeauna
imposibild contopirea cugetdrii antice cu cugetarea moderna .
Studiile recente, mai ales cele consacrate originii celor cloud
miscari, fr sa ofere Inca' o solutie pe deplin satisfacatoare, au
atras atentia asupra importantei cronologiei care ar putea concilia cele doua puncte de vedere opuse. Ele au stabilit ca. Renasterea i Reforma s'au confundat la inceput (in sec. XV), au
mers apoi paralel o bucata de vreme (cam /Jana la 1525) i, in
sfarsit, s'au separat cand Biserica romano-catolica
cristalizat
doctrina i a pus massa flotanta a visatorilor si a moderatilor in
fata teribilei alternative: Cine nu-i cu mine, e impotriva mea .
Acest punct de vedere s'a dovedit fecund. El a introdus un
inceput de ordine inteun domeniu in care notiunile au fost nu
odata intunecate de pasiuni politice i confesionale.
Cercetarile consacrate. originii epocfi moderne au stabilit mai
Intai acest lucru, care a aruncat o lumina nou asupra caracterului acestor cloud miscari: simultaneitatea, universalitatea
complexitatea celor dou curente numite Renastere i Reforma.
Revendicarea dreptului de libera cercetare i proclamarea
autonomiei constfintei individuale sunt inseparabile de cererile de reforma a Bisericii i ele s'au ridicat mai intaiu
din sanul clerului, Cei dintai uman4ti au apartinut bisericfi.

www.digibuc.ro

REFORMA

301

Revendicdrile sociale, politice i economice si-au cdutat legitimarea In preceptele Bib liei si In Invdtdturile Bisericii. In

aceast epoc, toate controversele iau fatal un aspect teologic.

Ele nu se pot concepe fdrd cultura bisericeascd. Cnd, pe la
mijlocul secolului al XV-Iea, din aceastd stare de spirit se cristalizeazd cloud curente, unul urmrind reforma Bisericii In capul
membrele ei , iar altul tinznd spre constituirea unei culturi
laice independente, ele se vor izbi de acelasi obstacol : pretentia
Bisericii la o suprematie absolutd asupra trupului sufletului
credinciosilor ei. Distinctia Intre o renastere a literelor i o renastere a religiei In aceastd perioadd e arbitrard si din punct de
vedere formal si din punct de vedere material. Dar chiar i dup
separarea acestor curente, umanistii n'au renuntat la visul unui
crestinism umanizat care s concilieze intr'o vastd sintezd cuceririle intelectuale ale Renasterii i aspiratiile religioase ale Reformei.
In ceea ce priveste generalitatea lor, i Renasterea i Reforma
sunt fenomene europene. Simptomele acestor miscdri i elementele
constitutive ale doctrinelor se manifestd cam In acelasi timp In toate
trile occidentale. El corespund unei faze de desvoltare care,

in tendhitele ei generale, e identicd in intreg apusul Europei, la

inceputul secolului al XVI-lea.
In sfrsit, ca i Renasterea, Reforma e o miscare complexl.
Factorii ei determinanti n'au fost numai refigiosi i morali, dupd
cum ai Renaster n'au fost exclusiv intelectuali i artistici. Forte
politice, economice, sociale i intelectuale au contribuit la izbnda ei intr'o mdsurd tot asa de mare, ca necesitatea universal
resimtit a unei reinnoiri religioase. Fdr cooperarea acestor
forte, ai cdror exponenti de multe ori inconstienti au fostLuther,
Zwingli si Calvin ar fi avut soarta pe care au avut-o predecesorii
lor, Wicliff i Hus.

www.digibuc.ro

302

RENAFTEREA $1 REFORMA

Cu cat patrundem mai adanc in procesul genetic al acestot

micari, cu atat afinitatea i. stransa lor conexiune apar mai evidente. In fopd, acelea0 cauze, acelai scop, acelea0 efecte, acela0
substrat economic 0. politic. Renaterea i Reforma sunt deopotriva produsul i expresia revolutiei sociale care inseamna

ascensiunea burgheziei la un rol determinant in stat.

I. CAUZELE ECONOMICE ALE .REFORMEI

Inteo epoca de progres material i. cultural, Biserica singura

a ramas refractara oricarei schimbari. In timp ce economia

devine industriala i capitalist, Biserica ramane agrar 0 feudala i, prin ingradirile pe care le impune muncii, apare ca o piedied in calea progresului. 0 adaptare la noulle conditii ale pro-

ductiei era indispensabila 0 din moment ce clerul n'a realizat

transformarile cerute de evolutia economica, deposedarea lui
redistribuirea averii biseriCeti se impunea ca o necesitate de ordin

general. Toate fortele noui ivite pe urma desvoltarii comertului

industriei militau pentru rasturnarea reglinului feudal 0 'Mappoiat al Bisericii. Aceste forte dau atacurilor Indreptate contra
Bisericii o putere irezistibila i asigura trim:dui ideilor de reforma chiar i in Wile care ramasesera credincioase papei.
La sfaritul secolului al XIII-lea, Biserica romano-catolica
devenise o mare putere* seculara. Papii interveneau in alegerea
episcopilor i egumenilor din toata lumea catolica, percepeau

o dijma din venitul tuturor bisericior, exercitau o jurisdictie

care fcea necontenite progrese i trimeteau legati (ambasadori) in toate faille pentru
apara interesele.
Biserica crease un . vast aparat administrativ, judiciar
fiscal, care cuprindea toat lumea catolica. Intretinerea acestui
aparat, cheltuelile Curiei pontificale, constructille monumentale,

www.digibuc.ro

REFORMA

rdzboaiele cu Impratii germani cereau sume din ce in ce

mai mari.
Pentru acoperirea acestor cheltueli, Biserica dispunea de nenumrate izvoare de venit. Cele mai insemnate erau : di:ma, care
se pltea In toate tarile catolice ; obolul Sflintului Petru, care se
incasa numai In unele tad catolice, ca Anglia ; contributiile exceptionale pentru cruciate, care, in Spania de pilda, s'au transformat in impozite permanente; anatele, care se plateau la orice
schimbare de beneficiu (ori de cte ori un nou titular era numit
In fruntea unei manastiri .sau In scaunul unei episcopii) 0 reprezentau venitul pe un an al beneficiului; expectativele, care se
aehitau din partea candidatior numiti inteo functie ecleziasticd,
inainte ca aceasta s fi devenit vacanta; confirmdrile, investirile,
deslegdrile, indulgentele, anuldrile de cdscitorie, etc.
Sistemul financiar al bisericii romane a apasat cu deosebire
asupra Angliei i Germaniei. Anglia era principalul izvor de
venituri al papilor, i Englezii n'au incetat a se plange de stoarcerile Curtii romane. Anglia dispunea de mari bogtii naturale,
iar clerul englez era bogat inzestrat.
In momentul secularizrii, Biserica engleza poseda a treia
parte din pmntul Angliei, i aceasta avere era ocrotita de datini si de traditii contra oricarei atingeri. Patrimoniul Biseric
s'a constituit din danii 0 a crescut necontenit, fiindca. Biserica
primea, dar nu Instraina niciodat nimic din ceea ce dobandise.
Considerata sfanta, proprietatea Bisericii era scutita de sechestru.

La proprietatea solului se adaogI avantagiile unor monopoluri, produsul dijmelor i venitul epitrafirului. Ordinul Cistercensior controla aproape tot comertul lnei. Venitul total al
clerului englez a fost evaluat la 320.000 lire sterline la inceputul

www.digibuc.ro

304

RENASTEREA $1 REFORMA

secolului al XVI-lea. Numdrul preotilor era de 10.000, cu un

venit de 10 lire de persoand.
Biserica englezd poseda deci o portiune inadmisibild din
avutia nationald. Absenteismul, cumulul si numirile fdcute de
papi tindeau sd concentreze aceastd avere in mna ctorva prelati, dependenti de Roma, si sa fad.' din ea o primejdie pentru
autoritatea publica.
Nobilimea dela tard si negustorii oraselor amenintati de puterea temporald a clerului intretineau spiritul anticlerical in
Camera Comunelor, unde aveau majoritatea. Prime le mdsuri
legislative contra proprietdtii si jurisdictiei ecleziastice au fost
votate in secolul al XIII-lea, au fost completate cu altele in secolele urmdtoare si astfel, la Inceputul secolului al XVI-lea, spiritele erau pregdtite pentru expropiere si schismd.
Forte le care rezultau din desvoltarea comertului si industriei au

venit sl intdreascd curentul anticlerical. Activitatea industriei si

comenului avea nevoie de protectie contra anarhiei si de legi

uniforme, pe care numai monarhia le poate da. De aceea,

centralizarea, unitatea si linistea interna au devenit cuvintele de
ordine ale noulior clase urbane. Aceastd tendintd era Insd opusd
si universalismului ecleziastic si anarhiei feudale.
De aici o dubld miscare de opozitie indreptat contra autoritdtilor pontificale si contra bogdtiei clerului englez. Opozitia

antipapald s'a manifestat prin atacuri contra numirilor pontificale si contra fiscalismului.

Bancherii italieni si-au fdcut aparitia in Anglia ca agenti

ai papior. Poporul ii numea negustorii papilor , fiindcd rostul
Mr era sd strngd veniturile papale si fiindcd. operatiile Mr erau
puse sub scutul Bisericii. Ei avansau bani tuturor acelora clerici
sau laici care aveau de fdcut plti in numerar si, folosindu-se

www.digibuc.ro

REFORMA

306

de raritatea monetei, au ajuns s. in in minile Mr pe toti

aceia care, in frunte cu regele, aveau nevoie de bani. Dobnda
curentd era de 30 A i creditele Mr erau garantate de autorittile
bisericeti, care nu ezitau & intrebuinteze afurisenia contra debi-

torior ru platnici. Nermiltumirea contra Mr era cu Mat mai vie

cu ct legile civile pedepseau camtria cu confiscarea averfi, iar
canoanele o considerau ca pcat capital. Nu e deci de mirare ca
Newtemple, cartierul londonez In care bancherii italieni i aveau
sediul, trecea drept simbolul exploatrii pontificale. Dar msurile
luate impotriva Mr s'au dovedit ineficace. Episcopul Londrei i-a
afurisit i i-a alungat din eparhia sa, dar papa a intervenit i i-a
salvat (1235). Instantele civile au deschis, in 1251, actiune contra

Mr, dar nu i-au putut alunga din regat.

Al doilea izvor de nemultumire a fost chestiunea numirior.
In fruntea episcopfilor i mndstirilor, papii numeau straini, mai
ales Italieni, dintre care unii ignorau complet limba i mentalitatea poporului englez, iar altii nici nu puneau piciorul In eparhia
Mr, ci se mrgineau s incaseze veniturile episcopiei, printr'un
procurator fiscal. De multe ori ei nu se multumesc cu veniturile
episcopiei- Mr, ci cumuleaza alte beneficfi ducnd un trai mai

fastuos dect cei mai mari seniori ai regatului.

Parlamentul englez a protestat necontenit impotriva acestor
abuzuri care prezentau cloud primejdii : una religioas i morald,

alta economic i financiard. Turma credincioOlor rmnea

fard pstori, iar veniturile Bisericii erau trimise peste granild.
Numai in 1240, papa numi 300 Italieni In Biserica englezd,
iar venitul total al clericilor strini din Anglia era evaluat la
70.000 lire sterline. Nu e de mirare dad. Englezii se plngeau
c beneficfile Bisericii sunt ocupate de strini i tam srcit
de ei.

www.digibuc.ro

20

306

RENA$TEIMA $1 REFORMA

Aceast. situatie a provocat protestdri violente i numeroase

revolte. In 1231 o adevdratd miscare populard a fost organizat
contra beneficiarilor straini, i soldatii trimii s'o innuse au
fraternizat cu rdsculatii. Clerul strin a fost atacat si mosiile lui
devastate. Miscarea n'a avut nici un rezultat practic, dar evidentia
o stare de lucruri care avea sA dureze pnd la Reformd si sA Intretind o nemultumire surd, gata sA izbucneasa la orice ocazie
favorabild.
Si mai adncd, i mai generald a fost nemultumirea provocatA

de dijmele pontificale, fiindcd atingeau un numr mai mare

de persoane. Mii de fire sterline treceau In fiecare an granitele
Angliei pentru a umplea tezaurul pontifical. In 1250, Grosseteste

fu trimis la Roma a protesteze impotriva unor stoarceri ne

mai auzite . Cu acest prilej pronunt cuvintele: 0 banilor,
banilor, ce putere veli, mai ales la Curtea din Roma . Rdzboaiele contra Imperiului consumau, in adevr, sume enorme
pentru a le acoperi, papii au urcat necontenit taxele, pang and

acestea au ajuns sA absoarbd jumtate din venitul clerului

englez.

Nu mai putin urgisit era clerul englez. Cameia Comunelor a

incercat de mai multe ori sA interzicd clericilor a se ocupe de
comert si de industrie, iar intendentilor averilor mnstiresti sA
ia cu arendd mosii. Dar ceea ce indispunea mai mult Camera
erau privilegiile juridice ale clerului. Clerul n'avea numai dreptul
de-a fi judecat exclusiv de instantele bisericesti, dar justitia ecleziastic intervenia in toate cazurile relative la mosteniri, testamente, dijme, erezie, sperjur, cdatorie i alte chestiuni seculare

inat erau putine cauze care a nu fi fost de competenta

Pentru cea mai mia ofena adusd evlaviei sau sobrietAtii, vinovatul putea fi citat In fata instantelor ecleziastice i condamnat

www.digibuc.ro

REFORMA

307

la amen& In Anglia, putina lume a scapat fara sa fi fost citata

de tribunale, de aceea protestele contra lor erau generale.
Incercari de a ingradi puterea temporala a clerului s'au produs
din cele mai vechi timpuri. Carol Martel seculariza o parte din
averea clerului prin confiscare, i exemplul lui a fost imitat
de alti suverani. Dar aceste masuri erau simple expediente financiare. In cursul razboiului de o suta de ani, asezamintele religioase straine au fost confiscate in Anglia. In secolul al XIV-lea,
miscarea iu o. form organizata i constienta. Exponent cei
mai de seam ai ei au fost John Wicliff in Anglia si Ioan Hus in
Boemia.

Sustinnd ca stapnirea clerului se intemeiaza pe harul duhovnicesc nu pe puterea materiala, Wicliff a atacat nsui principiul
proprietatii bisericesti. Dumnezeu e stapnul suveran al intregului
pamnt, pe care l-a impartit intre seniorii laici i ecleziastici

cu conditia unor servicii. Clerul n'a prestat serviciile legate de

posesiunea feudelor sale. In loc sa se foloseasca de averile sale
pentru a promova interesele lui Dumnezeu, membrii clerului
s'au purtat ca niste vasali rAi, vicleni i necredinciosi. Cu at s'au
imbogatit mai mult, cu gat s'au indepartat mai mult dela poruncile

Evangheliei. Cristos a trait in saracie i datoria elemental% a

clerului e sa-1 imite. Neobservarea acestui precept a avut ca urmare
coruptia clerului, saracia laicilor i criza statului. Pentru indrep-

tarea situatiei, WiciFf cunoaste un singur leac : clerul sa restitue

societatii civile averea sa. Daca moiibe clerului ar fi impartite
saracilor, cate familii sanatoase nu s'ar putea intemeia, spre cel

mai mare bine al regatului!

Pe rang aceste argumente, Widliff adaog unul menit sa impresioneze in chip deosebit autoritatea civil% : taxele trimise peste

www.digibuc.ro

20*

308

RENASTEREA 51 REFORMA

granit slabesc rnijloacele de aparare ale Ord i intaresc pe ale

dusmanului. Papa fdnd sub controlul regelui Frantei, banii stor5i
din Anglia, serveau la intarirea pozitiei unei tari zu care Anglia
era in rzboiu. Astfel bogatia clerului e infti5ata ca o amenintare pentru integritatea teritorial i politica, a Angliei.
Wicliff Incheie adresand regelui apelul de a-5i Indeplini datoria

fata de natiune i de Dumnezeu secularizand averile bisericesti.

Sub efectul teoriilor i propagandei lui Wicliff s'a constituit

miwarea Lollarzilor, care urmreau rsturnarea intregei sari

de lucruri existente. In secolul al XV-lea, dup represiunea sangeroasa din 1417, in timpul razboaielor externe i civile, lollardis-

mul a incetat de a mai fi forta revolutionard, dar indata dup

restabilirea pcii, in 1485, agitatia pentru confiscarea averilor
clerului a reaparut.
Fat% s tin/ seamh de fasunetul doctrinelor lui Wicliff i de
forta mi5cdr lollarde, papalitatea continua sa practice politica
de exploatare 5i, sub presiunea necesitatilor ei financiare, tot mai

imperioase, s'o agraveze. La inceputul secolului al XVI-lea,

fimita rabddr fu atinsa i izbucnirea crizei era cu atat mai inevitabila cu cat spiritul national devenise mai intransigent 5i mai

nerabdator de-a se libera de orice amestec strain in afacerile

regatului..
Atitudinea claselor conducatoare engleze fata de sistemul fiscal
al Bisericii catolice s'a exprimat mai limpede inteun pamflet aprut

in 1527 5i intitulat Pell& Beggarilor. Autorul, anume Simon

Fish, denunta averea i veniturile clerului ca o primejdie nationala i propune confiscarea lor ca o masurd de salvare publica.
Mai e de mirare ca darile puse de M. Voastra pentru apararea
regatului se strang cu atata durere i greutate ? Ce tara din lume
ar tolera sa i se ia mereu, fara sa i se dea nimic in schimb ? *.

www.digibuc.ro

REFORMA

309

Astfel pusd problema nu putea fi decat pe placul autorittilor civile.

Si, in adevdr, Enric al VIII-lea a cetit pamfletul si a permis auto-

rului, care fusese exilat, sd se intoarcd in Anglia si sd se plimbe

nesupdrat de nirneni pe strdzile Londrei. Faptul dovedeste cd in
opinia publicd i in fata autoritkilor cauza secularizdrii era cstigatd.

Parlamentul nu mai avea dect sA dea o formd legald acestor

revendicki i, in adevdr, o serie de legi votate intre 1529 si 1536

au liberat Anglia de jurisdictia papall si au secularizat averile

mndstiresti.

Prime le acte ale Parlamentului din 1529 atacd. tribunalele

ecleziastice i abuzurile de cdpetenie ale clerului : taxele pentru
dovada intentiei, taxele mortuare (pldtite de mostnitorii serbilor
bisericesti), arenda excesivd de pe moii1e bisericesti, ocuparea
functiilor civile de cdtre clerici, cumulul i absenteismul. Clerul
fu apoi acuzat de a fi violat statutul praemunire, care pedepsea cu
confiscarea averii i cu inchisoare pe oricine facea apel la o jurisdictie strdind. Inspdimntatd, adunarea clerului se declard gata

sd-si rdscumpere gresala cu o mare sumd de bani, dar regele

refuzd sd-1 ierte inainte de a fi fost recunoscut Sef suprem al
Biericii din Anglia (1531). In anul urnadtr fu votat legea asupra
anatelor care interzicea episcopior sd mai pldteascd papfi venitul

primului an de episeopat, iar In 1533 legea asupra apelurior care

fdcea din tribunalul arhiepiscopului cea mai inalt curte de

justitie ecleziasticd a regatului i oprea orke recurs la Roma.
Legile din 1534 confiscau dijma in folosul regelui i suprimau
obolul Sfntului Petru, ultimul tribut pe care papa II mai primea
din Anglia.
In sfarsit, in 1536, la raportul unei comisii regale de anchet,
Parlamentul votd suprimarea manstirilor care aveau un venit

www.digibuc.ro

310

RENA$TEREA $1 REFORMA

anual mai mic de 200 lire sterline. Criteriul adoptat era deci
economic, ca i scopul urmrit. Coruptia clerului a fost un simplu
pretext. Dacd am fi s/raci, a spus cu dreptate epjscopul Fisher,
viciile noastre ar fi virtuti i nimeni nu s'ar gndi sa ne acuze .
Calugarii au fost alungati, chilifle lor prdate, iar bisericile
distruse. Asa s'a svrsit Reforma anglican.

Reforma propriu zis religioasd a jucat un rol neinsemnat

In separarea Bisericii engleze de Roma. Regele era oportunist
in materie de religie. Ierarhia i disciplina ecleziastica a suferit
putine schimbdri. Esentialul a fost eliberarea Bisericii engleze
de sub autoritatea pontifical/ i trecerea averii bisericesti in minile
regelui si a curtenilor sAi. Reforma englezd se reduce la un mare
transfert de proprietate i la intinderea autoritatii statului asupra
bisericii. Chestiunea divortului regelui n'a: jucat in aceste evenimente decat un rol cu totul secundar. Reforma engleza a fost
virtual realizata prin actele Parlamentului din 1529, inainte ca

chestiunea divortului sa se fi pus oficial.

II. CAUZELE SOCIALE

Repercusiunile sociale ale revolutiei economice dela Inceputul

secolului al XVI-lea au exercitat o puternia influent/ asupra

propagandei evanghelice. Inflorirea comertului a fost insotit de
o decadent/ corespunzatoare a agriculturii. In timp ce bogtia
crestea In orase i preturile se urcau, renta feudal/ rdmnea sta-

tionark in afar de cazurile unde agricultura era practicata pe

baze comerciale. In unele tad nobilimea si-a salvat situatia material/ adaptndu-se nouilor conditii de vieatd, participnd la afaceri ca in Italia, rezervndu-si principalele demnitti civile, ecleziastice i militare, c in Franta, sau transformnduli proprietatile in imense /*mate Inchise (enclosures) pentru productia

www.digibuc.ro

REFORMA

311

lnii, ca In Anglia. In Germania, aceasth adaptare nu s'a putut

face nici asa usor nici,asa de repede ca aiurea, i rezultatul a
proprietari
fost un gray desechilibru social. (t Cavalerii
rurali, au fost dusi la sap de lemn prin decadenta cavaleriei
prin deprecierea proprietatii funciare. Ei devin un germene de
anarhie, care nu astepta dect prilejul favorabil pentru a izbucni
In revolt.

Nu mai putin dureros au fost atinsi muncitorii oraselor din

toatd Europa occidental. Sporirea circulatiei monetare, provocat de importul aurului din America si de intensificarea produc-

tiei minelor de aur din Germania si din Ungaria, a produs o

bruscd urcare a articolelor de prima necesitate, fr s determine
o adaptare corespunzdtoare a salariilor, i salariatii au fost primele victime ale acestei schimbdri. Corporatiile profesionale In
loc s apere pe muncitori s'au transformat In organe de apsare.
Directia activittii industriale i comerciale fiind acaparat de-o
oligarhie capitalista, rhuncitorul care nu era fiu de patron si nu
dispunea de capital, nu mai putea ajunge maestru. Astfel conffictele Intre capital si muncd s'au Inmultit i s'au agravat la inceputul secolului al XVI-lea, muncitorii asociindu-se pentru a
obtine un spor de salariu i conditii de munca mai bune, patronii
cartelndu-se pentru a domina piata i muncitorimea. Represiunile .violente ale grevelor i suprimarea dreptului de coalitie
n'au fcut decal s sporeascd amrdciunile muncitorilor i sd le
inteteasc spiritul de revoltd. Astfel mediul muncitoresc, agitat
nemultumit, oferea un teren prielnic pentru propaganda revolutionar. Reforma religioas
recrutat In acest mediu cei
mai zelosi adepti i cei mai numerosi martiri.
Tranii s'au artat refractari sau primitori fata de propaganda
evanghelia dup cum conditia lor era satisfdtoare sau precara.

www.digibuc.ro

312

RENASTEREA SI REFORMA

Una din cauzele principale pentru care Reforma a esuat In Franta

e cd clasele rurale i-au fost in general ostile. In adevdr, cdtd vreme
revolutia economica dela sfIrsitul secolului al XV-lea i inceputul
secolului al XVI-lea, taranului german i-a fost daunatoare, taranului francez i-a fost folositoare. Arenda fixata in secolul al XII-lea
si al XIII-lea nu mai prezenta dupa cursul din secolul al XVI-lea
decdt o suma neinsemnatd, mai ales ca tranul profita de urcarea pretului produselor agricole, determinata de deprecierea
monetei. Astfel pe vremea lui Ludovic al XII-lea si a lui Francisc I,
taranul francez s'a bucurat de o reala prosperitate i starea lui
formeaza contrast cu starea taranului din Germania, care, pentru
o serie de cauze particulare, era amenintat i avea de fapt sa

fie redus din nou la starea de iobagie.

In Germania, toate consecintele defavorabile ale revolutiei
economice au cazut asupra tardnimii. Nobilii au cautat sa recupereze pierderile provenite din deprecierea relativa a valorii solului

urcnd rentele si inmultind taxele feudale. Tot asa de funesta

i-a fost taranima germane generalizarea progresiva a dreptului
roman. Ignornd distinctiile fine ale dreptului feudal in materie
de servicii, dreptul roman a considerat prestarea de servicii ca
o prob de servitute si a asimilat pe taran semi-liberi cu sclav.

Din aceste motive, starea taranior a devenit att de precard

la sfarsitul secolului al XV-lea, inct revoltele se tin lag intre
1490 si 1525 In diferite provinc al Imperiului. Mt de ce propaganda religioasa a luat, dela inceput, in sdnul taranimii germane
un aspect revolutionar i, invers, dece aceasta propaganda n'a

prins printre taranii francezi.

Marea burghezie, mai ales in Germania, a impartasit cu clerul
Malt ura strnita de aceasta stare de lucruri. Luxul, desfedul
samavolnicia magnatilor negustori au fost teme , de invectiva

www.digibuc.ro

REFORMA

313

obisnuite in gura oamenilor mai putin norocosi. Teologii se intal-

neau cu legist In protestele lor contra fuggerei-urilor marilor

companii. Luther, Zwingli, Hutten i Erasm n'aveau cleat o
parere asupra acestei chestiuni, dar, cu toate acestea, orasele au
fost pretutindeni bastioanele Reformei. Burghezia, initiata In
administratia comunala, instruit i bogata, poseda singura cadrele necesare pentru a exploata, organiza si a dirija nemultumirile sociale gata de a izbucni la inceputul secolului al XVI-lea.
Ea le-a indreptat incotro o cereau interesele ei : impotriva feudalitatii laice i ecleziastice. Dar burghezia avea cauze speciale de
nemultumire contra clerului. Doctrina catolica despre dobanda

era o piedica in calea transactiilor comerciale, fiindca marea

nesiguranta operatiilor de credit si sporea dobanda. Sistemul
de imunitati si de privilegii ale Bisericii permitea mandstirilor sa-si
desfaca produsele industriale i agricole in condit mult mai avantajoase decat orasenilor care plateau impozite i taxe vamale,

sa le faca o concurent neleall, impotriva careia agricultorii

fabricantii n'au incetat sa protesteze. Nu mai putin detestate
erau jurisdictiile ecleziastice, atat pentru intinderea lor cat
pentru abuzurile la care dadeau loc. 0 multime de delicventi
apelau la jurisdictiile ecleziastice, numai ca sa scape de autoritatile
civile. Dieta n'a Incetat de-a protesta Impotriva protejarii cannatarilor evrei de catre jurisdictiile eclesiastice. Posturile contrariau

gustul de vieata larga, iar sarbatorile prea dese lezau, prin

Intreruperea muncii, interesele burgheziei. In srarsit, intelectualii

ridicati din mijlocul burgheziei aspirau la posturile inalte

bine platite (ambasade, secretariate, i ministere) care formau
apanajul clerului inalt.
Principii teritoriali din Germania, a caror expansiune s'a izbit
pretutindeni de rezistenta Bisericii catolice, nu puteau cleat sd

www.digibuc.ro

314

RENASTEREA

I REFORMA

favorizeze o miscare ce nega legitimitatea posesiunilor i privilegiilor ecleziastice. i, In adevdr, triumful protestantismului in
Germania se datoreste intrdrii In luptd a principior teritoriali.
Dar mai surprinzdtor e c, atdta vreme cdt opozitia nationald

din Germania nu tindea cleat la suprimarea abuzurilor pontificale, clerul german a fost aldturi de laici. Aceasta se explica prin
faptul c fiscalitatea pontificald atingea In primul rdnd interesele
clerului german. Pentru fiece numire, confirmare, investire, clerul
trebuia s pldteased Curtii din Roma taxe, anate i beneficii, care
nu intotdeauna puteau fi recuperate asupra credinciosilor i, care,
chiar In acest caz favoriabil, erau un izvor nesecat de contestatii

si de neplAceri. De aceea, In preajma aparitiei lui Luther, toate

ordinele sociale in Germania, dela impdrat pnd la tdrani i meseriasi, erau unanime contra Romei. Los von Rom, devenise lozinca
intregii natiuni.

Mai putin acutd deck in Germania si In Anglia, opozitia

contra Bisericii catolice era foarte vie si In celelalte tdri ale
Europei occidentale.
CAUZELE POLITICE

Dealtfel existenta statului laic, constituit la sfarsitul evului

mediu, era incompatibild cu sistemul de imunitti i privilegii al

bisericii catolice. Dupd ce, in secolul al XII-lea si al XIII-lea,

a fost silit s recunoascd suprematia Bisericii, cu Inceperea seco-

lului al XIV-lea, statul, personificat in persoana suveranului,

nu reuseste numai s scuture tutela ecleziasticd, dar pretinde
chiar s facd din religie un simplu instrument de guvernare.
Principatele care au inlocuit republicele italiene din secolul al
XIV-lea si al XV-lea .ne oferd primul exemplu al unei comuniati
laice, guvernate de o vointa puternicd i rara scrupule. Franta

www.digibuc.ro

REFORMA

315

lui Filip cel Frumos prezintd un exemplu analog, si mai rdsundtor.

Autoritatea publicd, concentrat in minile suveranului, caut

pe deoparte sd se intindd asupra tuturor persoanelor, iar pe de alta
s emancipeze individul de sub orice altd obligatie care nu emand
dela stat. In mod firesc, statul a tins sd aplice clerului legea comund, restrngndu-i privilegiile judiciare i fiscale, i s sustragd
pe laici controlului i autoriatii ecclesiastice. Marsilio da Padova
(mort dupd 1342) nu se multumeste s conteste Bisericii orice putere de constrngere in materie spirituald : el declard eh' Biserica

e o institutie de stat, proprietatea BiseriCii proprietate de stat,

functiile eclesiastice functii de stat, inteun cuvnt, ea' statul are
drept de control asupra activittii i averii bisericesti. Aplicatiile
practice ale acestor principii se inrnultesc pe mdsurd ce ne apro-

piem de epoca modernd. La strmtoare, statul nu ezia

insuseascd o parte din averile sau din veniturile clerului, sau s
intervind in administratia internd a Bisericii. Rezultatul acestor
neincetate impietdri avea sd fie completa subordonare a Bisericii
fata de stat. Instinctul national, bdnuitor fatd de orice interventie
din afard, trebuia s ducd, si a dus in adevdr, la constituirea unor
biserici nationale din ce in ce mai independente de Roma. Statul
national a favorizat apoi desvoltarea unei culturi nationale auto-

nome si a unei literaturi in limba nationald, care au restrns

necontenit i in domeniul spiritual sfera de influentd a BiAstfel toate fortele elementare care se tidied din snul poporului
tind convergent spre acelasi scop : descompunerea unitdtii crestine,

ruina autorittii pontificale i abolirea sistemului dogmatic al

catolicismului.. Intrebarea dacd Biserica oficiald mai corespunde
chemdrii pentru care a fost instituitd nu si-o mai pun acum ctiva
izolati, usor de redus la tcere, ci intregi categorii sociale : muncitori

www.digibuc.ro

316

RENA$TEREA I REFORMA

ale chror suferinti Biserica nu le mai poate alina, burghezi

stingheriti in activitatea i ambitle lor de scutirile si de privileguile ecleziastice, nobili ahtiati dupd averile i pre,rogativele

umanisti nerabdatori sA scape de controlul apdstor

intolerant al Bisericii. Din toate prtile se ridied protestdri care
tind la limitarea autoriatii i puterii ecleziastice pe care servicii
reale nu le mai justified. Biserica dobndise o situatie privilegiatd
pentru a lecui relele sociale i pentru a-i face pe oameni mai buni.
La Inceputul secolului al XVI-lea, ea nu se dovedeste numai
incapabild de a indeplini aceastd misiune, dar apare ca un obstacol
in calea infdptuirii reformelor necesare.

De patru sute de ani se repetd mereu cd luxul i destabdlarea

clerului au fost cauza esentiald a Reformei. Nimeni nu mai
tagdueste azi cA Biserica romano-catolicd suferea, la inceputul

secolului al XVI-lea, de abuzuri grave. Mndstirile cele mai bogate, aproape toate demniatile eclesiastice, erau, in toate tdrile
catolice, incredintate nobililor numai pentru a le permite sA duel
o vieatd largd, corespunzdtoare cu rangul lor. Numiti fdr vocatie
frd pregdtire, cardinalii, episcopii i abatii nobili continuau
sd clued o vieatd de mari seniori : se imbrdcau elegant, i construiau

palate mdrete, dddeau serbdri strdlucite, vnau si se rdzboiau,

intocmai ca i semenii lor laici, iar preatii dela tard abia aveau
cu ce sd trdiascd. Umanistii, laici i ecleziastici, n'au incetat

de a protesta impotriva acestor moravuri ; dar rostul lumii nu

se schimbd cu pamfiete; Erasm, Hutten i toate pamfietele lor ar
fi rdsunat in pustiu in secolul al XIII-lea.

In al doilea rnd, viata nedemnd a slujitorilor altarului n'a

clintit niciodatd credinta oamenilor cu adevdrat religioi, pentru
simplul motiv cl acestia fac deosebire intre harul i faptele preotului,

www.digibuc.ro

REPORMA

$17

Apoi, dac coruptia clerului ar fi cauza principal a Reformei,

aceasta ar fi trebuit s triumfe In Italia, unde nsui capul Bisericii dddea exemplul celor mai grave abateri dela simplitatea
evlavia evanghelicg.

Izbnda Reformei presupune, de altfel, c spiritele erau viu

preocupate de problema mntuirii. i in adevr, marturiile istorice
dovedesc ed., la sfarsitul secolului al XV-lea, o adevrat renastere
religioas s'a produs in Germania, Franta si Anglia, care se manifesta prin pelerinagii i prin rspndirea scrierior religioase in
mijlocul poporului. Simpla inlturare a abuzurilor ecleziastice nu
mai putea satisface exigentele religioase ale masselor. De altfel,

invinuirea care se aduce clerului nu era coruptia, ci necredinta

lui i Rforma a cstigat adepti nu prin partea ei criticd, ci prin
rdspndirea Bibliei in limba poporului i prin nationalizarea
rugdciunii .

Prin urmare, Biserica catolicd nu s'a nruit din cauza viciior

clerului, ci a fost surpat de fortele noui care nu se pUteau

acomoda cu pozitia ei privilegiat si care s'au dovedit mai puternice dect ea. Ansamblul acestor forte constituie ceea ce se chiamd

Renagerea. Reforma nu e deck un aspect, aspectul religios,

al acestei miscdri, si ea s'ar fi produs in mod necesar, chiar
dad. Biserica catolica n'ar fi abuzat de lunga ei stpnire
frd control. Incompatibilitatea intre aspiratille nouior clase
sociale, in deosebi ale burgheziei i intre privilegiile politice,
economice si sociale ale Bisericii catolice, intre spiritul de
liber cercetare, incurajat de marile descoperiri tehnice
geografice i intre principiul autoriatii, hate noua conceptie
despre oin i natura i intre ascetismul medieval iat cauzele
profunde ale Reformei religioase. Ele sunt in acelasi timp
cauzele Renagerii.

www.digibuc.ro

htl

IttNA$TEREA SI REFORMA

IV. CAUZELE INTELECTUALE

Inaugurnd critica filologic i istoricd, umanismul a deschis

in mod firesc calea exegezei biblice si a fdurit cele mai teribile
arme contra dogmei catolice. Contactul cu autorii clasici a desvoltat cultul artistic si refiectia critia si a revelat ideea diversitdtii naturii i institutiilor omenesti. Comparatia faptelor antice
cu evenimentele contemporane a desteptat simtul variettii istorice. In acelasi timp i in acelasi fel s'a constituit metoda de cercetare inductiv care nu mai pleacd dela postulate indemdnstrabile,

ci dela cunoscut la necunoscut, cu ajutorul exclusiv al ratiunii.

Dup ce au regsit astfel in textele originale pe Homer, pe Platon
pe Aristotel, umanistii au descoperit Sf. Scripturd. Noul Testament al lui Erasm, corectat dup regulile filologiei, d o noud
imagine despre invtturile lui Iisus i discrediteazd in numele
stiintei autoritatea canonica a Nulgatei. Constatnd cA unele din
dogmele fundamentale ale Bisericii sunt intemeiate pe greseli
de traducere, umanistii avurd sentimentul triumfal al unei mari
descoperiri religioase i intregul sistem al Bisericii le paru intemeiat

pe ignorantd, dad. nu pe fraudd. Aplicarea procedeelor de critia

profan la textele biblice a gdsit astfel o confirmare, care a consacrat-o, chiar i in ochii clerului cult. Efectul pe care acest contact cu adevdrata icoand a lui Cristos i cu adevratul cuvant
al apostolilor 1-a produs asupra cititorior a echivalat cu o noud
revelatie. 0 Dad. 1-am fi vazut pe Cristos cu proprii nostri ochi,

scrie Erasm in prefata traducerii sale, noi n'am fi avut o constiintd mai limpede despre caracterul sdu, deck citind Evangheliile . Ceremoniile cultului i practicile externe, la care se re-

ducea religiozitatea celor mai multi, dispar pentru a face loc

viziunii lui Cristos, cre umple prin prezenta sa Evangheliile.
A crede in el, a-I iubi, a-I adora, a se inspira din spiritul lui,
www.digibuc.ro

ktFORMA

iat esenta religiei, restul cade pe planul a doilea . Deviza lui

Erasm: Christum ex fontibus praedicare devine nsi deviza
Reformet.

Nu mai putin favorizat a fost opera Reformei de rspndirea

umanismului. Restaurnd latina clasica i substituind-o variantelor pseudolatine care se intrebuintau in universiati, umanismul
a stabilit intre savantii diferitelor tari un fel de comuniune intelectuald . El a creat un fenomen nou, universalitatea culturii
laice . Astfel propaganda evanghelica gsgte pretutindeni terenul
pregAtit i actiunea ei se intare0e prin contributia care-i vine din
toate centrele intelectuale ale Apusului. John Colet duce dela Florenta la Oxford idealul unei rena0eri religioase, profesat de Savonacomunica lui Erasm, care avea sa-1 rdspndeascd In tot
rola,
Apusul. Astfel micarea religioas din secolul al XVI-lea nu mai

e un fenomen particular 0 izolat, ca pe vremea lui Wicliff i Hus,

ci un eveniment european.
Nouile idei au gsit In inventia tipografiei cel mai puternic
instrument de rdspndire. Dela Biblia lui Gutenberg (1457) pan

la aparitia lui Luther (1517) n'au ieit mai putin de patru sute
de editii, complete sau partiale, ale Bibliei. 0 opera nou sau
o noul editie clasic dui)/ cteva luni putea fi cunoscut
in intreaga Europ. Dar actiunea tipografiei nu se mrgine0e
la membrii unei elite intelectuale internationale, influenta ei s'a
exercitat i asupra maselor. Cobornd pretul cdrtilor In proportii

nebnuite, tipografia rdspande0e, In satele cele mai indepartate

0 In clasele cele mai umile ale societtii, ideile care 'And ad erau
patrimoniul exclusiv al claselor Inalte. Astfel o reactiune se produce contra culturii aristocratice a umani0ilor i Reforma profit de ea. Principiul revolutionar al Reformei ca fiecare cre0in

a-0 fug o idee personal despre principalele invataturi ale

www.digibuc.ro

320

RENA$TEREA I REFORMA

Evangheliei a gsit, gratie tipografiei, o aplicare destul de larga

pentru ca s producd acea mentalitate de opozitie , indispensabild triumfului oricdrei revolutii.
Scoala i predica au fost deasemenea puternice instrumente
de propagare a Reformei. Pretutindeni unde ptrund, reformatii
Intemeiaz1 coli, deschid cursuri i instaleazd tipografii.
Progresele Reformei merg paralel cu rspndirea instructiei
0 opera Intreprins de Renatere e completatd de opera Indeplinit de Reformd. Cele cloud miFri se sustin 0 se Intregesc, mai
ales la Inceput, ffindc nu sunt deal cloud aspecte ale acelea0
lupte contra suprematiei Bisericii catolice.
V. TRIUMFUL IDEILOR DE TOLERANTA

De altfel nimic nu Impiedic pe umaniti s adere la primele

doctrine ale miFrii evanghelice. Programul initial al Reformei
era destul de larg 0 de vag pentru a se concilia uor cu aspiratfile umanismului. Evanghelia proclamat suprema autoritate In
materie de credint i conduit, cu inldturarea tuturor dogmelor
addogate de Bisericd 0 a tuturor poruncilor nesanctionate priniat la ce se reduce crezul primilor
tr'un text al Evangheliilor,
reformatori. El implied abolirea tuturor practicilor i cerernoniilor, procesiunilor i pelerinagiilor, posturilor i celibatului,
care nu sunt prescrise de Evanghelie 0 a tuturor intermediarilor
care se interpun intre Dumnezeu i oat.
cler i sacramente

Aceastd simplificare a doctrinei nu poate decat s seducd pe

umanitii seto0 de claritate i evident.
Dar cnd Luther aduga la autoritatea Bibliei teoria justificrii prin credintd, pe care teoria predestinapei lui Calvin avea
s'o Imping la ultimele-i consecinte, uman4tii se sepal% de Reform.

Sentimentul valorii lor personale, bucuria lor de a trdi 0 de a se

www.digibuc.ro

REVolIMA

321

afirma, aspiratia lor la glorie nu se potriveau cu tethria care neaga

liberul arbitru, refuza omului orice merit 0-i impune in schimb

o vieat de eroism, de martiriu, nu spre a-1 glorifica, ci pentru a-1

strivi in fata Dumnezeirii. and, dup dieta dela Worms, Luther

a fost crezut mort, multi 0-au indreptat privirile spre Erasm.
Ascula tu, cavaler ratacitor al lui Crist, Ii scrise Drer, treci
de partea Domnului nostru lisus Cristos, apara" credinta i intinde mama dupg coroana de martir . Erasm n'avea nici un gust
pentru coroana de martin Ca Pirkheimer, Cochlaeus, Johann
Faber 0 Ieronim Emser in Germania, Brionnet, Nicolas Bourbon,
Clment Marot 0 Rabelais in Franta, el nu era dispus s impingd
convingerea pan la rug, incluziv. Cei mai compromi0, in Franta
au retractat, cnd, dupa afacerea placardelor, a inceput persecutia.
In afar de teama de persecutie, umani0ii ezia s rup violent

cu Biserica, fiinda au nevoie de lini0e 0 se tem de agitatiile

zgomotoase. Ei prefer o Reforna papicd, fr schismd, care
sa nu doboare la pmnt intreg edificiul Biseric. Multi dintre ei
erau beneficiarii averilor eclesiastice i n'au avut aria s le sacrifice pentru convingerile lor religioase, cum a fdcut Calvin sau
cardinalul de Chtillon.
La aceste motive de ordin personal, s'adauga cloud de ordin
general. In primul rand Reformatii, pentru care autoritatea
Bibliei era un principiu normativ, nu concepeau apelul la fibera
cercetare decat In cadrul i pe temeiul Sfintei Scripturi. Ei au inlocuit astfel autoritatea Bisericii prin autoritatea Bibliei. Umani0
ins nu intelegeau s admia nici o restrictie la dreptul lor de libefa
cercetare. Pentru cei mai indfazneti dintre ei, Biblia nu era dect
o carte, ca orice carte.
In al doilea rand, negarea dogmei palcatului original 0 apoteoza liberei expansiuni morale 0 fizice a omului, care constitue
21

www.digibuc.ro

322

RENA$TEREA $1 REFORMA

tendinta esentiald a Renasterii, trebuia sd vinal In conflict cu

Reforma a cdrei doctrinal se caracterizeazd tocmai prin completa
restaurare a acestei dogme. Definirea riguroasd doctrinei catolice la Trento si a celei reformate la Geneva Impralstie ultimul
echivoc dintre umanisti i reformati. In fata injonctiunilor severe
ale Bisericii, umanistii se plead.' sau emigreazd. Calvin nu e mai
putin intolerant fata de libera cugetare decat Biserica romano-

catolicd : 0 el vede In ea erezia prin excelentd, pdcatul contra

Duhului Kant. Astfel Reforma sfarseste prin a nega principiul
dela care a pornit. Dar nu pentru totdeauna, cdci <4 departe de a
continua sa. fie o barierd inaintea spiritului Renaster, i era scris
sA devinal ea Insd0 atat de filosoficd hick s'ajungd un auxiliar
al acestui principiu i sa se confunde aproape cu el .

Rigorismul lui Calvin si defectiunile lui Luther n'au putut

opri deck vremelnic triumful final al libertaltii de gandire
de cercetare pe care Renasterea i Reforma 1-au descoperit i 1-au
transmis vremilor moderne.

Retrospectiv, se poate regreta cd Europa n'a evitat lungul

Inconjur prin care a trecut dela Renastere la cugetarea liberd .
Evident, frd cele doua sute de ani de neoscolasticism, cultura ar
fi azi mult mai Inaintatd. Printr'un joc reparator al imaginatiei,
Voltaire si Rousseau pot fi pusi In legalturd directd cu Rabelais
si cu Montaigne. Din nenorocire, e deajuns sd ne reamintim, In
primul rand, cd libera cugetare n'a fost toleratd In Italia cleat
atata vreme cat s'a mdrginit la o Oita, care n'a primejduit sistemul
dogmatic, ierarhia i resursele financiare ale Bisericii catolice.
Or, fdral ruina acestui sistem de privilegii, nu vedem cum s'ar fi
putut naste civiliza:tia modern direct din Renasterea italiand.
Curia pontificald nu era toatd Biserica roman-catolicd, i, oricat

www.digibuc.ro

323

REFORMA

de minatd de viciile ei interne am presupune-o, ea nu s'ar fi ldsat

deposedatd frd rezistentd de pozitia ei dominantd. E o naivitate s presupunem c ideile Renasterii italiene si-ar fi putut dez-

volta toate consecintele fdr s ajungd in conflict cu Biserica

romand. In al doilea rnd, toleranta, care e garaiitia i conditia
indispensabild a liberei cugetdri, n'a triumfat i nu putea triumfa
decat in urma insuccesului luptei de exterminare pe care Biserica
romano-catolicd o pornise contra celorlalte biserici rivale. Toleranta unei autoriati care ar putea sd nu tolereze nu e tolerantd.
Apelul la libertatea constntei s'a ndscut din persecutie, iar regimul de tolerantd si de libertate din esecul perscutiei. Libertatea

de cugetare e rezultatul unei lupte birdltoare contra celei mai

puternice forte de control si de opresiune pe care lumea a cunoscut-o vreodatd, si nu o mnd de umanisti egoisti i sceptici ar
fi putut infrange rezistenta ei.
La fanatismul pe care Biserica romano-catolicd l-a inspirat
milioanelor sale de credinciosi, minoritatea protestantd a opus

un fanatism si mai indarjit i mai ireductibil. Numai cu acest

pret a putut fi castigatd biruinta final/ a libertdtii. Sursa acestui
fanatism eroic a gdsit-o protestantismul in teoria justificdrii prin
credint i in proclamarea suveranitdtii absolute a lui Dumnezeu,

care din vesnicie ne predestineazI pentru fericirea sau pentru

osnda de veci, In locul principiului care a fd.cut din Biserica
romano-catolicd depozitara revelatiei divin imediate i absolute,
mijlocitoarea necesard intre Dumnezeu i om, protestantismul a
proclamat teoria care atribue mntUirea exclusiv lui Dumnezeu,

dar tocmai prin aceasta o ridicd peste nesigurantele faptelor

noastre milostive si-i d siguranta absolutd a comunitatii cu divinitatea. Crestinul in stare de gratie, i oricine sirntea in sufletul
sdu un elan generos i nobil avea dreptul sd se considere in stare

www.digibuc.ro

21*

324

RENASTEREA 51 REFORMA

de gratie, s'a dovedit ireductibil fat de orice presiune de earl.

Printr'una din contradictiile cele mai sublime ale naturii omenesti,
tocmai doctrina care nega libertatea i anihila vointa omeneascd
In fata absolutei suveranitti a lui Dumnezeu s'a dovedit cel mai

activ principiu de energie nesecatd si de virtute eroica.

Adevdratii intemeietori ai liberttii constiintei moderne n'au
fost amabilii sceptici ai Renasterii italiene, ci umilii ddraci, teatori i tipografi care au preferat sa moar pe rug dect a se
supund unor practici pe care constiinta lor le osndea. Libertatea
modernd a izvofit din puterea sufleteascd a acestor martiri ai
convingerior lor, care au murit pentru a nu minti, pentru a
nu minti fatd de ei 11100 .

E adevdrat cA protestantismul oficial a devenit la rndul sdu

o religie de autoritate. Regimul principiului cujus regio, ejus

religio n'a fost un regim de tolerantd 0 de libertate. Dar protestantismul n'a fost nicderi att de puternic inct sA exercite
un control asa de sever 0 de exclusiv ca al catolicismului. Pretutindeni el a dat loc la secte In care s'au refugiat cugetarea i religiositatea independentd. Apoi rivalitatea a trei confesiuni oficiale
care se excomunicau reciproc le-a discreditat pe toate. Nimic n'a
incurajat mai mult secta blestdrnatd i execrabild a libertinilor
si a naturalistilor cleat aceast rivalitate. Astfel rupnd unitatea

catolick protestantismul a frnt pentru totdeauna puterea de

control a catolicismului, i aceasta era prima conditie pentru for-

marea unei culturi autonome, intemeiate nu pe o sanctiune

transcendentd, ci pe valoarea sa intrinsecd i pe influenta sa
directd.

Dar rolul protestantismului in pregdtirea viitorului nu s'a

mdrginit la aceast actiune negativd. Cu toate cd indirect, el a
exercitat o puternicd infiuenta In domeniul politicii, dreptului,
www.digibuc.ro

REFOR.MA

325

familiei, economiei, tiintei i artelor. Dupd Luther, statul nu mai

e chemat sd legifereze pentru suilete. Puterea seculard nu poate
nici sa inspire credinta, nici sA savileascd necredinta. Aprarea

unei doctrine, a spus reformatorul Sbastien Caste Ilion, nu e

treaba autoritatii. Ce are aface sabia cu teoria ? Aceasta-i treaba
invdtdturii *. Limitnd actiunea statului 0 a Bisericii la sfera
lor proprie, stabilind o distinctie clard intre afacerile lumqti
chestiunile religioase, protestantismul a secularizat statul, 1-a
ridicat deasupra controverselor confesionale, i prin aceasta a
consacrat autonomia civi1i7aiei moderne. FL% ndoial, speriat
de consecintele incendiului social pe care 1-a aprins, Luther s'a
desmintit dupd rdscoala trdneasca din 1524-1525 0 a fdeut
apel la forta publicd, inaugurnd astfel politica de uniune intre
Biserica i statul lutheran. Dar in celelalte state, ca in Franta
in Anglia, unde calvinismul i diversele lui derivatii sectare (puritanism, metodism, quakerism) au rdmas in minoritate i deci in

opozitie cu biserica dominantd, ele au mentinut idealul separdrii puterii temporale i spirituale 0 al independentei lor fata
de stat. Se formeazd astfel ideea cA libertatea personald, in deosebi

convingerile religioase, constitue un domeniu rezervat de naturd

0 de Dumnezeu, In care Statul n'are dreptul sd intervind cu forta.
VI. ETICA PROTESTANTA I SPIRITUL CAPITALIST

Nu mai putin importantd a fost influenta protestantismului

In domeniul vietii economice. Aceast importanta nu std inteo
doctrind economicd, ci In consecintele indirecte care decurg din
pozitia centrald a protestantismului. Deplasnd notiunea mntuirii din domeniul vietii contemplative in mijlocul vietii de toate
zilele, Luther 0 Calvin reabiliteazd veata activd. In zadar Luther
a mentinut organizarea traditionald a societtii din timpul sau,.

www.digibuc.ro

326

RNATERPJ 1 REFORMA

iii zadar a prescris tolerarea nedreptdtii sociale : consecintele economice sociale ale principiului nu mai puteu fi impiedecate.

Max Weber, cercetnd problema esentei i formdrii capitalismului modern, a ajuns la concluzia ca spiritul capitalist care a
inlocuit inclinarea naturald spre repaos i lini0e cu pornirea nepo-

tolit spre activitate i c4tig, care-I face pe orn sclavul muncii

de dragul muncii, 10 are originea in notiunea protestantd, indeosebi
calvinistd, a datoriei. Ocupatia, dupd Sfnta Scripturd, spune Cal-

vin, inseamnd o stare 0 un fel de traiu legitime. Datoria, in orice

profesiune e ca fiecare
indeplineascd comtiincios functia
care i-a fost incredintatd. Astfel elatoria predicatorului e sa fie
bun predicator, a agricultorului sd fie bun agricultor, a meseriapilui sd fie bun meseria5, a negustorului sei fie bun negustor. Lenea i inactivitatea sunt ofense aduse lui Dumnezeu, care e principiu de activitate. Prin aceast glorificare i sanctificare a muncii,

calvinismul a introdus In viata modernd un nou ascetism, ascetismul muncii 0 al vocatiei profesionale, die Berufsaskese, care
produce munca rationald i sistematicd, munca disciplinata i frd

repaos, munca indeplinitd nu pentru indestularea trebuintelor,

ci de dragul muncii, munca pentru intensificarea muncii, munca,
In sfrsit, care e cea Mai puternicd afirmatie a valorii personaIe. Oricte alte forte ar fi colaborat la formarea capitalismului
modern, nu e desigur o intmplare, cA acesta s'a desvoltat mai
repede 0 mai complet in societatile impregnate de ideile calviniste.

In acest spirit de disciplina interioard

de actiune externd
std adevdrata putere de transformare 0 de reinnoire pe care o contine Reforma. Numai gratie lui, ideile fecunde ale Rena0erii,
critica istoricd i filologicd, metoda de investigatie experimentald, 0iintele naturale, au putut sA produed roadele pe care le

www.digibuc.ro

REFORMA

1327

contineau in mod virtual. Insusi idealul omului ridicat prin culturd si al unei comunitati de oameni uniti prin culturA, care a
fost realizat partial de Renastere, n'a putut patrunde in massele
largi ale poporului dect cu ajutorul protestantismului. Declardnd Biblia izvorul unic al revelatiei i temelia credintei i impunand fiecdrui credincios datoria sA-si facA o idee personald
despre invatatura crestin, protestantismul a pus bazele instruc-tiei publice in Europa. Calitatea de credincios implicnd pe aceea
de cititor, Bib lia devine o putere europeand de civilizatie i una
din principalele temelii ale culturii anglo-saxone. Apoi, prin interesul deosebit pe care toti reformatorii l-au ardtat instructiunii
poporului, protestantismul a creat acea miscare pedagogica durabilh din care s'a ndscut curentul luminat al secolului al XVIII-lea

si, in general, spiritul modern. Astfel Reforma, departe de a fi

insemnat protestarea energica a unor spirite inapoiate contra
Renasterfi a favorizat si a stimulat forte esentiale care trebuiau
sA ducA, cAtre sfrsitul secolului al XVIII-lea, la triumful civilizatiei intelectuale moderne.

www.digibuc.ro

CONCLUZIE

Conceptia unei Renasteri, produs al descoperirii antichittii,

a acreditat pnd in secolul al XIX-lea ideia c evul mediu n'a
fost dect o perioadd de intuneric si de barbarie, din care nimic
nu s'a continuat in epoca modernd i c civilizatia modernd
dateazd dela Renagere. Continuitatea dezvoltdrii popoarelor moderne a fost restabilitd prin reintegrarea evului mediu intre marile perioade ale civilizatiei moderne.
Ca toate fenomenele istorice, Renasterea a fost si ea conditionata de epoca precedentd. In cadrele Bisericii sau in afard de
ea, o vieatd naturald i intensa se desfasoard in evul mediu.
Cavalerismul cu idealul sdu de vieat veseld, burghezia cu preocuprile ei pozitive ridic afacerile lumesti pe planul
Antichitatea n'a fost nici ea descoperia in secolul al XV-lea.

In pile catolice, legdturile cu antichitatea n'au fost niciodatd

rupte. Limba latind a fost limba crturarilor, i autorii clasici au
fost cititi i admirati. Orict de lipsit de simt critic ar fi fost
aceastd admiratie, ea a fost puternic i fecundd. Ea a mentinut
vie curiozitatea pentru operele antice si a dispus spiritele pegtru
intelegerea critical de mai trziu.
Filosofia scolasticd, cu tot abuzul dialecticei, e departe de a
fi fost cu totul sterild; Fria tendinta sa de a reduce toate lucrurile
la o cauzd unicd, la Dumnezeu, evul mediu a obisnuit spiritul

www.digibuc.ro

CONCLUZD1

$29

omenesc sa caute un principiu de unitate in diversitatea fenomenelor si a pregdtit conceptul unei regulate conexiuni a tuturor
lucrurilor .

Renasterea se pregdteste neincetat din secolul al XI-lea, de

indatd ce, dupd invaziile normande, populatia se stabilizeazd
din nou i poate Incepe opera de reconstructie a civilizatiei.
Omenirea strange experiente pe care Incearcd mai intai sd le
pund de acord cu sistemul dogmatic al Bisericii. E opera filosofiei scolastice. Vine ins un moment cand punctele de vedere,
la care au dus experientele acumulate, apar ca incompatibile cu
principiile medievale. Descoperirea lui Columb d o desmintire
categoria intrepretdrii biblice despre lumea fizied i legitimeazd
toate cutezantele
Se poate deci vorbi de Renastere din momentul in care institutiile i principiile care, in evul mediu, dominaserd toad vieata
crestinitdtii occidentale, nu mai pot satisface nevoile materiale
si morale ale credinciosilor i stanjenesc libera desfsurare a
activitatii bor.

Sentimentul solidariat crestine care, la sfarsitul secolului

al XI-lea, impinsese sute de mii de credinciosi spre Orient pentru
liberarea Sfantului Mormant, sldbise in secolul al XV-lea bleat

un eveniment de insemndtatea cdderii Constantinopolului n'a

mai starnit nicio reactiune, iar in secolul urmdtor regele prea
crestin Francisc I nu ezia sa se uneascd impotriva adversarului
sdu, Impdratul, cu seful necredinciosilor. Ceea ce diferentiazd
evul mediu de Renastere nu e atat noutatea problemelor cat a
solutiilor care se dau problemelor eterne ale vietii si ale gandirii.
Imperiul romano-german, cea mai frumoasd institutie Wed
a evului mediu , nu mai e in secolul al XV-lea decat o amintire

sau o fictiune juridica, invocaa doar cand putea s consacre

www.digibuc.ro

830

RENAFIEREA I REFORMA

uzurpdri sau stdri de fapt. Chiar i in Germania, puterea imperiald e redusd la o fictiune de principii teritoriali. Tendintele de
concentrare i de organizare nu mai cautd s imbrdtieze toate
trile crestine, ci numai elementele cuprinse in acelai cadru
geografic. i pretutindeni monarhia se afirm ca instrumentul
cel mai eficace al concentrdrii. Pretutindeni vechile societti
feudale sunt inlocuite cu organizatii politice care meria deja numele de state i in care, asupra vechii notiuni de suzeranitate,
triumfd ideia modernd de suveranitate. Sprijinit pe burghezia
care are nevoie de ordine i pace, principele transformd monarhia feudald in monarhie ereditard i absolut ji isi impune
autoritatea peste datinile i institutiile locale.
Frontierele bleep sd se precizeze i, inluntrul lor, monarhia
tinde s substitue administratiei locale o birocaratie centralizatd,
dependentd direct de rege. Reinvierea dreptului roman, care pune
din nou in circulatie ideea romand a omnipotentei Statului, e un
simptom caracteristic al acestei evolut. Regele nu mai e seful
ierarhiei feudale primul dintre seniori ci personificarea vie
a Siatului. Vasalii lui nu mai sunt seniori aproape independenti
pe m(*ile lor, ci simpli supu0. Statul modern nu se mai intemeiazd pe relatiile complicate dela om la orn ale societdtii feudale,

ci pe ideea de natiune. Dupd alungarea Englezilor din Franta

dupd infrngerea ducelui de Burgundia nu mai sunt in Franta
nici Normanzi, nici Burgunzi, nici Flamanzi, nici Gasconi, nici
Provensali, ci numai Francezi.
In aceste state, limba populard fnlocuege treptat limba latind

dialectele locale. Ordonanta regard din 1539 declarl limba

francezd limbd oficiald ; armata, administratia i tribunalele sunt
obligate sd se foloseascd de limba francezd. Celelalte state urmeazd
exemplul. Reforma protestantd introduce limba nationald

www.digibuc.ro

CONCLUZIE

331

bisericd. In thnpul certurilor religioase, limba poporului a devenit un instrument de polemica nationald contra Romei. Pentru
a fi intelesi de popor, Luther si Calvin se folosesc de limba poporului. Afirmnd c fiecare credincios are dreptul sd se adreseze lui Dumnezeu In limba sa, ei au nationalizat rugciunea
si au acordat limbii vulgare o demnitate pe care n'o avusese
deal limba latind.
Inzestrate cu o puternic autoritate centrald, care calla s
coboare barierele interioare i sa impund in tot cuprinsul frontierelor aceleasi legi, aceeasi limb i aceeasi administratie, stateli moderne tind s formeze i uniati economice din ce In ce
mai inchise fatal de celelalte state.

Aceste transformdri se datoresc in primul rnd revolutiei

economice care a inlocuit economia naturald printr'o economie
intemeiat pe credit si pe bani. DesVoltarea comertului, ca volum
intindere, a desteptat forte care au transformat radical organizarea economicd, politicd, social i cultural a Europei occidentale. In primul rnd, cresterea comertului a favorizat
cresterea oraselor i formarea clasei urbane care se ocupd cu industria si comertul si care, prin importanta rolului sau economic,
a fcut din orase centrul energiilor i initiativelor care stApnesc
societatea moderna. Banul pe care morala medieval l-a considerat ca instrument al Diavolului a fost reabilitat si a devenit
stpnul atotputernic al societatii moderne.
Pe de altd parte, expansiunea comertului, protectia creditului
nevoile industriei eereau o puternica autoritate central, care
s asigure ordinea internd i sa sprijine, chiar i cu armele, interesele capitalului in afard. Descoperirile geografice i expansiunea

european In celelalte continente s'au fcut din imboldul comertului si sub egida nouilor monarhii,

www.digibuc.ro

332

RENMIEREA $1 REFORM.A

Aceeasi transformare in structura societatii. Nobilimea feudala i pastreaza preeminenta sociala, dar i pierde suprematia
politica i economica. Ea ramane clasa cea mai Ina lta si mai
respectata i continua sa se bucure de imense privilegii. Dar
conducerea politica i economica Ii scapa din maini. Ea pierde
dreptul de a bate moneda, de a ridica trupe si de a judeca in

chestiuni care ating ordinea publica. Moii1e ei nu mai sunt

intangibile pentru functionarii. regali. Conducerea economica
trece In mainile burgheziei, iar puterea politica se concentreaza
serveste la
In minile regelui care se serveste de burghezie
randul sau interesele. Desvoltarea comertului i renasterea industriei fac din burghezie clasa cea mai bogata i cea mai influenta,
chiar i atunci cnd aparentele sunt pentru preeminenta nobilimii.

Familia primitiva care cuprindea pe toti descendentii unui

strmos Inceteaza de a mai constitui celula sociald ; individul se
separa de ea si se emancipeaza. Proprietatea devine elementul
distinctiv al individului nu al familiei. Ajutat de avantagiile pe
care le confera proprietatea, individul birue prejudecdtile care II
puneau In stare de inferioritate fata de cleric si fall de nobil
cucereste, odata cu averea, influenta, consideratia i libertatea.
Acest elan spre o vieata mai complet si mai independenta se recunoaste, ca Inteo oglinda, In idealul de vieata anticd, care exalta
forta individuala, desvoltarea integrala a personalitatii i setea
de glorie, il gran disio dell'eccellenza, pe care 1-a simtit si Dante.
Antichitatea clasica a fost salutata cu entuziasm, fiindcd legitima revolta contra ingradirilor societatii medievale i opunea

autorittii bisericesti autoritatea unei doctrine tot gat de prestigioasa, dar intemeiata pe simtul comun.
Nu descoperirea antichittii a creat omul modern, ci
mull modern, crend in republicile comunale conditii de vie*

www.digibuc.ro

CONCLUZ1E

g88

asemanatoare cu acelea din cetdtile antice, a cbemat la o nou

vieatd lumea antia, filosofia, arta si literatura ei, intelese in sfdrsit
independent de dogma Bisericii.

Cu tot prestigiul de care s'a bucurat in timpul Renasterii

civilizatia antia, scepticismut, pdgnismul i ateismul au fost
fenomene reduse la cteva cazuri exceptionale, cum au fost al
lui Machiavelli, Guicciardini, Pietro Aretino.
In nici un domeniu spiritul Renasterii nu s'a exprimat inteun
mod mai desvrsit deat in acela al artelor plastice. Esentialmente artist, geniul italian a gsit in momentul acela unic concursul de imprejurdri necesare pentru ali afirma, in toatd plenitudinea, simtul profund al vietii reale, al miscdrii 0 al colorii.
Averile acumulate din toate pdrtile lurnii au pus la dispozitia
artelor mijloace bogate de care nu se pot dispensa. Patriotismul
local, gelos de tot ce poate mdri reputatia vecinului, a stimulat
constructia operelor monumentale care constitue gloria cea mai
purd a Renasterii italiene, cel mai mic centru urban vrea sd-si
aibd catedrala i palatul stlu comunal i, cum prosperitatea e
generald, nu e oras mai important care sd nu-si aibl echipa
scoala sa de artisti. Cele mai diverse curente pot astfel a se
manifesteze

s adnceasa experienta artisticd, 'And and

Roma, la inceputul secolului al XVI-lea, devine centrul vietii

artistice i combind, conform tendintei spre universal si spre
grandios a Bisericii, principalele stiluri inteo formula sintetia
generald, care se rezumd in ridicarea realittii la un tip ideal
prin eliminarea a tot ce nu e bun, frumos i nobil. Catedrala
Sfntului Petru e expresia cea mai completd a acestei conceptii.
In Franta, Germania si Olanda, sub impulsul unor forte analoage
artele plastice ajung la un inalt grad de desvoltare, care ar fi fost
atins chiar independent de influenta italian.

www.digibuc.ro

834

IttNA$TEkEA $1 IttFORMA

Gratie activitatii artistice i literare, sentimentele pe care

experienta zilnied le-a starnit i in omul medieval, dar pe care
Biserica. le-a proscris, se cristalizeaza i devin constiente in omul
Renasterii. Prin simplul fapt al expresiei, capacitatea de bitelegere i puterea de reprezentare a individului se largesc necontenit, i in acest impuls dat cugetarii sta meritul intelectual al

Renaster. Antichitatea, inteleasa acum in esenta ei intima,

comunica secretul artei de a exprima, i daed noul sentiment al
vietii 0 al naturii s'a dovedit asa de fecund e ca el a fost desco-

perit deodata cu notiunea artei. Aceasta notiune a fost marea

achizitie a Renasterii, parghia care a multiplicat indefinit forta
spiritului, revelandu-i arta de a demonta i analiza propriile sale
resorturi interne. Aceasta descoperire a fdcut din Italienii Renasterii diplomati i artisti incomparabili. Relatiile ambasadorilor
fiorentini i venetieni sunt modele desavarsite de analiza psihologica. Pentru ei individul prezinta interes ca ffinta vie, nu ca
umbra trecdtoare de pe pamant spre cer . Omul devine din
Stimuland acest
nou pentru orn un s.ubieet demn de studiu
studiu, operele literaturii clasice au facut in adevdr pe oameni
mai completi, iar miscarea intelectuald din timpul Renaster a
meritat numirea de umanism.
Intr'un euvant, Renasterea e o perioada de tranzitie, in cursul
cdreia structura societatii se modified prin formarea burgheziei
prin emanciparea claselor rurale, situatia politica se schimba
prin aparitia statelor nationale, iar cultura s laicizeaza at:at prin
scopul pe care si-1 propune, cat i prin elementele care o reprezinta. In opozitie cu aspectul cu coneeptia vietii medievale, un
nou ideal de viata, mai liber i mai rational, se afirma, inrudit
cu conceptia vietii antice i intemeiat pe increderea in natura
omeneasca

i in puterea ratiun. Importanta acestei perioade

www.digibuc.ro

coNctoztE

835

sta mai putin in valoarea si multimea cunostintelor castigate,

cat in impulsul spe care I-a dat spiritului omenesc, in proclamarea independentei intelectuale si in Indemnul spre cugetarea
personal si originala. Renasterea a creat conditiile esentiale ale culturii moderne, si consecintele acestei creatii dureazd si azi.

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERS

OPERE GENERALE

The Cambridge Modern History s, vol.

Cambridge, 1904-1919.
CALMEnt, J., L'laboration du monde moderne. Paris, 1934.
Sta, H. si REBILLON, A., Le XVI-e sicle. Paris, 1934 (Col. Clio s).
VANDER LINDEN, L'hgmonie europenne. Priode italo-espagnole. Paris,
1936. (Col. Histoire du monde s).
HAUSER, H. si RENAUDET, A., Les dbuts de l'ge moderne; La Renaissance

et la Reforme, ed. II. Paris, 1938. (Col. Peuples et civilisations ).

Propyliien Weltgeschichte, vol. IVV. Berlin, 1930-1932.
IORGA, N., Essai de synthse de l'histoire de l'humanit. Vol. III: poque moderne. Paris, 1928.
RANKE, L. von, Die Rmischen Plipste, ed. Phaidon, Viena.
PASTOR, L. von, Geschichte der Plipste seit dem Ausgang des Mittelalters.

13 vol. Freiburg, 1926-1929.

CAPITOLUL I

PROBLEMA RENASTERII

La operele analizate in acest capitol se va aduga bibliografia consacrat

umanismului (cap. VI) si urmatoarele:
ANAGNINE, Euo, Il problema del Rinascimento (Nuova Rivista Storica, 1934).
BARON HANS, Renaissance in Italien (Archiv fr Kulturgeschichte, vol. XXI).
PHILIPPI, AD., Begrlff der Renaissance. Leipzig, 1912.

www.digibuc.ro

337

BIBLIOGRAPIE

CAPITOLUL fl

RENA$TEREA ECONOMICA
ASHLEY, W., Histoire et doctrines conomiques de l'Angleterre, trad. fr., Paris,
1900; L'volution conomique de l'Angleterre, trad. fr., Paris, 1925.
CLAPHAM, J. H., The economic development in France and Germany (1815
1914). Cambridge, 1921.
CUNNINGHAM, W ., The growth of English industry and commerce in modern

times, ed. III, 1895.

DAVIDSOHN, R., Geschichte von Florenz. Forschungen zur Geschichte von Flo-

renz, 4. vol. Berlin, 1896-1908.

DES MAREZ, G., La lettre de foire a Ypres au XHI-e sicle. Bruxelles, 1901;
L'organisation du travail a Bruxelles au XV-e sicle, Bruxelles, 1904.
DOPSCH, A., Wirtschaftliche und soziale Grundlagen der europischen Kul-

turentwicklung, 2 vol. Wien, 1918-1920.

DOREN, A., Studien aus der Florentiner Wirtschaftsgeschichte. Stuttgart,
1901.
Das Florentiner Zunftwesen vom XIV-ten Jahrhundert zum
XVI-ten Jahrhundert. Stuttgart, 1908.
DOUCET, R., Le grand parti de Lyon (Revue historique, 1933, pp. 475-513).
EHRENBERG, R., Das Zeitalter der Fugger, 2 vol. Jena, 1896.
ESPINAS, G., L'industrie dans la Flandre franaise au moyen age, 2 vol. Paris,
1923.

HARING, CL., Trade and navigation between Spain and Indies in the time of

the Hapsburgs. Harvard economic studies, 1918.

HAUSER, H., Travailleurs et marchands de l'ancienne France. Paris, 1920;
Ouvriers du temps pass. Paris, 1899; Les origines du capitalisme moderne en France. Paris, 1931.
KUMMER, J. Russische Wirtschaftsgeschichte. Jena, 1921.
Allgemeine Wirtschaftsgeschichte. 2 vol., Mnchen-Berlin, 1928.
LEVASSEUR, E. Histoire des classes ouvrires et de l'industrie en France, avant

1789, ed. II, 2 vol. Paris, 1901; Histoire du commerce de la France.

2 vol. Paris, 1911.
Linotv, E., Economic history of England, vol.
London, 1931.
LUZZATO, G., Storia economica. Eta moderna. Padova, 1934.
NAun, W., Die Getreidehandelspolitik der europischen Staaten vom XH-ten
bis zum 'XVIH-ten Jahrhundert. Berlin, 1896.

www.digibuc.ro

22

Itt4AVF.REA I RubitmA

338

PERUZZI, L. S., Storia del commercio e dei banchieri di Firenze in Wild

il mondo conosciuto dal 1200 al 1345. Firenze, 1868.
Les dmocraties
PIRENNE, H., Histoire de Belgique, 7 vol. 1926-1932.
urbaines aux Pays-Bas. Paris, 1912.
ROOVER, R. de, Aux origines d'une technique industrielle; la formation et
l'expansion de la comptabilit partie double (in Annales d'histoire
conomique et sociale, 1937, pp. 171-193, 270-298).
SAYOUS, A. E. Les changes de l'Espagne sur l'Amrique au XV.Pe siecle. (In
Revue d'Economie politique, (1927), pp. 1417-1443). Les procds
de paiement et la monnaie dans l'Amrique espagnole du XVI-e sicle.

(In Revue conomique internationale, (1927), pp. 271-304).

SCHKAFF, EUG., La question agraire en Russie. Paris, 1922.
SAEORI, A., La crisi delle compagnie mercantili dei Bardi e dei Peruzzi. Fi-'
renze, 1926.
SCHUERMANN, L.. Die Fugger als Montanindustrielle in Tirol und Keirnten.
Mnchen, 1928.
SfE, H., L'volution commerciale et industrielle de la France sous l'Ancien
Rgime. Paris, 1925.
SIEVEKING, H., Genueser Finanzwesen mit besonderer Beriicksichtigung der
4( Casa di San Giorgio , 1899.
SOMBART, W., Der moderne Kapitalismus, 4 vol. Mnchen, 1922.
STRIEDER, J., Studien zur Geschichte kapitalistischer Organisationsformen.
Mnchen, 1925.
TAWNEY, R. H., The agrarian problem in the XVIth century. London, 1912.
Religion and the rise of capitalism, ed. Pelican Books, 1938.
FANFANI, A., Le origini dello spirito capitalistico in Italia. Milano, 1933.
Cattolicismo e protestantesimo nella formazione storica del capitalismo.
Milano, 1934.
TROELTSCH, ERN., Die sozialen Lehren der christlichen Kirchen und Gruppen.
Tbingen, 1912.
UNwnl, C., The industrial organisation in the XVIth and XVIIth centuries, 1904.

VIGNE, M. La banque Lyon du XV-e au XVIH-e siecle. Paris et Lyon.

1902.

WEBER, M., Die protestantische Ethik und der Geist des Kapitalismus. Tbingen, 1934.
WEITNAUER, A., Venezianischer Handel der Fugger. Mnchen, 1931.

www.digibuc.ro

339

HMLIOGR.AFThl

CAPITOLUL IV

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE
ABBOTT, W. C., The expansion of Europe, 2 vol. London, 1925.
BAKER, T. N. L., History of geographical discovery and exploration. London,
1931.

DESPREZ, EUG., Les grands voyages .et les grandes dcouvertes jusqu' la fin

du XVIH-e sicle. Paris, 1930.

ERRERA, F., L'epoca delle grande scoperte geografiche. Milano, 1902.
FRWDERICI, G., Der Charakter der Entdeckung u. Eroberung Amerikas, 3 vol.
Stuttgart, 1925-1936.
GALLOIS, L., Les gographes allemands de la Renaissance. Paris, 1890.

GON-rRea, S., Das Zeitalter der Entdeckungen. LeipzigBerlin, 1919.

HARRISSE, H., Chr. Colomb devant l'histoire. Paris, 1892.
JANNI, E., Das Leben des Columbus. Berlin, 1925.
HUMMERICH, Fr., Quellenuntersuchungen zur ersten Indienfahrt Vasco da Gamas.

Mnchen, 1897.
Vasco da Gama und die Entdeckung des Seeweges
nach Ostindien. Mnchen, 1898.
KIRKPATRICK, F. A., Les conquistadors espagnols. Paris, 1935.
PESCHEL, O. G., Geschichte des Zeitalters der Entdeckungen. Stuttgart, 1856.
REIN, T., Zur Entdeckungsgeschichte Amerikas. Leipzig 1892.
Die euro-

pische Ausbreitung iiber die Erde. Potsdam, 1931.

Rn R, C., Geschichte der Erdkunde und der Entdeckungen, ed. II, Berlin, 1880.
RUGE, S., Geschichte des Zeitalters der Entdeckungen. Berlin, 1881.
TERAN, F. B., La naissance de l'Amrique espagnole. Paris, 1930.
WASSERMANN, J., La vie de Christophe Colomb. Paris, 1930.
CAPITOLUL III

FORMAREA STATELOR MODERNE $1 RAZBOAILE PENTRU SUPREMATIA ASUPRA ITAL1EI

CAuarrt-DtpaEz, L'Europe occidentale de la fin du XIV-e sicle aux guerres
d'italie. Paris, 1938.
DODU, G., Les Valois. Paris, 1934.
DOUCET, R. tude sur le gouvernement de Francois l-er dans ses rapports avec

le Parlement de Paris. 2 vol. Paris, 1921-1926.

www.digibuc.ro

22*

340

RENA$TEREA I REFORMA

DUPONT-FERRIER, G., La formation de l'tat franais et de l'unit franaise. Paris, 1929.

FLACH, T., Les origines de Pancienne France, 4 vol. Paris, 1866-1904.
LEMONNIER, H., Charles VIII, Louis XII, Franois I-er (in LAVISSE, Histoire

de France, vol. V).

LONGNON, AUG., La formation de l'unit franaise. Paris, 1922.
PETrr-Dur)aws, CH., La monarchie fodale en France et en Angleterre. Paris,
1933.

VIOLLET, P., Histoire des institutions ...de la France. 3 vol.

Paris, 1890

1903.

BRANDI, K., Charles-Quint. Paris, 1939.

. BRUCHET, M., Marguerite d'Autriche. Lille, 1927.
ERCOLE, Da Carlo VIII a Carlo Quinto. Firenze, 1932.
RASSOW, P., Die Kaiseridee Karls V. Berlin, 1932.
LAMPRECHT, K., Deutsche Geschichte, vol. V. Berlin, 1894.
WIART, CARTON DE, Marguerite d'Autriche, une princesse de la Renaissance.
Paris, 1934.
WINDELBAND, W., Die auswrtige Politik der Grossmtichte in der Neuzeit.
Essen, 1936.
HACKETT, F., Henri VIII. Paris, 1930.
NEALE, Queen Elisabeth. London, 1933.
POLLARD, A. F., The reign of Henry VII, vol. 3, London, 1913.Henry VIII.
Wolsey, ed. II, London, 1939.
London, 1905.
POWELL-TOUT, Histoire d'Angleterre. Paris, 1932.
PRENTOUT, H., Histoire de l'Angleterre. Paris, 1932.
STIRLING TAYLOR, C. R., A modern history of England, 1495-1932. London,
1932.

ALTAMIRA, R., Histoire d'Espagne. Paris, 1931.

BALLESTEROS, A., Histoire d'Espagne. Paris, 1928.
HAMER, K., Geschichte Spaniens unter den Habsburgern. vol. 1. Berlin, 1888.
KLEIN, J. The mesta (1273-4836). Cambridge, 1920.

L'Espagne sous Ferdinand et Isabelle. Paris, 1892.

MERRIMAN, R. B. The Rise of the Spanish Empire, 3 vol, New-York, 1918
MARAJOL, T. H.,
1928.

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAPIE

341

CAPITOLUL VI-VII

UMANISMUL
AREZIO, L., Rinaicimento, Umanesimo, Spirito Moderno, (In Nuova Antologia o 1 luglio, 1930).
BARON, H., Renaissance in Italien ( Archiy f. Kulturgeschichte ). Leipzig,

u. Berlin, 1930, I, 1931, 2, 3.

BARON, H., Das Erwachen des historischen Denkens. Humanismus des Qattrocento. (In Historische Zeitschrift , CXLVII).
BAUDRILLART, MGR. A., L'Eglise catholique, la Renaissance et le protestantisme. Paris, 1905.

BOURCIER. Les mmurs et la socit polie la cour de Henri II. Paris, 1932
BRANDI, K., Die Renaissance in Florenz u. Rom. Leipzig, 1910; ed. Teubner,
1927.

BuRnACH, K., Reformation, Renaissance. Humanismus. Berlin, 1918.

CASSIRER, E., Individuum u. Kosmos in der Philosophie der Renaissance. Berlin, 1927.
CHAMARAD, H., La Plelade, 2 vol. Paris, 1939.
Les origines de la posie

frangaise de la Renaissance. Paris, 1922.

CLERVAL, A., Les coles de Chartres au moyen tige du XV-e au XVI-e sicle.
Paris, 1921.
DE RUGGIERO, R., Rinascimento, Riforma, C'ontroriforma, 2 vol. Bari. 1930.
ERCOLE, F., Dal Comune al Principato. Firenze, 1929.

arm, A. C., The decline of the Medieval Church., 2 vol. London, 1930.
FUNCK-BRENTANO, F., La Renaissance. Paris, 1935.
GERHART, E., Les origines de la Renaissance en Italie. Paris, 1879.
GEIGER, E., Renaissance u. Humanismus in Italien u. Deutschland. Berlin,

1882; trad. ital. Firenze, 1891.

GENTILE, G., La concezione umanistica del mondo ( Nuova Antologia ,1931).

GILSON, E., La signification historique du thomisme. (In Etudes de philosophie mdivale ). Strasbourg, 1921.
GUIRAUD, J., L'glise romaine et les origines de la Renaissance. Paris, 1920.
HASKINS, G. H., The Renaissance of the twelfth century. Cambridge, 1927.
HASSE, K. P., Die italienische Renaissance. Ein Grundriss der Geschichte ihrer
Kultur, ed. II, Leipzig, 1925.

www.digibuc.ro

RENASTEREA I REFORMA

342

HAUSER, H. et RENAUDET, A., Les dbuts de l'ge moderne. La Renaissance

et la Rforme, ed. IL Paris, 1938.

HAusER, H. La modernit du XVI-e sicle. Paris, 1930.
HEFELE, G., Zum Begriff der Renaissance. (a Historisches Jahrbuch XLVX,
1929, 3).
HESS, HANS, Die Naturanschauung der Renaissance in Italien. Leipzig, 1924.
HESSE, KARL, Die italienische Renaissance. Leipzig, 1925.
Hoswm..o, E., Humanismus u. Europtiertum. In t Neue Schweizer Rundschau
1930.

HUIZINGA, J., Das Problem der Renaissance. In Wege der Kulturgeschichte

Mnchen, 1930.
JOACHIMSEN, P., Aus der Entwicklung des italienischen Humanismus. In a Hist.
Zeitschr. , 1920, pp. 180-233.
KOTH, HALDAN, Le problme des origines de la Renaissance. In Revue de
Synthse historique 2 1924, pp. 107-116.
MAISON, A., Erasnie. Paris, 1933.
MARTIN, A., Mittelalterische Welt- u. Lebensanschauung im Spiegel der Schriften
C. Salutati. Mnchen, 1913. Peripetien in der seelischen Entwicklung

d. Renaissance. Petrarca u. Machiavelli. In Deutsche Vertj. Schr. f.

Lit. Wiss. u. Geistesgeschichte , 1927, pp. 456-484.
Petrarca u. die Romantik d. Renaiss. In Hist. Zeitsch. * 1928, pp.
328-344. Soziologie der Renaissance. Stuttgart, 1932.
MICHEL, P. A., Un idal humain au XV-e sicle. La pens& de L. B. Alberti.
1404-1472. Paris, 1920.
MICHELET, J., Introduction la Renaissance, in a Renaissance et temps moder-

nes , Paris, 1855-1867.

MONNIER, F., Le Quattrocento. Paris, 1901.
MOURRET, L. P., La Renaissance et la Rforme, trad. Bloud y Gay, Paris,1921.
NEUMANN, K., Byzantinische Kultur u. Renaissancekultur. In Hist. Zeit-

schr. 91, 1903.

OTErEA, A., Francois Guichardin. Sa vie publique et sa pense politique.
Paris, Picart, 1926, 1 vol. in-8, XXVII-393 pag. Lettere inedite
di Francesco Guicciardini a Bartolomeo Lanfredini. Dall'Assedio di
Firenze al secondo convegno di Clemente VII e Carlo Quinto. (28
Giugno 1530f Dicembre 1532). Con introduzione e note. Aquila,
1927.

Consideratii asupra genezel ji spiritului Renafterii. Minerva ,

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIB

343

TO, 1929. Renafterea # Reforma. 4 Minerva*, Iasi, 1929. Omul

ideal al Renasterii In opera lui Francesco Guicciardini. *Minerva.,
Iasi, 1928. Riizboaiele religioase 'in Franfa # Geneza, idell de tole-

rang. Revista Fundatiilor Regale, 1 Iunie, 1937,

NORDSTRM, J., Moyen-tige et Renaissance. Paris, 1933.

PATER, W., Il Rinascimento. Napoli, 1921.

PLATTARD, J., La Renaissance des Lettres en France. Paris, 1938.
RENAUDET, AUG., Erasme, sa pense religieuse et son action, 1815-1521.
Paris, 1926.

Rossi, V., La formazione storica del Rinascimento italiano. Roma, 1914.

SABBADINI, R. ll metodo degli umanisti. Firenze, 1920.
SCHERILLO, M., Il Rinascimento. Milano, 1926.
SCHNEIDER, F., Rom u. Romgedanke im Mittelalter. Mnchen, 1926.
Zur Sozialen Genesis der Renaissance. In e Wirtschaft u. Gesellschaft e,

Frankfurt a. M. 1924, pp. 399-415).

SICILIANO, ITALO, Medio Evo e Rinascimento. Milano, 1934.
SYMONDS, S. A., Renaissance in Italy. London, 1900.
TOFFANIN G., La fine dell'umanesimo. Torino, 1920.
Che cosa fu l'umanesimo. Firenze, 1928.

I/ Cinquecento. Milano, 1930.

Storia dell'umanesimo (Dal XIII al XVI secolo). Napoli, 1933.
TROELTSCH, ERN., Il protestantesimo nella formazione del mondo moderno,

trad. G. Sanna. Venezia, 1928.

VILLARI, P., Niccol Machiavelli e i suoi tempi, 3 vol. Milano, 1940.
WALSER, E., Gesammelte Studien u. Ggistesgeschichte der Renaissance. Basel,
1932.

WEISBACH,W., Renaissance als Stilsbegriff 4 Hist. Zeitschr.*, 1919, pp. 250-80.

WERNLE, P., Renaissance und Reformation. Tbingen, 1912.

CAITOLUL VII i IX

RENASTEREA ARTISTICA
OPERE GENERALE

AUBERT, M., Histoire universelle de l'art. Paris, 1931-1932.

DVORAK, M., Geschichte der italienischen Kunst im Zeitalter der Renaissance, 2 vol., Mnchen, 1927.

www.digibuc.ro

RENA5TEREA $1 REFORMA

344

Grundriss der Kunstgeschichte. 5 vol. Stuttgart, 1904-1907.

MICHEL, A., Histoire de l'art. depuis les premiers temps chrtiens jusqu' a
nos jours, 17 vol., Paris 1905-1908.
Miiivrz, EUG., Histoire de l'art pendant la Renaissance, 3 vol., Paris
1889-1895.
REAU, L., La Renaissance. L'art moderne. Paris, 1936.
REINACH, S., Apollo. Histoire gnrale des arts plastiques. Paris. f. d.
Li.YEIKE, W.,

SPRINGER, A., Handbuch der Kunstgeschichte, 5 vol., ed. 120, Leipzig, 1936.

VENTURI, AD., Storia dell'arte italiana, vol. WVIII Milano, 1906-1924.

ARHITECTURA
BAUM, J., Baukunst u. dekorative Plastik der Frhrenaissance in Italien.
Stuttgart, 1920. Trad. ital. Firenze, 1926.
BEZOLD, F., von, Die Baukunst der Renaissance in Deutschland. Leipzig, i908.
CUMMINGS, CH. A., A history of Architecture in Italy to the dawn of the

Renaissance, ed. II, 2 vol., London, 1928.

GEBELIN, FR., Les chteaux de la Renaissance. Paris, 1937.
Gamic, G. Die Kunst der Renaissance in Deutschland. Propylen, Berlin, 1928.
HORST, C., Die Architektur der deutschen Renaissance. Berlin, 1928.
Lomcomsla, G., Les Sangallo, leur vie, leur teuvre. Paris, 1934.
MICHEL, P. H., Un idal humain du XV-e sicle. La pens& de Leo-Battista
Alberti, 1404-1472. Paris, 1930.
REYMOND, M., Brunelleschi et l'architecture italienne au XV-e sicle. Paris,1912.
SCHUBRING, P., Die Architektur der italienischen Frhrenaissance. Mnchen,
1923.

VAISSIERE, P. de, Le chateau d'Amboise. Paris, 1935.

VENTURI, AD., Filippo Brunelleschi. Roma, 1932.

SCULPTURA

BODE, W., Die italienische Plastik. Ed. III, Berlin, 1910.

COLASANTI, A., Donatello. Paris, 1931.
FREY, K. Michelangelo. Buonarrotti, sein Leben u. seine Werke. Berlin, 1907.
GIUMM H., Michelangelo et son temps. Paris, 1934.

www.digibuc.ro

BIELIOGRAFIE

345

KRIS, ERN., Meister u. Meisterwerke der Steinschneidekunst in der italienischen

Renaissance. Viena, 1931.

MAU, L., Peter Vischer et l'cole franconienne. Paris, 1909.

ROLLAND, ROMAIN, La vie de Michel-Ange. Paris, 1925.
SCHLOSSER, J. von, Lorenzo Ghiberti, Viena, 1934.

PICTURA
ALAZARD, T. Le Prugin. Paris, 1927.
BfRENCE, F., Lonard de Vinci. Paris, 1938.
BERENSON, P., Les peintres italiens de la Renaissance. Paris, 1935.

BODE, W. Sandro Botticelli. Berlin, 1921.

CARRA, C., Giotto. Paris, 1927.
DEUTSCH, N.,
Deutsche Malerei des XVI-ten

Jahrhunderts.

Berlin

1935.

FIACCO, G., L'arte di Andrea Mantegna. Bologna, 1927.

GRIMM, H., Das Leben Raffaels, ed. IV, Stuttgart, 1903.
GRONAU, G., Bellini. Berlin, 1930.
Tiziah. Berlin, 1900.
HAUTECOEUR, L., Les primitifs italiens. Paris, 1931.
HOFFMANN, V., Michelangelo. Augsburg, 1927.
JACOBSEN, E., Umbrische Malerei des XIV-ten, X V-ten u. XVI-ten Jahrhunderts. Strassburg, 1914.
LA TOURETTE, G. de, Leonard de Vinci. Paris, 1932.
MESNIL, T., Massaccio et les dbuts de la Renaissance. Haga, 1927.

PrrrALDNDA, M., Il Tintoretto. Bologna, 1925.

Ricci, C., Corrge. Paris, 1930.

SALMI, M., Masaccio. Paris, 1934.
SCHERER, V., Drer, ed. IV, Stuttgart, 1928.
SCHNEIDER, R., La peinture italienne des origines au XV-e sicle. Paris,
1929.

STEIN, W., Holbein. Berlin, 1929.

TOESCA, P., La pittura fiorentina del Trecento. Firenze, 1929.
VENTURI, L., Le origini della pittura veneziana. Venezia, 1907.
WALDMANN, E., Tizian. Berlin, 1923.
WLFUN, H., Die Kunst Albrecht Diirers, ed. V, Mnchen, 1926.

www.digibuc.ro

346

RENASTEREA 51 REFORMA

CAPITOLUL X

REFORMA

REFORMA LUTHERANA
Studiul asupra Reformei i asupra lui Luther incepe cu Reforma. Dar
cea mai mare parte a operelor care dateazd din aceastd epoch' sunt opere de

polemicd, atacuri violente contra autorior schismei sau replici tot asa de
violente din partea acestora. Studiul critic al Reformei incepe abia in secolul
al X1X-lea, cnd s'a dat cea dint.% editie monumentala a operelor lui Luther
si ale principalilor si colaboratori. Inceput la Erlangen si Frankfurt in 1826,
ea a fost terminatA in 1857, in 67 de volume in 8.-Aceast editie a fost cornpletat dela 1829 panA la 1873 prin. alte 33 de volume, continnd operele
latine ale reformatorului.
Un comitet de istorici a intreprins la 1883 publicarea unei noui editii a
operelor lui Luther in ordine cronologicA i dup cele mai riguroase exigente
ale criticei moderne. Aceast editie cu introduceri critice, cu note si cu ilustratii e azi aproape terminat i nurnArd peste 60 de volume in 40 . Para lel
cu aceast editie a fost intreprinsA colectionarea i publicarea scrisorilor
lui Luther. Aceste diverse publicatii au dat un puternic impuls cercetrilor
expunerilor sistematice.
Dupa unele cercetri In Franta, de exemplu ale lui Mignet i Michelet,
care cei dintAi arat importanta extraordinarA a Reformei asupra desvoltdrii

istoriei moderne, directia miscdrii e luat de Germani si ea va ramne in

posesiunea bor. Ranke inaugureaza metoda stiintificA i da, In Deutsche Geschichte im Zeitalter der Reformation (1839-1847), un model de critic& a
textelor autentice si de expunere obiectiv. Ranke nu se preocupA ins& de originile Reformei; lacuna aceasta a fost umplutA de FI,ATHE (Geschichte der
Vorliiufer der Reformation, 1835-1836) si ULLMANN (Reformatoren vor der
Reformation, 1841-1842).
Acestor studii le urmeaz o serie de monografii excelente consacrate principalelor personalitdti i evenimente din timpul Reformei: studiul lui Feugere
asupra lui Erasm; ale lui Strauss si Boeking asupra lui Ulrich von Hutten, al

lui Geiger asupra lui Reuchlin; al lui Woltmann asupra lui Holbein si al lui
Springer asupra lui A. Drer. Janitschek sintetizeazA rezultatele cercetdrilos

www.digibuc.ro

BIBLIOGR.AFIE

347

asupra micArii artistice in Geschichte der deutschen Malerei (1890). Pamfletele i foile volante, ga de caracteristice polemicilor din secolul al XVI-lea,
au facut obiectul unei serii de studii ale lui Bauer 0 Weller (1872). Aspiratiile
sociale i politice ale umanitilor au fost studiate de Voigt (1859), Lechler
(1873), Gothein (1878), Keller (1885) 0 ADLER, Die Organisation der Zentralverwaltung unter Kaiser Maximilian I (1886).
Monografii asupra lui Luther au publicat de Wette (1825-1826), Seidemann

(1859), Burckhardt (1886).

Rezultatul la care au condus aceste studii diverse au fost recapitulate
concentrate In operele fundamentale ale lui THEODOSIUS HARNACK, Luthers

Theologie (Erlangen, 1862-1886) 0 Jumus KsnINT, Luthers Theologie in

ihrer geschichtlichen Entwicklung, 2 vol. Stuttgart, 1863. Vieata 0 opera lui
Luther au inspirat monografiile clasice ale lui KSTLIN, Luther, sein Leben
und seine Schriften, 2 vol. Elberfeld, 1875 ; Max LENZ, Martin Luther,
1883; TR. KOLDE, Martin Luther, eine Biographie. Gotha, 2 vol. 1889. In
sfarit, A. ERBERGER, Martin Luther in kulturgeschichtlicher Darstellung. Berlin,

1895-1919. F. KuirN, Luther, sa vie, son muvre, 3 vol. 1883-1884, pune la

indemana publicului francez rezultatele cgtigate de eruditia germana. Aceste
monografii dau despre Luther o imagine care a devenit clasica 0 a intrat in
toate manualele colare. Ea parea, pana. la 1904, definitiv constituita. Cameteristica comuna a acestor monografii e ca. aproape toate ii lump expunerea
cu afilarea faimoaselor teze ale lui Luther pe portile bisericii dela Wittenberg. Asupra evenimentelor anterioare anului 1517, toti istoriografii lui Luther treceau repede. E adevarat ca. ei nu prea aveau mijlocul sA cunoasca

experientele personale ale lui Luther dinainte de actul revolutionar dela

Wittenberg. Singurele urme scrise erau un curs asupra psalmilor tinut
intre 1513 0 altul asupra Epistolei apostolului Pavel catre Galateni dela
1515-1516, insemnari rudimentare in care ar fi fost temerar sa se caute
elementele unei doctrine sistematice. Predicele asupra decalogului tinute dela
mijlocul anului 1516 pana la inceputul anului 1517 nu contineau nimic ori-

ginal, iar cele cateva scrisori ale lui Luther datand din perioada aceasta
erau prea razlete, prea fragmentare, pentruca sa se poata intrevedea psihologia autorului. Astfel perioadei din 1517 la 1521 i se acord o importanta
covaritoare: calatoria la Roma, vanzarea indulgentelor, mizeriile vietii
de copil, de student, de calugr 0 de profesor ale lui Luther, toate acestea, pri-

vite prin marturisirile retrospective pe care Luther batran ni le-a lasat in

www.digibuc.ro

348

RENA$TEREA SI REFORMA

vestitele sale Tischreden, formau elementele esentiale ale explicarii ideilor

conduitei Reformatorului.
Aceste rezultate, care pareau definitiv castigate, au fost, la inceputul secolului al XX-lea, puse in discutie i contestate in insesi postulatele lor fundamentale. In 1899 profesorul J. Ficker a descoperit la Roma copia unui manuscris

al cursului lui Luther asupra Epistolei ctre Romani din 1515-1516, provenind dela Biblioteca palatina din Heidelberg, transportata la Roma in timpul razboiului de trei zeci de ani. In acelasi timp i in acelasi loc, Ficker
gasi comentariile lui Luther asupra Epistolei catre Tit (1516) si asupra Epistolei

dire Evrei (1517). Aceast descoperire, adaugata la notele lui Luther pe

marginea operelor fericitului Augustin, Pietro Lombardo, Anse 1m si Tauber

care se coboard la 1509, gasite la 1889-1890, in cursul asupra Epistolei

ate Galateni (1516), asupra psalmilor (1513-1515), cunoscute Inca din 1885,
arunca o vie lumina asupra desvoltarii intelectuale a lui Luther pana in 1515.
Mai ales cursul asupra Epistolei catre Romani prezint un interes deosebit.
Aici se er faimosul text care a servit ca punct de plecare teologiei lutherane:
credem cd omul se izbdveste prin credinid frd indeplinirea poruncilor Legii.

Textul arata ca Luther a fost condus de apostolul Pavel la teoria izbavirii

prin credinta pe care o poseda deja din 1516. Continuandu-si cercetrile,
Ficker a descoperit manuscrisul original al cursului la Biblioteca din Berlin
si in 1908 1-a publicat sub titlul Luthers Vorlesungen ber den Rmerbrief,
1515-1516. Cursul aceasta, viu, interesant, original opera de geniu cioplita dintr'o bucatd permite reconstructia sigura a evolutiei religioase
a lui Luther pana la 1517. Primul care a tratat-o a fost HarNatcx SUSE DENIFLE,

sub-arhivar la Vatican. El a publicat la 1904 o carte Luther und Luthertum

in der ersten Entwicklung quellenmssig dargestellt, 2 vol. Mainz, 1904-1906,
care a. produs un rasunet consielerabil. Denifle dobandise, rain studiile sale
asupra teologiei mistice, reputatia de mare erudit si de spirit original. Cercetari asupra cauzei decderii manastirilor in secolul al XV-lea 1-au condus
sa studieze inceputurile Reformei. Care n'a fost surpriza lui Denifle constatand erorile pe care teologii protestanti le fceau nu numai asupra teologiei
scolastice pe care n'o cunosteau, ci i asupra originii ideilor religioase ale lui
Luther ! Denifle a artat mai intiu ca toate marturiile lui Luther, posterioare
anului 1530, asupra copilariei i desvoltrii sale intelectuale sunt suspecte.
In colocviile sale (Tischreden), in predicele i scrierile sale de dupa 1530, Luther

transfigura experientele sale din tinerete pentru a le potrivi cu rezultatele

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIE

349

evenimentelor de mai trziu. Poate fr sa-si dea searnd, intemeietorul de mai

trziu al unei biserici i remaniase copilria i tineretea pentru a da vietii

, sale o unitate logica pe care nici o existent n'o are. Denifle merge chiar
mai departe si nu se sfieste de a acuza direct pe Luther de a fi alterat constient adevrul. Luther, spune Denifle, e departe de a fi fost un calugr exemplar. Pornit, pasionat i torturat de impulsiuni sexuale nu s'a putut acomoda
restrictiilor i disciplinei pe care i le impuneau Biserica i spiritul monahal.
De aceea si-a creat o doctrin in conformitate cu instinctele sale perverse
renuntnd la lupta grea pentru a le infrnge, a preferat s adopte doctrina
mai comodd a gratiei cu care D-zeu acopere pe omul credincios, dar inevi-

tabil menit pdcatului. Alunecnd pe aceast pantd, Luther a czut din ce

in ce mai jos, 'Ana c.ind a ajuns la negarea normelor i invtturilor Bisericii
sale. Astfel Denifle nu gsea la originea ereziei lui Luther nimic divin,
ci numai orgoliu, incdptnare i depravare. Cartea lui Denifle a provpcat
un scandal formidabil in toat lumea protestant, dar cum afirmatiile sale
erau intemeiate pe fapte riguros controlate, chiar i adversarii lui cei mai implacabili au fost siliti s procedeze la un nou examen al faptelor pe care se
sprijinea interpretarea .clasich a vietii i operei lui Luther. Dupd potolirea
primelor accese de indignare si de revoltd, istoriografia germand s'a pus
s verifice toate obiectiunile lui Denifle. Fireste, teza absurd a lui Denifle
de a deriva o miscare de amploarea si de importanta Reformei din sufletul
corupt al unui calugr obsedat de tentatii sensuale a cazut dela sine. Istoricilor germani nu le-a fost greu s arate ea* textele pe care 4i intemeia Denifle
rechizitorul erau rdu intelese sau gresit interpretate. Din aceste atacuri ceva
a rams totu1i: monografiile consacrate lui Luther au revenit asupra tendintei care ameninta s le transforme in hagiografii. In locul unui Luther conventional si searbd, ni s'a prezentat un Luther aproape de realitate, cu insusirile
cu scderile lui. Dar Denifle, studiind cursul lui Luther asupra Epistolei

ate Romani, i concentreazd atentia asupra genezei ideilor religioase ale

lui Luther. Cartea lui Denifle se referd aproape in intregime la perioada
dintre 1505-1518 din viata lui Luther, did vreme acest episod nu era tratat
mai inainte dect in treact. Toti urmasii si 1-au urmat in aceast privint :
Martin Luther al lui Scheel consacrd cloud din cele patru volume ale sale,
tineretii i vietii din mndstire a lui Luther. Dintre cele patru volume Luther
and the Reformation ale lui JAMES MACKINNON, unul e consacrat tineretii
lui Luther pn la 1517, al doilea perioadei 1517-1521. Apoi Denifle, artnd

www.digibuc.ro

8b0

ittNAMRtA i itttOitMA

tot ce Luther a imprumutat dela vechii doctori ai bisericii catolice, dela

Ockham mai ales, a permis s se defineasc mai exact ceea ce Luther a adus
nou, tot ceea ce s'a prelungit din teologia catolic in teologia protestantd;
tot ce Reforma datoreazd evului mediu. In srarsit aprigul Dominican a artat erorile pe care Luther si reformatorii le-au comis denaturAnd doctrina
catolicd si tot el a pus in evidentd deosebirile care separd doctrina lui Luther
de doctrina protestantismului. Importanta acestei cdrti nu std insd atAt in
valoarea ei stiintificd cat in reactiunea pe care a produs-o i in impulsul pe

care 1-a dat nouilor cercetri. In cdtiva ani argumentele aduse de el au

fost discutate in o serie de lucrdri care au modificat radical conceptia pe
care lumea stiintificd
fcut-o despre geneza operei lui Luther. Astfel
W. Biz Au's' (Die Bedeutung der Concupiscenz in Luthers Leben und Lehre.
Berlin, 1908), a studiat vieata lui Luther in mndstire, exclusiv pe baza docunemtelor contemporane. El a tinut prin urmare seam de afirmatia lui Denifle
cd traditia protestant cu privire la vieata lui Luther in mndstire nu-i decdt
un 4 roman , intemeiat fie pe amintirile ulterioare ale lui Luther, fie pe no-

tele ru intelese sau inexact redate ale comesenilor si.

Tischreden au fost supuse unei opere de verificare si de triaj care e nc

departe de a fi terminat. Braun recunoaste lui Denifle meritul de a fi semnalat importanta notiunii de concupiscent?"' invincibil pentru formarea
teologiei lui Luther, dar se ridic contra concluziilor pe care acesta le trage
asupra caracterului moral si a teologiei lui Luther, ardtand cd argumentarea
lui Denifle se bazeazA pe o gresitd interpretare a acestor termeni. Publicarea
in 1908 a cursului lui Luther asupra epistolei care Romani (J. FicKER, Luthers
Vorlesung ber den Rmerbrief, 1515116, 2 vol. Leipzig, 1908), n'a fcut cleat
s confirme concluzia lui Braun. Cursul lui Luther a dovedit cd dacd no-

tiunea concupiscentei a avut in adevr o inrurire de netgdduit asupra

formdrii teologiei lui Luther, aceast teologie prezint o tendint. diametral .
opus aceleia pe care i-o atribue Denifle. In adevdr, ea nu e doctrina unui
orn corupt, betiv i grosolan cduand numai un addpost contra mAniei lui.
Dumnezeu, ci cugetarea unui suflet insetat de absolut, constiincios i smerit,
care-0 contest orice merit, dar care a fcut experienta unui Dumnezeu druitor din pur gratie a vietii nond celor ce cred in el . (Strohl, I, 19). Textul
acesta confirm in intregime ideea pe care teologia protestantA si-a format-o
despre caracterul religios si moral al lui Luther. Tineretea lui Luther si geneza ideffor sale religioase, asa de violent atacate de Denifle i aa de str-

www.digibuc.ro

tireLIdGitAPIE

351

lucit reabilitate de 4 ennui. lui Luther asupra Epistolei catre Romani , a de-

venit principalul obiect al cercetarilor referitoare la Reformd. 0 Intreaga

echipa de istorici eminenti au Intreprins cu mimes lichidarea controversei
deschise de cartea lui Denifle. Catolicii au trebuit sa revin asupra exagerrilor lui Denifle. Un clugr iezuit, Grisar, pe atat de masurat pe cat de impulsiv a fost Denifle, si-a luat sarcina de a examina ceea ce e de retinut In
cartea lui Denifle. Monografia lui, In trei volume mari, respinge mare numr
din reprosurile pe care Biserica catolica are obiceiu s le adreseze lui Luther. El respinge ipoteza ca teologia lui Luther n'ar fi decat justificarea instinctelor lui depravate. Dar calitatea sa de iezuit, obligandu-1 s apere papalitatea i dogmele Bisericii sale, Il Impiedica sa Intelagd geniul si opera lui
Luther.
Cercetrile asupra genezei ideilor religioase ale lui Luther n'au avut drept
consecint numai lamurirea problemei originale protestantismului, ci au ridicat problema raporturilor Reformei cu lumea moderna. Examinand

aceast problema Ernst Troeltsch ajunge sa stabileasca o distinctie net

intre protestantismul lui Luther si al lui Calvin, si protestantismul modern.
Cel dintaiu, impregnat Inca de idei medievale,10 propune sA organizeze
societatea dupa preceptele evangelice i dupa legile revelatiei supranaturale;

al doilea, sub influenta rationalismului modern, lasa In seama fiecrui individ dreptul de a dispune de vieata sa religioasa. Germenii fecunzi ai viitorului, nu vechiul protestantism pe jumtate Inca medieval, ci sectele libere
l-au conservat i desvoltat. Meritul cel mare al vechiului protestantism e de
a fi Inlturat barierele pe care catolicismul le-a ridicat In contra ideilor liberale i laice. Gloria de a fi cucerit aceste idei nu-i revine Ins lui. Toleranta
religioasa i libertatea de constiint sunt produse ale spiritualismului mistic;
separatia Intro Biseric i Stat e opera anabaptismului ; conceptia istorica a

religiei crestine e o cucerire a umanismului. Principalul rezultat al acestor

.cercetari a fost o schimbare completa a punctului de vedere din care fusese
judecat Luther. Iminte de descoperirea cursului asupra Epistolei catre Romani,
inainte de ofensiva lui Denifle, istoricii vcdeau In Luther mai ales ReformaIorul revoltat contra abuzurior Bisericii i teologul preocupat de instituirea
lunei noui teologii si a unei noui Biserici.
Cercetrile recente au aratat ca Luther a fost un teolog mediocru i putin
*original, care Imprumuta inaintasilor sal i mai ales lui Ockham, cea mai mare
parte din ideile sale teologice si care se Incurca In contradictii pe care un

www.digibuc.ro

RENA$TEREA $1 REFORMA

852

student in teologie mai desghetat le-ar fl evitat. Acestc cercetAri au mai stabilit cA Luther nu s'a preocupat de ideea s alcatuiasca un plan de reforme
si s inlocuiasc vechiul edificiu al Bisericii printeunul modern, ci numai
sA defineasa rostul propriei sale existente. Luther e exemplul cel mai complet
al # tipului profetic In religie. Ceea ce 11 intereseazA nu e reforma vietii bi-

sericesti, ci a vietii sale personale.

BOEHMER (Die Romfahrt) a ardtat Ca' in timpul cAlAtoriei sale la Roma
Luther a fost pelerinul cel mai supus i cel mai cucernic. El n'a venit revoltat de acolo, fiinda la Roma n'a auzit i n'a vzut nimic extraordinar
(Scheel, 11, 295). and se revoltd impotriva indulgentelor, Luther nu se ridic
contra abuzurilor fiscalitatii pontificale, ci impotriva credintei c pacea sufleteased i mntuirea pot fi cstigate prin cumpArarea unor indulgente. Esentialul pentru el era s fie crestin, adicd sa aib incredere in buntatea i harul
lui Dumnezeu. Fat de aceast datorie, celelalte, organizarea unei Biserici,
erau griji secundare.
Aceast credintA i-a dat eroismul pe care 1-a dovedit la Worms. Pentru

a nu se desmnti pe sine insusi, pentru a fi sincer in sine 1nsusi a rezistat Imparatului cu riscul de. a fi inchis, condamnat si ars pe rug. Acest
principiu explicA toate contradictiile, toate ezitrile, toate compromisurile
aparente ale lui Luther. El n'a avut decdt indiferent i pasivitate pentru
puterile lumesti. Adevrata sa impArtie nu era din lumea aceasta. Insurat,
cu copii, Luther a ramas de fapt cAlugr: El n'a avut dect dispret pentru
bunurile acestei lumi si n'a crezut cleat in fgduinta lui Cristos .
(Cf. H. Boehmer. Luther im Lichte der neueren Forschung. Leipzig, 1918.

L. Febvre, Le progrs rcent des &tides sur Luther. (Revue d'Histoire

Moderne no. 1. 1926). H. Strohl, L'volution de la pensee religieuse de
jnsque'en 1915. Strasbourg, 1922).

OPERE GENERALE
von, Deutsche Geschichte im Zeitalter *der Reformation, der
Gegenreformation und des dreissigjhrigen Krieges, 1493-1648.
Tbingen, 1913.

BEZOLD, FR.

HERZOG-HAUCK, Real-Encyclopiidie fiir protestantische Theologie und Kirche,

ed. III. 24 vol., Leipzig, 1896-1913.

www.digibuc.ro

353

BIBLIOGRAFIE

KASER, K., Das Zeitalter der Reformation und Gegenreformation. Stuttgart,

1922.

LAGARDE, G. de, Recherches sur l'esprit politique de la Reforme. Paris, 1926.

MOURRET, F., Histoire gnrale de l'glise, 9 vol., Paris, 1910-1917.

PASTOR, L. von, Geschichte der Peipste seit dem Ausgang des Mittelalters.
JANSSEN, J., L' Allemagne et la Reforme, 9 vol., Paris, 1887.1914.
LUTHER $1 LUTHERANISMUL
ANDREAS, W., Deutschland vor der Reformation. Stuttgart-Berlin, 1932.
BAUER, K., Die Wittenberger Universittstheologie u. die Anfnge der deutschen

Reformation. Tbingen, 1928.

Cm Twit, J., Du luthranisme au protestantisme, volution de Luther de 1517

a 1528. Paris, 1911.

FEBVRE, L., Un destin, Martin Luther. Paris. 1928.
FRANZ, Gtirrniak, Der deutschelBauernkrieg. Mnchen, 1933.
juND-r, A., Le dveloppement de la pens& religieuse de Luther jusqu'en 1517.
Paris, 1905.
KALKOFF, P., Erasmus, Luther und Friedrich der Weise. Leipzig, 1919.

MACKINNON, J., Luther and the Reformation. LondonNew-York, 4 vol.,

1925-1930.
MOLLER, H. M., Erfahrung und Glaube bei Luther. Leipzig. 1929.
POLMAN, P., L'lment historique dans la controverse religieuse du XVI-e sicle.

Gembloux, 1932.
Rusciu,, O., Dogmengeschichte des Protestantismus, 2 vol.. Leipzig, 1908-1912 .
STOLZE, W., Bauernkrieg find Reformation. Leipzig, 1926.
STROHL, H., L'volution religieuse de'Luther jusqu'en 1515. Strasbourg, 1922.

L'panouissement de la pense religieuse de Luther de 1515-1520.

Strasbourg, 1924.
WALTER, L. G., Thomas Miinzer et les luttes sociales. Paris, 1929.

REFORMA FRANCEZ.ik
CHARTROU-CHARBONNEL, L, La Reforme et les guerres de Religion. Paris,
1936.

DOUMERGUE, L., Jean Calvin, les hommes et les choses de son temps. Lausanne, 1899-1927.

www.digibuc.ro

23

864

RENASTEREA

REFORMA

FEBVRE, L., Ole question mal pose. Les origines de la Rforme franaise et le

problme gnral des causes de la Rforme. (In *Revue Historique *,

1929).

HAUSER, H., tudes sur la Re:forme franaise. Paris, 1909.

IMBART DE LA TOUR, Les origines de la Reforme, 4 vol., Paris, 1905-1935.
LEFRANC, A., La jeunesse de Calvin. Paris, 1888.
MACKINNON, I.,

Calvin and the Reformation. LondonNew-York, 1936.

MANN, MARGARET, Erasme et les dbuts de la Reforme franaise. Paris, 1933.

PANNIER, J., Recherches sur l'volution religieuse de Calvin. Strasbourg, 1916.
RENAUDET, AUG., Prreforme et humanisme el Paris (1494-1517). Paris, 1916.

ViENOT, J., Histoire de la Reforme franaise des origines Wit de Nantes.

Paris, 1926.
REFORMA ELVETIANA
13Lorscx, E., Geschichte der schweizerisch-reformierten Kirchen, 2 vol., Berna.

1898-1899.
EGLI, E. i FINSLER, G., Corpus Reformatorum, dintre care volumele 88-97

cuprind operele lui Zwingli. Berlin-Leipzig, 1905-1927.

NABHOLTZ, H. i MURARLT, L., Geschichte der Schweiz. Vol. I. Zrich, 1932.

STumiN, E., Das Buch der Basler Reformation zu ihrem 400-jhrigen fubillium. Basel, 1929.
STARBLIN, R., Huldreich Zwingli, sein Leben nach den Quellen dargestellt.
2 Vol., Basel, 1895-1897.

REFORMA ENGLEZA
CHAMBERS, R. W:, Thomas More. London, 1935.
CONSTANT, G., La &forme en Angleterre, le schisme anglican. Paris, 1930.
COOLEN, G., Histoire de l'glise d'Angleterre. Paris, 1932.
GASQUET, F. A., The eve of Reformation. London, 1900.
GARDINER, J., The english Church in the sixteenth century. London, 1904.
LILYEGREN, S. B., The fall of the monasteries and social changes in England,

leading up to the great Revolution. Lund si Leipzig, 1924.

MARTI, O., The economic causes of the Reformation. London, 1929.
SEEBOHM, S., The Oxford Reformers, ed. IV. London, 1911.

www.digibuc.ro

BIBLIOGRAFIE

366

REFORMA IN RESTUL EUROPEI

BATA1LLON, M., Erasme et l'Espagne. Paris, 1937.
Btm, E., Beitreige zur Geschichte der Reformation in Osterreich. Jena, 1902.
BUTLER, C. M., The Reformation in Sweden. New-York, 1884.
Fox, P., The Reformation in Poland. Baltimore, 1924.
HOLMQUIST, H., Die schwedische Reformation, 1523-1531. Leipzig, 1925.
KLEIN, K. K., Der Humanist und Reformator Honter. MnchenSibiu, 1935.
TAPIg, V., Une Wise au XV-e sicle; l'unit des Frres Moraves. Paris, 1934.

www.digibuc.ro

TABLA DE MATERII
Pag.

Prefata
Introducere

7
21
CAPITOLUL I

PROBLEMA RENA$TERII
24
I. Originea notiunii de Renastere 4, 24.II. Teoria lui Burckhardt,
28. 111. Consecintele tezei lui Burckhardt, 30. IV. Baza economica a Renasterii, 34.
CAPITOLUL

RENASTEREA ECONOMICA
40
I. Comertul mare, 43. II. Comertul bancar, 46. ifi. Capitalul
industrial, 51. IV. Emanciparea tranilor, 55. V. Statul si desvoltarea capitalismului, 57. VI. Formarea tehnicei contabile, 59.
Noua clas capitalistd, 62. VIII. Formarea spiritului capitalist
modern, 68.
CAPITOLIJL In

RENA$TEREA POLITICA. FORMAREA STATELOR MODERNE 72

I. Franta, 73. II. Anglia, 90. M. Spania, 98. Concluzie, 105.
CAPITOLUL IV

DESCOPERIRILE GEOGRAFICE SI INCEPUTUL EXPANSIUNI1

EUROPENE
106
I. Cauzele descoperirilor geografice, 107. II. Circumnavigatia

www.digibuc.ro

RENAFIEREA I REFORMA
Pag.

IV. Drumul
III. Imperiul colonial portughez, 1191.
Africei, 114.
spre vest si descoperirea Americei, 127. V. Cucerirea Lumii Noui,
VI. Imperiul colonial spaniol, 144. VII. Urmrile desco133.
peririlor geograf ice, 151.
CAPITOLUL V

LUPTA PENTRU SUPREMATIA ASUPRA ITALIEI I FORMAREA

SISTEMULU1 POLITIC EUROPEAN
I. Expeditia lui Carol al VIII-lea, 154. II. Suprematia Habsburgilor,
M. Alianta Frantei cu Principii protestanti i cu Turcii, 168.
163.
IV. Triumful echilibrului european, 177.

153

CAPITOLUL VI

RENA$TEREA LITERARA $1 STIINTIFICA. UMAN1SMUL .

182

I. Umanismul medieval, 183. U. Poezia provensalk 191.

Originea umanismului italian, 195. IV. Umanismul erudit, 207.
VI. Esenta umanismului, 218.
V. Umanismul critic, 215.
CAPITOLUL VII

RASPANDIREA UMANISMULUI
I. Mijloacele de propagare, 225. II. Umanismul in Franta, 233.
Umanismul in Germania, 238. IV. Umanismul in Spania
Anglia, 245. V. Renasterea stiintific, 247.

225

CAPITOLUL VIII

RENA$TEREA ARTISTICA. ARHITECTURA $1 SCULPTURA . . 250

I. Conditiile de dezvoltare, 253. II. Arhitectura, 256. III Sculptura, 262.
CAPITOLUL IX

274
RENA$TEREA ARTISTICA. PICTURA
I. $coala florentina, 274. IL $coala venetiand, 286. III. $coala
din Roma, 293. IV. Sfarsitul Renasterii artistice, 297.

www.digibuc.ro

TABLA DE MATBRII

359
Pag.

CAPITOLUL X

REFORMA

299

I. Cauzele economice ale Reformei, 302.

III. Cauzele politice, 314.

II. Cauzele sociale, 310

IV. Cauzele intelectuale, 318.

VI. Etica protestanti si

V. Triumful ideilor de tolerant., 320.

spiritul capitalist, 325.
Concluzie
Bibliografie

www.digibuc.ro

328
336

MONITORIIL OFICIAL 51
IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALL

1113CURE5TI,

1941

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro